DOCSLIB.ORG

STUDII ªI CERCETĂRI Naºterea ºi Dezvoltarea Psihologiei Sociale În

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
STUDII ªI CERCETĂRI Naºterea ºi Dezvoltarea Psihologiei Sociale În Naºterea ºi dezvoltareaSociologie psihologieiRomâneascã, sociale Volumul în România II, Nr. 4, 20045 STUDII ªI CERCETÃRI Naºterea ºi dezvoltarea psihologiei sociale în România Adrian Neculau Universitatea Al.I. Cuza, Iaºi Se propune o evaluare a contextului în care a apãrut ºi a evoluat gândirea psihosociologicã în România, de la primele reflecþii pânã la instituþionalizarea de astãzi. Sunt inventariate primele manifestãri ºi consemnaþi primii producãtori de texte cu conþinut psihosociologic (Drãghicescu, Rãdulescu-Motru, ªtefãnescu-Goangã, Ralea), sunt propuse etape ºi criterii de instituþionalizare, sunt prezentate primele cercetãri în mediul academic. Pentru interludiul comunist sunt identificte trei etape de evoluþie: negarea din perioada stalinistã, redescoperirea identitãþii, dupã 1965, îngheþul de dupã afacerea meditaþia transcendentalã. O secþiune importantã a studiului este dedicatã reconstrucþiei psihologiei sociale dupã schimbarea din 1989. Sunt descrise strategiile de refacere a câmpului de cercetare ºi a filierelor de formare, sunt identificate experienþe de articulare la fluxul european, puse în evidenþã de diferite construcþii instituþionale: ºcoli doctorale, laboratoare de psihologie socialã, publicaþii. Douã au fost influenþele care au marcat maniere alese, prin forme fãrã fond (for- apariþia ºi dezvoltarea reflecþiilor ºi apoi ale mulã care va face carierã), cultura francezã cercetãrii în ºtiinþele sociale din România: a reuºit sã coloreze ºi ideologic spiritul cea francezã ºi cea germanã. Cercetând, public românesc, noua etap\ fiind caracte- cãtre sfârºitul secolului al XIX-lea, modul rizatã printr-o atitudine activã ºi conºtientã, în care civilizaþia francezã a marcat ideile determinând renaºterea acestei culturi. ºi spiritul public din societatea româneascã, În funcþie de locul în care s-au format contribuind decisiv la modernizarea cul- ºi/sau ºi-au desãvârºit studiile, primii psiho- turii acesteia, Pompiliu Eliade (1898), unul logi, sociologi ori psihosociologi români dintre primii comparatiºti români, înfãþiºeazã au adus ºi au adaptat la realitatea socialã ºi în ce fel s-au produs aceste influenþe: prin culturalã din România teorii, concepþii, prac- preluarea formelor exterioare, a comporta- tici de cercetare dobândite în anii lor de mentelor ºi manierelor, a stilului de viaþã formare profesionalã. Formaþi în spiritul ºi, bineînþeles, a limbii, ce devine limba curentelor de idei, al ºcolilor, grupurilor saloanelor din Principatele româneºti. Dupã sau laboratoarelor pe care le-au frecventat, ce s-a impus prin modele, fel nou de viaþã, ei ºi-au depãºit uneori condiþia de consu- 6 Adrian Neculau matori ai achiziþiilor, ai realizãrilor din Dimitrie Gusti ºi a pus-o în act împreunã aceste centre de cercetare, devenind chiar cu colaboratorii sãi, preconiza studierea producãtori de idei, parteneri diligenþi, recu- localitãþilor rurale ºi a regiunilor luând în noscuþi ºi apreciaþi. La nu mulþi ani de la considerare patru cadre de referinþã: întemeierea primului laborator de psihologie istoric, biologic, psihologic ºi cosmic, iar experimentalã de la Leipzig, al lui Wilhelm între manifestãrile studiate, cele psihosociale Wundt, un fost elev al sãu, Eduard Gruber, erau considerate semnificative. Teoria ºi întemeiazã la Universitatea din Iaºi, în 1893, practica cercetãrii elaborate de Dimitrie primul laborator rom^nesc de psihologie Gusti au avut un prestigiu ºi un ecou impor- experimentalã, întreprinzând cu succes tante între cele douã rãzboaie mondiale, el cercetãri similare pe populaþia autohtonã. a avut numeroºi elevi americani, francezi, Wilhelm Wundt apreciazã, cu deosebire, germani, polonezi, unguri, sloveni. În cercetãrile fostului sãu doctorand privind manualul sãu de sociologie, Armand audiþia coloratã. Câþiva ani mai târziu, Cuvillier (1967) apreciazã aceastã science C. Rãdulescu-Motru, care-ºi fãcuse ucenicia du présent, care se sprijinea pe observaþia ºi el în laboratorul de la Leipzig, fondeazã directã a realitãþii sociale ºi naºterea unei un laborator similar la Bucureºti. În 1895, ºtiinþe militante, orientée vers laction Alfred Binet þine la Bucureºti zece conferinþe pratique. asupra noilor cercetãri în psihologia experi- La Cluj, Florian ªtefãnescu-Goangã, ºi mentalã. Unul dintre audienþi, Nicolae acesta elev al lui Wilhelm Wundt, întemeiazã Vaschide, invitat la Paris, devine colabora- o ªcoalã de psihologie aplicatã laborator torul sãu; el va lucra tot restul vieþii sale de cercetãri, institut ºi editurã dupã o scurte în laboratoarele lui A. Binet ºi concepþie proprie, una dintre direcþiile de E. Toulouse, publicând mai multe zeci de cercetare fiind psihologia socialã. Ieºeanul lucrãri împreunã cu aceºtia sau cu H. Pieron, Mihai Ralea, unul dintre fondatorii psiho- C. Vurpas, R. Meunier. Monografiile sale logiei sociale în România, a fost influenþat asupra psihologiei mâinii sau asupra som- de obiectivismul lui Durkheim, de teoria nului ºi viselor constituie repere sigure ale reprezentãrilor colective ºi de ideea cã numai dezvoltãrii acestor domenii de cercetare. prin accesul la un set de idei, sentimente ºi Într-un studiu intitulat Psihologia socialã. credinþe colective se formeazã o omo- Legile psihologice ale imitaþiei (1900), asu- genitate moralã ºi se clãdeºte solidaritatea pra cãruia vom reveni, Nicolae Vaschide socialã. Teza sa de doctorat, Lidée de exprima o poziþie originalã pentru acea révolution dans les doctrines socialistes vreme, plasându-se în opoziþie cu concepþia (Paris, 1923), propune construirea unei lui G. Tarde, considerând imitaþia un proces societãþi în care individualismul, invenþia, psihosocial, o autenticã relaþie interumanã. originalitatea, asumarea responsabilitãþii Sociologul Dimitrie Gusti, dupã un doc- devin motorul vieþii sociale. torat la Leipzig, avându-l, ca preºedinte pe Wilhelm Wundt, întemeiazã, dupã reîntoar- cere, cunoscuta ªcoalã de sociologie de la În cãutarea identitãþii Bucureºti, utilizând metoda monograficã într-o concepþie ºi o strategie de cercetare Nãscutã prin împrumut, transfer, import de care se revendicau din concepþia lui P. Barth idei ºi teme, psihologia socialã româneascã ºi modelul monografiilor de familie al lui ºi-a afirma originalitatea, la început, prin Le Play (Herseni, 1971). Metoda mono- cercetarea trãsãturilor psihosociologice ale grafiilor sociologice, aºa cum a conceput-o poporului român. Era nevoie de balizarea Naºterea ºi dezvoltarea psihologiei sociale în România 7 unei concepþii de sine, de o evaluare a spiritul uman sunt modelate de felul caracteristicilor specifice (prin comparare cu activitãþii sociale la care luãm parte, sunt alþii), de o valorizare cognitivã ºi afectivã rezultatul modului nostru de a lucra ºi de a atributelor proprii pentru a putea identifica a cugeta. În termenii psihologiei sociale un profil psihologic ºi ideologic al stilului actuale, el se referã la rolul contextului în de via]ã, al cutumelor, al modului de rapor- dezvoltarea cognitivã a individului ºi în tare la valori, pentru a stabili cadre de modelarea reprezentãrilor sale sociale. Apli- referinþã. când aceastã concepþie la evoluþia poporului Cel care a deschis calea unor asemenea român, el observã cã societatea dacilor cercetãri a fost Dimitrie Drãghicescu, auto- (primul element etnic de bazã, popor de rul unei teze de doctorat în sociologie la pãstori ºi agricultori, dar ºi rãzboinici teme- Durkheim, Du rôle de lindividu dans le rari) cunoºtea o organizare socialã remar- déterminisme social (1904), lucrare recen- cabilã, livrând fondului comun energia ºi zatã în Franþa, Italia, Belgia, SUA. Din tenacitatea, impulsivitatea, în alternanþã cu cauza afinitãþilor sale socialiste, Dimitrie prudenþa, inteligenþa vie ºi imaginaþia bogatã, Drãghicescu n-a putut face carierã universi- caracterul duplicitar ºi viclenia, stãpânirea tarã în România timpului (cf. Constantinescu, de sine. Dupã cucerirea romanã, pe acest 1995), dar lucrãrile sale au influenþat decisiv fond s-a altoit spiritul de disciplinã ºi capa- câmpul de cercetare academicã. Cele mai citatea de organizare romane, un intelect multe dintre cãrþile sale au fost publicate în dominat de aptitudinea de generalizare ºi limba francezã ºi au fost amplu cunoscute abstractizare specificã lumii latine ºi de ºi comentate în epocã, el fiind considerat simþul limbii, manifestat prin dezvoltarea un înnoitor al teoriei determinismului social elocinþei ºi a preferinþei pentru satirã. Aceste (el respinge concepþiile antinomice indi- trãsãturi de bazã au fost apoi alterate de vid-societate, mase-personalitate, promo- influenþele slave, turceºti, greceºti, cores- vând o perspectivã integratoare asupra punzãtor dominaþiilor succesive. Rezultatul acestor termeni), contribuþii remarcate, a fost construirea unui complex de trãsãturi mai târziu, în lucrãrile lui Pitirim Sorokin între care domina credea Dimitrie sau de cãtre Roberty, Bouthoul, Cuvillier. Drãghicescu pasivitatea, rezistenþa defen- Lucrarea Din psihologia poporului român sivã, resemnatã, lipsa energiei ofensive ºi (1907) a marcat începuturile unor cercetãri a îndrãznelii, modestia timidã ºi calculul deosebit de fructuoase asupra identitãþii de prudent, chiar frica, trãsãturi izvorâte din sine a poporului român. Psihologia popoare- teama de schimbare, de regulã acompaniatã lor, crede Dimitrie Drãghicescu, trebuie de modificarea în rãu a condiþiilor de viaþã. sã þinã seama de condiþiile generale în care Toate acestea au condus la diluarea tenacitã- acestea s-au dezvoltat (rasã, climã, configu- þii ºi a cutezanþei, aduse cândva de carac- raþie
Load more

Recommended publications
  • INTRODUCERE Dimitrie Gusti În Gândirea Social-Politică Românească
    INTRODUCERE Dimitrie Gusti în gândirea social-politică românească Sebastian Năstuţă* Considerat drept părinte fondator al actualmente creionată, acest articol îl înca- sociologiei româneşti, Dimitrie Gusti îşi drează pe Gusti în rândul intelectualilor leagă în mod fundamental numele de evo- reprezentativi ai perioadei interbelice şi, luţia în ţara noastră a acestei discipline. totodată, subliniază concepţia diferită a Prin viziunea sa de mentor şi de reformator, acestuia referitoare la rolul elitelor în prin influenţa pe care a avut-o asupra disci- dezvoltarea societăţii. polilor săi, prin sistemul sociologic propus, Cel de-al doilea articol, Trei în unu prin instituţiile create, prin acţiunile de sau despre cum încap dreapta, stânga şi intervenţie socială propuse, prin poziţiile centrul în aceeaşi oală. O abordare ideologice asumate şi prin funcţiile admi- comparată de istorie orală a Şcolii nistrativ-politice deţinute, Dimitrie Gusti se Sociologice de la Bucureşti, aparţinând înscrie în rândul personalităţilor publice ce Theodorei-Eliza Văcărescu, de la Univer- au avut o influenţă covârşitoare asupra so- sitatea Bucureşti, surprinde pluralismul cietăţii româneşti din perioada interbelică. ideologic şi maniera în care şcoala gustiană Prezentul număr tematic al revistei „So- s-a intersectat cu ideologiile dominante ale ciologie Românească”, fondată de Dimitrie interbelicului românesc „fără a-şi apropria Gusti în 1936, îşi propune să ofere o ima- niciuna dintre ele”. gine actualizată asupra rolului jucat de Bazându-se pe istoriile orale ale mem- acesta şi a locului său în rândul persona- brilor şcolii gustiene, autoarea poziţionează lităţilor societăţii româneşti din perioada ideologic în epocă Şcoala Sociologică de la interbelică. Bucureşti şi, indirect, pe fondatorul aces- Primul articol aparţine lui Daniel teia.
    [Show full text]
  • Anul Mihail Sadoveanu Anul Mihail Sadoveanu
    CZU 02 478(Bălţi) Omagiu “Ceahlăului prozei româneşti” Valentina TOPALO germană. Toate volumele scriitorului, adu- Şi î n 2005, Biblioteca î ş i continuă activi- nate î n expoziţii, formează, metaforic vor- tatea prin organizarea expoziţiilor menite să bind, cercurile unui copac falnic şi mî ndru, popularizeze colecţiile de carte, să stimu-simbolizî nd avuţia de cărţi, reviste, mate- leze consistenţ a lecturilor studenţilor. De la riale audio-vizuale achiziţionate de Biblio- î nceputul anului curent, cititorii au avut posi- bilitatea să viziteze expoziţii şi să asiste la manifestări consacrate săr b ătoririi a 125 de ani de la naşterea lui Mihail 20052005 Sadoveanu: Ceahlăul prozei româ- 222 000 000 555 neşti (G.Călinescu), Aniversarea UNESCO - Anul Sadoveanu, un pro- gram artistic cu genericul: Lecturi Sa- ANUL doveniene, un spectacol teatralizat. AAANNNUUULLL ...Trecutul pulsează în mine ca un sînge al celor dispăruţi (M.Sado- veanu), audierea înregistră rilor unor MIHAIL fragmente din: Baltagul, Fraţii Jderi, MIHAILMMMIII HHHAAA III LLL Nada Florilor, interpretate de actori ro- mâni. Scriitorul Mihail Sadoveanu (5 noiem- brie 1880 -19 octombrie 1961), creator SADOVEANUSSS AAA DDD OOO VVV EEE AAA NNN UUU al romanului istoric şi al povestirii, î n cei aproape 55 de ani de activitate literară, a tecă, documente oferite de Asociaţi a P r o scris peste 100 de volume, care au fost Basarabia şi Bucovina, filiala C.Negri, Ga- traduse î n 40 de limbi. Sadoveanu este un laţi, România, zeci de cărţi, printre care şi scriitor polivalent. Biblioteca propune aten- vechi, rarisime. Vom enumera doar cî teva ţiei cititorului, prin intermediul expoziţiilor titluri: M.
    [Show full text]
  • The Tragicomedy of Romanian Communism
    RESEARCH REPORT T O NATIONAL COUNCIL FOR SOVIET AND EAST EUROPEAN RESEARC H TITLE : THE TRAGICOMEDY OF ROMANIAN COMMUNIS M AUTHOR : Vladimir Tismanean u CONTRACTOR : Foreign Policy Researc h Institute PRINCIPAL INVESTIGATOR : Vladimir Tismanean u COUNCIL CONTRACT NUMBER : 903-0 4 DATE : September, 198 9 The work leading to this report was supported by funds provided b y the National Council for Soviet and East European Research . Th e analysis and interpretations contained in the report are those o f the author . a NOTE This report, based on an article to be published i n Eastern EuropeanPolitics andSocieties, is an inciden- tal product of the Council Contract identified on the title page . It is not the Final Report, which wa s distributed in August, 1989 . TABLE OF CONTENTS Page Introduction 1 Stalin's Romanian Disciples 1 1 The Comintern and the RCP 1 6 Stalinism for All Seasons 3 4 The Anti-De-Stalinization Platform 3 9 The Road to Absolute Power 43 The Manipulated Manipulator 47 Assault on the Party Apparatus 5 2 Notes 57 The Tragicomedy of Romanian Communis m Vladimir Tismanean u Un monde sans tyrans serait aussi ennuyeux qu'un jardi n zoologique sans hyenes . E . M . Cioran, Histoire et utopi e Now, despite eternal cabals in the inner clique and unendin g shifts of personnel, with their tremendous accumulation o f hatred, bitterness, and personal resentment, the Leader' s position can remain secure against chaotic palace revolution s not because of his superior gifts, about which the men in hi s intimate surroundings frequently have no great illusions, bu t because of these men's sincere and sensible conviction tha t without him everything would be immediately lost .
    [Show full text]
  • Genealogy of Political Theatre in Post-Socialism. from the Anti-“System” Nihilism to the Anti-Capitalist Left1
    STUDIA UBB SOCIOLOGIA, 64 (LXIV), 2, 2019, pp. 13-40 DOI: 10.2478/subbs-2019-0008 GENEALOGY OF POLITICAL THEATRE IN POST-SOCIALISM. FROM THE ANTI-“SYSTEM” NIHILISM TO THE ANTI-CAPITALIST LEFT1 DAVID SCHWARTZ2 ABSTRACT. What have been the conditions of production for a political theatre to appear in post-1990s Romania? How and why contemporary theatre in Romania ended up ignoring or dismissing the leftwing, engaged or militant theatrical movements active before 1945? Why local theatre history and theory entirely obliterated, also, the politically-engaged theatre forms active during communism itself? What kind of tradition forms the contemporary political theatre, what is the politics that informs their working practices and collaborations, how do the artists engage with the groups they choose to give voice and with the audience? Using a broad and on-purpose multi-faceted definition of political theatre, the article focuses on theatre artists, practices and performances that question capitalism as a social and power structure, sometimes from an intersectional perspective, but always framing this criticism in a class approach. Largely a practice-based analysis, the text gives a comprehensive on-going history of a strong performative movement and its challenges, from the representational strategies and the financial and positioning issues to the scarcity of critical covering and reviewing and the extending of an (opposite) political engagement in the mainstream theatre in Romania. Key words: political theatre, leftist movements, contemporary playwriting Context. About the “engaged theatre” During the last 20 years, the political, openly militant direction has coagulated and developed slowly but surely in the local theatrical space.
    [Show full text]
  • Archive 2012
    Volume 19 CUPRINS / TABLE OF CONTENTS 2012 ALLRO TIME AND LITERATURE Openings /8 MARCEL CORNIS-POPE – AUTHOR-READER INTERACTIONS IN THE AGE OF HYPERTEXTUAL AND MULTIMEDIA COMMUNICATION / 9 Time and Literature- Visions and Alienations /23 IULIAN BOLDEA - MIHAI EMINESCU: TIMP, POEZIE, VIS/MIHAI EMINESCU: TIME, POETRY, DREAM / 24 ION SIMUŢ – SENTIMENTUL TIMPULUI ÎN PROZA NATURISTĂ A LUI MIHAIL SADOVEANU /TIME PERCEPTION IN MIHAIL SADOVEANU’S WRITINGS ABOUT NATURE /34 MARIUS MIHEŢ- BACOVIA- A POET’S LATE TIME / 45 MAGDALENA INDRIEȘ - LE JEU DES TEMPS DANS « NAISSANCE DE L’ODYSSEE » /GAME OF TIMES IN « NAISSANCE DE L’ODYSSEE » / 48 IOANA ALEXANDRESCU - EN LA PENUMBRA DE JUAN BENET : RETRATO TEMPORAL / EN LA PENUMBRA by BENET : A PORTRAYAL OF TENSES/56 ADINA BANDICI- TIME AND NARRATIVE IN VIRGINIA WOOLF’S MRS. DALLOWAY / 68 LIDIA GHIULAI - OCTAVIAN PALER – INNER JOURNEYS, TRAVELING IN TIME / 81 DANA SALA – THE EBBS OF WATER-TIME INTERACTIONS IN ALEXANDRU VLAD ’S NOVEL “PLOILE AMARE” (BITTER RAINS) / 88 Times and Taste(s) in Fiction /92 MAGDA DANCIU & DELIA RADU - WAYS OF READING FOOD TODAY: THE SCOTTISH WHODUNITS / 93 ANEMONA ALB - GASTRONOMY AND POWER IN JEANETTE WINTERSON’S “THE PASSION / 102 Classics and moderns/111 NAGY LEVENTE- LE „TRIPLEX CONFINIUM.” LE ROLE DE LUIGI FERDINANDO MARSILI DANS L'ETABLISSEMENT DE LA FRONTIERE ENTRE LA MOLDAVIE, LA VALACHIE ET LA TRANSYLVANIE APRES LA PAIX DE KARLOWITZ / THE "TRIPLEX CONFINIUM". MARSILI’S ROLE IN REMAPPING AFTER THE PEACE OF KARLOWITZ/ 112 IOAN DERŞIDAN - THE SCHOOLMASTER DELIVERED TO HIS
    [Show full text]
  • T R a D U C C I Ó
    T R A D U C C I Ó Observacions de sentit comú sobre la cultura Mihai Ralea Introducció Mihai Ralea (Bucarest, 1.V.1896 - Berlín, 17.III.1964), filòsof, sociòleg, psicòleg, polític, assagista i memorialista, cursà estudis secundaris al Liceu internat de Iasi entre 1907 i 1914, i realitzà els seus estudis superiors a les facultats de filosofia de Bucarest i de I asi. Després d’haver-se llicenciat, es va traslladar a París, on estudià a l’École Normale Supérieure, «lloc únic al món en ciència i genero- sitat», i després va realitzar en quatre anys (1919-1923) el doctorat en Filosofia a la Sorbona, amb la tesi Idea de revolució en les doc - trines socialistes, publicada ulteriorment, amb algunes modifica- cions, sota el títol de Revolució i socialisme (1923), i en Dret, amb la tesi Proudhon, la concepció sobre el progrés i la seva actitud s o c i a l. De retorn a Romania, serà primer, a Iasi, associat a la càtedra del professor de filosofia Ion Petrovici, el seminari del qual con- dueix, després titular al Departament de Pedagogia Social i, al cap- davall, catedràtic del Departament de Psicologia i Estètica, creat per a ell. Des de 1933 serà continuadament director, de primer ensems amb George Calinescu, de la publicació V i a ta Româneasca (V i d a R o m a n e s a ). Es farà càrrec de la part ideològica de la revista, publi- cant-hi també notes o recensions amb la signatura de MR o R. En 1938 la revista és suspesa per la dictadura reial, però, un cop reapa- reguda, Ralea hi reprendrà la seva activitat.
    [Show full text]
  • Adnotări Asupra Discursului Polemic. Campania Generaționistă
    Revista de studii media / nr. 5‐6, 2016‐2017 ADNOTĂRI ASUPRA DISCURSULUI POLEMIC. CAMPANIA GENERAȚIONISTĂ Prof. univ. dr. Cristian Florin POPESCU* Abstract: One of the most important debates between the two World Wars was the so-called generational campaign. The new, the young generation against the old generation. It was a new philosophical doctrine against the rationalism and the universalism. In România Mare, the young leaders of this new generation, Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Constantin Noica, Emil Cioran, Eugen Ionescu et cetera, developed an entire rhetoric of irony against the old generation. A very interesting field of investigation from the point of view of the history of the Romanian press. Keywords: generation, polemics, irony, humour, rhetoric. Avertisment. Acest text a mai fost publicat în anul 2000 într-o revistă aparținând unei instituții cu circuit închis. Îl repunem în circulație pentru că problematica pe care o abordăm ni se pare importantă atât din perspectiva istoriei presei române, cât și din perspectiva actualității reînviate în România acestor ani, într-o formă mult degradată: conflictul dintre generații. Aceasta este o primă încălcare a standardelor publicării studiilor în reviste academice. Autorul își asumă și o a doua încălcare a regulilor. Citarea in extenso, pentru că faptele despre care este vorba se petreceau în anii 1928 și următorii, în texte publicate în presa vremii și, considerăm că posibilul cititor nu stă să investigheze colecțiile periodicelor anilor '30 (întreprindere laborioasă), pentru a înțelege în ce termeni a decurs campania generaționistă în România, în anii '30. * Universitatea Hyperion din București, Facultatea de Jurnalism. 187 Revista de studii media / nr.
    [Show full text]
  • The Socialist Sacred: Atheism, Religion, and Mass Culture in Romania, 1948-1989
    THE SOCIALIST SACRED: ATHEISM, RELIGION, AND MASS CULTURE IN ROMANIA, 1948-1989 BY ZSUZSÁNNA MAGDÓ DISSERTATION Submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy in History in the Graduate College of the University of Illinois at Urbana-Champaign, 2016 Urbana, Illinois Doctoral Committee: Professor Maria Todorova, Chair and Director of Research Professor Keith Hitchins Professor Mark Steinberg Associate Professor Zsuzsa Gille ii ABSTRACT Drawing on new archival sources, official publications, and oral histories, I challenge the self-portrayal of socialist civilizations as scientific, secular, and the “other” of everything religious. Between 1948 and 1989, the Romanian communist regime sought to disenchant believers with a scientific, materialist worldview. Yet, it likewise strove to imbue citizens’ lives with socialist sacred meaning. My work demonstrates that we cannot understand late socialism’s contradictory drive for rationalization and re-enchantment without examining how elites produced knowledge about atheism and lived religion. This dissertation analyzes elite interactions with believers and the Central Committee from 1948, when transforming religiosity emerged as a party priority, to the end of the socialist era. My chapters focus on science popularizers, preservationists, sociologists, and folklorists in institutions of cultural administration and research newly created to manage socialist beliefs and behavior. These elites shaped the place of religion and atheism in Romanian society while competing for resources within the centralized structure of the Party-State. Their voices mattered because they engaged believers for whom national and religious belonging coincided. Elites also provided specialized knowledge for party organs committed to achieve convergence between ideology and citizens’ subjectivity.
    [Show full text]
  • Nationalism Versus Internationalism: the Roles of Political and Cultural Elites in Interwar and Communist Romania*
    Nationalities Papers, Vol. 34, No. 2, May 2006 Nationalism versus Internationalism: The Roles of Political and Cultural Elites in Interwar and Communist Romaniaà Umut Korkut Introduction This paper has two main goals. First, it illuminates continuities between the ideas of “true Romanian-ness” as held by both the Romanian cultural elite and the Romanian political regimes in the interwar and communist periods. A manufactured definition of a “true” Romanian—as a Romanian Orthodox Christian, natively Romanian-speaking, and ethnically Romanian—formed the core of Romanian nationalism, regardless of the ruling ideology. This definition did not include the Roman and Greek Catholics of Romanian ethnicity on the grounds that they were not Orthodox Christians. It goes without saying that these criteria also excluded Hungarians, Germans and other ethnic minorities on the basis of ethnicity, language and religion. Second, the paper demonstrates that the principal ideas of Romanian nationalism developed in overt contrast to the internationalist ideological movements of both periods. Both the liberals and the Marxists misunderstood nationalism, claimed Ernest Gellner in 1964: liberals assumed that nationalism was a doomed legacy of outmoded irratio- nalism, superstition and savagery, and Marxists considered it a necessary but temporary stage in the path to global socialism.1 Gellner’s comments are evidently appropriate to Romania, where nationalist responses developed first to the Westerniz- ation of the interwar period and second to communist internationalism after 1948. Remarkably, the definition of Romanian-ness changed little as it passed into the atten- tion of successive political regimes—first the Romanian kingdom of the interwar period and later the communists, especially under Ceaus¸escu.
    [Show full text]
  • Reportajul Ca Tehnică Literară
    Critică, eseu 71 publica în Albina românească un extras din Jurnalul călătorului moldovean, inaugurând seria re- Diana VRAbIE portajului românesc de călătorie, pe care o vor completa în timp scriitori reprezentativi ai literaturii REPORTAJUL noastre, de la Alexandru Odobes- CA TEHNICĂ LITERARĂ cu, Cezar Petrescu, Demostene Botez la G. Călinescu şi Eugen Având un statut ambiguu, re- Barbu, de la Dinicu Golescu, Ni- portajul este considerat o „specie colae Filimon, Nicolae Iorga, Li- publicistică ce apelează la modali- viu Rebreanu la Camil Petrescu, tăţi literare de expresie, informând Mihai Ralea şi Octavian Paler, despre unele situaţii, evenimente de la Vasile Alecsandri, Dimitrie de interes general sau ocazional, Bolintineanu la Tudor Arghezi, realităţi geografice, etnografice, Geo Bogza, Zaharia Stancu ş.a. economice etc., culese de obi- Astfel se conturează o specie in- cei la faţa locului”1. Este o specie teresantă a literaturii române, ale care îmbină, într­o materie unică, cărei implicaţii şi consecinţe au faptul real şi literatura. Etimolo- fost insuficient studiate. Până în gic, cuvântul reportaj derivă din perioada interbelică nu se putea latinescul reporto (-are), a cărui vorbi decât de conştientizarea ac- semnificaţie comportă şi cono- cidentală a existenţei reportajului taţia „a aduce un răspuns sau o literar. Reportajul era confundat veste, a povesti despre ceva”, cu relatarea efemeră, cu nota metaforic, noţiunea fiind folosită de călătorie, cu pamfletul sau cu şi pentru a marca repetarea unui descrierea unor evenimente. Cu ecou2. Deşi este considerat un toate acestea, mari scriitori, afir- produs al epocii moderne, apărut maţi în perioada interbelică sau concomitent cu presa, reportajul imediat după cel de­al doilea răz- este totuşi o specie mai veche.
    [Show full text]
  • Print This Article
    The Carl Beck Papers in Russian & East European Studies Roland Clark Number 2002 Nationalism, Ethnotheology, and Mysticism in Interwar Romania The Carl Beck Papers in Russian & East European Studies Number 2002 Roland Clark Nationalism, Ethnotheology, and Mysticism in Interwar Romania Roland Clark is a PhD candidate in History at the University of Pittsburgh. His current research interests include Romanian intellectual history, Eastern Orthodoxy, gender, and fascism. His dissertation is a cultural history of the Legion of the Archangel Michael, a fascist movement in interwar Romania, looking at factors that contributed to the formation of a fascist community. Roland’s publications include articles on Russian, Romanian, and Montenegrin religious and intellectual history. No. 2002, September 2009 © 2009 by The Center for Russian and East European Studies, a program of the University Center for International Studies, University of Pittsburgh ISSN 0889-275X Image from cover: Portrait of Dumitru Stăniloae. License: Public domain. The Carl Beck Papers Editors: William Chase, Bob Donnorummo, Ronald H. Linden Managing Editor: Eileen O’Malley Editorial Assistant: Julie Tvaruzek Submissions to The Carl Beck Papers are welcome. Manuscripts must be in English, double-spaced throughout, and between 40 and 90 pages in length, including notes. Acceptance is based on anonymous review. Mail submissions to: Editor, The Carl Beck Papers, Center for Russian and East European Studies, 4400 Wesley W. Posvar Hall, 230 South Bouquet Street, University of Pittsburgh, Pittsburgh, PA 15260. Abstract Scholarship on Christian mysticism underwent a renaissance in Romania be- tween 1920 and 1947, having a lasting impact on the way that Romanian theologians and scholars think about Romanian Orthodoxy Christianity in general, and mysticism in particular.
    [Show full text]
  • IN STATE SOCIALIST ROMANIA, 1960S–1980S: CONTEXTS and GENEALOGIES
    DOI: 10.14754/CEU.2019.03 ACCOUNTING FOR THE “SOCIAL” IN STATE SOCIALIST ROMANIA, 1960s–1980s: CONTEXTS AND GENEALOGIES Adela Hîncu A DISSERTATION in History Presented to the Faculties of the Central European University in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Doctor of Philosophy Budapest, Hungary 2019 CEU eTD Collection Supervisor of Dissertation Balázs Trencsényi DOI: 10.14754/CEU.2019.03 Copyright in the text of this dissertation rests with the Author. Copies by any process, either in full or in part, may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European University Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any such copies made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author. I hereby declare that this dissertation contains no materials accepted for any other degrees in any other institutions and no materials previously written and/or published by another person unless otherwise noted. CEU eTD Collection DOI: 10.14754/CEU.2019.03 Abstract This dissertation reconstructs the contexts and genealogies of scientific thought on the “social” in state socialist Romania in the 1960s–1980s. New ideas and practices of observing, analyzing, and intervening in the social realities of socialist society emerged beginning in the early 1960s, originally in debates over the canonical disciplines of Marxist-Leninist social science (historical materialism, scientific socialism, and Marxist sociology). These were further developed by Marxist revisionist and humanist Marxist thought on the relationship between individuals and society in socialism, which decentered the collectivist ethos characteristic of “dogmatic” Marxism-Leninist philosophy for most of the 1950s.
    [Show full text]