Nr. 158 APRILIE

Anul XVIII 2015

Etnografie și folclor în Șezătoare culturală la Huși nord-vestul judeţului „Lohanul 7 ani împreună” Vaslui (3) Dan RAVARU (2007 – 2014) Paul-Vlad MERLAN Negustorul: Bucurați-vă, îndată Pentru a marca trecerea celor 7 ani de apariție a revistei cultural Eu v-o cumpăr așa moartă! - științifice Lohanul, colectivul redacțional și-a propus să organizeze un Că sunt negustor de piei cadru cultural – festiv menit să adune o mare parte dintre colaboratorii și Și-mi trebuie blana ei. cititorii fideli acesteia. Spuneți, câți lei vreți pe ea, Pe parcursul dezbaterii culturale s-au pus în evidență: Să-mi caut de treaba mea! - Bilanțul celor 7 ani de existență a Moșneagul: revistei hușene;

Două mii de lei să-mi dai - Lansări de carte, recenzii, păreri,

Și-o baniță de mălai.

sugestii ș.a.

Negustorul: - Oferirea unor diplome de excelență

Cei prea mult. colaboratorilor revistei Lohanul, a Eu îți dau o mie lei  sponsorilor generoși cât și a coordo- Și-o baniță de mălai.   natorilor de programe artistice dedica- Cer un doctor, meșter mare,  te evenimentului cultural; Să puie capra-n picioare!   - Program artistic: grupul de fluierași Doctorul:   de la Școala nr. 1 ”Mihail Sadoveanu”, Eu sunt doctor cu renume.  grupul de muzică folk de la Clubul Vreți un bine de la mine?   Elevilor, colindători tradiționali ș.a. Negustorul:   Evenimentul cultural a avut loc Da, domn’ doctor!  marți 23 decembrie 2014, ora 11.00, Să-mi pui capra în picioare la Biblioteca Municipală „Mihai Ralea” Că eu nu pot ști ce are! Lohanulnr.33,martie2015 Huși, Sala de Lectură.  Și ce cei să-mi spui îndată, Page 1

- continuare în pagina 15 - - continuare în pagina 2 -

A 70-a aniversare a prof. dr. Theodor Codreanu – o adevărată sărbătoare națională de cultură și …viticultură –

Dr. ing. Avram D. TUDOSIE

Cu acest eveniment, Hușul a devenit, pe 4 aprilie 2015, o sărbătoare culturală, nu numai zonală, ci și națională, întrucât au participat peste 100 de mari personalități „de la Nistru pân’ la Tisa, la Dunăre și la Marea cea întinsă”. A fost ceea ce, cu aproape 100 de ani în urmă, între 1921-1939, când la Școala Viticolă din Huși s-au desfășurat celebrele concursuri înălțătoare de vinuri, la care au participat distinse personalități ca senatorul și ministrul N. Gh. Lupu, George Ionescu Sisești, I. C. Teodorescu, Mihai Ralea, Mihai Negură, C. Giurescu, Dimitrie Gusti, G. Topârceanu, Ionel și Păstorel Teodoreanu, N. D. Cocea, Petre Andrei, Ion Pillat, Vasile Pârvan, Victor Ion Popa ș.m.a. Așa și-a făcut intrarea în eternitate „Cântării Moldovei”, fredonată la concursurilor culturale și de vinuri inaugurate la Huși și Chișinău, însoțită de gustarea vinurilor de Huși, din toată Moldova și Basarabia. - continuare în pagina 17 - ELANUL Nr. 158 - aprilie 2015 Etnografie și folclor în nord-vestul judeţului Vaslui (3) - urmare din pagina 1 -

Că eu nu sunt rău de plată. Iedul II. Poziția măștii caprei este aici Ursarul I: Doctorul: în picioare. Modul de construcție este cu Bună ziua, bună ziua Să vedem ce are capra, totul particular, încât am putea vorbi de Tovarășe gospodar! Că apoi îți spun eu plata. „capra pe prăjină”. Înălțimea corpului cu gât Ne dați voie să facem și noi un taxâm? Capra nu e moartă și cap este de până la trei metri. Jucătorii Cu Didilică-al nostru, crețu, Ci e leșinată. își sprijină în brâu o prăjină pe care este Cu capu ca pădurețu’, Ce vrei, căpriță, apă? alcătuită întreaga mască. Capul este Peste-un an a fi mai mare, Stai și-așteaptă! diferit doar în ceea ce privește mărimea Ca o gură de caldare! Pâine? triunghiului dintre coarne, care are laturile Na, na, na, Sofico, na! N-am la mine! de aproximativ jumătate de metru. Fălcile (Ursoaica mornăie). Bomboane? sunt mobile. Pe cea de jos este fixat un Am adus ursoaica de frânghie Nu ți-i foame? clopoțel. Capul este ornat cu urechi de Și-am trecut pe la Slobozie, Poate vrei vreun retevei? iepure și cordele multicolore. Și-am trecut pe la Hadâmbu, Îți dau câte vrei! Ciobanul I. Colo, unde vă era dumneavoastră Poate vrei un țap? Ciobanul II. Amândoi sunt îmbrăcați gându’. Capra, la auzul ultimei întrebări, în cojoace. Au pălării cu boruri extrem de Dar nu-mi plăcu nici pe-acolo. începe să se miște. mari. În mână duc bețe. Ei sunt cei care Luăi ursoaica de frânghie Toți: rostesc strigăturile după care caprele Și trecui pe la Franțuci Am tot plâns și am oftat urmează să joace. Unde-s fetele năluci, Dar căprița s-a-ndreptat. Moșneagul. Este îmbrăcat cu cojoc Nevestele tinerele Ța, ța, ța, căpriță, ța, întors pe dos. Are ținută ilariantă. Să te dai tumba cu ele. Joacă și nu te muia! Comorașul. Poartă haine țărănești Na, na, na, ursoaico, na! Nu te-anina de podele obișnuite. Și-am luat ursul de frânghie, Că rămâi fără cordele! Țiganul. Are îmbrăcăminte rufoasă. În Și-am venit pe la dumneavoastră. Ța, ța, ța, la munte, ța, mână duce un ciocan și o căldare. Dar ce credeți dumneavoastră Ța, ța, ța, căpriță, ța! Evreul. Este îmbrăcat cu pelerină Că suntem ursari Anul nou cu noroc lungă. Are șapcă. Duce un coș în care De pe ici, de pe colea? Și vin mult în poloboc! pune o cioară. De pe unde credeți dumneavoastră? La anul când venim, Turcul I. Suntem ursari de la Parișii mari, Mai bogați să vă găsim! (6) Turcul II. Amândoi aceștia sunt Unde-a fost tata ursari îmbrăcați la fel, cu haine în care domină și bunicu secretari! Rândul de flăcăi culoarea roșie. Au săbii. Dar eu, mai hoț, am ajuns fericirea Din satul și comuna Rafaila Muzica (este preferată fanfara) cântă De sunt bulibaș peste ursari! Culege: Adăscăliței Vasile și de joc pentru capre. Na, na, na, Sofico, na! studenta Coman Zamfira, în ianuarie 1968 Caprele merg în ritm. Sunt ficior de-a Pantilioaiei, (înregistrare magnetofon). Ciobanii strigă: Cea din Valea Mare, De la: Chirfosanu Dumitru – 45 de U, iu, iu, căpriță, sus! Care are o casă mare de copii, ani, Caliniciuc Vasile - ... de ani, Samson Di la stână te-am adus! Și mai mari, și mai mititei, Gheorghe – 31 de ani, Humă Dumitru Te-am adus cât o iediță, Toți îmbrăcați colonei. – 28 de ani, Ungureanu Mihai – 21 de Te-ai făcut cât o căpriță! Numai eu, ficior di popă, ani, Amariei Dumitru – 22 de ani, Duluță Te-am crescut mare de tot Rămăsei di bat în dobă. Costică – 21 de ani ș.a. Și ți-am pus verigă-n bot! Și-am luat ursoaica de frânghie Pentru a ordona într-o oarecare Muzica schimbă melodia. Și trecui pe la Hadâmbu, măsură numeroasele manifestări care au Ciobanii strigă: Unde ți-i dumitale gându’, loc în Ajunul Anului Nou, la Rafaila flăcăii Ia, mai bagă mâna-n sân Dar nu-mi plăcu nici acolo, se organizează pe rânduri. Un informator Și mai bea un kil de vin! Că fata Durlii fierbea barabule ne spunea în legătură cu acest obicei: „La Busuioc nizgrepțănat, Tocmai în fundu’ grădinii. noi în sat se fac două rânduri: un rând pe Să văd căprili ci fac! Na, na, na, ursoaico, na! deal și unul pe vale... Fiecare ... ură la Muzica schimbă melodia. Și s-a speriat ursoaica geam, după aceea începe să joace capra Ciobanii strigă mereu: Și-a fatat un pui frumos cu moșnegii, la capră se face câte un ied Hop așa! Ca un bujorel răpos (sic!), sau doi și... la urma toată, vine ursul și Cu aceasta jocul caprei se încheie. Di la lume-i di folos. încheie toată prezentarea”. S-a mai spus În prim plan trece ceata ursului. Din Na, na, na, ursoaico, na! că ultima dată „rândul din vale a avut 25 de ea fac parte: Și-am luat ursul de frânghie, flăcăi”, iar „rândul de pe deal, 22”. Am aflat Ursul. Și-am trecut că văzui că fiecare formație dintr-un rând (capra, Puiul de urs. Corpul acestora este Că toată lumea se ducea la biserică. ursul) are comorașul său. confecționat din piei de oaie. Capul este Mă dusei și eu cu ursoaica, Intrați în curtea gospodarului, cei din împodobit cu șuvișe de lână colorată. Că era speriată. ceată fac loc în prim plan grupului caprei. Au dinți de cauciuc, limbă de carton. De Și, când să intru-n biserică, În grupul acesteia intră: căpestre sunt prinse lanțuri. Fata popii, hoața, Capra I. Ursarul I. Hop, îmi puse chiedica! Capra II. Ursarul II. Nu poartă haine mult Na, na, na, Sofica, na! Iedul I. deosebite de cele obișnuite. Se ung numai Dar și popa, din altar, cu puțină funingine. „Ieși afară, măi măgar!” 2 Nr. 158 - aprilie 2015 ELANUL Mă-ntorsei și mă uităi Constantin – 18 ani, Doroftei Nicolaie – 17 se adresează sunt aproape întotdeauna Și pe popă că-l văzui, ani, Maftei Ioan – 19 ani, Dorobăț Ioan – 17 improvizații după situația de moment) (8). Tot atunci îi răspunsei: ani ș.a. „Măgăriță-i fata ta, Obiceiuri de nuntă – lirice, orații Că ea mi-a pus chedica!” Personajele: Din: sat Gugești, comuna Boțești Luai ursul de frânghie Turcul. Este îmbrăcat cu flanea și De la: Bejenaru C. Vasile – 7 clase, 40 Și plecăi la dumneavoastră, pantaloni de culoare roșie, cu chingi de de ani, agricultor, și Nechita Ion (Huhulea) Să vă facem o tananică, lână și bumbac colorat, cu podoabe de – 4 clase, 60 de ani, agricultor. Nici mai mare, nici mai mică, mărgele, cu fes care are o fundă roșie. Culege: Micleascu V. Elena, studentă Ca o gură de ulcică! Poartă sabie. f.f. Institutul Pedagogic 3 ani Iași. Na, na, na, Sofico, na! Omul de unire I. Data: 1964. Peste-un an a fi mai mare, Omul de unire II. Ca o gură de caldare! Omul de unire III. Nunta țărănească în comuna noastră L-am adus ca un purcel Omul de unire IV. Toți aceștia sunt se desfășoară astfel: sâmbătă la ora 14 Și-o crescut ca un vițel. îmbrăcați cu costume naționale. Au însă muzica angajată de mire se duce la casa Na, na, na, Sofico, na! ciorapi roșii, pălării de care atârnă coardele lui și timp de 1-2 ore cântă, până când Bate-o, bate-o mai ușor, colorate. Au buzdugane împodobite cu se adună vorniceii (prietenii mirelui care Ca să iasă-un polișor hârtie creponată. au menirea de a invita la nuntă oamenii Și-o părechi di pantaloni Harapul. Nu se deosebește prea – cu sticle pline cu vin). Când aceștia Să-i avem de sărbători! mult în privința hainelor pe care le are de s-au adunat, pornesc în marșul muzicii Na, na, na, Sofico, na! oamenii de unire. (fără mire, numai vorniceii cu muzica) la Și-o părechi di-opinci di scroafă Arnăutul (mai este numit și „grecul”). casa nunului cel mare (nașul). După ce grasă, Este îmbrăcat tot în costum național, are au ajuns la nun, așteaptă până când se Să li-avem di Bobotează! ițari. adună invitații și rudele nunului (timp în Na, na, na, Sofico, na! Dama. Poartă haine femeiești care muzica cântă, invitații dansează, iar Foaie verde di-un grăunte, obișnuite. nunii cei mari servesc cu tablalele pline Vino-n coate și-n genunche, Evreul I. vin și cozonac). Când toți au fost adunați, Dacă nu ești păcătos Evreul II. se urcă în căruțe (nunul și nuna în prima Să te dai tumba pe jos! Evreul III. Toți sunt îmbrăcați cu haine căruță) și pornesc din nou în marșul muzicii Na, na, na, ursoaico, na! ponosite. Au măști făcute din piele de la casa mirelui. Aici sunt întâmpinați la Foaie verde cucuruz, iepure. Unii pot să aibă și coarne. Au cârje, poartă de mire și părinții lui (socrii mari) Să te dai cu fața-n sus, butelcuțe, cornuri. cu sticle cu vin. De aici se încep pregătirile Să videm dacă ești urs! Țiganca I. pentru a aduce mireasa. Se pregătesc Foaie verde lemn di fag, Țiganca II. Pe față au măști din ciorapi carele pentru adus zestrea și vorniceilor le Ia fă țupa pisti prag de mătase. Poartă părul împletit în cozi sunt împărțite sticle cu vin. De asemenea Și mă-ntreabă di ci zac, groase împodobite cu monezi. Au rochii din sticle cu vin au și nunii (de la ei de acasă). Di ci zac, di ci jălesc, imprimeuri viu colorate, cu flori mari. Când pornesc spre casa miresei, mirele și Di-a’ cui dor mă prăpădesc! Țiganul I. vorniceii merg călări, nunii și invitații lor în Di doruțu’ fetelor, Țiganul II. Poartă haine ponosite. Pe căruțe (așa cum au venit), iar rudele mirelui Dragostea fimeilor! față au măști de postav. în carele care se vor înapoia cu zestrea. Că fusei doar însurat, Muzicanții. Numărul acestora și Parcurg drumul până la casa miresei în Mă culcăi cu toanta-n pat! instrumentele din care cântă pot varia după marșul fanfarei și în chiuiturile și strigăturile Frumoasă-i nevasta mea, împrejurări. nuntașilor. În poarta miresei sunt primiți de Frumoasă-i și harnică, părinții miresei (socrii mici) cu sticle cu vin, Se scoală de dimineață La intrarea în casă, întregul alai se iar în ușa casei se află mireasa cu tablaua Pân-la ziuă-abia se-ncalță! prinde în așa numita „horă a turcii”, în cu dulceață și pahare cu vin. Mireasa este Ha, ha, ha, ha! timpul căreia se pot spune și strigături. însoțită de două prietene care au în mână Pân-ce vede măturat, La terminarea acesteia, muzica trece să lumânări aprinse (fiecare câte o lumânare). Stă de zece ori pe pat; intoneze diferite arii, pentru a oferi fiecărui Aceste două fete care însoțesc mireasa Pân-ce țese-un cot de pânză grup de personaje posibilitatea să joace în trebuie să aibă amândoi părinții în viață. Mănâc-o ocă de brânză fața publicului. Ordinea acestor melodii și Înainte de a ajunge nuntașii la casa Și-o covată de făină, jocuri este totdeauna următoarea: miresei, ajung doi dintre vornicei care se Și-o tigaie de untură! „arnăuțeasca” (la aceasta singurii numesc conocari. Unul dintre aceștia Di, ha! La anu’ și la mulți ani! care joacă sunt harapul și arnăutul); înconjoară scaunul care este așezat în Muzica zice acum „ursăreasca”. „greceasca” (joacă numai grecul – ograda miresei și este acoperit cu un Ursarii joacă fără urs și strigă: sau arnăutul - și dama); covor, iar pe el stau o cofă cu apă și un Frunză verde nu-i așa, „turceasca” (joacă turcul singur); colac deasupra. Al doilea conocar rostește Că mai știu câte ceva! „unirea” (la aceasta se prind cei patru conocăria, astfel: Nu te da, nu te muia, oameni de unire); - Bună dimineața Că pun mâna pe nuia! „ruseasca turcului” (la auzul acesteia cinstiți socri mici! Și nuiaua-i de răchită, joacă oamenii de unire și turcul); - Mulțumim dumneavoastră Merge roata prăvălită! „hărăpeasca” (turcul și harapul sunt tineri voinici! (Cu acestea alaiul își încheie singurii care o joacă); Dar ce umblați, spectacolul) (7). „jidăneasca” (la acest joc participă ce cătați? evreii. Se spun strigături cu un conținut - Ce umblăm, Turca comica, care nu sunt întotdeauna aceleași); ce cătăm? Din satul și comuna Ștefan cel Mare „țigăneasca” (participă aici țiganii La nimeni n-avem Culeg studenții: Atanasiu Dumitru, și țigăncile. Se spun strigături, uneori seamă să ne dăm. Mancaș Angela și Tudor Elena, în licențioase. La terminarea jocului, țigăncile Multe mări am trecut, decembrie 1967 (imprimare magnetofon). se apropie de spectatori și insistă să le multe țări am bătut De la: Bălăuță Vasile – 19 ani, Tunaru ghicească, cerând bani. Cuvintele cu care și orașe și sate Vasile – 19 ani, Bălăuță Ioan – 17 ani, Crețu de departe 3 ELANUL Nr. 158 - aprilie 2015 am colindat cu coadele împletite, dreapta spre stânga de trei ori. Apoi caută și nimeni seama ca cu toți să pornim și la curțile amândoi odată verighetele în farfurie. nu ne-a luat. dumneavoastră să venim. Dacă își găsește fiecare verigheta lui, este Cine sunteți dumneavoastră Ca floricica s-o luăm semn rău în căsnicie. Dacă au fost găsite să ne luați și la împăratul s-o ducem. schimbat, înseamnă că se vor bucura. Și seama noastră? Pornirăm și venirăm le așază pe degete după cum le-au găsit. Dar fiindcă ne-ntrebați pe fața pământului, După logodnă se aduce mâncare, care să ne lăsați cu-ncetul pe aburii vântului, obișnuit este: felul I – borș cu carne de cu-ncetișorul, bând și chiuind pasăre, felul II – sarmale, apoi cozonac. să ne dăm cuvântul și din pistoale trăznind, Cât durează masa, muzica cântă. După cu adevărul, caii încurcând, pe nări flăcări lăsând, ce nuntașii s-au ridicat de la masă, este că de multe ce sunt și dese nechezând, și din unghii scăpărând, servită muzica. În continuare, se scoate nu le putem spune-alese. până am sosit și v-am găsit. – danțul – astfel: un băiat și o fată numiți Tânărul nostru-mpărat Acum, ori floricica să ne dați de miri iau oglinda, apoi se prind de mâini de dimineață s-a sculat, ori, de unde nu, nu scăpați, mirele, mireasa, nașii și ceilalți tineri (fete fața albă și-a spălat căci am venit cu târnăcoape și băieți) și în ritmul muzicii, care intonează chica neagră-a pieptănat de argint, danțul, înconjoară de trei ori masa, cu straie noi s-a-mbrăcat, să scoatem floricica din pământ aruncând din farfuria cu grâu prin casă. murgul și l-a înșeuat s-o scoatem din rădăcină, După ce au înconjurat de trei ori masa, cu trâmbița a sunat s-o sădim la împăratu-n-grădină scot danțul afară. Mirii rămân afară, iar mare oaste a ridicat ca acolo să-nflorească, nunii cu fetele și băieții intră în casă pentru două sute grăniceri, să rodească, locul să-i priască, a scoate zestrea miresei. Zestrea miresei o sută feciori de boieri, și să nu ofilească. este: șase perine, două plapume, patru din cei mai mari, Dumneavoastră socri mici covoare, un val de țolice de lână, unul de nepoți de ghinerari, trebuie să dați la voinici cânepă, unul de pânză pentru saci, sipetul și, pe la răsărit de soare, șase pahare cu vin, (o ladă cu albiturile), un pat, o masă, două- a plecat la vânătoare. șase marame de in, patru scaune și toate hainele pe care le-a Ș-a vânat țara de sus, de care se găsesc pe-aici, avut de la părinți. Toate acestea se scot despre apus, până juganii cusute cu fluturi și arnici, jucându-le în ritmul muzicii, așezându-le au stătut și potcoave au pierdut. fie și cu strămătură, în carele cu care au venit rudele mirelui. Atunci, ne lăsarăm mai jos numai să fie cu voie bună, După așezarea zestrei, nuntașii stau în p-un deal frumos să fie și de mătasă, ogradă până când mirii își iau iertăciunea și alergarăm numai să fie de-aici din casă, de la părinții miresei astfel: de vânarăm de la cinstita mireasă Părinții miresei se așază pe scaunul munții cu brazii să nu fie de pe la vecine acoperit cu covor, iar un alt covor este și cu fagii să pățim vreo rușine! așternut jos, unde stau mirii în genunchi. cerul cu stelele, Că atunci va fi cinstea noastră Unul dintre nuntași spune iertăciunea câmpul cu florile, și ocara dumneavoastră. astfel: dealul cu podgoriile, Socri mici, ascultați, Ascultați dumneavoastră cinstiți vâlcelele cu viorelele și-n urechi bine băgați: nuntași, și satele cu fetele. când a da soarele deseară Cinstiți nuntași Când dete soarele-n deseară mare oaste vă-mpresoară. Cinstiți socri mari sau mici ieșirăm la drumul cel mare De n-ăți avea bucate de ajuns, Puține cuvinte, de rugăminte și deterăm d-o urmă de fiară; să vă căutați loc de ascuns. Că se roagă fiii dumneavoastră stătu toată oastea-n mirare... Să aveți buți cu vin, Să le dați iertăciune unii ziseră că e urmă de zână care cu fân, Se roagă cu smerenie să fie împăratului cunună. boi grași, Să le dați Așa se mai chibzuiră claponați, blagoslovenie: și se găsiră alți vânători vaci lăptoase, Că marele și puternicul Dumnezeu mai cunoscători fete frumoase. luni întâia zi a făcut cerul și pământul și ziseră că-i urmă de căprioară Și să mai aveți marți l-a împodobit cu stele și luceferi să fie-mpăratului soțioară. și lăutari, să vie tot satul miercuri a făcut soarele și luna Dar nunul cel mare să se veselească-mpăratul. joi a făcut pe strămoșul nostru Adam cu grijă-n spinare Și acum cu trupul din lut călare p-un cal lărgiți casa, cu auzul din vânt ca un Ducipal, întindeți masa cu osul din piatră se ridică-n scări și se umflă-n nări. și nu uitați: cu sângele din mare Și făcu ochii roată ce s-a făcut, cu frumusețea din soare peste oștirea toată, s-a făcut! după chipul și asemănarea și, când încoace privi Nu mai e de desfăcut! sfinției sale. aicea zări Munți înalți, luminoși, Și auzind Dumnezeu o floricică frumoasă bine v-am găsit sănătoși! că nu este bine și drăgăstoasă. Conocarul care a rostit conocăria de a locui omul singur Și, văzând că nu-nflorește ia colacul de pe cofa cu apă și iese cu pe pământ nici nu rodește, el înaintea nuntașilor, apoi se întoarce i-a dat semn lui Adam și nici locul nu-i priește, odată cu ei. După ce s-au făcut primirile și l-a adormit ci mai mult se ofilește de către socrii mici și mireasă, se așază și-a rupt os din osul lui ne trimise pe noi, șase flăcăi, toți nuntașii la masă, unde are loc logodna trup din trupul lui călări pe șase jugani, care se face astfel: se așază o farfurie cu și a făcut pe cu coarne cănite, grâu în fața mirilor în care sunt ascunse strămoașa noastră Eva. cu frâne zugrăvite, verighetele. Mirele și mireasa așază Sculându-se Adam din somn cu unghiile cositorite, mâinile cruciș pe farfurie și o învârt de la și văzând pe Eva 4 Nr. 158 - aprilie 2015 ELANUL lângă dânsul, s-a spăimântat un scaun cu perină. În timp ce e gătită, unul cu vin fiecare familie ce închină). Acestui a strigat cu glas tare, din muzicanți cântă cuvintele: paharnic soacra mică îi leagă un prosop la ce este asta Doamne. Foaie verde și-o sipică gât. Soacra mică și mireasa dau cadourile Domnul i-a răspuns: Mă rog dragă nănășică nunilor, care constau din 2 colaci mari, aceasta este Mai încet cu mâinile cămăși de zi, batic pentru nună și 2 os din osul tău De mi-așază florile prosoape cu care-i leagă pe după gât. trup din trupul tău Am o zi de fericire Cadourile sunt jucate de către miri, nuni, și-ți va fi ție soție Să-mi rămână amintire pe sus în ritmul muzicii. Obișnuit se dă: și amândoi rămâneți un trup. Și iar verde fir orez bani și cereale. Apoi, nunii își comandă Dumnezeu i-a binecuvântat Uite maică și mă vezi cântecul preferat, iar nuntașii bat din palme să se înmulțească Ziua mea de fericire și chiuie în ritmul muzicii. Apoi închină: ca stelele cerului Să-ți rămână amintire. rudele și invitații nunului, rudele și invitații ca iarba pământului Urmează apoi gătitul mirelui, pe socrului mic, rudele mirelui și, ultimii, socrii ca florile codrului același scaun fiind gătit de nun (i se așază mici și socrii mari. ca nisipul mării. floarea de mire la reverul stâng al hainei). Cât timp durează închinatul, fiecare Mulți și mulți crescură În acest timp se cântă cântecul mirelui: familie își comandă cântecul dorit, iar și se-nmulțiră Foaie verde lemn de tei soacra mică leagă prosoape rudelor nunilor până când a venit vremea Bună ziua măi flăcăi și miresei. Prosoapele sunt jucate în ritmul și la ceste tinere mlădițe Până azi am fost cu voi muzicii, apoi legate. care stau cu genunchele plecate Iar de mâini cu babele Acei ce primesc prosoape sunt datori cu fețele rușinate și vă roagă Cu toate necazurile să mărească bacșișul. În timpul cât se să-i iertați și să-i binecuvântați. Nimeni-n lume nu se-nșală joacă prosoapele, femeile strigă: Dumneavoastră, cinstiți părinți Ca feciorul când se-nsoară Hei săraca mireasa, care sunteți de la Dumnezeu orânduiți Pune patru boi la car Bine a știut lucra că-i iertați, să-i binecuvântați, și pleacă după amor. A lucrat la lumânare, că binecuvântarea părinților În continuare nunul și nuna se așază Și-a făcut prosopul, floare! întărește casele fiilor pe rând pe același scaun și-și așază Când închină socrii, fac schimb de iar blestemul părinților florile de nun. Apoi nuna împarte flori albe cadouri astfel: socrii mari dau socrilor risipește casele fiilor. socrilor mari și celorlalți care au asistat la mici rochie pentru soacra mică și două Că așa a voit Dumnezeu gătitul miresei. prosoape. Socrii mici dau socrilor mari feciorul și cu fiica Se scoate danțul de către un băiat și cămăși de pânză de bumbac lungi și două să lase pe tatăl său o fată care duc în mână icoana de care se prosoape. Închinatul durează de luni seara și pe mama sa prind mirii, nunii, fetele și băieții. până marți la orele 16. Când închinatul a și se va lipi de femeia sa Astfel așezați, ies în ritmul muzicii luat sfârșit, are loc dezgătitul miresei. Nuna și va fi un trup. afară. Din nou își iau mirii iertăciunea de îi ia voalul și floarea, timp în care unul din Doresc la părinții mirelui (socrii mari). Este spusă muzicanți cântă cântecul: de la cinstitul nun aceeași iertăciune ca la socrii mici. Apoi Foaie verde și-o sulfină un bacșiș bun pleacă la biserică pentru a li se oficia Plângi mireasă și suspină iar de la cinstita mireasă cununia religioasă. În drum spre biserică Că intri-n casă străină o batistă de mătase și la înapoiere, ies copii cu căldări cu apă, Și te-or bate făr- de milă și un pahar cu vin care sunt răsturnate de mire cu piciorul, Te-or mustra făr- de pricină că așa-i de la Hristos petru care dă bacșiș. Căci mila de la părinți Amin! La înapoierea de la biserică, în pragul Anevoie ai s-o uiți După ce s-a terminat iertăciunea, ușii sunt întâmpinați de soacra mare care îi Căci mila de la bărbat mirele urcă mireasa în brațe în căruță, iar ia cu un prosop pe amândoi de după gât. Ca frunza de păr uscat el merge călare. Ceilalți se urcă în căruțele Urmează apoi masa de cununie. După Doar când vrei să te umbrești și carele în care au venit. În marșul muzicii masa de cununie mirii și nunii primesc Mai tare te dogorești pornesc spre casa mirelui chiuind. Când felicitările de la locuitorii satului, care vin Taci mireasă nu mai plânge ajung în poarta mirelui, femeile din carele rând pe rând. La fiecare familie sau grup Căci la maică-ta te-or duce cu zestre strigă: de familii, li se cântă marșul. Iar în casă Când o face plopul mere Ieși afară soacră mare sunt serviți cu dulceață și vin, în schimbul Și răchita vișinele că ți-aduc piptănătoare, cărora dau bacșiș. În acest timp tineretul Și răsteul coarne moi de te-i la ori nu te-i la dansează afară. În felul acesta se continuă O să mergem amândoi. cu dânsa te-i piptăna! nunta până duminică la orele 18, când Apoi voalul îi este jucat deasupra Nuntașii sunt întâmpinați de socrii tineretul pleacă. Rămân la casa mirelui capului și nuntașii îi aruncă bani pe voal. mari cu sticle cu vin. Toți coboară și duc rudele și nunii care iau masa și mai petrec Nuna aduce un batic nou și o leagă pe zestrea jucând în casă. Mireasa își așază până la orele 23. mireasă pe cap, semn că se află în rândul zestrea la fel ca în casa ei. Luni dimineață la ora 8 muzica vine femeilor căsătorite și din acel moment nu La mire se continuă dansul și la mire, unde ia masa, apoi sunt împărțiți va mai merge cu capul descoperit. servitul vinului până la ora 24. Nunta se în două grupuri: unul pleacă la nuni și unul Nunii numără apoi banii și anunță reia duminică dimineața la ora 7. Muzica la socrii mici. Acolo cântă muzica, până se nuntașilor suma de bani, cadourile și cântă 1-2 ore la mire, apoi este trimisă să adună toate rudele lor și se înapoiază la cantitatea cerealelor. În încheierea nunții aducă nunii. Nunii vin cu câțiva băieți și mire, luni la orele 17. La mire sunt așezate se așază din nou masă pentru: nuni, rudele fete aducând găteala (miresei, mirelui și a mesele pentru toți invitații (ai nunului și mai apropiate ale miresei și ale mirelui. nunilor) și lumânările. socrilor mici). După ce toți nuntașii au luat Apoi iau masa și muzicanții. După masă, Odată ajunși la mire, se începe gătitul masa, se trece la închinat. Închinatul se mai petrec câteva ore numai rudele mai miresei: ea este îmbrăcată în rochie albă și face astfel: mireasa și mirele iau un pahar apropiate și nunta se termină prin marșul acum i se așază voalul și floarea. Mireasa cu vin din care toarnă la nași de se spală care este cântat pentru nuni și în care este este gătită de nună. Ea se așază în fața pe mâini. Pentru șters li se dă un prosop, condus nunul și nuna până acasă. Și cu oglinzii, ținută de două fete care au și două care rămâne al lor. aceasta nunta țărănească gugeșteană a lumânări aprinse în mână. Mireasa stă pe Nunul numește un om din rudele lui luat sfârșit. pentru a fi paharnic (adică să servească 5 ELANUL Nr. 158 - aprilie 2015 Felul în care am descris desfășurarea Cu (cutare) te-o lecui! Grigore, 18 ani; Cehan Costică, 36 de ani; unei nunți din comuna Gugești a fost Beșică prin deochiul cel mare, Apostu Ioan, 31 de nai; Gherghescu Vasile, observat de mine cu ocazia nunților la care Beșică prin strigare, 40 de ani; Cucoș Ioan, 41 de ani. am participat din anul 1954, funcționând ca Pe cuțit, pe brici lua-oi, învățătoare numai în această comună. Îndărăpt îndărăpta-oi, Personajele: Conocăria, iertăciunea și versurile Bine alege-oi, Jianu. Se îmbracă în cămașă cu cântecele amintite au fost culese de la Bine culege-oi, motive naționale, cu ițari. Are bondiță cu locuitorii: Bejenaru C. Vasile (Conocăria și Din toate încheieturile, flori. Pe cap poartă căciulă neagră. Se Iertăciunea) – agricultor colectivist în etate Din creierii capului, încinge cu bete. Are plete negre și musteți de 40 de ani, 7 clase; Nechita D. Ioan zis Din pielița obrazului, negre. În mână poartă o armă. Huhulea (versurile cântecelor) – agricultor Din zgârliciul nasului, Haiducul I. colectivist în etate de 60 de ani, 4 clase (9). Din ochiul ochiului, Haiducul II. Din vederea ochilor, Haiducul III. Rafaila Din auzul urechilor, Haiducul IV. Culege: Cercel Petru Din geană, Haiducul V. Toți aceștia poartă 1969 Din sprânceană, costume naționale și se aseamănă, în De la Humă Maria Din cununa dinților, această privință, cu Jianu. În picioare au Descântec de bășică rea Din rădăcina măselelor, opinci albe cu nojițe negre. Fiecare are S-o luat omul negru, Din inimă, armă. Ponegru, De sub inimă, Soltanina. Poartă și ea costum De la casa neagră, Din mai, național femeiesc. Poneagră, De sub mai, Căpitanul poterii. Poartă uniformă Cu topor negru, Din plămân, militară mai veche (din perioada anilor Ponegru, De sub plămân, 1900). La chipiu are pampon alb. Pe umeri Ș-o tăiet lemn negru, Din ficați, are trei trese. Se încinge cu o eșarfă. Are Ponegru, De sub ficați, sabie la brâu. Încalță cizme negre. Are Cu grindeiul negru Din ciolane, musteața mică. Ponegru; Din carne, Vânătorul. Are haine verzi și o pălărie Cu coarne negre De sub carne, cu pană. Poartă și el cizme negre. Se Ponegre; Din sânge, încinge cu o curea plină de cartușe de Cu cormana neagră De sub piele, vânătoare. Are armă de vânătoare (din Poneagră; Bine alege-oi, care trage uneori cu cartușe oarbe). Cu plaz negru Bine culege-oi, Turcul. Poartă costum de culoare Ponegru; Pe cuțit de brici lua-oi, roșie. Pantalonii săi sunt deosebit de largi. Cu bârsa neagră În mare da-oi! Pe cap are un fes roșu, la care îi atârnă Poneagră; Acolo să cheie, un pampon negru. Se încinge cu un brâu Cu cusâtura neagră Să răscheie, lat de culoare verde, în care ține un pistol. Poneagră; Ca spuma de mare, Tot de brâu îi mai atârnă (în stânga) și un Cu fier negru Ca stuchitul sub picioare! iatagan. Ponegru; Anul Nou. Se îmbracă în costum Cu cucoș negru Rafaila național. Duce în mână un brăduț mic Ponegru; Culege: Cercel Petru – 1969 împodobit cu flori și panglici multicolore. Cu potâng negru De la: Smeu Dumitru Anul Vechi. Poartă un cojoc întors pe Ponegru; Descântec de spăriet dos, lung până mai jos de genunchi. Are Cu colibă neagră Maica Domnului te-o botezat, barbă albă, plete albe și mustăți albe. Pe Poneagră; Paloș în mâna dreaptă ți-o dat. cap își pune o căciulă brumărie. În mână Cu otic negru Ca să te aperi de speriat; are un băț ciobănesc. Ponegru; De-un speriet, Haiducii și Anul Vechi cântă: Cu cotiugă neagră De doi sperieți, Iată, Anul Nou s-a apropiat, Poneagră; De trei sperieți, Din depărtare vine-ncoronat! Cu osie neagră De patru sperieți, Căci, iată-l, ca o mireasă Poneagră; De cinci sperieți, Vă vine-mpodobit! Cu roțile negre De șase sperieți, Anul Nou se apropie cântând: Ponegre; De șapte sperieți, Eu sunt anul nou sosit, Cu spițele negre De opt sperieți, De toată lumea dorit, Ponegre; De nouă sperieți, Pe pământ când am venit Cu cârceiei negre De zece sperieți. Lumea toată-am curățit Ponegre; Speriet de 99 de feluri, Și de ciumi, și de holere, Cu tinici* negre (* tânjei) De 99 de neamuri, Și de boale mari și grele! Cu resteie negre În Marea Neagră du-te, Toți cântă: Ponegre; În (cutare) să rămâie curat Bine-ai sosit, Anul Nou, Negre tânjei o-ntins, Și luminat, Mândru, ager ca un zeu, Negre boi o prins, Cum Maica Domnului l-a lăsat! Ca s-avem și noi plăcere În sfânta Luni, De-al tău semn împărătesc! În sfânta Miercuri, Jienii Anul Nou: În sfânta Vineri, Din satul Buhăești, comuna Vulturești Bună seara, veterane! La arat o plecat, Culege: Cehan Theodor, director al Anul Vechi: Beșica rea o căpătat. căminului cultural, în ianuarie 1970. De Mare! Voios, căpitane? Ce-o mâncat și nu i-o plăcut? la: Picincu Alexandru, 66 de ani; Cracauă Anul Nou: Ce-o văzut și nu i-o suferit? Costică, 39 de ani; Chimu Nicolaie, 50 de Tu ești Ștefan ori Mihai, Da, stai (cutare) și-ai gândi, ani; Adam Vasile, 36 de ani; Diaconu Vasile, Glorios trecut Că nimica nu ți-a fi, 43 de ani; Ursa Vasile, 35 de ani; Scânteie Sau vreun scump apărător 6 Nr. 158 - aprilie 2015 ELANUL DOUĂ STATUETE ANTROPOMORFE DE LA LOHAN- VADUL TEIULUI, JUD. VASLUI

Mircea OANCĂ, drd. Laurențiu URSACHI, dr.Cristian ONEL, dr. Vicu MERLAN

Așezarea este situată în locul numit Vadul Teiului, pe un În timpul diagnozei de teren, pe suprafața acestei așezări, promontoriu în dreptul pădurii Tătărani în nord-estul județului am descoperit o mare cantitate de fragmente ceramice aparţinând Vaslui, între două văi torenţiale, la o depărtare de aproximativ culturii Cucuteni A (Pl. IV) şi două statuete antropomorfe. 5 km vest de oraşul Huşi, pe drumul DN 24B Crasna-Albiţa, la Ceramica este de două feluri: a) grosieră, având în compoziţie ca km 26 și la 0,5 km de şoseaua Huşi-Tătărani, la baza așezării degresant cioburi pisate, granule de nisip, bucăţi de mică, şi b) curgând pârâul Lohan (Pl. I, 1, 2; Pl. II, 1, 2). ceramică fină din pastă fără degresant, compactă, bine arsă, de Primele cercetări în această așezare au fost efectuate culoare roşie-cărămizie. 1 în anul 1976 de Violeta Veturia Bazarciuc . Așezarea a fost Una din statuetele antropomorfe face parte din categoria identificată cu ocazia amplasării unor stâlpi de înaltă tensiune. În celor în poziţie verticală şi prezintă model excizat pe toată partea vestică a așezării a avut un val de apărare, care era vizibil suprafaţa și are o lungime de 9 cm (Pl. V). Inciziile sunt oblice în 1976, dar în momentul cercetării noastre nu am reușit să-l pe tot corpul. Zona sexuală este reprezentată printr-un romb și reperăm din cauza vegetației mari și al lucrărilor agricole (Pl. III). de asemeni abdomenul este reprezentat printr-un romb dar este Între 1976-1978 au fost trasate 16 secțiuni în cadrul cărora vizibil doar în parte, piesa fiind fragmentară. O analogie pentru au fost descoperite materiale arheologice aparținând culturii acest tip de reprezentare a abdomenului și a zonei sexuale ar fi la Cucuteni și Monteoru. În toate secțiunile deschise stratul de o statuetă de la Frumușica6. Picioarele, sunt separate printr-o linie cultură apare la 0,60 m adâncime având o grosime medie de adâncită. Este realizată dintr-o pastă fină, de culoare roșiatică. 0,40 m2. Cea de a doua nu are decor (Pl. VI), dar în schimb prezintă În 1978 s-au dezvelit 6 locuințe ce se prezentau sub forma unor suprafețe compacte de chirpic de culoare roșie-cărămizie o perforație interioară care păstrează încă urmele falangelor cu lungimea variind între 10-12 m. Au fost recuperate vase de la degete din momentul în care a fost realizată. Este vorba mici întregi, unelte din silex, topoare din piatră, râșnițe, idoli de o figurină realizată din două părți, un răspuns tehnologic la fragmentari și vase intregibile care aparțin culturii Cucuteni. necesitatea realizării cavității în care se puneau probabil bile 7 Uneltele și armele din silex sunt prelucrate din silex de de lut sau suporturi de lemn . Probabil a fost realizată din două culoare neagră cenușie adus de la Prut sporadic apar și câteva sau trei bucăți. Modelate separat, cele două bucăți erau lipite lame și răzuitoare de culoare alb vineție, materia primă fiind prin presare și acoperite cu un strat de lut fin. Astfel de statuete adusă din zona Nistrului mijlociu. Clare analogii acestea își cu cavități au existat și în cultura Precucuteni8, tradiția fiind găsesc în descoperirile similare din așezările de la Hăbășești3, continuată și în Cucuteni dar pe o scară mai redusă. Frumușica4 etc. Hortensia Dumitrescu a fost primul arheolog care a făcut Marea majoritate a vaselor au fost pictate, dar pictura este observații asupra tehnicii de modelare a statuetelor din faza conservată foarte prost, ceramica este corodată probabil și din Cucuteni A. Aceasta a remarcat că partea inferioară a statuetelor cauza solului de pădure existent aici. era alcătuită din două jumătăți modelate separat care apoi erau Formele ceramice cunoscute sunt paharele, cupele de lipite9. Uneori, pentru a facilita îmbinarea se introducea un mic dimensiuni mari și mijlocii cu o tortiță, pe unele din ele păstrându- ax transversal, probabil din lemn.10 S.N. Bibikov confirmă teoria se pictura bicromă și tricromă, elementele decorului fiind spirala că unele figurine erau modelate „...dintr-un singur bulgăre de lut, și derivatele ei, cât și motivele unghiulare derivate din spirală. în alte cazuri, mult mai rare, ele fiind alcătuite din două jumătăți În general vasele ce mai păstrează urmele de pictură sunt din longitudinale”11. categoria ceramicii de factură superioară, acestea găsindu-și analogii atât în ceea ce privește forma cât și pictura în stațiunile cucuteniene de la Hăbășești și Frumușica. Alături de pahare și Note: cupe se întâlnesc vasele suport, capacele și vasele cu corpul 1. Violeta Veturia Bazarciuc, Aşezarea neolitică de la Lohan bitronconic. “Vadul Teiului” Huşi (judeţul Vaslui), în Acta Moldaviae Plastica de la Lohan-Vadul Teiului cuprinde figurine Meridionalis, I, 1979, p.39-50. antropomorfe și zoomorfe. Figurinele antropomorfe sunt din 2. Ibidem. categoria idolilor. 3. Vladimir Dumitrescu, Hăbășești. Monografie arheologică, Pe baza materialului arheologic descoperit cât și analogiilor București, 1954, pl. L IX, p. 227. în descoperirile similare de la Hăbășești și Frumușica, așezarea 4. Constantin Mătase, Frumușica, București, 1946, pl. 13, pl. cucuteniană Lohan-Vadul Teiului poate fi încadrată în faza A – 2 14. A3. În anul 2013 arheologul Vicu Merlan a trasat o secțiune pe 5. Vicu Merlan, Săpăturile arheologice din punctul Huși axul longitudinal al sitului, pe direcția est-vest cu L= 20 m și l= 25. „Lohan-Camping”, campania 2013, . Cu prilejul realizării proiectului de reabilitare a drumului 6. Dan Monah, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni- DN24 și DN24B început în anul 2011, în timpul realizării Tripolie, Piatra-Neamț, 2012, Ed. II, p. 349, fig.75/3. diagnozei arheologice efectuate de specialiștii Muzeului „Vasile 7. Idem, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie, Pârvan” Bârlad, au fost descoperite noi situri arheologice și au Piatra-Neamț, 1997, Ed. I, p.59. fost verificate cele cunoscute. 8. Silvia Marinescu-Bâlcu, Cultura Precucuteni pe teritoriul Dintre numeroasele descoperiri, ne vom referi în materialul României, București, 1974, p. 89-105. de față, la două fragmente de statuete antropomorfe care aparțin 9. Hortensia Dumitrescu, La station préhistorique de Ruginoasa, culturii Cucuteni, descoperite la Lohan-Vadul Teiului. în Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 81-82. În prezent pe locul unde se află așezarea este propietate 10. Ibidem. particulară și situl suferă în fiecare an din cauza lucrărilor agricole. 11. Dan Monah, op. cit., 1997, p. 58. 7 ELANUL Nr. 158 - aprilie 2015

Planșa I 1, 2 Localizarea sitului de la Lohan-Vadul Teiului

Planșa III Vedere generală situl Lohan-Vadul Teiului

Planșa II Planșa IV 1, 2 Situl Lohan-Vadul Teiului Materiale descoperite în situl Lohan-Vadul Teiului 8 Nr. 158 - aprilie 2015 ELANUL

Planșa V Statuetă antropomorfă nr. inv. 10360

Neculai I. ONEL

DE PAŞTE

La Cina cea de Taină Tu ai fost trădat. Te-au răstignit pe cruce, Mormântul Ţi-au săpat.

Tu pentru noi ai suferit, Dar ocrotit ai fost de Dumnezeu. Ai învins durerea, Te-ai jertfit, Dar ai trecut de tot ce a fost greu.

La ceruri Tu ai fost chemat De Cel Atotputernic. De sfinţi ai fost înconjurat, Slăvit să fii şi veşnic!

De Paşte toţi ne închinăm Şi Îţi jurăm credinţă. Pe la biserici noi ne adunăm Te preaslăvim în slujbe şi căinţă.

Trimite-ne poruncă pe îngerii înaripaţi. În sfinte sărbători creştine Ne-om aduna părinţi şi fraţi, Planșa VI Te vom slăvi pe Tine. Statuetă antropomorfă nr. inv. 10361 9 ELANUL Nr. 158 - aprilie 2015 ADOPTAREA NEUTRALITĂŢII, DECLANŞAREA ŞI DESFĂŞURAREA DISPUTELOR INTERNE PRIVIND INTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI Prof. dr. Ene-Vasile Sprîncenatu

Neutralitatea adoptată de Consiliul de Coroană de la pe care nimeni nu-l va mai tăgădui, slavi la nord, slavi la sud, 3 august 1914 a fost preferată de marea majoritate a celor slavi la răsărit, slavi la apus, oriunde ne-am întinde privirea, un prezenţi, doar ca o soluţie de moment1. După cum se va putea ocean imens de slavi, al cărui valuri bat la ţărmurile noastre şi vedea, neutralitatea nu reprezintă decât numitorul comun într-o ameninţă a ne surpa malulˮ7. Atitudinea sa faţă de Rusia a urmat situaţie în care toate forţele politice ale vremii se grăbeau sa- o linie consecventă, el s-a opus şi în 1877 colaborării cu aceasta şi alcătuiasca şi să pună la punct strategii care să serveasca şi trăise insatisfacţia negocierilor de pace refuzate României. cât mai bine idealul naţional. Fusese acceptată neutralitatea Chiar Sazonov recunoştea că nu era nimeni în România care ca o soluţie de tatonare si aşteptare, să se poată alcătui o să aibă simpatii pentru Rusia8. În schimb România avea afinităţi viziune cât mai corectă asupra evenimentelor şi pentru a se culturale cu Franţa şi Anglia, şi acest entuziasm pentru Franţa, cântări îndeajuns o decizie atât de importantă pentru România. care era aliata Rusiei, putere atât de aproape de noi, stârnea Nici poziţia ţării, ca atare, nu permitea o decizie tranşată fără indignarea lui Carp9. asumarea unor mari riscuri. Hotărârea Consiliului de Coroană avea să agraveze boala Situaţia nu era deloc simplă, existau pe de o parte tratatele bătrânului suveran al României, Carol I, care a murit în noaptea cu Puterile Centrale, cărora, după cum s-a observat, le mai de 26 spre 27 septembrie, lăsând moştenire lui Ferdinand o rămăseseră fideli regele şi Petre P. Carp, care mai reprezentau situaţie mai mult decât complicată. Hotărârea l-a mâhnit şi doar un segment îngust al populaţiei2. Pe de altă parte se pe Carp, însă el va avea ocazia ca să-şi vadă previziunile manifesta un tot mai puternic curent de proantantism încurajat împlinite, iar apoi să se bucure că nu s-au împlinit. Axul său de legaţia franceză de la Bucureşti3. Unii conducători politici central în dispute era convingerea lui că România nu trebuie români erau ferm convinşi de avantajele reorientării politicii să intre în nici într-un caz in conflict cu Austria, căci aceasta ar externe şi acţionau în consecinţă. Date fiind aceste circumstanţe, duce la pieire. Convingerea aceasta l-a făcut pe Carp ca după neutralitatea apare pentru guvern la vremea aceea drept soluţia proclamarea neutralităţii să devină partizanul cel mai înfocat al cea mai preferabilă. Însă în comunicatul guvernului din urma alierii şi intrării în război de partea centralilor. În acest joc de Consiliului de coroană nici nu se pomenea de neutralitate, şi interese s-a intersectat tot mai mult cu acţiunile reprezentanţilor doar de apărarea frontierelor4. Aceasta pentru menajarea opiniei Germaniei şi Austriei, care doreau crearea unui puternic centru publice care era foarte belicoasă la adresa Puterilor Centrale. de informaţii progerman, cu scopul de a contracara pe acele Declararea neutralităţii României a declanşat un adevărat antantiste şi să formeze un curent de opinie în acest sens. O război al opiniei publice menţinut cu concursul diplomaţilor şi asemnea operă i se părea lui Carp necesară pentru a combate misiunilor diplomatice ale celor două blocuri militare aflate in informaţiile venite din „fabrica de minciuni” de la Odessa. Iar, conflict. Acest război al opiniei publice nu a fost unul dus între dacă baza teoretico-sentimentală a antantiştilor era elaborată exponenţii a două curente ce slujeau cauze străine, ci între şi în curs de expunere pentru a câştiga opinia publică, ceea două versiuni aflate în concurenţă privind viitorul României. ce se va întâmpla în final, Carp nu a precupeţit nici un efort Această concurenţă exista de mult, dar niciodată nu a avut o ca mai vechile sale idei de fobie faţă de slavism să ajungă miză atât de mare. Aparent existau trei tabere, a antantişilor cu în presă şi să alcătuiască apanajul teoretico-ideologic de N.Filipescu şi Take Ionescu în frunte, a guvernului care susţinea luptă contra antantofililor percepuţi ca rusofili. Izolat pe scena neutralitatea şi a lui P.P. Carp, care susţinea o neutralitate fidelă politică, în bună măsură din cauza propriei intransigenţe, izolat Triplei Alianţă. În realitate existau doar două tabere mari, la şi în propriul partid, îi rămânea să exprime în presă în numele una din ele urmând să adere şi guvernul după organizarea unui trecut care alcătuise cariera sa polictică, lungă de cinzeci pregătirilor militare, alcătuirea unui stoc de muniţii şi obţinerea de ani. Pentru a păstra aparenţele de neutralitate, guvernul de garanţii privind unificarea unor teritorii locuite de românii român a îngăduit, pe lângă agitaţiile antantofililor şi apariţia din Ungaria, pe care Antanta era înclinată să le facă5. Politica unor publicaţii progermane, cum erau ziarele „Ziuaˮ şi „Seara”, guvernului s-a dovedit de la început deosebit de riscantă, căci însă chiar din anul 1914 a început să restricţioneze exportul de fără cea mai mică garanţie din partea Antantei, neutralitatea combustibil şi cereale spre Germania şi Austria10. României putea fi golită de conţinut prin nerecunoaşterea ei de Amblele orientări arătau ca imposibilă menţinerea stării Puterile Centrale. Acest fapt explică încordarea cu care aştepta de neutralitate pentru multă vreme care, cum se va vedea, Brătianu răspunsul acestora la nota trimisă prin Beldiman, care va apărea chiar nefirească. Opinia publică românească era explica neutralitatea României. La 5 august sosea răspunsul clar, in marea ei majoritate, de partea aliaţilor. Însă cu toate centralilor, care considerau în continuare România „ca pe amica promisiunile aliaţilor, care promiteau uşor nedând de la ei, şi aliata lor”6. Dacă pentru majoritatea grupărilor politice noul guvernuul din Petrograd era refractar la cererile României, cadrul era considerat periculos, în acelaşi timp ele vegheau în mai ales în ce privea frontiera Banatului şi a Bucovinei, iar fără noile realităţi posibilitatea realizării unirii. Pentru P.P. Carp şi garanţii in acest sens era de neconceput o alianţa cu ruşii11. Cu puţinii săi adepţi acesta era considerat un vis şubred. Pentru el, toate acestea, guvernul, încă de la începutul lui 1915 transmitea problema orientării era simplă şi în consecvenţă cu vederile sale unele directive armate care vizau operaţiuni în contra Austro- mai vechi, nu neapărat numai cu Germania, cum s-a acreditat Ungariei şi acţiuni defensive contra unui atac al bulgarilor cu ideea, ci conform crezului său de decenii „în nici un chip cu care se încerca şantajarea romanilor de către Viena12. Judecând Rusia”, care l-a transformat în emblema sa de acţiune. După după aceste date, se pare că guvernul, spre începutul lui 1915, părerea lui Carp, chiar poziţia noastră geografică ne obligă să era convins de ce parte să acţioneze aşteptând doar momentul mergem alături de Germania. Referitor la aceasta el spunea: oportun şi obţinerea graniţelor cerute. O asemenea politică „dacă ne uităm la poziţia noastră geografică, constatăm un lucru i se părea lui Carp un risc imens pentru ţară şi făcea eforturi 10 Nr. 158 - aprilie 2015 ELANUL deosebite să o combată. optica să arate clar că o Rusie învingatoare şi o Austrie zdrobită Regele Ferdinand nu era prea convins de izbânda aliaţilor, lasă întreaga zonă central europeană la discreţia rusă. în vreme ce majoritatea oamenilor politici ridică tonul sau îl Şi atunci se va găsi statul nostru mărit cu vreo 20.000- coboară, în funcţie de evoluţia de pe front. Partidul Conservator 25.000 km2 fără Gurile Dunării, pierzând o parte a Moldovei era dezbinat între adepţii lui N. Filipescu, care cereau intrarea de Jos,cu Strâmtorile în mâna Rusiei şi Porţile de Fier în imediată în acţiune şi cea lui Marghiloman, favorabilă mana Serbiei... adică tot în mâna Rusiei. Rezultatul ar fi „o neutralităţii binevoitoare faţă de Centrali. Opiniile şi atitudinile Românie economicerște cotropită iar cotropirile economice lui Carp în perioada 1914-1915 sunt sporadice, dar vehemente sunt întotdeauna antemergătoare cotropirilor politice. Acestea la adresa antantofililor,debutând furtunos în martie 1915, erau doar o parte din motivele pentru care Carp era împotriva prin înfiinţarea propriului ziar „Moldova’’, „ care să îi exprime neutralității și cerea guvernului ca în mijlocul confruntării punctul de vedereˮ. Este semnificativă această apariţie la generale România să nu fie izolată și depașită militar. foarte scurt timp după ce Rusia şi-a anunţat pretenţiile asupra Carp nu era împotriva alipirii Ardealului, unirii Transilvaniei, Constantinopolului. Dezbaterea asupra situaţiei existente se dar era conștient că aceasta nu era posibilă fără alianța cu relua în Parlament în primăvara lui 1915. Cu această ocazie, Rusia. „Ori biruința noastră alături de Rusia este spre pierderea Carp ia poziţie asupra reprezentanţilor curentului antantofil, noastră”. 17 În anul 1915 mai ales zvonurile intrării împreuna cu arătând că: „...abandonarea existenţei statului român intereselor Italia în război face ca conflictul între cele două tabere să devină trecătoare ale românilor celorlalţi ar fi o politică greşită’’. În mai acut. Luările de poziție în presă și discursurile parlamentare continuare relevă faptul că soarta acestora în trecut preocupă ale lui P.P. Carp aproape că ajung sa argumenteze o doctrină, mai mult pe demagogii dornici de a câştiga capital politic ziarul coordonat de el dezlănțuind un adevărat război de presă „rezolvarea situaţiei românilor de peste munţi” arată limpede în contra curentului majoritar al opiniei politice. Carp „nu se poate face decât prin colaborare cu o mare putere În cele demonstrate de Carp era și problema şi prin zdrobirea Imperiului Austro-Ungar . Dar oare nu putea responsabilității declanșării războiului, completând într-un apărea un vecin mai mare şi mai periculos. Înconjuraţi de slavi, tot articulat situația și poziția României la acea dată. Deși în izolaţi, chiar cu cucerirea Transilvaniei, am fi nimiciţi chiar în multe din luările sale de poziție ziarul „Moldova” a exprimat o puţină vreme’’13. vădită tentă antiantantistă și progermană în această chestiune Toate aceste idei sunt expuse în amănunt în paginile ziarului cauzele sunt arătate oarecum obiectiv. Căci, dincolo de a pasa ,,Moldova”, uneori constantându-se doze de amărăciune, ca în responsabilitatea într-o singură tabără, se punea problema că articolul ,, Ţara pentru ei’’, unde este condamnată aspru maniera un asemenea conflict să nu lovească România pe nepregătite mai veche liberală, împrumutată şi de conservatori pentru a-şi fără a mai apuca să se pronunțe hotărât asupra intereselor sale. legitima acţiunile apelând la presiunea străzii care este total Ori interesele României erau arătate cu hotărâre pri păstrarea nefirească în probleme atât de delicate în plan extern14. Această Gurilor Dunării și realipirea Basarabiei (Alsacia noastră presiune a străzii îi aducea aminte lui Petre Carp de acţiunile de de 46.000 km2), în comparație cu 14.000 km2 ai provinciei mai bine de o jumătate de secol ale unor moldoveni separatişti, franceze18. şi îl face să sublinieze că uitarea Basarabiei este făcută cu bună Față de părerile constante ale grupului lui Carp în sensul ştiinţă, căci o Moldovă întreagă n-ar mai putea fi socotită ca progerman și cele ale lui N. Filipescu în sens proantantist, o o moşie de închiriat de guvernarea de la Bucureşti15. Atât în serie întreagă de oameni politici „adepți” ai neutralității își presă cât şi în Parlament, atât cât mijloacele i-au permis, Carp schimbau tonalitatea sau chiar opiniile în funcție de evoluția a încercat prezentarea cât mai aproape de realitate, aşa cum o fronturilor, un exemplu evident în acest sens fiind Argetoianu. percepea el, şocând pe unii, a cauzelor şi tendinţelor răboiului tocmai cu scopul ca oamenii să-şi poată da seama de sensul NOTE: conflictului, de tendinţele războiului, şi să poată calcula mai 1. I. Bulei, Arcul aşteptării 1914,1915,1916, Ed. Eminescu, bine singuri pe care şi l-ar putea alege România, şi rezultatele Bucureşti, 1981, p.31. sale. Anglia, după părerea sa, nu era deloc apăratoarea 2. A. Iordache, Începutul reorientării politice româneşti înainte statelor mici, ci îşi apăra propriile interese, iar dacă ar reuşi să primului război mondial, în ,,Revista Română de Studii îi destabilizeze pe centrali aceasta nu ar furniza decat anarhie. Internaţionaleˮ, Bucureşti, 1971, p.121. Politica Germaniei de extindere implică şi extinderea pe mare, 3. Ibidem, (Blondel se exprima categoric că Franţa nu trebuie să fiind firesc să se ajungă la o confruntare cu Anglia. Franţa lase România izolată pentru ca ea să nu se apropie de Turcia doreşte şi ea să recapete poziţiile pierdute în faţa Germaniei, şi Bulgaria, ea trebuia să capete siguranţa sprijinului Franţei). 4. I. Bulei, op.cit., p. 64. însă nu poate realiza aşa ceva decât cu sprijinu Rusiei. Rusia, 5. Eliza Campus, L̓ activité diplomatique de la Roumanie entre la rândul ei are o dorinţă milenară de a stăpâni Constantinopolul ̒ les années 1914 et 1916, în ,,Revue Roumaine d̓ histoireˮ, cu strâmtorile şi de a închide gurile Dunării pentru a stârpi tome VII, Edition de l̒`Academie, 1968. concurenţa pe care această mare arteră comercială putea să 6. I. Bulei, op. cit., p.66. i-o facă. Se punea problema dintre toate aceste puteri care oare 7. C. Gane, P.P.Carp, vol. II, p.384. 16 ar avea interese contradictorii cu ale noastre . 8. S. Sazonov, Les années fatales, Paris, Payot, 1927, p. 110. Mult doritul deziderat naţional de alipire a Ardealului. 9. N.I.Arnăutu, Doisprezece invazii ruseşti în România, Ed. care nu va putea veni decât pe fondul unei zdrobiri definitive Saeculum, Bucureşti, 1996, p. 86. a Austro-Ungariei, era de neconceput fară o creştere a puterii 10. I. Bulei, op. cit.,a p. 128. Rusiei (nimeni nu se asteapta la căderea ambelor imperii, a 11. Victor G. Cădere, Politica României în Marele Războiu (1914- fost un lucru cu un mare grad de imprevizibilitate).”Cu o Rusie 1924), extras din ‹‹Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială››, puternică ar fi straniu de crezut că Romaniei i se va daşi ,,Revista Institutului Social Românˮ, anul VII, nr. 1-3, 1929, libertatea strâmtorilor şi libertatea Dunării.Numai cineva care nu p.4. s-a ocupat decât foarte târziu de politică poate să admită acest 12. Ibidem, p.6. lucru.” O Rusie biruitoare ar zice „trei pătrimi din Bucovina sunt 13. C. Gane, op.cit.,p. 152. ale rutenilor,Crişana aparţine ungurilor, Maramureşul e slav şi 14. ,,Moldovaˮ 1915, 8 martie. Banatul este al sârbilor”.Se pare că numai Carp a avut acest 15. Ibidem, 11 martie. coşmar şi I.I.C. Brătianu s-a gândit la o asemenea situaţie din 16. C. Gane, op. cit.,p. 533. moment ce a ţinut atât de mult să obţină garanţii consemnate 17. Ibidem, p. 534. prin tratate.Carp vedea situaţia in termenii echilibrului de putere 18. ,,Moldovaˮ 1915, 17 martie. şi nu după principii cum aveau să anunţe noile timpuri, ori 11 ELANUL Nr. 158 - aprilie 2015

Românii în ultimul deceniu comunist. Scrisori din anii ‘80 (4) Dr. Liviu ŢĂRANU, CNSAS Bucureşti

Doruş N. Ioan, comuna Gohor, satul Nărteşti, judeţul Galaţi, „…Astăzi nu mai are rost lăcomia, pentru că nu mai suntem a adresat două materiale unei persoane juridice din Capitală, prin singuri pe viaţă. Pe aici este foarte greu şi sunt mari lipsuri şi care reclamă „dispoziţia dată de a se cartela pâinea”, întrucât presiuni. Vor să ne ia şi sufletul din noi…”. familia sa, compusă din cinci persoane, „este obligată să se hrănească cu 300 grame pâine pe zi”. Şaman Maria, com. Sâmbotin-Schela, judeţul Gorj: „…Nu mai avem lumină şi nici petrol sau lumânări. Ne-am Lupu Irimia, comuna Erbiceni, jud. Iaşi, către o persoană înapoiat cu sute de ani în nivelul de trai. Ţăranilor li se cere să juridică din Bucureşti: plătească în natură orice cumpără, însă pe nimeni nu interesează „…Sunt membru în C.A.P., în vârstă de 81 ani, cu o pensie cu ce hrănesc ei păsările, vitele. Aceasta este situaţia prezentă, ce lunară de 96 lei. Condiţiile în care trăim noi, pensionarii agricoli va veni vom mai vedea…”. sunt o bătaie de joc. Parcă am fi imigranţii din ţările capitaliste despre care citim în ziare. Cu 96 lei pe lună şi cu 40 kg. grâu şi 70 Baran Dumitru, Tg. Cărbuneşti, satul Pojogeni, jud. Gorj: kg. porumb pe an nu se poate trăi, orice vârstă ar avea omul…”. „…Pe aici nu este bine pentru că au început cu mizeria pe noi, ţăranii. Nu ne mai lasă viile în acord global şi pe bani nu vrea Şulea Ion din com. Godineşti, judeţul Gorj: nimeni să le mai muncească; se zice că îi forţează pe tineri să „… În toată ţara este criză, cu toate laudele din presă şi radio. muncească pentru tichete de pâine. Este destul de rău…”. Îmi este scârbă să mai citesc sau să ascult la radio minciunile lor. La noi nici cele 400 gr. pâine nu se dau. Întreg Godineştiul a Virjog Gh. Constantin din Ţicleni, judeţul Gorj: răsuflat cu Motrul şi Mătăsarii, când minerii au făcut grevă pentru „…Viaţa este nemaipomenit de grea. Am un singur tichet de pâine. Dar, de la 15 martie, au introdus şi acolo restricţii, aşa că pâine pentru 400 gr. pe zi. Pe aici, n-a fost niciodată viaţa mai grea! este din ce în ce tot mai greu…”. Toată lumea este indispusă din cauza lipsurilor şi scumpetei. Totul este greu, viaţa s-a scumpit grozav şi nu găseşti absolut nimic…”. Tutilă Constantin din comuna Ciuperceni, judeţul Gorj: „…Când am intrat în C.A.P., nici nu ne-a trecut prin cap că III. Comentarii privind unele măsuri întreprinse sau care vom ajunge muritori de foame şi că de pe urma bunurilor noastre urmează a fi aplicate în domeniul învăţământului şi educaţiei or să trăiască alţii, care n-au muncit nimic în viaţa lor. În trecut, munceam mult, dădeam cote la stat şi aveam şi noi Gabi, Bucureşti, către cap. t.r. Florescu Nicolin, U.M. 01615 podul plin cu bucate. Acum podul este gol, nu am nici pământ şi Braşov, judeţul Braşov: trebuie să dăm impozite şi cote…”. „…Prin Politehnică circulă un zvon interesant, confirmat de persoane competente, care te priveşte şi pe tine. Pentru că Bărbulescu Ioniţă din comuna Polovragi, judeţul Gorj: economia R.S.R. se găseşte în impas, ea nu mai poate plăti „… Lipsa de porumb şi modul de rezolvare m-a descumpănit «mălaiul» împrumutat din Occident. Una dintre măsurile menite să cu totul. Cred că înţelegeţi frământarea mea în care am ajuns fără soluţioneze problema este instituirea de taxe pentru învăţământul a mă gândi vreodată că în socialism vom fi în situaţia prezentă, de superior. De ce să înveţe studentul gratuit, când statul face mari lipsă şi nesiguranţă de la o zi la alta. Suntem în deplină revoluţie eforturi pentru instruirea viitorilor ingineri? Studentul are bani mulţi; agrară. Porumbul se vinde cu 250 lei baniţa, ceapa cu 15-20 lei de ce să nu plătească el 15.000 lei pe an? Chestia nu este încă kg., fasolea cu 35 lei kg. Pensia o primim mereu cu 20% redusă … decretată, însă pe viitor s-ar putea să nu ne mai permitem să Această bătaie de joc nu ştiu cât va mai fi tolerată…”. repetăm anul…”.

Prof. Plaviţiu Gheorghe de la Şcoala generală Tg. Cărbuneşti, Nica, Bucureşti, Regie, către Rolea Constantin, com. Movila judeţul Gorj: Miresei, judeţul Brăila: „…Vedeţi cum faceţi, nu vă forţaţi prea mult! Nu vedeţi că „…Am senzaţia că toate merg pe dos şi nu ştiu unde o să acum s-au pus ăştia să ne ia şi pielea de pe noi? Ba mai mult, ajungem în ritmul acesta. S-au luat fel de fel de măsuri, s-au ne-au obligat să facem şi noi contracte de animale şi asta ca să scumpit cartelele, acum costă 700 lei pe lună; s-ar putea ca, pierdem fiecare câte 500 lei. Mai bine i-am da de pomană, fiindcă de la anul, să plătim taxă pentru facultate. De asemenea, se trebuie să cumpărăm animalele din târg şi după aceea să le vorbeşte că examenele susţinute a doua oară se plătesc, precum predăm la stat. Este o mare porcărie…”. şi şcolarizarea pentru anii repetaţi… Dacă se vor aplica aceste măsuri, cu siguranţă, se va ajunge la cazuri de mită şi cine ştie ce Tierescu Virgiliu din comuna Vladimir, jud. Gorj: alte grozăvii…”. „…În afară de greutăţile legate de şcoală, avem şi altele legate de realizarea numărului de contracte la animale (porci şi vite), de O persoană neidentificată din judeţul Cluj, către Hartwig care suntem şi noi răspunzători. În cazul neîndeplinirii numărului Sofia-Noemi, Austria, Viena […]: stabilit, avem de ales între blocarea salariului sau reducerea lui „…Nu ştiu dacă ai aflat că la noi s-au scumpit absolut toate, cu 70%. La noi şi pe navetişti îi obligă să contracteze animale…”. iar în viitor se vor plăti taxe pentru şcoală, grădiniţă, spitalizare etc. Alimentele s-au scumpit cu 50-60% şi nu se găsesc… Se aude că Vasilescu Ion din comuna Alimpeşti, judeţul Gorj: taxa şcolară, până la clasa a X-a, va fi de 700 lei pe trimestru, iar „…Numai necazuri pe capul nostru şi greutăţi. Pe aici, pe toţi pentru clasele a XI-a şi a XII-a 900 lei pe trimestru. Facultatea va profesorii şi funcţionarii i-au obligat să facă contracte, de nu, le costa 20.000 lei pe an. Imaginează-ţi, ce vor face cei cu 4-5 copii? desfac contractul de muncă. Greutăţile astea sunt demult pe capul Aceştia au înnebunit complet. Îmi plânge sufletul când văd ce viaţă nostru….”. este aici…”.

Istrăţescu M., com. Bengeşti, judeţul Gorj: Pascu Michi, Bucureşti, către Pascu Ovidiu din Timişoara […]: 12 Nr. 158 - aprilie 2015 ELANUL „…Auzim tot mai frecvent că se va scoate o nouă lege a Moza Gabriel, Oradea […] judeţul Bihor, către Puie Florica, învăţământului, care prevede că la începutul fiecărui an să se Canada, Kitchener-Ontario […]: plătească, la înscriere, taxa de 2.500 lei, iar pentru fiecare examen „…Căminul pentru copii s-a scumpit de la 29 lei lunar, la 256 pierdut va trebui să se dea 1.000 lei, în caz că studentul doreşte lei pentru un copil. Deci, noi având doi copii, trebuie să plătim 512 să susţină din nou examenul. Se mai prevede că studentul nu mai lei pe lună. Este un dezastru, nici nu ştim ce să mai facem: să-i are dreptul să piardă în timpul facultăţii decât un an pe întreaga retragem sau să-i lăsăm, dar nici acasă nu ai de unde să le dai perioadă de 4-5 ani…”. mâncare mai ieftină. Un kg. de carne de viţel este 80 lei, iar un miel de 8 kg., la piaţă, a ajuns 700 lei…”. Pisică Violeta, Bucureşti, […] către Pisică Gh. din Hunedoara […]: ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13 421, vol. 192, ff. „…Este mare nenorocire pe capul studenţilor. Ni se confirmă 82-103 peste tot că de la anul vom plăti taxe de studii, concomitent cu desfiinţarea burselor. Toţi sunt îngrijoraţi, căci în condiţiile când ni se cer bani, mulţi colegi spun că nu mai merită să faci o facultate…”. Securitatea Axinte Elena, Bucureşti, […] către Teodoreanu Cornel, Este evident că în urma acelor măsuri de austeritate, care îşi comuna Hovârna, judeţul Botoşani: aveau începutul chiar din 19801, aşadar cu aproape doi ani înaintea „…Pe aici circulă zvonuri că se vor plăti taxe şcolare pentru acordului cu F.M.I., populaţia nu putea fi deloc încântată. Cum clasele XI-XII şi facultăţi. De asemenea, se vor plăti spitalizarea au reacţionat autorităţile comuniste la creşterea nemulţumirilor şi operaţiile. Trăim din plin corelarea preţurilor, însă cu cozile de populaţiei? Pe scurt, soluţia utilizată a fost Securitatea. Nu era nimic rigoare…”. nou, încă de la instalarea sa (1948) regimul comunist a folosit ca armă împotriva presupusului duşman intern sau extern o structură Stoica Victor, Bucureşti, către Stoica Ioan din com. Cosmeşti, a Ministerului de Interne, denumită generic Securitate. Creată după jud. Galaţi: model sovietic şi purtând mai multe denumiri de-a lungul timpului, „…Ne mâhneşte tot mai mult vestea că o să se introducă cât această instituţie a rămas un veritabil aparat de represiune. de curând taxe în învăţământul universitar şi liceal, treapta a II-a. Perfecţionată continuu, ca structură, atribuţii şi personal, Secu­ri­ Nu mai ştiu ce să inventeze ca să ne ia banii. Este vai de capul tatea­ a atins în anii `70 şi `80 maximul rafinamentului în controlul nostru…”. şi repri­marea oricărei minime rezistenţe sau dizidenţe. Utilizând metode ale unui serviciu clasic de informaţii, îmbogăţite cu cele Ştefănuţiu Nicolae, Bucureşti, […] către Ştefănuţiu Gavrilă mai recente descoperiri în materie de poliţie politică şi aflată în din com. Salva […], judeţul Bistriţa-Năsăud: directă conexiune cu aparatul de partid, Securitatea a primit cele „….Circulă acelaşi zvon care se pare că la anul se va adeveri, mai variate directive. Începând cu anii `70, atribuţiile legate de anume să se plătească taxe şcolare, aşa cum a fost odinioară. Se controlul eco­no­miei naţionale sunt extinse la o bună parte din preconizează că fiecare student să plătească anual 1.200-1.300 aparatul operativ al Securităţii: de la spionajul extern obligat să lei. Care este diferenţa între socialism şi burghezie? Este o mare îndeplinească un plan de aducere în ţară de valută occidentală, porcărie!...”. până la direcţiile operative interne care supravegheau atât starea de spirit a muncitorilor dar şi calitatea produselor livrate la export. Ivăncescu Sanda, Bucureşti, […] către Naghi Flori, Austria: Pentru a înţelege impactul social al măsurilor de austeritate „…S-a scumpit telefonul şi se aude că se vor plăti taxe pentru impuse de condu­ cerea­ de partid, o incursiune în corespondenţa şcoală. S-au scumpit serviciile poştale; acum aşteptăm să se privată a românilor este, aşa cum sus­ţineam anterior, foarte scumpească radio şi televizorul…”. utilă. Aceasta e posibilă astăzi datorită unei structuri a Securităţii numită Unitatea Specială „S” cu atribuţii în domeniul controlului Pasota Kity, Constanţa, […] către Pasota Elena, Bucureşti, corespondenţei. Splaiul Independenţei, nr. 290, Bl. P-11, cam. 017, Complex Trebuie spus că, încă de la începuturile regimului comunist, studenţesc „Regie”: controlul şi cenzura corespondenţei au făcut obiectul muncii „…Lasă plimbările şi pune serios mâna pe carte, pentru că unor structuri specializate care au funcţionat în cadrul Securităţii ştiu, din sursă sigură, că se vor introduce taxe şcolare…”. sub diferite denumiri: Direcţia „F” (1951-1952), Direcţia Filaj şi Corespondenţă (1952-1955), Serviciul „F” (1956-1967), Direcţia Dodu Constantin, Bucureşti, […] către Niculescu Anghel, a XII-a (1967-1968), Direcţia a IX-a (1968-1972), Direcţia a VI-a S.U.A.: (1972-1973) şi Unitatea specială „S” (1973-1989)2. „… Să ştii că la noi, până în luna februarie plăteam 29 lei/ Unitatea Specială „S” făcea parte din Comandamentul pentru lunar pentru un copil la grădiniţă. Acum plătesc 260 lei, dar eu am Tehnică Opera­tivă şi Transmisiuni (C.T.O.T.) unitate condusă în doi copii şi plătesc 520 lei lunar. Ni s-a mărit alocaţia cu 43 lei anii ‘80 de general-locotenent Ovidiu­ Diaconescu. La conducerea lunar, iar contribuţia la grădiniţă s-a mărit cu 960%, faţă de 35% Unităţii Speciale „S” s-a aflat, în acelaşi inter­val, general-maior mărirea alocaţiei! Votca s-a scumpit enorm, zahărul costă dublu, la fel carnea. Nenorocirea este că, deşi s-au scumpit cu 100% tot nu se găsesc pe piaţă. Pâinea s-a făcut mai mică, însă preţul a rămas acelaşi…”. 1 Sunt şi alte opinii, de pildă, Pavel Câmpeanu susţine că privaţiunile îşi au începutul în toamna anului 1983 odată cu promulgarea Decretului Domocoş Steluţa, Salonta, […] jud. Bihor, către o persoană Consiliului de Stat al RSR din 10 octombrie 1983 în care se stabilea: juridică din Bucureşti: „Vor fi considerate activităţi comerciale ilegale şi vor fi pedepsite „…Sunt o femeie cu patru copii mici, trei dintre ei avându-i la conform prevederilor Codului Penal cu pedepse de la şase luni până cămin până la data de 28 februarie. De la 1 martie 1982, a intrat în la cinci ani de puşcărie, achiziţionarea de la magazinele de stat sau vigoare Decretul nr. 65, multă lume cu mulţi copii mici nu mai poate ale cooperaţiei pentru depozitare, a unor cantităţi de ulei, zahăr, făină, da copiii la cămin din cauza taxelor prea mari. Peste tot se vorbeşte orez, cafea şi a oricăror a altor alimente care depăşesc necesarul de de o viaţă îmbelşugată pentru toată lumea, că toţi beneficiază de consum pentru o lună al unei familii, depozitarea afectând interesele salarii mari, iar în realitate nu avem cu ce ne întreţine copiii, cu ce consumatorilor şi aprovizionarea corectă a populaţiei”. (Apud Pavel plăti cheltuielile la cămin, pentru mâncare şi îmbrăcăminte. Toate Câmpeanu, Ceauşescu, anii numărătorii inverse, Iaşi, Polirom, 2002, acestea nu sunt cunoscute unde trebuie. Existenţa poporului p. 269). 2 Virgiliu Ţârău (coord.), Învăţând istoria prin experienţele trecutului: muncitor nu mai interesează pe nimeni. Nu doresc să se supere cetăţeni obişnuiţi supravegheaţi de Securitate în anii ‘70-’80, Editura cineva pe mine, dar asta este realitatea!...”. CNSAS, Bucureşti, 2009, p. 93 (vezi capitolul 6 semnat de Denisa Bodeanu, Controlul şi cenzura secretă a corespondenţei, p. 93-103). 13 ELANUL Nr. 158 - aprilie 2015 Nicolae Bucur, secondat de doi locţiitori: colonel Constantin Ma­ri­ documente redactate atent şi introduse în plicuri cu adrese precise, nescu şi colonel Vasile Constantinescu. cu aspect cât mai comun. De obicei, ultimele erau adresate Unitatea era formată din şapte servicii: conducerii de partid şi de stat, unor ziare centrale sau locale sau - Serviciul I (interceptare grafotehnie) condus de locotenent- nominal unor lideri ai P.C.R., miniştrilor, şefilor de redacţii din presa colonel Con­stantin­ Miu; scrisă, TV sau radio. La conducerea de partid şi de stat ajungeau, - Serviciul II (control trimiteri poştale interne) condus de maior în cele din urmă şi notele sau buletinele redactate de Securitate Aurora Rodica Negoiţă şi apoi locotenent-colonel Mihai Buliga; care semnalau stări de spirit negative, tocmai în încercarea de a - Serviciul III (control trimiteri poştale externe) locotenent- curma unele situaţii conflictuale sau chiar explozive din anumite colonel Alexandru Dobrescu şi căpitan Ligia Achim; medii. Din nefericire, în anii ’80, factorul politic judeţean sau central - Serviciul IV (control trimiteri poştale externe) colonel Anghel nu mai este receptiv la avalanşa de semnale pe care Securitatea le Iorgu; transmite. Amploarea nemulţumirilor devine din ce în ce mai mare, - Serviciul V (obiective, evidenţă şi punere în interceptare, iar măsurile luate de puterea politică sunt paleative. probleme prioritare) locotenent colonel Mircea Ardelean, colonel Securitatea, prin unitatea sa specializată, dezvoltase o Ion Preda; întreagă metodologie de depistare a „înscrisurilor duşmănoase”: - Serviciul VI (laborator) locotenent-colonel Viorica Petrică şi utilizarea aceluiaşi tip de plicuri (ca mărime şi culoare), aceeaşi maior Ion Radu; aşezare a timbrelor, modul de aranjare a adresei (în centru sau la - Serviciul VII (înscrisuri) maior Eugen Grigorescu şi maior capetele plicului), lipsa adresei expeditorului, ori prezenţa uneia Gheorghe Nicola. prescurtate, de obicei fictivă6. Atribuţiile acestui organism au rămas de-a lungul timpului, în Astfel, în corespondenţa trimisă îndeosebi în Vest, lucrătorii esenţă, aceleaşi: interceptarea scrisorilor, coletelor, telegramelor din Unitatea „S” constataseră că majoritatea materialelor persoanelor urmărite, intercep­ta­rea manifestelor, memoriilor şi a subversive interceptate aveau forma unor scrisori obişnuite, fără scrisorilor de protest, identificarea autorilor3. Informaţiile din aceste adresa expeditorului sau cu adresă fictivă. Destinaţia predi­ lectă­ era surse erau transmise apoi către direcţiile operative ale Se­cu­rităţii, postul de radio „Europa Liberă”, dar şi alte posturi, care primeau în funcţie de importanţa şi profilul lor. Aici erau luate măsuri su­ cores­pondenţă la unele căsuţe poştale sau chiar pe adresa unor pli­men­tare pentru cunoaşterea opiniilor, atitudinilor, acţiunilor şi persoane particulare. relaţiilor persoanelor su­pravegheate, a celor cărora le aparţinea O atenţie specială se acorda întregii corespondenţe a corespondenţa interceptată. Ultima etapă era prevenţia. Se persoanelor care erau urmărite de Securitate sau a celor aflate acţiona pentru prevenirea răspândirii nemulţumirilor populaţiei în reţeaua colaboratori. Verificarea aces­teia se făcea la cererea şi neutralizarea (atenţionarea, avertizarea etc.) persoanelor cu ofiţerilor din unităţile operative, de către ofiţerii din apa­ratul Unităţii atitudine critică faţă de puterea politică. Speciale „S” care trebuia să intercepteze scrisorile, telegramele Dacă în anii ‘50-’60 controlul corespondenţei avusese, în şi coletele primite sau trimise de cei urmăriţi. În teorie, aceste esenţă, o puternică motivaţie ideologică, cei vizaţi fiind principalii materiale erau deosebit de valoroase, putând dezvălui eventuale „duşmani ai poporului” (legionarii, ţărăniştii, liberalii etc.) a căror acţiuni avute în vedere de cei vizaţi, fiind totodată şi o probă activitate putea fi demascată şi prin cenzura corespondenţei, în anii consistentă a activităţii lor subversive. Se întâmpla adesea, ca, ’70-’80, întreaga corespondenţă, internă şi externă, este controlată din cauza lanţului birocratic, informaţia să nu mai ajungă în timp de unitatea specializată a Securităţii4. Erau verificate cărţi poştale, util la ofiţerul care urmărea un anumit „obiectiv”. Apoi, din cauza scrisori, telegrame, colete expediate de români în străinătate, dar neglijenţei celor care deschiseseră scrisorile sau coletele, se se acorda o şi mai mare atenţie la tot ceea ce venea din afară, întâmpla ca întreaga acţiune să fie decon­spi­rată (în unele plicuri mai ales din Vest. Mecanismul era simplu: ofiţerii sau colaboratorii reintroduse în circuit, erau uitate traducerea scrisorii, nota de lucru Unităţii Speciale „S” preluau, dimineaţa, cores­pon­denţa de la sau chiar borderoul de însoţire semnat de ofiţerul care studiase oficiile poştale având obligaţia ca până la ora 17,00 să repună în scrisoarea). În plus, o durată de timp mai mare între data expedierii circuitul poştal trimiterile care nu prezentau interes. În lunile de vârf şi data primirii cores­pondenţei­ crea mari semne de întrebare atât (perioada vacanţelor şi a sărbătorilor), numărul de scrisori era mult expeditorului cât şi destinatarului, care pe baza ştampilei Poştei mai mare decât cel obşnuit, aşa că de multe ori controlul se făcea puteau vedea unde scrisoarea a „zăbovit” mai mult. Nedumeririle prin sondaj, textele fiind citite selec­tiv, când existau suspiciuni din de acest fel sunt numeroase şi sunt exprimate pe larg chiar în partea lucrătorului de la Securitate. Acolo unde apă­reau comentarii unele scrisori ale celor urmăriţi7. duşmănoase la adresa regimului, îndemnuri la emigrare, me­tode de trecere frauduloasă a frontierei, descrierea laudativă a traiului occidental etc., scrisorile erau scoase definitiv din circuitul poştal şi trimise la direcţiile operative de profil5. Instrucţiunile privind regulile de muncă dar şi ordinele generale ale Securităţii cereau expres să fie prevenită difuzarea de manifeste, memorii şi scrisori de protest. Autorii lor trebuiau 6 Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan, Mirela Matiu, „Partiturile” identificaţi în timpul cel mai scurt pentru a evita răspândirea Securităţii, Editura Nemira, Bucureşti, 2007, p. 495. materialelor subversive. Forma concretă a acestora era diversă, 7 Pentru a fi evitate astfel de situaţii, au fost elaborate în primăvara de la simple fiţuici scrise de mână, până la foi volante sau chiar anului 1985 o serie de instrucţiuni privind regulile de muncă pentru manipularea şi exploatarea materialelor obţinute din sursă „S”. 3 Iată cum erau formulate sintetic aceste atribuţii ale Unităţii speciale Măsurile preconizate constau în trimiterea către unităţile operative „S” în Instrucţiuni nr. D/00159 / 20.04.1985 privind regulile de muncă doar a unor xerocopii după scrisorile interceptate, iar nu a originalelor. pentru manipularea şi exploatarea materialelor obţinute din sursa Trimiterea acestora implica scoaterea lor din circuitul poştal pentru un „S”: „Unitatea specială «S» şi unităţile corespondente din teritoriu, în timp mai lung şi uneori, chiar, pierderea lor. De aceea se cerea ca procesul muncii specifice, depistează şi reţin toate categoriile de trimiteri solicitările privind trimiterea acestor originale să fie reduse la minim, poştale în al căror conţinut sunt vehiculate idei şi concepţii potrivnice doar „în cazurile care în sunt folosite mijloace ale legăturii impersonale, intereselor statului nostru, acţiunile respective fiind semnalate unităţilor căsuţe-poştale, post-restant etc. şi care nu se mai repun în circuitul centrale şi teritoriale de securitate pe profile de muncă iar, de la caz la poştal”. Formularea unora dintre instrucţiuni arată şi gravitatea sau caz, acestora le vor fi înaintate spre informare şi materiale în original” dimensiunea întârzierilor în prelucrarea corespondenţei interceptate: vezi A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 7929, vol. 402, f. 4. „Dacă în termen de 24 ore de la trimiterea materialului de către organul 4 Virgiliu Ţârău (coord.), op. cit., p. 94 (vezi capitolul 6 semnat de S, central şi teritorial, nu se va primi răspunsul unităţii beneficiare, Denisa Bodeanu, Controlul şi cenzura secretă a corespondenţei, p. acesta va fi repus în circuitul poştal”; „Aprobarea pentru reţinerea 93-103). materialelor ce interesează organele de securitate se va da de către 5 Carmen Chivu, Mihai Albu, Noi şi Securitatea. Viaţa privată şi publică locţiitorii şefilor unităţilor centrale şi ai Securităţii Municipiului Bucureşti, în perioada comunistă, aşa cum reiese din tehnica operativă, Bucureşti, iar la nivelul unităţilor teritoriale de către şefii securităţilor judeţene”. Editura Paralela 45, 2006, p. 30. Vezi A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 7929, vol. 402, ff. 2-4. 14 Nr. 158 - aprilie 2015 ELANUL Șezătoare culturală la Huși - „Lohanul 7 ani împreună” - urmare din pagina 1 -

În deschiderea manifestării a vorbit prof. Alina Tudose, Municipiul Huşi se remarcă nu numai prin vinurile, viile şi viti- director al instituţiei gazdă a evenimentului, care a prezentat cultorii de excepţie, ci şi prin manifestări deosebite ale spiritului programul manifestărilor, a vorbit despre instituţia pe care o local şi naţional, prin personalităţi marcante ale culturii şi prin conduce şi despre invitaţii de marcă prezenţi, a transmis urări şi această instituţie culturală de prim rang, care este Biblioteca felicitări. Municipală „Mihai Ralea”, excelent condusă de un director eficient „Bine aţi venit la această manifestare găzduită de Biblioteca şi dinamic. La finalul anului trecut, instituţia huşeană de cultură a municipală „Mihai Ralea” din Huşi! Mă bucur că sunteţi alături organizat un veritabil eveniment cultural complex şi care ar face de noi, într-un număr destul de mare, dacă avem în vedere cinste oricărui centru cultural din ţară. perioada Sărbătorilor de iarnă în care ne aflăm. Întâlnirea de azi Într-o sală excelent amenajată şi în faţa unui public nu foarte se datorează Împlinirii a 7 ani de la apariţia primului număr al numeros, dar select şi bun cunoscător al fenomenului cultural, Magazinului cultural „Lohanul”, o revistă importantă care a ajuns prof. dr. Vicu Merlan, cunoscută şi apreciată personalitate a istoriei la numărul 32! Acesta este! Nu o prezint eu, ci îl voi lăsa pe dl şi a urbei moldave, a fost sărbătorit, împreună cu excepţionala sa prof. dr. Vicu Merlan, cel care se ocupă de apariția acestei reviste, revistă ,,Lohanul”, la împlinirea a 7 ani de la prima apariţie. Cu să o facă. Vă informez că această manifestare va avea mai multe această ocazie au fost şi patru prezentări de carte ale unor autori părţi: dl Vicu Merlan va face bilanţul celor 7 ani de existenţă a consacraţi şi recunoscuţi, nu numai în ţară: prof. dr. Vicu Merlan, revistei Lohanul, vor fi lansări de carte, recenzii, discuţii, se vor prof. dr. Theodor Codreanu, prof. dr. Dumitru V. Marin, prof. Lina oferi Diplome de excelenţă. La sfârşit va fi un mic program, artistic Codreanu, prof. Aurel Cehan şi I. N. Oprea. La ampla manifestare oferit de copiii de la Clubul elevilor din Huşi şi de la Şcoala ,,M. au luat parte conducerea Societăţii de geografie, filiala Bârlad, Sadoveanu”. Felicitări d-lui Vicu, amfitrionul acestei manifestări, scriitori, artişti, cadre didactice, elevi şi iubitori de ştiinţă şi cultură. căruia îi urez multă putere de muncă şi tuturor vă dorim Sărbători Jurnalist Val Andreescu – Meridianul de Vaslui fericite”, a afirmat directoarea Bibliotecii municipale din Huşi. „Stimaţi prieteni, haideţi să petrecem cu vorbe! Să ne Sărbătoritul şi amfitrionul manifestării, Vicu Merlan, a bucurăm de prezenţa fiecăruia în parte şi de toţi la un loc! (…) prezentat și argumentat drumul revistei de la stadiu de revistă şi Am venit aici să-l îmbrăţişez cu sufletul pe Vicu Merlan! Bărbatul până la cel de magazin cultural ştiinţific.„Doresc ca manifestarea acesta mai are copii şi nevastă, mai are şi obligaţii la catedră, mai de azi să fie o şezătoare în care să prindem aspecte de cultură, merge şi scormoneşte pământul, ştie să facă! Este un personaj aspecte dintre cele pe care le trăim şi luptăm zi de zi; lupta noastră foarte activ şi îndrăznesc să spun că mai calcă pe urmele mele! de zi de zi nu este numai pentru a mânca şi pentru necesităţile N-o să spun că este cel mai valoros, acolo e și Teo Codreanu fizice, mai e nevoie şi de cultură! Mergem sub auspiciile a (înc-odată ... prietenul meu!), cel mai valoros eminescolog! Dar „7 ani, împreună!”, deoarece revista Lohanul a urcat datorită sunt unii dintre colegii lui care reuşesc în mai multe domenii! colaboratorilor. Vicu reuşeşte în arheologia lui, mai ales să scoată cartea asta, Mulţi dintre d-stră aţi colaborat, colaboraţi sau veţi care rămâne ca document al trecerii lui şi a multor alţii. Este și colabora la această revistă. D-voastră sunteţi cei care daţi un Monografia comunei Buneşti-Avereşti. Înainte de a vorbi despre suflu nou revistei şi o încărcaţi cu multă trăire. În cei 7 ani, mine, am vrut să vorbesc despre Vicu pe care-l apreciez cu câtă am trecut de la stadiul de revistă, la cel de magazin pentru minte şi cât suflet am! (…) Prof. dr. Dumitru V. Marin că prindem foarte multe domenii, istorie, literatură, geografie, Prof. Lina Codreanu, important om de cultură şi autor de medicină şi multe altele. Revista Lohanul a ajuns la numărul volume literare, publicist şi profesor eminent a prezentat aspecte record de 290 de pagini, pornindu-se de la 20 de pagini! Şi se importante ale revistei Lohanul, a vorbit despre importanţa culturală numeşte magazin cultural ştiinţific. La numărul 32, de astăzi, am numărat 85 de colaboratori, din care jumătate sunteţi în sală. Peste a municipiului Huşi în cadrul culturii naţionale şi a prezentat o parte 100 de articole! Au colaborat peste 20 de profesori universitari, din volumele personale şi dintre cele scrise de prof. dr. Theodor câţiva academicieni, oameni care au înţeles că noi, aici la Huşi, Codreanu, importantă personalitate a culturii naţionale. chiar facem cultură. Am ajuns la cele 22 de domenii, câte sunt „Stimaţi participanţi, mulţumesc pentru că suntem împreună! astăzi în revistă, pornind de la cele din 2007 care erau doar ...5!”. Am iniţiat în revista Lohanul o rubrică anuală de mare folos pentru „Şezătoarea culturală 2014, la împlinirea a şapte ani dumneavoastră dar şi celor care ţin cont de apariţiile editoriale înseamnă o maturitate care colectează multe realizări, cu speranţe din ţară. Această rubrică prezintă autorii şi creaţiile pe care le- spre altele adolescentine... au adus în faţa lumii. Aş zice că nu e de mirare că într-un spaţiu Pentru participanţii fizic la eveniment, un virtual ca mine, atât de benefic culturii, aşa cum este Huşul, chiar dacă este un dificil deplasabil, dar prezent cu inima şi gândul, întâlnirea aş vrea orăşel micuţ, cu tentă patriarhală, cu ambiţii municipale, dar eu zic, să fie prilej de alte avânturi, pentru că trebuie să recunoaştem, cu toată convingerea, că aici este un centru al lumii, o ,,capitală” Lohanul nostru este o prezenţă care vă şi ne onorează, mărturie a de cultură şi trebuie să fim mândri că suntem în acest spaţiu. Am muncii unor oameni care trecând şi consemnând prezentul, ştiu să constatat că în anul ce a trecut au fost 19 apariţii editoriale în zona şi viseze frumos, luminos, dovadă soarele de astăzi... noastră, nu-i de ici de colo, iar dacă o adaug şi pe cea de ieri, Felicitând pe inimosul realizator al Lohanului nostru, care cartea d-lui prof. V. Calistru ajungem la cifra 20, dar revista era este un neobosit fertil, Vicu Merlan, fac acelaşi lucru pentru întreg deja editată.” colectivul redacţional, dar şi pentru noi trudnicii de pe margini, La sărbătoarea revistei Lohanul au vorbit, au recitat şi au întrebându-ne, când au trecut anii? Şi, fără a ne oprim la răspuns, adresat urări de viaţă lungă, felicitări şi prof. Vasile Cârcotă, prof. să facem, dragi colegi şi priteni, ca Anul de Mâine să fie şi mai plin dr. Viorel Râmboi, prof. Georgel Bradu, prof. Ștefan Plugaru, ec. de roade bune! Aurel Cehan. Micii artişti huşeni, prezenţi la manifestare şi-au adus Pentru cei prezenţi fizic ori cu gândul la Şezătoarea care, contribuţia lor muzicală la programul unei sărbători importante a iată, ne face mari, Ion N. Oprea, vă zice să avem sănătate şi unei reviste, prin coordonatorii: I. Vasiliu, Luminița Mandrea, Relu bucurii pe parcurs tot atât de mari când vom deschide LOHANUL Onea. Iar aceștia au fost răsplătiți cu o masă bogată, oferită cu mâine, scris de suflete mari. Succes la Sărbătoarea de azi. generiozitate de sponsorii: Alex Filip, Valeriu Ciupilan, Virgil Stoica, La mulţi Ani! Jurnalist N. I. Oprea (Iași) Alina Pricop, cărora le mulțumim pe această cale. 15 ELANUL Nr. 158 - aprilie 2015

La mulţi ani, Theodor Codreanu !

Valentina LUPU

Sala de festivităţi a municipiului Huşi, a găzduit o mare Judeţene “Nicolae Milescu Spătarul”, prof. Petruş Andrei – scriitor, manifestare culturală a municipiului şi judeţului Vaslui, dedicată prof. Daniela Oatu, scriitor Val Andreescu, dr. Valeriu Lupu etc. uneia din cele mai importante personalităţi a judeţului Vaslui, Fiecare vorbitor a subliniat cum se cuvine contribuţia profesor THEODOR CODREANU, recent premiat de Academia de excepţie la ceea ce îndeobşte numim critică literară. S-a Română, care a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 70 de ani. remarcat astfel, nu numai domeniile pe care literatul THEODOR La manifestare au participat invitaţi de renume din toate CODREANU le abordează, dar şi faptul că o face cu adevarată colţurile ţării şi judeţului, dar şi din centrele de cultură româneşti acribie ştiinţifică, ceea ce îl plasează în fruntea breslei. A reieşit din aflate în afara graniţelor României. aceste alocuţiuni faptul că Theodor Codreanu simte românismul în Activitatea s-a desfăşurat cu un prezidiu format din: prof. ansamblul său sub forma unui naţionalism luminat şi constructiv. Theodor Codreanu, ing. Ion Ciupilan – primar al municipiului Huşi, Este ceea ce sublinia de fapt dr. Valeriu Lupu în alocuţiunea sa că profesor universitar Ioan Petru – rector al Universităţii “Ştefan Theodor Codreanu este port drapelul naţionalismului românesc şi Lupaşcu” Iaşi, academician Mihai Cimpoi - Chişinău, scriitorul că opera lui prin concizie, acurateţe şi claritate poate fi considerată academician Vasile Tărîţeanu – Cernăuţi şi scriitorul Casian Maria o adevarată operă ştiinţifică. – Spiridon – preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – filiala Activitatea a continuat cu glume şi voie bună la sala de Iaşi. degustări a Colegiului Agricol “Dimitrie Cantemir” – Huşi, presarată După alocuţiunile inginerului Ion Ciupilan – primar al cu “ştiinţa degustării”, prezentată de prof. dr. Avram Tudosie, ing. municipiului Huşi şi ale sărbătoritului, acesta a prezentat invitaţii Eugenia Gaiţă şi bibliotecar Angelica Marcu. din sală, nominalizându-i în marea lor majoritate şi mulţumindu-le Toţi invitaţii au urat sărbătoritului la cei 70 de ani împliniţi viaţă pentru prezenţă. îmbelşugată şi multă putere de creaţie. Moderatorul activităţii de suflet a fost academicianul Mihai Cimpoi, care după ce şi-a prezentat speech-ul a subliniat: “Dragul nostru omagiat, domnule profesor, dragă prietene, Theodor *** Codreanu, stimaţi membri ai familiei, pentru că ne oferiţi un model În urmă cu mulţi ani (1975) destinul profesorului THEODOR de solidaritate familială, demnă de urmat, vă dorim multă sănătate, CODREANU, născut la 1 aprilie 1945 la Sârbi, com. Banca, jud. inspiraţie şi sigur noi cărţi, realizări în toate domeniile în care Vaslui, a decis să rămână în acest orăşel Huşi, orăşel în care s-au activaţi. Dragi prieteni sunt foarte multe cuvinte de spus, sigur născut atâţia oameni de seamă, precum: Al. Giugaru, Nicolae este că Theodor Codreanu este un mare cărturar, unul din cei Hortolomei, Adam Bălţatu, Mihai Ralea, P. Popescu Neveanu, mai importanţi cărturari pe care îi avem la ora aceasta, bineînţeles, Costache Olăreanu şi mulţi alţii. Huşenii aveau nevoie de un este un om deschis. De obicei ni se spune că centrul s-a mutat la contemporan predestinat literaturii române, care în acest timp Chişinău, dar drumul spre acest centru trece prin Huşi.” i-a învăţat să iubească limba română, să-l preţuiască pe Mihai A urmat alocuţiunea scriitorului academician Vasile Tărîţeanu: Eminescu şi care într-un fel delicat şi blajin, să le îndrume copiii pe “Bucureştiul este cunoscut drept capitala politică, ştim că Iaşul o cale dreaptă. A găsit timp pentru a scrie opere importante pentru este capitala culturaă a României, Huşul era cunoscut în ţara care instituţii de referinţă ale României şi R. Moldova l-au distins: noastră pentru vinurile din această zonă, dar iată că datorită unor Premiul pentru debut în volum pentru proză al editurii Junimea oameni care locuiesc aici şi care sfinţesc locul, lucrul acesta se în anul 1980; adevereşte. Huşul este cunoscut în întreaga lume graţie unui om În anul 1993 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din R. pe care toată lumea îl cunoaşte, THEODOR CODREANU.” Moldova, pentru volumul “Dubla sacrificare a lui Mihai Eminescu”; După alocuţiunile celor din prezidiu, academicianul Mihai În anul 1999 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor – filiala Iaşi, Cimpoi a moderat dându-le pe rând cuvântul invitaţilor: prof. pentru critică literară; Manuela Iacob – director al Colegiului “Cuza-Vodă” Huşi – Pentru volumul “Complexul Bacovia”, i-a fost acordat în anul colegiu la care a profesat omagiatul, aniversatul nostru Theodor 2002 şi alte distincţii la fel de meritorii; Codreanu; scriitorul Nicolae Dabija – membru de onoare al În decembrie 2013, o recunoaştere aşteptată, premiul Academiei Române, scriitorii Daniel şi Filomela Corbu, Emilian Academiei Române, pentru cartea “Ion Barbu şi spiritualitatea Marcu – Iaşi, scriitor Nicolae Georgescu – eminescolog, Bucureşti, românească modernă. Ermetismul canonic” apărută la editura prof. dr. Avram Tudosie, prof. dr. Dumitru V. Marin, prof. Simion Curtea Veche – Bucureşti, 2011, în colecţia “Ştiinţă, spiritualitate, Bogdănescu, prof. Vicu Merlan, scriitor Mihaela Grădinaru, prof. societate.” Teodor Pracsiu, prof. Gelu-Voicu Bichineţ – director al Bibliotecii

16 Nr. 158 - aprilie 2015 ELANUL

A 70-a aniversare a prof. dr. Theodor Codreanu – o adevărată sărbătoare națională de cultură și …viticultură – - urmare din pagina 1 -

În 1970, aceste concursuri au C. G. Giurescu a dispus să fie trecute Și cultura-i un măreț festin. fost reluate și susținute până în 1996 pe frontonul Școlii, sub titlul „Panteonul În vinurile tale, o avuție planetară, ca adevărate festivaluri de cultură, cu slujitorilor și preamăritorilor Școlii Viticole De la Bohotin pân’ la Zghihară, participanți din principalele regiuni ale țării. care au contribuit substanțial la evoluția ei Captivând totul deplin, Această inițiativă de după al Doilea de mică academiei a viei și vinului de la Huși De la Decebal pân’ la Cantemir. Război Mondial s-a datorat miniștrilor „ca o Sorbonă sau un Montpellier al Franței”. Moldova lui Ștefan cel Mare Agriculturii, Constantin Prisnea, Nicolae Mai spre sfârșit vom trece câteva din N-are pe lume asemănare. Ștefan, Angelo Miculescu, Ion Ceaușescu, aceste mărturii de aur, rămase uimitoare Prin gloria măreței oaste Gh. Glăman, precum și prim-miniștrilor la temelia școlii și vinotecii, la a căror Și faima vinurilor noastre.” care au participat, pe mai toată perioada instituționalizare a participat ministrul Spiru degustărilor și manifestărilor culturale, ca Haret, însoțit de un corp de mari personalități La sfârșitul spectacolului cenaclului acad. Manea Mănescu (de două ori), Ion românești și moldovene, aduși de patriotul „Flacăra”, la degustarea vinurilor și Iliescu, Mircea Snegur, Nicolae Văcăroiu, hușean, senatorul și ministrul N. Gh. Lupu și vizionarea unor dansuri cu elevele noastre C. Popescu Tăriceanu. Mircea Druc, A. prefectul județului Fălciu, generalul George care erau și cântărețe de vocație, Adrian Sangheli, Angelo Miculescu, Petre Roman Teleman. Păunescu a scris în Cartea de Onoare: ș.a. Toți au fost încântați de valorile vini- „Hușul e cuibul viei și gliei românești culturale prezentate pe scenă de artiști *** din care au zburat peste 300 de mari renumiți, în frunte cu Radu Beligan, Nicu și Revin la sărbătorirea celei de a 70-a personalități, «aurindu-i» viitorul. Jean Constantin, Toma Caragiu, Alexandru aniversare a lui Theodor Codreanu, coleg, Aici, la Huși, mai dulce curge vinu-n Arșinel, Stela Popescu, Ileana Sărăroiu, prieten și vecin, de aproape o jumătate de teasc, Doina Badea ș.m.a. secol, căruia, ca să fim veșnic împreună, cu Și om bun ca moldoveanul nu e, Manifestările vinicole – din cadrul ajutorul primarul și al preoților Marcel și Doru, Aicea și copii când se nasc, concursurilor – au fost conduse de acad. i-am oprit pe aleea centrală a cimitirului, un Au, din fașă, proiectul de statuie!” V. D. Cotea, T. Martin, I. Neagu, Milu loc de veci între mine și primar. Oșlobeanu, N. Pomohaci, Marin Gheorghiță, La măreața sărbătoare a lui Theodor *** Brad Segal, Ion Alexandrescu, Mircea Codreanu i-am urat: „Dragă Teo, prieten și Bulancea, Liviu Dejeu, până la acad. Marțian vecin de 50 de ani, Om de mare Omenie, Amintim câteva citate și versuri Cotrău, rectorul Universității de Medicină și înălțătorul culturii hușene la nivel național, îți fascinante și rimate, ca să fie cât mai ușor Farmacie din Iași. La aceste manifestări doresc să devii și să rămâi luceafărul cultural savurate și neuitate de oaspeții noștri – culturale și viti-vinicole au participat și național, cu tot mai multe și mari cărți, căci, pentru cinstirea celor ce le-au scris și a președinții Academiei Române, acad. Eugen cum spunea George Călinescu, prelucrând o noastră, care le-am transmis, unele create, Simion și Miron Nicolescu, însoțiți de șapte frază a lui Cilibi Moise, «Numai cei ce scriu adaptate și fin decoltate, ca să fie cât mai confrați, care au gustat și apreciat vinurile o singură pagină, aprinzătoare de cultură și mult reverberate. Școlii prin celebrele lor impresii rămase în spirit, și o carte lăudată, sunt sortiți nemuririi Pentru că: al cincilea volum din evangelica Carte de pentru totdeauna»”. Degustarea nu e o simplă băutură, Onoare a Școlii. Un alt mare cărturar, scrie: „Oamenii – Ci un act de mare cultură, Acad. V. D. Cotea, vicepreședinte al prin ce fac, dar mai ales prin ceea ce scriu Fiind o adevărată binecuvântare, Academiei și al Organizației Mondiale a sau lasă după ei, trec prezentul, instituțiile Care prinde bine oricui, oricât ar fi de mare, Viei și Vinurilor de la Paris, a deschis toate și publicațiile în eternitate și universalitate” Fiind culese din „cultura mare”. concursurile naționale cântându-le cu cele (Umberto Eco). mai mari, frumoase, fascinante și celebre În urbea Hușilor și în toată România Numai cine știe să savureze vinul bun, citate. Mare pe care le-ai zidit, zidindu-te, ai devenit găsește în el picături de geniu și sclipiri de Înainte de vizitarea Școlii Viticole din un star național de urmat și nu numai de umor (Charles Baudelaire). Huși, ambasadoarea acestor întâlniri, V. invidiat. Ca vinul să fie perceput în plenitudinea D. Cotea s-a pronunțat astfel, tuturor celor „Numai un asemenea protagonist care valențelor și virtuților sale – materiale și 400 de participanți: „Să mergem să vizităm durează operă și face etapă în profesie se va intelectuale-spirituale, trebuie filtrat prin tot și Vinoteca Națională a Școlii de Viticultură scrie progresul omenirii și al Hușilor” (acad. ce a creat omenirea mai frumos, mai bun din Huși, azi Colegiu Agricol, cu 30.000 de I. C. Teodorescu). și mai nemuritor în istorie, cultură, cântec, sticle de vin din toată țara, datorită slujitorilor De când vă cunosc ați muncit și scris, umor și amor (Avram D. Tudosie). și absolvenților școlii, dar mai ales, cu cum nimeni altul de la noi din Huși, și din La degustarea, totuși, a acestor vinuri, bunăvoința uriașului acad. hușean, Mihai centrul Moldovei nu a făcut-o până în prezent. să se spună vorbe mari și măcar o glumă Ralea și Bucur Șchiopu, ministrul Agriculturii, Recunosc, și ar trebui să recunoască și alții, bună, care să rămână… Merită marcată care au donat Școlii mii de sticle cu vinuri că ați intrat definitiv în istorie și în literatură, asemenea cinstire, măcar când dispar din toate podgoriile românești, ca să devină pentru că „verba volant, scripta manent”. (Păstorel Teodoreanu, Huși 1937). o vinotecă de talei națională. Continuați cu același entuziasm și de acum Nu întâmplător, Vasile Pârvan a scris La aniversarea semicentenarului școlii, înainte, ajutat de slăvita ta doamnă, Lina! la Concursul Național de Vinuri de la Huși, Mihai Ralea și Paul Popescu Neveanu au Continui cu cele scrise de Adrian din 1924, că: „Hușul, deși este geografic amintit de cele peste 1000 de personalități Păunescu când a poposit la Școala Viticolă amplasat la margine de țară, stă cu care au vizitat școala, vinoteca și au scris și la vinotecă, în 1893, cu cenaclul Flacăra: ospitalitatea și vinurile la mijloc, pe masă. impresii nemuritoare în Cartea de Onoare, „Să trăiești Moldovă milenară Nu întâmplător, noi l-am completat: incluzându-l și pe Nicolae Iorga (în 1926 și Cu a ta Școală viticolă centenară, Când bei Zghihară de Huși, 1931), Ion Simionescu, Petru Poni, Dimitrie Atât de magnifice în destin: Chiar ani să ai, o sută, Gusti ș.m.a. pe care, marele academician Că a noastră istorie e o comoară, Iți zic încet, ca și acuși, 17 ELANUL Nr. 158 - aprilie 2015 Că fata-i bună, chiar urâtă. (A. D. fie cât mai des repetat. odată, mai ales, dacă nu eşti prudent, te- Tudosie). nşeală iminent”. Feteasca neagră Acad. V. D. Cotea compara vinul de Acad, V. D. Cotea, vicepreședinte al Are renumele său de „vin seducător” BBH cu o fată frumoasă discret parfumată, Academiei Române și vicepreședinte al pentru femei şi „întineritor” pentru vârstnici şi brunetă, dar pe faţa căreia se citeşte ceva și OIVV Paris, declara la deschiderea primului burlaci. Deşi pare molatic, este mai înşelător din delicateţea blondelor. Concurs național de Vinuri de la Vaslui, cu ca vălul unei cadâne, ce ascunde multe Avram D. Tudosie completa „BBH este un pahar de Zghihară în mână, că „Zghihara „fibre” divine. ca o fată frumoasă pe care, dacă o priveşti, de Huși, de slab alcoolic și acidulat ce este, De aceea a fost numit „vinul virilităţii te încălzeşte şi dacă o şi săruţi, te îmbată”. se poate bea, de la cel cu țâta-n cură, pân’ la bărbaţilor şi al fecundităţii femeilor”, sau, Acad. Constantin Toma și colegul său, cel cu barba sură”. mai direct spus, este vinul care înviorează Petru Ioan, declarau că: „Este vinul burlacilor virtuţile bărbaţilor şi tresaltă valenţele și al babacilor, care le dă, nu numai spirit, ci Zghihara de Huşi se poate bea de la femeilor. și credință în putință”. cel cu ţâţa-n gură, pân’ cel cu barba sură, Cu pastrama sau friptură Cabernetul Sauvignon a fost apreciat Noi am înzestrat Busuioaca de Bohotin Cu soţia sa de mână, de mari personalităţi – de la P. S. Aurelian cu câteva preţuiri mai decoltate: Şi burlacii cu dame de primă mână, la Spiru Haret, până la U. Thant (secretarul Se consumă cu plăcere şi temei Fără vreo dăunătură. general al ONU) şi de mari demnitari străini De la zei pân-la atei de pe toate meridianele globului. De vârstnici, burlaci şi de femei, Cine nu iubeşte vinurile seci şi Îmbărbătând și pe bunicei. acidulate ca Zghihara şi femeile mai aspre Noi îl declarăm, pe neîncercate, – nu poate trăi în numele viitorului, pentru că Că e un vin de doi copii pe noapte Cu Busuioaca de Bohotin nu există ambele nu te satură şi nici îmbată niciodată. Dar cu alte cucoane doritoare și de alte bărbat impotent, ci numai femei bleagă sau (Grigore Vieru). „fapte”… fără talent.

Când bei Zghihară de Huşi, Vinul de Cabernet Sauvignon este Cu virilica Busuioacă, orice fată vrea Chiar ani să ai o sută, plăcut, chiar mai plăcut decât primul sărut să fie curtată Îţi zic încet – ca şi acuşi, De amabil ce este, seamănă cu o seară pe Și să fie furată, nevrând să mai fie fată Că fata-i bună chiar... urâtă. lună, cu o noapte de dragoste plină, mai ales Ci să devină performantă (A. D. Tudosie) cu o cadână. Ca să simtă – prin ea, iubirea toată. Cabernet Sauvignon este vinul care Vinul de Zghihară, gustat la Huşi, la ridică productivitatea la „munca de jos”, la Vinurile aromate albe, semi- şcoală, te-nfioară, un flăcău pe noapte – bând un pahar; bând aro,aromate, ca Traminer, Sauvingnon Precum atingerea buzelor de fecioară, două pahare, productivitatea creşte la două ș.a. fiind foarte dulci şi atrăgătoare, trebuie Care e îmbrăţişată şi sărutată întâia fecioare, şi bând peste trei, ai nevoie de doi consumate cu maximă rigoare, fiindcă, după oară. amici să te ducă acasă pe brânci. o zicală veche, sunt ca o amantă blondă, dulce şi parfumată, dar care te înşeală dintr- Vinurile noastră de Fetească albă de Busuioaca de Bohotin Huşi odată Huși şi-au transformat numele în renume Este un vin cu rezonanţe de doină şi şi prin faptul că pe mulţi îi culcă plini de baladă Muscatul Ottonel este vinul alb aromat speranţe şi îi scoală cu bucuria că mai au Împlinite pe o pajişte-nflorată, care a dat și dă faimă tuturor podgoriilor pentru ce trăi și se culcă sub cearșaf și se Tăvălindu-te cu o fată performantă… româneşti și mondiale. scoală sub „umbrelă”. Oamenii de ştiinţă şi marii literaţi l-au După alţii, denumirea de Fetească albă Busuioaca de Bohotin pentru însuşirile definit ca „vinul care dă putere şi vigoare, vine de la faptul că este un vin atât de plăcut sale – aromă foarte ispititoare, culoare atenție neuitătoare și niciodată trădare” sau, şi seducător, încât este mai coruptibil chiar foarte atrăgătoare, dulceaţă seducătoare – „vinul care dă putere, dă cântare şi apoi şi decât primul sărut și chiar mult mai mult. în cei aproape 100 de ani de la descoperire, căutare, la culcare”. Poartă nume feminin, fiindcă vinul fiind revitalizare și lansare (la Școala Viticolă plăcut, sec, dulcuţ sau dulceag ca şi o fată hușeană), a primit numeroase şi reputate Prof. acad. D. Bernaz și V. D. Cotea mare, iubitoare, care poate „induce” mai trofee de onoare la marile concursuri s-au exprimat că: „Majestatea sa, Vinul de mulţi bărbaţi în eroare. naționale și internaționale de valoare. Huși, este un test pentru inteligență, un Noi l-am numit „vinul directorilor, Busuioaca de Bohotin Huşi e un stimulent pentru gândire; tristețea însăși se cu secretarele mai tinere şi soţiile mai... vin rafinat, de prezenţa a şapte buchete subordonează sub imperiul său și devine ruginite”. pluriflorale, foarte bine integrate în ansamblul pentru om fermecătoare”. buchetului de Muscat (Louis Orizet, Franța). Feteasca regală Profesorul universitar T. Martin Acad. C. Ciopraga, ura studenților săi: Este echilibrat în componentele sale, consemna în Cartea de Onoare a Şcolii: „\/ „Bine ați venit în orașul muzeu, blajin dar dur şi răzbunător cu cei care-l inul de Busuioacă de Bohotin Huşi a fost, În orașul ateneu, beau fără măsură sau cu toptanul, uitând este şi va rămâne un obiect de mândrie Înmuiat din plin în miere și vin, că așa se pierde elanul (citat după Mihai naţională pentru podgorie şi pentru ţară”. Iubit de la Ștefan până la Cantemir, Kogălniceanu și Alexandru Ioan Cuza). Scriitorul Ionel Teodoreanu, spunea: «Crescut» pe dealurile în formă de Noi am adăuga că este vinul care „BBH te smereşte cum îl pui pe limbă! Parcă coroană domnească, înmoaie şi inima miniştrilor, ca şi a învinşilor, ar intra aici acum, Eminescu. Toată lumea ar Care să ne înnobileze ca o constelație dar o subordonează și pe a femeilor oricând, surâde, dar cu o deosebită admiraţie.” cerească”. oriunde şi cu orice „marfă”. Mihai Ralea îl definea că este un vin roz-colorat și muscat-aromat, dar rar, încât Și tot el scria: „Cine trece prin Huși Rieslingul italian o sticlă foarte mică se destupă foarte rar și nu a vizitat Liceul de Viticultură, Muzeul Este un vin deosebit de agreabil – şi în casele foarte mari. Deci, este un vin Viticol unicat și Vinoteca sa națională, e ca și atât de unul singur, dar mai ales în „cupaje” eveniment. cum ar trece prin Iași fără să fi văzut Palatul umane. El dă faptă şi nu numai glas şi putinţă Tudor Arghezi a alintat BBH cu o Culturii și grandioasa Grădină Botanică”. gândurilor noastre spre tinereţe şi biruinţă. sintagmă care a devenit proverbială şi La Olimpiada școlară de viticultură, Cum îl guşti te şi gândeşti la o diavoliţă pentru alte vinuri: „Busuioaca de Bohotin din 1989, reprezentanții Ministerelor de fată / Şi cu un drac de băiat / Care vor să Huşi e logodnică de-a pururi, soţie niciodată, Agriculturii și Învățământului au scris: săvârşească un dulce păcat / Care apoi să pentru că nu te ascultă şi te îmbată dintr- „Vinoteca Liceului Viticol Huși: 18 Nr. 158 - aprilie 2015 ELANUL E stație tranzit Ionel Teodoreanu scria că „Busuioaca frontonul restaurantului: În prea puțin vin Între Pământ și Olimp, de Bohotin e dulce și aromată ca Tămâioasa nu poți găsi adevărul și înțelepciunea, în Panteonul zeilor sufletului”. și pe undeva, un miros discret de petale prea mult le pierzi.”, la care marele Mihai pluriflorale. Pentru însușirile organoleptice Eminescu a intervenit, înlocuind-o cu: „Puțin Acad. C. Toma și P. Ioan s-au pronunțat – culoare foarte atrăgătoare, aromă vin ascute mintea, mai mult o tocește” în scris că acest citat este atât de inspirat încântătoare și dulceață seducătoare, în cei și luminat, încât merită scris lângă numele aproape 100 de ani de la lansare, a primit Regina Maria, însoțită de George școlii pe orice antet și corespondență, numai trofee strălucitoare”. Enescu, declara în 1916 că „Hușul și cum se practică azi în toată lumea, spre Sau: „BBH te smerește cum o pui pe podgoria sa sunt cele mai pitorești așezări neuitarea marilor produse și instituții, pe limbă! Parca ar intra aici, acum Eminescu. podgorene din țară”. corespondența marilor instituții. Toată lumea ar surâde dar cu o deosebită George Topârceanu scria despre Huși: După Mihai Ralea, Mihail Kogălniceanu admirație.” „Cu unghere tăinuite și cu hrube pentru ar fi numit vinul de Huși „vin de bucurie și nu Mihai Ralea l-a completat: „Este un vin, de beție, vin de chef și nu de «trage în șanț» vin fin-aromat, roz-colorat și foarte delicat, Te salut, oraș feeric, te salut, oraș divin. ca cel de Cotnari care te dă gata de la primul încât o sticlă foarte mică se destupă foarte Peste ziduri învechite, peste biserici pahar.” rar și în casele foarte mari. Este deci, un vin tăinuite și peste garduri și răscruci, Acad. C. Giurescu spunea că: eveniment”. Te mândrești, oraș viticol, cu cele mai „Zghihara de Huși și Busuioaca de Bohotin În 1937, la prezentarea vinului de gingașe duduci, sunt două vinuri locale, care vin din Busuioacă la Concursul Național de la Care au moștenit în zâmbet și în antichitate și trecem prin ele, ameliorându- București a fost un triumf. La degustare tremurul din gene le, în eternitate și universalitate”. s-a aflat jumătate din Consiliul de Miniștri. Frumusețea legendară a femeilor Noi le spunem că: primul – Zghihara La degustare, regele Carol al II-lea s-ar fi hușene! de Huși e un vin de cursă lungă, de bună exprimat: „Acest vin mare trebuie băut, nu în Vă las, hușeni, în schimb, aceste dispoziție, fără ca beția să te ajungă și soția picioare, ca la împărtășanie, ci în genunchi, glume: să te «prindă». Iar al doilea – Busuioaca de ca la spovedanie.” Priviți-le cu un zâmbet, doamna mea. Bohotin e un vin pentru domnie, demnitate și Tudor Arghezi a poetizat-o în stilul său Cea mai frumoasă hușeancă de pe diplomație măreție și solemnitate. pamfletist: „Busuioaca trebuie declarată lume Nu întâmplător prof. univ. Paul logodnică de-a pururi, soție niciodată, că e Nu dă decât ce are… chiar când vrea!” Popescu Neveanu spunea că „după și brunetă și blondă, și captivantă, care te savurarea unei Busuioace de Bohotin care culcă dintr-odată”. Vinul semi-aromat de Șara și chiar înmoaie și îndoaie și inima miniștrilor și nu Acad. V. D. Cotea scria că „vinul de Pinot griș au culoarea verde-gălbuie și aroma numai a femeilor și învinșilor, dacă o bei, și BBH e ca o fată frumoasă, discret parfumată, de flori de tei și iasomie, ce îi dau un plus de mai dulce și mai seacă, ești tentat să culci o ușor brunetă, dar pe fața căreia se citește atracție și bărbăție. Are o savoare specifică/ soacră, chiar dacă e foarte acră”. ceva din delicatețea blondelor”. Naturală și aromă senzuală./ Odată „gustat” După savurarea unei Busuioace Fostul prim-ministru Petre Roman, fără măsură te bagă în boală/ Ca și prima adevărate, orice bărbat corect nu poate fi parafrazându-l pe Martin Luther, a declarat: dragoste deplină/ petrecută cu o cadână. impotent/ în fața oricărei femei cu talent/ și „Cine nu a iubit o femeie frumoasă și isteață nici o fecioară evoluată – să vrea să mai fie și nu a gustat o Busuioacă de Bohotin, se Nicolae Dabija scria în Cartea de Aur a fată/ Ci să devină performantă. poate spună că a trecut degeaba prin viață Școlii o strofă nemuritoare: După savurarea BBH, nu există bărbat și nu știe ce e dulceața vieții”. „Basarabia impotent, ci numai femeie fără talent. Marin Sorescu, în volumul său „Drumul, Și parcă m-apucă jalea În 1935, profesorul dramaturg, Victor scrie în poezia sa „Dacă nu cer prea mult”: Cu regret, constat, aici la Huși, Ion Popa a rostit despre vinurile de Huși – Ce-ai lua cu tine Că n-avem azi un Ralea, o maximă nemuritoare: „Vinul de Huși e o Dacă s-ar pune problema să faci zilnic Ca s-o ceară de la ruși.” carte de vizită și de onoare pe care o poate naveta depune un neam la poarta veșniciei”. Între rai și iad ca să ții niște cursuri? – O carte, o sticlă de vin și o femeie, e-mail: [email protected] Doamne! http://sites.google.com/site/elanulvs/ Dacă nu-ți cer prea mult. – Ceri prea mult… Redacţia (tel.: 0235-436100) Cum să-i speri și să-i înfricoșez pe Redactor şef: Marin Rotaru păcătoșii din iad Redactor-şef adjunct: Cristian Onel Dacă nu am femeia, material didactic, Redactori corespondenţi: să le-o arăt? prof. univ. dr. Vlad Codrea, Cum să îi înalț pe drepții din rai Univ. „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca Dacă nu am cartea să le-o tălmăcesc? Cum să suport eu drumul și diferențele prof. univ. dr. Ştefan Olteanu, Bucureşti De temperatură, luminozitate și Dan Ravaru, Vaslui presiune Corneliu Bichineţ, Vaslui Dintre rai și iad, Redactia revistei Mircea Coloşenco, Bucureşti Dacă n-am vinul să-mi dea curaj dr. Arcadie M. Bodale, Vicovu de Sus Și femeia să mă încălzească? va doreşte un Serghei Coloşenco, Bârlad drd. Laurenţiu Ursachi, Bârlad Mihai Eminescu, ospețind în 1875, la dr. Laurenţiu Chiriac, Vaslui Centru cultural „Monastireanu” din Huși, Paşte fericit ! a fost primit cu următorul citat, scris pe Ion N. Oprea, Iaşi dr. Sorin Langu, Galaţi ISSN: 1583-3593 Număr apărut cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Tehnoredactare: Bogdan Artene Tipar: SC Irimpex SRL Bârlad Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vaslui

Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine, în exclusivitate, autorilor. 19 ELANUL Nr. 158 - aprilie 2015 Primarii judeţului Tutova în anul 1922 Extras din Cartea Încoronărei. Album comemorativ al încoronărei MM. LL. Regele Ferdinand şi Regina Maria la Alba-Iulia în 2/15 octombrie 1922, Alba-Iulia - Bucureşti, 15-16 octombrie 1922, Tipografia Carmen Sylva, Bucureşti, 1923.

Material trimis de Cătălin TEODORU 20