Al Doilea Dram La Berlin

Anul al 103-lea Nr. 56 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 28 Iulie 1940 EEDACŢIA «1 ADMINISTRAŢIA EitcoT. Calea Victoriei Nr. 35 România este hotărât paşnică. — Telefon 2226 — FOSMTi ü l83!J)l_GBE0EtH BAR1TID Ea vrea să desăvârşească în linişte opera de consolidare Abentment anual 200 lei. Pec- dar tot atât de hotărâtă este de a păstra integritatea şi inde fr« strelnătate, autorităţi, Instl- pendenţa ei. iaţiî fi întreprinderi 500 lei Apare de 2 ori pe săptămână M. S. Regele Carol II. Amtaţiirl şi reclame după tarif privin recolta noului an plugă- resc. Din aceste gânduri, poate, Recoltă nouă va trebui ca cei de sus să pur Al doilea dram la Berlin ceadă cu grife şl multă soco Lanurile s’au copt iarăş, Hol acest an dela războiu încoace teală atunci când s © va hotărâ dele &u prins să-şl frângă din nu s'au înfrăţit, nu s’au îmbră România face al doilea drum istoric la Berlin. In asupra a ceeace se Poate vinde nou aurul spicelor în dunărea ţişat, nu s'au strâng ca acum congresul dela 1878, odată cu revizuirea păcii dela din prisosul recoltei. Şi se va de valuri galbene-albăstrui. încă acum, ţăranul cu ostaşul, arma avea, credem, mai multă grije San-Stefano, încheiată între Rusia biruitoare şi Turcia din rouă nopţii şarpele coasei cu plugul, pământul cu graniţa. mal dreaptă cântărire în jude învinsă, s'au pus în discuţie şi două chestiuni vitelei şl pătrarul de lună al seceril De aceea, recolta de acum se cată, când va fi vorba de anu ceri priveau Regatul român : problema Basarabiei, re vor veni să culce în mirişti po face sub această splendidă în mite prisosuri asupra cărora vara spicelor, din care apo*, frăţire de semne româneşti. Sub clamată de vecinul dela Nord şi chestiunea evreiască. au trudit oamenii ţarinei mal vor curge râurile grele aie boa aceste dovezi de strângerea Străluciţii reprezentanţi ai tării Româneşti, I. Brătianu mult ca altădată şl în cari mulţi belor. pământului cu grija, a grifei cu îşi vor fi pus nădejdile. şi Mihail Kogălniceanu, au pledat cu tot belşugul de Ştim. Nu în ioate părţile grâul ţăranul, a ţăranului cu ţara. talent şi pricepere dreptaiea României. Dar n’au reuşit. va curge în torente năvalnice De aici, poate, vor trebui şă In acest an — nădejdile ace Rusia, deşi ajutată şi salvată dela un dezastru sigur prin găurile maşlnei de tree- pornească şi anumite griji, a- stea ale lor — na pot fi înşe' de armata română, a insistat cu toată puterea pentru rat. Deasemenea nu pretutin numite socoteli pe cari le d o late. Const. P. Taus. cedarea Basarabiei şi cor greşul i-a dat câştig de cauză. deni aurul lui va fi aşa de cu rind cât mai drepte şi cinstite, rat, aşa de greu ca cel de prin Evreii din România, deşi opinia publică de ac?’, diri părţile acestea. jată cu înţelepciune de filozoful Vasile Conte, şi-a Mai bonă sau mai slabi, to- manifestat cea mai îndârjită protivnicie, au triumfat şi fuş, şi în acest an, roada pă D-l prim-ministra m Ion Giprta şl ei, dobândind drepturi cetăţeneşti, cari prin nimic nu mântului va veni iacă odată puteau fi justificate, doar prin râul, pe care cei deve pentru a pune în sufletele atâ H. Manoilescu mlnistrai afacerilor stră ine tor milioane de fiinţe siguranţa niţi cetăţeni egali cu băştinaşii aveau să*l pricinuiască zilei de mâine şî a celei de invitaţi la Roma tării din basinul Dunărean, poimâne. Şi în acest an aşa Astăzi când delegaţii României se înfăîişeeză din dar, cu toate urgisirile vremii, Ia urma invitaţiei guvernului fascist, d 1 preşedinte al Con nou la Berlin, aceiaşi scumpă Basarabie este ocupată, cu toate puhoaele apelor, cu siliului de miniştri inginer Ion Gigurtu şl îd 1 ministru ai Afa împotriva celei mai fireşti dreptei', de acelaş vecin toată sabia frigului, câmpiile cerilor Străine, prof. Mihail Manoilescu, vor merge la R ouă de grâne au ajuns la coacere Sâmbltă 27 Iuíie pentra a iniâlai p3 Da:e şl ps ministrul Afa dela Nord. şi astfel răbdarea pietrilor dia cerilor Străine Contele Ciano. Protestul nostru este cunoscut de toată lumea- O morile ţării vor lua ofârşit. 24 Iulie 1940 provincie, care a intrat în patrimoniul României pe Desigur, pentru vremurile cari baza principiului de autodeterminare, îmbrăţişat altă le trăim acum, pentru toate Relatarea Agenţiei „Ştefani“ neslguranfele ce se pot Ivi dia dată de unanimitatea Puterilor şi în primul rând de Roma. — Agenţia „Ştefani" transmite : fiecare ceas al viitorului, pen In urma invitaţiei guvernului fascist, d-l Ion Gigurtu, pre Rusia revoluţionară, ne este luată cu forţa. Firesc este tru orice noua grîje ce ar pu şedintele Consiliului de miniştri al României şi d l Mihail M a deci ca să aşteptăm dela cei cari vor să clădească tea veni eă ni le sporească pe noilescu, ministrul Afacerilor Străin«», se vor duce la R o^a cele prezente, o abundenţă îa pacea viitoare pe dreptate să fie alături de noi în ce Sâmbătă 27 Iulie, unde se vor întâlni cu Ducele şi cu contele recoltă, un prisos bogat în roa rerea de a ne fi recunoscut un drept ce ni-se cuvine Ciano, ministrul Afacerilor Străine. după cea mai elemeniară concepţie a cuvântului. de, o rîslpă de dărnicie a ţa rinei, ar fi pus Ia adăpost, cel Chestiunea evreiască nu se mai pune în Berlinul puţin grijile trupeşti ale omu de azi aşa cum s’a pus în Berlinul dela 1878. De a- lui, ne ar fi dat acea siguranţă cest vis urît ne socotim scăpeti. Căci în Berlinul de care ne lasă libere gândurile Prefecţii şi primarii azi pun la cale destinele omenirii alti îndrumători, cu pentru treburile mari ale ţării şi cele ale noastre ale fiecă din teritoriile pierduta invitaţi alte concepţii şi cu alte înţelegeri asupra problemei ruia. Am fi putut astfel mal cu evreeşti, decât aceia adunaţi în congresul de acum gri je şi asta, fiecare din noi, să la Ministerul de Interne trei sferturi de veac. tăiăm iarăş drumuri prin ceea Care e rostul participării delegaţilor noştri în capi ce ne permite prezentul, să lăr Ministerul de Interne invita de Jos le vor preda ţinuturilor tala Reichului în ceasurile rctuale ? iYlăiturisim că ci* gim iarăş orizontul în spre pe toţi prefecţii şi primarii ju respective. Ţinutul Nistruî ju titorii ar putea să nu ne creadă, dacă li-am spune, că viitor. deţelor şi oraşelor din terito deţele şi primăriile din acest Suntem totuş mulţumiţi. Şi riile pierdute de a se prezenta ţinut le vor preda ţinuturilor suntem total lipsiţi de vreo informaţie în această pri ţara întreagă este mulţumită. îa minister în ziua de 29 Iulie Prut ori Dunărea de Jos Dacă vinţă. Nu ni-a spus nimeni nimic* Nici-o persoană au Cu tot sbuciumul, cu toată truda orele 9, pentru a raporta modal vreunii din prefecţi şi primari torizată nu ni a dat vreo lămurire. Şi totuş nu putem alergărilor la hotare, cu tot cum au evacuat bunurile Sta se află în Bucureşti, vor preda spune că suntem total ignoranţi. Recunoaştem, că ştim timpul vegherilor şi al înfrigu tului. autovehiculele Ministerului de şi noi atâta, cât ştiu cetitorii noştri, cât bănueşte toată rărilor, săteanul nostru, minu Totodată Ministerul de In Interne. natul nostru plugar ostaş, a a- terne ordonă ca autovehiculele Ţinuturile vor raporta în ziua Iurnea românească în marea ei îngrijorare. La Berlin flat totuş atâta răgaz ca să-şl prefecturilor şi primăriilor să de 28 Iulie, orele 10, telegrafic* se vor discuta cu reprezentanţii tării noastre probleme înfigă plugul ?n ţarină. Intre fie predate până ia data de Ministerului de Interne ce a româneşti de cea mai mare> de vitală importantă pen două concentrări şi o neîncre mal sus, contra chitanţă, astfel : predat fiecare din Instituţiile tru noi. Şi nu ne îndoim că delegaţii români vor sus dere a zilei de mâine a aflat judeţele şl primăriile din ţinu administrative de mal sus şi ce ţine şi elucida aceste probleme în spiritul opiniei noa atâta vreme pentru a risipi în turile Suceava, Prut şl Dunărea mai au de predat. ogoarele nădejdilor lui, să stre publice, în înţelesul cel mai limpede al dreptăţii mânţa grea a zilelor ce vor noastre. veni. Iar dacă spicele nu sunt De alte informaţii putem fi lipsiţi. De una însă nu. atât de mari ca altădată, dacă Noua salarizare De aceea ce crede, ce aşteaptă neamul nostru întreg. bobul nu este aşa de plin şi Pământul, pe care e aşezat acest neam îi aparţine din aşa de greu ca în anii trecuţi, a funcţionarilor publici va nu este nicidecum din vina lui. timpuri imemoriale. Cercetători români şi streini au do- Ploile cari s'au revărsat peste vedit cu prisosinţă acest adevăr. Cărţi şi hărţi de-ale el acolo pe zonă, au năvălit şi intra în vigoare la 1 August adversarilor înşişi constată şi reţin acest fapt. Nimic peste lanurile lui în care grâul deci mai firesc ca po;orul român să tină cu fanatism abia încolţise. Apoi frigul. Şi Interesantele declaraţii făcute de d. ministru I. D. ENESCU, la acest pământ şi ca alături de delegaţii lui să-şi a- iarăş ploile. la Federaţia funcţionarilor din România Aşa că oricum a fi recolta firme cu tărie neînduplecata sa voinţă şi hotărîre de a din acest an, muncitorii ogoa In cadrul unei impunătoare ministrativi de a avea ca ex fi şi rămânea stăpânul nediscutat al moşiei, plină de relor merită o îndoită recunoş solemnităţi, a avut loc sărbăto ponent şl luptător în guvernul oasele, de sudoarea şi sângele strămoşilor săi. tinţă ; Ostaşi şl plugari, schim rirea d-lul ministru I.

Load more