DOCSLIB.ORG

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM IMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM IMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM IMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA AN X • NR 93 • 24 MARTIE - 21 APRILIE 2020 • PREȚ 20 LEI TB www.transilvaniabusiness.ro Doru Borsan jr. si Doru Aurelian Borsan Smart City Technologies SE PAG. 5-8 TRANSFORMAREA DIGITALĂ A LUMII. SMART CITIES TECHNOLOGIES SE PAG. 13-27 COMUNE EMERGENTE PAG. 49-70 VIITORUL INDUSTRIEI PUBLICITĂȚII, CREATIVITĂȚII ȘI COMUNICĂRII ÎN ROMÂNIA PAG. 71-96 AGRO TB WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO FASHION 1 Andi Moisescu despre stil vestimentar masculin: “Eleganță și echilibru: două atribute tot mai rare azi, pe care le regăsesc pe eticheta Tudor Tailor” În 2020, dressing-ul masculin nu se mai limitează la piesele vestimentare de sezon. Costumele made to measure din țesături smart și ușoare sunt propuse de designerii Tudor Tailor pentru ținute bărbătești care oferă confort și pun eticheta eleganței pe durata întregului an. Această evoluție din moda masculină este susținută de noul brand ambassador Tudor Tailor, Andi Moisescu, care și-a dat apropoul și în materie de lifestyle masculin și ne-a povestit despre atuurile pe care bărbații trebuie să le accesorizeze oricărei ținute. Românii au stil: Brandul românesc care inovează moda masculină Colaborarea cu Tudor Tailor a fost extrem de firească pentru Andi Moisescu, unul dintre cele mai importante personaje masculine din media românească. În căutarea bunului gust și a echilibrului, brandul românesc de inspirație britanică și măies- Ce înseamnă pentru Andi Moisescu stilul unui bărbat trie italiană a răspuns nevoilor cotidiene ale bărbatului modern. elegant? “Îmi place ce face întreaga echipă de la Tudor Tailor. De-aia am “Este o armonie între cine e, prin prisma a ceea ce face și și bătut la ușa lor. Văd eleganță și echilibru în fiecare detaliu. cum se îmbracă. Dacă nu joacă în același film, e necâștigător. Și astea sunt două atribute tot mai rare azi, când toată lumea e Cât despre mine, pe scurt aș spune creativ, elegant și echili- tentată să exagereze pentru a atrage atenția.” brat”, a subliniat Andi Moisescu. Propunerile vestimentare pentru noul an sunt dedicate fie- cărui moment din viața unui bărbat - de la ieșirile în care ai De ce alegem piese de tranziție în 2020? nevoie de piese în stil smart-casual, la întâlnirile business și Tudor Tailor reconfigurează modul în care sezoanele până la costumele speciale pentru evenimente sau ceremo- sunt abordate în dressing-ul bărbatului modern și oferă o nie, cu o etichetă formală, stil gală. selecție de ținute potrivite unui bărbat desăvârșit, care-și “Haina înseamnă ținută. În toate sensurile. Ai tricou cu me- exprimă valențele maturității. saj, te duci inclusiv cu discursul în direcția aia. Ai costum, “Când mă gândesc la garderoba mea, ca și mine, este într- treci inevitabil la eleganță din toate punctele de vedere. Altfel, o continuă evoluție. Inclusiv din punct de vedere coloristic. nu se leagă nimic cu nimic”, a transmis Andi Moisescu, brand Încearcă și ea să țină pasul cu vârsta mea, cu pasiunile și preo- ambassador Tudor Tailor. cupările mele reale”, a povestit noul ambassador Tudor Tailor. Țesăturile propuse de croitorii Tudor Tailor poartă amprenta Pentru a fi impecabili, bărbații nu trebuie să-și burdușească inovației și a tradiției și sunt potrivite atât pentru ținutele din se- dulapul cu haine pentru fiecare tendință, ci să opteze pen- zonul rece, dar și pentru anotimpurile însorite. Prin hainele ale- tru costume și sacouri de tranziție care nu se vor lăsa se, bărbații înțeleg că eleganța este o stare de bine, în care își pot influențate de trenduri sau sezoane. exprima libertatea unui caracter admirabil. Moda nu este impu- să, iar stilurile propuse nu limitează personalitatea masculină. Care crezi că e secretul longevității pe zona de stil? “Îți spun cum aș proceda eu, în raport cu stilul. Aș încerca întotdeauna să fiu în deplin acord cu mine și pasiunile mele. M-aș feri să cad în capcana uniformei, indiferent cât de cool ar părea. N-aș încerca niciodată să pozez în ceea ce nu sunt. Pentru că în cele din urmă, n-aș avea nimic de câștigat”, a mai adăugat Andi Moisescu. Echipa Tudor Tailor a pășit în 2020 alături de Andi Moisescu ca brand ambassador. Pentru noul an, continuă să creeze ținute etalon în universul eleganței masculine românești, prin profe- sionalismul dobândit în cei 10 ani de experiență ai companiei. Citește aici - https://www.tudor-tailor.com/blog/interviu- andi-moisescu-stil-masculin-elegant/ interviul complet ofe- rit de Andi Moisescu despre stilul masculin românesc. 2 EVENIMENT WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO La faza regională a concursului BASF România -”Povești cu vinuri românești”, Cele mai bune vinuri din Transilvania și Banat, pe alese de Alin ZAHARIE Câștigătorii fazei regionale Transilvania și Banat ai concursului ”Povești cu vinuri românești”, or- ganizat pentru a a cincea oară de BASF România, au fost desemnați și anunțați în 4 martie la Hotel Plaza din Târgu Mureș. Evenimentul este menit să identifice, să premieze și să promoveze vinurile create de micii viticultori din întreaga ţară. Concursul național ”Povești cu vinuri românești” se desfășoară în trei faze regionale, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comi- siei de jurizare desemnează câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri albe, roze și roșii). În total, după terminarea etapelor regionale, sunt desemnate 27 de vi- nuri calificate în marea finală națională. Jurizarea probelor de vin înscrise în concursul ”Povești cu vinuri românești” este asigurată de degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR). „În 2020 punem din nou în lumină viticultorii care conti- nuă tradiția îndelungată a vinului. Prin eforturile noastre continue de cercetare ne dorim să susținem viticultura din România oferind soluții inovatoare și eficiente de protecție a viței de vie, pentru ca fermierii să-și poată valorifica munca în domeniul viniviticol. Sperăm ca și ediția din putregai cenușiu (Acrobat, Cantus). Informațiile au fost acest an a concursului „Povești cu vinuri românești” să ne oferite de către reprezentanții BASF Agricultural Solutions ajute să descoperim vinuri valoroase care să ne trezească România, Georgiana Bebeșelea, Mihai Manolache și Marius senzații incomparabile pe care doar un vin bun le poate Magopăț, responsabil marketing culturi horticole. trezi”, a precizat Ionuţ Lăpădătescu, Sales and Commercial Manager Agricultural Solutions, BASF România. În prima parte a evenimentului, cei prezenți au aflat info- Diplome de Excelență rmații legate de produsele BASF împotriva bolilor și dăună- torilor la cultura de viță de vie, respectiv făinarea (produse- Prezentarea câștigătorilor etapei regionale de la Târgu le Sercadis, Vivando), mana viței de vie (Polyram, Soriale), Mureș a avut parte de un oaspete special - Zeița Cleopatra, WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO EVENIMENT 3 care a animat prezentările oferite de către reprezentanții Salina, Turda, Cluj (Sauvignon Blanc dulce 2018); Locul 3: BASF și care a oferit Diplome de Excelență viticultorilor SC Vinifera Eco Zem, Casa de vinuri Zaig, Teaca, Bistrița- destoinici din regiunea Transilvaniei, Banatului și Crișanei, Năsăud (Chardonnay sec 2019). respectiv cramelor Harșian (Dumitra, Bistrița-Năsăud), Ur „Suntem foarte bucuroși de acest premiu, de faptul că vi- (Sântireu, județul Bihor) și Vignadoro (Pâncota, Arad). nurile noastre sunt apreciate. Nu ne rămâne decât să ne „Mulțumesc companiei BASF pentru această recunoaștere bucurăm de acest premiu și, nu în ultimul rând, să ne bu- a muncii depuse de către noi. Este o încununare a unei curăm de vin”, a spus Cristina Carazan, eonolog la Casa activități de 60 de ani. Glumind puțin, pot spune că sunt în de vinuri Zaig. acest domeniu de pe vremea Cleopatrei, prezentă la acest eveniment, o apariție extrem de instructivă. Pentru noi, Vinuri rose: Locul 1: Crama Corbuț, Diosig, Bihor (Rose viticultorii, rămâne ca în continuare să fim recunoscători din Cabernet Sauvignon + Merlot 2018); Locul 1: Valea celor de la BASF pentru produsele pe care ni le oferă, așa Ascunsă, Teaca, Bistrița-Năsăud (Fetească Neagră sec cum este extrem de important să se țină cont de o țârucă 2019); Locul 3: Crama Aramic, Silagiu, Timiș (Pinot Noir de chimie de substanță activă. După cum îi văd pe cei din sec 2019). jur, sunt convins că se ține cont de acest aspect. De aseme- „Mulțumim celor de la BASF pentru acest premiu și spe- nea, este foarte important să citim cu atenție materialele răm ca în fiecare an să ne vedem cu bine la acest concurs”, de prezentare. Am avut o discuție profesională de câteva a mulțumit Cristian Muntean, administratorul Cramei minute cu domnul inginer Manolache în urmă cu câteva Valea Ascunsă. zile. Dacă toată conducerea BASF România este la fel, pu- tem să ne bazăm pe această firmă, să ne menținem viile Vinuri roșii: Locul 1: Crama Daiconi, Miniș, Arad (Cabernet curate, și vinul foarte, foarte bun”, a precizat ing. Octavian Sauvignon sec 2018); Locul 2: Crama Izvor, Baia, Arad (Cabernet Harșian, proprietarul Cramei Harșian. Sauvignon sec 2018); Locul 2: Crama Corbuț, Diosig, Bihor (Fetească Neagră + Cabernet Sauvignon sec 2017). Laude aduse vinurilor din Faza națională a competiției va avea loc în data de 6 mai, la Poiana Brașov, unde cele 27 de vinuri finaliste vor fi juriza- Transilvania te pentru a desemna cel mai bun vin al fiecărei categorii în parte (alb, roșu și roze). Momentul mult așteptat a fost cel al anunțării câștigătorilor, prefațat de președintele comisiei de jurizare, Dorin Popa, cu o laudă adusă vinurilor prezente în concurs. „Nu a fost ușor să evaluăm 120 de vinuri în două zile, mai ales atunci când vinurile sunt bune. Când sunt proaste, lucrurile merg mult mai repede, ai stabilit câștigătorii și pleci acasă. Trist este faptul că nu pot fi toți câștigători, când avem în concurs vinuri bune, de aceea spun că ma- joritatea care au trimis probe sunt considerați câștigători. Nu știu dacă visteria BASF ar fi avut atâta bronz, argint și aur încât să-i premieze pe toți, așa cum au meritat.
Load more

Recommended publications
  • Geomorphological Hazards from the Reghin Hills with Risk Potential
    RISCURI ŞI CATASTROFE, NR. XVI, VOL. 20, NR. 1/2017 GEOMORPHOLOGICAL HAZARDS FROM THE REGHIN HILLS WITH RISK POTENTIAL I.A. IRIMUŞ1, J. SZILÁGYI 1 Abstract: Geomorphological hazards from the Reghin Hills with risk potential. Current geomorphological processes have direct and indirect effects on both the environment and human activities. The exposed elements at risk are the population, settlements, infrastructure, economic activities and services that are in the area with potential manifestations of hazard. This study aims to identify the potentially hazardous geomorphological processes in Reghin Hills. Key words: hazard, geomorphological process, geomorphological risk, Reghin Hills. 1. INTRODUCTION Panizza et al. (1999) define geomorphological risk by "the probability that certain geomorphological processes take place in a time in a territory with a specific intensity, causing loss of life or property damages". As the first element of risk, hazard is the source of an extreme event, with an energetic discharge at a certain time and in a magnitude difficult to predict, which causes imbalance on the development scale of systems towards a new equilibrium estate (Mac, Petrea, 2003). Geomorphological hazards interference with anthropogenic systems lead to risk appearance (Irimus, 2006). The frequency or hazard repeatability (vulnerability) condition risk appearance (geomorphic, hydrological, climatic, etc.). 2. DATA AND METHOD The geomorphological hazards manifestation is conditioned by natural factors (lithology, morphometric parameters of relief, climatic conditions), as well as anthropogenic factors (misuse of agricultural land, uncontrolled exploitation of natural resources) (Irimus, 2008; Szilagyi, Irimus, 2013 2016). The main geomorphological processes with risk potential, which are present in the studied area can be grouped into: fluvial processes (depth erosion, lateral erosion, 1 Babes-Bolyai Universioty, Faculty of Geography, Doctoral School of Geography, Cluj- N., [email protected]/ [email protected].
    [Show full text]
  • Discharge Alterations of the Mures River, Romania Under Ensembles of Future Climate Projections and Sequential Threats to Aquatic Ecosystem by the End of the Century
    Water 2015, 7, 2753-2770; doi:10.3390/w7062753 OPEN ACCESS water ISSN 2073-4441 www.mdpi.com/journal/water Article Discharge Alterations of the Mures River, Romania under Ensembles of Future Climate Projections and Sequential Threats to Aquatic Ecosystem by the End of the Century Anastasia Lobanova *, Judith Stagl, Tobias Vetter and Fred Hattermann Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK), Telegraphenberg A 31, Potsdam 14473, Germany; E-Mails: [email protected] (J.S.); [email protected] (T.V.); [email protected] (F.H.) * Author to whom correspondence should be addressed; E-Mail: [email protected]; Tel.: +49-331-288-207-53. Academic Editor: Athanasios Loukas Received: 22 April 2015 / Accepted: 22 May 2015 / Published: 9 June 2015 Abstract: This study aims to assess the potential alterations in the hydrological regime attributed to projected climate change in one of the largest rivers in the Carpathian Area, the Mures River, and to estimate associated threats to riverine ecosystem. The eco-hydrological model, Soil and Water Integrated Model (SWIM), was applied on the Mures River basin, calibrated and validated against records at a gauging station in Alba-Julia town. A set of nine future projections for climatic parameters under one emissions scenario A1B over the period 1971–2100 were fed into the SWIM model. To provide functional link between hydrological regimes and riverine ecosystems, each of the nine simulated discharge time series were introduced into the IHA (Indicators of Hydrological Alterations) tool. Triggered changes in hydrological patterns of the Mures River were assessed at the basin and sub-basin scales.
    [Show full text]
  • The Impact of the Territory's Public Infrastructural
    Geographica Timisiensis, vol. 20, nr. 2, 2011 (pp.99-112) ● THE IMPACT OF THE TERRITORY’S PUBLIC INFRASTRUCTURAL LEVEL ON THE ORGANIZATION OF THE TERRITORY IN THE REGHIN MICRO – REGION Andreea POP Forestry College of Gurghiu E-mail: [email protected] Abstract. Territorial infrastructures influence the way a territory is economically realized being the support of this process through density, typology and spatial configuration of these infrastructures. On their own turn, these infrastructures are influenced by the configuration of the relief, the hydrographic system, the position of the resources in the substrate and on the surface; the position of the natural reservations and protected areas, settlements, etc., that is the natural and human factors of the geographic space which determine the spatial configuration and the rank of the territorial infrastructures. The rank of the territorial infrastructures and the degree of modernization of these constitutes a factor of orienting, stimulation or inhibition of the spatial development. All the elements which sustain and facilitate public services and the relation between these constitute public infrastructure; public infrastructure is the support for assuring and carrying on the public services; the rank of infrastructural level often gives the economic function of the settlement. The non – homogeneous territorial distribution of the infrastructure determines the apparition of certain areas of concentration, also known as “central areas” or polarizing centers, and the apparition of certain polarized centers or “peripheral areas” which through the relations that exist between them give the dynamics of the territorial system. The natural structure of the Reghin micro – region strongly influences the localization of the polarizing area with major consequences on the organization of the micro – regional territory.
    [Show full text]
  • Valorificarea Turistică a Lacurilor Din Judeţul Mureş
    VALORIFICAREA TURISTICĂ A LACURILOR DIN JUDEŢUL MUREŞ Dumitru VOICU Colegiul Economic „Transilvania”, str. Călimanului nr. 1, Târgu-Mureş, Judeţul Mureş. [email protected] THE TOURISTIC CAPITALIZATION OF THE LAKES FROM THE DISTRICT OF MUREŞ Abstract: The lakes from the district of Mureş contribute to the setting up of the touristic landscape in a specific way. They generate various forms of tourism (watering tourism – the salty lakes and the sapropel mud, pleasure and sporting – piscicultural tourism – the sweet lakes, in general) that can diversify according as we know the curative effects of the waters of the lakes. The salty lakes can be found along the salt-covered plicas that traverse the district of Mureş in the eastern part (the area of the Subcarpathians of the Mureş and the Târnavelor rivers) where numerous salty lakes are to be found at Sovata, Ideciu de Jos and Jebeniţa. Sovata, known for the curative effects of its waters and mud, was declared touristic resort of national interest in 2002. Here there are approximately 10 salty lakes out of which Lake Ursu is the most important salty lake from Transylvania due to the phenomenon of heliothermy. From a therapeutic point of view, the following lakes are important too: Negru Lake, Aluniş Lake, Roşu Lake, Verde Lake, etc. Treatment establisments can also be found in the watering resorts of local interest from Ideciu Băi, Sângiorgiu de Mureş (very modern), Jabeniţa, Sărmăşel. A unique category of lakes from the district of Mureş is represented by the fishponds from the Field of Sărmaşului (a sub-unit of the Transylvanian Field).
    [Show full text]
  • Tabel Atribute RO 11.05.2015
    Garda Cod / Validare Justificari eliminare (doar la nivel Id trup ID judet / trup Judet Bazinet C1 C2 C3 C4 Forestiera Nivel risc finala de bazinete /trup) 7 AB-7 Cluj AB Molivis AB-7 Total trup 1 0 0 0 galben 9 AB-9 Cluj AB Miras (Cotul) AB-9 Total trup 1 1 0 0 rosu 10 AB-10 Cluj AB Raul Mic AB-10 Total trup 1 0 0 0 galben 12 AB-12 Cluj AB Martinie (Marginea, Tetu) AB-12 Total trup 0 1 0 0 rosu 14 AB-14 Cluj AB Grosesti AB-14 Total trup 0 1 0 0 rosu 15 AB-15 Cluj AB Brustura AB-15 Total trup 1 0 0 0 galben 16 AB-16 Cluj AB Valea Tonii AB-16 Total trup 1 0 0 0 galben 19 AB-19 Cluj AB Chipesa AB-19 Total trup 1 0 0 0 galben 20 AB-20 Cluj AB Garbova AB-20 Total trup 1 0 0 0 galben 26 AB-26 Cluj AB Boz AB-26 Total trup 0 1 0 0 rosu 27 AB-27 Cluj AB Vingard AB-27 Total trup 0 1 0 0 rosu 29 AB-29 Cluj AB Ungurei AB-29 Total trup 0 1 0 0 rosu 30 AB-30 Cluj AB Gardan AB-30 Total trup 0 1 0 0 rosu 31 AB-31 Cluj AB Ohaba (Valea Mare) AB-31 Total trup 0 1 0 0 rosu 38 AB-38 Cluj AB Cenade AB-38 Total trup 0 1 0 0 rosu 39 AB-39 Cluj AB Tarnava (Tarnava Mare) AB-39 Total trup 0 0 0 0 galben 40 AB-40 Cluj AB Lodroman AB-40 Total trup 0 1 0 0 rosu 41 AB-41 Cluj AB Valea Lunga (Tauni) AB-41 Total trup 0 1 0 0 rosu 44 AB-44 Cluj AB Graben AB-44 Total trup 0 1 0 0 rosu 45 AB-45 Cluj AB Spinoasa AB-45 Total trup 1 1 0 1 rosu 46 AB-46 Cluj AB Tatarlaua AB-46 Total trup 1 1 0 1 rosu 48 AB-48 Cluj AB Veseus AB-48 Total trup 1 0 0 0 galben 49 AB-49 Cluj AB Pe Dealul cel mai Departe AB-49 Total trup 1 0 0 0 galben 53 AB-53 Cluj AB Dunarita (Bucerdea) AB-53 Total
    [Show full text]
  • Runoff Potential of Mureş River Upper Basin Tributaries
    RUNOFF POTENTIAL OF MUREŞ RIVER UPPER BASIN TRIBUTARIES V. SOROCOVSCHI1, CS.HORVÁTH2 ABSTRACT. – Runoff Potential of Mureş River Upper Basin Tributaries. The upper basin of the Mureş River includes a significant area of the Eastern Carpathians central western part with different runoff formation conditions. In assessing the average annual runoff potential we used data from six gauging stations and made assessments on three distinct periods. Identifying the appropriate areas of the obtained correlations curves (between specific average runoff and catchments mean altitude) allowed the assessment of potential runoff at catchment level and on geographical units. The potential average runoff is also assessed on altitude intervals of the mentioned areas. The runoff potential analysis on hydrographic basins, geographical units and altitude intervals highlights the variant spatial distribution of this general water resources indicator in the different studied areas. Keywords: water resources, Mureş upper basin, geographic units, altitude intervals 1. GENERAL CONSIDERATIONS The upper basin of the Mureş River includes a significant area of the Eastern Carpathians central western part, also known as Moldavo-Transylvanian Carpathians (V. Mihăilescu, 1963). In the study area we find a large part of the Eastern Carpathians neoeruptive chain, represented by the southern slopes of Căliman Mountains, eastern and northern slopes of the Gurghiu Mountains and the northern extremity of the Harghita Mountains (Fig. 1). The runoff formation conditions in the vulcanic chain depend of the neoeruptive relief altitude, which is generally decreasing from north to south, and of the exposure to the advection of western moist air masses. The volcanic relief morphology (cones, craters and plateaus, less represented in the study area) influences only the direction of runoff.
    [Show full text]
  • The Occurrence of Wild-Living American Mink Neovison Vison in Transylvania, Romania
    The occurrence of wild-living American Mink Neovison vison in Transylvania, Romania Zsolt HEGYELI* and Attila KECSKÉS Abstract American Mink Neovison vison is a common wild-living alien species across most of northern Europe, but few data are available about wild presence in Eastern Europe. Field observations and collected specimens from the last 25 years indicate wild-living which existed in the area. Earlier observations suggested only the presence of escapees; more recent records might imply the existenceAmerican ofMink wild along populations. the River Part Mureș of the in studyTransylvania, area held Romania. European These Mink are Mustela likely lutreolato have untiloriginated at least from the fur1990s. farms, This three highly of threatened species might still occur there. The presence of the alien species might reduce its chances of survival. Keywords: alien species, European Mink, fur farms, Mustela lutreola Vadon élő amerikai nyércek Neovison vison előfordulása, mustelids, Erdélyben River Mureș (Románia) Kivonat Az amerikai nyérc Neovison vison - gyakori idegenhonos faj Európa északi felének nagy részén, viszont vadon élő állományainak kelet-európai előfordulásáról csekély számú adat áll rendelkezésre. Az elmúlt 25 évben a Maros folyó mentéről (Erdély, Romá nia) származó terepi megfigyelések valamint begyűjtött példányok arra utalnak, hogy a térségben előfordulnak a faj vadon élő egyedei. Ezen példányok minden bizonnyal szőrmefarmokról származtak, amelyekből a vizsgált területen korábbanMustela három lutreola is működött. Míg a korábbi megfigyelések csupán farmi szökevények előfordulását sugallták, az újabb adatok valószínűsítik egy vadon élő állomány itteni jelenlétét. A vizsgált terület egy része a fokozottan veszélyeztetett európai nyércnek is otthont adott legalább az 1990-es évekig, és az sem kizárt, hogy az őshonos menyétféle napjainkig is fennmaradt itt, utóbbi esetben viszont az idegenhonos amerikai nyérc itteni jelenléte komolyan veszélyeztetheti e faj túlélését.
    [Show full text]
  • Anexe Volum II
    PLANUL DE MANAGEMENT ACTUALIZAT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC MUREȘ ANEXE / VOLUMUL 2 CUPRINS Anexa 9.3 Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată în bazinul hidrografic Mureș............................................................................ 4 Anexa 9.4 Măsuri de bază pentru implementarea cerințelor directivelor europene în domeniul agriculturii in bazinul hidrografic Mureş................. 275 Anexa 9.5 Proiecte privind implementarea Directivei Habitate 92/43/CEE și Directivei Păsări 79/409/CEE ................................................................ 287 Anexa 9.6 Folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei IED (din punct de vedere al gospodăririi apelor)............................................................ 297 Anexa 9.7 Stadiul implementării măsurilor pentru unităţile IED raportate E- PRTR (pentru factorul de mediu apă) din bazinul hidrografic Mureş.......... 312 Anexa 9.8 Inventarul din anul 2012 a amplasamentelor care se încadrează sub incidența Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase (Seveso III), din bazinul hidrografic Mureş.............................................................................................. 313 Anexa 9.9 Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile industriale în bazinul hidrografic Mureş................................... 319 Anexa 9.10 Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (ferme/complexe zootehnice) din bazinul
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Riscului La Inundații Mureș
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureș Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 7 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureș ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • STATUTUL JUDEŢULUI HARGHITA I. DISPOZIŢII GENERALE Constituţia României a Consacrat Principiul Descentralizării Serviciilor
    STATUTUL JUDEŢULUI HARGHITA I. DISPOZIŢII GENERALE Constituţia României a consacrat principiul descentralizării serviciilor publice în unităţile administrativ – teritoriale şi principiul autonomiei locale. În acord cu principiile constituţionale s-a reglementat prin legi organice regimul general al autonomiei locale precum şi organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale, iniţial prin Legea nr. 69/1991 şi mai târziu prin Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare, ultima reglementare utilizând mai pregnant şi inspirat cadrul constituţional din România. Temeiul legal al elaborării Statutului Judeţului Harghita îl constituie prevederile articolului 20 al Ordonanţei Guvernului nr. 53 din 16 august 2002 privind Statutul cadru al unităţii administrativ teritoriale, modificată şi aprobată prin Legea nr. 96 din 18 martie 2003. Potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 215/2001 – legea administraţiei publice locale, coroborate cu dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002, Judeţul Harghita ca unitate administrativ - teritorială are calitatea de persoană juridică de drept public. El dispune de un patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină. Judeţul Harghita, ca unitate administrativ-teritorială, poate intra în raporturi juridice cu alte autorităţi sau instituţii publice, cu persoane juridice române sau străine, indiferent de natura acestora, precum şi cu persoane fizice, în condiţiile legii. Judeţul Harghita a fost înfiinţat în anul 1968 când s-a realizat actuala organizare administrativă a teritoriului României, consacrată pe plan juridic prin Legea nr. 2/1968, republicată, cu completările şi modificările ulterioare. După definiţie judeţul este alcătuit din oraşe şi comune, unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării, în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social - politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.
    [Show full text]
  • Județul Mureş
    Prezentare fizico-geografică a judeţului Mureş 1. Aşezarea geografică Judeţul Mureş este situat în zona central-nord-estică a ţări în centrul Podişului Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23055’şi 25014’ longitudine vestică şi paralele 46009’şi 47000’ latitudine nordică. Cu o suprafaţă de 6.714 km2, ceea ce reprezintă 2,8 % din suprafaţa ţării, judeţul Mureş se învecinează la nord-est cu judeţul Suceava, la est cu judeţul Harghita, la sud-est cu judeţul Braşov, la sud cu judeţul Sibiu, la vest cu judeţul Cluj, la nord cu judeţul Bistriţa-Năsăud, iar la sud-vest cu judeţul Alba. Județul Mureș, pitoresc cadru natural al spațiului carpato-danubiano-pontic, este situat în zona central-nordică a României. Suprafața județului de 6.696 km2 (2,8% din teritoriul țării) coboară în trepte de pe culmile semețe ale munților vulcanici Călimani și Gurghiu până spre mijlocul Câmpiei Transilvaniei fiind brăzdată de râul Mureș și fragmentată de afluenții acestuia. În acest cadru fizico-geografic, teritoriul județului are următoarele coordinate geografice: în vest meridianul de 23°55’ longitudine estică, în est cel de 25015' longitudine estică iar pe latitudine se întinde între paralela de 4604' latitudine nordică în sud și cea de 47012' latitudine nordică în nord. Între aceste coordonate geografice județul Mureș are ca vecini: jud. Suceava - în nord-est (15km), jud. Harghita - în est (130 km), jud. Brașov - în sud-est (20km), jud. Sibiu - în sud (80km), jud. Alba - în sud-est (40km), jud. Cluj - în vest (60km), jud. Bistrița-Năsăud - în nord (100km). Localitățile Ciobotani, în partea de nord-est, spre Toplița, Apold, spre sud, Hădăreni spre vest sau Sărmașu spre nord-vest se află la extremitățile principalelor axe care străbat județul.
    [Show full text]
  • Maria Luminiţa NEAGU1 1 Babeş-Bolyai University, Faculty of Geography, Cluj-Napoca, ROMANIA E-Mail: [email protected]
    Centre for Research on Settlements and Urbanism Journal of Settlements and Spatial Planning J o u r n a l h o m e p a g e: http://jssp.reviste.ubbcluj.ro Tradition and Modernity in the Occupational Structure of the Population from Gurghiu Morphohydrographic Basin Maria Luminiţa NEAGU1 1 Babeş-Bolyai University, Faculty of Geography, Cluj-Napoca, ROMANIA E-mail: [email protected] K e y w o r d s: Gurghiu basin, wood, rural tradition A B S T R A C T This paper approaches aspects referring to the tradition and ancient customs of the region of the Gurghiu Basin, the specific characteristics of mountain villages, emphasizing at the same time the aspects which are connected to the modernization of the Romanian village, in terms of tourism related development (agro-tourism, ecologic tourism, cultural tourism), generating a modern infrastructure, and also their impact on the rural traditional structure. The purpose of this paper is to relieve the fact that tradition and folklore represent the most important poles on which the economic development of the villages stands up, combining both tradition and modernity. The Gurghiu Valley Festival is one of the events whose main aim is to promote tradition and customs of Gurghiu`s Valley area, a region situated at the interference of many cultures, but which is unique because its residents have guarded and handed down the traditional customs. However, the modern accents marked their influence on the Romanian village, mostly by generating a modern infrastructure providing the economic development of the area. 1.
    [Show full text]