1. PREAMBUL 1.1 Scopul şi obiectivele schemei cu riscurile teritoriale (SRT) Faţă de importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora, este esenţial de a avea o viziune globală asupra riscurilor existente şi a metodelor/mijloacelor de prevenire şi de intervenţie la dispoziţie. Schema cu riscurile teritoriale este elaborată în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice judeţului Ilfov, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către autorităţile administraţiei publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în unităţile administrativ teritoriale”. Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unită a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale şi factorilor de mediu. În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri teritoriale defineşte următoarele obiective: - Identificare, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului; - Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă; - Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; - Înştiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic; - Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor; - Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare; - Planificarea , organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor; - Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; - Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor. Schema cu riscurile teritoriale creează cadrul necesar asigurării prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc. 1.2 Acte normative de referinţă Baza legală pentru întocmirea Schemei cu riscurile teritoriale este reprezentata de urmatoarele acte normative - Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţa, - Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, art. 1, alin (2), lit. (i), - Hotărârea Guvernului României nr. 1492/2004, privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, art. 14 alin (1); SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEȚUL ILFOV – 2016 Pagina 2 din 42 - Hotărârea Guvernului României nr. 642 din 29.06.2005 pentru aprobarea criterilor de clasificare a unitatilor administrative teritoriale, institutiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protectiei civile, în fincţie de tipurile de riscuri specifice art.7, lit.c din anexa 1. - Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 210 din 21.05.2007, art.53 – 54 din Metodologia privind identificarea, evaluarea, şi controlul riscurilor de incendii; - Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1474 din 12.10.2006, art. 5 lit.b din Regulamentul de planificare, organizare, pregătire si desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă; - Ordinului Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr. 615 I.G./14.08.2006. 2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 2.1. Aspecte administrative În prezent judeţul Ilfov are în componenţa sa 40 de localităţi, din care: 8 oraşe, 32 de comune cu satele aferente. Acestea sunt: · oraşe: 1) Bragadiru 2) Buftea 3) Chitila 4) Măgurele 5) Otopeni 6) Pantelimon 7) Popeşti-Leordeni 8) Voluntari · comune (cu satele aparţinătoare): Nr. LOCALITATEA SATE COMPONENTE crt. 1 AFUMAŢI Afumaţi 2 BALOTEŞTI Dumbrăveni, Săftica, Baloteşti 3 BERCENI Berceni 4 BRĂNEŞTI Brăneşti, Islaz, Pasărea, Vadul Anei 5 CERNICA Bălăceanca, Căldăraru, Poşta, Tînganu, Cernica 6 CHIAJNA Chiajna, Dudu, Roşu 7 CIOLPANI Izvorani, Luparia, Piscu, Ciolpani 8 CIOROGÂRLA Dîrvari, Ciorogârla 9 CLINCENI Olteni, Ordoreanu, Clinceni 10 COPĂCENI Copăceni 11 CORBEANCA Ostrat, Petreşti, Tămaş, Corbeanca 12 CORNETU Cornetu 13 DĂRĂŞTI –ILFOV Dărăşti 14 DASCĂLU Creaţa, Gagu, Runcu, Dascălu 15 1 DECEMBRIE 1 Decembrie 16 DOBROEŞTI Fundeni, Dobroeşti 17 DOMNEŞTI Domneşti, Tegheş 18 DRAGOMIREŞTI –VALE Zurbaua, Dragomireşti Deal, Dragomireşti Vale 19 GĂNEASA Găneasa, Cozieni, Moara Domnească, Şindriliţa, Piteasca 20 GLINA Glina, Manolache, Căţelu 21 GRĂDIŞTEA Grădiştea, Sitaru 22 GRUIU Lipia, Şanţu Floreşti, Gruiu, Siliştea Snagovului 23 JILAVA Jilava 24 MOARA VLĂSIEI Căciulaţi, Moara Vlăsiei 25 MOGOŞOAIA Mogoşoaia 26 NUCI Balta Neagră, Merii Petchii, Micşuneşti-Mari, Micşunesti Moara, Nuci 27 PERIŞ Bălteni, Buriaş, Periş 28 PETRĂCHIOAIA Măineasa, Surlari, Vânători, Petrăchioaia 29 SNAGOV Snagov, Ciofliceni, Tâncăbeşti, Ghermăneşti, Vlădiceasca SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEȚUL ILFOV – 2016 Pagina 3 din 42 Nr. LOCALITATEA SATE COMPONENTE crt. 30 ŞTEFĂNEŞTII DE JOS Ştefăneştii de Jos, Ştefăneştii de Sus, Creţuleasca 31 TUNARI Dimieni, Tunari 32 VIDRA Vidra, Creţeşti, Sinteşti Oraşul Pantelimon este amplasat în partea de est a judeţului, pe D.N. 3, la o distanţă de 12 km faţă de centrul municipiului Bucureşti. La nord se învecinează cu oraşul Voluntari, la sud cu comuna Glina, la est cu comunele Brăneşti şi Cernica, iar la vest cu comuna Dobroieşti şi municipiul Bucureşti. Suprafaţa oraşului este de 67,16 km2, din care suprafaţă agricolă 25,64 km2, peste 25000 locuitori, acesta fiind aşezat pe malul lacurilor Dobroieşti şi Pantelimon. Având în vedere caracteristicile localităţii, s-a concluzionat că riscurile specifice pentru oraşul Pantelimon sunt: inundaţii, cutremure, accidente tehnologice, incendii, poluare apă, avarii la utilităţile publice, muniţie neexplodată, epidemii, epizootii/zoonoze. Comuna Cernica are o suprafaţă de 38 km2 şi peste 10.500 locuitori, învecinându-se la nord cu comuna Brăneşti, la sud cu comuna Glina şi judeţul Călăraşi, la est cu oraşul Pantelimon, iar la vest cu judeţul Călăraşi. Teritoriul comunei este străbătut de Autostrada A2 Bucureşti-Cernavodă, D.J. 301 şi D.J. 301A. Având în vedere cele prezentate, s-a concluzionat că riscurile specifice pentru comuna Cernica sunt: incendii de pădure, cutremure, accidente tehnologice, incendii, muniţie neexplodată, epizootii/zoonoze. Comuna Brăneşti are o suprafaţă de 54 km2 şi peste 10.000 locuitori. Localitatea se învecinează la nord cu comuna Găneasa, la sud cu comuna Cernica, la vest cu oraşul Pantelimon, iar la est cu judeţul Călăraşi. Teritoriul comunei este străbătut de D.N. 3, D.J. 301B şi magistrala feroviară nr. 8 Bucureşti-Constanţa. Riscurile specifice identificate în localitate sunt: inundaţii, incendii de pădure, cutremure, epizootii/zoonoze. Comuna Dobroieşti are o suprafaţă de 12 km2, din care 7,2 km2 extravilan. Comuna are peste 9000 locuitori, învecinându-se la nord cu mun. Bucureşti şi oraşul Voluntari, la sud cu mun. Bucureşti, la vest cu mun. Bucureşti şi la est cu oraşul Pantelimon. Este cea mai apropiată localitate ilfoveană de centrul capitalei (aproxomativ 8 km). Riscurile specifice identificate în localitate sunt: cutremure, epizootii/zoonoze. Orasul Buftea este amplasat in partea de nord est a judeţului Ilfov, pe D.N 1A, la o distanţă de aproximativ 20 km de centrul municipiului Bucureşti. La nord se învecinează cu judeţul Dâmboviţa şi comuna Periş, la sud cu comuna Mogoşoaia, la vest cu judeţul Dâmboviţa, iar la est cu comuna Corbeanca. Suprafaţa oraşului este de 57,36 km2 şi peste 22.900 de locuitori acesta fiind aşezat în Câmpia Vlăsiei şi traversat de râul Colentina, la începutul salbei de lacuri din nordul municipiului Bucureşti. Trei dintre acestea fiind situate în Buftea: Lacul Buftea, Lacul Bucoveni şi Lacul Buciumeni. Având în vedere cele prezentate, s-a concluzionat că riscurile specifice pentru oraşul Buftea sunt:inundaţii, cutremure, accidente, avarii, incendii şi explozii, avarii la utilităţile publice, epidemii, epizootii/zoonoze. Comuna Mogoşoaia are o suprafaţă de 26,42 km2 si peste 7 000 locuitori, învecinîndu-se la nord cu comunele Periş şi Corbeanca, la sud cu oraşul Chitila, la est cu oraşul Otopeni, iar la vest cu orasul Buftea. Teritoriul comunei este străbătut de D.N. 1A şi D.J. 100A (Şoseaua de Centură a Capitalei). Riscurile specifice identificate în localitate sunt: inundaţii, incendii de pădure, cutremure, accidente, avarii, incendii şi explozii. Comuna Corbeanca are o suprafaţă de 30,18 km2 şi peste 7000 de locuitori, învecinându-se la nord cu comuna Periş, la sud cu comuna Mogoşoaia şi oraşul Otopeni, la vest cu