DOCSLIB.ORG

CP-5-2012.Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
CP-5-2012.Pdf Să revenim la virtuţile neamului nostru. Eu, este adevărat, sunt bătrână. Unii spun că sunt depăşită cu mult. Fireşte, sunt depăşită de ani. Dar în virtute, în tradiţia virtuţii nu poţi fi! În recunoaşterea valorii tradiţionale a virtuţilor nu poţi fi niciodată depăşit. Aici rămâi pe fundamentul neamului tău. Şi acesta este frica de Dumnezeu şi ruşinea de oameni. Fundația „Credință şi Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta” Caietele de la Putna 5, V – 2012 Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuților Geniu și memorie colectivă. Creangă+Creangă Comunicări: Dan Hăulică, Eugen Simion, Alexandru Zub, Ştefan Afloroaei, Lucia Afloroaei, Adrian Alui Gheorghe, Diana Câmpan, Lucia Cifor, Ioana Diaconescu, Elena Docsănescu, Gheorghiţă Geană, Grigore Ilisei, Sorin Lavric, Ilie Luceac, Oliv Mircea, Ilie Moisuc, Ion Pop, Nicoleta Redinciuc, Ioana Revnic, Adrian G. Romila, Elvira Solohan, Valeriu Stoleriu, Carmen-Raluca Şerban-Naclad, Maria Şleahtiţchi, Monah Iustin Taban, Cornel Ungureanu, Liliana Ursu Expoziție de artă plastică: Constantin Baciu, Ilie Boca, Eugen Bouşcă, Horia Creangă, Mircia Dumitrescu, Neculai Păduraru ISSN 1844–7791 © Fundația „Credință şi Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2012 Tel.: 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument În perioada 22-25 august 2011, Mănăstirea Putna a găzduit lucrările celui de-al V-lea colocviu al Fundaţiei „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu- Buşulenga – Maica Benedicta”, intitulat „Geniu şi memorie colectivă. Creangă+Creangă”. Evenimentul a urmărit revelarea raporturilor între geniu – ca afirmare a excepţionalităţii unei persoane trăind în sânul unei comunităţi – şi memorie, care este funcţia colectivă ce păstrează şi transmite această zestre personală generaţiilor următoare. Studiul de caz al acestei problematici a fost Ion Creangă, ca ipostază ilustrativă a genialităţii populare ce se manifestă spontan, jovial, în tiparele unei libertăţi de expresie caracteristice înţelepciunii colective. Alegerea a fost inspirată şi de faptul că anul acesta se împlinesc 130 de ani de la apariţia volumului „Amintiri din copilărie”, Colocviul fiind o bună ocazie de a evalua felul în care s-a păstrat moştenirea lui Ion Creangă până în zilele noastre. Colocviul a stat, ca în fiecare an, sub oblăduirea duhovnicească a IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Duminică, 21 august, la mormântul Maicii Benedicta din cimitirul mănăstirii s-a slujit un Trisaghion pentru pomenirea acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga – Maica Benedicta. La ora 16, Părintele Stareţ al mănăstirii, Arhim. Melchisedec Velnic, alături de alţi ieromonahi, au slujit Te Deum-ul de binecuvântare a lucrărilor. Simpozionul a beneficiat de prezenţa Academicienilor Dan Hăulică, Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, Eugen Simion, Alexandru Zub şi Alexandrina Cernov, a profesorilor universitari Mihai Şleahtiţchi, Ministrul Educaţiei din Republica Moldova, Ion Pop (Cluj-Napoca), Cornel Ungureanu (Timişoara), Gheorghiţă Geană (Bucureşti), Ilie Luceac (Cernăuţi), Maria Şleahtiţchi (Bălţi, Republica Moldova), Lucia Cifor (Iaşi) şi alte nume de referinţă ale culturii româneşti. Invitaţi de onoare au fost artiştii plastici Ilie Boca şi Neculai Păduraru – care au expus în Sala mare lucrări ce ilustrează operele lui Creangă, alături de cele ale lui Constantin Baciu, Eugen Bouşcă, Horia Creangă şi Mircia Dumitrescu, actorul Dorel Vişan – care a interpretat monologul Luca Arbore de Eminescu şi a prezentat o secvenţă din filmul dedicat lui Ion Creangă Un bulgăre de humă, Constantin Chiriac, Preşedintele Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu – care a interpretat secvențe din corespondenţa Eminescu-Creangă, şi Silvia Radu – autoarea bustului ierarhului Visarion Puiu, mitropolit al Bucovinei între 1935-1940, inaugurat către sfârşitul Colocviului. 5 Dacă prima zi a Colocviului (22 august) a fost deschisă diverselor abordări ale geniului şi memoriei colective în spaţiul românesc, a doua zi a stat aproape în întregime sub semnul lui Ion Creangă, atât ca autor al Amintirilor din copilărie, cât şi al unor creaţii cu puternică fibră folclorică – Poveştile şi Povestirile. Evenimentul central al celei de-a doua zile a Colocviului a fost dezvelirea, la orele 13.30, a bustului Mitropolitului Visarion Puiu, ctitor al Casei de Oaspeţi de la Mănăstirea Putna. Autoarea, doamna Silviu Radu, artist plastic din Bucureşti, este soţia regretatului sculptor Vasile Gorduz, originar din Basarabia, cel care a executat statuia lui Mihai Eminescu aflată la Montreal. Rugăciunea rostită de IPS Arhiepiscop Pimen la dezvelirea bustului a desluşit sensul duhovnicesc al acestei lucrări: Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care prin glasul Apostolului Pavel ne-ai poruncit să ne aducem aminte de mai marii noştri, care ne-au fost pildă de trăire creştinească şi românească, binecuvintează lucrarea aceasta, care închipuieşte pe distinsul slujitor al Bisericii, Mitropolitul Visarion Puiu, care s-a jertfit pentru binele Bisericii, pentru sfintele locaşuri şi pentru fraţii mai mici ai lui Hristos, ajutându-i pe cei săraci. Primeşte întru împărăţia Ta jertfa cu care a lucrat robul Tău, Mitropolitul Visarion Puiu. Doamna Silvia Radu a mărturisit că şi-a pus întregul suflet lucrând la bustul mitropolitului, adăugând că ţara noastră ar fi într-o stare foarte bună dacă ne-am ruga cu toţii. A urmat cuvântul acad. Dan Hăulică despre viaţa mărturisitoare a mitropolitul Visarion, amintind că acesta a fost condamnat la moarte în contumacie de cei care negau virtuţile Bisericii. La calitatea sa de ctitor a peste 400 de biserici, mitropolitul a adăugat curajul mărturisirii. Astfel, în septembrie 1939, la câteva săptămâni după semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, Visarion Puiu a trimis o scrisoare deschisă dictatorului Stalin, arătându-i ce a pierdut noua orânduire în ochii umanităţii prin persecuţia adusă religiei ca factor de coagulare morală a ţării. Domnul academician a încheiat cu îndemnul de a păstra memoria colectivă a oamenilor mari ai Bisericii prin faptele şi gesturile noastre, asemenea bustului de faţă, care dă mărturie despre viaţa şi opera mitropolitului Visarion Puiu. Arhimandritul Melchisedec Velnic a vorbit despre istoria sinuoasă a ctitoriei Mitropolitului Visarion Puiu de la Putna: construită la 1936-1939, naţionalizată de regimul comunist, clădirea a funcţionat ca sanatoriu şi motel până în 1992; după preluarea ei de către Mănăstirea Putna s-au iniţiat importante lucrări de refacere, care au urmărit recuperarea arhitecturii şi a aspectului iniţial date de ctitor. Ceea ce lipsea, în faţa clădirii, era tocmai bustul mitropolitului, despre care a apreciat că adună în el mai multe trăsături esenţiale: severitate, austeritate, suferinţă, dar, în acelaşi timp, o mare demnitate. 6 Toate aceste evocări nu au făcut decât să integreze figura mitropolitului Visarion Puiu în tematica generală a Colocviului – memoria colectivă a oamenilor şi a locurilor. După cele două zile de comunicări, Colocviul s-a încheiat cu o excursie tematică, în 24-25 august, pe urmele lui Ion Creangă: Fălticeni, Cetatea Neamţ, Humuleşti (casa memorială Ion Creangă), Mănăstirea Neamţ şi Iaşi, unde au fost vizitate Bojdeuca lui Creangă (Ţicău) şi Casa Creangă de la Mănăstirea Golia. La această mănăstire au fost prezentate ultimele trei comunicări ştiinţifice, ale domnilor Alexandru Zub, Valeriu Stoleriu şi Grigore Ilisei. În ansamblu, Colocviul a împrospătat amintirea vie a unui om care a trăit, a simţit şi a creat animat de geniul colectiv românesc. Evocarea lui Creangă trebuie să se sfârşească aducând aminte de un fapt deosebit de important. La 20 iunie 1993, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la vremea aceea Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, dădea următoarea hotărâre al cărei text este grăitor pentru modul cum trebuie înţeles locul lui Ion Creangă în cultura şi identitatea românească: Studiind cazul clericului Ion Creangă, mare povestitor al neamului românesc, care prin Hotărârea nr. 2365 din 1872 a Dicasteriei Mitropolitane a fost exclus din cler, şi constatând că motivele care au dus la luarea acestei hotărâri nu sunt extrem de grave şi merită o sancţiune mai blândă; Ţinând seama de marea sa contribuţie la înnobilarea sufletului românesc, mai ales astăzi, când trebuie să redescoperim rădăcinile creştine ale culturii noastre prin colaborarea strânsă între toate instituţiile statului român şi prin aplecarea cu potrivită luare-aminte asupra tuturor valorilor spirituale ale neamului, al căror izvor şi păstrător de primă mărime a fost şi este Biserica Ortodoxă Română, numită de marele Mihai Eminescu mamă spirituală a românilor; Hotărâm: 1) Se reabilitează memoria diaconului Ion Creangă, fiu al Bisericii Ortodoxe Române, mare scriitor naţional; 2) De acum înainte la slujbele de pomenire, parastase şi comemorări de ordin religios va fi pomenit ca diaconul Ion. Iaşi, 1993, iunie 20, Duminica Tuturor Sfinţilor Români Astfel, prin această decizie istorică, personalitatea şi opera lui Ion Creangă au fost integrate definitiv în spiritualitatea românească şi puse sub binecuvântarea Bisericii, care primeşte jertfele tuturor oamenilor de valoare pentru neamul românesc şi care ţine vie memoria colectivă prin pomenirea lor în faţa scaunului lui Dumnezeu. 7 Colocviul Geniu şi memorie colectivă. Creangă+Creangă Putna–Iaşi, 22–25 august 2011 Întâmpinări Arhimandrit Melchisedec Velnic, Stareţul Mănăstirii Putna Şi anul acesta colocviul nostru se
Load more

Recommended publications
  • Exile As Severance Alexandru Boldor Louisiana State University and Agricultural and Mechanical College
    Louisiana State University LSU Digital Commons LSU Doctoral Dissertations Graduate School 2005 Exile as severance Alexandru Boldor Louisiana State University and Agricultural and Mechanical College Follow this and additional works at: https://digitalcommons.lsu.edu/gradschool_dissertations Part of the Comparative Literature Commons Recommended Citation Boldor, Alexandru, "Exile as severance" (2005). LSU Doctoral Dissertations. 2225. https://digitalcommons.lsu.edu/gradschool_dissertations/2225 This Dissertation is brought to you for free and open access by the Graduate School at LSU Digital Commons. It has been accepted for inclusion in LSU Doctoral Dissertations by an authorized graduate school editor of LSU Digital Commons. For more information, please [email protected]. EXILE AS SEVERANCE A Dissertation Submitted to the Graduate Faculty of the Louisiana State University and Agricultural and Mechanical College In partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy in The Interdepartmental Program in Comparative Literature by Alexandru Boldor B.A., Babes-Bolyai University, Cluj, 1995 M.A., Louisiana State University, 2003 August, 2005 Table of Contents Abstract . iii An Overview of the Concepts of “Exile” and “Severance” . 1 Preamble . 1 Exile: A Historical Overview . 12 Romanian Exile Literature . 18 Exile in the Modern World . 21 Variants of Exile . 27 Etymological Aspects of the Term “Exile” . 33 Exile and Severance: The Mechanics of a Phenomenon . 40 Definition of the “Severance” as an Element of Exile . 42 Etymology of “Severance” . 45 Literary Corollaries of the Concept. 49 Tristan Tzara: The Evasion of “The Approximate Man”. 58 A Puzzling Personality . 58 The Early Years. 63 Zürich . 76 The “Dégoût” and the Beginnings of an Ars Poetica .
    [Show full text]
  • The Identity of the Romanian Pre-Avant-Garde
    Études et articles THE IDENTITY OF THE ROMANIAN PRE-AVANT-GARDE Dr. Paul DUGNEANU “Ovidius” University of Constanţa [email protected] Rezumat: În evoluţia şi dialectica fenomenului literar de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, se observă o perioadă de declin artistic, de confirmare a curentelor şi a mişcărilor literare, perioadă care neagă tradiţia şi care, prin intermediul unor elemente importante, vine să anunţe avangarda istorică. Ne referim aici la o serie de curente literare şi artistice ce conţin un set de trăsături similare, cu un fetiş pentru noutatea care şochează şi un suport oferit valorilor generale şi în mod normal acceptate, fără să conţină forţa de penetrare, agresivitate, coerenţă sau împrăştiere a avangardei actuale: fauvism, cubism, futurism, imagism, vorticism şi altele. Cuvinte cheie: Pre-avangardă, anti-tradiţionalism, manifest poetic, post-simbolism, program- articol, arhitext Abstract: In the evolution and dialectics of the literary phenomenon at the end of the XIX century and the beginning of the XX century we can note a period of artistic fizzle, of confirming literary currents and movements, that vehemently deny the tradition and which, through some important elements, shall announce the historical avant-garde. We are referring to a series of artistic and literary currents, with a set of similar features, having a fetish for the shocking novelty and bracketing of the established and generally accepted values, without having the force of penetration, aggressiveness, coherence and spreading of the actual avant-garde: the fauvism, cubism, futurism, imagism, vorticism and others. Keywords: Pre-avantgarde, anti-traditionalism, poetic manifest, post-symbolist, programme- article, archi-text.
    [Show full text]
  • Mare Ponticum Volume 3/2013
    Catina -Alina Preda (Adjunct lecturer at the Dept. of Languages, Literature & Culture of the Black Sea Countries, Democritus University of Thrace) Literatura română la începutul secolului al XX-lea The Romanian Literature at the beginning of the 20th century Any scientific research upon any writer's work must start by establishing the spatial and temporal 'coordinates' in which the analysed phenomenon appears and de- velops. In this way, we think that a part of the marvelous work of Istratti can be better interpreted within the Romanian literature of the 20th century. This is why we intend to summarise the most significant aspects of the Romanian world of literature, as these are elements indispensable to our study. At the beginning of the 20th century, the debate between Maiorescu and Gherea is well known. It apparently stopped but it was re-ignited by some writers, out of habit, thus making the literary world of that period be dynamic. The need of a new direction for the Romanian literature was best perceived by Mihail Kogalniceanu, who actually succeeded in re-uniting some of the most signifi- cant authors of the time within the “Dacia literara” magazine. This explains the creation of a representative part of the literature, made up of writers who, even though not completely mature, proved themselves capable of un- derstanding their position and role under the new socio-cultural conditions that they had to reflect in one way or another. Not only did they manage to create a synthesis of the period of 1848, but they also achieved the gradual conquest of the socio-political fields and, eventually of the literary one.
    [Show full text]
  • Ion Luca Caragiale 160 De Ani De La Nastere ’ Si ’ 100 Ani De La Moarte
    An V, nr. 14, martie 2012 AXIS LIBRI 2012 - Anul Caragiale Ion Luca Caragiale 160 de ani de la nastere ’ si ’ 100 ani de la moarte „Caragiale a fost un dramaturg înzestrat cu o reală putere de observaţie a contrastelor dintre formă şi fond, şi cu un mare talent de a da sub haina scenică o serie de tipuri, care prin unitatea lor sufletească, energică şi expresivă, au ajuns adevărate simboluri ale mentalităţii unei întregi clase sociale din epoca noastră de prefacere.” (Eugen Lovinescu) „Prin valoarea comediilor de moravuri şi de caractere, scrise, din păcate, într-o limbă fără circulaţie mondială, I.L. Caragiale este, probabil, cel mai mare dintre autorii dramatici necunoscuţi.” (Eugen Ionescu) „Comediile lui Caragiale reprezintă partea cea mai originală, mai rezistentă şi mai profund morală a întregului repertoriu dramaturgic românesc.” (Florin Manolescu) „Literatura lui Caragiale reprezintă cea mai expresivă şi mai îndrăzneaţă tentativă de acreditare artistică din 30 ianuarie 1852 - 09 iunie 1912 întreaga noastră literatură.” (Florin Manolescu) „Geniul lui era unul din punctele nediscutate ale crezului național. Și tot disprețul pe care-l arunca el admiratorilor şi invitaților săi n-ajungea ca să-i ştirbească - lucru rar pe lume - dreptul de a zice şi de a face oricui orice, de a jigni sentimentul public în orice formă, de a sta împotriva vremii sale, şi când greşea ea, şi când era el greşitul.” (Nicolae Iorga) Colegiul editorial: Acad. prof. dr. Dinu C. Giurescu Acad. prof. dr. Gheorghe Buzatu Acad. prof. univ. dr. Constantin Gh. Marinescu Prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru Conf. univ. dr. Elena Tîrziman Dr.
    [Show full text]
  • Rearticulating Socialist Subjectivities
    Rearticulating Socialist Subjectivities Class and Gender in Romanian Fiction during Communism by Alexandru Demirel Emil Boican Submitted in accordance with the requirements for the degree of Doctor in Philosophy School of Slavonic and East European Studies University College London 2016 I, Alexandru Demirel Emil Boican confirm that the work presented in this thesis is my own. Where information has been derived from other sources, I confirm that this has been indicated in the thesis. 2 Abstract This thesis proposes a socio-cultural analysis of the articulation of socialist subjectivities in Romanian fiction during the communist period. The question underpinning my research, therefore, concerns the way in which the literary articulation of subjectivity changed across two historical divides: from the inter-war period to Socialist Realism and from Socialist Realism to the literature of the troubling decade. This thesis will be argued over four chapters, two of which will examine the works of Mihail Sadoveanu while a further two will dissect the works of Augustin Buzura. Through the close reading of the works of Sadoveanu and Buzura, whose careers span the two aforementioned historical divides, this thesis will trace the complex rearticulating of class and gender subjectivities as they evolved throughout the communist period, as well as the importance of the communist regime’s social legacies as regards the understanding of post 1989 social developments in Romania. Central to the communist regime’s project of social transformation was the creation of an egalitarian society by default of the abolition of capitalist classes and gender inequalities. While the regime claimed that the material basis of these inequalities had been eliminated and social emancipation was well advanced, critics considered that the official egalitarian discourse had erased social and individual differences and engendered the so-called “faceless masses”.
    [Show full text]
  • Images of Town Life in the Writings of Ion Călugăru, Isac Peltz and Ury Benador
    Romanica Cracoviensia 12 / 2012 10.4467/20843917RC.12.020.0737 Gabriela Gavril-Antonesei Alexandru Ioan Cuza University Iaşi IMAGES OF TOWN LIFE IN THE WRITINGS OF ION CĂLUGĂRU, ISAC PELTZ AND URY BENADOR. ASPECTS OF THEIR RECEPTION1 CONTEXT Isac Peltz, Ion Călugăru, Ury Benador – and other important writers, particularly M. Sebastian, who will not be discussed in this paper, though – published their most representative work in the fourth decade of the last century. At the time, Romania faced a strong surge of nationalistic political movements, which led to multiplied and intensified anti-Semitic acts. More and more voices of the time2 – among them some public figures of a rather liberal line, and representatives of the church – were requesting the “cleansing” of Romania of its Jews and even the review and annulment of the citizenship granted to them in 1923. Under the party name of “Totul pentru Ţară” (“Everything for the Country”), the Garda de Fier (Iron Guard) obtained in the 1937 elections 16.5% of the votes of the electorate, thus becoming the third political power in the country. When the PNC (Goga-Cuza) government came to power in 1937, they imposed an anti-Semitic legislation that deprived more than 200 000 Jews of their civil rights.3 The media campaigns for a “Romanisation” of society – as pursued by Pamfil Şeicaru in Curentul, Nicolae Iorga in Cuget clar and Neamul Românesc – are proof that the anti-Semitic ideas and language were common in many circles.4 In December 1 A version of this paper was presented at the Conference “I Am a Romanian: the Bucharest – Tel Aviv Route”, organized by The Romanian Cultural Institute in Tel Aviv, in partnership with the “Ben Gurion” University in Beer Sheva, 29.03–1.04.2011.
    [Show full text]
  • Radio Free Europe in Paris
    Radio Free Europe in Paris: the Paradoxes of an Ethereal Opposition by Ioana Macrea-Toma Submitted to Central European University Department of History In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Professor Constantin Iordachi Second Reader: Professor Istvan Rev CEU eTD Collection Budapest, Hungary 2008 Statement of copyright: “Copyright in the text of this thesis rests with the Author. Copies by any process, either in full or part may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any copies such made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author”. CEU eTD Collection i Abstract This paper explores, interprets and contributes to the studies regarding Radio Free Europe in a cold War context. By focusing on the Romanian Department of RFE and further on to Monica Lovinescu’s cultural broadcasts we intend to provide new insights about a type of cultural liberal advocacy framed by an international context and a local intellectual tradition. By resorting to communication theory, intellectual history and socio-history of intellectuals we will place Monica Lovinescu’s message within an intellectual historical interaction which is responsible for the establishment of a literary canon and for the present discourse about the past. A concentric contextualization will gradually introduce our case study, repositioning it into history after a classicized solemn locating it on a transcendental pedestal. The elements of novelty of our undertaking are multifold: it provides factual information about a phenomenon only personally evoked, it applies a complex set of theoretical methodologies and last, but not least, it uses a comparative comprehensive historical approach in order to discard ethical, Manichean or self-centered visions about the Communist period.
    [Show full text]
  • Literatura Lui E. Lovinescu, De La Autobiografie La Ficţiunea Romanţată
    Literatura lui E. Lovinescu, de la autobiografie la ficţiunea romanţată Antonio PATRAŞ∗ Key-words: memoirs, autobiographic narrative, realism, romance fiction, melodrama, psychology, public space, private space Contopirea primelor două romane într-unul singur (Aripa morţii, 1913, şi Lulu, 1920, sunt rescrise în 1927 în Viaţă dublă) marchează un moment de hotar, după care toată literatura amfitrionului de la „Sburătorul” se scrie aproape mecanic, cu acelaşi gen de „idei”, personaje şi situaţii-tip, integrate însă în nişte partituri narative mult mai complexe decât acelea din literatura de tinereţe (notele de călătorie, drama De peste prag, nuvelele, „scenetele” şi „fanteziile”), la rândul lor orchestrate simfonic, în compoziţii-ciclu. Or, cum aproprierea acestei metode de lucru foarte eficiente coincide, în timp, cu etapa redactării primelor două volume de Memorii, putem spune fără teama de a greşi că Lovinescu devine romancier în adevăratul sens al cuvântului abia după asumarea lucidă a predispoziţiei evocator- nostalgice şi a moldovenismului temperamental, exorcizat în literă scrisă. Aşa se explică diferenţa majoră dintre Memoriile lovinesciene şi proza memorialistică a moldovenilor: în primul caz avem de-a face cu o operă „obiectivă” prin excelenţă, fiindcă recurge la „purificarea prin depersonalizare” a discursului confesiv, atribuind criticului atât funcţia narativă, cât şi rolul de personaj implicat pe scena vieţii literare; în cazul celălalt e vorba despre o literatură de atmosferă, paseist-lirică, „subiectivă”, „personală” în sens
    [Show full text]
  • Pamfil Şeicaru. Author and Literary Character (Summary of the Doctoral Thesis)
    Pamfil Şeicaru. Author and literary character (Summary of the doctoral thesis) Supervising professor: Prof. univ. dr. Ionel Funeriu Candidate: Ando Andrei The myth of greatly talented journalist, but also of blackmailer and immoral person created around Pamfil Șeicaru an unwanted crust which covered entirely his qualities and important contribution to the Romanian literature. The drama chronicles, the plays and novels, the setting up of the supplement Curentul literar (Literary trend), where young writers had been promoted, his activity as literary criticist, the literary portraits (real micro-novels) were put in shade by the harsh indictments written as editor and journal director by one of the most gifted Romanian pamphleteers of all times. It is the biographers‟, detractors‟ fault, the fault of all those who analyzed from a unilateral perspective, of bad will or ignorance, the meaning of the journalist‟s activity and the structure of his works. Only recently, the literary size of Seicaru‟s works was explored, fragmentary, roughly, in studies and media papers. We intend to search the universe of the Seicaru‟s pamphlets from a perspective not used until now – themes, stylist, contextual. Another objective of the thesis is the novel research of Pamfil Șeicaru‟s literary profile, which we identified as main character in 14 literary works. Argument Far from idealizing his image, this paper intends to carry on a lucid, objective analysis, based upon a vast documentation, without ideological views on Seicaru‟s personality and works. We have started in this adventure of knowledge, we have started from the premise of the recovery of the literate size, less known for that that remained nevertheless in the first plan of the intellectual life as gifted journalist.
    [Show full text]
  • Plânsul De Cenaclu
    Plânsul de cenaclu Ligia TUDURACHI Keywords: literary sociability; cenacle; collective affections; Sburătorul; crying La Sburătorul, cel mai longeviv cenaclu românesc, care a funcționat la București, între 1919 și 1943, sub patronajul lui E. Lovinescu, se plânge. Departe de a fi excepțională, izbucnirea în lacrimi pare aici ceva cât se poate de obișnuit. Asupra acestei situații și a acestui plâns îmi propun să reflectez în cele ce urmează, încercând să înțeleg care sunt cauzele lui și ce anume îl caracterizează. De ce devine această reacție emoţională atât de generală la Sburătorul, luând forma unei afecțiuni colective? Pot fi datorate aceste lacrimi chiar mediului de viață literară? Dacă abordările contemporane ale sociabilității literare au transformat într-un loc comun faptul că cenaclul e capabil să susțină o educație a corpurilor, să inducă scheme corporale și să dezvolte posturi care îi sunt proprii – un mod de a-și ține trunchiul, de a ridica mâna, de a întoarce capul, etc. (Glinoer, Laisney 2013: 369), s- a vorbit mai puțin despre capacitatea cenaclului de a determina și afecte care îi sunt specifice. Adică emoții care se nasc în mediul de viață literară, condiționate de caracteristicile acestui tipar de sociabilitate: de spațiul în care se desfășoară, de ambianța specifică, de ritualul lecturii cu voce tare, ori de existența unei determinante vocaționale. O sociologie a afectelor, precum cea pe care practicată în anii noștri în spațiul francez, furnizează instrumentele necesare unei asemenea perspective. În 2008, într-un volum colectiv pe care îl coordona alături de Yves Citton, Fr. Lordon schiţa orizontul unei „economii a afectelor” (Citton, Lordon 2008); același Fr.
    [Show full text]
  • Early Resistance to Fascism in Eugène Ionesco's Interwar Romanian Journalism Author(S): Maria Lupas Source: Journal of Modern Literature , Vol
    Early Resistance to Fascism in Eugène Ionesco's Interwar Romanian Journalism Author(s): Maria Lupas Source: Journal of Modern Literature , Vol. 37, No. 3 (Spring 2014), pp. 74-91 Published by: Indiana University Press Stable URL: https://www.jstor.org/stable/10.2979/jmodelite.37.3.74 JSTOR is a not-for-profit service that helps scholars, researchers, and students discover, use, and build upon a wide range of content in a trusted digital archive. We use information technology and tools to increase productivity and facilitate new forms of scholarship. For more information about JSTOR, please contact [email protected]. Your use of the JSTOR archive indicates your acceptance of the Terms & Conditions of Use, available at https://about.jstor.org/terms Indiana University Press is collaborating with JSTOR to digitize, preserve and extend access to Journal of Modern Literature This content downloaded from 103.46.200.106 on Tue, 24 Mar 2020 09:16:56 UTC All use subject to https://about.jstor.org/terms Early Resistance to Fascism in Eugène Ionesco’s Interwar Romanian Journalism Maria Lupas Aix-Marseille Université When in 1932 the young editors of a minor Bucharest newspaper, Axa, joined the fascist Legionary Movement — also known as the Iron Guard — and used the paper to attract other young intellectuals to their ranks, the young Eugène Ionesco who was writing the paper’s literary column became increasingly isolated in his literary and political views. Looking at Ionesco’s articles in the first issues ofAxa, we can see that the importance of the newspaper’s editorial shift to the Legionary Movement has been greatly overlooked, as has Ionesco’s resistance to fascism and his criticism of nationalism in literature.
    [Show full text]
  • Between Orthodoxy & the Nation: Traditionalist Definitions Of
    BETWEEN ORTHODOXY AND THE NATION. TRADITIONALIST DEFINITIONS OF ROMANIANNESS IN INTERWAR ROMANIA By IonuĠ Florin BiliuĠă Submitted to Central European University History Department In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Assistant Professor Balázs Trencsènyi Second Reader: Assistant Professor Constantin Iordachi CEU eTD Collection Budapest, Hungary 2007 Abstract The aim of the present thesis is to provide an analysis of the cultural debates of interwar Romania regarding the definition of the character of the Romanian ethnicity in connection with Orthodox spirituality and institutional Orthodoxy. This thesis will focus on the traditionalist side of the debate as depicted in the works of Nichifor Crainic (1889–1972) and Nae Ionescu (1890–1940). This paper goes between two definitions of Romanianness that introduce Orthodoxy in explaining its specificity. One (several) of Nichifor Crainic, an integrative cultural vortex that comprises traditional rural culture and Orthodoxy and a radicalized one of Nae Ionescu that conditioned the Romanianness to its direct link with Orthodoxy thus distinguishing between “true” Romanian and “good” Romanian. I have tried to account for the lack of dialogue between the promoters of these definitions and their legacy in Romanian culture. CEU eTD Collection Table of Contents Introduction .........................................................................................................................4 1. The Building of the Romanian Character. The cultural
    [Show full text]