JIHADUL ISLAMIC

DE LA "|NFRÂNGEREA TERORII" {I "R+ZBOIUL SFÂNT" LA "SPERAN}A LIBERT+}II" JIHADUL ISLAMIC 1 Foto coperta I • SHEIKH MAWLANA MUHAMMAD HISHAM

COD CNCSIS 270

ANDREESCU, ANGHEL Jihadul Islamic de la ''|nfrângerea terorii'' [i ''R=zboiul Sfânt''ANDREESCU, la ''speran]a ANGHEL libert=]ii'' / Anghel Andreescu, NicolaeJihadul Radu. Islamic - Bucure[ti: de la ''|nfrângerea Editura Ministerului terorii'' [i ''R=zboiulInternelor [iSfânt'' Reformei la Administrative,''speran]a libert=]ii'' 2008 / Anghel Andreescu, Bibliogr.Nicolae Radu. - Bucure[ti: Editura Ministerului Internelor ISBN[i Reformei 978-973-745-011-1 Administrative, 2008 Bibliogr. I.ISBN Radu, 978-973-745-011-1 Nicolae

329.7(¡411.21)I. Radu, Nicolae Jihad

329.7(¡411.21) Jihad

Opera]ii editoriale: colectiv Editura MIRA

Tip=rit: Tipografia Codex Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 2 Chestor general de poli]ie Comisar [ef prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU conf. univ. dr. Nicolae RADU

JIHADULJIHADUL ISLAMICISLAMIC

DE LA "|NFRÂNGEREA TERORII" {I "R+ZBOIUL SFÂNT" LA "SPERAN}A LIBERT+}II"

BUCURE{TI – 2008 – JIHADUL ISLAMIC 3 Cuprins

Gând pentru toleran]= ...... 9 Prefa]= ...... 11

Introducere ...... 15 Introduction ...... 29 Introduction ...... 43

Lista abrevieri ...... 59

Capitolul 1 De la Islam la cunoa[terea Jihadului ...... 65 Cât de bine cunoa[tem Islamul? ...... 65 Unicitatea lui Allah ...... 79 |n numele credin]ei ...... 96 Calea spre Mecca ...... 98 Ebraismul confirmat ...... 103 Moartea Profetului ...... 104 Urma[ii lui Mahomed ...... 106 Dinastia Abbasida [i civiliza]ia islamic= ...... 109 |n=l]are [i dec=dere ...... 110 {ii]i [i suni]i ...... 111 Religia \ntre [ii]i [i suni]i ...... 113 Cartea Sfânt= a Islamului ...... 115 Nemurirea sufletului ...... 132 Dimensiunea islamic= a atacurilor sinuciga[e ...... 134 R=spândirea fundamentalismului islamic ...... 162 Islam vs. terorism? ...... 175 Jihad \n Balcani ...... 178 Reconcilierea civiliza]iilor! ...... 192 Recurs la memoria colectiv= ...... 196

Capitolul 2 Enciclopedia Terorii. Calea spre Emir [i Al-Qaida Alb= ...... 209 Paradigmele cunoa[terii ...... 215 Geneza terorii ...... 219 JIHADUL ISLAMIC 5 Terorismul contemporan ...... 221 Incubatoarele radicaliz=rii ...... 229 Calea spre Emir ...... 230 Al-Qaida Alb= ...... 246 Emirul ...... 247 Chemarea la Jihadul Sfânt ...... 250 Emirii cu ochii alba[trii ...... 255 Exist= un \nlocuitor pentru [eicul terorii? ...... 260

Capitolul 3 Jihad pe internet - Cyberterorism, Cyberspionaj, Mass-media [i "Brandul" Al-Qaida ...... 267 Omniprezentul cyberterorism ...... 267 Pira]ii cibernetici ...... 274 Lovitura la comer]ul electonic ...... 278 Suprema]ia informa]iilor ...... 282 Cybercomandament la Air Force ...... 284 Site-uri jihadiste ...... 285 Forumul Al-Tajdid ...... 288 Marketing on-line ...... 289 Juc=tori pe scena media ...... 304 "Brandul" Al-Qaida ...... 305 M=suri ac]ionale post 11 septembrie 2001 ...... 316

Capitolul 4 Organiza]ii jihadiste [i grup=ri teroriste interna]ionale ...... 329 Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Orientul Apropiat [i Mijlociu . . . . . 331 Organiza]ii teroriste armene, kurde [i turce[ti ...... 351 Organiza]ii extremist-teroriste din Asia ...... 358 Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Europa ...... 363 Organiza]ii [i grup=ri de pe continentul american ...... 381 Organiza]ii [i grup=ri paramilitare ...... 390 |ndemn la reflec]ie ...... 397

Glosar de termeni pentru Jihad ...... 399 Anexe ...... 407 Bibliografie selectiv= ...... 442 Prezentare autori (englez=, francez=) ...... 462/463 Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 6 MOTTO: Cine a spus c= noi vom deschide calea r=zboiului?

FADLALLAH, cleric [iit, 2008 JIHADUL ISLAMIC 7 Gând pentru toleran]=

Aflu cu bucurie despre apari]ia lucr=rii Jihadul Islamic, care se refer= la un subiect de actualitate [i care ne preocup= pe noi ca musulmani. Adept al adev=rului fiind, readuc \n aten]ie frumuse]ea Islamului [i prezen]a istoric= a comunit=]ii musulmane \n ]ara noastr= exprimându-mi [i punctul de vedere la Islam ca realitate etern=. Practica Islamului – religie divin=, a p=cii [i toleran]ei – \n România este legat= de stabilirea popula]iei turco-t=tare din secolul al-XIII-lea. Modelul de convie]uire inter-etnic [i inter-religios dobrogean a func]ionat exemplar, secole de-a rândul, de[i el ar fi putut s= fie subminat de interminabilele r=zboaie ruso-turce sau româno-turce. Musulmanii autohtoni sunt suni]i, iar din cele patru [coli sunite: malekismul, [afiismul, hambalismul [i hanefismul, musulmanii dobrogeni apar]in [coli hanefite (predominant \n Turcia [i ]=rile sub domina]ia turc=). Dup= 1990 \n România \ntâlnim prezen]a [i a celorlalte [coli cât [i adep]i ai ramurei [iite. |n acest col] de ]ar= Dobrogea, considerat= \n folclor "loc de pribegie", t=tarii, turcii [i românii, sunt uni]i de religiozitatea lor, de credin]a \n Divinitatea unic=, de Creator numit fie Allah, fie Dumnezeu. I-a unit, de asemenea, nevoia de identitate, de lini[te, de reculegere, de c=ldur= comunitar= [i chiar de mister, de culoare, de frumos etnic-religios [i cultural. Pân= \n 1940, turcii - t=tarii au p=r=sit masiv, \n valuri succesive, Dobrogea, l=sând \n urm= o comunitate relativ mic= – azi, 70.000 –, dar puternic ata[at= de valorile sale tradi]ionale, morale [i spirituale. Ast=zi, pericolul cel mai mare, pentru credincio[ii musulmani este cel al sectelor, al intoleran]ei, al extremismului. Aceste secte sunt sus]inute logistic [i financiar de diferite state, \ncercând s= dezbine comunitatea musulman= [i s= aduc= prejudicii modelului de via]= inter-

etnic [i inter-religios care a existat de opt secole \n România. JIHADUL ISLAMIC 9 Islamul nu ar trebui s= fie exploatat \n interese personale, politice cum se \ntâmpl= la ora actual=. Din p=cate, cauza apari]iei conflictelor, a a[a-zisului Jihad, a extremismului cum \l denumesc acele grupuri de interese se datoreaz= nerespect=rii Coranului cel Sfânt. Conform versetului 32 din capitolul Al-Maida ''cel care ucide un suflet nevinovat sau comite o alt= stric=ciune pe p=mânt, este ca [i când i-ar ucide pe to]i oamenii, iar cel care las= \n via]= un suflet este ca [i cum i-ar l=sa \n via]= pe to]i oamenii''. La \nceput de secol XXI, musulmanii din România sunt cei care sus]in dialogul, respectul fa]= de valorile religioase, dorind s= promoveze acest lucru [i \n comunitatea european=. Uniunea European= trebuie s= ia act de modul de organizare a comunit=]ii, de contribu]ia pe care ace[tia o au pe lâng= popula]ia majoritar= la progresul economico-social al României. M= rog la bunul Dumnezeu s=-i c=l=uzeasc= pe acei oameni pe calea cea dreapt=, s=-i fac= s= \n]eleag= cu adev=rat principiile divine, iar pe cititorii acestei c=r]i s= \n]eleag= de fapt ce \nseamn= Jihadul Islamic, nu cel care se propag= la ora actual=.

Yusuf Murat Muftiul–{ef al Cultului Musulman din România Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 10 Prefa]=

|n ciuda eforturilor depuse, conceptualiz=rile [i limitele de demarca]ie pentru terorism [i islam au r=mas controversate. Cea de-a 44-a Conferin]= privind politica de securitate, desf=[urat= la München, \n perioada 8 – 10 februarie 2008, este una dintre cele mai recente \ntâlniri \n cadrul c=reia s-a \ncercat s= se defineasc= categoriile de terorism, crim= organizat= [i migra]iune ilegal=. |n contextul lucr=rilor, eforturile comune de cre[tere a eficien]ei combaterii terorismului ale statelor membre ONU, NATO, UE, OSCE, ale altor state [i institu]ii multina]ionale se cer concertate strâns cu o solidaritate [i cooperare interna]ional= l=rgite. Dac= pentru FBI, terorismul reprezint= "recurs ilicit la for]= [i violen]= \ndreptat \mpotriva persoanelor sau bunurilor cu scopul de a intimida sau de a constrânge puterile publice, popula]ia civil= sau orice segment al acesteia, \n atingerea unor obiective politice sau sociale", Departamentul de Stat al SUA consider= fenomenul terorist, drept "violen]= premeditat= motivat= politic, \ndreptat= \mpotriva ]intelor necombatante de c=tre agen]i subna]ionali sau clandestini, de obicei cu inten]ia de a influen]a publicul." Sensul identitar al terorismului nu este u[or de stabilit. "Jihadul Islamic", o lucrare destinat= unei mai bune \n]elegeri a islamului, dar [i a diferen]elor culturale aflate la originea conflictualit=]ii dintre state, na]iuni, civiliza]ii, reprezint= un demers pe atât de nea[teptat din partea autorilor, chestor general, prof. univ. dr. Anghel Andreescu [i comisar-[ef, conf. univ. dr. Nicolae Radu, pe cât de complex este. |n economia spa]iului destinat islamului se procedeaz= la o analiz= asupra Jihadului, a semnifica]iei ce revin celor cinci stâlpi ai credin]ei islamice – M=rturisirea de credin]=, Rug=ciunea, Pelerinajul la Mecca, Postul din luna Ramadan,

Dania ritual= – interpreta]i [i din perspectiva "Eschatologiei islamice" ce JIHADUL ISLAMIC 11 se ocup= de Qiyamah (Sfâr[itul Lumii) [i judecata final= a umanit=]ii. Cum foarte bine se subliniaz= \n lucrare, conceptul fundamental \n islamism este dat de c=tre unicitatea lui Allah (tawahid), monoteismul fiind absolut, [i nu relativ sau pluralistic. Coranul, numit [i "Cuvântul lui Dumnezeu", promoveaz= o etic= bazat= pe cump=tare [i bun-sim]: "mânca]i [i be]i, \ns= nu fi]i \mbuiba]i" (Sura 7, 29). Pornind de la inten]ia de cunoa[tere a Jihadului [i acordând aten]ia cuvenit= izvoarelor istorice, marcate de Coran, Hadith [i Shari/ah, autorii reu[esc s= aduc= \n prim plan teologia r=zboiului, a p=cii, istoria Profetului Mahomed [i a urma[ilor s=i, comanderiile Fida'i [i secta asasinilor, organiza]ii teroriste [i structurile antidemocratice, de tipul Hizballah ("Hesbollah"), Hamas, Jihadul Islamic Palestinian, Al-Qaida, Al-Qaida Alb=, urmate de Al Haramain Islamic Foundation [i Al-Masjed al Aqsa. Lupta propriu-zis= \mpotriva terori[tilor presupune informa]ii reactualizate, t=ierea surselor de finan]are, o cooperare interna]ional= permanent=, o legisla]ie adecvat=, metode [i tactici noi, [i nu \n ultimul rând for]e specializate preg=tite \n riposta antiterorist=. Dar \n acela[i timp, autorii atrag aten]ia c= este necesar= [i o stabilire clar= a identit=]ii celor ce se fac r=spunz=tori de crime comise \mpotriva umanit=]ii, asocierea, f=r= fundament concret, dintre terorism [i islam fiind una dintre cele mai grave erori ale \nceputului de mileniu III. Prevenirea, descurajarea, reac]ia [i previziunea sunt obiectivele de baz= ce revin unit=]ilor de tip SEAL (Sea Air Land), SAS (Special Air Force), GEO (Grupul Especial de Opraciones) Sayeret MAK/TAL, Delta Force sau Unitatea Special= de Interven]ie Antiterorist= ACVILA, Brigada Special= de Interven]ie "Vlad Tepe[", Brigada Antiterorist= (BA) din Serviciul Român de Informa]ii [i Unitatea Special= de Interven]ie Antiterorist= din cadrul Serviciului de Protec]ie [i Paz=. Toate acestea sunt pe deplin justificate \n raport cu manifest=rile violente, precis orientate [i foarte bine organizate, care ofer= o imagine apocaliptic= [i tinde s= creeze o psihoz= paralizant= a terorii chiar [i \n timp de pace, cu diversific=ri multiple \n situa]ii de criz= sau \n caz de r=zboi. Interpretând motiva]ia terori[tilor, constitu]ia teroristului islamic, urmare [i a surselor de informare oferite de Marea Enciclopedie a Jihadului, Scrisoarea de la un membru Al-Qaida, Ghidul Teroristului etc., demersul autorilor ofer= prilejul \n]elegerii terorismului contemporan ca o Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 12 amenin]are major= a democra]iei \nceputului de mileniu trei. Cu toate acestea, analizând scopul tactic sau obiectivul imediat al Organiza]iei Abu Nidal sau Al Fatah – Consiliul Revolu]ionar, dar [i al grup=rii teroriste Jaish-E-Mohammed-Jem ("Armata lui Mohammed") chestor general, prof. univ. dr. Anghel Andreescu [i comisar-[ef, conf.univ. dr. Nicolae Radu apreciaz= c= terorismul nu este, a[a cum se spune adesea, "violen]= stupid=" ci, indiferent de cât de anormal [i \n afara legii ar fi sau ar p=rea, el nu este ira]ional sau lipsit de scop. Dimpotriv=, acesta \mbr=]i[eaz= o anumit= cauz=, de regul= politic=, are o anumit= organizare [i structurare [i o anumit= specializare profesional= a celor care particip= la ac]iuni cu un asemenea caracter. Terorismul sinuciga[, promovat de liderii fundamentali[ti islamici, ca form= actual= a Jihadului, a devenit un fenomen social, cu o puternic= baz= religioas=, fapt ce poate fi interpretat [i din perspectiva teoriei "moarte pentru moarte". |nv=]=tura Coranului despre intrarea \n paradis a celor mor]i \n Jihad, i-a inspirat pe musulmani de-a lungul secolelor s= lupte pân= la moarte pentru cauza sfânt= a lui Allah. |i inspir= [i ast=zi pe tinerii musulmani s= devin= bombe sinuciga[e? Acest lucru, cu siguran]= nu poate fi exclus. Astfel, de[i Coranul [i cuvintele Profetului (Hadith) interzic sinuciderea, celui care o comite fiindu-i rezervat= condamnarea etern=, martiriul (shahid) este o cale de acces spre paradis pentru terori[tii islami[ti. Exist=, de altfel, o expresie consacrat= "Bassamat al-farah" tradus= prin "surâsul bucuriei" care desemneaz= extazul ce se cite[te pe fa]a martirilor \n momentul comiterii atentatului. Cel care \[i d= via]a pentru Islam este cinstit de \ntreaga comunitate. Sacrificiul trebuie dus la cap=t, \n primul rând pentru Allah. Contopind istoria \nv=]=turilor lui Mahomed cu o ideologie revolu]ionar= de tip avangardist, ideologii religio[i islami[ti Maududi [i Qutb au reu[it s= \nl=ture limit=rile medievale ale r=zboiului prin "apologia unui cult modern al mor]ii \n slujba re\nvierii califatului". Din accep]iunea celor stabilite de c=tre chestor general, prof. univ. dr. Anghel Andreescu [i comisar [ef, conf. univ. dr. Nicolae Radu, a judeca \ns= terorismul drept un produs al Islamului, iar Islamul ca pe o religie violent= este mai mult decât o gre[eal=. Islamul nu \nseamn= terorism. O dovad= \n plus este [i "Carta Musulmanilor Europeni", semnat= \n martie 2008 la Bruxelles. JIHADUL ISLAMIC 13 Acela[i lucru se poate spune [i despre Jihad, no]iunea contemporan= fiind reinventat=, personalizat= [i transformat= \ntr-un instrument de legitimare a ac]iunilor teroriste. C= place sau nu, spun autorii, Jihadul este "calea cea mai dreapt= de \ndreptare a r=ului din tine", \n timp ce Islamul, r=mâne pentru cei mai mul]i dintre musulmani o religie a p=cii, cunoscut= prin "adeziunea la pacea lui Dumnezeu".

Comandantul (Rectorul) Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "CAROL I " General, prof. univ. dr. Mircea MURE{AN Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 14 Introducere

Subiectivitatea inerent= ce revine conceptului de terorism asociat cu islamul a fost pus= adesea \n discu]ie. Dup= ce la 11 septembrie 2006 discursul rostit de Papa Benedict al XVI-lea la Universitatea din Regensburg p=rea s= fac= leg=tura dintre islam [i violen]=, amplificând divergen]ele de opinie dintre musulmani [i cre[tini, Vaticanul deschide, \n martie 2008, dialogul cu reprezentan]ii unor curente diferite ale islamului din 43 de ]=ri, reuni]i \n jurul unui mesaj de pace. Fie c= amintim de \ntâlnirea dintre Papa Benedict al XVI-lea [i regele Abdullah al Arabiei Saudite, fie c= amintim despre vizita din Turcia din decembrie 2006, \n cadrul c=reia Papa a trecut pragul Moscheii Albastre, rugându-se pre] de un minut cu fa]a spre Mecca, toate acestea sunt v=zute cel pu]in ca o \ncercare teoretic= de reconciliere a rela]iilor dintre Occident [i lumea arab=. Defini]iile [i limitele de demarca]ie au r=mas \ns= controversate. Subscriind pe deplin aprecierilor unor autori consacra]i, precum Mark Burgess [i Eva-Ildiko Delcea (2006), potrivit c=rora a defini terorismul este de acum \nainte un exerci]iu atât de complex [i de obiectiv \ncât putem spune c= ]ine mai degrab= de latura artistic= decât de cea [tiintific=, prin demersul nostru ne rezum=m numai la a considera o serie de valen]e, unele chiar cu valoare istoric=, \n scopul \n]elegerii semnifica]iilor ce revin civiliza]iei islamice [i a idealului comun lumii musulmane, marcat prin Jihadul Islamic ("r=zboiul sfânt"). Terorismul este, \n esen]=, o pies= de teatru jucat= (Dragomir, 2008) \n fa]a unei audien]e, menit= s= atrag= aten]ia a milioane de spectatori asupra unei situa]ii – de obicei, f=r= leg=tur= direct= cu actul de violen]= – mizându-se pe [ocul produs respectivei audien]e (starea de groaz= [i oroare \n fa]a provoc=rii inimaginabilului f=r= nici o scuz= sau remu[care). |n acest cadru, nu se poate spune \ns= c= islamul este cel JIHADUL ISLAMIC 15 care legitimeaz= jocul la scen= deschis= practicat de terorism. |nsu[i Muftiul Muurat Yusuf (2008) aprecia c= "Islamul este religia p=cii [i nu a violen]ei". Potrivit lui Septar (2006), "nu exist= nicio porunc= divin= \n Islam care s= oblige musulmanii s= comit= acte de terrorism". Comiterea unor astfel de acte reprezint= opresiune [i un p=cat s=vâr[it \mpotriva omului, \n general. Religia islamic= porunce[te tot ceea ce este s=n=tos [i benefic pentru umanitate. Coranul [i Tradi]ia Profetului Mahamed nu ofer= nicio dovad= care s= sus]in= ideea conform c=reia ar exista porunci divine adresate musulmanilor pentru a s=vâr[i acte de violen]= [i terorism. Publicarea multor studii de specialitate a pus bazele cogni]iei terorismului, cine poate deveni terorist [i de ce [i \n numele cui se \ntreprind acte catalogate drept teroriste. Spre exemplu, unii cercet=tori, precum Williams (2004), Chomsky (2003), Hoffman (2001), Ariel (2001) sus]in c= formele de manifestare a terorismului au evoluat de la reac]ii politice la cele de constrângere social= prin dobândirea unor comportamente antisociale. Mai mult, potrivit Olariu (2008), s-a dovedit, \n mai multe studii de specialitate (Wilkinson, 2006; Lehr, 2006; Scraton, 2002), c= terorismul contemporan nu mai reprezint= o form= tranzac]ional=, ci a adoptat o nou= metod= mult mai periculoas=, imprevizibil=, puternic=, organizat= [i profesionist= \mpotriva grupului- ]int= pentru a-[i atinge scopul. Al]i cercet=tori, precum Sookhdeo (2006) [i Ahmed (2003), sus]in c= reac]iile terori[tilor sunt cauzate de politica imperialist= american=. Iar Huntington, (1996) contrazice "curentul mediatic" al serviciilor secrete, argumentând c= fundamentalismul religios reprezint= efectul unui conflict inevitabil \ntre civiliza]iile de credin]e diferite, recrutându-se poten]iali subiec]i umani pentru r=zboiul sfânt. Departe de tabloul zugr=vit \n pove[tile celor 1001 de nop]i, lumea arab= este de ceva vreme teatrul unor manifest=ri de o violen]= ie[it= din comun (Istrate, 2007). {tirile interna]ionale nu mai vorbesc decât despre 11 septembrie, Osama bin Laden, r=zboiul din Golf, terorism, atentate, lu=ri de ostateci, talibani, ma[ini capcan=, mujahedini, Saddam Hussein, lupte de strad=, suni]i [i [ii]i, wahabi, Al Qaida, bursa petrolului etc. Concentra]i fiind \n a da un sens lumii convulsionate de ast=zi (Fuller, 2003), dar [i terorismului, r=zboiului [i antiamericanismului generalizat, nu putem s= nu ne punem [i noi \ntreb=rile: este Islamul adev=rata surs= a problemei sau trebuie el apreciat al=turi de al]i factori, mai pu]in eviden]i [i de mai mare profunzime? Occident [i lumea arab=, ciocnire sau \n]elegere? Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 16 Este terorismul instrumentul la care apeleaz= cei lipsi]i de for]=? Care este adev=ratul motiv pentru care se \ntâmpl= toate aceste lucruri? Perceput drept totalitatea actelor de violen]= comise de un grup sau de o organiza]ie pentru a crea un climat de insecuritate sau pentru a schimba forma de guvern=mânt a unui stat (Dic]ionarul Explicativ al Limbii Române, 1996, a se vedea [i Dictionnaire de la Langue Francaise, 1998) fenomenul terorist reprezint= mai mult decât efortul individual al unui kamikaze. {i \n acest caz, se poate considera c= actele teroriste reprezint= chiar rodul unor organiza]ii \n spatele c=rora s-ar putea afla anumite state (Iova, 2006). Con]inutul terorismului este dat [i de manifest=rile violente, precis orientate [i foarte bine organizate, care ofer= o imagine apocaliptic= [i tinde s= creeze o psihoz= paralizant= a terorii chiar [i \n timp de pace, cu diversific=ri multiple \n situa]ii de criz= sau \n caz de r=zboi. |n urma unui studiu ini]iat \n 1983, de cercet=torii Schmid [i Jonginan, de la Universitatea Laiden din Olanda, s-a ajuns la concluzia c= elementul de violen]= era prezent \n 83,5% dintre ele, ]elurile politice \n 65%, \n vreme ce 51% puneau accentul pe elementul inducerii sentimentelor de fric= [i teroare. Cu toate acestea, se poate aprecia c= terorismul nu este, a[a cum se spune adesea, "violen]= stupid=", ci, indiferent de cât de \n afara legii ar fi sau ar p=rea, el nu este ira]ional sau lipsit de scop. La o simpl= vedere, se poate spune c= el \mbr=]i[eaz= o anumit= cauz=, de regul= politic=, are o anumit= organizare [i structurare [i o anumit= specializare profesional= a celor care particip= la ac]iuni cu un asemenea caracter. Terorismul, \ndreptat \mpotriva inimii [i lumii civilizate (George W., Bush, 2001), a c=p=tat la acest \nceput de mileniu, un caracter complex, lovind prezentul, propagând r=ul [i pretinzând c= asigur= un viitor mai bun (Marret, 2002). Nimic nu ilustreaz= mai bine acest lucru decât imaginile de la 11 septembrie 2001: pietoni ce fug din calea pr=bu[irii primului turn de la WTC; un lucr=tor din serviciile de urgen]= care ajut= o femeie r=nit=; o persoan= care se pr=bu[e[te \n gol, dup= ce a s=rit din infernul de la etajul 83 etc. A judeca \ns= terorismul drept un produs al Islamului, iar Islamul ca pe o religie violent= este mai mult decât o gre[eal=. Indiferent de ce crede lumea occidental=, acesta r=mâne pentru musulmani o religie a JIHADUL ISLAMIC 17 p=cii, care nu permite uciderea unor oameni nevinova]i (Bacchiocchi, 2002), fiind, \nainte de toate, religia libert=]ii, p=cii, binelui [i \ndur=rii (Rashid, 2003). Mai mult decât atât, orice act reprobabil constituie o \nc=lcare atât a Sharia (Legii sacre islamice), cât [i a logicii umane (Sultan bin Abdulaziz, 2002). Nu lipsit de importan]= este [i faptul c= \n arab=, Islam \nseamn= "supunere" (\n sensul de supunere \n fa]a lui Dumnezeu) [i este descris ca un "mod de via]=" sau "religie". Este derivat din aceea[i r=d=cin= ca [i, de exemplu, cuvântul Salam (care \nseamn= "pace", folosit ca formul= de salut). Cuvântul "musulman" este, de asemenea, legat de cuvântul Islam [i \nseamn= "persoana care se supune" \n fa]a lui Allah. Astfel, numele religiei se refer= la supunerea fa]= de Dumnezeu. Teoretic, tot ce trebuie s= fac= un om pentru a deveni musulman este s= recite sincer partea scurt= a religiei cunoscut= sub denumirea de "shahadah": "M=rturisesc c= nu exist= alt dumnezeu decât Dumnezeu (Allah) [i c= Mahomed este profetul lui Dumnezeu". O dat= convertit la Islam, renun]area la aceast= religie este considerat= o ofens= major=. }inând seama de toate acestea, consider=m, a[a cum am mai amintit, c= este vremea s= se renun]e la sintagma terorist islamic \n favoarea celei de terorist care invoc= \n mod abuziv islamul. Potrivit "The Washington Times" (07.05.2008) [i Statele Unite inten]ioneaz= s= evite efectuarea de conexiuni \ntre terorism [i islam. |n documente puse \n circula]ie de Centrul Na]ional pentru Combaterea Terorismului (National Counterterorism Center – NCTC) se recomand= a se face referiri la Al-Qaida [i la alte grupuri teroriste, folosindu-se termeni precum islamic sau musulman, evitându-se [i cei referitori la "jihad' sau "mujahedin", care legitimeaz= neinten]ionat terorismul. |n aceste condi]ii, Osama bin Laden, urmare [i a declara]iei "Dumnezeu a binecuvântat un grup de musulmani de frunte, avangarda islamului, s= distrug= America" (Al Jazeera, 7 octombrie 2001), ajunge s= fie "condamnat prin propriile lui cuvinte" (U.S. Department of State, 2002). Lideri [i clerici musulmani din \ntreaga lume, de la {eicul Mohamed Sayyed al Tantawi, din Egipt, la {eicul Yusuf al-Qaradawi, din Qatar, [i Yusuf Muhammad, din Indonezia, condamn= atacurile teroriste apreciindu-le ca pe o pervertire [i o tr=dare a islamului, uciderea de oameni nevinova]i pentru realizarea unui scop nefiind niciodat= miezul religiei (Yusuf Muhammad, cleric musulman, Jakarta, Indonezia, 2001). Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 18 Cu toate acestea, de[i toat= lumea condamn= terorismul, nu mul]i sunt [i cei care \i \n]eleg cauzele. |n ciuda diversit=]ii de opinii exprimate, r=spunsurile la \ntreb=rile "de ce terorism?" [i "de ce islamic?" \nc= se mai las= a[teptate, asocierea ac]iunilor unor grup=ri teroriste de tipul Al-Qaida cu Islamul \n general, echivalând poate cu asocierea IRA (binecunoscuta grupare terorist= din Irlanda de Nord, care a folosit atentate soldate cu moartea a sute de civili pentru a-[i atinge scopurile politice), cu catolicismul, \n general. Din p=cate, din ce \n ce mai des, \n democra]iile occidentale, Islamul este privit [i judecat dup= actele [i faptele unor grupuri de oameni. {i acest lucru este \nc= un motiv \n plus pentru care trebuie foarte clar precizat faptul c= astfel de abord=ri nu sunt obiective, distorsionând adev=ratul \n]eles al Islamului. S= admitem c= a[a ar fi, c= aceasta este realitatea, atunci \ns= ce am putea spune despre lumea cre[tin= gândindu-ne la traficul de carne vie, la molestarea copiilor sau la multe altele? Islamul este religia care se bazeaz= pe ob]inerea p=cii prin supunerea fa]= de voin]a divin=. Aceasta este o simpl= analiz= lingvistic=, care ne arat= natura acestei religii. O astfel de religie, cum poate s= sus]in= atâtea acte de violen]=? R=spunsul e simplu! Astfel de ac]iuni sunt non-islamice [i nu trebuie s= fie asociate cu Islamul (Enghin, 2007). Tradi]ia precizeaz= c= apari]ia Islamului st= sub semnul Profetului Mahomed, ce a locuit \n Arabia de Vest, la \nceputul secolului al VII-lea d.Ch. |n mod tradi]ional, se cunoa[te c= mediul geografic unde a luat fiin]= Islamul este platoul de[ertic care se nume[te Higaz, de-a lungul coastei occidentale a Arabiei, care d= spre Marea Ro[ie (Frattasio, 2006). Aici, Mahomed a primit o serie de revela]ii verbale de la Dumnezeu, prin intermediul Arhanghelului Gavril. Singur=t=]ile unui spa]iu pustiu apar astfel prin excelen]= prielnice sentimentului unui contact direct cu Divinitatea (Bloch,1975). Tabloul vie]ii Profetului, al Hegirei, al organiz=rii primei comunit=]i musulmane, supus= unei Legi precise [i izvorât= din textul Revela]iei, apoi, dup= moartea lui Mahomed, al primelor cuceriri, toate acestea, la un loc, ne \ndeamn= s= reflect=m asupra islamului. |n cadrul islamismului se disting dou= ramuri principale. Una este ramura sunit=, iar cea de a doua este ramura [iit=. Musulmanii suni]i constituie marea majoritate \n comunitatea lumii islamice. Termenul JIHADUL ISLAMIC 19 "sunna" \nseamn= "calea" sau "exemplul" [i se refer= la modelul profetului Mahomed. Astfel, toate grup=rile [i sectele islamice consider= Sunna \mpreun= cu Coranul, Sfintele Scripturi ale Islamismului, ca obligatorii. Deoarece \nseamn= "calea", termenul "sunna" poate, de asemenea, s= aib= scopul de a face distinc]ia \ntre musulmanii suni]i [i musulmanii [ii]i, care urmeaz= o cale alternativ=. Cele dou= ramuri principale ale islamismului difer=, \n principal, \n credin]ele \n ceea ce prive[te succesiunea lui Mahomed. Musulmanii suni]i cred c= Mahomed a inten]ionat ca, prin consens, comunitatea musulman= s= aleag= un succesor, sau un calif, care s= conduc= teocra]ia (\mp=r=]ia p=mânteasc=, aflat= sub conducere divin=) pe care a \nfiin]at-o el. Musulmanii [ii]i cred c= Mahomed l-a ales pe cumnatul s=u, Ali, ca succesor al s=u, [i c= numai urma[ii lui Ali [i ai so]iei sale, Fatima, au dreptul s= guverneze comunitatea musulman= (Cornila, 2008). De asemenea, exist= diferen]e \ntre cele dou= ramuri \n ceea ce prive[te interpretarea Coranului. |ntr-un sens istoric, musulmanii dateaz= \nceputurile religiei lor \nc= din timpul lui Mahomed. Dintr-un unghi de vedere religios, mul]i v=d \ns= aceast= religie identic= cu monoteismul adev=rat pe care profe]ii de dinaintea lui Mahomed, precum Abraham (Ibrahim), Moise (Musa) [i Iisus (Isa), l-au f=cut cunoscut. R=spândit de c=tre urma[ii s=i \n toate domeniile vie]ii, Islamul este considerat de marea majoritate a musulmanilor "mai mult un mod de a tr=i decât o religie" (Prunescu, 2004), conceptul fundamental fiind dat de unicitatea lui Allah (tawahid). Acest monoteism este absolut, nu relativ sau pluralist \n orice sens al cuvântului. Musulmanii sus]in c= Islamul con]ine, \n esen]=, aceea[i credin]= ca a tuturor mesagerilor trimi[i de Allah omenirii, de la Adam, Coranul codificând revela]ia final= a lui Allah. |nv=]=tura islamic= vede iudaismul [i cre[tinismul ca derivând din \nv=]=turile unora din ace[ti profe]i – \n special Avraam – [i recunoa[te r=d=cinile lor avraamice, \n timp ce Coranul \i nume[te "Oameni ai C=r]ii". Islamul accept= lumea [i via]a omeneasc= a[a cum sunt, privindu-le ca o oper= ce nu poate fi criticat= [i ca o manifestare a voin]ei inderogabile a lui Allah, deloc denaturat= [i corupt= de urm=rile unui p=cat originar de neiertat. Tr=s=turile acestei credin]e simple, care este \nso]it= de \ndatoriri sociale [i individuale demult codificate, sunt suficient de Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 20 marcate pentru a fi modelate [i a continua s= modeleze [i \n epoca actual= numeroase aspecte de ordin psihic [i deprinderi de ordin sociologic ale adep]ilor ei (Sourdel, 1975). |n aceste condi]ii, cum poate fi demonstrat= leg=tura indestructibil= dintre Islam [i Jihad? Care este adev=rata semnifica]ie ce revine Jihadului? Conform Dictionnaire Arabe - Française - Anglais (Paris, 1972), termenul Jihad \[i are originea \n verbul djahada, care \nseamn= "a fi harnic", "a face efort", [i \n substantivul abstract juhd, prin care se desemneaz= \n general "efortul", "\ncordarea de for]e", "pentru atingerea unui scop" (Ruslan, 2003). Urm=rind Coranul, termenul jihad este utilizat cu dou= sensuri de baz=, corespunz=toare celor dou= etape ale revela]iei. Astfel, \n surele din perioada meccan=, prin jihad este desemnat= lupta credinciosului pentru a-[i dovedi credin]a fa]= de Allah, pentru a câ[tiga noi aderen]i la islam, prin convingere [i mijloace pa[nice (Sura 29, 6). |n surele de la Medina, deci dup= Hegira (anul 622), r=d=cina jihadului \mbrac= noi semnifica]ii precum "a lupta \mpotriva cuiva", "a combate politei[tii" sau cea de "r=zboi contra arabilor musulmani" (Surele 60,1; 66,6). R=zboiul este permis \n islam, dar numai atunci când toate celelalte mijloace pacifiste, precum dialogul, negocierile sau \ncrederea au dat gre[. "Lupta]i \ntru calea lui Dumnezeu cu cei care lupt= \mpotriva voastr=. Nu fi]i c=lc=tori de lege, c=ci Dumnezeu nu-i iube[te pe c=lc=torii de lege" (Sura 17,190). Cu toate acestea, \n Sura 9, versetele 29 – 31, musulmanilor li se porunce[te "s= lupte \mpotriva iudeilor [i cre[tinilor pân= când ace[tia se vor supune. Acei care se vor preda conducerii musulmane vor pl=ti un greu tribut. Motivul este c= blestemul lui Dumnezeu se afl= deasupra lor. Lupta]i cu acei ce nu cred \n Dumnezeu [i \n ziua de apoi, [i nu consider= oprit ceea ce a oprit Dumnezeu [i trimisul S=u, nici nu recunosc religia adev=rat=, chiar dac= ei sunt oameni ai C=r]ii, pân= când nu vor pl=ti jizya (tributul) [i se vor supune de bun=voie [i vor fi supu[i (…) Blestemul Lui s= cad= asupra lor". Cunoscând acestea, se poate aprecia oare c= musulmanii \n]eleg prin Jihad folosirea tuturor energiilor [i resurselor pentru a \nv=]a s=-[i controleze propriile dorin]e [i inten]ii rele [i de a ob]ine favoarea lui Allah? Trebuie doar re]inut c= Jihadul nu poate fi \n]eles pe deplin de JIHADUL ISLAMIC 21 occidentali, cu atât mai mult cu cât ace[tia, spre deosebire de musulmani, nu fac parte din cultura religioas= a Islamului. Lucrurile devin [i mai interesante, cu atât mai mult cu cât o alt= dimensiune a jihadului \n contemporaneitate este aceea de a avea rol educativ (jihad al-tarbyia), care presupune r=spândirea valorilor islamului, lupta social= \mpotriva injusti]iei, corup]iei, decaden]ei [i str=duin]a pentru \mbun=t=]irea condi]iei sociale (Tihan, 2008). Astfel, de exemplu, \n anii '60 pre[edintele Burghiba al Tunisiei numea jihad str=duin]a cet=]enilor de a lucra pentru prop=[irea ]=rii [i-i scutea de la postul din luna Ramadan pentru a nu sc=dea produc]ia ]=rii, a[a cum r=zboinicii erau scuti]i de post \n timpul r=zboaielor de cucerire. De re]inut este [i faptul c= una dintre organiza]iile teroriste din lume poart= chiar numele r=zboiului sfânt, "Jihadul Islamic", ap=rut= prin anul 1970 [i cu r=d=cini \n Fr=]ia Musulman=, \nfiin]at= \n 1928. Organiza]ia, atacat= tot mereu de Israel din cauza radicalit=]ii sale, \n]elege religia islamic= prin practicarea de antrenamente teroriste \n diferite tabere de antrenament pe care le de]ine pe tot continentul. Membrii s=i au ac]ionat \n atacuri teroriste al=turi de alte organiza]ii precum Hezbollah sau Hamas. Obiectivele sale principale erau marcate prin r=sturnarea guvernului egiptean [i instaurarea unui stat islamic, precum [i lupta \mpotriva intereselor americane [i israeliene: pre[edintele Egiptului Anwar Sadat a fost asasinat \n 1981 de Jihadul Islamic pentru c= a semnat pacea cu Israelul; a existat o tentativ= de asasinat a ministrului de interne egiptean, Hassan al-Alfi \n 1993 [i a primului-ministru Atef Sedki, \n noiembrie acela[i an; \n 1995 au revendicat atentatul de la Ambasada Egiptului de la Islamabad. Câ]iva din membrii organiza]iei, potrivit Cornila (2008) s-au aflat [i \n spatele celui mai sângeros [i mai mediatizat atac terorist din istorie: 11 septembrie 2001, când terori[tii au deturnat patru avioane, cu dou= dintre ele lovind World Trade Center din New York, cu unul Pentagonul, iar al patrulea pr=bu[indu-se \n Pennsylvania (2.978 de mor]i). Alte atacuri revendicate: august 1998 – exploziile de la ambasadele SUA din Nairobi [i Dar el-Salam (301 mor]i); noiembrie 2002 – explozie la un hotel din Mombasa (15 mor]i); octombrie 2002 – au sprijinit explozia de la un club din Bali (200 mor]i); 12 mai 2003 – atacuri cu bomb= la Riad (30 de mor]i); 16 mai 2003 – au sprijinit atacurile cu bomb= din Casablanca (933 de mor]i); 15– 20 noiembrie 2003 – au participat la atacurile cu bomb= \mpotriva a dou= sinagogi, a Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 22 consulatului Britanic [i a unei b=nci din Istanbul (61 de mor]i); 2004 – cel pu]in 11 atacuri (60 de mor]i). Condus= de Ayman al-Zawahiri, organiza]ia face parte, \ncepând cu 1998, din Al-Qaida. Este, "r=zboiul sfânt" sinonim cu atacurile la adresa Statelor Unite [i Israelului? |nainte de a acorda un r=spuns, poate c= am fi tenta]i s= spunem da! Puncte sensibile, exploatate pe deplin de organiza]iile teroriste \n legitimarea ac]iunilor ini]iate, sunt date [i de versetele potrivit c=rora "nemurirea sufletului uman este oferit= celor care sunt uci[i pe calea lui Allah" (Sura 2, 154; 3, 157, 169). F=r= s= avem inten]ia s= dezvolt=m subiectul "martirajului" ne punem totu[i \ntrebarea dac= acesta a devenit stimulent pentru r=zboiul sfânt (Jihad)? |nv=]=tura Coranului despre intrarea \n paradis (Sura 55, 52) a celor mor]i \n Jihad i-a inspirat pe musulmani de-a lungul secolelor, motivându-i s= lupte pân= la moarte pentru cauza sfânt= a lui Allah. Extinzând \nv=]=tura la o simpl= interpretare desf=[urat= asupra Testamentului lui Mohamed Atta, unul dintre atentatorii de la 11 septembrie 2001, se poate spune c= aceasta \i inspir= [i ast=zi pe tinerii musulmani s= devin= "bombe sinuciga[e"? Auzim, nu o singur= dat=, mai mult sau mai pu]in justificat, c= pentru cei ce aleg moartea de martir este cea mai sigur= [i rapid= cale de a ajunge la o via]= mai bun=, prosper=, la confort [i pl=ceri senzuale, pe care le promite paradisul. Prin acest tip de moarte, cel ce se sacrific= devine shaheed, aflat, atât el cât [i familia sa, la mare cinste \n cadrul comunit=]ii musulmane. Jertfa trebuie dus= la cap=t, \n primul rând pentru Allah. Acela care face "din moarte un simbol al dragostei, o m=rturie a adev=rului, acela este un martir (...) El tr=ie[te. El este aici, printre noi, \n sânul lui Dumnezeu, pentru totdeauna, dar, de asemenea, peste tot, \n sufletele masei de credincio[i. Acela care, dimpotriv=, alege dezonoarea pentru a-[i salva via]a, acela, \n fa]a istoriei, nu este decât un resping=tor mort-tr=itor" (Rauffer, 1987). |n ultima zi dinaintea atacului, shaheed-ul este foarte bine antrenat, are creierul complet sp=lat, este dispus [i apt s= execute chiar de unul singur atacul sinuciga[. La acest punct el scrie un testament \n care \[i roag= familia s= nu \l plâng=, deoarece nu a murit, ci mai degrab= a plecat \ntr-o alt= via]= \n care va fi cu Allah – motiv de mândrie personal= (Cornila, 2008). Testamentul lui Hisham Ismail Abd El Rahman JIHADUL ISLAMIC 23 Hamed, un terorist sinuciga[ care a detonat explozibilul pe care-l purta \n noiembrie 1994 la Nezarim (\n sudul Fâ[iei Gaza), ucigând trei ofi]eri [i r=nind doi israelieni [i patru palestinieni, ofer= o imagine real=: "Drag= familie [i prieteni! Scriu asta cu lacrimi \n ochi [i triste]e \n inim=. Vreau s= v= spun c= plec [i v= cer iertare pentru c= am decis s=-l v=d pe Allah ast=zi [i aceast= \ntâlnire este mult mai important= decât s= tr=iesc pe acest p=mânt... Bassamat al-Farah". Alt terorist sinuciga[ – Salah Abed El Hamid Shaker – care a murit \mpreun= cu un alt shahid la Beit Lid (\n centrul Israelului) \n ianuarie 1995, omorând 18 israelieni [i r=nind al]i 36, scria \n testament: "M= voi r=zbuna pe fiii maimu]elor [i porcilor – sioni[tii infideli [i inamicii umanit=]ii. |l voi \ntâlni pe fratele meu Hisham Hamed [i pe distinsul meu profesor, Hani El Abed [i pe ceilal]i shahizi [i sfin]i din paradis". |n cazul primului mesaj, expresie consacrat= "Bassamat al- Farah'' sau "Surâsul bucuriei'' justific= extazul ce se cite[te pe fa]a martirilor \n momentul comiterii atentatului. |n]elegând islamismul drept o supunere fa]= de Allah, nu putem s= nu ne punem \ntrebarea de unde a ap=rut fundamentalismul islamic. Inspirat= de succesul lui Khomeini, din 1979, mi[carea radical= panislamic= a luat o amploare f=r= precedent \n \ntreaga lume mahomedan=. Pozi]ia dominant= a clerului \n societ=]ile musulmane [i sprijinul masiv acordat de masa "credincioas=" exponen]ilor fanatismului religios preconizau venirea inevitabil= la putere a fundamentali[tilor \n mai multe ]=ri arabe [i islamice prin alegeri libere sau prin revolu]ii. |n urm=toarele dou= decenii, islami[tii intransigen]i sperau s= devin= for]a dominant= \n \ntreaga lume mahomedan=. Exponen]ii for]elor islamice au câ[tigat primele alegeri libere din Algeria [i se preg=teau s= preia puterea. Numai anularea rezultatelor scrutinului [i interven]ia represiv= a armatei algeriene au permis continuarea guvern=rii seculare. Consecin]ele reprim=rii sângeroase a for]elor islamice au fost devastante. O sut= de mii de algerieni [i-au pierdut via]a \n r=zboiul civil care a urmat. F=r= s= avem inten]ia de a insista asupra acestui subiect mai mult decât \n cuprinsul lucr=rii, nu putem s= nu ne \ntreb=m: ce urm=re[te fundamentalismul islamic? |nainte de toate, dore[te un stat teocratic, \n care puterile statului s= fie subordonate legii islamice, Sharia, care a fost conceput= ini]ial pentru a ghida via]a de zi cu zi a musulmanului. F=când abstrac]ie de interpret=rile denaturate pe cât de frecvente, pe atât de nefericite, ale conceptului de "Jihad", setul de Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 24 prevederi coranice care contureaz= "calea cea dreapt=" a shari'ah ("legea inegalabil= [i neegalat=") genereaz= consecin]e palpabile asupra societ=]ilor islamice, vizibile mai ales \n sferele structur=rii politice a statului [i respectiv a vie]ii economice (Apahideanu, 2007). Liderii religio[i inoculeaz= constant ideea c= este vremea reinstaur=rii "Califatului". Raportul U.S. National Intelligence Council prognozeaz= inten]ia islamului de a forma, pân= \n anul 2020, un Califat Universal, dezideratul principal al mi[c=rii fundamentaliste islamice fiind dat de restabilirea virtu]ilor morale [i politice ale societ=]ii tradi]ionale islamice (Barna, 2007). |n contextul extinderii islamului, cum poate fi interpretat semnalul de alarm= tras de Vatican, cu privire la riscul unei iminente islamiz=ri a Europei \ntr-un interviu acordat s=pt=mânalului german "Süddeutsche Zeitung"? Secretarul particular al Papei Benedict al XVI-lea, atr=gea aten]ia asupra faptului c= "Occidentul este amenin]at cu islamizarea", subliniind c= Europa nu trebuie s= renun]e la r=d=cinile sale cre[tine. Veridicitatea semnalului amintit este de net=g=duit cu atât mai mult cu cât milioane de musulmani tr=iesc \n afara spa]iului istoric islamic. Ast=zi, Islamul \nseamn= circa 1,3 miliarde de oameni. Este cea mai dinamic= religie a lumii, credincio[ii s=i fiind prezen]i pe toate continentele, inclusiv \n Europa. Probabil c= este [i singura religie care câ[tig= teren \ntr-un moment când celelalte sunt \n criz=. De asemenea, este cea mai tân=r= dintre marile confesiuni [i acum se afl= la apogeu. Potrivit U.S. Department of State's Anual Report on International Religious Freedom (2003), \n Europa sunt \nregistra]i mai bine de 23 de milioane de musulmani reziden]i, fapt confirmat [i de studiul realizat de diplomatul american specializat \n afaceri europene, Timothy Savage, potrivit c=ruia aproximativ 5% din popula]ia Europei este reprezentat= de musulmani (23 milioane), pentru anul 2050, estimând cre[terea procentului la 20%. |n Indonezia sunt 120 milioane, \n Fran]a [i Statele Unite ale Americii câte [apte milioane, iar \n China circa 50 de milioane. |n acest context, problema admiterii Turciei \n U.E. a devenit o problem= mai mult decât spinoas=. Cu o popula]ie de circa 70 de milioane de locuitori, \n majoritate musulmani, Turcia ar putea s= accentueze ireversibil musulmanizarea Europei. Riscul ca popula]ia cre[tin= din ]=rile occidentale s= fie dep=[ite numeric pe parcursul câtorva genera]ii de c=tre imigran]ii musulmani se JIHADUL ISLAMIC 25 acutizeaz= [i mai mult pe fondul crizei demografice din Europa [i a natalit=]ii ridicate a membrilor nou veni]i (Buchaman, 2005). Men]inerea imigra]iei la cote ridicate din statele musulmane, va duce la a[a-zisa "Eurabia", moscheile putând s= dep=[easc=, din punct de vedere numeric, bisericile. |n situa]ia \n care U.E. nu abordeaz= o strategie viabil= de control a imigra]iei provenit= din statele cu popula]ie musulman=, foste colonii ale statelor Europei (Barna, 2007) nu este exclus s= asist=m chiar la transformarea Europei \ntr-un continent islamic, pân= la sfâr[itul secolului al XXI-lea (Lewis, 2006). Subiecte precum: vizionarul apocaliptic, "]intele legitime", forumul Al-Tajdid, 7 iulie 2005 – interven]ia la situa]ia de urgen]=, toate acestea subscriu, "ecua]iei securit=]ii mondiale" [i \ntregesc cuprinsul lucr=rii noastre. O cercetare sumar= a internetului, \n anul 1998, scotea \n eviden]= c= aproximativ jum=tate din cele 30 grup=ri etichetate ca organiza]ii teroriste str=ine (Legea SUA privind m=surile antiteroriste, din 1996) operau pe pagini web, de tipul: assam.com, almuhrajiroun.com, qassam.com, jihadunspun.ne, jahad.net sau alsaha.com etc. Dac= \n anul 2000 erau identificate 20 de site-uri jihadiste, \n cursul anului 2005, num=rul acestora a crescut, la aproximativ 4.800 , cele mai multe având loca]ii \n Iran, Canada, Statele Unite, Olanda, Liban, Rusia, Hong Kong [i nu \n ultimul rând \n Marea Britanie (www.smitson.org/newcentury/ ppt/Atran_Senate.ppt). "Filosofia existen]ialit=]ii" terorii este definit= printr-o serie de organiza]ii teroriste, precum Fra]ii Musulmani, Hezbollah, Mujahedine Khalk, Jihadul Islamic, Hamas, Al-Qaida Alba, Al Haramain Islamic Foundation, Al-Masjed al Aqsa, Benevolence International Foundation, Al Furqan, Global Relief Foundation/Taibah International Humanitarian Organisation etc., cea din urm= fiind o organiza]ie fondat= \n Belgia, la 22 august 1996. |n urma atacurilor teroriste din 11 septembrie, numele organiza]iei a fost legat, de c=tre institu]iile specializate americane, de grup=rile teroriste, inclusiv de re]eaua Al-Qaida. F=r= s= insist=m asupra temelor dezb=tute \n cuprinsul celor patru capitole, l=sate a fi descoperite de cititori, ne rezum=m numai la a privi Europa ca pe un veritabil teatru de ac]iune ce porne[te din Urali [i se \ntinde pân= la Atlantic. Terorismului este departe de a fi \ncheiat, dimensiunile sale fiind comparabile cu cele ale unui r=zboi al viitorului. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 26 Care este miza [i ce interese sunt amestecate \n acest sinistru joc? S= fie vorba doar de un conflict \ntre civiliza]ii? |nseamn= Vestul, civiliza]ie, iar lumea arab=, petrol? Sunt \ntreb=ri al c=ror r=spunsuri pot deschide noi posibilit=]i de \n]elegere a Islamului, respectiv a Jihadului Islamic versus Terorism.

NOTE:

ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2007). Terrorism - From The Big Encyclopedia of Jihad to Hamas Covenant and The White Al-Qaeda, \n, "Romanian Military Thinking", ianuary - march, vol 1. APAHIDEANU, I., (2007). Islam [i Democra]ie – surse de incompatibilitate. Manuscris. BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form, Bucure[ti. BLOND, P.; PABST, A., (2005). The Roots of Islamic Terrorism, \n, "International Herald Tribune", 28 iulie, Londra. BURGESS, M. [i DELCEA, E.,I., (2006). Problematica definirii terorismului, \n, "Terorismul Azi", vol. IV–VI, an I. BUSH, W.G., (2001). Spech, \n, http:usinfo.state.gov CARDINI, F., (2002). Europa [i Islamul, Editura Polirom, Ia[i. XXX (2004). Coranul Cel Sfânt \n limba român=, Editura Islam, Bucure[ti. CORNILA, M., (2008). De la religie la terorism Editura Anamarol, Bucure[ti. DRAGOMIR, D., (2008). Profilul [i personalitatea teroristului. Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. ENGHIM, Cherim, (2007). Islamul – religia terorii? Manuscris, Funda]ia Taiba, Bucure[ti. FIRESTONE, R., (1990). Jihad: originea r=zboiului sfânt \n Islam, Editura Universit=]ii Oxford, Londra. FULLER, E., G., (2003). The Future of Political Islam, New

York: Palgrave Macmillan). JIHADUL ISLAMIC 27 ISTRATE, M., (2007). Fundamentali[tii islamici, Fr=]ia Musulman= [i CIA. Manuscris. LOUIS DE PRÉMARE, A., 2001. Originile islamului, Editura Cartier, Bucure[ti. MARRET, J.L., (2002). Tehnicile terorismului/11 septembrie 2002, Editura Corint, Bucure[ti. MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et Doctrines. Collection Champs Flammarion, Paris. MURAT, Yusuf, (2007), Interviu: Dac= un stat musulman este atacat, el trebuie s= se apere, Cultul Musulman din România, \n, www.hotnews.ro OLARIU, M., (2008). Terorismul Azi. Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. SCHMID, A. P. [i colectiv, (1983). Political Terrorism A New Guide To Actors, Authors, Concepts, Data Bases, Theories And Literature. Amsterdam, North Holland Publishing Company; de v=zut [i www.amayon.com/exe/obidos/tg/detail SOURDEL, J.; SOURDEL - TH., (1975). Civiliza]ia Islamului clasic, Editura Meridiane, Bucure[ti. STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de manifestare a neoterorismului, \n, http://actrus.ro TIHAN, E., (2008). Jihad – r=zboiul sfânt. Disera]ie, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu. TRONCOT+, C., (2007). Despre terorismul de azi sau vechea arm= a R=zboiului Rece, \n, "Cadran Politic", nr. 46.

* * * Aducem un gând de apreciere profesional= [i de mul]umire, pentru sus]inere [i \ndrumare doamnei Ciob=na[ Mariana, domni[oarei Carmen Tudorache, doamnei Cucu Irina, domnilor Dumitru V=nu]= [i Alexandru Brotoiu. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 28 Introduction

Unavoidable subjectiveness of the terrorism issue, associated with Islam was often debated. After September 11 2006, the Benedict XVI Pope's speech from the University of Regensburg seemed to make the connection between Islam and violence, growing up the dissensions between Muslims and Christians, the Vatican initiated \n March 2008, the dialogue with representatives of different Islamic faction from 43 countries, gathered around a peace message. Even that we mention the meeting between Pope Benedict XVI and King Abdullah of Saudi Arabia, or we mention the visit \n Turkey from December 2006, when the Pope entered inside the Blue Mosque, praying almost one minute towards Mecca, all these are considered as, at least, a theoretical attempt of relations reconciliation between West and the Arabic world. Definitions and lines of demarcation are still controversial. Fully subscribing to the well-known writer's assessment such as Mark Burgess and Eva-Ildiko Delcea (2006), according to whom, to define terrorism is now an exercise so complex and objective so that we can say it's rather an artistic approach than a scientific one, by our research we restrict ourselves only to consider a series of valences, one of them with historical value, \n order to accomplish the importance of Islamic civilization and of the common wish of the Muslim world, marked by Islamic Jihad ("the holy war"). Terrorism is essentially a play of theatre played (Dragomir, 2008) for an audience, designed to draw the attention of a numerous audience on a common situation, without direct connection with the violence act, gamble on the shocking audience (terror and horror \n the presence unimaginable challenge without any excuse or scruple). \n this context, it can be said that Islam is the one who legitimate the open play game practiced by the terrorism. There is no divine order \n Islam \n order to force Muslims to commit terrorism acts (Septar, 2006). According to Islam, JIHADUL ISLAMIC 29 these acts are dangerous with notorious consequences. Committing of such acts represents a sin and an oppression against human been. The Islamic religion commands everything is healthy and benefic to humanity. Anyone who's researching the two main sources of revealing Islam - the Koran and Mohammed Prophet tradition - will not find any evidence to support the idea according to which it could be divine commandments for Muslims \n order to commit violence and terrorism acts. Publication of many specialized studies, sets up the terrorism cognition, who can become terrorist and why and on behalf of whom undertake acts are classified as terrorist. For example, some researchers, such as Williams (2004), Chomsky (2003), Hoffman (2001), Ariel (2001) argue that the forms of manifestation of terrorism have evolved from the political side of social coercion through the acquisition of anti-social behaviors. Furthermore, according to Olariu (2008), it was proved, within several specialized studies (Wilkinson, 2006; Lehr, 2006; Scraton, 2002) that contemporary terrorism do not longer represents a mean of proceeding , but has adopted a new method, more dangerous, unpredictable, powerful, organized and professional against the target group to achieve its goal. Other researchers, such as Sookhdeo (2006) and Ahmed (2003), argue that the terrorists reactions are generated by American imperialist politics. And Huntington, (1996) contradicts the secret services "media current", arguing that religious fundamentalism represents the results of an inevitably conflict between different religion civilizations, potential human subjects been recruited for the holy war. So different from the image described \n "Arabian nights" stories, the Arabian world is, for a while, the scene for an incredible violence (Istrate, 2007). International Agencies News are discusses only about the September 11, Osama bin Laden, the Gulf war, terrorism, people attempts, taking hostages, Talibans, trapping cars, mujahidins, Saddam Hussein, street fights, sun and shiits, wahabi, Al-Qaeda, Oil Market. Focusing on giving a meaning to the current feverish world (Fuller, 2003), as well as to the terrorism, war and generalized anti-Americanism, we can not asked ourselves : is the Islam the real source of the problem or it should be associated with other factors , less clear, more important= West and Arabic world, conflict or alliance= Is the terrorism the mean used by those deprived of force= What is the real reason for all these= Considered as acts of violence committed by a group or an organization for creating a Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 30 climate of insecurity or for changing the government of a state (Romanian Dictionary, 1996, see also the Dictionnaire de la Langue francaise, 1998) the terrorist phenomenon is more than the individual effort of a kamikaze. And \n this case, it could be consider that terrorist acts are even the results of some organizations hiding some states, \n fact.(Iova, 2006). The terrorism meaning is also represented by the violent events, precisely targeted and very well organized, which offers an apocalyptical image and is to create a frighten psychosis of terror even \n peace time, diversified multiple situations of crisis or \n case of war. Following a study initiated \n 1983, by the researchers Schmid and Jonginan of the University of Laiden Netherlands, it was concluded that the violence was present \n 83.5%, political goals \n 65%, while 51% pointed out the way of bring \n fear and terror feelings . Nevertheless, it could be appreciate that the terrorism is not , as it often said, "stupid violence", but no mater how against the law would or would seem to be, it is not irrational or without target. At a simple glance, one can say that it agree a certain cause, a political one, has a certain organization and structure, a certain professional specialization of those who participate to similar actions. Terrorism against heart and civilized world (George W. Bush, 2001), at the beginning of this millennium, has a complex character, shaking the present, spreading the evil, and pretending that provide a better future (Marret, 2002) There's nothing better illustrating that, than the images from Sept. 11, 2001: run away walkers because of the first WTC tower falling; a worker from Emergency services helping a wounded woman, a person falling down after he jumped out from the inferno from 83 floor. To consider terrorism as a result of Islam, and Islam as a violent religion is more than a mistake. No matter what the west world consider, Islamism remains a religion of peace for Muslims, which does not allow killing of innocent people (Bacchiocchi, 2002), but above all, is a religion of freedom, peace, well-fare and mercy (Rashid, 2003). Moreover, any damnatory act represents a violation of Sharia (the Islamic sacred law), as well as a human logic (Sultan bin Abdulaziz, 2002). Not without significance is that \n Arabic language, Islam means "obedience" (within the meaning of God obedience) and is described as a "way of life" or "religion". It derives from the same root word as, for example, the word Salam (which means "peace" used as greeting mean). The word "Muslim" JIHADUL ISLAMIC 31 is also related to the word Islam and means person who obeys Allah's will. So, the religion name refers to God obedience. Theoretically, all that is need for some one \n order to become Muslim is to sincerely recite the brief version of religion known as "shahadah": "I confess that there's no another God but God (Allah) and that Mohammed is God's prophet." Once converted to Islam, renunciation is consider a major offence. Taking into consideration all these, we consider, as we mentioned before, that is necessary to give up the phrase "Islamic terrorist" instead of "terrorist who abusively invoke Islam". \n these terms, and fallowing the statement "God has blessed a group of foremost Muslims, the head fraction of Islam, to destroy America" (Al Jazeera, 7 October 2001), Osama bin Laden is "condemned by his own words" (U.S. Department of State, 2002). Muslim leaders and clerks throughout the world, from the sheick Mohamed al Sayyed Tantawi of Egypt, to Yusuf al Qaradawi sheick of Qatar, and Yusuf Muhammad from Indonesia, condemns terrorist attacks considered them as a debasement and a betrayal of Islam, innocent people killing \n order to achieve a goal, never being the purpose of religion (Yusuf Muhammad, the Muslim cleric, Jakarta, Indonesia, 2001). Nevertheless, although everyone condemns terrorism, there are not many able to understand its cause. Despite the diversity of declared opinion, the answers to the questions "why terrorism=" and "why Islam=" are still waited for, the association between the terrorist group's actions as Al-Qaida with Islam, generally similar with IRA (well-known terrorist group from Northern Ireland that used attempts resulting \n the death of hundreds of civilians to achieve their political goals) with Catholicism \n general. Unfortunately, often increasingly, \n Western democracies, Islam is considered and judged by the acts and deeds of groups. And this is another reason for which is necessary to be very clearly specify that such approaches are not objective, changing the real meaning of Islam. To admit that it should be like this, that this is the reality, than what we could say about the Christian world, taking into consideration the human trafficking, the children molestation or more? Islam is the religion based on obtaining peace through submission to the God's will. This is a simple linguistic analysis, which shows the nature of that religion., How can to support so many violence acts, such a religion= The answer is simple! Such actions are non-Islamic Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 32 and shouldn't be associated with Islam (Enghin, 2007). The tradition mentions that the Islam is related to Mohammed Prophet who has lived \n Western Arabia at the beginning of the VIIth century d.Ch. Traditionally, it is known that the geographical environment where Islam was borne is the desert plateau, called Higaz, along the west coast of Arabia, towards Red Sea (Frattasio, 2006). Here, Muhammad received a series of verbal revelations from God through Gavriil Archangel. The desert loneliness of an empty area seems to be, exceptionally, favorable to direct contact feeling with God (Bloch, 1975). The Prophet life story, of Hegira, of the first Muslim community organization, submitted to a precise legislation inspired by Revelation text, and then, after the Muhammad's death, of the first conquest, all together, advice us to meditate to Islam. Within Islam there are two main branches. One of them is the sunit branch, and the second one is the =iit= branch. The Suni=s Muslims are the majority within the Islamic world. The term "sunna" means "the way" or "the example" and refers to the Mohammed prophet example. Thus, all Islamic groups and sects of Islam consider Sunna (meaning Muhammad), together with the Koran, the Islamic holly scriptures as mandatory. Taking \n consideration that "sunna" means "the way", its main purpose is making distinction between sunits Muslims and =hits Muslims, which have another ideology. Basically, both main branches of Islam differs regarding the Mohammed's succession. Suni=s Muslims believe that Muhammad intended that, by consensus, the Muslim community to choose a successor or a caliph, to rule the theocracy (earthly kingdom under the divine leadership) set up by him. Muslims believe that Muhammad choose his brother \n low, Ali as his successor, and that only Ali and Fatima, his wife 's ancestors , have the right to rule the Muslim community (Cornila, 2008). Also, there are differences between the two branches as regards the Koran understanding. In a historical way, Muslims dates their religion beginning from Muhammad period. From a religious point of view many consider this religion similar with the real monotheism that prophets before Muhammad, such as Abraham (Ibrahim), Moses (Musa) and Jesus (Isa), made it known. Spread by its successors \n all areas, Islam is considered by a large majority of Muslims "a standard of living than a religion" (Prunescu, 2004) the fundamental concept being give by uniqueness of Allah JIHADUL ISLAMIC 33 (tawahid). This Monotheism is plenary, but not relatively, pluralistic \n all its meanings. Muslims claim that Islam contains essentially the same faith similar to all the messengers sent by Allah for the mankind,from Adam, Koran encrypting Allah final revelation. The Islamic doctrine considers Judaism and Christianity as derives from one of those prophets' doctrines - especially Abraham - and accepts their avraamic origins while the Koran called them "People of the Book." Islam accepts the world and human life as they are, considering them as a work that can not be criticized and as inderogabile will act of Allah, and not at all alterateand corrupt by the consequences of an original unforgiving sin. The features of this simple religion, accompanied by social individual duties, for long codified, are sufficiently marked to be changed and to keep on changing even \n present many aspects of a psychic nature and also sociological manners of its supporters (Sourdel, 1975). In these circumstances, how can it be demonstrated the indestructible connexion between Islam and Jihad= What is the real significance of Jihad= According to Arab Dictionnaire - Française - Anglais, (Paris, 1972), the term Jihad derives from the verb djahada, which means "to be hard worker", "to make effort" and from the abstract noun 'juhd', that generally describes "the effort," potency " in order to achieve a goal. "(Ruslan, 2003). According to the Koran, the name jihad has two basic meanings, \n relation with two stages of revelation. Thus, in meccan time surres, jihad means the follower's fight for proving his faith for Allah, to bring new followers through peaceful means (Sura 29, 6). Jihad. Within Medina's sures ,meaning after the Hegira (622 year), jihad got new meanings as "to fight against someone", "to argue against polytheist" or, "the war against Muslim Arabs" (Surele 60.1; 66.6). War is allowed \n Islam, but only when all other pacifist means, such as dialogue, negotiations and truist has failed. "Fight for God cause, against those fighting against you. Do not brake the law, because God does not love the out low people" (Sura 17,190). Nevertheless, within Sura 9, verses 29 to 31, there is an order for Muslims "to fight against the judas and against Christians till they will obey. Those who will surrender to Muslim rulers will pay a huge tribute. The reason is that that God will curse them. Fight against those that do not believe in God and \n judgment day, do not consider stoped what God and his messenger stoped, and also do Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 34 not agree the true religion, even that they are "people of the Book", till they will pay jizya (the tribut) and will voluntarely obey and they will be obey (…) May His curse to be on them." Can we consider that Muslims understand by Jihad the use of all resources and energies to learn how to control their own wishes and bad intentions and to get Allah bless= It should be noticed that Jihad can not be fully understood by occidentals, as more as, unlike Muslims, they do not represent the religious culture of Islam. It becomes even more interesting, that as long as another side of jihad is, actually, to have an educational role (jihad al-tarbyia), which involve spreading the Islam knowledge, social fight against inequity, corruption, decadence and the endeavor for social improving (Tihan, 2008). Thus, for example, during the 60's,tunisian chairman Burghiba called jihad the citizens effort to work for the country prosperity and absolved them from fasting \n Ramadan time \n order to avoid the goods product depreciation, in a manner as warriors were absolved from fasting post during conquest wars. Is remarkable that one of the terrorist organizations has the name of holy war, "Islamic jihad" ", borne around 1970 and with origins \n Muslim Fellowship, founded \n 1928. The organization, every time contested by Israel because of its radicalism, takes the islamic religion through the terrorist training activities \n various training camps that held throughout the continent. Its members have acted within terrorist attacks along with other organizations such as Hezbollah or Hamas. Its main targets were relieved by Egyptian government subversion and by the islamic state setting up, as well as the fight against American and israelian interests: President of Egypt Anwar Sadat was assassinated \n 1981 by the Islamic Jihad because he signed the document stipulating the peace with Israel; there was an assassination attempt against the Egyptian interior minister, Hassan al- Alfi \n 1993 and against Prime Minister Atef Sedki \n the same year, November; in 1995 they claimed the attack from Egypt Embassy \n Islamabad. Several members of the organization, according to Cornila (2008) also committed the bloodiest and most famous terrorist attack from history: 11 September 2001, when terrorists hijacked four aircrafts, two of them hitting World Trade Center \n New York, One Pentagon and the fourth-falling down \n Pennsylvania (2,978 deaths). Other claimed tracks: august 1998 – explosions at U.S. embassies from Nairobi and Dar el- Salam (301 dead); November 2002 – the explosion on a hotel from JIHADUL ISLAMIC 35 Mombasa (15 dead); October 2002 - they have supported the explosion from a club \n Bali (200 dead), 12 May 2003 - bomb attacks \n Riad (30 deaths), 16 May 2003 - they have supported bomb attacks \n Casablanca (933 deaths), 15-20 November 2003 - they participated to bomb attacks against two synagogues, British consulate and against a Turkish bank from Istanbul (61 deaths), 2004 - at least 11 attacks (60 deaths). Managed by of Ayman al-Zawahiri, since 1998, the organization takes part from Al-Qaida. Is the "holy war" similar with the attacks against the United States and Israel= Before giving an answer, we may be tempted to say yes! Weakness fully used by terrorist organizations \n order to legitimate the initiate actions, are also given by the verses according to whom "the eternal human soul is given those killed \n the name of Allah "(Sura 2, 154; 3, 157, 169). Without intention to extend the "martyr" issue we asked ourselves if this became an impulse for holy war (Jihad)= The Koranului doctrine about coming to paradise (Sura 55, 52) of those died \n Jihad, inspired Muslims along centuries, stimulating them to fight till death for the holy cause of Allah. Expanding the doctrine to a simple interpretation on Mohamed Atta's will, one of terrorist from 11 September 2001, one can say that this still inspire young Muslims to become " suicide bombs"? We hear, not once, more or less motivated, that for those who choose martyr death is the safest and fastest way to achieve a better life, prosperous, comfort and sensual pleasures, promised by paradise. Through this kind of death, those sacrificing become together with his family, shaheed, at great honor within Muslim community. The tribute should be finalized, for Allah, first of all. Those who transform death into a love symbol, a truth prove, that one is a martyr (...) He lives. He is here, among us. Forever along with God, but also everywhere, \n hearts of all devoted. That one who, on the contrary, choose the disgrace for saving his own life, that one, face to face with history, is just an hideous dead-live". (Rauffer, 1987) Last day before the attack, the shaheed is very well trained, completely empty mind, he want and he is able to commit suicide, even all by him self. In this phase he writes his will asking the family not to cry for him, because he is dead, but rather gone to another life along with Allah – a good motivation to be proud. (Cornila, 2008) Hisham Ismail Abd El Rahman Hamed'will a suicide terrorist which detonated the blasting from his own body \n November 1994 \n Nezarim (\n southern side of Gaza Strip), killing three officers and wounding two Israelits and four Palestinians, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 36 provides a real image: "Dear family and friends! I am writing this with tears \n my eyes and sadness \n my heart. I want to say that I am leaving and ask you for forgiveness because I decided to see Allah today and this meeting is more important than living on this earth... Bassamat al-farah." Another suicide terrorist – Salah Abed El Hamid Shaker – who died along with one another shahid at Beit Lid (in the center of Israel) \n January 1995, killing 18 Israelis and wounded another 36, wrote \n his will: "I will revenge on the sons and monkeys and pigs – unfaithful sionists and humanity's enemy I'll meet my brother Hisham Hamed and my distinguished professor, Hani El Abed and others shahizi and saints \n paradise..." (Scaletchi, 1999). First message, well-known formula, "Bassama al-farah'' or, ''joy Suras" explains the martyrs ecstasy when they commit the suicide act. Considering Islam as a obedience to Allah, we can not or We will ask ourselves what is the origin of the Islamic fundamentalism= Following the victory of the 1979 Iranian revolution, the Islamic fundamentalism has benefited from an impressive reviriment within mahomedana area. Inspired by Khomeini's success, the radical panislamic movement is spreading increasingly. The dominant position of the clergy \n Muslim societies and the great support given by the "adepts bulk" to the representatives of the religious fanatism estimates the inevitable power undertaken by the fundamentalists \n several Arab and Islamic countries through free elections or revolutions. In the next two decades, the intransigent islamists expected to become a dominant force \n the mahomedan area. The Islamic representatives won the first free elections \n Algeria and intended to take the power. Only the cancellation of the results and a military repressive intervention allowed to go on the secular governance. The bloody repression's consequences of Islamic forces were terrible. A hundred thousand Algerians lost their lives \n the next civil war. Without any intention to insist on this issue, we can not ask ourselves: what the Islamic fundamentalism plans= Above all, needs a theocratic state, within the low enforcement to be subordinated to Islamic law, Sharia, at the beginning created to guiding the muslim daily life. Making abstraction misleading interpretations as frequent, as unreal, of "Jihad" meaning, the set of Koran provisions which outlines "the right way" shari'ah (the incomparable and unequalled law) generates physical consequences for Islamic societies, especially clear \n the political and economical area (Apahideanu, 2007). Religious leaders are constantly JIHADUL ISLAMIC 37 inoculating the idea of Caliphate rehabilitation. "U.S. National Intelligence Council report predicts the Islam intention to make, till 2020, a universal caliphate, the main challenge of the Islamic fundamentalist movement is given by restoring moral and political virtues of the traditional Islamic society (Barna, 2007). In the context of enlargement Islam, how can it be interpreted the Vatican worry related to the imminent Europe islamisation risk= in an interview for German magazine "Süddeutsche Zeitung" the Pope Benedict XVI, councilor pointed out that "the West is threatened by Islamizing", mentioning that Europe must not give up its Christian origins. The veracity of the mentioned fear is unanswerably as much as more millions of Muslims live outside the Islamic historical area. Actually, Islam means about 1.3 billion people. It is the most dynamic religion \n the world, its followers are all over the continents, including Europe. Probably is the only religion that expands \n a time when others are \n fully crisis. It is also the newest from the great religions and now s on top. According to U.S. Department of State's Annual Report on International Religious Freedom (2003), \n Europe are registered over 23 million Muslim residents, also confirmed by the by the American diplomat's study, Timothy Savage, specialized \n European affairs, according to whom approximately 5% from Europe population is represented by Muslims (23 millions) for the year 2050, estimating an increasing to 20%. In Indonesia there are 120 million \n France and the United States seven million per country, and \n China about 50 million. \n this context, the issue of Turkey admission \n U.E. became more than a problem. With a population of about 70 million people, mostly Muslims, Turkey might irreversible exacerbate the process of converting Europe. The risk that the Christian population from Western countries to be numerically overcome by the Muslims immigrants, over a few generation, growth, because of the demographic crisis \n Europe and also because of the new coming's high rate of the birth (Buchaman, 2005). High rates immigration level from Muslim countries, will generate so - called Eurabia, mosques could be more than the churches. If E.U. did not use a coherent control strategy \n order to control immigrants from the Muslim countries, former colonies of European states (Barna, 2007) is not impossible to face a changing Europe into an Islamic continent till the end of XXI st century (Lewis, 2006). Issues such as apocalyptical prophesies "legitimate targets", the Al-Tajdid forum, July 7 2005 – the intervention of the emergency, all of Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 38 them subscribing to "global security paradigm" and complete the present work. A brief research of the Internet, \n 1998, emphasizes that approximately half from 30 groups considered foreign terrorist organization (Law on the U.S. antiterrorism proceedings, 1996) operated on web sites, such as: assam.com, almuhrajiroun.com, Qassam.com, Jihadunspun.ne, or Jahad.net Alsaha.com. If \n 2000 has been identified 20 jihadist sites, \n 2005, there was an increase to around 4,800 (www.smitson.org/newcentury/ppt/Atran_Senate.ppt), most of them with locations \n Iran, Canada, the United States, Netherlands, Lebanon, Russia, Hong Kong and Great Britain. The terror "existentialism philosophy" is defined by a series of terrorist organizations, such as Muslim brothers, Hezbollah, Mujahedine Khalk, Islamic Jihad, Hamas, White Al-Qaida, Al Haramain Islamic Foundation, Al-Masjed al Aqsa, Benevolence International Foundation, Al Furqan, Global Relief Foundation/Taibah International Humanitarian Organization etc., the last one being founded \n Belgium, \n august 22 1996. Following the terrorist attacks from September 11, the organization name has been related by American specialized institutions, with terrorist groups, including Al-Qaida network. Without insist on the issues already discussed within seven chapters, to be discover by readers, we limit only to consider Europe as a real action area lies from Atlantic up to to the Urals. Terrorism is far from its ending , its characteristics are similar with those of the war of future. What is the bat and which interests are involved \n this strange game= It's about a conflict between generation= Does it mean West-civilization, and Arabian world-oil? There are answer to questions that may bring new opportunities \n order to accomplish the Islam, and also the Islamic Jihad versus Terrorism.

NOTE:

ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2007). Terrorism – From The Big Encyclopedia of Jihad to Hamas Covenant and The White Al-Qaeda, \n, "Romanian Military Thinking", ianuary – march, vol 1. APAHIDEANU, I., (2007). Islam [i Democra]ie – surse de incompatibilitate. Manuscris. JIHADUL ISLAMIC 39 BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form, Bucure[ti. BLOND, P.; PABST, A., (2005). The Roots of Islamic Terrorism, \n, "International Herald Tribune", 28 iulie, Londra. BURGESS, M. [i DELCEA, E.,I., (2006). Problematica definirii terorismului, \n, "Terorismul Azi", vol. IV–VI, an I. BUSH, W.G., (2001). Spech, \n, http:usinfo.state.gov CARDINI, F., (2002). Europa [i Islamul, Editura Polirom, Ia[i. XXX (2004). Coranul Cel Sfânt \n limba român=, Editura Islam, Bucure[ti. CORNILA, M., (2008). De la religie la terorism Editura Anamarol, Bucure[ti. DRAGOMIR, D., (2008). Profilul [i personalitatea teroristului. Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. ENGHIM, Cherim, (2007). Islamul – religia terorii? Manuscris, Funda]ia Taiba, Bucure[ti. FIRESTONE, R., (1990). Jihad: originea r=zboiului sfânt \n Islam, Editura Universit=]ii Oxford, Londra. FULLER, E., G., (2003). The Future of Political Islam, New York: Palgrave Macmillan). ISTRATE, M., (2007). Fundamentali[tii islamici, Fr=]ia Musulman= [i CIA. Manuscris. LOUIS DE PRÉMARE, A., 2001. Originile islamului, Editura Cartier, Bucure[ti. MARRET, J.L., (2002). Tehnicile terorismului/11 septembrie 2002, Editura Corint, Bucure[ti. MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et Doctrines. Collection Champs Flammarion, Paris. MURAT, Yusuf, (2007), Interviu: Dac= un stat musulman este atacat, el trebuie s= se apere, Cultul Musulman din România, \n, www.hotnews.ro OLARIU, M., (2008). Terorismul Azi. Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. SCHMID, A. P. [i colectiv, (1983). Political Terrorism A New Guide To Actors, Authors, Concepts, Data Bases, Theories And Literature. Amsterdam, North Holland Publishing Company; de v=zut [i www.amayon.com/exe/obidos/tg/detail Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 40 SOURDEL, J.; SOURDEL - TH., (1975). Civiliza]ia Islamului clasic, Editura Meridiane, Bucure[ti. STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de manifestare a neoterorismului, \n, http://actrus.ro TIHAN, E., (2008). Jihad – r=zboiul sfânt. Disera]ie, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu. TRONCOTA, C., (2007). Despre terorismul de azi sau vechea arm= a R=zboiului Rece, \n, "Cadran Politic", nr. 46. JIHADUL ISLAMIC 41 Introduction

La subjectivité inhérente qui intervient dans le concept du terrorisme associé à l'islam a été souvent mise en discussion. Après les événements du 11 septembre 2006, le discours du Pape Benedict le XVI ème à l'Université du Regensburg semblait faire la liaison entre l'islam et la violence, augmentant les divergences d'opinion entre les musulmans et les chrétiens, le Vatican ouvre en mars 2008 le dialogue avec les représentants des certains courants de l'islamisme de 43 pays, réunis autour d'un message de paix. Soit on se rappelle de la rencontre entre le Pape Benedict la XVI ème et du roi Abdullah de l'Arabie Saoudite, soit on se rappelle de la visite en Turquie en décembre 2006, quand le Pape est entré dans la Mosquée Bleu, en priant pendant un minute avec le corps dirigé vers la Mecca, tout ces aspects sont vus, au moins, comme un essai théorétique de réconciliation des relations entre Occident et le monde arabe. Les définitions et les limitées de démarcation ont été pourtant restées controversées. En souscrivant entièrement aux appréciations des certains auteurs consacrés comme Mark Burgess et Eva-Ildiko Delcea (2006), suivant lesquels définir le terrorisme est à partir de maintenant un exercice tant complexe que objectif de sorte que nous pouvons dire qu'il tienne plus du côté artistique que du celle scientifique, par notre démarche, nous nous résumons seulement à considérer une série de valences, certaines même avec une valeur historique, dans le but de comprendre des significations qui reviennent à la civilisation islamique et à l'idéal commun du monde islamique, marqué par le Djihad Islamique ("la guerre sainte"). Le terrorisme est, en essence, une pièce de théâtre jouée (Dragomir, 2008) devant une audition, faite pour attirée l'attention des JIHADUL ISLAMIC 43 millions des spectateurs sur une situation – d'habitude, sans liaison directe avec l'acte de violence – en misant sur le choc produit à cette audience (l'état de frayeur et d'horreur devant la provocation de l'inimaginable sans excuses ou remords). Dans ce cadre, on ne peut pas dire que l'islam est celui qui légitime le jeu à scène ouverte pratiqué par le terrorisme. Muftiul Murrat Yusuf (2008), lui-même, disait que: "L'Islam est la religion de la paix et pas de la violence". D'après Septar (2006), "il n'y a aucun ordre divine en islam qui oblige les musulmans à commettre des actes de terrorisme". Réaliser ces types d'actes représente une oppression et un péché commis contre l'homme en général. La religion islamique ordonne tout ce qui est saint et bénéfique pour l'humanité. Le Coran et la Tradition du Prophète Mahomet n'offrent aucune preuve permettant de soutenir l'idée qu'il existerait des ordres divins adressés aux musulmans pour commettre des actes de violence et de terrorisme. La publication de plusieurs études de spécialité, a posé les bases de la connaissance du terrorisme, qui peut devenir terroriste et dans le nom de qui sont faites les actes cataloqués comme terroristes. Par exemple, certains chercheurs, comme Williams (2004), Chomsky (2003), Hoffman (2001), Ariel (2001) soutiennent que les formes de manifestation du terrorisme ont évolué, de réactions politiques à celles de contraintes sociales par l'obtention de comportements antisociaux. En plus, d'après Olariu (2008), il a été prouvé dans plusieurs études de spécialité que (Wilkinson, 2006; Lehr, 2006; Scraton, 2002), le terrorisme contemporain ne représente plus une forme transactionnelle, mais il a adopté une nouvelle méthode plus dangereuse, imprévisible, forte, organisée et professionnelle contre le groupe cible pour arrivé à son but. D'autres chercheurs, comme Sookhdeo (2006) et Ahmed (2003), soutiennent que les réactions des terroristes sont déterminées par la politique impérialiste américaine. Et Huntington, (1996) contredit "la courent médiatique" des services secrets, en argumentant que le fondamentalisme religieux représente l'effet d'un inévitable conflit entre les civilisations de croyances différentes, en recrutant des potentiels sujets humains pour la guerre sainte. Loin du tableau décrit dans les de contes des mille et une nuits, le monde arabe est depuis un certain temps le théâtre de certaines manifestations d'une violence hors du commun (Istrate, 2007). Les nouvelles internationales ne parle que de celles du 11 septembre, d'Osam Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 44 a bin Laden, de la guerre du Golf, du terrorisme, des attentats, des otages, des talibans, des voitures pièges, des mujahedins, de Saddam Hussein, des luttes de rue, des sunnites et des shiites, des wahhabismes, de l'Al-Qaida, de la bourse du pétrole etc. Etant concentrés pour donner un sens au monde convulsionné d'aujourd'hui (Fuller, 2003), mais aussi au terrorisme, à la guerre et à l'antiaméricanisme généralisé, nous ne pouvons pas hésiter à nous poser nous-mêmes les questions: l'Islam est il la vraie source du problème ou faut-i l'apprécier ensemble avec d'autres facteurs, moins evidents et d'une plus grande profondeur? L'Occident et le monde arabe, heurt ou compréhension? Le terrorisme est-il l'instrument auquel font appel ceux qui n'ont pas de force? Quel est le vrai motif pour lequel tout ces choses ont lieu? Perçu comme la totalité des actes de violence commissent par un groupe ou par une organisation pour créer un climat d'insécurité ou pour changer la forme du gouvernement d'un état (Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, 1996, à voir aussi le Dictionnaire de la Langue française, 1998) le phénomène terroriste représente plus que l'effort individuel d'un kamikaze. Et dans ce cas, il peut être considéré que les actes terroristes représentent même le résultat de certaines organisations derrières lesquelles il peut exister certains pays (Iova, 2006). Le contenu du terrorisme est donné aussi par les manifestations violentes, ciblées et très bien organisées, qui offrent une image apocalyptique et qui ont tendance à créer une psychose paralysante de la terreur même en temps de paix, avec plusieurs diversifications dans les situations de crise ou dans les cas de guerre. Suite à une étude, initiée en 1983 par les chercheurs Schmid et Jonginan, de l' Université Laiden des Pays Bas, il est arrivé à la conclusion que l'élément de violence était présent dans 83,5% de ces cas, les buts politiques dans 65% des cas, tandis que, 51% mettaient l'accent sur l'élément de l'induction des sentiments de peur et terreur. Pourtant, on peut apprécier que le terrorisme ne soit pas, comme on disait avant "la violence stupide", mais, peu importe si il est en dehors des lois ou il semblerait l'être, il n'est pas irrationnel ou sans but. D'un seul simple coup d'il, on peut dire qu'il a une certaine cause, d'habitude politique, il a une certaine organisation et structuration et il y a une certaine spécialisation professionnelle de ceux qui participent à des actions de ce type. Le terrorisme dirigé contre le coeur et le monde civilisé JIHADUL ISLAMIC 45 (George W., Bush, 2001), a pris au début du millénaire, un caractère complexe, frappant le présent, promouvant le mal et en prétendant qu'il assure un meilleur futur (Marret, 2002). Rien ne présente mieux ces choses en dehors des images du 11 septembre 2001 : les piétons qui s'enfuient de devant de l'éboulement du première tour du WTC; un ouvrier des services d'urgence qui aide une femme blessée; une personne qui tombe dans le vide, après qu'elle ait sauté de la tour infernale, du 83ème étage etc. Pourtant, juger le terrorisme comme un produit de l'Islamisme, et l'Islam comme une religion violente est plus qu'une faute. Indifféremment de ce qu'il croit le monde occidental, celui-ci reste pour les musulmans une religion de la paix, qui ne permets pas de tuer des gens innocents (Bacchiocchi, 2002), étant, avant tout, la religion de la liberte, de la paix, du bien et de la tolérance. (Rashid, 2003). En plus, tout acte répréhensible représente une violation tant de la Sharia (La lois sainte islamique), aussi bien que de la logique humaine (Sultan bin Abdulaziz, 2002). Pas manqué d'importance est le fait que dans la langue arabe, Islam représente "la soumission" (dans le sens de se soumettre devant le Dieu) et il est décrit comme "une manière de vivre" ou "une religion". Il est dérivé de la même racine comme, par exemple, le mot Salam (qui représente "la paix", utilisé comme formule de salut). Le mot "musulman" est, de même, lié au mot Islam et représente la personne qui se soumet devant l'Allah. Ainsi, le nom de la religion se rapporte à la soumission devant le Dieu. Théoriquement, tout ce qui doit faire un homme pour devenir musulman, c'est de savoir lire par coeur sincèrement la partie courte de la religion connue sous le nom de "shahadah": "J'avoue qu'il n'y a pas un autre Dieu en dehors du Dieu (Allah) et Mahomet est le prophète de Dieu". Une fois converti à l'Islam, la renonciation à cette religion est considérée comme une offense majeure. Tenant compte de tout cela, nous considérons, comme nous l'avons déjà rappelé, qu'il est temps de renoncer au syntagme du terrorisme islamique en faveur de celle du terroriste qui invoque d'une manière abusive l'islam. D'après "The Washington Times" (07.05.2008) les Etats-Unis aussi ont l'intention d'éviter les connexions entre le terrorisme et l'islam. Dans les documents mis en circulation par le Centre national pour le combat du terrorisme (National Counterterorism Center - NCTC) il est recommandé de faire des Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 46 références a l'Al - Qaida et à d'autres groupes terroristes, en faisant appel à des termes comme par exemple islamique ou musulman, tout en évitant, aussi, ceux qui se réfèrent à "djihad" ou "mujaherdin", et qui donne légitimité involontairement au terrorisme. Dans ces conditions, Osama bin Laden, suite aussi à la déclaration "Dieu a béni un groupe de musulmans d'élite, l'avant-garde d'islam, pour détruit l'Amérique" (Al Jazeera, 7 octobre 2001), arrive à être "condamne par ses propres mots" (U.S. Department of State, 2002). Les leaders et les clercs musulmans de tout le monde, du cheikh Mahomet Sayyed du Tantawi, din Egipt, au cheikh Yusuf al-Qaradawi, du Qatar, et Yusuf Muhammad, de l'Indonésie, condamnent les attaques terroristes en les considérant comme une perversion et une trahison de l'islam, l'assassinat des gens innocents pour la réalisation d'un but, n'étant jamais le cœur de la religion (Yusuf Muhammad, clercs musulman, Jakarta, Indonésie, 2001). Avec toutes ces choses-là, bien que tout le monde condamne le terrorisme, il n'y a pas beaucoup qui comprennent ses causes. En dépit de la diversité des opinions exprimées, les réponses aux questions "pourquoi le terrorisme?" et "pourquoi l'islamique?" se laissent encore attendues, l'association des actions de certains groupes terroristes du type Al-Qaida avec l'Islam, en général, équivalant peut-être avec l'association IRA (le bien connu groupe terroriste de l'Irlande du Nord qui a utilisé des attentats soldés par le meurtre de centaines de civils pour arriver à ses buts politiques) avec le catholicisme en général. Malheureusement, de plus en plus souvent, dans les démocraties occidentales l'Islam est vu et jugé d'après les actes et les faits de certains groupes de personnes. Cet aspect aussi est un motif de plus pour lequel il faut clairement préciser que ces types d'interprétations ne sont pas objectifs, produisant une distorsion au vrai sens d'Islam. Admettons que cela soit vrai, alors, que pouvons nous dire sur le monde chrétien, en pensant au trafic de la chair vive, aux enfants molestés ou a beaucoup d'autres choses? L'Islam est la religion qui est fondée sur l'obtention de la paix par l'obéissance à la volonté divine. Cela c'est une simple analyse linguistique, qui nous montre la nature de cette religion. Comment une telle religion, peut soutenir tant d'actes de violence. La réponse est simple! De telles actions sont non islamiques et elles ne doivent pas être JIHADUL ISLAMIC 47 associées à l'Islam (Enghin, 2007). La tradition précise que l'apparition de l'Islam reste sous le signe du Prophète Mahomet. Ce Prophète a vécu en Arabie de Ouest, au début du VIIème apr. Ch. Traditionnellement, il est connu que le milieu géographique où il est né l'Islam a été le champ du désert qui s'appelle Higaz, tout au long de la côte occidentale de l'Arabie, qui donne vers la Mère Rouge (Frattasio, 2006). Ici, Mahomet a reçu une série des révélations verbales de la part du Dieu, par l'intermédiaire de l'archange Gabriel. Les solitudes d'un espace sauvage apparent ainsi, par excellence, favorables à un contact direct avec la Divinité (Bloch, 1975). Le tableau de la vie du Prophète, de l'Hegir, de l'organisation de la première communauté musulmane, soumise à une loi précise et provenu du texte de la Révélation, après la mort du Muhammad, des premières conquêtes, toutes ces choses là, ensemble, nous déterminent à réfléchir sur l'islam. Dans le cadre de l'islamisme, il y a deux branches principales. L'une est la branche sunnite et l'autre est la branche shiite. Les musulmans sunnites constituent la grande majorité dans la communauté du monde islamique. Le mot "sunna" est traduit par "la voie" ou "l'exemple" et il se réfère à l'exemple du prophète Mahomet. Ainsi, tous les groupes et les sectes islamiques considèrent Sunna (donc Mahomet), ensemble avec le Coran, les Saintes Ecritures de l'Islamisme, obligatoires. Parce qu'il représente "la voie", le mot "sunna" peut, en même temps, avoir le but de faire la distinction entre les musulmans sunnites et les musulmans shiites, qui suivent une voie alternative. Les deux branches principales de l'islamisme diffèrent, principalement, dans les fois religieuses vis-à-vis de la succession de Mahomet. Les musulmans sunnites croient que Mahomet a eu l'intention, par consensus, que la communauté musulmane se choisisse un successeur, ou un calife, pour conduire la théocratie (le royaume des mortels sous la conduite divine) qu'il a établie. Le Musulmans shiites croient que Mahomet a choisi son beau frère, Ali, comme son successeur et que seulement les successeurs d'Ali et de sa femme, Fatima ont le droit de gouverner la communauté musulmane (Cornila, 2008). De même, il y a des différences entre les deux branches en ce qui concerne l'interprétation du Coran. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 48 Du point de vue historique, les musulmans datent le commencement de leur religion depuis le temps de Mahomet. Du point de vue religieux, certains voient cette religion identique avec le vrai monothéisme que les prophètes d'avant Mahomet comme, Abraham (Ibrahim), Moise (Musa) et Jésus (Isa), l'ont fait conna tre. Diffusé par ces successeurs dans tous les domaines de la vie, l'Islam est considéré par la grande majorité des musulmans "plus comme une manière de vivre qu'une religion" (Prunescu, 2004), le concept étant donné par l'unicité d'Allah (tawahid). Ce type de monothéisme est absolu, pas relatif ou pluraliste dans toutes les interprétations du mot. Les musulmans soutiennent que l'Islam contient par définition la même croyance commune à tous les messagers envoyés par Allah à l'humanité, le Coran codifiant la révélation finale d'Allah. La culture islamique voit le judaïsme et le christianisme comme dérivant des apprentissages de certains de ces prophètes – surtout d'Avraam – et reconnait leurs racines qui proviennent d'Avraam, tandis que le Coran les nomme "Les Gens du Livre". L'Islam accepte le monde et la vie humaine tels qu'ils sont, en les regardant comme une œuvre qui ne peut pas être critiqué et comme une manifestation de la volonté sans dérogation à l'Allah, pas du tout dénaturée et corrompue des suites d'un péché originaire impardonnable. Les traits de cette croyance simple, qui est accompagnés des obligations sociales et individuelles depuis longtemps codifiées, sont marquées suffisamment pour quelles soient modelées et à continuer de modeler encore à nos jours, par de nombreuses aspects d'ordre physique et par des habitudes d'ordre sociologique de ses adeptes (Sourdel, 1975). Dans ces conditions, comment peut être démontré la liaison indestructible entre Islam et Djihad? Quelle est la vraie signification du Djihad? Conformément au Dictionnaire Arabe - Français - Anglais (Paris, 1972), le mot "djihad" trouve ses origines dans le verbe "djihad", qui signifie "être actif", "faire des efforts", et dans le substantif abstrait "juhd", qui désigne en général "l'effort", "la raidissement des forces" pour atteindre un but (Ruslan, 2003). Suivant le Coran, le mot "djihad" este utilisé avec deux valeurs principales, qui correspondent aux deux étapes de la révélation. Ainsi, dans les sures de la période mécane, par "djihad" est nommé la lutte JIHADUL ISLAMIC 49 d'un croyant pour prouver sa foie vis-à-vis d'Allah, pour gagner des nouveaux adhérents à l'Islam par conviction et moyens pacifiques (Sourate 29, 6). Djihad. Dans la Surate de Médine, donc après Hégire (l'année 622), la racine du djihad a des novelles significations comme par exemple "lutter contre quelqu'un" ou celle de "guerre contre les arabes musulmans". (Sourates 60,1; 66,6) La guerre est permise en islam, mais seulement quand tous les autres moyens pacifiques, comme le dialogue, les négociations ou la confiance n'ont pas manqué son coup. "Combattre dans la voie du Dieu contre ceux qui luttent contre vous. Ne soit pas contra la loi, car Dieu n'aime pas ceux qui ne suivent pas la loi" (Sourate 17,190). Avec tout cela, dans la Sourate 9, dans les versets 29 – 31, il est donné aux musulmans l'ordre de "lutter contre les juifs et les chrétiens jusqu'au moment où ceux-ci se soumettront. Ceux qui vont capituler devant la conduite musulmane vont payer un lourd tribut. Le motif c'est que la malédiction de Dieu se trouve au-dessus d'eux." Combattre ceux qui ne croient pas en Allah ni au jour dernier, qui n'interdisent pas ce qu'Allah et Son messager ont interdit et qui me professent pas la religion de la vérité, parmi ceux qui ont reçu le Livre jusqu'à ce qu'ils versent la capitation par leurs propres mains, après s'être humiliés (…) Il est au- dessus de ce qu'ils lui associent." En sachant tout cela, peut-il être apprécié que les musulmans comprennent par Djihad l'utilisation de toutes les énergies et les ressources pour apprendre à contrôler leurs propres désirs et mauvaises intentions et d'obtenir la faveur d'Allah? Il faut seulement retenir que le Djihad ne peut pas être entièrement compris par les occidentaux, d'autant plus qu'eux, face aux musulmans, ne font pas partie de la culture religieuse d'Islam. Les choses deviennent plus intéressantes, d'autant plus qu'une autre dimension de djihad de nos jours est celle de jouer un rôle éducatif (djihad al-tarbyia), qui suppose la diffusion des valeurs d'islam, la lutte sociale contre l'injustice, la corruption, la décadence et l'instance pour l'amélioration de la condition sociale (Tihan, 2008). Ainsi, par exemple, dans les années '60 le président Burghiba de Tunisie a nommé le djihad l'instance des gens qui travaillent pour le progrès du pays et les exemptaient d'observer un jeûne du mois de Ramadan pour ne pas Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 50 diminuer la production du pays, comme les guerriers étaient exonérés d'observer un jeûne pendant les guerres de conquêtes. A retenir, reste aussi le fait que l'une des organisations terroristes du monde porte le même mot de la guerre sainte, "Djihad Islamique", apparu vers l'année 1970 avec des racines dans la Fraternité Musulmane, fondée en 1928. L'Organisation, attaquée tout le temps par Israël à cause de son radicalisme, comprend la religion islamique par la pratique des entranements terroristes dans différents camps d'entranement présents sur tout le continent. Ses membres ont agis dans des attaques terroristes avec d'autres organisations comme par exemple Hezbollah ou Hamas. Ses objectifs principaux étaient marqués par le renversement du gouvernement égyptien et l'instauration d'un état islamique, ainsi que la lutte contre le intérêts américains et israélites: le président d'Egypte, Anwar Sadat a été assassiné en 1981 par le Djihad Islamique parce qu'il a signé la paix avec l'Israël; il y avait une tentative d'assassinat du ministre de l'intérieur égyptien Hassan al-Alfi en 1993 et du premier - ministre Atef Sedki au mois du novembre du même année; en 1995 ils ont revendiqué l'attentat de l'Ambassade d'Egypte à l'Islamabad. Certains membres de l'organisation, d'après Corila (2008) se sont trouvés derrière la plus sanglante et médiatisée attaque terroriste vue dans l'histoire: le 11 septembre 2001, quand les terroristes ont détourné quatre avions, avec deux d'entre eux frappant le World Trade Center de New York, avec un autre le Pentagone et le quatrième s'écroulant dans le péninsule Pennsylvanie (2.978 de morts). D'autres attaques revendiquées: en août 1998 – les explosions de l'ambassade des Etats Unies, de Nairobi et du Dar el-Salam (301 de morts); novembre 2002 - explosion à un hôtel du Mombasa (15 de morts); en octobre 2002 - ils ont soutenu l'explosion d'un club du Bali (200 de morts); 12 mai 2003 - les attaques avec bombes du Riad (30 de morts); 16 mai 2003 – ont soutenu les attaques avec bombes de Casablanca (933 de morts); 15-20 novembre 2003 – ils ont participé aux attaques avec bombes contre deux synagogues, du consulat Britannique et d'une banque d'Istanbul (61 de morts); 2004 – au moins 11 attaques (60 de morts). Conduite par Ayman al-Zawahiri, l'organisation fait partie, à partir

de 1998, de Al-Qaida. JIHADUL ISLAMIC 51 Est-elle, "la guerre sainte" synonyme aux attaques des Etats- Unis et d'Israël? Avant de donner une réponse, peut-être serions nous tentés de répondre affirmativement! Les points sensibles, exploités entièrement par les organisations terroristes dans la légitimation des actions initiées par eux, sont donnés aussi dans les versets conformément auxquels "l'éternité de l'âme humain est offerte à ceux qui sont tués sur la voie d'Allah" (Sourate 2, 154; 3, 157, 169). Sans avoir l'intention de développer le sujet du "martyre" nous pouvons pourtant nous poser la question si celui-ci est devenu un stimulent pour la guerre sainte (Djihad)? L'apprentissage du Coranul sur l'entrée au paradis (Sourate 55, 52), de ceux qui sont morts au nom du Djihad a inspiré les musulmans tout au long des siècles, en les motivant à lutter jusqu'à la mort pour la cause sainte d'Allah. En étendant l'apprentissage à une simple interprétation sur le Testament du Mahomet Atta, l'un des participants aux attentats du 11 septembre 2001, pourrait-t-on dire que celui-ci inspire encore aujourd'hui les jeunes musulmans pour devenir "des bombes suicidantes? Nous entendons, pas seulement pour une fois, plus ou moins justifiée, que pour ceux qui choisissent la mort de martyr, elle est la plus sure et rapide la voie, d'arriver à une vie meilleure, prospère, à un confort et à des plaisirs sensuels, que le paradis leur promet. Par ce type de mort, celui qui se sacrifie devient "shaheed", considéré, tant par lui que par sa famille, à la place d'honneur dans le cadre de la communauté musulmane. Le sacrifice doit être porté jusqu'au but tout d'abord pour Allah. Celui qui fait de "la mort un symbole de l'amour", un témoignage de la vérité, celui-ci est un martyre (...). Il continue à vivre. Il est ici, parmi nous. Dans le sein de Dieu, et pour toujours, et de même, partout, dans les âmes de tous les chrétiens. Celui qui, au contraire choisit le déshonneur pour se sauver la vie, il n'est qu'un répugnant mort - vivant, devant l'histoire (Rauffer, 1987). Dans le dernier jour avant l'attaque le shaheed est très bien entra\né, il a la tête vidée, il est disponible et apte à exécuter même tout seul l'attaque suicidant. A ce moment il écrit un testament dans lequel il demande à sa famille de ne pas pleurer pour lui, parce qu'il n'est pas mort, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 52 mais plutôt il est parti dans une autre vie où il sera avec Allah - motif de fierté personnelle (Cornila, 2008). Le Testament du Hisham Ismail Abd El Rahman Hamed, un terroriste suicidant qui a déclenché l'explosif qu'il portait en novembre 1994 à Nezarim (dans le sud de la Bande de Gaza), en tuant trois officiers et en blessant deux israéliens et quatre palestiniens, nous offre une image réelle: "Chère famille et chers amis! Je vous écris avec des larmes dans les yeux et de la tristesse dans le cour. Je veux vous dire que je veux partir et je vous demande pardon parce que j'ai décidé de voire Allah aujourd'hui et cette rencontre est plus importante que de vivre sur la terre... Bassamat al-farah". Un autre terroriste suicidant – Salah Abed El Hamid Shaker – qui est mort avec un autre "shahid" à Beit Lid (dans le centre d'Israel) en janvier 1995, en tuant 18 israéliens et en blessant d'autre 36, écrivait dans son testament: "Je veux me venger contre les fils des singes et des porcs – les sionistes infidels et les ennemis de l'humanité. Je veux rencontrer mon frère Hisham Hamed et mon distingué professeur, Hani El Abed aussi bien que les autres "shahids" et saints du paradis". Dans le cas du premier message, l'expression consacrée "Bassamat al-farah" ou "Le sourire de la joie" justifie l'extase qui se lie sur le visage des martyrs au moment de commettre l'attentat. Comme le christianisme et aussi certaines sectes judaïques, l'islamisme prêche la résurrection des morts. S'ils sont droits, ils seront récompensés, avec les plaisirs du Paradis (Jannah), les autres seront punis dans l'enfer (Jahannam - Iad, de l'hébraïque ge-hinnom ou Valea Hinnom, representé comme Gehenna). En comprenant l'islamisme comme une soumission face à Allah, nous ne pouvons ne pas nous poser la question de l'apparition du fondamentalisme islamique? Avec l'inspiration du succès de Khomeini, en 1979, le mouvement radical pan islamique a pris une ampleur sans précèdent dans tout le monde mohammadien. La position dominante du clerc dans les sociétés musulmanes et le soutien massif accordé par la foule "chrétienne" aux représentants du fanatisme religieux préconisent l'inévitable arrivée au pouvoir des fondamentalistes dans plusieurs pays arabes et islamiques par des élections libres ou par des révolutions. Dans les deux décennies qui ont suivies, les islamistes intransigeants espéraient devenir la force dominatrice de tout le monde JIHADUL ISLAMIC 53 mohammadien. Les représentants des forces islamiques ont gagné les premières élections libres en Algérie et se préparaient à prendre le pouvoir. Seulement l'annulation des résultats du scrutin et l'intervention répressive de l'armée algérienne ont permis la continuation de la gouvernance séculaire. Les conséquences de la répression sanglante des forces islamiques ont été dévastatrices. Cent mille algériens ont perdu leur vie dans la guerre civile qui a suivi. Sans avoir la moindre intention d'insister sur ce sujet, plus que dans le contenu du livre, nous ne pouvons pas nous poser la question: que veut le fondamentalisme islamique? Avant tout, il désire un état théocratique, dans lequel les pouvoirs de l'état soient subordonnés aux lois islamiques, Sharia, qui a été créé initialement pour guider la vie de tous les jours des musulmans. Faisant abstraction des interprétations dénaturées, tant fréquentes, que malheureuses, du concept du "de djihad", le set de prévoyances coraniques qui souligne "la droite voie" du shariah ("la loi inégalable et inégalée"), génère des conséquences palpables sur les sociétés islamiques, visibles surtout dans les sphères de la structuration politique de l'état et respectivement de la vie économique (Apahideanu, 2007). Les leaders religieux inoculent constamment l'idée qu'il est le temps de la réinstauration du "Califat". Le rapport du U.S. National Intelligence Council prévoyait l'intention de l'Islam de former jusqu'en 2020, un califat universel, le desideratum universel du mouvement fondamentaliste islamique étant donné par le rétablissement des qualités morales et politiques traditionnelles d'Islam (Barna, 2007). Dans le contexte de l'extinction de l'Islam, comment peut être interprété le signal d'alarme tiré par le Vatican, sur les risques d'une éminente islamisation de l'Europe? Dans un interview accordé à l'hebdomadaire allemand "Süddeutsche Zeitung", le secrétaire particulier du Pape Benedict al XVIème, a attiré l'attention sur le fait que "l'Occident est menacé avec l'islamisation", en soulignant le fait que l'Europe ne doit pas renoncer à ses racines chrétiennes". La véracité du signal mentionné est incontestable d'autant plus que des millions des musulmans vivent en dehors de l'espace historique islamique. Aujourd'hui l'Islam représente environ 1,3 milliards de gens. Il est la plus dynamique religion du monde, ses croyants, étant répandus sur Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 54 tous les continents y compris en Europe. Probablement qu'il est la seule religion qui gagne du terrain dans un moment où les autres sont en crise. De même, elle est la plus jeune d'entre les plus grandes confessions et maintenant elle est à l'apogée. Conformément au U.S. Department of State's Anual Report on International Religious Freedom (2003) en Europe sont enregistrés plus de 23 de millions de musulmans résidents, fait confirmé aussi par l'étude du diplomate américain spécialisé dans le domaine des affaires européennes, Timothy Savage, qui soutient que approximativement 5% de la population de l'Europe est représenté par des musulmans (23 millions). De même, il estime que pour l'année 2050 l'augmentation du pourcentage sera de 20%. En Indonésie il y a 120 millions, en France et aux Etats-Unies de l'Amérique par 7 millions; et en Chine approximativement 50 millions. Dans ce contexte l'admission de la Turquie dans l'U.E. est devenue un problème plus qu'épineux. Avec une population d'approximativement 70 millions de gens, en majorité musulmans, la Turquie pourrait accentuer irréversiblement la "musulmanisation" de l'Europe. Le risque que la population chrétienne des pays occidentaux soit dépassée du point de vue numérique à travers quelques générations par les émigrants musulmans devient plus aigu sur le fond de la crise démographique de l'Europe et de la natalité augmentée des nouvelles arrivées (Buchaman, 2005). Le maintien de l'émigration aux côtes augmentées des pays musulmans, va conduire à la soit disante "Eurabie", les mosquées pouvant dépasser, du point de vue numérique les églises. Dans la situation où l'U.E. n'aborde pas une stratégie viable du contrôle de l'immigration provenant des états avec une population musulmane, des anciennes colonies des états de l'Europe (Barna, 2007), il n'est pas exclu d'assister à la transformation même de l'Europe dans un continent islamique jusqu'à la fin du XXIème siècle (Lewis, 2006). Des sujets comme par exemple: "le visionnaire apocalyptique", "les buts légitimes", le forum Al-Tajdid, du 7 juillet 2005 – l'intervention dans la situation d'urgence, toutes celles-ci souscrivent à la situation d'urgence, "l'Equation de la sécurité mondiale" et viennent de compléter l'entier contenu de notre oeuvre. Une recherche simple sur l'Internet dans JIHADUL ISLAMIC 55 l'année 1998, mettait en évidence le fait que approximativement la moitié des 30 groupes considérés comme organisations terroristes étrangères (La Loi USA sur les mesures antiterroristes, du 1996) opéraient sur des pages web, du type: assam.com, almuhrajiroun.com, Qassam.com, Jihadunspun.ne, Jahad.net ou Alsaha.com etc. Si dans l'année 2000 il était identifié 20 sites djaïnismes, pendant l'année 2005, le nombre des ceux-ci a augmenté, à approximativement 4.800 (www.smitson.org/newcentury/ppt/Atran_Senate.ppt), le plus grande nombre de locations étant en Iran, aux Canada, aux Etats Unies, aux Pays Bas, au Liban, en Russie, en Hong Kong et puis dernièrement en Grande Bretagne. "La philosophie de l'existentialisme" de la terreur est définie par une série des organisations terroristes, comme par exemple les Frères Musulmans, Hezbollah, Mujahedine Khalk, Djihad Islamique, Hamas, Al-Qaida Alb=, Al Haramain Islamic Foundation, Al-Masjed al Aqsa, Benevolence International Foundation, Al Furqan, Global Relief Foundation/Taibah International Humanitarian Organisation etc., la dernière étant une organisation fondée en Belgique, en 22 août 1996. Après les attaques terroristes du 11 septembre, le nom de l'organisation a été lié, par des institutions spécialisées américaines, à des groupes terroristes, y compris du réseau Al-Qaida. Sans vouloir trop insister sur les thèmes débattus dans le cadre celles sept chapitres, laissés pour être découverts par les lecteurs, nous nous limitions seulement à regarder l'Europe comme un véritable théâtre d'action qui commence à Oural et s'étends jusqu'à l'Atlantique. Le terrorisme est loin d'être achevé, ses dimensions étant comparables avec celles d'une guerre du futur. Quelle est la mise et quels sont les intérêts mélangés dans ce sinistre jeu? S'agit-il seulement d'un conflit entre les civilisations? L'Ouest représente t-il la civilisation et le monde arabe le pétrole? Il y a des questions dont les réponses pourront ouvrir des nouvelles possibilités de compréhensions de l'Islam, respectivement d'Djihad Islamique versus le Terrorisme. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 56 NOTE:

ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2007). Terrorism - From The Big Encyclopedia of Jihad to Hamas Covenant and The White Al-Qaeda, \n, "Romanian Military Thinking", ianuary - march, vol 1. APAHIDEANU, I., (2007). Islam [i Democra]ie – surse de incompatibilitate. Manuscris. BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form, Bucure[ti. BLOND, P.; PABST, A., (2005). The Roots of Islamic Terrorism, \n, "International Herald Tribune", 28 iulie, Londra. BURGESS, M. [i DELCEA, E.,I., (2006). Problematica definirii terorismului, \n, "Terorismul Azi", vol. IV–VI, an I. BUSH, W.G., (2001). Spech, \n, http:usinfo.state.gov CARDINI, F., (2002). Europa [i Islamul, Editura Polirom, Ia[i. XXX (2004). Coranul Cel Sfânt \n limba român=, Editura Islam, Bucure[ti. CORNILA, M., (2008). De la religie la terorism Editura Anamarol, Bucure[ti. DRAGOMIR, D., (2008). Profilul [i personalitatea teroristului. Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. ENGHIM, Cherim, (2007). Islamul – religia terorii? Manuscris, Funda]ia Taiba, Bucure[ti. FIRESTONE, R., (1990). Jihad: originea r=zboiului sfânt \n Islam, Editura Universit=]ii Oxford, Londra. FULLER, E., G., (2003). The Future of Political Islam, New York: Palgrave Macmillan). ISTRATE, M., (2007). Fundamentali[tii islamici, Fr=]ia Musulman= [i CIA. Manuscris. LOUIS DE PRÉMARE, A., 2001. Originile islamului, Editura Cartier, Bucure[ti. MARRET, J.L., (2002). Tehnicile terorismului/11 septembrie

2002, Editura Corint, Bucure[ti. JIHADUL ISLAMIC 57 MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et Doctrines. Collection Champs Flammarion, Paris. MURAT, Yusuf, (2007), Interviu: Dac= un stat musulman este atacat, el trebuie s= se apere, Cultul Musulman din România, \n, www.hotnews.ro OLARIU, M., (2008). Terorismul Azi. Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. SCHMID, A. P. [i colectiv, (1983). Political Terrorism A New Guide To Actors, Authors, Concepts, Data Bases, Theories And Literature. Amsterdam, North Holland Publishing Company; de v=zut [i www.amayon.com/exe/obidos/tg/detail SOURDEL, J.; SOURDEL - TH., (1975). Civiliza]ia Islamului clasic, Editura Meridiane, Bucure[ti. STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de manifestare a neoterorismului, \n, http://actrus.ro TIHAN, E., (2008). Jihad – r=zboiul sfânt. Disera]ie, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu. TRONCOTA, C., (2007). Despre terorismul de azi sau vechea arm= a R=zboiului Rece, \n, "Cadran Politic", nr. 46. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 58 Lista cu abrevieri

ABB – Brigada Alex Boncayo, Filipine ABU-MAYSARAH AL-IRAQI – Materialele de propagand=, declara]ii audio [i text, revendic=ri de atentate, precum [i \nregistr=ri video care \nf=]i[eaz= execu]ii deosebit de violente AEN – Armata Bolivian= de Eliberare Na]ional= AGTK – Armata de Gheril= Tupac Katari – organiza]ie bolivian= subversiv=, antioccidental= AL-SHAHAB MEDIA FOUNDATION – Produc]iile mass-media Al-Qaida AIAI – Uniunea Islamic= Somalez= ANO – Organiza]ia Abu Nidal ARPANET – Re]ea computere interconectate ASALA – Armata Secret= Armean= pentru Eliberarea Armeniei AUC – For]ele Unite/Grupul Unit de Autoap=rare din Columbia AUM – Aum Adev=rul Suprem, Japonia AWACS (Airborne Warning and Control System) – Sistemul Aeropurtat de Supraveghere [i Control BIAI – Brigada Interna]ional= Antiimperialist= – grupare interna]ional= terorist= format= \n jurul anilor '70, dup= desp=r]irea de Liga Comunist= Japonez= - Fac]iunea Armata Ro[ie BLTF – For]a de Eliberare a Tigrilor Bodo, India Brigatta 055 (Brigada 055) – Este cunoscut= drept grupare operativ- militar= din cadrul organiza]iei teroriste transna]ionale Al-Qaida BTAF – Sistemul Fedwire de Aprobare a Transferurilor Bancare CDMA - NATO – Autoritatea de Gestionare a Ap=r=rii Informatice CIMG – Comunitatea Islamic= Milli Goriis - fondat= \n anul 1985 la Köln, ca Adunarea Noii Perspective Mondiale \n Europa (AMGT) DEV-SOL – Stânga Revolu]ionar=, Turcia JIHADUL ISLAMIC 59 DEV-YOL – Calea Revolu]ionar=, Turcia DFLN – Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei DHKP/C – Armata Revolu]ionar= de Eliberare a Poporului* DISA (Defence Information System Agency) – Agen]ia de Ap=rare a Sistemelor de Informa]ii DNS – Departamentul Securit=]ii Na]ionale EGTK – Gherilele Armate Tupac Katari ELA – Lupta Revolu]ionar= Popular=, Grecia ELINT – Ob]inerea de informa]ii prin surse electronice ELN – Armata de Eliberare Na]ional=, Bolivia ENISA – European Network and Information Security Agency ERCA – Armata Ro[ie pentru Eliberarea Catalaniei, Spania E.T.A. – Mi[carea pentru P=mântul Natal [i Libertatea Basc= EUROPOL – Oficiul European de Poli]ie FARC – For]ele Armate Revolu]ionare Columbiene FARF – For]ele Armate pentru Republica Federal= Ciad FDEP – Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei - organiza]ie marxist-leninist=, fondat= \n 1969, dup= scindarea Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei (FPEP). FLQ – Frontul de Eliberare din Quebec F.N.L.C. – Frontul Na]ional de Eliberare a Corsicii FNT – Frontul Na]ional pentru Rena[terea Ciad-ului FPMR/D – Frontul Patriotic Manuel Rodriguez. Diziden]ii, Chile GIA – Grupare Armat= Islamic=, \nfiin]at= \n 1992 prin desprinderea din Armata Islamic= a Salv=rii GPK, FRETILIN – Frontul Revolu]ionar pentru Independen]a Timor-ului de Est GRAPO – Grupul de Rezisten]= Antifascist= 1 Octombrie, Spania GSG - 9 (Grenzschutzgruppe) – Deta[amentul de paz= a frontierelor GSPC – Grupul Salafist pentru Chemare [i Lupt=, Algeria HNS (Host Nation Support) – Sprijinul ]=rii-gazd= Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 60 HUM – Harakat-ul Ansar, un grup militant islamic cu baza \n Pakistan HUMINT – Ob]inerea de informa]ii prin surse umane I2SR – Informa]ii, Intelligence, Supraveghere. Identificare ICT – The International Policy Institute for Counter – Terorism IFATF (International Financial Action Task Force) – Categorie de opera]ii pentru ac]iune financiar= interna]ional= IIPB – Brigada Islamic= de Men]inere a P=cii Interna]ionale, Rusia ILOVEYOU – (virus) variantele acestuia despre care se estimeaz= c= au lovit zeci de milioane de utilizatori, generând pagube de miliarde de dolari. I-LTTE – Internet-Tigrii Negri* INGRAM MICRO – Unul dintre cei mai mari distribuitori de echipamente IT din Statele Unite IRA – Armata Republican= Irlandez= - organiza]ie terorist= din Irlanda de Nord ISAF (International Security Asistence Force) – For]a Interna]ional= de Asisten]= de Securitate din Afganistan IISP – Moscova – Departamentului de Securitate a Computerelor din cadrul Institutului pentru Informa]ii despre Probleme de Securitate ISI – Statul Islamic din Irak JEM (Jaish-E-Mohammed) – Armata lui Mohammed - grupare islamist= cu baza \n Pakistan, care s-a extins rapid din punct de vedere al num=rului de membri [i capacit=]ii de ac]iune JIE – Jihadul Islamic Egiptean JKLF – Frontul de Eliberare al Jammu si Kashmir, India JRA – Armata Ro[ie Japonez= KADEK – Congresul pentru Libertate [i Democratie al Kurdistanului KL – Liga Kamikaze, Japonia KOMALA – Partidul Comunist Kurd din Iran, Comitetul Revolu]ionar al Kurdistanului Iranian MAPU/L – Fac]iunea Chilian= "Lautaro" a Mi[c=rii de Ac]iune Popular= Unit= MEK – Organiza]ia Mujahedin-E-Khalq a luat fiin]= \n anul 1960 ca mi[care armat= islamic= oponenta [ahului MOHAMMAD REZA PAHLAVI, prin lupta de gheril= for]ând \nl=turarea de la putere a acestuia JIHADUL ISLAMIC 61 MNLF – Frontul Islamic de Eliberare Moro MRTA – Mi[carea Revolu]ionar= Tupac Amaru, Peru MSANEWS – Serviciu de pres= islamist NSC – Consiliul Securit=]ii Na]ionale al SUA NCIRC - NATO (Computer Incident Response Capability) – Departament responsabil cu protejarea Alian]ei de ciber-atacuri NIIP - SUA – Planul de Protec]ie a Infrastructurii Na]ionale NIM – Miscarea Na]ional= Islamic= NOV-17* – 17 Noiembrie, Grecia NTA – Nucleele Anti-Imperialiste Teritoriale, Italia NIPR – Nucleele Revolu]ionare de Ini]iativ= ale Proletariatului, Italia OEP – Organiza]ia Pentru Eliberarea Palestinei ORPA – Organiza]ia Poporului \n Serviciul Militar, Guatemala OSCE – Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare \n Europa OTSC – Organiza]ia Tratatului de Securitate Colectiv= PESA – Politica European= de Securitate [i Ap=rare PFLP – Partidul Popular pentru Eliberarea Palestinei PKK/KADEK – Partidul Muncitorilor din Kurdistan POK – Pakistan-Kashmirul Ocupat, organiza]ie PSYOPS – Opera]ii psihologice QALAH – Forum de discu]ii RBR – R=zboiul Bazat pe Re]ea Real IRA - RIRA/True IRA – Adev=rata Armat= Republican= Irlandez= (RIRA) – format= \n februarie-martie 1998, ca arip= armat= clandestin= a "Mi[c=rii pentru Suveranitatea celor 32 de Comitate" RHD – Comandou-urile Mâinilor Ro[ii, Anglia (UK) RSRSBCM – Batalionul de Recunoa[tere [i Sabotaj al Martirilor Ceceni SAPDI – Sistem de Analiz= [i Prelucrare a Datelor SAS – Serviciul Special al For]elor Aeriene din Armata Marii Britanii SCIRI – Consiliul Suprem pentru Rezisten]a Islamic= \n Irak – militan]ii Badr Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 62 SEEBPJG – Brigada Sud SEKIHOTAI – Corpurile |nsângerate R=zbun=taoare ale Partizanilor Voluntari pentru Independen]a Rasei Japoneze SKINHEADS – Capetele Rase - Skinheads, SUA SOF (Special Operations Forces) – For]e pentru Opera]ii Speciale SPIR – Regimentul Islamic Special, Rusia STRATCOM – Comanda Stategic= a SUA Taliban-E-Afganistan (Mi[carea Islamic= Taliban=) – Reprezinta mi[carea politico-religioas= paramilitar= din Afganistan, fiind \ntemeiat= cu sus]inerea Pakistanului TETRA (Terrestrial Truked Radio) – Standard de re]ea radio digital= mobil=. Serviciul public AIRWAVE al Marii Britanii se bazeaz= pe aceast= tehnologie TITAN RAIN – Ac]iune de cyber-spionaj TREND MICRO – Produc=tor de solu]ii de securitate TRIPWIRE – Site protejat cu parol=, care ofer= informa]ii privind modalitatea de combatere a mijloacelor explozive improvizate TROJ_SMALL.EDW – Variant= a virusului WORM_NUWAR UE (European Union) – Uniunea European= UIFSA – Frontul Islamic Unit pentru Salvarea Afganistanului Urma[ii lui {amil (The Descendants of Shamil) – Grupare armat= \n Turcia, creat= la ini]iativa cet=]enilor turci originari din Caucazul de Nord \ntru sus]inerea rebelilor ceceni \mpotriva for]elor federale JIHADUL ISLAMIC 63 Capitolul 1

De la Islam la cunoa[terea Jihadului

Cuvinte [i fraze care sunt adesea repetate \n media au fost gre[it construite de indivizi pentru a da semnifica]ii [i legitim=ri incorecte. Asocierea dintre islam, "jihad" [i actele de teroare reprezint= un fenomen care a rezultat din acelea necalificate \n {tiin]a Legii Sacre (Harun, 1999). |nainte de toate, islamul \nseamn= religia p=cii, \nv=]=turile sale aflându-se mai presus de cei care cred \n violen]= ca mod de ac]iune, \n sabotaj ca metod= [i \n v=rsarea de sânge ca modalitate de reform= (Abdyl-Rahman al-Sudais, Mecca, 2001). Dac= Islamul reprezint= o realitate etern=, un mod de via]= gândit de Creator care nu se altereaz= cu trecerea timpului (Abul A'la Mawdudi, 1963), poate \nsemna Jihadul lupta dreptcredinciosului cu poftele lume[ti care \l atrag c=tre p=cat, cu \ncerc=rile prin care trece \n via]a sa? S= fie acesta \ndemnul spre un conflict \ntre civiliza]ii? Un posibil r=spuns ne oblig= la o serie de reconsider=ri istorice [i nu numai.

Cât de bine cunoa[tem Islamul?

Nu o singur= dat= ne este dat s= auzim cuvântul "fundamentalism", care, cel mai adesea, este \nso]it de adjectivul "islamic" [i mai nou de "terorism". Ce semnific= Isalmul? Ce urm=re[te fundamentalismul islamic? R=spunsurile vin de la sine. Islamul este jonc]iunea dintre Dumnezeu ca atare [i om (Frithjof, 1994). Dac= ne JIHADUL ISLAMIC 65 raport=m la religii, exist= un fundamentalism cre[tin, dup= cum exist= [i unul iudaic, iar \n afara religiei vorbim despre fundamentalismul materialist- scientist, despre un fundamentalism ideologic stalinist, comunist sau despre un fundamentalism filosofic, toate acestea pretinzând, fiecare \n parte, a fi unicul de]in=tor al Adev=rului absolut pe care \ncearc= s=-l impun= altora – fie [i prin recursul la for]= \n ultim= analiz=. |n strâns= leg=tur= cu acesta se afl= [i un alt termen pe care con[tiin]a colectiv= – fie din insuficient= cunoa[tere, fie la presiunea unor campanii ideologice dirijate – \l consider= instrument [i vehicul al fundamentalismului [i anume acela de "Jihad", tradus, de obicei, dac= nu chiar \ntotdeauna, prin "r=zboi sfânt", ceea ce, \n accep]ia european= [i occidental=, \n general, \nseamn= "violen]=" [i "terorism". S= \n]elegem Jihadul similar cu "terorismul"? Discu]iile pe marginea Islamului, nu \nsemn= \ns= doar examinarea situa]iei musulmanilor ast=zi. |n primul rând cuvântul "Islam" este r=d=cina cuvântului arab "selam", care \nseamn= "pace". Islamul este religia care se bazeaz= pe ob]inerea p=cii prin supunerea fa]= de voin]a divin=. Cunoa[terea islamului \nseamn= s= cuno[ti secretul existen]ei, s= [tii cine [i-a \mbr=cat haina vie]ii [i cine [i-o va scoate dup= un timp (Abu Ala Al-Ghiti, 2007). |n ciuda efortului con[tiincios ce a existat pentru a \n]elege cu adev=rat Islamul [i islami[tii, se pare c= exist= unii determina]i s= picteze terorismul [i Islamul cu aceea[i pensul= (Harun Yahya, 2002). |n acest sens, pentru cititorul neavizat, dar [i pentru cititorul musulman interesat \n a cunoa[te modul \n care un ne-musulman percepe semnifica]ia isalmului ca religie, ne permitem s= facem câteva preciz=ri, nu \nainte de a proceda [i la o retrospectiv= asupra prezen]ei Islamului \n ]ara noastr=.

Reflec]ii pe marginea prezentului

Timp de secole, \nainte de venirea Islamului, arabii fuseser= \mp=r]i]i \n nenum=rate fac]iuni r=zboinice. V=rs=rile de sânge nu erau rare, iar \n cadrul ostilit=]ilor se pierdeau multe vie]i (Abul A'la Mawdudi, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

66 1963). Abordând chestiunea Islamului contemporan, mai ales din perspectiva transform=rii acestuia \n factor de declan[are a unei "ciocniri a civiliza]iilor", Huntington (1998) considera c= "islamismul" a fost de la \nceput o religie a sabiei, glorificând victoriile militare". |n aceea[i accep]iune, textul coranic [i toate actele de credin]= ale omului musulman con]in prea pu]ine interziceri ale violen]ei, un concept de non-violen]= fiind absent din doctrin= [i practic=. F=r= s= subscrie acestui punct de vedere, Frithjof (1994) sus]ine c= "este foarte posibil ca imaginile Coranului s= se inspire mai ales din domeniul luptei… sufletul \n c=utare de Dumnezeu trebuie s= lupte (…) Psihologic vorbind, combativitatea musulmanului este contrabalansat= de fatalismul s=u; \n via]a spiritual=, Jihadul, "r=zboiul sfânt" este mai \ntâi unul al sufletului \mpotriva sufletului seduc=tor (an-nafs al-'ammara) [i aspir=, prin transfigurare, la con[tiin]a Absolutului". Indiferent de ce se crede, Islamul a stabilit un sistem de via]= pe deplin uman, bazat pe principiile adev=rului [i justi]iei. Aceasta era o realizare unic=, cu atât mai mult cu cât Islamul \ndeplinise ceva extrem de dificil – o revolu]ie intelectual= care a schimbat \ntreaga percep]ie a oamenilor \n ceea ce prive[te scopul lor \n via]= (Abul A'la Mawdudi, 1963). Se poate spune oare c= revirimentul islamic contemporan, oricare ar fi formele de manifestare ale acestuia \nseamn=, \nainte de toate, repudierea influen]ei [i domina]iei occidentale asupra identit=]ii [i spiritualit=]ii islamice? Huntington (1998) recunoa[te c= ceea ce este universalism pentru Occident, \nseamn= imperialism pentru restul lumii, care se distan]eaz= de standardele duble ale democra]iei occidentale. A[a cum democra]ia este \ncurajat=, \ns= nu [i dac= \i aduce la putere pe islami[ti, drepturile omului constituie o problem= \n China, dar nu [i \n alte ]=ri aliate. Posesia unui arsenal nuclear este legitim= pentru Israel, dar devine o problem= \n cazul Irakului sau Iranului. |n acest cadru de apreciere, pentru Islam, dup= cum JIHADUL ISLAMIC 67 aprecia Fatima Mersi (Huntington, 1998), Occidentul este materialist, brutal, represiv, traumatizant. El decide de unul singur dac= sateli]ii sunt folosi]i pentru a-i educa pe arabi sau pentru a-i bombarda. El invadeaz= vie]ile noastre. Asist=m, ast=zi, la o confruntare dintre Orientul [i Occidentul lumii, \n care Islamul devine nu doar un instrument de ripost= la noile teze [i orient=ri ale [tiin]elor sociale moderne, dar [i o tem= abordat= cu obsesie drept singura cauz= a acestei noi confrunt=ri? S= fie vorba doar de o avalan[= de discursuri care au drept subiect nu fenomenul islamic contemporan, cum s-ar crede la o simpl= vedere, ci interesul pentru petrolul ]=rilor arabe? Spunem acest lucru, [tiut fiind faptul c= statele arabe de]in monopolul z=c=mintelor pe glob. Rezervele de petrol reprezint= 60,17% din totalul rezervelor confirmate de petrol ale lumii, [i totalizeaz= o sum= de 683,5 milioane de barili petrol, de care, nu o singur= dat=, statele occidentale s-au ar=tat foarte interesate.

Statul Rezervele de petrol expri- Procentajul din mate \n milioane de barili rezervele mondiale Iran 92,86 0,92 Irak 100,00 10,03 Libia 22,80 2,29 Nigeria 17,90 1,8 Kuweit 94,00 9,43 Arabia Saudit= 257,84 25,86 Emiratele Arabe Unite 98,10 9,84

Sursa: The International Petroleum Encyclopedia (Tulsa: PennWell Publishing Company, 1993), p. 284 - 285

Indiferent de r=spunsuri, c= ne place sau nu, suntem martorii unui schimb de idei prin care se \ncearc= "rediscutarea" rolului pe care Islamul \l are sau ar trebui s= \l aib= \n contemporaneitate, motivele putând fi \n]elese din variate unghiuri. Clarificarea [i \n]elegerea manifest=rilor [i inten]iilor sale, \ntr-un climat \n care simpla men]ionare a termenului "Islam" ca religie aduce \n prim-plan raportul dintre acesta [i extremismul practicat \n numele acestei religii. Acesta este la fel de intens dezb=tut precum conceptul de "jihad islamic". A[a cum am mai precizat, abordarea locului de]inut de Islam \n contexte istorice succesive, de la apari]ia sa [i pân= la 11 septembrie, reprezint= un scop \n cele prestabilite. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

68 Demografie islamic=

Numeric, popula]ia Terrei, \n secolul XX, a atins un record f=r= precedent \n istorie. A fost nevoie de dou= milioane de ani pân= când popula]ia planetei a ajuns la un miliard, \n anul 1804. Al doilea miliard a fost atins \n anul 1927, cel de-al treilea \n 1960, al patrulea \n 1974, al cincilea \n 1987, iar cel de-al [aselea chiar la \nceputul anului 2000 (Kegley jr., Wittkop, 1997). Este de a[teptat ca, \n urm=torii 20–25 de ani, popula]ia globului s= ajung= la aproape 8 miliarde, din care 1,86 miliarde \n ]=rile cele mai pu]in dezvoltate [i numai 0,37 miliarde \n ]=rile dezvoltate, diferen]a fiind \n categoriile intermediare de ]=ri, ceea ce ar putea crea probleme deosebite, inclusiv \n domeniul securit=]ii (Petrescu, 2005). |n aceste condi]ii, Islamul reprezint= cea mai dinamic= religie, situându-se pe pozi]ia a doua, dup= cre[tinism, \ntr-o ierarhizare a num=rului de adep]i (Merard, 2003). Ast=zi, circa 1,3 miliarde de oameni sunt musulmani, ace[tia fiind prezen]i pe toate continentele, din Asia de Sud, Africa de Nord [i de Est, nordul Indiei [i regiunea caucazian= pân= \n Orientul Mijlociu. O clasificare regional= a teritoriilor islamice se remarc= \n The Cambridge History of Islam, cum bine semnala acela[i autor, editorii P.M. Holt, Ann K.S. Lambton [i Bernard Lewis alegând solu]ia \mp=r]irii teritoriilor islamice \n teritorii centrale (Arabia, Egipt, Siria, Anatolia, Persia, Asia Central=) [i \n teritorii \ndep=rtate (Europa, Africa, sud-estul Asiei).

Nucleul islamic arab

Potrivit U.S. Department of State's Anual Report on International Religious Freedom, \n 2003, numai \n Europa erau \nregistra]i mai bine de 23 milioane de musulmani reziden]i, \n timp ce \n Statele Unite ale Americii, sunt [apte milioane, iar \n China, circa 50 milioane. Tadjicii sunt musulmani sunni]i, ca [i turkmenii, kirghi]ii, uzbecii sau kazacii, cei din urm= fiind \n num=r de 16, 9 milioane. Indonezia este ]ara cu cea mai mare popula]ie musulman=, num=rând aproximativ 120 milioane de credincio[i (World Population, 2002). Cu o popula]ie de 213 milioane locuitori, Indonezia este a patra ]ar= a lumii [i cea mai mare ]ar= islamic= R=spândirea islamului dep=[e[te \ns= cadrul strict politic al acestei ]=ri, islamul fiind prezent [i \n cea mai mare parte a Malaysiei, Singapore, sultanatul Brunei [i sudul arhipelagului filipinez (Mindao). JIHADUL ISLAMIC 69 Surse: Kiljunen, 2001; Smith, 1995, \n, S=geat=, 2005

Nucleul islamic central-asiatic

Surse: Kiljunen, 2001; Smith, 1995, \n, S=geat=, 2005 Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

70 Islamismul reprezint= religia popula]iei de[ertice [i semide[ertice, limita sa fiind dat= de contactul cu popula]iile negroide, cu religii animiste. Statele islamice africane se caracterizeaz= printr-o remarcabil= eterogenitate: atât ca suprafa]=, ca m=rime demografic= [i ca pondere a popula]iei islamice, cât [i din perspectiva simbolurilor na]ionale folosite.

Nucleul islamic nord-african

Surse: Kiljunen, 2001; Smith, 1995, \n, S=geat=, 2005 JIHADUL ISLAMIC 71 La nivelul anului 2000, popula]ia statelor majoritar islamice era de 1.282 milioane de oameni, reprezentând la acel moment o pondere de 21% din popula]ia globului, ceea ce este considerabil atât ca volum, cât [i ca frac]iune din total. Dimensiunea problemei [i a interesului pentru ea este dat= de faptul c=, \n urm=torii 50 de ani, la care ne referim, aceast= popula]ie este, potrivit prognozelor B=ncii Mondiale (sursa din statisticile na]ionale, de la Divizia de Statistic= [i Divizia de Popula]ie a Organiza]iei Na]iunilor Unite, de la World Data Indicators 2003, World Bank, Washington DC.) \ntr-o dinamic= foarte pronun]at=, urmând a atinge 1.530 milioane de oameni \n anul 2010 (o cre[tere de 19,3% fa]= de anul 2000), 1.773 milioane de oameni \n anul 2020 (o cre[tere de 38,3% fa]= de anul 2000), 1.993 milioane de oameni \n anul 2030 (o cre[tere de 55,4% fa]= de anul 2000), 2.171 milioane de oameni \n anul 2040 (o cre[tere de 69,3% fa]= de anul 2000) [i 2.340 milioane de oameni \n anul 2050 (o cre[tere de 82,4% fa]= de anul 2000). Dincolo de cifrele \n sine, trebuie spus (Zainea, 2005) c= ponderea popula]iei de religie islamic= \n ansamblul popula]iei globului este, \n aceast= perioad=, \n cre[tere constant=, ajungând de la 21% \n anul 2000 la 22,6% \n anul 2010, la 23,9% \n anul 2020, la 24,9% \n anul 2030, la 25,7% \n anul 2040 [i la 26,6% \n anul 2050, ceea ce \nseamn=, pentru urm=toarea jum=tate de secol, o cre[tere de pondere de 26,6%.

Islamul \n România

Existen]a islamului \n România este legat= de stabilirea pe teritoriul ]=rii noastre – \nc= din secolul al XIII-lea – a popula]iei turco-t=tare. Astfel, \n anul 1241, t=tarii hanatului "Hoardei de aur" [i-au instaurat domina]ia [i \n diferite zone din vecin=tatea Mun]ilor Carpa]i (www.muftyat.ro). Popula]ia islamic= din România (de na]ionalitate t=tar=, turc=, arab=, albanez= etc.) apar]ine \n majoritate covâr[itoare ramurii Sunni. Practica religiei islamice const= \n: \ndeplinirea slujbelor zilnice (namaz); postul Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

72 Ramadanului de 30 de zile pe an; vizitarea Kaabei din ora[ul Mecca [i pelerinajul la mormântul lui Mahomed; ajutorarea celor lipsi]i; p=strarea treaz= \n memorie a m=rturisirii de credin]= [i pronun]area ei zilnic=. Activitatea religioas= este condus= de muftiu, care este ales (prin vot secret) din rândul imamilor. Pe lâng= muftiu, cu vot consultativ, func]ioneaz= un colegiu sinodal numit Surai islam, compus din 23 membri, care se \ntrune[te periodic pentru rezolvarea unor probleme administrative [i disciplinare ale cultului. Unitatea de baz= a cultului este comunitatea, care cuprinde to]i credincio[ii musulmani dintr-o localitate [i este condus= de un comitet compus din 5–7 membri ale[i pe o perioad= de patru ani. |n România func]ioneaz= 50 de comunit=]i musulmane, cele mai multe fiind r=spândite \n jude]ele Constan]a [i Tulcea. Personalul clerical musulman este format din hatipi, imami, hagi, muezini. |n prezent, cultul musulman are 35 de imami [i hagi. |n ultima vreme, \n pofida unor disensiuni existente, se poate considera c= "promovarea Dobrogei ca spa]iul \n care cre[tinii [i musulmanii tr=iesc de sute de ani \n bun= \n]elegere [i respect reciproc, reprezint= un scop comun pentru to]i cei ce simt [i gândesc ca adev=ra]i musulmani" (www.muftyat.ro). Eforturile sunt meritorii, cu atât mai mult, cu cât "promovarea [i perpetuarea culturii islamice, educarea copiilor [i tinerilor musulmani \n spiritul \nv=]=turilor Coranului, asigurarea de informa]ii religioase pentru to]i credincio[ii" (www.taiba.ro) sunt lucruri ce aduc cunoa[tere [i deplin= putere de \n]elegere. Acestea sunt posibile [i printr-o bogat= literatur= de specialitate. C=r]i, precum: "Ce \nseamn= apartenen]a mea la Islam", "Coranul Uimitor", "Toleran]a religioas= \n Islam", "Minuni ale civiliza]iei islamice", "Islamul religia tuturor", "Unicitatea lui Allah" [i, nu \n ultimul rând, "Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt \n limba român=", sunt doar câteva dintre cele traduse. Toate sus]in unitatea mesajelor divine [i filosofia complementarit=]ii credin]ei islamice. Acest lucru nu este deloc \ntâmpl=tor. Toleran]a, "cheia convie]uirii de sute de ani", "pe care nu numai românii, ca majoritari, au ar=tat-o musulmanilor, dar [i musulmanii ca minoritari au ar=tat-o românilor", a fost amintit= chiar de c=tre Pre[edintele României, \ntr-un recent interviu (B=sescu, 2008). Muftiul Murat Yusuf (2008) \nt=re[te leg=tura inter-etnic= apreciind c= "la noi \n România, comunitatea b=[tina[= de etnie turc= [i t=tar= tr=ie[te de mai bine de [apte secole, [i-a format un model de via]=". JIHADUL ISLAMIC 73 Cultul musulman din România are bune rela]ii cu \ntreaga comunitate islamic= interna]ional=, atât bilaterale, cât [i multilaterale, manifestate prin schimburi reciproce de delega]ii, particip=ri la \ntruniri [i simpozioane pe diverse teme, organiz=ri de pelerinaje anuale la Mecca etc. Astfel, \n cadrul Simpozionului Interna]ional "Regimul juridic al Religiilor monoteiste din Uniunea European=", din 3 iulie 2008, organizat de c=tre Universitatea Ovidius – Constan]a, Facultatea de Teologie [i Centrul de Studii [i Cercet=ri Religioase [i Juridico- Canonice al celor trei mari religii monoteiste (mozaic=, cre[tin= [i isalmic=), sub \naltul Patronaj al I.P.S. prof. univ. dr. Teodosie Petrescu (Tomitanul), Decan al Facult=]ii de Teologie [i Arhiepiscop al Tomisului, Muftiul Murat Yusuf a f=cut cunoscut= "religia islamic= [i simbolistica comunic=rii divine". |n ultimul timp, s-au diversificat rela]iile cu "Liga Islamic= Mondial=" [i "Salvarea Islamic=", ambele organiza]ii cu sediul \n Arabia Saudit=, precum [i cu "Organiza]ia islamic= pentru sud-estul Europei", cu sediul la Viena. Cu toate acestea, sunt \nc= voci ce sus]in, adev=rat, \n mod secven]ial, faptul c= organiza]ia "Fra]ii Musulmani " activeaz= sub acoperirea "Ligii Musulmane [i Culturale din România", a Funda]iei Umaniste "Al Taiba", a Societ=]ii Umaniste "Semiluna" [i Asocia]iei "As Salam", având filiale \n principalele centre universitare din ]ar= (www.presa-zilei.ro). |n eviden]a faptelor ce construiesc istoria, dialogul promovat de Muftiul Murat Yusuf (2008), dar [i eforturile depuse de \ntreaga comunitate musulman= pentru \n]elegerea semnifica]iilor Coranului cel Sfânt, \[i vor afla consensul, \ndemnând spre lini[te pentru o mai bun= \n]elegere, toleran]= [i pace.

Etimologia islamismului

Originea islamului, subiect al unor excelente studii [i monografii de specialitate (Louis de Premar, 2001, Ibram, 2006), nu poate fi \n]eleas= pe deplin f=r= o analiz= \ntreprins= [i asupra cuvântului islam. |n arab=, islam este derivat dintr-o r=d=cin= de trei consoane, respectiv s, l, m, la fel ca [i cuvântul muslim, aflat la originea cuvântului musulman ("cel care se supune"), sau salam, echivalentul evreiescului shalom (care \nseamn= "pace"), folosit ca formul= de salut. Numeroase versete din Coran cuprind cuvântul musulman, invocând supunere: "Wa Nahnu Lahu Muslimuna" Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

74 (Surata 2, 136) care \nseamn= "[i Lui noi ne vom supune". Cuvântul "Islam" \nseamn= supunere, l=sare total= \n voia St=pânului lumilor. Acest nume – "Islam" – exprim= prin semnifica]ia sa "religia" [i faptul c= exist= o coresponden]= deplin= \ntre titlu [i adev=rul dogmatic [i legislativ pe care el \l con]ine (Liga Islamic=, 2006). Etimologic, mare parte dintre cercet=torii musulmani traduc \n francez= "islam" prin "soumission" (supunere), ceea ce nu pare s= fie cel mai corect mod de abordare. (Stoina, 2006). Musulman (sg. muslim, pl. muslimam) reprezint= calitatea unei persoane care accept= Islamul, muslim se traduce prin "cel care se supune" (Dominique & Janine Sourdel, 1996). Un musulman este o persoan= care se supune poruncilor lui Dumnezeu, \ncearc= cu con[tiinciozitate s= tr=iasc= dup= moralitatea Coranic=, pace [i armonie, care face lumea un loc mai frumos [i o conduce spre progres. Obiectivul s=u este s= conduc= oamenii spre frumuse]e, bun=tate [i bun=stare (Harun, Yahya, 2002). "[i face]i bine a[a cum [i Dumnezeu face bine. {i nu c=uta]i s= cauza]i corup]ie pe p=mânt. Dumnezeu nu iube[te pe cei ce corup" (Coran, 28:77). Pentru religie [i \n mod implicit pentru musulmani, cuvântul "Islam" desemneaz= supunerea fa]= de Dumnezeu – Allah (al-ilah) considerat Creatorul Lumii. Astfel, numele religiei se refer= la supunerea fa]= de Allah. Teoretic, tot ce trebuie s= fac= un om pentru a deveni musulman este s= recite declara]ia de credin]=: Nu exist= alt= divinitate \n afar= de Allah; Mahomed este mesagerul lui Allah. Pentru a deveni musulman, o persoan= trebuie s= cread= \n aceste cuvinte, declara]ia \n sine nefiind confirmat= de autorit=]ile religioase. JIHADUL ISLAMIC 75 Islamul continu= doctrina monoteist= a iudaismului [i cre[tinismului. Religia islamic= este format= din credin]= (aqida) [i din Legea revelat= (Sharia). Prin credin]= se au \n vedere principiile \n care cred sufletele [i inimile, \n leg=tur= cu care nu exist= nicio \ndoial= (Funda]ia Taiba, 2008). Prin Legea revelat= la care cheam= Islamul, se au \n vedere \ndatoririle practice (Ihsan), a[a cum sunt: Rug=ciunea, Dania, Postul, respectul pentru p=rin]i etc. Credin]a islamic= const= \n credin]a \n: Allah, \ngerii S=i, Scripturile Sale Ziua Judec=]ii, destin bun sau r=u [i via]a de dup= moarte. Dovad= \n acest sens sunt vorbele lui Allah Prea\naltul, care a gr=it: Cuvio[ia nu st= \n a v= \ntoarce fe]ele spre R=s=rit sau spre Apus, ci cuvios este acela care crede \n Allah [i \n Ziua de Apoi, \n \ngeri, \n Carte [i \n profe]i, d= din avere \n pofida iubirii pentru ea rudelor, orfanilor, s=rmanilor, c=l=torului, cer[etorilor [i \[i \mpline[te Rug=ciunea, d= Dania, cei care-[i ]in leg=mântul [i cei care sunt ner=bd=tori la nenorocire. {i ace[tia sunt cei evlavio[i [i cu fric=? (Coran, Al-Baqara, p. 117). Iar \n privin]a destinului, Allah Prea\naltul a gr=it: [i Noi am creat toate lucrurile bine \ntocmite/ [i nu este porunca Noastr= decât un singur cuvânt care se va \mplini \ntr-o singur= clipit= (Coran, Al-Qamar: 49-50).

Credin]a islamic=

Islamul a ap=rut \n Peninsula Arabic= \n secolul VII d.Ch., zon= \n care triburile beduine practicau un politeism semitic, Allat fiind zei]a feminin= corespondent= lui Allah. Venerând, potrivit Coranului, idoli precum Wadd, Suwa, Yagut, ace[tia \[i \ndreptau privirea [i spre Mecca, spre "piatra neagr=", un meteorit, poate chiar zeul Houbal, a c=rui importan]= era atât de mare \ncât a fost citat precum acel zeu prin excelen]=: Allah (Frattasio, 2006). Din secolul VII, musulmanii cred \ntr-un dumnezeu, [i anume Allah; \n Mahomed, care este un profet trimis de Dumnezeu omenirii, [i mai cred \n Coran care este o colec]ie de revela]ii f=cute de Dumnezeu lui Mahomed. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

76 Coranul con]ine cuvintele lui Dumnezeu \ntr-un sens literar [i se mai nume[te Vorba lui Dumnezeu (kalam Allah). Exist= [ase credin]e elementare \mp=rt=[ite de to]i musulmanii: 1. Credin]a \n Dumnezeu, singurul demn de venera]ie. 2. Credin]a \n to]i profe]ii [i mesagerii (trimi[i de Dumnezeu). 3. Credin]a \n c=r]ile trimise de Dumnezeu. 4. Credin]a \n \ngeri. 5. Credin]a \n Ziua Judec=]ii (Qiyamah) [i \n |nviere. 6. Credin]a \n destin (Qadaa [i Qadar \n arab=) – crezul musulman: "Cred \n Dumnezeu; [i \n \ngerii S=i; [i \n Scripturile Sale; [i \n Mesagerii S=i; [i \n Ziua de Apoi; [i \n Soart=, c= Binele [i R=ul sunt de la Dumnezeu, [i \n \nviere dup= moarte. Declar c= nu exist= nimic demn de venera]ie \n afar= de Dumnezeu; [i declar c= Mahomed este Mesagerul S=u", Credin]ele Musulmane [i Cre[tine au multe aspecte \n comun (Harun, Yahya, 2002). De[i este apropiat= de cre[tinism prin credin]=, societatea musulman= este cu totul altfel prin moral= (La Bastide, 1994): – ceea ce se nume[te ipocrizie sau minciun= \n societatea cre[tin=, \n comportamentul arabilor, ]ine de bun= cre[tere [i de pudoare; adev=rul apar]ine doar lui Dumnezeu [i deci omul se mi[c= pe p=mânt \ntr- o lume a convenien]elor \n care "adev=rul" nu are nici un rol; aici se afirm= c= se afl= cea mai mare pr=pastie psihologic= dintre cele dou= societ=]i; – \n cre[tinism, prima porunc= este a-l iubi pe Dumnezeu, iar a doua de a iubi aproapele, \n timp ce \n islamism prima porunc= este de a da m=rturie credin]ei tale \n Dumnezeu, iar cea de-a doua de a impune respectarea legii Coranului \n sânul comunit=]ii. |n timp ce cea de-a doua porunc= cre[tin= conduce spre realizarea operelor de caritate, celei de-a doua porunci musulmane speciali[tii \i dau dou= interpret=ri (Anghelescu, 1993). Prima dintre ele ne conduce spre ceea ce se afl= la originea a ceea ce noi numim "terorism" [i are \n vedere "jihadul" (obliga]ie comunitar= prin excelen]=), termen care se traduce, de obicei prin "r=zboi sfânt", dar care de fapt \n limba arab= \nseamn= "efort", "lupt="; unii dintre musulmani sunt de p=rere c= obliga]ia ar consta \n lupta \mpotriva necredincio[ilor pân= la instaurarea islamului \n \ntreaga lume, de unde rezult= caracterul agresiv al religiei islamice. Cea de-a doua relev= faptul c= este vorba de o mobilizare a colectivit=]ii pentru a rezista unei amenin]=ri sau unei agresiuni exterioare; JIHADUL ISLAMIC 77 – umilin]a imitat= dup= Cristos \n credin]a cre[tin= nu exist= \n credin]a islamic=, unde dimpotriv=, este pream=rit= puterea: "Islamul nu cunoa[te sl=biciunea, supunerea, resemnarea [i umilin]a, pentru c= Dumnezeu iube[te creaturile puternice: lor le rezerv= raiul. Dumnezeu detest= fiin]ele care se las= oprimate [i umilite; acestea vor suferi chinurile gheenei" (Alocu]iune, 1953); – cel care se \ndep=rteaz= de la regul= trebuie s-o fac= foarte discret potrivit preceptului "Dac= p=c=tui]i, ascunde]i-v=" pentru c= Dumnezeu nu vede decât ceea ce vede comunitatea; se poate observa \n acest caz imensa diferen]= fa]= de morala cre[tin=: pentru un cre[tin "p=catul m=rturisit este pe jum=tate iertat" \n timp ce pentru un musulman "p=catul m=rturisit nu mai poate fi iertat"; – \n societatea musulman=, potrivit "Coranului" sunt prev=zute pedepse (Comte, 1994): legea talionului (ochi pentru ochi, dinte pentru dinte - Sura 2; 178) cele o sut= de lovituri de bici pentru perechea adulter= (XXIV, 2) t=ierea mâinii ho]ului (Sura 5; 38) moartea necredincio[ilor (Sura 4, 89); de asemenea, solidaritatea se face numai \n favoarea unui "frate" musulman. Iudaismul \mp=rt=[e[te [i el multe cu Islamul. |n Coran, Dumnezeu dezv=luie c= musulmanii \mp=rt=[esc aceea[i credin]= cu Oamenii C=r]ii [i c= ei le spun lor "Noi avem credin]= \n ceea ce ni s-a trimis nou= [i \n ceea ce v-a fost trimis vou=. Dumnezeul nostru [i Dumnezeul vostru este unul, [i ne supunem Lui" (Coran, 29:46). To]i aderen]ii adev=ra]i ale acestor trei mari religii: cred \n |nviere, Rai [i Iad [i |ngeri [i cred c=: Dumnezeu a creat \ntregul univers din nimic [i c= El domin= tot ce exist= cu omnipoten]a Lui; cred c= Dumnezeu a creat omul [i vie]uitoarele \ntr-un mod miraculos [i c= omul are un suflet d=ruit de Dumnezeu; Dumnezeu ne-a creat vie]ile cu un destin sigur; pe lâng= Iisus, Moise sau Mohamed, Dumnezeu a trimis mul]i profe]i, cum ar fi Noah, Abraham, Isaac [i Iosif de-a lungul istoriei. Faptul c= Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

78 Musulmanii nu fac nicio distinc]ie printre profe]i este relatat dup= cum urmeaz=: Mesagerul crede \n ceea ce i-a fost trimis lui de St=pânul S=u, [i credincio[ii cred la fel. To]i credem \n Dumnezeu [i |ngerii Lui [i C=r]ile Lui [i Mesageri lui. Nu facem nicio diferen]iere \ntre nici unii din Mesagerii lui. Ei spun, "Noi auzim [i ascult=m. Iart=-ne Doamne! TU e[ti sfâr[itul c=l=toriei" (Coran, Verset 2: Sura 285). Rug=ciunea musulamnului se face \ns= numai c=tre Dumnezeu, [i nu c=tre Mahomed sau alt Profet. Islamul are o istorie evenimen]ial= extins= pe parcursul a cincisprezece secole de existen]=, cuprinzând areale continentale (\n secolele VI-XIV a acoperit o treime din lumea cunoscut=). Destinul Islamului este complex (Michel, 1994). Acest lucru impune o reflec]ie asupra destinului acestui spa]iu [i a destinului \ntregii lumi, pe care aceast= doctrin= religioas= \l urmeaz=, [i l-a asumat [i de cele mai multe ori l-a impus.

Unicitatea lui Allah

Conceptul fundamental \n islamism este unicitatea lui Dumnezeu (al - tawhid). |n arab=, Dumnezeu se nume[te Allah, o form= a al-ilah, sau "unicul dumnezeu". Allah se traduce deci prin "Dumnezeu". Utilizarea implicit= a articolului hot=rât \n Allah indic= unitatea divin=. Musulmanii prefer= s=-l descrie pe Dumnezeu prin numeroasele atribute divine men]ionate \n Coran [i, de asemenea, prin Cele 99 de nume ale lui Allah. Numele lui Allah sunt numeroase. El este Cel Milostiv, Cel care Aude Totul, Cel care Vede Totul, Cel Atotputernic, Cel |n]elept (Coran, As-Sura:11). Allah Prea\naltul a gr=it: Nu este nimic asemenea cu El. El este Cel care Aude Totul [i Cel care Vede Totul (Coran, As- Sura:11). |nainte de toate, credin]a \n natura divin= a lui Allah \nseamn= recunoa[terea faptului c= Allah este singura divinitate adev=rat= [i c= El nu are p=rta[. Prin divinitate se \n]elege divinitatea adorat= prin dragoste [i pream=rire, se \n]elege adorarea JIHADUL ISLAMIC 79 exclusiv= a lui Allah prin toate mijloacele. Noi nu-L invoc=m decât pe Allah, nu ne temem decât de Allah, nu ne supunem decât lui Allah. Nu se cuvine s= fie adorat decât Allah Preasl=vitul, \mplinind vorbele lui Allah Prea\naltul: Pe Tine Te cinstim, la Tine cerem ajutor (Coran, Al-Fatiha:5). Unicitatea lui Allah \nseamn= recunoa[terea faptului c= Allah Prea\naltul este St=pânul Unic [i Divinitatea Unic= [i recunoa[terea perfec]iunii numelor [i calit=]ilor lui Allah. A[adar, manifest=rile credin]ei \n Unicitatea lui Allah constau \n recunoa[terea faptului c= El este St=pânul Unic [i Allah cel Unic [i \n recunoa[terea faptului c= numele [i calit=]ile sale sunt unice. Aceasta \nseamn= c= Allah Preaslavitul este unic prin faptele Sale, a[a cum sunt crea]ia, orânduirea lucrurilor, d=ruirea vie]ii [i d=ruirea mor]ii etc. Nu exist= alt creator \n afar= de Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: Allah este Creatorul tuturor lucrurilor [i El este peste toate cheza[! (Coran, Az- Zumar:62); Nimeni \n afara lui Allah nu poate asigura cele necesare pentru vie]uitoare, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: [i nu este vie]uitoare pe p=mânt a c=rei hran= s= nu fie \n grija lui Allah (Coran, Hud:6); Nu exist= alt orânduitor \n afar= de Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: El ocârmuie[te toate lucrurile pe cer [i pre p=mânt (Coran, As-Sajida:5); Nimeni \n afara lui Allah nu poate d=rui via]a [i nu poate d=rui moarte, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: El este Cel care d= via]= [i Cel care d= moarte [i la El v= ve]i \ntoarce! (Coran, Yanus:56); Acest lucru l-au recunoscut [i p=gânii din timpul Trimisului lui Allah, Allah s=-l binecuvânteze [i s=-l miluiasc=! Dar acesta nu i-a f=cut pe ei s= intre \n Islam, Allah Prea\naltul a gr=it: Recunoa[terea faptului c= El este Allah cel Unic \nseamn= c= supu[ii trebuie s= s=vâr[easc= numai faptele pe care le-a poruncit Allah. (Coran, Luqman: 25) Toate actele de adora]ie trebuie s= fie dedicate exclusiv lui Allah c=ruia nu trebuie s= i se asocieze niciun semen. Acestea sunt: invocarea, teama, \ncrederea, cererea de ajutor, c=utarea ap=r=rii [i altele. Nu trebuie s=-L invoc=m decât pe Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: [i Domnul vostru zice: Chema]i-M= [i eu voi r=spunde! (Coran, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

80 Ghafir, 60). Nu trebuie s= ne temem decât de Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: Dar voi nu v= teme]i de ei (Seitan [i p=rta[ii s=i), ci teme]i-v= de Mine, dac= sunte]i credincio[i! (Coran, Al-Imran:175). Nu trebuie s= ne bizuim decât pe Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: \ncrede]i-v= \n Allah, dac= sunteti credincio[i! (Coran, Al-Maida:23). Nu trebuie s= cerem ajutor decât de la Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: Pe Tine te cinstim, la Tine cerem ajutor (Coran, Al-Fatiha:5). Aceast= Unicitate a lui Allah a fost t=g=duit= de c=tre necredincio[i [i \n vechime precum [i \n vremurile apropiate. Allah Prea\naltul a gr=it: Oare a f=cut el din zei un Dumnezeu unic? Acesta este un lucru uimitor! (Coran, Sad:5). |nv=]=tura islamic= vede iudaismul [i cre[tinismul ca derivând din \nv=]=turile unora din profe]ii aminti]i – \n special ale lui Avraam – [i recunoa[te r=d=cinile lor avraamice. Islamul \nva]= c= Iisus a fost un profet trimis de Allah, \ns= cre[tinii de mai târziu au distorsionat mesajul lui [i l-au transformat \n "fiul lui Dumnezeu". "F=c=torul cerului [i al p=mântului cum s= aib= un fiu, neavând so]ie?" (Sura 6; 101). Potrivit Ligii Islamice (2006), Coranul cel nobil spune: "Unica religie acceptat= de Allah este Islamul [i nu au fost deosebiri \ntre cei c=rora le-a fost dat= Scriptura decât dup= ce a ajuns la ei [tiin]a, din pricina pizmei lor. Iar cel care nu crede \n semnele lui Allah s= [tie c= Allah este grabnic la socoteal=!" (Coran, Sura 3: Verset 19). {i a mai gr=it Allah Prea\naltul: "Acela care dore[te o alt= religie decât Islamul, nu-i va fi acceptat= [i el se va afla \n Lumea de Apoi printre cei pierdu]i" (Coran, Sura 3: Verset 85).

Religia divin=

Inten]ia noastr= nu este de a aprecia islamul de pe pozi]ii caracteristice celor care cred drept analfabetism istoric s= pretinzi c= r=zboiul este str=in religiei islamice (Blond & Pabst, 2005). F=r= \ndoial=, Islamul a ap=rut \n condi]ii de lupt= care a condus la expansiunea arab= [i la constituirea Califatului musulman \ntins din Peninsula Arabic= pân= la Pirinei [i la frontierele Chinei. Civiliza]ia islamic= a fost, la fel ca oricare alta, supus= legilor unei cre[teri [i unui declin pe care este ast=zi banal a le asimila cu etapele vie]ii umane. Spre deosebire de multe altele \ns=, ea a fost constant marcat= prin preocuparea de a imita trecutul, preocupare ce confer= o importan]= deosebit= manifest=rilor celor mai vechi, acelea \n care trebuie c=utate, \ntr-o perspectiv= dinamic=, JIHADUL ISLAMIC 81 principiile [i experien]ele ce nu aveau s= \nceteze de a inspira formele ei posterioare. |n acest sens, prima civiliza]ie imperial= a Islamului, acea civiliza]ie arabo-musulman= care a tr=it mai \ntâi sub egida Umayyazilor, apoi a Abbasizilor [i care a crescut odat= cu triumful profan al unui Islam \nc= foarte apropiat de originile sale, este singura care merit= numele de "clasic=" (Sourdel, 1975). S-a spus [i continu= s= se mai afirme c= islamul este o religie a p=cii, care nu permite uciderea oamenilor nevinova]i (Bacchiocchi, 2002), c= aceast= religie nu s-a r=spândit prin sabie, ci numai prin propov=duire (Rasid Jabr al-As'Ad, 2003), c= islamul este religia libert=]ii, a toleran]ei, sufletul omenesc fiind ]inut la mare pre]. (Yusuf al-Qaradawi, 2001) "Ar fi o mare calamitate ca adep]ii terorismului s= foloseasc= religia drept camuflaj, fiindc= adev=ratul islam nu e vinovat de toate acestea. |nv=]=turile sale sunt mai presus de cei care cred \n violen]=, ca mod de ac]iune [i \n sabotaj, ca metod= de intimidare [i \n v=rsarea de sânge, ca modalitate de reform=" (Abdul-Rahman al-Sudais, 2001). A judeca \ns= Islamul ca pe o religie violent=, bazându-ne doar pe faptele lui Bin Laden [i Al-Qaida, care \ncearc= s=-[i legitimeze faptele prin cuvintele islamului, nu este o abordare corect=. Islamul reprezint=, cel pu]in \n virtutea tradi]iei sale [i a dreptului la prezum]ia de nevinov=]ie, religia libert=]ii, p=cii, binelui [i \ndur=rii (Rashid, 2003), actele teroriste fiind respinse nu o singur= dat=. Atacarea unor oameni nevinova]i nu este un act de curaj, ci un act prostesc [i va fi pedepsit \n ziua judec=]ii (Mohammed Sayyed al- Tantawi, 2001). Mai mult decât atât, orice act reprobabil constituie o \nc=lcare atât a Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

82 Sharia (Legea sacr= islamic=), cât [i a logicii umane (Sultan bin Abdulaziz, 2002). Islamul nu doar condamn= terorismul [i misiunile sinuciga[e, dar le interzice complet! Na]iunile musulmane, organiza]ii [i comunit=]i din toat= lumea condamn= astfel de atacuri, sperând s= nu se mai \ntâmple niciodat= (Cherim Enghin, 2007).

Cei cinci stâlpi de credin]=

Coranul, Profetul, cei cinci stâlpi de credin]=, sfâr[itul lumii [i judecata final=, privite din perspectiva Eschatologiei islamice [i diferen]a esen]ial= existent= \ntre fundamentalismul islamic clasic [i "neoterorismul" fundamentalist-islamic sau cel de factur= fundamentalist- religioas=, toate acestea sunt obiecte ale preocuparilor noastre. |mplinirea obliga]iilor define[te, potrivit unor autori (Al Serat, 2004, \n, Potera[, 2008), câmpul de b=t=lie al Jihadului. Acesta este marcat de: 1. Al-Shahada, m=rturisirea de credin]=. "Nu exist= Dumnezeu afar= de Dumnezeu, iar Mahomed este trimisul Lui" constituie primul din cei cinci stâlpi ai credin]ei musulmane (arkan) [i cel mai important, fiind de fapt actul de convertire la Islam. Prima m=rturisire, numit= "shahadah", apare \n a[a-numitul Vers al Tronului, din Coran: "Nu este Dumnezeu afar= de El. El este Cel Viu, Cel Ve[nic. Pe El nu-L cuprinde somnul. Ale Lui sunt cele din ceruri [i cele de pe p=mânt. Cine poate mijloci la El f=r= voia Sa? El [tie cele ce sunt dinainte [i cele de apoi [i (oamenii – n.a.) pricep din [tiin]a Sa numai ceea ce voie[te El. Tronul S=u cuprinde cerurile [i p=mântul [i p=zirea lor nu-i face greutate. El este Cel \nalt, Cel puternic". (Sura 2, 256) M=rturisirea de credin]= reprezint= invocarea unor m=rturisiri \n forma limbajului sacru \n care au fost revelate, inscrip]ionate [i pe drapelul Arabiei Saudite. (Sageata, 2005) 2. Al-Salat – rug=ciunea, orânduit= celor credincio[i pentru timpuri hot=râte: de cinci ori pe zi: \n zori (subh), la amiaz= (zuhr), dup= amiaz= (isr), spre apusul soarelui (maghrib) [i la c=derea nop]ii (i[a), toate cu fa]a spre Al-Kaaba (Casa Sfânt=) aflat= \n Mecca. Exist= dou= tipuri de rug=ciune: privat=, pronun]at= de cinci ori pe zi (diminea]a, la prânz, dup=- amiaza, la asfin]it [i seara) [i comun=, rostit= de imam (preot) \n moschee (locul de cult musulman), \n fiecare vineri când are loc [i o predic= (hutba) de la amvon (minbar). Ambele tipuri au \n comun faptul c= sunt expresii JIHADUL ISLAMIC 83 ale devo]iunii religioase, sunt precedate de ablu]iuni (sp=larea mâinilor, a fe]ei, a picioarelor, a gurii), reprezint= versete coranice [i se pronun]= cu fa]a c=tre Mecca (Hunt, 2005). Ele se diferen]iaz= prin frecven]=: rug=ciunea privat= se face de cinci ori pe zi, iar cea colectiv= o dat= pe s=pt=mân=. |nainte de a se ruga, musulmanul trebuie s= fie curat pe haine [i corp, iar locul unde inten]ioneaz= s= fac= rug=ciunea trebuie s= fie curat. Religia islamic= interzice rug=ciunea la Mahomed, al]i profe]i sau \ngeri. Musulmanul se roag= doar la Dumnezeu. |n afar= de cele cinci rug=ciuni obligatorii musulmanul poate s= fac= [i alte rug=ciuni op]ionale. Salah sau cele cinci rug=ciuni obligatorii ale fiec=rei zile, rug=ciunea fiind rânduit= de Sura XX – Sura TH, 14, care descrie dialogul lui Dumnezeu cu Moise: "Serve[te-mi mie [i \mpline[te rug=ciunea \ntru amintirea Mea" (Coran, 1997). Credinciosul musulman, chemând ajutorul lui Dumnezeu pentru nevoile sale [i pentru ap=rarea \n fa]a demonilor, se roag= astfel: – Rug=ciunea Fadjr (diminea]a) de la sfâr[itul nop]ii, pân= cu pu]in \nainte de r=s=ritul soarelui. – Rug=ciunea Zahr (prânz) de la miezul zilei (ora 12), pân= dup=-amiaza. – Rug=ciunea 'Asr (dup=-amiaza) de dup=-amiaza târziu, pân= cu pu]in \nainte de \nceperea apusului soarelui. – Rug=ciunea Maghrib (apus) dup= apus, pân= se sfâr[e[te ziua. – Rug=ciunea 'lsha' (seara) noaptea, pân= la miezul nop]ii sau mijitul zorilor. Musulmanul [tie c= la rug=ciunile sale stau martori \n[i[i \ngerii lui Dumnezeu, ca o garan]ie c= rug=ciunea este mijlocit= c=tre Dumnezeu [i credinciosul ap=rat \n timpul rug=ciunii \mpotriva demonilor. Sura XVII – Sura drumului nop]ii, 80, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

84 m=rturise[te: "\mpline[te rug=ciunea la apusul soarelui pân= la \ntunericul nop]ii [i citirea zorilor, c=ci citirea zorilor are m=rturie (martori) pentru sine (Seliste, 2005). Rug=ciunea zilnic= poate fi considerat= un jihad nesfâr[it, care imprim= \n existen]a uman= un ritm continuu. Rug=ciunea zilnic= este poruncit= de Coran: "S= cerceteze templele lui Dumnezeu numai cel care crede \n Dumnezeu [i \n ziua de apoi [i \mpline[te rug=ciunea [i d= milostenii [i nu se teme de nimeni afar= de Dumnezeu" (Sura 9; 18) ."|mplini]i-v= rug=ciunea la cele dou= sfâr[ituri ale zilei [i la \ntâia veghe a nop]ii" (Sura 11; 116). "Noi ]i-am dat [apte (versuri), ce trebuie repetate, [i Coranul cel m=re]" (Sura 15; 87). 3. Al-Zakat – dania, milostenia s=racilor, o obliga]ie moral= a oric=rui musulman; \n limba arab= cuvântul zakat \nseamn= purificare, cur=]ire. Religia islamic= stabile[te plata daniei ca modul de a p=stra averea cur=]at= de l=comie [i avari]ie. Dania ritual= este obligatorie de 2,5% din valoarea veniturilor. Dania ritual= are o destina]ie precis= cum a men]ionat Coranul: "Milosteniile sunt numai pentru cei s=rmani [i nevoia[i [i pentru cei ce se ostenesc pentru ele [i pentru cei ale c=ror mâini sunt \mpreunate [i pentru cei datornici [i pentru drumul lui Dumnezeu [i pentru fiului drumului; aceasta este hot=rârea lui Dumnezeu" (Coran, 9:60) .Persoana care \l ofer= trebuie s= nu a[tepte nimic \n schimbul lui [i s= nu urm=reasc= laude din partea celorlal]i pentru actele sale de caritate. 4. Al-Saum – postul din luna Ramadanului; Sawm – postul din zori pân= la apus, \n luna Ramadan este important mai ales din perspectiva faptului c=, \n conformitate cu tradi]ia islamic=, Profetul a primit revela]ia Coranului \n luna Ramadanului. Credinciosul musulman reg=se[te \n post acelea[i valen]e ca [i cre[tinul, demonii fiind neputincio[i \n ispitire \n fa]a unui credincios musulman ajuns Muttaqi prin supunere sau pietate \n fa]a lui Dumnezeu, dezvoltat= prin Sawm-post. Acest gest de supunere absolut=, de smerenie \n fa]a Creatorului este cunoscut \n Islam ca Taqwa [i reprezint= calea sigur= prin care omul este ap=rat de p=cat [i de ispita demonilor. Timp de 30 de zile musulmanii adul]i trebuie s= posteasc= din zori pân= la apusul soarelui. Ramadanul este de fapt o perioad= nu doar de abstinen]= fizic=, ci [i de abstinen]= spiritual=: pietatea, rug=ciunea [i gândurile bune, \nso]ite de fapte pe m=sur= reprezint= idealul postului. C=l=torii, femeile gravide, femeile care al=pteaz= [i bolnavii pot amâna postitul, urmând s=-l fac= ulterior. Luna Ramadan este considerat= o lun= a iertarii [i a milei. (Seli[te, 2005) JIHADUL ISLAMIC 85 Religia islamic= stabile[te postul ca un mijloc de purificare, un exerci]iu de autocontrol [i o dovad= de credin]=. Postul ne ofer= justificarea viziunii acestuia ca b=t=lie spiritual=: "O, voi, cei ce crede]i, [i voi ave]i \ndatorirea pentru ajunare, cum aveau [i \nainta[ii vo[tri, ca s= fi]i cu frica lui Dumnezeu (…). Luna Ramadan, \n care s-a trimis Coranul ca \ndreptar pentru oameni [i \nv=]=tur= pentru drumul cel drept [i deosebire (\ntre adev=r [i minciun=), \n luna aceasta s= ajuneze cei de fa]=. Cine e \ns= bolnav sau \n c=l=torie s= posteasc= alt num=r de zile". (Funda]ia Taiba, 2007) Finalul postului este marcat de marea s=rb=toare a sfâr[itului Ramadanului, "Id al- Fitr", când se obi[nuie[te a se face schimb de daruri \ntre membrii familiei. 5. Al-Hajj – pelerinajul, al V-lea Stâlp al Credin]ei musulmane, \nseamn= vizita f=cut= de musulmani la Al-Ka'bah (Casa lui Allah) \n Macca la templul Kaaba (Al Bayt al-Atiq, "cea mai veche cas="), copie a pietrei din Rai la care se ruga Adam (Fouad al-Farsi, 2001). Sanctuarul a fost, conform tradi]iei, construit prima dat= de Ibrahim [i de fiul s=u Ismail, iar piatra din interior dat= de |ngerul Gavriil lui Ibrahim reprezint= leg=mântul lui Allah cu Ismail. Hajj-ul este o obliga]ie a fiec=rui adult musulman capabil s=-[i achite cheltuielile de c=l=torie din veniturile proprii [i are loc \n perioada dintre al optulea [i al treisprezecelea Dhu'l Hijjah, respectiv a dou=sprezecea lun= a Calendarului Islamic. Pelerinajul ("hajj") este cel mai potrivit jihad (Septar, 2007). Seyyed Hossein Nasr (1987) arat= c= "asemeni cavalerului aflat \n c=utarea Graalului Sfânt, pelerinul c=tre locuin]a Celui Iubit trebuie s= se angajeze \ntr-o lupt= spiritual= a c=rei finalitate face ca orice sacrificiu [i orice vicisitudine s= Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

86 p=leasc= \n semnifica]ie, \ntrucât pelerinajul c=tre Casa lui Dumnezeu implic=, pentru cel ce practic= jihadul l=untric, \ntâlnirea cu St=pânul Casei, Cel a[ezat \n centrul celeilalte Kaa'bah care este inima". Pelerinajul semnific= celebrarea gestului nefinalizat al lui Ibrahim de a-[i sacrifica fiul, pe Ismail, din ordinul lui Allah. Fiecare regul= a ritualului de hajj are o semnifica]ie aparte: \mbr=c=mintea pelerinului [i comportamentul s=u \n general simbolizeaz= purificarea ritual=. Pentru aceast= deplasare pelerinii trebuie s= fie \ntr-o stare de reculegere [i inspira]ie religioas=, le este interzis s= se b=rbiereasc=, s=-[i pieptene p=rul, s= foloseasc= parfumuri sau deodorate, s=-[i taie p=rul sau unghiile, fiind necesar= purtarea unor ve[minte speciale când ajung \n apropiere de haram – "cea mai sacr= fâ[ie de p=mânt din toat= crea]ia lui Dumneazeu". Comemorarea str=mo[ilor arabilor este marcat= de \ncercuirea Ka'abei (tawaf) de [apte ori \n sensul acelor de ceasornic, rug=ciuni \n locul unde s-a aflat Ibrahim, str=baterea distan]ei dintre Safa [i Marwa rememoreaz= c=utarea apei (izvorul Zemzem) de c=tre Agar, mama lui Ibrahim, aruncarea cu pietre \n stâlpi este o reamintire a ispitirii lui Ibrahim de c=tre diavol, ruga de pe Câmpia Arafat de unde a rostit Mahomed ultima predic= \nainte de a muri, care \ncheie ritualul (Hunt, 2005). Pelerinajul se \ncheie prin imitarea gestului f=cut de Ibrahim la origini: sacrificarea animalelor, eveniment numit Id al-Kabir ("marele sacrificiu").

Comunitatea islamic= – Oumma islamia

|n mod tradi]ional, se cunoa[te c= mediul geografic unde a luat fiin]= Islamul este platoul de[ertic care se nume[te Higaz, de-a lungul coastei occidentale a Arabiei, care d= spre Marea Ro[ie (Frattasio, 2006). Aici, Profetul Mahomed a avut o serie de revela]ii verbale de la Dumnezeu, prin intermediul Arhanghelului Gavril. Singur=t=]ile unui spa]iu pustiu apar astfel prin excelen]= prielnice sentimen- tului unui contact direct cu Divinitatea (Bloch,1975). JIHADUL ISLAMIC 87 De[i, \ntr-un sens istoric, musulmanii dateaz= \nceputurile religiei lor \nc= din timpul lui Mahomed, \n secolul al VII d.Ch., \ntr-un sens religios ei v=d aceast= religie identic= cu monoteismul adev=rat pe care profe]ii de dinaintea lui Mahomed, precum Abraham (Ibrahim), Moise (Musa) [i Iisus (Isa), l-au r=spândit. Dup= \nv=]=turile Coranului, islamul este adev=rata religie, indiferent de profetul care a ini]iat-o sau de epoca ini]ierii. Islamul este "adeziunea la pacea lui Dumnezeu", sinonim= \ntr-un fel cu religia revelat= sau cu religia monoteist=, cea a lui Noe, Avraam, Moise sau Mahomed. Islamul este, de fapt, ultima dintre religiile monoteiste, mesajul lui Dumnezeu revelat profetului Mohamed de c=tre Arhanghelul Gavriil. |n]elegând islamul ca pe o supunere fa]= de Allah, nu putem s= nu ne punem o serie de \ntreb=ri: cum pot oameni atât de sensibili s=-[i transforme propriile trupuri \n arme care s= extermine atât de mul]i oameni nevinova]i? Pentru a afla r=spuns la aceast= \ntrebare, ne-am propus \nainte de toate s= reflect=m asupra islamului \n contextul culturii [i civiliza]iei specifice.

Profetul Mahomed

Tradi]ia precizeaz= c= apari]ia islamului [i a comunit=]ii musulmane (Oumma islamia) st= sub semnul profetului Mahomed (circa 570 – 632 dup= Hristos), care a locuit \n Arabia de Vest (Louis de Premare, 2001). Conceptul de profet \n Islam este asem=n=tor ideii dezvoltate \n Cre[tinism. Cuvântul arab "nabiyy" este legat de Hebrew Nebi, cel mai folosit cuvânt pentru "profet" \n Vechiul Testament. Profet semnific= o persoan= c=reia i-a fost trimis un mesaj de la Dumnezeu pentru a-l transmite \ntregii omeniri sau unui grup specific. Mesajul (risala) \nseamn= \mputernicirea de c=tre Allah a unuia dintre robii S=i cu transmiterea unei legi religioase sau a unor anumite rânduieli. Cuvântul este o explica]ie, a[adar, a Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

88 leg=turii dintre profet [i ceilal]i oameni, este o rela]ie de trimitere ca mesager (Liga Islamic=, 2006). Pentru un musulman, un Profet nu \nseamn= \n primul rând cineva care s= fie capabil s= prezic= viitorul, de[i multe dintre prezicerile lui Mahomed s-au \ndeplinit \ntr-un mod uimitor, ci un om care a fost trimis de Allah/Dumnezeu Prea\naltul pentru a-i chema pe oameni la c=in]= [i credin]=, pentru a-[i dedica via]a binelui [i a-i ajuta s= redescopere scopul pentru care au fost crea]i (Khurram, 2007). Ca termen, Profetul (Nabiyy) este un om liber, b=rbat pe care Allah l-a ales pentru a-i transmite lui revela]ia (Funda]ia Taiba, 2008). Spre deosebire de Profet, cuvântul "profe]ie" (nubu'a) deriv= de la naba' care \nseamn= "[tire, veste" [i are sensul de ajungere a unei ve[ti de la Allah, prin intermediul revela]iei, la acela dintre robii S=i pe care l-a ales pentru aceasta. Cuvântul este o explica]ie, a[adar, rela]ia dintre profet [i Allah Preaputernicul const= \n revela]ie [i \n transmiterea unor [tiri. A[adar, Profetul (Nabiyy) este cel care transmite mesajul lui Allah Prea\naltul, mesajul este \nf=]i[area unei leg=turi dintre trimis [i lume, \n vreme ce profe]ia este \nf=]i[area unei leg=turi dintre profet [i Allah Preaputernicul [i Prea\naltul (Traducerea sensurilor, 2006). Primul profet trimis de Allah Prea\naltul [i sprijinit de o revela]ie [i de rânduieli a fost Adam, str=mo[ul neamului omenesc, iar ultimul profet a fost profetul Mahomed, dup= care nu a mai existat vreun alt profet. "Mahomed nu este tat= nici unuia dintre b=rba]ii vo[tri, ci el este Trimisul lui Allah [i \ncheietorul profe]ilor, [i Allah este Atoate[tiutor" (33 : 40). Allah Prea\naltul pomene[te \n Cartea Sa numele a dou=zeci [i cinci de profe]i trimi[i (...). Ace[tia sunt: Adam, Idris, Noe, Hud, Salih, Avraam, Lot, Ismail, Isaac, Iacob, Iusuf, {u'ayb, Iov, Dhu-L-Kifl, Moise, Aaron, Solomon, David, Elia, Eliasar, Iona, Zaharia, Yahya, Iisus [i Mahomed (Traducerea sensurilor, 2006). To]i au fost trimi[i de Allah pentru a ilustra atributele sale: Moise cu blânde]ea, Solomon cu \n]elepciunea [i gloria, Iisus Hristos cu dreptatea [i iubirea (Ruslan, 2003), \nzestra]i fiind cu for]e miraculoase. Profetul Moise a avut un toiag care s-a preschimbat \ntr-o viper= ce alerga, cu voia lui Allah, [i avea o mân= care se ar=ta alb=, f=r= s= fie lovit= de nici o v=t=mare, de asemenea cu voia lui Allah. Tot cu voia lui Allah, Iisus i-a \nviat pe mor]i [i i-a t=m=duit pe orbi [i pe lepro[i. {i toate acestea au avut loc \n trecut [i au fost asemenea unui b=] de chibrit care s-a aprins [i dup= aceea s-a stins; cel care a fost de fa]= l-a v=zut JIHADUL ISLAMIC 89 aprins, iar cel care a venit dup= aceea nu a mai v=zut flac=ra lui (Traducerea sensurilor, 2006). Mahomed sau Ubu'l Kassim cum era numit, s-a n=scut la anul 570, dup= Hristos, an cunoscut drept "anul Elefan]ilor". Numit [i "pecetea profe]ilor", el [i-a tr=it copil=ria la Mecca, redenumit fiind apoi Mahomed (|n]eleptul). Deoarece tat=l lui, Abdullah, fiul lui Abdu al-Muttalib, din neamul Hasim al tribului Qurays, a murit pe când el avea numai dou= luni [i mama sa, pe nume Amina, când el \mplinea 6 ani, Mahomed a fost crescut mai \ntâi de bunicul s=u, apoi de un unchi pe nume Abu Talib, c=petenia clanului hasemit. Unchiul [i so]ia sa Fatima l-au primit sub acoperi[ul lor, ocupându-se de educa]ia lui. Familia hasemit= era s=rac= \n perioada aceea, dar s= nu uit=m c= se bucura de notorietate [i de un mare prestigiu religios \n fa]a tuturor arabilor, datorit= voca]iei lor de "servitori ai pelerinilor" (cei care sunt \ns=rcina]i cu g=zduirea pelerinilor veni]i la Ka'aba), ceea ce era o mare onoare (Septar, 2006). Dup= cum era obiceiul, copilul Mahomed a fost trimis s= tr=iasc= pentru un an sau doi al=turi de o familie de beduini. Acest obicei s-a p=strat pân= de curând de familiile nobile din Mecca, Medina, Taif, [i alte ora[e ale Hijazului. Traiul departe de ai s=i \n frageda copil=rie a avut implica]ii importante pentru Mahomed. Pe lâng= \ndurarea greut=]ilor specifice vie]ii de de[ert, el a prins gustul limbii bogate atât de mult iubit= de c=tre arabi (vorbirea corect= era arta lor cu care se mândreau cel mai mult) [i a \nv=]at s= fie r=bd=tor; a v=zut ce \nseamn= st=pânirea de sine a p=storilor, cu care a \mp=rt=[it pentru prima oar= via]a lor solitar=, pe care mai apoi a \n]eles-o [i a apreciat-o. Abu Talib \l lua pe Mahomed adeseori \n c=l=torie cu caravana, \n ]inuturi \ndep=rtate, negustore[ti, ajungând [i la Mecca. Aceasta se afla la r=scrucea lumii, pe drumul dintre India [i Persia, Siria [i Grecia. Era locul unde c=l=torii se odihneau, iar negustorii \[i \ncheiau afacerile. Mecca era ora[ul unde preo]ii [i profe]ii minori ai unor religii stranii c=utau s= satisfac= nevoile religioase ale c=l=torilor (Cornila, 2008). Când avea 12 ani, Mahomed a mers \n Siria, unde un preot cre[tin i-a prezis c= el va fi profetul despre care se vorbe[te \n Biblie. |n tinere]ea sa, Ubu'l Kassim l-a \nso]it adeseori pe unchiul s=u, cu caravana, \n c=l=torii spre Palestina. Aici a \ntâlnit evrei care se \nchinau singurului Dumnezeu – Yahve – [i cre[tini care, a[a gândea el, se \nchinau la Treimea Dumnezeiasc= – Tat=l, Fiul [i Duhul Sfânt. El a mai Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

90 \ntâlnit hindu[i, care pretindeau c= exist= mai multe reprezent=ri ale unicului Dumnezeu – Brahman, [i a \ntâlnit oameni din Asia care adorau zeii vântului, ai soarelui [i ai ploii (Cornila, 2008). Dup= ce a \mplinit dou=zeci de ani, Mahomed d= dovad= de discern=mânt [i de o judecat= cump=tat=. |ns=[i numele de Mahomed \nseamn=, \n limba arab=, numele "cel demn de laud=" (Sourdel, 1993). Datorit= onestit=]ii sale exemplare [i a corectitudinii lui, este poreclit de locuitorii din Mecca, drept "El-Emin", adic=, "Cel demn de \ncredere", "Cel sincer" sau As-Sadiq, "Cel corect". |n]elepciunea lui Mahomed era recunoscut= unanim. Odat=, \n timp ce restaurau Kaaba, diferite clanuri Quraia \[i disputau violent dreptul cu privire la cel care ar trebui s= aib= onoarea de a pune Piatra Neagr= la locul ei. Cum erau pe cale de a-[i scoate s=biile din teac= [i a se r=zboi, l-au rugat pe Profet s= medieze \ntre ei [i pacea a fost restabilit=. El a a[ezat Piatra Neagr= pe mantia lui [i i-a rugat pe to]i [efii de clan s= apuce de margini pentru a o ridica, dup= care a rea[ezat cu mâinile sale piatra la locul ei (Khurram, 2007). |n virtutea calit=]ilor sale morale, Mahomed este ales ca membru \ntr-o organiza]ie numit= Alian]a pentru Caritate, personalitatea sa pur= [i vertical= fiind un model perfect al principiilor pe care le predica (Abul A'la Mawdudi, 1963). Calit=]ile sale morale erau atât de mult elogiate, \ncât o negustoreas= bogat= din Mecca, Khadijah i-a propus s= lucreze pentru el. Khadidja devenise ea \ns=[i o redutabil= femeie de afaceri (Ziua, 9 iunie 2007). Era admirat= nu doar pentru averea ei considerabil=, ci [i pentru generozitatea, \n]elepciunea [i comportarea irepro[abil=. Fiind femeie, era nevoit= s= \ncredin]eze unor b=rba]i sarcina de a str=bate cu caravana sa drumurile periculoase, precum [i vânz=rile m=rfurilor sale \n ]=ri \ndep=rtate. Din clipa \n care Mahomed a preluat afacerile Khadijei, câ[tigul a sporit substan]ial. Aceast= asociere de afaceri dintre proprietar= [i tân=rul protejat, \nt=rit= de loialitatea lui Mahomed, a trezit admira]ia Khadijei, care l-a cerut \n c=s=torie \n anul 576. Mahomed a acceptat. El JIHADUL ISLAMIC 91 avea doar dou=zeci [i cinci de ani, iar ea avea patruzeci (Septar, 2006). |mpreun= au avut [ase copii (patru fete [i doi b=ie]i). B=ie]ii au murit \nainte de a dep=[i vârsta copil=riei. Despre trei dintre fete nu se [tie exact dac= erau fiicele lui Mohamed, sau proveneau din dou= c=s=torii anterioare ale so]iei sale. A fost un tat= [i un so] iubitor [i grijuliu, iar familia sa i-a fost devotat= \n pofida s=r=ciei benevole; El [i-a pus \n practic= \ntotdeauna propriul sfat "Cel mai bun dintre voi este cel care e cel mai bun cu propria sa familie" (Khurram, 2007). Cererea \n c=s=torie a Khadijei [i acceptarea ei de c=tre viitorul profet au marcat na[terea Islamului. Khadidjah a fost prima persoan= convertit= la Islam, dup= ce Mahomed a avut prima sa viziune profetic=. Pe deplin \ncrez=toare \n cele spuse de Mahomed, [i-a pus averea la dispozi]ia so]ului ei, Mahomed r=scump=rând sclavi, ajutându-i pe s=raci, pe orfani [i pe v=duve, sau pe cei care fugeau din cauza persecu]iilor de tot felul. Profetul a eliberat el \nsu[i 63 de sclavi (Khurshid, 1980). Influen]a de care se bucura so]ia lui \i oferea o protec]ie considerabil= (Ziua, 9 iunie 2007). C=s=toria cu Khadija i-a furnizat sprijinul "l=untric". Ea era unica sa so]ie, c=reia \i \mp=rt=[ea grijile [i aspira]iile sale. Khadija a fost foarte atent= cu el pân= la moartea sa, survenit= dou=zeci [i cinci de ani mai târziu (Septar, 2006). Mahomed i-a cinstit \ntotdeauna memoria [i vorbea despre ea folosind numai cuvinte dr=g=stoase, \n a[a fel \ncât i-a trezit gelozia viitoarei sale so]ii, Aysha.

Prima revela]ie

La 40 ani, dup= ce c=l=torise foarte mult, Mahomed obi[nuia s= se retrag= \ntr-o pe[ter=, la poalele Muntelui Hira, situat la cca 5 km de Mecca, pentru a petrece mai multe zile [i nop]i \n medita]ie [i contemplare. |n anul 610, \n luna a IX-a, luna Ramadanului, Mahomed se confrunt= cu prima sa revela]ie (wahi), care \nseamn= [i primul mare eveniment al Islamului (Septar, 2006). Cuvântul wahi \nseamn= \n limba arab= transmiterea unui mesaj \n tain= [i repede. |n timp ce st=tea s= mediteze \ntr-o pe[ter= de unul singur, |ngerul Gavril a ap=rut \naintea lui \n chip de om [i i-a spus: "Cite[te!", iar Profetul a r=spuns: "Eu nu [tiu s= citesc", dup= care – continu= relatarea – "|ngerul Gavril m-a cople[it cu \mbr=]i[area sa pân= ce nu am mai putut suporta. Apoi, el m-a l=sat [i a spus: "Cite[te!". Din nou am spus: "Eu nu Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

92 [tiu s= citesc". De trei ori Mahomed a sus]inut c= nu e capabil s= o fac=, dar de fiecare dat= porunca i-a fost repetat=. |n sfâr[it, el a recitat cuvintele care \l proclam= pe Dumnezeu creator al omului [i sursa \ntregii [tiin]e: "Cite[te! \n numele Domnului T=u care a creat, Care l-a creat pe om din sânge \nchegat! Cite[te! Domnul t=u este Cel mai Nobil, Este Cel care l-a \nv=]at cu calemul, L-a \nv=]at pe om ceea ce el nu a [tiut!" (Surat al-Alaq 96: 1-5). El a recitat aceste cuvinte dup= \nger, iar dup= aceea, \ngerul i-a spus: "Tu e[ti trimisul lui Allah!". |nsp=imântat de prima experien]= divin= [i cople[it de imensa povar= a adev=rului [i mesajului, el a ie[it din pe[ter= tremurând [i cu inima cutremurat= (Khurram, 2007). Profetul nu a prea \n]eles atunci ce i s-a \ntâmplat, pentru c= el nu [tia nici s= scrie [i nici s= citeasc=. Când a ajuns acas=, a povestit so]iei sale cele \ntâmplate. Dup= trei ani a ap=rut din nou Arhanghelul Gavriil ("Jibril"), spunându-i: "[i a[teapt=-l pe Domnul t=u cu r=bdare". Allah a dezv=luit tuturor mesagerilor c= El este Unicul [i c= nu exist= altcineva \n afar= de El la care oamenii s= se \nchine, la care s= serveasc= [i de care s= asculte. Noi am trimis un Mesager printre to]i oamenii care s= spun=: "\nchina]i-v= lui Dumnezeu [i \ndep=rta]i-v= de zeit=]i false": Printre ei sunt [i cei pe care i-a ghidat Dumnezeu, dar al]ii au primit falsa orientare pe care [i-au meritat-o. C=l=tori]i de-a lungul p=mântului [i vezi pieirea renega]ilor (Coran; 16; 36). Allah a f=cut m=rturie \n leg=tur= cu mesajul lui Mahomed c= el este integral, comun pentru to]i oamenii, atunci când a zis: "[i Noi nu te-am trimis decât ca vestitor [i prevenitor pentru toat= lumea, \ns= cei mai mul]i dintre oameni nu [tiu" (Coran, 34; 28; de v=zut [i, "Traducerea sensurilor", 2006). |n acest fel Mahomed se \nf=]i[a arabilor \n calitatea sa de profet direct responsabil de succesul mesajului divin, [i de fondator [i lider al comunit=]ii musulmane c=reia \i indica direc]iile de evolu]ie. (Hunt, 2005) JIHADUL ISLAMIC 93 C=p=tând con[tiin]a c= este trimisul pentru profe]ie, Mahomed spune: "O oameni! Eu sunt pentru voi to]i Trimisul lui Allah!" (Coran, Al- Araf;158). El \ncepe s= predice, \ntâi \n familie [i printre cuno[tin]e, apoi publicului larg, reu[ind s= atrag= din ce \n ce mai mul]i converti]i la noua sa religie (Cornila, 2008). |n timpul predicilor lui deschise, publice, Mahomed a \ntâlnit un grup format din [ase oameni din Madinah (numit atunci Yathrib) \mplinind pelerinajul, [i i-a invitat s= recunoasc= Islamul. Ei s-au \ntors la Madinah musulmani [i i-au invitat pe ceilal]i din triburile lor s= se al=ture noii credin]e. Timp de treisprezece ani, acest om a predicat Mesajul Divin \n Mecca, reprezentând \ntruchiparea tipului de om ideal, pe care stilul de via]= prop=v=duit de Islam caut= s= \l produc=. Gândurile [i comportamentul s=u, cuvintele [i motivele sale, tratamentul acordat celorlal]i [i faptele sale generoase \n slujba umanit=]ii au ar=tat felul de caracter [i excelenta moral= pe care Islamul le putea produce. El a fost un exemplu str=lucit despre cum un credincios al lui Allah ar trebui s= se conduc= \n via]= (Abul A'la Mawdudi,1963). |n anul urm=tor, doisprezece oameni din Madinah au venit \n timpul de Hajj [i Profetul a ajuns la o \n]elegere cu ei \ntr-un loc numit Al-'Aqabah \n 621 d.Ch.. Aceast= \n]elegere e cunoscut= sub denumirea de "Prima \n]elegere de la Al-'Aqabah" (Septar, 2006). |n acest angajament, ei au hot=rât s= i se supun= doar lui Allah, s= nu fure, s= nu comit= adulter, s= nu-[i ucid= copiii, s= nu comit= r=u. Li s-a spus de c=tre Mahomed c= dac= vor tr=i sub acest leg=mânt, Allah va fi mul]umit de ei [i-i va r=spl=ti cu Paradisul. Al doilea leg=mânt al musulmanilor din Madinah, numit [i "Constitu]ia lui Madinah" (Harun Yahya, 2002), a fost stabilit \n 622 d. Ch. \n acela[i loc, Al-'Aqabah, participând la acest eveniment 73 oameni. Acest leg=mânt a fost o extindere a primului leg=mânt. El a intrat \n vigoare \n 622 [i a fost aplicat pân= \n 632. Prin intermediul prevederilor din acest leg=mânt, Profetul Mahomed aprecia despre conflictele dintre aceste societ=]i, care s-au du[m=nit [i au fost chiar incapabile s= ating= vreo form= de compromis, c= au putut ajunge la un final, [i au putut \n cele din urm= s= tr=iasc= una al=turi de alta (Harun Yahya, 2002). Totodat=, a fost stabilit ca musulmanii din Madinah s=-l protejeze [i s=-l ajute pe Profet \mpotriva tuturor relelor, a[a cum \[i protejeaz= propriile so]ii [i copiii. Toate pericolele care puteau ap=rea \n urma acestui Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

94 leg=mânt au fost explicate de c=tre 'Abbas, unchiul lui Mahomed, musulmanilor din Madinah, \n termeni clari. Dar musulmanii din Madinah au spus: "\l lu=m (pe Profet) \n ciuda tuturor amenin]=rilor fa]= de proprietate, avere [i via]=. Spune-ne, o, Profet al lui Allah! Care ne va fi r=splata dac= r=mânem credincio[i acestui jur=mânt?" Profetul a r=spuns: "Paradisul". {i-au \ntins mâinile c=tre el iar el c=tre ei, [i astfel leg=mântul a fost \ncheiat. Acest leg=mânt includea clauze despre situa]iile de r=zboi \n care datoria musulmanilor din Madinah era s=-l apere pe Profet \ntr-un atac extern venit din partea meccanilor. Conform Constitu]iei lui Madinah, oricine este liber s= adere la orice credin]= sau religie sau s= fac= orice alegere politic= sau filozofic=. Oamenii care \mp=rt=[esc acelea[i puncte de vedere ar trebui s= se adune [i s= formeze o comunitate. Fiecare este liber s=-[i exercite propriul lui sistem de justi]ie. Totu[i, cineva care a comis o crim= nu ar fi protejat de nimeni. Nu to]i au acceptat mesajul lui Dumnezeu transmis prin Mahomed (Septar, 2006). Chiar [i \n propriul lui clan au fost unii care au refuzat \nv=]=turile lui [i mul]i comercian]i s-au opus \n mod activ mesajului. Paradoxal, aceast= opozi]ie a servit la intensificarea sensului misiunii lui Mahomed [i \n]elegerii felului \n care Islamul difer= de p=gânism. Credin]a \n unicitatea lui Dumnezeu este cea mai important= \n Islam: [i acest concept st= la baza \ntregii dogme islamice. Versetele coranice subliniaz= unicitatea lui Dumnezeu, \i avertizeaz= pe cei care o neag= c= \i a[teapt= o pedeaps= iminent=, [i declar= nem=rginit= compasiune acelora care se supun voin]ei Lui. Aceste versete vorbesc necontenit de Ultima Judecat=, când Dumnezeu, Judec=torul, va pune \n balan]= credin]a [i faptele fiec=rui om, r=spl=tindu-l pe credincios [i pedepsindu-l pe p=c=tos (Septar, 2006). Când \mplinea 50 ani, \n al 10-lea an al profe]iei sale, Mahomed a trebuit s= \nfrunte, cu durere, moartea unchiului s=u Abu Talib. Dup= moartea lui Abu Talib [i a so]iei sale Khadijah, Mahomed alege s= mearg= \n Ta'if, un ora[ la 60 mile vest de Mecca. Sosind \n Ta'if, \nso]it fiind de Zaid bin Harithah, a mers la trei oameni importan]i ai ora[ului, chemându- i la Islam. To]i trei au refuzat, lovindu-l pe Profet cu pietre peste picioare [i gonindu-l \n huiduieli. Trudit, trist [i foarte nefericit, Mahomed a oprit pre] de câteva clipe \ntr-o gr=din= unde s-a rugat. Proprietarii gr=dinii i-au oferit ospitalitate [i i-au trimis struguri prin servitorul lor, 'Addas. Ziua de la Ta'if a fost cea mai grea zi din via]a Profetului: a fost zgâriat, r=nit, JIHADUL ISLAMIC 95 \nsângerat, [i cu toate acestea n-a rostit m=car un cuvânt de blestem asupra celor care \i pricinuiser= atâta r=u. Alinarea a sosit pentru Mahomed sub forma unei remarcabile c=l=torii de noapte la Ierusalim, numit= Al-lsra', [i ascensiunea la Rai \n aceea[i noapte – Al-Mi'raj. Este [tiut c= aceasta a r=mas un eveniment memorabil pentru Profet (Septar, 2006). Allah l-a onorat prin aceast= c=l=torie unic= [i extraordinar=, \n timpul c=reia, Mahomed a v=zut cu proprii ochi gloria lui Allah [i opera Universului. A fost un mare sprijin moral de care avea mare nevoie, \nt=rindu-i [i mai tare credin]a c= Allah este mereu cu el. Mahomed a relatat cum s-a \ntâmplat, dând detalii vii asupra c=l=toriei [i ascensiunii: \ntr-o noapte |ngerul Gavriil l-a trezit din somn [i l-a luat la Ierusalim, c=l=rind un animal care ar=ta ca un cal \naripat – Buraq. |n ceruri, i-a \ntâlnit pe to]i profe]ii (Adam, Abraham, Moise, Iisus [i Harun) pe care i-a condus \n rug=ciune, dup= care i-au fost ar=tate diferite secven]e tr=ite de locuitorii Paradisului [i Iadului, totodat= el fiind singurul care a avut onoarea s=-l vad= pe Allah. La aceast= \ntâlnire, Mahomed a primit porunca de a \mplini \mpreun= cu to]i musulmanii cinci rug=ciuni pe zi (Septar, 2006). |ntreaga c=l=torie miraculoas= a ]inut o scurt= vreme din noapte. |n diminea]a urm=toare, când Mahomed [i-a relatat experien]a, meccanii l-au luat \n derâdere spunând c= a \nnebunit, \ns= musulmanii l-au crezut. Profetul a dat detalii grafice asupra c=l=toriei [i o caravan= care se \ntorcea din Ierusalim cu care se \ntâlnise \n drum a confirmat detaliile date.

|n numele credin]ei

Pe m=sur= ce num=rul celor ce \l urmau cre[tea, mesajul lui Mahomed, care \ndemna la credin]= \ntr-un Dumnezeu unic, a devenit o amenin]are pentru interesele financiare ale p=turii sociale format= din negustorii boga]i din tribul Quraysh. Ostilitatea dintre Mahomed [i negustori s-a intensificat treptat, unchiul s=u, Abu Talib, fiind cel care l-a avertizat c= via]a-i este \n pericol.Temându-se pentru siguran]a adep]ilor s=i, el \i trimite, pe unii dintre ei, \n Etiyopia, unde conduc=torul cre[tin Negus, un rege-preot, cunoscut pentru bun=tatea [i sim]ul s=u de dreptate, [i-a extins protec]ia asupra lor. Memoria acestuia a fost p=strat= de c=tre musulmani mereu, la na[terea Islamului, primii musulmani afla]i Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

96 \n suferin]= fiind ajuta]i de un cre[tin, lucru mai mult decât semnificativ (Septar, 2006). La moartea Negusului, Profetul Mahomed a oficiat \n moscheea sa din Medina o rug=ciune special= de \nmormântare, denumit= "rug=ciunea celui absent". |n Mecca persecu]iile s-au intensificat, cei care \l urmau pe Mahomed fiind chinui]i, abuza]i, [i chiar tortura]i. |ntr-un final, Mahomed [i-a trimis [aptezeci dintre cei care \l urmau \n nord, \n ora[ul Yathrib, care avea s= fie numit mai apoi "Medina" (Ora[ul). Mai târziu, \n toamna timpurie a anului 622, el a aflat de un complot de asasinat \mpotriva lui, [i \mpreun= cu cel mai apropiat prieten al lui, Abu Bakr As-Siddiq, s-a decis s= \i urmeze pe emigran]i. Cei care \i puseser= la cale asasinarea, au ajuns acas= la Mahomed [i l-au g=sit pe v=rul lui, Ali, dormind \n patul lui. |nfuria]i, meccanii au pus un pre] pe capul lui Mahomed [i au pornit \n urm=rirea lui (Septar, 2006). Mahomed [i Abu Bakr s-au refugiat \ntr-o pe[ter= ascunzându- se de cei care \i urm=reau. La intrarea \n pe[ter=, miraculos pentru timpul scurt scurs, un p=ianjen a ]esut o pânz=. Când au v=zut c= pânza nu era rupt=, meccanii au trecut pe lâng= pe[ter=, considerând locul neumblat, iar Mahomed [i Abu Bakr [i-au continuat drumul spre Medina, unde au fost primi]i cu bucurie atât de o mul]ime de medini]i, cât [i de meccanii care plecaser= dinainte pentru a preg=ti drumul. (Septar, 2006) Acest eveniment, numit Hijrah, marchez= \nceputul "calendarului musulman" (era musulman= sau era Hegirei), respectiv anul 1, \n form= abreviat= H sau AH (Anno Hegira) care corespunde anului 622 dup= Hristos. De re]inut este c= "noul calendar" este un calendar lunar, dar care difer= de alte asemenea calendare (de exemplu, calendarul Celtic) prin aceea c= este sincronizat doar cu ciclurile lunii, nu [i cu anul solar, rezultând ani de 354 sau 355 de zile. Un an lunar num=r= 11 zile mai pu]in decât anul solar. Hijrah, tradus din arab= ca emigrare, este cunoscut [i sub numele de "Hegira" dup= pronun]ia anglo-saxon=, cu \n]elesul unui JIHADUL ISLAMIC 97 "Zbor", lucru inexact. Potrivit Septar (2006), Hijrah nu a fost un zbor, ci o emigrare pl=nuit= cu grij=, care marcheaz= \nceputul erei islamice [i de asemenea un nou mod de via]= pentru Mahomed [i musulmani. Cei care l-au \nso]it pe Mahomed \n Hijrah au fost numi]i "muhajirun" – care \nseamn= "cei care au f=cut hijrah" sau "emigran]ii" –, pe când cei din Medina care deveniser= musulmani au fost numi]i "ansar" sau "ajut=torii". Principiul organiza]ional al comunit=]ii nu a fost \nrudirea de sânge, ci o \nfr=]ire mai nobil= a tuturor musulmanilor (Septar, 2006).

Calea spre Mecca

Acordând ascultare istoricului Barnaby Rogerson "dac= Mecca a fost creuzetul \n care Mahomed s-a metamorfozat dintr-un biet orfan \n Profet, Medina a fost locul din care Profetul a transformat Arabia tribal= \ntr-un stat teocratic" (Ziua, 9 iunie 2007). Dup= ce a emis \nainte de toate regula ca niciun credincios s= nu fie pedepsit cu moartea pentru omorârea unui necredincios (Ruslan, 2003), Mahomed porne[te r=zboiul \mpotriva cet=]ii Mecca, apreciind c= "r=zboiul [i pacea sunt un drept comun al tuturor credincio[ilor, iar totalitatea comunit=]ii credincio[ilor are datoria s= r=zbune sângele [i via]a celor c=zu]i \ntr-o b=t=lie purtat= pentru cauza lui Dumnezeu". Calit=]ile excep]ionale ale lui Mahomed au impresionat atât de mult medini]ii, \ncât, din cercet=rile datorate lui Septar (2006), triburile rivale [i alia]ii lor au strâns rândurile la 15 martie 624, dup= Hijrah, dat= la care [i Mahomed \mpreun= cu cei care \l sus]ineau au pornit \mpotriva p=gânilor din Mecca. Aceast= prim= b=t=lie ce a avut loc lâng= Badr, acum un mic or=[el din sud-vestul Medinei, a avut mai multe efecte importante. For]ele musulmane, dep=[ite la num=r, rata fiind de 3 la 1, i-au \nvins pe meccani. |n al doilea rând, disciplina dovedit= de musulmani a ar=tat meccanilor Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

98 \nc= o dat= abilit=]ile celui pe care ei \l goniser= din ora[. Unul dintre triburile aliate, care a promis ini]ial s= sus]in= musulmanii \n b=t=lia de la Badr, dând dovad= de indiferen]=, la momentul luptei, a fost expulzat din Medina, dup= o lun= de la b=t=lie. Cei care au pretins a fi alia]i ai musulmanilor, dar s-au opus lor \n mod tacit, erau avertiza]i: pentru a fi membri \n cadrul comunit=]ii se impune obliga]ia de sus]inere total=. Un an mai târziu, \n 625, meccanii s-au re\ntors. Cu o armat= alc=tuit= din 3.000 de oameni, i-au \ntâlnit pe musulmani pe Uhud, un deal \n afara Medinei. Dup= un ini]ial succes, musulmanii au fost \mpin[i \napoi [i \nsu[i Profetul a fost r=nit. Deoarece meccanii [tiau c= musulmanii nu fuseser= \nfrân]i, ci doar câ[tigaser= o b=talie, cu o armat= ce num=ra 10.000 de capete, au atacat din nou Medina doi ani mai târziu. Rezultatul, de ast= dat=, a fost cu totul altul. La "B=t=lia Tran[eelor", de asemenea, [tiut= [i ca "B=t=lia Confedera]iilor", musulmanii au \nregistrat o victorie remarcabil=. Dup= un asediu neconcludent, meccanii au fost for]a]i s= se retrag=. Mahomed este recunoscut conduc=torul religios [i politic al ora[ului Medina, care a devenit, \n scurt timp, [i capitala primului stat islamic. Astfel, a fost adoptat= Constitu]ia Medinei sub care clanurile, acceptându-l pe Mahomed ca fiind Profet al lui Dumnezeu, au format o alian]=, sau o federa]ie datat= din aceast= perioad=. S-a punctat con[tiinciozitatea politic= a comunit=]ii musulmane; membrii ei s-au definit ca fiind o comunitate separat= de to]i ceilal]i. Constitu]ia a definit, de asemenea, rolul nemusulmanilor \n cadrul comunit=]ii. Evreii erau liberi s= \[i practice propria religie; la fel [i cre[tinii. Atât evreii, cât [i cre[tinii erau considera]i "oameni ai C=r]ii". "Tora" evreiasc=, ca [i "Evanghelia" cre[tinilor erau considerate de c=tre musulmani c=r]i sacre. Primul lucru pe care l-a f=cut Profetul dup= ce a sosit la Medina a fost s=-i \nfr=]easc= pe localnici cu emigran]ii. Aceast= \nfr=]ire r=mâne [i ast=zi o particularitate a musulmanilor (…). Musulmanii au format o comunitate bazat= pe JIHADUL ISLAMIC 99 credin]= [i fraternitate, punând astfel temelia statului islamic. S-a ridicat prima construc]ie. Aceasta a fost moscheea – masjid, o construc]ie destinat= ador=rii lui Allah/Dumnezeu cel Unic, numit= Masjid an-Nabawi – "Moscheea Profetului". Din momentul acela, moscheea a r=mas marca vie]ii comunitare [i sociale a musulmanilor, spa]iul adecvat integr=rii dimensiunilor spirituale [i politice ale Islamului, o surs= de identificare, un martor al existen]ei Islamului. |n acela[i timp, s-au luat m=suri [i au fost construite institu]iile necesare integr=rii \ntregii vie]i sociale, conform centr=rii vie]ii musulmanului pe adorarea Unicului Dumnezeu. |n acest scop au fost fixate cele cinci rug=ciuni zilnice, postul din luna Ramadan – zakat – dania ritual= obligatorie. Atât timp cât nu a existat o alt= recomandare divin=, musulmanii au urmat practicile respectate de evrei [i cre[tini. Astfel, ei obi[nuiau s= se roage \n direc]ia Ierusalimului, dar curând, aceast= direc]ie a fost schimbat= prin porunc= divin= [i musulmanii s-au rugat spre Mecca. Acest eveniment istoric a marcat formarea noii comunit=]i islamice (Khurram, 2007). Musulmanii nu au \ncercat s= \[i impun= religia \n fa]a altor popoare. Evreii, ca [i cre[tinii, aveau libertatea de a-[i practica religia \n sinagogile [i bisericile lor. Cu toate acestea, li s-a interzis s= \ncerce s= \i converteasc= pe musulmani. Atât evreii, cât [i cre[tinii erau obliga]i s= pl=teasc= un impozit – "capita]ia" sau "jizya". Nu era foarte diferit de impozitele pl=tite de musulmani. Deoarece musulmanilor nu le era \ng=duit s= \mprumute bani cu dobând=, primii c=m=tari au fost evreii [i cre[tinii. Musulmanii aveau dreptul de a mo[teni bani [i bunuri de la evrei [i cre[tini. Ace[tia din urm= \ns= nu puteau mo[teni bani de la musulmani. De[i legea \i favoriza pe musulmani, evreii [i cre[tinii nu erau persecuta]i. |n cele mai multe localit=]i, toate cele trei grupuri religioase tr=iau, studiau [i munceau \mpreun=, \n armonie. Califii \i \ncurajau pe \nv=]a]ii evrei s= studieze limbile str=ine. Ei au tradus multe texte, \n special din limba greac= \n limba arab=. Unele dintre cele mai mari realiz=ri \n [tiin]= [i medicin= au fost rezultatul colabor=rii dintre \nv=]a]i. Convie]uirea dintre diferite grupuri religioase nu a fost \ns= \ntotdeauna pa[nic=. |n anumite perioade, atât evreii, cât [i cre[tinii au fost nevoi]i s= respecte anumite reguli. Evreii, de exemplu, erau parte a comunit=]ii, ei erau "dhimmi", ceea ce \nseamn= "oameni proteja]i", atât timp cât se conformau legilor ei. Acesta a stabilit un precedent pentru tratarea cet=]enilor pe timpul Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

100 cuceririlor de mai târziu. Cre[tinilor [i evreilor, \n schimbul unei taxe anuale, li se permitea libertate religioas= [i, atât timp cât \[i men]ineau statutul lor de nemusulmani erau membri asocia]i ai statului musulman. Ibn Ishaq, unul dintre cei mai timpurii scriitori ai biografiei Profetului, indica aproximativ aceast= perioad= ca fiind aceea \n care Mahomed a trimis scrisori conduc=torilor lumii – regelui Persiei, \mp=ratului Bizan]ului, lui Negus al Abisiniei, [i guvernatorului Egiptului [i altora – invitându-i s= se supun= Islamului. Mahomed a construit propriu-zis \n primii ani ai mesajului islamic o serie de alian]e \ntre triburi [i beduini, pentru ca \n anul 628, el \mpreun= cu 1.500 de adep]i ai Islamului s= poat= controla accesul la Ka'ba pe timpul negocierilor cu meccanii. Aceasta reprezint= un moment foarte important \n istoria musulmanilor (Septar, 2006). |n tot acest timp, noi versete din Coran continu= s= \i fie revelate (Grigore, 2005), acestea fiind memorate [i notate cu mare grij= de \nso]itorii s=i. Anumitor companioni (sahaba), care procedau la scrierea Coranului, ce i-a fost pogorât lui Mahomed de c=tre Allah, acesta le-a dat numele de "copi[ti ai revela]iei", mai cunoscu]i dintre ace[tia fiind: Abu Bakr, Omar Osman, Aii, Zayd bin- Thabit, Az-Zubayr bin 'Awwam etc. Ei au consemnat Coranul pe oase, frunze de palmier [i table din piatr= sub]ire [i alte obiecte asem=n=toare lor, potrivite pentru acest scop (Traducerea sensurilor, 2006). Potrivit Abu Ala Al - Ghiti (2007), Profetul avea grij= ca mesajul divin s= fie transcris imediat ce \i era revelat, procesul continuând pân= la moartea sa.

Cetatea Sfânt=

Un an mai târziu, \n 629, Mahomed a reintrat [i, \n fapt, a cucerit Mecca f=r= v=rsare de sânge, \ntr-un spirit de toleran]= care a stabilit un ideal pentru viitoarele cuceriri. |n condi]iile \n care politeismul [i adorarea idolilor devenise una dintre tr=s=turile cele mai proeminente ale religiei arabilor preislamici, \n ciuda pretinsei m=rturisiri a religiei lui Avraam, Mahomed a distrus cei 360 de idoli (statuile) din Ka'ba, pentru a pune un sfâr[it definitiv practicilor p=gâne. Politeismul era cel mai mare p=cat (Funda]ia Taiba, 2008). Allah Prea\naltul a gr=it: "Allah nu iart= s= i se fac= semeni, dar iart= orice \n afar= de asta celui care voie[te El" (Coran, An-Nisa;116). Politeismul anuleaz= toate faptele de evlavie [i impune \n mod obligatoriu ve[nicia \n Iad [i imposibilitatea de a intra \n Rai, c=ci JIHADUL ISLAMIC 101 Allah Prea\naltul a gr=it: Dar dac= ei I-ar fi al=turat Lui asocia]i ar fi fost \n de[ert [i tot ceea ce ei au f=cut (Coran, Al-Anam; 88). {i tot Allah Prea\naltul a gr=it: "Pe cel care a[eaz= lâng= Allah pe altcineva, Allah \l va opri de la Rai, iar ad=postul lui \i va fi Focul" (Coran, Al-Maida; 72). |n acela[i timp, Mahomed a câ[tigat credin]a lui 'Amr ibn al-'As, viitorul cuceritor al Egiptului, [i a lui Khalid ibn al-Walid, amândoi \mbr=]i[ând Islamul [i al=turându-se lui Mahomed. Convertirea lor a fost remarcabil= \n special pentru c= ace[ti oameni s-au aflat printe cei mai \nver[una]i opozan]i ai lui Mahomed cu doar pu]in timp \n urm=. Mecca a fost proclamat= de c=tre Mahomed "cetatea sfânt= a Islamului", fiindu-le interzis necredincio[ilor accesul pe p=mântul ei sacru. Oamenii din perioada preislamic=, de[i credeau \n supersti]ii, re]inuser= totu[i unele tradi]ii avraamice, cum ar fi: devotamentul fa]= de Sfântul Sanctuar, \nconjurul acestuia, respectarea pelerinajului, [ederea pe Muntele Arafat \n timpul pelerinajului [i oferirea de sacrificii. Potrivit Enciclopediei Wikipedia, "Mecca este leag=nul islamului, fiind cunoscut= ca un puternic centru caravanier [i comercial, precum [i ca un loc de pelerinaj la sanctuarul Ka’ba, pentru arabii idolatrii". (www.wikipedia.com) Mahomed este cel care transform= Ka'ba \n loc de pelerinaj ritual pentru to]i musulmanii, acesta fiind punctul spre care trebuie s=-[i \ndrepte fa]a orice musulman \n timpul rug=ciunii (salat) rituale. Potrivit tradi]iei, acesta este primul loc de rug=ciune construit pe p=mânt de Adam, reconstruit \n timp, de Ibrahim (Abraham). Aici fiecare musulman are datoria s= ajung= \n pelerinaj cel pu]in o dat= \n via]=, dac= are puterea fizic= [i financiar= necesare: "\mplini]i pelerinajul [i cercetarea sfânt= a lui Dumnezeu (…). Dac= voie[te cineva s= cerceteze Mecca abia la pelerinaj, s= preg=teasc= ceva ca jertf= (…). Pelerinajul s= fie \n lunile cunoscute, iar cel care [i-a propus pelerinajul s= nu se \mpreuneze cu muiere, s= nu fie cu nedreptate [i s= nu se certe \n pelerinaj, c=ci binele pe care \l face]i \l cunoa[te Dumnezeu. Lua]i-v= [i merinde, \ns= cele mai bune merinde sunt frica lui Dumnezeu, deci teme]i-v= de Mine, o, voi, cei pricepu]i". (Sura 2; 193; 194)

Casa Domnului

Centrul vie]ii musulmane, \n afar= de casa \n care locuie[te, este moscheea sau masjid (loc de rug=ciune) unde au loc slujbe de cinci ori pe zi (\n unele grupuri de [ii]i numai de trei ori). Rug=ciunile sunt spuse cu Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

102 fa]a c=tre Mecca, locul unde se afl= templul Kaaba [i locul de na[tere al lui Mahomed, [i cel mai apropiat zid al moscheei din Mecca are construit= o ni[= numit= mihrab, pentru a ar=ta direc]ia \n care se afl= ora[ul sfânt (Botoaca, 2008). Ka'ba, numit= [i "Casa Domnului", reprezint= un monument de form= aproape cubic=, cu o \n=l]ime de 15 m [i cu o l=]ime de circa 12 m [i se afl= a[ezat= \n centrul marii moschei Al-Masgid al Haram (Preasfânta Moschee), construit= din ordinul califului Omar (634 – 644 dup= Hristos). Ka'ba are \ncastrat=, \n col]ul dinspre nord-vest, o piatr= neagr= despre care se spune c= este de origine paradisiac=. Aceasta a fost trimis= pe P=mânt pentru a u[ura sup=rarea lui Adam care a fost alungat din Rai. Ka'ba marcheaz= [i centrul islamului, religia purilor, destinat= s= urmeze cre[tinismului \n conducerea spiritual= a \ntregii omeniri (Frattasio, 2006), fiind [i locul de \n=l]are, \n care, potrivit tradi]iei islamice (Enciclopedia Wikipedia), Abraham a urcat pentru a sf=râma idolii ce \nconjurau templul, redându-i astfel forma ini]ial= din vremea lui Adam. Aici este [i locul \n care \n anul 630 dup= Hristos, Mahomed, \nso]it de aproximativ 10.000 de adep]i \ndepline[te "pelerinajul de adio", pelerinaj care va consacra sanctuarul Ka'ba [i implicit Mecca, drept prim loc sfânt al islamului. Orice musulman este dator s= mearg= la Mecca, cel pu]in o dat= \n via]=. Pelerinajul, cunoscut sub numele de Hajj, are loc \n fiecare an, \ntre ziua a 8-a [i a 13-a, din luna a 12-a a calendarului islamic. |nainte de a pleca \ntr-un astfel de pelerinaj, fiecare persoan= trebuie s= \[i repare toate gre[elile [i s= \[i pl=teasc= toate datoriile. Dup= acest pelerinaj, b=rbatul prime[te numele de Hagi.

Ebraismul confirmat

Cu toate concesiile f=cute "fiilor lui Israil", Mahomed nu [i-a v=zut visul \mplinit, marcat de convertirea \n mas= a iudeilor. (Ruslan, 2007) JIHADUL ISLAMIC 103 Misiunea de r=zboinic a lui Mahomed a luat form= definitiv= \n momentul \n care, \ncercând s=-i conving= c= islamul este ebraismul confirmat (Frattasio, 2006) a pierdut orice speran]= de convertire a evreilor din Arabia. De acum \nainte "trimisul lui Allah" tun= [i fulger= \n predicile sale \mpotriva acestor "ne[tiutori", amenin]ându-i cu fel de fel de pedepse cere[ti: "Cei credincio[i se lupt= pe drumul lui Dumnezeu, iar cei necredincio[i se lupt= pe drumul lui Taghut (…) Lupta]i \mpotriva prietenilor lui Satan" ({ura 4; 78). "O, voi cei ce crede]i, nu l=sa]i iudeii ca prieteni (…) Cine din voi \ns= \i alege ca prieteni, este ca [i unul din ei. Dumnezeu nu ocârmuie[te un popor nelegiuit" (Sura 5; 56). "(…) Pentru cei necredincio[i este pedeaps= focul" (Sura 8; 14). "Allah porunce[te lui Mahomad s= lupte \mpotriva iudeilor" (Sura 59; 2). "Mahomed spune ca adep]ii lui s= nu-[i fac= prieteni cu du[manii lor de credin]=" ({ura 60; 9.). "Cei ce cred (\n Allah [i trimisul S=u) dintre oamenii C=r]ii, (iudeii), ca [i idolatrii, \n veci vor petrece \n focul Gheenei. Ace[tia sunt cei mai r=i dintre toate f=pturile" ({ura 98; 6). Necredincio[i sunt acei care zic: "Dumnezeu este Mesia, fiul Mariei", de aceea nu-i lua]i pe unii ca ace[tia de prieteni. O, voi, cei ce crede]i nu l=sa]i iudeii sau cre[tinii ca prieteni (…). Cine din voi \ns= [i-i alege ca prieteni este ca [i unul din ei. Dumnezeu nu ocârmuie[te un popor nelegiuit" (Sura 5’ 56), "(…) lupta]i cu ei pân= va birui islamul" (Sura 48; 29). "Face-]i r=zboi cu ei pân= idolatria nu va mai exista nicicum, [i religia lui Allah va domni universal" (Sura 9; 123). "Cei necredincio[i s= nu cread= c= noi avem \ndelung= r=bdare cu ei pentru binele sufletelor lor, (...) pentru ei este pedeapsa ru[inoas=" (Sura 3; 172).

Moartea Profetului

|n anul 632, Mohamed efectuez= pelerinajul de r=mas bun pe muntele Arafat, unde a ]inut [i o ampl= cuvântare despre Islam: "Ast=zi am \mplinit religia mea pentru voi [i am umplut m=sura \ndur=rii mele fa]= de voi, [i este voin]a mea ca Islamul s= fie religia voastr=. Eu am \mplinit misiunea mea: v-am l=sat \n urm= cartea lui Dumnezeu, cu porunci. {i dac= le ve]i \mplini, nu ve]i umbla r=t=cind". Muntele Arafat este locul unde musulmanii consider= c= Adam [i Eva au c=zut dup= ce au fost alunga]i din Rai. Pe lâng= acesta, At Mina – locul Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

104 unde Profetul Mohamed a ]inut ultimul s=u cuvânt [i Muntele Milei – loc de rug=ciune, sunt la fel de cunoscute, precum [i ultimul verset din Coran revelat: "{i fi]i cu fric= de Ziua \n care v= ve]i \ntoarce la Allah, când fiecare suflet va fi r=spl=tit dup= ceea ce a agonisit [i ei oamenii nu vor fi nedrept=]i]i!" (Sura 2; 281). {i Gavriil a zis: "O, Mahomed! A[az=-l pe el dup= versetul dou= sute optzeci din sura Al-Baqara!" (Traducerea sensurilor, 2006). |ntors la Medina, Mahomed se \mboln=ve[te brusc de friguri, murind \n bra]ele so]iei sale Ai[a, la 8 iunie 632 dup= Hristos. Avea 63 de ani [i nu \[i desemnase \nc= un succesor la conducerea statului. Moartea lui Mahomed a fost o mare pierdere. Pentru cei care \l urmau, acest simplu meccan a fost de departe mai mult decât un prieten \ndr=git, mult mai mult decât un priceput conduc=tor, mult mai mult decât un respectat lider care a format un nou stat din frânturi de triburi r=zboinice (Septar, 2006). Chiar socrul s=u, spunea: "Cine l-a adorat pe Mahomed, s= afle c= Mahomed e mort, dar cine l-a adorat pe Dumnezeu s= afle c= Dumnezeu tr=ie[te [i nu moare niciodat=". Potrivit lui Weyer (2001), Mahomed a fost nu doar profet ci [i un lider politic carismatic. Biografiile lui Mahomed care toate sunt produse de istoria oficial= islamic=, sunt "istorii sfinte", apologetice ("hagiografii"). Ele subliniaz= atât umanitatea sa, cât [i natura lui transcendent=, relatat= de o abundent= sum= de tradi]ii (al-hadith-urile stau m=rturie \n acest sens). Mahomed a dus o via]= de o simplitate ne\nchipuit=, a locuit \ntr-o simpl= colib= [i-a reparat singur hainele (Williams, 2004). El [i-a petrecut zilele servindu-i pe oameni, iar nop]ile \n rug=ciune; a predicat modera]ia [i echilibrul \n religie, a interzis urma[ilor s=i s= practice via]a monahal=, preferând ca ei s= \[i \ntemeieze o familie bazat= pe principii islamice [i s= se implice \n via]a concret= pentru a face lumea mai bun=, r=mânând devota]i lui Allah/Dumnezeu Prea\naltul. "Sunt doar un servitor al lui Allah/Dumnezeu", [i "am fost trimis doar ca un \nv=]=tor" (Khurram, 2007). |n pofida faptului c= de]inea o avere \nsemnat=, cheltuia pu]in pentru familie [i mai pu]in pentru el \nsu[i, d=ruind aproape tot ce avea s=racilor [i neputincio[ilor. JIHADUL ISLAMIC 105 Pe seama lui Mahomed sunt puse [i o serie de minuni, ele dep=[ind cifra de o mie (Traducerea sensurilor, 2006). Printre ele se num=r= c=l=toria sa nocturn= [i \n=l]area sa \n cele [apte ceruri, \n noaptea când s-a deplasat de la Moscheea cea Sfânt= (Masjid Al Haram) de la Mecca la Moscheea cea mai \ndep=rtat= (Masjid Al-Aqsa) din ora[ul Al- Quds (Ierusalim). Minunea despic=rii lunii \n dou= jum=t=]i, despre care vorbe[te Coranul prin graiul lui Allah este amintit astfel: "Ceasul s-a apropiat [i Luna s-a despicat, /\ns= când v=d un semn, ei se \ndep=rteaz= [i zic: "Aceasta este o vr=jitorie ne\ntrerupt=" (Sura 54; 12); minunea izvorului d=t=tor de ap= dintre degetele mâinilor sale; minunea despre oaia cea fript= [i otr=vit= pentru el, adic= oaia pe care a otr=vit-o o evreic= [i i-a oferit-o Iui, dar când a mestecat o \nghi]itur= din ea, a aruncat-o din gur= zicând: "Acest os \mi spune c= el a fost otr=vit" (Traducerea sensurilor, 2006).

Urma[ii lui Mahomed

Odat= cu moartea lui Mahomed, comunitatea musulman= s-a confruntat cu problema succesiunii. Patru persoane erau luate \n vederea prelu=rii conducerii: Abu Bakr as Siddiq care nu doar l-a \nso]it pe Mahomed la Medina cu 10 ani \nainte, dar chiar a fost numit s= ia locul Profetului, drept conduc=tor public \n rug=ciune, \n timpul ultimei perioade a acestuia; Omar ibn al Khattab, un capabil [i de \ncredere companion al Profetului; Osman ibn Affan un respectat nou convertit; [i Ali ibn Abi Talib, v=rul [i ginerele lui Mahomed (Septar, 2006). Niciunul dintre ace[tia nu a avut \ns= darul revela]iilor din partea lui Allah. Pentu a evita ne\n]elegerile printre variatele grupuri, Omar l-a \mbr=]i[at pe Abu Bakr, semnul tradi]ional al recunoa[terii noului lider. Curând cu to]ii au c=zut de acord [i \nainte de apusul soarelui, Abu Bakr a fost recunoscut drept urma[ul lui Mahomed. Tot atunci, califul (Khalifa), cuvânt cu \n]elesul de urma[, avea datoria s= conduc= potrivit Coranului [i practicilor Profetului.

Califul credincio[ilor

|n ciuda numeroaselor dispute (Weyer, 2001) [i \n pragul amplific=rii tensiunilor, Abou Bakr reu[e[te s= impun= Califatul ca form= de conducere a comunit=]ii musulmane, rolul s=u fiind acela de a p=stra Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

106 unitatea islamului. Califul era p=zitorul [i garantul dogmei islamice, era prin excelen]= imam, conducând rug=ciunea de la moschee din ziua de vineri [i pelerinajele. Apoi califul era autoritatea politic= [i militar= suprem= \n imperiul musulman. Cu titlul de conduc=tor al credincio[ilor (Amir al-Mu'minin), Abou Bakr a r=spândit islamul \n toate domeniile vie]ii, nu \n privin]a credin]ei [i a venera]iei, v=zute drept sfera credin]ei de azi. Astfel, majoritatea musulmanilor numesc islamul mai mult drept un mod de a tr=i decât o religie (Prunescu, 2004). Califatul lui Abu Bakr a fost scurt, dar important. Un conduc=tor exemplar, a tr=it simplu, \mplinindu-[i cu ardoare obliga]iile, accesibil [i pe placul poporului s=u. Dar el, de asemenea, a r=mas ferm când imediat dup= moartea Profetului, câteva triburi au renun]at la plata Daniei. Abu Bakr i-a disciplinat imediat. Mai târziu a \nt=rit suportul triburilor dintre Peninsula Arabic= [i ulterior a concentrat energiile lor \mpotriva puternicelor imperii din est: sasanienii din Persia, [i bizantinii din Siria, Palestina [i Egipt. Pe scurt, el a demonstrat valoarea statului musulman (Septar, 2006). Abou Bakr a fost urmat de Omar Uthman. Acesta a servit drept calif timp de 10 ani, [i-a \ncheiat conducerea cu o semnificativ= victorie asupra Imperiului Persan. Lupta cu Regatul Sasanit a \nceput \n 687 la Al- Qadisiyah, lâng= Ctesifon \n Irak, unde cavaleria musulman= a f=cut fa]= elefan]ilor folosi]i de persani ca un tanc primitiv (Septar, 2006). Astfel, cu b=talia lui Nihavand, numit "Cuceritorul cuceritorilor", Omar a sigilat destinul Persiei, Califatul lui fiind plasat la rang \nalt \n istoria Islamului timpuriu (Septar, 2006). Dup= moartea lui Omar, un consiliu de consultan]= compus din companionii Profetului, a selectat ca al treilea calif pe Osman, pe timpul c=ruia au ap=rut primele eforturi serioase depuse pentru unitatea islamic=. Osman a fost acuzat \ns= de favorizarea membrilor familiei sale, clanul Umayyah. Negocierile cu privire la asemenea revendic=ri au fost deschise de reprezentan]i din Egipt, dar curând au e[uat [i Osman a fost ucis – act ce a cauzat o fisur= \n comunitatea islamic= care nu a mai fost niciodat= remediat= \n \ntregime. Aceast= fisur= s-a m=rit odat= ce Ali, v=rul [i ginerele Profetului, a fost ales al IV-lea calif.

B=t=lia c=milei

Ali a avut de \nfruntat opozi]ia nevestei lui Mahomed, Aisa, fiica lui Abu Bakr. Aisa \i contest= autoritatea [i \l critic= pentru lipsa lui de interes \n pedepsirea uciga[ilor lui Osman. Mai mult, Aisa a reu[it chiar s= JIHADUL ISLAMIC 107 strâng= o armat= \mpotriva lui Ali, ac]iune ceea ce a condus primul r=zboi islamic (fitna). Ali a \nvins-o pe Aisa \n b=t=lia de la Bassora, r=mas= \n istorie sub numele de "b=t=lia c=milei". Conflictul a atins punctul culminant \n 657 la Siffin, lâng= Eufrat [i a condus la o divizare major= \ntre suni]i [i [ii]i - partizanii lui Ali – diviziune ce avea s= lase ulterior o amprent= asupra istoriei Islamului. De fapt, suni]ii [i [ii]ii sunt de comun acord cu aproape toate principiile Islamului. Ambele categorii cred \n Coran [i \n Profet, ambii urmeaz= acelea[i principii ale religiei [i ambii practic= acelea[i ritualuri. Exist= \ns= o mare diferen]=, care este mai degrab= politic= decât religioas= [i prive[te alegerea Califului sau succesorului lui Mahomed (Septar, 2006). Asupra acestora vom mai reveni [i \n cele ce urmeaz=. Domnia lui Ali a fost una tulbure (Botoac=, 2008). Dup= b=t=lia de la Siffin, Ali, a c=rui zon= de influen]= era \n Iraq, cu capitala la Kuffa, a \nceput s= piard= suportul multora dintre cei care \l urmau, [i \n anul 661 a fost ucis de unul dintre ei.

Omeyyazii

Fiul lui Ali, Hassan, a fost proclamat calif la Kuffa, dar imediat dup= aceasta a cedat \n fa]a lui Mu'awiyah care fusese deja proclamat calif \n Ierusalim, \n anul urm=tor [i care acum era recunoscut [i acceptat drept calif \n toate teritoriile musulmane. Astfel, a fost inaugurat= dinastia omeyyad care a condus timp de 90 de ani (Septar, 2006). Sub conducerea lui Mu'awiyah, puternicul guvernator al Siriei, proclamat calif \n Ierusalim, dar [i a lui 'Abd al- Malik Marwan, ales calif \n 685, Omar-Ibn-al-Aziz, sau Hisham, ultim mare calif [i al cincilea fiu al lui 'Abd-al-Malik, Omeyyazii au continuat s= extind= puterea islamic= mai departe. De la est ei [i-au extins influen]a \n Transoxania, o zon= la nord de râul Oxus \n Uniunea Sovietic= de ast=zi, [i a continuat pân= la grani]ele Chinei. De la vest, ei au luat Africa de Nord, \ntr-o continuare a campaniei condus= de 'Uqbah ibn Nafi' care a fondat ora[ul Kairouan – \n ceea ce e ast=zi Tunisia – [i de acolo au parcurs tot drumul pân= la ]=rmul Oceanului Atlantic. |n Europa, \n anul 711, musulmanii au invadat Spania, pe care o numeau "al-Andalus". Cuceritorii erau califi din dinastia Omeyazilor, cu re[edin]a la Damasc. |n anul 750, musulmanii condu[i de abbasizii veni]i din Siria i-au masacrat pe omeyazi. Nu \i considerau ca Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

108 fiind urma[ii lui Mahomed. Abbasizii au preluat puterea. Unul dintre prin]ii omeyyazi, Abd-al-Rahman Ibn Muawiyah al-Dakhil a fugit \n Spania, \mpreun= cu un servitor loial. |n 756 acesta formeaz= o dinastie omeyyada condus= de succesorii s=i. Musulmanii au st=pânit Spania pân= \n secolul al XV-lea, fiind prima ]ar= din Europa care a utilizat hârtia, metoda fabric=rii acesteia r=spândindu-se \n \ntreaga Europ= cre[tin=. Chiar [i chitara spaniol= a fost adus= aici de muzican]ii musulmani. La sfâr[itul secolului al IX-lea, sticlarii din Cordoba au descoperit modul de fabricare a cristalului (Septar, 2006). |n jurul anului 713 musulmanii i-au \nfrânt pe vizigo]i, ajungând \n Fran]a, la Narbonne. |n urma atacurilor repetate, ajung, \n 732, pe tot cuprinsul v=ii Loire, la doar 170 mile de Paris. La mai pu]in de 100 de ani de la moartea profetului, armata islamic= se afla pe drumul antic roman de la Poitiers (Frattasio, 2006). Dup= b=t=lia de la Tours sau Poitiers, arabii au fost \n cele din urm= izgoni]i de Charles Martel.

Dinastia Abbasida [i civiliza]ia islamic=

Expansiunea Imperiului Arab a culminat \n timpul dinastiei Abbasid (750 – 1258). |n urma unui r=zboi civil, puterea a fost preluat= de familia abbasizilor. Al-Abbas a fost primul calif abbasid. Limba arab= a devenit limba oficial= \n toate ]=rile Imperiului Islamic. |n timpul acestei dinastii, Irakul a devenit, \n locul Siriei, centrul imperiului. |n 763, Al-Mansur a stabilit noua capital= la Bagdad, care a r=mas un centru al progresului pân= ce a fost distrus= de mongoli \n anul 1258. (Septar, 2006) Este vremea când economia [i cultura musulman= tindea spre apogeu. |n cadrul matematicilor, musulmanii adoptaser= modelul indian de num=rare, \n baza zece, [i adaptaser= numeralele indiene astfel ca orice num=r s= poat= fi notat utilizând doar nou= cifre, plus zero (Weyer, 2001). |n zilele noastre folosim un sistem numeric bazat pe cifre arabe. Sistemul zecimal [i folosirea zeroului vin tot din aceast= parte a lumii. Acest sistem provine din India, dar \n Europa a fost adus de arabi. |n Evul mediu, \n Europa Occidental= erau folosite cifrele romane, de aceea opera]iile matematice erau greu de efectuat. Cuvântul zero vine din limba arab=. Matematicienii arabi foloseau un punct pentru a desemna cifra 0. Algebra este [i ea o inven]ie a arabilor. Cel care a elaborat sistemul JIHADUL ISLAMIC 109 algebric a fost al-Khwarizmi, cunoscut sub numele de Algorismus. Sistemul a fost numit "Al-Jabr", iar cartea lui al-Khwarizmi a fost tradus= \n secolul al XII-lea (Septar, 2006). Dintre realiz=rile remarcabile amintim determinarea corect= a longitudinii [i latitudinii, realizat= de Biruni (973 – 1048), unul dintre cei mai mari oameni de [tiin]=, succesul s=u fiind atins de Galileo, 600 de ani mai târziu. Tot Biruni este cel care a vorbit despre posibilitatea rota]iei P=mântului \n jurul propriei axe. |nc= din anul 830 musulmanii aveau tabele comprehensive care urm=reau mi[carea soarelui, a lunii [i a planetelor, stabilite prin calcul matematic, mo[tenit de la greci [i indieni (Weyer, 2001). Doctorii aveau o pozitie privilegiat= \n societate. F=ceau practic= \n spitale [i d=deau examene. Multe texte de medicin= greac= au fost traduse \n arab=. |n Europa, cuno[tin]ele medicale ale grecilor antici se pierduser=. Un medic, pe numele sau Hunayn, a tradus cu mult= migal= [i r=bdare aceste texte, \mpreun= cu fiul, cu nepotul s=u [i cu alte nou=zeci de persoane. Hunayn a primit drept r=splat= atâta aur cât cânt=reau c=r]ile traduse. Atât medicii musulmani, cât [i cei cre[tini nu f=ceau interven]ii chirurgicale decât dac= era neap=rat necesar. Medicii musulmani f=ceau opera]ii pe creier [i operau \n cazul unor boli pe stomac. Bra]ele [i picioarele afectate erau uneori amputate. |n cazul na[terilor dificile se f=ceau opera]ii cezariene. Doctorii operau chiar [i bolnavii de cancer, extirpând zona afectat=. {tiau s= pun= la loc oasele dislocate. Un medic celebru a fost Ibn Sina, cunoscut \n Europa sub numele de Avicenna. S-a n=scut \n Persia [i a tr=it \ntre anii 980 [i 1037. Ca [i ar-Razi, a scris mai multe c=r]i de medicin= (Septar, 2006). Inteligen]a sa era ie[it= din comun: la zece ani memorase deja Coranul, iar la 18 ani devenise medicul personal al sultanului. Ibn Sina este cel care a scris "Canonul medicinei" privitor la tratamentul mai multor afec]iuni [i la o serie de riscuri: tuberculoza era contagioas= [i la fel ca unele boli, se transmite prin apa infestat=.

|n=l]are [i dec=dere

Domina]ia arabo-islamic= \nceput= \n secolul al VII-lea, a fost extins= la jum=tatea secolului urm=tor pân= \n Africa de Nord, Iberia, Orientul Mijlociu, Persia [i nordul Indiei. De[i, \n anul 732, Fran]a opre[te expansiunea arab=, Persia va fi cucerit= \n \ntregime de c=tre musulmani, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

110 acela[i lucru \ntâmplându-se [i cu Afganistanul, Pakistanul, Turkistanul chinez, [i teritorii ale Indiei. Pentru aproximativ dou= secole, separarea spa]iului islamic de cel cre[tin a fost clar=, fiind cunoscute domina]ia cre[tinilor \n Vestul Mediteranei \n secolul XI, cruciadele, dar [i \ncercarea de impunere a cre[tinismului pe P=mânturile Sacre. |n 1096 Papa Urban a ini]iat prima cruciad=. |n secolul al XI-lea, civiliza]ia musulman= a \nceput s= sufere un declin important, ca urmare a invaziei mongolilor [i a crucia]ilor, apoi, a invaziei [i conducerii Imperiului Otoman. |n anul 1258, Imperiul s-a destr=mat complet când o armat= mongol=, condus= de ginerele lui Gingis-han a cucerit Bagdadul, arzându-l din temelii [i m=cel=rind locuitorii, atacul culminând cu executarea Califului [i a \ntregii sale familii (Weyer, 2001). |n acea perioad= apar pe scena istoriei turcii selgiucizi care, \n 1055, erau foarte puternici. Armatele lor cuceriser= Bagdadul, Siria [i Iranul. |n anul 1071, au \nvins armatele cre[tine la Manzikert, avansând spre Europa de Vest. |n jurul anului 1076, cuceriser= Ierusalimul [i cea mai mare parte din Palestina. Tot turcii sunt [i cei care au cucerit mare parte a Balcanilor [i nordul Africii, capturând, \n 1453, Constantinopolul [i asediind Viena, \n anul 1529. |n 1492, cre[tinii cuceresc treptat Peninsula Iberic= (Lewis,1993). Ajuta]i de descoperiri din domeniul naviga]iei, ace[tia au \mpiedicat expansiunea musulmanilor [i au p=truns \n Oceanul Indian. Odat= cu distrugerile majore f=cute de invaziile men]ionate anterior, a existat o cre[tere a conservatorismului \ntr-o tentativ= de a p=stra ceea ce a r=mas din civiliza]ia musulman=. Musulmanii au devenit de atunci \nstr=ina]i "de procesul creativ de generare de idei, ceea ce a deposedat civiliza]ia musulman= de vitalitatea [i str=lucirea ei". (Mircea, 2007) Tot acum se acutizeaz= [i ruptura dintre [ii]i [i suni]i. Lewis (1993) remarca faptul c= "timp de aproape o sut= de ani, de când primul maur intr= \n Spania, pân= la al doilea asediu al turcilor asupra Vienei, Europa a fost sub amenin]area constant= a Islamului." Cu toate c= au mai asediat odat= Viena, \n 1863, musulmanii nu au reu[it s= dep=[easc= superioritatea din acea vreme a cre[tinilor.

{ii]i [i suni]i

Termenii [ii]i [i suni]i pot fi auzi]i frecvent \n buletinele de [tiri referitoare la conflictele interne din Irak [i \n general cu referire la lumea musulman=. Religia influen]eaz= fiecare aspect al vie]ii musulmanului, iar \n]elegerea diferen]elor dintre [ii]i [i suni]i este important= pentru o mai JIHADUL ISLAMIC 111 bun= \n]elegere a lucrurilor care se petrec \n Orientul Mijlociu (Botoac=, 2008). Musulmanii suni]i constituie marea majoritate \n comunitatea lumii islamice. Termenul "sunna" \nseamn= "calea" sau "exemplul" [i se refer= la exemplul profetului Mahomed. Astfel, toate grup=rile islamice consider= Sunna, \mpreun= cu Coranul, Sfintele Scripturi ale Islamismului, ca obligatorii. Deoarece \nseamn= "calea", termenul "sunna" poate, de asemenea, s= aib= scopul de a face distinc]ia \ntre musulmanii suni]i [i musulmanii [ii]i, care urmeaz= o cale alternativ= (Cornila, 2008). Dup= cum am precizat, \n secolul VII, Mahomed a pus bazele religiei musulmane [i a instaurat primul stat islamic, cu capitala la Medina, ora[ situat \n vestul Arabiei Saudite de azi. La moartea sa au izbucnit lupte pentru putere, care au determinat o adev=rat= schism= \n cadrul religiei islamice. |n perioada imediat urm=toare, au ap=rut o serie de rivalit=]i politice \ntre sunni]i [i [ii]i. {iismul va cunoa[te, la rândul s=u, sciziuni. Apar, astfel, \n secolele VII-VIII, grup=ri extremiste – ismailismul, mustalizii, hurufi]ii, aghl-e hagh –, care se vor dezvolta \n forme diferite, str=ine islamului ortodoxal. Pe acest fond \[i face apari]ia secta ismaili]ilor. |nfiin]area ei, potrivit studiilor \ntreprinse de Ghiculescu (2005), are leg=tur= [i cu o ruptur= \n mediul [iit: al [aselea imam [iit, Jafar-al-Sadegh, \l \ndep=rteaz= pe fiul s=u mai mare, Ismail, de la succesiunea la imamat [i \l nume[te urma[ pe al patrulea fiu, Musa-al Kazem. |n secolele VIII–IX, ismailismul se desparte \n: ismaili]ii fatemizi, care dup= moartea lui Mohammad ibn Ismail au continuat s=-i considere pe urma[ii s=i imami ascun[i, [i ismaili]ii karmati, care credeau c= imamii, ca [i proorocii, sunt numai \n num=r de [apte, Mohammad ibn Ismail fiind deci ultimul imam, a[teptarea lui Mehdi nemaifiind necesar=. |n secolul al XI-lea ismaili]ii fatemizi \[i l=rgesc influen]a [i vin \n Iran. |n anul 1090, dintre ismaili]i se ridic= Hassan Bin Sabbah. Acesta \nfiin]eaz= o sect= foarte temut=, numit= Hashishin (secta asasinilor). Prin termenul de hashishin sunt denumi]i consumatorii de ha[i[, cuvântul Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

112 luând \n timp forma de asasin. Se crede c= \ntemeietorul sectei \[i droga adep]ii, iar apoi \i trimitea \n misiuni uciga[e, cu iluzia c= el avea puterea s=-i transporte \n paradis. Unii cercet=tori sus]in c= denumirea sectei ar fi fost Hassassini, provenind de la numele lui Hassan Bin Sabbah (Ghiculescu, 2005). Pentru ca secta s= cuprind= cât mai mul]i membri, Asasinii recurgeau la r=pirea viitorilor adep]i. Copii sau tineri erau ridica]i cu for]a de ismaili]i c=l=ri, de pe p=[uni sau chiar din cur]ile caselor, [i du[i pe c=r=ri ascunse sau pe drumuri pu]in umblate spre cetatea Alamut. F=r= experien]= de via]=, recru]ii erau antrena]i \n condi]ii foarte grele. Trebuiau s= traverseze terenuri dificile, mla[tini, râpe, [an]uri, s= escaladeze stânci [i s= se lupte \ntre ei f=r= mil=, fiind priva]i de somn sau de hran=, pentru cele mai mici gre[eli. Antrenamentele cre[teau progresiv \n dificultate, exerci]iile se \n=spreau continuu (Ghiculescu, 2005). |n rela]iile dintre recru]i, nu era permis= exprimarea unor sentimente, cum ar fi simpatia, mila sau \n]elegerea pentru cel=lalt. Pe de o parte li se c=lea trupul, dar pe de alta li se \nfrângea voin]a, din dorin]a Asasinilor de a-i rupe pe noii adep]i de vechile concep]ii [i de a-i apropia de doctrina sectei.

Religia \ntre [ii]i [i suni]i

Conflictele dintre suni]i [i [ii]i, având ca scop ob]inerea puterii politico-religioase (\n tradi]ia islamic= cele dou= nu sunt separate) se continu= [i ast=zi. Unul dintre momentele care au aprins la cote nemai\ntâlnite scânteia dintre cele dou= comunit=]i este de dat= recent=. Moscheea Al Askaryia de la Samara (Irak), unul dintre cele mai importante l=ca[e de cult pentru gruparea [iit=, a fost distrus= \n luna februarie a anului 2006, de un atac cu bomb= (Cornil=, 2008). Felul \n care aceste dou= ramuri \[i rezolv= diferen]ele religioase este prezent \n majoritatea buletinelor de [tiri Deutsche Welle, BBC, CNN (mai 2006): "Insurgen]ii suni]i au reluat atacurile \mpotriva [ii]ilor, \n dou= explozii separate, ace[tia omorând 81 persoane"; "\ntr-un alt incident, ce a avut loc la 96 kilometri nord de Bagdad, un alt insurgent a atacat o mul]ime de 100 persoane ce participau la \nmormântarea nepotului unui politician [iit, omorând 32 participan]i [i r=nind zeci"; "14 membri ai mili]iei [iite [i un poli]ist au murit \n urma unei confrunt=ri cu arabii suni]i la sud- est de Bagdad"; "\n atentatele sinuciga[e din apropiere de o tab=r= american= de lâng= aeroportul din Bagdad, 14 oameni [i-au pierdut via]a. JIHADUL ISLAMIC 113 |n captital=, \n cursul mai multor explozii, cel pu]in 12 oameni au murit. |ntre timp a crescut teama fa]= de noi ciocniri sângeroase \ntre [ii]i [i suni]i"; "cadavrele [ii]ilor care au fost \mpu[ca]i \n cap [i aveau mâinile legate au fost descoperite \n apropierea unui rezervor de ap= din Morariyah". Suni]ii de ast=zi, \n num=r de aproximativ 800 milioane sunt partizanii lui Abu Bakr. Numele lor provine de la faptul c= ader= la "sunna", interpretarea Coranului transmis= prin tradi]ie oral=. Se consider= c= ei au o viziune mai liberal= \ntrucât, \n viziunea lor, urma[ii Profetului Mahomed, califii trebuie s= fie ale[i, nu numi]i pe motive ereditare. |mp=r]i]i \n patru [coli sau rituri (madhhab "maniera de a merge") care se recunosc reciproc: malekismul, hanefismul, [afismul [i nu \n ultimul rând hanbalismul, suni]ii sunt cei care [i ast=zi respect= religia cum a l=sat-o Mahomed, Coranul [i Sunna (culegere de texte) fiind c=r]ile sacre. {ii]ii, ast=zi aproximativ 100 milioane sunt partizanii lui Ali [i locuiesc cu prec=dere \n Iran, sudul Irakului [i Palestina. Ei recunosc drept conduc=tori religio[i pe imami. {ii]ii sunt cei care sus]in c= familia lui Mahomed, urma[ii lui Ali (v=rul lui Mahomed) [i Fatima (fiica lui Mahomed) sunt mo[tenitorii legi- timi ai lui Mahomed, reunindu-i pe acei musulmani care spun c= sunt mai aproape de adev=rata religie (Istrate, 2005). Potrivit lor, ei sunt adev=ra]ii conduc=tori ai Umma Islamia (comunitatea islamic=). Suni]ii numi]i Ahl As-Sounnah wal-Jamâ`ah, reprezint= circa 90% dintre musulmani. {ii]ii sunt \n jur de 10%, \n timp ce doar 1% apar]in kardjicilor. |n timp ce sunni]ii \i recunosc pe primii patru califi drept legitimi, dintre ace[tia [ii]ii nu \l consider= calif adev=rat [i urma[ al lui Mahomed decât pe Ali (ginerele acestuia). {ii]ii cred, de asemenea, c= seria de Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

114 imami se termin= cu unul care nu moare propriu-zis, ci r=mâne ascuns pentru a reveni \ntr-o zi [i a instaura pacea [i dreptatea pe p=mânt (Ghiculescu, 2005). Numit Mahdi, acesta este cel de-al XII-lea imam. Tot ce se mai cunoa[te este faptul c= Mahdi a disp=rut la vârsta de cinci ani. Potrivit tradi]iei, b=iatul, descendent al profetului, a fost ascuns de ochii du[manilor \ntr-o pivni]= de sub casa tat=lui s=u, aflat= acum sub moscheea Al Askaryia. Acesta a disp=rut, f=r= s= mai fie g=sit vreodat=. {ii]i cred c= imamul ascuns nu a murit. El se va \ntoarce la sfâr[itul lumii pentru a marca deschiderea unei noi ere \n istoria umanit=]ii. Ast=zi, musulmanii [ii]i se g=sesc majoritatea \n Iran, iar un num=r destul de mare se g=se[te \n Irak, Siria, Liban, India, Pakistan [i anumite p=r]i din Asia Central=. Num=rul lor total dep=[e[te 165 de milioane. La sfâr[itul secolului al XX-lea, câ]iva lideri [ii]i, printre care [i liderul politic iranian Ayatollah Khomeini, au sprijinit apropierea [i solidaritatea cu gruparea sunit= (Cornil=, 2008). Dup= moartea conduc=torului suprem al Iranului, disensiunile \ntre cele dou= p=r]i au reap=rut. De altfel, acela a fost singurul [i ultimul moment \n care cele dou= grup=ri p=reau deschise la un dialog. De[i exist= diferen]e de credin]=, atât [ii]ii, cât [i suni]ii \mp=rt=[esc acelea[i articole de credin]= – "cei cinci stâlpi ai Islamului" – marca]i prin m=rturisirea de credin]=, rug=ciunea, milostenia, postul [i pelerinajul la Mecca. |ntre altele, musulmanii, fie c= sunt suni]i sau [ii]i, consider= c= principala \nregistrare scris= a revela]iei c=tre omenire este Coranul, pe care \l consider= perfect, reprezentând revela]ia final= a lui Dumnezeu. Musulmanii cred c= p=r]i ale Bibliei [i ale Tora au fost pierdute, interpretate gre[it sau distorsionate de credincio[i. Din aceast= perspectiv=, Coranul este v=zut ca o corectur= adus= c=r]ilor sfinte iudaice [i cre[tine.

Cartea Sfânt= a Islamului

Coranul (al-Qur'an, recita]ie), "Cuvântul lui Dumnezeu" este cuvântul arab inimitabil, revelat profetului Mahomed, Allah fiind venerat prin recitarea lui (Traducerea sensurilor, 2006). Allah Prea\naltul a dat Coranului numeroase nume, dintre care men]ion=m: Coranul (Al-Qur'an): "Acest Coran c=l=uze[te c=tre ceea ce este mai drept" (Coran, 17; 9); Cartea (Al-Kitab): "Noi v-am pogorât o Carte \n care se afl= pomenirea JIHADUL ISLAMIC 115 voastr=" (Coran, 21; 10); |ndreptarul (Al-Furqan): "Binecuvântat este Acela care a trimis |ndreptarul (Al-Furqan) robului S=u, pentru ca el s= fie o prevenire pentru toate lumile" (Coran, 25; 1); |ndemnarea (Al-Zikr): "\ntr-adev=r, Noi am pogorât Coranul [i Noi \i vom fi p=zitori!" (Coran, 15; 9). |n ceea ce prive[te epitetele Coranului, Allah l-a caracterizat prin numeroase \nsu[iri: El este "lumin=": "O, voi oameni! V-a venit vou= Dovad= de la Domnul vostru, c=ci Noi am pogorât asupra voastr= o lumin= limpede" (Coran, 4; 174); [i este "\ndemn", "t=m=duire", "c=l=uzire" [i "\ndurare": "O, oameni! V-a venit vou= \ndemn de la Domnul vostru [i t=m=duire pentru ceea ce este \n piepturi, c=l=uzire [i \ndurare pentru dreptcredincio[i!" (Coran, 10; 57); [i este "binecuvântat": "Aceast= Carte binecuvântat=, pe care Noi am pogorât-o, \nt=re[te ceea ce exista deja \naintea ei" (Coran, 6: 92); [i este "limpede": "V-au venit vou= o lumin= [i o Carte limpede de la Allah". (Coran, 5;15) De asemenea, Coranul mai este caracterizat prin epitetele "nobil", "glorios", "vestitor de bine", "prevenitor" etc. (Traducerea sensurilor, 2006). Potrivit tradi]iei musulmane, Coranul reprezint= o colec]ie de revela]ii divine transmise de Allah lui Mahomed prin intermediul lui Gabriel \ncepând aproximativ cu anul 610 dup= Hristos. Coranul i-a fost pogorât profetului Mahomed \n decursul a dou=zeci [i trei de ani, dintre care treisprezece ani la Mecca, \nainte de hijra, [i zece ani la Medina. Partea meccan= din Coran este partea care i-a fost revelat= \nainte de migrarea la Medina, chiar dac= nu a fost revelat= \n \ntregul s=u la Mecca, iar partea medinit= este partea care i-a fost revelat= dup= migrare (hijra), chiar dac= nu a fost revelat= \n \ntregul s=u la Medina (Traducerea sensurilor, 2006).

Numele Coranului

Potrivit lui Melek (2007), numele Coranul este amintit cu mai multe denumiri \n Cartea Sfânt=: – Al-Qur an (Recitarea) – nume men]ionat de 73 ori. – Al-Kitab (Cartea) – apare de 77 ori. Numele Qur an [i Kitab sunt complementare. Cuvântul Qura/ an denot= recitarea [i p=starea \n suflete, \n timp ce Kitab denot= p=strarea \n scris. – Al-Furkan (|ndreptarul) – este folosit de 4 ori. Coranul este "|ndreptarul \ntre unicitate [i politeism, adev=r [i falsitate, bine [i r=u". Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

116 – Adh-Dhi Kir (Pomenirea) – apare de 55 de ori \n Coran, semnificând faptul c= acesta este "Ghidul [i Pomenirea scopului \n via]=". – At-Tenzil (Revela]ia) – apare, \mpreun= cu toate derivatele sale, de 140 ori, r=d=cina cuvântului "nezeele" \nsemnând coborârea unui obiect dintr- un loc \nalt spre un loc mai jos, respectiv coborârea de la Allah c=tre Profetul S=u ("salle Allhu aleilhi we salem"), trimiterea Coranului. Acest nume arat= statutul unic al Coranului, dat chiar de Allah.

Cuprins [i \ndemn spre \nv=]=tur=

Coranul este structurat pe 114 sure (capitole) de lungimi diferite sura(t) (pl. suwar) (de la 3 la 286 sau 287 versete), \mp=r]ite \n mai mult de [ase mii de [y[te (\n traducere semne miraculoase; de fapt, versete), cuprinde 6.235 versuri, 79.439 cuvinte [i 323.670 litere (Isopescu, 1912). Acestea sunt, la rândul lor, divizate \n unit=]i ritmice, numite versete ('aaya, pl. 'aayaat), al c=ror num=r variaz= \ntre 3 [i 286 (Surat Al- Baqara). Coranul promoveaz= o etic= bazat= pe cump=tare [i bun-sim] (Grigore, 2005). Dispre]ul bog=]iei, umilin]a, generozitatea sunt recomandate – dar, totodat=, se pretinde a nu fi exagerate. Nu \ndeamn= spre ascetism, ci doar spre modera]ie: "Mânca]i [i be]i, \ns= nu fi]i \mbuiba]i" (Coran: 7; 29). Cele 114 sure – cu excep]ia "Liminarei" – apar \n Coran, \n general, \n ordinea lungimii, \ncepând cu cele mai ample [i \ncheind cu cele mai scurte. Cea mai scurt= dintre JIHADUL ISLAMIC 117 toate este Sura 108, care \n originalul arab este alc=tuit= doar din zece cuvinte, la care se adaug= basmalei (Traducerea sensurilor, 2006). Toate, cu excep]ia surei 9 (At-Tawba), au la \nceputul lor expresia "\n numele lui Allah Cel Milostiv, \ndur=tor", numit= basmala, dup= expresia arab= corespunz=toare (Bi-ismi AU ah ar-Rahman ar- Rahim). La \nceputul a dou=zeci de sure figureaz= una sau câteva litere, care \n patru cazuri (Surele 20, 36, 38, 50) servesc [i drept titluri. Ele se numesc \n limba arab= fawatih sau 'awa'il "litere de \nceput" sau huruf muqatta'a "litere izolate", c=rora \n limbile europene li se spune, \n general, "litere misterioase", din pricina multiplelor interpret=ri care li s-au dat. Exege]ii [i cercet=torii citeaz= surele de obicei dup= titlu [i nu dup= num=rul de ordine (Traducerea sensurilor, 2006; de v=zut [i Engim Cherim, 2008). Versetele difer= [i ele \n mod considerabil atât sub aspectul lungimii, cât [i sub aspectul stilului. |n unele sure, \n general scurte, constat=m c= [i versetele sunt scurte [i foarte ritmate. Acestea sunt [i cel mai greu de t=lm=cit \ntr-o alt= limb=, din cauza folosirii unor cuvinte rare, a simbolurilor, metaforelor [i altor procedee retorice. Gra]ie rimei, versetul reprezint= diviziunea cea mai natural= a textului. Aceste particularit=]i retorice [i stilistice confer= limbii Coranului originalitatea [i acel specific care o fac de nelimitat. Versetele Coranului se \mpart \n dou= categorii. Prima categorie se refer= la legisla]ie, la prescrip]ii [i la moral= [i majoritatea versetelor de acest tip au fost revelate pornind de la anumite motive sau \ntâmpl=ri. A doua categorie se refer= la versetele care vorbesc despre comunit=]ile trecute [i despre nenorocirile care s-au ab=tut asupra lor, descriu Raiul, Iadul [i Ziua de Apoi [i \ntre ele \ntâlnim numeroase versete a c=ror revelare nu este legat= de un anumit motiv sau de o anumit= \mprejurare (Traducerea sensurilor, 2006). Coranul cuprinde o serie de chestiuni \n materie de cult, ritual, dreptul persoanei, al familiei, dreptul succesoral, patrimonial, penal sau procesual, no]iuni strict teologice. Importan]a sa decurge din faptul c= el reprezint= cartea sfânt= a musulmanilor, sursa dreptului islamic [i a legii sfinte (Shari'a) [i fundamentul doctrinei islamice (Gaudefroy- Demombynes, 1921). Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

118 Citirea Coranului este unul din ritualurile Islamului. Este de dorit ca el s= fie cât mai des citit, pentru ca dreptcredinciosul musulman s= aib= inima vie [i plin= de lumin=. (Traducerea sensurilor, 2006) Potrivit lui Engim Cherim (2008), este de dorit ca cel care cite[te Coranul s=-[i fi f=cut \n prealabil ablu]iunea, s= stea \ntr-un loc curat - din respect pentru m=re]ia Coranului, s= citeasc= plin de smerenie, pace [i sobrietate, s=-[i cure]e din]ii, s= cear= protec]ie \mpotriva lui satana cel blestemat, \nainte de \nceperea lecturii, s= rosteasc= basmala (formula "\n numele lui Allah Cel Milostiv, \ndur=tor") la \nceputul fiec=rei sure, cu excep]ia Surat At- Tawba, numit= [i Bara'a, care a fost revelat= f=r= basmala, s= psalmodieze \n timpul lecturii, s= rosteasc= sunetele corect, s= se gândeasc= la ceea ce cite[te [i s= \n]eleag= sensul celor citite, c=ci acesta este ]elul cel mai \nalt care se urm=re[te, concentrându-se cu toat= fiin]a asupra sensului celor citite [i modulându-[i vocea \n felul cel mai frumos cu putin]=. O serie de studii (Wansbrough, 1977; Crone, 1987; Montgomery, 1990) trateaz= punctele de vedere asupra cronologiei Coranului: cel tradi]ional sus]ine realizarea textului consonant, \n timpul celui de-al treilea calif drept [i a textului vocalic la \nceputul secolului IV d. H./X d. Chr.; punctul de vedere critic arat= discrepan]a dintre sursele ce pomenesc cronologia Coranului. Potrivit mai multor Hadithe (Tradi]ii ale Profetului), fiecare dintre cei patru califi drep]i ar fi avut ini]iativa colect=rii fragmentelor coranice. Dar atât dic]ionarul so]ilor Sourdel, cât [i "Enciclopedia Islamului" prezint= varianta conform c=reia prima ini]iativ= a organiz=rii materialului coranic i- a apar]inut primului calif drept, Aba Bakr (632-634), ac]iunea propriu-zis= fiind finalizat= de acela[i Zayd bin Thabit (Hunt, 2005). Dup= ce profetul Mahomed s-a s=vâr[it din via]= [i i-a succedat la conducerea comunit=]ii Abu Bakr [i \n urma b=t=liei de la Al- Yamama, \n care a pierit un mare num=r dintre aceia care [tiau Coranul pe de rost, Omar bin al-Khattab i-a poruncit lui Abu Bakr s= strâng= Coranul [i s=-l p=streze \ntre dou= coperte, de team= c= cei care [tiau JIHADUL ISLAMIC 119 Coranul pe de rost se vor stinge din via]= [i se vor ivi deosebiri \ntre oameni \n privin]a lecturii lui. Iat= ce a relatat Al-Bukhari \n acest sens despre Zayd bin Thabit, care a zis: "Dup= b=t=lia de la Al-Yamama, Abu Bakr a trimis dup= mine; când am sosit, l-am g=sit acolo [i pe Omar". {i a zis Abu Bakr: "Omar a venit la mine [i mi-a spus c= moartea a fost cumplit= cu cititorii Coranului \n b=t=lia de la Al-Yamama [i c= el se teme c= [i al]i cititori s-ar putea s= piar=, [i \n alte b=t=lii, [i – prin urmare – s= dispar= o bun= parte din Coran, mi-a spus c= socote[te nimerit s= poruncesc s= fie adunat Coranul". I-am zis lui Omar: "cum s= faci un lucru pe care nu l-a f=cut Trimisul lui Allah - Allah s=-l binecuvânteze [i s=-l miluiasc=!?" Dar Omar a zis: "Jur pe Allah c= a[a este mai bine!" [i a continuat s= stea de vorb= cu mine, pân= ce Allah mi-a deschis pieptul [i am ajuns s= \mp=rt=[esc p=rerea lui Omar. Iar Zayd a mai ad=ugat: "Abu Bakr a zis: Tu e[ti un b=rbat \n putere [i mintos [i nu avem nicio b=nuial= \n privin]a ta. Tu ai \nsemnat revela]ia pentru Trimisul lui Allah – Allah s=-l binecuvânteze [i s=-l miluiasc=! A[adar, urm=re[te Coranul [i adun=-l!" Jur pe Allah c= dac= mi-ar fi cerut s= mut un munte din loc nu mi-a fost mai greu decât s= adun Coranul, a[a cum mi-au cerut! {i am purces la urm=rirea Coranului [i la strângerea lui. Foile pe care s-a scris s-au aflat la Abu Bakr, pân= ce el s-a stins din via]=, apoi la Omar – \n timpul vie]ii lui –, apoi la Hafsa, fiica lui Omar – Allah fie mul]umit de ea! (Traducerea sensurilor, 2006). Nu exist= dovezi \ns= ca aceast= variant= s= fi fost acceptat= \n mod oficial. Tot ce este [tiut este c= lucrul nou pe care l-a poruncit Abu Bakr a fost adunarea p=r]ilor Coranului care au fost dispersate, apoi copierea pe foi aranjate \n ordine, pentru a fi p=strate \n casa califului [i pentru a fi un etalon pentru modul de citire [i de vocalizare. Luând cuno[tin]= de metoda urmat= de Zayd bin Thabit \n verificarea versetului \nainte de consemnarea lui, vom \n]elege Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

120 acurate]ea deosebit= la care s-a ajuns \n consemnarea [i adunarea Coranului. Zayd bin Thabit nu consemna un verset din Coran decât \n prezen]a a doi martori care c=deau de acord cu el \n privin]a rostirii [i al]i doi martori care s=-l aib= scris dup= graiul Profetului Mahomed, cu toate c= el [tia mai bine decât ceilal]i Coranul pe de rost [i nu ar mai fi fost nevoie s=-[i impun= acest efort (Traducerea sensurilor, 2006). Dar evlavia [i pruden]a l-au determinat s= se situeze pe sine – \ntrucât lui i-a revenit misiunea de a consemna – pe ultimul loc \ntre companioni.

Uthman ibn Affan

Conform cercet=rilor din ultimii ani (Dominique [i Janine Sourdel ,1996), primul Coran scris a ap=rut \n vremea celui de-al treilea calif drept, 'Uthmân ibn 'Affân (644–656) ca rezultat al ordon=rii fragmentelor coranice revelate lui Mahomed [i scrise ulterior pe diferite materiale (frunze de palmier, pietre) de c=tre discipolii s=i sau p=strate \n memoria acestora din urm=. El este [i cel care a trimis copii ale versiunii sale \n toate provinciile noului Imperiu [i a stabilit ca toate copiile inexacte s= fie distruse. Iat= ce a relatat Al-Bukhari, preluând de la Anas bin Malik: "Huzayfa bin Al-Yaman a venit la califul Osman bin Affan. {i Huzayfa particip= \mpreun= cu neamul [amului la cucerirea Armeniei [i Azerbaidjanului, al=turi de neamul Irakului. Huzayfa bin Al-Yaman s-a \nsp=imântat de modul diferit \n care ei citeau. {i i-a zis Hazayfa lui Osman: "O, emir al credincio[ilor, \ndreapt= aceast= comunitate \nainte de a ajunge s= aib= p=reri diferite asupra C=r]ii sale, a[a cum s-a \ntâmplat cu iudeii [i cu cre[tinii!" Osman a trimis pe cineva Ia Hafsa. So]ia Profetului la care este p=strat= Cartea etalon, zicându-i ei: "Trimite-ne foile care se afl= la tine, ca s= le copiem \n câteva c=r]i [i pe urm= [i le vom da \napoi!" Hafsa i le-a trimis lui Osman [i el le-a dat porunc= lui Zayd bin Thabit, lui Abdullah bin Az-Zubayr, lui Sa'id bin Al- 'As [i lui Abd Ar-Rahman bin Hi[am s= copieze câteva c=r]i. Iar dup= ce au copiat ei foile \n c=r]i, Osman a trimis \napoi Hafsei foile [i a trimis \n fiecare regiune câte o carte dintre cele copiate [i a poruncit s= fie arse JIHADUL ISLAMIC 121 orice alte foi sau c=r]i care s-ar mai fi aflat afar= de acestea (Traducerea sensurilor, 2006). Cercet=torii [i istoricii sunt de acord \n majoritatea lor cu faptul c= din porunca lui Osman au fost copiate [apte exemplare: unul dintre ele a fost p=strat la el, primind numele de exemplar etalon (Al-Musaf Al-lmam), iar celelalte au fost trimise la Kufa, Basra, \n [am, \n Yemen, la Mekka [i \n Bahrein. Se poate afirma cu certitudine c= unul dintre exemplarele osmaniene s-a aflat \n marea moschee a Omeyyazilor de la Damasc pân= \n secolul al VIII lea d.H. Ibn Kathir spune \n lucrarea sa Fada'il al-Qur'an (Virtu]ile Coranului): "Cel mai vestit dintre exemplarele osmaniene etalon de ast=zi este cel care se afl= \n moscheea din Damasc, \n col]ul dinspre est fa]= de compartiment..."(Traducerea sensurilor, 2006). Versiunea lui Uthman organizeaz= revela]iile \n func]ie de dimensiunea acestora, \ncepând cu cele mai lungi capitole (Sura) [i \ncheind cu cele mai scurte la sfâr[it. De re]inut este c= |ndreptarul, Coranul cel Sfânt, nu poate fi tradus literar, teologii musulmani interzicând o astfel de tentativ=. Coranul este cuvântul lui Allah, revelat Trimisului S=u, ale c=rui cuvinte [i sensuri sunt imposibil de imitat, Nimeni nu mai poate pretinde c= un cuvânt care a fost tradus mai este cuvântul lui Allah. Potrivit acceptiunilor contemporane initiate \n sensul cunoa[terii semnifica]iilor ce revin cuvântului lui Dumnezeu, reprezint= un miracol prin limba sa [i prin sensurile sale (Traducerea sensurilor, 2006).

Shari'ah ("Legea islamic=")

Literal, termenul "Shari'ah" \nseamn= "calea sigur=", c=rarea spre ap=, sursa vie]ii. Derivat din Coran [i Sunnah, \n forma sa prezent=, acesta \nseamn= calea pe care omul trebuie s= mearg= trudind [i n=zuind pentru a-l \ntâlni pe Creatorul s=u (Funda]ia Taiba, 2007). Shari'ahul poate fi atribuit numai lui Dumnezeu, Profetului sau comunit=]ii. Shari'ah evoc= loialitate [i dedicare fa]= de Islam. Grupurile de rezisten]= [i opozi]ie folosesc, de asemnea, termenul pentru a exprima un ideal a unui sistem bun [i pentru a sublina lacunele unui sistem folosit, (Botoac=, 2008). Shari'ah nu este doar o colec]ie de impuneri [i interdic]ii, nici numai un cod de legi care prev=d pedepse pentru anumite f=r=delegi. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

122 Cuprinsul s=u este mult mai larg [i mult mai adânc, \nconjurând \ntregul vie]ii omului (Funda]ia Taiba, 2007). |n lumea musulman=, Shari'ah este considerat= o expresie a voin]ei lui Allah. Aplicarea acesteia se bazeaz= pe un set de \ndatoriri a c=ror respectare \i face pe supu[ii musulmani s= devin= ]inta favorurilor divine \ntr-o via]= viitoare. Shari'ah a fost definitivat= la sfâr[itului secolului IX, când de altfel a [i ap=rut sub forma unor manuale elaborate de juri[ti islamici (V=duva, 2002). |n forma ei clasic=, legea difer= de sistemele juridice normale prin faptul c= nu reprezint= doar un cod care s= reglementeze rela]iile dintre oameni, ci legifereaz= [i leg=turile oamenilor cu divinitatea. Strict juridic, Shari'ah stabile[te limitele legale ale existen]ei umane [i are ca principale componente legea penal= [i legea familiei.

Jihad – R=zboiul Sfânt?

Preocupa]i fiind de analiza psihogenezei terorii [i argumentând pe cât posibil obiectiv, chiar [i numai din perspectiva tradi]iei istorice, universalitatea islamului, ne-am propus s= acord=m aten]ia cuvenit= atât semnifica]iilor ce revin Jihadului islamic (R=zboiul sfânt islamic), cât [i unor posibile abateri de la adev=rata credin]= \n islam. Având ca punct de plecare \nv=]=turile din Sfântul Coran apreciat mai mult decât o simpl= carte de religie (Ibu Taimiya, 1997), [i urm=rind stâlpii credin]ei \n islam, exprima]i prin m=rturisirea de credin]= (Shahada), cele cinci rug=ciuni zilnice ("Namaz"), postul \n luna Ramadan, Dania (Zakat), pelerinajul la Mecca ("Hajj"), vom \ncerca s= \n]elegem for]a moral= care a sus]inut [i sus]ine impetuoasa cucerire islamic=. Primul care d= interpretare jihadului, \n contextul prezen]ei coloni[tilor britanici din India, care preferau pe pa[nicii hindu[i \n posturile JIHADUL ISLAMIC 123 cheie din armat=, \n detrimentul musulmanilor intrigan]i [i militan]i, a fost Sayyid Aahmad Khan (1817-1898) care, \n 1871, scria: "Mai \ntâi, ce este jihadul! Este r=zboiul de ap=rare a credin]ei (Tihan, 2008). Dar el are condi]iile lui [i, dac= acestea nu sunt respectate, el este ilegal. El nu trebuie \ndreptat \mpotriva celor care sunt numai Kafir (necredincio[i), ci [i a celor care opreseaz= [i obstruc]ioneaz= concret exercitarea credin]ei religioase (Coran 47,1). Coranul \i \ndeamn= pe musulmanii devota]i s= \nainteze "cauza lui Allah" prin pace [i propov=duire. Ne \ntreb=m dac= nu cumva sunt posibile [i sensuri mai pu]in vizibile tocmai prin conceptul de r=zboi violent [i agresiv, subsumat no]iunii de Jihad. La ora actual=, reprezint= Jihadul principala cauz= a terorismului?

De la djahada la Jihad

|n accep]iunea Pre[edintelui Societ=]ii Islamice din America de Nord, dr. Sidd\q\ (2005), Jihadul este unul dintre aspectele cel mai r=u \n]elese [i deformate din Islam. Exist=, cu siguran]=, numero[i musulmani care folosesc acest concept \ntr-un sens lipsit de adev=r, \ncercând s=-[i ating= scopurile politice stabilite, discreditând Islamul [i comunitatea musulman=. Prin urmare, ce reprezint= Jihadul? Conform "Dictionnaire Arabe – Française – Anglais" (Paris, 1972), termenul Jihad \[i are originea \n verbul "djahada", care \nseamn= a fi harnic, a face efort, [i \n substantivul abstract juhd, prin care se desemneaz= \n general efortul, \ncordarea de for]e, pentru atingerea unui scop. Doar prin simpla consultare a surselor Islamului despre care am vorbit se poate vedea c= jihad \nseamn= "s= depui efort, str=duin]a pe calea lui Dumnezeu". Semnifica]ia general= a no]iunii de "Jihad" este de "efort sus]inut spre un scop determinat" (Ruslan, 2003). Jihad are mai multe sensuri, la baz= fiind acela de "a lupta, de a depune efort pe o cale dreapt=" (Septar, 2008). |ncercând s= simplific=m, putem spune c= exist= "marele jihad", care reprezint=, de fapt, lupta cu tine \nsu]i, [i "micul jihad" care implic= cumva o lupt= Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

124 fizic=, combativ=. Astfel, se poate considera c= musulmanii \nteleg prin Jihad folosirea tuturor energiilor [i resurselor pentru a ob]ine favoarea lui Allah. Acesta este un proces continuu. |n prima faz= a acestui proces, un musulman \nva]= s=-[i controleze propriile sale dorin]e [i inten]ii rele. Acest Jihad este \n=untrul fiin]ei [i este baza Jihadului profund, adic= aducerea drept=]ii ("Maruf") [i \nl=turarea r=ului ("Munkar") din via]= [i din societate. De[i cuvântul Jihad poate \nsemna r=zboi sfânt, el are un \n]eles mai general, \nsemnând o lupt= cu tine \nsu]i. Spre deosebire de acesta, Jihadul Mare (Jihad i Akbar) este dat de efortul pe care \l face fiecare musulman pentru a lupta contra lui \nsu[i, contra egoismului [i a instinctelor sale, contra orgoliului [i a patimii dominatoare. Cel mai bun jihad pentru cineva este s= lupte \mpotriva lui \nsu[i pentru Allah, Cel Puternic [i M=re] (Engin, 2008). Marele Jihad sau "Jihadul interior" pe care omul trebuie s=-l poarte \n permanen]=, \nl=untrul s=u, \n virtutea noble]ei firii umane, const= \n tensiunea constant= \ntre ceea ce p=rem a fi [i ceea ce suntem [i nevoia de a ne transcede pe noi \n[ine de-a lungul acestei c=l=torii a vie]ii p=mânte[ti, ca s= devenim ceea ce suntem (Al Serat, 2004).

Jihadul Mare

No]iunea contemporan= de Jihad este reinventat= [i personalizat= dup= 11 septembrie 2001, \ntr-un instrument politic, r=zboiul sfânt transformându-se \ntr-un r=zboi al fundamentalit=]ilor islamici cu restul lumii (cu cei care nu se supun legilor lui Allah). Cum poate fi demonstrat= leg=tura indestructibil= dintre Islam [i Jihad (R=zboiul Sfânt)? Doctrina Jihadului ca r=zboi sfânt a ap=rut pentru a justifica expansiunea islamului \ncepând cu sfâr[itul secolului al VII-lea, marcat de dinastia abassid= (Barna, 2007). |n asemenea \mprejur=ri, era firesc ca sentimentul religios s= fie scos din arsenale [i transformat \n "R=zboi Sfânt" pe care profetul Mahomed \nsu[i \l nume[te "Jihadul Mic", pentru r=spândirea [i consolidarea religiei islamice, deosebit \ns= fundamental, de "Jihadul Mare" – adev=ratul "R=zboi Sfânt" \n]eles ca proces continuu, efort [i lupt= interioar= a individului cu sine \nsu[i pentru auto-perfec]ionare JIHADUL ISLAMIC 125 spiritual=, moral= [i comportamental= [i pentru a merita starea de puritate \n momentul inevitabilei "zile a judec=]ii" sau "a religiei" (yaum ad-din) [i via]a etern= de dup= via]a terestr=. Cel mai uzual sens al Jihadului semnific=, \n concep]ia aceluia[i autor, protejarea civiliza]iei islamice de invazia infidelilor. Dumnezeu le \ng=duie dreptcredincio[ilor care sunt ataca]i de necredincio[i [i nedrept=]i]i de ei s= lupte \mpotriva lor [i le promite s=-i ajute \mpotriva acelora care i-au scos din c=minele lor pe nedrept, numai pentru faptul c= ei sunt dreptcredincio[i. Dumnezeu a f=cut din lupta dintre oameni un mijloc pentru reprimarea neadev=rului pentru c= dreptcredincio[ii, dac= nu ar ridica armele, ar fi r=pu[i de neadev=r, care ar nimici l=ca[urile de cult, de pe \ntregul p=mânt (Traducerea sensurilor, 1998). "{i de nu i-ar fi oprit Allah pe oameni, pe unii prin al]ii, ar fi d=râmate chilii, biserici, temple [i moschei \n care numele lui Allah este pomenit atât de mult. Allah \i ajut= ne\ndoielnic aceluia care-L ajut= pe El. Allah este Tare [i Puternic "Qawizz, 'Aziz]!" (Coran, 22; 40). |n Coran, r=d=cina "jhd" apare \n 35 de versete: de 22 de ori cu sens general [i de trei ori pentru a desemna un act pur spiritual. Celelalte zece cazuri, \n schimb, se aplic= \n mod evident la o ac]iune r=zboinic=. |n a doua sur=, Allah ordon=: "Combate]i-i pe calea lui Dumnezeu pe cei care v= combat aici, dar nu dep=[i]i limitele, deoarece Dumnezeu nu iube[te excesele. Ucide]i-i deci pe cei care v= combat, \n orice loc \i g=si]i, [i alunga]i-i de unde v-au izgonit, deoarece scandalul este mai r=u decât moartea…" (Sura 2; 191; 192) "Combate]i-i deci pân= când nu mai este scandal, [i religia s= fie cea a lui Dumnezeu…" (Sura 2; 193). |n Sura 4 preciza: "… c= necredincio[ii sunt pentru voi un inamic evident" (Sura 4; 104). Dreptcredinciosului i se porunce[te s= lupte pentru ocrotirea celor slabi, care nu pot s= se apere, a c=rei demnitate a n=ruit-o Taghut, impunându-le tot felul de tic=lo[ii. Dreptcredincio[ii trebuie s=-[i dea Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

126 sufletele pentru a-i salva pe b=rba]ii, muierile [i copiii slabi care se roag= lui Dumnezeu s= le trimit= pe cineva care s= \i ajute. {i lucrul acesta nu le este str=in dreptcredincio[ilor, c=ci ei au f=cut leg=mânt cu Dumnezeu din clipa când au primit credin]a s= se izb=veasc= pe ei \n[i[i [i s=-i izb=veasc= pe to]i oamenii de orice tic=lo[ie [i nelegiuire (Traducerea sensurilor, 1998). Se poate aprecia astfel c= necredincio[ii sunt supu[ii Satanei, R=ului \n persoan=? Allah face o distinc]ie clar= \ntre credincio[i: cei implica]i \n r=zboiul sfânt [i cei care nu sunt: "Nu sunt egali \n ochii lui Dumnezeu acei credincio[i care r=mân acas= (excep]ie fac bolnavii) [i cei care combat pe calea lui Dumnezeu dându-[i bunurile [i via]a, \ntrucât Dumnezeu i-a \n=l]at deasupra celor care r=mân acas= pe cei care combat pe calea lui Dumnezeu, dându-[i bunurile [i via]a. Tuturor, Dumnezeu le-a promis Binele Suprem, dar pentru o recompens= imens= i-a preferat pe lupt=tori nelupt=torilor" (Sura 2; 95). Dac= sunt oameni care se se opun convertirii, pentru ace[tia Allah face urm=toarea recomandare: "Spune celor care refuz= credin]a c=, dac= renun]=, ceea ce s-a petrecut le este iertat, dar dac= se reapuc=, s= [tie c= fo[tilor le-a fost aplicat= o pedeaps= exemplar=. Combate]i-i deci pân= când nu va mai fi scandal [i \ntreg cultul s= fie adus lui Allah" (Sura 8; 38; 39). Obliga]ia de a r=spunde chem=rii la Jihad este sfânt= pentru fiecare musulman. Fa]= de cei care ar \ncerca s= invoce scuze [i mai ales fa]= de renega]i, Coranul este foarte clar, fiind prescris din nou r=zboiul: "deoarece poate s= v= displac= ceva care, dimpotriv=, reprezint= un bine pentru voi [i poate s= v= plac= ceva care reprezint= un r=u pentru voi, dar Dumnezeu [tie [i voi nu [ti]i. / Te vor \ntreba dac= este permis s= porne[ti r=zboiul \n luna sfânt=. R=spunzi: S= porne[ti JIHADUL ISLAMIC 127 r=zboi \n acea lun= este un p=cat grav. Dar [i mai grav \n ochii lui Dumnezeu este s= te \ndep=rtezi de pe calea lui Dumnezeu, s=-l blestemi pe el [i Templul Sacru [i s=-i gone[ti pe oamenii S=i, deoarece scandalul este mai r=u decât uciderea, [i ace[tia nu vor \nceta s= lupte pân= când nu vor reu[i s= v= renega]i credin]a; cât despre aceia dintre voi care vor abandona credin]a [i vor muri negând-o, \n van vor fi toate operele lor \n aceast= lume sau \n alta [i vor fi condamna]i la focul unde vor r=mâne pe vecie. Dar cei care au crezut [i care au emigrat [i au luptat pe calea lui Dumnezeu pot spera la \ndurarea lui Dumnezeu, \ntrucât Dumnezeu iart=" (Sura 9; 216; 217; 218). Coranul prezint= patru tipuri de pedepse pentru cei care se opun lui Allah [i profetului s=u: "Pedeapsa pentru cei care au pornit r=zboi \mpotriva lui Dumnezeu [i a profetului s=u [i lupt= cu putere pentru nelegiuire este execu]ia, crucificarea, t=ierea mâinii [i a piciorului din p=r]ile opuse sau exilarea. Aceasta este ru[inea lor \n aceast= lume [i o grea pedeaps= \n cea viitoare, exceptând pe aceia care se poc=iesc \nainte de a intra sub puterea voastr=. |n acest caz, [tim c= Dumnezeu este iert=tor [i plin de \ndurare" (Sura 5; 36; 38). Cât de strâns este legat= credin]a islamului de Jihad este demonstrat= [i de aceste versete: "[i nu spune]i despre cei care au fost uci[i pe calea lui Dumnezeu: Sunt mor]i. Nu! Dimpotriv= sunt vii, f=r= ca voi s= \i sim]i]i" (Sura 2; 154). "Lupta]i pe calea lui Dumnezeu [i s= [ti]i c= Dumnezeu ascult= [i cunoa[te. Cine este cel care va dori s= \i fac= lui Dumnezeu un \mprumut frumos, un \mprumut care \i va fi restituit dublat de multe ori? Dumnezeu strânge [i \mblânze[te [i la el cu to]ii ve]i fi pu[i Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

128 s= v= \ntoarce]i" (Sura 2; 154; 155). Semnifica]ia exact= a "jihad-ului" este "efortul". Astfel, \n Islam, "pentru a executa jihadul" \nseamn= a "ar=ta efort, a se lupta". Profetul Mahomed a explicat c= "cel mai mare jihad este ca o persoan= s= fac= ceva \mpotriva sufletului s=u mai limitat. Ce se \n]elege printr-un "suflet mai limitat" aici sunt dorin]ele [i ambi]iile egoiste. Evaluat din punct de vedere Coranic, cuvântul "jihad" poate s= mai \nsemne o lupt= purtat= din motive intelectuale, \mpotriva acelora care asupre[te oamenii, \i trateaz= injust, \i oblig= la tortur= [i cruzime [i le violeaz= drepturile umane legitime. Scopul acestei lupte este s= ajung= la justi]ie, pace [i egalitate. Pe lâng= aceste \n]elesuri ideologice [i spirituale, lupta \n sensul fizic este, de asemenea, considerat= "jihad". Totu[i, a[a cum s-a explicat mai sus, asta trebuie s= fie o lupt= \ndeplinit= numai \n scopuri defensive. Utilizarea conceptului de "jihad" pentru acte de agresiune \mpotriva oamenilor inocen]i, adic= pentru teroare, ar fi injust= [i o mare distorsionare a adev=ratului \n]eles al termenului (Harun, 1999).

"Lupta]i \ntru calea lui Dumnezeu"

Jihadul nu este \ntotdeauna un r=zboi, de[i el poate lua uneori aceast= form=. |n surele de la Medina, deci dup= Hegira (622), r=d=cina "jhd" cap=t= noi semnifica]ii, precum: "a lupta contra cuiva", "a combate politei[tii", "r=zboi contra arabilor nemusulmani" (Sura 60; 1, Sura 66; 9). R=zboiul este permis \n islam, dar numai atunci când celelalte mijloace pacifiste, precum dialogul, negocierile sau \ncrederea, au dat gre[. "Lupta]i \ntru calea lui Dumnezeu cu cei care lupt= \mpotriva voastr=. Nu fi]i c=lc=tori de lege, c=ci Dumnezeu nu-i iube[te pe c=lc=torii de lege" (Sura 17; 190). |n acest context, Jihadul, parte integrant= \n accep]iunea de ap=rare a Islamului (Stoina, 2005), constituie simultan atât un concept moral-religios, cât [i o form= de manifestare a conceptului respectiv.

Eschatologia islamic=

Principalele dogme ale Islamismului sunt Unicitatea lui Allah, predestinarea lumii [i caracterul necreat al Coranului. Potrivit Islamismului, Allah este unica for]= energetic= a Universului, pentru care JIHADUL ISLAMIC 129 toate creaturile sunt lipsite de autonomie [i pe care le cârmuie[te dup= propria sa voin]=. Omul este lipsit de liberul arbitru, fiind c=l=uzit de Allah spre bine sau spre r=u. Credin]a popular= islamic= a preluat de la evreii str=vechi ideea c= mor]ii au o existen]= [i dup= moarte, de aceea cei ce mureau, erau \ngropa]i \mpreun= cu obiecte de uz casnic, mâncare [i b=utur=, sau chiar se ridicau corturi lâng= morminte. Negarea vie]ii de apoi este [i negarea islamului, chiar [i pentru cel care crede \n Allah, \n Profet [i \n Quran (Abu Ala - Al Ghiti, 2007). Dar dac= i-ai vedea când vor sta \naintea Domnului lor, [i El le va zice: "Nu este acest lucru adev=rat?" Vor r=spunde ei: "Ba da, pe Domnul nostru". Iar el va spune: "Gusta]i pedeapsa, pentru c= nu a-]i crezut". Vor piere cei care t=g=duiesc \ntâlnirea cu Allah. Iar, când ceasul le va veni, deodat= ei vor zice:"Vai de noi, pentru ceea ce am nesocotit \n ea!". {i vor purta poverile (pentru p=catele lor) lor \n spin=rile lor. {i ce poveri grele vor purta! (Coran, 30; 31).

Via]a dup= moarte (Akhirah)

Islamul atribuie o mare semnifica]ie vie]ii dup= moarte, acest lucru fiind dovedit [i de frecven]a \n Coran a termenului al akhira (via]a de apoi), el \ntâlnindu-se de 113 ori. Dovada \nvierii sunt vorbele pe care le-a gr=it Allah Prea\naltul: Dup= aceasta ve]i fi voi mor]i/ Iar \n Ziua |nvierii ve]i fi voi readu[i la via]= (Coran, Al-Muminum:15-16). "Iar Profetul Allah s=-l binecuvânteze [i s=-l miluiasc=! a zis: Oamenii se vor aduna \n Ziua |nvierii descul]i, goi [i necircumci[i" (Funda]ia Taiba, 2008). La moarte, sufletul este separat de trup de \ngerul mor]ii, Izrail. Pentru cei drep]i [i cura]i separarea are loc f=r= dureri, dar sufletele p=c=to[ilor sunt desp=r]ite cu violen]= [i suferin]=. Izrail este un |nger cu doi ochi: unul \n fa]=, cel=lalt \n ceaf=. Exact \nainte de clipa mor]ii, Izrail se arat= muribundului, \i \n[fac= sufletul [i pleac= din casa lui, l=sând \n urm= pe cei apropia]i mortului s=-l plâng= [i s=-l jeleasc=. La scurt timp dup= moarte, persoana virtuoas= este \ntâmpinat= \n mormânt de |ngeri cu fe]e str=lucitoare ca Soarele, \n schimb cei p=c=to[i sunt \ntâmpina]i de Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

130 creaturi \nfrico[=toare [i resping=toare. M=tasea [i moscul \l a[teapt= pe credincios pe când p=c=tosul are parte de c=rbuni \ncin[i [i pânz= de sac. Mormântul credinciosului se transform= \ntr-o gr=din= verde pe când cel al p=c=tosului este plin de [erpi cu [apte capete. O parte important= a Coranului face referire [i la judecata final=.

Ziua judec=]ii (Yawmudin)

Coranul nu furnizeaz= informa]ii cu privire la existen]a \n morminte, dar termenul de Barzakh (mormânt, barier=) apare \n câteva locuri din Coran, ceea ce a determinat mul]i \nv=]a]i musulmani s= afirme c= exist= o perioad= de r=gaz al muritorului din mormânt, \ntre moartea total= [i \nvierea general=. Tradi]ia popular= a \mbinat cele spuse \n Coran cu anumite practici ale celorlalte religii, ajungând la concluzia c= \n mormânt, muritorul are parte de o Judecat= individual=. Dovada judec=]ii sunt cuvintele lui Allah Preainaltul: \n ce-l prive[te pe cel c=ruia i se va da cartea \n dreapta sa,/ Cu acela se va face socoteal= u[oar=/ [i el se va \ntoarce la familia sa bucuros./ |ns= \n ce-l prive[te pe acela c=ruia cartea i se va da prin spatele s=u,/ Acela se va ruga pentru pieire,/ |ns= va arde \n fl=c=ri (Coran, Al-Insiqaq; 7; 12). Dovada balan]ei sunt vorbele lui Allah Prea\naltul: \n ziua |nvierii, Noi vom pune balan]a dreapt= [i nici un suflet nu va fi urgisit câtu[i de pu]in. {i de-ar fi ceva chiar [i numai cât greutatea unui bob de mu[tar, noi \l vom aduce. {i noi suntem \ndeajuns de socotitori (Coran, Al-Anbiya:47). Necredincio[ilor nu li se va cere socoteal= ca acelora care au f=cut fapte bune, ci vor fi num=rate faptele lor [i ei vor fi judeca]i dup= ele. Allah Prea\naltul a gr=it: O, omule! Tu te sile[ti c=tre Domnul t=u din r=sputeri [i tu |l vei \ntâlni! El a fost bucuros \n mijocul familiei sale/ [i [i-a \nchipuit c= nu se va mai \ntoarce niciodat=./ Dar nu! Domnul lui nu l- a v=zut pe el prea bine (Coran, Al-Insiqaq; 6; 15). Când sufletul se afl= \n Barzakh (mormânt), \naintea lui vor ap=rea doi \ngeri negrii cu ochi alba[trii, cu \nfa]i[=ri feroce numi]i Nakir [i Munkar, [i-i vor pune trei \ntreb=ri hot=râtoare: "Cine este Dumnezeul t=u?" "Cine este profetul t=u?" Care este credin]a ta? La aceste \ntreb=ri se a[teapt= ca sufletele muritorilor s=-l identifice pe Allah, Mahomed [i Islamism drept credin]a lor. Dac= r=spunsurile sunt corecte atunci JIHADUL ISLAMIC 131 mormântul se va transforma \ntr-un loc de [edere pl=cut. Mormântul va fi luminat, iar lungimea [i l=]imea lui se vor m=ri de [apte ori. Pe de alt= parte, dac= r=spunsurile la \ntreb=ri vor fi eronate, mormântul \ncepe s= se \nchid= asupra celui mort [i s=-i f=râme coastele. O fiar= care nu vede, nu aude [i nu vorbe[te va tortura mor]ii cu un bici de fier, [i pentru c= este lipsit= de sim]uri nu va avea nicio reac]ie la strig=tele victimelor sale (www.wikipedia.com).

Nemurirea sufletului

Versetele din Coran, potrivit c=rora nemurirea sufletului uman este dat= de Allah celor care se sacrific= pentru cauza sfânt=, reprezint= puncte sensibile, exploatate pe deplin de organiza]iile teroriste \n

legitimarea ac]iunilor ini]iate. "Cel ce este ucis pe calea lui Allah" (Sura 2; 154; 3; 157; 169) define[te autosacrificiul pentru cauza sfânt=. F=r= s= avem inten]ia s= dezvolt=m subiectul martirajului, ne punem, totu[i, \ntrebarea dac= acesta a devenit stimulent pentru R=zboiul sfânt? |nv=]=tura Coranului despre intrarea \n paradis (Sura 55; 52) a celor mor]i \n Jihad i-a inspirat pe musulmani de-a lungul secolelor, motivându-i s= lupte pân= la moarte pentru cauza sfânt= a lui Allah. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

132 Extinzând aceste \nv=]=turi la o simpl= interpretare desf=[urat= asupra Testamentului lui Mohamed Atta, unul dintre atentatorii de la 11 septembrie 2001, ne punem \ntrebarea dac= aceasta, potrivit tradi]iei, \i inspir= [i ast=zi pe tinerii musulmani s= devin= "bombe sinuciga[e"? Din ce \n ce mai mul]i copii din lumea musulman= aspir= la martiriu, a[a cum cei din lumea occidental= tind s= ajung= vedete de cinema. |ndoctrina]i de mici s=-[i sacrifice via]a pentru o cauz= sfânt=, nu ne mai surprinde cu nimic s= afl=m despre inscrip]iile aflate pe pere]ii gr=dini]elor conduse de Hamas: "Copiii de azi sunt Shuhada" (sfin]ii martirii de mâine). Datele prezentate \[i afl= suportul [i \n cercet=rile ini]iate de Zakaria (2000), potrivit c=ruia "terori[tii sunt tineri la vârsta creativit=]ii fertile, u[or de manipulat, pentru care moartea e reprezentat= de Sahid (martiriu), adev=rata apropiere de Allah". Pentru ei, moartea de martir este cea mai sigur= [i rapid= cale de a ajunge la o via]= mai bun=, prosper=, la confort [i pl=ceri senzuale pe care le promite paradisul. "Bombele sinuciga[e" se consider= purt=tori ai \nv=]=turii Coranului, \n timp ce \[i servesc societatea [i câ[tig= intrarea \n paradis (Ruslan, 2003). Paradisul este descris ca un loc \n care "ei vor sta culca]i pe covoare c=ptu[ite cu brocart. Credincio[ilor le sunt promise nu doar gr=dini \nflorite, hran= din abunden]= [i fântâni cu ap= proap=t=, ci [i fecioare. {aptezeci [i dou= de fecioare minunate vor fi create pentru bucuria celui mai mic dintre credincio[i" (Sura 55; 52; 58). Ca [i cre[tinismul [i unele secte iudaice, islamismul predic= \nvierea trupeasc= a mor]ilor. Dac= cei drep]i vor fi r=spl=ti]i cu pl=cerile Paradisului (Jannah), restul vor fi pedepsi]i \n Iad (Jahannam-Iad, din ebraicul ge-hinnom sau Valea Hinnom, reprezentat ca Gehenna). Cel care \[i d= via]a pentru Islam este cinstit de \ntreaga comunitate. Lupta trebuie \ns= dus= la cap=t \n primul rând pentru Allah. Dac= cel care \l comite are \n vedere motive personale, de exemplu, r=splata pe care le prime[te familia, valoarea sacrificiului se diminueaz=. A[a spune un atacator: "Dac= unul dintre noi se sinucide pentru glorie, nu va fi acceptat ca martir de Allah" (Hassan, 2002). Acela care face "din moarte un simbol al dragostei, o m=rturie a adev=rului, acela este un martir (...) El tr=ie[te. El este aici, printre noi. |n sânul lui Dumnezeu, pentru totdeauna, dar, de asemenea, peste tot \n sufletele masei de credincio[i. JIHADUL ISLAMIC 133 Acela care, dimpotriv=, alege dezonoarea pentru a-[i salva via]a, acela, \n fa]a istoriei, nu este decât un resping=tor mort-tr=itor" (Rauffer, 1987).

Dimensiunea islamic= a atacurilor sinuciga[e

Percep]ia social-politic= interna]ional= se materializeaz=, potrivit S\rbu (2007), \ntr-o anumit= m=sur=, cu asocierea atacurilor teroriste [i a teroristului sinuciga[ cu lumea islamic=. Identificarea lumii islamice cu manifest=rile teroriste de pretutindeni este relativ=. Trebuie evitat= o condamnare "in corpore" a comunit=]ii islamice pentru atacurile teroriste executate de membrii extremi[ti ai acesteia. De aceea, se \ncearc= ast=zi, din ce \n ce mai mult, o disociere \ntre Islam [i atentatorii sinuciga[i, cu atât mai mult cu cât \n Coran sinuciderea este interzis=: "Nu v= sinucide]i" (Sura, 4; 29). Oricine \[i ia via]a \n mod inten]ionat, cu siguran]= va fi pedepsit \n Focul Iadului, unde va trebui s= s=l=[luiasc= pentru totdeauna (Harun, Yahya, 2002). Eforturile de delimitare [i chiar de dezicere oficial= vin [i din partea intelectualilor, liderilor [i oamenilor importan]i din lumea islamic=, unul din cei mai cunoscu]i fiind Sheikh Mohamed Sayed Tantawi, imamul Institutului Al-Azhar din Cairo (Al-Azhar Mosque of Cairo) [i \nalt= autoritate a islamului sunnit. |n accep]iunea acestora, dar [i a lui Septar (2006) [i Engin Cherim (2008) cei mai mul]i dintre ei nu doresc decât r=zbunare, [i aici deja nu mai vorbim despre Islam, despre ceea ce este permis sau interzis. Poate fi vorba de un scop politic sau sete de r=zbunare, orice altceva, dar nu Islam. S= iei via]a pe care Dumnezeu ]i-a dat-o este un mare p=cat, la fel cum [i s= iei alte vie]i este, de asemenea, interzis. Via]a uman= este un dar de la Dumnezeu \ntr-adev=r pre]ios. Uciderea unei persoane f=r= nici un motiv este unul din cele mai mari p=cate relatate \n Coran: "Dac= cineva ucide o alt= persoan= - dac= nu se afl= \n represalii pentru cineva sau pentru cauzarea de corup]ie pe p=mânt, este ca [i cum ar fi omorât toat= omenirea. {i dac= cineva d= via]= unei Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

134 alte persoane, este ca [i cum ar fi dat via]= \ntregii omeniri. Mesagerii no[trii ajung la ei cu Semne Clare, dar chiar [i dup= asta mul]i dintre ei au comis multe crime pe p=mânt" (Sura, 5; 32). Terorismul sinuciga[ este un termen relativ nou, ap=rut pe plan interna]ional, care nu are acoperire \n dreptul interna]ional (Tihan, 2008). Defini]iile terorismului sinuci- ga[ nu au constituit subiect de studiu decât \n anumite cercuri universitare din Orientul Mijlociu [i SUA, iar subiectul \n sine, ca form= de exprimare [i de comportament social al individului (grupului) este \ntr-o form= incipient= de studiu. Dificultatea g=sirii unei defini]ii este valabil= [i \n cazul terorismului suicidar. |n literatura de specialitate anglo-saxon= se utilizeaz= sintagma "suicide bombings", care acoper= \ns= numai acele atacuri sinuciga[e \n care se utilizeaz= explozivi (S\rbu, 2007). Mult mai adecvat pare termenul de "atentat sinuciga[", definit drept o opera]iune terorist= al c=rei succes este condi]ionat de moartea autorului/autorilor. Schweitzer (2001) d= urm=toarea defini]ie atacului sinuciga[: "Un atac sinuciga[ este un atac violent, motivat politic, dus la \ndeplinire \n mod deliberat, \ntr-o stare con[tient=, de un individ care \[i ia via]a \n acela[i timp cu ]inta aleas=. Moartea sigur=, premeditat= a autorului este precondi]ia succesului atacului". |n aceste condi]ii, actul de na[tere al terorismului sinuciga[ modern este considerat atentatul sinuciga[ cu un "autocamion- capcan=" comis de Hezbollah asupra Ambasadei SUA din Beirut, la 18 aprilie 1983. Fostul agent CIA, Robert Baer, martor ocular al evenimentului, nota: "\n punctul JIHADUL ISLAMIC 135 zero al exploziei, cl=direa de [apte etaje a ambasadei americane a fost smuls= pur [i simplu din p=mânt, a r=mas suspendat= \n aer câteva secunde – care au p=rut o eternitate – apoi s-a pr=bu[it \ntr-o mare de cenu[=, moloz [i hârtii". O lun= mai târziu, un elegant Mercedes trecea de controlul bazei americane din Beirut [i exploda, apreciindu-se c= a fost cea mai mare deflagra]ie non-nuclear=, de suprafa]=, din istorie (Alexe, 2007). Baza american= a \nregistrat 241 de mor]i [i peste 100 de r=ni]i. |n lunile care au urmat, atacurile de acest gen s-au repetat, dovedindu-[i pe deplin eficien]a: SUA [i Fran]a au decis s= \[i retrag= to]i militarii din Liban.

Logica martiriului

Spre deosebire de tendin]ele existente \n Afganistan, cei din organiza]ia Hamas nu consider= c= autorul atacului ar fi comis suicid. El este perceput ca un "shaheed", adic= un martir care a crezut \n \ndeplinirea unui ordin divin, "Jihad" sau "R=zboi Sfânt", ac]iunea lui fiind numit= \n arab= "Istishihad". Urmare a atacului sinuciga[, familia shahidului prime[te recompense substan]iale. Shaheed-ul \[i \mbun=t=]e[te dup= moarte statutul social [i pe cel al familiei sale, cei mai mul]i dintre ace[tia având o situa]ie material= destul de grea. Familiei shaheed-ului \i sunt aduse onoruri [i laude [i prime[te recompense financiare (de obicei câteva mii de dolari). Suplimentar la misiunea religioas= [i recompensele pe care le prime[te familia, shaheed-ul are [i alte avantaje personale (conform credin]ei sale), incluzând: via]= etern= \n paradis; permisiunea de a vedea fa]a lui Allah; dragostea a 72 de virgine care \l vor sluji \n paradis; privilegiul de a promite via]a \n paradis pentru 70 din rudele sale. Potrivit Omar Al-Askar (2007), Abu Huraira relata c= Profetul a spus: "Oricine intr= \n Rai este binecuvântat cu o via]= fericit= [i niciodat= nu se va sim]i r=u, hainele sale Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

136 nu se vor \nvechi [i tinere]ea sa nu va disp=rea". Via]a \n Paradisul musulman (Al-Jannah) este plin= de desf=t=ri materiale. Acesta este alc=tuit din gr=dini frumoase, cu izvoare de vin, lapte [i miere, din corturi fermec=toare \n care s=l=[luiesc \ncânt=toare fete (hurii). Drep]ii sunt \mbr=ca]i \n haine elegante. Exist= mai multe surse de ape [i anume Kawthar, care are unde mai albe decât laptele, este mai dulce decât mierea [i este mai \nmiresmat= decât moscul. Malurile Kawtharului sunt f=cute din aur. Paradisul musulman este construit din aur [i metale pre]ioase. Pere]ii sunt realiza]i din c=r=mizi de aur [i argint cu mosc \n loc de mortar. Solul este din [ofran, iar pietri[ul este din perle [i rubine. Dac= omul dore[te s= c=l=reasc=, instantaneu va ap=rea un cal rubiniu. Dac= va dori s= m=nânce o pas=re va c=dea gata pr=jit=. Vor fi multe Fecioare neasemuit de frumoase. Cel care este ultimul dintre oamenii Paradisului va avea optzeci de mii de sclavi [i [aptezeci [i dou= de femei [i i se va ridica un cort de perle, rubine [i smaralde.

Shuhada – martirii sfin]i

Concentrându-ne aten]ia asupra atacurilor sinuciga[e conduse de Hamas asupra ]intelor israeliene, observ=m un num=r de caracteristici comune ale shaheed- ului care servesc la conturarea unui profil al teroristului sinuciga[. Acestea includ: tân=r - de obicei \ntre 18 [i 27 de ani; de regul= nec=s=torit, [omer [i dintr-o familie s=rac=; de obicei a absolvit liceul. Poten]ialii atacatori cu bombe au avut, aproape \ntotdeauna, un prieten apropiat sau o rud= care a fost omorât, mutilat sau maltratat de inamici (Kushner, 1996). Urmare a unor preocup=ri sus]inute, Merari (1990) a realizat un studiu al modului \n care tinerii palestinieni ajung "bombe vii". De obicei shaheed-ul (shaheed, cu forma plural= de shuhada) nu se ofer= voluntar pentru misiune. Acesta poate fi selec]ionat de profesorii din moschei [i din JIHADUL ISLAMIC 137 centrul de instruire din Gaza. Membrii grupurilor extremiste palestiniene recruteaz= tineri care par s= aib= o fervoare patriotic= intens= [i se declar= public \mpotriva Israelului. Cei mai devota]i studen]i sunt tria]i dup= o examinare atent= de c=tre profesori [i dup= o cunoa[tere \ndelungat=. |ntotdeauna, shaheedul este ales de c=tre organizatorul atacului pe baza unei studieri anterioare [i nu se racoleaz= la \ntâmplare. Preg=tirea celor ce urmau s= devin= martiri sau membri \n organiza]iile teroriste comport= un proces minu]ios de preg=tire [i formare a individului. Membrii mi[c=rii Fatah erau antrena]i \ntr-o tab=r= plasat= \n plin de[ert, \n sud - vestul Irakului, iar formarea acestora cuprindea 6 luni de instruc]ie, alergarea a 10 km \n fiecare diminea]= apoi 4 ore de antrenament fizic [i de mânuire a armelor, cât [i un curs de doctrin= politic=. Un moment al recrut=rii este cel al test=rii capacit=]ii volitive a individului. Testele prin care se recruteaz= noii lupt=tori sunt dure [i cu \nc=rc=tur= psihologic=, urm=rind probarea curajului, \ndr=znelii, st=pânirii de sine, cruzimii, tenacit=]ii [i perseveren]ei. Pentru testarea acestor \nsu[iri, grup=rile teroriste imagineaz= sau improvizeaz= diverse probe, unele incluse \n \ns=[i activitatea general= de preg=tire [i instruire, altele prealabile, eliminatorii. Din aceast= ultim= categorie face parte, de exemplu, proba "câinelui mort" utilizat= de gruparea arab= "Septembrie Negru". Subiectului i se cere s= poarte pe bra]ele dezvelite, pe distan]a câtorva zeci de metri cadavrul \n putrefac]ie al unui câine mare, subiectul trebuind s=-[i st=pâneasc= perfect orice grimas= de scârb= sau semn de sl=biciune, apoi s= depun= mort=ciunea \ntr-o lad=. Cei are nu reu[esc acest lucru sunt respin[i sau, \n cazuri limitate, sunt accepta]i \n grupare sub alte calit=]i decât cele de combatan]i (ex: curieri). Alteori, subiectului i se cere s= comit= o anumit= infrac]iune, s= ucid= o anumit= persoan=, de regul= din categoria celor care se arat= \mpotriva grup=rii. Un tadjic care a vrut s= se al=ture lupt=torilor din Al-Qaida a povestit cum a c=zut la un astfel de test. Cei care se ocupau de el l-au dus \ntr-o camer= unde l-au l=sat s= stea dou= zile [i jum=tate, dup= care l-au anun]at c= a picat testul. Surprins, tadjicul a \ntrebat unde a gre[it, iar r=spunsul a fost c= a dat dovad= de sl=biciune deoarece, \n timpul petrecut \n camera respectiv=, a dat de mai multe ori perdeaua \n l=turi pentru a se uita afar=. Organiza]ia vrea oameni cu un psihic de fier, care s= stea Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

138 r=bd=tori, oricât este nevoie, f=r= s= stârneasc= suspiciuni, cu un calm interior extraordinar, pân= când sunt chema]i s= \ndeplineasc= misiunea atribuit=. Dezinteresul pentru averi materiale este o alt= tr=s=tur= important= apreciat= de organiza]iile teroriste. Mohamed Atta, unul dintre atentatorii de la 11 septembrie 2001, ar=ta c= era dezinteresat de bun=starea material=, Testamentul s=u fiind incontestabil \n acest sens: "Când voi muri… vreau ca \mbr=c=mintea pe care o port s= fie din trei buc=]i albe de ]es=tur=, dar nu din m=tase sau alt= ]es=tur= scump= (... ) o treime din banii mei trebuie cheltui]i pentru cei s=raci [i afla]i \n nevoie (Aust&Schnibben, 2002). Odat= cunoscut sub aspectul poten]ialului, shaheed-ul particip= la un antrenament de durat= pentru a i se testa performan]ele [i aptitudinile \n condi]ii de stres [i \n situa]ii \n care via]a \i este amenin]at=. Doar cursan]ilor care sunt dispu[i s= duc= misiunea pân= la cap=t [i sunt st=pâni pe sine li se va permite s= treac= la nivelul urm=tor. "Fiecare membru trebuie s= fie capabil s= suporte v=rsarea de sânge, omorul, arest=rile [i \nchisoarea. El trebuie s= fie capabil, dac= va fi necesar, s= omoare unul sau mai mul]i tovar=[i ai s=i; El trebuie s= fie capabil s= suporte priva]iunile [i tratamentul \njositor la care ar putea s= fie expus de c=tre inamic. El nu trebuie s= se vând= inamicului, nici s=-[i sacrifice religia de dragul libert=]ii" ("Manualul teori[tilor", 2002). Shaheed-ul "dispare" de la locuin]a sa f=r= s=-[i ia r=mas bun, participând la un antrenament intensiv, care dureaz= câteva zile pentru a \nv=]a s= foloseasc= explozibilul [i pentru a-[i \nsu[i aspectele opera]ionale ale misiunii. |n acest timp, shaheedul trece [i printr-un proces de purificare fizic= [i psihic=. De re]inut este faptul c=, de cele mai multe ori, serviciile de securitate nu au asemenea stadii de preg=tire pentru oamenii lor. Unii dintre cei recruta]i, antrena]i s= devin= shaheed erau du[i chiar [i \ntr-un cimitir. Aici erau b=ga]i \ntr-unul dintre morminte [i lasa]i s= stea câteva ore pentru a-[i \nvinge frica. JIHADUL ISLAMIC 139 |n ziua de dinainea atacului shaheed-ul este apt s= execute chiar de unul singur atacul sinuciga[. La acest punct el scrie un testament \n care \[i roag= familia s= nu \l plâng=, deoarece nu a murit, ci mai degrab= a plecat \ntr-o alt= via]=, \n care va fi cu Allah – motiv de mândrie personal= (Taylor&Ryan, 1988). De asemenea, \nregistreaz= o caset= video \n care apare deghizat (de obicei este \mbr=cat \ntr-o uniform= I.D.F. sau, ironic, haine tipic israeliene [i are barba ras=) [i spune o rug=ciune special=. Caseta video este trimis= familiei, al=turi de o sum= important= de bani, ca semn de apreciere pentru sacrificiul copilului lor. Mama unui terorist sinuciga[ spunea despre fiul s=u: "Nu am sim]it niciodat= c= ar avea astfel de \nclina]ii. Dar din punct de vedere religios trebuie s= accept=m c= el e un martir [i s=-i mul]umim lui Dumnezeu" (Kushner, 1996). "M= a[teptam s=-l \nsor, nu s=-l \ngrop", declara reporterilor BBC p=rintele lui Ali Munir Jaara, un poli]ist palestinian care s-a aruncat \n aer pentru a r=zbuna moartea a trei palestinieni uci[i \ntr-un raid israelian din ora[ul Gaza. Fotografiile atentatorilor sinuciga[i sunt afi[ate peste tot \n cadrul comunit=]ii, pentru cinstire [i neuitare. Spre exemplu, la Teheran exist= un cimitir al martirilor din care ]â[ne[te "sânge" (ap= colorat=, simbol al venera]iei, celor care [i-au dat via]a pentru cauza islamului). Tot aici, \n pie]ele centrale au loc execu]ii \n direct, execu]ii publice ale "tr=d=torilor" cauzei islamului. Faptele martirilor sunt prezentate drept exemple demne de urmat. Ca s= faci oamenii s= participe la atacuri sinuciga[e, spunea Hassan (2002), "nu trebuie s= \i \nve]i, nu trebuie s= le speli creierul, nu trebuie s=-i constrângi, ci se \ntâmpl= prin osmoz=". Publicarea multor studii de specialitate a pus bazele cogni]iei terorismului, cine poate deveni terorist [i de ce [i \n numele cui se \ntreprind acte catalogate drept teroriste. Spre exemplu, unii cercet=tori, precum Williams (2004), Chomsky (2003), Hoffman (2001), Ariel (2001) Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

140 sus]in c= formele de manifestare a terorismului au evoluat de la reac]ii politice la cele de constrângere social= prin dobândirea unor comportamente antisociale. Al]i cercet=tori, precum Sookhdeo (2006) [i Ahmed (2003), sus]in c= reac]iile terori[tilor sunt cauzate de politica imperialist= american=. A treia categorie de cercet=tori contemporani, ca de exemplu Horgan (2005), scot \n eviden]= reac]iile psihopatologice ale terori[tilor, subliniindu-se faptul c= exist= multe aspecte \n comun cu totalitarismul, ca parte central= \n utilizarea terorii, ca mijloc de control social care au marcat cea de-a doua jum=tate a secolului XX: comunismul, fascismul, precum [i alte forme de doctrine dictatoriale din lumea religioas=. Terorismul modern sinuciga[ nu este limitat la fundamentalismul islamic. Huntington, (1996) contrazice "curentul mediatic" al serviciilor secrete, argumentând c= fundamentalismul religios reprezint= efectul unui conflict inevitabil \ntre civiliza]iile de credin]e diferite, recrutându-se poten]iali subiec]i umani pentru r=zboiul sfânt. Mai mult, s-a dovedit \n mai multe studii de specialitate (Wilkinson, 2006; Lehr, 2006; Scraton, 2002), c= terorismul contemporan nu mai reprezint= o form= tranzac]ional=, ci a adoptat o nou= metod= mult mai periculoas=, imprevizibil=, puternic=, organizat= [i profesionist= \mpotriva grupului- ]int= pentru a-[i atinge scopul. |n ultimele dou= decenii atentate sinuciga[e au fost comise de grup=ri teroriste din cele mai diverse, incluzând organiza]ii musulmane (atât [iite, cât [i sunite), cre[tine, hinduse, sikh sau evreie[ti (Laqueur, 2003). Printre acestea se num=r=: Hamas, Hezbollah, Jihadul Islamic Palestinian [i Brig=zile Martirilor Al-Aqsa (Palestina), Al-Ansar Mujahin (Cecenia), Jihadul Islamic Egiptean, Lashkar-e-Taiba (Kashmir), Grupul Islamic Armat (Algeria), Babbar Khalsa (India), Tigrii Eliber=rii Elamului Tamil (Sri Lanka), Partidul Muncitorilor din Kurdistan (Turcia) [i Al-Qaida (Jane's Intelligence Review, 2000). Grup=rile islamice suscit= majoritatea aten]iei \n mass- media occidentale, \ns= "adev=ratul maestru" \n ceea ce prive[te terorismul sinuciga[ este gruparea Tigrii Eliberatori ai Tamililor (LTTE), un grup inspirat din experien]a kamikaze. Acesta a executat 75 din cele 186 atacuri JIHADUL ISLAMIC 141 care au avut loc \n perioada 1980- 2001 (Waldman, 2003). Unit=]ile sinuciga[e ale organiza]iei numite "Panterele Negre", sunt compuse atât din b=rba]i, cât [i din femei. O caracteristic= unic= a LTTE este aceea c= fiecare membru poart= \n jurul gâtului o capsul= cu cianur=, pe care o pot folosi dac= este capturat, pentru a nu dezv=lui din secretele grupului. Membrii "Panterelor Negre" au demonstrat c= sunt gata s= moar= atunci când sunt \nconjura]i de for]ele de securitate. |n multe cazuri au detonat explozibilul sau au mu[cat capsula de cianur=, ca s= nu fie captura]i [i, ulterior, interoga]i [i for]a]i s=-[i tr=deze camarazii (Delcea, 2003).

Kamikaze sau "vântul divin"

Povestea lupt=torului sinuciga[ nu e nicidecum nou=. Istoria este plin= de exemple de mor]i eroice [i de r=zboinici care dispre]uiau via]a ([i pe a lor, dar [i pe a celorlal]i). Cel de-al Doilea R=zboi Mondial a consacrat cuvântul kamikaze. Au fost aviatorii japonezi care se zdrobeau cu tot cu avion de portavioanele aliate. Dar au fost [i infanteri[tii ru[i care se a[ezau cu grenada la piept \n calea tancurilor germane. {i lupt=torii din Rezisten]=. {i copiii din Hitlerjugend (Stoianovici, 2004). Un exemplu istoric al transform=rii oamenilor prin intermediul educa]iei \n ma[ini de produs violen]= este [i cel al oamenilor-torpil= folosi]i atât de germani, cât [i de japonezi \n cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Poponete, 2005). Kamikaze, respectiv jertfa de sine a fost o aplicare modern= a codului Bushido al samurailor. |n toamna anului 1944, amiralul Takijro Onishi a trecut la punerea \n practic= a proiectului Ooka sau "Floare de cire[''. |n aprilie 1945, \n lupta de la Okinawa peste 2.000 de avioane japoneze au lovit flota american= distrugând mai mult de 300 de nave [i ucigând peste 5.000 de militari americani. Mobilizarea pilo]ilor kamikaze, apreciat= drept cea mai mare din istoria omenirii, este un cadru de referin]= [i pentru lumea musulman=. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

142 Ultimele scrisori ale terori[tilor kamikaze c=tre familiile lor scrise cu pu]in timp \nainte de ultimul lor zbor indic= faptul c= \n timp ce unii \ndeplineau actul suicidar entuziasma]i, al]ii \l privesc ca pe o datorie pe care trebuie s= o \ndeplineasc=. Sacrificiul de sine nu este o \nfrângere, o pierdere, ci o alegere prin care mudjahid-ul liber cum nu a fost niciodat=, arzând de dragoste, repurteaz= victoria. (Rauffer, 1987) Descifrând psihologia kamikaze, inexplicabil r=mâne atentatul comis de Nobil Belkacemi, un b=ie]el de 15 ani. Folosind o ma[in=-capcan=, acesta a provocat, pe 8 septembrie 2007, o explozie cu bomb= \n estul Algeriei, soldat= cu 30 de mor]i. Familia nu era la curent cu implicarea lui \n ac]iuni teroriste. Mama [i bunica au aflat vestea de la un reporter al cotidianului algerian "Al-Chourouk", acceptând cu greu realitatea (www.adevarul.ro). Nici m=car fra]ii, care sus]in c= aveau rela]ii foarte bune cu Nabil, nu au b=nuit niciun moment cu ce se ocupa. Unul dintre ei a promis c= se va r=zbuna pe cei care l-au transformat pe b=iat \ntr-un asasin la o vârst= atât de fraged=. Nabil Belkacemi a fugit de acas= cu câteva zile \nainte de comiterea atentatului. {i-a sunat tat=l, de pe un num=r secret, pentru a-l asigura c= este bine [i pentru a-[i cere scuze pentru nepl=cerile cauzate familiei de plecarea sa. A doua zi a vorbit cu mama lui, c=ruia i-a promis c= se va \ntoarce acas= \nainte de a \ncepe perioada Ramadanului. La pu]in timp dup= atentat, numele lui ap=rea \ntr-un comunicat postat pe un site islamist, prin care filiala Al-Qaida din Maghreb revendica uciderea celor 30 de persoane. |n ianuarie 2008, contraamiralul Gregory Smith declara, potrivit Agen]iei de [tiri AFP, citat= de Newsin, c= partizanii Al-Qaida din Irak folosesc copii pentru a comite atentate sinuciga[e. B=ie]i de 15 ani sunt trimi[i \n misiuni sinuciga[e pentru a sem=na moartea, unul dintre cele mai sângeroase atentate fiind comis \n timpul unei \nmormânt=ri de la Tikrit, la 180 de kilometri nord de Bagdad (www.adevarul.ro). Se pare c= terori[tii au recurs la copii pentru a executa atentate sinuciga[e [i pe teritoriul Afganistanului. Activi[tii Al-Qaida [i talibanii din zonele muntoase afgane \[i disputau aceast= strategie (http://www.iranbbb.org). Shakrallah, copil \n vârst= de 14 ani a fost arestat cu pu]in \nainte de a JIHADUL ISLAMIC 143 declan[a un atentat. Acesta sus]ine c= a fost sacrificat \n numele islamului de c=tre Al - Qaida. Potrivit serviciilor de securitate algeriene (Documentar BSIJ, 2008), \ntre decembrie 2006 [i aprilie 2007, peste 50 de b=ie]i sub 16 ani s-au al=turat grup=rii teroriste. Pe lâng= ace[tia, al]i copii cu vârsta de [ase ani, afirm= c= "\[i pun centuri explozive \n jurul mijlocului, [i sunt \nv=]a]i, ca la comand=, s= apese pe declan[ator." Din dorin]a de \n]elegere, nu putem s= nu ne punem \ntreb=ri asupra psihologiei teroristului. |n acest sens, cercet=tori din domeniul [tiin]elor sociale (Hudson, 1999, McCauley, 2002, Mansdorf, 2003, O'Connor, 2004, Zimbardo, 2004) au ajuns la concluzia c= actele de terorism nu pot fi puse pe seama problemelor psihopatologice [i a tulbur=rilor de personalitate. Astfel, potrivit unor studii (Ro[u, 2008), Crenshaw aprecia c= "cea mai evident= caracteristic= comun= a terori[tilor este normalitatea lor". Demersurile sale, \ntreprinse asupra Frontului de Eliberare Na]ional= (FLN) din Algeria, \n anii '50, indicau c= membrii acestei grup=ri erau, \n general, perfect normali. Nici Huskin nu a constatat c= membrii Armatei Republicane Irlandeze (IRA) ar suferi perturb=ri emo]ionale. Un tip psihologic particular, o personalitate aparte, o gândire terorist= uniform= nu sunt identifcate nici m=car prin analizele comparative \ntreprinse \n cadrul studiului nostru. Terorismul poate reprezenta o consecin]= a patologiei de grup sau organiza]ionale (Mansdorf, 2003, Poponete, 2005), oferind un sens de existen]= celor atra[i de aceste grupuri.

Femeile kamikaze

Fie c= vorbim despre terorismul islamic, fie c= e vorba despre terorismul cecen, asist=m la o modificare de strategie, femeile devenind instrumente preferate care s= duc= la \ndeplinire opera]iunile sinucigase. |n Orientul Mijlociu, debutul "oficial" al epocii contemporane a atacurilor Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

144 kamikaze a avut loc \n aprilie 1983, cu ocazia unui atentat \ndreptat \mpotriva ambasadei americane din Beirut (Stoianovici, 2004). Un motiv pentru care femeile sunt folosite pe post de kamikaze este [i acela, potrivit c=ruia, se pare c= femeile atrag mai pu]in= suspiciune decât b=rba]ii [i pot evita m=surile de siguran]= mai u[or pref=cându-se c= sunt gravide, cu explozibilul \n jurul taliei (Schweitzer, 2001). A[a se poate explica [i faptul c= 15% din atacurile sinuciga[e din Liban au fost conduse de c=tre femei, \n timp ce \n ]=ri precum Sri Lanka, \n propor]ie de 30-40% dintre terori[tii sinuciga[i erau reprezenta]i de femei. Brig=zile Martirilor Al-Aqsa, bra] \narmat al grup=rii Fatah, f=cea cunoscut recent c= au recrutat 100 de femei palestiniene care ar urma s= lanseze atacuri sinuciga[e, \nfiin]ând o unitate militar= secret= pentru femeile kamikaze din Cisiordania, Fâ[ia Gaza [i Ierusalim (Documentar BSIJ, 2008; de v=zut [i www.adevarul.ro). |n aceste condi]ii, potrivit lui Stoianovici (2004), "nu putem s= nu ne \ntreb=m: ce poate determina o femeie s=-[i pun= o centur= cu o \nc=rc=tur= de dinamit= pe care s= o detoneze apoi \ntr-un loc aglomerat? Ce o poate face s= priveasc= \n ochi câ]iva copii - copii pe care ea n-o s=-i aib= niciodat= sau pe care tocmai se preg=te[te s=-i p=r=seasc= - [i... S= priveasc= alte femei – femei la fel ca prietenele ei cu care se distra, st=tea la taclale, vorbea despre b=ie]i sau despre farduri [i haine – [i... S= priveasc= b=trâni - la fel de b=trâni ca p=rin]ii care o a[teapt= degeaba s= se \ntoarc= acas= sau [i mai b=trâni, la fel ca bunicii... bunica – [i... [i s= declan[eze Iadul... Ce? Doar speran]a c= dincolo e Raiul? Un r=spuns abrupt ar putea suna cam a[a: femeia este mânat= spre acest act de acelea[i motive ca [i b=rba]ii. A[a s= fie?" Psihiatrul american Marc Sageman afirma c= a recenzat 55 de femei legate direct de Al-Qaida concluzionând c= acestea sunt gata s= duc= ac]iuni violente contra inamicului \ndep=rtat, Statele Unite [i alia]ii lor". O femeie se poate sacrifica pentru cauz=, la fel ca un b=rbat. Sunt voluntare [i nu este nevoie s= le convingi" (Anghel, 2005). Pe 9 aprilie 1985 o tân=r= [iit=, San Mheidh, \n vârst= de 16 ani, aflat= la volanul unui autoturism \nc=rcat cu exploziv, a intrat \ntr-un punct de control al armatei israeliene, omorând doi solda]i. Pân= la sfâr[itul anului 2000, doar dou= organiza]ii teroriste au utilizat frecvent femeile \n misiuni sinuciga[e: Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) [i Tigrii Eliberatori ai Tamililor (LTTE). Spre exemplu, \n JIHADUL ISLAMIC 145 cazul LTTE, aproximativ o treime din membrii celebrelor comandouri intitulate "Tigrii Negri", specializate \n atentate sinuciga[e, sunt femei (Waldman, 2003). Cel mai cunoscut atentat terorist comis de o membr= a LTTE este cel \n care [i-a pierdut via]a premierul indian Rajiv Gandhi. |n cadrul unui miting electoral terorista a ajuns \n imediata apropiere a premierului, purtând sub rob= o centur= exploziv= care \i d=dea aparen]a unei femei \ns=rcinate. Primul atentat sinuciga[ comis de o femeie \nregistrat \n Israel a avut loc pe 28 ianuarie 2002, la intrarea \ntr- un magazin de pantofi din Ierusalim, fiind realizat de c=tre Wafa Idris, o palestinian= \n vârst= de 28 ani, de profesie asistent=, soldându-se cu un mort [i peste 100 de r=ni]i. |n februarie 2002, Daria Abu Aysha, o student= palestinian= \n vârst= de 20 de ani, s-a aruncat \n aer \ntr-un punct de control din Cisiordania, r=nind trei militari israelieni. O lun= mai târziu Ayat Akhras, \n vârst= de 18 ani, a detonat un dispozitiv exploziv \ntr-un supermarket din Ierusalim, omorând dou= persoane [i r=nind alte 150. Toate cele trei atentatoare fuseser= recrutate de c=tre Brig=zile Martirilor "Al-Aqsa", o grupare terorist= palestinian= deosebit de activ=, ap=rut= la sfâr[itul lunii septembrie 2000, care, potrivit exper]ilor israelieni, [i-a constituit o unitate special= format= din femei teroriste sinuciga[e. |n cursul lunii mai 2008, 12 atentate sinuciga[e, executate de 13 femei, au sfârtecat mai multe ora[e irakiene. Atacurile, dou= dintre ele comise la Bagdad [i Kirkuk, s-au soldat cu sute de victime. Situa]ia sugereaz= chiar o schimbare de tactic= din partea insurgen]ilor ("The Times" iulie, 2008; de v=zut [i Vlad, 2008). Pentru recrutarea femeilor kamikaze sunt folosite varii mijloace. Hanadi Darajat, o avocat= palestinian= de 23 de ani, poate fi un exemplu. |n luna octombrie 2003, \ntr-un restaurant din Haifa, a comis un atentat sinuciga[ soldat cu 20 de mor]i, pentru a r=zbuna moartea fratelui [i veri[orului ei, \mpu[ca]i \n urm= cu patru luni \n ora[ul Jenin de c=tre armata israelian=. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

146 De altfel, povestea ei este un caz clasic (Stoianovici, 2004), un exemplu de manual de lucru pe care occidentalii \l \n]eleg destul de greu: Cum se face c= \n rândurile fundamentali[tilor apar atât de multe persoane educate, cu un trecut care ar putea fi caracterizat mai degrab= ca progresist? "Hanadi provine dintr-o familie s=rac=. P=rin]ii ei au fost nevoi]i s=-[i p=r=seasc= localitatea natal= \n timpul r=zboiului care a condus la formarea statului Israel. S-au refugiat \n Jenin. Localitatea este \ncercuit= de puncte militare de control, este practic izolat= de restul Cisiordaniei, tancurile patruleaz= pe str=zi, restric]iile de circula]ie sunt aproape permanente, nu mai exist= magazine... E imposibil s= pleci, e aproape imposibil s= tr=ie[ti. Jenin – ora[ul martirilor. Jenin – ora[ul \n care moartea violent= face parte din cotidian [i \n care zidurile sunt acoperite de sute de portrete ale celor care s-au sacrificat. Tat=l lui Hanadi este invalid, sufer= de hepatit= cronic=. Sus]in=torul material al familiei a fost fratele cel mare, Fardi. Fardi a fost, pân= la vârsta de 23 de ani, comerciant de legume [i fructe. El a pus mâncare pe masa p=rin]ilor s=i, a celor cinci surori [i a unui frate mai mic. Fardi... a fost. Pân= \ntr-o zi de mai \n care el [i un v=r de-al s=u au fost omorâ]i de un comando israelian. Pentru militarii statului evreu a fost o victorie \mpotriva Jihadului Islamic. Mama lui Fardi sus]ine c= fiul s=u nu f=cea parte dintre militan]i. Dar fotografiile lui [i ale v=rului s=u au ap=rut \n posterele cu martiri pe care Jihadul Islamic le afi[eaz= pe pere]ii Jeninului.(...). Când Fardi a devenit trecut, Hanadi era \n Iordania. C=uta cadouri pentru nunta fratelui s=u. Ea era cea care-i g=sise mireasa, ea mijlocise primul moment de fericire deplin= a familiei, ea trebuia s= cumpere costumul de ginere... Revenit= de urgen]= la Jenin, cu darurile \n bra]e, ea a fost cea care a identificat cadavrul la morg=. Ce s-a \ntâmplat din mai [i pân= acum, nu prea se [tie. Se [tie doar c=, noaptea, Hanadi a \nceput s= asculte casete cu versete din Coran. Dar vorbea \n continuare despre biroul de avocatur= pe care-l va deschide [i care va purta numele familiei. |n Octombrie 2003, Hanadi se afla la Haifa, \n vestitul restaurant Maxim's. Evreii se preg=teau s= s=rb=toreasc= Yom Kippur. Restaurantul era plin de oameni veseli, femei [i b=rba]i, copii [i b=trâni. {i Hanadi. Era \mbr=cat= [i machiat= \n stil vestic, confundându-se perfect cu mul]imea care profita de zilele libere de s=rb=toare. {i mama era bucuroas=: JIHADUL ISLAMIC 147 diminea]=, când a plecat de acas=, i-a spus c= se duce la lucru, c= va \ncheia un contract din care va câ[tiga echivalentul a 500 de dolari – o mic= avere pentru familia s=rman=. Ora 14,15. |n restaurant era aglomera]ie. Hanadi Taysser Darajat avea un "argument" puternic pentru "negocierea" care urmeaz=: o centur= cu 15 kilograme de explozibil. {i nu are doar câteva clipe pentru a lua o decizie..." (Stoianovici, 2004). Decizia luat= de Hanadi a \nsemnat moartea a 19 civili [i r=nirea altor 30. Cel pu]in trei dintre mor]i au fost copii. Aceasta a fost pledoaria final= a doamnei avocat. Imaginea fiicei b=trânilor Darajat publicat= \n Vest a fost o perspectiv= voit difuz= a unui cap r=sturnat pe podeaua plin= de sânge [i de resturi umane a unui restaurant (Stoianovici, 2004). Ultima imagine difuzat= de televiziunile arabe a fost, conform tradi]iei, aceea a martirei Hanadi, machiat= occidental, dar având \n fundal steagul negru [i auriu al Jihadului Islamic.

Logodnicele lui Allah

|n Rusia, femeile-sinuciga[e cecene sunt cunoscute drept "{akidki", varianta feminin= din rus= pentru termenul arab care desemneaz= lupt=torii sfin]i care \[i sacrific= via]a. Potrivit mass-media (www.jurnaluldeest.ro), acestea poart= denumirea de "V=duvele negre" sau "Logodnicele lui Allah", [i sunt preg=tite s=-[i sacrifice via]a pentru a r=zbuna moartea so]ilor, p=rin]ilor [i fra]ilor c=zu]i \n confrunt=rile de gheril= cu trupele ruse[ti. Un exemplu poate fi considerat [i cazul Raisei Ganiyeva. Potrivit lui Stoianovici (2004) "Raisa e din Cecenia. Despre ea, personal, sunt mai pu]ine de spus. {i la ea, cea mai important= este familia. Raisa este sora celor dou= femei care au f=cut parte din comandoul terorist sinuciga[ care, \n octombrie 2002, a provocat criza ostaticilor de la un teatru din Moscova. Fatima [i Milana au fost omorâte atunci, \n timpul interven]iei trupelor antiteroriste. La fel [i al]i aproape 130 de oameni care veniser= s= vad= o pies= de teatru. |n familia Ganiyev au fost zece fra]i [i surori. Acum mai sunt \n via]= doar patru. Trei dintre cei mor]i sunt victimele celei de-a doua Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

148 campanii ruse[ti din Cecenia. Cu toate acestea, p=rin]ii lor au f=cut tot ce le-a stat \n putere ca s=-[i protejeze copiii de influen]a grup=rilor vahabiste. Opozi]ia lor, ba chiar [i amenin]=rile tat=lui, au r=mas \ns= f=r= ecou: fra]ii au devenit membri ai grup=rilor \narmate. Dintre cei r=ma[i \n via]=, Rustam este cel mai activ. El este un subordonat direct al liderului r=zboinic {amil Bassaiev [i a participat la organizarea mai multor ac]iuni de mare amploare. De fapt, el este cel care [i-a adus surorile \n cadrul grupului pe care presa ruseasc= \l nume[te "V=duvele Negre". Sunt so]ii sau surori ale lupt=torilor ceceni care au murit sau au fost da]i disp=ru]i \n timpul conflictelor cu Rusia. Sunt femei care au ales soarta de kamikaze. |[i pun centuri cu dinamit= sau conduc camioane \nc=rcate cu explozibil [i \ncearc= s= distrug= obiectivele care le-au fost desemnate. Obiectivele pot fi militare – ca \n cazul autobuzului care transporta solda]i [i care a fost aruncat \n aer la Mozdok – sau pot fi personalit=]i politice – ca \n atentatul din mai 2003, de la un festival musulman, [i care viza o serie de oficiali pro-ru[i – sau pot fi simpli civili \n rândurile c=rora trebuie instaurat= teroarea – ca \n cazul celor dou= kamikaze care au \ncercat s= p=trund= printre participan]ii la un concert rock, desf=[urat pe un aerodrom din Moscova. Totul, doar pentru a demonstra c= rezisten]a cecen= este puternic= [i c= fra]ii [i so]ii lor nu au murit degeaba. (...) Acum este august 2003. Raisa este la Moscova, \n fa]a cl=dirii FSB-ului, serviciul secret rusesc. A trecut aproape un an de când surorile ei au fost omorâte, \mpreun= cu to]i membrii comandoului cecen, \n teatrul din capitala rus=. |n fa]a ei, \n cl=dire, sunt cei care i-au decimat familia. Spre deosebire de Hanadi, ea este o femeie aproape f=r= istorie personal=; via]a ei a fost via]a celor din jur. Dar, la fel ca [i surata ei din Cisiordania, Raisa Ganiyeva din Cecenia trebuie s= ia o decizie. {i nu are decât câteva clipe la dispozi]ie. Contrar oric=ror a[tept=ri, decizia luat= de Raisa a fost extrem de neobi[nuit=: s-a predat FSB-ului. Autorit=]ile militare ruse[ti i-au promis protec]ie fa]= de lupt=torii ceceni [i, mai ales, fa]= de fratele s=u. Pre]ul acestei protec]ii... \l [tiu doar ea [i agen]ii FSB. Oricum, familia Ganiyev a mai pierdut doi copii, care tr=iesc, dar care sunt mor]i unul pentru cel=lalt [i amândoi pentru restul lumii. Unul este terorist, cel=lalt este tr=d=tor..." Primul atentat sinuciga[ la care au participat "logodnicile lui Allah" a fost cel din 7 iunie 2000, când au atacat baza militar= rus= de la Alhan-Iurt soldat cu 27 de mor]i. Au urmat apoi atentatele din 12 mai 2003 JIHADUL ISLAMIC 149 la Znamenskoie, nordul Ceceniei, soldat cu 60 mor]i [i peste 250 de r=ni]i, 14 mai 2003 din Cecenia, soldat cu 18 mor]i, 5 iunie 2003 din Osetia de Nord, soldat cu 20 de mor]i, 5 iulie 2003 \n timpul unui festival rock desf=[urat la Moscova, unde [i-au pierdut via]a 15 persoane, 31 august 2004 la Moscova, dou= autoturisme-capcan= au explodat la intrarea \n sta]ia de metrou "Ruskaia", soldate cu 10 mor]i [i 50 de r=ni]i (Maxim, 2008). De asemenea, este cunoscut= participarea acestora la asediul teatrului moscovit, \n octombrie 2002, când 19 dintre cei 45 de membri ai comandoului terorist au fost femei, precum [i la aruncarea \n aer a celor dou= aeronave de linie ruse[ti pe 24 august 2004, soldate cu moartea a 90 de pasageri. Practic, avem de-a face cu o liberalizare a recrut=rii de persoane pentru ac]iuni sinuciga[e, femeile intrând foarte serios \n categoria celor care urmeaz= s= se sacrifice \n numele unui ideal, folosirea "femeilor-kamikaze" \n atentate teroriste devenind, din ce \n ce mai mult, o practic= obi[nuit= \n viitorul apropiat. Amplificarea prezen]ei femeilor terorist sinuciga[ \ntr-o societate \n care tradi]ia se opune angren=rii \n lupt= a femeilor poate fi considerat=, oare, ca o tranzi]ie spre "palestinizarea" conflictului ruso-cecen, sau doar ca un semn de disperare? Sau \nseamn= aceasta doar o \ncercare de repunere \n drepturi a unei st=ri de fapt?

Pre] pentru o via]=

Dac= ar fi s= d=m crezare agen]iilor de contraspionaj, toate diversiunile cu un num=r mare de victime din rândul oamenilor lui Mashadov [i Basaev sunt pl=tite la tarif maxim (Documentar BSIJ, 2007). Pentru "r=zboiul sfânt" \mpotriva Rusiei, combatan]ii ceceni primesc 100 milioane de dolari pe an. Din ace[ti bani sunt pl=tite asasinatele, atacurile din sta]iile de metrou, din [coli. Serviciile speciale ruse au calculat valoarea fiec=rei opera]iuni de acest gen. De exemplu, cei trei lupt=tori care au doborât \n august 2002, la Hankala, un MI-26 (circa 100 de mor]i), au primit câte 50.000 de dolari. Rudele teroristei care s-a sinucis, \n timpul unui festival rock la Moscova, au \ncasat 70.000 de dolari. De altfel, "V=duvele Negre" sunt cel mai bine remunerate – pân= la 100.000 de dolari, \n func]ie de num=rul mor]ilor. De regul=, banii ajung la destinatar fie prin "voia divin=" – un bilet câ[tig=tor la loto, fie ca Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

150 ajutoare sau "\n natur=" – vaci sau berbeci. Plata se achit= \n dou= tran[e – "avans" [i "lichidare", ultima efectuându-se dup= publicarea de c=tre mass-media a bilan]ului oficial al mor]ilor [i r=ni]ilor. Pentru compara]ie, c=pitanul care a arestat, la Moscova, o terorist= sinuciga[=, cu o jum=tate de or= \naintea exploziei de la metrou, a primit o prim= de 1.000 de ruble, un ceas de mân= [i o diplom= de carton" (Curentul, 8 septembrie 2004). |n situa]ia lui Rustam Ganiyev, autorit=]ile ruse[ti sus]in c= [i-a obligat surorile s= se al=ture "V=duvelor Negre" [i c= ar fi primit de la {amil Bassaiev câte 1.500 de dolari pentru fiecare. Femeile cecene neag= vehement acest gen de informa]ii (Stoianovici, 2004). De re]inut este c= ele spun c= "via]a lor nu este decât disperare [i ur= [i dorin]= de r=zbunare a rudelor omorâte".

Psihologia individului

Datele publicate cu privire la cei 19 terori[ti sinuciga[i, implica]i \n atentatele din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, au pus \n eviden]= un profil psihologic cu totul diferit, dând peste cap toate teoriile de pân= acum, cu privire la profilul psihologic al teroristului sinuciga[. Nici unul nu purta b=rbile tipice militan]ilor islami[ti, fiind ra[i [i bine \ngriji]i (Cornila, 2008). Mohamed Atta, Marwan al Shehhi, Hani Hanjour sau Ziad Jarrah confirm= acest lucru, fiind doar câ]iva dintre cei are au ini]iat atentatele de la World Trade Center din 11 septembrie 2001. Ace[tia frecventau s=lile de gimnastic=, comandau pizza [i \[i rezervau bilete de avion prin Internet. O astfel de comportare nu a fost \ntâmpl=toare, dup= cum a reie[it din paginile unui manual destinat preg=tirii terori[tilor, g=sit \n locuin]a unui membru Al-Qaida arestat la Londra \n vara anului 2000: "\n leg=tur= cu problema \mbr=c=mintei [i a \nf=]i[=rii exterioare (\nf=]i[area adev=ratei religii), dac= un musulman se afl= \ntr-o zon= p=gân=, el nu este obligat s= arate altfel decât ceilal]i. Musulmanul poate prefera sau poate fi obligat JIHADUL ISLAMIC 151 s= arate ca ei, cu specifica]ia c= ac]iunea s= aib= un beneficiu religios, f=când propagand= \n rândurile lor, aflându-le secretele [i informându-i pe musulmani cu privire la acestea, prevenind orice prejudiciu adus musulmanilor, precum [i \n orice alt scop folositor. Islamul recunoa[te faptul c= nevoia \]i permite s= faci lucruri interzise, chiar dac= printre aceste acte interzise sunt unele fundamental prohibite". Primul lucru care a ie[it \n eviden]= a fost nivelul superior de instruc]ie. Cei mai mul]i erau licen]ia]i, iar [apte dintre ei aveau brevet de pilot (Cornila, 2008). Astfel, Waleed Alsheri, aflat la bordul primului avion care a lovit WTC, absolvise \n 1997 o facultate de aeronautic= [i ob]inuse o licen]= de pilot la prestigioasa Universitate Aeronautic= Embry-Riddle din Daytona Beach, Florida – locul unde se formeaz= un sfert din pilo]ii civili din Statele Unite. Al doilea aspect care a atras aten]ia a fost vârsta terori[tilor. Unul avea 41 de ani, un altul 33, doi dintre ei aveau 28 de ani, al]i doi 26 de ani, iar trei \mpliniser= 25. Nu mai este deci vorba de adolescen]i debusola]i (reamintim c= media de vârst= a terori[tilor sinuciga[i din Orientul Mijlociu se situeaz= sub 23 de ani), ci de b=rba]i \n plin= maturitate. La fel de neobi[nuit este [i faptul c= o parte din cei 19 erau c=s=tori]i [i p=reau s= duc= o via]= de familie normal=. Spre exemplu, Abdulaziz Alomari, aflat la bordul avionului care a lovit turnul de nord al WTC, locuia, \mpreun= cu so]ia [i cu cei trei copii, \ntr-o vil= din Florida, situat= \n apropierea [colii de pilotaj ale c=rei cursuri le-a urmat. Al]i doi terori[ti, Ahmed Al Haznawi [i Ziad Samir Jarah, afla]i la bordul avionului pr=bu[it \n Pensylvannia, conduceau un Ford Ranger [i locuiau \ntr-un cartier lini[tit din Lauderdale, Florida. |n fa]a casei lor se afla un panou de lemn pe care scria "Aceast= cas= este plin= de dragoste". Nivelul de trai [i statutul social al terori[tilor nu era nici el cel clasic \n astfel de cazuri. Unul din terori[ti era fiu de diplomat. Un altul provenea dintr-o familie de avoca]i boga]i. Cu to]ii cuno[teau foarte bine via]a urban=, reu[ind s= se integreze cu u[urin]= \n zonele metropolitane. Unii dintre ei au urmat studii \n str=inatate, vorbind fluent cel pu]in dou= limbi str=ine (Cornila, 2008). Cel mai greu de explicat este \ns= hot=rârea cu care [i-au \ndeplinit misiunea, de[i timp de luni de zile, iar unii chiar de mai mul]i ani, fuseser= departe de mediul fanatic care \i determinase s= \[i dea via]a pentru o cauz=. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

152 V= converti]i la Islam sau ve]i pieri!

Adam Gadahn, cunoscut [i ca Azzam al Amriki, a str=b=tut un drum lung din zilele \n care tr=ia la o ferm= de capre [i cânta \ntr-o trup= de death metal de unul singur, \n Aphasia (Robins, 2008). N=scut \n California, b=rbatul \n vârst= de 30 de ani, a devenit fa]a american= a Al- Qaida. Scopul lui Azzam este de a face apel c=tre poporul american pentru a le explica situa]ia actual= din r=zboi [i de a \ndemna \n sus]inerea Al-Qaida [i cauza sa, mesajul s=u a fost adresat expres veteranilor americani, care \n curând vor \ncepe s= sufere \n urma dependen]elor de droguri, alcool, demen]=, tendin]e sinuciga[e, [i alte "sindromuri Vietnam", urmare a crimelor f=r= num=r comise \n timpul r=zboiului. Nu v= teme]i, Allah, \i va ierta dac= se vor al=tura programului jihadist [i vor abandona Cruciada satanic= Hindu- Sionista Ateist=. {i dac= vei avea o leg=tur= cu unul dintre ace[tia, vei afla cât de dureros poate fi. Un sondaj de opinie recent efectuat de c=tre Rasmussen (2007), indic= faptul c= mul]i americani pot fi de acord cu el. Un sfert din cei care au r=spuns sondajului de opinie consider= c= terori[tii au câ[tigat r=zboiul terorii, \n timp ce 27% consider= c= niciuna dintre p=r]i nu a câ[tigat de fapt.

Tipologii ac]ionale

Nu exist= un acord unanim \n explicarea actului terorist, lumea arab= percepându-l mai mult ca un act de insurgen]=, la fel nu exist= nici o imagine unitar= asupra atentatorului sinuciga[. Membrii organiza]iilor extremist-teroriste nu au un profil psihosocial unic. Acest lucru ne determin= s= apreciem c= teroristul mileniului III este departe de profilul celui care \n trecut era marcat de s=r=cie, psihopatologie [i neputin]=. Din acest punct de vedere exist= urm=toarele tipuri psihologice de terori[ti: JIHADUL ISLAMIC 153 • Fanaticul religios ac]ioneaz= violent din prejudecat=, considerând c= este chemat de for]a Divin= s= apere ideile [i concep]iile religioase al c=ror adept este, victima fiind du[manul de moarte al acestor idei. De regul=, teroristul fanatic religios este structurat psihic \nc= din copil=rie pe aceast= linie, fiind educat \n spiritul fanatismului religios [i al violen]ei. • Protestatarul politic are o motiva]ie asem=n=toare cu cea a martirului na]ional, dar cu o evident= tent= politic=. • Aventurierul ac]ioneaz= din spirit de aventur= [i bravur= gre[it \n]elese, sperând c= prin ac]iunea sa, opinia public= \i va re]ine numele [i c= astfel, va intra \n con[tiin]a omenirii. • R=zbun=torul ac]ioneaz= sub impulsul determinant al dorin]ei de revan[= pentru un afront personal primit anterior, victima actului terorist urmând "s= pl=teasc=" cu via]a sau libertatea pentru gestul prin care l-a lezat pe terorist sau ideile acestuia. • Infractorul de drept comun urm=re[te satisfacerea prin actul violent respectiv, a unor interese de cele mai multe ori materiale. Aceast= satisfacere se poate realiza fie imediat, prin deposedarea victimei de bunurile existente asupra ei, fie \ntr-un timp mai \ndelungat, prin formularea unor preten]ii fa]= de familia victimei, procedeu folosit mai ales \n cazul r=pirilor de persoane. • Criminalul pl=tit ac]ioneaz= la indica]ia [i cu sprijinul financiar [i material al unor organiza]ii teroriste, având drept obiectiv suprimarea vie]ii unor personalit=]i politice sau militare care se opun intereselor organiza]iei teroriste respective. De regul=, sunt profesioni[ti de \nalt= clas=, cunosc=tori ai mai multor limbi str=ine, mari mae[tri \n arta deghiz=rii [i cu calit=]i psihice [i fizice deosebite, ceea ce le permite s= se angajeze \n ac]iuni foarte riscante. • Bolnavul mintal ac]ioneaz=, \n toate cazurile, \mpins de ideea fix= de a asasina, idee ce \[i g=se[te explica]ia \n dereglarea psihic= a uciga[ului. O particularitate a acestui tip de terorist este aceea c= el nu \[i alege \ntotdeauna victimele, ci ac]ioneaz= dintr-un impuls maladiv, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

154 ira]ional. Nu to]i bolnavii mintal pot fi terori[ti. • Martirul na]ional are drept motiva]ie "sacrificiul pentru o cauz= m=rea]= [i dreapt=, de interes na]ional". Acesta va atenta la via]a [i integritatea fizic= a acelor personalit=]i care, dup= opinia sa, constituie obstacole \n calea promov=rii intereselor na]ionale sau a grupului etnic din care face el parte.

Un terorist preg=tit de Al-Qaida

la 8 Martie 2007, Sohail Anjum Qureshi, \n vârst= de 30 de ani, tehnician stomatolog din Forest Gate, E7, a fost condamnat la 4 ani [i jum=tate de \nchisoare, \n cadrul Instan]ei Penale Centrale din Marea Britanie. El a pledat vinovat pentru de]inerea de obiecte printre care ochelari cu vedere pe timp de noapte, bastoane similare cu cele ale poli]iei, manuale privind tehnicile de lupt=, preg=tirea [i instigarea la acte teroriste, [i pentru posesia de aparatur= similar= celor utilizate \n scopuri teroriste. Qureshi a fost arestat urmare a opera]iunilor coroborate ale serviciilor secrete ale MPS, Comandamentul Antitero [i Serviciul de Securitate. La sfâ[itul lui 2006, Qureshi, originar din Pakistan pl=nuie[te comiterea de acte teroriste peste ocean, posibil \mpotriva for]elor de coali]ie \n Afganistan. Mesajele de pe Internet arat= c= a comunicat cu o persoan= de contact, \n urma discu]iilor stabilindu-se o "perioad= a opera]iunilor \ntre 14–20 de zile" cu speran]a de "a ucide mul]i". Nu este clar ce a determinat a[a-numita "opera]iune", dar dup= cum a declarat Qureshi \n fa]a instan]ei, inten]ia sa era aceea de a comite sau a sprijini comiterea unui act terorist, peste ocean. |ntr-o alt= discu]ie on-line cu persoana de contact, acesta afirma c= \n 1996 a fost antrenor \n tab=ra de preg=tire Al-Qaida, \n Pakistan [i a de]inut titlul de emir (lider) \ntr-o alt= tab=r= \n 1998. A pretins, de asemenea, c= ar fi finan]atorul [i sus]inatorul mujahedinilor [i a vorbit despre importan]a de a ac]iona singur \n cadrul opera]iunilor pentru a preveni scurgerile de informa]ii sau dejucarea planurilor. |naintea plec=rii sale din Pakistan a adunat materialul necesar, resurse finaciare [i informa]ii utile pentru aceast= misiune. Quresgi [i-a achizi]ionat un dispozitiv pentru viziualizare pe timp de noapte, rucsacuri, bastoane de tipul celor poli]iene[ti ASP, saci de JIHADUL ISLAMIC 155 dormit [i echipament de campare. A desc=rcat, de asemenea, un manual al tehnicilor de lupt= [i un ghid practic de razboi pe care le-a salvat pe hard-ul computerului s=u. Descrie ghidurile, echipamentul [i cele 9.000 de lire cash ca fiind "daruri" din partea lupt=torilor mujahedini pe care urma s=-i \ntâlneasc=. A fost descoperit [i mesajul s=u de 8 pagini "al wida" sau "mesajul de adio" \n care scria: "Dac= voi deveni un Shaheed (martir), atunci nu plânge]i, [i s=rb=tori]i aceast= zi ca [i cum a]i celebra o ocazie fericit=". A recunoscut faptul c= a strâns mul]i bani de la simpatizan]ii din Marea Britanie pe care inten]iona s=-i dea pentru o cauz= precum "gloan]ele cost= bani". |n acest timp, a comunicat cu al]i extremi[ti prin mesaje pe internet [i e-mail-uri. Unul dintre asocia]ii s=i a fost Samina Malik, la vremea aceea vânz=toare pe Aeroportul Heatrow. Se pare c= cei doi nu s-au v=zut niciodat=, dar au stabilit o rela]ie virtual= prin intermediul forumurilor de pe site-urile extremiste. Urmare arest=rii, discu]iile lor au fost stocate \n lista de "buddies". |ntr-un schimb de e-mail-uri, Qureshi i-a cerut lui Malik o actualizare privind m=surile de securitate de pe aeroportul unde lucra aceasta. La 8 octombrie Qureshi scria: "Surioar=, sper s= prime[ti acest e-mail \nainte ca altcineva s-o fac=. Care e situa]ia la munc=? Sistemul de verificare este la fel de riguros sau lucrurile s-au mai domolit pu]in? {terge e-mail-ul, dup= ce cite[ti!". Malik i-a r=spuns [i l-a pus la curent pe Qureshi cu ultimele m=suri de securitate de pe aeroport. Ea comunica folosind pseudonimul "Umm Musab al-Gharib – Un str=in a[teptând Imp=r=]ia Martiriului". Malik a fost condamnat= \n subsidiar pentru posesia de articole \ntrebuin]ate \n scopuri teroriste. Inten]ia lui Qureshi de a p=r=si ]ara a fost remarcat= de c=tre Poli]ie [i, \n diminea]a zilei de 18 octombrie 2006, a fost arestat de c=tre ofi]erii Comandametului Antitero MPS, pe când a[tepta s= se \mbarce \ntr-un avion cu destina]ia Islamabad. Poli]ia a descoperit \n bagajele acestuia "câteva cadouri". Urmare arest=rii sale, poli]ia i-a perchezi]ionat locuin]a din Palmerston Road, E7, [i a descoperit materiale care dovedeau leg=tura acestuia cu re]elele teroriste, inclusiv o serie de fotografii ale lui, \mpreun= cu terori[ti. Peter Clarke, specialist \n opera]iuni al MPS, afirma: "Qureshi este un terorist de execu]ie, bine antrenat, care, conform propriilor declara]ii, are contacte cu Al-Qaida din anii '90. A inten]ionat s=vâr[irea unor acte teroriste peste ocean [i a strâns echipament pentru realizarea Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

156 acestui deziderat. De[i \nc= nu cunoa[tem planurile sale, se crede c= for]ele de coali]ie, posibil cele din Afganistan, erau ]inta sa. Conform spuselor sale, inte]iona "s= ucid= cât mai mul]i". "Nu era un amator. Avea o versiune care s=-l acopere; a cercetat sistemul de securitate al aeroprtului; a \ncercat s=-[i [tearg= urmele". Samina Malik l-a urmat \n aceast= investiga]ie. A fost arestat= dup= ce detaliile furnizate de ea au fost g=site \n computerul lui Qureshi. Era perfect con[tient= de viziunile extremiste violente ale lui Qureshi [i a fost \ncântat= s=-l sprijine pe acesta cu informa]ii legate de securitatea aeroportului. A fost condamnat= pentru de]inerea de documente ce urmau a fi folosite \n scopuri teroriste. Trebuie s= fim recunosc=tori c= probele impotriva lui Qureshi nu i-au l=sat alt= alternativ= decât aceea de a-[i recunoa[te vina".

Nu to]i atentatorii sinuciga[i sunt voluntari

Urmare unui studiu realizat de un grup de speciali[ti ai Institutului de Politici Interna]ionale pentru Lupta \mpotriva Terorismului (International Policy Institute for Counter Terrorism), realizat cu sprijinul cotidianului israelian Ha'aretz, pe un e[antion format din 823 terori[ti ce au participat la diferite ac]iuni \n perioada aprilie 1993 – februarie 2002, dintre care: 743 terori[ti non- sinuciga[i [i 80 terori[ti sinuciga[i, terori[tii sinuciga[i sunt nec=s=tori]i – \n procent de 84,2%, mult mai ridicat decât \n cazul terori[tilor non- sinucigasi – \n procent de 60% [i provin din zone mai pu]in dezvoltate din punct de vedere socio-economic. Spre exemplu, numai unul din cei 21 de membri ai PKK – Partidul Muncitorilor din Kurdistan s-a oferit s= ia parte \ntr-un atac sinuciga[ (Ergil, 2001). Nivele de constrângere [i intimidare sunt reg=site \n cadrul PKK, dar nu sunt tr=s=turi ale unor grupuri ca Hamas, Hezbollah [i Tigrii Tamili. Pentru a-i face pe membri s= accepte astfel de misiuni, PKK folosea m=suri severe. Leyla Kaplan, o tân=r= femeie care a participat la atacul JIHADUL ISLAMIC 157 sinuciga[ cel mai de succes al PKK, a declan[at bomba pe care o avea asupra ei \ntr-o sec]ie de poli]ie omorând 3 poli]i[ti [i r=nind al]i 12, nu era voluntar, dar fusese constrâns= s= accepte misiunea. Aceast= misiune \i fusese dat=, ini]ial, altei femei, membr= a PKK, Turkan-Adiyaman, care a refuzat. |n urma refuzului, ea a fost executat=, chiar \n fa]a Leyliei Kaplan, care nu a mai avut alt= solu]ie decât s= accepte. (Ergil, 2001) Lucurile devin [i mai dificil de \n]eles, cu atât mai mult cu cât, potrivit publica]iei "Globe and Mail", spre deosebire de Al-Qaida, mi[carea talibanilor din Afganistan recruteaz= persoane marginalizate sau vulnerabile din punct de vedere social pentru a le \ncredin]a misiuni sinuciga[e. |n Afganistan exist= destule persoane \n situa]ii sociale grave, unele cu dizabilit=]i fizice sau mentale (circa 80.000 persoane din datele organiza]iei Handicapped International), iar autorit=]ile dispun de prea pu]ine resurse pentru a le \mbun=t=]i starea. "|ntr-o cultur= cum este a noastr=", aprecia Firoz Ali Alizada (2007), care [i-a pierdut piciorul dup= ce a c=lcat pe o min=, "dizabilit=]ile [i traiul pe str=zi sunt considerate o mare ru[ine. Spre exemplu, un b=rbat c=s=torit [i care are copii se treze[te deodat= \n imposibilitatea de a-[i \ntre]ine familia. I se poate p=rea mai u[or s= moar=".

Sayyd Qutb [i ideologia militant=

Interpretarea tr=s=turilor fundamentalismului islamic a dus la dezbateri aprinse (Pabst&Bond, 2005; Bouthaina, 2006). Fundamentalismul islamic se manifest= ca o \ntoarcere la credin]a adev=rat=, \ntr-un Dumnezeu transcendental. Conform defini]iei date de c=tre Dic]ionarul Enciclopedic (1996), termenul "fundamentalism" este definit ca "o mi[care religioas= [i politic= cu scopul de a restabili adev=rata comunitate islamic=, prin re\ntoarcerea la tradi]ia nealterat= a islamului; este conceput ca , r=zboi sfânt, [i prin urmare nu exclude nici r=zboiul [i nici atentatul criminal pentru atingerea scopului". Fundamentalism vine de la r=d=cina cuvântului "fundare", care \nseamn= "baz=, funda]ie". Interpretarea cea mai potrivit=, formulat= \n acord cu religia, este aceea conform c=reia fundamentalismul este dat de "credin]e religioase bazate pe o interpretare literal= a textului religios". Pe de alt= parte, fundamentalismul apare ca o ideologie militant=, care implic= [i ac]iuni politice. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

158 Fundamentali[tii islamici sunt \n permanen]= \n urm=rirea realiz=rii unor misiuni globale: refacerea fostului imperiu musulman, unificarea lumii musulmane \ntr-o singur= na]iune [i redobândirea gloriei lumii islamice. Din punctul de vedere al ideologiei fundamentalist-islamice, membrii grup=rilor teroriste care o \mbr=]i[eaz= nu sunt terori[ti, ci "lupt=tori \n numele lui Allah" care ac]ioneaz= \ntr-o situa]ie de auto-ap=rare, provocat= de "conspira]ia" \mpotriva religiei [i a popula]iei musulmane (Barna, 2005). Interesul major al grup=rilor fundamentalist-islamice, sub \nv=]=turile primite din partea ideologilor Hassan al-Banna, Sayyid Qutb, Mawdad=, Khomeyni, este de a restabili valorile morale [i politice ale societ=]ii islamice tradi]ionale, acest curent religios fiind modelat de tentativa de a surprinde imaginea, de contestatar \n Mecca, a profetului Mahomed, \n vremea \n care acesta critica corup]ia moral= [i promova reformele politico-economice \n numele religiei islamice. (Youssef, 1990) Fundamentalismul islamic s-a dezvoltat [i extins odat= cu constituirea, \n anul 1928, a mi[c=rii Fr=]ia Musulman=, care a oferit, prin Sayyd Qutb (1906 – 1966) [i Hasan al-Banna (1906 – 1949), o nou= viziune asupra Islamului. Acuzând schizofrenia lumii moderne, care a pierdut rela]ia cu Dumnezeu, Qutb a sus]inut \n lucr=rile sale ("|n umbra Coranului", "Islamul – religia viitorului"), resurec]ia societ=]ii islamice tradi]ionale [i reinstaurarea Shariei, concretizat= printr-o rebeliune \n numele Islamului \mpotriva valorilor liberale ale Occidentului (Berman, 2003, Laz=r, 2005). Banna \[i propune s= salveze specificitatea comunit=]ii islamice (umma) [i s= g=seasc= mijloacele de reafirmare a demnit=]ii [i identit=]ii ei \n impactul s=u cu modernitatea european=. (Lazar, 2005) Acest lucru se face prin re\ntoarcerea la Islam, la tradi]ia islamic=, cu resuscitarea Shara'ei \n toate domeniile vie]ii, adic= revenirea la con[tiin]a integral islamic= \n plan individual, comunitar, social [i politic, a[a cum definea ea comunitatea credincio[ilor \n primele vremuri ale istoriei Islamului (Carre, Michaud, 2001). |n ceea ce-l prive[te pe Aba al-A'la al-Mawdada (1903–1979), cel mai influent ideolog islamist din spa]iul Asiei Centrale, acesta, potrivit JIHADUL ISLAMIC 159 Laz=r (2005) teoretizeaz=, ca [i contemporanii s=i egipteni, ideea unui stat islamic. El merge mai departe decât Banna \n atitudinea fa]= de na]ionalism, care este respins principial, fiind considerat chiar o form= a necredin]ei (kufr), c=ci vine din spa]iul european. Fundamentul unui stat islamic nu se afl= \n apartenen]a la o na]iune, ci doar la Islam: "\n ochii s=i, Islamul este un sistem total [i \nglobant: ca sistem spiritual, etic, social, politic [i moral complet, el este, din toate punctele de vedere, superior civiliza]iei occidentale de la care musulmanii nu aveau nimic bun de a[teptat" (Abderahim, Laz=r, 2005). Islamizarea trebuie f=cut= deci "de sus", \n acest stat islamic "el afirma suprema]ia Shara'ei [i cerea ca statul [i legisla]ia s= fie puse \n conformitate cu ea" (Marc, 1982), c=ci politica este o "component= integral= [i inseparabil= a credin]ei islamice, iar statul islamic pe care ac]iunea politic= a musulmanilor caut= s=-l edifice este solu]ia total= la toate problemele lor" (Keppel, 2000). Spre deosebire \ns= de Qutb, Mawdada accept= participarea la jocul politic ca etap= spre instaurarea unui stat islamic autentic (Laz=r, 2005). |n 1941 el \nfiin]eaz= un partid islamist, jama'at-e Islami, care, mai târziu, va ajunge la putere, al=turi de celelalte partide religioase tradi]ionaliste (jam'ayat-ul-'ulama'-i- pakistan, jam'ayat-ul-'ulama'-i-islam). Aceste idei vor fi adâncite la \nceputul anilor '80 de curentul neofundamentalist, care vizeaz= refacerea \ntregii comunit=]i musulmane, lupta \mpotriva SUA [i a sioni[tilor. Neofundamentalismul se manifest= practic prin terorism sacru, care \[i g=se[te ra]iunea \n instruc]iunile divine transmise cu mult timp \nainte sau \n reinterpretarea unor precedente din perioada patriarhal= a religiei (Stoian, 2005). Sayyid Qutb a trasat linia politic= clasic= a fundamentalismului islamic, care se angaja s= lichideze toate guvernele musulmane "corupte de ideile occidentale" [i s= le schimbe cu conduceri devotate aplic=rii stricte a Shariei (Stoina, 2006). Contopind "istoria \nv=]=turilor lui Mahomed" cu o ideologie revolu]ionar= de tip avangardist, ideologii Maududi [i Qutb au reu[it s= \nl=ture limit=rile medievale ale r=zboiului prin "apologia unui cult modern al mor]ii \n slujba re\nvierii califatului". Apreciat ca una dintre principalele caracteristici ale secolului XX, fundamentalismul religios nu este o mi[care extremist=, cum se crede adesea. Potrivit lui Post (1984) "fundamentali[tii nu se percep ca entit=]i separate, ci ca simboluri ale Islamului. Fundamentalismul islamic nu trebuie considerat ca un simplu set de norme politice, care poate fi Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

160 compromis sau negociat, sau doar ca o ideologie de genul socialismului ori comunismului, \n cadrul c=rora tipul liberal- democratic de interac]iune social= [i discurs politic este recunoscut. Fundamentalismul islamic se \ncadreaz= \ntr-o alt= categorie de con[tiin]= politic=, \n care identitatea religioas= caracterizeaz= [i determin= cadrul normativ [i ac]ional al adep]ilor, indiferent de caracterul public sau privat al vie]ii individului". F=r= s= insist=m asupra acestui subiect, trebuie s= reamintim c= islamul este o filosofie, o credin]= [i se bazeaz= pe un sistem selectiv de valori (V=duva, 2002). |n]elegând aceast= religie drept o supunere fa]= de Allah, nu putem s= nu ne punem \ntrebarea ce urm=re[te fundamentalismul islamic \nainte de toate, dore[te un stat teocratic, adic= subordonarea puterilor statului legii islamice, Sharia – conceput= ini]ial pentru a ghida via]a de zi cu zi a musulmanului. Mi[carea radical= islamic= a enun]at urm=toarele obiective principale: alungarea "necredincio[ilor" [i mai ales a militarilor str=ini din ]=rile musulmane [i nu \n ultimul rând, eliminarea influen]ei culturale nefaste [i a "imoralit=]ii" occidentalilor din societ=]ile mahomedane (Filipescu, 2005). Fundamentalismul substituit, mai mult sau mai pu]in \ntâmpl=tor, terorismului islamic, ini]iat de Fr=]ia Musulman=, este menit s= aduc= islamismul, prin orice mijloc, la conducerea planetei, deoarece numai aceast= religie (se crede) este adev=rat= [i important=, numai ea are o misiune mesianic= (Mircea, 2007). Raportul U.S. National Intelligence Council face cunoscut= inten]ia Islamului de a forma, pân= \n anul 2020, un califat universal, acesta fiind dezideratul principal al mi[c=rii fundamentaliste islamice, JIHADUL ISLAMIC 161 solicitat \n sensul restabilirii virtu]ilor morale [i politice ale societ=]ii tradi]ionale islamice (Barna, 2007). Ridicarea fundamentalismului islamic la rangul de politic= de stat a avut loc \n anul 1979, când ayatollahul Ruhollah Khomeiny, opozant al politicii pro-occidentale a [ahului Reza Pahlavi a devenit lider al revolu]iei islamice iraniene. |n urma victoriei revolu]iei iraniene din 1979, fundamentalismul islamic a beneficiat de un reviriment impresionant \n lumea mahomedan=. Inspirat= de succesul lui Khomeini, mi[carea radical= panislamic= a luat o amploare f=r= precedent. Pozi]ia dominant= a clerului \n societ=]ile musulmane [i sprijinul masiv acordat de masa "credincioas=" exponen]ilor fanatismului religios preconizau venirea inevitabil= la putere a fundamentali[tilor \n mai multe ]=ri arabe [i islamice prin alegeri libere sau prin revolu]ii. |n urm=toarele dou= decenii, islami[tii intransigen]i sperau s= devin= for]a dominant= \n \ntreaga lume mahomedan= (Filipescu, 2005).

R=spândirea fundamentalismului islamic

|n Iran, ca urmare a insuccesului unor reforme economice [i sociale \ntreprinse de [ahul Mohamed Reza Pahlavi Aliamehr [i deterior=rii situa]iei economice, \n anul 1978 au avut loc ample mi[c=ri revendicative laice [i religioase, ceea ce a determinat introducerea Legii Mar]iale [i formarea unui guvern militar. Aceste m=suri nu au asigurat restabilirea situa]iei, [ahul fiind determinat s= p=r=seasc= ]ara \n ianuarie 1979. Re\ntors \n ]ar= dup= 15 ani de exil, liderul religios [iit ayatolahul Khomeiny a constituit Consiliul revolu]ionar islamic, având drept obiectiv conducerea Revolu]iei islamice \n Iran. A fost organizat un referendum prin care, la 10 aprilie 1994, a fost Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

162 proclamat= Republica Islamic=. Tot prin referendum, \n decembrie 1979, a fost adoptat= o nou= constitu]ie bazat= pe principiile dreptului tradi]ional islamic. Dup= 1979, Iranul a devenit principalul promotor al fundamentalismului islamic, stabilindu-[i drept obiectiv extinderea revolu]iei islamice \n toate ]=rile musulmane [i crearea de noi state islamice. Potrivit Doctrinei Securit=]ii Na]ionale dezb=tut= de parlamentul iranian \n august 1988, \nf=ptuirea exportului revolu]iei islamice se poate realiza pe trei c=i: militar= (Jihad sau R=zboiul Sfânt), semi-militar= (care, \n fapt, reprezint= ac]iunile teroriste) [i pa[nic= (propagandistic=, economic= etc.). Pentru coordonarea ac]iunilor de export a revolu]iei islamice, \n Iran au fost constituite organe [i organiza]ii oficiale ca Ministerul Orient=rii Islamice, Organiza]ia pentru Cooperarea Islamic= Mondial=, Organiza]ia pentru R=spândirea Islamului. Ac]iunile [i m=surile \ntreprinse \n acest scop sunt justificate de autorit=]ile iraniene prin \ntre]inerea de rela]ii preferen]iale cu statele islamice; sprijinirea statelor, guvernelor [i mi[c=rilor care lupt= pentru eliberarea na]ional=, sprijinirea popula]iei musulmane din ]=rile unde acestea sunt oprimate sau persecutate; acordarea de ajutoare umanitare unor grupuri etnice cu acceptul statelor unde acestea tr=iesc. Conform unor informa]ii, Iranul a trimis \n Bosnia 350–400 militari din G=rzile Revolu]iei Islamice, având drept scop principal, organizarea unor mici grupuri teroriste, formate din bosniaci, similare cu forma]iunile Hezbollah. Aceste m=suri au \nt=rit temerile statelor occidentale c= prezen]a fundamentalismului islamic iranian \n Balcani ar putea conduce la extinderea ac]iunilor teroriste \n centrul [i estul Europei. Momentul [i modalit=]ile de ac]iune sunt alese cu mult= abilitate de c=tre fundamentali[tii iranieni. Astfel, ace[tia s-au folosit pe deplin de criza din Golful Persic din 1990–1991, pentru a-[i intensifica penetrarea \n Africa, suplinind livr=rile de petrol ale Irakului [i Kuweitului c=tre ]=rile africane, cu pre]uri sc=zute. De asemenea, profitând de faptul c= aten]ia opiniei publice era concentrat= asupra evenimentelor din Golf, conducerea iranian= a organizat numeroase contacte la nivel guvernamental cu diverse ]=ri africane, soldate nu numai cu acorduri de cooperare economic=, dar [i JIHADUL ISLAMIC 163 \n alte domenii, cum ar fi justi]ia, vizând introducerea Legii islamice \n sistemul juridic al statelor respective. Sudanul a devenit avanpostul r=spândirii integrismului \n Africa, tocmai datorit= acestei cooper=ri la nivel de stat, care a creat bazele alian]ei dintre fundamentali[tii iranieni [i cei sudanezi. Pe teritoriul sudanez au fost constituite tabere \n cadrul c=rora lupt=torii iranieni pasdarani (din Corpul Gardienilor Revolu]iei Islamice) instruiesc comandori teroriste destinate s= ac]ioneze \n ]=rile africane. Au fost semnalate grupuri de fundamentali[ti islamici bine \narmate [i asigurate logistic \n Etiopia, Somalia, Uganda, Djibouti, Kenya, care furnizeaz= armament [i bani diferitelor grupuri etnice aflate \n conflict, asigur= preg=tirea militar= [i religioas= a mii [i mii de tineri sau se implic= \n conflictele etnice [i politice din zon=. Ascensiunea fundamentalismului \n Sudan a fost favorizat=, de altfel, chiar de autorit=]ile venite la putere prin lovitura de stat din 1989. Pentru a-[i consolida pozi]ia s-au folosit de grupurile fundamentaliste ca for]= de [oc \mpotriva opozan]ilor politici, acordând \n schimb posibilit=]i de ac]iune ne\ngr=dit= membrilor Frontului Na]ional Islamic – FNI Aceast= organiza]ie, condus= de c=tre vechiul militant islamic Hassan Al Turabi, a p=truns la toate nivelurile statului. Astfel, FNI conduce ansamblul noilor structuri destinate s= asigure perpetuarea regimului, \n armata [i \n organiza]iile sociale. Tot FNI se afl= la originea reformei structurilor statale ce prevede constituirea de "congrese populare" \n cartiere, \ntreprinderi, localit=]i. Liderul islamist sudanez, Hassan Al Turabi, este \n acela[i timp secretarul general al unei veritabile interna]ionale islamice – Conferin]a Popular= Arabo- Islamic= (CPAI) care reune[te: Frontul Na]ional Islamic (sudanez); Jamaa Islamiya (egiptean); Frontul Islamic al Salv=rii (algerian); Ennahda (tunisian) etc. Ambi]iile acestuia de a deveni un nou pol de referin]= al lumii islamice [i chiar un fel de pap= musulman sunt de natur= s= creeze o bre[= \n mi[carea fundamentalist= pe plan interna]ional. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

164 Algeria constituie un caz aparte privind ascensi-unea fundamentalismului islamic. |n aceast= ]ar= transformarea religiei \n for]= politic= a fost favorizat=, chiar de autorit=]i dup= proclamarea independen]ei, \n 1962. Pe timpul administra]iei coloniale franceze, moscheile s-au aflat sub control, urm=rindu-se ca practica religioas= s= fie lipsit= de accente politice. Echilibrul \ntre politic= [i religie s-a p=strat pân= \n 1972, când pre[edintele Huari Boumedienne a impus ca rug=ciunile s= devin= instrumente de propagand= \n favoarea reformei agrare, pe care opinia public= algerian= \nc= nu o accepta. Astfel, politica a p=truns \n via]a religioas=. Unii imami s-au revoltat [i \mpotriva lor au fost luate m=suri represive. Opozi]ia imamilor a \nceput apoi s= se constituie \n mi[care cu ideologie politic=. |n perioada 1970-1980, au ap=rut primele moschei particulare care au sc=pat de sub controlul Ministerului Cultelor [i au devenit locuri ale contest=rii. Avântul fundamentalismului islamic \n Algeria a fost favorizat de urm=torii factori principali: trecerea educa]iei sub culorile arabiz=rii, \n mâinile religio[ilor; influen]a saudit= (prin finan]area unor m=suri de arabizare); e[ecul socialismului [i deteriorarea situa]iei economice. Dup= renun]area la modelul politic al partidului unic au fost legalizate partidele politice printre care [i Frontul Islamic al Salv=rii (FIS). Confrunta]i cu [omajul, deteriorarea nivelului de trai [i sentimentul frustr=rii, \ndeosebi tinerii [i-au \ndreptat toate speran]ele spre FIS, ceea ce a dat acestuia caracterul unei mi[c=ri de mas= [i i-a asigurat un succes zdrobitor la alegerile legislative din 1991. Dup= anularea de c=tre armat= – la cererea for]elor democratice – a rezultatelor alegerilor, \n pofida m=surilor represive, mi[carea integrist= s-a amplificat, \nregistrându-se noi organiza]ii de aceast= factur=, concomitent cu recrudescen]a violen]elor [i xenofobiei. |n momentul \n care un dialog era pe cale s= fie deschis \ntre autorit=]i [i FIS, cea mai radical= dintre organiza]iile integriste, Grupul islamic \narmat a anun]at, la 26 august 1994, formarea unui guvern islamic [i instituirea "Califatului". Egiptul, din 1992, se confrunt= cu o criz= violent=, imprevizibil=, provocat= de actele teroriste ale fundamentali[tilor islamici care urm=resc r=sturnarea guvernului liberal prooccidental [i instituirea unui regim integrist \n aceast= ]ar=. Violen]ele din Egipt au \nceput \nc= din 1981, prin asasinarea pre[edintelui Anwar El Sadat de c=tre extremi[ti. Ace[tia \l acuzau de a fi tr=dat credin]a [i destinul na]ional prin \ncheierea p=cii cu JIHADUL ISLAMIC 165 Israelul. Abilitatea [i fermitatea conducerii statului, precum [i sprijinul financiar american au asigurat evitarea crizei economice [i izol=rii ]=rii pe plan extern. Cu toate acestea, situa]ia economic= a Egiptului nu este prea fericit=, ceea ce constituie unul din principalii factori favorizan]i ai militantismului islamic. De asemenea, na]ionalismul socialist, odinioar= dominant \n Orientul Apropiat, a devenit o ideologie perimat=. Prin urmare, speran]ele unor categorii sociale defavorizate s-au \ndreptat c=tre fundamentalismul islamic. Cea mai veche organiza]ie fundamentalist= egiptean= o reprezint= Fra]ii Musulmani, fondat= \n 1929 [i care se afl= la originea a numeroase grup=ri radicale sau moderate desprins= din aceasta pe motive ideologice, politice sau organizatorice. Organiza]ia Fra]ii Musulmani a renun]at la violen]= [i [i-a propus schimbarea Egiptului prin mijloace pa[nice, dezvoltând un sistem de asisten]= social= care s-a dovedit mai eficient [i mai ieftin decât cel practicat de stat. Gruparea Tinerii lui Mahomed are \n schimb un caracter militar [i promovarea R=zboiul Sfânt pentru \nl=turarea actualului regim. A debutat \n 1974 printr-un atac terorist asupra Academiei Militare. Se ghideaz= dup= patru principii de baz=: respingerea civiliza]iei occidentale, renegarea sistemului de dezvoltare, atât capitalist=, cât [i socialist= [i instituirea islamului ca unic= alternativ=; statuarea conflictului israeliano- arab ca un r=zboi \ntre musulmani [i evrei. Organiza]ia Societatea Musulmanilor, fondat= \n 1975, condamn= nu numai regimul, ci \ntreaga societate egiptean= [i militeaz= pentru edificarea unui sistem islamic f=r= centre urbane. Al Jihad a fost \ntemeiat= \n 1977 [i reprezint= principala grupare integrist= \narmat= din Egipt. {i-a câ[tigat notorietatea prin asasinarea, \n 1981, a pre[edintelui Sadat [i ulterior a altor personalit=]i politice [i militare. Din 1992 duce un adev=rat r=zboi \mpotriva for]elor de ordine. Ideologia sa se reduce la obliga]ia fiec=rui musulman de a participa la R=zboiul Sfânt pentru: r=sturnarea oric=rui regim "necredincios"; combaterea oric=rei religii care se opune aplic=rii Legii islamice; \nsc=unarea unui calif; ap=rarea oric=rei ]=ri musulmane. Numero[i membri ai Al Jihad-ului au luptat \n Afganistan \n perioada rezisten]ei anticomuniste, de când dateaz= [i rela]iile sale cu fundamentali[tii iranieni. |n baza acestor rela]ii, Al Jihad a constituit, recent, cu sprijin Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

166 iranian, o nou= grupare militar= integrist=, denumit= R=zboiul Egiptean. Primii 400 militan]i ai acesteia se afl= \n prezent la instruire \n Liban. Gruparea Avangarda Victoriei s-a format \n 1973 din ofi]eri ai armatei, decep]iona]i de orientarea prooccidental= a regimului pre[edintelui Sadat, iar \n 1975 s-a al=turat mi[c=rii integriste. Membrii grup=rii au luptat \n Afganistan [i sunt supranumi]i "Afganii". |n prezent este coordonat= de Al Jihad. Al Jama a al hlamiyya (Grupul Islamic) a fost creat \n 1982, dispune de o baz= larg= \n universit=]i [i este bine implementat= \n administra]ie, \ndeosebi \n domeniul educa]iei, \ntre]ine strânse leg=turi cu fundamentali[tii din Sudan. Principalul lider spiritual al Grupului este Omar Abdel Rahman, aflat \n deten]ie \n SUA. Este responsabil= pentru numeroase ac]iuni teroriste. Alte câteva zeci de grupuri integriste sunt mai pu]in cunoscute [i se presupune c= desf=[oar= ac]iuni teroriste sub coordonarea organiza]iilor Al Jihad [i Al Jama a al Islamiyya. Ca urmare a atitudinii ferme a autorit=]ilor egiptene de contracarare a fundamentalismului islamic, se apreciaz= c= stabilitatea Egiptului nu este \n pericol, dar c= integrismul va marca societatea egiptean= atât timp cât nu se va g=si un r=spuns adecvat la problemele economice [i sociale care l-au generat. |n 1987 aceasta s-a reorganizat, c=p=tând un caracter militar, \n vederea particip=rii la r=zboiul civil din Afganistan. |n aceasta perioad=, Yemenul de Nord a devenit punct de trecere pentru numero[i militan]i islami[ti (algerieni, egipteni, libieni, sudanezi etc.) dornici s= se al=ture rezisten]ei afgane, c=rora conduc=torii islami[tii yemeni]i le asigurau pa[apoarte [i bani. Lupt=torii yemeni]i \ntor[i din Afganistan s-au constituit \n mai multe grup=ri, implicându-se \n disputele tribale [i regionale (\ntre safli]i [i zaidi]i), fiind folosi]i pentru ac]iuni teroriste de c=tre liderii locali. Dup= unificarea din 1990, dezvoltarea terorismului a fost facilitat= de capacitatea redus= de control a organelor centrale. Mai mult, autorit=]ile din Nord au JIHADUL ISLAMIC 167 practicat pe scar= larg= asasinatul politic pentru eliminarea fizic= a conduc=torilor din Sud, prin intermediul grupurilor fundamentaliste aflate sub influen]a Partidului Islamic, al c=rui lider este pre[edintele Parlamentului. Treptat, integri[tii au devenit cea mai puternic= organiza]ie din ]ar=. Cu ocazia Congresului de la \nceputul anului 1994, ace[tia au cerut suspendarea Constitu]iei [i aplicarea Legii islamice. Ca [i alte state arabe sau \n general islamice care au participat cu voluntari la sprijinirea rezisten]ei anticomuniste din Afganistan, Iordania se confrunt= cu grup=rile integriste formate din ace[tia dup= revenirea \n ]ar= [i cu ac]iunile lor destabilizatoare. Autorit=]ile iordaniene nu exclud ipoteza unei opera]ii destabilizatoare de anvergur=, cu sprijinul unei ter]e ]=ri, vizând presiuni asupra Iordaniei, pentru a \mpiedica \ncheierea tratatului de pace cu Israelul, similare celor ale organiza]iei palestiniene Hamas. De[i \n ultima perioad= fenomenul fundamentalist a luat o amploare \ngrijor=toare, fiind considerat unul dintre cele mai mari pericole la adresa p=cii, ca [i \n cazul altor mi[c=ri extremiste, dup= o anumit= perioad= de ascensiune, acesta se va atenua pân= la eliminarea total=, \ntrucât modelul de societate propus de ideologii integri[ti este anacronic [i nu ofer= solu]ii viabile. Pe plan economic, fundamentalismul islamic nu dispune de o concep]ie clar=, care s= corespund= cerin]elor dezvolt=rii unei economii modeme, deoarece principiile promovate \n acest domeniu sunt de tip feudal [i inoperante. La nivel social, conceptul califatului pe care se bazeaz= integrismul islamic presupune o structurare strict= [i rigid= a societ=]ii, care contravine tendin]elor fire[ti de democratizare a vie]ii politice. Considerându-se \ndrept=]ite s= foloseasc= orice mijloace pentru atingerea scopului propus, grup=rile fundamentaliste favorizeaz= extremistul [i terorismul, ceea ce creeaz= rezerve [i chiar respingerea de c=tre popula]ie [i opinia public= interna]ional= [i determin= autorit=]ile s= \ntreprind= m=suri represive. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

168 Atitudinea retrograd= a fundamen-tali[tilor \n unele probleme de importan]= interna]ional=, ca procesul de pace \n Orientul Apropiat, determin= lu=ri de pozi]ie [i m=suri de contracarare din partea statelor interesate, inclusiv a celor occidentale [i a organiza]iilor interna]ionale, precum [i intensificarea colabor=rii \n acest scop. Pe de alt= parte, \n m=sura \n care autorit=]ile din statele confruntate cu fundamentalismul islamic vor dovedi o mai mare deschidere c=tre democratizare, se va crea posibilitatea partidelor de opozi]ie s= se afirme \n via]a politic=, limitându-se \n acest mod aria de ac]iune a organiza]iilor de inspira]ie integrist=, conducând, totodat=, la departajarea dintre acestea. Tendin]a unor lideri fundamentali[ti de polarizare zonal= sau chiar la scar= mai larg= a mi[c=rilor integriste, precum [i rivalit=]ile interne vor duce, de asemenea, \n perspectiv=, la sl=birea capacit=]ii de ac]iune a acestora [i a fenomenului fundamentalist \n ansamblu. Ultimele atentate teroriste au anihilat, \n mare parte, bazele politice ale unei strategii arabe, iar \n Occident au amu]it toate vocile care sus]ineau toleran]a, sosind vremea reflec]iilor pentru arabi", scopul scuz= mijloacele, dar care numai este valabil.

"Noii crucia]i"

Dup= o serie de \nfrângeri militare \n urma celor patru r=zboaie arabo-israeliene – R=zboiul de Independen]= pentru Israel, \n 1948, R=zboiul Sinaiului, \n 1956, R=zboiul de {ase Zile, \n 1967 [i R=zboiul Yom Kippur, cunoscut [i sub numele de R=zboiul din Octombrie, \n 1973, lumea musulman= se confrunt= cu noi tensiuni. |n predicile sale, Osama bin Laden afirma: "\nc= mai suferim de pe urma r=nilor f=cute de r=zboaiele noilor crucia]i asupra lumii musulmane \n ultimul secol [i de acordul Sykes-Picot \ntre Marea Britanie [i Fran]a, care a divizat lumea musulman= \n fragmente (...) Acordul dintre Blair [i Bush pretinde c= vrea s= pun= cap=t terorismului. Totu[i, nu mai este niciun secret pentru mase c= el dore[te s= pun= cap=t, de fapt, islamului" (Mircea, 2007). Statele Unite ale Americii sunt v=zute ca expresia principal= a culturii decadente occidentale. "A-i lovi pe americani prin acte de terorism este o \ndatorire religioas=, logic=. |i suntem recunosc=tori m=ritului Allah JIHADUL ISLAMIC 169 pentru c= ne-a ajutat s= ducem mai departe cauza lui \mpotriva atacurilor Americii [i Israelului asupra teritoriilor islamice sfinte", afirma, \n 1996, bin Laden. Situa]ia \n sine este reflectat= [i prin "Declara]ia de r=zboi \mpotriva ocupan]ilor americani a locurilor sfinte [i a celor dou= moschei": "Cea mai recent= [i cea mai grav= dintre agresiunile suferite de c=tre musulmani de la moartea Profetului (…) este ocuparea p=mânturilor pe care se afl= cele dou= locuri sfinte – baza Casei Islamului, locul revela]iei, sursa mesajului, [i locul unde se afl= sfânta [i nobila Ka'ba, Qiblah pentru to]i musulmanii – de c=tre armatele crucia]ilor americani [i ale alia]ilor lor" (http://worldwildewar.3x.ro). |ncepând cu anul 1948, evreii – ca parteneri [i alia]i ai "noilor crucia]i" din Occident – sunt considera]i drept un nou du[man \n conspira]ia global= \mpotriva islamului din punct de vedere a culturii [i religie, [i \mpotriva na]iunii musulmane \n general (Mircea, 2007). |n Fatwa, emis= la 28 februarie 1998 de Frontul Islamic Mondial Jihadul \mpotriva evreilor [i crucia]ilor, evreii ocup= primul loc \n ordinea ]intelor vizate de terori[ti, \naintea cre[tinilor, fie ei americani sau europeni. |n plus, dat fiind faptul c= statele arabe din Orientul Mijlociu adopt= atitudini diferite \n privin]a Occidentului, \n special a Statelor Unite, terori[tii musulmani consider= guvernele arabe pro-occidentale [i pe conduc=torii lor corup]i [i du[mani. Potrivit lui Osama bin Laden (Lumea, 2007) conduc=torii statelor arabe l-au tr=dat pe Allah, pe Profet [i Na]iunea. Musulmanul indian Abu Ala Maududi (1903–1979) a condamnat \n repetate rânduri natura degenerat= a tuturor comunit=]ilor musulmane contemporane, considerând guvernele musulmane care nu au implementat strict Sharia (Legea islamic=) [i cerând credincio[ilor s= porneasc= Jihadul \mpotriva acestora. Islamul accept= lumea [i via]a omeneasc= a[a cum sunt, privindu-le ca o oper= ce nu poate fi criticat= [i ca o manifestare a voin]ei inderogabile a lui Allah, deloc denaturat= [i corupt= de urm=rile unui p=cat originar de neiertat. Musulmanilor li se cere s= lupte \mpotriva iudeilor [i a cre[tinilor. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

170 Ac]iunea r=zboinic= \ndreptat= atât \mpotriva iudeilor, cât [i a celor din Mecca ne-o arat= [i urm=toarele texte: "Dar când lunile sfinte au trecut, atunci lupta]i [i omorâ]i pagânii oriunde-i ve]i \ntâlni, apuca]i-i, \mpresura]i-i [i prinde]i-i (…)" (Sura 9; 5). Musulmanilor li se porunce[te "s= lupte \mpotriva iudeilor [i cre[tinilor, pân= când ace[tia se vor supune. Acei care nu se vor preda conducerii musulmane vor pl=ti un greu tribut. Motivul este c= blestemul lui Dumnezeu se afl= deasupra lor. Lupta]i cu acei care nu cred \n Dumnezeu nici \n ziua de apoi, [i nu consider= oprit ceea ce a oprit Dumnezeu [i trimisul S=u, nici nu recunosc religia adev=rat=, chiar dac= ei sunt oameni ai C=r]ii (cre[tini, evrei), pân= când nu vor pl=ti jizya [i se vor supune de bun=voie [i vor fi supu[i (…). Blestemul Lui s= cad= asupra lor" (Sura 9; 29; 31).

Islami[tii liberi

Agen]ia Central= de Informa]ii (CIA) a SUA precizeaz= c= Osama bin Laden [i-a regrupat locotenen]ii \n Waziristanul de Nord. Regiunea este controlat= de talibani, care chiar au instituit aici un "emirat": oponen]ii politici sunt decapita]i, fetele nu au ce c=uta la [coal=, iar frizerii nu au voie s= rad= b=rbile localnicilor (www.adevarul.ro). Chiar armata pakistanez= are nevoie acolo de protec]ia lupt=torilor cu turbane, AK47 [i Toyote. Populat de triburi musulmane conservatoare, care nu sunt controlate nici de guvernul pakistanez, cum nu au fost nici de administra]ia britanic=, Pakistanul a fost descoperit dup= sosirea a mii de talibani \mpin[i de invazia american= din Afganistan. Circa 5.000 de lupt=tori str=ini din legiunile Al-Qaida – arabi, uiguri etc. – au fost bine primi]i atât de waziri, cât [i de islami[tii uzbeci retra[i tot aici dup= ce au luptat cu ru[ii. Alian]a, care a ucis 750 militari pakistanezi, a executat 200 de b=trâni [efi de clanuri pro-guvernamentali [i a impus Sharia (Documentar BSIJ, 2007).

Ascensiunea \mpotriva necredincio[ilor

Islami[tii se consider= r=zboinici pân= la moarte \mpotriva Occidentului [i a modernit=]ii (Barna, C. 2007) care continu= s= occidentalizeze [i s= se impun= popoarelor. "Despre nici o alt= religie sau grup cultural nu se spune atât de categoric c= reprezint= o amenin]are la JIHADUL ISLAMIC 171 adresa civiliza]iei occidentale ca despre Islam" (Said, 2006). Relevante \n acest sens sunt [i sondajele realizate de PGAP (Pew Global Attitudes Project). Raportul dat publicit=]ii \n iulie 2005, intitulat "Islamic Extremism: Common Concern for Muslim and Western Publics" [i \ntocmit pe baza unui sondaj aplicat \n 17 ]=ri [i cuprinzând 17.766 chestionare, reflect= o preocupare \n ascensiune \n \ntreg spa]iul euro-atlantic pentru a contracara pericolul reprezentat de extremismul islamic. Din datele rezultate, 52% din responden]ii din Rusia erau preocupa]i de extremismul din propria ]ar= \n foarte mare m=sur=, urma]i fiind de cei din India (48%), Spania (43%), Germania (35%), Marea Britanie (34%), Olanda (32%), Fran]a (32%), SUA (31%) etc., pe ultimul loc plasându-se Polonia, cu doar 7%. |ntr-o ordine cvasi-identic=, fa]= de extremismul islamic la nivelul \ntregii lumi, erau preocupa]i \n foarte mare m=sur= 51% dintre responden]i \n Rusia, 46% \n India, 45% \n Spania, 48% \n Germania, 43% \n Marea Bitanie, câte 46% \n Olanda [i \n Fran]a, 42% \n SUA, 41% \n Canada. |ntreba]i \n noiembrie 1994 dac= "resurgen]a islamic=" a constituit o amenin]are pentru interesele SUA |n Orientul Mijlociu, 61% din e[antionul de 35.000 de americani interesa]i de politica extern= au r=spuns pozitiv [i numai 28% au r=spuns negativ. Cu un an \nainte, când au fost \ntreba]i ce ]ar= reprezint= cel mai mare pericol pentru SUA, un e[antion aleatoriu a indicat \n primele trei Iranul, China [i Irakul. La fel, \n 1994, pu[i s= indice "amenin]=rile critice", 72% din opinia public= [i 61% din conduc=torii politicii externe s-au referit la proliferarea armelor nucleare, iar 69% din opinia public= [i 33% din conduc=torii politicii externe s-au referit la terorism – dou= chestiuni asociate pe scar= larg= cu Irakul. |n plus, 33% din opinia public= [i 39% din conduc=torii politicii externe z=reau un pericol \n posibila expansiune a Fundamentalismului Islamic. Europenii percep la fel. |n prim=vara anului 1991, cca. 51% din opinia public= francez= afirma c= principalul pericol pentru ei venea dinspre sud [i doar 8% \l vedeau dinspre est (Huntington, 1995). Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

172 Cu voin]a Domnului

Dup= cum se poate observa, religia are o putere excep]ional= de motivare, func]ionând, uneori, \n cadrul unor scenarii sumbre (Dengg, 2007). Prin religie, nu o singur= dat=, liderii unor organiza]ii precum: Jihadul Islamic Palestinian, Hezbollah, Tigrii Tamili pentru Eliberarea Elamului (LTTE) sau Al-Qaida [i-au justificat atacurile, punându-le mai cu seam= pe "voin]a Domnului". Avem [i o recomandare cu privire la modul de combatere a necredincio[ilor (fanaticii): "Când vor trece lunile sacre, ucide]i-i pe fanatici oriunde \i g=si]i, prinde]i-i, \nconjura]i-i, lovi]i-i oriunde \n ambuscade. Dac= apoi se convertesc [i \ndeplinesc rug=ciunea [i pl=tesc zeciuiala, l=sa]i-i s= plece, deoarece Allah este tolerant [i iert=tor" (Sura 9; 5). La o prim= vedere se poate \n]elege c= r=zboiul nu a fost pentru mult= vreme unul de ap=rare, ci un Jihad agresiv dus \mpotriva tuturor celor considera]i necredincio[i, unica lor cale de salvare fiind convertirea la islam. Cu toate acestea, argumentele nu sunt suficiente. Faptul c=, \n mod tradi]ional, islamismul a fost o religie extrem de tolerant= de-a lungul istoriei a fost trecut cu vederea (Armstrong, 2001), \nclin=m s= credem c= este vorba mai mult de o preconcep]ie potrivit c=reia islamismul este o religie \nclinat= s= produc= extremi[ti sinuciga[i. Analizând metodele teroriste (atentate, asasinate, propagand= prin fapte), specifice ETA, IRA, Al-Fatah, dar [i Hezbollah, supranumit "Partidul lui Dumnezeu", se poate observa c= terorismul este determinat de diverse mobiluri, de la cele na]ionaliste sau iredentiste, pân= la cele religioase. A judeca \ns= Islamul ca pe o religie violent= este mai mult decât o gre[eal=. Acesta r=mâne pentru musulmani o religie a p=cii, care nu permite uciderea unor oameni nevinova]i. (Bacchiocchi, 2002) "Nu ucide]i omul c=ci Dumnezeu v-a oprit aceasta, ci doar \ntru dreptate"

(Sura 17, 33). JIHADUL ISLAMIC 173 Ireconciabilitatea [i "sim]ul divin"

Analiza evolu]iei fenomenului la scar= mondial= relev= c= \nceputul de mileniu trei a dus la o modificare radical= asupra componentelor "ecua]iei de securitate mondial=" (Tudor, 2006), de un interes aparte fiind \n]elegerea semnifica]iilor ce-i revin accep]iunii "terorism islamic". Acest lucru atrage aten]ia cu atât mai mult cu cât majoritatea anali[tilor (Blond & Pabst, 2005) consider= c= terorismul islamic este o pervertire \n sens fanatic a Islamului. Aprecierea \n sine aduce un semn de \ntrebare [i pentru interviul acordat Al-Jazeera (Sunday Times, 2005) de c=tre un cleric musulman din Londra: "Atentatele de la Londra (7 iunie 2005 - n.a.) au fost o mare victorie". "Nu este, totu[i, r=u c= au fost uci[i [i civili?", \ntreba reporterul. R=spunsul clericului a venit prompt: "Termenul civil e o crea]ie occidental=. A[a ceva nu exist= \n prescrip]iile religioase islamice. Pentru musulmani, oamenii sunt fie \n "Dar al Harb", fie \n afara lui. Islamul \mparte lumea \n dou=: "Dar al Harb", lumea r=zboiului, \n care tr=iesc necredincio[ii, [i "Dar al Islam", lumea \n care tr=iesc musulmanii. Prima lume trebuie cucerit=! F=r= s= avem inten]ia de a ne manifesta pro sau contra \n fa]a acestor afirma]ii, reamintim c= cel pu]in \n virtutea existen]ei sale milenare, Islamul este religia libert=]ii, p=cii, binelui [i \ndur=rii (Rashid, 2003), respingând toate actele de terorism \n parte. Mai mult decât atât, orice act reprobabil constituie o \nc=lcare atât a Sharia, cât [i a logicii umane (Sultan bin Abdulaziz, 2002). Adev=rat este \ns= c= Osama bin Laden se folose[te de islam pentru a câ[tiga sprijinul [i simpatia maselor musulmane (Mircea, 2007). Succesul grup=rilor fundamentalist islamice este dat de abilitatea acestora de a-[i legitima ac]iunile \n fa]a Umma Islamia (comunitatea islamic=). Ireconciliabilitatea dintre Islam [i du[manii s=i, dar [i "sim]ul divin al extremului teritorial" – potrivit c=ruia bin Laden cere ca to]i necredincio[ii s= p=r=seasc= locurile sfinte ale musulmanilor – sunt subiecte de analiz= [i \n cuprinsul preocup=rilor noastre. Fatwa, dat= de Shaikh Usama Bin-Muhammad bin Laden, Aiman al-Zawahiri, emir al Grup=rii Jihadului din Egipt, Abu Yasir Rita'i Ahmad Taha, lider al Grupului Islamic Egiptean, Shaykr Mir Hamzah, secretar al Ulemalelor din Pakistan, [i de Fazlur Rahman, emir al Mi[c=rii Jihadului din Bangladesh, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

174 condamn= SUA pentru bazele din Arabia Saudit=, unde ocup= p=mântul Sfânt al Islamului, [i de unde terorizeaz= popoarele vecine musulmane. De asemenea, aceasta condamn= alian]a cruciato-sionist= pentru blocada Bagdadului, milionul de doctrine [i umilirea popula]iei musulmane [i, nu \n ultimul rând, dorin]a SUA de a ocupa Peninsula Arab=.

Islam vs. terorism?

Atacurile teroriste de la World Trade Center, de la 11 septembrie 2001, au creat o leg=tur= puternic= \ntre Islam [i terorism, Jihadul c=p=tând conota]ii nejustificate. To]i cei 19 terori[ti care au deturnat avioanele \n atacurile din 11 septembrie erau musulmani. |n acest context, construc]ia unei imagini potrivit c=reia Islamul d= na[tere terorismului (Mircea, 2007) este u[or de \n]eles. Am fi tenta]i s= credem \n aceast= teorie, cu atât mai mult cu cât cele patru tipuri de pedepse (t=ierea capului, crucificarea, mutilarea [i exilul) aplicate celor care se opun islamului potrivit circumstan]elor, al=turi de plata tributului, arat= metodele folosite de musulmani pentru a-[i impune religia, \ns= adev=rul este departe de aceast= accep]iune. Chiar dac= terori[tii au identit=]i musulmane, teroarea pe care ei o perpetueaz= nu poate fi etichetat= ca "teroare islamic=" (Harun Yahya, 2002). Cre[tinismul este o religie bazat= pe dragoste care nu accept= nicio violen]=. Acest lucru poate fi pus \ns= sub semnul \ntreb=rii doar prin reactualizarea unui moment istoric: "Ei (crucia]ii) au omorât pe to]i saracenii [i turcii pe care i-au g=sit, ...fie femeie sau b=rbat" (Francorum, 1962). Cruciatul Raymond of Aguiles spunea: unii din oamenii no[tri ([i asta a fost [i mai umil) au t=iat capetele du[manilor lor; al]ii i-au str=puns cu s=ge]ile, a[a \ncât au c=zut de pe turnuri; al]ii i-au torturat mult timp prin aruncarea lor \n fl=c=ri. Gr=mezi de capete, mâini [i picioare erau de v=zut JIHADUL ISLAMIC 175 pe str=zile ora[ului. Era necesar s= \]i faci drum printre trupurile de oameni [i cai. Dar astea au fost mici aspecte \n compara]ie cu ce s-a \ntâmplat la Templul Solomon, un loc unde serviciile religioase sunt \n mod normal cântate...\n Templul [i portalul Solomon, oamenii c=l=reau \n sânge pân= la genunchi [i c=p=stru (Krey, 1921). Desigur, tot acest barbarism a fost complet \mpotriva doctrinei Cre[tine (Harun, Yahya, 2002). Cre[tinismul, \n scrierile Bibliei, este un "mesaj al dragostei". |n Evanghelia dup= Matei, se spune c= Iisus a spus semenilor lui: "Iubi]i-v= du[manii [i ruga]i-v= pentru aceia care v= persecut=" (Matei, 5:44). |n aceste condi]ii, far= s= subscriem principiului generalizarii, dac= "teroarea cre[tin=" nu poate fi acceptat=, chiar dac= perpetuatorii ei au fost cre[tini, atunci cum ne putem explica sintagma "teroare islamic="? |n ciuda eviden]elor, exist= tendin]a unor jurnali[ti [i autori occidentali de a \nvinov=]i musulmanii care \ncearc= s=-[i practice religia, f=când unele conexiuni \ntre practicile musulmanului [i practicile anumitor persoane numite de ei "terorist". Asemeni altor autori occidentali, Brisard folose[te deseori termeni de genul "terorism islamist". Comenteaz= la modul ironic descrierea pe care i-o f=cea lui Zarqawi imamul Moscheii Zaid Ben- Harithah – "un om tân=r saturat de religie, care se ruga multe ore cu fra]ii lui arabi, \n special \n timpul celor 30 de zile ale Ramadanului." La descrierea clanului din care f=cea parte Zarqawi [i a grup=rii "teroriste" din care f=cea parte la acea vreme, Brisard afirma "sunt foarte pio[i, [i singurele decora]iuni care le orneaz= interiorul sunt versete din Coran [i o plac= pe care este gravat ". A[adar, s= \n]elegem din ceea ce afirm= Brisard c= "terori[tii islami[ti" (f=cându-se trimiteri benigne [i c=tre ceilal]i care au acelea[i obiceiuri [i tr=s=turi, ultimii dintre ei fiind identifica]i de c=tre unele canale media occidentale sau de c=tre Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

176 unii occidentali drept "posibili viitori terori[ti" cu "leg=turi cu re]ele teroriste") se pot identifica prin aceste tr=s=turi. Lucru [tiut [i de autor [i de mul]i al]i cercet=tori [i jurnali[ti este faptul c= majoritatea caselor de arabi sau de musulmani religio[i sunt decorate numai cu versete din Coran, numele lui Allah sau ale lui Mahomed. De asemenea, autorul \nvinuie[te ideologul palestinian Maqdisi de instigare la ur= \mpotriva regimului iordanian, afirmând c= \nv=]=tura lui se bazeaz= pe ideea c= "fiecare individ trebuie s=-[i tr=iasc= via]a \n func]ie de Coran [i c= guvern=rile arabe, [i \n mod deosebit cea iordanian=, nu respect= aceste precepte." Oricare musulman religios [i orice imam sus]ine aceasta. |ntr-adev=r, fiecare musulman trebuie s=-[i traiasc= via]a \n func]ie de \nv=]=turile Coranului, [i \ntr-adev=r guvern=rile arabe nu respect= preceptele coranice, lucru bine [tiut de to]i, nu numai de c=tre musulmani. Faptul c= Zarqawi era un "hafiz" (recitator din memorie al Coranului) sau c= \[i petrecea timpul recitând din Coran [i c= vorbea foarte pu]in nu \nseamn= c= memoratorii de Coran din \ntreaga lume sunt posibili al]i "Zarqawi", "posibili viitori terori[ti". |n leg=tur= cu caracterul t=cut al lui Zarqawi, de asemenea, aceasta este o virtute a unui musulman; Mahomed a spus: "Un musulman s= vorbeasc= dac= vorbele lui sunt cu folos, dac= nu, s= tac=." |ntr-un alt capitol al aceleia[i c=r]i: "Zarqawi este pe punctul de a se scufunda \n tenebrele violen]ei religioase". Aici sintagma "violen]= religioas=" \ncadreaz= \n mod clar violen]a din comportamentul lui Zarqawi \n perimetrul religiei islamice, dând cititorului impresia c= Islamul are o asemenea doctrin= care \ndeamn= la violen]= [i, dup= cum reiese din aceast= lucrare [i nu numai, violen]= nejustificat=, cu sens de "autoap=rare" (Septar, 2006). Aceast= tendin]= de a ponegri Islamul nu este recent=. Ea s-a dezvoltat mult \ncepând cu secolul al IX-lea, când Ioan Kameniates descrie Islamul drept "o religie pervers=, brutal= [i r=zboinic=". Se spera atunci c= domina]ia musulman= va lua curând sfâr[it [i se crede c= \mp=ratul Bizan]ului va fi artizanul acestei eliber=ri, ceea ce pune \n valoare \n acela[i timp lupta dus= de r=zboinicii \mp=ratului. Aceast= punere \n valoare a luptei purtate \mpotriva musulmanilor \i sacralizeaz= \n acest fel pe r=zboinicii care o duc. (Septar, 2006) Astfel se na[te no]iunea de "R=zboi Sfânt" care este men]ionat= \n r=zboaiele purtate de diver[i \mp=ra]i apar]inând perioadelor ce au urmat. JIHADUL ISLAMIC 177 Jihad \n Balcani

Zona Balcanilor a cunoscut o criz= f=r= precedent \n contextul progresivei dezagreg=ri a spa]iului ex-iugoslav. Odat= cu aceasta au fost restructurate re]elele mafiote [i s-a reluat, \n for]=, tentativa de reactivare a fundamentelor politico- statale din timpul Imperiului Otoman, \n scopul cre=rii unui avanpost islamic \n Europa (Stanciu, 2005). Dezvoltarea "R=zboiului Sfânt" pe teritoriul balcanic este un subiect care prinde contur, din ce \n ce mai mult. Din 1992 pân= \n 1995, Bosnia-Her]egovina a fost grav afectat= de un r=zboi care a opus cele trei comunit=]i etnice principale. Diferi]i atât prin religie, cât [i prin etnie, sârbii ortodoxi, croa]ii catolici [i bosniacii musulmani sunt \n continuare diviza]i, coexistând sub administrare interna]ional= (Elsasser, 2006).

Wahhabismul, o u[= deschis= spre Califatul Pan-islamic!

Dincolo de nelini[tea provocat= de recenta proclamare unilateral= a independen]ei de c=tre Kosovo, nesfâr[itele tensiuni interetnice dintre cele trei na]ionalit=]i majoritare [i dificult=]ile economice inerente unei perioade postconflict, una dintre problemele care fr=mânt= societatea bosniac= de la \nceputul noului mileniu este islamismul radical, cunoscut [i sub numele de "Mi[carea Wahhabist=".

R=d=cini wahhabite

Wahhabismul \[i are \nceputurile \n secolul al XVIII-lea, când a ap=rut sub forma unei mi[c=ri conservatoare islamice de factur= sunnit=, ini]iat= de Shaykh Muhammad bin Abd al-Wahhab (Andreescu, Albu, 2008). Titlul de Wahhabi le-a fost dat credincio[ilor lui de c=tre oponen]i, \n timp ce wahabi[tii se numeau pe ei \n[i[i "ahl al tawhid", poporul sunnah [i al unit=]ii sau "Muwahhidun" – cei ce predic= doctrina Unit=]ii lui Dumnezeu. (Esposito, 2003, Hardy, 2004) Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

178 |n anul 1740, la Najd, pe teritoriul Arabiei Saudite de ast=zi, Muhammad bin Abdul Wahhab (1703–1792), a cerut musulmanilor din Peninsula Arabic= s= revin= la ceea ce el propov=duia drept adev=ratul Islam, s= urmeze ad-literam \nv=]=turile Coranului – \n opozi]ie fa]= de corup]ia despre care pretindea c= fusese introdus= \n secolele de dup= Profet. Sub influen]a \nv=]=turilor lui Ibn Taymiyyah (1263–1328), Abd al-Wahhab a \nceput s= predice islamismul puritanist, \ns= a fost imediat confruntat de c=tre \nv=]a]ii din Imperiul Otoman, care, ac]ionând dup= interpret=rile [i opiniile clerului clasic islamic, i-au denun]at ideile eretice. Ibn Abdul Wahabi a r=spuns, declarându-[i oponen]ii aposta]i [i politei[ti [i, \n consecin]=, a fost catalogat drept un renegat, subiect al justi]iei disciplinare, fiind nevoit s= se refugieze \n ora[ul Dara'iyya, care la acel moment era condus de c=tre Muhammad bin Sa'ud, \n acela[i timp [ef al clanului al-Annza din tribul al Saud. Cei doi au format ulterior o alian]= ce a constituit \nceputul "mariajului" devenit cunoscut drept "Casa lui Saud" [i fondatorul [colii de gândire Wahabi/Neo – Salafi. Condi]iile alian]ei au fost ca suveranitatea politic= s= r=mân= la Ibn al Saud, pe când autoritatea religioas= a fost primit= de Muhammad bin Abd al Wahab [i ucenicii s=i, cunoscu]i drept ekhwan sau fra]i (termen ce nu trebuie confundat cu ekhwan el- muslimeen, Fr=]ia Musulman=, ce-[i are originea \n Egiptul lui Hasan al Banna), anul 1747 reprezentând \nceputul Mi[c=rii Wahhabiste. Acest parteneriat a pavat drumul c=tre ceea ce s-a numit mai târziu Regatul Arabiei Saudite, fondat \n 1932 de c=tre regele Abdul Aziz Al-Saud, având islamismul wahhabist drept ideologie politic= [i religioas=. Alian]a istoric= \ntre Ibn al Saud [i Abd al Wahab a fost punctul de cotitur= prin care mi[carea salafist= a câ[tigat recunoa[tere oficial= [i confirmare, prin folosirea autorit=]ii religioase a doctrinelor ca o for]= de leg=tur= \ntre triburile arabe. JIHADUL ISLAMIC 179 Urma[ii lui Abdulah Wahhab

Contesta]i chiar [i \n rândul musulmanilor, succesoriii lui Abdulah Wahhab s-au stabilit \n Balcani, profitând de destr=marea fostei Iugoslavii. Wahhabismul a fost o ideologie str=in= spa]iului fostei Iugoslavii, fiind "importat" \n perioada r=zboiului din 1992"1995. R=zboiul dintre musulmanii [i sârbii din Bosnia, din perioada 1992-1995, a reprezentat o ocazie propice pentru wahhabi]i de diverse na]ionalit=]i s= \[i fac= intrarea \n aceast= ]ar=. Conform cifrelor oficiale, dup= \ncheierea conflictului, circa 1.300 din cei 6.000 de mujahedini au r=mas \n Bosnia, pierzându-[i urma sau ob]inând cet=]enia bosniac=, prin c=s=torie sau prin falsificarea documen- telor de identitate. Wahhabi]ii sunt suspecta]i c= men]in leg=turi strânse cu liderii mi[c=rilor similare din ]=rile situate \n spa]iul balcanic, cum ar fi: Lista pentru Sandzak, din Serbia, Albanian Islamic, Society – Societatea Islamic= din Albania, AKSh – Armata Na]ional= din Albania, UCK – Armata de Eliberare a Kosovo, Fr=]ia Musulman=, Liga Cultural= Islamic=, din România (Andreescu, Albu, 2008). Mi[carea wahhabist= se manifest= cu prec=dere \n Federa]ia Bosnia [i Her]egovina, \n special \n zona central=, \n cantoanele, Zenica, Travnik [i Bihac, unde exist= o popula]ie majoritar musulman=. Exist= \ns= alte câteva centre active, \n principal \n ora[e ca Gorazde, Konjic, Mostar [i Stolac unde, \n perioada conflictului armat, au avut loc unele dintre cele mai dure \ncle[t=ri (Andreescu&Albu, 2008). |n prezent, wahhabismul este forma dominant= de islamism \n Arabia Saudit=, Qatar, precum [i \n anumite zone din Somalia, Algeria [i Mauritania, iar \n ora[ele sfinte Mecca [i Medina propor]ia credincio[ilor este foarte mare. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

180 Via]a membrilor wahhabi

Wahhabismul se caracterizeaz= printr-o interpretare strict= a documentelor enumerate anterior, \n conformitate cu cea realizat= de-a lungul primelor trei genera]ii ale Islamului. Doctrina primar= wahhabist= este cuprins= \n Kitab at-tawhid ("Cartea unit=]ii"), scris= de fondator, \n timp ce Coranul [i Hadith-ul sunt considerate textele fundamentale. Via]a membrilor wahhabi are la baz= legea islamic=. Ei consider= Coranul [i Hadiths (cuvintele [i ac]iunile profetului Mahomed) drept "Constitu]ia" lor, ignorând legisla]ia statal= \n vigoare. Aceast= atitudine include modalitatea distinctiv= proprie de a purta \mbr=c=mintea [i diversele maniere \n care se poate purta barb= (ca "semn natural al b=rba]ilor musulmani"), studierea islamului [i invitarea altora de a adera la el, ceea ce se nume[te da'wa. Ritul islamic se oficiaz= \n moschei [i \n l=ca[urile proprii. Organizeaz= cursuri despre islam, deseori \n leg=tur= cu tabere (academii tae kwon do) pentru tineri pe care \i \nva]= s= se roage, s= posteasc=, s= se comporte, s= gândeasc=. Ei separ= b=rba]ii de femei, obligându-le pe acestea s= poarte v=l sau, cel pu]in, basmale [i s= evite "tenta]iile indecente" ale societ=]ii occidentale. De asemenea, prev=d [coli separate pentru fete [i b=ie]i, iar femeile nu sunt l=sate s= munceasc= dac= aceasta ar presupune un mediu \n care s-ar afla [i b=rba]i (Andreescu&Albu, 2007). |nv=]=turile lui Mohammad ibn Abdulah Wahhab sunt urmate cu stricte]e. |n timpul rug=ciunilor este interzis= men]ionarea numelui profe]ilor sau \ngerilor, inclusiv cel al lui Mahomed. Credincio[ii nu au voie s= se uite la televizor, s= asculte muzic=, s= mearg= la cinematograf sau la teatru. Interzis= este [i vizitarea mormintelor, precum [i purtarea de amulete sau alte obiecte care aduc noroc. A da mâna cu o femeie e mai r=u decât s= o \njunghii, spunea Emir (2007), unul dintre fo[tii adep]i ai mi[c=rii wahhabiste. Publica]ia "Balkan Insight" (2007) prezint= m=rturia unei femei din Sarajevo, care nu a dorit s=-i fie publicat numele, privind experien]a ei wahhabist= (www.adevarul.ro). Timp de cinci ani, aceasta a acceptat s= poarte v=l, o rochie lung= neagr= [i chiar m=nu[i. Nu le mai \mp=rt=[e[te ideile, dar \[i aminte[te de ce li s-a al=turat. "Dup= r=zboi au fost singurii care nu au pus accentul pe na]ionalism", a declarat femeia, care o poate \nso]i acum lini[tit= pe feti]a ei la piscin=. Publica]ia a chestionat [i al]i JIHADUL ISLAMIC 181 bosniaci care au \mbr=]i[at la un moment dat ideile mujahedinilor. To]i au m=rturisit c= ace[tia sunt intoleran]i fa]= de cei care nu le \mp=rt=[esc credin]a (Documentar, BSIJ, 2007). |n aceste condi]ii, wahhabitii sunt privi]i cu suspiciune de popula]ia bosniac=, \ndeosebi pentru c= ace[tia [i-ar putea impune regulile stricte \ntr-o societate musulman= moderat=. Circa 70% din localnici nu agreeaz= prezen]a wahhabi]ilor, care au reu[it deja s= se infiltreze \n moschei [i \n rândul unor comunit=]i alt=dat= lini[tite. Cu toate acestea, Comunitatea islamic=, institu]ia oficial= a musulmanilor din Bosnia, nu consider= c= wahhabi[tii reprezint= un pericol, de[i au existat numeroase cazuri de violen]= \n numele "adev=ratei credin]e". |n anul 2006, un tân=r de 23 de ani, proasp=t convertit, [i-a ucis mama pentru c= a refuzat s= se roage \mpreun= cu el \n fiecare diminea]=. Dup= ce a comis crima, a intrat \ntr-o moschee, spunându-le celor prezen]i c= tocmai a f=cut "un sacrificiu pentru Allah" (Documentar BSIJ, 2008). {i acesta nu e singurul incident violent.

R=zboinicii mujahedini

Cu pu]in timp \nainte de \nceperea conflictelor din Bosnia, pre[edintele Alija Izetbegovic f=cea apel c=tre mujahedinii din lumea \ntreag= s= se al=ture armatei bosniace pentru a lupta \mpotriva armatei sârbe. Potrivit unui raport al poli]iei bosniace, cei mai mul]i au venit din Arabia Saudit=, Siria [i Algeria. Grupul Islamic Armat (GIA) din Algeria a \nfiin]at la Zagreb o asocia]ie pentru ajutorarea refugia]ilor – Maktab Al-Khidamat (MAK) sau Al-Kifah –, \n realitate un birou care se ocupa de infiltrarea islami[tilor \n Bosnia, fondat la mijlocul anilor '80 de Osama bin Laden, \n scopul colect=rii de fonduri pentru recrutarea de lupt=tori str=ini \n r=zboiul \mpotriva Uniunii Sovietice, din Afganistan. Al- Kifah a avut o filial= chiar [i la New York, \nchis= de autorit=]ile americane dup= primele atentate de la World Trade Center, din 1993 (Mihai, 2008). Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

182 De[i nu exist= date exacte, se estimeaz= c= pân= la 6.000 de lupt=tori au venit din diferite ]=ri islamice – Siria, Kuweit, Arabia Saudit=, Iran, Afganistan, Sudan. Ace[tia au format, \n noiembrie 1992, Brigada 7 Musulman=, iar \n august 1993 Unitatea El Mujahedin, care [i-a stabilit cartierul general \n ora[ul bosniac Zenitza, \ntr-o uzin= p=r=sit=. Unul dintre fondatori a fost algerianul Abdel Mokhatari, cunoscut [i sub numele de Abu El Maali. Mercenarii [i voluntarii islami[ti primeau salarii \ntre trei [i cinci mii de m=rci germane. |narmarea forma]iunilor politice musulmane din Bosnia s-a f=cut sub masca unei agen]ii umanitare sudaneze, condus= de Faith Hassanein-Omal-Faith, apropiat al [eicului Omar Abdel Rahman, imamul condamnat pentru atacul din 1993 de la World Trade Center. Printre sponsorii agen]iei lui Faith se num=r= [i Osama bin Laden, ale c=rui leg=turi cu integri[tii sudanezi au fost demonstrate de replica Americii la atentatele \mpotriva Ambasadelor SUA din Kenya [i Tanzania. Ziarul macedonean "Udrinski Viejnik" a prezentat date cu privire la prezen]a extremi[tilor islami[ti \n Balcani, publicând o list= cu cel pu]in zece persoane din Arabia Saudit= [i Egipt, caracteriza]i ca fiind colaboratori ai lui bin Laden, care au contribuit la finan]area Armatei de Eliberare din Kosovo (UÇK), ac]ionând \n special \n zona Macedoniei. |n plus, sus]ine cotidianul macedonean "Nova Makedonija", citând surse din serviciile israeliene de informa]ii, \n Balcani pot fi mobiliza]i 40.000 de islami[ti care dispun de armament modern, ob]inut de la NATO \n timpul conflictului din Kosovo. Presa macedonean= a relatat, deseori, c= \n timpul ciocnirilor dintre trupele guvernamentale [i Armata de Eliberare Na]ional= au fost observa]i \n \mprejurimile localit=]ii Tetovo, lupt=tori mujahedini ("Adev=rul", 12.09.2001). Astfel, cotidianul "Dnevnik" relata la sfâr[itul lunii noiembrie 2001 ("Cronica român=", 26 noiembrie 2001), citând surse neidentificate din domeniul serviciilor de informa]ii, despre "trei membri ai Jihadului Islamic egiptean care activeaz= \n Macedonia" (Stanciu, 2005). Potrivit unor surse din domeniul serviciilor de informa]ii, relateaz= acela[i cotidian, cei trei membri ai Jihadului Islamic egiptean se aflau \n contact direct cu Osama bin Laden. Acelea[i surse macedoneene sus]ineau c= adjunctul lui Osama bin Laden, Ayman Al-Zawahiri, lider al grup=rii islamiste egiptene "Jihad" [i presupus coordonator al celulelor teroriste din Balcani, a ordonat JIHADUL ISLAMIC 183 membrilor organiza]iilor teroriste afla]i \n Bosnia-Hertzegovina, Kosovo, Albania [i Macedonia s= deschid= \n Balcani un al doilea front islamic \mpotriva Statelor Unite ("Adev=rul", 12 octombire 2001).

Mujahedinii [i gherilele albaneze

|n august 1998, la Londra, "The Times" nota c= "r=zboinici mujahedini s-au \nrolat \n Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), diminuând [ansele pentru o solu]ie pa[nic=. Sosirea acestora \n Kosovo ar trebui s= oblige Washingtonul la o reanalizare a politicii sale fa]= de provincia sârb=". La rândul s=u, cotidianul spaniol "El Pais", din 27 aprilie 1999 semnala [i el prezen]a \n cadrul UCK a aproximativ 1.000 de mercenari str=ini proveni]i din Arabia Saudit=, Yemen, Afganistan, Croa]ia [i Bosnia. Serviciile secrete americane, la rândul lor, nu excludeau posibilitatea existentei unor leg=turi \ntre Osama bin Laden [i UCK ("Washington Post" din 4 mai 1999). Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) este mo[tenitoarea mili]iilor fasciste albaneze, ai c=rei combatan]i au fost preg=ti]i de instructori italieni, \n timpul celui de-al Doilea R=zboi Mondial. UCK este finan]at= din traficul de droguri, asigurat de o vast= re]ea criminal=, din care fac parte membri cunoscu]i ai mafiei albaneze, care au penetrat Italia, Germania, Spania, Fran]a, Norvegia [i Elve]ia [i au conexiuni \n America de Nord.(Documentar BSIJ, 2008). Ideologia lupt=torilor UÇK este inspirat= de islamul radical. Instructorii islamici provin \n marea lor majoritate din Iran, din rândul G=rzilor Revolu]iei Islamice "Pasdaran" [i au leg=tur= cu Osama bin Laden, care inten]ioneaz= s= pun= bazele unui emirat \n Balcani, cu baza \n Kosovo [i Albania [i cu vârful \n Bosnia (Mihai, 2008). Indirect, liderul Uniunii Democrate din Kosovo, Ibrahim Rugova a confirmat par]ial aceste afirma]ii, anun]ând c= UCK ascunde, pe teritoriul pe care-l controleaz=, baze ale terori[tilor interna]ionali, [i c= reprezentan]ii UCK sunt preg=ti]i s= organizeze acte Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

184 teroriste pentru a-l sus]ine pe bin Laden. Din ce \n ce mai mult se fac auzite temeri potrivit c=rora mi[carea urm=re[te abolirea statului secular [i introducerea Sharia \n via]a politic=. Odat= stabili]i \n Bosnia, wahhabi[tii au p=truns [i \n celelalte ]=ri balcanice, continuându-[i \n acela[i timp activit=]ile teroriste. Declinul economic, c=derea regimurilor comuniste, conflicte care au urmat destr=m=rii fostei Iugoslavii au favorizat o apropiere a unor comunit=]i religioase din Balcani de lumea musulman= (Mihai, 2008). Cotidianul kosovar "Koha Ditore" nota, \n noiembrie 2007, c= "fenomenul wahhabist a ajuns la propor]ii alarmante" \n provincie [i \n diaspora albanez= din Occident.

Celule teroriste wahhabiste

Fundamentali[tii saudi]i Wahhabi, care militeaz= pentru un islam pur, tind s= se infiltreze tot mai mult \n structurile religioase ale Bosniei. Ace[tia se antreneaz= \n tehnici teroriste \n a[a-numitele tabere de tineret, de vacan]= (Elsasser, 2006). Mai multe state vecine cu Bosnia au prezentat, de altfel, dovezi despre prezen]a unor celule teroriste sau lupt=tori mujahedini pe teritoriul statului bosniac, dar [i \n Macedonia sau regiunea Kosovo. Astfel, ministrul de Interne al Serbiei, Dusan Mihailovici a declarat c= exist= dou= baze teroriste Al-Qaida \n Bosnia-Her]egovina, dou= \n Kosovo, precum [i reprezentan]i ai lui bin Laden \n Albania [i Macedonia ("Evenimentul Zilei", 20 septembrie 2001). O dovad= este descoperirea \n estul provinciei Kosovo, \n satul Ropotov – regiune aflat= sub controlul contingentului american din cadrul for]ei multina]ionale de pace KFOR, a unei tabere de preg=tire a terori[tilor UCK. Au fost descoperi]i aproximativ 50 de profesori mujahedini din Afganistan, Algeria [i alte ]=ri musulmane care se aflau sta]iona]i \n permanen]= \n satul men]ionat. O veritabil= baz= de antrenament a fost descoperit= la Podgorelica, situat= la aproximativ 50 de km vest de Sarajevo. Coordonat= direct de c=tre Bakir Alispahic, fost ministru bosniac de Interne [i director JIHADUL ISLAMIC 185 al Serviciului de Informa]ii (AID), Irafan Ljekavovic, adjunct al directorului AID, [i de c=tre Enver Mujeyinovic, fost [ef al filialei Sarajevo a AID, tab=ra se numea "Sfântul Lupt=tor Irfan Ljubijankic", dup= numele unui fost ministru bosniac de externe, ucis \n mai 1995 de for]ele sârbe din Croa]ia, \n urma doborârii elicopterului \n care se afla. |n tab=ra de antrenament a fost descoperit un adev=rat arsenal: armament, muni]ie, flacoane de [ampon \n care era ascuns explozibil de mare putere, documente false [i adev=rate manuale de terorism. Au fost g=site, de asemenea, numeroase lucr=ri scrise de "studen]ii" de la Podgorelica, extemporale care tratau subiecte, precum fabricarea de bombe, filarea [i capturarea du[manilor, adic= a personalit=]ilor care se opuneau transform=rii Bosniei \ntr-un stat islamic, torturarea lor, distrugerea propriet=]ilor de]inute de ei [i familiile lor (Stanciu, 2005). Adnan Dugonjic, unul dintre studen]i, f=cea cunoscut faptul c=: "misiunea noastr= este s= asasin=m persoane importante, s= [antaj=m, s= r=pim oameni, s= falsific=m bani [i s= organiz=m catastrofe ecologice" ("Evenimentul Zilei", 4 mai 2002). Dup= \ncheierea ostilit=]ilor, \n Bosnia au r=mas grupuri de mujahedini saudi]i, yemeni]i [i ceceni, ace[tia implicându-se \n opera]iunile gherilelor albaneze, fapt ce a pus Occidentul \n stare de alert= maxim=. |ncepând cu anul 2001, numero[i islami[ti având pa[apoarte bosniace au fost aresta]i \n diverse col]uri ale lumii, mai ales \n Orientul Mijlociu [i Africa de Nord (Mihai, 2008). Re]eaua terorist= folose[te Bosnia ca punct de tranzit pentru opera]iunile sale, terori[tii dispunând aici de ajutor furnizat de fo[tii combatan]i islami[ti \nc= activi, dup= r=zboiul din perioada 1992 - 1995 (www.adevarul.ro). Raffi Gregorian, prim-adjunct al \naltului reprezentant al comunit=]ii interna]ionale \n Bosnia, Miroslav Lajcak, declara c= "anumite agen]ii de informa]ii consider= Bosnia-Her]egovina unul dintre punctele de tranzit ale Al-Qaida" (Documentar BSIJ, 2007), atr=gând aten]ia c= "\n ]ar= exist= simpatizan]i care sunt gata s= ajute Al-Qaida ascunzându-i pe militan]ii re]elei [i furnizându-le sprijin financiar sau acte de identitate false".

Terorismul, sus]inut prin ONG-uri paravan!

Mul]i dintre wahhabi]i activeaz= \n cadrul unor mi[c=ri, cea mai important= dintre acestea fiind Aktivna Islamska Omladina (AIO). Membrii acesteia sunt adep]ii wahhabism-ului, curent ultra-religios, care \[i Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

186 propune re\nvierea "adev=ratului islam". AIO este o organiza]ie radical=, cu scopul declarat de "transformare a Bosniei \mpreun= cu Arabia Saudit= \ntr-o societate islamic= bazat= pe Sharia" (Andreescu, Albu, 2008). AIO desf=[oar= o puternic= activitate propagandistic=, prin editarea de publica]ii, c=r]i, flutura[i [i materiale audio-video. Nu \n ultimul rând, trebuie men]ionate publica]iile Saff [i Liljan, de orientare propagandistic= radical musulman=, distribuite nu numai \n Bosnia, dar [i \n alte ]=ri. Diferite surse, inclusiv media, au ar=tat c= AIO este implicat= \n instruirea elementelor islamiste ce opereaz= \n zone de crize interna]ionale, cum ar fi Afganistan [i Cecenia, \n acest sens fiind men]ionate taberele de preg=tire descoperite \n centrul Bosniei, \n zone ca Zenica [i Travnik. |n plus, de[i nu se poate aproxima amploarea sa, au ap=rut foarte des, chiar [i \n pres=, afirma]ii referitoare la o campanie de recrutare de voluntari pentru diferite zone de conflict. Corelat cu aceasta trebuie men]ionat c=, de la \nceputul anilor '90, numero[i membri AIO au fost aresta]i de autorit=]ile bosniace pentru trafic de arme [i activit=]i legate de terorism. Un exemplu este faptul c=, \n 2006, cet=]eanului tunisian Shafiq Al-Ayadi, fost de]in=tor al unui pa[aport bosniac, i-au fost retrase atât cet=]enia, cât [i documentele de identitate, din cauza suspiciunilor de implicare \n organizarea unui atac terorist. Ulterior, Interpol a emis un mandat de arestare pe numele s=u pentru c= existau indicii clare c= a fost implicat \n planificarea unui atac terorist asupra Reginei Elisabeta a Marii Britanii, \n timpul unei vizite \n Irlanda. AIO a organizat activit=]i provocatoare la adresa EUFOR – for]a militar= interna]ional= prezenta \n Bosnia –, cu scopul de a determina gradul \n care activit=]ile proprii sunt monitorizate de unit=]ile de culegere a informa]iilor (Andreescu, Albu, 2008). Ca urmare a izbucnirii r=zboiului din 1992, a existat o cre[tere a num=rului de organiza]ii non-guvernamentale active \n Bosnia- Hertzegovina, obiectivul lor principal fiind sus]inerea r=spândirii credin]ei islamice, AIO fiind doar unul dintre numeroasele exemple existente. Din analiza surselor publice de documentare existente, a rezultat c= a fost utilizat= la maximum acoperirea organiza]iilor non- guvernamentale pentru desf=[urarea unor diferite activit=]i suspecte. Astfel, unele au desf=[urat activit=]i de sprijinire a grupurilor fundamentaliste islamice, au fost implicate \n activit=]i infrac]ionale, \n JIHADUL ISLAMIC 187 special contraband=, transport de persoane f=r= documente legale sau de arme, transferuri de fonduri ori au fost folosite drept paravan pentru activit=]i de culegere de informa]ii.

Cet=]enii bosniace retrase

|n zilele care au urmat atentatelor din 7 iulie 2005, de la Londra, presa britanic= a speculat pe tema leg=turilor \ntre terori[ti [i Bosnia- Hertzegovina, unul dintre suspec]ii aresta]i atunci având pa[aport bosniac. Chiar dup= atentatele din 11 septembrie 2001, guvernul de la Sarajevo a fost nevoit s= demareze o prim= anchet= asupra modului \n care a fost atribuit= cet=]enia bosniac= unor persoane provenite din ]=ri musulmane africane [i asiatice, \n timpul r=zboiului, identificandu-se nume inventate, adrese fictive, acte de identitate false etc. (www.adevarul.ro). Acordul de pace de la Dayton – Paris, semnat \n 1995, a pus cap=t conflictului armat, mujahedinii fiind soma]i s= p=r=seasc= teritoriul Bosniei. Printre altele, documentul prevede c= "toate for]ele de origine str=in=, aflate pe teritoriul statului Bosnia [i Hertzegovina, indiferent de subordonare, trebuie s= fie retrase \mpreun= cu echipamentul aferent, \n termen de 30 zile", dispozi]ia aplicându-se [i consilierilor personali, instructorilor, mercenarilor, voluntarilor [i personalului din ]=rile vecine, prin aceast= modalitate majoritatea lupt=torilor mujahedini fiind nevoi]i s= p=r=seasc= Bosnia (Andreescu, Albu, 2008). |n urma atentatului de la 11 septembrie 2001, din pricina suspiciunilor c= mujahedinii folosesc ]ara de adop]ie ca baz= de lansare pentru comiterea de acte teroriste pe teritoriul european [i \n urma presiunilor exercitate de comunitatea interna]ional= – \n special de c=tre SUA, prin intermediul lui Raffi Gregorian, adjunct al |naltului Reprezentant al Comunit=]ii Interna]ionale pentru Bosnia [i Hertzegovina, a fost constituit= o Comisie de stat pentru revizuirea naturaliz=rii prin acordarea cet=]eniei unor persoane str=ine. Aceast= comisie a revizuit cererile de acordare a cet=]eniei bosniace, solu]ionate \ntre 6 aprilie 1992 [i 1 ianuarie 2006. Accentul a fost pus, \n primul rând, pe cererile aprobate pentru aproximativ 1.500 mujahedini care nu \ndeplineau condi]iile, sanc]iunea fiind retragerea cet=]eniei. |n situa]ia \n care nu p=r=seau ]ara Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

188 \n termen de 30 zile de la data aplic=rii deciziei, urma deportarea lor \n ]=rile de origine (Andreescu, Albu, 2008). La presiunile tot mai mari ale comunit=]ii interna]ionale, autorit=]ile de la Sarajevo au deportat \n ]=rile islamice, la 16 decembrie 2005, primii 600 bosniaci cu dubl= cet=]enie. |nc= de la \nceputul anului 2006, un num=r de 600 cet=]enii au fost retrase. Ministrul adjunct bosniac al Securit=]ii, Dragan Mektic afirma c= autorit=]ile au deportat [i un tân=r algerian \n vârst= de 37 de ani, Atau Mimum \n ]ara sa natal=. Mektic sus]inea \n fa]a presei occidentale c= cet=]enia lui Mimum a fost retras= dup= ce a fost eviden]iat faptul c= algerianul a de]inut contacte cu anumite persoane care aveau legatur= cu terorismul. Informa]iile centralizate de c=tre agen]iile for]elor de ordine ne determin= s= concluzion=m c= Atau Mimum era un pericol pentru securitatea noastr= na]ional= [i, de asemenea, avea \nclina]ii criminale, afirm= Mektic. Guvernul bosniac a reu[it s= expulzeze câ]iva wahhabi]i. Când au aflat c= pe list= se afla [i unul dintre lideri, sirianul Imad Al-Husayn, cunoscut drept Abu Hamza, fo[tii combatan]i au ie[it \n strad= pentru a-[i exprima nemul]umirea. Protestul a fost organizat pe 2 februarie \n Zenica, unul dintre ora[ele \n care s-au stabilit fo[tii lupt=tori islami[ti. Ace[tia sunt revolta]i de "ipocrizia" autorit=]ilor de la Sarajevo care, sus]in ei, i-au folosit \n lupta \mpotriva sârbilor, iar acum \i alung=. |n realitate, bosniacii au tot \ncercat s= tergiverseze luarea unei decizii \n aceast= privin]=. |n cei peste 10 ani petrecu]i \n Europa, Abu Hamza a \nv=]at s= foloseasc= [i c=ile legale pentru a se ap=ra. C=s=torit cu o bosniac= [i tat= a [ase copii, sirianul s-a adresat Cur]ii Europene pentru Drepturile Omului. Instan]a european= a blocat expulzarea lui Imad Al-Husayn, pân= la judecarea apelului s=u.

Este posibil= islamizarea Europei?

|n acest context, admiterea Turciei \n UE a devenit o problem= mai mult decât spinoas=. Cu o popula]ie de circa 70 milioane de locuitori, \n majoritate musulmani, Turcia ar putea s= accentueze ireversibil musulmanizarea Europei. |n acest context, de extindere a islamului, poate fi interpretat [i semnalul de alarm= tras de Vatican, cu privire la riscul unei iminente islamiz=ri a Europei. |ntr-un interviu acordat s=pt=mânalului german Süddeutsche Zeitung, secretarul particular al Papei Benedict al XVI-lea, Georg Ganswein, a atras aten]ia asupra faptului c= Occidentul JIHADUL ISLAMIC 189 este amenin]at cu islamiza- rea, subliniind c= Europa nu trebuie s= renun]e la r=d=cinile sale cre[tine. Riscul ca popula]ia cre[tin= din ]=rile occidentale s= fie dep=[it= numeric, pe parcursul câtorva genera]ii, de c=tre imigran]ii musul- mani se acutizeaz= pe fondul crizei demografice din Europa [i al natalit=]ii ridicate a nou veni]ilor (Bouthaina, 2006). Men]inerea, la cote ridicate, a imigra]iei dinspre statele musulmane, va duce la a[a-zisa Eurabia, moscheile putând s= dep=[easc=, din punct de vedere numeric, bisericile. |n situa]ia \n care UE nu abordeaz= o strategie viabil= de control a imigra]iei provenite din statele cu popula]ie musulman=, foste colonii ale statelor Europei (Barna, 2007), nu este exclus ca, pân= la sfâr[itul secolului al XXI-lea, s= asist=m chiar la transformarea Europei \ntr-un continent islamic (Lewis, 2006).

Bruxelles [i "Falangele blonde"

Din datele desprinse din cadrul Institutului Central al Arhivelor Islamului din Germania, numai \n 2007 au avut loc cel pu]in 4.000 de convertiri la islam, \n cursul anului 2005, fiind \nregistrate mai bine de o mie. Din informa]iile oferite de directorul Institutului Salim Abdullah (Evenimentul zilei, 2006), \n Germania exist= cel pu]in 18.000 de germani Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

190 converti]i la islam. Avantajele \n cazul unor posibile recrut=ri de terori[ti (fie c= e vorba despre musulmani stabili]i de genera]ii \n Occident, fie chiar de germani), prin convertirile la islam, sunt oferite de culoarea deschis= a pielii [i a p=rului [i mai ales, de buna cunoa[tere a locurilor, viitoare spa]ii de ac]iune. |ncepând din anul 2001, an de an, Mahomed este de departe prenumele ales cel mai des de c=tre p=rin]i pentru nou-n=scu]ii de sex masculin din capitala Belgiei. "Potrivit lui Hind Fraihi (Avram, 2008) "de la bazarul Tafoukte pân= la bijuteria Mahomed, muzica Maghrebului \nv=luie trec=torii. Pe strada pietonal= Prado, care duce spre prim=ria din cartierul marocan Molenbeek, aproape toate femeile poart= v=l [i comercian]ii vorbesc limba arab=." |n aceste condi]ii, Bruxelles, "Capitala Europei", va deveni un ora[ musulman \n dou=zeci de ani! Situa]ia este confirmat=, cu unele rezerve, [i de c=tre Oliver Servais (Avram, 2008). Sociolog la Universitatea Catolic= din Louvain, acesta aprecia c= "dat fiind c= o treime din popula]ia Bruxelles-ului este deja musulman=, nu este exclus ca practican]ii islamului s= devin= majoritari, \n dou=zeci de ani, datorit= ratei ridicate a natalit=]ii.

Extremi[tii germani de dreapta vor s= combat= "islamizarea" ]=rii

Mai multe partide de extrem= dreapt= au decis s= \[i uneasc= for]ele pentru a lupta \mpotriva a ceea ce ele numesc "islamizarea" Europei. Reuni]i la Anvers, \n Belgia, liderii extremi[ti au pus bazele organiza]iei "Ora[ele \mpotriva islamiz=rii", al c=rei simbol, asem=n=tor unui indicator rutier, \nf=]i[eaz= o moschee stilizat= t=iat= de o linie ro[ie (www.adevarul.ro). |n cursul anului 2007, extremi[tii de dreapta din Renania german= \[i f=ceau cunoscute inten]iile de regrupare \n "mi[c=ri ale cet=]enilor" cu inten]ia de a combate ceea ce ei numesc "islamizarea" ]=rii, prin formarea unui partid. Situa]ia a devenit sensibil=, cu atât mai mult cu cât membrii Pro NRW (Renania de Nord-Westfalia) din Köln de]in locuri \n consiliul municipal (Documentar BSIJ, 2008). Sloganul extremi[tilor este simplu: "f=r= moschei, f=r= minarete, f=r= chemarea muezinului", iar logo-ul mi[c=rii arat= ca un un indicator rutier, cu o

moschee barat= de o linie ro[ie! JIHADUL ISLAMIC 191 Reconcilierea civiliza]iilor!

|n decembrie 2006, Papa Benedict al XVI-lea a efectuat o vizit= \n Turcia, apreciat= ca "un succes diplomatic". Printr-o decizie de ultim moment, Benedict a trecut pragul Moscheii Albastre [i s-a rugat pre] de un minut cu fa]a spre Mecca. A fost pentru a doua oar= \n istorie când un pap= a vizitat un l=ca[ de cult musulman, dup= ce, \n 2001, Ioan Paul al II-lea a p=[it pentru prima dat= \ntr-o moschee \n Siria. De altfel, gestul actualului Suveran Pontif a fost v=zut [i ca o continuare a deschiderii spre dialogul dintre confesiuni, f=cut= de predecesorul s=u. (Mihai, 2008) La 5 martie 2008, Vaticanul a organizat o reuniune important= \ntre reprezentan]i ai Bisericii Catolice [i delega]i musulmani, convorbirile survenind ca urmare a public=rii, \n octombrie 2007, a unui "Apel la dialog". Lansat \ntr-o scrisoare deschis=, semnat= de 138 de demnitari musulmani din lumea \ntreag=, [i adresat= reprezentan]ilor cre[tinismului, apelul poart= titlul "Un cuvânt comun \ntre voi [i noi". |n documentul amintit, la care \ntre timp au mai aderat [i al]i lideri se ar=ta c= de dialogul dintre cele dou= religii depinde "chiar supravie]uirea lumii" (www.adevarul.ro). La 13 martie 2008, Organiza]ia Conferin]ei Islamice (OIC) dezabate la Dakar, Senegal, problema islamofobiei \n Occident [i mijloacele de a o combate. Acest lucru se petrecea \ntr-un moment \n care republicarea \n Danemarca a unei caricaturi cu profetul Mahomed [i apropiata difuzare a unui film antiislam \n Olanda riscau s= adânceasc= din nou ne\n]elegerile dintre cele dou= p=r]i (Mihai, 2008). Secretarul general al organiza]iei, turcul Ekmeleddin Ihsanoglu, anun]a c= liderii celor 57 de membre OIC, care reprezint= 1,3 miliarde de musulmani, "vor lua deciziile corespunz=toare \mpotriva unor astfel de acte de islamofobie". Tot acesta f=cea cunoscut faptul c= "Observatorul", o unitate format= \n cadrul secretariatului OIC pentru analizarea fenomenului, va prezenta primul s=u raport despre "islamofobie", chestiunea trebuind rezolvat= printr-un dialog politic hot=rât [i o reconciliere istoric= \ntre Islam Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

192 [i Occident" (Documentar BSIJ, 2007, de v=zut [i Mihai, 2008). Spa]iul de manevr= al summit-ului a fost \ns= limitat de o serie de absen]e la vârf: monarhul saudit, Abdullah al II-lea, liderul libian Muammar Ghaddafi [i pre[edintele pakistanez, Pervez Musharraf. Important este c=, pentru prima dat=, SUA au avut un reprezentant la summitul Organiza]iei Conferin]ei Islamice. Pre[edintele George W. Bush l-a desemnat drept trimis special la Dakar, pe Sada Cumber, un om de afaceri pakistanez stabilit \n Texas. Potrivit secretarului de stat, Condoleezza Rice, Cumber are misiunea de a promova cooperarea [i dialogul cu ]=rile musulmane, precum [i de a explica principiile [i politica SUA fa]= de islam, ideea c= Statele Unite se afl= \n conflict cu islamul fiind propagat= de extremi[ti violen]i care \ncearc= s= divizeze comunitatea musulman=".

Musulmanii de rând nu ur=sc America

Un vast studiu realizat \n lumea musulman= contrazice percep]ia Occidentului asupra Islamului (Vieru, 2008). Desf=[urat timp de [ase ani \n 40 de ]=ri musulmane din Africa, Asia, Europa [i Orientul Mijlociu, studiul a fost demarat de Institutul Gallup, la scurt timp dup= atentatele din 11 septembrie 2001, când pre[edintele George Bush s-a \ntrebat retoric: "Pentru ce ne ur=sc?". {i tot el a r=spuns: "Ur=sc libert=]ile noastre, libertatea religiei, libertatea cuvântului, libertatea de a vota, de a nu fi de acord unii cu al]ii". Contrar acestei interpret=ri, cercetarea efectuat= pe un e[antion reprezentativ din 1,3 miliarde de musulmani din lume aduce \n aten]ie faptul c= majoritatea acestora admir= Occidentul pentru democra]ia sa, pentru libert=]ile sale [i pentru progresele tehnologice (Documentar BSIJ, 2007). Dumnezeu nu le interzice dreptcre-dincio[ilor s= le fac= bine necredincio[ilor care nu au luptat \mpotriva musulmanilor [i nu i-au alungat pe ei din JIHADUL ISLAMIC 193 c=minele lor [i s=-i trateze pe ei cu dreptate, fiindc= Dumnezeu \i iube[te pe cei drep]i (Traducerea sensurilor, 1998). "Allah nu v= opre[te s= face]i bine acelora care nu au luptat \mpotriva voastr=, din pricina religiei, [i nu v-au alungat din c=minele voastre, ba din contr= s= fi]i foarte buni [i drep]i, c=ci Allah \i iube[te pe cei drep]i." (Coran, Surat "al-Mumtahina", 60:8); "Lupta]i pe calea lui Allah \mpotriva acelora care se lupt= cu voi, dar nu \ncepe]i voi lupta, c=ci Allah nu-i iube[te pe cei care \ncep lupte"! (Surat "al-Baqara", 2:190) Ceea ce nu le place musulmanilor este s= li se impun= cutumele occidentale, promiscuitatea, pornografia [i indecen]a public=, fiind considerate periculoase pentru lumea islamic=. Islamul recunoa[te dreptul fiec=rui cet=]ean dintr-un stat islamic la a nu-i fi \nc=lcat= \n mod necuvenit intimitatea vie]ii lui, Coranul fiind o dovad= \n acest sens: "nu v= spiona]i unii pe al]ii" (Coran, 49; 12). "Nu intra]i \n alte case decât ale voastre, decât dac= sunte]i siguri de consim]=mântul ocupan]ilor" (Coran, 24; 27). "|nchina]i-v= lui Dumnezeu [i nu asocia]i nimic cu el. Fi]i buni cu p=rin]ii vo[trii [i rudele voastre [i cu orfanii [i cu cei s=raci, [i cu vecinii ce vi se al=tur= [i cu vecinii care nu sunt apropia]i vou= [i cu \nso]itorii [i cu c=l=torii, [i cu robii vo[tri. Dumnezeu nu iube[te pe nimeni orgolios sau l=ud=ros" (Coran, 4:36). Considerând numai aceste versete se poate aprecia c= religia musulman= nu are nimic \n comun cu extremismul [i cu antiamericanismul. |n sus]inerea faptului c= Islamul nu are nimic \n comun cu extremismul vine [i mesajul "Rezisten]ei Irakiene" (www.stiri.ro): "Oameni din toat= lumea! Aceste cuvinte v= sunt adresate de cei care \nc= din ziua invaziei au luptat pentru supravie]uire sub sanc]iunile impuse de c=tre regimurile criminale ale Statelor Unite [i Marii Britanii. Suntem oameni simpli care aleg principiile \n locul temerii. Am \ndurat crime [i pedepse pe care le consider=m adev=ratele arme de distrugere a maselor. Ani [i ani de agonie [i disperare, \n timp ce Na]iunile Unite f=ceau comer] cu resursele noastre de petrol \n numele stabilit=]ii [i a p=cii lumii. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

194 Peste dou= milioane de persoane nevinovate au murit a[teptând lumina de la cap=tul tunelului care s-a finalizat doar cu ocupa]ia ]=rii [i cu furtul resurselor noastre. Dup= crimele administra]iei SUA [i ale Marii Britanii \n Irak, ne-am ales viitorul. Viitorul fiec=rei lupte de rezisten]= din istoria omenirii. Este datoria noastr=, ca de altfel [i dreptul nostru s= rezist=m \mpotriva ocupa]iei for]elor str=ine, a c=ror na]iuni vor fi responsabile moral [i economic pentru ceea ce ale[ii lor guvernamentali au distrus [i furat de pe terititoriul nostru. Noi nu am str=b=tut oceane [i m=ri pentru a ocupa Marea Britanie sau Statele Unite [i nici nu suntem responsabili pentru evenimentele din 9/11. Acestea sunt doar câteva dintre minciunile pe care ace[ti criminali le prezint= pentru acoperirea adev=ratelor planuri de a de]ine controlul resurselor energetice ale lumii, \n ciuda dezvolt=rii Chinei [i a unei Europe puternice unificate. Este o ironie a sor]ii faptul c= iraqienii trebuie s= se confrunte cu acest conflict uria[, \n plin= expansiune \n numele \ntregii omeniri adormite. Le mul]umim tuturor, inclusiv celor din Marea Britanie [i Statele Unite care au ie[it \n strad= pentru a protesta \mpotriva acestui r=zboi [i \mpotriva Globaliz=rii. De asemenea, aducem mul]umiri Fran]ei, Germaniei [i altor state pentru pozi]ia lor, care cel pu]in pân= la acest moment, au fost considerate \n]elepte [i echilibrate. Ast=zi facem din nou apel c=tre voi. Nu cerem armament sau for]e de lupt=, pentru c= avem destule. V= cerem s= alc=tui]i un front comun \mpotriva r=zboiului [i a sanc]iunilor. Un front guvernat de \n]elepciune [i cunoa[tere. Un front care va aduce reform= [i ordine. Institu]ii noi care s= le \nlocuiasc= pe cele corupte. |nceta]i utilizarea dolarului american, utiliza]i ca moned= euro sau alte cursuri valutare. Reduce]i sau opri]i consumul produselor provenite din Marea Britanie sau Statele Unite. Pune]i punct Zionism-ului \nainte ca acesta s= distrug= lumea. Educa]i pe cei care se \ndoiesc de natura real= a acestui conflict precum [i pe cei care, din nep=sarea lor, nu cred c= media este atât de important= pe cât admit. Ne dorim cât mai multe camere video pentru a ar=ta lumii adev=rata lor \nfrângere. Inamicul este pus pe fug=. Se tem de o mi[care de rezisten]= pe care nu o pot observa sau anticipa. Acum noi alegem când, unde [i cum atac=m. {i dac= str=mo[ii no[trii au adus prima scânteie a civiliza]iei, noi vom redefini no]iunea de "cucerire". Ast=zi noi scriem un nou capitol \n ceea ce prive[te arta r=zboiului citadin (urban). JIHADUL ISLAMIC 195 E bine s= [ti]i c= ajutând poporul iraqian, v= ajuta]i pe voi \n[iv=, pentru c= ziua de mâine v= poate aduce distrugeri similare. A servi poporul iraqian nu \nseamn= negocierea pentru americani a câtorva contracte. Trebuie s= continua]i izolarea strategiei lor. Acest conflict nu mai este considerat un r=zboi localizat. Astfel putem spune c= lumea va r=mâne la nesfâr[it prizoniera unei temeri continue, de care poporul americam sufer= \n general. |i vom ]intui aici, \n Iraq pentru a le epuiza resursele, efectivele de lupt=, [i voin]a de a lupta. |i vom nimici cu m=sura cu care au furat [i chiar mai mult. |i vom disloca, apoi vom pune cap=t furtului resurselor de petrol, f=cându-le astfel planurile inutile. Cu cât mai devreme se va \nfiin]a o mi[care, cu atât mai devreme va avea loc pr=bu[irea lor. Solda]ilor americani le adres=m urm=toarele: pute]i alege s= lupta]i \n mod tiranic cu noi. Abandona]i armele [i cauta]i refugiu \n moscheele, bisericile [i casele noastre. V= vom proteja. {i v= vom scoate din Iraq, a[a cum am f=cut cu mul]i al]ii \naintea voastr=. Merge]i la casele, familiile [i cei dragi ai vo[trii. Nu este lupta voastr=. Doar dac= lupta]i pentru o cauz= dreapt= \n Iraq. Lui George W. Bush, \i adres=m urm=toarele: "Ne-ai cerut s= 'Mergem \nainte', [i a[a am f=cut. A[a cum nu s-a a[teptat nimeni. Ai alt= provocare?"

Recurs la memoria colectiv=

Faptul c= Islamul este implicat \n activit=]i teroriste nu ne \ndeamn= s= credem c= aceast= religie este pro-terorist=. Nicio religie din lume, deci nici Islamul, nu propov=duie[te terorismul [i nu \ncurajeaz= pe cineva s= omoare oameni nevinova]i. Uciderea unei persoane, f=r= o justificare dreapt=, echivaleaz= cu uciderea lumii \ntregi, iar salvarea vie]ii unei persoane valoreaz= cât salvarea \ntregii umanit=]i. Ca dovezi a celor afirmate avem cele dou= surse de baz= ale Islamului, [i anume Coranul [i Sunnah Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

196 (tradi]ia profetului). Se observ= clar din Coran [i Sunnah faptul c= aceste ac]iuni inumane sunt \n evident= contradic]ie cu \nv=]=turile Islamului (Cherim Engin, 2007). "... cel care ucide un suflet nevinovat de uciderea altui suflet sau de o alt= stric=ciune pe p=mânt, este ca [i când i-ar ucide pe to]i oamenii, iar cel care las= \n via]= un suflet este ca [i cum i-ar l=sa \n via]= pe to]i oamenii... " (Coran, Surat "al-Maida", 5:32); "Allah nu v= opre[te s= face]i bine acelora care nu au luptat \mpotriva voastr=, din pricina religiei, [i nu v-au alungat din c=minele voastre, ba din contr= s= fi]i foarte buni [i drep]i, c=ci Allah \i iube[te pe cei drep]i" (Coran, Surat "al- Mumtahina", 60:8).

* * * C= place sau nu, terorismul nu apar]ine nici unei religii, fie cre[tin=, iudaic= sau islamic=, ci este produsul unui nucleu de extremi[ti afla]i \n imposibilitatea de a-[i atinge obiectivele \n mod pa[nic [i democratic, \n timp ce jihadul este parte din via]a fiec=rui credincios. |n circumstan]ele actuale este nevoie de o delimitare a sintagmei terorism islamic de termenul Jihad, \ntrucât se pot crea confuzii majore cu consecin]e dintre cele mai nepl=cute [i \n plan ideologic, [i \n cel al rela]iilor interna]ionale. Islamul nu merit= asocierea cu terorismul sinuciga[. (Stoina, 2005). }inând seama de toate acestea, consider=m c= este vremea s= se renun]e la sintagma terorism islamic \n favoarea celei de terorism care invoc= \n mod abuziv islamul. JIHADUL ISLAMIC 197 NOTE:

ABU ALA AL-GHITI, (2007), Ce \nseamn= islamul, Editura Taiba, Bucure[ti. ABUL A'LA MAWDUDI, (1963). Islamul, Editura Taiba, Bucure[ti. ALI, L., (2007). Efectul de bumerang, Editura House of Guides, Colec]ia Interven]ii, Bucure[ti. ALEXE, V., (2007). Istoria atentatelor cu "ma[ini-capcan=", \n "Ziua", 11 august. ANDREESCU, A., (2007). Terorismul interna]ional – flagel al lumii contemporane, \n "TIMPOLIS", iunie, Timi[oara. ANDREESCU, A., ALBU, G., (2008). Bosnia [i Hertzegovina \ntre fundamentalismul islamic [i terorism, \n, "Sesiunea de Comunic=ri [tiin]ifice Strategii XXI - Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=", Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 17–18 aprilie 2008. ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Re]eaua terorii. De la Septembrie Negru la Al Qaida Alb=, \n, "Gândirea Militar= Româneasc=", martie–aprilie, vol. 2. ANGHEL, G., (2005), Jihadi[ti pe internet, \n, www.romanialibera.ro ANGHELESCU, N., (1993). Introducere \n Islam, Editura Enciclopedic=, Bucure[ti. ARMSTRONG, K., (2001). Was it inevitable Islam through history, \n J. Hoge, Jr. and G. Rose, "How Did This Happens Terrorism and the New War" (p. 53-70) Oxford: Public Affairs. AUST, St.; SCHNIBBEN, C., (2002). Ziua \n care s-a cutremurat lumea, Editura Runa, Bucure[ti. AVRAM, A., (2008). Islamul va domina Bruxelles \n 20 de ani, \n, www.adevarul.ro BAAGIL, H., M., (2003). Dialogul dintre musulmani [i cre[tini, Funda]ia Taiba, Bucure[ti. BACCHIOCCHI, S., (2002), \n, "Curierul Ortodox", nr. 10 (135), 12 octombrie. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

198 BADIUZZAMAN SAID NURSI, (2002). Cuvinte. Din opera Risale-i Nur (Epistolele Luminii), Traducere de George Grigore, Editura Nesil, Maatbalicilik A, Bucure[ti. 2002. BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form, Bucure[ti. BARNA, C., (2007). Occident vs. Islam: globalizarea r=zboiului sau a p=cii?, \n, "Cadran Politic", nr. 43. BARNA, C., (2005). Terorismul [i religia islamic=, \n, Revista Geopolitica, Bucure[ti. BARTLEY, P., [i BOURDILLON, H., (2001). Islamul \n epoca medieval=, Editura All Educational, Bucure[ti. BAYLEI, R. (2001). Jihadul: \nv=]=turile islamului de la sursele primare Coran [i Hadith, Bucure[ti. BARREAU, J., C., (2001). De l'Islam en général et du monde moderne en particulier, collection Pamphlet, Paris. B+SESCU, T., (2008), Despre toleran]=, Muftiatul Cultului Musulman din România, Constan]a, \n, www.divers.ro BERGEN, P., L., (2002). R=zboiul sfânt, Editura Alfa, Bucure[ti. XXX (2006). Biografia nobilului Profet – "Nectarul Pecetluit" – Safi-ur-Rahman al Mubarakfuri, Universitatea Islamic= Medina Al-Munawwara; trad. [i ed. Liga Islamic= [i Cultural= din România, ed. a 2-a, Bucure[ti: Editura Islam, Bucure[ti. BLOND, P.; PABST, A., (2005). The Roots of Islamic Terrorism, \n, "International Herald Tribune", 28 iulie, Londra. BOSTOM, G., A., (2005). The Legacy of Jihad, un recueil de textes sur le djihad, Ed. Prometheus Books, London. BO}OAC+, F., (2008). Civiliza]ie islamic= - Islamul ca religie, Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Masterat. BOTO{, I., (2008), Dinamica fenomenului terorist. De la terorismul clasic la terorismul suicidar, \n, revista "Gândirea Militar= Româneasc=", nr. 2. BOUTHAINA, S. (2006). Islamophobia: A second Holocaust \n the making, february 14, \n, www.dailystar.com.lb BRISARD, J - C., (2005). Zarqawi - nou= fa]= a Al-Qaida, Brisard, Jean-Charles, Editura Aquila, Bucure[ti. BUSH, G., (2001). \n, U.S. Departement of State, dup=, http:usinfo.state.gov CANTEMIR, D., (1977). Sistemul sau \ntocmirea religiei mahomedane, Editura Minerva, Bucure[ti. JIHADUL ISLAMIC 199 CARDINI, F., (2002). Europa [i Islamul, Editura Polirom, Ia[i. CARRE, O., MICHAUD, G., (2001). Les Frères Musulmans (1928-1982), L'Harmattan, Paris. CHELARU, M., (2004). Jihad, Editura Timpul, Ia[i. XXX (2004). Coranul Cel Sfânt \n limba român=, Edi]ia a III-a, Editura Islam, Bucure[ti. CHERIM ENGHIN, (2007), Islam, religia terorii?, Funda]ia Taiba, Constan]a. CHICHAN, D., (2007). Cât de bine cunoa[tem islamul. O privire din exterior, \n, www.midlleast.info.ro CHICAN, D., (2007). Om despre om. Islamul \n contextul modernismului [i postmodernismului, Editura Pastel, Bra[ov. CHOMSKY, N., (2003). America \n c=utarea domina]iei globale: Hegemonie sau supravie]uire, Editura Antet, Bucure[ti. COOPER, H., H., A., (1997), What is a terrorist: a psychological perspective, Legal Medical Quarterly, 1. CORNILA, C., (2008). De la religie la terorism, Editura ANAMAROL, Bucure[ti. CRONE, P., (1987). Meccan Trade and the Rise of Islam, Oxford, UK. DELCAMBRE, A., M., (2003). L'islam des interdits, Éditions Desclée de Brouwer, Paris. DELCEA C., (2003). Psihologia terorismului. Cine devine terorist [i de ce?, Editura Cartipex, Cluj-Napoca. DEMOMBYNES - GAUDEFROY, M., (1921). Les institutions musulmanes, Paris, 1921. DENGG, A., (2007). Terorismul – o amenin]are asimetric=, \n "Impact Strategic", nr. 2, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i Securitate, Bucure[ti. DRÂMBA, O., (2002). Istoria culturii [i civiliza]iei, vol. 4, Editura Vestala, Bucure[ti. ELIADE, M., (1991). Istoria credin]elor [i ideilor religioase, Editura {tiin]ific=, Bucure[ti. ERGIL, D. (2001), Suicide terrorism \n Turkey: the Workers' Party of Kourdistan, \n "Countering Suicide Terrorism", Herzliya, Israel, Ed. The International Policy Institute for Counter-Terrorism. ELSASSER, J., (2006). Comment le Djihad est arrivé en Europe, Vevey, Editions Xenia, Paris. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

200 EMIR, I., (2007), Intreviu, \n, AHMETASEVIC, "Este Bosnia amenin]at= de fundamentalismul isalmic?", www.euractivia.ro ESPOSITO, J., L., (1992). The Islamic Treath: Myth or Reality, New York: Oxford University Press. ESPOSITO, J., L., (2007). Who speaks for islam?, Gallup Institute, USA. FRANCORUM, G., (1962). For the Deeds of the Franks and the Other Pilgrims to Jerusalem, translated by Rosalind Hill, London. FILIPESCU, N., (2005), Repudirea extremismului islamic, manuscris. FIRESTONE, R., (1990). Jihad: originea R=zboiului Sfânt \n Islam, Editura Universit=]ii Oxford. FIROZ ALI ALIZADA, (2007), Interviu, \n revista "Globe and Mail", USA. FOUAD AL-FARSI, (2001), Modernity and Tradition: The Saudi Equation (ed. a III-a, Knight Communications Ltd.al- Farsi). FRATTASIO, A., (2006). Profilul teroristului, Roma, 2006. FRITHJOF, S., (1994) S= \n]elegem Islamul. Introducere \n spiritualitatea lumii islamice, Editura Humanitas, Bucure[ti. GALLEZ, E., M., (2004). Le Messie et son prophete, Aux origines de l'Islam, Tome 1. De Qumran a Muhammad. Du Muhammad des Califes au Muhammad de l'histoire, Tome 2. Versailles, Éditions de Paris (http://www.ict- toulouse.asso.fr/ble/site/659.html). GANOR, B. (2001). Suicide attacks \n Israel, Herzliya, Israel, Ed. The International Policy Institute for Counter-Terrorism. GAUDIN, P., (1995). Marile religii, Editura Orizonturi, Bucure[ti. GHICULESCU, M., (2005). Originile terorismului. Ismailismul [i Asasinii, manuscris. GHIGHILICEA, N., (2008). Musulmanii vor libertate [i tradi]ie islamic=, \n, www.adevarul.ro GHIGHILICEA, N., (2008). Arabia Saudit= se deschide dialogului cu cre[tinismul, \n, www.adevarul.ro GRIGORE, G. (2005). Coranul, Editura Herald, Bucure[ti. XXX(2006). Grup=ri teroriste intera]ionale, \n, http://worldwildewar.3x.ro/11Martie.htm. GUSATU, V., (2008). Managemntul integrat al frontierei de stat \n condi]iile acceler=rii procesului globalizarii. Tez= de JIHADUL ISLAMIC 201 doctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti. HARUN, Y., (1999). Islamul denun]= terorismul, Editura Amal Press, Londra, UK. HASSAN, N., (2002). An arsenal of believers: talking to the "human bombs", \n, "International Society of Political Psychology Conference", July, Berlin. HASSEL, M., (1999). Kosovo, drumul Golgotei, Editura Nemira, Bucure[ti. HUDSON, R., (2003). The Sociology and Psychology of Terrorism: Who Becomes a Terrorist and Why[ Federal Research Division 1999, Khashan, Hilal, Collective Palestinian Frustration and Suicide Bombings, \n "Third World Quarterly", nr. 6. HUNT, C., (2005). Originile Islamului, \n revista "Geopolitica", Bucure[ti. HUNTINGTON, S.P. (1995). Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii mondiale, Editura Samizdat, Bucure[ti. HUNTINGTON, S.P. (1998). Islam et Démocratie, Bucure[ti. HUNTINGTON, S.P. (2001). Fundamentalismul islamic [i asem=n=rile sale cu doctrina terorist=, \n, "The New York Times", 12 Noiembrie. IBN - RU{D - AVERROES. (2001). Cuvânt hot=râtor, Editura Kriterion, Bucure[ti. IBRAHIM, I., A., (2006). Ghid pentru o mai bun= \n]elegere a Islamului, Editura Selam, Constan]a. IBRAM, N., (2000). Islamul [i valen]ele lui. Pelerinaj \n locurile sfinte ale Islamului, Editura Ex Ponto, Constan]a. IBRAM, N., (2005). Religie islamic=. Curs, Facultatea de litere, Universitatea "Ovidius", Constan]a. IOVA, M. (2006). 11 Septembrie 2001, \n, "Politica Interna]ional=", nr. 5/6. IMAM AN-NAWAWI. (1994). 40 Hadi[uri, Editura Cris Book Universal, Bucure[ti. XXX (2005). London-based radical salutes bombs victory, \n, "Sunday Times", 17 iulie. Traducere, Ungureanu, T. ISTRATE, M., (2005). Fundamentali[tii islamici, Fr=]ia Musulman= [i CIA, Manuscris. JAMIL ZEINO, M., (2005). Comment comprendre le Coran, Éd. CHAMA, Paris. JEAN, F. (2003)., R=zboi sfânt, jihad, cruciad=, Editura Cartier, Chi[in=u, 2003. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

202 XXX (2000). Suicide Terrorism: A Global Threat, \n, "Jane's Intelligence Review", 20 octombrie. KEGLEY JR., W.,C. & WITTKOPF,R., E., (1997). World Politics, Trend and Transformation, Sixth Edition, St. Martin's Press, New York. KEPEL, G., (2003). Djihad. Expansion et déclin de l'islamisme, Gallimard, Paris. KHURRAM, M., (2007). Cine este Muhammed?, Funda]ia Taiba, Bucure[ti. KHURSHID, A., (1980). Drepturile omului, Funda]ia Islamic=, Leicester, UK. KHURSHID, A., [i MUHAMAD MANAZIR, A., (1999). Coranul, \nv=]=turi fundamentale, Editura Islam, Bucure[ti. KILJUNEN, K., (2001). Statele lumii [i drapelele na]ionale, Regia Autonom= "Monitorul Oficial", Bucure[ti. KREY,A., C., (1921). The First Crusade: The Accounts of Eye-Witnesses and Participants, Princeton & London. KUSHNER, H., (1996), Suicide bombers; business as usual, \n, "Studies \n Conflict and Terrorism", 19(4). LAMMENS, H., (2003). Islamul contemporan, Editura Corint, Bucure[ti, 2003. LAQUEUR, W., (2003). No End to War: Terrorism \n the Twenty-first Century, Continuum, New York. LAZAR, M., (2005). Aspecte ideologice [i geopolitice ale rena[terii islamice contemporane, \n Revista "Geopolitica", Bucure[ti. LEWIS, B., (1993), Islam and the West, New York: Oxford University Press. LOUIS DE PRÉMARE, A., (2001). Originile islamului, Editura Cartier, Bucure[ti. MANSDORF, I., (2003). The Psychological Framework of Suicide Terrorism Jerusalem Letter, "Viewpoints", nr. 496. MARC, G., (1982). Rôles politiques de l'Islam au Pakistan, \n, CARRÉ (1982.), L'Islam et l'état dans le monde d'aujord'hui, PUF, Paris. MAXIM, I., (2008). Beslan - Osetia de Nord, Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Masterat. McCAULEY, C., (2002). The Psychology of Terrorism, www.ssrc.org/sept11/essays MELEK, Ch., (2007). Numele Quran-ului, \n, revista "Islamul Azi", Constan]a. JIHADUL ISLAMIC 203 MÉRAD, A., (2001). Islamul contemporan, Editura Corint, Bucure[ti. MERARI, A., (2003). Terrorism as a Strategy of Insurgency Terrorism and Political Violence, vol 5, no. 4. MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et doctrines, Collection Champs Flammarion, Paris. MICHEL, A., (1994). Islamul [i civiliza]ia sa, Editura Meridiane, Bucure[ti. MIHAI, C., (2008). Wahhabi]ii din Bosnia ]intesc Europa?, \n www.adevarul.ro MIHAI, C., (2008). Summit islamic destinat reconcilierii cu Occidentul!, \n, www.adevarul.ro MIRCEA, V., (2007), Islamul – de la produc=tor de idei la izvor de terorism: drumul de la Rena[tere la Terorism, \n "Cadran Politic", nr. 43. XXX Mo[tenitorii profetului Mahomed, \n ziarul "Ziua", 9 iunie 2007. MUHAIYADDEN, H., (2003). Islam and World Pace – Explanations of Sufi Glossary, London. MURAT, YUSUF, (2007), Interviu: Dac= un stat musulman este atacat, el trebuie s= se apere, Cultul Musulman din România, \n, www.hotnews.ro NIDZARA, A.,( 2007). Este Bosnia amenin]at= de fundamentalismul islamic?, \n www.euractiv.ro NISTOR, O., (1984). |ntre Antichitate [i Rena[tere. Gândirea Evului Mediu, Editura Minerva, Bucure[ti, vol. 1-2. O'CONNOR, A., (2004). Understanding Who Becomes Terrorists, \n "Journal of Young Investigators", nr. 3. OLTEANU, S., (2008). Implica]iile terorismului asupra transform=rii structurilor de for]=. Tez= de doctorat, Universitatea Na]ionala de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti. OMAR AL-ASKAR, (2007). Raiul [i Iadul, Editura Taiba, Bucure[ti. OSAMA bin LADEN, (1996). Interviu, ziarul "Nida ul-Islam", 15 noiembrie. STOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de Jihad, \n, http://actrus.ro PETERS, R., (1977). Jihad \n Mediaeval and Modern Islam, Ed. Brill Academic Pub, London. POPONETE, V., (2005). Terorismul, aspecte psihosociale, \n, www.presamil.ro/SMM/ 2005/3 Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

204 POST, J., M., (1984). Notes on a Psychodynamic Theory of Terrorist Behavior, Terrorism, \n, "International Journal", nr. 3. POTERA{, I., (2008). Islamul [i Occidentul, Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Masterat. QRADAWI, Y.,(2001). Islamul – religia toleran]ei, \n, "Islamonline&New Agency", 13 septembrie. RAICO, C., (2003). Serbia – anii [obolanilor, Editura Nemira, Bucure[ti. RUSLAN, op.cit." RAUFFER, X, (1987). La nebuleuse: Le terrorisme du Moyen- Orient, Ed. Fayard, Paris. REEBER, M., (1999). L'Islam, Les Essentiel Milan, Paris. XXX (2001). Re]eaua Terorii, U.S. Departement of State, \n, http:usinfo.state.gov ROBINS, J., S., (2008). V= converti]i la Islam sau ve]i pieri, \n, "National Review", 10 ianuarie. RO{U, D., (2008). Terorism [i terori[ti. Aspecte psihologice [i socio-culturale, \n, "Sesiunea de Comunic=ri [tiin]ifice Strategii XXI - Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=", Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 17- 18 aprilie. RUSLAN, Gr. (2003). |nv=]=tura islamic= despre jihad \n Coran [i tradi]ia musulman= (Hadith), \n, http www.geocites.com SAID, E., W., (2001). Orientalism, Editura Anaconda, Timi[oara. S+GEAT+, R., (2004). Islamul \n drapelele na]ionale, \n, revista "Geopolitica", nr. 1. SCHUON, Fr., (2001). S= \n]elegem Islamul. Introducerea \n spiritualitatea lumii musulmane, Bucure[ti. SCHWEITZER, Y. (2001). Suicide terrorism: development and main characteristics, \n "Countering Suicide Terrorism", Herzliya, Israel, Ed. The International Policy Institute for Counter-Terrorism. SCOTT, A., (2006). Geneza [i Viitorul Terorismului Sinuciga[, \n, http://www.interdisciplines.org SEBAEE, M., (2004). Minuni ale civiliza]iei islamice, Editura Taiba, Bucure[ti. SELI{TE, M., R., (2004). Diavolul \n Islam, \n, revista "Geopolitica", nr. 1 SEPTAR (GEMALEDIN), S., (2006). Islamul – religia terorii? JIHADUL ISLAMIC 205 Diserta]ie, Facultatea de Jurnalism, Universitatea "Hyperion", Constan]a. SEYYED, H., N.,(1987), \n, "Le Temps stratégique", no 22. SILKE, A., (1997). Honour and expulsion, \n, "Terrorism and political Violence", 9(4). SIMILEANU, V., (2003). Asimetria fenomenului terorist, Editura Top Form, Bucure[ti. SIRBU, N., (2007). Terorismul suicidar [i combaterea manifest=rilor de tipul "suicide bombing" \n ac]iunile de lupt= \mpotriva terorismului transna]ional, manuscris. SHALTUT, M., (1999). L' islam: dogme et législation, Al bouraq. SOURDEL, D. (1993). Islamul, Editura Humanitas, Bucure[ti. SOURDEL,D., SOURDEL, J., (1996) Dictionnaire historique de l'Islam, Paris. SOURDEL, J., SOURDEL - TH. (1975). Civiliza]ia Islamului clasic, Editura Meridiane, Bucure[ti. ST+NESCU, GH.,G., (1998). Mohamed Profetul, Editura Dacia, Cluj-Napoca. STOIANOVICI, C., (2004), Femeile kamikaze, \n, http://atelier.liternet.ro/articol/1946/ Femeile-kamikaze.html STOIAN, A., M., (2005). Terorismul [i Islamul. O analiz= critic= asupra unei false analogii, \n, revista "Geopolitica", Bucure[ti. STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de manifestare a neoterorismului, \n, http://actrus.ro STOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de Jihad, \n, http://actrus.ro SULIMAN ABDUL RAHMAN (2002). The virtual position of Islam on extremism and terrorism, Riyadh, King Fahd National Library Cataloging, in, Publication Data. SULTAN, A., (2001). Declara]ie, \n, "O Analiz= a Terorismului \n Lume 2002". Ministerul de Externe al Statelor Unite, DIACRIS International, USA. TANTAWI - Al, A., (1998). Introducere general= \n Islam, Editura Islam, Bucure[ti. TANTAWI, M., (2001), Declara]ie, \n "Ager Press", 14 septembrie; de v=zut [i U.S. Departement of State, http:usinfo.state.gov XXX (1993). The International Petroleum Encyclopedia, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

206 PennWell Publishing Company. TAYLOR , M., T., RYAN, H., (1988). Fanaticism, Political Suicide and Terrorism, \n, "Terrorism", 11, (2). SUDAIS, A., (2001), Declara]ie, \n, "Reuters", 28 septembrie; de v=zut [i U.S., Departement of State, \n, http:usinfo.state.gov TIHAN, E., (2008). Jihadul - r=zboiul sfânt, Diserta]ie, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu. XXX (1998). Traducerea sensurilor [i comentarii ale Coranului cel Sfânt \n limba român=, traducere [i editare Asocia]ia Studen]ilor Musulmani din România, Edi]ia I, Editura Islam, Timi[oara. TUDOR, R., (2006). 11 Septembrie 2001, \n, "Politica Interna]ional=", nr. 5/6. UNGUREANU, T., (2006). R=zboiul timpurilor - declin occidental [i asediu islamic, Editura Humanitas, Bucure[ti. VLAD, I., (2008). Cu ce se mai ocup= terori[tii prin Irak?, \n, www.presa.ro YOUNG, L-C., (1972). Altruistic Suicide: A Subjective Approach, \n, "Sociological Bulletin", 21 (2). YOUSSEF, C., (1990). Islamic Fundamentalism, Twayne Publishers, Boston, USA. WALDMAN, A., (2003). Masters of Suicide Bombing: Tamil Guerrillas of Sri Lanka, The New York Times. WANSBROUGH, J., (1977). Quranic Studies: Sources and Methods of Scriptural Interpretation, Oxford, UK. WEYER, R., (2001). Islamul [i occidentul. O nou= ordine politic= [i religioas= dup= 11 septembrie, Editura ALLFA, Bucure[ti. WILLIAMS, P., L., (2004). Al Qaida. Fr=]ia terorii, Editura Lucman, Bucure[ti. ZAINEA, E., (2005). Elemente de tensiune [i de conflict \n spa]iul islamic, \n, revista "Geopolitica", nr.1. ZIMBARDO, P., (2004). A Situationist Perspective on the Psychology of Evil: Understanding How Good People Are Transformed into Perpetrators, \n Arthur Miller (Ed.). "The Social Psychology of Good and Evil: Understanding our Capacity for Kindness and Cruelty", Guilford. JIHADUL ISLAMIC 207 * * *

www.islamulazi.ro www.islamicity.com www.sri.ro www.islam.ro www.rasarit.com www.islamdenouncesterrorism.com www.islamonline.com www.muftyat.ro www.taiba.ro Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

208 Capitolul II

Enciclopedia Terorii. Calea spre Emir [i Al-Qaida Alb=

|n ultimii ani, \ntreaga lume, dar \n mod deosebit Europa a fost marcat= de schimb=ri politice fundamentale. Aceste muta]ii, dar mai ales actele teroriste din 11 septembrie 2001, s-au resim]it \n mod special \n ceea ce prive[te politica de securitate. De[i cu greu poate fi g=sit= o defini]ie a terorismului care s= nu con]in= cuvântul violen]=, conceptul de terorism nu reprezint= atât o tehnic= de folosire a violen]ei de c=tre oricine [i \n orice \mprejurare sau situa]ie conflictual=, ci mai degrab= angajarea acesteia de c=tre anumi]i subiec]i [i numai \n anumite tipuri de conflict. Adeseori este folosit= zicala bine cunoscut= "terorist pentru unii [i patriot pentru al]ii", care sugereaz= c= acest concept poate fi privit din dou= unghiuri diferite, de c=tre opinia public=.

Ce este terorismul?

Cuvântul “terorism" a fost men]ionat \n urm= cu peste 200 ani (1798), \n suplimentul Dic]ionarului Academiei Franceze. Terorism vine din "terror - terroris", traductibil prin groaz=, spaim=, fric=, provocat= JIHADUL ISLAMIC 209 premeditat, prin amenin]are [i intimidare. Walter Laqueur (1987), istoric american, aprecia c= \ntre 1936 [i 1981 au fost date peste 100 de defini]ii ale terorismului, f=r= a se ajunge \ns= la un consens. Potrivit acestuia, "orice defini]ie a terorismului care ar merge dincolo de ideea utiliz=rii sistematice a crimei, r=nirii [i distrugerii, ori a amenin]=rii cu acestea \n scopuri politice este condamnat= la o controvers= f=r= sfâr[it." Dificultatea identific=rii [i definirii terorismului ]ine [i de multitudinea formelor sale de manifestare (V=duva [i colectiv, 2007). Jacques Baud (www.livre- chapitre.com) rezum= terorismul la urm=toarele forme: terorismul de drept comun, organizat sau individual, uneori de sorginte mafiot=, cu baze de tip clanuri; terorismul marginal, precum secta AUM din Japonia; terorismul politic cu diferite nuan]e, de extrem= dreapt= sau de extrem= stâng=, revolu]ionar marxist, rural sau urban; terorismul religios, cu grup=ri fundamentaliste \n diferite mari religii, \ndeosebi \n Islam [i Hinduism; terorismul cu cauze specifice, unice, de tipul celui ce se g=se[te \n mi[c=rile ecologiste radicale sau \n cele de protec]ie a animalelor. Definit de Vladimir Putin (2007), drept boala secolului XXI, un pol al noii ordini mondiale, megaterorism sau hiperterorism, terorismul este apreciat de Bill Clinton (2006) drept "partea \ntunecat= a globaliz=rii care divide lumea \n boga]i [i s=raci, promoveaz= competi]ia, dar [i conflictele, alimenteaz= sentimentele de ur=, alienare, durere, concomitent cu crearea de noi rela]ii [i interac]iuni de noi conglomerate sociale, politice [i economice". Conjugarea inten]iei [i a capacit=]ii logistice a unei entit=]i teroriste (persoan= sau organiza]ie) determin= existen]a unei amenin]=ri care, pe fondul unor vulnerabilit=]i, factori de risc sau st=ri de pericol, se poate materializa \ntr-o infrac]iune de securitate na]ional=. Astfel, \n Strategia de Securitate Na]ional= a României, terorismul este inclus printre principalele amenin]=ri la adresa securit=]ii na]ionale, combaterea factorilor de risc genera]i de evolu]ia fenomenului terorist interna]ional [i Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

210 de influen]ele acestuia asupra st=rii de securitate a ]=rii noastre fiind un obiectiv esen]ial (www.sri.ro).

Sursa: GANOR, B., (2002). Defining Terrorism: Is One Man's Terrorist Another Man's Freedom Fighter[, \n "ICT Papers on Terrorism", International Policy Institute for Counter-Terrorism, Herzliya, Israel; de v=zut [i Surgiu (2003).

Unele guverne \ncearc= [i ast=zi s= caracterizeze ca atare orice acte de violen]= comise de oponen]ii s=i politici, \n timp ce terori[tii pretind c= sunt victimele terorii guvernamentale. Se poate aprecia c= natura imprecis= a termenului permite aplicarea sa aproape oric=rei ac]iuni care inspir= team=. Necesitatea elabor=rii unei Conven]ii interna]ionale pentru universalizarea reprim=rii terorismului a fost abordat=, \n 1926, la ini]iativa României \n cadrul Societ=]ii Na]iunilor, iar un proiect al Conven]iei pentru instituirea unei Cur]i penale interna]ionale \mpotriva terorismului a fost elaborat de eminentul jurist român Vespasian V. Pella \n 1935 [i prezentat Societ=]ii Na]iunilor. Statele p=r]i la Conven]ia pentru prevenirea [i reprimarea terorismului din 1937 se angajau s= previn= [i s= reprime activit=]ile de acest gen, s=-[i dea reciproc concursul \n acest sens, astfel, se "reafirm= principiul de drept interna]ional dup= care este de datoria oric=rui stat s= se ab]in= el \nsu[i de la orice fapt destinat a favoriza activit=]ile teroriste \ndreptate \mpotriva altui stat [i s= \mpiedice actele prin care acesta se manifest=". |n termenii articolului 1 al Conven]iei, "actele teroriste au fost definite ca fiind faptele criminale \ndreptate JIHADUL ISLAMIC 211 \mpotriva unui stat, al c=rui scop sau natur= este de a provoca teroare asupra unor personalit=]i determinate, a unor grupuri de persoane, ori \n public". Dac= pentru anul 1937, terorismul era definit prin "faptele criminale \ndreptate \mpotriva unui stat", FBI (1993) opereaz= cu urm=toarea defini]ie: "Terorismul reprezint= folosirea calculat= a violen]ei sau a amenin]=rii cu violen]a, cu scopul de a induce teama, cu inten]ia de a intimida [i/sau for]a autorit=]ile unui stat s= adopte o serie de orient=ri de tip politic, religios sau ideologic bine determinate". |n acest context, Oficiul pentru Protec]ia Constitu]iei Germaniei Federale definea, \n 1983, terorismul drept "lupta de lung= durat= pentru atingerea unor obiective politice... prin atacuri \mpotriva vie]ii [i propriet=]ii altor persoane, prin delicte extrem de grave sau prin alte ac]iuni violente, care preg=tesc ac]iunile criminale men]ionate". Departamentul de Stat al Statelor Unite (http://csmonitor.com) apreciaz= terorismul drept "folosirea calculat= a violen]ei ilegale pentru a instaura frica, \n vederea intimid=rii sau pedepsirii guvernelor sau societ=]ilor, pentru atingerea unor scopuri \n general politice, religioase sau ideologice". Al=turi de aceast= abordare, terorismul, potrivit Departamentului Ap=r=rii al SUA (Whittaker, 2003) \nseamn= "folosirea inten]ionat= a violen]ei sau amenin]area cu folosirea violen]ei \n scopul de a induce teama, cu inten]ia de a for]a sau intimida guverne sau societ=]i s= sus]in= anumite scopuri, care sunt, \n general, politice, religioase sau ideologice". |n completare, terorismul este considerat (USA Patriot Act, 26 octombrie 2001) drept "activit=]i ce presupun ac]iuni care s= pun= \n pericol via]a uman= [i care constituie o violare a legii penale \n SUA sau \n orice alt stat, comise cu scopul s= intimideze popula]ia civil=, s= influen]eze politica unui guvern prin intimidare [i constrângere, s= afecteze ac]iunile unui guvern prin acte de distrugere \n mas=, asasinate sau r=piri". Uniunea European=, spre deosebire de Liga Arab=, folose[te o defini]ie "de lucru" care consider= drept teroriste o serie de acte criminale desf=[urate \mpotriva persoanelor sau a propriet=]ii [i care, "potrivit naturii sau contextului \n care ele se desf=[oar=, pot aduce prejudicii grave [i destabiliza o ]ar= sau o organiza]ie interna]ional= atunci când sunt comise \n scopul: intimid=rii popula]iei, constrângerii unui Guvern sau a unei organiza]ii interna]ionale s= comit= sau s= se ab]in= de la comiterea unui act de decizie, destabiliz=rii ori distrugerii structurilor Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

212 fundamentale de natur= politic=, constitu]ional=, economic= sau social= a unei ]=ri sau organiza]ie interna]ional=" (Council Framework Decision on Combating Terrorism, 2002). Liga Arab= descrie terorismul, \n "The Arab Convention for the Suppression of Terrorism" (1998), ca "orice act sau amenin]are cu violen]=, indiferent de motivele sau scopurile sale, care se produce pentru a avansa scopurile unui individ sau a unui grup criminal [i care urm=re[te a provoca panic= \n rândul popula]iei, prin r=nirea, punerea \n pericol a vie]ii, libert=]ii sau securit=]ii acestora sau urm=rind a aduce un prejudiciu mediului sau instala]iilor publice ori private sau ocuparea ori confiscarea acestora, sau cu inten]ia de a pune \n pericol resursele na]ionale". Cu toate controversele [i nel=muririle care exist= cu privire la acest fenomen, majoritatea ]=rilor, organiza]iilor [i organismelor interna]ionale au luat numeroase m=suri pentru combaterea acestui fenomen sau, cel pu]in pentru punerea lui sub un anumit control (Olteanu, 2008). |n cadrul ac]iunilor ini]iate \n sensul definirii termenilor “terorism“ [i “criminalitate“ Seminarul “Terorismul [i criminalitatea \n lume“ organizat de c=tre SRI la 4 august 2008, deschide un nou cadru de interpretare. Potrivit lui Predescu (2008), reprezentant SRI, “acest lucru este foarte important \n ceea ce numim dialogul pentru promovarea culturii de securitate“. Terorismul este un fenomen extrem de complicat, de sofisticat [i de amplificat, \ncât nu se poate ajunge cu u[urin]= nici la o definire a lui unanim acceptat=, nici la un sistem coerent [i unitar de politici [i strategii de combatere. Pentru \nceput, oamenii, institu]iile, statele [i organismele interna- ]ionale \[i propun s= realizeze rapid [i eficient un minim de m=suri de protec]ie [i de ap=rare. Problematica originilor, a cauzelor [i izvoarelor terorismului – foarte important=, esen]ial= \n cunoa[te- rea [i gestionarea acestui fenomen – este, deocamdat=, mult prea complicat= pentru a putea fi abordat= unitar [i coerent. JIHADUL ISLAMIC 213 Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, la 8 octombrie 2004, Rezolu]ia 1566, de lupt= \mpotriva terorismului (http://www.diplomatie.gouv.fr). Aceasta urmeaz= rezolu]iei 1267, din 15 octombrie 1999, Rezolu]iei 1373 din 28 septembrie 2001, nr. 1540 din 28 aprilie 2004. Consiliul de Securitate reafirm= c= terorismul, sub toate formele [i manifest=rile, constituie una dintre cele mai grave amenin]=ri la adresa p=cii [i securit=]ii interna]ionale. Acest fenomen afecteaz=, \n opinia Consiliului de Securitate al ONU dezvoltarea economic= [i social= a tuturor statelor, precum [i stabilitatea [i prosperitatea mondial=. Cele 12 puncte ale Rezolu]iei 1566 din 8 octombrie 2004 condamn= cu cea mai mare energie orice acte de terorism, cheam= toate statele s= coopereze \n lupta \mpotriva terorismului, s= adopte, prin consens, proiectul Conven]iei generale asupra terorismului interna]ional [i proiectul Conven]iei interna]ionale pentru combaterea actelor terorismului nuclear \n virtutea obliga]iilor ce le revin prin dreptul interna]ional amintind c= nu exist= nicio circumstan]= care s= justifice ad=postirea sau finan]area actelor de terorism. Se cere, de asemenea, organiza]iilor interna]ionale, regionale [i sub-regionale s= conlucreze pentru combaterea acestui flagel, consolidând cooperarea cu ONU [i \ndeosebi cu Comitetul \mpotriva terorismului. Sunt, de asemenea, fixate prin aceast= rezolu]ie, o mul]ime de sarcini pentru comitet, \ndeosebi \n ceea ce prive[te concertarea eforturilor tuturor statelor, organiza]iilor [i organismelor interna]ionale \n aplicarea Rezolu]iei 1373, din 2001, referitoare la t=ierea c=ilor de finan]are a terorismului. |n acest sens s-a hot=rât crearea unor grupuri de lucru, compuse din membrii Consiliului, care s= examineze modul \n care se \ndeplinesc m=surile luate \mpotriva Al-Qaida [i altor organiza]ii [i re]ele teroriste (Olteanu, 2008). |n esen]a sa, terorismul poate fi \n]eles drept "totalitatea actelor de violen]= comise de un grup sau de un regim reac]ionar". De orice nuan]= ar fi, de extrem= dreapt= sau stâng=, fundamentalist-islamic=, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

214 fanatic-catolic= ori protestant=, de origine mafiot=, emana]ie a unor structuri ultraconservatoare ce \ncearc= s=-[i men]in= puterea politic= [i privilegiile economice, fie c= este aplicat de organiza]ii precum, ANO (Organiza[ia Abu Nidal), ETA (Patria Basca [i Libertatea), ASG (Grupul Abu Sayyaf) sau Al-Gama a al-Islamiyya (Gruparea Islamic= Egiptean= IG), Asbat al-Ansar (Liga Adep]ilor) [i nu \n ultim= instan]= de c=tre PFLP (Frontul Popular de Eliberare a Palestinei), terorismul s-a constituit dintotdeauna \ntr-un instrument al strategiei violen]ei, dovad= fiind [i studiile ini]iate \n cursul anului 1983 de c=tre Alex Schmid [i Albert Jongman, de la Universitatea Laiden, din Olanda. Cercetând un e[antion de 109 defini]ii date terorismului, cei doi cercet=tori au ajuns la concluzia c= pentru 83,5% din cazuri violen]a era covâr[itoare. Este \nc= un motiv \n plus pentru care, potrivit Comisarului european pentru prevenirea [i combaterea terorismului, Kherkove (2007)", omenirea se afl= la r=scruce \n ceea ce prive[te viitorul s=u".

Paradigmele cunoa[terii

Acordând aten]ie unor cercet=ri de detaliu (Ar=d=voaice [i colectiv, 1997, Antipa, 2003, Simileanu, 2005, Stanciu 2005, Gogoa[=, 2007, V=duva, 2008, Petrescu, 2008) analiza teoretic= a terorismului poate fi organizat= \n jurul a cinci mari paradigme, reprezentate astfel: 1. Paradigma crizei – abordeaz= problematicile crizei care \ncearc= s= explice comportamentele teroriste prin reduc]ia la dou= faze. Prima dintre ele prezint= terorismul ca fiind efectul - asupra actorilor - al unei crize ce se poate situa la nivelul statului, al sistemului politic, al culturii, al economiei, al valorilor etc. [i care, \n acela[i timp, poate combina aceste aspecte. Cea de-a doua faz= a paradigmei crizei trateaz= explica]ii relative la individ, \n termeni de frustrare [i angoas= care se propun a fi r=spunz=toare pentru apeten]a la violen]= a individului marginalizat social. 2. Paradigma instrumental= – este cea mai r=spândit= abordare analitic= a terorismului. Din aceast= perspectiv=, violen]a terorist= este tratat= ca un mijloc utilizat ra]ional de c=tre subiect pentru a- [i atinge scopul. Analiza de sorginte instrumentalist= face posibil= atât descifrarea tacticilor [i strategiilor actorului \n interiorul unui spa]iu definit ca sistem politic, cât [i definirea efortului violent al individului \n direc]ia unei mi[c=ri solide sau a unei comunit=]i, care constituie cauzele de referin]=. Astfel, se poate explica faptul c= violen]a terorist= vizeaz= JIHADUL ISLAMIC 215 "trezirea" unui segment social prea calm sau o no]iune care nu are o "con[tiin]= de sine" suficient de acut= pentru gustul acestuia. 3. Paradigma culturalist= – pune accent pe cultura sau subcultura \n cadrul c=reia ar fi favorizat= trecerea la terorism. O cultur= a violen]ei poate fi determinat= \n trecerea la forme extreme de comportament. De exemplu, la sfâr[itul anilor '70, când terorismul de extrem= stânga ac]iona \n Italia, Germania [i Japonia, unii cercet=tori au sus]inut teza unei culturi politice [i intelectuale proprii acestor ]=ri ce cunoscuser= fascismul [i nazismul, adic= extrema dreapt=. De asemenea, s-a subliniat ideea c= o cultur= a violen]ei, ca [i cea pe care a cunoscut-o tineretul din Ulster, caracteristic= [i tinerilor palestinieni n=scu]i \n Intifada sau copiilor bosniaci ori somalezi, crescu]i [i ei \n zone de violen]= endemic=, poate fi determinant= \n trecerea acestora la forme extreme de comportament. O alt= variant= a paradigmei culturaliste const= \n a examina formarea personalit=]ii actorilor terori[ti. 4. Paradigma ideologic= – se afl= \n centrul investiga]iilor care se ocup= de terorismul extremei stângi, de tradi]iile intelectuale ale extremei drepte [i, mai recent, de bazele religioase ale fundamentalismului islamic, \ntrucât terorismul se inspir= \ntotdeauna din reprezent=ri, doctrine, mituri [i ideologii. 5. Paradigma social= – aduce \n aten]ie ideea unei leg=turi \ntre mi[c=rile sociale sau comunitare [i terorism [i subliniaz= faptul c= acest fenomen ia amploare pe fondul declinului acestor mi[c=ri, nu prin a exprima [i a produce direct sl=biciunile cauzei de referin]=, ci mai mult substituindu-se acestora \n mod artificial, voluntarist [i cu atât mai violent, cu cât aceast= substituire este artificial=. Paradigma define[te "inversiunea" potrivit c=reia un individ, devenit terorist, se identific=, \n mod abuziv, cu o cauz= social=, na]ional= sau de alt fel, dându-i un nou sens. Accesând paradigma culturalist=, potrivit c=reia "o cultur= a violen]ei poate fi determinat= de trecerea la forme extreme de comportament", se poate observa c=, prin amploarea [i diversitatea formelor sale de manifestare, terorismul a c=p=tat la acest \nceput de secol [i mileniu un caracter complex, extins la scara \ntregii planete. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

216 |n prezent sunt definite [i alte paradigme teroriste (Simileanu, 2008), care au o importan]= vital= \n elaborarea doctrinelor antiteroriste, precum: 1. Paradigma r=zboiului – \n prezent, când era informa]ional= a determinat importante muta]ii \n de]inerea suprema]iei actorilor non- statali [i transna]ionali, terorismul, ca paradigm= a r=zboiului, a evoluat mai pu]in pe seama statelor sponsor, ambiguitatea acestei identit=]i devenind un element cheie \n paradigma r=zboiului. Apari]ia unei pie]e de intermediere – \ntre statul sponsor [i grup=rile extremist-teroriste –, ca o manifestare de tip tampon, fac dificil= – chiar dac= sunt folosite metode de investigare [i integrare modern= – stabilirea identit=]ii statelor sponsori. |n concep]ia analistului Carr (1996) – construit= ini]ial pe teoria emis= de Brian Jenkins (International Terrorism - A New of Warfare, 1974) –, ac]iunile teroriste pot fi puse \n practic= de c=tre elemente teroriste care ac]ioneaz= \n nume proprii sau \n serviciul unor state care sus]in logistic [i financiar terorismul. Scopul strategic este cauzarea de pierderi [i distrugeri la scar= mare, \n contextul a ceea ce grup=rile extremist- teroriste consider= a fi un conflict militar \n plin= desf=[urare. Noile provoc=ri ridicate de "paradigma r=zboiului" sunt complexe [i impun analiza profund= a modului de manifestare a fenomenului terorist actual. Multitudinea de puncte de vedere ce fac referiri la desf=[urarea [i dimensiunea unor ac]iuni situate la "grani]a" juridic= dintre ac]iunile teroriste [i ac]iunile militare, au dus la deservicii privind securitatea interna]ional=. |n acest sens sunt demne de re]inut ac]iunile sârbilor de purificare etnic= \n Kosovo, opera]iunile rebelilor ceceni, ac]iunile de purificare etnic= a albanezilor kosovari \mpotriva popula]iei sârbe din enclava Kosovo, gazarea minorit=]ii kurde de c=tre regimul totalitar din Irak, masacrarea unor minorit=]i din Africa [i America Latin= de for]ele paramilitare antiguvernametale, [i exemplele ar putea continua. Cert este, a[a cum sublinia Madeleine Albright, c= "r=zboiul \mpotriva terorismului este r=zboiul viitorului" (Geopolitica, 2005). 2. Paradigma noii lumi – analizeaz= grupurile de fanatici ce apar]in segmentelor sociale aflate la periferia societ=]ii, [i care au condus [i conduc \nc=, lupte sociale \n numele drept=]ii sau a salv=rii unei minorit=]i, declan[ând adev=rate cataclisme sociale, sc=pate de cele mai multe ori de sub controlul autorit=]ilor legal constituite. Terorismul fanatic \n numele unei doctrine religioase se manifest= pentru purific=ri, care las= \n urm= o multitudine de drame [i destine frânte, \n scopul "rena[terii" unui nou tip de societate dup= un haos generalizat. (Barkum, 1974; Cohn, JIHADUL ISLAMIC 217 1961). Paradigma "noii lumi" (a unui nou sistem social) reprezint= varianta sumbr= a domina]iei mondiale de c=tre un sistem fundamentalist religios, având drept scopuri dorin]a pentru un control totalitar [i nevoia de a crea un haos generalizat. 3. Paradigma Netwar – atrage aten]ia c= terorismul de tip "Netwar" se manifest= prin ac]iuni de mic= anvergur=, \n care grup=rile teroriste – care au la baz= doctrine, strategii [i tehnologii moderne –, folosesc structuri organizatorice sub form= de re]ele adaptate erei informa]ionale. "Noii" actori se constituie \n grupuri de lucru dispersate pe mapamond [i care comunic=, se coordoneaz= [i se conduc printr-o re]ea informatic= asem=n=toare re]elei internet, f=r= a avea un centru de comand= centralizat [i precis, \n scopul de a fi greu de identificat [i neutralizat. Aceast= manifestare constituie o realitate, reprezentând un fenomen major ce duce la interna]ionalizarea fenomenului terorist. |n acest sens am aminti grup=rile extremist-teroriste Hamasul Palestinian, Mi[carea Zapatist= (Mexic), Fidelistas (Cuba), Patrio]ii Cre[tini Americani, sau organiza]iile de tip mafiot. Ac]iunile Netwar sunt s=vâr[ite de adversari cunoscu]i, care [i-au modificat structurile [i strategiile \n conformitate cu avantajele oferite de "lucru" \n re]ea, dar [i de confiden]ialitatea oferit= de acestea. Conform acestei paradigme, ac]iunile teroriste au drept scop dezorganizarea vie]ii politice [i economico-sociale. Pentru realizarea acestui "obiectiv", organiza]iile extremist-teroriste folosesc atacuri informatice de diferite intensit=]i, dar cu efecte imediate asupra comunit=]ii interna]ionale. Deoarece terori[tii, rup]i de realitate, opereaz= \ntr-o lume imaginar=, \n decursul timpului poate disp=rea leg=tura cu motiva]ia ini]ial=. Ac]iunea terorist= devine astfel un scop \n sine. Lutz Taufer, unul dintre terori[tii din fosta organiza]ie RAF (Red Army Faction - Fac]iunea Armatei Ro[ii), \ntr-un interviu acordat revistei "Der Spiegel" (1998), referindu-se la capitularea oficial= a organiza]iei, afirma c= acesteia \i lipsea totu[i substan]a ideologic=: "Gândesc c= nu po]i omor\ oameni [i nu po]i s= stai toat= via]a \n \nchisoare, dac= nu [tii pentru ce anume o faci [i noi n-am gândit niciodat= lucrurile pân= la cap=t". Evolu]ia ac]iunilor teroriste \n afara grani]elor statale [i interna]ionalizarea acestui fenomen \n direc]ia Netwar a ridicat noi dificult=]i de contracarare din partea comunit=]ii interna]ionale. 4. Paradigma diploma]iei de constrângere – apreciaz= c= diploma]ia de constrângere se manifest= prin trei forme de baz=, manifestate din secolul I \.H., prin ac]iunile duse de poporul iudeu pentru ob]inerea independen]ei fa]= de Roma [i pân= la manifest=rile unor minorit=]i etnice pentru determinare, din ce \n ce mai violente. De la Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

218 primele manifest=ri atestate, ac]iunea terorist= a fost privit= ca o \ncercare de a determina persoane sau grupuri de interese (private sau publice), prin folosirea mijloacelor violente de intimidare, \n scopul de a determina schimb=ri \ntr-o situa]ie existent=.

Geneza terorii

Analiza evolu]iei fenomenului extremist-terorist pe plan interna]ional relev=, din ce \n ce mai mult, o tendin]= de intensificare a acestuia, inclusiv \n folosirea violen]ei ca mijloc de promovare [i impunere a unor scopuri [i interese politice. |n]eles [i ca un r=zboi ascuns, nedeclarat sau ca un conflict de mic= intensitate, cu obiectiv limitat, cum l-am mai numit, dar [i ca o boal= a secolului al XXI-lea, terorismul a evoluat atât de mult, \ncât [tiin]a trebuie s=-l investigheze coordonat, sincronizat, cu participarea reprezentan]ilor din toate domeniile [i ramurile (Stoina, 2002). Aceast= inten]ie nu ar fi adaptat= realit=]ii dac= nu am aduce \n aten]ie conceptualizarea fenomenului terorist, pornind de la semnifica]iile sale corelate cu câteva repere identitare, istorice, geografice [i \ndeosebi psihologice, ce definesc, \n ansamblu, organiza]iile teroriste [i opera]iunile criminale \ntreprinse.

Despre \nceputurile terorismului

Este [tiut deja c= terorismul nu reprezint= o problem= nou= (Seger, 1992), r=d=cinile terorismului pierzându-se undeva \n trecut. Vechiul Testament vorbe[te despre oamenii care tr=iau \nainte de potopul biblic de pe vremea lui Noe. Ace[tia, numi]i nefilimi, erau cei care "\i f=ceau pe al]ii s= cad=". Din punct de vedere istoric, terorismul a ap=rut \n jurul anului 1000 sau anul 489 al Hegirei (Mircea, 2006), pe p=mântul Islamului, cu secta Nizari, ramura iranian= disident= a imamelismului fatimid. |nc= din primul secol de dup= Hristos, Fedainii (lupt=torii) din Palestina au folosit tactica terorist= \n lupta lor \mpotriva ocupa]iei romane. Momente de manifestare a terorismului, ca form= de expresie a terorii, ne sunt cunoscute \nc= din anul 2380 \.Hr., când a fost consemnat= B=t=lia din Uruk, dintre hoarda semitic= a lui Sargon, zis [i Sharru-Kenu (suveran legitim) [i armata sumerian= a lui Lugalzagisi. Apreciat= drept o piatr= de hotar pentru ordinea mondial= (Frattasio, 2006), aceast= b=t=lie deschide drumul lui Sargon, cândva gr=dinarul curmalelor regale din Kish, apoi paharnic [i ministru al regelui Urzababa, spre noi atacuri [i cuceriri, JIHADUL ISLAMIC 219 de la vechiul Elam (Iranul de ast=zi), pân= la Tilmun, cel mai important [i cel mai \ndep=rtat centru comercial, aflat la marea inferioar=, adic= Golful Persic, loc considerat drept gr=dina Edenului.

"Mânc=tori de ha[i["

Dup= o cronic= nestorian= \n sirian=, asasinii sau "mânc=torii de ha[i[" erau cei care furau vizuinele c=lug=rilor din vechime. Alte studii consemneaz= povestea prieteniei dintre poetul Omar Khayyam, vizirul Nizam-ol-Molk [i Hassan Bin Sabbah, mentorul [i conduc=torul Asasinilor (Ghiculescu, 2005). Ramura iranian= disident= a imaelismului fatemid, Secta Nizari, este cea pe seama c=reia se pune prezen]a terorismului \n lumea islamic=. Refugia]i \n Siria, Nizarii [i-au \ntemeiat "Comanderiile Fida'i" executând, la comand=, asasinate politice [i sacrificându-[i, uneori, propria via]=. Mai târziu, ace[tia au fost numi]i Hasisin (care a dat cuvântul asasin) de la Hasisiyya, care \nsemna "consumator de ha[i[". |n Persia secolului al X-lea, secta era folosit= pentru r=spândirea islamismului \n Orientul Mijlociu, prin intimidarea oponen]ilor. "|n \ntreaga istorie a omenirii nu exist= vreo situa]ie, experien]=, ideologie care s= poat= fi comparat= cu for]a moral= pe care Islamul o insufl= lupt=torilor s=i. Spaima de moarte este \nfrânat=, garantând \n via]a viitoare o pozi]ie privilegiat= \n Rai, sim]ul milei fa]= de du[mani este reprimat blestemându-i, cupiditatea bunurilor du[manului este justificat= [i sporit=, \n timp ce du[manii, adic= necredincio[ii, sunt demoraliza]i deoarece \[i dau seama c= \[i vor salva via]a numai dac= se convertesc" (Frattasio, 2006). Termenul de "Fida'i", care-i desemna odinioar= pe asasini, este folosit ast=zi pentru a-i califica pe terori[tii arabi care se opun Israelului.

Terorism \n colonii

|ncepând cu secolul al XIV-lea, perioad= deschis= de epoca marilor descoperiri geografice, terorismul [i violen]a organizat= s-au amplificat [i s-au diversificat \n leg=tur= direct= cu politica de expansiune colonial= a marilor imperii ale timpului, ca instrumente de spoliere economic= [i represiune a altor popoare. Ini]ial, ]=ri precum Portugalia, Spania [i Olanda, mai apoi Fran]a [i Anglia au cotropit teritorii pe alte continente [i [i-au format un puternic sistem colonial. Jaful coloniilor a avut ca efecte dezvoltarea puternic= a industriei, comer]ului [i armatei \n metropole, dar [i lupta dintre imperii pentru men]inerea [i extinderea domina]iei [i a hegemoniei \n diferite zone geografice. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

220 Odat= cu apari]ia corpora]iilor industriale, comerciale [i turistice, precursoare ale neocolonialismului contemporan, \n colonii avea s= apar= [i s= se dezvolte o rezisten]= tot mai activ= a celor asupri]i [i s= se afirme tot mai puternic mi[c=rile de eliberare na]ional= [i social=. Marile imperii recurgeau tot mai frecvent, pentru st=pânirea situa]iei, la practici violente [i teroriste pentru reprimarea mi[c=rilor de eliberare. |n m=sura \n care presupune folosirea sistematic= a violen]ei pentru a atinge un scop politic, terorismul este, dup= Raufer (1987), "arma celui slab \mpotriva celui puternic, acul viespei \mpotriva elefantului".

Terorismul contemporan

Investigarea incidentelor teroriste duce uneori la ob]inerea unor dovezi care fac necesar= modificarea informa]iilor considerate anterior reale. Astfel, avându-se \n vedere ac]iunile desf=[urate, terorismul nu mai poate fi privit doar ca infrac]iune, nici doar ca o fa]et= ceva mai dinamic= a crimei organizate. Atacurile din 11 septembrie 2001 confirm= faptul c= terori[tii vor ataca ori de câte ori consider= c= este oportun pentru scopurile lor (Ministerul de Externe al Statelor Unite, 2002; de v=zut [i www.state.gov). Atentatele \n lume la sfâr[itul secolului al XX-lea

Sursa: Raportul 1998 al guvernului american, nttp://www.state.gov/www/global/terrorism.

|n anul 2001 terorismul interna]ional a \ntreprins 199 de atacuri, 2.013 persoane fiind r=nite. Arest=rile operate \n anul 2007 \n spa]iul european sub acuza]ii legate de terorism au scos \n eviden]=, potrivit raportului TE-SAT 2007, 583 de atacuri [i 1.044 de suspec]i de terorism, JIHADUL ISLAMIC 221 \n cre[tere cu 24 [i, respectiv, 48 de procente fa]= de bilan]ul din 2006 (Documentar BSIJ, 2007). |n luna mai 2008, mass-media monitorizate au semnalat 64 de ac]iuni teroriste, soldate cu 347 de mor]i [i 731 de r=ni]i.

O parte a atentatelor, potrivit surselor deschise de informare (SRI, iunie 2008) a fost revendicat= de: "Mi[carea Talibani" (Afganistan); "Statul Islamic Irak" (Irak); "Abu Sayyaf", "Frontul Islamic Moro de Eliberare" (Filipine); "Mi[carea pentru Emanciparea Deltei Nigerului" (Niger); "Al-Qaida" (Pakistan); "ETA" (Spania); "Tigrii Tamili" (Sri Lanka); "PKK/ Kongra-Gel/KHK" (Turcia); "Brig=zile Jund Al-Yemen" (Yemen). Alte atacuri au fost atribuite, de c=tre pres=, grup=rilor: "Mi[carea Talibani" (Afganistan); "Al-Qaida" (Irak); "Hamas" (Israel); "ETA" (Spania); "Tigrii Tamili" (Sri Lanka); PKK/ Kongra-Gel/KHK (Turcia). Ac]iuni teroriste au avut loc \n: Irak - 16; Afganistan - 15; Pakistan - 7; Spania - 6; Filipine - 4; Sri Lanka [i Turcia - câte 3; Iran [i Yemen - câte dou=; Cecenia, China, Etiopia, India, Nepal, Nigeria – câte una. Dup= atacurile asupra complexului World Trade Center [i Pentagonului, de la 11 septembrie 2001, dar [i dup= ac]iunile de la Madrid, de la Londra, Beslan, din Orientul Mijlociu [i Orientul Apropiat, din Caucaz, Africa, Asia Central= [i din numeroase alte locuri, terorismul s-a dovedit a fi un adev=rat r=zboi asimetric \n mozaic, cu efecte greu de prev=zut [i de controlat. Dinamica actelor teroriste comise \n perioada 1998-2000, pe zone geografice, prin prisma metodelor folosite, poate fi reprezentat= astfel: Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

222 Urm=rind metodele utilizate, dar [i aria de desf=[urare, acestea sus]in faptul c= exist= trei teatre mari ale r=zboiului terorist, marcate prin: lumea occidental=, lumea islamic= [i, nu \n ultimul rând, prin Orientul Mijlociu [i Orientul Apropiat (Olteanu, 2008). Lumea occidental= a fost lovit= la 11 septembrie 2001 (World Trade Center) [i la 11 martie 2004 prin atacurile de la Londra [i prin numeroase alte ac]iuni teroriste de mai mare sau mai mic= amploare. Amenin]area terorist= este continu= pentru aceast= lume, \ntrucât terori[tii de]in complet ini]iativa strategic= [i pot ac]iona oricând prin surprindere, chiar dac= m=surile luate au diminuat posibilitatea acestora de a ataca teritoriul SUA. Ca important= surs= de risc a fost indicat= organiza]ia islamist= "Hizb Ut-Tahrir" (HuT/ "Partidul Eliber=rii") din Germania (SRIU, Iunie 2008). |n pofida faptului c= a fost interzis= de autorit=]i, aceasta continu= s= activeze, membrii s=i organizând ac]iuni de recrutare \n centre culturale [i moschei din ora[ele Hamburg [i Billstedt. JIHADUL ISLAMIC 223 Lumea islamic=. Ac]iunile violente derulate \n prima decad= a anului 2008 s-au circumscris: atacurilor ramurii locale a "Al-Qaida" \mpotriva trupelor irakiene [i interna]ionale (majoritatea având loc \n provinciile Diyala [i Ninive) [i a membrilor "Consiliilor Rede[tept=rii" (preponderent \n provincia Diyala), dar [i confrunt=rilor dintre mili]ia [iit= "Armata lui Mahdi", pe de o parte, [i for]ele de securitate locale [i ale SUA, pe de alt= parte (concentrate \n cartierul Sadr City din Bagdad [i \n regiuni din sudul ]=rii). Orientul Mijlociu [i Orientul Apropiat. Aici, terorismul devine un mijloc al r=zboiului de gheril=, iar extensia lui \n Afganistan, \n Irak [i \n Orientul Apropiat creeaz= un focar deosebit de primejdios, care nu va putea fi anihilat \n timp scurt. Pierderile coali]iei \n Afganistan se ridic=, \n 2006, la 188 mor]i (97 americani [i 91 din cadrul coali]iei). |n cei [ase ani, din 2001 pân= \n 2006, pierderile coali]iei sunt de 513 mor]i, dintre care 356 sunt americani. De altfel, liderul "Mi[c=rii Talibane din Pakistan" (TTP) [i al ramurii pakistaneze a re]elei "Al-Qaida", Baitullah Mehsud (SRI, Iunie 2008), [i-a afirmat recent inten]ia de a "continua lupta \mpotriva for]elor interna]ionale de securitate din Afganistan, indiferent de rezultatul negocierilor cu Executivul de la Islamabad".

Flash Points - 10 ianuarie 2008

BELGIA: cinci militan]i islami[ti au fost condamna]i deoarece apar]ineau unei celule care recruteaz= sinuciga[i cu bomb= pentru a merge \n Irak. Bilal Soughir, singurul dintre cei acuza]i care se g=se[te acum \n deten]ie, a fost condamnat la 10 ani de \nchisoare pentru rolul s=u de lider al grup=rii, \n timp ce, cei condamna]i \n absen]= au primit pedepse cuprinse \ntre 28 de luni [i 5 ani (Agen]ia Reuters). COLUMBIA: \n urma unei negocieri efectuate de c=tre Venezuela, dou= femei ostatice au fost eliberate de c=tre rebelii "Revolu]ionarii For]elor Armate ale Columbiei (Fuerzas Armadas Revolucionaris de Colombia: FARC)" la 10 ianuarie, dup= mai mult de 5 ani de captivitate. Fosta candidat= la func]ia de vicepre[edinte, Clara Rojas [i ex-membra Congresului, Consuelo Gonzales au fost recuperate din tab=ra situat= \n jungla columbian= de c=tre un elicopter venezuelean, au survolat frontiera [i apoi s-au \ndreptat spre Caracas (Agen]ia Reuters). EGIPT: urmare a plângerilor israelienilor referitor la faptul c= Egiptul nu-[i \ndepline[te obliga]ia de a preveni contrabanda cu Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

224 armament de-a lungul frontierei egiptene \n Fâ[ia Gaza apar]inând grup=rii Hamas, Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice a afirmat, la 10 ianuarie, c= USA sunt preg=tite s= acorde asisten]= tehnic= Egiptului \n localizarea tunelelor utilizate de c=tre contrabandi[ti (Agentia Reuters). GEORGIA: la 10 ianuarie, procurorii l-au acuzat pe Badri Patarkatsishvili, unul dintre cei mai puternici oponen]i ai Pre[edintelui Mikheil Saakashvili, de complot la lovitura de stat [i de tentativ= de atac terorist. Patarkatsishvili, aflat acum \n auto-exil la Londra, a fost acuzat, ca urmare a transmiterii unei \nregistr=ri audio, \n care se spune c= l-a \nregistrat pe acesta oferind mit= \n valoare de 100 de milioane unui oficial din cadrul Ministerului de Interne (Moscova Times). PAKISTAN: urmare a atacului din Sudul Waziristan-ului de c=tre militan]ii uzbeki, \n care 8 persoane apar]inând puternicului trib Wasir, au fost ucise, membrii tribului au f=cut leg=mânt s= utilizeze lashkar (armata tribal=) pentru eliminarea militan]ilor str=ini Al-Qaida de pe teritoriile lor (Agen]ia Dawn). THAILANDA: rebelii separati[ti au \mpu[cat mortal 3 musulmani [i au r=nit al]i 6 \ntr-o serie de atacuri \n sudul provinciei Yala, la 9 decembrie. Un oficial guvernamental, \n vârst= de 34 de ani a fost ucis \ntr-un foc de arm= organizat, un ]=ran a fost ucis [i 4 r=ni]i când o persoan= armat= a deschis foc asupra lor, ace[tia g=sindu-se \ntr-un loc deschis [i un b=rbat a fost ucis [i doi r=ni]i când persoane \narmate i-au atacat, ace[tia conducând o motociclet= (Agen]ia AFP).

Crezul [i legitimitatea ac]iunii teroriste

Ac]iunile teroriste sunt fundamentate pe interpretarea subiectiv= a realit=]ii, interpretare care difer= de cea a oficialit=]ilor [i societ=]ii. Ac]iunile teroriste nu sunt guvernate de motiva]ii bazate pe o percepere clar= a realit=]ii, unul din scopurile organiza]iilor teroriste fiind acela de a convinge pe cei ce iau cuno[tin]= de ac]iunile lor s= gândeasc= \n acela[i mod cu ele. JIHADUL ISLAMIC 225 O problem= important= a luptei dintre guvern [i terori[ti const= \n definirea conceptului de conflict. Fiecare parte interpreteaz= acest lucru prin prisma propriilor standarde de legitimitate politic=. Sistemele conceptuale, scopurile [i principiile c=l=uzitoare se bazeaz= pe imagini dominante, simboluri, mituri care contribuie la formarea unei credin]e [i, \n consecin]=, la ac]iuni. Con]inutul [i originea crezurilor teroriste contribuie la adoptarea unei anumite strategii teroriste, reac]ii teroriste fa]= de politica guvernului [i, respectiv, la rezultatele ac]iunilor teroriste. Sistemele concep]iilor teroriste deriv= din numeroase surse sau izvoare. Climatul social-politic \n care opereaz= organiza]ia terorist= se constituie \n unul dintre acestea, \n sensul c= poate cuprinde variabile de cultur= general= (istorie, tradi]ie, literatur=, religie) care sunt asimilate diferit de membrii societ=]ii prin structuri de natur= social= diverse, rezultând ideologii formale. |n formarea unei concep]ii, alte izvoare determinante pot fi de natur= intern=. Terori[tii ac]ioneaz= \ntr-o situa]ie caracterizat= prin stres [i nesiguran]=, aspecte care conduc la formarea unei credin]e, concep]ii particulare sau specifice greu de schimbat. A[adar, stresul mental, dar [i determinarea ideologic= inerent= terorismului \ncurajeaz= \ncrederea \ntr-un set de crezuri imbinând flexibilitatea [i deschiderea \n plan social. Terori[tii pot fi considera]i ca având o anume motiva]ie ra]ional= asupra convingerilor formate, care nu sunt asimilate de regul= de majoritatea membrilor comunit=]ii. Un element semnificativ al sistemului de convingeri este reprezentarea sau imaginea formal=, atât asupra eu-lui personal sau a altei persoane [i, respectiv, asupra lumii. Reprezent=rile sunt de regul=, stereotipe, preconcepute sau rigide, simplificând realitatea. Dezumanizarea sau zeificarea inamicului domin= gândirea teroristului. Majoritatea terori[tilor revolu]ionari de stânga se autoconsider= victime [i nu agresori, apreciind c= ei sunt reprezentan]ii celor exploata]i. Ei sunt cei care pot discerne adev=rul [i nu masele, numai ei pot identifica pericolul social pe care masele nu-l v=d. A[adar, lupta devine o obliga]ie, o datorie [i nu o problem= de alegere voluntar=. Terori[tii se autoconsider=, din punct de vedere moral, superiori, mai sensibili, ei fiind lupt=torii pentru libertate, cu o legitimitate care nu poate fi pus= la \ndoial=, iar rolul lor este de martiri ai neamului. Nu are nicio importan]= dac= realitatea este sau nu tot una cu imaginea lor, ei sunt gata s= moar= pentru o cauz= nobil=. Terori[tii consider= c= ac]iunile lor nu \nseamn= ucidere, \ntrucât victimele sunt Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

226 definite ca tr=d=tori. Astfel c= apeleaz= des la sprijinul popula]iei. Pentru terori[ti, victimele din rândurile inamicului nu sunt considerate ca indivizi, ci reprezentan]i ai p=r]ii ostile, deci vinovat se face guvernul care a refuzat s= cedeze cerin]elor lor sau a ignorat amenin]=rile ce i-au fost prezentate. Ideologia reprezint= un mijloc puternic de influen]are, fiind \n acela[i timp un factor cu caracteristici interna]ionale care dep=[e[te problematica na]ional=, dar care poate fi interpretat= diferen]iat \n func]ie de circumstan]ele specifice comunit=]ilor respective. Calitatea esen]ial= a ideilor politice \n motivarea terorismului contribuie la punctele comune ce se reg=sesc \ntre grup=rile teroriste ce apar]in unor entit=]i culturale diferite. |n anumite cazuri, terorismul reflect= realitatea social= pentru c= \n unele grup=ri na]ionale indivizii apar]in deja unor structuri de gândire comun= care face posibil= acceptarea violen]ei dac= aceasta este caracterizat= prin fezabilitate [i finalitate, cum este cazul rezisten]ei basce fa]= de statul spaniol, a opozi]iei armene fa]= de turci [i catolicismul irlandez fa]= de Marea Britanie. Terori[tii nu sunt inventatorii ideologiilor, ei fiind orienta]i spre ac]iune [i nu spre filosofie. Mul]i dintre conduc=torii terori[ti au preg=tire intelectual=. |n concluzie, pentru terori[ti apare necesitatea men]inerii convingerii c= altcineva este responsabil [i c= ac]iunile lor se \ncadreaz= \n standardele comportamentului moral. Odat= stabilit, sistemul convingerilor va rezista schimb=rii. |n cazul r=pirilor de persoane, terori[tii sunt implica]i \n luarea de decizii care au ca rezultat consecin]e de moment, rapide. Nu numai c= terori[tii accept= un risc personal, dar implic= [i soarta organiza]iei din care fac parte [i care poate fi pus= \n pericol. Membrul grupului trebuie s= se supun= total normelor interne ale acestuia, s= accepte nu numai preceptele politice, ci [i sistemele de reguli sociale [i psihologice. |n ciuda preocup=rilor de a \nt=ri coeziunea, exist= disensiuni \n cadrul organiza]iilor teroriste. Fac]ionalismul este semnalat \n grup=rile teroriste basce [i palestiniene. Fac]iunile organiza]iilor teroriste nu realizeaz= consensul, de regul=, \n problema celor mai adecvate mijloace ce trebuie folosite pentru atingerea scopurilor lor colective. Varietatea metodelor este determinat= de amploarea convingerilor existente. Circumstan]ele specifice unui grup terorist izolat JIHADUL ISLAMIC 227 de societate, aflat sub amenin]are [i pericol constant, ducând lips= de informa]ii de valoare [i canale de leg=tur= [i \ncrederea fanatic= \n precepte rigide [i inflexibile despre rela]ia lor cu lumea, sugereaz= ideea c= abilitatea terori[tilor de a se adapta realit=]ii este limitat=.

Teroare vs. anormalitate?

Printr-o abordare analitic= desf=[urat= asupra comportamentului terorist, fie c= ne oprim asupra oamenilor-dinamit= din organiza]ia evreiasc= Stern sau asupra fedainilor palestinieni, fie c= ne oprim asupra absoluti[tilor islamici ori asupra v=duvelor negre ale cecenilor, se poate re]ine faptul c=, pentru a-l \n]elege pe terorist, trebuie s=-i studiezi psihopatologia (Frattasio, 2006) [i s= \ncerci s= afli geneza terorii.

Una dintre caracteristicile existen]iale ale terorismului [i implicit ale terori[tilor const= \n dorin]a acestora, de cele mai multe ori obsesiv=, de a impune opiniei publice vizate, grupului social ]int=, propriile norme de comportament, propria viziune despre justi]ie [i moral=. Analizând din perspectiva psihologic= abuzurile comise de militarii americani asupra prizonierilor irakieni din \nchisoarea militar= american= Abu Ghraib, din Irak, un psihiatru militar a afirmat c= a fost vorba despre actele unor militari care au ac]ionat \ntr-un mediu periculos [i \n lipsa superviz=rii (Taguba, 2004, de v=zut [i Poponete, 2005). Cu

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU toate acestea, cercet=tori din domeniul [tiin]elor sociale (Hudson, 1999,

228 McCauley, 2002, Mansdorf, 2003, O'Connor, 2004, Zimbardo, 2004) au ajuns la concluzia c= actele de terorism nu pot fi puse pe seama problemelor psihopatologice [i a tulbur=rilor de personalitate. |nainte de acestea, potrivit lui Mansdorf (2003) terorismul este o consecin]= a patologiei de grup sau organiza]ionale care ofer= un sens celor atra[i de aceste grupuri.

Incubatoarele radicaliz=rii

Moscheile, cafenelele, libr=riile sau \nchisorile sunt cele mai c=utate locuri. Aici sunt frecvent recruta]i tinerii musulmani. Conform site-ului "novinite.com," Al-Qaida recruteaz= studen]i bulgari de la Universit=]ile religioase din Iordania [i \ncearc= s= atrag= [i tineri din România, Bosnia, Macedonia [i din provincia Kosovo. |ntr-un raport, amintit de Associated Press, se arat= c= tactica aceasta a debutat imediat dup= atentatele din 11 septembrie 2001, când musulmanilor din afara grani]elor europene sau americane le-a fost tot mai greu s= penetreze sistemul de securitate antiterorist. Urmare a raportului amintit, terori[tii consider=, nu o singur= dat=, c= munca lor \n aceste teritorii ar trebui s= fie preluat= de c=tre for]ele locale. Persoanele care s-au n=scut [i au tr=it aici au avantajul c= ies mai greu \n eviden]= (http://indexmedia.ro). Cet=]eanul suedez, cu origini bosniace, Mirsad Bektasevic, supranumit Maximus, este unul dintre cei care au ales calea terorismului. |n casa acestuia, poli]ia bosniac= a g=sit un \ntreg arsenal de explozibili, dar [i o centur= de sinuciga[. Poli]ia sus]ine c= cet=]eanul suedez inten]iona s= pun= la cale un atentat la una dintre ambasadele statelor europene din Sarajevo. Cazul s=u este doar un exemplu pentru ceea ce se poate considera drept o "vast= campanie de recrutare a posibililor terori[ti \n statele din Balcani". |n prezent, \n baza informa]iilor oferite de Institutul Interna]ional pentru Studii Strategice din Marea Britanie, re]eaua terorist= Al-Qaida dispune de mai mult de 18.000 de militan]i preg=ti]i s= atace, ocuparea Irakului de c=tre coali]ia condus= de americani accelerând procesul de recrutare de voluntari pentru ac]iunile grup=rii. Institutul britanic estimeaz= c= aproximativ 2.000 de membri [i peste jum=tate din cei 30 de lideri ai Al-Qaida au fost uci[i sau captura]i [i aproape 1.000 dintre militan]ii organiza]iei se afl= \n Irak. JIHADUL ISLAMIC 229 Situa]ia devine mai \ngrijor=toare, cu atât mai mult cu cât \n decursul anilor 2007-2008 au fost identificate peste 20 de grupuri de tineri musulmani, dispuse \n nord-estul Statelor Unite, [i care sunt pe cale s= formeze nuclee teroriste, fiind capabile chiar s= comit= un atac terorist (www.adevarul.ro). Aflându-se de cele mai multe ori la periferia vie]ii comunitare [i cu origini, \n principiu, din mediile cele mai defavorizate, tinerii r=zvr=ti]i, complexa]i [i ne\mplini]i sunt [i cei dintâi care manifest= interes pentru organiza]iile teroriste (Gurr, 1970). Un studiu desf=[urat asupra a 250 terori[ti din Germania confirm= c= aproximativ 25% dintre terori[ti \[i pierduser= un p=rinte \nainte de 14 ani, 79% au avut rela]ii conflictuale cu p=rin]ii, 33% au formulat aprecieri ostile \n privin]a p=rin]ilor (Brad, 2004). Circa 33% dintre ace[tia au fost anterior condamna]i de un tribunal pentru minori. Neacceptarea ordinii stabilite, apreciat= drept opresiune deghizat=, caracterizeaz= frecvent profilul teroristului psihopat. Comportamentele bizare sau psihopatologice (Delcea, 2006), sesizate la o serie de terori[ti din secta japonez= AUM (Adev=rul Suprem) sau din cadrul grup=rii teroriste ANO (Organiza]ia Abu Nidal), amplific= violen]a, ac]iunile lor fiind lipsite de orice sentiment de mil= pentru cei care le cad victime.

Calea spre Emir

F=când abstrac]ie de idealurile pentru care sunt \n stare s=-[i sacrifice via]a, de violen]a f=r= limite la care recurg [i de totala lips= de scrupule de care fac dovad=, adev=ra]i profesioni[ti ai terorii nu au nimic \n comun cu cei care vor s= salveze lumea, s= o fac= mai bun=, prin intermediul unei crime. Atentatele pl=nuite de organiza]iile teroriste sunt, de cele mai multe ori, r=spunsul unor frustr=ri acumulate \n lupta pentru putere sau pentru \nl=turarea unor st=ri de lucruri neconvenabile, prin mijloace violente, aflate \n afara legii. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

230 Transformarea cauzei lor \ntr-un r=zboi este deosebit de important= pentru terori[ti, fie c= amintim de Organiza]ia Abu Nidal, E.T.A. (Patria Basc= [i Libertatea), Grupul Abu Sayyaf – fie c= sunt mai pu]in cunoscute – Al-Gama a al-Islamiyya (Gruparea Islamic= Egiptean= IG), Asbat al-Ansar (Liga Adep]ilor) sau PFLP (Frontul Popular de Eliberare a Palestinei).To]i ace[tia caut=, nu o singur= dat= s=-[i verifice credin]a prin confrunt=rile militare (Powers, 1971).

|n slujba \ndemnului "moarte pentru moarte"

Experimentarea terorismului contemporan a fost posibil= \n unele ]=ri din America Latin=, unde \n paralel cu mi[c=rile revolu]ionare, au ap=rut o serie de grup=ri [i organiza]ii teroriste, precum For]ele Armate de Eliberare din Venezuela, Cinconceros, din Honduras, Tupamaros, din Uruguay, Alian]a Anticomunist=, din Argentina. Activitatea acestor organiza]ii a servit ca model [i pentru grup=ri teroriste din Europa, sus]inând ac]iunile \ntreprinse de Baader-Meinhoff [i Mi[carea 2 iunie, din Germania, Brig=zile Ro[ii, din Italia, Armata Secret=, din Fran]a, E.T.A., din Spania, sau I.R.A., din Marea Britanie. Cu trecerea timpului, terorismul a evoluat spre noi trepte ale violen]ei, fiind lansat= teoria "moarte pentru moarte". A[a au \nceput ac]iunile de cooperare cu organiza]iile teroriste din zone geografice situate la mare distan]=, respectiv cu Armata Ro[ie Japonez=. La 30 mai 1972, un grup de terori[ti japonezi au sosit cu un avion al companiei Air France la Tel Aviv, deschizând foc automat \n Aeroportul Lod. Au fost ucise 27 de persoane, alte 80 fiind r=nite. |n acest context, pe lâng= reactivarea Organiza]iei Fra]ii Musulmani, au luat fiin]= Hezbollah, Hamas, Jihadul Islamic Palestinian, urmate, ceva mai târziu, [i de Al-Qaida [i Al-Qaida Alb=.

Hezbollah, "Partidul lui Dumnezeu"

La 16 februarie 1985, Hezbollah [i-a f=cut debutul politic \n lume ac]ionând \n Liban, Turcia, Arabia Saudit=, Afganistan, Bahrain, Kurdistanul Irakian. Adesea este numit Jihadul Islamic, Organiza]ia Revolu]ionar= a Drept=]ii, Organiza]ia Oprima]ilor. Obiectivul s=u const= \n crearea, \n Liban, a unei republici islamice dup= model iranian [i distrugerea tuturor influen]elor nonislamice din zon=. JIHADUL ISLAMIC 231 Hezbollah asociaz= Apusul cu imperialismul european [i lupta pentru cucerirea independen]ei fa]= de domina]ia colonial=. Urm=re[te antagonismul \ntre cre[tin=tate [i islam, pân= la perioada cruciadelor. Hezbollahul sus]ine c= inten]iile Vestului \n Orientul Mijlociu se bazeaz= \n primul rând pe propriile interese, percepându-i prezen]a \n regiune ca pe o \ncercare de a controla infrastructura economic= a zonei (Jaber, 1997). Organiza]ia se caracterizeaz= prin prezen]a tendin]elor pro- iraniene; promovarea politicii violente \mpotriva militarilor SUA [i ai Israelului. |n perioada anilor ‘80 membrii grup=rii au luat parte la confrunt=rile armate \mpotriva Israelului (de partea Frontului de Rezisten]= Islamic= din Liban); la organizarea demonstra]iilor \n mas=. |n calitate de semn distinctiv, membrii Partidului lui Allah poart= berete de culoare verde. Centrele de preg=tire a rebelilor sunt amplasate \n localit=]ile Baalbek, Zebdani, Yanta, precum [i Iran. Actele teroriste sunt direc]ionate spre luarea ostaticilor din mediul elitei politice europene, a reprezentan]ilor misiunilor diplomatice; terorismul aviatic; aruncarea \n aer a obiectivelor militare din gestiunea SUA, Israelului, Fran]ei. Conform datelor din surse deschise de informa]ii, pe parcursul conflictului libanezo- israelian cu concursul direct al forma]iunii au fost decapita]i circa 250 militari israelieni. Organiza]ia dispune de infrastructur= operativ= ramificat=, practic, \n toate regiunile lumii. Spa]iul operativ al organiza]iei include Peninsula Arab=, Africa, Europa, unele state ale CSI, Asia de sud-est. Hezbollah a executat o serie de atacuri importante \mpotriva unor ]inte israeliene, americane, dar [i asupra acelora care apar]ineau For]ei Multina]ionale din sudul Libanului. Nemul]umirile Hezbollahului fa]= de Statele Unite au pornit de la sprijinul acordat de americani Israelului \n timpul invaziei din 1982. O dovad= a ideologiei radicale promovat= de grup o reprezint= folosirea terorii ca mijloc de ob]inere a obiectivelor proprii. Hezbollah face referire la Israel (numindu-l "Micul Satan") [i \l caracterizeaz= ca fiind "str=in \n regiune [i o amenin]are la adresa Islamului [i a musulmanilor". Distrugerea Israelului [i eliberarea Ierusalimului reprezint= o obliga]ie religioas=. Organiza]ia justific= folosirea terorii \mpotriva acestor inamici Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

232 ca "o arm= \n mâinile celor slabi [i subjuga]i \mpotriva unui agresor puternic" (http://worldwildewar.3x.ro). |n efortul de a ac]iona [i realiza liniile directoare ideologice, liderii grup=rii au constituit un plan de ac]iune [i au executat atacuri teroriste \mpotriva for]elor israeliene [i a celor libaneze, invocând extremismul religios \mpotriva Israelului [i promovarea ideologiei iraniene. Hezbollah a extins aria de conflict pe teritoriul israelian, nelimitându-se la lupta din sudul Libanului. Suspectat de implicarea \n numeroase atentate antiamericane, inclusiv \n atentatele sinuciga[e \mpotriva Ambasadei SUA [i a sediilor Marinei SUA din Beirut, din octombrie 1983, precum [i \n atentatele \mpotriva cl=dirilor Ambasadei SUA din Beirut, din septembrie 1984, Hezbollah a fost acuzat de r=pirea [i de]inerea de ostatici americani [i occidentali \n Liban.

|n 1991, gruparea terorist= a executat 52 de atacuri, comparativ cu 19 \n 1990. |n 1992 grupul a amplasat o ma[in=-capcan=, lovind Ambasada israelian= din Buenos Aires. Doi ani mai târziu, \n 1994, a ini]iat un atac terorist \mpotriva Centrului Cultural Israelian din Buenos Aires. |n acela[i an, Hezbollah a lansat 63 de atacuri, \n 1993,a lansat 158 atacuri, iar \n timpul opera]iunii "Accountability" organiza]ia a executat sute de lans=ri de rachete Katyusha, \n zona de securitate [i \n teritoriul israelian. |n 1994, a executat 187 de atacuri \mpotriva trupelor israeliene [i a pozi]iilor acestora. S-au tras 119 focuri de artilerie, s-au detonat 31 de JIHADUL ISLAMIC 233 \nc=rc=turi explozive [i au fost \ntreprinse dou= atacuri frontale asupra pozi]iilor armatei israeliene. |n 1995 a executat 344 de atacuri \mpotriva trupelor israeliene [i a pozi]iilor acestora. S-au tras 270 focuri de artilerie, s-au detonat 64 de \nc=rc=turi explozive [i au fost \ntreprinse dou= atacuri frontale asupra pozi]iilor armatei israeliene (http://worldwildewar.3x.ro). |n toamna anului 2000, Hezbollah a capturat trei solda]i israelieni de la fermele Shabaa [i a r=pit un civil israelian. Din 1992, “Partidul lui Dumnezeu“ [i-a f=cut intrarea [i pe scena politic=, impunându-[i vocea \n parlament, ca sus]in=tor al celor oprima]i (Jaber, 2002). Cu toate c= a reu[it s= stabileasc= echilibrul \ntre ideologia sa [i realit=]ile arenei politice libaneze (Nawafal, dupa Jaber, 2002), reputa]ia Hezbollah \n lume r=mâne drept una demonic=, numele s=u evocând scene cu ambasade arzând, "bombe umane", deturn=ri de avioane [i r=piri.

Hamas

Grupare paramilitar= politico-religioas= dislocat= \n autonomia Palestinian=, fondat= \n baza structurilor ilegale ale organiza]iei radicale Mi[carea Fra]ilor Musulmani, Hamas (Movement of Islamic Resistance - Mi[carea Rezisten]ei Islamice), reprezint= acronimul arab de la "Harakat Al-Muqawamah Al-Islamiyya". Organiza]ia are drept scop instaurarea unui Stat Islamic Palestina. Mijlocul de realizare \l reprezint= lupta armat= [i, \ntr-o ultim= faz=, Jihadul, la care are obliga]ia s= participe nu numai musulmanii din Palestina, ci \ntreaga lume islamic= (http://worldwildewar.3x.ro). Hamas define[te tranzi]ia la etapa Jihadului pentru eliberarea Palestinei ca pe o datorie religioas= a fiec=rui musulman. |n acela[i timp, respinge orice aranjament politic care ar putea antrena renun]area la o parte din Palestina, care semnific= predarea unei p=r]i din Islam. |n cadrul Hamas se poate sesiza influen]a organizatoric= [i ideologic= a organiza]iei Fra]ii Musulmani (Muslim Brotherhood - MB) \nfiin]at= \n 1920 \n Egipt [i care [i-a \nt=rit activitatea \n anii '60-'70 \n lumea arab=, \n special \n Iordania [i Egipt. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, gruparea Hamas este inclus= \n lista organiza]iilor teroriste. Conform datelor din surse deschise de informa]ii, efectivul nominal al organiza]iei se estimeaz= la câteva zeci de mii de rebeli. Rândurile Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

234 acestora sunt completate din mediul veteranilor r=zboiului din Afganistan, precum [i ale tineretului cu categoria de vârst= de pân= la 20 ani. Rebelii se caracterizeaz= printr-un grad \nalt de motiva]ie ideologic=, capabili spre jertfire de sine. Selectarea persoanelor- sinuciga[e se efectueaz= pe baz= de concurs \n cadrul ob[tilor locale la propunerea imamilor l=ca[urilor sfinte (doar \n 2001 au fost preg=tite 250 persoane). Contactele externe sunt orientate spre Iran (acordarea asisten]ei militar-politice), Sudan (preg=tirea militar= a mercenarilor Hamas \n centrele de instruire cu concursul reprezentan]ilor serviciilor speciale), gruparea Hezbollah, alte autorit=]i guvernamentale din statele europene, americane, africane. Mijloacele de informare din posesie – diferite ziare, reviste, Centrul Informa]ional Palestinian cu sediul \n ora[ul Beirut. Activi[tii Hamas, mai ales cei din Brig=zile Izz El-din-Al-Qassam, sunt considera]i autorii a numeroase atentate, inclusiv atentate sinuciga[e \ndreptate \mpotriva unor ]inte militare [i civile israeliene.

La \nceputul anului 1990, Hamas a atacat rivali ai grup=rii Fatah, dar [i palestinieni suspecta]i de colaborare cu inamicul. |n august 1999, autorit=]ile iordaniene au \nchis Biroul Politic Hamas din Amman, operând o serie de arest=ri asupra unor liderii [i interzicându-le orice ac]iune pe teritoriul Iordaniei. De-a lungul timpului, Hamas a revendicat mai multe atentate. JIHADUL ISLAMIC 235 Astfel, la 15 februarie 2003, \n a[ezarea Dugit, de pe Fâ[ia Gaza, potrivit surselor oferite de Ha/Aretz, patru solda]i ai For]elor de Ap=rare Israeliene au fost uci[i când tancul \n care se aflau a trecut peste un mecanism exploziv. La 15 martie 2003, \n ora[ul israelian Haifa, o explozie puternic= a spulberat un autobuz, atacul soldându-se cu 17 mor]i [i cel pu]in 40 de r=ni]i. Din datele de]inute de autorit=]i se pare c= bomba a fost detonat= de c=tre un sinuciga[ aflat \n autobuz. Majoritatea celor omorâ]i erau solda]i [i studen]i care se \ntorceau acas=. La 11 iunie 2003, o "bomb= sinuciga[=" a explodat \ntr-un autobuz aflat \n Ierusalim, Israel. Atacul s-a soldat cu 17 mor]i [i 50 de r=ni]i. Un alt atentat a fost comis \n ziua de 8 septembrie 2003. Potrivit radioului israelian, cel pu]in opt oameni au fost uci[i [i al]i 30 au fost r=ni]i \ntr-un atentat sinuciga[ cu bomb= produs \n cafeneaua Hillel, din Ierusalim.

Jihadul Islamic Palestinian

Cunoscut [i sub numele de "Harkat Al-Jihad Al-Islami Al-Filastini", Jihadul Islamic Palestinian urm=re[te crearea unui stat islamic palestinian [i distrugerea Israelului prin R=zboi sfânt. Militan]ii grup=rii consider= c= sunt cei care pun bazele distrugerii Israelului prin lupta ce va fi dus= ulterior de "marea armat= islamic= arab=". Se consider= c= gruparea a fost \nfiin]at= \ntre anii 1979 - 1980, \n Egipt, de c=tre fo[ti membri ai grup=rii Fra]ii Musulmani, proveni]i din Fâ[ia Gaza. Chiar dac=, datorit= ajutorului acordat Israelului, Statele Unite au fost declarate inamicii principali, grupul nu a organizat atacuri specifice \mpotriva intereselor americane. Cu toate acestea, \n iulie 2000, Jihadul Islamic Palestinian a amenin]at \n mod public c= va ataca interesele americane dac= Ambasada SUA va fi mutat= de la Tel Aviv la Ierusalim. Ac]iunile acesteia sunt \ns= desf=[urate, cu predilec]ie, \n Israel, teritoriile ocupate [i alte regiuni din Orientul Mijlociu, inclusiv Iordania [i Liban. Astfel, la 19 mai 2003, trei oameni au fost uci[i [i 47, r=ni]i, \ntr-un atentat \n Centrul comercial Amakim, din Aufula, Israel. Un alt atentat, soldat cu 21 mor]i [i circa 60 de r=ni]i, a avut loc câteva luni mai târziu, la 4 octombrie 2003, \n restaurantul Makom Maxim, din Haifa. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

236 Al-Qaida

|n 1979, Abdullah Azzam, un palestinian membru al Fra]ilor Musulmani, \nfiin]a un birou de recrutare numit Mktah al- Khidamat (Biroul de Servicii), cu scopul de a aduna tineri musulmani voluntari pentru frontul afgan. Unul dintre tinerii recru]i era un milionar saudit, Osama bin Laden, cunoscut, ceva mai târziu, drept liderul militar-politic al grup=rii. |n 1988, cu un an \nainte de retragerea ru[ilor din Afganistan, bin Laden [i terori[tii egipteni au format Al-Qaida. Ei au \nceput s= fac= planuri. Au investit sume uria[e de bani \n crearea unei infrastructuri ce urma s= serveasc= ca baz= pentru Jihad, r=zboiul sfânt \mpotriva guvernelor musulmane considerate renegate, a Israelului [i a Statelor Unite (Williams, 2002). Al-Qaida ac]ioneaz= sub mai multe denumiri: "Gruparea islamic= pentru protejarea l=ca[urilor sfinte", "Organizarea Mântuirii Islamice", "Re]eaua lui Osama bin Laden", "Armata Islamic= de eliberare a l=ca[urilor sfinte". Construit= [i dezvoltat= cu sprijinul serviciilor speciale ale SUA, Arabiei Saudit= [i ale Pakistanului, \n scopul finan]=rii [i acord=rii suportului tehnico- organizatoric voluntarilor islamici participan]i la opera]iunile militare din Afganistan \mpotriva trupelor sovietice. Din anul 1996, organiza]ia [i-a stabilit baza \n Afganistan unde are mai multe tabere de instruc]ie, \n special \n jurul ora[elor Kandahar [i Jalalabad [i \n masivul muntos Tora-Bora. |n numai un an, mii de voluntari au fost antrena]i \n tab=ra lui bin Laden din Peshawar (Williams, 2002). Cei mai mul]i (peste 5.000) veneau din ]ara de ba[tin= a lui bin Laden, Arabia Saudit=. Al]ii au venit din Algeria (3.000), Egipt (2.000) sau din alte ]=ri musulmane, cum ar fi Yemen, Pakistan [i Sudan. To]i erau antrena]i \n folosirea armelor sofisticate, posedau un arsenal de arme performante, inclusiv rachete anti-aeriene Stinger. JIHADUL ISLAMIC 237 Printre fidelii lui Osama bin Laden afl=m [i triburile pashtune. |ntre acestea [i liderul Al-Qaida exist= rela]ii extrem de apropiate, cea de a patra so]ie a sa fiind fiica liderului pashtun afgan Omar. Pashtunii formeaz= una dintre cele mai mari societ=]i tribale din lume, iar terenurile lor se \ntind din nord-vestul Pakistanului pân= \n vestul Afganistanului, de-o parte [i de cealalt= a celor 700 de kilometri de frontier=, de-a lungul unui lan] muntos dificil de str=b=tut, cum ar fi celebra trec=toare Khyber. Revendicând un str=mo[ comun care, potrivit legendei, l-ar fi \ntâlnit pe Profet la Medina, \n secolul al VII-lea, pashtunii din Pakistan num=r= 24 de triburi, subdivizate \n clanuri, care ]in foarte mult la teritoriile lor [i la cutumele lor, marcate de un "cod al onoarei" foarte sever (pukhtunwali). Violen]a [i cultul armelor sunt adânc \nr=d=cinate \n cultura politic= local= [i, din motive de securitate, str=inii [i pakistanezii care nu sunt pashtuni nu au acces \n aceste regiuni, cu câteva excep]ii. Ospitalitatea este prima regul=, iar a doua este obliga]ia de a r=zbuna o insult= sau o nedreptate.

Teritoriile tribale sunt numite uneori ilaqa ghair (]=ri f=r= lege). Efectivul organiza]iei nu este cunoscut, având o m=rime variabil=, \ns= dup= unele calcule num=rul persoanelor implicate \n grupare se cifreaz= \ntre 20-50 mii. Conform informa]iilor date publicit=]ii de c=tre for]ele de coali]ie, \n perioada anilor 2001-2002 au fost aresta]i 2.400 membri ai grup=rii, originari din peste 70 state ale lumii. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

238 |ntr-un raport secret trimis de Rusia la ONU, \n martie 2001, se precizeaz= c= Osama bin Laden avea 55 de baze [i peste 13.000 de lupt=tori, afla]i \n \ntreaga lume. Bazându-se pe resursele semnificative [i leg=turile transna]ionale ale lui bin Laden, organiza]ia a \ncercat [i par]ial a reu[it s= uneasc= grup=rile disparate de militan]i islami[ti, \ntr-o re]ea global= foarte bine coordonat=. }elul actual pentru care lupt= organiza]ia este, cel pu]in la modul declarativ, constituirea unui Califat Pan-islamic \n \ntreaga lume.

Radiografie intern=

Organizat= pe vertical=, pe baza unor principii foarte stricte (Stanciu, 2005), Al-Qaida este condus= de Osama bin Laden \ntr-un mod autoritar. Sub Osama bin Laden se afl= Consiliul Consultativ, numit "Majlis al Shura", [i cuprinde 20-30 de membri. Consiliul este format din Ayman Al Zawahiri (alias "Doctorul", conduc=torul Djihadului Islamic Egiptean, fondator al organiza]iei, responsabil al Comitetului pentru studii islamice), Mohammad Atef alias "Abu Hafs El Misr", alias "Egipteanul", membru fondator al organiza]iei, responsabil al Comitetului Militar. Desemnat succesor al lui Bin Laden \n cazul mor]ii sau dispari]iei acestuia, acesta [i-a pierdut via]a \n timpul unui bombardament american asupra ora[ului Kandahar, la \nceputul lunii noiembrie 2001. |n cadrul Consiliului se mai afl= Abdullah Ahmed Abdullah alias "Saleh", veteran al r=zboiului din Afganistan, expert \n explozivi, conduc=tor al Comitetului pentru ideologie, Anas Al Liby alias "Nazih Al Raghie", cet=]ean libian, implicat \n conducerea Comitetului de securitate [i supraveghere [i Saif Al Adel alias "Saif", membru al Jihadului Islamic Egiptean, fondator al Al-Qaida [i component al Comitetului militar al acesteia. JIHADUL ISLAMIC 239 Aceste lucruri ne sunt cunoscute, urmare [i a faptului c= serviciile de informa]ii americane au reu[it s= schi]eze schema de organizare [i func]ionare a celebrei Al-Qaida. Structura organiza]iei este celular=, leg=turile fiind adesea formate pe baza gradelor de rudenie sau de trib [i pot cere unui nou recrut s= omoare un num=r de oameni pentru a-[i dovedi loialitatea (Stanciu, 2007). Patru departamente se afl= \n subordonarea direct= a Consiliului Consultativ: departamentul religios, care se ocup= de protejarea lui Bin Laden [i a intereselor sale \n lumea arab=; departamentul mass-media, care public= un s=pt=mânal [i realizeaz= casetele video propagandistice; cel de finan]e, [i nu \n ultimul rând, departamentul militar, care se ocup= de opera]iile teroriste propriu-zise. Departamentul militar cuprinde trei diviziuni, respectiv: o divizie pentru opera]ii militare externe, pentru zone de opera]ii, ca de exemplu, Cecenia, Bosnia [i Ka[mir, o alt= divizie pentru opera]ii militare interne, pentru zona de grani]= Afganistan - Pakistan, precum [i o divizie pentru opera]ii teroriste. Din analiza acestor structuri, re]ine \n mod deosebit aten]ia divizia pentru opera]ii teroriste, care de[i are o structur= simpl=, pare a fi extrem de eficace. Se pare c= aceast= divizie ar avea \n compunere [i un comitet de supraveghere, responsabil, cel mai probabil, cu opera]iunile de culegere de informa]ii asupra ]intelor poten]iale [i dou= grupuri, din care unul de asigurare logistic= a opera]iunilor [i alt grup de execu]ie, care planific= [i duce la bun sfâr[it opera]iunea. Din acelea[i surse la dispozi]ie, se presupune c= re]eaua terorist= Al-Qaida func]ioneaz= \n baza a patru principii mai importante, [i anume: structur= [i compartimentare strict=, structur= multina]ional= cu membri ce posed= specializ=ri [i abilit=]i specifice, oamenii sunt ale[i s= fac= parte din comitete [i mesajele sunt transmise personal, prin viu grai. Nu trebuie neglijat nici faptul c= Al-Qaida are o structur= [i pe orizontal=, dezvoltând leg=turi cu ETA [i IRA prin algerianul Hamid Aics, trezorierul lui Osama bin Laden. Al-Qaida are rela]ii strânse cu "Jihadul Islamic Egiptean", cu unii membrii ai "Al-Gamaal al Islamyya", cu "Mi[carea Islamic= a Uzbekistanului", dar [i cu "Harakat-ul Mujahedin". Utilizând mijloace tehnice avansate, cum ar fi faxurile, telefoanele prin Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

240 satelit [i internetul, Al-Qaida se afl= permanent \n leg=tur= cu un num=r necunoscut de adep]i din \ntreaga lume (Revista "Terorismul", 2001). Folosirea intensiv= a internetului duce la crearea unui spa]iu virtual, deschis pentru o comunitate f=r= frontiere sau na]ionalit=]i, dar legitimat= de ideologia radicalismului islamic. Din septembrie 1992 liderii organiza]iei acord= prioritate \n activitatea sa actelor de teroare, fapt ce coincide cu \nceperea opera]iunilor militare ale ONU pe teritoriul din Somalia. Reprezentan]ii grup=rii au participat \n conflictele armate din Afganistan (1992), Somalia (1992-1993), Bosnia [i Hertzegovina (1992-1995), Ca[mir (1993), Caucazul de Nord (1995), Kosovo (1999), Asia Central= (1999). Au realizat actele teroriste din 11.09.2001 pe teritoriul SUA, provocând criza politico-militar= de amploare global=. Gruparea dispune de armament performant, tehnic= militar=, mijloace de telecomunica]ii avansate, fixându-se tentative de experimentare a armelor de nimicire \n mas= cu aplicarea elementelor biologice, nucleare, radiologice, elemente toxice. Preg=tirea militar= a cursan]ilor se efectueaz= \n baza unor programe standard ideologic, fizic [i militar. Pe parcursul anilor ‘90, conform datelor din surse deschise de informa]ii, \n centrele respective au studiat peste 40 mii de rebeli. O tr=s=tur= specific= a grup=rii este planificarea detaliat= [i de durat= a opera]iunilor menite a fi realizate, ce include efectuarea ac]iunilor de cercetare operativ= a obiectelor, observa]iile de durat= (prin intermediul sistemului Web-Cam), aplicarea tehnologiilor computerizate performante (Cad-Cam) \n scopul aprecierii parametrilor opera]iunii etc. |n scopul realiz=rii leg=turii operative pe larg se aplic= posibilit=]ile canalelor anonime asigurate de provaideri ai sistemului Internet (Hotmail, Yahoo, Libertysurf), prin intermediul programelor e-mail, chat, bulletin board, Wap, precum [i diferite mijloace netradi]ionale. Aten]ie se acord= preg=tirii, traducerii \n diferite limbi cu repartizarea ulterioar= a ghidurilor practice cu referire la realizarea ac]iunilor de partizani ("Enciclopedia Jihadului", statutele militare); planificarea [i realizarea activit=]ilor cu caracter diversionist-terorist; confec]ionarea [i utilizarea mecanismelor explozibile; realizarea m=surilor de asigurare material-tehnic= [i financiar= a grup=rilor islamice de orientare radical= (prin intermediul asisten]ei umanitare, ac]iuni de binefacere, structuri comerciale). JIHADUL ISLAMIC 241 Al-Qaida dispune de o re]ea de centre specializate \n preg=tirea mercenarilor \n diverse regiuni ale lumii, cum ar fi Afganistanul (55 lag=re), Bangladesh, Bosnia [i Hertzegovina, Indonezia, Yemen, Pakistan, Somalia, Sudan, Cecenia (Federa]ia Rus=). O parte considerabil= a celulelor [i rezidenturilor de peste hotare activeaz= \n regim de conservare autonom=, iar \n unele cazuri sub acoperirea diferitor structuri cu profil social, religios, cultural. Componen]a nominal= a acestora este completat= din mediul cet=]enilor b=[tina[i ai statelor europene converti]i la islam. |n calitate de acte de acoperire sunt practicate pa[apoartele falsificate [i buletinele de identitate (SUA, Germania, Elve]ia, Canada, Bosnia [i Hertzegovina, Albania, Federa]ia Rus=, Somalia, Yemen). Conform datelor din surse deschise de informa]ii, \n februarie 2002 doar pe teritoriul SUA activau peste 100 de membri ai organiza]iei. |n rezultatul ac]iunilor comune ale serviciilor speciale, \n perioada 1999-2001 s-a reu[it demascarea re]elei de agentur= terorist= din Marea Britanie, Canada, Spania, Germania, Fran]a, Belgia, SUA, Italia, Pakistan etc. Canalele de finan]are ale grup=rii teroriste sunt asigurate din contul cre=rii unei infrastructuri bine dirijate, ce con]in elemente de finan]are intern= [i extern=. Acestea includ \n sine activitatea financiar-bancar=; transferurile bancare prin intermediul cardurilor; traficul de fiin]e umane, armament, muni]ii; comercializarea produselor petroliere; contrabanda cu metale pre]ioase (aur, briliante), a stupefiantelor; ac]iuni de caritate [i suport umanitar etc. Printre actele teroriste s=vâr[ite de c=tre membrii grup=rii Al-Qaida, putem eviden]ia: – decembrie 1992, Aden (Yemen) – aruncarea \n aer a hotelului cu personal militar din SUA (22 victime); – 1993, Langly (SUA) – bombardarea cartierului general al CIA (2 victime); – februarie 1993, New York (SUA) – aruncarea \n aer a Centrului Comercial Mondial (6 persoane decedate, peste 1.000 r=ni]i); – 1996, Dahran (Arabia Saudit=) – aruncarea \n aer a caz=rmilor For]elor Armate ale SUA (peste 500 victime); – 1998, Kenia, Tanzania – aruncarea \n aer a ambasadelor SUA (peste 800 victime); – 2000, Sidney (Australia) – planificarea unor serii de acte teroriste la Centrala atomoelectric= \n timpul Jocurilor Olimpice; – 11 septembrie 2001, New York – deturnarea a 4 aeronave (3.547 victime); Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

242 – 2002, Karachi (Pakistan) – aruncarea \n aer a automobilului sta]ionat lâng= Consulatul SUA (peste 60 victime) etc. Actualmente, activitatea operativ= a grup=rii s-a fixat \n peste 95 de ]=ri din Asia, Europa, statele CSI, Africa, America Latin=, SUA, statele arabe.

Al-Qaida, un sistem birocratic riguros?

Dând crezare unor documente desecretizate recent, [i f=cute publice \n "Los Angeles Times" \n edi]ia electronic= din 16 aprilie 2008 (www.adevarul.ro), am putea crede c= Al-Qaida este organizat= \ntr-un sistem birocratic [i preten]ios, \n care nemul]umirile subalternilor sau liderilor sunt reclamate \n scrisori. Un exemplu este dat chiar de c=tre liderul egiptean Al-Qaida, Mohammed Atef, care i-a trimis unui subaltern o scrisoare de mustrare. Folosind termeni religio[i, liderul egiptean \l acuz= pe subordonatul s=u, pe mai bine de dou= pagini, c= a abuzat de sume de bani, de o ma[in=, asigurarea medical=, de documente, dar [i de aerul condi]ionat, \n condi]iile "unei situa]ii de austeritate" pentru re]ea, cerându-i \n acela[i timp s= explice ac]iunile sale. "Am fost foarte sup=rat pentru ceea ce ai f=cut, scria Atef. Am ob]inut 75.000 de rupii pentru tine [i familia ta pentru a merge \n Egipt. Am aflat c= nu ai respectat suma [i c= ai f=cut rezerv=ri de 40.000 de rupii [i c= ai p=strat restul banilor, pretinzând c= ai dreptul la acest lucru. De asemenea, cu respect fa]= de aparatul de aer condi]ionat, obiectele utilizate de fra]ii Al-Qaida nu sunt considerate proprietate privat=..." |n \ncheierea scrisorii, Mohammed Atef preciza: "a[ vrea s= reamintesc, ]ie [i mie, de pedepsirea oric=rei \nc=lc=ri". Tot ce se mai [tie despre Atef este faptul c= acesta se pare c= a murit \ntr-un atac condus de Statele Unite asupra refugiului lui Osama bin Laden din Afganistan \n 2000. Documentele, inclusiv scrisoarea amintit=, au fost descoperite \n Afganistan [i Irak, multe dintre ele fiind datate de la sfâr[itul anilor '90 pân= \n prezent. |n aceste condi]ii, \n timp ce mi[carea se regrupeaz= treptat \n zonele tribale din Pakistan [i Irak (www.adevarul.ro), o nou= genera]ie de viitori lideri r=sare din mijlocul Al-Qaida. Potrivit CIA [i MI6, Abu Ubaidah este unul dintre "creierele" care au organizat, din Pakistan, atentatele de la metroul londonez. Pe lâng= acesta, Baitullah Meshud, lider al talibanilor din JIHADUL ISLAMIC 243 Pakistan, este considerat deja mai periculos decât bin Laden (Rip=, 2008; de v=zut [i www.adevarul.ro). Meshud este cunoscut [i sub numele de emirul din Waziristanul de Sud, reputa]ia sa dând b=t=i de cap autorit=]ilor de la Islamabad. Ales de c=tre 26 de lideri ai grup=rilor insurgente din Pakistan drept noul lor lider, Meshud este apreciat drept unul dintre cei mai brutali terori[ti din \ntreaga lume, majoritatea anali[tilor considerând c= brutalitatea acestuia o dep=[e[te chiar [i pe aceea a liderului re]elei Al- Qaida, Osama bin Laden (www.adevarul.ro). Pre[edintele pakistanez, Pervez Musharraf, \l acuz= pe Baitullah Meshud de asasinarea fostului premier Benazir Bhutto, dar [i pentru un atac terorist recent, ce a produs moartea a peste 400 de persoane. Meshud este considerat atât de periculos \ncât for]ele NATO din Afganistan au pus o recompens= de 50.000 de dolari pe capul s=u (Documentar BSIJ, 2008). Analistul Rahimullah Yusufzai, consultat de ABC News, consider=, referitor la Meshud, c= "se pare c= acesta are la dispozi]ie un rezervor imens de sinuciga[i cu bomb=". Potrivit Rip= (2008), noul lider absolut al grup=rii intitulate Mi[carea Taliban= din Pakistan are ca scop crearea unui stat islamist \n regiune, conform unor surse tribale. Dup= perioada de relativ= debusolare care a urmat lichid=rii sau arest=rii celor care au organizat atentatele din 11 septembrie 2001, ace[tia coaguleaz= celulele teroriste existente \n \ntreaga lume. Concluziile anchetelor din ultimii doi ani au f=cut serviciile secrete americane [i europene s= realizeze c= trebuie s=-[i diversifice mai mult ]intele [i s= nu mai considere c= odat= bin Laden prins, Al-Qaida ar fi decapitat=. Analizele serviciilor secrete arat= c= influen]a centrului de comand= concentrat \n jurul lui bin Laden \n mun]ii Pakistanului a sc=zut, \n timp ce ramura irakian= e tot mai important= (Rip=, 2008). Modul de operare presupune mai degrab= decizii luate \n comun la acela[i nivel ierarhic, decât prin ordin de la un lider suprem la comandan]i locali [i celule.

Este preg=tit= Al-Qaida pentru un atac nuclear?

Exprimându-[i \ngrijorarea \n leg=tur= cu traficul de materiale radioactive din România, Ucraina, Kazahstan [i Uzbekistan (www.adevarul.ro), Mohammed El Baradei, directorul Agen]iei Interna]ionale pentru Energie Atomic= (AIEA), aprecia c= un atac terorist "\ntr-o capital= precum Londra sau Cairo ar fi un co[mar mult mai mare Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

244 decât atentatele de la 11 septembrie 2001". Excluzând totu[i posibilitatea comercializ=rii armelor nucleare, El Baradei insista asupra faptului c=: "exist= probabilitatea mai mare ca terori[tii s= pun= mâna pe resurse radioactive, pe care le-ar putea exploda \n zone locuite sau chiar \ntr-un ora[-capital=".

Al-Qaida strânge rândurile \n Africa

Re]eaua terorist= interna]ional= Al-Qaida a stabilit o prezen]= permanent= \n Africa ce nu poate fi trecut= cu vederea, declara comisarul pentru pace [i securitate al Uniunii Africane, Said Djinnit \ntr-o declara]ie dat= publica]iei algerienne El Khabar. "Al-Qaida are o prezen]= stabil= \n Africa. Aceast= problem= trebuie rezolvat=. Ar fi o gre[eal= s= o ignor=m". Ramura nord-african= a grup=rii Al-Qaida a revendicat, \n septembrie, un atentat sinuciga[ comis \n apropiere de Lakhdaria (Algeria), care a f=cut nou= r=ni]i, printre care doi francezi. La vremea respectiv=, Parisul a declarat c= "ia \n serios" amenin]=rile islami[tilor [i a dat instruc]iuni diploma]ilor din Magreb s= sporeasc= m=surile de securitate. |n acest sens {uteu (2008) aprecia c= prin noul s=u mesaj, Al- Zawahiri a vrut s= demonstreze c= \n nordul Africii se formeaz= un mare front sub "obl=duirea" lui Osama bin Laden, gata oricând s= porneasc= "r=zboiul sfânt", una dintre principalele ]inte fiind colonelul Muammar Gadhafi. Colonelul Gadhafi este acuzat c=, dintr-un opozant feroce al intereselor occidentale, s-a transformat \n "marioneta americanilor", al=turându-li-se acestora \n lupta \mpotriva terorismului prin furnizarea de informa]ii pre]ioase referitoare la situa]ia din Orientul Mijlociu. "Din acest motiv, sublinia Al-Zawahiri, \i invit pe to]i laicii care mai au un pic de onoare s= adere la doctrina monoteist= a islamului [i s= ne urmeze \n R=zboiul Sfânt [i la martiraj". La fel, i-a somat pe conduc=torii grup=rilor Al-Fatah [i Al-Aqsa s= se revolte \mpotriva propriilor [efi, "care vor s= v= fac= s= deveni]i o sec]iune a CIA sau a Mossadului" ({uteu, 2008). Noul mesaj al lui Zawahiri nu constituie prima "chemare la arme" pentru a "cur=]a" Magrebul de prezen]a spaniolilor [i a francezilor, sus]in anali[tii. |ntr-un recent mesaj video difuzat pe web, Al-Zawahiri a cerut ca "Peninsula Iberic= s= fie restituit= islamului" (Documentar BSIJ, 2008; de v=zut [i www.adevarul.ro). Pe francezi, jihadi[tii \i acuz= c= [i-au impus domina]ia economic= (deci, implicit, [i pe cea politic=) \n Africa de Nord, \n timp ce, \n situa]ia spaniolilor, acestora nu li se iart= faptul c= de]in JIHADUL ISLAMIC 245 Andalusia, acea regiune a "Vechiului Continent" care, \mpreun= cu Ierusalimul, trebuie "recucerit=". De[i nu posed= charisma lui bin Laden, Al-Zawahiri este un strateg veritabil, fiind cel care a creat "doctrina" Al-Qaida. Lui \i apar]ine ideea de a lupta mai \ntâi cu inamicul \ndep=rtat - SUA, \nainte de a ataca du[manii afla]i \n apropiere - regimurile din Orientul Mijlociu care nu sus]in radicalismul islamic. De altfel, Ayman al-Zawahiri se comport= ca un lider, numindu-[i apropia]ii \n posturi de conducere. Unul dintre ei este Abou Ayoub al-Masri, care coordoneaz= filiala Al-Qaida din Irak. Considerat ideologul grup=rii teroriste Al-Qaida, medicul egiptean Ayman al-Zawahiri a invocat, \ntr-un nou mesaj, numit "unitatea rândurilor", declan[area r=zboiului sfânt \mpotriva intereselor franceze [i spaniole din nordul Africii. Cunoscut drept mâna dreapt= a lui Osama bin Laden, Ayman al- Zawahiri declar= pe site-ul islamist Al-Sahab, r=zboi "str=inilor din Algeria [i Maroc" [i "tr=d=torului Gadhafi" ({uteu, 2008), anun]ând totodat= [i ralierea unui grup de combatan]i libieni din Grupul Islamic de Lupt= din Libia (GICL) la temuta re]ea terorist= interna]ional= Al-Qaida. Grupul Islamic de Lupt= din Libia (GICL) este al doilea grup islamist magrebian care se al=tur= organiza]iei Al-Qaida, dup= gruparea algerian= "Mi[carea Al-Qaida \n ]=rile Magrebului islamic". GICL a fost format la \nceputul anilor '90, \n Afganistan, de c=tre militan]ii libieni veni]i s= dea o mân= de ajutor "fra]ilor afgani" afla]i \n plin r=zboi \mpotriva sovieticilor. |n 1995, GICL [i-a anun]at oficial existen]a, precum [i obiectivul principal de a \nl=tura de la putere regimul lui Muammar Gadhafi, [i a-l \nlocui cu un "stat islamic radical".

Al-Qaida Alb=

Pericolul poten]ial al terorismului a fost prezent \n Bosnia-Hertzegovina \n to]i anii de dup= \ncheierea Acordului de la Dayton, \n anul 1995. |n perioada r=zboiului civil etnic au venit \n fosta republic= iugoslav= pân= la 10.000 de combatan]i islamici din Africa de Nord [i din ]=rile Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

246 Orientului Apropiat [i Mijlociu (Iskenderov, 2006). Unii sunt cunoscu]i drept "terori[tii cu tenul alb" membri ai organiza]iei "Al-Qaida Alb=". |n anii urm=tori, afluxul de combatan]i islamici \n Bosnia-Hertzegovina nu a \ncetat [i s-a desf=[urat sub paravanul fondurilor [i organiza]iilor islamice. Astfel, din 1995 pân= ast=zi, num=rul membrilor Al-Qaida Alb= s-a dublat, aproximându-se peste 800 sus]in=tori bosniaci, racolarea lor fiind \ntre]inut= [i facilitat= de criza economic= \n care se afla ]ara (Hamad, 2006). Acest lucru vine \n deplin consens cu aprecierile lui Sredoje, potrivit c=ruia "diversele organiza]ii teroriste din lume pot fi foarte interesate s= creeze, \n Bosnia, baze, de unde s-ar putea recruta viitori terori[ti".

Emirul

Dup= maleficul atentat terorist din 11 septembrie 2001, politologi, sociologi, exper]i militari [i anali[ti politici au scris tomuri \ntregi despre Osama bin Laden (cunoscut [i sub numele de Usamah bin Muhammad bin Awad bin Ladin, Emirul, Prin]ul, Abu Abdallah, HAJJ [i {eicul) [i Al- Qaida (Revista "Lumea", 2007). Materialele scrise [i ap=rute, o mare parte [i \n format electronic, au exacerbat mediatizarea organiza]iei teroriste [i a liderului acesteia [i au creat, poate, cea mai mare campanie de imagine unui lider terorist (Simileanu, 2006). Cine este Osama bin Laden? Osama bin Laden, liderul grup=rii teroriste transna]ionale Al-Qaida, are \n=l]imea de circa 1.95 cm, greutatea peste 70 kg, constitu]ia corpului fiind usc=]iv=. Ochi de culoare c=prui, brunet. Vorbe[te \n limba arab= [i pashtun= [i este stângaci. Pe parcursul ultimilor decenii a planificat, finan]at [i realizat un [ir de acte teroriste \ndreptate spre SUA. Osama bin Laden a constituit obiect de investigare federal= a marelui juriu din New York (1996), fiind acuzat de promovarea terorismului interna]ional. Pentru acordarea informa]iilor ce ar duce la capturarea acestuia, autorit=]ile americane acord= o recompens= estimat= la cifra de 25 milioane dolari. JIHADUL ISLAMIC 247 Osama bin Laden, cel de-al 21-lea fiu a lui Mohammed Awad bin Laden, dintr-un num=r de 29, [i al 43-lea n=scut dintre cei 53 de fra]i [i surori (Revista "Lumea", 2007) s-a n=scut \n 1957. Mama lui, de origine sirian=, pe nume Aliyah Ghanem, este cea de a patra so]ie a lui bin Laden senior, venit \n regat, \n jurul anului 1930, din Hadramount (Sudul Yemenului). Bin Laden tat=l a \nceput s= lucreze ca muncitor \n portul Jeddah, pentru a sfâr[i ca posesor al celei mai mari companii de construc]ii din Arabia Saudit=. |n timpul domniei regelui Saud, asumându-[i riscanta sarcin= de a construi palatele acestuia mult mai ieftin decât orice alt antreprenor, a devenit un apropiat al familiei regale. Impresionâdu-l pe rege cu performan]ele sale manageriale, reu[e[te s= câ[tige \ncrederea [i altor membri ai familiei regale, \ndeosebi a prin]ului Faisal. La \nceputul anilor '60, \n Arabia Saudit= au avut loc puternice lupte interne pentru putere \ntre regele Saud [i Faisal. Mohammed Awad alias bin Laden tat=l are un rol decisiv \n determinarea primului s= cedeze tronul. Dup= plecarea lui Saud, trezoreria era goal=, iar Mohammed Awad i-a fost atât de loial lui Faisal, \ncât, pur [i simplu, a pl=tit salariile func]ionarilor publici din \ntreg regatul, timp de 6 luni. Noul rege a emis atunci un decret prin care acorda monopolul asupra contractelor de construc]ii din Arabia Saudit=, lui bin Laden (Revista "Lumea", 2007). Mohammed Awad era un musulman foarte credincios religiei sale, modest [i generos, acordând mare aten]ie educa]iei copiilor s=i. Acesta obi[nuia chiar s= atribuie copiilor s=i, \n vederea administr=rii, câte un proiect de construc]ii. Osama bin Laden a urmat cursurile primare, gimnaziale [i liceale la Jeddah. La 13 ani \[i pierde tat=l, iar la 17 ani se c=s=tore[te cu o fat= de origine sirian=, care \i era rud=, aceast= uniune fiind pl=nuit= de p=rin]i. |n anul 1978 ob]ine licen]a \n drept comercial la Universitatea patronat= de regele Abdul-Aziz, loc \n care a intrat \n contact cu principalele tendin]e ideologice islamice, \mp=rt=[ite de Muhammad Qutb, fratele lui Sayyid Qutb, apreciat drept p=rintele spiritual al grupurilor islamice radicale, [i Abdullah Azzam, ideologul Jihadului \n Afganistan [i primul mentor al lui Osama. Viziunea sa asupra lumii ("o lupt= continu= \ntre Islam [i Occident") l-a determinat s= se al=ture mujahedinilor din Pakistan, doar la câteva zile dup= invazie (Delcea, 2006). Bin Laden [i-a \nceput activitatea actual= \n 1979 ca lupt=tor sfânt, acesta fiind [i anul \n care trupele Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

248 sovietice au invadat Afganistanul. La 23 de ani, Osama bin Laden organiza ceea ce numea "lupta contra diavolului comunist" care invadase Afganistanul (Revista "Lumea", 2008). Guvernul saudit a sus]inut [i a \ncurajat lupta \mpotriva ocupa]iei sovietice din Afganistan. Sub conducerea prin]ului Salaman bin Abdul Aziz, guvernatorul districtului Riad, Osama bin Laden a luat parte la realizarea unor comitete pentru colectarea de fonduri, care s= vin= \n ajutorul mujahedinilor afgani [i arabi implica]i \n r=zboi (Falconi; Sette, 2002). |n 1980, al=turi de Abdallah Azzam, liderul palestinian al grup=rii Fra]ii Musulmani, a organizat, cu sprijinul SUA, Maktab al-Khidamat (MAK - Biroul serviciilor) cunoscut [i ca "Biroul Serviciilor Mujahedine" (Maktab Al-Khidamar). Patru ani mai târziu, \n 1984, a organizat, la Peshawar, Casa Sus]in=torilor (Bayt al-Ansar), menit= s= asigure primirea voluntarilor la noul Jihad. |n 1986 a revendicat asediul de la Jalalabad, câ[tigând ca [i comandant al trupelor arabe \mpotriva trupelor sovietice, reputa]ia unui adev=rat lupt=tor. |n urma acestei b=t=lii, bin Laden [i al]i lideri islamici au ajuns la concluzia c= sunt victimele unei conspira]ii a Statelor Unite, despre care afirmau c= vor s= extermine Jihadul din Afganistan [i din alte regiuni (Delcea, 2006). Doi ani mai târziu, \n 1988, Osama a observat c= nu avea o eviden]= strict= a efectivelor [i c= nu era \n m=sur= s= furnizeze informa]ii despre cei mor]i \n lupte, familiilor acestora. Atunci, el s-a hot=rât s= se organizeze [i mai mult [i s= pun= la punct documenta]ia. A ]inut o eviden]= exemplar= a vizitatorilor, fie ei mujahedini sau simpli musulmani. Mi[c=rile acestora, inclusiv manevrele de trupe \ntre tabere, erau contabilizate, \ncepând cu sosirea fiec=ruia. |ntregul sistem a fost numit atunci "Al Qaedah", care este termenul arab pentru "baz=". |n 1989, concluzia, potrivit c=reia Statele Unite vor s= extermine Jihadul din Afganistan [i din alte regiuni, cap=t= un contur definitiv prin asasinarea lui Abdullah Azam, "na[ul" Jihadului afgan [i al celor doi fii ai acestuia, de c=tre CIA. La câteva luni mai târziu, dup= invazia Kuweitului de c=tre Irak, \n 2 august 1990, bin Laden sugera guvernului saudit s= nu-[i mai compromit= legitimitatea islamic=, invitându-i pe americani s= ias= din afar= din Arabia Saudit=. Gestul s=u \ns= a fost ignorat (Delcea, 2006). |n a doua jum=tate a anilor 1990, liderii saudi]i au decis men]inerea lui Osama bin Laden sub arest la domiciliu, interzicându-i orice deplasare. Dezavuat de regatul saudit pentru criticile manifestate JIHADUL ISLAMIC 249 fa]= de Statele Unite, Osama bin Laden, se stabile[te \n Pakistan. |n decembrie 1991, Osama bin Laden merge \n Sudan, netezindu-[i calea spre propriul s=u "jihad politic" prin organizarea, al=turi de Hassan Al-Turabi, \n premier=, a Conferin]ei Congresului Poporului Arab Islamic, organiza]ie politic= de opozi]ie fa]= de SUA. Osama bin Laden s-a implicat \n modernizarea infrastructurii Sudanului, construind drumuri, [osele [i poduri. Firma sa de construc]ii, El-Hijrah for Construction and Development Ltd., de]inut= \n comun cu Frontul Na]ional Islamic (NIF) [i armata sudanez=, a fost cea care a realizat lucr=rile la noul aeroport din Port Sudan [i la o autostrad= cu o lungime de1.200 de km, care leag= Khartoum de Port Sudan. Sub acuza]ia de "comportament iresponsabil", \n aprilie 1994, i-a fost revocat= cet=]enia saudit= (Revista "Lumea", 2007). |n mai 1996, acesta s-a mutat \n Afganistan, l=sând \n urma sa mai multe fabrici [i corpora]ii prospere, care se pare c= au un dublu rol, asigurând, printre altele, [i un suport logistic re]elei lui bin Laden. Pe de alt= parte, Osama bin Laden, este b=nuit c= ar fi unul dintre principalii investitori ai fabricii de medicamente "Al-Shifa", despre care agen]iile de informa]ii occidentale pretind c= ar fi o fa]ad= pentru producerea de arme chimice. Fabrica se pare c= ar fi fost construit= cu sprijinul tehnicienilor irakieni, ca parte integrant= a concep]iei de dispersare a tehnologiei irakiene de realizare a armelor chimice. Surse americane [i israeliene sus]in c= principalul produs al acestei uzine \l constituie un component cheie dintr-un gaz VX. Potrivit Falconi [i Sette (2002), \n august 1996, bin Laden a f=cut cunoscut= "declara]ia de jihad" \mpotriva SUA: "Date fiind toate acestea, alungarea du[manului din ]ar=, a marelui Kufr (popor de necredincio[i), este o \ndatorire de frunte (…). Cel mai mare efort trebuie f=cut pentru a preg=ti [i a declan[a mi[carea Ummah \mpotriva du[manului, a alian]ei americano-israeliene, care ocup= ]ara celor dou= locuri sfinte [i calea str=b=tut= de Apostol… c=tre moscheea cea mai \ndep=rtat=, cea de la Al-Aqsa".

Chemarea la Jihadul Sfânt

Osama bin Laden s-a f=cut pentru prima dat= remarcat, la nivel mondial, \n martie 1997, când, \ntr-un interviu televizat, a criticat aspru "regimul aflat la putere \n Arabia Saudit= [i \n Peninsula Arabic= pentru c= se subordoneaz= Statelor Unite ale Americii. Tot atunci el a lansat ideea Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

250 c= "principala noastr= problem= este guvernul american, \n timp ce regimul saudit este numai o ramur= a acestui guvern". |n februarie 1998, Osama bin Laden a declarat: "dac= cineva poate ucide un soldat american, nu trebuie s= piard= timpul f=când alte lucruri". Tot atunci, Osama a anun]at crearea Frontului Islamic Mondial, declara]ia de constituire con]inând o Fatwa, un \ndemn la eliminarea tuturor americanilor [i a tuturor evreilor, v=zu]i ca principalul obstacol \n reforma societ=]ilor musulmane. Fatwa (pl.: fataawa) este un termen tehnic ce ]ine de dreptul islamic, \n]eles ca un decret exprimat \n leg=tur= cu un anume subiect, de c=tre un lider religios considerat drept specialist \n \nv=]=turile Islamului. |n general, un astfel de decret este formulat \n cazuri \n care fiqh, jurispruden]a islamic=, este neclar=. Un \nv=]at capabil s= proclame fataawa este numit mujtahid, termen sinonim cu cel de muftiu. Având \n vedere c= Islamul nu are o structur= centralizat=, nu exist= un acord general asupra modului \n care se poate determina capacitatea unui lider religios de a emite fataawa, ceea ce a dat na[tere la paradoxuri (Enciclopedia Wikppedia).

Una dintre primele fataawa din epoca modern=, folosite \n scopuri politice, a fost emis= \n 1891, de c=tre mullah-ul iranian Sayyed Mohammed Hassan Shirazi. Decretul interzicea consumul de tutun [i ]ig=ri, cu scopul de a sili guvernul de la Teheran s=-[i schimbe politicile comerciale externe - lucru care s-a [i \ntâmplat, dup= dou= luni de boicot (Surugiu, 2003). La 23 februarie 1998, Osama bin Laden, al=turi de Ayman Al Zawahiri (\n numele JIE), Rifai Ahmed Taha (pentru Grupul Islamic), Ayman al-Zawahiri, Abu-Yasir Rifa'i, Ahmad Taha, lider al Grupului JIE, JIHADUL ISLAMIC 251 [eicul Mir Hamzah, secretar al Jamiat-ul-Ulema-e-Pakistan, [i Fazlul Rahman, emir al Mi[c=rii Jihadul din Bangladesh, a semnat Fatwa c=tre credincio[ii Musulmani. Publicat= \n cotidianul Al-Quds Al Arab, "Declara]ie a Frontului Islamic Mondial pentru R=zboi Sfânt (Jihad) \mpotriva Evreilor [i Crucia]ilor", cum este numit= Fatwa amintit=, cere expulzarea trupelor americane din Peninsula Arabic=. |n Fatwa se men]ioneaz=: "L=udat fie Allah, care ne-a ar=tat Cartea, care st=pâne[te norii, \nfrânge ereticii, [i spune \n Cartea Sa: Ci când lunile interzise au trecut, atunci lupta]i [i ucide]i necredincio[ii oriunde \i ve]i g=si, lua]i-i, ataca]i-i [i purta]i-v= cu vicle[ug cu ei. {i pace fie dat= Profetului nostru, Muhammad Bin-'Abdallah, care a spus: «Am fost trimis cu sabia \n mâini ca s= fac ca numai numele Domnului nostru Allah s= fie sl=vit, Allah care mi-a poruncit s=-mi tr=iesc via]a la umbra suli]ei [i care umile[te [i ru[ineaz= pe cei care nu \mi ascult= vorbele». Niciodat= Peninsula Arabiei – de când Allah a netezit-o, a a[ezat de[ertul \n ea [i a \nconjurat-o cu ape – nu a fost cotropit= de for]e ca armiile cruciate care vin ca l=custele, hr=nindu-se din bun=t=]ile ei [i culegându-i roadele [i aceasta, \n vremuri \n care na]iuni str=ine atac= musulmanii de parc= s-ar bate pentru bucatele de pe mas=. |n lumina situa]iei grave, [i f=r= sprijin, noi [i voi suntem cu to]ii obliga]i s= cercet=m faptele petrecute, [i s= chibzuim [i s= ne \n]elegem cum s= ne descurc=m. Nimeni nu contest= ast=zi trei fapte cunoscute tuturor: s= le ar=t=m, ca s= le amintim la to]i. |n primul rând, de peste [apte ani Statele Unite au ocupat p=mântul cel mai sfânt al Islamului, Peninsula Arabiei, pr=dându-i bog=]iile, poruncind conduc=torilor ei, terorizându-i vecinii [i pref=cându-[i bazele din Peninsul= \ntr-un vârf de lance cu care s= cucereasc= popoarele musulmane vecine. Dac= unii, \n trecut, nu au crezut c= este vorba de o invazie str=in=, acum to]i locuitorii din Peninsul= sunt de acord cu asta. Cea mai bun= prob= este agresiunea americanilor \mpotriva poporului irakian, care folose[te Peninsula ca un avanpost, de[i conduc=torii s=i se \mpotrivesc folosirii teritoriilor lor \n acest scop, dar ei sunt slabi. |n al doilea rând, \n ciuda marilor distrugeri provocate poporului irakian de alian]a cruciat-sionist= [i \n ciuda groaznicului num=r de mor]i, care a dep=[it un milion..., \n ciuda acestor fapte, americanii \ncearc= din nou s= comit= masacre teribile, nefiind mul]umi]i cu blocada prelungit= impus= dup= \ngrozitorul r=zboi de divizare [i distrugere. A[a c= vin s= Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

252 distrug= ce a mai r=mas din acest popor [i s= umileasc= pe vecinii lui musulmani. |n al treilea rând, dac= scopurile americanilor \n aceste r=zboaie au fost religioase [i economice, un alt scop este s= slujeasc= m=runtului stat al evreilor [i s= distrag= aten]ia de la ocuparea Ierusalimului [i de la uciderea musulmanilor de acolo. Cea mai bun= dovad= \n acest sens este râvna lor de a distruge Irakul, cel mai puternic stat arab, [i str=dania lor de a \mp=r]i toate statele din regiune, Irakul, Arabia Saudit=, Egiptul [i Sudanul, pentru a le transforma \n state slabe [i, pe calea sl=biciunii [i vrajbei dintre ele, s= garanteze supravie]uirea Israelului [i continuarea ocupa]iei crucia]ilor \n Peninsul=. Toate aceste crime [i p=cate comise de c=tre americani sunt o declara]ie de r=zboi \mpotriva Domnului Allah, solului s=u, Profetul Mahomed, [i a musulmanilor, [i ullemas din toat= istoria Islamului sunt de p=rere c= Jihadul este \ndatorirea fiec=rui musulman dac= du[manii distrug ]=ri musulmane. |n adev=r, imamul Bin-Qadamah \n Al-Mughni, imamul al-Kisa'i \n Al-Bada'i, al-Qurtubi \n interpretarea sa, [i [eicul al- Islam \n cartea sa, au spus: «R=zboiul pentru a respinge (pe du[man - n.a.) e pentru ap=rarea sfin]eniei [i credin]ei, [i e o datorie dup= cum s-a spus (de c=tre ullemas - n.a). Nimic nu e mai sfânt decât credin]a, cu excep]ia izgonirii unui du[man care atac= credin]a [i via]a». Din aceste pricini, [i urmând porunca Domnului, d=m urm=toarea Fatwa (23 februarie 1998) c=tre to]i musulmanii: Porunca de a ucide americanii [i alia]ii lor – civili [i militari – este obligatorie pentru fiecare musulman care o poate aduce la \ndeplinire \n orice ]ar= s-ar afla, \n scopul eliber=rii Moscheei Al-Aqsa [i Ora[ul Sfânt (Mecca - n.a.) din strânsoarea lor [i, pentru ca o[tile lor s= ias= din ]ara Islamului, \nfrânte [i neputincioase a mai amenin]a vreun musulman. Aceasta urmând cuvântul lui Allah cel Atotputernic, "[i lupta]i cu to]i necredincio[ii [i lupta]i to]i \mpreun=", [i "lupta]i cu ei pân= nu mai e sfad= sau asuprire, [i pân= când câstig= dreptatea [i credin]a \n Allah". {i a mai spus Allah cel Atotputernic: "{i de ce s= nu lup]i pentru Allah [i pentru cei care, fiind slabi, sunt asupri]i [i nedrept=]i]i - femei [i copii, care strig=: "Allah, ci scap=-ne pre noi din acest ora[, unde suntem asupri]i; [i treze[te-l pentru noi pe cel care ne va ajuta!" Noi, cu ajutorul lui Allah, chem=m pe to]i musulmanii credincio[i [i care vor s= fie r=spl=ti]i de Allah, s= urmeze porunca Domnului de a ucide pe americani [i de a le pr=da banii oriunde [i oricând \i g=sesc [i mai chem=m pe ullemas JIHADUL ISLAMIC 253 musulmani, conduc=tori, tineri [i osta[i, s= porneasc= asupra o[tilor americane ale Satanei [i asupra adoratorilor diavolului care le sunt alia]i [i s=-i zdruncine pe cei care le folosesc pentru a le da o lec]ie. Allah cel atotputernic a spus: "O, tu cel care crezi, r=spunde-i Domnului [i Solului S=u, când El te cheam= spre scopul care \]i va da via]= [i s= [tii c= Allah st= al=turi de inima omului, [i c= \n fa]a Sa vom ajunge cu to]ii". A mai spus Allah: "O, tu cel care crezi, ce se \ntâmpl= cu tine, c=ci când e[ti chemat s= urmezi calea Domnului, prea tare vrei s= n-o urmezi! Preferi via]a asta celei de apoi? Dar pu]in= \]i va fi \mp=carea, pe lâng= cea din via]a de apoi. Iar dac= nu urmezi Calea, El te va pedepsi cu groaznic= pedeaps=, [i \i va chema pe al]ii \n locul t=u; dar tu nu Ie vei putea face nici cel mai mic r=u. C=ci Allah e atotputernic". {i mai spune Domnul cel Atotputernic: "A[a c= nu v= sl=bi]i voin]a [i nu c=de]i \n disperare. C=ci trebuie s= fi]i puternici dac= credin]a voastr= e adev=rat=" (www.goarna.go.ro). Cea mai faimoas= fatwa – datorit= c=reia conceptul \n sine a devenit cunoscut lumii \ntregi – este cea pronun]at=, potrivit Surugiu (2003) de ayatollah-ul Ruhollah Khomeini al Iranului \n leg=tur= cu cartea [i persoana scriitorului britanic de origine indian= Salman Rushdie. Cartea acestuia, intitulat= “Versetele satanice“ [i publicat \n septembrie 1988, a fost calificat= drept blasfematoare la adresa Islamului [i a Profetului Mahomed, fiind interzis= \n numeroase ]=ri (Pakistan, Somalia, Bangladesh, Egipt, Sudan, Malaezia, Indonezia). La 14 februarie 1989, la pu]in timp de la publicarea volumului, Khomeini a citit, la Radio Teheran, textul unei fatwa prin care "autorul c=r]ii numit= Versetele satanice, care a fost redactat=, tip=rit= [i publicat= \mpotriva Islamului, a Profetului Mohamed [i a Coranului, precum [i acei editori care \i cuno[teau con]inutul, sunt condamna]i la moarte". |n cazul decretului emis de Khomeini, este vorba de a[a-numitul takfir (un tip special de fatwa), prin care Rushdie a fost acuzat de crim= prin abandonarea, ca musulman, credin]ei islamice. La 24 februarie 1989, Khomeini a stabilit o recompens= de trei milioane de dolari pentru uciderea lui Salman Rushdie, fapt care l-a silit pe scriitor s= tr=iasc= \n clandestinitate, sub protec]ia serviciilor de securitate britanice. Ulterior, traduc=torul japonez al volumului Versetele satanice a fost \njunghiat mortal, \n 1991, la Tokio, iar cel italian a fost la un pas de o soart= similar=, la Milano. |n 1993, editorul norvegian al c=r]ii a fost \mpu[cat [i grav r=nit \n fa]a casei sale din Oslo, iar un protest \mpotriva traduc=torului \n limba Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

254 turc= a c=r]ii s-a soldat, la Sivas, \n Turcia, cu moartea a 37 de oameni [i dup= decesul ayatollah-ului Khomeini, fatwa a r=mas valid=. |n 1997, recompensa a fost dublat=. |n cadrul procesului de normalizare a rela]iilor dintre Teheran [i Londra, guvernul iranian s-a angajat \n 1998 s= nu duc= la \ndeplinire sentin]a, \ns= \n 1999, o funda]ie iranian= a pus o nou= recompens=, de 2,8 milioane de dolari americani, pe capul lui Rushdie. |n ianuarie 2005, fatwa a fost reconfirmat= de liderul spiritual al Iranului, ayatollah-ul Ali Khamenei, printr-un mesaj adresat pelerinilor de la Mecca.

Emirii cu ochii alba[trii Zeci de europeni au ajuns \n ultimele luni \n vizuinile Al-Qaida de la grani]a dintre Pakistan [i Afganistan. Emirii cu ochi alba[trii, cum au fost supranumi]i de mai multe ori, vin din România, Marea Britanie, Danemarca, Elve]ia, Olanda, Estonia, Germania [i poate chiar din Statele Unite ("Corriere della sera", 25.06.2008). Un raport al Europo, difuzat \n aprilie 2008 [i citat de re]eaua "ABC" (http://newsabc.com) a lansat un semnal de alarm= \n privin]a fluxului continuu de recrut=ri din ]=rile occidentale de c=tre aria tribal=. Situa]ia devine [i mai grav= cu atât mai mult, cu cât liderii Al-Qaida \i transform= pe ace[tia \n "celule \n adormire". (http:www.mirroir.co.uk) Directorul Comunit=]ii de Informa]ii din SUA, Mike McConnell, aprecia c= "dac= po]i g=si o persoan= nemul]umit=, din Europa, po]i avea victime nenum=rate \n Statele Unite, mai multe decât la 11 septembrie ("The Daily Mirroir, 23.06.2008). Trebuie doar s= ajung= \n Pakistan pentru a fi instruit= \n achizi]ionarea substan]ei perhidrol [i \n folosirea acesteia \ntr-un anumit mod. Interesul Al-Qaida pentru astfel de persoane este cu atât mai mare cu cât europeni fiind, nu au nevoie de viz= pentru a zbura \n Statele Unite. Terori[tii occidentali sunt condu[i de Malulavi Jaluluddin Haqqani, unul dintre cei mai de temu]i capi talibani, cândva bun aliat al Statelor Unite [i al Pakistanului ("Corriere della sera", 25.06.2008). Vreme bun=, s-a crezut c= Haqqani ar fi murit de icter, dar recent a ap=rut ca r=zboinic \ntr-o \nregistrare video. Fiul s=u, Sirajuddin, \n vârst= de 34 ani, asigur= munca de internaut, ocupându-se de posibile strategii pentru utilizarea internetului \n posibile atentate spectaculoase \n Europa. Potrivit previziunilor serviciilor secrete americane, situa]ia este

imprevizibil=, cu atât mai mult cu cât pentru comiterea atentatelor "nu este JIHADUL ISLAMIC 255 nevoie de infiltra]ie clandestin=, documente false, [i nici s= se ascund=. Este suficient s= stea acas= [i s= ac]ioneze". Acesta este viitorul soldat Al-Qaida (Rakan ben Williams, \n, Global Islamic Media Front").

Atacuri \n numele credin]ei

Din surse deschise de informare existente (www.sri.ro; www.adevarul.ro) afl=m c= dup= 11 septembrie 2001 au existat cel pu]in 19 \ncerc=ri de a lovi America, reu[indu-se \ns= ca acestea s= fie stopate la timp. Exemplele sunt date \n decembrie 2001, de c=tre britanicul Reid. Adept al lui Osama bin Laden, acesta a \ncercat s= detoneze o bomb= pe care o ]inea \n pantof, pe o curs= Paris-Miami. Un alt exemplu \l reprezint= grupul "Buffalo Six", arestat \n septembrie 2001 de c=tre FBI. Membrii grupului \[i petreceau timpul liber \n tabere Al-Qaida, unde planificau atentate \n SUA. |n mai 2003, Iyman Faris, cet=]ean american, a fost condamnat pentru c= pl=nuia s= arunce \n aer podul Brooklin. |n iunie 2003 au fost arestate 11 persoane care se antrenau la paint-ball [i pl=nuiau s= realizeze un atac terorist. |n august 2004, o \ntreag= celul= terorist= a fost re]inut= când s-a aflat c= inten]iona s= arunce \n aer Bursa de Valori din New York [i alte câteva cl=diri de acest tip din \ntreaga ]ar=. Tot \n august 2004, doi americani au fost re]inu]i pentru c= inten]ionau s= plaseze o bomb= la sta]ia de metrou de la Madison Square Garden, \n timpul Conven]iei Republicane. |n august 2005, patru persoane au fost arestate pentru c= pl=nuiau s= arunce \n aer cl=diri din Los Angeles. |n iunie 2006, trei persoane au fost arestate pentru c= proiectau s= arunce \n aer turnurile Sears din Chicago. |n mai 2007, [ase persoane au fost arestate pentru c= inten]ionau s= arunce \n aer baza militar= de la Fort Dix. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

256 De la atacul terorist comis \ntr-un hotel yemenit, \n decembrie 1992, soldat cu r=nirea mai multor turi[ti [i pân= la atentatele de la Riad, din noiembrie 1995, [i de la Dhahran, \n iunie 1996, soldate cu circa 30 de mor]i, Osama bin Laden este considerat principalul vinovat. Osama bin Laden a fost legat de majoritatea atacurilor teroriste comise \n \ntreaga lume (Revista "Lumea", 2007). |n 11 septembrie 2001, la ora 8,47, \n New York, la WTC, Osama bin Laden a declan[at infernul (Falconi; Sette, 2002), soldat cu mai bine de 3.000 de victime. |n urma studiilor \ntreprinse (Gu[atu, 2008), printre cei mai de seam= organizatori de ac]iuni teroriste, se num=r= kuweitianul de origine pakistanez= Khalid Sheikh Mohamed, arestat la 1 martie 2003 \n Pakistan, care ar fi pl=nuit atentatele din 11 septembrie 2001 \n SUA. Un alt planificator de atentate teroriste este considerat iordanianul Ahmet Nazzal Fadhil Al-Khalaliyah, alias "Abu Mosab Al-Zarqawi", care avea leg=turi strânse cu Al-Qaida. Al-Khalaliyah conducea de la "sediile" sale, aflate \n Orientul Apropiat [i Mijlociu o re]ea a mujahedinilor cu ramifica]ii [i \n Germania, ai c=rei membrii se ocupau \n special cu racolarea de noi lupt=tori, procurarea [i falsificarea documentelor personale [i de tehnic= (de ex. telefoane mobile sau satelit, aparate de vedere pe timp de noapte etc.). Exist= suspiciuni c= membrii re]elei \ncepuser=, la indica]iile lui Al-Khalaliyah s= preg=teasc= atacuri teroriste asupra stabilimentelor evreie[ti, respectiv iudaice \n Germania (www.adevarul.ro). Astfel, Parchetul Federal General a determinat la 23/24 aprilie 2007 arestarea a 12 suspec]i \n Germania. |n cadrul ac]iunilor de prevenire [i de combatere a organiza]iilor teroriste, \n septembrie 2007, serviciile germane au dejucat una dintre cele mai grave tentative de atentat pe teritoriul Germaniei, serviciile speciale arestând trei persoane b=nuite de apartenen]= la o celul= local= a Uniunii Jihadului Islamic, ce era activat= de un an \n localitatea Oberschledorn, din landul Renania de Nord-Westfalia. Suspec]ii preg=teau ma[ini-capcan= ce urmau s= explodeze la aeroportul interna]ional din Frankfurt, la baza aerian= de la Ramstein [i \n locuri publice frecventate de americani (www.adevarul.ro). Cei trei presupu[i terori[ti, doi germani converti]i la islam [i un pakistanez, antrena]i \n tabere din Pakistan ale Uniunii Jihadului Islamic, cu leg=turi spre Al-Qaida, au cump=rat circa 730 de kilograme de peroxid de hidrogen \n vederea construirii unor bombe artizanale. Potrivit procurorului general Monika Harms (2007), solu]ia, cu o concentra]ie de JIHADUL ISLAMIC 257 35%, amestecat= cu al]i aditivi ar fi produs o bomb= cu o putere de detonare echivalent= cu 550 kilograme de TNT. B=rba]ii au atras aten]ia autorit=]ilor germane la sfâr[itul anului 2006, când unul dintre ei a fost arestat pentru c= spiona un obiectiv militar american de la Hanau, \n apropiere de Frankfurt. Cu câteva zile \nainte de arestare, agen]i ai serviciilor de securitate au \nlocuit, f=r= [tirea islami[tilor, peroxidul de hidrogen depozitat \n 12 canistre cu un produs inofensiv (www.adevarul.ro). Potrivit lui Jörg Ziercke (Documentar BSIJ, 2007), [eful Biroului Federal Criminalist (BKA), "solu]ia le-ar fi permis s= fabrice o bomb= cu o putere exploziv= mai mare decât a celor folosite \n atentatele de la Londra [i Madrid". Printre altele, Osama bin Laden are un rol important \n sprijinirea [i dezvoltarea unei organiza]ii de lupt=tori islami[ti, denumi]i "Veteranii Afgani". Men]inând leg=turi cu organiza]ii similare din Algeria, Egipt, Maroc, Turcia, Iordania, Tadjikistan, Uzbekistan, Siria, Filipine, Indonezia, Singapore, Brazilia, Argentina, Paraguay, Somalia, Sudan, Africa de Sud, Azerbaidjan, Cecenia, Bosnia [i Kosovo, for]a re]elei Al-Qaida este dat= tocmai de structura sa multicelular=, care \i confer= agilitate [i acoperire (Iordache, 2005). Ast=zi, un num=r mare de militan]i din Afganistan \i datoreaz= lui bin Laden supunere, \n acela[i timp, acesta men]ine leg=turi strânse cu organiza]ii teroriste interna]ionale din Egipt, India [i Filipine. Aceste grup=ri se bucur= de sprijinul lui bin Laden, de fonduri, de tabere de antrenament [i, posibil, de protec]ia oferit= de companiile acestuia din \ntreaga lume. O astfel de combina]ie este re]eta pentru acte de violen]= politic= [i distrugere \n mas=. Re]eaua seam=n= cu un virus care se schimb= permanent (Cadran politic, 2006), fapt ce sus]ine aprecierea potrivit c=reia Al-Qaida nu mai este doar o grupare terorist=, care ar putea s= dispar= prin uciderea liderilor s=i.

Osama \[i schimb= domiciliul

Cu dou= s=pt=mâni \nainte de comemorarea a [ase ani de la atentatele din 11 septembrie, revista american= "Newsweek" \[i consacra ultimul num=r liderului Al-Qaida, Osama bin Laden (Bogdan, 2008). Potrivit unor mijloace oferite de internet, sunt voci care sus]in ca CIA l-ar fi localizat pe Osama \n zona supranumit= "acoperi[ul lumii" Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

258 (www.adevarul.ro). Mai precis, bin Laden s-ar afla \ntr-o zon= din Pakistan care se \nvecineaz= la vest cu Afganistanul, \n special cu provincia Konrad [i cu regiunea muntoas= Nurestan, iar la nord cu China. Potrivit cotidianului "Newsweek", trupele speciale americane aflate \n c=utarea teroristului au fost, f=r= s=-[i dea seama, la un pas de ascunz=toarea lui bin Laden (Documentar BSIJ, 2008). Comandoul american se apropiase de "bârlogul" lui bin Laden \n timpul unui raid de "cur=]are" a locurilor, iar via]a liderului Al-Qaida a atârnat \n acel moment de un fir de p=r, g=rzile sale de corp fiind preg=tite s=-l lichideze, a[a cum stabilise chiar el, \n cazul \n care s-ar fi ivit amenin]area direct= de a fi capturat de americani. Situa]ia este confirmat= [i de Nassir Al-Bahri, una dintre fostele g=rzi de corp ale liderului Al-Qaida. Acesta a fost cel care a dezv=luit ziari[tilor de la "Newsweek" c=, de[i este vânat intens de serviciile secrete ameri- cane, Osama nu se mut= singur dintr-o ascunz=- toare \n alta, ci \mpreun= cu cele patru neveste [i numero[ii s=i copii. Al-Bahri sus]ine c= temutul terorist are opt b=ie]i [i [ase fete [i este un tat= extrem de grijuliu. Trei dintre b=ie]ii lui Osama se afl= \n Arabia Saudit=, dar ceilal]i se ascund \mpreun= cu tat=l s=u, a povestit Nassir Al-Bahri. Cu toate acestea, de[i SUA au pus o recompens= de 25 milioane de dolari pe capul lui bin Laden, acesta este de neg=sit. Nici informa]iile agen]ilor, nici intercept=rile telefonice, nici urm=rirea prin satelit nu au dat JIHADUL ISLAMIC 259 rezultate (Bogdan, 2008). Exper]ii pakistanezi \n probleme de securitate explic= aceast= situa]ie prin sistemul de siguran]= foarte bine pus la punct de \nsu[i Osama. Potrivit acestora, liderul Al-Qaida este p=zit non-stop de trei dispozitive de g=rzi de corp, care nu se cunosc \ntre ele.

Exist= un \nlocuitor pentru [eicul terorii?

Philip Mudd-Director Executiv Asistent Asociat, Divizia Na]ional= de Securitate, FBI, amintea c= "de[i 80% dintre liderii Al-Qaida au fost lichida]i.... cu toate astea exist= oameni care preiau func]iile acestora". |n aceste condi]ii, potrivit unui raport pe 2008 al serviciilor secrete occidentale, Abu Ubaida Al Masri, "bra]ul armat" al lui Osama bin Laden, totodat= "creierul" atentatelor de la metroul londonez din iulie 2005, este pe cale s= devin= unul dintre cei mai importan]i factori de decizie din rândul re]elei teroriste Al-Qaida (www.adevarul.ro). Ascensiunea acestuia \ncepe \n perioada anilor '90, când cere azil \n Germania [i leag= prietenie cu un student la informatic= marocan, devenit, mai târziu, ginerele lui Ayman Zawahiri, num=rul doi din Al-Qaida. |n 1999, Abu Ubaida Al Masri, ajunge \n taberele de antrenament din Afganistan unde devine instructor pentru "aspiran]ii" terori[ti, pe care \i \nva]= cum s= fabrice [i s= foloseasc= bombe [i explozibili. Abu Ubaida Al Masri devine oficial responsabilul Al-Qaida, cu noi atacuri \ndreptate \mpotriva Occidentului, la scurt timp dup= capturarea, \n 2003, a lui Khalid Shaikh Mohammed, cunoscut drept "artizanul" atacurilor din 11 septembrie. |mpreun= cu irakianul Abdul Hadi, refugiat \n Pakistan, Al Masri organizeaz= atacul de la metroul londonez din 7 iulie 2005. Dup= \ndelungate cercet=ri ale serviciilor de informa]ii, acesta este descoperit, \n iulie 2006, \ntr-o tab=r= de antrenament din Waziristan, de unde, conform serviciilor de informa]ii, preg=te[te noi atacuri \mpotriva unor ]=ri europene. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

260 * * *

Dac= pentru americani [i pentru lumea civilizat=, terorism \nseamn= orice ac]iune ilegal= [i nelegitim= \n afara normelor, legilor [i obiceiurilor r=zboiului, \mpotriva unor valori democratice, pentru lumea arab= actul terorist poate reprezenta o form= de r=spuns asimetric la "agresiunea" civiliza]iei de tip occidental sau imperial, o form= a r=zboiului de identitate, de eliberare sau de realizare a unui stat \n frontiere pe care respectivii le consider= fire[ti, \ntrucât, \n opinia lor, fiecare popor are dreptul la o ]ar=, adic= la frontiere recunoscute [i respectate de toat= lumea. Atâta vreme cât aceste frontiere nu exist= [i nu sunt recunoscute, respectivele entit=]i se consider= \ndrept=]ite s= impun=, prin orice mijloace la \ndemân=, aceste adev=ruri (Olteanu, 2008). |n aceste condi]ii, sunt oare \ndrept=]i]i palestinienii [i kurzii s= considere c= ei ac]ioneaz= prin mijloacele pe care le au (atacuri sinuciga[e, lovirea puternic= prin orice mijloace a adversarului, \ndeosebi \n punctele vulnerabile ale acestuia, cultivarea de nesiguran]=, team= [i teroare etc.), pentru a-[i reconstitui ]ara care le-a fost r=pit= sau desfiin]at=.

NOTE:

ANDREESCU, A., (2002). 11 septembrie 2001 - provocarea secolului XXI \n materie de terrorism, Editura Artprint, Bucure[ti. ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Geneza terorii. M=suri corelative antiteroriste, Editura Artprint, Bucure[ti. ANTIPA, M., (2004). Securitatea [i terorismul. Prevenirea [i combaterea ac]iunilor extremist-teroriste pe teritoriul României, Editura Celsius, Bucure[ti. AR+D+VOAICE, GHE.; ILIESCU, D. [i NI}+, D., (1997). Terorism, Antiterorism, Contraterorism, Editura Antet, Oradea. ATANASIU, M., (2006). Terorismul - amenin]are contra umanit=]ii, \n, "Colocviu Strategic", nr. 3 (XLX), Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form, Bucure[ti. BARNA, C., (2007). Occident vs. Islam: globalizarea

r=zboiului sau a p=cii? \n, "Cadran Politic", nr. 43. JIHADUL ISLAMIC 261 BLAIR, T, (2002). Speech - 10 septembrie 2002, \n "O Analiz= a Terorismului \n Lume 2002". Ministerul de Externe al Statelor Unite, DIACRIS International, USA. BOGDAN, L., (2008). |n 2004, g=rzile de corp erau gata s=-l ucid= pe Osama bin Laden, \n, www.adevarul.ro BRAD, C., (2005). Terorismul - cancerul mileniului III, \n, "Spirit Militar Modern", nr. 5. BURGESS, M. [i DELCEA, E.,I., (2006). Problematica definirii terorismului, \n, "Terorismul Azi", vol. IV-VI, an 1, oct. – dec. XXX (2005). "Wold News", CNN INTERNATIONAL (SUA), 11.08. CHIRU, I, (2007). Discursul terorist [i mass-media virtuale, \n, "Terorismul Azi", vol. XI-XIII, an II. COLVARD, K., (2002). The Psychology of terrorist, H.F Guggenheim Foundation, 627, Madison Avenue, New York, USA. XXX (2002). Council Framework Decision on Combating Terrorism, art. 1., European Union Council, Brussels, 13 June. CRENSHAW, M., (1990). The logic of terorism, \n, REICH, W., ed. The origins of terrorism, Cambrige; Cambrige University Press. XXX (2001). Culegere de studii. Terorismul, Istoric, Forme, Combatere, Editura Omega, Bucure[ti. DELCEA, C., (2006). Psihopatologia teroristului, \n, Terorismul Azi, vol. 1, an 1, iulie. DELCEA, C. [i B+DULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001 - cauze [i consecin]e, \n, Terorismul Azi, vol. III, an 1, septembrie. DELCAMBRE, A., M., (2003), L'islam des interdits, Éd. Desclée de Brouwer, Paris. XXX (1998). Dictionnaire de la Langue francaise, Editura Hachette, Paris. XXX (2007). Documentar, BSIJ, MIRA. XXX (2008). Documentar, BSIJ, MIRA. XXX (1998). Fatwa semnat= de c=tre Bin Laden, \n, www.goarna.go.ro/arhiva/fatwa2.htm -16k. FALCONI, F.; SETTE, A., (2002). Osama bin Laden. Teroare \n Occident. Editura Allfa, Bucure[ti. XXX (1993). Terrorism in the United States: 1982-1992, FBI Terrorist Research and Analytical Center, Washington, DC, 1993. FRATTASIO, A., (2006). Epistemologia terorii, Editura Era, Bucure[ti. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

262 XXX (2006), Grup=ri teroriste interna]ionale, \n, http://worldwildewar.3x.ro GHICULESCU, M., (2005). Originile terorismului. Ismailismul [i Asasinii, manuscris. GOGOA{+, M., (2007). Terorismul [i mass-media, Diserta]ie, Academia Na]ional= de Informa]ii, SRI, Master. GURR, T., (1970). Why Men Rebel. Princenton, New York: Pincenton University Press. HAMAD, A. A., (2006). Weibe Qaida \n Bosnien, \n, "Der Spiegel", decembrie; de v=zut [i www.spiegel/politik/ausland XXX (2008). Hot=rârea Consiliului Suprem de Ap=rare a }=rii (CSAT) privind organizarea Serviciului Român de Informa]ii (SRI), 25 martie 2008, \n, www.sri.ro HUDSON, R., (2003). The Sociology and Psychology of Terrorism: Who Becomes a Terrorist and Why; Federal Research Division; de v=zut [i KHASHAN, Hilal, Collective Palestinian Frustration and Suicide Bombings, \n "Third World Quarterly", nr. 6. ISKENDEROV, A., (2006). Bosnia-Hertzegovina, pepinier= a terori[tilor, \n, http://www.vor.ru/Romanian. KERKHOVE, G., (2007). Terorismul \n secolul XXI, \n, "Documentar", Secretariatul General, MIRA. LAQUEUR, W., (1987). Age of Terrorism, Little Brown, Londra. MANSDORF, I., (2003). The Psychological Framework of Suicide Terrorism Jerusalem Letter, \n, "Viewpoints", nr. 496. McCAULEY, C, (2002). The Psychology of Terrorism, www.ssrc.org/sept11/essays MERARI, A., (1990). The readiness to kill and die: suicidal terrorism \n the Middle East, \n W. Reich, "Origins of Terrorism", Cambridge: Cambridge University Press. MIRCEA, V., (2007). Islamul - de la produc=tor de idei la izvor de terorism: Drumul de la Rena[tere la Terorism, \n, "Cadran Politic", nr. 12. MOISESCU, F.G.; ANDREESCU [i A., ANTIPA, M., (2004). Terorismul - Amenin]are major= asupra democra]iei secolului XXI, Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti. XXX (2007). Musulmanii albi. Grup=rile teroriste recruteaz=

musulmani balcanici, \n, www.indexmedia.ro. JIHADUL ISLAMIC 263 NI}+, D., (2006). Terorismul Kamikaze. Editura ANTET, Oradea. XXX (2007). Oamenii de [tiin]= fac apel la luarea unor ac]iuni defensive fa]= de atacurile radiologice, \n, "The Guradian", august. O'CONNOR, A., (2007). Understanding Who Becomes Terrorists, \n, "Journal of Young Investigators", nr. 3. OLTEANU, S., (2008). Implica]iile terorismului asupra structurilor de for]=, Tez= de doctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti. XXX (2007). Osama bin Laden, |nger sau demon?, \n, revista "Lumea", an XIV, nr. 8. XXX (2006). Parteneriatul Londonez de Redresare. Manuscris. POPONETE, V., (2005). Terorismul - aspecte psihosociale, \n, http://presamil.ro.SMM/3 PREDESCU, Fl. (2008). Despre Terorismul [i criminalitatea \n lume, Alpha TV, Târgu-Jiu. PREVOST, J.,F., (1973). Les aspects nouveaux du Terrorisme International, \n, "Annuaire Francais de Droit International". XXX (2003). Profil, Buletin, Serviciul Român de Informa]ii, an I, nr.1, martie. RADU, N., (2005). Recurs la Siguran]a Statului, Editura FED Print, Bucure[ti. RAUFFER, X, (1987). La nebuleuse: Le terrorisme du Moyen- Orient, Editura Fayard, Paris. RIPA, D., G., (2008). Emirul de Waziristan, noua stea a terorismului mondial?, \n, www.adevarul.ro SEGER, K., (1990). The antiterrorism handbook, Editura Presido, SUA. SIMILEANU, V., (2006). Radiografia terorismului, Editura TopForm, Bucure[ti. SIMILEANU, V., (2006). Consecin]ele geopolitice ale Djihadului, \n, revista "Geopolitica", nr. 1, Bucure[ti. SPRINZAK, E., (1999). The ascendance of Israells radical right, New York; Oxford University Press. XXX (2008). Evolu]ii ale fenomenului terorist, \n, Surse deschise de informare, SRI, Iunie. STOINA, N., (2002). Megaterorismul - provocarea mileniului III, \n, http://actrus.ro SURUGIU, G., (2003). Mass-media [i terorismul. Diserta]ie, an IV, IDD,. Universitatea Bucure[ti. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

264 {UTEU, V., (2008), Al-Qaida strânge rândurile \n Africa, \n www.adevarul.ro TAGUBA, J., (2005). Article 15-6 Investigation of the 800th Military Police Brigade, \n, POPONETE, V., (2005); de v=zut [i http://www.npr.org/iraq/prison_abuse_report.pdf, XXX (1998) The Arab Convention for the Suppression of Terrorism, Part One, art.1, point 2, Cairo, 22 April, \n, www.al- bab.com/arab/docs/league/terrorism 98.htm XXX (2001). The Terrorism Reader, Routledge, \n, Jura, C., (2004). Terorismul interna]ional, Editura All Beck, Bucure[ti. TRONCOT+, T., (2007). Noi termeni ce definesc terorismul sau terorismul prin alte mijloace, \n, "Terorismul Azi", vol. III, an 1. V+DUVA, Gh. [i colectiv, (2007) Stabilirea unor criterii de eficien]= pentru gestionarea crizelor, Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i Securitate, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 2007. ZIMBARDO, P., (2004). A Situationist Perspective on the Psychology of Evil: Understanding How Good People Are Transformed into Perpetrators, \n, MILLER, A., (Ed.). The Social Psychology of Good and Evil: Understanding our Capacity for Kindness and Cruelty, Guilford. WHITTAKER, D., J., (2003). The Terrorism Reader, 2nd Edition, Routledge, London XXX (2006). 11 Septembrie 2001. Raportul final al Congresului american de anchet= privind atacurile teroriste asupra SUA, Editura Alfa, Bucure[ti.

***

www.adevarul.ro www.adevaruldeest.ro www.diplomatie.gouv.fr. www.traznet.ro JIHADUL ISLAMIC 265 Capitolul III

Jihad pe Internet. Cyberterorism, Cyberspionaj, Mass-media [i "Brandul" Al-Qaida

Cyberterorismul a devenit, al=turi de superterorism, forma cea mai periculoas= [i greu de detectat pe care o \mbrac= terorismul secolului XXI, "teroristul zilei de mâine fiind capabil s= provoace daune mai mari cu un keyboard decât cu o bomb=" (Toffler, 1995). Cel mai mare cartier al cyberspace-ului este asigurat de internet, acesta punând la dispozi]ia utilizatorilor câteva categorii majore de servicii, precum: world wide web-ul, electronic mail-ul, usenet-ul, internet relay chat-ul (Patriciu [i colectiv, 1999). Folosit pentru prima dat= \n anul 1980, de c=tre Barry Colin, cercet=tor principal la Institute for Security and Intelligence, din California (Anghelu[, 2006), terorismul cibernetic este, \n teorie, convergen]a terorismului \n spa]iul informatic (Petrescu, 2006). Acesta este \n]eles, \n general, ca fiind format din atacuri ilegale, furturi de informa]ie [i folosirea internetului ca un mijloc de teroare \n mas=.

Omniprezentul cyberterorism

Un exemplu al liniei foarte fine dintre cyberterorism [i infrac]iune informatic= a avut loc \n anul 2003, când un grup de hackeri din România JIHADUL ISLAMIC 267 au reu[it s= penetreze sistemele de securitate ale unei sta]ii de cercetare din Antarctica, punând \n pericol via]a a 58 de oameni de [tiin]=. Ace[tia cereau sume de bani [i amenin]au c= vor vinde informa]iile ob]inute de pe serverele acestora. Potrivit [efului departamentului informatic al FBI, Keith Lourdeau (2007), hackerii de]ineau controlul [i asupra sistemului de men]inere a vie]ii (http://www.finaciarul.com). Conform Biroului Federal de Investiga]ii al SUA, cyberterorismul este "orice atac motivat politic, premeditat, asupra informa]iilor, computerelor [i a re]elelor, care ar putea rezulta \n violen]= sau orice alt tip de daune" (http:///www.infrastrukturInternet/cyberterror), fiind chiar un "atac informatic comis cu inten]ia de a provoca consecin]e grave, cum ar fi pierderi de vie]i omene[ti sau pierderi economice grave" (Denning, 2001). Astfel, \ntr-un sens mult mai restrâns, cyberterorismul poate fi definit drept: "s=vâr[irea de ac]iuni de natur= terorist= prin re]ele de calculator, \n special pe internet, apreciat drept o "re]ea a relelor" (Berners- Lee, 2005). Pericolul cyberterorismului este produs de interven]ia neautorizat= \n utilizarea computerelor [i a re]elelor de internet, precum [i \n modificarea ilegal= a datelor furnizate, \n scopul de a dezorganiza munca, prin amenin]area oamenilor cu moartea sau prin producerea de pericole materiale (Stoica, 2008). Din punct de vedere al gradului de pericol, cyberterorismul poate fi comparat cu o arm= nuclear=, bacteriologic= sau chimic=, dar care, spre deosebire de acestea, nu a fost suficient de mult analizat= [i studiat=, datorit= caracterului s=u relativ recent. Pân= unde poate merge cyberterorismul? Care sunt limitele sale? Ce perspective ofer= securitatea global= \n contextul "adaptabilit=]ii" ac]iunilor teroriste \n corelare cu noile tehnologii? Cum vor evolua noile forme de terorism informatic prin prisma adep]ilor cu \nalte studii \n domeniu? - sunt numai câteva \ntreb=ri la care speciali[tii \n securitate mondial= \ncearc=, pe fondul agrav=rii crizelor politice, s=-[i r=spund= [i s= ne r=spund=. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

268 |nainte de toate, cyberjihadi[tii exploateaz= tehnicile clasice pentru a-[i masca identitatea. Speciali[tii \n terorism se confrunt= cu imprevizibilitatea terori[tilor invizibili. Necunoscu]i de serviciile de poli]ie sau de spionaj, ei se transform= \n kamikaze \ntr-un restaurant din Bali sau \n metroul londonez (Anghel, 2005). F=r= mijloace de a-i remarca, de a-i repera [i deci de a-i neutraliza, for]ele antitero mondiale sunt dezarmate \n fa]a acestei noi forme a amenin]=rii islamiste.

Internet society

Momentul \nceperii edific=rii societ=]ii informa]ionale (\n opinia autorizat= a lui John Naisbitt) este anul 1956, când, \n SUA, ponderea popula]iei ocupate \n domeniul informa]iei a devansat pe cea ocupat= cu producerea bunurilor materiale. Al]i speciali[ti fixeaz= momentul \n anii '70, odat= cu izbucnirea crizei petroliere (de exemplu, Jean Jacques Schreiber: "Sfidarea mondial=", Editura {tiin]ific=, Bucure[ti, 1989), exemplul frecvent oferit fiind cel al economiei japoneze.

Precursorul internetului dateaz= din anul 1965, când "Defence Advanced Research Projects Agency" a construit prima re]ea de computere interconectate, cunoscute sub numele ARPANET, din care a rezultat, potrivit Enciclopediei Libere Wikipedia, "super-re]eaua din zilele noastre" (http://ro.wikipedia.org). JIHADUL ISLAMIC 269 La \nceputul anului 1970, \n perioada R=zboiului Rece, Departamentul Ap=r=rii din SUA \ncepe s= fie preocupat de vulnerabilitatea re]elelor sale de comunica]ii \n cazul unui atac nuclear. |n anul 1991, \n SUA, s-a lansat programul "High Performance Computing and Communications", care avea drept obiective: sus]inerea [i extinderea pozi]iei de lider \n toate domeniile de aplicare a re]elelor de calculatoare, atingerea pozi]iilor avansate \n concuren]a industrial= prin integrarea \n produc]ie a sistemelor inteligente de reglare a produc]iei. |n anul 1993, administra]ia american= a ini]iat un program (Clinton - Gore, "Technology for America's Economic Growth; A New Direction to Build Economic Strenght", Washington, D.C., 1993) de reorientare a cercet=rilor tehnologice pentru a consolida mecanismul economic [i a accelera dezvoltarea. Pe plan practic, principala m=sur= a fost reprezentat= de reorientarea modalit=]ilor de finan]are a cercet=rii fundamentale, realizat=, prin tradi]ie, de Ministerul Ap=r=rii, NASA, alte agen]ii [i prin finan]area infrastructurii na]ionale de comunica]ii.

M=surile sunt cu atât mai importante, cu cât pe la mijlocul ultimului deceniu al secolului trecut, internetul conectase mai mult de 18.000 de pagini web private, publice [i na]ionale, num=rul acestora \nregistrând cre[teri semnificative aproape zilnic. Peste 3,2 milioane de computere gazd= [i un num=r probabil de peste 60 de milioane de utilizatori, afla]i pe toate continentele erau legate \n re]ele. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

270 La nivelul anului 2008, internetul \nregistreaz= mai bine de 1,11 miliarde de utilizatori la nivel mondial, fiind apreciat drept o "aren= ideal=" pentru activitatea organiza]iilor teroriste, prin fluxul rapid de informa]ii, prin anonimatul comunica]iilor [i chiar prin lipsa cenzurii sau a altor forme de control guvernamental. Amenin]=rile informatice \ncep s= devin= tot mai sofisticate. Utilizatorii de computere [i internet sunt cel mai frecvent viza]i de atacuri, al c=ror scop final este ob]inerea de sume importante de bani. |ntr-o analiz= \ntocmit= de produc=torul de solu]ii de securitate Trend Micro, \n primul semestru al acestui an, amenin]=rile web au manifestat o evolu]ie exploziv=, \n timp ce atacurile desf=[urate prin mesageria electronic= [i-au men]inut cre[terea constant=. Extrem de important= este tendin]a de automatizare a diferitelor tipuri de amenin]=ri web, care se manifest= tot mai puternic \n spa]iul cibernetic (Documentar BSIJ, 2007). |n acela[i timp, speciali[tii de la Trend Micro mai atrag aten]ia [i asupra cre[terii alarmante a num=rului de atacuri \ndreptate asupra unor anumite grupuri-]int= de utilizatori sau \n regiuni geografice bine determinate. Toate acestea, cumulate cu tehnici combinate de atac, permit autorilor de amenin]=ri informatice s= ob]in= sume importante de bani, \ntr-un timp cât se poate de scurt, cu eforturi deosebit de mici. Exper]ii \n securitate au observat, de asemenea, c= autorii atacurilor folosesc [i tehnologii web 2.0, precum Javascript, pentru a infecta calculatoarele utilizatorilor de internet, prin a[a-numita metod=

"drive-by-downloads". JIHADUL ISLAMIC 271 Astfel, utilizatorii pot deveni victime prin simpla accesare a unei adrese web "contaminate". {i tot \n prima jum=tate a anului, speciali[tii \n securitate informa]ional= au remarcat o cre[tere accentuat= a interesului pentru detectarea de vulnerabilit=]i \n sistemele de operare [i \n alte aplica]ii software, urmate de crearea [i plasarea pe internet a a[a- numitelor "exploituri", programe prin care pot fi evitate solu]iile firewall, prin care atacatorii pot exploata sistemele ale c=ror softuri nu sunt actualizate.

Perpetuarea infrac]iunilor cibernetice

Una dintre cele mai sup=r=toare evolu]ii din prima jumatate a anului 2007 a fost dezvoltarea, \ntr-un ritm accelerat, a re]elelor de tip botnet, al c=ror rol principal este distribuirea, \n mas=, a spamului [i a altor tipuri de mesaje nedorite (Budu[an, 2007). Cel mai mare num=r de calculatoare infectate a fost \nregistrat, \n propor]ie de peste 50% din total, \n America de Nord, urmat= de Asia [i Europa. |n topul subiectelor pe care le abordeaz= aceste mesaje r=mân cele de natur= comercial=. Con]inutul spamurilor a suferit importante schimb=ri \n ultimele luni. Astfel, dac= \n decembrie 2006, spamul care con]inea imagini reprezenta 32% din totalul mesajelor nedorite aflate \n circula]ie, \n primul trimestru al anului 2007, aceast= pondere a sc=zut la 12,83%, iar \n trimestrul al doilea cifra a ajuns la 11%. Re]elele de acest tip r=mân cel mai puternic instrument pe care autorii de amenin]=ri informatice \l au la dispozi]ie pentru propagarea atacurilor automatizate, se mai arat= \n analiza Trend Micro. Potrivit Budu[an (2007), autorii de mesaje nedorite utilizeaz= bre[ele de securitate din aplica]iile software pentru a dezvolta coduri mali]ioase [i a le plasa \n computerul victimelor. Unii dintre ei caut=, \n Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

272 mod proactiv, vulnerabilit=]ile din sistemele de operare [i diversele aplica]ii, pentru ca mai apoi s= le pun= \n vânzare pe internet. Al]ii a[teapt= ca o vulnerabilitate s= fie dezv=luit= public, [i pe baza ei dezvolt= un "exploit", sperând s= g=seasc= utilizatori care au aplica]iile vulnerabile, \nainte ca produc=torul s= publice un update la programul deja existent, care s= repare bre[a de securitate. Vulnerabilit=]ile din programele de la Microsoft au generat \n primele [ase luni ale lui 2007 apari]ia unei serii de amenin]=ri informatice care a inclus [i câ]iva troieni, \n care principalele victime erau utilizatorii aplica]iei Office. Troianul Small a f=cut victime [i \n Australia, prin intermediul unor e-mail-uri având ca subiect decesul primului-ministru John Howard. Cei care accesau link-ul din e-mail erau direc]iona]i c=tre un site pus la punct de atacatori, prin care se \ncerca exploatarea unor vulnerabilit=]i mai vechi ale browserului Internet Explorer aflat pe calculatoarele victimelor [i preluarea controlului acestora (Documentar BSIJ, 2007; de v=zut [i Budu[an, 2007). Familia de viru[i "Nuwar" a f=cut ravagii \n Europa [i la \nceputul lui 2007. Astfel, un val de email-uri care con]ineau un troian [i care pretindeau c= o furtun= de peste 200 km/h m=tura Europa de Est s-a r=spândit \n ianuarie 2007 la milioane de utilizatori de pe b=trânul continent. Troianul Troj_Small.edw, considerat o alt= variant= a virusului worm_nuwar (Budusan, 2007), \[i face sim]it= prezen]a, prin intermediul unor mesaje e-mail, \nc= din aprilie 2007. Una dintre aceste re]ete de "succes" a fost \ncercat= [i pe utilizatorii de telefonie mobil= din România, printre cei viza]i fiind abona]ii operatorului Orange. "Felicit=ri! Orange v= anun]= ca fiind câ[tig=torul premiului de fidelitate de 5000 de euro. Ve]i fi contactat de operatorii no[tri. Expeditor 333." A[a suna SMS-ul primit, chipurile, de la operatorul de telefonie mobil= Orange. Clien]i ai operatorului au primit o astfel de serie de SMS-uri, \n care era semnalat= primirea unui bonus ori a unui premiu \n bani sau telefoane mobile. Ei erau ruga]i s= acceseze o anumit= adres= web, ceea ce reprezint= o tentativ= de furt de date personale cunoscut= drept "phishing". Clien]ii trebuiau s= acceseze contul Web Care, dar adresa la care erau trimi[i nu era cea real=. Pagina web seam=n= extrem de mult cu cea original=, pus= la dispozi]ie de Orange România, p=c=lind astfel cu u[urin]= abona]ii. Orange Web Care este un serviciu ce permite administrarea contului, cu ajutorul c=ruia pute]i modifica planul tarifar sau activa op]iunile dorite, de voce, SMS, MMS sau date mobile. JIHADUL ISLAMIC 273 De asemenea, prin intermediul Web Care pute]i re\nc=rca contul PrePay sau cere detalii despre factur=, având op]iunea de a pl=ti abonamentul prin intermediul cardului online. Orange a luat imediat m=suri \mpotriva acestei fraude, blocând toate variantele ilegale ale site- ului oficial. Aceasta este una dintre modalit=]ile prin care clien]ii Orange au fost frauda]i. P=c=leala cu mesajul scris de la Orange nu este singura. "Felicit=ri! Firma Flanco v= anun]= c= sunte]i fericitul câ[tig=tor al unui telefon mobil marca Nokia 8600 [i a 500 de euro! Pentru mai multe detalii, contacta]i-ne!" - expediat de la 0752/96.51.17" sau "Felicit=ri!!! Acest num=r de telefon a fost extras din baza de date Flanco [i a fost desemnat câ[tig=torul unui telefon Nokia N90 [i a 200 euro. A[tept=m s= ne contacta]i! A[a sun= SMS-urile primite de la Flanco. Tactica este aceea[i ca la p=c=leala de la Orange (Budu[an, 2007). Dup= ce ho]ii trimiteau SMS-uri la \ntâmplare cu "marele premiu", victimele erau rugate s= cumpere cartele re\nc=rcabile, s= le r=zuiasc= [i s= trimit= codul la num=rul persoanei care le anun]ase câ[tigul. Drept urmare, sute de oameni escroca]i s-au prezentat la magazinele Flanco pentru a primi sutele de euro [i telefoanele promise. Amenin]=rile web vor cunoa[te o cre[tere continu=, din cauza num=rului tot mai mare de pachete automatizate folosite la exploatarea vulnerabilit=]ilor din aplica]iile software [i internet, disponibile online (Documentar BSIJ, 2007). Re]elele botnet vor continua s= reprezinte o serioas= amenin]are, iar autorii lor vor fi [i \n viitorul apropiat destul de greu de depistat, \ntotdeauna dup= lungi anchete. Companiile cel mai frecvent vizate de hackeri sunt: eBay; Paypal; Bank of America; Wachovia; Fifth Third Bank; BB&T; Poste Italiane; Sparkasse; Regions Bank; Volksbank.

Pira]ii cibernetici

Era informaticii a revolu]ionat secolul al XXI-lea, influen]ând chiar [i strategiile militare. Ciberspa]iul a devenit un câmp de lupt=, de multe ori la fel de periculos ca [i cel real. R=zboiul cibernetic este dus de pira]i informatici care ac]ioneaz= \n numele unor interese personale, la cererea unor companii sau grup=ri teroriste. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

274 Unul dintre primele atacuri etichetate ca fiind un act de terorism a avut loc \n anul 1999, când un grup de hackeri a atacat computerele NATO, ca semn de protest fa]= de bombardamentele din Kosovo. Mai nou, ace[ti "mercenari" sunt angaja]i de guverne care nu \[i permit s= lanseze singure astfel de atacuri. |ntr-un clasament al ]=rilor ce practic= acest tip modern de lupt= conduce deta[at China, urmat= de ]=rile din America Latin=. Ocupant= pân= nu de mult a ultimului loc pe podium, Turcia \[i vede serios amenin]at= pozi]ia de c=tre Rusia. |n contextul \n care num=rul atacurilor informatice \nregistrate a crescut cu 64%, comparativ cu anul 2001 (http://www.zidezi.ro), pira]ii cibernetici reu[esc s= ob]in= nu numai h=r]i [i planuri ale unor poten]iale ]inte, dar [i fotografii ale acelora[i cl=diri [i re]ele care pot face cunoscute m=surile antiteroriste existente. Cu ajutorul unor simple motoare de c=utare se pot ob]ine date privind sisteme de transport, cl=diri de interes public, aeroporturi [i porturi, facilit=]i nucleare (Stanciu, 2005). |ntr-un calculator apar]inând unui membru Al-Qaida capturat de for]ele antiteroriste, au fost g=site date, planurile arhitecturale [i schi]ele de rezisten]= ale unui baraj hidrotehnic, care fuseser= preluate de pe internet [i care permiteau inginerilor [i strategilor acestei organiza]ii s= planifice [i s= simuleze consecin]ele unui accident catastrofal. |n timpul unei alte perchezi]ii, ofi]erii de investiga]ii din SUA au descoperit probe care indicau faptul c= membrii organiza]iei consultaser= diferite website-uri, petrecând o perioad= \ndelungat= de timp studiind date, programe computerizate [i instruc]iuni de folosire ale \ntrerup=toarelor digitale utilizate pentru re]elele publice de transport, comunica]ii, ap= [i electricitate (Mudawi, 2004). JIHADUL ISLAMIC 275 Printre ]intele concrete dezb=tute pe site-urile afiliate grup=rii Al- Qaida se num=r= Centrul pentru Prevenirea [i Controlul Bolilor (BCPC) din Atlanta, Sistemul Fedwire de Aprobare a Transferurilor Bancare (BTAF) gestionat de Consiliul Rezervelor Federale (FRC), dar [i instala]iile care controleaz= fluxul de informa]ii pe internet. Multe scenarii din umbr= evoc= atacarea [i incapacitarea de c=tre pira]ii cibernetici a sistemului electric, firmele de electricitate fiind o ]int= prioritar= a agresiunilor virtuale. Dac= la \nceptul anului 1990, internetul era privit \n Federa]ia Rus= ca un privilegiu academic, schimbarea rapid= a tehnologiei [i apari]ia atacurilor teroriste au condus la acordarea unei aten]ii sporite fa]= de aceste probleme de securitate. Pân= \n luna iunie 2006, conform cifrelor oferite de Ministerul Rus al Afacerilor Interne, Rusia \nregistrase nu mai pu]in de 8.400 de infrac]iuni cibernetice (http://www.computer world). |n octombrie 2007, web-siteul pre[edintelui ucrainian, Viktor Yuscenko, a fost atacat de hackeri. Responsabilitatea [i-a asumat-o un grup de tineri radicali numit "Eurasian Youth Movement".

Estonia, prima ]ar= “atacat=“ virtual

Estonia, ce num=r= doar 1,4 milioane de locuitori, inclusiv o puternic= minoritate rus=, este una dintre cele mai informatizate societ=]i din lume [i o pionier= \n dezvoltarea conceptului de "e-guvernare". Numai c= aceast= dependen]= mare de tehnologia informa]iei o face extrem de vulnerabil= la atacuri electronice. |n luna mai, Estonia s-a confruntat cu cele mai grave violen]e de la ob]inerea independen]ei \n 1991. Ele au izbucnit dup= mutarea unui monument al soldatului sovietic, pentru ru[i - un simbol al victoriei \n fa]a nazismului, pentru estonieni - o amintire trist= a ocupa]iei. Valul de proteste de la Tallinn s-a soldat cu un mort [i 150 de r=ni]i, provocând un conflict deschis cu Rusia. Pe lâng= manifesta]iile din strad=, ru[ii au vizat numeroase site-uri oficiale: ale pre[edin]iei, parlamentului, ale ministerelor [i principalelor partide politice. Atacul a mai ]intit [i pagini electronice ale unor publica]ii, b=nci [i firme specializate \n comunicare. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

276 Oficialii estoni, \ncepând cu premierul Andrus Ansip, au ar=tat cu degetul spre Rusia, dup= ce s-a descoperit c= unele dintre atacuri proveneau de la servere ale unor institu]ii ruse [i chiar ale birourilor pre[edintelui Vladimir Putin (Documentar BSIJ, 2007; de v=zut [i www.adevarul.ro). Estonia a cerut UE [i NATO s= combat= ferm ceea ce Tallinnul a considerat a fi o nou= form= de terorism.

R=zboi asupra Georgiei

}inte ale unor atacuri continue de tip “denial-of-service“ (DoS) au fost [i site-urile de internet ale pre[edintelui georgian [i ale principalelor posturi de televiziune din Georgia. Tom Burling, director general al Tulip Systems aprecia c= ru[ii au atacat Georgia din punct de vedere cibernetic \nc= din luna iulie 2008 (www.curierulnational.ro). Suprasolicitarea site-urilor de internet a dus la blocarea \ntregului sistem. Nu mai pu]in de 68.000 de cereri de conectare \n acela[i timp au f=cut posibil acest lucru.

SECURITATE |n ciuda specula]iilor c= incidentul a fost coordonat de guvernul rus, oficialii estonieni au confirmat c= nu exist= nicio prob= asupra JIHADUL ISLAMIC 277 implic=rii autorit=]ilor ruse[ti \n atac, ci doar posibile semne de \ntrebare. Urmare a acestei situa]ii, un expert al Alian]ei Nord Atlantice s-a deplasat \n capitala eston= pentru a supraveghea ancheta, dar s-a ferit s= acuze direct Rusia (Ripa, 2008). Atacurile cibernetice asupra Estoniei au determinat NATO s= considere acest tip de amenin]=ri drept una dintre priorit=]ile organiza]iei, recunoscând c= atacurile au fost "grave" [i "organizate", departe de a fi opera unor adolescen]i.

Lovitura la comer]ul electronic

Atacurile lansate \mpotriva Yahoo, CNN, eBay [i alte site-uri de e-commerce, din anul 2000, au provocat daune de peste un miliard de dolari, sc=zând totodat= \ncrederea persoanelor [i companiilor \n comer]ul electronic (Petrescu, 2006).

COMER} ELECTRONIC

Dr. Mengele, alias Mateia[

Unul dintre cei mai mari distribuitori de echipamente IT din Statele Unite, Ingram Micro cu vânz=ri, \n 2003 de 22,6 miliarde de dolari, a c=zut victima unei echipe coordonate de C=lin Mateia[, un hacker Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

278 român supranumit "Dr. Mengele" (www.clujeanul.ro). Mateia[ s-a infiltrat \n re]eaua de comenzi on-line a companiei \n anul 1999 [i a furat "identit=]ile" unor clien]i respectabili \n numele c=rora a f=cut, timp de patru ani, nu mai pu]in de 2.000 de comenzi \n valoare total= de 10 milioane de dolari.

Hackerul "Vl=du]"

Un hacker bucure[tean, Vlad Duiculescu, cunoscut sub pseudonimul "Vl=du]", \n vârst= de 20 de ani [i c=utat aproape un an de FBI pentru accesarea neautorizat= a unor baze de date apar]inând eBay [i sustragerea de informa]ii confiden]iale, a fost reperat, \n diminea]a zilei de 17 aprilie 2008, \ntr-un apartament din Drumul Taberei, cartier din Bucure[ti, dup= ce ultimele informa]ii \l plasau ca fiind pe teritoriul Ungariei. Sursele men]ionate au confirmat pentru NewsIn c= "Vl=du]" a fost identificat dup= IP-ul calculatorului [i c= acesta era conectat la internet (www.protv.ro). Imediat dup= atacul dat eBay-ului, oficialii site-ului declarau c= "Vl=du]" este un hacker foarte bun [i c= a reu[it s=-[i bat= joc de securitatea virtual= a companiei. Hackerul "Vl=du]" a devenit deja celebru dup= ce presa str=in= a relatat cum acesta a reu[it s= dea peste cap sistemele de securitate ale site-ului eBay, de cel pu]in trei ori \n tot atâtea luni, \n ciuda eforturilor sus]inute de a-l opri depuse de reprezentan]ii companiei. El a atras aten]ia prin faptul c= a reu[it s= acceseze conturile angaja]ilor companiei [i s= se foloseasc= de identitatea unui oficial al eBay – [eful serviciului de rela]ii cu clien]ii – ca s= posteze diverse mesaje ironice, colorate \n roz, pe forumurile interne ale site-ului. |n aceste mesaje, "Vl=du]" a dezv=luit c= este un hacker din România [i s-a l=udat c= poate s= acceseze sistemele

eBay oricând dore[te, informându-i totodat= pe reprezentan]ii companiei JIHADUL ISLAMIC 279 c= a g=sit \n sistemul lor de securitate "g=uri de m=rimea unei u[i de hambar".

Cazul "Victor Faur": atac la NASA

Hackerul "Vl=du]" nu este primul român pasionat de calculatoare care a devastat site-uri [i platforme de date considerate impenetrabile. |n 2006, ar=deanul Victor Faur, de 26 de ani, a fost pus sub acuzare, de o instan]= american=, pentru atacarea a peste 150 de sisteme informatice apar]inând NASA, Departamentului American al Energiei [i Marinei Americane. Acesta a fost acuzat de apartenen]= la o grupare de hackeri autointitulat= "White Hat Team" (Echipa P=l=riile Albe), care ar fi accesat sisteme de computere considerate ca fiind unele dintre cele mai sigure din lume (www.stirilocale.ro). Potrivit estim=rilor procurorilor americani, de la acel moment, ac]iunea românului ar fi cauzat pagube care dep=[eau 1,5 milioane de dolari. Victor Faur a recunoscut, \n fa]a instan]ei, accesarea serverelor amintite, dar declara c=: "a fost un joc virtual, o provocare [i dorin]a de a-l ajuta pe un individ s=-[i configureze serverul. Nu am [tiut c= fac ceva ilegal".

Cyberspionajul

Spionajul cibernetic a luat o amploare tot mai mare, atacurile hackerilor devenind principala amenin]are la adresa securit=]ii informatice. Cel mai \ngrijor=tor este faptul c= cyberspionajul a \nceput s= fie practicat la nivel de institu]ii. Potrivit unui raport al McAfee, companie american= specializat= \n produc]ia de software din domeniul siguran]ei informatice, guverne [i organiza]ii din 120 de ]=ri recurg la aceast= metod= \n \ncercarea de a ob]ine informa]ii politice, militare, economice [i tehnice. Jeff Green, vicepre[edinte la una dintre diviziile McAfee, atrage aten]ia c= situa]ia se va \nr=ut=]i dac= nu se iau urgent m=suri, ceea ce a \nceput ca o joac= a unor pu[ti teribili [i talenta]i, transformându-se \ntr-un adev=rat r=zboi cibernetic, cu posibile consecin]e incalculabile. |n ultimele 12 luni, guvernele din Statele Unite, Germania, Marea Britanie, India, Noua Zeeland= [i Australia au anun]at c= au fost ]inta unor atacuri cibernetice \n mai multe rânduri. Principalul suspect, China, a Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

280 negat orice implicare. Exper]ii NATO sus]in c=, \n cele mai multe cazuri, hackerii au folosit "metoda calului troian". Totodat=, ei au ad=ugat c= este posibil ca 99% din atacuri s= nu fi fost \nc= depistate (Documentar BSIJ, 2007; de v=zut [i Mihai, 2007). Pe lâng= guverne, ]intele preferate ale ciberatacurilor au fost sistemele informatice ale aeroporturilor, marilor companii [i furnizorilor de utilit=]i. Chiar dac= a respins acuza]iile, China a recunoscut c= spionajul informatic face parte din strategia sa militar= pentru secolul XXI. Pe de alt= parte, Peter Sommer, de la London School of Economics (www.adevarul.ro), f=cea cunoscut c= "exist= semnale potrivit c=rora mai multe servicii secrete din \ntreaga lume atac= re]elele unor guverne str=ine atât pentru a culege informa]ii, cât [i pentru a-[i dezvolta tehnicile de spionaj". Pe site-ul agen]iei de [tiri Investigation News Agency, la 25 aprilie 2008 se f=cea cunoscut, mai mult sau mai pu]in \ntâmpl=tor, faptul c= \n ultimii 20 de ani serviciile secrete chineze au ob]inut date confiden]iale din mai multe domenii de cercetare militar= din SUA, de la schi]e ale armelor ofensive ce ]in de noua genera]ie a Pentagonului, pân= la proiectele a [apte tipuri de \nc=rc=tuiri nucleare, inclusiv “bomba ultracompact=“ W-98 [i bomba cu neutroni W-70.

Libelule naturale [i robo]i-insect=

Apari]ia "misterioas=" a unor insecte-robot la evenimente politice, organizate la Washington [i New York a dus la dezvoltarea de scenarii privind provenien]a [i \ntrebuin]area micilor "spioni". Exist= voci \n Statele Unite care sus]in c= "libelulele" uria[e sunt de fapt dispozitive hi-tech de supraveghere, puse "la lucru" de Departamentul American de Securitate Intern= (DHS). Al]ii spun c= este vorba, pur [i simplu, de libelule naturale, doar c= de dimensiuni ceva mai mari (Anghel, 2007). JIHADUL ISLAMIC 281 De[i nicio agen]ie nu recunoa[te c= ar fi trimis pe teren drone spion, de m=rimea unei insecte, câteva dintre acestea, guvernamentale [i private, nu neag= c= lucreaz= la un asemenea proiect. Robo]ii-insect= ar putea urm=ri suspec]i, ar ghida rachete spre ]inte, ba ar putea chiar s= detecteze semne de via]= sub d=râm=turile unor cl=diri pr=bu[ite. Provoc=rile tehnice care stau \n spatele cre=rii robo]ilor-insecte pot descuraja pe oricine, sunt de p=rere unii exper]i, care pun sub semnul \ntreb=rii existen]a, \n prezent, a unor modele func]ionale. CIA a dezvoltat \ns=, \n secret, un prototip de "libelul=-detectiv" \nc= din anii '70 (Documentar BSIJ, 2007). Luând \n considerare avântul tehnic al ultimilor ani, chiar [i scepticii admit posibilitatea ca vreo agen]ie s= fi reu[it, \n secret, s= creeze o insect=-robot opera]ional=. Armata american= a folosit drone pentru spionaj \nc= din timpul celui de-al Doilea R=zboi Mondial. |n ultima decad=, num=rul lor [i gradul de complexitate au crescut spectaculos. Documente ale Departamentului Ap=r=rii vorbesc despre aproximativ 100 de modele func]ionale \n prezent, unele de dimensiuni foarte mici (Anghel, 2007). Mai mult, CIA a creat, \nc= de acum 30 de ani, a[a-numitul "insectopter", cu \nf=]i[are de libelul=, cu patru aripi [i cu motor minuscul, pe baz= de benzin=.

Suprema]ia informa]iilor

Inten]iile chineze dau motive intense de \ngrijorare (Mihai, 2007). Spionajul electronic chinez asupra site-urilor agen]iilor guvernamentale americane a \nceput \n 2001, având ca scop contracararea imperialismului Statelor Unite [i al Japoniei. Anali[tii pe probleme de ap=rare consider= c= aceast= ]ar= a \ntreprins eforturi sus]inute pentru a dezvolta capacit=]i de informa]ii \n scopul dobândirii unei suprema]ii "electromagnetice" asupra SUA [i a altor poten]iali concuren]i, ac]iunea de cyberspionaj, cunoscut sub numele de TITAN RAIN asigurând desc=rcarea unor informa]ii din sute de re]ele destinate stoc=rii informa]iilor militare [i civile. Ac]iunile hackerilor chinezi au devenit atât de Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

282 frecvente [i agresive, \ncât pre[edintele George W. Bush, f=r= a face o referire direct=, declar= c= sistemele informatice americane sunt "vulnerabile" (Mihai, 2007). Dezv=luiri recente ale activit=]ilor de spionaj cibernetic desf=[urate de China \mpotriva Statelor Unite, Germania [i alte ]=ri (Carafano, Weitz, 2008), nu au f=cut decât s= adânceasc= [i mai mult \ngrijor=rile potrivit c=rora World Wide Web devine un câmp de b=t=lie. Planul \mpotriva port- avioanelor americane este una dintre "ispr=vile" pira]ilor informatici din China. Hackerii militari chinezi au alc=tuit un plan laborios, menit s= blocheze func]ionarea portavioanelor americane. Acest lucru ar fi posibil prin lansarea unui atac cibernetic devastator, potrivit unui raport al Pentagonului, citat de cotidianul britanic "The Times". Proiectul, pus la punct de Sun Yiming [i Yan Liping, doi hackeri care lucreaz= pentru Armata de Eliberare a Poporului, face parte dintr-un proiect mai amplu al Beijingului, care dore[te s= \[i domine rivalii \n spa]iul virtual, pân= \n anul 2050. |n anul 2007, "Der Spiegel" a publicat o [tire prin care se ar=ta c= programatorii chinezi au plasat un softwer de spionaj pe computerele de la ministerul de externe, dar [i de la ministerele economiei, cercet=rii [i dezvolt=rii, precum [i pe computerele utilizate de biroul cancelarului. Cunoscute [i sub numele de "cal troian", aceste programe pot captura date de la computerele gazd= pentru a le transmite apoi utilizatorilor externi (Documentar BSIJ, 2007). Urmare [i a semnalului de alarm= tras de publica]ia "Der Spiegel", oficiali din Marea Britanie, Fran]a, Statele Unite [i din alte ]=ri au declarat c= au g=sit probe similare ale campaniilor chineze de cyberspionaj (Carafano, Weitz, 2008). Exper]i americani sus]in c= strategii militari chinezi au identificat dependen]a tot mai mare a for]elor armate moderne de computere ca un punct slab ce poate fi ]intit \n timpul unui conflict (Mihai, 2007). Philip Yang, profesor de rela]ii interna]ionale \n Taiwan, sus]ine c= Beijingul a lansat conceptul de "r=zboi nelimitat", care \nseamn= utilizarea tuturor mijloacelor tradi]ionale [i neconven]ionale pentru a ob]ine o victorie (www.adevarul.ro). JIHADUL ISLAMIC 283 |ntr-un raport prezentat congresului \n luna iunie, "Comisia pentru rela]ii economice [i de securitate sino-americane" a precizat c= strategii militari chinezi v=d \n r=zboiul virtual o modalitate de a submina avansul tehnologic al trupelor Pentagonului. Raportul cuprinde [i m=rturia generalului James Cartwright, [eful Comandamentului Strategic (Mihai, 2007), potrivit c=ruia, "an de an, China \[i intensific= ciberspionajul asupra re]elelor unor companii private americane [i a site-urilor administra]iei. Generalul Cartwright a mai sus]inut c= problemele [i haosul create de un atac informa]ional pot avea un efect psihologic la fel de mare ca o arm= de distrugere \n mas=". De re]inut este [i faptul c=, \n ultimii 10 ani, hackerii chinezi au lansat atacuri peste atacuri, mai ales asupra site-urilor americane. |n lunile august [i septembrie 2005, chinezii au p=truns masiv \n re]eaua informatic= a Departamentului american de Stat, sute de computere fiind \nlocuite. Numai \n 2005, Pentagonul a detectat peste 79.000 de tentative de spargere a codurilor de acces \n calculatoarele sale, 1.300 fiind \ncununate de succes.

Cybercomandament la Air Force

|n replic= la atacurile tot mai frecvente ale hackerilor chinezi [i ru[i, For]ele Aeriene Americane au creat un cyberdepartament pentru a face fa]= unor eventuale atacuri venite din spa]iul virtual. Ini]iativa survine \n condi]iile \n care, \n luna iunie 2007, Pentagonul a fost ]inta hackerilor chinezi angaja]i de Armata de Eliberare a Poporului. Departamentul de coordonare a luptei \mpotriva pira]ilor informatici, cu un statut provizoriu, a fost lansat cu ocazia \mplinirii a 60 de ani de existen]= a For]elor Aeriene Americane (Mihai, 2007; de v=zut [i Documentar BSIJ, 2007). Centrul func]ioneaz= \n cadrul bazei aeriene de la Barksdale, statul Louisiana.

Jihadul electronic

Ultimele evolu]ii \n problema fundamentali[tilor islamici, \n special discutarea "foii de parcurs" propus= de SUA, demonstreaz= c= Mi[carea jihadist= global=, ini]iat= de Al-Qaida, a devenit un fenomen Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

284 coordonat via internet. Pentru islami[ti [i marxi[ti, na]ionali[tI [i separati[ti, rasi[ti [i anarhi[ti, fie c= sunt din zona Americii Latine (Sandero Luminoso, Tupak Amaru, din Peru, For]ele Armate Revolu]ionare, din Columbia etc.), din Orientul Mijlociu (Hamas, Brig=zile Martirilor Al-Aqsa, Hezbollah, Jihadul Islamic Palestinian, Mi[carea Kahane etc.), din Europa (Armata Corsican=, Mi[carea basc= ETA etc.) sau din Asia (Armata Ro[ie Japonez=, Tigrii Eliber=rii din Tamil Elam etc.), internetul ocup= un loc aparte. Grupurile neonaziste au fost printre primele care au descoperit, din anii '80, avantajele comunic=rii pe internet (re]eaua Thulenetz). Luarea de ostatici operat= \n Peru la ambasada Japoniei de c=tre MRTA, \n 1996-1997, a f=cut obiectul unei largi mediatiz=ri. Organiza]iile islamice au recurs pe larg la aceast= posibilitate (Voicu, 2008). Asocierea studen]ilor islami[ti uni]i din Europa are astfel un site accesibil doar membrilor s=i (www.tawheed.org). Un recent studiu, \ntins pe durata a 6 ani de zile, confirm= faptul c= organiza]iile teroriste [i sus]in=torii acestora au utilizat toate mijloacele pe care internetul le ofer= pentru a recruta noi membri, pentru ob]inerea de fonduri [i pentru lansarea unei "campanii a fricii" la nivel mondial. Site-ul acestei mi[c=ri a fost vizitat de peste 200.000 de ori \ntre decembrie 1996 [i mai 1999. Re]elele de comunica]ii, anonime [i discrete, sunt o bun= pia]= (Weimann, 2003). |n aceste condi]ii, pentru a combate eficient terorismul, simpla suprimare a utiliz=rii instrumentelor lor virtuale, nu este suficient=.

Site-uri jihadiste

Potrivit \ndrum=rii lui Al-Zawahiri, jihadi[tii \[i folosesc, \n prezent, experien]a \n ceea ce prive[te tehnologia informa]iei, pentru a-[i dezvolta posibilit=]ile media jihadiste. Cel mai eficient efort depus \l reprezint= postul de televiziune al “statului islamic Irak“ (ISI) apar]inând Al-Qaida, disponibil pe site-ul YouTube77. Contul ISI pe YouTube a fost realizat \n luna ianuarie 2007, având doar 40 de persoane \nscrise, dar cu peste 7.000 de vizion=ri. Site-ul con]ine un num=r mare de \nregistr=ri video cu atacuri ale insurgen]ilor \mpotriva Coali]iei [i a for]elor de securitate irakiene locale, precum [i discursuri JIHADUL ISLAMIC 285 emo]ionante ]inute de purt=torii de cuvânt ISI, prin care ace[tia fac apel la poten]ialii jihadi[ti pentru a se al=tura for]elor Al-Qaida din Irak. |n prezent, cu ajutorul canalului TV de pe site-ul YouTube, precum [i a altor site-uri gazd=, Al-Qaida s-a asigurat c= anun]urile sale vor ajunge la sus]in=torii s=i f=r= a exista riscul de a fi interceptate (Voicu, 2008). Pe forumuri jihadiste au fost vehiculate aspecte menite s= certifice existen]a liderului "Statului Islamic Irak" (ISI), cunoscut sub numele de Abu Omar Al-Baghdadi, \n condi]iile \n care, la nivelul presei, a fost deseori prezentat drept un personaj fictiv. Astfel, au fost invocate [tiri difuzate de postul de televiziune "Al- Arabiyah" pe marginea acestui subiect, apreciate ca fiind contradictorii (SRI, iunie 2008). De[i anun]ase anterior c= de]ine dovezi care atest= faptul c= liderul terorist nu este un personaj real, sursa de pres= a prezentat fotografii ale acestuia. Este posibil ca aceste mesaje s= aib= ca scop consolidarea imaginii organiza]iei de principal= for]= a Jihadului \n Irak, \n condi]iile \n care reprezentan]i ai terorismului sunnit, printre care [i gruparea "Hamas-Irak", au sus]inut c= Abu Omar Al-Baghdadi este o inven]ie a ISI, menit= a crea impresia originii sale irakiene, circumscris campaniei de combatere a criticilor conform c=rora agenda "Statului Islamic Irak" ar dep=[i grani]ele acestei ]=ri. Num=rul mesajelor a explodat, mai ales dup= \nceperea r=zboiului din Irak, multe din grup=rile insurgente de acolo având site- uri [i interfe]e pentru trimiterea mesajelor, ceea ce \i ajut= s=-[i men]in= activ= re]eaua (Weimann, 2004, dup= Chiru, 2007). Rebelii ceceni au fost primii care s-au adaptat la valoarea noii tehnologii (Lewis, 2006), urma]i fiind de organiza]ia Lashkar-e-Taiba, din Pakistan. Talibanii \[i difuzeaz= astfel ideologia pe un site propriu, considerând c= mediile de informare occidentale nu o vor difuza sau dac= o vor face ea va fi distorsionat= (www.taliban.org). Islami[tii algerieni comunic= [i ei cu simpatizan]ii prin internet. FIS a utilizat, de exemplu, serviciile agen]iilor de pres= islamiste, printre care se num=r= Msanews unde sunt reproduse comunicatele sale. Hamas este unul dintre cei mai prolifici utilizatori de internet (Voicu, 2008). Msanews furnizeaz= lista site-rilor Internet unde pot fi g=site comunicatele sale (Assabeel On-line) [i cele ale aripii sale militare (www.palestine-info.org). Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

286 Restrângând aria analizelor \ntreprinse la un studiu meritoriu (Stanciu, 2005; Carafano, Weitz, 2008), organiza]iile jihadiste utilizeaz= internetul pentru: – propaganda [i formularea cererilor: grup=rile teroriste acuz= limit=rile impuse libert=]ii de expresie [i pledeaz= cauza camarazilor \nchi[i pe motive politice, de diferite regimuri, teme de mare rezonan]= \n rândul publicului democrat din Occident; – strângere de fonduri prin organiza]ii caritabile, organiza]ii neguvernamentale [i institu]ii financiare; – recrutare [i mobilizare: organiza]iile teroriste culeg informa]ii despre vizitatorii frecven]i ai site-urilor [i \i contacteaz=. Chat-room, internet-cafe [i buletin board sunt cele mai vizate. Ulterior, rela]ia func]ioneaz= \n dublu sens, sus]in=torii oferindu-[i serviciile prin internet; – instruire: numeroase site-uri ofer= ghiduri [i manuale de utilizare a unor substan]e otr=vitoare, materiale explozive; – comunicarea [i coordonarea dintre membrii operativi [i adep]i [i planificarea atacurilor teroriste: site-uri specializate, chat room-uri [i po[ta electronic= sunt din ce \n ce mai mult utilizate pentru transmiterea instruc]iunilor, cuno[tin]elor [i datelor tehnice necesare planific=rii [i execut=rii ac]iunilor teroriste. Dou= celule teroriste din Florida [i Canada, care au fost recent desfiin]ate, \[i transmiteau mesajele direct prin Internet. Nu lipsit de semnifica]ie este [i faptul ca organiza]ia Al- Qaida, dar [i alte re]ele transna]ionale se bazeaz= masiv pe internet pentru a comunica cu membri lor operativi. Mesajele organiza]iei apar pe circa 6.000 de site-uri web (Carafano, Weitz, 2008); – dezinformarea - emiterea unor amenin]=ri sau a unor imagini pentru a inspira sentimentele de team=, lipsa de ap=rare [i oroarea. Un exemplu este dat la data de 25.05.2008: pe site-ul jihadist "Al-Ekhlass" (utilizat frecvent de "Al-Qaida") a fost postat un material video, cu durata de 39 de minute, intitulat "Jihadul Nuclear - Teroarea suprem=". |n partea introductiv= a mesajului, a fost formulat= o amenin]are la adresa Statelor Unite, potrivit c=reia "acestea vor fi, \n curând, ruinate de un atac nuclear dezastruos" (SRI, Mai 2008). Materialul mai cuprinde o compila]ie de fragmente din emisiuni difuzate de televiziuni occidentale ("BBC World"/ Marea Britanie) [i mesaje ale liderilor "Al-Qaida", Osama bin Laden [i Ayman Al-Zawahiri, axate pe problematica armelor de distrugere \n mas=. Totodat=, au fost inserate: pasaje dintr-un edict religios (Fatwa), care se refer= la posibilitatea utiliz=rii acestor mijloace de lupt= \n Jihad; imagini cu atentatele de la 11.09.2001, din SUA, [i de la 07.06.2005, din Marea JIHADUL ISLAMIC 287 Britanie; o combina]ie criptic= de litere [i cifre (precum: 2B-68-aP-7m-(9)), care apar pentru câteva secunde, f=r= a fi \nso]ite de explica]ii. Având \n vedere c=, potrivit unor anali[ti \n domeniul terorismului, nu exist= date care s= ateste preg=tirea, de c=tre entit=]i teroriste, a unor atacuri cu arme de distrugere \n mas=, mesajul se \nscrie, probabil, \n seria ac]iunilor propagandistice de terorizare a Occidentului (SRI, Iunie 2008); – strângerea de informa]ii: infrastructura pentru transport, centrale nucleare, porturi, aeroporturi, cl=diri publice etc. Departamentul Securit=]ii Na]ionale (DNS) administreaz= un site protejat cu parol=, denumit TRIPWIRE, care ofer= informa]ii privind modalitatea de combatere a mijloacelor explozive improvizate. – asumarea unor atentate comise. Pentru a-[i eviden]ia contribu]ia la "Jihadul anti-occidental", gruparea "Brig=zile Jund Al- Yemen", afiliat= re]elei "Al-Qaida", a revendicat o tentativ= de atentat cu bomb=, derulat= la data de 30.04.2008, [i care, potrivit afirma]iilor acesteia, a vizat Ambasada Italiei la Sana'a (SRI, Iunie 2008). Conform organiza]iei, opera]iunea terorist= a urm=rit “alungarea infidelilor din Peninsula Arabic=, unde se afl= l=ca[urile sfinte ale Islamului, precum [i r=zbunarea tuturor musulmanilor care sunt victime ale campaniei mondiale a crucia]ilor".

Forumul Al-Tajdid

Preponderen]a mesajelor axate pe jihadul \ndreptat \mpotriva for]elor "infidelilor" [i/sau a for]elor apostate este relevat= [i de c=tre Al- Tajdid, un forum de limb= arab=, cu sediul la Londra. Urmare a interesului manifestat fa]= de subiectele enun]ate, \n perioada 7-8 iulie 2006, vizitatorii noi [i cei existen]i deja pe forum (Documentar UNAP, 2007) au fost organiza]i pentru discu]ii, pe grupuri tematice. Temele principale erau reprezentate de [tirile despre Jihad [i liderii mi[c=rilor jihadiste. {tirile pentru aceast= Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

288 perioad= au inclus un buletin "de recolt= jihadist=" despre evenimentele din Irak, o actualizare a "vocii din Caucaz", o culegere a celor mai recente declara]ii ale Consiliului Shura al Mujahedinilor irakieni, o declara]ie din partea Brig=zilor Al-Quds, anun]ul doborârii unui elicopter american \n Irak [i prezen]a "escadroanelor mor]ii" din Irak. Pe linia ac]iunilor de sporire a vizibilit=]ii sale mediatice, gruparea "Ansar Al-Islam" a anun]at \nfiin]area unui centru de pres= propriu, numit "Al-Ansar" (SRI, Iunie 2008). Demersul a fost prezentat drept "un r=spuns la schimb=rile survenite \n modul de derulare a r=zboiului, datorit= noilor strategii abordate de c=tre "inamic", focalizate pe mass-media, pentru a compensa e[ecurile \nregistrate pe câmpul de lupt=".

Marketing on-line

Ca [i multe alte organiza]ii, grupurile teroriste utilizeaz= internetul pentru ob]inerea de fonduri financiare. Organiza]ia Al-Qaida, de exemplu, a depins \n mare m=sura de dona]ii, iar ob]inerea de fonduri s-a bazat pe existen]a unei re]ele extinse de funda]ii de caritate, organiza]ii non- guvernamentale [i alte institu]ii financiare, care folosesc website-urile [i internetul pentru discutii on-line [i pentru activit=]i de tip forum. De asemenea, lupt=torii ceceni din regiunea separatist= rus= au utilizat internetul pentru publicarea conturilor lor bancare, \n care simpatizan]ii ar fi putut contribui cu diverse sume. Un alt exemplu este faptul c= \n decembrie 2001, guvernul SUA a confiscat bunurile unei institu]ii de caritate cu sediul \n Texas, datorit= leg=turilor men]inute prin intermediul internetului cu organiza]ia Hamas. Prin intermediul paginilor web, organiza]iile na]ionaliste (Jihadul Islamic Palestinian, Brigada Martirilor Al-Aqsa, Baloh Mujahedin etc.) [i separatiste (Organiza]ia separatist= basc= ETA - Eusdaki Ta Askatasuna, Partidul Muncitoresc Kurd - PKK, din Turcia, Armata de Eliberare a Kosovo etc.) [i-au permanentizat leg=turile prin schimburi de informa]ii, precum o serie de h=r]i ale zonelor aflate \n disput= [i discu]ii privitoare la justific=ri teologice ale jihadului sau celebrarea terori[tilor kamikaze. Cu ajutorul internetului se men]in nu numai leg=turile \ntre membrii aceluia[i grup terorist, dar [i leg=turile cu organiza]iile situate geografic la mare distan]=. |n acest sens, zeci de site-uri care promoveaz= terorismul \n numele jihadului, ajut= terori[tii din zone dep=rtate unele de altele, de JIHADUL ISLAMIC 289 exemplu Cecenia [i Malaezia, s= men]in= un schimb de idei [i de informa]ii practice privind constituirea unor structuri sau celule teroriste, modalit=]i de realizare a atentatelor sau informa]ii despre posibile rute de transport. Un exemplu, poate fi "Manualul Mujahedinilor" cu re]ete de preparare a otr=vurilor. Investigatorii britanici au g=sit \n casa teroristului arab Abu Hamza “Enciclopedia Jihadului Afgan", un manual al “teroristului perfect". Lucrarea are zece volume, unele postate [i pe site-urile jihadiste, cu “\nv=]=turi pentru terori[ti". Conform acestui manual, terori[tii care doresc s= ob]in= \ns= un num=r foarte mare de victime umane sunt \ndemna]i s= plaseze bombe \n locurile aglomerate. Principalele ]inte sunt Turnul Eiffel din Paris, Big Ben-ul din Londra [i Statuia Libert=]ii din New York. La acest capitol intr= stadioanele de fotbal, aeroporturile, muzeele sau sta]iile nucleare din diferite p=r]i ale lumii. Cele zece volume au fost scrise \ntre 1989 [i 1999 [i, se pare c= ini]ial, erau dedicate exclusiv afganilor. Cartea ofer= informa]ii detaliate despre modul \n care ac]ioneaz= serviciile secrete, despre modul cum pot fi construite dispozitive explozive [i despre cum se poate preg=ti un asasinat. Surprinz=tor sau nu este [i faptul c= liderii Al-Qaida au \ncercat s= pun= bazele unei biblioteci on-line, \n timp ce eventualii noi recru]i au acces la un forum de discu]ii denumit Qalah, unde puteau g=si cele mai recente informa]ii legate de hacking \ntr-o zon= de discu]ii elocvent denumit= jihadul electronic (Rollins, Wilson, 2007). Considerând [i aceste aspecte, internetul a devenit, din ce \n ce mai mult, un forum pentru grup=rile teroriste sau terori[tii individuali" (Stancu, 2000). Terori[tii au demonstrat c= de]in nu numai abilit=]ile necesare pentru a derula activit=]i de marketing online, dar [i c= sunt \n m=sur=, prin navigarea pe internet, s= ob]in= [i ulterior s= beneficieze de informa]ia existent= pe paginile de web disponibile pe \ntregul mapamond. Conform celor declarate de c=tre Secretarul Departamentului de Ap=rare al SUA, Donald Rumsfeld, un manual de preg=tire al organiza]iei teroriste Al-Qaeda, recuperat din Afganistan, explica cititorilor s=i urm=toarele: "Folosi]i sursele publice de informare \n mod deschis, f=r= a recurge la metode ilegale, acestea v= vor da posibilitatea s= aduna]i cel pu]in 80% din informa]iile necesare referitoare la du[mani" (Weimann, 2004). Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

290 |n acest cadru, Suleyman Anil, [eful NCIRC-NATO Computer Incident Response Capability (departament responsabil cu protejarea Alian]ei de ciber-atacuri), a avertizat c= organiza]ia trateaz= amenin]area r=zboiului cibernetic la fel de serios ca [i riscul unui atac cu rachete. Acesta a subliniat, totodat=, c= spionajul on-line [i terorismul prin internet reprezint= \n momentul de fa]= unele dintre cele mai mari pericole pentru securitatea global=, iar un atac hot=rât contra infrastructurii informatice asupra unui stat este \n prezent imposibil de oprit (www.guardian.co.uk). Astfel, For]ele Aeriene din cadrul Departamentului Ap=r=rii al SUA prezint= o schem= a componentelor r=zboiului informa]ional (Muscalagiu, 2008) dus \mpotriva terorismului ca mijloc de propagare a ideilor sale "revolu]ionare" de infestare [i \ndoctrinare a opiniei publice prin mijloace electronice de informare \n mas=, televiziune prin satelit [i internet. Summit-ul NATO de la Bucure[ti, din 2-4 aprilie 2008, a avut \nc= un motiv \n plus s= aduc= \n discu]ie un plan de ac]iune [i reac]ie pentru situa]ia ipotetic=, dar posibil= a unui atac informatic \ndreptat

\mpotriva unui stat membru (www.crime-research.org). Acest lucru este cu atât mai important, cu cât nu poate fi neglijat nici faptul c= \n cadrul opera]iunilor organiza]iei Al-Qaida de exemplu, internetul a fost intens JIHADUL ISLAMIC 291 utilizat pentru planificarea [i coordonarea atacurilor de la 11 septembrie 2001 (Andreescu, Albu, 2008). Astfel, mii de mesaje codate postate \ntr-un spa]iu special desemnat al unui web-site au fost descoperite de oficialii federali americani cu ocazia arest=rii lui Abu Zubaydah, cel care a fost considerat creierul ac]iunii \n care au fost distruse cl=dirile World Trade Center [i \n care [i-au pierdut via]a peste 3.000 de persoane.

Activit=]i extremiste

Organiza]iile teroriste, care au consacrat \n lumea musulman= modelul atentatorului sinuciga[, r=mân printre cele mai active [i \n lumea virtual=. Potrivit Jane's Islamic Affairs Analyst (Tudor, 2006), Comitetul pentru Comemorarea Martirilor, din cadrul Mi[c=rii Islamice Globale, a construit, ca suport de sprijin, un site de recrutare on-line a terori[tilor sinuciga[i (http://www.esteshhaad.com). Importan]a acestuia este dat= [i de faptul c=, pe lâng= schimbul de mesaje, asigur= [i preg=tirea atacatorilor kamikaze \mpotriva "necredincio[ilor occidentali [i a sioni[tilor". Speciali[tii estimeaz= c=, \n timp, spa]iul electronic se va materializa \ntr-o "universitate formatoare de lupt=tori ai Jihad" (Cristescu, 2006). Majoritatea activit=]ilor extremiste islamiste de pe internet au loc \n cadrul website-urilor generice, precum Global News Network, AI-Hisbah [i Bayt al-Maqdes. Unele dintre acestea au un homepage cu linkuri c=tre diferite materiale jihadiste, precum c=r]i, fi[iere audio/video sau declara]ii (Documentar UNAp, 2007). Comparând 86 de site-uri ale unor grup=ri calificate de FBI drept teroriste, cu 92 de site-uri ale unor institu]ii federale, un studiu al universit=]ii din ora[ul Lowell (Massachusetts) a descoperit c= primele folosesc mai bine tehnologiile multimedia, cum ar fi clipurile audio [i video (www.gandul.info). Terori[tii par s= \[i construiasc= mesajele mai pertinent, iar site- urile lor sunt mai sofisticate [i au un con]inut bogat. |n plus, acestea sunt mult mai interactive [i mai prietenoase pentru utilizatori, care sunt mai atra[i de forumurile [i blog-urile existente. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

292 Spiritul "liberal" al propagandei teroriste pe internet este bine ilustrat de website-ul organiza]iei teroriste japoneze Aum-Shinrikyo, \n traducere "Adev=rul Suprem". |n 1995, membrii acestei organiza]ii au utilizat gazul de lupt= sarin \n re]eaua de metrou din Tokyo, omorând 12 persoane nevinovate [i provocând probleme respiratorii unui num=r de peste 5.000 de japonezi. Noul lor website este foarte sofisticat [i atractiv, având un design de ultim= genera]ie (Andreescu, Albu, 2008). Pagina principal=, având un fond albastru, asociat cu imaginea porumbelului p=cii, \ndemnând la o stare pacifist= [i de relaxare, este completat= de titlul: "Libertatea sufletului, era generozit=]ii“ (http://english.aleph.to/). Cele mai multe forumuri ini]iate de terori[ti le dau utilizatorilor posibilitatea de a posta comentarii [i sugestii, având \ns= \n acela[i timp [i p=r]i care pot fi accesate numai de un administrator. |n cazul site-urilor terori[tilor din re]eaua Al-Qaida, acest administrator care conduce discu]iile on-line se nume[te al-Fajir (\n traducere, "aurora dimine]ii"). Potrivit cotidianului Adev=rul (www.adevarul.ro), un site islamist a publicat o \nregistrare video \n care se cer ac]iuni de "exterminare colectiv=" pentru terorizarea Occidentului . Din mesajul transmis, poate fi re]inut: "Trebuie s= ducem terorismul islamic \n ]=rile Occidentului, un terorism care s= aib= impactul catastrofelor naturale". |nregistrarea este prezentat= ca apar]inând organiza]iei Al-Qaida. Intitulat=: "Cuceritorii New York-ului [i Washington-ului, motive [i motiva]ii", \nregistrarea este semnat= "Al-Tanzim" (organiza]ia), care pare s= fie un nou organism mediatic al re]elei, al c=rei nume este, \n limba arab=, "Tanzim al-Qaida". |nregistrarea video, o compila]ie de imagini, prezint= secven]e cu turnurile gemene din New York \n fl=c=ri dup= atentate, precum [i scurte filme realizate \n tabere de antrenament jihadiste (www.adevarul.ro). De asemenea, sunt difuzate fragmente din \nregistr=ri mai vechi cu Osama bin Laden [i adjunctul s=u, Ayman al-Zawahiri, precum [i un fragment dintr-un mesaj video al lui Mustafa Abu Al-Yazid, presupusul lider al re]elei din Afganistan. L=udându-i pe cei 19 autori ai atentatelor din 11 septembrie 2001, dintre care "15 tineri veni]i din ]ara celor dou= moschei sfinte" - aluzie la Arabia Saudit= - Osama bin Laden subliniaz= c= "prin ac]iunea lor au dat o lec]ie important= [i au demonstrat c= a lor credin]= le impune cerin]e [i le recomand= s= se sacrifice" pentru islam. JIHADUL ISLAMIC 293 }intele "legitime"

Tehnologiile moderne \n domeniul informa]iilor [i comunica]iilor joac= un rol crucial \n evolu]ia amenin]=rii reprezentate, \n ansamblul s=u, de terorismul de nuan]= fundamentalist-islamic=. |n ultima vreme, aten]ia organiza]iilor teroriste este \ndreptat= [i asupra statelor arabe de factur= laic= sau de orientare pro-occidental=, precum [i asupra celor ce au oferit sprijin SUA \n diferitele ac]iuni \ntreprinse \n lumea islamic=. }intele devin, astfel, tot mai accesibile [i vizibile (Trandafir, 2003), iar terori[tii au \nc= posibilitatea s= loveasc= aproape orice obiectiv – fie el politic, militar, comercial sau civil al ]=rilor ]int=. Din acest punct de vedere nici România nu poate fi exclus= (Talpe[, 2004). România este participant= activ= la r=zboiul global \mpotriva terorismului, iar recentele nominaliz=ri ale ]=rii noastre \n cadrul Consiliului de Securitatea al ONU (Stanciu, 2005) pot constitui motiva]ii suplimentare pentru poten]ialele ac]iuni teroriste. România a preluat pre[edin]ia "Comitetului 1518 privind Irakul", vizând vicepre[eden]ia Comitetului de sanc]iuni contra organiza]iei Al-Qaida [i talibanilor (Stanciu, 2005). Dintre demersurile \ntreprinse de c=tre organiza]iile teroriste, unul dinte cele mai recente atacuri a avut loc \n cursul lunii februarie 2007, când autorit=]ile britanice au dejucat un complot pus la cale de gruparea terorist= Al-Qaida, care viza perturbarea traficului pe internet \n Marea Britanie. Potrivit The Sunday Times, dac= planul ar fi reu[it, s-ar fi produs un adev=rat haos \n cadrul companiilor [i la bursa londonez=. |n cadrul unor perchezi]ii, Scotland Yard a confiscat arhive informatice cu fotografii care ar=tau c= terori[ti ar fi putut viza un nod de comunica]ii internet de \nalt= securitate, din Londra, care f=cuse obiectul unor intense cercet=ri din partea unor suspec]i. Ace[tia vizau sediul central al companiei Telehouse Europe, unde se afl= un alt nod important care g=zduie[te zeci de servere. Opera]iunea a determinat reac]ii imediate din partea autorit=]ilor, \nfiin]ându-se Centrul pentru Protec]ia Infrastructurilor Na]ionale, obiectivul s=u fiind acela de a proteja de atentate instala]iile-cheie, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

294 precum centralele nucleare [i centrele de furnizare a gazelor naturale [i petrolului. De re]inut este [i faptul c= exper]ii \n securitate sus]in c= acest nou complot reflect= capacitatea re]elei Al-Qaida [i a altor grup=ri teroriste de a-[i modifica, \n mod constant, strategia de atac. O alt= posibil= ]int=, al=turi de sistemul de s=n=tate, transportul aerian sau sistemele de distribuire a combustibililor, este marcat= [i de platforma energetic= a Rusiei, ceea ce ar putea cauza o pan= de curent extins=. Riscurile sunt prezente cu atât mai mult, cu cât este cunoscut c= [i Rusia a trecut prin mai multe perioade critice. |n octombrie 2002, rebelii ceceni au luat 850 de ostatici \ntr-un teatru din Moscova, atacul fiind soldat cu 117 victime. |n septembrie 2004, un num=r de 331 de persoane, dintre care mai mult de jum=tate erau copii, au fost ucise \ntr-un atentat asupra [colii din Beslan. Pornind de la acestea, se poate aprecia c= internetul reprezint= o multiplicare de for]= pentru grup=rile teroriste, fiind [i un mijloc de comunicare excep]ional, o baz= de informa]ii u[or de utilizat [i un mediu de supraveghere f=r= pericol a ]intelor atentatelor teroriste. Cercet=rile Congresului American au relevat c= inamicul poate s= compromit= orice sistem de date la nivel guvernamental, legat de Internet. Fostul [ef al Direc]iei Speciale a FBI pentru infrac]iunile informatice, expertul Jim Seattle, f=cea cunoscut c= ar putea, cu zece hackeri selecta]i, s= \ngenuncheze America, \n 90 zile (Documentar UNAp, 2005). Dezvolt=rile tehnologice, schimb=rile sociale, transform=rile statale, regionale [i mondiale, precum [i dinamica centrelor de greutate ale puterii pe mapamond, sunt reflectate din ce \n ce mai mult de terorism. |n noul context, tacticile grup=rilor teroriste se adapteaz= vulnerabilit=]ilor societ=]ii moderne, sporind situa]iile de risc.

Mass-media [i tabuul violen]ei

Terorismul [i mass-media se afl= \ntr-o rela]ie pe cât de complex=, pe atât de evident=. Aceasta este determinat= de o ne\ncredere reciproc= ce se \ntretaie cu o nevoie reciproc=: terorismul are nevoie de publicitate, iar media are nevoie de audien]=. Logicile interne ambelor entit=]i dau na[tere unei situa]ii \n care fiecare r=spunde cel mai

bine [i cel mai eficient nevoilor celuilalt (Septar, 2006). Pentru a \n]elege JIHADUL ISLAMIC 295 evolu]ia conceptului mass-media, se impune s= definim ce \nseamn= comunicarea de mas=. Defini]ia dominant= este centrat= pe asocierea dintre procesele comunic=rii [i audien]a de mas=. Tensiunea gramatical= dintre termenul mas= [i cel media, [i efortul pe care \l presupune utilizarea lui ca defectiv de plural, este [i mai evident= atunci când vedem c= \n limba englez= (de unde provine termenul) se folose[te \n forma de mass- media (Stoica, 2008). |nainte de toate, mass-media este un produs exclusiv al tehnologiz=rii societ=]ilor umane, fiind un termen compozit: "mass" (engl.) mas= [i "media" (lat. pluralul de la "medium"). Elementul stabil al definirii termenului \l reprezint= multiplicarea mesajului la scar= industrial=, rezultat fiind cartea \n toate formele ei. Al=turi de acestea, \n audiovizual avem radioul, televiziunea, filmul (la care se adaug= diferite forme ale industriilor culturale, precum discul sau casetele, DVD-ul etc.). care dau sens a[a-numitelor "media clasice". Spre deosebire de acestea, noile media sunt \n direct= leg=tur= cu introducerea la scar= cvasi-planetar= a sateli]ilor de telecomunica]ii [i a computerului. O serie \ntreag= de termeni - realit=]i tehnologice compun noile media, internetul, o formul= hibrid= de comunicare interpersonal= (aproximativ asem=n=tor telefonului, de pild=) [i comunicare \n mas=, telefonul celular, decodoare, PC-uri (personal computers), fibra optic=, televiziune/radio direct prin satelit, fiind tot atât de prezente, precum CD- ROM, teletext [i videotex. |ntr-o accep]iune simplificat= media poate fi apreciat drept canalul fizic (medium) prin care este transmis mesajul, de la telegraf [i telefon, la fax, telefax, dar [i radio, televiziune, suport tip=rit (Rotaru, 2007). Din aceast= perspectiv=, mass-media \nseamn= o dubl= rela]ie: \ntre mecanismele [i tehnologiile reproducerii informa]iilor [i \ntre sensurile, formele [i con]inutul mesajelor. |n]eleas= drept totalitatea instrumentelor prin care se \ntemeiaz= comunicarea, media face ca r=zboiul terorist [i r=zboiul \mpotriva Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

296 terorismului s= se duc= \n v=zul lumii (V=duva, 2007). Faptul nu este, \ns=, \ntotdeauna benefic. Rolul mass-media \n problematica terorismului este unul pe cât de important, pe atât de controversat. |n acest context, consider=m c= rolul mass-media trebuie analizat ]inând cont, cel pu]in, de urm=toarele elemente, [i anume: fazele derul=rii unui eveniment terorist; independen]a/simpatia (apartenen]a) mijloacelor de informare \n mas= la un anumit curent de opinie; impactul mediatic pe care \l au ac]iunile teroriste [i ripostele contrateroriste (Stanciu, 2005). De cele mai multe ori, \n lipsa publicit=]ii, actele teroriste nu au niciun rezultat (Delcea, 2006). Prin urmare, mass-media constituie un instrument extrem de util terori[tilor pentru a-[i face cunoscute ideologiile [i scopurile. Astfel, rela]ia dintre mass-media [i terorism se bazeaz= pe tabuul violen]ei, teama, sentimentul de nesiguran]=; pe de alt= parte, pe legitimitatea spectacolului, preluat de mijloacele de comunicare specifice func]ion=rii societ=]ilor democratice (Garcia - Morrou, 2005). Potrivit [i cercet=torilor Ganor; Erlich; Shay (2002) din cadrul The International Policy Institute for Counter - Terorism (ICT) demersurile atentatelor teroriste fac apel la mass-media, cu scopul declarat al mediatiz=rii propriilor ac]iuni. Acest lucru este evident, cu atât mai mult, cu cât terorismul nu poate determina apari]ia unei st=ri de team= decât printr-o sus]inut= campanie de utilizare a violen]ei (Bu[, 2005). Prin sugestia unei amenin]=ri poate avea loc un transfer de informa]ii. Astfel, teama de a nu se \ntâmpla ceva grav creeaz= panic=, iar aceasta direc]ioneaz= comportamentul (Delcea, 2006). Progresul tehnologiei din acest domeniu face ca difuzarea s= se realizeze rapid [i pe scar= larg=, mesajul fiind adus la cuno[tin]a a milioane de oameni din lumea \ntreag= (Stanciu, 2005). Accesul facil al membrilor societ=]ii la mass-media [i \ncrederea din ce \n ce mai mare \n acest instrument fac impactul psihologic mult mai conving=tor. Influen]a acesteia se exercit= nu numai asupra opiniei publice, ci [i asupra ac]iunilor guvernului [i asupra grup=rilor angajate \n atentate teroriste. Pentru a-[i \ndeplini unul din obiectivele ac]iunii - influen]area unui public larg - terori[tii pot exploata la maximum publicitatea, chiar dac= mass-media relateaz= cazurile când un terorist \[i rateaz= ]inta sau o bomb= nu a explodat. Un astfel de eveniment va atrage, desigur, aten]ia auditoriului asupra cauzei teroriste (Stanciu, 2005). JIHADUL ISLAMIC 297 Din perspectiva terori[tilor, publicitatea prin mass-media este un element determinant pentru succesul unui act terorist. Margaret Thatcher (Pânzaru, 2003) afirmase, la un moment dat, c= "publicitatea este oxigenul terorismului". Acoperirea mediatic= poate avea [i efecte negative asupra organiza]iilor teroriste, deoarece prea mult= mediatizare poate supra\nc=rca emo]ional poten]ialii simpatizan]i sau poate avea efecte diferite, chiar contrare asupra unor segmente ale auditoriului, cum ar fi concentrarea pe metoda terorist= folosit= [i nu pe mesajul politic, religios sau ideologic al autorilor (Stanciu, 2005). Virulen]a terorismului religios, imaginile terifiante, apocaliptice de dup= atentate [i disponibilitatea relativ= a armelor de distrugere \n mas=, pot sugera c= pentru organiza]iile teroriste, de multe ori, cel mai important lucru este provocarea de victime [i distrugeri maximale, chiar dac= terorismul urm=re[te, \n mod paradoxal, ca o mul]ime cât mai mare de oameni s= priveasc=, nu s= moar= (Marret, 2002, dup= Stanciu, 2005). Terorismul contemporan r=mâne un fenomen indisociabil de comunicarea de mas=, "era spectacolului fiind [i era terorismului" (Wieviorka; D. Wolton; 1987). Un studiu elaborat de Rand Corporation, din S.U.A. (1974) ar=ta c= "terori[tii urm=resc s= fie privi]i de cât mai mult= lume, s= fie asculta]i, terorismul fiind publicitate, teatru". Terori[tii caut= s= ob]in= o \n]elegere favorabil= a cauzelor [i chiar a actelor lor. Ei cred c= publicul are nevoie de ajutor pentru a \n]elege cauza lor, iar violen]a terorist= este singura modalitate de ac]iune \mpotriva "for]elor r=ului", reprezentate de cele mai multe ori prin institu]iile statului. |n acest sens, rela]iile cu presa sunt extrem de importante [i poten]ate. Pentru a ob]ine simpatia maselor, organiza]iile teroriste recurg la infiltrarea unor agen]i de influen]= \n pres= sau chiar la \nfiin]area unor organiza]ii de [tiri, exemplu \n acest sens fiind studioul de televiziune al Hezbollah-ului, Al Manar, (http://www.bbb.co.uk/ terorism) din Haret Hreik (Liban). Din punctul de vedere al institu]iilor statului (guvern, armat=, poli]ie, structuri antiteroriste), acestea caut= \n]elegerea, cooperarea [i loialitate din partea mass-media \n eforturile de limitare a nocivit=]ii terorismului asupra societ=]ii [i \n eforturile de pedepsire [i arestare a celor responsabili de acte teroriste. Atunci când relateaz= despre Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

298 incidente teroriste, mass-media doresc transmiterea \n timp real a informa]iilor libertate \n expunerea subiectului, f=r= a se lovi de restric]ii sau cenzur=. Radioul, televiziunea, comunica]iile digitale via satelit, magistralele informatice tip internet [i, nu \n ultimul rând, presa scris= permit un acces aproape instantaneu la informa]ii vitale pentru terori[ti, precum la o audien]= mondial= nemijlocit= (Madotto, 2005). De cele mai multe ori, pentru a transmite un mesaj, site-urile teroriste apeleaz= la imagistica [i simbolurile victimiz=rii, dirijând adev=rate spectacole emo]ionale, sus]inute de imagini cu pistoale- mitralier= AK 47, cu]ite sau de secven]ele din timpul pr=bu[irii celor dou= turnuri gemene, la 11 septembrie 2001. De altfel, interviurile lui Osama bin Laden de la CNN, Time sau Newsweek au circulat \n toat= lumea. Fiecare grup terorist posed= un stil [i o etichet= personale. De exemplu, revendicarea atentatelor - prin telefoane anonime la redac]ia unui cotidian sau agen]ii de pres= - reprezint= un semn de identificare (Gogoa[=, 2007). Ceea ce ajunge la public nu este adesea decât un slogan, un cuvânt sau o sigl= mai mult sau mai pu]in explicat= (I.R.A., E.T.A., G.I.A., M.R.T.A.), un simbol sau un drapel, care sunt tot atâtea m=rci de recunoa[tere. Urm=rind atentatele de la World Trade Center ([i cel din 1993, [i cel din 2001), de la ambasadele americane din Kenya [i Tanzania (2000), de la Pentagon – Washington, New York (2001), se poate observa predilec]ia terori[tilor pentru cl=dirile publice [i prin specificul lor, mijloacele mass-media realizeaz= cu ajutorul imaginii [i limbajului, schimburile de semne [i simboluri, ajungând la domeniul valorilor. {i spa]iul românesc \n care s-au desf=[urat evenimentele din decembrie 1989 revendic= mai multe dimensiuni pentru a reu[i s= cuprind= toate meandrele [i jocurile de culise ale ac]iunilor teroriste. S-a vorbit mult de fenomenul terorist al acelei perioade, dar primele cuvinte folosite au fost cele ale, de acum celebrului, Teodor Brate[ care anun]a \n direct la TVR pe 22 decembrie 1989, \n jurul orei 15.45, "atacuri teroriste asupra sediului televiziunii". Abia rostit [i mediatizat termenul de terorism a fost JIHADUL ISLAMIC 299 \nso]it de mai multe interpret=ri, acesta devenind la limit= difuz, dar care \n rândul popula]iei [i-a l=sat amprenta. Situa]ia nu este singular=, din p=cate. |n anii '70 - '80 când Organiza]ia pentru Eliberarea Palestinei a ini]iat deturn=ri pe liniile aeriene interna]ionale, media a portretizat aceste ac]iuni ca fiind de tipic islamic, chiar dac= prin aceste ac]iuni se urm=rea un obiectiv politic [i nu unul religios. Când bombardamentele sinuciga[e organizate de [ii]i \n anii '80, au cauzat atât de multe distrugeri \n Liban [i \n regiunea Golfului, media din Vest a portretizat aceste ac]iuni ca fiind parte a Islamului, deci este bine cunoscut c= a[a cum "Organiza]ia pentru Eliberarea Palestinei" nu a fost niciodat= o organiza]ie islamic=, nici [ii]ii, \n acord cu Islamul, nu fac parte din acesta, doctrina lor fiind diferit= de doctrina pur islamic=, f=r= a spune prin aceasta c=, dac= discut=m la nivel individual, cineva care este [iit este automat necredincios. Cu ani \n urm=, când a avut loc nefericitul eveniment din Oklahoma City, ziarul "Today" [i-a asumat acela[i tip de atitudine publicând o fotografie care \nf=]i[a un pompier ]inând un copil mort \n bra]e, cu un titlu surprinz=tor: "In the name of Islam" ("|n numele Islamului"). Desigur, timpul a demonstrat c= aceast= prezum]ie a fost fals=, [i [tim cu to]ii c= Timothy McVeigh a fost pedepsit pentru fapta sa. Faptul c= Timothy McVeigh a pus la cale atentatul de la Oklahoma City, nu \nseamn= c= religia cre[tin= l-a \mpins s= fac= aceasta sau ar fi f=cut- o \n numele cre[tinismului care \]i cere s= \ntorci [i cel=lalt obraz. Uciderea credincio[ilor musulmani \n timpul rug=ciunii \n Hebron, \n Moscheea lui Avraam, de c=tre Dr. Goldstein, nu ne duce cu gândul c= religia iudaic= l-ar fi \ndrept=]it s= fac= aceasta sau ar fi f=cut-o \n numele acestei religii (Septar, 2006).

O fotografie spune cât o mie de cuvinte

Atentatele teroriste de la 11 septembrie reprezint= un subiect de anvergur= mondial=. "Nimic nu l-a convins mai bine pe contribuabilul american s= scoat= din buzunar cu 15% mai mul]i bani pentru siguran]a \n spa]iul public decât imaginea blocurilor WTC pr=bu[ite la 11 septembrie 2001" (Harsan, 2005). Este cunoscut deja c= mesajul terorist, preluat [i amplificat de mass-media, fie c= vorbim de corpora]iile media de tip CNN sau de sursele de informare de tipul Ha Retz, Al Jazeera sau The Ierusalim Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

300 Raport, a destabilizat opinia public= cu atât mai mult cu cât ]inta atacului terorist era reprezentat= de simboluri, de tipul: Casa Alb=, Statuia Libert=]ii sau World Trade Center etc.

Cu toate acestea, ca orice eveniment cu impact major, atacurile au fost supuse dezbaterilor [i suspiciunilor, existând ipoteze c=, \n realitate, "atentatele" nu au fost altceva decât o manipulare, o diversiunea pus= la cale de guvernul american pentru a avea un motiv de \ncepere a r=zboiului \mpotriva lumii arabe. |n sprijinul acestei ipoteze au fost aduse chiar imaginile difuzate \n \ntreaga lume de reporterii prezen]i la locul dezastrului (Badi]=, 2007). Astfel de dovezi au circulat pe internet, existând argumente solide \mpotriva ipotezei "atentatelor". Cu toate acestea, atât timp cât nu se poate demonstra cu certitudine c= nu gruparea Al-Qaida se afl= \n umbra acestei tragedii, imaginile r=mân \n con[tiin]a poporului american care sus]in, \n continuare, r=zboiul \mpotriva terorismului. |n unele analize ale fenomenului terorist, ini]iate de c=tre Departamenul de Stat al SUA, este eviden]iat= teoria conform c=reia evenimentele de la 11 septembrie 2001 au fost \n mod special astfel proiectate, pentru a-[i asigura miliarde de telespectatori ai unor imagini care s= simbolizeze vulnerabilitatea Statelor Unite [i s= mediatizeze cauza Al-Qaeda (Stanciu, 2005). JIHADUL ISLAMIC 301 De la emo]ie la con[tiin]=

|nc=rc=tura emo]ional= a unei imagini este cu mult mai mare decât a frazei care o descrie. Succesul imaginilor const= \n faptul c= se adreseaz= \n special sentimentelor, a[a cum am ar=tat c= trebuie, pentru ca manipularea s= fie mai eficace. Informa]ia vizual= nu are nevoie s= treac= prin creier pentru a afecta emo]iile. Dac= citim "feti]a e plin= de sânge", nu suntem la fel de emo]iona]i ca atunci când vedem o feti]= plin= de sânge (B=di]=, 2007). Impactul este cu atât mai puternic, cu cât imaginile se adreseaz= oricui, indiferent de nivelul de preg=tire, ne]inând seama de bariere precum limb= sau cultur=. Imaginea, \n orice form=, este u[or de perceput, de descifrat [i de \n]eles. Dar ceea ce face imaginea [i mai mult un subiect al manipul=rii este faptul c=, prin \ns=[i natura ei, se preteaz= la manipulare, cu atât mai mult cu cât "creierul omului modern saliveaz= la imagini. {i nu la orice fel de imagini, ci la imagini care \i manipuleaz= con[tiin]a, la cele care \i anihileaz= personalitatea" (Danilov, 2006). Potrivit analistului media Daniel Kimmage, de la Radio Europa Liber=/Radio Libertatea, re]eaua propagandistic= pune accent pe embleme ("Frankfurter Allgemeine Zeitung", mai 2008). Toate grup=rile teroriste reunite \n "Frontul Media Islamic Global", \n "Ecoul Centrului Media al Jihadului" sau \n "Institutul Media al S=biilor Ascu]ite" \[i autentific= materialele prin simboluri [i sloganuri proprii. Mesajele video propagandistice ale grup=rii jihadiste "Statul Islamik Irak", aliata re]elei Al-Qaida [i cunoscut= [i sub numele "Al-Qaida \n Mesopotamia“, se num=r= printre cele mai subtile ale genului. Cu toate acestea, mesajul este simplu: \n r=zboiul asimetric \mpotriva celor pe care "r=zboinicii lui Allah" \i consider= "crucia]i, evrei [i necredincio[i", terori[tii pot ucide [i distruge cu cheltuieli mici.

Vocea Califatului

|n mediul virtual al Internetului, ideea califatului global [i a aplic=rii legii musulmane sharia a dep=[it frontierele statelor na]ionale, de la Arabia Saudit= [i pân= \n Olanda (Muscalagiu, 2008). Consecin]a acestui fenomen este cre[terea num=rului extremi[tilor islami[ti – circa 13 milioane de musulmani consider= atacurile cu bomb=, sau alte acte de terorism drept o form= legitim= de lupt=, iar 130 de milioane de musulmani Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

302 \l sus]in pe Osama bin Laden, nu neap=rat [i metodele acestuia. Sub aspectul proximit=]ii temporale (Toma, 2006), ce constituie o component= sine qua non a [tirii de senza]ie, terorismul ofer= pentru media un material de lucru de valoare incalculabil=. Dintre revistele care includ materiale cu caracter mai general despre Jihad, Al Fath (Victoria

prin Jihad) [i Sawt al-Qawqaz (Vocea Caucazului) ultima fiind preocupat=, \n principal, de evenimentele din Cecenia, sunt cele mai cunoscute. Re]eaua Al-Qaida a publicat pe internet prima edi]ie a jurnalului s=u s=pt=mânal de [tiri, Sout Al Khalifa (Vocea Califatului), care are ca scop contracararea "minciunilor [i a propagandei" anti-Al-Qaida, difuzate de principalele posturi de televiziune interna]ionale [i arabe, precum CNN [i Al Jazeera. Simbolismul utilizat, doar [i prin imaginea lui Osama bin Laden ]inând \n mân= un AK- 47, este cel al unei lumi musulmane care lupt= \mpotriva atacului "necredincio[ilor", pentru ap=rarea fundamentalismului Islamic [i, \n special, a "cauzei arabe".

|n curând, prin voia lui Allah

Nu lipsit de semnifica]ie este [i mesajul video produs de compania As-Sahab [i postat, \n 5 august 2007, pe site-ul www.lauramansfield.com, difuzat ulterior de Al Jazeera. Apari]ia mesajului a fost prefa]at= \n data de 1 august 2007 de un alt material intitulat "A[tepta]i marea surpriz=". Reluat de mai multe ori, acesta se \ncheie cu sloganul: "\n curând, prin voia lui Allah". JIHADUL ISLAMIC 303 Cuprinzând imagini trucate ale pre[edintelui SUA, George W. Bush, [i ale pre[edintelui pakistanez, Pervez Musharraf, suprapuse peste cele ale lui Osama bin Laden, Ayman Al-Zawahiri [i Adam Gadahhan, cunoscut \n mediile jihadiste drept Azzam Americanul, mesajul este structurat \n trei p=r]i distincte, realizate cu mijloace tehnice specifice, \n scopul asigur=rii unei recept=ri largi a ideilor transmise. |n prima parte, sub forma unui film de desene animate, a fost prezentat atacul din luna martie asupra unui mijloc de transport al Ambasadei americane de la Karachi, Pakistan. Soldat cu patru victime, printre care [i diplomatul american David Foy, atentatul a fost cauzat de ciocnirea unei ma[ini-capcan= cu atutovehiculul oficial. |n reproducerea animat= apare un autoturism de culoare alb=, care iese cu spatele dintr-o parcare, intrând \n ma[ina cu steaguri americane pe capot=. Accentul pus de realizatori cade pe testamentul atentatorului sinuciga[, care incrimineaz= "degradarea moral=", sus]inut= de ambasadele statelor occidentale. Partea a doua con]ine amenin]=rile lansate de Azzam Americanul, \n numele re]elei Al-Qaida, la adresa SUA [i a alia]ilor crucia]i ai acestora. Transmis \n limba englez=, \nso]it [i de o traducere \n limba arab=, mesajul are ca finalitate justificarea unor atentate \mpotriva ambasadelor [i consulatelor americane. Ultima parte a \nregistr=rii video con]ine amenin]=ri directe \mpotriva unor ]=ri precum Israel, India sau Federa]ia Rus=, pe fondul unui colaj cu imagini ale atentatelor cu bomb= de la Ambasadele americane din Kenya [i Tanzania, din 1998, ale atacurilor de la 11 septembrie de la World Trade Center, ale celor din Madrid, din anul 2003, [i de la Londra, din 2005. |nregistarea se \nscrie \n rândul materialelor propagandistice de sus]inere a ac]iunilor jihadiste, reconfirmând, pe fundalul unor imagini cu solda]i americani \n Afganistan [i Irak, dar [i al unor moschei distruse, rolul Al-Qaida de "lider al luptei \mpotriva for]elor cruciate".

Juc=tori pe scena media

Un grup care, de mult timp, nu \[i mai ascunde identitatea [i inten]iile este Hizb ut-Tahrir, care utilizeaz= [ase site-uri primare web cu baza \n SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda [i Pakistan pentru a atrage voluntari care s= lupte \n Irak. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

304 |n Germania [i \n alte câteva state, grupul a fost interzis din cauza punctelor de vedere extremiste, iar \n Rusia este considerat organiza]ie terorist=. Dintre organiza]iile teroriste sus]inute de Al-Qaida, Gruparea Abu Sayyaf (Purt=toarea de sabie), Organiza]ia Islamic= Jihad - Brig=zile Al Aqsa, Grupul Islamic Armat, Harakat-ul Ansar, Jihadul Islamic Egiptean, Organiza]ia Separatist= Basc= ETA [i chiar Secta Aum Sinrike sunt doar câteva dintre cele ale c=ror ac]iuni au suscitat aten]ia consumatorilor de mass-media. Chiar [i \n aceste condi]ii, potrivit unor surse deschise de documentare (Patterns of Global Terrorism, \n Terrorist Group Profiles, Departamentul de Stat al SUA, 2006 apud Hlihor, C.; http:// web.nps.navy.mil/library), o serie de organiza]ii teroriste fac "brandul" Al- Qaida din ce \n ce mai prezent [i \n spa]iul virtual.

"Brandul" Al-Qaida

|n universul consumist orice ac]iune uman= poate deveni un brand. Prin reverberarea continu= [i asurzitoare de c=tre comunica]iile ce ne covâr[esc via]a, se \ndepline[te marea parte a opera]iunilor de promovare. Restul este scenariu, dup= ce s-a evaluat ce [i cât anume se poate ob]ine. Vorbind de terorism ca marf=, pentru reprezentan]ii acestor grup=ri important este s= li se contureze prezen]a prin publicitate [i s= li se identifice justificarea cheltuielilor prin profit. Chiar [i ororile pot deveni branduri, iar multe chiar au devenit. Organiza]ia Al-Qaida este deja o marc= publicitar= radical= [i omniprezent= (Harsan, 2005). Gra]ie internetului, a devenit un brand global (Peter Taylor, redactor BBC, 2006). |nfiin]at= \n 1988, de c=tre militantul saudit Osama bin Laden, organiza]ia Al-Qaida folose[te o re]ea interna]ional= ramificat= pentru a men]ine contactul \ntre extremi[tii musulmani din diverse ]=ri. De]inând mijloace tehnice avansate, se afl= permanent \n leg=tur= cu un num=r imens de adep]i din lumea arab=, dar [i din Europa, Asia, Statele Unite [i Canada. Al-Qaida câ[tig= tot mai mult= influen]= prin intermediul spa]iului virtual al Internetului, de[i serviciile de informa]ii americane \l consider= pe liderul acesteia Osama bin Laden "un fugar \ntr-o pe[ter=, f=r= putere \n afara casetelor video" (Washington Times, 2007). Afirma]ia este contrazis= \ns= de realitatea spa]iului virtual, \n care peste 6000 de site- uri ale re]elei Al-Qaida permit organiza]iei s= recruteze militan]i, s= JIHADUL ISLAMIC 305 comploteze [i s=-[i planifice ac]iunile \n condi]ii de impunitate aproape total=. Organiza]ia \ncearc= s= transforme grup=rile islamice existente \n organiza]ii extremiste [i s= creeze astfel de grup=ri acolo unde nu exist=. Sus]ine ideea distrugerii Statelor Unite, v=zute ca principal obstacol \n reforma societ=]ilor musulmane. De asemenea, sprijin= lupt=torii musulmani din Afganistan, Algeria, Bosnia, Cecenia, Eritreea, Kosovo, Pakistan, Somalia, Tadjikistan [i Yemen. Obiectivul principal al organiza]iei este r=sturnarea guvernelor unor state musulmane, considerate a fi corupte [i eretice [i \nlocuirea lor cu guverne islamice care s= respecte Sharia. Al-Qaida are o atitudine profund anti-occidental=, percepând Statele Unite ca fiind cel mai mare du[man al Islamului. |n acest sens, Osama bin Laden a emis trei decrete religioase Fatwa prin care \ndeamn= musulmanii s= ridice armele \mpotriva SUA. Valen]ele Al-Qaida care semnificau coordonare organiza]ional= [i strategic= \ntre diferite re]ele teroriste sunt preponderent angajate [i \n mediul virtual, mesajele liderilor Osama bin Laden, Ayman Al-Zawahiri [i Abdullah Azzam fiind de nenum=rate ori o surs= de inspira]ie ideologic= pentru adep]ii din \ntreaga lume (Documentar UNAp, 2007). Potrivit postului de televiziune britanic BBC World, \n zilele12-14 ianuarie 2004, a fost emis= o declara]ie, despre care se presupune c= apar]ine organiza]iei Al-Qaida, \n care se preciza faptul c= "a \nceput num=r=toarea invers= pân= la atacarea SUA. |n cazul \n care SUA [i statele aliate nu se retrag din Irak, Afganistan [i celelalte state islamice, organiza]ia va ordona asasinarea liderilor americani [i a celor care \i sprijin=".

Al-Shahab Video Production

Produc]iile mass-media Al-Qaida poart= marca Al-Shahab Media Foundation, despre care se crede c= ar ac]iona, cu mijloacele specifice, tot \n mun]ii pashtunilor afgano-pakistanezi talibaniza]i. Ap=rut= \n 2000, Al Shahab a depins de televiziuni precum Al-Jazzeera, pentru difuzarea \nregistr=rilor sale video (Documentar BSIJ, 2007). Pe internet nu posta decât scurte spoturi. Dar a f=cut câteva salturi. |ntâi postarea de lungi \nregistr=ri direct pe internet, prin intermediul unei re]ele mondiale de web-masteri anonimi, care \i fac pierdut= urma. Apoi, a trecut de la 16 Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

306 spoturi, \n 2005, la de patru ori mai multe \n 2008. Activitatea diviziei media a re]elei Al-Qaida, as-Sahab, a devenit tot mai sofisticat= \n ultimii ani, aceasta difuzând 97 de mesaje audio [i video electronice \n 2007, fa]= de numai [ase \n 2002. Traducerea se face deja \n câteva limbi. Nu \n ultimul rând, performant= este viteza de reac]ie: strategul al-Zawahiri a comentat asaltul armatei pakistaneze asupra Moscheii Ro[ii din Islamabad, chiar a doua zi dup= eveniment. |n acest context, potrivit surselor deschise de informare (SRI, mai 2008), Departamentul media al "Al-Qaida", "As-Sahab", a transmis dou= mesaje audio din partea conduc=torului re]elei, Osama bin Laden, la 16.05.2008 ("Cauzele conflic- tului la cea de-a 60-a aniver- sare a instaur=rii ocupa]iei de c=tre statul Israel") [i, respectiv, la 18.05.2008 ("Mesaj la adresa na]iunii musulmane"). Primul mesaj a fost adresat popoarelor vestice, \n contextul celebr=rii a 60 de ani de la \nfiin]area statului israelian [i al finaliz=rii vizitei oficiale efectuate de pre[edintele SUA, George W. Bush, \n Israel, \n intervalul 14-16.05.2008. Liderul terorist a prezentat conflictul dintre palestinieni [i israelieni drept principal= cauz= a r=zboiului dintre lumea musulman= [i statele occidentale, inclusiv a atacurilor de la 11 septembrie 2001, avertizând c= Jihadul va continua pân= la eliberarea, \n \ntregime, a Teritoriilor Palestiniene. |n cel de-al doilea mesaj, adresat comunit=]ii musulmane, Osama bin Laden a reliefat efectele devastatoare ale blocadei din Fâ[ia Gaza [i, concomitent, a reluat criticile la adresa regimurilor arabe tr=d=toare, referindu-se la Egipt [i Arabia Saudit=. |n plus, conduc=torul Al-Qaida a repro[at organiza]iei [iite libaneze Hezbollah abandonarea luptei \mpotriva Israelului, \n pofida faptului c= liderul acesteia, Hassan Nasrallah, a pretins c= gruparea de]ine suficiente resurse umane [i

financiare pentru a-i \nvinge pe israelieni. JIHADUL ISLAMIC 307 Bin Laden mai tân=r cu 20 de ani

De[i demonizeaz= [i sistemul media occidental, una dintre armele cu care lupt= Al-Qaida este imaginea, difuzat= de televiziuni [i, mai nou, prin internet. Produc=torii video care servesc re]eaua terorist= au performan]e tot mai bune, ca vitez= a \nregistr=rii apelurilor [i a calit=]ii imaginii servite adep]ilor [i inamicilor. Dup= trei ani de absen]= de pe micile ecrane, Osama bin Laden a ap=rut pe 8 septembrie 2008 \ntr-o nou= \nregistrare video postat= pe un site islamist. Ultimul spot video a fost apelul adresat electoratului american \naintea preziden]ialelor din anul 2004, dup= care a mai fost lansat un mesaj audio, \n ianuarie 2006. Mesajul c=tre adep]i [i adversari a fost c= este bine (Mihai, 2007). Fa]= de imaginea fugarului h=ituit, \n uniform= de camuflaj [i cu kala[nikov-ul al=turi, din urm= cu trei ani, cel numit "Abu Abdullah" de fra]ii jihadi[ti s-a \nf=]i[at acum cu barba neagr= [i t=iat=, cu ve[minte albe saudite [i cu pelerina crem a [eicilor sau liderilor tribali arabi.

Revista "Vârful cocoa[ei c=milei"

Organiza]ia Al-Qaida dispune [i \n Irak de un departament media propriu, care public= materialele de propagand=, declara]ii audio [i text, revendic=ri de atentate, precum [i \nregistr=ri video care \nf=]i[eaz= execu]ii deosebit de violente. Acestea sunt postate sub numele de Abu- Maysarah Al-Iraqi. Textele sunt r=spândite pe diferite pagini web jihadiste generice, produc]iile audio [i video fiind , de obicei, uploadate \n sistemele publice de file-sharing [i apoi distribuite de c=tre numeroasele website-uri jihadiste (Documentar UNAp, 2007). Al-Qaida public=, \n Irak, [i o revist= online Dhurwat Al-Sanam ("Vârful cocoa[ei c=milei") din care, \n 2006, au ap=rut trei edi]ii.

Al-Qaida \n Peninsula Arabic=

Al-Qaida \n Peninsula Arabic= (Tanzim Al-Qaida Fijazirat Al- Arab) a publicat mai multe reviste on-line, printre care SAWT AL-JIHAD (Vocea Jihadului), lansat= \n octombrie 2003, s-a concentrat asupra aspectelor ideologice ale R=zboiului Sfânt, iar Camp Al-Battar, ap=rut= \n ianuarie 2004, a ini]iat un program de instruire online a celor care doresc s= devin= jihadi[ti. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

308 Site-urile folosite de grup=rile Al-Qaida variaz= \n timp [i sunt alese \n func]ie de u[urin]a cu care se face accesul la ele, de publicul ]int= pe care-l au, de popularitatea site-ului sau de securitatea acestuia (Documentar UNAp, 2007). Trebuie men]ionat c=, din momentul \n care un material apare pe web, ini]iatorul nu mai are niciun control asupra modului sau locurilor \n care se va r=spândi, astfel \ncât apari]ia unui articol pe un website nu \nseamn=, neap=rat, c= produc=torul acestuia a ales s=-l posteze acolo. F=r= s= avem preten]ia epuiz=rii subiectului prezentat, se poate aprecia, potrivit [i surselor oferite de mass-media, c= expansiunea Al-Qaida nu mai depinde deja de liderii acesteia, ea realizându-se de la sine prin intermediul celor aproximativ un miliard de utilizatori ai internetului, care, pân= \n anul 2010, ar putea atinge cifra de dou= miliarde.

Insula Mindao [i Abu Sayyaf

Gruparea Abu Sayyaf este cea mai mic= organiza]ie islamist= care lupt= pentru crearea unui stat islamic de tip iranian \n Mindao, o insul= din sudul Filipinelor. Purt=toarea de Sabie, cum mai este cunoscut=, s-a desprins \n 1991 din Frontul Na]ional de Eliberare Moro. Fondatorul organiza]iei Abu Sayyaf [i liderul acesteia pân= \n 1998 a fost Abduragak Abubakar Janjalani. |n decembrie 1998, Janjalani a fost ucis \ntr-un schimb de focuri cu poli]ia, \n localitatea Lamitan, din Insula Basilam. De[i \[i are bazele aproape \n exclusivitate \n Insulele Sudului, Gruparea Abu Sayyaf are leg=turi cu mai multe organiza]ii fundamentaliste islamice din \ntreaga lume, inclusiv cu Al-Qaida [i liderul acesteia, Osama bin Laden, precum [i cu Ramzi Yousef, condamnat pentru organizarea atentatului cu bomb= comis \n 1993 \mpotriva complexului World Trade Center, din New York. Printre activit=]ile teroriste ale Organiza]iei Abu Sayyaf se num=r= atacurile cu bomb=, asasinatele, r=pirile [i extorc=rile de fonduri de la companii [i oameni de afaceri prosperi, atacurile cibernetice. Fondurile provenite sunt folosite pentru atingerea obiectivelor grup=rii. |n anul 1991, a avut loc primul atac terorist important comis de aceast= grupare, soldat cu doi mor]i. Anul urm=tor, militan]ii Abu Sayyaf au detonat o bomb= la docurile din ora[ul Zamboanga, fiind vizat= MV Doulous, o libr=rie interna]ional= plutitoare, patronat= de predicatori JIHADUL ISLAMIC 309 cre[tini. {apte persoane au fost r=nite. Atacuri similare cu bomb= au fost desf=[urate asupra Aeroportului din Zamboanga [i a bisericilor romano- catolice din acest ora[. |n 1993, gruparea a organizat un atac [i \mpotriva unei catedrale din Davao City, soldat cu [apte mor]i. |n aprilie 1995, Abu Sayyaf a comis un atac sângeros \mpotriva ora[ului cre[tin Ipil din Mindao. O persoan= \narmat= a deschis focul \n centrul ora[ului [i a ucis 53 de persoane, civili [i militari. Gruparea este \ns= specializat= \n r=pirea de cet=]eni str=ini. Printre mul]i al]ii, \n 1993 a fost r=pit Charles Walton, cercet=tor la Institutul de Lingvistic= \n Statele Unite, \n vârst= de 61 de ani, Walton a fost eliberat dup= 23 de zile de captivitate. Abu Sayyaf are câteva sute de membri, tineri extremi[ti islamici, dintre care mul]i au fost recruta]i din universit=]i [i licee.

Recrutare pe Youtube

Membrii grup=rii islamiste Abu Sayyaf, care ac]ioneaz= \n sudul Filipinelor [i sunt cunoscu]i ca având leg=turi cu Al-Qaida, au recurs la site-ul Youtube pentru a recruta noi membri [i a strânge fonduri, scrie AFP (www.stiri.ro). |n dou= \nregistr=ri video publicate pe site-ul american, membri ai grup=rii, care se exprim= \n limba arab=, fac apel la donatori boga]i s= le sus]in= cauza, a precizat purt=torul de cuvânt al armatei, locotenent-colonelul Bartolome Bacarro. |ntr-una dintre \nregistr=ri poate fi v=zut fondatorul grup=rii, Abdurajak Janjalani, al=turi de fratele acestuia, Khadaffy Janjalani, care au fost uci[i \n 1998 [i, respectiv, 2006. Terori[tii \[i recruteaz= noi membri din rândul celor care se convertesc la o alt= religie, folosind o \ntreag= panoplie a tehnologiei IT de ultim= genera]ie, pentru a face cât mai credibil= prezentarea mesajului lor. Ca [i site-urile comerciale care urm=resc vizitatorii pentru a ob]ine cât mai multe date despre profilul consumatorilor, organiza]iile teroriste captureaz= cât mai multe date despre utilizatorii care navigheaz= pe paginile lor de Web. Vizitatorii care acceseaz= acele site-uri [i care par cei mai interesa]i de ]elurile organiza]iei sau cei care sunt cei mai potrivi]i pentru realizarea scopurilor propuse, sunt ulterior contacta]i (www.stiri.ro). Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

310 De asemenea, persoanele care se ocup= de recrutare pot utiliza aplica]iile informatice cu caracter interactiv existente pe internet pentru a g=zdui discu]iile on-line, a[a-numitele chat-rooms sau cyber-cafe, pentru identificarea [i cooptarea publicului receptiv, \n special a tinerilor. Site-ul "alneda.com" este cunoscut drept principalul mijloc de comunicare al organiza]iei Al-Qaida, postând, \n scopul atragerii de sus]in=tori, cele mai noi declara]ii ale liderului bin Laden, precum [i imagini din r=zboiul afgan, al=turi de un colaj de [tiri interna]ionale. Institutul SIT, cu sediul la Washington-Districtul Columbia, specializat \n studiul grupurilor teroriste, care monitorizeaz= comunica]iile efectuate pe internet de organiza]ia Al-Qaida, a oferit detalii alarmante referitoare la un dispozitiv foarte evoluat, lansat \n 2003, ce serve[te la recrutarea lupt=torilor care urmau s= fie trimi[i ulterior \n Irak pentru a lupta \mpotriva trupelor americane [i a coali]iei aflate \n teatrul de opera]iuni de acolo.

Ecua]ia securit=]ii cyber-spa]iu

Conflictul dintre Estonia [i Rusia nu este singurul care a provocat ostilit=]i cibernetice. Litigiul dintre China [i Japonia pe tema c=r]ilor [colare nipone care, potrivit Beijingului, minimalizau crimele de r=zboi ale armatei imperiale japoneze a declan[at \n 2005 lansarea de atacuri via internet \n ambele sensuri (Anghel, 2007). |n Orientul Mijlociu s-a instalat un "cyberjihad" \ntre internau]ii israelieni [i palestinieni, site-urile guvernamentale israeliene fiind ]inta palestinienilor. Comisarul Frattini evoc= multe alte motive pentru punerea \n func]iune a unei re]ele de agen]ii na]ionale de lupt= contra cyberterorismului, dând drept exemple frauda [i abuzurile \n materie bancar= via internet, care au fost \n cre[tere cu 8.000% \n ultimii doi ani \n Marea Britanie. Riscurile amplific=rii cyberterorismului sunt cunoscute, organiza]iile teroriste dezvoltându-se c=tre un "model corespunz=tor erei informatice". Expertul rus \n securitatea computerelor, Valery Vasenin, pre[edinte al Departamentului de Securitate a Computerelor din cadrul Institutului pentru Informa]ii despre Probleme de Securitate (IISP) de la Universitatea de Stat din Moscova, consider= c= terori[tii ar putea \ncerca s= atace infrastructura ]=rii pe cale electronic= (www.computer world), JIHADUL ISLAMIC 311 "astfel \ncât aceasta va fi, probabil, cea mai semnificativ= problem= ce o vom putea \ntâmpina \n urm=torii ani". Interesul acestora este direc]ionat mai mult c=tre "construirea de matrici de grup=ri interna]ionale conectate prin internet, decât spre \nfiin]area de organiza]ii de sine-st=t=toare", ac]iunile urmând s= se desf=[oare \ntr-o form= descentralizat=, de tip multicanal sau re]ea. (MIRA, 2007). Situa]ia \n sine este evident= cu atât mai mult, cu cât este [tiut c=, mod tradi]ional, Al-Qaida opereaz= ca o structur= orizontal= informal=, compus= din peste 24 de organiza]ii teroriste. Dup= 2001, ca o reac]ie la campania interna]ional= \mpotriva terorismului, condus= de Statele Unite ale Americii, Al-Qaida a stabilit leg=turi virtuale cu grupuri indigene din toat= lumea. Ca o adev=rat= organiza]ie terorist= transna]ional=, re]eaua lui bin Laden s-a extins dincolo de aria tradi]ional=: Orientul Mijlociu, Europa de Vest, America de Nord, Asia de Sud. |n prezent, Al-Qaida are leg=turi cu organiza]ii similare din Filipine, Indonezia, Singapore, Brazilia, Argentina, Paraguay, Somalia, Sudan, Africa de Sud. Acordând semnifica]ia cuvenit= acestor date, putem s= realiz=m c= acestea reprezint= un motiv \n plus pentru care terori[tii trebuie priva]i, pe cât posibil, de oportunit=]ile oferite de internet pentru a comunica [i pentru a r=spândi expertiza tehnic= legat= de terorism (The European Union Counter - Terrorism Strategy, 1446 05 REV). Astfel, una dintre priorit=]ile-cheie pentru Prevenire \n Strategia de Contraterorism a Uniunii Europene este s= dezvolte abord=ri comune pentru identificarea [i stoparea problemelor ce ]in de comportament, \n special proasta utilizare a internetului (The European Union Counter - Terrorism Strategy, 1446 05 REV 4). Dup= cum se poate constata, internetului, ca mijloc de informare [i de diminuare a r=ului psihologic, asupra c=ruia organiza]iile teroriste ]intesc s=-l creeze prin intermediul atacurilor teroriste (Rosenberg, 2006), \i revine un rol din ce \n ce mai important. Pe acest cadru de manifestare, initia]ive pentru prevenirea [i combaterea r=zboiului cibernetic sunt cunoscute [i la nivelul SUA. Fondurile alocate pentru cercet=ri privind securitatea calculatoarelor se ridic= la peste 500 milioane USD. |n acest context, Comisia pentru Protec]ia Critic= a Infrastructurii, organizat= dintr-o ini]iativ= preziden]ial=, a stabilit c= institu]iile financiare, operatorii telefonici [i alte companii din sectorul privat trebuie s= colaboreze cu guvernul pentru a garanta Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

312 protec]ia SUA \mpotriva cyberterori[tilor. Cu toate acestea, viitorul pare sumbru: dac= d=m crezare previziunilor Al-Qaida (Panorama, 2006), victoria final= [i etapele de parcurs sunt prevestite pentru urm=toarele dou= decenii. Primul moment este marcat de 11 septembrie 2000. Perioada 2001 - 2003 este considerat= "trezirea", 2003 - 2006 "Descoperirea", iar 2013 - 2016 "Na[terea Califatului". Anii 2016 - 2020, anun]= "Victoria final=". Organiza]iile teroriste islamice au ar=tat ca sofisticata structur= propagandistic= pe care o de]in utilizeaz= cele mai moderne metode [i tehnici, internet [i media electronic=, ob]inând adev=rate succese prin radicalizarea tinerilor din multe comunit=]i musulmane de pe glob. Grup=ri ca Al-Qaida, Hezbollah, Hamas, Abu Nidal folosesc internetul [i noile cuceriri ale tehnologiei moderne pentru a-[i face cunoscute idealurile, pentru a recruta noi membri sau pentru planificarea [i comiterea unor atacuri teroriste. (Kramarenko, 2004). Cum poate fi comb=tut= utilizarea comunic=rii virtuale \n scopuri teroriste. Un r=spuns facil ar putea consta \n g=sirea unor metode de restric]ionare a acestei a[a zise libert=]i (Andreescu, Albu, 2008). |ns=, \n timp ce societatea trebuie s= g=seasc= modalit=]i de a lupta \mpotriva terorii, trebuie s= nu se erodeze tocmai acele calit=]i, caracteristici [i principii care au transformat-o \ntr-o realitate ce trebuie ap=rat=.

Contraatac la r=zboiul cibernetic

Temerile legate de r=zboiul cibernetic s-au accentuat pe fondul unei serii de atacuri semnificative pe plan interna]ional. |n cadrul congresului "E-Crime", desf=[urat la Londra, Suleyman Anil, responsabil cu protejarea Alian]ei Nord-Atlantice de ciberatacuri, a avertizat c= organiza]ia trateaz= amenin]area r=zboiului cibernetic la fel de serios ca [i riscul unui atac cu rachete (Bogdan, 2007). Oficialul NATO afirma c= "exist= [i pericolul ca a[a-zise state-paria s= organizeze atacuri prin intermediul internetului \mpotriva unor ]=ri membre ale Alian]ei, spionajul on-line [i terorismul prin internet reprezentând \n momentul de fa]= unele dintre cele mai mari pericole JIHADUL ISLAMIC 313 pentru securitatea global=, dac= nu se vor lua m=suri". F=r= a se pronun]a asupra originii "ac]iunilor concertate ale cyberterorism-ului \ntreprinse pentru a paraliza un stat", Comisarul european pentru Justi]ie, Franco Frattini (2007), prezenta la Strasbourg m=suri pentru ameliorarea luptei contra cybercriminalit=]ii \n UE, dup= ce Estonia a fost victima a 128 de atacuri coordonate, reamintit ca European Network and Information Security Agency (ENISA), instalat= \n Grecia, analizeaz= \n prezent aceste evenimente cu ajutorul re]elei de care dispune. "Nu pot emite suspiciuni \naintea rezultatelor analizelor, care vor veni \n termen de dou= luni", sublinia oficialul european, precizând c=, \n cadrul definirii unei politici europene contra cybercriminalit=]ii, este vorba despre "un caz de studiu, primul pentru agen]ie. Au mai fost astfel de atacuri asupra unui minister sau a unei banci, dar niciodat= asupra unui stat". Eforturile de combatare a amenin]=rilor la adresa securit=]ii survenite prin utilizarea internetului s-au \nmul]it pe m=sura cre[terii pericolului. Dintre cele mai recente ini]iative sunt cele ce apar]in liderilor NATO, \ntruni]i la Bucure[ti cu ocazia Summit-ului din 2-4 aprilie 2008. Ace[tia au convenit asupra unei politici comune, \n ceea ce prive[te ap=rarea informatic=, dar [i asupra Autorit=]ii de Gestionare a Ap=r=rii Informatice (CDMA), care va coordona reac]iile "politice [i tehnice" la atacurile informatice. Sunt cunoscute preocup=rile alian]ei pentru consolidarea sistemelor strategice de informa]ii \mpotriva atacurilor cibernetice. Guvernul american a luat unele m=suri menite s= asigure nivelul cyber - securit=]ii [i a capacit=]ii de combatare a atacurilor du[m=noase pe web, cu mult timp \nainte de 11 septembrie 2001, \ntre acestea fiind de amintit: cerin]a emis= \n anul 1997, prin care se solicit=, \n mod expres, personalului guvernamental s=-[i protejeze datele de pe computere, dar [i o prim= formulare a Strategiei Na]ionale pentru Cyber - securitate, din anul 2000. Puternica rezisten]= manifestat= de societatea civil= \n privin]a respect=rii libert=]ilor [i a dreptului la intimitate, dar [i slaba finan]are venit= din partea Congresului au \mpiedicat \ns= \nfiin]area unei re]ele guvernamentale de detectare a intruziunilor. Armonizarea legisla]iei interna]ionale \n societatea informa]ional= vizeaz=, \n principal: protec]ia prin drept de autor, confiden]ialitatea datelor [i a regulilor antitrust, prevenirea [i combaterea Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

314 criminalit=]ii informatice, precum [i promovarea standardelor tehnice care s= asigure intercomunicarea noilor re]ele de comunica]ii. Aceast= armonizare vine ca o cerin]= fireasc= a globaliz=rii (Consiliul Europei, Planul de ac]iune eEurope, Ministerul Comunica]iei [i Tehnologiei Informa]iei, capitolul 19 - Telecomunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, 2005). Ac]iunile nu mai sunt bine delimitate \n timp [i spa]iu, ele transcend grani]ele [i nu se mai supun strict unor legisla]ii na]ionale. Legisla]ia interna]ional= trebuie s= reglementeze cadrul conceptual [i generic, permi]ând statelor s=-[i adapteze legisla]ia la propriile nevoi [i stadii de dezvoltare ale societ=]ii. Pe plan mondial se \ncearc= deja o armonizare a legisla]iei \n acest domeniu. |ntruniri globale [i regionale (Comunitatea Economic= European=, Consiliul Europei, Na]iunile Unite, Grupul celor 8) urm=resc s= creeze un cadru legal adecvat realit=]ii sociale pentru c= marele pericol al societ=]ii informatice este neasigurarea securit=]ii informatice prin lipsa dreptului \n domeniu. La \nceputul anilor 2000 a devenit evident impactul pe care l-a avut dezvoltarea tehnologiei informa]iei [i a comunica]iilor (TIC) asupra avântului economic \nregistrat de unele ]=ri, dar \n special de SUA, fapt care a determinat recunoa[terea importan]ei sectorului TIC [i a economiei bazate pe cunoa[tere de c=tre majoritatea statelor dezvoltate din restul lumii. Astfel, \n scopul reducerii decalajului existent la momentul respectiv \ntre SUA [i UE, liderii statelor membre, reuni]i la Lisabona \n anul 2000, au adoptat o Declara]ie prin care s-au angajat s= transforme UE \n "cea mai competitiv= economie bazat= pe cunoa[tere, pân= \n anul 2010, capabil= s= sus]in= cre[terea economic= prin crearea de noi locuri de munc= [i existen]a unei coeziuni economice m=rite", lansând totodat= programul eEurope. Având \n vedere decalajul tehnologic [i nivelul diferit al veniturilor popula]iei existent \ntre ]=rile membre UE [i ]=rile candidate din ECE, acestea au adoptat separat un plan de ac]iune denumit eEurope (2001) care a reluat obiectivele de baz= ale programului eEurope [i a ad=ugat suplimentar, obiectivul de asigurare a elementelor fundamentale pentru tranzi]ia la Societatea Informa]ional=, adic= asigurarea infrastructurii necesare. Noul Plan de ac]iune pentru perioada 2006-2010, eEurope 2010 prevede ca statele Uniunii Europene s= pun= un accent deosebit pe crearea spa]iului virtual european, \n ideea asigur=rii infrastructurilor [i a JIHADUL ISLAMIC 315 serviciilor oferite de internet [i de tehnologiile informa]ionale. Prin HG nr. 1440/12 decembrie 2002 privind aprobarea Strategiei na]ionale pentru promovarea noii economii [i implementarea societ=]ii informa]ionale se statueaz= \nc= de la \nceput faptul c= "trecerea la Societatea Informa]ional= este unul din obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2001 - 2004''. Slaba dezvoltare a infrastructurii informa]ionale na]ionale a determinat ca m=surile propuse de HG nr. 1440/2002, care se suprapun cu m=surile Planului de Ac]iune eEurope, s= fie extinse [i pe perioada 2006 - 2010. Astfel, multe dintre termenele propuse s-au dovedit, cu timpul, greu de respectat, \n principal din cauza insuficien]ei resurselor financiare alocate \n acest scop, mai ales \n cazul sus]inerii reformei din administra]ia public= local= care s-a confruntat [i cu dificult=]i legate de corelarea [i interconectarea bazelor de date locale [i centrale, etap= absolut necesar= \n procesul de reducere a birocra]iei [i de cre[tere a calit=]ii serviciilor prestate de administra]ia public= din România (Consiliul Europei, Planul de ac]iune eEurope, Ministerul Comunica]iei [i Tehnologiei Informa]iei, capitolul 19 - Telecomunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, 2005). Direc]ia de ac]iune este [i pentru ]ara noastr=, una singur=, respectiv societatea informa]ional=. Poten]ialul României este semnificativ \n acest sens. Exist= o mul]ime de programe \n derulare, unele \n stadiu de cercetare, altele \n stadiu aplicativ, pentru dezvoltarea societ=]ii cunoa[terii, exemplul tinerilor cercet=tori din cadrul Universit=]ii “Alexandru Ioan Cuza“, din Ia[i, "adopta]i" de Microsoft, fiind cel mai evident.

M=suri ac]ionale post 11 septembrie 2001

Dup= atacurile de la 11 septembrie 2001, au fost luate m=suri suplimentare de \mbun=t=]ire a siguran]ei [i securit=]ii informa]iilor on-line, Departamentul Securit=]ii Na]ionale (DNS) \nfiin]ând, \n 2003, o echip= de reac]ie rapid= pentru sistemele computerizate (CERT), cu misiunea de a coordona eforturile de urgen]= \mpotiva atacurilor cibernetice. |nainte de toate, nu trebuie uitat faptul c= tratarea actelor de terorism este un exerci]iu mediatic anevoios, \ntrucât violen]a produce o situa]ie contradictorie: pe de o parte trebuie s= se relateze despre fapte, despre autorii [i, adesea despre motiva]ia lor, iar pe de alt= parte trebuie Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

316 evitat= "publicitatea" vânat= cu ardoare de cei care le revendic= prin discursului mass-media (Garcin-Marrou, 2005). Alterarea mesajelor teroriste, interceptarea pasiv= a comunica]iilor \n scopul identific=rii celulelor [i activit=]ilor acestora, piratarea programelor, dar [i \ntreruperea furniz=rii de servicii, toate acestea fac parte dintr-un program destinat combaterii clandestine de strângere a informa]iilor.

La nivel na]ional, Comanda Stategic= a SUA (STRATCOM) a jucat un rol esen]ial \n opera]iunile desf=[urate \n cyber-spa]iu pe plan global, ac]iunile sale fiind cunoscute \nc= din anul 1992. Directorul Defence Information System Agency (DISA - Agen]ia de Ap=rare a Sistemelor de Informa]ii) conduce [i Grupul Operativ Comun pentru Opera]iuni Globale, politica sa fiind centrat= pe protejarea re]elei de informa]ii militare [i dezvoltarea capacit=]ilor ofensive \n r=zboiul cibernetic \mpotriva unor poten]iali adversari. Atacul \mpotriva Estoniei, membru NATO, a stimulat eforturile multina]ionale de ap=rare \n cyber-spa]iu, speciali[tii \n informa]ii concentrându-se pe protejarea re]elelor alian]ei, \n special pe cele care sprijin= opera]iunile militare comune (Carafano, Weitz, 2008). JIHADUL ISLAMIC 317 Pericolul atacurilor informatice a ajuns [i \n aten]ia guvernului de la Londra, care urma s= anun]e crearea unui post de ministru al ciber- securit=]ii. M=suri de ap=rare au fost luate [i de administra]ia de la Washington, care a alocat un buget de 6 miliarde de dolari \nt=ririi sistemului de protec]ie \mpotriva atacurilor informatice. |n anul 2006, SUA a dat publicit=]ii Planul de Protec]ie a Infrastructurii Na]ionale (NIIP), \n care sunt detaliate strategiile de cooperare pentru sectorul public [i cel privat, cu accent pe schimbul de informa]ii [i protectia re]elelor de informa]ii. Dovada interesului pentru combaterea amenin]=rilor reprezentate de cyber-terorism vine [i din partea Na]iunilor Unite, Consiliului Europei, Shanghai Cooperation Organization, fiind ini]iate o serie de programe destinate combaterii atacurilor asupra sistemelor de informa]ii prin internet. |n acest sens, se manifest= activ [i România. Astfel, \n noua organigram= a SRI este prev=zut= o nou= structur= - Centrul Na]ional CYBERINT, menit s= previn= sau, dup= caz, s= reac]ioneze \n fa]a unor atacuri cibernetice. |n cadrul ac]iunilor de prevenire a cyber-terorismului, Agen]ia Federal= pentru Tehnologia Informa]iei din Rusia a \nfiin]at Centrul de monitorizare a resurselor informa]ionale din mediul internet pe baza portalului serviciului intern de securitate FSB (www.pravda.com) fapt ce permite o monitorizare permanent= a internetului [i mass-media.

Supravegherea on-line

|n cadrul ac]iunilor destinate prevenirii [i combaterii actelor de terorism, membri guvernului german au aprobat pe 17.04.2008 un controvesrat proiect de lege care permite poli]iei s= spioneze pe internet calculatoarele persoanelor suspectate de terorism (Documentar BSIJ, 2008). Dup= luni de tergiversare, coali]ia format= din conservatori (CDU) [i social-democra]i (SPD) a reu[it \n cele din urm= s= surmonteze conflictul dintre ministrul de interne, Wolfgang Schauble, [i cel al justi]iei, Brigitte Zypries. Chestiunea care era la originea dezacordului, autorizarea de a intra \n casa unui suspect pentru a instala pe calculatorul acestuia un program de spionare, a fost scoas= din proiect la cererea SPD. |n consecin]=, proiectul ar putea fi validat \n scurt timp [i de parlament. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

318 La sfâr[itul lunii februarie, Curtea Constitu]ional= fusese de acord cu "perchezi]iile on-line", \n caz de amenin]=ri concrete la adresa statului sau vie]ii unor persoane. Aceste m=suri, care vor permite anchetatorilor s= vad= de la distan]= con]inutul calculatorului unei persoane suspectate de terorism, trebuie aprobate de judec=tori, a mai decis Curtea. Dac= privesc via]a privat= a suspec]ilor, datele culese nu pot fi folosite \n niciun fel (www.adevarul.ro).

Potrivit cotidianului “Die Welt“, Poli]ia Criminal= german= (BKA) ar primi dreptul s= instaleze microfoane [i mici camere de luat vederi pentru a preveni atentate teroriste. Poli]ia german= poate instala camere de luat vederi \n casele suspec]ilor de terorism. Pân= \n prezent, inviolabilitatea locuin]ei [i confiden]ialitatea discu]iilor private nu puteau fi subiectul unor astfel de decizii politice, aminte[te publica]ia german=.

Control la internet

|ntrucât criminalitatea informatic= \n sens larg este [i o provocare interna]ional= major=, iar reglement=rile juridice privind acest domeniu difer= de la o ]ar= la alta, impunându-se astfel existen]a unui cadru legal la nivel interna]ional, la 23 noiembrie 2001 a fost adoptat= la Budapesta, Conven]ia Consiliului Europei privind Criminalitatea Informatic= (Andreescu, Albu, 2008). Intrat= \n vigoare \n anul 2004, Conven]ia este primul instrument juridic interna]ional care se refer= la acest domeniu, fiind ratificat= pân= \n prezent de 41 state, printre care [i România (www.adevarul.ro). JIHADUL ISLAMIC 319 Noul pachet legislativ solicit= ]=rilor semnatare s=-[i armonizeze [i s=-[i \mbun=t=]easc= legisla]ia penal= intern= cu privire la atacurile informatice, \nc=lcarea dreptului de proprietate intelectual=, fraud= prin intermediul calculatorului [i alte activit=]i informatice ilegale \ndreptate [i \mpotriva serviciilor guvernamentale. |n prezent, companiile care furnizeaz= servicii de c=utare pe internet, cum ar fi Google [i Yahoo, p=streaz= datele private pân= la 18 luni, acestea fiind, potrivit publica]iei on-line EUObservator, din 10 aprilie 2008, informa]ii despre orice c=utare f=cut= pe internet, precum adresa calculatorului, a[a-numita "adres= IP". Datele de acest fel permit

localizarea cu precizie a utilizatorului serviciilor de c=utare. Compania Google sus]ine c= astfel de date contribuie la \mbun=t=]irea procesului de c=utare [i la prevenirea fraudelor. "Credem c= recomand=rile privind p=strarea datelor trebuie s= ]in= cont de \mbun=t=]irea calit=]ii serviciilor [i de securitatea sistemului", declara Peter Fleischer, consilier juridic la Google. }inând seama de acestea, Agen]ia Comisiei Europene pentru Protec]ia Datelor atr=gea aten]ia asupra faptului c= administratorii de motoare de c=utare pe internet nu trebuie s= p=streze datele personale mai mult de [ase luni, \n virtutea legisla]iei existente pentru protec]ia informa]iilor private. Acest lucru cap=t= o valoare aparte, având \n vedere [i faptul c=, potrivit Conform CSI Computer Crime & Security Survey (2007), la nivel mondial pagubele financiare cauzate de fraudele efectuate prin mijloace Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

320 electronice le-au dep=[it, pentru prima data dupa 7 ani consecutivi, pe cele datorate viru[ilor informatici. Riscurile sunt cu atât mai mari, cu cât internetul este folosit, cu preponderen]=, de ]=ri precum: Suedia, Marea Britanie, Finlanda, Danemarca, Fran]a etc. [i \n domeniul s=n=t=]ii.

***

Hezbollah, Jihadul Islamic [i Al-Qaida dispun de site-uri web disponibile \n englez=, arab=, spaniol= [i \n alte limbi (Jane/s Terrorism and Security Monitor, mai 2008). Atunci când furnizorii de servicii internet au identificat [i \nchis site-urile extremiste, terori[tii s-au orientat spre chat room [i alte metode de comunicare. |n mod prioritar, internetul este folosit drept un instrument de organizare, dar [i baz= pentru preg=tire. Manuale despre metode de lupt= [i preg=tire, scrise de veterani ai r=zboiului din Afganistan [i instructori din tabere de preg=tire, au ap=rut pe internet \nc= de la \nceputurile Al-Qaida, oferind numeroase detalii despre preg=tirea clandestin= a atacurilor \n str=in=tate. "Cartea de bucate a anarhistului", \n care este descris cu lux de am=nunte modul de confec]ionare a mai multor tipuri de bombe (Dengg, 2007), dar [i a[a-numitele "manuale de preg=tire", precum "Ghidul Teroristului", semnat de Osama bin Laden sau "Manualul terori[tilor Kamikaze", asigur= un minimum de preg=tire asupra "modului \n care se pot produce bombe [i care este cea mai bun= modalitate de a le utiliza". Este \nc= un motiv pentru care trebuie s= ]inem seama c= internetul ofer= terori[tilor o uria[= flexibilitate operativ=.

NOTE:

ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). The voice of terror between ISLAMIC LOW and CIVILIZATION CONSCIOUSNESS, in, "Romanian Military Thinking", april - mai, vol. 2. ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). Geneza Terorii. M=suri corelative antiteroriste, Editura ARTPRINT, Bucure[ti. ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). Brandul Al-Qaida, mass-media [i organiza]iile teroriste, \n "Terorismul Azi", vol. IX- XIII, iun.- sept., an II, 2007. JIHADUL ISLAMIC 321 ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). O nou= ecua]ie de securitate: mass-media [i terorismul (I-IV), \n revista "Frontiera", Ministerul Internelor [i Reformei Administrative, IGPFR, nr. 6 - 9. ANDREESCU, A.; ALBU, G., (2008). Jihadul on-line, \n, "Timpolis", 10 - 14 aprilie. ANDREESCU, A.; RADU, N., (2008). Mass-media [i tabuul violen]ei, \n "Paradigme", april - mai, vol. 2, Timi[oara. ANGHEL, A., (2007). Robo]ii-insect=, spionii secolului XXI, \n, www.adevarul.ro ANGHEL, G., (2005). Jihadi[ti pe internet, \n www.romanialibera.ro ANGHEL, G., (2007), UE, preocupat= de cyberterorism, \n www.romanialibera.ro ANGHELU{, G.T., (2006). Terorismul cibernetic, \n "Terorismul Azi", vol. I, an 1, iulie, ISCT. BANCIU, D.; VL+DU}, I. (2006). Internetul [i criminalitatea informatic=, \n, http://www.racai.ro/ INFOSOC. BARNA, C., (2007). Mass-media [i islamul, \n "Terorismul Azi", vol. XI - XIII, an II. B+DI}+, T., A., (2007). Manipularea prin structurile mass- media. Diserta]ie, {coala Na]ional= de Studii Social Politice. BEJENESCU T., (2006). Internetul, societatea informa]ional= [i societatea cunoa[terii: aspecte tehnice, economice, politice [i sociale, Editura Matrixrom, Bucure[ti. BERNES, T., (2005). A short history of web development, in, http://www.socio.uvt.ro BOGDAN, L., (2008). Alian]a se preg=te[te pentru r=zboiul cybernetic, \n www.adevarul.ro BONCU, S., STANCU, V., (1994). Concuren]= [i congruen]= \n imagine, \n, revista "Spirit Militar Modern", nr. 1, Trustul de pres= al Armatei, Bucure[ti. BUD{AN, I., (2007). Spamul a \nregistrat cea mai spectaculoas= evolu]ie, \n www.adevarul.ro BUD{AN, I., (2007). Viru[i sub form= de [tiri de larg interes, \n, www.adevarul.ro CARAFANO, J., J. & WEITZ, R., (2008). Combating Enemies Online: State - Sponsored and Terrorist Use of Internet, \n "The Heritage Foundation", nr. 2105. CHIRU, I., (2007). Discursul terorist [i mass-media virtuale, \n, "Terorismul Azi", vol. XI - XIII, an II. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

322 CONWAY, M., (2005). Terrorist Use of Internet and Fighting Back, Trinity College, Dublin. XXX (2005). Consiliul Europei, Planul de ac]iune eEurope, Ministerul Comunica]iei [i Tehnologiei Informa]iei (Capitolul 19 - Telecomunica]ii [i Tehnologia Informa]iei). XXX (2007). Council of the European Union, The European Union Counter - Terrorism Strategy, 1446/ 05 REV 4, Brusselles, 30.11.2007. CRISTESCU, C., (2006). Jihadul electronic, \n "Lumea", nr. 1 XXX (2000). Declaration of the Presidency of the European Council, Lisbon, 22-23 March. DELCEA, C., (2006). Ad - Terorismul. Când consumatorul de media devine o ]int= a terori[tilor, \n "Terorismul Azi", vol. II, an I, I.S.C.T. DELCEA, C.; B+DULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001 - cauze [i consecin]e, \n "Terorismul Azi", vol. III, an 1, septembrie, ISCT DENGG, A., (2007). Terorismul – o amenin]are asimetric= \n, "Impact Strategic", nr. 2., Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i Securitate, Bucure[ti. XXX (2007). Documentar, f.a., "manuscris", Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I". XXX (2007). Documentar, Brigada Special= de Interven]ie a Jadarmeriei "Vlad }epe[", MIRA DOROTHY, D., (2001). Is Cyberwar next, Social Science Research Council, in, www.ssrc.org DOROTHY, D., (2004). Levels of Cyberterror Capability: Terrorists and the Internet, London. DR+G+NESCU, M, (2003). De la societatea informa]ional= la societatea cunoa[terii, Editura Tehnic=, Bucure[ti. DU{AN, B., (2004). R=zboi pe internet, Waldpress, Timi[oara FALCONI, F., SETTE, A., (2002). Osama bin Laden - Teroare \n Occident, Editura Allfa, Bucure[ti. GANOR, B., (2002). Defining Terrorism: Is One Man’s Terrorist Another Man s Freedom Fighter The Strategy of Modern Terorism, Countering State Sponsored Terrorism. The International Policy Institut for Counter - Terorism. The Interdisciplinary Center, Herzliyia, Israel. GANOR, B., ERLICH, B., SHAY, S., (2002). Terrorism, The International Policy Institut for Counter - Terorism, The

Interdisciplinary Center, Herzliyia, Israel. JIHADUL ISLAMIC 323 GARCIN-MARROU, I., (2005). Media [i terorismul - un mariaj \n contra naturii, Editura TRITONIC, Bucure[ti. GAVRILU}+, N., (2002). Studiu introductiv, in, SERVIER, J., (2002) , "Terorismul", Editura Institutul European, Ia[i; de v=zut [i CUCU, I., (2004). Considera]ii privind terorismul [i implica]iile sale \n mass-media, \n revista "Geopolitica". GOGOASE, M., (2007). Actul terorist-fenomen mediatic. Diserta]ie, Academia Na]ional= de Informa]ii, Masterat. HARSAN, C., (2005). Teroarea se vinde bine, \n, www.9am.ro/stiri XXX (2002). Hot=rârea de Guvern nr. 1440 privind aprobarea Strategiei na]ionale pentru promovarea noii economii [i implementarea societ=]ii informa]ionale, \n, "Monitorul Oficial", nr.933/19.12.2002. HLIHOR, C., (2006). Scurt= istorie a terorismului. Manuscris KRAMARENKO, D., (2004). Terrorism and high technologies, in, www.crime-research.org KRASAVIN, S., (2004). What is Cyberterrorism, \n, www.crime-research.org XXX (2004). Legea nr. 64, publicat= \n "Monitorul Oficial", partea I nr. 343. LEWIS, A., J., (2006). The Internet and Terrorism, Center for Strategic and International Studies, Washington. LUNGU, E., (1999). Tehnici de influen]are psihologic= \n conflictele armate. Diabolizarea adversarului, \n, revista "Spirit Militar Modern", nr. 1, Trustul de Pres= al Armatei, Bucure[ti. MARRET, J.L., (2002). Tehnicile terorismului/11 septembrie 2001, Editura Corint, Bucure[ti. MAURO, M., (2006). R=zboiul informa]ional [i armele neconven]ionale, \n, revista "Impact Strategic", nr. 1, Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti. MIHAI, C., (2007). Cybercomandament la Air Force, \n, www.adevarul.ro MIHAI, C., (2007). Computerele cancelarului german, "vizitate" de Armata Poporului, \n, www.adevarul.ro MIHAI, C., (2007). Bin Laden, \ntinerit de televizor, \n, www.adevarul.ro MUDAWI, M., (2004). Cyber terrorism: The new kind of terrorism, in, www.crime-research.org MUSCALAGIU, D., (2008). Terorismul informatic. Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

324 XXX (2008). NATO [i UE preocupate de atacurile informatice, \n, "Informare documentar= pentru cadrele de conducere", Secretariatul General, MIRA PANZARU, C., (2003). Presa [i terorismul, \n, "Spirit Militar Modern", vol. 1., Bucure[ti. PATRICIU, V., V., [i colectiv, (1999). Internet-ul [i dreptul, Editura ALL BECK, Bucure[ti. PETERS, H., P., (2006). Mass-media [i terorismul. Canal de informare [i aren= public=, \n, "Terorismul Azi", vol. II, an 1, august, I.S.C.T. PETRESCU, M., (2006). Internetul ca instrument de teroare \n mas=, \n, www.financiarul.com PIAGET, H., (1997). Médias et déontologie. Regles du jeu ou jeu sana régles, Press Universitaries de France, Paris. PREVOST, J.,F., (1973). Les aspects nouveaux du Terrorisme International, in, "Annuaire Francais de Droit International", Paris. RADU, N., (2005). Recurs la Siguran]a Statului. Editura FED PRINT, Bucure[ti. XXX (2001). Rezolu]ia Consiliului de Securitate al ONU nr. 1368, 1373 [i 1377/2001 privind dreptul la autoap=rare [i condamnarea terorismului ca o amenin]are la adresa p=cii [i securit=]ii interna]ionale. RIP+, D., G., (2008). Estonia risc= noi atacuri cibernetice, \n, www.adevarul.ro ROTARU, N., (2007). Vectori comunica]ionali ai unei realit=]i globale de tip instabil, \n, "Sesiunea de comunic=ri [tiin]ifice", MIRA, martie, www.c-cultural.ro ROTARU, N., (2007). Comunicarea, Prelegere, Academia Na]ional= de Informa]ii, Masterat. ROSENBERG, B., M., (2006). Rezolvarea pa[nic= a conflictelor, Editura Elena Francisc Publisching, Bucure[ti, \n, DELCEA, C., (2006), Ad- Terorismul, "Terorismul Azi", vol. 1, an 1, iulie, I.S.C.T. XXX (2007). Sinteza Documentar=, Secretariatul General, MIRA, nr. 2 (29). SEPTAR (GEMALEDIN), S., (2006). Islamul - religia terorii. Diserta]ie, Facultatea de Jurnalism, Universitatea "Hyperion", Constan]a. S|RBU, B.; HULEA, F., (2008). Negocierea \n condi]iile lu=rii de ostatici, \n, "Gândirea Militar= Româneasc=", vol.1. JIHADUL ISLAMIC 325 XXX (2008). Analiza mesajelor vehiculate pe site-urile jihadiste, Surse deschise de informare, SRI, iunie. STANCU, E., (2000). Terorism [i Internet, \n, "Pentru Patrie", nr. 12. STANCIU, I., A., (2005). Terorismul interna]ional. Implica]ii strategice asupra securit=]ii statului. Teza de doctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I". STOICA, SEBSTIAN, I., (2008). Terorism, mass-media [i cyber terorism, Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. XXX (2006). The European Union Counter - Terrorism Strategy, 1446 - 05 REV - 4. TAYLOR, P., (2006), \n, CRISTESCU, op. cit. THOMSON, I., (2007). Russia Hired Botnets for Estonia's Cyber-War, SUA. TOFFLER, A.; TOFFLER, H., (1995). R=zboiul [i antir=zboi, Supravie]uire \n zorii secolului XXI, Editura ANTET, Bucure[ti. TOFFLER, A., (2002). Al Treilea Val, Editura Lucman, Bucure[ti. TOMA, M., (2006). Terorismul [i Mass-Media: Simbioz= sau Manipulare, "Lucrare de dizerta]ie", Masterat securitate, Facultatea de sociologie, Universitatea Bucure[ti. TRANDAFIR, C., STOICA, M., SOPU, M., (2003). Influen]a terorismului interna]ional \n Europa, Editura SITECH, Bucure[ti. TUDOR, R., (2006). 11 Septembrie 2001, \n, "Politica Interna]ional=", nr. 5/6. V+DUVA, GHE., [i colectiv (2002).Terorismul. Dimensiunea geopolitic= [i geostrategic=, Academia de |nalte Studii Militare, Centrul de Studii Strategice, Bucure[ti. V+DUVA, Gh., (2007). Non erubescit. Terorismul \ntre realitate, imagine [i cuvânt, \n, Terorismul Azi", vol. XI - XIII, an II. WALDMANN, P., (2001). Terrorismus provokation der Macht, Gerling Akademie Verlag, Munchen, \n, DENGG, A., (2007). Terorismul - o amenin]are asimetric=, \n, "Impact Strategic", nr. 2, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i Securitate, Bucure[ti. WEINMANN, G., (2004). Haw modern Terrorism Uses the Internet, Unitede States Institute of Pace. WIEVIORKA, M; WOLTON, D. (1987). Terrorisme a la une. Media, Terrorisme et Deocratie, Ed. Gallimard, Paris. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

326 WILSON, C., (2007). Cybercrime and Cyberterrorism: Vulnerabilities and Policy Issues for Congress, \n, www.marshallcenter.org VOICU, M., (2008). Terorismul virtual, \n, "Sesiunea de Comunic=ri {tiin]ifice Strategii XXI - Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=", Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 17- 18 aprilie 2008.

*** http://www.europa.eu/index_ro.htm XXX www.infoeuropa.eu XXX http://www.legi-internet.ro www.adevarul.ro www.stiri locale.ro www.ziaruldemures.ro www.clujeanul.ro www.protv.ro JIHADUL ISLAMIC 327 Capitolul IV

Organiza]ii jihadiste [i grup=ri teroriste interna]ionale

Atentatele din 11 septembrie 2001, asupra Statelor Unite, au ar=tat punctele vulnerabile ale conceptului de securitate. |n configurarea atacurilor nu este nevoie de un PIB de 6 trilioane de dolari sau de \nalte performan]e \n tehnologiile militare [i spa]iale (Gu[atu, 2008). Potrivit informa]iilor vehiculate prin mass-media, \n prezent, \n lume ac]ioneaz= peste 500 de organiza]ii [i grup=ri teroriste de diferite orient=ri. Transportul aerian modern asigur= o mobilitate f=r= precedent la scar= planetar=, iar mijloacele de comunicare media/de la radio, la televiziune, comunica]ii digitale via satelit, magistralele informatice tip internet) permit un acces aproape instantaneu la informa]ii vitale pentru terori[ti, precum [i la o audien]= mondial= nemijlocit=. (Madotto, 2005). De asemenea, sistemele de arme moderne, noile genera]ii de explozibili, de dispozitive de ghidare, de comand= de la distan]= vor deveni tot mai accesibile pe pie]ele clandestine de arme. Dar, dincolo de statistici, realitatea este mult mai dur=.

Existen]ialitatea terorii Lista de suspec]i de terorism ]inu]i sub observa]ie de guvernul american include peste 755.000 de nume (www.adevarul.ro) [i nenum=rate organiza]ii dispuse \n toate col]urile lumii. JIHADUL ISLAMIC 329 Pornind de la toate acestea, Fulga (2005), fost director SIE, avertiza c= [i "România este plasat= pe axa de ac]iune a unor organiza]ii teroriste de factur= separatist= [i fundamentalist=" (www.sie.ro). Potrivit datelor oferite de sursele Inwant Star, ofi]er ai mai multor servicii secrete române [i israeliene au f=cut cunoscute datele de identificare ale unor arabi ce fac parte, la ora actual=, din ceea ce se cheam= "nucleul terorist din jude]ul Dolj" (http:// www.inwanet - press.com). Principalele organiza]ii teroriste ce activeaz= pe teritoriul României, pot fi reprezentate astfel:

Num=r Organiza]ia membri Obiective [i ac]iuni desf=[urate

Fra]ii Musulmani 200 Ac]ioneaz= sub coordonarea Ligii Islamice Culturale din Hamas 70 Bucure[ti. Finan]are: Asocia]ia Mondial= a Tineretului Hezbolloah 100 Musulman (Riadh), Funda]ia Umanitar= Al-Taiba (SUA)

Partidul Respinge actualele guverne seculare din ]=rile 30 Libert=]ii musulmane, dorind s= instaureze Marele Califat Islamice Islamic pe toate teritoriile locuite de musulmani

Frontul pentru Culegerea de informa]ii despre poten]iale ]inte Eliberarea 20 evreie[ti sau americane \n vederea unor atentate Palestinei teroriste

Organiza]ia Abu Atentat – 4 decembrie 1984 (1 mort) ? Nidal

Partidul Men]inerea controlului asupra comunit=]ii kurde Muncitorilor din 1600 din România; atentate \mpotriva intereselor Kurdistan turce[ti \n România [i Europa; ac]iuni mediatice

Lupii Cenu[ii 300 Organiza]ie de extrm=-dreapta, militeaz= pentru o "Turcie mai mare"

Frontul Organiza]ie terorist= turc= de orientare marxist- Revolu]ionar ? leninist=; are ca scop o "revolu]ie total=, rapid= [i al Eliber=rii violent= \mpotriva autorit=]ilor din Turcia" Poporului

Frontul de Organiza]ie extremist= care lupt= pentru crearea Eliberare a ? Khalistanului unui stat Sikh independent \n Punjab. Asasinarea Gruparea ambasadorului Indiei la Bucure[ti, Julio Francis Babbar Khalsa Ribeiro (20 august 1991)

Armata Ro[ie 3 Acte teroriste comise \ntre 1974-1975. Prezen]= Japonez= ilegal= \n România - 1993.

Sursa: Tudor, 2002 Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

330 |n acest context, experimentarea terorismului contemporan a fost posibil= \n unele ]=ri din America Latin=, unde \n paralel cu mi[c=rile revolu]ionare au ap=rut o serie de grup=ri [i organiza]ii teroriste – ca de exemplu For]ele Armate de Eliberare, din Venezuela, Cinconceros, din Honduras, Tupamaros, din Uruguay, Alian]a Anticomunist=, din Argentina. Activitat=]ile acestor organiza]ii au servit ca model [i pentru Europa, sus]inând ac]iunile \ntreprinse de c=tre grup=ri ca Baader- Meinhoff [i Mi[carea 2 Iunie, din Germania, Brig=zile Ro[ii, din Italia, Armata Secret=, din Fran]a, ETA, din Spania sau Armata Republican= Irlandez=, din Marea Britanie.

A. Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Orientul Apropiat [i Mijlociu

Amploarea unor confrunt=ri de diverse nuan]e, cu prec=dere etnice [i religioase, din unele state sau zone de conflict ale lumii, a generat, \n ultimii ani, numeroase acte de terorism, soldate cu un num=r mare de victime [i distrugeri materiale importante, precum [i cu men]inerea [i dezvoltarea la noi dimensiuni a climatului de panic=, provocat premeditat prin amenin]are [i intimidare (Pegulescu, 2008). Proliferarea, \n continuare, a terorismului din Orientul Apropiat [i Mijlociu este reliefat=, \n mare m=sur=, [i de num=rul tot mai mare de grup=ri [i organiza]ii teroriste ce au ac]ionat sau ac]ioneaz= pe plan mondial, precum:

Armata lui Mohammed

Descriere: Jaish-E-Mohammed (JEM) este o grupare islamist= cu baza \n Pakistan, care s-a extins rapid din punct de vedere al num=rului de membri [i capacit=]ii de ac]iune, odat= cu anun]ul f=cut \n februarie de liderul fostei grup=ri ultra-fundamentaliste Harakat ul-Ansar (HUA), de \nfiin]are a organiza]iei. Obiectivul grup=rii este alipirea Kashmirului la Pakistan. Din punct de vedere politic, se aliniaz= politicii radicale pro-talibane promovate de Jamiat-i Ulema-i Islam (JUI-F). Localizarea [i aria de opera]iuni cuprind baze \n Peshawar [i Muzaffarabad, \ns= membrii grup=rii ac]ioneaz= \n

principal \n Kashmir. JEM are o baz= de preg=tire \n Afganistan. JIHADUL ISLAMIC 331 Liderul JEM, Masood Azhar, a fost eliberat dintr-o \nchisoare indian= \n decembrie 1999, \n schimbul punerii \n libertate a 155 de persoane ]inute ostatice \n Afganistan, ca urmare a deturn=rii unei aeronave indiene. R=pirea unor cet=]eni britanici [i americani \n 1994, \n New Delhi [i a unor occidentali \n Kashmir, \n iulie 1995 au fost dou= dintre \ncerc=rile HUA pentru eliberarea lui Azhar. Activit=]i: |n 2000, Azhar a organizat manifesta]ii de amploare [i campanii de recrutare \n Pakistan. |n luna iunie, un atac cu grenade al JEM nu a reu[it s=-l r=neasc= pe primul ministru aflat \n biroul s=u din Srinagar, India, dar a r=nit alte patru persoane. |n decembrie, militan]ii JEM au lansat atacuri cu grenade asupra unei sta]ii de autobuz din Kupwara, India, r=nind 24 de persoane [i asupra unei pie]e din Chadoura, India, r=nind 16 persoane. JEM a plasat dou= bombe care au ucis 21 de persoane \n Qamarwari [i Srinagar. Organiza]ia are câteva sute de sus]in=tori \narma]i \n zona Azad Kashmir, Pakistan [i \n sudul Kashmirului indian [i regiunile Doda. |n urma eliber=rii lui Masood Azhar, \n India, trei sferturi din membrii HUM au trecut la noua organiza]ie, care a reu[it s= atrag= un mare num=r de tineri originari din Kashmir. Sus]in=torii sunt \n majoritate pakistanezi, kashmirezi, veterani afgani [i arabi ai razboiului din Afganistan. Folosesc armament automat u[or [i arme de asalt, mortiere, mecanisme explozive improvizate [i grenade.

Jihadul Islamic Egiptean

Alte denumiri: Jihadul Islamic; Grupul Jihad. Descriere: Activ \nc= de la sfâr[itul anilor '70, Jihadul Islamic Egiptean colaboreaz= strâns cu organiza]ia lui Osama bin Laden. A suferit pierderi din cauza arest=rii unor agen]i operativi din \ntreaga lume, cel mai recent \n Liban [i Yemen. Scopurile principale sunt r=sturnarea guvernului egiptean [i \nlocuirea lui cu un stat islamic, precum [i atentate \mpotriva intereselor americane [i israeliene din Egipt [i de peste hotare. Activit=]i: S-a specializat \n atacuri armate \mpotriva oficialit=]ilor de rang \nalt din guvernul egiptean, [i \n atentate cu ma[ini-capcan= \mpotriva unor misiuni oficiale americane [i egiptene. Jihadul este responsabil de asasinarea, \n 1981, a pre[edintelui egiptean Anwar el-Sadat. A revendicat atentatele \mpotriva ministrului de interne, Hassan Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

332 al-Alfi, din august 1993, [i a prim-ministrului, Atef Sedky, din noiembrie 1993. Nu a mai executat atacuri teroriste \n Egipt din 1993 [i nu a atacat nici turi[tii str=ini de aici. Este responsabil de atacul cu bomb= al ambasadei Egiptului din Islamabad, \n 1995; \n 1998 i-a fost z=d=rnicit planul de a ataca ambasada SUA din Albania. Ac]ioneaz= mai ales \n zona Cairo. De]ine o re]ea \n afara Egiptului, inclusiv \n Yemen, Afganistan, Pakistan, Sudan, Liban [i Marea Britanie.

Gruparea Armat= Islamic= (GIA)

Descriere: |n anul 1992, GIA a luat fiin]= prin desprinderea din Armata Islamic= a Salv=rii. Localizarea geografic= a organiza]iei indic= Algeria, Fran]a, Belgia [i Marea Britanie. Conducerea central= este situat= \n zona muntoas= Chrea din Algeria, \mpreun= cu o parte din cartierul s=u general. Liderul GIA, Antar Zouabri a fost ucis la 08.02.2002 de c=tre For]ele de Securitate Algeriene. Acestuia i-a succedat, la conducerea organiza]iei, Rachid Abou Tourab (alias Rachid Oukali). Grupare islamic= extremist=, GIA urm=re[te r=sturnarea regimului algerian laic [i instaurarea statului islamic. GIA [i-a \nceput activit=]ile violente la \nceputul anului 1992 \n Alger, pe locul r=mas gol \n urma victoriei Frontului de Salvare Islamic (FIS) - cel mai mare partid islamic - \n ultima rund= a alegerilor legislative din decembrie 1991. Grupare islamic= extremist=, GIA urm=re[te s= r=stoarne regimul laic din Algeria [i s= \l \nlocuiasc= cu un stat islamic. Activit=]i: Atacuri frecvente \mpotriva civililor, jurnali[tilor [i reziden]ilor str=ini. |n ultimii ani, GIA a dus o campanie terorist= de masacrare a civililor, distrugând, câteodat=, sate \ntregi care se aflau \n sfera sa de ac]iune [i omorând sute de civili. Din septembrie 1993, de când a anun]at campania terorist= \mpotriva str=inilor ce locuiau \n Algeria, GIA a ucis peste 100 de expatria]i, femei [i b=rba]i, majoritatea europeni. Se folose[te de asasinate [i atentate, inclusiv de ma[ini- capcan=, [i este cunoscut= pentru r=pirea [i uciderea victimelor. GIA a deturnat un zbor Air France spre Alger \n decembrie 1994.

La sfâr[itul anului 1999, un tribunal francez a condamnat mai mul]i JIHADUL ISLAMIC 333 membri ai GIA pentru o serie de atentate comise \n Fran]a \n 1995. Grupul Salafi de Interven]ie [i Lupt= (GSIL, forma]iune desprins= din GIA) pare s= fi eclipsat organiza]ia-mam=, \ncepând cu 1998 [i este \n prezent considerat cel mai eficient grup armat r=mas \n Algeria. Atât liderii GIA, cât [i cei ai GSIL continu= s= refuze armisti]iul propus de pre[edintele Bouteflika; \ns=, spre deosebire de GIA, GSIL a declarat c= va \nceta atentatele \mpotriva civililor. Atacul GSIL din ianuarie 2000 \mpotriva raliului Paris-Dakar demonstreaz= c= organiza]ia nu a renun]at \n totalitate la atentatele contra ]intelor civile importante.

Gama'A Al-Islamiyya (Gruparea Islamic=, GI)

Alte denumiri: Grupul Islamic (GI) Descriere: Gama'a al-Islamiyya a ap=rut \n anii '70, mai mult ca un fenomen decât ca o grupare organizat=, \n special \n \nchisorile egiptene, iar mai târziu, \n unele universit=]i. Fenomenul Grup=rii Islamice a fost influen]at \n principal de ideologia militant= a lui Sayyid Qutb (executat \n anul 1966), care a deschis drumul pentru \nfiin]area multor ramuri islamice militante \n Egipt [i lumea arab=. Dup= 1971, urmare a eliber=rii - de c=tre pre[edintele Sadat - din \nchisorile egiptene, a majorit=]ii prizonierilor islamici, mai multe grup=ri militante au \nceput s= se organizeze singure. Aceste grup=ri militante sau celule, au luat nume precum Partidul Eliber=rii Islamice, al-Takfir wal- Hijra (Excomunicare [i Emigra]ie), Al-Najun min al-Nar (Salva]i din Infern) [i Jihad (R=zboiul Sfant), precum [i multe altele, inclusiv al-Gama'a al-Islamiyya (Gruparea Islamic=). Fiecare celul= ac]iona separat [i de sine st=t=tor, fapt care permitea organiza]iei s= fie structurat=, dar \n acela[i timp s= aib= o organizare flexibil=. Se pare c= a existat un anume tip de contact \ntre liderii diferitelor grup=ri, dar nu este clar dac= a existat vreodat= vreo orientare comun= a tuturor grup=rilor. Pacea cu Israelul din 1979 a dat un nou sens violen]elor fundamentaliste. Din dorin]a puternic= de a sus]ine progresul datorat politicii sale de pace, Sadat s-a apropiat tot mai mult de politica american=. Astfel, \n min]ile islami[tilor, el personific= e[ecul pe plan intern [i tr=darea \n plan extern. A fost perceput ca neglijându-[i vecinii arabi \n favoarea unor leg=turi mai strânse cu Vestul [i \n special cu Israelul [i Statele Unite. Asasinarea lui Sadat \n octombrie 1981 de c=tre Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

334 membri ai Jihadului, a demonstrat c= militan]ii islamici erau capabili s= dea o lovitur= exact \n inima puterii. Primii ani ai lui Mubarak, ca succesor al lui Sadat, au fost marca]i de o perioad= de lini[te. Dup= aceasta, militan]ii religio[i [i-au intensificat campania de violen]e [i au zdruncinat puternic stabilitatea ]=rii. Aceast= escaladare poate fi pus=, \n parte, pe seama neajunsurilor sociale generate de o politic= structural= de sistematizare economic= [i a tergivers=rii \n procesul de democratizare. Militan]ii islamici au dat o nou= expresie frustr=rilor socio-economice endemice. Exist= o rat= mare a [omajului \n rândul absolven]ilor de liceu [i de universit=]i, iar mul]i dintre emirii (comandan]ii) al-Gama'a al-Islamiyya proveneau din rândul acestora. Ora[ele mai s=race din nordul [i centrul Egiptului, de exemplu Assiut, au oferit, de asemenea, un num=r mare de aderen]i. Militan]ii islami[ti sunt organiza]i \n grup=ri separate care, se crede, ar num=ra câteva mii de membri. Alc=tui]i \n celule de extremi[ti fundamentali[ti, ei sunt uni]i sub credin]a c= folosirea for]ei pentru a \mpinge societatea egiptean= spre regula islamic= este o datorie religioas= a Jihadului. Activit=]i: Oricât de serioase [i devastatoare ar fi atacurile lor, grup=rile militante egiptene r=mân fragmentate [i mici. Ele nu se bucur= de suport popular \n interiorul ]=rii. Nemul]umirile de ordin social nu se concretizeaz= \ntotdeauna prin a deveni membru \n aceste grup=ri. Ele r=mân o voce minoritar= \n societatea egiptean=. |n plus, dac= cineva poate simpatiza cu ideologia lor, nu este obligatoriu s= accepte [i mijloacele de punere \n practic=. De exemplu, o serie de bombe con]inând cuie, calculate parc= pentru a amplifica pierderile de vie]i omene[ti, plasate \n cartiere s=race din Cairo \n iunie 1993, se pare c= au atras acuze din partea opiniei publice. Moartea unei eleve aflate \ntâmpl=tor \n zon=, \n timpul atacului asupra primului ministru Atef Sidki, a provocat proteste publice. Atacurile asupra obiectivelor turistice nu au f=cut altceva decât s= lase pe drumuri câteva mii de egipteni care \[i câ[tigau existen]a din turism. Grup=rile islamice extremiste ale al-Gama'a al-Islamiyya nu au leg=turi cu organiza]ia Fra]ii Musulmani, care urm=resc \n principal recunoa[terea politic=. |n câteva ocazii, cum ar fi atentatul la via]a ministrului de interne egiptean, Hassan al-Alfi din august 1993, Fra]ii Musulmani au f=cut o declara]ie prin care condamnau folosirea bombelor,

care ar fi un r=u periculos. JIHADUL ISLAMIC 335 Riposta guvernamental= la amenin]area reprezentat= de al-Gama'a al-Islamiyya [i alte grup=ri militante violente nu a \ntârziat s= apar=. Astfel, a fost declan[at r=zboiul de epurare a militan]ilor. A fost promovat= o nou= legisla]ie, \n efortul de combatere a grup=rilor. Au fost luate [i alte m=suri care s= ]in= pasul cu ascensiunea Islamului. |n noiembrie 1992, administra]ia Mubarak a amenin]at c= nu mai pu]in de 40.000 de moschei particulare, b=nuite a reprezenta "pepiniere" de militan]i, vor fi preluate sub controlul guvernului. Ministrul Cultelor [i Religiei a f=cut o declara]ie prin care avertiza c= statul nu va mai permite ca moscheile s= devin= centre pentru activitate extremist=. La 17 noiembrie 1997, un num=r de 58 de turi[ti [i patru egipteni au fost uci[i \n sudul Luxor-ului, \n cel mai sângeros atac de când al-Gama'a al-Islamiyya a ridicat, \n 1992, armele \mpotriva regimului pre[edintelui Hosni Mubarak. Câteva s=pt=mâni mai târziu, \n numele al-Gama'a al-Islamiyya au fost f=cute dou= declara]ii – una care chema la \ncetarea atacurilor \ndreptate asupra turi[tilor str=ini, iar cea de-a doua care nega c= o astfel de hot=râre a fost luat=. Ruptura a \nceput s= devin= evident= cu adev=rat \n iulie, dup= armisti]iul cerut de liderii din \nchisoare ai al-Gama'a al-Islamiyya. Cele dou= declara]ii contrare au ar=tat clar c= al-Gama'a al-Islamiyya era scindat= atât \n interiorul, cât [i \n afara Egiptului. Declara]ia de \ncetare a focului a fost f=cut= de fac]iunea lui Osama Rushdi. Rushdi este o persoan= oficial= a al-Gama'a al-Islamiyya, \ns=rcinat pentru rela]iile cu presa, el locuie[te \n Olanda, unde editeaz= publica]ia "Al-Murabitoun" (Lupt=torii Vigilen]i). Declara]ia radical= a fost f=cut= de Refaei Ahmed Taha, unul din liderii al-Gama'a al-Islamiyya, despre care se crede c= ar locui undeva \n Afganistan. O consecin]= a acestei scind=ri a organiza]iei ar fi aceea c= forma]iunile nou-desprinse [i \narmate din Egipt pot comite atacuri [i mai violente, iar grup=rile aflate \ntr-o permanent= mi[care \n Egipt pot ac]iona independent. Potrivit unor surse ale securit=]ii egiptene, unit=]ile al-Gama'a al-Islamiyya din sudul Egiptului ac]ionau independent, \n lipsa unei coordon=ri cu structura de comand= politic=, \ntr-o manier= denumit= de ei "lovitura militar=". Principala contribu]ie a lui Qutb a fost aceea de a da legitimitate islamic= religioas= Jihadului prin folosirea de mijloace violente \mpotriva regimurilor laice arabe, percepute de el ca fiind eretice. El a dat \ntâietate acestui tip de Jihad, fa]= de revolu]ia social= islamic= religioas= a Fra]ilor Musulmani. Membrii noilor grup=ri considerau organiza]ia tradi]ional= Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

336 Fra]ii Musulmani [i ideile fondatorului acesteia ca fiind total dep=[ite. Sayyid Qutb a propov=duit, de asemenea, c= statele musulmane trebuie s= se conduc= dup= Coran, toate celelalte forme de reguli fiind neg=ri ale Coranului [i blasfemii. Acesta mai consider= c= nu pot exista compromisuri \ntre cele dou= sisteme [i cele dou= societ=]i. }intele luptei militan]ilor pentru crearea unui stat islamist au inclus mini[tri [i oficiali ai guvernului (inclusiv dou= atentate la via]a pre[edintelui Mubarak). Printre cei viza]i se mai num=rau ofi]eri de poli]ie, intelectuali laici, cre[tini cop]i [i turi[ti str=ini. Recent, militan]ii au \nceput s= atace [i b=nci, \n demersul lor de a impune interzicerea cametei. Orice fapt considerat c= aduce ofens= moralit=]ii este atacat, inclusiv recitalurile de muzic=, filmele sau magazinele de casete video. |n ochii militan]ilor, lovirea urm=toarelor ]inte este perfect \ntemeiat=: ofi]erii de poli]ie, pentru c= ap=r= statul laic; intelectualii liberali, pe motiv c= scrierile lor \ndeamn= la apostazie [i ateism, lucru care se repercuteaz= negativ asupra principiilor morale. |n iunie 1992, Farag Foda, un scriitor cunoscut pentru vederile sale laice [i un oponent declarat al grup=rilor militante, a fost \mpu[cat mortal, atacul fiind revendicat de Al-Gama'a al-Islamiyya. {eicul Muhammad al-Ghazali, preot la al-Azhar (un institut al \nv=]=turilor islamice de prestigiu), a depus m=rturie \n cadrul procesului celor acuza]i de uciderea lui Foda. El a declarat c= oricine s-a \mpotrivit legii islamice a fost un apostat [i ar putea fi ucis de c=tre stat sau dac= nu, de c=tre musulmanii religio[i. Gruparea islamic= ac]ioneaz=, mai ales \n provinciile Al-Minya, Asyu't, Qina [i Sohaj din sudul Egiptului. De asemenea, pare s= beneficieze de sprijin de la Cairo, Alexandria [i alte localit=]i urbane, \n special de la absolven]ii [omeri [i de la studen]i. S-a extins \n toat= lumea, inclusiv \n Sudan, Marea Britanie, Afganistan, Austria [i Yemen.

Harakat- ul Mujahidin (HUM)

Alte denumiri: Harakat ul-Ansar (HUA) Descriere: Oficial cunoscut sub numele Harakat ul-Ansar, HUM este un grup militant islamic cu baza \n Pakistan, care ac]ioneaz= \n special \n Kashmir. La origine a fost o grupare care lupt= \n Afganistan \mpotriva ocupa]iei sovietice, \ns=

a devenit o re]ea interna]ional= de lupt=tori pentru cauza islamic=, re]ea JIHADUL ISLAMIC 337 r=spândit= \n \ntreaga lume. Cartierul general de afla \n Raiwind, Punjab, unde se ]in conferin]ele anuale. HUM este membr= a Frontului Interna]ional de Lupt= \mpotriva Evreilor [i Crucia]ilor (Al-Jabhah al-Islamiyyah al-'Alamiyyah li-Qital al-Yahud wal-Salibiyyin) al lui Osama bin Laden. |n februarie 1998, \n cadrul unei conferin]e de pres=, s-a f=cut public= existen]a acestui front. Unul dintre liderii HUM, Fazlur Rehman Khalil, a semnat Fatwa lui OBL \n februarie 1998, care chema la executarea de atacuri teroriste \mpotriva SUA [i a intereselor occidentale. Organiza]ia, care de]ine tabere de preg=tire terorist= \n sudul Afganistanului, a \nregistrat pierderi \n atacul american cu rachete executat asupra taberelor de preg=tire asociate cu OBL, din Khost. |n august 1998, Fazlur Rehman Khalil a avertizat ca HUM se va r=zbuna pe Statele Unite. |n 1997, administra]ia american= a \nscris HUM pe lista grup=rilor teroriste str=ine. Aceasta a determinat agen]iile de securitate pakistaneze, care sus]ineau \n mod acoperit mi[c=rile insurgente musulmane \n Kashmir, s= se distan]eze de organiza]ii. Dar Pakistanul nu a anihilat activit=]ile grup=rilor militante din Kashmir, temându-se de o reac]ie advers= din partea grup=rilor fundamentalist-islamice. For]ele de securitate indiene din Kashmir se confrunt= cu peste 12 grup=ri insurgente majore, de diferite dimensiuni [i orient=ri ideologice. Cele mai importante grup=ri sunt cele laice care militeaz= pentru independen]=, [i anume: Frontul Eliber=rii Kashmirului [i a Jammu [i grup=rile radicale islamice [i pro-pakistaneze Hizb-ul-Mujahedin, Hezbollah, Harakat-ul-Mujahedin [i Ikhwan ul-Muslimin. Conform celor afirmate de c=tre liderul organiza]iei, Maulana Saadatullah Khan, principalul obiectiv al mi[c=rii este continuarea luptei armate \mpotriva necredincio[ilor [i "for]elor anti-islamice". Organiza]ia militeaz= pentru cre[terea influen]ei Pakistanului \n Kashmir. HUM a fost ini]ial \nfiin]at \n Punjab, Pakistan, la \nceputul anilor '80 de c=tre elemente religioase islamice. La câteva luni, HUM a \nceput s= trimit= voluntari \n Afganistan, pentru a lupta al=turi de grup=rile afgane de mujahedini. Voluntarii au fost recruta]i din rândul grup=rii Pakistan- Kashmirul Ocupat (POK). S-a estimat c= HUM a recrutat 5.000 de voluntari pe care i-a trimis \n Afganistan. Activitatea de recrutare a fost finan]at= de suporterii din Pakistan, Egipt [i Arabia Saudita (inclusiv OBL). |n timpul r=zboiului din Afganistan, HUM a recrutat voluntari din comunit=]ile musulmane ale altor ]=ri - 6.000 voluntari din Algeria, Egipt, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

338 Tunisia, Iordania, Arabia Saudit=, Jammu [i Kashmir din India, Bangladesh, Mianmar [i Filipine. Marea majoritate a voluntarilor HUM au fost antrena]i \n folosirea armelor, muni]iei [i explozivilor \n taberele de preg=tire din provincia Paktia, Afganistan, tabere conduse de Jalaluddin Haqqani, liderul grupului Hezb Islami (Khalis) Afghan Mujahidin. Haqqani s-a aliat talibanilor. Apoi, HUM [i-a \nfiin]at propriile tabere de preg=tire pe teritoriul afgan, vizavi de Miran Shah \n provinciile de frontier= din partea de nord- vest (NWFP). Unii dintre cei mai buni lupt=tori ai r=zboiului din Afganistan provin din taberele de preg=tire HUM. Dup= ce mujahedinii afgani au ob]inut puterea \n Kabul \n aprilie 1992, HUM s-a convertit \ntr-o re]ea interna]ional= de lupt=tori pentru ap=rarea drepturilor musulmanilor din \ntreaga lume. |n 1993, numele a fost schimbat \n Harakat ul-Ansar [i o alt= organiza]ie afgan= Harakat ul-Jihad-al-Islami [i-a f=cut apari]ia. Din 1992, HUM [i-a extins activitatea \n Jammu [i Kashmir din India, Egipt, Tunisia, Algeria, Bosnia, Cecenia, Tadjikistan, Mianmar [i Filipine. Taberele de preg=tire ale HUM au f=cut obiectul atacurilor americane cu rachete de croazier=, \n urma atacurilor cu bombe asupra ambasadelor americane din Kenya [i Tanzania. Liderul HUM a afirmat c= 9 membri ai organiza]iei au fost omorâ]i \n timpul atacului din zona Khost. La 23 august 1998, Azizur Rahman Danish, [eful filialei Sindh a HUM a avertizat: "Loviturile aeriene americane au trasat o linie de demarca]ie \ntre Muslim Ummah [i necredincio[i [i acesta este \nceputul unei cruciade. SUA va primi riposta \n aceia[i termeni". Este o organiza]ie sunnit=, legat= din punct de vedere ideologic de [coala de gândire Deoband [i de wahhabism. Ideologia sa este similar= cu cea a Markaz Dawa Al Irshad [i a talibanilor. Se bazeaz= pe stricta interpretare a Legii Islamice [i este \mpotriva pluralismului, democra]iei parlamentare [i a egalit=]ii \n drepturi a femeilor, precum [i a influen]ei negative occidentale din societ=]ile islamice. Ini]ial, obiectivul HUM era \ntrajutorarea umanitar= pentru refugia]ii afgani din provinciile din partea de nord-vest a frontierei Pakistanului. Oricum, de la sfâr[itul r=zboiului afgan, aceasta a hot=rât s= fie un sus]in=tor al Jihadului Islamic \mpotriva guvern=rilor musulmane laice [i a Occidentului. |n vreme ce Fazlur Rehman Khalil este deseori numit [eful HUM, Departamentul de stat al SUA, respectiv Diviziunea antiterorist=, l-a identificat pe Maulana Sadaatullah Khan ca fiind liderul organiza]iei. Se crede c= \n timp ce Fazlur Rehman Khalil conduce HUM JIHADUL ISLAMIC 339 pentru Pakistan, cel de-al doilea conduce unitatea POK. Amplasa]i \n Muzaffarabad, Pakistan, membrii grup=rii desf=[oar= activit=]i insurgente [i teroriste, \n special \n Kashmir. Harakat ul-Ansar (HUA) are câteva mii de sus]inatori \narma]i, localiza]i \n Azad Kashmir, Pakistan [i \n sudul Kashmir-ului, dar [i \n regiunea Doda din India, compus= \n majoritate din pakistanezi, afgani [i persoane provenite din Kashmir. |n organiza]ie poate intra orice individ care sus]ine obiectivele HUA [i este gata s= urmeze cursul de preg=tire de 40 de zile. Oficialit=]i apar]inând serviciului de informa]ii pakistanez au estimat c= Harkat conduce cel pu]in 500 de militan]i bine preg=ti]i. HUA folose[te arme automate de calibru greu sau u[or, carabine de asalt, mortiere, explozivi [i rachete. HUM \[i recruteaz= voluntarii din Tabligi Jamaat, care desf=[oar= activitate misionar= [i de caritate \n rândul musulmanilor din Pakistan [i alte ]=ri. Fondurile HUM provin din dona]ii f=cute de simpatizan]ii din Arabia Saudit= [i alte state din Golf, din Pakistan [i Kashmir. Sursa [i dimensiunea fondurilor militare ale HUM r=mân necunoscute. Organiza]ia ar putea primi o cantitate necunoscut= de bani din Pakistan. Aceasta este membr= a Consiliului Jihadului Unit \nfiin]at \n 1994 de Agen]ia serviciilor de informa]ii pakistaneze. Printre membrii organiza]iei se num=r= Hizb-ul-Mujahideen, Jamiat-ul-Mujahideen, Al-Jihad, al-Barq, Ikhwan-ul Musslamin, Tariq-ul-Mijahideen. Activit=]i: HUM a executat mai mute opera]iuni teroriste \mpotriva trupelor indiene [i ]intelor civile din Kashmir. Aceasta are leg=turi cu Al-Faran, grupul militant al Kashmir-ului care, \n iulie 1995, a r=pit 5 turi[ti occidentali \n Kashmir; unul a fost asasinat \n august 1995, iar ceilal]i 4 \n decembrie, acela[i an. |n iunie 1994, HUM a r=pit doi cet=]eni britanici \n India. Membrii HUM au participat la opera]iuni insurgente [i teroriste \n Kashmir, Burma, Tadjikistan [i Bosnia. Filiala din Burma, localizat= la Arakans, a oferit preg=tire musulmanilor \n manevrarea armelor [i ducerea r=zboiului de gheril=. |n Tadjikistan, membrii HUM au lucrat \n slujba elementelor de rezisten]= tadjik=, antrenându-le. Primul grup de militan]i HUA a intrat \n Bosnia \n 1992. Sursa [i valoarea fondurilor militare HUM sunt necunoscute, dar se crede c= provin din ]=rile arabe simpatizante, de la persoane bogate originare din Kashmir [i Pakistan. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

340 Organiza]ia Mujahedin-E-Khalq (MEK)

Alte denumiri: Armata de Eliberare Na]ional= din Iran (AEN, aripa militant= a OMK); Organiza]ia Popular= Mujahedin= din Iran (OPMI); Consiliul Na]ional de Rezisten]= (CNR); Societatea Studen]ilor Musulmani Iranieni (organiza]ie public= folosit= pentru a ob]ine fonduri). Descriere: Organiza]ia a luat fiin]= \n anul 1960 ca mi[care armat= islamic= oponent= [ahului Mohammad Reza Pahlavi, prin lupta de gheril= for]ând \nl=turarea de la putere a acestuia. Cu toate acestea, datorit= ideologiei socialiste radicale, gruparea a fost \nl=turat= din cadrul structurilor de putere ale c=ror baze au fost puse \n timpul revolu]iei islamice. Acest fapt a determinat gruparea s= lupte \mpotriva noului regim, continuându-[i ac]iunile de pe teritoriul Irakului, stat care asigur= totodat= [i suportul financiar, logistic [i militar. MEK r=mâne cel mai puternic oponent al guvern=rii din Iran, atacând ]inte de pe teritoriul acestui stat [i asasinând oficiali iranieni. Bazele ideologice ale organiza]iei au fost puse \n anul 1963 \n mediul studen]esc din Iran, de c=tre Seyed Mahmoud Talkan, profesor de ideologie islamic= la Facultatea din Teheran. Aceast= ideologie reprezenta un amestec \ntre marxism [i islam [i s-a dezvoltat \n rândul celor mai active [i mai numeroase grup=ri armate disidente iraniene. Istoria MEK este asociat= cu activitatea antioccidental= [i, cel mai recent, cu atacurile asupra intereselor regimului cleric din Iran [i din afara grani]elor statului. |n anii '80, liderii MEK au fost obliga]i de for]ele de securitate iraniene s= plece \n Fran]a. La mijlocul anilor '80, opera]iunile teroriste din Iran au \nregistrat un nivel mai sc=zut fa]= de cele din anii '70. Cu toate acestea, \n ultimii ani, organiza]ia a solicitat s= fie creditat= ca autoare a unor opera]iuni teroriste pe teritoriul Iranului. |n prezent, MEK num=r= câteva mii de membri stabili]i \n Irak, [i are o structur= extern= care \i asigur= suportul ac]iunilor. |n afara sprijinului din Irak, MEK folose[te organiza]ii de acoperire prin care solicit= ajutoare materiale comunit=]ii iraniene din diaspora. Majoritatea lupt=torilor sunt organiza]i [i activeaz= sub egida Armatei Na]ionale de Eliberare (NLA). Ini]ial, sediul Mudjahedine Khalq s-a aflat la Paris, \n cursul anului 1986 stabilindu-se \n Irak. Cu sprijinul conducerii de la Bagdad, \n anul 1987, a fost \nfiin]at= Armata Na]ional= de Eliberare JIHADUL ISLAMIC 341 (NLA) - structura militar= a MEK, care s-a implicat, al=turi de armata irakian=, \mpotriva for]elor armate iraniene, \n ultimii doi ani ai r=zboiului dintre Irak [i Iran. |n anul 1991, structura a luat parte la contraofensiva for]elor guvernamentale irakiene impotriva popula]iei de etnie kurd=. |n Irak, organiza]ia are constituite aproximativ 20 de baze, principala baz= militar= aflându-se la Ashraf, localitate situat= la aproximativ 80 km de frontier= cu Iranul [i 120 km nord-est de Bagdad. De asemenea, \n Irak, MEK dispune de o infrastructur= foarte bine dezvoltat=, care cuprinde [coli, clinici medicale, centre de reeducare, institu]ii de pres=, un post de radio (Voice of Mudjahed), precum [i unul de televiziune. |n cadrul structurii militare a MEK func]ioneaz= grupe informativ- operative, structurate pe celule, subordonate strict pe vertical= [i care sunt utilizate, inclusiv, pentru activit=]i teroriste, ini]iate \n ]=ri europene. De obicei, celulele func]ioneaz= sub acoperirea unor firme specializate \n comer]ul cu covoare, bijuterii din aur, automobile, cu reprezentan]i \n diferite state. Veniturile ob]inute din activit=]ile lucrative ale acestor firme constituie, \n prezent, principala surs= de finan]are a organiza]iei, \n condi]iile embargoului impus Irak-ului. Activit=]i: \n aprilie 1992, gruparea a condus atacuri \mpotriva ambasadelor iraniene din 13 ]=ri diferite, demonstrând abilitatea grup=rii de a acoperi un spa]iu geografic vast. Recentele atacuri din Iran includ trei explozii \n Teheran, \n iunie 1998, \n urma c=rora au fost ucise trei persoane, precum [i asasinarea fostului director al \nchisorii Evin, Asadollah Lajevardi. |n februarie 2000, desf=[urarea normal= a activit=]ilor antiiraniene s-a precipitat \n timpul "Opera]iei Marele Bahman", când gruparea a declarat c= a lansat o serie de atacuri \mpotriva Iranului. |n restul anului, MEK a revendicat cu regularitate atacuri cu arunc=toare [i raiduri rapide \mpotriva unit=]ilor militare iraniene [i a institu]iilor guvernamentale de lâng= grani]a dintre Iran [i Irak. MEK a revendicat, de asemenea, [ase atentate \mpotriva unor sedii guvernamentale militare [i civile din Teheran.

Frontul de Eliberare a Palestinei (PLF)

Descriere: Frontul de Eliberare a Palestinei - Jabhat-at-Tahrir al Filistiniyyah este o organiza]ie palestinian= care este localizat= [i ac]ioneaz= \n Liban. A fost \nfiin]at= \n aprilie 1977, ca rezultat al separ=rii de Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei - Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

342 Comandamentul General, condus de Ahmad Jibril. Noua organiza]ie era condus= de Muhammad Zaidan (Abu Abbas) [i Tal'at Ya'akub. PLF a stabilit o strategie a luptei armate \mpotriva Israelului, \n special prin atacuri teroriste de-a lungul grani]ei libaneze. Fac]iunea lui Abu Abbas a fost responsabil= pentru faimosul atac asupra vasului de croazier= Achille Lauro \n 1985 [i pentru atacul e[uat, lansat de pe mare asupra coastelor israeliene, \n anul 1990, ambele acte teroriste nemul]umind conducerea OEP. Dup= \n]elegerea de la Oslo, PLF a acceptat politica OEP de stopare a ac]iunilor teroriste \mpotriva Israelului. PLF a fost \nfiin]at de Ahmad Jibril, \n anul 1961. |n decembrie 1967, s-a unit cu The Heroes of the Return Group [i The Youth of Revenge Group (aripa militar= a Mi[c=rii Arabe Na]ionaliste - ANM) formând Frontul Popular de Eliberare al Palestinei (FPEP), sub conducerea lui George Habash. |n aprilie 1968, Ahmed Jibril s-a desprins din FPEP [i a format o nou= organiza]ie, Frontul Popular de Eliberare a Palestinei - Comandamentul General (FPEP - CG). PLF a fost creat \n 24 aprilie 1977, ca urmare a desprinderii sale de FPEP - CG fiind rezultatul confrunt=rilor dintre Siria [i OEP \n Liban. Noua organiza]ie era condus= de Muhammad Zaidan (Abu Abbas) [i Tal'at Ya'akub. PLF a fost activ=, \n special, \n zona grani]ei de nord a Israelului, desf=[urând atacuri \mpotriva ]intelor civile [i militare, \ncercând, de asemenea, s= ia ostatici \n timpul opera]iunilor. |ntre anii 1983-1984, organiza]ia s-a separat, din nou, \n trei mici organiza]ii. Fiecare fac]iune a continuat s= poarte numele original [i fiecare se proclam= ca reprezentant al organiza]iei-mam=. Cele trei fac]iuni au fost: – fac]iunea condus= de Abd Al Fatah Ghanim, membru al Comitetului Central al organiza]iei, responsabil al birourilor din Damasc [i sus]in=tor al grupului de rebeli Fatah reuni]i \n Frontul Refuzului, sprijinit de Siria. Fac]iunea avea ca obiective derularea de ac]iuni teroriste \mpotriva Israelului, la grani]a cu Libanul; – fac]iunea condus= de Tal'at Ya'akub, secretar general al PLF r=mas= neutr= \n lupta dintre fac]iuni, stabilindu-[i for]ele \n Liban. Ya'akub a murit \n noiembrie 1988, \n urma a unui atac de cord, gruparea sa destramându-se; – fac]iunea condus= de Muhammad Zaidan (Abu Abbas), adjunct al secretarului general. S-a al=turat OEP, oamenii [i cartierul general

transferându-se \n Tunisia. Ca urmare a atacurilor \ntreprinse asupra JIHADUL ISLAMIC 343 navei Achille Lauro, \n octombrie 1985, Abu Abbas a fost expulzat de autorit=]ile tunisiene, stabilindu-[i cartierul general \n Bagdad, Irak. Fac]iunea avea num=rul cel mai mare de membri, aproximativ 400. |n noiembrie 1986, fac]iunile lui Abu Abbas [i Tal'at Ya'akub au deschis negocieri, finalizate \n noiembrie 1989, dup= moartea lui Tal'at Ya'akub. Secretarul general, Abu Abbas a fost ales \n comitetul executiv al OEP, PLF devenind un satelit al Fatah, cu toate c= organiza]ia era sus]inut=, logistic [i opera]ional, de Libia [i Irak. |n trecut, organiza]ia a \ntreprins o serie de ac]iuni teroriste majore, câteva dintre acestea sofisticate, iar altele ca un exemplu pentru alte grup=ri palestiniene. De]ineau o unitate naval= [i o unitate de avioane u[oare [i planoare, pentru atacuri teroriste \mpotriva Israelului. |n ultimii câ]iva ani, liderii organiza]iei sunt activi \n OEP, cu toate c= structura organizatoric= \nc= exist=, \n special \n taberele de refugia]i palestinieni din Liban. De asemenea, ei sunt implica]i, al=turi de Fatah, \n dispute locale cu membrii organiza]iilor aflate sub influen]a Siriei. Dup= Acordul de la Oslo, fac]iunea lui Abu Abbas a acceptat decizia politic= a OEP de a abandona terorismul. Organiza]ia are principalele baze \n Liban [i Tunisia [i num=r= \n aceste zone câteva sute de membri. Nu a avut [i nu va avea niciun suport printre palestinienii din Teritorii. Muhammad Zaidan (Abu Abbas) s-a n=scut \n Safed, \n 1948, familia sa, plecând \n Siria, \n acela[i an. A devenit membru al FPLP - CG \n 1968, dar a p=r=sit organiza]ia ca urmare a disputelor cu Amhad Jibril privind orientarea pro-sirian= a acesteia [i a format PLF (Abu Abbas a fost considerat un pro-irakian). El a fost r=nit \n timpul r=zboiului din Liban, din 1982. A devenit membru al Comitetului Executiv al OEP, \n 1984, \n timpul \ntâlnirii Consiliului Na]ional Palestinian din 1989 sus]inând acceptarea Rezolu]iei 242 a Consiliului de Securitate al ONU. Abu Abbas a devenit celebru dup= ce a organizat atacul asupra navei Achille Lauro, \n octombrie 1985. Atât PLF, cât [i Abu Abbas personal au primit sprijin financiar consistent de la Yasser Arafat. Abu Abbas s-a re\ntors \n Fâ[ia Gaza, dup= |n]elegerea de la Oslo. Exist= \nc= un mandat interna]ional emis de SUA \mpotriva lui, fiind acuzat de uciderea lui Leon Klinghoffer \n timpul atacului asupra vasului Achille Lauro. |n func]ie de evolu]ia negocierilor de pace israeliano-palestiniene, FEP se aliniaz= pozi]iei adoptate de celelalte grup=ri disidente palestiniene fa]= de dinamica situa]iei politice [i militare din zon=. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

344 |n actuala conjunctur=, eforturile grup=rii sunt concentrate \n direc]ia culegerii de informa]ii despre eventuale ]inte evreie[ti [i americane din lume. Activit=]i: Dintre ac]iunile teroriste, men]ion=m: – 22 aprilie 1979: o celul= format= din patru terori[ti a p=truns dinspre Liban spre Nahariya, folosind o barc= de cauciuc. Terori[tii au ocupat o cas= \n Nahariya, luând ostatici câ]iva membri ai familiei, ucigând trei persoane [i r=nind alte patru; – 07 martie 1981: atentat e[uat al unei celule teroriste, purtat cu un planor, pentru a p=trunde dinspre Liban spre zona Haifa. Cei doi terori[ti au for]at aterizarea lâng= grani]a israelian=, ace[tia fiind captura]i. Inten]ia lor a fost de a arunca bombe [i grenade din aer, \n zona Haifa. – 07 octombrie 1985: un grup de patru membri a capturat vasul italian Achille Lauro, \n timp ce acesta naviga dinspre Alexandria spre Israel. Grupul l-a ucis pe Leon Klinghoffer, un pasager invalid, \n vârst=, aflat la bordul navei [i un cet=]ean evreu american. Membrii grupului s-au predat autorit=]ilor egiptene Abu Abbas [i cei patru terori[ti au primit permisiunea de a pleca cu un avion egiptean. Avionul a fost determinat de for]ele aeriene ale SUA s= aterizeze \n Sicilia, unde autorit=]ile italiene, invocând jurisdic]ia, l-au eliberat pe Abu Abbas. Mai târziu, acesta a fost condamnat \n contumacie, la \nchisoare pe via]=. Cei patru terori[ti participan]i la atac au fost judeca]i \n Italia [i condamna]i la \nchisoare de Tribunalul italian; – 06 ianuarie 1990: Muhammad Amin Jarar, membru al PLF, rezident \n Jenin, a fost inculpat de o curte militar= din Israel pentru pl=nuirea unui atac terorist \mpotriva turi[tilor israelieni afla]i \n excursie \n Egipt; – 30 martie 1990: un grup de 17 membri au lansat un atac de pe mare asupra plajelor [i hotelurilor din Tel Aviv, cu inten]ia de a ucide turi[ti [i cet=]eni israelieni. Cele cinci b=rci de cauciuc folosite au fost interceptate de for]ele militare israeliene, pe plaja Nitzanim, patru dintre terori[ti fiind omorâ]i [i 12 lua]i prizonieri. Terori[tii fuseser= antrena]i \n Libia, ]ara care a furnizat un suport logistic masiv. Raidul terorist a provocat suspendarea dialogului pe care SUA \l purta cu OEP. |n anii '80, mai multe atacuri ale celulelor lui Tal'at Ya'akub, care urm=reau p=trunderea dinspre Liban spre Israel, au e[uat \n zona de securitate din sudul Libanului, \nainte ca acestea s= ajung= la grani]a cu Israelul. JIHADUL ISLAMIC 345 Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei (FDEP)

Descriere: Organiza]ie marxist-leninist=, fondat= \n 1969, dup= scindarea Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei (FPEP). Consider= c= idealurile na]ionale palestiniene pot fi atinse doar prin revolu]ionarea maselor. La \nceputul anilor '80 a avut o pozi]ie de mijloc \ntre Arafat [i cei care respingeau procesul de pace. |n 1991, s-a desp=r]it \n dou= fac]iuni; Nayif Hawatmah conduce fac]iunea cea mai numeroas= [i mai radical=, care continu= s= domine. FDEP s-a al=turat celorlalte grup=ri de opozi]ie [i a format Alian]a For]elor Palestiniene (AFP) pentru a se opune Declara]iei de principii, semnate \n 1993. Datorit= diferen]elor ideologice, a p=r=sit, \mpreun= cu FPEP, AFP. |ncepând cu mijlocul anilor '90, Arafat a f=cut demersuri pentru a fuziona cu FPEP. Activit=]i: \n anii '70, a revendicat numeroase atentate minore cu bombe [i câteva mai spectaculoase \n Israel [i \n teritoriile ocupate, vizând ]inte israeliene. Din 1988, a fost implicat doar \n raiduri la grani]e, \ns= continu= s= se opun= acordului de pace dintre Israel [i OEP.

Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei - Comandamentul Special (FPEP-GC)

Descriere: Grupare marxist-leninist= format= de Abu Salim \n 1979 dup= desp=r]irea de fostul FPEP - Opera]ii Speciale. Ac]ioneaz= \n afara sudului Libanului, \n diverse zone din Orientul Mijlociu [i Europa Occidental=. Activit=]i: A revendicat mai multe atacuri teroriste din Europa Occidental=, inclusiv atentatul cu bomb= \mpotriva unui restaurant frecventat de func]ionari americani din Torrejon, Spania, \n aprilie 1985, unde18 civili spanioli au fost uci[i \n atac.

Organiza]ia "15 Mai"

Descriere: Desprins= \n 1979 din Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei - Opera]ii Speciale (FPEP - OS) al lui Wadi Haddad, organiza]ia este condus= de Muhammad al-Umari, cunoscut \n cercurile palestiniene sub numele de Abu Ibrahim sau "omul-bomb=". Nu a f=cut Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

346 niciodat= parte din OEP. A fost desfiin]at= la mijlocul anilor '80, când mai mul]i membri de seam= s-au al=turat Grupului Fatah de Opera]ii Speciale al colonelului Hawari. Activit=]i: A revendicat numeroase atentate cu bombe de la \nceputul [i mijlocul anilor '80: atacul unui hotel din Londra (1980), al birourilor din Roma [i Istanbul ale companiei aeriene El-Al (1981), al ambasadelor israeliene de la Atena [i Viena (1981). Atacurile antiamericane includ o \ncercare de atentat cu bomb= \mpotriva unui avion Pan Am la Rio de Janeiro [i a unui alt avion apar]inând aceleia[i companii aeriene care se deplasa pe ruta Tokyo - Honolulu \n august 1982. (Acuzat de acest ultim atac, Mohammed Rashid a[teapt= \n prezent s= fie judecat \n SUA pentru un atac cu bomb= c=ruia i-a c=zut victim= un adolescent japonez).

Organiza]ia Kahane Chai - Israel

Descriere: Obiectivul major al organiza]iei \l reprezint= refacerea statului Israel conform preceptelor biblice. Kach (\ntemeiat= de rabinul Meir Kahane, un radical israeliano-american) [i ramura acesteia, Kahane Chai, \nsemnând "Kahane tr=ie[te" (\ntemeiat= de Binyamin, fiul lui Meir Kahane, dup= asasinarea tat=lui s=u \n Statele Unite) au fost declarate organiza]ii teroriste, \n martie 1994, de cabinetul israelian \n virtutea legii privind terorismul din 1948. La baza deciziei au mai stat [i declara]iile liderilor grup=rii, conform c=rora ace[tia sunt de acord cu atacul asupra moscheiei Al-Ibrahimi, \ntreprins de "Dr. Baruch Goldstein" – Goldstein era asociat cu Kach – [i atacurile verbale la adresa guvernului israelian. La 31 decembrie 2001, Binyamin Kahane [i so]ia acestuia au fost uci[i de pu[ca[i palestinieni \n zona West Bank. Ac]iuni: |n Israel, gruparea organizeaz= [i desf=[oar= ample manifest=ri de protest \mpotriva guvernului, ac]iuni de h=r]uire [i amenin]are a palestinienilor \n Hebron [i \n West Bank. De asemenea, gruparea a afirmat c= va \ntreprinde ac]iuni de r=zbunare pentru moartea lui Binyamin Kahane [i a so]iei sale. Aria de operare a organiza]iei este JIHADUL ISLAMIC 347 situat= pe teritoriul israelian [i \n West Bank, \n special \n Hebron, num=rul membrilor nefiind cunoscut. Organiza]ia prime[te sprijin de la simpatizan]ii s=i din Statele Unite [i Europa.

Al Fatah - Consiliul Revolu]ionar (Abu Nidal)

Descriere: Este o organiza]ie palestinian= cunoscut= mai bine sub numele de Organiza]ia Abu Nidal (ANO), condus= de c=tre Sabri al-Bana (Abu Nidal) [i fondat= \n 1974, ca o consecin]= a desprinderii lui Abu Nidal din organiza]ia Fatah. Scindarea produs= la crearea noii organiza]ii a fost rezultatul influen]ei jucate de regimul irakian care \l sprijinise pe Abu Nidal s= lanseze opera]iuni teroriste independente pentru a servi intereselor irakiene. |nc= de la creare, organiza]ia s-a considerat ca fiind adev=rata organiza]ie Fatah, acuzându-i pe liderii organiza]iei de tr=dare. Abu Nidal (Fatah-CR) a fost considerat= cea mai activ= [i mai periculoas= organiza]ie terorist= palestinian=, care a f=cut numeroase victime \n anii '80. Ea [i-a demonstrat capacitatea de a opera \n zone \ntinse din Orientul Mijlociu, Asia, America de Sud [i Europa. Spre deosebire de alte organiza]ii palestiniene, ea a organizat opera]iuni [i acte teroriste \mpotriva unor obiective apar]inând unui num=r mare de ]=ri [i \mpotriva militan]ilor palestinieni acuza]i de atitudine moderat=. De la \nceputul anilor '80, Fatah-CR a \nceput s= atace [i ]inte evreie[ti, israeliene [i occidentale. Ea [i-a \ncetat practic atacurile teroriste \n anii '90, de[i se consider= c= p=streaz= \nc= poten]ial de periculozitate, datorit= noilor sale rela]ii cu Iranul. Fatah-CR mai este cunoscut= [i sub numele de Consiliul Revolu]ionar Arab, dar \[i asum= responsabilitatea pentru atacurile comise sub numele de Brig=zile Arabe Revolu]ionare, Organiza]ia Revolu]ionar= a Musulmanilor Sociali[ti – pentru atacurile \mpotriva obiectivelor britanice, Iunie Negru – pentru atacurile \mpotriva obiectivelor iordaniene [i Organiza]ia Septembrie Negru. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

348 Fatah-CR are aproximativ 400 de membri [i câteva zeci de cadre ale mili]iilor din taberele palestiniene de refugia]i din Liban. Nu se cunosc organiza]iile afiliate \n Teritoriile Autonome. |ntre 1974-1980, cartierul general al organiza]iei s-a aflat \n Bagdad, iar activit=]ile sale au fost coordonate, \n special, de c=tre irakieni, care i-au acordat suport logistic substan]ial lui Abu Nidal. Aceast= perioad= a fost caracterizat= de atacuri teroriste \ndreptate cu preponderen]= \mpotriva ]intelor siriene [i a celor apar]inând organiza]iei Fatah/OEP. La \nceputul anilor '80, datorit=, pe de o parte, dezacordului ap=rut \ntre irakieni [i Abu Nidal, referitor la independen]a organiza]iei sale [i, pe de alt= parte interesului manifestat de c=tre Irak, \n cursul r=zboiului cu Iranul, \n \mbun=t=]irea rela]iilor sale cu Occidentul, Abu Nidal [i sus]in=torii s=i au fost expulza]i din Irak [i s-au stabilit \n Siria. Ulterior, \n 1985, cartierul general a fost mutat \n Libia. Dup= 1981, Fatah-CR a atacat ]inte evreie[ti, israeliene [i occidentale, dar [i obiective apar]inând Iordaniei [i statelor din Golf, continuând \n acela[i timp s= lanseze atacuri \mpotriva militan]ilor [i liderilor Fatah. Presiunile exercitate de c=tre Statele Unite asupra Siriei, au constrâns organiza]ia s=-[i mute bazele de preg=tire [i opera]ionale \n Liban, \n zona Sidon. Anul 1987 a marcat o important= schimbare \n activitatea clandestin= desf=[urat= \n conspirativitate de c=tre organiza]ie. Aceasta a primit \n rândurile sale noi tineri militan]i, a organizat o structur= de tip mili]ie [i chiar a ini]iat activit=]i sociale [i politice \n taberele de refugia]i palestinieni, din sudul Libanului. |n a doua jum=tate a anilor '80, am fost martorii celor mai grave acte teroriste lansate f=r= discriminare de c=tre Fatah-CR. Cu toate acestea, noul mod de operare [i activit=]ile desf=[urate \n taberele din sudul Libanului, au produs o grav= scindare \n cadrul organiza]iei soldat= cu plecarea, \n 1989, a doi lideri: Atef Abu Baker, membru al Comitetului Central [i Abdel Rahman Issa, membru al Biroului Politic. Ei l-au acuzat pe Abu Nidal c=, de teama unor acte de subversiune JIHADUL ISLAMIC 349 interne, a ordonat uciderea a 150 de militan]i. |ncercarea de reconciliere cu Fatah [i liderul acesteia, Yasser Arafat, soldat= [i ea cu e[ec, a f=cut ca Abu Nidal s= fie mai izolat ca niciodat=. E[ecul ultimelor opera]iuni din anii '80 (atacul asupra navei City of Poros din Grecia [i arestarea majorit=]ii militan]ilor s=i din America de Sud) au marcat declinul opera]ional al organiza]iei. Gruparea are numeroase birouri \n Siria, Yemen, Iran, Sudan [i Liban. Ea este considerat= una dintre cele mai viabile organiza]ii teroriste din punct de vedere economic. Se estimeaz= c= \n afara sumelor de bani primite de la statele sus]in=toare, ea ob]ine venituri din estorc=ri de bani [i din propria s= re]ea de afaceri [i organiza]ii de acoperire.

Dup= interven]ia aliat= \mpotriva Irakului, Abu Nidal a fost nevoit s= p=r=seasc= Libia (statul care \i oferise g=zduire [i protec]ie), fiind urmat de un num=r important de activi[ti, r=ma[i loiali. Dup= ce s-a stabilit, o perioad= de timp, pe teritoriul Egiptului (informa]ie dezmin]it= vehement de Guvernul de la Cairo, dar confirmat= de mai multe servicii de informa]ii), Abu Nidal [i-a g=sit ad=post \n Irak, \n calitate de oaspete al lui Saddam Hussein. O parte dintre cei care i-au r=mas fideli l-au urmat \n Irak, restul refugiindu-se \n Siria. Anali[ti \n domeniu apreciaz= c= lui Abu Nidal i se mai subordoneaz= circa 200 de lupt=tori, persoane bine instruite [i cu mult= experien]=, la care se adaug= membrii r=spândi]i \n diferite state ale lumii, care dispun de acoperiri credibile [i sunt gata oricând s= intre \n ac]iune. De asemenea, gruparea are la dispozi]ie sume importante de bani, evaluate la mai multe milioane de dolari (de altfel, Fatah-CR este considerat= drept cea mai bogat= organiza]ie disident= Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

350 palestinian=) ob]inute prin [antaj [i trafic de armament, depozitate \n conturi din Elve]ia, Marea Britanie [i Austria. Activit=]i: Organiza]ia pretinde c= lupta armat= \mpotriva Israelului este un principiu sfânt, fiind singura cale pentru a ob]ine eliberarea tuturor palestinienilor [i nimeni nu-i poate nega poporului palestinian acest drept. Fatah [i liderii s=i au tr=dat acest principiu [i Conven]ia Palestinian= motiv pentru care trebuie pedepsi]i. Pentru a gr=bi victoria revolu]iei arabe, singura care poate duce la eliberarea Palestinei, este nevoie de terorism atât inter-arab cât [i intra-palestinian. Organiza]ia se identific= pe deplin cu liderul s=u Abu Nidal, fiind cunoscu]i doar pu]ini al]i activi[ti. Sabri al-Bana (Abu Nidal) s-a n=scut \n 1939 \n Jaffa. Dup= "Razboiul de 6 zile", a emigrat \mpreun= cu familia \n Arabia Saudit=, unde a lucrat ca profesor. S-a al=turat organiza]iei Fatah \n Egipt, \n 1969 [i a devenit reprezentantul acestei grup=ri la Khartoum, Sudan. |n 1970, Abu Nidal a fost numit reprezentantul Fatah \n Bagdad, Irak. Aici el [i-a format un grup de activi[ti loiali. Cu sprijinul serviciilor de informa]ii irakiene, Abu Nidal [i-a format propria grupare terorist= [i, datorit= faptului c= se opunea particip=rii la negocieri politice, a ini]iat atacuri \mpotriva politicii oficiale duse de Fatah.

B. Organiza]ii teroriste armene, kurde [i turce[ti

Armata Secret= Armean= pentru Eliberarea Armeniei (ASALA)

Alte denumiri: Grupul Orly; Organiza]ia 3 Octombrie. Descriere: Grup terorist armean de orientare marxist-leninist=, format \n 1975, cu inten]ia declarat= de a determina guvernul turc s=- [i asume public responsabilitatea pentru moartea a 1,5 milioane de armeni \n 1915, s= pl=teasc= desp=gubiri [i s= cedeze teritoriu statului armean. A fost condus de Hagop Hagopian, pân= la asasinarea acestuia la Atena, \n aprilie 1998. La mijlocul anilor '60 \n "Mica Armenie" (comunitatea armean=) din Beirut, concentrat= \n cartierele Borj Hammoud [i Sinn El-Fil, \ncepe un proces lent de radicalizare, fenomen ce se extinde \n toat= Europa. La

Beirut, acest fenomen are un caracter mai pronun]at datorit= influen]ei JIHADUL ISLAMIC 351 modelului palestinian, prototipul na]iunii f=r= stat. |n anul 1981, dup= mai mul]i ani de cooperare, are loc ruptura dintre Fatah [i Asala ca urmare a faptului c= Turcia a acceptat deschiderea biroului OEP la Ankara. |n aceast= situa]ie, ASALA se apropie de Siria [i grup=rile ostile lui Arafat, precum [i de mi[c=rile populare de sus]inere din rândul diasporei din Europa [i SUA. Elaboreaz= o nou= linie politic= având ca obiectiv, crearea unei Armenii unite, democrat= socialist= [i revolu]ionar=, pentru a fi \n m=sur= s= conduc= "r=zboiul popular prelungit". Dup= opera]iunea israelian= "Pace \n Galileea", ASALA pierde pozi]ia sa din Beirut [i se repliaz= \n Siria precum [i \n taberele situate \n câmpia Bekaa. Activit=]i: Asasinate [i atacuri cu bombe \mpotriva unor ]inte turce[ti. Mai târziu, atacuri \mpotriva unor ]inte franceze [i elve]iene pentru a for]a eliberarea unor camarazi. Atentat asupra biroului companiei aeriene turce de pe aeroportul Orly din Paris, \n 1983, soldat cu opt mor]i [i 55 de r=ni]i, ac]iune ce a dus la desfiin]area grupului datorit= num=rului de victime. Suferind de probleme interne, grupul a r=mas relativ lipsit de activitate \n ultimii patru ani, de[i, recent, a revendicat un atentat e[uat \mpotriva ambasadorului turc din Ungaria. Are ramifica]ii \n Liban, Europa Occidental=, Armenia, SUA [i Orientul Mijlociu.

Congresul pentru Libertate [i Democra]ie al Kurdistanului - KADEK (fost PKK) Alte denumiri: Uniunea Popular Democratic=; Congresul Libert=]ilor [i Democra]iei Kurdistanului/KADEK; Partidul Popular al Libert=]ii, Partidul Muncitoresc din Kurdistan etc. Descriere: A fost fondat \n 1974 ca o grupare marxist-leninist= a turcilor de origine kurd=. Obiectivul organiza]iei este crearea unui stat kurd independent, care s= cuprind= zona de sud-est a Turciei, nordul Irakului, precum [i teritorii aflate \n prezent \n componenta Siriei [i Iranului, zone \n care popula]ia este majoritar kurd=. Din anul 1990, KADEK a trecut la activit=]i de gheril= rural= [i urban=. |ncepând cu anul 1979 conducerea PKK \[i desf=[oar= activitatea \n emigr]ie, preponderent pe teritoriile Libanului, Siriei, ale unor

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU state europene; din august 1984 sunt aplicate ac]iunile violente 352 direc]ionate spre recunoa[terea statului independent Kurdistan din Sud- estul Turciei. De la mijlocul anilor ‘90 liderii grup=rii opteaz= pentru constituirea structurilor guvernamentale [i parlamentare \n emigrare. Ca urmare a arest=rii liderilor fac]iunii aceasta s-a autodizolvat, refuzând astfel la confrunt=rile violente [i recurgând la solu]ionarea pa[nic= a problemei kurde. Conform registrelor oficiale ale Departamentului de Stat al SUA, ale decretelor preziden]iale din Fran]a, Marea Britanie, Germania, gruparea este inclus= \n lista organiza]iilor teroriste. Efectivele militare ale PKK s-au format \n anii ‘80 oficial din cadre reformate \n Armata de eliberare-na]ional= a Kurdistanului concentrate pe teritoriul Armeniei (noiembrie, 1993). Contactele externe ale PKK – Serviciile Speciale ale Siriei (Istihbarat); Serviciul Na]ional de Contrainforma]ii al Greciei; serviciile speciale ale Armeniei; Armata Secret= de Eliberare a Armeniei; Partidul Comunist din Italia; organiza]iile cu tendin]e comuniste din Grecia; Uniunea Patriotic= a Kurdistanului. S-au fixat cazuri de influen]are din partea liderilor PKK a autorit=]ilor guvernamentale din Fran]a, Federa]ia Rus=, Grecia, fosta Iugoslavie, România, Liban, Siria, Republica Sud African=. Centrele de instruire ale rebelilor kurzi se consider= a fi amplasate pe teritoriile Armeniei, Greciei, Irakului, Iranului, Ciprului, Libanului, României, Siriei. |n acela[i timp, PKK dispune de sus]inere financiar= din partea diasporei kurde din Austria, Belgia, Marea Britanie, Olanda, Federa]ia Rus=, Germania, CSI (Kazahstan, K\rgizstan, Georgia). Organiza]ii derivate: Frontul Na]ional Popular pentru Eliberarea Kurdistanului, Congresul Na]ional al Kurdistanului, Comitetul de Solidaritate al Kurdistanului, Kurdish Relation Group, American Kurdish Support Network. La \nceputul lui 1999, autorit=]ile turce l-au capturat \n Kenya pe pre[edintele organiza]iei, Abdullah Oçalan. Ulterior, Curtea Suprem= de Securitate din Turcia l-a condamnat pe acesta la moarte. |n august 1999, Oçalan a anun]at "o ini]iativ= de pace", ordonând membrilor grup=rii s= se ab]in= de la orice act de violen]= [i cerând instaurarea unui dialog cu Ankara \n problema kurd=. La Congresul KADEK, organizat \n ianuarie 2000, membrii partidului au sus]inut initia]iva lui Oçalan [i au declarat c= vor folosi doar mijloace politice \n atingerea noului obiectiv al grup=rii, [i anume ob]inerea de drepturi civile pentru kurzii din Turcia. Dup= arestarea liderului Abdullah Oçalan, preocup=rile de baz= ale grup=rii au devenit: JIHADUL ISLAMIC 353 – men]inerea [i dezvoltarea capacit=]ii de lupt=; – atragerea de noi membri; – controlarea diasporei kurde; – identificarea de noi surse de finan]are, precum [i exploatarea celor deja existente; – ob]inerea de drepturi pentru popula]ia de origine kurd= din Turcia (publica]ii [i posturi radio-TV \n limba kurd=, [coli proprii etc.); – ob]inerea statutului de partener de dialog cu statele occidentale dup= modelul OEP. Activit=]i: Principalele ]inte ale actelor teroriste ale KADEK au fost for]ele guvernamentale de securitate din Turcia. |n 1993 [i ulterior, \n prim=vara lui 1995, au fost comise o serie de atacuri \mpotriva cl=dirilor care ad=posteau misiuni diplomatice turce[ti [i diverse firme ale acestei ]=ri \n zeci de ora[e occidentale. |n \ncercarea de a produce pagube industriei de turism a Turciei, la \nceputul anilor '90 KADEK a atacat cu bombe locuri turistice [i hoteluri [i, de asemenea, a r=pit turi[ti str=ini. |n majoritatea cazurilor, sursele de finan]are ale KADEK sunt ilegale, intrând sub inciden]a legilor penale, fapt ce spore[te gradul de pericol al grup=rii. Principalele surse de finan]are ale KADEK sunt: – traficul de droguri; – traficul de persoane; – estorc=rile de fonduri, tâlh=riile [i alte fapte asem=n=toare; – impunerea de taxe de protec]ie; – r=pirile de persoane; – cotiza]iile pl=tite de membrii [i simpatizan]ii cu posibilit=]i materiale. Organiza]ia are mii de simpatizan]i \n Turcia [i \n Europa, aria de operare cuprinzând Turcia [i Orientul Mijlociu. Prime[te un modest sprijin financiar [i ajutor material de la Siria, Irak [i Iran. Autorit=]ile de la Damasc au respectat, \n general, acordul antiterorist semnat \n septembrie 2000 cu Ankara, prin care se angajau s= nu sus]in= organiza]ia. Kadek dispune, \n Turcia, de echiparea specific= unei grup=ri de gheril= de mare anvergur=, respectiv, armament u[or de infanterie, mine antitanc [i antipersonal, mitraliere antiaeriene grele, sta]ii de radio- transmisiuni etc. Aceast= dotare este localizat= \n primul rând \n zonele de conflict din nordul Irakului, ramurile din statele europene ale organiza]iei dispunând de armament u[or (\n majoritatea cazurilor, \n cantit=]i limitate) [i dispun de capacitatea de a produce [i folosi dispozitive explozive artizanale. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

354 "La vedere", tactica organiza]iei eviden]iaz= o modera]ie constant=, complementar= urm=rii pas cu pas a strategiei de reform= politic= a activit=]ilor specifice. P=strarea acestei caracteristici este, \ns=, rela]ionat= cu dinamica reac]iei guvernului de la Ankara fa]= de efortul de conciliere al KADEK, principala problem= intern= a organiza]iei constituind-o, \n prezent, men]inerea unit=]ii de ac]iune [i a coeziunii poten]ialului uman aderent \n promovarea "cauzei kurde".

Organiza]ia DEVRIMCI SOL - Turcia DEV SOL

Descriere: Devrimci Sol (DS) este o mi[care popular= organizat= pe baze marxist-leniniste. Scopurile sale sunt, \n primul rând, \nf=ptuirea unei revolu]ii populare anti-oligarhice [i anti-imperialiste [i mai apoi crearea societ=]ii comuniste. Pentru a realiza aceste scopuri, DS consider= c= este necesar s= duc= o lupt= armat= sub conducerea unui partid al proletariatului. DS nu este \nc= un partid matur, dar poate ajunge la acest stadiu folosind toate formele de lupt= politic= pe baza violen]ei revolu]ionare, prin folosirea mijloacelor economico-democratice violente [i prin organizarea poporului. DS este mi[carea interna]ionalist= [i se consider= parte a mi[c=rii comuniste mondiale. Exprimarea spiritului interna]ionalist se face prin sprijinirea mi[c=rilor revolu]ionare oriunde pe glob [i prin proteste \mpotriva "agresiunii imperialiste" asupra popoarelor". Organiza]ia se consider= succesoarea mi[c=rii de stânga turce a Partidul de Eliberare a Poporului Turc (THKP-C). R=d=cinile se reg=sesc \n anii '60, ca urmare a evenimentelor acelui deceniu. THKP-C s-a distan]at de mi[carea kemalist=, a adaptat marxism-leninismul condi]iilor concrete ale Turciei [i a tras concluzia c= idealurile revolu]iei pot fi atinse dac= modul de ac]iune are la baz= sprijinul maselor [i lupta armat=. DS a adoptat strategia "R=zboiului Armat Politizat (RAP)" ca form= de lupt= pentru ob]inerea victoriei revolu]iei populare anti- imperialiste [i anti-oligarhice. Activit=]i: Principala metod= de ac]iune \n cadrul acestei strategii este lupta armat=. Celelalte metode, cum ar fi lupta politic= [i economico- democratic=, sunt considerate secundare. DS consider= c= Turcia este o ]ar= aflat= sub o domina]ie neocolonialist= disimulat=, ocupat= de imperialism [i a c=rei form= de

capitalism este dependent= de acesta. Economia de consum ofer= o JIHADUL ISLAMIC 355 imagine de bun=stare fals=, ceea ce face ca popula]ia s= fie apatic= fa]= de manifest=rile imperialiste; popula]ia tr=ie[te \ntr-un stat fascist [i Turcia este lipsit= de drepturile [i libert=]ile fundamentale ale democra]iei. DS consider= c= problemele socialismului nu pot fi rezolvate prin colaborarea cu imperialismul [i prin implementarea reformelor capitaliste. DS consider= c= mi[c=rile progresiste revolu]ionare din Orientul Mijlociu trebuie s= fie solidare \ntre ele pentru a reac]iona adecvat la ac]iunile unor state ca Turcia, Israelul, Arabia Saudit=, Egiptul [i altele.

"Statul Califat"

Descriere: Fondat= \n 1984 \n Köln [i condus= de Metin Kaplan, organiza]ia num=r= circa 800 de membri, \n anul 2001 num=rul acestora ajungând la 1.100. Din 12 decembrie 2001, Organiza]ia a fost interzis= \n Germania. Activitate: "Statul Califat" (Hilafet Devleti), fost= "Uniune a asocia]ilor [i comunelor islamice, Köln" (ICCB), sub conducerea autoenun]atul "emir al credincio[ilor [i calif al musulmanilor", Metin Kaplan, propag= Jihadul \n vederea \nl=tur=rii statului laic turc. |n locul acestuia ar trebui s= existe statul islamic având ca baz= Sharia, urmând ca Islamul s= preia pe termen lung domnia mondial=. Democra]ia, parlamentele [i pluralismul politic ar trebui respinse \n general, fiind incompatibile cu preceptele de baz= ale Islamului. |n ciuda interzicerii, care a privit \n decembrie 2001 mai \ntâi centrala din Köln [i 19 asocia]ii locale ca organiza]ii subsidiare, iar din 19 septembrie s-a extins asupra altor 16 organiza]ii subsidiare, o parte din membrii \ncearc= s= men]in= leg=turile create. Agita]ia f=cut= \mpotriva statelor [i societ=]ilor occidentale, precum [i a Turciei, Israelului [i evreilor este continuat=, chiar dac= are o intensitate mai mic=, din str=in=tate. |ntr-o publica]ie continuatoare a "Ummet-i Muhammed" (Comunitatea lui Mahamed), interzis= din decembrie 2001, se spune: "\l vom privi ca inamic pe oricine se opune Sharia lui Allah, simpatizeaz= cu ideologiile umane, opune rezisten]= culturii de revela]ie, nu accept= c= domnia se afl= nelimitat \n mâinile lui Allah, spune c= domnia se afl= \n mâinile poporului. Vom a[tepta cu r=bdare pân= la victorie sau moartea ca martiri, preg=tindu-ne pentru du[man!" ("Beklenen Asr-I Saadet" nr. 19 din 8 mai 2002). Mai mult, aceast= revist= r=spânde[te \n continuare mesaje antievreie[ti [i antisioniste. Din str=in=tate este emis= \n continuare o Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

356 emisiune TV, ce poate fi urm=rit= [i \n Turcia pentru r=spândirea propagandei islamice. Pe internet sunt oferite printr-un provider str=in texte din c=r]i [i bro[uri ale fondatorului decedat al organiza]iei, Cemaleddin Kapaln, precum [i contribu]ii ale organului asocia]iei interzise "Ummet-i Muhammed". La 27 noiembrie, Curtea Federal= Administrativ= din Leipzig a confirmat ordinul de interdic]ie \mpotriva "Statului Califat"; hot=rârea este executorie. |n motivarea hot=rârii instan]a a re]inut faptul c= organiza]ia nu recunoa[te monopolul puterii de]inut de stat, se \ndreapt= \mpotriva fundamentelor democratice [i a ordinii statului de drept, desconsiderând \n cel mai grav mod drepturile omului.

Comunitatea Islamic= Milli Goriis (CIMG)

Descriere: Fondat= \n anul 1985 la Köln, ca Adunarea Noii Perspective Mondiale \n Europa - AMGT, organiza]ia a fost condus=, pân= \n octombrie 2002, de Mehmet Sabri Erbakan. CIMG se sprijin= pe un poten]ial de for]= politic= \n Turcia care tinde spre reislamizarea treptat= a societ=]ii turce pentru ca, apoi sistemul de stat [i regimul turc laic s= se transforme \n sensul "ordinii de drept" islamice. Activitate: Scopul acesteia este de a asigura membrilor s=i de aici un mod de trai conform cu Sharia. Pentru r=spândirea ideologiei sale [i \mbun=t=]irea poten]ialului s=u de membri, se folose[te de instrumente tradi]ionale ale Islamismului turc, cum ar fi utilizarea mass-media scris=, angajamente educa]ionale \n lucrul cu copiii [i tinerii. Legat=, ideologic [i personal, strâns de partidul Islamic interzis din Turcia "Refah – Partisi" RP – Partidul Prosperit=]ii, iar apoi cu "Fazilet Partisi" FP – Partidul Virtu]ii, CIMG \[i vede misiunea \n r=spândirea ideologiei MiIii Goriis islamic – na]ionalist=, printre imigran]ii turci \n Germania. Astfel, CIMG s-a situat, dup= interzicerea Fazilet Partisi, de partea nou \nfiin]atului \n iunie 2001 "Saadet - Partisi" (Partidul Fericirii), pentru care ideologia Milli Goriis r=mâne neschimbat= [i care recunoa[te public varianta dezvoltat= de Necmettin ERBAKAN privind organizarea politic= a Islamismului turc. Spre deosebire de Partidul Drept=]ii [i Dezvolt=rii (AKP), format \n 2001 din Fazilet Partisi sub conducrea lui Recep Tayyip Erdogan, care se caracterizeaz= drept un partid cu orientare puternic conservatoare, scopul Saadet Partisi r=mâne desfiin]area laicismului \n Turcia [i introducerea unei ordini sociale [i de trai bazate pe dreptul islamic JIHADUL ISLAMIC 357 (Sharia). Astfel, pre[edintele SP, Recai Kutan a explicat cu ocazia unei cuvânt=ri publice \n Ankara, c= SP ar fi r=d=cina [i trunchiul (mi[c=rii) Milli Goriis fondat= pe legea Islamic=-Sharia. El a mai declarat: "Morala [i lumea idealurilor sunt stindardul nostru. Pentru c= noi ca partid nu am pornit la drum pentru a ne modifica, ci pentru a modifica acest sistem perturbat. Calea c=tre salvare duce [i printr-o guvernare Milli Goriis" (Milli Gazete, din 26 februarie 2002). CIMG \l consider= \n continuare pe Necmettin Erbakan lider spiritual. Conform propriilor declara]ii, CIMG dispune pe scar= mondial= de 210.000 membrii [i \ntre]ine 740 de uniuni moschei. |n Germania se pare c= este vorba de 500 spa]ii de rug=ciune [i moschei. Pentru administrarea propriet=]ii imobiliare vaste este responsabil=, din 1995, Asocia]ia European= de Cl=dire [i Sprijinire a Moscheilor" (EMUG). |n cursul anului 2002, au survenit modific=ri \n planul conducerii CIMG. Astfel, \n februarie, func]ionarul CIMG, Oguz Ucuncu a fost numit \n func]ia de secretar general. Acesta urma lui Aii Kiziekaya care a devenit din ianuarie 2002 pre[edinte al Consiliului Islamic pentru Germania. CIMG s-a men]inut activ= \n domeniul de activitate social [i al tineretului [i a elaborat un nou sistem unitar pentru toate comunele, \n ceea ce prive[te planul de \nv=]=mânt precum [i \ntocmirea [i con]inutul unor oferte educative \n anul 2002. Organiza]ia \ncearc= s= atrag= tineretul musulman [i s=-l "lege" de sine prin oferte de petrecere a timpului liber, supraveghere a activit=]ii de efectuare a temelor pentru acas= [i organizarea de concursuri de cuno[tin]e. Ca maxim= educativ= este uzitat= expresia "modul de via]= imoral al societ=]ii germane“ care contravin valorilor [i normelor islamice se abat de la calea dreapt=.

C. Organiza]ii extremist-teroriste din Asia

Actele teroriste comise \ntr-un num=r mare de ]=ri de pe continentul asiatic relev= faptul ca fenomenul a luat o amploare deosebit= pe acest continent. Num=rul organiza]iilor teroriste ce ac]ioneaz= \n unele din statele Asiei a crescut considerabil, precum [i gravitatea actelor teroriste comise de c=tre aceste organiza]ii.

Armata Ro[ie Japonez= (ARJ)

Alte denumiri: Brigada Interna]ional= Antiimperialist= (BIAI) Descriere: Grupare interna]ional= terorist= format= \n jurul anilor Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

358 '70, dup= desp=r]irea de Liga Comunist= Japonez= - Fac]iunea Armata Ro[ie. ARJ a fost condus= de Fusako Shigenobu pân= la arestarea ei \n Japonia, \n noiembrie 2000. }elul istoric al ARJ a fost de a r=sturna guvernul japonez [i monarhia, precum [i de a favoriza revolu]ia mondial=. Dup= arestare, Shigenobu a anun]at c= inten]ioneaz= s=-[i urm=reasc= idealurile folosind un partid politic legal [i nu violen]a revolu]ionar=. Se presupune c= are controlul sau cel pu]in leg=turi cu Brigada Interna]ional= Antiimperialist=, poate, de asemenea, avea leg=turi cu Frontul Democratic \mpotriva R=zboiului, o organiza]ie politic= de stânga din Japonia. Informa]ii dezv=luite dup= arestarea lui Shigenobu arat= c= ARJ organiza celule teroriste \n ora[e asiatice ca Manila sau Singapore. Are o leg=tur= apropiat= cu grup=rile teroriste palestiniene (care se afl= [i ac]ioneaz= \n afara Japoniei). Activit=]i: |n timpul anilor '70, ARJ a organizat o serie de atentate \n toat= lumea, inclusiv masacrul din 1972 de Ia aeroportul Lod din Israel, deturnarea a dou= avioane japoneze [i o \ncercare de a ocupa ambasada SUA din Kuala Lumpur. |n aprilie 1988, agentul operativ ARJ Yu Kikumura a fost arestat pentru posesie de exploziv, \n New Jersey, presupunându-se c= pl=nuia un atac care s= coincid= cu atacul cu bomb= \mpotriva clubului USO din Neapole, ac]iune a ARJ soldat= cu uciderea a cinci persoane, printre care [i o func]ionar= american=. Tsutomu Shirosaki, capturat \n 1996, se afl=, de asemenea, \n \nchisoare \n Statele Unite. |n 2000, Libanul a deportat \n Japonia patru membri aresta]i \n 1997, dar a acordat azil politic unui al cincilea agent, Kozo Okamoto. Lidera Shigenobu a fost arestat= \n noiembrie 2000 [i acuzat= de ac]iuni teroriste [i de fraud= cu pa[apoarte.

Secta AUM (AUM SHINRIKYO)

Descriere: Organiza]ia a fost \nfiin]at= \n anul 1987 de Shoko Asahara, scopul acesteia fiind de a st=pâni toat= Japonia [i apoi \ntreaga lume. Aprobat= \n 1989 s= func]ioneze ca o entitate religioas= conform legisla]iei japoneze, gruparea a candidat la alegerile parlamentare din Japonia, din 1990. Cu trecerea timpului, cultul a \nceput s= fac= preziceri referitoare la sfâr[itul lumii, declarând c= Statele Unite vor \ncepe cel de-al III-lea R=zboi Mondial cu Japonia. Guvernul japonez a revocat recunoa[terea AUM, ca organiza]ie religioas=, \n octombrie 1995. Cu JIHADUL ISLAMIC 359 toate acestea, \n 1997 guvernul a decis s= nu invoce Legea anti- subversiv= \mpotriva grupului, care ar fi scos cultul \n afara legii. |n anul 2000, Fumihiro Joyo a preluat controlul sectei AUM, dup= ce acesta isp=[ise o pedeaps= de trei ani de temni]=. Joyo fusese \nainte purt=tor de cuvânt [i liderul ramurii din Rusia a organiza]iei. Sub conducerea acestuia, secta Aum [i-a schimbat numele \n ALEPH, declarând ca este \mpotriva violen]ei [i a viziunilor apocaliptice ale lui Shoko Asahara. Activit=]i: La 20 martie 1995, membrii AUM, \n mod simultan, au \ntreprins un atac chimic cu substan]e neuroparalizante \n mai multe sta]ii de metrou din Tokyo, ucigând 12 persoane [i r=nind peste 6.000. Studii recente arat= c= num=rul persoanelor care au suferit v=t=m=ri fizice, ca urmare a atacului chimic, este de aproape 1.300, restul fiind afecta]i de traume ale sistemului psihic. Gruparea a fost responsabil= [i pentru alte "accidente chimice suspecte" petrecute \n Japonia \n 1994. Eforturile grup=rii de a \ntreprinde atacuri cu arme biologice nu au fost \ncununate de succes. Poli]ia japonez= l-a arestat pe Asahara \n mai 1995, acesta fiind judecat pentru 17 crime, la sfâr[itul anului 2000. Din 1997, gruparea a continuat s= recruteze noi membri, s= se implice \n derularea de activit=]i comerciale [i s= achizi]ioneze propriet=]i. Cu toate acestea, activit=]ile grup=rii au \nregistrat o sc=dere semnificativ= \n anul 2000, printre alte motive ale descre[terii aflându-se [i lu=rile de pozi]ie ale opiniei publice. Secta AUM se estimeaz= c= are \n component= \ntre 1.500 [i 2.000 de membri [i este posesoarea unui site pe internet. |n timpul atacului asupra sta]iilor de metrou din Tokyo, gruparea declar= c= num=r= 9.000 de membri \n Japonia [i peste 40.000 \n \ntreaga lume. Principalii membri ai sectei AUM se g=sesc doar \n Japonia, ramuri derivate din grupare, situate pe teritoriul Rusiei, având \n componen]= un num=r nedeterminat de membri. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

360 Noua Armat= Popular= (NPA)

Descriere: Arip= militar= a Partidului Comunist din Filipine, NPA este un grup maoist format \n decembrie 1969 cu scopul de a r=sturna guvernul prin ac]iuni de gheril=. De[i este \n primul rând o forma]iune rural= de gheril=, NPA are o infrastructur= urban= activ= pentru ac]iuni teroriste [i folose[te echipe de asasini. Ob]ine majoritatea fondurilor din contribu]iile sus]in=torilor [i din a[a-numitele taxe revolu]ionare colectate de la oamenii de afaceri locali. Activit=]i: NPA vizeaz= \n primul rând for]ele securit=]ii filipineze, politicienii corup]i [i trafican]ii de droguri. Se opune oric=rei prezen]e militare americane \n Filipine, atacând misiunile militare americane \nainte de \nchiderea bazelor SUA \n 1992. Comunicatele de pres= din 1999 au indicat c= NPA viza trupele americane participante la exerci]ii militare comune [i personalul ambasadei americane. Ac]ioneaz= \n regiunile rurale Luzon [i Visayas, precum [i \n zone din Mindao. Are celule \n Manila [i \n alte centre urbane importante.

Tigrii Tamili (TT)

Alte denumiri: Organiza]ia Mondial= Tamil= (OMT); World Tamil Association (WTA), World Tamil Movement (WTM), Mi[carea Mondial= Tamil= (MMT); Federa]ia Asocia]iilor Tamile (FCAT); For]a Ellalan; For]a Sangillan. Descriere: Fondat \n 1976, este cel mai puternic grup tamil din Sri Lanka ce folose[te mijloace ilegale pentru a ob]ine fonduri [i arme, f=cându-[i public scopul de a forma un stat tamil independent. TT au \nceput conflictul armat cu guvernul din Sri Lanka \n 1983 [i se bazeaz= pe o strategie de gheril=, care include [i tactici teroriste. Activit=]i: TT folosesc o strategie de lupt= cu un program terorist care vizeaz= nu numai func]ionari ai administra]iei public= local= din mediul rural, ci [i lideri politici [i militari din Colombo [i alte centre urbane. "Tigrii" sunt mai ales cunoscu]i pentru regimentul lor de lupt=tori sinuciga[i, "Tigrii Negri". Cele mai folosite metode sunt asasinatele politice [i atacurile cu bombe. TT nu atac= \ns= sedii comerciale [i diplomatice str=ine. JIHADUL ISLAMIC 361 Num=rul exact de membri este necunoscut, \ns= se presupune c= acest grup are \ntre 8.000 [i 10.000 de lupt=tori \narma]i \n Sri Lanka, dintre care \ntre 3.000 [i 6.000 sunt profesioni[ti. TT beneficiaz= [i de sus]inere interna]ional= pentru ob]inerea fondurilor, a armelor [i pentru activit=]ile de propagand=. TT controleaz= majoritatea zonelor de coast= din nordul [i estul statului Sri Lanka, \ns= au desf=[urat ac]iuni pe tot \ntinsul insulei. Cartierul General se afl= \n nordul ]=rii, \ns= liderul TT, Velupillai Prabhakaran, a stabilit o \ntins= re]ea de informatori [i puncte de control pentru a supraveghea orice intrus p=truns \n teritoriul controlat de organiza]ie.

TT beneficiaz= [i de sus]inere interna]ional= pentru ob]inerea fondurilor, a armelor [i pentru activit=]ile de propagand=. Organiza]iile publice ale TT \i sus]in pe separati[tii tamili, f=când lobby pe lâng= guvernele str=ine [i ONU. Grupul \[i folose[te contactele interna]ionale pentru a procura arme, mijloace de comunica]ii [i alte echipamente necesare. TT exploateaz= marile comunit=]i tamile din America de Nord, Europa [i Asia \n scopul ob]inerii de fonduri [i provizii pentru lupt=torii s=i din Sri Lanka. Informa]ii ob]inute la mijlocul anilor '80 atest= c= unele comunit=]i tamile din Europa sunt implicate [i \n trafic de droguri. Tamilii sunt cunoscu]i \n istorie drept curierii care aduceau droguri \n Europa. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

362 BABBAR KHALSA

Descriere: Organiza]ia a luat fiin]= \n anul 1984, \n nord-estul Indiei (regiunile Hariana, Kashmir, Punjab, Nagaland, Mizaram [i Tripura). Conducerea central= este asigurat= de c=tre un comitet condus de Sukhdev Singh Mahal [i Gurmej Singh Gill. Organiza]ia are filiale \n: SUA, Canada, Anglia, Fran]a, Germania, Elve]ia, Belgia, Olanda, Norvegia, Italia. Activit=]i: |n anul 1991, un comando al organiza]iei teroriste indiene Sikh Babbar Khalsa a organizat un atentat asupra ambasadorului Indiei la Bucure[ti, dejucat de c=tre for]ele lupt=toare din cadrul Brig=zii Antiteroriste, a c=ror interven]ie s-a soldat cu un mort din rândul terori[tilor [i re]inerea a doi membri ai comandoului, care au fost deferi]i justi]iei.

D. Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Europa

|n Europa, unde exist= cea mai mare concentrare de for]e [i baze militare, inclusiv nucleare, \n care contradic]iile politico-sociale au c=p=tat un caracter tot mai ascu]it, fenomenul terorist a cunoscut o recrudescen]= f=r= precedent, \nregistrându-se zilnic ac]iuni teroriste soldate cu numeroase victime omene[ti [i importante pagube materiale. Acest flagel al realit=]ilor actuale este exacerbat de amplificarea rasismului, de existen]a \n ]=rile vest-europene a unui num=r mare de emigran]i din Asia, Africa [i Orientul Mijlociu, afla]i \n conflicte permanente de natur= politic=, social=, moral=, etnic= sau religioas=, cu societ=]ile occidentale. De asemenea, ca urmare a re\nvierii ideologiei naziste, [i-au f=cut apari]ia noi organiza]ii [i grup=ri extremiste care, beneficiind de sprijinul unor cercuri [i centre reac]ionare, \ntreprind ac]iuni teroriste dintre cele mai violente. |n acest context, \n Europa Occidental= ac]ioneaz= o multitudine de organiza]ii [i grup=ri extremiste.

Organiza]ia “Brig=zile Ro[ii” Descriere: Organiza]ia “Brig=zile Ro[ii” este considerat= ca una dintre cele mai active organiza]ii teroriste din Italia. |ntre 1969 [i 1986, \n Italia au avut loc peste 15.000 de atentate soldate cu 415 morti [i 1.181 JIHADUL ISLAMIC 363 r=ni]i. Atentatele au atins punctul culminant \n 1979, când au avut loc 2.513 acte teroriste. De atunci, num=rul acestora a sc=zut continuu, \n 1996 num=rul lor fiind de 30. Aceasta sc=dere este pus= de anali[ti pe seama celor dou= legi ale autorit=]ilor, prin care s-au permis scutiri substan]iale de pedeaps= pentru terori[tii care colaboreaz= cu poli]ia [i autorit=]ile judec=tore[ti. Aceste legi "ale câinelui" se pare c= dau rezultate [i \n prezent.

Ac]iuni: Organiza]ia a fost condus= de o direc]ie strategic=, [i avea drept scop s= creeze o situa]ie dificil= \n Italia, care s= provoace o lovitur= de stat de tip fascist. Ac]iunile organiza]iei sunt caracterizate prin folosirea metodelor s=lbatice de chinuire [i maltratare. Dintre principalele ac]iuni teroriste executate, amintim: – R=pirea liderului democrat cre[tin Aldo Moro, \n martie 1978, reprezint= cel mai mare succes al "Brig=zilor Ro[ii". Dup= o sechestrare care a durat 55 de zile, cadavrul s=u a fost g=sit \n portbagajul unui autoturism, la data de 9 mai 1978. Pentru eliberarea lui, r=pitorii cereau punerea \n libertate a 13 persoane condamnate \n Italia pentru activit=]i teroriste. – R=pirea generalului american James Lee Dozier, la 17 decembrie 1981, care a fost eliberat la 28 ianuarie 1982, de c=tre un comando al poli]iei italiene. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

364 – La 15 februarie 1984, trei terori[ti au comis un atentat \mpotriva generalului american Leamon Hunt, directorul general al firmei multina]ionale pentru men]inerea pacii \n Sinai. Asupra sa au fost trase focuri de arm= pe o strad= din Roma, dup= care terori[tii au disp=rut cu un automobil. Victima a decedat la spital. Autorii atentatului au fost aresta]i dup= dou= sapt=mâni de poli]ia italian=. – |n ziua de 20 martie 1987, a fost asasinat la Roma, generalul italian Licio Georgeoni de c=tre dou= persoane care au reu[it s= dispar= la bordul unei motociclete. – La 14 februarie 1987, un grup terorist, alc=tuit din 6 elemente, a atacat o furgonet= po[tal= care transporta 1,5 miliarde lire (circa un milion dolari), ucigând doi poli]i[ti din escort= [i r=nind pe cel de-al treilea. Terori[tii au reu[it s= dispar= cu \ntreaga sum= de bani. Cu toate c= organiza]ia a avut mult de suferit \n urma ac]iunilor \ntreprinse de poli]ia italian=, nu se poate concluziona c= activitatea terorist= a acestei organiza]ii ar fi fost lichidat=. Ultimele evenimente savâr[ite de Brig=zile Ro[ii demonstreaz= acest fapt. |n acest sens, arestarea la Roma la data de 15 ianuarie 1987, \n cadrul unor opera]iuni a carabinierilor, a trei tineri, despre care s-a stabilit c= sunt membri ai acestei organiza]ii, au f=cut ca organele competente italiene s= aprecieze c= Italia s-ar afla \n fa]a revenirii la activitatea terorist= a Brig=zilor Ro[ii, iar cei trei ar putea face parte dintr-o nou= genera]ie de terori[ti. |n organizarea [i savâr[irea ac]iunilor teroriste, coopereaz= cu alte organiza]ii [i grup=ri, cum ar fi: "Ordinea Nou=", "Avangarda Nou=", “Prima Linea" [i altele. |n ultimii ani, actele teroriste comise de Brig=zile Ro[ii au fost aproape inexistente, aceasta datorându-se \n cea mai mare parte succesului for]elor de securitate \n penetrarea [i neutralizarea celulelor organiza]iei din diferite zone ale ]=rii.

Organiza]ia "Prima Linea"

Descriere: Este a doua organiza]ie terorist= ca importan]= [i s-a constituit \n sudul Italiei, \n anul 1977. Printre metodele de ac]iune preferate ale acestei grup=ri se \nscriu ac]iunile de minare a unor \ntreprinderi, magazine sau institu]ii, atacurile cu bombe asupra unor unit=]i de poli]ie, asasinate. |ntre cele dou= organiza]ii, Brig=zile Ro[ii [i PRIMA LINEA, a existat o strâns= conlucrare, astfel \ncât ele aproape se contopeau. JIHADUL ISLAMIC 365 Noua Ordine sau "Ordinea Neagr=" Descriere: Este filiala italian= a unei organiza]ii teroriste interna]ionale, cu acela[i nume. |n rândurile ei s-au \nregistrat la \nceput o serie de fasci[ti notorii, fo[tii S.S.-i[ti. Din anul 1974, gruparea a adoptat denumirea de Ordinea Neagr=, probabil, pentru a sublinia c= se consider= succesoare a "C=m=[ilor Negre" din timpul dictaturii lui Mussolini.

Organiza]ia "Ac]iunea direct="

Descriere: Fran]a s-a confruntat frecvent, \n ultimii 40 de ani, cu violente atentate teroriste, care s-au soldat cu sute de victime omene[ti. "Lepra" terorismului, a[a cum a calificat acest flagel al secolului XX fostul pre[edinte Jacques Chirac, \n cadrul Adun=rii Generale a ONU, a paralizat \n mai multe rânduri derularea vie]ii cotidiene \n Fran]a [i \n special la Paris. Prin folosirea bombelor [i a explozibililor artificiali au fost atacate sedii ale organelor de stat, magazine, restaurante, libr=rii, cinematografe, obiective turistice religioase. Se apreciaz= c= mai multe dintre ac]iunile teroriste comise pe teritoriul francez \n ultimul timp au fost organizate cu sprijinul unor elemente teroriste apar]inând unor grup=ri extremiste din exteriorul Fran]ei. S-a remarcat, totodat=, o recrudescen]= a ac]iunilor teroriste puse la cale de organiza]iile de extrem= dreapta, \ntre care se remarc= Federa]ia Ac]iunii Na]ionale Europene (FANE) care [i-a propus ca obiectiv "regruparea mi[c=rii neofasciste pe plan european". Al=turi de aceasta, activeaz= [i Organiza]ia "Ac]iunea direct=". Aceasta s-a constituit \n anul 1979 din mai mul]i tineri, printre care un rol important I-au avut Jean Marc Roilland (28 ani), Natali Menogon (23 ani), Laurent Lobersard (student \n {tiinte economice), Maria Pilar Arado Altur (20 ani) etc., persoane arestate de organele de poli]ie franceze \n septembrie 1980. Jean Marc Roilland, considerat a fi "creierul" organiza]iei a definit strategia [i obiectivele grup=rii, sus]inând crearea unui climat de violen]= [i instabilitate \n ]ar=. Aceasta urma s= se realizeze mai \ntâi prin "amplasarea de bombe" [i apoi prin sechestrarea [i asasinarea unor personalit=]i politice [i de stat. Referitor la aceasta, el declara c=: "vom f=râmi]a societatea prin ac]iuni directe, distrugând institu]iile oamenilor". Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

366 Activit=]i: Obiectivele stabilite au fost puse treptat \n aplicare prin amplasarea de bombe la diferite institu]ii de stat [i obiective social- economice. Organiza]ia are leg=turi cu E.T.A. (Spania) [i “Prima Linea" (Italia). Ac]iunea direct= lupt=, \n principal "\mpotriva imperialismului [i sionismului". Cele mai multe atentate le-a comis \mpotriva bazelor NATO din Europa Occidental=, precum [i \mpotriva unor obiective americane din zon=. |ncepând cu anii 1980, organiza]ia [i-a intensificat \n mod deosebit activitatea terorist=, comi]ând un num=r sporit de acte teroriste, deosebit de grave, astfel: – La 15 septembrie 1986, \n plin centrul capitalei franceze, la Prefectura Poli]iei, lâng= celebra Catedral= Notre Dame, a explodat o bomb=. Urmare a atacului, 51 de persoane sunt grav r=nite, \nregistrându-se [i importante pagube materiale. – Luni, 17 noiembrie 1986 a fost asasinat \n fa]a domiciliului s=u din Paris, pre[edintele – director general al firmei "Renault", Georges Besse. Doi tineri, un b=rbat [i o femeie, care circulau \ntr-un autoturism, au deschis focul asupra lui \n momentul \n care acesta cobora din ma[in=, la circa 50 m distan]= de locuin]=. Pentru descoperirea terori[tilor, guvernul francez a f=cut apel la popula]ie pentru a colabora cu poli]ia, furnizând toate informa]iile ce le de]in cu privire la persoanele ce apar pe afi[ele difuzate de autorit=]i. De asemenea, guvernul anun]a un milion de franci drept recompens= celui care va da informa]ii ce vor duce la arestarea terori[tilor, modalitate neobi[nuit= \n Fran]a pân= \n luna noiembrie 1986. Asasinatul se \ncadreaz= \n concep]ia violen]ei teroriste, conform c=reia sunt selec]ionate "]inte simbolice" din domeniul industriei ap=r=rii, din cadrul NATO, precum [i din cercurile de afaceri [i cele guvernamentale. |nainte de aceasta amplificare a violen]ei teroriste, oficialit=]ile franceze tindeau s= subestimeze coeziunea [i virulen]a membrilor "Ac]iunii directe". Dup= eliberarea din \nchisoare, \n 1981, a fondatorului organiza]iei, Jean Marc Roilland [i a lui Nathalie Menigon, prin amnistia ce a urmat alegerii ca pre[edinte a lui Mitterand, activitatea organiza]iei s- a intensificat \n mod deosebit. Este posibil ca uciderea lui Besse s= se fi fost pus= la cale ca un avertisment la adresa autorit=]ilor, care inten]ionau s=-I aduc= \n fa]a

tribunalului pe liderul "Ac]iunii Directe", Regis Schleicher. JIHADUL ISLAMIC 367 Organele antiteroriste franceze au declan[at multiple ac]iuni politiene[ti ce au vizat descoperirea [i re]inerea unor elemente teroriste apar]inând acestei organiza]ii, fapt ce a condus la arestarea chiar a unor terori[ti despre care se consider= c= fac parte din conducerea grup=rii.

Frontul Na]ional de Eliberare a Corsicii (FNLC)

Descriere: Fran]a, stat unitar cu o popula]ie "autohton=" majoritar=, dar [i cu aproximativ 120 de na]ionalit=]i diferite, rod al unei emigra]ii de peste 2.000.000 de str=ini, s-a confruntat cu o serie de mi[c=ri separatiste. Emergen]a violen]ei teroriste \n Corsica \[i are r=d=cinile \n diferen]ele culturale exacerbate de percep]ia inegalit=]ilor economice. Teza, “colonialismului intern" acuz= tendin]a statului-na]iune de a p=stra \n condi]ii de dependen]= zonele periferice sau economice defavorizate, \n vederea exploat=rii lor \n beneficiul zonelor bogate. La \nceputul anilor 1970, vectorii acestor nemul]umiri – studen]ii, profesorii [i intelectualii au devenit activi[ti ai mi[c=rilor separatiste (violente [i non- violente). Activismul etnic este alt= coordonat= a intensific=rii terorismului \n Fran]a. Corsica a devenit parte a Fran]ei \n 1769 [i departament francez, 20 de ani mai târziu. Mi[carea a debutat la 4 mai 1976, cu atacul simultan asupra a 22 obiective, situate \n Corsica [i pe continent. |n august 1982, FLNC organizeaz= "Conferin]a Interna]ional= a Organiza]iilor [i Mi[c=rilor de Eliberare Na]ional=", la Corte, \n Corsica. Dizolvat oficial la 5 ianuarie 1983, FLNC continu= s= organizeze ac]iuni, \ndreptate cu preponderen]=, \mpotriva puterii centrale franceze (respectiv \mpotriva autorit=]ilor regionale) [i contra intereselor str=ine pe insul=. Ocazional, fostul FLNC, love[te obiective din metropol=, situate \n principal pe coasta mediteraneean=. El ac]ioneaz= totodat=, probabil, sub acoperirea Brig=zilor Revolu]ionare Corsicane [i a Armatei de Eliberare Na]ional= Corsican=. Activit=]i: |n 1987, [i-a creat o arip= politic=: A Cuncolta Naziunalista. Structura FLNC, este asem=n=toare cu cea a organiza]iei IRA. Organul suprem de conducere este "Consiliul", compus din 14 persoane. Acesta stabile[te linia politic= a mi[c=rii [i decide opera]iunile. Fiecare direc]ie regional= are un [ef militar [i un altul politic, care asigur= executarea hot=rârilor luate de Consiliu. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

368 Tendin]ele moderate creeaz= \n 1989 Accolta Naziunale Corse (ANC), din care se deta[eaz=, \n 1990, o alt= mi[care, mai radical=: Mi[carea pentru Autodeterminare MPA. |n 1990, apar bra]e armate ale diferitelor mi[c=ri: extremi[]ii FLNC se regrupeaz= \n FLNC Canal Istoric, cei din ANC \n Rezisten]a, iar cei din MPA \n FLNC Canal Obi[nuit. Urmeaz=, \ntre 1994 [i 1996, ani de reglare de conturi [i de lupt= pentru suprema]ie \ntre diferitele mi[c=ri care se concretizeaz= prin atentate cu bomb=, asasinate [i incendieri. Mai mult decât ra]iunile politice, controlul asupra impozitului revolu]ionar a constituit obiectul disputelor. |n 1992, MPA renun]= la revendicarea independen]ei insulei [i, \ncepând din 1996, se dedic= ac]iunilor politice, punând \n inactivitate FLNC Canal Ob[nuit, bra]ul s=u armat. |n 1996, FLNC Canal Istoric lanseaz= un val de atentate \n Corsica [i pe continent, printre care [i atentatul asupra prim=riei din Bordeux (5 octombrie 1996), care declan[eaz= o puternic= reac]ie a guvernului \mpotriva FLNC Canal Istoric [i A Cuncolta. La 2 februarie 1997, FLNC Canal Istoric declan[eaz= o "noapte albastr=" cu 56 de atentate. Arest=rile care urmeaz= \i determin= pe FLNC s= declare armisti]ii \n iunie 1997. |n 1998, \n perspectiva alegerilor regionale, mi[c=rile na]ionaliste caut= s=-[i marcheze prezen]a. La 25 ianuarie, FLNC Canal Istoric declar= sfâr[itul armisti]iului, iar la 12 mai reia lupta armat=. La 6 februarie, un grup restrâns, Sampieru, revendic= asasinarea prefectului Claude Erignac, \n plin Ajaccio. Aplicând de secole motoul "Francesi - Fora" (francezi-afara) "Frontul de Eliberare Na]ional= a Corsicii" (F.N.L.C.) lupta pentru independen]a "na]iunii corsicane". FNLC consider= c= "lupta armat= este singurul mijloc pentru a ob]ine independen]a insulei Corsica". Edificator \n acest sens este manifestul lansat \n 1974, contra bazei de la Solentra, \n care se arat= c=: "acesta reprezint= un instrument de impunere a subdezvolt=rii \n Corsica" [i "Frontul va continua lupta politic= [i militar= deoarece este singura cale prin care poporul corsican poate sc=pa de coloni[ti". A comis o serie de atentate [i ac]iuni teroriste \ndreptate \mpotriva intereselor Fran]ei [i a institu]iilor sale guvernamentale. JIHADUL ISLAMIC 369 ETA (Euskadi Ta Askatasuna) Descriere: Violen]a politic= este o constant= a dezvolt=rii istorice spaniole. Franchismul a ap=rut ca rezultat al r=zboiului civil din Spania (1936-1939), fiind promovat de lupt=torii de gueril= comuni[ti din Maquis [i \n mod sporadic, de c=tre elemente anarhice sau grup=ri extremiste. Problema basc=, o lupt= na]ionalist= intern=, dureaz= de peste patru secole. Chiar \n momentul \n care Philip al II-lea a f=cut din Madrid capitala Spaniei, respectiv \n anul 1561, bascii s-au sim]it sufoca]i [i exploata]i de Madrid. Nemul]umirea s-a transformat \n terorism atunci când Franco, ce a guvernat Spania din 1939 pân= \n 1975, a scos \n afara legii limba basc=, a interzis \ntâlnirile publice basce [i a introdus cu brutalitate tacticile sale \n regiune. Terorismul basc a continuat [i dup= decesul lui Franco, marcat fiind de ETA. Formarea ETA \ncepe cu anul 1959 când pe pere]ii unor cl=diri din }ara Bascilor spaniol= a ap=rut sloganul "Gora Euskadi" fiind astfel prima manifestare public= a unei organiza]ii care nu se supunea rigorilor epocii [i care va ocupa un spa]iu politic [i simbolic considerabil. (UNRISD, 1993). ETA (Euskadi Ta Askatasuna - }ara Bascilor [i Libertate) este de departe produsul unei crize \n sânul na]ionalismului basc tradi]ional, [i mai precis al partidului care a sus]inut acest na]ionalism la sfâr[itul sec. XIX, Partidul Na]ional Basc (Les Basque, 1977) simbolul organiza]iei este un [arpe \ncol=cit pe un topor. Deviza sa este "Bietan jarrai", adic= "Continu= ambele". Activit=]i: Avându-[i izvorul \n na]ionalismul basc, pe care ulterior l-a promovat, ETA \[i plaseaz= bombele \ncepând cu iulie 1961. Pe teren, ETA se face remarcat= prin atacuri de rar= violen]=, \n mod principal, \ncepând cu anul 1966, cu aportul militan]ilor veni]i dintr-o mi[care revolu]ionar= a cunoscut= sub numele de "Felipe". |ntre 1967 [i 1969 sunt eviden]iate 9 atacuri armate [i 46 atentate explozive. Sunt vizate \n principal cazarmele, re]elele de televiziune, localurile jurnalelor anti basce. |n contrapartid=, militan]ii ei sunt vâna]i, \nc= din 1965, ETA cunoscând prima sa pierdere. Organiza]ia [i-a orientat ac]iunile violente \mpotriva autorit=]ilor spaniole, mai ales contra celor 11.000 de cadre din poli]ie [i garda civil= (Jandarmeria spaniol=) pe care le consider= ca f=când parte din "armata de ocupa]ie spaniol=". Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

370 La primul sau congres, ]inut \n anul 1962, organiza]ia [i-a stabilit ca obiectiv independen]a [i unificarea teritoriului basc. |n 1966, la a 5-a adunare, are loc [i prima sciziune \n rândul ETA având la baz= contrarietatea pe viitoarele ac]iuni [i pe ideologia organiza]iei. Prima constituit= de frontul militar sau ETA V (de la a 5-a adunare) se define[te ca o mi[care socialist= basc= de eliberare na]ional= al c=rei scop este s= creeze un stat socialist basc condus de proletariat (fiind considerat= bran[a cea mai violent= a organiza]iei). Astfel avem o ETA \mp=r]it= \ntre militari [i marxi[ti, fiind vorba de o sciziune strict ideologic=: "militarii" au pus problema }=rii Bascilor \n termenii na]ionalismului, iar "marxi[tii" vorbeau de lupta de clas=. |n 1967 sunt create 2 comitete executive, unul superior [i altul pe teren. Fiecare zon= era divizat= \n ora[e sau \n sate conduse de un responsabil. {efilor de zon= nu le era permis s= aib= ini]iativ= proprie. Aceast= organizare nu permitea membrilor s= se cunoasc= \ntre ei [i astfel era \nl=turat riscul ca la un interogatoriul al poli]iei s= fie dezv=lui]i al]i membri. Pentru a comunica se serveau de cutii po[tale sau de puncte fixe.

|n 1970 cu ocazia celei de-a 6-a adun=ri a ETA se mai formeaz= o alt= ramur= "Sexta Asamblea" (ETA VI) care a preluat ini]iativa acestui congres \n lipsa ramurii militare care a refuzat s= participe. |ntre anii 1970-1973 ETA cunoa[te o perioad= de inactivitate cultural= [i politic=, fiind dat= \n schimb ca prioritate violen]ei \n ac]iune. Aceasta a dus ca organiza]ia s= fie interzis= \n Spania \ncepând cu anul

1972. JIHADUL ISLAMIC 371 Dup= 1973 sunt \ntreprinse mai multe ac]iuni printre care [i asasinarea \n decembrie a pre[edintelui guvernului [i confident al regimului Franco, amiralul Carrero Blanco. Cu acest prilej se reliefeaz= separarea ETA (dup= adun=rile organiza]iei) \n dou= mi[c=ri antagoniste: ETA V (militar=) [i ETA VI (politico-militar=).

ETA militar= cuprinde [apte "aparate" coordonate de Comitetul Executiv, alc=tuit din [ase membri, care din motive de securitate nu particip= niciodat= la vreo ac]iune extremist=. Aceste aparate sunt cunoscute drept: "Comandourile Armate", "Comandourile de Informare", "Comandourile Logistice", "Trec=torii de Frontiere" [i "Rela]iile Interna]ionale". Se apreciaz= c= puterea \n cadrul E.T.A. este exercitat= de “Comandourile Armate", conduse de Francisco Mugica Garmendia, zis "Artapalo“. Lista actelor de violen]= revendicate de E.T.A. cuprinde distrugeri de monumente, atentate cu bombe \mpotriva sta]iilor de radio [i televiziune, cluburi [i centre sindicale, r=piri [i sechestr=ri de persoane, asasinate etc. Astfel, \n 1973 a fost asasinat amiralului Luis Carrero Blanco, pre[edintele guvernului Franco [i succesorul desemnat de general. |n ziua de 20 decembrie 1973 amiralul se deplasa \n Madrid, cu o ma[in= spre domiciliul s=u, iar \n dreptul bisericii San Francisco, dup= ce a intrat pe Calea Claudio Coello, s-a produs o imens= explozie care a aruncat Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

372 ma[ina \n aer [i a provocat moartea amiralului [i a altor doi civili. Fa]= de ucidera civililor nevinova]i, ETA a afirmat c= vie]ile lor au fost necesare pentru atingerea idealurilor democra]iei pe care o urm=reau separati[tii. Terori[tii cump=raser= un subsol la num=rul 104, din care au s=pat un tunel pân= sub [osea, unde au amplasat circa 100 kilograme de explozibil C2 care a explodat la trecerea ma[inii amiralului, provocând un imens crater. Explozia a fost atât de violent= c= a proiectat ma[ina peste o cl=dire unde a aterizat pe o teras=. Au fost acuza]i pentru atentat [i ulterior condamna]i la moarte José Ignacio Abaitua Gomeza "Marquín", José Miguel Beñarán Ordeñara "Argala", Pedro Ignacio Pérez Beotegui "Wilson", Javier María Larreategui Cuadra "Atxulo", José Antonio Urruticoechea Bengoechea "Josu" [i Juan Bautista Eizaguirre Santies- teban "Zigor, to]i refugia]i \n Fran]a. Odat= cu moartea lui Carrero Blanco, ETA a considerat c= se va pune cap=t definitiv dictaturii Franco. |n anul 1974 are loc atentatul cu bomb= din cafeneaua Ronaldo din Madrid. Pe 13 septembrie 1974, ETA plaseaz= o bomb= \ntr-o cofet=rie din Madrid cunoscut= ca fiind des frecventat= de poli]i[tii spanioli. Rezultatele au fost teribile: 12 mor]i [i 80 de r=ni]i, f=r= a fi r=nit niciun poli]ist. To]i cei uci[i [i r=ni]i erau civili. Asasinii au fost un b=rbat [i o femeie tân=r= care au plasat bomba \n interiorul cafenelei. |n anul 1987 are loc atentatul de la supermarketul Hipercore din Barcelona. La data de 19 iunie a avut loc, probabil, cel mai sângeros atentat comis de ETA. Rezultatul acestuia a fost deosebit: 21 de mor]i, 45 de r=ni]i grav din care 22 au r=mas invalizi. Cum se putea prevedea, dintre victime procentajul cel mai mare l-au avut femeile [i copii. Atentatul a fost comis prin amplasarea unei bombe puternice \ntr-o ma[in= capcan= postat= \n parcarea hipermarchetului. La 30 octombrie 2000 are loc asasinarea magistratului Juan F. Querol de la Tribunalul Suprem. Este ucis magistratul, [oferul s=u, garda de corp a magistratului (poli]ist) [i [oferul unui autobuz care trecea prin zon=. Magistratul era \n vizorul organiza]ie de ceva timp. JIHADUL ISLAMIC 373 Crima s-a produs prin amplasarea \n zon= a unei bombe ce a fost declan[at= manual la trecerea ma[inii \n care se afla magistratul. Pentru moartea [oferului, ETA a justificat ac]iunea c= acesta era [i el \n obiectiv pentru munca pe care o desf=[ura [i de asemenea poli]istul de escort= era un "câine" "care trebuia s= moar=". {oferul magistratului era obi[nuit s= schimbe des traseele de deplasare. Din acest motiv pentru c= nu se putea stabili exact locul prin care putea s= treac= ma[ina, s-a procedat la amplasarea mai multor bombe \n diferite zone pe traseele posibile de deplasare. Un nou atentat \n Spania, s-a produs, \n diminea]a zilei de 20.04.2008, \n localitatea Elgoibar. Atentatul nu s-a soldat \ns= cu victime. Autorit=]ile presupun c= autorii ar fi fost tot membrii organiza]iei separatiste ETA. Joi, 17 aprilie 2008, un alt atentat s-a produs \n ora[ul Bilbao din Tara Bascilor, 3 politi[ti fiind r=ni]i. Atentatul nu a fost revendicat, \ns= toate suspiciunile se \ndreapt= c=tre organiza]ia separatist= basc= ETA.

Statistic= privind atentate teroriste ETA Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

374 Potrivit statisticilor oficiale, \n Spania, \n perioada, 1968-1983 au fost \nregistrate peste 400 de victime. Numai \n anul 1980, au fost ucise de c=tre terori[ti 136 de persoane, dintre care 70 erau civili, 58 militari [i poli]i[ti, iar 8 erau terori[ti lichida]i \n ciocnirile cu organele de poli]ie. Statisticile privind atentatele [i victimele ETA sunt prezentate pe mai multe site-uri din re]eaua internet, prezentând perioade marcate de violen]e [i puternice confrunt=ri. Astfel, pe pagina principal= a Ministerului de Interne Spaniol (www.mir.es), pe lâng= situa]iile privind persoanele arestate [i condamnate din aceast= organza]ie sunt prezentate cu imagini victimele din rândul ap=r=torilor legii ce au fost ]inta manevrelor uciga[ilor ETA. Toate datele prezentate sunt actualizate pân= \n decembrie 2007.

For]a Victime Garda Civil= 200 Policía Nacional 145 Fuerzas Armadas 97 Policía Local 24 Ertzaintza 13 Mossos d'Esquadra 1 TOTAL 480

Comunit=]i autonome Victime País Vasco 547 Madrid 123 Cataluña 55 Navarra 40 Otras 54

Alte ]=ri Victime Fran]a 2 TOTAL 821

Categorii Victime Civili 341 Membri ai For]elor Armate [i ai Corpului Poli]i[tilor 480 TOTAL 821 JIHADUL ISLAMIC 375 |n ultima vreme, politica spaniol= a ob]inut o serie de succese \n ac]iunea de combatere a terori[tilor ETA, iar noua legisla]ie antiterorist= intrat= \n vigoare vizeaz= reinstaurarea "autorit=]ii statului fa]= de orice ac]iune menit= a duce la destabilizarea politic=". Cu toate acestea, gruparea continu= s= ac]ioneze [i \n prezent, fapt dovedit de asasinarea, \n luna mai 2001, a lui Manuel Jimenez Abad, membru marcant al Partidului Popular de Guvern=mânt. Abad este cea de a treizecea victim= a ETA de la ruperea, \n decembrie 1999, a armisti]iului unilateral declarat de ea. Din 20 martie 2001, ETA nu mai organizase niciun atentat, l=sând impresia unei perioade de calm dup= o campanie extrem de sângeroas=. Conform registrelor oficiale ale Departamentului de Stat al SUA [i Uniunii Europene, gruparea este inclus= \n lista organiza]iilor teroriste. Amplele m=suri de combatere a terorismului adoptate de statele occidentale, precum [i \n cadrul conlucr=rii realizate \n special \ntre ]=rile CEE, vizeaz= [i anihilarea organiza]iei ETA, a c=rei arie de ac]iune a dep=[it zona provinciilor cu popula]ie basc= din Spania [i Fran]a. |n prezent, \n plan organizatoric, ETA cuprinde: aripa politic= Herri Batasuna; gruparea pentru organizarea mi[c=rilor ASK; sindicatul LAB; mi[carea feminist= EGIZAN; organiza]ia de tineret JARRAI; organiza]ia de sprijin a de]inu]ilor ETA, GESTOR. La data de 26.08.2002, judec=torul spaniol pe probleme antiteroriste, Baltasar Garzon, a decis suspendarea pe o perioad= de trei ani a partidului separatist basc Batasuna, acuzat c= sprijin= gruparea armat= ETA. Tot la aceea[i dat=, camera inferioar= a Parlamentului spaniol a votat, cu o larg= majoritate, scoaterea \n afara legii a acestei forma]iuni, pe baza unei prevederi legislative, adoptat= \n iunie 2002, dup= un [ir de atentate ale ETA care au zguduit Spania (Stanciu, 2005). Astfel, partidul separatist basc ar putea deveni prima forma]iune politic= scoas= \n afara legii \n Spania, dup= dictatura generalului Francisco Franco, Batasuna fiind acuzat de complicitate cu ETA la comiterea de "crime \mpotriva umanit=]ii". Situa]ia devine cu atât mai critic= ]inând seama [i de faptul c= \n anul 2007, potrivit ziarului conservator ABC, citat de Agen]ia France Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

376 Presse, ETA s-a reorganizat \n vederea unei campanii de atentate menit= s= exercite presiuni asupra guvernului lui Jose Luis Rodrigues Zapatero (www.adevarul.ro). Scopul declarat era acela de a aduce guvernul socialist spaniol \n situa]ia \n care s= fie obligat s= relanseze dialogul cu ETA, a[a cum doresc liderii grup=rii armate. Preventiv, pentru a-[i proteja noile comandouri, conducerea ETA a cerut vara aceasta militan]ilor s=i s= se replieze \n Fran]a.

Armata Republican= Irlandez= (IRA)

Descriere: \n timp ce dogmatic= islamic= aduce la cuno[tin]a credincio[ilor faptul c= adev=rul coranic se p=streaz= de c=tre divinitate \n cer [i doar o copie se afl= la dispozi]ia oamenilor (Stanciu, 2005), valurile de terorism care au lovit America [i Orientul Mijlociu \n ultimii ani au surprins [i Europa, respectiv Irlanda de Nord. Organiza]ia IRA a luat fiin]= \n anul 1969, \n Irlanda de Nord, fiind afiliat= mi[c=rii politice republicane "Sinn Fein". Este de orientare marxist= [i organizat= \ntr-o re]ea de celule mici care se afl= sub conducerea unui Consiliu Armat. Conducerea central= este asigurat= de Gerry Adams [i Martin Mc.Quiness. Activit=]i: Manifestarile grup=rii includ atacuri cu bomb=, asasinate, r=piri, molest=ri administrate drept pedeaps=, estorc=ri, contraband= [i tâlh=rii. Printre ]inte se num=r= oficialit=]i ale guvernului britanic, reprezentan]i militari [i ai for]elor de ordine britanice \n Irlanda de Nord [i grup=rile paramilitare loialiste din zon=. Campaniile de atacuri cu bomb= s-au desf=[urat asupra sta]iilor de cale ferat= [i metrou, zonelor comerciale de pe teritoriul britanic [i asupra sec]iilor de poli]ie din Ulster [i Marea Britanie, precum [i asupra unor ]inte din Irlanda de Nord, institu]ii militare britanice [i cele existente pe continentul european. |ncepând cu anul 1994, IRA a respectat, pentru diferite perioade de timp, acordurile de \ncetare a focului. |n ciuda tr=d=rii organiza]iei de anumi]i membri, care s-au al=turat grup=rilor disidente, efectivele cuprind câteva sute de persoane, la care se adaug= câteva mii de simpatizan]i. Localizarea grup=rii [i aria de opera]iuni cuprind, \n principal, Irlanda de Nord, Republica Irlanda, Marea Britanie, dar [i alte state din Europa. |n trecut, IRA a primit ajutor de la mai multe grup=ri [i ]=ri, o contribu]ie important= având Libia (preg=tire [i armament) [i OEP. Se JIHADUL ISLAMIC 377 b=nuie[te c= prime[te fonduri, arme [i alte materiale de la simpatizan]ii din SUA. Metodele [i procedeele folosite \n ac]iune sunt similare celor folosite de ETA, fapt ce conduce la ideea c= exist= leg=turi \ntre cele dou= organiza]ii.

Adev=rata Armat= Republican= Irlandez= (Real IRA- RIRA/True IRA) Descriere: Adev=rata Armat= Republican= Irlandez= (RIRA) a fost format= \n februarie-martie 1998, ca arip= armat= clandestin= a Mi[c=rii pentru Suveranitatea celor 32 de Comitate, o "grupare politic= de asuprire" având ca scop \ndep=rtarea for]elor britanice din Irlanda de Nord precum [i unificarea Irlandei. Mi[carea pentru Suveranitatea celor 32 de Comitate s-a opus adopt=rii, \n septembrie 1997, de c=tre Sinn Fein, a principiilor democra]iei [i non-violen]ei enun]ate de Mitchell [i amendamentelor articolelor 2 [i 3 din Constitu]ia irlandez=, din decembrie 1999, care vizau Irlanda de Nord. Grupul este condus de c=tre Mickey McKevitt, fostul "responsabil logistic" al IRA [i Bernandette Sands McKevitt, so]ia sa, vice-pre[edinte al mi[c=rii. Activit=]i: Mul]i membri ai RIRA, care s-au opus acordului de \ncetare a focului, au adus organiza]iei RIRA o infuzie de experien]= \n tactica terorist= [i \n fabricarea de bombe. }intele includ poli]ia [i armata britanic= din Irlanda de Nord, precum [i civilii din aceast= regiune. Organiza]ia a \ncercat, f=r= succes, comiterea mai multor atacuri cu bomb= pe teritoriul Marii Britanii. Ea [i-a asumat responsabilitatea pentru atacul cu ma[in= capcan=, de la 15 august 1998, din Omagh, Irlanda de Nord, când au fost ucise 29 de persoane, iar alte 220 au fost r=nite. Dup= atentatul de la Omagh, gruparea a declarat \ncetarea focului, \ns= la \nceputul anului [i-a reluat atacurile atât \n Irlanda de Nord, cât [i \n Marea Britanie. Aceste atacuri includ atentatul cu bomb= asupra podului Hammersmith [i cel cu rachete \mpotriva cartierului general al MI-6 din Londra. Efectivele grup=rii cuprind 150-200 de activit=]i, la care se adaug= suporteri ai adep]ilor liniei dure a IRA nemul]umi]i de armisti]iul declarat de aceasta [i al]i simpatizan]i republicani. Localizarea grup=rii [i aria de opera]iuni cuprind Irlanda de Nord, Republica Irlanda [i Marea Britanie. Se b=nuie[te c= gruparea prime[te fonduri din partea simpatizan]ilor din SUA. Potrivit unor [tiri ap=rute \n Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

378 pres=, se crede, de asemenea, c= RIRA ar fi achizi]ionat arme moderne din Balcani.

Ap=r=torii "Mâinile Ro[ii "(Red Hand Defenders - RHD)

Descriere: Gruparea extremist-terorist= a fost format=, \n mare parte, din extremi[ti protestan]i ai grup=rilor loialiste care respect= acordul de \ncetare a focului. RHD \ncearc= s= \mpiedice o \n]elegere politic= cu na]ionali[ti irlandezi, prin atacarea intereselor civililor catolici din Irlanda de Nord. |n anul 2000, RHD nu a desf=[urat activit=]i teroriste, ca urmare a opera]iunilor ample ale for]elor de securitate de la sfâr[itul anului 1999. Totu[i, \n ultimii ani gruparea a comis numeroase atacuri cu bomb= asupra sistemelor de alimentare [i incendieri ale unor ]inte civile "sensibile", cum ar fi case, biserici [i firme particulare, pentru a stârni indignarea comunit=]ii republicane [i a atrage represalii din partea IRA. Activit=]i: RHD [i-a asumat responsabilitatea pentru atacul cu ma[in= capcan= de la 15 martie 1999, soldat cu asasinarea lui Rosemary Nelson, o cunoscut= avocat= catolic= na]ionalist= [i lupt=toare pentru drepturile omului din Irlanda de Nord. Efectivele grup=rii cuprind circa 20 de membri, dintre care unii deosebit de experimenta]i \n modurile de operare teroriste [i confec]ionarea de bombe. Localizarea [i aria de opera]iuni cuprind teritoriul Irlandei de Nord. Organiza]ia nu beneficiaz= de sprijin extern.

Nucleele revolu]ionare "Lupta Revolu]ionar= a Poporului" (ELA)

Descriere: Intensificarea fenomenului terorist din Grecia a determinat, la un moment dat, organele specializate grece[ti s= aprecieze ce Grecia a devenit un "teatru" \n care orient=rile politice americane fa]= de o ]ar= sau alta sunt sanc]ionate prin acte de teroare \ntreprinse asupra unor persoane sau obiective care ar putea afecta interesele SUA. JIHADUL ISLAMIC 379 ELA este o grupare de extrem= stâng= care s-a dezvoltat \n cadrul opozi]iei fa]= de junta militar= ce a guvernat Grecia, \n perioada 1967 - 1974. ELA s-a \nfiin]at \n 1971, ca o grupare anti-capitalist= [i anti- imperialist= revolu]ionar=, care [i-a exprimat opozi]ia fa]= de "domina]ia imperialist=, exploatare [i opresiune". Organiza]ia se exprim= puternic \mpotriva intereselor Statelor Unite [i \ncearc= s= determine excluderea for]elor americane din Grecia. Activit=]i: Din 1974, gruparea a executat atacuri cu bombe \mpotriva guvernului grec, obiectivelor economice [i obiectivelor militare [i de afaceri americane. |n 1986, a ini]iat atacuri \mpotriva intereselor guvernamentale [i comerciale grece[ti. Raziile desf=[urate asupra caselor conspirative \n 1990 au scos la iveal= ascunz=tori \n care se aflau arme [i probe referitoare la contacte directe cu alte grup=ri teroriste grece[ti, inclusiv cu grup=rile "1 Mai" [i "Solidaritatea Revolu]ionar=". |n 1991, ELA [i 1 Mai [i-au asumat \n comun responsabilitatea pentru 20 de atacuri cu bomb=. Poli]ia greac= este de p=rere c= \ntre ELA [i 17 Noiembrie exist= leg=turi. ELA nu [i-a mai asumat responsabilitatea execut=rii unui act terorist din 1995, \ns= au ap=rut alte grup=ri care folosesc un mod de ac]iune asem=n=tor – Nucleele Revolu]ionare (sau Celulele Revolutionare), care sunt succesoarele ELA. Efectivele grup=rii sunt necunoscute, aria de operare cuprinzând \ntreg teritoriul Greciei. |n anii '80, a primit arme [i asisten]= din partea teroristului interna]ional Carlos. |n prezent nu se cunoa[te niciun sponsor str=in.

Organiza]ia revolu]ionar= "17 Noiembrie"

Descriere: Organiza]ia – structur= de orientare radical= de stânga, \nfiin]at= \n 1975 – a primit denumirea dup= mi[carea studen]easc= din Grecia, care a protestat \mpotriva regimului militar (\n noiembrie 1973). Gruparea se pronun]= pentru \ndep=rtarea bazelor americane, [i ale celor NATO de pe teritoriul Greciei, pentru eliminarea for]elor militare turce din Cipru [i excluderea Greciei ca punct de legatur= \ntre NATO [i Uniunea European=. Activit=]i: Ini]ial, membrii organiza]iei au desf=[urat atacuri [i asasinate asupra oficialilor americani din Grecia [i asupra unor personalit=]i politice grece[ti. |n anii '80, s-au ad=ugat atacurile cu bomb=. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

380 |ncepând cu anii '90 [i-a extins aria ]intelor, incluzând institu]ii UE [i firme str=ine care investesc \n Grecia. Ca metod=, s-au folosit atacuri improvizate cu rachete. Efectivele au r=mas necunoscute, presupunându-se c= aria de operare viza zona capitalei, Atena. Ultima ac]iune revendicat= de c=tre organiza]ie a fost asasinarea ata[atului militar britanic Stephen Saunders, \n iunie 2000. |ntr-un raport adresat Consiliului de Mini[tri (f=cut public la 22.08.2002, de c=tre purt=torul de cuvânt al Guvernului, Christos Protopapas), ministrul grec al ordinii publice, Michalis Chryssoidis, a anun]at desfiin]area grup=rii teroriste "17 Noiembrie", invocând ca argumente: arestarea conducerii [i a majorit=]ii membrilor organiza]iei, confiscarea armamentului, precum [i elucidarea tuturor ac]iunilor organizate de grupare, "chiar [i a celor nerevendicate".

E. Organiza]ii [i grup=ri teroriste de pe continentul American

Nici continentul american nu a fost ferit \n vreun fel de terorism, \n decursul timpului. Cauzele acestui flagel sunt similare cu cele detaliate \n capitolele anterioare. De-a lungul timpului, Canada a fost tulburat= \n special de manifest=ri na]ionaliste din partea separati[tilor de origine francez= din Quebec. Canadienii de origine francez= sunt lega]i strâns de obiceiurile [i limba lor, situându-se pe acest plan \n evident= contradic]ie cu canadienii de origine anglosaxon=. Presiunea francezilor pentru independent= a condus la un val de violen]e \ncepând cu anii 1960. Ca [i nationali[tii sco]ieni, locuitorii din Quebec consider= c= ei contribuie mai mult la guvernarea central=, dar primesc mai pu]ine beneficii. Dup= cel de-al doilea r=zboi mondial, mi[c=rile separatiste din aceasta ]ar= au luat amploare, sus]inând crearea de state suverane separate, cu recunoa[terea de drepturi egale pentru grupurile minoritare. Terorismul intern american dispune, \n general, de sprijinul unor structuri “de suprafa]a care sunt separate de terori[tii clandestini ce ac]ioneaz= frecvent pe teritoriul Statelor Unite. Acesta a avut ca punct culminant mi[c=rile sociale din anii 1960-1970, \n special cele privind drepturile cet=]enilor apar]inând popula]iei de culoare [i contra r=zboiului din Vietnam. JIHADUL ISLAMIC 381 Activit=]ile teroriste asociate mi[c=rilor pentru drepturile cet=]ene[ti au demarat cu atentate cu bomb=, ambuscade, jafuri organizate de organiza]iile, Black Panthers, The Black Liberation Army [i Ku-Klux-Klan (KKK). Extrema dreapt= american= este reprezentat=, dupe 1980, de KKK, Partidul Nazist American, Alian]a Na]ional= [i, mai recent, Skinheads [i Noua Dreapt=. Extrema stâng= american= se face sim]it=, de asemenea, \n plan terorist prin organiza]iile Macheteros, Weather Underground, The Sam Melville-Jonathan Jackson Brigade, FALN [i, BLA, multe dintre ele fuzionând \n Frontul Unit al Libert=]ii (United Freedom Front), \n Armed Resistance Unit [i May 19 Comunist Organization.

E1. Organiza]ii teroriste din America de Nord

Frontul Eliber=rii Quebecului (FLQ)

Descriere: A fost \nfiin]at \n 1963, având drept scop incitarea francezilor din provincie \mpotriva autorit=]ilor canadiene, prin acte de dezordine, violen]= sistematic= [i tâlh=rii. Activit=]i: Dintre actele teroriste ale F.L.Q. re]inem r=pirea reprezentantului comercial al Angliei, James Cross, \n octombrie 1970, pentru eliberarea c=ruia Frontul a cerut o mare sum= de bani [i permisiunea ca membri comandoului s= se deplaseze liber \n Cuba sau Algeria. Guvernul canadian de atunci a fost pentru trecerea liber= a r=pitorilor c=tre o ]ar= str=in= [i eliberarea a 23 de prizonieri ai grup=rii. O alt= r=pire a fost cea a lui Pierre Laporte, ministrul transporturilor din Quebec, care, \n urma refuzului de c=tre autorit=]i a revendic=rilor terori[tilor, a fost ucis. Guvernul federal a procedat \n consecin]a la scoaterea \n afara legii a organiza]iei [i arestarea a 200 de membri ai acesteia. Semnificativ pentru virulen]a organiza]iei este faptul c=, pân= \n anul 1972, aceasta a comis peste 170 de atentate, soldate cu opt mor]i [i mai mul]i r=ni]i. {i \n prezent, gruparea ac]ioneaz= pentru independen]a [i suveranitatea Quebec-ului, de[i manifest=rile teroriste au sc=zut semnificativ. Dintre principalele organiza]ii teroriste din S.U.A. men]ion=m: Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

382 Na]iunile Ariene

Descriere: Acestea sunt cunoscute [i sub numele de "Biserica lui Iisus Hristos Cre[tinul", aceasta propov=duie[te suprema]ia albilor, care este considerat= de necontestat, restul raselor reprezentând "oameni f=r= suflet" sau "rase de noroi". Activit=]i: "Na]iunile Ariene" reprezint= bra]ul \narmat al bisericii, un grup extremist care a \mprumutat elemente ultra-rasiste din ideologia nazist=. De[i "arienii" nu dispun decât de aproximativ 500 de lupt=tori, ei colaboreaz= cu alte grup=ri neonaziste [i rasiste din SUA [i Canada. Ascun[i sub plato[a lui Isus Hristos Cre[tinul, circa 15-20.000 de activi[ti [i aproape un sfert de milion de simpatizan]i proclam= dreptul la libertate religioas=, arienii fiind suspecta]i de numeroase crime [i incidente teroriste.

Partidul Patrio]ilor Albi

Descriere: Principala atrac]ie emanat= de grup=rile extremist- religioase o reprezint= sentimentul apartenen]ei la elite, dorin]a de putere [i superioritatea pe care preceptele ,,biblice" o propag= \n mod mesianic. Existen]a unui astfel de mesaj coaguleaz= bandele de satani[ti, Skinheads, grupurile rasiste ale Ku-Klux-Klan [i "Armatele Ariene" \ntr-o for]= amenin]=toare, asem=n=toare S.S.-ului german interbelic. Activit=]i: Militeaz= pentru \narmarea unor forma]iuni paramilitare, folosite apoi \n spargeri [i jafuri. Banii ob]inu]i urmeaz= a fi folosi]i \n sus]inerea unei ac]iuni de r=sturnare a Guvernului S.U.A.

Ku-Klux-Klan (KKK)

Descriere: Organiza]ie care propov=duie[te suprema]ia rasei albe [i a cre[tinismului. A fost creat= la 24 decembrie 1865, la Pulaski, Tennessee, de [ase tineri fo[ti ofi]eri confedera]i, pentru propriul lor divertisment. Organiza]ia nu comport= \nc= aspectele rasiste [i violen]ele care aveau s-o fac= celebr= ulterior. Denumirea sa deriv= de la cuvântul grec Kuklos (cerc) [i de la cuvântul sco]ian Klan (clan). |ns=rcinat cu administrarea Imperiului Invizibil (statele din sud), Klan-ul se doteaz= cu o structur= fantasmagoric= (Un Mare Mag, \nconjurat de zece Genii) [i cu JIHADUL ISLAMIC 383 costume (cagule albe lungi), având scopul de a-i \nfrico[a pe membrii organiza]iei. Klan-ul se dezvolt= [i ]ine un congres \n 1867, la Nasville (Tennessee), pe timpul c=ruia generalul Nathan Bedford Forrest este numit Marele Mag. Fost ofi]er de cavalerie, acesta \i confer= Klanului o structur= militar=. Klanul adopt= o Cart= care-l define[te ca fiind "dedicat Cavaleriei, Umanit=]ii, Compasiunii [i Patriotismului".

Activitate: Klanul instaureaz= teroarea prin raidurile nocturne ale cavalerilor albi, \ndreptate \mpotriva popula]iei de culoare. |n perioada august-octombrie 1968, \n Arkansas, au loc circa 200 de crime. Este decretat= legea mar]ial=, lupta \mpotriva Klanului fiind declan[at= \n Arkansas, iar ulterior \n statele vecine. Este oficial desfiin]at \n 1869 [i eliminat practic \n 1873. La 24 decembrie 1915, la Stone Mountain, William Joseph Simmons, fost pastor metodist, anun]= rena[terea Ku-Klux-Klanului [i se proclam= Magul Imperial al Imperiului Invizibil. Succesul noii organiza]ii este fulminant, astfel c= \n 1920, Simmons anun]= 4 milioane de adep]i. Klanul se lanseaz= \n numeroase campanii \ndreptate \mpotriva imigran]ilor italieni [i irlandezi, acuza]i de a fi participat la o "conspira]ie catolico-papal= pentru cucerirea Americii", ca [i \mpotriva liderilor Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

384 sindicali, considera]i drept agen]i bol[evici. Alegerile din 1924 [i 1928 consacr= succesul Klanului la nivel local. Ku-Klux-Klanul ap=r= suprema]ia rasei albe, lupta \mpotriva evreilor [i a homosexualilor, a cenzurii [i a integr=rii \n [coli. Este divizat \n diverse frac]iuni repartizate \n diferite state ale Uniunii. Klanul este totodat= asociat cu alte mi[c=ri de extrem= dreapt= ca Na]iunea Arian=, WASP, Ordinea sau Posse Comitatus. Unele frac]iuni ale Klanului se dedau la acte de banditism pentru a colecta fondurile necesare activit=]ilor lor.

E2. Organiza]ii teroriste din America de Sud

Virulen]a ac]iunilor teroriste, \n ]=rile Americii Latine s-a remarcat \ndeosebi \ncepând cu luna noiembrie 1985, când un comando alc=tuit din 50 de persoane, apar]inând grup=rii extremiste columbiene "M 19", a ocupat Palatul de Justi]ie din Bogota, atentat soldat cu paste 100 de mor]i. Dintre organiza]iile teroriste ce ac]ioneaz= \n aceste ]=ri, deosebit de active au fost organiza]iile teroriste:

Armata de Gheril= Tupac Katari (AGTK)

Descriere: Organiza]ie bolivian= subversiv=, antioccidental=. Activit=]i: Atacuri frecvente de mici propor]ii \mpotriva unor ]inte neprotejate: stâlpi de \nalt= tensiune, conducte de petrol sau sedii guvernamentale. A atacat cu bombe sediile unor biserici mormone, precum [ sediul USAID \n 1993. Ac]ioneaz= \n Bolivia, mai ales regiunea Chapare, lâng= grani]a cu Peru, [i Altiplano.

Mi[carea Revolu]ionar= Tupac Amaru (MRTA) - Peru/Bolivia Descriere: Mi[care tradi]ional= marxist- leninist= ap=rut= \n 1983 \n Peru [i condus= de Nestor Serpa [i Victor Polay. Programul contraterorist a diminuat semnificativ capacit=]ile de atac ale MRTA, numeroasele arest=ri [i decese din cadrul grupului ducând la pierderea sprijinului. Câ]iva membrii MRTA sunt \ncarcera]i \n Bolivia. Activit=]i: Este responsabil= cu atentate la adresa SUA, mai mult decât alte mi[c=ri similare din America Latin=. |n 1990 [i 1991 a atacat JIHADUL ISLAMIC 385 re[edin]a ambasadorului SUA, a pus bombe la Consulatul SUA [i la Centrul Bina]ional SUA – Peru [i a atacat biserici mormone. A comis atentate asupra Palatului Preziden]ial [i asupra avionului pre[edintelui Fujimori \n 1991. Grupul nu a mai condus \n ultimul timp atacuri teroriste, p=rând a fi mai preocupat de eliberarea din \nchisoare a membrilor MRTA.

Mi[carea de Tineret "Lautaro"

Alte denumiri: Fac]iunea Lautaro a Mi[c=rii de Ac]iune Popular= Unit= (MAPU/L); For]ele Rebele Populare Lautaro (FRPL). Descriere: Grup extremist antiamerican care s-a angajat s= r=stoarne guvernul chilian. Conducere asigurat=, mai ales de elemente de stânga, dar include [i tineri delincven]i [i defavoriza]i. A devenit activ= la sfâr[itul anilor '80, dar \n ultimii ani, a fost sl=bit= de eforturile guvernului de combatere a terorismului. Activit=]i: Uciderea unor poli]i[ti, jafuri bancare [i atacuri \mpotriva unor biserici mormone.

Frontul Patriotic "Manuel Rodriguez" (FPMR)

Descriere: Fondat= \n 1993 ca arip= armat= a Partidului Comunist Chilian, organiza]ia a primit numele eroului r=zboiului de independen]= al Chile \mpotriva Spaniei. La sfâr[itul anilor '80 s-a desp=r]it \n dou= fac]iuni, dintre care una a devenit partid politic \n 1991. Aripa disident= FPMR/D a r=mas ultima organiza]ie terorist= activ= din Chile. Activit=]i: FPMR atac= civili [i obiective interna]ionale, inclusiv sedii de afaceri americane [i biserici mormone. |n 1993, FPMR a atacat cu bombe dou= restaurante McDonald's [i a \ncercat s= distrug= [i un restaurant KFC. Activit=]ile guvernamentale de combatere a terorismuIui, \ncununate de succes, au sl=bit semnificativ organiza]ia. Patru membri ai FPMR au evadat din \nchisoare, folosind un elicopter, \n decembrie 1996. Unul dintre ei, Patricio Ortiz Montenegro, a ajuns \n Elve]ia, unde a cerut azil politic. S-a cerut extr=darea lui Ortiz, dar guvernul elve]ian, temându-se c= statul Chile nu va asigura condi]ii pentru men]inerea s=n=t=]ii fizice [i psihice a lui Ortiz, a refuzat cererea. Autorit=]ile chiliene au continuat s=-i urm=reasc= pe ceilal]i trei evada]i. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

386 Frontul Patriotic Morazanist (FPM)

Descriere: Grup radical terorist de stânga, \nfiin]at la sfâr[itul anilor '80. Organizeaz= atacuri de protest \mpotriva interven]iei americane \n probleme politice [i economice din Honduras. Activit=]i: |n principal desf=[oar= atacuri \mpotriva personalului militar american din Honduras. |n martie 1990 [i-a asumat responsabilitatea pentru atentatul asupra unui autobuz, soldat cu r=nirea a [apte func]ionari americani. A revendicat atentatul cu bomb= de la biroul Corpului P=cii din decembrie 1988, atentatul asupra unui autobuz, soldat cu r=nirea a trei func]ionari americani \n februarie 1998, atacul unui convoi american \n aprilie 1989 [i atacul cu grenade, soldat cu r=nirea a [apte solda]i americani, din iulie 1989 \n La Ceiba.

Armata Bolivian= de Eliberare Na]ional= (AEN)

Include Comisia Nestor Paz Zamora (CNPZ). Descriere: Pretinde c= este parte a grupului \nfiin]at \n 1960, de c=tre Che Guevara. Include numeroase grupuri indigene subversive mai mici, inclusiv CNPZ; este inactiv= \n cea mai mare parte a timpului. Activit=]i: AEN [i CNPZ au atacat misiunile americane \n ultimii ani, dar mai recent, s-au concentrat exclusiv asupra unor ]inte interne boliviene.

For]ele Armate Revolu]ionare din Columbia (FARC)

Descriere: FARC s-a \nfiin]at \n 1964, ca aripa militar= a Partidului Comunist Columbian [i reprezint= cea mai veche, mai mare, mai capabil= [i bine echipat= organiza]ie insurgent= marxist=. Aceasta este condus= de un secretariat reprezentat de septuagenarul Manuel Marulanda, alias "Tirofijo" [i al]i [ase membri, printre care [i comandantul militar Jorge Briceno, alias "Mono Jojoy". Gruparea a fost organizat= \n lungul liniilor militare [i include câteva fronturi urbane. |n anul 2000, aceasta a continuat procesul negocierilor de pace \ntr-un ritm lent cu administra]ia Pastrana, care a oferit grupului câteva concesii, printre care demilitarizarea zonei folosite ca loc de negocieri. JIHADUL ISLAMIC 387 Activit=]i: |n martie 1999, FARC a executat trei americani militan]i pentru drepturile amerindienilor de pe teritoriul venezuelean, dup= ce au fost r=pi]i \n Columbia. Deseori, cet=]enii str=ini sunt ]inte ale r=pirilor \n scop de recompens=. Organiza]ia are leg=turi foarte bine documentate cu trafican]ii de droguri, \n principal prin asigurarea unei protec]ii armate acestora. Efectivele grup=rii sunt cuprinse \ntre 9.000 [i 12.000 de combatan]i [i un num=r necunoscut de sus]in=tori, \n principal \n zonele rurale. |n Columbia, desf=[oar= activit=]i precum estorc=ri, r=piri, procurarea de fonduri [i de logistic=, \n Venezuela, Panama [i Ecuador membrii grup=rii deplasându-se pentru odihn= [i tratament. Suportul extern provine din Cuba, care ofer= ajutor medical [i consultan]= politic=.

For]ele Unite/Grupul Unit de Autoap=rare din Columbia (AUC - Autodefensas Unidas de Columbia)

Descriere: Gruparea AUC – numit=, \n mod obi[nuit, for]ele de ap=rare sau paramilitare – reprezint= o organiza]ie paravan format= \n aprilie 1997 prin reunirea majorit=]ii grup=rilor locale [i regionale paramilitare, \n scopul protej=rii intereselor economice [i combaterii for]elor rebele locale. Gruparea AUC – sus]inut= de elita economic= [i de comunit=]ile locale c=rora guvernul nu le poate asigura securitatea – pretinde c= principalul s=u obiectiv este s=-[i protejeze sponsorii \mpotriva rebelilor. |n prezent, AUC sus]ine c= este o for]= regional= [i na]ional= de lupt= \mpotriva rebelilor. Gruparea este echipat= [i \narmat= corespunz=tor [i se spune c= membrii s=i primesc un salariu lunar. |n anul 2000, liderul AUC Carlos Castano, pretindea c= 70% din costurile opera]ionale ale organiza]iei erau finan]ate din afaceri cu droguri, restul reprezentând "dona]ii" de la sponsori. Activit=]i: Opera]iunile AUC variaz= de la asasinarea presupu[ilor sus]in=tori ai insurgen]ei pân= la implicarea trupelor de gueril= combatante. Poli]ia Na]ional= Columbian= a men]ionat c= AUC a organizat 804 asasinate, 203 r=piri [i 75 de masacre, cu 507 victime, \n Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

388 perioada primelor 10 luni ale anului 2000. AUC pretinde c= victimele erau lupt=tori de gueril= sau simpatizan]i. Tacticile de lupt= constau \n opera]iuni conven]ionale [i de gueril= \mpotriva principalelor for]e ale insurgen]ei. Ne\n]elegerile AUC cu unit=]ile militare [i ale poli]iei sunt tot mai mari, de[i gruparea a evitat for]ele de securitate guvernamentale. For]ele paramilitare nu au \ntreprins ac]iuni \mpotriva personalului american. La \nceputul anului 2001, guvernul a estimat c= existau 8.000 de lupt=tori paramilitari, inclusiv fo[ti militari [i rebeli. For]ele AUC au reprezentare mai mare \n departamentele din nord [i nord-vest: Antioquia, Cordoba, Sucre, Bolivar, Atlantico [i Magdalena. Din 1999, gruparea [i-a intensificat prezen]a [i \n alte departamente din nord-est [i sud-vest f=cându-se sim]it= \ntr-o mai mic= m=sur= \n zona de câmpie a Amazonului. Ciocnirile care au avut loc \ntre AUC [i rebelii FARC din Putumayo \n anul 2000 au demonstrat capacitatea grup=rii de a lupta \mpotriva rebelilor \n \ntreaga Columbie. FARC nu prime[te ajutor extern.

Calea Luminoas= (Sendero Luminoso/Shining Path sau SL) Descriere: Fostul profesor universitar Abimael Guzman a \nfiin]at SL la sfâr[itul anilor '60, iar \nv=]=turile sale au creat doctrina maoist= militar= a SL. |n anii '80, SL a devenit una dintre cele mai brutale organiza]ii teroriste din emisfera vestic= – aproximativ 30.000 de persoane [i-au pierdut via]a de când SL a \nceput s= activeze. Principalul obiectiv al organiza]iei este distrugerea institu]iilor peruane existente [i \nlocuirea lor cu un regim revolu]ionar comunist. Organiza]ia se opune, de asemenea, oric=rei influen]e str=ine la nivel guvernamental [i altor grup=ri de gheril= din America Latin=, cum ar fi Tupac Amaru. |n anul 2000, autorit=]ile guvernamentale au arestat [i judecat membri activi ai SL, \n aprilie fiind arestat [i comandantul Jose Arcela Chiroque, alias Ormeno. Opera]iunile antiteroriste au fost orientate spre puncte izolate ale activit=]ii teroriste din amontele v=ii râului Huallaga [i a v=ii râului Ene/Apurimac, unde SL a continuat s= execute activit=]i teroriste sporadice. Activit=]i: Organiza]ia a executat campanii de atacuri cu bomb= f=r= ]int= [i asasinate selective. |n anul 1990, a comis atacuri cu \nc=rc=turi explozive asupra unor misiuni diplomatice str=ine din Peru [i JIHADUL ISLAMIC 389 un atac cu ma[in= capcan= asupra ambasadei americane, \n decembrie, acela[i an. |n anul 2000, SL a continuat s= se confrunte cu autorit=]ile peruane [i cu unit=]ile militare \n zonele rurale [i a organizat, periodic, razii \n mai multe localit=]i. |n ciuda numeroaselor amenin]=ri, for]ele de gheril= SL \nc= active nu au fost \n m=sur= s= influen]eze \n mod semnificativ alegerile na]ionale din Peru, organizate la 9 aprilie. Efectivele grup=rii sunt necunoscute, \ns= se estimeaz= c= exist= 100-200 militan]i \narma]i. Capacitatea de ac]iune a SL a fost puternic diminuat= prin arestarea unui num=r mare de membri [i dezertarea altora. Aria de opera]iuni cuprinde teritoriul statului Peru, \n special \n zonele rurale, gruparea nebeneficiind de suport extern.

F. Organiza]ii [i grup=ri paramilitare

Brigatta 055 (Brigada 055)

Este cunoscut= drept grupare operativ-militar= din cadrul organiza]iei teroriste transna]ionale Al-Qaida. Conform datelor a fost \nfiin]at= \n 1998 ca parte component= a for]elor armate ale Emiratului Islamic Afganistan. Efectivul numeric al acesteia este format din circa 1500 mercenari originari din Arabia Saudit=, Libia, Siria. |n 2001 gruparea a fost practic lichidat= de c=tre Alian]a de Nord, \n regiunea Kunduz.

Taliban-E-Afganistan (Mi[carea Islamic= Taliban)

Reprezint= mi[carea politico- religioas= paramilitar= din Afganistan, fiind \ntemeiat= cu sus]inerea Pakistanului. |n mod prioritar este format= din pushtuni. |n perioada anilor 1996-2001 mi[carea sus-men]ionat= a ob]inut controlul deplin asupra capitalei [i a ]=rii. Teritoriile controlate au fost utilizate pentru amplasarea bazelor militare [i a centrelor de instruire a unui [ir de grup=ri teroriste transna]ionale. Dup= actele teroriste din 11 septembrie [i opera]iunile americane \n Afganistan, mi[carea a pierdut controlul asupra Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

390 teritoriilor respective, dezintegrându-se \n mai multe forma]iuni. Are rela]ii de colaborare cu organiza]ia Al-Qaida, cu serviciile speciale [i chiar cu for]ele armate ale Pakistanului.

Organiza]ia Tinerilor Arabi Na]ionali[ti pentru Eliberarea Palestinei

Grupare paramilitar= palestinian= cu un num=r ne\nsemnat de membri, creat= cu suportul serviciilor speciale ale Libiei \n scopul influen]ei asupra mi[c=rii palestiniene de rezisten]=. Statutul actual al grup=rii nu este cunoscut, se presupune c= de la \nceputul anilor ‘90 printr-o decizie a guvernului libian activitatea organiza]iei a fost sistat=.

Armata Na]ional= pentru Eliberarea Palestinei (National Liberation Army of Palestine) Constituie una din componentele aripei militare ale Organiza]iei pentru Eliberarea Palestinei (OEP) [i a mi[c=rii FATH. Creat= \n 1964, dispune de statut oficial al for]elor armate ale Palestinei \n emigrare. A participat \n r=zboaiele arabo-israelite, precum [i conflictele armate interne din statele arabe. Ca urmare a ini]ierii dialogului israeliano-palestinian par]ial organiza]ia s-a autodizolvat. O parte din membrii acesteia au aderat la structurile statelor de men]inere a ordinii publice a autonomiei palestiniene din sectorul Gaza sau \n componen]a efectivelor militare a diferitor state arabe. Punctele de dislocare se consider= a fi Siria [i Liban.

Hezbollah - Turcia (Hezbollah - Party of God/Turkish)

Forma]iune paramilitar= extremist= cu caracter politico-religios, \ntemeiat= cu suportul neoficial al serviciilor speciale turce[ti \n cadrul proiectului de consolidare a structurilor direc]ionate spre combaterea separatismului kurd. Ulterior, gruparea a ie[it de sub controlul autorit=]ilor fiind direct influen]at= de c=tre liderii islamului radical. Lider al grup=rii este Isa Altsoi. |n perioada anilor 2000-2001 majoritatea reprezentan]ilor JIHADUL ISLAMIC 391 grup=rii au fost aresta]i [i condamna]i la diferi]i termeni de deten]ie, ceilal]i fiind \n emigrare. Efectivul numeric al HEZBOLLA (Turcia) constituie circa dou=zeci mii de rebeli. Membrii forma]iunii au participat la realizarea a peste 1000 de ac]iuni criminale (484 atentate cu tent= politic=, 18 acte teroriste, 14 cazuri de luare a ostaticilor).

Hezbollah - Palestina (Hezbollah - Party of God/Palestine)

Grupare paramilitar= politico- religioas= palestinian=, creat= \n sectorul Gaza \n perioada anilor ‘70. Aceasta constituie o subdiviziune autonom= \n cadrul Jihadului Islamic al Palestinei. Liderul forma]iunii se consider= a fi [eicul Abdel-Aziz al-Uda. Conform datelor din sursele deschise de informa]ii, efectivul numeric al forma]iunii constituie circa 2000 persoane.

Hezbollah (HIDJAZ)

Forma]iune paramilitar= politico-religioas= din Arabia Saudit=, creat= \n anii ‘80 cu inten]ii de r=sturnare a regimului constitu]ional. Componen]a conducerii [i efectivul numeric nu sunt cunoscute cu exactitate. Sectorul de activitate \l constituie regiunile din Arabia Saudit= populate de c=tre [ii]i. Membrii grup=rii au participat la organizarea asasin=rii diploma]ilor Arabiei Saudite acredita]i \n Pakistan, Turcia, Thailanda, a realizat un act de diversiune la o uzin= de produse petroliere din Siria.

Hezbollah - Afganistan

Grupare politico-religioas= paramilitar=, creat= cu concursul autorit=]ilor iraniene. Liderul politic - Kari Iakdast. Conform datelor din sursele deschise de informa]ii, efectivul numeric al acesteia constituie circa 3500 membri.

Hezbollah (Bahrain)

Forma]iune paramilitar= politico-religioas= din Bahrain, \ntemeiat= de c=tre elementele opozi]ioniste ale minorit=]ii [iite. Scopul Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

392 politic al acesteia constituie detronarea dinastiei guvernatoare cu formarea republicii islamice. Liderul formal este Ali Ahmad Haidem Mutaccaui. Efectivul nu este cunoscut. Parametrii operativi de activitate includ s=vâr[irea actelor teroriste \ndreptate contra persoanelor fizice, organizarea diversiunilor la obiectivele cu pericol tehnogen [i importan]= strategic=.

Hezbollah (Kurdistanul Irakian)

Grupare paramilitar= politico-religioas= a kurzilor din Irak. Efectivul nu este stabilit. Gruparea activeaz= contra armatei turce[ti pe teritoriile Irakului de Nord.

Fondul Mondial al Jihadului (Global Found for Jihad)

Organiza]ie nonguvernamental= cu caracter transna]ional, sus]inut= financiar de c=tre Frontul Interna]ional Islamic. |n competen]a acesteia intr= asigurarea financiar= [i material-tehnic= a militarilor [i tendin]elor elementelor radicale \n promovarea proiectului global militar- politic al Jihadului \n zonele de conflict (Kashmir, Afganistan, Kosovo, Cecenia, Filippine etc.). Ca urmare a presiunilor din partea statelor europene, activitatea acesteia este \n stare latent=.

Uniunea Islamic= a Kurdistanului (Islamic Union of Kurdistan)

Descriere: Grupare paramilitar= cu caracter religios-politic a kurzilor din Irak, \ntemeiat= de c=tre veteranii r=zboiului din Afganistan. |n prezent, forma]iunea s-a segmentat \n câteva fac]iuni cu diferite viziuni, orientate \n plan politic spre Iran, Arabia Saudit= [i Turcia. Tendin]ele grup=rii constituie crearea pe teritoriul Irakului a Statului Islamic Kurdistan prin declararea jihadului. Activit=]i: Gruparea a participat la deliber=rile armate \mpotriva trupelor sovietice din Afganistan [i r=zboiul civil. |n Fran]a activeaz= o reprezentan]= a Uniunii Islamice a Kurdistanului. JIHADUL ISLAMIC 393 Partidul Democrat Kurd din Iran (Kurdish Democratic Party of Iran/KDP-IRAN) Grupare militar-politic= separatist= a kurzilor din Iran. Fondat= \n anii ‘70 de c=tre Abdurahman Kasemlu. Op]iunile politice constituie acordarea independen]ei [i a autonomiei l=rgite pentru regiunile comunit=]ii kurde. Conform datelor, liderii partidului au fost aresta]i fiind ulterior decapita]i de c=tre serviciile speciale ale Iranului.

Partidul Comunist Kurd din Iran (Iranian Communist Party)

Forma]iune militaro-politic= cu viziuni radicale de stânga a kurzilor din Iran. Baza ideologic= este dat= de combinarea ideilor marxiste [i na]ionaliste kurde. Poate fi \ntâlnit sub denumirea de: Organiza]ia Kurd= a Partidului Comunist Iranian, Comitetul muncitorilor revolu]ionari ai Kurdistanului Iranian.

Partidul Comunist Kurd din Irak (Iraqi Communist Party) Activitatea acestei forma]iuni este interzis=. Dispune de propriile efective militare. Zona de dislocare se afl= \n regiunea Irakului de Nord. Elementele militar-operative ac]ioneaz= sub form= de celule conspirative pe \ntreg teritoriul Irakului, [i \n unele state europene. Statutul actual al Partidului Comunist Kurd din Irak nu este cunoscut.

Urma[ii lui {amil (The Descendants of Shamil)

Grupare armat= \n Turcia creat= la ini]iativa cet=]enilor turci originari din Caucazul de Nord \ntru sus]inerea rebelilor ceceni \mpotriva for]elor federale. Efectivele sunt constituite din veterani ai conflictului cecen [i abhaz. Cu concursul membrilor grup=rii s-au realizat acte teroriste pe teritoriile Federa]iei Ruse, Germaniei, Fran]ei, Turciei.

* * *

A[a cum am v=zut, nu exist= terori[ti \n=scu]i. Terori[tii zilelor noastre sunt departe de psihopa]ii de ieri. Principalii factori care conteaz= pentru cele mai multe dintre organiza]iile jihadiste [i grup=rile teroriste interna]ionale sunt reprezenta]i de factorul uman [i efectele psihologice. Or, \n aceste condi]ii, pentru ca lupta dus= de terori[ti s= nu fie câ[tigat= niciodat=, cel pu]in structurile specializate \n riposta antiterorist= trebuie s= cunoasc= [i s= \n]eleag= cauzele [i natura terorismului, specificitatea Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

394 fiec=rei organiza]ii \n parte, credin]a \n numele c=reia "suhada-martirii sfin]i \n via]=" ac]ioneaz=. Acest lucru este necesar cu atât mai mult, cu cât dup= cum bine se apreciaz=, \n fa]a amenin]=rii teroriste nimeni nu este \n siguran]=, iar costurile prevenirii acestei amenin]=ri oricât de mari ar fi, sunt \ntotdeauna infinit mai mici decât cele ale ripostei la un act \mplinit.

NOTE:

ANDREESCU, A., [i colectiv., (2003). Terorismul interna]ional - flagel al lumii contemporane, Editura Ministerului Administra]iei [i Internelor, Bucure[ti. ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2008). Organiza]ii teroriste. Conceptualizarea terorii vs securitatea europen=, Editura MIRA, Bucure[ti. AR+D+VOIACE, GHE., ILIESCU, D. [i NI}+, D., (1997). Terorism, Antiterorism, Contraterorism, Editura Antet, Oradea BARNA, C., (2007). Occident vs. Islam: globalizarea r=zboiului sau a p=cii, \n, "Cadran Politic", nr. 43. XXX (2007). Buletin special privind organiza]iile interna]ionale teroriste, extremiste [i paramilitare, manuscris. BURGESS, M. [i DELCEA, E. I., (2006). Problematica definirii Terorismului, \n, "Terorismul Azi", vol. IV - VI, an 1, octombrie -decembrie. CHIRU, I. [i BARNA, C., (2008). Contraterorism [i securitate interna]ional=, Editura Top Form, Bucure[ti. XXX, (2001), Culegere de studii, Terorismul, Istoric, Forme, Combatere, Editura Omega, Bucure[ti. DELCEA, C. [i B+DULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001 - cauze [i consecin]e, \n, "Terorismul Azi", vol. III, an 1, septembrie. DOGARU, L., M., (2008). E.T.A. Diserta]ie, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, Facultatea de {tiinte Politice [i Rela]ii Interna]ionale, Masterat. GU{ATU, V., (2008). Managementul integrat al frontierei de stat \n condi]iile acceler=rii procesului globaliz=rii. Teza de doctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti. FRATTASIO, A., (2006). Epistemologia terorii, Editura Era, Bucure[ti. XXX (1993), E.T.A. et la violance politique au Pays Basque espagnol - U.N.R.I.S.D. (United Nations Research Institute for

Social Development), Ianuarie. JIHADUL ISLAMIC 395 XXX (1977), Les Basque. Un peuple contre les Etats, Paris. XXX, (2006), Grup=ri teroriste interna]ionale, \n, http://worldwildewar.3x.ro HAMAD, A. A., (2006). Weibe Qaida \n Bosnien, \n, "Der Spiegel", decembrie; www.spiegel/politik/ausland JABER, H., (1997). Hezbollah. Partidul lui Dumnezeu, Editura Samizdat, Filipe[tii de Târg, Prahova. MOLONEY, I., (2002). A Secret History of the IRA, Editura Norton Books, London. McCAULEY, C., (2002). The Psychology of Terrorism, www.ssrc.org/sept11/essays MOISESCU, F.G., ANDREESCU, A. [i ANTIPA, M., (2004).Terorismul - Amenin]are major= asupra democra]iei secolului XXI, Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare, Bucure[ti. XXX Patterns of Global Terrorism, \n, "Terrorist Group Profiles", Departamentul de Stat al S.U.A.; traducere de Costandache, C. [i Ferched=u - Muntean, M., dup= Hlihor, I., Manuscris, 2006. PEGULESCU, A., (2008), Fenomenul terorist [i re]elele mondiale ale terorii. Considera]ii asupra terorismului interna]ional structurat, \n, "Sesiunea de Comunic=ri {tiin]ifice Strategii XXI - Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=", Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 17- 18 aprilie. POPA, M., N., (2008). Strategia de contraterorism a UE [i problemele acesteia, Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Master. RAUFFER, X, (1978), La nebuleuse: Le terrorisme du Moyen- Orient, Editura Fayard, Paris. STOINA, N., (2002). Megaterorismul - provocarea mileniului III, \n, http://actrus.ro TRONCOT+, T., (2007). Noi termeni ce definesc terorismul sau terorismul prin alte mijloace, \n, "Terorismul Azi", vol. III, an 1, septembrie XXX, (2006). 11 Septembrie 2001. Raportul final al Congresului american de anchet= privind atacurile teroriste asupra SUA, Editura Alfa, Bucure[ti.

*** http://web.nps.navy.mil/library www.islamicity.com www.islamonline.com Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

396 |ndemn la reflec]ie!

Urmare a preocup=rilor legate de \n]elegerea particularit=]ilor ce ]in de cultura [i civiliza]ia islamic= sunt \nregistrate sute de lucr=ri care privesc [i analizeaz= din unghiuri diferite atât religia islamic=, cât [i fenomenul terorist. Dac= religia islamic= reprezint= "religia p=cii", nu acela[i lucru se poate spune [i despre manifest=rile terorismului. Cu toate acestea, terorismul este departe de a \nsemna islam. Ce se vrea a se spune sau ce nu, trebuie precizat c= \n virtutea dreptului la adev=r reclamat mereu de istorie, teroristul "identificat" de lumea occidental= nu \nseamn= terorist [i pentru lumea musulman=. Cum bine este cunoscut deja, grani]a dintre terorist [i lupt=tor este foarte sub]ire: privind dinspre HAGANAH-ul evreiesc sau spre IRGUN-ul de alt=dat=, denumirea de "atacuri insurgente" pentru ac]iunile \ntreprinse \n trecut de c=tre acestea se g=se[te justificat=. Privind \ns= la lumea arab=, ac]iunile organiza]iilor HAMAS sau HEZBOLLAH sunt apreciate drept acte de terorism. Se poate spune oare acela[i lucru [i dac= privim ac]iunile Statelor Unite ale Americii desf=[urate \n Irak. Dup= cum sus]ine savantul Jeremy SHAPIRO de la Institutul Brookings (O'Hanlon, 2006), Statele Unite [i Europa privesc r=zboiul \mpotriva terorismului \n moduri foarte diferite. Americanii \l consider= drept principala lor problem= \n domeniul securit=]ii na]ionale. |n contrast, europenii tind s= se \ndoiasc= de faptul c= acesta este un r=zboi. Americanii \l v=d, \n primul rând, ca pe o serie de opera]ii militare [i de informa]ii desf=[urate \n exterior, iar europenii drept o ac]iune de asigurare a respect=rii legii. |n acest context, potrivit lui Janinne [i lui Dominique SOURDEL, \n cartea lor, "Civiliza]ia islamului clasic", tabloul vie]ii Profetului, al Hegirei, al organiz=rii primei comunit=]i musulmane, supus= unei Legi precise [i izvorât= din textul Revela]iei, apoi, dup= moartea lui Muhammad, al primelor cuceriri, toate acestea, la un loc, ne-au JIHADUL ISLAMIC 397 \ndeamnat [i ne \ndeamn= s= reflect=m asupra semnifica]iilor islamului, accentuând sau reamintind lucruri desprinse din puterea tradi]iei istorice transmise prin Coran – Cartea Sfânt=. Prefa]ând cartea americanului Daniel PIPES "Islamul care militeaz= pentru cucerirea lumii", ap=rut= \n Fran]a la finele anului 2006, Guy Millière subliniaz= c=, dup= atacurile de la 11 septembrie 2001, s-a conturat o nou= fa]et= a extremismului punitiv [i r=spunz=tor: terorismul islamist (http://www.resiliencetv.fr). Putem s= consider=m justificat acest lucru? Problema islamofobiei va continua s= fie prezent= pe agenda de lucru a principalelor state [i organiza]ii interna]ionale, \ncercându-se s= se rezolve problema printr-un dialog politic la nivel interna]ional. |n acest sens, un exemplu de \ncercare meritorie de reconciliere istoric= \ntr-un spa]iu de echilibru [i dorin]a de ac]iune comun=, poate fi apreciat recentul Simpozion interna]ional "Regimul juridic al religiilor monoteiste din Uniunea European=", acesta s-a desf=[urat la 3 iulie 2008, \n cadrul Centrului de Studii [i Cercet=ri Religioase [i Juridico - Canonice al celor trei mari religii monoteiste (mozaic=, cre[tin= [i isalmic=) din Universitatea "Ovidius" Constan]a, sub |naltul Patronaj al I.P.S. Sa, prof. univ. dr. Teodosie Petrescu (TOMITANUL), Arhiepiscop al Tomisului.

* * *

Campania \mpotriva terorismului ar trebui s= aib= \n vedere, \n primul rând, un contact al civiliza]iilor [i o acceptare reciproc= [i nu o ciocnire a civiliza]iilor. De asemenea, aceasta ar trebui s= se duc= nu numai pe calea armelor, ci ar trebui s= cuprind= \n con]inutul ei [i m=suri [i ac]iuni fundamentale privind lupta \mpotriva subdezvolt=rii, lupta pentru valorificarea poten]ialului fiec=rui stat precum [i \n]elegerea [i adaptarea valorilor occidentale la cele orientale (Moisescu, 2004). Din p=cate, ceea ce se \ntâmpl= acum, prin ac]iunile desf=[urate pe plan mondial \mpotriva terorismului, ne conduce la concluzia final= c= se ac]ioneaz= asupra efectelor [i nu a cauzelor. F=r= s= avem preten]ia exhaustivit=]ii \n documentare, dezvolt=m acest subiect \ntr-o viitoare lucrare: "Vocea Terorii. Esen]a ac]ional= a terorismului contemporan". Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

398 Glosar de termeni pentru Jihad*

'Abd – sclav, rob; noi, musulmanii, suntem cu to]ii robi ai lui Allah Subhanu Wa Ta'ala. Printre musulmani se \ntâlnesc deseori nume, cum ar fi Abdullah ("robul lui Allah"), Abdul-Malik ("robul Regelui") Abdur- Rahm=n ("robul celui Milos"). Abû – tata; prezent \n majoritatea numelor arabe al=turi de «kun'ya» (prenume). Adab – cuvinte frumoase, polite]e, respect, curtoazie. Ãdhãn – chemarea la "salah" (rugaciune); se mai poate scrie [i "Azaan" sau "Adhan". Adl – justi]ie, dreptate, adev=r. Ahad – semnific= 'unul'; \n contextul islamului, ahad \nseamn= "Unul Singur". Unicul. Al-Wahid este unul dintre numele lui Allah. Ahl ul-Kitãb – oamenii c=r]ii, cei care au urmat religiile monoteiste revelate anterior, \n perioada pre-islamic=. C=r]ile se refer= la Scripturile men]ionate \n Qu'ran – cum ar fi Torah [i Biblia – \n formele lor ini]iale. Ahl/ul Soffa – oameni foarte s=raci care locuiau \n moschee [i care asistau la lec]iile Profetului \n moscheea lui din Medina. Ãkhirah – via]a de dup= moarte, via]a ve[nic=; reprezint= unul din principiile de baz= ale credin]ei \n Islam. Allah – Dumnezeu – numele singurei divinit=]i, cel care este cu adev=rat venerat, singurul c=ruia i se cuvine venerarea, singurul care este unic \n orice sens, singur \n divinitatea sa. Alayhis Salam – "Pacea fie asupra lui"- expresia se pronun]= dup= ce se men]ioneaz= numele oric=rui Profet (\n afar= de Profetul Muhammad, când se spune 'Salla Allahu alaihi wasallam') sau al vreunui \nger Jibreel (Gabriel), Mikaeel (Mihail) etc. JIHADUL ISLAMIC 399 Al-Baqi – cimitir din Medina. Aici sunt \nmormânta]i numero[i companioni [i câ]iva membri ai familiei Profetului. Al-Hamdu lillãh – "Lauda adus= lui Allah". Al-lsra" [i Al-Miraj – C=l=toria nocturn= [i Ascensiunea \n cele [apte ceruri. |n noaptea aceea, Profetul s-a deplasat de la moscheea Sfânt= din Mekka la moscheea Al-Aqsadin din Ierusalim. Al-Salãt – rug=ciunea de cinci ori pe zi orânduit= celor credincio[i pentru timpuri hot=râte. Al-Saum – postul din luna Ramadanului. Al-Shahãda – m=rturisirea (declara]ia) de credin]=, lã ilãha illã’llah wa muhammadu rasãluãllah ("Nu exist= Dumnezeu afar= de Dumnezeu, iar Mahomed este trimisul Lui"). Al-Tawhid – unicitatea lui Allah, credin]a \ntr-un singur Dumnezeu. Allãhu Akbar – Allah este cel mai mare. Ansari – cei care i-au ajutat pe musulmanii emigran]i, ajutoarele. Aqida – credin]a. 'Aqidah – crezul Islamic (in Allah Subhanu Wa Ta'ala, \ngerii lui Allah, c=r]ile lui Allah, mesagerii lui Allah, predestinarea [i suprema]ia puterii divine, viata de dup= moarte). Aya – semne, miracole, minuni. Awrah – p=r]ile din corpul unei persoane care trebuie s= fie acoperite \n fa]a tuturor celorlal]i \n afar= de so], se mai utilizeaz= [i pentru a desemna ceea ce o femeie trebuie s= acopere fa]= de cei care nu \i sunt mahram. Baitullah - baytullãh – moschee. |n sens literal \nseamn= "casa lui Allah". Baiytul Makdis – Moscheea Sfânt= din Ierusalim. Este cea de a treia moschee sacr=, dup= Mesjid Al Haram din Mekka [i Mesjid An- Nebewi din Medina. Barzakh – mormânt, barier=. Batin – secret, ocult, ezoteric. Beiytul Allah – Casa lui Allah Prea\naltul. Beiytul-Ma'mur – Casa lui Allah situat= \n al [aptelea cer. Besmele – "Bismillahi Ar-Rahmani Ar-Rahim" – formul= rostit= de musulmani ori de câte ori \ncep o activitate. Bid`ah – idee nou=, inova]ie, apreciat= drept erezie. Buraq – animal mai mare decât un m=gar [i mai mic decât un cal. Cu acesta a c=l=torit Profetul \n Al-lsra' [i Al-Mir'aj. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

400 Cadi – judec=tor al cauzelor, ne\n]elegerilor civile. Calif/khalïfah – literal semnific= succesorul lui Mahomed. Este cel care conduce comunitatea de credin]= (oumma islamia). Chahada (shada) – profesiunea de credin]=, m=rturia. Este unul dintre cei cinci stâlpi ai islamului. Chahid (šahïd) – martir, cel care se sacrific= pentru Allah. Este apreciat demn de cinstea comunit=]ii din care face parte. Cheikh (sayk) – [eful comunit=]ii. Chérif (šarïf) – urma[ al lui Mahomed. Coranul – Cartea sfânt= a Islamului, sau "Cuvântul lui Dumnezeu". Dahri – ateu; provine din 'ad dahr' – timp, vreme; conceptul de ateism este exprimat pirn 'ad dahriyyah'. Dajjal – "mincinos", "cel care decep]ioneaz=". Da`wah – chemare la Islam. Dhul- Ka'da – a 11-a lun= a calendarului musulman. Dhul-Khidr – men]ionat \n Coran, \n sura "Al-Kahf". Este numit astfel deoarece s-a a[ezat pe o blan= alb= care a \nceput s= se mi[te \n spatele s=u [i s-a \nverzit. |n limba arab= "ahdar" \nseamn= "verde." Dhul-Qarneiyn – un mare conduc=tor din trecut care a domnit peste \ntreaga lume [i care a fost credincios. Dhul-Qarneiyn \nseamn= "cel cu dou= coarne" e o metafor= pentru puterea sa. A avut capacitatea de a supune unele for]e ale Universului. Apare men]ionat \n sura "Al-Kahf: 83". Dhimmi – "oameni proteja]i". Dhikr (=ikr) – invocarea numelui lui Allah, repeti]ie. Dïn/Deen – \nseamn= a tr=i \n conformitate cu modul islamic de via]=, o \nsumare a credin]ei [i practicilor musulmanului; de cele mai multe ori \ntâlnim acest termen cu semnifica]ia de credin]=. Djahada – \nseamn= a fi harnic, a face efort, [i \n substantivul abstract juhd, prin care se desemneaz= \n general efortul, \ncordarea de for]e, pentru atingerea unui scop. Du'aa/Dwa/Dua – suplica]ie, rug=ciune personal= adresat= lui Allah Subhanu Wa Ta'ala. Dunya/Dunia – Lume, univers fizic, via]a lumeasc= - \n opozi]ie cu via]a ve[nic=. Eid Al-Adha – S=rb=toarea Sacrificiului; completeaz= ritualul pelerinajului, are loc \n zilele 10 – 13 ale lunii Dhul Hijjah (cea de-a zecea

zi este ziua Nahr, iar 11-13 zilele Tashriq); aceast= s=rb=toare JIHADUL ISLAMIC 401 comemoreaz= supunearea [i ascultarea Profetului Ibraheem (Alayhis Salam) fa]= de Allah Subhanu Wa Ta'ala, el fiind preg=tit s= \[i sacrifice unicul fiu, pe Ismel (Alayhis Salam), dup= cum ni se spune [i \n Qu'ran - ayat 100:103 din Soorah As-Saffaat (37:100-103). Eid Al-Fitr – S=rb=toare de trei zile ce marcheaz= sfâr[itul Ramadan-ului; \ncepe \n prima zi a lunii Shawal, a zecea lun= \n calendarul islamic. Ezan – chemare la rug=ciune. Fada'il – merite, culegere literar= ce elogiaz= meritele [i minunile Ierusalimului, inclusiv sanctuarele din Haram al-Sahrif. Fajr – numele primei rug=ciuni a zilei; \nseamn= [i zorii zilei, acel moment când se z=re[te lumina soarelui la orizont, \nainte de r=s=rit. Fard/Fardh, plural Fara'id – \ndatorire religioas= obligatorie, obliga]ie, obligatoriu; de exemplu – a face cele cinci rug=ciuni zilnice este Fardh, obligatoriu; portul hijab-ului este Fardh, reprezint= o obliga]ie pentru orice musulman= c=reia i-a venit prima menstrua]ie. Fard ayn – obliga]ie ce revine \n mod individual unui musulman. Fard kifayah – obliga]ie care revine comunit=]ii musulmane luate \n \ntregime. Fitna – emo]ie, ne\n]elegere; \n sens religios \nseamna rupture, schisma. Ghayba (gayba) – dispari]ie, absen]=, amintire. Genneh – Paradis, Rai. Ghafara – \nseamn= a ierta, a absolvi (de p=cate). Reprezint= o caracteristic= a lui Allah. Ghaflah – nechibzuire, uitarea lui Allah, indiferen]=. Ghayb – nev=zutul, necunoscutul. Ghusl – ablu]iunea cea mare. Hadeeth/Hadith/Hadis – \nseamn= "relatare, spuse, discurs"; reprezint= ceea ce a spus Profetul Muhammad (sallallaahu 'alayhi wa sallam) [i modalitatea \n care el s-a comportat \n anumite situa]ii. Hadith – literar \nseamn= "comunicare, povestire, relatare", \ns= islamic desemneaz= tot ceea ce a relatat Profetul Mahomed (s.a.s.) [i care a fost consemnat \n scris. Hager Al-Aswad – piatra neagr=, care provine din Paradis [i se afl= \n Ka'aba. Halãl – permis, legiuit, bun, benefic, demn de laud=, onorabil. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

402 Hajj – pelerinaj la Mekka \n timpul lunii de pelerinaj; unul dintre cei cinci stâlpi ai credin]ei islamice. Hajjul Weda'a – "Pelerinajul de Bun R=mas". Acesta se face \nainte de p=r=sirea ora[ului Mekka \n timpul hajjului [i a urmei. Harãm – interzis. Reprezint= antonimul cuvântului "halal". Haram al-Sahrif – nobilul sanctuar. Este numele musulman al Templului [i al cl=dirilor, moscheilor, mormintelor sale sfinte [i [colilor. Hashishin – secta asasinilor. Hidãyah – c=l=uzire de la Allah. Hijab – provine de la cuvântul arab "haya" care \nseamn= "modestie, ru[ine". Are dou= semnifica]ii, cel mai comun sens este de batic, e[arf= care acoper= capul [i gâtul femeii sau orice tip de haine islamice. Hijra/Hegira – emigrarea Profetului de la Mekka la Medina datorit= persecu]iilor. Anul 1 \n calendarul islamic. Hutba – predic= care se ]ine cu diferite ocazii, \nainte de rug=ciunea de vineri, de s=rb=tori sau cu ocazia c=s=toriei. Iblis – demin, diavol. Id al-Kabir – marele sacrificiu. Ihram – \mbr=c=minte special= a pelerinului. Ihsan – \ndatoririle practice: rugaciunea, dania, postul, respectul pentru p=rin]i etc. Imam – persoana care conduce rug=ciunea; "cel care se afl= \n fa]=". Isra – c=l=toria nocturn= a lui Mahomed. 'Itikaf – izolare \n moschee pentru cel pu]in o zi, \n timpul lunii Ramadan, cu scopul ador=rii lui Allah Prea\naltul. |n aceast= perioad= sunt interzise rela]iile sociale, p=r=sirea moschei, cu excep]ia unei perioade scurte, cum ar fi nevoile urgente, \nmormântarea sau nevoi fiziologice. Jahiliya – ignoran]=, p=gânism specific \n perioada preislamic=. Jannah – pl=cerile Paradisului. Jihad – "a lupta, a depune efort pe o cale dreapt=". Jihad i Akbar – Jihadul Mare. Este efortul pe care \l face fiecare musulman pentru a lupta contra lui \nsu[i, contra egoismului [i a instinctelor sale, contra orgoliului [i a patimii dominatoare. Jilbab – cuvântul apare la plural \n Coranul cel Sfânt, sura "Al Ahzab: 59" \nsemnând drept "o hain= lung= care acoper= corpul femeii din cap pân= \n picioare". JIHADUL ISLAMIC 403 Ka'ba – cubul; \nc=pere cubic= din Marea Moschee din Mecca ce are multe elemente simbolice comune cu "Templul lui Solomon". Este apreciat locul cel mai sfânt \n Islam. Kamikaze – jertfa de sine. |n fapt a fost o aplicare modern= a codului " Bushid " al samurailor. Astfel, \n toamna anului 1944, amiralul Takijro Onishi a trecut la punerea \n practic= a proiectului Ooka sau “Floare de cire[''. Khandaq – tran[ee. Lain – detestabil, alterat, dep=[it. Latif – binevoitor, amabil, dr=gu]. Leiyletul-Qadr – noaptea puterii, noaptea destinului. Este noaptea a 26-27-a din luna Ramadan, \n care Profetul Mahomed (s.a.s.) i-a fost trimis= prima revela]ie. |n aceast= noapte, Allah Prea\natul hot=r=[te ce se va \ntâmpla cu oamenii [i ce evenimente vor avea loc anul urm=tor. |n Coran este considerat= "o noapte mai bun= decât o mie de luni". Mahdi – personaj de tip mesianic, trimis de Allah [i care se va ridica odat= cu sfâr[itul lumii pentru a-i conduce pe musulmani pe calea cea dreapt=. Maruf – aducerea drept=]ii. Masjid – loc de rug=ciune. Mecca – proclamat= de c=tre Mahomed "Cetatea Sfânt= a Islamului", fiindu-le interzis necredincio[ilor accesul pe p=mântul ei sacru. Melekul Mewt – \ngerul Mor]ii. Mesjid Al Haram – Moscheea Sacr= din Mecca, unde se afl= Ka'aba. Mihrab – Firidia rug=ciunii, mic alcov boltit dintr-o moschee ce indic= qiblah sau direc]ia c=tre ka' ba din Mecca pentru rug=ciune. Mimber – parte din moschee unde se ]in predicile, o ni[= de unde imamul \[i ]ine hutba (predica de vineri). Mir'aj – Urcare vizionar=, \n=l]are la cer a lui Mahomed din "Templul din Ierusalim" la tronul ceresc al Domnului. Moschee – loc de rug=ciune, de adunare. Muharram – prima lun= din calendarul islamic. Mujahid (Mujahedin) – lupt=tor, combatant, cel care practic= jihad. Multazem – spa]iul dintre piatr= [i u[a Ka'abei \n care du'a-urile

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU (cererile, rug=min]ile, implor=rile) sunt ascultate.

404 Munkar – \nl=turarea r=ului din via]=. Muslim (Musulman) – cel care se supune, musulman. Nabi (Nabiyy) – este legat de "Hebrew Nebi", cel mai folosit cuvânt pentru "Profet" \n Vechiul Testament. Nagea[i (Negus) – rege etiopian. Oumma Islamia – comunitate de credin]= islamic=. Ourm – cutuma, regula sfânt= Qibla – direc]ie de rug=ciune ("orientarea c=tre Mekka"). Qiyamah – credin]a \n "Ziua Judec=]ii". Qubbat al-Sakhra ("Domul Stâncii") – magnificul sanctuar musulman octogonal construit de Abd al-Malik \n 691 pe locul "Templului lui Solomon". Qiyam – pozi]ie din timpul rug=ciunii, a sta \n picioare, a se ruga noaptea. Rasul – profet, trimis, mesager al lui Allah. Sadaqa – milostenia, care poate fi de dou= feluri: sadaqa tatawu' (contribu]ie voluntar=) [i sadaka mafruda (contribu]ie obligatorie). Acest termen desemneaz= \n general tot ceea ce se face \n numele lui Allah Prea\naltul. Salat – rug=ciune. Salam – "pace", "tihn=", "mântuire". Sewab – r=splat=. {ehada – m=rturisirea de credin]=, unul dintre stâlpii Islamului prin care musulmanii declar= c= nu exist= un alt Dumnezeu decât Allah [i Muhammed este Trimisul s=u. {eiytan – diavolul, satana. Sunna – \nseamn= "calea". Sura – capitol din Coranul cel Sfânt. {uhada – martiri, [ahid (sg.) – martir. Taqwa – calea sigur= prin care omul este ap=rat de p=cat [i de ispita demonilor. Tawhid – monoteism, unicitatea lui Allah. Dumnezeu este unic. Tawaf – perindare, \nconjurarea Keabei de [apte ori, o parte din ritualurile obligatorii ale pelerinajului [i umrei. Terawih – rug=ciune op]ional= din timpul lunii Ramadan care este format= din minimum opt rekeat (p=r]i de rug=ciune). JIHADUL ISLAMIC 405 Telbiya – formul= rostit= de pelerini "Lebeike Allahumme lebeik". Te[ehud – literar \nseamn= "m=rturisire", o parte din rug=ciune pe care un musuman o face la sfâr[itul ei. Ummeh – comunitate, na]iune. Umra – pelerinajul benevol la Mekka. Acesta se face prin efectu- area "tawaf-ului" (\nconjurarea Keabei) [i "sa'y" (perindarea dintre Safa [i Marwa). Yaum An Nahr (Ziua An-Nahr) – ziua sacrificiului. Zakat – danie obligatorie, unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului.

* MUHAIYADDEN, H., (2003). Islam and World Pace – Explanations of Sufi Glossary, London; de v=zut [i ABUL A'LA MAWDUDI, (1963). Islamul, Editura Taiba, Bucure[ti; IBRAHIM, I., A., (2006). Ghid pentru o mai bun= \n]elegere a Islamului, Editura Selam, Constan]a; SOURDEL,D., SOURDEL, J., (1996) Dictionnaire historique de l'Islam, Paris ; www.turntoislam.com/forum Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

406 LISTA CU ANEXE

Anexa nr. 1 – Ghidul teroristului, semnat de Osama bin Laden Anexa nr. 2 – Manualul teroristului islamic Anexa nr. 3 – Manualul de arme [i explozibili ETA Anexa nr. 4 – Credin]e religioase [i clasificare organiza]ii teroriste Anexa nr. 5 – Organiza]ii teroriste de esen]= fundamentalist= Anexa nr. 6 – Organiza]ii teroriste etnic separatiste Anexa nr. 7 – Organiza]ii teroriste de sorginte ideologic= Anexa nr. 8 – Repere identitare JIHADUL ISLAMIC 407 ANEXA nr. 1

GHIDUL TERORISTULUI, semnat de Bin Laden

SPECIAL

Cu ocazia perchezi]iei \n apartamentul unui membru al re]elei AI- Qaeda, poli]ia din Manchester (Marea Britanie) a descoperit \n computerul celui investigat un ghid-manual despre care se crede c= ar sta la baza ac]iunilor teroriste ale organiza]iei conduse de Osama bin Laden. Textul este intitulat "Studii militare \n R=zboiul Sfânt \mpotriva tiranilor" (Military Studies in the Jihad Against the Tyrans). Pe parcursul celor 180 de pagini, "Biblia teroristului", semnat= de Osama bin Laden, ofer= lupt=torilor sfaturi \n domenii precum comiterea de asasinate [i r=piri, falsificarea documentelor, prepararea otr=vurilor etc. (Cristescu, C., 2006, http://www.lumea.ro)

Extrase din "Manualul teroristului" au fost incluse \n num=rul din 24 mai 2004 al revistei electronice AI-Battar Magazine, editat= de AI- Qaeda. Focalizat= pe chestiuni militare, aceasta este complementar= celeilalte reviste on-line apar]inând AI-Qaeda, Vocea Jihadului, axat= pe probleme ideologice. Al=turi de alte chestiuni avute \n vedere, textul con]ine instruc]iuni referitoare la opera]iunile de r=pire, tipologia r=pirilor, negocierea eliber=rii ostaticilor, organizarea opera]iunilor de r=pire.

R=pirile

Motive pentru re]inerea unuia sau a mai multor indivizi: for]area guvernului sau a inamicului de a da curs unor cereri; punerea guvernului \ntr-o situa]ie dificil=; ob]inerea unor informa]ii folositoare de la ostatici; ob]inerea r=scump=r=rii \n bani, necesari sus]inerii financiare a JIHADUL ISLAMIC 409 organiza]iei teroriste. Elemente necesare form=rii unui grup de r=pitori: capacitatea de a face fa]= presiunii psihologice [i circumstan]elor dificile (\n cazul r=pirilor publice, echipa de r=pitori va fi supus= unei tensiuni mai mari); inteligen]= [i reflexe rapide pentru a putea r=spunde \n timp util unor situa]ii de criz= sau neprev=zute; capacitatea de a exercita un control asupra adversarului (abilit=]i necesare paraliz=rii adversarului [i câ[tig=rii controlului asupra acestuia); form= fizic= bun=; cunoa[terea cerin]elor de securitate \naintea, \n timpul [i dup= \ncheierea opera]iunii; abilitatea de a folosi orice tip de arme necesare r=pirii. Tipuri de r=piri: r=piri cu caracter secret (subiectul-]int= este r=pit [i dus la o loca]ie sigur= [i securizat=, necunoscut= autorit=]ilor; r=pirea secret= este mai pu]in riscant=); r=piri cu caracter public (ostaticii sunt de]inu]i, \n mod public, \ntr-o loca]ie cunoscut=; autorit=]ile \nconjoar= zona [i poart= negocieri; adesea \ncearc= s= genereze diversiuni [i s= atace r=pitorii).

Etapele r=pirilor publice

1. Stabilirea ]intei: ea trebuie aleas= cu chibzuin]=, astfel \ncât s= for]eze puterea politic=, s= solu]ioneze revendic=rile grupului de r=pitori (r=pitul va fi o persoan= important= [i influent=). 2. Culegerea informa]iilor despre loca]ia unde se va produce r=pirea [i persoanele ce se g=sesc acolo (vor fi studiate sistemele de alarm=, trupele de paz=, planurile detaliate ale cl=dirii); vor fi identifica]i r=pitorii care pot p=trunde \n interiorul cl=dirii f=r= a fi supu[i controlului; dac= subiectul-]int= se afl= \ntr-un autobuz este esen]ial= cunoa[terea na]ionalit=]ilor oamenilor din autobuz (deoarece na]ionalitatea va determina efectul opera]iunii) [i a datelor referitoare la ruta acestuia, opririle la benzin=rii, procedurile de protec]ie, programul special pentru turi[ti etc., cu scopul de a identifica punctele slabe [i de a ob]ine un control asupra grupului-]int=; dac= ]inta se afl= \ntr-un avion: trebuie determinat= destina]ia [i aflat dac= este vorba de un zbor de leg=tur=, ceea ce constituie o op]iune mai bun= (zonele de tranzit sunt mai vulnerabile, deoarece se fac mai pu]ine controale; cei ce deturneaz= un avion trebuie s= fie creativi \n maniera de introducere la bord a materialelor explozive [i a armelor). Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

410 3. Executarea r=pirii: rolurile r=pitorilor variaz= \n func]ie de loca]ia opera]iunii de r=pire. Tipologia grupurilor de r=pitori: grupul de protec]ie (rolul s=u const= \n ap=rarea r=pitorilor); grupul de paz= [i control (asigurarea controlului asupra ostaticilor; dac= opera]iunea e[ueaz=, trebuie sc=pat de ei); grupul de negociere (\n general, liderul grupului este cel ce negociaz= [i transmite apoi totul mujahedinilor; trebuie s= fie o persoan= inteligent= [i determinat=).

Negocierile

Inamicul folose[te, de regul=, cel mai bun negociator de care dispune, care este inteligent [i are cuno[tin]e \n psihologia uman=. Este capabil s= induc= teama \n rândul r=pitorilor, \n scopul descuraj=rii acestora. R=pitorii trebuie s=-[i p=streze calmul \n toate situa]iile, pe m=sur= ce negociatorul inamicului va \ncerca s= trag= de timp pentru a da oportunitatea for]elor de securitate s= construiasc= un plan de identificare a loca]iei unde sunt ]inu]i ostaticii. Durata deten]iei ostaticilor ar trebui minimizat= pentru a reduce tensiunea echipei de r=pitori. Cu cât este mai lung= perioada de de]inere, cu atât va sl=bi puterea [i determinarea echipei de r=pitori [i cu atât va fi mai dificil= men]inerea controlului asupra ostaticilor. |n cazul \n care autorit=]ile trag de timp \n solu]ionarea revendic=rilor, executarea ostaticilor devine necesar=. Autorit=]ile trebuie s= con[tientizeze seriozitatea r=pitorilor. Schimbul de ostatici este o etap= extrem de delicat=. Dac= inamicul solu]ioneaz= cererile, iar scopul opera]iunii este eliberarea unor membri ai Al-Qaida afla]i \n \nchisoare este esen]ial= asigurarea prealabil= c= ace[tia sunt \ntr-o stare bun=. Dac= scopul r=pirii este ob]inerea de bani este necesar= asigurarea c= \ntreaga sum= solicitat= a fost acordat= [i c= banii nu sunt nici fal[i, nici marca]i [i nici nu sunt plantate dispozitive de ascultare \n interiorul valizei cu bani. Echipa de r=pitori trebuie s= fie \ntr-o alert= perpetu= pentru poten]iale atacuri din partea autorit=]ilor, chiar [i \n timpul schimbului de ostatici. Opera]iunile anterioare au demonstrat c= for]ele de securitate sunt incapabile s= asigure controlul total \n interiorul ora[elor. Prin urmare, JIHADUL ISLAMIC 411 membrii Al-Qaida au g=sit metode de transportare \n condi]ii de siguran]= a de]inu]ilor elibera]i \n schimbul ostaticilor. R=pitorii trebuie s= fie aten]i s= nu elibereze ostaticii solicita]i la schimb. Ostaticii nu vor fi uci[i \n cazul \n care cererile AL-Qaida au fost solu]ionate. Ostaticii cei mai importan]i vor fi re]inu]i pân= \n momentul \n care r=pitorii se vor fi retras \n siguran]=.

M=suri de securitate

|n cazul r=pirilor publice: deten]ia nu trebuie prelungit=; dac= autorit=]ile trag de timp, ostaticii vor fi executa]i gradual, pentru ca autorit=]ile s= [tie c= r=pitorii nu glumesc; |n momentul eliber=rii unor ostatici – femei sau copii, trebuie avut \n vedere ca: ace[tia s= nu transfere informa]ii care ar putea d=una r=pitorilor; trebuie verificat dac= alimentele aduse ostaticilor [i r=pitorilor sunt sigure; persoana care le livreaz= [i ostaticii vor fi pu[i s= guste \naintea r=pitorilor; tactica tragerii de timp din partea autorit=]ilor poate indica inten]ia acestora de a ataca loca]ia de]inu]ilor, a ostaticiilor; atacurile subite ale autorit=]ilor pot fi \ncerc=ri de a crea diversiune care le-ar permite câ[tigarea controlului asupra situa]iei; \n cazul \n care cererile r=pitorilor au fost \ndeplinite, eliberarea ostaticilor trebuie s= se produc= \ntr-o loca]ie favorabil= r=pitorilor; aten]ie la gurile de aerisire sau ventila]ie, deoarece acestea pot fi folosite pentru instalarea dispozitivelor de supraveghere prin intermediul c=rora se poate afla num=rul r=pitorilor sau se pot folosi gaze lacrimogene; r=pitorii nu trebuie s= se lase impresiona]i de ostatici; e bine s= evite s= se uite la femeile luate ostatice. Etapele r=pirii secrete sunt asem=n=toare celor ale r=pirii publice. Echipa \ns=rcinat= cu opera]iunea de r=pire trebuie s= fie format= din cinci grupuri. Grupul de supraveghere (raporteaz= mi[c=rile ]intei); grupul de protec]ie (protejeaz= r=pitorii de orice interven]ie extern=); grupul de r=pitori (al c=rui rol este s= supravegheze ostaticii pentru momentul producerii schimbului de ostatici sau al execut=rii acestora); grupul de urm=rire [i cel de preven]ie (asigur= c= grupul de ad=postire nu este urm=rit sau supravegheat). }inta va fi transportat= \ntr-o loca]ie sigur=. Dup= ce solicit=rile r=pitorilor au fost \ndeplinite, este necesar= transportarea ostaticului \ntr- o loca]ie de unde va fi eliberat. El nu trebuie s= fie capabil s= identifice locul deten]iei sale. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

412 Tratarea ostaticilor \n ambele tipuri de r=pire: observarea, supravegherea atent=, confiscarea oric=rei arme aflate \n posesia lor; separarea tinerilor de b=trâni, a femeilor de copii; cei ce opun rezisten]= trebuie uci[i pe loc, pentru a descuraja orice tentativ= de opozi]ie; p=strarea distan]ei fa]= de ostatici (minim 1,50 m), din motive de siguran]=; de fa]= cu ei trebuie vorbit \ntr-o alt= limb= sau \ntr-un alt dialect decât cel propriu r=pitorilor, pentru a preveni posibilitatea identific=rii acestora; din acela[i motiv, ostaticii vor fi lega]i la ochi.

Tactica r=pirilor din Irak

Luarea de ostatici – un instrument la care recurg terori[tii pentru a d=râma guverne [i a influen]a opinia public= – este una dintre formele de terorism cele mai eficiente din Irak. La rândul ei, mediatizarea influen]eaz= opinia public=, ceea ce poate schimba politicile guvernamentale.

Cine sunt autorii r=pirilor?

|n majoritatea cazurilor, r=pirile sunt orchestrate de grup=ri fundamentaliste extremiste care consider= c= versiunea lor pur= asupra islamului este divizat= \n credincio[i [i infideli, \n dar al-Islam [i dar al- Harb. Prima, grupare "casa islamului", este format= din regiunile aflate sub conducerea islamului, iar a doua, "casa r=zboiului' din regiunile conduse de necredincio[i, respectiv musulmani eretici. Aceste regiuni trebuie cucerite prin intermediul jihadului, "R=zboiul Sfânt", pentru a le transforma \n "casa islamului". Extremi[tii islamici cred c= jihadul este o obliga]ia oric=rui musulman. Suni]ii \i consider= pe [ii]i drept eretici, iar Abu Musab al- Zarqawi, liderul celui mai important grup terorist din Irak, drept adversari. Pentru ace[ti musulmani extremi[ti, Irakul reprezint= doar o b=t=lie dintr-un r=zboi mult mai mare, dus \mpotriva nonmusulmanilor. Grup=rile de r=pitori cele mai proeminente sunt: Tawhid wa Jihad (condus de Abu Musab al-Zarqawi), Annata Islamic=, Brigada Verde, Riposta Islamic=, Ansar al-Sunna. JIHADUL ISLAMIC 413 Care sunt ]intele r=pitorilor?

Victimele variaz= atât ca na]ionalitate (nepalezi, italieni, francezi, coreeni, filipinezi, irakieni, iranieni, turci, iordanieni, britanici, americani [i, dup= cum am v=zut, români), cât [i ca profesie (reporteri, func]ionari, diploma]i, solda]i, muncitori, [oferi de camion).

Cum se produc r=pirile?

Imediat dup= luarea unui ostatic, o caset= video este postat= pe un site islamic [i apoi transmis= televiziunii din Qatar, AI-Jazeera. Internetul permite oric=rui grup s= foloseasc= o \nregistrare video [i un site ca instrumente de propagand=. Informa]ia este instantaneu accesibil= pretutindeni \n lume. AI-Jazeera, care numar= 35 de milioane de telespectatori din Orientul Mijlociu, a acceptat transmiterea unor \nregistr=ri cu mesajele, solicit=rile [i amenin]=rile fundamentali[tilor. Cererile terori[tilor se \ndreapt= spre guverne, \ns= audien]a lor real= o constituie cet=]enii ]=rii respective. Mediatizarea crizei ostaticilor genereaz= presiunea popula]iei de a solu]iona cererile r=pitorilor. Ace[tia sunt con[tien]i de efectul casetelor [i adesea recurg, cum aveau s= descopere speciali[tii, la tehnici sofisticate de editare a imaginii, menite a scoate \n eviden]= [i suferin]a ostaticilor.

Efectele r=pirilor

Efectele lu=rii de ostatici sunt diverse [i se produc la diferite nivele. |n cazul victimelor este vorba de o experien]= traumatizant= [i adesea, foarte dureroas=. |n cazul prietenilor [i rudelor victimelor, apare disperarea care genereaz= suferin]= persoanelor dragi [i posibila lor execu]ie. Liderii politici [i cei ce se confrunt= cu o dilem= etic=: pe de o parte, vor s= fac= tot ce le st= \n putin]= pentru a proteja vie]ile celor lua]i ostatici; pe de alt= parte, vor s= evite s= cedeze \n fa]a cererilor terori[tilor, pentru a nu \ncuraja practica r=pirilor.

Tipuri de reac]ii la criza ostaticilor

Liderii politici au reac]ionat diferit la crize similare: fie au cedat \n fa]a r=pitorilor (cazul statului Filipine, care a acceptat retragerea trupelor Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

414 din Irak \n schimbul eliberarii lui Angelo, [ofer de camion r=pit de Armata Islamic= la 7 iulie 2004), fie au refuzat solicit=rile r=pitorilor, fie au ales negocierile (cazul jurnali[tilor francezi r=pi]i de Armata Islamic= irakian=, care solicitase guvernului de la Paris revocarea legii ce interzice elevilor islamici s= poarte valul sau alte simboluri religioase \n [colile publice), fie au exclus orice posibilitate de negociere (cazul Australiei, al carei premier, John Howard, a afirmat c= "nu vom negocia cu terori[tii" pentru eliberarea ostaticilor australieni r=pi]i pe 13 septembrie 2004).

Terori[ti tactici [i terori[ti strategici

Potrivit lui Giandomenico Picco, diferen]a de baz= \ntre genera]ia trecut= de terori[ti [i cea actual= este c= grup=rile, precum Hezbollah, aveau un caracter "tactic'' pe când grup=rile teroriste de tipul AI-Qaida sunt "strategice." Astfel, terori[tii tactici au un obiectiv politic precis, binecunoscut [i neschimbat precum alungarea israelienilor din Liban sau a britanicilor din Irlanda de Nord. |n schimb, terori[tii strategici au un obiectiv general – islamizarea \ntregii umanit=]i. Scopurile lor se schimb= \n func]ie de avantajele pe care le pot ob]ine. De pild=, chestiunea palestinian= nu s-a aflat pe ordinea de zi a AI-Qaida pân= \n 1998. Actualmente, a fost \nlocuit= cu practica r=pirilor [i decapit=rilor \n Irak. A[adar, terori[tii actuali \[i ajusteaz= obiectivele \n func]ie de context. A doua distinc]ie se refer= la identificarea inamicului. Terori[tii tactici, precum cei din IRA, ETA [i Hezbollah erau foarte aten]i s= nu-[i multiplice inamicii. Pe acest considerent, \[i nominalizau adversarii tradi]ionali; de pild=, trupele britanice din Irlanda de Nord sau oficialii guvernamentali de la Bilbao. Terori[tii strategici, precum AI-Qaeda, percep ca inamici triburile [iite din Afganistan, americanii din New York, indienii din Kashmir, chiar [i turi[tii australieni din BaIi sau oficialii guvernamentali din Arabia Saudit=. Nu \[i fac probleme cu privire la multiplicarea inamicilor, deoarece sunt \mpotriva tuturor celor care nu sunt cu ei. A treia distinc]ie const= \n faptul c= terori[tii tactici sunt cunoscu]i inamicilor [i negociaz= cu ace[tia direct sau indirect. |n schimb, "negocierea" nu pare un termen inclus \n vocabularul terori[tilor strategici. "Din experien]a mea din ultimii 25 de ani, majoritatea ostaticilor r=pi]i de grup=rile tactice Shia ([iite) au fost, pân= la urm=, elibera]i. |ns= ostaticii JIHADUL ISLAMIC 415 grup=rilor tip AI-Qaida au fost, \n mod brutal, uci[i \n Pakistan, Afganistan, Irak sau \n alt= parte, afirma Giandomenico Pico. A patra distinc]ie esen]ial= este c= terori[tii tactici \[i au baza \n teritoriul unde opereaz=, ceea ce \nseamn= c=, de regul=, au o grupare politic= [i o alta de natur= militar=. Hezbollah are chiar o re]ea de organiza]ii de caritate. |n contrast, terori[tii strategici sunt o organiza]ie f=r= o baz= \ntr-un anumit teritoriu. Consecin]a practic= a tuturor acestor diferen]e este c= terori[tii tactici se pot transforma [i pot continua s= tr=iasc= f=r= a avea vreun inamic. Precum IRA, pot renun]a la terorism [i pot deveni un partid politic pentru a-[i realiza obiectivele. AI-Qaida nu poate face asta, deoarece, f=r= adversar, ra]iunea existen]ei sale dispare. |n ceea ce prive[te tactica r=pirilor, faptul c= unii ostatici sunt executa]i [i al]ii elibera]i \n schimbul unei r=scump=r=ri arat= c= fiecare grupare \[i are propriul mod de operare.

Mass-media [i terorismul

Potrivit lui James E. Lukaszewski, consilier pe probleme de rela]ii publice al Armatei Statelor Unite, "mass-media [i terorismul merg mân= \n mân=, fiind cvasi inseparabile. Se alimenteaz= reciproc, având motiva]ii diferite: politice sau ideologice \n cazul terorismului, respectiv succes comercial \n cazul mass-media". Lukaszewski argumenteaz= c= aceast= rela]ie este benefic= ambelor p=r]i, deoarece "presa asigur= terori[tilor accesul la opinia public=, iar activit=]ile teroriste sporesc ratingurile". |ntr-un articol din revista Middle East Review of International Affairs, Ibrahim al Marashi ar=ta c=: "simultan [i complementar activit=]ilor militare, s-a dezvoltat o strategie media a insurgen]ilor". Fenomenul r=pirilor a dovedit inten]ia acestora de a influen]a mass-media interna]ional=, luarea de ostatici [i transmiterea \nregistr=rilor video cu captivitatea acestora – iat= o tactic= de succes pentru câ[tigarea mediatiz=rii – atât \n presa arab=, cât [i \n cea interna]ional= –, precum [i pentru presarea liderilor politici, s= cedeze cererilor insurgen]ilor. John Alterman, directorul programului pentru Orientul Mijlociu al Centrului de Studii Strategice de la Washington, descrie \nregistr=rile video cu decapitarea ostaticilor ca fiind "acte construite pentru televiziune"; "casetele cu decapit=ri sunt parte a unui set de imagini [i Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

416 ac]iuni calculate, direc]ionate spre influen]area opiniei publice. |n acest fel, audien]a este mai important= decat \ns=[i ac]iunea, iar simbolismul este inseparabil de strategie. A trece cu vederea aceste aspecte poate conduce la riposte eronate". Brigette L. Nacos, analist= a raportului dintre terorism [i pres=, explic= aceast= rela]ie \n baza a trei variabile: "bomba [i mesajul", cu alte cuvinte actul terorist [i relatarea de pres= a respectivului incident, opinia public= (ea reac]ioneaz= \ntotdeauna la atacul terorist), deciden]ii, sunt nevoi]i s= ia m=suri \n baza percep]iei publice asupra evenimentului.

Ostaticii [i mesajele insurgen]ilor

Bunt, autorul c=r]ii Islamul \n "era digital=", utiliza sintagma de Cyber Jihad pentru a descrie acele organiza]ii islamiste care utilizeaz= internetul pentru a transmite mesajul violen]ei religioase. |n ceea ce prive[te conflictul din Irak, insurgen]ii se folosesc de internet pentru popularizarea ac]iunilor lor \mpotriva armatei americane \n regiune. Fenomenul r=pirilor a \nceput dup= \ncheierea r=zboiului din Irak, \ns= primele victime au fost din rândul irakienilor.

Mesajele c=tre irakieni

|nregistr=rile video ale decapit=rilor sunt destinate a servi drept avertismente pentru orice irakian care lucreaz= pentru for]ele de securitate ale guvernului sau colaboreaz= cu armata american=. O caset= video postat= pe site-ul grup=rii Zargwi \n octombrie 2004 con]ine decapitarea a doi irakieni, Fadhil Ibra Firas Imayyil, membri ai serviciilor secrete. R=pitorii s-au identificat drept Brig=zile Jama'at al-Jihad wal- Tawhid. |nainte de execu]ie, victimele \[i aten]ionau concet=]enii care lucreaz= pentru asemenea servicii s=-[i par=seasc= postul [i s= se roage pentru p=catul lor de a fi colaborat cu for]ele de ocupa]ie Jaysh al-Ansar al-Sunna, care au r=pit un alt irakian, Sayf Adnan Kana'an, care lucra ca mecanic pentru for]ele americane din Mosul. Caseta \l ar=ta legat, stând \n fa]a a trei indivizi masca]i [i a unui steag negru cu texte \n limba arab=. Execu]ia invoc= vina de a fi fost un spion recrutat de trupele americane pentru a da informa]ii despre activitatea mujahedinilor din Mosul. |nainte JIHADUL ISLAMIC 417 de a fi ucis, ostaticul a fost for]at s= declare: "Spun tuturor celor ce vor s= lucreze pentru americani s= nu fac= asta. Am aflat c= mujahedinii au informa]ii despre absolut orice. Sunt mai puternici decât am crezut". Alte r=piri au vizat anumite comunit=]i de irakieni, precum \nregistrarea video din octombrie 2004, care a ap=rut pe site-ul grup=rii Jaysh Ansar al-Sunna [i con]inea execu]ia unui musulman [iit. Acesta a fost pus s= citeasc= o declara]ie, ulterior fiind decapitat \n timp ce r=pitorii strigau "Dumnezeu este mare". {ii]ii au fost o ]int= specific= pentru gruparea lui al-Zarqawi, fiind acuza]i c= ar fi organizat atacuri \mpotriva musulmanilor sumi]i din Irak [i c= s-ar fi aliat cu for]ele americane. AI-Zarqawi a \ncercat s= genereze un conflict civil subminând astfel eforturile Coali]iei de a asigura stabilitatea \n regiune. A \nregistrat chiar o caset= audio de 33 de minute \n care declar= c= [ii]ii irakieni nu sunt musulmani adev=ra]i, ci "ochii [i urechile americanilor". Insurgen]ii i-au vizat [i pe kurzi, acuzându-i tot de colaborare cu for]ele americane.

Mesajele c=tre Statele Unite [i Marea Britanie

R=pirile par o form= de protest la adresa r=zboiului \mpotriva terorismului declan[at de Statele Unite dup= momentul 11 septembrie. De pild=, Nicholas Berg, un tân=r \nreprinz=tor american, a fost capturat \n aprilie 2004. Casete video cu execu]ia sa \l ar=tau purtând un echipament portocaliu, culoare simbolic= pentru arabii de]inu]i \n \nchisorile americane Guantanamo Bay [i Abu Ghraib. Ostaticul era \nconjurat de cinci indivizi masca]i [i \narma]i, care citeau un mesaj potrivit caruia execu]ia este o reac]ie la abuzul comis asupra de]inu]ilor irakieni de c=tre solda]ii americani. La 11 mai 2004, Ansar al-Sunna a transmis \nregistrarea video a decapit=rii lui Berg. Tat=l acestuia avea s=-l acuze pe pre[edintele George Bush de moartea fiului s=u, ceea ce demonstreaz= c= insurgen]ii au puterea de sus]inere a poporului american pentru ocuparea Irakului. Jama'at al-Jihadawhid l-a r=pit pe britanicul Kenneth Bigley la Bagdad, la 16 septembrie 2004 \mpreun= cu al]i doi americani angaja]i ai companiei Gulf Services din Statele Arabe Unite. O \nregistrare video amenin]a cu executarea lor \n cazul \n care Statele Unite nu eliberau toate femeile irakiene aflate \n custodia sa. Cei doi, Jack Hensley [i Eugene Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

418 Anstrong, au fost decapita]i, \nregistrarea certificând c= execu]ia a fost postat= pe Internet la 21 septembrie 2004. Mesajele pe care le trimite al-Zarqawi prin intermediul casetelor \i inspir= pe tinerii musulmani s= se al=ture cauzei jihadului \n Irak. Este cazul unui individ care s-a oferit s= execute "o misiune sinuciga[= \mpotriva for]elor americane. Pentru acei musulmani pe care \nregistr=rile decapit=rilor nu \i determinau s= se al=ture cauzei, aceste imagini servesc unui alt scop: decapit=rile reprezint= mesajul insurgen]ilor potrivit c=rora inamicii \nc=lcau legea islamic=.

Concluzii

Practica r=pirilor a f=cut mereu parte din repertoriul grup=rilor teroriste, bucurându-se dintotdeauna de mediatizare, generând crize [i ob]inând, ocazional, concesii politice, \ns= insurgen]ii din Irak sunt primii din analele terorismului care au transformat practica r=pirii \n arm= strategic=. Irakul ofer= condi]ii ideale pentru ac]iunile de r=pire. }ara este m=cinat= de conflicte, autoritatea guvernamental= este slab=, poli]ia ineficient= iar comer]ul cu arme [i explozibil prosper=. Profitând de vidul de autoritate de dup= \nl=turarea lui Saddam Hussein grup=rile infrac]ionale au \nceput s= r=peasc= irakieni. |n momentul \n care mi[c=rile de rezisten]= au \nceput s= vizeze civili de cet=]enie str=in=, \n aprilie 2003, unii anali[ti atr=geau aten]ia asupra faptului c= fenomenul va lua amploare pe m=sur= ce r=pitorii vor c=p=ta experien]=, generând crize interne cu care vor trebui s= se confrunte for]ele Coali]iei. Guvernele [i corpora]iile vor pl=ti r=scump=rarea ostaticilor, \ncurajând astfel noi r=piri. Oficialii irakieni [i cei ai Coali]iei, focaliza]i pe deteriorarea securit=]ii interne au subevaluat aceast= amenin]are. Acum, procentul r=pirilor [i execu]iilor din Irak a ajuns s= \l devanseze serios pe cel din Columbia sau alte state, unde fenomenul r=pirilor a devenit endemic, \ns= motiva]ia r=pitorilor este de natur= economic=. De[i cererile formulate de r=pitori au fost solu]ionate doar \n cazuri foarte rare, practica r=pirilor a dovedit o strategie extrem de eficient=. Grup=rile au catalogat r=pirile drept r=splata pentru tratamentul abuziv aplicat prizonierilor musulmani din \nchisorile Coali]iei [i pentru

umilin]ele la care a fost supus= lumea arab=. JIHADUL ISLAMIC 419 Chiar dac= num=rul victimelor cauzate de explozia unei bombe este superior, fenomenul r=pirilor personalizeaz= violen]a. Oficialii irakieni [i cet=]enii str=ini, deja izola]i datorit= m=surilor de securitate, au fost plasa]i dincolo de garduri [i g=rzi de securitate. |n plus r=pirile au \ncetinit procesul de reconstruc]ie a Irakului. Unele companii au cedat solicit=rilor r=pitorilor de a p=r=si ]ara. Altele se tem s= p=trund= \n Irak. |n medie, patru irakieni sunt r=pi]i zilnic. Unii estimeaz= c= num=rul total al celor r=pi]i pentru ob]inerea unei r=scumpar=ri se ridic= la mii. A[adar, \n acest caz, este vorba de r=piri \n scopuri economice. |n ceea ce \i prive[te pe cet=]enii str=ini, motiva]ia este inclusiv de natur= politic=. Anali[tii estimeaz= c=, pe viitor, ne putem a[tepta la continuarea practicii r=pirilor, la “comercializarea” ei pe m=sur= ce r=scump=r=rile devin parte a cererilor r=pitorilor, specializarea grup=rilor de r=pitori (unele se vor axa exclusiv pe r=pirea propriu-zis=, altele pe custodia ostaticilor, iar altele pe negocierea r=scump=r=rii). Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

420 ANEXA nr. 2

MANUALUL TERORISTULUI ISLAMIC

Spionarea inamiculuI este permis= [i poate deveni chiar o obliga]ie \n cazul unui r=zboi \ntre musulmani [i al]ii. Câ[tigarea b=t=liei este dependent= de cunoa[terea secretelor planurilor [i mi[c=rilor inamicului. |nsu[i profetul Mahommed a folosit aceast= metod=, apelând la spioni [i informatori. Cum poate un spion musulman s= tr=iasc= \n mijlocul adversarilor s=i, \n condi]iile \n care \[i p=streaz= caracteristicile de musulman? Cum poate s=-[i \ndeplineasc= datoria fa]= de AlIah, dar \n acela[i timp s= nu se deconspire ca fiind musulman? Din acest punct de vedere – al vestimenta]iei [i religiei –, informatorului musulman \i este \ng=duit s= preia un look [i un comportament similar adversarului, care s=-i permit= aflarea unor date profitabile organiza]iei.

IMPORTAN}A INFORMA}IILOR 1. |n baza informa]iilor actualizate despre inamic, despre capabilit=]ile [i planurile acestuia, organiza]ia islamic= poate construi planuri viabile, cu [anse de reu[it=. 2. Informa]iile cu privire la inten]iile inamicului se constituie \n avertismente pentru comandamentul organiza]iei, care astfel va face preg=tirile necesare pentru dejucarea oportunit=]ilor adversarului. 3. De aceste informa]ii profit= organiza]ia \n m=sura \n care ofer= date despre punctele forte [i cele slabe ale adversarului.

Criteriile de culegere a informa]iilor

Actualitatea, veridicitatea, securitatea/siguran]a, confirmarea Sursele de informa]ii 1. Surse publice: folosind sursele publice \ntr-o manier= deschis= [i f=r= apel la mijloace ilegale se pot ob]ine cel pu]in 80% din informa]iile JIHADUL ISLAMIC 421 necesare despre inamic. Procentul variaz= \n func]ie de politica fiec=rui stat \n privin]a accesului la informa]ie [i a libert=]ii presei. Este posibil= culegerea de informa]ii \n baza [tirilor de pres=, a revistelor, c=r]ilor, publica]iilor oficiale, emisiunilor de televiziune. Trebuie avute \n vedere inclusiv opinia cet=]enilor, comentariile sau glumele oamenilor simpli. Persoana \ns=rcinat= cu stângerea informa]iilor publice trebuie s= fie absolvent= de studii superioare [i va examina sursele primare de informa]ii publicate de c=tre adversar (ziare, reviste, radio, TV, Internet etc.) c=utând date direct rela]ionate cu subiectul \n chestiune. Persoana care culege informa]ii din surse publice nu este expus= vreunui pericol; de altfel, musulmanul care \ndepline[te aceasta sarcin= nu poate fi etichetat drept "spion", deoarece nu depune eforturi pentru aflarea unor informa]ii secrete. 2. Surse secrete: prin apelul la metode de spionaj riscante se pot ob]ine cele 20% din informa]iile considerate secrete. Cele mai importante asemenea surse sunt: indivizi recruta]i, fie ca voluntari, fie datorit= motiva]iilor lor; monitoriz=ri [i \nregistr=ri; fotografiere; interogare; documente extrase prin furt sau prin recrutare de personal; supraveghere, spionaj, observare.

Culegerea de informa]ii prin mijloace publice

A. Ziare, reviste, publica]ii oficiale Prin intermediul monitoriz=rii acestor surse publice de informa]ii se pot afla date despre evenimente politice, \ntruniri, c=l=torii preziden]iale sau ministeriale. Informa]iile pot consta \n: nume [i fotografii ale unor personalit=]i politice marcante, lideri ai serviciilor de informa]ii, militari. {tirile despre diverse \ntruniri la nivel \nalt pot oferi date despre deciziile luate [i subiectele abordate, [tiri privind planificarea unor \ntruniri, conferin]e. Date despre capabilit=]ile actuale sau viitoare ale adversarului vizat, prin fotografierea proiectelor [i loca]iilor strategice sau prin \ntruniri cu ofIciali de rang \nalt: [tiri despre diploma]ia adversarului [i despre planurile sale prezente ori viitoare; [tiri despre grupuri de turi[ti; reclame pentru apartamente de \nchiriat sau despre orice altceva util, reclame pentru ma[ini noi sau uzate, care pot fi utilizate la opera]iunile de r=pire sau asasinare; date despre pozi]ia guvernelor vis-a-vis de islam [i lumea arab=. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

422 B. Radio, televiziune [i Internet {tirile vizuale [i auditive pot influen]a [i determina planurile prezente sau viitoare ale grup=rilor/organiza]iilor islamiste. Interviurile pot ajuta la determinarea direc]iei politice a unui anumit stat: monitorizarea oficialilor de rang \nalt [i a liderilor politici; identificarea direc]iei diploma]iei unui anumit stat; informa]ii despre interiorul diferitelor loca]ii guvernamentale, gra]ie transmisiunilor TV [i Internetului \n care se redau ceremonii inaugurale sau comemorative.

Culegerea de informa]ii prin mijloace secrete

Informa]iile culese prin mijloace secrete sunt de dou= tipuri: a) Informa]ii despre personalul guvernamental, militari, personalit=]i privind date despre re[edin]a, locul de munc= ora sosirii [i ora plec=rii de la serviciu, so]ie [i copii, locuri vizate etc. b) Informa]ii despre cl=diri strategice, loca]ii importante, baze militare (de pild=, date despre sediul Departamentului Ap=rarii [i al Securit=]ii Interne, date despre aeroporturi, ambasade sau sedii ale unor posturi de radio [i televiziune).

M=suri de securitate care trebuie luate de persoanele care culeg informa]ii. Pe parcursul opera]iunii de culegere a informa]iilor despre personalit=]i politice sau despre loca]ii guvernamentale, persoana \nsarcinat= cu respectiva activitate trebuie s=-[i ia urm=toarele m=suri de siguran]=: 1. Observarea [i detectarea m=surilor de supraveghere [i securitate ale diferitelor obiective vizate de gruparea/organiza]ia islamist=: – a merge pe strad=, observând dac= exist= urm=ritori: – a pierde inten]ionat un obiect din buzunar pentru a observa dac= cineva \l va ridica; – a merge \n ritm alert [i apoi a opri brusc la un col] de strad= pentru a observa dac= exist= urm=ritori; – a opri \n fa]a vitrinelor magazinelor pentru a putea sesiza dac= exist= urm=ritori; – a urca \ntr-un autobuz [i apoi a cobor\ imediat dup= plecarea acestuia pentru a observa dac= exist= urm=ritori. JIHADUL ISLAMIC 423 2. Dup= primirea informa]iilor culese, informatorii trebuie l=sa]i s= c=l=toreasc= departe de re[edin]a lor sau de loca]ia organiza]iei/grup=rii. Ace[tia trebuie s= foloseasc= drumuri secundare [i s= se deplaseze pe timp de noapte. 3. Este benefic orice tip de informa]ie ce poate fI culeas=; nu este necesar= o focalizare exclusiv= pe anumite obiective. |n ob]inerea informa]iilor nu trebuie dovedit= grab= sau urgen]=, deoarece astfel se poate deconspira atât spionul, cât [i importan]a informa]iei necesare. 4. Evitarea oric=rei ac]iuni care ar presupune deconspirarea identit=]ii reale. Nu trebuie dat dovad= de prea mult= creativitate sau inventivitate. 5. Ac]iunile trebuie s= fie calculate [i nicidecum bru[te sau impulsive. 6. Nu trebuie trecute cu vederea o prietenie extrem de rapid \nfiripat= sau o aparent= disput=. Evaluarea \n profunzime a fiec=rui eveniment, nu doar \n baza aparen]elor. 7. Se recomand= evitarea exprim=rii vagi sau misterioase cu excep]ia momentului \n care informatorul trebuie f=cut s= vorbeasc= despre ceea ce [tie. 8. Este necesar= purtarea \n permanen]= a unor acte personale (false) ale c=ror date s= fie bine cunoscute. 9. Anterior opera]iunii de colectare a informa]iilor persoana \ns=rcinat= cu aceast= misiune trebuie s= se asigure c= dispune de toate instrumentele (inclusiv bani) necesare unei asemenea misiuni. 10. Studierea zonei \n care va avea loc culegerea informa]iilor, inclusiv a str=zilor (deschise [i \nchise), a obiceiurilor reziden]ilor din acea zon=, a vestimenta]iei acestora, a accentului. 11. Este interzis= purtarea de arme \n timpul procesului de culegere a informa]iilor.

METODE DE CULEGERE A INFORMA}IILOR FOLOSIND METODE SECRETE Organiza]ia/gruparea islamist= poate ob]ine informa]ii clasilicate prin: supraveghere, observare, spionaj, furt, interogare, recrutare.

Supraveghere, observare, spionaj Monitorizarea ]intelor civile [i militare (de regul=, personalit=]i) se poate realiza per pedes sau din ma[in=. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

424 1. Studierea prealabil= a informa]iilor referitoare la ]int= (\nal]ime, greutate, alte caracteristici personale fizice sau psihice). 2. Cunoa[terea obiceiurilor ]intei, a locurilor frecventate, a persoanelor cu care comunic=. 3. Studierea prealabil= a zonei \n care se va produce observarea: numele str=zilor al=turate, numele reziden]ilor zonei respective, obiceiurile cotidiene ale acestora. 4. Anterior opera]iunii de supraveghere, asigurarea c= se dispune de \ntreaga logistic= necesar= \ndeplinirii misiunii (inclusiv banii); 5. Stabilirea modalit=]ii \n care va avea loc comunicarea cu liderii organiza]iei/grup=rii islamiste \n situa]ia \n care opera]iunea de supraveghere este descoperit=. De regul=, se va folosi un telefon al c=rui num=r \ns= se va memora, nicidecum nu se va scrie. 6. Stabilirea unor semnale speciale \ntre membrii echipei, necesare \n cazul \n care se schimb= ordinele sau instruc]iunile. 7. Cunoa[terea m=surilor de luat \n cazul \n care ]inta nu mai poate fi reperat=. 8. Este interzis= purtarea de arme \n timpul opera]iunii de strângere de informa]ii.

Desf=[urarea misiunii de supraveghere din ma[in=: 1. Ma[ina utilizat= la supraveghere trebuie s= r=man= mereu \n preajma ma[inii subiectului-]int=, \n special \n zonele aglomerate. Distan]a dintre cele dou= ma[ini se va stabili \n func]ie de circumstan]e. 2. Dac= subiectul-]int= iese din ma[ina sa, [i \ncepe s= se deplaseze pe jos, unul dintre membrii echipei de supraveghere este obligat s= coboare din ma[in= [i s= continue urm=rirea pe jos.

Depistarea supravegherii din ma[in=: Pentru a constata dac= este urm=rit=, ma[ina care execut= misiunea de supraveghere va accelera, apoi se va opri brusc, va intra pe o strad= laturalnic=, va merge \n direc]ia opus= traficului, opre[te [i merge \napoi sau intr= \ntr-o parcare pe care imediat o [i p=r=se[te. A. Supraveghere, culegere de informa]ii [i observare (informa]ii despre loca]iile inamicului). Organiza]ia/gruparea islamist= are nevoie de informa]ii cât mai multe [i mai detaliate despre loca]iile vitale ale inamicului, civile sau militare, \n scopul de a formula planuri viabile, de a JIHADUL ISLAMIC 425 lua decizii corecte [i pentru a evita dejucarea planurilor de c=tre adversar. De aceea, persoanele \ns=rcinate cu opera]iunea de culegere a informa]iilor despre o anumit= loca]ie trebuie s= fie capabile s= furnizeze o descriere \n detaliu [i s= redea grafic loca]ia respectiv=. Redarea grafic= a zonei unde este plasat= loca]ia vizat=, a str=zilor al=turate, precum [i a loca]iei propriu-zise. Graficul trebuie s= se aproprie cât mai mult de realitate, astfel \ncât cineva care nu a mai vazut- o niciodat= s= fie capabil s= o vizualizeze \n baza desenului. Preferabil= este marcarea pe grafic a direc]iilor de trafic, a sec]iilor de poli]ie, a centrelor de securitate.

B. Culegerea de informa]ii prin interogare Organiza]ia/gruparea islamist= poate ob]ine – prin metoda interog=rii – informa]ii despre personalul [i cl=dirile adversarului. Culegerea informa]iei prin aceasta metod= se va realiza prin r=pirea unui cet=]ean al statului considerat inamic [i apoi prin interogarea acestuia. Aceast= surs= de informare nu este una permanent=. |n plus, trebuie avut= \n vedere posibilitatea dezinform=rii de c=tre indivizii r=pi]i [i interoga]i. De aceea, persoana \ns=rcinat= cu interogarea ostaticului trebuie s= \ntruneasc= urmatoarele caracteristici: s= aiba cuno[tin]e [i experien]= \n comportamentul [i psihologia uman=, o personalitate puternic=, un al [aselea sim] \n baza experien]ei practice, s= fie extrem de r=bd=tor, capabil s= se prefac= [i s= disimuleze, inteligent, analitic [i deductiv, s= fie capabil s= formuleze un plan de anchet=.

C. Culegerea de informa]ii prin recrutare Recrutarea agen]ilor este cea mai dificil= [i riscant= opera]iune, deoarece persoana \ns=rcinat= cu aceast= misiune poate fi ucis= sau \ncarcerat=. Din acest considerent, sarcina recrut=rii trebuie lasat= \n seama unui anumit tip de membri ai organiza]iei/grup=rii. Candida]ii ideali pentru recrutare sunt: cei care comit ilegalit=]i, cei care caut= azil politic, aventurierii, angaja]i la restaurante, baruri, hoteluri, persoane nevoia[e, lucr=tori la vam=, porturi navale, aeroporturi.

Etapele recrut=rii: |n situa]ia \n care organiza]ia islamist=, cu capabilit=]ile sale modeste, dore[te s= ob]in= informa]ii despre un obiectiv/]int= important= (personalitate, cl=dire, baza militar=, agen]ie, minister etc.), trebuie s= Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

426 parcurg= urmatoarele etape: 1. G=sirea agentului. |n acest stadiu, organiza]ia islamic= alege persoana potrivit= care s= furnizeze diverse informa]ii. Organiza]ia se intereseaz= despre respectiva persoan=: situa]ia financiar=, status falmilial, atitudinea fa]= de puterea politic=, punctele forte [i sl=biciunile. 2. Evaluarea agentului. |n aceast= etap=, agentul este plasat sub o continu= observare, \n scopul de a-i afla orarul de lucru, locurile frecventate, persoanele cu care interac]ioneaz=. 3. Abordarea agentului. Dup= aflarea unor date despre persoana avut= \n vedere pentru recrutare, se stabile[te o rela]ie cu respectiva persoan=, folosindu-se ca acoperire o alt= identitate, precum: rela]ie de familie/rudenie; rela]ie de prietenie (agentul recrutor va dezvolta o prietenie aparent dezinteresat=, \n mod natural [i gradual pentru a atrage interesul individului vizat pentru recrutare). |n cazul \n care primul agent recrutor e[ueaz= \n stabilirea rela]iei de prietenie, un alt agent va prelua aceasta misiune, informându-se de la primul agent despre sl=biciunile subiectului-]int=, care ar putea fi exploatate. 4. Recrutarea agentului. Recrutarea se poate face \n mod direct (subiectului-]int= i se expune franc propunerea de colaborare cu organiza]ia islamic=, contra-cost) sau indirect (se extrag informa]ii de la subiectul-]int=, f=r= a i se spune cui servesc, prin acordarea unor cadouri, mimarea prieteniei cu acesta sau prin \ncercarea solu]ion=rii problemelor acestuia). 5. Testarea agentului. |n acest stadiu, agentului i se traseaz= anumite sarcini pentru testarea abilit=]ilor [i loialit=]ii sale. Agentul recrutat nu [tie c= organiza]ia dispune deja de informa]iile solicitate. |n situa]ia \n care informa]ia colectat= de agent nu este identic= informa]iei din posesia organiza]iei, atunci se consider= fie c= agentul nu este o surs= de informare bun=, fie c= \ncearc= s= induc= \n eroare organiza]ia. Pe parcursul stadiului de testare, agentul trebuie atent monitorizat. 6. Preg=tirea (antrenarea) agentului. |n aceast= etap= se afl= agentul recrutat \n mod direct care este con[tient de scopul recrut=rii sale. Activitatea de preg=tire se va centra pe: a) metode secrete de colectare [i t=inuire a informa]iilor; b) metode de transmitere a informa]iilor; c) munca sub acoperire; d) capacitatea de a rezista [i de a nu ceda unui interogatoriu; JIHADUL ISLAMIC 427 e) fotografierea ]intelor [i obiectivelor. Pe de alt= parte, se poate renun]a la preg=tire, agentului recrutat acordându-i-se libertate de ac]iune [i posibilitatea de a se baza pe propriul instinct, talent sau pe experien]=. 7. Modalitatea de tratare a agentului. Membrul organiza]iei islamice \ns=rcinat cu preg=tirea agentului recrutat trebuie s= de]in= aptitudinile [i calific=rile unui spion perfect, unui psiholog, unui interogator.

Exist= dou= perspective \n tratarea agentului: a) men]inerea unei puternice rela]ii personale cu agentul recrutat. Aceast= tehnic= asigur= agentului motivarea de a-[i mul]umi amicul (adic= pe cel care l-a recrutat) prin oferirea de informa]ii. Totu[i, aceast= tehnic= are dezavantaje: barierele dintre agent [i cei care l-au recrutat dispar, iar agentul poate formula o serie de cereri suplimentare care nu se reg=sesc \n \n]elegerea anterioar=. b) Renun]area la serviciile agentului. Aceasta ar trebui s= se produc= \n una din urm=toarele situa]ii: – misiunea pentru care agentul a fost recrutat se \ncheie; – incapacitatea de munc= datorit= \mboln=virii agentului sau schimb=rii situa]iei de la locul de munc=; – erori repetate ale agentului \n privin]a m=surilor de securitate; – agentul solicit= retragerea din misiune. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

428 ANEXA nr. 3

MANUAL DE ARME {I EXPLOZIBILI ETA*

La \nceputul anului 2008 mass-media spaniol= a prezentat publicului mai multe imagini privind elaborarea de c=tre ETA a unui manual pentru instruirea comandourilor sale, considerat ca instrument de baz= pentru deprinderea tehnicilor de efectuare a atentatelor. De asemenea, este descris [i con]inutul acestuia pe capitole [i categorii de informa]ii. Comentariile de mai jos au fost preluate integral din dou= publica]ii spaniole care au postat pe internet imagini [i date despre manualul ETA: http://elperiodico.com [i http://www.adn.es. Titlul articolului: ETA a editat o carte \n care se \nva]= s= ucizi. Manualul de instruc]iuni al organiza]iei con]ine 61 de pagini [i explic= cum pot fi construite [i utilizate dispozitive explozive [i arme, inclusiv dou= fi[e ce se completeaz= obligatoriu \n cazul \n care atentatul e[ueaz= sau materialul este defectuos. Manualul este intitulat: Ikusi eta Ikasi: Etaren oinarrizko arma eta lehengailuen eskuliburua (\n limba basc=) – \nv=]=turi (mira y aprende): manual de baz= a armelor [i explozibililor ETA. Este editat exclusiv \n limba eusker= (basc=) cu imagini [i profunzime grafic=. Cuprinde 5 capitole intitulate: detonatoare [i substan]e explozive, sisteme electrice sau dispozitive, bombe, arme [i dou= rapoarte ce trebuie completate obligatoriu. Ultimele dou= fi[e de la finalul manualului ce trebuie completate \n situa]ia când dispo- zitivele explozive nu func]ioneaz= sau când atentatul e[ueaz= au scopul de a nu repeta erorile comise. JIHADUL ISLAMIC 429 |n con]inutul manualului se insit= s= nu se utilizeze niciun dispozitiv sau arm= care nu func]ioneaz= corect [i nici s= se caute a se face repara]ii. Materialul defectuos trebuie s= fie \nso]it de o informare \n care s= se specifice: aparatul sau materialul la care se refer=, data recep]iei, situa]ia \n care a fost retras, data când s-a constatat nereu[ita, descrierea defectului [i alte observa]ii cu privire la utilizarea sa pas cu pas [i cum a fost observat defectul.

Manualul con]ine, de asemenea, un preambul intitulat Sar Hitza \n care conducerea ETA explic= preocuparea sa pentru preg=tire [i vorbe[te de importan]a adapt=rii vechilor manuale la tehnologia nou=, astfel \ncât "lupta va fi mai eficient= [i mai sigur=". |n primul capitol sunt descrise tipurile de detonatoare [i substan]e explozive utilizate de ETA, precum [i pa[ii de urmat pentru a compune un dispozitiv exploziv. |n capitolul doi se informeaz= despre diverse sisteme electrice [i dispozitive ce compun o bomb=, montarea pas cu pas al unui temporizator, utilizarea telecomenzilor, sau cum poate fi construit= o bomb= adeziv=. Capitolul trei este destinat tipologiei bombelor, iar \n capitolul patru se vorbe[te de armament [i muni]ie (cel mai utilizat este Parabellum de 9 mm ) [i se prezint= imagini cu arme.

*Dogaru, 2008 Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

430 ANEXA nr. 4

CREDIN}E RELIGIOASE {I CLASIFICARE ORGANIZA}II TERORISTE

Tehnologiile moderne \n domeniul informa]iilor [i comunica]iilor joac= un rol crucial \n evolu]ia amenin]=rii reprezentate, \n ansamblul s=u, de terorismul de nuan]= fundamentalist-islamic=. Folosirea intensiv= a internetului duce la crearea unui spa]iu virtual, o comunitate f=r= frontiere sau na]ionalit=]i, care multiplic= datele identitare ale unei umma, legitimat= de ideologia radicalismului islamic. Asemenea unei "turbine", acesta poten]eaz= globalizarea mi[c=rii, devenind unul din principalele motoare ale proceselor radicaliz=rii [i recrut=rii sus]in=torilor "rezisten]ei islamice globale \mpotriva cruciadei occidentale" (Enciclopedia Wikipedia; "Patterns of Global Terrorism", \n, Terrorist Group Profiles, Departamentul de Stat al SUA, 2006; de v=zut [i http://web.nps.navy.mil/library; "ICT Papers on Terrorism", Dec. 1999, International Policy Institute for Counter- Terrorism, Herzliya, Israel). Organiza]iile teroriste mai pot fi reprezentate, astfel:

ORGANIZA}II RELIGIOASE

Cre[tine – Rebelii din Nagaland (1947 – prezent) – Frontul de Eliberare Na]ional= a Tripura (1989 – prezent) – Armata de rezisten]= a Domnului

Hindu – Shiv sena – cunoscut de asemenea ca Armata lui Shiva. |n India e recunoscut ca partid legal de dreapta. Este declarat grup terorist numai de Pakistan. – Patit Pawan Sanghatana, organiza]ie fascist= Hindu. – Brigada Shambaji, grup Hindu de tineret. JIHADUL ISLAMIC 431 Iudaice – Kach (Israel, USA) – Kahane Chai (Israel, USA)

Islamiste – Abu sayyaf (1991 – prezent) (Philipine) – Armata Islamic= Aden-Abyan (Yemen) – Al-Gama-a al-Islamiyya (Egipt) – Grupul Islamic Armat (Algeria) – Hamas – Brig=zile Martirilor Al-Aqsa – Ansar al-Islam (Irak) – Al-Qaida (Afganistan, Pakistan, [i alte ]=ri) – Asbat al-Ansar (sudul Libanului) – Jama'at al-Tawhid wa'al-Jihad (Al-Qaida \n Irak) – Jihadul Islamic Egiptean (Egipt) – Harakat ul-Mujahidin (Pakistan, Kashmir) – Frontul Islamic de Eliberare al Bahrainului – Mi[carea Islamic= din Asia Central= (Asia Central=) – Mi[carea Islamic= din Uzbekistan (Uzbekistan) – Jaish-e-Mohammed (Pakistan) – Jaish Ansar al-Sunna (Irak) – Frontul de Eliberare al Jammu [i Kashmir (Pakistan, Kashmir) JKLF – Jemaah Islamiyah (sud-estul Asiei) – Jihat Rite (Australia) – Lashkar-e-Jhangvi (Pakistan) – Lashkar-e-Toiba (Pakistan) – Maktab al-Khadamat (Afganistan) – Grupul Combatant Islamic Marocan (Maroc, Spania) – Confreria Musulman= (intena]ional) – Oameni \mpotriva gangsterilor [i drogurilor (Africa de Sud) – Grupul Salafist de lupt= [i rug=ciune (Algeria) – Sipah-e-Sahaba Pakistan (Pakistan) – Takfir wal-Hijra (Egipt, Sudan, Algeria) – Kurdish-Hizbullah (Turcia) – Re]eaua Hofstad (Olanda) – Frontul de Dezvoltare Na]ional= (Kerala, India) Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

432 Fronturi Islamice – Al-Barakaat – (Al-Qaeda) – Organiza]ia Umanitar= Al-Wafa – (Al-Qaida) – Funda]ia interna]ional= a binevoin]ei – (Al-Qaida) – Compania de Comer] Konsojaya – (Jemaah Islamiyah)

Sikh – Babbar Calza – Federa]ia Interna]ional= a Tineretului Sikh – For]a Khalsa Saheed – For]a de Eliberare a Khalistanului – For]a Comando a Khalistanului – Frontul de Eliberare a Khalistanului – Armata Na]ional= a Khalistanului – Regimentul Dashmesh

Toate aceste grup=ri revendic=, pentru Sikh [i organizarea statului Khalistan \n Punjabul indian [i \n ariile adiacente. Unele grup=ri au \nceput activitatea \n anii "80, \n prezent fiind diminuat=.

2. ORGANIZA}II TERORISTE NA}IONALISTE

Palestina – Jihadul Islamic Palestinian – Brigada Martirilor Al-Aqsa – Baloch Mujahideen – Hamas

Irlanda De orientare republican= – Confreria Fenian – Armata Republican= Irlandez= – Armata Provizional= Republican= Irlandez= – Armata de Eliberare Na]ional= Irlandez= Loiali[ti nord-irlandezi – Asocia]ia de ap=rare Ulster (A) – For]a voluntar= Ulster (V) JIHADUL ISLAMIC 433 – For]a voluntar= loialist= (VL) – Voluntarii Orange

Sri Lanka – Tigrii Tamili

Alte Regiuni – Mi[carea Islamic= Turkestanul de Est – Fr=]ia (confreria) Revolu]ionar= Croat= (Iugoslavia) – Frontul de Eliberare Na]ional= (Algeria) – Frontul de Eliberare a Quebecului (Canada) – Armata de Eliberare a Kosovo – Partidul Muncitoresc Kurd (Turcia) – PKK – Los Macheteros (Puerto Rico) – Frontul de Eliberare Na]ional= a Corsicii (Fran]a) – FLNC

3. ORGANIZA}II TERORISTE DE STÂNGA

– Ac]iunea direct= (Fran]a) – Armata Secret= Armean= pentru Eliberarea Armeniei (Liban, Armenia, SUA) – ASALA – Chukaku-Ha (Japonia) – Partidul Comunist din Nepal (Nepal) – de orientare Maoist= – Armata de Eliberare Na]ional= (Columbia) – Ejército de Liberación Nacional – ELN – GRAPO (Spania) – Armata Ro[ie Japonez= (Japonia) – Sekigun – Khmerii ro[ii (Cabodia) – Frontul Patriotic Manuel Rodríguez (Chile) – Montoneros (Argentina) – Consiliul Socialist Na]ional al Nagalandei (India) – Naxals (India) – Naxalites – Noua Armat= Popular= (Filipine) – Organiza]ia Revolu]ionar= 17 Noiembrie (Grecia) – 17N – Grupul Popular de R=zboi (India) – Frac]iunea Armata Ro[ie (Germania) – cunoscut= ca Banda Baader-Meinhof Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

434 – Brig=zile Ro[ii (Italia) – For]ele Armate Revolu]ionare ale Columbiei (Columbia) – FARC – Calea Luminoas= (Peru) – Sendero Luminoso – Armata de Eliberare Symbionez= (SUA) – Mi[carea Revolu]ionar= Tupac Amaru (Peru) – Frontul Unit de Eliberare (SUA) – Frontul Unit de Eliberare a Assam (India) – Weathermen (SUA) – Partidul-Front de Eliberare Revolu]ionar= Popular=

4. ORGANIZA}II TERORISTE DE DREAPTA

Rasiste – Armata de Eliberare a Rwandei (Rwanda) – Na]iunile Ariene (SUA) – Armata Republican= Arian= (SUA) – Boeremag (Africa de Sud) – Combat 18 (Regatul Unit) – Coloana 88 (Regatul Unit) – Mi[carea Creativ= (SUA) – Ku-Klux-lan (SUA, Regatul Unit) – Mi[carea de Ac]iune [i Ap=rare Masada (Fran]a) – Mi[carea Na]ional Socialist= (Regatul Unit) – Ordinul (SUA) – Organiza]ia Armatei Secrete (Fran]a, Algeria) – Rezisten]a Alb= Arian=

Anti-comuniste – Alian]a Anticomunist= Argentina (Argentina) – Autoap=rarea Unit= a Columbiei (Columbia) – Contras (Nicaragua) – Coordonarea Unit= a Organiza]iilor Revolu]ionare (Cuba) – Brig=zile Mor]ii (El Salvador) – Gladio (\n Europa, prima dat= descoperit= \n Italia) – Omega 7 (SUA, Cuba) – \n exil – Alpha 66 (SUA, Cuba) – \n exil – Banda Mongoose (Grenada) – Ranvir Sena (India) JIHADUL ISLAMIC 435 Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

ANEXA Nr. 5 ORGANIZA}II TERORISTE DE ESEN}+ FUNDAMENTALIST+* 436 Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU 437

*Stanciu, 2005

JIHADUL ISLAMIC Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

ANEXA Nr. 6 ORGANIZA}II TERORISTE ETNIC - SEPARATISTE* 438 *Stanciu, 2005 439 ANEXA Nr. 7 ORGANIZA}II TERORISTE DE SORGINTE IDEOLOGIC+*

*Stanciu, 2005

JIHADUL ISLAMIC ANEXA nr. 8

REPERE IDENTITARE

Mi[carea de Eliberare Na]ional= Armata pentru Eliberarea Rwandei TUPAMAROS ALIR

IRA kU-kLUX-kLAN

Frontul de Eliberare Na]ional= GRAPO – 1 OCTOMBRIE FARABUNDO MARTI Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

440 Armata Palestinian=deEliberareNa]ional= 441 Frontul deEliberareNa]ional= a Quebec-ului ABU NIDAL Frontul UnitRevolu]ionar–RUF HARAKAT-UL ANSAR-HUA Lupt=tori ALFATAH

JIHADUL ISLAMIC Bibliografie selectiv=

1. Legisla]ie

* * * Constitu]ia României, \n, "Monitorul Oficial", partea I, nr. 767/ 31.10.2003. * * * Strategia de securitate na]ional= a României, Imprimeria Na]ional= S.A., aprilie 2007. * * * Strategia Na]ional= de prevenire [i combatere a terorismului, aprobat= prin Hot=rârea CSAT nr. 0067 din 2002, \n, http://www.cdep.ro/plslegis/legis * * * Legea nr. 51/1991, privind siguran]a na]ional= a României, \n, http://www.cdep.ro/plslegis/legis * * * Legea nr. 19/1997 privind ratificarea Conven]iei Europene pentru reprimarea terorismului, \n "Monitorul Oficial" nr. 34, din 4 martie, 1997. * * * Legea nr. 535/25 noiembrie 2004, privind prevenirea [i combaterea terorismului, \n, "Monitorul Oficial", partea I, nr. 1161/08.12.2004, cap. II, sec]iunea 1. * * * Rezolu]ia C onsiliului de Securitate al ONU nr. 1368, 1373 [i 1377/2001 privind dreptul la autoap=rare [i condamnarea terorismului ca o amenin]are la adresa p=cii [i securit=]ii interna]ionale.

2. Cursuri, comentarii, monografii

* * * R=zboi \mpotriva terorismului, Javier SOLANA, revista DIPLOMATIC NEWS, edi]ie special=, iunie 2002. * * * Viziune asupra terorismului global, Departamentul de Stat al S.U.A., WASHINGTON D.C., 2003. * * * Viitorul posibil val al terorismului islamist \n Europa, Defense and Foreign Affairs, Strategic Policy – Septembrie 2003. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

442 * * * National Strategy for Combating Terrorism, Departamentul de Stat al S.U.A., WASHINGTON D.C., 2003. * * * Viitorul posibil val al terorismului islamist \n Europa, Defense and Foreign Affairs, Strategic Policy-Septembrie 2003.

3. Lucr=ri de autor

ABU ALA AL-GHITI, (2007). Ce \nseamn= Islamul, Bucure[ti ABULA'LA MAWDUDI (1963). Islamul, Bucure[ti AGRAFLATIS, D.; TSILIOPOULOS, E., (2003). Terrorism and counterterrorism \n a current perspective, \n, "Intelligence net", 5 noiembrie. Al-TANTAWI, (2000). Introducere general= \n Isam, Ed. Islam, Constan]a. ALI, L., (2007). Efectul de bumerang, Editura House of Guides, Colec]ia Interven]ii, Bucure[ti. ANDREESCU, A., (2003). Terorismul – r=zboiul viitorului. Discurs, Asocia]ia Oamenilor de {tiin]= din România, Bucure[ti. ANDREESCU, A., [i colectiv (2003). Terorismul interna]ional – flagel al lumii contemporane, Editura MAI, Bucure[ti. ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). The voice of terror between Islamic Low and Civilization Consciousness, \n, "Romanian Military Thinking", april – mai, vol 2. ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Re]eaua terorii. De la Septembrie Negru la Al Qaida Alb=, \n, "Gândirea Militar= Româneasc=", vol. 2. ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Terrorism – From "The Big Encyclopedia of Jihad" to "Hamas Covenant" and "the White Al-Qaeda", \n, "Romanian Military Thinking", ianuary – march, vol 1, 2007. ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). Brandul Al-Qaida, mass - media [i organiza]iile teroriste, \n, "Terorismul Azi", vol IX–XIII, iun. – sept., an II, 2007. ANDREESCU,A.; RADU, N., (2007). Geneza terorii. M=suri corelative antiteroriste, Editura ARPRINT, Bucure[ti. ANDREESCU, A.; RADU, N., (2008). Mass - media [i tabuul violen]ei, \n, "Paradigme", april – mai, vol 2, Timi[oara. ANDREESCU, A., ALBU, G., (2008). Jihadul online, \n, "Timpolis", 10 – 14 aprilie. ANDREESCU, A.; ALBU, G., (2008). Bosnia [i Hertzegovina \ntre fundamentalismul islamic [i terorism, \n, "Sesiunea de Comunic=ri {tiin]ifice Strategii XXI – Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=", Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 17 – 18 aprilie. ANDREESCU, A.; ALBU, G., (2008). Finan]area organiza]iilor teroriste, \n,

TIMPOLIS, Iulie. JIHADUL ISLAMIC 443 ANGHEL, G., (2005), Jihadi[ti pe Internet, \n, www.romanialibera.ro ANGHEL, A., (2007). Robo]ii-insect=, spionii secolului XXI, \n, www.adevarul.ro ANGHEL, G., (2007). UE, preocupat= de cyberterorism, \n, www.romanialibera.ro ANGHEL, G., (2008) Camorra condamnat=, \n, www. adevarul.ro ANGHELESCU, N., (1993). Introducere \n Islam, Editura Enciclopedic=, Bucure[ti. ANGHELU{, G. T., (2006). Terorismul cibernetic, \n, "Terorismul Azi", vol I, an.1, iulie, ISCT. AR+D+VOAICE Gh., ILIESCU, D., NI}+, L. D., (1997). Terorism, antiterorism, contraterorism, Editura ANTET, Bucure[ti. ARMSTRONG, K., (2001). Was it inevitable Islam through history, \n J. Hoge, Jr. And G. Rose, "How Did This Happen? AVRAM, A., (2008). Islamul va domina Bruxelles \n 20 de ani, \n, www.adevarul.ro BAAGIL, H., M., (2003). Dialogul dintre musulman [i cre[tin, Funda]ia Taiba, Bucure[ti. BACCHIOCCHI, S., (2002) "Curierul Ortodox", nr. 10 (135), 12 octombrie. BALINT, Z.; HULEA, F.; SIRBU, B., (2008) Terorismul – stare de anomalie social=, \n, Conferin]a interna]ional=, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu. BANCIU, D.; VLADUT, I. (2006). Internetul [i criminalitatea informatic=, \n, http://www.racai.ro/ INFOSOC. BARNA, C., (2007). Occident vs. Islam: globalizarea r=zboiului, \n, "Cadran Politic", nr. 43. BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form, Bucure[ti. BARNA, C., (2007). Mass-media [i islamul, \n, "Terorismul Azi", vol XI – XIII, an II. BADIUZZAMAN SAID NURSI, (2002). Cuvinte. Din opera Risale-i Nur (Epistolele Luminii). Traducere de George Grigore , Editura Nesil. BARREAU, J., C., (2001). De l'Islam en général et du monde moderne en particulier, Collection Pamphlet, Paris. BARTLEY, P.; BOURDILLON, H., (2001). Islamul \n epoca medieval=, Editura All Educational, Bucure[ti. BAYLEI, R. (2001). Jihadul: \nv=]=turile islamului de la sursele primare Coran [i Hadith, Bucure[ti. B+D+LAN, E., (2004). Sensul transform=rii, Editura Militar=, Bucure[ti. B+DI}A, T., A., (2007). Manipularea prin structurile mass-media, Diserta]ie, {coala National= de Studii Social Politice. B+SESCU, T., (2008). Despre toleran]=, Muftiatul Cultului Musulman din România, Constan]a, \n, www.divers.ro BEJENESCU T., (2006). Internetul, societatea informa]ional= [i societatea cunoa[terii: aspecte tehnice, economice, politice [i sociale, Editura Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

444 445 BOGDAN, L.,(2008).Alian]asepreg=te[tepentrur=zboiulcybernetic,\n, "International HeraldTribune",28iulie,Londra. BLOND, P.;PABST,A.,(2005).TheRootsofIslamicTerrorism BERGEN, P.,L.,(2002).R=zboiulsfânt,EdituraAlfa,Bucure[ti. http://www.socio.uvt.ro BERNES, T.,(2005).Ashorthistoryofwebdevelopment Paris. BENSON, M.,(2005).Lessocietessecretesdecryptees,EdituraCitadelle, Matrixrom, Bucure[ti. CARRE, O.,MICHAUD,G., (2001).LesFrèresMusulmans Sponsored andTerroristUse ofInternet CARAFANO, J.,J.&WEITZ, R.,(2008).CombatingEnemiesOnline: State CARDINI, F.,(2002).Europa[iIslamul,EdituraPOLIROM,Ia[i. Editura Minerva,Bucure[ti. CANTEMIR, D.,(1977).Sistemulsau\ntocmireareligieimuhamedane BUSH, G.,(2001). Medicale, Bucure[ti. BUTOI, T.,[icolectiv(2001).Sinuciderea,unparadox , Editura{tiin]elor terorismului, \n,"TerorismulAzi",volIV–VI,an1,oct.dec. BURGESS, M.,DELCEA,Eva.,Ildiko,C.,(2006). Problematica definirii www.adevarul.ro BUDSAN, I.,(2007). \n, www.adevarul.ro BUDSAN, I.,(2007).Spamula\nregistratceamaispectaculoas=evolu]ie, Bucure[ti. BRISARD, J-C.,(2005).Al-Zarqawi–nouafa]=aAl-Qaida,EdituraAquila, february 14,\n,www.dailystar.com.lb BOUTHAINA, S.(2006).Islamophobia:AsecondHolocaust\nthemaking, la terorismulsuicidar,\n,revista"GândireaMilitar=Romaneasc=",nr.2. BOTO{, I.,(2008).Dinamicafenomenuluiterorist.Delaterorismulclasic Academia dePoli]ie"AlexandruIoanCuza",Masterat. BO}OAC+, F.,(2008). djihad, EdituraPrometheusBooks,London. BOSTOM, G.,A.,(2005). revista "SpiritMilitarModern",nr.1,TrustuldePres=alArmatei,Bucure[ti. BONCU, S.,STANCU,V.,(1994).Concuren]=[icongruen]=\nimagine,\n, Osama BinLaden,\n,www.adevarul.ro BOGDAN, L.,(2008).|n2004,g=rziledecorperaugatas=-lucid=pe www.adevarul.ro CARLTON, D.,[iSCHAERF, C.,(1975).InternationalTerrorismand World L'Harmattan, Paris. U.S. DepartementofState Civiliza]ie islamic=–Islamulcareligie,Diserta]ie, Viru[i subform=de[tirilarginteres The LegacyofJihad,unrecueildetextessurle , in,"TheHeritageFoundation", nr.2105. , \n,http:usinfo.state.gov (1928 –1982), , in, , \n, , \n, – .

JIHADUL ISLAMIC Security, Editura Croom Helm, London. CAUNIC, I.,(2007). Re]ele invizibile de transfer al fondurilor – hawala, \n, www.financiarul.ro/2007/06/07/ CHEBEL, M., (2005). Dic]ionar al simbolurilor musulmane, Editura Paralela 45, Pite[ti. CHELARU, M., (2004). Jihad, Editura Timpul, Ia[i. CHERIM, ENGHIN, (2007). Islam, religia terorii, Funda]ia Taiba, Constan]a. CHICHAN, D., (2007). Cât de bine cunoa[tem islamul. O privire din exterior, \n, www.midlleast.info.ro CHICAN, D., (2007). Om despre om. Islamul \n contextul modernismului [i postmodernismului, Editura Pastel, Bra[ov. CHIRU, I, (2007). Discursul terorist [i mass media virtuale, \n, "Terorismul Azi", vol XI – XIII, an II. CHIRU, I.,; BARNA, C., (2008). Contraterorism [i securitate interna]ional=, Editura Top Form, Bucure[ti. COLVARD, K., (2002). The Psychology of terrorist, H.F. Guggenheim Foundation, 627, Madison Avenue, New York, NY, USA. CONWAY, M., (2005). Terrorist Use of Internet and Fighting Back, Trinity College, Dublin. COOPER, H., H., A., (1997). What is a terrorist: a psychological perspective, in, "Legal Medical Quarterly", vol. 1. CORNILA, C., (2008). De la religie la terorism, Editura ANAMAROL, Bucure[ti. CRISTESCU, C., (2006). Jihadul electronic, in, revista "Lumea", nr. 1. CRONE, P., (1987). Meccan Trade and the Rise of Islam, Oxford, UK. DELCAMBRE, A., M., (2003). L'islam des interdits, Éditions Desclée de Brouwer, Paris. DELCEA C., (2003). Psihologia terorismului. Cine devine terorist [i de ce?", Editura Cartipex, Cluj Napoca. DELCEA, C., (2006). Psihopatologia teroristului, \n, "Terorismul Azi", vol. 1, an 1, iulie. DELCEA, C., (2006). Ad - Terorismul. Când consumatorul de media devine o ]int= a terori[tilor, \n, "Terorismul Azi", vol II, an I, ISCT DELCEA, C.; BADULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001 – cauze [i consecinte, \n, "Terorismul Azi", vol III, an 1, septembrie. DELCEA, C., (2007). Ad Terorismul, Editura ASCT, Cluj-Napoca. DEMOMBYNES - GAUDEFROY, M. (1921). Les institutions musulmanes, Paris. DOGARU, L., M., (2008). E.T.A., Disertatie, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, Facultatea {tiin]e Politice [i Rela]ii Interna]ionale, Masterat. DOROTHY, D., (2001). Is Cyberwar nexta, Social Science Research Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

446 Council, \n, www.ssrc.org DOROTHY, D., (2004). Levels of Cyberterror Capability: Terrorists and the Internet, London. DR+G+NESCU, M., (2003). De la societatea informa]ional= la societatea cunoa[terii, Editura Tehnic=, Bucure[ti. DRÂMBA, O., (2002). Bucure[ti. Istoria culturii [i civiliza]iei, vol. 4, Editura Vestala, Bucure[ti. DUSAN, B., (2004). R=zboi pe internet, Waldpress, Timi[oara. ELIADE, M., (1991). Istoria credin]elor [i ideilor religioase, Editura {tiin]ific=, Bucure[ti. ELSASSER, J., (2006). Comment le Djihad est arrivé en Europe, Editions Xenia, Paris. EMIR, I., (2007). Este Bosnia amenin]at= de fundamentalismul isalmic? Interviu, \n, www.euractivia.ro ERGIL, D. (2001). Suicide terrorism \n Turkey: the Workers' Party of Kourdistan, \n "Countering Suicide Terrorism", Herzliya, Israel, Editura The International Policy Institute for Counter Terrorism. ESPOSITO, J., L., (1992). The Islamic Treath: Myth or Reality, New York: Oxford University Press. FALCONE, A.; SETTE, I., (2002). Ussama bin Ladin - Teroare \n occident, Editura Alfa, Bucure[ti. FILIPESCU, N., (2005), Repudierea extremismului islamic, Manuscris. FIRESTONE, R., (1990). Jihad: The origin of the Holy War, \n Islam, Editura Universit=]ii Oxford, UK. FIROZ ALI ALIZADA, (2007). Interviu, \n revista "Globe and Mail", USA. FOUAD AL FARSI, (2001). Modernity and Tradition: The Saudi Equation (ed. a III-a. FRANCORUM, G., (1962). For the Deeds of the Franks and the Other Pilgrims to Jerusalem, translated by Rosalind Hill, London. FRATTASIO, A., (2006). Profilul teroristului, Roma, 2006. FRATTASIO, A., (2006). Epistemologia terorii, Editura ERA, Bucure[ti. FRITHJOF, S., (1994). S= \n]elegem Islamul. Introducere \n spiritualitatea lumii islamice, Editura Humanitas, Bucure[ti. GALLEZ, E., M., (2004). Le Messie et son prophete. Aux origines de l'Islam, Tome 1. De Qumran a Muhammad. Du Muhammad des Califes au Muhammad de l'histoire, Tome 2. Tome 2. Versailles, Éditions de Paris (http://www.ict toulouse.asso.fr/ble/site/659.html) GANOR, B. (2001). Suicide attacks \n Israel, Herzliya, Israel, Editura The International Policy Institute for Counter Terrorism. GANOR, B., (2002). Defining Terrorism:Is One Man s Terrorist Another Man s Freedom Fighter= Tehe Strategy of Modern Terorism, Countering State Sponsored Terrorism. The International Policy Institut for Counter - JIHADUL ISLAMIC 447 Terorism. The Interdisciplinary Center, Herzliyia, Israel. GANOR, B., ERLICH, B., SHAY, S., (2002). Terrorism. The International Policy Institut for Counter – Terorism. The Interdisciplinary Center, Herzliyia, Israel. GARCIN-MARROU, I., (2005). Media [i terorismul – un mariaj \n contra naturii, Editura TRITONIC, Bucure[ti. GAUDIN, P., (1995). Marile religii, Editura Orizonturi, Editura Lider, Bucure[ti. GAVRILU}+, N., (2002). Studiu introductiv, \n, SERVIER, J., (2002) , "Terorismul", Editura Institutul European, Ia[i, de v=zut [i CUCU, C., (2004), Considera]ii privind terorismul [i implica]iile sale \n mass-media, \n, revista "Geopolitica". GHEORGHE, V., (2007). Crize actuale: Islamismul. Lucrare de disertatie, Master Orientul Mijlociu. Limbi [i culturi \n contact, Facultatea de Limbi [i Literaturi Str=ine, Universitatea Bucure[ti. GHEORGHE, V., (2008). Violenta [i criminalitatea ca fenomene sociale. Tez= de doctorat, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. GHICULESCU, M., (2005). Originile terorismului. Ismailismul [i Asasinii, Manuscris. GHIGHILICEA, N., (2008). Musulmanii vor libertate [i tradi]ii islamice, \n, www.adevarul.ro GHIGHILICEA, N., (2008). Arabia Saudit= se deschide dialogului cu cre[tinismul, \n, www.adevarul.ro GOGOASA, M., (2007). Terorismul [i mass-media, Diserta]ie, Academia Na]ional= de Informa]ii, SRI, Master. GRIGORE, G., (2005). Coranul, Editura Herald, Bucure[ti. GURR, T., (1970). Why Men Rebel. Princenton, New York: Pincenton University Press. HAMAD, A. A., (2006). Weibe Qaida \n Bosnien, \n, "Der Spiegel", decembrie; de v=zut [i www.spiegel/ politik/ ausland HARSAN, C., (2005). Teroarea se vinde bine, \n, www.9am.ro/stiri HARUN, Y., (1999). Islamul denun]= terorismul, Editura Amal Press, Londra, UK. HASSAN, N., (2002). An arsenal of believers: talking to the "human bombs", \n, "International Society of Political Psychology. HASSEL, M., (1999). Kosovo, drumul Golgotei, Editura Nemira, Bucure[ti. HUDSON, R., (2003). The Sociology and Psychology of Terrorism: Who Becomes a Terrorist and Why Federal Research Division 1999; de v=zut [i KHASHAN, Hilal, Collective Palestinian Frustration and Suicide Bombings, \n "Third World Quarterly", nr. 6. HUNT, C., (2005). Originile Islamului, \n, revista "Geopolitica", Bucure[ti. HUNT, C., (2005). Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii mondiale, Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

448 Editura Samizdat, Bucure[ti. HUNTINGTON, S., P., (1998). Islam et Démocratie, Bucure[ti. HUNTINGTON, S., P., (2001). Fundamentalismul islamic [i asem=n=rile sale cu doctrina Terorist=, \n, "The New York Times", 12 Noiembrie. IBN-RUAD-AVERROES. (2001). Cuvânt hot=râtor, Editura Kriterion, Bucure[ti. IBRAHIM, I., A., (2006). Ghid pentru o mai bun= in]elegere a Islamului, Editura Selam, Constan]a. IBRAM, N., (2000). Islamul [i valen]ele lui. Pelerinaj \n locurile sfinte ale Islamului, Editura Ex Ponto, Constan]a. IBRAM, N., (2005). Religie islamic=. Curs, Facultatea de Litere, Universitatea "Ovidius", Constan]a. IOVA, M. (2006). 11 Septembrie 2001, \n, revista "Politica Interna]ional=", nr. 5/6. IMAM AN-NAWAWI. (1994). 40 Hadi[uri, Editura Cris Book Universal, Bucure[ti. ISKENDEROV, A., (2006). Bosnia-Hertzegovina, pepinier= a terori[tilor, \n, http://www.vor.ru/Romanian. ISOPESCU, S., O., (1912). Coranul, Traducere din limba arab=, Chi[in=u, Editura ETA, Cluj-Napoca. ISTRATE, M., (2005). Fundamentali[tii islamici, Fr=]ia Musulman= [i CIA, Manuscris. JABER, H., (1997). Hezbollah. Partidul lui Dumnezeu, Editura Samizdat, Filipe[tii de Târg, Prahova. JABER, H., (1998). Hizballah, Editura Antet, Bucure[ti. JAMIL ZEINO, M., (2005). Comment comprendre le Coran, Éd. CHAMA, Paris. JEAN, F. (2003). R=zboi sfânt, jihad, cruciad=, Editura Cartier, Chi[in=u, 2003. KEGLEY JR., W.,C. & WITTKOPF,R., E., (1997). World Politics, Trend and Transformation, Sixth Edition, St. Martin's Press, New York. KEPEL, G., (2003). Djihad. Expansion et déclin de l'islamisme, Gallimard, Paris. KHERKOVE, G., (2007). Teorismul \n secolul XXI, \n, "Documentar, Secretariatul General, MIRA. KHURRAM, M., (2007). Cine este Muhammed?, Funda]ia Taiba, Bucure[ti. KHURSHID, A., (1980). Drepturile omului, Funda]ia Islamic=, Leicester, UK. KHURSHID, A., [i MUHAMAD MANAZIR, A., (1999). Coranul, \nv=]=turi fundamentale, Editura Islam, Bucure[ti. KILJUNEN, K., (2001). Statele lumii [i drapelele na]ionale, Regia Autonom= "Monitorul Oficial", Bucure[ti. KRAMARENKO, D., (2004). Terrorism and high technologies, \n, www.crime-research.org JIHADUL ISLAMIC 449 KRASAVIN, S., (2004). What is Cyberterrorism?, \n, www.crime- research.org KREY,A., C., (1921). The First Crusade: The Accounts of Eye Witnesses and Participants, Princeton & London. KUSHNER, H., (1996). Suicide bombers business as usual, \n, "Studies \n Conflict and Terrorism", 19 (4). LA BASTIDE, H., (1994). Patru c=l=torii \n inima civiliza]iilor, Editura Meridiane, Bucure[ti. LAMMENS, H., (2003). Islamul contemporan, Editura Corint, Bucure[ti, 2003. LAQUEUR, W., (2003). No End to War: Terrorism \n the Twenty first Century, Continuum, New York. LAZ+R, M., (2005). Aspecte ideologice [i geopolitice ale rena[terii islamice contemporane, \n, revista "Geopolitica", Bucure[ti. LEWIS, B., (1993). Islam and the West, New York: Oxford University Press LEWIS, A., J., (2006). The Internet and Terrorism, Center for Strategic and International Studies, Washington. LOUIS DE PRÉMARE, A., (2001). Originile islamului, Editura Cartier, Bucure[ti. LUNGU, E., (1999). Tehnici de influen]are psihologic= \n conflictele armate. Diabolizarea adversarului, \n, revista "Spirit Militar Modern", nr.1, Bucure[ti. MANSDORF, I., (2003). The Psychological Framework of Suicide Terrorism Jerusalem Letter, \n, "Viewpoints", nr. 496. MARC, G., (1982). Rôles politiques de l'Islam au Pakistan, \n, CARRÉ (1982.), L'Islam et l'état dans le monde d'aujord'hui, PUF, Paris. MAURO,M., (2006). R=zboiul informa]ional [i armele neconven]ionale, \n, revista "Impact Strategic", nr.1, Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti. MARRET, J., L., (2002). Tehnicile terorismului, Editura Corint, Bucure[ti McCAULEY, C., (2002). The Psychology of Terrorism, \n, www.ssrc.org/sept11/essays. MÉRAD, A., (2001). Islamul contemporan, Editura Corint, Bucure[ti. MERARI, A., (2003). Terrorism as a Strategy of Insurgency Terrorism and Political Violence, vol 5, no. 4. MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et doctrines, Collection Champs Flammarion, Paris. MICHEL, A., (1994). Islamul [i civiliza]ia sa, Editura Meridiane, Bucure[ti. MIHAI, C., (2007). Bin Laden, \ntinerit de televizor, \n, www.adevarul.ro MIHAI, C., (2007). Cybercomandament la Air Force, \n, www.adevarul.ro MIHAI, C., (2008). Wahhabi]ii din Bosnia ]intesc Europa?, \n, www.adevarul.ro Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

450 MIHAI, C., (2008). Summit islamic destinat reconcilierii cu Occidentul?, \n, www.adevarul.ro MIRCEA, V., (2007). Islamul – de la produc=tor de idei la izvor de terorism: drumul de la Rena[tere la Terorism, \n, "Cadran Politic", nr. 43. MORGAN, J., M., (2004). The Origins of the New Terrorism, Parameters, US Army War College Qarterly, USA. MUDAWI, M., (2004). Cyber terrorism: The new kind of terrorism, \n, www.crime-research.org MUHAIYADDEN, H., (2003). Islam and World Pace – Explanations of Sufi Glossary, London. MURAT, YUSUF, (2007), Interviu: Dac= un stat musulman este atacat, el trebuie s= se apere, Cultul Musulman din România, \n, www.hotnews.ro MURE{AN, M., V+DUVA, Gh., (2004). R=zboiul viitorului, viitorul r=zboiului, Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti. MURE{AN, M.; TOMA Gh., (2003). Provoc=rile \nceputului de mileniu, Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti. MUSCALAGIU, D., (2008). Terorismul informatic, Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. NIDZARA, A.,(2007). Este Bosnia amenin]at= de fundamentalismul islamic?, \n, www.euractiv.ro NISTOR, O., (1984). |ntre Antichitate [i Rena[tere. Gândirea Evului Mediu. Editura Minerva, Buc. 1984, vol 1-2. NI}+, D.,(2006). Terorismul Kamikaze, Editura ANTET, Bucure[ti. O'CONNOR, A., (2004). Understanding Who Becomes Terrorists, \n, "Journal of Young Investigators", nr. 3. OLTEANU, S., (2008). Implica]iile terorismului asupra transform=rii structurilor de for]=. Tez= de doctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti. OMAR AL ASKAR, (2007). Raiul [i Iadul, Editura Taiba, Bucure[ti. ONCIU, A., (2008). Hezbollahul libanez, Diserta]ie, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu. OSAMA BIN LADEN, (1996). Interviu, ziarul "Nida ul-Islam",15 noiembrie, \n, STOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de Jihad, \n, http://actrus.ro PATRICIU, V., V., [i colectiv,(1999). Internetul [i dreptul, Editura ALL BECK, Bucure[ti. PAUL, V., CO{CODARU, I., (2003). Centrele de putere ale lumii, Bucure[ti. PÂNZARU, C., (2003). Presa [i terorismul, \n, "Spirit Militar Modern", vol.1., Bucure[ti. PEARL, D., STECKLOW, S., (2002). Taliban banned TV but collected

profits on smuggled Sonys, Wall Street Journal. JIHADUL ISLAMIC 451 PETERS, R., (1977). Jihad \n Mediaeval and Modern Islam, Editura Brill Academic Pub, London. PETERS, H., P., (2006). Mass-media [i terorismul. Canal de informare [i aren= public=, \n, "Terorismul Azi", vol II, an 1, august, ISCT. PETRESCU, M., (2006). Internetul ca instrument de teroare \n mas=, \n, www.financiarul.com PIAGET, H., (1997). Médias et déontologie. Regles du jeu ou jeu sana régles, Press Universitaries de France, Paris. POST, J., M., (1984). Notes on a Psychodynamic Theory of Terrorist Behavior, Terrorism, \n, "International Journal", nr. 3. POTERA{, I., (2008). Islamul [i Occidentul, Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Masterat. PREVOST, J.,F., (1973). Les aspects nouveaux du Terrorisme International, \n, "Annuaire Francais de Droit International". QRADAWI, Y.,(2001). Islamul – religia toleran]ei, \n, "Islamonline&New Agency", 13 septembrie. RADU, N., (2005). Recurs la Siguran]a Statului, Editura FED PRINT, Bucure[ti. RAICO, C., (2003). Serbia – anii [obolanilor, Editura Nemira, Bucure[ti. RASHID, A., (2002). They are only sleeping: why militant islamists \n Central Asia are not going to go away, New York. RASID-JABR AL-AS'AD.,(2001). Toleran]a religioas= \n islam, \n, RUSLAN, |nv=]=tura islamic= despre jihad \n Coran [i tradi]ia musulman= (Hadith); de v=zut [i http www.geocites.com RAUFFER, X, (1987). La nebuleuse: Le terrorisme du Moyen-Orient, Editura Fayard, Paris. REEBER, M., (1999). L'Islam, Les Essentiel Milan, Paris. RIPA, D., G., (2008). Emirul de Waziristan, noua stea a terorismului mondial, \n, www.adevarul.ro RIPA, D., G., (2008). Estonia risc= noi atacuri cibernetice!, \n, www.adevarul.ro ROLAND, J., (2001). |n numele lui Osama Bin Laden. Dosarul secret al celui mai c=utat om din lume, Editura RAO, Bucure[ti. ROTARU, N., (2007). Comunicarea, Prelegere, Academia Na]ional= de Informa]ii, Masterat. SAID, E., W., (2001). Orientalism, Editura Anaconda, Timi[oara. S+GEAT+, R., (2004). Islamul \n drapelele na]ionale, \n, revista "Geopolitica", nr. 1. {CHIOPU, U., (2006). Islamul [i religia islamic=, \n, "Psihologie diferen]ial=", Editura România Press, Bucure[ti. SCHUON, Fr., (2001). S= \n]elegem Islamul. Introducerea \n spiritualitatea lumii musulmane, Bucure[ti. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

452 SCHWEITZER, Y. (2001). Suicide terrorism: development and main characteristics, \n "Countering Suicide Terrorism", Herzliya, Israel, Editura The International Policy Institute for Counter Terrorism. SCOTT, A., (2006). Geneza [i Viitorul Terorismului Sinuciga[, http://www.interdisciplines.org/terrorism/papaers/1; de v=zut [i NATO, Terorismul Sinuciga[: Amenin]area Strategic= [i Contra-m=surile, Raport (august 2004); SPECKHARD, A. (2005). Terorismul Sinuciga[: Contracararea Bombelor Umane [i a Celor care le Folosesc, \n, Comentarii despre Terorism: spre un Consens Trans-atlantic asupra Naturii Amenin]=rii (volumul 1), \n COE, DCSINCT Handbook No. USA. SEBAEE, M., (2004). Minuni ale civiliza]iei islamice, Editura Taiba, Bucure[ti. SELISTE, M., R., (2004). Diavolul \n Islam, \n, revista "Geopolitica", nr. 1. SEPTAR (GEMALEDIN), S., (2006). Islamul – religia terorii? Diserta]ie, Facultatea de Jurnalism, Universitatea "Hyperion", Constan]a. SHALTUT, M., (1999). L' islam: dogme et législation, Editura Al bouraq, Paris. SILKE, A., (1997). Honour and expulsion, \n, "Terrorism and political Violence", 9(4). SIMILEANU, V., (2006). Consecin]ele geopolitice ale Ddjihadului, \n, revista "Geopolitica", Bucure[ti. S|RBU, BENEDICT, I., (2007). Terorismul suicidar [i combaterea manifest=rilor de tipul "suicide bombing" \n ac]iunile de lupt= \mpotriva terorismului transna]ional, Manuscris. S|RBU, BENEDICT, I..; HULEA, F., (2008). Negocierea \n condi]iile lu=rii de ostatici, \n, "Gândirea Militar= Româneasc=", vol. 1. SOOKHDEO, P., (2004). S= \ntelegem terorismul islamic: doctrina islamic= despre r=zboi, Editura F=clia, Oradea. SOLOMON, J., (2003). Bosnia raid yields Al-Qaeda donor list, Editura Miami Herald, London. SOURDEL, D. (1993). Islamul, Editura Humanitas, Bucure[ti. SOURDEL, D., SOURDEL, J., (1996). Dictionnaire historique de l'Islam, Paris. SOURDEL, J., SOURDEL - Th. (1975). Civiliza]ia Islamului clasic, Editura Meridiane, Bucure[ti. SOUTHWELL, D., & TWIST, S., (2007) Teoria conspira]iei. Dosare secrete, Editura Enciclopedia RAO, Bucure[ti. STANCIU, I., A., (2001). Terorismul interna]ional [i implica]iile lui asupra securit=]ii na]ionale a României. Lucrare de curs, Colegiul Na]ional de Ap=rare, Bucure[ti. STANCIU, I., A., (2005). Terorismul interna]ional. Implica]ii strategice asupra securit=]ii statului. Teza de doctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I". JIHADUL ISLAMIC 453 STANCU, E., (2000). Terorism [i Internet, \n, revista "Pentru Patrie", nr. 12. ST+NESCU, Gh., G., (1998). Mohamed Profetul, Editura Dacia, Cluj Napoca. STOIAN, A., M., (2005). Terorismul [i Islamul. O analiz= critic= asupra unei false analogii, \n, revista "Geopolitica", Bucure[ti. STOIANOVICI, C., (2004), Femeile kamikaze, \n, http://atelier.liternet.ro /articol/1946/Femeile kamikaze.html STOICA, SEBASTIAN, I., (2008). Terorism, mass-media [i cyber terorism, Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti. STOINA, N., (2002). Megaterorismul – provocarea mileniului III, \n, http://actrus.ro STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de manifestare a neoterorismului, \n, http://actrus.ro STOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de Jihad, \n, http://actrus.ro SUDAIS, A., (2001). Declara]ie, \n, "Reuters", 28 septembrie; de v=zut [i U.S. Departement of State, \n, http:usinfo.state.gov SULIMAN ABDUL RAHMAN (2002). The virtual position of Islam on extremism and terrorism, Riyadh, King Fahd National Library Cataloging, \n, Publication Data. SULTAN, A., (2001). Declara]ie, \n, "O Analiz= a Terorismului \n Lume 2002". Ministerul de Externe al Statelor Unite, DIACRIS International, USA. SURUGIU, G., (2003). Mass-media [i terorismul, Diserta]ie, an IV, IDD,. Universitatea Bucure[ti. SUTHERLAND, I., (1990). Special Forces of the United States Army, Published by James Bander Publishing, San Jose C.A. {UTEU, V., (2008). Al-Qaida strânge rândurile \n Africa, \n, www.adevarul.ro TAMA{, C., (2004). Crize contemporane: Ofensiva Islamului, Editura Ars Longa, Iasi. TANTAWI, M., (2001). Declara]ie, \n "Ager Press", 14 septembrie; de v=zut [i U.S. Departement of State, http:usinfo.state.gov TAYLOR , M.,; RYAN, H., (1988). Fanaticism, Political Suicide and Terrorism, \n, "Terrorism", 11, (2), 1988. THOMSON, I., (2007). Russia Hired Botnets for Estonia's Cyber-War, SUA. TIHAN, E., (2008). Jihadul – r=zboiul sfânt, Diserta]ie, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu. TOFFLER, A.; TOFFLER, H., (1995). R=zboiul [i antir=zboi, Supravie]uire \n zorii secolului XXI, Editura ANTET, Bucure[ti. TOFFLER, A., (2002). Al Treilea Val, Editura Lucman, Bucure[ti. TOMA, M., (2006). Terorismul [i Mass-Media: simbioz= sau Manipulare, Diserta]ie, Master securitate, Facultatea de sociologie, Universitatea Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

454 Bucure[ti. TRANDAFIR, C.; STOICA, M.; SOPU, M., (2003). Influen]a terorismului interna]ional \n Europa, Editura SITECH, Bucure[ti. TRONCOT+, T., (2007). Noi termeni ce definesc terorismul sau terorismul prin alte mijloace, \n, "Terorismul Azi", vol III, an 1. UNGUREANU, T., (2006). R=zboiul timpurilor – declin occidental [i asediu islamic, Editura Humanitas, Bucure[ti. V+DUVA, GHE., [i colectiv (2002). Terorismul. Dimensiunea geopolitic= [i geostrategic=, Academia de |nalte Studii Militare, Centrul de Studii Strategice, Bucure[ti. V+DUVA, Gh., (2007). Non erubescit. Terorismul \ntre realitate, imagine [i cuvânt, \n, Terorismul Azi", vol XI – XIII, an II. V+DUVA, Gh., [i colectiv, (2007). Stabilirea unor criterii de eficien]= pentru gestionarea crizelor, Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i Securitate, Universitatea Na]ionala de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 2007. VI{AN, Gh., [i colaboratori, (2003). For]ele speciale. Dosar SMM, \n, Revista "Spirit Militar Modern", vol. 8. VOICU, M., (2008). Terorismul virtual, \n, Sesiunea de Comunic=ri {tiin]ifice Strategii XXI – "Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=", Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 17–18 aprilie 2008. YOUSSEF, C., (1990). Islamic Fundamentalism, Twayne Publishers, Boston, US. WALDMAN, A., (2003). Masters of Suicide Bombing: Tamil Guerrillas of Sri Lanka, The New York Times. WALDMANN, P., (2001). Terrorismus provokation der Macht, Gerling Akademie Verlag, Munchen, \n, DENGG, A., (2007). Terorismul – o amenin]are asimetric=, \n, "Impact Strategic", nr 2., Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i Securitate, Bucure[ti. WALTER, R., (1990). Origins of Terrorism, Cambridge, Marea Britanie, CUP, 1990. WALTON, P., (1992). DST – nou= ani \n brigada antiterorist=, Editura {ansa, Bucure[ti. WANSBROUGH, J., (1977). Quranic Studies: Sources and Methods of Scriptural Interpretation, Oxford, UK. WEINMANN, G., (2004). Haw modern Terrorism Uses the Internet, Unitede States Institute of Pace. WEYER, R., (2001). Islamul [i occidentul. O nou= ordine politic= [i religioas= dup= 11 septembrie, Editura ALLFA, Bucure[ti. WIEVIORKA, M; WOLTON, D. (1987). Terrorisme a la une. Media, Terrorisme et Deocratie, Editura Gallimard, Paris. JIHADUL ISLAMIC 455 WILSON, C., (2007). Cybercrime and Cyberterrorism: Vulnerabilities and Policy Issues for Congress, \n, www.marshallcenter.org WILLIAMS, P., L., (2004). Al Qaeda. Fr=]ia terorii, Editura Lucman, Bucure[ti. ZAINEA, E., (2005). Elemente de tensiune [i de conflict \n spatiul islamic, \n, revista "Geopolitica", nr. 1. ZIMBARDO, P., (2004). A Situationist Perspective on the Psychology of Evil: Understanding How Good People Are Transformed into Perpetrators, \n, MILLER, A., (Ed.). "The Social Psychology of Good and Evil: Understanding our Capacity for Kindness and Cruelty", Guilford.

4. Alte surse, documentare, articole de specialitate

* * * Alocu]iunea rectorului Universit=]ii El Azhar din Cairo cu ocazia proclam=rii Republicii, la 23 iunie 1953, \n, LA BASTIDE, H., Patru c=l=torii \n inima civiliza]iilor, Ed. Meridiane, Bucure[ti. * * * Analiza mesajelor vehiculate pe site-urile jihadiste, \n, "Surse deschise de informare", SRI, Iunie, 2008. * * * Bin Laden acuz= occidentul (transcriere), Al-Jazeera (Doha): 24 aprilie 2006; http://english.aljazeera.net/NR/exeres/F9694745-060C-419C- 8523-2E093B7B807D.htm * * * Biografia nobilului Profet – "Nectarul Pecetluit" – Safi-ur-Rahman al Mubarakfuri, Universitatea Islamic= "Medina Al-Munawwara"; trad. [i ed. Liga Islamic= [i Cultural= din România, ed. a 2-a, Bucure[ti: Editura Islam, Bucure[ti, 2006. * * * Coranul Cel Sfânt \n limba român=, ed. III, Editura Islam, Bucure[ti, 2004. * * * Culegere de studii., Terorismul, Istoric, Forme, Combatere, Editura Omega, Bucure[ti, 2001. * * * Declaration of the Presidency of the European Council, Lisbon, 22-23 March, 2002. * * * ETA et la violance politique au Pays Basque espagnol – UNRISD (United Nations Research Institute for Social Development), Ianuarie, 1993. * * * Evolu]ii ale fenomenului terorist, \n, "Surse deschise de informare", SRI, Iunie, 2008. * * * Fatwa semnat= de c=tre Bin Laden, 1998, \n, www.goarna.go.ro/arhiva/fatwa2.htm-16k * * * Grup=ri teroriste interna]ionale, \n, http://worldwildewar.3x.ro /11Martie.htm * * * "Jane`s terrorism and security monitor", nr. 1–11/2003; 1/2004. * * * Mo[tenitorii profetului Mahomed, \n, ziarul "Ziua", 9 iunie 2007. Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

456 * * * Musulmanii albi. Grup=rile teroriste recruteaz= musulmani balcanici,\n, www.indexmedia.ro * * * Osama bin Laden, |nger sau demon?, \n, revista "Lumea", an XIV, nr. 8, 2007. * * * Patterns of Global Terrorism , 2003, United States Department of State, 29 April 2004, \n, htt//www.state.gov/s/ct/rls/ * * * 11 Septembrie 2001. Raportul final al Congresului american de anchet= privind atacurile teroriste asupra SUA, Ed. Alfa, Bucure[ti, 2006. * * * Re]eau Terorii, U.S. Departement of State, \n, http:usinfo.state.gov * * * Suicide Terrorism: A Global Threat, \n, "Jane's Intelligence Review", 20 octombrie, 2000. * * * Terrorism in the United States: 1982 – 1992, FBI Terrorist Research and Analytical Center, Washington, D.C., 1993. * * * The Arab Convention for the Suppression of Terrorism, Part One, art.1, point 2, Cairo, 22 April 1998, \n, www.al- bab.com/arab/docs/league/terrorism 98.htm * * * The International Petroleum Encyclopedia, Penn Well Publishing Company, 1993. * * * Traducerea sensurilor [i comentarii ale Coranului cel Sfânt \n limba român=. Traducere [i editare Asocia]ia Studen]ilor Musulmani din România, Ed. Islam, Timi[oara, 1998.

5. Pagini webb

* * * www.arabnews.com * * * www.islam.ro * * * www.islamulazi.ro * * * www.islamicity.com * * * www.islamdenouncesterrorism.com * * * www.islamonline.com * * * http://www.janes.com/index.shtml * * * www.stiri locale.ro * * * http://www.ukresillience.info/ index.shtm * * * www.ziaruldemures.ro

6. Pagini web ale organiza]iilor teroriste

* * * Websites of Terrorist Organizations \n Iraq 1. The website of Al-Jaysh Al-Islami fi Al-Iraq http://www.iaisite.info/ JIHADUL ISLAMIC 457 2. The website of Jaysh Rijal Al-Tariqa Al-Naqshabandiyya http://www.alnakshabandia-army.com/home/ 3. The website of Al-Jabha Al-Islamiyya Lil-Muqawama Al-Iraqiyya http://www.jaami.info/ * * * Islamist Forums Supporting Jihad \n Iraq 1. The Al-Faluja forum http://www.al-faloja.org/vb/ 2. The 'Alam Al-Romansiyya forum http://vb.roro44.com/index.php 3. The Al-Nour forum http://www.alnour.hyperphp.com/vb/ 4. The Al-Mustaqbal Al-Islami forum http://www.islamic-f.net/vb/

* * * Islamist Websites Supporting Jihad \n Iraq 1. Al-Anbar http://www.anbaar.net/ 2. Dawriyyat Al-Iraq http://www.iraqpatrol.com/php/index.php= 3. Al-Basrah Net http://www.albasrah.net/index.php

* * * Blogs Supporting Jihad \n Iraq 1. Blog devoted to communiqués by Iraqi organizations www.ansar-aljehad.blogspot.com/ 2. Blog devoted to the Al-Qaeda-founded Islamic State of Iraq (ISI) http://islamiciraq.modawanati.com/ 3. Blog commemorating Abu Mus'ab Al-Zarqawi www.asad101.jeeran.com 4. Blog devoted to the Baghdad Sniper http://www.juba-online.blogspot.com/ 5. Blog devoted to Iraqi terrorist organizations http://aboaumir.modawanati.com/ 6. Blog featuring video messages by prominent Islamist figures (e.g. Al-Zarqawi) http://almagribi.blogspot.com/ Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

458 7. Credit-e fotografice (Cu mul]umiri pentru Benedict S\rbu, George Neagoe, Loliceru Robert, Florin Hulea [i nu \n ultimul rând Irina Cucu)

www.afftershock.magazine.com www.akeupamericans.spree www.althystory.com www.asapblogs.com www.atlasshrugs2000.com www.baabazeesbrain.com www.bagnewsnotes.com www.bhdani.com www.bpcouncil.com www.brandsoftheworld.com www.bushywood.com www.cahe.eb.com www.carterlibrary.wordpress.com www.ccsloblog.burtongroup.com www.chaaban.info www.colage-gerald.com www.commons.wikimedia.org www.cnn.com www.elderofziyon.com www.wywdrapper.co.uk www.flickr.com www.gatewaypundit.com www.geocites.com www.globalsecurity.org www.ibloga.com www.iconnectodots.com www.image.cbsnews.com www.image.google.ro www.image.google.com www.image.salon.com www.info- regentdealgeria.com www.islamabad.metglobs.com www.lebzwordpress.com www.kkklan.com www.lcweb2loc.gov JIHADUL ISLAMIC 459 www.jamestown.org www.jansochor.com www.kommunan.is www.mansi.demon.co www.martinfrost.ws www.mauviarts.com www.meforum.com www.merriam-webmaster.com www.mirroir.co.uk www.nationmaster.com www.nmhschool.org www.profile.myspace.com www.rapulse.com www.sacerdot.balttiblogs.com www.screenmatter.com www.serbiana.com www.smah.com www.smsnoveltiques.com www.targetofoportunity.com/islam www.theredhunter.com www.unmia.com www.usdaj.gov www.washingtonpost.com www.911pk - gruppen.no

*** http://allovelyworld.com http://atiprotester.com http://bluegrasysky.com http://cache.eb.com http://daijworld.com http://femeiainislam.com http://foxnews.com http://gallery.photo.net http://godisraelshilah.com http://graphics8.nytems.com http://hamline.edu http://harwacommunitytype.com Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

460 http://ideologyofanttiterorism.com http://image.salon.com http://improusdigest.com http://israelinseneder.com http://jeffersonconcorner.com http://johnfenzel.typepad.com http://media.canada.com http://pharwacommunity http://preligion-cults.com http://religionandterror.com http://science.co http://spiegel.com http://theodoresworld.com http://therereligionofpace.com http://weburbanist.com http://zioneocom.com JIHADUL ISLAMIC 461 * Police General Questor (four stars general), Prof. Anghel ANDREESCU is member of Romanian Scientists Academy, Military Department. Specialized in military strategy and tactic, PhD's coordina- tor and 38 books and 271 article's author, published in specialized magazines, he was reward with special distinctions for his work, such as: The order for the merit - France (1999); Order of the Star of Romania with Grand Officer rank (2000); Patriarchal Cross (2000). Over the time, he hold several management tasks: commander of Romanian Gendarmerie, commander of the Centre for Postgraduate Studies within Ministry of Interior and Administrative Reform (MIRA) and Protection and Guard Service chief (SPP). He is signer of not less than 16 "Protocols" concluded between 1999 - 2000, with Pierre STEINMETZ, general director of the French gendarmerie, Division General Oskar STROHMEYER, the commander of the Central Gendarmerie of Federal Republic of Austria, and not at least, Sergio SYRACUSE, the commander of Italian Carabineer. Author of several reference works, such as Terrorist - diversionist actions and their inferences on Romanian National Security (1996), National Security and Public Order (2002), Terror Genesis (2007), Terrorists Organizations (2007), Islamic Jihad (2008), but also studies such as: "Terror Epistemology: From the Divinity Sense to Holy War", "Terror Genesis and Paradigms". From Hezbollah - God's Party to White Al Qaida", he manifests constant concern regarding some basic issues importance pointed out by the Romanian National Security Strategy and by Islam, which can not be associated with Islamic terrorism. As a university pro- fessor, he gives lectures on National Defense College, Defense Information College, Crisis Management and Multinational Operations College, "Alexandru Ioan Cuza" Police Academy. Since 2007 he coordinates "The fight against terrorism and cross-border criminality", within Political Sciences Faculty from International Relations and European Studies of Lucian Blaga University Sibiu. From 2008 coordinates, as Project coordinator, the research for Terror management - kamikaze psychology, set up by MIRA and National Defense University "Carol I," Land Forces Department. Currently, he State Secretary and Head of Order and Public Security Department, Ministry of Interior and Administrative Reform (MIRA). He is member within the Honor Council of the National Order "Star of Romania".

* *

Chief Commissioner Dr. RADU Nicholas graduated the Academy of National Information (ANI), Psycho-sociology faculty, the Romanian Information Service, and the History Faculty, Hyperion University. Author of 93 articles and 9 books, the Chief Commissioner Dr. Nicolae RADU worked within the Ministry of Justice, where he set up The Psychological Expertise and Professional Evaluation. Psychology PhD, with concerns in the field of history and anthropology, got also an philology PhD, with cultural anthropology theme. From 2006 he was the head of the Psychological Expertise and Assistance within the Protection and Guard Service (SPP). Since 2008 he is director of the Project Management selection of personnel for special missions "by MIRA and the National Defense University "Carol I". He develops teaching activities, as Associate Professor in the University of National Defense "Carol I", and has lectures on College for Defense Information, Land Forces Academy Nicolae Balcescu, Sibiu, the Air Force Academy "Henri Coanda", Brasov , Alexandru Ioan Cuza Police Academy. Currently , he is councilor within Ministry of Interior and Administrative Reform (MIRA). Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

462 * Commissaire général de police (général avec quatre étoiles), le prof. univ.dr. Anghel ANDREESCU est membre titulaire de l'Académie des Hommes de Sciences de Roumanie, la section Militaire. Spécialiste en stratégie et tactique militaire, dirigeant des doctorats et auteur des 38 livres et de 271 articles, publiés dans des revues des spécialité, il a été apprécié, pour l'activité déroulée, avec des grandes distinctions, comme par exemple: l'Ordre pour des mérites - France (1999); l'Ordre l'Etoile de Roumanie en Grade de Grand Officier (2000); La Croix Patriarcale (2000). Au cours des années, il a occupé plusieurs fonctions de dirigeant: commandant de la Gendarmerie Roumaine, commandant du Centre des Etudes Postuniversitaires, dans le cadre du Ministère des Internes et de la Réformes Administratives (M.I.R.A.) et le directeur du Services de Protection et Garde (S.P.P). Il est le sig- nataire de pas moins de 16 "Protocoles conclus, entre les années 1999 - 2000, avec Pierre STEIN- METZ, directeur général de la Gendarmerie Française, avec le général de division Oskar STROHMEZER, le commandant central de la Gendarmerie Fédérale de la République d'Autriche, et pas dernièrement, avec Sergio SIRACUZA, le commandant des Carabiniers d' Italie. Auteur de cer- tains livres de référence, comme par exemple: "Les actions qui ont un caractère de terrorisme - diver- sion et les implications de ceux-ci sur la Sécurité Nationale de la Roumanie" (1996), "L'Assurance Nationale et l'Ordre Publique" (2002), "La Genèse de la Terreur" (2007), "Les Organisations Terroristes" (2007), "Le Djihad Islamique" (2008), et aussi des études: "l'Epistémologie de la terreur: Du sens de la divinité à la Guerre Sainte"; "La Genèse et les paradigmes de la terreurs. Du Hezbollah - le Partie du Dieux à l'Al Qaida - Blanche", manifeste des préoccupations constantes pour la recon- naissance des significations qui reviennent à certains thèmes majeurs, marqués par la Stratégie Nationale de Sécurité de la Roumanie et, de l'Islam, qui ne peut pas être associé avec le Terrorisme Islamique. In qualité de professer universitaire il soutient des cours au Collège National de Défense, au Collège d'Informations pour la Défense, au Collège la Gestion des Crises et des Opérations Multinationales, l'Académie de Police "Alexandru Ioan Cuza". Depuis l'année 2007 il est le directeur du Programme de master" Le management de la combat du terrorisme et de la Criminalité Transfrontalière" du cadre de la Faculté des Sciences Politiques, Relations Internationales et Etudes Européennes de l'Université "Lucian Blaga" du Sibiu. Depuis l'année 2008 il dirige, en qualité de Directeur de Projet, la recherche "La gestion de la terreur - la psychologie kamikaze", réalisée par M.I.R.A. et l' Université Nationale de Défense "Carol I", La Cathèdre des Forces Terrestres. A présent, il occupe la fonction de Secrétaire de Stat du Département d'Ordre et de Sûreté Publique, du Ministère des Internes et de la Réforme Administrative (M.I.R.A). Depuis l'année 2008 il a été choisi comme membre dans le cadre du Conseil d'Honneur de l'Ordre National "L'Etoile de la Roumanie".

* *

Commissaire chef dr. Nicolae RADU, il est absolvent de l'Académie Nationale d' Informations (A.N.I.), Faculté de Psycho-sociologie, du cadre du Service Roumain d'Informations, mais aussi de la Faculté de l'histoire, Université "Hyperion". Auteur de 93 articles et de 9 livres, commissaire chef dr. Nicolae RADU a travaillé, dans le cadre du Ministère de la Justice, où il a fondé le Service d'Expertise Psychologique et d'Evaluation Professionnelle. Docteur en psychologie, avec des préoccupations dans le domaine de l'histoire et de l'anthropologie, il détient aussi un doctorat en philologie, avec un thème d'anthropologie sociale. Depuis l'année 2006 il a accompli la fonction de chef du Centre d'Expertise et d'Assistance Psychologique du Service de Protection et Garde (S.P.P). Depuis l'année 2008 il est le directeur du Projet "La Gestion de la sélection du personnel destiné aux missions spé- ciales", réalisé par M.I.R.A. et par l'Université Nationale de Défense "Carol I". Il déroule des activités didactiques, en qualité de conférencier universitaire, dans le cadre de l'Université Nationale de Défense "Carol I". Il a soutenu des conférences au Collège d'Informations pour la Défense, à l'Académie des Forces Terrestres" Nicolae Balcescu", à Sibiu, à l'Académie des Forces Aériennes" Henri Coanda ", à Brasov, à l'Académie de Police "Alexandru Ioan Cuza". A présent, il est conseiller dans le cadre du Ministère des Internes et de la Reforme Administrative (MIRA). JIHADUL ISLAMIC 463