Să revenim la virtuţile neamului nostru. Eu, este adevărat, sunt bătrână. Unii spun că sunt depăşită cu mult. Fireşte, sunt depăşită de ani. Dar în virtute, în tradiţia virtuţii nu poţi fi! În recunoaşterea valorii tradiţionale a virtuţilor nu poţi fi niciodată depăşit. Aici rămâi pe fundamentul neamului tău. Şi acesta este frica de Dumnezeu şi ruşinea de oameni. Fundația „Credință şi Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta” Caietele de la Putna 5, V – 2012 Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuților Geniu și memorie colectivă. Creangă+Creangă Comunicări: Dan Hăulică, Eugen Simion, Alexandru Zub, Ştefan Afloroaei, Lucia Afloroaei, Adrian Alui Gheorghe, Diana Câmpan, Lucia Cifor, Ioana Diaconescu, Elena Docsănescu, Gheorghiţă Geană, Grigore Ilisei, Sorin Lavric, Ilie Luceac, Oliv Mircea, Ilie Moisuc, Ion Pop, Nicoleta Redinciuc, Ioana Revnic, Adrian G. Romila, Elvira Solohan, Valeriu Stoleriu, Carmen-Raluca Şerban-Naclad, Maria Şleahtiţchi, Monah Iustin Taban, Cornel Ungureanu, Liliana Ursu Expoziție de artă plastică: Constantin Baciu, Ilie Boca, Eugen Bouşcă, Horia Creangă, Mircia Dumitrescu, Neculai Păduraru ISSN 1844–7791 © Fundația „Credință şi Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2012 Tel.: 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument În perioada 22-25 august 2011, Mănăstirea Putna a găzduit lucrările celui de-al V-lea colocviu al Fundaţiei „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu- Buşulenga – Maica Benedicta”, intitulat „Geniu şi memorie colectivă. Creangă+Creangă”. Evenimentul a urmărit revelarea raporturilor între geniu – ca afirmare a excepţionalităţii unei persoane trăind în sânul unei comunităţi – şi memorie, care este funcţia colectivă ce păstrează şi transmite această zestre personală generaţiilor următoare. Studiul de caz al acestei problematici a fost Ion Creangă, ca ipostază ilustrativă a genialităţii populare ce se manifestă spontan, jovial, în tiparele unei libertăţi de expresie caracteristice înţelepciunii colective. Alegerea a fost inspirată şi de faptul că anul acesta se împlinesc 130 de ani de la apariţia volumului „Amintiri din copilărie”, Colocviul fiind o bună ocazie de a evalua felul în care s-a păstrat moştenirea lui Ion Creangă până în zilele noastre. Colocviul a stat, ca în fiecare an, sub oblăduirea duhovnicească a IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Duminică, 21 august, la mormântul Maicii Benedicta din cimitirul mănăstirii s-a slujit un Trisaghion pentru pomenirea acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga – Maica Benedicta. La ora 16, Părintele Stareţ al mănăstirii, Arhim. Melchisedec Velnic, alături de alţi ieromonahi, au slujit Te Deum-ul de binecuvântare a lucrărilor. Simpozionul a beneficiat de prezenţa Academicienilor Dan Hăulică, Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, Eugen Simion, Alexandru Zub şi Alexandrina Cernov, a profesorilor universitari Mihai Şleahtiţchi, Ministrul Educaţiei din Republica Moldova, Ion Pop (Cluj-Napoca), Cornel Ungureanu (Timişoara), Gheorghiţă Geană (Bucureşti), Ilie Luceac (Cernăuţi), Maria Şleahtiţchi (Bălţi, Republica Moldova), Lucia Cifor (Iaşi) şi alte nume de referinţă ale culturii româneşti. Invitaţi de onoare au fost artiştii plastici Ilie Boca şi Neculai Păduraru – care au expus în Sala mare lucrări ce ilustrează operele lui Creangă, alături de cele ale lui Constantin Baciu, Eugen Bouşcă, Horia Creangă şi Mircia Dumitrescu, actorul Dorel Vişan – care a interpretat monologul Luca Arbore de Eminescu şi a prezentat o secvenţă din filmul dedicat lui Ion Creangă Un bulgăre de humă, Constantin Chiriac, Preşedintele Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu – care a interpretat secvențe din corespondenţa Eminescu-Creangă, şi Silvia Radu – autoarea bustului ierarhului Visarion Puiu, mitropolit al Bucovinei între 1935-1940, inaugurat către sfârşitul Colocviului. 5 Dacă prima zi a Colocviului (22 august) a fost deschisă diverselor abordări ale geniului şi memoriei colective în spaţiul românesc, a doua zi a stat aproape în întregime sub semnul lui Ion Creangă, atât ca autor al Amintirilor din copilărie, cât şi al unor creaţii cu puternică fibră folclorică – Poveştile şi Povestirile. Evenimentul central al celei de-a doua zile a Colocviului a fost dezvelirea, la orele 13.30, a bustului Mitropolitului Visarion Puiu, ctitor al Casei de Oaspeţi de la Mănăstirea Putna. Autoarea, doamna Silviu Radu, artist plastic din Bucureşti, este soţia regretatului sculptor Vasile Gorduz, originar din Basarabia, cel care a executat statuia lui Mihai Eminescu aflată la Montreal. Rugăciunea rostită de IPS Arhiepiscop Pimen la dezvelirea bustului a desluşit sensul duhovnicesc al acestei lucrări: Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care prin glasul Apostolului Pavel ne-ai poruncit să ne aducem aminte de mai marii noştri, care ne-au fost pildă de trăire creştinească şi românească, binecuvintează lucrarea aceasta, care închipuieşte pe distinsul slujitor al Bisericii, Mitropolitul Visarion Puiu, care s-a jertfit pentru binele Bisericii, pentru sfintele locaşuri şi pentru fraţii mai mici ai lui Hristos, ajutându-i pe cei săraci. Primeşte întru împărăţia Ta jertfa cu care a lucrat robul Tău, Mitropolitul Visarion Puiu. Doamna Silvia Radu a mărturisit că şi-a pus întregul suflet lucrând la bustul mitropolitului, adăugând că ţara noastră ar fi într-o stare foarte bună dacă ne-am ruga cu toţii. A urmat cuvântul acad. Dan Hăulică despre viaţa mărturisitoare a mitropolitul Visarion, amintind că acesta a fost condamnat la moarte în contumacie de cei care negau virtuţile Bisericii. La calitatea sa de ctitor a peste 400 de biserici, mitropolitul a adăugat curajul mărturisirii. Astfel, în septembrie 1939, la câteva săptămâni după semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, Visarion Puiu a trimis o scrisoare deschisă dictatorului Stalin, arătându-i ce a pierdut noua orânduire în ochii umanităţii prin persecuţia adusă religiei ca factor de coagulare morală a ţării. Domnul academician a încheiat cu îndemnul de a păstra memoria colectivă a oamenilor mari ai Bisericii prin faptele şi gesturile noastre, asemenea bustului de faţă, care dă mărturie despre viaţa şi opera mitropolitului Visarion Puiu. Arhimandritul Melchisedec Velnic a vorbit despre istoria sinuoasă a ctitoriei Mitropolitului Visarion Puiu de la Putna: construită la 1936-1939, naţionalizată de regimul comunist, clădirea a funcţionat ca sanatoriu şi motel până în 1992; după preluarea ei de către Mănăstirea Putna s-au iniţiat importante lucrări de refacere, care au urmărit recuperarea arhitecturii şi a aspectului iniţial date de ctitor. Ceea ce lipsea, în faţa clădirii, era tocmai bustul mitropolitului, despre care a apreciat că adună în el mai multe trăsături esenţiale: severitate, austeritate, suferinţă, dar, în acelaşi timp, o mare demnitate. 6 Toate aceste evocări nu au făcut decât să integreze figura mitropolitului Visarion Puiu în tematica generală a Colocviului – memoria colectivă a oamenilor şi a locurilor. După cele două zile de comunicări, Colocviul s-a încheiat cu o excursie tematică, în 24-25 august, pe urmele lui Ion Creangă: Fălticeni, Cetatea Neamţ, Humuleşti (casa memorială Ion Creangă), Mănăstirea Neamţ şi Iaşi, unde au fost vizitate Bojdeuca lui Creangă (Ţicău) şi Casa Creangă de la Mănăstirea Golia. La această mănăstire au fost prezentate ultimele trei comunicări ştiinţifice, ale domnilor Alexandru Zub, Valeriu Stoleriu şi Grigore Ilisei. În ansamblu, Colocviul a împrospătat amintirea vie a unui om care a trăit, a simţit şi a creat animat de geniul colectiv românesc. Evocarea lui Creangă trebuie să se sfârşească aducând aminte de un fapt deosebit de important. La 20 iunie 1993, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la vremea aceea Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, dădea următoarea hotărâre al cărei text este grăitor pentru modul cum trebuie înţeles locul lui Ion Creangă în cultura şi identitatea românească: Studiind cazul clericului Ion Creangă, mare povestitor al neamului românesc, care prin Hotărârea nr. 2365 din 1872 a Dicasteriei Mitropolitane a fost exclus din cler, şi constatând că motivele care au dus la luarea acestei hotărâri nu sunt extrem de grave şi merită o sancţiune mai blândă; Ţinând seama de marea sa contribuţie la înnobilarea sufletului românesc, mai ales astăzi, când trebuie să redescoperim rădăcinile creştine ale culturii noastre prin colaborarea strânsă între toate instituţiile statului român şi prin aplecarea cu potrivită luare-aminte asupra tuturor valorilor spirituale ale neamului, al căror izvor şi păstrător de primă mărime a fost şi este Biserica Ortodoxă Română, numită de marele Mihai Eminescu mamă spirituală a românilor; Hotărâm: 1) Se reabilitează memoria diaconului Ion Creangă, fiu al Bisericii Ortodoxe Române, mare scriitor naţional; 2) De acum înainte la slujbele de pomenire, parastase şi comemorări de ordin religios va fi pomenit ca diaconul Ion. Iaşi, 1993, iunie 20, Duminica Tuturor Sfinţilor Români Astfel, prin această decizie istorică, personalitatea şi opera lui Ion Creangă au fost integrate definitiv în spiritualitatea românească şi puse sub binecuvântarea Bisericii, care primeşte jertfele tuturor oamenilor de valoare pentru neamul românesc şi care ţine vie memoria colectivă prin pomenirea lor în faţa scaunului lui Dumnezeu. 7 Colocviul Geniu şi memorie colectivă. Creangă+Creangă Putna–Iaşi, 22–25 august 2011 Întâmpinări Arhimandrit Melchisedec Velnic, Stareţul Mănăstirii Putna Şi anul acesta colocviul nostru se