Al Doilea Dram La Berlin

Anul al 103-lea Nr. 56 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 28 Iulie 1940

EEDACŢIA «1 ADMINISTRAŢIA EitcoT. Calea Victoriei Nr. 35 România este hotărât paşnică. — Telefon 2226 — FOSMTi ü l83!J)l_GBE0EtH BAR1TID Ea vrea să desăvârşească în linişte opera de consolidare Abentment anual 200 lei. Pec- dar tot atât de hotărâtă este de a păstra integritatea şi inde fr« strelnătate, autorităţi, Instl- pendenţa ei. iaţiî fi întreprinderi 500 lei Apare de 2 ori pe săptămână M. S. Regele Carol II. Amtaţiirl şi reclame după tarif

privin recolta noului an plugă- resc. Din aceste gânduri, poate, Recoltă nouă va trebui ca cei de sus să pur Al doilea dram la Berlin ceadă cu grife şl multă soco Lanurile s’au copt iarăş, Hol acest an dela războiu încoace teală atunci când s © va hotărâ dele &u prins să-şl frângă din nu s'au înfrăţit, nu s’au îmbră România face al doilea drum istoric la Berlin. In asupra a ceeace se Poate vinde nou aurul spicelor în dunărea ţişat, nu s'au strâng ca acum congresul dela 1878, odată cu revizuirea păcii dela din prisosul recoltei. Şi se va de valuri galbene-albăstrui. încă acum, ţăranul cu ostaşul, arma avea, credem, mai multă grije San-Stefano, încheiată între Rusia biruitoare şi Turcia din rouă nopţii şarpele coasei cu plugul, pământul cu graniţa. mal dreaptă cântărire în jude învinsă, s'au pus în discuţie şi două chestiuni vitelei şl pătrarul de lună al seceril De aceea, recolta de acum se cată, când va fi vorba de anu ceri priveau Regatul român : problema Basarabiei, re vor veni să culce în mirişti po face sub această splendidă în mite prisosuri asupra cărora vara spicelor, din care apo*, frăţire de semne româneşti. Sub clamată de vecinul dela Nord şi chestiunea evreiască. au trudit oamenii ţarinei mal vor curge râurile grele aie boa aceste dovezi de strângerea Străluciţii reprezentanţi ai tării Româneşti, I. Brătianu mult ca altădată şl în cari mulţi belor. pământului cu grija, a grifei cu îşi vor fi pus nădejdile. şi Mihail Kogălniceanu, au pledat cu tot belşugul de Ştim. Nu în ioate părţile grâul ţăranul, a ţăranului cu ţara. talent şi pricepere dreptaiea României. Dar n’au reuşit. va curge în torente năvalnice De aici, poate, vor trebui şă In acest an — nădejdile ace Rusia, deşi ajutată şi salvată dela un dezastru sigur prin găurile maşlnei de tree- pornească şi anumite griji, a- stea ale lor — na pot fi înşe' de armata română, a insistat cu toată puterea pentru rat. Deasemenea nu pretutin numite socoteli pe cari le d o late. Const. P. Taus. cedarea Basarabiei şi cor greşul i-a dat câştig de cauză. deni aurul lui va fi aşa de cu rind cât mai drepte şi cinstite, rat, aşa de greu ca cel de prin Evreii din România, deşi opinia publică de ac?’, diri părţile acestea. jată cu înţelepciune de filozoful Vasile Conte, şi-a Mai bonă sau mai slabi, to- manifestat cea mai îndârjită protivnicie, au triumfat şi fuş, şi în acest an, roada pă D-l prim-ministra m Ion Giprta şl ei, dobândind drepturi cetăţeneşti, cari prin nimic nu mântului va veni iacă odată puteau fi justificate, doar prin râul, pe care cei deve pentru a pune în sufletele atâ H. Manoilescu mlnistrai afacerilor stră ine tor milioane de fiinţe siguranţa niţi cetăţeni egali cu băştinaşii aveau să*l pricinuiască zilei de mâine şî a celei de invitaţi la Roma tării din basinul Dunărean, poimâne. Şi în acest an aşa Astăzi când delegaţii României se înfăîişeeză din dar, cu toate urgisirile vremii, Ia urma invitaţiei guvernului fascist, d 1 preşedinte al Con nou la Berlin, aceiaşi scumpă Basarabie este ocupată, cu toate puhoaele apelor, cu siliului de miniştri inginer Ion Gigurtu şl îd 1 ministru ai Afa împotriva celei mai fireşti dreptei', de acelaş vecin toată sabia frigului, câmpiile cerilor Străine, prof. Mihail Manoilescu, vor merge la R ouă de grâne au ajuns la coacere Sâmbltă 27 Iuíie pentra a iniâlai p3 Da:e şl ps ministrul Afa dela Nord. şi astfel răbdarea pietrilor dia cerilor Străine Contele Ciano. Protestul nostru este cunoscut de toată lumea- O morile ţării vor lua ofârşit. 24 Iulie 1940 provincie, care a intrat în patrimoniul României pe Desigur, pentru vremurile cari baza principiului de autodeterminare, îmbrăţişat altă le trăim acum, pentru toate Relatarea Agenţiei „Ştefani“ neslguranfele ce se pot Ivi dia dată de unanimitatea Puterilor şi în primul rând de Roma. — Agenţia „Ştefani" transmite : fiecare ceas al viitorului, pen In urma invitaţiei guvernului fascist, d-l Ion Gigurtu, pre Rusia revoluţionară, ne este luată cu forţa. Firesc este tru orice noua grîje ce ar pu şedintele Consiliului de miniştri al României şi d l Mihail M a deci ca să aşteptăm dela cei cari vor să clădească tea veni eă ni le sporească pe noilescu, ministrul Afacerilor Străin«», se vor duce la R o^a cele prezente, o abundenţă îa pacea viitoare pe dreptate să fie alături de noi în ce Sâmbătă 27 Iulie, unde se vor întâlni cu Ducele şi cu contele recoltă, un prisos bogat în roa rerea de a ne fi recunoscut un drept ce ni-se cuvine Ciano, ministrul Afacerilor Străine. după cea mai elemeniară concepţie a cuvântului. de, o rîslpă de dărnicie a ţa rinei, ar fi pus Ia adăpost, cel Chestiunea evreiască nu se mai pune în Berlinul puţin grijile trupeşti ale omu de azi aşa cum s’a pus în Berlinul dela 1878. De a- lui, ne ar fi dat acea siguranţă cest vis urît ne socotim scăpeti. Căci în Berlinul de care ne lasă libere gândurile Prefecţii şi primarii azi pun la cale destinele omenirii alti îndrumători, cu pentru treburile mari ale ţării şi cele ale noastre ale fiecă din teritoriile pierduta invitaţi alte concepţii şi cu alte înţelegeri asupra problemei ruia. Am fi putut astfel mal cu evreeşti, decât aceia adunaţi în congresul de acum gri je şi asta, fiecare din noi, să la Ministerul de Interne trei sferturi de veac. tăiăm iarăş drumuri prin ceea Care e rostul participării delegaţilor noştri în capi ce ne permite prezentul, să lăr Ministerul de Interne invita de Jos le vor preda ţinuturilor tala Reichului în ceasurile rctuale ? iYlăiturisim că ci* gim iarăş orizontul în spre pe toţi prefecţii şi primarii ju respective. Ţinutul Nistruî ju titorii ar putea să nu ne creadă, dacă li-am spune, că viitor. deţelor şi oraşelor din terito deţele şi primăriile din acest Suntem totuş mulţumiţi. Şi riile pierdute de a se prezenta ţinut le vor preda ţinuturilor suntem total lipsiţi de vreo informaţie în această pri ţara întreagă este mulţumită. îa minister în ziua de 29 Iulie Prut ori Dunărea de Jos Dacă vinţă. Nu ni-a spus nimeni nimic* Nici-o persoană au Cu tot sbuciumul, cu toată truda orele 9, pentru a raporta modal vreunii din prefecţi şi primari torizată nu ni a dat vreo lămurire. Şi totuş nu putem alergărilor la hotare, cu tot cum au evacuat bunurile Sta se află în Bucureşti, vor preda spune că suntem total ignoranţi. Recunoaştem, că ştim timpul vegherilor şi al înfrigu tului. autovehiculele Ministerului de şi noi atâta, cât ştiu cetitorii noştri, cât bănueşte toată rărilor, săteanul nostru, minu Totodată Ministerul de In Interne. natul nostru plugar ostaş, a a- terne ordonă ca autovehiculele Ţinuturile vor raporta în ziua Iurnea românească în marea ei îngrijorare. La Berlin flat totuş atâta răgaz ca să-şl prefecturilor şi primăriilor să de 28 Iulie, orele 10, telegrafic* se vor discuta cu reprezentanţii tării noastre probleme înfigă plugul ?n ţarină. Intre fie predate până ia data de Ministerului de Interne ce a româneşti de cea mai mare> de vitală importantă pen două concentrări şi o neîncre mal sus, contra chitanţă, astfel : predat fiecare din Instituţiile tru noi. Şi nu ne îndoim că delegaţii români vor sus dere a zilei de mâine a aflat judeţele şl primăriile din ţinu administrative de mal sus şi ce ţine şi elucida aceste probleme în spiritul opiniei noa atâta vreme pentru a risipi în turile Suceava, Prut şl Dunărea mai au de predat. ogoarele nădejdilor lui, să stre publice, în înţelesul cel mai limpede al dreptăţii mânţa grea a zilelor ce vor noastre. veni. Iar dacă spicele nu sunt De alte informaţii putem fi lipsiţi. De una însă nu. atât de mari ca altădată, dacă Noua salarizare De aceea ce crede, ce aşteaptă neamul nostru întreg. bobul nu este aşa de plin şi Pământul, pe care e aşezat acest neam îi aparţine din aşa de greu ca în anii trecuţi, a funcţionarilor publici va nu este nicidecum din vina lui. timpuri imemoriale. Cercetători români şi streini au do- Ploile cari s'au revărsat peste vedit cu prisosinţă acest adevăr. Cărţi şi hărţi de-ale el acolo pe zonă, au năvălit şi intra în vigoare la 1 August adversarilor înşişi constată şi reţin acest fapt. Nimic peste lanurile lui în care grâul deci mai firesc ca po;orul român să tină cu fanatism abia încolţise. Apoi frigul. Şi Interesantele declaraţii făcute de d. ministru I. D. ENESCU, la acest pământ şi ca alături de delegaţii lui să-şi a- iarăş ploile. la Federaţia funcţionarilor din România Aşa că oricum a fi recolta firme cu tărie neînduplecata sa voinţă şi hotărîre de a din acest an, muncitorii ogoa In cadrul unei impunătoare ministrativi de a avea ca ex fi şi rămânea stăpânul nediscutat al moşiei, plină de relor merită o îndoită recunoş solemnităţi, a avut loc sărbăto ponent şl luptător în guvernul oasele, de sudoarea şi sângele strămoşilor săi. tinţă ; Ostaşi şl plugari, schim rirea d-lul ministru I. D. Enescu, naţionalist românesc, pa d. E- Berlinul de azi, o repetăm, nu e Berlinul de altă bând uneltele câmpului cu cele la Federaţia naţională a sala nescu, un vajnic luptător pentru îndeplinirea doleanţelor acestor dată. El tine să afirme că vrea să dea lumii temeiuri ale armatei, gospodarii satelor riaţilor publici din str. Aristide noastre le-au împlinit pe amân Briand No. 20. roboţi ai Statului. D sa enume- de stabilitate şi să reezime pacea pe pilonii dreptăţii. două cu aceeaş dragoste, cu La Intrarea d-lul ministru în ră apoi cele patru importante Cunoscători ai stărilor de lucruri dela noi, vrem să cre aceeaş credinţă. Şi unele şl al sala arhiplină, corul intonează deziderate ale funcţionărimii dem, că diriguitorii conferinţei dela Berlin ne vor re tele au căpătat în mâna lor în „Pe-al nostru steag“. româneşti : salarizarea să se cunoaşte în întregimea ei această dreptate* ţelesul acela de instrument de D. Stancu Brădlşteanu luând facă dela 1 August ; statul să trebuinţă pentru binele lui şl cuvântul, mărturiseşte întreaga fie perfecţionat ; organizarea V. Niţescu al tuturor, Şî nici odată ca în afecţiune a funcţionarilor ad funcţionarilor într’un corp sau Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 5 6-1 9 4 0

colegiu ; o lege pentru extirpa grăitoare toate acestea, avem In ţara românească românii rea cumulului ; — cerând tot nevoe de sprijinul dv. Avem o trebue să se bucure de. toate sprijinul peniru soluţionarea lor nouă organizare statală, un nou bogăţiile pământului românesc cât mal grabnică. organism politic. Toţi românii In aceste momente, se impu Urează d*lui Eiescu activi adevăraţi primesc cu ochi buni ne cea mai perfectă solidarizare tate spornică. înoirea care s'a produs. Mai a elementelor cari conpun na Mai iau cuvântul, aducând sunt însă şl din acela care col Casinoul ţiunea. Căci numai aşa vom omagiul diferitelor asociaţSuni portează anumite ştiri, cari vor putea para orice viitoare încer de salariaţi publici, d nii ; Co- să inducă în eroare. Este de care neprevăzută. drescu, Cerchez, secretar gene datoria dv. să ie arătaţi ade Tineretul va fi îndrumat spre ral Cezar Răşcanu, în num ţie vărul. SINAIA comerţ pentru a înlocui pe evrei. funcţionarilor din Asigurările Cu încasările stăm normal, Tineretul trebue să înţeleagă Sociale, insistând îndeosebi a- aşa că vom putea face faţă tu acest imperativ, psntru a da supra meritelor ce revin ac deschis în fiecare zi turor cerinţelor. Rezolvarea pro ţării acel lot de comercianţi tualului demnitar de a fi pre blemei evreeştl formează pri cari să imprime econom iei na conizat organizarea corporatistă mordiala preocupare internă a ţionale caracter românesc. ROULETTE-BRAZILIANA a statului românesc : ;,d. Iliescu guvernului şl vom ajunge să-l Muncă, păr. P. Partenie în nu dăm definitiva soluţie. BACCARA mele clerului şi d. av. Schina, in numele pensionarilor din România. D. Schina pune accentul pe Condiţii stabilitatea funcţionarilor ară de Sud-vest, primite în urma tând că odată rezolvată defini pentru căsătoria membrilor cor „Ce este tratatului dela Versalles. tiv această problemă, putem pului didactic şi funcţionarilor Iată apoi colonia Capului, spera la un alt randament al Imperiul britanic care aminteşte „gloria" brlta- muncii depuse de funcţionar. ministerului Educaţiei Naţionale Sub acest titlu revista ita cfcă îa războiul cu Burii, pă Cuvântarea d-lui I. D. Pentru punerea în aplicare a ş Toate autorizaţiile de căsă- liană „La Dominica del Cor- mântul Basutilor, teritoriul Be- art. 43 din codul funcţionarilor I torie ce vor fi eiib2rate vor fi riere“ scrie următoarele cu pri cinanilor, protectoratul Zambez, Enescu publici „Regele Carol II“, mi conunicate şi serviciului de vire la marele imperiu englez j şi Nlassa, Natal, pământul Zului nisterul educaţiei naţionale a ■ studii şi statistică. Ua conglomerat politic, un Pe coasta orientală, un alt te D. ministru Enescu spune ; luat următoarele dispozlţiunl Pentru a putea obţine auto mozaic de rasse care se întinde rilor luat dela germani : Tan- Sunt foarte mişcat de mani pentru aprobarea căsătoriilor rizarea de căsătorie funcţiona pe o suprafaţă de cca 35 mi ganika. festaţia de simpatie ce ml-aţi membrilor corpului didactic şi rul sau funcţionara trebue ca lioane km. pătraţi şl cuprinde Apoi coionlile Kenia şl U- făcut-o şl vă mulţumesc din toa funcţionarilor dependenţi de a- 445 milione de oameai (aproape ganda, condominlonul Sudanu tă inima. odată cu cererea, să alăture şi cest departament : următoarele acte ; un sfert din populaţia globalul), lui anglo egiptean, Somalia bri Vă promit că aşa cum am dintre care de abia 61 milioane tanică, de foarte recentă amin 1. Pentru învăţământul pri 1. Certificate medicale atât lucrat până acum, dintr'o con europeni, împărţiţi astfel* 16 tire pentru italieni. mar şi secundar aprobarea se pentru funcţionar cât şl pentru vingere pe care mi am format-o milioane împrăştiaţi în colonii In Oceania: Mandatul asupra va da de către inspectorul viitorul soţ, eliberate pe baza metodic, o voi face în viitor, şi dominioane, iar restul în Ma Palestinei şl Transilvaniei. Ma general şef al ţinutului. unei radiografii a plămânilor şi cu atât mai mult cu cât sunt rea Britanie. Mal precis, mă rea Britanie stăpâneşte Aden, 2. Pentru învăţământul supe analiza sputei, în ce priveşte membru de onoare al Federa nunchiul imperial este consti imensul imperiu al Indiei, care rior de către ministru personal. tuberculoza, şi a reacţiei Wa- ţiei d-voastră, tuit d!n regatul Marel Britanii smgur are 325 milioane de lo 3. Pentru funcţionarii minis sserman, în ce priveşte sifilisul. La cele patru deziderate com terului de secretarul genera!. şl al Irlandei de Nord, din sta cuitori, iniuia Ceylen, stabili 2. Un certificat da origină primate enunţate de d. Brădiş- 4. Pentru instituţiile de cul tul liber Efre, cu regim de d o mentele din Strâmtorl, în care etnică a viitorului soţ. teanu, răspund : In ceeace pri- tură pendinte de minister, de minion, din imperiul Indiei şl I întră Malaca şi faimoasa Sin veşte salarizarea, sunt autorizat secretarul general. 3. Ua certificat dela cazierul din dominloanels cari cuprind i gapur, partea septentrională din din partea guvernului să vă 5. Pentru Casa şcoalelor de judiciar şi dela preotul paro Australia, Canada, Noua Zee Borneo, etc. spun că noua salarizare va in administratorul Casei. hiei unde domiciliază viitorul landă, Uniunea Sud-Africană, In America : Dominionul Ca tra Indiscutabil în vigoare la 1 Pentru a putea obţine auto soţ, dacă nu este funcţionar din colonii, protectorate, man nadei şi Terra Nova, Hoadu- August. rizaţiile şi pentru informarea public, cu privire la moralitatea date etc., etc... ras ul britanic, insulele Baha Statul funcţionarilor publici, ministerului va fi organizată o lui, iar dacă este funcţionar In Marea Mediterană: Anglia ma, Jamaica, Sohovento, Trini aşa cum s'a făcut« recunoaştem secţie specială pe lângă servi public numai un certificat că deţine puncteie strategice de tatea, Bsrmunde etc şi Guineea cu toţii, că nu este çeva per ciul personalului ai fiecărei di este funcţionar public. sprijin şl cu ele dominarea a- engleză. fect. Este totuşi un pas, este recţii de învăţământ cestui „lac italian". Pe coasta La această însuşire jde nume un imbold, este un început spre asiatică, mandatul asupra Pa se adaogă nenumeratele insule raţionalizarea acestei probleme. lestinei, apoi insula Cipru, în ocupate de Marea Britanie îa Sperăm că de îodată ce vremea mijlocul Mediteranei grupul de diverse Oceane pentru a şl sta ne va permite vom aborda din Se acordă concedii de insule Malta, ocupate în 1809 bili dominaţia apelor % Falkland nou această chestiune. odihnă funcţionarilor publici după căderea lui N ip o'ecn şl, (reclamată de Argentinia), Sand . Referitor la organizarea func la ieşirea din Atlantic, stânca wich, Fige, Maledive, Tristan ţionarilor publici într'un corp Avându-se în vedere, că îm Se pot acorda prin rotaţie şl Gibraltarulul. din Cuba, Sf. Elena, unde a sau colegiu, vă mărturisesc că prejurările care au determinat fără prejudiciu serviciului, func In Africa: Gambia Coasta de fost deportat Napoleon, etc. jtodeauna am fost de această măsura prin jurnalul Consiliului ţionarilor bugetari şi diurnişti Aur, Sierra şl Nigeria ; cu man După cum se vede, cea mal părere. S'ar părea însă că este de miniştri Nr. 1599, publicat ai ministerului economiei na dat : Camerum şl Togo, fostele mare parte a lumii este subt oarecum — spun juriştii — în în Monitorul Oficial Nr. 152, ţionale, (cari au minimum un colonii germane, apoi Africa stăpânire engleză... afara legilor. Este Insă o reali din 4 Iulie 1940, prin care au an vechime în serviciu căte un tate. Şi eu ştluunlucm : legile fost suspendate toate concediile concediu de odihnă de 14 zile, n'au creat niciodată realităţi, funcţionarilor publici, sunt as Iar celor cu o vechime mai CINEMA »C O R SO * pe când realităţile au creat tă? i mult mal puţin grave, iar mică de un an câte «un con ce totdeauna legi. serviciul poate fi organizat in diu de odihnă de 7 zile. Dela 27 Iulie Cumulul este o problemă care aşa fel în:ât să poată fi exe Concediile se vor acorda în mă preocupă îndeaproape şl gu cutat în mod Ireproşabil chiar serii, care vor cuprinde un nu vernul este hotărît să curme dacă prin rotaţie s'ar acorda măr egal de funcţionari repar FLORENTINE odată cu această racilă, cu a funcţionarilor concedii, minis tizaţi paiă ia finele lunei Sep ceastă bubă. terul economiei naţionale a dat temvrie 1940. (o fată devine marinar) Pentru a adu:e la înfăptuire următoarea decizie : Cu : Geraldme Latt — Paul Hörbiger

midabilă armă, că este invinci şi Deal. Dar Britanii urmărln- pe furiş şi dela spate legiunile bilă, că fruntaşi civili şl mili du-1 de pe ţărmul uscat Încear romane, prinse acum în luptft tari sunt oameni de geniu m o că să împiedece debarcarea le de salvare a vaselor lor atinse Roma în luptă ca Britanii del, etc. gionarilor. Situaţia devenind cri de d^slănţuirea unei groasnlce de Fomulus Damian In vreme ce Volusenus avea tică pentru romani şi din cau tempastăţl, pa Mare şl pe uscat. Doctor în Drept să-i aducă fapte concrete, cari ză că vasele lor nu sa puteau Britanii atăcauacumşi cu coa demonstrează tocmai situaţia apropla.demal, de teamă a nu se sele lor fixate la nişte care Raporturile politice dintre urmări neplăcute în viitor pen contrară pe care Iuliu Cerar o vedea înpotmolite eventual, le de asalt, cu cari treceau, trase Gali şl fraţii lor de sânge ce tru legiunile romane, a decis, presimţea şi vedea în mintea gionarii sar Înarmaţi în apă lup de cai în fugă de galop, prin ltic de pe Insula britanică în anul 55 a. Ch, începerea sa ageră, el adunase la Boulog tând vitejeşte cu apa şl cu ina mijlocul legionarilor romani. datează din antichitate. Aceste unei campanii preventive. Sco ne o flotă de 80 de vase de micul trecut la atac. Numii cu După o luptă de 5 zile şi 5 raporturi erau bazate şl desvol- pul era mal mult de natură transport pentru legionarii săi multă greutate ajung mulţi nopţi Britanii, făţarnici şi per tate, mal ales, de comunicaţia psihologică decât de ordin de în număr de 12.000 şi 450 că din ei la mal, începând de verşi, sunt din nou bătuţi. După comercială înfloritoare dintre război, Iuliu Cezar vroind să lăreţi din cavaleria sa, de tran acum lupta pe uscat, în toată încheierea păcii Iullu Cezar Bretagne (provincie in Fraţa de intimideze mal mult decât să sportat pe 18 alte vaşe speciale. amploarea şl regula sa. In faţa plecă fără a lăsa trupe de ocu da azi) şi minele de cositor din cucerească teritorii din Insulă. Aceste preparative de expediţie acestei situaţii Iuliu Cezar dă paţie pe insulă. Cornwalils. Determinaţi de a- Avizul său şi intenţiile sale ne- au fost comunicate în Brltanla de voie să fie atacat, cu toată fu In anul următor preparând ceste interese materiale, condu găslni înţelegere la Britani, — către comercianţi serioşi. Mai ria, de pe vase flancul neaco expediţia 2-a, în lungile luni cătorii locuitorilor de pa insulă abili exploaratori de bune cre multe căpetenii de triburi au perit al Britanilor. Ofenliva le de iarnă pe câmpiile vărsirei au sprijinit cu toate disponibi dinţa a Galilor încă de pe a- zind despre lntenţiunile marelui gionarilor reuşind ei pot tot fluviului Seine construlndu-şl lităţile şi mijloacele le lor pe tunci, — Iullu Xezar hotărîse general Iuliu Cezar au oferit mai mult şl tot mal bine debarca flota nouă de expediţie, Iullu Gali, tot mai mult încercuiţi şi pedepsirea lor. înaintea aplică- supunerea lor prin delegaţi spe pe mal, unde continuând atacul, Cezar înlătură toate defectele ameninţaţi în existenţa lor de rei, el delegase pe unul din ciali, totodată trimiţând osta cu iuţeală vizibilă, Britanii sunt constatate la vasele de tran legiunile romane cuceritoare. oamenii săi de încredere, pe tici drept garanţie de supunere. bătuţi Dar Iuliu Cezar nu se sport din prima expediţie. Un Din faţa acestor legiuni, glo Volusenus, să viziteze în taină Totuşi în noaptea de 25 Au poate bucura pe deplin de vic nou tip de vase de transport rloase pretutindeni, mulţi Gali, insula, cercetând terenul, por gust este pornită flota romană, toria aceasta, deoarece debar este construit, având plasamsn- mai cu scamă cei avuţi, emi turi şi locuri de debarcare de ajungând la ora 10 dimineaţa carea cailor intâzlind prea mult tul drept spre a se putea ast grară în iniuia britanică la În trape, forţa militară şi gradul pe ţărmurile dela Dover. Ţăr inamicul nu a putut fl urmărit fel face mal bine, mal sigur şl de muul Britanilor, cu scopul de spiritual de condacere al frun mul Înalt şi stâacos, ticsit de prins şl sdrobit în fuga sa ru mal repede, încărcarea şi îmbar a se uni cu ei in lupta lor imi taşilor. Marele şi nemuritorul apărători britani înarmaţi, ne şinoasă. Totuşi toate căpeteniile carea, totodâtă putând staţiona nentă contra legiunilor romane. Iuliu Cezar •• decise la acea putând fl ocupat, Iullu Cezar de triburi au oferit supunerea pe uscat, iar spaţiul interior Marele general şi bărbat de stă stratagemă necrezând nicio pleacă în jurul vârfului dela lor. Nesiaceritatea şl făţărnicia fiind pentru 160— 170 oameni. stat Iullu Cezar considerând a- dată svonurile răspândite de pe South— Foreland, ajungând apoi acestei supuneri s'a demascat Adâncimea de plutire a acestor ceste măsuri ca un pericol cu insulă că posedă cea mai for ta faţa ştrandului dintre Walner insă repede, Britanii atacând vase noul era de 5 metri, nu- Paglaa 3 Nr. 56— 1940 GAZETA TRANSILVANIEI

şi Bucovina de Nord, aceasta Braşov lei 1000, d-l ing. a£r. Ministerul Educaţiei Naţio~ a întrecut orice aşteptări, strân Hogea Ion, Cristian lei 1000, Din toată lumea nale, Direcţia Centrală a şcoa ielor regionale de conducă-^ gând se aproximativ 350.000 Lei. d-l Aurel Comanescu, Braşov O cameră din 500 de to ri de au tom ob ile şl tra cto a re Numai Uzinele Astra prin D l lei 1000, d na căp. V. Constan- feluri de lemn a Uzinelor de Armament Prim Director Ing. A . Ghenea tinescu, Braşov lei 500, perso au plasat cilete In valoare de nalul Camerei Agricole Braşov Berlin. — Zilele acestea se ŞCOALA din Braşov a repurtat un cca. 150.000 Lei. (leafa pe o zi) lei 1.350 va deschide la Berlin un res strălucit succes Acelaşi interes cu adevărat Deasemeni din iniţiativa d-lui taurant, care va fi un adevărat de conducători de automo«' înălţător a fost depus şi de V. Niţescu, conducătorul Par muzeu, căci la acest restau bile şi tractoare agricole Pe Stadionul Municipal „Re către D nil î Coionel Chirii Şer- tidului Naţiunii din judeţul rant se vor instala numeroase Secţiunea Braşov gele Carol II“ din Braşov, îm bu Directorul General al Uzi Braşov, s’a decis ca să se dea curiosltăţl şi particularităţi din Pentru doamnele, domnişoarele brăcat în haină de sărbătoare, nelor Malaxa dela Tohanul Ve- posibilitate, tuturor membrilor, sudul Gzrmaniel. Intre altele a şi tinerii cu dragoste de Ţară. s'a desfăşurat Duminecă 21 Iu chiu, G. Sorescu Directori Uzi să contribuie la fondul de aju fost transportată o cameră com România are nevoe de spri lie a. c. „Serbarea Sportivă1’ a nelor Metróm şi Ing. L. Cră torare al refugiaţilor, deschl- plectă dlntr’un castel din Ti jinul tuturor. Uzinelor de Armament dfn Bra ciun Directorul Uzinelor Voina. zându-se liste de subscripţii în rol, dela începutul secolului al In împrejurările de azi se şov şi Tchsnul Vechlu. Probele D-l Gheorghe Cuteanu Pri fiecare comună. 17 lea, a cărei podele, pereţi şl face apel la toate doamnele, de atletism cât şl matchurlle marul Municipiului Braşov, un Toate subscrierile vor fi pu mobilă sunt lucrate din lemnul domnişoarele, precum şl ia ti de foot-ball au fost urmărite cu neobositor sprijinitor al tutu blicate în corpul ziarului nos a 500 de pomi diferiţi din lu nerii cari au împlinit vârta de un deosebit interes de cei 2,500 ror cauzelor mari, de adevărat tru. mea întreagă. Construcţia ca- 18 ani şt doritori să-şl ajute spectatori prezenţi- românism, — a aprobat în mod • merei ar fi durat şapte ani, patria, să înveţe meseria de Şefii autorităţilor din locali gratuit folosirea instalaţiuailor ' două luni şl trei zile, întreaga conducător de automobile (şo tate au ţinut să onoreze cu Stadionului Municipal „Regele i cameră a fost demontată şi iran fer), o meserie uşoară şl plă prezenţa lor această frumoasă Carol II“ în vederea desfăşu sportată ia Berlin, unde sub su cută. manifestaţiune sportivă, orga rării serbării şi a dispus cum ,[ i se nr pui pravegherea specialiştilor a fost Doamnele, domnişoarele şl nizată cu scopul de a se strânge părarea unui important număr Instreina In viitor lo din nou montată spre bucuria tinerii cari obţin brevetul, de fonduri pentru refugiaţii din de bilete. Berllnezilor, care vor putea în conducători de automobile, va Basarabia şî Bucovina de Nord. Serbarea sporllvă a luat sfâr curile de casă din această încăpere antică să-şi înlocui în timp de război pe Am remarcat în Tribuna oficia şit la orele 20, după ce D-nli oraşe dobândite prin bea paharul de vin tirolez sau şoferii militari de la ambulan lă a Stadionului, următoarele Directorii ai Uzinelor de Ar Reforma Agrară. obişnuita bere de seară. ţele sanitare şi de la Coman personalităţi : Colonel Vlntilă mament au distribuit numeroa damentele Armatei, care astfel Noi succese în lupta contra Georgescu Prefectul Judeţului se premii, celor cari s’au dis- Legea colonizărilor publicată ca n ceru lu i devenind disponibile, vor înca Braşov ; D na si D-l Gh. Cu- tins. Astfel s’a dovedit încă în Mon. Of, Nr. 98 din 25 A- dra tancurile de luptă ale ar teanu Primarul Municipiului odată că sportul nu este numai prille 1940, prevede ia art. 36 Sofia. — Se anunţă că pro matei unde se simte nevoia cea Braşov ; D-na şl D 1 log. A. un mijloc pentru întărirea fizi că loturile de casă din oraşe fesorul pentru anatomie pato* mare. Genea Prim Directorul Uzine cului şi a psihicului cl este şi dobândite dela stat, prin îm logică la Sofia, Dr. Xenofon Pentru informaţii adresaţi-V& lor Astra ; D na şi D-l Colonel un excelent mijloc de înfrăţire proprietărire ori prin vânzare, Ivanoff, a comunicat cu ocazia Şcoalei de Conducători de Au Chirii Ş?rbu Directorul General şl înălţare sufletească ps alta sau ori care alte dispoziţluni unei întruniri a societăţii bio tomobile şi tractoare Agricole al Uzinelor Maiaxa deîa Toha* rul intereselor Patriei, în vre legale derivate din legile de logice, că a făcut noui desco Braşov, Str. Pictor Pop No. 6 nul Vechia ; G. Sorescu Direc muri grele ca acele pe care le împroprietărire după 1918, nu periri în domeniul bacterlolo» telefon 2809. torul [Uzinelor Metróm; D l trăim astăzi. se pot însfre ina decât cu apro gic, cari vor putea fi foarte Directorul şcoalei de conducă Ing. L. Crăciun Directorul Uzi I. M. barea prealabilă a Ministerului eficace şi în lupta contra can tori de automobile Braşov nelor da Armament „Volna4, Agriculturii şl Domeniilor, ori cerului. Inginer I. Marinescu D 1 Comăneseu Subprefect, D- nii ce vânzare făcută fără această Secretar, Indescifrabil Ing. Directorii Şuluţiu şi Rateş, aprobare, fiind nulă de drept. D-nli Ingineri Inspectori Fuerea Partida! Naţiunii Această dispoziţlune legală şi Togănel şl D-l Căpitan de în ajutorul fraţilor bucovi se aplică loturilor dobândite CINEM A „ASTRA“ rezervă Brădescu toţi dela Uzi neni şi basarabeni refugiaţi prin reforma agrară chiar dacă nele Asira iar dela Uzinele sunt clădite. Metróm D-l Ing. Grigore Rus- In vremurile acestea excep Dispoziţiunile art. 36 îşi păs Dela 27 Iulie nac. ţionale, avem cu toţii o datorie trează acest caracter şl asupra Prezintă extraordinara realizare a marelui reglsor Au mai asistat la serbare ? nu numai de înalt umanitarism, vânzărilor succesive, deci în D-l Profesor Camil Morţundela dar chiar cu adevărat naţio mâna oricui s’ar afla locul de Marcel L’herbier Direcţii Educaţiei Fizice din nală, ca prin toaţe căile posi casă, „Straja Ţării“ şi D*i Ing. Radu bile să venim în ajutorul fra Deasemeni această dispozl- Filitti membru în Comitetul ţilor noştri refugiaţi din Buco ţiune se aplică şi loturilor de Antanta cordială Federaţiei Române de Atletism. vina şl Basarabia. Aceşti refu casă vândute de comune. Publicul a fost ţinut la cu giaţi, conduşi de un spirit de In consecinţă se aduce la după celebrul roman de rent tot timpul — prin micro jertfă şi de iubire de neam pu cunoştinţa generală, că orice Andrei Morois Edouard VII. Et Son|Temps fon — cu desfăşurarea probelor ternică, şi-au părăsit avutul pe vânzări de asemenea natură In distribuţie ; sportive, microfon care a fost care 1 au agonisit o viaţă în trebuiesc în prealabil anunţate, Edouard VII, . Victor Francén pus la dispoziţie în mod gra treagă numai să nu stea sub o prin petiţlunea, Ministerului Victoria Regina Angliei . . Gaby Morley tuit de către firma Ion Mirean dominaţie străină. Agriculturii şi Domeniilor, Di şl Pierre Richard Wilm din Braşov. Pentru acest motiv condu recţiunea Geniului Rural, Ser Organizarea technică a des cerea Partidului Naţiunii din viciul Reformei Agrare. Nr, 12045—21 VI. 1940, deroul orlgioal de proprietate făşurării probelor sportive a judeţul Braşov, găseşte că este Petiţia trebuie să cuprindă al acestora. fost la înălţime, fiind realizată o datorie a membrilor din a- numele şi adresa vânzătorului, Caetul de sarcini se poate de către D-nii Profesor Iuliu cest judeţ, să coatribule la u- numele şi adresa cumpărătorului Publicaţiune Moldovan Directorul Stadionu şurarea vieţii acestor fraţi greu şl dovada că iotul ce se vinde vedea în orice zi de lucru în lui Municipal „Regele Carol II“, încercaţi, deschizând o listă de este complect achitat la Stat. Se aduce la cunoştinţa celor tre orele de serviciu la Oficiul PTT. de reşedinţă Pr. Bra Ing. G, Togănel dela Uzinele subscripţie, în care au subscris Numai după ce Ministerul va interesaţi că în ziua de 30 Iulie şov I. Astra, Ing. Grigore Rusnac dela până în prezent ; aproba vânzarea, părţile se pot 1940, ora 10 dimineaţa, se va Uzinele Metróm, Ing. Nlcolae D 1 Volcu Nlţescu, Braşov adresa instanţei de carte fun- ţine atât la Direcţiunea Gene Diriginte re şed. pr. Braşov I Piorescu dela Uzinele I. A. R. lei 3000, d-l colonel Vintilă duară, spre a obţine intabularea rală P. T. T. cât şl la Oficiul M. Tesio şi D-l Stan dela Uzinele Volna. Georgescu, Braşov lei 2000, d-l vânzării. P. T. T. de Reşedinţă Pr. Bra Contabil în mat., In ceeace priveşte beneficiul Iancu Nan, Zârneşti lei 2000, Camera Agricolă şov o tratare prin bună învo 288 1— 1 Finta material realizat pentru ajuto d 1 dr, Gh. Balcăş, Braşov lei Braşov ială pentru procurarea a 70 000 rarea refugiaţilor din Basarabia I 10Q0, d-l Gheorghe Cuteanu, kg. păcură specială, conform Primăria comunei Cernatu caetulul de sarcini tip. No. H. 2—9, combustibil necesar pen Nr. 832—1940 mai. Napoleon înarmând, cu lor Romei eterne. Totuşi reala relui imperiu roman, încetează tru încălzirea localului Oficiu 1770 de ani în urmă o flotă tot supunere a Britaniel se face dominaţia Romei eterne peste lui P. T. T. de Reşedinţă Pr. Publicaţiune la Boulogne contra Britanilor, abia cu 97 de ani în urma, sub toată Brltanla. Braşov I în anul 1941—1942. adoptase şl construise acest tip împăraţii Claudius şi Nerone. Livrare la cerere. In ziua de 8 August 1940, de vase cu plasament drept, Din cauza carnetelor uzurare Tratarea se va ţine în con orele 10, se va ţine în localul Inventat de marele general Iu- luate în Brltanla ocupată, de Vinuri superioara, formitate cu art. 88—110 in primăriei Cernatu o licitaţie pu liu Cezar. Adolf Hitler, genialul marea finanţă dela Roma, în naturale şi alese, clusiv din L. C. P. regulamen blică cu oferte închise pentru strategian militar şi genialul mâinile urmaşilor lui Crasus albe şl negre, dela tul O. C. L. şl normele gene vânzarea intravilanului (casă şl făuritor al unei lumi noui în întovărăşiţi cu ovrei capitalişti renumitele podgorii rale referitoare la tratările dela grădină) cu Nr. 531 înregistrat Europa noastră de azi, dase din tot cuprinsul imperiului administraţiile publice, publi în c f. Nr. 652 Nr. top. 1120 ordine şefilor marinei germane Imens roman, şl in urma unei DEALUL ZORILOR cate în Monitorul Oficial Nr. şi 1121. să fină seană de Invenţiile iul înţelegeri secrete între Britani le găsiţi la BRAŞOV, U 127 din 4 Iunie 1931 şl cu res Preţul de strigare este de Iuliu Cezar la construcţii de şl marii capitalişti ovrei de a „Bodega Centrali“ pectarea tuturor dispozlţlunilor Lei 446.000. vase, utilizând pe cele aplica începe împreună de pe Insulă cuprinse în suplimentul la Bu Licitaţia se va ţine în con bile tn domeniul technlc ger un nou sistem economic, ex 2 Str. Smârdan ( Brutari) 2 letinul P. T. T. Nr. 1 din 1—15 formitate cu art 88 şl 110 din L. man ultra modern şi cei mai ploatând până la măduvă pe (prin Mihai Weis şl Sf. Ion) Ianuarie 1938 pagina 210. C. P. Reg. Of. Centr. de Lici bun de azi, din toată lumea. popoarele din Imperiul roman Cunoscătorii le preferă cm Concurenţii vor depune ta taţii şi norme gen. de licitaţii Expediţia a 2-a adusese Iul şi apoi pr&buşindu-1 pur şi sim ______încredere plic separat odată cu oferta si publicate îa Moa. Of. 127/931. Iuliu Cezar, dupft bătălii crân plu prin răzvrătiri Interne, tn gilată cu ceară şl o garanţie Garanţie de licitaţie 10 Ăi dlœ cene şi lungi, după multe pe anul 61 d. Ch. izbucneşte o de 5°/0 din valoarea ofertei, tn care 25% tn bonuri de Inzes~ ripeţii pe terenul britanic mlăş grea revoltă, cost mi vi iţa a Uzinele ASTRA numerar, efecte de stat sau sub trarea Armatei. tinos, stâncos şi plin de boli 70 000 de romani in Brltanla. Braşov reclpisa Casei de Depuneri. Se In lipsa de concurenţi, se v* lofecţloase şl după multe fero Dar această revoluţie este Înă ţine o nouă licitaţie în ziua de caută calculator oferte, practică vor avea în vedere dispoziţia- cităţi şi barbarii cauzate de buşită şl 1 (operatorul Agricola nile Decretului Lege publicat 19 August 1940, orele 10 a. m.* trupele ducelui Cassivellanus fixează cu 25 ani tn urmă for tndelungată, preferinţă absol tn acelaş loc, fără a se mai vent Şcoala Superioară tech- In Monitorul Oficial Nr. 269 ia ţinutul Middsex, unele din tificaţia dela Firth of Forth din 20. 18. 1939 pagina 6779, face altă publicaţiune, când ae aceste trupe folosind canibalis până la Firth of Cin de, contra nlcă. Ofertele se trimit Uzinei va putea trata şl prin bună în din Braşov. 280 1—3 relativ la garanţiile, cari tre voială. mul faţă de legionarii romani, locuitorilor din Scoţia, Pictenll. buesc depuse 25°/0 dl a valoa- rezultatele aşteptate şl dorite. Subt Adrian an fost retrase le ea acestora tn bonuri pentru Condiţiunile de licitaţie sunt tDe acum Britanii nu se mai a- giunile de pe această fortifica Profesoară germană rnzestrarea Armatei, vizibile în localul primăriei. mestecă (n treburile continen ţie pentru ca apoi să fie ocu prepară eleve şl elevi, rămaşi i Garanţiile depuse la efecte Cernatu, la 18 Iulie 1940. tului european, nu mal primesc pată toată Scoţta subt Septl- la corigenţi In limbile germană vor fl Însoţite de taloaaeie, cu Primar, refugiaţi politici nici dezertori mlus Severus. Ia anul 421 d. şl franceză. D-na Zeidner, Str. poanele nescăzute la data con Dr. Ioan G. V. Gologm . «nllltari şl •« supun directive- Ch. Începând destrămarea ma- Castelului 102, partere. stituirii garanţiei precum şl bor- Notar, Samuilâ Simoru Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 56—1940 Cheltnelile de război întrevederea Termenele de înscriere ale Angliei dintre Cancelarul Hitler şi oamenii de în Partidul Naiiunii Londra. — Slr Kingsley Wood stat români a avut loc la Berchtesgaden pentru cei mobilizaţi a prezentat în camera Comune lor noul buget suplimentar. Salzburg, 26. — Corespondentul agenţiei D.N.B. transmite x înalta deciziune No. 8 a Conducătorului Suprem Miniatrul de finanţe a decla D. Glgurtu, preşedintele consiliului de miniştri al României, al Partidului Naţiunii rat că cheiiuellle din ultimele şi d. Manoilescu, ministrul Afacerilor Străine, au sosit, Vineri săptămâni s’au ridicat la 50 mi dimineaţa, la ora 10 şi 15, la Salzburg, în urma Invitaţiei guver Asupra raportului Şefului de Decăderile prevăzute în art. lioane de lire sterline. In ulti nului german. Stat Major al Partidului Na 2 al Decretulul-Lege sus- citat mele patru săptămâni, până|în D. von Ribbentrop, ministrul Afacerilor Străine al Reichului, ţiunii, vor intra în vigoare numai după ziua de 20 Iulie, cheltuelile săp a salutat în gară pe oamenii de stat români. Erau deasemeni de Văzând dispoziţlunile Decre- expirarea acestui termen. tămânale au atins chiar cifra faţă reprezentanţi al statului, partidului şi al armatei. tului-Lege pentru Apărarea or- Art. 3. — Funcţionarii pu de 57 de milioane de Ilre.j La ieşirea din gară, preşedintele de consiliu şl ministrul dlnei politice şl totalitare a blici refugiaţi din Basarabia şi Cheltuelile de războlu s'ar Afacerilor Străine ai României, precum şi d l von Ribbentrop au Statului Român, Bucovina, cari nu esd sub pre* ridica deci la 2.800.000000 de trecut îa revistă o companie de onoare. Ţinând «cama de împrejură vederile art. 2, se vor înscrie lire pe an. Se ştie că în expu Ministrul de Externe german a însoţit apoi pe oaspeţii ro rile determinate prin mobili în listele localităţii în care se nerea de motive a bugetului mâni la hotelul Oesterreichischer Hof. zarea armatei, vor afla statorniciţi, până cel făcută în cursul lunel Aprilie, La prânz preşedintele ^consiliului şi ministrul Afacerilor mai târziu la 15 August 1940. se anunţase, sub toate rezer Străine au fost primiţi de d l von Ribbentrop, la conacul moşiei O rdon: vele că suma provizorie în ci sale din Fuschl. Art. 4. — Funcţionarii pu Art. 1. — Termenul de în fre rotunde, pentru cheltuelile Astăzi preşedintele consiliului de miniştri şi ministrul Aface blici mobilizaţi pe loz nu intră scriere fixat în art. 2 al De de război in cursul anului cu rilor streine ai României vor fi primiţi la Roma. în prevederile excepţiunii de cretului Lege sus-citat pentru rent se va ridica la 2.000.000 000. mai sus, urmând a 11 se aplica funcţionarii publici, şi îndato S'ar putea chiar ca suma dispoziţiile ari 2 al Decretulul- rirea lor de a se înscrie până cheltuită până acum să fie d e Intre România şi Ungaria Lege« pentru apărarea ordinel la 1 August 1940 in Partidul păşită. politice unice şi totalitare a este posibilă nu numai o vecină» Naţiunii, rămân valabile numai In ce priveşte sporirea im Statului Român. pentru funţionaiîi publici ne pozitelor, ministrul Finanţelor tate paşnică ci chiar o pretfnîe Sănătate 1 concentraţi, respectiv nemo a declarat între altele, că im Berna, 26'r— „Baseler Nachrichten“ publică o convorbire pe bilizaţi. Dată în Bucureşti azi, 24 pozitul pe venit va fi sporit cu care a acordat-o d-l Ion Gigurtu, preşedintele Consiliului de Art. 2. — Pentru funcţionarii Iulie 1940. un şiling. De asemeni vor fl miniştri al României, corespondentului acestui ziar la Budapesta* publici concentraţi sau mobili CAROL R. sporite impozitele funciar, pe cu prilejul trecerel şefului guvernului român prin capitala zaţi, obligaţiunea înscrierii este bere şt tutun. Un alt impozit Ungariei. Şef de Stat Major al P. N., de 30 zile după desconcentrare, va fi aplicat cheltuelilor perso D-1 preşedinte al Consiliului de miniştri crede — spune respectiv demobilizare. L GIGURTU nale. Veniturile acestor impo ziarul elveţian — că Româaia şl ,Ungaria, in ciuda diferendelor zite se vor ridica cam la vreo care le separă, sunt dependente una de alta. 640 000 0G0 Hre sterline. Convingerea domniei-sale este — adaugă ziarul — că în Avem nenumărate resurse, a viitor ar fi posibilă nu numai o vecinătate paşnică între România Ce se va discuta la Salzburg încheiat ministrul Finanţelor, şl şl Ungari, ci chiar o prietenie între cele două popoare vecine* nu poate fi nici o îndoială cu presupunând, natura], că conducerile de Stat s’ar sili din am Relatările agenţiei „Ştefani“ privire la hotărârea noastră bele păr ţi să lucreze în ac esi sen s:______fermă de a le folosi. Vizita pe care primul minis putea justifica aceste Interpre tru român şi ministrul Afaceri tări. lor streine o fac conducătorilor într’adevăr, s'a precizat în INFORMAŢI UNI Reichului german Ia Salzburg totdeauna în declaraţii mai mult Corul blsericel Sf. Adormiri j 0 importată desminţire a stăruit pretutindeni fel de fel sau mai puţin autorizate că din cetate, condus de d 1 pro de comentai ii. Dăm mai jos o problemele sud estului european fesor M. Reabeiug, se depla a Agenfiei Sovietice „Tass“ relatare a agenţiei oficiale ita vor fi examinate „la momentul sează Duminecă, 28 Iulie, la liene : oportun“ şi soluţionate prin privitoare la o pretinsă notă Sf, Ghiorghe, cu mijloacele puse „O anumită presă străină con „mijloace paşnice-. la dispoziţie de Primăria ora sovietică adresată României tinuă a face cele mai diferite Ori, în cercurile amintite se şului unde va da răspunsurile comentarii cu privire la imi Moscova. — Agenţia „Tass** transmite : observă că apropiatele conver la liturghie şl va face o slujbă nentele conferinţe din Salzburg Presa străină răspândeşte svonuri care pretind; saţii intre reprezentanţii pute la închisoare. şi Roma. 1. Că U. R. S. S. s’ar fi obligat sa furnizeze Angliei avioane rilor axei şi cei ai României Cu acest cor va veni şi d-1 şi că Anglia ar fi afectat pentru cumpăraraa acestor avioane Se spune, in deosebi, qă, după şi Bulgariei ar putea fi tocmai director I. Moşoiu, care va ţine 200 milioane lire sterline. declaraţiile precedente, soluţio i2n indiciu că ar fi sosit „mo cu această ocazie o predică îa 2. Că zilele acestea încep negocieri între Turcia şl U-R.S.S. narea problemei danăreano bal mentul oportunJ pentru a în biserică. canica fusese amânată până la cepe acel examen. * pentru încheierea unui tratat de comerţ prin care s'ar lărgi, schimbul comercial între aceste ţâri până la 12 milioane lire momentul oportun, ceeace era Intenţia de a se ajunge la o Farmacii de serviciu. Dela turceşti. interpretat, in general ca tre soluţie prin mijloace paşnice 27 Iulie până la 3 August vor 3. Că U. R. S S. ar fi remis guvernului român o notă pria buind să se petreacă îa sfârşi este dovedită prin însuşi faptul face serviciu peste amlazi, care i-ar fi cerut să se formeze în România un guvern dem o tul răboiului din apus. că convorbirile amintite se pto- noaptea şi Dumineca farmaciile*. cratic, condiţie fără de care se pretinde că ar fi imposibil să se Acum diapotrivâ, so’u{ia ar duc şi toti cei cari Iau par F. Jekelius, la „Speranţa“, din garanteze relatiuni amicale între aceste douî ţări. fi iminentă, e e ia :e ar putea sau te la ele sunt însufleţiţi, în Str, Regele Carol 17 (fostă Str. Agenţia „Tass“ este autorizată să declare că toate aceste ar trebui să dovedească că o mod notoriu, ds o foarte bună Porţii 23) şi E. JoÓ5, la „M i svonuri sunt lipsite de o rice teoaei. schimbare s’ar fi produs in di voinţă. Deşi problemele sunt nerva“, Blutnena, Calea Victo rectivele politice italo germane complexe şl grele, totul ar lăsa riei 7 a, (fostă Strada Fântâ cu privire la ţările amintite să se întrevadă o soluţie nu nei). mai sus, numai paşnică, ci şi avantajoa In tra re a In cercurile politica italiene să pentru toate popoarele da competente se observă că nu nubiano balcanice*. D na Mia V. Branisce anunţă Statelor Unite în război poate exista nici un moţi? caie ar cu aceeaşi nemărginită dorere că Duminecă, 28 iulie, la ora fi considerată o siguranţă 10'7a, se va oficia parastasul şl New-York. — Corespondentul agenţiei „Reuter“ transmite î sfinţirea crucii la mormântul Cunoscutul magnat ai presei americane, Haarst, a scris Germanii stabiliţi neuitatului ei sot Miercuri, în articolul său zilnic, că intrarea Statelor Unite în VICTOR BRANICE război poate fi considerată acum nu numii ca o probabilitate, îa Basarabia vor fi repatriaţi fost redactor şef oi cl ca o siguranţă. Gazetei Transisvaniei Pentru un observator desinteresat este limpede — continuă O comisie germană pleacă la Moscova autorul articolului — că Statele Unite s’au pregătit nu suma! şl roagă rudele, foştii prieteni pentru apărare, ci şi pantru război. Atitudinea Statelor Unite Berlin. — Agenţia „D, N B.“ înapoiere în Germania trebuie şi cunoscuţi a lua parte la ci' faţă de Anglia este în totul asemănătoare cu atitudinea Italiei transmite : să fie asigurată, se ridică la mitlrul Bisericei Române, Bra faţă de Germania înainte de intrarea Italiei în război. In legătură cu sosirea unei 75.000— 80.000 Lde suflete. Ei şovul vechi. Pentru moment, Statele Unite pot da un ajutor mal mare comisitml germane ia Moscova, locuiesc mai ales în Basarabia, Angliei, rămânând în afară de război decât intrând în vâltoare. care are misiunea de a dis fiind stabiliţi în 28 sate situate Dar până într'un an Statele Unite vor fi în măsură de a se ală cuta repatriarea germanilor sta* in jurul localităţilor Tarutlno A v i z tura Imperiului britanic în războiul efectiv şi fără îndoială vor biliţi în Basarabia şi în Buco şl Sărata. Ei au colonizat a- face acest lucru. ______vina de Nord, publicaţia „Dienst ceastă regiune între anii 1814 Comisariatul Ganeral al Pe Ausdeutschland** face cunoscut şi 1848, fiind proveniţi mal a- trolului cu Nr, 1046— 1940, cS numărul locuitorilor de rasă le3 din sudul Germaniei şl din înreg. la Ţinut sub Nr. 35941 — germană, care locuiesc în re Prusia orientală. 1940, aduce la cunoştinţă urmă Statele-Unite giunile menţionate şi a căror toarele ; vor putea recruta 1.500.000 Având în vedere greutăţile de transport ce se pot preve de soldaţi, într’un an dea incă de acum pentru lu Trei miliarde dolari nile de iarnă din anul acesta, Washington. — Coresponden Se crede că proectul va veni cu privire la aprovizionarea tul agenţiei „Reuter“ transmite ta faţa Senatului săptămâna pentru vase de război populaţiei cu petrol lampant, următoarele : viitoare. vă rugăm să binevoiţi, prin or Comisiunea [senatorială mili Purtătorul de cuvânt al de în Statele Unite ganele dvs. cari stau la dispo tară a aprobat Marţi proectul partamentului de război spune ziţie, să invitaţi atât populaţlu- de lege prin care se prevede că sistemul propus în virtutea New York. — Preşedintele atinge un tonaj de 1.323.000 nea civilă cât şl autorităţile serviciul militar obligatoriu în acestei legi în proect, prevede Roosevelt a semnat legea prin tone. militare, să-şl la măsuri de a- Statele-Unite. recrutarea unul număr aproxi care se prevede creşterea for Pentru realizarea acestui pro provizionare din timp, produc Proectul de lege prevede în mativ 1 milion jumătate oameni ţelor navale ale Statelor Unite gram americanii vor cheltui ţia petrolului fiind suficientă scrierea a 42 milioane de oa dela 21 ani la 30 ani, ,‘ce ar cu 70 la sută, Se vor face în 3.0OO.O0O.0GO dolari. pentru a nu duce lipsă de a- meni în vârstă de 18 ani la intra sub arme îa primul an. total construcţii navale ce vor cest produs în timpul lerne!. 64 ani.

Tipografia „Astra“ Braşov. — Editura „Tipografii Gazeta Transilvaniei* Braşov S. A. Redactor şi girant : loan Brotea.