INTRODUCERE Dimitrie Gusti În Gândirea Social-Politică Românească
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
INTRODUCERE Dimitrie Gusti în gândirea social-politică românească Sebastian Năstuţă* Considerat drept părinte fondator al actualmente creionată, acest articol îl înca- sociologiei româneşti, Dimitrie Gusti îşi drează pe Gusti în rândul intelectualilor leagă în mod fundamental numele de evo- reprezentativi ai perioadei interbelice şi, luţia în ţara noastră a acestei discipline. totodată, subliniază concepţia diferită a Prin viziunea sa de mentor şi de reformator, acestuia referitoare la rolul elitelor în prin influenţa pe care a avut-o asupra disci- dezvoltarea societăţii. polilor săi, prin sistemul sociologic propus, Cel de-al doilea articol, Trei în unu prin instituţiile create, prin acţiunile de sau despre cum încap dreapta, stânga şi intervenţie socială propuse, prin poziţiile centrul în aceeaşi oală. O abordare ideologice asumate şi prin funcţiile admi- comparată de istorie orală a Şcolii nistrativ-politice deţinute, Dimitrie Gusti se Sociologice de la Bucureşti, aparţinând înscrie în rândul personalităţilor publice ce Theodorei-Eliza Văcărescu, de la Univer- au avut o influenţă covârşitoare asupra so- sitatea Bucureşti, surprinde pluralismul cietăţii româneşti din perioada interbelică. ideologic şi maniera în care şcoala gustiană Prezentul număr tematic al revistei „So- s-a intersectat cu ideologiile dominante ale ciologie Românească”, fondată de Dimitrie interbelicului românesc „fără a-şi apropria Gusti în 1936, îşi propune să ofere o ima- niciuna dintre ele”. gine actualizată asupra rolului jucat de Bazându-se pe istoriile orale ale mem- acesta şi a locului său în rândul persona- brilor şcolii gustiene, autoarea poziţionează lităţilor societăţii româneşti din perioada ideologic în epocă Şcoala Sociologică de la interbelică. Bucureşti şi, indirect, pe fondatorul aces- Primul articol aparţine lui Daniel teia. Prin acţiunile sale, Gusti pare să fi fost Şandru de la Universitatea „Petre Andrei” adeptul „celei de-a treia căi” care s-ar din Iaşi şi este intitulat Intelectuali şi diferenţia de abordările ideologice domi- „capcane politice” în România interbe- nante ale intelectualilor din perioada inter- lică. Acest document nu se referă strict la belică, cea „europenistă”, reprezentată prin Dimitrie Gusti, ci la afilierile şi „capca- Mihai Ralea, Ştefan Zeletin şi Eugen nele” ideologice ale intelectualilor din Lovinescu, şi cea „tradiţionalistă”, repre- România interbelică, perioadă în care Gusti zentată de Nicolae Iorga, Constantin Stere, a jucat un rol esenţial în plan politic şi Constantin Rădulescu-Motru, Virgil instituţional. Madgearu şi Nichifor Crainic. Propunând o reevaluare a manierei „idi- Al treilea articol – Există un curent lice” în care perioada interbelică este monografist în cadrul tinerei generaţii * Facultatea de Asistenţă Socială şi Sociologie, Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, Str. Grigore Ghica Vodă 13, Etaj 3, Iaşi, România. E-mail: [email protected]. 6 Sebastian Năstuţă, Dimitrie Gusti în gândirea social-politică românească interbelice? – aparţine lui Ionuţ Butoi, Contextul politic şi cultural al înfiinţării doctorand al Universităţii Bucureşti. Încer- Muzeului Satului. Instituţie ce poartă când să răspundă unei întrebări care-i vi- actualmente numele lui Dimitrie Gusti, zează pe tinerii din perioada interbelică Muzeul Satului reprezintă unul dintre autorul întregeşte imaginea şcolii socio- rezultatele esenţiale ale muncii şi viziunii logice gustiene surprinzând importanţa în acestuia. Articolul lui Zoltán Rostás este epocă a acesteia, rolul modelator pentru inedit prin prezentarea unor evenimente tineri şi caracterul reformator pe care şi le-a puţin cunoscute chiar şi publicului de asumat şcoala gustiană. Sunt, de asemenea, specialitate. amintite o serie de acţiuni importante De asemenea, acţiunea lui Gusti de a subsumate programului de reformă a vieţii înfiinţa acest muzeu este încadrată în epocă universitare şi care întregesc imaginea prin sublinierea celor două trenduri politice asupra viziunii lui Gusti despre maniera în favorabile unei astfel de acţiuni respectiv care considera acesta că trebuie făcută „strategia elitei politice a României Mari de intervenţia în societate şi reforma socială. a construi o cultură naţională unitară, omo- Lucian Dumitrescu, de la Institutul de genă, într-o ţară cu provincii care înainte de Sociologie al Academiei Române, în Socio- 1918 făceau parte din imperii şi regate” logie cogitans şi sociologie militans. diferite şi „ideologia carlistă a anilor ’30, Aportul sociologiei gustiene la moderni- care promova un sistem autoritar, corpora- zarea României interbelice, insistă asupra tist, cu notă specific românească de moder- viziunii de „reformator social care pune nizare culturală şi civilizatoare”. preţ pe cunoaştere şi pe informaţiile furni- Ultimul articol, aparţinând lui Antonio zate de aceasta oamenilor de stat” a lui Momoc de la Universitatea Bucureşti şi Dimitrie Gusti şi asupra ideii că „acţiunea intitulat Tehnici de comunicare şi PR şi cugetarea s-au împletit firesc în socio- politic în Şcoala lui Dimitrie Gusti. Carol logia gustiană”. Lucian Dumitrescu nu se al II-lea, „regele ţăranilor şi al tinere- limitează în acest articol la distincţia între tului” aduce în actualitate şcoala socio- „sociologia cogitans” şi „sociologia mili- logică gustiană prin abordarea tehnicilor de tans”, ci oferă detalii despre viziunea PR utilizate de şcoala gustiană în construi- aristodemocratică („societatea rânduită pe rea imaginii publice a lui Carol al II-lea. criteriul competenţei”) a acestuia şi despre Membrii Şcolii Sociologice de la Bucureşti acţiunile concrete întreprinse de Gusti se dovedesc demni precursori ai sociolo- pentru punerea în practică a ideilor expuse gilor de astăzi fiind, în acea perioadă, direct în sistemului său sociologic. implicaţi în activitatea diverselor grupări Impactul ideilor lui Dimitrie Gusti în politice şi în construirea publică a imaginii România Mare este analizat de Carmen lui Carol al II-lea promovat ca Rege al Albert de la Universitatea din Reşiţa în ţăranilor şi al satelor româneşti. articolul Cercetarea monografică regio- Înainte de a se fi efectuat primele studii nală interbelică: cazul bănăţean în care ale lui Paul Lazarsfeld despre influenţa surprinde nu doar particularităţile regionale marketingului politic în comunicarea elec- ale monografiilor sociologice gustiene aşa torală, sociologii Şcolii de la Bucureşti s-au cum au fost implementate de membrii Insti- ocupat de construcţia strategiei de proiec- tutului Social Banat-Crişana, ci şi influenţa tare a profilului Regelui Carol al II-lea sau în epocă a sistemului de gândire gustian. liderului mişcării legionare, arată Antonio Zoltán Rostás, profesor la Universitatea Momoc. Bucureşti şi, fără îndoială, cel mai impor- Ultima secvenţă menită să întregească tant promotor contemporan al Şcolii Socio- portretul lui Dimitrie Gusti şi locul său în logice de la Bucureşti, vorbeşte despre gândirea social-politică românească este o Sociologie Românească, volumul X, Nr. 2, 2012, pp. 5-7 7 recenzie – Sociologie şi politică. Despre Referitor la cele şapte articole şi la re- implicarea intelectualilor în politica cenzia incluse în acest număr tematic ar României interbelice – aparţinând mai exista numeroase alte aspecte ce ar Rominei Surugiu de la Universitatea merita a fi menţionate şi detaliate. Din Bucureşti asupra unei cărţi scrisă, de considerente de spaţiu, dar mai ales pentru asemenea, de Antonio Momoc: Capcanele a lăsa cititorilor plăcerea lecturii fiecăruia politice ale sociologiei interbelice. Şcoala dintre articole ne vom limita doar la cele gustiană între carlism şi legionarism. spuse. Este din nou detaliată relaţia Şcolii Vom încheia această scurtă introducere Sociologice de la Bucureşti cu lumea po- nu înainte de a le mulţimi lui Antonio litică interbelică şi impactul acestei legături Momoc şi profesorilor Zoltán Rostás, asupra cercetărilor de teren ale şcolii. Re- Dumitru Stan şi Doru Tompea care au făcut cenzia surprinde o serie de aspecte ale gân- posibilă o fructuoasă dezbatere teoretică în dirii lui Gusti precum mesianismul cultu- cadrul simpozionului „Dimitrie Gusti şi ral-ştiinţific, profesionalizarea clasei poli- Petre Andrei în gândirea social-politică ro- tice, opţiunea politică pentru carlism şi mânească” desfăşurat în data de 9 decem- monarhie socială. brie 2011 la Universitatea „Petre Andrei” Dincolo de „pendularea tipică perioadei din Iaşi. Această dezbatere a generat ideea interbelice româneşti între stânga şi dreap- nevoii unui număr tematic dedicat locului ta, între monarhism şi republicanism, între şi rolului jucat de Dimitrie Gusti în liberalism şi totalitarism” merită menţionat gândirea social-politică românească. „autohtonismul naţionalist” care îi uneşte pe toţi monografiştii dincolo de alte diver- Primit la redacţie: Iulie, 2012 genţe ideologice. .