Duiliu Marcu - Semicentenar 1966-2016

DUILIU MARCU - SEMICENTENAR 1966-2016

2016 - ANUL „DUILIU MARCU” 2

„Preocuparea mea de a găsi soluţii originale româneşti, de a lua din arhitectura clasică numai claritatea, simplitatea, ponderea, euritmia, propor iile, meticulozitatea studiilor de detaliu, precizia execu iei [...] au constituit pentru mine o linie de conduită,ț un crez care mi-a servit ca îndreptar în întreaga meaț activitate. Iată în ce împrejurări am încercat să creez.”

(Duiliu Marcu, Duiliu Marcu – Arhitectură, 1912-1960, Ed. Tehnică, 1960, Bucure ti, p. 21)

ș 3

Ştampila Duiliu Marcu în 1915. Arhivele Naţionale ale României - „Donaţia Duiliu Marcu” 4

1. PREZENTARE ARHITECT

1.1. BIOGRAFIE

Duiliu Marcu este cel care dovede te o polivalen ă ie ită din comun în arhitectura românească, fiind personalitatea acesteia care se confundă practic cu aproape întreaga evolu ie a arhitecturii noastre. În acest sens, activitatea sa profesionalăș se desfăț oarăș pe parcursul a peste 50 de ani (1912- 1966), timp în care la conducerea României democratice se schimbă patru regi (Carolț I (1866-1914), Ferdinand I (1914-1927), Mihai I (1927-1930 i 1940-1947) i Carolș al II-lea (1930-1940)) i, ulterior, se instaurează regimul comunist. Mai mult decât atât, destinul arhitectului este legat de familia regală i mai ales de personalitatea lui Carol al II-lea. ș ș ș Născut la Calafat (25 martie 1885), Marcu provine dintr-o familie modestă. Mamaș sa era fără ocupa ie, iar tatăl său căpitan în armata regală. Studiază la coala primară din Fălticeni, iar clasa întâia de liceu la Dorohoi. În anul 1900 se înscrie la sec ia reală a Liceul Carol I din Craiova - inaugurat cu numai cinci ani înainte,ț chiar în prezen a suveranului, pentru a continua studiile.ș Aici se remarcă prin note foarte bune la desen, ob inute în fiecare an de studiu, în bazaț cărora i se conferă numeroase premii. În 1905, decideț să urmeze cursurile colii de Arhitectură din Capitală, fiind primul admis. După doar un anț pleacă la Paris, unde studiază la celebra coală de Arte Frumoase. Se întoarce în ară în 1912, în calitate de arhitect diplomat al guvernului francez.Ș Istoria activită ii profesionale a lui Duiliu MarcuȘ este inventariată chiar de arhitect, țîn monografiile Architecture 1930-1940 (publicată în 1946, în limba franceză, la Imprimeria „Bucovina” I. E. Toroutiu, Bucure ti), care cuprindeț 20 de lucrări realizate în acea perioadă, i Arhitectură 1912-1960, publicată în 1960. În aceasta din urmă, sunt prezentate 50 de lucrări ale lui Marcu, din cele 150 realizate în anii în care a profesat.ș Acesta î i împarte cariera în trei etape, care se suprapunș într-o mai mică sau mai mare măsură: - etapa „lucrărilor de concep ieș clasică”, a arhitecturii academice, eclectice, care se întinde din 1912 până în 1925; - etapa „lucrărilor de arhitecturăț de tradi ie”, a arhitecturii neoromâne ti, desfă urată între 1920 i 1930; - respectiv etapa „lucrărilor de arhitectură românească modernă”, dintre 1925 i 1960, anul apari iei lucrării. Cu toate acestea, lucrările arhitectuluiț au fost realizate, aproapeș înș întregime, înainteș de anul 1945. ș ț Ulterior, el s-a dedicat în principal activită ii didactice i a efectuat unele studii urbanistice.

ț ș 5

Casa Duiliu Marcu, Şoseaua Kisellef nr.55 6

1.2. OPERA

Opera lui Duiliu Marcu nu poate fi în eleasă i nici nu ar fi putut fi realizată, fără „problema antierului”. Era o chestiune esen ială pentru el. Nu avea lini te, până nu executa lucrarea cu oamenii ale i sau accepta i de el, pe care începea, apoi, să-i țchinuie,ș să-i piseze. Maestrul spunea: „Orice antier trebuie tratatș ca un copil. Întâi îl cer i, îl asupreț ti, îl educi - apoi îl lauziș i iară i îl chinuie ti.” ș ț (Adrian Oprea, Duiliu Marcu 1885-1966 – revista Arhitectura, nr. 4/ 86, șBucure ti, p. 62) ț ș ș ș ș

ș 1. Arhitectura clasică Prima perioadă, cea a academismului francez, stă sub semnul influen ei studiilor superioare urmate la Paris. În monografiile amintite, arhitectul mărturise te că „în epoca 1912-1919, lipsită de lini tea necesară unei activită i continue, am încercat să studiez mediul în care aveam să țtrăiesc i să produc, trasându-mi ca program de a mă folosi de cele două curenteș de arhitectură ce se desenau la noi în aceaș epocă: curentul academicț i cel al arhitecturii de tradi ie. Cu cel dintâi eram familiarizat încă dinș coala pe care o urmasem [...]” . Prima activitateș profesională din carieraț sa este colaborarea cu Nicolae Ghica-Budeș ti la extinderea clădirii Universită ii din Bucure ti. Aceasta s-a desfă urat între anii 1912 i 1913. Coinciden ă sau nu, edificiul precizat reprezintă cea mai veche construc ie realizată de un arhitect român cu studii superioare,ș efectuate la Berlin, Alexandruț Orăscu, astfelș că Duiliu Marcu areș posibilitatea ca,ș cu ocazia primeiț sale manifestări pe plan profesional, să î i pună amprenta chiarț asupra celei dintâi clădiri publice realizate de un arhitect român. Ce mod fericit de a începe o carieră de succes! De fapt, Universitatea din Bucure ti este imobilul care „deschide” veaculș de modernitate al arhitecturii române ti. Pe lângă colaborarea cu Nicolae Ghica-Bude ti la extinderea Palatului Universită ii dinș Bucure ti, cele mai importante lucrări ale lui Duiliu Marcu din perioada clasicăș sunt casa inginerului Constantin M. Vasilescu, construită în Bucure ti, pe Bd. Lascăr Catargiu,ș la nr. 54, precum i alte două locuinț e din Craiovaș . Dintre acestea din urmă, una reprezintă o transformare a fa adelor unei construc ii din secolul al XVIII-lea, casa Vrăbiescu, i a fost realizatăș între 1914 i 1915, cealaltă fiind un edificiuș nou, construit întreț 1913 i 1915. ț ț ș ș ș

2. Arhitectura de tradi ie

Cea mai ț valoroasă ini iativă stilistică proprie este, fără îndoială, sinteza modernismului cu arhitectura clasică, deoarece din această nouă concep ie rezultă cele mai importante i mai spectaculoase opere ale arhitectuluiț. Cu toate acestea, modernismul nu este singurul curent asupra căruia Marcu î i lasă amprenta, elaborând o viziune i o concep ieț proprii. Dimpotrivă, acela i este iș cazul neoromânescului, unde Duiliu Marcu propune o alternativă, o manieră originală de a aborda stilul na ional: este vorbaș despre „stilul neobizantin” sau „arhitecturaș româneascăț de tradi ie”. Cu aceastăș șocazie, arhitectul caută originile vechii arte feudale române ti i, în acest sens, identifică influen ele bizantine,ț cărora li s-a dat, în ările Române, o interpretare regională. În orice caz, arhitecturaț neoromânească a lui Duiliu Marcu este una epurată, lucru care se observă celș maiș u or din interpretarea elementelorț decorative. De altfel, crea ia saȚ preconizează evolu ia ulterioară a stilului, care se îndreaptă cu pa i repezi spre simplitatea, ra ionalismul i func ionalismul caracteristice operelorș târzii ale lui Paul Smărăndescu, spre exemplu. ț ț ș Demersurileț luiș Marcuț în planul stilului na ional încep, caracteristic pragmatismului său, prin studiul intens al arhitecturii vechi române ti, ocazie cu care arhitectul întreprinde mai multe călătorii în întreaga ară. Această cercetare se concentrează ț în special pe stilul brâncovenesc (Palatul de la Mogo oaia), pe culele i casele ărăne tiș din regiunea sa natală, Oltenia, precum i pe mănăstirile din Moldova ț(Ia i, Baia, Râ ca, Văratec, Agapia, Secu, Sihăstria, etc.). Astfel se explică prezen a atât a influenș elor bizantine câtș i a celorț regionaleș în lucrările neoromâne ti ale lui Marcuș. Din acela i motiv, arhitectul atribuieș stilului șna ional i denumirea de „stil ecleziastic sau neobizantin”. Această denumireț este folosităț atât pentru stilul naș ional în ansamblul lui, cât i pentru crea iileș neoromâne ti ale lui Duiliuș Marcu, realizate în special în perioadaț 1920ș -1930, doarece acestea prezintă elemente decorative de provenien ă bizantină. În pofida acestui fapt,ț arhitectul este un promotorș al unui stilț sobru, concis i șsimplificat. Din punctul de vedere al arhitectului, simplitatea este mult mai în măsură decât abundența decorativă să ofere o satisfac ie estetică: „De i aveam o mare înclina ie i chiar u urinș ă la desen i pasiune pentru ornamenta ii i decor, totu i am devenit mai târziu adeptul arhitecturii simple, fără bel ug deț ornamente, care, prin juste eaț propor iilor i [prin]ș armonia plasticii, trebuiaț ș să deaș ochilorț i ra iuniiș cea mai deplină satisfac ie.”ț Înș ciuda faptuluiș că această concep ie justifică, în principal, trecerea arhitectuluiș la modernism, ea este relevantăț i pentruț ș în elegerea operelor sale neoromâne ti, careș parcăț anun ă ulterioara abordareț modernistă. ț În monografia deja amintită,ș Marcuț analizează nu mai pu in de optsprezeceș lucrări ale saleț realizate în „arhitectura de tradi ie”. Cele mai importante sunt Casa Dr. Dobrovici, din Capitală, de pe Bd. Lascăr Catargiu, nr. 40, realizată între 1922 i 1925, coala Politehnică dinț Timi oara, construită între 1922 i 1930, refacerea Teatrului de Statț din Timi oara, (între 1923 i 1927 este realizat, în prima etapă, interiorul), Pavilionul României la Expozi ia interna ionalăș deȘ la Barcelona (1929), Cinematografulș „Capitol” dinș Timi oara (1930) i Vila Constantin Bu ilă dinș Sinaia (1926-1930ș). La acestea se adaugă vile realizate la Re i a, la Anina, la Costine ti, la Balcic,ț la Sinaia, țprecum i alte proiecte care nu au fost realizate. ș ș ș ș ț ș ș 8

Toate acestea anun ă etapa următoare a stilului na ional, etapa simplificată, epurată. Transformările se observă în special în plan formal, ca urmare a pătrunderii în peisajul arhitectural românesc a ideilor moderniste, care pun accentulț pe rezolvarea func ională i maiț pu in pe decora ie. În urma analizei crea iilor neoromâne ti ale lui Duiliu Marcu, se poate constata că aceea i evolu ie a stilului na ional, de la lucrări mai încărcate din punct de vedere decorativ, la lucrăriț simple,ș epurate,ț la care primeazăț rezolvarea funcțională, este caracteristicăș i arhitectului. În acest sens, primele două lucrăriș aleț sale, Casa Drț . Dobrovici i coala Politehnică din Timi oara, sunt marcate de forme „exaltate” i de o decora ie mai complexă. Cu toateț că primele sale „lucrări deș tradi ie” scot în eviden ă în primul rând accentele bizantine ale crea iei șsale,Ș studiul caselor ărăne tiș întreprins la începutul anilor 1920 de cătreș Marcu nu rămâneț fără rezultate vizibile în planul operelor sale. Cel maiț edificator exempluț în acest sens este pavilionul României de ț la Expozi ia interna ionalăț deș la Barcelona, realizat în 1929. Sursa principală de inspira ie pentru această lucrare este probabil casa me terului popular Antonie Mogo , amplasată în prezent în incinta Muzeului ăranuluiț Românț. ț Politehnică din Timișoara este o clădire fundamentalș diferită de Casa Dr. Dobrovici, în primul rândȚ prin programul de arhitectură din care face parte, acela al clădirilor publice care găzduiesc institu ii de învă ământ. De asemenea, acestaș este primul proiect de amploare realizat de Duiliu Marcu în carieră. În acela i ora amplasat pe malul râului Bega, arhitectul se va ocupa de refacerea Teatrului deț Stat (actualmenteț Teatrul Na ional i Opera Română din Timi oara), care fusese grav avariat în urma unui incendiu survenit în anulș 1920ș . De asemenea, Marcu relevă faptul că autorită ile administrative locale i-au cerut, la comanda lucrării, „întreț altele,ș ca în limita posibilită ilorș să [...] amelioreze i unele gre eli făcute de autorii vechiului teatru, arhitec ii vienezi Helmer i Fellner.” Modificările, care nuț au fost realizate în totalitate conform inten iei arhitectului, ori din cauza lipsei de fonduri țori din cauza constrângerilorș dateș de o clădire preexistentă i astfel, de un spaț iu predeterminat,ș au vizat, după cum era normal, atât exteriorul cât i interiorul. În primaț etapă, Marcu s-a ocupat numai de interior (sala de spectacole, spa iile pentru public), în timp ce în a douaș etapă a realizatț transformarea fa adelor. Această a doua etapă s-a desfă urat între 1934ș i 1936. De aceea, la interior se manifestă influen e bizantine, în timp ce fa ada principalăț este modernist- clasicizantă. ț ș ș Alături de Casa Dr. Dobrovici, Vila Constantinț Bu ilă (sau „casaț cu farfurii”) din Sinaia este o altă locuin ă proiectată de Duiliu Marcu. Aceasta este situată în apropierea mănăstirii din ora . În primul rând, nu este vorba despre o clădire nouă, ci de o transformareș a unei clădiri vechi, care devenise mult prea mică țpentru familia Bu ilă. Caracterul intim este oferit de amplasarea clădirii, dar i de capacitateaș acesteia de a se integra armonios în mediul înconjurător, motiv pentru care arhitectul a evitat să împrumute elemente decorative specificeș lăca elor de cult sau de la alte case mai vechi. ș Cinematograful „Capitol”, construit în anul 1930, este o altă clădire din Timi oara proiectată de Duiliu Marcu, dar i o clădire de referinș ă a perioadei în care a creat în stilul na ional. Este una dintre lucrările care fac, într-o anumită măsură, trecerea către modernism, către a treia etapă a șcarierei arhitectului, reprezentând o expresieș a neoromânesculuiț epurat, cu pronun ate tendin țe moderniste. În acest sens, Marcu a renun at la arcele în plin cintru, la arcele eliptice i la logiile utilizate la clădirile anterioare. De asemenea, interioarele sunt profund moderniste, cu influen e Art Décoț . Marcuț opinează că „fa adele pot fi socotite că reprezintăț pentru arhitectul proiectant momentul șde tranzi ie de la stilul românesc tradi ional la cel românesc modern.” ț ț ț ț 9

3. Arhitectura românească modernă Trecerea către modernism a arhitectului va avea loc în cele din urmă după 1930, când, în ciuda lucrărilor valoroase i a succeselor de care se bucurase deja în cariera sa, Duiliu Marcu a sim it nevoia unei schimbări în abordarea arhitecturii, care să corespundă mai bine necesită ilor societă ii române ti interbelice. În acest sens, șarhitectul se înscrie în curentul modernist, mai precis în modernismul clasicizant,ț filtrat printr-o viziune proprie, unică în ara noastră, care aminte te pe alocuri de arhitecturaț mussolinianăț ș . Ca principala personalitate a acestui stil, Duiliu Marcu î i desăvâr e te opera i se impune definitiv ca unul dintre cei mai mari arhitec i din istoria arhitecturiiț din România. ș Justificându- i această op iune finală din șactivitateaș saș profesională,ș Marcu mărturise te, în concordan ă cu cele exprimateț mai sus: „Pe baza experien ei acumulate în activitatea dintre 1912 i 1930, examinându-mi pozi ia faș ă de cele douăț curente (clasic i de tradi ie), am în eles că nu mergeamș pe drumul cel maiț bun i că trebuia să-mi modific radical concepț ia despre arhitectura noastră. [...] Arhitecturaș trecutului apar inea trecutului,ț ț prezentul cerea altceva de laș arhitec i. [ț...] Pentru țaceste motive, încă de la 1930 am căutat drumulș spre o arhitectură românească modernăț pe care am încercat să o îmbrac în forme cât mai originaleț .” ț Etapa modernistă a carierei lui Duiliu Marcu este i cea mai prolifică. Programele de arhitectură abordate de Marcu sunt variate, de la clădiri publice i imobile cu apartamente i birouri, la locuin e individuale i pavilioane de expozi ie. ș ș ș ț ș ț

Arhiva „Donaţia Duiliu Marcu”, Arhivele Naţionale Române. 11

1.3. LISTĂ DE LUCRĂRI ARHITECTUL DUILIU MARCU

ARHITECTURA CLASICĂ (ACADEMISM FRANCEZ) 1912-1913 Palatul Universită ii din Bucure ti – Sec ia Fizico-Matematice; autor principal prof. arh. Nicolae Ghica-Bude ti 1913-1915 Casa Iulian Vrăbiescu,ț Craiova ș ț ș 1914-1915 Casa Tudor Mărăscu, Craiova 1914-1915 Catedrala Madona Dudu din Craiova proiect de execu ie - construită de arhitectul I. D. Traianescu pe funda iile din proiectul lui D.M. 1915-1916 i 1920-1925 Casa ing. Constantin M. Vasilescu, Bucure ti, bd. Lascărț Catargiu, nr. 54 ț 1916-1919 Casa Sevastia Ilie Săbăreanu, Bucure ti, bd. Regina Maria, nr. 52-54 ș ș 1919 i 1922-1925 Casa doctor Anton Dobrovici, Bucure ti, bd. Lascăr Catargiu, nr. 40 ș 1912 Proprietatea A. Gusti, Bucure ti, Parcul Ioanid ș ș 1912 Casa Ilie Săbăreanu, Bucure ti, Parcul Ioanid; proiect ș 1913 Catedrala Madona Dudu din Craiova; concurs clasat I ș 1914-1916 Casa N. Titulescu, Bucure ti, os. Kiseleff, nr. 35; proiect

ș ș ARHITECTURA DE TRADI IE (NEOROMÂNESC INTERBELIC) 1921-1924 Uzina electrică i clădirea transformatorilor, Flore ti-Prahova; coautor inginer Emil Prager Ț 1922-1923 Imobilul din Bucure ti, str. Sf. Apostoli, nr. 11 – demolat în anii ‘80 ș ș 1922 Imobil de raport Victor Antonescu, Bucure ti, str. Biserica Popa Chi u, nr. 14 ș 1922 Casa Procopie-Dumitrescu, Bucure ti, str. Bati tei, nr. 35 ș ț 1922 Casa Marie i Ion Pillat, Bucure ti, str. Gogu Cantacuzino, transformare ș ș 1922 Casa doamnei Adina Vasilescu, Bucure ti, str. Pompiliu Eliade, transformare ș ș 1922-1924 Casa de raport Scarlat - Caragiale, Bucure ti, str. Sofia, nr. 21 ș 1923-1926-1931 coala Politehnică din Timi oara – Pavilionul de Mecanică, Cămin studen esc i Cantină ș 1923-1928 Teatrul ora ului Timi oara, Pia a Operei, sala de spectacole, interioarele Ș ș ț ș

ș ș ț

1923 Vila Nicolae Tabacovici, Sinaia 1923 Casa familiei Julietta i Eugen Teodorini, Ploie ti, str. Stănică Marin 1923 Vilă lângă Bucure ti ș ș 1923-1924 Casa Aristide Blank, Bucure ti, str. Gen. Berthelot/ Spiru Haret; transformare ș 1923-1926 Sta iile de transformare pentru iluminatul ora elor Sinaia i Bu teni ș 1923-1924 Pia a Monumentului Unirii din Brăila; coautor sculptor Oscar Späthe ț ș ș ș 1924-1925 Crematoriul „Cenu a” (prima clădire de acest fel din Europa), Bucure ti; proiect de execu ie - construit de arhitectulț I. D. Traianescu pe funda iile din proiectul lui D.M. 1924-1926 Cavoul Capri, cimitirulș Bellu din Bucure ti ș ț ț 1924-1926 Pia a Unirii din Oradea ș 1925-1927 Restaurantul „La Colonade” din Bucure ti, oseaua Kiseleff – demolat în perioada interbelică ț 1925-1927 Hotelul Athénée Palace, Bucure ti; renovare, transformare ș Ș 1925-1926 Pavilionul Artelor de pe oseaua Kiseleff din Bucure ti – demolat în perioada interbelică ș 1926-1930 Cinematograful Capitol din Timi oara; concurs, premiul I i execu ie Ș ș 1926-1939 Imobilul din Bucure ti, Calea Victoriei, nr. 45 ș ș ț 1926-1928 Casa familiei Julietta i Eugen Teodorini, Bucure ti, str. Alexandru Philippide, nr. 17 ș 1927-1929 Capela familiei Blank, Bucure ti-Băneasa ș ș 1928-1929 Vilă la Re i a ș 1929 Pavilionul României la Expozi ia Interna ională de la Barcelona ș ț 1930 Vila doctor Krainic, Sinaia-Cumpătu ț ț 1930 Vila ing. Constantin Bu ilă, Sinaia, str. Mănăstirii, releveu 1926 extindere, refacere fosta vilă Candiano 1930 Sec iunea României la Expozi ia de Comunica ii i Turism de la Poznan (Polonia); colaborator arh. Horia Creangă ș 1920 Proprietateaț George Ionescuț (socrul arhitectului),ț ș Bucure ti, str. Gogu Cantacuzino, nr. 65, după na ionalizare Ambasada Ungariei – la parter era biroul lui D.M. 1922 Proprietatea Raphael Halfon (arh. tefan Burcu ), București, os. Kiseleff, nr. 55-57, ansamblu de 5 case – casaț în care a locuit D.M. până la sfâr itul vie ii Ș ș ș ș ș ț

1923 Casa SAR – Simona Alimăni teanu, Bucure ti, Parcul Ioanid; proiect 1923 Imobil de raport R. Drăghicescu, Bucure ti, str. Jules Michelet/ str. Lahovary; proiect ș ș 1923 Vila Dan Corbescu, Afuma i; proiect ș 1923 Pavilion (I. Doiciu) la Snagov (restaurant, lăptărie, debarcader); proiect ț 1923 Casa Aurel Cosma, Timi oara; studii 1925-1926 Vaporul „Dacia” – donat Rusiei ca despăgubire de război în 1944 ș 1926 Catedrala ortodoxă din Timi oara; studii 1927 Palatul Academiei Române; concurs clasat I; anteproiect în 1931 ș 1928 Palatul Elena Kre ulescu (arh. Petre Antonescu), Bucure ti, str. tirbey Vodă, nr. 39 – pre edin ia Consiliului de Mini tri 1928 Locuin e pentru muncitoriț la Re i a; proiect ș Ș ș ț ș 1928 Vila ing. V. Vâlcovici, Constan a; proiect ț ș ț 1928 Vilă la Anina; proiect ț 1930 Pia a Centrală la Costine ti; proiect

ț ș ARHITECTURA MODERNĂ (MODERNISM CLASICIZANT) 1932-1934 Imobilul de locuin e al Societă ii „Mica” (Ion Gigurtu), Bucure ti, Calea Victoriei, nr. 61-63 – „Blocul Nestor” (cofetăria Nestor la parter i biroul arhitectului D.M.) - dispărut la cutremurul din 1977 1932-1933 Casa ing. Constantinț Bu ilă, Bucureț ti, Aleea Modrogan, nr. 1ș ș 1933 Casa doamnei George Georgescu - Florica (Tutu) Oroveanu (fiica adoptivă a lui C. Bu ilă), Bucure ti ș ș 1933 Vila profesor Pogoneanu, Sinaia ș ș 1934-1936 Centru alimentar, Buzău 1934-1936 Teatrul ora ului Timi oara, Pia a Operei, fa adele - faza a doua 1934-1937 Palatul Ministerului Transporturilor; colaborator principal arh. t. Călugăreanu ș ș ț ț 1934-1941 Casa Autonomă a Monopolurilor Statului, Calea Victoriei, nr. 150 Ș 1934-1935 Imobilul Tabacovici, Bucure ti, str. Dionisie, nr. 2 1934-1935 Imobilul ing. Fic inescu, Bucure ti, str. tirbei Vodă, nr. 92 ș ș ș Ș 14

1934 Casa ing. Luca Bădescu, Bucure ti, bd. Aviatorilor 1934 Vila Olga tefănescu (Bébé), Sinaia-Cumpătu 1934-1935 Vila familiei Gigurtu, Predealș 1934-1935 CasaȘ profesor Mircea Djuvara, Bucure ti, str. Sofia, nr. 14 1934 Mică uzină electrică pe litoral - Balcic 1934 Abatorul ora ului Buzău; colaborator ing. B. șStinghe - demolat 1934-1935 i 1940 Abatorul ora ului Bacău; colaborator ing. B. Stinghe - demolat 1934-1935 Sistematizareaș par ială a ora ului Bacău 1934-1936 șSistematizarea orașului Bucure ti; în colaborare cu arh. R. Bolomei, arh. I. Davidescu, ing. T. Rădulescu ț ș 1935 Imobilul Stoianescu, Bucureș ti, str. tirbeiș Vodă, nr. 20 1935-1937 Imobilul Casei de Credit a Magistra ilor, Bucure ti, bd. Magheru, nr. 24 1935-1937 Sistematizarea ora uluiș BuzăuȘ 1936-1938 Biblioteca Academiei – Săli de lecturăț i birouri,ș Bucure ti, Calea Victoriei 1936 Imobilul Giurgea, Bucureș ti, str. tirbei Vodă, nr. 17 1936-1937 Imobilul Stoianescu, Bucure ti, str. tirbeiș Vodă, nr. 18 ș 1936-1938 Imobilul doamnei Popoviciș Ș-Mezin, Bucure ti, str. Italiană, nr. 25 1936 Vila doamnei Ioanid, Balcic ș Ș 1936 Lotizarea G. Crăiniceanu, Predeal ș 1936 Sistematizarea sta iunii Agigea 1937-1938 Gara regală de la Bucure ti-Mogo oaia 1937-1938 Gara regală țde la Sinaia; colaborator Serviciul de Arhitectură al C.F.R. 1937 Sta ie de călători; colaborator Serviciulș deș Arhitectură al C.F.R. 1937-1939 coala Superioară de Război din Bucure ti 1937-1939ț Institutul de cercetări tiin ifice, oseaua Bucure ti-Ploie ti 1937-1939 ȘInstitutul de fizică i chimie din Cluj al Academieiș Române 1937-1944-1952 Ministerul Afacerilorș Străineț Ș - Palatul Victoriaș ș 1937-1939 Imobilul cu birourileș Societă ii „Mica”, Bucure ti, Calea Victoriei, nr. 61-63 - dispărut la cutremurul din 4 martie 1977 1937 Pavilionul României la Expozi ia Internaț ională de laș Paris; proiect de concurs premiul I i execu ie 1937 Sistematizarea sta iunii Timi ul de Sus; colaborator Serviciul tehnic al ora ului 1937-1942 Sistematizarea ora ului țBra ov; colaboratorț Serviciul tehnic al ora ului ș ț ț ș ș ș ș ș 15

1938-1939 Hotel Athénée Palace Bucure ti, aripa nouă - faza a doua 1940 Mormântul generalului Gheorghe Marcu (tatăl arhitectului), Craiova 1942 Sistematizarea par ială a ora ului Curteaș de Arge 1943-1945 Sistematizarea centrului civic al Bra ovului; colaborator arh. T. Chi ulescu 1945 Cavouri: Baron Lövendal,ț familiileș Cosma, Eraclide,ș Iliescu la cimitirul Bellu din Bucure ti 1946-1947 Reconstruirea Ambasadei Românieiș la Viena; colaborator Serviciulț de arhitectură al Ministerului Afacerilor Externe ș 1931 i 1957-1959 Pia a Academiei Române din Bucure ti; studii 1934 Banca Marmorosch-Blank, Bucure ti, extindere la Calea Victoriei; proiect 1934 șProprietatea Cesianuț -Arion, Bucure ti, Calea Victoriei,ș nr. 175/ str. Sevastopol; proiect 1934 Imobil de locuin e pentru muncitori,ș Anina; proiect 1934 Casa Predescu Corneliu, Bucure ti, șCalea Dude ti, nr. 119; studii 1935 Imobil de raport țSolacolu, Bucure ti, str. Dionisie nr. 36; studii 1935 Casa Weiss, Bucure ti, str. Scaune,ș nr. 35; studii ș 1936-1938 Casa Ion Gigurtu (arh. Paul Smărăndescu),ș Bucure ti, str. Benito Mussolini, nr. 16-18 1936 Sistematizarea ora uluiș Stockholm; concurs interna ional; în colaborare 1936 Imobilul Gh. Fringhian – apartamente i birouri, Calea Victoriei,ș nr. 72; proiect 1936 Vilă la Costine ti; proiectș ț 1937-1938 Lega ia României la Praga ș 1937 Gară la Constanș a, colaborator Serviciul de Arhitectură al C.F.R.; proiect 1937 i 1959 Piața Victoriei din Bucure ti; studii 1938 Concurs pentru Piaț a Primăriei 1938 șLega ia Italianăț – „Cassa d’ Italia”,ș Bucure ti, Calea Victoriei/ Str. General Gh. Manu 1938 Studii pentru un Arcț de triumf 1938 Pia aț Palatului Republicii, studii; 1944 concursș public 1938-1939 Institutul Social Român; proiect 1939 Concursț pentru Opera din Bucure ti; studii 1940 Casa Dobrescu, Bucure ti, os. Vianu; proiect Proiecte realizate în cadrul I.P.C. (Institutulș de Proiectări în Construc ii) după na ionalizare (11 iunie 1948): Institutul Meteorologic Centralș ș; colaborator I.P.C.; proiect; institutul de cultură fizică Bucure ti-Nord, colaborator I.P.C.; proiect; Cartier universitar în nordul Capitalei, colaboratorț I.Pț.C.; Cartier universitar pe colina Arsenalului, colaborator I.P.C.; studii ; Cartier universitar în vestul Capitalei (de la Teatrul Muzicalș la Ciurel); colaborator I.P.C.; proiect

DUILIU MARCU 1885 -1966 17

2. ISTORIC EXPOZIŢII ANTERIOARE

2.1. 2010 - CALAFAT 18 19

2.2. 2013 - PROIECT CULTURAL

2.2.1. Trasee culturale şi broşura de autor În perioada 19-20 octombrie au avut loc tururi ghidate dedicate polivalentului Duiliu Marcu, arhitect i urbanist, ce a marcat toate etapele importante ale arhitecturii noastre prin lucrări ce pot fi încadrate în academismul francez, stilul neoromânesc i modernismul-clasicizantș. O contribuţie remarcabilă a lui Duiliu Marcu pentru întreaga arhitectură interbelică din ţara noastră este reinventarea detaliului de arhitectură, atât prinș soluţia găsită, cât şi prin preţiozitatea materialului folosit. „Preocuparea mea de a găsi soluţii originale româneşti, de a lua din arhitectura clasică numai claritatea, simplitatea, ponderea, euritmia, proporţiile, meticulozitatea studiilor de detaliu, precizia execuţiei [...] au constituit pentru mine o linie de conduită, un crez care mi-a servit ca îndreptar în întreaga mea activitate. Iată în ce împrejurări am încercat să creez. Voi fi reu it oare?” (Duiliu Marcu – Arhitectură, 1912-1960, Ed. Tehnică, 1960, Bucureşti, p. 21) Cercetareaș s-a bazat pe arhiva arh. Duiliu Marcu, în mare măsură inedită, aflată în Arhivele Na ionale ale României, de inventarierea fondului ocupându-se arh. dr. Mariana Croitoru. Proiectulț a fost co-finan at de Ordinul Arhitec ilor din România, din taxa de timbru de arhitectură. Parteneri: Arhivele Naționale ale României,ț Asocia ia Bucure tiul Meu Drag, Asocia ia Dialog i Ac iune, Bucure tii Vechi i Noi, Ora ul lui Bucur, Biblioteca Metropolitană Bucure ti ț ț ș ț ș ț ș ș ș ș 20 21

2.2.2. Conferinţele „Poveşti din Bucureşti” organizate de Serviciul Municipiului Bucureşti al Arhivelor Naţionale

2.3. 2014-CONFERINŢA LA BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE 23 24

2.3. 2015 - CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ DE ARHITECTURA ICAR (martie) - epoziţie omagială: „DUILIU MARCU: 1885-2015”

25 26 2.4. 2015-EXPOZIŢIE PERMANENTĂ „ARHITECTUL DUILIU MARCU”, MUZEUL DE ARTĂ AL MUNICIPIULUI CALAFAT 27 28

3. „ANUL DUILIU MARCU-SEMICENTENAR 1966-2016”- PROIECT CULTURAL AL U.A.R. ÎN PARTENERIAT CU U.A.U.I.M. 29

3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A EVENIMENTULUI

În anul 2016 lumea arhitecţilor omagiază 50 de ani de la trecerea în nefiinţă a arhitectului Duiliu Marcu. Personalitate marcantă a arhitecturii interbelice, arhitect, urbanist, profesor, academician a fost autorul a peste 150 de construcţii publice şi private realizate şi aproximativ 50 de proiecte nerealizate mai mult sau mai puţin cunoscute.

Acest proiect cultural intenţionează să pună în evidenţă opera valoroasă a marelui arhitect printr-un ansamblu de manifestări culturale: conferinţe, trasee arhitecturale şi expoziţii şi itinerarea acestora atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Manifestările se adresează atât tinerilor studenţi la arhitectură (ce vor fi implicaţi în proiectele de cercetare ale arhitecturii interbelice şi personalităţilor acesteia), cadrelor didactice, cercetătorilor din domeniu, arhitecţilor dar şi publicului larg în vederea cunoaşterii unei etape importante în evoluţia arhitecturii româneşti, a patrimoniului său cultural şi a personalităţilor implicate în crearea lui. 30

3.2. EVENIMENTE PROPUSE, SPAŢII DE MANIFESTARE ŞI CALENDARUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE

3.2.1. Deschiderea anului „Duiliu Marcu”- 31martie 2016, sediul U.A.R.,

str. Calderon, nr. 40 - Conferinţă, film, lansare calendar

3.2.2. Expoziţii – iunie-noiembrie 2016 în sediile:

- U.A.R.

- U.A.U.I.M

- Muzeul Municipiului Bucureşti

- Biblioteca Academiei Române

- Institutul Cultural Român

4. ITINERAREA EXPOZIŢIEI

4.1. ÎN ŢARĂ:

- Timişoara - Craiova - Cluj - Iaşi

4.2. INTERNAŢIONAL:

- Ungaria - Bulgaria - Belgia (Bruxelles) 32

5. ECHIPA PROIECT CULTURAL

COORDONATOR: dr. arh. Mariana Croitoru

CONSULTANT arh. Adrian Oprea

ECHIPA: dr. arh. Dan Adrian Ionescu dr. arh. Mihaela Lazăr arh. Rareş Pătru dr. arh. Cătălina Ioana Vărzaru

„Voi fi reuşit oare?

Eu pot să declar [...] că sunt departe de a fi fost întotdeauna mul umit de ceea ce am realizat.”

Duiliu Marcu- Arhitectură 1912ț -1960, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1960, p.21

6. ANEXĂ

PLANSE EXTRASE DIN ARHIVA DUILIU MARCU 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47