Cartare Infrastructura Etapa1.Pdf
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Nr.contract: 829/22.07.2015 CARTARE INFRASTRUCTURĂ LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Spații potențiale pentru activități culturale/ creative Beneficiar: Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București- ArCub Proiectant: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA ”ION MINCU” – CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZĂ ŞI CONSULTING BUCUREŞTI UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ”ION MINCU” – CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZĂ ŞI CONSULTING BUCUREŞTI Manager General: Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Director: ec. Dana Racu Coordonator proiect: lect.dr.urb. Andreea Popa Colectiv de elaborare: prof.dr.arh. Tiberiu Florescu conf. dr. arh. Cerasella Craciun conf. dr. arh. Cristina Enache lect. dr . urb. Andreea Popa dr. arh. Catalina Ionita asist. dr. urb. Mihai Alexandru asist. dr. urb. peisag. Sorina Rusu asist. dr. urb. peisag. Andreea Bunea dr. urb. peisag. Irina Pata ms. urb. Nicolae Ionut Negrea urb. Corina Chirila st. arh. Ram Gretcu st. urb. peisag. Marin Gabi st. urb. Brastaviceanu Marilena 2 CUPRINS 1. DEFINIREA OBIECTIVELOR STUDIULUI ................................................................. 4 1.1. Contextul și problematica studiului ................................................................................ 4 1.2. Scopul și obiectivele studiului ........................................................................................ 6 1.3 Delimitarea zonei de studiu din București ...................................................................... 8 2. DISPUNERE ZONE CU POTENȚIAL LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - Criterii urbanistice de delimitare a zonei de studiu la nivel teritorial ......................... 9 3. DEFINIREA PRINCIPIILOR METODOLOGICE DE CARTARE: ............................. 39 4. RAPORT PRIVIND CONCLUZIILE URBAN FEST .................................................. 45 5. CARTAREA SPAȚIILOR DUPĂ CRITERII SPECIFICE .......................................... 57 ANEXA 1 ............................................................................................................................ 79 3 1. DEFINIREA OBIECTIVELOR STUDIULUI 1.1. Contextul și problematica studiului Procesele sociale și economice caracteristice la nivel european pentru ultimele decenii (de-industrializarea, dezvoltarea accelerată a serviciilor și comerțului, a activităților de cercetare și creșterea cererii pentru locuințe în zonele urbane) au generat noi moduri de structurare a orașelor. Această situaţie are drept consecinţe: mutatii in structura populatiei la nivel urban și periurban/ metropolitan, modificarea modelelor de localizare si mobilitate a populatiei, modificarea modelelor de deplasare cotidiana a populatiei, concomitent cu declinul unor zone urbane şi dezvoltarea altora, si schimbarea comportamentului urban al locuitorilor, modificarea organizării oraşelor din punct de vedere al relaţiei spaţiu urban- activităţi economice cu consecinţe economice şi sociale (structura urbană relaționată ciclicității de ascensiune și declin urban). În plan spațial aceste procese se materializează prin abandonul și declinul unor zone urbane (foste zone de activități productive, comerciale etc.) sau slaba utilizare a unor terenuri. În acest context, politicile locale de restructurare și regenerare urbană au ca obiectiv recuperarea și valorificarea unor zone abandonate sau în declin la nivel urban. În orașul contemporan, alături de valoarea istorică, extrem de importantă devine valoarea socială. Într-o perioadă în care contactele virtuale le slăbesc pe cele fizice, facilitarea și încurajarea comunicării sociale active reprezintă unul din elementele principale al tuturor politicilor de regenerare urbană. Astfel, crearea de noi spații publice sau activarea socială a unor zone urbane abandonate, accentuarea identității şi caracterului locului devin esențiale. Istoria oraşului București demonstrează o evoluţie inconstantă, compusă din continuităţi şi discontinuităţi, puternic marcată de perioadele socio- politice. Din secolul XX, ritmul urbanizării şi dezvoltările tehnologice au creat noi probleme, prin schimbarea raportului spaţiu / timp, devenind esențiale, atât regăsirea raportului oraşului cu istoria sa, riscând în caz contrar, pierderea propriei identităţi, cât şi identificarea aşteptărilor societății actuale de la epoca contemporană, înainte de a formula si defini noi reguli de intervenţie urbană. 4 În acest context, spaţiul public și/sau fondul construit anterior (patrimonial sau nu) – ca purtător al sentimentului de apartenenţă colectivă, are un rol esenţial în definirea caracterului urban, devine loc al identităţii sociale. În prezent, oraşul București se confruntă cu situaţia recompunerii unor fragmente heterogene într-o viziune de continuitate urbană. Arta construirii oraşelor – aflată la interacţiunea dintre societate şi teritoriul pe care îl ocupă, are rolul de a asigura un proces continuu de dezvoltare într-un raport echilibrat între prezent şi viitor. În acest context, se pune problema recuperării identității urbane1 şi a identificării modalităților de integrare a diferitelor zone/ fragmente urbane într-o viziune unitară contemporană, cu accent pe valorificarea spațiilor existente și incluziune socială. Dacă epoca industrială promova stilul de viaţă divizat în secţiuni complet separate, zonificate, oraşul contemporan propune o acumulare de spaţii de mare diversitate culturală. Coerenţa urbană presupune construirea de relaţii între funcţiuni diverse, paradigma aparţinând mixităţii - deseori asociată în perioada funcționalistă cu haosul urban. Explorarea întreprinsă prin prezentul studiu, se situează la intersecția a două realități predilecte în urbanul cotidian: pe de-o parte, evidența deja incontestabilă a unor spații abandonate cărora atât literatura de specialitate cât și practica curentă le atribuie o conotație în special negativă, principalul argument fiind efectele negative ale acestora asupra zonelor în care se află; pe de altă parte, manifestarea din ce în ce mai accentuată a unor utilizări și/sau activități cărora spațiile convenționale nu le oferă decât un răspuns parțial, deseori insuficient sau inadecvat. Spațiile abandonate - rezultat al unor procese socio-economice complexe și ale unor jocuri ale localizării care declanșează adevărate cicluri de declin ale urbanului – pentru care orașele sunt exponente principale, deținând mărturii clare ale dinamicii permanente între locuri ale succesului și locuri ale insuccesului, constituie o parte a realității zilnice; apariția spațiilor abandonate, în consecința acestor procese, este greu de prevăzut, neexistând tipare clare ale existenței lor și nici ale localizării lor. 1 Sintagma identitate locală este utilizată cu sensul de caracteristică sau complex de caracteristici ale unei zone mici sau medii ca suprafaţă, cuprinzând o structură coerentă urbană sau rurală percepută în contextul peisajului natural în care s-a format, care se constituie sau se poate constitui ca imagine simbol a zonei 5 În literatura de specialitate printre implicațiile cele mai importante ale spațiilor abandonate este menționat impactul negativ asupra zonelor învecinate prin generarea unor cicluri de declin fizic, moral, social sau economic care afectează pe termen lung zone ale orașului; la polul opus, o atitudine ceva mai pozitivantă le atribuie posibilitatea preluării unor nevoi sau necesități care nu își au locul în spațiile convenționale. Efervescența culturală și evenimențială a orașelor – manifestare relativ recentă declanșată atât de transformări societale profunde cât și de o din ce în ce mai mare deschidere a orașelor către noi tipuri de economie și cunoaștere – generează apariția unor noi tipuri de manifestări, transformând orașul într-un loc al creației al creativității. Adaptarea orașului la aceste manifestări nu este însă, în general, una programată – dată fiind și amploarea fenomenului descris – ci se face mai degrabă prin transformarea – temporară sau permanentă – a unor spații, dar, mai ales, prin activarea unor spații moarte, pasive, abandonate. Dezvoltarea antreprenoriatului, a neconvenționalului în domenii artistice și în sfera industriilor creative, în lipsa unui patrimoniu imobiliar adecvat transformă într-un mod creativ și neașteptat spații ale orașului în hub-uri culturale, punând pe hartă noi spații cu precădere informale. Creșterea în intensitate a activității artistice și creative impune o intensificarea a spațiilor orașului, scoțând din inactivitate – chiar și pentru un timp scurt – spații neașteptate. 1.2. Scopul și obiectivele studiului Scopul studiului este realizarea unei cartări a spațiilor abandonate/ pasive la nivelul Municipiului București, identificarea posibilităților de articulare dintre spațiile abandonate și evenimente în municipiul București concomitent cu relaționarea acestora (rețea urbană) precum și identificarea pretabilității unor spații abandonate ale orașului la activare prin evenimente. Cercetarea este structurată pe 2 direcții, considerate caracteristice pentru evoluția spațială a municipiului București din ultimii ani: 1. identificare infrastructuri abandonate potențial a fi activate pentru activități culturale/creative (cu accent pe clădirile abandonate, cu valoare patrimonială sau comună): locuințe individuale de mari dimensiuni (tip vilă), clădiri industriale, centre comerciale, centre culturale și alte spații, structuri și instalații (ex. forturi, baterii, rezervoare, balastiere etc.) 6 Fig. 1 Principii metodologice de cartare a spațiilor potențiale. Sursa: colectivul de elaborare 2. identificare spații publice potențiale, cu