Revista Moldovenească De Drept Internaţional Şi Relaţii Internaţionale

ISSN 1857-1999

REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

Moldavian Journal of International Law and International Relations

Молдавский журнал международного права и международных отношений

Nr. 2 2008 REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

Publicaţie periodică ştiinţifico-teoretică şi informaţional-practică fondată de Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Asociaţia de Drept Internaţional din Republica Moldova ISSN 1857-1999 Apare de 4 ori pe an Nr. 2, 2008

CoNSILIUL REDACŢIONAL:

Alexandru BURIAN doctor habilitat în drept, profesor universitar (preşedinte)

Natalia CHIRTOACĂ, doctor în drept, conferenţiar universitar (secretar ştiinţific) Diana CUCOŞ doctor în drept (secretar de redacţie) Victoria ARHILIUC doctor habilitat în drept, profesor cercetător Oleg BALAN doctor în drept, conferenţiar universitar Valentin BENIUC doctor habilitat în politologie Jose Luis IRIARTE ANGEL doctor în drept, profesor universitar (Spania) Anatolii KAPUSTIN doctor habilitat în drept, profesor universitar (Rusia) Sergiu NAZARIA doctor habilitat în politologie Dumitra POPESCU doctor în drept, profesor universitar (România) Alla ROŞCA doctor habilitat în politologie, profesor universitar Alexandru ROMAN doctor habilitat în istorie, profesor universitar Vasilii SACOVICI doctor habilitat în politologie, conferenţiar universitar (Belarusi) Leonid TIMCENCO doctor habilitat în drept, profesor universitar (Ucraina)

Consilier editorial: Serghei MARAR Lector: Tehnoredactare computerizată: Cristina BREAZU-URSU

Adresa noastră: str. 31 august 1989, nr. 82, Chişinău, Republica Moldova, MD 2012, Tel. (37322) 23.33.10 Fax: (37322) 23.45.41

e-mail: [email protected]; [email protected]; [email protected] © Institutul de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M. , 2008 Молдавский журнал международного права и международных отношений Научно-теоретический и информационно-практический журнал

Соучредители: Институт истории, государства и права Академии наук Молдовы Ассоциация международного права Республики Молдова ISSN 1857-1999 Выходит 4 раза в год №. 2, 2008

РЕДАКЦИОННЫЙ СОВЕТ:

Александр БУРИАН доктор юридических наук, профессор (председатель)

Наталия КИРТОАКЭ кандидат юридических наук, доцент (ученый секретарь) Диана КУКОШ кандидат юридических наук (редакционный секретарь) Виктория АРХИЛЮК доктор юридических наук, профессор Олег БАЛАН кандидат юридических наук, доцент Валентин БЕНЮК доктор политических наук Хосе Луис ИРИАРТИ АНХЕЛ доктор права, профессор (Испания) Анатолий КАПУСТИН доктор юридических наук, профессор (Россия) Сергей НАЗАРИЯ доктор политических наук Думитра ПОПЕСКУ доктор права, профессор (Румыния) Алла РОШКА доктор политических наук, профессор Александр РОМАН доктор исторических наук, профессор Василий САКОВИЧ доктор политических наук, доцент (Беларусь) Леонид ТИМЧЕНКО доктор юридических наук, профессор (Украина)

Редактор консультант: Сергей МАРАР Редактор: Компьютерная верстка: Кристина БРЯЗУ-УРСУ

НАШ АДРЕС: str. 31 august 1989, nr. 82, Chişinău, Republica Moldova, MD 2012, Tel. (37322) 23.33.10 Fax: (37322) 23.45.41

e-mail: [email protected]; [email protected]; [email protected] © Institutul de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M. , 2008 MOLDAVIAN JOURNAL OF INTERNATIONAL LAW AND INTERNATIONAL RELATIONS

Academic and informative-practical periodical publication founded by the Institute of History, State and Law of the Academy of Sciences of Moldova and the Association of International Law from the Republic of Moldova ISSN 1857-1999

Issues 4 times a year Nr. 2, 2008 EDITorial BOARD:

Alexandru BURIAN Doctor Habilitat in Law, Professor (head)

Natalia CHIRTOACĂ, Doctor in Law, Associate Professor (learned secretary) Diana CUCOŞ Doctor in Law (editing secretary) Victoria ARHILIUC Doctor Habilitat in Law, Professor Oleg BALAN Doctor in Law, Associate Professor Valentin BENIUC Doctor Habilitat in Politology Jose Luis IRIARTE ANGEL Doctor in Law, Professor (Spain) Anatolii KAPUSTIN Doctor Habilitat in Law, Professor (Russia) Sergiu NAZARIA Doctor Habilitat in Politology Dumitra POPESCU Doctor in Law, Professor (Romania) Alla ROŞCA Doctor habilitat in Politology, Professor Alexandru ROMAN Doctor Habilitat in History, Professor Vasilii SACOVICI Doctor Habilitat in Politology, Associate Professor (Belarus) Leonid TIMCENCO Doctor Habilitat in Law, Professor (Ukraine)

Consulting editor: Serghei MARAR Lecturer: Cristina BREAZU-URSU Computerized technical editing:

OUR ADDRESS: str. 31 august 1989, nr. 82, Chişinău, Republica Moldova, MD 2012, Tel. (37322) 23.33.10 Fax: (37322) 23.45.41 e-mail: [email protected]; [email protected]; [email protected] © Institutul de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M. 2008 SUMAR

DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC Victoria ARHILIUC. Cadrul juridic al relaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova ...... 8 Diana CUCOŞ. Protecţia diplomatică: metodă contemporană de protecţie a drepturilor cetăţenilor . . . .11

DREPT EUROPEAN Natalia CHIRTOACĂ. Statutul cetăţeanului în Uniunea Europeană ...... 16

DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT Ghenadie RADU. Valoarea mărfii în vamă, nomenclatura vamală şi regulile de determinare a ţării de origine a mărfii – elemente de bază ale politicii vamale ...... 21 Tudor LAZĂR. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor arbitrale străine ...... 25 Aurel BĂIEŞU. Clauzele contractuale exoneratoare şi limitative de răspundere în dreprul comerţului internaţional ...... 30

RELAŢII INTERNAŢIONALE Alexandru BURIAN. Perspectivele geopolitice ale statalităţii moldoveneşti (Moldovan Statehood: geopolitical perspective and prospects) ...... 37 Vlada LYSENKO. Societatea civilă şi ONG-le: statutul juridic naţional şi internaţional (Civil society and NGOs: their domestic and international legal status) ...... 50

TRIBUNA DOCTORANDULUI Ana Haruţa. Vînzarea armamentului: principalele probleme şi modelele de soluţionare (Торговля оружием: основные проблемы и способы их разрешения) ...... 58 Tatiana Bicherschi. Cooperarea internaţională în domeniul contracarării criminalităţii cibernetice ...... 62 Ruslana GROSU. Cadrul juridic al relaţiilor Republicii Moldova cu Republica Turcia...... 68 Vladimir SACAGIU. Acordurile bilaterale încheiate de SUA cu unele state-părţi ale Statutului Curţii Penale Internaţionale. Poziţia unei superputeri ...... 73 Natalia SOLCAN. Noţiunea, scopul, principiile şi priorităţile Politicii Europene de Vecinătate...... 78 Renata LAPTI. Perfecţionarea legislaţiei electorale...... 88 Rodica NICHIFOR. Influenţa factorului extern asupra determinării statelor de a stabili relaţii de parteneriat...... 94 Dumitriţa BOLOGAN. Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale (Peaceful settlement of international disputes)...... 98 Cristina MORARI. Implementarea Planului de Acţiuni Moldova-Uniunea Europeană: rezultate şi restanţe...... 102 Aliona BEZVERHNII. Retrospectivă istorică a relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Primele aspectele ale Politicii Europene de Vecinătate...... 105

TRIBUNA DISCUŢIONALĂ Vasile SACOVICI. Энергетические ресурсы. Перспективы развития мировой энергетики...... 111

NOUTĂŢI ŞTIINŢIFICE Cerinţele privind publicaţiile în „Revista moldovenească de drept internaţional şi relaţii internaţionale”...... 125 Date despre autori...... 128 Содержание

Международное публичное право Виктория АРХИЛЮК. Правовая основа международных отношений Республики Молдова . . . . . 8 Диана КУКОШ. Дипломатическая защита: современный метод защиты граждан ...... 11

Европейское право Наталия КИРТОАКЭ. Статус гражданина в Европейском Союзе ...... 16

Международное ЧАСТНОЕ право Геннадий РАДУ. Таможенная стоимость товара, таможенная номенклатура и правила определения страны происхождения товара - главные элементы таможенной политики ...... 21 Тудор Лазэр. Признание и выполнение решений иностранных арбитражных судов ...... 25 Аурел БЭЕШУ. Договорные условия исключающие и ограничивающие ответственность в международном коммерческом праве ...... 30

Международные отношения Александр БУРИАН. Геополитические перспективы молдавской государственности ...... 37 Влада ЛЫСЕНКО. Гражданское общество и НПО: национальное и международно-правовое регулирование статуса ...... 50

ТРИБУНА МОЛОДЫХ УЧЕНЫХ Анна Харуца. Торговля оружием: основные проблемы и способы их разрешения ...... 58 Татьяна БИКЕРСКАЯ. Международное сотрудничество в области борьбы с информационной преступностью ...... 62 Руслана ГРОСУ. Юридические рамки отношений Республики Молдова с Турцией ...... 68 Владимир САКАЖИУ. Двусторонние соглашения заключенные США с некоторыми государствами-участниками Устава международного уголовного суда Позиция супердержавы ...... 73 Наталья СОЛКАН. Европейская политика добрососедства: Определение, принципы и приоритеты ...... 78 Рената ЛАПТИ, Совершенствование избирательного законодательства ...... 88 Родика НИКИФОР. Влияние внешнего фактора на определение государств в установлении партнерских отношений ...... 94 Думитрица БОЛОГАН, Мирное решение международных споров ...... 98 Кристина МОРАРЬ. Implementarea Planului de Acţiuni Moldova-Uniunea Europeană: rezultate şi restanţe ...... 102 Алена БЕЗВЕРХНИЙ. Историческая ретроспектива отношений Республики Молдова с Европейским Союзом Первые аспекты Европейской Политики Соседства ...... 105

ДИСКУССИОННАЯ ТРИБУНА Василий САКОВИЧ. Энергетические ресурсы. Перспективы развития мировой энергетики . . . 111

НОВОСТИ НАУЧНОГО МИРА Требования к оформлению рукописей направляемых для опубликования в журнале „Молдавский журнал международного права и международных отношений” ...... 125 Наши авторы ...... 128 SUMMARY/CONTENTS

PUBLIC INTERNATIONAL LAW Victoria ARHILIUC. The legal framework of Moldova’s international relations ...... 8 Diana CUCOŞ. Diplomatic protection: contemporary protection method of citizen`s gights...... 11

EUROPEAN LAW Natalia Chirtoacă. The status of citizen in The European Union ...... 16

PRIVATE INTERNATIONAL LAW Ghenadie RADU. The value of the goods in custom, the custom nomenclature and the determination rules of origin of the goods - essential elements of the customs politics ...... 21 Tudor LAZĂR. The recognition and enforcement of foreign arbitral awords ...... 25 Aurel BAESU. Contract clauses regarding the exemption and the limitation of liability in the International Trade Law ...... 30

INTERNATIONAL RELATIONS Alexander BURIAN. Moldovan Statehood: geopolitical perspective and prospects ...... 37 Vlada LYSENKO. Civil society and NGOs: their domestic and international legal status ...... 50

THE TRIBUNE OF YOUNG SCIENTISTS Ana Haruţa. Торговля оружием: основные проблемы и способы их разрешения...... 58 Tatiana Bicherschi. International cooperation in combating the cybercrime ...... 62 Ruslana GROSU. The legal frame of the relations between Republic of Moldova and Republic of Turkey ...... 68 Vladimir SACAGIU. Bilateral agreements concluding between the United States of America with some of states-part to the Statute of International Criminal Court- the position of the super power . . . . .73 Natalia SOLCAN. European Neighborhood Policy: Definition, scope, principles and priorities ...... 78 Renata LAPTI. Improvement of electoral legislation ...... 88 Rodica NICHIFOR. Influence of foreign factor upon the determination of states to establish partnership relations...... 94 Dumitriţa BOLOGAN. Peaceful settlement of international disputes ...... 98 Cristina MORARI. The European Union-Moldova Action Plan ...... 102 Aliona BEZVERHNII. Historical retrospective of the relations of the Republic of Moldova with the European Union. First aspects of the European Vicinity Policy ...... 105

THE TRIBUNE OF DISCUSSION Vasile SACOVICI. Энергетические ресурсы. Перспективы развития мировой энергетики ...... 111

SCIENTIFIC NEWS The requirements regarding the publications in the „Moldavian Journal of International Law and International Relations” ...... 125 About authors ...... 128 CADRUL JURIDIC AL RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA

Victoria Arhiliuc, doctor habilitat în drept, profesor cercetător

Правовая основа международных отношений Республики Молдова

После провозглашения независимости Республика Молдова стала участником международных от- ношений. Правовые рамки международных отношений Республики Молдова основываются на положения международных договоров, соглашений и конвенций, участником которых является Республика Мол- дова, и внутригосударственных актов, содержащие нормы определяющие внешние функции государ- ства, порядок заключения, исполнения и денонсации международных договоров. Главное место в правовой основе международных отношений Республика Молдова занимает Устав ООН.

The legal framework of Moldova’s international relations

After its Declaration of Independence, the Republic of Moldova became an active participant at many international relations. The legal framework of Moldova`s international relations is based on the provisions of international treaties, agreements and conventions that Moldova signed, as well as on the norms of internal legal acts establishing the external functions of the State, and the order of signature, realization and denunciation of international treaties. The central place in the legal framework of Moldova`s international relations is playing the Charter of the United Nations.

După proclamarea independenţei la 27 august 1991 stat şi organizaţiile internaţionale ; relaţii dintre stat şi şi recunoaşterea internaţională de către majoritatea entităţi cu caracter statal contestat ( Vatican) etc. statelor lumii Republica Moldova beneficiază pe de- Relaţiile internaţionale interstatale au caracter plin de drepturile sale ca stat suveran şi independent, politic deoarece principalii participanţi ale acestora egal în drepturi cu alţi subiecţi ai sistemului inter- sînt statele - formaţiuni organizaţionale politice. În naţional contemporan. Sistemul internaţional la etapa sistemul internaţional există şi relaţii internaţionale actuală, include subiecţii ca actori ai acestui sistem, fără caracter statal, cum ar fi cele cu participarea relaţiile ce se stabilesc între ei şi normele de drept care organizaţiilor internaţionale neguvernamentale sau reglementează aceste relaţii. a unor asociaţii, fundaţii, mişcări sociale, corporaţii Legăturile, contactele, conexiunile ce se stabilesc transnaţionale. Relaţiile internaţionale fără caracter între participanţii sistemului internaţional în totalita- statal nu cad sub incidenţa ansamblului de norme juri- tea lor sunt relaţii internaţionale. dice care reglementează relaţiile internaţionale dintre Relaţiile internaţionale ale Republicii Moldova state şi dintre acestea şi celelalte entităţi componente se desfăşoară într-un mediu politic corespunzător ale societăţii internaţionale, care formează dreptul situaţiei din sistemul internaţional actual. Aceste internaţional contemporan cu funcţii tot mai accen- relaţii se stabilesc şi se dezvoltă în afara limitelor te- tuate în organizarea societăţii mondiale. ritoriale, a competenţei şi jurisdicţiei statelor. Ele pot Odată cu sfîrşitul războiului rece, sistemul avea caracter bilateral, multilateral sau regional. Pot internaţional contemporan este un sistem în tranziţie. să cuprindă concomitent toate aspectele vieţii sociale În sistemul internaţional actual, asistăm la tranforma- sau doar unele dintre ele. Acestea pot fi relaţii poli- rea conceptelor de securitate naţională şi internaţională, tice, economice, tehnico-ştiinţifice, culturale, etc. cărora li se atribuie, pe lîngă aspecte clasice militare, În funcţie de participanţi, relaţiile internaţionale şi aspecte economice, sociale, ecologice, politice şi in- pot fi relaţii internaţionale interstatatele ; relaţii dintre dividuale. Chestiunii de stabilitate a ordinii mondiale, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC 9 i se adaugă o multitudine de probleme legate de guver- dreptul de a-şi alege liber, fără amestecul străin, narea globală, precum liberalizarea comerţului, pro- sistemul social-politic, economic şi cultural, şi de a tejarea mediului înconjurător, securitatea energetică, folosi în mod liber bogăţiile naturale, şi de a promova folosirea în scopuri paşnice a tehnologiilor nucleare o politică internă şi externă independentă ; şi neproliferarea, dezvoltarea durabilă şi combaterea dreptul de a participa la organizaţii şi conferinţe sărăciei. Din cele expuse, se poate afirma că siste- internaţionale, la crearea normelor de drept interna- mului internaţional în tranziţie îi sunt caracteristice ţional. trăsături şi tendinţe specifice. Una din trăsăturile spe- Precizînd elementele conţinutului principiului ega- cifice sistemului internaţional în tranziţie este natura lităţii suverane a statelor, Declaraţia ONU din 1970 sa multilaterală, care se manifestă prin faptul că sta- indică următoarele : tele , în acest sistem, se confruntă cu numeroase cate- a) statele sînt egale din punct de vedere juridic ; gorii de subiecţi nonstatali legali, precum corporaţii b) fiecare stat se bucură de drepturi inerente deplinei transnaţionale sau organizaţii internaţionale negu- suveranităţi ; c) fiecare stat are obligaţia de a respecta vernamentale, şi subiecţi ilegali, precum grupări personalitatea altor state ; d) integritatea teritorială teroriste sau carteluri criminale transnaţionale. şi independenţa politică ale statului sînt inviolabile ; De asemenea la nivel regional, datorită proceselor e) fiecare stat are dreptul să-şi aleagă în mod liber sis- integratoare, apar şi se întăresc, acumulînd tot mai temul său politic, economic şi cultural ; f) fiecare stat multe competenţe, o serie de actori suprastatali, cum are datoria de a se achita pe deplin şi cu bună-credinţă ar fi Mercosur, APEC (Asia –Pacific Economic Coo- de obligaţiile sale internaţionale şi de a trăi în pace cu peration), Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau alte state. Uniunea Europeană. Respectarea principiului egalităţii suverane a sta- Se poate argumenta, desigur, că şi în aceste telor permite stabilirea unor relaţii internaţionale circumstanţe statele rămîn actorii principali ai siste- democratice. În aceste condiţii, Republica Moldo-Moldo- mului internaţional, însă multiplicarea actorilor şi na- va în perioada de după proclamarea independenţei tura diferită a acestora crează mai multă incertitudine, a desfăşurat o activitate intensă de afirmare pe plan precum şi o imagine cu mult mai complexă a relaţiilor internaţional prin aderarea la un şir de organizaţii politice, economice, sociale şi culturale ale sistemului internaţionale, prin incheerea tratatelor internaţionale, internaţional.[1] prin stabilirea relaţiilor diplomatice şi deschiderea Mediul internaţional în care statele îşi realizează ambasadelor peste hotare.[2] în prezent capacitatea lor juridică poate fi carac- Concomitent cu diversificarea şi aprofundarea terizat astăzi ca incert şi ambiguu, ca urmare a relaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova are apariţiei şi implicării active în sistem a unor actori loc şi formarea cadrului juridic ale acestora. nonconformişti , care nu mai joacă după regulile siste- Cadrul juridic al relaţiilor internaţionale ale Re- mului internaţional modern. Au putere, dar nu poartă publicii Moldova poate fi tratat din două puncte de nicio responsabilitate. Pe arena internaţională în prevedere: zent domină un stat supraputere şi respectiv grupe de - prin expunerea a multilplelor tratate, acorduri, state cu potenţial diferit, iar în acelaşi timp, statele ca convenţii şi alte instrumente juridice internaţionale actori principali ai sistemului internaţional se confruntă la care Republica Moldova este parte şi care prezintă cu instabilitate în ordinea juridică mondială. reglementarea juridică a relaţiilor internaţionale ale Cu toate acestea ordinea juridică mondială statului; are la bază principiile fundamentale ale dreptului - prin elucidarea mediului legal intern care stabi- internaţional contemporan unul dintre care este prin- leşte procedurile în urma cărora Republica Moldova cipiul egalităţii suverane a statelor. devine parte la tratate internaţionale şi modalităţile În conformitate cu principiul egalităţii suverane concrete prin care îşi va îndeplini angajamentele asu- a statelor , consacrat în art.2 al Cartei Organizaţiei mate prin tratate. Naţiunilor Unite, în Declaraţia ONU referitoare la Faptul că Republica Moldova a devenit parte la principiile dreptului internaţional privind relaţiile de 586 tratate multilaterale şi tratate încheiate cu organi- prietenie şi cooperare dintre state din 1970, în Actul zaţii internaţionale [3]şi a 1344 tratate bilaterale [4] Final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în încheiate cu diferite state ale lumii este un argument Europa din 1975 şi în alte acte multilaterale şi bilate- convingător că relaţiile internaţionale ale Republicii rale, Republica Moldova de rînd cu alte state, în plan Moldova au devenit raporturi juridice interstatale în internaţional are dreptul : care sunt clar stabilite drepturile şi obligaţiile părţilor, la personalitate internaţională, la respectarea şi scopul urmărit, instrumentele, metodele şi procedeele apărarea integrităţii sale teritoriale ; prin care pot fi atinse obiectivele propuse. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 10 Dintre tratatele multilaterale la care Republica mă ideea că „nicio categorie de raporturi sociale nu Moldova este parte şi care are un impact primordial poate exista în afara unui sistem de norme oricît de asupra cadrului juridic al relaţiilor internaţionale nu simple, care să guverneze raporturile dintre entităţile numai ale statului nostru, dar şi ale tuturor statelor părţi ale respectivelor grupuri de raporturi”[6]. părţi este Carta Oragnizaţiei Naţiunilor Unite. Re- În ceea ce priveşte mediul legal intern ca parte publica Moldova a devenit parte la Carta ONU la 2 componentă a cadrului juridic al relaţiilor internaţi- martie 1992. onale ale Republicii Moldova aceasta include în sine Carta ONU este un tratat internaţional multilateral, totalitatea normelor juridice din sistemul naţional de actul constitutiv al ONU care consfinţeşte principiile drept care stabilesc raportul între normele de drept inde guvernare a relaţiilor dintre state. Carta ONU con- ternaţional şi cel intern, modul de încheiere, intrare în stituie documentul cu putere juridică supremă în lu- vigoare, îndeplinire a tratatelor internaţionale la care mea contemporană. este parte Republica Moldova, funcţiile şi competenţa Această afirmare reiese din art.103 al Cartei ONU organelor de stat în domeniul politicii externe. în care se prevede că „în caz de conflict între obligaţi- Astfel de norme se conţin în Constituţia Republi- ile Membrilor Naţiunilor Unite decurgînd din prezen- cii Moldova[7] art.4,art.8, art.86, art.96, în Legea pri- ta Cartă şi obligaţiile lor decurgînd din orice alt acord vind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova internaţional vor prevala prezenta Cartă. ” în Regulamentul privind mecanismul de încheiere a În prezent se elaborează programe privind reforma tratatelor internaţionale, aprobat prin Hotărîrea Gu- ONU şi modificarea Cartei ONU, în corespundere cu vernului Republicii Moldova nr.120 din 12 februarie noile realităţi şi exigenţe internaţionale. 2001.[8] Acest document însă rămîne a fi produsul voinţei Din cele expuse rezultă că: cadrul juridic al relaţi- statelor lumii, este semnat de 191 de state pentru care ilor internaţionale ale Republicii Molova este format scopul şi principiile proclamate în Carta ONU au pu- din norme de drept internaţional şi drept intern care tere juridică supremă, fiind fundamentul relaţiilor in- reflectă nivelul conştiinţei juridice al societăţii inter- ternaţionale interstatale contemporane. naţionale şi naţionale la etapa actuală şi include în Carta ONU a fost adoptată la 16 iunie 1945 la San sine tratate, convenţii, acorduri internaţionale la care Francisco şi a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945. Republica Moldova este parte, acte juridice din drep- Se compune din preambul şi 111 articole dispuse în tul intern, care conţin norme destinate să reglemente- 19 capitole, privind scopurile şi principiile organi- ze relaţiile internaţionale ale statului. zaţiei, membrii, organele de lucru, modurile de re- Cadrul juridic al relaţiilor internaţionale ale Re- glementare paşnică a diferendelor, acţiunile în cazul publicii Moldova este în ascensiune dinamică, în actelor de agresiune, cooperarea economică şi socială, dezvoltare şi perfecţionare, materializînd multiplele acordurile regionale. De asemenea Carta cupride legături externe ale statului in acte juridice concrete, prevederi referitoare la Curtea Internaţională de jus- prevederile cărora ulterior urmează să fie realizate în tiţie, precum şi diverse dispoziţii privind procedura practică, îndeplinite, aplicate, implementate. de semnare, ratificare şi modificare a Cartei, etc. În esenţa Cartei este incorporat efortul raţiunii umane de Referinţe bibliografice: a făuri un model pentru scoaterea relaţiilor dintre state de sub imperiul forţei şi arbitrarului, pentru aşezarea 1. Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, Manual de re- lor pe postulatele dreptului şi moralei, ale respectului laţii internaţionale.Iaşi, Editura Polirom, 2006, p.325 2. Oleg Balan, Eduard Serbenco, Drept internaţional public, existenţei, egalităţii şi libertăţii fiecărei naţiuni.[5] Chişinău 2001, p. 45-48. Devenind parte la Carta ONU, Republica Moldo- 3. www.mfa.md/img/docs/lista_tratate_multilatarale.pdf va pe lîngă drepturile obţinute în relaţiile sale cu alte 4. www.mfa.md/docs/lista_tratate_bilaterale state are şi obligaţia de a promova o politică de pace 5. I. Cloşca,Dicţionar de drept internaţional, Editura ştiinţifică şi colaborare; de a nu interveni în afacerile interne şi enciclopedică, Bucureşti, 1982, p.48-49. 6. Raluca Miga-Beşteliu, Drept Internaţional. Introducere în sau externe ale altui stat; de a soluţiona diferendele dreptul internaţional public. Ediţia a III-a. Editura ALLBECK, cu alte state numai pe cale paşnică; de a nu recurge la Bucureşti, 2003, p.2 aplicarea forţei sau ameninţarea cu forţa; de a-şi înde- 7. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, Moldpress, plini cu bună credinţă angajamentele internaţionale; 2004 8. Monitorul Oficial al Republicii Modova nr.24-26/137 din de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale 2 martie 2000. omului. În acelaşi timp numărul impunător de tratate multilaterale şi bilaterale încheiate de Republica Moldova în calitate de actor al sistemului internaţional confir- DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC 11 PROTECŢIA DIPLOMATICĂ: METODĂ CONTEMPORANĂ DE PROTEC- ŢIE A DREPTURILOR CETĂŢENILOR

Diana CUCOŞ doctor în drept

DIPLOMATIC PROTECTION: CONTEMPORARY PROTECTION METHOD OF CITIZEN’S RIGHTS

The national State has the right to protect the individual who has suffered injury in consequence of a breach of international law by another State. Diplomatic protection is primarily exercised by the State towards its citizens and exceptionally non-citizens. Diplomatic protection has changed in recent years. The development of human rights has advanced the position of the individual in international law, thing that has led some scholars to argue that diplomatic protection is obsolete. Their arguments represent the exaggeration of the present state of international protection of human rights. Individuals may have rights under international law as human beings, but they don’t have remedies under international law. The only way to protect their rights is through the intervention of their national State. Diplomatic protection cannot be abandoned until the individual acquires procedural rights under international law. The State cannot grant diplomatic protection unless the prerequisites are met: the rule of nationality, exha- ustion of local remedies, breach of international law, “clean hands” doctrine.

Intensificarea colaborării internaţionale şi amplifica- Expresia juridică care desemnează dreptul statului rea relaţiilor comerciale au modificat esenţial societatea de a proteja cetăţenii săi şi drepturile acestora în statul internaţională. Accentuarea decalajelor în diferite zone de reşedinţă este aceea de „protecţie diplomatică”3. ale globului cu privire la standardele de viaţă ale po- Nerespectarea de către un stat, prin intermediul orga- pulaţiei, precum şi variaţia opţiunilor privind locul de nelor sale legislative, executive sau judecătoreşti, a muncă, instituţia de instruire şi ţara de reşedinţă au im- obligaţiilor cu privire la tratamentul străinilor aflaţi pe plicaţii în domeniul raporturilor juridice internaţionale. teritoriul său angajează răspunderea statului culpabil. Dreptul persoanelor de a se stabili într-o altă ţară, libera Protecţia diplomatică se acordă atât pentru încălca- circulaţie a oamenilor, libertatea de comunicare între rea drepturilor patrimoniale, cât şi pentru prejudicierea oameni, perfectarea căsătoriilor încheiate între persoane drepturilor morale. Odată cu emanciparea drepturilor având cetăţenii diferite generează numeroase probleme omului, au apărut şi unele păreri care pledau pentru cu care se confruntă populaţia în dreptul internaţional. iniţierea protecţiei diplomatice doar în prezenţa unui Această circulaţie globală a persoanelor, alături de cea prejudiciu material. Dacă acordarea protecţiei diplo- a bunurilor, capitalului şi informaţiei, fiind, de altfel, matice ar fi exclusă pentru un prejudiciu care rezultă avantajoasă pentru ambele state implicate, fixează anu- din violarea drepturilor omului, atunci cetăţenii statu- mite legături de interdependenţă între state, iar în unele lui ar fi privaţi de orice protecţie în cazul violării unui situaţii reprezintă şi izvorul anumitor conflicte1. drept pentru revendicarea căruia nu există proceduri Odată cu intrarea pe teritoriul unui stat străin, in- înaintea unui organism internaţional al drepturilor dividul cade imediat sub jurisdicţia sa teritorială, deşi, omului. În majoritatea cazurilor de violare a drepturi- în acelaşi timp, el rămâne sub jurisdicţia personală a lor omului cu privire la străini, de exemplu, întemniţa- statului naţional. Printr-un acord comun interstatal s-a rea ilegală sau maltratarea, procedurile internaţionale stabilit un anumit standard de conduită care trebuie lipsesc şi este absolut vital de confirmat dreptul statu- urmat de către state cu privire la tratamentul aplica- lui naţional de a acorda protecţie diplomatică. Ignora- bil străinilor. În absenţa vreunei autorităţi capabile să rea sau respingerea protecţiei diplomatice în favoarea aplice sau să urmărească executarea acestui standard, drepturilor omului ar însemna privarea indivizilor de dreptul internaţional a autorizat statul naţional să re- protecţia de care ei au beneficiat anterior. vendice drepturile naţionalilor2 săi prin metode diplo- Schimbările aduse societăţii internaţionale au afec- matice sau alte metode sancţionate de către dreptul tat şi drepturile omului. Instrumentele internaţionale internaţional. din domeniul drepturilor omului4 au modificat remar- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 12 cabil situaţia indivizilor. Mai mult decât atât, poziţia asigurare a respectării prevederilor sale, dar ea con- internaţională a individului îi oferă dreptul de a înainta firmă dreptul străinilor de a se adresa reprezentanţelor reclamaţii individuale în diferite foruri internaţionale. consulare şi diplomatice ale statului naţional în scopul Astfel, „emanciparea” statutului individului a dus la acordării protecţiei. În concluzie, se poate de afirmat apariţia unor păreri nihiliste cu privire la actualitatea că actualmente cetăţenii străini, în calitate de persoane protecţiei diplomatice. Susţinătorii5 acestei idei consi- fizice, pot avea anumite drepturi prevăzute în dreptul derau că individul se bucură de capacitate procesuală internaţional, dar ei nu dispun de mijloace juridice de pentru protecţia drepturilor sale la nivel internaţional, protecţie în dreptul internaţional, cu excepţia acelor iar statul naţional poate înainta o reclamaţie din nume- mijloace care le sunt oferite ca rezultat al intervenţiei le cetăţeanului său doar în lipsa metodelor disponibile statului naţional8. de reglementare şi cu acordul cetăţeanului şi a statului Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia nr. reclamat. În acest caz, statul era considerat reprezen- 45/158, din 18 decembrie 1990, a adoptat Convenţia tant al cetăţeanului său, iar dreptul statului de a acţio- internaţională cu privire la protecţia drepturilor tutu- na din nume propriu era condiţionat de atingerea inte- ror muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor reselor naţionale reale ale statului. Aceste argumente acestora9. Articolul 23 al convenţiei prevede: „Munci- nu s-au bucurat de susţinere în dreptul internaţional, torii migranţi şi membrii familiilor acestora au dreptul deoarece se supraaprecia nivelul internaţional actual la protecţie şi ajutor din partea misiunilor diplomatice de protecţie a drepturilor omului. şi consulare ale statului de provenienţă sau ale statului În timp ce Convenţia europeană pentru protecţia care reprezintă interesele acestui stat, când sunt încăl- drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale pre- cate drepturile recunoscute de prezenta convenţie”10. zintă metode reale de protecţie pentru europeni, este În acest caz, însă, legiuitorul nu a avut în vedere acor- dificil de afirmat existenţa unor astfel de prevederi în darea protecţiei diplomatice stricto sensu. Convenţia americană privind drepturile omului sau Antrenarea protecţiei diplomatice este determinată Harta africană a drepturilor omului şi popoarelor. Pe de cumularea mai multor condiţii: lângă aceasta, o mare parte a populaţiei care se afla în Legătura de cetăţenie regiunea asiatică nu este cuprinsă în sfera de acţiune Protecţia diplomatică reprezintă cea mai importan- a convenţiei regionale cu privire la drepturile omului. tă consecinţă a cetăţeniei individului11. Cu excepţia Convenţiile universale cu privire la drepturile omului unor circumstanţe speciale, statul nu poate să acorde nu asigură indivizilor metode efective de protecţie a protecţie sau să susţină plângerea unui individ care nu drepturilor sale, iar susţinerea contrariului nu înseam- posedă cetăţenia sa12, legătura de cetăţenie fiind con- nă altceva decât apelarea la „fantezii care [...] nu îşi diţia esenţială a protecţiei diplomatice. au locul în drept”6. Practica actuală din domeniul protecţiei diploma- Deseori, statele înaintează drept argument violarea tice este complicată de faptul că, în timp ce protecţia drepturilor omului pentru acordarea protecţiei diplo- diplomatică constituie o chestiune de drept inter- matice, deoarece o reclamaţie ce are la bază dreptu- naţional, dobândirea cetăţeniei intră în competenţa rile omului este mai evidenţiată pentru multe state în dreptului naţional. În cazul exercitării dreptului la comparaţie cu o reclamaţie ce are la bază standardul protecţie diplomatică, cetăţenia capătă relevanţă şi minim internaţional de tratament al străinilor. Însă, in- în dreptul internaţional. Această implicaţie internaţi- tervenţia statului prin intermediul protecţiei diploma- onală face ca legile statului referitoare la cetăţenie să tice necesită timp, deoarece guvernele statelor nu vor fie în concordanţă cu principiile şi normele dreptului acţiona niciodată cu precipitaţie în relaţiile internaţio- internaţional, adică statul nu are dreptul absolut de a nale. Pe de altă parte, avantajul protecţiei diplomatice determina cetăţenia persoanei fizice. Instituţia cetă- constă în aceea că statul reclamat va avea o atitudine ţeniei, în reglementarea sa actuală, după I. Deleanu, mult mai serioasă faţă de o reclamaţie, obiectul căreia nu mai este o instituţie care să aparţină în exclusivi- este comportamentul său, înaintată de către statul re- tate dreptului constituţional al statului naţional13. În clamant ca rezultat al acordării protecţiei diplomatice, aceeaşi ordine de idei, V. Popa menţionează că cetă- decât o asemenea acţiune înaintată de către un orga- ţenia serveşte drept obiect de studiu pentru mai mul- nism al drepturilor omului. te discipline juridice, cum ar fi: dreptul internaţional Utilitatea şi actualitatea protecţiei diplomatice este public şi privat, dreptul familiei, dreptul civil, etc14. confirmată şi de către actele internaţionale.- Aduna Aceste două idei circulă în dreptul internaţional con- rea Generală a ONU, prin rezoluţia nr. 40/144, din temporan fără rezerve. În opinia lui Iu. M. Colosov, 13 decembrie 1985, a adoptat Declaraţia cu privire actuala instituţie a cetăţeniei, cuprinde în sine atât la drepturile indivizilor care nu sunt cetăţeni ai ţarii norme ale legislaţiei naţionale, cât şi ale dreptului de reşedinţă7. Declaraţia nu prevede mecanismul de internaţional15. DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC 13 Dreptul statului de a acţiona la discreţia sa poate fi gard. Conţinutul articolului 6 al proiectului prevede: limitat de obligaţiile asumate de acesta anterior. În aşa „Ţinând cont de articolul 9 (4)18, statul naţional poate fel, regulile dreptului internaţional limitează jurisdic- exercita protecţia diplomatică din numele cetăţeanu- ţia statului. Deşi conform articolului 1 al Convenţiei lui său împotriva unui stat al cărui cetăţenie acesta, de de la Haga privind reglementarea unor probleme ce asemenea, o posedă, dacă primul stat posedă cetăţenia ţin de conflictul de legi cu privire la cetăţenie (1930), [dominantă] [efectivă]”19. statul are dreptul de a determina, conform legilor in- Principiul cetăţeniei efective a fost adoptat în ra- terne, cine sunt cetăţenii săi, în continuare, convenţia poartele prezentate de către raportorul Comisiei de condiţionează acest drept: „Aceste legi trebuie să fie Drept Internaţional, F. V. García Amador. Articolul recunoscute de alte state ca fiind în conformitate cu 21 (4) al celui de al treilea raport cu privire la răspun- convenţiile internaţionale, cutuma internaţională şi derea statelor prevede: „În caz de dublă cetăţenie sau principiile dreptului care reglementează raporturile de pluricetăţenie dreptul de a înainta o reclamaţie îi apar- cetăţenie”. În scopul protecţiei diplomatice, naşterea16 ţine doar statului cu care străinul are cele mai strânse şi naturalizarea reprezintă legături general acceptate sau reale legături juridice sau de altă natură”20. şi suficiente dintre stat şi persoana fizică pentru acor- Convenţia de la Haga privind reglementarea unor darea cetăţeniei, precum şi cei mai frecvenţi factori probleme ce ţin de conflictul de legi cu privire la cetă- de conexiune pentru dobândirea cetăţeniei. Dreptul ţenie, din anul 1930, reglementează cea de a doua si- internaţional cutumiar recunoaşte că efectele cetăţe- tuaţie generată de dubla cetăţenie. Articolul 5 al con- niei obţinute prin fraudă, imprudenţă sau eroare gravă venţiei prevede: „Pe teritoriul unui stat terţ, individul pot fi nerecunoscute, iar organul judiciar internaţional care beneficiază de pluricetăţenie este tratat ca fiind este obligat să cerceteze cazul17. Acordarea cetăţeni- cetăţeanul unui singur stat, fără prejudicierea norme- ei în scopul protecţiei diplomatice va fi recunoscută lor de drept din domeniul statutului personal aplicabi- doar în prezenţa unui proces bona fide de obţinere a le pe teritoriul statului terţ şi sub rezerva convenţiilor cetăţeniei. Trebuie de subliniat, totuşi, că în dreptul în vigoare. Statul terţ va recunoaşte în exclusivitate pe internaţional există prezumţia acţiunii de bună credin- teritoriul său fie cetăţenia statului în care individul îşi ţă a statelor. are reşedinţa sau domiciliul permanent, fie cetăţenia Societăţii contemporane îi sunt caracteristice mul- statului cu care, luând în considerare circumstanţele, te schimbări, bipatridia şi pluricetăţenia fiind feno- individul are cele mai strânse legături”21. Convenţia, mene de o frecvenţă în ascensiune pentru perioada deşi pare a fi în susţinerea principiului cetăţeniei efec- contemporană. Dreptul internaţional nu interzice ob- tive, nu prevede expres aplicarea acestei reguli în sco- ţinerea dublei cetăţenii, dar nici nu obligă individul pul protecţiei diplomatice, dar nici nu exclude această să renunţe la cetăţenia primară. Cele două cauze, care posibilitate. de cele mai dese ori generează dubla cetăţenie, sunt Raportorul John R. Dugard nu susţine regula cetă- conflictele dintre legislaţiile interne, prin estimarea ţeniei efective în cauzele ce implică un stat terţ. Arti- divergentă a principiilor jus sanguinis şi jus soli, sau colul 7 (1) al proiectului de articole prezentat de către prin reglementarea diferită a metodelor de dobândire John R. Dugard Comisiei de Drept Internaţional pre- şi pierdere a cetăţeniei. O cauză importantă, în acest vede: „Oricare stat, cetăţeanul căruia este persoana cu sens, o are şi procesul de naturalizare fără pierderea dublă cetăţenie, în conformitate cu criteriile enume- cetăţeniei precedente. rate în articolul 5, poate exercita protecţia diplomati- Problema protecţiei diplomatice în caz de dublă că din numele cetăţeanului împotriva statului al cărui cetăţenie apare sub două forme: cetăţenie acesta nu o posedă”22. Astfel, conflictul care Este un stat în drept să exercite protecţia diploma- există cu privire la obligativitatea cetăţeniei efective tică în favoarea cetăţeanului său care beneficiază şi de în scopul acordării protecţiei diplomatice împotriva cetăţenia statului reclamat? unui stat terţ poate fi soluţionat pe baza unui compro- Cum va fi exercitată protecţia diplomatică pentru mis care presupune doar obligaţia legăturii de cetăţe- un bipatrid împotriva unui stat terţ? nie bona fide între statul reclamant şi cetăţeanul lezat Deşi încercările de codificare, practica statelor, în drepturi pe teritoriul statului terţ. Statul reclamat, hotărârile judecătoreşti şi doctrina nu conţin un răs- însă, are dreptul la obiecţii, iar în anumite circum- puns uniform şi unanim acceptat cu privire la prima stanţe poate să refuze reclamaţia dacă se va dovedi că situaţie, concluzia generală care poate fi făcută este în persoana a obţinut cetăţenia mala fide în scopul de a favoarea prevederii articolului 6 al proiectului de arti- beneficia de sprijinul şi protecţia unui anumit stat. cole din Raportul cu privire la protecţia diplomatică, Astfel, protecţia diplomatică a unui bipatrid împo- prezentat la sesiunea a cincizeci şi doua a Comisiei de triva unui stat terţ este condiţionată doar de legătura de Drept Internaţional de către raportorul John R. Du- cetăţenie bona fide între persoană şi statul reclamant. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 14 Unii teoreticieni, inclusiv John R. Dugard, consideră citarea protecţiei diplomatice se caracterizează prin că nu există niciun impediment în exercitarea comună apariţia unui raport juridic interstatal, în cadrul căruia a protecţiei diplomatice de către cele două state naţi- statul naţional îşi manifestă dreptul său faţă de statul onale, cetăţenia cărora persoana lezată a dobândit-o de reşedinţă, care este obligat să răspundă din punct bona fide23. de vedere internaţional, deoarece pe teritoriul său au Regula epuizării recursului local fost prejudiciate interesele unei persoane, cetăţean Conform dreptului internaţional, statul naţional nu al primului stat. Obligaţia statului teritorial culpabil poate pune în acţiune protecţia diplomatică în favoa- apare în domeniul dreptului privat, acesta, însă, devi- rea unui cetăţean, care a fost lezat în drepturi de către ne internaţională din momentul în care statul naţional un stat terţ, decât după epuizarea nesatisfăcătoare a îşi face proprii interesele prejudiciate ale naţionalului mijloacelor interne de jurisdicţie24. Persoana lezată în său şi îşi asumă apărarea acestora în temeiul dreptului drepturi este obligată să epuizeze doar mijloacele de de protecţie diplomatică. protecţie care sunt „accesibile, efective şi adecvate”25. Teoria „clean hands” Disponibilitatea implică, printre alte lucruri, şi acce- În contextul protecţiei diplomatice, teoria „clean sibilitatea. Existenţa in abstracto a recursurilor este hands” este adusă drept argument pentru a împiedica insuficientă, ceea ce presupune că mijloacele prevă- statul naţional să acorde protecţie, dacă persoana fizi- zute de legislaţia internă a statului teritorial trebuie să că în favoarea căreia se efectuează protecţia a fost pre- ofere cetăţeanului lezat şanse efective de protecţie la judiciată ca rezultat al comportamentului său ilegal. momentul comiterii acţiunii sau inacţiunii generatoa- Susţinătorii teoriei nu aduc argumente convingătoare re de prejudiciu. Pentru ca regula epuizării recursului în favoarea opiniei lor. În majoritatea cazurilor ei doar local să nu fie un impediment în soluţionarea cauzei, afirmă că partea solicitantă a protecţiei trebuie să fie ea trebuie să întrunească ideea unui efect util. Un anu- cu „mâinile curate”. Apariţia unor opinii sceptice cu mit dezacord apare în situaţiile când străinul trebuie privire la aplicarea acestei teorii cazurilor de protecţie să demonstreze epuizarea mijloacelor de protecţie lo- diplomatică este şi rezultatul lipsei izvoarelor autori- cală care sunt accesibile mai mult din punct de vedere tare din care să rezulte faptul dat. teoretic decât practic. Anume instanţa de judecată in- Nu există nicio prevedere internaţională care ar ternaţională, cu luarea în considerare a circumstanţe- putea împiedica statul naţional să acorde protecţie di- lor specifice pentru fiecare caz în parte, este organul plomatică cetăţenilor săi prejudiciaţi pe teritoriul altor competent care urmează să se pronunţe asupra epui- state, chiar dacă nu a fost respectată legea statului te- zării recursurilor locale în asemenea situaţii. ritorial. Din acest motiv, precum şi datorită scopului În prezenţa anumitor circumstanţe, cetăţeanul lezat său, teoria „clean hands” trebuie să se aplice dome- poate să solicite ajutorul statului său, fără a recurge la niului protecţiei diplomatice. Ea, însă, nu priveşte şi epuizarea recursurilor prevăzute de legislaţia internă a nu afectează admisibilitatea intervenţiei statului naţi- statului reclamat. Astfel, obligaţia epuizării recursuri- onal, ci se referă la circumstanţele atenuante sau care lor locale nu se va cere atunci când: absolvă statul reclamat de răspundere. 1. Recursurile: (a) sunt evident inutile, (b) nu oferă Deşi, în prezent, persoanele fizice se bucură de mai nicio perspectivă rezonabilă şi reală de succes şi (c) multe metode de protecţie ale drepturilor sale, protec- nu oferă nicio posibilitate rezonabilă de a obţine un ţia diplomatică rămâne a fi un mijloc important de mijloc de protecţie şi reparare efectivă; asigurare a protecţiei drepturilor cetăţenilor. Deoarece 2. Statul reclamat renunţă la obligaţia epuizării re- statele continuă a fi subiecte predominante în relaţiile cursurilor locale; internaţionale, susţinerea de către acestea a reclama- 3. Lipsa unei legături voluntare între individul le- ţiilor cetăţenilor săi, prejudiciaţi pe teritoriul statelor zat şi statul reclamat sau comiterea delictului interna- terţe, rămâne a fi, practic, cel mai efectiv mijloc juri- ţional în afara limitelor de jurisdicţie a statului recla- dic de protecţie şi consacrare a drepturilor omului. mat (lipsa legăturii teritoriale); 4. Statul reclamat este responsabil pentru reţinerea Referinţe bibliografice: abuzivă în oferirea recursurilor locale; 5. Statul reclamat împiedică accesul persoanei le- (Endnotes) zate la instituţiile sale care pun la dispoziţie recursuri- 1 Diana Cucoş, Protecţia diplomatică a naţionalilor în dreptul le locale (motive de natură tehnică). internaţional public, Chişinău, 2007, p. 8. 2 Termenul de “naţionalitate” în sensul cetăţeniei unui stat nu tre- Prezenţa delictului internaţional buie confundat cu termenul de “naţionalitate” în sensul apartenenţei Problema protecţiei diplomatice nu se pune decât la o anumită naţiune în sensul rasei. În legislaţia unor state şi în practi- în cazul în care există o violare a dreptului internaţi- ca internaţională pentru cetăţenie se foloseşte şi termenul de naţiona- onal, adică în caz de răspundere internaţională. Exer- litate, iar pentru cetăţean şi cel de naţional sau de resortisant. DREPT european 15 3 ANGHEL, I. M., Dreptul diplomatic şi consular, ediţia a II- 15 КОЛОСОВ Ю. М., КРИВЧИКОВА Э. С., Международное a, volumul I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002, p. 247-248. право: учебник, Издательство Международные отношения, 4 Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi Москва, 2003, c. 146. a libertăţilor fundamentale şi alte instrumente internaţionale omo- 16 Fie urmând principiul „dreptului sângelui”, fiind caracter- loage din Europa, America de Nord şi Sud, Africa. istic pentru Europa, America Latină şi multe ţări în care limba 5 GARCÍA AMADOR, F. V., State Responsibility: Some New oficială este cea engleză, fie pe cel al „dreptului solului” sau Problems, R.C.A.D.I., 1958-II, vol. 94, p. 437-439. prin combinarea acestor două principii alternative. Unii autori 6 DUGARD, J. R., First Report on Diplomatic Protection, consideră această recunoaştere drept normă cutumiară, alţii - United Nations, Document A/CN.4/506 (7 March 2000), http:// drept principiu de drept. Cea din ultimă părere este confirmată www.un.org/law/ilc/index.htm, punctul 25. atât de tratatele internaţionale, cât şi de jurisprudenţă. 7 Declaration on the Human Rights of Individuals Who are not 17 Flegenheimer claim, I.L.R., 1958, vol. 25, p. 96-112. Nationals of the Country in which They Live, 1985, http://www. 18 DUGARD, J. R., First Report on Diplomatic Protection, unhchr.ch/html/menu3/b/o_nonnat.htm. Addendum, United Nations, Document A/CN.4/506/Add.1 (20 8 GECK, W. K., “Diplomatic Protection”, în: R. Bernhardt April 2000), http://www.un.org/law/ilc/index.htm. (ed.), Encyclopedia of Public International Law, 1992, Volume 19 DUGARD, J. R., op. cit. supra, nota 6. I, p. 1059-1061. 20 GARCÍA AMADOR, F. V., Third Report on International 9 Internatioanl Convention on the Protection of the Rights Responsibility, United Nations, Document A/CN.4/111, Yearbook of All Migrant Workers and Members of Their Families, 1990, of the International Law Commission, 1958, vol. II, p. 61. http://www.unhchr.ch/html/menu3/b/m_mwctoc.htm. 21 Hague Convention on Certain Questions relating to the 10 Convenţia a intrat în vigoare la 1 iulie 2003. În prezent, 37 Conflict of Nationality Laws, 1930, Haga, http://www.dal. ţări au ratificat convenţia, ultima fiind Albania. ca/~wwwlaw/kindred.intllaw/conflictofnationality.htm. 11 RANDEIZHOFER, A., Nationality, în: R. Bernhardt (ed.), 22 DUGARD, J. R., op. cit. supra, nota 6. Encyclopedia of Public International Law, 1997, vol. III, p. 506. 23 Ibidem, art. 7 (2) al proiectului de articole. 12 DUGARD, J. R., op. cit. supra, nota 6, punctul 94. 24 CURRIE, J. H., Public International Law, Irvin Law, To- 13 DELEANU, I., Drept constituţional şi instituţii politice, ronto, 2001, p. 407. Tratat, volumul 2, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1996, p. 25. 25 LAW, C. H. P., The Local Remedies Rule in International 14 POPA, V., Dreptul public, Academia de Administrare Publică Law, Genève [etc.], 1961, p. 63. pe lângă Guvernul Republicii Moldova, Chişinău, 1998, p. 284. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 16 STATUTUL CETĂŢEANULUI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Natalia CHIRTOACĂ, doctor în drept, conferenţiar universitar

THE STATUS OF CITIZEN IN THE EUROPEAN UNION

The European Union citizenship represents a major conceptual innovation of the Maastricht Treaty which includes rights, obligations and the participation at the political life. Also, the European citizenship visas the consolidation of the European Union’s image and identity, and a deeper citizen’s involvement in the European integration process. The European Union citizenship completes the national citizenship, it superposes itself, without to substitute the national citizenship, so making possible to exert some rights of the EU citizen both in the state of origin and in any other EU state.

СТАТУС ГРАЖДАНИНА В ЕВРОПЕЙСКОМ СОЮЗЕ

Гражданство Европейского Союза представляет собой концептуальное новезно Мастрийско- го договора, которое включает совокупность прав и обязанностей, а также участие в политиче- ской жизни. Европейское гражданство консолидирует образ и идентичность Европейского Союза и более глубокого участия гражданина в процессе европейской интеграции. Оно дополняет нацио- нальное гражданство, но не исключает её. Европейское гражданство даёт право гражданину реа- лизовать свои права на территории своего государства, а также и на территории любого другого государства-члена ЕС.

Definind cetăţenia, menţionăm că aceasta are cetăţenia unui stat membru, conform legilor în vi- reprezintă legătura politico-juridică permanentă goare în statul respectiv. dintre o persoană fizică şi un stat, care generează şi Cetăţenia Uniunii Europene vine în completa- exprimă�� totalitatea�� drepturilor�� şi�� obliga��ţiilor�� recipro- rea cetăţeniei naţionale, ea se suprapune, fără a se ce dintre persoană şi statul al cărei cetăţean este1. substitui, cetăţeniei naţionale, făcând posibilă exer- În înţelegerea cetăţeniei europene, literatura de citarea unora dintre drepturile cetăţeanului Uniunii specialitate porneşte de la ��„caracterul unitar al mag- pe teritoriul statului membru în care locuieşte (şi nu nificei pluralităţi europene”, cea care-l făcea şi pe numai în ţara din care provine, aşa cum se întâmpla Montesquieu să spună că „Europa nu e decât o na- înainte). O Declaraţie anexată Tratatului de la Maas- ţiune alcătuită din mai multe”, iar pe Balzac îl făcea tricht subliniază că “problema dacă o persoană să vorbească, pe un ton mai romantic, despre „marea posedă cetăţenia unui stat membru va fi determinată familie continentală, a cărei eforturi, toate, tind către numai prin referire la legislaţia naţională a statu- nu ştiu ce mister al civilizaţiei”2. lui membru respectiv”. Aşadar, în ultimă instanţă îi Cetaţenia europeană a fost instituită prin dispoziţiile revine fiecărui stat membru să indice care persoane Tratatului de la Maastricht 3, introducând în Tratatul CE sunt cetăţenii săi. De aici decurg două concluzii partea a doua, intitulată “Cetaţenia Uniunii”, care cu- practice: este mai întâi necesar ca o persoană să aibă prinde art.8(17) - 8E(22). Aceasta reprezintă o inovaţie cetăţenia unui stat membru pentru a putea beneficia conceptuală majoră a Tratatului asupra Uniunii Eu- de cetăţenia Uniunii; cetăţenia europeană va com- ropene, care include drepturi, obligaţii şi participarea pleta şi va adăuga la drepturile conferite de cetăţenia la viaţa politică. De asemenea, cetăţenia europeană statală. vizează consolidarea imaginii şi a identităţii Uniunii Art. 8(17) par. 2 dispune că cetăţenii Uniunii Eu- Europene şi o implicare mai profundă a cetăţeanului în ropene se bucură de drepturi şi sunt supuşi, implicit, procesul de integrare europeană. indatoririlor prevăzute de tratat. Alte dispoziţii rela- În acest sens, art. 8(17) par. 1, stipulează că tive la cetăţenia europeană sunt cuprinse în art. 255 cetăţean al Uniunii Europene este orice persoană care par. 1 din Tratatul CE, care reglementează dreptul de DREPT european 17 acces la documentele instituţiilor comunitare (Consi- Acest tratat întăreşte protecţia drepturilor funda- liu, Comisia, Parlamentul European). mentale, condamnă orice formă de discriminare şi re- Tratatul de la Maastricht instituie 5 categorii de cunoaşte dreptul la informaţie şi protecţia consuma- drepturi supranaţionale, complementare cetăţeniei torilor. Cu privire la dreptul la informaţie, în Tratatul naţionale: de la Amsterdam este specificat că orice cetăţean - Dreptul la libera circulaţie, dreptul la sejur, de european şi orice persoană fizică sau juridică, având stabilire, dreptul la muncă şi studiu în celelalte state sediul într-un stat membru are drept de acces la do- membre ale Uniunii. Legislaţia Uniunii stabileşte cumentele Parlamentului european, ale Consiliului însă numeroase condiţii pentru exercitarea acestor Uniunii Europene, în limita raţiunilor de interes public drepturi. Pentru�� un sejur mai lung de 3 luni este ne- sau privat. Informarea cetăţeanului este considerată o cesar un certificat de sejur. Intrarea pe teritoriul altui prioritate de către instituţiile europene. stat membru nu poate fi interzisă decât din raţiuni de În anul 1998, Comisia europeană a lansat serviciul securitate şi sănătate publică, iar interzicerea trebuie de informare ”Europe direct”, în scopul de a infor- justificată (art.18 al TCE); ma cetăţenii asupra posibilităţilor şi drepturilor care - Dreptul de vot şi dreptul de a candida la alege- le sunt oferite prin cetăţenia europeană. Drepturile rile pentru Parlamentul european şi la alegerile locale fundamentale şi valorile democratice sunt respecta- în statul de reşedinţă, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii te în statele membre ale Uniunii Europene, acestea statului respectiv (art.19 al TCE); fiind semnatare ale unor texte, precum Convenţia - Dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat terţ Europeană a Drepturilor Omului (1950), Declaraţia de protecţie consulară din partea autorităţilor diplo- Universală a Drepturilor Omului (1948), Carta Socială matice ale unui alt stat membru al UE, în cazul în care Europeană (1962) sau Carta comunitară a drepturilor ţara din care provine nu are reprezentanţă diplomatică sociale fundamentale ale lucrătorilor (1996). ori consulară în statul terţ respectiv (art.20 al TCE); Uniunea şi statele sale membre sunt deci obligate - Dreptul de petiţie în faţa Parlamentului european să respecte aceste valori, organismele care veghează (art.21 al TCE); la respectarea lor fiind tribunalele naţionale şi Curtea - Dreptul de a apela la Mediatorul (Ombudsman- Europeană de Justiţie. Dacă un stat membru încalcă ul) european pentru examinarea cazurilor de admi- drepturile fundamentale şi valorile democratice în nistrare defectuoasă din partea instituţiilor şi organis- mod flagrant şi sistematic, Uniunea poate să îi impună melor comunitare (atr.21 al TCE). sancţiuni politice ori economice. Una din condiţiile Tratatul de la Amsterdam4 completează drepturile care trebuie îndeplinite pentru aderarea la Uniunea de mai sus cu următoarele: Europeană este respectarea acestor drepturi funda- - Dreptul de adresare către instituţiile europene mentale. într-una dintre limbile oficiale şi de a primi răspuns Angajamentul Uniunii a fost reafirmat, în mod în acea limbă (articolul 22 al Tratatului CE); oficial, în decembrie 2000, când a fost proclamată - Dreptul de a avea acces, în anumite condiţii, la Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europe- documentele Parlamentului European, Consiliului şi ne. Prin acest document sunt reunite într-un cadru Comisiei (articolul 255 al Tratatului CE). Comisia unic drepturile civile, politice, economice şi sociale europeană, având rolul de a veghea la respectarea – consacrate într-o serie de documente internaţionale, tratatelor (denumită în doctrină ”Gardianul Tratate- europene şi naţionale. Carta drepturilor fundamenta- lor”), supraveghează aplicarea prevederilor legate de le ale Uniunii Europene este structurată în 6 capitole cetăţenia europeană şi elaborează rapoarte periodice - Demnitatea, Libertăţile, Egalitatea, Solidaritatea, asupra progreselor realizate şi asupra dificultăţilor în- Cetăţenia şi Justiţia (existând şi un al VII-lea titlu: tâlnite . Dispoziţii generale care reglementează interpretarea Prevederile Tratatului de la Amsterdam statuează şi aplicarea Cartei) - cuprinzând în total 54 de arti- că cetăţenia europeană are la bază principiile comune cole care definesc valorile fundamentale ale Uniunii ale statelor membre, şi anume: Europene şi drepturile civile, politice, economice şi - principiul libertăţii; sociale ale cetăţeanului european. Primele capitole ale - principiul democraţiei; Cartei sunt dedicate demnităţii umane, dreptului la - principiul respectării drepturilor omului şi al li- viaţă, dreptului la integritatea persoanei, libertăţii de bertăţilor fundamentale; exprimare şi libertăţii de conştiinţă. - principiul statului de drept (decurge din dreptu- În capitolul “Solidaritatea” sunt introduse drepturi rile fundamentale ale omului şi drepturile specifice sociale şi economice, precum: dreptul la grevă, drep- acordate cetăţeanului european - drepturi de liberă tul salariaţilor la informaţie şi consultări, dreptul de circulaţie şi drepturi civice). a avea atât viaţă de familie, cât şi viaţă profesională, REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 18 dreptul la protecţie socială şi la serviciile sociale din membru pentru a acorda protecţie este lăsată la latitu- interiorul Uniunii Europene, protecţia sănătăţii. dinea cetăţeanului beneficiar; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europe- - conţinutul dreptului de protecţie diplomatică şi ne promovează, de asemenea, egalitatea între sexe şi consulară este acelaşi ca în cazul drepturilor acordate introduce drepturi, precum protecţia datelor, interzi- propriilor cetăţeni de autorităţile sesizate. cerea practicării eugeniei şi a clonării fiinţelor umane, În principiu, protecţia se referă la: asistenţa socială dreptul la un mediu protejat, drepturile copilului şi în caz de deces, asistenţa sanitară în caz de accident ale persoanelor în vârstă sau dreptul la o bună admi- sau boală gravă, asistenţa juridică în caz de arestare, nistrare. repatrierea etc. Aşa cum am menţionat anterior, apartenenţa unui Dreptul de a adresa petiţii Parlamentului Eu- stat la Uniunea Europeană asigură cetăţenilor acestuia ropean este consacrat în art. 8D (21) par. 1 din Tra- o serie de drepturi, care au menirea de a spori consi- tatul CE7, conform căruia orice cetăţean al Uniunii derabil implicarea activă şi responsabilă a fiecărei are drept de petiţionare către Parlamentul European. persoane în procesul de integrare a ţării în Uniune. Astfel, beneficiar al drepturilor de petiţionare poate fi Printre aceste drepturi enumerăm: orice cetăţean al Uniunii, ca şi orice persoană fizică Dreptul la vot şi dreptul de a fi ales la alegerile sau juridică domiciliind sau având sediul statutar într- locale şi in Parlamentul European este reglementat un stat membru. Petiţia poate fi individuală sau colec- prin dispoziţiile art. 8B (19) par. 1 şi respectiv par. 2 tivă, obiectul căreia trebuie să se refere la un subiect din Tratatul CE5. legat de domeniile de activitate ale Comunităţii şi să Conform acestor dispoziţii, orice cetăţean al îl privească în mod direct pe autorul ei. Uniunii domiciliind într-un stat membru fără să fie Dreptul de a se adresa mediatorului european este cetăţean al statului respectiv are dreptul de a alege şi consacrat prin dispoziţiile art. 8D (21) par. 2 din Tra- de a fi ales în cadrul alegerilor municipale şi pentru tatul CE şi art. 43 din Carta drepturilor fundamentale Parlamentul European din statul în care domiciliază. a Uniunii Europene. Acest drept va fi exercitat sub rezerva modalităţilor Astfel, Parlamentul numeşte un mediator, abilitat adoptate de către Consiliu, statuând în unanimitate să primească plângerile emanând de la orice cetă- pe baza propunerii Comisiei şi după consultarea Par- ţean al Uniunii sau orice persoană fizică sau juridică lamentului European. Aceste modalităţi pot prevedea domiciliind sau având sediul statutar într-un stat- dispoziţii derogatorii atunci când problemele specifi- membru şi relative la cazuri de proastă administrare ce ale unui stat membru o justifică. în acţiunea instituţiilor sau organelor, cu excepţia Dreptul la protecţie diplomatică şi consulară Curţii de Justiţie şi a Tribunalului de primă instanţă este consacrat prin dispoziţiile art. 8C (20) din Tra- în exerciţiul funcţiilor lor jurisdicţionale. Conform tatul CE6. misiunii sale, mediatorul efectuează anchetele pe Conform acestor dispoziţii, orice cetăţean al care le consideră justificate, fie din proprie iniţiativă, Uniunii beneficiază, pe teritoriul unei terţe ţări în fie în baza plângerilor care i-au fost prezentate direct care statul membru al cărei cetăţean este nu dispune sau prin intermediul unui membru al Parlamentului de reprezentare, de protecţia autorităţilor diploma- European, afară de cazul în care faptele respective tice şi consulare ale oricarui stat membru, în aceleaşi fac sau au făcut obiectul unei proceduri jurisdic- condiţii ca naţionalii statului respectiv. ��Statele mem- ţionale. În cazul în care mediatorul a constatat un bre vor stabili între ele regulile necesare şi vor angaja caz de proastă administrare, sesizează instituţia în negocierile internaţionale cerute în vederea asigurării cauză, care dispune de un termen de 3 luni pentru acestor protecţii. a lua măsuri. Mediatorul transmite apoi un raport Astfel, din analiza textului de lege rezultă anumite Parlamentului European şi instituţiei în cauză. Per- aspecte, şi anume: soana de la care emană plângerea este informată de - beneficiar al acestui drept poate fi orice cetăţean rezultatul acestei anchete. În fiecare an, mediatorul al Uniunii aflat pe teritoriul unei alte ţări decât cea al prezintă un raport Parlamentului European asupra cărei cetăţean este; rezultatelor anchetelor sale. - statul al cărei cetăţean este persoana respectivă Mediatorul este numit după fiecare alegere a Par- nu dispune de reprezentare pe teritoriul ţării în care lamentului European pentru durata legislaturii. Man- se află cetăţeanul; datul său poate fi reînnoit. Mediatorul poate fi decla- - protecţia poate fi acordată de autorităţile diplo- rat demisionar de către Curtea de Justiţie, la cererea matice şi consulare ale oricărui stat membru care dis- Parlamentului European, dacă nu mai îndeplineşte pune de reprezentare în statul pe teritoriul căruia se condiţiile necesare funcţionării sale sau dacă a comis afla cetăţeanul. Astfel, alegerea autorităţilor unui stat o greşeală gravă. DREPT european 19 Mediatorul îşi exercită funcţiunile în deplină in- viciilor şi capitalului şi statua că este interzisă orice dependenţă. În îndeplinirea îndatoririlor sale, el nu discriminare pe motiv de naţionalitate. solicită şi nici nu acceptă instrucţiuni de la niciun Semnarea acordului de la Schengen, la 14 iu- organism. Pe durata funcţionării lui, mediatorul nu nie 1985 (de Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg şi poate exercita nicio activitate profesională, remune- RF Germania), a constituit un salt calitativ în calea rată sau nu. realizării ulterioare a liberei circulaţii a persoanelor. Parlamentul European fixează statutul şi condiţiile Prin semnarea acordului, părţile contractante şi-au generale de exercitare a funcţiilor mediatorului după propus în materie de circulaţie a persoanelor, să su- avizul Comisiei şi cu aprobarea Consiliului statuând prime controalele la frontierele comune şi să le trans- cu majoritate calificată. fere la frontierele externe. În 1990 părţile contrac- Dreptul de comunicare cu instituţiile şi orga- tante ale acordului semnează Convenţia de aplicare nele comunitare a fost introdus în art. 8D(21) par.3 a Acordului de la Schengen, imprimând o nouă di- din Tratatul de la Amsterdam. Conform acestei regle- mensiune eforturilor de realizare a liberei circulaţii mentări fiecare cetăţean european poate să se adrese- a persoanelor. Ulterior, Convenţia a fost semnată de ze în scris oricărei instituţii sau organ comunitar şi să majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, primească un răspuns de la acestea. cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, Româ- Dreptul de comunicare este prevăzut şi în art. 41 niei şi Bulgariei. Norvegia şi Islanda, fiind în afara par. 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii spaţiului comunitar, au incheiat acorduri de coope- Europene. rare privind spaţiul Schengen. Dreptul de acces la documentele Consiliului, Prin Actul Unic European (intrat în vigoare în Comisiei şi Parlamentului European, este consa- 1987) libera circulaţie a persoanelor capătă o nouă crat prin dispoziţiile art.191A(225) par. 1 introdus în calificare, fiind definită drept una dintre cele patru Tratatul CE de la Amsterdam8. libertăţi fundamentale ale Pieţei Interne. Acest nou Conform dispoziţiilor acestui articol, orice cetă- statut a condus la accelerarea procesului de extindere ţean al Uniunii şi orice persoană fizică sau juridică a dreptului de liberă circulaţie privind noi categorii domiciliind sau având sediul într-un stat membru are de persoane, cum ar fi studenţii, pensionarii, persoa- dreptul de acces la documentele Parlamentului Euro- nele care nu desfăşoară activităţi economice, dar au pean, Consiliului şi Comisiei, sub rezerva principiilor resurse suficiente de trai10. şi condiţiilor ce vor fi stabilite conform paragrafelor Tratatul de la Maastricht a introdus conceptul de 2 şi 3 (acestea se referă la faptul că pot fi impuse anu- “cetăţenie europeană”, prin intermediul căreia s-a mite limitări ale liberului acces, pe motive de inte- acordat drept de liberă circulaţie şi de liberă rezidenţă res public sau privat, fiecare instituţie stabilind prin în interiorul Uniunii Europene tuturor cetăţenilor sta- regulamentul său interior dispoziţii specifice privind telor membre. În plus, Tratatul a inclus în domeniul accesul publicului la documentele sale). de interes comun al statelor membre şi politica refe- Dreptul la libera circulaţie a persoanelor constă ritoare la azil, trecerea frontierelor externe şi politica în eliminarea discriminărilor bazate pe naţionalitate referitoare la imigraţie11. între cetăţenii statelor membre. Aceste discriminări Libera circulaţie a persoanelor trebuie însoţită de pot să privească condiţiile de intrare, deplasare, muncă, măsuri de securitate şi justiţie, pentru a se crea un angajare sau remunerare. Prin asigurarea unui regim cadru favorabil de exercitare a acesteia în interesul şi nediscriminatoriu privind aceste aspecte, se realizează beneficiul tuturor. Această cerinţă a fost înscrisă în libera circulaţie a persoanelor în spaţiul comunitar9. Tratatul de la Amsterdam sub forma infiinţării pro- Libera circulaţie a persoanelor constituie o parte a gresive a unei zone de libertate, securitate şi justiţie. conceptului mai cuprinzator - Piaţa Internă - care nu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Eu- poate fi realizată în condiţiile existenţei unor frontiere ropene reglementează dreptul oricărui cetăţean al interne şi a restricţionării circulaţiei persoanelor. Uniunii de a avea libertatea să caute serviciu, să lu- Sensul conceptului de liberă circulaţie a persoane- creze, să se stabilească sau să furnizeze servicii în ori- lor a evoluat mult de la apariţia sa, odată cu evoluţia ce stat membru. De asemenea, rezidenţii ţărilor părţi reglementărilor comunitare, ajungând de la persoana care sunt autorizaţi să muncească pe teritoriul statelor privită doar ca agent economic la noţiunea de cetă- membre, au dreptul la condiţii de muncă echivalente ţean al Uniunii. cu acelea de care beneficiază cetăţenii sau cetăţenele Primele prevederi referitoare la libera circulaţie a Uniunii Europene12. persoanelor sunt menţionate în Tratatul de la Roma, Astfel, orice cetăţean al Uniunii Europene are care stabilea eliminarea între statele membre ale ob- dreptul de a se deplasa şi de a-şi stabili reşedinţa în stacolelor în calea liberei circulaţii a persoanelor, ser- mod liber pe teritoriul statelor membre. Libertatea de REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 20 circulaţie şi de şedere poate să fie acordată, în confor- nii statelor membre, iar acest statut conferă o srie de mitate cu Tratatul instituind Comunitatea Europeană, drepturi persoanei respective atât în statul de origine, cetăţenilor unor terţe ţări care domiciliază legal pe cât şi în orice alt stat al Uniunii. teritoriul unui stat membru13. Libera circulaţie a persoanelor se poate prezenta în Bibliografie: una din urmatoarele forme: - dreptul de liberă circulaţie şi dreptul de sejur pe 1. POPESCU, Dumitra, Drept internaţional public, ed. Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti, 2005. teritoriul celorlalte state membre; 2. BURIAN, Alexandru / BALAN, Oleg / SERBENCO, Edu- - dreptul de liberă circulaţie a lucrătorilor şi acce- ard, Drept internaţional public, ediţia a II-a, Chişinău, 2005. sul liber la locurile de muncă salariate; 3. MAZILU, Dumitru – “Integrarea europeană. Drept comu- - libertatea de stabilire pe teritoriul oricărui stat nitar şi instituţii europene“, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001. 4. DRAGOMAN, Ion, POPESCU, Emanoil, Drept european membru, care presupune accesul la activităţile nesa- constituţional, editura Mapamond, Târgu Jiu, 2004. lariate, la constituirea şi gestionarea întreprinderilor. 5. DIACONU, Nicoleta – “Sistemul instituţional al Uniunii Prin dispoziţiile Tratatului CE sunt prevăzute şi Europene “, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001. câteva situaţii de limitare a liberei circulaţii a persoa- 6. DIACONU, Nicoleta / MARCU, Viorel – “Drept comuni- nelor14, şi anume: tar. Politici Comunitare.” Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001. 7. MARCU, Viorel / DIACONU, Nicoleta – „Drept comuni- - libera circulaţie nu se va aplica angajărilor în ser- tar general”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002. viciul public; Curtea de Justiţie a apreciat că astfel de 8. JOSE Ortega y Gasset, Europa şi ideea de naţiune, editura posturi prezumă în fapt din partea celor care le ocupă Humanitas, Bucureşti, 2002. existenţa unei legături speciale de loialitate faţă de 9. MANOLACHE, Octavian - “Drept comunitar “, Ed. All Beck, 2003. stat şi reciprocitatea drepturilor şi îndatoririlor care 10. LEICU, Corina – “Drept comunitar “, Ed. Lumina Lex, constituie fundamentul obligaţiei de naţionalitate. Bucuresti, 1998. - libera circulaţie a lucrătorilor poate fi limitată 11. FUEREA, Augustin – “Drept comunitar European” , Ed. pentru motive de ordine publică, de securitate publică All Beck, 2003. sau de sănătate publică. Determinarea în mod concret 12. Ca r t a drepturilor fundamentale a Un i u n i i Eu r o p e n e , (2007/C 303/01), www.eur-lex.europa.eu/ro/treaties/dat/. a motivelor de ordine publică, de securitate publică sau de sănătate publică rămân la latitudinea statului (Endnotes) membru care aplică măsurile de îngrădire a dreptului 1 Dumitra Popescu, Drept internaţional public, ed. de liberă circulaţie a persoanelor pe teritoriul său. Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti, 2005, p. 82-83; ��Alexan- De asemenea, Consiliul European, statuând cu ma- dru Burian, Oleg Balan, Eduard Serbenco, Drept internaţional joritate calificată pe baza propunerii Comisiei, poate public, ediţia a II-a, Chişinău, 2005, p. 196-197. 2 ��Ion Dragoman, Emanoil Popescu, Drept european constitu- excepta anumite activităţi de la aplicarea privind ţional, editura Mapamond, Târgu Jiu, 2004, p.72-73; Jose Ortega dreptul de stabilire. O altă limitare poate fi apreciată y Gasset, Europa şi ideea de naţiune, editura Humanitas, Bucu- ca fiind impusă prin reglementările naţionale privind reşti, 2002, p. 98-99. accesul la exercitarea unor activităţi non-salariale. 3 ��Semnat la 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiem- Cu toate acestea, excepţiile privind libera circulaţie brie 1993. 4 Semnat la 2 octombrie 1997 şi intrat în vigoare la 1 mai a persoanelor trebuie interpretate în mod strict, limi- 1999. tele şi scopul aplicării restricţiilor fiind în concordanţă 5 Vezi şi art. 39 şi 40 din Carta drepturilor fundamentale a cu principiile generale ale dreptului comunitar: prin- Uniunii Europene care reglementează dreptul de vot şi de a fi cipiile nediscriminării, proporţionalităţii şi protecţiei ales la alegerile pentru Parlamentul European şi dreptul de vot şi de a fi ales la alegerile municipale. drepturilor fundamentale. 6 Vezi şi art. 46 – protecţia diplomatică şi consulară din Car- Aderarea unui stat la Uniunea Europeană aduce, ta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. pe lângă drepturi sporite cetăţenilor săi, şi o serie de 7 Vezi şi art. 44 – dreptul la petiţie din Carta drepturilor obligaţii şi responsabilităţi. Dacă drepturile şi-au găsit fundamentale a Uniunii Europene. 8 o formă clară de exprimare, în diferite tratate semnate Vezi şi art. 42 – dreptul de acces la documente din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. de membrii Uniunii Europene, despre obligaţii şi res- 9 Manolache, Octavian - “Drept comunitar “, Ed. All Beck, ponsabilităţi se fac referiri indirecte. În acest sens, este 2003, p. 137-139. clar că toţi cetăţenii au obligaţia respectării normelor, 10 Fuerea, Augustin – “Drept comunitar European” , Ed. All regulilor şi cutumelor specifice Uniunii, dar şi celorlalte Beck, 2003, p. 111-115. 11 ��Marcu,�� Viorel / Diaconu,�� Nicoleta – „Drept comunitar ge- state membre. De asemenea, este necesar ca toţi cetă- neral”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002, p. 34-44. ţenii să adopte, prin însuşire şi interiorizare, modelul 12 Vezi şi art. 15 – libertatea de alegere a ocupaţiei şi dreptul comportamentului validat la nivelul Uniunii Europene. la muncă. În concluzie, putem menţiona că statutul de cetă- 13 Vezi şi art. 45 – libertatea de circulaţie şi de şedere. 14 ţean al Uniunii Europene îl dobândesc numai cetăţe- Manolache, Octavian - “Drept comunitar “, Ed. All Beck, 2003, p. 140-143. DREPT INTERNAŢIONAL privat 21 Valoarea mărfii în vamă, nomenclatura vamală şi regulile de determinare a ţării de origine a mărfii – elemente de bază ale politicii vamale

Ghenadie RADU doctor în drept

The value of the goods in custom, the custom nomenclature and the determination rules of origin of the goods - essential elements of the customs politics

The value of the goods in custom, the custom nomenclature and the rules of determination of the country of origin of the goods are among the most important elements of the custom politics. At the same time, it is about extremely complex notions on whom is relaying the international trade, their examination asking a lot of care.

Таможенная стоимость товара, таможенная номенклатура и правила определения страны происхождения товара - главные эле- менты таможенной политики

Таможенная стоимость товара, таможенная номенклатура и правила определения страны происхождения товара являются одни из самых главных элементов таможенной политики. В то же время, идёт речь о достаточно сложных понятиях на которых основывается международная торговля, рассмотрение которых нуждается в большом внимание.

Noţiunea de politică vamală reprezintă o noţiune un sistem de taxare ad valorem care se bazează pe pre- extrem de largă şi cuprinde toate domeniile care ţin levarea unui procentaj din valoarea mărfii în vamă. de sfera activităţii vamale, cum ar fi elaborarea regle- Prin urmare, determinarea valorii în vamă se plasează mentărilor în această sferă, protecţia spaţiului eco- în centrul operaţiei de import. Totodată, trebuie ţinut nomic prin aplicarea măsurilor tarifare si netarifare, cont de faptul că interesele ţărilor importatoare şi a aplicarea regimurilor vamale, etc. Insă realizarea poli- importatorilor sînt foarte contradictorii în acest dome- ticii vamale ar fi imposibilă fără cele trei elemente de niu. Deseori importatorii încearcă să micşoreze valoa- bază ale sale : este vorba de valoarea mărfii în vamă rea mărfii în vamă cu scopul de a suporta mai puţine (§1), de nomenclatura vamală (§2) si de regulile de plăţi vamale. In acelaşi timp, interesul autorităţilor determinare a ţării de origine a mărfii (§3). vamale este ca valoarea mărfii în vamă să reflecte o valoare reală, pentru a fi achitate astfel plăţile vamale §1. Valoarea mărfii în vamă corespunzătoare. Valoarea mărfii în vamă reprezintă un interes major In practică, noţiunea de valoare a mărfii în vamă atât pentru agenţii economici care practică schimburi- pune două probleme fundamentale. Prima ţine de cos- le comerciale internaţionale, cât şi pentru autorităţile tul mărfii. În acest sens, trebuie făcută distincţia între vamale. Acest interes este legat de calcularea taxelor costul teoretic, care rezultă din adunarea costului ma- vamale ad valorem, aplicarea TVA-ului şi stabilirea teriei prime şi a operaţiilor de prelucrare, şi costul real statisticilor de comerţ exterior. practicat pe piaţă. A doua problemă ţine de luarea sau Este adevărat faptul că în cadrul unui sistem de ta- nu în consideraţie a unui şir de elemente complemen- xare specific (bazat pe perceperea unei sume fixe pen- tare cum ar fi cheltuielile de transport, de asigurare şi tru o unitate de măsura, ca de exemplu : 100 de euro de comercializare. pentru o tonă ; 1 euro pentru un litru ; etc.), valoarea Pentru o perioadă destul de îndelungată, schim- mărfii în vamă nu joacă decât un rol secundar. Însă burile comerciale internaţionale s-au lovit de absenta situaţia se schimbă în cazul în care se basculează spre unei definiţii internaţionale a valorii mărfii la import. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 22 Prin urmare, fiecare ţară aplica propriile sale reguli în valorii de la Bruxelles. Cu toate acestea, Convenţia această materie, având deseori dificultăţi de a ascunde de la Bruxelles rămâne valabilă pentru un şir de state caracterul lor protecţionist. care nu au procedat la denunţarea ei. Este vorba de un Pe plan internaţional, problema privind valoarea grup de ţări în curs de dezvoltare, unde plăţile vamale mărfii în vamă s-a discutat în cadrul a două conferinţe reprezintă deseori mai mult de jumătate din bugetul economice internaţionale ţinute la Geneva în 1927 şi statului. 1930 sub egida Societăţii Naţiunilor. Însă principiile generale ale sistemului de evaluare internaţională Sistemul de evaluare de la Tokyo a mărfurilor au fost fixate doar in 1947 în articolul Un alt concept al valorii mărfii în vamă a fost reţi- VII al Acordului general pentru tarife vamale şi co- nut în cadrul rundei de negocieri de la Tokyo (1973- merţ (GATT). Prin urmare, 23 state semnatare ale 1979). In cadrul acestei runde de negocieri comerciale GATT-lui s-au angajat să respecte următoarele prin- a fost semnat Acordul cu privire la aplicarea articolu- cipii : valoarea în vamă a mărfurilor importate trebuia lui VII al GATT-lui, numit Codul de evaluare de la să se fondeze pe « valoarea reala » şi nu pe valori Tokyo, semnat pe data de 12 aprilie 1979 şi intrat în « arbitrare sau fictive » ; criteriile şi metodele ce ser- vigoare la 1 ianuarie 1981. Acest acord a fost semnat veau la determinarea valorii mărfurilor trebuiau să fie de circa 40 de state. « constante ». Totodată, noţiunea de valoare reală pe Codul de evaluare de la Tokyo se bazează pe trei care se bazează textul articolului VII al GATT-lui nu elemente fundamentale. Primul element ţine de faptul constituie decât o declaraţie de principiu. Prin urma- că procesul de evaluare decurge dintr-un sistem po- re, fiecare stat urma să aplice propriul său sistem de zitiv, acesta bazându-se pe « preţul efectiv plătit sau evaluare. Totodată, principiile fixate de acest articol de plătit » pentru mărfurile supuse importului. Dis- au servit de fundament pentru elaborarea unei definiţii poziţiile acestui cod indică faptul că preţul în cauză internaţionale a valorii în vamă. Constatăm în conse- este trecut pe factură. Al doilea element prevede mai cinţa că reglementarea internaţională a avansat mult multe metode de evaluare care se aplică într-o anumi- în acest domeniu, în pofida coexistenţei a două siste- tă ordine. În acest sens, de la început se încearcă apli- me de evaluare concurente, cel de la Bruxelles (A) şi carea metodei de evaluare în baza valorii tranzacţiei cel de la Tokyo (B). cu marfa respectivă, ce reprezintă metoda de bază. In cazul în care apar dificultăţi la aplicarea acestei me- Sistemul de evaluare de la Bruxelles tode, pot fi folosite celelalte metode de determinare a Pe data de 15 decembrie 1950 a fost semnată la valorii în vamă în baza : « valorii tranzacţiei cu marfa Bruxelles Convenţia privind valoarea în vamă a identică », « valorii tranzacţiei cu marfa similară », mărfurilor, intrată în vigoare la 28 iulie 1953. Până « costului unitar al mărfii », « valorii calculate », şi la începutul anilor 80 ai secolului trecut, dispoziţiile în sfârşit în baza metodei « de rezervă ». Al treilea acestei convenţii au fost aplicate de circa 70 de state. element arată că sistemul de evaluare trebuie să fie Normele acestei convenţii prevăd că valoarea măr- « echitabil, uniform şi neutru », ceea ce exclude « uti- furilor în vamă se determină pe baza « preţului nor- lizarea unei valori în vamă arbitrare sau fictive ». mal », adică pe baza preţului ce ar fi putut fi fixat în La sfârşitul rundei de negocieri comerciale de la condiţiile de plină concurenţă între un vânzător si un Uruguay (1986-1994), Codul de evaluare de la Tokyo cumpărător independent unul de altul. Cu alte cuvinte, a fost înlocuit cu Acordul încheiat în cadrul Organiza- « preţul normal », în sensul convenţiei, nu este decât ţiei mondiale a comerţului (OMC) privind punerea în un preţ teoretic şi nu reprezintă preţul real al mărfii aplicare a articolului VII al GATT 1994. Acest acord, în momentul trecerii ei peste frontiera vamală. Prin care şi el se bazează pe noţiunea valorii tranzacţionale urmare, definiţia valorii de la Bruxelles se înscrie mai (preţul efectiv plătit sau de plătit), este practic identic mult intr-o logică administrativă decât într-o logică de cu Codul de evaluare de la Tokyo. Singura deosebire comerţ liber. majoră faţă de Codul de evaluare de la Tokyo constă În asemenea condiţii, nu este de mirare faptul că în faptul ca acest acord se aplică de către toate statele- definiţia valorii de la Bruxelles nu convenea unui mare membre ale OMC-lui. număr de importatori, deoarece determinarea « preţu- lui normal » era lăsată pe seama autorităţilor vamale. §2. Importanţa nomenclaturii vamale a mărfu- Cu alte cuvinte, sistemul de evaluare de la Bruxelles rilor in schimburile comerciale internaţionale permite administraţiilor vamale să evalueze mărfuri- Este greu de imaginat astăzi că un simplu cod com- le în funcţie de propriile lor metode şi aprecieri. Însă pus din 6 sau mai multe cifre poate avea un impact schimburile comerciale internaţionale au nevoie de considerabil asupra schimburilor comerciale interna- un sistem mult mai suplu şi transparent decât definiţia ţionale. Acest sistem numeric de clasare a mărfurilor DREPT INTERNAŢIONAL privat 23 după poziţia tarifară aduce o supleţe considerabilă în te, ţările semnatare ale acestei convenţii au posibili- organizarea întreagă a comerţului internaţional. Este tatea să afineze nomenclatura existentă în funcţie de vorba de un câştig substanţial de timp, deoarece ace- necesităţile lor, adăugând mai multe cifre după cifra luiaşi produs i se atribuie un singur cod în baza no- a şasea. În acest sens, de exemplu, tariful integrat al menclaturii vamale în majoritatea ţărilor lumii. Cu Comunităţilor europene (TARIC) cuprinde 13000 li- alte cuvinte, nomenclatura vamală apare ca un lim- nii tarifare având un cod de 11 cifre, unde primele baj numeric comun care permite ca un produs clasat şase ţin de poziţiile şi sub-poziţiile sistemului armoni- ca « X » într-o ţară să nu devină « Y » în altă ţară. zat, cifra a şaptea şi a opta referindu-se la sub-poziţiile Prin urmare, propunem să ne interesăm de structura nomenclaturii combinate, cifra a noua fiind rezervată nomenclaturii mărfurilor (A) şi de operaţia de clasare statelor-membre ale CE pentru scopuri statistice, şi în tarifară (B). sfârşit cifra a zecea şi a unsprezecea permiţând codi- ficarea măsurilor comunitare complementare (licenţi- A. Structura nomenclaturii vamale erea, cotarea, etc.). Nomenclatura vamala nu este decât un catalog unde fiecărui produs i se atribuie un cod după prin- B. Operaţia de clasare tarifară cipii bine determinate. Cu alte cuvinte, nomenclatu- Operaţia de clasare tarifară consistă în căutarea ra vamală nu este decât o listă exhaustivă de produse poziţiei tarifare adecvate pentru un produs anumit. Cu enumărate într-o anumită ordine, unde fiecărui produs alte cuvinte, operaţia de clasare tarifară se reduce la îi corespunde un cod numeric. căutarea poziţiei tarifare sub care marfa ar figura în Ideea creării unei nomenclaturi internaţionale a nomenclatura vamală. Trebuie de ţinut cont de faptul mărfurilor a apărut la începutul secolului trecut, fiind că clasarea tarifară a mărfii este de o importanţă con- susţinută nu numai în rândurile agenţilor economici, siderabilă, deoarece ea permite aplicarea măsurilor dar şi în ale administraţiei vamale. În pofida efortu- tarifare şi netarifare. Însă nu sînt rare cazurile în care rilor depuse, prima convenţie internaţională în acest două sau mai multe poziţii tarifare intră în concuren- sens a fost încheiată doar pe 15 decembrie 1950. ţă în vederea clasării aceluiaşi produs. În asemenea Ea a fost elaborată sub egida Consiliului de coope- cazuri, importatorul ar putea să se găsească într-o si- rare vamală (transformat în Organizaţia mondială a tuaţie destul de delicată, în cazul în care autorităţile vămilor din 1995) şi poartă denumirea de Convenţia vamale ar stabili că poziţia tarifară declarată nu cores- de la Bruxelles privind nomenclatura pentru clasarea punde cu cea reală. În afara amenzilor care se aplică mărfurilor. Ţinute de dispoziţiile convenţiei, statele în asemenea cazuri, importatorul ar putea cu uşurinţă semnatare pierdeau orice iniţiativă unilaterală privind să se găsească în situaţia în care reclasarea mărfii sub modificarea nomenclaturii. o altă poziţie tarifară ar conduce spre refuzul acordă- Însă după câteva decenii de utilizare a acestei no- rii unui regim preferenţial la import. Este suficient să menclaturi, majoritatea statelor au ajuns la concluzia ne imaginăm, de exemplu, că un produs clasat ca şi că ea nu mai putea face faţă clasărilor de alt ordin de- « accesoriu muzical » să fie reclasat ca « aparat desti- cât cel vamal (clasare statistică, de exemplu). Cu toate nat măsurării frecvenţei sunetului », acest reclasament acestea, Convenţia din 1950 a fost aplicată până la 1 tarifar împiedicând importatorul să beneficieze de un ianuarie 1988, data intrării în vigoare a Convenţiei in- regim preferenţial la import. ternaţionale privind sistemul armonizat de descriere şi Clasarea mărfurilor în cadrul nomenclaturii tari- de codificare a mărfurilor (Convenţia SA), încheiată la fare este supusă unor reguli stricte care figurează în Bruxelles pe 14 iunie 1983. Această nomenclatură va- note la capitole şi secţiuni ale nomenclaturi tarifare. mală este considerată ca fiind mult mai elaborată faţă De exemplu, un articol incomplet trebuie să fie clasat de nomenclatura din 1950 şi poate fi întrebuinţată atât sub poziţia tarifară a unui articol complet. De aseme- în scopuri vamale, cît şi în alte scopuri decât vamale nea, un articol demontat este considerat, din punct de (statistice, fiscale, etc.). Ea cuprinde 21 de secţiuni, vedere al nomenclaturii tarifare, ca un articol întreg. 97 de capitole, 1250 de poziţii şi 5000 de sub-poziţii În cazul în care două poziţii tarifare ar intra în con- a câte 6 cifre. curenţă, ar trebui să se reţină poziţia tarifară cea mai În ceea ce priveşte clasarea produselor după siste- specifică faţă de poziţia tarifară generală. mul armonizat, ea ţine cont de gradul elaborării lor, schimbarea poziţiei tarifare coincizând deseori cu un §3. Regulile de determinare a ţării de origine a procedeu industrial bine determinat. Este de înţeles mărfii faptul că statele care s-au angajat să respecte struc- Cu siguranţă, regulile care ţin de determinarea tura rigidă a acestei nomenclaturi nu au posibilitatea ţării de origine a mărfii reprezintă cel mai complex de a introduce modificări unilaterale. Pe de altă par- element al politicii vamale. Daca la nivel internaţio- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 24 nal statele au reuşit, grosso modo, să se înţeleagă în poate să se găsească în faţa mai multor definiţii ale privinţa nomenclaturii vamale, precum şi în privinţa originii în funcţie de ţara unde doreşte să exporte. Tre- determinării valorii mărfii în vamă, problema originii buie deci să se ţină tot timpul cont de faptul că anume rămâne departe de a fi soluţionată. ţara de import defineşte condiţiile de atribuire a ori- Determinarea ţării de origine a mărfii rămâne o pro- ginii. Insă interesele în conflict (OMC, OMD, autori- blemă majoră pentru comerţul internaţional, şi aceasta tăţi vamale, importatori, camere de comerţ, etc.) sînt din trei puncte de vedere. In primul rând, revoluţia foarte mari astfel încât să fie aplicată doar o singură industrială a condus la specializarea internaţională, noţiune de origine acceptată de toţi. ceea ce înseamnă că majoritatea mărfurilor comportă elemente de origini diferite – în timp ce trebuie să fie Surse: atribuită acestor mărfuri doar o origine unică. In al doilea rând, dezvoltarea tehnicilor protecţioniste şi de 1. BERR (Claude J.), TRÉMEAU (Henri), Le Droit douanier communautaire et national, Paris, Ed. Economica, collection Dro- apărare comercială a sporit interesul legat de atribui- it des Affaires et de l’Entreprise, 7ème éd., 2006, 621 p. rea originii. In al treilea rând, proliferarea regimuri- 2. CARREAU (Dominique), JUILLARD (Patrick), Droit inter- lor preferenţiale a accentuat importanţa determinării national économique, Paris, Ed. Dalloz, 3ème éd., 2007, 744 p. originii, fiecare acord sau sistem autonom (SPG, de 3. DEHOUSSE (Franklin), VINCENT (Philippe), Les règles d’origine de la Communauté européenne, Bruxelles, Ed. Bruy- exemplu) fixând o noţiune de origine particulară. lant, collection Pratique du droit communautaire, 1999, 202 p. In prezent, noţiunea de origine este de o mare 4. NATAREL (Elisabeth), Le rôle de la douane dans les rela- complexitate şi este puţin adaptată pentru schimburile tions commerciales internationales, Alger, Ed. ITCIS, collection comerciale internaţionale. Niciodată legătura dintre o Droit douanier, 2007, 125 p. marfă şi un teritoriu nu a fost atât de importantă cum 5. RADU (Ghenadie), L’origine des marchandises : un élé- ment controversé des échanges commerciaux internationaux, este cazul astăzi. Pe de altă parte, declararea originii Grenoble, Thèse de doctorat dirigée par C.J. BERR, soutenue le devine o operaţie foarte riscantă. Astfel, exportatorul 22 juin 2007, 400 p. DREPT INTERNAŢIONAL privat 25 Recunoaşterea şi executarea hotărârilor arbitrale străine

Tudor Lazăr, doctor în drept

THE RECOGNITION AND ENFORCEMENT OF FOREIGN ARBITRAL AWORDS

The purpose of each arbitration court, as the same to the purpose of judicial instances, is the dispute resolution with adoption of a valid and performable decision. Deducting that every state is independent and sovereign, we can’t impose a foreign law to a state, in order to perform or enforce on its territory foreign judicial decisions. Although, this fact is really possible when the states conclude or adhere to a convention that regulate these situation, and then where international private law provide this possibility.

Признание и исполнение иностранных арбитражных решений

Возникновение споров между участниками международной хозяйственной деятельности в принципе неизбежны. По сколько не существует ни особого международного суда, ни иной международной процедуры по рассмотрению коммерческих споров, сложился особый механизм рассмотрения этих разногласий который получил название «международный коммерческий арбитраж». Арбитраж, созданный в соответствии с волей сторон изымает спор возникший между ними из компетенции национальных судов общей юрисдикции в целях вынесения окончательного и обязательного для сторон решения. Если решение не исполняется добровольно, заинтересованная сторона вправе обратиться с просьбой о принудительном исполнении. Уверенность участников международной торговли в возможности принудительного исполнения решении становится важным фактором повышения эффективности международного коммерческого арбитража. В этом смысле особую роль играет Ню-Йоркская Конвенция о признании и приведении в исполнение иностранных решений, 1958 года, участником которой является и Республика Молдова. Государство признаёт и исполняет иностранное арбитражное решение в соответствии со своим процессуальным правом. Заинтересованная сторона обращается в компетентный орган государства, где испрашивается исполнение с просьбой, приложив документы указанные в Конвенции и в законодательство страны где подаётся заявление.

Din punct de vedere istoric, instituţia arbitrajului Dat fiind scopul propus apare intrebarea, ce este poate fi întâlnită in antichitate. (1) Instituţia a putut astazi arbitrajul, in deosebi arbitrajul comercial inter- să ia naştere şi să se dezvolte datorită intensificării naţional. Întrebarea fiind pusă nu pentru prima dată a relaţiilor comerciale internaţionale unde subiecţi ai avut şi răspunsuri pe măsură. Nu vom stărui să ana- contractului de comerţ internaţional erau persoane ce lizăm toate ideile referitoare la această noţiune, însă aparţineau unor sisteme de drept diferite si adesea una unele dintre ele totuşi necesită a fi reţinute. dintre parţi nu avea încredere in judecata celeilalte. Aşadar, intr-o primă accepţiune, arbitrajul comer- Mai mult, instanţele judecatoreşti erau supraîncărcate cial internaţional desemnează o jurisdicţie speciala, cu litigii interne. Aceasta a condus la situaţia ca parţile derogatorie de la dreptul procesual, menită să asigure contractante să numească una sau mai multe persoane rezolvarea litigiilor izvorâte din raporturile comercia- private cu reputaţie onestă şi conoştinţe deosebite în le internaţionale. (3) Într- o alta accepţiune, arbitrajul domeniu pentru a acţiona ca arbiti între ele. Platon, semnifică instituţia in baza şi în cadrul careia părţile in Legile, considera tribunalul ca fiind cel mai sfânt împuternicesc, în limitele permise de lege una sau mai dintre toate tribunalele. Motivaţia este, că parţile l-au multe persoane private ca , în cicumstanţele date să creat ele însele dupa buna lor înţelegere. (2) tranşeze un diferend juridic care le opun, sustrăgând REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 26 astfel acest litigiu din competenţa instanţelor judeca- sentinţă arbitrală se inţelege nu numai sentinţe date de toreşti. (4) Din alt punct de vedere, arbitrajul poate către arbitri numiţi pentru cazuri determinate, ci, de fi descris ca un proces privat, care începe cu acordul asemenea, şi acelea care sunt date de către organe de părţilor asupra unei dispute existente sau potenţiale pe arbitraj permanente carora parţile li s- au supus. care urmează să o supună spre rezolvare unui tribunal Potrivit concepţiei prin care s- a constatat că o ho- format din unul sau mai mulţi judecători. (5) tărâre arbitrală este considerată străina, în cazul când În opnia noastra, arbitrajul comercial internaţional a fost dată pe teritoriul unui alt stat decât statul în care ar putea avea urmatoarea semnificaţie, „Arbitrajul co- se cere recunoaşterea şi executarea sau când a fost mercial internaţional este o instituţie nonetatică de na- data pe teritoriul aceluiaşi stat unde se cere recunoaş- tură contractulă şi jurisdicţională, chemată să tranşeze terea şi executarea, dar este stăină acestuia prin ele- disputele existente sau virtuale apărute între persoane mentul de extraneitate, problema ce ne interesează ar fizice şi/sau juridice care rezultă din raporturi comer- fi, instanta de judecata a carui stat este competentă să ciale internaţionale, abilitată cu dreptul de a pronunţa se expună asupra nulitaţii hotărârii arbitrale. Reeşind o hotarâre valabilă şi obligatorie pentru părţi.” din conţinutul articolului 34 coroborat cu articolul 6 Noţiunea de hotărâre arbitrală, de asemene a fost şi şi articolul 1 din Legea-tip a CNUDCI (9), hotărâri- este pe larg discutată în literatura de specialitate, dân- le arbitrale pot fi anulate de instanţele judecătoreşti du-i-se înterpretări diferite. (6) În viziunea noastră, din ţara unde a fost stabilit sediul arbitrajului. Dacă „Hotărârea arbitrală este actul final pe care arbitrul dreptul german şi cel englez (10) prevăd ca hotărârile sau arbitrii îl adoptă asupra litigiului supus lor spre arbitrale pot fi anulate atât de instanţele judecătoreşti solutionare, in baza convenţiei de arbitraj.” Notiunea din ţara unde a fost stabilit sediul arbitrajului cât şi data ar fi valabila pentru arbitrajul intern, atunci când de cele din statul al cărui lege a guvernat procedura recunoaşterea şi executarea hotărârii arbitrale nu se arbitrală, atunci majoritatea sistemelor de drept, cum cere a fi pusă în executare pe teritoriul unui alt stat ar fi cel belgian, elveţian, francez, olandez, spaniol, decât statul pronunţării. Odată ce subiectul supus dis- român, stabilesc competenţa numai a instanţelor de cuţiei este hotărârea arbitrală străină, problema ce se judecată din ţara unde s- a aflat sediul arbitrajului care ridică este, ce întelegem sub noţiunea de hotărâre ar- a pronunţat hotărârea arbitrală. Legislaţia româna, bitrală străină si eficacitatea ei pe teritoriul unui alt prin art. 365 alin. 1 Cod procedură civilă, stabileşte ca stat decât statul unde această hotărâre a fost dată, in puterea de anulare a hotărârii arbitrale stăine revine deosebi pe teritoriul Republicii Moldova. instanţei judecătoreşti care in lipsa convenţiei arbitra- Nici Legea cu privire la judecata arbitrală (7) şi le, ar fi fost in competenţă să judece litigiul în fond, nici Codul de procedură civilă, Titlul 1V- procedu- în primă instanţă. Referitor la legislaţia Republicii ra in procesele cu element de extraneitate, nu dau o Moldova, care reglementează domeniul respectiv, pu- definiţie problemei solicitate. În opinia noastră, prin tem spune că ea de asemenea urmează principiul sus hotărâre arbitrală străină întelegem, „Hotărârea unei enunţat. Articolul 12 din Legea cu privire la judeca- instanţe de arbitraj dată pe teritoriul unui alt stat decât ta abitrală ( arbitraj ), prevede ca revizuirea hotărâ- statul unde se cere recunoaşterea şi executarea, intr- rii judecaţii arbitrale este efectuată de curtea de apel un litigiu cu element de extraneitate.” Noţiunea ar fi conform competenţilor. Prevederi similare găsim şi valabilă şi pentru legislaţia noastră care reglementea- în Regulamentul Curţii de Arbitraj, care prin articolul ză domeniul respectiv. Caracterul strain pe care l- am 39 stabileşte că părţile pot ataca hotărârea arbitrlă în inclus in noţiunea de hotarâre arbitrală straină cores- conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare in punde cerinţelor Convenţiei pentru recunoaşterea şi instanţele de judecată competente ale Repiblicii Mol- executarea sentinţelor arbitrale străine şi Convenţiei dova. Dat fiind, că aceste reglementări poartă caracter Europene de arbitraj comercial internaţional. (8) Arti- confuz, legiuitorul, la adoptara Codului de procedură colul 1, paragraful 1 din Convenţia pentru recunoaşte- civila in articolul 30 a stabilit competenţa concretă a rea şi executarea hotărârilor arbitrale străine prevede instanţei de judecată chemată să se pronunţe asupra că, prezenta Convenţie se aplică recunoaşterii şi exe- anulării hotărârii arbitrale. Alineatul 2 declara ca sunt cutării sentinţelor arbitrale date pe teritoriul unui alt competente să judece contestaţia împotriva hotărârii stat, decât acela unde se cere recunoaşterea şi execu- arbitrale curţile de apel de drept comun sau, dupa caz, tarea sentinţelor, rezultate din diferende între persoane Curtea de Apel Economică. fizice şi juridice. Ea se aplică de asemenea sentinţelor Conform studiului, arbitrajul derulează pe temeiul arbitrale care nu sunt considerate ca sentinţe naţio- convenţiei de arbitraj, părţile fiind acelea care desem- nale în Statul unde este cerută recunoaşterea şi exe- nează arbitrii, persoane în care au deplină încredere cutarea lor. Convenţia varsă lumină şi asupra noţiunii din punct de vedere al profesionalismului şi onestitaţii. de sentinţă arbitrala, indicând în paragraful 2 că, prin Tot parţile sunt în drept să decidă daca litigiul supus DREPT INTERNAŢIONAL privat 27 spre soluţionare să fie judecat, conform normelor de care se impun, propunerea ar fi ca alineatul 1 al art. drept sau în echitate. Legea aplicabilă procedurii arbi- 467 Cod proc. civ. să fie completat aşa cum urmează. trale de asemenea este lăsată la latitudinea părţilor. După sintagma, „Hotărârile judecătoreşti străine”, să Scopul oricarui arbitraj, la fel ca şi scopul unei in- fie adăugată sintagma, „hotărârile arbitrale străine.” stanţe de judecată, este soluţionarea disputei cu adop- Sintagma „hotărârile arbitrale străine” necesita a fi tarea unei hotărâri valabile şi executorii. întrodusă atât in alin. 2, după sintagma „prin hotărâre Reeşind din faptul că fiecare stat este indepen- judecătorească străină”, cât şi în alin. 3, după sintag- dent şi suveran este de neconceput ca acestuia să- i ma „Hotărârea judecătorească străină”. În urma aces- fie impusă o lege străină şi, ca pe teritoriul său să fie tor modificări ar trebui modificat şi art. 475 Cod proc. executate hotărâri ale instanţelor judecătoreşti străine. civ, care să facă referinţă şi la art. 467 Cod. proc. civ. Totuşi, acest fapt este posibil atunci când statele în- Considerăm că prin aceste modificări, cerinţele impu- cheie convenţii sau aderă la conventii ce reglementea- se referitor la eficacitatea hotarârilor arbitrale străine ză asemenea situatii şi, atunci când dreptul internaţio- va fi în concordanţă cu Convenţia de la New York. nal privat prevede o asemenea posibilitate. Republica Eficacitatea internatională a hotărârilor judecăto- Moldova aderând la Convenţia de la New York pentru reşti străine sau hotărârilor arbitrale străine se bazează recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale stră- pe un şir de principii de drept internaţional public si ine şi- a asumat obligaţia să recunoască autoritatea privat cum ar fi: principiul suveranităţii statului, prin- unei sentinţe arbitrale străine şi să acorde executarea cipiul colaborării dintre state, principiul egalităţii în acestei sentinţe conform regulilor de procedură în vi- drepturi a statelor, principiul aplicării regimului naţio- goare pe teritoriul său. Recunoaşterea şi executarea nal cetăţenilor străini. (11). Ultimul principiu ar fi mai hotărârilor arbitrale străine pe teritoriul statului nostru desăvârşit în formula „ principiul aplicării regimului este reglementată de Codul de procedură civilă, care naţional persoanelor străine”, deoarece noţiunea de are norme speciale în această privintă. „persoane” este mai largă, incluzând atât persoane fi- Un alt document care reglementează procedura de zice cât şi juridice. recunoaştere şi executare a hotărârilor judecătoreşti Convenţia pentru recunoaştrea şi executarea hotă- străine este Conventia de la Bruxelles din 1968, cu rârilor arbitrale străine, fiind o conventie internaţio- privire la competenţa judiciară şi executarea decizii- nală, nu neagă principiile enunţate, indicând în arti- lor în materie civilă şi comercială, putem observa că colul V11 că dispoziţiile prezentei convenţii nu aduc aria de acţiune a acestei Convenţii este mai restrânsă, atingere validităţii acordurilor multilaterale sau bila- fiind aplicată numai în spaţiul Uniunii Europene, pe terale încheiate de Statele contractante în materie de când Convenţia de la New York cârmuieşte arbitrajul recunoaştere şi executare a sentinţelor arbitrale şi nu comercial şi în afara Uniunii Europene. privează nicio parte interesată de dreptul pe care l- ar Referitor la eficacitatea hotărârilor arbitrale străine putea avea de a se prevala de o sentinţă arbitrală în pe teritoriul Rebulicii Moldova, Codul de procedură modul şi în măsura admisă de legislaţia sau tratatele civilă, prin art. 475 nu ne dă o lămurire clară în ceea ţării în care sentinţa este invocată. ce priveşte recunoaşterea şi executarea hotărârilor În conformitate cu prevederile articolului trei din arbitrale străine. Anume pentru acest motiv credem Convenţia de la New York fiecare dintre Statele con- să analizăm alte norme care tangenţial au legătură cu tractante va recunoaşte autoritatea unei sentinţe arbi- problema abordată. Articolul 467 alin. 1 Cod proc. trale şi va acorda executarea acestei sentinţe conform civ. statuiază, că hotărârile judecătoreşti străine sunt regulilor de procedură în vigoare pe teritoriul unde recunoscute şi se execută de plin drept pe teritoriul sentinţa este invocată în condiţiile stabilite de artico- Republicii Moldova fie dacă astfel se prevede în trata- lele următoare ( se are în vedere art. 1V şi V ). Pentru tul internaţional la care Republica Moldova este par- recunoaşterea sau executarea sentinţelor arbitrale că- te, fie pe principiul reciprocităţii în ceea ce priveşte rora li se aplică prezenta Convenţie nu vor fi impu- efectele hotărârilor judecătoreşti străine. Tot această se condiţii mai riguroase, nici cheltuieli de judecată normă de drept dă definiţia noţiunii de hotărâre ju- mult mai ridicate, decât acelea care sunt impuse pen- decătorească străină şi modalitatea de înaintare spre tru recunoaşterea sau executarea sentinţelor arbitrale executare. Articolul 475 Cod proc. civ., întitulat re- naţionale. cunoaşterea şi executarea hotărârilor arbitrale străine, Pentru ca hotărârea arbitrală străină să fie recunos- pentru integritate, face referinţă la dispoziţiile altor cută şi pusă în executare pe teritoriul statului forului articole, cum ar fi, art. 469, 470, 471, 472 Cod proc. ea necesită a fi verificată de către o instantă de judeca- civ. şi nici într- un fel la dispoziţia art. 467 cod proc. tă, adică de către o jurisdicţie etatică. Recunoaşterea civ. Odata ce această referinţă întârzie, o propunere de şi executarea sentinţelor arbitrale străine conţine două lege ferendă se cere a fi făcută. În contextul cerinţelor noţiuni distincte care cer o tratare separată. Recunoaş- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 28 terea se referă în principiu la puterea de lucru judecat. face dovadă încălcarea prevederilor articolului V din Această noţiune, fără rezerve, odata ce arbitrajul are şi Convenţie şi art. 476 Cod proc. civ. Această concluzie carater jurisdicţional, poate fi utilizată şi în domeniul este în concordanţă cu cerinţele stabilite de articolul arbitrajului. Vorbind distinct despre executarea sen- trei din Convenţie. tinţei arbitrale străine, se naşte întrebarea dacă se are Partea care solicită recunoaşterea şi executa- în vedere procedura de control preliminar sau de veri- rea sentinţei arbitrale străine pe teritoriul Republicii ficare a condiţiilor de regularitate internaţională a sen- Moldova depune cerere la Curtea de Apel Economi- tinţei arbitrale invocate şi a tribunalului din străinătate ca anexând documentele specificate la articolul 475 care a pronunţat- o. Abordarea globală conduce spre alin 2 Cod proc. civ. şi anume, hotărârea arbitrală în punctul de vedere că executarea necesită a fi înţeleasă original sau în copie legalizată şi convenţia arbitrală, exclusiv ca o procedură de verificare a condiţiilor de care de asemenea trebuie să fie în original sau în copie regularitate şi a tribunalului străin care a pronunţat- o legalizată în modul respectiv. Dacă hotărârea arbitra- fară să implice sub nicio formă recurgerea la măsuri lă sau convenţia arbitrală, sunt expuse într- o limbă de constrângere în statul primitor. (12) străină, partea este obligată să le prezinte în traducere, Concluzia care s- a desprins din prevederile arti- traducerea fiind legalizată în modul stabilit de lege. colului trei din Convenţie este stipulată şi în Codul Cerinţele stabilite sunt în corespundere cu prevederile de procedura al Republicii Moldova. Potrivit artico- articolului 1V din Convenţia de la New York. Condi- lului 470 alin. 6 Cod proc, civ., la care face referinţă ţia menţionată este comună şi se referă atât la hotă- articolul 475 Cod proc. civ., instanţa de judecată, sub rârile judecătoreşti străine cât şi la sentinţele arbitrale rezerva verificării condiţiilor prevazute de lege pentru străine. Cerinţa referitoare la traducerea documente- încuviinţarea executării hotărârilor judecătoreşti stră- lor indicate este necesară, deoarece ele necesită a fi ine nu poate proceda la reexaminarea fondului hotărâ- consultate în integritatea lor de instanţa de judecată rii judecătoreşti străine şi nici la modificarea ei. competentă din ţara primitoare. Autoritatea este obli- Referitor la competenţa instanţei judecătoreşti gată să cunoască toate aspectele referitoare la litigiu, chemate să examineze recunoaşterea şi executarea aşa cum ar fi, conţinutul sentinţei arbitrale, identitatea sentinţelor arbitrale străine, articolul V din Convenţia şi semnăturile arbitrilor şi soluţia pronunţată. de la New York menţionează că aceasta trebuie să fie Dacă este să urmăm prescrierile articolului 1V ali- stabilită de către statul pe teritoriul caruia se cere a fi niat 1 din Convenţie, documentele menţionate trebuie pusă in executare sentinţa. Potrivit articolului 36 alin. să fie depuse la dosar odată cu cererea de recunoaştere 1, lit. e), Cod proc. civ., recunoaşterea şi încuviinţarea şi executare. Condiţia „concomitentă”, destul de seve- silită a hotărârilor arbitrale străine este atribuită Cur- ră prin textul Convenţiei, nu este cerută şi de legislaţia ţii de Apel Economice, care judeca cererea în primă Republicii Moldova, care a interpretat- o în termeni ge- instantă. nerali, indicând, “...este obligată să prezinte în judeca- În situaţia când partea interesată nu doreste să tă...”, interpretare care ne sugerează ideia că organul de pună în executare hotărârea arbitrală străină, ci nu- jurisdicţie îngăduie şi o depunere ulterioară. Prin aceas- mai ca aceasta să fie recunoscută, ea poate s- o facă în tă abatere, nu putem spune că textul de lege vine în temeiul aceluiaşi articol V din Convenţia de la New contradicţie cu prevederile Convenţiei, deoarece însăşi York. Pe teritoriul Republicii Moldova, recunoaşterea Convenţia ingăduie statelor să procedeze şi conform unei asemenea hotărâri se efectuiază în baza articolu- propriilor legislaţii din domeniu. Articolul V11, alineat lui 472 Cod proc. civ., la care face trimitere articolul 1 declară, „ Dispoziţiile prezentei Convenţii nu aduc 475, competenţa fiind a aceleaşi instanţe, Curtea de atingere... şi nu privează nicio parte interesată de drep- Apel Economică. tul pe care l- ar putea avea de a se prevala de o sentinţă Referindu- se la recunoaşterea şi executarea hotărâ- arbitrală în modul şi în măsura admisă de legislaţia sau rilor arbitrale străine, Curtea Supremă de Justiţie a Re- tratatele ţării în care sentinţa este invocată”. publicii Moldova, prin decizia 2re- 46 din 16 februarie Textele Convenţiei nu indică autoritatea îndreptă- 2006 s- a expus în sensul că cererea de recunoaştere şi ţită să autentifice originalul sentinţei arbitrale. In lipsa executare a hotărârii arbitrale străine poate fi respinsă unor restricţii, atribuţiile date pot să revina tribunalu- de instanţa de judecată doar dacă sunt dovedite împre- lui care a pronunţat sentinţa arbitrală sau notarilor din jurări arătate în articolul 476 Cod proc. civ. statul pronunţării sentinţei. Concluzia nu vine în con- Din concluzia Instanţei Supreme de Justiţie, coro- tradicţie cu cerinţele impuse de Dreptul internaţional borată cu articolul V din Convenţia de la New York, privat al Republicii Moldova, care prin articolul 1609, reesă că recunoaşterea şi executarea sentinţei arbitrale aliniat 1 Cod civil dispune, „ Condiţiile de formă ale străine nu va fi refuzată pe teritoriul Republicii Mol- actului juridic sunt stabilite de legea statului care gu- dova, numai daca partea a cărei sentinţă i se opune va vernează fondul actului juridic”. DREPT INTERNAŢIONAL privat 29 În cererea de recunoaştere şi executare a sentin- Referinţe bibliografice: ţei arbitrale străine se vor insera toate datele necesare care îi privesc pe creditor şi debitor, pentru a putea fi 1. Mark Huleat- James, Nicolas Gould, traducere de Radu Să- citaţi in instanţa de judecată şi pentru ca instanţa de dulescu, Arbitrajul comercial internaţional, Editura Arc, 2001, p. 1-2. judecată să cunoască rechizitele, în caz de punere in 2. Platon, Legile, Editura IRI, 1995, p. 180 executare silită sentinţa arbitrală. În cerere trebuie să 3. M. Costin, S. Deleanu, Drepul comerţului internaţional, fie indicată solicitarea încuviinţării sentinţei arbitrale partea generală, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994, p.148. silite şi termenul de la care se cere executarea hotă- 4. I. Deleanu, S Deleanu, Arbitrajul intern şi internaţional, Editura Rosetti, Bucureşti, 2005, p.10, 309. rârii. 5. Mark Huleat ... op. cit., p. 1. Procedura de executare a ceririi de recunoaştere şi 6. I. Deleanu ... op. cit. p. 242, 476-477. executare a sentinţei arbitrale străine se efectuiază în 7. Legea cu privire la judecata arbitrala ( arbitraj ) nr.129-X111 conformitate cu articolele 470, 471 alin. 1, lit. e), f), din 31. 05. 1994, M.O. nr. 2/12 din 25. 08. 1994. g) şi alin 2, art. 472 Cod proc. civ. În corespundere cu 8. La Convenţia de la New York, R.M. a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 87- X1V din 10. O7.1998, în vigoare de la 17. probele dobândite, cerute pentru o asemenea proce- X11. 1998. iar la Convenţia de la Geneva, R. M. a aderat prin dură, instanţa de judecată va pronunţa încheierea cu Hotărârea Parlamentului nr. 1331 din 26. O9. 1997, în vigoare de privire la încuviinţarea sau respingerea încuviinţării la 05. 03. 1998. hotărârii arbitrale străine şi punerea ei în executare pe 9. D. Mazilu, Dreptul comerţului internaţional, partea genera- la, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999, p. 48-52. teritoriul Republicii Moldova. Hotărârea pronunţată 10. I. Deleanu... op. cit. p. 477. poate fi supusă recursului în Curtea Supremă de Jus- 11. V. Roş, Arbitrajul comercial inernaţional, Regia Monito- tiţie, potrivit articolului 399 aliniat 2 Cod procedură rul Oficial, Bucureşti, 2000, p. 523-527. civila. 12. O. Căpăţină, Circulaţia sentinţelor arbitrale străine, Re- vista de drept comercial, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997, nr. 12, p.10. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 30 Clauzele contractuale exoneratoare şi limitative de răspundere în dreprul comerţului inter- naţional

Aurel BĂIEŞU doctor în drept, conferenţiar universitar (USM)

Contract clauses regarding the exemption and the limitation of liability in the International Trade Law

The contract freedom leads to a wide range of liability related clauses in the international commercial contracts, created in function of the respective economic power and and negotiations skills of the parties. Legislators all over the world have made active interventions in the field of this kind of clauses; judges have been found in all jurisdictions to declare liability related clauses unenforceable, on the basis of mandatory provisions of law. In the present article we have analyzed the specific features, the typology and the conditions of the validity of the contract clauses regarding the exemption and the limitation of liability for breach of the contract in various legal systems and instruments of uniform law.

Договорные условия исключающие и ограничивающие ответственность в международном коммерческом праве

В международных коммерческих контрактах, в силу принципа свободы договоров, создаe��тся�� боль- шое разнообразие условий об ответственности, в зависимости от соответствующего экономическо- го потенциала договаривающихся сторон и иx умения вести переговоры. Законодатели разных стран активно вмешиваются в эту область; судьи в различных правовых системах, на основании импера- тивных норм, зачастую признают такие условия недействительными. В настоящей статье проа- нализированы характерные черты, основные виды и условия действительности договорных условий исключающих и ограничивающих ответственность в различных правовых системах и международно- правовых актах.

Consideraţii generale. În virtutea principiului li- întreprinderea nu este în măsură să presteze serviciile bertăţii contractuale, părţile pot atât să determine con- conforme. Sancţiunile care pot fi aplicate întreprinde- ţinutul obligaţiilor lor, cât şi să cadă de acord asupra rii îi pot cauza cheltuieli considerabile, deseori dispro- consecinţelor neexecutării acestora. Astfel, părţile pot porţionate în raport cu gravitatea încălcării precum şi stipula clauze contractuale care limitează sau exclud cu interesul său economic în contractul dat, având în total aplicarea sancţiunilor care ar fi, în mod normal, vedere că multe sisteme juridice consacră regula re- aplicabile pentru neexecutarea sau executarea neco- parării integrale a prejudiciului pentru orice încălcare, respunzătoare a obligaţiilor contractuale. fie şi neînsemnată. În contractele internaţionale aceste În pofida rezervelor şi criticilor pe care le susci- pericole sunt agravate de riscurile sporite ce sunt afe- tă, clauzele limitative şi exoneratoare de răspundere rente operaţiunilor de comerţ internaţional, precum şi sunt valabile şi eficiente. Ele se întâlnesc în cele mai de necunoaşterea sau cunoşterea mai puţin temeini- diferite categorii de contracte: în contractele civile şi că a prevederilor legislaţiilor străine care guvernează în cele comerciale, în contractele interne şi în cele in- răspunderea contractuală. În aceste condiţii, limitarea ternaţionale. Aceste clauze sunt recunoscute pe larg răspunderii prin clauze contractuale prezintă avantaje de sistemele juridice naţionale şi de instrumentele de considerabile. drept uniform1, fiind utilizate abundent în pratica afa- Uneori clauzele vizate au ca obiect eliberarea totală cerilor internţionale. de răspundere a debitorului pentru neexecutarea sau O întreprindere care livrează mărfuri sau prestea- executarea neconformă a obligaţiilor sale contractua- ză servicii se confruntă cu riscuri importante, atunci le. De cele mai dese ori exonerarea de răspundere este când fabricarea mărfii poate fi defectuoasă sau când numai parţială. De aceea se face distincţie între clau- DREPT INTERNAŢIONAL privat 31 zele ce exonerează de răspundere şi cele care stabilesc te considerente jurisprudenţa franceză, de exemplu, anumite limite ale acesteia. Totuşi această distincţie a refuzat mult timp să recunoască validitatea acestor este una relativă, întrucât o limită derizorie echivalea- clauze. Totuşi, ţinând cont şi de alte opinii, jurispru- ză practic cu o exonerare. De aceea abordările acestor denţa a evaluat treptat în sensul admiterii lor. Unul din două tipuri de clauze sunt, în principiu, aceleaşi. argumente în favoarea recunoaşterii lor este acela că, Clauzele exoneratoare şi limitative coexistă cu alte în virtutea principiului libertăţii contractuale, voinţa clauze contractuale referitoare la răspundere, care une- părţilor este suverană, sub rezerva dispoziţiilor impe- ori au scopuri similare. Astfel, clauzele examinate sunt rative ale legii. Într-adevăr, principiul forţei obligato- învecinate cu clauzele penale. După cum se ştie, clau- rii a contractului se impune în măsura stipulaţiilor zele penale stipulează plata unor sume de bani în cazul liber acceptate de părţile contractului. Or, creditorul a neexecutării obligaţiilor contractuale; aceste clauze sta- acceptat clauza de neresponsabilitate a debitorului4. bilesc suma fixă a daunelor-interese datorate în caz de Un exemplu de clauză exoneratoare este următo- neexecutare. Clauzele penale, de regulă, sunt stipulate rul: „termenul de livrare este indicat numai cu titlu în folosul creditorului, eliberându-l astfel de necesitatea indicativ şi depinde de posibilităţile de aprovizionare. de a dovedi existenţa sau întinderea prejudiciului. Spre Întârzierea livrării în niciun caz nu justifică anularea deosebire de acestea, clauzele limitative servesc intere- comenzii şi nicio cerere de plată a daunelor-interese. selor debitorului. Ele nu stabilesc suma reparaţiei, ci, Nicio penalitate nu va putea fi aplicată în caz de în- de regulă, un plafon maximal, sub care suma concretă a târziere, nici chiar atunci când debitorul va fi pus în indemnizaţiei încă urmează a fi stabilită. întârziere”. De asemenea, clauzele limitative şi exoneratoare Într-un alt exemplu un auditor evită să îşi asume sunt învecinate cu clauzele de forţă majoră. Acestea răspunderea ce poate rezulta din necunoaşterea unei din urmă prevăd exonerarea debitorului de răspundre legislaţii străine: „orice răspundere a auditorului ce atunci când executarea obligaţiilor este imposibilă din poate surveni din nerespectarea legislaţiei străine este cauza survenirii unor împrejurări ce nu îi sunt impu- exclusă, cu excepţia cazului în care auditorul este tabile şi care se caracterizează prin anumite trăsături, obligat printr-un mandat, în executarea căruia cunoaş- cum sunt irezistibilitatea, imprevizibilitatea etc. terea legislaţiei străine îi este cerută expres.” La prima vedere distincţia între clauzele de forţă Clauzele limitative. O clauză limitativă (clause majoră şi cele exoneratoare şi limitative este destul limitative – fr., clause limiting liability - engl., Hal- de certă, întrucât acestea din urmă prevăd consecin- tungsbergenzungsklausel – germ.) este aceea care ţele unei neexecutări imputabile debitorului, pe când nu exclude totalmente răspunderea, ci doar restrânge clauzele de forţă majoră reglementează consecinţele condiţiile sau efectele acesteea5. În practica internaţi- neexecutări neimputabile. Totuşi, uneori această de- onală au fost elaborate diferite tehnici de formulare a osebire este relativă. Este cazul sistemelor juridice acestora, care vor fi examinate în continuare. de common law în care răspunderea fără culpă este Clauzele limitative de răspundere pot fi grupate consacrată ca principiu2. Într-o atare ipoteză clauza de în două categorii, în funcţie de aceea dacă restrâng: forţă majoră joacă rolul unei clauze exoneratoare, de- a) condiţiile răspunderii, sau b) efectele acesteia. oarece ea îl eliberează pe debitor de răspunderea, care a) Există diferite tehnici de restrângere a condi- în mod normal ar trebui să survină. ţiilor răspunderii. Astfel, prin înţelegerea părţilor, Clauzele exoneratoare. O clauză exoneratoare răspunderea poate fi redusă în raport cu cea care este (exemption, exclusion or exculpatory clause – engl., prevăzută în dreptul comun. De pildă, profesioniştii clause exonératoire – fr., Haftungsausschluss-klausel dimnuează intensitatea obligaţiilor, făcând referinţe la – germ.) este aceea care are ca scop de a exclude orice „uzanţele ramurii comerciale”, la „regulile profesiei” răspundere a debitorului, care îl privează pe creditor etc. Iată două exemple: de dreptul de a cere repararea prejudiciului în cazul „Consultantul va depune diligenţa necesară în ve- neexecutării obligaţiei de către debitor3. derea prestării serviciilor sale în corespundere cu ce- Clauzele exoneratoare se întâlnesc în practică mai rinţele obişnuite pentru categoria serviciilor la care rar decât cele limitative, fiind adesea criticate, în spe- s-a angajat.” cial din raţiuni morale şi ideologice. A autoriza părţile „X va executa prestaţiile sale în conformitate cu contractului să stipuleze că debitorul nu va purta răs- uzanţele în vigoare în ramura transportului maritim pundere pentru neexecutarea obligaţiilor sale ar putea internaţional”. echivala indirect cu admiterea ca acesta să nu îşi exe- Profesionistul care face referinţă la uzanţele ramu- cute obligaţiile şi, prin urmare, să nu se considere le- rii comerciale se asigură astfel că nu i se va cere ceva gat prin contract. Asemenea clauze, deci, ar fi contrare ce depăşeşte metodele obişnuite de lucru. Este necesar principiului forţei obligatorii a contractului. Din aces- de menţionat că astfel de stipulaţii contractuale con- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 32 stituie clauze limitative de răspundere numai în cazul Un alt procedeu constă în excluderea unor cate- în care uzanţele în cauză conţin cerinţe mai tolerante gorii de prejudicii. Astfel, neexecutarea obligaţiilor în raport cu dreptul comun. Însă, deseori, uzanţele contractuale poate cauza atât prejudicii directe cât şi comerciale, din contra, impun profesionistului cerinţe indirecte7, acestea din urmă putând fi foarte impora- mai riguroase decât cele prevăzute de dreptul comun. tante în raport cu interesele contractuale ale părţilor. De asemenea, constiuie clauză limitativă de răs- Întrucât soluţiile de drept comun în diferitele sisteme pundere stipulaţia prin care o obligaţie de rezultat se juridice pot genera incertitudini, contractanţii tind să transformă într-o simplă obligaţie de mijloace. De evite repararea eventualelor prejudicii indirecte. exemplu, un transportator se obligă doar să depună Uneori aceste clauze fac referire abstractă la pre- toată diligenţa pentru a aduce marfa la destinaţie; un judiciile indirecte, ca în exemplul următor: „răspun- inginer-consultant se obligă să depună toate eforturi- derea părţilor nu va acoperi prejudiciile speciale, le pentru executarea prestaţiilor, atunci când, în mod nemateriale, incidente sau indirecte”. În alte cazuri, normal, el ar trebui să asigure un anumit rezultat. pentru a evita dificultăţile de interpretare, contractan- În sistemele juridice în care se face distincţie în- ţii încearcă se enumere, cu titlu indicativ, acele cate- tre obligaţiile de mijloace şi cele de rezultat6 limitarea gorii de prejudicii indirecte care nu vor fi acoperite răspunderii debitorului se poate face prin deplasarea de răspundere. În special, părţile se referă de obicei sarcinii probei. Astfel, într-o obligaţie de rezultat răs- la pierderea beneficiilor, costul livrării de substituire, punderea debitorului survine din simplul fapt al nee- prejudiciile cauzate altor bunuri decât produsele livra- xecutări obligaţiei sale, fără ca creditorul să fie ţinut să te şi recursurile terţilor. dovedească culpa debitorului. Acesta din urmă trebuie O altă problemă tipică care se pune în legătură cu să dovedească cauza străină pentru a se exonera de răs- răspunderea contractuală este de a şti dacă debitorul pundere. Prin urmare, în cazul în care o obligaţie de este ţinut la repararea prejudiciilor imprevizibile8. rezultat nu este executată, sarcina probei incumbă de- Deşi în multe sisteme juridice naţionale şi instrumen- bitorului şi nu creditorului. Într-o atare ipoteză, clauza te de drept uniform repararea prejudiciului indirect de limitare a răspunderii poate deplasa sarina probei, este exclusă prin normele dreptului pozitiv, pentru a în sensul că creditorul unei obligaţii de rezultat este evita eventualele incertitudini, contractanţii preferă să ţinut să dovedească neexecutarea culpabilă din partea stipuleze expres acest lucru în contract: „în cazul în debitorului, cum ar fi cazul unei obligaţii de mijloace. care una din părţi este ţinută la plata daunelor-inte- Este cunoscut faptul că răspunderea are limite rese, acestea nu vor depăşi mărimea prejudiciilor pe temporale. Însăşi insituţia prescripţiei extinctive con- care partea vinovată putea să le prevadă la momentul stituie o limitare legală a răspunderii; în afara terme- încheierii contractului.” nului stabilit prin lege creditorul nu mai poate cere Validitatea clauzelor exoneratoare şi limitative în faţa instanţei răspunderea debitorului. Termenele de răspundere. Cu toate că diferitele sisteme juridice legale pot fi scurtate prin înţelegera părţilor, în măsu- naţionale şi instrumentele de drept uniform recunosc, ra în care legea nu se opune acestui lucru; debitorul în principiu, validitatea clauzelor examinate, aces- în aşa mod poate limita răspunderea sa în raport cu tea nu pot să-şi producă efectele într-un mod absolut prevederile dreptului comun. şi necondiţionat. În cazuri extreme aceste clauze ar b) Limitarea răspunderi poate avea loc şi pe calea putea permite debitorului să se angajeze să execute limitării efectelor ei. În această ipoteză problema se obligaţiile şi în acelaşi timp să-l elibereze de orice pune în felul următor: în cazul în care este stabilit că sancţiuni în caz de neexecutare. Pe de altă parte, se debitorul trebuie să poarte răspundere, până unde se poate întâmpla ca cocontractantul să nu fi consimţit întinde aceasta? real aceste clauze, să nu fi înţeles sensul acestora sau Un procedeu utilizat frecvent este stabilirea unei consecinţele aplicării lor. De aceea sistemele juridice sume limite, unui plafon, în afara căruia debitorul nu naţionale, fie prin lege fie în baza jurisprudenţei, au va mai răspunde. Acest plafon poate fi stabilit într-o instituit mecanisme de control asupra clauzelor exa- valoare absolută; de exemplu: „răspunderea totală a minate. Altfel spus, în virtutea principiului libertăţii Companiei X pentru neexecutarea obligaţiilor sale nu contractuale, clauzele exoneratorii şi limitative de răs- va depăşi ... Euro”. pundere sunt a priori valabile, însă validitatea lor este Deseori plafoanele se referă la o măsură mai obiec- afectată de numeroase restricţii. tivă a interesului debitorului în executarea prestaţiei, Este important de remarcat că în dreptul com- de exemplu, la peţul contractului. Astfel, într-un con- parat regimul clauzelor exoneratorii şi limitative de tract de prestări de servicii de audit răspunderea com- răspundere este departe de a fi armonizat. De aceea paniei de audit poate fi limitată la suma onorariilor participanţii la raporturile comerciale internaţionale, plătite. înainte de a insera asemenea clauze în contractele lor, DREPT INTERNAŢIONAL privat 33 trebuie să se informeze asupra principiilor dreptului în caz de fundamental breach of the contract (încăl- aplicabil contractului în cauză, care vor guverna sta- care fundamentală a contractului): clauza nu putea tutul acestor clauze. În continuare vom examina cele produce efecte dacă ea acoperea o neexecutare care mai răspândite restricţii care afectează validitatea atenta la „rădăcina contractului” (go to the root of the clauzelor exoneratorii şi limitative de răspundere în contract)12. Însă în 1977 Legea privind clauzele con- diferite sisteme legislative şi în istrumentele de drept tractuale abusive (Unfair Contracts Terms Act, în con- uniform, precum şi problemele de drept internaţional tinuare – UCTA) a introdus alte criterii: clauzele exo- privat care se ridică în legătură cu redactarea şi apli- neratorii şi limitative de răspundere pot fi nevalabile carea acestor clauze. per se (datorită unor caractere intrinseci), sau valabile În majoritatea sistemelor juridice naţionale s-au în măsura în care sunt rezonabile. Trebuie de menţio- cristalizat anumite condiţii de validitate a clauzelor nat că regulile instituite de UCTA nu se limitează doar examinate în funcţie de aşa criterii ca: a) obligaţia la clauzele contractuale abusive, care nu au fost nego- eludată, b)gravitatea culpei, c) natura pejudiciului şi ciate individual (despre aceste clauze, a se vedea in- d) calitatea părţilor. fra). Astfel, UCTA invalidează unele genuri de clauze a) În ceea ce priveşte obligaţia eludată, clauza nu reieşind din natura lor (de exemplu, limitările de răs- poate să se refere la obligaţia esenţială sau fundamen- pundere pentru deces sau prejudiciu corporal cauzat tală a contractului, deoarece în acest caz contractul va prin neglijenţă în exerciţiul activităţii comerciale) şi fi lipsit de substanţa sa: vânzătorul nu se poate exone- declară alte categorii clauze ca fiind valabile cu con- ra de obligaţia de a furniza bunul vândut, locatorul – diţia ca acestea să fie rezonabile (de exemplu, limită- bunul închiriat, antreprenorul – de a executa lucrarea rile răspunderii vânzătorului dacă mărfurile nu sunt la care s-a angajat etc. Obligaţia poate fi esenţială prin de calitate corespunzătoare), indiferent de faptul dacă natura sa, altfel spus să obţină acest caracter în virtu- clauzele evocate au fost sau nu negociate între părţi. tea locului determinant pe care o ocupă în contract, În domeniile ce nu sunt acoperite de legea în cauză, sau prin voinţa părţilor, chiar dacă în mod obiectiv la acestea atribuindu-se şi majoritatea contractelor in- această obligaţie ar fi calificată ca una accesorie. ternaţionale, Camera Lorzilor a instituit o regulă de Într-o decizie dezbătută pe larg în literatura de interpretare, potrivit căreia o clauză exoneratorie nu specialiate franceză („Chronopost” din 22.10.1996), se aplică, în mod normal, atunci când există o neexe- Curtea de casaţie a Franţei a statuat că este reputată cutare a unei clauze esenţiale, o neexecutare esenţială nescrisă clauza ce limita răspunderea societăţii Chro- sau chiar şi o neexecutare serioasă13. nopost pentru întârzierea livrării unei comunicări poş- b) În ceea ce priveşte gravitatea culpei14, în mul- tale. Obligaţia pe care şi-a asumat-o clientul de a plăti te sisteme legislative eficienţa clauzelor exoneratoa- o sumă mai mare decât cea obişnuită îşi găsea cauza re şi limitative de răspundere este paralizată în pre- în obligaţia transportatorului de a livra comunicarea zenţa culpei dolosive (dolului), căreia îi est deseori poştală cu celeritate, într-un termen scurt, acesta fiind asimilată culpa gravă. Într-adevăr, a admite eficienţa determinant pentru consimţământul clientului De ace- clauzei exoneratoare sau limitative de răspundere în ea clauza litigioasă ce reducea practic la nimic indem- prezenţa dolului debitorului ar însemna ca acesta să nizarea transportatorului în caz de întârziere submina fie autorizat să nu execute deliberat angajamentul care însăşi cauza angajamentului clientului şi aşteptările şi l-a asumat. Cît priveşte culpa gravă, scopul acestei lui legitime9. restricţii este de a sancţiona comportamentul neinten- Prin urmare, obiect al clauzelor exoneratorii şi li- ţionat, dar care denotă o deosebită neglijenţă a debi- mitative de răspundere pot fi numai obligaţiile acce- torului. În dreptul francez, această soluţie este deja sorii, secundare (garanţii, termene, sarcina reparaţiei tradiţională, fiind afirmată în caliatate de principiu în bunurilor etc.)10. De altfel, nu este întotdeauna uşor numeroase hotărâri judecătoreşti15. În dreptul german, de a face o distincţie fermă între obligaţiile esenţiale în art. 11 al. 7 al Legii privind condiţiile generale din şi cele accesorii. De exemplu, o problemă disputată 09.12.1976 se prevede că orice excludere sau limitare în jurisprudenţa franceză este una ce se referă la con- a răspunderii pentru prejudiciul rezultat din încălca- tractul de locaţiune. Locatorul trebuie să pună la dis- rea contractului, cauzată intenţionat sau din neglijenţa poziţia locatarului un bun, însă obligaţia de a efectua grosolană a debitorului, a reprezentantului său legal reparaţia indispensabilă pentru ca bunul să fie utili- sau a prepuşilor săi, este nulă16. zabil, este una accesorie sau face parte din obligaţia c) În ceea ce priveşte natura prejudiciului, se con- esenţială?11 sideră de ordine publică obligaţiile de securitate în În common law al Angliei o perioadă de timp în- privinţa integrităţii corporale; corpul uman nu poate delungată jurisprudenţa a considerat că o clauză exo- fi obiect al contractelor. În common law această so- neratorie sau limitativă de răspundere este ineficientă luţie este consacrată în UCTA17 În dreptul francez, REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 34 principiul referitor la obligaţia de securitate este for- În materie de vânzări vom cita, în special, Codul mulat chiar mai larg, fără a se limita doar la prejudici- Comercial Uniform (Uniform Commercial Code) al ile corporale: potrivit art. 1386-15 C. Civ., „clauzele SUA; §2-316 prevede posibilitatea excluderii sau li- care urmăresc să înlăture sau să limiteze răspunderea mitării garanţiilor bunului vândut dar numai în măsu- pentru faptul produselor defectuoase sunt interzise şi ra în care acest lucru este rezonabl. § 2-719 stipulează sunt reputate nescrise.” În dreptul european, Directiva dreptul părţilor de a modifica sau limita remediile în din 05.04.1993 privind clauzele abuzive în contracte- caz de neexecutare a contractului prevăzute de pre- le încheiate cu consumatorii declară nule clauzele ce zenta lege, în special mărimea daunelor-interese. Însă exclud sau limitează răspunderea profesionistului în în cazul în care clauza, care modifică sau limitează cazul morţii consumatorului sau prejudiciul corporal remediile prevăzute de lege, este nerezonabilă (un- cauzat acestuia (Anexa, art. 1a)18. conscionable), aceasta va fi nulă.23 d) În ceea ce priveşte calitatea părţilor, regimul În Franţa, validitatea clauzelor referitoare garanţia clauzelor examinate depinde de faptul dacă părţile viciilor ascunse şi răspunderea pentru neconformitate contractului sunt profesionişti sau neprofesionişti, co- în contractul de vânzare-cumpărare, în virtutea unei mercianţi sau necomercianţi. În multe sisteme juridice, jurisprudenţe clasice, depinde de calitatea vânzătoru- legea sau jurisprudenţa declară nule clauzele exone- lui. Dacă vânzătorul este neprofesionist, el nu va putea ratoare sau limitative de răspundere inserate în con- invoca clauza care exclude sau limitează garanţia sa, tractele încheiate între consumatori şi profesionişti. În atunci când cumpărătorul va demonstra rea credinţa acest context, vom menţiona, mai întâi, două directive vânzătorului, adică cunoaşterea viciului la momentul europene importante, care au impus statelor membre încheierii contractului. Dacă vânzătorul este profesi- apropierea tratamentului acestui gen de clauze. onist, rea credinţa lui se prezumă şi nicio clauză care Directiva din 05.04.1993 privind clauzele abuzive exclude sau limitează garanţia viciilor ascunse nu va în contractele încheiate cu consumatorii (citată mai sus) fi eficientă. În plus, în cazul în care cumpărătorul este califică drept abuzive clauzele care nu au fost obiectul consumator, acesta din urmă este protejat contra unei unor negocieri individuale, care, „contrar cerinţelor bu- asemenea clauze abuzive prin art. R.132-1 al Codului nei credinţe”, crează „în detrimentul consumatorului consumului (Code de la consommation), care interzi- un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obliga- ce clauzele care au ca obiect sau ca efect de a suprima ţiile părţilor ce rezultă din contract” (art. 3.1). Statele sau a reduce dreptul la repartiţie a neprofesionistului membre trebuie să prevadă că asemenea clauze nu lea- sau a consumatorului în caz de neîndeplinire de către gă consumatorii (art. 6). O anexă la directivă conţine o profesionist a obligaţiilor sale. listă indicativă dar nu exhaustivă a clauzelor care pot fi Situaţia este diferită atunci când ambele părţi sunt declarate abuzive, printre care se numără şi unele tipuri profesionişti de aceeaşi specialitate; asemenea clauze de clauze limitative şi exoneratoare de răspundere. sunt eficiente. În afară de aceasta, dacă clauza limi- Directiva din 25.05.1999 privind unele aspecte ale tează răspunderea nu pentru viciile ascunse ci pentru vânzării şi ale garanţiilor bunurilor de consum19 pre- neconformitatea mărfii, asemenea clauză este eficien- vede că „clauzele contractuale sau acordurile înche- tă, indiferent de faptul dacă cumpărărtorul este sau nu iate cu vânzătorul, înainte ca defectul de conformi- profesionist. 24 tate să fie adus în atenţia acestuia şi care înlătură sau Dreptul transporturilor este de cele mai dese ori limitează direct sau indirect drepturile ce rezultă din ostil clauzelor privind răspunderea. Principiul nulită- prezenta directivă” (în special garanţia conformităţii) ţii acestor clauze se regăseşte în majoritatea conven- nu îl leagă pe consumator. ţiilor internaţionale în materie: art. 41 al Convenţiei În unele ţări clauzele studiate sunt reglementate relativă la contractul de transport internaţional al de dispoziţiile legale în materia condiţiilor generale, mărfurilor pe şosele CMR, Geneva, 19.05.1956; art. clauzelor standardizate şi celor abuzive. Astfel, în 23 al Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli Franţa asemena dispoziţii sunt cuprinse în Decretul din privind transportul aerian internaţional, Varşovia, 24.03.197820, în Germania – în Legea privind condiţi- 12.10.1929; art. 3 al. 8 al Convenţiei internaţionale ile generale din 09.12.197621, în Anglia – în UCTA22. pentru unificarea anumitor reguli în materie de cono- Aceste reglementări a trebuit, eventual, să fie ajustate la sament, Bruxelles, 25.08.1924; art. 32 al Convenţiei dispoziţiile directivelor europene citate mai sus. privind transportul internaţional de călători şi art. 45 Numeroase dispoziţii privind controlul asupra clau- al Convenţiei privind transportul internaţional de măr- zelor exoneratoare şi limitative de răspundere, în func- furi, Berna, 09.05.1980. Aceste convenţii, stabilind un ţie de calitatea părţilor, sunt cuprinse în reglementările regim imperativ atât pentru conţinutiul obligaţiilor cât naţionale în materia diferitelor contracte speciale: vân- şi pentru răspundere, au încercat să găsească soluţii zare-cumpărare, transporturi, construcţii etc. de compromis între interesele părţilor în cauză, de la DREPT INTERNAŢIONAL privat 35 care, de regulă, nu se poate deroga prin contract. Iată tul unei negocieri individuale şi foloseşte criteriul care un exemplu în acest sens: „orice clauză ce tinde să-l constă în a stabili dacă în împrejurările în care contrac- exonereze pe transportator de răspunderea sa sau să tul a fost încheiat, clauza crează un dezechilibru între stabilească o limită inferioară celei stabilite în prezen- drepturile şi obligaţiile părţilor în detrimentul părţii ta Convenţie este nulă şi cu efect nul, însă nulitatea afectate, contrar exigenţelor bunei credinţe. Art. 8.109 clauzei nu antrenează nulitatea contractului care ră- are o aplicare mai restrânsă, în sensul că se referă doar mâne supus dispoziţiilor prezentei Convenţii” (art. 23 la clauzele ce exclud sau limitează răspunderea. Pe de al.1 al Convenţiei de la Varşovia). altă parte, acest articol poate fi aplicat chiar şi unei Instrumentele de drept uniform. În ceea ce pri- clauze care a fost obiectul unei negocieri individuale. veşte abordările conscacrate în instrumentele de drept Astfel, poate fi contrar bunei credinţe de a invoca o uniform, vom releva că, pe când Convenţia de la Vie- clauză negociată individual, dacă partea, în favoarea na din 1980 asupra contractelor de vânzare internaţi- căreia aceasta a fost introdusă, a fost de acord să facă onală a mărfurilor nu conţine prevederi exprese vis- numai unele cedări superficiale, iar cealaltă parte nu a à-vis de clauzele examinate, Principiile UNIDROIT avut altă alegere decât s-o accepte28. referitoare la contractele de comerţ internaţional25 Drept internaţional privat. În cazurile în care (în continuare – Prncipiile UNIDROIT) şi Principiile răspunderea este reglementată de convenţiile interna- Dreptului European al Contractelor26 (în continuare – ţionale care înlătură în mod imperativ orice derogare Principiile DEC) cuprind articole special consacrate de la regimul pe care acestea îl instituie, cum este ca- acestor clauze. zul transporturilor internaţionale (a se vedea, supra), Principiile UNIDROIT tratează validitatea clau- probleme privind determinarea legii aplicabile care va zelor exoneratoare şi limitative de răspundere în ter- guverna validitatea clauzelor privind răspunderea nu menii următori: „Clauza care limitează sau exclude apar. Spre deosebire de convenţiile evocate mai sus, responsabilitatea unei părţi pentru neexecutare sau Convenţia de la Viena din 1980 asupra contractelor care permite părţii să realizeze o executare substan- de vânzare intenaţională a mărfurilor exclude din do- ţial diferită, decât ceea ce anticipa, în mod rezonabil, meniul său de aplicare validitatea contractului şi a cealaltă parte, nu pot fi invocate dacă aceasta ar con- clauzelor sale (art. 4 a), lăsând soluţionarea acestor stitui o evidentă inechitate, avînd în vedere scopul probleme la latitudinea legislaţiilor naţionale29. contractului.” (Art. 7.1.6). Principiul care guvernează deteminarea dreptului Principiile UNIDROIT au reţinut în calitate de cri- aplicabil raporturilor în cauză este cel al autonomi- teriu de invalabilitate a clauzelor vizate noţiunea de ei voinţei părţilor; potrivit art. 10 al Convenţiei de „inechitate evidentă” care, la prima vedere, este una la Roma din 1980 asupra legii aplicabile obligaţiilor nouă în comparaţie cu cele cu care operează sistemele contractuale, legea contractului guvernează şi “conse- juridice naţionale deja examinate. Totuşi, în comen- cinţele neexecutării totale sau parţiale a obligaţiilor, tariile Principiilor UNIDROIT interpretarea regulilor inclusiv evaluarea pejudiciului în măsura în care re- evocate, se face în baza criteriilor cunoscute de siste- gulile de drept o guvernează”. mele juridice naţionale. Astfel, se precizează că clauza Prin urmare, validitatea unei clauze limitative sau poate fi inechitabilă prin sine, atunci când aplicarea exoneratoare de răspundere va fi apeciată, în princi- ei ar aduce la un dezechilibru evident între prestaţiile piu, potrivit legii contractului. Două ipoteze, însă ar părţilor. De asemenea, se poate întâmpla ca debitorul putea afecta această reguă generală. să nu se poată prevala de clauză, chiar dacă ea nu este Prima este cea în care clauza litigioasă ar atenta la inechitabilă prin sine: de exemplu atunci când neexe- ordinea publică a forului. Curtea de Casaţie din Franţa cutarea rezultă din comportamentul său manifest ne- a casat o hotărâre în care nu s-a verificat dacă clauzele glijent27 (critetiul culpei care a fost examinat mai sus). contractului privind răspunderea, guvernate de drep- Principiile DEC, recurg la criteriul „bunei credin- tul Belgiei, erau conform concepţiei franceze a ordinii ţe”: „mijloacele acordate în caz de neexecutae pot fi publice internaţionale30. excluse sau limitate, numai dacă invocarea exclude- A doua situaţie în care legea contractului ar putea rii sau limitării nu ar fi contrară exigenţelor bunei fi înlăturată este atunci când clauza exoneratoare sau credinţe” (art. 8.109). Criteriul stabilit în art. 8.109 limitativă de răspundere ar contraveni regulilor im- este asemănător cu cel din art. 4.110 – „Clauze abu- perative ale forului; potrivit Convenţiei de la Roma, zive care nu au fost obiectul unei negocieri individu- dispoziţiile acesteia “nu vor putea atenta la aplicarea ale”, însă între aceste două articole există deosebiri regulilor legii ţării judecătorului care reglementea- substanţiale. ză imperativ situaţia, care nu ar fi legea aplicabilă Art. 4.110 se aplică tuturor categoriilor de clauze contractului “ (art. 7 § 2). Ca exemlpu, este cazul care pot fi abuzive, cu condiţia că ele nu au fost obiec- legislaţiei privind protecţia consumatorilor. Astfel, REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 36 art. L. 135-1 al Codului consumului al Franţei dispu- 5 M. Fontaine, F. De Ly, Droit des contrats internationaux, ne ca reglementările acestui cod în materia clauze- Bruylant, Bruxelles, Forum Européen de la Communication, Pa- ris, 2003, p.387 şi urm. lor abusive sunt aplicabile şi atunci când “legea care 6 Referitor la distincţia între obligaţiile de mijloace şi cele de guvernează contractul este a unui stat ce nu aparţine rezultat, a se vedea: A. Băieşu, Neexecutarea contractului în drep- Uniunii Europene, când consumatorul sau nepro- tul francez, Revista naţională de drept, nr. 1, 2007. fesionistul îşi are domiciliul pe teritoriul unuia din 7 Referitor la distincţia între prejudiciile directe şi cele indi- statele-membre şi când contractul îi este propus, este recte, a se vedea: A. Băieşu, Caracterele prejudiciului cauzat prin 31 neexecutarea contractului de comerţ internaţional, Studia Univ- încheiat sau este executat în acest stat” . ersitatis, nr.6, 2007. Observaţii finale. Diversitatea reglementărilor na- 8 Referitor la distincţia între prejudiciile previzibile şi cele im- ţionale şi internaţionale privind controlul asupra cla- previzibile, a se vedea: ibidem. 9 uzelor exoneratoare şi limitative de răspundere se ba- Ph. Delebecque, D. Mazeaud, Les clauses de responsabilité: clauses de non responsabilité, clauses limitatives de réparation, zează pe o idee comună, şi anume – protejarea părţii clauses pénales, in Les sanctions de l’inexécution des obligati- slabe a contractului. Deoarece acestui gen de clauze ons contractuelles. Etudes de droit comparé, sous la direction de deseori îi sunt impuse de partea contractului care deţine M. Fontaine et G. Viney, Bruylant Bruxelles; LGDJ Paris, 2001, o poziţie superioară, aplicarea lor poate cauza un dez- p. 378 – 380; A. Bénabent Droit civil. Les obligations, Editions echilibru contractual semnificativ. Această consideraţie Montchrestien, E.J.A., Paris, 1999, p. 264 -265. 10 L. Aynès, Droit français, in Les clauses limitatives ou exonéra- implică reflecţii asupra oportunităţii admiterii clauzelor toires de responsabilité en Europe, L.G.D.J, Paris,1991, p.10. exoneratoare şi limitative de răspundere în contractele 11 L. Aynès, Ph. Malaurie, Cours de droit civil. Les obligati- de adeziune. Însă, este necesar de relevat că pericolul ons, 2 edition, ed. Cujas, Paris, 1990, p. 468 - 469. 12 abuzului în contractele de adeziune vine nu numai din Despre fundamental breach of the contract,a se vedea: Cheshire, Fifoot and Furmston’s Law of Contract, 12th edition, partea clauzelor examinate, ci şi din partea altor clauze Butterworts, London, Dublin, Edinburg, 1991, p.539-546; A. Bă- care pot afecta partea slabă şi că această problematică ieşu, Neexecutarea contractului în dreptul anglo-american, Revis- ţine de o politică generală în materia contractelor de ta naţională de drept, nr.3, 2007. adeziune. Iată de ce Curtea de Casaţie a Franţei nu a 13 G. Rouhette, I. de Lamberterie, D. Tallon, C. Witz, op. cit., ezitat să sublinieze în repetate rânduri că clauzele pri- p. 352. 14 Pentru o anliză a diferitelor forme ale culpei, a se vedea: vind exonerarea sau limitarea răspunderii, în sine, sunt A. Băieşu, Culpa – condiţie a răspunderii contractuale: aspecte de perfect valabile: „nicio dispoziţie legală nu interzice în drept comparat, Revista de studii şi cercetări juridice, nr. 1-2, 2007. mod general inserarea clauzelor limitative sau exonera- 15 A se vedea: Ch. Larroumet, op. cit., p. 703-705. 16 toare de răspundere în contractele de adeziune”32. J. Schmidt-Salzer, Introduction: conditions générales de contrats et clauses exonératoires de responsabilité en droit alle- Preocuparea principală a legislaţiei şi a jurispru- mand, in Les clauses limitatives ou exonératoires de responsabili- denţei este de a asigura ca aceste clauze să fi echita- té en Europe, L.G.D.J, Paris,1991, p. 55-56, 73. bile şi rezonabile, validitatea lor fiind supusă transpa- 17 Cheshire, Fifoot and Furmston, op. cit., p. 188-196. renţei, altfel spus, cunoaşterii şi acceptării lor de către 18 Journal Officiel, 21.04.1993, L 95/29. 19 creditorul victimă a neexecutării33. O clauză de acest Journal Officiel, 07.07.1999, L 171/12. 20 L. Aynès, op. cit., p. 15-16. gen poate fi eficientă numai cu condiţia realizării unui 21 J. Schmidt-Salzer, op. cit., p. 43-76. veritabil acord între părţi, numai atunci când credito- 22 H. Beale, Droit anglais, in Les clauses limitatives ou rul a acceptat-o în deplină luciditate şi cunoştinţă de exonératoires de responsabilité en Europe, L.G.D.J, Paris,1991, cauză, ceea ce presupune că el a fost informat în mo- p. 153-176. 23 B. Stone, Uniforme Commercial Code in a nutshell, 3rd ed., dul cuvenit despre existenţa şi consecinţele aplicării St. Paul, Minn., West Publishing Co, 1989, p.76-77. ei. Aceată tendinţă se observă în diferitele legislaţii 24 Ph. Delebecque, D. Mazeaud, op. cit., p. 372, 384. naţionale, în special în cele europene, care se află în 25 UNIDROIT Principles of International Commercial Con- proces continuu de armonizare şi unificare. tracts, http: www.org /english /principles /contracts/main.htm. 26 Principles of European Contract Law, http: www.storme.be/ PECL2en.html. Referinţe bibliografice: 27 Principes relatifs aux contrats du commerce international, Rome, Unidroit, 1994, p. 173 (Endnotes) 28 G. Rouhette, I. de Lamberterie, D. Tallon, C. Witz, op. cit., 1 G. Rouhette, I. de Lamberterie, D. Tallon, C. Witz, Principes p. 350-351. du Droit Européen du Contrat, Société de Législation Comparé, 29 P. Lagarde, Droit international privé, in Les clauses limita- Paris, 2003, p. 348 – 354. tives ou exonératoires de responsabilité en Europe, L.G.D.J, Pa- 2 A se vedea: A. Băieşu, Neexecutarea contractului în dreptul ris,1991, p. 20 şi urm. anglo-american, Revista naţională de drept, nr.3, 2007. 30 Ph. Delebecque, D. Mazeaud, op. cit., p. 387. 3 Ph. Le Tourneau, L. Cadiet, Droit de la responsabilité et des 31 Ibidem. contrats, Dalloz Action, Paris, 2003, p.1126 şi urm. 32 Ch. Larroumet, op. cit., p. 701. 4 Pentru o analiză a evoluţiei jurisprudenţei franceze, a se ve- 33 G. Viney, Rapport de synthèse, in Les clauses limitati- dea: Ch. Larroumet, Droit civil. Les obligations. Le contrat. T.III, ves ou exonératoires de responsabilité en Europe, L.G.D.J, Pa- 5 édition, Ed. Economica, Paris, 2003, p.700 – 702. ris,1991, p. 344-346. RELAŢII INTERNAŢIONALE 37 mOLDOVAN STATEhood: GEOPOLITICAL pErspective AND PROSPECTS

Alexandru Burian, doctor of Sciences (law), Professor

Perspectivele geopolitice ale statalitatii moldovenesti

Izvoarele statalităţii moldoveneşti ţin de secolul al XIV-lea, cînd la est de Carpaţi s-a format Principatul Moldovei, formaţiune frontalieră prostatală, care a jucat rolul de tampon între Europa civilizată şi lumea barbară. Principala particularitate geopolitică a Principatului Moldovei consta în faptul că Ţara Moldovei se afla (şi continuă să se afle şi pînă acum) la o răspîntie, la confluenţa sau chiar la hotarul dintre trei culturi mari (slavonă, latină şi orientală), trei religii mari (ortodoxă, catolică şi musulmană), trei mari poporaţii (slavi, la- tini şi turci) şi trei curente ideologice (panslavism, panturcism şi panlatinism). Situaţia excepţională a statului şi poporului frontalier au făcut ca Principatul Moldovei de-a lungul secolelor să manevreze permanent între marele puteri, marele religii şi marele curente ideologice în încercarea de a se ţine la suprafaţă, păstrîndu-şi suveranitatea şi identitatea sa naţională. Astăzi problema existenţei de mai departe a Republicii Moldova şi strategiei geopolitice a ei nu este mai puţin actuală decît pe timpurile de odinioară. În principiu, Moldova continuă să se afle la aceeaşi frontieră între Est şi Vest, între CSI şi UE, între rublă şi euro, între NATO şi ... multe alte cunoscute şi necunoscute. S-au schimbat forţele, s-au schimbat partenerii, s-au schimbat regulile jocului, dar nu s-a schimbat situaţia geopolitică a Moldovei.

Геополитические ориентиры молдавской государственности

Истоки молдавской государственности исходят к XIV веку, когда к востоку от Карпат сформировалось Молдавское Княжество, приграничное прогосударственное образование, играющее буферную роль между просвещенной Европой и варварским миром1. Главной геополитический особенностью Молдавского Княжества в те времена состояло в том, что Молдавская Страна (Ţara Moldovei) находилась (и продолжает находится до сих пор) как бы на разломе, на стыке, или же на границе между тремя великими культурами (славянской, латинской и восточной), между тремя великими религиями (православной, католической и мусульманской), между тремя великими народностями (славянами, латинянами и тюрками) и между тремя идеологическими течениями (панславизм, пантюркизм и панлатинизм). Исключительное положение приграничного государства и приграничного народа привело к тому что на протяжении веков Молдавское Княжество постоянно лавировало между великими державами, великими религиями и великими течениями пытаясь удержаться на плаву, сохранив свой суверенитет и свою национальную идентификацию. Сегодня вопрос о дальнейшем существовании Республики Молдова и о ее геополитической стратегии не менее актуален, чем десять-пятнадцать лет тому назад. В принципе Молдова продолжает находиться на той же границе между Востоком и Западом, между СНГ и ЕС, между рублем и euro, между НАТО и ...бог весть кем. Изменились силы, изменились партнеры, изменились правила игры, но не изменилось геостратегическое положение Молдовы.

1. Some facts from the history of Moldovan served as a buffer between civilized Europe and the statehood world of barbarians. The origins of statehood of Moldova date back to Initially, from 1352 to 1359, Moldova had been the XIV–th century when the Principality of Moldova under the suzerainty of Hungarian kings; but during had been formed east to the Carpathian Mountains; the reign of Bogdan I the Principality acquired two the Principality was a frontier state-like entity, which the most important attributes of statehood i.e., sover- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 38 eignty and independence. While in those times the no- Princedom and, respectively, towards Western Eu- tions of sovereignty and independence had had mean- rope, due to religious differences (i.e., Orthodoxy ver- ings different from those of today, and their role in the sus Catholicism). At the same time it was impossible political life of any state at that point of time should to overcome the objective inclination to the Russian not be overestimated, the period between 1359 and Empire due to disagreements of cultural and linguistic 1538 was the time when the Principality of Moldova nature. More conservative groups of population, par- decided on its domestic and foreign policy independ- ticularly boyars, who strongly wished peace and their ently and it was the high day of Moldovan statehood. personal well-being to be secured, had unconscious It became then possible to consolidate the newly attraction towards the Ottoman Empire. emerged Moldovan society, to establish political, eco- In consequence the struggle between great powers nomic and military relations with the neighbors, and that had taken place during the XVIII and XIX cen- – more importantly - to circumscribe the national ter- turies brought about the division of the Principality ritory, whose national frontiers were internationally of Moldova in three parts. In 1775, Northern Moldo- recognized. va (i.e. Bukovina) was conquered by the Austrian Equally important was the implantation in the con- Empire, in 1812, Eastern Moldova (i.e. Bessarabia) sciousness of Moldavians of such notions as the Land was conquered by the Russian Empire and Western of Moldova, a Moldovan, Moldovan language, etcet- Moldova (i.e. Moldova between the River Prut and era, which was conducive of shaping Moldavians into the Carpathian Mountains) remained under the suze- nation. It was rather in the XV and XIV centuries that rainty of the Ottoman Empire till 1878. those ideas had consolidated, and not in the XX cen- The history of each of the three territories of the tury during Stalinism, as some modern historians and divided Moldova continued while they existed as a politicians contend. component part of other states. The major specific geopolitical feature of the Prin- Thus, from 1775 to 1867, Northern Moldova (later cipality of Moldova was in the fact that the Land of on it was named Bukovina) was part of the Austrian Moldova lay (and till present remains) at the cross- Empire, while from 1867 to 1918, it was a part of roads, at the confluence or even at the border of three Austria-Hungary, from 1918 to 1940 and from 1941 great cultures (i.e., Slavic, Latin and Turkic), three to 1944, it was part of the Kingdom of Romania; from great religions (Orthodoxy, Catholicism and Islam), 1944 to 1991, it was part of the Soviet Union. From three great groups of peoples (Slav, Latin and Tur- 1991 on, Northern Moldova (Bukovina) is a part of kic), and three ideologies (pan-Slavism, pan-Turkism Ukraine. and pan-Latinism). For centuries the Principality of After the second partition of Moldova in 1812, Moldova - due to its exceptional position of a frontier Western Moldova, which consisted of Moldovan state and frontier people - had to permanently maneu- lands between the Carpathian Mountains, the River ver between the great powers, religions and ideolo- Prut, and the lower reaches of the Danube, continued gies in order to hold out and keep its sovereignty and to remain under the suzerainty of the Ottoman Em- national identity. pire. In 1859, Western Moldova and Walachia (a Dan- Evidently at a certain stage Moldova had had to ube Principality) set up a Personal Union, which in accept certain conditions, which could guarantee the 1861 was transformed in a Real Union, at first named country’s further existence. Thus, Moldavians had Moldo-Wlachia and then Romania in 1862. Western adopted Orthodoxy while keeping Vulgar Latin as the Moldova (between the river Prut and the Eastern Car- language of communication. Both their language and pathian Mountains) is a part of Romania. religion preserved they were induced to accept suze- In 1812, Eastern Moldova (which was later called rainty of Ottoman Empire in 1538. Only thanks to this Bessarabia) became a part of the Russian Empire. Af- the medieval Moldovan state was able to survive at ter the October Revolution in Russia, Eastern Moldo- that specific stage of history. va proclaimed a Democratic Moldovan Republic in However, at that stage in history, due to domestic December 1917, however, it was not able to defend and external antagonisms, the leaders of the Princi- its independence and sovereignty and in March-April pality of Moldova were unable to select a strategic 1918 it was annexed to Romania. partner for its country on order to survive with the On June 28, 1940, Eastern Moldova (Bessarabia) assistance of a powerful ally during the prolonged was ceded to the Soviet Union by Romania upon an conflict between the great powers. From the position agreement arrived at by the governments of the two of today we realize that at that point of time Moldova states. On August 2 of the same year, Eastern Moldo- had found it difficult to overcome the natural attrac- va was proclaimed the Moldovan Soviet Socialist Re- tion towards Austria, Hungary, the Polish-Lithuanian public and became one of the fifteen union republics RELAŢII INTERNAŢIONALE 39 of the USSR. The republic included the five adminis- the USSR and Yugoslavia in 1991; disintegration of trative districts of the MASSR, which had been an au- Czechoslovakia in 1992); tonomous entity in Ukraine. At the same time, north- 4. In case of disintegration of previously estab- ern and southern districts of Eastern Moldova (uyezd lished common states (personal and real unions, fed- Hotin on the north and the territory at the Black Sea erations and confederations). For example, the disin- cost and the estuary of Danube on the south) were de- tegration of Sweden-Norway Personal Union in 1905; tached and transferred to the SSR Ukraine. the disintegration of the United Arab Republic in From June 22 1941 to August 1944, the Romanian 1961; the disintegration of Senegambia in 1989); and German troops, which were taking part in the war 5. In case of formation of a new state by merger against the Soviet Union, were stationed in the terri- of two or more states (e.g.: temporary merger of Syria tory of Moldova. From August 1944 through August and Egypt and creation of the United Arab Republic in 1991, Moldova was a part of the USSR as a union 1958; union of Zanzibar and Tanganyika and creation republic (a pseudo-state entity in the Soviet Federa- of the United Republic of Tanzania in 1964; tempo- tion). rary unification of Senegal and Gambia and creation On August 27, 1991, Parliament of Moldova pro- of Senegambia in 1982; reunion of Vietnam in 1975; claimed the country’s state independence; shortly the reunion of Germany in 1990; and reunion of Yemen country was recognized by the international commu- in 1991); nity and became a competent subject before the inter- 6. In case of territorial changes. national law. As far as the succession of states that appeared after the disintegration of the Soviet Union in 1991 2. Moldovan Statehood and issues of succession is concerned, the issues found an adequate solution of states within the framework of agreements made between Issues of succession of states, in other words trans- the member countries of the CIS. Those agreements fer of rights and obligations of one state to another, include the Memorandum on mutual understanding in have been studied in detail and regulated by the inter- respect of treaties of the former USSR which present national law. common interest (1992); Agreement on distribution Issues of succession of states are extremely im- of the former USSR property situated abroad (1992); portant for new states from practical point of view Agreement on succession of states in respect of state because it is they who have such tasks as review of archives of the former USSR (1992); Agreement of international treaties, denunciation thereof; mem- March 20, 1992 by the Council of the Heads of States bership in international organizations; succession of of the CIS on issues of succession of states. In this property rights in respect of foreign assets and foreign way the Republic of Moldova - as well as the other debt; succession of rights in respect of state borders, new independent states on the territory of the former etcetera. USSR – had partially resolved the issues of succes- Vienna Convention on succession of states in re- sion of states in conformity with the general princi- spect of treaties was adopted in 19781; while Vienna ples and norms of the international law. Convention in respect of state property, archives and At the same time, from the moment the independ- debt was adopted in 19832. ence was proclaimed on August 27, 1991, the Re- The Republic of Moldova is not a party to those public of Moldova was placed in an equivocal situa- conventions, and therefore in addressing issues of tion since the issue of succession of states have been succession of states it follows the general principles brought to the forefront in one way or another i.e. the and rules of international law; in accordance with issues of succession of states in respect of two sub- those rules the issues of succession of states apply in jects of international law, which existed in different the following cases i.e., historical epochs. The issue here is purely rhetoric 1. In case of social revolution which brings about debate abound connections, or maybe absence of con- change in social order (e.g.: proclamation of the Peo- nections between the Republic of Moldova and the ple’s Republic of China on the territory of China in Principality of Moldova. 1949); We should specify that the so-called debate and 2. In case of appearance of new independent states discussions take place not so much among experts, as a result of war for national liberation (e.g.: separa- as among various politicians, journalists and political tion of Eritrea from Ethiopia in 1993); analysts of the new wave -who more often than not - 3. In case of formation of a number of states on are not experts in the international law, to say nothing the territory of a predecessor state (e.g.: disintegra- of the succession of states. Moreover, in such discus- tion of Austria-Hungary in 1919; disintegration of sions facts and arguments are not used as is the rule REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 40 of truly scientific discussions, but rather the following In this context, the actions of some „theorists”, who rhetoric put into use i.e., „the historic truth”, „the hour try and argue for illegitimacy of the existence of the of truth has come”, „mankurts of Bessarabians”, “Sta- Republic of Moldova, for absence of any connection linist structures”, „fictitious Moldovan people”, „the between medieval Moldova and modern Moldova and Moldovan language invented by Stalin”, „Bessarabi- in this way camouflage territorial claims on the Re- ans are cripples of Europe”, etcetera, etcetera3, that is public of Moldova, are not an exception to the rule but a non-scientific language, a language of propaganda, rather a confirmation thereto. It is not a new phenom- and is inaccurate and inappropriate for international enon; and it is rather an understandable phenomenon. jurisprudence. It should be mentioned that there are similarities in Without engaging in useless polemics with the the world history when interested forces of any state mentioned authors we would still like to make a brief and even the official state authorities were trying in analysis of mutual historic connection - that had exone way or another to question the legitimacy of exist- isted between the Principality of Moldova and the ence of another state, which territory they were claim- Republic of Moldova - from the perspective of suc- ing, by supporting their action with pseudo arguments cession of states. and pseudo facts based on the „historic truth”. It should be stressed - before turning to the analysis Let us take for one, the tragic history of Finland, per se - that the issue of mutual connection between Norway or Luxemburg – small European states – any medieval state and any modern state does not af- which like Moldova had lived through reversals of fect the latter’s capacity of a subject of international fortune and hardships in the course of their history; law, because in terms of international law the issue of their independence and originality had also been subject of law – more precisely, of a capacity to be a questioned and abused by „big brothers” i.e. Sweden, subject of law – is resolved by means of mutual recog- the Netherlands, Germany or Russia. nition of rights of each state individually. Those countries – like Moldova – had lost their In other words, and the existence or absence of sovereignty in the middle ages, had become parts of a mutual connections between medieval Moldova and neighbouring state, which was more powerful at that modern Moldova will not in any way affect the legal time and which later began to claim the role of the status of modern Moldova. Moreover, this will not motherland to all other smaller dependent nations. cause any complications or difficulties in internation- When Norway, Finland and Luxemburg had regained al relations due to the simple fact that the Republic their independence (each of them separately and - of Moldova has been recognized by the international much to their regret – only a part of their original ter- community in its capacity of subject of international ritories) the former metropolitan countries launched law disregarding such mutual relations, while pro- „scientific” attacks in respect of the artificial and ceeding from the norms and principles of the modern groundless nature of the newly formed states. international law. Similar things are happening to the Republic of In addition, the foundation of modern international Moldova. On the one hand, important historic events relations is the legal contract basis that regulates mu- and undeniable facts that had taken place in the Prin- tual relations of modern states by assigning to them cipality of Moldova over ages and had been registered certain rights and obligations, rather than the relations in international treaties and agreements, which can between antique, medieval and modern state entities. be clearly traced in the national laws of the medie- If it had been otherwise the modern world would not val Moldovan state, are ignored. While, on the other have existed but there would rather have been a con- hand, secondary, inessential details, and sometimes tinuous war of getting back at others for the so-called non-existent „arguments” and „evidence” are empha- „historic truth”, while it is known that the perception sized and brought to the forefront, in the opinion of of „historic truth” can be rather arbitrary. some „theorists” they substantiate the idea of the ex- At the same time, one cannot ignore the fact that istence of „two Romanian states” that would contrib- in determining its domestic and foreign policy every ute to their „merger” of the near future. state „furnishes itself” with such facts and events that Among the theses is the allegation that only Ro- are favorable for strengthening its influence and ca- mania is a succession state of the Principality of pacity, or at least, justify the achievement of its goals. Moldova, whereas the Republic of Moldova does not Excessive zeal is particularly typical in issues that have any attribute with a Moldovan element because concern historic development of states and territo- Moldova is „a Stalinist product” made up by the Bol- ries. That is why history is being re-written, again and sheviks as an antipode to „the progressive Romanian again, to suit the liking of clans, ruling parties and spirituality” called upon by providence to „protect the ruling individuals. West from barbarians”. RELAŢII INTERNAŢIONALE 41 Why should it not be recognized that both Roma- ed till 1862 when for the first time a new name i.e., nia and the Republic of Moldova are succession states Romania, of the newly formed state was approved. of the Principality of Moldova? It was only from that time on - from 1862 - that the As was already said, in 1538, the Principality of terms „Romanians”, „Romanian people”, „Romani- Moldova found itself under suzerainty of the Ottoman an nation”, „Romanian language”, etcetera began to Empire and within that Empire lost its statehood. We be propagated but not from the prehistoric period as would like to emphasize the term statehood because some Romanian and Moldova ”researchers” contend. some authors equate statehood with sovereignty and The Real Union of Moldova and Walachia exist- independence. Having found itself under the Ottoman ed till 1866 when Romania was transformed into a yoke the Principality of Moldova lost its sovereignty constitutional monarchy and a representative of Aus- and, partly, independence, but it kept its statehood as trian dynasty, Carol I Hohenzollern, was offered the long as Moldova continued existence as a political throne. and legal identity. We should specify that a Union is a variety of The loss of Moldovan statehood was proceeding constituent state. Personal Union is a union of two or gradually, in several stages and was connected with more states under the reign of a common ruler5. Every the partition of the Principality of Moldova between state of the union is subject of international law, rather the Ottoman, Austrian and Russian Empires, and also than the whole union. Real Union is characterized by with the creation on the Balkans of a new state entity, unification of states not only under the reign of a com- Romania, which included one third of the territory of mon ruler but also by common bodies of power and the medieval Principality of Moldova. administration6. An entire Real Union is subject of in- The issues of formation of a new unitary state ternational law rather, than its every constituent state within the boundaries of the Ottoman Empire, i.e. Ro- entity as is the case with Personal Union. mania, in 1859 – 1862 and also the attainment of its We should also specify that the two Danube Prin- independence in 1978 have been a subject of thorough cipalities had created both Personal union and Real multifaceted studies and descriptions by the historical Union while at the moment of the creation of the science. It is due to the unfortunate circumstance that unions they had the names of the Principalities (i.e. today „the theorists of unification” falsify and misrep- Moldova and Walachia) and did not have all the ter- resent the incontestable well-known and documented ritories which had once belonged to those Principali- facts and events with unprecedented barefacedness ties. Thus the Principality of Moldova took place in that makes us turn back to this issue. Today we find the formation of Romania while having only one third ourselves in a situation when the history of the state of its former territory because it had lost two thirds of whose citizens we are is challenged and profaned its territory during the two previous partitions. while the wish „to wipe off” the idea of Moldovan The first partition of the Principality of Moldova statehood has become on obsession with some politi- took place in 1755 when after an Austria-Turkish cians and „theorists”. war a part of the territory controlled by the Ottoman The idea of unification of the two Danube prin- Empire (i.e. the northern part of the Principality of cipalities4, Walachia and Moldova, appeared in the Moldova later on named Bukovina) was transferred middle of the XIX century because of the extreme under the jurisdiction of Austria. reaction that followed the revolutions of 1848-1849 We should also stress that in 1755 it was not only when it became clear that none of the principalities a part of the territory of Moldova that was transferred subordinated to the Ottoman Porte would be able to from the Ottoman Empire to the Austrian Empire. The single-handedly throw off the yoke of the Ottoman transfer of a territory means, among other things, the sway. The progressive nature of this unification can- transfer of rights and obligations in respect of such ter- not be called in question irrespective of personal pref- ritory. Evidently, a part of the population of the Prin- erences. cipality of Moldova had remained on the transferred The unification of the principalities proceeded in territory; that population had inherited the language, several stages, the first one being the election in 1859 custom and traditions and other ethnic and state at- of Alexandru Ion Cuza hospodar of Moldova and at tributes from their ancestors and the previous state. the same time hospodar of Walachia. By this act i.e., The second partition of the Principality of Moldova by election of one person to concomitantly serve in took place in 1812 as a result of a Russian-Turkish war the capacity of the leader of two state entities, Moldo- of 1806-1812 when eastern part of Moldova (later on Wlachia (Moldova-Walachia) Personal Union was named Bessarabia) was transferred from the jurisdic- created; in 1861 it was transformed into a Real Union tion of the Ottoman Empire to the jurisdiction of Rus- and under the same name of Moldo-Wlachia it exist- sia. Those territories also with the population thereof REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 42 had been taken away from the Turks and transferred However, Romania did not take the risk of holding a to the Russians. plebiscite or referendum in order to make the above- The territory of Eastern Moldova (i.e. Bessarabia) mentioned „act of reunification” appear legitimate. had been ceded by one country to another several Attempts by some „theorists” to qualify the deci- times (then, like Bukovina, Alsace, Lorraine, Saar sion by the „Sfatul Tarii”7 of 27.03.1918 (09.04.1918) and many other territories) and the metamorphose of on unification of the Democratic Moldovan - Repub the population of that territory was the same as that lic with Romania as „legitimate and inalienable will which took place in other territories which were peri- of the people” does not stand up to criticism because odically taken away from the jurisdiction of one state the „Sfatul Tarii” itself did not have full legitimacy, and placed under the jurisdiction of another state. having been only a temporary government body ap- Unlike Bukovina, which was ceded by one state pointed by „representatives of soldiers, workers and to another in accordance with the norms and princi- peasants”, who in turn had not been elected by the re- ples of the international law of that time i.e. by mutual gion’s population but had rather been self-proclaimed agreement of the states that performed the procedure without having been empowered by anyone to do so. of territorial changes, those principle were not always Given the fact that the „Sfatul Tarii” had not been observed in respect of Eastern Moldova (Bessarabia). elected by the whole population of Bessarabia there is It refers to the Romanian administration of Bes- no point in debating the issue whether an illegitimate sarabia between 1918 and 1940 when the procedure body can or cannot make legitimate decisions unless of transfer of the territory had not been performed in by acting in excess of rights, because the issues of conformity with the norms and principles of the inter- transfer of territories are resolved either by means of national law of the day. The meaning of this statement a covenant between unanimously recognized subjects is that any transfer of a territory from one state to an- of international law, or by means of a plebiscite (ref- other is considered legitimate only in the following erendum). cases: 1) There is an understanding on transfer of ter- The issue of Bessarabia had made the government ritories between two states; and 2) There is a wish ex- in Bucharest feel uneasy and later on they tried time pressed freely by the population of a territory through and again to legalize that territorial acquisition by an a plebiscite (referendum). The international law does international act. not recognize any other legal grounds of transfer of All attempts by the Romanian government had territories from one state to another. turned out to be in vain because the USA and Ger- If we look back at 1918 and recall the procedure many, two great powers, never wanted to hold nego- of „the great reunification of Bessarabia” we have tiations with Romania on that issue. Other world pow- to state that the „unification” was unlawful – to put ers - France, Great Britain, Italy and Japan – using it in euphemistic terms - because there was not any the opportunity to put Bolshevistic Russia in its place, agreement between Russia and Romania on the trans- on 29.10.1920 signed a protocol on recognizing the fer of that territory from the jurisdiction of one state transfer of the concerned territory. However, that plan to the jurisdiction of the other state. Without such an of „ legalizing the unification” was not destined to be agreement transfer of a territory cannot be considered realized since Japan did not ratify the treaty and there- legitimate because it is in violation of the principle fore it never took effect. of observance of covenants (“pacta sunt servanda”) „The epic of Bessarabia” had a continuation in the unanimously recognized in the international law; and form of the events of June 28, 1940 when the gov- can eventually lead to the destruction of the stability ernments of the USSR and Romania agreed that „... of contractual relations between states. Romania would return the territory of Bessarabia and It should also be mentioned that the Soviet Union would transfer the territory of northern Bukovina to never recognized that transfer and did not sign any the Soviet Union”. Countless numbers of books arti- agreements that would legalize it; due to this fact, in cles, monographs and research papers have been writ- terms of the international law the issue of Bessarabia ten about that event; and researchers always turn back took its place in the category of non-resolved con- to it in an attempt to justify or reject the actions by flicts, which needed legal regulation. either party8. Another legitimate ground for passing a territory It should be mentioned that events related to „trans- from the jurisdiction of one state to the jurisdiction of fer” or „cession” of territories of Eastern Moldova another state would be only a plebiscite (referendum), either from Russia to Romania or from Romania to which bases on another unanimously recognized Russia do not in any way differ from any other events fundamental principle of the international law that of transfer of any other territory in dispute from one enshrines the right of peoples to self-determination. state to another. The only way, in which the events of RELAŢII INTERNAŢIONALE 43 1940 differ from the events of 1918 is that in 1940 an which constitute issues of international law, because accord was reached between the two sovereign states all other “aspects” of that pact are of purely propagan- on transfer of a specific territory from one jurisdiction dist nature and are not directly related to the matter. to another jurisdiction, and this fact is qualified in the First, we should proceed from the premise that any international law as a legitimate agreement; while in international accord is an understanding between or 1918 such an accord was not made and that in terms among states or subjects of international law on estab- of international law is qualified as seizure of territory lishment, modification or suspending of their mutual and is an illegitimate action. rights and obligations of political, economic and other Relations between Romania and the Soviet Union nature. As rule, any international treaty is concluded in 1941 to 1945 when Romania „had restored the bal- for certain duration and the operation of a treaty can ance of justice” from the point of view of the interna- be suspended pursuant to relevant provisions thereof, tional law was qualified as an act of aggression and in- or defeat by one of the parties. Second, it should be volved application by the international community of stressed that only parties per se to a treaty can inter- concrete sanctions. This was done in 1947 when the pret it and clarify the real intentions of the contracting allied states and committed nations concluded a treaty parties and the true sense of the provisions thereof, with Romania and the treaty determined its frontiers and also a treaty can be declared invalid only by par- and the status. ties thereto. Importantly, the 1947 peace treaty with Romania We should also specify – in connection with what is still in force. The substance of the matter is as fol- has been said above – that the Molotov-Ribbentrop lows. According to provisions of the international law, Pact had been in effect only from August 23, 1939 to as long as new independent states arise in the territory June 22, 1941 i.e. upon signature till opening hostili- of the precedent state (while this is the way the Re- ties between Germany and the USSR, while the con- public of Moldova had appeared in the territory of the tents of the pact and the consequences thereof had not former USSR) the succession of states does not affect been only cancelled by the parties but also changed the boundaries established by a treaty or the rights in radically in the course of the war. Here the issue is not respect of the frontier. In other words, a succession only about the accord per se, that is the Treaty of Non- state must respect the boundaries as long as it has not aggression between Germany and the Union of Soviet agreed with the neighboring state on changing the Socialist Republics, but also about a secret protocol, boundaries in accordance with the international law. which without doubt, was the component part of the Therefore the peace treaty with Romania of 1947, Treaty. which had established the state frontier between Ro- For those, who do not agree with what has been mania and the Soviet Union, became – after the dis- said so far, we explain that the text of the Treaty had integration of the USSR – a treaty on boundaries be- provisions on the character of mutual relations between the Republic of Moldova and Romania. This tween the USSR and Germany at the concrete stage treaty has unlimited duration and it can remain in of a period of time, and also the obligations of the force for an unlimited period of time if parties do not parties of „non-aggression” against each other. The chose to make a mutual agreement on the necessity to secret protocol had specified zones of interest of the have a new boundary treaty. parties i.e. identified territories which were inviolable The jugglery by some political groupings with the by a party without consent by or notification of the issues related to the so-called „problem of bounda- other party. ries”, which would be the „results brought about by At the same time, the Treaty of Non-aggression the aftermath of the Molotov-Ribbentrop Pact,” are at- should not be interpreted as an understanding between tempts of unilateral revision of international accords, Stalin and Hitler on an aggression against Europe as which is in violation of the international principle of some researchers interpret it. We believe that it had „pacta sunt servanda”. The great powers are not sup- been only an understanding, in a sense that each party portive of this far-fetched idea because the change in would pursue its foreign policy in a way that inter- the real situation in respect of the existing boundaries ests of the other party would not be affected; and not in Europe could destroy the system of European and more than that. Though it is true that with the treaty international stability and security, which and been they had their hands free and were given a possibility established by the 1946-1947 Paris peace treaties and “to work wonders” in the territories, which Stalin and confirmed by Helsinki Final Act of 1975. Hitler considered to be their feuds. But had the Mu- When analyzing the topics related to the Molo- nich Agreement not allowed doing the same? tov-Ribbentrop Pact and the so-called consequences Obviously, the implementation of the terms of thereof we could only dwell on those elements thereof, the treaty had allowed Stalin to “resolve” the issues REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 44 concerning Poland, Finland, the Baltic countries and ance with understanding reached at the conferences Bessarabia in a manner that he had wished. At the in Yalta and Potsdam. Is it not ridiculous to state that same time, he resolved the issue of Northern Buko- Stalin, Roosevelt and Churchill delineated the post- vina although both the Treaty and the secret protocol war boundaries following the secret protocol to the had said nothing about Bukovina. There is an opinion, Molotov- Ribbentrop Pact? among others, that exactly because of Stalin exceed- Talking about some „consequences” of the Molo- ing the terms Hitler had made a conclusion that it was tov-Ribbentrop Pact today, all the more for Romania necessary to begin Barbarossa Operation. It is not at or the Republic of Moldova, is useless and pointless. all an impossible circumstance especially if we recall that from 1775 to 1918, Bukovina had been a part of 3. The national interest and national security of the Austrian Empire and Austria-Hungary Empire and the Republic of Moldova in the context of modern thus had belonged to the zone of interests of the Third geopolitical realities Reich. Then Transylvania, Banat and some other „an- As we have said with the appearance in 1991 of cient Romanian territories” had been transferred to Moldova on the map of the world the country and the „motherland” in accordance with the Treaty of the society of Moldova met with the new challenges Trianon, which Germany had not recognized. while at the same time the old problems were set in In this connection we should stress that the chang- motion because the fact of proclaiming independence es brought about in Eastern Europe by the Stalinist of a new state entity alone, and even the recognition “liberation campaigns” were not connected with the de jure of that state, do not yet mean that the state has Treaty of Non-aggression between Germany and the been established or that it will successfully develop Soviet Union, but rather were connected with the in future. foreign policy of Stalin and the Soviet Union at that There is and enormous amount of requirements stage. Therefore we should not speak about the after- and conventionalisms - a good many of them unwrit- math of the Molotov-Ribbentrop Pact but rather about ten - that influence the development and existence of the consequences of the Stalinist foreign policy in the a state. That is why every state seeks self-preservation inter-bellum period. It is essential and is of extreme from the moment it is proclaimed. This is a supreme importance for defining the geo-strategic situation in interest of a civil society (nation), which exists in the Europe on the eve of the Soviet-German war. context of any sovereign state and it is defined either It is important to point out that the war between politically or geopolitically as a national interest or a Germany and Russia, which had started on June 22, state interest. 1941, annulled the consequences of the Stalinist for- In other words, the citizens of the Republic of eign policy but did not restore the status quo, which Moldova, having proclaimed their country independ- had existed before the treaty was concluded, thus ent and sovereign state should pursue a single goal: having produced other similarly grave and no less le- should keep and consolidate their state. That is how it gitimate consequences than the former ones. What is should be in theory. At least, this is the case in many meant here is that on June 22, 1941, it was Germany countries. However, if we look at the processes that and Romania that entered the war against the Soviet were taking place in Moldova at the initial stage of Union; by participating in the war Romania liqui- independence we have to state that the creation of dated the said consequences, be they „consequences new state started here with the polarization rather of the Molotov-Ribbentrop Pact” or „consequences than with the consolidation of the civil society. Note- of the Stalinist foreign policy” and produced by its worthy, some of the „burning” issues of Moldova had own actions new consequences, which had been been inherited either from the Soviet Union, whicht dealt with by the common actions of the Allies of the passed into non-existence, or from neighboring Ro- World War II. mania. That is where the problems of Transdniestria The outcome of the Second World War is known. and Gagauzia had originated. It had liquidated both „the consequences of the Mol- Strange as it may seem, in 1990 – 1991, both Mos- otov-Ribbentrop Pact” and „the consequences of the cow and Bucharest had little interest in seeing Moldo- Drive towards the East”, having left its aftermath for va civil society consolidating, but would rather see Europe and the entire world, that was formulated in chaos reigning. Some, those in Moscow, were hoping legal terms and set forth in the Peace Treaties made that it would be an excuse for putting things in their in 1947 with Italy, Romania, Bulgaria, Hungary and places and restoring „the constitutional order” and Finland. thus would help keep the USSR, which was already It is also a known fact that the post-war bounda- in the process of disintegration. While others, those ries were delineated by the great powers in accord- in Bucharest were cherishing hopes that thus the „his- RELAŢII INTERNAŢIONALE 45 toric truth” would be demonstrated, and finally there At the same, time the notion of national security would be a real possibility to „liquidate the conse- of a state includes creation of normal conditions for quences of the Molotov-Ribbentrop Pact” and carry fulfillment of the potential of all citizens, protection out the wished-for „unification of all the Romanians of citizens’ life, liberty and property against any of- from everywhere”. Noteworthy, both Moscow and fense by either an individual, or organization or gov- Bucharest involved significant forces and resources, ernment. the factors of influence, financial and propaganda in- The whole of the state machinery i.e. the head of stitutions were put to maximum use and thus finally the state, Parliament, government, forces of law and they managed to reach their goal: Moldova was made order and local governments are involved in safe- known due to non-ordinary conflicts of interethnic guarding national security. Evidently, each of them and linguistic nature, which unfortunately cannot be does it within his or its competence. Unfortunately, reconciled till present. in the FSU space the perception of the term national Discussing the topics of state-building in newly or state security of the state is distorted because by created countries we have to say that the major politi- force of custom national security is equated with the cal mistake by the then government of Moldova was acronym KGB. That is why practically everybody at that from the moment of proclaiming the Republic of once opposes whenever the necessity to safeguard the Moldova in 1991, no one has formulated the idea of national security of the state is mentioned. a general civil nature that would unite the society and The national security of the state is made up of state: i.e. all those, who live in Moldova, are Molda- various structural elements, primarily, of political se- vians because all are the citizens of Moldova although curity; economic, military, informational and social all have different ethnic origin. security; security of environment and also security of At first glace such approach to the issue would ap- cultural development of a nation. pear inaccessible. And that happens when imaginary, The essence of political security is the capacity rather than true values of civil society, are brought to and possibility of a nation (civil society) on its own to the foreground. The matter here is that in the whole resolve the issues of state structure, to promote inde- world the pivot principle of a democratic state is citi- pendently domestic and foreign policy in the interests zenship i.e. belonging of an individual to the civil so- of individual and society. ciety of a state rather than ethnic origin or confession. It is extremely important for the case of Moldova Other aspects are secondary since citizens are equal because it is a rare state in the world where not only in their rights and opportunities irrespective of eth- representatives of political parties and formations but nic origin, faith or other. As a matter of fact, no one also some members of Parliament and public govern- inquires after ethnicity of a citizen of the USA, Ar- ment do not recognize the state, whose civil servants gentina or Czech Republic, for that matter; the most they are, and in an emphatic manner do not fulfill the important thing is that individual is American, Argen- requirements of the Constitution and of other legisla- tinean or Czech rather than the fact that his ancestors tive acts of the country. It is overt undermining of the were Irish, Indians or Slav; essentially, no one is con- state’s capacity to promote an independent domestic cerned whether his religion is Catholicism, Islam or policy. Judaism. Similar things are observed in the plane of foreign It is the development and consolidation of national policy when declarations and actions of some high of- consciousness, promotion of informed ideas about ficials abrade considerably Moldova’s relations with history, about the present situation and prospects of other countries. Menace to the territorial integrity of development of own country, and also about the place Moldova arose due to inadequate political security, of Moldova and Moldavians among other states and while the latter ultimately means nothing less than peoples of the world that will enable us to overcome impossibility to pursue independent external policy. the objective and subjective barriers on the way of Economic security is characterized by the level of statehood of the independent Moldovan state. It is the development of production forces and economic rela- only way, which can take us to true statehood and in- tions in the society, by availability of infrastructure, dependence, and it also is the foundation of national minerals, well-qualified labor and a system of train- security. ing thereof, and also by the level of integration in the National security primarily means physical sur- system of global economic relations. vival of a state, the protection and retaining of sover- For Moldova it means protection of domestic pro- eignty and territorial integrity, a capacity of adequate ducers, and also of its domestic and foreign markets. response to any real or potential danger from outside Uninterrupted supply of energy resources is of para- or inside. mount importance for any state, inclusive of Moldova. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 46 In order to secure this it is necessary to find three or Europe should be determined. It is most important, four strategic partners and focus on the mutual rela- though, that we do not delude ourselves or create il- tions, political among others, with these partners. lusions because the euphoria that had reigned in the Military security has its specific in that it has the Moldovan society for several years running, especial- role of safeguarding the interests of national security ly at the initial period of its independence, seems to of state by means of military influence. In this regard have not been quite well-reasoned. – due to the fact that the Republic of Moldova issued Apart from this, it should be understood that being a declaration of neutrality – it has to maintain a small, situated in the geographic center of Europe does not well-trained and well-equipped army. However, in any way mean being at the head of Europe. The er- Moldova will need serious and powerful guarantors roneous ideas about Moldova’s ability to supply prod- of its neutrality. ucts in amounts sufficient for meeting the demand of This is a compulsory minimum, without which the entire Europe, like it supposedly had been supply- Moldova will not be able to exist as an independent ing sufficient clothing, food and drinks for the entire and sovereign state. However, this alone is insufficient. USSR, should be left aside. We should realize that Political will is also needed because things should be there is no famine in Europe; in fact there rather is not put in order: corruption, crime, and irresponsibility at any need for Moldovan products. all levels of the government need to be eliminated. An exhaustive analysis of the world situation Only rigorous obeyance of laws by all citizens with- should be made without false conjectures about the so- out exception and timely bringing of law-breakers to called intentions and wishes of the IMF, World Bank, responsibility can put an end to the process of come- EBRD and other international financial organizations down of the fragile Moldovan State, which has not to get Moldova out of crisis and impasse. Should those gained full strength yet. financial organizations be blamed for supposedly having had secret plans against Moldova, as some politi- 4. Moldova: East or West, neutrality or mem- cians try to convince us? Evidently, neither the IMF, bership in a bloc? nor the World Bank nor another international organi- Today the issues of further existence of the Repub- zation has had any such plans. At the same time, we lic of Moldova and of its geopolitical strategy are not should not indulge in illusions that the difficult situa- less topical than ever before. In fact, Moldova still is tion in the Republic of Moldova keeps those financial situated at the borderline between the East and West, organizations waking and they are looking forward to between the CIS and the EU, between the rouble and Moldova’s government asking them to help. euro, between NATO and ... many other known and It is a known fact that in the former USSR Moldo- unknown things. There have been changes in the va used to have a leading position in the production of forces, partners have changed, rules of the game have wine, brandies and tobacco items, and also in produc- changed but the geopolitical position of Moldova has tion of precision instruments, household appliances, not changed. agricultural machinery, pumps, carpets, furniture, In essence, development of a geopolitical policy canned goods, aromatic and technical oils (e.g. rose of a state is not a simple process. Let us remind our- attar, lavender oil), etc. However, let us not forget selves of some facts from the history of the USA: after that those products were intended exclusively for the the events of Pearl Harbor it took the USA six years former USSR markets, and only a part of them were to develop the concept of the country’s national secu- to be sold in the socialist countries or countries of so- rity; the process was not going on openly, but rather in cialist orientation. On top of that, our products were strictly confidential atmosphere, however, the results not known in the West even when they were exported began to be visible already several months after the to the Western countries because they were exported said tragic events. And what about the history of mod- under a soviet commercial brand rather than under ern Russia? What about changes that take place in Moldova brand. other countries? However in Moldova no deep chang- With their standards and quality, today such prod- es have been observed in this area, there have been ucts can only sell at some CIS markets or at markets only slogans about the country’s apparent “orientation of some third world countries while selling them towards the West” without any serious arguments or would be possible only due to the fact that until re- strong actions by the government. cently Moldovan products had a good reputation in We believe that what should be done first and fore- those markets. Nowadays, maintaining position at the most is the most detailed analysis of the geopolitical CIS markets is a must for Moldova; it should hold on and geo-strategic situation in the world, and proceed- to it in spite of the attempts to eliminate it from those ing from that reality Moldova’s place in the world and markets and to compete with it. This is Moldova’s RELAŢII INTERNAŢIONALE 47 „fair shake”, its future, and only in this case the coun- be exported to the CIS countries; and the Italian inves- try will be able to attract inward investment and credit tors are in earnest. If, however, Moldova would like from the West. to obtain investment in order to produce and export Moldova and the CIS countries are not the only the goods to Europe then Italians would refuse in no countries affected by the economic crisis, there are uncertain terms. And Italians would be right because also others: countries of Eastern Europe, and such they – without Moldova - can sell their goods in Eu- world giants as Japan, Brazil, Korea, Argentina, etc. rope and do so. What is important for Moldova now is to realize that In geopolitical terms, Moldova has always been in other countries need its present and future products. a position of a bridge linking the East and West, al- Importantly, we should know that some countries do though in practice it has not always managed to profit not import Moldovan products not because the prod- by such position. Nowadays, however, the time is ucts are not competitive but rather because the coun- right for efficient use of the opportunity; all the more tries do not have sufficient currency resources for buy- so because it is in line with the interests and needs of ing them; we should seize the occasion and keep the some countries and even groups of countries. markets because this is a propitious moment and can Let us remember the not-so-remote past when the serve as the starting point for promoting Moldovan small country of Finland (with the population almost goods to new markets. equal to that of Moldova) was taking the position of At this stage it is important to examine the non- an economic bridge linking the USSR and the West. realized capacities of some countries and establish an The country was no able to sell its goods in the West; acceptable commercial-economic balance between and it is clear why. No one either from the West or countries. For example, in Turkmenistan food prod- East would have wanted to make the smallest invest- ucts (flower, meat, canned goods, etc.) are in short ment in Finland’s economy if Finland had liked to in- supply and there is a demand for cheap household ap- undate Europe or Japan with its goods. However, Fin- pliances, etc. Moldova could start supplying its goods land was successfully selling its goods to the USSR (from macaroni products to washing-machines) to and having this guaranteed enormous market it was that country. At the same time it is known that Turk- receiving immense Western investment in the form of menistan is looking for customers for its natural gas financial resources and advanced technologies. Can and oil. Moldova become new Finland today? The check-list of countries with which Moldova If yes, in what form and under what formula? Be- can and should develop relations includes countries ing a member of the CIS or a member of the EU? Or from Iran and India in Asia to Peru and Chile in the maybe being a member of neither the CIS nor EU? South America. And it is only at first glance that co- There cannot be an unambiguous answer to these operation with so distant countries looks improbable. questions. It would be an ideal situation if Moldova What is erroneous it is the plans of integration with could join the European Union in five or seven years Europe „with hat in hand”, having an obsessive idea of while retaining its markets in the CIS. For this it is not sweeping European market with mediocre products. necessary for Moldova to be a member of the CIS; Clearly, the West and the East, for that matter, it is possible to retain the markets through by-lateral will accept integration only in case there is assur- relations. ance that Moldova will able to demonstrate that it In order that these opportunities be realized it is will occupy a superior position in the traditional mar- necessary to involve in practical action of European kets for its goods. Will the French investors agree integration. The Government of Moldova should ini- to invest in Moldova’s wine and brandy industry so tiate a concrete EU accession program by addressing that Moldovan wine would compete with the French an official request for beginning negotiations of the products and make their sale in the European markets terms and conditions of accession. It is important to difficult? While if the French investors can be sure both identify the major tasks and objectives, which that Moldova will be selling its goods in Russia or the country must fulfill and achieve in connection in Turkmenistan, rather than in Western Europe, then with possible accession to the EU, and also make con- they would probably be able to invest substantial cap- sistent guarantees and assume obligations. ital in Moldova’s economy in earnest. An acceptable military-strategic formula for The same applies to other sectors. For example, Moldova is also an important issue. Should or should Italy – known for good judgment of fashion and for not Moldova have an army, for maintaining which it advanced technologies of propylene – is disposed to has to spend a considerable part of its budget resourc- invest in Moldova’s largest chemical operation (i.e. es, or should Moldova refuse to have an army as some the „Piele” works) on condition that the products will political leaders and formations recommend? Should REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 48 the country further remain neutral as was declared by Moldova and other states. All this evidences the need its Constitution of 1994, or should permanent neutral- for re-examination of priorities and strategies in all ity be abandoned and the country should join a mili- directions of development of Moldova. tary-political alliance? Will Moldova manage to remain a neutral state lest It is not easy to give answers to these questions it find itself involved in conflicts between the great because it is the country’s future that is at stake. How- powers, military-political blocs and financial-eco- ever, geo-strategic analysis of the situation in Europe nomic groupings of the West and East? To all appear- shows that Moldova continues to be a buffer state and ances, we do not think so because in the East - West this means that there is a heightened interest towards confrontation Moldova is continuously drawn over by it from the both sides. either party. In case of an eventual conflict no one will In geopolitical terms the current situation of ask for Moldova’s consent because those in command Moldova is not conducive of the country’s prosperity of the situation will „solve” their problems – whether and stability. it is „imposing order in the region”, „combating ter- First, its territory has considerably reduced in rorism” or „re-unification of divided nations” - in a comparison to that of medieval Moldova and its de- simple and quick way. It is particularly due to this fense facilities are vulnerable. The national frontiers, reason that Moldova should safeguard its national se- especially with Ukraine, are not impenetrable; illegal curity with the view of a possible partnership with a immigrants, international terrorists, mercenaries and state or a military-political bloc, which will be able to traffickers can penetrate into its territory; and if the guarantee its independence and territorial integrity. dispute with Transdniestria remains unresolved the If Moldova joins the NATO then there will be frontiers will remain practically open. some guarantees of its future status. However, there Second, Moldova is separated from its major ex- will be only some guarantees because Moldova is port markets in the Western Europe and the CIS by situated very closely to the zones of interest, which two countries (Ukraine and Romania), which have had been specified in the Molotov-Ribbentrop Pact. substantial influence over Moldova. Due to this situa- Will the NATO be able to provide for Moldova’s se- tion, ways and means of overcoming or even avoiding curity and territorial integrity? As far as security is conflicts and eventual communication gaps are called concerned, yes, however, territorial integrity is less for, while this in turn determines the dependent nature likely because Transdniestria will immediately break of decisions of Moldovan foreign policy. away from Moldova becoming a kind of Kaliningrad Third, the internal political situation in Moldova region on the Black Sea. remains unstable: primarily due to the Transdniestrian Neither the NATO’s relations with Romania, nor dispute remaining unresolved and periodic flare-up of its promises in respect of the concerned “zones of in- the Bulgarian and Gagauzian issue; and also in con- terest” are completely clear. Such scenarios, which nection with the so-called problem of “the two Ro- can turn out quite realistic, should not be ignored. Be- manian states”. All this fuels the state in the society, sides, the idea of zones of interests is still there, as which is fraught with conflict, while the latter calls for are the zones of interest of the NATO, USA, Russia, strong – sometimes extreme measures - by Moldovan other states and military-political blocks. A possibil- state authorities in respect of current internal and ex- ity of another treaty of non-aggression in the nature of ternal political issues; which in turn provokes annoy- the notorious Molotov-Ribbentrop Pact (e.g.: between ance in Bucharest, Moscow, Kiev or Ankara. Russia and the USA, or between Romania and the Forth, economic capacities of Moldova have de- NATO) with a secret protocol to it saying that Moldo- creased considerably due to the loss of traditional mar- va “is of interest” to a certain power while another kets and only partial re-orientation towards the new state “does not have interest” in that region, cannot be ones. Moreover, the countries, which Moldova used at all ruled out. to look at as partners and reliable investors (France, If Moldova agrees to a military-political alli- Ukraine, Romania), oftentimes are rather competitors ance with Russia the situation will not become much than partners, for example, in markets of agribusiness, clearer because of certain tendencies of restoration of wine and tobacco products. the USSR. The truth is that the problem of preserv- Fifth, other countries, i.e. Romania, seek to take the ing territorial integrity becomes more realistic only opportunity of Moldova’s weakness in the period of if Transdniestria joins the NATO or declares forma- formation of the sovereign and independent state; the tion of a military-political block with Romania. While former, by strengthening its influence over Moldovan such assumption is totally absurd such scenarios of society, from time to time upsets the consolidation of developments are absolutely possible. That is what independent and mutually beneficial relations between geopolitics is all about! RELAŢII INTERNAŢIONALE 49 Bibliografia: (Endnotes) 1 The Convention came into effect on November 6, 1996 only Bull, Hedley. Societatea anarhică, Un studiu asupra ordinii în for the 20 states which had signed, acceded and ratified it. The politica mondială. - Chişinău, 1998. Republic of Moldova has not either signed, or acceded to the Con- Burian, Alexandru. Geopolitica lumii contemporane: Curs de vention. Of the CIS states only Ukraine acceded to the Vienna lecţii - Chişinău, F E-P „Tipografia Centrală”, 2003. Convention of 1978 in respect of state property; the accession Burian, Alexandru. Introducere în teoria relaţiilor took place in 1992. 2 internaţionale: Curs de lecţii (Ediţia a 3-a, revăzută şi adăugită)– The Convention has not come into force yet. 3 Chişinău, CEP USM, 2007. See : Oleg Serebrian, Politosfera, Chişinău, „Cartier”, Burian, Alexandru. Relaţiile internaţionale, politica externă 2001; Anatol Petrencu, România şi Basarabia în anii celui de- şi diplomaţia: Curs de lecţii (Ediţia a 3-a, revăzută şi adăugită)– al doilea război mondial, Chişinău, EPIGRAF, 1999; Gheorghe Chişinău, CEP USM, 2007. Cojocaru, Politica externă a Republicii Moldova. Studii, Ediţia Burian, Alexandru. Geopolitical transformations in the South- a doua revăzută şi adăugită, Chişinău, „Civitas”, 2001; Iulian East Europe and Institutional reforms in the Republic of Moldo- Chifu, Război diplomatic în Basarabia, Bucureşti, Editura Pai- va // „Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii deia, 1997; Petrache D.Cojocea, Istoria unui tratat controversat, Internaţionale”, nr. 1-2, 2007. Chişinău, Editura ZAMOLXE, 2000. 4 Hobsbawm E. J. Naţiuni şi naţionalism din 1780 pînă în For centuries in all the documents the Principalities had been prezent. Program, mit, realitate. - Chişinău, 1997. called exactly „the Danube Principalities” but not „Romanian” Huntington, Samuel P. Ordinea politică a societăţilor în principalities as they were renamed lately by some modern do- schimbare. - Iaşi, 1999. mestic „historians” and „political scientists”. Moldova, Walachia Hinsley, F.H. Suveranitate. - Chişinău, 1998. and Transylvania had been called „the Danube Principalities” and Ureche, Grigore; Costin, Miron; Neculce, Ion. Letopiseţul each of them separately had been subject of international law 5 Ţării Moldovei... Cronici. – Chişinău, “Hyperion”, 1990. Examples of Personal Union: Polish-Lithuanian (1383 – Wight, Martin. Politica de putere. - Chişinău, „ARC”, 1998. 1669); Anglo-Hanoverian Personal Union (from 1714 to 1838); Tămaş, Sergiu. Geopolitica. - Bucureşti, 1995. Holland –Luxemburg (from 1815 to 1890); Moldo-Wlachia (from Serebrian, Oleg. Politosfera. - Chişinău, 2000. 1859 to1861). 6 Şofransky, Octavian. Republica Moldova: capital geopolitic. Examples of real Union: Swedish-Norwegian (from 1814 to - Chişinău, 1999. 1905); Moldo-Wlachia (from 1861 to 1866); Austrian-Hungarian Арон, Раймон. Мир и война между народами. – Москва, (from 1867 to 1918); Danish-Icelandic (from 1918 to 1944). 7 «NOTA BENE», 2000. „Sfatul Tarii” [literally: Council of the Country (note by the Буриан, А. Геополитические ориентиры молдавской translator)], a temporary (revolutionary) government of the Dem- государственности // «Историческое пространство ocratic Moldovan Republic, it had not been elected by the popula- (проблемы истории стран СНГ)», № 1, 2007 г., c. 45-52. tion of Bessarabia, but rather had been „appointed” in 1917 (soon Буриан А. Кто мы, где мы и с кем? // «Независимая after the October coup d’etat in Petrograd) by „representatives” Молдова», 05.02.1999 г. of soldiers, workers and peasants of the province of Bessarabia Буриан А. Молдавская экономика: Восток или Запад? and by RUMCEROD (the Romanian Front of the Russian Army) Внешнеэкономические перспективы Республики Молдова // unaccredited by anyone for that. 8 «Независимая Молдова», 26.03.1999 г. Noteworthy, the international dimension of the issues is not Дергачев В.А.. Геополитика. - Киев, 2000. discussed. In the literature published in Romania and the Republic Дугин А. Основы геополитики. – Москва, 1999. of Moldova the above events are assessed unilaterally emphasiz- Кальвокоресси, П. Мировая политика после 1945 года. – ing the emotional aspects of the issue whether they approve or Москва, 2000. disapprove the Soviet notes of June 26 and 27, 1940 „on the issues Марар, С. К истории нашего государства надо подходить of Bessarabia”. только с точки зрения науки. Интервью с Александром Бурианом. // „Бизнес-Элита”, № 46 (130) 03.12.2007, № 47 Copyright © Alexandru Burian, 2007 (131) 10.12.2007. Моро-Дефарж, Ф. Введение в геополитику. - Москва, 1996. Нартов, Н.А.. Геополитика. - Москва, 2000. Хантингтон, С. Столкновение цивилизаций // «Политические исследования», 1994, № 1. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 50 Civil society and NGOs: their domestic and international legal status

Vlada V. Lysenco, PhD (law), Legal advisor, OSCE Mission in the Republic of Moldova

The making of civil society is in direct proportion parties, movements, civil initiatives and associations. of public involvement, legal consciousness of people Scientific publications emphasize the relationship and their ability to exercise the fundamental human between civil society and public associations. The de- right to public association and also to join such asso- finition of the term civil society includes public as- ciations in order to protect one’s rights. sociations, which act as the determining components Public associations are an important element of of the characteristic of this society. According to S.A. civil society1; they are a connecting link between the Avakyan, „If citizens can express their opinions fre- state and the civil society. The common characteristic ely, if they can set up various [...] associations this of all associations is that while being a form of exerci- evidences such qualitative state of society that makes se of fundamental human rights and freedoms they are it possible to call this society a civil society”3. also an organizational form of democracy. From all those said above we may conclude that The concept of civil society had gone through a public associations are the strongest determining fea- long process of evolution; it became to widely spread ture of civil society since most of such associations as the French Revolution proclaimed the Declaration embody what is called public initiatives. of the Rights of Man and Citizen in the XVIII century. In a democratic socio-political system civil society Aristotle was the first to use the term citizen. Howe- and state are inseparably linked with one another. For- ver, civil society and citizen became a subject of study mation of civil society means reduced state involve- much later. Civil society occupied an important place ment in many, but naturally, not all, areas of activity. in the works by T. Hobbes, J. Locke, J-J. Rousseau, State should give up total control of and responsibi- G. Hegel, I. Kant, W. Humboldt and others. It was lity for all issues and rather focus on areas where its those thinkers who were the first to try and distingu- presence is vital and where it is required for fulfill- ish between the two types or relations: state and non- ment of its fundamental functions: protection of law state, i.e. political and non-political, within a single and order, defense, lawmaking, protection of human society. and civil rights, foreign policy, state budget, environ- Civil society is a central issue in modern internati- ment protection, communications, transport, etcetera. onal and national literature since according to famous As civil society develops pluralism of acting political western political scientist R. Dahrendorf, it is one of forces of such society should manifest itself. The more the three pillars (i.e. economic opportunity – civil so- developed civil society is the more it is capable of pre- ciety – political liberty) of the western society2. venting the monopolization of political power and re- Civil society has its own rather a complex inter- jecting any authoritarian attempts. For „democracy to nal structure. It typically has predominantly horizon- be effective civil society pluralism is required”4. tal, mainly non-governmental relations, in contrast to Moreover, there are a number of marginal instituti- mostly vertical hierarchical relations of a state. The ons, which on the one hand intertwine with state agen- former (non-government relations) are various and cies and on the other hand are involved with the civil form - in our opinion - three layers. At the foundation society. A good example is the current ruling party, there are relations connected with the vital activities which originated in the heart of civil society while in of the society. Primarily, these are economic relations its operation it is closely connected with the State ma- that in several instances base on economic pluralism, chinery. Characteristically, political parties occupy a diverse forms of property while interests of individual changing, floating position in the system of social and and society as a whole are also observed. The second political institutions. Being public associations they layer is represented by social, cultural and spiritual definitely belong to civil society and express interests relations; here family and kindred, ethnic, religious of certain groups of society and protect the former be- and other stable relations belong. The third, top, la- fore the state. This is graphically demonstrated when yer of civil society is social-political one. It includes parties are in opposition to government. Party’s func- relations that arise when socio-political interests and tions change as soon as it comes to power. With more freedoms are met by means of participation in various profound governmentalization of party structures they RELAŢII INTERNAŢIONALE 51 tend to be less a part of civil society and depart from development of civil society, while stability of the de- it more and more. mocratic process is determined by the extent, to which Proceeding from what has been said above the the political institutes reflect the needs of civil society most common underlying ideas and principles of any and timely and opportunely respond to the processes civil society – irrespective of the specifics of countries that take place in the civil society. – to our understanding are as follows. In Western literature, public associations, which xx Absolute recognition and protection of natural do not have political objectives, are named non-go- human and civil rights; vernmental organizations or NGO for short5. xx Legitimate and democratic nature of power; The term was put in use in 1945 by the UN Charter, xx Everyone is equal before law and justice; sound later it was established in a number of international legal protection of individual; documents, and taken over by domestic laws of many xx Political and ideological pluralism; presence of countries. The definition of a non-governmental orga- legal opposition; nization reflects the major characteristic of its mission xx Ability to form public associations by interest i.e. to promote interests and aims of the public, rather and profession is guaranteed to everyone by law; as- than of the governments6. sociations have freedom of activity and are equal be- Many authors class public associations – noting fore law; their non-governmental and non-commercial quality – xx Economic freedom; various forms of property; as third sector. Third sector is a specific institutional market relations; setting made up of the aggregate of non-governmental xx Mass media are formed freely and act indepen- non-commercial organizations, which take care of a dently outside the limits of state censorship within the certain share of social reproduction. Nowadays, “third limits of law; sector” is the most common collective name for nume- xx Non-interference of state in the private life of rous and diverse non-commercial organizations and citizens, in their mutual obligations and responsibi- groups, which do not have generation of profit among lities; its goals. This name, which has been borrowed from xx Efficient social policy that provides decent the Western vocabulary; emphasizes the difference standards of living to people; from the first sector i.e., public authority and political xx Creation of required material and other condi- parties, which contend for power, and from the second tions for the development of culture, education and sector i.e., companies and enterprises, which are set upbringing of citizens in order to have members of up with the view of generating profit. society that are free, cultured, socially active, respon- In Western countries third sector has a long history. sible before law; In Europe and America the development of non-go- xx A mechanism that stabilizes relations between vernmental sector received a powerful impetus in late the state and the civil society (the consensus mecha- sixties and early seventies of the twentieth century nism) is available while state bodies ensure its safe and marked the consolidation of new democratic prin- operation; ciples and reforms in the social structure. The former xx Class peace, partnership and national harmony. Soviet Union used to have a non-governmental sector Summing up and taking account of opinions ex- and experience in developing public associations. The pressed in literature, we may make a conclusion that latter were represented by trade unions, youth com- civil society is system that provides for vital activities munist organization, unions of writers, composers, of various spheres of society, a system of institutio- teams of police (militia) helpers, volunteer environ- nal settings and relations that are autonomous and ment protection teams, fire brigade helpers, house of independent of the state and provide conditions for pioneers, junior natural history study groups, amate- self actualization of individuals and communities, ur art activity groups, etc. Traditionally, the USA is realization of private interests and needs whether considered to be the country where non-governmental individual or collective. Ideally, civil society is a non-commercial sector is developed most of all. At the society of social diversity and tolerance, of voluntary beginning of the XXI-st century the USA has had over social cooperation, with developed culture of social 2 million non-profit organizations. Great Britain has a dialogue and expression of public opinion. It is a soci- considerably developed third sector; according to the al order, which guarantees a free choice of economic official data, as many as a half of the country’s grown- and political existence to man, establishes universal up population takes part in organized volunteer work. human rights, provides for ideological pluralism. According to researchers, the increasingly important The global historical experience evidences that the role of third sector is accounted for by two reasons: level of democratic development is determined by the 1) reduction of public social expenditure and therefo- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 52 re decrease in social assistance to those in need; and should be duly attended. Changes in social and politi- 2) increased citizens’ expectations and activity. cal organization of many states produced a rapid de- As was mentioned above public associations are velopment of laws that regulate activity of public as- named non-governmental organizations. Scientific sociations and non-commercial organizations. There comparative-legal analysis of international docu- are hundreds of laws and acts with rules regulating ments provides sufficient grounds for identifying the activity of such organizations while the rules themsel- following essential elements of the term and the legal ves belong to various branches of legislation. status of public associations. A public association can Most of the CIS countries have made great pro- be distinguished from any other organization due to gress in the development of non-commercial legislati- the specific features/ characteristics of this civil soon from the times when the law on public associations ciety institution i.e. was the only piece of legislation for direct regulation xx Legal personality of public associations bases of non-commercial organizations. on internationally recognized legal personality of an In 1991-1992 more and more new independent individual and on individual’s right to freedom of as- states i.e. the FSU republics, adopted similar laws on sociation; public associations. After that several CIS states ad- xx Voluntariness (no one shall be forced to partici- opted new versions of laws on public associations e.g. pate or stay in an association); Russia (in 1995), Kazakhstan (in 1996), Tajikistan (in xx Autonomy from the State i.e., non-state (non- 1998), Moldova (in 1996), Armenia (in 2001), Turk- governmental nature); menistan (in 2003); the new laws addressed certain xx Lawfulness of the organization and activity; issues of the associations’ legal status. For example, xx Non-commercial purpose (absence of the goal many of the new laws ceased to regulate political par- of profit generation) i.e. profit generation is not recog- ties and allowed foreign citizens to be founders and nized as the organization’s mission; should profit be members of associations. Currently only Uzbekistan generated it should be used exclusively for achieving (1991), Ukraine (1992) and Belarus (1994) have kept the organization’s goals; the laws on public associations although with certain xx Possible limitation of the right of association in changes. separate cases in accordance with the procedure esta- xx In spite of the progress public associations laws blished by domestic law. of many CIS countries still have some serious weak- xx The following characteristics also belong nesses i.e., here i.e. xx Registration of public associations is linked to xx Established procedure of setting-up and ope- the territory of organization’s operation i.e. the greater ration; the territory specified in the Charter, the more difficult xx By-laws or Charter are available, which is the the process of registration is (e.g. Kazakhstan, Russia, evidence of association’s legal registration; Uzbekistan, Tajikistan, Turkmenistan, Belarus and xx Operation in a specific area of social life and in Moldova); accordance with prescribed principles; xx Non-registered public associations are forbid- xx Availability of bodies responsible for external den (e.g. in Kazakhstan, Uzbekistan, Belarus and Tur- and internal affairs; kmenistan); xx Availability of an organizational status i.e., abi- xx Legal persons – other than other public asso- lity to have a certain structure and constancy; ciations – are not allowed to be members or founders xx Self-governance; of public associations (e.g. in Armenia, Belarus, Tur- xx Social utility i.e., achievement of socially im- kmenistan, Kazakhstan, Tajikistan, Turkmenistan and portant goals and promotion of public good; Uzbekistan); xx Community of interests; xx Foreign subjects and stateless persons are not xx Horizontal, movable and equitable relations. allowed to be members or founders of public associa- Public associations are full subjects of law; howe- tions (in Belarus); foreign subjects or stateless persons ver, the legal regulation has some specific features are not allowed to be founders of public associations depending on their organizational and legal form and (in Kazakhstan); type. Altogether public associations are special sub- xx Public associations are not allowed to engage jects of law since they can engage only in those activi- in economic activity directly, to this end they are re- ties that are specified in their charters. Administrative quired to set up a separate legal entity (in Ukraine, responsibilities of legal personality in public associa- Uzbekistan and Armenia); tions are essential; labor relations within them should xx The registration procedure for public associati- be correctly managed, as well as tax-payer liability ons is still complicated and expensive (in Uzbekistan, RELAŢII INTERNAŢIONALE 53 Turkmenistan and Kazakhstan, for nation-wide public ternational relations. We shall specifically focus on associations). the scientific treatment of the term international non- As civil society progressed the law on public asso- governmental organizations and also on several theo- ciations alone became insufficient for addressing topi- retical issues, such as the organizational structure of cal issues and further development of the third sector. INGO and others. Therefore many countries embarked on development International non-governmental organizations are and adoption of laws that regulated the third sector re- a specific form of international relations and thus are lations. Currently all the CIS countries have adopted a subject of studies and research of many disciplines: civil codes with chapters that provide legal framework international law, political science, history, sociolo- for establishing both member-based non-commercial gy, etc. Since 1970ies study of international non-go- organizations (i.e. public associations) and non-mem- vernmental organizations has ripened as a relatively ber-based non-commercial organizations by apportio- independent integrated line of research, although till ning of property (i.e. funds). Several CIS states (e.g. present INGOs are studied in the context of internati- Russian Federation, Uzbekistan, Kazakhstan, Azerba- onal intergovernmental organizations. It is mainly due ijan, and Kyrgyzstan) have adopted general laws that to the fact that till 1990ies NGOs were considered to regulate non-commercial non-governmental organi- play a secondary role with regard to international in- zations of various legal forms, inclusive of public as- tergovernmental organizations (i.e. advisory relations sociations and funds. of NGOs reporting to IINOs). The Republic of Moldova has rather progressive Now let us turn to following subject: the origin and advanced laws in the area of public associations. and evolution of non-governmental organizations. There are four major laws: „On public associations” As many researchers note, „the trend of international (1996), „On funds” (1999), the Tax Code (1997) and cooperation along non-governmental lines originated the Civil Code (2002). These laws provide efficient in antiquity, however, at that time, on a rather limi- and sufficient legal framework for regulating the esta- ted scale i.e. identifying locations of traditional trade blishing and operation of public associations. Some fairs, meeting of scientists, etc.”11 Increasing need for areas are regulated by the laws „On charity and spon- international communication required more internati- sorship” (2002) and „On humanitarian aid granted to onal contacts while such contacts were taking on in- the Republic of Moldova” (2002) and by others. creasingly complex and modificatory forms. Public associations exist in all countries of the Congresses and conferences are naturally conside- world and there is an increasingly growing trend. Ac- red a common type of non-governmental cooperation; cording to the Union of International Associations, by the former were not only a prehistory of international 2007, there were 18 thousand international public as- non-governmental organization but are also a widely sociations in the world whereas in early 1950ies there used current INGO practice. Although the exact in- were no more than 8007. formation about the first international meetings of this National public associations have grown even nature is not available to us, there is some documen- more considerably. Both foreign and domestic re- tary evidence from a later period. Thus, the first con- searchers while noting the big bang in the number of gress, for which there is documental evidence, was a public associations practically in all countries of the meeting of medical men; it took place in Rome from world8, regard associations as an outstanding pheno- March 10, 1681 through July 8, 1681 and 46 scientists menon that reflects the strengthening of democratic from various countries participated in it12. reform in the world9. International non-governmental organizations - an Foreign researchers - pointing to exceptional acti- international legal phenomenon of international rela- vity in the rise of public non-commercial non-gover- tions - arose due to social needs, which had emerged nmental associations - herald imminent “associative following industrial and scientific-technical revo- revolution” in the near future. They also presume that lution. Such organizations appeared in Europe and „the changing status of public associations in All- North America in the middle of the XIX-th century European and global institutions suggests that they and operated in various areas. There were pacifist and will play an important role in various areas related to religious non-governmental organizations, as well as reform and development of countries of Central and philanthropic ones; while the European Association Eastern Europe, Russia and the CIS10. of geodesy was one of the first permanent scientific Hereinafter we shall look at international non-go- INGOs and was set up in 1862. vernmental organizations (INGOs). We shall consider According the Western authors, the root cause of in detail some issues of their evolution and the reasons the emergence of international non-governmental or- behind their increasingly important role in modern in- ganizations was the private initiative of prominent REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 54 figures, who „had been inspired by the spirit of the new international institutions for adequate expression times”. As Louis Verniers (of Belgium) had noted, thereof; democratic processes in domestic and inter- “More than by diplomats and other government offi- national relations of states are gaining momentum, cials the certain requirement of their time was percei- which is manifested by the wish to make society more ved by the individuals, who were not in possession open and democratic15. of official mandate or powers, but rather committed xx Other researchers point out to more root causes themselves to building international non-governmen- of the growing number of international non-govern- tal associations. This was happening in various fields: mental organizations and the growing trends i.e. scientific, economic, cultural and philanthropic”13. xx Transformation in national interests of states We would also note that such organizations develo- (change of focus from state interests and sovereignty ped in the context and under the influence of industri- to common values of mankind such as human rights, al revolution, intensification of international division healthcare and environment protection); of labour, expanding scope of international relations xx Increasing wish of individuals all over the wor- and improvement of communication. ld to have more control over the decision-making pro- Periodization of the historical evolution of the in- cess on issues of vital interest to them; ternational non-governmental organizations is an in- xx More opportunities for cross-border relations teresting issue. Generally, most authors identify the and activity of general public of various countries, as following stages: process of establishment of INGOs well as extended possibilities of technological pro- (from the middle of the XIX-th century to the begin- gress16. ning of the first world war); revival of INGOs with the Another important factor that determines develo- establishment of the League of Nations and the cri- pment of modern international non-governmental or- sis of all the organizations (inter-bellum period from ganizations is their influence on global political pro- 1919 to 1939); and the so-called Renascence of in- cesses. It is evidenced, among other things, by the fact ternational non-governmental organizations and their that the UN General Assembly has oftentimes called spasmodic development (the period after the second upon INGOs to assist the UN and its member states’ world war to present time). effort of addressing various tasks in political area. Researchers of the second half of the ХХ-th cen- This role consists in the fact that „INGOs – in their tury note that in the history of international non-go- capacity of exponents of global public opinion - ac- vernmental organizations 1980-1990 is the period tively influence the processes that are taking place in of unprecedented changes in terms of the role of the the world”17. organizations; at that stage the INGO system had The definition of the term “international non-go- acquired a global status while the regulation of social, vernmental organization” is still actively debated in economic and political responsibility in the process of scientific literature. Due to a number of factors it is division of powers for managing life had taken sha- difficult to work out a single definition of non-gover- pe14. nmental organization. First, non-governmental orga- One can also identify various ways of creation and nizations include various and disparate international initial development of INGOs over their evolution. organizations. These are not limited to organizations On the one hand, INGOs can merge and build on the that are engaged solely in public activities, there are existing association of national organizations; on the also organizations that deal with specific issues. Se- other hand, they can be created as international orga- cond, national laws define such organizations diffe- nizations from the beginning. rently and ambiguously, call essentially one pheno- As INGOs developed major forms of their operati- menon differently, and define its legal status and legal on were also taking shape; they are international me- personality ambiguously. etings, publication of own reports and materials about Thus in the absence of a universally accepted con- own organizations, information materials on various cept it had been difficult for decades to introduce this issues of activity, international exhibitions, legal due term in the scientific vocabulary while the term was diligence, to name just a few. firmly established among international non-gover- Analyzing scientific publications we can identify nmental organizations and in their documents and the following causes behind the growth of the num- information materials. The term is also used in re- bers of INGOs and change of their role in the world solutions and conventions of international intergover- i.e. emergence of new global challenges which can- nmental organizations (for example, in the resolutions not be addressed with the existing capacity of states of the United Nations Economic and Social Council, and international intergovernmental organizations; in the Directives on UNESCO relations with non-go- great variety of relations between nations, which need vernmental organizations, in the European Conven- RELAŢII INTERNAŢIONALE 55 tion on recognizing international non-governmental opted ECOSOC on 27 February 1950 says that „Any organizations as subjects of law and others). international organization which is not established by B.Stosic, famous lawyer and professor of Geneva intergovernmental agreement shall be considered as University, believed the concept of „non-governmen- a non-governmental organization for the purposes of tal organizations” to be inaccurate and considered that these arrangements”20. Both governments and govern- this group of organizations should rather be named by ment agencies and government officials can be mem- the term „international public organizations”, which bers of such organization. reflects their essence. M.Merle, professor of Paris uni- The Committee on Non-Governmental Organiza- versity, believes that international non-governmental tions, a standing committee of the Economic and So- organizations are „a transnational phenomenon” that cial Council (ECOSOC), was established by Council realizes „transnational solidarity”. He believed that resolution 3(II) on the 21st of June 194621; the Com- the fundamental function of such organizations would mittee had specified an additional criterion for INGOs be to promote „reconciliation of antagonistic ideolo- to be recognized in this capacity: an organization is gies”. Among the other functions Professor M. Merle considered to be international if it has offices in at mentioned the substitution function (i.e. INGO shall least three countries. assume the fulfillment of global functions on behalf The Union of International Associations had de- of all global community) and liaison and cooperati- veloped a draft international agreement on INGOs on function (i.e. realize liaison between private and and submitted it to the UNESCO. According to this public initiative in addressing issues of exclusively document, any INGO has a number of specific cha- international nature). racteristics i.e. The term „non-governmental organization” is used xx The Organization shall not have generating in the documents of both intergovernmental and nonprofit among its aims and purposes; governmental international organizations; and this is xx The Organization shall have to be recognized another argument in favor of using this term. Primari- by at least one state or have a consultative status with ly, the term „non-governmental organization” is pre- the IIGO; sent in the UN Carter, which fact enables experts to xx Monetary resources of the organization should assert that the term acquired the recognized status in come from more than one country; 1945 when the UN Charter was adopted; while article xx The aims and purposes of the organization shall 71 thereof is important for all INGOs. Article 71 of be in conformity with the spirit, purposes and prin- the Charter says as follows „The Economic and Soci- ciples of the Charter of the United Nations and the al Council may make suitable arrangements for con- Universal Declaration of Human Rights.22 sultation with non-governmental organizations which According to the Directives adopted by the 28th are concerned with matters within its competence. session of the UNESCO General Conference for the Such arrangements may be made with international regulation of UNESCO relations with non-govern- organizations and, where appropriate, with national mental organizations, an international organization organizations after consultation with the Member of shall qualify as an organization that may maintain the United Nations concerned”18. formal relations with UNESCO provided that it has We would also like to note that article XI (paragra- not been established by intergovernmental agreement ph 4) of the Constitution of the United Nations Edu- and that its purposes, functions and operation are non- cational, Scientific and Cultural Organizations sets governmental and non-profit-making in character.23 forth that „The United Nations Educational, Scientific The Council of Europe is another inter-govern- and Cultural Organization may make suitable arran- mental organization with an impressive record of gements for consultation and co-operation with non- achievements in the area of cooperation with non- governmental international organizations concerned governmental organizations. European Convention with matters within its competence, and may invite on the recognition of the legal personality of in- them to undertake specific tasks. Such co-operation ternational non-governmental organizations is an may also include appropriate participation by repre- important document by the Council of Europe. The sentatives of such organizations on advisory commit- Convention became effective on January 1, 1991. tees set up by the General Conference”19. Providing the developed and systematized rules The UN Economic and Social Council adopted se- of recognition of non-governmental organizations veral resolutions in order to clarify the term „interna- as legal persons the Conventions promotes their tional non-governmental organizations”. Let us advert operation in Europe. European Convention on the to the texts of those resolutions and trace the defini- recognition of the legal personality of international tion of INGOs in them. Resolution # 288 (X) B ad- non-governmental organizations identifies the orga- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 56 nizational forms of INGOs, defines their functions nally recognized legal institution of freedom of associations as a and responsibilities, stipulates conditions in fulfill- component part of human rights. (Note by the author). 2 Dahrendorf R. Economic opportunity, Civil Society and Po- ment of which an organization can be considered litical Liberty. UNRI for Social development. March 1995. P.23. an international NGO, and also sets forth a mecha- 3 Авакьян С.А. Политический плюрализм и общественные nism, rules and terms of INGO recognition. объединения в РФ: конституционно- правовые основы. М., In April 2003 the Council of Europe adopted an- 1996. С.16. 4 other document, which is important for clarifying the Дарендорф Р. Дорога к свободе: демократия и проблемы в Восточной Европе// Вопросы философии. 1990.№9. С.73. issue of legal personality of INGOs. The document 5 D.L.Gies, J.Steven Ott, Jay M. Shafritz. The nonprofit orga- had the name „The fundamental principles of the sta- nizations. CA, 2002. C.67.; Neilsen, Waldemar. The endangered tus of non-governmental organizations in Europe” and Sector. NY. 1979. C.34; O’ Conell, Brian. Nongovernment orga- established the principles and mechanisms conducive nizations. Washington.1988. c. 56. 6 There is a variety of terms; in particular, associations, vol- of creation of national NGOs, the former should also unteer organizations, organizations of public. Due to consolida- be reflected in the national doctrine. The document tion of democratic processes a new term has appeared i.e. civil is of a nature of recommendation and it specifically society organization. Domestic researchers give preference to the emphasizes that laws on NGOs should be developed terms public associations and public organizations. Most authors in partnership with NGOs themselves. do not see considerable difference between all the terms. How- ever, in normative acts the term „public association” is oftentimes Summing up we may make a conclusion that move- replaced with the term „non-commercial organization” while this ment towards the civil society and the state based on results in confusing different categories of public organizations. the rule of law can be successful provided a broad (Note by the author). 7 range of public organizations representing majority Leon Gordenker and Thomas G. Weiss. Democratizing Global Governance. Paper, prepared for conference of Nongov- of population are involved in it. The issues of status ernmental Organizations, held at New York Un-ty. Ontario. Apr. and activity of non-governmental organizations and 2007. also of their place in the civil society are reflected at 8 Lester Salamon M. The rise of Nonprofit Sector. // Foreign the basis of global public changes, which are taking Affairs. 2002. Vol. 73. № 4. P 109-122 9 place in many countries of the world and which will Тузмухамедов Р.А. Всемирное федералистское движение добивается успеха// Журнал Международного права. М., determine the prospects of development of the global 2000. С.126-147. community in the near future. 10 Загорский А. Лукас М. Меняющаяся роль НПО в The issues of exercise of the right of association, международном сотрудничестве. М., 2006. С.146 –147. 11 legal status and regulation of public associations are Коваленко И.И. Международные неправительственные организации. М., 1976, с. 6. important not only in terms of national legislation but 12 Коваленко И.И. Международные неправительственные also in terms of international legal documents. A com- организации. М., 1976, с. 7. parative study of intra-state and international-legal 13 Цит. по: Коваленко И.И. Международные content of the right of association allows correct eva- неправительственные организации. М., 1976, с.139. 14 luation of the development trends of social and politi- См., например: ООН и современные международные отношения. Отв. ред. доктор юридических наук Г.П. Жуков. cal systems of society and the realization of democra- М.: Наука, 1986; Willetts P. From “Consultative Arrangements” tic institutions. The world’s history demonstrates the to “Partnership”: The Changing Status of NGOs in Diplomacy at increasing importance of international associations, the UN. // Global Governance, 2000, nr. 6 и др. 15 which have serious influence on both domestic and Подшибякин С.А. Правовой статус международных неправительственных организаций. Автореферат диссертации foreign policy, as well as on international relations. на соискание ученой степени кандидата юридических наук. Many international legal documents have enshrined М., 2004, с. 3. and thus recognized the important role of public asso- 16 Киреева Т.А. Неправительственные организации ciations in the protection of human rights, humanita- в системе международных отношений. Автореферат rian activity at the national, regional and international диссертации на соискание ученой степени кандидата политических наук. М., 2006, с. 3-4. levels, and have emphasized the importance of coope- 17 ООН и современные международные отношения. Отв. ration between governments and public associations. ред. доктор юридических наук Г.П. Жуков. М.: Наука, 1986, с. 243. 18 Notes: UN Charter, article 71. Quote from: http://uncharter.org/ chapter/10. (Note by the translator). 19 Constitution of the United Nations Educational Scientific (Endnotes) and Cultural // Quote from: http://www.icomos.org/unesco/unes- 1 Here a public association means a voluntary non-govern- co_constitution.html. (Note by the translator) mental non-commercial organization of individuals, who exercise 20 Resolution by UN ECOSOC # 288 (X) B of 27 February the legal exercise of the right to association. We believe that this 1950. Quote from: http://daccessdds.un.org/doc/UNDOC/GEN/ term reflects the legal nature of public associations, which on the NR0/753/48/IMG/NR075348.pdf?OpenElement. (Note by the one hand are free collective organizations implementing civil so- translator). ciety cooperation, while on the other hand, realize an internatio- 21 The Committee has 19 members (Council Resolution RELAŢII INTERNAŢIONALE 57 1981/50 of 20 July 1981) who are elected on the basis of equitable tus. See: http://www.un.org/esa/coordination/ngo/committee.htm geographical representation: 5 members from African States; 4 (Note by the translator). members from Asian States; 2 members from Eastern European 22 Морозов Г.И. Международные организации. Некоторые States; 4 members from Latin American and Caribbean States; вопросы теории. М., 1974, с. 296-297. and 4 members from Western European and other States. In accor- 23 Организация Объединенных Наций по вопросам dance with ECOSOC decision 70 (ORG-75) of 28 January 1975, образования, науки и культуры. Основные документы. the term of office of its members is four years. The Committee Издание 2006 года, включающее тексты документов и meets annually for three weeks (Council decision 1995/304 of 26 изменения, принятые Генеральной конференцией на 33 July 1995 and 1997/297 of 23 July 1997). The Committee also –й сессии (Париж, 2005 год). Париж, 2006, с. 167. (Note holds informal meetings prior to each session for the purpose of by the translator: See also: http://unesdoc.unesco.org/ clarifying matters arising from applications for consultative sta- images/0014/001471/147115e.pdf. ) REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 58 ТОРГОВЛЯ ОРУЖИЕМ: ОСНОВНЫЕ ПРОБЛЕМЫ И СПОСОБЫ ИХ РАЗРЕШЕНИЯ

Анна Харуца, аспирантка

At the moment, in order to solve the present problems of security we need to establish some general standards, and an efficient legal base of an international nature. Taking into consideration all this, in the last decades, states accepted a series of chemical, biological and nuclear weapon destruction, as well as other military elements restrictions. They established the export control system, in order to regulate the weapon deployment, which could be used for mass-destruction. The fact is that the legal and illegal outcomes are rising very quickly. As a result, most of the countries have to search different methods in order to solve these problems, beginning with those that have diplomatic and economic nature, till the export of products and technologies, as well as establishing new universal criteria concerning defining and sanctioning offences related to weapon spreading.

Vînzarea armamentului: principalele probleme şi modelele de soluţionare

La momentul de faţa pentru soluţionarea problemelor actuale ale securităţii este nevoie de a stabili nişte standarde generale, o baza normativ-legislativă efectivă cu caracter internaţional. Ţinînd cont de toate acestea, statele în ultimele decenii au acceptat un şir de restricţii şi interdicţii în domeniul desfacerii armamentului chimic, biologic şi nuclear, sistemelor de rachete şi a unor constituente ale lor. Au elaborat sistemul de control asupra exportului, avînd că scop reglarea deplasării armamentului, ce poate fi folosit pentru distrugerea în masă. Însă veniturile din vînzarile militare legale şi ilegale cresc vertiginos. Ca rezultat, marea majoritate a statelor lumii este nevoită să caute diferite metode pentru soluţionarea acestor probleme, începînd cu acelea ce au caracter diplomatic şi economic, inclusiv pîna la controlul asupra exportului materialelor şi tehnologiilor, precum şi elaborării noilor criterii universale privind determinarea şi sancţionarea infracţiunilor, legate de vînzarea armamentului.

В последние десятилетия в мировом сообще- военной и экономической мощью государств и их стве все более растет понимание того, что вызовы способностью вносить вклад в общие усилия по и угрозы безопасности в условиях глобализации противодействию указанным угрозам. Зачастую требуют поиска альтернативы, своего рода коллек- субъекты международных отношений, находящи- тивного ответа, который отнюдь не исчерпывается еся вблизи регионов нестабильности или гранича- применением военной силы или сдерживанием по- щие со странами, которые являются источниками средством устрашения. Анализ складывающейся безопасности, могут внести значительно больший международной ситуации приводит к пониманию вклад в борьбу с таковыми, чем крупные государ- необходимости и важности проведения широкого ства, расположенные в других районах мира. межцивилизационного диалога, который преду- Для решения актуальных проблем безопасно- сматривал бы обязательства по предотвращению сти требуется установление общих стандартов, основных проблем сохранения мира и стабиль- эффективная нормативно-правовая база, носящая ности в различных уголках земного шара. Миро- международный характер. Разумеется, опреде- вое сообщество пытается найти пути единения ленные достижения в международной практике культур, терпимости, толерантности, укрепления в этой области есть. Ввиду того, что для автора гуманистических идеалов. Однако добиться этого особый интерес представляет изучение проблем, достаточно трудно. Характер проблем безопасно- связанных с продажей оружия и контролем над сти, а к ним относятся торговля оружием, между- вооружениями, в рамках данной статьи будет народный терроризм, организованная преступ- предпринята попытка проанализировать как уже ность, наркотрафик и многое другое, таков, что существующие проблемы, так и новые, только нет более прямой зависимости между размерами, лишь наметившиеся в условиях глобализации. Не- TRIBUNA DOCTORANDULUI 59 смотря на нерегулируемую доступность и широ- ядерных экспортеров (Комитет Цангера) (1974г.); кое несанкционированное использование оружия, Руководящих принципах ядерного экспорта которое еще больше усугубило нарушения меж- (1976г.); Заявление о полномасштабных гарантиях дународного гуманитарного права (МГП), нельзя (1992г.); Руководящих принципах экспорта обору- не отметить, что договора и другие формальные, дования, материалов, программного обеспечения имеющие обязательную силу инструменты, уста- двойного назначения и соответствующей техно- навливающие цели и нормы контроля над воору- логии в ядерных целях (1992г.); о Положении об жениями все еще не утратили своей актуальности. экспорте и импорте ядерных материалов, оборудо- Более того, фактически они служат основой эф- вания, специальных неядерных материалов и со- фективной стратегии по любому виду вооруже- ответствующих технологий (2000г.); Положении ний. Без них не было бы прозрачности, не было об осуществлении контроля за внешнеэкономиче- бы возможности установить реальные факты воз- ской деятельностью в отношении оборудования и можных нарушений посредством международно- материалов двойного назначения, а также соответ- го мониторинга и инспекций.1 ствующих технологий, применяемых в ядерных В последние десятилетия государства приня- целях (2001г.).4 ли целый ряд запретов и ограничений в области Для контроля над работой системы экспортно- торговли химическим, биологическим и ядерным го контроля был также разработан список предме- оружием, ракетными системами и некоторыми их тов двойного назначения, который включает в себя компонентами.2 Разработали систему экспортного шестьдесят пять предметов, подразделяющихся контроля, призванную регулировать перемещение на восемь категорий.5 Речь идет о промышленном оружия, которое может быть использовано в целях оборудовании; материалах; специальных компо- массового поражения. Так, к основным элемен- нентах для разделения изотопов урана; установках там системы экспортного контроля относится3: по производству тяжелой воды; об оборудовании xx Экспортный контроль – комплекс госу- для проведения взрывов и испытаний ядерного дарственных мер, определяющих порядок осу- оружия; других предметах экспорта. ществления внешнеэкономической деятельности Список предметов двойного назначения играет в отношении товаров, информации, работ, услуг, важную роль в поддержании международной без- результатов интеллектуальной деятельности, ко- опасности и направлен на предотвращение неле- торые могут быть использованы при создании гальной торговли, как самим оружием, так и мате- оружия массового поражения, средств его достав- риалами для последующего производства оружия ки, иных видов вооружения и военной техники. массового уничтожения. Таким образом, можно xx Контрольные списки – основной инстру- сделать вывод о том, что мировое сообщество при- мент экспортного контроля. Любой контрольный ложило достаточно много усилий, интеллектуаль- список представляет собой юридически оформ- ных и материальных затрат для выработки единой ленный перечень товаров, услуг и технологий, системы экспортного контроля, призванной кон- экспорт которых подвергается государственному тролировать вопросы передвижения вооружений. контролю и регулированию. Это явилось значительным достижением в про- xx Система лицензирования – правовая база, цессе построения устойчивой и стабильной кон- государственные органы, а также вся деятельность фигурации международных отношений на основе и процедуры, которые связаны с разрешением или норм международного права, приоритета много- отказом в экспорте товара. Система лицензирова- сторонних подходов к решению проблем безопас- ния основана на национальном законодательстве ности, столь остро проявившихся в современных и национальной нормативной базе в сфере экс- условиях мирового развития. портного контроля, она определяет участников и Однако, несмотря на опасности, которое несет сроки выдачи разрешения на экспорт. наличие оружия массового уничтожения, многие xx Всеобъемлющий контроль – представля- аналитики отмечают сложности, возникающие в ет собой правовое обоснование, которое не дает результате нелегальной продажи и последующе- возможность экспортерам найти слабые места за- го применения обычных вооружений. Это боевые конов экспортного контроля и “легально” продать винтовки, гранаты, мины, бомбы и ракеты, что чувствительные товары и технологии, имеющие влечет за собой наибольшее количество человече- отношение к оружию массового уничтожения. ских жертв в рамках локальных и региональных Целесообразным представляется упомянуть и вооруженных конфликтов. До недавнего времени о выработанной правовой базе в этой сфере. Пре- вопросам торговли обычными вооружениями ми- жде всего, речь идет о Договоренности Комитета ровое сообщество уделяло гораздо меньше вни- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 60 мания. Эта проблема получила более предмет- ружения, истребители Су-30, Ту–142, Ту–22М), ное рассмотрение в ходе конференции ООН для бронетанковую технику, средства противовоз- обзора прогресса, достигнутого в процессе осу- душной обороны, противокорабельные ракеты, ществления программы действий по предотвра- боевые корабли и подводные лодки на сотни мил- щению и ускорению незаконной торговли стрел- лионов долларов. Помимо крупнейших сделок ковым оружием и легкими вооружениями во всех все остальные являются миноритарными, т.е. с ее аспектах и борьбе с ней, которая проходила в определенными государствами заключаются разо- Нью-Йорке с 26 июня по 7 июля в 2006 году.6 В ее вые сделки на сравнительно ограниченные сум- рамках были детально изучены проблемы, препят- мы. Термин определенные подобран не случайно, ствующие реализации намеченных задач и целей, дело в том, что такие государства как Ирак, КНДР, а также выявлены основные перспективы данной Сирия, Ливия, Иран – именуются “странами из- программы в ближайшее десятилетие. гоями”, так как попали под разряд нежелательных Следует отметить, что существует три основ- получателей вооружений. Попытки активизиро- ных документа, касающиеся незаконной торговли вать контакты с данной группой стран, вызывают стрелковым оружием и легкими вооружениями. прямые противодействия со стороны Запада,8 а Это Программа действий по предотвращению и государствам и корпорациям, поддерживающим ускорению незаконной торговли стрелковым ору- контакты в военной области с этими странами, жием и легкими вооружениями во всех ее аспектах грозят санкции. и борьбе с ней, принятая в 2001 году; Протокол Однако практика показала, что, в конечном против незаконного изготовления и оборота огне- счете, подобные процедуры “сдерживания” ока- стрельного оружия, его составных частей и компо- зываются малоэффективными и лишь меняют нентов, а также боеприпасов к нему, дополняющий структуру и качество внешнеэкономических свя- Конвенцию Организации Объединенных Наций зей блокируемых государств. Поставки вооруже- против транснациональной организованной пре- ний продолжаются, но при этом уходят в теневую ступности, утвержденный резолюцией 55/255 Ге- зону. В ряде случаев происходят криминализация неральной Ассамблеи от 31 мая 2001 года, вступил торговых потоков, а также формирование орга- в силу с 3 июля 2005 года; Доклад рабочей группы низационной, информационной, транспортной и открытого состава ООН для ведения переговоров кадровой инфраструктур черного экспорта воору- относительно международного документа, позво- жений. Такие закупки охватывают весь диапазон ляющего государствам своевременно и надежно техники и услуг - от легкого стрелкового оружия выявлять и отслеживать незаконное стрелковое до технологий, позволяющих организовать про- оружие и легкие вооружения, принятый 27 июня изводство оружия массового уничтожения. Так, 2005 года.7 Все они служат основой поддержания Ливия осуществляет закупки на “черном рынке”, стратегической стабильности в области торговли в Пакистане была зафиксирована утечка опасных легким вооружением. Критерии торговли оружи- ядерных технологий в некоторые проблемные го- ем в разных регионах все еще отличаются друг от сударства, Иран отказался полностью прекратить друга и лишь в редких случаях полностью отража- разработки ядерного топливного цикла для его ют все обязательства государств в соответствии с возможного использования в оружии.9 международным гуманитарным правом. Сегодня, когда растут возможности негосудар- Доходы от военных продаж, осуществленных ственных транснациональных субъектов таких легальным путем в современных условиях, дей- как транснациональные корпорации, неформаль- ствительно потрясают. На мировом рынке оружие ные диаспорные группировки и международные пользуется особенным спросом. К примеру, в Рос- мафиозно-криминальные картели, быстро усили- сийской Федерации (РФ) наблюдается увеличение ваются внутригосударственные формирования, объемов военных продаж. При этом значительно построенные на этнической, конфессиональной, выросла доля РФ в мировой торговле оружием. клановой и племенной основах. В ряде случаев Так, Китай является самым большим ценителем мировое сообщество становится свидетелем раз- вооружений России. В последнее время наме- рушения государственности или долговременной тилась тенденция приобретать технологии, а не утраты государственного контроля над частью военную технику, по мнению аналитиков, такого территории страны. Сейчас в таком состоянии на- рода тенденция останется приоритетной для Ки- ходятся Либерия, Сомали и Сьерра-Леоне. К этой тая на ближайшие десятилетия. Индия второй по же группе государств можно отнести и Боснию, значению клиент РФ, она закупает разнообразное которая сразу же после получения независимости оружие – авиатехнику (вертолеты дальнего обна- оказалась потрясенной внутренним вооруженным TRIBUNA DOCTORANDULUI 61 конфликтом. В каждой из этих стран центральная тельных технологий легальным и нелегальным власть фактически перестала существовать. Са- способами. Торгуя ими, укрепляя свой оборони- мопровозглашенные правительства контролируют тельный потенциал, они все больше ориентируют- лишь часть их территорий, которые фактически ся на “враждебные” страны. Так, в Афганистане поделены между несколькими конкурирующими и Ираке американцы и их союзники широко ис- военно-политическими формированиями. пользовали различные виды ракет, наращивание Частный случай «кризисных» государств - систем противоракетной обороны, а такого рода бывшие республики СССР, на чьей территории техника слишком свободно распространяется в та- возникли непризнанные государственные образо- ких государствах как Пакистан, Индия, Израиль, вания (Приднестровская Молдавская Республика, Северная Корея, Иран. Все это ведет к увеличе- Республика Абхазия, Нагорно-карабахская Респу- нию новых вызовов международной безопасно- блика, Чеченская Республика Ичкерия, Республика сти. Такого рода меры правильно было бы назвать Южная Осетия).10 В каждом из них сформированы “половинчатыми”, так как они способны породить властные органы и вооруженные силы, а некото- стратегическую дестабилизацию и возникновение рые пробовали создать собственные финансовые в будущем новых “ассиметричных” угроз. системы. Все эти квазигосударства участвовали в разных по продолжительности и интенсивно- Библиография: сти конфликтах. Хотя практически все они в на- стоящее время в данных регионах переведены из (Endnotes) 1 открытой фазы в латентную, они вполне могут Лященко В.П. Торговля оружием. – Москва: Воениздат, 2004, с. 2008. вспыхнуть снова, и конечно, возникают опасения 2 SIPRI Yearbook. Armaments, disarmament and international относительно применения всего сохраненного во- security. Sweden: SIPRI, 2007, c.19. енного арсенала с советских времен и накоплен- 3 Беляева М.П. Предмет и история ядерного нераспро- ного после развала СССР. Не секрет, что боль- странения. - Москва: Заочный университет нераспростране- ния ОМУ, 2002, с. 9-11. шинство кризисных регионов являются, своего 4 Ядерное Нераспространение. Под ред. В.А. Орлова. - рода “проводниками” нелегального перемещения Москва: ПИР-центр политических исследований, 2002, Т-I, вооружения. с. 265-311. В итоге большинство государств мира вынуж- 5 Кириченко Э.В. Режим экспортного контроля. – Москва: дены искать различные решения этих проблем, на- Московский физико-технический институт, 2005, с. 3-4. 6 Конференция ООН по стрелковому оружию 2006 год // чиная от мер дипломатического и экономического http://www.un.org/russian/events/smallarms2006/factssheet4.htm характера вплоть до контроля над экспортом ма- 7 Шестидесятая сессия Генеральной Ассамблеи ООН. Все- териалов и технологий и разработки новых уни- общее и полное разоружение // http://daccessdds.un.org/doc/ версальных критериев определения и наказания UNDOC/GEN/N05/400/61/PDF/N0540061.pdf?OpenElement 8 Кислов А., Фролов, А. Русское оружие на экспорт // преступлений, связанных с торговлей оружием. В Международная жизнь, 2003, №5, с.86-88. этом и заключается основная дилемма, посколь- 9 Бейлс А. Государство, которое считает, что главное это ку контроль над вооружениями не может быть сила делает ошибку // Международная жизнь, 2004, №6, чем-то, что предпринимается только в отношении с.40. 10 “плохих” стран. Следует признать, что порой дей- Макиенко К. Черно-белый спектр в оружейном экспор- те // Pro et Contra. Том 4, 1999, №1. ствия развитых стран приводят к утечке разруши- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 62 COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL CONTRACARĂRII CRIMINALITĂŢII CIBERNETICE

Tatiana Bicherschi magistru în relaţii internaţionale

INTERNATIONAL COOPERATION IN COMBATING THE CYBERCRIME

During the course of history, the technology and technological innovations along with science constituted the motor for human civilization development. The great development of the telecommunication systems and the technical-scientific progress lead to new types of crimes through illegal involvement in the activity of computers, computer systems and computer networks. The admission and the development of this social dangerous phenomenon received the term of „cybercrime”. The topic of cybercrime has been addressed on many occasions, but unfortunately, up until present no clear definition has been formulated, which would allow to point out the object and subject of the crime through the classification of the component parts, determining the objective and subjective aspects ofthe crimes, its components and the crime consequences, etc. Cybercrime has become a true punishment for the economy of the developed countries. The crimes of this type, as the world practice shows, bring a great material and moral prejudice. As the cyber crime is a problem that transcends the borders of a country, the issue of punishment for the social dangerous actions in cyber space is one of the most important to be accomplished by the international collaboration. The international collaboration in addressing the cyber crime requires the existence of law, organizational and scientific assurance. This is the complex of issues regarding the domain of addressing cyber crime, which needs an immediate settlement by the international community in the 20th century.

Trăim în epoca societăţii informaţionale, în care ral sau interzis, ce vizează prelucrarea automatizată a computerele şi sistemele telecomunicaţionale cuprind datelor sau/şi transmiterea lor. toate domeniile activităţii sociale şi publice. Victime În urma cercetărilor intense a acestui fenomen, au ale infractorilor ce utilizează spaţiul virtual în scopuri fost propuse un şir de caracteristici pentru conceptul meschine pot deveni nu doar persoane în parte, ci state de criminalitate cibernetică.1 Convenţia Consiliului întregi. Astfel, securitatea miilor de utilizatori devine Europei privind criminalitatea cibernetică foloseş- dependentă de cîţiva infractori. te noţiunea de cibercriminalitate. Iar Codul Penal al Din păcate utilizarea pe scară largă a tehnologiilor Republicii Moldova în Capitolul XI (Partea specială) de calcul în viaţa cotidiană şi crearea pe baza lor a foloseşte noţiunea de infracţiuni în domeniul informa- reţelelor de calculatoare globale ca parte integrantă a ticii şi telecomunicaţiei. activităţii financiare şi bancare internaţionale, creează Conform recomandărilor experţilor ONU, terme- premise ce facilitează comiterea acţiunilor criminale nul cibercriminalitate cuprinde orice infracţiune care şi deseori astfel de crime rămîn nepedepsite. Atacurile poate fi efectuată utilizînd sistemul de calcul sau re- în reţea, escrocheriile, pirateria computerizată, spio- ţeaua de calculatoare, în cadrul sistemului de calcul najul electronic, răspîndirea pornografiei infantile, sau reţelei de calculatoare, sau împotriva sistemului estorcarea mijloacelor băneşti de pe conturi bancare, de calcul sau reţelei de calculatoare. În principiu, ea răspîndirea viruşilor, terorismul cibernetic – iată doar cuprinde orice infracţiune care poate fi realizată în cîteva din infracţiunile care se comit folosind sisteme- mediul electronic. le de calcul şi care au primit denumirea de criminali- Cercetarea multilaterală a fenomenului criminalitate cibernetică sau cibercriminalitate. tăţii cibernetice se complică prin faptul că la momen- Termenul criminalitatea cibernetică a apărut pen- tul actual lipseşte o definire unanim acceptată a crimi- tru prima dată în presa americană la începutul anilor nalităţii cibernetice şi în afară de aceasta, din cauza 60. În anul 1983 în Paris un grup de experţi a efectuat diferenţelor în sistemele de drept ale statelor şi ale o apreciere criminologică a criminalităţii cibernetice, caracterului novator al comportamentului delicvent, prin care se înţelegea orice comportament ilegal, amo- noţiunea de cibercriminalitate ca termen juridic nu se TRIBUNA DOCTORANDULUI 63 foloseşte în toate ţările lumii. Foarte des, termenul cri- • abuzul de programe care include: diferite posi- minalitate cibernetică se foloseşte în calitate de sino- bilităţi de modificare a sistemului de operare şi a pro- nim al noţiunii de infracţiune computerizată, primul gramelor specializate („bombă logică” – introducerea fiind mai larg şi reflectînd mai exact natura unui astfel în programa computerului a unor comenzi de efectua- de fenomen ca criminalitatea în spaţiul cibernetic. re a unor acţiuni nesancţionate într-un anumit timp). Termenul de crimă cibernetică defineşte crima efec- Printre caracteristicile acestor crime constatăm tuată în sfera tehnologiilor informaţionale, fie că aceas- latenţa ridicată, complexitatea în acumularea datelor, ta este realizată prin intermediul computerului fie că caracterul transnaţional (de regulă prin utilizarea sis- ea are ca obiect computerul, reţelele de calculatoare şi temelor telecomunicaţionale), importanţa daunei ma- informaţia ce se păstrează pe aceste suporturi. Infracţi- teriale, şi de asemenea, specificul infractorilor însuşi. unile computerizate includ doar acele infracţiuni care De regulă, aceştia sunt programatori înalt calificaţi, atentează contra funcţionării sigure a calculatoarelor şi lucrători ai băncilor, alte persoane. a reţelelor de calculatoare, precum şi a datelor prelucra- Latenţa ridicată a crimelor cibernetice este condiţi- te de ele. Astfel, dacă analizăm corelaţia dintre aceşti onată de faptul că multe organizaţii rezolvă conflictul doi termeni, atunci infracţiunea computerizată consti- cu forţe proprii, deoarece cheltuielile pentru investi- tuie o varietate a crimei cibernetice. gaţii sunt mai mari decît cuantumul prejudiciului cau- După părerea mea, prin criminalitate cibernetică zat (retragerea fişierului cu datele de pe server pentru se înţelege totalitatea de infracţiuni realizate în spaţiul efectuarea expertizei poate duce la stoparea lucrului cibernetic cu ajutorul sau prin intermediul sistemelor pe o perioada de două luni ceea ce este inacceptabil de calcul sau reţelelor de calculatoare şi al altor mij- nici pentru o organizaţie). Patronii se îngrijorează mai loace de acces la spaţiul cibernetic, în cadrul sisteme- mult de pierderea reputaţiei lor în sfera afacerilor, lor de calcul sau reţelelor de calculatoare şi împotriva care are ca rezultat pierderea clienţilor şi a venituri- sistemelor de calcul, a reţelelor de calculatoare şi a lor, inclusiv nefiind interesaţi de demascarea propriei informaţiei electronice. activităţi ilegale. Printre factorii ce determină criminalitatea ciber- Astfel de infracţiuni, de regulă, nu se încadrează netică menţionăm factorii politici, economici, juri- în cele obişnuite şi deseori prezintă probleme nere- dici, ideologici şi psihologici, insuficienţa controlului zolvabile pentru legislaţia în vigoare. Specialiştii sînt social şi autodeterminarea criminalităţii cibernetice. preocupaţi în special de problema investigării unor După obiect, deosebim următoarele grupe de cri- atare infracţiuni, urmele cărora sunt şterse sau distru- me cibernetice: crime cibernetice economice, crimele se de infractorii electronici. O altă trăsătură specifi- cibernetice împotriva drepturilor personale şi inviola- că a crimelor cibernetice care face dificilă depistarea bilităţiii domeniului privat, crimele cibernetice împo- lor este utilizarea sistemelor de comunicaţii satelit de triva intereselor sociale şi de stat. dimensiuni mici, datorită cărora astfel de infracţiuni După caracterul folosirii calculatoarelor sau a pot fi realizate la o distanţă semnificativă de obiectul sistemelor de calcul, pot fi evidenţiate trei tipuri de crimei practic într-o secundă. Descoperirea unor ast- crime cibernetice: acţiuni în care calculatoarele sunt fel de crime poate dura săptămîni sau chiar luni, dînd obiecte ale infracţiunii (răpirea informaţiei, accesul posibilitate infractorilor să lichideze urmele crimei şi nesancţionat, distrugerea sau deteriorarea fişierelor şi să evite pedeapsa. dispozitivelor, ş.a.); acţiuni în care calculatoarele sunt Drept exemplu de crimă cibernetică poate servi folosite ca instrumente ale crimei (furturi electroni- atacul masiv asupra paginilor internet ale guvernului, ce); infracţiuni în care calculatoarele joacă rolul de băncilor şi presei din Estonia3 din ultimele săptămîni mijloace intelectuale (de exemplu, plasare pe Internet ale lunii mai a anului trecut. Atacurile au paralizat a site-urilor pornografice). paginile de internet ale guvernului, băncilor şi altor În dependenţă de metoda de influenţă asupra siste- companii4. Se pare că cel puţin un milion de compu- mului de calcul, specialiştii evidenţiază patru tipuri de tere au fost utilizate în ofensiva cibernetică împotriva crime cibernetice2: site-urilor guvernului, băncilor şi presei din Estonia, • abuzul fizic care include deteriorarea echipa- această perioadă determinînd închiderea temporară mentului; distrugerea datelor sau a programelor; in- a acestora. Daunele suferite în urma valului de ata- troducerea datelor false, furtul informaţiei înscrise pe curi cibernetice fără precedent au fost estimate la diferite suporturi. zeci de milioane de euro. (după The Guardian din • abuzul operaţional sub formă de escrocherie - 18.05.2007) identificarea drept altă persoană sau folosirea dreptu- Estonia, membră a UE şi NATO din 2004, a cerut rilor altei persoană; utilizarea nesancţionată a diferitor ambelor organizaţii să ia măsuri de răspuns împotriva dispozitive. acestor atacuri cibernetice.5 REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 64 Criminalitatea cibernetică a devenit un adevărat momentul lansării paginii web oficiale a Guvernului bici pentru economia statelor dezvoltate. Crimele de Republicii Moldova, www.gov.md, din septembrie acest gen, după cum arată practica mondială, aduc un 2005 pînă în luna martie 2006 au fost înregistrate şi enorm prejudiciu material şi moral. Astfel, de exem- prevenite circa 100 de atacuri ale hacker-lor, atît din plu, sectorul de afaceri al SUA suferă pierderi anuale cadrul republicii cît şi de peste hotare.9 Toate încercă- de la 150-300 mlrd dolari din cauza pătrunderii ne- rile de a sparge sistemele informaţionale au fost neu- sancţionate în bazele de date informaţionale.6 tralizate cu succes şi nu au dus la blocarea sistemelor În ultimul deceniu numărul crimelor cibernetice a informaţionale şi paginilor web de stat. crescut de 22,3 ori şi continuă să crească în mediu de Ţinînd cont de intensitatea cu care infractorii in- 3,5 ori anual.7 ventează noi tehnologii şi metode de atacuri, o atenţie După cum demonstrează practica în lupta cu cri- deosebită din partea Centrului de telecomunicaţii spe- mele cibernetice, unicul domeniu infracţional, ce uti- ciale se acordă elaborării şi implementării tehnologii- lizează Internetul ca mijloc de răspîndire a informa- lor performante în domeniul securităţii informaţiona- ţiei, în lupta cu care s-au obţinut unele rezultate, este le, inclusiv şi tehnologiile semnăturii digitale.10 pornografia infantilă8, iar rezultatele obţinute în mare În analiza măsurilor de combatere a criminalităţii măsură se datorează faptului că această activitate cibernetice trebuie de apreciat şi rolul factorului şti- provoacă o dezaprobare generală. În multe ţări chiar inţific. Numai cu eforturi comune ale autorităţilor pu- păstrarea imaginilor se consideră infracţiune. Furni- blice, organelor de ocrotire a normelor de drept, ser- zorii de servicii în reţeaua Internet poartă răspundere viciilor speciale, oamenilor de ştiinţă, a specialiştilor juridică dacă se stabileşte că se acorda acces la site- în tehnologii înalte, se poate găsi un răspuns adecvat urile web ce conţin pornografie infantilă. Ilegalităţile acestei lumi criminale. legate de pornografia infantilă, din păcate, sunt singu- Pentru o luptă efectivă cu criminalitatea ciberne- rele dintre acţiunile criminale ce ţin de răspîndirea in- tică e nevoie nu doar de adoptarea normelor interne formaţiei, inclusiv electronice, de un anumit conţinut, de drept penal adecvate, dar şi stabilirea unor standar- care sunt specificate în Convenţia Consiliului Europei de internaţionale unice de combatere a fenomenului, privind cibercriminalitatea. precum sunt determinarea cercului de acţiuni supuse Tot mai frecvent în lume se creează mecanisme de criminalizării, stabilirea unui mecanism internaţional studiere a infracţiunilor legate de utilizarea tehnolo- unic şi a unei terminologii unice, revizuirea normelor giilor performante şi adoptarea normelor corespunde drept penal existente, luînd în consideraţie standar- zătoare. În unele regiuni se acordă mai multă atenţie dele stabilite de actele de drept internaţional. luptei cu escrocheria, pornografia infantilă şi hacker- Un element important al sistemului de luptă împo- lor, iar altele acordă atenţie spălării banilor şi crimelor triva criminalităţii cibernetice sunt măsurile cu carac- economice. ter preventiv şi de profilaxie. Majoritatea specialişti- Trebuie de remarcat că în Republica Moldova se lor străini arată că este mult mai simplu de prevenit acordă o mare atenţie problemei privind securitatea crima cibernetică decît descoperirea şi anchetarea ei. informaţională, atît din partea conducerii Republi- De regulă, se evidenţiază trei grupe fundamentale de cii, cît şi din partea structurilor sociale şi de afaceri. măsuri de prevenire a crimelor cibernetice: juridice, Un pas important în asigurarea coordonării proble- tehnico-organizaţionale şi criminalistice, ce alcătu- mei „securităţii informaţionale” în Republica Mol- iesc în ansamblu un sistem integral de luptă împotriva dova este crearea în anul 2002 în cadrul Serviciului acestui fenomen socialmente periculos. de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a Specialiştii în domeniu propun următoarele solu- întreprinderii de stat – Centrul Telecomunicaţiilor ţii în vederea profilaxiei şi combaterii infracţiunilor Speciale. Prerogativa acestui Centru este asigurarea cibernetice: securităţii informaţionale a sistemelor telecomunica-  utilizarea noilor forme de schimb informaţional ţionale ale organelor administraţiei publice ale Re- şi organizarea colaborării în lupta cu criminalitatea ci- publicii Moldova şi protecţia contra cibercriminali- bernetică transnaţională; tătii şi ciber-atacurilor.  armonizarea legislaţiei naţionale în vederea in- Pe parcursul anului trecut, serverele care deser- criminării aspectelor abordate de Convenţia privind vesc organele administraţiei publice ale Republicii criminalitatea cibernetică de la Budapesta din 23 Moldova, au fost atacate aproximativ de 1 000 000 noiembrie 2001, aderarea la reţeaua 24/7, creată cu ori. Din care aproximativ 80 000 erau viruşi, 900 000 scopul reacţionării promte la atacurile infractorilor in- „spam-uri” şi mai mult de 300 de încercări de sparge- formaţionali;11 re cu scopul nimicirii sau înlocuirii informaţiei care se  armonizarea definiţiilor infracţiunilor şi a le- află pe paginile web şi portalurile de stat. Astfel, din gislaţiei naţionale penale în domeniul criminalităţii TRIBUNA DOCTORANDULUI 65 cibernetice (care este neadecvată, datorită diversităţii gresul al XI-lea, vorbesc despre caracterul specific al tipurilor de infracţiuni cuprinse în această noţiune); criminalităţii cibernetice şi despre necesitatea aplică-  cooperarea operaţională consolidată între auto- rii abordărilor complexe în lupta cu ea, de asemenea, rităţile responsabile de aplicare a legii; despre necesitatea unor măsuri urgente de actualizare  o activitate mai bună a organelor de cercetare a legislaţiei penale a ţărilor membre ale ONU, aşa penală la investigarea crimelor cibernetice; cum ar fi concretizarea sau excluderea normelor ce nu  elaborarea unui dicţionar al codurilor conveţio- răspund situaţiei reale sau adoptarea normelor ce ţin nale a crimelor cibernetice.12 Este necesară formarea de tipurile noi ale criminalităţii cibernetice. unei liste a tipurilor de crime transnaţionale, a facto- Cel mai important rezultat al colaborării interna- rilor de manifestare a terorismului şi extremismului, ţionale în lupta cu infracţiunile comise cu ajutorul a schemelor frauduloase şi a factorilor de atac ale tehnologiilor înalte, este Convenţia Consiliului Euro- hacker-lor (informaţia despre care să fie direcţionată pei privind criminalitatea cibernetică - primul acord imediat organelor de ocrotire a normelor de drept prin internaţional în domeniul luptei cu crimele legate de canalele de contact ale reţelei naţionale); utilizarea tehnologiilor înalte şi a calculatoarelor. La  desfăşurarea seminarelor ştiinţifico – practice şi pregătirea textului au participat 43 de state membre a conferinţelor cu scopul unirii eforturilor savanţilor ale Consiliului, de asemenea Canada, Japonia, SUA şi practicienilor din diferite ţări. Deosebit de actuală (cu statut de observator) şi Republica Sud africană. este problema desfăşurării lucrărilor ştiinţifice de cer- Convenţia a fost adoptată la 8 noiembrie 2001 şi des- cetare cu scopul elaborării procedurilor contemporane chisă spre semnare la 23 noiembrie 2001. de identificare şi anchetare, atît a crimelor ciberneti- Ulterior, la 28 ianuarie 2003, a fost înaintat spre ce contemporane, cît şi a unor tipuri noi apărute care semnare statelor membre «Protocolul Adiţional pen- se efectuează prin utilizarea reţelelor informaţionale tru Convenţia privind criminalitatea cibernetică, pri- globale şi în primul rînd, a reţelei Internet. Este in- vind incriminarea actelor de natură rasială şi xenofo- discutabil faptul că, prin serviciile pe care le oferă, bă comise prin intermediul sistemelor informatice». Internetul a adus şi aduce multiple avantaje cercetării Moldova nu a semnat acest Protocol. ştiinţifice, învăţămîntului, administraţiei, afacerilor, Convenţia şi Protocolul Adiţional stabilesc cadrul comunicării inter-umane etc.13 Dar, Internetul a fost de bază pentru anchetarea şi sancţionarea penală a cri- şi este grevat de mari pericole care-şi află sorgintea în melor cibernetice, precum şi pentru cooperarea inter- faptul că această reţea, prin beneficiile care le aduce statală, necesară stopării acestui flagel. omului, reprezintă în acelaşi timp un mediu extrem de Convenţia conţine definiţii comune a diferitor ti- favorabil pentru cei care comit fapte socialmente-pe- puri de crime cibernetice şi pune bazele cooperării ju- riculoase, de la acte teroriste pînă la hărţuirea sexuală ridice operaţionale între statele contractante. Totuşi, o sau diseminarea imaginilor pornografice); serie de state membre nu au ratificat încă Convenţia şi  alocarea resurselor suficiente pentru combaterea nici protocolul adiţional al acesteia privind actele de unor astfel de infracţiuni; natură rasistă şi xenofobă comise prin intermediul sis-  perfecţionarea şi dezvoltarea sistemului unic de temelor informatice. Un şir de grupuri ce activează în pregătire a cadrelor în domeniu; interesul unor anumite cercuri şi companii ce folosesc  o mai bună cooperare în domeniul aplicării le- Internetul, au criticat Convenţia de pe poziţia apărării gislaţiei operaţionale; efective a drepturilor omului, a inviolabilităţii vieţii  o mai bună cooperare şi coordonare politică în- personale a consumatorilor şi importanţa cheltuielilor tre state, ş.a. condiţionate de cerinţele de colaborare cu organele de În ultimele decenii au fost adoptate diferite iniţia- ocrotire a normelor de drept în efectuarea investiga- tive globale şi regionale orientate spre aprofundarea ţiilor. conceptului internaţional şi extinderea colaborării în Cu toate că, criminalitatea cibernetică este o formă lupta cu crimele cibernetice, inclusiv măsurile între- relativ nouă a criminalităţii, creşterea indicilor ei can- prinse de Consiliul Europei, grupul G8, Uniunea Eu- titativi şi calitativi, au tendinţă constantă. ropeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite. Apreciind critic doctrina şi practica prevenirii şi La Congresul al XI al ONU privind preîntîmpinarea cercetării crimelor cibernetice contemporane, trebuie infracţiunilor şi justiţia penală, ce a avut loc în aprilie să recunoaştem că acest fenomen nu este îndeajuns 2005, crimelor, legate de utilizarea computerelor, le-a studiat. Nivelul de securitate al sistemelor de legătură fost acordată o atenţie deosebită. Acest subiect a fost de stat şi comerciale, al reţelelor de calculatoare, încă inclus în ordinea de zi, discutîndu-se măsurile efecti- nu corespunde standardelor internaţionale. ve în lupta cu criminalitatea transnaţională organizată. Din păcate, literatura moldovenească de speciali- Experţii ONU, în recomandările pregătite pentru Con- tate practic nu tratează problema criminalităţii ciber- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 66 netice ca rezultat al globalizării proceselor informa- ствия (Фонда Сороса). Бекряшевым Андреем Клавдиевичем.. ţionale. Această lacună încă rămîne a fi completată. Главы 2.5 Компьютерная преступность. 2. Владимир Клаверов, к.т.н., доцент, КФ ОЮИ МВД Moldova de asemenea nu s-a aflat printre statele ce России, Новые подходы в международной борьбе с au semnat în noiembrie 2001 Convenţia Consiliului киберпреступностью(на конкурс), 2008. Europei privind criminalitatea cibernetică. Această 3. Владимир Голубев, Компьютерная преступность в Convenţie este produsul unui lucru îndelungat, comu- странах СНГ (аналитический обзор), Компьютерная преступ- nitatea mondială mai mult de zece ani este preocupată ность в странах СНГ (аналитический обзор), 2007. 4. ИССЛЕДОВАНИЕ Бурикина Дмитрия Владимирови- de această problemă, însă, ţara noastră din păcate încă ча по программе Саратовского Центра «Студенческие малые nu este pregătită să semneze această Convenţie şi nici гранты» на тему: «Компьютерная преступность как разновид- să colaboreze la nivel internaţional în acest domeniu. ность организованной и транснациональной преступности Dar ar fi cazul să menţionăm că şi comunitatea inter- (на примере города Саратова и Саратовской области)». 5. Владимир Голубев, Вопросы международного сотрудни- naţională se află în procesul de căutare a metodelor de чества в борьбе с транснациональной компьютерной преступ- luptă cu această problemă, elaborarea politicii unitare ностью, 2004, http://sartraccc.sgap.ru/Pub/golubev(19-03-05).htm , inclusiv a mecanismului naţional. 6. Computer Attack and Cyberterrorism: Vulnerabilities and În fiecare an se fixează sute de încercări de ames- Policy Issues for Congress Clay Wilson Specialist in Technology tec nesancţionat în sistemele de calcul al băncilor, and National Security Foreign Affairs, Defense, and Trade Division, 2006. ПереводисследователяВЦИОП ТропинойТ.Л. structurilor militare şi corporative. Astfel de infracţi- 7. Голубев В.А., Подписание Конвенции “по борьбе с ки- uni pot duce la catastrofe semnificative – ecologice, берпреступностью” и некоторые проблемы расследования de transport, energetice, ş.a. Criminalitatea cibernetică киберпреступлений. este un fenomen de importanţă internaţională, nive- 8. Владимир Голубев, Новые формы информационного обмена и организация взаимодействия в борьбе с трансна- lul de răspîndire al căreia se găseşte în dependenţă циональной компьютерной преступностью. directă de nivelul de dezvoltare şi de implementare a 9. В.А. Номоконов, Глобализация информационных про- tehnologiilor, sistemelor de calcul şi a mijloacelor de цессов и преступность, д. ю. н., проф., 2002-05-30 telecomunicaţii contemporane şi accesul la ele. Astfel, 10. Codul Penal al Republicii Moldova, publicat în Monitorul dezvoltarea vertiginoasă a informatizării în RM dă po- Oficial al R.Moldova nr.128-129 art Nr: 1012 din 13.09.2002. sibilitatea de a utiliza tehnologiile de calcul cu scopuri data intrări în vigoare 12.06.2003. criminale sau de profit, care, într-o anumită măsură, pun în pericol securitatea naţională a statului. (Endnotes) 1 În concluzie subliniem că crimele cibernetice ca- Infracţiunea informaţională pînă în prezent nu a fost definită pătă tot mai mult caracter transnaţional, organiza- univoc, în literatura ştiinţifică utilizându-se diferite formulări cum ţional şi de grup. Odată cu utilizarea reţelei globale ar fi crimă sau infracţiune cibernetică, crimă sau infracţiune în do- Internet, astfel de infracţiuni nu mai au hotare14. Ele meniul informaticii, infracţiune informaţională, crimă sau infracţiu- pot fi comise fără a ieşi din casă sau din oficiu, din sis- ne săvîrşite prin intermediul sistemelor automatizate, etc. 2 temul de calcul al unui stat la adresa subiecţilor altui Учебник к инновационному учебному курсу “Теневая stat, iar datele ce se conţin în sistemele de calcul pot fi экономика и экономическая преступность”. Учебник de scurtă durată – ceea ce dă posibilitate infractorului создан при поддержке Института Открытое Общество. să evite pedeapsa. Фонд Содействия (Фонда Сороса). Бекряшевым Андреем Datorită caracterului transfrontalier al criminalită- Клавдиевичем..Главы 2.5 Компьютерная преступность. 3 ţii cibernetice, armonizarea legislaţiei cu cea interna- Aşa-numitele atacuri DoS împotriva paginilor de internet ţională trebuie să vizeze, în principal dreptul de autor, estone au început la scurt timp după ce autorităţile au mutat sta- confidenţialitatea datelor, prevenirea şi combaterea tuia Soldatului de Bronz, ridicată în onoarea soldaţilor Armatei criminalităţii cibernetice, precum şi promovarea stan- Roşii ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial, din centrul dardelor tehnice care să asigure intercomunicarea no- Tallinnului într-un cimitir din apropierea capitalei. Operaţiunea a ilor reţele de comunicaţii, organizarea seminarelor de avut loc în 27 aprilie. Măsura a stîrnit protestele etnicilor ruşi. O aprofundare a cunoştinţelor şi de schimb de experien- persoană a fost ucisă şi peste 150 au fost rănite. Tineri activişti ţă cu specialiştii în domeniu din alte ţări. pro-Kremlin au organizat o blocadă asupra ambasadei estone din În lupta cu criminalitatea cibernetică este nevoie Moscova şi au încercat să o agreseze pe ambasadoarea ţării la o de un cadru legislativ bine pus la punct în ceea ce pri- conferinţă de presă. 4 veşte prevenirea, descoperirea şi sancţionarea acestor Datorită sistemului de guvernare electronică şi sistemului fapte. bancar electronic puse la punct, republica baltică este considerată foarte avansată în utilizarea internetului. 5 Bibliografie De asemenea a cerut autorităţilor de la Bruxelles să ridice 1. Учебник к инновационному учебному курсу “Теневая această problemă în cursul summitului UE-Rusia de la Samara экономика и экономическая преступность”. Учебник создан din 18.05.2007. при поддержке Института Открытое Общество. Фонд Содей- TRIBUNA DOCTORANDULUI 67 6 Владимир Клаверов, к.т.н., доцент, КФ ОЮИ МВД 11 Punctul 24/7 –este un punct creat în cadrul subdiviziunii în России, Новые подходы в международной борьбе с funcţiile căreia întră relevarea şi contracararea infracţiunilor in- киберпреступностью, 18.02.2008. formaţionale, care activează 24/24 ore timp de 7 zile în săptămînă 7 Ibidem şi permite reacţionarea promtă în cazul comiterii unui delict infor- 8 Convenţia asupra criminalităţii cibernetice” defineşte în art. maţional în care sint implicaţi cetăţeni, sisteme informaţionale sau 9 “pornografia infantilă” ca “incluzînd material pornografic (ob- IP adrese din Republica Moldova. scen, împotriva valorilor morale), care înfăţişează vizual un minor 12 Stabilirea şi dezvoltarea unui sistem terminologic unic, ge- implicat într-un act sexual explicit, imagini realiste reprezentînd neral valabil în R. Moldova şi adoptarea unui dicţionar unic al un minor implicat într-o activitate sexuală”. În acelaşi text, prin terminologiei în domeniul tehnologiilor informaţionale. minor se înţelege “orice persoană sub 18 ani, sau în funcţie de 13 Numărul utilizatorilor Internet creşte în fiecare zi. Conform legislaţia naţională, o persoană care nu are peste 16 ani.” diferitor surse, în Republica Moldova, numărul utilizatorilor In- 9 http://www.cts.md/ ternet este mai mare de 100 mii persoane, din care aproximativ 20 10 Semnătura digitală se consideră a fi unul din cele mai efec- mii sunt funcţionari de stat. tive instrumente de asigurare a unui nivel înalt de protecţie a do- 14 În spaţiul cibernetic nu există frontiere naţionale. Electronii cumentelor electronice. nu pot fi opriţi pentru a le verifica paşaportul. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 68 Cadrul juridic al relaţiilor Republicii Moldova cu Republica Turcia

Ruslana GROSU, magistru în drept

The legal frame of the relations between Republic of Moldova and Republic of Turkey

This article presents as a whole the relations between the Republic of Moldova and Turkey within the legal frame. They are directed on the maintenance of their steady economic and democratic development, on the increase of the safety and stability in this zone. The results of the joint projects, sold in Gagauzian authonomy, bring the significant contribution to the activization of an economic and social life to this region, and are very important for our republic. We shall note also a special interest of Turkey to the development of economic relations with Republic of Moldova, to development of available opportunities in process of the reforms’ promotion in our country. The legislation of Republic of Moldova in different areas, including in the field of investments, and bilateral Moldovan-Turkish legal framework create a favorable basis for an intensification of the economic cooperation between these countries. Thus, the relations between our states continue to develop on accrueing.

Юридические рамки отношений Республики Молдова с Турцией

Эта статья изъясняет в целом внешние отношения Республики Молдова с Турцией в рамках двустороннего юридического формата. Они направлены на обеспечение их устойчивого экономического и демократического развития, на повышение безопасности и стабильности в этой зоне. Результаты совместных проектов, реализуемых в АТО Гагауз-Ери, вносят значительный вклад в активизацию экономической и социальной жизни в этом регионе и являются очень важными для нашей республики. Отметим и особый интерес Турции к развитию экономических отношений с Республикой Молдова, к освоению имеющихся возможностей по мере продвижения реформ в нашей стране. Законодательство Республики Молдова в разных областях, в том числе и в области инвестиций, и двусторонние молдавско-турецкие юридические рамки создают благоприятную основу для интенсификации экономического сотрудничества между этими странами. Таким образом, отношения между нашими государствами продолжают развиваться по нарастающей.

Proclamarea independenţei Republicii Moldova în să confere siguranţă şi predictibilitate relaţiilor între- 1991 a deschis noi oportunităţi pentru ţara noastră şi a ţinute cu partenerii din străinătate. iniţiat procesul de stabilire a relaţiilor diplomatice cu Una din premizele iniţierii cooperării bilaterale au alte state. Scopurile propuse au fost totalmente subor- fost documentele semnate cu privire la colaborarea co- donate principiilor şi direcţiilor de acţiune ale politicii mercial-economică dintre URSS şi Turcia1. Vizita ofi- externe a statului moldovenesc, fiind circumscrise pri- cialilor moldoveni în perioada 14-21 octombrie 1990 orităţilor şi obiectivelor strategice stabilite. a fost un impuls şi o altă premiză pentru fondarea unei Bazele unui dialog bilateral între Republica Mol- baze juridice a cooperării moldo-turce. Cel mai relie- dova şi Republica Turcia au fost puse înainte ca statul fat s-a dovedit a fi interesul economic, deoarece avea nostru să-şi declare independenţa, fiind în acea perioa- deja un temei juridic – Acordul privind comerţul de dă în componenţa URSS. Eforturile conjugate, depuse frontieră şi de litoral între URSS şi Republica Turcia. iniţial în plan economic, au pornit de la realitatea că În baza egalităţii şi al avantajului reciproc, potrivit obţinerea credibilităţii şi, mai ales, menţinerea aces- acordului menţionat, şi poziţiei de state riverane Mă- teia pe plan extern necesită acţiuni concrete, eficiente rii Negre, părţile semnează Protocolul între Guvernul şi permanent coordonate în cadrul unor mecanisme RSS Moldova şi Guvernul Republicii Turcia privind flexibile, adaptate la standardele europene, de natură comerţul pe litoral2. TRIBUNA DOCTORANDULUI 69 În cadrul negocierilor purtate de delegaţia RSS lupta contra terorismului prin semnarea Acordului Moldova în perioada sus-nimită, condusă de minis- de colaborare între Guvernul Republicii Moldova şi trul afacerilor externe al RSSM, Nicolae Ţîu, au fost Guvernul Republicii Turcia cu privire la combaterea menţionate relaţiile istorico-culturale dintre ţările traficului internaţional ilicit de droguri, terorismului noastre, care, împreună cu interesul economic al am- internaţional şi altor crime organizate6. belor părţi, ar asigura în viitor consistenţa scontată Promovarea intereselor şi a imaginii Republicii a relaţiilor moldo-turce. Conform Protocolului între Moldova în exterior, precum şi obiectivele cheie stabi- Republica Sovietică Socialistă Moldova şi Republica lite de Guvern, a impus intensificarea dialogului politic, Turcia privind dezvoltarea legăturilor economice şi diversificarea, aprofundarea şi consolidarea conlucrării comerciale3, au fost stabilite următoarele domenii de specifice în domeniul apărării şi al afacerilor interne cu colaborare: domeniul investiţiilor de capital mixte pe statele considerate ca parteneri strategici, printre care proiectele întreprinderilor mici şi mijlocii; dezvolta- este menţionată şi Turcia7 - stat care dispune de un rea mijloacelor de comunicaţie, în special maritime; potenţial de cooperare în cadrul organismelor şi organi- colaborarea multilaterală în domeniul agriculturii, in- zaţiilor internaţionale cu preocupări în domeniul com- clusiv prelucrarea recoltei; colaborarea în domeniul baterii pericolelor neconvenţionale la adresa securită- industriei de ambalaj; colaborarea în domeniul con- ţii. Ca părţi ale sistemului internaţional de securitate şi strucţiilor; căutarea posibilităţilor de creare a repre- apărare, Republica Moldova şi Turcia şi-au confirmat zentanţilor pe bază reciprocă; colaborarea în domen apartenenţa la acest sistem prin semnarea unor acorduri iul tehnicii agricole. Părţile şi-au exprimat acordul bilaterale în vederea cooperării în domeniul militar, de în vederea dezvoltării sectorului turistic şi stimulă- instruire şi tehnico-ştiinţific8, precum şi în domeniul rii participării organizaţiilor turce şi moldoveneşti la industriei de apărare9. Asigurarea securităţii naţionale expoziţiile care vor fi organizate în ambele state. În şi internaţionale, în acest context, poartă mai mult un baza acestui document oficial, după proclamarea in- caracter politic decît militar, deoarece are drept scop dependenţei, au fost încheiate o serie de tratate pentru promovarea în mod independent a politicii sale externe consolidarea relaţiilor moldo-turce. Aceasta a fost o ca actor internaţional cu drepturi depline. perioadă de conturare şi definire a relaţiilor bilaterale Formatul bilateral al dimensiunii politice este ca- care a stat la baza creării unui suport juridic în dezvol- racterizat printr-o relaţie constructivă în cadrul or- tarea cooperării ulterioare. ganizaţiilor internaţionale, în mod special în cadrul Consolidarea relaţiilor cu Republica Turcia a fost ONU şi Organizaţiei Cooperării Economice în Marea un pas esenţial efectuat de oficialităţile moldoveneşti Neagră. Pe de altă parte, Turcia este dispusă să mani- spre detensionarea relaţiilor cu comunitatea găgăuzi- feste un sprijin plenar atît în eforturile Moldovei de lor şi convingerea fracţiunilor radicale din regiunea integrare europeană, cît şi privind soluţionarea con- găgăuză de a soluţiona problema teritorială printr-un flictului transnistrean. Potrivit Serviciului de presă al dialog paşnic. Astfel, conflictul din regiune a consti- Parlamentului, Turcia continuă să sprijine integritatea tuit o altă premiză de cooperare bilaterală. Republicii Moldova în cadrul forurilor internaţionale Relaţiile diplomatice între Republica Moldova şi şi eforturile de reîntregire a ţării, a susţinut activ de- Republica Turcia au fost stabilite la 3 februarie 1993.4 mersul GUUAM privind punerea în discuţie în cadrul De asemenea, este important de menţionat şi faptul că ONU a subiectului ce vizează conflictele îngheţate, de după declararea independenţei a Republicii Moldova, asemenea, a accentuat importanţa cooperării în bazi- Turcia a fost una din primele ţări în care statul nostru nul Mării Negre şi s-a pronunţat pentru completarea şi-a deschis ambasadă.5 agendei statelor participante la cooperarea economică Dialogul politic actual pune în evidenţă faptul că la Marea Neagra.10 Republica Moldova şi Republica Turcia împărtăşesc Dimensiunea parlamentară a dialogului politic este aceleaşi poziţii în vederea soluţionării problemelor cu consolidată de promovarea relaţiilor dintre legislati- caracter global, precum lupta împotriva terorismului vele ambelor ţări în cadrul Grupurilor de prietenie. 11 şi separatismului, care pun în pericol integritatea sta- O acţiune semnificativă în acest sens, organizată în tului, de asemenea, stabilitatea şi pacea internaţională. comun cu Ambasada Turciei în Republica Moldova, Ţinînd cont de faptul că stalete noastre împărtăşesc a constituit-o şedinţa Grupului de prietenie interpar- valori comune şi tind spre apropiere privind unele lamentară, care a permis evaluarea stadiului actual şi poziţii, ambele ţări sînt gata să depună eforturi în ve- plasarea unor accente destinate diversificării colaboră- derea eliminării surselor de susţinere a terorismului. rii bilaterale, în mod special, a celei interparlamentare. Conducerea ambelor state şi-au garantat susţinerea Grupul de prietenie Moldova-Turcia constituie un ca- reciprocă în toate eforturile, atît pe plan bilateral, cît dru propice pentru promovarea relaţiilor dintre legisla- şi în cel al cooperării multilaterale în ceea ce ţine de tivele ambelor ţări. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 70 În baza articolului al IX-lea al Acordului privind semnarea la 05.10.2007 a Acordului de colaborare cooperarea commercial-economică între Republica tehnico-ştiinţifică între Academia de Ştiinţe a Moldo- Moldova şi Republica Turcia, semnat la 14 februarie vei şi Academia de Ştiinţe a Turciei.18 Interesul faţă 1994, a fost instituită Comisia interguvernamentală de trecutul istoric al ţărilor noastre a fost contemplat mixtă moldo-turcă în vederea examinării problemelor de cercetătorii ştiinţifici ai AŞM şi de cercetătorii ce pot apărea în procesul implementării şi întocmirii turci în domeniul istoriei în cadrul diverselor simpo- recomandărilor guvernelor pentru extinderea relaţiilor zioane, unde contactele profesionale au cunoscut un economice şi comerciale.12 Prima şedinţă a Comisiei impuls considerabil. mixte a avut loc în perioada 6–9 octombrie 1998, la Domeniul agro-alimentar reprezintă o ramură Chişinău, în cadrul careia s-a efectuat o analiză amplă semnificativă pentru republica noastră – o ţară –în a relaţiilor comercial-economice bilaterale între cele care activitatea agricolă constituie principala sursă de două state şi au fost adoptate măsuri concrete pentru existenţă pentru circa 40% din populaţia ţării. Un te- amplificarea şi ameliorarea acestora. Luînd în consi- mei juridic în dezvoltarea ulterioară a acestui sector derare faptul că, relaţiile comercial-economice între este reprezentat de acordul semnat între Ministerul Moldova şi Turcia nu reflectă pe deplin potenţialul Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova şi ambelor părţi, s-a propus desfăşurarea şedinţelor ulte- Ministerul Agriculturii şi Afacerilor Rurale al Repu- rioare ale Comisiei mixte în conformitate cu domeni- blicii Turcia19. Din moment ce agricultura constituie ile de interes comun stabilite anterior. A doua şedinţă pilonul de bază al economiei naţionale a Moldovei, în a avut loc în Turcia în perioada 30—31 martie 2004, cadrul căreia sectorul productiv al acesteia are un ca- Preşedintele Comisiei din partea Republicii Moldova racter preponderent agro-alimentar, posibilităţile unei fiind Mihail Garştea, Ministrul Industriei, şi a treia şe- cooperări trebuie valorificate prin diverse reforme în dinţă şi-a desfăşurat lucrările la Chişinău la data de acest domeniu, prin atragerea proiectelor de investiţie, 20—21 octombrie 2005, Preşedintele Comisiei din prin diversificarea pieţelor de desfacere.20 Deocamda- partea Republicii Moldova fiind dl Victor Ţvircun, tă rămîne necunoscută activitatea Comitetului Agricol Ministrul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, din par- de Coordonare, înfiinţat de părţile semnatare, pentru tea turcă - dl Mehmet Hilmi.13 Evoluţii pozitive sînt monitorizarea realizării cooperării prevăzute în art. I aşteptate după desfăşurarea ultimelor două şedinţe ale al protocolului menţionat anterior. Cooperarea în do- Comisiei Mixte moldo-turce pentru cooperare comer- meniul agro-alimentar este realizată şi în plan multi- cial-economică. lateral prin semnarea şi participarea în cadrul proiec- Conştientizînd faptul că viitorul prosper al unui tului „Asistenţa urgentă pentru depistarea timpurie şi stat de drept şi a unei naţiuni în ansamblu nu pot fi în- prevenirea gripei aviare în regiunile Europei de Est afara educaţiei şi ştiinţei, Guvernele Republicii Mol- şi a Caucazului”21. Conform datelor oferite de Ser- dova şi Turciei au iniţiat această cooperare strategică viciul de presă al Ministerului Agriculturii, Turcia a prin semnarea unui şir de acorduri bilaterale în vede- fost enumerată printre ţările care au acordat asistenţă rea cooperării în domeniul ştiinţei şi tehnologiei14, în Republicii Moldova în vederea lichidării consecinţe- domeniul învăţămîntului15. A fost creată o Comisie lor secetei din vara anului 2007.22 Permanentă dintre Ministerulu Învăţămîntului, Tine- De la stabilirea relaţiilor diplomatice Guverne- retului şi Sportului al Republicii Moldova şi Minis- le au depus eforturi comune în vederea creării unui terul Educaţiei Naţionale al Republicii Turcia, care climat cît se poate de favorabil promovării unei co- are atribuţii de supervizare şi monitorizare a dinami- laborări eficiente şi reciproc avantajoase, accentul cii dezvoltăii relaţiilor în această sferă.16 Raporturile principal fiind pus pe crearea condiţiilor necesare bilaterale au cunoscut o uşoară ascensiune în sfera ascensiunii exportului, atragerii investiţiilor şi spori- educaţiei după întreprinderea unor acţiuni concrete rii schimburilor comercial-economice. Potrivit unor ca deschiderea a două instituţii de învăţămînt preu- surse de informare turce23 şi serviciului de presă a niversitar, performanţele cărora au fost menţionate Parlamentului Republicii Moldova, vizitele oficiali- în cadrul diverselor concursuri şi olimpiade interna- lor turci în Moldova, în frunte cu Suleiman Demirel, ţionale. În sfera învăţămîntului universitar, putem re- au fost calificate de partea turcă ca fiind constructive marca asistenţa Ministerului Educaţiei Naţionale al şi de perspectivă, deoarece aceste state nu au cunos- Republicii Turcia prin acordarea burselor la diferite cut disensiuni, cu toate că existau şi opinii că vizitele specialităţi în înstituţiile superioare de învăţămînt şi preşedintelui Demirel ar putea încuraja separatismul organizarea stagiilor pentru profesorii de limbă şi li- găgăuz.24 teratură turcă din UTA Gagauz-Yeri.17 Domeniul şti- În ultimul timp, ca urmare a acţiunilor de promo- inţelor exacte şi umanistice este unul din sfera în care vare de către Ambasada Turciei a climatului investi- cooperarea bilaterală a început mult mai înainte de ţional favorabil în Moldova, a sporit considerabil in- TRIBUNA DOCTORANDULUI 71 teresul oamenilor de afaceri turci, numărul compani- afaceri între operatorii de turism din ambele ţări, sînt ilor turce ce activează în Moldova crescînd în ultimii incluse în lista evenimentelor care vor intensifica re- ani.25 laţiile bilaterale.32 Semnarea Acordului între Guvernul Republicii Relaţiile moldo-turce au consemnat pe parcursul Moldova şi Guvernul Republicii Turcia pentru evita- perioadei nominalizate un dialog politic în ascensiu- rea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ne, au cunoscut extinderea cadrului juridic bilateral33 şi prevenirea evaziunii fiscale, semnat la Chişinău la şi explorarea oportunităţilor comercial-economice, 25.06.1998, constituie un suport legal esenţial pentru precum şi o colaborare culturală eficientă datorită comunitatea de afaceri din ambele ţări. Acordul re- eforturilor comune ale Turciei şi Republicii Moldo- spectiv permite prestarea de servicii de către compa- va, în comun cu autorităţile autonomiei găgăuze. Ofi- niile turce şi moldoveneşti să desfăşoare o activitate cialităţile moldoveneşti au apreciat sprijinul acordat de afaceri fără a fi taxate dublu sau cu unele taxe re- de Guvernul Turciei proiectului de asigurare cu apă duse.26 Situaţia actuală în acest domeniu reflectă un potabilă a localităţilor din sudul Republicii Moldova. potenţial sporit, astfel, colaborarea comercial-econo- În acest context, ambasadoarea Fatma Firat Topcuo- mică fiind considerată ca valorificată. glu a subliniat că va depune eforturi pentru eliberarea Un loc important în optimizarea relaţiilor econo- celei de-a doua tranşe de credit în vederea finalizării mice moldo-turce îi revine Agenţiei Turce pentru Dez- acestui proiect, precum şi pentru atragerea agenţilor voltarea Internaţională (TICA), din partea turcă, şi economici din Turcia în Republica Moldova.34 Aceas- Ministerului Economiei, din partea moldovenească.27 tă dimensiune a fost considerată una din cele mai Activitatea acestei agenţii se desfăşoară în conformi- importante în cadrul relaţiilor bilaterale moldo-turce, tate cu prevederile memorandumului semnat, oferind avînd în vedere faptul ca UTA Gagauz-Yeri are un suport financiar şi facilitînd implementarea diverselor statut priveligiat în faţa autorităţilor turce şi de acea proiecte în UTA Găgăuz-Yeri.28 în această regiune se desfăşoară mai multe proiecte de Republica Moldova a devenit membru al Agenţiei asistenţă tehnică35. Multilaterale pentru Garantarea Investiţiei (MIGA) Nominalizînd doar cele mai esenţiale domenii, în iunie 1993.29 Investitorilor străini le este acordată conchidem că relaţiile economice moldo-turce au do- asistenţa agenţiei internaţionale - garantul contra ris- bîndit o consistenţă deosebită ce va impulsiona sem- curilor politice şi de alt gen, fapt ce asigură stabilitate nificativ creşterea economică. Cu toate acestea, este investiţiei în Moldova. Inviolabilitatea investiţiilor necesar de a consolida în continuare cadrul juridic bi- de către toate persoanele fizice şi juridice, inclusiv lateral, prin negocierea şi semnarea unor acorduri ce cele străine, este garantată prin Constituţia Republicii ar reglementa o colaborare eficientă şi pragmatică în Moldova.30 Actualmente, legislaţia se bazează şi pe domeniile de interes comun. principiul nediscriminării între investitorii străini şi autohtoni. Republica Moldova a semnat acorduri bi- Referinţe bibliografice: laterale privitor la promovarea şi protejarea mutuală a investiţiilor cu 30 de ţări, inclusiv cu Turcia. Fiecare (Endnotes) din aceste acorduri prevede garanţii adiţionale. 1 Договор о дружбе и нейтралитете между СССР Un aport semnificativ a fost acordat de Ambasada и Турцией от 17 декабря 1925 года, http://www.ni- iss.ru/newdesign/s_docl_zdanov2.shtml, http://www. Turciei la Chişinău în vederea aprofundării relaţiilor turkey.mid.ru/20-30gg.html; Договор о торговле и cu ţara noastră în domeniul culturii şi turismului. Baza мореплавании между СССР и Турцией от 16 марта 1931 juridică a acestor relaţii reprezintă o serie de acorduri года, http://www.lawlibrary.ru/izdanie18765.html; http://www. yugodar.narod.ru/anatol/index-rus.htm etc. în aceste domenii, precum şi programele de schimb 2 31 Protocol despre comerţul de litoral dintre Guvernul RSS cultural elaborate la nivel interministerial. Relaţiile Moldova şi Guvernul Republicii Turcia. Semnat - la Ankara la culturale şi istorice multiseculare, cum au fost denu- 17.10.1990, Publicat în ediţia “Tratate Internaţionale”, vol. 21 p. mite de reprezentanţii diplomatici turci, constituie un 365, în vigoare din 17.10.1990 fundament semnificativ pentru dezvoltarea lor prin 3 Protocol între Republica Sovietică Socialistă Moldova şi organizarea diverselor evenimente cu participarea Republica Turcia privind dezvoltarea legăturilor economice şi comerciale, semnat la Ankara, la 18.10.1990, în vigoare din ziua agenţilor economici din domeniul turismului. Schim- semnării. Publicat în ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 1999, bul de experienţă prin participarea la diferite proiecte vol. 21, pag. 369 comune în domeniul turismului va contribui la fel la 4 http://www.mfa.md/politica-externa/tr/ impulsionarea relaţiilor bilaterale şi la realizarea cu 5 King, Charles, Moldovenii. România, Rusia şi politica cultu- rală. (Turcia şi găgăuzii), ed. Arc, 2005, p. 223 succes a unor proiecte naţionale în domeniul turis- 6 Acordul de colaborare între Guvernul Republicii Moldova mului. Organizarea diverselor expoziţii, spectacole şi Guvernul Republicii Turcia cu privire la combaterea traficului muzicale, festivaluri de filme, precum şi întîlnirile de internaţional ilicit de droguri, terorismului internaţional şi altor REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 72 crime organizate. Semnat - la Chişinău la 03.06.1994, Documen- în vederea implementării tehnologiilor moderne de cultivare a tul de ratificare - Hotarîrea Guvernului nr. 710 din 27.07.1999, în legumelor pe suprafeţe protejate, procesarea producţiei agricole, vigoare din 05.08.1999, Publicat în ediţia “Tratate Internaţiona- exportul pe pieţele internaţionale, suportul statului în stimularea le”, vol. 23 p. 255 investiţiilor. 7 Declaraţia Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, 21 http://www.maia.gov.md/print.php?l=ro&id=58&pl=event, Marian Lupu, http://www.parlament.md/news/pressrelease/archi- Bugetul total al acestui proiect regional este de 400 000 USD, iar ve/december2006/06.12.2006/#2 cele 12 ţări participante: Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Cro- 8 Instruire şi educaţie militară; industria de apărare, logistică şi aţia, Georgia, Ungaria, Republica Moldova, România, Serbia şi achiziţii; tehnologie militară şi ştiinţifică, dezvoltare şi inovaţie; Muntenegru, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia şi medicină militară; activităţi sociale şi culturale. Acord între Mi- Ucraina. Perioada implementării: noiembrie 2005 – aprilie 2007. nisterul Apărării al Republicii Moldova şi Statul Major General al Asemenea proiecte au ca obiectiv consolidarea capacităţii naţio- Republicii Turcia cu privire la colaborarea în domeniul militar de nale pentru generarea şi răspîndirea maladiei HPAI şi spori gradul instruire, tehnic şi ştiinţei. Semnat la 19.11.1998 la Ankara. Pu- de pregătire pentru stările de urgenţă în cazul apariţiei focarelor blicat în Tratate internaţionale, 1999, vol. 2, pag. 251. În vigoare HPAI în regiune, în mod special, în ceea ce priveşte migraţia şi din 30.07.1999 comerţul cu păsările sălbatice. 9 Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Re- 22 http://www.maia.gov.md/eventsview.php?id=441&l=ro publicii Turcia cu privire la cooperarea în domeniul industriei de 23 http://www.hri.org/news/turkey/anadolu/1998/98-06-27. apărare. Semnat - la Chişinău la 08.08.2000, Documentul de ra- anadolu.html#03 tificare - Legea de ratificare nr. 88-XV din 20.04.2001, Publicat 24 King, Charles, Moldovenii. România, Rusia şi politica cul- în ediţia “Tratate Internaţionale”, vol. 34 p. 213, În vigoare din turală. (Turcia şi găgăuzii), ed. Arc, 2005, p. 224 24.05.2004. 25 Vezi: Baidaus, Eduard, Moldova şi Turcia – realităţi ale 10 Declaraţiile făcute de Yaţar Yakiţ, preşedintele Comisiei unei colaborări (1992-2002), JFDP Alumnus, 2004. pentru armonizarea relaţiilor cu Uniunea Europeana din cadrul 26 Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Re- Marii Adunări Naţionale a Turciei, în cadrul unei intrevederi cu publicii Turcia pentru evitarea dublei impuneri cu privire Ia impo- spicherul Marian Lupu. zitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale. Semnat la Chişinău 11 http://xv.parlament.md/news/pressrelease/archive/mar- la 25.06.1998. Documentul de ratificare - Legea de ratificare nr. ch2004/02.03.2004/#2, http://www.parlament.md/news/foreign- 157-XIV din 15.10.1998, în vigoare din 28.07.2000. Publicat în relations/friendshipgroups/ ediţia “Tratate Internaţionale”, vol. 24 p. 464. 12 Acord între Republica Moldova şi Republica Turcia pri- 27 Activitatea T.I.C.A. în Moldova a demarat în anul 1994. vind cooperarea comercial-economică. Semnat - la Ankara la Vezi: Memorandumului de Întelegere între Guvernul Republicii 14.02.1994, Documentul de ratificare - Hotarîrea Guvernului nr. Moldova şi Guvernul Republicii Turcia. Semnat - la Chişinău la 267 din 05.05.94, Publicat în ediţia “Tratate Internaţionale”, vol. 03.06.1994. Publicat în ediţia “Tratate Internaţionale”, vol. 21 p. 21 p. 375, în vigoare din 07.06.1994 383, În vigoare din 03.06.1994 13 http://www.mfa.md/politica-externa/tr/ Vezi: Protocolul 28 http://www.timpul.mdl.net/Rubric.asp?idIssue=361&id şedinţei a treia a Comisiei mixte moldo-turce privind colabora- Rubric=2523 rea comercial-economică, Semnat - la Chişinău la 21.10.2005, în 29 http://www.miga.org/regions/index_sv.cfm?stid=1533 vigoare din 21.10.2005 &country_id=136&hcountrycode=MD; http://web.worldbank. 14 Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Re- org/WBSITE/EXTERNAL/EXTABOUTUS/ORGANIZATION/ publicii Turcia cu privire la colaborarea în domeniul ştiinţei şi BODEXT/0,,contentMDK:20122866~menuPK:64020033~page tehnologiei. Semnat - la Ankara la 22.05.1996, Documentul de PK:64020054~piPK:64020408~theSitePK:278036,00.html ratificare - Hotarîrea Guvernului nr. 437 din 12.05.1997, Publicat 30 Art. 72 alin.(3) lit.r) din Constituţia Republicii Moldova în ediţia “Tratate Internaţionale”, vol. 21 p. 407, în vigoare din 31 Vezi: Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guver- 03.06.1997 nul Republicii Turcia privind colaborarea îndomeniul turismului. 15 Acord de cooperare în domeniul învăţămîntului între Minis- Semnat - la Istanbul la 23.06.1993, Publicat în ediţia “Tratate In- terul Invăţămîntului al Republicii Moldova şi Ministerul Educaţiei ternaţionale”, vol. 21 p. 371 în vigoare din 23.06.1993 ; Proto- Naţionale al Republicii Turcia. Semnat - la Ankara la 22.05.1996, col de colaborare culturală între Ministerul Culturii al Republicii Documentul de ratificare - Hotarîrea Guvernului nr. 1136a din Moldova şi Ministerul Culturii al Republici Turcia. Semnat - la 19.12.1997, Publicat în ediţia “Tratate Internaţionale”, vol. 21 p. Ankara la 22.05.1996, Publicat în ediţia “Tratate Internaţionale”, 410, în vigoare din 12.01.1998 vol. 21 p. 415, în vigoare din 22.05.1996 ; Acord privind coope- 16 Protocolul Şedinţei Comisiei Permanente a Ministerului rarea între Departamentul Tineretului şi Sportului al Republicii învăţămîntului, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldo- Moldova şi Directoratul General al Tineretului şi Sportului al Re- va şi Ministerul Educaţiei Naţionale al Republicii Turcia care a publicii Turcia în domeniul tineretului şi sportului. Semnat - la avut loc la 11-15 mai, 1998 la Istanbul, Semnat - la Istambul la Ankara la 22.05.1996, Publicat în ediţia “Tratate Internaţionale”, 13.05.1998, în vigoare din 13.05.1998 vol. 21 p. 418, în vigoare din 02.04.1998 etc. 17Vezi: Baidaus, Eduard, Moldova şi Turcia – realităţi ale unei 32 http://www.moldova-suverana.md/index.php?start_fro colaborări (1992-2002), JFDP Alumnus, 2004. m=&ucat=9&subaction=showfull&id= 1166446248&archi- 18 http://international.asm.md/cooperare-bilaterala/acorduri- ve=1166538235& cu-asm.html 33 Au fost semnate 53 acorduri bilaterale, documente ce aco- 19 Protocol de cooperare tehnică, ştiinţifică şi economică în- peră practic întreg spectrul de domenii de cooperare bilaterală: tre Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova economie, învăţămînt, ştiinţă, medicină şi sănătate, cultură, sport, şi Ministerul Agriculturii şi relaţiilor rurale al Republicii Turcia, agricultură, turism, standardizare, domeniul apărării şi vamal. Semnat - la Chişinău la 03.06.1994, Publicat în ediţia “Tratate http://www.mfa.md/politica-externa/tr/ Internaţionale”, vol. 21 p. 392, În vigoare din 03.06.1994 34 http://xv.parlament.md/news/pressrelease/archive/mar- 20 http://www.maia.gov.md/print.php?l=ro&id=424&pl=event, ch2004/02.03.2004/#2 Un factor important este calitatea şi productivitatea înaltă a so- 35 http://www.mfa.md/politica-externa/tr/ lului, ceea ce serveşte drept atractor pentru investiţiile turceşti TRIBUNA DOCTORANDULUI 73 Acordurile bilaterale încheiate de SUA cu unele state-părţi ale Statutului Curţii Penale Internaţionale. Poziţia unei superputeri

Vladimir SACAGIU, magistru în drept, doctorand, USM

Bilateral agreements concluding between the United States of America with some of states-part to the Statute of International Criminal Court- the position of the super power

The International Criminal Court has the competence to judge the next international crimes: crime of genocide, crimes against humanity, crimes of war and crimes for aggression. Concerning first three crimes there is no problem with the competence of the International Criminal Court to judge it, but concerning aggression the Court can not judge it until it will not be introduced the definition of this crime in the Rome Statute of the Court. The process of ratification of the Court’s Statute makes to the states some problems of sovereignty. These problems are: extradition, problem of immunity, amnesties and others. To solve these problems it is necessary to introduce some modifications and completions in the national legislation, also it is necessary to interpret some provisions of the Constitution that are contrary to the Rome Statute of the Court. Every state must choose by itself the best way to harmonize the national legislation to the provisions of the Rome Statute of the Court. The Republic of Moldova was not an exception, and in the process of ratification of the Rome Statute met some problems of sovereignty. In the case of harmonizing the national legislation to the provisions of the Rome Statute it was elaborated some projects of law in sense of modification and completion the Constitution and the Criminal Code of Republic of Moldova. The articles 18, 19, 70, 81 of the Constitution of Republic of Moldova will be modified, and also will be modified some articles from the Criminal Code of Republic of Moldova. USA concludes with other states bilateral immunity agreements that would prevent the surrender of persons to the International Criminal Court. These agreements are criticized by the doctrine and by the specialists in the field. It is possible that USA may propose to Republic of Moldova to conclude such agreement. In these case Republic of Moldova should be very careful when it will take a decision, because in the case that Republic of Moldova concludes such an agreement, it may be possible that the foreign policy of the Republic of Moldova will change, because the European Union will not be late with its critici to the address of Republic of Moldova. That’s why the Republic of Moldova should take a decision concerning its foreign policy.

Двусторонние соглашения заключенные США с некоторыми государствами-участниками Устава международного уголовного суда. Позиция супердержавы

Дипломатической конференции, проведенной в Риме под эгидой ООН в июле 1998 г., удалось принять Статут Международного уголовного суда. Ратификация инструмента подобного типа мо- жет вызвать ряд проблем с точки зрения внутригосударственного права, особенно на конституцион- ном уровне. Возникающие на конституционном уровне проблемы, прежде всего, являются следствием передачи суверенитета в результате ратификации. Эти конкретные проблемы касаются: иммуни- тета лиц, имеющих должностное положение; обязательства государств передавать своих граждан суду по его запросу; возможности назначения судом наказания в виде пожизненного лишения свободы; использования прерогативы помилования; исполнения просьб Прокурора суда; амнистий, вынесенных в соответствии с внутригосударственным правом или существованием государственного закона, предусматривающим применимость срока давности; а также того факта, что лиц, представших REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 74 перед судом, будет судить палата из трех судей, а не коллегия присяжных. Государства могут рас- смотреть несколько решений для ратификации Римского статута, несмотря на существование про- блем на конституционном уровне. Они могут состоять, например, из следующих мер: - включение новой статьи в конституцию, которая позволит решить все соответ- ствующие конституционные проблемы и снимает необходимость вводить исключения для всех соответствующих статей.Эту меру осуществили, в частности, Франция и Люксембург. - систематический пересмотр всех статей конституции, которые должны быть изменены с тем, чтобы соответствовать Статуту. - введение и (или) применение особой процедуры одобрения парламентом, вследствие чего Статут может быть ратифицирован, несмотря на то, что какие-то статьи противоречат Кон- ституции. - толкование отдельных положений конституции таким образом, чтобы избежать коллизии с Римским статутом. Этот новый международный суд будет важной мерой противодействия безнаказанности и средством, способствующим соблюдению гуманитарного права и права, прав человека.

Adoptarea Statutului Curţii Penale Internaţionale din urmă stat considerând că numai în mod unilateral la 17 iulie 1998 la Roma a fost salutat ca un progres a fost posibilă înlăturarea unor personaje precum Sa- esenţial al justiţiei internaţionale. Acest eveniment ddam Hussein şi Ali Hassan al-Majid. Un argument constituie pe plan mai larg o adevărată încununare a suplimentar a fost faptul că, în situaţiile în care Statele gândirii juridice cu privire la respectul dreptului in- Unite ale Americii nu au intervenit prompt, au avut ternaţional şi sancţionarea celor ce se fac vinovaţi de loc atrocităţi inimaginabile, aşa cum s-a întâmplat în crime împotriva întregii umanităţi[1;art.3]. Ruanda şi Somalia. La 11 aprilie 2002, la Geneva, la sediul ONU Mary Totodată, America a apreciat că, în fapt, este sin- Robinson, înaltul Comisar pentru drepturile omului, a gura în măsură să urmărească oriunde criminalii de declarat că a depus instrumentele de ratificare cel de- război şi nu ar fi corect ca tocmai militarii şi oficialii al 60-lea stat. Astfel, Statutul a intrat în vigoare la 01 americani care, în fond, fac posibilă aplicarea preve- iulie 2002. Până în prezent Statutul a fost semnat de derilor Statutului, să fie pedepsiţi. Răspunsul ONU la 168 de state. La data de 1 august 2007, instrumentele aceste motivaţii nu s-a lăsat aşteptat, punându-se seri- de ratificare au fost depuse de 105 state, ultimul fiind os problema redeschiderii, de către curte, a investiga- Japonia la 17 iulie 2007. ţiilor crimelor de război de care sunt acuzaţi america- Cel mai interesant caz este reprezentat de Statele nii în Irak, Somalia, precum şi pentru folosirea arme- Unite ale Americii care, deşi au semnat Statutul sub lor cu uraniu sărăcit sau de fragmentaţie. Nu trebuie administraţia Clinton, nu l-au ratificat, retrăgându-se înţeles că numai SUA s-a împotrivit Statutului. Există odată cu preluarea preşedinţiei de către George W. multe state care nu agreează această instanţă interna- Bush. Semnarea, în ultimul moment, a avut drept ţională, printre care Israelul, care se opune deoarece raţiune posibilitatea participării în continuare la ne- în Statut este considerată crimă de război „stabilirea gocierea regulilor şi procedurilor curţii, numai astfel de către puterea ocupantă a unei părţi din populaţia putând încerca să obţină scoaterea propriilor naţionali sa în teritoriul ocupat, precum şi transferul în inte- care participă la misiuni de menţinere a păcii de sub riorul acestui teritoriu sau în afara lui a unei părţi jurisdicţia acestei instanţe. În plus, SUA, temându-se sau a totalităţii populaţiei băştinaşe”, situaţie foarte că soldaţii şi liderii lor politici ar putea fi supuşi unor actuală în Palestina. De asemenea, China apreciază că persecuţii bazate pe acuze formulate din raţiuni poli- instanţa internaţională se amestecă în afacerile interne tice, au informat Organizaţia Naţiunilor Unite în anul ale statului, reprezentând un atentat la suveranitate. În 2002 că nu se mai consideră parte la tratat, iar prin momentul în care Statele Unite ale Americii au con- neratificarea actului internaţional, deşi iniţial acesta ştientizat că Statutul va intra în vigoare în cursul anu- fusese semnat, nu s-au impus obligaţii pentru partea lui 2002, au luat măsuri prin care să limiteze aplicarea americană[2; p162]. Opţiunea Statelor Unite ale Ame- acestuia, fapt descris de unii analişti drept o încerca- ricii se întemeiază şi pe convingerea că, în calitate de re de „sugrumare la naştere” a curţii. Primul pas a superputere, se pot ocupa mai eficient de aducerea în constat în adoptarea Legii privind protecţia oficialilor faţa justiţiei a criminalilor de război, aşa cum a fost americani, prin care pe de o parte se suspendă ajutorul în cazul Germaniei, Iugoslaviei şi Irakului, pentru cel militar acordat ţărilor care nu semnează un acord bila- TRIBUNA DOCTORANDULUI 75 teral de nepredare a cetăţenilor americani către curte, oficiali ar putea cădea sub incidenţa şi în competenţa iar pe de altă parte autorizează Preşedintele SUA să ia de judecată a unei instanţe internaţionale aflate în afa- măsurile necesare, inclusiv militare, pentru a elibera ra oricărui control statal. O altă justificare, de mare orice cetăţean american din custodia curţii. Totoda- relevanţă pentru factorii politici americani, a fost opi- tă, prin această lege se interzice orice cooperare între nia publică americană, care se pronunţă net împotriva Statele Unite ale Americii şi curte. Al doilea pas a fost oricărei cedări de suveranitate. O posibilă situaţie, în reprezentat de faptul că America a ameninţat ONU care un soldat american aflat în misiune oriunde în că va folosi dreptul de veto în cadrul Consiliului de afara SUA, ar fi judecat de către Curtea Penală In- Securitate pentru a nu mai prelungi mandatul misiu- ternaţională este considerată inacceptabilă la nivelul nilor de menţinere a păcii din întreaga lume, dacă nu percepţiei publice, dar şi pentru prestigiul şi poziţia se adoptă o rezoluţie în favoarea cerinţelor proprii. Al externă a SUA pe plan mondial. treilea pas a fost încheierea unor acorduri bilaterale Până în prezent, aproximativ 63 de state au sem- de nepredare a cetăţenilor americani cu alte state. La nat asemenea acorduri, dintre care doar 31 sunt State semnare, părţile la aceste acorduri au invocat ca temei Membre ale Curţii Penale Internaţionale, incluzând legal prevederile art. 98 din Statut, care dispun: state mici, sărace sau state în conflict care au fost 1. Curtea nu poate prezenta o cerere de asistenţă ameninţate cu retragerea asistenţei militare acordate care ar constrânge statul solicitat să acţioneze de o din partea SUA. Majoritatea statelor membre ale UE, manieră incompatibilă cu obligaţiile care îi incum- Canada, Argentina şi alte state au refuzat semnarea bă în dreptul internaţional în materie de imunitate a acordurilor bilaterale de nepredare a persoanelor Cur- statelor sau de imunitate diplomatică a unei persoane ţii Penale Internaţionale, argumentând asta prin faptul sau bunuri ale unui stat terţ, în afară de cazul în care că semnarea acordurilor respective i-ar pune pe ei în a obţinut în prealabil cooperarea acestui stat terţ în situaţia de violare a obligaţiilor legale care decurg din vederea ridicării imunităţii. Statutul Curţii Penale Internaţionale[5; p77]. 2. Curtea nu poate îndeplini executarea unei ce- Acordurile pe care le încheie SUA de nepredare a reri de predare care ar constrânge statul solicitat să cetăţenilor Curţii Penale Internaţionale sunt secrete. acţioneze de o manieră incompatibilă cu obligaţiile SUA a propus câteva variante de acorduri bilaterale ce îi revin în baza acordurilor internaţionale potrivit de nepredare a persoanelor Curţii: cărora consimţământul statului de trimitere este ne- - cele care sunt reciproce, prevăd că nici unul din cesar pentru a fi predată Curţii o persoană a acestui statele părţi la acord nu va preda persoanele celuilalt stat, în afară de cazul în care Curtea nu poate obţine stat fără a obţine acordul acelui stat; în prealabil cooperarea statului de trimitere pentru - cele care nu sunt reciproce, prevăd doar nepreda- ca el să consimtă la predare”.[3; p169]. rea “persoanelor” SUA Curţii Penale Internaţionale; Comisia Europeană, Amnesty International şi alte - şi cele care sunt create pentru statele care nici nu organizaţii au contraargumentat vehement, susţinând au semnat, nici nu au ratificat Statutul de la Roma al că art. 98 se referă la acorduri privind statutul forţelor Curţii Penale Internaţionale, prevăzând că acele state deja existente, înţelegeri referitoare la misiuni de pace nu vor coopera cu un stat terţ pentru a preda “persoa- şi acorduri privind extrădarea către statul de origine a nele” SUA Curţii Penale Internaţionale. cetăţenilor acestuia, care au comis infracţiuni pe teri- Aceste acorduri bilaterale de nepredare a persoa- toriul altui stat şi, în nici într-un caz, nu se au în vede- nelor Curţii Penale Internaţionale sunt criticate de ex- re acorduri bilaterale de creare a unor imunităţi. perţii internaţionali în domeniu, ca fiind abuzive şi în Apărătorii Curţii Penale Internaţionale condamnă contradicţie cu Dreptul Internaţional. Statele care au acordurile bilaterale ale SUA de nepredare a persoa- negociat conţinutul Statutului de la Roma al Curţii Pe- nelor Curţii ca fiind o încercare nescuzabilă de a înlă- nale Internaţionale au făcut-o cu referire la Dreptul In- tura impunitatea pentru crimele definite de Statutul de ternaţional şi cu grijă la adresa potenţialelor conflicte la Roma, şi anume pentru crima de genocid, crimele între Statut şi obligaţiile internaţionale existente. Pre- de război şi crimele împotriva umanităţii. vederile Statutului de la Roma au recunoscut faptul că Raţiunile ostilităţii manifestate de SUA ar consta anumite state au anumite acorduri internaţionale deja în aceea că, funcţionarea unei instanţe penale inde- existente, care au obligat statele să întoarcă acasă naţi- pendente ar duce la anihilarea avantajului deţinut prin onalii altor state (statelor care i-au trimis) când crimele calitatea de membru permanent şi predominant al deja au fost comise. Astfel, articolul 98(2) al Statutu- Consiliului de Securitate[4; art.98]. O altă justificare lui de la Roma a fost destinat să se adreseze oricăror ar consta în faptul că SUA pe plan internaţional are potenţiale discrepanţe care ar putea surveni ca rezultat rolul de „jandarm mondial”. În cadrul acţiunilor între- al acestor acorduri şi să permită cooperarea cu Curtea prinse astfel, SUA s-a temut că propriii soldaţi sau alţi Penală Internaţională. La fel, acest articol dă priorita- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 76 te “statului care a trimis” să efectueze o investigaţie a sau lucrează pentru Guvernul SUA şi care a fost găsit crimelor care se pretind a fi comise de naţionalii lui. pe teritoriul statului parte la Acord. Această prevedere a Statutului se bazează şi este în - Interpretarea dată de SUA articolului 98 al Statu- conformitate cu principiul complementarităţii în baza tului de la Roma este contrară scopului Curţii Penale căruia un stat al cărui naţionali sunt învinuiţi de săvâr- Internaţionale. Acordurile bilaterale de nepredare a şirea unei crime de genocid, crime împotriva umani- persoanelor Curţii Penale Internaţionale au fost con- tăţii sau crime de război are primul oportunitatea de a stituite pentru simplul motiv de a prevedea categoria investiga şi judeca acele persoane. Din păcate, SUA a persoanelor sau categoriile de persoane cu imunităţi folosit şi interpretat abuziv prevederile articolului 98 faţă de Curtea Penală Internaţională. Mai mult ca atât, al Statutului de la Roma în vederea elaborării şi înche- acordurile respective nu aduc nicio siguranţă relativ ierii acordurilor bilaterale de nepredare a persoanelor la faptul că SUA va investiga, şi dacă va fi necesar, Curţii Penale Internaţionale. va judeca crimele comise. Prin urmare, scopul aces- Acordurile bilaterale încheiate de SUA de nepre- tor acorduri bilaterale ale SUA este contrar întregu- dare a persoanelor Curţii Penale Internaţionale sunt lui scop al Curţii Penale Internaţionale, care este de a contrare Dreptului Internaţional şi prevederilor Statu- asigura ca genocidul, crimele de război şi/sau crimele tului de la Roma din următoarele motive: împotriva umanităţii vor fi adresate spre judecare in- - Acordurile bilaterale ale SUA de nepredare a stanţei la nivel naţional sau instanţei la nivel internaţi- persoanelor Curţii Penale Internaţionale sunt contra- onal, adică Curţii Penale Internaţionale. re intenţiei care reiese din prevederile Statutului. In ce priveşte interpretarea anumitor prevederi ale Delegaţii care au fost implicaţi în negocierea artico- articolului 98 al Statutului Curţii, putem spune că aco- lului 98 al Statutului de la Roma au indicat faptul că lo se face referire la acordurile deja existente, dacă acest articol nu a intenţionat să permită concluzionarea e să vorbim despre cazul SUA, atunci trebuie luate a noi acorduri încheiate în baza articolului 98, ci mai în consideraţie, acordurile existente, cum ar fi, Acor- degrabă să prevină conflictele legale care ar putea sur- durile privind Statutul Forţelor şi acordurile privind veni din cauza acordurilor deja existente, sau a noilor cooperarea juridică în materie penală, inclusiv privind acorduri bazate pe existenţa precedentelor. Articolul 98 extrădarea. Pe când, acordurile propuse de SUA, aşa nu a intenţionat să permită încheierea acordurilor care cum sunt ele redactate în prezent sunt neconforme cu ar exclude posibilitatea judecării de către Curtea Pe- obligaţiile statelor părţi la Statutul de la Roma şi pot nală Internaţională a persoanelor care au comis crime fi neconforme cu alte acorduri internaţionale la care internaţionale şi care nu au fost judecate de statul său. statele părţi la Statutul de la Roma sunt de asemenea Şi articolul 27 al Statutului de la Roma intitulat “lipsa părţi. pertinenţei calităţii oficiale” prevede: Putem spune că, statele care vor semna aceste 1. Prezentul statut se aplică tuturor în mod egal, acorduri bilaterale vor încălca obligaţiile sale faţă de fără nicio distincţie, bazată pe calitatea oficială. în Curtea Penală Internaţională, prevederile Convenţiei special, calitatea oficială de şef de stat sau de guvern, de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 1969 şi de membru al guvernului sau al parlamentului, de re- vor încălca posibil legea sa internă cu privire la extră- prezentant ales ori de agent al unui stat nu exonerează dare. În particular, Statele Părţi la Statutul de la Roma în niciun caz de răspundere penală, potrivit prezen- care semnează asemenea acorduri bilaterale cu SUA tului statut, şi nici nu constituie ca atare un motiv de vor încălca articolele 27, 86, 87, 89 şi 90 ale Statutului reducere al pedepsei. de la Roma. 2. Imunităţile sau regulile de procedură speciale In anul 2002, România a semnat Acordul bilateral care pot fi legate de calitatea oficială a unei persoane, cu SUA de nepredare a persoanelor Curţii Penale In- în baza dreptului intern şi a dreptului internaţional, nu ternaţionale, care scoate de sub jurisdicţia Curţii Pe- împiedică Curtea să îşi exercite competenţa faţă de nale Internaţionale soldaţii americani care ar putea fi această persoană.”[6; p200] acuzaţi de crime de genocid, crime împotriva umani- - Acordurile bilaterale ale SUA de nepredare tăţii sau crime de război. Decizia României de a sem- a persoanelor Curţii Penale Internaţionale sunt con- na acest acord avea ca unică şi înaltă raţiune creşterea trare însăşi sensului articolului 98. Acordurile pro- şanselor de aderare la NATO. Dar la acel moment re- puse de SUA caută să amendeze termenii tratatului acţia Uniunii Europene nu a întârziat să se facă auzită. după eficacitate înlăturând conceptul de Stat de trimi- Preşedintele Parlamentului European, Pat Cox decla- tere din articolul 98(2). Prin contrast, SUA a propus ra: “Acordul romano-american în privinţa Curţii Pe- acorduri bilaterale de nepredare a anumitor categorii nale Internaţionale va influenţa procesul de aderare a de persoane Curţii Penale Internaţionale. Această ca- Bucureştiului la Uniunea Europeană, iar Jean Christo- tegorie de persoane include pe oricine care a lucrat phe Fillori, purtătorul de cuvânt al comisarului euro- TRIBUNA DOCTORANDULUI 77 pean pentru extindere, Gunter Verheugen, transmitea Referinţe bibliografice: la rândul lui un mesaj extrem de ferm: “Regretăm decizia României şi deplângem faptul că o ţară candida- 1. Statutul Curţii Penale Internaţionale, Roma 1998; tă nu a aşteptat ca Uniunea Europeană să prezinte o 2. Duculescu, V., Duculescu, G. Justiţia europeană. Meca- nisme, deziderate, perspective. Ed. Lumina Lex. Bucureşti, 2002, poziţie comună privind propunerea SUA referitoare la - 270p. Curtea Penală Internaţională. Ne-am fi aşteptat de la 3. Bruce Broomhall, International Criminal Tribunals, Cen- o viitoare ţară membră a Uniunii Europene să ne con- tral European University, Budapest 2004,- 312p; sulte cel puţin”. Parlamentul European şi Adunarea 4. Statutul Curţii Penale Internaţionale, Roma 1998; 5. Victor Ponta, Daniela Coman, Curtea Penală Internaţio- Parlamentară a Consiliului Europei, reunite în şedinţă nală, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004, - 424p. comună, au criticat în termeni duri poziţia României 6. Bruce Broomhall, International Criminal Tribunals, Cen- faţă de Curtea Penală Internaţională şi au atenţionat-o tral European University, Budapest 2004, -312p; să nu ratifice acordul semnat cu SUA. Dacă Republica Moldova va semna un asemenea acord cu SUA s-ar putea pomeni în situaţia României, lucru care nu este de dorit pentru noi dacă dorim să fim ţară membră a Uniunii Europene. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 78 Noţiunea, scopul, principiile şi priorităţile Politicii Europene de Vecinătate

Natalia Solcan magistru in drept

European Neighborhood Policy: Definition, scope, principles and priorities

The European Neighborhood Policy recently established as a result of the last extensions of the European Union on the 1 May 2004 and 1 January 2007 represents a new phase of development and continuous building of the European continent, fortifying the quality of international actor of the European Union. The main idea of the ENP constitutes the establishment of “a circle of friends” in order to create an area of prosperity, stability and security in the European Union neighborhood, for the benefit and interest of the EU, as well of the partner countries. The European Neighborhood Policy is not an enlargement policy but this significant process, taking into account its added value for the unification of the EU, is not excluded from the ENP substance. The main scope which paves the Neighborhood Policy of the EU relates to: i) the necessity to avoid new diving lines in Europe, and; ii) the enhanced development of relations with the countries from the neighborhood, on the continental level, as well as international. The ENP sets a set of principles such as the geographic or the proximity to the EU borders for the delimitation of the states that are covered by the Union vicinity. The principle of joint ownership supposes the joint active involvement of the European Union and of the neighboring country in the implementation of the European Neighborhood Policy. A new principle introduced is the differention which paves the relations of each state separately with the EU in the process of implementation of the ENP. The Strategy Paper of the European Neighborhood Policy foresees two wide areas which guide the entire set of priorities and which are at the basis of the relations between the EU and the partner country. These areas are as follows: i) Priorities relating to the commitments to specific actions which confirm of reinforce adherence to shared values and to certain objectives in the area of foreign and security policy. ii) Priorities relating to the commitments to specific actions which will bring partner countries closer to the EU in a number of priority fields.

Европейская политика добрососедства: Определение, принципы и приоритеты

Европейская Политика Добрососедства, возникшая в результате расширения Евросоюза (1 мая 2004 года и 1 января 2007 года), представляет собой новый этап развития и продолжения строительства европейского континента, укрепляя позиции европейского Союза в качестве международного актера. Сущность Европейской Политики Добрососедства заключается в установлении «круга друзей» с целью создания процветающего, стабильного и защищенного пространства по соседству с европейским Союзом, в интересах ЕС, а так же и стран партнеров. Европейская Политика Добрососедства не является политикой расширения, в то же время этот важный процесс с точки зрения унификации Европейского Союза, не отделен от сущности евро- расширения. Основные цели, которые лежат в основе европейской политики добрососедства заключаются в следующем: i) избежание новых разделяющих линий в Европе, и, TRIBUNA DOCTORANDULUI 79 ii) укрепление связей с соседними странами, на континентальном и международном уровне. Европейская Политика Добрососедства устанавливает ряд принципов, таких как географическая близость к границам ЕС, с целью ограничения стран, которые состоят в соседстве с союзом. Принцип взаимозависимости или общего обязательства предполагает интенсивное сотрудничество ЕС и соседнего государства в целях осуществления Европейской Политики Добрососедства. Новаторским принципом является дифференциация, которая регулирует отношения каждого государства с ЕС в отдельности в процессе совместного осуществления политики добрососедства. Стратегия Европейской Политики Добрососедства покрывает две обширные области, которые включают целый ряд приоритетов, лежащих в основе взаимоотношений между ЕС и страной- партнером. Данными областями являются: i) приоритеты, касающиеся обязательств к определенным действиям, которые подтверждают или укрепляют приверженность разделенным ценностям и определенным целям в области иностранной политики и политики безопасности. ii) приоритеты, касающиеся обязательств к определенным действиям, которые приблизят страну партнера к ЕС в установленных областях.

Noţiunea Primele elaborări referitoare la noua politică euro- Politica Europeană de Vecinătate, apărută recent peană ce ar cuprinde ţările din vecinătatea UE dema- ca urmare a extinderii Uniunii Europene din 1 mai rează cu scrisoarea comună a Secretarului General al 2004, reprezintă o nouă etapă de dezvoltare şi con- UE, Dr. Javier Solana şi a Comisarului Christopher struire continuă a continentului european, fortificînd Patten „Europa Lărgită” din 7 august 2002, fiind ur- calitatea de actor internaţional al Uniunii Europene. mată de Comunicările Comisiei Europene „Europa Esenţa PEV constituie stabilirea „unui cerc de pri- Lărgită – Vecinătatea: Un cadru nou pentru relaţiile eteni”[1, p.3] pentru a crea un areal de prosperitate, cu vecinii de la Est şi Sud” din 11 martie 2003 şi „Pre- stabilitate şi securitate în vecinătatea Uniunii Euro- gătirea căii pentru un Nou Instrument de Vecinătate” pene, benefic şi în interesul atît al UE, cît şi al ţărilor- din 1 iulie 2003, iar odată cu adoptarea în martie 2004 partenere. a Strategiei Politicii Europene de Vecinătate a început Politica Europeană de Vecinătate reglementează re- o nouă etapă în consolidarea şi aprofundarea relaţiilor laţiile privilegiate cu statele vecine, ce depăşesc coope- dintre Uniunea Europeană şi statele vecine, inclusiv rarea de ordin general, incluzînd respectarea principiilor Republica Moldova. economiei de piaţă, dezvoltării durabile şi a comerţului Uniunea Europeană a conceput iniţiativa de veci- liber, avînd la bază integrarea economică a statelor ve- nătate ca politică coerentă şi eficientă, exhaustivă şi cine pe piaţa internă unională, axîndu-se pe reducerea de inovaţie ca conţinut şi formă, cu implicarea între- sărăciei, consolidarea cooperării trans-frontaliere, inter- gii structuri instituţionale unionale, importanţa căreia conexiunea reţelelor şi oferind o asistenţă financiară so- este reflectată într-un şir de documente de importanţă lidă, în schimbul consolidării statutului de drept în ţările esenţială pentru Uniunea Europeană, unul dintre care vecine, a democraţiei, respectării drepturilor omului, bu- este Tratatul de instituire a Constituţiei pentru Euro- nei guvernări, promovării reformelor de piaţă, promo- pa: vării coeziunii sociale, în comun fiind prevăzute coope- „Uniunea va dezvolta relaţii speciale cu ţările ve- rarea privind obiectivele politicii externe, precum lupta cine, cu scopul de a stabili un areal de prosperitate împotriva terorismului şi non-proliferării mijloacelor de şi bună vecinătate, bazată pe valorile Uniunii şi ca- distrugere în masă. racterizată prin relaţii apropiate şi paşnice bazate pe Politica Europeană de Vecinătate nu este o politică cooperare” (art. I-57). de aderare, dar totodată acest proces semnificativ din În Strategia Europeană de Securitate, adoptată de punct de vedere al valorii unificării UE nu este exclus Consiliul European în decembrie 2003 se prevede sar- din conţinutul acesteia. cina Uniunii: „ de a aduce o contribuţie particulară Deşi PEV este separată de politica de extindere a stabilităţii şi bunei guvernări în vecinătatea noastră Uniunii Europene, care s-a dovedit a fi cea mai efec- imediată (şi) de a promova un cerc de ţări bine gu- tivă din punct de vedere al unificării şi transformării vernate la Estul Uniunii Europene şi la graniţa Me- continentului european, ea reprezintă un instrument diteraneenei cu care putem să beneficiem de relaţii ce conduce ţările la atingerea obiectivului de aplicare apropiate şi de cooperare”. pentru aderare la UE, conform art. 49 al Tratatului UE Activitatea exerciţiului de vecinătate este prevă- bazîndu-se pe progresul înregistrat şi fiind un puternic zută pentru statele vecine Uniunii Europene, luînd în stimulent de cooperare [4, p.1]. consideraţie toate domeniile ce sunt necesare pentru REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 80 a asigura o continuitate teritorială şi o durabilitate Ţările din Europa Centrală, care recent au aderat politică a Strategiei Europene de Securitate. În mod la Uniunea Europeană contribuie în modul cel mai di- particular, printre vecinii Uniunii Europene se numără rect la stabilirea legăturilor strînse cu statele vecine, statele din Europa de est, Rusia, statele mediteranee- ţinînd cont, atît de interconexiunile acestora de ordin ne, ulterior fiind extinsă asupra Caucazului de sud. economic, social şi cultural, cît şi de importanţa rela- Totodată, Politica Europeană de Vecinătate, por- ţiilor interumane, avînd în multe cazuri minorităţi pe nind de la principiul proximităţii ce stă la baza acestu- ambele părţi ale frontierei. ia, implică toate statele membre ale UE, ţările-candi- Dezvoltarea relaţiilor cu statele din vecinătate evi- date, statele cu perspectivă clară europeană, ţările de denţiază necesitatea reformulării acestora, ţinîndu-se la estul şi sudul Europei, evident Rusia, reprezentînd cont că odată cu recentele extinderi ale UE, graniţa un proiect care ar putea fi numit pan-european-medi- unională a atins nu numai noi vecini, dar şi actori teranean. internaţionali de o importanţă variabilă, cu excepţia Federaţiei Ruse, relaţiile cu care sunt privite într-un Scopul context diferit, luînd în consideraţie şi rolul acesteia Principalele scopuri care stau la baza politicii de asupra imediaţilor vecini estici ai UE. vecinătate a Uniunii Europene reies din: Politica Europeană de Vecinătate, la nivel conti- i) necesitatea de a evita noi linii de divizare în nental, se află într-o interdependenţă economică şi po- Europa şi; litică faţă de politica externă a Federaţiei Ruse, ţinînd ii) dezvoltarea aprofundată a relaţiilor cu ţările din cont de rolul acesteia în rezolvarea conflictelor înghe- vecinătate, la nivel continental şi context internaţional. ţate din Moldova şi Georgia, de influenţa politică pe Interpretînd necesitatea evitării noilor linii de divi- care o poate exercita în folosul său. zare pe continentul european, se pune în evidenţă fap- Astfel, devine evident faptul că re-formularea de- tul că deşi Politica Europeană de Vecinătate nu este finiţiei de dezvoltare a relaţiilor cu statele vecine, va prevăzută ca instrument ce oferă perspective clare de cuprinde luarea în consideraţie a poziţiei Federaţiei integrare europeană, esenţa ei constă în ştergerea în- Ruse în regiunea sud-est europeană, în acelaşi timp semnătăţii clasice a frontierelor, prin stabilirea legătu- ţinînd cont de propriul rol crescînd pe arena internaţi- rilor de interconexiune în diferite şi multiple domenii, onală şi dorinţa politică a acestor state. ţinîndu-se cont de interesul comun şi cel reciproc al Prin prisma politicii sale externe, ar fi neconsec- ţărilor vecine pe de o parte şi UE pe de alta. vent din partea Uniunii Europene dacă aceasta nu ar Esenţa novatore a PEV constă în consolidarea re- reacţiona la cele petrecute în imediata sa vecinătate. laţiilor de cooperare existente şi aprofundarea aces- Pentru a asigura securitatea şi stabilitatea frontierelor tora în noi domenii stabilite dintre statul-partener şi sale, UE va trebui în următorii ani să diversifice rela- UE, care treptat se vor ridica la niveluri mai înalte şi ţiile cu statele sale vecine într-o măsură în care aceas- strînse, precum conlucrarea în majoritatea domeniilor ta ar duce la soluţionarea problemelor transnaţionale ce se referă la cele patru libertăţi şi care cuprind li- care, de regulă, sunt de natură socio-economice, ţin bertatea mişcării mărfurilor, capitalului, serviciilor şi atit de instabilitatea politică şi fragilitatea structurilor persoanelor, cu excepţia celui instituţional „sharing statale, cît şi de alt ordin precum crima organizată, everything with the Union but institutions” [1, p. 6]. migraţia ilegală, conflicte îngheţate, etc. Drept domenii iniţiale şi destinate pentru perioada Deşi Politica Europeană de Vecinătate conţine di- imediat următoare pentru impulsionarea relaţiilor din- recţii generale de dezvoltare a raporturilor de coope- tre statele vecine şi UE, percepute ca reciproc avan- rare cu toate statele vecine, aprofundarea domeniilor tajoase şi necesare, sunt considerate, atit consolidarea considerate reciproc avantajoase se va efectua în bază dialogului politic, aprofundarea legăturilor economice diferenţiată şi nu în ultimul rînd reieşind din princi- şi comerciale, cooperarea în domeniul justiţiei şi afa- piul perspectivei de integrare europeană a statului- cerilor interne, integrarea în politicile UE, cît şi oferi- partener, care, deşi nu este stipulat în PEV, nu este în rea asistenţei financiare substanţiale pentru atingerea acelaşi timp exclus. celor vizate [2, p.2]. Ţările din vecinătate sunt plasate la nivel de par- Republica Moldova poate servi ca studiu de caz teneri esenţiali ai UE, interdependenţa economică şi în ceea ce priveşte includerea noilor aspecte de coo- politică fiind pronosticată să ducă la creşterea eco- perare în relaţiile bilaterale RM-UE, unul dintre care nomică şi comercială reciprocă, la crearea unei zone este considerat pe bună dreptate drept revoluţionar în de stabilitate şi la schimburile de capital uman. relaţie cu alţi actori internaţionali, acesta fiind coo- Modalitatea de dezvoltare a relaţiilor cu statele ve- perarea la capitolul legat de soluţionarea conflictului cine este percepută diferit de la stat la stat sau de la un transnistrean [3, p. 15] . grup geografic la altul. Ţările mediteraneene se axea- TRIBUNA DOCTORANDULUI 81 ză pe o cooperare mai strînsă cu UE, cu Caucazul de Acordurile de Asociere dintre UE şi statele me- sud UE va aprofunda relaţiile economice şi comercia- diteraneene subliniază în preambulul său importanţa le, contribuind activ la infrastructura continentală, pe Cartei ONU, în special respectarea drepturilor omu- cînd cele mai esenţiale sfidări, dar şi oportunităţi sînt lui, principiilor democratice şi libertatea economică, legate de Republica Moldova şi Ucraina, care solicită necesitatea de a consolida stabilitatea politică şi dez- recunoaşterea perspectivelor europene. voltarea economică a regiunii prin încurajarea coope- rării regionale, necesitatea demarării dialogului politic Principiile regulat în contexte bilaterale şi internaţionale privind Politica Europeană de Vecinătate utilizează prin- subiecte de interes comun, necesitatea de a menţine cipiul geografic sau cel al proximităţii de graniţele un dialog în domeniile ştiinţific, tehnologic, cultural, Uniunii Europene pentru a delimita statele ce fac par- audio-vizual şi social pentru a beneficia ambele părţi. te din vecinătatea unională. După cum este prevăzut Luînd drept exemplu, Acordul de Asociere Maroc- în Strategia PEV acestea sunt ţările vecine sau cele ce UE, devine evident faptul că acesta prevede un dialog s-au apropiat de UE în urma ultimelor extinderi. politic regulat atît la nivel ministerial şi de stat, cît şi Astfel, aplicînd acest principiu se evidenţiază ţă- parlamentar. Se pune accentul pe pacea, securitatea rile ce intră nemijlocit în sfera de aplicare a Politicii şi cooperarea regională şi necesitatea de a contribui Europene de Vecinătate, printre care Algeria, Belarus, la stabilitatea şi prosperitatea regiunii mediteraneene, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Republica Mol- promovării înţelegerii şi toleranţei. Acordul cuprinde dova, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Siria, Tunisia, prevederi privind libertatea instituirii şi liberalizării ser- Ucraina, şi Rusia [8, p. 3], Armenia, Azerbaijanul şi viciilor, mişcării capitalului şi regulilor de competiţie, Georgia [9, p. 1]. consolidarea cooperării economice în cele mai largi as- Arealul geografic vast duce la gruparea statelor ve- pecte. Acordul face menţiune atît la existenţa liberului cine în dependenţă de gradul de apropiere de UE, şi comerţ în bunuri fabricate, consolidează aranjamentele baza juridică bilaterală: pentru liberul comerţ în bunuri industriale, cît şi sta- 1) Statele est-europene, precum Republica Mol- bilirea direcţiilor de liberalizare reciprocă progresivă a dova şi Ucraina, cu obiectiv strategic bine formulat produselor agricole. de integrarea europeană şi Acorduri de Parteneriat şi 3) Statele-candidate şi cu perspective clare de Cooperare adoptate cu UE. aderare la UE (Croaţia, Turcia, Statele balcanice). Aceeaşi bază juridică este stabilită între UE şi Ru- În virtutea perspectivelor clare de aderare la UE, sia, doar că drept scop este fixată dezvoltarea relaţiilor Statele balcanice ce fac parte din Procesul de Stabi- la nivel de parteneri strategici. lizare şi Asociere cu UE, deşi fiind vecine Uniunii Obiectivele APC pot fi caracterizate în linii gene- Europene, nu sunt subiecţii Politicii Europene de Ve- rale prin prevederea unui cadru potrivit pentru dialo- cinătate [10, p. 4]. gul politic, ce ar permite dezvoltarea relaţiilor poli- 4) Statele Arealului Economic European (AEE) tice; prin promovarea comerţului şi investiţiilor şi a şi Elveţia, care doresc menţinerea status quo-ului relaţiilor armonioase economice; prin prevederea unei existent. baze de cooperare legislativă, economică, socială şi În linii generale AEE se referă la cei patru piloni financiară. ai pieţii interne europene „patru libertăţi” şi anume, În contextul Republicii Moldova, APC cuprinde libertatea mişcării bunurilor (produsele agricole şi prevederi referitoare la comerţ şi economie ce includ, de peşte sunt limitate), persoanelor, serviciilor şi de exemplu, liberalizarea comerţului bazat pe trata- capitalului. De asemenea, sunt prevăzute domenii mentul acordat celei mai favorizate naţiuni, de ase- precum politica socială, protecţia consumatorului, menea linii generale în domeniul ştiinţific, tehnologic, mediul, statistica, toate înglobîndu-se în genericul energiei, mediului, transportului, educaţiei, cooperării pieţii interne. sociale şi culturale. Cît priveşte dialogul politic la ni- Comparînd cele patru zone geografice, ce repre- vel intern, regional şi internaţional, prevederile se re- zintă vecinătatea Uniunii Europene în sensul direct feră la respectarea valorilor democratice, drepturilor al definiţiei sale, devine evident faptul că fiecare din- omului, stabilităţii politice în regiune, etc. În dome- tre ele comportă un obiectiv bine stabilit în raportu- niul justiţiei şi afacerilor interne sunt stipulate coope- rile cu forul european. Doar Republica Moldova şi rarea în contextul luptei împotriva producţiei ilicite, Ucraina se află într-o situaţie mai puţin favorabilă drogurilor şi spălării banilor. [2, p. 2], deoarece esenţa relaţiilor sale cu UE constă 2) Statele mediteraneene cu baza juridică bila- în atingerea obiectivului de integrare europeană, dar terală stabilită în Acorduri de Asociere, neavînd un perspectiva în cauză a acestor ţări nu este încă recu- obiectiv de aderare la UE. noscută la nivel european. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 82 Principiul interdependenţei sau a angajamen- recunoaştere clară a intereselor reciproce în proce- tului comun presupune implicarea activă comună a sul de realizare a obiectivelor prioritare. Nu se pune Uniunii Europene şi a statului vecin în implementarea întrebarea de a ruga partenerii să accepte un set de Politicii Europene de Vecinătate. Utilizarea acestuia priorităţi predeterminate, Acestea vor fi determinate evidenţiază că PEV reprezintă un proiect comun ela- prin consimţămînt comun…” [7, p. 8]. borat împreună. Astfel, pe parcursul anului 2004, Comisia Europea- Consiliul (de Miniştri) pentru Afaceri Generale şi nă, împreună cu Preşedinţia UE şi Înaltul Reprezen- Relaţii Externe al UE a pus accentul în mod special tant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună pe principiul în cauză la momentul adoptării Strategi- au purtat discuţii exploratorii cu Republica Moldova, ei Politice Europene de Vecinătate elaborate de către care au rezultat în elaborarea în comun a Planului de Comisia Europeană: Acţiuni RM – UE, care a stabilit pe baza principiilor „Consiliul a confirmat că relaţiile privilegiate cu comune, setul de priorităţi pentru o perioadă de im- vecinii acoperite de PEV vor fi bazate pe interdepen- plementare de trei ani. denţă sau angajament comun (joint ownership). Ele Totodată, monitorizarea mersului implementă- vor cuprinde angajamente comune referitor la valorii acţiunilor vizate în Planul de Acţiuni RM-UE de rile comune, incluzînd democraţia, statul de drept, asemenea include principiul de interdependenţă/an- buna guvernare şi respectarea drepturilor omului…” gajament comun, care oferă posibilitatea de a analiza [11, p. 11] procesul în cauză, adunînd într-un for comun repre- Reieşind din Concluziile CAGRE , esenţa princi- zentanţii statului partener, ai statelor membre ale UE, piului dat devine parteneriatul privilegiat şi de inter- Comisiei Europene şi Secretariatului General al Con- dependenţa/angajamentul comun, ceea ce oferă PEV siliului UE. un grad de condiţionalitate şi reprezintă o trăsătură În pofida faptului că Uniunea Europeană - conce caracteristică metodologiei de implementare a noii pe Politica sa de vecinătate pentru toate statele ce se politici europene vis-a-vis de vecinii săi. învecinează cu ea din punct de vedere al frontierelor Scopul utilizării acestui principiu în cadrul PEV terestre şi maritime drept o politică coerentă şi luînd constă în promovarea bunelor relaţii de vecinătate. UE, în consideraţie faptul că politica în cauză este bazată pe de o parte, doreşte să repete succesul extinderii sale, pe un set de priorităţi clar determinate în scop şi me- însă fără a include acest element de condiţionalitate todologie de implementare, elementul novator al PEV esenţial ce se referă la aderarea la UE, iar statele ve- constă în principiul diferenţierii care fundamentează cine, pe de altă parte, au obiectivul să atingă un nivel relaţiile fiecărui stat în parte cu UE în procesul de re- privilegiat de relaţii şi în unele cazuri, de creare a pre- alizare a politicii de vecinătate. condiţiilor de aderare cum este situaţia Republicii Mol- Principiul diferenţierii demarează odată cu nego- dova şi într-un context oarecare a Ucrainei. cierea Planului de Acţiuni dintre UE şi statul par- Astfel, principiul în cauză subliniază faptul că PEV tener, continuînd în stabilirea setului de priorităţi reprezintă o politică intermediară pentru statele ce do- reciproc avantajoase. În practică, linia clară de di- resc să adere la UE, care în baza angajamentelor şi ferenţiere apare între ţările partenere ale UE imediat eforturilor depuse vor progresa pe calea stabilirii par- după adoptarea Planurilor de Acţiuni, la momentul teneriatului său cu UE. La adoptarea Strategiei PEV, începerii implementării Planului de Acţiuni şi coor- Consiliul de Miniştri ai Afacerilor Externe al statelor donarea tuturor legăturilor bilaterale în scopul dat. membre ale UE în mod particular au subliniat faptul Un studiu general comparativ dintre Planurile de că „nivelul de ambiţie al relaţiei stabilite cu fiecare Acţiuni Moldova – UE şi Ucraina – UE evidenţiază vecin în parte va depinde de nivelul angajamentului diferenţa clară în setul de priorităţi pentru ţările date, statului vecin pentru valorile comune, şi capacitatea un exemplu elocvent fiind relaţiile comerciale dintre de a implementa priorităţile stabilite în comun”. Uniunea Europeană şi statele în cauză luate separat. Strategia PEV elaborată de Comisia Europeană sti- Astfel, Ucraina şi Uniunea Europeană au fixat pri- pulează că elaborarea setului de priorităţi comune se oritatea înlăturării graduale a tuturor restricţiilor de face în baza intereselor reciproc avantajoase, reprezent- export şi import, ca urmare a aderării acestei ţări la înd o ofertă a UE pentru vecinii ce au demonstrat interes Organizaţia Mondială a Comerţului [12, p. 4]. considerabil şi angajament faţă de procesul în cauză: În ceea ce priveşte relaţiile comerciale dintre Re- „Interdependenţa sau angajamentul comun în publica Moldova şi Uniunea Europeană, acestea au cadrul acestui proces, bazată pe conştientizarea va- drept prioritate „conlucrarea pentru oferirea de către lorilor împărtăşite şi a intereselor comune, este esen- UE a Preferinţelor Comerciale Autonome, prin asi- ţială. UE nu caută să impună priorităţi şi condiţii gurarea controlului efectiv al originii bunurilor din partenerilor săi. Planurilor de Acţiuni depind… de Moldova” [3, p. 19] . TRIBUNA DOCTORANDULUI 83 Important pentru principiul diferenţierii este faptul - Interesul reciproc dintre statul partener şi UE: că anterior demarării procesului de negocieri a Planu- Interesul Uniunii Europene în Ucraina şi vice-ver- rilor de Acţiuni, Uniunea Europeană, în particular Co- sa ţine de potenţialul politic, politico-militar, econo- misia Europeană a elaborat Raporturi de ţară pentru mic, dar şi social reciproc, şi de cel al dividendelor fiecare dintre statele cu care avea planificat elaborarea amiabile, care sunt strîns legate de rolul acestor doi Planurilor de Acţiuni. Raportul de ţară a stat la baza actori pe arena regională, dar şi internaţională. stabilirii priorităţilor pentru fiecare stat aparte reieşind În cazul Republicii Moldova, interesul amiabil ţine din circumstanţele sale specifice. O acţiune similară de securitatea şi stabilitatea regională, dar şi posibili- a fost efectuată de fiecare ţară aparte la nivel naţio- tăţile oferite de situaţia geografică favorabilă a Mol- nal, care şi-a stabilit priorităţile sale în dependenţă de dovei în contextul legăturilor comercial-economice obiectivele statale. dintre Est şi Vest. Astfel, se conturează elementele ce cimentează nece- Un alt principiu folosit pe larg în cadrul Politicii sitatea utilizării principiului diferenţierii, care sunt: Europene de Vecinătate este cel al progresivităţii [7, - Plasamentul geografic al statului partener al UE p. 8], care devine echivalent ca forţă motrice al celui în cadrul PEV: utilizat în procesul de extindere, cu excepţia că PEV Din punct de vedere al priorităţilor incluse în Pla- nu se pronunţă asupra calificării de aderare la UE. nurile de Acţiuni bilaterale, un stat mediteranean şi Este evident faptul că succesul înregistrat de UE un stat sud-est european au fixate acţiuni diferite de în urma ultimelor valuri de extindere este motivul ordin comercial-economic în primul caz şi în cel de-al apariţiei Politicii Europene de Vecinătate. Astfel, se doilea - politic. doreşte transpunerea metodologiei utilizate pe parcur- - Situaţia politică şi economică: sul procesului de aderare a celor 10+2 state central- În cadrul aceluiaşi areal geografic, precum ar fi cel europene, care a avut ca bază principiul gradual de sud-est european, ţările precum Moldova şi Ucraina di- progresare în relaţiile cu UE. feră din punct de vedere economic şi politic, deşi au În baza acestui principiu sau mai bine zis a progre- făcut parte anterior din fostul spaţiu sovietic. selor înregistrate de ţările partenere, UE oferă aceleaşi Drept exemplu poate servi, dependenţa totală de domenii de cooperare îmbinate cu elemente simila- resursele energetice exportate din exterior în cazul re stimulatorii, cu excepţia celui de aderare. Acestea Republicii Moldova, care lasă o amprentă puternică sunt: asupra situaţiei nu numai economice, dar şi politice - Utilizarea principalelor instrumente unionale atît în ţară, cît şi în relaţiile sale cu Uniunea Europea- pentru atingerea obiectivelor politicii externe ale UE; nă şi, respectiv, cu ţara exportatoare a acestor resurse, - Atingerea unui nivel semnificativ de integrare, în precum este Federaţia Rusă. special pe piaţa internă a UE; - Relaţiile stabilite la nivel bilateral dintre UE şi - Diversificarea şi eficientizarea graduală a dialo- statul partener: gului politic; Din punct de vedere juridic, baza legală existentă - Consolidarea aspectelor economice şi comerci- între UE şi statele sud-est europene şi UE şi statele ale; mediteraneene diferă după scop şi conţinut, în primul - Progresarea aspectelor legate de mobilitate şi mi- caz fiind vorba despre Acorduri de Parteneriat şi Coo- graţiunea legală; perare, iar în cel de-al doilea - de Acordurile de Aso- - Promovarea contactelor umane; ciere (Procesul de la Barselona). - Participarea progresivă în politicile şi programele Republica Moldova doreşte recunoaşterea per- UE; spectivelor sale clare de integrare europeană, pe cînd - Oferirea unei asistenţe financiare solide; Ucraina tinde mai mult spre stabilirea unui parteneriat - Dezvoltarea noilor forme contractuale cu UE, etc. strategic precum cel al Rusiei şi Uniunii Europene sau cel puţin declară drept obiectiv de lungă durată inte- Priorităţile Politicii Europene de Vecinătate grarea în structurile europene. Strategia Politicii Europene de Vecinătate - Capacităţile şi necesităţile UE şi statelor parte- [7, p. 9] prevede două domenii largi care ghidează nere: întreaga gamă de priorităţi ce stau la baza relaţiilor Atît capacităţile, cît şi necesităţile statelor parte- dintre UE şi statul-partener. Astfel, acestea pot fi re- nere sunt legate de situaţia economică din ţara dată, zumate în felul următor: UE în acest sens axîndu-se pe asigurarea securităţii, I. Priorităţi ce se referă la angajamentele asumate prosperităţii şi bunăstării la frontierele sale, oferind pentru luarea de acţiuni specifice ce confirmă sau con- asistenţă graduală dependentă de înfăptuirea reforme- solidează aderarea la valorile comune şi unele obiecti- lor în fiecare stat aparte. ve din domeniul politicii externe şi de securitate. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 84 II. Priorităţi ce se referă la angajamentele asu- În cazul procesului de aderare, acesta avea prevă- mate pentru luarea de acţiuni ce vor aduce ţara-par- zut obiectivul de aderare a ţărilor respective, pe cînd tener mai aproape de UE într-un număr stabilit de în cadrul PEV, unul din obiectivele sale principale domenii. poate fi rezumat la faptul că progresarea în relaţiile cu Astfel, priorităţile PEV sunt incluse în Planul de UE depinde de implementarea priorităţilor asumate, Acţiuni negociat şi adoptat între Uniunea Europeană inclusiv ce se referă la valorile comune: şi statul partener, ca formă şi conţinut sunt precise, „Nivelul de ambiţie al UE de a dezvolta legături ţinînd cont de specificul domeniului, prevăd perioada cu fiecare partener prin intermediul PEV va lua în de realizare, care poate fi monitorizată şi evaluată, atît consideraţie nivelul în care valorile comune sunt efec- de către statul-partener, cît şi de UE. tiv respectate şi împărtăşite. Planurile de Acţiuni vor Drept exemplu elocvent în acest sens poate servi conţine un număr de priorităţi intenţionate să con- acţiunea ce vizează acordarea Preferinţelor Comercia- solideze angajamentul faţă de aceste valori. Acestea le Republicii Moldova de către UE. Planul de Acţiuni includ consolidarea democraţiei şi statului de drept, RM-UE prevede clar că una din priorităţi este de a reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corup- revizui/trece competenţele pentru eliberarea certifica- ţiei şi crimei organizate…” [7, p. 13]. telor de la Camera de Comerţ şi Industrie la Serviciul Respectarea valorilor comune creează condiţii Vamal. pentru un mediu politic stabil, prevenirea conflictelor Detaliate, cele două domenii largi de priorităţi sta- interne şi externe, şi pentru securitatea transfrontalie- bilite între UE şi statul-partener pot fi structurate în ră regională şi continentală. felul următor: Respectarea valorilor comune duce la separarea adecvată a puterilor în stat, la instituirea autorită- Priorităţi referitoare la valorile comune ţilor judiciare independente, a unei administraţii Politica Europeană de Vecinătate este fondată centrale şi locale funcţionabile, a structurilor de pe valorile comune ce cuprind democraţia, statul de forţă stabilite conform legii, a mijloacelor mass drept, buna guvernare, respectarea drepturilor omului, media independente, a unui cadru legislativ efectiv principiile economiei de piaţă şi comerţului liber, re- şi transparent. ducerea sărăciei, etc. Comunicarea Comisiei Europene „Europa Lărgită Importanţa atribuită de UE şi esenţa introduce- – Vecinătatea: Un nou cadru pentru relaţiile cu vecinii rii acestora ca bază fundamentală în PEV, reies din de la est şi sud” stipulează corelaţia dintre respectarea Tratatele Uniunii Europene. Articolul III-193 (1) al valorilor comune şi dezvoltarea socială şi economică: Tratatului Constituţional cere Uniunii să dezvolte re- „ democraţia, pluralismul, respectarea drepturilor laţii şi să stabilească parteneriate cu ţările terţe, care omului, a libertăţilor civile, a standardelor de bază împărtăşesc valorile (sale), care sunt detaliate în art. în domeniul muncii reprezintă pre-rechizite esenţiale 6 al Tratatului Uniunii Europene şi care prevede că pentru o stabilitate politică, şi o dezvoltare durabilă „Uniunea este fondată pe principiile libertăţii, demo- socială şi economică”. craţiei, respectării drepturilor omului şi libertăţilor şi statului de drept, principii comune pentru toate state- Priorităţi de ordin politic le membre”. Eficientizarea şi consolidarea dialogului politic Astfel, se evidenţiază faptul că Uniunea Europea- sunt considerate aspecte ce necesită a fi ridicate la un nă este fondată pe principiile enumerate mai sus, res- nivel calitativ, dar şi cantitativ nou, stipulate în Strate- pectarea cărora este o condiţie de aderare la UE, pe gia PEV şi detaliate în Planurile de Acţiuni. cînd încălcarea lor duce la sancţiuni. Tratatul Consti- Politica Externă şi de Securitate Comună oferă tuţional include respectarea demnităţii umane, liber- scop de cooperare cu statele-partenere, inclusiv în tăţii, egalităţii şi drepturilor minorităţilor, adiţional la domeniile prevenirii conflictelor şi managementului democraţie, statul de drept şi respectarea drepturilor crizelor. omului [5, p. 1]. „Valorile comune, instituţiile democratice puter- O metodologie similară celei de aderare este utili- nice şi o înţelegere comună privind necesitatea insti- zată în domeniul politicii externe a UE şi nemijlocit în tuţionalizării respectului faţă de drepturile omului vor cadrul PEV, pornind de la Tratatul Constituţional care deschide calea spre un dialog mai deschis în cadrul stipulează că aceasta nu numai va promova respecta- PESC şi dezvoltarea Politicii Europene de Securitate rea valorilor comune, dar le va menţine [5, p. 2], însă şi Apărare. O vecinătate comună implică dificultăţi şi obiectivele de bază diferă de la cele propuse pentru responsabilităţi comune pentru soluţionarea perico- calitatea de membru al UE şi calitatea de stat-partener lelor la stabilitate ce derivă din conflicte şi insecuri- în cadrul PEV. tate” [6, p. 12]. TRIBUNA DOCTORANDULUI 85 Domeniile prioritare pentru consolidarea dialogu- legislaţiei interne cu cel al UE, indicînd perioade clare lui politic sunt negociate cu fiecare stat-partener apar- de timp şi modalităţi de evaluare a acţiunilor între- te, în acelaşi timp existînd domenii comune pentru UE prinse. şi vecinătatea sa, precum cooperarea în sfera multila- Scopul priorităţilor economice este de a ajunge la teralismului efectiv, îmbunătăţirea guvernării globale armonizarea legislaţiei naţionale în conformitate cu şi consolidarea coordonării în combaterea pericolelor acquis-ul comunitar, care oferă posibilitatea liberei de securitate comune. mişcări a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capita- Prin obligativitatea respectării valorilor comune, lului. Fiecare dintre aceste capitole comportă acţiuni UE oferă posibilitatea statelor partenere de a se impli- comune necesare a fi luate într-o modalitate progresi- ca în unele aspecte ale PESC şi PESA, cum ar fi pre- vă şi potrivită fiecărui stat-partener în parte. venirea conflictelor, schimbul de informaţii, partici- Pentru crearea zonei libere comerciale între UE parea în operaţiunile comune ale UE de management şi statele-partenere sau a zonei comerciale liberali- a crizelor. Prioritatea în cauză comportă două aspecte zate asimetric, PEV pune la dispoziţia partenerilor esenţiale: cel de participare în cadrul PESA, dar şi cel modalităţi de a aprofunda liberalizarea comercială ce se referă la consolidarea securităţii şi stabilităţii în şi integrarea regională sau deplina implementare statele-partenere. a prevederilor de ordin economic din Acordurile de Parteneriat, aderarea la OMC în cazul Ucrainei Priorităţi de ordin economic şi social sau deplina implementare a Acordului de aderare la Priorităţile de ordin economic prevăzute de PEV OMC a Republicii Moldova. Priorităţile în cauză se referă la deschiderea economiilor în conformitate cu presupun, atît relaţii comerciale preferenţiale consoli- principiile OMC. date [7, p. 23] şi asistenţă tehnică şi financiară ridica- Libera mişcare a bunurilor presupune întreprin- tă, cît şi posibilitatea ulterioară de a participa la piaţa derea de acţiuni concrete în ordine progresivă ce se internă a UE, fundamentată pe aproximarea legislati- referă la îmbunătăţirea cooperării administrative, eli- vă şi regulatorie. minarea treptată a barierelor non-tarifare dezvoltarea PEV oferă posibilitatea convergenţei legislaţiei infrastructurii necesare, armonizarea legislaţiei în do- economice, deschiderii economiilor UE şi statelor ve- meniul vamal, asigurarea originii bunurilor, iar pen- cine, reducerea barierelor comerciale. Prin extinderea tru produsele agricole PEV indică priorităţi de con- pieţii interne unionale se urmăreşte scopul îmbună- cordanţă cu standardele UE în domeniile sanitare şi tăţirii climatului investiţional în ţările din vecinătate, fito-sanitare. adoptarea celor mai eficiente practici internaţionale, Cît priveşte liberalizarea serviciilor, Planurile de crearea unui mediu transparent şi stabil pentru dez- Acţiuni cu statele-partenere cuprind prevederi ce se voltarea sectorului privat. referă la aproximarea legislaţiei ce ţine de audit, con- Reducerea sărăciei şi inegalităţii stau la baza coo- tabilitate, companii, etc. perării în contextul domeniului în cauză, necesitînd a fi coordonate între UE şi instituţiile financiare inter- Priorităţi din domeniul justiţiei şi afacerilor in- naţionale. terne Priorităţile de ordin social cuprind aspectele lega- Priorităţile din domeniul în cauză presupun o cote de dezvoltarea socio-economică, politica socială operare strînsă reciproc avantajoase ce pot fi divizate şi reformele structurale, crearea locurilor de muncă, în managementul migraţional, traficul cu fiinţe umane promovarea standardelor de muncă internaţionale, şi lupta împotriva terorismului. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, eficientizarea Reieşind din cele menţionate, managementul de asistenţei sociale, reformarea sistemului naţional de frontieră devine o prioritate determinată de interesul bunăstare. comun atît al UE, cît şi al ţării-partenere pentru a asigura ne-apariţia noilor bariere de ordin comercial, Priorităţi de ordin comercial economic, social, cultural între cele două entităţi. PEV oferă posibilitatea beneficierii pe deplin din Priorităţile incluse în Planurile de Acţiuni creează prevederile de ordin economic incluse în Acordurile premisele managementului comun eficient al frontie- de Parteneriat şi cele de Asociere, care are stipulată rei într-un context legal, UE sprijinind eforturile ţă- o agendă generală de aproximare legislativă şi re- rilor-partenere în ceea ce ţine de crearea serviciilor gulatorie, deşi fără a indica perioade de timp pentru de frontieră ne-militare, securizarea adecvată a docu- realizarea acestora. Anume pe prioritizarea acestora mentelor de călătorie, şi crearea unui regim facilitat se axează PEV, ţinînd cont de situaţia economică a de trecere a frontierei comune pentru localităţile din fiecărui stat-partener în parte, de nivelul corespunderii apropierea acesteia. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 86 În contextul domeniului de mai sus, priorităţile Europene cu cele din vecinătatea sa prin intermediul stabilite se referă la cooperarea în sfera migraţiei, azi- programelor şi agenţiilor comunitare pentru a atinge lului, facilitării regimului de vize, combaterea tero- un nivel de înţelegere reciprocă a aspectelor culturale, rismului şi crimei organizate, traficului cu droguri şi istorice, economice, sociale, etc. armament, spălării banilor şi crimelor de ordin econo- În majoritatea sa aceste priorităţi ţin de domeniile mic şi financiar. educaţiei, tineretului, culturii, sănătăţii publice, şi so- cietăţii civile. Priorităţi de ordin energetic, în domeniul trans- La elaborarea proiectelor legate de dezvoltarea porturilor, mediului, cercetărilor şi inovaţiilor contactelor interumane se ţine cont de iniţiativele Priorităţile de ordin energetic au scopul de a ridica legate de promovarea societăţilor civile, sprijinirea nivelul cooperării şi de a consolida parteneriatul stra- celor ce se referă la respectarea drepturilor omului tegic dintre UE şi statele vecine, pornind de la faptul şi democratizării, sprijinirea organizaţiilor de tineret, că UE reprezintă cel mai mare importator de energie promovarea dialogului intercultural prin educaţie şi din lume, necesitînd securitate în livrările energetice, schimburi culturale tinereşti, mobilitatea resurselor iar ţările vecine examinează posibilităţile de a avea umane şi elaborarea principiilor de transparenţă a di- acces la piaţa unională energetică, fie că acestea sunt plomelor [7, p. 23]. ţări-exportatoare (Rusia, Bazinul Caspic, Orientul Introducerea acestor priorităţi în PEV denotă inte- Mijlociu) sau de tranzit (Moldova, Ucraina). resul sporit al Uniunii Europene de a extinde pe larg Consolidarea reţelelor şi interconexiunilor vor sta la atît componentul socializării, utilizat intens în cadrul baza priorităţilor din domeniul respectiv pentru a asi- procesului de extindere, cît şi crearea unei vecinătăţi gura securitatea livrărilor energetice şi pentru a extinde conectate viabil şi veridic la Uniunea Europeană. piaţa energetică internă a UE către ţările-partenere. Pri- orităţile în cauză vor ţine cont de iniţiativele regionale, Priorităţi privind cooperarea regională stabilite între UE şi Rusia, UE şi bazinul caspic, UE- Reieşind din interesul Uniunii Europene în dez- Ţările mediteraneene, iar în mod particular pentru Re- voltarea relaţiilor cu ţările din vecinătatea sa, Poli- publica Moldova - obţinerea statutului de observator la tica Europeană de Vecinătate pune accent puternic Memorandumul Energetic în Europa de Sud-Est, etc. pe dezvoltarea cooperării la nivel regional, ceea Integrarea în reţelele de transport europene este ce implică cooperarea statelor vecine între ele, în prioritizată progresiv în Planurile de Acţiuni pentru special cele ce sunt învecinate, cooperarea regiu- a îmbunătăţi accesul pe piaţa unională şi dezvoltarea nii în cauză cu UE şi conectarea diferitor regiuni relaţiilor interpersonale. Introducerea schimbărilor între ele. operaţionale în fiecare sector de transport într-o formă Un rol important este atribuit de UE cooperării sta- bine structurată va duce la eficientizarea reţelelor de telor vecine cu Consiliul Europei, Iniţiativa Central transport în general. Europeană, PCESE, OCEMN, Pactului de Stabilitate În ceea ce ţine de domeniul mediului, priorităţile pentru Europa de Sud-Est, şi cooperării în cadrul eu- sunt axate pe prevenirea degradării şi poluării mediu- ro-regiunilor la nivel local. lui înconjurător, protecţiei sănătăţii umane, utilizarea Stabilirea priorităţilor de ordin regional au ca bază raţională a resurselor naturale, asigurarea calităţii ape- interesul comun al UE, regiunii şi statelor din regiu- lor, managementului deşeurilor, lupta împotriva polu- nea respectivă. Pentru zona sud-est europeană Strate- ării aerului , etc. gia PEV identifică următoarele domenii: Priorităţile în domeniul cercetărilor şi inovaţiilor - economie, afaceri, locuri de muncă şi politica so- au drept scop deschiderea sferei de cercetare europea- cială, comerţ infrastructură, dezvoltarea durabilă din nă pentru ţările terţe şi integrarea acestora în comuni- punct de vedere socio-economic, reducerea sărăciei, tăţile ştiinţifice europene. energie, transport, etc. Priorităţile incluse în Planul de Acţiuni Republi- - mediu, resursele naturale, arealul nuclear. ca Moldova – UE se referă explicit la integrarea Re- - justiţie şi afaceri interne, migraţiune, azil, lupta publicii Moldova în Zona de Cercetare Europeană şi împotriva traficului cu fiinţe umane, crimei organiza- programele de cercetare europeană, şi la dezvoltarea te, migraţiei ilegale, terorismului, spălării banilor şi capacităţii în domeniul dat pentru a sprijini economia drogurilor. şi societatea. - cooperarea interumană în domeniile mijloacelor de informare în masă, schimburilor profesionale şi Priorităţi de dezvoltare a contactelor interumane academice, cooperarea pe sectoare (educaţie, ştiinţă, Priorităţile de dezvoltare a contactelor interuma- cultură, societate civilă, etc). ne au drept obiectiv conectarea popoarelor Uniunii TRIBUNA DOCTORANDULUI 87 Referinţe bibliografice: 7. European Neighborhood Policy Strategy Paper (COM 2004) 373/12.05.04 http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/strategy/ Publicaţii strategy_paper_en.pdf, [Accesat la 12.05.08] 1. Romano Prodi President of the European Commission 8. Communication from the Commission to the Council and A Wider Europe - A Proximity Policy as the key to stability the European Parliament on relations with Russia COM (2004) “Peace, Security And Stability International Dialogue and the 106, 09.02.04 Role of the EU” Sixth ECSA-World Conference. Jean Monnet http://ec.europa.eu/comm/external_relations/russia/russia_ Project. Brussels, 5-6 December 2002 http://europa.eu/rapid/ docs/com04_106_en.pdf, [Accesat la 15.07.08] pressReleasesAction.do?reference=SPEECH/02/619&format= 9.Communication from the Commission to the Council ENP HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en, [Accesat la Recommendations for Armenia, Azerbaijan, Georgia, Egipt and 24.06.08] Libanon COM (2005) 72 final 02.03.05 http://ec.europa.eu/wor- 2. Joint Letter on Wider Europe by Commissioner Chris Pat- ld/enp/pdf/enp_communication_72_2005_en.pdf , [Accesat la ten and High Representative Solana from 8 August 2002 http:// 28.06.08] ec.europa.eu/world/enp/pdf/_0130163334_001_en.pdf , [Accesat 10. Presidency Conclusions Thessaloniki European Council la 24. 06.08] 19-20 June 2003 (POLGEN 55 11638/03) http://www.con- Documente oficiale silium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/76279. 3.Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană pdf [Accesat la 12.06.08] http://www.mfa.gov.md/img/docs/planul_actiuni_ro.pdf, [Acce- 11. General Affairs and External Relations Council Conclusi- sat la 10.07.08] ons 10189/04 (Presse 195) 14.06.04 3. Report on „Wider Europe – Neighbourhood: A Framework http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pre- for relations with our Eastern and Southern Neighbours” PE ssData/en/gena/80951.pdf, [Accesat la 05.07.08] 329.290 A5-0378/2003 http://www.europarl.europa.eu/omk/sipa 12. EU-Ukraine Action Plan, de3?L=EN&OBJID=31192&LEVEL=4&MODE=SIP&NAV=X http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/action_plans/ukraine_enp_ &LSTDOC=N, [Accesat la 12.05.08] ap_final_en.pdf , [Accesat la 09.07.08] 5. Treaty establishing a Constitution for Europe Official Jour- nal C 310 of 16 December 2004 http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:C:2004:310:SO M:EN:HTML, [Accesat la 12.05.08] 6. Communication from the Commission to the Council and the European Parliament „Wider Europe – Neighbourhood: A New Framework for relations with our eastern and Southern Ne- ighbours”, http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com03_104_en.pdf, [Accesat la 12.05.08] REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 88 Perfecţionarea legislaţiei electorale

Renata Lapti, Vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale

Improvement of electoral legislation Since November, 21, 1997, when the Electoral Code was adopted and the Central Electoral Commission obtained the status of permanent authority, Republic of Moldova has continued to implement democratic reforms in electoral field. The main goal of these reforms is to guarantee free and fair elections. It aims to constantly improve the electoral legislation and its implementation in order to ensure the compliance of the fundamental electoral rights of the citizens: to elect and to be elected. The modifications of the Electoral Code are based on the experience of the previous elections and the recommendations given by foreign experts from The European Commission for Democracy through Law (Venice Commission) and OSCE Mission in Moldova. A number of laws and regulations were adopted for the correction of legal deficiencies of Moldovan Electoral Code. The most important amendments to the electoral legislation which had a significant impact on organizing and holding elections are: establishment of the Central Electoral Commission, broad definition of the concepts “domicile”, “residence” and “declaration of residence”, implementation of the Electronic State Register of Voters, change of the election threshold etc.

Совершенствование избирательного законодательства

С момента принятия 21 ноября 1997 года Кодекса о выборах и соответственно придания ста- туса постоянно действующего органа Центральной избирательной комиссии в Республике Молдова продолжились демократические реформы в избирательной сфере, главной целью которых являлось обеспечение осуществления свободного и демократического избирательного процесса. В этом кон- тексте задача состояла в совершенствовании избирательного законодательства и его правильном применении с целью соблюдения основных избирательных прав, а именно права избирать и быть из- бранным. За это время в Кодекс о выборах вносился ряд изменений, предназначенных для улучшения изби- рательного процесса, большинство из которых сформулированы по рекомендациям Европейской ко- миссии за демократию через право (Венецианской комиссии) и Миссии ОБСЕ в Молдове. Недостатки правовых положений в избирательной области были устранены принятием ряда законодательных актов о внесении изменений и дополнений в Кодекс о выборах. Основными изменениями избирательного законодательства, воздействовавшими на процесс под- готовки и проведения выборов, являются создание Центральной избирательной комиссии, дополнение кодекса понятиями «постоянное место жительства», «место нахождения» и «заявление о месте на- хождения», внедрение государственного регистра избирателей, поднятие избирательного порога и др.

De la adoptarea la 21 noiembrie 1997 a Codului Moldova era reglementat prin prevederile mai multor electoral, respectiv constituirea Comisiei Electorale acte legislative separate1 care, au fost de mai multe ori Centrale cu statut de organ permanent, în Republica supuse modificărilor . Moldova au continuat reformările democratice ce vi- În anul 1997 Parlamentul Republicii Moldova a zează sfera electorală, al căror obiectiv principal re- adoptat Codul electoral, în care au fost incluse toate prezintă asigurarea unui proces electoral liber şi de- prevederile legale ce ţin de organizarea şi desfăşura- mocratic. În acest context, s-a tins spre perfecţionarea rea alegerilor. Astfel, au fost eliminate unele necon- legislaţiei electorale şi a aplicării corecte a acesteia cu cordanţe care existau în prevederile legilor precedente scopul respectării drepturilor electorale fundamenta- fiind standardizate toate procedurile electorale regle- le, cum sînt dreptul de a alege şi de a fi ales. mentate anterior în diferite acte legislative. Adoptarea Astfel, din punctul de vedere al istoriei cadrului Codului electoral a reunit întreaga legislaţie electorală legal electoral, pînă la unificarea legislaţiei electorale şi a reprezentat un pas important în reformarea do- exercitarea dreptului cetăţenilor la vot în Republica meniului electoral din Republica Moldova. Acest act TRIBUNA DOCTORANDULUI 89 normativ unic pentru toate tipurile de alegeri a avut fi înscris numai într-o singură listă electorală şi la scopul de a contribui la uniformizarea şi corelarea o singură secţie de votare în baza actelor ce atestă reglementărilor ce ţin de organizarea şi desfăşurarea domiciliul acestuia în perimetrul secţiei de votare re- alegerilor în Republica Moldova. În lucrarea „Parti- spective, iar în cazul în care alegătorul are şi domiciliu dele politice şi Parlamentul Moldovei: aspecte juri- şi reşedinţă, în perioada valabilităţii reşedinţei, votea- dice ale interacţiunii”2, doctorul-conferenţiar Valeriu ză în localitatea în care îşi are reşedinţa4. Introducerea Moşneaga a menţionat în acest sens că „adoptarea acestei prevederi a rezolvat în mod legal şi problema Codului electoral a însemnat unificarea atît a proce- exercitării dreptului de vot de către studenţi care con- durilor electorale la toate nivelurile de funcţionare a form prevederilor anterioare puteau vota doar la locul sistemului electoral al ţării, cît şi unificarea interacţi- domiciliului. Cu această situaţie s-au confruntat stu- unii partidelor politice şi ale organelor puterii la toate denţii care doreau să voteze la alegerile parlamentare nivelurile”.3 din martie 2005. Ca soluţie Comisia Electorală Cen- Una dintre inovaţiile cele mai importante din Co- trală a emis o hotărîre prin care a permis studenţilor dul electoral a fost înfiinţarea Comisiei Electorale de la secţia de zi să voteze la locul lor de reşedinţă Centrale cu statut de organ permanent şi autonom, temporară (locul unde îşi făceau studiile). constituită pentru organizarea şi desfăşurarea alegeri- O inovaţie în domeniu a prezentat şi introducerea lor. Instituirea Comisiei Electorale Centrale în calitate noţiunii de „cod de conduită” care reprezintă o con- de autoritate independentă a răspuns exigenţelor orga- venţie încheiată între concurenţii electorali şi repre- nismelor internaţionale în domeniul electoral şi nece- zentanţii mass-media privind modul de desfăşurare şi sităţii de a avea o structură de stat competentă care să- de reflectare a campaniei electorale, excluzînd lezarea şi desfăşoare activitatea atît în perioada electorală, cît demnităţii şi imaginii concurenţilor electorali. Nor- şi în afara acesteia. În acest context, activitatea Comi- mele acestui cod constituie o obligaţie morală pentru siei Electorale Centrale este axată atît pe organizarea participanţii antrenaţi în campania electorală. Codul procesului electoral în ceea ce priveşte constituirea şi de conduită a fost semnat pentru prima dată în perioa- coordonarea activităţii organelor electorale inferioare, da alegerilor locale generale din 3 iunie 2007 de către cît şi pe unele probleme ce ţin de perioada pre sau post Partidul Popular Creştin Democrat, Alianţa „MOL- electorală, cum sînt: studierea organizării şi desfăşură- DOVA NOASTRĂ”, Partidul Comuniştilor din Re- rii alegerilor cu scopul de a propune amendamente în publica Moldova, Partidul Umanist din Moldova, vederea perfecţionării legislaţiei şi procedurilor elec- Partidul Democrat din Moldova, Partidul Conserva- torale; elaborarea programelor, organizarea acţiunilor tor, Partidul Liberal, Partidul Social-Liberal. Niciun de educaţie civică şi electorală pentru alegători; ana- reprezentant al mass-media nu a semnat codul men- liza fraudelor electorale cu scopul prevenirii acestora ţionat. Fapt regretabil, deoarece menirea mass-media pe viitor; exercitarea controlului asupra întocmirii şi constă în difuzarea informaţiei şi schimbul continuu verificării în termen a listelor electorale, colaborînd în de mesaje în cadrul întregi societăţi sau cel puţin în acest scop cu organele administraţiei publice centrale limitele instituţiilor ei sociale şi totodată un canal şi locale; organizarea unor cursuri de instruire şi semi- principal de manifestare a opiniei societăţii, precum nare pentru persoanele care vor lua parte la procesul şi sistemul formării opiniei respective.5 electoral în calitate de funcţionari electorali etc. Modul de desemnare a membrilor Comisiei Elec- De la adoptarea sa în anul 1997 Codul electoral torale Centrale a fost şi el modificat esenţial. Drept a fost supus unui şir de modificări menite să perfec- urmare, 5 din cei 9 membri sînt desemnaţi de către ţioneze procesul electoral, majoritatea fiind efectuate partidele de opoziţie reprezentate în Parlament.6 Noua conform recomandărilor Comisiei Europene pentru reglementare a procedurii de constituire a Comisiei Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi a Electorale Centrale a fost recomandată de experţii Misiunii OSCE în Moldova. Imperfecţiunile cadru- Consiliului Europei care, au propus alegerea Comi- lui legal din domeniul electoral au fost înlăturate prin siei în baza unui sistem de reprezentare proporţională modificarea şi completarea Codului electoral prin cî- a partidelor politice conform mandatelor deţinute în teva acte legislative. Parlament, fapt care sporeşte încrederea în impar- Schimbări esenţiale au fost introduse prin Legea ţialitatea Comisiei Electorale Centrale. La nivelul nr.176-XVI din 22 iulie 2005 pentru modificarea şi organelor electorale teritoriale, la fel au fost operate completarea Codului electoral. modificări, stabilindu-se o nouă procedură de formare Ca exemplu, în vederea excluderii posibilităţii a acestora. Aceasta constă în reprezentarea în insti- de votare multiplă prin înscrierea în ziua votării în tuţiile în cauză a candidaturilor propuse nu numai de listele suplimentare, au fost introduse noţiunile de autorităţile locale, ci şi de judecătorii, precum şi de „domiciliu” şi „reşedinţă”. Astfel, alegătorul poate partidele reprezentate în Parlament.7 REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 90 În Raportul final al Misiunii de observare -a ale utilizate şi mai înainte în procesul electoral, acestea gerilor OSCE/BIDDO (Biroul pentru Instituţii Demo- îşi propuneau automatizarea procesului de totalizare a cratice şi Drepturile Omului), vizavi de alegerile din rezultatelor alegerilor, fără a avea ca bază o strategie 2005, în calitate de recomandare specială s-a formulat sau un concept bine definit. Adoptarea (4 octombrie ca: „în scopul asigurării unei transparenţe depline şi 2006) de către Comisia Electorală Centrală a Concep- a ridicării nivelului general de încredere în proces”8 ţiei sistemului informaţional automatizat de stat „Ale- toate hotărîrile sale după adoptare Comisia Electorală geri” (SIAS „Alegeri”) pune bazele elaborării unui Centrală să le publice în Monitorul Oficial şi pe pagi- mecanism menit să implementeze tehnologiile infor- na web. Astfel, a fost completat art.18 cu prevederea maţionale în toate domeniile proceselor electorale. care stipulează că hotărîrile Comisiei Electorale Cen- Fiind un sistem complex, SIAS „Alegeri” conţi- trale se plasează, în termen de 24 ore de la adoptare, ne mai multe module, care urmează a fi implementate pe site-ul oficial al Comisiei şi se publică, în termen în cîteva etape. Prima şi cea mai importantă etapă de de 3 zile, în Monitorul Oficial. implementare a SIAS „Alegeri” este cea de elaborare Analizînd practica alegerilor parlamentare şi loca- şi realizare a Registrului de Stat al Alegătorilor, mo- le noi din anul 2005, inclusiv sub aspectul impactului dul destinat să automatizeze procesul de creare a listei legislaţiei asupra procesului electoral şi ţinînd cont de alegătorilor în cadrul procesului de pregătire şi desfă- recomandările în materie electorală ale Comisiei de la şurare a alegerilor şi referendumurilor, precum şi de Veneţia, OSCE/BIDDO şi ale Asociaţiei pentru De- înregistrare a faptului participării la vot a alegătorilor mocraţie Participativă,9 Comisia Electorală Centrală şi prezentare a informaţiei statistice Comisiei Electo- a înaintat Parlamentului o serie de propuneri de morale Centrale şi altor consumatori externi. Odată ce va dificare a legislaţiei electorale. Aceste propuneri au fi implementat, modulul „Registrul de Stat al Alegă- urmărit perfecţionarea cadrului legal prin înlăturarea torilor” va facilita executarea proceselor prevăzute de unor lacune, precum şi prin adaptarea legislaţiei la legislaţia electorală pentru efectuarea alegerilor şi re- realităţile societăţii moldoveneşti, propuneri care au ferendumurilor, va spori transparenţa exercitării actu- fost luate în considerare la adoptarea de către Parla- lui votării şi va permite excluderea votării multiple. E ment a Legii nr. 248-XVI din 21 iulie 2006 pentru important de menţionat faptul că Comisia Electorală modificarea şi completarea Codului electoral. Centrală va deţine toate drepturile asupra echipamen- Introducerea conceptului de „declaraţie de şedere” tului şi softurilor sistemului, fiind unicul organ care a dat posibilitate cetăţenilor cu drept de vot să-şi de- va putea aviza accesul pentru utilizarea SIAS „Ale- clare locul aflării în ziua alegerilor. Astfel, persoanele geri” şi va răspunde pentru integritatea şi securitatea cu drept de vot care, după ultima participare la ale- datelor din sistem. Dreptul de a efectua operaţiuni în geri, şi-au schimbat locul de şedere sînt în drept, cel cadrul sistemului va aparţine colaboratorilor avizaţi ai tîrziu cu 45 de zile înainte de următoarele alegeri, să- Comisiei Electorale Centrale şi membrilor organelor şi declare locul nou de şedere la organul administraţi- electorale de toate nivelurile, autorizaţi prin hotărîrea ei publice locale, pentru a putea fi înscrise în lista de Comisiei Electorale Centrale. alegători în secţia de votare corespunzătoare locului La data de 15 mai anul curent Parlamentul a adop- şederii.10 tat Legea cu privire la Concepţia sistemului informa- Prin modificările art.63 a fost clarificat statutul ţional automatizat de stat „Alegeri”.11 observatorilor, inclusiv prin adoptarea în acest sens Procesul electoral este un fenomen complex în de către Comisia Electorală Centrală a Regulamen- care se reunesc reprezentanţii autorităţilor de stat tului privind acreditarea observatorilor, stabilindu-se (centrale şi locale), alegătorii şi concurenţii electo- termene şi proceduri exprese de acreditare a observa- rali, aceştia fiind obligaţi să respecte normele Codului torilor naţionali şi internaţionali. Astfel, acreditarea electoral. În situaţia în care prevederile legislative nu observatorilor nu numai naţionali, ci şi internaţionali sînt suficient de clare şi dau loc unor interpretări neu- a devenit prerogativa exclusivă a Comisiei Electo- nivoce, există pericolul aplicării lor diferite. În acest rale Centrale, fapt ce corespunde normelor demo- caz se creează situaţii de conflict şi divergenţe între cratice de separare a puterilor în stat şi principiului actorii procesului electoral, ceea ce poate conduce la transparenţei. încălcarea drepturilor fundamentale de a alege sau O importanţă semnificativă pentru întocmirea unor de a fi ales. Chiar dacă Codul electoral a fost supus liste electorale exacte constituie implementarea Re- unor multiple modificări, totuşi, practica electorală de gistrului de Stat al Alegătorilor care reprezintă lista la alegerile locale generale din iunie 2007 a relevat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, conţi- lacune şi dificultăţi în aplicarea normelor acestuia. nînd şi alte date necesare pentru asigurarea participă- Astfel, în perioada electorală în cadrul exercitării atri- rii lor la alegeri. Deşi tehnologiile informaţionale erau buţiei de control asupra aplicării uniforme a prevede- TRIBUNA DOCTORANDULUI 91 rilor Codului electoral, Comisia Electorală Centrală i-au ignorat, lezîndu-i în drepturi sau săvîrşind atentate a emis explicaţii asupra aplicării normelor cuprinse: împotriva sănătăţii şi bunăstării lor.12 la art.13 alin.(3) privind suspendarea pe durata cam- O importantă modificare recentă adusă Codului paniei electorale a funcţiilor ocupate anterior; art.32 electoral este cea prin care s-a mărit pragul electoral alin.(7) referitor la persoanele care nu pot fi membri necesar pentru accedere în Parlament de la 4% la 6%, ai consiliilor şi birourilor electorale; art.46 alin.(6) în fiind exclus conceptul de bloc electoral şi toate refe- ceea ce priveşte modificările care pot fi operate în lis- rinţele la acesta.13 În acest sens este de menţionat faptele de candidaţi; art.47 privitor la durata dezbaterilor tul că există un şir de ţări care aplică un prag electoral electorale şi la modul de acordare a timpului de ante- ridicat (ex.: Grecia – 17%, Turcia - 10%, Polonia – nă contra plată. 7%, România – 5% etc.) şi nu permit constituirea blo- În consecinţă, un şir de modificări esenţiale au fost curilor electorale (ex.: Estonia, Rusia, Ucraina, etc.). operate şi prin Legea nr. 76-XVI din 10 aprilie 2008 În Recomandările comune ale Comisiei de la Ve- pentru modificarea şi completarea Codului electo- neţia şi OSCE/BIDDO se menţionează că sancţiunea, ral. În vederea aplicării uniforme a alin.(3) al art.13 în cazul încălcărilor Codului electoral, cu anularea în- care prevede suspendarea din funcţie pe durata cam- registrării candidatului, trebuie să respecte principiul paniei electorale, s-au concretizat prin enumerare ex- prezumţiei nevinovăţiei. Astfel, au intervenit modifi- haustivă persoanele care sînt obligate să-şi suspende cări procedurale, fiind completate art.93 şi 138 cu pre- activitatea în funcţia pe care o deţin: miniştrii, condu- vederea potrivit căreia concurenţii electorali vinovaţi cătorii autorităţilor publice centrale, preşedinţii şi vi- de încălcări ale Codului electoral pot fi excluşi din cepreşedinţii raioanelor, primarii şi viceprimarii, pre- buletinul de vot doar „în baza hotărîrii definitive a in- torii şi vicepretorii. Necesitatea modificării respective stanţei de judecată”. Totodată, în cazul depistării unor a fost determinată de experienţa alegerilor locale din încălcări grave, Comisia urmează să adreseze Curţii 3 iunie 2007, cînd atît organelor electorale, cît şi can- Supreme de Justiţie o cerere de anulare a înregistrării didaţilor le-a fost dificilă aplicarea acestei prevederi. concurentului electoral. Definiţia „persoane cu înaltă funcţie de răspundere al În exercitarea atribuţiei de supraveghere asupra căror mod de numire sau alegere este reglementat de respectării de către concurenţii electorali în campania Constituţia Republicii Moldova” permitea interpreta- electorală a legislaţiei electorale Comisia Electorală rea diferită şi eronată de către participanţii la procesul Centrală s-a dovedit a fi învestită cu puţine pîrghii, de- electoral al prevederilor respective. oarece Codul electoral nu statua prerogative ale aces- La recomandarea experţilor OSCE/BIDDO, potri- teia de a aplica sancţiuni. În acest sens, conform noi- vit cărora limitarea totală a dreptului de vot a persoa- lor modificări, pentru încălcarea prevederilor Codului nelor condamnate la privaţiune de libertate, oricare electoral, Comisia Electorală Centrală va putea aplica ar fi gravitatea infracţiunii comise, este contrară ju- avertisment sau solicita instanţei de judecată aplicarea risprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi faţă de concurenţii electorali a anulării înregistrării. anume prevederilor art.3 din Protocolul nr.1 (dreptul O altă problemă constatată în perioada alegerilor la alegeri libere) al Convenţiei pentru apărarea drep- locale generale din 2007 a vizat cazurile cînd unii turilor omului şi a libertăţilor fundamentale, au fost candidaţi de pe listele de partid (concurenţi electorali) operate modificări la articolul 13 referitor la persoa- depuneau cereri prin care solicitau să fie excluşi din nele care nu au dreptul de a alege. În acest context, a lista concurentului electoral respectiv. În acest con- fost introdusă prevederea potrivit căreia nu au dreptul text, organele de administrare ale partidului, în lipsa de a alege persoanele condamnate la privaţiune de li- unei reglementări procedurale în acest sens şi date fi- bertate prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată ind condiţiile speciale pentru depunerea candidaturilor „pentru infracţiuni grave, deosebit de grave sau ex- de la art.126, printre care numărul minim de candidaţi cepţional de grave”. înscrişi în liste, nu soluţionau aceste cereri. Pentru a Totodată, a fost stabilită limitarea dreptului de a fi lichida această lacună legislativă, a fost completat ales pentru persoanele condamnate prin hotărîre defi- articolul 46 cu o prevedere conform căreia cererea nitivă a instanţei de judecată care au antecedente pena- de retragere a candidatului de pe lista concurentului le nestinse şi persoanele private de dreptul de a ocupa electoral urmează a fi examinată de organul abilitat, anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate în termen de trei zile. prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată. Stabili- Conform prevederilor anterioare, înainte ca alegă- rea în general a unor interdicţii în ceea ce ţine de drep- torul să introducă buletinul de vot în urna de vot un tul de a alege poartă un caracter juridico-moral, prote- membru al biroului electoral aplica ştampila specia- jînd societatea de persoane nedemne de a fi încadrate în lă a biroului electoral al secţiei de votare pe versoul procesul de administrare în numele alegătorilor, pe care acestuia. Această procedură, în opinia experţilor Con- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 92 siliului Europei, încalcă principiul secretului votului de identitate care permit alegătorului să participe la prin faptul că, la ştampilarea versoului înainte de a votare. În acest context, în vederea aplicării uniforme fi introdus în urna de vot, pe buletin poate fivăzut a prevederilor care privesc documentele de identifi- pentru cine a votat alegătorul. Astfel, la recomandarea care ale alegătorului, acestea au fost stabilite direct experţilor şi preluînd practica de completare a buleti- în art.53 din Codul electoral, şi anume: buletinul de nelor de vot în Ucraina, Comisia Electorală Centrală identitate, paşaportul ex-sovietic modelul anului 1974 a propus Parlamentului stabilirea unui nou model de pentru mai multe categorii de cetăţeni, actul de iden- buletin de vot care nu ar necesita o ştampilare specială titate de tip F-9, paşaportul pentru intrare-ieşire din ulterioară. Drept urmare, potrivit noilor reglementări, ţară, livretul de marinar (în cazul alegerilor parlamen- pe fiecare buletin de vot sînt aplicate două numere tare), livretul militar pentru ostaşii în termen şi livretul care corespund numărului de ordine al circumscripţiei eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele electorale şi numărului de ordine al secţiei de votare care satisfac serviciul civil (de alternativă). respective. Reglementarea respectă secretul votului O dificultate cu care s-au confruntat în ziua votării şi, totodată, împiedică săvîrşirea fraudelor care con- membrii birourilor electorale au fost cererile de vota- stau în eventuala circulaţie şi folosire a buletinelor de re la domiciliu. Acestea parveneau la ore tîrzii şi, din vot de la o secţie de votare la alta. acest motiv, membrii biroului nu întotdeauna aveau În campania electorală din iunie 2007 Comisiei posibilitate să se deplaseze la domiciliul solicitantu- Electorale Centrale i-au fost adresate contestaţii care lui. Soluţia legislativă a constat în completarea art.55, vizau efectuarea agitaţiei electorale prin intermediul stabilindu-se că cererile pot fi depuse în scris sau ver- Internetului şi telefoniei mobile. Codul electoral nu bal, în termen de 2 săptămîni pînă la ziua votării, iar reglementa acest subiect, iar Regulamentul cu privire în ziua votării pînă la ora 15.00. la reflectarea în mijloacele de informare în masă din Intervenţiile legislative asupra responsabilităţi- Republica Moldova a campaniei electorale la alege- lor organelor electorale în examinarea contestaţiilor rile generale locale din 3 iunie 2007 conţinea norme şi sesizărilor în perioada electorală au rezultat din doar privind agitaţia electorală difuzată prin inter- practica alegerilor locale generale din 3 iunie 2007, mediul instituţiilor audiovizualului şi al presei scri- cînd concurenţii electorali nu depuneau contestaţiile se. Din acest motiv, Comisia Electorală Centrală nu organelor electorale din teritoriu, ci direct la Comisia avea pîrghii legale pentru a controla modalitatea de Electorală Centrală. În alte cazuri acestea erau remise plasare a publicităţii electorale prin reţeaua Internet atît Comisiei, cît şi instanţei de judecată. Aceste situ- şi telefonia mobilă. Astfel, a fost adusă o completare aţii erau determinate de faptul că legislaţia electorală la art.47 din Codul electoral care prevede că „publici- omitea stabilirea expresă a organelor responsabile de tatea electorală în reţeaua internet şi prin intermediul soluţionare a contestaţiilor şi a procedurii de urmat. În telefoniei mobile este asimilată publicităţii electorale acest context, Codul bunelor practici în materie elec- în presa scrisă”. torală menţionează că „este indispensabil ca dispozi- La subiectul „Înregistrarea concurenţilor electo- ţiile în materie de recurs, şi în special de competenţă rali”, de asemenea, s-au constatat unele deficienţe. şi de responsabilitate ale diferitelor instanţe, să fie re- Astfel, potrivit Avizului Comisiei de la Veneţia şi glementate în mod clar prin lege pentru a evita orice OSCE/BIDDO, „în scopul evitării unor confuzii sau conflict de competenţă pozitiv sau negativ. Nici re- unor eventuale tentative de fraude, care s-au semnalat clamanţii şi nici autorităţile nu trebuie să aibă posibi- în cadrul alegerilor locale din 2007 este necesar de litatea de a alege instanţa de recurs”.15 Astfel, potrivit stabilit ordinea înscrierii candidaţilor în buletinul de art.65 modificat, contestaţiile pot fi depuse respectînd vot în urma tragerii la sorţi”. Drept consecinţă, con- ierarhia sistemului organelor electorale şi în instanţele form modificărilor de la art.48, concurenţii electorali de judecată. vor fi înscrişi în buletine în ordinea rezultată din tra- gerea la sorţi efectuată zilnic de către organul electo- Referinţe bibliografice: ral respectiv. În vederea asigurării dreptului la vot a unui număr 1 Legea nr.1040-XII din 26 mai 1992 cu privire la referendum, cît mai mare de cetăţeni anterior zilei votării din 3 iu- Legea nr. 1609-XII din 14 octombrie 1993 privind alegerea Par- lamentului, Legea nr. 308-XIII din 7 decembrie 1994 cu privire nie 2007, Comisia Electorală Centrală prin hotărîrea la alegerile locale, Legea nr. 833-XIII din 16 mai 1996 privind sa a precizat lista actelor care pot fi prezentate de ale- alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, Le- gător pentru a putea vota. În cadrul monitorizării ale- gea nr. 1133-XIII din 2 aprilie 1997 privind revocarea primarului satului (comunei), oraşului gerilor locale generale din 3 iunie 2007 observatorii 2 14 Aspecte ale practicii parlamentare, relaţiile dintre Parlament OSCE, la capitolul „Identificare alegători”, au reco- şi Guvern (Republica Moldova). -Chişinău: East-West Parliamen- mandat stipularea unei liste complete a documentelor tary Practice Project, 1997 TRIBUNA DOCTORANDULUI 93 3 V. Moşneaga , op. cit., p. 30 12 Victor Popa „Drept parlamentar”, Monografie. Chişinău, 4 art. 9, art. 39 din Codul electoral ULIM, 1999. p.76 5 Ф.И. Шарков «Политический консалтинг», Издательско- 13 Legea nr. 76-XVI din 10 aprilie 2008 privind modificarea торговая корпорация «Дашков и Кº» Москва, 2007 стp.176 şi completarea Codului electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 6 art. 16 din Codul electoral 1997 14 7 art. 27 şi art. 29 din Codul electoral Raportul final al Misiunii de observare a alegerilor OSCE/ 8 Raportul final al Misiunii de observare a alegerilor OSCE/ BIDDO (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omu- BIDDO (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omu- lui) Alegerile locale din 3-17 iunie 2007 www.osce.org/docu- lui) Alegerile parlamentare din 6 martie 2005 www.osce.org/do- ments 15 cuments Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare 9 Recomandările comune asupra Codului electoral al Repu- şi raport explicativ adoptat de Comisia europeana pentru Demo- blicii Moldova ale Comisiei de la Veneţia şi OSCE/BIDDO din craţie prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Vene- 17 februarie 2006 http://www.venice.coe.int; http://www.e-demo- ţia, 18-19 octombrie 2002) http://www.venice.coe.int cracy.md 10 art. 39 din Codul electoral Renata LAPTI, 2008. 11 Lege Nr.101-XVI din 15 mai 2008 cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri” (Monito- rul Oficial al Republicii Moldova Nr.117-119 din 04.07.2008) REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 94 Influenţa factorului extern asupra determinării statelor de a stabili relaţii de parteneriat

Rodica Nichifor magistru în relaţii internaţionale, USM

Influence of foreign factor upon the determination of states to establish partnership relations

The issue of Strategic Partner determination became an important element as in domestic policy, as in the establishment of foreign policy course of each state. This phenomenon has always existed, but scaled up together with the end of the cold war and bipolarity decline. During this period there was realized the necessity of collaboration and the immense detriments which are caused by wars. Because of the threats to which are exposed the international society, the establishment of partnership relations represents a primary importance, because lately there are registered more and more frequent the terrorist attacks and the development of international criminality. Namely these threats, as well as the conflicts which take place in certain regions which influence upon decision of states to establish partnership relations.

Влияние внешнего фактора на определение государств в установлении партнерских отношений

Проблема определения стратегического партнера стала одной из важнейших элементов внутренней политики, также как и установления внешнеполитического курса каждого государства. Данный феномен существовал всегда, но возрос в масштабах сразу после окончания холодной войны и падения биполярности. В данный период ощутилась явная необходимость в сотрудничестве и огромный ущерб, который был причинен войной. По причине угрозы, которой подвержено международное сообщество, установление партнерских отношений представляет собой особую важность, так как в последнее время участились террористические акты, и развивается международная преступность. Именно эти угрозы, наравне с некоторыми региональными конфликтами, являются факторами, которые влияют на решение государств об установлении партнерских отношений.

Existenţa concepţiei de super şi unică putere mon- aranjamente sunt formate mai mult sub presiuni ex- dială, care să conducă întreaga societate internaţiona- terne, decît datorită sentimentelor comune, coeziunea lă, ar fi echivalentă cu noţiunea de „stat” din lucrarea lor variind în funcţie de această presiune. Ele sunt rîn- marelui gînditor politic Tomas Hobs „Utopia”, unde duite de la asigurarea unei neutralităţi binevoitoare, fiecare putere ar trebui să depindă în intregime de pro- spre înţelegeri si alianţe, pînă la confederaţii şi gru- priile ei resurse, şi să „se descurce” singură în orice pări de genul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de situaţie. Însă nicio putere nu este în stare să-şi reali- Nord. Acestea sunt liniile de forţă ce compun modelul zeze politica fără a se baza pe alte puteri. Puteri do- puterii2. minante ca Franţa lui Napoleon sau Germania nazistă Există o regulă generală ca atunci cînd puterile au acţionat cu mult arbitrar şi sfidare pentru aliaţii lor, sunt vecine din punct de vedere teritorial, ele să fie însă întotdeauna au păstrat o anumită grijă pentru a-şi ostile. Din lungi observaţii ale progresului societăţii asigura fie o înţelegere servilă, fie o neimplicare din a devenit un fel de axiomă în politică, că vecinătatea, partea lor1. sau apropierea situării în spaţiu să conducă la exis- Nicio putere nu acţionează cu o detaşare completă, tenţa unor naţiuni inamice în mod natural. Însă există toate se implică într-un aranjament sau altul. Aceste două excepţii, atunci cînd puterile devin adiacente, TRIBUNA DOCTORANDULUI 95 prin împărţirea unui teritoriu asupra căruia dreptul lor la rîndul ei, s-a aliat cu Persia împotriva Turciei, şi este contestat, această dispută va tinde să-i facă inter- cu Rusia împotriva Poloniei.7 De aceea, modelul di- dependenţi. De exemplu Prusia şi Rusia au stabilit o namicii forţelor şi al alianţelor, în relaţiile internaţi- frontieră comună, prin împărţirea Poloniei, la sfîrşitul onale, seamănă cu o „tablă de şah”8, unde statele au secolului al XVIII-lea, iar interesul comun în supri- mai mult sau mai puţin de patru frontiere şi variază în marea naţionalismului polonez a fost baza parteneria- dimensiuni. tului lor timp de mai bine de o sută de ani3. Actualmente există un element de planificare pre- Un alt exemplu de stabilire a parteneriatului a fost zent în urmărirea raţională de către Statele Unite, relaţia Rusiei Sovietice cu Turcia naţionalistă, după Federaţia Rusă, China şi Uniunea Europeană a unor primul război mondial, unde ele au cooperat pentru politici îndreptate spre prevenirea preponderenţei eliminarea republicilor transcaucaziene, care s-au ri- oricăreia dintre celelalte. Se poate argumenta, de ase- dicat, cînd imperiul Rus şi Otoman s-au prăbuşit, ele- menea, că există un element în plus de planificare în ment care a evidenţiat relaţiile de parteneriat dintre acordul dintre Statele Unite şi Federaţia Rusă asupra Rusia şi Turcia între războaie4. obiectivului comun de menţinere a securităţii inter- De-a lungul istoriei au existat o mulţime de exem- naţionale, cel puţin în sfera limitării armelor nucleare ple cînd statele şi-au stabilit relaţiile de parteneriat, strategice. acestea au fost dictate in secolul al XIX-lea de împăr- Din cauza ameninţărilor la care este expusă socie- ţirile teritoriale şi de dorinţa de expansiune. Israelul tatea internaţională, stabilirea relaţiilor de parteneriat şi Iordania au împărţit Ierusalimul, în 1948, în pofida reprezintă o importanţă primordială, deoarece, în ulti- rezoluţiei Naţiunilor Unite, care îl stabilea drept un mul timp sunt tot mai evidenţiate atacurile teroriste şi oraş liber, şi, în parte, datorită acestui motiv, relaţiile a dezvoltării criminalităţii internaţionale. Din aceste israeliano-iordaniene au fost mai puţin tensionate de- considerente, Statele Unite şi Federaţia Rusă au pus la cât relaţiile Israelului cu celelalte state arabe. punct unele reglementăti convenite în relaţie cu evi- De asemenea, a existat o apropiere între Turcia, tarea şi controlul crizelor, a luptei contra terorismu- Irak şi Persia, datorită interesului comun care îl aveau lui şi de limitare a războiului. Nu există, totuşi niciun în împărţirea poporului kurd, interes care creştea pe sistem general de reglementări între marele puteri în măsură ce sporea naţionalismul kurd5. În marea majo- acest domeniu, însă se poate de vorbit de un stoc co- ritate a cazurilor, statele stabilesc relaţii de parteneriat mun de idei ce le apropie ca parteneri. atunci cînd sunt ameninţate de un duşman comun. În Aceste idei de lucru în comun şi de combatere a astfel de situaţii, ele depăşec sentimentul de antipatie problemelor cu care se confruntă societatea interna- care îl au una faţă de alta, faţă de regimul sau condu- ţională, au apărut în cadrul Alianţei Nord Atlantice, cătorul celuilalt stat. unde liderii au convenit asupra unui nou concept de O strategie importantă ce predomină determinarea apărare împotriva terorismului, ca parte a pachetului politicii externe a statelor este modalitatea prin care de măsuri care să consolideze capacităţile Alianţei statul îşi alege aliaţii săi. După cum menţiona Martin în acest domeniu, inclusiv prin îmbunătăţirea schim- Wight, în lucrarea sa „Politica de putere”, „dacă ve- bului de informaţii şi a aranjamentelor de răspuns în cinul tău este inamicul tău natural, puterea din partea situaţii de criză. NATO lucrează, de asemenea, cu cealaltă a vecinului este amicul tău natural.”6 Auto- partenerii în ceea e priveşte implementarea unui Plan rul are în vedere anume, acele situaţii cînd statele îşi de Acţiuni în domeniul Planificării Urgenţelor Civile aleg drept parteneri vecinii vecinilor săi, în cazul cînd pentru perfecţionarea pregătirii civililor pentru apăra- acesta îi este duşman. Deşi geografic ei sunt îndepăr- re împotriva unor eventuale atacuri radiologice, biolo- taţi, din punct de vedere politico-strategic sunt aliaţi, gice sau chimice asupra populaţiei civile şi în srijinul sau parteneri naturali. autorităţilor naţionale în ceea ce priveşte gestionarea Ceea ce aliaţii naturali privesc ca o alianţă defensi- consecinţelor unor astfel de atacuri.9 vă, puterii dintre ele ar putea să-i pară ca fiind o încer- Conjunctura politicii internaţionale, divergenţe- cuire. Astfel, politica scoţiană de la sfîrşitul secolului le şi conflictele care au loc în anumite regiuni, sunt al XVII-lea, începutul secolului al XIX-lea, s-a bazat factorii care influenţează asupra deciziei statelor, sau pe vechea alianţă cu Franţa, împotriva Angliei, ceea organizaţiilor de a stabili relaţii de parteneriat. NATO ce a făcut ca Anglia să fie permanent ameninţată de şi UE formează un parteneriat strategic astfel încît ele un război pe două fronturi. să poată contribui cu capacităţile lor la consolidarea Franţa, la rîndul ei, şi-a bazat, în mod tradiţional, păcii şi stabilităţii. În 2001 şi 2002, acest parteneriat politica de alianţă cu cele mai puternice state din spa- s-a dovedit deja eficient în Fosta Republică Iugoslavă tele celei mai tari puteri germane: Turcia, Polonia, a Macedoniei,10 unde împreună cu celelalte organi- Suedia, Rusia, Mica Întelegere. Iar puterea germană, zaţii internaţionale, NATO şi UE au cooperat pentru REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 96 prevenirea unui război civil, şi în sudul Serbiei, unde ce a stîrnit reacţia negativă a Rusiei. Deşi preşedin- intervenţia lor a ajutat la detensionarea situaţiei con- tele american a declarat că susţine aceste două state, flictuale. pe lîngă opoziţia Rusiei, nu a putut obţine consensul Multe din problemele definitorii care au cauzat di- obligatoriu din partea Franţei şi Germaniei. Ministrul vizarea Europei în timpul războiului rece au fost cre- german de externe a declarat că: „Am atins limita poate de antagonismul ideologic, politic şi militar dintre liticii noastre externe faţă de Moscova prin recunoaş- Est şi Vest. De la schimbările dramatice care au dus terea independenţei Kosovo. Trebuie să ţinem cont de la terminarea războiului rece, NATO a întreprins o responsabilitatea noastră faţă de echilibrul paşnic din serie de iniţiative pentru consolidarea securităţii şi de Europa, şi să nu atingem limitele a ceea ce nu poate fi a stabili relaţii de parteneriat cu statele membre şi ne- controlat în raport cu Rusia.”12 membre ale Alianţei, creînd instituţii pentru facilita- Ca o mare putere la etapa actuală, şi un factor im- rea dialogului, creşterii încrederii şi cooperării cu foşti portant de decizie pe arena internaţională, poziţia Ru- adversari şi cu alte state europene şi ţări învecinate. siei nu poate fi ignorată în ceea ce priveşte domeniul Fiind una din marele putere mondiale, Rusia este un de securitate şi stabilitate în lume. Atitudinea Rusiei actor foarte important pe arena internaţională. De ace- este foarte ostilă faţă de extinderea NATO, lucru fi- ea parteneriatul dintre NATO şi Rusia este un factor resc deoarece aceasta ajunge pînă la graniţele Rusiei, destul de important pentru combaterea ameninţărilor ceea ce stîrneşte o stare de insecuritate în spatele ei. cu care se confruntă societatea contemporană. Relaţia De asemenea cu acestă ocazie preşedintele rus şi-a re- dintre ele evoluează de la discuţii comune la acţiuni afirmat decizia vis-a-vis de aderarea acestor două ţări comune, de la discutarea modalităţilor de cooperare la NATO. În opinia lui, după cum relatează aceeaşi la transformarea cooperării într-o relaţie cotidiană. Nu sursă „Moldova Suverană” „extinderea NATO ţine de mai este cazul, astăzi, ca Rusia să fie privită din per- logica altei epoci, potrivit căreia Rusia este privită ca spectiva Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. Odată un adversar, ceea ce nu mai este cazul astăzi. Pen- cu terminarea războiului rece, şi desfiinţarea Uniunii tru a însănătoşi relaţiile cu Rusia, nu trebuie atrase în Sovietice, s-a depăşit acea eră a bipolarismului şi a NATO fostele republici ale Uniunii Sovietice, ci de confruntărilor ideologice, în prezent atenţia se focu- însănătosit aceste relaţii.”13 Din cele relatate anterior sează asupra colaborării reciproce. ne dăm seama că nu este în avantajul puterilor euro- În cadrul Consiliului NATO-Rusia, statele membre pene şi a celor atlantice de a privi Rusia drept inamic, NATO şi Rusia colaborează ca parteneri egali şi deja ci colaborarea cu ea ar duce la atingerea unor cote mai realizează progrese în domenii precum menţinerea mari ale securităţii şi stabilităţii în Europa şi în lume. păcii, reforma sectorului apărării, proliferarea armelor Tot cu ocazia acestui summit s-au pus în discu- de distrugere în masă, căutare şi salvare pe mare, sis- ţie amplasarea scutului anti-rachetă în Europa, la care temul de apărare anti-rachetă şi lupta antiterorismului. Rusia, de asemenea şi-a exprimat dezacordul. Însă Perspectivele pentru extinderea şi intensificarea aces- liderul rus a propus crearea unui sistem anti-rachetă tei cooperări nu au fost niciodată mai realiste. comun între Europa, NATO şi Rusia. Căci, după cum Toate aceste ameninţări pot crea mari tulburări se- a declarat preşedintele Rusiei Vladimir Putin „Ce se curităţii şi stabilităţii internaţionale, de aceea, pentru face astăzi în lume fără Rusia? Poate NATO sau Uni- a fi în măsură să abordeze aceste ameninţări, Alianţa a unea Europeană să lupte singure contra terorismului iniţiat o serie de demersuri menite să-i consolideze ca- sau a crimei organizate? nu poate.”14 Luînd în calcul pacităţile şi să intensifice cooperarea atît între mem- aceste considerente, precum şi efectele negative ale brii săi, cît şi cu partenerii şi cu celelalte organizaţii procesului de globalizare (erodarea frontierelor), Ru- internaţionale. sia reprezintă un partener strategic extrem de impor- Cu toate că membri NATO nu s-au înţeles uneori tant în contextul noilor transformări geopolitice. cu privire la modalităţile cele mai adecvate de a reac- Dacă studiem lucrările autorilor neoatlantişti, cum ţiona la noile ameninţări la adresa securităţii, toţi ad- este de exemplu, Paul Wolfovitz, atunci vedem că în mit că asemenea ameninţări, pot fi cauzate de undeva opinia acestuia, Rusia continuă să fie, în mod potenţial din afara spaţiului euro-atlantic, şi că acestea nu pot cel mai puternic adversar pentru Statele Unite şi parte- fi abordate doar de o singura organizaţie, sau pe baza nerii săi din NATO, în legătură cu aceasta, el cheamă unor structuri de apărare configurate pentru gestiona- să se creeze „un cordon sanitar” din care să facă parte rea conflictelor militare convenţionale.11 statele din Europa de Est şi ţările Baltice.15 Însă, spre Un eveniment de importanţă majoră pentru rela- deosebire de aceasta, Samule Huntington califică drept ţiile de parteneriat ale NATO la etapa actulă îl con- cei mai probabili adversari ai Vestului astfel de ţări stituie summit-ul de la Bucureşti din 3-4 mai 2008 şi cum sunt cele islamice, şi în primul rînd Iranul, Irakul, iniţiativa de aderare a Ucrainei şi Georgiei, eveniment Libia, dar nu şi Rusia sau alte ţări euroasiatice. TRIBUNA DOCTORANDULUI 97 Un element de importanţă majoră, care provoacă 8 Ibidem, pag 76. îngrijorare pentru întreaga societate internaţională, 9 Security Cooperation with the Mediteranean region and şi care determină marele puteri să-şi unească forţe- the broader midle est, NATO Organization, Public Diplomacy Division – 2004, pag 21. le este extinderea numărului de state deţinătoare de 10 Joulwan, Gen. George A. A New NATO: New Strategi, arme de distrugere în masă, cum sunt Iranul şi Co- New Structure, and New Programs. International Defence Re- rea de Nord. Căci după cum este afirmat în revista view – 1995, pag 27. „Россия в глобальной политике”, „Anterior Statele 11 Fridman, Laurence, and Karsh, Efraim, The Gulf Conflict Unite şi Uniunea Sovietică ţineau sub control toate 1990-1991: Diplomasy and war in the New World Order, Prince- ton University Press, Princeton – 1994, pag. 52. statele lumii, iar acum multe din ele au devenit in- 12 Summit-ul NATO de la Bucureşti. Probă de logistică între controlabile.”16 Aceasta ne vorbeşte despre faptul că Est şi Vest//Moldova suverană, 8 aprilie 2008, pag 1. odată cu terminare războiului rece şi dispariţia celor 13 Bush şi Putin n-au bătut palma pe scut//Moldova Suvera- două tabere, pericolele la adresa securităţii au crescut nă, 8 aprilie 2008, pag. 1 considerabil. De aceea, este incontestabilă necesitatea 14 Idem , pag. 1. 15 Samuel Hantington, Ciocnirea civilizaţiilor, Bucureşti: dezvoltării relaţiilor de parteneriat pentru a putea con Editura. Antet, 1997 pag. 129. trola acet proces. Tot aici găsim specificat că „acesta 16 Нам грозит более опасный период, чем холодная nu este un fapt consumat deja, însă, dacă nu va fi ţinut война // Россия в глобальной политике, нр. 1, январь- sub control , ne putem ciocni cu o perioadă mai peri- февраль, 2008, 16 февраля 2008, стр 4, http://www.globala- culoasă decît războiul rece.”17 Dacă acum cîţiva ani în fairs.ru/numbers/30/9136.html 17 Idem, pag 6. urmă despre aceste pericole nici nu se putea pomeni, deacum multe vor depinde de relaţiile dintre SUA şi Bibliografie: Federaţia Rusă. În concluzie se poate de afirmat că forţa de decizie 1. Wight, Martin , Politica de putere, editura Arc, Chişinău a Rusiei, în ceea ce priveşte politica internaţională ac- – 1998. 2. Kissinger, Henry, Diplomaţia, Editura All, Bucureşti – tuală, are aceeaşi greutate ca a Uniunii Sovietice, doar 1998. că sub alt aspect. Dacă Uniunea Sovietică reprezenta 3. Calvocoressi, Peter, Politica mondială după 1945, Editu- drept cel mai mare inamic al Occidentului, Rusia de ra ALFFA, ediţia a VII-a,Bucureşti – 2000. astăzi este un partener strategic pentru marele puteri 4. Bzezinschi, Zbigniev, Marea tablă de şah, editura care nu poate fi exclusă de la luarea deciziilor de ta- ALFA, Bucureşti – 1999. 5. Security Cooperation with the Mediteranean region and lie mondială, iar combaterea ameninţărilor la adresa the broader midle est, NATO Organization, Public Diplomacy securităţii internaţionale poate avea loc doar prin co- Division – 2004. laborare reciprocă şi întreţinere a relaţiilor de parte- 6. Joulwan, Gen. George A. A New NATO: New Strategi, neriat. New Structure, and New Programs. International Defence Re- view – 1995. 7. Fridman, Laurence, and Karsh, Efraim, The Gulf Conflict Referinţe bibliografice: 1990-1991: Diplomasy and war in the New World Order, Prince- ton University Press, Princeton – 1994. (Endnotes) 8. Summit-ul NATO de la Bucureşti. Probă de logistică în- 1 Wight, Martin , Politica de putere, editura Arc, Chişinău – tre Est şi Vest//Moldova suverană, 8 aprilie 2008. 1998 pag 138. 9. Bush şi Putin n-au bătut palma pe scut//Moldova Suvera- 2 Kissinger, Henry, Diplomaţia, Editura All, Bucureşti – nă, 8 aprilie 2008. 1998 pag. 679. 10. Samuel Hantington, Ciocnirea civilizaţiilor, Bucureşti: 3 Ibidem, pag 670. Editura. Antet, 1997. 4 Calvocoressi, Peter, Politica mondială după 1945, Editura 11. Нам грозит более опасный период, чем холодная ALFFA, ediţia a VII-a,Bucureşti – 2000, pag. 126 война // Россия в глобальной политике, нр. 1, январь- 5 Ibidem, 128. февраль, 2008, 16 февраля 2008. http://www.globalafairs.ru/ 6 Wight, Martin, op.cit, pag, 153. numbers/30/9136.html 7 Bzezinschi, Zbigniev, Marea tablă de şah, editura ALFA, Bucureşti – 1999, pag 74. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 98 Peaceful settlement of international disputes

Dumitriţa Bologan

1.International dispute and international con- between States and private corporations, issue which flict is not to be analyzed in this essay. According to Collier and Lowe1 disputes should Article 33 (1) of the UN Charter, when enunciat- be distinguished from conflicts. The term “conflict” ing the basic obligations of States, provides that: “The is used to signify a general state of hostility between parties to any dispute […] shall, first, seek a solution the parties, and the term “dispute” to signify a specific by negotiation, enquiry, mediation, conciliation, arbi- disagreement relating to a question of rights or inter- tration, judicial settlement, resort to regional agencies ests in which the parties proceed by way of claims, or arrangements, or other peaceful means of their own counter-claims, denials, etc. Conflicts are often un- choice”. This statement was repeated by the General focused, and particular disputes arising from them Assembly of the UN in its Declaration of the Princi- are often perceived to be as much the result as the ples of International Law concerning Friendly Rela- cause of the 5Фs’ diplomatic and consular staff in the tions and Cooperation between States of 24 October US Embassy compound in Tehran was solved by the 1970 and amplified in the Manila Declaration on the release of the hostages; but the condition of general Peaceful Settlement of International Disputes of 15 hostility between the US and Iran remained more than November 1982. a decade later. Thus, the specific dispute over the hos- Negotiation tages was resolved, but not the conflict. Conflict is by Negotiation (which includes consultation and the no means without benefits, nor are disputes. exchange of views) is the means by which the large The existence of international conflict is a sign of majority of international disputes are settled. In the the fact that the existing order is not well accommo- Mavromatis Palestine Concessions case (1924) the dating the interests of every one of the members of Permanent Court of Justice observed that this is the the international community. In such a sense, interna- chief method by which States settle their disputes. tional conflicts are necessary for the development of However, the existence of active negotiations does not the society. International conflicts led, for example, to preclude the resort to other settlement procedures, in- the emergence of new rules on war crimes, sovereign- cluding judicial settlement. There is not general rule ty, maritime jurisdiction and others, just as clearly as of international law requiring that negotiations be ex- successive international disputes have seen the con- hausted before a settlement may be sought by some firmation of basic rules such as pacta sunt servanda, other procedure. Negotiations or “consultations” are diplomatic immunity and the territoriality of enforce- sometimes referred to in treaties as an obligation of ment jurisdiction. prior consultation before action is taken, sometimes International legal disputes are disputes between as a means of settlement or as a preliminary resort to two States or between a State and a “non-State en- other means of settlement. Negotiations may be bilat- tity”, such as a private commercial corporation or an eral or multilateral, depending on the number of par- international organization. ties to the dispute. States have sometimes formalized negotiations, establishing permanent commissions to 2.The procedures are applicable to settle inter- deal with any problems that might arise from the time national disputes to time in a given field (eg. pollution and the use of The range of dispute settlement procedures in- boundary waters in frontier areas). clude: Mediation . Negotiation In some disputes the degree of animosity between . Mediation the parties is so great that direct negotiations are un- . Conciliation likely to be an effective approach to a settlement. The . Fact-finding inquiries intervention of a third party who assumes the task of . Arbitration and “reconciling the opposing claims”, may greatly fa- . the International Court of Justice (ICJ). cilitate the settlement of the dispute (some scholars The majority of international disputes that are sub- distinguish between mediation and good offices).Me - mitted to settlement processes involving some form diation is the participation of a third State or States, a of third-party adjudication, are commercial and most disinterested individual or an organ of the UN with the of these disputes derive from the terms of contracts disputing States, in an attempt to reconcile the claim TRIBUNA DOCTORANDULUI 99 of the contending parties and to advance proposals in the 1907 Hague Convention and in treaties. Ad-hoc aimed at a compromise solution. The distinction be- inquiry commissions have also been created to settle tween mediation and good offices is that in the former various matters. International organizations have fre- the mediator takes active steps of his own, good of- quently used inquiries or fact finding (eg. the inves- fices consist of action taken by a third party to bring tigation of the use of chemical weapons in the Gulf about or initiate, or cause to be continued, negotia- War in 1984). Fact-finding is defined as: “any activity tions, without the third party actively participating in designed to obtain detailed knowledge of the relevant the discussion of the dispute. However, mediation and facts or any dispute or situation…”3 The use of fact- good offices are very similar and the terms usually finding missions is subject to the consent of the State are used indifferently. Individual States frequently to whose territory it is to be sent. The Security Council make offers to afford good offices or mediation, as in may authorize the sending of a fact-finding mission to the disputes between India and Pakistan over Kash- the territory of a State without the State’s consent (as mir, where the UK and the former-ussr were the me- it did in 1991 in Iraq), but generally the consent of the diators. Both the General Assembly and the Security State in question will be required. Council of the UN are competent to recommend the Arbitration use of good offices or mediation by a Member State or Arbitration is the determination of a difference an agency or to offer their own services, as they did between States (or between a State and a non-State in Palestine crisis (the GA) and in the Afganistan in entity) through a legal decision of one or more arbi- 1988 (the Secretary-General). trators, or of a tribunal other than the International Conciliation Court of Justice or other permanent tribunal. The ar- Conciliation is a method of settling a dispute which bitration may be concerned with one particular mat- combines the characteristics of inquiry and mediation. ter, such as a boundary or with claims of nationals of A dispute may be referred to a person or commission either of the two States against the other State (such as whose task is to make an impartial elucidation of the the Iran-US Claims Tribunal created in 1981, as part facts and to put forward proposals for a settlement, of the settlement of the Hostages crisis, mentioned which do not have the binding character of an award earlier). Arbitration can be ad-hoc for the settlement of judgment. It has been described as “intervention in of a particular dispute or institutionalized – for the the settlement of an international dispute by a body settlement of a class of disputes, such as that of the having no political authority of its own, but enjoying International Centre for the Settlement of Investment the confidence of the parties to the dispute, with the Disputes (ICSID). The origins of modern arbitration task of investigating every aspect of the dispute and are usually dated from the Treaty of Amity, Commerce of proposing a solution which is not binding on the and Navigation (the “Jay Treaty”) of 1794, which parties”2. It is also useful when the main issues in dis- set up mixed tribunals consisting of an equal number pute are legal ones but the parties want an equitable of members appointed by the two States, to consider solution. The GA of the UN, which may itself appoint claims by the nationals of the US and Great Britain. commissions to effect conciliation, adopted and circu- The International Law Commission (ILC) elaborated lated to Member States draft rules for the Conciliation a set of optional Model Rules on Arbitral Procedure, of Disputes between States in 1990. The Permanent adopted by the GA in 1958. The Rules had not binding Court of Arbitration has also adopted Optional Rules force of their own by could be adopted by parties to a for Conciliation (1996), as has UNCITRAL in 1980 dispute. They deal with the determination of the exist- for use in disputes arising from international commer- ence of a dispute, the compromise, the constitution of cial relations. the tribunal and its powers, the law to be applied and Fact-finding inquiries its procedure, the conditions of validity of the award This method of settlement does not involve the of the tribunal. The advantages of arbitration, along investigation or application of rules of law. If the dis- with good offices, mediation and inquiry were recog- pute is a factual one, inquiry may itself settle it, if it nized by the 1899 Hague Peace Convention which is of legal nature, inquiry is also useful. The function was amended by the 1907 Hague Convention. The of an inquiry, according to Art. 9 of the 1907 Hague latter through the Conference created the Permanent Convention of the Pacific Settlement of Disputes is “to Court of Arbitration which sits in the Peace Palace facilitated a solution of … disputes by elucidating the together with the ICJ. It was more active before World facts by means of an impartial and conscientious inves- War I, but since the creation of the PCIJ in 1923 it tigation”. Inquiry is of assistance in combination with fell into disuse. Nowadays, inter-State arbitrations negotiation, mediation, good offices and conciliation. are not that popular, as are “mixed arbitrations” (eg. International Commissions of Inquiry are provided for between a company and a State). REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 100 Judicial settlement/ICJ tlement of disputes in several ways. The arbitration Only States may be parties in cases before the agreement (compromis) may permit the settlement Court (Statute, art. 34(1)). This precludes individu- of extra-legal principles. Or the compromis may lay als and corporations from bringing an action before down the rules by which the tribunal is to decide the the Court. Moreover, although certain international case. Further, the tribunal consists of persons selected organizations may request advisory opinions of the by the State parties and is usually created to deal with Court (art. 65), they may not be parties to contentious a particular dispute, whereas the ICJ is permanent cases. Up to 1998, the Court has dealt with 76 inter- and can deal with any kinds of disputes which in- State contentious disputes and 22 requests for advi- volve international law. An arbitration is usually held sory opinions. in private and the award may remain unpublished if The fundamental rule respecting the jurisdiction the parties so desire; the ICJ must generally hold its of the Court is that it depends on consent: the par- hearings in public and all its judgments are published. ties must have voluntarily conferred jurisdiction on The parties to an arbitration have to pay the arbitra- the Court. The claimant State has consented by bring- tors and the tribunal’s registrar and other officials and ing the case before the Court, but unless the defendant meet other expenses of the arbitration, thus making it State has given its consent, the Court will still lack more expensive than judicial settlement, for the par- jurisdiction to hear the case. ties do not have to make any of these payments in the The Court plainly has jurisdiction over cases case of the ICJ. which the parties refer to it: that is cases referred by a special agreement which defines the exact nature of 4.The dispute between Romania and the the dispute, made between the parties to the dispute Ukraine over the Snake Island after it has arisen. Art. 36(1) of the Statute refers to Snake Island, also known as Serpent Island or In- “matters specially provided for in the UN Charter”, sula Serpilor in Romanian, lies in the Black Sea off which should be judged by the ICJ. Also, the parties the coasts of Romania and Ukraine. The island is part to a treaty may include in it a provision for reference of the Chilia district of Odessa region of Ukraine. The to the ICJ of any dispute arising out of the treaty. An- continental shelf around Snake Island is a subject of other reason for the ICJ to act on a specific dispute is the ongoing Romania-initiated protracted litigation the “Optional Clause” mechanism under art. 36(2) of before the International Court of Justice the Statute. Due to the isle’s geographic position, its posses- The rules governing procedure are governed by sion dramatically affects the maritime frontier line the Rules of the Court 1978, articles 39-64. Proceed- between the two countries. If Snake Island is not an ings start with an application, and the claimant States island, but a cliff, then in accordance with internation- submits a memorial, while the respondent States files al law the maritime boundary between Romania and a counter-memorial. The claimant may reply to the Ukraine should be drawn without taking into consid- counter-memorial and the respondent can put in a eration the isle location. If Snake Island is an island, rejoinder to the reply. The written pleadings are fol- then continental shelf around Snake Island should be lowed by the oral pleadings and then by the delibera- considered as Ukrainian water. The Romanian side tions and judgment of the Court. Article 59 of the Stat- claims that Ukraine is developing the isle in order to ute declares that the decision is binding for the parties prove its island status (as contrary to a cliff). of the case, and art. 60 states that the judgment is final On 16 September 2004 the Romanian side brought and without appeal. Article 94(1) of the UN Charter a case against Ukraine to the International Court of obliges Member States to comply with decisions of the Justice in a dispute concerning the maritime bound- Court. Also, art. 94(2) provides that if a party to a ary between the two States in the Black Sea, claiming case fails to carry out a judgment, the other may have that the island has no socio-economic significance. recourse to the Security Council. Ukraine had to respond by 19 May 2006. Presuming that the ICJ finds its jurisdiction in this 3.The differences between an arbitration proce- dispute, the following picture may arise. In general, dure and a procedure in an international court the islands are “special” or “relevant” circumstances Arbitration is similar to judicial settlement in the to be considered in each act of delimitation effected ICJ and comparable international tribunals in that an either by states themselves or with the help of a third arbitral award is in principle binding on the parties party, such as the ICJ, and depending on the peculiar- and that, unless the parties stipulate otherwise, it is ity of a given situation, considerations of equity may based upon rules of international law. lead to giving islands full, partial or even no effect in Arbitration does, however, differ from judicial set- determining entitlement to maritime areas. TRIBUNA DOCTORANDULUI 101 However, in the practice of states even rocks are count “special” or “relevant” circumstances (the fact often given effect during maritime delimitation, leav- that the Black Sea is the “enclosed or semi-enclosed ing alone fully-fledged islands. For example, Aves Is- sea” which would make the maritime delimitation land was given full effect in the US/Venezuela Mari- more difficult, the presence of the Serpents’ island, its time Boundary Agreement despite its very small size location, significance etc.) and give the Serpents’ Is- and lack of habitation. Furthermore, most states do land either full, or some, or none effect at all. not distinguish the islands from LOSC Art. 121(3) Former Romanian Minister of Foreign Affairs, “rocks” and claim the shelf and the EEZ for all their Mr. M.-R. Ungureanu stated that: “The fact that both rocks and islands. Examples would include the UK countries choose to resort to the ICJ in order to solve (with regard to Rockall Island), Japan (with regard this issue related to the delimitation of the continental to Okinotorishima), the US (with regard to Hawaiian shelf will not damage in any way the bilateral relations and many other uninhabited islands along the equa- between Romania and Ukraine, which is a very im- tor), France (with regard to Clipperton and other is- portant neighbour of Romania and has a quite impor- lands), Norway (with regard to Jan Mayen), Yemen, tant geo-strategic position. We will support Ukraine’s Nicaragua, Sri Lanka etc. aspirations related to accession to the EU and to the The practice of international courts, tribunals and North-Atlantic Treaty Organization and we wish the other third-party dispute settlement bodies is less country to have as many arguments as possible before uniform. On the one hand, even alleged Art.121(3) the NATO and the European partners so as to prove its “rocks” are taken into account in delimiting the mari- pro-Western orientation is final.” time boundaries. On the other hand, even though the However, Ukraine is making all efforts possible to islands are not Art.121(3) “rocks”, they may well be show that the island is inhabited. On the Snake Island, either ignored or substantially discounted (enclaved or which covers 17 ha and where there is no flora or wa- eliminated) if their use would have an inequitable dis- ter, but with a possible important crude oil deposit un- torting effect in light of their size and location. Even if derneath, live some 155 people, 50 of whom are sol- such islands are not discounted their actual influence diers. The decision on the creation of a new locality on the delimitation is often minimal. All these deci- on the Snake Island was taken on July 5, 2006, by the sions cannot, however, be said to have reached that Odessa Regional Council. Ukraine tries to prove the level of uniformity in order to become a rule of law. Snake Island in the Black Sea is an inhabited conti- Although there have as well been some other nental island entitled to the right over the surrounding instances where the issue, similar to that between shelf, while Romania argues the island is nothing but Ukraine and Romania, was directly or implicitly in- a rock in the sea, in which case Romania would have volved , there has not been so far any direct third-par- the right of exclusive economic use over the continen- ty international review of whether a particular feature tal shelf on the south-eastern side of the continental is LOSC Art.121(3) “rock” or is Art.121(2) “island”. shelf. Therefore, the Romanian-Ukrainian dispute may be the first case where the question of whether or not the Notes: island constitutes a “rock” with all the following im- (Endnotes) plications under LOSC Art. 121(3) after its adoption 1 Collier J. and Lowe V., The Settlement of Disputes in Inter- will be examined by the main international adjudica- national Law, Oxford University Press, Oxford, 1999. tive forum. 2 Cot J.-P., International Conciliation, London, 1972. The decision of the ICJ in this case is not, there- 3 UN Declaration on Fact-Finding from 9 December 1991. fore, that easy to predict. The ICJ may take into ac- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 102 Implementarea Planului de Acţiuni Moldova- Uniunea Europeană: rezultate şi restanţe

Cristina Morari, magistru în relaţii internaţionale

The European Union-Moldova Action Plan has accomplished on February 22, 2008 three years since it was signed. Thus, in the article is analyzed the implementation of this document and are presented the main achievements and problems. Following the endorsement of the Action Plan, it worth to mention the most important results. So, EU opened in the Republic of Moldova the EU`s Commission Delegation and appointed an EU Special Repre- sentative for Moldova in the person of Ambassador Jacobovitz de Szeged, regarding Transnistrian conflict in 2005. The EU also launched a successful EU Border Assistance Mission (EUBAM). In 2007 the approval of the visa facilitation and readmission agreements was the key progress in relations between the Parties. The awarding of the Autonomous Trade Preferences, is considered a great advantage for Moldova. Thanks to it, the Republic of Moldova can export national products, enjoying the benefits of assimetric, commercial system in a unilateral form. At the same time, moderate accomplishments are observed in the field of the ratification of international human rights tools, independence of justice, corruption, negotiation of agreements on cooperation with civil society etc. Thus, the implementation of the Action Plan is considered insufficient and because of, it can be continued for one more year. However, the progress is visible and European Commission is open to sign a new agreement, which will help Moldova be more prepared for an Association Treaty.

la 22 februarie 2008 s-au împlinit trei ani de la în calitate de observatori.2 Este evident, că primul an semnarea planului de Acţiuni Republica Moldova – de implementare s-a soldat cu progrese vizibile. Numai Uniunea Europeană, . Faptul că a expirat terminul deschiderea Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, de implementare a acestui document politic, menit spre exemplu a contribuit incontestabil la consolidarea să aprofundeze şi să conducă la o continuă apropiere relaţiilor de cooperare cu instituţiile Uniunii Europene, relaţiile moldo-comunitare, impune necesitatea de a inclusiv în procesul de implementare a planului. La rîn- trasa anumite concluzii cu privire la rezultate şi di- dul său, numirea dlui Jacobovitz de Szeged ca reprezen- ficultăţile întîmpinate. Ministerul Afacerilor Externe tant special pentru Moldova3, formatul 5+2, atestă clar şi Integrării Europene a dat deja publicităţii un raport angajamentul Uniunii Europene de a susţine Moldova final privind realizarea celor mai importante activităţi în soluţionarea diferendului transnistrean, monitorizarea prevăzute de PAUERM. La rîndul ei, Comisia Euro- frontierei moldo-ucrainene fiind o condiţie importantă în peană (CE) va face public raportul de progres pentru acest context. Republica Moldova la 9 aprilie anul curent.1 Anul 2006 este conturat de nota evidentă oferită de Implementarea Planului de Acţiuni RM-UE a con- către oficialii Uniunii Europene potrivit cărora Comi- stituit o preocupare continuă a autorităţilor Moldovei sia Europeană este satisfăcută de rezultatele atinse în imediat după finalizarea negocierilor acestui docu- realizarea Planului, dar mai aşteaptă ca guvernul de la ment, fiind depuse toate eforturile în această direcţie. Chişinău să întreprindă acţiuni concrete în domeniul Astfel, referindu-ne la anul 2005, rezultatele semni- drepturilor omului, combaterii corupţiei şi să reali- ficative în cadrul procesului de implementare a Planului zeze reforma în justiţie.4 Între timp, autorităţile mol- de Acţiune, le-au constituit deschiderea Delegaţiei Co- doveneşti îşi orientează eforturile spre consolidarea misiei Europene la Chişinău şi a Misiunii diplomatice a democraţiei şi statului de drept, crearea unui climat Moldovei pe lîngă Comunitatea Europeană; desemnarea investiţional favorabil, promovarea dialogului privind Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru simplificarea regimului de vize cu Uniunea Europea- Moldova; demararea activităţii misiunii Uniunii Europe- nă şi asigurarea securităţii energetice.5 Devine clar, că ne de monitorizare a frontierei la graniţa moldo-ucrainea- guvernanţii moldoveni şi-au conturat o agendă proprie nă; extinderea formatului de negocieri privind conflictul de urmat şi care reesă din propria percepţie şi evaluare transnistrean prin includerea Uniunii Europene şi SUA a realităţilor din Republică. TRIBUNA DOCTORANDULUI 103 Fiind ultimul an de implementare, anul 2007 pre- parte, autorităţile nu au reuşit implementarea plenară zintă capitolul de interes major din toate punctele a principiului „ghişeu unic” în ceea ce priveşte pro- de vedere. Astfel, Comisarul European pentru Rela- cedurile de vămuire. Cît priveşte evoluţia fluxurilor ţii Externe şi Politica Europeană pentru Vecinătate, comerciale, s-a observat continuarea aprofundării de- a apreciat anul ca unul foarte productiv din punctul ficitului comercial. În acelaşi timp, s-a remarcat şi o de vedere al dezvoltării raporturilor de colaborare în- restructurare pronunţată a exporturilor moldoveneşti tre Uniunea Europeană şi Moldova6. Benita Ferrero atît ca direcţie geografică, cît şi ca asortiment. Tot- Waldner a remarcat realizările obţinute în acest sens, odată, exporturile în ţările Uniunii Europene sînt în referindu-se la crearea Centrului comun pentru elibe- continuă creştere şi pragul de 50 % este deja realizat rarea vizelor la Chişinău, Acordul privind facilitarea în anul curent, potrivit datelor oferite de Biroul Naţi-

Tendinţele comerţului R.Moldova cu ţările Uniunii Europene în perioada 2000-2007 (în mln.dolari):10 Anul 2000 2003 2005 2006 2007 Export 102204,8 184,6 324,1 368,0 679284.7 Import 225970,4 397,9 752,5 837,5 1681308.9 regimului de vize şi readmisia, semnate la 10 octom- onal de Statistică: brie 2007, la Bruxelles7. Implementarea cu succes a Adoptarea standardelor de calitate europene şi acestor acorduri va oferi posibilitatea iniţierii discu- dezvoltarea laboratoarelor respective va rămîne o di- ţiilor în vederea liberalizării regimului de vize între recţie prioritară pentru autorităţile moldoveneşti şi în Republica Moldova şi Uniunea Europeană, clauză timpul apropiat. stipulată în preambulul Acordului privind facilitarea Progrese moderate au fost constatate în legătură regimului de vize. cu: ratificarea unor instrumente internaţionale;- con În ceea ce priveşte conflictul transnistrean, cea solidarea cadrului legislativ-normativ în astfel de do- de-a 15-a Reuniune Ministerială a OSCE nu a reuşit menii precum combaterea corupţiei, sistemul judiciar, nici anul acesta să adopte o declaraţie finală şi nicio protecţia socială, climatul de afaceri; dezvoltarea di- declaraţie regională cu privire la R.Moldova. Meca- alogului cu Consiliul Europei; măsuri pentru punerea nismul de negocieri „5+2” a rămas blocat, iar Fede- în aplicare a unor reglementări adoptate anterior; în- raţia Rusă a reluat asistenţa financiară către regiunea cetinirea ritmului de creştere a preţurilor datorită Băn- transnistreană. Iniţiativele de consolidare a încrederii cii Naţionale; şi măsurile de prevenire şi combatere a şi securităţii înaintate de Preşedintele Voronin au fost traficului de fiinţe umane. sprijinite de UE, OSCE, SUA şi Ucraina, dar aplica- Comunicatul de presă oficial al Consiliului UE, rea practică a acestora rămîne incertă datorită dezinte- dat publicităţii în urma Consiliului de Cooperare UE- resului Tiraspolului. Activitatea EUBAM a continuat Moldova din iunie 2007, arată sec: “Uniunea Euro- să înregistreze progrese, contribuind atît la securiza- peană consideră oportun să sublinieze necesitatea ca rea frontierei moldo-ucrainene, precum şi la aplicarea Moldova să-şi dubleze eforturile pentru implementa- regimului vamal unic la frontieră şi legalizarea agen- rea reformelor democratice în astfel de domenii cru- ţilor economici transnistreni8. ciale precum respectarea drepturilor omului, libertăţii Tendinţele în domeniul comerţului extern din tri- presei şi respectarea statului de drept, inclusiv inde- mestrul IV al anului 2007 au variat între stagnare şi pendenţa justiţiei. Importanţa unui mediu de afaceri progres. Acordarea Preferinţelor Comerciale Autono- transparent şi lupta împotriva corupţiei au fost de me poate fi calificată ca progresul cel mai important în asemenea subliniate”11. Cu alte cuvinte, expresia du- această perioadă. Obţinerea Preferinţelor Comerciale blarea eforturilor indică asupra ritmului destul de lent Autonome de la Uniunea Europeană este un succes al reformelor şi al deficienţelor din sectoarele menţi- major al Republicii Moldova, deoarece aceste pre- onate. Singurul aspect pozitiv menţionat de comuni- ferinţe au forma de regim comercial preferenţial asi- cat vizează activitatea excelentă a EUBAM. Încă un metric, acordat de UE în mod unilateral. Astfel, lista detaliu – comparînd comunicatul Consiliului UE cu mărfurilor beneficiare de preferinţe, conţine 12 mii de Raportul de progres pentru Moldova în cadrul PEV, poziţii tarifare şi include toate categoriile, care pot fi publicat pe 4 decembrie 2006, se poate spune că UE produse în Moldova. Aceste produse se vor exporta în nu şi-a schimbat percepţiile în mai bine faţă de proce- UE fără taxe vamale în regim “duty free”9. Pe de altă sul realizării PAUEM după o jumătate de an.12 Aceas- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 104 tă situaţie a demonstrat clar faptul, că de la autorităţile 5. Gheorhiu V. Stabilizarea Republicii Moldova-vecinătate moldoveneşti se cere rapiditate şi eficienţă în realiza- sau asociere//www.ipp.md/biblioteca. php?I=ro&ide=32; rea obiectivelor PAUEM. 6. Juc L.Moldova-UE: actualitate, constatări.// Vectorul european al RM şi realizarea planului de acţiuni.Conf.Int., 17 februa- În acest context merită de menţionat faptul că, Pre- rie, 2006.-Chişinău:AAP, 2006; şedintele R. Moldova, V. Voronin a scos în evidenţă 7. Planul de Acţiuni RM-UE. Evaluarea progresului în trimes- implementarea a 11 legi, orientate spre realizarea ini- trul IV,2007//Euromonitor,nr.4(9), Ed.II; ţiativelor legislative, necesare pentru democratizarea 8. Raportul de implementare a Planului de Acţiuni februarie ţării.Ca rezultat, Legea privind conflictul de interese 2005-februarie 2008// http: // www. mfa. md/ img/ docs/ raport- final-capitolul-2_1.doc.; şi Legea privind codul de conduită a funcţionarului 9. Raportul de progres al RM în cadrulPEV//http://www.mfa. public au fost adoptate la 15 şi 22 februarie 2008, md/img/docs/sec06_1506_2_en.pdf; urmînd să fie promulgate.13 10.Raportul de implementare a Planului de Acţiuni februarie Reeşind din cele expuse, se poate constata că Planul 2005-februarie 2008// http: // www. mfa. md/ img/ docs/ raport- de Acţiuni, care a expirat la 1 martie 2008, nu poate fi final-capitolul-2_1.doc; 11. http://www.mfa.md/integrarea-europeana/rapoarte/ ; apreciat ca implementat integral şi fără restanţe. Mol- 12. Tendinţele comerţului exterior al RM//www.statistica. dova trebuie să continue realizarea măsurilor necesa- md; re în vederea combaterii corupţiei, creării unui climat 13. Popescu L.Optimizarea practicilor şi politicilor RM de favorabil pentru menţinerea tendinţei de creştere a utilizare constructivă a ofertei asistenţiale a UE.-Chişinău:Adept investiţiilor străine, conflictul transnistrean,drepturile şi Expert Grup,2006; 14 UE este dispusă să examineze posibilitatea încheierii unui omului etc. Oricum, eforturile depuse şi dificultăţile nou acord mai amplu cu Moldova//Buletin informativ a RM, Nr. depăşite, demonstrează că, realizarea sa constituie un 2, 2008. pas major în modernizarea ţării. Planul a devenit un instrument-cheie pentru realizarea programului de (Endnotes) reforme al autorităţilor moldovene, apropiind ţara de standardele europene. 1 http://www.mfa.md/integrarea-europeana/rapoarte/ Totodată, referindu-ne la perspective, oficialul 2 Juc L.Moldova-UE: actualitate, constatări.// Vectorul euro- european, Benita Ferrero Waldner, fiind în vizită în pean al RM şi realizarea planului de acţiuni.Conf.Int., 17 februa- R. Moldova a afirmat, că doar după implementarea în rie, 2006.-Chişinău:AAP, 2006,p.21. deplină măsură a Planului de Acţiuni, Uniunea Euro- 3 Gheorhiu V. Stabilizarea Republicii Moldova-vecinătate sau asociere//www.ipp.md/biblioteca.php?I=ro&ide=32 peană este dispusă să examineze posibilitatea înche- 4 Raportul de progres al RM în cadrul PEV//http://www.mfa. ierii unui nou acord cu Republica Moldova, care va fi md/img/docs/sec06_1506_2_en.pdf mai amplu şi care va prevedea relaţii mult mai strînse 5 Popescu L.Optimizarea practicilor şi politicilor RM de uti- dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, pre- lizare constructivă a ofertei asistenţiale a UE.-Chişinău:Adept şi cum şi libertăţi mult mai mari pentru ţara noastră.14 Expert Grup,2006,p.25 6 UE este dispusă să examineze posibilitatea încheierii unui Astfel, viitorul relaţiilor moldo-comunitare, ră- nou acord mai amplu cu Moldova//Buletin informativ al RM,Nr. mîne a fi incert, şansele unui Acord de Asociere cu 2, 2008. Uniunea Europeană apropiîndu-se de limita nulă. To- 7 Acordurile de facilitare a regimului de vize şi readmisie au tuşi, oricare ar fi pasul următor-prelungirea Planului fost ratificate.// Buletin informativ al guvernului, 2007, nr,12 de Acţiuni încă pentru un an sau semnarea unui nou 8 Planul de Acţiuni RM-UE. Evaluarea progresului în trimes- trul IV,2007//Euromonitor,nr.4(9), Ed.II. acord, mai complex, acesta, în baza unei atitudini res- 9 Consiliul de Miniştri al UE a adoptat Regulamentul privind ponsabile din partea autorităţilor, va conduce la un introducerea Preferinţelor Comerciale Autonome pentru Republi- grad de pregătire suficient, pentru realizarea opţiunii ca Moldova//www.mfa.md/noutati-departamentului/1142 europene a ţării. 10 Tendinţele comerţului exterior al RM//www.statistica.md. 11 Comunicatul de presă oficial al Consiliului UE// http: // www.Consilium.europa.eu/ue Docs/cms_ Data/docs/ press Data/ Bibliografie: en/er/94807.pdf 12 Buşcaneanu S. Consiliul de Cooperare UE-Moldova (iunie 1. Acordurile de facilitare a regimului de vize şi readmisie au 2007)// e-journal, an. V, nr. 98, 16–30, iunie 2007 fost ratificate.// Buletin informativ al guvernului, 2007, nr,12 ; 13 Raportul de implementare a Planului de Acţiuni februarie 2. Buşcăneanu S. Consiliul de Cooperare UE-Moldova (iunie 2005-februarie 2008// http: // www. mfa. md/ img/ docs/ raport- 2007)// e-journal, an. V, nr. 98, 16–30, iunie 2007; final-capitolul-2_1.doc 3. Consiliul de Miniştri al UE a adoptat Regulamentul privind 14 UE este dispusă să examineze posibilitatea încheierii introducerea Preferinţelor Comerciale Autonome pentru Republi- unui nou acord mai amplu cu Moldova//Buletin informativ al ca Moldova//www.mfa.md/noutati-departamentului/1142; RM, Nr.2, 2008. 4. Comunicatul de presă oficial al Consiliului UE// http: // www.Consilium.europa.eu/ue Docs/cms-Data/docs/ press Data/ en/er/94807.pdf; TRIBUNA DOCTORANDULUI 105 Retrospectivă istorică a relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Primele aspecte ale Politicii Europene de Vecinătate

Aliona BEZVERHNII, magistru în drept

Historical retrospective of the relations of the Republic of Moldova with the European Union. First aspects of the European Vicinity Policy

The European Union is a pyramid top, to which aspires Moldova, a small country, the history of which knows the grim and painful battles for the existence and independent development. The year of 1991 is crucial in the history of this area. This is a year when this area became the Republic of Moldova – “a sovereign and independent, unitary and indivisible state” (paragraph (1) of Article 1 of the Constitution of the Republic of Moldova adopted on July 29, 1994). Namely from this period the problem of the European integration arouses a political, economic and social, theoretical and practical interest. After many international actions, the Republic of Moldova succeeds to provoke interest of the EU in it, which favored its more productive development in many fields. But after the events of 2007, when Romania became the EU member, the Republic of Moldova acquires a new statute in relations with the Union – a neighbor and near-boundary state. Thanks to this fact, Moldova together with the other neighbor states is involved in the new policy launched by the EU, the European Vicinity Policy. And, in spite of many negative positions at the internal level on the European vicinity, the results obtained from the European Vicinity Policy show the enormous potential and the positive possibilities of the Republic of Moldova for its eventual adherence in the EU.

Историческая ретроспектива отношений Республики Молдова с Европейским Союзом Первые аспекты Европейской Политики Соседства

Европейский Союз – вершина пирамиды, к которой стремится и Молдова, маленькая страна, исто- рия которой знает ожесточенные и тяжелые битвы за выживание и независимое развитие. 1991 год является переломным в истории этой территории, когда она становится Республикой Молдова – «суверенное и независимое, унитарное и неделимое государство» (абз. (1) ст. 1 Конституции Респу- блики Молдова, принятой 29 июля 1994 г.). Именно с этого периода проблема европейской интеграции вызывает политический, экономический и социальный, теоретический и практический интерес. После многих международных действий у РМ получилось вызвать интерес ЕС к себе, что благо- приятствовало её более продуктивное развитие в многих областях. Но после событий 2007 г., когда Румыния стала членом ЕС, Республика Молдова приобретает новый статус по отношению к Союзу – соседнее и пограничное государство. В связи с этим Молдова вместе с другими соседними странами вовлечена в новую политику, развернутую ЕС, Политику Европейского Соседства. И, несмотря на множество негативных позиций на внутреннем уровне по отношению к европейскому сближению, результаты, полученные вследствие Политики Европейского Соседства, показывают огромный по- тенциал и позитивные возможности Республики Молдова для её эвентуального присоединения к ЕС.

Tematica integrării europene a devenit actuală s-au dezvoltat într-un ritm foarte lent, atît din cauza pentru Republica Moldova imediat după destrăma- abordării prudente a acestei teme de către Uniunea rea Uniunii Sovietice şi proclamarea independenţei Europeană, cît şi datorită poziţiei ambigue a guverne- statului moldovenesc. Însă în comparaţie cu alte sta- lor ce s-au perindat în RM de-a lungul perioadei sale te postsovietice relaţiile Republicii Moldova cu UE de independenţă. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 106 Activizarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi cooperarea, şi nu integrarea în UE, încearcă să con- UE au început după remiterea de către Primul Preşe- vingă conducerea UE să treacă la faza următoare în dinte al Republicii Moldova M. Snegur la 1 noiembrie relaţiile cu Moldova. Astfel, la 13 decembrie 1996 1993 a unei scrisori Preşedintelui Comisiei Europene Preşedintele Republicii Moldova dl Petru Lucinschi, J. Delor, în care constată cu regret că Moldova este în mesajul său către dl Jacques Santer, preşedintele unica ţară din spaţiul Europei Centrale şi de Est cu Comisiei Europene, formulează pentru prima dată do- care UE încă nu şi-a definit relaţiile. În acest context, rinţa Moldovei de a deveni către anul 2000 membru preşedintele RM solicită concursul dlui Delors în asociat al UE. [2, p.55] Dl Santer nu reacţionează nici vederea demarării neîntîrziate a negocierilor privind într-un fel, şi la sfîrşitul lui octombrie a anului urmă- semnarea unui Acord de Parteneriat şi Cooperare tor 1997 dl Lucinschi îi trimite dlui Santer o nouă scri- cu UE. În viziunea Domniei sale, semnarea acestui soare, în care reiterează dorinţa Moldovei de a obţine Acord ar însemna un pas real în direcţia integrării eu- statutul de membru asociat şi solicită lansarea negoci- ropene. Acordul de Parteneriat şi Cooperare trebuia erilor de încheiere a acordului de asociere. Două luni să creeze condiţiile propice pentru diversificarea rela- mai tîrziu, preşedintele Lucinschi a expediat tuturor ţiilor economice şi a schimburilor comerciale pe baza şefilor statelor membre ale UE scrisori cu conţinut si- avantajului reciproc, precum şi să faciliteze realizarea milar, dar, ca şi adresările către dl Santer, fie că au reformelor politice în Moldova. De asemenea această rămas fără răspuns, fie că răspunsul a fost negativ. scrisoare era însoţită de o evaluare ulterioară efectu- Solicitarea a fost reiterată ulterior de către minis- ată de Comisie asupra corespunderii situaţiei din stat trul Afacerilor Externe al Moldovei dlui Hans Van cu exigenţele comunitare. Această evaluare a consta- Den Broek, în timpul întrevederii acestora din 3 no- tat reformele pozitive care au avut loc: alegeri parla- iembrie 1997 la Bruxelles. Comisarul European avea mentare democratice, elaborarea noii Constituţii şi în- să menţioneze, însă, că negocierile de asociere trebu- ceputul reformei legislative, liberalizarea economiei ie să fie precedate de implementarea APC, precum şi şi democratizarea domeniului social. [3, p.45] a Acordului Interimar dintre RM şi UE, mărturisind La 28 ianuarie 1994, dl Mircea Snegur va reitera că nu este sigur că statele membre ale UE ar reacţi- solicitarea RM printr-o scrisoare adresată concomi- ona favorabil la propunerea Comisiei Europene de a tent domnilor Teodos Pangalos, Preşedinte în exer- iniţia negocierile de asociere fără a parcurge etapele ciţiu al Consiliului UE, şi Jacques Santer, Preşedinte prevăzute de acordurile semnate anterior cu RM. În al Comisiei Europene. Problematica relaţiilor noastre scrisoarea de răspuns adresată la 2 decembrie 1997 contractuale a fost abordată de către dl Andrei San- dlui Petru Lucinschi, dl Santer accentua ideile şi argu- gheli, prim-ministru al RM, în timpul discuţiilor sale mentele expuse de dl Hans Van Den Broek, subliniind cu comisarii europeni Leon Brittan şi Hans Van Den că implementarea APC şi exploatarea la maximum a Broek, în cadrul vizitei la Bruxelles din noiembrie posibilităţilor de cooperare oferite de cadrul juridic 1993. existent constituia la etapa actuală interesul prioritar Insistenţa autorităţilor moldoveneşti de atunci a fă- al Comisiei Europene. Acordul de Parteneriat şi Co- cut pînă la urmă ca APC [1] să fie negociat şi semnat operare Moldova-UE a fost semnat la 28 noiembrie într-un termen destul de scurt – la 28 noiembrie 1994, 1994 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998, determinînd la numai 10 luni de la ultimul mesaj al preşedintelui astfel cadrul relaţiilor noastre cu UE. Snegur. [9] Dat fiind că procesul de intrare în vigoa- După intrarea în vigoare a APC, relaţiile Republi- re a acordului era de lungă durată, la 2 octombrie cii Moldova cu UE au fost plasate într-un cadru legis- 1995 a fost semnat şi la 1 mai 1996 a intrat în vigoare lativ oficial, care a pus şi baza juridică a aplicării pro- Acordul interimar privind comerţul între Republica gramului TACIS (unul din principalele instrumente Moldova şi Uniunea Europeană, fapt care a permis o create de UE în vederea dezvoltării unor strînse relaţii dinamizare a schimburilor comerciale. economice şi politice cu Noile State Independente) de Sfîrşitul anului 1994 şi prima jumătate a anului asistenţă în Moldova. APC, instituit pentru o perioa- 1995 este perioada cînd Moldova apare într-o lumină dă de 10 ani, avea următoarele obiective: continuarea favorabilă pe arena internaţională, ajungînd chiar să dialogului politic; promovarea comerţului şi a inves- fie un exemplu al reformelor democratice. Anume în tiţiilor; cooperarea în domeniul legislativ, economic, această perioadă, mai concret la 13 iulie 1995 Mol- social, financiar şi cultural; susţinerea eforturilor Mol- dova devine prima ţară din CSI, care este admisă în dovei de a consolida democraţia, a dezvolta economia Consiliul Europei, pas important pe calea apropierii şi de a finaliza tranziţia la economia de piaţă. ţării noastre de UE. În contextul de după 1 iulie 1998, TACIS devine Deşi APC încă nu intrase în vigoare, autorităţile un instrument esenţial în implementarea APC. Iniţiind moldoveneşti, conştiente că acest acord permite doar în acest sens un amplu program de asistenţă intitulat TRIBUNA DOCTORANDULUI 107 „Implementarea APC”, TACIS a reuşit contribuie la 1999, a jucat un rol negativ în evoluţia relaţiilor dintre consolidarea capacităţilor instituţionale şi perfecţio- Republica Moldova şi UE. [7, p.35] narea sistemului de comunicare şi de luare a deciziilor La 25 ianuarie 2000 – are loc cea de-a doua re- între instituţiile implicate între derularea consecventă uniune a Consiliului de Cooperare (la Bruxelles). A a procesului de materializare a obiectivelor APC. În fost prezidată de către dl Francisco Seixas da Costa, plus, sub auspiciile sale au fost elaborate un şir de in- Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene al Portu- strumente de natură să faciliteze eforturile de aliniere galiei, din partea Comisiei Europene a participat dl a legislaţiei moldoveneşti la normele şi standartele le- Guy Legras, Director General al DG Relaţii Exter- gislaţiei UE. ne. Delegaţia RM a fost condusă de către dl Dumitru Prima etapă a programului TACIS, „Implementarea Bragiş, Prim-ministrul RM. În cadrul reuniunii a fost APC”, a demarat la 23 septembrie 1997, finalizîndu-se subliniat că unica soluţie posibilă pentru redresarea în septembrie 1998. Pe parcursul acestei etape s-a dat situaţiei economice din RM este continuarea procesu- prioritate elaborării unor instrumente de lucru care să lui de reforme. Partea moldavă a salutat decizia Sum- asiste funcţionarii moldoveni în eforturile lor de inter- mit-ului UE de la Helsinki, din decembrie 1999, cu pretare şi implementare a APC. Astfel, a fost elaborat privire la extinderea UE, proces în care au fost incluse un amplu „Ghid pentru implementarea APC”. Au fost mai multe state din regiune (România, Bulgaria, Tur- realizate, de asemenea un şir de analize şi comentarii cia ş. a.). Totodată, a fost exprimată îngrijorarea fată ale unor Legi în vigoare sau Proiecte de Lege ce urmau de eventualele consecinţe negative pe care ar putea a fi prezentate spre aprobare Parlamentului RM. să le aibă neincluderea ţării noastre în acest proces. Ce-a de a doua etapă a fost iniţiată în februarie S-a menţionat în particular problema circulaţiei cetă- 1999 şi a durat 10 luni, obiectivele sale majore fiind ţenilor RM în statele membre şi asociate ale UE, a stabilirea capacităţilor structurale şi facilitarea conşti- circulaţiei mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor. UE entizării de către opinia publică din Moldova a rolului a invitat autorităţile moldave să acorde o mai mare şi a importanţei implementării APC. Printre realizări atenţie problemelor ce ţin de cooperarea în domenii- pot fi menţionate crearea bazei de date privind legis- le justiţiei, afacerilor interne, transporturilor, culturii. laţia Moldovei şi a UE, precum şi crearea centrului de Delegaţia moldavă a fost informată despre decizia po- documentare computerizat; editarea „Buletinului In- litică a Consiliului UE de a acorda RM un împrumut formativ” destinat informării societăţii despre proce- în valoare de 15 mln Euro destinat sprijinirii balanţei sul de implementare a APC; acordarea de asistenţă în sale de plăţi. Însă, din cauza suspendării cooperării pregătirea reuniunilor subcomitetelor UE – Moldova. instituţiilor financiare internaţionale cu RM, UE a În domeniul armonizării legislative au fost elaborate amînat debursarea asistenţei macro-financiare pro- studii comparative, avînd ca subiecte şase sectoare – mise, precum şi examinarea posibilităţii introducerii drept antreprenorial, concurenţă, sectorul serviciilor, unui termen de graţie pentru deservirea datoriei RM sectorul bancar, impozitarea şi contabilitatea. Aceste vizavi de UE, care trebuie să se producă pe parcursul studii explică prevederile APC, analizînd, totodată si- următorilor trei ani. tuaţia din Moldova şi UE în toate cele şase domenii. În anul 2001, cînd Republica Moldova a devenit La începutul lunii aprile 2000 a demarat faza a tre- membră a OMC şi a Pactului de Stabilitate pentru Eu- ia a programului TACIS „Implementarea APC”, cu ropa de Sud-Est, ţara noastră a fost invitată să parti- o durată de 2,5 ani şi un buget de 2,5 mln euro. [4, cipe la activităţile Conferinţei Europene, care este un p.499] De menţionat că priorităţile sale se înscriu în for consultativ la nivel de miniştri ai afacerilor externe cadrul schiţat deja de obiectivele generale ale etapei ai ţărilor candidate la aderare în UE. La 27 decembrie precedente, asigurîndu-se, astfel, continuitatea şi coe- 2001 a fost adoptat Documentul de strategie a ţării renţa programului. pentru Moldova (Country Strategy Paper) pentru pe- Cadrul instituţional pentru implementarea APC a rioada 2002-2006. Acest document stabileşte obiec- inclus Consiliul de Cooperare, Comitetul de Coopera- tivele de cooperare ale UE cu Republica Moldova, re şi Comitetul Parlamentar de Cooperare. axîndu-se pe implementarea programului de susţinere În afară de structurile menţionate mai sus, a fost a reformelor în ţară. instituit Comitetul Parlamentar de Cooperare pentru La reuniunea a treia a Consiliului de Cooperare din promovare a dialogului politic la nivel parlamentar. 15 mai 2001 – Republica Moldova a fost reprezenta- În primăvara anului 1999, noul Guvern al Repu- tă de către Primul ministru Vasile Tarlev. Premierul blicii Moldova introduce în programul său de activi- moldovean a avut întrevederi cu dl Christopher Pat- tate un capitol special, declarînd integrarea europeană ten, Comisar European pentru Relaţii Externe, dl Ja- obiectiv strategic principal al politicii sale externe. vier Solana, Secretar General al Consiliului UE, Înalt Însă demiterea guvernului, survenită la sfîrşitul lui Reprezentant pentru politica externă şi de securitate REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 108 comună şi dl George Robertson, Secretar General al strument va fi aplicat abia după expirarea termenului NATO. Pe lînga aceasta, dl Andrei Cucu, Viceprim- de valabilitate a programului TACIS. În schimb, pen- ministru, Ministru al Economiei a avut o întrevedere tru perioada respectivă 2004-2006 a fost propus un separată cu dl Mogens Peter Carl, Director General alt instrument financiar temporar – Programul de ve- pentru Comerţ în cadrul Comisiei Europene. Părţile cinătate, prin care trebuie să fie finanţată cooperarea au convenit asupra importanţei cooperării în dome- transfrontalieră dintre statele membre şi cele vecine niul justiţiei şi afacerilor interne, în particular, în ce cu UE, dar şi dintre statele candidate la aderare şi cele priveşte abordarea în comun a problemelor ce ţin de nemembre, care au frontieră comună cu viitoarele sta- traficul cu fiinţe umane, migraţia ilegală, traficul cu te membre. droguri, precum şi contrabanda cu ţigări şi alcool. UE Politica Europeană de Vecinătate a UE (PEV) a a menţionat importanţa sporirii investiţiilor străine în inclus Strategia PEV, rapoartele de ţară şi planurile Moldova pentru dezvoltarea economiei moldoveneşti de acţiuni. Strategia PEV şi Rapoartele de ţară au fost şi stabilirea unor legături strînse cu UE în domeniul publicate la 12 mai 2004, iar Planurile de Acţiuni a 7 business-ului. ţări, inclusiv al Moldovei – la 9 decembrie 2004. În Aceste procese, iniţierea cărora a avut loc mai mulţi pofida cadrului nou de cooperare, baza juridică a rela- ani în urmă, au impus UE elaborarea unei noi politici ţiilor dintre Republica Moldova şi UE a rămas aceeaşi faţă de mai multe state, inclusiv şi faţă de Republica – APC. Moldova. În urma lansării în 2002 de către diplomaţia Astfel Republica Moldova a intrat într-o nouă britanică şi cea suedeză a ideei oferirii Ucrainei, Bela- fază a relaţiilor cu Uniunea Europeană. În vederea rusiei şi Moldovei statutului de vecini speciali ai UE, cooperării cu succes între Republica Moldova şi UE la 11 martie 2003 este publicată Comunicarea Comi- în cadrul PEV, au fost luate măsuri de consolidare a siei Europene cu titlul “Europa lărgită – vecinătatea: cadrului instituţional al integrării europene a Moldo- un nou cadru propus pentru relaţiile cu vecinii UE vei, şi anume: de la est şi sud”. [10] Acest document propune ţărilor - a fost creată Comisia naţională pentru integrare vecine cu UE, inclusiv Moldovei, colaborarea cu UE europeană (noiembrie 2002), care la 16 septembrie în următoarele domenii: 2003 a aprobat şi a prezentat Comisiei Europene Con- • extinderea pieţei interne şi a structurilor de re- cepţia integrării Republicii Moldova în UE; glementare; - pe parcursul anului 2003 a fost creată Comisia • relaţii preferenţiale comerciale şi deschiderea parlamentară pentru integrare europeană, Departa- pieţei; mentul pentru integrare europeană în cadrul MAE, şi • implicarea politică mai activă a UE în preveni- subdiviziuni pentru integrare europeană în toate mi- rea conflictelor şi aplanarea crizelor; nisterele şi departamentele din ţară; • noi instrumente de promovare şi protecţie a in- - în 2004 a fost creat grupul interministerial pentru vestiţiilor; armonizare legislativă, şi prin hotărîrea Guvernului • sprijinirea în procesul de integrare în sistemul Republicii Moldova s-a decis deschiderea misiunii mondial de comerţ; diplomatice a Republicii Moldova pe lîngă Uniunea • intensificarea asistenţei, ajustată mai bine la ne- Europeană; cesităţi; - la sfîrşitul anului 2004 Ministrul Afacerilor Ex- • noi surse de finanţare. terne a fost numit concomitent Viceprim-ministru, La 1 iulie 2003 Consiliul European a adoptat un pentru o coordonare mai eficientă a tuturor activităţi- nou document, numit “Deschizînd calea pentru noul lor care au tangenţe cu procesul de integrare europea- instrument destinat Politicii de bună vecinătate”. nă a Republicii Moldova; [11] Acest nou document identifică obiective cheie - începînd cu perioada anului 2002, s-au început pentru viitoarea cooperare transfrontalieră, şi anume: activităţile de pregătire a cadrelor în problematica • promovarea dezvoltării economice şi sociale în UE, din rîndul funcţionarilor de la ministere, cadrelor zonele de frontieră; universitare, reprezentanţilor ONG. • cooperarea în vederea înlăturării riscurilor co- Un alt factor important este apropierea geografică mune, în domenii precum mediul înconjurător, sănă- a Uniunii Europene de frontierele noastre. În 2004 au tatea publică şi lupta împotriva crimei organizate; loc două evenimente deosebit de imporatnte: la 2 aprilie • asigurarea unor frontiere eficiente şi securizate; 2004, 7 noi state devin membre ale NATO, printre ele şi • promovarea acţiunilor locale “de la om la om”. România, şi astfel frontiera de vest a ţării noastre devi- Noul instrument de vecinătate trebuia să substituie ne frontieră cu Alianţa Nord Atlanitcă. La 1 mai 2004, instrumentul precedent – TACIS, dar fiindcă TACIS aderarea a zece noi membri la Uniunea Europeană face era planificat pînă în 2006, Comisia a decis că noul in- Moldova şi mai aproape de spaţiul UE. [5, p.19] TRIBUNA DOCTORANDULUI 109 La 30 aprilie 2004 la Bruxelles a fost semnat Proto- asistenţă pentru RM, aş vrea să menţionez, în speci- colul adiţional la Acordul de Parteneriat şi Cooperare al, Programul Twinning, care permite ministerelor dintre Comunităţile Europene cu statele lor membre şi şi instituţiilor publice din Moldova să conlucreze Republica Moldova. Prin semnarea acestui Protocol, mai strâns cu instituţiile similare din statele-mem- Acordul de Parteneriat şi Cooperare Moldova-Uniu- bre ale UE. nea Europeana (UE) a fost extins asupra statelor care La fel de important e TAIEX (Asistenţa Tehnică au devenit membre ale UE la 1 mai: Cehia, Cipru, şi Schimbul de Informaţie), un instrument al Direc- Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, toratului General pentru Extindere, care oferă ţărilor Slovenia si Ungaria. beneficiare asistenţă în ajustarea, aplicarea şi respec- Au devenit mai intense contactele parlamentare, tarea legislaţiei. Sau SIGMA (Sprijin pentru Îmbu- ceea ce s-a soldat cu luări de poziţii ale Parlamentului nătăţirea Guvernării si Managementului), o iniţiativă European faţă de procesele din Republica Moldova. comună a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvol- În acest sens se evidenţiază Rezoluţia Parlamentului tare Economică (OCDE) şi a Uniunii Europene, care European din 5 iunie 2003 cu privire la reuniunea contribuie la îmbunătăţirea funcţionării administraţiei Troicăi UE cu ţările participante la Pactul de Stabi- publice centrale în ţările în tranziţie. De asemenea, să litate pentru Europa de Sud-Est, în care se spune, că nu uităm că există şi aşa-numitele programe tematice, Parlamentul European „...menţionează că Procesul care susţin acţiuni concrete în domeniul drepturilor de Stabilizare şi Asociere este un proces dinamic care omului, migraţiei şi azilului, mediului ambiant şi cul- are drept scop să-i aducă pe beneficiari mai aproape turii şi sunt implementate de organizaţiile neguverna- de standardele UE şi euro-atlantice, şi de aceea invi- mentale. tă instituţiile UE să evalueze fezabilitatea extinde- În ceea ce priveşte susţinerea de colaborare din- rii lui şi includerii Republicii Moldova, şi dacă este tre UE şi RM în contextul Politicii Europene de necesar, să clarifice condiţiile ce trebuie îndeplinite Vecinătate (PEV), asistenţa Comisiei Europene se în acest scop...” În pofida faptului că în problema concentrează, în particular, pe reducerea sărăciei şi acceptării noilor membri Parlamentul European încă creşterea economică, fiind în convergenţă deplină cu nu are puterea de decizie finală, totuşi autoritatea lui Strategia Naţională de Dezvoltare. Este de marcat, este în creştere şi votul PE este important. cu acest prilej, că asistenţa Comisiei Europene, ofe- Relaţiile diplomatice dintre Republica Moldo- rită RM în 2007, a fost de 50 milioane de euro, ceea va şi UE au devenit mai intense odată cu lansarea ce este de patru ori mai mult decât în 2003. Pentru PEV. Pe de o parte, răspunzînd apelurilor repetate anii 2007-2010 un sprijin financiar planificat este în ale Republicii Moldova (dar şi ale Parlamentului Eu- valoare de 250 milioane de euro. Este cea mai sem- ropean), UE a luat decizia de principiu de a deschide nificativă alocaţie pe cap de locuitor printre ţările din Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău. Pe de altă regiune. parte, după cum s-a mai menţionat, prin Hotărîrea Asistenţa acordată Moldovei în cadrul PEV se Guvernului Republicii Moldova la sfîrşitul anului axează pe trei domenii prioritare: dezvoltarea demo- 2004 a fost instituită misiunea diplomatică a Moldo- cratică şi buna guvernare, aplicarea reformelor regula- vei pe lîngă UE. torii şi formarea capacităţii administrative, reducerea Şi relaţiile diplomatice bilaterale cu ţările euro- sărăciei şi creşterea economică. În funcţie de evoluţia pene iau în permanenţă amploare. După instituirea procesului de reglementare a conflictului transnis- în 2004 a ambasadei Republicii Moldova în Marea trean, Comisia va oferi în continuare asistenţă, în mă- Britanie, la începutul lui 2005 Preşedintele Republi- sura resurselor posibile, atât în direcţiile ce vizează cii Moldova a anunţat deschiderea misiunilor diplo- redresarea conflictului, cât şi în ceea ce priveşte con- matice în Suedia, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania, solidarea situaţiei post-conflict. Serbia şi Muntenegru. Evenimentele de ultimă oră precum şi declaraţii- În acest fel, la începutul anului 2005 cînd începe le comisarilor europeni încurajează şi conchid spre o implementarea Planului de Acţiuni, în ţară sunt create predispoziţie a UE de a ne susţine şi a recupera acest condiţiile necesare pentru ca acest proces să fie lansat spaţiu geografic. Însă există zidul surd al guvernării, a şi să ia amploare. stuaţiei economice şi multe alte motive ce tărăgănea- Dezvoltarea relaţiilor RM – UE de mai departe ză procesul. a continuat cu implementarea de noi instrumente de asistenţă. În 2007, bunăoară, a fost lansat In- Referinţe bibliografice: strumentul European de Vecinătate şi Cooperare (IEVC), care treptat va înlocui Programul TACIS. Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre Republica Moldo- va şi Uniunea Europeană http://www.euroinfo.md/user_files/File/ Cât priveşte noile instrumente lansate în relaţiile de publications11.doc REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 110 Borş V., Corelaţia dintre politica externă şi politica internă, Pop A., Pascariu G., Angliţoiu G., Purcăruş A., „România şi Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. V.II, Se- Republica Moldova – între Politica Europeană de Vecinătate şi ria „Ştiinţe socioumanistice”, USM, Chişinău - 2004, 55-57 p. perspectiva extinderii Uniunii Europene”, Institutul European din Cereş I., Republica Moldova în relaţiile economice internaţio- România – Studii de impact III, Bucureşti – 2007, 125 p. nale (1991-1995), Ed. CIVITAS, Chişinău – 1998, 159 p. http://www.ue-moldova.info/istoricrelatii.shtml Cernencu M., Galben A., Rusnac Gh., Solomon C., „Republi- http://www.ue-moldova.info/ ca Moldova: istoria politică (1989-2000). Documente şi materia- http://www.ipp.md/public/biblioteca/94/ro/StabMoldPEV. le”, Ed. V.I, USM, Chişinău - 2000, 544 p. doc „Consiliul Europei. 800 milioane de europeni”, Î.S.F.E.P. Ti- http://www.ipp.md/files/Publicatii/2008/RELATIILE_POLI- pografia Centrală, S.n. Chişinău - 2006, 124 p TICE_UE_RM.doc Interviu, Martin Kaspar: Uniunea Europeană va ajuta şi mai mult Republica Moldova http://europa.timpul.md/Article.asp?idI ssue=180&idRubric=2155&idArticle=5523

TRIBUNA DISCUŢIONALĂ ɗɇȿɊȽȿɌɂɑȿɋɄɂȿ ɊȿɋɍɊɋɕ. 111 ɉȿɊɋɉȿɄɌɂȼɕ ɊȺɁȼɂɌɂəЭнергетические ɆɂɊɈȼɈɃ ресурсы ɗɇȿɊȽȿɌɂɄɂ. . Перспективы развития мировой энергетики ȼɚɫɢɥɢɣ ɋȺɄɈȼɂɑ ɞɨɤɬɨɪ ɯɚɛɢɥɢɬɚɬ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯВасилий Сакови ɧɚɭɤч, ɑɪɟɡɜɵɱɚɣɧɵɣдоктор хабилитат ɢ ɉɨɥɧɨɦɨɱɧɵɣ политических ɉɨɫɨɥ наук, Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɢ ȻɟɥɚɪɭɫɶЧрезвычайный ɜ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɟ и Полномочный Ɇɨɥɞɨɜɚ Посол Республики Беларусь в Республике Молдова

1. ɗɧɟɪɝɟɬɢɱɟɫɤɢɟ ɪɟɫɭɪɫɵ. Ɉɫɧɨɜɧɵɟ ɩɪɨɢɡɜɨɞɢɬɟɥɢ ɢ ɩɨɬɪɟɛɢɬɟɥɢ. 1. Энергетические ресурсы. Основные про- составляло 166 %, в 1975 г. – 315 %, в 2000 г. 1300 1 Ƚɥɨɛɚɥɶɧɚɹизводители иɷɧɟɪɝɟɬɢɤɚ потребители. ɹɜɥɹɟɬɫɹ ɨɞɧɨɣ ɢɡ %ɜɚɠɧɟɣɲɢɯ . Причем все ɫɨɫɬɚɜɥɹɸɳɢɯ прогнозы говорят ɢ о том,ɞɜɢɠɭɳɟɣ что и в будущем энергозависимость будет расти. В силу ɫɢɥɨɣ ɦɢɪɨɜɨɝɨГлобальная ɫɨɰɢɚɥɶɧɨ энергетика-ɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɨɝɨ является одной из ɪɚɡɜɢɬɢɹ важ- этих, ɨɞɧɢɦ причин ɢɡ энергетическая ɮɚɤɬɨɪɨɜ ɛɟɡɨɩɚɫɧɨɝɨ безопасность ɦɢɪɚ ста- ɜ ɧɚɫɬɨɹɳɟɦнейших ɢ ɛɭɞɭɳɟɦсоставляющих. ɉɨɷɬɨɦɭ и движущей ɫɬɪɚɬɟɝɢɱɟɫɤɚɹ силой миро- ɡɚɞɚɱɚла одним ɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɨɝɨ из основных предметов ɫɨɨɛɳɟɫɬɜɚ озабоченности ɷɬɨ – ɫɨɡɞɚɧɢɟвого ɧɚɞɟɠɧɨɣ социально-экономического, ɜɫɟɨɛɴɟɦɥɸɳɟɣ развития,, ɫɛɚɥɚɧɫɢɪɨɜɚɧɧɨɣ одним правительств ɢ ɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɢ всех стран, проблемой ɧɚɞɟɠɧɨɣ безопасности ɫɢɫɬɟɦɵ ɨɛɟɫɩɟɱɟɧɢɹиз факторов ɷɧɟɪɝɟɬɢɱɟɫɤɢɦɢ безопасного мира ɪɟɫɭɪɫɚɦɢ в настоящем ɜɫɟɯ и ɫɬɪɚɧбу- и ɢ«большой ɪɟɝɢɨɧɨɜ политикой». ɦɢɪɚ. Особенностью является ɏɚɪɚɤɬɟɪɧɨɣдущем. Поэтому ɱɟɪɬɨɣ стратегическая XXI ɜɟɤɚ задача ɛɭɞɟɬ междуна ɹɜɥɹɬɶɫɹ- и то, ɭɜɟɥɢɱɟɧɢɟ что с развитием ɱɢɫɥɟɧɧɨɫɬɢ науки происходит ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ измене-, ɪɨɫɬ ɷɤɨɧɨɦɢɤɢродного сообщества ɢ ɩɨɜɵɲɟɧɢɹ это – создание ɭɪɨɜɧɹ надежной, ɠɢɡɧɢ все- ние, ɱɬɨ основных, ɛɟɡɭɫɥɨɜɧɨ источников, энергии.ɩɪɢɜɨɞɹɬ Так, ɤ если ɜɫɟ в объемлющей, сбалансированной и экономически XIX веке основным источником энергии являлись ɜɨɡɪɚɫɬɚɸɳɟɦɭнадежной ɫɩɪɨɫɭсистемы обеспеченияɧɚ ɜɫɟ ɜɢɞɵ энергетическими ɷɧɟɪɝɢɢ: ɩɪɢɪɨɞɧɵɣдрова, торф иɝɚɡ уголь, ɧɟɮɬɶ (Диаграмма ɢ ɧɟɮɬɟɩɪɨɞɭɤɬɵ 1), то самым рас-, ɬɜɟɪɞɵɣ ресурсамиɭɝɨɥɶ, ɷɧɟɪɝɢɸ всех стран, ɩɨɥɭɱɚɟɦɭɸ и регионов мира. ɱɟɪɟɡ ɜɨɡɨɛɧɨɜɥɹɟɦɵɟпространенным ɢɫɬɨɱɧɢɤɢ источником, ɷɧɟɪɝɢɸ энергии ɜɬɨɪɢɱɧɵɯв конце XX ɪɟɫɭɪɫɨɜ ɢХарактерной ɞɪ. Ⱦɟɣɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨ чертой XXI ɦɢɪɨɜɨɟ века будет ɩɨɬɪɟɛɥɟɧɢɟ являться и начале ɷɧɟɪɝɢɢ XXI ɪɚɫɬɟɬвека является ɜ 3 ɪɚɡɚископаемое ɛɵɫɬɪɟɟ топливо:, ɱɟɦ ɧɚɫɟɥɟɧɢɟувеличение ɩɥɚɧɟɬɵ численности. Ɍɚɤ, ɟɫɥɢ населения,ɩɪɢɧɹɬɶ ɩɨɬɪɟɛɥɟɧɢɟ рост эконо- уголь, ɷɧɟɪɝɨɪɟɫɭɪɫɨɜ нефть, газ, сланцы, ɜ 1925 уран. ɝ. ɡɚ 100 %, ɬɨ ɜ 1930 ɝ. ɨɧɨмики ɭɠɟи повышения ɫɨɫɬɚɜɥɹɥɨ уровня 166жизни, %, что, ɜ безусловно, 1975 ɝ. – 315В %, начале ɜ 2000 XXII ɝ . века 1300 по % прогнозам 1. ɉɪɢɱɟɦ ученых ɜɫɟ ɩɪɨɝɧɨɡɵприводят ɝɨɜɨɪɹɬ к все ɨ возрастающемуɬɨɦ, ɱɬɨ ɢ ɜспросу ɛɭɞɭɳɟɦ на все видыɷɧɟɪɝɨɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɶ основным источником ɛɭɞɟɬ энергии ɪɚɫɬɢ будут. ȼ газ,ɫɢɥɭ атомная ɷɬɢɯ энергии: природный газ, нефть и нефтепродукты, энергия. Значительно увеличатся возобновляемые ɩɪɢɱɢɧ ɷɧɟɪɝɟɬɢɱɟɫɤɚɹтвердый уголь, энергию, ɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɶ получаемую ɫɬɚɥɚ через ɨɞɧɢɦ воз- источники ɢɡ ɨɫɧɨɜɧɵɯ энергии ɩɪɟɞɦɟɬɨɜ (Диаграмма 2)ɨɡɚɛɨɱɟɧɧɨɫɬɢ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜобновляемые ɜɫɟɯ ɫɬɪɚɧ источники,, ɩɪɨɛɥɟɦɨɣ энергию вторичныхɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ ре- ɢ Мировой«ɛɨɥɶɲɨɣ запас ɩɨɥɢɬɢɤɨɣ нефти в настоящее». Ɉɫɨɛɟɧɧɨɫɬɶɸ время оце- ɹɜɥɹɟɬɫɹсурсов ɢ ɬɨ, иɱɬɨ др. ɫД ействительноɪɚɡɜɢɬɢɟɦ ɧɚɭɤɢмировое ɩɪɨɢɫɯɨɞɢɬ потребление ɢɡɦɟɧɟɧɢɟнивается в ɨɫɧɨɜɧɵɯ 840 млрд. тоннɢɫɬɨɱɧɢɤɨɜ условного ɷɧɟɪɝɢɢ топлива. Ɍɚɤ, ɟɫɥɢэнергии ɜ XIX растет ɜɟɤɟ в 3 разаɨɫɧɨɜɧɵɦ быстрее, ɢɫɬɨɱɧɢɤɨɦ чем население ɷɧɟɪɝɢɢ(10 % относятся ɹɜɥɹɥɢɫɶ к достоверным, ɞɪɨɜɚ, ɬɨɪɮ90 % – ɢк вероятɭɝɨɥɶ- (Ⱦɢɚɝɪɚɦɦɚпланеты. 1), ɬɨ Так, ɫɚɦɵɦ если принять ɪɚɫɩɪɨɫɬɪɚɧɟɧɧɵɦ потребление энерго ɢɫɬɨɱɧɢɤɨɦ- ным запасам). ɷɧɟɪɝɢɢ Страны ɜ ɤɨɧɰɟ Ближнего XX иɢ С ɧɚɱɚɥɟреднего ВосXXI- ɜɟɤɚ ɹɜɥɹɟɬɫɹресурсов ɢɫɤɨɩɚɟɦɨɟ в 1925 г. за ɬɨɩɥɢɜɨ100 %, то :в ɭɝɨɥɶ 1930 г., ɧɟɮɬɶоно уже, ɝɚɡ тока, ɫɥɚɧɰɵ располагают, ɭɪɚɧ . 66 % мировых запасов нефти,

Ⱦɢɚɝɪɚɦɦɚ 1 ɗɧɟɪɝɨɪɟɫɭɪɫɵ ɩɪɨɲɥɨɝɨ (1907 ɝ.)

ɤɟɪɨɫɢɧ, ɦɚɡɭɬ (10% ) ɷɧɟɪɝɢɹ ɜɟɬɪɚ (20%) ɷɧɟɪɝɢɹ ɜɨɞɵ (10%) ɞɪɨɜɚ (40%) ɬɨɪɮ ɢ ɭɝɨɥɶ (20% )

1 ɉɪɵɤɢɧ Ȼ.ȼ. Ƚɥɨɛɚɥɢɫɬɢɤɚ. – Ɇ.: ɘɇɂɌɂ, 2007. – ɋ. 135. ȼ ɧɚɱɚɥɟ XXII ɜɟɤɚ ɩɨ ɩɪɨɝɧɨɡɚɦ ɭɱɟɧɵɯ ɨɫɧɨɜɧɵɦ ɢɫɬɨɱɧɢɤɨɦ ɷɧɟɪɝɢɢ ɛɭɞɭɬ ɝɚɡ, ɚɬɨɦɧɚɹ ɷɧɟɪɝɢɹ. REVISTAɁɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨ MOLDOVENEASCĂ ɭɜɟɥɢɱɚɬɫɹ DE DREPT ɜɨɡɨɛɧɨɜɥɹɟɦɵɟ INTERNAŢIONAL ŞI ɢɫɬɨɱɧɢɤɢRELAŢII INTERNAŢIONALE ɷɧɟɪɝɢɢ (Ⱦɢɚɝɪɚɦɦɚ 112 2). Ⱦɢɚɝɪɚɦɦɚ 2 ɗɧɟɪɝɨɪɟɫɭɪɫɵ ɛɭɞɭɳɟɝɨ (2107 ɝ.)

ɬɟɪɦɨɹɞɟɪɧɵɣ ɫɢɧɬɟɡ (3%)

ɜɨɞɨɪɨɞ (7%)

ȼɨɡɨɛɧɨɜɥɹɟɦɵɟ ɢɫɬɨɱɧɢɤɢ: ɜɟɬɟɪ, ɫɨɥɧɰɟ, ɜɨɞɚ, ɛɢɨɬɨɩɥɢɜɨ (12%) ɚɬɨɦ (20%)

ɭɝɨɥɶ (15%)

ɧɟɮɬɶ-ɧɟɪɚɡɜɟɞɚɧɧɵɟ ɡɚɩɚɫɵ (18%)

ɝɚɡ-ɧɟɪɚɡɜɟɞɚɧɧɵɟ ɡɚɩɚɫɵ (25%)

СевернаяɆɢɪɨɜɨɣ Америка ɡɚɩɚɫ – 5 %,ɧɟɮɬɢ Южная ɜ ɧɚɫɬɨɹɳɟɟАмерика – 8ɜɪɟɦɹ %, ɨɰɟɧɢɜɚɟɬɫɹПо оценке специалистов,ɜ 840 ɦɥɪɞ. исходяɬɨɧɧ ɭɫɥɨɜɧɨɝɨ из разведан - ɬɨɩɥɢɜɚРоссия (10 – 10 % %, ɨɬɧɨɫɹɬɫɹ Западная ɤЕ вропаɞɨɫɬɨɜɟɪɧɵɦ – 2,7 %,, 90 Юго- % – ныхɤ ɜɟɪɨɹɬɧɵɦ запасов и ɡɚɩɚɫɚɦпрогнозов). ɋɬɪɚɧɵпотребления, Ȼɥɢɠɧɟɝɨ нефти ɢхва - ɋɪɟɞɧɟɝɨВосточная ȼɨɫɬɨɤɚ Азия – 3 ɪɚɫɩɨɥɚɝɚɸɬ%, Африка – 9 66%. % ɦɢɪɨɜɵɯ ɡɚɩɚɫɨɜтит на 40 ɧɟɮɬɢ лет, угля, ɋɟɜɟɪɧɚɹ – на 200 Ⱥɦɟɪɢɤɚлет, природного – 5 %, газа ɘɠɧɚɹМировой Ⱥɦɟɪɢɤɚ запас – угля8 %, оцениваетсяɊɨɫɫɢɹ – 10 9 %, - 11 Ɂɚɩɚɞɧɚɹ трлн. – ȿɜɪɨɩɚна 70 лет, – урановой2,7 %, ɘɝɨ руды-ȼɨɫɬɨɱɧɚɹ – на 85 лет. Ⱥɡɢɹ – 3 %,тонн Ⱥɮɪɢɤɚ (условного – 9 %. топлива) при годовой добыче бо- Таким образом, энергетически значимыми ре- лее 4,2Ɇɢɪɨɜɨɣ млрд. тонн. ɡɚɩɚɫ Наиболее ɭɝɥɹ ɨɰɟɧɢɜɚɟɬɫɹ разведанные 9место - 11- ɬɪɥɧгионами. ɬɨɧɧ являются: (ɭɫɥɨɜɧɨɝɨ ɬɨɩɥɢɜɚ) ɩɪɢ ɝɨɞɨɜɨɣ ɞɨɛɵɱɟрождения ɛɨɥɟɟ угля 4,2составляют ɦɥɪɞ. ɬɨɧɧ на территориях:. ɇɚɢɛɨɥɟɟ Россия ɪɚɡɜɟɞɚɧɧɵɟ – Ближний ɦɟɫɬɨɪɨɠɞɟɧɢɹ Восток, на территорииɭɝɥɹ ɫɨɫɬɚɜɥɹɸɬ которого ɧɚскон - ɬɟɪɪɢɬɨɪɢɹɯи СНГ – 600: млрд.Ɋɨɫɫɢɹ тонн, ɢ ɋɇȽ США – – 600430, ɦɥɪɞСНГ .– ɬɨɧɧ290, , ɋɒȺцентрировано – 430, двеɋɇȽ трети – 290, мировых Ƚɟɪɦɚɧɢɹ запасов – 100, нефти. Германия – 100, Австралия – 90, Англия – 50, Ка- Среди стран Ближневосточного региона выделяют- Ⱥɜɫɬɪɚɥɢɹ – 90, Ⱥɧɝɥɢɹ – 50, Ʉɚɧɚɞɚ – 50, ɂɧɞɢɹ – 29 ɦɥɪɞ. ɬɨɧɧ. ȼ ɩɪɨɰɟɧɬɚɯ ɨɬ ɦɢɪɨɜɵɯ нада – 50, Индия – 29 млрд. тонн. В процентах от ся Саудовская Аравия – 22 % мировых доказанных ɡɚɩɚɫɨɜ ɭɝɥɹ: ɋɟɜɟɪɧɚɹ Ⱥɦɟɪɢɤɚ – 28 %, ɘɠɧɚɹ Ⱥɦɟɪɢɤɚ – 2, Ɂɚɩɚɞɧɚɹ ȿɜɪɨɩɚ – 6, Ɋɨɫɫɢɹ – мировых запасов угля: Северная Америка – 28 %, запасов нефти, Иран – 11,5 %, Ирак – 9,6 %. Кроме 17Южная (ɫɨ ɫɬɪɚɧɚɦɢ Америка ɋɇȽ – 2, Западная– 40 % ɦɢɪɨɜɵɯ Европа – ɡɚɩɚɫɨɜ6, Россия), Ȼɥɢɠɧɢɣтого, Саудовская ȼɨɫɬɨɤ А –равия 5, ɘɝɨ сосредотачивает-ȼɨɫɬɨɱɧɚɹ Ⱥɡɢɹ у себя – 13, 24, Ⱥɮɪɢɤɚ – 9, Ⱥɜɫɬɪɚɥɢɹ – 9 %. – 17 (со странами СНГ – 40 % мировых запасов), 5 % мирового производства3 нефти. Во всем объеме БлижнийɆɢɪɨɜɵɟ Восток ɡɚɩɚɫɵ – 5, Юго-Восточная ɩɪɢɪɨɞɧɨɝɨ ɝɚɡɚАзия ɪɚɜɧɵ – 24, 300мировых - 500 доказанныхɬɪɥɧ. ɦ . Ɉɧɢ запасов ɧɚɯɨɞɹɬɫɹ газа Катару ɜ ɂɪɚɤɟ принад, - ɋɚɭɞɨɜɫɤɨɣАфрика – 9, АȺɪɚɜɢɢвстралия, –Ⱥɥɠɢɪɟ 9 %. , Ʌɢɜɢɢ, ɇɢɝɟɪɢɢлежит, ȼɟɧɟɫɭɷɥɟ 14,3 %, Ирану, Ɇɟɤɫɢɤɟ – 14, 9 ,%; ɋɒȺ, Ʉɚɧɚɞɟ, ȺɜɫɬɪɚɥɢɢМировые, ȼɟɥɢɤɨɛɪɢɬɚɧɢɢ запасы природного, ɇɨɪɜɟɝɢɢгаза равны, 300Ƚɨɥɥɚɧɞɢɢ - – .Россия, ȼ Ɋɨɫɫɢɢ которой ɢɦɟɟɬɫɹ принадлежит 33 % 33 ɦɢɪɨɜɵɯ % мировых ɡɚɩɚɫɨɜ500 трлн. ɝɚɡɚ м 3.ɧɚ О ниɤɪɭɩɧɵɯ находятся ɦɟɫɬɨɪɨɠɞɟɧɢɹɯ в Ираке, Саудовской ɍɪɟɧɝɨɹ запасов ɢ Ɂɚɩɨɥɹɪɶɹ природного ɫ ɟɠɟɝɨɞɧɨɣ газа, от 6,2 ɞɨɛɵɱɟɣ% до 13 % 800 (по –раз - 3 850Аравии, ɦɥɪɞ . Аɦлжире, . ɋɟɜɟɪɧɚɹ Ливии, ȺɦɟɪɢɤɚНигерии, ɢɦɟɟɬ Венесуэле, 6 % ɦɢɪɨɜɵɯным оценкам) ɡɚɩɚɫɨɜ разведанных ɩɪɢɪɨɞɧɨɝɨ запасов ɝɚɡɚ нефти,, ɘɠɧɚɹ около ȺɦɟɪɢɤɚМексике, –США 8, Ɂɚɩɚɞɧɚɹ, Канаде, Аȿɜɪɨɩɚвстралии, – 3, Великобри Ȼɥɢɠɧɢɣ- ȼɨɫɬɨɤ20 % разведанных – 35 %, ɘɝɨ запасов-ȼɨɫɬɨɱɧɚɹ каменного Ⱥɡɢɹ угля. –Кроме 7, Ⱥɮɪɢɤɚтании, Н–орвегии, 8 %. Голландии. В России имеется 33 этого, Россия занимает первое место в мире по % мировыхɉɨ ɨɰɟɧɤɟ запасов ɫɩɟɰɢɚɥɢɫɬɨɜ газа на крупных, ɢɫɯɨɞɹ месторожде ɢɡ ɪɚɡɜɟɞɚɧɧɵɯ- трубопроводной ɡɚɩɚɫɨɜ торговле ɢ ɩɪɨɝɧɨɡɨɜ природным ɩɨɬɪɟɛɥɟɧɢɹ газом и ,как ɧɟɮɬɢниях Уренгояɯɜɚɬɢɬ ɧɚ и Заполярья40 ɥɟɬ, ɭɝɥɹ с ежегодной– ɧɚ 200 ɥɟɬ добычей, ɩɪɢɪɨɞɧɨɝɨ экспортер ɝɚɡɚ нефти – ɧɚ 70делит ɥɟɬ пальму, ɭɪɚɧɨɜɨɣ первенства ɪɭɞɵ – с ɧɚ Сау - 85800 ɥɟɬ –. 850 млрд. м 3 . Северная Америка имеет 6 % довской Аравией. Сегодня более 90 % экспортиру- мировых запасов природного газа, Южная Амери- емых Россией энергоносителей поставляется в го- 2 ка – 8, Западная Европа – 3, Ближний Восток – 35 сударства Европы . Одним из крупнейших в2 Рос- %, Юго-Восточная Азия – 7, Африка – 8 %. сии является Штокмаловское газоконденсатное TRIBUNA DISCUŢIONALĂ 113 месторождение с запасами газа свыше 3,8 трлн. Новая Зеландия и Норвегия. куб. м расположено на шельфе Баренцева моря. В – из примерно 57 млн. бар / сут (87 % мировой июле 2007 года стартовала первая фаза освоения добычи), приходящихся на долю 20-ти крупней- проекта, предполагающая добычу 23,7 млрд. куб. ших поставщиков, около 24 млн. бар / сут. про- м газа в год3. изводят страны – члены ОПЕК (43 % мировой с - Венесуэла занимает четвертое место в мире учетом новых членов – Анголы и Судана). по добыче нефти и третье – по экспорту. Здесь до- В целом по данным Международного энерге- бывается 3,5 миллиона баррелей в сутки. Но глав- тического агентства мировые доказанные запасы ное – будущее богатство. Нефтяные запасы в бас- нефти только за 2006 год выросли на 15 млрд. бар- сейне реки Ориноко превышают 235 миллиардов релей. Причем особенно значительный прирост баррелей. Это самое большое нефтяное месторож- наблюдается в странах Ближнего Востока, в пер- дение в мире; вую очередь – в Саудовской Аравии и Иране. – об открытии новых колоссальных залежей Крупнейшими потребителями нефти являют- нефти и газа в 2007 году заявила Бразилия. Специ- ся: алисты государственного нефтегазового концер- США – потребляют 20,7 млн. барр. /сут. и им- на «Petrodras» оценивают запасы месторождения портируют до 10 млн. баррелей (58 % мирового Тупи от 5 до 8 млрд. баррелей нефти и газа. Это оборота). увеличивает разведанные запасы Бразилии в 1,5 Соединенные Штаты из всех видов топливного раза; сырья полностью обеспечивают свои потребности – значительное увеличение добывающих мощ- только в энергетическом угле. Добыча нефти в ностей планируется в Центральной Азии: Азер- 2007 году покрывала не более 40 % ее потребле- байджан, Казахстан, Туркменистан. Азербайджан ния. Потребляя около четверти мирового объема по прогнозам до 2015 года будет удерживать пер- нефтедобычи, США к 2005 году снизили свою венство в регионе по добыче нефти и газа (нефтя- долю в общемировой добыче до 6,4 % и достигли ные месторождения Азери-Чираг-Гюнешли, га- критического уровня зависимости от нефтяного зовое месторождение – Шах-Дениз). С 2015 года импорта, вплотную приблизившегося к 60 %. основной нефтедобывающей страной в регионе Уровень разведанных запасов нефти в Соеди- станет Казахстан (нефтяное месторождение Ка- ненных Штатах, по объему которых они занима- шаган); ют 11-е место в мире, к началу 2007 года составил – согласно прогнозам в ближайшие годы ак- 29,9 млрд. барр., а период, в течение которого они тивную разработку энергоресурсов будут вести в могут быть исчерпаны, по уровню внутренней до- Африке. Причем помимо традиционных проектов бычи оценивался всего в 15-16 лет. Объем пока в западной части континента (Нигерия, Алжир, неиспользуемых прогнозных ресурсов, во многом Египет, Ливия) появится добыча в странах восточ- обеспеченных низко рентабельными для освоения ной и юго-восточной Африки (Судан, Танзания, нефтеносными песками и сланцами, будет при- Ангола), а также в Чаде Конго, Экваториальной мерно в 20 раз больше. Несмотря на постоянно Гвинее. В качестве лидера по добыче энергоресур- растущий объем внутренней добычи природного сов в Африке прогнозируется Ангола, в которой газа, доля его импорта достигает 15 % текущего в последние годы открыты глубоководные место- потребления. рождения. В целом национальное производство сырья на Кроме этого, прогнозируемое истощение запа- базе собственных природных запасов сейчас удо- сов нефти и газа, глобальное изменение климата влетворяет уже менее половины потребностей ведут к тому, что даже такие «белые пятна», как США, в то время как в 70-е годы этот уровень в Арктика, попадают в зону интересов мировых среднем достигал 85 % 4. держав. По предварительным прогнозам ее льды По прогнозам к 2025 году США будут вво- могут растаять уже к середине текущего столе- зить 68 % всей потребляемой нефти. Ситуация с тия, откроются новые морские пути и станет воз- уровнем запасов нефти и газа в США, все возрас- можной добыча полезных ископаемых. По оценке тающей потребностью в них, а также последствия специалистов здесь сосредоточены запасы нефти террористических актов 2001 года показали воз- и газа в объеме более 100 млрд. тонн. В настоящее росшую энергетическую уязвимость США, кото- время, кроме России, право вести добычу в Ар- рые уже не застрахованы от возможных перебоев ктике оспаривают Норвегия, Дания, США и Кана- импортных поставок нефти и сжиженного при- да. О правах на Антарктиду уже заявили Велико- родного газа из все более нестабильных районов британия, Аргентина, Австралия, Чили, Франция, Ближнего Востока и стран Персидского залива. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 114 Западная Европа потребляет 22 % мирового по- ский. Большая часть поставок осуществляется по требления нефти, 500 млрд. кубометров газа в год, трубопроводам, цены на поставки определяются при этом Германия является вторым в мире импор- долгосрочными контрактами, т.е. экспортные по- тером газа – 14 %. К 2015 году Европе понадобится токи не могут быть быстро изменены. дополнительно еще 200 млрд. кубометров.5 Основ- В то же время серьезные структурные измене- ной проблемой Евросоюза является рост зависимо- ния на мировых рынках требуют изменения поста- сти от импорта энергоносителей: к 2030 году она вок газа. В данном случае это возможно в основ- будет составлять 70 %, в это время импорт нефти ном за счет повышения доли сжиженного газа в может вырасти с 76 % до 90 %, импорт газа – с 40 % мировой торговле (до уровня 10 - 15 %). Поэтому до 70 %, угля – с 50 % до 70 % с лишним 6. формирование мирового рынка равнозначно уве- Китай и Индия – в условиях продолжающего- личению доли сжиженного природного газа (СПГ) ся экономического роста, быстрого увеличения в торговле газом. И процесс идет весьма активно. численности населения и чрезвычайно высокой Объем продаж СПГ в мире в 2005 году составил энергоемкости национальных экономик резко воз- 188,8 млрд. куб. м, что обеспечило 26,2 % обще- растает потребность в энергоресурсах. Потребле- мировой торговли природным газом ( в 1970 г. – 3 ние нефти в КНР за последние 40 лет увеличилось %). К 2010 году на сжиженный газ придется треть более чем в 25 раз и составляет 8,55 % мирового. всех поствок. К 2020 году по прогнозам специали- Рост темпов потребления в 2004 году составил 31 стов доля газа по экспортным газопроводам значи- % 7. Уровень потребления нефти в Китае и Индии тельно сократится и составит всего 38 % от всего в ближайшие два десятилетия увеличится по про- торгового оборота газом. гнозам на 100 – 150 %. По прогнозам Международного энергетическо- По прогнозам Международного энергетиче- го агентства (МЭА) импорт СПГ в Европу к 2030 ского агентства к 2030 году мировая потребность году увеличится в 6 раз, а общий объем потребле- в энергетическом сырье вырастет на 53 % (в том ния газа в Европе вырастет на 80 %. В общем объ- числе на нефть – на 36 %). Две трети роста будет еме добытого в Европе газа доля СПГ вырастет с обеспечено развивающимися странами. нынешних 8,6 до 27 %. Уже в настоящее время все ощутимее стало Многие страны начали активно решать про- наблюдаться снижение уровня обеспеченности блему строительства терминалов для сжиженно- глобальной экономики нефтью и газом. Основ- го газа. Так, Хорватия в 2007 году уже заключила ная причина в том, что развитие национальных контракт на 800 млн. евро на постройку у себя тер- экономик всех стран мира идет по экстенсивному минала. Польша также готова вложить в подобный пути. Так, например, в странах (Япония, Австрия, объект 450 млн. евро. Германия, Бельгия, Швеция, Финляндия, Фран- К регионам с наибольшим прогнозным ростом ция, Италия, Великобритания) с высоким уровнем спроса на СПГ относятся США и страны Юго- ВВП на душу населения (30 долл. США и выше) Восточной Азии, в первую очередь – Китай и Юж- душевое энергопотребление составляет 3-9 тонн ная Корея. Уже сейчас в США доля СПГ в общем условного топлива на человека, а в США, Канаде газопотреблении составляет более 25 %. Япония и Норвегии, где, наряду с высоким уровнем до- импортирует до 85 % (45 млрд. куб. м) природного статка, энергия относительно дешевая, уровень газа в сжиженном состоянии. энергопотребления еще выше и составляет от 10 Россия в рамках проекта «Сахалин - 2» пла- до 13 тонн условного топлива на человека. В стра- нирует начать производство СПГ в 2008 г. после нах (Турция, Венгрия, Польша, Болгария) с мини- завершения строительства завода можностью 4,8 мальным достаточным уровнем жизни и ВВП на млн. тонн СПГ в год. В дальнейшем предполага- душу населения, душевое потребление составляет ется расширение мощностей предприятия, так 2,8 – 5,5 тонн условного топлива8. Таким обра- как 92% будущего объема СПГ уже зафрактовано зом, валовый внутренний продукт стран растет в японскими фирмами. По мнению экспертов, про- основном экстенсивным путем с опережающим ект «Сахалин - 2» позволит России стать ведущим ростом энергопотребления. экспортером газа Азиатско - Тихоокеанского ре- В последние годы возрастает значимость про- гиона и побережья США. Кроме этого, «Газпром» ектов по производству и поставкам сжиженного и компания «Совкомфлот» учредили в 2005 г. ком- природного газа (СПГ). панию «Baltic LNG» (80% и 20% соответствен- Глобальный рынок газа поделен на региональ- но), которая будет строить завод по производству ные самостоятельные сегменты – североамери- сжиженного газа в Приморске мощностью около канский, европейский, азиатский, южноамерикан- 5 млн. тонн СПГ. TRIBUNA DISCUŢIONALĂ 115 Таким образом, Россия диверсифицирует га- Биотопливо – этиловый спирт, получаемый из зовые маршруты и выходит на новые ранее не- кукурузы, сахарного тростника, рапса и др. сель- доступные для нее по географическим причинам хозпродукции, заменяет бензин. рынки газа: Атлантическое побережье Америки Энергия ветра. В Германии с помощью ве- и страны Азиатско - Тихоокеанского региона. тряков получают 10 % электроэнергии, в Дании Здесь следует отметить особую для России роль – 20 %. Существуют национальные программы «Газпрома», который стремится стать глобальным по освоению систем, работающих на энергии лидером в своей сфере. Реализовывать эту цель ветра в США, Канаде, ФРГ, Франции, Швеции концерн намеревается за счет диверсификации и др. странах. своей деятельности, поиска новых рынков сбыта, Солнечная энергия. Солнечное излучение прак- обеспечения конкурентного присутствия на этих тически снимает проблему электропотребления в рынках. В ближайшем будущем «Газпром» пла- мире. Оно эквивалентно 178 тыс. ГВт /год, из ко- нирует выйти на рынок Китая. В планах – освое- торых до 30 % отражается в космос, 50 % погло- ние новых месторождений на Ямале, в Восточной щается, 19 % идет на поддержание геологического Сибири и на Дальнем Востоке, строительство цикла и примерно 0,06 % расходуется на фотосин- Северо-Европейского газопровода, поставки жид- тез. И даже если человечество будет улавливать кого газа в США 9. только 10 % энергии, то эта величина будет в 1,5 В перспективе, в результате непрекращающей- тыс. раз превышать его потребности. Нобелев- ся борьбы за право решающего голоса на стреми- ский лауреат Ж. Алферов полагает, что различные тельно формирующемся мировом газовом рынке, формы преобразованной солнечной энергии будут Россия может получить статус глобальной газовой основным энергетическим источником на планете державы. Это процесс сложный и дорогостоящий, через 30 - 50 лет. Солнечная энергия уже приме- однако, у России есть все возможности – от ре- няется в США, южных странах Европы. В Китае сурсных до географических – влиять на формиро- за счет энергии Солнца обеспечиваются горячей вание этого рынка в собственных интересах. водой 30 тыс. домов. Венесуэла предпринимает шаги, способствую- Энергия морских волн. Подъем и опускание щие закреплению за ней статуса ведущего регио- воды используется для генерирования электриче- нального игрока Латинской Америки. Об этом ства на волновых станциях. Технология действует свидетельствуют прошедший в 2007 году в Вене- в Дании, Австралии. суэле Южноамериканский энергетический сам- Геотермальная энергия. Для ее использования мит и одобрение ключевыми странами региона бурится скважина и устанавливается тепловой на- выдвинутой президентами Венесуэлы и Аргенти- сос. Запасы геотермальной энергии оцениваются ны идеи создания Организации стран производи- в размере около 200 ГВт. Геотермальные тепловые телей и экспортеров газа южного конуса. станции используются в США, Филлипинах, Мек- 2. Альтернативные энергетические источ- сике, Италии, Японии, России. Исландия практи- ники. чески полностью удовлетворяет свои потребности Особенностью последних лет является то, что в теплоэнергии. европейские страны обеспокоились энергозави- Водород. Все ведущие страны мира разраба- симостью от России и начали обсуждать и раз- тывают свои программы водородной энергии. В рабатывать различные варианты альтернативной мире уже работают десятки станций, заправляю- (нефти и газу) энергетики. Евросоюз принял ре- щих этим жидким газом автомобили. шение довести к 2020 году долю альтернативной Одним из перспективных источников энергии энергетики с 7 до 20 %, переходя на биотопливо и будущего, которая должна заменить нефть и газ, по уделяя все больше внимания возобновляемым ис- мнению ученых, является энергия термоядерного точникам – энергии солнца, ветра и воды. синтеза, продукт которого – высокотемператур- В промышленно развитых странах обозначился ную плазму – называют искусственным солнцем. интерес к альтернативной энергетике. За два года Академик, лауреат Нобелевской премии Виталий (2006 – 2007 гг.) только международные нефтяные Гинзбург полагает, что первой важности задачей концерны направили в разработку альтернатив- физики XXI столетия остается решение проблемы ных видов топлива 10 млрд. долларов США (в том управляемого термоядерного синтеза. Существует числе на этанол и ветроэнергетику). определенная стратегия ряда государств, которая В качестве альтернативной энергетики исполь- предусматривает создание промышленных энерге- зуются или планируются к использованию следу- тических станций с термоядерным реактором. Для ющие источники: этого намечено к 2017 году во Франции создание REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 116 интернационального термоядерного эксперимен- са и предпринимательства заявляют: «Следующие тального реактора (ИТЭР). Далее в Японии к 2030 несколько лет мировая добыча нефти и возможно- году предстоит проверить работоспособность его сти по ее переработке будут расти быстрее спроса. усовершенствованного прототипа – демонстраци- Мировых запасов нефти достаточно, чтобы в обо- онного термоядерного реактора (ДЕМО), который зримом будущем поддерживать экономический уже сможет греть воду и давать электроэнергию, рост. Испытанием будет наобходимость доставить как это сейчас делают тепловые станции. Опыт эти ресурсы на рынок так, чтобы стабильно, во- эксплуатации ДЕМО позволит создать тепловой время, надежно и по доступным ценам обеспе- проект термоядерной электростанции. чивать клиентов энергией» 10. В настоящее время Термоядерная энергия по адекватности, безо- крупнейшей системой трубопроводов в мире яв- пасности и практически безотходности имеет зна- ляются трубопроводы «Дружба» и «Дружба - 2» чительное преимущество перед любой нынешней, протяженностью около 6000 км. В последние даже атомной энергетикой. годы по основному, западному, направлению не- Вместе с тем, гарантом устойчивого получе- фтепроводной системы «Дружба» перекачивается ния энергии и достижения энергетической безо- до 70-80 млн. тонн нефти в год. Эта нефть исполь- пасности на обозримую перспективу, по мнению зуется на мощных нефтеперерабатывающих заво- специалистов, будет атомная энергетика. Атомная дах, расположенных в Мозыре (Беларусь), Плоцке энергетика – это потенциал, позволяющий решать (Польша), Шведте (Германия). проблемы дефицита электроэнергии не только в Россия, учитывая изменения в геополитиче- среднесрочной, но и в долгосрочной перспективе. ской ситуации, стала самым активным образом и В настоящее время Франция является лидером по дальше развивать транспортную систему для того, выработке атомного электричества, которое зани- чтобы напрямую доставлять нефть и газ к основ- мает почти 80 % в ее энергетическом балансе. Доля ным потребителям. Ускоряется работа по проклад- атомного электричества в России составляет всего ке трубопроводных сетей к берегу Тихого океана, лишь 17,6 %. В 2007 году правительство Россий- на Север, в том числе на северо-запад России, ской Федерации приняло за основу Генеральную чтобы уменьшить зависимость от транзитных го- схему размещения объектов электроэнергетики сударств. Мощность прокачки нефти Балтийской до 2020 года, в которой предусматривается мак- трубопроводной системы (БТС) планируется до- симальное увеличение доли атомной генерации вести с нынешних 72 млн. тонн в год до 105 млн. в суммарной мощности АЭС с нынешних 23 ГВт в 2010 году. Нефтепровод Унеги-Приморск (БТС-Н) 2,3 - 2,5 раза, что позволит поднять долю атомного обеспечит экспорт российской и каспийской неф- электричества до 20 - 25 %. ти в страны ЕС через порт Приморск., минуя Бе- В настоящее время наиболее развитые страны ларусь. Пропускная способность – 50 млн. т. в год. и наиболее успешно развивающиеся государства Ввод в эксплуатацию - 2010 год. Нефтепровод Бур- заявляют о намерении развивать атомную энер- гас – Александрополис соединит болгарский порт гетику третьего поколения (более безопасную и Бургас и греческий Александрополис. Пропускная эффективную). Так, например, в 2007 году между способность – 35 млн. т. в год, Ввод в эксплуата- французским энергетическим концерном «Areva» цию – 2010 год, стоимость - 1 млрд. Долл. США. и правительством Китая достигнута договорен- Форсируется строительство по дну Балтики Се- ность о строительстве в КНР к 2013 – 2014 году вероевропейского газопровода «Северный поток», двух атомных реакторов третьего поколения за который пройдет от Росии (Выборг) до Германии 11,9 млрд. долл. США. (Грайфсвальд). Первую нитку газопровода протя- Вместе с тем, следует особо отметить , что женностью около 1,2 тыс. километров с годовой энергетика на основе возобновляемых ресурсов в пропускной способностью 27,5 млрд. кубометров настоящее время находится на начальной стадии газа предполагается ввести в строй в 2010 году. развития. Доля российского «Газпрома» составляет 51 %, германских «BASF» и «E.ON» – по 20 %, голланд- 3. Пути и методы доставки энергоносителей. ской «Gasunic» – 9 %. Стоимость строительства Диверсификация энергетических источников. предположительно составит 8 млрд. EURO. Се- вероевропейский газопровод впервые обеспечит В традиционной энергетике все больше ощу- поставку российского природного газа в Западную щается недостаток нефтеперерабатывающих и Европу без прохождения через территорию стран транспортных мощностей, новых мощностей по – транзитеров. «Южный поток» будет проложен добыче нефти. В Британском Управлении бизне- по дну Черного моря и соединит Россию и Болга- TRIBUNA DISCUŢIONALĂ 117 рию. Пропускная способность – 30 млрд. куб. м в газопровод на нужды « Южного потока». В на- год. Ввод в эксплуатацию – 2010 год. Стоимость стоящее время для «Nabucco» есть только 8 млрд. -5 млрд. долл. США. Прикаспийский газопровод куб. м газа в год из Азербайджана и некоторые на- соединит Туркмению, Узбекистан, Казахстан и дежды на поставки из Ирана. Вместе с тем, о по- Россию. Пропускная способность - 30 млрд. куб. вышении шансов на успешную реализацию про- м в год. Стоимость – 7 млрд. долл. США. «Голу- ектов транскаспийского газопровода и «Nabucco» бой поток» соединит Россию и Турцию и будет свидетельствует, озвученная Еврокомиссией по проложен по дну Черного моря. Пропускная спо- итогам переговоров с официальным Ашхабадом, собность – 16 млрд. куб. м в год. Стоимость – 32 готовность Туркменистана гарантировать постав- млрд. долл. США(двух ниток).11 ку в ЕС минимум 10 млрд. куб. м газа в год, начи- Ускоренными темпами Сооружается нефте- ная с 2009 года. Примечательно, что в конце 2007 провод Восточная Сибирь – Тихий океан (ВСТО). года Туркменистан именно на этот объем умень- Ведется проектирование нефтепровода «Харьяга шил свои обязательства по загрузке лоббируемого – Индига» с выходом на Баренцево море. Россией альтернативного проекта прикаспийского Азербайджан также стремиться играть боль- газопровода. шую роль в обеспечении безопасности в энергети- Параллельно Казахстан ратифицировал согла- ческой отрасли на европейском рынке. Речь в дан- шение с Азербайджаном о транспортировке неф- ном случае идет о перспективах доставки каспий- ти из Казахстана танкерами через Каспий и да- ской нефти и газа на европейские рынки. В част- лее по нефтепроводу «Баку – Тбилиси - Джихан». ности, через проекты трубопроводов Констанца – Казахстан к 2012 -2014 гг. может стать одним Панча – Триест, а также «Nabucco», предполагаю- из крупных поставщиков нефти на международ- щего подачу среднеазиатского и каспийского газа ный рынок. Но планируемое увеличение в два раза в Европу (25-30 млрд. куб. м в год) через Азер- добычи нефти к 2012-2015 гг. заставляет искать байджан Грузию, Турцию, Болгарию, Венгрию, новые пути ее транспортировки. Поэтому проект Румынию и Австрию – в обход России (предпо- «Одесса – Броды – Гданьск» для Казахстана явля- лагаемый срок запуска – 2012 год). Участниками ется определенной альтернативой. консорциума, созданного для реализации проек- Магистральный нефтепровод Одесса – Броды та строительства транскаспийского газопровода построен в 2001 году для транспортировки ка- «Nabucco», являются Венгрия, Турция, Болгария, спийской нефти. В течение нескольких лет он не Румыния и Австрия. Президент Азербайджана использовался. В конце июня 2004 г. правитель- Ильхам Алиев в ходе визита в Азербайджан в 2006 ство Украины разрешило использовать трубопро- г. Президента Румынии Траяна Бэсеску заявил, вод для транспортировки российской нефти в ре- что Азербайджан «заинтересован в многовариант- версном режиме. Украина и Польша планируют ности поставок нефти и газа на мировые рынки». достроить этот нефтепровод до польских городов «На данный момент мы добились строительства Плоцка и Гданьска. Европейские страны и Украи- трех нефтепроводов, которые выводят нашу нефть на рассчитывают на участие в этом проекте Казах- по направлениям: два – в сторону Черного моря, стана, который может в перспективе поставлять а один – Средиземного. За короткие сроки Азер- свою нефть в будущую трубу с тем, чтобы проект байджан однозначно превратится в важнейшего стал экономически целесообразным. поставщика газа. Предусмотрена прокладака и Казахстан демонстрирует интерес к проектам, сдача в эксплуатацию газопровода из Азербайджа- продвигаемым западными странами, сохраняя на в Турцию. С технической точки зрения в даль- при этом высокий уровень доверия с Китаем. В нейшем он может доставлять азербайджанский газ частности, Н. Назарбаев подтвердил участие сво- в Европу». Что же касается проекта «Nabucco», то, ей страны в проекте Баку – Тбилиси – Джейхан по мнению Алиева, без участия Азербайджана, яв- и выразил заинтересованность в транскаспийском ляющегося главным элементом данного проекта, газопроводе. осуществить его будет невозможно 12. Следует от- Азербайджан со своей стороны всячески со- метить, что несмотря на заявления представителей действует вовлечению Казахстана и других стран Еврокомиссии о приоритетности для ЕС проекта региона в альтернативные российским проекты «Nabucco», вопрос его наполнения до настояще- транспортировки нефти и газа. В ходе официаль- го времени не решен, так как Россия консолиди- ного визита в Казахстан 7-8 августа 2007 года пре- ровала на перспективу туркменский, узбекский и зидент И. Алиев заявил, что Азербайджан готов казахский газ в годовом объеме 30 млрд. куб. м, с сделать все для того, чтобы предоставить свобод- поставками через формируемый Прикаспийский ный и беспрепятственный доступ для транспорти- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 118 ровки энергоресурсов и грузов. Стороны подписа- ней Азии. В обоих случаях были подтверждены ли меморандум о совместной реализации Транс- политические решения о необходимости даль- каспийского проекта, в соответствии с которым нейшей проработки давно обсуждаемых проек- на первом этапе предполагается транспортировку тов: расширения Каспийского трубопроводного нефти осуществлять с помощью танкеров, впо- консорциума (КТК) и продления нефтепровода следствии планируется построить нефтепровод. «Одесса – Броды» до Плоцка. При этом обозна- С точки зрения долгосрочных тенденций разви- чился вариант, при котором реализация первого тия ситуации на постсоветском пространстве наи- проекта не будет означать провал второго, Заяв- большее значение имели альтернативные энерге- ленных Н. Назарбаевым объемов поставок через тические саммиты 2007 года президентов России, расширенный КТК может хватить не только для Казахстана и Туркменистана, с одной стороны, заполнения нефтепровода «Бургас – Алексан- и руководителей Азербайджана, Грузии, Литвы, друполис», соглашение о строительстве которого Польши и Украины – с другой. было ратифицировано российским парламентом в Реализация заявленных В. Путиным, Н. На- мае 2007 г., но и для трубопровода «Одесса – Бро- зарбаевым и Г. Бердымухаммедовым планов ды». Кроме того, на саммите в Польше о четкой транспортировки туркменского и казахского газа политической заинтересованности в реализации по прикаспийскому трубопроводу и расширения последнего проекта заявил Азербайджан. мощностей системы «Средняя Азия – Центр 3» на Обеспечение стабильных поставок энергоре- среднесрочную перспективу может оставить без сурсов на рынок ЕС, диверсификация их источни- ресурсной базы альтернативные проекты транска- ков и маршрутов доставки по-прежнему в числе спийского газопровода и «Nabucco». основных императивов внешней политики Евро- В то же время ряд признаков говорят о том, союза. Крупные запасы природного газа, общая что за сохранение контроля над транспортировкой граница с богатым углеводородами Ираном дела- газа из Средней Азии России придется достаточно ют Туркменистан стратегически важным государ- дорого заплатить: вырастет цена казахского газа. ством для Европейского союза в энергетической Кроме того, Москва будет вынуждена пойти на не- сфере. Брюссель лоббирует присоединение Тур- которое смягчение прежней политики: если ранее кменистана к проекту «Nabucco» и более активное она монопольно скупала весь среднеазиатский газ участие Ашхабада в проекте строительства Транс- и самостоятельно перепродавала его в Европу и каспийского газопровода. Туркменистан, в свою СНГ, то сейчас Россия может открыть путь на за- очередь, подтверждает намерение диверсифици- падный рынок поставщику, в котором «Газпром» ровать маршруты поставок туркменских энерго- не имеет полного контроля. Речь идет о совмест- носителей на мировые рынки и призывает евро- ном предприятии ЗАО «Казросгаз», доли в кото- пейские компании к активному инвестированию ром поровну распределены между Казахстаном в энергетический сектор страны. Вместе с тем у и Россией. Оно должно получить право продажи европейцев существуют опасения относительно определенного объема газа в страны СНГ, При- готовности туркменского руководства выйти из балтики и ЕС. Вероятно, что аналогичных усту- под энергетической опеки России, традиционно пок добьется и Туркменистан. Действительно, в являющейся основным партнером Ашхабада в конце 2007 года «Газпром» согласился повысить данной сфере. закупочные цены на туркменский газ со 100 дол- Опасения в определенной мере подтвердились. ларов за тысячу кубометров до 130 долларов в Россия, Казахстан и Туркменистан в конце 2007 первом полугодии 2008 года и 150 долларов – во года подписали в Москве соглашение о строитель- втором полугодии. Власти Казахстана также заяв- стве Прикаспийского газопровода. Прикаспийский ляют о намерении поднять цену на свой газ со 165 газопровод должен пройти из Туркмении в Россию до 190 долларов. И это только начало. В итоге до- вдоль Каспийского побережья. Новый газопровод ходы России от реэкспорта среднеазиатского газа и реконструкция уже существующей системы га- сократятся, но она выиграет за счет получения га- зопроводов «Средняя Азия – Центр» позволят на- рантий объемов поставок через свои газопроводы, растить транспортные мощности по экспорту газа а также за счет отказа Казахстана и Туркмениста- из Центральной Азии в Европу с 55 до 80 млрд. на от конкуренции за рынки сбыта и цены. куб. м газа в год. Однако ни встреча президентов России, Казах- Осознание Европейским Союзом обостре- стана и Туркменистана, ни саммит в Польше не ния энергетической ситуации, главным образом, дали ответ на вопрос о путях транспортировки в в силу стремительного роста зависимости ЕС от Европу дополнительных объемов нефти из Сред- импорта энергоносителей (к 2030 году 70 % энер- TRIBUNA DISCUŢIONALĂ 119 гопотребления ЕС в целом и 80 % потребления из пропагандируемых европейцами обходных газа в ЕС будут покрываться за счет импорта), вы- трубопроводов не имеет просчитанного технико- нуждает Евросоюз находить и реализовывать раз- экономического обоснования, включая расчет личные сценарии сохранения и укрепления своей стоимости, определение механизмов финансиро- энергетической безопасности. Одним из таких вания, обоснование наличия достаточного коли- сценариев, причем приоритетным, является ис- чества природных энергоносителей. пользование механизмов, заложенных в Договоре Тем не менее Евросоюз не снижает активности к Энергетической Хартии (ДЭХ). на Центрально-Азиатском направлении, и в по- Энергетическая хартия, подписанная странами следнее время заметно активизировал масштаб- Европейского Союза (декабрь 1991 г., а договор к ное энергетическое партнерство с Казахстаном в ней – в 1994 г.), призвана служить целям развития расчете на доступ европейских компаний к место- открытого и конкурентного рынка энергоносите- рождениям Каспия. лей. В настоящее время к ней присоединились бо- Неутешительной для России реалией, усилива- лее 50 государств, являющихся главным образом ющей позиции Евросоюза, является то, что Евро- потребителями углеводородов. союз представляет собой не только крупнейшего в Евросоюз в 2006 – начале 2007 года предпринял мире покупателя энергоносителей, но и крупней- беспрецедентное давление на Россию в попытках шего потребителя российских энергоносителей. склонить ее к ратификации ДЭХ при параллель- То есть, рынок ЕС для России уже превратился в ном муссировании информации о множественных «рынок покупателя», а Россия, со своей стороны, планах строительства нефте- и газопроводов из уже перешла критический порог энергетической регионов Центральной Азии и Каспия в Европу в «неоколонии». Президент России В. Путин на обход России. октябрьской 2006 года встрече в Лахти с лидера- Основная цель, которой добивается Евросо- ми государств-членов Евросоюза признал, что по юз, – обеспечить посредством ратификации Рос- сути Россия в большой степени зависит от сво- сией ДЭХ свободный для себя доступ к богатым их потребителей: по газу ЕС покрывает за счет запасам природных энергоресурсов Центральной России 44 % своих потребностей, в то время как Азии и Каспия. Ратифицировав ДЭХ, Россия бу- в общем объеме экспорта российского газа евро- дет обязана обеспечивать, при наличии свободных пейские потребители занимают 67 %. Европейцы мощностей, беспрепятственный транзит энергоре- понимают это свое преимущество. сурсов из третьих стран по приемлемым тарифам Вместе с тем, Россия, Норвегия и Алжир – (Россия, безусловно, располагает такими мощно- страны-поставщики природного газа в Европу – стями). Тем самым Россия потеряет монополию ратифицировать договор не намерены. Россию не единоличного на пространстве СНГ поставщика устраивает транзитный протокол, прилагаемый к энергоносителей в Европу, а также монополию на энергетическому договору с европейцами, где со- формирование цен на поставки и транзит энерго- держится норма, предписывающая обеспечить носителей. Параллельно Евросоюз получит до- свободный доступ к транспортировке энергоноси- ступ к российским недрам. телей по транзитным трубопроводам. Россия вос- Кроме этого, ратификация Россией Догово- принимает это требование как уступку контроля ра к Энергетической Хартии представляет жиз- над российскими нефте- и газопроводами в обмен ненно важный интерес для Европейского Союза, на право осуществлять инвестиции на европейском поскольку реализация планов строительства об- рынке. Но по европейским правилам «Газпром», ходных трубопроводов может в лучшем случае являющийся и производителем, и транспортером, завершиться не ранее 2010 – 2012 гг. При этом и продавцом газа, не может произвести встречные отсутствие подтвержденных количественных инвестиции в странах ЕС. К тому же Россия не со- данных о запасах энергоносителей на месторож- гласна с условием, предписывающим формирова- дениях Центральной Азии и Каспия делает такие ние транзитных тарифов только на аукционах. проекты весьма рискованными. Так, уже запущен- Кроме этого, по мнению Российской Федера- ный в эксплуатацию нефтепровод Баку – Тбили- ции, главное, чего не хватает механизмам ДЭХ, си – Джейхан не может работать на полную мощ- – это содействия обеспечению как безопасности ность ввиду отсутствия достаточного количества предложения, так и безопасности спроса; установ- нефти. Согласно прогнозам международных экс- ления баланса интересов производителей, потре- пертов, пик добычи нефти Азербайджаном насту- бителей и транзитеров; нахождения «золотой се- пит в 2015 году, после чего начнется спад. Кроме редины» между либерализацией рынков и усиле- того, до настоящего времени практически ни один нием роли института долгосрочных контрактов. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 120 Заметным событием во внутренней жизни Ев- стран-соседей. Вместе с тем, в ближайшее вре- росоюза стало обнародование Еврокомиссией мя вряд ли стоит ждать кардинальных перемен пакета инициатив в области регулирования энер- в энергетическом балансе Восточной Европы. гетического рынка ЕС. Новые законодательные Поэтому постепенно все страны стали договари- предложения Брюсселя преследуют две взаимос- ваться с Россией. Тем более, что и России надо вязанные цели: дальнейшую либерализацию вну- продемонстрировать западным партнерам, что треннего рынка электроэнергии и газа в Евросою- она является надежным партнером. зе и усиление защиты от внешних конкурентов, в Так, по итогам заседания совета глав прави- первую очередь от «Газпрома». тельств СНГ шесть стран (Россия, Казахстан, Эти инициативы Европейской комиссии, пря- Беларусь, Киргизстан, Таджикистан, Армения) мо вытекающие из поручения глав государств и в мае 2007 года в Ялте подписали соглашение о правительств ЕС, данного на июньском 2007 года формировании общего энергетического рынка саммите Евросоюза, вызвали резкую критику как государств-участников СНГ. со стороны компаний монополистов в Германии и Концепция формирования общего электроэнер- Франции, так и «Газпрома». Вместе с тем, мож- гетического рынка (ОЭР) участников СНГ пред- но с большой вероятностью прогнозировать, что в усматривает, что страны - участники ОЭР долж- основном они будут приняты. ны обеспечивать возможность инвестиционной Также следует особо отметить, что демарш деятельности для субъектов энергетики, включая Эстонии в отношении российско-германского про- возможность покупки и продажи генерирующих, екта газопровода «Северный поток» укладывается сетевых и других активов на договорных условиях в русло новой политики Еврокомиссии и США по между собственниками. ограничению российского влияния на европей- Цель создания общего рынка – формирование ский энергетический рынок. единого рыночного пространства в электроэнерге- В такой системе разнонаправленных интересов тике, базирующегося на принципах равноправия консенсус между Европой и «Газпромом» (Россией) участников, добросовестной конкуренции и вза- может быть достигнут только на основе сбаланси- имной выгоде. Основными принципами создания рованных подходов, учитывающих обоснованные общего энергорынка СНГ призваны стать прозрач- интересы всех участников «газовой цепочки» – от ность естественно – монопольных видов деятель- добычи до конечного потребления. Надежность га- ности, недискриминационные условия доступа к зоснабжения стран ЕС не может быть обеспечена, технологической и коммерческой инфраструктуре если не принимать во внимание интересы произво- для всех участников. дителей, поскольку основу поставок газа в Европу Участники ОЭР принимают на себя обязатель- реально обеспечивают менее десяти уникальных ства по созданию условий для преобразования месторождений, расположенных всего в четырех предприятий, предлагающих услуги по передаче странах (Нидерланды, Норвегия, Алжир и Россия), электроэнергии и оперативно-диспетчерскому три из которых не являются членами ЕС. управлению в электроэнергетике, в самостоятель- Страны - транзитеры (их пояс растянулся от ные юридические лица, отделяя их от организа- Балтики до Черного моря) еще более зависимы ций, ведущих производство и куплю - продажу от России в плане энергетики, чем европейские электроэнергии. потребители. Во-первых, у них не такие мощ- Участники ОЭР в соответствии с договорами ные и высокотехнологичные экономики, чтобы с выполняют транзит электроэнергии через свои легкостью справляться с повышением цен. Во- территории вне зависимости от места происхо- вторых, они все в свое время входили в соцла- ждения, места назначения и владельца электро- герь и имеют единую энергосистему, завязанную энергии, а также обеспечивают создание общей на российские месторождения. В-третьих, аль- унифицированной системы таможенного регули- тернативными источниками и путями доставки рования в сфере деятельности ОЭР с унифициро- нефти и газа Восточная Европа, в отличие от ванными правилами таможенного оформления и Западной, озаботилась сравнительно недавно. А контроля, едиными таможенными режимами 13. это требует много времени и финансов. Поэтому Таким образом, Россия перешла от пассивного по- в спор с Россией страны - транзитеры вступают ведения к активным действиям, в том числе в об- гораздо чаще, чем остальные потребители. Бо- ласти поставок углеводородов на международные лее того, Россия, используя свой энергетический рынки и, прежде всего, это касается поставок при- вес, проявляет политическую волю в отношении родного сетевого газа в ЕС. TRIBUNA DISCUŢIONALĂ 121 4. Борьба за контроль над энергетическими и выиграла. В конечном итоге данная ситуация во ресурсами. многом повлияла на экономическое положение Сейчас в мире за день добывается около 81 СССР и развал Союза. млн. бареллей нефти. Эксперты полагают, что к В дальнейшем в «Стратегии национальной 2030 г. эта цифра упадет до 29 млн. 14 Кроме того, безопасности США для нового столетия», приня- они предсказывают значительное снижение до- той в 1997 году, впервые появился тезис, соглас- бычи газа, угля и урана, предрекая исчерпание но которому перспектива истощения природных энергетических запасов планеты. ресурсов планеты оценивается исключительно с Британский экономист и специалист по энерге- точки зрения национальной безопасности США. тике Дэвид Флеминг сказал: «Ожидаемая нехватка При этом возможность того, что «другие страны» поставок может легко спровоцировать пугающие будут «неограниченно эксплуатировать» их соб- сцены массовых беспорядков… Правительство, ственные природные ресурсы, расценивается как отрасль и население не смогут не обратить внима- прямая угроза национальным интересам США. ние на происходящее, поскольку ситуация может Поэтому согласно Стратегии США вправе делать выйти из-под контроля и привести к полному раз- все, что может потребоваться для защиты их ин- рушению общества». тересов, в том числе и при необходимости приме- К сходным выводам приходит немецкая орга- нять «в одностороннем порядке» свои вооружен- низация «Energy Watch Group»: «Мир стоит на ные силы 16. В связи с этим наибольший интерес пороге структурных изменений экономической для США представляют «Мировые Балканы», в системы. Их спровоцирует уменьшение запасов которых сосредоточена большая часть мировых ископаемого топлива. Они затронут практически залежей нефти и природного газа. В 2002 году все аспекты повседневной жизни» 15. на обозначаемый понятием «Мировые Балканы» В этой связи в мире ведется активная борьба за ареал приходилось 68 % разведанных мировых за- контроль над энергетически важными районами с пасов нефти и 41 % природного газа; его доля в применением всех доступных методов: политиче- мировой добыче нефти составляла 32 %, газа – 15 ских, дипломатических, экономических, военных. %. Ожидается, что в 2020 году на этой территории Впервые «нефтяное оружие» применили араб- (вместе с Россией) будет добываться примерно 49 ские страны в 70-е годы ХХ века в ответ на под- млн. баррелей нефти ежедневно, то есть 45 % от держку, оказанную западными странами Израилю общего объема мирового производства (107,8 млн. в войне с Египтом. Арабские страны объявили не- баррелей в день) 17. фтяное эмбарго всем «пособникам сионизма». В В ключе «нефтегазового оружия» следует рас- течение одного года цена на нефть выросла в 4 сматривать вторжение в Ирак, систематические раза. В дальнейшем ирано-иракская война приве- угрозы Ирану, попытки «запретить» ОПЕК и ла еще к одному двукратному скачку цен. В итоге создание «газового» ОПЕК, навязывание России Америка, Европа, Япония пережили тяжелейший энергетической Хартии ЕС. шок: промышленное производство сократилось В начале 90-х годов обострилась борьба за сразу на 15 %, инфляция и безработица вырва- каспийскую нефть. Целенаправленно США рас- лись из-под контроля. И только резкое увеличе- пространяют свое влияние и ставят под контроль ние к началу 80-х годов в 1,5 раза объемов добычи страны региона (сначала Азербайджан, потом – нефти неарабскими странами и в 2 раза – СССР, Грузия). Затем «оранжевая революция» (2005 г.) в широкое комплексное развитие программ энер- Украине, по территории которой проходят основ- гообеспечения позволили резко сократить энер- ные российские нефте- и газопроводы в Европу. гоемкость национальных экономик и выйти из Более того, в целом по отношению к России у не- энергетического кризиса. которых западных политиков существует идея – Примерно в это же время США при содей- перевести запасы российских недр, в первую оче- ствии Саудовской Аравии начали вести боль- редь углеводородные ресурсы, в разряд «общего шую энергетическую войну против Советского достояния человечества». Союза, экономика которого «сидела на нефтега- В свою очередь, в 2005 году «Газпром» предъя- зовой «игле». Саудовская Аравия резко увеличи- вил ультиматум Украине, потребовав оплату за по- ла добычу нефти, что повлекло за собой «обвал» ставляемые энергоресурсы по рыночным ценам. В мировой цены и существенно повлияло на эко- 2006 году американской компании, задействован- номическое положение СССР. Сама Саудовская ной в проекте «Сахалин-2», были предъявлены Аравия в связи с тем, что себестоимость добычи обвинения в создании экологической угрозы ре- нефти очень низкая, не только не пострадала, но гиону. С 2004 года Россия встала на путь национа- REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 122ɦɢɪɨɜɨɣ ɞɨɛɵɱɢ ɧɟɮɬɢ. ɍɠɟ ɱɟɪɟɡ 10 ɥɟɬ, ɤɨɝɞɚ ɨɫɧɨɜɧɚɹ ɱɚɫɬɶ ɡɚɩɚɫɨɜ ɋɟɜɟɪɧɨɝɨ ɦɨɪɹ ɢ лизацииɚɦɟɪɢɤɚɧɫɤɨɝɨ нефтедобывающих ɲɟɥɶɮɚ компаний,ɜ Ɇɟɤɫɢɤɚɧɫɤɨɦ чем резко ɡɚɥɢɜɟ по Е вропейскомуɛɭɞɟɬ ɛɥɢɡɤɚ С оюзу.ɤ ɢɫɱɟɪɩɚɧɢɸ Отдельные, государстваɢɯ ɪɨɥɶ ɜ увеличилаɝɥɨɛɚɥɶɧɨɣ поступления ɧɟɮɬɟɞɨɛɵɱɟ в бюджет. ɛɭɞɟɬ ɜɬɨɪɨɫɬɟɩɟɧɧɨɣ– . члены ЕС под предлогом обеспечения нацио- Россияɋɬɚɥɨ и ее основные ɪɟɚɥɢɟɣ конкуренты ɩɪɟɜɚɥɢɪɨɜɚɧɢɟ на глобаль - нальнойɢɧɬɟɪɟɫɨɜ безопасности ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɣ проводят ɷɧɟɪɝɟɬɢɱɟɫɤɨɣ политику дис- номɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ энергетическом ɞɚɠɟ рынке ɧɚɞ ɫɨɸɡɧɢɱɟɫɤɢɦɢреализуют определен ɨɛɹɡɚɬɟɥɶɫɬɜɚɦɢ- криминации. не только в отношении компаний ную тактику.ȼ ɞɨɤɥɚɞɟ Суть ее в ɲɜɟɞɫɤɨɝɨтом, что основные Ⱥɝɟɧɬɫɬɜɚ активы ɨɛɨɪɨɧɧɵɯ третьих стран, ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɣ но и применительно «ɋɟɜɟɪɧɵɣ к компаниям ɩɨɬɨɤ», должныɒɜɟɰɢɹ контролироваться ɢ ɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɶ национальными Ȼɚɥɬɢɣɫɤɨɝɨ корпо ɦɨɪɹ- » самихɨɬɦɟɱɚɟɬɫɹ стран Е, вросоюза.ɱɬɨ ɩɪɨɟɤɬ Так, « например,ɋɟɜɟɪɧɵɣ слияниеɩɨɬɨɤ» рациями,ɭɫɢɥɢɬ которыеɪɵɱɚɝɢ вɩɪɹɦɨɝɨ обмен на ɜɥɢɹɧɢɹминоритарные Ɋɨɫɫɢɢ доли ɧɚ ɉɨɥɶɲɭкрупных, энергетическихɍɤɪɚɢɧɭ ɢ Ȼɟɥɚɪɭɫɶ компаний, ɚ ɬɚɤɠɟ если и ɧɚ про ɬɟ- в этих активах должны получать доли в сбытовых исходит, то, как правило, в рамках одной страны ɫɬɪɚɧɵ, ɤɨɬɨɪɵɟ ɛɭɞɭɬ ɫɨɟɞɢɧɟɧɵ ɝɚɡɨɜɨɣ ɬɪɭɛɨɣ – Ƚɟɪɦɚɧɢɸ. Ʉɪɨɦɟ ɷɬɨɝɨ ɩɨ ɦɧɟɧɢɸ и транспортных компаниях за рубежом. (Е-ОН и Рургаз в Германии; Эксон и Мобил, Шев- Ⱥɝɟɧɬɫɬɜɚ, «ɋɟɜɟɪɧɵɣ ɩɨɬɨɤ» - ɧɚɝɥɹɞɧɨɟ ɩɨɞɬɜɟɪɠɞɟɧɢɟ ɬɨɦɭ, ɱɬɨ ɭ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜ ȿɜɪɨɫɨɸɡɚ В связи с этим все больше и больше прави- рон и Тексако в США). Попытки занять заметные тельствɞɜɭɫɬɨɪɨɧɧɢɟ разных стран ɨɬɧɨɲɟɧɢɹ осуществляют ɩɪɟɜɚɥɢɪɭɸɬ в своих страɧɚɞ -ɨɛɳɢɦɢпозиции ɩɪɢɨɪɢɬɟɬɚɦɢ в энергетических ȿɋ. секторах других стран нах явнуюȾɟɣɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨ или неявную национализацию, ɩɨɞɨɛɧɵɟ ɬɟɧɞɟɧɰɢɢ нефте- ɜɫɟнаталкиваются ɛɨɥɶɲɟ ɧɚɱɚɥɢ на жесткое ɩɪɨɹɜɥɹɬɶɫɹ сопротивление ɫɪɟɞɢ дажеɫɬɪɚɧ в- газовогоɩɚɪɬɧɟɪɨɜ комплекса. ɩɨ ȿɜɪɨɩɟɣɫɤɨɦɭ Сегодня уже ɋɨɸɡɭ 80 % резервов. Ɉɬɞɟɥɶɧɵɟ странах-соседях ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ по – Еɱɥɟɧɵвросоюзу. ȿɋ Я ɩɨɞрким ɩɪɟɞɥɨɝɨɦ примером нефтиɨɛɟɫɩɟɱɟɧɢɹ находятся ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɣ на балансе национальных ɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ не ɩɪɨɜɨɞɹɬ- стала попыткаɩɨɥɢɬɢɤɭ итальянского ɞɢɫɤɪɢɦɢɧɚɰɢɢ концерна ɧɟ Энелɬɨɥɶɤɨ ку -ɜ фтяныхɨɬɧɨɲɟɧɢɢ компаний ɤɨɦɩɚɧɢɣ и поэтому ɬɪɟɬɶɢɯ все больше ɫɬɪɚɧ и больше, ɧɨ ɢ питьɩɪɢɦɟɧɢɬɟɥɶɧɨ франко-бельгийскую ɤ ɤɨɦɩɚɧɢɹɦ компанию ɫɚɦɢɯ Суэц. Тутɫɬɪɚɧ же ониȿɜɪɨɫɨɸɡɚ становятся. Ɍɚɤ закрытыми, ɧɚɩɪɢɦɟɪ для, ɫɥɢɹɧɢɟ международных ɤɪɭɩɧɵɯ оɷɧɟɪɝɟɬɢɱɟɫɤɢɯ слиянии с Суэц ɤɨɦɩɚɧɢɣзаявила государственная ɟɫɥɢ ɢ ɩɪɨɢɫɯɨɞɢɬ компа-, нефтяныхɬɨ, ɤɚɤ гигантовɩɪɚɜɢɥɨ из, ɜ США ɪɚɦɤɚɯ и ЕС ɨɞɧɨɣ. Таким ɫɬɪɚɧɵобразом, ( ȿ-нияɈɇ Газ ɢ деɊɭɪɝɚɡ Франс, ɜ причемȽɟɪɦɚɧɢɢ французы; ɗɤɫɨɧ пошли ɢ Ɇɨɛɢɥ ради , прежниеɒɟɜɪɨɧ ведущие ɢ Ɍɟɤɫɚɤɨ игроки ɜ ɋɒȺнефтяного). ɉɨɩɵɬɤɢ рынка вытес ɡɚɧɹɬɶ- этогоɡɚɦɟɬɧɵɟ на изменение ɩɨɡɢɰɢɢ своего ɜ ɷɧɟɪɝɟɬɢɱɟɫɤɢɯ национального ɫɟɤɬɨɪɚɯ законо- няютсяɞɪɭɝɢɯ из мировойɫɬɪɚɧ ɧɚɬɚɥɤɢɜɚɸɬɫɹ добычи нефти. Ужеɧɚ черезɠɟɫɬɤɨɟ 10 ɫɨɩɪɨɬɢɜɥɟɧɢɟдательства. ɞɚɠɟ ɜ ɫɬɪɚɧɚɯ-ɫɨɫɟɞɹɯ ɩɨ лет,ȿɜɪɨɫɨɸɡɭ когда основная. əɪɤɢɦ часть ɩɪɢɦɟɪɨɦ запасов С ɫɬɚɥɚеверного ɩɨɩɵɬɤɚ моря ɢɬɚɥɶɹɧɫɤɨɝɨК примерам ɤɨɧɰɟɪɧɚ дискриминации ɗɧɟɥ ɤɭɩɢɬɶ со стороныɮɪɚɧɤɨ- и ɛɟɥɶɝɢɣɫɤɭɸамериканского ɤɨɦɩɚɧɢɸшельфа в Мексиканскомɋɭɷɰ. Ɍɭɬ ɠɟ заливе ɨ ɫɥɢɹɧɢɢ государств-членов ɫ ɋɭɷɰ ɡɚɹɜɢɥɚ ЕС ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɚɹ в отношении российских- ɤɨɦɩɚɧɢɹ будетȽɚɡ близкаɞɟ Ɏɪɚɧɫ к исчерпанию,, ɩɪɢɱɟɦ ɮɪɚɧɰɭɡɵих роль в глобальной ɩɨɲɥɢ ɪɚɞɢ компаний ɷɬɨɝɨ ɧɚ можно ɢɡɦɟɧɟɧɢɟ отнести ɫɜɨɟɝɨрешения ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨ Греции, Поль- нефтедобычеɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɫɬɜɚ будет второстепенной.. ши и Литвы применительно к Лукойлу, а также Стало Ʉ реалией ɩɪɢɦɟɪɚɦ превалирование ɞɢɫɤɪɢɦɢɧɚɰɢɢ интересов ɫɨ на -ɫɬɨɪɨɧɵдействия ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜ Великобритании-ɱɥɟɧɨɜ по ȿɋ недопущению ɜ ɨɬɧɨɲɟɧɢɢ по- циональнойɪɨɫɫɢɣɫɤɢɯ энергетической- ɤɨɦɩɚɧɢɣ ɦɨɠɧɨ безопасности ɨɬɧɟɫɬɢ ɪɟɲɟɧɢɹ даже купки Ƚɪɟɰɢɢ Газпромом, ɉɨɥɶɲɢ пакета ɢ Ʌɢɬɜɵ акций ɩɪɢɦɟɧɢɬɟɥɶɧɨ британской газо -ɤ надɅɭɤɨɣɥɭ союзническими, ɚ ɬɚɤɠɟ обязательствами. ɞɟɣɫɬɜɢɹ ȼɟɥɢɤɨɛɪɢɬɚɧɢɢ войɩɨ ɧɟɞɨɩɭɳɟɧɢɸ компании Центрика. ɩɨɤɭɩɤɢ Правительство Ƚɚɡɩɪɨɦɨɦ Велико ɩɚɤɟɬɚ- ɚɤɰɢɣВ докладе ɛɪɢɬɚɧɫɤɨɣ шведского ɝɚɡɨɜɨɣ Агентства ɤɨɦɩɚɧɢɢ оборонных ɐɟɧɬɪɢɤɚ британии. ɉɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨ приступило ȼɟɥɢɤɨɛɪɢɬɚɧɢɢ к рассмотрению ɩɪɢɫɬɭɩɢɥɨ вопроса об исследованийɤ ɪɚɫɫɦɨɬɪɟɧɢɸ «Северный ɜɨɩɪɨɫɚ поток», ɨɛ Шɢɡɦɟɧɟɧɢɢвеция и без ɪɟɠɢɦɚ- изменении ɤɨɧɬɪɨɥɹ режима ɫɞɟɥɨɤ контроля ɩɨ ɫɥɢɹɧɢɹɦсделок по слияниямɫ ɰɟɥɶɸ опасностьɩɨɥɭɱɟɧɢɹ Балтийского ɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɢ моря» ɛɥɨɤɢɪɨɜɚɬɶ отмечается, чтоɢɯ, ɟɫɥɢс целью ɷɬɢ получения ɫɞɟɥɤɢ возможностиɭɝɪɨɠɚɸɬ блокировать«ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɣ их, проектɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ «Северный». поток» усилит рычаги прямого если эти сделки угрожают «национальной безо- влияния России на Польшу, Украину и Беларусь, пасности». Ⱥɧɚɥɨɝɢɱɧɭɸ ɩɨɥɢɬɢɤɭ, ɜ ɬɨɦ ɱɢɫɥɟ ɩɪɢɦɟɧɢɬɟɥɶɧɨ ɤ ɫɜɨɢɦ ɩɚɪɬɧɟɪɚɦ ɢ а также на те страны, которые будут соединены Аналогичную политику, в том числе примени- ɫɨɸɡɧɢɤɚɦ, ɩɪɨɜɨɞɹɬ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ-ɩɪɨɢɡɜɨɞɢɬɟɥɢ ɷɧɟɪɝɨɪɟɫɭɪɫɨɜ. Ɍɚɤ, ɧɚɩɪɢɦɟɪ, Ɋɨɫɫɢɹ газовой трубой – Германию. Кроме этого по мне- тельно к своим партнерам и союзникам, проводят ниюɩɪɨɜɨɞɢɬ Агентства, ɩɨɫɬɨɹɧɧɭɸ «Северный ɩɨɥɢɬɢɤɭ поток» - наглядноеɩɪɟɩɹɬɫɬɜɨɜɚɧɢɹ государства-производители ɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨɦɭ энергоресурсов.ɜɵɯɨɞɭ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜ Так, подтверждениеɪɟɝɢɨɧɚ ɐɟɧɬɪɚɥɶɧɨɣ тому, что уȺɡɢɢ государств (Ʉɚɡɚɯɫɬɚɧɚ Евросоюза, Ⱥɡɟɪɛɚɣɞɠɚɧɚ например, Россия, Ɍɭɪɤɦɟɧɢɫɬɚɧɚ проводит постоянную ɢ ɍɡɛɟɤɢɫɬɚɧɚ политику) ɧɚ двусторонниеɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɟ отношения ɪɵɧɤɢ превалируют. над общи- препятствования самостоятельному выходу госу- ми приоритетамиȼ ɷɧɟɪɝɟɬɢɱɟɫɤɨɣ ЕС. ɛɨɪɶɛɟ ɢɫɩɨɥɶɡɭɟɬɫɹдарств ɩɪɨɞɨɥɠɚɸɳɟɟɫɹ региона Центральной ɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɟ Азии (Казахстана, ɟɠɟɝɨɞɧɨɟ ɭɜɟɥɢɱɟɧɢɟДействительно, ɰɟɧɵ подобные ɧɚ ɧɟɮɬɶ тенденции. Ⱥɤɬɢɜɧɨɟ все боль ɪɚɡɜɢɬɢɟ- Азербайджана, ɦɢɪɨɜɨɣ Туркменистана ɷɤɨɧɨɦɢɤɢ, и ɨɝɪɚɧɢɱɟɧɧɨɫɬɶУзбекистана) на шеɷɧɟɪɝɨɪɟɫɭɪɫɨɜ начали проявляться ɜɨ ɦɧɨɝɢɯ среди ɪɟɝɢɨɧɚɯ стран-партнеров ɦɢɪɚ ɜɵɡɜɚɥɢ международные ɪɟɡɤɢɣ ɪɨɫɬ рынки. ɦɢɪɨɜɵɯ ɰɟɧ ɧɚ ɧɟɮɬɶ ɢ ɝɚɡ (Ⱦɢɚɝɪɚɦɦɚ 3). Ⱦɢɚɝɪɚɦɦɚ 3 Ɇɢɪɨɜɚɹ ɰɟɧɚ ɧɚ ɧɟɮɬɶ

ɐɟɧɚ ɧɟɮɬɢ (ɞɨɥɥ./ɛɚɪɪ.) 140 120 100 80 60 40 20 0 1955 1965 1975 1985 1995 2007 15 TRIBUNA DISCUŢIONALĂ 123 В энергетической борьбе используется продол- в стратегический политический вопрос. Вслед- жающееся значительное ежегодное увеличение ствие таких реалий, как нехватка энергоресурсов цены на нефть. Активное развитие мировой эко- и, соответственно, высокие цены на них, перебои с номики, ограниченность энергоресурсов во мно- поставками энергоресурсов и резко возросшее не- гих регионах мира вызвали резкий рост мировых гативное воздействие энергетики на окружающую цен на нефть и газ (Диаграмма 3). среду, энергетика сегодня превратилась в один из Цены на нефть в ходе торгов на Нью-Йоркской ключевых факторов, определяющих основы взаи- товарной бирже 2 января 2008 года впервые под- моотношений ведущих государств мира. нялись до отметки в 100 долларов США за бар- Стало очевидным, что интересы государств- рель. Аналитики связывают продолжающийся с производителей и государств-потребителей энер- 2007 года резкий рост цен на углеводороды с ожи- горесурсов не только не совпадают, но и суще- даниями экспертов относительно дальнейшего ственно противоречат друг другу. В современный спроса на нефть и нефтепродукты за счет мощно- обиход уже вошли такие понятия, как «энергети- го роста экономики ряда стран, в частности, Ки- ческий национализм», «энергетическая бедность» тая и Индии. Рост цен выгоден, в первую очередь, и «интернационализация природных ресурсов». США, которые являются не только крупнейшим В дальнейшем в силу обострения различных потребителем, но и добытчиком нефти: увеличи- факторов: дефицита энергоресурсов и их высокой ваются налоговые поступления в бюджет; за счет стоимости (прогнозируется, что в 2050 году спрос снижения курса доллара увеличивается экспорт; на энергоносители в мире будет на 90 % выше, возрастает политическое и экономическое влия- чем в 2003 году), перебоев в энергопоставках, ние на страны, которые не могут платить высокую пагубного влияния энергетики на окружающую цену за энергоресурсы. Причем, и это следует осо- среду, бесспорной международной тенденцией бо отметить, единицей расчетов за энергоносите- станет усугубление в обозримом будущем энер- ли является доллар, который в последние годы не гетических противоречий в глобальном масшта- только сильно слабеет, но и печатается в США по бе. При этом и страны-производители, и страны- мере необходимости и ничем реально не обеспе- потребители энергоресурсов будут сталкиваться с чен. Поэтому реальная цена нефти для США вы- новыми вызовами и угрозами. росла незначительно. Кроме этого экономический Вместе с тем в последнее время практически рост США не очень чувствителен к нефтяным все мировые государства приходят к пониманию ценам, так как его основу составляет финансовая невозможности отдельно взятой стране, даже сфера и малоемкие в энергетическом отношении крупной и экономически мощной, самостоятель- производства. но обеспечить свою национальную энергетиче- Заинтересованность США в нынешней ситуа- скую безопасность. Поэтому начатый на саммите ции на нефтяном рынке подтверждает и то, что в Санкт-Петербурге в июле 2006 г. глобальный власти США по-прежнему не пускают «в дело» энергетический диалог стран «Группы восьми» огромные национальные резервуары нефти, с по- вселяет надежду о возможности построения си- мощью которых можно было бы серьезно скоррек- стемы глобальной энергетической безопасности. тировать общий уровень цен на энергоресурсы. Не На встрече «Группы восьми» на высшем уров- спешит наращивать объем добычи и ближайший не в Санкт-Петербурге был утвержден План дей- союзник США Саудовская Аравия, чем поддержи- ствий по энергетической безопасности 18 вается на нефтяном рынке строгий баланс спроса В этом плане признается неотложная необхо- и предложений. димость заняться на основе коллективной ответ- Все это еще раз подчеркивает, что данная си- ственности решением глобальных энергетических туация с резким ростом цен на энергоресурсы вы- проблем, включая перебои в поставках и транзите, годна США. посредством более тесной координации проводи- С другой стороны, высокие нефтяные цены – мой политики. серьезный тормоз на пути развивающихся эконо- Входящие в «Группу восьми» страны заявили о мик, не имеющих (или имеющих в недостаточном своей приверженности ряду целей, принципов и объеме) собственных энергоресурсов. В первую подходов и приняли решение повышать глобаль- очередь это относится к Китаю и Индии, которым ную энергетическую безопасность, осуществляя в этой ситуации все сложнее вести конкурентную деятельность в следующих областях: борьбу с США. • повышение прозрачности, предсказуемости Таким образом, мировая энергетика окончатель- и стабильности глобальных энергетических рын- но трансформировалась из чисто экономического ков; REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 124 • улучшение инвестиционного климата в (Endnotes) энергетическом секторе; • повышение энергоэффективности и энер- 1 Прыкин Б.В. Глобалистика. – М.: ЮНИТИ, 2007. – С. госбережения; 135. 2 Коэн Ариэль. Снизить зависимость от ближневосточной • диверсификация видов энергии; нефти // Россия в глобальной политике, № 3, май-июнб 2006 г. • обеспечение физической безопасности жиз- 3 РБК daily №32 (342), 22 февраля 2008 г. ненно важной энергетической инфраструктуры; 4 Корнеев А.В., Соколов В.И. Природно - ресурсный потен- • сокращение масштабов энергетической бед- циал США: состояние и перспективы использования // США – Канада: Российская академия наук. Институт США и Канады. ности; – С. 7, 10. • решение проблем изменения климата и 5 Герхард Шредер. «Россия и будущее европейской энер- устойчивого развития. гетической безопасности». Лекция в Колумбийском универ- План действий «большой восьмерки» - весьма ситете. 6 значимый документ, представляющий собой про- Караганов С.А., Гончаренко А.В. Мировая энергетика: взгляд на десять лет вперед // Россия в глобальном мире, № 6, рыв в формировании консенсуса среди ведущих ноябрь-декабрь 2006. мировых держав по ряду сложных и наболевших 7 Там же. вопросов. Помимо этого, в нем признается важ- 8 Яхнин Е.Д. Размышление о Разуме, Боге и будущности ность энергетики в обеспечении социального человечества. – М.: ХГС, 1997. 9 Беларусь. Бизнес сегодня (по материалам агентства эко- благополучия на всей планете и подчеркивается номической информации ПРАЙМ-ТАСС) // Бюллетень Ми- важная роль, которую может играть Российская нистерства иностранных дел Республики Беларусь, № 98, 28 Федерация в обеспечении надежных и безопас- мая 2007 г. ных энергопоставок. Реализация Плана действий 10 Сигер Эшли. Предчувствие глобальной войны за «чер- «Группы восьми» может существенно приблизить ное золото» планеты // Газета «Коммерсант Plus», № 40, 26 октября 2007 г. мир к выработке эффективного комплекса мер по 11 Коммерсант плюс, Черноморско-балтийский гамбит преодолению многих из тех вызовов, с которыми России. он сегодня сталкивается. 12 Мамедов Сахбет. Бухарест выходит на Каспий // Неза- висимая газета, 16 октября 2006 г. 13 Беларусь. Бизнес сегодня (по материалам агентства эко- Литература: номической информации ПРАЙМ-ТАСС) // Бюллетень Ми- нистерства иностранных дел Республики Беларусь, № 98, 28 1. Корнеев А.В., Соколов В.И. Природно-ресурсный по- мая 2007 г. тенциал США: состояние и перспективы использования // 14 Черное золото // Планета. Беларусь и мир. – № 11 (13), США – Канада: Российская академия наук. Институт США 2007 г. – С. 4. и Канады. 15 Сигер Эшли. Предчувствие глобальной войны за «чер- 2. Караганов С.А., Гончаренко А.В. Мировая энергети- ное золото» планеты // Газета «Коммерсант Plus», № 40, 26 ка: взгляд на десять лет вперед // Россия в глобальном мире, октября 2007 г. № 6, ноябрь-декабрь 2006. 16 A.National Security Strategy For a New Century. – May, 3. A.National Security Strategy For a New Century. – May, 1997, Wash. // http:4uth.gov.ua/usa/english/politics/executiv/ 1997, Wash. // http:4uth.gov.ua/usa/english/politics/executiv/ strategy.htm strategy.htm 17 Бжезинский З. Выбор. Мировое господство или гло- 4. Бжезинский З. Выбор. Мировое господство или гло- бальное лидерство. – М.: Международные отношения, 2006. бальное лидерство. – М.: Международные отношения, 2006. – С. 87. 5. Прыкин Б.В. Глобалистика. – М.: ЮНИТИ, 2007. 18 http// en..g8russia.ru/docs/11.html. NOUTĂŢI ŞTIINŢIFICE 125 Cerinţele privind publicaţiile Stimaţi colegi! Vă reamintim cerinţele privind manuscrisele prezentate spre publicare: 1. Articolul sau studiul se prezintă sub formă de manuscris (în două exemplare) şi în format electronic (WinWord). Pe manuscris se indică data prezentării (revizuirii) articolului. Manuscrisul este semnat de către autor. 2. Textul: Word, Times New Roman; Font size 12; Space 1,5. Paginile urmează a fi numerotate. 3. Referinţele: Notele bibliografice se prezintă la sfârşitul textului în formă originală: numele autorului, denumirea lucrării, anul şi locul ediţiei, pagina. În format electronic: Word, Times New Roman; Font size 10; Space 1. 4. Volumul: textului articolului sau studiului ştiinţific să nu depăşească o 1c.a., aproximativ 20 de pagini, comunicărilor ştiinţifice -10-12 pagini; al recenziilor maximum 5 pagini. 5. Rezumat. Articolele trebuie să fie însoţite în mod obligatoriu de rezumate traduse în limbi de circulaţie internaţională (engleză, rusă) în volum până la 200 de cuvinte. În format electronic: Word, Times New Roman; Font size 11; Space 1. (Comunicările mici şi recenziile nu conţin asemenea rezumate). 6. Extras din procesul verbal al şedinţei catedrei (secţiilor, sectoarelor instituţiilor academice) cu recomandarea spre publicare. 7. Recenzia articolului cu recomandarea spre publicare prezentată de 1-2 specialişti cu grad ştiinţific de doctor/doctor habilitat în domeniul respectiv (pentru doctoranzi şi competitori). 8. Materialul ilustrativ se prezintă în format A4, în formă grafică clară, cu numerotarea poziţiei fiecărui obiect, însoţit de o legendă. Fotografiile şi desenele trebuie să fie numerotate şi însoţite de explicaţii. 9. Date despre autor: a. Numele, prenumele; b. Data, luna, anul naşterii; c. Gradul şi titlul ştiinţific; d. Locul de muncă cu indicaţia funcţiei; e. Datele CPAS (codul asigurării sociale); f. Adresele de la serviciu şi domiciliu, cu indicarea: telefon, fax, e-mail; g. Datele buletinului de identitate; h. Codul personal de identificare. i. Numele, prenumele şi titlul articolului în limbile română, engleză şi rusă. Manusrisele şi varianta în format electronic pot fi prezentate direct la Colegiul de redacţie al Revistei (IISD al AŞM, 31 August str., 82, MD-2012, Chişinău, MD 2012) sau trimise prin e-mail: [email protected]; [email protected]; [email protected] .Telefon: (37322) 23-33-10. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 126 Требования к оформлению рукописей

Уважаемые авторы! Напоминаем требования к оформлению рукописей, представляемых для опубликования: 1. Рукопись представляется в двух экземплярах вместе с ее электронной копией (программный редактор WinWord). 2. Текст должен быть отпечатан через 1.5 компьютерных интервала 14 шрифтом, сноски - 10 шрифтом. Страницы должны быть пронумерованы. 3. Нумерация сносок постраничная, сквозная. 4. Автором текст статьи (цитаты, цифры, сноски) должен быть вычитан и сверен. 5. Объем статьи и информация о научных конференциях не должен превышать 20-22 машинописных страниц, научного сообщения – 10-12, а рецензии - 5 страниц. 6. К рукописи должны прилагаться: 1) справка об авторах (соавторах) с указанием: а) фамилии, имени, отчества; б) числа, месяца, года рождения; в) ученой степени, ученого звания; г) основного места работы, должности; д) номера страхового свидетельства Пенсионного фонда (CPAS); е) домашнего и служебного адресов и телефонов; ж) паспортных данных (серия, номер, кем и когда выдан); з) персонального идентификационного номера. 2) транслитерация фамилии и инициалов автора и перевод заглавия рукописи на английский язык. 3) резюме статьи на английском, русском и молдавском языках (до 200 слов). 4) Рецензия и выписка из протокола заседания кафедры о рекомендации к печати (для аспирантов, докторантов и соискателей). 7. Автором должен быть подписан первый экземпляр рукописи. 8. Рукописи, направленные автором на доработку, подлежат возврату в редакцию в рекомендованный срок с производственными изменениями и исправлениями в тексте (в отпечатанном виде) и с электронной копией. 9. Рецензии присылаются вместе с рецензируемыми книгами. В противном случае рецензии опубликованы не будут. 10. Статьи направляются по почте (не заказной) на адрес редакции: МД 2012, Республика Молдова, Кишинев, ул. 31 августа 1989 года, № 82 или по электронной почте: [email protected]; alexandruburian@ mail.ru; [email protected] . Телефон: (37322) 23-33-10. NOUTĂŢI ŞTIINŢIFICE 127 REQUIREMENTS REGARDING SCIENTIFIC PUBLICATINOS

Dear colleagues! We want to remind you the requirements regarding manuscripts presented for publication: 1. The article or the study presented in written (two copies) and electronic formats (WinWord). On the written version to be indicated: date of presentation (revision) of the article. The written version is signed by the author. 2. The text: Word, Times New Roman; Font size 12; Space 1,5. Pages shall be numbered. 3. References: bibliographical notes to be presented at the end of the text in the original form: author’s name, work’s title, year and place of publication, page. In electronic format: Word, Times New Roman; Font size 10; Space 1. 4. Length: article of study text shall not exceed 20-22 pages; for scientific presentations -10-12 pages; for reviews – maximum 5 pages. 5. Summary. Articles shall be obligatorily accompanied by a summary translated into an international language (English and Russian), comprising not more then 200 words. In electronic format: Word, Times New Roman; Font size 11; Space 1. (Short presentations and reviews do not contain such summaries). 6. Extract from minute of the chair’s meeting (sections, sectors of the academic institutions). 7. Review to the article with the recommendation for publication, presented by 1-2 professionals holding the scientific degree of Doctor in Law/Doctor Habilitat in the corresponding field (for doctoral students and competitors). 8. Illustrative material to be presented in A4 format, in a clear graphic form, the position of each object numbered, accompanied by a legend. Photographs and pictures shall be numbered and accompanied by explanations. 9. Data about the author: j. Name, surname; k. Date, month, year of birth; l. Degree or scientific title; m. Working place with the indication of function; n. CPAS data (code of the social insurance); o. Working and home addresses, with the indication of the telephone, fax, e-mail; p. Data from the Identity Card; q. Personal Identification Code; r. Title of the article in Romanian, English and Russian languages; Written and electronic versions can be presented directly to the Editorial Board (I.H.S.L. of the A.S.M., 82, 31 August Str., MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova) or sent by e-mail: [email protected]; [email protected]; [email protected] . Telephone: (37322) 23-33-10. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 128 Date despre autori

ARHILIUC Victoria., Doctor habilitat în drept, profesor cercetător, Şef Secţie Drept internaţional şi relaţii internaţionale, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

BĂIEŞU Aurel. Doctor în drept, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova

BOLOGAN Dumitriţa. Studentă, Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova

Burian, Alexandru. Doctor habilitat în drept, profesor universitar, director al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Bicherschi, Tatiana. Magistru în relaţii internaţionale, competitor, cercetător ştiinţific stagiar, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Chirtoacă, Natalia. Doctor în drept, conferenţiar universitar, secretar ştiinţific al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Cucoş, Diana. Doctor în drept, cercetător ştiinţific superior, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

GROSU, Ruslana. Magistru în drept, competitor, cercetător ştiinţific stagiar, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Haruţa, Ana. Doctorand, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

LAPTI, Renata. Magistru în ştiinţe politice şi administrative, cercetător ştiinţific stagiar, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Lazăr, Tudor. Doctor în drept, conferenţiar universitar interimar, vicerector la Universitatea de Studii Europene din Moldova

LYSENKO, Vlada. Doctor în drept, conferenţiar universitar

MORARI, Cristina. Magistru în relaţii internaţionale, Universitatea de Stat din Moldova

NICHIFOR, Rodica. magistru în relaţii internaţionale, cercetător ştiinţific stagiar, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

RADU, Ghenadie. Doctor în drept, Universitatea din Grenobl, Franţa (Université de Grenoble 2, France)

SACAGIU, Vladimir. Magistru în drept, doctorand, Universitatea de Stat din Moldova

SACOVICI, Vasilii. Doctor habilitat în ştiinţe politice, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Belarusi în Republica Moldova

SOLCAN, Natalia. Magistru în drept, doctorand, Universitatea de Stat din Moldova. REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

ISSN 1857-1999

Apare de 4 ori pe an

Nr. 2, 2008

Tiraj 150 ex.

Отпечатанно в типографии «Бизнес-Элита» Верстка: Дюкарева Виктория