JUAN MARI BEL TRAN (TRÍO) CANCIONERO VASCO DE TEMÁTICA MARÍTIMA PASAIA, 2018-05-20

LA COSTA VASCA CANCIÓN A CANCIÓN

Imagen de una ballena capturada y su despiece

Balleneros de Biarritz: Una imagen de la obra Des monstres et prodiges (1573) de Ambroise Paré

Juan Mari Beltran: y tamboril, flauta y ttunttun, rabel, zanfoña, xirolarru, , , , clarinete. Ander Barrenetxea Lasarte: voz, tambor, pandereta, txalaparta, caña, bera, txaramelas. Errege Belda: acordeón, voz. Con este recital diseñado expresamente para el “Itsas Festibala”, proponemos recorrer la costa vasca con canciones acompañados de melodías que cuentan historias del mar, barcos, marineros, pescadores y remeros. Un total de 17 piezas recupr eradas del cancionero popular de Lapurdi, Gipuzkoa y Bizkaia. Tres son piezas de baile sin letra, concretamente: Bateleren zortzikoa de Pasaia, Kaskarote dantza de Lapurdi y Kaixarranka de Lekeitio.

Letras de las otras 14 canciones tratan temáticas de todo tipo: el hambre pasado en los barcos, las tormentas, las tragedias, la pesca de ballenas, sucesos de pueblos marineros, la vida de Cristobal Colón, la emigración, los miedos de los marineros que iban a Terranova, etc.

La mayoría son piezas del cancionero popular vasco que hemos seleccionado del Cancionero Popular Vasco publicado a principios del siglo XX por R.M. Azkue y el Cancionero Vasco del Padre Donostia. Algunas son más actuales, como la melodía de Bateleren zortzikoa de Pasaia, arreglada por Pablo Sorazabal, Dabil beharrean de Oskorri y la melodía creada por nosotros para los versos del siglo XVIII de Partida tristea Ternuara.

En este recital, el trío acompañará las voces con los sonidos de varios instrumentos utilizados en la música popular vasca, algunos que se usan actualmente y otros que eran más utilizados en el pasado, por ejemplo, el acordeón, el txistu y el tamboril, el clarinete, la dulzaina, la txalaparta, el xirolarru, el rabel, la zanfoña, el pandero y los tambores.

1. Pasaia: Bateleren zortzikoa, Pasaia P. Sorozabal 2. Azkaine (Lapurcli) Ene muthilik ttipiena CVPD 417 3. Bidarte-Lapurdi Kaskarote dantza CVPD 1328 4. Mugerre-Baiona Ontzi bat egin da CPV, 880 5. Iparraldekoa Jeiki, jeiki, etchenkuak Gure kantiak, 1

6. Hondarribia Luis gaiztuak ema n lenengo arponada CPV, 655 7. Ni naiz kapitan Pillotu Boga boga, 56 8. Pasai Donibane Pasaiako herritik (Doinutegi. Imanol oikoetxea)

9. Oiartzun: Nere sentimentua (Auspoa 114)

10. Zarautz Zarautz’ko balearenak Auspoa 133. 11. Zumaia Ale, arraunean CPV, 691

12. Luzaide Kristobal Colon CVPD 232 13. Mundaka Santulari zetan doa PortugaleteraCPV, 242 14. Lekeitio Barkura, mariiielak CVPD 257 15. Partida tristea Ternuara (1798)

16. Bilbo Dabil beharrean Oskorri: Aresti-Natxo 17. Itsasoa laino dago 18. Lekeitio Kaixarranka, Lekeitio Hemos elegido Pasaia para iniciar este recorrido musical:

1.- BATELEREN ZORTZIKOA, PASAJES (Zortziko de las Bateleras de Pasajes) Pablo Sorozabal

En 1965, la coreógrafa María Elena de Arizmendi creó una danza basada en la historia de las bateleras de Pasaia para el grupo de baile femenino Izarti. Pablo Sorozabal se encargó de componer la música para la nueva coreografía. 2.- ENE MUTHILIK TTIPIENA (CVPD, 417) Az cain (Lapurdi) Es ta conocida canción cuenta con diversas versiones. Esta fue recogida por el Padre Donostia de un marinero de A scain de apellido Larramendi. I. Ene muthilik ttipiena, 2.-Nagusia, he/du 11uz11 Hik emuten tlerautpena. Bilwtw ctrrm,·tristerik: Habif harat, habil humll, Ez dut ikusi untzirik, Mastainoaren puntalat, Ez eta ere leihorrik. Ageri d e11ez untzirik, edo Ja11 behar ha/in bana11u1e, Ageri denez /eihorra. Hil nezazue lehenik.

3. E11e nmthiliktt ipiena, 4.-Nagusia, he/du 11uz11 Hik ematen deraut pena. Alegerarik bihotza: Habif harat, hllbil lumllt, lkusi dut leihorra, Mastai11oaren puntalat, K,atalonfr1'ko hiri11; Ageri de11ez rmtzirik, edo Zure arreba Sant" Klara Ageridenez leihorra. Leihuan josten ari da. "

3.- KASKAROTE DANTZA (CVPD 1328) Bidart (Lapurdi) En la iconografía de la catedral de Bayona se pueden admirar varios músicos, uno de los cuales porta una gaita del tipo xirolarru-boha. Kaskarote era el nombre que se le daba en Lapurdi a las personas de vida bohemia. Se dedi caban a tareas relacionadas con el mar, tanto a la pesca como a la venta de pescado, especialmente, en San Juan de Luz, Ciburu y Urruña. El repertorio de bailes de Lapurdi recoge varias versiones de Kaskarote dantza y esta es la de Bidart.

4.- ONTZI BAT EGIN DA (CPV, 880) Mouguerre-Bayona R.M. Azkue recogió de N. Casenave de Mouguerre esta canción que cuenta un fragmento de una historia marinera.

Ontzi bat egin da Parkea11 Adios Aita, adios ama, Bayonaz bertze a/dean. Adios ene maitena. Partitu behar giroflo ta bate,m, Ontzi bate,r gidari, garlaren b11ruZt1ri, berrehun uraren gainenan, er.ineman diogu ihesari: primederaren a/dean. halo baikira 11rrikalgarri."

5.- JEIKI, JEIKI, ETCHENKUAK lparralde Gure kantiak, 1

Esta canción con sabor a himno es muy conocida entre los marineros de Iparralde. Aparece en varias publicaciones de principios del siglo XX, tales como los cancioneros Chants Populaires du Pays Basque, Gure Herria y Gure kantiak.

Jeiki,jeiki etchenkuak, argia da zabala, argia do zabala; Itchasotimintwtzen da zilha"ezko trompeta; Bai eta're ikharatzen, 0/andre:,·enib a"a, Olundresen ibarra."

Aditu dugu azkarki zure gum it gozoa, zure gumit gozoa. Trunpetarensoinu garbi aireak hedaturik zen itxasoko bazteretikjiten zaku manua,jiten zak11 manu11. 6.- LUIS GAIZTOAK EMAN LENENGO ARPONADA (CPV, 655) Hondarribia Esta canción sobre la pesca de la ballena la recogió R.M. Azkue en Hondarribia. El mismo Azkue explicaba sobre el pescador: “Luis Gaizto era un arponero de Ondarroa que vivía en Hondarribia”. Ver Auspoa B3. Sobre la ballena: el relato de una ballena apresada en San Sebastián en 1854 en 11 versos.

Luis Gai:.toak eman /enengo arponada,I balea arrapat:eko txit gizon ona do; bederatzimi /la e"eal zutelajomala, I estimatzekoa zan orduko arponadu.

Jose Karamelo r.on bigarren golpean,I e,ferki portatu :an bere suertean, ha/eariodola hir.ka"enb etean I etzitwiongaldit u ito um artean.

Jose Ma1111el Serenok inda"ak hadit11, I aren zar1'1dakoa Getarian adit11, jende egin u,en orduan arritu: I izugarrir.kofa mak ark ekarri dit11."

7.- NI NAIZ KAPITAN PILLOTU Boga boga, 56 Es una canción infantil de ambiente marinero muy conocida en el País Vasco. Se canta realizando un juego entre el solista y el grupo. El solista canta varias variantes y el grupo responde con el estribillo. Destaca por su parecido con una nana.

1.- Ni1wiz kapita11 pillotu (bis) Ne1i bear zaif obeditu, obedit11.

Beste/a zenbaiten kasketaI Bonbilun bonhil,mera, Buruan jartzen bat zait neriI Bonbifllnbat eta bonhi/1111 bi, EragiyokXanti a"aun ori. EragiyokXanti arraun ori.

2.- Kapitana da txitheltza (bis) Di111rie11a alkitrana, alkitrana.

Beste/((,,, 6.- Txikota berga fa da11ak (bis) 3.- Barkua da oso fb1a (bis) Moldatzenditu kapita11ak; Kapita11ak Dirurie11abergantilia, bergantifta Beste/a ... Besteflt... 7.- Bizar luzegorrixkara (bis) 4.- Kapitan korajetsua_ (bJsj Qla11desare11 ta11kerara; Tankerara Era ga,)era i11darts11a, inil�ft;�,a Beste/a... Beste/a... 8.- O,ra adirazi dana, (bis) 5.- De11sere11 bildunikez d11 Nolakua don kapitana; Kapifana Inork ezdu au ikaratu; lkaraht Beste/a... Beste/a...

8.- PASAIAKO HERRITIK Doinutegi. Im11ool Goikoetxea Pasai Donibane Una versión muy especial de los famosos versos de Xenpelar grabados a Imanol Goikoetea de Pasai Donibane.

Pasaiako he,ritik dafor notizia a,a,a,a,a... . zeze11 bat izan data jenioz bizia kantatufzeranua bistan ikusia u,a,a,a,a,u .. .. a/egratzeko friste dagoen guzia. e,e,e,e,e... . Santiago eguna Pasaia11 seina/e ailegat11 eztanak egi11 beza galde hasieran je11dia zezenarenaide e,e,e,e,e,e.... . azke11ea11 etziran animatu zale.

Torillotikatera zuten fendabizi i,i,i,i,i,i...... bei zar bat gida,ia ba11dera ta guzi an-apafzen zuena p11r111katze11hasi i,i,i,i,i,i... .. azkenianka11pora plazatik igesi.

Pasaiako ka11alia11 zezena igeri i,i,i,i,i,i.... 11rare1 aza /ian ada,rak ageri. Bakerua begira here zezena,i i,i,i,i,i,i.... ese,ita jan ditu Iibra fa erdiogi. 9.- NERE SENTIMENTUA Auspoa 114 Oiartzun La mayor parte de la emigración vasca se vio obligada a cruzar el océano en busca de una vida mejor en tierras americanas. Nuestro cancionero recoge numerosas canciones sobre este tema. Auspoa 114. Son unos versos que envió desde América en torno a 1906 Antonio Urbieta, nacido en 1883 en Oiartzun, a su hermano Kaskazuri. J.Nere sentimentua 4.Gurputr. ederra nuen nahi det deklaratu; Ameriketan nago, dantzari arina. Baiiiaez do ir.oten hau ezinukatu! (his) hetikoegina. (his) Hemen egiiiagatik Hemen eginagatik ondo gobernatu, orain ahalegina, horkuaz egitennaiz ez gera dibertitzen asko akordatu. orduan adina. 2.Honuntzetorri nintze11 5.Horko hizimoduaz ut;;irikanama; oso aspertuak, anai-arrebak etu honeruko ziraden familia dana. (his) gure desiuak. (his) Egitiagatikan Orain air.era, herriz. deseo nuena. emanikpausuak. Gero:;Jiktriste duhil Hemenhir.i gerade ai! ene barrena. erdi muatuak. 3.Hamazazpi urtetan ban11en segira; 6.Despedida dijuu sei bertsohoiekin; neska ga:;Jegur.tiak anaia, konformatu neroni hegira. (his) horrenbesterekin. (his) l11rrik ikuitu gabe Nere g11stuazer don gorputzari giro. 11ahi hader.ujakin, Orduko arintasunak beste horrenhe!.-te jarri, usentatu dira. aio! Joxe Joakin. "

10.- ZARAUTZ'KO BALEARENAK (Auspoa 133) Se han escrito multiples canciones y versos sobre los balleneros vascos. Estos versos sobre los eventos que siguieron a la captura de una ballena en Zarautz en 1878 los escribió un zarauztarra.

Hombres de Zarautz, Getaria y Orio salieron y mataron la ballena juntos. Pero, tal y como se refleja en los versos, los de Zarautz y Orio acabaron mal con los de Getaria. Nosotros obviaremos esa parte de la historia y nos limitaremos a contar la caza de la ballena. Toda la información, en el número 133 de la colección Auspoa.

Millar.ortz iehun da I setenta y otxuan, Zarauz'tiktx alupa hat I baletara juan; Anton getariarra I lagun hartu :;11an gizon balientia I hori r.alakuan, hohe zuan KaperokI ikusi ez ha:.uan

Lenengo estokada I zarau:;Jarrentzako, asko hild11rtu gabe I horiek zuten jo; baita esnatu ere I ba:egoen ere lo, kuadrillaederra g inan I eule ta errero, ongi portatua da I Jabier Kapero.

Arpoiaeskuan da I korajez heterik, Roke Etxahezegon I aurrianwt-:;ut ik; ezal zaio ar.oltzenI ha/iu urpetik, ezarrir)on f irme I hizkar-ezurretik, jentiak esan :ua11; I Horrenak egin dik!

Ikusi dutenian I halia ur-mint:ian, hi arpoi sartu dizke I gogor hiotzian; indurrukap lakutu I odol ixurtzian, ezd" geio esnutuko I arnasa ait:ian, derrepente hi/ zaigu I ia illunt:ia11. 11.- ALE, ARRAUNEAN (CPV, 691) Zumaia R. M. Azkue recogió de Manuel Beobide esta canción que cantaban los remeros para marcar el ritmo y animarse mientras remaban.

Ale, arrmmea11 bagere. Ale, pa/an palan bagere. jEup! Ale, 11111tilak; pa/an pa/an bagere. Ale, mutilakarrau11ea11 bagere. A mutilak San A11to11e11 bagere. A mutilak pa/an pa/011 bagere. jEup! Aurrera, an-aimeanbagere. Aurrera pala,1 pa/an bagere. Aurrera oraintxebai 1m1tilaka111Tera bagere. Aurrera ort1i11txe bai mutilak aurrera bt1gere.

12. KRISTOBAL COLON (CVPD 232) Esta canción que relata la historia de Cristobal Colón la recogió el Padre Donostia en 1944 de Michel Camino, que la había aprendido de su abuelo y su bisabuelo. Resulta muy curiosa la parte en la que se habla sobre la tripulaci ón que eligió Colón, ya que se menciona la presencia de vascos. Está compuesta de un total de 21 versos.

J. Kristobal Colon yin ze11 n,11111/ura I Hamalaugarre11 memlea11, Genes deitzen de11 hiri ttipira/ ltaliako illrria11. Aita ama onek giristinokiI Altxat11 zuten haurria11. Eskoletarik aterazen I Amabo�·tgarren urtit1n. U11tziko mutil ttipiy11a11 zen I Kapit11in bate,, menean.

3. lkusi Z11en lib11rueta11 I Jrakurtuwen ea,,, Mundu /,au ze/a bolaaumli ba t I lbiltzenzena airian, ltsasoak here oiieki11I Zabilala galtzarea11; Eta hur orrekbazuela I Leyorr11 bert:e altlean, E11ropa11oek argit11rikan I Hegoa11 e,lo iparrean. 8. Egun Colonek mi11tzatu i:;1111 d11I U11t:i gi,lari nausi11. Erraiten dako:-Bada11ka bi hot:;I Unt:.itmm gitlat:eko ftfe11de11/eko itsas be/tzetik I Indiet1m1t yuaiteko? Ez baitakigu non edo 110/a I Noiz giren leyorrerako; Enuke behar bildurte, lenik I Pitlttyahorri /.otzeko.

9.-Yauna, zuk ez dakizu I Zoin arrazetarik naizen, Eskuald1m batiduumian I Bihotz onean galdatzen. Odo/ ontako gir.onikI Ez da lanyerretanikaratzen. l!satia 11aizipar gainian I Balena arraintzan ibiltzen. Lotsarik gabe "riko naiz ni I Zure untziaren gidatzen. JO. llama/au mende Lau hogoi eta I Hamabortz garren urtean Agorrilaren lehen egunean, I Argit1 ari union, Hiru untziak agertu ziren I Pawseko ibarrean. "Santa Mariok" zuen bandera I Bergandinaren gainian Yesukristoren itxurarekinI Gur11tze berde botian.

21. Colo11ek zuen /ndietaratI Y11011enzela hitzen,an; Eta sartu zen ustegubean I Amerikako lurretan. Geror.tik hunat r.onhait arimu I Badabila toki etan! Zonht1it aherats ez d11gu ikuste11 I E"esuma guzietan, Yainkoori esker egin direnak I Guziz eskual erriet"n!" 13.- SANTULARI ZETAN DOA PORTUGALETERA (CPV, 242) Mundaka R.M. Azkue aprendió esta canción de ambiente marinero de su madre, María del Carmen Aberasturi, natural de Mundaka.

Sa1111t!ari zetan doa Po1111galetera? 011ttiare11 aitzakian damok ikustera. 0111ziare11 aitzdtia11 damok ifostera A1Tezkeroti't111111ifiez Santi dagoala Sa11111/a1i sani dva Portugaletera. Bilbo ranv sartu oi do here 011tzi txal la. Lo la la la la Ja ra la la la ro La la la laJa la ra la la lo ro lo Ja 1" Ja la la ra la lo Ja lo lo la ill lo ro la lo Lo la la la la la ro la la la ra La la la la la la ra IllJa laro la la la la Ja ra la Ja la la la la la ra la la"

14.- BARKURA, MARINELAK (CVPD 257) Lekeitio Esta canción de remeros se recogió por medio de Amantzi Urriolabeitia, natural de Lekeitio. Según sus palabras, se cantaba en la escuela infantil del pueblo hasta el año 1887.

Barkoro, marine/ok. Juan hiar dog11 urru11era, Bai, lndijetara, Bai, indijetara. Etxot, ez. az111ko I Zure plai ede"a. ) bis Ag11r, Lekeitio,I ltxasohaste"a! ) Agur, Lekeitio, I ltxaso haste"a. I Ag11r, Lekeitio!"

15.- PARTIDA TRISTEA TERNUARA(1798) Letra: del año 1798 / Música: Juan Mari Beltran Estos versos de autor desconocido datan del año 1798 y relatan una tragedia acaecida en una travesía a Terranova. Los 53 versos se clasifican en tres partes: la triste partida hacia Terranova o “Partida tristea Ternuara” (20), los peligros del mar o “Itsasoko perillak” (20) y las penas de Terranova o “Ternuako penak” (13).

Partitzem1 Temuara, I Unlzia prest da belara. Alabaina11 gom, be/tarnaiz, I M1111d11 biziko Partitzeo11 Ternuara, I Unt:.iaprest do belara. banaiz, Berg" haul dago arradan, I De11bor-onare11 Alobaino11 go"n behar nai:.,I Mund paradm1. banaiz. Bergal,aut ,logo arrodan,I Denbor-onaren Nik behar d111 irabazVI Neurekin ma poradan Nik behar d11t iraba:.i)Neurekin

.X111igarbi ::eru gaina, I itsasoak eder maina: Bizi beha,rez bizia I Be11t11ratze11 dut X11rigorbi zeru goina, I itsasookeder moino: Bizi beha"ez biziaI Benturat:.en dut. Haize 0110 be/arako, I Denbor-ona partilzeko. Bizi ustean hiltzera, I Banoa iITiskatz Hoir,eona helarako,I Denbor-ona partitr,eko. Bizi ustean hiltzera, I Banoa irriskat. a.

Adios, aita, adios, ama, I Behar handiaknarama: ltsasoak 11a11 bizitzen, I Hark berakna ni izitzen, Adios, aita, adios, oma, I Behar l,ondi"k naramo: ltsasoak nau hizitzen, I Hark berak n u ni izitzen, Neure buraso zaharrak, I Zuen hasteko beharrak. Bizi labwra ema11e11, I Gero berak era anen. Neure buraso zoharrak, I Zuen hasteko beho"ak. Bizi /ahu"a emanen, I Gero berak er, onen.

Adios, 11e11re emaztea, I Esposa maile gaztea; Adio, neure hour :am1e(lk, I Seme ala Adios, ne11re emaztea, I Esposo moite garJea; Adio, ne11re hour xun,eak, I Seme al maiteak; Tristea dut partiada, I Sekulakotz, beharbada. Galtzen baduzue aita, I Ama alarguna Tristeadut portioda, I Sekulokotz. behorbado. Galtzen boduzue aito, I Ama o/argun

Marine/a pa,-fitu da I Sekulakotzbeha ado, Morinela partitu da I Sekulakotz beh9 .hada, Ainitz doaz sekulakotz, I Hi! berria eto zekotz.

Ainitz doaz sekulakotz,I Hilberria e ) BIS 16.- DABIL BEHARREAN Oskorri: G. Aresti-N. de Felipe Las habaneras son las melodÓas Z los ritmos mÈs relaDionadas Don la mÞsiDa marinera. La letra de esta pieza dediDada a los pesDadores WasDos perteneDe a Gabriel Aresti Z la mÞsiDa, por su parte, la Dompuso Natxo de Felipe de Oskorri. (DUOAJ Sareak hedaturik Ii tsaso gorrean. galema zekenaren I beti beldurrean eguzkiaren pean Iedo el111rea11 beti arrantZJJlea maitia I dabil beharrean. Ai, ai. ai. beti arrantzalea mairia I dabil beharrean.

Ha/a artzail1 gaixoa Im endi 10111orrea11, nekazaria ere I laiako lurrem1, edo obrero ela Iola 111eharrea11 heti llrrtmtzalea maitia I dabil beharrean. Ai, ai. ai. beli llrrantzalea maitia I ,labil beharrean.

E11skald1111 langileak Imo du zul111n·ea11 dirau diru ko11111a11 I/eg e zahmreon, gaizkien pagatwik Ii lsas-bazterrean heti arrantzalea mairia I dabil beharrean. Ai, ai. ,,;. beti arrantZJJlell maitia I dabil beharrean.

Zergaitik horrenbeste Ig1 1txira11 barrean, eta /win smri gero Ibe rriz 11ega,rea11 Adanen pekatuko Im enll/ra txarrean beti arrantza/ea muitia I dabil beharrean. Ai, ai. ai. heti arrantZJJleu maitiu I dllbil beharrean. 17.- ITSASOA LAINO DAGO/ LEKEITIOKO KAIXARRANKA BaZona Z Lekeitio, extremos de nuestra Dosta Don los Rue terminaremos este paseo musiDal. Kaixarranka, Lekeitio En la iDonograGÓa de la Dosta WasDa se puede destaDar la presenDia de mÞsiDos toDando el xirolarru. Los enDontramos en la Datedral de BaZona, en la iglesia de Santa Eugenia de Biarritz, en la parroRuia de Deba Z, la mÈs importante, en la basÓliDa de la AsunDiØn de Santa MarÓa de Lekeitio.

MÞsiDos Don xirolarru en la basÓliDa de la AsunDiØn de Santa MarÓa de Lekeitio