Colecția De Artă Plastică „Mihai Tican – Rumano”, Berevoiești

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Colecția De Artă Plastică „Mihai Tican – Rumano”, Berevoiești | 1 De altfel, anularea oricărei profunzimi umane, care a operat Conformându-se directivelor de partid, Nicola Alexandrescu în artă nu numai la nivel tematic, prin interzicerea anumitor pictează, 26 de ani mai târziu și cu 3 ani înainte de a se stin- CUVÂNT ÎNAINTE genuri, ci și la nivel de tehnică artistică, prin simplificare și ge din viață, portretul unui colectivist. Pare atât de diferit de schematism, a generat o producție artistică unidimensiona- celălat, atât prin viziune, care nu mai era una personală, dar lă. Portretele de tovarăși, care nu mai sunt plasați în niciun și prin tehnica de realizare, încât nici nu i l-ai atribui, dacă cadru, ci sunt rupți de orice context, sunt de fapt o poză, nu ar exista dovada semnăturii. Colecția de artă plastică de la Berevoiești, însumând 162 Această componentă locală este principala linie directoare realizată într-un studio foto, cu un perete drept fundal, e de tablouri și 10 sculpturi, este, alături de cea de la Muzeul care structurează colecția, conferindu-i suficientă omogeni- drept cu materialele picturii, uleiul și pensulele, dar pe care Din toată colecția, cazul lui Nicola Alexandrescu ilustrează Municipal Câmpulung, mai consistentă ca număr de lucrări tate, dar, din păcate, nu este singura. O altă parte a colec- o schimonosesc, ducând-o în artificial și în derizoriu. Lipsei cel mai bine conformarea artiștilor la imperativele ideolo- și mai valoroasă din punct de vedere artistic, donația scrii- ției, semnificativă cantitativ, este reprezentată de pictura de profunzime interioară a tovarășilor îi corespunde la nivel giei și abdicarea din artă. El reprezintă, însă, din galeria de torului și publicistului Mihai Tican-Rumano. proletcultistă, tributară ideologiei comuniste instaurate de tehnică absența perspectivei. Structura lor sufletească artiști de la Berevoiești, în număr de 66, doar o categorie, odată cu regimul de după 23 august 1944. unidimensională își găsește perfect expresia în realizarea din care mai fac parte și Constantin Vlădescu și Constantin Originar din Berevoiești, acesta a întreprins îndelungi călă- unidimensională a portretului. Vasilescu. torii prin cele mai îndepărtate și exotice colțuri ale lumii. La 25 de lucrări realist – socialiste completează colecția, întoarcerea definitivă în țară, începe o serie de donații către fracturându-i coerența tematică. Portrete de colectiviști, de Această sărăcire a artei, deturnată de la scopurile ei și Din fericire, colecția ilustrează și categoria, demnă de toată Muzeul Raional 23 august din Câmpulung Muscel și către mineri, de fruntași în muncă, prototipul omului nou, animat instrumentalizată de propaganda de partid este cel mai bine admirația, a artiștilor din aceeași generație cu ei, cei născuți Școala Generală din Berevoiești, care vor continua și după de optimisul contagios al viitorului luminos, realizate sche- exprimată de cele două portrete realizate de Nicola Alexan- la sfârșitul secolului al XIX-lea, care, la fel, au fost formați la moartea lui, prin intermediul soției sale, Silvia Tican-Ru- matic, produse ale unei viziuni obtuze și fără nicio valență drescu. Primul, „Țigănci din Berevoiești”, datat 1928 și cel școli de artă de prestigiu din străinătate, care au debutat ar- mano. Lucrările de artă, adunate cu perseverența oricărui artistică, și așezate lângă celelalte, pictate înainte de insta- de-al doilea, portretul unui tânăr colectivist, zâmbitor în timp tistic la începutul secolului al XX-lea, au expus la mai toate colecționar, sunt oferite cu generozitate de către Rumano, urarea comunismului, vin să pună sub semnul întrebării dis- ce etalează niște gogoșari proaspăt culeși, perfect rotunzi și expozițiile importante, atât din țară, cât și din străinătate, într-un dublu efort, de educare a oamenilor locului, pe de o cernământul și gustul artistic al colecționarului și dovedesc copți încât par demni de o reclamă a zilelor noastre, pe care au fost apreciați de public, au avut succes, au primit premii, parte, prin accesul pe care îl oferă acestora la arta vremii, abdicarea acestuia de la artă și asumarea necondiționată artistul l-a pictat în plină perioadă prolectultistă. Cele două dar, odată instalat regimul comunist, au refuzat orice formă iar pe de altă parte de cinstire a ținutului în care s-a născut. a ideologiei. Potretele sunt completate de compoziții cu țigănci, desculțe, cu podoabe în păr și la gât, cu haine colora- de compromis artistic, asumându-și căderea în dizgrație, intrări în mină, fierării, oamenii de știință căutând în labo- te și cam sărăcăcioase, zâmbesc ușor trist. Se află în natură, uitarea, ratarea artistică și, în final, chiar sărăcia. Printre Se poate afirma cu certitudine că unul dintre principalele ratoare formule, ședințe de lucru, toate glorificând marșul în spatele lor desenându-se elementele de peisaj, probabil la aceștia se disting prin destinul lor tragic Iosif Steurer, rămas criterii de selecție cu care a operat colecționarul, pe lângă forțat către progres și către construirea viitorului luminos căderea serii, judecând după cerul închis la culoare. Sur- fidel până la final crezului său într-o artă onestă și Leon preferința marcată pentru reprezentările tradiționaliste, propovăduit de comunism. prinse parcă de artist pe un drum de întoarcere și oprite cât Biju, acuzat de noul regim, pe drept sau poate pe nedrept, trădând un gust conservator, este caracterul local al ope- pentru a-i poza pentru tablou, cele două personaje, o femeie de simpatii legionare, și obligat să picteze lucrări fără valoa- relor artistice. Mare parte a lucrărilor reprezintă peisaje din Cum era și firesc, din această frescă a noului regim, plină de tânără și o copilă, sunt foarte autentice și credibile. Resem- re, la comandă, pentru a putea supraviețui. Berevoiești și din zona Muscelului, portrete ale unor perso- dinamismul marilor realizări, lipsesc peisajele, un gen artistic narea care se citește pe chipul tinerei vorbește despre ac- nalități de marcă ale culturii române născute în împrejurimi considerat burghez de ideologia vremii și, prin urmare, dacă Când spunem despre Biju că nu știm cât de întemeiate ceptarea condiției nedrepte a acestei etnii, ușorul zâmbet ivit sau stabilite aici, precum Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, nu interzis, cu siguranță abandonat. Expresie a interiorității, a sunt acuzațiile de legionarism care i s-au adus și care au pe chipul lor arată uimirea că cineva le consideră demne de tenorul Nicu Leonard, Ion Nanu Muscel, dar și portrete de subiectivității, a reflecției, a proiecției unei trăiri asupra na- fost principalul motiv invocat pentru căderea sa în dizgrație, a fi imortalizate, o imperceptibilă indecizie trădată de poziția localnici, țărani musceleni, învățătorul satului ș.a. Același turii, uneori a unui sentiment de apartenență și de integrare, atingem un aspect important referitor la această colecție – trupurilor surprinde neîncrederea că ar merita să fie pictate caracter local este pus în evidență și de alegerea artiștilor. reclamând tihna care permite observația atentă, peisajul, prin lipsa cronică de informații despre artiștii care o compun. și că parcă ar lua-o din loc. Atmosfera degajată de peisajul în Aproape un sfert din tablourile colecției poartă semnătura lirismul său, este considerat subversiv și contrar pozitivismului care sunt încadrate este și ea bine redată. Este sfârșitul unei Cu certitudine, numele lor nu sunt cele din primul rând al a doi pictori născuți în Pitești : Dan Băjenaru, cel mai bine tiranic al vremurilor. Abisul trăirilor intime îi sperie pe tova- zile, probabil lungi și obositoare în lupta pentru supraviețui- artelor românești. Colecția nu reunește Luchiani, Grigorești, reprezentat artist din colecție, cu 25 de tablouri și Rudolf rășii harnici care zâmbesc cu toții, din portretele lor, stângaci re, care aduce cu sine tihna și odihna. În interbelic, libertatea Tonitza sau Andreești. Și poate nici din linia a doua. Totuși, Schweitzer-Cumpăna, cu 2 tablouri. realizate, prezentând triumfători recolta de gogoșari, precum de a-și alege temele și mijloacele artistice folosite pentru consultând cataloagele Salonului Oficial de Pictură, Gravură colectivistul lui Nicola Alexandrescu. ilustrarea lor, era un drept incontestabil al artistului. și Desen, o manifestare artistică prestigioasă care a 4 | | 5 consacrat nume devenite ulterior de referință, pe cele Din 1959, de la prima donație și până în prezent, colecția a de identificare, dar și acestea pline de inexactități și Pe scurt, acest catalog este în același timp, un strigăt de ale grupărilor artistice independente, Ileana și Tinerimea fost „sub vremi”. Nerespectarea clauzelor actului de donație de inadvertențe. alarmă pentru salvarea colecției, o radiografie a ei, cu dia- Artistică, importante și ele în epocă, și puținele referințe de către beneficiar, respectiv Muzeul Raional 23 august din gnostic încă incert, dar și un efort de reintrare într-un firesc biografice pe care le-am găsit, doar în cazul unora, alții fiind Câmpulung, insuficienta promovare a colecției, condițiile În lipsa oricăror înregistrări și date fiind diversele stadii de prea mult timp abandonat. complet uitați, i-am găsit prezenți pe simeze aproape în improprii de expunere și de conservare, lipsa unui program degradare în care se află tablourile și sculpturile, tindem să fiecare an. Dacă nu ei au dat tonul în pictură, cel puțin au de vizitare l-au nemulțumit pe Mihai Tican – Rumano încă credem că, de la donația inițială și până în prezent, lucrările Nu este, în schimb, o încercare de a stabili valori și ierarhii. contribuit,
Recommended publications
  • Licitația De Primăvară Marți, 27 Martie 2018, 19.30, Athénée Palace Hilton, București
    73. Romeo Storck, Marinari la St. Tropez Licitația de Primăvară marți, 27 martie 2018, 19.30, Athénée Palace Hilton, București 26 27 4 | Ignat Bednarik 1882, Orşova, Turnu Severin - 1963, Bucureşti Popas la troiţă acuarelă pe hârtie lipită pe carton, 46 × 61 cm, semnat stânga jos, în peniță, „I. BEDNARIK” € 500 - 800 2 3 1 | Ludovic Bassarab 1 1868, Galaţi - 1933, Bucureşti De Paşti acuarelă pe hârtie, 27,5 × 17,5 cm, semnat central jos, cu negru, „Bassarab” € 350 - 550 2 | Ignat Bednarik 1882, Orşova, Turnu Severin - 1963, Bucureşti Puii mamei acuarelă pe hârtie lipită pe carton, 30,5 × 47,5 cm, semnat dreapta jos, în peniță, „I. BEDNARIK” € 350 - 550 3 | Ignat Bednarik 5 | Ignat Bednarik 1882, Orşova, Turnu Severin - 1963, Bucureşti 1882, Orşova, Turnu Severin - 1963, Bucureşti Spălatul rufelor la râu Ultimul sărut acuarelă pe hârtie lipită pe carton, 47 × 62,5 cm, acuarelă pe hârtie lipită pe carton, 46,5 × 61,5 cm, semnat dreapta jos, cu roşu, „I. BEDNARIK” semnat stânga jos, cu brun, „I. Bednarik” € 500 - 800 € 500 - 800 28 29 6 | Constion (Constantin Ionescu) Hora de duminică ulei pe carton, 25 × 39 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „Constion” € 500 - 800 7 | Eugenia Filotti Atanasiu 1880 - 1968, Bucureşti Crăițe ulei pe carton, 35,5 × 50 cm, semnat stânga jos, în pastă, „Eugenia Filotti Atanasiu” € 400 - 750 8 | Eugenia Filotti Atanasiu 1880 - 1968, Bucureşti Ulcior cu violete | 1928 ulei pe carton, 30 × 23,5 cm, semnat și datat central jos, în pastă, „Eugenia Filotti Atanasiu, 1928”; datat dreapta jos, în pastă, ”1928” € 350 - 550 6 9 | Leon Biju 10 | Nicolae Vermont 1880, Bucureşti - 1970, Bucureşti 1866, Bacău - 1932, Bucureşti Lumina Învierii Dor | 1895 - 1905 ulei pe pânză lipită pe carton, 47 × 29 cm, ulei pe carton, 27 × 21,5 cm, semnat dreapta jos, semnat dreapta sus, cu negru, „L.A.
    [Show full text]
  • Alegoriile Artistului Nicolae Vermont Din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti
    VERMONTIADA - ALEGORIILE ARTISTULUI NICOLAE VERMONT DIN COLECŢIA PINACOTECII MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Loredana Codău Abstract: The article titled The allegories by artist Nicolae Vermont from the Bucharest Pinacotheque collection aims to promote the existence of three remarkable and rare decorative panels, painted by Nicolae Vermont, two in 1903, as an order for Constantin Hamangiu’s house, and one in 1909, that are kept nowadays in the Bucharest Pinacotheque rich collection. Painted under the strong influence of the Vienna Secession movement, these allegories hide symbolist stories, transmitted through gracious shapes and sinuous lines, marked with a strong contour, pastel palette colors, and not least decorative motifs taken after the byzantine art. The muses had a long and difficult journey, nowadays waiting in the storage to be restored, in order to be publicly exhibited, as they deserve. Key words: Nicolae Vermont, decorative panels, Secession, allegories, muses, Pegas, Beethoven, Constantin Hamangiu, Constantin Dănulescu. Colecţia de pictură a Pinacotecii Municipiului București, parte integrantă a Secţiei de Artă a Muzeului Municipiului București, adăpostește aproximativ 2500 de uleiuri realizate de artiști mai mult sau mai puţin cunoscuţi atât publicului, cât și specialiștilor. Dacă într-un material anterior (în București Materiale de istorie și muzeografie vol. XXXI) am pus sub lupă ineditele creaţii ale unuia dintre artiștii uitaţi ai secolului al XIX-lea, Gheorghe Ioachim Pompilian, în cazul de faţă voi supune atenţiei publice trei dintre panourile decorative “uitate” ale cunoscutului Nicolae Vermont, opere adăpostite în colecţia de pictură a Pinacotecii București. Pe lângă aspectul că, din punct de vedere tehnic, sunt lucrări remarcabile, rarisime de altfel tematic în colecţiile de artă, dimensiunea la care au fost concepute compoziţiile, aproximativ 205,5 x 100 cm, în pandant, respectiv 145 x 245 cm, sunt detalii imposibil de trecut cu vederea privitorului, îndeosebi unui avizat.
    [Show full text]
  • Licitația De Iarnă, Inclusiv O Selecție Din Colecția Dr. Ioan Dumitrescu-Popovici Marți, 18 Decembrie 2018, 19.30 JW Marriott Bucharest Grand Hotel
    90. Nicolae Dărăscu, Peisaj la Saint Tropez (detaliu) Licitația de Iarnă, inclusiv o selecție din colecția Dr. Ioan Dumitrescu-Popovici marți, 18 decembrie 2018, 19.30 JW Marriott Bucharest Grand Hotel 22 23 O selecție din colecția dr. Ioan Dumitrescu-Popovici Portretul colecționarului Ioan Dimitrescu-Popovici pictat în 1938 de către Constantin Isachie Popescu, pictor pe care îl va colecționa Viitorul medic internist Ioan Dumitrescu-Popovici se și cu care medicul va lega o năștea în aprilie 1900. Calea medicinei o urma imediat strânsă prietenie. după finalizarea liceului, studiind atât în capitală, în cadrul Universității din București, cât și la Paris. S-a specializat la Vichy, unde a fost asistent în cadrul Stabilimentelor Termale, pentru ca la întoarcerea în țară să profeseze la Slănic Moldova, București și Timișoara. Celebritatea în epocă o câștiga în a doua jumătate a anilor '30, când publica "Carte de regimuri", una dintre primele cărți de specialitate ce aborda subiectul curelor și dietelor medicale. Celebritatea îi oferea și confortul financiar de a-și începe colecția, care, la apogeul ei cunoștea 374 de tablouri. Atras de numele cele mai semnificative ale modernității românești, Dumitrescu-Popovici avea să colecționeze numele cele mai însemnate, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Ioan Andreescu sau Gheorghe Petrașcu fiind vârfurile colecției românești. Consiliat de Rudolf Schweitzer-Cumpăna (pe care îl colecționează extensiv), dar și de Constantin Isachie Popescu, medicul avea să își înfrumusețeze reședința din strada Nicolae Iorga de-a lungul perioadei interbelice. Istoria colecției avea să fie marcată de destinul doctorului, care, în cursul anului 1964 era condamnat și întemnițat de către regimul comunist.
    [Show full text]
  • Regatul Romaniei
    RegatulRomaniei file:///C:/Programele%20Mele/IstorieRomania1/RegatulRomaniei/Regat... Regatul României Visul unirii tuturor românilor sub un singur steag a frământat mințile conducătorilor încă din cele mai vechi timpuri, dar alianțele militare și interesele de ordin comercial nu au fost în favoarea simplificării relațiilor dintre diferitele formațiuni statale. În vechime, țările românești au negociat protecția celor două mari imperii ale romanilor, apoi începând cu secolul al XIII-lea au întreținut legături de prietenie și ajutor mutual cu Polonia și Lituania. Din secolul al XV-lea, ca state vasale Imperiului Otoman dar sub protecția directă a Hanatului Crimeei, s-a pus problema formării unui eyalat turcesc comun. Proiectul a fost însă refuzat cu dârzenie, ca urmare a divergențelor de ordin religios. Ca o soluție de compromis, sultanii au permis independența religioasă a celor trei principate, în schimbul dependenței economice. Situația de criză a intervenit o dată cu revoluția și apoi războiul de independență purtat de greci și sârbi. Sub aripa ocrotitoare a Bisericii Ortodoxe Răsăritene, creștinii din toate țările Balcanice au ridicat la început glasul, apoi armele, cerând vehement ieșirea din situația de compromis religios. Ca rezultat, boierii și dragomanii greci au fost maziliți, iar mănăstirile filiale ale celor de la Muntele Athos au fost secularizate. În urma grecilor au rămas nenumăratele lor rude născute din alianțe cu casele boierești autohtone, practic aproape toată crema boierimii. Pentru a umple vidul administrativ rămas s-a hotărât instituirea unei locotenențe domnești, ajutată de o Adunare Constituantă a fruntașilor celor două țări. În ambele principate, toate sufragiile au fost întrunite în anul 1859 de Colonelul Alexandru Ioan Cuza, cu funcția de Ministru de Război, fost deputat de Galați și fost șef al Miliției de la Dunărea de Jos.
    [Show full text]
  • Cronica Şi Viaţa Ştiinţifică
    CRONICA ŞI VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ Expoziţia Mabel Dodge Luhan & Company. American Moderns and the West, The Albuquerque Museum of Art and History, Albuquerque, New Mexico, 29 oct. 2016–22 ian. 2017 La Muzeul de Artă şi Istorie din Albuquerque, statul New Mexico, am vizitat expoziţia Mabel Dodge Luhan & Company. American Moderns and the West. Această foarte complexă manifestare, organizată iniţial de Harwood Museum of Art din Taos – unde a fost deschisă între 22 mai şi 11 septembrie 2016, fiind apoi itinerantă – are ca motiv central figura unei femei de lume, animatoare şi promotoare a artelor la început de secol XX, a cărei activitate a avut un impact extraordinar în dezvoltarea culturală din zona sud-vestică a Statelor Unite, ţinut prin excelenţă rural şi agricol ce încă purta aura Vestului Sălbatic bântuit de indieni războinici, de tâlhari, jucători profesionişti de cărţi, contrabandişti de alcool contrafăcut şi văcari beţivi, gata oricând să-şi folosească revolverul de la şold. Din Albuquerque, expoziţia a fost mutată la Burchfield Penney Art Center din Buffalo, statul New York, şi deschisă între 10 martie şi 28 mai 2017. Cu acest prilej a fost dat publicităţii un catalog de 220 de pagini, bogat ilustrat şi conţinând studii semnate de organizatoarele expoziţiei şi editoarele volumului, dr. Lois Rudnick şi MaLin Wilson-Powell, la care s-a mai adaugat Carmella Padilla. În numărul din vara lui 2016 al revistei „El Palacio” (Vol. 121, No. 2) – ce este un vechi periodic cultural, fondat în 1913, publicat trimestrial de New Mexico Department of Cultural Affairs – a apărut un material semnat de Lois P.
    [Show full text]
  • Destine Artistice
    CORNELIU STOICA DESTINE ARTISTICE CORNELIU STOICA DESTINE ARTISTICE Membri şi colaboratori ai Filialei Galaţi a U. A. P. R. care au fost, 1951 - 2017 Axis Libri Galați, 2017 Coperta I: După un tablou din Ciclul „Maluri” de Nicolae Spirescu Pe coperta IV: Autoportrete ale artştilor plastici Nicolae Mantu, Dorothea (Lola) Schmierer-Roth, Elena Hanagic, Gheorghe Naum, Gheorghe Levcovici, Nicolae Spirescu, Marcel Grosu, Paraschiva Smirnov, Gheorghe Suciu. Tehnoredactare: Sorina Radu Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Stoica, Corneliu Destine artistice : membri şi colaboratori ai Filialei Galaţi a U.A.P.R. care au fost : 1951-2017 / Corneliu Stoica. - Galaţi : Axis Libri, 2017 ISBN 978-606-8719-64-1 73 © 2017 Editura Axis Libri Str. Mihai Bravu Nr. 16 Galaţi 800208 Tel: +40 236 411037, Fax: +40 236 311060 E-mail: [email protected] Copyright © 2017 Corneliu Stoica Toate drepturile rezervate autorului „Cine nu are un Corneliu Stoica, nu poate spera la o conştiinţă plastică proprie, dinamică, edificatoare şi reprezentativă. Altfel spus, fără Corneliu Stoica, Galaţiul n-ar avea astăzi o istoriografie a mişcării artistice plastice locale, constituită într-un sistem coerent şi accesibil deopotrivă profesionistului şi amatorului, cum poate fi percepută opera sa alcătuită din cele 20 cărţi despre artiştii şi monumentele artistice ale urbei. Prin scrisul său, tot ceea ce s-a întâmplat semnificativ în domeniu, în toate timpurile şi cu precădere în deceniile din urmă, are o istorie şi, am zice noi, o perspectivă”. Ion MANEA, scriitor
    [Show full text]
  • Descarcă Pe Umerii Mei Şi Eliberează-Te De Toate Neplăcerile Care Îţi Dau Sentimentul Că Ai Fi Făcut Pe Cineva Nefericit
    https://biblioteca-digitala.ro Revista de Artă și Istoria Artei Nr. 1 https://biblioteca-digitala.ro Manager: Dr. Adrian Majuru Revistă editată în cadrul secţiei de ARTĂ – PINACOTECA MMB Comitet de redacţie: Angelica Iacob - șef secția Artă Loredana Codău Ana-Maria Măciucă Liana Ivan-Ghilia Consiliu ştiinţific: Dr. Marian Constantin, Director adjunct MMB – ARTĂ Dr. Mariana Vida, expert atestat Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Dr. Dana Dragomir, expert atestat Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Dr. Mihaela Varga, expert atestat Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Layout: Ştefan Csampai Coperta I: Hans Mattis-Teutsch, Compoziţie (fragment) - patrimoniul MMB; foto Cristian Oprea. ISSN 2601-9183, ISSN-L 2601-9183 Autorilor le revine responsabilitatea asupra articolelor şi ilustraţiilor publicate. © Toate drepturile sunt rezervate Editurii Muzeului Municipiului Bucureşti. Reproducerea parţială sau integrală este strict interzisă şi cade sub incidenţa Legii nr. 8 / 1996 Proiect realizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București. https://biblioteca-digitala.ro Nr. 1 https://biblioteca-digitala.ro Cuprins I. PATRIMONIU Loredana Codău, Vermontiada - Alegoriile artistului Nicolae Vermont din colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti ............................................................................... 9 Rodica Ion, File din istoria Casei memoriale Gheorghe Tattarescu – Colecția Elfride Florance Wertheimer ......................................................................................
    [Show full text]
  • Djerdap Art 2016
    RANKO JAKOVLJEVI Ć DJERDAP ART 2016 Сагласно Речнику српскохрватског књижевног језика САНУ ,,ђердап'' има значења: а)вртлог, ковитлац, вир; б)опасна, тешка ситуација, стање пуно тешкоћа, напетости, опасности. Међународно јавно право овим појмом именује сектор који повезује средњи и доњи Дунав, почевши од Голупца односно Винце на српској и Молдаве Веке на румунској страни, до Трајановог моста /Кладово- Турну Северин). Жудња за овладавањем ''симфонијом у камену'', изнедрила је у регији подунавског Ђердапа разговетне знамене цивилизацијског успона, у које се убрајају врхунска дела визуелних уметности, чији избор у овој едицији доносимо. Сагласно митским представама о прошлости, смело би се казати како су, изузев клисура рођених снагом колоса што је, раздвојивши ђердапско стење, утро пут Дунаву, дела титана и градитељски подвизи и незапамћена енергија разорних војних похода, такође и трговање будућношћу кроз креирање житеља источњачког поднебља, стасавалих сусретањима етницитета, култура, стремљења, погодних да од безличне масе плебса извајају ликове достојне инспирације уметника. Ђердап са Кладовом не би били ''оријентир богова'' да нису омеђени горостасном стеном Бабакај, Голубачком тврђавом, Лепенским Виром, Гвозедним вратима, Адом Кале... Још мање би то био без клесарског длета, киста, линија и боја вештих мајстора вајара, сликара, цртача, архитеката... Утолико је приказ његове употребе у сфери уметности и културног наслеђа уопште употпуњен управо тим одредницама скоро надвременског битисања. I Dimitrije Franasović Dimitrije Franasović, Bista cara Trajana Turnu Severin 1906.g. Dimitrije Franasović, Dalmatinac, rođen je 1880.g. u Turnu Severinu. Studirao je arhitekturu u Minhenu i vajarstvo u Darmštatu. Povodom 1800. Godišnjice uključenja Dakije u sastav Rimskog carstva, načinio je spomenik imperatoru Trajanu. Vladareva bista izlivena u bronzi postavljena je na dorskom stubu visokom 7 metara, sazdanom od granite iz Karare.
    [Show full text]
  • Versiunea .Pdf
    c y m k Curtea de la Argeº Revistã de culturã ORAª REGAL Anul VIII Nr. 12 (85) Decembrie 2017 Acum o sutã de aGhneorig.h.e .PÃUN otto: Adevãrata renaºtere a unui popor începe cu tinerimea sa; adevãrata decadenþã tot de acolo înceMpe. Constatarea – îndemn ºi avertisment în acelaºi timp – apare pe coperta cãrþii Cãtre noua generaþie, a geografului academician Simion Mehedinþi (19 octombrie 1868, Soveja – 14 decembrie 1962, Bucureºti; membru corespondent al Academiei Române din 1908, titular din 1915, exclus în 1948 din Academie pentru aderenþa la miºcarea legionarã, repus în drepturi popularã, dupã melodia cântecelor sale, în 1990). Cartea apãrea în 1912, la dupã umor ºi alte însuºiri imponderabile „MINERVA, Institut de Arte Grafice ºi ale caracterului, neamul românesc pare Editurã”, Bucureºti, aºadar, acum o sutã a avea într-uun grad superior ceea ce se ºi ceva de ani, în „timpuri tulburi”, când numeºte aplecare spre talent ºi genialitate. „viaþa poporului nostru” trecea „printr-oo (...) În toate manifestãrile sale, Românul fazã aproape haoticã”. Detaliazã savantul, are ingenium.” Se adaugã la acestea parcã pentru a ne reaminti cã nimic nu frumuseþea ºi trãinicia limbii („încercarea e nou sub soare, cã istoria se repetã, dacã de a rãpi unui neam limba lui, încercarea nu ciclic, mãcar pe o spiralã cu buclele de a-ii surpa credinþa, este o încercare descurajator de asemãnãtoare: „Oameni a priori neputincioasã”), biserica (tolerantã care au batjocorit biserica au pretenþia ºi veche, dar ºi ea datoare societãþii, lipsitã sã se îngrijeascã de soarta ei. Profesori de un Antim, de preoþi care sã predice al cãror cuvânt e sãrac de sinceritate evangheliile, nu sã le citeascã, „de arhierei, ºi bogat în contraziceri se cred chemaþi care ar trebui sã fie cele mai distinse per- sã facã ºcoalã tineretului.
    [Show full text]
  • Conferinta AMTAP 2021.Indd
    ISSN 2345-1408 E-ISSN 2345-1831 Tipul B № 1 (38), 2021 chișinău, 2021 Revistă științifi că, tipul B COLEGIUL DE REDACŢIE Redactor-șef: Victoria MELNIC, dr. în studiul artelor, prof. univ., Maestru în Artă, rector, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) Redactor responsabil: Tatiana COMENDANT, dr. în sociologie, conf. univ., prorector activitate științifi că și de creație, AMTAP Redactor coordonator: Angela ROJNOVEANU, dr. în studiul artelor, conf. univ., AMTAP Redactor responsabil Artă muzicală: Irina CIOBANU-SUHOMLIN, dr. în studiul artelor, prof. univ., Maestru în Artă, AMTAP Redactor responsabil Artă teatrală, coregrafi că, multimedia: Ana GHILAȘ, dr. în fi lologie, conf. univ., AMTAP Redactor responsabil Arte plastice, decorative și design: Ala STARȚEV, dr. în studiul artelor, conf. univ., AMTAP Redactor responsabil Științe socio-umanistice și culturologie: Tatiana COMENDANT, dr. în sociologie, conf. univ., AMTAP MEMBRI: Viorel MUNTEANU, dr., prof. univ., Universitatea Națională de Arte George Enescu, Iași, România Gheorghe MUSTEA, prof. univ., membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, Artist al Poporului, Republica Moldova Victor MORARU, dr. hab., prof. univ., membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei Miloš MISTRIK, dr. hab., prof. univ., membru al Academiei de Științe a Slovaciei, Institutul de Teatru și Film, Bratislava, Slovacia Atena Elena SIMIONESCU, dr., prof. univ., Universitatea Națională de Arte George Enescu, Iași, România Miruna RUNCAN, dr., prof. univ., Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România Elena CHIRCEV, dr. hab., prof. univ., Academia de Muzică Gheorghe Dima, Cluj-Napoca, România Andriej MOSKWIN, dr. hab., conf. univ., Universitatea din Varșovia, Polonia Veronica DEMENESCU, dr. hab., prof. univ., Universitatea Aurel Vlaicu, Arad, România Enio BARTOS, dr., prof.
    [Show full text]