DOCSLIB.ORG

STRATEGIA DE DEZVOLTARE a COMUNEI GURGHIU.Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
STRATEGIA DE DEZVOLTARE a COMUNEI GURGHIU.Pdf Primăria comunei Strategia de dezvoltare a comunei Gurghiu, județul Gurghiu ❧ Mureș,pentru perioada 2014-2020 PRIMĂRIA COMUNEI COMUNA GURGHIU GURGHIU JUDEȚUL MUREŞ RomAc tiv IUNIE 2014 Business Consulting 0 Primăria comunei Strategia de dezvoltare a comunei Gurghiu, județul Gurghiu ❧ Mureș,pentru perioada 2014-2020 CUVÂNT ÎNAINTE Stimați cititori, Prezenta strategie a fost elaborată în urma unor studii aprofundate asupra stării actuale a comunei Gurghiu, analizându-se în profunzime atât cadrul natural cât și cel economic, administrativ – teritorial și social iar obiectivele strategice propuse în urma acestei analize sunt în concordanță cu cerințele Uniunii Europene și au în vedere planul de finanțare pentru anii 2014-2020. Strategia de dezvoltare a Comunei Gurghiu își propune prin obiectivele sale să valorifice potențialul economic deja existent în comuna noastră, să contribuie la bunăstarea și creșterea calității vieții locuitorilor comunei, să susțină inițiativele antreprenoriale și să identifice noi oportunități de dezvoltare locală, sprijinind comuna Gurghiu să devină o comunitate dinamică și competitivă. Prin urmare, Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Gurghiu constituie un punct important de pornire pentru dezvoltarea sustenabilă și durabilă a comunității pe termen mediu și lung, îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii reprezentând scopul principal al factorilor de decizie locali. Laurențiu Dumitru Boar PRIMAR 1 Primăria comunei Strategia de dezvoltare locală a comunei Gurghiu, Gurghiu ❧ judeţul Mureş, pentru perioada 2014-2020 Cuprins CUVÂNT ÎNAINTE ......................................................................................................... 1 ............................... 8 1. Cadru natural ........................................................................................................... 9 1.1. Scurt istoric ................................................................................................................. 9 1.2. Aşezare geografică .................................................................................................... 11 1.3. Suprafaţă .................................................................................................................. 16 1.4. Populaţie .................................................................................................................. 16 1.5. Reţeaua hidrografică .................................................................................................. 18 1.6. Climă ........................................................................................................................ 20 1.7. Relief ........................................................................................................................ 22 1.8. Vegetaţie .................................................................................................................. 23 1.9. Faună ....................................................................................................................... 25 1.10. Soluri ...................................................................................................................... 25 1.11. Resursele subsolului ................................................................................................. 26 1.12. Analiza SWOT a cadrului natural ............................................................................... 27 2. Demografie ............................................................................................................ 28 2.1. Populaţia .................................................................................................................. 28 2.2. Forţa de muncă ......................................................................................................... 36 2.3. Analiza SWOT a populației .......................................................................................... 38 3. Activităţi economice ................................................................................................ 39 3.1. Investiţii existente ..................................................................................................... 39 3.2. Industrie și servicii ..................................................................................................... 42 3.3. Agricultură ................................................................................................................ 43 3.4. Turism ...................................................................................................................... 49 3.4.1. Resurse de turism .............................................................................................................. 49 3.4.3. Zone cu potenţial turistic deosebit ....................................................................................... 54 3.5. Analiza SWOT a activităților economice ....................................................................... 57 4. Amenajarea și echiparea teritoriului ......................................................................... 59 4.1. Infrastructura rutieră şi/sau feroviară .......................................................................... 59 4.2. Monumente de patrimoniu ......................................................................................... 61 4.3. Parcuri și zone de agreement ..................................................................................... 62 4.4. Infrastructura tehnico-edilitară (apă, energie electrică, termică şi regenerabilă, gaze naturale) ...................................................................................................................................... 62 4.5. Servicii poştale, telecomunicaţii şi mass-media ............................................................. 64 4.6. Analiza SWOT a amenajării și echipării teritoriului ......................................................... 66 5. Social .................................................................................................................... 67 2 Primăria comunei Strategia de dezvoltare locală a comunei Gurghiu, Gurghiu ❧ judeţul Mureş, pentru perioada 2014-2020 5.1. Sănătate ................................................................................................................... 67 5.2. Protecţie socială ........................................................................................................ 67 5.3. Educaţie ................................................................................................................... 68 5.4. Cultură şi culte .......................................................................................................... 70 5.5. Sport ........................................................................................................................ 71 5.6. Analiza SWOT în domeniul social ................................................................................. 72 6. Mediu .................................................................................................................... 73 6.1. Protecţia naturii şi a peisajului. Biodiversitate, habitate, floră şi faună ............................ 73 6.2. Factori şi probleme de mediu ...................................................................................... 75 6.2.1. Factorul de mediu aer ......................................................................................................... 75 6.2.2. Factorul de mediu apă ........................................................................................................ 75 6.2.3. Factorul de mediu sol ......................................................................................................... 76 6.3. Sistemul actual de gestionare a deşeurilor ................................................................... 77 6.4. Analiza SWOT a mediului ........................................................................................... 79 7. Administraţia publică locală ..................................................................................... 80 7.1. Structură, servicii şi ordine publică .............................................................................. 80 7.2. Analiza SWOT a administrației publice locale ................................................................ 84 ......... 85 1. Cadru european, național, regional și județean ......................................................... 86 2. Viziune .................................................................................................................. 89 3. Obiective strategice ................................................................................................ 90 4. Obiectivele specifice și direcțiile de acțiune – proiecte și intervenții ............................ 93 Obiectiv strategic 2 .......................................................................................................... 96 Obiectiv strategic 3 ......................................................................................................... 101 5. Plan de acţiune ..................................................................................................... 103 6. Implementarea și monitorizarea strategiei de dezvoltare locală ................................ 113 7. Portofoliu de proiecte - Fișe de proiect .................................................................... 116 3 Primăria comunei Strategia de dezvoltare locală a comunei Gurghiu, Gurghiu ❧ judeţul Mureş, pentru perioada 2014-2020 Lista
Load more

Recommended publications
  • Geomorphological Hazards from the Reghin Hills with Risk Potential
    RISCURI ŞI CATASTROFE, NR. XVI, VOL. 20, NR. 1/2017 GEOMORPHOLOGICAL HAZARDS FROM THE REGHIN HILLS WITH RISK POTENTIAL I.A. IRIMUŞ1, J. SZILÁGYI 1 Abstract: Geomorphological hazards from the Reghin Hills with risk potential. Current geomorphological processes have direct and indirect effects on both the environment and human activities. The exposed elements at risk are the population, settlements, infrastructure, economic activities and services that are in the area with potential manifestations of hazard. This study aims to identify the potentially hazardous geomorphological processes in Reghin Hills. Key words: hazard, geomorphological process, geomorphological risk, Reghin Hills. 1. INTRODUCTION Panizza et al. (1999) define geomorphological risk by "the probability that certain geomorphological processes take place in a time in a territory with a specific intensity, causing loss of life or property damages". As the first element of risk, hazard is the source of an extreme event, with an energetic discharge at a certain time and in a magnitude difficult to predict, which causes imbalance on the development scale of systems towards a new equilibrium estate (Mac, Petrea, 2003). Geomorphological hazards interference with anthropogenic systems lead to risk appearance (Irimus, 2006). The frequency or hazard repeatability (vulnerability) condition risk appearance (geomorphic, hydrological, climatic, etc.). 2. DATA AND METHOD The geomorphological hazards manifestation is conditioned by natural factors (lithology, morphometric parameters of relief, climatic conditions), as well as anthropogenic factors (misuse of agricultural land, uncontrolled exploitation of natural resources) (Irimus, 2008; Szilagyi, Irimus, 2013 2016). The main geomorphological processes with risk potential, which are present in the studied area can be grouped into: fluvial processes (depth erosion, lateral erosion, 1 Babes-Bolyai Universioty, Faculty of Geography, Doctoral School of Geography, Cluj- N., [email protected]/ [email protected].
    [Show full text]
  • Discharge Alterations of the Mures River, Romania Under Ensembles of Future Climate Projections and Sequential Threats to Aquatic Ecosystem by the End of the Century
    Water 2015, 7, 2753-2770; doi:10.3390/w7062753 OPEN ACCESS water ISSN 2073-4441 www.mdpi.com/journal/water Article Discharge Alterations of the Mures River, Romania under Ensembles of Future Climate Projections and Sequential Threats to Aquatic Ecosystem by the End of the Century Anastasia Lobanova *, Judith Stagl, Tobias Vetter and Fred Hattermann Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK), Telegraphenberg A 31, Potsdam 14473, Germany; E-Mails: [email protected] (J.S.); [email protected] (T.V.); [email protected] (F.H.) * Author to whom correspondence should be addressed; E-Mail: [email protected]; Tel.: +49-331-288-207-53. Academic Editor: Athanasios Loukas Received: 22 April 2015 / Accepted: 22 May 2015 / Published: 9 June 2015 Abstract: This study aims to assess the potential alterations in the hydrological regime attributed to projected climate change in one of the largest rivers in the Carpathian Area, the Mures River, and to estimate associated threats to riverine ecosystem. The eco-hydrological model, Soil and Water Integrated Model (SWIM), was applied on the Mures River basin, calibrated and validated against records at a gauging station in Alba-Julia town. A set of nine future projections for climatic parameters under one emissions scenario A1B over the period 1971–2100 were fed into the SWIM model. To provide functional link between hydrological regimes and riverine ecosystems, each of the nine simulated discharge time series were introduced into the IHA (Indicators of Hydrological Alterations) tool. Triggered changes in hydrological patterns of the Mures River were assessed at the basin and sub-basin scales.
    [Show full text]
  • The Impact of the Territory's Public Infrastructural
    Geographica Timisiensis, vol. 20, nr. 2, 2011 (pp.99-112) ● THE IMPACT OF THE TERRITORY’S PUBLIC INFRASTRUCTURAL LEVEL ON THE ORGANIZATION OF THE TERRITORY IN THE REGHIN MICRO – REGION Andreea POP Forestry College of Gurghiu E-mail: [email protected] Abstract. Territorial infrastructures influence the way a territory is economically realized being the support of this process through density, typology and spatial configuration of these infrastructures. On their own turn, these infrastructures are influenced by the configuration of the relief, the hydrographic system, the position of the resources in the substrate and on the surface; the position of the natural reservations and protected areas, settlements, etc., that is the natural and human factors of the geographic space which determine the spatial configuration and the rank of the territorial infrastructures. The rank of the territorial infrastructures and the degree of modernization of these constitutes a factor of orienting, stimulation or inhibition of the spatial development. All the elements which sustain and facilitate public services and the relation between these constitute public infrastructure; public infrastructure is the support for assuring and carrying on the public services; the rank of infrastructural level often gives the economic function of the settlement. The non – homogeneous territorial distribution of the infrastructure determines the apparition of certain areas of concentration, also known as “central areas” or polarizing centers, and the apparition of certain polarized centers or “peripheral areas” which through the relations that exist between them give the dynamics of the territorial system. The natural structure of the Reghin micro – region strongly influences the localization of the polarizing area with major consequences on the organization of the micro – regional territory.
    [Show full text]
  • Valorificarea Turistică a Lacurilor Din Judeţul Mureş
    VALORIFICAREA TURISTICĂ A LACURILOR DIN JUDEŢUL MUREŞ Dumitru VOICU Colegiul Economic „Transilvania”, str. Călimanului nr. 1, Târgu-Mureş, Judeţul Mureş. [email protected] THE TOURISTIC CAPITALIZATION OF THE LAKES FROM THE DISTRICT OF MUREŞ Abstract: The lakes from the district of Mureş contribute to the setting up of the touristic landscape in a specific way. They generate various forms of tourism (watering tourism – the salty lakes and the sapropel mud, pleasure and sporting – piscicultural tourism – the sweet lakes, in general) that can diversify according as we know the curative effects of the waters of the lakes. The salty lakes can be found along the salt-covered plicas that traverse the district of Mureş in the eastern part (the area of the Subcarpathians of the Mureş and the Târnavelor rivers) where numerous salty lakes are to be found at Sovata, Ideciu de Jos and Jebeniţa. Sovata, known for the curative effects of its waters and mud, was declared touristic resort of national interest in 2002. Here there are approximately 10 salty lakes out of which Lake Ursu is the most important salty lake from Transylvania due to the phenomenon of heliothermy. From a therapeutic point of view, the following lakes are important too: Negru Lake, Aluniş Lake, Roşu Lake, Verde Lake, etc. Treatment establisments can also be found in the watering resorts of local interest from Ideciu Băi, Sângiorgiu de Mureş (very modern), Jabeniţa, Sărmăşel. A unique category of lakes from the district of Mureş is represented by the fishponds from the Field of Sărmaşului (a sub-unit of the Transylvanian Field).
    [Show full text]
  • Tabel Atribute RO 11.05.2015
    Garda Cod / Validare Justificari eliminare (doar la nivel Id trup ID judet / trup Judet Bazinet C1 C2 C3 C4 Forestiera Nivel risc finala de bazinete /trup) 7 AB-7 Cluj AB Molivis AB-7 Total trup 1 0 0 0 galben 9 AB-9 Cluj AB Miras (Cotul) AB-9 Total trup 1 1 0 0 rosu 10 AB-10 Cluj AB Raul Mic AB-10 Total trup 1 0 0 0 galben 12 AB-12 Cluj AB Martinie (Marginea, Tetu) AB-12 Total trup 0 1 0 0 rosu 14 AB-14 Cluj AB Grosesti AB-14 Total trup 0 1 0 0 rosu 15 AB-15 Cluj AB Brustura AB-15 Total trup 1 0 0 0 galben 16 AB-16 Cluj AB Valea Tonii AB-16 Total trup 1 0 0 0 galben 19 AB-19 Cluj AB Chipesa AB-19 Total trup 1 0 0 0 galben 20 AB-20 Cluj AB Garbova AB-20 Total trup 1 0 0 0 galben 26 AB-26 Cluj AB Boz AB-26 Total trup 0 1 0 0 rosu 27 AB-27 Cluj AB Vingard AB-27 Total trup 0 1 0 0 rosu 29 AB-29 Cluj AB Ungurei AB-29 Total trup 0 1 0 0 rosu 30 AB-30 Cluj AB Gardan AB-30 Total trup 0 1 0 0 rosu 31 AB-31 Cluj AB Ohaba (Valea Mare) AB-31 Total trup 0 1 0 0 rosu 38 AB-38 Cluj AB Cenade AB-38 Total trup 0 1 0 0 rosu 39 AB-39 Cluj AB Tarnava (Tarnava Mare) AB-39 Total trup 0 0 0 0 galben 40 AB-40 Cluj AB Lodroman AB-40 Total trup 0 1 0 0 rosu 41 AB-41 Cluj AB Valea Lunga (Tauni) AB-41 Total trup 0 1 0 0 rosu 44 AB-44 Cluj AB Graben AB-44 Total trup 0 1 0 0 rosu 45 AB-45 Cluj AB Spinoasa AB-45 Total trup 1 1 0 1 rosu 46 AB-46 Cluj AB Tatarlaua AB-46 Total trup 1 1 0 1 rosu 48 AB-48 Cluj AB Veseus AB-48 Total trup 1 0 0 0 galben 49 AB-49 Cluj AB Pe Dealul cel mai Departe AB-49 Total trup 1 0 0 0 galben 53 AB-53 Cluj AB Dunarita (Bucerdea) AB-53 Total
    [Show full text]
  • Runoff Potential of Mureş River Upper Basin Tributaries
    RUNOFF POTENTIAL OF MUREŞ RIVER UPPER BASIN TRIBUTARIES V. SOROCOVSCHI1, CS.HORVÁTH2 ABSTRACT. – Runoff Potential of Mureş River Upper Basin Tributaries. The upper basin of the Mureş River includes a significant area of the Eastern Carpathians central western part with different runoff formation conditions. In assessing the average annual runoff potential we used data from six gauging stations and made assessments on three distinct periods. Identifying the appropriate areas of the obtained correlations curves (between specific average runoff and catchments mean altitude) allowed the assessment of potential runoff at catchment level and on geographical units. The potential average runoff is also assessed on altitude intervals of the mentioned areas. The runoff potential analysis on hydrographic basins, geographical units and altitude intervals highlights the variant spatial distribution of this general water resources indicator in the different studied areas. Keywords: water resources, Mureş upper basin, geographic units, altitude intervals 1. GENERAL CONSIDERATIONS The upper basin of the Mureş River includes a significant area of the Eastern Carpathians central western part, also known as Moldavo-Transylvanian Carpathians (V. Mihăilescu, 1963). In the study area we find a large part of the Eastern Carpathians neoeruptive chain, represented by the southern slopes of Căliman Mountains, eastern and northern slopes of the Gurghiu Mountains and the northern extremity of the Harghita Mountains (Fig. 1). The runoff formation conditions in the vulcanic chain depend of the neoeruptive relief altitude, which is generally decreasing from north to south, and of the exposure to the advection of western moist air masses. The volcanic relief morphology (cones, craters and plateaus, less represented in the study area) influences only the direction of runoff.
    [Show full text]
  • The Occurrence of Wild-Living American Mink Neovison Vison in Transylvania, Romania
    The occurrence of wild-living American Mink Neovison vison in Transylvania, Romania Zsolt HEGYELI* and Attila KECSKÉS Abstract American Mink Neovison vison is a common wild-living alien species across most of northern Europe, but few data are available about wild presence in Eastern Europe. Field observations and collected specimens from the last 25 years indicate wild-living which existed in the area. Earlier observations suggested only the presence of escapees; more recent records might imply the existenceAmerican ofMink wild along populations. the River Part Mureș of the in studyTransylvania, area held Romania. European These Mink are Mustela likely lutreolato have untiloriginated at least from the fur1990s. farms, This three highly of threatened species might still occur there. The presence of the alien species might reduce its chances of survival. Keywords: alien species, European Mink, fur farms, Mustela lutreola Vadon élő amerikai nyércek Neovison vison előfordulása, mustelids, Erdélyben River Mureș (Románia) Kivonat Az amerikai nyérc Neovison vison - gyakori idegenhonos faj Európa északi felének nagy részén, viszont vadon élő állományainak kelet-európai előfordulásáról csekély számú adat áll rendelkezésre. Az elmúlt 25 évben a Maros folyó mentéről (Erdély, Romá nia) származó terepi megfigyelések valamint begyűjtött példányok arra utalnak, hogy a térségben előfordulnak a faj vadon élő egyedei. Ezen példányok minden bizonnyal szőrmefarmokról származtak, amelyekből a vizsgált területen korábbanMustela három lutreola is működött. Míg a korábbi megfigyelések csupán farmi szökevények előfordulását sugallták, az újabb adatok valószínűsítik egy vadon élő állomány itteni jelenlétét. A vizsgált terület egy része a fokozottan veszélyeztetett európai nyércnek is otthont adott legalább az 1990-es évekig, és az sem kizárt, hogy az őshonos menyétféle napjainkig is fennmaradt itt, utóbbi esetben viszont az idegenhonos amerikai nyérc itteni jelenléte komolyan veszélyeztetheti e faj túlélését.
    [Show full text]
  • Anexe Volum II
    PLANUL DE MANAGEMENT ACTUALIZAT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC MUREȘ ANEXE / VOLUMUL 2 CUPRINS Anexa 9.3 Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată în bazinul hidrografic Mureș............................................................................ 4 Anexa 9.4 Măsuri de bază pentru implementarea cerințelor directivelor europene în domeniul agriculturii in bazinul hidrografic Mureş................. 275 Anexa 9.5 Proiecte privind implementarea Directivei Habitate 92/43/CEE și Directivei Păsări 79/409/CEE ................................................................ 287 Anexa 9.6 Folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei IED (din punct de vedere al gospodăririi apelor)............................................................ 297 Anexa 9.7 Stadiul implementării măsurilor pentru unităţile IED raportate E- PRTR (pentru factorul de mediu apă) din bazinul hidrografic Mureş.......... 312 Anexa 9.8 Inventarul din anul 2012 a amplasamentelor care se încadrează sub incidența Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase (Seveso III), din bazinul hidrografic Mureş.............................................................................................. 313 Anexa 9.9 Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile industriale în bazinul hidrografic Mureş................................... 319 Anexa 9.10 Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (ferme/complexe zootehnice) din bazinul
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Riscului La Inundații Mureș
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureș Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 7 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureș ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • STATUTUL JUDEŢULUI HARGHITA I. DISPOZIŢII GENERALE Constituţia României a Consacrat Principiul Descentralizării Serviciilor
    STATUTUL JUDEŢULUI HARGHITA I. DISPOZIŢII GENERALE Constituţia României a consacrat principiul descentralizării serviciilor publice în unităţile administrativ – teritoriale şi principiul autonomiei locale. În acord cu principiile constituţionale s-a reglementat prin legi organice regimul general al autonomiei locale precum şi organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale, iniţial prin Legea nr. 69/1991 şi mai târziu prin Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare, ultima reglementare utilizând mai pregnant şi inspirat cadrul constituţional din România. Temeiul legal al elaborării Statutului Judeţului Harghita îl constituie prevederile articolului 20 al Ordonanţei Guvernului nr. 53 din 16 august 2002 privind Statutul cadru al unităţii administrativ teritoriale, modificată şi aprobată prin Legea nr. 96 din 18 martie 2003. Potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 215/2001 – legea administraţiei publice locale, coroborate cu dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002, Judeţul Harghita ca unitate administrativ - teritorială are calitatea de persoană juridică de drept public. El dispune de un patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină. Judeţul Harghita, ca unitate administrativ-teritorială, poate intra în raporturi juridice cu alte autorităţi sau instituţii publice, cu persoane juridice române sau străine, indiferent de natura acestora, precum şi cu persoane fizice, în condiţiile legii. Judeţul Harghita a fost înfiinţat în anul 1968 când s-a realizat actuala organizare administrativă a teritoriului României, consacrată pe plan juridic prin Legea nr. 2/1968, republicată, cu completările şi modificările ulterioare. După definiţie judeţul este alcătuit din oraşe şi comune, unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării, în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social - politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.
    [Show full text]
  • Județul Mureş
    Prezentare fizico-geografică a judeţului Mureş 1. Aşezarea geografică Judeţul Mureş este situat în zona central-nord-estică a ţări în centrul Podişului Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23055’şi 25014’ longitudine vestică şi paralele 46009’şi 47000’ latitudine nordică. Cu o suprafaţă de 6.714 km2, ceea ce reprezintă 2,8 % din suprafaţa ţării, judeţul Mureş se învecinează la nord-est cu judeţul Suceava, la est cu judeţul Harghita, la sud-est cu judeţul Braşov, la sud cu judeţul Sibiu, la vest cu judeţul Cluj, la nord cu judeţul Bistriţa-Năsăud, iar la sud-vest cu judeţul Alba. Județul Mureș, pitoresc cadru natural al spațiului carpato-danubiano-pontic, este situat în zona central-nordică a României. Suprafața județului de 6.696 km2 (2,8% din teritoriul țării) coboară în trepte de pe culmile semețe ale munților vulcanici Călimani și Gurghiu până spre mijlocul Câmpiei Transilvaniei fiind brăzdată de râul Mureș și fragmentată de afluenții acestuia. În acest cadru fizico-geografic, teritoriul județului are următoarele coordinate geografice: în vest meridianul de 23°55’ longitudine estică, în est cel de 25015' longitudine estică iar pe latitudine se întinde între paralela de 4604' latitudine nordică în sud și cea de 47012' latitudine nordică în nord. Între aceste coordonate geografice județul Mureș are ca vecini: jud. Suceava - în nord-est (15km), jud. Harghita - în est (130 km), jud. Brașov - în sud-est (20km), jud. Sibiu - în sud (80km), jud. Alba - în sud-est (40km), jud. Cluj - în vest (60km), jud. Bistrița-Năsăud - în nord (100km). Localitățile Ciobotani, în partea de nord-est, spre Toplița, Apold, spre sud, Hădăreni spre vest sau Sărmașu spre nord-vest se află la extremitățile principalelor axe care străbat județul.
    [Show full text]
  • Maria Luminiţa NEAGU1 1 Babeş-Bolyai University, Faculty of Geography, Cluj-Napoca, ROMANIA E-Mail: [email protected]
    Centre for Research on Settlements and Urbanism Journal of Settlements and Spatial Planning J o u r n a l h o m e p a g e: http://jssp.reviste.ubbcluj.ro Tradition and Modernity in the Occupational Structure of the Population from Gurghiu Morphohydrographic Basin Maria Luminiţa NEAGU1 1 Babeş-Bolyai University, Faculty of Geography, Cluj-Napoca, ROMANIA E-mail: [email protected] K e y w o r d s: Gurghiu basin, wood, rural tradition A B S T R A C T This paper approaches aspects referring to the tradition and ancient customs of the region of the Gurghiu Basin, the specific characteristics of mountain villages, emphasizing at the same time the aspects which are connected to the modernization of the Romanian village, in terms of tourism related development (agro-tourism, ecologic tourism, cultural tourism), generating a modern infrastructure, and also their impact on the rural traditional structure. The purpose of this paper is to relieve the fact that tradition and folklore represent the most important poles on which the economic development of the villages stands up, combining both tradition and modernity. The Gurghiu Valley Festival is one of the events whose main aim is to promote tradition and customs of Gurghiu`s Valley area, a region situated at the interference of many cultures, but which is unique because its residents have guarded and handed down the traditional customs. However, the modern accents marked their influence on the Romanian village, mostly by generating a modern infrastructure providing the economic development of the area. 1.
    [Show full text]