Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM IMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN X • NR 93 • 24 MARTIE - 21 APRILIE 2020 • PREȚ 20 LEI TB www.transilvaniabusiness.ro

Doru Borsan jr. si Doru Aurelian Borsan Smart City Technologies SE

PAG. 5-8 TRANSFORMAREA DIGITALĂ A LUMII. SMART CITIES TECHNOLOGIES SE PAG. 13-27 COMUNE EMERGENTE PAG. 49-70 VIITORUL INDUSTRIEI PUBLICITĂȚII, CREATIVITĂȚII ȘI COMUNICĂRII ÎN ROMÂNIA PAG. 71-96 AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO FASHION 1 Andi Moisescu despre stil vestimentar masculin: “Eleganță și echilibru: două atribute tot mai rare azi, pe care le regăsesc pe eticheta Tudor Tailor”

În 2020, dressing-ul masculin nu se mai limitează la piesele vestimentare de sezon. Costumele made to measure din țesături smart și ușoare sunt propuse de designerii Tudor Tailor pentru ținute bărbătești care oferă confort și pun eticheta eleganței pe durata întregului an.

Această evoluție din moda masculină este susținută de noul brand ambassador Tudor Tailor, Andi Moisescu, care și-a dat apropoul și în materie de lifestyle masculin și ne-a povestit despre atuurile pe care bărbații trebuie să le accesorizeze oricărei ținute. Românii au stil: Brandul românesc care inovează moda masculină

Colaborarea cu Tudor Tailor a fost extrem de firească pentru Andi Moisescu, unul dintre cele mai importante personaje masculine din media românească. În căutarea bunului gust și a echilibrului, brandul românesc de inspirație britanică și măies- Ce înseamnă pentru Andi Moisescu stilul unui bărbat trie italiană a răspuns nevoilor cotidiene ale bărbatului modern. elegant? “Îmi place ce face întreaga echipă de la Tudor Tailor. De-aia am “Este o armonie între cine e, prin prisma a ceea ce face și și bătut la ușa lor. Văd eleganță și echilibru în fiecare detaliu. cum se îmbracă. Dacă nu joacă în același film, e necâștigător. Și astea sunt două atribute tot mai rare azi, când toată lumea e Cât despre mine, pe scurt aș spune creativ, elegant și echili- tentată să exagereze pentru a atrage atenția.” brat”, a subliniat Andi Moisescu. Propunerile vestimentare pentru noul an sunt dedicate fie- cărui moment din viața unui bărbat - de la ieșirile în care ai De ce alegem piese de tranziție în 2020? nevoie de piese în stil smart-casual, la întâlnirile business și Tudor Tailor reconfigurează modul în care sezoanele până la costumele speciale pentru evenimente sau ceremo- sunt abordate în dressing-ul bărbatului modern și oferă o nie, cu o etichetă formală, stil gală. selecție de ținute potrivite unui bărbat desăvârșit, care-și “Haina înseamnă ținută. În toate sensurile. Ai tricou cu me- exprimă valențele maturității. saj, te duci inclusiv cu discursul în direcția aia. Ai costum, “Când mă gândesc la garderoba mea, ca și mine, este într- treci inevitabil la eleganță din toate punctele de vedere. Altfel, o continuă evoluție. Inclusiv din punct de vedere coloristic. nu se leagă nimic cu nimic”, a transmis Andi Moisescu, brand Încearcă și ea să țină pasul cu vârsta mea, cu pasiunile și preo- ambassador Tudor Tailor. cupările mele reale”, a povestit noul ambassador Tudor Tailor. Țesăturile propuse de croitorii Tudor Tailor poartă amprenta Pentru a fi impecabili, bărbații nu trebuie să-și burdușească inovației și a tradiției și sunt potrivite atât pentru ținutele din se- dulapul cu haine pentru fiecare tendință, ci să opteze pen- zonul rece, dar și pentru anotimpurile însorite. Prin hainele ale- tru costume și sacouri de tranziție care nu se vor lăsa se, bărbații înțeleg că eleganța este o stare de bine, în care își pot influențate de trenduri sau sezoane. exprima libertatea unui caracter admirabil. Moda nu este impu- să, iar stilurile propuse nu limitează personalitatea masculină. Care crezi că e secretul longevității pe zona de stil? “Îți spun cum aș proceda eu, în raport cu stilul. Aș încerca întotdeauna să fiu în deplin acord cu mine și pasiunile mele. M-aș feri să cad în capcana uniformei, indiferent cât de cool ar părea. N-aș încerca niciodată să pozez în ceea ce nu sunt. Pentru că în cele din urmă, n-aș avea nimic de câștigat”, a mai adăugat Andi Moisescu. Echipa Tudor Tailor a pășit în 2020 alături de Andi Moisescu ca brand ambassador. Pentru noul an, continuă să creeze ținute etalon în universul eleganței masculine românești, prin profe- sionalismul dobândit în cei 10 ani de experiență ai companiei.

Citește aici - https://www.tudor-tailor.com/blog/interviu- andi-moisescu-stil-masculin-elegant/ interviul complet ofe- rit de Andi Moisescu despre stilul masculin românesc. 2 EVENIMENT WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO La faza regională a concursului BASF România -”Povești cu vinuri românești”, Cele mai bune vinuri din Transilvania și Banat, pe alese de Alin ZAHARIE

Câștigătorii fazei regionale Transilvania și Banat ai concursului ”Povești cu vinuri românești”, or- ganizat pentru a a cincea oară de BASF România, au fost desemnați și anunțați în 4 martie la Hotel Plaza din Târgu Mureș. Evenimentul este menit să identifice, să premieze și să promoveze vinurile create de micii viticultori din întreaga ţară.

Concursul național ”Povești cu vinuri românești” se desfășoară în trei faze regionale, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comi- siei de jurizare desemnează câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri albe, roze și roșii). În total, după terminarea etapelor regionale, sunt desemnate 27 de vi- nuri calificate în marea finală națională. Jurizarea probelor de vin înscrise în concursul ”Povești cu vinuri românești” este asigurată de degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR). „În 2020 punem din nou în lumină viticultorii care conti- nuă tradiția îndelungată a vinului. Prin eforturile noastre continue de cercetare ne dorim să susținem viticultura din România oferind soluții inovatoare și eficiente de protecție a viței de vie, pentru ca fermierii să-și poată valorifica munca în domeniul viniviticol. Sperăm ca și ediția din putregai cenușiu (Acrobat, Cantus). Informațiile au fost acest an a concursului „Povești cu vinuri românești” să ne oferite de către reprezentanții BASF Agricultural Solutions ajute să descoperim vinuri valoroase care să ne trezească România, Georgiana Bebeșelea, Mihai Manolache și Marius senzații incomparabile pe care doar un vin bun le poate Magopăț, responsabil marketing culturi horticole. trezi”, a precizat Ionuţ Lăpădătescu, Sales and Commercial Manager Agricultural Solutions, BASF România. În prima parte a evenimentului, cei prezenți au aflat info­ Diplome de Excelență rmații legate de produsele BASF împotriva bolilor și dăună- torilor la cultura de viță de vie, respectiv făinarea (produse- Prezentarea câștigătorilor etapei regionale de la Târgu le Sercadis, Vivando), mana viței de vie (Polyram, Soriale), Mureș a avut parte de un oaspete special - Zeița Cleopatra, WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO EVENIMENT 3

care a animat prezentările oferite de către reprezentanții Salina, Turda, Cluj (Sauvignon Blanc dulce 2018); Locul 3: BASF și care a oferit Diplome de Excelență viticultorilor SC Vinifera Eco Zem, Casa de vinuri Zaig, Teaca, Bistrița- destoinici din regiunea Transilvaniei, Banatului și Crișanei, Năsăud (Chardonnay sec 2019). respectiv cramelor Harșian (Dumitra, Bistrița-Năsăud), Ur „Suntem foarte bucuroși de acest premiu, de faptul că vi- (Sântireu, județul Bihor) și Vignadoro (Pâncota, Arad). nurile noastre sunt apreciate. Nu ne rămâne decât să ne „Mulțumesc companiei BASF pentru această recunoaștere bucurăm de acest premiu și, nu în ultimul rând, să ne bu- a muncii depuse de către noi. Este o încununare a unei curăm de vin”, a spus Cristina Carazan, eonolog la Casa activități de 60 de ani. Glumind puțin, pot spune că sunt în de vinuri Zaig. acest domeniu de pe vremea Cleopatrei, prezentă la acest eveniment, o apariție extrem de instructivă. Pentru noi, Vinuri rose: Locul 1: Crama Corbuț, Diosig, Bihor (Rose viticultorii, rămâne ca în continuare să fim recunoscători din Cabernet Sauvignon + Merlot 2018); Locul 1: Valea celor de la BASF pentru produsele pe care ni le oferă, așa Ascunsă, Teaca, Bistrița-Năsăud (Fetească Neagră sec cum este extrem de important să se țină cont de o țârucă 2019); Locul 3: Crama Aramic, Silagiu, Timiș (Pinot Noir de chimie de substanță activă. După cum îi văd pe cei din sec 2019). jur, sunt convins că se ține cont de acest aspect. De aseme- „Mulțumim celor de la BASF pentru acest premiu și spe- nea, este foarte important să citim cu atenție materialele răm ca în fiecare an să ne vedem cu bine la acest concurs”, de prezentare. Am avut o discuție profesională de câteva a mulțumit Cristian Muntean, administratorul Cramei minute cu domnul inginer Manolache în urmă cu câteva Valea Ascunsă. zile. Dacă toată conducerea BASF România este la fel, pu- tem să ne bazăm pe această firmă, să ne menținem viile Vinuri roșii: Locul 1: Crama Daiconi, Miniș, Arad (Cabernet curate, și vinul foarte, foarte bun”, a precizat ing. Octavian Sauvignon sec 2018); Locul 2: Crama , Baia, Arad (Cabernet Harșian, proprietarul Cramei Harșian. Sauvignon sec 2018); Locul 2: Crama Corbuț, Diosig, Bihor (Fetească Neagră + Cabernet Sauvignon sec 2017).

Laude aduse vinurilor din Faza națională a competiției va avea loc în data de 6 mai, la Poiana Brașov, unde cele 27 de vinuri finaliste vor fi juriza- Transilvania te pentru a desemna cel mai bun vin al fiecărei categorii în parte (alb, roșu și roze). Momentul mult așteptat a fost cel al anunțării câștigătorilor, prefațat de președintele comisiei de jurizare, Dorin Popa, cu o laudă adusă vinurilor prezente în concurs. „Nu a fost ușor să evaluăm 120 de vinuri în două zile, mai ales atunci când vinurile sunt bune. Când sunt proaste, lucrurile merg mult mai repede, ai stabilit câștigătorii și pleci acasă. Trist este faptul că nu pot fi toți câștigători, când avem în concurs vinuri bune, de aceea spun că ma- joritatea care au trimis probe sunt considerați câștigători. Nu știu dacă visteria BASF ar fi avut atâta bronz, argint și aur încât să-i premieze pe toți, așa cum au meritat. În con- cluzie, la acest concurs a câștigat VINUL, în special vinul din Transilvania. Pot spune că această regiune va merge în competiția națională cu niște vinuri de excepție”, a precizat Dorin Popa. Câștigătorii etapei regionale

Vinuri albe: Locul 1: Podgoriile Halmeu Vii, Halmeu, Satu Mare (Fetească regală sec 2019); Locul 2: Crama La 4 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator Aurelian Grama

Director General Nicolae Pop (0740-115.167) [email protected]

Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) [email protected]

Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) [email protected]

Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) [email protected]

Secretar de redacție Ion Surdu [email protected]

Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Traian Dan, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Robert Bloancă, [email protected] DTP: ”TRIPLETA DE AUR” A DEZVOLTĂRII URBANE Răzvan Matei - IQ-Design [email protected]

”Viitorul nu va mai fi al ţărilor, al naţiuni- teresate și ele de calitatea vieții din oraș, Manageri publicitate Ionel Albu (0756-641.581) lor, ci al oraşelor. Pentru tineri, pentru no- condiție necesară pentru ca absolvenții [email protected] ile generaţii nu va mai conta ţara de unde să dorească să locuiască și să lucreze în Gabriela Belean (0759-022.324) sunt, ci oraşul unde locuiesc şi muncesc”, orașul respectiv. Municipalitățile vor [email protected] ne spunea, nu demult, Andreas Treichl, trebui să lucreze încontinuu pentru a Florin Marcel (0740-075.219) președintele ERSTE. asigura standardul de locuire și să rămâ- [email protected] Pentru orașe miza principală sunt oame- nă aspiraționale. Va fi nevoie de moder- Alba, Harghita

editorialnii, locuitorii, persoanele active, spe­cialiștii nizarea permanentă a infrastructurilor Marius Morar (0755-044.849) căutați de companii. Cu cât orașul este mai funcționale, de stimularea investițiilor [email protected] Alba, Harghita, Mureș dinamic, cu atât el este mai aspirațional, imobiliare și a business-urilor locale, de magnet pentru tinerii care-și caută desti- mobilitate urbană, conectivitate intra și Rareș Mărginean (0726-433.547) [email protected] nul, cariera, domiciliul. Noile generații au extraurbană, de accesibilitate la servicii Cluj

tot mai mari așteptări de la localitatea în publice de calitate. Dorel Vidican (0736-651.166) care se stabilesc. De la funcționalitatea ser- În măsura în care administrațiile publice [email protected] viciilor publice comunitare, la educație de locale și universitățile vor ști să conlucre- Bucureşti, Cluj calitate, facilități culturale, de entertain- ze și vor ține cont, împreună și fiecare în Ştefan Brumar (0745-868.558) ment, de timp liber, condiții de mediu, in- parte, de expectanțele noilor generații, se Harghita, Mureş frastructură de transport în comun, nivel vor crea condițiile necesare pentru atra- Administrația Director difuzare bun de salarizare, toate acestea definind gerea investițiilor și companiilor în oraș, Liviu Ilinca (0729-388.154 ) ceea ce numim calitatea locuirii. asigurând cadrul optim de dezvoltare Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László Dar calitatea locuirii într-un oraș este un urbană. [email protected] standard urban care se atinge destul de Putem, deci, observa că dezvoltarea ur- 0265-215.612 Trafic manager: anevoios. Dezvoltarea economică merge bană se fundamentează pe cel puțin Emo Veres Contabilitate: mână în mână cu dezvoltarea urbană, trei piloni: administrație, universitate, SC Contfin SRL fenomen pe care îl observăm de ceva companii. În măsura în care există reci- Design: Claudiu Popa (0723-511.013) vreme în Europa, SUA, dar și în Orient și procitate strategică între cele trei paliere, Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Asia. Orașele devin și la noi vioara întâi în orașele se extind și devin poli economici Revistă editată de SC Grama Proiect SRL dezvoltarea economică. Administrațiile determinanți pentru regiune și generează ISSN 2068-5424 locale sunt nevoite să țină cont de această ritm investițional major în modernizare, Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 responsabilitate și să acționeze ca atare. inovare și dezvoltare. Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 În strategia de dezvoltare urbană, uni­ Pe aceste coordonate, în viitor revista Tel/Fax: 0265-215.613 ver ­sitatea joacă un rol important. Uni­ Transilvania Business va organiza con­fe­ Abonamente: versitatea atrage în oraș tinerele talente rința Tripleta de aur a dezvoltării urbane. Vă puteți abona la orice oficiul poștal din țară. Codul publicației în catalogul Poștei Române - 19.085 din zonele adiacente, mai nou și de la Administrații-uni­ver­sități-companii, în care, Distribuție națională: mari distanțe sau chiar din străinătate. pentru prima dată în România, re­pre­ în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, Obiectivul administrației și universității zentanții admi­nistrațiilor din principalele ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și trebuie să fie retenția absolvenților în lo- orașe, cei ai marilor universități, urbaniști, Hipermarketurile REAL și în rețeaua Poșta Română. calitate sau în zona urbană funcțională arhitecți și specialiști din companii intere- Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaționale, prin absorbția lor în companii sau în sate de oportunitățile de business genera- naționale și regionale de top instituții. Totodată, universitatea trebuie te de strategiile de dezvoltare ale marilor TB este membru al să fie mereu racordată la cerințele pieței centre urbane, vor putea dezbate și stabili Biroului Român de Audit Transmedia și să livreze absolvenți buni pentru a cele mai viabile, adecvate și profitabile www.transilvaniabusiness.ro stârni interesul companiilor. Atragerea modalități de cooperare în beneficiul tu- www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness companiilor în oraș/zona urbană este și turor. www.facebook.com/agrotb miza administrațiilor, beneficiile fiind Revistă economică distribuită naţional lesne de intuit. Dar companiile sunt in- Nicolae POP WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY 5

Tată și fiu - Doru Aurelian Borșan și Doru Borșan jr., implicați activ în Transformarea digitală a lumii. Smart Cities Technologies SE de Ligia VORO

“Orice faci sau visezi că poți, începe. Îndrăzneala are geniu, putere și magie în ea”, scria acum câteva sute de ani poetul, omul de știință și gânditorul german Johann Wolfgang von Goethe, parcă pentru a cuprinde într-o frază întreg tumultul și creativitatea care însoțește transformarea unui vis posibil în realitate palpabilă. Sau să visezi măreț, fără limite și granițe. Așa ne gândim la business-ul târgumureșeanului Doru Aurelian Borșan care și-a dus visul la un alt nivel și a înființat în cea mai competitivă economie din Europa și una dintre cele mai performante din lume, ne gândim la Germania, Smart Cities Technologies SE. Cu un capital social de 15,150 de milioane de euro, compania deține, în acest moment, sută la sută din Novitas 3D City din România și exclusivitatea produselor și tehnologiilor Novitas 3D City în 17 țări, din Europa de Est, țările din Golf și două state din Africa – Maroc și Tunisia. Un pas important care înseamnă acces la alte piețe care înainte, poate, păreau inaccesibile. În această aventură Smart & Safe City i s-a alăturat, de trei luni, și fiul său, Doru Borșan jr., dornic să reprezinte cât mai rapid compania și să participe activ la planul de extindere pe care l-au gândit într-o lume care se transformă, iar digitalizarea va fi una dintre direcțiile primordiale. 6 COVER STORY WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De mai bine de un an, omul de afaceri târgumureșean mașina nu se oprește, filmăm încontinuu”, ne-a declarat Doru Aurelian Borșan a făcut un pas important spre CEO Smart Cities Technologies SE. internaționalizarea și mai accentuată a business-ului în Lucrurile nu se opresc aici pentru că, așa cum susține Doru domeniul dezvoltării și implementării produselor și teh- Aurelian Borșan, compania a intrat într-o altă eră de ex- nologiilor Smart & Safe City prin înființarea companiei pansiune, iar unul dintre planuri vizează ca în 2-3 ani toa- Smart Cities Technologies SE în München, în Germania. tă România să fie procesată și să nu existe comună care să Un pas foarte bine și atent gândit. nu se folosească de tehnologia Smart Cities Technologies “Compania din Germania deține, actualmente, sută la SE. Bineînțeles, în același timp, caută noi piețe în Europa și sută din Novitas 3D City din România, ca atare toate teh- în lume, una dintre piețele vizate fiind Asia. nologiile care sunt în lucru acum și care sunt pe piață vor fi implementate și pe piața din România. Piața din Germania a asimilat foarte bine tehnologiile Smart & Safe City, cu Nevoia tot mai acută o deschidere fantastică și acolo am procesat câteva dintre cele mai mari orașe, începând cu Berlin, continuând cu de digitalizare Frankfurt și München. Germania este motorul economiei europene și parte a motorului economiei mondiale, atâ- Tehnologia pe care compania Smart Cities Technologies ta timp cât găsești deschidere înspre nou și înspre viitor, SE o oferă este foarte potrivită timpurilor noastre. Dincolo sigur că și noi, ca antreprenori români, mergem, până la de informațiile complexe și valoroase pe care le pune la urmă, acolo unde suntem ascultați, înțeleși și ajutați să ne dispoziția clienților, aceasta oferă ceea ce toată lumea cau- dezvoltăm”, a subliniat Doru Aurelian Borșan, CEO Smart tă și rareori găsește: timp. Cities Technologies SE. “Din cauza acestei perioade destul de delicate, am înțeles, Înființarea Smart Cities Technologies SE în Germania a în sfârșit, cu toții ce înseamnă și cât de importantă este di- avut și o altă motivație, și anume intenția fondatorului gitalizarea, comunicarea. Dacă acum 3-4 ani îmi era foarte companiei de a o lista la bursele din Germania, Austria și greu să combat anumite idei retrograde ale unor respon- cea londoneză. “Este, probabil, pasul următor, undeva în sabili din această țară, iată că vremurile au creat această toamnă, dacă se va domoli efectul pandemiei de coronavi- deschidere către comunicarea online, către digitalizare. rus. Urmează să avem discuții aprofundate cu companiile Probabil se vor schimba foarte multe lucruri, se va intra care sunt specializate în listarea la bursă”, a continuat fon- într-o normalitate, de fapt, pentru că toate tehnologiile pe datorul Smart Cities Technologies SE. care le oferim noi înspre digitalizarea orașelor, ministere- Odată cu deschiderea companiei din Germania au început lor, guvernelor, de fapt a părții lucrative din administrație, și contactele la nivel mondial. “Este un lucru îmbucurător nu face altceva decât să simplifice modalitatea de comu- că am primit oferte de parteneriat din India, China”, a ex- nicare, să economisească timpul pierdut până acum de a plicat Doru Aurelian Borșan. verifica o anumită informație sau, pur și simplu, de a purta Compania Smart Cities Technologies SE deține exclusivi- de la etajul 3 la parter sau la subsol o hârtie. Această pe- tatea produselor și tehnologiilor Novitas 3D City în 17 țări, rioadă, încet dar sigur, se apropie de final și vor avea de din Europa de Est, țările din Golf și două state din Africa câștigat atât cei care produc și implementează tehnologii – Maroc și Tunisia. Însă își face simțită prezența și în SUA. digitale Safe și Smart City la nivel mondial, dar, în primul “Acum un an am intrat pe piața americană, ceea ce pentru rând, va câștiga planeta pentru că scopul nostru, al tutu- noi înseamnă foarte mult ca recunoaștere, ca imagine, am ror, este, până la urmă, să economisim milioane și miliar- procesat orașe precum Chicago, Washington, Miami, iar de de tone de hârtii. Rezultatul va fi că nu se vor mai sacri- în cazul New York-ului este singurul client din lume unde fica pădurile și suntem factorul care poate să ajute foarte WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY 7

mult în a ajunge a ne împrieteni cu planeta noastră”, ne-a dată. Investițiile se văd de la an la an. De aceea filmăm și explicat Doru Aurelian Borșan. procesăm an de an. Tehnologia noastră le oferă primari- Smart Cities Technologies SE deține, astăzi, o flotă de 120 lor și posibilitatea de a interacționa cu cetățenii nu o dată de mașini. Pe un vehicul este instalat sistemul de achiziție la patru ani când au nevoie de voturile lor, ci în fiecare zi date care are în componență un sistem de 8-10-11 camere să vină în întâmpinarea nevoilor și necesităților acestor stereo și o cameră panoramică, sincronizate cu datele de oameni. Numitorul comun este rezolvarea unei proble- navigare, bazate pe tehnologia INS/GNSS, care colectează me cu ajutorul tehnologiei noastre”, a mai adăugat Doru imagini de pe căile rutiere, feroviare și fluviale. Aurelian Borșan. Imaginile de înaltă rezoluție sunt înregistrate apoi în sistem, sunt georeferențiate și aliniate în sistemul de co- ordonare local sau național. Printr-un proces complex Un concept mai larg de combinare a imaginilor de înaltă rezoluție cu date georeferențiate se creează imagini 3D. Pe lângă tehnologia ultramodernă infra 3D, o tehnică Sistemul dispune de layere de măsurare, layere de infor- modernă de vizualizare, verificare, măsurare și control mare, layerele care conțin hărțile etc. În interiorul unui a rețelelor rutiere, feroviare, fluviale etc., astăzi, compa- oraș, spre exemplu, sistemul ne permite să vedem unde se nia oferă informații valoroase și în domeniul securității află rețelele de apă potabilă, apă uzată, gaz metan, energie localităților. electrică, internet, să identificăm mobilierul stradal – câte “Avem implementat la nivel european și dincolo de Ocean coșuri de gunoi, bănci și altele sunt într-o zonă -, ce arie acest concept de safe city, de fapt tehnologia noastră oda- dintr-o șosea este degradată și multe alte informații uti- tă implementată într-un oraș sau județ, land sau regiune, le pentru administrarea unui oraș, informații care permit poate fi folosită foarte ușor de către toți cei care utilizează gestionarea eficientă a infrastructurii rutiere și edilitare și, 112/ alți operatori ai serviciilor de urgență, doar printr- de asemenea, intervenții inteligente. Mai mult chiar, siste- o simplă conectare la tehnologia noastră. De exemplu, mul permite proiecții de viitor. izbucnește un incendiu pe o stradă, automat când cel care Mai departe, datele se pot exporta, dacă se creează un GIS, sună pentru a-l anunța, operatorul de la 112 va transmite pe un server al clientului. echipelor de pompieri unde se află locația respectivă, cum “Cutuma business-ului nostru este să venim să filmăm pot să ajungă acolo, dacă este la etaj, cum pot să se conec- anual suprafețele clienților cu care avem contract pentru teze, cum pot să pătrundă în locuința respectivă, unde este că orașul nu doarme, nu ajunge să îl procesezi o singură sursa de conectare la rețeaua de apă și alte informații care 8 COVER STORY WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

îi pot ajuta să economisească timp. Un minut economi- dreapta vor avea o hartă cu traseul pe care urmează să îl facă, sit poate să însemne salvarea unei vieți”, a subliniat Doru vor intra pe acel traseu și acolo vor vedea cu roșu - drumu- Aurelian Borșan. rile distruse, cu portocaliu – cele mai puțin stricate, iar cu De asemenea, de la ultima noastră întâlnire, de acum verde cele care sunt bune. Una dintre problemele majore ale doi ani, datorită cerințelor și feedback-ului clienților, societății noastre este infrastructura rutieră, deși bugetăm compania a dezvoltat produse cu costuri mai reduse, anual, și revenim, și revenim, din păcate după 30 ani avem o adaptate la capacitatea financiară a clientului, la bugetul rețea rutieră destul de precară, de câteva sute de km de auto- pe care acesta este dispus, dar mai ales își permite să îl străzi, spre exemplu, deși ar trebui să avem 2.000”, a punctat aloce. Adaptabilitatea la nevoile clienților, prin dezvol- Doru Aurelian Borșan. tarea produselor și a tehnologiilor pe care Smart Cities Aplicația va fi disponibilă în sistemele de operare exis- Technologies SE le oferă, le-a permis să își diversifice și tente pe telefoanele mobile la un preț modic, undeva în- paleta de clienți. tre 1-5 euro. “Am schimbat modul de promovare și marketingul teh- nologiilor noastre și a activităților companiei în așa fel încât să ajungem la toți cei care pot să fie interesați de Fiul își urmează tatăl informațiile pe care putem să le livrăm. Dacă acum doi-trei ani aveam un client mare, generic să spunem autoritățile Nu sunt singurele noutăți din interiorul Smart Cities locale, acum interacționăm foarte bine cu studiourile de Technologies SE. De circa 3 luni, managamentului com- arhitectură din toată țara și, respectiv, din țările unde paniei s-a alăturat Doru Borșan jr. care, după 11 ani, a deținem exclusivitatea tehnologiilor, cu companiile de renunțat la o carieră profesionistă în tenis. construcții”, a explicat acesta. “Am făcut un pas nou în viața mea, îmi doresc să îl ajut pe tata cât pot de mult. Am înțeles destul de multe din acest business în cele trei luni, am încercat să prind din mers, Aplicație pentru călători să încerc să fiu cât mai atent la prezentări, să învăț. Mi se pare un domeniu foarte interesant, util și de viitor. Și eu Printre planurile de viitor locale ale CEO Smart Cities consider că digitalizarea va reprezenta viitorul activității Technologies SE se mai numără dezvoltarea unei aplicații în România și în lume”, ne-a declarat acesta. care să vină în ajutorul celor care călătoresc. De când a venit în companie, Doru Borșan jr. a participat “Până la sfârșitul anului intenționăm să dezvoltăm o aplicație, la aproape 30 de prezentări în Europa și în alte părți ale lu- datorită informațiilor pe care putem să le oferim la nivel de mii, unul dintre obiectivele sale, așa cum ne-a mărturisit, rețea rutieră în mod special, și să putem pune la dispoziția fiind să poată reprezenta compania cât mai rapid în întâl- tuturor cetățenilor din România care intenționează să călă- niri și să participe la pregătirea viitorilor angajați. torească prin țară cel mai bun drum. Utilizatorul va intra în Nu știm unde ne va duce viitorul după ce această peri- aplicație, va vizualiza porțiunea de drum pe care urmează să oadă disruptivă care a pus planeta pe hold se va încheia, o parcurgă și va ști ce străzi sau ce parcurs să evite. Față de însă, cu siguranță, transformarea digitală va face parte alte aplicații deja existente, noua aplicație va fi diferită prin din orice plan al lumii de după pandemie. Iar Smart Cities faptul că la dispoziția clienților vor fi imagini filmate, iar în Technologies SE va fi acolo, în prima linie. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY 9 10 REAL ESTATE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Investiție strategică de 14 milioane de euro în construcția parcului logistic Urbano Cluj Vest

Urbano Parks, un grup de dezvoltatori din Cluj-Napoca, anunță construcția parcului logistic Urbano Cluj Vest (UCV), un proiect strategic pentru infrastructura locală. Depozitul logistic este situat în zona Florești – Gilău, cu acces direct la DN1, lângă nodul Gilău al Autostrăzii Transilvania (A3) și la 15 km distanță de Aeroportul Internațional Avram Iancu. Urbano Vest Cluj va avea o suprafață construită de 24.500 m2, încadrare în Clasa A și 5 ha suprafață totală a parcului logistic. În interviul pe care ni l-a acordat, Daniel Paraschiv – co-fondator Urbano Parks, oferă și alte detalii.

Cât de mare este investiția din parcul industrial logis- tic Urbano Cluj Vest? Parcul industrial logistic Urbano Cluj Vest (UCV) este construit pe o suprafață de 5 ha, între Florești și Gilău. În acest moment construim 8.500 mp de hale clasa A, după ultimele standarde în domeniu, hale care vor acomoda spații de birouri, spații tehnice și spații sanitare. Până în prezent, cheltuielile cu terenul și prima fază a lucrărilor ajung la 7 milioane de euro, în timp ce valoarea estimată a investiţiei pentru întregul parc industrial se ridică la 14 milioane de euro.

Cine sunt dezvoltatorii parcului logistic Urbano Cluj Vest? Suntem Urbano Parks, un grup de dezvoltatori din Cluj- Napoca, cu o experiență de peste 20 ani în real estate, format din Daniel Paraschiv, Mircea Ilea și Alexandru Paul Șerban. În toți acești ani am înțeles nevoile pieței și, mai ales, facilitățile pe care le putem pune la dispoziția clienților noștri, pentru a le oferi un cadru optim pen- tru desfășurarea activității. Ca parte a strategiei noas- tre de dezvoltare, urmărim să ne aducem contribuția la susținerea infrastructurii și dezvoltării locale, prin gene- tui an. Odată finalizat, depozitul logistic va oferi opțiuni rarea de noi locuri de muncă, mai aproape de casă, pentru flexibile de închiriere, suprafețele variind între 1.152 și locuitorii din zona Florești – Gilău. 7.488 metri pătrați. Primii chiriași cu care s-a semnat con- tract sunt companii cu acționariat austriac: Englmayer și În ce stadiu sunt lucrările? Schuller Eh`Klar, care au închiriat peste 4.500 mp2, spații Lucrările de construcție sunt în grafic, prima fază urmând administrative și spații de depozitare, facilitând astfel lo- să fie livrată în primăvara acestui an, iar faza a doua a pro- curi de muncă pentru 45 de angajați, într-o primă fază. iectului fiind deja demarată. Proiectul Urbano Vest Cluj va fi dat în folosință, la capacitate maximă, la sfârșitul aces- Ce înseamnă un parc industrial și logistic clasa A? Parcul logistic este dezvoltat conform celor mai înalte standarde de calitate, oferind soluții tehnologice de top, implementate cu materiale sustenabile, menite să redu- că semnificativ impactul asupra mediului înconjurător. Parcul logistic este încadrat în Clasa A, bifând toate ca- racteristice definitorii: distanța mică față de infrastruc- tura rutieră, distanța față de forța de muncă, precum și caracteristicile clădirii - materiale sustenabile, o izolație termică superioară, pentru a reduce consumul de ener- gie termică, înălțime utilă de minim 10 m, sisteme de ventilație automatizată, sisteme de iluminat economic, cu LED, avize de mediu și ISU. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AUTOMOTIVE 11 12 REAL ESTATE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ’s growth potential, continues to attract new investors By Ionut OPREA

Romania is attracting more and more attention of real estate investors who want to enter the local real estate market or to expand their portfolio, after the good results from 2019, when the volume of real estate investments exceeded one billion euros.

Lavinia Ioniță Rasmussen Gijs Klomp Voichița Lefter

Attractive yields, good opportunities on the market in terms of the Romanian real estate market particularly given the available products and strong leasing activity on all sectors are constant inflow of new and, even more excitingly, diverse the main factors identified by the experts gathered at Pre-MIPIM capital. “The Romanian market is increasingly mature in event, 2 nd edition, organized by Reed MIDEM - a member of terms of the structure and consistency of the strategic, Reed Exhibitions, organizers of MIPIM, NNDKP law firm, Matei- long term approach of the developers combined with that Borbely+Partners, together with CBRE Romania. MIPIM 2020, of the adjacent service providers and contractors. Also, scheduled to take place June 2-5 in Cannes, is transforming into a the available products cover a larger variety, their quality two-day, Paris-based gathering of real estate and technology lea- and sophistication has increased to respond to tenants’ ders in September and a new online experience, MIPIM Connect, expectations. The later, at their end, are better prepared available year-round. The next edition of MIPIM in Cannes will for expansion, aspects like well-being or change manage- take place March 16-19, 2021.. In 2019, the volume of real estate ment are the norm in their requirements. Financial in- investments in Romania totalled about 1.06 billion euros, a record stitutions have been stressed tested and their expected of the last five years in terms of transactions and with 7% higher responses to unfavourable economic conditions can be than the figures registered in 2018, shows the research data from better anticipated. The overall legislative package looks the real estate consultancy company CBRE Romania. “Bucharest more complete while legislative changes seem more pre- offers a prime office yield of 7% in combination with a prime dictable”, stated Lavinia Ioniță Rasmussen during the headline rent of EUR 18.5/sqm/month that results in capital va- Pre-MIPIM event. lues per sqm that are far lower than in other CEE capital cities. Voichița Lefter, Policy and ChangeMaking Partner at In the same time, the tenants in Romania are the same blue-chip Matei-Borbely+Partners, added: “We are focused on the companies as in those markets, whilst also the country risk, for same goal of a more predictable legislation environment example as can be derived from CDS (Country Default Spreads) and supporting the endeavours of highlighting a more rates, is similar to that of Hungary. This combination results in a mature investment market in Romania.” Another rele- very favourable risk adjusted return”, stated Gijs Klomp, Head of vant factor identified according to local market trends Investment Properties at CBRE Romania, during the Pre-MIPIM in the past 24 months relates to the relationship betwe- event. According to CBRE Research data, in Central and Eastern en technology and legal services, especially those provi- Europe (CEE) the real estate investment market reached 14 billi- ded to the real estate sector. In what concerns the legal on euros in 2019. Poland maintained its position as a leader in the profession, experience shows that, as compared to other investment market at regional level, with a share of about 55 per- sectors of activity, there has been a slower process in em- cent of the total, while Romania has a constant share of 7 percent. bracing technology. However, NNDKP representatives Looking forward, for 2020, CBRE estimates a total volume of real are of the view that technology will be a catalyst for legal estate investments of 14,9 billion euros at CEE level, with the same delivery transformation, and that the digital age in the le- share of 7 percent for Romania. gal profession will not be only about lawyers, but about cross-disciplinary and cross-industry collaboration. With Pre-MIPIM, 2nd edition, Reed MIDEM – organizers of New strategies MIPIM, NNDKP, Matei Borbely + Partners and CBRE Romania have designed a club-style high-profile gathering Lavinia Ioniță Rasmussen, Real Estate Partner at law firm of the most influential representatives of the Romanian NNDKP, is of the view that these are exciting times for real estate community. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 13 Administrații eficiente și primari vizionari Sursa foto: www.primariaciugud.ro

Zona periurbană și comunele conectate la infrastructura de transport devin tot mai atractive pentru investitori. Eficiența administrației locale este dată și de modul în care reușește să ofere comunității standarde tot mai ridicate de viață: locuri de muncă, educație, drumuri, facilități culturale și acces ridicat la surse de informare, conectivitate către zonele urbane, posibilitatea de a dezvolta afaceri. Am plecat în acest demers de la exemplul pe care îl oferă, deja de ani buni, Primăria comunei , judeţul Alba, şi calitatea înaltă a actului administrativ pe care îl practică edilul Gheorghe Damian. Ciugud to Be True! Este un slogan care a făcut deja ocolul României şi sintetizează cele două decenii de transformare profundă a comunei din Alba, o comună săracă, îmbătrânită în anul 2000, iar astăzi una dintre campioanele la atragerea de fonduri europene şi investiţii, pe de o parte, şi din punct de vedere a calităţii vieţii cetăţenilor săi, pe de altă parte. Însă, convinşi că există în România şi alte exemple de bună guvernare locală care pot deveni în orice moment modele pentru alte comunităţi rurale şi, de ce nu, chiar urbane, începem din această ediţie a Transilvania Business un serial reunit sub generoasa cupolă-titulatură – “Administrații eficiente și primari vizionari”. În această ediţie le-am făcut o vizită edililor din comunele Ibăneşti, Sânpaul, Sângeorgiu de Mureş – un trio din judeţul Mureş, Tarna Mare – judeţul Satu Mare şi Dudeştii Noi – jud. Timiş şi vă invităm să ne fiţi alături în această călătorie administrativă. 14 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Studiu de caz: o analiză calitativă a vieții în comuna Ibănești, de pe Valea Gurghiului. Viziune europeană: în Ibănești se investește în calitatea vieții

Comuna de pe Valea Gurghiului este într-o etapă de creștere dinamică, în care se investește și se implementează programe de dezvoltare. Am căutat să analizăm cum se reflectă concret toate aceste lucruri în viața comunității din Ibănești pe baza unor indicatori - mediu înconjurător, servicii medicale, produse locale, calitatea educației și școlilor, cultură, acces la utilități, gospodărire publică - specifici analizelor calitative ale vieții.

Însoțit de Edward de Wales, viitorul rege Edward al VII- lea al Angliei, tânărul prinț moștenitor Rudolf al Austriei cutreiera, prin 1888, munții Gurghiului. Departe de pro- tocolul și strictețea curții de la Viena, de răceala și con- servatorismul tatălui său, împăratul Franz Joseph, prințul Rudolf era acum liber. Îmbrăcat într-un costum vânătoresc din zona Steiermark, cu jachetă și pantaloni scurți din piele de capră neagră, pasionat de vânătoare și de științele naturale, se bucu- ra de liniște și de natură. Locurile au atras și mai târziu oaspeți de seamă. Trenul Curții Regale aducea la regi, prinți, suite alese care de aici o luau în sus, traver- sând pădurea Mociar, înspre Gurghiu și Lăpușna. Regii Ferdinand, George al Greciei, Carol al II-lea, Alexandru al Iugoslaviei, prim-ministrul Tătărăscu, prințul moștenitor Mihai, iar șirul numelor celebre ar putea să continue, au cutreierat cu piciorul sau călare locurile în timpul parti- delor de vânătoare. Personalități, oameni simpli, de-ai lo- cului, cum era țăranul Gliga Vasile Drăgan, din Ibănești - a cărui fotografie a ajuns la expoziția de vânătoare din Viena de prin anii 1890 - și tradiții s-au împletit de-a lun- gul timpului, dând naștere unui bogat patrimoniu istoric și etnografic. În prezent, comuna de pe Valea Gurghiului este într-o etapă de creștere dinamică, în care se investește și se implementează programe de dezvoltare. Am căutat să analizăm cum se reflectă concret toate aces- Cadru natural: punctaj maxim te lucruri în viața comunității din Ibănești pe baza unor indicatori - mediu înconjurător, servicii medicale, produ- Mediul înconjurător este un criteriu care depunctează se locale, calitatea educației și școlilor, cultură, acces la la nivel internațional numeroase orașe în analizele de utilități, gospodărire publică - specifici analizelor calita- calitate a vieții, fiind sancționate cu precădere tempe- tive ale vieții. raturile ridicate, poluarea aerului și calitatea scăzută a apei. Ibănești adună aici punctaj maxim: apă curată, de izvor, care alimentează rețeaua publică de apă potabilă, aer puternic ozonificat, răcoare de munte și arii natura- le protejate - două situri Natura 2000 (situl Călimani- Gurghiu și Depresiunea şi Munţii Giurgeului), rezervația de molizi de rezonanță Lăpușna, aria naturală de interes național Seaca, dealuri presărate cu o salbă de pășuni și stâne. În Poiana Obârșii a fost inaugurată în 2016 o stână con- struită la standarde europene, cu spații moderne pentru cazarea oierilor, procesarea laptelui, depozitarea produ- selor, panouri fotovoltaice, dușuri, chiuvetă, reprezentând o îmbunătățire semnificativă a calității vieții pentru cei care lucrează aici. Modelul a fost preluat și de Asociația Crescătorilor de Animale “Ovidius” Brădețelu - Ibănești care are deja în construcție o stână după modelul celei din Obârșii, la Fătăciunea. Anul acesta încep lucrările la încă o stână, la Siriod. Pentru promovarea produselor proprii, la stânele din Brădețelu, Fătăciunea, Siriod, Cocoș, asociația WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 15 are în plan construirea de foișoare unde produsele să fie prezentate într-o manieră atrăgătoare vizitatorilor și a conceput o siglă ca element de promovare și identitate. Anul trecut și-a început funcționarea Oficiul de dezvol- tare montană Ibănești, subordonat Agenției Naționale a Zonei Montane, care deservește toate UAT-urile din zona montană a județului Mureș. Prin activitatea oficiului din Ibănești, opt produse au primit mențiunea de calitate fa- cultativă “Produs Montan” și alte dosare sunt în lucru. Mențiunea reprezintă un avantaj în promovarea produ- sului, aduce o reducere la TVA și este condiționată de proveniența materiei prime și de locul de procesare, care trebuie să fie montane. Înființarea oficiului și, de aseme- nea, numirea lui Dan Vasile Dumitru, primarului comunei Ibănești, drept reprezentant al zonei montane a județului Mureș în Comitetul de masiv din Grupa de munți Centrală se înscriu într-o direcție națională de acțiune pentru re- glementarea modalităților de protecție și dezvoltare a zo- nei montane. Punctual: gospodărirea comunei

Dacă ar fi să schițăm o piramidă a lui Maslow adaptată nevoilor unei comunități rurale, drumurile, apa curentă și canalizarea se plasează, cu siguranță, pe prima treap- tă a piramidei, a nevoilor de bază. Este un trio fără de care nu se poate gândi o dezvoltare solidă și sustenabilă în toate domeniile și o zonă spre care Primăria Ibănești a direcționat, cu rezultate importante, cele mai multe finanțări din fonduri europene și guvernamentale. Locuitorii beneficiază de servicii de salubritate, colecta- re selectivă a deșeurilor, apă potabilă de izvor ozonată la rețeaua publică de alimentare, canalizarea cu stație pro- prie de epurare modulară și modernă - Ibănești fiind una dintre puținele comune care beneficiază de stație proprie de epurare. “Am introdus canalizarea în comună, de-a vară din ultimii ani. Este vorba de o aducțiune de apă de lungul drumului județean, și acum lucrăm la extinderea 12,5 kilometri de pe Valea Fâncelului până la bazinele rețelei de canalizare, cu finanțare guvernamentală. Peste noastre de apă de izvor de munte. Execuția proiectului 1.000 de locuințe sunt racordate la rețeaua comunală de este în etapa de finalizare”, arată Dan Vasile Dumitru, pri- apă și, tot prin fonduri guvernamentale, avem un pro- marul comunei Ibănești. iect pentru aducțiunea unor noi surse de apă, pe fondul Asfaltarea drumurilor a fost și rămâne o prioritate a creșterii numărului branșărilor și al secetei din lunile de administrației publice locale. Chiar dacă cubică din Ibănești sat este doar o amintire și drumul județean este asfaltat, încă mai este de lucru. Treptat însă, kilometrii de drum asfaltat se adună, a crescut lungimea șanțurilor carosabile și a aleilor pietonale, prin accesarea de fonduri europene se lucrează la asfaltarea drumurilor laterale și sunt în derulare demersuri pentru trecerea unor drumuri forestiere aflate în intravilanul comunei din administrarea Romsilva în administrarea comunei - pentru ca ulterior primăria să poată accesa și pentru aceste zone fonduri pentru asfaltări și introducerea canalizării. Pe raza întregii comune s-au amplasat indicatoare cu nu- merele de casă, de un real ajutor pentru orientare (este comuna cu cea mai mare suprafață din județ, cu o rețea de drumuri și străzi de peste 165 km), lucru confirmat de firmele de curierat care operează în zonă. Funcționează serviciu WiFi gratuit (parola: primariaibanesti) în centrul satelor, la căminele culturale, în stațiile de autobuz, par- curi, terenuri de sport, în zona festivalului Văii Gurghiului și în tabăra de la Lăpușna. În cadrul serviciului public de gospodărire comunală s-au achiziționat utilaje autopro- pulsate, buldoexcavator și autogreder, pentru întreținerea infrastructurii rutiere și un utilaj multifuncțional pentru măturat și spălat străzi. 16 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO “Oameni întâlnesc oameni”. Deschidere europeană

În vara lui 2021, în Ibănești va fi loc de întâlnire pentru oameni din toate țările Uniunii Europene, un veritabil festival al multiculturalității. Timp de cinci zile, sub slo- ganul “Oameni întâlnesc oameni” (“People Meet People”), delegații din țările membre UE, însumând peste 240 de persoane vor fi găzduite de localnici, vor descoperi zona, cu obiceiurile și tradițiile sale. În 2007, Primăria Ibănești a acceptat invitația de a face parte din organizația europeană Carta Comunităților Rurale Europene. De atunci, comuna mureșană repre- zintă România în structura europeană, localnicii vizitea- ză și fac de mai multe ori pe an schimburi de experiență cu locuitori din alte zone rurale europene, și a găzduit, la rândul ei, două întâlniri internaționale dedicate tinerilor. Evenimentul din vara anului viitor le depășește însă în Produse locale: Telemea de amploare, fiind cel mai important din calendarul anual al organizației europene și presupune o mobilizare organiza- torică și a comunității exemplare. Întâlnirea este finanțată Ibănești, miere bio și păstrăv prin fonduri europene, printr-un proiect ce va fi găzduit, în perioada 2020-2021, pe lângă România (Ibănești), de Primul produs românesc inclus în registrul european al Spania, Olanda, Croația și Letonia. produselor cu “denumire de origine protejată” (DOP) După exemplul altor 12 municipalități membre, în Ibănești este Telemeaua de Ibănești, o specialitate de brânză pro- s-a luat în acest an decizia înființării Asociației Prietenii dusă din laptele obținut de la vacile crescute în zona văii Europei (Friends of Europe), structură prin care se va deru- Gurghiului și sărată prin utilizarea saramurii provenită de la colaborarea cu organizația europeană și care, mai mult, la fântânile cu apă sărată din localitatea Orșova (comu- va iniția proiecte de dezvoltare la nivel local - asociația își na Gurghiu). În comună se află una dintre cele mai mari propune accesarea de finanțări, derularea de activități de păstrăvării din țară, păstrăvăria Lăpușna, în proprietatea interes local, încurajarea voluntariatului, derularea de Ocolului Silvic Gurghiu, cu o capacitate de producție de parteneriate și proiecte europene comune cu asociațiile 25-27 de tone de păstrăv fântânel. Pe lângă păstrăvăria de din celelalte localități. la Lăpușna, în Ibănești, aproape de centrul comunei, s-a deschis o nouă păstrăvărie, o prosperă afacere de familie cu proiecte de extindere. A câștigat teren și apicultura, iar „Te informezi, te formezi, te câteva familii au deja vechime în domeniu, printre sorti- mentele de miere bio pe care le produc numărându-se și mierea polifloră de munte, care beneficiază de calitatea și luminezi”. proprietățile florei spontane din zona curată, nepoluată a comunei. Tot flora spontană este materia primă pentru o Dacă intri într-o pauză în Școala Gimnazială Ibănești ești afacere de export, prin care ceaiuri bio din plante medi- întâmpinat de muzică pe coridoare. Mergând mai departe, cinale ajung din Ibănești direct în magazinele din Statele găsești interioare luminoase și spațioase, o atmosferă pri- Unite ale Americii, sub brandul Wild Bliss Organics. etenoasă și caldă. Și peste tot te însoțește, ca de altfel și în Producerea legumelor este la căutare, cu localnici care celelalte trei școli din comună, mesajul cu misiunea școlii: produc și vând, pe baza certificatelor de producători, „Te informezi, te formezi, te luminezi”. castraveți, ardei, roșii, fasole, vinete, varză, răsaduri. Când În școlile din Ibănești s-au făcut investiții importante din sezonul este încheiat, scot la vânzare dulcețuri, zacuscă, bugetul local: reparații, renovări interior-exterior, recom- siropuri naturale, compoturi și murături. partimentări, îmbunătățiri care crează un mediu plăcut de învățare și predare. Toate acestea sunt completate cu o bază materială modernă: table inteligente la școlile din Ibănești, Isticeu și Ibănești Pădure, videoproiectoare, flipcharturi, un laborator fonic pentru studierea limbilor străine în Ibănești, și mai urmează unul la Ibănești Pădure, jucării pentru grădiniță, locuri de joacă, cabinete de infor- matică, kituri pentru matematică și limba română clase- le 1-4 și pregătitoare, un fond de carte recent îmbogățit cu cărți în valoare de peste 16.500 lei, obținute în urma câștigării a două concursuri naționale. “Nu am urmărit atât volumul de cărți, cât calitatea cărților pe care le-am putut obține prin aceste concursuri pentru elevii noștri. Sunt cărți noi, scumpe, la prețul cărora ne-am uita în mod normal de două ori înainte de a le cumpăra, dar pe care, cu această ocazie, le-am putut obține”, spune Ingrid Dan, directoarea Școlii Gimnaziale Ibănești. Luna aprilie aduce Concursul multidisciplinar de creație “Ion Creangă” ediția a IX-a internațională, un concurs organizat de școala din WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 17

Ibănești la care în anii precedenți s-au înscris concurenți și din Lituania, Ungaria, Croația, SUA, Spania. Salvatorii de la EPA SMURD Din agenda culturală Ibănești Dacă vorbim de Ibănești, vorbim și de primul echipaj de În ceea ce privește agenda culturală, aceasta consem- prim-ajutor SMURD de la nivel național, înființat în anul nează câteva evenimente anuale cu tradiție. Comuna 2000 în cadrul “Pompierilor civili”, finanțat de comunele Ibănești este gazda Festivalului Văii Gurghiului, orga- Ibănești, și Gurghiu, după care au urmat echipajele nizat în satul alegoric de pe platoul Fâncel - un eveni- din Sovata și Iernut. ment prin care, pe parcursul a trei zile, în penultimul “Motivul înființării lor a fost reducerea timpului de reacție weekend din luna august, zeci de mii de oameni des- la intervențiile de urgență de cod galben și roșu, echipajele coperă tradițiile, obiceiurile, mâncarea, ospitalita- respective fiind instruite inclusiv în defibrilarea semi-au- tea localităților de pe Valea Gurghiului. Acestuia i se tomată în cazul stopului cardiac”, explica dr. Raed Arafat, adaugă un festival de pricesne organizat de parohi- șef al Departamentului pentru Situații de Urgență. ile din Ibănești și Hodac, un concert de colinde, or- “A fost atunci o perioadă de pionierat pentru SMURD, o ganizat de Primăria și Consiliul Local Ibănești sau perioadă în care a trebuit să învingă reticența medicilor Școala Gimnazială Ibănești, un spectacol dedicat per- și neîncrederea în paramedici”, își amintește Dan Vasile soanelor vârstnice, organizat de Primăria și Consiliul Dumitru, primarul comunei Ibănești. Local Ibănești, concurs de poezie patriotică inițiat de În acei ani de început pentru SMURD, aici veneau primari Biblioteca Ibănești - activități care se desfășoară în că- din țară pentru a vedea modul de lucru și funcționare pen- minele culturale din comună. tru a înființa și organiza, la rândul lor, unități SMURD. “Pe lângă spectacole, serbări, concerte, tot timpul aici au Au trecut 20 de ani de atunci - ani de intervenții (numai loc ședințe și întruniri informative, adunări generale ale în anul 2017, SMURD Ibănești a avut 1.176 de intervenții), asociațiilor din comună. Fiind locuri atât de importante ani în care au salvat vieți și au câștigat încrederea, respec- pentru comunitatea noastră, a fost un lucru firesc să ne tul și admirația oamenilor. Anul trecut a fost echipat cu o gândim la accesarea de fonduri europene care să permită nouă ambulanță pentru intervenții. desfășurarea acestor evenimente în spații moderne și bine Ibănești, comuna care încheie șirul localităților de pe echipate”, arată Dan Vasile Dumitru. Valea Gurghiului, este concretizarea proverbului “omul Prin fonduri europene, pe măsura 3.2.2, cu cofinanțare din sfințește locul”: binecuvântată cu o natură de vis, pose- buget propriu, căminul din Ibănești a fost dotat cu apara- soare a unei valoroase moșteniri istorice și etnografice, tură și echipamente moderne și prin două noi finanțări, comunitatea își valorifică din plin atuurile și potențialul însumând 750.000 de euro, la căminele culturale din de dezvoltare prin produse și inițiative locale, investiții în Ibănești și Ibănești Pădure se vor realiza lucrări comple- gospodărire, educație, cultură, viziune europeană, dând te de renovare și reabilitare: consolidarea structurii de dovadă de un permanent spirit inovator. rezistență, a tavanului, înlocuirea acoperișului, izolare ter- mică, instalații de încălzire, ventilație și climatizare noi, instalații moderne de stingere a incendiilor. După ce a reușit preluarea taberei de la Lăpușna de la Ministerul Turismului, Primăria Ibănești a realizat aici investiții, readucând în stare de funcționare un vechi sim- bol al comunei care oferă aproximativ 40 de locuri de cazare pentru tabere de creație, simpozioane, fiind un loc consacrat pentru cantonamentele de fotbal și stagii de antrenament în arte marțiale cu participare internațională, dar este căutat și de grupuri de iubitori de natură. Nu departe de tabăra de la Lăpușna, dedicată celor care doresc un contact ne- mijlocit cu natura, se află Castelul Regal de Vânătoare de la Lăpușna, construit între 1925-1926 și care a aparținut regilor României, unde cei pasionați de istorie se pot caza chiar în camerele regale și pot descoperi povești fascinante, în prezent proprietatea Grand Hotel Tîrgu Mureș. 18 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Sânpaul, noul pol industrial al jude ţului Mureş

Una dintre cele mai importante zone economice a judeţului Mureş este cea din jurul Aeroportului Transilvania Târgu Mureş. Zeci de companii, mai ales din sectorul industrial, au ales să îşi constru- iască fabrici în Parcul Industrial şi în localităţile limitrofe. Cel mai bun exemplu este Sânpaul, unde există un avânt investiţional care a transformat comuna într-un exemplu de urmat la nivel naţional. Comună săracă ...comună bogată

Dacă, în urmă cu 20 de ani, comuna Sânpaul era una din- tre cele mai sărace unităţi administrative din judeţ, astăzi la nivel bugetar întrece majoritatea comunelor şi chiar unele oraşe. “În momentul în care am devenit primar al comunei Sânpaul depindeam aproape exclusiv de fonduri guverna- mentale. Eram o comună săracă, fără infrastructură sau investiţii, cu probleme sociale deosebite. Din anul 2000 am început o transformare reală a localităţii noastre, ba- zată pe investiţii publice, în principal pe bani europeni dar şi pe alte surse de finanţare, guvernamentale, judeţene sau locale”, a declarat primarul Simon István. Vorbim aici de asfaltarea majorităţii străzilor comunale, de introdu- cerea de apă şi canalizare, construirea şi reabilitarea de şcoli, grădiniţe, cămine culturale, construirea unui nou sediu al administraţiei locale, terenuri de sport. Un alt proiect important este cel realizat în cadrul Programului Operaţional Resurse Umane (POCU) prin care vor fi -fi nanţate noi mici afaceri locale, se vor specializa zeci de persoane în funcţie de necesităţile de ocupare a forţei de muncă din zonă. „Primăria comunei Sânpaul, în parteneriat cu Școala de Resurse Sânpaul-Mureș implementează proiectul care Gimnazială Dosa Daniel și Asociația Centrul Comunitar vizează comunități marginalizate prin POCU, cu titlul Măsuri de optimizare a sistemului de intervenție integrată comunitară în comuna Sânpaul, județul Mureș (finanțat prin FSE). În cadrul acestui proiect, în 2019 au fost organi- zate mai multe sesiuni de formare profesională, a început implementarea programului after school, șansa a doua și educație timpurie, respectiv au fost acordate servicii me- dicale pentru beneficiar”, a subliniat edilul local. Administraţia locală din Sânpaul a înţeles că doar prin atragerea de fonduri nerambursabile şi aducerea de in- vestitori privaţi se poate asigura dezvoltarea sănătoasă a comunei. “Încă din mandatul 2004-2008 am înţeles că doar rezol- varea problemelor de infrastructură, învăţământ, sociale nu este suficientă. Avem nevoie de o zonă economică care să aducă locuri de muncă pentru locuitori dar şi venituri la bugetul local prin taxe şi impozite. Am luat măsuri de sprijinire a investitorilor care au decis să îşi deschidă firme pe raza comunei, au găsit mereu în noi un partener onest şi corect. Astăzi avem zeci de firme care îşi desfăşoară ac- tivitatea în Sânpaul care oferă mai multe locuri de muncă decât locuitori activi, iar bugetul local a ajuns la 17 milioa- ne de lei”, mai adăugat edilul local. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 19 Proiect: un nou parc industrial pe raza comunei Sânpaul

Având avantajul poziţionării strategice lângă obiective de infrastructură naţională, Aeroportul Internaţional „Transilvania”, calea ferată şi, mai recent, tronsonul fina- lizat Ungheni-Iernut, din cadrul Autostrăzii Transilvania, comuna Sânpaul a devenit un magnet pentru investitori. “În 2019 a fost finalizată și inaugurată investiția UBM Feed România care a construit cea mai mare fabrică de furaje pentru păsări din România în Sânpaul. Investiția româ- no-maghiară se ridică la 15 milioane de euro. Unitatea de producție este cea mai mare fabrică de furaje independentă cu o capacitate de producție de 30 tone/oră și un flux tehno- logic de ultimă generație, fiind una dintre cele mai moderne fabrici din Europa de Est. SC Euro Gas Systems România SRL, unul dintre investitorii din Parcul Industrial Mureș care produce prefabricate din beton s-a extins cu încă o hală de producție. Firma SC Oprea Avicom a început construcția unui abator de păsări și a dat start demersurilor pentru re- alizarea unei unități de producere a energiei din resurse regenerabile”, ne-a explicat Simon István. Planurile nu se opresc aici. Administraţia locală va finaliza în următoarea perioadă demersurile de creare a unui nou parc industrial pe o suprafaţă de aproximativ 70 ha. „Primăria comunei Sânpaul a elaborat un Plan Urbanistic Zonal în anul 2018 pentru introducerea în intravilan a unei suprafețe de 68 de ha de teren, cu potențial de a fi transfor- mat într-un parc industrial, iar noile investiții se vor reali- za în această zonă. Mai multe companii sunt interesate de realizarea de investiții în această zonă, astfel că sperăm că în decurs de câțiva ani vom avea un nou parc industrial pe teritoriul comunei Sânpaul”, a declarat, în exclusivitate pen- tru Transilvania Business, primarul Simon István. Cine sunt companiile din Sânpaul

Compania Hirschmann România este cel mai mare inves- titor din comuna Sânpaul şi unul dintre cei mai impor- tanţi angajatori din judeţul Mureş. Hirschmann deţine pe raza comunei două fabrici de producţie, prima în Parcul activează o serie de companii româneşti şi străine. M Real Industrial şi cea mai nouă, pe E60, la intrarea în comu- Estate şi Elmas, cele două reprezentanţe John Deere, cu bi- nă dinspre Târgu Mureş. O altă companie importantă rouri și service utilaje agricole, sunt situate pe E60, repre- este şi SC Eurogas Systems SRL care deţine două hale zentând cel mai mare producător mondial din domeniu. de producţie funcţionale şi o a treia în proiectare. AKSD Una dintre cele mai noi și mai importante investiţii de pe România, specializată în Special Waste Management, şi raza comunei Sânpaul este cea făcută de UBM Fabrica, îm- Vertisa Enviromental România completează investitorii preună cu East Grain şi SC Oprea Avicom SRL, unde se pro- din Sânpaul de pe raza parcului industrial. duc furaje pentru păsări în noul parc industrial al comunei. Pe teritoriul comunei, în afara Parcului Industrial Mureş, În acelaşi timp SC Oprea Avicom SRL, firma care produce şi comercializează cunoscutul brand Puiul de Crăieşti, va fi- naliza în 2020 un abator de păsări şi o unitate de producere a energiei din resurse regenerabile, tot în noua zonă indus- trială a comunei. Pe lângă investiţiile existente, în comună vin, în continu- are, o serie de noi firme importante din diferite domenii. Vorbim aici de Silodep SRL, centru depozitare şi colectare cereale, aflat în construcţie, de Diadrag SRL care se află în proces de obținere a autorizației de construire pentru silozuri, şi de Biogaz, firmă de producere a energiei elec- trice și termice din biomasă, aflată în proces de obținere a autorizației de construire. 20 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Sófalvi Szabolcs: Învățăturile unui primar de 3 stele de Ligia VORO

Edilul comunei Sângeorgiu de Mureș, Sófalvi Szabolcs a prezentat, într-un interviu pe care ni l-a acordat, mai multe probleme cu care se confruntă administrațiile publice locale și locuitorii comu- nelor din teritoriu, inclusiv în implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene.

Recent ați fost distins cu premiul Primar de 3 stele. Nu este nici primul pentru dvs., nici pentru comună, ce reprezintă o asemenea distincție, ce recunoaște un asemenea premiu? Acest premiu a fost o surpriză și pentru mine, l-am primit la București în prezența primului-ministru, Ludovic Orban, și a miniștrilor din cabinet, ulterior și a președintelui României, Klaus Iohannis. A fost o surpriză pentru că nu am știut că Asociația Comunelor, care a organizat această întâlnire a pri- marilor de comună la București, a verificat CV-ul meu, ce am făcut ca primar în cele trei mandate (de aceea se numește această distincție Primar de 3 stele), câte proiecte europene și/sau guver- namentale am reușit să câștigăm și, evident, cât de eficient am fost în această perioadă de 12 ani.

Această întâlnire de la București a Asociației Comunelor din România v-a prilejuit și oportunitatea de a ridica mai multe probleme cu care comunitățile locale se confruntă. Puteți să le menționați? Eu am ridicat trei probleme la întâlnirea de la București. Prima a fost una care este legată de proiectele europene, dar chiar și guvernamentale, și anume numeroasele avize, aprobări etc. care sunt solicitate. Evident, trebuie să fie totul realizat legal pentru că Având experiență în atragerea de fonduri europene şi cea de orice investiție necesită autorizație de construire, dar procedura la firul ierbii, care sunt problemele cu care v-ați confruntat, e foarte birocratică pentru că termenele în care ne dau răspuns ce sugestii ați avea pentru parlamentarii români care ne re- autorităţile centrale generează întârzieri la realizarea lucrărilor prezintă la Bruxelles, pentru că suntem acum într-o discuție de 6 luni, un an, un an și jumătate. Ca să dau un exemplu, la re- foarte amplă despre bugetul Uniunii Europene, despre noile abilitarea Castelului Máriaffy care este un monument istoric, am direcții, despre priorități? avut nevoie de aviz de la Ministerul Culturii, cu diferite studii, cu Am avut ocazia să fiu invitat în Parlamentul European de că- diferite semi-proiecte, pe lângă proiectul tehnic, ne-a îngreunat tre eurodeputatul târgumureșean Vincze Loránt, m-a interesat astfel încât am ajuns ca, la trei ani de când am câștigat finanţa- dacă de acolo provin problemele, termenele lungi, dar nu de rea, proiectul încă nu e terminat. Același lucru se întâmplă la orice acolo provin, ci e „tradiția noastră națională”. În al doilea rând investiție, sunt solicitate atât de multe avize și atât de greoaie este m-a interesat ce direcție va fi în viitor legat de fondurile euro- procedura de avizare, de aprobare încât termenul de finalizare se pene. Sunt două aspecte, unul e că direcția în care se merge e prelungește, intri în penalități, la plăți iarăși ești îngreunat, și atunci digitalizarea și protecția mediului, dar noi, România, suntem la nici executanții nu mai au acel entuziasm în a finaliza lucrarea cât coadă, suntem în spate cu multe alte lucruri. Evident că la nivel mai repede. Am ridicat această problemă pentru că în mod sigur european, mă gândesc la multe țări din Europa Centrală, acestea trebuie să existe rezolvare. Am văzut colegi, tot din Estul Europei sunt singurele lucruri care mai sunt de rezolvat pentru că nu mai – Slovacia, Croația, Polonia, Ungaria, unde toată procedura aceas- au probleme cu infrastructura de apă, canalizare, dar noi încă ta merge mult mai repede și statul, prin instituțiile lui, sprijină ad- avem probleme majore pentru că, mulți ani, primarii nu au ac- ministraţiile pentru ca absorbţia să fie cât mai rapidă. cesat fonduri, în special cele de preaderare. Prea repede se duce Nu mă mir că sunt primari care nu mai doresc să atragă fonduri locomotiva înainte și noi rămânem în urmă. Iar un alt aspect, în- europene. cet-încet o să se termine acești bani. Și, de aceea, trebuie să avem O a doua problemă pe care am ridicat-o este accelerarea descen- o variantă B pe care o văd în atragerea investitorilor, lucru care se tralizării, așa am văzut în toate țările europene, deciziile impor- întâmplă deja, de ani buni, în Sângeorgiu de Mureș. tante se iau cât mai aproape de om. O altă problemă este cea legată de natalitate. Mă îngrijorează ce Care este cel mai important sfat pe care l-ați da primarilor? se întâmplă în Europa, dar și în România scade populația, pleacă Fă planuri, e foarte important să ai o strategie, o viziune, să visezi în străinătate etc. și am spus că trebuie gândite ca și în alte țări cum ar trebui să arate, să fie recunoscută localitatea ta peste 10- est europene sau central europene măsuri de protecția familii- 15-20 de ani. Ca primar, trebuie să ai această aptitudine de a visa, lor, de încurajare a natalității. de a te ridica deasupra lucrurilor. Am făcut acest lucru și nu doar Am primit câteva răspunsuri generale cu care suntem obișnuiți ca să bifez că am o strategie, ci efectiv am realizat-o profesionist, de ani de zile. cu analize SWOT, cu implicarea populației. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 21 Sângeorgiu de Mureș, o comună unde merită să trăiești de Ligia VORO

Vegheată de Dealul Pițigoiului, grănițuită de râul Mureș, dăruită cu ape minerale clorurate, sodice, iodurate, hipo- tone, concentrate, cu o istorie neîntreruptă de aproape 800 de ani când era cunoscută ca Sancta Georgia, timpuri din care a rămas mărturie Biserica Romano-Catolică și rezervația de stejari seculari, iar din timpuri mai recente – Biserica Reformată din Cotuș și Castelul Máriaffy, comu- na Sângeorgiu de Mureș respiră, astăzi, aerul modernității, prin cartierele rezidențiale cochete, zona industrială dese- nată la milimetru și obiectivele turistice puse în valoare cu inteligență. Mai adăugăm și accentul apăsat pus pe multi- culturalitate și avem imaginea, poate idilică, a unei comu- ne unde merită să trăiești. “Bucuria mea este că s-a dus vestea că Sângeorgiu de Mureș este o comună unde merită să vii să trăiești, să locuiești, pentru că sunt foarte multe familii tinere, am ajuns deja la 11.000 de locuitori, aproape că s-a dublat nu- mărul de locuitori într-un termen relativ scurt. Evident, e și apropierea de Târgu Mureș, aerul e mai curat, locul e mai frumos, oamenii au auzit că sunt multe activități cul- turale. De asemenea, e atractiv și pentru investitori, avem și o zonă industrială care se va extinde în viitorul apropiat. Toți investitorii se bucură că au ajuns la noi în comună și își extind producția”, își prezintă, cu drag, comuna prima- rul Sófalvi Szabolcs. Secretul Visul era ca Sângeorgiu de Mureș să fie o localitate bal- Poate, de fapt, nu e niciun secret nemaiauzit și nemaiîntâl- neo-turistică, vestită prin activitățile sale multiculturale, nit, e doar o gândire pe termen lung. în care investitorii să găsească un loc prietenos și atractiv “Gândesc ca un om de afaceri, gândesc ca un om care face pentru afaceri, iar locuitorii să se bucure de un standard investiții pe viață și nu doar pe durata a patru ani. Știu că de viață ridicat și o calitate înaltă a locuirii. nu voi fi pentru totdeauna primar, dar, dacă direcția va fi De câțiva ani, chiar dacă recunoașterea a presupus vreo bună, atunci sunt sigur că vor continua și edilii viitori pla- trei ani încheiați de muncă, comuna Sângeorgiu este nurile mele. Am făcut o strategie din care se nasc planuri de atestată ca stațiune turistică de interes local, beneficiind acțiune, care trebuie să fie susținute financiar din venituri- de prezența în localitate a complexului Apollo, cu ape- le proprii sau din proiecte cu finanțări europene. Am făcut le sale sărate recunoscute, provenind de la peste un km un inventar al proiectelor de care am avea nevoie și în mod adâncime, cu un efect curativ chiar mai mare decât cel concret ne-am axat pe aceste proiecte. Nu ne-a interesat al Lacului Ursu din Sovata, și cu zecile de mii de turiști cantitatea, ci să atragem proiecte oportune, bine țintite. Nu pe care le atrage anual. Acest statut i-a permis să fie pro- ne-am pierdut timpul cu proiecte care nu ni se potriveau”, movată în cataloagele de prezentare ale României și să își amintește Sófalvi Szabolcs punctul zero de unde a înce- acceseze fonduri destinate doar stațiunilor turistice de put să viseze cum va arăta comuna în următorii 20 de ani. interes local. În prezent, administrația locală are ambiția de a obține și ti- tulatura de stațiune balneoclimaterică de interes local, ceea ce le-ar permite să atragă turiști la tratament și în perioadele mai puțin atractive și să aibă acces la fonduri de dezvoltare. De ce vin investitorii?

Cum au fost convinși investitorii? Factorii determinanți pentru a investi în Sângeorgiu Mureș au fost deschiderea autorității locale, extinderea rapidă a utilităților, dezvoltarea culturală și turistică a comunei, accesul facil la infrastructura rutieră mare, la cea aeroportuară, prezența forței de muncă, 22 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

un PUG foarte aproape de actualizare, impozite mai mici pe clădiri, terenuri, autovehicule decât în zona urbană. Astfel, au fost atrase mari firme, de renume, cu capital românesc și străin, care de-a lungul anilor și-au dezvoltat producția și au în continuare planuri de extindere. De asemenea, fiind foarte aproape de zona medicală târgu­ mureșeană, de Spitalul Clinic Județean de Urgență, de Universitatea de Medicină, administrația locală s-a gândit să ofere posibilitatea de a se construi și unități medicale chiar și spitale. . “Nu e o întâmplare că aici va fi unul dintre cele mai moder- ne spitale oncologice din toată țara, care va atrage o întreagă infrastructură în jurul său”, subliniază edilul comunei.

mari, cu vestiare, și un minicomplex acoperit multifuncțional Picătura chinezească pentru handbal, baschet pe malul râului Mureș. Un alt proiect, care îmbină atât sportul cât și turismul, este Poate, una dintre cele mai frumoase caracteristici ale co- realizarea unei piste de bicicliști care leagă Sângeorgiu de munei Sângeorgiu de Mureș este dată de multiculturali- Mureș de Târgu Mureș, de zona agrement. tatea sa palpabilă și nu mimată. Comună cu 46% români, Pista le-ar oferi bicicliștilor oportunitatea să viziteze punc- cam tot atâția maghiari și 8% romi, unde nu există terme- tele turistice mai importante ale comunei – băile sărate, nii de minoritar și majoritar, există oameni. Castelul Máriaffy, complexul sportiv, zona Tofalău-Cotuș, “A fost un țel al meu să avem o bună conviețuire, am și atractivă pentru turismul rural, unde erau pe vremuri cra- reușit acest lucru, oameni care nu se întâlneau înainte, me cu vinuri premiate în toată Europa, de acolo urcă spre instituții, biserici care nu aveau o legătură strânsă între ele, Dealul Pițigoiului care va fi iarăși o zonă de turism, iarna acum au. Mi-am asumat rolul persoanei care construiește funcționând o pârtie de schi acolo și va lega pista de bicicliști „poduri” și dărâmă ziduri. Am atras și proiecte de acest cu Platoul Cornești și Grădina Zoologică din Târgu Mureș. gen, proiecte sociale care au ajutat la integrare, la a ne Finalizarea proiectului este estimată în următorii doi ani. cunoaște tradițiile mai bine, chiar și limba, evenimente pe care le-am organizat ca să simtă bine toți. Mulți vin acum la Sângeorgiu de Mureș, indiferent de naționalitate, pentru Cei mai buni că le place să trăiască aici”, recunoaște Sófalvi Szabolcs. A fost un proces lung, care a presupus multă răbdare și În 2018, Sângeorgiu de Mureș a fost declarată comuna cu a fost asemănat de edil cu ceea ce înseamnă să crești un cele mai multe proiecte câștigate din județ, la nivelul co- copil. Cu mici trucuri, spre exemplu decalarea unor pro- munelor, adică peste 20. Dintre acestea sunt de amintit grame, astfel încât oameni de naționalități diferite să în- proiectul social ”O șansă pentru fiecare în Sângeorgiu de târzie și să vadă în mod ”întâmplător” programele consă- Mureș”, implementat în perioada 2017-2021 în parteneriat tenilor lor de altă etnie, cu multă muncă și perseverență, cu Școala Gimnazială “Sfântul Gheorghe”, Asociația Divers astăzi Sângeorgiu de Mureș are o identitate culturală și Asociația Caritas. pronunțată, și românii, și maghiarii, și romii s-au regăsit Proiectul implică 900 de persoane și înregistrează, deja, și se respectă reciproc. rezultate importante pentru o categorie defavorizată so- În comună sunt organizate peste 100 de evenimente cultu- cial și economic. Astfel, peste 100 de persoane și-au găsit rale anual, cu sute de participanți – festivaluri de muzică un loc de muncă, semi-finanțat prin acest proiect, iar an- și dansuri populare, sute de copii învață dansurile celor gajatorul este obligat să îi păstreze încă un an după ce va fi trei naționalități care se regăsesc în comuna Sângeorgiu de finalizat acest proiect. Mureș, festivalul corurilor, multe tabere de pictură, peste “Este un beneficiu mare, pentru că pentru 100 de familii ai 35 de pictori locuind aici. Să nu uităm scriitorii, mai ales adus o bunăstare, nu dăm ajutoare sociale, ci oportunități. că Sângeorgiu de Mureș este singura localitate cu peste 40 Multe persoane nu își puteau găsi loc de muncă pentru că nu de volume - monografii și cărți care îi sunt dedicate. aveau o diplomă, iar acest proiect le-a oferit oportunitatea să Pentru tineret și nu numai a fost valorificată una dintre termine școala, prin programul Șansa a doua. Peste 200 de zonele pitorești de pe malul Mureșului. persoane au participat la cursuri de perfecționare, au primit o “Fiind aproape de Complexul de Agrement și Sport Mureșul diplomă într-o meserie căutată și care le oferă oportunitatea din Târgu Mureș, binecunoscut de ardeleni, am zis ca în de a-și găsi un loc de muncă, de exemplu în construcții, cabla- apropiere să extindem și noi o zonă de evenimente, de festi- je auto, ajutor bucătar, grădinar, dar și cursuri de informatică valuri și am și reușit, nu a fost întâmplător că acolo a fost or- sau limbi străine”, punctează primarul Sófalvi Szabolcs câte- ganizat Festivalul Peninsula și se organizează Vibe-ul, festi- va dintre rezultate. valul de muzică creștină, Medifun-ul studenților români și În ultimii 12 ani, o mare parte din cele 150 de străzi au fost maghiari”, spune primarul Sófalvi Szabolcs. modernizate, a fost extinsă rețeaua de apă și canalizare și va fi extinsă și în satele aparținătoare, Tofalău și Cotuș, au fost atrase fonduri pentru construcția noului cămin cultural, o Investiții în sport clădire modernă în care se va regăsi și specificul local – stilul transilvănean, cu turn, a fost construită o creșă, a fost extinsă Nu a fost omisă din această strategie dezvoltarea activităților grădinița și școala unde învață 900 de elevi, a fost modernizat sportive și de agrement. iluminatul public și este în derulare proiectul de restaurare Zona sportivă, de recreere, de agrement a comunei va găzdui a Castelului Máriaffy, o perlă în comună, care va găzdui un Academia de Hochei, care va fi pentru întreg județul, un teren centru cultural și turistic, cu un muzeu etnografic româ- acoperit de tip balon, a cărui construcție va începe în acest an, de nesc, maghiar și rromanes, cu o sală de căsătorii, bibliotecă asemenea, o academie de fotbal, vor fi construite patru terenuri – tradițională și modernă – digitală, săli de expoziție. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ENERGIE 23 24 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Alin Nica, primarul comunei timișene Dudeștii Noi: “Mediul de afaceri solicită o administraţie suplă, eficientă şi prietenoasă cu firmele”

Aflată la mai puţin de 15 kilometri de Timişoara, comuna Dudeştii Noi s-a dezvoltat exponenţial de la an la an. Înfiinţată în 2004, localitatea este cel mai bun exemplu despre „cum să faci”. La acel moment, edil şef a devenit Alin Nica, cel mai tânăr primar din ţară. El ne-a dezvăluit reţeta suc- cesului localităţii într-un interviu pe care ni l-a acordat.

Cum aţi reuşit dezvoltarea comunei? Dudeştii Noi a devenit una dintre cele mai căutate localităţi periur- bane ale Timişoarei. Nu a fost uşor, dar dacă ai o strategie bine pusă la punct şi bazată pe realităţi, atunci reuşeşti. Noi în 2004 am stabilit o strategie în trei puncte. Am văzut că unii fac strategii pe zeci şi sute de pagini, nu, nu avem nevoie de macula- tură. Noi am stabilit trei direcţii strategice: atragerea de fonduri europene, atragerea de investitori şi dezvoltarea urbanistică. În toate cele trei am avut succes în comuna noastră. De exemplu, în prima direcţie, de atragere a fondurilor europene, am reuşit obţinerea de milioane de euro pen- tru infrastructura locală, în cele două exerciţii bugetare precedente, iar în actualul exerciţiu am reuşit să atra- gem mai mulţi bani decât în acestea, chiar dacă atunci eram daţi ca exemplu pentru capacitatea de a obţine bani. Avem opt proiecte europene câştigate, în valoare de mili- oane de euro, două proiecte guvernamentale pe PNDL şi un proiect prin CNI. Banii europeni ne-au asigurat apa, canalizarea, modernizarea instituţiilor din comună, as- faltarea tuturor drumurilor, nişte drumuri agricole le-am pietruit. Un alt proiect a fost crearea a două întreprinderi menii de activitate, de la industrie alimentară, la reciclare sociale, prin care am creat locuri de muncă, dar am şi re- sau producţie de ţiglă metalică. O investiţie realizată a re- zolvat problemele sociale. De asemenea, avem o firmă pro- uşit să atragă alte investiţii. ducătoare de pavele, care sunt folosite în localitate. A treia linie de dezvoltare a fost extinderea urbanistică. A doua direcţie este atragerea de investiţiții şi investitori. Aici noi am fost puţin mai atenţi, am văzut că o extindere S-a dovedit esenţială pentru independenţa financiară, nu haotică pune presiune pe infrastructură şi pe comună, dar ne-am dorit nici acum, nici în 2004, să mai depindem de şi pe capacitatea de a asimila noii veniţi. Şi atunci o serie de alocările politice, nici de la consiliul judeţean, nici de la dezavantaje ce trebuie surmontate. Am învăţat din expe- Guvernul României, şi să avem o autonomie financiară. rienţa celorlaltor comune periurbane ale Timişoarei, care Şi, de la 12 buticuri, astea erau firmele în 2004, în prezent au greşit dezvoltându-se mult prea rapid. Noi am impus avem peste 180 de companii mari, mijlocii şi mici. Toate nişte condiţii urbanistice mai stricte, pentru a păstra spe- tipurile de firme în comuna noastră. Două sunt investiţii cificul nostru de comună liniştită, fără poluare fonică, cu mari, o fabrică de mobilă, Casa Rusu, care este în top trei mai multă intimitate. Loturile pe care se pot construi ca- fabrici de mobilă din ţară, şi o investiţie în domeniul logis- sele noi le-am impus să fie de minim 600 de metri pătraţi, ticii, o companie franceză, FM Logistic. Ambele investiţii lucru care nu se respectă în alte localităţi. Acest lucru, pe s-au dezvoltat permanent şi veniturile pe care le luăm de la care noi l-am impus prin reglementări locale, a eliminat ei au crescut permanent. Şi-au triplat spaţiul de producţie, acei speculatori, care doar veneau, parcelau, îşi luau pro- chiar şi pe timp de criză. Casa Rusu au reuşit să atragă fon- fitul şi plecau. Noi am pus condiţia ca investitorul să facă duri europene, pe două proiecte, au investiţi în tehnologie, tot. Nu dăm autorizaţii de construire, dacă în acea zonă nu dotări, au eficientizat producţia. se face toată infrastructura. Am avut presiune din acest Dacă vorbim de acea locaţie, este un proiect de regene- punct de vedere, dar nu am cedat. Spaţiile verzi am impus rare urbană. Acolo a fost un IAS comunist. Şi, în 2004, să fie minim 7% şi vrem să creştem acest grad la 10%, peste împreună cu cel care a cumpărat locaţia, patronul de la limita legală. De asemenea, aceste zone să fie integrate cu Casa Rusu, împreună cu primăria, am gândit că acea zonă cele deja existente, să fie ceva unitar, nu doar petece de poate deveni o zonă de mică industrie şi producţie, trans- spaţii verzi. formând vechile grajduri în hale. Acum, după Casa Rusu, Toate acestea au dus la o creştere a populaţiei, pentru că zona mai găzduieşte vreo zece firme, care au diverse do- există o asemenea creştere. Avem şi spor natural de po- WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 25 pulaţie. Ne-am dorit să păstrăm tinerii în localitate, am dat peste 150 de locuri de case, din PUZ-urile primăriei să-şi construiască locuinţe şi să rămână aici. Chiar dacă au fost plecaţi în străinătate, acesta a fost cârligul care i-a menţinut aici, ei au venit cu bani şi şi-au construit case. Nevoia de forţă de muncă e imensă în această zonă, prac- tic, şomajul e zero în localitate. Firmele de aici au dificul- tăţi să-şi atragă personal, o fac chiar pe o rază de 90 de kilometri. Avem, în cazul Casa Rusu, şi muncitori din Sri Lanka. Sunt 200 de astfel de muncitori. Acestea sunt cele trei direcţii ale dezvoltării noastre, acum ne gândim să le rafinăm, să creştem calitatea vie- ţii, să investim în cultură, educaţie, sport. Deja am creat infrastructura sportivă, sunt două săli de sport, una este deja deschisă, plus investiţia într-o nouă bază sportivă pentru copii şi juniori, dar şi un bazin de înot.

Ce înseamnă infrastructura pentru dezvoltarea unei localităţi? Am văzut la nivel micro, cât de mult înseamnă infrastruc- tura pentru dezvoltarea economică. În 2007, de la cele 12 buticuri, până la finalul anului numărul firmelor a crescut la 70. Într-un singur an. De ce au crescut? Pentru că dru- mul acesta de legătură, dintre localitate şi DN6, era plin de gropi, fiind singura legătură cu Timişoara. Nimeni nu venea să investească aici, dând banii pe reparaţii. Cum am asfaltat acest drum, instant numărul de firme a explodat. Acel proiect de regenerare urbană a avut imediat succes şi numărul de firme a crescut. E un exemplu clasic de ce înseamnă să dezvolţi infrastructura, să creşti productivi- tatea, să fii competitiv. Asta este diferența, explicată pen- tru fiecare cetăţean, să o înţeleagă. De aceea, dezvoltarea infrastructurii e foarte importantă, de a aduce potenţia- lul maxim economic pe care îl avem, de forţa de muncă versări, cu bani în plus de la comună, ca să nu pierd finan- având calificare. Acest avantaj se va pierde în timp, popu- ţarea. Probleme au apărut şi cu Ordonanţa 114, supraaciza laţia îmbătrâneşte sau pleacă şi vom irosi o oportunitate la carburant au pus firmele de asfaltări pe butuci. Din cele economică. patru firme care au proiecte în comună, două sunt deja în insolvenţă. Cât de greu e să obţii fonduri europene sau guverna- mentale? Care e diferenţa între aceste tipuri de finan- Cât de mult înseamnă mediul de afaceri pentru comu- ţări? nă, pentru bugetul acesteia şi pentru dezvoltare? Fondurile naţionale au un dezavantaj important, sunt de- Cele două firme mari din comună sunt responsabile pen- pendente politic. Comunele din acelaşi spectru politic au tru peste 80% din veniturile proprii. Aceasta arată totuşi primit mai mulţi bani, dar noi am speculat. Proiectele mai un pericol din punctul nostru de vedere, o dependenţă importante pentru noi le-am pus ultimele. Chiar dacă erau mare, noi dorim să diversificăm. Dorim să atragem şi alţi sume mai mici erau importante, şi am câştigat. Extinderea investitori, să diversificăm cu altele ca să fim acoperiţi în primăriei pe care nu o puteam depune pe niciun alt pro- cazul în care sunt probleme. De aceea vrem să introdu- iect, de exemplu. cem şi ultimul element de infrastructură pentru comună, Birocraţia la fondurile europene e imensă. În ciclul aces- introducerea gazului. Această nouă utilitate ne va da un ta, birocraţia e şi mai mare ca în precedentul. Dacă până avantaj suplimentar pentru zona noastră industrială şi de acum era dificilă obţinerea banilor, acum durează foarte servicii. mult implementarea. Atât din cauza autorităţilor de ma- nagement, dar şi din cauza schimbării legislaţiei. Dacă nu Ce solicită mediul de afaceri de la primărie? se elimină suprapunerile în decizie, nu se va schimba ni- Din discuţiile avute cu reprezentanţii firmelor, ei cer in- mic. La licitaţiile publice, la fiecare pas procedural trebuie frastructură, forţă de muncă, dar primăria nu are prea să cerem aprobare de la autoritatea de implementare. În multe ce face aici, şi o administraţie suplă, eficientă şi acelaşi timp, la ANAP trebuie să obţinem aceeaşi decizie, prietenoasă cu mediul de afaceri. Poate e mai importantă pentru că autorităţile nu au încredere între ele. decât altele, costul terenului sau apropierea de un munici- La PNDL, pe lângă dezavantajul politc, e un avantaj: bi- piu mare sau o cale majoră de transport. Un investitor ar rocraţia e zero. De exemplu, am câştigat un proiect de fi- prefera să meargă 20 de kilometri mai încolo, decât să stea nanţare europeană pe apă şi canal din 2015. Ei bine, doar într-o zonă unde primăria îi bagă beţe în roate. Am obser- abia acum am început. În 2016 am câştigat un proiect pe vat că asta contează foarte mult. Am sprijinit investitori pe PNDL pentru asfaltare, în 2017 am semnat pentru execu- ceea ce înseamnă partea de urbanism, unde durau foarte ţie. A trebuit să nu dau ordinul de începere la asfaltare, mult operaţiunile, inclusiv prin insistenţe la autorităţi, să ca să aştept pentru canal şi apă. Până la urmă nu am mai emită decizii în termenul legal. Aceasta a contat. Ne-am putut să aştept pentru că ieşeam din perioada de finanţare gândit să oferim şi anumite facilităţi fiscale, dacă inves- şi termenul contractual, şi am dat ordinul de începere a lu- titorii se implică prin acel procent din impozitul pe venit crărilor. Şi a trebuit să schimb proiectul de canal, a trebuit în acţiunile socio-culturale, oferim bonificaţii la impozitul să dau bani în plus, să adaptez soluţia tehnică, cu subtra- pe teren şi clădiri. 26 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Tarna Mare - tărâm românesc de basm

Fără să-și piardă amprenta tradiționalului oșenesc, Tarna Mare a devenit o comună în care cultu- ra și civilizația mileniului trei a pătruns adânc în știința și conștiința tărnăreanului. Pe lângă efor- tul oamenilor de afaceri din comună, a fost și o străduință continuă de din partea administrației locale a atrage fonduri pentru dezvoltarea locală.

Atestată documentar din 1430, comuna Tarna Mare se află pe una din terasele superioare ale malului stâng al Tisei, mai exact la confluența dintre paralela 48 latitudine nordică și meridianul 23 longitudine estică, la o altitudi- ne medie de 168 m. Se învecinează la est, nord și vest cu Ucraina de-a lungul a 25,6 km și este cel mai nordic ținut al vestului României. Compusă din trei sate (Tarna Mare, Valea Seacă și Bocicău) și un cătun rămas fără locuitori (Văgaș) dispuși pe un relief deluros, premontan (în est se desfășoară Munții Oaș), comuna Tarna Mare își trage de- numirea de la slavonul „tarna”, adică „spin”. Peste 90% din cei 3940 de locuitori ai comunei sunt ro- mâni. Maghiarii, germanii, romi și ucrainienii completea- ză compoziția etnică. 2391 dintre aceștia muncesc și au vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. Peste 450 dintre copii sunt preșcolari, elevi de ciclu primar, gimnaziu și liceu. Ocupațiile de bază ale sătenilor sunt: agricultura (cereale, pomicultură, vița de vie, legumicultură, căpșuni, creșterea animalelor) și apicultura.

ceterași, pentru a lua câteva lecții de dans oșenesc alături de Tradiție și modernism Grupul folcloric Florile Tărnii și „Mugurașii” . Iar pentru sănătate, dacă vrea să respire un aer pur, ozonificat Fără să-și piardă amprenta tradiționalului oșenesc, Tarna sau să bea apă de izvor, își ia rucsacul în spinare și per pedes, cu Mare a devenit o comună în care cultura și civilizația mi- căruța, bicicleta sau ATV-ul pleacă în căutarea frumuseților leniului trei a pătruns adânc în știința și conștiința tăr- naturii neexplorate din Munții Oașului: Fântâna Doamnei, năreanului (n.a. - termen pe care mi l-am permis să-l iau Trei Hotare, Cascada Runc, Valea Frasinului, Trei hotare (iz- din scrierile profesorului Doina Molnar, cea care a imor- vorul Tarnei) sau lacul de la mina Socea. talizat aceste plaiuri în patru monografii: „Tarna Mare, istorie - legendă - adevăr”, „Pași prin biografii tărnărene”, „Culegere de folclor de pe Valea Tarnei Mari” și „Povestiri Milioane de euro în investiții și legende toponimice”). Aici, omul de afaceri renunță sâmbăta și duminica la sacou Tarna Mare are multe de spus pentru viitor. Așa cum ne-a sau deux pieces... și-și trage ciucurii sau catrința peste cămeșă, spus Mariana Monica Sobius, primar din 2008, născută își pune clopu’ sau năframa pe cap și tuleo la țâpuritoare și și crescută în Tarna Mare, profesor de educație fizică, in- formatică și expert ARACIP, fost director al liceului din localitate, „pe parcursul celor trei mandate ale mele, din partea administrației locale a fost o străduință continuă de a atrage fonduri pentru dezvoltarea locală și este momen- tul ca munca depusă să genereze rezultate pe măsură”. Să exemplificăm: primul sistem de iluminat public din județ cu tehnologie LED, sală de sport cu 150 de locuri și sală de fitness, drumuri și străzi asfaltate, (singura cale de acces dinspre și către restul lumii), rețea de ca- nalizare (9 km) și stație de epurare, cămine culturale reabilitate în Tarna Mare și Bocicău, școli și grădinițe modernizate și dotate cu fonduri europene, consolidarea malurilor pârâului Tarna, bază sportivă, achiziție utilaj multifuncțional pentru deszăpezire și întreținere spații verzi, achiziționarea unui utilaj pentru situații de urgență, achiziționarea unui microbuz pentru transport public intersătesc, Tarna Mare fiind singura localitate din județ unde transportul cetățenilor din satele aparținătoare se asigură gratuit, construirea atelierelor și laboratoarelor WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 27

Liceului Tehnologic din Tarna Mare, pod central peste pârâul Tarna Mare, zonă de picnic la Tarna Băi... De asemenea, sunt în curs de execuție proiectele: Centru de Sănătate în comuna Tarna Mare, extindere, modernizare și dotare a școlii, a grădiniței din localitatea Valea Seacă, con- struirea căminului cultural în localitatea Valea Seacă. „De asemenea, se află în implementare trei proiecte cu finanțare europeană: pe PNDR-AFIR proiectul „Moder­ nizarea și dotarea Liceului tehnologic Tarna Mare (peste 400.000 de euro), pe programul Comisiei Europene, pro- iectul „WIFI4EU - promovarea conectivității la internet în comuna Tarna Mare prin înființarea a 11 puncte free de WIFI (15.000 euro), iar pe Programul transfrontalier ENI HUSKROUA (Ungaria, Slovacia, România, Ucraina) 2014 - 2020 proiectul „Dezvoltarea și modernizarea in- frastructurii de acces către punctul de trecere a frontierei româno-ucrainene de la Tarna Mare - Hija” în valoare de 1.071.000 euro, prin care se asfaltează 1,7 km de drum în Tarna Mare respectiv 1,2 km de drum în Hija (Ucraina), infrastructură ce va deservi accesul la punctul vamal ce urmează a se deschide. S-au depus proiecte pentru dota- rea cu o ambulanță, necesară înființării unui centru medi- cal de urgență la Tarna Mare, un altul pentru dotarea cu echipamente a Serviciului pentru Situații de Urgență, se lucrează pentru întabularea drumului de legătură cu co- muna Turț, prin Văgaș, care poate deveni o rută turistică atractivă pentru turiștii în căutarea peisajelor montane din Munții Oașului și foarte important, se află în amenaja- re un camping pentru rulote în zona Tarna Băi”, a subliniat Mariana Monica Sobius, primarul comunei Tarna Mare.

de ridicat deoarece: zona este nepoluată și de o frumusețe Potențial imens pentru a fi aparte, există izvoare neexploatate de ape minerale feroa- se, carbogazoase, clorurate și sulfuroase. În zonă există un restaurant-păstrăvărie (care ar putea fi inclus în circuitul stațiune turistică turistic), trei pensiuni moderne, trei cabane în proces de modernizare și o vilă, toate cu posibilități de cazare. În caz Am lăsat deoparte intenționat obiectivul „Tabăra ecologi- că apar investitori, Primăria și-a propus să identifice fon- că destinată tinerilor”, realizat la în cadrul unui alt pro- duri pentru a fora la mare adâncime (peste 1.000 de metri) gram transfrontalier (doar cu Ungaria). Acesta cuprinde pentru aducerea la suprafață a apei termale care deocam- pe o suprafață de două hectare o sală de conferințe, săli de dată „produce” doar la vecinii ucrainieni din Veleatino. curs cu mobilier ecologic, foișor pentru pictură, piscină, baltă de pescuit, pistă de biciclete, un lac artificial, o pă- dure de salcâmi și frasini, un teren de minifotbal/tenis de Ana și lupul câmp și cinci căsuțe ecologice (două din lemn și trei din flacoane umplute cu nisip). Spre sfârșitul deceniului al VII-lea din secolul XIX, pe plaiul Iscoditor din fire n-am putut să nu o întreb pe doamna unde acum se află ruinele taberei școlare în care acum 30 de primar ce ar trebui să se întâmple pentru ca Tarna Mare să ani răsunau glasuri tinere, la balul anual la care participa fie o adevărată oază de prosperitate pentru locuitorii săi. nobilimea austro-ungară de la Viena, Budapesta și Praga și M-a privit direct și mi-a spus: “Tarna Mare are nevoie de la care regina Maria Tereza nu prea lipsea, s-a întâmplat o cât mai mulți investitori, mai ales în domeniul turismului. tragedie. Ana, fetița de nici 5 anișori a baronilor praghezi Avem un potențial imens pentru a deveni stațiune turisti- ce organizau balul, a părăsit feeria sălii de bal și s-a înde- că! Aceasta este bătălia noastră pentru viitor”. Am rămas părtat de muzica și frenezia burgheză îndreptânduși pașii și eu pe gânduri. către pădure împreună cu păpușa ei favorită. Se spune că a Dacă pentru investitori cele „doar” 20 de ha întăbulate pe adormit. Dimineața, părinții ei nu au mai găsit decât păpușa comuna Tarna Mare disponibile pentru investiții nu este și rochița Anei. Acum, exact în acel loc se află o bisericuță suficient, atunci asta este. Potențialul turistic este deosebit romano-catolică cu hramul Sf. Ana. Pentru a ajunge la acea capelă trebuie să traversați Tarna Mare de la vest-sud-vest la est-nord-est, treceți de o păs- trăvărie unde vă puteți delecta cu un ceai și peste circa doi- trei km veți descoperi o alee cu tei seculari. Impresionați de perfecțiunea aleii și de vârsta teilor veți lăsa mașina pe tăpșan și veți păși pe urmele Mariei Tereza fredonând un cadril pe mătasea verde ce străbate aleea de la un tei la altul până la capătul acesteia. De acolo veți zări capela micuță și după un urcuș de circa cinci minute puteți pătrunde în bisericuță. Cu toate că nu va fi nimeni prin preajmă, florile proaspete și ștergarele mirosind a busuioc din altar vă vor impresiona cu siguranță. 28 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO “Bătălia” investiţiilor în Transilvania și Banat Ligia VORO, Robert BLOANCĂ, Traian DAN, Călin POENARU și Ion SURDU

Peste 4 miliarde de lei vor fi cheltuiți în acest an pentru proiectele de investiții în municipiile reședință de județ din Transilvania și Banat. Cel mai mult, în Oradea, Timișoara și Cluj-Napoca. Sumele prevăzute în acest an în bugetele locale sunt semnificativ mai ridicate la capitolul ve- nituri, ceea ce permite administrațiilor publice locale un galop de sănătate în ceea ce privește investițiile care vor fi realizate în 2020.

Toate bugetele locale din cele 15 județe din Transilvania și Banat cunosc o creștere semnificativă în acest an, cu procente cuprinse între 5 și 20%. Această creștere se dato- rează alocării unei cote mai mari din impozitul pe venitul global și dezmorțirii accelerate pe zona de atragere a fon- durilor europene. Creșterile din buget la secțiunea veni- turi se reflectă proporțional în secțiunea de dezvoltare și în programele de investiții majorate și ambițioase pe care municipalitățile vor să le deruleze în cursul acestui an. Marile investiții care vor fi realizate în acest an în cele 15 municipii reședință de județ din Transilvania-Banat vor fi destinate modernizării transportului public, domeniului locativ, în special reabilitări termice, dar și construcției de locuințe sociale și ANL, învățământului și modernizării in- nizării blocurilor de locuințe (48 milioane lei), spațiului de frastructurii rutiere și sănătății, acolo unde administrațiile agrement în șanțul exterior al Cetății - Latura de Nord (9 locale au preluat și unități sanitare de pe raza orașelor. milioane lei) sau modernizărilor de străzi, toate finanțate Ar mai fi de menționat că mare parte din programul de prin POR și pentru care este nevoie de co-finanțare locală. investiții este asigurat din fondurile europene nerambursa- De altfel, în bugetul pentru 2020 al municipiului Alba Iulia, bile și din fonduri guvernamentale, dar și din împrumuturi. a fost prevăzută contractarea unui credit bancar de 50 de Iar dacă trebuie să fie un oraș magnet în acest an în ceea ce milioane lei pentru a acoperi o parte dintre aceste obligații. privește investițiile, acesta este municipiul Oradea, care va Excedentul bugetar al anului 2019, în valoare de 13,1 mi- derula un program investițional de 725 de milioane de lei, lioane lei, se va regăsi integral în proiectele europene și în condițiile în care raportăm acest program și la numărul investiții în 2020, nu în cheltuieli de personal. locuitorilor care e în jurul a 200.000. „Dezvoltarea se poate face doar dacă identificăm surse ex- Programe investiționale importante au în acest an și mu- terne de finanțare”, a declarat viceprimarul municipiului nicipiile Timișoara – 687 de milioane de lei, Cluj-Napoca Alba Iulia cu atribuții de primar, Paul Voicu. Șase con- – 675 de milioane de lei, Brașov – 456 milioane de lei și tracte de finanțare, în valoare totală de peste 43 milioane Sibiu – 391 de milioane de lei. euro din fonduri REGIO, au fost semnate la sfârșitul lunii Mai jos vă prezentăm succint spre ce obiective de investiții februarie pentru iluminatul public, mobilitate și infra- vor fi alocate fondurile cuprinse în bugetele locale ale celor structura urbană, grădiniță și muzeul copiilor. „Fondurile 15 municipii reședință de județ din Transilvania și Banat. europene din aceste proiecte scrise de echipa Primăriei Alba Iulia vor salva peste 58,8 milioane lei din banii alba- iulienilor. Reușim să demonstrăm astfel că Alba Iulia își ALBA IULIA. Investiții de 40 merită locul între exemplele de bune practici și să aducem o regenerare urbană masivă, o infuzie serioasă de bani eu- milioane de euro ropeni”, a mai susținut Paul Voicu.

Primăria Alba Iulia a rezervat în 2020 un buget de aproape 40 de milioane de euro pentru 47 de obiective de investiții. ARAD. Fonduri pentru Dintre acestea, 19 proiecte ar urma să fie demarate în 2020, alte 23 care vor fi terminate în acest an, conform proiectele în derulare previziunilor autorităților locale, iar pentru cinci proiecte în derulare lucrările vor continua și în perioada 2021-2022. Bugetul consolidat al municipiului Arad, împreună cu cel Printre proiectele noi demarate în acest an, anunțate de al instituțiilor publice din subordine, se cifrează la 613 mi- Primăria Alba Iulia, cele mai mari sume sunt alocate lioane de lei. Veniturile la bugetul local sunt în cuantum achiziției de autobuze electrice (43 milioane lei), moder- de 503,17 milioane de lei, iar cheltuielile de 560,99 milioa- WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 29 ne de lei. Programul de investiții se ridică la 105 milioane de lei, fără creditele de angajament care se ridică la 170 milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor vor fi cheltuiţi de Arad în 2020 pentru asigurarea fondurilor necesare pentru conti- nuarea lucrărilor de investiţii deja aflate în derulare, dar şi pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri ex- terne nerambursabile, mai ales fonduri europene, se arată în proiectul aprobat de consilierii locali arădeni. La capitolul proiecte noi din fonduri europene apar unul referitor la achiziția unor autobuze electrice, dar şi câte- va proiecte edilitare pentru a asigura circulaţia mai bună în oraş. Conform primarului interimar al Aradului, Călin Bibarţ, prin intermediul acestui buget s-a încercat rezolvarea tu- turor problemelor oraşului, ca locuitorii să se simtă bine, să circule mai bine, să aibă parte de cultură. Corectarea esti- mărilor iniţiale va fi realizată la rectificarea de la jumătatea anului, pe care se pare că primăria se bazează din plin. „Acesta este un buget pe care noi am reuşit să-l facem echilibrat, atât cultura, cât şi sportul şi investiţiile re- găsindu-se în acest buget. Ca la orice buget, veniturile sunt estimate, cheltuielile sunt prognozate şi, aşa cum legea prevede, la şase luni el poate fi rectificat. Cu sigu- ranţă va fi îmbunătăţit astfel încât în parcursul anului 2020 să avem şi investiţii în Arad, să avem şi reparaţii la clădiri, să avem şi faţade noi, să avem şi activităţi cultu- rale, să avem şi Zilele Aradului, să susţinem şi echipa de fotbal sau cea de baschet sau de la celelalte sporturi, să avem din toate cât mai mult posibil. Evident, în limita unui buget în care, să ne gândim că impozitele şi taxele nu au fost mărite”, a declarat Călin Bibarţ, la şedinţa de aprobare a bugetului. La capitolul fonduri europene, sunt 89,616 milioane de lei, aici sunt incluse investiţiile pentru reabilitările termice a mai multor clădiri de grădiniţe şi şcoli, reabilitarea clădirii teatrului, Ioan Slavici, cu 6,6 milioane de lei, reconversia unui teren viran din zona Micălaca, pentru care sunt folo- site 4,2 milioane de lei, reabilitarea termică a unor blocuri înființarea de parcări publice, sistematizarea rutieră în din municipiu, cu 5,4 milioane de lei, amenajarea unui cartiere, modernizarea transportului public. nou traseu de autobuz, cu 6,5 milioane de lei, în timp ce Pe partea de mediu sunt vizate o instalație de cogenerare modernizarea sistemului public cu tramvaiul atrage 42 de de înaltă eficiență pentru producerea energiei electrice, milioane de lei. platforme îngropate pentru colectarea deșeurilor, registrul Mai multe clădiri din oraş, aparţinând municipalităţii, mai spațiilor verzi, dar și atestarea municipiului ca stațiune tu- multe şcoli, clinica de ORL, respectiv Teatrul Ioan Slavici, ristică balneo-climaterică de interes național. vor beneficia şi de investiţii din bugetul local al Aradului. Pe mai multe artere vor fi montate corpuri de iluminat cu led, va fi introdus un sistem de telegestiune a sistemului public de iluminat, iar în centrul istoric va fi extins siste- BAIA MARE: 230 de milioane mul de iluminat. Vor fi actualizate planul urbanistic general și cele zonale din perimetrul central, fiind viabilizate mai multe bule- de lei pentru investiții varde. Pe partea de agrement se prevăd înființarea unui complex în zona fostului ștrand municipal și moderniza- Dezvoltarea, investițiile și proiectele strategice vor fi în rea Cinematografului Minerul. acest an prioritățile reședinței de județ a Maramureșului În zona de mobilitate sunt vizate realizarea Master Planului care are un buget aprobat de 530 de milioane de lei. Din General de Transport al municipiului, managementul tra- acesta, bugetul destinat programului de investiții se ci- ficului, monitorizarea video a localității, un studiu de opti- frează la 230 de milioane de lei. mizare a transportului public de persoane, stații modulare Consiliul Local Baia Mare a aprobat în unanimitate, în ca- de autobuze. drul ședinței sale extraordinare, bugetul municipiului pe “Trebuie să ne orientăm spre finanțarea funcționării anul în curs. Investițiile reprezintă componenta esențială, serviciilor publice precum salubrizare, zone verzi, fapt pentru care au fost majorate alocările bugetare, com- întreținerea infrastructurii rutiere, dotări ale instituțiilor binând resursele proprii și cele guvernamentale, dar axân- de învăță­mânt, susținerea culturii, sportului de masă și a du-se pe finanțările din fonduri europene, conform con- celui de performanță, proiectele pentru tineret sau eveni- ducerii instituției. mentele culturale. Funcționarea municipiului trebuie să Pe partea de infrastructură se remarcă proiectul constru- se așeze în echilibru cu cealaltă secțiune care ne orien- irii Bulevardului de Vest, creșterea coridorului de mobi- tează spre viitor, respectiv dezvoltarea, investițiile, pro- litate urbană, pietonalizarea Piețelor Păcii și Libertății, iectele strategice”, a arătat Cătălin Cherecheș, primarul modernizarea de străzi, amenajarea cu dale a râului Săsar, municipiului Baia Mare. 30 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

că la capitolul venituri nu au fost deocamdată cuprinse sume din proiecte cu fonduri europene și a remarcat gra- dul de îndatorare scăzut al municipiului. „Este un buget echilibrat, care răspunde necesităților municipiului pe 2020. Noi avem un grad de îndatorare de 2,14% și care finanțator nu și-ar dori să aibă un partener atât de suplu ca municipiul Brașov, datorită potențialului economic. Există, de asemenea, și o evaluare a Agenției de rating Fitch, cu care noi lucrăm, care ne spune dacă sun- tem pe o direcție bună sau nu. Iar din acest punct de ve- dere, stăm bine, avem la capitolul venituri sume care încă nu sunt cuprinse, fiind pe proiecte europene, și care se vor adăuga la ce înseamnă veniturile proprii, de multe milioa- ne de euro”, a explicat primarul Brașovului. Astfel, bugetul local al municipiului Brașov prevede veni- turi de 822,9 milioane de lei și cheltuieli de 1,1 miliarde de lei. Pentru secțiunea de dezvoltare veniturile sunt în sumă de aproape 230 de milioane de lei, iar cheltuielile - de 1,1 miliarde lei credite de angajament și de 456,2 milioane BISTRIȚA. Mizează pe lei credite bugetare, ceea ce reprezintă 43,42% din totalul bugetului local. Spre comparație, anul trecut cheltuielile 146 de milioane de lei pentru investiții au reprezentat 297,7 milioane lei (32,88% din total). De asemenea, excedentul total al bugetului local Municipiul Bistrița are prevăzut la capitolul de venituri al municipiului Brașov se ridică la suma de 226,9 milioane 317,4 de milioane de lei, în timp ce la cel de cheltuieli - lei, bani care au trecut la partea de cheltuieli pe secțiunea 322,36 milioane de lei. Din suma totală, 146 de milioane de dezvoltare. de lei o reprezintă secțiunea de dezvoltare, din care 121 Proiectele mari ale Brașovului pentru 2020 sunt următoa- de milioane de lei vin din Fondul European de Dezvoltare rele: investiții în unitățile de învățământ (mansardare, ex- Regională. tindere, lucrări de eficientizare energetică) – 34 milioane De altfel, aspect subliniat și de edilul șef al municipiului. lei; reabilitare fațade imobile – 8, 4 milioane lei; extindere “Este un buget care se înscrie în linia crescătoare a bugete- și modernizare sistem de iluminat public -15,2 milioane lor din ultimii 12 ani, un buget axat pe dezvoltare, bazat pe lei; construire Sală de Sport str. Carpaților – 9,4 milioane utilizarea fondurilor europene. Asta din cauza faptului că lei etc; înnoirea flotei de vehicule de transport public cu resursele proprii ale municipiului pentru dezvoltare sunt tracțiune electrică (52 de autobuze electrice, 51 de trolei- extrem de limitate, deci dezvoltarea se face 90% din fon- buze); dezvoltarea unui coridor de benzi dedicate pentru duri europene nerambursabile”, a declarat Ovidiu Crețu, transportul public etc. primarul municipiului Bistrița, într-o conferință de presă. Programul de investiții publice este în jur de 150 de mi- lioane de lei, iar cele mai norocoase domenii sunt trans- CLUJ-NAPOCA: portul public, învățământul, locuințele și, generic, cultura. Astfel, la capitolul Învățământ sunt prevăzute 52,4 mili- oane de lei, fonduri care vor merge spre reabilitarea unor Buget în creștere școli sau grădinițe, respectiv construirea unora noi. 40 de milioane de lei este suma alocată pentru locuințe, Municipiul de pe Someș va avea un buget general de servicii și dezvoltare publică, mai exact suma este desti- 1,68 miliarde de lei pentru 2020, cu 7,4% mai mare față nată construirii de locuințe sociale și ANL, reabilitărilor de anul trecut. 40% din acest buget, ceea ce înseamnă că termice și realizării unui drum de acces și utilități aferente aproximativ 675 milioane de lei este destinat secțiunii de spre Complexul Sportiv Polivalent din municipiu. Tot în dezvoltare. același capitol de cheltuieli bugetare, pentru modernizarea Proiectele majore de infrastructură a orașului vor fi centu- iluminatului public, în bugetul municipiului Bistrița sunt ra metropolitană, metroul și trenul metropolitan. prevăzute fonduri în cuantum de 11 milioane de lei. Proiectul de buget aprobat vizează realizarea și moder- Pentru transportul public, unul ecologic cu autobuze hi- nizarea a 120 ha de parcuri și spații verzi. Bugetul mu- brid și electrice, care va presupune și crearea unei rețele de nicipiului include investiții în educație – infrastructură, drumuri verzi, în bugetul reședinței de județ sunt prevăzu- burse, facilități la transportul în comun, pe lângă alocarea te 33,84 milioane de lei. pentru costul standard per elev (13 milioane de lei), dar și Pentru Cultură, recreere și religie, fondurile cuprinse în în domeniul sănătății – de la modernizarea și dotarea în buget se cifrează la 20 de milioane de lei, din care o sumă continuare a Spitalului Clujana la sprijin financiar pentru importantă, mai exact 7,4 milioane de lei, este destinată spitalele care nu sunt în subordinea municipalității. consolidării și restaurării monumentelor istorice, mai pre- Conducerea primăriei a explicat că prin proiectul de bu- cis Bisericii Evanghelice, care urmează să fie inclusă după get aprobat urmărește să să întărească statutul Clujului realizarea investiției în circuitul turistic internațional. de centru economic major, după București, fiind, după capitală, al doilea contributor la bugetul public național. “Acest proiect de buget consolidează statutul Clujului de BRAȘOV. Educația, pe primul loc oraș-magnet, în care calitatea vieții primează, un oraș de referință în centrul și estul Europei. Vizăm consolidarea Proiectul de buget al municipiului Braşov, în valoare de dimensiunii de oraș al inovării, fundamentat pe servicii peste 1 miliard de lei, a fost adoptat pe 20 februarie în una- de calitate, de natură financiar-bancară, medicală, acope- nimitate de Consiliul Local. Prezent la ședință, primarul rind, totodată, și alte dimensiuni, în care industria bazată George Scripcaru a menționat, în contextul dezbaterilor, pe inovare, cercetare și tehnologia informației reprezintă WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 31

un motor principal de dezvoltare. Economia cunoașterii nepoluantă este o prioritate cheie prin investițiile în trans- reprezintă un instrument cheie prin care se creează sluj- portul urban și măsurile de decongestionare a traficului, bele viitorului și sunt susținute investiții”, a transmis mu- dar și prin dezvoltarea spațiilor verzi”, a subliniat primarul nicipalitatea clujeană. Emil Boc. Banii clujenilor se vor duce în acest an pe finalizarea docu- mentaţiilor tehnice şi de urbanism și procedurilor legale pentru centura metropolitană, proiectul multianual me- DEVA. Buget mai mare cu 15% trou şi tren metropolitan, dar și pentru patru noi parkin- guri: Hașdeu, Primăverii 8 și 20, Mogoşoaia (1.253 locuri). În municipiul Deva, consilierii locali au aprobat un bu- De asemenea, 12 noi tramvaie vor fi achiziționate din fon- get de peste 187 de milioane de lei la capitolul venituri și duri europene. circa 197 de milioane de lei la capitolul cheltuieli. Potrivit Vor fi executate lucrări la Parcurile Între Lacuri, Tineretului autorităților locale, bugetul e cu 15% mai mare decât cel – Pădurea clujenilor, Feroviarilor, 14 Iulie, Ştefan cel Mare, din 2019. Rozelor, Armătura, Zorilor, concursuri de proiectare „Vom da drumul la toate procedurile. Avem investiții de pentru Parcurile Est și Bună Ziua, reabilitarea malurilor peste 60 de milioane de lei, din bugetul local, la care se Someşului, Baza La Terenuri, irigaţii în Parcul Central. adaugă, investiții din bugetul împrumuturilor, de peste 50 Alte investiții vizează modernizarea străzii Bună Ziua, de milioane de lei. Deci, suma depășește cu mult 15 mi- zonei Regele Ferdinand, prima stradă inteligentă din lioane de euro, iar lucrul acesta se va vedea în perioada România – Molnar Piuariu (iluminat inteligent, bănci cu următoare. Începând cu lunile aprilie-mai vor fi foarte încărcare USB, Wi-Fi), reabilitările Pieţei L. Blaga şi Bd. multe lucrări de investiții în municipiul Deva”, a declarat 21 Decembrie; reabilitarea Turnului Pompierilor; fina- Nicolae-Florin Oancea, primarul municipiului Deva. lizarea achiziţiei publice pentru reabilitarea zonei str. În ceea ce privește secțiunea de dezvoltare, aceasta are o Kogălniceanu; noul cimitir din str. Moş Ion Roată. cotă de aproximativ 24,5% în ceea ce privește veniturile Pe partea de sănătate se are în vedere reabilitarea termică (46 milioane lei) și de 28,5% în ceea ce privește cheltuie- a Spitalului Municipal, noi ambulanţe pentru SMURD, iar lile (56,5 milioane lei). Totodată, excedentul bugetar al pe cea de educație : eficiența energetică la creșe, grădinițe Devei este de 10,4 milioane lei, bani care, de asemenea, și școli, autobuze pentru transportul copiilor, un concurs au fost redirecționați pentru cheltuieli la secțiunea de de soluţii pentru Muzeul Științei. dezvoltare. La capitolul mediu se remarcă platformele subterane de colectare selectivă a deşeurilor, grupurile de pubele inte- ligente, accesul cu cartelă la punctele gospodărești, punc- tele de colectare gratuită a deșeurilor voluminoase de la persoane fizice. Primăria vizează cumpărarea de locuințe sociale de pe piața liberă şi darea în folosinţă a 12 noi locuinţe, un con- curs de soluții pentru cartierul Sopor (250 ha), un sistem de achiziţie de date în timp real şi a unei aplicaţii pentru detectarea locurilor de parcare disponibile în centru, mo- dernizarea zonelor pentru fitness în aer liber cu aparate noi, toalete automate pentru persoane cu dizabilităţi “Rămâne esențială completarea veniturilor publice prin fonduri europene: la fiecare 1 leu plătit de clujeni prin taxe și impozite locale administrația locală reușește să aducă 2,5 lei din fonduri europene. Cluj-Napoca s-a încadrat fără echivoc în direcția unui oraș verde, în care dimensiunea 32 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

serie de proiecte care vizează îmbunătățirea calității vieții în municipiul Deva, prin creșterea mobilității, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului cultural-istoric”, a precizat Biroul de presă al Primăriei pentru Transilvania Business. MIERCUREA CIUC. Investiții de peste 300 de milioane de lei

Bugetul local al municipiului Miercurea Ciuc pe anul 2020 a fost adoptat pe data de 31 ianuarie, în sumă totală Printre cele mai importante proiecte care se află în deru- de 303,9 milioane lei la venituri și 384 milioane lei la chel- lare în municipiul Deva și pe care autoritățile locale vor tuieli. Totodată, obiectivele de investiții pentru acest an au să le finalizeze în acest an din bugetul local se numără fost prevăzute în suma totală de aproape 306 milioane lei, modernizarea de străzi, iluminat arhitectural pe clădiri de credite bugetare și credite de angajament. interes public, modernizarea unui teren sintetic la stadio- La începutul acestui an, două noi proiecte REGIO în nul „Cetate”, modernizarea pistei de atletism la Stadionul domeniul învățământului, în valoare totală de peste 9 Municipal „Cetate”, modernizarea ascensorului înclinat milioane de lei, au fost contractate de autoritățile din pentru accesul în Cetatea Deva sau amenajarea unei par- Miercurea Ciuc, de care vor beneficia peste 700 de co- cări tip smart parking pe strada Carpați. pii și tineri. Ambele proiecte sunt pe Axa Prioritară 4, “Cel mai ambițios proiect al municipiului Deva care va în- dar pe obiective diferite, pentru creșterea calității infras- cepe în 2020 este transferul tuturor clădirilor abandonate tructurii educaționale. Astfel, la Grădinița „Micimackó” din oraș, care sunt în coproprietatea altor instituții publi- (Winnie the Pooh) este vorba de asigurarea accesului ce, către municipalitate, pentru reabilitare. Toate clădirile sporit la educație timpurie și sprijinirea participării care sunt abandonate vor fi reabilitate după preluare - une- părinților pe piața forței de muncă, în timp ce pentru le vor deveni creșe, altele vor fi transformate în unități de Atelierul-Școală de la Liceul Tehnologic ‘Kos Károly’ este învățământ sau oferite spre închiriere către firme IT”, a vorba despre îmbunătățirea infrastructurii educaționale arătat primarul Nicolae-Florin Oancea. relevante pentru piața forței de muncă. Astfel, cele mai importante proiecte propuse pentru a fi demarate în anul 2020 sunt: achiziționarea clădirii fos- tului restaurant „Astoria”, și demararea lucrărilor pentru ORADEA. 365 de lucrări de construirea unei creșe; preluarea clădirii abandonate de la Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva și demara- investi ţii în 2020, una pe zi rea lucrărilor de reabilitare a clădirii având ca destinație unitate de învățământ; preluarea Palatului Administrativ Bugetul Oradiei pentru 2020, aprobat de Consiliul Local din Piața I.C. Brătianu – deținut, în prezent, de Consiliul în şedinţa din 18 februarie 2020, se ridică la suma de Județean Hunedoara, Direcția Județeană de Statistică și 1,766.899.550 de lei (circa 368 de milioane de euro). Instituția Prefectului – Județul Hunedoara, în vederea fi- „Avem venituri proprii de cca 467 milioane lei, bani pe nalizării acestuia, clădire care va fi închiriată către firme care îi colectăm din taxele și impozitele orădenilor. Din din domeniul IT, ceea ce va asigura o creștere a ofertelor această sumă, cca 250 milioane lei (cca 52 milioane euro) de locuri de muncă pentru tineri; preluarea de la M.A.I. a o reprezintă impozitele pe salarii. Prin urmare, su- clădirii fostului sediu al Poliției Municipiului Deva, de pe melor încasate din taxe și impozite provine din economia str. O. Goga și reabilitarea acesteia în vederea funcționării locală. Veniturile din impozitele pe proprietăți reprezintă unei grădinițe. alte 130 milioane de lei”, a declarat Ilie Bolojan, primarul De asemenea, printre cele mai importante proiecte cu Oradiei. finanțare din surse europene se numără cele cu contrac- Anul acesta bugetul de investiții al Oradiei se va ridi- te semnate în 2018 și pentru care s-au derulat în 2019 ca la suma de 725 milioane lei, deci peste 150 milioane procedurile de achiziție pentru proiectare sau execuție de euro și este compus din trei părți: o treime o repre- lucrări (creșterea eficienței energetice a unor blocuri de zintă sumele ce vin de la bugetul local (83 milioane lei), locuit și reabilitări de instituții de învățământ); cele cu plus economiile cumulate din anii trecuți (82 milioane contracte de finanțare semnate în 2019 și care au intrat lei), plus redevența de la Termoficare către Primărie (60 în implementare în etapa de achiziție publică a contrac- milioane lei), o treime bani europeni pe care Oradea îi telor de proiectare și/sau execuție (modernizarea siste- are programați să îi atragă în acest an și o treime credite mului de transport public local prin achiziționarea de vehicule ecologice, amenajare grădină urbană în zona Zamfirescu, reabilitarea zonei urbane Dealul Cetății Deva, monument al naturii și istoric cu valoare turis- tică ridicată din Municipiul Deva - Refuncționalizarea Incintei I, amenajare zonă pietonală centrul istoric etc.) și cele depuse pentru solicitarea finanțării, evaluate și ac- ceptate ca eligibile. Conform datelor Primăriei Deva, suma aferentă proiecte- lor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile din bugetul local pentru 2020 este de 41,9 milioane de lei, ceea ce reprezintă 21,73%. „În funcție de prioritățile care vor fi anunțare de către Comisia Europeană, avem în vedere o WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 33

bancare pe care Primăria Oradea le-a contractat în anii tarea orașului. În 2020 avem cel mai mare buget de dez- trecuți și care vor fi folosite anul acesta. voltare, investim în reabilitare de străzi, trotuare, spații „E vorba de două credite bancare, unul de la Banca verzi, școli şi vom implementa proiectele din fonduri Europeană de Investiții de 106 milioane lei, din care anul europene”, a declarat primarul Kereskenzi Gabor, într-o acesta se va finaliza de exemplu drumul expres, extinde- conferinţă de presă. rea Unității de Primiri Urgențe etc., iar celălalt credit este Programul de investiții aprobat pentru acest an se cifrează practic o linie de credit de la Banca Comercială Română la 112 milioane de lei. de 100 de milioane lei, bani care vor fi folosiți ca o rezer- Cea mai mare sumă din buget – 23.550.000 de lei, a fost vă pentru tragerea banilor europeni. Practic, Primăria își alocată pentru infrastructura rutieră. Autoritățile din propune să folosească acești bani pentru proiectele euro- Satu Mare vor mai aloca 161.000 pentru documentaţia de pene, iar apoi să îi fie rambursați până la finalul anului”, a avizare a lucrărilor de intervenţie pentru reparații capitale specificat primarul Oradiei. la Podul Decebal. Potrivit lui Ilie Bolojan, numărul lucrărilor de investiții Un alt proiect bugetat, dar cu 157.080 este și cel pentru este echivalent cu numărul zilelor unui an calendaristic. modernizarea pistei de biciclete de pe Podul Golescu „Avem cam o lucrare pe zi calendaristică, deci avem 365 și construirea unui pasaj suprateran pentru pietoni și de lucrări de investiții în Oradea, din care cca 75 de pro- bicicliști în intersecția Crinul. iecte finanțate din bani europeni, alte 100 de proiecte la Municipalitatea va demara în acest an şi o serie de inves- Direcția Tehnică, 30 la Termoficare, 16 la Compania de tiţii din fonduri europene: reabilitarea Centrului Vechi şi Apă și cca 150 la Direcția de Patrimoniu Imobiliar. Anul Centrului Nou, reabilitarea zonei degradate Lacul Cubic, 2020 va fi, așadar, un an în care principalele obiective vor construirea unui terminal pentru transportul public, fi să corelăm toate aceste șantiere, să ținem ritmul lucrări- achiziţia a 11 autobuze şi realizarea unui sistem de mana- lor, să supraveghem constructorii și să producem cât mai gement al traficului, reabilitarea a trei unităţi de învăţă- puțin deranj posibil”, a explicat edilul orădean. mânt şi reabilitarea termică a cinci blocuri. Investiţiile derulate în Oradea în 2020 sunt de două cate- gorii. În prima categorie intră investiţiile în derulare, înce- pute în anii precedenţi: parcarea din strada Independenței (7,5 milioane euro), prelungirea drumului rapid până la ieșirea spre Biharia (4,8 milioane euro), pasajul peste cen- tură spre Piaţa 100 (5,7 milioane euro), pasajul subteran pe sub Bulevardul Magheru (3,1 milioane euro). În cea de-a adoua categorie intră investiţiile noi. Este vorba despre: reabilitarea rețelelor de termoficare și pentru trecerea car- tierului Nufărul pe încălzire și cu apă geotermală (50 mili- oane euro), pasajele subterane din Centrul Civic (30 mili- oane euro), reabilitarea spitalelor Municipal și Județean (15 milioane euro), reabilitarea centrelor de cartier Rogerius, Nufărul și Ioșia (10 milioane euro), a Bulevardului Nufărul – Cantemir (10 milioane euro), construirea parcării subte- rane din Centrul Civic (5 milioane euro) etc. Primarul ştie că șantierele pun la grea încercare răbdarea orădenilor, dar, în cele din urmă, crede că merită deranjul, aceste investiţii ducând Oradea înainte cu 10 ani. În ceea ce privește cheltuielile, municipalitatea are cca 60 milioane de lei cheltuieli de funcționare, ceea ce reprezin- tă 12,8% din veniturile totale ale orașului. SATU MARE. Buget optimist

Bugetul Municipiului Satu Mare pentru anul 2020 se ri- dică la suma de 329.003.416 lei. Cu circa 100 de milioane de lei mai mare faţă de anul 2019. „Continuăm dezvol- 34 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primarul Antal Árpád a vorbit recent despre unul din SFÂNTU GHEORGHE. Fără cele mai importante proiecte pe care vrea să le lanseze în municipiu - construirea unui centru cultural și de tineret datorii și cu buget record modern. „Pentru că avem proiecte foarte mari, iar locaţia pe care am ales-o este o locaţie simbol a acestui oraş - este Municipiul Sfântu Gheorghe se laudă în acest an cu cel mai simbolul comunismului, este simbolul unor vremuri care mare buget pe care l-a avut localitatea de la Revoluție. Pentru ne-au făcut foarte mult rău. Și vreau să vă anunţ că prin anul 2020 consilierii locali au aprobat un buget în sumă totală demolarea acestei clădiri vom încheia această perioadă şi de 149,2 milioane lei, din care secțiunea de funcționare în va- vom începe o perioadă nouă, pentru secoul XXI, prin fap- loare de aproape 105 milioane lei și secțiunea de dezvoltare în tul că vom construi cea mai modernă clădire din România sumă de 44,2 milioane lei. Totodată, excedentul bugetar din care va servi cultura şi tineretul. Va fi noul simbol al ora- 2019 a fost estimat la 15,5 milioane lei, bani care vor fi utilizați şului Sfântu Gheorghe”, a spus acesta. ca sursă de finanțare a cheltuielilor secțiunii de dezvoltare. Perimetrul noului proiect este în zona fostului Hotel „Este un buget care mă face să fiu optimist și pot să vă Bodoc, cuprinsă între strada Ciucului, strada 1 Decembrie spun că în fiecare domeniu vom putea face un pas înain- 1918, strada Kossuth Lajos şi strada Korosi Csoma Sandor, te în acest an. Este un buget mai bun decât cel din 2019, fiind vorba însă despre o zonă mai largă decât cea a actua- lucru care pe de-o parte se datorează faptului că venitu- lei clădiri de 10 etaje din centrul oraşului. rile din impozitul global cresc cu aproximativ 20% con- În ceea ce priveşte lucrările propriu-zise, cel mai probabil form estimărilor noastre și ale celor de la Finanțe, iar anul demolarea fostului Hotel Bodoc se va desfăşura în partea acesta deja vom putea atrage și fonduri europene, deci cu a doua a acestui an. În paralel va începe proiectarea, care siguranță este cel mai mare buget de până acum al mu- va dura aproximativ un an şi jumătate, fiind vorba despre nicipiului Sfântu Gheorghe”, a declarat Antal Árpád. De o investiţie foarte complexă. După aceasta, în aproximativ asemenea, Sfântu Gheorghe a început anul fără datorii. 2 ani şi jumătate se va putea construi şi finaliza, aşadar în Potrivit autorităților, cheltuielile ar urma să crească semni- mod realist investiţia se va finaliza în anul 2024. ficativ, pentru că se vor adăuga și sumele din fonduri euro- pene care vor intra în buget - peste 121 de milioane de lei -, dar și suma alocată de Guvern pentru instituțiile de cultură. SIBIU. Cel mai mare buget din În ceea ce privește defalcarea sumelor, bugetul adoptat prevede peste 100 de investiții, atât la nivel de proiecta- ultimii 30 de ani re, cât și la nivel de execuție. Spre exemplu, pentru rea- bilitarea clădirii Casei Căsătoriei au fost alocați peste Consiliu local Sibiu a aprobat, în 14 februarie, bugetul mu- 120.000 de lei, pentru reabilitarea sediului Serviciul Public nicipiului pe anul 2020. Primarul Astrid Fodor a precizat Comunitar de Evidență a Persoanelor - peste 473.000 de că veniturile vor permite în acest an continuarea și finali- lei etc. De asemenea, peste 20 de milioane de lei vor merge zarea lucrărilor de investiții începute, reparațiile pe stră- către instituțiile de învățământ, în timp ce serviciile cul- zile de la periferie unde încă nu este asfalt, dar și lucrări de turale vor fi finanțate cu peste 16 milioane de lei. Printre investiții noi. altele, ONG-urile care furnizează servicii sociale vor pri- Bugetul aprobat în ședință extraordinară a Consiliului mi peste un milion de lei. O sumă de 1,7 milioane de lei Local Sibiu este de 824.471.710 lei, cu aproximativ 43 de va fi cheltuită pentru funcționarea creșelor, iar jumătate milioane mai mare față de anul trecut. Acesta poate fi con- de milion de lei pentru burse școlare și tot atât pentru siderat cel mai mare buget din ultimii 30 de ani, având în funcționarea Centrului Județean de Excelență Covasna. vedere și faptul că peste 311 milioane de lei reprezintă ex- Printre investițiile majore pe care Primăria Sfântu cedentul bugetar din anul 2019. Gheorghe le are în plan în perioada următoare se numără „Este un proiect generos. Veniturile, comparativ cu 2019, șoseaua de centură a orașului sau crearea de sedii noi pen- sunt mai mari. De data aceasta nu din creșterea exceden- tru instituțiile de cultură ale municipiului. tului – pentru că excedentul a scăzut cu 55 de milioane de lei față de anul trecut -, ci sunt alte trei cauze. În primul rând, fondurile europene pe care am reușit să le contrac- tăm, creșterea bazei de impozitare și alocare din IVG (im- pozitul pe venitul global – n.n.) care, la rândul ei, este mult mai mare (peste 245 de milioane de lei - n.n.). Aceste veni- turi ne permit pe de o parte să continuăm și să finalizăm lucrările începute în anul trecut, dar și să începem lucrări noi, cum ar fi asfaltarea a 44 de străzi de pământ sau reabi- WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 35

Conform proiectului de buget, valoarea acestuia este de 2,282 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creştere de aproape 800 de milioane de lei faţă de precedentul buget. La capitolul funcţionare şi dezvoltare primăria timişorea- nă alocă 687 de milioane de lei pentru investiţii, respectiv 737 de milioane de lei pentru funcţionarea primăriei şi a instituţiilor din subordine. „Ca de fiecare dată, noi ne orientăm înspre modernizarea orașului, a infrastructurii sale de toate tipurile: de mo- bilitate, de sănătate, de educație, de cultură, de sport, a spațiilor verzi, a locurilor de recreere. Bugetul consolidat este de 2,3 miliarde lei, este cel mai mare buget pe care l-a avut municipiul Timișoara. Secțiunea de funcționare cuprinde din acești bani 1,6 miliarde lei, secțiunea de dez- voltare 385 milioane lei, iar proiecte cu finanțare europea- nă nerambursabilă sunt în valoare de 318 milioane lei”, a explicat Nicolae Robu. Deşi apropierea anului 2021, când Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană, influenţează modul de gândire al bu- getului nu a fost neapărat adaptat pentru evenimentul viitor. Dar, investiţiile municipalităţii vizează dezvoltarea oraşului, investiţii semnificative în infrastructură, dotări cu mijloace de transport, renovări a infrastructurii culturale a oraşului, reabilitări de drumuri. Sume importante din buget sunt, de fapt bugetele majorate semnificativ ale celor trei spitale aflate litarea ultimelor cartiere de blocuri. Vom avea și lucrări de în subordine. Aici vorbim de 663 de milioane de lei. Astfel infrastructură”, a declarat primarul Astrid Fodor. continuă investiţiile importante la Spitalul Municipal de Pentru investiții, bugetul municipiului Sibiu prevede suma Urgenţă Timişoara, Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu”, re- de 391,2 milioane de lei. spectiv la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”. Două dintre investițiile mari care se anunță pentru Primăria Timişoara pregăteşte mari investiţii pentru o se- acest an pentru Sibiu țin de construirea unui Centru de rie de bulevarde mari din oraş, multe sunt „reveniri” ale conferințe și spectacole în centrul Sibiului - edificiu ce ar unor lucrări vehiculate şi în precedentele bugete, ceea ce urma să fie ridicat pe locul Cazarmei 90 -, respectiv ame- a oferit opoziţiei prilejul să atragă atenţia asupra situaţiei. najarea unei zone de agrement în lunca Cibinului. Potrivit Bulevardul Sudului, Calea Stan Vidrighin, Calea Bogdăneştilor, primarului Astrid Fodor, urmează să fie încheiat contrac- dar şi construcţia unui nou pod peste Bega (Jiul), linii de tram- tul pentru studiul de prefezabilitate în cazul primului pro- vai noi şi pasajul Solventul, toate au linii de buget prevăzute. iect și contractată realizarea Planului Urbanistic Zonal în Fondurile europene sunt extrem de importante, multe cel de-al doilea caz. „Veniturile ne permit să facem aceste dintre lucrările amintite sunt finanţate din aceste surse. investiții și lucrări”, a subliniat Fodor. Trei runde de achiziţii de tramvaie noi sunt finanţate din Dintre proiectele majore, cuprinse în programul de investiții fonduri europene, sumele aferente, aproximativ 40 de mi- publice, pe care municipiul Sibiu le va finanța din bugetul lo- lioane de euro, sunt de asemenea incluse în buget. Este cal, inclusiv excedentul bugetar, putem menționa: moderniza- greu de crezut că tramvaiele respective vor fi şi efectiv rea Stadionului Municipal (continuare execuție), construcția prezente pe liniile timişorene prea curând. Se mai prevăd noului Liceu de Artă (continuare execuție), reabilitarea Băii sume importante pentru autobuze electrice (finanţarea e Populare (continuare execuție), amenajarea Lacului Binder asigurată prin Ministerul Dezvoltării), troleibuze noi, dar (continuare execuție), reparații capitale în trei cartiere – şi pentru nişte noi bărcuţe care să circule pe Bega. Sume Hipodrom I, Hipodrom III și Ștrand (lucrări noi), moderniza- importante vor merge şi pentru realizarea reţelei de ali- rea a 44 de străzi de pământ (lucrări noi), reconfigurarea și lăr- mentare a autobuzelor electrice primite pe proiectul pe girea carosabilului pe Calea Cisnădiei (lucrări noi), amenajarea fonduri europene de la Ministerul Dezvoltării, nu mai pu- unei parcări subterane în Piața Gării (lucrări noi) etc. ţin de două milioane de lei. 64,4 milioane de lei este suma pe care Primăria Sibiu a În buget apare şi finanţarea pentru o nouă parcare etajată. prevăzut-o pentru anul 2020, reprezentând fonduri de la De asemenea, sunt prevăzute în buget sume importante UE pentru implementarea proiectelor pentru care s-au în- pentru ceea ce s-ar putea numi sectorul cultural, respec- cheiat contracte până în prezent. tiv pentru reabilitarea clădirii Filarmonicii, la clădirea TIMIȘOARA. Cel mai mare buget din istorie

Timişoara a fost unul dintre ultimele oraşe mari din România care şi-a votat bugetul. Dar, în ciuda întârzierii, bugetul este unul mai mult decât generos, de fapt autori- tăţile locale spun că vorbim de al doilea buget ca mărime din ţară, după cel al Bucureştiului. Valoarea sumelor alo- cate investiţiilor au crescut semnificativ, iar la aceasta o contribuţie extrem de importantă, aproape jumătate, apar ca urmare a alocării de fonduri europene nerambursabile. 36 ADMINISTRAȚIE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Operei, respectiv scena în aer liber din Parcul Rozelor, un Dintr-un total de cheltuieli de 418,123 de milioane de lei, loc extrem de apreciat de timişoreni, unde au loc nume- în aceeaşi sumă fiind şi veniturile, 305 milioane de lei sunt roase concerte şi festivaluri. destinate secțiunii de funcționare, astfel că pentru secţiu- Se prevăd sume importante şi pentru un viitor centru mul- nea dezvoltare în 2020 mai rămân 112,671 de milioane de ticultural care va apărea în clădirea care a găzduit Secţia de lei, adică aproximativ 23 de milioane de euro. Dermatologie aparţinând Spitalului Municipal, una aflată Programul de investiţii publice, finanțate din bugetul local, în plin centrul oraşului, printre cele mai vechi din muni- se cifrează la 132 de milioane de lei, din care 35.560.601,00 cipiu. De asemenea, se va reabilita unul dintre cele două lei – credite bugetare, respectiv 96.757.437,00 lei - credite vechi turnuri de apă din oraş, aflat în cartierul Iosefin şi de angajament multianuale. pentru transformarea fostelor cinematografe, recuperate Cea mai mare sumă din bugetul local cuprinsă în progra- de la regia RADEF, în centre culturale. Proiectul cu care mul de investiții publice va fi alocată pentru achiziționarea Timişoara a câştigat pe post de „vedetă” titlul de Capitală de autobuze noi pentru transport public, și anume 38,3 Culturală, proiectul MultipleXity, va beneficia de sume milioane de lei, din care marea parte a sumei o reprezintă importante de bani. Pentru consultanță+DALI+Proiect creditele de angajament, și anume 37,8 milioane de lei. Tehnic, este prevăzută suma de trei milioane lei. Alte investiţii propuse pentru anul acesta sunt destinate Noul campus al liceului de limbă germană Nikolaus Lenau, modernizării școlilor și construirii unor imobile noi – săli cel care a dat doi deţinători ai premiului Nobel, este vedeta de sport, spre exemplu, suma consemnată în buget fiind finanţărilor pentru învăţământ în noul buget, cu 12 milioa- de 15,972 milioane de lei, din care aproape 3 milioane de ne de euro, se mai prevăd extinderi pentru mai multe şcoli lei reprezintă credite bugetare, iar diferența – credite de generale şi grădiniţe, inclusiv dotarea cu noi unităţi ale ce- angajament. De asemenea, în programul de investiții pu- lebrelor deja containere – săli de clasă. Soluţia acestor con- blice este cuprinsă modernizarea Complexului de Sport și tainere a fost luată pentru a suplini lipsa spaţiilor de învă- Agrement Mureșul, printre investiții numărându-se reali- ţământ care să găzduiască organizarea cursurilor elevilor. zarea unor terenuri de sport, achiziția și montajul a unor Sume importante ar urma să fie folosite şi pentru un pro- tobogane cu jet de apă, precum și întocmirea unui studiu iect de suflet a primarului, referitor la ridicarea unor cen- de fezabilitate pentru un bazin cu apă sărată, suma cuprin- tre sportive de cartier. Astfel, Primăria Timișoara alocă să în buget fiind de aproape 4 milioane de lei, din care ju- trei milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la sala mătate sunt credite bugetare. Un alt domeniu investițional polivalentă de 2.500 locuri a Universității Politehnica, este dezvoltarea sistemului de locuințe, în special lucrări proiect unde este parteneră cu jumătate din finanţare, iar de creștere a performanțelor energetice conform OUG nr. două milioane de lei sunt prevăzuți pentru realizarea celor 18/2009, respectiv reabilitări de blocuri, valoarea fonduri- trei complexuri sportive și de agrement din trei zone ale lor prevăzute în buget cu această destinație ridicându-se oraşului: Lipovei, Șagului și Buziașului. la puțin peste 14 milioane de lei, din care aproape 4,7 mi- Timişoara nu are nici în 2020 o sală polivalentă de eveni- lioane de lei credite bugetare. Modernizarea iluminatului mente, există o singură incintă de acest fel, vechea sală de stradal, realizarea de racorduri electrice pentru stații de sport a oraşului, cu aproximativ 2000 de locuri, iar viitoa- încărcare autobuze electrice și alte lucrări circumscrise rea sală polivalentă a oraşului a primit aprobare pentru a fi au nevoie de o sumă de aproape 9 milioane de lei, con- ridicată prin eforturile celor de la Compania Naţională de form bugetului aprobat, din care mai mult de jumătate din Investiţii doar în vara anului trecut. sumă este destinată dezvoltării rețelei electrice și stațiilor De la finanţare nu lipsesc nici o serie de fântâni muzicale cu de încărcare vehicule electrice necesare susținerii pro- beculeţe. Aici ar urma să ajungă peste patru milioane de lei. iectului privind modernizarea transportului public prin Nu în ultimul rând, proiectul metroului timişorean are şi introducerea de autobuze electrice și hibride. Momentan, în acest an alocate câteva zeci de mii de euro, pentru studii cea mai mare sumă alocată acestui capitol de cheltuieli, de fezabilitate. peste 90% este trecută la credite de angajament. Serviciul Public Utilități Municipale are prevăzut, în pro- gramul de investiții publice, 20,3 milioane de lei, din care TÂRGU MUREȘ. 23 de milioane aproape 8 milioane de lei reprezintă credite bugetare. Banii vor fi destinați, în principal, studiilor și lucrărilor de amenajare a parcului municipal și a stadionului, realiză- de euro la dezvoltare rii unor terenuri de joacă și terenuri sintetice, reparațiilor capitale a terenurilor de sport de la Academia de Sport, În 27 februarie, Consiliul Local Târgu Mureş a adoptat cea studiilor pentru realizarea unor piste de biciclete, întoc- de-a şasea variantă a proiectului de buget al municipiului mirii unui studiu pentru realizarea unui parc tematic, re- Târgu Mureş și după o săptămână de amânare. creativ la Platoul Cornești, construirii terasei restaurant WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ADMINISTRAȚIE 37

Belvedere de la Platoul Cornești și altor lucrări. Pentru studii privind realizarea unor parcări supraetajate, a unor piste de biciclete de-a lungul malului pârâului Pocloș și a unui studiu de trafic pentru crearea a 2000 de locuri de parcare si asamblae construcții ușoare peste albia pârâului Pocloș, precum și pentru servicii de tip cadastru edilitar utilitar și cartografiere în format 3 D, ca să amintim câte- planetariu; extinderea rețelei de iluminat public (2,5 km); va dintre investițiile propuse de Serviciul Administrația achiziția a 20 de autobuze electrice; stații de reîncărcare Domeniului Public și Privat, suma totală cuprinsă în buget pentru autobuze (26) și vehicule electrice (4); creșa Meseș. se ridică la 5,16 milioane de lei, din care 3,591 milioane de Alte proiecte prevăd creșterea eficienței energetice pen- lei sunt credite bugetare. tru cinci blocuri și cinci unități de învățământ; trotuare De asemenea, la capitolul străzi, suma destinată se cifrea- și piste de biciclete pe Bd. M. Viteazul; reabilitarea stră- ză la 10,686,013, din care aproape 70% va merge spre fina- zilor G. Doja și S. Bărnuțiu; amenajarea a 10 spații verzi lizarea lucrării de reparații capitale a Podului peste Mureș la imobile degradate (etapa I) și a centrului de zi pentru – 7,1 milioane de lei, iar diferența, în mare parte, pe studii copii; modernizarea și extinderea rețelei de drumuri și pe refacerea unora deja întocmite. forestiere (etapa I); servicii publice electronice pentru Proiectele din fonduri externe nerambursabile pe anul 2020 administrația locală. sunt în sumă de 77.060.558,00 lei – credite bugetare, respec- Investițiile noi propuse sunt amenajarea unui loc de căsă- tiv 338.851.627,00 lei - credite de angajament multianuale. torii în Parcul Central; spațiu de garare pentru autobuzele electrice; modernizarea str. M. Eminescu; parcare în zona Bisericii Baptiste; reparații capitale pe str. Pârâului; sistem ZALĂU. Creștere importantă de semaforizare; demolarea de puncte termice pentru lo- curi de parcare, dar și pentru proiectele calificate pentru finanțare la bugetarea participativă. la dezvoltare Vor fi continuate proiectele cu finanțare din fonduri -eu ropene în derulare. Printre proiectele avute în vedere se Veniturile municipiului din Sălaj pentru acest an sunt es- numără pietonizarea str. Unirii; reabilitarea Pieței Iuliu timate la 244 de milioane de lei, iar cheltuielile se vor duce Maniu; modernizarea sistemului de iluminat public, tre­ pe funcționare și pe dezvoltare. ceri de pietoni 3D; spațiu de depozitare temporară a mași­ Secțiunea de funcționare este de 24,8 milioane de euro, nilor neutilizate; baie comunală socială. mai redusă cu 3 milioane decât cea de dezvoltare. Ultima “Principiile reprezentanților administrației locale la întocmi- secțiune se ridică la 27,2 milioane de euro, mai mare cu rea bugetului au vizat menținerea cuantumului taxelor și a 18,6 milioane decât valoarea din 2018. impozitelor locale, dar și menținerea scutirilor, bonificațiilor Programul de investiții al municipiului Zalău, aprobat în ședința și gratuităților. În acest an, bugetul secțiunii de dezvolta- din 20 februarie a Consiliului Local, este de 149 milioane de lei. re este mai mare decât bugetul secțiunii de funcționare”, a Principalele investiții se duc către cinematograful Scala și punctat Ionel Ciunt, primarul municipiului Zalău. 38 SĂNĂTATE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE 39 40 ACADEMIC WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Rectorul Universității de Artă și Design Cluj, Radu-Marcel Moraru: “Un absolvent de arte nu ajunge șomer” de Călin POENARU

Industriile creative, designul grafic, realitatea augmentată sau operele artistice valorificate în spațiul virtual sunt noile direcții pe care le vizează rectorul Universității de Artă și Design (UAD) Cluj, Radu-Marcel Moraru, intrat de curând în al doilea său mandat.

Sunteți o universitate “împrăștiată” în tot Clujul: aveți ceramică, spații de depozitare. La casele de creație din Beliș clădiri în centru, în Parcul Central, în Mărăști, în s-au făcut investiții mai ales pe partea de eficiență energetică. Gheorgheni. Cum vă descurcați în atâtea locuri? Ne-ar mai trebui 1-2 clădiri pentru cursuri și bibliotecă. Acum doi ani am făcut o tranzacție foarte bună cu Allianz Țiriac a cărei clădire de pe Bd. 21 Decembrie am cumpă- Aveți o bijuterie în patrimoniu, Casa Matei Corvin. În rat-o la un preț foarte bun; mai mult, am convins compa- zonă ați deschis și un magazin care valorifică operele nia să ne doneze mobilierul, iar așa nu a trebuit să alocăm de artă ale universității. resurse suplimentare pentru aceste dotări. Față de prețul Prima dată am deschis spre vizitare Casa Matei Corvin de achiziție, plus investițiile efectuate de noi, valoarea ei pentru perioadele de vacanță, vara, acolo suntem propri- contabilă a urcat cu 28%, la 3,5 milioane de lei. etari. Clădirea poate fi gestionată de UAD, în niciun caz să se facă o crâșmă din ea, cu toate că de-a lungul tim- Clădirea principală rămâne cea din Piața Unirii. pului interese imobiliare au fost și pentru aceasta, și pen- Am recuperat clădirea, era a primăriei, va intra în curând în tru cea din Piața Unirii, ambele poziționate excelent, în patrimoniul Ministerului Educației Naționale (MEN) și va centrul orașului. Dar am ținut cu dinții de ele. Magazinul fi administrată de noi. Este o clădire monument istoric de funcționează în ideea de autofinanțare. Le-am propus ce- clasa A, reabilitarea ei este un proces complex, iar în acest lor din departamente: produceți marfă, 75% din venituri an vom demara lucrările. E prioritatea noastră numărul 1 se întorc la departament pentru cumpărarea a tot ce este pentru 2020. Vom începe cu fațada, avem deja suma alocată necesar, iar 25% merg la universitate. Probabil va trebui să de la MEN, în a doua fază vom amenaja la mansardă cinci ne facem mai multă promovare. ateliere de lucru pentru departamentul de grafică. Proiectul este deja realizat. V-ați gândit și la un magazin online? Sunt pictori care vând foarte bine pe online, individual. De ce nu s-ar întâm- Cea din Mărăști cum se prezintă? pla aceasta și la asemenea conglomerat de artiști valoroși? Este pusă la punct. Acolo am asfaltat curtea, am refăcut par- Pentru a activa un asemenea magazin colegii mei de la de- carea, am amenajat două ateliere de lucru pentru sculptură și partamente trebuie obișnuiți mai întâi cu ideea de a pro- WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ACADEMIC 41 duce mai multă marfă pentru a avea permanent ce să vin- dem; or, unii dintre artiști sunt mai reticenți. Acest sistem se pretează departamentelor cu profil aplicativ. Ceramica, moda sunt cele care produc și vând; pictura aduce mai mult sponsorizări. La fel, cei de la design vestimentar rea- lizează în fiecare an gala lor, se descurcă bine cu sponsorii.

Câți studenți aveți și câți profesori? Avem peste 1.000 de studenți și 80 de cadre didactice. Fiind o universitate mică, are și dezavantaje, dar și avan- taje. Dezavantajele sunt că avem mai puțin personal, iar unul de la noi trebuie să lucreze cât doi: rapoartele că- tre MEN sunt aceleași. Acolo unde Universitatea Babeș- Bolyai sau Universitatea de Științe Agricole au 10 oameni în administrație, noi avem unul singur. În schimb, avem avantajul de a ne mișca mult mai repede. La o universitate mai mare administrația este mult mai greoaie, aici orice coleg poate suna la rector dacă are nevoie de mașină pen- tru a se deplasa la o expoziție, iar circuitul hârtiilor este mult mai rapid. Aceasta se vede foarte mult în activitatea artistică, iar Școala de Artă de la Cluj este recunoscută în toată lumea.

Cum vedeți o superuniversitate la Cluj formată din cele șase de stat existente? Se tot vehiculează ideea de universitate metropolitană, cu pătrunderea în Top Shanghai 500. Aceasta e viabilă, însă doar cu altă lege a învățământului. Ar trebui să ni se dea bugetul întreg, nu pe bucăți, ca în prezent. Mulți nu înțeleg care este specificul unei universități de artă, Mergeți în direcția industriilor creative? care e diferită de alte instituții. La noi se ocupă toate Suntem angrenați în proiectul Cluj Future of Work, în locurile bugetate, inclusiv cele cu taxă. Am solicitat un parteneriat cu primăria. Aici intră designul grafic, ban- număr mai mare de locuri pentru că am reînființat secția da desenată. Vom avea cursuri la Centrul Regional de de pedagogia artei, am făcut și un master de istoria și te- Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), de pe Dealul oria artei. Un rol important în menținerea studenților, Lomb, acolo se va ține și partea de practică a studenților. în condițiile în care la majoritatea universităților numă- Primăria va achiziționa echipamentele necesare, iar noi le rul lor este în scădere, este introducerea celei de-a doua vom putea folosi. opțiuni la înscrierea la facultate, care generează o mobi- litate internă benefică. Din anul II, cel care nu a intrat la Ați intrat și pe partea de realitate augmentată? secția la care și-a propus poate să se întoarcă “la prima Avem un proiect în Polonia, cu o universitate din Varșovia, iubire”. Prin această flexibilitate am câștigat studenți; al- vom înființa un program de masterat comun pentru bandă tfel pierdeam jumătate din ei. desenată (comics), care este baza în jocurile pe computer sau pe telefonul mobil. De acolo viitorii absolvenții vor Care sunt secțiile cele mai accesate? avea acces imediat pe piața muncii. Polonezii vor veni cu Acum grafica și designul sunt la modă, cel de interior, de tehnologia, fiind un institut tehnic, iar noi - cu partea de obiect, dar și vestimentar sunt “pe trend”. Sunt pe creștere creație, de artă. Vom face un semestru acolo, unul aici, iar și ceramica, și designul textil. ai noștri se vor familiariza cu tehnologia.

Câți absolvenți rămân în domeniul artistic? Când vom avea un mare centru de artă la Cluj? Cam 10% reușesc să trăiască din artă, deci să activeze Pentru asta se zbate Centrul Cultural Clujean, din subor- pe cont propriu, prin vânzarea lucrărilor. Important e că dinea primăriei. Sunt sigur că până la urmă va ieși acest nu ajung șomeri. Noi nu producem șomeri! Unii își fac proiect, e o determinare mare din partea municipalității societăți cu răspundere limitată, alții, persoane fizice au- pentru realizarea Centrului Cultural Transilvania. În ni- torizate, o parte dintre ei ajung în învățământ, iar alții se ciun caz un asemenea centru pentru expoziții, evenimente reorientează spre alte domenii. Avem înființată o societate nu se poate face în vârful dealului, la CREIC. antreprenorială studențească, iar ea funcționează. Sau se va face mai repede unul privat, de către Adrian Companiile de construcții se plâng că nu au specialiști Ghenie, cel mai renumit dintre absolvenții UAD? în restaurare la Biserica Sf. Mihail, la Castelul Banffy Dacă îl concretizează, e bine primit, că are bani să îl facă, din Răscruci, deși s-au accesat proiecte cu fonduri eu- va aduce numai beneficii Clujului. Cu Ghenie ținem le- ropene enorme în zona Transilvaniei, de zeci de mili- gătura mai ales prin președintele Senatului UAD, Ioan oane de euro. Sbârciu, ne vizitează de multe ori. Unul dintre restauratorii de la Biserica Sf. Mihail este de la departamentul nostru de sculptură. Din păcate, consta- Nu ar trebui exploatat mai bine în folosul UAD un ase- tăm și noi că spre secția restaurare-conservare se îndreap- menea brand mondial? tă foarte puțini tineri, deși în acest domeniu ar fi enorm Ghenie este cel mai celebru acum, însă noi avem mulți de lucru. Avem specialiști în restaurarea în piatră, icoane, artiști ale căror opere sunt cotate la 300.000, la 500.000 de ceramică. Poate încă nu s-a auzit destul despre acest de- euro, nu atât de mediatizați, dar foarte apreciați. Și de la partament. pictură, și de la sculptură. 42 SĂNĂTATE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ACADEMIC 43 Sorin Radu, rectorul ales al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu: „Universitatea trebuie să se adapteze rapid la nevoile pieței” de Ion SURDU

Pe data de 6 februarie a fost ales un nou rector al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), prof. univ. dr. habil. Sorin Radu. Într-un interviu pe care ni l-a acordat, acesta a vorbit despre relația universității cu mediul de afaceri, cu administrația locală, dar și despre inovațiile pe care intenționează să le aducă în cadrul instituției.

În campania pentru alegerea noului rector al ULBS cine- Dimpotrivă, universitatea este o instituție a comunității, a va spunea că scrutinul n-ar trebui să intereseze pe cei din comunității sibiene, a comunității naționale. Prin activitățile afara instituției. În plus, s-a creat impresia că o dezbate- pe care le derulează este o instituție total deschisă. re publică între candidați a fost întâmpinată cu multă Însă una este să vorbim despre colaborarea universității cu reticență. Cum vedeți dvs. rolul și locul unei universități? partenerii sociali și economici, comunitatea în ansamblul ei, Universitatea a organizat o dezbatere între candidați - eu aș fi și cu totul altceva să ne referim la unele procese interne spe- preferat să fie în ultima zi de campanie, dar e o chestiune pur cifice universității. Alegerile pentru funcțiile din universitate formală. Un lucru foarte bun e că inițiativa a venit din partea sunt, în primul rând, chestiuni care țin de comunitatea aca- studenților și tot ei s-au ocupat de organizare. demică. De aceea cred că dezbaterile și argumentele trebuie să Revenind la întrebare, universitatea nu poate fi o instituție în- fie purtate în interiorul comunității academice. De altfel, dacă chisă. Universitatea nu este un turn de fildeș în care universi- vorbim despre poziția de rector al ULBS, cei care votează sunt tarii, studenții se „închid” și nu relaționează cu comunitatea. profesorii și studenții, prin reprezentanții lor. Prin urmare, mi 44 ACADEMIC WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

se pare că acesta este publicul interesat de argumente, planuri cent deosebit pe atragerea de fonduri europene. E o cale grea, manageriale, direcții de acțiune și viziuni cu privire la locul și dar e singura cale care poate ajuta la dezvoltarea infrastruc- rolul universității. turii noastre didactice și de cercetare. Realist vorbind, statul Cred că este esențial pentru noi să devenim o instituție transpa- nu va avea poate niciodată să aloce resurse suficiente pentru rentă, este esențial să înțelegem că nu avem nimic de ascuns și că a sprijini universitatea în toate procesele didactice și de cerce- universitatea se fundamentează pe practici democratice, în care tare pe care le derulează. Parteneriatele cu zona privată aduc principiile de etică, moralitate sau performanță sunt esențiale. îmbunătățiri clare ale infrastructurii, dar nu reușim să acope- rim prin această strategie integral nevoile tuturor programelor Considerați universitatea acum ca fiind o instituție trans- de studii. Universitatea a demonstrat în ultimii ani că poate parentă? atrage finanțări europene importante, mai ales pe zona de for- Mereu se poate lucra la acest aspect: asupra anumitor proce- mare continuă a resursei umane, dar eu îmi propun să privim duri interne, care să ne permită o mai mare deschidere spre și spre zona de infrastructură. comunitate; trebuie să venim în întâmpinarea partenerilor O altă direcție pe care o să insist - care nu e nouă, ci dorința de noștri din comunitate și să precizăm clar punctul nostru de a o face aplicabilă este mai degrabă nouă - ține de informatiza- vedere, pentru că lucruri simple apar într-o lumină negativă rea proceselor administrative din cadrul ULBS. Suntem încă o dintr-o eroare de comunicare, dintr-o greșită înțelegere a unor instituție birocratizată în care multe dintre proceduri nu sunt lucruri. Cred că această comunicare trebuie făcută într-o for- clare și procesele administrative sunt complicate. Îmi propun mă profesionistă. să intrăm în era informatizării și să dezvoltăm anumite tipuri de servicii specifice, spre exemplu, implementarea procedurii La ultimul interviu ați spus că vreți să consolidați lucru- de admitere online sau implementarea unui sistem electronic rile bune, dar că aveți și unele idei inovatoare. Puteți să ne de gestiune a documentelor. Toate acestea au menirea de a ne oferiți câteva exemple? ușura activitatea, de a simplifica birocrația, de a scădea costu- Într-o instituție universitară se pleacă întotdeauna de la con- rile și, de ce nu, de a face pași în direcția unei universități mai tinuarea bunelor practici existente. Sunt proiecte în derulare, prietenoase cu mediul, o universitate mai ecologică. sunt lucruri care s-au construit de-a lungul anilor. Toate aceste bune practici au consolidat o anumită cultură organizațională Informatizarea este un scop pe termen scurt sau lung? și este în mod clar dorința mea de a continua această direcție. Atingerea unor obiective este prevăzută pe termen scurt, spre Sigur că sunt lucruri care țin de proiectul meu managerial, exemplu admiterea on-line. Anul acesta e deja târziu, dar pen- validat prin votul colegilor. Acolo sunt câteva direcții noi pe tru anul viitor acest obiectiv reprezintă o țintă. În privința altor care eu intenționez să le aplic odată cu preluarea mandatului, procese ținta se duce către 2 sau 3 ani. E nevoie de analiză și de cu echipa de prorectori, respectiv decani care va fi validată de date concrete pentru a face lucrurile eficient. Senatul universității. De exemplu, în zona activităților studențești, am insistat foar- În luna mai ULBS va primi vizita ARACIS pentru evalua- te mult pe conceptul de SMARTHUB, adică de servicii su- re. La ce rezultate vă așteptați? port integrate pentru studenți. Am urmat exemplul hub-ului Să primim din nou calificativul „grad de încredere ridicat” universităților britanice care m-a cucerit, datorită funcționalității obținut la ultima evaluare. și eficienței de care se bucură. Universitatea noastră deține unele servicii pe care un asemenea hub le implementează, dar scopul În analiza SWOT a ULBS din programul managerial ați meu este acela de a le dezvolta și organiza într-o formă integrată. menționat la „oportunități” existența unor platforme in- Am propus comunității academice sibiene înființarea unor ser- dustriale foarte puternice în municipiu cu companii care vicii suport pentru studenți: un laborator de scriere academică, au nevoie de absolvenți bine pregătiți. Totodată, rata de un laborator de sănătate mentală și organizațională, dar și in- întrerupere a studiilor este mare, iar ca „amenințare” ați strumente de facilitare a învățării, de monitorizare și evaluarea identificat tendința de scădere a interesului tinerilor pentru permanentă a climatului de învățare. Vom încerca să oferim studiile universitare. Poate acest lucru să ducă în viitor la un studenților, într-o formă organizată, o serie de servicii, de la in- blocaj între cererea companiilor și oferta universității? tegrarea lor în viața comunității, mai ales a bobocilor, până la Sigur că există acest risc. Atunci când am făcut acea analiză crearea unui confort adecvat pentru ca studenții să poată da un m-am bazat pe informații publice, nu doar pe cele din inte- randament maxim. Prin urmare, ne dorim să construim pentru riorul universității. Este evident faptul că, pe lângă declinul studenți o universitate prietenoasă, care pune accent pe calitatea demografic, pe lângă emigrația mare a tinerilor la instituții de actului didactic. O astfel de perspectivă presupune un pachet învățământ din străinătate, o altă parte a tinerilor nu mai văd întreg de servicii gândit pentru studenți – de la cele academice, în școală singura cale de realizare în viață. În aceste condiții va la cele din zona administrativă până la cele de consiliere psiho- fi greu nu doar pentru universitatea noastră, ci în general pen- logică, respectiv de consiliere în carieră. Unele tipuri de servicii tru mediul universitar din România să reușească să capteze se derulează deja în ULBS, dar, într-o anumită măsură, par a fi atenția tinerilor și să-i convingă să studieze la universități din dificil de accesat de către studenți, inclusiv prin maniera în care țară. Aceasta constituie o provocare și noi va trebui să găsim sunt poziționate în structura noastră instituțională. Ideea pe căile de colaborare cu instituțiile de învățământ preuniversi- care îmi doresc să o aplicăm este aceea de a le oferi studenților tar din județul Sibiu, din județele limitrofe, să colaborăm foar- într-o versiune integratoare, mai eficient. te bine cu Inspectoratul Școlar și să încercăm să transmitem mesajul că fără școală șansa de realizare în carieră este foarte Acest hub îl vedeți ca un departament separat, ca și con- redusă. cept sau ca amplasare? Pentru mine nu e suficient să avem o admitere bună, să reușim Ideal ar fi ca serviciile pentru studenți să fie într-o singură clă- să atragem candidații și să avem studenți suficienți. E obligato- dire, e visul meu. În condițiile actuale suntem în faza în care riu să reușim ca prin strategiile interne didactice, de cercetare, analizăm diferite versiuni. Mi-aș dori ca la sfârșitul celor patru de integrare a studenților în viața comunității, a universității, ani ai mandatului meu această structură să existe și visul aces- să reducem cifra abandonului școlar. Abandonul a atins în ulti- ta să devină realitate. mii ani un procent destul de însemnat: între 8% și 20%. Pentru a reduce abandonul școlar se impune înțelegerea cauzelor La nivel de infrastructură a ULBS care sunt planurile dvs.? complexe care îl determină, după care să generăm un set de În ceea ce privește infrastructura, eu îmi propun să pun un ac- politici de intervenție. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ACADEMIC 45

Care sunt principalele priorități ale dvs. în sensul dezvol- tării legăturii puternice dintre Universitate și mediul de afaceri, pentru că Sibiul e un model pentru multe județe din acest punct de vedere? Sunt în faza în care organizez întâlniri informale pentru a înțelege și radiografia bunele practici din domeniu și în acest fel să stabilim ce funcționează foarte bine și evident trebuie continuat, și unde sunt probleme funcționale și cum putem să le depășim. Cert e că ULBS are parteneri economici foarte bine poziționați în piața națională și internațională, dar sun- tem conștienți, implicit, că mediul economic are așteptări mari de la noi. Cu alte cuvinte, universitatea trebuie să se adapteze rapid la nevoile pieței prin flexibilizarea planurilor de învățământ, a ofertei educaționale, a conținuturilor de învățare tocmai pentru a oferi absolvenților acele abilități și competențe profesionale necesare integrării în piața muncii și așteptate de angajator. Tocmai de aceea trebuie să existe o permanentă legătură și colaborare între ULBS și partenerii economici. Această relație va fi gestionată de unul dintre pro- rectori, pentru a avea garanția că vom fi constant ancorați în realitățile mediului socio-economic, dar și pentru a flexibili- za și eficientiza comunicarea și relaționarea cu partenerii din mediul privat. O provocare pentru echipa noastră va fi aceea de a dezvolta parteneriatele cu mediul privat și în domenii de studiu care nu se adresează cu predilecție industriei, cum sunt cele socio-umane. Ce înseamnă transformarea unei universități într-o „uni- versitate sustenabilă”, așa cum scrieți în programul dvs. Credeți că prezența masivă a domeniilor Automotive sau managerial? IT în Sibiu, respectiv în facultățile de Inginerie și Științe Eu cred în conceptul de dezvoltare durabilă, în crearea unei Economice e în detrimentul celorlalte facultăți? culturi organizaționale bazate pe sustenabilitate. Programul Nu cred asta, dimpotrivă - avem cifre care arată că pe managerial înțelege acest concept în două direcții de acțiune: această platformă s-au angajat absolvenți care provin din educația și cercetarea științifică în domeniul sustenabilității, domenii socio-umane: resurse umane, psihologie, relații precum și prin derularea unor acțiuni vizibile ale ULBS în do- publice și comunicare ș.a. Cu alte cuvinte, cred că e o idee meniul dezvoltării durabile. Societatea nu poate să se dezvolte greșită că această platformă industrială angajează doar armonios în orice fel: dezvoltarea durabilă constituie deocam- absolvenți de la Inginerie sau Științe economice. Sigur dată singura cale rațional acceptabilă pentru evoluția acesteia. că sunt diferențe între numărul celor angajați. Personal De asemenea, o astfel de societate nu poate fi construită ori- mă bucur că studenții noștri își găsesc locuri de muncă cum: educația este singura cale către o astfel de societate. În bune. Nu cred că trebuie să vedem o luptă acolo unde nu e. această conjunctură, școala în genere are un rol hotărâtor, iar Fiecare facultate pregătește specialiști în diferite domenii universitățile în particular dobândesc o importanță decisivă. de activitate. Și acești specialiști, indiferent de facultățile Universitatea poate fi catalizatorul transformării societății pe care au ales să le studieze, duc numele ULBS mai de- spre o societate sustenabilă. Pentru aceasta, universitatea tre- parte. Fiecare dintre aceștia are locul lui în societate și pe buie să devină mai întâi ea însăși sustenabilă (operând cu tact piața forței de muncă. schimbările necesare) și abia apoi ea poate să devină princi- palul agent de schimbare a societății actuale într-una suste- În sediul Facultății de Inginerie există etaje întregi dotate nabilă. Există, așadar, suficiente argumente care să justifice de firmele IT sau automotive din Sibiu. Sumele investite necesitatea transformării ULBS într-o universitate sustena- în laboratoare sunt destul de consistente, dar e vorba și de bilă. Schimbările necesare trebuie să fie, însă, sistemice, asu- forță de muncă, proiecte de cercetare etc. Dvs. cum vedeți mate, proactive, minuțios planificate, progresive și participa- colaborarea pe viitor cu aceste industrii – s-a ajuns la un tive. Necesitatea acestora trebuie să pornească de la nivelul nivel culminant sau se va schimba paradigma? comunității academice, care reprezintă cea mai mare bogăție Paradigma nu se va schimba. Dacă dorim ca universitatea să a universității. Dacă întreaga comunitate academică face pași devină un contributor important al comunității, noi avem în această direcție și dacă se valorifică la maximum potențialul obligația de a deschide universitatea spre parteneriatele cu uman al fiecărei persoane, nimic nu este imposibil. mediul privat, socio-economic. Cu alte cuvinte, trebuie să con- tinuăm colaborarea și să identificăm forme noi de dezvoltare, În 2018 ULBS a primit o donație de peste 4 milioane de euro mai ales pe partea de cercetare aplicată. de la Institutul Hasso Plattner - cea mai mare donație pe care a primit-o o universitate românească în ultimii 30 ani. Cum vedeți colaborarea ULBS cu administrația locală/ Mai vedeți posibilă o astfel de oportunitate financiară? județeană? Unde și când trebuie să se întâlnească cel mai Implementarea bugetului primit ca donație din partea Fundației des cele două părți? Hasso Plattner se află în al doilea an. Beneficiile aduse de aceas- Colaborarea trebuie să fie permanentă și trebuie axată pe tă donație sunt esențiale în planul cercetării și a dezvoltării acele probleme în care implicarea este comună. Ca să dau un resursei umane. Au beneficiat de această donație studenții, singur exemplu: Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu – masteranzii, doctoranzii, cadrele didactice. Este un lucru ex- o instituție de interes public în care atât Consiliul Județean, traordinar. Obiectivul esențial al noii echipe manageriale este cât și ULBS sunt implicate. Pentru facilitarea comunicării și acela de a consolida colaborarea cu Fundația Hasso Plattner eficientizarea colaborării intenționez să propun înființarea și, în măsura în care rezultatele vor corespunde așteptărilor unui grup de lucru permanent în care să fie reprezentanți ai partenerului nostru, îndrăznim să sperăm în continuarea și universității și ai CJ Sibiu. dezvoltarea colaborării. 46 ACADEMIC WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Rectorul USAMV Cluj, Cornel Cătoi: „Stațiunile noastre vor funcționa ca niște centre de profit” de Călin POENARU

Parcul de biodiversitate din Pădurea Hoia, abatorul și fabrica de mezeluri din vânat de la Jucu, unitățile de producție a furajelor cu aditivi naturali și de sucuri cu probiotice sunt proiectele pe care mizează, în noul mandat, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Cornel Cătoi.

Raportul rectorului din perioada 2016-2019 consemnează sunt total diferite. Acum am fost creditat cu o mai mare acea scădere a numărului de studenți ce se manifestă în încredere din partea colegilor care m-au ales, deci pornesc toată România, însă o creștere suprinzătoare a numărului cu o colaborare mult mai bună. S-a schimbat și stilul de de masteranzi, doctoranzi, mai ales studenți străini. lucru în universitate: personalului administrativ este mult Este o scădere constantă la nivel de licență peste tot în mai eficient în activitate, în negocierile de prețuri, în efi- țară, dar la alte universități au scăzut și masteranzii, și cientizarea părții economice, a cheltuirii banului public, doctoranzii. La noi sunt domenii foarte atractive și căuta- indiferent că vine de la buget sau din veniturile proprii. Cu te, precum veterinar, cadastru, silvicultură, dar nu putem alte cuvinte: cu bani mai puțini am făcut mai multe. lua studenți peste plafonul stabilit de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior. La vete- Bilanțul financiar cum se prezintă? rinari cererea a urcat foarte mult odată cu introducerea N-am mai ajuns pe minus, balanța a fost tot timpul po- liniilor de studii în limbi străine. Dacă la primele promoții zitivă în acești ani, am avut rezerve care au trecut de la nici nu se ocupau locurile, acum concurența a ajuns și de un an la altul și un aport mai mare în valută datorită ve- cinci pe loc la limbile străine. nirii studenților străini. Am reușim să plătim toate dato- riile pentru că 2016 a fost un an greu pentru că am avut De unde această invazie de studenți străini? de finalizat Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Majoritatea lor vin din țările francofone, 80% fiind Franța, Transilvaniei, unde am plătit aproape 5 milioane de euro dar avem și din Israel, Italia, SUA, Africa de Sud, chiar din în total, inclusiv penalități, din cauza întârzierilor din par- Mauritius, domeniul veterinar fiind cel care atrage cel mai tea constructorului. mult. Oriunde în lume profesia de veterinar este una cău- tată, cu satisfacții profesionale și materiale, iar diplomele Ați preluat și Stațiunea Palocsay. Care e situația acolo? noastre sunt recunoscute în toată Europa. La Stațiunea de Cercetări Horticole (SCH), preluată în același an, numai datoriile la primărie, stat și terți erau Cum ați găsit universitatea la primul mandat și cum atunci de peste 1 milion de euro. Plus salarii neplătite, este în prezent? avocați neplătiți, clădiri dărăpănate. A trebuit să inves- Există și o anumită continuitate, dar față de 2016 lucrurile tim în securizarea spațiului, am pus garduri, am montat WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ACADEMIC 47 sisteme de supraveghere, am reparat acoperișurile la clă- Cojocna (carne, ouă, lapte), am deschis magazinul de pe dirile importante, am investit în pepiniere, în curățarea Calea Mănăștur, va trebui să trecem în altă etapă. stațiunii, în revigorarea plantațiilor. SCH este încă este pe minus, dar ne bucurăm că este un minus care a scăzut Și care ar fi aceasta? anual, iar stațiunea s-a relansat. Vrem să construim la Stațiunea Jucu un abator pentru mai multe specii; va fi unul capacitate mai mică, nu pentru Care sunt proiectele majore ale universității? animalele de creștere industrială, ci pentru specii crescute În actualul mandat pornim cu niște proiecte mari de ecologic. Noi avem porci Mangalița mai mari, mai mici, investiții, deja avem semnate contracte de 100 de milioa- dar și de la alți producători, animale crescute în sistem ne de lei. Se adaugă multe alte proiecte de cercetare, de tradițional, chiar ecologic. Intenționăm să avem acolo o consultanță, de resurse umane, de relații cu mediul econo- fabrică de mezeluri, cu maturare, cu procesare inclusiv mic. Avem programe pe Programul Operațional Regional, pentru vânat, adică o unitate de procesare îi lipsește acum cu Banca Mondială. Clujului. Asta e o problemă, pentru că acum vânătorii nu împușcă mistreții pentru că nu au unde să îi valorifice, în Și cum se derulează acestea? timp ce vedem că pesta porcină se tot extinde. Avem o problemă majoră: să găsim constructori. Am demarat licitația pentru ferma de biodiversitate de la Fermierii, companiile vă solicită? Hoia și nu s-a prezentat nimeni, companiile au intrat Vom continua legătura stabilită cu mediul economic, mai în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, ne-au cerut ales prin parteneriatele cu producători din Transilvania, câteva clarificări, dar în final nu s-a înscris nimeni. În pentru ca ei să dezvolte produse din producția proprie consecință va trebui să revizuim procedura. Aceasta prin cooperative, grupuri de acțiune locală, producă- pentru că studiile de fezabilitate s-au făcut în perioada tori individuali. Vrem să îi învățăm să își valorifice mai 2017-2018, au fost proiectele în evaluare, iar până s-au bine producția prin produse de calitate, cu cantitate și semnat, până s-au realizat caietele de sarcini, au cres- constanță pentru ca acestea să devină vandabile. cut prețurile. Vom detalia componente tehnice privind materialele de care avem nevoie, ca să dăm încredere Vă gândiți să faceți consultanță pentru firme? constructorilor că se încadrează în preț. Am pus câteva Deja facem, dar ea trebuie dezvoltată. Vom demara cu întrebări Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Banca Transilvania un proiect de educare, de motivare a în sensul în care dacă putem să reducem din costurile generației următoare de fermieri, de a le arăta partea fru- pentru echipamente ca să transferăm din sume pentru moasă a agriculturii, de a-i convinge să continue afacerile clădiri ca acestea să iasă bine. Echipamente mai putem agricole ale părinților. Tendința există o tendință în toată cumpăra și din alte proiecte, oricum se învechesc mai lumea: tinerii își doresc mai mult confort, mai mult oraș, repede și trebuie înlocuite. Important este ca aceste clă- iar agricultura înseamnă muncă multă și prezență aproa- diri să aibă o eficiență energetică bună, cu facilități de pe permanentă. Totuși, există și variante care le pot oferi cercetare cât mai bune. La proiectul Hoia va trebui să satisfacții. revizuim caietul de sarcini pe partea de construire, sper să ne mișcăm repede. Ați putea să obțineți venituri mai substanțiale din trans- fer tehnologic în detrimentul fondurilor de la buget? Aveți și proiecte importante de transfer tehnologic. Aceste CTT vor trebui să se susțină din propriile ve- Sunt cele două centre complementare de transfer tehnolo- nituri, deci să fie un fel de centre de profit. Desigur, gic (CTT) de pe Calea Florești și de la Jucu. Primul este pe asta nu se va întâmpla încă din primul an, dar este și aditivi, pe alimente, celălalt, pe furaje. CTT Calea Florești o continuare firească a cercetării: cea de a ajunge până va fi pe industria alimentară, de la aditivi până la probi- la beneficiar în agricultură, medicina veterinară, indus- otice, prebiotice, în scopul de a da o calitate mai bună și tria alimentară. Avem multe brevete, dar și cercetări eficiență economică superioară alimentelor. Vor fi aditivi nebrevetate cu potențial. Transferul tehnologic nu mai naturali, de la ambalaje până la conținutul alimentelor. La demult ceea ce am studiat noi odată; cererea poate să Jucu există mai multe componente, una fiind cea de pro- vină și din partea actorilor economici pentru a rezolva ducere de furaje inovative cu aditivi naturali pentru a în- o problemă de producție, de a crește calitatea. Le pre- locui medicamentele antibiotice, antiparazitare și pentru gătim soluții. a aduce suplimente mineralo-vitaminice în acestea. Sunt plante care au principii care combat paraziții, infecțiile V-ați gândit la o platformă online, un fel de bursă, unde bacteriene. Principiul nu este cel de a trata bolile, ci de a să vă expuneți soluțiile, care să fie cumpărate de firme? preveni apariția bolilor. E una dintre variantele pe care le avem în vedere: de a le scoate la licitație, la vânzare. Totuși, cele mai multe pro- Transfer tehnologic înseamnă, de fapt, livrarea acestor iecte vor fi în parteneriat, în felul următor: există rezul- produse în piața reală. tate ale cercetării, ne găsim parteneri care să le pună în Noi facem cercetare pe animale de laborator sau in vitro. practică inovațiile, iar împreună dezvoltăm produsul și să Pasul doi ar fi transpunerea lor în prototipuri testate di- rămânem parteneri în dezvoltarea continuă a acestuia și a rect în ferme, dacă vorbim despre furaje. Deci trebuie să altor produse de transfer tehnologic, iar câștigurile se îm- produci cantități mai mari de furaj aditivat, să simulezi part după comercializare. Puțini își permit să investească producția cu un număr mare de animale, să urmărești foarte mult într-o tehnologie nouă, încă netestată în piață, prezența bacteriilor, similar studiilor clinice la oameni. dar așa, împreună, participând la beneficii, toată lumea va fi câștigată. Ați extins partea de producție, dar ați demarat și o rețea de magazine proprii. Aveți un proiect pilot în acest sens? Am creat societatea noastră cu răspundere limitată, am Prorectorul Dan Vodnar a realizat probiotice, acele bac- început producția nu numai ocazional, prin laboratoare- terii intestinale care sunt condiționate în diverse sucuri, le de microproducție a Facultății de Știința și Tehnologia iaurturi. Tocmai am primit comandă importantă de Alimentelor. Folosim materia primă de la Stațiunea producție pentru o companie. 48 EVENIMENT WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Ghid de business: PIN MAP IAȘI 2020 de Ionuț OPREA

Echipa PINMaps a lansat, în cadrul unei conferințe desfășurate la Fab Lab Iași, a doua ediție a hărții de birouri a orașului: PIN MAP IAȘI 2020. Urmează Premiile industriei regionale de IT & Outsourcing: a V-a ediție a Galelor PIN Awards & Forum 2020.

PIN Map Iași este harta birourilor moderne din Iași și evidențiază, de asemenea, inițiativele care contează pen- tru industria IT & Outsourcing (spații precum: aeroport, spații de cowowking, săli de conferințe, stații de încărcare mașini electrice), precum și locații ale viitoarelor proiecte de clădiri verzi de birouri. Revista, cu rol de ghid de busi- ness și hărți de evoluție integrate, conține 120 de clădiri existente și alte circa 17 în stadiul de construcție sau de proiect. Harta a fost realizată de către echipa formată din Dan Zaharia (senior consultant EXTIND), Adrian Miron (brand strategist WIRON) și lector. dr. George Țurcănașu de la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu spriji- nul United Business Center (Iulius Group), Silk District (Prime Kapital), Tester Grup, Sandru Office, EGros Office și Moldova Center. Tipărită în 3.000 de exemplare, harta va fi distribuită la principalele clădiri de birouri din Iași, în hoteluri de pre- stigiu, în spații de coworking, la agenții de turism corpo- rate, în cadrul unor conferințe de specialitate pentru in- dustria IT & Outsourcing, la gala de premiere PIN Awards 2020, alături de revista PIN Magazine, la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, la Aeroportul Internațional Iași, la Consiliul Județean, Primăria Municipiului și la Camera de Comerț și Industrie Iași. A+ (Silk District, United Business Center etc.), fapt care va “Din cei 280.0000 mp de birouri, 220.000 mp reprezin- duce la o schimbare radicală a structurii stocului de biro- tă stocul de birouri de clasa A+, A, B+ şi B. Suprafețele uri, ce va fi dominat de clasele superioare. Aceste categorii de 60.000 mp rămase aparţin unei categorii inferioare, ce vor reprezenta peste 60% din stoc în 2025, când Iaşul va grupează clădiri de birouri de talie mică cu accesibilitate avea peste 500.000 mp de birouri şi peste 70% dintr-un redusă la serviciile urbane. În perspectivă, marile proiecte stoc total ce se va ridica la peste 600.000 mp în 2030”, a ce vor fi implementate până în 2025, dar şi după acest mo- declarat George Țurcănașu, lect. univ. dr. al Universității ment se orientează către clădirile de birouri de clasa A şi “Al. I. Cuza” Iași. „Rolul unui brand de oraș este de a ghida cum orașul in- spiră, acționează, animă și livrează experiențe noi pentru rezidenții săi, investitori și vizitatori. Este un mijloc pen- tru transformarea percepțiilor pozitive asupra orașului în avantaje economice directe pentru locuitorii săi, pentru afacerile și punctele sale de atracție. PIN Map Iași 2020 devine o unealtă de reprezentare pentru brandul orașului Iași, prin care cartografierea clădirilor de birouri moderne și a companiilor din IT oferă o imagine asupra prezentului cât și a potențialului de dezvoltare oferit de oraș”, sustine Adrian Mironescu – brand strategist WIRON. “IAȘUL intră într-un cincinal de oportunitate până în 2025 urmând să atragă investiții imobiliare de peste ju- mătate de milliard de euro în noi clădiri de birouri și dez- voltări de tip mixed use (retail, rezidențial, hotel, birouri), cu o populație ce va depăși 500.000 de locuitori alături de Zona Metropolitană Iași (ZMI) și cu 40.000 de specialiști IT & Outsourcing. Un oraș deschis investitorilor de cali- bru, capabil să creeze, să atragă și să rețină noile generații de oameni talentați. Un oraș care nu va lipsi de pe harta orașelor regionale de succes ale Europei”, a declarat Dan Zaharia, senior consultant EXTIND. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CREATIV 49 Viitorul industriei publicității, creativității și comunicării în România

Transilvania Business a provocat publicitarii, comunicatorii și creativii locali la o discuție despre viitorul domeniului în care ei își desfășoară activitatea. Am fost curioși să vedem cum se transformă industria, care este nevoia de inovație în domeniul publicității, marketingului și comunicării, cum se mai promovează un brand astăzi, cât de realiste sunt așteptările clienților, cum se monetizează online-ul, care este viitorul publicității, marketingului și comunicării prin mijloacele tradiționale, mass- media tradiționale – televiziune, radio, print, în special, și outdoor-ul clasic. Ce ne-au răspuns aceștia, aflați în paginile următoare. 50 EVENIMENT WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CREATIV 51 Standard8: 10 ani de PR și marketing la Sibiu de Irina PAPUC

Timp de zece ani, o mână de oameni informează, constru- iesc branduri și aduc companiile din Sibiu mai aproape de clienții lor prin forța cuvântului. Cu siguranță mai puțini știu că agenția de publicitate Standard8 și ziarul online Turnul Sfatului au aceeași piatră de temelie. Una are ro- lul de a informa, iar cealaltă de a identifica finanțarea ne- cesară, pentru ca o redacție adevărată să poată funcționa independent. Cele două roluri se împletesc într-o simbioză perfectă, iar rezultatul este o creștere a cifrei de afaceri constantă și planuri mari de viitor. Călin Bucur, fondator al ziarului Turnul Sfatului și al agenției de publicitate Standard8, povestește că pentru început a fondat publicația Turnul Sfatului, acum 11 ani. În 2017 echipa a luat decizia să renunțe la varianta print, concentrându-și ulterior investițiile doar în conținutul on- line. Agenția de marketing și publicitate a fost fondată în anul 2010, cu doar doi oameni, care aveau să descopere „pe pielea lor” provocările din industria marketingului. Acum, agenția de marketing înregistrează o cifră de afaceri de 2,2 milioane de lei, cu o creștere constantă din 2012. „În prezent, împreună cu colaboratorii noștri, formăm o echipă de 14 persoane. Noi spunem că suntem o echipă de oameni frumoși, care pun suflet în cuvinte și construiesc cu grijă imaginea clienților. Oferim o gamă largă de servi- tare a Sibiului, iar alături de această industrie s-au dez- cii printre care: marketing online, PR și creare de conținut, voltat corespunzător și cele conexe. Industria de media publicitate și producție publicitară, facem analize de piață, și marketing s-a bucurat de o creștere a cererii din par- oferim consultanță și strategie pentru clienții noștri. În tea clienților internaționali, iar industria muncii a creat portofoliul nostru se numără atât start-up-uri, dar și bran- premisele dezvoltării unei noi ramuri – cea de asigurare duri naționale și internaționale, din industrii precum: să- a unui spațiu virtual, unde angajații și angajatorii să se nătate, construcții, industrie de mașini, finanțe, servicii cunoască. Așa a apărut magnetcv.ro – un alt produs al sau domeniul turistic”, explică fondatorul Călin Bucur. Standard8. Clienții au început să vină, în căutare de spațiu virtual, vi- MagnetCV este o platformă de joburi, destinată compa- zibilitate, dar și a unui om îndrăgostit de cuvinte, care să niilor aflate în căutare de personal, cât și pentru persoa- știe cum să le transmită oamenilor o poveste memorabi- nele aflate în căutarea unor noi oportunități de muncă. lă. Așadar, echipa realizează conținut la cererea clienților, Această platformă fructifică experiența în comunicare, fiind incluse fotografiile realizate de un fotograf profesi- traficul și influența publică pe care o are deja www.tur- onist. De-a lungul anilor, colaborează cu instituții publi- nulsfatului.ro pentru județul Sibiu, www.monitorulcj.ro ce, precum Consiliul Județean Sibiu, Primăria Sibiu, iar pentru județul Cluj, respectiv www.zi-de-zi.ro pentru ju- partenerii privați sunt cele mai mari companii din dome- detul Mureș. Această componentă asigură 20 la sută din niul Automotive din România - Continental, Marquardt cifra de afaceri, deși concurența este puternică, piața fiind – dar și alte companii internaționale cunoscute, cum ar fi împărțită de companii mari, specializate doar în recruta- Siemens sau E.ON. rea de personal, studii de piață și tendințe în piața muncii. „Putem spune despre noi că am avut grijă la fiecare cără- Pe MagnetCV sunt în căutare de personal companii mari, midă pe care am pus-o fundației noastre, iar azi ne bu- precum Continental, Marquardt, McDonalds, Hilton, curăm de o imagine a unei construcții sănătoase. Suntem Guhring etc. echilibrați, nu promitem lucruri pe care nu putem să le fa- „Au trecut 10 ani de activitate pentru agenție și încă mă cem și cel mai mult ne place că nu ne-am pierdut entuzias- bucur de oportunitatea de a colabora și lucra cu oameni mul și zâmbetul atunci când relaționăm cu clienții noștri”, care au o viziune despre ce înseamnă să faci business. consideră Călin Bucur. Sunt oameni care își doresc să crească, să se dezvolte și să Agenția dispune și de spațiu de publicitate outdoor și tot formeze caractere. Am oportunitatea în fiecare zi să gă- din 2010 oferă spațiu companiilor interesate de brand sesc soluții, să dezvolt evenimente și să amplific valori ale awareness. Este una dintre cele mai profitabile și stabi- comunității în care ne desfășurăm activitatea. Ne pro- le activități ale agenției, explică fondatorul Călin Bucur. punem ca în următorii ani să oferim soluții și tactici de „Partea de outdoor asigură un venit constant și reprezintă marketing inovatoare, care să ajute clienții să își crească aproximativ 40 la sută din cifra totală de afaceri. Clienții business-ul. Totodată ne dorim să nu pierdem pasiunea mari sunt Marquardt, Compa, ThyssenKrupp”, conti- cu care livrăm rezultate, iar pentru asta vom investi me- nuă acesta. Investițiile germane, în special în domeniul reu în echipă, în business și în relația cu clienții noștri”, Automotive, au influențat puternic dinamica de dezvol- conchide Călin Bucur. 52 CREATIV WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Cum să nu dai greș cu produsele și serviciile pe care le creezi. Pune clientul la baza strategiei tale! Funcționalitate prin design

Dacă ar fi să ne întrebăm ce ne diferențiază, sau ce credem noi că este diferit în atitudinea noastră, acest lucru ar fi setea de funcționalitate. Tot ceea ce facem este ghidat de acest reflex al nostru de a găsi o utilitate dincolo de es- tetică, de a contribui cu o parte mai însemnată în toată comunicarea ce se desfășoară între o companie și mediul său și de a obține rezultate. Suntem Rainfall, o agenție ce activează de peste 16 ani în Arad, timp în care am fost implicați în peste 300 de proiecte de strategie de brand, marketing, design și web, naționale și internaționale. Înainte de a întreba „cum”, am învățat, să întrebăm „de ce”.

De ce un brand se adresează unui anumit public și ce se află la baza raționamentului său. De ce alege să comunice anumite valori și nu altele, de ce alege să fie prezent pe anu- mite medii. Cu timpul, întrebările s-au înmulțit și au avut nevoie de un cadru, iar așa s-a născut obișnuința noastră de a contura strategii, care să ghideze pașii clienților și ai noștri în interacțiunea lor continuă cu percepția consuma- lor. Este un mod de lucru, o mentalitate, dar și o suită torilor. Astfel, îmbinăm strategia de business și de brand de metode practice, prin care încercăm să aflăm nevo- cu designul atrăgător și aliniem felul în care arată un brand ile, afinitățile, fricile și barierele tipologiilor principale cu modul în care se comportă. Dar nu ne putem opri aici. de clienți cărora li se adresează produsele și serviciile pentru ca acestea să devină mai performante și mai re- levante. Identificând toate punctele de interacțiune ale brandului cu clientul și cartografiind toți pașii fiecă- Nevoia de inovații în comuni- rei interacțiuni, vedem unde brandul livrează și unde este sub performanțe, ceea ce ne oferă oportunități de care și branding menținere sau creștere a calității. Din 2018, suntem parte din DesignThinkers Academy Într-o lume marcată de schimbare constantă, fiecare efort Eastern Europe, una dintre cele mai importante agenții pe de comunicare este supus unui ciclu predefinit - ascensi- plan european în materie de inovare și concentrare a de- une, apogeu, declin. Ca în orice interacțiune umană, ca- signului de produse și servicii pe nevoile consumatorilor. pacitatea de a răspunde unei nevoi sau afinități decide du- Invităm companiile să descopere acest instrument efici- rata legăturii. În relația cu brandurile, consumatorul este ent și le adresăm tuturor celor pasionați de acest subiect foarte atașat de câștigul său psihologic, deci apropierea de o invitație deschisă, de a ne vizita sau contacta telefonic. acesta este crucială. Cum reușim să ne apropiem De la metodele clasice, de clienți? spre noile trenduri Metodele clasice de promovare și noile trenduri sunt comple- Există atâtea tipuri de clienți câte motive pentru care au mentare, proporțiile jonglând în funcție de particularitățile ales un produs, iar companiile ar trebui să fie conștiente fiecărui brand. Pe o piață ultra competitivă, cel mai greu vă de acestea. Este un proces complex, iar pentru a-l struc- cântări însă conținutul și diversitatea acestuia. Fie că va fi tura, am integrat în munca noastră elemente din Design vorba de mesaje cu focus pe umor, entertainment, artă, acti- Thinking. vism, sănătate fizică și psihică ori implicare socială, oamenii Design Thinking este un proces iterativ prin care încer- reacționează tot mai mult la mesaje care pătrund dincolo căm să înțelegem clientul, să testăm presupuneri și să de imunitatea pe care și-au făcut-o în ultimii zece ani de redefinim probleme în încercarea de a găsi strategii și expunere la publicitate agresivă. soluții, care nu apar de obicei la nivelul nostru primar Până acum câțiva ani era suficient să plătești pentru de înțelegere. În același timp, acest proces furnizează o atenția oamenilor. Acum toți fac lucrul acesta, așa că tre- abordare orientată spre soluții în rezolvarea probleme- buie să fii original, autentic și mai ales sincer, pentru că WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CREATIV 53

- știm că sună extrem de mercantil - sinceritatea vinde cel mai bine. Oamenii s-au săturat de promovarea bombasti- că, de zâmbete false și exclamații. Acum vor să simtă, să fie implicați, să conteze. Deși nevoile consumatorilor se diversifică în zilele noastre și se pliază pe componenta digital-tehnologică, centrul de greutate rămâne în sfera autenticității, indiferent de me- toda de promovare. Clienții nu se mulțumesc să știe to- tul despre produs, ci și despre compania care îl produce și principiile acesteia. Canale eficiente de publicitate

În cei 16 ani de activitate în acest domeniu am învățat să nu aplicăm șabloane, ci să analizăm sistematic, din interior și din de persoane și care îți permite să măsori impactul pe care exterior, particularitățile fiecărei companii și comportamen- mesajul tău l-a avut. tul clienților. Nu există o retețetă unică, ci e de obicei un mix Poți afla câți oameni au manifestat interes față de recla- între fizic - magazine fizice, experiențe, promoționale, print ma ta, câți au intrat pe site dând click pe ea, și chiar câți (noi considerăm că print is not dead yet și încă nu va fi pentru au cumpărat produsul tău. În plus, mesajele pot fi mult o lungă perioadă) - și digital - apps, website, newsletters, SEO mai atractive, cu sunet, video și text. Dacă reclama nu (dintre care menționăm Google, cu toate ramificațiile lui - aduce rezultatele așteptate, se pot face ajustări de buget, un partener extrem de important pentru orice companie de mesaj, de audiență ș.a.m.d. Targetarea este un avantaj care vrea să se promoveze), platforme sociale etc. important pe care internetul ți-l oferă și care poate fi de O companie poate să investească în experiența din maga- aur, dacă ai informațiile și cunoștințele necesare pentru a zin, dar să abordeze segmentul țintă și pe rețelele de soci- o seta adecvat. alizare, încercând să creeze trafic și pe magazinul online, pentru a crește vânzările. Este important ca toate punctele de interacțiune folosite să transmită un mesaj unitar despre De la views la vânzări brand și să fie aliniate cu obiectivele conturate în strategie. și profit Toți vor să creeze impact Online-ul permite ca mesajul sa fie construit pentru toți, dar procesul de vânzare să se îndrepte doar către unii Atunci când ne contactează, clienții se află în diverse etape dintre utilizatori. Cine are impresia că nu e nevoie decât ale dezvoltării brandului: fie sunt la început și vor să se afle de un ad (o reclamă online) ca să vândă, se înșeală. Un despre ei, fie s-au dezvoltat rapid și au descoperit că trebu- procent foarte mic de oameni cumpără văzând o reclamă ie să țină pasul cu această viteză, ori doresc să devanseze online o singură dată. E nevoie de o strategie bine pusă mișcările competitorilor. Indiferent de motiv, toți vor să la punct la nivel de campanii și audiențe, pe termen lung. creeze impact. Credibilitatea se construiește, nu poți sări etape, mai ales De multe ori, fiind vorba despre antreprenori care țin frâ- dacă nu ai la dispoziție un buget impresionant. Trebuie să iele unor businessuri, au tendința de a păstra în totalitate cultivi cu grijă interesul pentru produsul tău și să îl duci pe controlul, chiar și când vine vorba despre aspecte care țin utilizator de la stadiul de privitor interesat, la cumpărător de domeniul nostru. Însă, la vederea primelor rezultate, se și fan înfocat al unui brand. relaxează și ne acordă mult mai multă încredere. Social Media este doar o unealtă. În spatele unei reclame online stau un site relevant și o strategie bine pusă la punct, Soluții creative vs soluții care ține cont de ceea ce se numește ”costumer journey”. lucrative Mass media clasică înseam- Uneori, antreprenorii au așteptări nerealiste, pentru că nă încredere și statut văd în noi un izvor nesecat de soluții creative, pur artistice, care se nasc natural și aproape instantaneu. E ușor să faci Canalele tradiționale, sau ”old media” vin cu un supliment ceva, e mai dificil să faci ceva care să aibă relevanță și ecou. de încredere, iar încrederea e cel mai important element Ne luăm în serios rolul de educare a pieței, așa că de fiecare pentru un business. Televiziunea, radioul, revistele și pa- dată explicăm de ce proiectul are nevoie de un fundament nourile stradale ajung la marele public de mai bine de o strategic și de ce trebuie respectate anumite etape. Doar sută de ani și o vor face în continuare pentru multă vreme. așa vom putea să obținem rezultatele pe care ni le dorim. Chiar dacă nu ai același control ca pe internet, și aici se poate face o targetare, pentru că poți alege să te promovezi local (televiziuni și ziare locale, panouri stradale), regional Targetarea adecvată e de aur ori național. De asemenea, în funcție de brand, poți alege specificul revistei sau al emisiunii unde reclama ta să apară. În ceea ce privește publicitatea online, aceasta reprezin- Până la urmă a apărea la televizor sau pe un panou în cen- tă un mijloc accesibil prin care ajungi la un număr mare trul orașului este un certificat pentru statutul tău ca brand. 54 CREATIV WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Perspectiva unei agenții creative: Netring Promovarea strategic se face

Ca agenție creativă, dar de principiu ca oameni, avem niște principii în viața personală, pe care am transpus-o și în activitatea profesională. Cel mai important lucru pe care am înțeles și am învățat din propria experiență: calitatea contează cel mai mult, însă acest lucru costă atât la nivel de timp, efort, cât și la nivel de bani. Pe lângă calitate, sunt câteva aspecte care trebuie să fie prezente pentru a pava drumul către succes: o abordare strategică și integrată, creativitate, monitorizarea trendurilor, consecvență și continuitate. Calitatea contează

Încep cu o poveste din cariera mea de manager la un ma- gazin online unde eram responsabilă de tot procesul de vânzare, achiziție produse, încărcare, relații clienți, înca- sare. Aveam o echipă de 12 oameni, activam într-un do- meniu competitiv și ne strofocam într-una să dezvoltăm activări tot timpul: ori o promoție, sau 2, sau 3, ori un concurs, altă promoție, vânzare fulger etc. Și vine o lună de ianuarie, când o parte din echipă avea gripă (și în alți ani erau epidemii de gripă, deși e probabil greu de crezut), iar cealaltă parte era în concediu, iar restul, vai de capul nostru, încercam să subzistăm și să livrăm toate comen- zile. Pentru că, deși nu aveam decât o promovare uzuală, organică pe social, aveam comenzi ca într-o lună de vârf. Aveam un singur produs vedetă în acea lună, la un preț bun (nu de dumping, dar eram sub piață cu câteva zeci de lei) și vindeam acel produs: unul singur aducea o bună par- te din profit în acea lună din cele peste 1000 de produse pe Abordarea strategică care le aveam. O experiență cât se poate de reală despre faptul că produ- Auditarea pieței, a competiției, evaluarea trendurilor nu sul trebuie să fie de calitate, să fie la prețul corect și trebuie e trendy: necesită colectare de date, foarte multe date din să fie dorit de piață. Aproximativ 90% din start-up-urile surse sigure, cum ar fi studii de piață, anuare statistice, înființate intră în faliment pentru că încearcă să vândă un interpretarea acestor date și conturarea unor oportunități produs atât de ingenios, încât piața nu are nevoie de el. Și care numai asta sunt: oportunități. Oportunitățile pot fi și atunci, evident, cine îl mai cumpără? de business, dar și de promovare/poziționare. Această eta- pă implică foarte multă muncă, utilizarea unor metode de auditare cum ar fi STEPDEL și/sau PORTER, multe date și interpretarea acestora în contextul actual. Pentru un audit, care poate însă să nu releve multe oportunități, aloci mult timp și efort, iar la sfârșit rezultă un material de câteva zeci de pagini cu idei și propuneri care te pot ajuta în business-ul tău. Asta ar fi marketingul strategic: un instrument puternic pentru a-ți așterne pe hârtie mixul de marketing: produsul, prețul, promovarea, locul, dacă este cazul, care poate să-ți aducă succesul, dar măcar îți arată ce are sens și ce nu. Trendurile

Indiferent de domeniul în care activezi, schimbările, dar mai ales noutățile tehnologice apar în mod recurent. Ca să identifici oportunități de creștere trebuie să urmărești aceste trenduri și să beneficiezi de ele. O agenție de publi- citate a experimentat o scădere drastică în venituri, de la un milion de euro la 300K euro. La o vizită în Polonia unul dintre partenerii lor le-a recomandat să înceapă vânzarea WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CREATIV 55

de trofee pentru diverse concursuri și aniversări. Acum posibil cu abordarea unui ton original, trendy, diferit, cu alte deja 30% din venitul agenției se bazează pe producția și formate sau și cu alte platforme decât restul pieței. vânzarea de trofee. În cazul lor trendul a fost identificat de Conform prognozei și a raportului realizat de Initiative către partenerul din Polonia, însă dacă te uiți în jur, vezi și Media, Media Fact Book, piața reclamelor digitale va tu că numărul concursurilor de alergare, de triatlon, dua- crește anul acesta cu aproximativ +16% și ajunge la o va- tlon etc. crește, iar aceste evenimente au o nevoie acută de loare totală de € 114.5 milioane, iar canalele tradiționale, trofee, medalii, cupe. tv, outdoor vor avea o creștere între 10 și 5%, radio stag- nează. Printul este o piață foarte specială, reclamele sunt consi- Creativitatea derate autentice, iar conținutul savurat de mai multe per- soane din casă, citit și recitit. Este o soluție excelentă pen- A fi creativ este un sine qua non, un element indispensa- tru o promovare de calitate pe imagine, reputație, pentru bil și de bază al activității de promovare. Creativitatea se branduri care se respectă. traduce la nivelul vizualurilor generate, în limbajul folo- Cea mai mare și rapidă creștere o are în continuare social sit în materialele de reclamă, în organizarea de activări și media, dar și aici se arată semne de stagnare. Ca format, evenimente cum nu s-au mai făcut. Out-of-the-box este reclamele de search în online domină în procent de 47%. deviza oricărui expert în comunicare. Desigur, creativita- Pe de o parte înseamnă că aduce cele mai bune rezultate, tea poate să fie percepută și identificată de către publicul pe de altă parte, că dacă dorești să ieși în evidență, ar tre- țintă ca fiind o abordare nouă, de bun gust, cu umor, sau bui să abordezi și alte formate. o abordare nouă, însă de prost gust, lipsită de umor. Asta În marketingul digital avantajul este că cifrele pot fi mo- e un risc pe care ți-l asumi: guerilla marketing e ieftin, iar nitorizate și concluziile pot fi trase oarecum real time: ingeniozitatea pe care speră să livreze este obiectul unor vezi câte vizite ai, pe ce cuvinte cheie, ce pagini atrag evaluări subiective. Totul este interpretabil, iar creativita- click-uri și în ce zone trebuie să îmbunătățești ca să ge- tea poate produce atât efecte pozitive în comunicarea unei nerezi mai multe conversii. În cazul conversiilor avem un mărci, cât și efecte neașteptate, ca să zicem așa. Marile cumul de factori de care trebuie să ținem cont: o promo- branduri au și mari eșecuri, datorate unor bugete mari și vare adecvată, cu reclame targetate pe audiența potrivită, idei mărețe, nefiltrate prin logică, cum ar fi Tesla propul- un site care se încarcă rapid, asigură o navigare ușoară sată în spațiu, care indiferent cum a fost perceput la nivel și informații relevante. La nivel global 3% este procen- subiectiv, a fost o acțiune memorabilă. tul mediu de conversie, adică din totalul vizitatorilor pe un site 3% convertesc. În Europa rata de conversie me- die este la 1,7%, cu procent mai crescut dacă vorbim de Consecvența și continuitatea piețe mature și branduri cunoscute. În online e deosebit de importantă notorietatea brandului de la care se face achiziția: să fie cunoscut, cu atribute pozitive și să fie Consecvența utilizării unor mesaje reprezentative pentru considerat de încredere. brand și continuitatea în promovare sunt, la fel, elemente indispensabile. O promovare continuă și consecventă are nevoie de minim șase luni să înceapă să producă efecte, Despre autor: iar creșterea să fie peste oscilări datorate contextului din piață. După un singur advertorial sau un singur concurs pe Eva Lazar are peste 20 de ani experiență în domeniul co- Facebook nu are sens să tragem niște concluzii pe termen municării: a început cu 10 ani în presa scrisă și radio, iar lung. Abordarea corectă ar fi analizarea mecanismului de mai apoi a făcut PR și CSR pentru MOL România, market- derulare, rezultatele obținute, îmbunătățirea și continuarea ing digital pentru EuroGsm, dezvoltare organizațională și activității până acesta se dovedește a fi fezabil sau inutil. etică în afaceri. Are studii de psihologie, comunicare, resurse umane, proiect management, marketing digital și Lean Six Sigma Integrat: online și offline Green Belt. Netring oferă servicii de branding și PR, respectiv mar- E logic, promovarea se face integrat, omnichannel: în funcție keting digital cu focus pe SEM (search engine marketing), de cui te adresezi, te duci acolo unde este și audiența ta. Pe cât mai concret pe optimizare SEO și campanii paid. 56 CREATIV WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Reputația: greu de construit, ușor de distrus

Te-ai gândit vreodată că, în afaceri (și nu numai), reputația este totul? Reputația creează încredere, adică ceea ce o afacere își dorește întotdeauna. Iată doar câteva beneficii ale unei bune reputații: diferențiere în fața concurenței, fidelizarea clienților, creșterea vânzărilor, reclamă gratuită, atrage forță de muncă. Și e clar: succesul nu poate fi atins fără o bună reputație. Iar marii oameni de afaceri ai lumii au înțeles asta.

„Reputația noastră este mai importantă decât ul- tima sută de milioane de dolari.” - Rupert Murdoch

„E nevoie de 20 de ani să-ți clădești o reputație și de cinci minute s-o pierzi. Dacă știi asta, vei fi dife- rit.” - Warren Buffett

Importanța reputației în afaceri – și, de ce nu, importanța ei în viața de zi cu zi – este viziunea care stă la baza întregii activități a COMM360. De fapt, numele firmei este mai lung – COMM360 Consultancy Management & Training, dar e foar- te explicit pentru serviciile pe care le oferă: consultanță, ma- nagement și training pentru o comunicare completă, la 360°.

„Reputația pe care o avem este percepția celorlalți – a întregii societăți, a comunității din care facem parte, a clienților – des- pre noi și despre afacerea noastră. Și trebuie să înțelegem că tot ce se întâmplă poate fi un test din care reputația poate ieși mai puternică sau complet zdruncinată”, ne spune Cătălin Hosu, expert în comunicare. „Iar cel mai important pentru teste este să te pregătești”.

Dar cum se pot pregăti companiile pentru testele zilnice prin care le este pusă la încercare reputația? „Cu asta se Cătălin Hosu este fondator și manager al companiei ocupă COMM360”, continuă Hosu. „Tot ce e durabil se de comunicare strategică COMM360, cu un porto- construiește în timp, după un proiect fezabil, bine gândit. foliu de clienți bine-cunoscuți în sfera publică. Este Așa se construiesc și afacerile: pornesc de la o viziune, un expert în comunicare, cu peste 20 de ani în dome- niu și vicepreședinte al Asociației Române de Relații Publice din 2014. A activat întotdeauna pentru lideri ai pieței: jurnalist de radio, TV și presă scrisă, mana- ger de comunicare, de relații cu presa și purtător de cuvânt pentru o companie multinațională, consultant de comunicare strategică și comunicare de criză.

obiectiv, pentru atingerea cărora să fie dezvoltat un plan, urmat de strategie și de tactici. Iar comunicarea cu publicul trebuie să servească atingerii scopului companiei. Și asta fa- cem noi, de fapt: amplificăm rezultatele afacerii prin Public Relations (PR – relații publice), adică prin comunicarea cu publicul în orice formă: media relations, employer bran- ding, comunicare internă, community relations, PA (Public Affairs), CSR (Corporate Social Responsibility), comunicare de criză.”

„Poate vi se pare că sună pretențios și complicat, dar e sim- plu. Orice companie vrea să devină cât mai valoroasă pentru acționari și pentru comunitatea din care face parte. Iar PR-ul WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CREATIV 57

este modul în care această valoare este comunicată și creată în ochii publicului.”

Modul în care o companie poate lucra cu COMM360 este divers și, de cele mai multe ori, este urmarea unui proces de discuții și analiză. Unii clienți au nevoie doar de consultanță de comunicare, alții doresc un management direct al proce- sului de comunicare cu publicul sau training. De asemenea, se poate lucra și pe proiecte punctuale: proceduri de co- municare, audit de comunicare, organizare de evenimente, lansări, campanii, branding, re-branding. Dar indiferent de situație, agenția insistă să elaboreze de comun acord cu cli- entul un mod de lucru și să dezvolte, împreună, un plan care să permită ambelor părți să măsoare rezultatele și eficiența muncii depuse.

În ceea ce privește trainingul (colectiv sau individual, perso- nalizat conform nevoilor clientului), domeniile principale ale COMM360 sunt: media training, media relations, customer relations, customer service, comunicare medicală, comunica- re de criză, tehnici de prezentare.

„Cursul de media training este printre cele mai dorite de top managementul companiilor, de aceea am creat o structură de curs agreată împreună cu doi experți internaționali: Andy Trincia și Colin Hamilton. Public Relations (PR – relații publice) este funcția Andy, fost jurnalist, consultant american și scriitor, are experiență distinctă de management de stabilire și menținere de peste 25 de ani în comunicare în SUA (printre altele, a fost a unor relații reciproce de comunicare, înțelegere, manager de comunicare la Boeing, director de relații guver- acceptare și cooperare între o entitate (individ sau namentale și relații cu mass-media în companii internaționale organizație) și public. de servicii financiare și partener și director de filială într-o Media Relations (relații cu mass-media) – interac­ companie americană de public affairs) și în Europa (country țiunea cu și răspunsul la solicitările mass-media în sco- manager Bulgaria și România al unei companii europene de pul de a face cunoscută o entitate. consultanță în comunicare). Employer Branding – crearea unei bune reputații de Colin are o experiență totală de peste 30 de ani ca jurnalist angajator a companiilor în fața angajaților și pe piața video, dintre care peste 20 la Sky News Londra. A mai lucrat forței de muncă. pentru BBC și Ulster Television.” Comunicare internă (Internal Communication) – totalitatea formelor de comunicare ale unei entități cu Din ce în ce mai multă lume dorește și are nevoie să-și prezinte membrii săi. proiectele în fața publicului, intern sau extern, mic sau mare, Community Relations (relații comunitare) – o com- prietenos sau nu. Iar COMM360 te poate învăța tehnicile prin ponentă a relațiilor publice care constă în activități de care să captezi și să păstrezi atenția publicului, să elaborezi și stabilire a unor relații de încredere între o entitate și să-ți transmiți prezentarea și să răspunzi întrebărilor. comunitatea în care activează. Public Affairs (PA – afaceri publice) – se referă, în ge- Un alt domeniu din ce în ce mai solicitat pentru training este neral, la crearea și dezvoltarea de relații între o entitate cel de customer relations / service (relații cu clienții / serviciu și decidenți, indiferent că sunt politicieni, autorități sau clienți). În general, clienții apelează la aceste servicii când au instituții ale statului. nemulțumiri, de aceea este un domeniu esențial pentru păs- Responsabilitatea Socială a Companiilor (CSR – trarea reputației organizației și a brandului. Iar un curs pen- Corporate Social Responsibility) – conceptul prin tru învățarea și exersarea unor tehnici și de dezvoltare a unor care companiile contribuie la dezvoltare durabilă prin abilități poate crește semnificativ satisfacția clienților. respectarea legală și morală și aplicarea principiilor și valorilor societății pentru a crea bunăstare tuturor Cătălin Hosu, manager COMM360, susține prezentări și work- părților implicate. shop-uri pe tema comunicării în industria medicală în pro- Comunicare de criză – ansamblul metodelor și po- grame ale congreselor și simpozioanelor medicale naționale și liticilor utilizate de o entitate pentru diseminarea internaționale, precum și cursuri private – individuale sau co- informațiilor într-o situație de criză. lective – pentru medici și personal medical. 58 CREATIV WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Fabrica de idei. All Cris Târgu Mureș: ”Your image. Our passion. Your event. Our mission.” de Ligia VORO

All Cris Târgu Mureș a ieșit în lume în urmă cu 16 ani, iar succesul companiei care oferă servicii de consultanță imagine, organizări de evenimente corporate sau culturale, tehnologii noi și media- buying a venit după alți opt ani. Despre viitor, Cristian Teodorescu, fondatorul agenției crede că: “Ai conținut de interes pentru consumatori, făcut cu inimă și cu sinceritate? Vei rămâne pe piață”.

All Cris a trecut cu bine de primul deceniu și jumătate de viață în industria de publicitate, marketing și comunicare, aniversând în acest an 16 ani de rezistență în piață. “Deși avem activitate încă din anul 2004, am început să cunoaștem succesul abia după 2012 și valul devastator pro- vocat în mediile economice de criza ”Bulei imobiliare” din 2008”, sintetizează, cariera All Cris, Cristian Teodorescu, fondatorul și directorul general al companiei. Serviciile oferite de All Cris sunt dintre cele mai diverse, concepute în creuzetul companiei care s-a transformat într-o veritabilă fabrică de idei. ”Ne-am remarcat ca fiind o ”fabrică de idei” pe toate pla- nurile pe care am acționat în ultimii ani: consultanță ima- gine, organizări de evenimente corporate sau culturale, tehnologii noi și media-buying”, subliniază acesta. ”Fabrica de idei” - All Cris a produs idei nu doar pentru clienți – de fapt baza sistemului, dar și pentru cercul de co- laboratori apropiați ai managerului Cristian Teodorescu, astfel că au început să se extindă spre domenii de activitate inovative prin start-up-uri pe turism – închiriere de bici- clete profesionale All-mountain asistate electric, panotaj passion. Your event. Our mission”, dat fiind faptul că ne-am out-door de mari dimensiuni – proiect în executare și im- bucurat de un succes deosebit în organizarea de evenimente primante 3D – proiect în derulare. corporate în special pe domeniul medical, în industrie și, nu Toate acestea vorbesc însă dincolo de muncă și idei despre în ultimul rând, cultură”, povestește Cristian Teodorescu. pasiunea pe care echipa All Cris a investit-o în compa- nie și care se reflectă chiar și în sloganul care o definește. ”Sloganul inițial al companiei - ”Your image. Our passion” - Cei mai buni în portofoliu a fost completat în ultimii ani și a devenit ”Your image. Our ”Am ajuns să organizăm anual în medie 6 conferințe me- dicale, 4-5 evenimente private/corporate și concertul de Crăciun al vienezilor, care e un fel de ”Grand final” al anu- lui”, sintetizează Cristian Teodorescu o parte din activita- tea agenției. Astfel, All Cris este organizatorul unuia dintre cele mai așteptate concerte ale anului, Concertul pe stil vienez al renumitului Johann Strauss Ensemble din Viena, condus de Russel McGregor, un concert care se desfășoară cu casa închisă de 15 ani, an de an. În domeniul medical, agenția organizează unul dintre cele mai importante cursuri din sud-estul Europei pe dome- niul ortopediei-artroscopiei și, de altfel, singurul acreditat ESSKA-SRATS din această parte a lumii. Pentru al treilea an consecutiv, în 2020, All Cris va aduce la Târgu Mureș elitele Europei în domeniul chirurgiei cardi- ovasculare în colaborare cu ”Asociația inimi mari pentru inimi mici” și IUBCVT (Institutul inimii) Târgu Mureș în cadrul unor cursuri de formare continuă la cel mai înalt nivel. În anii trecuți au venit la Târgu Mureș specialiști din WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CREATIV 59

SUA, Germania, Suedia, Austria, Italia, Ungaria, Croația, Cris are în portofoliu cea mai importantă companie priva- Polonia, etc. tă din domeniul industrial din județul Mureș – Azomureș; Întrebat despre ceea ce a contribuit la succesul companiei desfășoară activități publicitare pentru Aliat Auto – cel mai All Cris în ceea ce privește organizarea de evenimente cor- important reprezentant multimarcă din domeniul auto din porate sau culturale, fondatorul său a amintit mai multe județul Mureș; pentru PRIVO – cel mai renumit complex ingrediente, numai bune de notat și aplicat. hotelier din zonă; Herlitz România – o companie care nu ”Probabil cele mai importante reușite de până acum sunt mai are nevoie de prezentare și lista ar putea continua. legate direct de calitatea colaboratorilor cu care lucrează All Cris și un ”recensământ” ad-hoc al oamenilor care lu- crează în parteneriat cu noi se ridică la cel puțin 45-50 de Conținutul, testul persoane. De la designeri și catering personalizat pe eveni- ment până la artiști de renume mondial, și de la profesori universitari aduși din SUA cu nopți nedormite de negocieri, pentru a rămâne în piață până la rețea de distribuție a curentului electric pe la stan- durile expoziționale – am făcut și văzut de toate. De fapt, Fondatorul ALL Cris a comentat, pentru Transilvania Business, totul se reduce la un singur lucru: invitații și participanții și viitorul media și al industriei de comunicare și publicitate la eveniment/conferință/concert/curs să se simtă bine și să care este dependent de conținutul livrat publicului. obțină rezultatul pe care-l așteaptă. Restul detaliilor nu se ”Cred că lumea virtuală înspre care ne îndreptăm cu pași văd și prea puțini vor ști ce a fost în ”bucătărie”. Așa cum rapizi va devora cam toate celelalte medii de comunica- nimic nu e perfect în lumea în care trăim, așa nu va exista re, cu o listă de excepții destul de scurtă, din păcate. Cred nici evenimentul perfect, dar există check-list(-uri), există că excepție va face întotdeauna contentul, pe românește echipă care nu a dat greș niciodată până în prezent, există – conținutul. Ai conținut de interes pentru consumatori, proceduri și, cel mai important, există know-how. Am ajuns făcut cu inimă și cu sinceritate? Vei rămâne pe piață. Lupta la un nivel la care un curs internațional din domeniul medi- pentru supraviețuire a tuturor celorlalți – în fața virtualu- cal se organizează a șasea oară, al șaselea an consecutiv, iar lui – devine mult mai complexă și mult mai aplicată. Mai clientul care ne-a solicitat serviciile doar ne supervizează rapidă, mai mulată pe emoțiile de moment și de conjuc- activitatea. E un nivel care se cheamă încredere”, rememo- tură. Cine scrie cu inima, sincer și la momentul potrivit rează Cristian Teodorescu. despre subiectul ”fierbinte” va rămâne pe piață. Cine nu, O altă componentă a activității este media-buying și va pieri. Fie că e scris pe print; fie că e vorbit la radio; de activități publicitare media. Pe românește spus, media- imagine în TV sau de oricare variantă în virtual / onli- buying este termenul folosit atunci când companiile priva- ne. Culmea în online e că se autodevorează: dacă până în te sau de stat angajează o agenție de publicitate care face urmă cu – să zicem 5-10 ani – site-urile erau viitorul acum achizițiile de spații publicitare în toate mediile de interes: asistăm la decimarea acestora în favoarea rețelelor sociale, print, outdoor, TV, radio și online. În acest domeniu, All și tot așa ...”, consideră Cristian Teodorescu. 60 CREATIV WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO “Your dedicated Marketing Agency” - LOOPAA

Cine este Loopaa? Suntem o echipă de oameni pasionaţi de marketing şi împre- ună activăm de 7 ani în domeniul acesta, cu proiecte atât în România cât şi în afara ţării. Ideea cu care am pornit la drum în 2013 a fost aceea de a oferi un serviciu complet, de a deveni un partener care îşi asumă responsabilitatea unei colaborări de lungă durată, pe toate nevoile unui business. Serviciile noastre includ realizarea de strategii de marketing, branding şi identitate vizuală, implementarea de campanii de marketing online, organizarea de evenimente şi servicii din zona PR. Brandurile din portofoliul nostru sunt atât din zona B2B – în domenii precum automotive, IT, medical - cât şi B2C – în domenii precum industria fashion, turism şi accesorii auto. În ultimii ani am avut colaborări şi cu mediul universitar, în care încercăm să susţinem facultăţile din Cluj în demersuri- le lor de promovare şi atragere de studenţi. Una din valorile noastre cele mai de preţ este “Giving back to community”, aşa că încercăm, pe cât posibil, în activitatea noastră, să susţinem iniţiative ce ţin de formarea tinerilor sau de sprijinirea unor organizaţii care ajută comunitatea în care trăim.

Ce vă diferenţiază pe piaţă? de mult spre a oferi servicii integrate, colaborări complete, Am putea spune că, în primul rând, dedicarea cu care ne aşa cum le spunem noi. Încercăm să dezvoltăm o relaţie pe implicăm în proiectele pe care le desfăşurăm alături de par- termen lung cu fiecare din ei, pornind de la strategia de mar- tenerii noştri – de aici şi sloganul nostru, “Your dedicated keting şi branding la marketing online, servicii PR şi chiar Marketing Agency”. Ne-am obişnuit să fim acolo pentru par- organizări de evenimente. Tindem să devenim acel departa- tenerii noştri oricând au nevoie de noi, să fim acei “problem- ment de marketing externalizat pentru orice companie care solvers” de care are nevoie orice business. îşi doreşte să atingă următorul nivel pe piaţă – fie că vorbim Încercam, însă, să cultivăm un lucru important în fiecare de piaţa din România sau din afară. relaţie de colaborare pe care o dezvoltăm: ideea că munca Ne diferenţiem parţial şi prin prisma pieţei căreia ne adre- aceasta de marketing, indiferent despre ce serviciu vorbim, săm – o mare parte din activitatea noastră înseamnă cola- este un parteneriat – noi venim cu experienţa, cu cunoştin- borări cu companii din Ungaria, Olanda, Germania sau UK. ţele de marketing – iar partenerul nostru de business vine cu Vorbim de partenerii noştri de cursă lungă, clienţi care ne-au provocarea şi cu disponibilitatea de a investi timp în colabo- fost alături încă de la început şi alături de care am implemen- rarea cu noi. Doar aşa putem ajunge la rezultatele pe care ni le tat proiecte importante în ultimii ani: de la campanii online dorim, adică la un parteneriat de succes pentru ambele părţi. implementate concomitent în 5 ţări europene, la o “caravană” În ceea ce priveşte poziţionarea noastră pe piaţă, între agenţi- de peste 50 de evenimente organizate în toată ţara. ile de marketing din România, putem spune că tindem destul Cum îmbinaţi, în activitatea voastră, metodele clasice cu noile trenduri? Cât de mare este nevoia de inovaţie în co- municare şi branding? În ultimii ani, am început să simţim tot mai mult nevoia de automatizare în marketing şi business. Au apărut o mulţime de platforme noi de promovare şi instrumente de gestionare a activităţii de marketing care oferă informaţii mai detaliate, centralizate şi, cel mai important, corelate între ele. Cu astfel de instrumente putem să știm astăzi exact cine este potenţi- alul nostru client şi la ce tip de mesaje ar putea răspunde cel mai bine, astfel încât să îi oferim exact ceea ce caută. În branding, noile trenduri merg din ce în ce mai mult în zona disruptive – acel tip de design care nu mai respectă lini- ile clasice, ci creează o impresie puternică prin forme şi culori care se îmbină într-o manieră “dezordonat - ordonată”. În proiectele pe care le implementăm, încercăm să găsim mereu acea proporţie perfectă între metodele clasice şi cele inovatoare, pornind de la client şi obiectivele sale. E impor- tant ca un brand să urmeze o linie constantă în imaginea şi WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CREATIV 61 comunicarea sa, însă e foarte important să fie şi în pas cu vremurile, cu noile trenduri în comunicare şi noile canale de promovare – mai ales atunci când vorbim de branduri care se adresează unui public B2C.

Ce canale puteţi spune că sunt cele mai eficiente în publi- citate şi marketing? Cele mai eficiente canale în publicitate şi marketing sunt cele care se potrivesc business-ului clientului. În identificarea lor, trebuie să pornim mereu de la publicul-ţintă şi să ne răspun- dem la întrebările: cine este el, unde îl găsim, ce îl interesează, de unde se informează şi cum ia decizia de cumpărare? Vorbind de canalele de promovare online, apariţia noi- lor reţele sociale precum TikTok şi creşterea numărului de persoane care fac vlogging, podcast sau devin influenceri în România sunt, în mod clar, lucruri care au schimbat modul în care abordăm publicitatea şi marketing-ul, deci şi modul în care se promovează brandurile. Nu trebuie, însă, să ignorăm nici canalele media tradiţionale – un mix bun de marketing le include pe toate. Consumatorul devii drag, am putea spune, într-un limbaj mai direct. Relaţia din ziua de astăzi ia decizia de cumpărare după ce a auzit de aceasta dintre consumator şi brand se construieşte în online, tine, ca brand sau “te-a văzut” în cel puţin 4-5 locuri. Este dar trebuie respectată cu sfinţenie şi în mediul offline, dacă clar că nu mai există promovare pe un singur canal, fie el on- vorbim de un produs aflat la raft. line sau offline. Media tradiţională îţi poate oferi exact acel Cum îndeplinim expectanțele clienţilor? Setându-le corect plus de care ai nevoie ca să devii cu adevărat memorabil – fie de la început. Primul pas, în orice colaborare pe care o în- care vorbim de un articol într-o revistă print pe care o citeşte cepem, este auditul de marketing – etapa în care ne uităm aşteptând la dentist, un panou publicitar pe lângă care trece la procesele de business, discutăm cu oamenii din compania în fiecare dimineaţă în drum spre serviciu sau o activare de respectivă şi astfel identificăm punctele în care mai trebuie brand care îi poate atrage atenţia când se află la cumpărături. să lucrăm sau factorii diferenţiatori pe care care trebuie să Ideea de bază de la care pornim în stabilirea celor mai efici- îi scoatem în faţă. De aceea, în unele cazuri, să îndeplinim ente canale de promovare este aceea de a crea un mecanism expectanţele clienţilor înseamnă şi să mergem mai departe care să includă cât mai multe punţi de contact – adică să fim de munca de marketing – spre o consultanţă de business, de vizibili pentru acea persoană în online, să o îndrumăm să dezvoltare a afacerii sau de corectare a unor aspecte care nu aibă o acţiune în offline, să mai audă de noi şi de la grupul mai pot fi “ascunse” în lumea de astăzi. Consumatorul de as- de prieteni şi de la influencerii pe care îi urmăreşte şi apoi să tăzi caută sinceritate, congruenţă şi constanţă. concretizăm relaţia într-un ultim pas – o vânzare, o partici- Apoi, de destul de multe ori, suntem nevoiţi să spunem că un pare, o înscriere sau orice ar fi ea. marketing bun nu poate face minuni – e doar o piesă impor- De aceea, încercăm mereu să identificăm cât mai clar tipolo- tantă dintr-un puzzle mai mare. Nu mai e de ajuns să lucrezi gia de persoană din fiecare grup-ţintă, pentru că asta ne ajută la o singură rotiţă. Pentru rezultate notabile, trebuie să pui în să ne dăm seama cel mai bine unde în mediul online trebuie mişcare tot mecanismul. să îi vorbim, unde îl vom găsi în offline şi cum trebuie să -li vrăm informaţia astfel încât să ajungem la rezultatul dorit. Ce se întâmplă cu print-ul, TV-ul, radio-ul şi outdoor-ul? În rândul marilor branduri, sunt, încă, în mod clar, foarte im- Putem defini clar şi convingător avantajele publicităţii portante. Și cu siguranță nu vor ”muri” prea curând. online? În rândul brandurilor de talie mai mică şi medie, există o ten- În ceea ce priveşte publicitatea online, comparativ cu alte dinţă de a le plasa pe poziții iinferioare în planul de comu- canale media, vorbim de o segmentare mai bună şi costuri nicare – în cazul unora, pentru că nu mai oferă o expunere relativ mai mici, care sunt, în mod clar, avantaje importante destul de mare raportată la costuri, iar în cazul altora pentru pentru orice companie, mai ales pentru una aflată la început că intră pe pante descendente în ceea ce priveşte utilizarea de drum. Beneficiile pe termen mediu şi lung, însă, se defi- de către publicul larg. Mai există, aici, un caz – cel în care nesc în raport cu rezultatele generate – şi rezultatele, aşa cum sunt utilizate greşit. În discuţiile cu partenerii noștri, auzim am menţionat şi mai devreme, depind de tipologiile de clienţi deseori “le-am încercat şi nu am avut rezultate” – la o analiză din fiecare grup-ţintă. mai atentă, acest lucru se întâmplă ori pentru că acele canale Avantajele pe care le considerăm, însă, incontestabile pentru folosite nu au fost corelate, concomitant, cu altele, care să le orice companie, când vorbim de publicitatea online, sunt fap- completeze, alegerea lor nu a derivat dintr-o analiză a publi- tul că ne ajută să ajungem rapid la clienţii noştri şi ne permite cului-ţintă sau aşteptările avute de la canalul respectiv au fost să avem o comunicare bi-direcţională cu aceştia. Putem să ne setate nerealist din start. Print-ul, TV-ul, radio-ul şi outdo- apropiem mult mai uşor de consumatori şi putem primi feed- or-ul încă mai aduc rezultate. Trebuie doar să ştim când să back instant pentru produsul sau serviciul nostru – două avan- le folosim, cum şi pentru ce: outdoor-ul ajută când vorbim taje pe care niciun alt canal media nu ni le oferă momentan. de creşterea notorietăţii şi percepţia asupra brandului, print- ul este încă consumat de anumite categorii de public dacă Cum îndepliniţi expectanțele clienţilor şi cum transfor- spune o poveste, iar radio-ul şi TV-ul sunt încă, în România, maţi view-urile în vânzare şi profit? principalele instrumente de promovare spre mase mari de Cel mai bun mod de a transforma view-urile în profit este persoane, în promovarea produselor de larg consum. să dezvolţi, la bază, un brand puternic, memorabil şi atrac- Prin urmare, nu există canale de promovare mai bune sau tiv pentru clienţii tăi. Înainte de a cumpăra, deci de a genera mai puţin bune – totul depinde de publicul căruia i te adre- vânzări şi profit pentru brandul tău, ei trebuie să se identifice sezi şi informaţia pe care doreşti să o transmiţi. cu produsul sau serviciul tău, cu ceea ce comunici, cu ceea ce faci pentru comunitate, cu valorile pe care le promovezi - să le Alexandra Zăinescu, Director Executiv @ Loopaa Marcom 62 CREATIV WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Publicitatea din zona de vest a țării şi evoluţia acestui sector

Despre rolul unei agenții de publicitate în aceste zile, despre măsura în care se mai aplică metodele clasice și care sunt noile tendințe, despre așteptările clienților și determinările acestora am discutat cu Ștefan Vădineanu, managerul agenției de publicitate Atu Advertising din Timișoara.

Cu o experiență de aproape 19 ani, Atu Advertising noastre, consider că în continuare rolul de bază al unei este o agenție care poate spune că a trăit pe deplin agenții de publicitate nu s-a schimbat. Indiferent de transformările aduse de noile căi de comunicare, că specificul său, orice agenție ar trebui să fie, în primul a reușit să se adapteze schimbării și să se păstreze rând, consultantul clienților săi. Dacă acest rol ar fi tre- în topul agențiilor de publicitate din Timișoara. În buit îndeplinit și înainte de evoluția tehnologică, cred decursul timpului, pe măsură ce canalele de comuni- că acum, când există atât de multe canale de comunica- care s-au diversificat, Atu și-a lărgit aria de servicii, re, este și mai necesar ca agenția să se poziționeze ca un iar astăzi se descrie ca fiind o agenție de publicitate consultant, nu doar ca un prestator de servicii. Să ana- full service. lizeze împreună cu clientul și să îi recomande strategia și canalele care se pliază pe specificul lui. Care era rolul unei agenții de publicitate acum 18 ani și care este rolul acesteia în zilele noastre? Care sunt așteptările clienților și determinările acestora? Deși metodele și, în special, canalele utilizate în prezent În o parte din cazuri, în goana după notorietate, com- diferă foarte mult de ceea ce se utiliza la începuturile paniile, în special cele care se află la început de drum, WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CREATIV 63 au tendința de a se arunca să investească în fiecare Cam la fel stau lucrurile și în ograda noastră. Dacă canal câte puțin, pentru a fi vizibile peste tot. Aici, înainte de boom-ul tehnologic era suficient să arăți este rolul agenției să spună stop, hai să analizăm. Hai că exiști pe piață și să îți prezinți serviciile sau produ- să vedem care sunt nevoile tale, unde și la cine vrei să sele cu mesaje atractive transmise prin intermediul ajungi și să găsim cele mai eficiente canale pentru a bannerelor, a meshurilor sau a flyerelor, acum acest ajunge acolo. Pentru că, în multe cazuri, această goa- lucru este o banalitate dacă nu incluzi un element nă după notorietate nu numai că înseamnă eforturi catchy. Ceea ce vreau să transmit este că printul nu mari cu rezultate mici, dar este și consumatoare de a murit, ci a evoluat și este mult mai amplu gândit de resurse financiare, iar rezultatele devin greu de cuan- companii și agenții. De exemplu, billboard-ul clasic tificat. este tot mai des înlocuit de cel care conține elemente Pe de altă parte, întâlnim și companii cu vechime, 3D, bannerele clasice sunt tot mai des înlocuite de foarte cunoscute la nivel mondial, dar care nu s-au ecranele cu LED care rulează mici sporturi, iar pagi- concentrat foarte tare pe piața națională și locală și nile din broșuri ne surprind cu tipar 3D, lăcuiri selec- care simt în ultimii ani o nevoie acută de a fi pre- tive sau alte finisaje premium. zente. Cel mai potrivit exemplu în acest sens sunt companiile multinaționale, care au unități de lucru Putem defini clar și convingător avantajele pu­ în România. Odată cu scăderea forței de muncă din blicității online? România a crescut nevoia de poziționare pe piață ca Consider că, pentru brand, unele dintre principalele brand de angajator. Și astfel noi, ca agenție, ne-am avantaje ale online-ului sunt costurile mai mici față specializat și în employer branding și CSR. Această de publicitatea TV și multiplele modalități de a crea transformare a reprezentat o adevărată provocare conținut, iar pentru consumator avantajul principal pentru echipa noastră, sute de ore de studii și ana- este posibilitatea de a da feedback în timp real. Cred lize și zeci de drafturi de propuneri. Dar acum, după că online-ul a făcut ca majoritatea brandurilor să de- o mulțime de campanii implementate, am acumulat vină mai comunicative. Să iasă din zona de confort, experiența care ne recomandă în acest domeniu ca ju- unde țineau un monolog în fața clientului, și să fie cători principali în zona de vest a țării. deschise la a purta un dialog. Și, mai ales, să își asume Consider că una dintre frumusețile domeniului în faptul că nu sunt perfecți și că feedback-ul poate să care activăm este schimbarea. Iar unul dintre testele doară destul de tare. continue de care avem parte este adaptarea la schim- bare. Dacă ai acest atu, poți spune că ești o agenție Ce sfat le-ați da companiilor care se află în căuta- matură. rea unei agenții de publicitate? Le-aș recomanda să își găsească cel mai bun sfătuitor Ce se întâmplă cu metodele clasice folosite în pro- și să îl țină aproape cât mai mult timp. Adică să gân- movare și care sunt noile trenduri? Ce se întâmplă dească o colaborare cu o agenție de publicitate ca o cu print-ul și outdoor-ul? relație pe termen lung, ce trebuie construită cu efor- Pot spune că noi nu am renunțat la nici unul dintre turi din ambele părți. serviciile pe care le ofeream la început, ci continu- Cred că o agenție de publicitate poate fi cel mai bun ăm să le utilizăm pe toate ca metode de promovare. prieten al unei companii, atâta timp cât între cei doi Bineînțeles că nu în aceleași doze, dar ele fac parte participanți există o chimie reală, fructificată prin încă din mixul pe care îl includem în strategia de interacțiune continuă. Pentru ca o agenție să poată promovare. Deși este destul de des întâlnită ideea că răspunde eficient solicitării unei companii, trebuie ca printul a murit, mai ales acum când vedem că mul- mai întâi să cunoască bine acea companie, istoricul ei, te dintre publicațiile cu vechime și destul de cunos- domeniul de activitate și, bineînțeles, publicul țintă. cute au încetat să tipărească și s-au concentrat pe Iar lucurile acestea nu sunt posibile de pe o zi pe alta. online, cred că scăpăm din vedere cealaltă latură, a Pentru a obține rezultatele dorite, este nevoie de timp publicațiilor mai noi pe piață, care s-au nișat foarte și analiză. Pentru că, după cum obișnuim noi să spu- bine și care sunt foarte vizibile atât în online, cât și ca nem: oricine poate da sfaturi, dar sfaturile într-adevăr materiale tipărite. folositoare vin de la cei care te cunosc cu adevărat. 64 CREATIV WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Oxygen clădește relații de încredere

donarea internă a tuturor departamentelor implicate sunt Începuturi foarte importante. Am învățat să ne bazăm pe echipa noas- tră, să ne împărțim responsabilitățile și să acționăm concer- Agenția independentă de comunicare Oxygen a apărut la tat pentru a rezolva cât mai repede o situație. De asemenea, final de 2009, sub denumirea la acel moment de Oxygen foarte important este să te pui în pielea fiecărui stakeholder și Public Relations, ca parte din grupul de comunicare Frank să anticipezi nevoile pe care le va avea în caz de criză. Communications. Tereza Tranakas, fondatoarea agenției, își Pot spune că întotdeauna am avut o abordare integrată. În dorea să aibă propriul start-up încă de pe când a început să lu- fond, nu e neapărat vorba de creativitate, cât de a găsi soluția creze în comunicare, în cadrul unor agenții din Statele Unite, potrivită pentru a răspunde la brieful/ obiectivul clientului. conduse de femei antreprenor. “Nu erau agenții mari, dar Flexibilitatea este la fel de importantă precum creativitatea”, erau agenții foarte bune și femeile acestea reușiseră să facă crede Tereza. niște lucruri foarte frumoase. Mi-a plăcut mult modelul lor Oxygen este acum o agenție de comunicare 360 și oferă ser- de business. Și mi-am propus atunci ca la un moment dat să vicii de marketing integrat și consultanță în comunicare, pre- fac și eu același pas”, își amintește fondatoarea. cum managementul reputației, publicitate, comunicare in- Tereza este acum unul dintre cei mai apreciați profesioniști ternă, employer branding, social media și digital marketing, din industria de comunicare din România, cu 20 de ani comunicare B2B, relații publice, CSR, organizare evenimen- experiență pe plan local, dar și internațional. Expertiza sa în te, influencer marketing și producție video. Orice brief, fie el comunicare acoperă o varietate de industrii precum FMCG, strict de PR, beneficiază de aportul tuturor departamentelor. retail și imobiliare, IT&C, bănci & finanțe, pharma, real esta- te, energie și multe altele. Cu birouri în București și Cluj-Napoca, agenția Oxygen a Oxygen Cluj fost premiată încă de la începutul activității pentru campa- niile sale. Agenția deține un portofoliu vast de clienți, pre- În 2018, Oxygen a sărbătorit 10 ani pe piață si a deschis fi- cum: Olympus Dairy, TotalSoft, Nestlé, Moncler, Luxoft, liala la Cluj-Napoca, fiind prima agenție de comunicare din AD Pharma, BCR, Betano, Skoda, Garanti Bank, Total România care s-a extins într-un oraș din afara Bucureștiului. Romania, Enel, Volvo, Huawei, KiK, Metro Systems, Sony Și a pornit cu tot entuziasmul, de la căutat birou în Cluj, la Pictures AXN, World Class, Intesa Sanpaolo Bank, Grand format echipă locală și câștigat clienți din zonă. Deschiderea Entertainment, PPD Romania, Gruppo Campari (Campari, din Cluj a făcut parte din strategia companiei de a se dezvolta Aperol), Acqua Panna, San Pellegrino, Asirom VIG, SPLAT și de a fi alături de mediul de afaceri dinamic din zona de Professional, Batiste, Dr. Hart, Femibion, DELL și mulți alții. Nord-Vest a țării. În primul an de activitate, echipa multidisciplinară a agenției locale, coordonată de Ruxandra Marin, a oferit servicii de Primii 10 ani consultanță și implementare pentru diverse proiecte de co- municare ale companiilor din Cluj-Napoca și zona de Nord- Oxygen a evoluat și continuă să se dezvolte încă de la lansarea Vest a țării, dar și pentru branduri naționale și internaționale sa, lucrând cu profesionalism și pasiune, și dezvoltând cam- care au implementat proiecte la nivel regional, în Oradea, panii de succes pentru branduri. Bistrița. Pe plan local, Oxygen colaborează cu o serie de clienți „Ne-am transformat complet în cei 10 ani de activitate. importanți, printre care: Alfa Software, bigstep®, MERON, Oxygen a ajuns la un know-how extins în industria de comu- KIK, hipMenu, Transilvania IT Cluster, Metro Systems. nicare. Nu ne mai definește conceptul de agenție de PR, pen- “Acum, după aproape doi ani de activitate, credem și mai mult tru că oferim servicii de strategie, campanii integrate, social în decizia de extindere a Oxygen pe plan local. Am întâlnit și digital, influencer marketing, advertising, producție video, un mediu de business diferit, dar provocator. Descoperim BTL și marketing. Am intrat într-o nouă etapă a dezvoltării aici povești noi și oameni creativi, în fiecare zi, ceea ce ne bu- noastre la nivel de echipă și competențe. Pregătirea și coor- cură și ne încurajează. Ne dorim ca atât afacerile clujene, cât WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CREATIV 65

și companiile internaționale pre- zente în Cluj-Napoca să benefi- cieze de expertiza și experiența noastră de peste 10 ani în indus- trie și să construim împreună strategii de comunicare externă și internă de impact”, a declarat Ruxandra Marin, Senior Partner Oxygen Cluj. Tot Ruxandra spune că intenția de a deschide pe piața din Cluj- Napoca a existat mereu și s-a născut din pasiunea și admirația pe care le-a avut mereu pen- tru orașul ei natal. „Clujul este un centru de business care, la ora actuală, are o dezvoltare extrem de dinamică. Modul în care acest oraș se schimbă con- tinuu implică a ține pasul cu ultimele tendințe și de a veni în întâmpinarea unor nevoi care poate încă nu au fost create sau conștientizate. Există aici des- chidere pe partea de noi busine- ss-uri, iar faptul că există un pu- blic pretențios motivează și mai tare. În plus, cu rădăcini în inima Ardealului, echipa care se ocupă de dezvoltarea Oxygen Cluj este locală. Cu siguranță o călătorie înteresantă, sunt multe provo- cări, dar și multe oportunități, cu loc pentru cine dorește să facă lucrurile altfel, mai îndrăznețe.” Despre piața de comunicare integrată, Ruxandra spune că încă se maturizează, cu pași mici și precauți, dar cu un grad print-ul, canalele tradiționale de comunicare rămân sursa ridicat de îndrăzneală. La fel ca în București, și la Cluj, PR- cu cel mai ridicat grad de încredere pentru deciziile de cum- ul se îndreaptă încet, dar sigur către o practică strategică în părare, creând o relație directă mai stransă între branduri și construcția de brand, iar clienţii îi înţeleg tot mai mult ros- consumator”, consideră Tereza Tranakas. tul. Tendința spre digital PR & campanii în social media este Ca întotdeauna, Oxygen a început anul cu optimism și îl în- la fel de accelerată ca la nivel național, însă deschiderea spre cheie în aceeași notă. 2019 a fost un an bun pentru agenție și ino¬vare și tehnologizare este mult mai mare aici. Poate și pentru clienții alături de care a lucrat, înregistrând rezultate datorită specificului tehnologic al orașului, care îi conferă un pozitive. Agenția independentă de comunicare și-a dezvoltat alt grad de curaj. Nevoia cea mai mare la nivel de comunicare atât echipa, cât și portofoliul de clienți, și au avut oportunita- se simte pe componenta de Employer Branding și comunica- tea de a realiza proiecte de anvergură și campanii frumoase. re internă. Nu în ultimul rând, Oxygen clădește relații de încredere. „A fost un an bun. Cu multe provocări. Un volum enorm de 2019 - 2020 muncă, aproape ne-a pus capac. Am învățat lucruri noi, ne- am adaptat unor culturi noi. A fost primul an în care ne-am uitat mai mult în interior. Am analizat greșelile, am evaluat La final de 2019, Oxygen a implementat un audit in- oportunitățile, am conștientizat prezentul și am luat niște tern și unul extern în agenție și a pregătit o restructurare decizii despre viitorul agenției. Mie îmi place să mă uit la par- organizațională în linie cu rezultatele auditului. Totodată, tea plină a paharului, orice greutate vine cu o învățătură. Am anul 2020 aduce o relansare a brandului Oxygen și o nouă încredere că 2020 va fi un an bun, pe care suntem pregătiți identitate vizuală, ce presupune o abordare chiar și mai in- să îl întâmpinăm cu optimism și forțe proaspete ”, a declarat tegrată a proiectelor, pentru campanii mai creative și rezul- Tereza Tranakas. tate cuantificabil mai bune. „Despre industrie și trendurile din 2020, credem că temele care au legătură cu sustenabilitatea, diversitatea și incluziu- nea sau protecția mediului vor fi din ce în ce mai prezente în discursul brandurilor. Podcast este cuvântul anului în 2020, dar Oxygen reiterează faptul că tot ce nu înseamnă creativi- tate sau merge pe un trend fără substanță, fără un impact în rezultate sau relevanță pentru brand, rămane doar un trend pasager. Noi credem în continuare în mediile tradiționale, care pot să aducă beneficii de imagine bradurilor, susținem 66 CREATIV WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Gotic Media mizează pe reclama în mișcare de Traian DAN

Studiile arată că reclama în mișcare prinde cel mai bine la publicul țintă dintre reclamele outdoor. Pe acest principiu se bazează și Marinel Cionca, administratorul Gotic Media, cu o vechime în branșă de peste 22 de ani.

Acesta spune că nu i-a fost prea greu să treacă de la metodele clasice spre noile trenduri. „În ceea ce mă privește, mare lucru nu s-a schimbat. Seriozitatea m-a ajutat să mă adaptez”, a pre- cizat Marinel Cionca. Față de ani în urmă, administratorul Gotic Media, a observat că online-ul a „mușcat” o bucată bună din partea de outdoor. „Reclama pe online a luat avânt în ultimii ani. Online-ul a luat o parte bună și din presa scrisă, dar și din radio. Și ia în conti- nuare. Online-ul reprezintă un procent mare dintr-un buget de reclamă”, a observat Marinel Cionca. Online vs outdoor

Cele mai eficiente canale de publicitate sunt, potrivit specialis- tului în reclame, orientate spre dorințele clienților și spre publi- cul țintă. „Partea de outdoor, pe care suntem noi specializați, nu țintește atât de mult o creștere a vânzărilor cât, mai ales, o campanie de imagine. Partea de online se poate targeta și poți vedea rezultatele concrete. La outdoor nu poți avea un răspuns în timp real. Doar dacă faci niște studii de piață, să vezi care este impactul”, explică administratorul Gotic Media. Despre așteptările clienților, Marinel Cionca, a observat că aceștia ar dori să le crească vânzările imediat după afișarea re- clamelor. „Orice campanie are un timp de reacție la consumator, la publicul țintă. Nu are efect imediat. Eu sunt adeptul campa- niilor pe termen lung. Nu cred că au efect campaniile pe sume foarte mari pe termen scurt. Campaniile pe termen lung sunt mai eficiente. Și clienții mei știu asta”, subliniază specialistul. Vizavi de avantajele publicității online, administratorul Gotic Media, spune că acestea pot fi targetate mai ușor spre publicul țintă. „Totuși, există și aici dubii, în sensul că există pericolul „La presa scrisă contează, în primul rând, tirajul și istoricul zi- ca reclamele să ajungă la clienți virtuali care nu au legătură cu arului respectiv. Mai nou se fac reclame la pachet: presă scrisă, reclama respectivă, neavând nevoie de produsul sau serviciul combinată cu online. Ziarele care vor să reziste, trebuie, nea- respectiv, dând pur și simplu click doar pentru contorizare. părat să aibă și varianta online”, este de părere administratorul Persoane de pe alte continente sau țări îndepărtate. Părerea Gotic Media. mea este că o campanie trebuie dirijată pe mai multe segmen- te: pe online, pe print, pe outdoor. După aceea, trebuie făcut un studiu pentru a vedea de unde îți vin răspunsurile. Și pe urmă Reclame în mișcare te direcționezi pe canalul respectiv”, explică Marinel Cionca. Gotic Media s-a specializat pe reclamele outdoor în mișcare, pe mijloacele de transport. „Costurile inițiale la o reclamă pe Campanii și campanii tramvai sau autobuz sunt un pic mai mari, nu cu mult, cu 25%. Sunt costurile de producție, de neutralizare. Costul de chi- „Campaniile publicitare sunt locale și naționale. La campaniile rie este cam la fel ca pentru un panou. Dacă reclama este pe naționale mesajul este mai general. La campaniile locale, mesa- o perioadă mai lungă, devine cea mai ieftină reclamă. Plus că jele sunt mai țintite spre anumiți clienți. Unele campanii sunt un mijloc de transport are o arie de acoperire foarte mare. În lucrate în așa fel încât să-i facă pe oameni curioși. Spre exemplu, Oradea asta înseamnă cât cinci panouri publicitare. În orașele campania la calculatoarele BenQ a fost făcută într-un mod ine- mari și mai mult. Nu în ultimul rând, aici ai un public țintă real, dit, pentru a trezi interesul clienților. O lună a apărut pe pano- care circulă cu mijlocul de transport sau care vede mijlocul de urile publicitare doar litera «B», ceea ce a trezit curiozitatea. Pe transport, chiar dacă nu circulă cu el. Foarte mulți clienți op- urmă, efectul a fost subliminal”, a exemplificat specialistul. tează pentru astfel de reclame”, a declarat Marinel Cionca. Marinel Cionca a vorbit și despre viitorul reclamelor pe print, pe Dintre marii clienți ai Gotic Media care și-au afișat reclamele radio, pe TV și outdoor. Părerea lui este că acestea se vor reduce, pe mijloacele de transport amintim: Lotus Center, Momax, o parte din bugetele pe aceste segmente migrând spre online. Novambient, Era Shopping Park, Brumă. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CREATIV 67 Ovi D. Pop - povestea Duran’s Press de Traian DAN

Duran’s Press este una dintre cele mai vechi și cunoscute agenții de publicitate din Oradea. Administratorul agenției este artistul fotograf Ovi D. Pop, unul dintre cei mai premiați fotografi la nivel internațional. Ovi D. Pop a realizat mai multe monografii ilustrate ale Județului Bihor și albume ale Oradiei. Începuturi în publicitate

Ovi își aduce cu nostalgie aminte de începuturile lui în afa- ceri publicitare, în 1994, pe vremea studenției. „Fiind stu- dent și având nevoie de bani, mi s-a părut foarte ușor să dau din gură și să vând publicitate la diverse ziare locale. Bla- bla-ul meu, fiind jumătate român, jumătate ungur, a avut un succes destul de mare. Am reușit să prind destule contracte, în două – trei luni ajungând să am comision mai mare decât salariile profesorilor mei universitari”, povestește Ovi. Afacerile mergând din ce în ce mai bine, și-a înființat o fir- mă, care a ajuns în scurt timp la 18 angajați. A urmat anul fatidic 2008, când economia duduia. A primit o ofertă de vânzare a firmei, de peste un milion de euro, din partea unui consorțiu din Austria, pe care a refuzat-o. „Cum eram cu capul în nori, văzând că firma merge, nici nu m-am gân- de reclamă, în ultima vreme, sunt: Facebook și Instagram. dit la vânzare. Nu luam în seamă semnele care anunțau cri- Acestea au cea mai mare influență asupra publicului. Apoi za”, a explicat Ovi D. Pop. În 2009 au urmat niște schimbări urmează reclamele de pe site-urile canalelor de știri, care legislative care i-au adus pierderi de circa un miliard de lei s-au înmulțit foarte tare și care au o priză foarte mare la vechi. A trebuit să dea oameni afară, mai bine zis să-i de- anumite categorii de persoane. termine să plece, nemaifăcând față cheltuielilor. Au urmat vremuri grele, cu credite neplătite, cu sume neîncasate. A Care sunt aşteptările clienţilor din observațiile tale? intrat în faliment. În trei ani s-a redresat achitând creditele. Marea majoritate a clienților mei ar dori calitate la un preț cât mai mic. Nu spun că nu mai sunt și excepții de la această regulă. L-a salvat fotografia Cum ai putea defini clar şi convingător avantajele pu- blicităţii online? În primul rând, clientul nu mai are bătăi de cap cu multi- O invitație în China cu Asociația Artiștilor Fotografi din tudinea de pliante și fluturași. Companiile de reclamă nu România, la un schimb de experiență, i-a schimbat com- mai au probleme cu împărțirea acestora, ceea ce ducea la plet percepția asupra fotografiei și viața. „După drumul din un cost destul de ridicat și greu de controlat. Apoi, cred că China, am început să trimit fotografiile la concursuri. Am publicitatea online poate fi mai bine targetată spre publi- început să văd altfel fotografia. În cinci ani de activitate am cul căruia i se adresează. reușit să adun peste 600 de premii naționale și internaționale, în 54 de țări”, a precizat artistul fotograf. Ulterior a ajuns, da- Cum se pot tranforma view-urile în vânzare şi profit? torită fotografiei, în foarte multe țări, ca jurat. Până nu demult, view-urile erau egale, în mare masură, cu tirajul produselor de marketing printate. Și asta nu neapă- rat legat de cum ajungeau la publicul țintă. Cred că acum Ce se întâmplă în publicitate se reușește o targetare mai bună, cunoscând preferințele publicului țintă. Inevitabil, apare și profitul. Întrebat cum a făcut trecerea de la metodele clasice spre noile trenduri în publicitate, Ovi D. Pop spune că după ce Ce se întâmplă cu printul, cu TV-ul, cu radio-ul şi și-a revenit în urma crizei din 2009 – 2011, a pus un accent outdoor-ul? mai mare pe partea de creație, pe inventivitate. Fiind o societate full-service, dar care se bazează pe print, am resimțit scăderea cererilor pe aceste instrumente. Mai ales pe Cum este resimţită nevoia de inovaţii în comunicare şi print. Am încercat să creăm produse proprii, ca să umplem branding? golul lăsat. Trendul este acum pe TV, pe radio, pe online. Oradea fiind un oraș mai mic, nu prea sunt clienți cu pretenții prea mari. Aici prețul contează cel mai mult. Se acceptă mai Mai are viaţă publicitatea pe print? greu inovațiile, pentru că vin cu un preț mai ridicat. Cererile de reclame pe print sunt minimale. Doar pen- tru anumite categorii: imobiliare, angajări, inaugurări de Care sunt cele mai eficiente canale de publicitate? obiective, dar într-o măsură mai mică. Tirajele s-au redus După părerea mea, cele mai eficiente și mai utilizate canale și ele de la tiraje de offset la print digital. 68 CREATIV WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Adelina Chişu, Managing Director: “La Ghepard Communication nu facem tranziţii, ci mai degrabă învăţăm constant să experimentăm Echilibrul între clasic şi modern”

Ghepard Communication este o agenție de comunicare integrată, înființată acum 3 ani de Adelina Chișu, după o experiență de 10 ani în marketing-ul corporatist. În cuvinte meșteșugite, într-o poveste cu întrebări și răspunsuri, directorul Ghepard Communication ne-a oferit o lecție de echilibru și o filosofie de companie și despre viață.

Cum faceți tranziția de la metodele clasice spre noile trenduri? Întâi de toate cred că, până să vorbim de tranziţia des- pre care aţi pomenit, ar fi oportun şi inspirat să de- taliem un aspect, de asemenea, foarte important: de fapt când anume ar trebui să se întâmple o asemenea tranziţie? Nu pot să nu rememorez, cu nostalgie, acel moment în care am decis să lansez pe piaţă Ghepard Communication, meditând la valorile acestei companii care sunt respectate cu stricteţe de către toţi cei care ne trec pragul şi aleg să lucreze cu noi. Spuneam atunci că fondez această companie convinsă fiind de faptul că este important să construiesc proiecte de calitate care să aducă rezultate de impact pe termen mediu şi lung. Şi pentru ca acest frumos deziderat să se întâmple, este vital să descopăr oameni cu poveştile lor nespuse care, prin servicii de branding aprofundate, pot deveni repere în lumea în care trăim. Apoi am considerat că, într-o lume care se schimbă zilnic cu viteza gândului, pentru succes, este mare nevoie să ştii să te mişti cu Agilitate, să ai Forţa necesară pentru a depăşi cu uşurinţă obsta- colele care, inevitabil, îţi apar în cale, să ai Originalitate pentru a putea să inovezi şi să oferi, astfel, ceva nou şi deschizător de drumuri care te diferenţiază de alţii, iar mai apoi, dar nu în ultimul rând, să ai viziune, întrucât doar dacă ştii să priveşti departe, ajungi departe. Cea dintâi confirmare că sunt pe drumul cel mai bun mi-a oferit-o chiar colegul meu cu care am pornit la drum la un moment dat să clădeşti cu pasiune. Prin urmare, lung, istoricul Varga Attila de la Academia Română, cer- la Ghepard Communication nu facem tranziţii, ci mai cetător la prestigioasa Universitate din Oxford. L-am au- degrabă învăţăm constant să experimentăm Echilibrul zit spunând adesea că “cine nu are trecut, nu are nici între clasic şi modern, iar rezultatul este mereu o armo- prezent, prin urmare nici viitor”. Extrapolând aceasta nie irezistibilă care ne dă sens şi motivaţie pe măsură. la răspunsul pe care trebuie să vi-l ofer la întrebarea Dvs., eu cred că este fundamental să ştii să construieşti Cum vedeți nevoia de inovații în comunicare și branding? cu echilibru, să faci echilibru între vechi şi nou, pentru După cum menţionam deja, trăim într-o lume care se că una din cele mai dificile şi, totodată, una din cele schimbă parcă cu viteza gândului, în consecinţă este un mai frumoase provocări ale vieţii nu este să faci tranzi- imperativ să ştii să fii pregătit şi deschis la nou, mai ales ţii, ci să fii un Arhitect al Echilibrului. Sunt puţini cei când este vorba despre comunicare şi branding. În lumi- care reuşesc să atingă această performanţă, iar cei care, na acestui fapt nu pot să nu recunosc că, da, într-adevăr totuşi, o fac, aceia sunt preţioşi pentru că sunt în mă- este o permanentă nevoie de schimbare, însă marea pro- sură să edifice punţi trainice între tradiţie şi inovaţie, vocare este cum anume faci aceste inovaţii. În industria între clasic şi modern. Cu alte cuvinte, înveţi din ceea MarCom-ului ca să îţi reuşească în mod lăudabil ceea ce îţi ce a fost, iar pe acest fundament construieşti tu ceva propui, dar de aşa manieră încât clienţii să fie mulţumiţi, nou. Făcând aceasta, ai un dublu avantaj: prospeţimea eu cred că este nevoie de talent, de răbdare şi mai presus noilor trenduri îţi deschid, într-adevăr, ferestre largi de orice este nevoie de multă empatie. De fapt, aici cred spre viitor, dar în acelaşi timp nu pierzi nici conexiu- că este una din cele mai importante chei ale succesului pe nea cu acele „rădăcini” sau temelii pe care ai început acest plan: prin empatie te conectezi la clientul tău care, WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CREATIV 69

în realitate nu este doar un client, ci parte din povestea ta! o mare provocare, cred eu. Ca specialist trebuie să ştii, iar Odată ce ai construit această conexiune - care trebuie să apoi să îi şi recomanzi „doza” potrivită pentru publicita- fie solidă - pasul următor este să personalizezi demersul tea pe canalul de care el are nevoie. Ne întoarcem astfel la tău pe orizontul lui de aşteptări. Ştim cu toţii, există oa- lecţia echilibrului. Este, într-adevăr, important să cunoşti meni care sunt mai reticenţi la nou sau cel puţin îl adoptă cele mai eficiente canale de publicitate, dar este la fel de gradual în funcţie de frecvenţa lor de rezonanţă. Alţii, din important şi cum le foloseşti mai apoi. Pentru că în lip- contră, sunt mult mai deschişi la inovaţie, prin urmare şi sa unei „doze” potrivite de apariţii, chiar şi cel mai grozav semantica discursului tău trebuie să se armonizeze cu o proiect de publicitate, pe cel mai eficient canal posibil, se asemenea stare de spirit. Şi atunci, ca să mă apropii de în- poate transforma rapid într-un eşec lamentabil. trebarea Dvs., înainte de a vedea care este nevoia de inova- ţie în sfera de comunicare şi branding, trebuie în prealabil Ce așteptări au clienții dvs? să înveţi să o simţi la cel care este în faţa ta. Aici începe O întrebare scurtă, dar frumoasă care face cât o campa- măiestria celui care excelează cu adevărat în ceea ce nu- nie inteligentă de publicitate! Clienţii, teoretic vorbind, au mim comunicare şi branding. Primul pas este să ştii să fii multe aşteptări de la cei pe care aleg să îi plătească pentru tu un foarte bun ascultător de emoţii şi vibraţii lăuntrice, diverse servicii. Până la urmă însă, una dintre aşteptări, iar când te armonizezi cu ele să devii un bun comunicator care are şi cea mai mare greutate, se impune în mod de- care reuneşte lumi şi instrumentele potrivite pentru nevo- cisiv: clienţii mei aşteaptă să fiu una cu ei! Şi nu întâmplă- ile clientului. Restul e ştiinţă şi experienţă! tor... Aşa este şi în viaţa trăită, când înveţi să fii una cu cel cu care porneşti la drum, călătoria în sine devine un privi- Care sunt canalele eficiente de publicitate? legiu şi, totodată, o mare plăcere, întrucât, la acest nivel de Canalelele de publicitate se identifică în funcţie de stra- comunicare nu finalul are cel mai mare impact, ci tocmai tegia de comunicare & marketing, după definirea obiec- drumul parcurs împreună! Clienţii îţi devin loiali nu doar tivelor şi a publicului ţintă. Deja este un clişeu să spui că pentru că obţin ceea ce vor la calitate semnificativă, cât şi în secolul nostru ar fi o eroare gravă să ocoleşti canalele pentru că drumul pe care îl fac cu tine este unul ferm şi se social media, mai ales că ele sunt şi atât de accesibile… Aşa simt în siguranţă într-un parteneriat de business. cum pomeneam deja, este vital să te conectezi la cel care doreşte să îţi devină client. Când ajungi să te familiarizezi Puteți defini convingător avantajele publicității online? cu orizontul lui de aşteptări, ştii cu siguranţă şi care dintre Aleg să vă răspund la această întrebare, oferindu-vă o po- canale i se potriveşte mai bine. După acest pas, vine încă vestioară cu tâlc petrecută în viaţa reală: acum trei ani am 70 CREATIV WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ales să fac publicitate pentru activităţile unei renumite simţuri lăuntrice, iar când se armonizează cu ele să de- instituţii care astăzi este, cu siguranţă, un reper pentru vină un bun comunicator, care să-şi atingă cu încredere viaţa culturală a acestei comunităţi şi nu numai. Când am obiectivele de marketing şi comunicare. pornit la drum cu acest proiect am simţit, în cel mai scurt timp cu putinţă, faptul că respectiva instituţie dorea cu Cum vedeți evoluția publicității în televiziune, ra- ardoare o campanie de publicitate, dar nu avea exerciţiul dio, outdoor? gestionării unui asemenea demers şi, cu atât mai puţin, al Îmi place futurologia, prin urmare aş vrea să-l citez pe efectelor benefice de după. Am ales varianta online, con- Thomas Wrede, celebru fotograf german şi arhitect de vinsă fiind că, în acest mod, avantajele unui atare demers imagini, care de curând a spus următoarele cuvinte cu urmau să vină destul de repede şi cu impact profund pe o tâlc: „Cred că vom vedea tendința ca oamenii să plăteas- arie foarte largă. Când s-a încheiat totul cu bine, am rea- că pentru conținutul pe care îl vor. Sau să plătească mai lizat că, dincolo de satisfacţia lucrului bine făcut, mai era mult. Dar e o chestiune cuplată cu dezvoltarea economi- ceva important pe care orice specialist în comunicare şi că, că asta guvernează puterea de cumpărare“. Aşadar, branding trebuie să îl exerseze constant: publicitatea onli- acestea nu vor dispărea, chiar dacă avem de-a face cu ne îţi oferă spaţiu şi impact pe măsură, dar până să atingi această tendinţă de desfăşurare a comunicării în zona succesul scontat trebuie să pregăteşti clienţii pentru ceea online. Televiziunea, radioul şi outdoorul sunt instru- ce va urma... pentru că nu doar reuşita este importantă, mentele perfecte atunci când ai de pregătit o strategie cât şi ceea ce faci cu aceasta după ce ai obţinut-o! de comunicare integrată, un impact aferent pe măsură!

Cum se transformă view-urile din mediul online în Ce se va întâmpla cu print-ul? vânzări și profit? Aşa cum spuneam, este într-adevăr un trend ascendent Aici deja vorbim, din nou, despre măiestrie în comunica- să se consume mai toată informaţia în zona online. re. Până ca view-urile din mediul online să se transforme Print-ul aş vrea însă să nu dispară. Nimic nu se compară în vânzări şi profit trebuie să ajungi la faza în care ai acele cu plăcerea lecturii unui ziar proaspăt ieşit de la tipar, view-uri, iar aici intervin o sumedenie de instrumente de a unei broşuri sau a unei cărţi în mai multe volume pe care dispunem în zona digitală. Îmi aduc aminte de cele- care faci însemnări şi îţi revezi scrisul de mână după brul film „Neverending story”, una din cele mai frumoase ani şi ani. Printul e o experienţă, o săgeată spre cele 5 poveşti de ficţiune din toate timpurile. În acea peliculă, simţuri ale noastre... personajul principal priveşte într-o carte care era, de fapt, o oglindă deschisă spre o lume virtuală în care totul Care sunt cele mai de succes campanii ale dvs? era posibil. De aceea, nici povestea în sine nu se termina Toate proiectele la care am lucrat au o parte din mine, vreodată, deoarece ori de câte ori priveai acolo, trăiai o pentru că de fiecare dată m-am implicat cu pasiune în experienţă nouă care te îmbogăţea sufleteşte. Revenind la ceea ce mi-a fost dat să fac. M-au entuziasmat însă ace- întrebarea Dvs., pentru ca view-urile din mediul online le campanii în care am reuşit să aduc laolaltă instituţii să existe întâi de toate, mai mult, ele să se şi transforme diverse, oamenii din lumi diferite, din domenii diferite, în vânzări şi profit este nevoie de „Oglinda Fermecată” convingându-i să lucreze împreună şi să se susţină re- unde mulţi să privească constant. Simbolic vorbind, ciproc. Asta cred că este cel mai important în munca „Oglinda Fermecată” este tocmai cel care comunică, dar pe care noi o facem: să unim lumi şi să-i facem pe oa- de aşa manieră încât cel care ascultă să cumpere convins, meni să vorbească aceeaşi limbă, măcar cu ocazia unui dincolo de avantajul material şi calitativ, satisfacţia lui eveniment! Iar când vezi că aceasta chiar se întâmplă, sufletească să fie una pe măsură. într-un mod eficient, începi să realizezi cam cum este De aceea spun că un specialist autentic în branding, în- şi cu vocaţia ta. Restul vine de la sine, restul e poveste tâi de toate, trebuie să fie un bun ascultător de emoţii şi fără sfârşit… WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 71

Inovația - motorul competitivității agriculturii românești

Utilizarea produselor de uz fitosanitar, sămânță de calitate, îngrășăminte și tehnologii moderne au permis fermierului român să dubleze productia agricolă în perioada scursă de la aderarea României la UE, aceasta depășind pentru prima dată cifra de 32 milioane de tone în anul 2018. Un lucru este cert: ca să devenim cât mai competitivi la nivelul UE este nevoie în continuare de investitiții în noile tehnologii. Despre realizările fermierilor români, schimbările din politica agricolă comună, noile oportunități și ofertele de produse inovative ale furnizorilor de inputuri în paginile următoare. 72 AGRO TB WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Evoluția agriculturii după aderarea României la Uniunea Europeană de Niculina-Silvia HICEA, Consilier superior - Direcția pentru Agricultură Județeană Cluj

Prin aderarea României la Uniunea Europeană, agricul- tura a fost pusă în fața celei mai mari provocări de după 1989: să fie competitivă cu agricultura celorlalte state membre, dintre care unele cu tradiție de sute de ani în acest domeniu, cu ferme bine structurate și dotate din punct de vedere tehnic și tehnologic, cu fermieri „din tată-n fiu”. Era clar pentru toată lumea că nu va fi ușor, dat fiind faptul că agricultura românească s-a prăbușit în doar câțiva ani după Revoluție: pământul a fost retro- cedat prin Legea 18, fiind fărâmițat în câteva milioane de parcele, proprietarii au început să-l lucreze fără a avea acces la mecanizare, la tehnologii noi și fără a avea cunoștințele necesare. Totuși, în 2007, agricultura era pe un trend ascendent, iar transformarea din agricultu- ra socialistă spre sgricultura capitalistă începuse deja. Ar fi imposibil să negăm modernizarea agriculturii din ultimii 20 de ani (dacă socotim și perioada de pre-ade- rare și Programul SAPARD 2000-2006) prin utilizarea banilor europeni. Din 2007, după aderare, România a beneficiat de aproape 15 miliarde de euro din FEADR pentru implementarea celor două Planuri Naționale de Dezvoltare Rurală (2007-2013, respectiv 2014-2020), precum și de peste 19 miliarde de euro din FEGA - pen- tru schemele de plăți gestionate de APIA. Din păcate, fermierii nu trebuie să dovedească cum și pentru ce utilizează sumele primite de la APIA. În schimb, banii primiți prin intermediul AFIR trebuie investiți în agricultură – vorbim aici de sumele contrac- tate pe submăsurile din M04 ”Investiții în active fizice” și din M06 ”Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinde- rilor” – pentru care au fost alocate peste 3 miliarde de euro numai în PNDR 2014-2020, la care se adaugă cele peste 2,2 miliarde plătite în PNDR 2007-2013. Astfel, în perioada 2007-2013 au beneficiat de finanțare FEADR un număr de 2.863 de ferme prin Măsura 121 ”Modernizarea exploatațiiloe agricole” și alți 952 de gradul de absorbție a fondurilor europene gestionate de agenți economici au accesat Măsura 123 „Creşterea AFIR era de 55%, iar dacă adăugăm şi prefinanţarea din valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. În 2015 şi 2016, gradul de absorbţie ajunge la 59%. total, suma plătită pentru aceste proiecte a depășit 1,18 Potrivit datelor privind absorbţia fondurilor europene miliarde de euro, bani care au fost investiți în cumpăra- furnizate de MADR, suma totală plătită beneficiarilor rea de tractoare și mașini agricole performante pentru până la 5 decembrie 2019 se ridică la 5,22 de miliarde de sectorul vegetal, în construcția de adăposturi pentru euro, din care 2,86 miliarde de euro pe măsurile de in- animale și dotarea acestora cu echipamente ultramo- vestiţii şi 2,36 miliarde de euro pe măsurile care vizează derne, în facilități pentru procesarea produselor agrico- angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuea- le, atât la nivel de fermă, cât și ca unități independente. ză anual plăţi compensatorii pe suprafaţă. La investițiile realizate prin măsurile prezentate mai-sus Evident, banii europeni alocați prin FEGA și FEADR se adaugă și investițiile realizate de cei peste 12.800 de nu sunt singurele surse de finanțare pentru dezvolta- tineri fermieri ”instalați” prin intermediul măsurii 112, rea agriculturii. Mulți antreprenori din agricultură, în pentru care AFIR a plătit peste 300 de milioane euro, pre- special proprietarii unor ferme mari și foarte mari, au cum și investițiile în modernizarea infrastructurii agri- ales în ultimii ani să reinvestească profitul obținut în cole și silvice, realizate prin Măsura 125 „Îmbunătăţirea modernizarea propriilor afaceri. şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi Au apărut astfel ferme foarte înalt tehnologizate (”hi- adaptarea agriculturii şi silviculturii”, pentru care s-au gh-tech”), cum ar fi exploatații de vaci cu lapte mulse efectuat plăți de peste 460 de milioane de euro, însem- de roboți – vorbim aici de ferma lui Liviu Peica din nând construcția a 2.000 km de drumuri agricole și peste Orheiu Bistriței (județul Bistrița-Năsăud), moderniza- 315.000 ha suprafață amenajată pentru irigații. tă cu 650.000 euro (din care 70% bani europeni), sau Investițiile în modernizarea agriculturii au continuat și de exploatația agricolă din Băilești (județul Dolj) a lui în perioada 2014-2020. Astfel, până la finele anului 2019, Sorin Predoi, unde lucrează din 2016 cea mai mare com- WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB 73 bină agricolă din lume – New Holland CR10.90 – care tă problemă cât mai repede, pentru a putea asigura a stabilit în anul 2014 recordul mondial pentru cea mai independența alimentară a României – o țară care ar mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore, și anume 797 putea hrăni peste 80 de milioane de oameni și a că- tone, și care costă peste 550.000 de euro. rei deficit în balanța comercială cu produse agricole Desigur, toată lumea știe că cea mai tehnologizată și depășește constant, începând cu anul 2015, 1 miliard mai performantă exploatație agricolă din România este de euro anual. fosta S.C. AGRICOST S.A. (cumpărată în 2018 de arabii Acestui deziderat i s-au alăturat și cei mai mulți lideri de la Al Dahra), care exploatează peste 57.000 ha de te- ai formelor asociative reprezentative din agricultură, ren (cea mai mare fermă vegetală din Europa), unde s-au printre care și actualul secretar de stat în Ministerul făcut în ultimii 10-20 de ani investiții de miliarde de Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florian-Emil euro, și unde, numai în anul 2019, au fost achiziționate Dumitru, care spunea următoarele la o conferință din 13 combine, 13 tractoare mari, cu ghidare automată, 27 2019: „Există o polarizare puternică. Sunt ferme mari remorci pentru transportul producţiei, 11 semănători, și ferme mici, de subzistență. Adevărul este că fermele dar şi 173 echipamente de irigat. mici nu au cum să reziste pe piață, ele vor rămâne, dacă Iar investiţiile nu se opresc aici, anul viitor fiind progra- vor mai rămâne, pentru autoconsum. Fermele mari sunt mate a se cumpăra încă 16 combine, 16 tractoare mari, un bun câștigat și ele trebuie susținute. În același timp, 32 remorci, 110 echipamete de irigat, astfel încât toate fermele mijlocii, de familie, trebuie să se dezvolte pen- cele 29 de ferme din Insula Mare să lucreze cu cele mai tru a crea o clasă de mijloc a agriculturii românești”. noi şi eficiente echipamente aflate pe piaţă - așa a de- Tot astfel a declarat și actualul ministru al agricultu- clarat directorul executiv Al Dahra/Agricost, Geanina rii, Nechita-Adrian Oros, într-o întâlnire cu fermierii Ioniţă. și cu reprezentanții instituțiilor din agricultură ce a În Insula Mare, parametrii climaterici – temperatu- avut loc la Cluj-Napoca, pe data de 10 ianuarie 2020: ra și umiditatea aerului, precipitațiile, viteza vântului, ”România are toate tipurile de ferme: de la cele foar- umiditatea și temperatura solului vor fi monitorizate cu te-foarte mari (cu peste 10.000 ha) la cele foarte-foarte ajutorul a 29 de staţii meteorologice, care vor transmi- mici (de subzistență). Dorința conducerii MADR este te toate datele culese într-o aplicație complexă care va consolidarea fermelor mici și mijlocii. Acest obiectiv va constitui o platformă integrată cu alte date provenind fi unul din principalele puncte ale noului Plan Național de la utilaje inteligente – semănători, aparate de stro- Strategic (PNS) pentru perioada 2021-2027. Redactarea pit, combine, dar și alte mașini de recoltat”, a declarat acestui document este principala provocare a MADR și dr. ing. Lucian Buzdugan, președintele Consiliului de pentru anul 2020!” – a spus ministrul. Administrație al Agricost SA. Pentru a îndeplini acest obiectiv, noul PNS 2021-2027 Astfel, începând cu 2019, Al Dahra (noul proprietar al va cuprinde măsura de stimulare a înnoirii de generații terenurilor) va investi aici peste 500 milioane de dolari, în agricultură – Instalarea tinerilor fermieri – pentru a bani care ar urma să aducă exploataţiei agricole din aduce un suflu nou în acest sector de activitate, dar și o Insulă, în următorii 5 ani, un important atu în rândul măsură destinată fermelor mici, care doresc să investeas- marilor ferme agricole din lume. că în tehnologii noi și în utilaje performante, încercând La Agricost lucrează peste 900 de angajați, din care peste astfel să devină competitive pe piață, să se autosusțină 100 cu studii superioare, pentru care firma se preocupă și să contribuie la creșterea segmentului de produse an de an să fie pregătiți cu cele mai bune practici agricole românești de pe piață. la nivel mondial, și chiar sunt trimiși să se specializeze în Desigur, mai sunt și alte măsuri propuse de țara noas- ferme din țări cu agricultură super-avansată. tră care vor contribui la atingerea acestui țel, cum ar fi: Problema agriculturii românești este că astfel de fer- plafonarea voluntară concomitent cu aplicarea plăților me le putem număra pe degetele de la mâini, în schimb redistributive, care să fie direcționate către fermele sunt peste 750.000 de exploatații agricole mici și foarte mici și mijlocii, continuarea schemei de plăți cuplate mici, fără acces la echipamente și tehnologii moder- și a posibilității de acordare a ajutoarelor naționale de ne și fără o preocupare vizibilă pentru a-și îmbunătăți tranziție etc. performanțele. Să sperăm că România va obține o alocare cât mai con- Polarizarea aceasta excesivă, cu câteva ferme foarte mari, sistentă și condiții avantajoase de utilizare a banilor eu- ”high-tech”, și cu sute de mii de exploatații ”low-tech”, ropeni în viitoarea perioadă de programare 2021-2027, o este de altfel principala trăsătură a agriculturii românești. etapă hotărâtoare pentru rezolvarea problemelor struc- Specialiștii atrag atenția factorilor de decizie, de mai turale și pentru continuarea retehnologizării și moder- bine de 20 de ani deja, că trebuie rezolvată aceas- nizării agriculturii românești! 74 SĂNĂTATE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB 75 Aproape 21 miliarde de euro pentru agricultură, cum îi cheltuim de Ligia VORO

România va beneficia de aproape 21 de miliarde de euro în noul exercițiu bugetar european 2021-2027, astfel că în această perioadă se lucrează la Programul Național Strategic și se poartă negocieri la nivel european în ceea ce privește noua Politică Agricolă Comună.

“Deocamdată avem negocieri atât la nivelul miniștrilor, dar ați văzut că sunt negocieri și la nivelul șefilor de stat și de guverne, apoi negocieri destul de dure în Parlamentul European privind această Politică Agricolă Comună și pri- vind cele două elemente de noutate – Green Deal și con- ceptul Farm to Fork. Noi, ca minister, dorim ca această nouă Politică Agricolă Comună să fie prietenoasă cu me- diul, dar dorim să fie prietenoasă și cu fermierii, și cu agri- cultorii, și atunci dorim ca toate aceste măsuri care se cer în plus să fie și finanțate substanțial, pentru că altfel va fi foarte greu să îi lămurim pe cei care activează în agri- cultură să acceseze aceste măsuri, dacă nu vor fi sprijiniți consistent și din punct de vedere financiar, și riscăm să pierdem acele sume care vor fi dedicate acelor măsuri de climă și mediu și nu vor fi acceptate de fermieri”, a explicat Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării adică fiecare stat să decidă, după ce își face o analiză so- Rurale, aflat într-o vizită de lucru la Târgu Mureș. cio-economică în acest domeniu al agriculturii, de unde Adrian Oros a arătat că ministerul nu va impune nimic, să înceapă nivelul acestei plafonări, iar banii care rămân însă e nevoie de o schimbare de paradigmă. să fie redistribuiți către fermele mai mici. Noi, dacă vom fi “Prin măsurile pe care le vom finanța consistent și di­ nevoiți să facem această plafonare, banii care vor rămâne recționat în noul Program Național Strategic dorim să și vom vedea câți vor rămâne, avem mai multe scenarii, îi schimbăm această paradigmă în care să exportăm subvenții vom distribui către fermele de familie ca să întărim acest și să finanțăm, în primul rând, calitatea, procesarea, de- tip de ferme. Deocamdată suntem în negocieri, dar noi pozitarea, zootehnia, adică să creștem animale cu valoare susținem plafonarea voluntară și avem și o a doua varian- genetică ridicată care să fie vandabilă la prețuri competiti- tă, o plafonare la 300.000 de euro, pe acest scenariu sunt ve și, în primul rând, să sprijinim ferma de familie, pentru afectate vreo 80 și ceva de ferme din totalul fermelor”. că aici este un pericol foarte mare. Noi, țările din aceas- De asemenea, România va solicita ca anul de referință tă zonă, avem o anumită particularitate, sunt câteva sute al raportărilor să fie 2019, pentru că din 2016 totalul de ferme foarte mari, probabil cele mai mari ferme din suprafețelor agricole a crescut. Europa și din lume, care multe dintre ele exportă subvenții – materie primă neprocesată -, avem peste 790.000 de fer- me de subzistență, adică gospodăriile populației, și doar Programul de irigații continuă câteva mii de ferme de familie care în toată Europa și peste tot sunt osatura principală a agriculturii și care sunt cele Ministrul a dat asigurări că programul național de irigații, mai stabile și cele mai potrivite și pentru agricultura din lansat în 2015, va continua până în 2023 cel puțin, an până România și cele care vor reuși pe termen lung să păstreze la care a fost prelungit de actualul guvern. În acest mo- tot ceea ce înseamnă viața rurală și dezvoltarea rurală”, a ment, peste 2,2 milioane de ha sunt irigate, lucrările de detaliat ministrul. infrastructură principală de irigații sunt undeva la 40% din ce s-a propus în 2015, însă peste 8 ani, aceasta va fi reabilitată complet din bugetul național. “În paralel există Problema subvențiilor programe europene și măsuri pe care le vom cuprinde și în viitorul Program Național Strategic, în așa fel încât și in- România va ajunge abia în 2026 să aibă subvenții egale cu frastructura secundară, infrastructură de care beneficiază media europeană în agricultură, care este acum de 266 asociațiile de fermieri, practic, să poată să fie reabilitată și euro/ha, în timp ce fermierul român încasează doar 195 apa să ajungă peste tot acolo unde este nevoie. În paralel, de euro/ha. Și asta dacă guvernanții români nu vor reuși să vom cuprinde în Programul Național Strategic, pentru că grăbească procesul de convergență. în ultima perioadă, din păcate, nu a fost o prioritate și un Legat de plafonarea subvențiilor la 100.000 de euro, cum program de desecări și de combatere a eroziunii solului, cere Comisia Europeană, ministrul Oros a precizat că: mai ales că prioritatea aceasta legată de Green Deal ne va “Noi avem și susținem o poziție comună cu țările din da posibilitatea să orientăm sume consistente și în acest sud-estul Europei ca această plafonare să fie voluntară, domeniu”, a arătat acesta. 76 SĂNĂTATE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB 77 La tradiționalul simpozion al DAFCOCHIM AGRO, Produse, soluții și tehnologii recomandate fermierilor de Ligia VORO & Alin ZAHARIE

Alături de fermieri, reprezentanții a șapte companii multinaționale, furnizoare de inputuri - ADAMA, AZOMUREȘ, Bayer, CORTEVA Agriscience, FMC, Nufarm și Syngenta și-au expus, în prezentările extrem de detaliate, noutățile pentru agricultura din Centrul Transilvaniei pentru sezonul 2020 la Simpozionul DAFCOCHIM Agro, găzduit de Centrul de Evenimente RAB din Sângeorgiu de Mureș.

“După cât de bun cuvânt are harul vostru viu/Cu iubire Spuneam în poezia de la început că este un an sublim, su- de pământ, sub văzduhul străveziu,/din livadă până-n lan, blim înseamnă perfecțiune, ceva minunat, eu v-aș dori din să aveți un an sublim,/Parteneri și-n noul an cu al nos- tot sufletul și mi-aș dori și mie pentru că sunt fermier și cer- tru DAFCOCHIM”, a fost salutul de întâmpinare adre- cetător, un an normal pentru că ceea ce vedem afară este sat participanților de către dr. ing. Gheorghe Boțoman, anormal. Clima din ultimii patru ani seamănă mai mult cu consultant tehnic al DAFCOCHIM Agro și moderatorul cea din sudul Spaniei sau a Greciei. Trebuie să ne adaptăm, Simpozionului DAFCOCHIM Agro. nu avem ce face. Iar companiile multinaționale, am discutat Acesta le-a urat fermierilor prezenți bun venit din partea cu fiecare, sunt pregătite să ne ofere genetică în primul rând, echipei tehnice a DAFCOCHIM Agro și a acționarilor și adaptată la noile condiții pedoclimatice”. managementului DAFCOCHIM Group, pentru a continua: Înainte de a le da cuvântul invitaților din companiile fur- “Bun venit la Sângeorgiu de Mureș, la un mega-simpozion nizoare de inputuri, dr. ing. Gheorghe Boțoman, vizibil tehnic, unde sunt prezente șapte companii multinaționale emoționat, și-a exprimat în cuvinte și printr-o poezie bucu- care vă vor oferi cele mai noi informații tehnice legate de ria reîntoarcerii Silviei Oprișcan, directorul de marketing portofoliul de produse, ale căror virtuți dvs. le veți testa și dezvoltare al DAFCOCHIM Group, în managementul în câmpurile din Centrul Transilvaniei. Avem onoarea ca, companiei, după patru ani de concediu de creștere a celor împreună cu partenerii noștri, cele șapte mari companii doi copii – Sofia și Luca. multinaționale, să putem oferi partenerilor noștri fermieri “Mămica de astăzi este Silvia Oprișcan, fostă Cojoc, direc- din Centrul Transilvaniei cele mai performante tehnologii tor de marketing și dezvoltare al Grupului DAFCOCHIM, privind produsele de protecția plantelor, fertilizanți de ulti- care împreună cu mine, acum patru ani în Ungaria, a făcut mă generație și, nu în ultimul rând, genetică performantă. o prezentare. Acum, Silvia este locată la București, pentru că Vorbind despre genetică este un paradox. DAFCOCHIM are un birou la București, și se va ocupa în con- 78 AGRO TB WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de la momentul apariției, și care conferă o protecție în plus până în primăvară, și despre alte erbicide, fungicide, insec- ticide și regulatori de creștere destinați culturii de păioase. Fermierii prezenți au mai putut afla recomandările de pro- duse ADAMA pentru culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță. Dintre acestea l-am aminti pe Racer, un erbicid foarte bun pentru combaterea ambroziei, o buruiană pe care fermierii și nu doar ei au obligația să o distrugă din cauza probleme- lor grave de sănătătate pe care le poate cauza.

Soluții AZOMUREȘ adaptate fermierilor tinuare de imaginea DAFCOCHIM Group în România, dar în principal se va ocupa și de protecția dvs. ca fermieri, pentru că AZOMUREȘ este o companie binecunoscută, din păcate în relațiile cu firmele multinaționale, noi trebuie să vă oferim singura care mai produce îngrășăminte la un nivel înalt în produse de calitate și la prețuri rezonabile. Asta va face Silvia”. România, așa cum avea să menționeze Liviu Bădărău, direc- Directorul de marketing și dezvoltare le-a urat, de aseme- tor național de vânzări al AZOMUREȘ. nea, participanților bun venit. În portofoliul de produse al AZOMUREȘ sunt câteva Am alunecat apoi în prezentările celor șapte furnizori de noutăți enumerate și prezentate de către invitat. „Noutățile inputuri. AZOMUREȘ sunt reprezentate de îngrășământul NP 20:20 + Zn, un produs dedicat culturii de porumb. Rugămintea mea la acest produs este să faceți teste la voi în fermă, să Portofoliu bogat de la ADAMA aveți curaj să luați produse noi, chiar dacă ele costă puțin mai mult, aspect care vă ajută să vedeți beneficiile acestui Compania ADAMA a fost reprezentată la Simpozionul produs. A doua noutate sunt îngrășămintele NP + Kieserit DAFCOCHIM Agro de Gabriela Vila, directorul comercial și NPK + Kieserit. Kieseritul este o rocă naturală din care național al ADAMA, de Adrian Sâmbotin, director de vân- extragem magneziu și sulf. Rolul magneziului în dezvolta- zări zona Transilvania, și de Mihai Cociș și Török Barna, rea rădăcinilor este incontestabil, precum și în procesul de reprezentanți vânzări. fotosinteză, care determină dezvoltarea ulterioară a plantei Prezentarea tehnică a produselor și soluțiilor din portofo- și atingerea potențialului maxim de producție. Sunt produ- liul ADAMA i-a aparținut lui Adrian Sâmbotin. se care se pretează, atât la cultura de grâu dar și la rapiță, Pentru început, invitatul a prezentat o parte din portofoliul floarea soarelui și, mai nou, la porumb. Sunt produse atât de produse pentru cultura de păioase, cea mai importan- pentru aplicările de bază cât și pentru cele faziale”, a pre- tă cultură în România, și anume 2,6 milioane de ha, unde zentat acesta. ADAMA are o cotă însemnată de piață. AZOMUREȘ are în strategia sa orientarea spre fermier și “Suntem lider de piață pe segmentul de fungicide, avem un dezvoltarea de produse dedicate nevoilor acestuia. portofoliu foarte bogat, în T1 și T2 produse foarte perfor- „Ce putem face noi față de alți producători care doar aduc mante, insecticide și regulatori de creștere, plus erbicidele și vând produsele pe piața românească, lucru pe care îl vom consacrate”, a arătat Adrian Sâmbotin. face în viitorul apropiat, alături de DAFCOCHIM, alături Una dintre noutățile din portofoliul ADAMA pentru de fermieri, este de a dezvolta produse dedicate culturilor această cultură este fungicidul Seguris Xtra, un nou pro- fermierilor. Aici este o limitare pentru că o tranșă minimă dus pe baza tehnologiei Amistar Xtra care conține în plus pe care o putem face cu o rețetă specializată este de 1.000 Izopirazam, o moleculă care conferă o dublă legare. - 1.500 de tone, care înseamnă undeva la 4.000 – 5.000 ha De asemenea, un produs lansat anul acesta este Seguris Era, adunate cu aceeași rețetă. Pot fi făcute rețete adaptate solu- un produs de ultimă generație care poate fi aplicat atât în rilor din Transilvania, în funcție de culturile planificate de T1 cât și în T2. fermieri pe terenurile lor”, a punctat acesta. Adrian Sâmbotin a mai vorbit depre Trinity, un produs care La întâlnirea cu fermierii a fost prezent și Josh Zacharias, se adresează combaterii monocotilelor încă din toamnă, director comercial Ameropa România. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB 79

observațiile pe care le-a notat după o vizită în Statele Unite Bayer, lider național pe seg- ale Americii. Iar una dintre aceste probleme cu care se con- fruntă și fermierii americani este problema azotului care mentul de protecția plantelor ajunge în pânza freatică. “Managementul azotului este astăzi pe buzele celor din Mihai Gheorghe, directorul comercial Bayer România & Uniunea Europeană și din toate țările membre ale Uniunii Moldova, a punctat încă de la început poziția de lider pe care Europene. De ce trebuie să avem grijă să controlăm azotul? Bayer o ocupă în România pe segmentul de protecția plantelor. Pentru că, dacă este prea mult și ne dorim să aplicăm mai Dorința companiei Bayer este de a prezenta în fața fermieri- mult azot ca să obținem producții mai mari, plantele nu lor soluții adaptate pornind de la nevoile pe care le au fermi- pot să consume tot ce aplicăm și atunci o parte din el se erii, de la fiecare parcelă cultivată de aceștia, și aici vorbim duce în pânza freatică, se transformă în nitrați, nitriți, cu de sămânță, de genetică, de produsele de tratare a semințelor toții am auzit de aceste otrăvuri, iar apa respectivă ajun- unde descoperirile companiei sunt incontestabile. ge în cana noastră. (…) Dacă este prea puțin, nu obținem Anul 2019 a adus câteva provocări cărora industria de producții și atunci cum putem să facem să avem grijă de protecția plantelor a trebuit să le facă față, prin eliminarea mediul înconjurător, de sănătatea noastră și să obținem utilizării produselor din clasa cloronicotinoidelor în tra- și producții mai mari la hectar?”, a sintetizat problema tamentul seminței la cereale. Portofoliul de produse Bayer Maria Cîrjă. rămâne unul extrem de bogat. Apoi a amintit de sumele alocate pentru fermierii care „Cele mai reprezentative boli la cereale sunt legate de au obligația de a cultiva culturi de acoperire/fixatoare de septorioza, apoi rugina, făinarea și fuzarioza spicelor. În azot. Iar apoi l-a introdus în scenă pe Trey Hill, un fermi- acest sens, portofoliul companiei Bayer pentru cultura de er din Maryland, statul Washington, care deține o fermă cereale pornește de la tratamentul seminței, continuă cu aproape de câteva orașe mari Washington, Baltimore, controlul buruienilor, al bolilor și al dăunătorilor. În cazul Wellington, și care a explicat cum a împăcat cele două tratamentului la sămânță, în anul 2019 am lansat un pro- extreme – nevoia de a hrăni solul cu azot și obligația de a dus nou care se numește Bariton Super, care reprezintă un proteja mediul. Invitatul a prezentat și mai multe analize succes, un suport real pentru problemele și nevoile pe care pe care le-a făcut asupra terenului prin intermediul ser- le au fermierii. Dacă vorbim de campania de primăvară, viciilor de agricultură digitală pe care le oferă Granular, vorbim de controlul buruienilor. Pentru cele dicotiledona- o companie a CORTEVA Agriscience, și colaborării cu te avem erbicidul Sekator, iar pentru controlul graminee- universitatea. lor în cultura de cereale avem două produse: Atlantis Flex La Simpozionul DAFCOCHIM Agro, despre cel mai mare și Hussar Activ. furnizor de inputuri în formă combinată, semințe și produ- În ceea ce înseamnă programul de protecția bolilor, por- se de protecția plantelor, din România și despre produsele tofoliul Bayer este unul solid și puternic. Este unul dintre din portofoliu a vorbit apoi Jean Ionescu, Country Leader cele mai bine reprezentate portofolii pentru tot ceea ce România și Moldova, CORTEVA Agriscience. înseamnă probleme de boli în cultura de cereale care nu “Suntem o mașină de tehnologie care vine în fiecare an în a suferit schimbări, lucru care se va întâmpla și în viitorul fața dvs. cu cele mai avansate soluții genetice și de protecția apropiat. Aici vorbim de Falcon Pro, continăm cu Nativo, plantelor”, a arătat acesta. Aviator XPro, Zantara, iar pentru controlul fuzariozei la Pentru că anterior s-a vorbit despre serviciile Granular, Jean spic, produsul Prosaro. Ca insecticide avem Biscaya, Decis Ionescu a anunțat că acestea vor fi accesibile și în România și Proteus”, a încheiat directorul comercial Bayer România în perioada imediat următoare. & Moldova. Vânzările CORTEVA în România sunt reprezentate 70% de partea de semințe, iar 30% înseamnă crop protection. După cum aminteam, CORTEVA Agriscience este lider în CORTEVA Agriscience, cel mai România, iar această poziție înseamnă că firma este lider la vânzările de hibrizi de porumb – brandul AquaMax nu are nevoie de nicio prezentare, la cele de floarea soarelui mare furnizor de inputuri în – 47% cotă de piață, este cel mai mare jucător la erbicide la păioase și la rapiță, cel mai mare producător de semințe formă combinată din România, la Afumați este cea mai mare stație de semințe, unde sunt produși în jur de 1,6 milioane de saci Maria Cîrjă, director de marketing al CORTEVA Agriscience, anual, deține 15.000 de ha unde produce semințe și este a deschis prezentarea companiei CORTEVA Agriscience, cu cea mai mare companie de cercetare agricolă prezentă 80 AGRO TB WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în România. De asemenea, la soia, CORTEVA ocupă cam În condițiile în care viitorul înseamnă combaterea integrată 78% din piața din România. a dăunătorilor și în raport cu dorința consumatorului de a La final, Cristian Deliu, director de vânzări Zona 7 CORTEVA nu găsi reziduri de pesticide, de produse de uz fitosanitar Agriscience, și-a prezentat echipa din județele Mureș, Harghita, în produsele agricole, serviciul digital oferit de FMC oferă Covasna, Bistrița-Năsăud. avantaje certe în a aplica tratmentele atunci când este nevo- ie și numai dacă este nevoie. “Utilizând Evalio® AgroSystem veți putea aplica produsele FMC extinde, la nivel național, Coragen și Avaunt, două dintre cele mai prietenoase in- secticide cu mediul și cu entomofauna utilă, la momentul Evalio® AgroSystem oportun obținând o combatere excelență a dăunătorilor în cultura de porumb și veți putea să explicați și care au fost considerentele care au stat la baza deciziei de a aplică tra- Vasile Iosif, Country Leader al FMC România și Republica tamentul, și anume pragul economic de dăunare, gradul de Moldova, a insistat asupra utilății aplicației Evalio® AgroSystem atac etc.”, a subliniat invitatul. pe care compania a dezvoltat-o și care monitorizează, în În încheierea prezentării, Horia Pop, Area Sales Manager, România, două populații de dăunători ai culturii de porumb, FMC, le-a făcut fermierilor câteva recomandări de produse propunând, implicit, și o aplicare științifică a tratamentelor cu de protecția plantelor din portofoliul companiei pentru cul- produse de protecția plantelor în cultură. turile din zona Transilvaniei. Programul a fost implementat în 2018 la nivelul Uniunii Europene, iar în România, utilizarea să a început în 2019, în 30 de ferme din partea de sud a țării, amplasate într-un mod științific, motiv pentru care în program a fost cooptat NUFARM, cu tehnologie și Institutul de Cercetare de la Fundulea. Începând cu anul 2020, Evalio® AgroSystem va fi implemen- completă tat la nivel național și va monitoriza doi dăunători foarte periculoși Ostrinia spp. și Helycoverpa, două lepidoptere Daliana Ast, director național de vânzări Nufarm România, care pot afecta grav calitatea și productivitatea culturii de i-a informat pe fermieri legat de autorizarea de urgență a porumb. Costul implementării serviciului și a monitoriza tratamentului cu produse neonicotinoide pentru sămânța cei doi dăunători se va cifra la peste 150.000 de euro. de porumb. „Vreau să vă solicit atenția cu privire la anumi- De asemenea, reprezentantul FMC își dorește ca în pro- te aspecte privind autorizarea de urgență a tratamentului gram să participe institutele și stațiunile de cercetare, in- cu produse neonicotinoide pentru sămânța de porumb. Ea clusiv din Transilvania. are câteva amendamente față de autorizările obținute în anii trecuți. În primul rând, autorizarea este valabilă pentru perioada 20 ianuarie - 1 mai 2020. Important de știut este că tratamentul seminței se va efectua numai de către pre- statorii autorizați care sunt înregistrați la oficiile județene fitosanitare. Aceștia trebuie să facă dovada că au instalații profesionale și personal calificat pentru efectuarea trata- mentului. De asemenea, sămânța tratată se va utiliza numai în zonele cu infestare foarte puternică a dăunătorilor de sol Agriotes și Tanymecus. Textul aici este oarecum evaziv, de- oarece nu specifică un grad anume de dăunare. Fermierii au obligativitatea să pună acele plăcuțe inscripționate cu sintagma „semințe tratate cu neonicotinoide”, care vor fi puse la dispoziția fermierilor de către partenerul nostru, DAFCOCHIM Agro și furnizate de către noi. Important de știut este că însămânțarea trebuie să se efectueze cu se- mănători dotate cu deflectoare care să asigure un grad înalt de încorporare a semințelor în sol și să reducem emisiile de praf în atmosferă. După semănare, trebuie mers la Oficiul WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB 81

Județean Fitosanitar unde se face o declarație din care să această zonă. De ce asta? Pentru că am fost în dialog cu fer- rezulte localitatea, blocul fizic unde s-a înființat cultura tra- mierii, pentru că echipa Syngenta, inclusiv cea din România, tată cu neonicotinoide, tipul de sămânătoare folosit (echi- care este în continuă creștere, a fost în aceste ferme unde pată cu deflector). Aceste informații vor fi completate în există dialog și cooperare”, a mai arătat Sergiu Staicu. registrul privind evidența tratamentelor cu produse pentru Din prezentarea Syngenta nu a lipsit o amplă detaliere a protecția plantelor (PPP). În ce privește dozele pentru care portofoliului de produse realizată de Emil Nedelcu. s-a obținut autorizarea, ele sunt de 6 litri la tona de sămânță Alături de Sergiu Staicu și Emil Nedelcu au mai fost Iulia pentrun combaterea Agriotes, respectiv 8 litri la tona de Nicola, CP Marketing Head Business Area Black Sea, Syngenta, sămânță pentru Tanymecus. În mod obligatoriu, pe etiche- și Marius Mitru, reprezentant vânzări zona Transilvaniei. ta de sămânță trebuie să fie înscrise toate frazele de risc. Am discutat și cu reprezentanții Direcției Fitosanitare, care m-au asigurat că ne stau la dispoziție cu toate informațiile Un parteneriat trilateral, să putem duce la capăt această campanie de tratament sămânță de porumb, să fim în regulă și să beneficiem la -ma bazat pe încredere xim de ea. Sunt convinsă că vom găsi soluții, că toți cei care avem nevoie vom beneficia de această, cel mai probabil, ul- timă derogare de utilizare a produselor neonicotinoide pen- Cu această ultimă prezentare, dr. ing. Gheorghe Boțoman tru tratamentul semințelor de porumb”, a arătat Daliana i-a invitat în scenă pe Marinel Ștefan, directorul general Ast, director național de vânzări Nufarm România. DAFCOCHIM Agro, și pe cei doi acționari – Liviu Cojoc Invitata a detaliat apoi, în prezentarea tehnică, produsele și Radu Fodor. din portofoliul Nufarm. Cuvântul de închidere a acestei ediții a Simpozionului DAFCOCHIM Agro i-a aparținut Cezarului, cum l-a denu- mit dr. ing. Gheorghe Boțoman, Marinel Ștefan. Syngenta: oameni, dialog, „Aș dori să le mulțumesc fermierilor pentru răbdarea de care au dat dovadă în a asculta toate prezentările compani- ilor participante la simpozion. Întotdeauna am adus în fața tehnologie fermierilor furnizorii noștrii, pentru a-i asigura că marfa din depozitele DAFCOCHIM ajunge direct de la producă- Compania care a închis simpozionul a fost Syngenta, iar tor. Să aibă încredere în continuare în noi, nu lucrăm cu prezentarea companiei și a răspunsurile la provocările produse în compensare, îi aprovizionăm doar cu produse pe care agricultura le întâmpină i-au aparținut lui Sergiu direct de la producători. Le doresc fermierilor un an bun, Staicu, Managing Director Syngenta Romania & Moldova multă sănătate, alături de mulțumirile adresate echipei al companiei. care o conduc și care mă sprijină foarte bine”, a spus, la La nivel mondial, Syngenta se bazează pe 500 de milioane de finalul simpozionului, Marinel Ștefan, director general al fermieri care au încredere în produsele și soluțiile companiei. DAFCOCHIM Agro. “Atât fermieri mari, cât și fermieri mai mici. Ne dorim să fim alături de toți pentru a găsi cel mai potrivit produs, cea mai potrivită tehnologie pentru situația fiecărui fermier în par- te, pentru ferma fiecăruia. Cu siguranță, în spatele acestor lucruri există ceea ce înseamnă tehnologie și cercetare în Syngenta, în spatele căreia stau din nou oameni. Oamenii Syngenta, colegii mei din cele peste 90 de țări, își folosesc ex- pertiza și experiența pentru a inova. Inovația nu e o noutate pentru Syngenta, acesta este felul în care ne-am născut și felul în care continuăm să jucăm un rol important, să fim lideri în ceea ce înseamnă piața de agribusiness la nivel global. Sunt mai mult de 120 de locații dedicate cercetării și dezvoltării, astfel încât să venim către fermieri cu acea soluție, cu acel produs de protecția plantelor, cu acel hibrid, de floare, de po- rumb și, în viitor, de grâu, care să răspundă și să se adapteze cel mai bine nevoilor și situațiilor din fermele existente în 82 SĂNĂTATE WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 83 84 AGRO TB WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Lecoimpex, sprijin total pentru fermieri

Agricultorii din Transilvania au ca partener principal în dezvoltarea activității lor compania mureșeană Lecoimpex. Utilajele și piesele de schimb agricole de calitate, plus o gamă largă de servicii sunt argumentele care poziționează firma Lecoimpex în postura de furnizor important de materiale agricole. Deji N. Zoltán, manager punct de lucru Leco Agro, ne-a oferit detalii despre ofertele companiei mureșene pentru fermieri.

Cât de importante sunt utilajele agricole pentru fermieri? Deji N. Zoltán: Utilajele agricole ușurează activitatea zil- nică a fermierilor. La fel ca autoturismele, sunt de mare ajutor, dar necesită atenție și îngrijire periodică pentru a le păstra în condiții de funcționare optimă și a le crește durata de viață. Ținând cont de aceste aspecte, Leco Agro oferă fermierilor nu doar utilaje agricole și tractoare, ci și o gamă largă de piese de schimb, în magazinul dedicat agri- cultorilor, aflat în Cristeşti, județul Mureș. Indiferent că este vorba de rulmenți, lagăre, simeringuri, curele, lanțuri, discuri sau alte piese agricole, Leco Agro oferă seriozitate, calitate și prețuri competitive! Fermierii și producătorii agricoli pot alege dintr-un stoc diversificat calitativ și cantitativ de piese agricole, iar echi- pa Leco Agro, foarte bine pregătită tehnic, rezolvă aproape orice problemă într-un timp foarte scurt. Ce aspecte vizează serviciile oferite de Leco Agro? Ce ne puteți spune despre tipul și proveniența utilaje- Deji N. Zoltán: Echipa tehnică de la Leco Agro cunoaște toa- lor și pieselor de schimb oferite de dvs? te aspectele legate de montarea, configurarea și întreținerea Deji N. Zoltán: Lecoimpex face parte din grupul revânzătorilor utilajelor agricole, oferind, pe lângă utilajele și piesele de de utilaje agricole și piese de schimb marca Maschio Gaspardo, schimb agricole, o gamă largă de servicii, cum ar fi: producătorul nr. 1 de utilaje agricole din România. Maschio • soluții pentru probleme tehnice Gaspardo produce utilaje de înaltă calitate pentru arat, semănat, • demontare și montare piese de schimb arhitectură peisagistică, tratarea culturilor, recoltarea şi prelu- • punere în funcțiune și reparații utilaje agricole (service crarea fânului. Lecoimpex, în parteneri- mobil) • consultanță soluții de finanțare www.leco.ro at cu Maschio Gaspardo, oferă fermieri- Leco Agro oferă cele mai avantajoase soluții de finanțare, Cristești, Jud. Mureș, lor o gamă largă de utilaje agricole, cum adaptate nevoilor tuturor categoriilor de clienți, atât persoa- Str. Principală Nr. 563 G ar fi: cultivatoare, grape rotative, semă- nelor juridice cât și persoanelor fizice autorizate și producă- [email protected] nători de precizie (porumb) și semănă- torilor agricoli. Aici aș exemplifica: 0753 315 470 tori de cereale (păioase), echipamente combinate cul- • Dobânzi începând cu 0% tivatoare-semă- • Creditare pe o perioadă de până la nătoare, mașini de tuns iarba, mașini de 60 de luni erbicidat, mașini de prelucrare a fânului • Rate sezoniere, maxim 2/an și echipamente pentru lucrări minime • Fără garanții reale din partea clientului agricole (de exemplu, presă de balotat) Despre toate aceste lucuri și alte de- sau mașini pentru prelucrarea solului talii, putem discuta cu cei interesați (freză de pământ, plug reversibil, disc în magazinul Leco Agro, situat pe Str. agricol, scarificator). Principală Nr. 563 G, Cristești, Mureș. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB 85 86 AGRO TB WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Capsulele biologice pe bază de drojdie Sustaine™ contribuie la reducerea utilizării microplasticului Corteva Agriscience va evalua utilizarea capsulelor fără conţinut de plastic în baza contractului cu Eden Research plc

O nouă colaborare dintre Corteva Agriscience şi Eden Research plc îi va sprijini pe agricultori în efortul lor de a satisface cerinţele consumatorilor privind o agricultură mai sustenabilă.

Contractul de evaluare exclusiv permite companiei Corteva tem încântați să folosim tehnologia de formulare Sustaine™ Agriscience, o companie globală, pur agricolă, listată pe pia- pentru a contribui la reducerea utilizării microplasticului, ţa NYSE, să evalueze tehnologia de încapsulare Sustaine™ a în conformitate cu aşteptările consumatorilor”. firmei Eden şi câteva formulări pentru tratamentul biologic „Această colaborare reflectă abordarea asupra inovării des- al seminţelor din anumite teritorii majore. chise a firmei Corteva Agriscience, mobilizând colaborări Corteva va evalua exclusiv produsele care utilizează Sustaine™ la nivel mondial pentru a urmări inovările ce îmbunătăţesc în tratarea seminţelor până la sfârşitul anului 2020, moment în productivitatea fermierilor, sustenabilitatea mediului şi pro- care compania poate încheia un contract exclusiv de distribu- movează ideea de a continua să se cultive ceea ce contează ţie pentru aceste produse în UE, precum şi din Rusia, Ucraina – acum, dar şi în următoarele generaţii”, a completat acesta. şi Turcia. Aceasta e prima utilizare a produselor şi a tehnologi- ei Eden pentru tratarea seminţelor şi este un pas iniţial în acest domeniu într-o gamă de utilizări şi tipuri de seminţe. Despre Corteva Agriscience Microcapsulele Sustaine™ sunt micro-sfere de origine natu- rală, fără conţinut de plastic, biodegradabile, derivate din Corteva Agriscience™ este o companie globală, pur-agri- drojdie. Această tehnologie a făcut posibilă utilizarea sigură cultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din şi eficace a ingredientelor active înregistrate ale firmei Eden întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - in- şi ale terţilor, îmbunătăţind bioactivitatea, ţinând sub con- clusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru trol volatilitatea şi sporind siguranţa culturilor. protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea Directorul General al firmei Eden, Sean Smith, a decla- productivității și creșterea randamentului și profitabilității. rat: „Utilizarea potenţială a ingredientelor active ale fir- Având în portofoliu unele dintre cele mai ușor de recunoscut mei Eden şi a tehnologiei de formulare cu microcapsule mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de Sustaine™ în tratarea seminţelor a fost înţeleasă de ceva top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania timp de către Eden, însă aceasta e prima ocazie majoră de se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sis- colaborare cu o companie pentru a dezvolta complet şi a temul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți comercializa un produs care foloseşte Sustaine™ în acest viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând domeniu de aplicare”, adăugând: „Suntem foarte încântați progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a de- să colaborăm cu Corteva, care, pe lângă faptul că este una venit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 din cele mai mari companii globale, pur-agricolă, și cu- iunie 2019, anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai noscută pentru expertiza în domeniul seminţelor şi al tra- multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro tării acestora. Acest contract s-a încheiat ca urmare a tes- telor iniţiale pozitive efectuate pe câmp de către Corteva anul acesta, aşa că suntem optimişti cu privire la faptul că această oportunitate semnificativă va deveni un succes Despre Eden Research plc comercial pentru ambele companii.” Andre Negreiros, Seed Applied Technologies Leader, Europa, Eden Research este o companie listată pe piaţa AIM, care pentru Corteva Agriscience, a declarat: „Suntem bucuroşi să creează şi furnizează produse biopesticide revoluţionare colaborăm cu firma Eden pentru a oferi agricultorilor so- şi tehnologii de micro-capsulare naturală pentru industria luţii complete, cu un profil favorabil din punct de vedere al globală de protecţie a culturilor, de sănătate animală şi de mediului. Fiind o companie dedicată sustenabilităţii, sun- produse destinate consumatorilor. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB 87 88 AGRO TB WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Prima carte despre vin destinată amatorilor scrisă de un autor român Connaiseur fără ifose de Cezar Ioan, lansată

“E și o sumă de experiențe personal-profesionale, e și context pentru vin (văzut ca parte din gastronomie), e invitație la cunoaștere”, își descrie autorul Cezar Ioan cartea “Connaiseur fără ifose”. Prima carte despre vin destinată amatorilor scrisă de un autor român a fost lansată în 19 februarie la Cărturești Verona, în București.

Prima carte despre vin destinată amatorilor scrisă de un autor român și-a avut botezul în Bucueești, la Cărturești Verona, fiind lansată de Editura GastroArt și vinul.ro, ală- turi de vorbitorii Ana Ioan, Cristian Pătrășconiu, Ștefan Chirițescu și editorul Cosmin Dragomir. “Connaisseur fără ifose - Tot ce ai vrea să știi despre vin. Și ceva în plus” de Cezar Ioan aduce arta vinului printre profani. “Este – cel puțin după știința mea la acest moment – prima carte despre vin destinată amatorilor scrisă de un autor român. Cartea nu e deloc tehnică, ci folosește cuvintele cele mai simple și oferă și un dicționar al termenilor de specialitate, explicați pe înțelesul oricui nu este analfabet funcțional. Da, literatură autohtonă de profil mai există și e valoroasă, dar e destinată fie somelierilor, fie pasionaților de vin, fie marketerilor – nu publicului larg. E și o sumă de experiențe personal-profesionale, e și context pentru vin (văzut ca parte din gastronomie), e invitație la cunoaștere”, spune autorul Cezar Ioan despre volumul său. “Iată-ne la cel de al doilea titlu din colecția GastroArt dedicată cărților de specialitate din atât de fertilul și ro- bustul domeniu al gastronomiei. În calitate de editor sunt este prea ermetică, elitistă (chiar snoabă) și intimidantă. fericit că pot lansa un volum despre vinuri cu rol inițiatic, Ei bine, aceste rânduri o fac accesibilă și sunt o invitație adresat, mai ales, celor care vor să descopere acest univers sinceră la descoperiri empirice ale vinurilor cu ceva ha- fabulos. De atât de multe ori, lumea cunoscătorilor de vin bar despre ele. În calitate de prieten, regăsesc în cartea lui Cezar sutele de ore de discuții prin care m-a familiarizat cu noțiunile elementare. Îi mulțumesc pe această cale pentru răbdare. Am fost exact unul dintre cei despre care vorbește la începutul textului: un individ care nu credea că va putea vreodată să diferențieze vinurile și după criterii ceva mai subtile. Ei bine, astăzi pot percepe arome secun- dare. Până la un nou tiraj, sper să le simt și pe cele terțiare”, ne transmite editorul Cosmin Dragomir. Cezar Ioan este jurnalist, publisher și fondator al revis- tei vinul.ro, una dintre cele mai cunoscute voci din pre- sa oenologică și gastronomică de la noi. Cezar Ioan este coinițiator alături de Cosmin Dragomir și Nico Lontraș al Congresului Național de Gastronomie și Vin, al Legii Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România și a mai multor proiecte dedicate industriei ospitalității. (L. V.) WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB 89 90 AGRO TB WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Cristian Buzlea, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OFJIR) Bihor, crede legat de fondurile europene că: “Dacă românii nu vor îndrăzni, vor îndrăzni alții” de Traian DAN

AFIR este cea mai digitalizată instituție publică din România, afirmă Cristian Buzlea, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OFJIR) Bihor, într-un interviu pe care ni l-a acordat. Şeful OJFIR Bihor a precizat că, din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene, județul Bihor se menține în primele două oficii judeţene din ţară.

Cum este poziţionat judeţul Bihor la nivelul României din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene? Judeţul Bihor se menţine în topul clasamentului. Suntem în- tre primele două oficii judeţene din ţară. Lupta în ceea ce pri- veşte numărul de proiecte, dar şi valoarea acestora se dă între Bihor şi Dâmboviţa. Încă nu se poate face un clasament final, deoarece în momentul de faţă mai avem evaluări pe măsura 6.3, dar şi pe 17.1, precum şi pe sesiunile care se vor deschide luna viitoare. Prin urmare, de abia la finalul lunii noiembrie vom putea stabili un clasament exact. Ceea ce pot să vă spun în schimb, până la această dată, 2.800 de proiecte sunt sem- nate la nivelul judeţului Bihor, în valoare de 280 de milioane de euro. Marea majoritate a banilor au mers pe proiectele pentru agricultură, dar avem şi un rest de circa 40 milioane de euro care merge pe activităţile neagricole.

Care au fost liniile de finanţare cele mai atractive? Cele mai atractive pentru noi au fost liniile menţinute din vechiul program 2007-2013 şi care s-au confirmat prin ape- titul pe care l-au avut tinerii fermieri. La nivel naţional sunt aproximativ 11.000 de tineri fermieri instalaţi din care în judeţul Bihor sunt peste 950. O altă paralelă pe care vreau să o fac este legată de măsura 6.3 – fermele mici de familie, unde 12.000 de ferme de genul acesta au primit sprijinul de 15.000 de euro, din care, în momentul de faţă avem peste 1.300 ferme mici de famile care au semnat contractul, ur- mând ca anul acesta să mai semneze încă 300. Prin urmare, din 12.000 de contracte semnate la nivel naţional, în jude- fermelor mari, proiecte în valoare de peste 80 milioane de ţul Bihor anul acesta vom ajunge până la 1.600 de contrac- euro. De asemenea, şi pe măsura 4.2 – sprijin pentru proce- te semnate. Şi măsurile de investiţii au fost des accesate de sare, cu mândrie putem spune că avem cel mai mare proiect bihoreni. Avem pe măsura 4.1 – sprijin pentru dezvoltarea din ţară finanţat din fonduri europene. Este vorba despre un centru de procesare, sortare, valorificare a legumelor care este în valoare de aproape 7 milioane de euro. Deci toate măsurile pe care la administrează AFIR, în judeţul Bihor s-au bucurat de un succes deplin.

Care sunt cele mai întâlnite greşeli pe care le fac benefi- ciarii proiectelor? Poate că vă vine să credeți sau nu, eu am preluat conduce- rea acestui oficiu județean în 2013, imediat după ce Comisia Europeană a plecat din județul Bihor în urma unei misiuni de audit. Am avut neplăcuta misiune ca din 2013 până în 2014 să reziliem contracte cu valoare de aproximativ 25 mi- lioane de euro pentru că au fost probleme la nivelul creării de condiții artificiale. Din toate aceste greșeli am învățat foarte multe. Avem foarte mulți indicatori de verificare a beneficiarilor noștri în evaluările pe care le-am făcut ulteri- or în 2014-2020, astfel încât, dacă la nivel național avem ca sancțiune dată de Comisia Europeană un proiect în valoare de 40.000 de euro, în județul Bihor au fost debitate proiec- te în valoare de 250 milioane de euro. În programul actual WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB 91 nu mai avem aceste probleme, nu avem nicio debitare, nicio sancțiune, nicio reziliere de contract pe această problemă de creare de condiții artificiale. Avem doar două rezilieri pe măsura 6.1 - instalarea tânărului fermier, pentru neîndepli- nirea unor obiective.

AFIR a făcut o serie de schimbări pentru a ajuta benefi- ciarii în procesul de depunere. Ce ne puteți spune despre aceste modificări? De-a lungul timpului au avut loc o serie de simplificări. AFIR a devenit cea mai digitalizată instituție publică din România. În ultima vreme, am extins digitalizarea și pe măsurile cele mai mici, astfel încât depunerea cererilor de finanțare se face online. Întreaga relaționare documentară între Agenție și beneficiar, de asemenea, se face online prin introducerea semnăturii electronice. Prin urmare, singu- rul contact față în față cu beneficiarul nostru este atunci când facem vizita pe teren. Un alt lucru foarte important este Baza de date cu prețurile de referință. Este un meca- nism care simplifică foarte mult procedura de achiziții. O altă abordare nouă pe care o are Agenția, și cred că sun- tem singura instituție care abordează această formă, este cea legată de plată. Beneficiarul poate lua un avans de 50% din valoarea totală a proiectului, avans cu care poate derula implementarea proiectului, dar din 2016 am abordat și plata la factură. Acest lucru înseamnă că beneficiarul își plătește partea lui de cofinanțare către furnizori, către prestatori, iar în baza cererii de plată pe care o întocmește la noi, instituția virează banii într-un cont special la Trezorerie. În acest fel presiunea financiară pe beneficiar este mult mai mică.

Care sunt noutățile măsurilor lansate în această sesiune? Pe măsura 6.1 cei 43 milioane de euro se vor împărți în două: jumătate vor merge pe cunoscuta măsură națională destinată tinerilor fermieri din țară, iar jumătate se vor duce către tinerii fermierii care demonstrează că au un loc de muncă în străinătate, în diaspora. Deci pentru tinerii care doresc să se întoarcă acasă și să facă agricultură, preluând expoatațiile agricole de la părinți și venind cu un plan de afaceri, de dezvoltare. Aceștia beneficiază de aproape 20 de milioane de euro, alocare financiară pe toată această sesiu- ne care se va deschide la finalul lunii aprilie.

Care credeți că sunt măsurile pe care ar trebui să se in- siste în noul Planul Naţional, adică noul PNDR, respec- Dați-ne câteva exemple de domenii unde proiectele im- tiv ar trebui introduse noi măsuri de finanţare? plementate la nivelul județului s-au bucurat de succes. În momentul de față, Autoritatea de management din ca- Avem frumoase proiecte în agroturism, avem agropen- drul MADR lucrează la noul program 2021-2027. Noi am siuni care funcționează foarte bine, care au generat o avut mai multe observații și propuneri. În mare parte noi plus valoare și zonei turistice, dar și-au generat și lor am considerat că măsurile de finanțare sunt corect abor- plusvaloare în ceea ce privește veniturile. Cea mai bună date și în programul actual, fapt pentru care multe dintre parte a celor care au investit în agropensiuni sunt foar- ele își vor continua existența și în noul program. Unde în- te mulțumiți de numărul turiștilor care le calcă pragul. cercăm noi să insistăm? La fermele mici de familie pe care Avem foarte frumoase exemple și de tineri fermieri, dar și nu am vrea să le lăsăm la nivelul acela de ferme mici, be- mari proiecte care s-au implementat atât pe măsura 4.1, neficiare doar de 15.000 de euro. Aici, noi am propus să dar mai ales pe măsura 4.2 – creșterea valorii adăugate a venim cu tipuri de proiecte de investiții destinate acestor produselor agricole. Avem depozite frumoase, s-a inves- ferme mici. Nici tânărul fermier nu ar trebui lăsat la stadiul tit și în proiecte din industria morăritului unde județul de tânăr fermier instalat, ci încercăm să venim cu un tip Bihor era deficitar, astfel că grâul nu mai este exportat de proiecte de investiții special destinat lor. De asemenea, și importat sub forma făinii, pastelor sau a biscuiților. ca propunere este pe măsura 4.2 destinată procestării, de- Acum lucrurile acestea se fac la nivelul județului. Și pozitării produselor agricole, care, de altfel, s-au și văzut și pe zona de IT sunt proiecte frumoase, dar și centre de în actualul program, dar din păcate la finalul acestuia, că înfrumusețare, cabinete stomatologice și, nu în ultimul nivelul de finanțare a putut să crească de la 50 la 70%. Am rând, în organizarea de evenimente. văzut aici că apetitul nu este atât de mare și nu datorită ide- ii de afaceri din domeniul procesării, ci datorită părții de Ce sfat le-ați transmite potenţialilor beneficiari ai pro- cofinanțare cu care beneficiarul trebuie să vină. Astfel, s-a gramelor de finanţare? ridicat finanțarea de la 50 la 70% pentru formele asociative Să creadă în aceste fonduri. Sunt niște bani care de drept și încercăm să ridicăm și mai mult, tocmai pentru a dezvol- revin românilor și României și dacă ei nu vor îndrăzni, vor ta acest sector. îndrăzni alții. 92 AGRO TB WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB 93 Fermele piscicole din Ardeal se luptă cu statul, cormoranii și braconierii de Călin POENARU

Investitorii în amenajările piscicole din Transilvania vor o mai mare implicare în domeniu a diriguitorilor României și Europei. Lipsa actelor de proprietate este impedimentul major în dezvoltarea fermelor, iar întârzierile în eliberarea contractelor de concesionare îi împiedică să primească licența de acvacultură.

Administratorii marilor lacuri ale Clujului, provenite de la fosta societate de stat Piscicola, se află de cinci ani în aceas- tă situație. “Suntem fără datorii la stat, plătim redevență la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), avem autorizații de mediu, de protecție a barajelor îm- potriva inundațiilor, dar nu putem să facem investiții pe fonduri europene, nu ne putem achiziționa utilaje de- oarece nu avem contracte de concesionare. Din cauza Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a ANPA, fiindcă nu s-a realizat cadastrarea terenurilor”, spun administratorii din zona Țaga – Geaca. Dorel Pop figurează ca persoană fizică autorizată și admi- nistrează 30 ha de teren la Șimleu Silvaniei, preluate de la fosta cooperativă agricolă de producție din localitate, însă are dificultăți în a amenaja bălțile aflate pe mijloc. “Cu toa- te că am luat licența de acvacultură, deoarece acest teren figurează ca fâneață, nu am putut accesa fonduri europe- ne”, a povestit acesta. Gheorghe Ștefan, secretar de stat în MADR, le-a transmis acestora, la Cluj, că va face demersurile necesare pentru ca licența să nu fie condiționată de contractele de concesio- vă să folosească metoda vivierelor (plase de poliamidă), ce nare și să fie suficientă garanția activelor preluate. “Vrem permite obținerea unor cantități de până la 400 de tone de să facem cadastrarea pe zone istorice – Ardeal, Banat, crap pe 10.000 mp, față de 3-4 tone, cât se produc de obi- Moldova, Muntenia - prin intermediul unor licitații, pen- cei. “Sunt indicate furajele granulate. Eu, pe când aveam tru ca apoi să poată fi realizate acele contracte de conce- fermă piscicolă, le foloseam pe cele solubile în cazul cra- sionare. Facem această segmentare în ideea de a grăbi tot pului pentru a vedea dacă le consumă la suprafață. Altfel, acest proces”, a menționat oficialul MADR. dacă le arunci pe fundul apei, nu știi dacă ele sunt mâncate El le-a recomandat investitorilor axați pe creșterea intensi- sau se risipesc”, le-a sugerat acestora secretarul de stat. Reprezentanții Direcției pentru Agricultură Cluj atrag atenția că procesul de cadastrare în numele statului va fi foarte greu de realizat deoarece unele persoane au întabu- Cea mai mare păstrăvărie lat deja terenurile de sub aceste lacuri. “Așa s-a petrecut la Țaga Mare, Geaca. Mulți și-au ridicat cabane pe mal și au din țară, preluată de Vuza blocat accesul celor care operează lacurile. Despre braco- naj să nu mai vorbim”, au relatat aceștia. Una dintre cele mai moderne păstrăvării din Sud-Estul Europei, situată în localitatea sălăjeană Plopiș, a fost cumpărată în 2015 de Contactoare Buzău, din grupul Criză de ingineri piscicoli Serviciile Comerciale Române, controlat de cel mai bogat clujean, Ștefan Vuza. Deși ferma înființată de Fermierii ardeleni se plâng de lipsa inginerilor piscicoli, în Augustin Răcean și de Vasile Gorgan a fost modernizată ultimii ani, odată cu desființarea liceelor și a facultăților cu fonduri europene de 2,8 milioane de euro, a suferit cu acest profil. Crescătorii de pește din Borșa au nevoie de ulterior o mortalitate piscicolă totală după revărsarea oameni specializați, dar încă nu i-au găsit. “Din păcate, nu dejecțiilor toxice ale unei ferme de porci mistreți ampla- avem ferme pentru icre embrionate, laboratoare genetice. sată în amonte de un investitor austriac, iar societatea Am întâmpinat și noi dificultăți cu păstrăvul fântânel care Curcubeul de Plopiș a intrat în faliment. Capacitatea de obicei se vinde dublu față de cel curcubeu. Nu există nici proiectată a fermei era de 240 tone/an. Consultanții no- veterinari specializați pe acvacultură”, au arătat aceștia. ului investitor au folosit modelul danez de creștere in- Inginerul piscicol Ciprian Mitre, de la ferma din Cehu tensivă, iar din 2016 aceasta începea să vândă puiet. Silvaniei, militează pentru subvenționarea europeană a producătorilor locali în noul exercițiu financiar al UE, 94 AGRO TB WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2021-2027. “Am vorbit cu un inginer român care a gândit un sistem circulant în Irlanda, însă ca să îl aducem îna- În căutarea peștelui pierdut poi acasă trebuie să îi dăm cel puțin 1.000 de euro. Noi nu avem probleme cu activele, dar tot terenul este întabulat Andrei Pop, președintele Asociației Județene a Pescarilor pe statul român, însă pentru obținerea licenței avem ne- Sportivi Cluj, a propus înființarea unor ministații zonale voie de un nou contract de concesionare pe care nu știm pentru producerea de puiet necesar primenirii apelor din când îl vom primi”, a explicat inginerul. domeniul public. “Prin aceste centre, în 5-10 ani am putea Ferma de păstrăv curcubeu din Plopiș s-a folosit de experiența astfel să revigorăm pescuitul sportiv în România. Mă refer de la lacul Bicaz. “Se simte nevoia unui sistem eficient de aici nu la creșterea de puiet de ciprinide, precum crap sau asigurare a peștilor, mai ales când îți propui să faci 500, 700. caras, ci a unor specii tot mai rare în apele noastre, pre- 1.000 de tone pe an. Au fost zile cu temperaturi foarte mari cum clean, scobar sau mreană”, a adăugat acesta. și în Bicaz, ceea ce se traduce în pierderi de efectiv piscicol. Direcția Generală Pescuit a MADR a prezentat la Cluj pro- Ar trebui să existe și un program național de atragere a ti- gramul pentru acvacultură și pescuit din viitoarea perioa- nerilor specialiști în cadrul fermelor piscicole sau în acti- dă europeană de finanțare. Experții au dat detalii despre vitatea de procesare. Noi am găsit un astfel de specialist în măsurile lansate în perioada februarie - martie, principale- Turcia pentru că aici nu am reușit să dăm de cineva pe care le impedimente întâmpinate, demersurile necesare pentru să îl formăm”, a spus reprezentantul fermei. remedierea lor și propuneri din partea sectorului piscicol “Situația în piscicultură este foarte gravă în România, iar vii- pentru noua perioadă de programare a UE. Au participat torul e sumbru. Studenții sunt comozi, se îndreaptă spre me- 100 de investitori în piscicultură din Transilvania. dicină, spre informatică. Este foarte greu să ții un absolvent Principalele strategii ale MADR sunt sprijinirea acvacul- de facultate, cu masterat, pe 1.500-1.800 de lei, la o fermă turii și a pescuitului marin, dezvoltarea locală a sectorului, piscicolă de la țară”, remarcă Daniel Cocan, conferențiar la asocierile cooperatiste, sprijinirea activităților pescărești Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj. durabile, protecția și restaurarea biodiversității acvati- ce, conștientizarea impactului asupra mediului, măsuri pentru procesarea și comercializarea peștelui, calificarea forței de muncă, modernizarea adăposturilor pescărești, refacerea zonelor de reproducere naturală. Cormoranii, spaima fermierilor

“În afara braconajului, cormoranii reprezintă cea mai mare amenințare pentru peștii din zona noastră care vor fi decimați în câțiva ani. Aceștia sunt protejați doar în țările nordice și în România”, se plâng pesca- rii sportivi. Nici fermierii nu îi agreează. “Aceste pă- sări migratoare, ihtiofage cauzează pierderi enorme fermelor noastre, mai ales în decembrie. Pe noi nu ne despăgubește nimeni dacă acestea se lasă cu toată gre- utatea pe plasele de protecție pe care le montăm, până le rup. A fost un caz în care în acest fel au devorat 100 de tone de pește, aducând ferma respctivă în pragul fa- limentului”, au spus fermierii. WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB 95 96 AGRO TB WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO