Harle voronca I tristan tzara g sa$a tanevicin g paul sterian g Claude seraet g Stephan roll q sa$a panä jg m. h. maxy gj Virgil gheorghlu • vlctor brauner | .

TERASA DE PE FRUNTE

Dincolo de podul sub care gârla se tolănise unduind o femee iâră raţiune şi fără norme tot personajul celest, călit şi rnîn- verde de apă, începea ca un coridor din pupilă chiar strada cu ¡riiat sub frunte. Romantism inepuisabil, aleile tale nu vor toci arborii salutindu-se paraleli. Tăcerea acestui ceas fluturat hi şi nu vor învechi niciodată tălpile pururi roze ale reveriei. pseudo-crepuscule,, a acestui clopot gol şi pluşat de aer, sărută Umflat de zefiruri sub călcîiul tău păm'întul pe care urini şi persistent ferestrele sub ale căror voaluri ,adiâ imperceptibil, iubeşti, nu-i mai mare şi mai rotund derît portocala pe care o somnul închis şi repartizat pe camere. Trotuarul de cauciuc "gîfîia mîngăi în convalescenţă. Femeile,—atîtea cîte le-ai dorit să le lent sub perechea de tălpi singure in bolta luminei întrerupte. ai—nu vei parveni nicicînd să le ¡iubeşti, ţea un vierme, dar în Un cer cu borduri mari de pălărie ,calabreză era în mînă impon- cinstea şi ¡în memoria lor plastică te-ai masturbat semilucind derabil balon umplut cu oxigen. Ştiu. Infăşurai pe mosorul' în adormire. inimii un ghem de sînge estival şi ,un pai optimist din tine ţi -1 aducea pe buze in surîsul pentru tine însuţi răcorindu-te. Intre aceste ceasuri decă vei şti să-ţi păstrezi continuitatea) Căutai culoarea unui steag neştiut pentru o ţară pe care o celorlate zile, fi binecuvîntat înger netuns «i cu ţigările proaste voiai descoperită de sub tîmplă ca aluniţa pe gîtul adoratei, pe rupte între petice de hîrtie scrise cu poezii din buzunarul tău. care să-ţi prijini toate părerile privirii recoltată pe brazde şi atîrnînd grea ca o ramură cu fructe. O pajişte cu răcoarea saşa tanevicln tăiată în cuburi simetrice sub orologii o explorai şi tot obrazul îţi eră un ecran pentru filmul derulat .fără viteză,'fără lumini de acetilină in tine. Cercetai fără buimăcire dar şi fără o certi- tudine de ghid cutele oraşului scump, în care ţi-ai despoiat fruntea de atîtea ori peste cărţile iubite, mîngîiîndu-le din ochi ca pulpe in aquarium, peste cáetele tale cari te desgustau la sfîrşit, peste balustrade pe nuferi lăsînd să-ţi picure ca într'o amforă în părul clocotit clepsidra stelelor. In serile foşnind ca mersul femeilor, pe alei, ridicai această terasă fragilă a frunţii şi orizontul scoborît în tărie îţi urca broboana oboselii fără prihannă. Un păun opria în pragul de rază marmură din sînge să se încline. întrezăresc în lenea mersului tiu, diafană imaginea femeii pe care nici n'o cunoşti încă; întrevăd în gestul brusc şi nervos al mîinilor la intervale, că te chinuie !sub freză un spasm alb şi o revelaţie vrei s'o descoşi din inefabil, din promoroaca de pe gînduri. Fruntea se izbeşte de frunte ca un talaz. Ghicesc atunci o procesiune care te traversează şi umerii iţi curg în urmă în mantile de înătasă prin închipuirea ta. Ţi-ar părea îngerească: făptura dădacei, eşită cu obrajii copţi şi cu tălpile dolofane în poartă. Vîrsta ta de douăzeci de ani îţi înzorzonează tîmplele dar iată e un imperiu decînd trăieşti lin miragii, cuvintele şterse între timp au cuprins nectare noi, fantasmele au rămas aceleaşi dâr mai îndepărtate şi te turmentează mai aprig. Insomnia ta voluntară în parcurile verii cu luna ca o lebădă,'trezirile mofluze şi grele din dimineţi şi—vai!—cafeaua cu lapte, batista curată, surîsul iubitor pentru familie, dejunul în cercul ei, mănuirea fără greş a furculiţei şi a cuţitului,'Observaţia justă, comentariul infailibil al părintelui; apoi colţul tău cu 'îngeri şi/demoni păstrat intangibil printre banalităţile adiacente, printre conglomerate obligatorii şi inutile. Poate ai vrea să porţi în locul cravatei un paing dresat să te trezească din somn; poate ai vrea să umbli cu un picior desculţ şi să-ţi înmoi rnfina cu mînecă'cu tot cind priveşti evantaiul de unde, şi-ţî pare că sărutul unei femei necunoscute te tulbură din mijlocul lor. Ştii că numai pasiunea purei poezii te face să-ţi iubeşti prietenul ca pe o logodnică supremă? .Cunoşti emoţiile din întîlnirea cu el, gîndurile, patimile schimbate între voi ca două şepci la fel şi că ochii intre voi cuprind un atlas cu mări şi continente pe cari trebuie deabia să le descoperiţi? Dacă ştii în memorie toată frumuseţea lor din atîtea poezii, balade şi lucruri spuse pentru o măsură,, singură, în care încape PRIETENUL MEU ARBORESCEN BALADA MARINA ANUŞCĂI B. FATA MORGANA Faruri de bolnavi clătinau cristalul tivdelor exilat e comandorul Ascultă, tolănită în covorul persian al ierbii, acest basm răguşit de quarturi sau vino să te îmbrac în el precum trupul mesteacănului în prin pîlniile trombei rochie de bal. Să ţi-l inseilez cu peniţa cea mai de aur. Se vor mondena pălmui deşertul lipi uşor petalele pleoapelor tale de crin. Şi mă Vof veseli, Ny, sub evantaiul oazei precum copil cînd găsim vişinul cu mai mult clei. murmură 'n nîsip miragii Te urmăresc pe Calea Victoriei, în buzunarul căreia Bucu- irumpe sonda sinilor flama capselor de aur reştii se sintetizează îniro soluţie saturată. Reclame respiră^ te fugăresc in cavalcade ultramarine noaptea clipind lumini de prismă. Acelaş prinţ decupat răs- descheind nasturii scoicilor tignit în piuneze păzeşte vitrina cu suporturi din sticlă şlefuită căutătorii din arcansas acoperită cu giuvaeruri. Acolo te opreai să degustezi razele în binocluri flancurile din porumbul boabelor. In jurul gîtului, o ghirlandă de coacăze erecţia stincei verzi; iar rochia din îngheţată de fragi. Drumul tău zilnic în coit aquatic trecea apoi prin faţa celor patru cutii magazine cu t»atru mi- zgîrie saphic rosuri distincte precum patru firme. Pe trotuarul drogheriei să germinezi familia de spume miros amalgamat de cosmetice; alături un duş de aier rece fcu şi alga noctilucă terebentina lustrageriei „Americane" cu tronul comun celor un colan să-ţi aducă şase regi la picioarele cărora prosternaţi vîslesc şase supuşi. vine amestecînd petala de crepuscul Apoi un Paşă se recomandă pînă Ia genunchi numai: îţi înce- cu simunul pe sudoare tinezi pasul şi aroma cafelei prăjite te învăluie, cu'n Voal brun sălbatecul deşertului cu pori flămînzi iar după primul pas te îngreţoşază frişca vde pe faţa răstigniţilor şi sîngele cămilei înmugurit pe buze în scaune turnante cu batiste albe înodate în cască, gravi şi să te răstoarne pe mumiile prinţeselor uscate siguri de ei. întorci capul şi adaugi un zîlmbet 'profilului im- licori de insolaţii în mădulare susur perativ bazarul piciorului se deschide 'n lună cînd toastează gurile cu balsam se desvoltă umbra ta la sfîrşit violaceu Fii intre intestine de cordaje jiumoasă sdrobită e moale pantera burţii prin pentru comandor exilat ELIDA vlrgil gheoryhiu şi cîteva clipe mai dansează fosfenele literelor de bronz pe CRUCIFIXUL UMBRELOR fondul albastrului, de metilen care ţi-a ,impregnat retima. j lui ION CĂLUSĂRU De-aici şopîrla pasului se pierde în iarba pietonilor cu începe presiunea rochilor de bronz din clopote în turle priviri de specialişti. Pasul tău, o injecţie de morfină, 'o pe- Şi visul rărit din bolţi tală dintr'un ierbar fraged, focarul unor oglinzi magice. Ai as- cuns în lotusul privirii hoţi travestiţi în dominouri. In vîrful mucegăeşte zîmbetul de argint al Sfinţilor limbii cuvintele înfloresc proaspete precum macii sălbatici. Baia funinginea, funinginea ca o fîntină se împrăştie din surle mîinilor tale ştie toate jocurile şi nici o altă Coapsă, «'are ¿ttît şi'n coridoare vîntul pătruns ca o spadă măcelăreşte zgomote argint viu. Sînt arlechinul jocului tău favorit: diabolo. Rotundă foarfeca pupilei taie luc|rna frunzelor degetele florilor despletesc în miresme fundele nărilor Un oraş proptit în munţii coafaţi cu permanentă zăpadă pentru mila luminii nuferii întind pomana buzelor şi casele rărite, precum o gura ştirbă a oprit -gămălia -unui ac cînd zîna apelor deretică în spinarea libelulei tale. Un tîrg unde se consumă viaţă schim- şi'n unde apare surîsul Giogondei bată în monedă măruntă, uniformă şi fără surprize, unde cu- şterge oglinda mucedă a peştilor noşti a lui este fiecare cîine, iar vecinii îţi cunosc garderoba aşează gramofonul nisipului gîindul. Un oraş cu iarba în moţuri revoltate printre pietrele şi închide albumul cu poze al verii străzilor cari există prin nume de botez înregistrate în dreptun- ghiuri albastre şi cărţi de vizită agenţi ai unei circulaţii absente Trecuţi prin umbre musafirii se destramă uşile se topesc în pluş şi pianul uitat rîde ca hîrcile la ferestre ca urechile crinului se caţîră rochia rîndunichii s'asculte pe cavouri pendula morţilor ŢINEŢI DREAPTA cînd sinucisele mirese trec cu laterne prin heliotropi In colivia lănipilor închisă pasărea luminii ciripeşte subjŞuntea cetitorului de poeme balansează violoncelul naufragiului Pînă cînd o fîntînă arteziană va mocni în albatrosul cărnii cînd marea îşi rupe părul, muşcă stîncile tale? Gîtlejul nu ţi-e uscat de liliputani şi nu simţiijîntinzîndu-se cînd vîntul o depravează şi o biciuie în pieţele publice aripile unui pescăruş cînd îţi pipăi sînii? eleganţa şi fracul de lacheu ale rechinului Te simt aproape prin cordonul ombilical al absenţei tale serveşte printre corali somnul peştilor, nectarul oglinzilor Dar ce stilet pătrunde osul gîndului Ia fiecare cu\(înt atinge pedala furtunii pantoful bărcilor ce adaug? şi o mină de demon apucă matrozii de umeri saşa panS şi-i scutură din cerul răsturnat peste ei ca o barcă şi-i chinuie între valuri ca pe cîinii striviţi de Vehiculele marelor oraşe dar îi aşteaptă zîmbetul ca o furculiţă şi un cuţit al rechinului dar îi aşteaptă luminile de gaz ale portului dar îi cheamă farul ca degetul cu rubin al marchizei

sfephan roii SCURT CIRCUIT ANTOLOGIE GEO BOGZA COLECŢIA INTEGRAL JURNAL DE SEX poeme de GEO BOGZA VIEŢUIRI

Surpriza de-a fi primit acum doi ¡aniidela .Paris o carte înaltă Ne-am căutat ca orbii cu degete galbene pipăind din lespezi grafice cu poeziile lui llarie Voronca din ciclul „Co- din mina mea ţîta îţi era ruptă ca dintr'o stîncă lomba", şi făcută sub auspiciile unei colecţii al cărei nume unde eu aveam munte, tu întindeai vale adîncă înseamnă egida şi motorul unei literaturi care a pus o treaptă şi am încăput unul in altul cu sângele nostru cîntînd din cea mai temerară şi ofensivă buclă între anii 1924—1929. Dealungul spatelui gol ne-a alergat călare o bucurie nouă Un motor primenind aerul împroşcat de lăcuste zornăind în himenul ca o batistă îţi flutura în fiecare zîmbet putrefacţie şi înspumând rufa unei poezii pe care am siinţit'o şi oasele noastre amestecate închipuiau fericitul schelet îşitre noi ca o fereastră deschisă in .sînge, ca pe un zid spart cind trăiam la un loc în acelaş trup, încă nerupt în două în lumină. Cartea oprise in poarta pupilei ¡un poet fără astîmpăr, îţi înşurubasem prunc» albi în pîntecul rotund un poet cu rnîini de ozon .purificînd şi aerisind amfiteatrul unei cite practici bolnave clociau în trupu-ţi fragil generaţii noi de cîntăreţi. O carte de lirism erotic, de imn, de mîinile tale ventuze au rupt gămălia viitorului copil un steag cu cuvinte toate sonore sub'pălăria lor de muşchetari. şi l'a prelins în lacuri cu alţi la fel în fund Invadase printre noi, un roi de degete nebune şi surprinzătoare ascultă noaptea din şanţuri murdare un bocet spre astre ţinînd între stylou şi suflet o daltă de safir, un bici de ţesături î-acolo toată sămînţa omenească pe care ai svârlit-o în vînt noi. Surpriza, surpriza această, o da^torim acestui • tumultuos şi când vom fi deapururi culcaţi pe sub pămînt musclat al poemului. Surpriza acestui poet, într'adevăr acestui' ea va veni ca vierme spre trupurile no;stre poet, desfăcîndu-şi fruntea în petale din floarea miraculoasă, şi narcotică a poeziei. Surpriza punînd linguriţa cu şerbet în paharul isvoarelor, punînd un zîmbet de dinamită neprevăzutului. până acum o manifestare pună de poeme. „Omul de după uşă", Atinge butonul cu degetul tău înger cu copită de taur, gazelă cartea treia va fi, un roman al scriitorului Ion Călugăru, acest cu cap de zimbru şi se va nărui bufetul 'de ştejari al pădurei, virtuos şi pitoresc prozator fără rezonanţe falşe, cu intuiţia unei unduit de vînturi trubadure, asmuţit şi cîntindu-i între pulpe suple psihologii şi cu o pasiune şi inspiraţie de autentic poet. lemnul vioarei, şi vor cădea in capul mistreţilor paharele zîngă,- Proza lui Ion Călugăru nu va desminţi o clipă seria cărţilor nind ale pasării, pune acul melodiei 'în .ciocul lor şi gramofonul de poeme a Colecţiei Integral. aerului va urni roata reveniei indefinite în albastru. Trupul alb de dansatoare al pietrelor doarme somnul lui de şold întors m spre lună, în muşchiul coclit de mireasma aspră. Surpriza pu- nînd pedală poetului, punînd pantele groazei la călcîiul ramo- Jurnal de sex e a 5,-a şi cea mai recentă carte apărută şi liţilor, pentru cari soarele a mai rămas doar o balegă. Aşi adună un ciclu erotic şi inedit din poemele lui Oeo Bogza. vrea să viu fără contenire lingă clinchetul (dintre umerii,-tăi llarie, Poetul cel mai tinăr venit printre noi, de undeva dintr'o unde ciocnesc în cupele respiraţiei fundele de nectar, unde se comună ascunsă între dealuri, purtînd în fundul lor mocirle de derulează din nou un senz al lumei 'ireale şi de unde tîmplele ţiţei peste un peisaj cu cohorta de plopi a sondelor şi unde desfac o dînţuitoare de opium care ne îngenunche în somnul s'a ascuţit între vînturi şi solitudine briceagul unui glas plin fără duh, în talazul fără fulgi al imaginii, ¡al oglinzii trans- de revolte şi de zbuciume, într'o lumină care în jurul lui se versale din viaţa ţroastră, de toate zilele, /dintre femeile cu pu- limpezeşte din ce in ce mai pură. Acolo, între genunchii no- trezirea sexelor. Şi nu mă sinchiseşte cîtuşi de puţin argumentul roiului rustic şi degetele unde o inimă ţinută în chip de chitară flasc al preopinentului meu eventual, eu .tîmp pentru el, 'el tîmp cheamă miracolul arcuşului din sînge. pentru mine. In balastul de valori 'şi »contravalori, suntem în sere- Oeo Bogza a debutat în prietenia şi'n ţinutul nostru cu o nisimă indulgenţă astfel egali şi nivelaţi. N'aşi dori să-ţi stric revistă, purtînd ca titlu numele unui precursor modern dela impecabila d-tale reverie domnule. Din al 7-lea cer al piv- noi. Intr'însa şi-a publicat începuturile unei poezii a cărei ţintă niţei nu te pot trintî orice aşi ¿ace şi unde d-ta te simţi bine o avea odată în pupilă şi încă odată la capătul perspectivei. şi nici nu remarci că fracul şobolanului a căpătat pecinginea şi Oeo Bogza e la începutul traectoriei. Găsindu-şi cheia libertăţii chelba mucigaiului din canalul de scurgere sordidă printre sufla- în mişcarea ei, dinţii sensibilităţii lui ronţăesc rugina unui stil tele voastre fără greş, fără efuzie inutilă. ş|i; a :unei personalităţi spre surla trasă din osul curat şi mtreg al poeziei d-sale. In pădurea virgină din zilele lui adolescenţa A doua carte a colecţiei Integral a tfost zămislită tot din frunţii va mai creşte în chezăşia din 'cele cîteva poeme şi perse- pumnul şi din roua frunţii ale aceluiaşi: „Ulise". Dar, „Ulise" verenţe de pînă acum. Oeo Bogza e deabia la izbucnirea lui Înseamnă pentru poetul ei un elogiu peste toată izbutirea fui fragedă cînd apele ţîşnesc ca incendiile purificînd şi cîntecele de până atunci, pentru poezia romînească o dată subliniată 'cu cresc sub piele gîdilînd şi tăvălind sîngele "ca sexele cînd cresc. roşu. Ori când antologia aducerii aminte se va deschide *a Jurnal de sex e un geamăt şi un imn simultan de vo- 1 pagina cuprinzînd imnul din „ora ceaiului", sla năvălirea sîngelui, luptate şi devergondare: la balul cuvintelor toate purtind în ochi aplecarea şi reverenţa valsului din resortul unei revelaţii cereşti şi iată se prelungeşte ne-am pipăit urlînd de plăcere şi ură procesiunea de minuni, din cavalcada de amazoană a pleoapei. peste noi oamenii au asvîrlit cu var ^ Inepuisabil fără răgaz tâmpla bate in ornicele cerului discontinui- dar răscolind în carne un episod murdar tatea unui minut cu un cîntec din alte dedesupturi. Urmează făcutu-ne-am prin asta, iubirea mult mai pură. * „Plante şi Animale", vin apoi tot din stăruinţa lui' din dragostea de lăfăire sadică, de spasm şi de turmentare organică voită lui fără monedă remunerătoare „Poeme în aer liber", şi se poate pentru obsesia poetului, pentru elanul care-1 cucereşte vor succeda în toamnă încă 3 cărţi ¿din colecţie: „Brăţara şi -i dă în unele poeme amploare, o viziune şi o dibuire spre o nopţilor", despre care anticipînd, deslegăm sîngele ca o cra- afirmrae în spre expresia unei sensibilităţi pe care Oeo Bogza vată din gîtlejul entusiasmului şi frumuseţii acestei noui cărţi, o poartă cu el încărcată cu sînge (pur şi 'rebel, un sînge în- Fără desminţire — dar ce însemnătate vor avea contestaţiile, hăitat de urlete şi viziuni: injuriile cari cu certitudine vor fi şi pe cari le-am dori câte mai multe pentru deliciul egoist al unei participări unice — Trec din umbră 'n suflet maimuţoii bătrîni * Brăţara nopţilor, va însemnă, poeziei romîneşti elanul unei pro- Sunt strămoşii fetii goală în cearceafuri movări şi mai viguroase, configuraţia unui mers nedescoperit jincă. Şi-mi revarsă muzica albă a piciorului pur A doua carte cu poeme din seria ^de toamnă Ara fi „Steaua Cîntînd din epidermă ca o privighetoare. Inimii", a lui St. Roll. Colecţia Integral e prin catalogul ei de roll PĂDURE ADORMITA VEACUL lui VICTOR BRAUNER

Lîngă naşterea furtunii taie firul soarelui ursitoarea ploilor ca pe inimă de om peste regnul mineral e pantoful vegetal ştiu isvoare descreţite ca la o ghicire'n palmă tu bijuterie stinsă pe taftaua cerului am găsit şuviţe de cînt cu stemele trecerii lumina pe ochi e 'n haltă se ridîcă masca frunzelor de pică pădure adormită veacul farmecele scutură ţine baldachinul mînii arşiţelor, zilelor rănile delfinului spune»mi în tării de munte şi mesteacăni de legende pe oceanele cărunte.

Virgil gheorghiu

CONTINUAREA ZILELOR

Ocheanul sîngelui în anotimp se încercuie deschide unde cînd ornicele se desfac în coadă de păun o claviatură de frunze pădurea în buze vinturile le asmute urni pom prin smerenia frunzelor deschide in sevă porţile fructelor rotunde M. H. Maxy CU PAPAGALUL şi asul lor de pică apasă soneria minutului, striveşte '.»urîsul epurelui.

Spălătoresele sălciilor ies cu rufele lunii în tinda apelor cu privighetorile în plasă leagănul aerului le vîntţură o orgă se rupe ca o margherită din guşa /lor şi psalmul pleoapelor , stinge luminările peştilor şi'n pîsl.ă tăcerile le scutură.

L'AUTRE Un deget răstoarnă zarul mărunt al vrăbiilor prin ogoare cu baletele suave de pîine în decolteu du sable vert des bouches aux nuages qui l'imitent ecoul uimeşte obrazul mongol al pietrelor le couteau des saisons étoilant voire sang frumuseţe desculţă sandala drumului, poteca ochiului toată mi te şiii comme un phare des grifes vers sa triste limite cînd urşii tăvăliţi în fum ling în sexul pădurii -fnenstruaţ'ia fragilor associe aux épaules son limpind croissant clatină din umeri cristalele de umbră ca samovare fagilor şi-şi trec clinchetul de carne mistreţii prin ^ulloiaţipai lor 'do fer, v

le crime lent des rêves dont vos yeux sont les îles Odaliscă lumina duminicii cu haitele de ulmi se apropie écartant ses naufrages vous découvre parmi şi zidurile în soare pocnesc din pistoalele de var les genoux blancs des algues très purs ou très stériles alicele destramă 'n chicot ca pe o păpădia o »dropia l'immobile absence d'un visage mal promis clopotele răstoarnă oile pe văi iar flu(erel;e ticsrie le plimb. c'est le sein noir des pluies qui nous guide et allaite Dar cu reverenţe apare în vegetaţii puşca .vînătorului ca /an faun le mouchoir de mon coeur est un lourd diamant Şi cu «chiu cu carcîne de fier invită la fvals căprioarele de fum , von gants sur mon front dense ont une fin d'amuierte o fundă la rochia ochiului peisajul se apleacă seuls nos longs tibias nous figurent les amants şi vine cu cireada din mersul ei pină la genunchi cînd trec lupiî prin orologii şi se răstoarnă pe vrăbii solniţele da scrum. retournez donc miracle aux coquilles de cendre où les mains du silence ont l'orgueil de l'ennui Ridici de aicî ca o lespede ridici l'araignée des ténèbres n'y pourra plus descendre şi noaptea reavănă mişună în vermina stelelor et la lune qui pêche les poissons du minuit în fîntîni luna va pune farfurii pentru servirea peştelui va pune greeri în ţîţînele cimpului în artritismul pragurilor claude sernet şi trec pesite bălţi roţile păsărilor, şi trec aceste trăsuri cu pene din care scoboară fata aerului.

isprăveşte maternilatea zilei cînd lumina se încruntă şi iarba gîfîie ureînd întunericul pe dealuri şi ies orele nopţii din stele ca din vizuini ochii animalelor Slephan Roii bind direct tomahavk tăind toate legăturile raţionamentelor şi POEM a logicei. O urmărisem stăpînit pe malurile Tamisei, in preajma faţadei rigide a Westminestreetului, mă regăsise ca pe un pone- feuilles pe cheiurile în preajma Senei brăzdînd bulevardele sub Am scos visul vechiu din cutie cum scoţi tu o pălărie avalanşa automobilelor. In tovărăşia ei răscoliam cercul de aur, Cînd te găteşti în haina cu mulţi nasturi arhitecturile vechi pompeiene. Mă purtă fireşte la moşia ei de Cum scoţi iepurele de urechi pe şesurile Moldovei. Asistasem ruşinîndu-mă. descoperindu-ma, Cînd te 'ntorci de la vînat de viată ca un arbore, la toate excesele stranii, îmi staviliam ge- Cum alegi floarea dintre burueni lozia revărsîndu-se împotriva femeilor, adolescenţilor, maturilor, Şi prietenul dintre curteni cu care neobosit se iubea mereu virgină, fmpărţindu-se tuturor Uite ce ni s'a întîmplat ca o mireazmă. La moşie o aveă pe Beatrice, soţia paznicului; acesta un om absent; incapabil sa manipuleze arma de umerii lui nesimetric legată. De atîtea ori am vrut s o asvirl dela etaj Cînd veni seara încet de tot ca un gîndac pe asfaltul împrejmuind vila. ^ „ ; „ „ Bună multora ca leac, când mi-aprind în suflet foc dc vreascuri Zăceam bolnav in neştirea ei nevoind sa, o întovărăşesc m M'am culcat. Somnul e grădină hotărnicită cu îndoiala ei călătoria pe care medicii o decretaseră ultima. La New-York o Nu şti ce-i adevărat, ce nu aştepta o femee celebră—dintre puţinele de ea neposedate inca* Ţi se pare că«i un hoţ şi împuşti Sărbătoarea plecării fusese fastuoasă şi plină ca ospeţele; Pe urmă ţi se spune că»a fost un soldat din epoca de decadentă romană. Auzisem tot timpul vuetul ur- Cn mine tocmai aşa fu dnd neschimbat precum la marile burse cotarea exasperanta a De aceia te«am chemat să--mi spui fără greşală efectelor în amiază. Incercap să adorm bartcadindu-mi trupul Ce»i adevărat — ce nu«i. tristan Izara tentatiei simţind pe pleoapă şi limbă gustul amar al Agatei precum colbul' frunzelor în vîrtejul automobilelor vara. La capatu străjuiau încă pe jumătate arse de ţigările tari egiptene^ scri- sorile surorei ca bărci chemîndu-mă naufragiat. Ştiam castra- tele meu va sosi în curînd să redea familiei trupul ruina cit rămas rupt cangrenei unui trecut. FRAGMENT ABANDONAT Rămăsesem iarăs toarte singur. Insomnia rărind sgomotele,. limpezindu-le extraordinar precum solzii peştilor in borcanele de farmacie. Sîngele curgea acum accelerat, rar lovind timplele In insomnie ceasornicul rupea bucăţi de metal erau osii rupte precum frînarii ciocnesc roţile vagoanelor metalic în gan. Noaptea dulapul se deschidea necontenit, sunînd lemnul sub stepul unei se cocliâ tot mai mult pe geamuri şi deodată 'peste trupul in- atenţiuni supraexcitate: Toate sgomotele mărite ca prin ochean, doindu-se plic trenul trecind liberator. II simţiam sfanmind: timpanul era sgîriat ca briceag craniul se închidea brusc de- ca pe o imuscă între perdele vara. formind ca o oglindă convexă. Glasuri răsbăteau impersonal Aşa, pentru mine în clipa aceea viaţa înceta. ca de ventrilog prin parc invitaţii schimba,u cărţile de vizită, Aşa, pentru mine în clipa aceea viaţa .începea. dind drumul în jurul grilajului cu iederă cînilor de curînd aduşi dintr'o crescătorie engleză. Fusese ultima călătorie a femeii iirrie voronca trecută peste marea ţinutului ţesăturile se întorseseră cu praf vizitii îmbrăcaţii în stil, cu pălării lustruite înalte, beau 'ţuica tare, împărţită de bucătăreasa, legănîndu-şi sânii ca doi prunci simultan purtaţi. Ii ştiam surîsul crud ca o plagă de sifilis transmiţînd unde electrice obosind ca trepte respiraţia însemnînd în aer prin gest un jazz-band de artificii. Trecea deseori atît de public la braţ cu subprefectul ca şi cum toată lumea nu ar fi ştiut că trăia demult cu nevasta paz- nicului o brună cu ochi iuţi viciind ,cei nouăsprezece 'ani cu o inocenţă inalterată. înaintea plecării a venit, surprinsă că sunt bolnav, ghicind sub amurgu/vinăt al pleoapelor otrava de dinţii ei, pur, transmisă. Eram asemeni lucrătorului tipograf ucis de plumbul literilor scumpe. înţelegeam că o prindeam deplin plecarea ei in tovă- răşia Beatricei părăsindu-şi cîinii, colecţiile, adoratorii, seringile, camerele construite invers, laboratorul cu substanţe tari, ine- lele bizantine, pregătite de mult in ascuns, anunţata războire în toiul festinului răscolind curtea boerească precum un taur G- liberat brusc. Spulberase inimele de cretă, răzbise în frîngere pînă la ferestrele cu obloane de umbră şi frunze, încercuise Kimplele. Din pereţi se rupeau vedenii. Ca aşchii o nelinişte urca încet ca un ascensor prin măduvă pînă în creer. Mă gîndesc la Paul din cer. Agata închide terestrele şi pulpele ei >strîngîndu-mă ca presse-papiers. Nici o scăpare. Boala urcă, urcă. Aşteptam desnodămîntul ca o împuşcătură. Singurătatea mă copleşiâ ca o mulţime, strigam un tramvai, un tra;mvai ca un arcuş pe nervii întinşi ca trapez la circ. Odăile vecine plejsniau. Medicul urcă scara în pripă. II chemasem prieten din copilărie'în aiurări. Simţiam compresele reci, in braţ cineva îmi injecta ore ceasornicul rupea hîrtii. Desigur toată lumea s'a ;mirat găsindu-mă cu ţeasta spartă, aplecat peste bara de fier cu mîinile atîrnînd ca bretere. Agata îmi umpluse viaţa eprubetă; o posedam în trecut într'o noapte a învierei, înconjurînd Biserica ,stranie şi pur ca Paul sterian MARINARUL A IUBIT, A BĂUT, A în gesturile de dragoste. Trupul inexprimabil fluid, un cap. iz- PLECAT. MARINARUL E BLAZAT u N U

V E S T I A R

BIBLIOGRAFIE COMUNICĂRI NOTE

S3 MAX JACOB — Tableau de la Bourgeoisie illustre par lui meme. Je dissais que l'artiste n'a pas à anoncer directement des vérités, il — La grande gaité. -à sa vérité, à lui, qu'il fait deviner avec .ses ruses particulières à sa U LÉON PAUL FARGUE — Esp'aces et Sous la Lampe. matière. J'aurais voulu qu'on comprît davantage notre nature, notre tem- — L'Esprit, et scs rapports avec l'Inconscieut. pérament, nos apports de métier, nos acquêts techniques, et qu'on ne nous II EUGENE ZAMIATINE —1 Nous autres. demandât pas toujours et todt de (suite notre contenu. J'aurais voulu qu'on S3 P. MAC ORLAN — Vii Ni. n'envoyât pas toujours dans l'entendement des choses qui n'y ont que GÈO LONDON ANDRÉ SALMON ET DIVOIRE — Le roman d'un crime. du temps à perdre. J'aurais voulu qu'on reconnut à la poésio le droit •ni G. RIBEMONT DESSAIGNES — Man Ray. d'être pure, sans exiger d'elle des comment, des pourquoi, des vers où, ROGER VIDRAC — Lipchitz qu'on ne demanda ni à la 'peintuiţe fii à la musique, ftä TRISTAN DERÈME — Patactiou. fb a GEO BOGZA — Jurnal de sex. 4 La. musique dit tout, de suite ce que nous perdons tant de temps à vouloir parler sans y arriver. La vue est le sens le plus gourmand... NOUVELLE EQUIPE — Revue moderne belge. L'ouïe est physiologiquement le sens le plus près du cerveau. Avec la DOCUMENTS — No. 2. E« peinture, avec la musique, le problème de l'action de l'art sur l'âme est II JASS — No. 8. immédiatement résolu". su CAHIERS DE L'ETOILE — No. 9. K BIFUR — Grande et nouvelle, revue contemporaine. Redacteur en ft t* chef: G. Ribemont-Déssai'gnes. Colaborateurs du 1-er numéro: >, Qu'on accorde aux écrivains, comme aux musiciens et aux peintres, Gottfried Benn, Biaise Cendrars, Michaux, L. P. Quint, Divoire, Sou- la liberté de l'art pour l'art. pault, Cingria, Tristan Tzara, I. Toomer, Lurçat, A. Salmon, (B. Barilii3 Je ne veux pas écrire gratuit. Je pense qu'il faut .écrire cher, 1. Ehrenbourg et R. Dessaignes. très cher; il faut écrire comme, şi chaque mot coûtait tout ce qu'il à derrière lui. gg Opinia publică,—gazeta literară-poii ic4, a d-lui Ion C.lugăru—din care En ce qui me concerne, 011 parle souvent de traon bonheur d'expression. au apărut 2 numere, şi-a contenit pe tot timpul verii apariţia, plnă la Eh bien, c'ea't parce que, pour moi, ,un mot représente un trésor terrible toamnă, cînd va reapare. d'expériences, de douleurs, de musiques, do voyages, de cuisine, de spec- jjjjj Numărul 17 al revistei noastre il vom consacra poetului Artur Rim- tacles; aussi bien un drame intime que J'odeur d'un "bureau de poste. Şi baud cînd vom publica şi „Le Bateau ivre", în traducerea romînească făcută le mot est beau, s'il commande à l'endroit où je l'ai placé, c'est qu'il de şi B. Fundoianu. est voulu par tout ce qu'il exprime et qu'il vient de loin, c'est qu'il c;t U In toamnă, grupul de avantgardă din Romînia îşi va înteţi acti- une pierre bien montée. vitatea, avîird ca program de desfăşurare determinate sde pe acum ur- L'art a besoin de luxe, mais il peut se passer do luxe tout fait. mătoarele decizii: C'est l'art qui rend luxueuses les plus humbles choses- 1. Publicarea unui manifest artiştij şi ds luptă care va £i o recapi- J'aime „que les héros ou los. sites tout faits, et tout ce lu«, épique tulare: a activităţei de ptnă, acum, rezultatele ş'i influenţele evolutive asupra ou lyrique, se retrouvent chez les plus grands des poètes, d'Homère & culturei romîneşti ale modernismului, un defi lansat confujilor, şi apelul Virgile, de Shakepeare à Racine, de Dante à Hugo'" jEt que ca soit: ,,Li pentru despăduchierea artei şi-a poeziei, ameninţind cu cangrena, limba haute poésie, ,toujours héroïque, et, d'une façon ou d'une autre, fastueuse, de izvor şi de izmă a Romîniei poetice. puisqu'elle vit de nobles âmes et de pensers sublimes". Mais nous n'allons 2. Reapariţia Integralului în format de caete-antologice siinestriale, cu pas faire du sur place. H faut ^continuer, il faut chercher. C'est pourquoi doctrină, literatură poem şi reproduceri după pînzele pictorilor noştrii. il me touche extrêmement peu que des ¡personnes: ¡distinguées ,et des 3. Editarea în colecţia Integral a manuscriselor următoarele cărţi: voyageurs égotistes, plus ou moins doués d'élégance .d'esprit, \ montrent „Brăţara nopţilor", poeme de Ilarie Voronca „Omul ,ida după uşă.", romau de la lecture et du tourisme et se retrempent aux héros et aux villes de Ion Călugăru şi „Steaua Inimii" poeme de Stephan R'oll. d'art. J'entrevois d'autres paysages et d'aujtras visages, dans le ciel, dans

4. Conferinţe. la science, dans la vie des .animaux, ţdans les phénomènes physique, g^j Notre ami, , l'auteur ds Trois Ciné-Poèmes (en et la conquête en est autrement difficile. collaboration avec Man Ray) va partir très prochainement pour ' Buenos- L'artiste travaille, Ncomme le savant, avec des expériences, des dosages, Ayres, invité par la société Amijas det ,Arte, pour y tenir uiie conférence des mélanges. Comme un savant, il faut qu'il .aille (jusqu'au bout de scs sur les destinées du Cinéma. découvertes, sans perdre pied, il va sans ,djre. Les grands artistes ont A cette occasion, il emporte avec .lui, pour être projetés à l'issue toujours été de grands inventeurs. J'exècre les copistes, les 'conformistei de sa conférence, une sélection de films français d'avant-garde, scit des les embaumeurs, les nécrophores, les gens qui ş'inştallent sur leur pe'.ite bandes de René Clair, Man Ray, Germaine tlulàc (La Coquille et le plateforme et qui s'en font un piedestal. Pas même, 'ijs me font rire. Ce Clergyman), Bunnel (Un Chien Andalou), Henri Gatl, Hugnet (La Perle), sont eux qui sont des enfants. gjl Din destăinuirile unui talentat poet şi spirit, fiancez dăm 'Cîteva Chercher, il faut toujours chercher, sans se laisser arrêter pâr fragmente pentru autenticitatea şi limpezimea lor pătrunzătoare: rien, sans jamais renoncer à soi-même, â aucun prix! On peut dire assez grossièrement qu'il y a deux pratiques de g*) Numărul nostru viitor va apare între 1 —10 August, ca rinteligence- En étendue, en compréhension, en golfe. En profondeur, ten număr ESTIVAL. pénétration, en cap. Plus je vais, plus fort devient -mon faible."pour la seconde. M'intéresse de plus en plus l'inteligence appliquée à l'objet auquel elle tend plus particulièrement. On a dit parfojs que .la pèrfeclion était] quelque chose de limité. Q.f a dit de grands (arfetes: Il s'est li nité pour WMl être un naître. Il est tou;t de .inêmo absurde, m pareil ' cas, de !

2702.—Atelierele Răsăritul

£ i íí •••HHi