DOCSLIB.ORG

Roemenië Vaart Eigen Koers

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Roemenië Vaart Eigen Koers Roemenië vaart eigen koers Het pragmatische buitenlands beleid van Roemenië en de bilaterale relatie met Nederland (1953-1974) Auteur: T.A.A. van Dijk Master: Geschiedenis Programma: Geschiedenis van de Internationale Betrekkingen Scriptiebegeleider: dhr. dr. D. Perie Datum: 24-12-2014 1 Inhoudsopgave Methode ....................................................................................................................................................... 3 Roemenië vaart eigen koers ........................................................................................................ 4 Inleiding ....................................................................................................................................................... 4 Autonomie en onafhankelijkheid als concepten .......................................................................................... 7 De vroege dagen van het socialisme in Roemenië ....................................................................... 11 Socialistische beweging in het interbellum ................................................................................................ 15 De RCP kom aan de macht ................................................................................................................... 20 Van trouwe Bondgenoot naar een “eigen weg” ............................................................................. 24 Het Buitenlands beleid van Roemenië ............................................................................................. 29 Roemenië onder Ceaușescu ................................................................................................................ 35 Conclusie .................................................................................................................................................... 41 Bronnenonderzoek ...................................................................................................................... 44 Inleiding ..................................................................................................................................................... 44 Moeizame start van de Bilaterale relatie in het Begin van de jaren ’60. Nederland- Roemenië en de afhandeling van de nationalisaties .................................................................. 46 Herwaardering ........................................................................................................................................................ 47 Afhandeling nationalisaties ............................................................................................................................... 49 De overheid grijpt in ............................................................................................................................................. 53 BEB en de Nederlandse onderhandelingspositie ..................................................................................... 55 Verheffing gezantschap tot ambassade en het nationalisatievraagstuk ........................................ 57 Niet gehonoreerde claims .................................................................................................................................. 58 obligaties .................................................................................................................................................................... 60 Toenadering tot de Sovjet-Unie in de Jaren ’70 ............................................................................ 62 Politieke consultaties ............................................................................................................................ 66 Verkilling van de betrekkingen ........................................................................................................................ 68 Conclusie .................................................................................................................................................... 72 Literatuurlijst ........................................................................................................................................... 74 2 Methode In de scriptie wordt eerst het buitenlands beleid geanalyseerd aan de hand van voornamelijk secundaire bronnen. Aanvullend hierop wordt het gedestilleerde beeld, van een zeer pragmatisch onafhankelijk buitenlands beleid, getoetst in de relatie Nederland-Roemenië aan de hand van een bronnenonderzoek. Nederland was voor Roemenië een interessant land door haar kleine omvang, economische welvaart en hoge technologische ontwikkeling. In de diplomatieke contacten benadrukte Roemenië meer dan eens dat kleine en middelgrote landen op de internationale bühne tot veel in staat waren wanneer zij samen zouden werken. De conclusie is dat de relatie Nederland-Roemenië exemplarisch is voor de ontwikkeling in het buitenlands beleid van Roemenië. Het illustreert hoe Roemenië zich moest manoeuvreren op het internationale toneel voor betere economische en politieke relaties. Voor het bronnenonderzoek is voornamelijk gebruik gemaakt van het archief van het Nederlandse gezantschap, later ambassade, in Boekarest en het archief van Buitenlandse Zaken. Beide archieven zijn te raadplegen in het Nationaal Archief in Den Haag. 3 Roemenië vaart eigen koers Inleiding “Van mijn Franse collega vernam ik, dat de Franse regering waarschijnlijk niet tegenover Roemenië zal reageren inzake de erkenning van Algerije, daar men Roemenië – terecht – geen zelfstandige buitenlandse politiek toekent”.1 Dit schreef de Nederlandse gezant Dr. J.H. Zeeman in maart 1962 over de buitenlandse politiek van Roemenië naar aanleiding van de erkenning door de Roemeense regering van de voorlopige Algerijnse regering. Nog geen twee jaar later stond de Nederlandse pers vol met berichten over de “eigen koers” van Roemenië.2 Door de hervormingen van Sovjetleider Chroesjtsjov hadden de Roemenen geen andere uitweg gezien dan een onafhankelijke buitenlandse politiek die zoals dit onderzoek zal aantonen gestoeld was op pragmatisme. Gheorghiu-Dej, de leider van Roemenië vanaf 1947, had de eerste belangrijke stappen genomen richting een onafhankelijk buitenlands beleid van Roemenië. Op de fundamenten heeft Ceaușescu, de opvolger van Gheorghiu-Dej, een buitenlands beleid opgebouwd waarin hij zich het recht toe-eigende om wat betreft de buitenlandse politiek af te wijken van de koers van de Sovjet-Unie.3 De kranten, zowel nationaal als internationaal, publiceerden enthousiast over de “eigen weg” van Roemenië. De media schepten het beeld van een Roemeens nationaal communisme met Ceaușescu als het symbool voor het verzet van Zuidoost-Europa tegen Moskou.4 Roemenië koos duidelijk een eigen koers. Het land versterkte haar banden met China en Joegoslavië, die zich steeds meer zouden verzetten tegen de Sovjetoverheersing van het communistische blok. Roemenië was het eerste Oost-Europese land dat in 1967 diplomatieke relaties aanging met West-Duitsland. Ze weigerde de diplomatieke betrekkingen te verbreken met Israël na de Zesdaagse oorlog. Ze nam afstand van de Sovjet interventie in Afghanistan en de door de USSR gesteunde interventie van Vietnam in Kampuchea en ga zo maar door. Daarnaast verbeterde Roemenië de relaties met het buitenland, getuige Ceaușescu’s vele handelsmissies en staatsbezoeken. Ceaușescu was de eerste communistische leider die een diner in het witte huis kreeg aangeboden sinds het bezoek van Chroesjtsjov aan de Verenigde Staten in 1959. Het staatshoofd bracht een staatsbezoek aan Nederland in 1973 als blijk van de goede bilaterale verhoudingen. Ook ontving Roemenië vele regeringsleiders zoals de Amerikaanse 1 De gezant J.H. Zeeman aan de minister van buitenlandse zaken, 29 maart 1962, NL-HaNa, Ambassade Roemenië 1955-1974, 2.05.242, inv.nr. 98-160. 2 Zie bijvoorbeeld het Parool van 15-10-1964 of de Groene Amsterdammer van 17-10-1964. 3 Braun, A., Romanian Foreign Policy since 1965: The Political and Militairy Limits of Autonomy (New York 1978) p. 190. 4 Tismaneanu, V., Stalinism for all Seasons: a Political History of Romanian Communism (Londen 2003) p. 198. 4 president Nixon en Franse presidenten De Gaulle en Chirac. Het land zocht zelfs toenadering tot supranationale organen zoals de Verenigde Naties de G.A.T.T., het IMF en de Wereldbank. Roemenië was sinds 1972 lid van het IMF en de Wereldbank. Desgevraagd trad Nederland voor Roemenië op als vertegenwoordiger van beide instellingen. De buitenlandse politiek van Roemenië ten tijde van de Koude Oorlog heeft bij historici tot veel verschillende inzichten geleid. Het belangrijkste debat spitst zich toe op de vraag of de buitenlandse politiek van Roemenië ten tijde van de Koude Oorlog gedefinieerd moet worden als “autonoom” of “onafhankelijk”. In de discussie komen vier hoofdstromen naar voren. Het is geen nieuwe discussie. Het debat wordt al gevoerd in 1985 in het boek Romania: politics, economy and society: political stagnation and simulated change van Michael Shafir. Shafir behoort tot de eerste hoofdstroom van de discussie. Hij kiest de term autonoom om het buitenlands beleid van Roemenië te duiden. Volgens hem is de term “onafhankelijk” misleidend voor het buitenlandse beleid van Roemenië.5 Hij haakt in op Robert R. Kings boek The Romanian Communist Party. King noemt onafhankelijkheid een absolute conditie, die veelal gewonnen wordt door een krachtige verwerping van de ondergeschikte rol binnen een relatie. Hij gebruikt liever de term “autonomie”, Roemenië had namelijk het recht op
Load more

Recommended publications
  • Partidele Parlamentare Si Problema Comunismului Intern Si Extern În Adunarea Deputatilor
    PARTIDELE PARLAMENTARE ŞI PROBLEMA COMUNISMULUI INTERN ŞI EXTERN ÎN ADUNAREA DEPUTAŢILOR (1919-1924) La sfârşitul Primului Război Mondial, România se învecina cu Rusia Sovietică, singura ţară comunistă din lume la acea vreme. Între cele două state exista o situaţie tensionată. Relaţiile diplomatice erau întrerupte din ianuarie 1918, iar apartenenţa Basarabiei la statul român era pusă în discuţie de către sovietici. Mai mult, existau temeri referitoare la o posibilă încercare de comunizare forţată a României, cu largul sprijin al Internaţionalei a III-a. „Rusia eternă” a fost percepută nu numai ca un stat ostil, ci şi ca o sursă ideologică pentru socialiştii români 1. În aceste condiţii, comunismul a constituit subiectul multor analize, mai mult sau mai puţin furtunoase, în cadrul opiniei publice româneşti, inclusiv în Parlamentul de la Bucureşti. Apariţia statului bolşevic şi evoluţiile acestuia au fost privite cu interes. Exceptând zvonurile şi speculaţiile, realităţile sovietice au fost cunoscute în România interbelică. Opere ale liderilor bolşevici 2, discursuri ale acestora 3, mărturii ale unor foşti prizonieri întorşi din Rusia Sovietică 4, articole din ziare româneşti şi străine, au constituit suportul multor dezbateri din Adunarea Deputaţilor. Instaurarea regimului bolşevic a stârnit numeroase discuţii în societatea românească, aflată, de asemenea, într-un proces de transformări sociale şi politice. Diferitele cuvântări şi polemici din Cameră reflectă temerile, speranţele opiniei publice româneşti faţă de viitorul său, privit şi prin prisma prefacerilor politice şi sociale din statul vecin de la răsărit. Singurii deputaţi care şi-au exprimat fără echivoc simpatia faţă de Rusia Sovietică au făcut parte din grupul parlamentar socialist. Această grupare politică minusculă, dar foarte activă, încerca să se impună pe scena politică românească, deşi 1 Deputatul Partidului Poporului, D.R.
    [Show full text]
  • The Tragicomedy of Romanian Communism
    RESEARCH REPORT T O NATIONAL COUNCIL FOR SOVIET AND EAST EUROPEAN RESEARC H TITLE : THE TRAGICOMEDY OF ROMANIAN COMMUNIS M AUTHOR : Vladimir Tismanean u CONTRACTOR : Foreign Policy Researc h Institute PRINCIPAL INVESTIGATOR : Vladimir Tismanean u COUNCIL CONTRACT NUMBER : 903-0 4 DATE : September, 198 9 The work leading to this report was supported by funds provided b y the National Council for Soviet and East European Research . Th e analysis and interpretations contained in the report are those o f the author . a NOTE This report, based on an article to be published i n Eastern EuropeanPolitics andSocieties, is an inciden- tal product of the Council Contract identified on the title page . It is not the Final Report, which wa s distributed in August, 1989 . TABLE OF CONTENTS Page Introduction 1 Stalin's Romanian Disciples 1 1 The Comintern and the RCP 1 6 Stalinism for All Seasons 3 4 The Anti-De-Stalinization Platform 3 9 The Road to Absolute Power 43 The Manipulated Manipulator 47 Assault on the Party Apparatus 5 2 Notes 57 The Tragicomedy of Romanian Communis m Vladimir Tismanean u Un monde sans tyrans serait aussi ennuyeux qu'un jardi n zoologique sans hyenes . E . M . Cioran, Histoire et utopi e Now, despite eternal cabals in the inner clique and unendin g shifts of personnel, with their tremendous accumulation o f hatred, bitterness, and personal resentment, the Leader' s position can remain secure against chaotic palace revolution s not because of his superior gifts, about which the men in hi s intimate surroundings frequently have no great illusions, bu t because of these men's sincere and sensible conviction tha t without him everything would be immediately lost .
    [Show full text]
  • The Hungarian Soviet Republic of 1919 and the Romanian Intervention
    Revista de Științe Politice. Revue des Sciences Politiques • No. 66 • 2020: 29 - 39 ORIGINAL PAPER The Hungarian Soviet Republic of 1919 and the Romanian Intervention. A Historiographical Analysis 1) Florin Nacu Abstract The article reveals the moment and the implications of the Romanian intervention in Hungary, in 1919, after the proclamation of the Soviet Hungarian Republic, under the leadership of Bela Kun, an advocate and journalist with Jewish-Hungarian origin, born in 1886, at Cehu Silvaniei, then in Austria-Hungary, today in Romania. The issue was presented in the historiography with multiple senses. Romanian intervention was seen by the contemporaries as a defensive action of Romania to impose the decisions of December 1-st 1918 of Alba Iulia. Hungarian republican troops refused to retreat according to the international agreements on the Franchet D(Esperey Line. After Bela Kun seized power as a Bolshevik internationalist leader, on March, 21 1919, the great powers had seen an immediate danger for extending the Communism from Soviet Russia which was in the Civil War. For Romania, the attitude of Bela Kun was seen as a threat regarding Transylvania, because Bela Kun refused to admit the historical rights of Romania and declared war on Romania, on April 16, 1919. Romania succeeded to have Banat under complete Romanian administration on August 3, 1919, when Romanian troops entered in Timisoara. Romanian campaign in Hungary, started on passing Tisa on July 24 1919, had a double asset, as the researchers considered: on the main side, a communist government in Central Europe could be dismissed, on the other side; Romania could have more rights when the Treaty with Hungary will be signed.
    [Show full text]
  • The Rise and Fall of a Jewish Communist
    00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page i Ana Pauker 00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page ii 00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page iii Ana Pauker The Rise and Fall of a Jewish Communist Robert Levy UNIVERSITY OF CALIFORNIA PRESS Berkeley . Los Angeles . London 00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page iv Frontispiece: Ana Pauker, 1926. Courtesy of Tatiana Bra˘tescu and Gheorghe Bra˘tescu. University of California Press Berkeley and Los Angeles, California University of California Press, Ltd. London, England © 2001 by The Regents of the University of California Library of Congress Cataloging-in-Publication Data Levy, Robert, 1957–. Ana Pauker: the rise and fall of a Jewish Communist / Robert Levy. p. cm. Includes bibliographical references and index. isbn 0-520-22395-0 (cloth: alk. paper). 1. Pauker, Ana, 1893–1960. 2. Romania— Politics and government—1944–1989. 3. Cabinet officers—Romania—Biography. 4. Communists—Romania—Biography. 5. Jews—Romania—Biography. I. Title. dr267.5.p38 l48 2001 949.803Ј1Ј092—dc21 [b] 99-087890 cip Manufactured in the United States of America 09 08 07 06 05 04 03 02 01 10987654321 The paper used in this publication meets the minimum requirements of ansi/niso z39.48-1992 (r 1997) (Permanence of Paper). ᭺ϱ 00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page v To Mary and Isaac Rosenberg 00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page vi Last, but most certainly not least, there was Ana Pauker.... I have always felt when I was with her that she was like a boa constrictor which has just been fed, and therefore is not going to eat you—at the moment! Heavy and sluggish as she seemed, she had all that is repellent and yet horribly fascinating in a snake.
    [Show full text]
  • Holocaust in Romania
    Matatias Carp: Holocaust in Romania Facts and Documents On The Annihilation of Romania’s Jews 1940-1944. Edited by Andrew L. Simon ISBN 0-9665734-7-1 Library of Congress Card Number: 00-102297 Translated by Sean Murphy This selection and the translation is based on the following editions: Atelierele Grafice SOCEC & Co., S.A.R. Bucuresti, 1946 and Societatea Nationala de Editura si Arte Gratice “ Dacia Traiana ”, Bucuresti, 1947,1948. The original title of the book: Matatias Carp CARTEA NEAGRA Suferintele evreilor din Romania, 1940-1944. Printed by Light ning Print, Inc., La Vergne , TN 37086 Published by Simon Publications, P.O. Box 321, Safety Harbor, FL 34695 Contents Pref ace to the Eng lish Edi tion 1 In tro duc tion 7 Fore word to the Orig i nal Edi tion 11 Part 1. The Iron Guard 15 The His tory of Anti-Se mitic Per se cu tion in Ro ma nia , 1940-1944 15 Some Sta tis ti cal Data on the Jew ish Pop u la tion: 16 An Out line of the Suf fer ing of Ro ma nian Jews 21 Those Re spon si ble for the Atroc ities 47 The Iron Guard Gov ern ment 53 Part 2. The Po grom in Iasi 79 His tor i cal Re view 79 Ini tia tive, Or ga ni za tion and Aims 84 Se lected Doc u ments 113 Part 3. Transnistria 145 His tor i cal Re view 145 The Mas sa cres in Bessarabia, Bucovina and Dorohoi County 159 Camps and Ghettos in Bessarabia 178 De por ta tions from Bucovina , Dorohoi County and the Chernovitz Ghetto 189 Mur ders in Odessa and in the Counties of Berezovca and Golta 194 De por ta tions in the Spring and Au tumn of 1942 201 Life and Death in Transnistria 209 Re pa tri a tion 223 Se lected Doc u ments 229 Preface to the English Edition You have just opened the pages of an extraor di nary doc ument.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • Proletariatul La Putere: Impactul Revoluţiei Din Octombrie Asupra Socialismului Românesc Drăghia, Dan
    www.ssoar.info Proletariatul la putere: impactul Revoluţiei din Octombrie asupra socialismului românesc Drăghia, Dan Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Drăghia, D. (2012). Proletariatul la putere: impactul Revoluţiei din Octombrie asupra socialismului românesc. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 12(3), 413-434. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-448818 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de Proletariatul la putere Impactul Revoluţiei din Octombrie asupra socialismului românesc DAN DRĂGHIA „Slavă şi mărire vouă, muncitori ruşi! Alduit fie numele vostru, tovarăşi ruşi, care prin hotărârea voastră eroică, prin sângele vostru vărsat în luptele cu duşmanii poporului, ne-aţi întărit credinţa în puterea socialismului şi aţi arătat lumii calea cea dreaptă ce duce la pace şi la înfrăţirea popoarelor"1. Fragmentul de mai sus este extras din prima ediţie apărută după evenimentele din noiembrie 1917 de la Petrograd a ziarului Adevărul, tribuna oficială de presă a Partidului Social-Democrat din Ardeal şi Banat, secţia românească. Textul reprezintă ilustrarea argumentului pe care îl vom urma în acest articol2, care îşi propune să înfăţişeze impactul pe care Revoluţia din Octombrie l-a avut în mediile socialist- muncitoreşti într-o manieră care să depăşească atât istoriografia de propagandă din timpul regimului comunist, cât şi contra-ponderea sa anti-comunistă.
    [Show full text]
  • The Supreme Commander of the Army the Department of the Civil Government of Transnistria Ordinance No
    Annex The Supreme Commander of the Army the Department of the Civil Government of Transnistria Ordinance no. 23 We, ION ANTONESCU, Marshal of Romania, Commander-in-Chief of the Army: Through Professor G. ALEXIANU, Civil Governor; With regard to the fact that there is a large jewish population on the territory of Transnistria which has been evacuated from various battle-zones, in order to protect the rear of the front; With regard to the need to organize communal living for this evacuated population; Seeing that this population must find a means of existence on its own account and through labour; By virtue of the full powers accorded by Decree no. 1 of 19 August 1941, issued at Tighina; We command: Article 1 All jews who have come from the battle-front in Transnistria, as well as jews from Transnistria, who for the same reasons were moved into various centres, or those who remain to be moved, are subject to the rules of life established by this present ordinance. Article 2 The Inspectorate of Gendarmes in Transnistria determines the localities where the jews can be housed. The Jews will be housed with regard to the size of their family in the dwellings abandoned by the Russian or jewish refugees. Each family of jews who receive a dwelling will be obliged to tidy it up forthwith and to keep it clean. If there are not enough of these dwellings, the Jews will also be housed in private homes, which will be allocated to them, for which they will pay the determined rent.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • The Great War and the Birth of the Communist Movement in Romania
    THE GREAT WAR AND THE BIRTH OF THE COMMUNIST MOVEMENT IN ROMANIA Gheorghe ONIŞORU Ştefan cel Mare University of Suceava E-mail: [email protected] Rezumat: Marele Război şi naşterea mişcării comuniste în România. Înfiinţarea Partidului Comunist din România în anul 1921, ca de altfel întreaga mișcare comunistă din ţara noastră, a fost puternic influenţată de evenimentele de pe plan mondial de la sfârșitul Primului Război Mondial – ne referim aici cu precădere la revoluţia bolșevică din Rusia și la răspândirea ei spre Europa. Studiul nostru își propune să analizeze maniera în care comunismul românesc a urmat modelul sovietic, mai ales că vorbim despre o ţară care nu avea tradiţie în această direcţie, iar clasa muncitoare era mult inferioară din punct de vedere numeric faţă de ţărănime. Résumé : La Grande Guerre et la naissance du mouvement communiste en Roumanie. La création du Parti communiste en Roumanie en 1921, de même que l'en- semble du mouvement communiste de notre pays, a été fortement influencée par les événements du monde depuis la fin de la Première Guerre Mondiale. Nous nous référons ici particulièrement à la révolution bolchevique en Russie et à sa propagation en Europe. Notre étude vise à analyser la façon dont le communisme roumain a suivi le modèle soviétique, d'autant plus que nous parlons d'un pays qui n'a pas de tradition dans cette direction, et la classe ouvrière était beaucoup plus faible en termes de nombre vis-à-vis les paysans. Abstract. The communist movement in Romania and the birth of the Communist Party in 1921 was a phenomenon strongly influenced by events at the end of the Great War.
    [Show full text]
  • The Socio-Political and Institutional Establishment of the Communist Party of Romania
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 1/2015 THE SOCIO-POLITICAL AND INSTITUTIONAL ESTABLISHMENT OF THE COMMUNIST PARTY OF ROMANIA Georgiana SEMENESCU Ph.d. Lecturer “Constantin Brancusi” University of Targu Jiu Olivia POPESCU Ph.d. Lecturer “Constantin Brancusi” University of Targu Jiu ABSTRACT CREATING ROMANIAN LEFTIST PARTIES OCCURS IN A SHORT HISTORICAL TIME SINCE THE LAST PART OF THE LAST CENTURY, AND BELONGS TO THE CRYSTALLIZATION RATE, DIVERSIFICATION AND MODERNIZATION OF THE POLITICAL ENVIRONMENT CONDUCIVE TO NEW HISTORICAL STAGE AFTER THE GREAT UNIFICATION. Societatea românească are o tradiție îndelungă a cultivării valorilor de stânga, atât la nivelul ideilor, cât și al transpunerii lor organizaționale. E un proces petrecut pe fundalul unui democratism de factură populară, propriu și epocii moderne. Numai că, în această epocă, stânga politică nu mai prezintă o aceeași direcție ideologică și factură programatică. Apar acum tendințe și formațiuni politice diverse, de orientare socialistă, iar din interiorul acestora vine la suprafață, dar prin proiecție străină, și partidul comunist. Este de observat că atare formațiuni, oricare vor fi fost viziunea, mobilurile și actele lor, sunt o componentă implicită a vieții politice românești din anii interbelici, la care, volens nolens, societatea a trebuit să se raporteze și să-și articuleze poziția, să se confrunte cu ele. Se confirmă și în acest plan adevărul că, în anumite împrejurări, aceleași cauze pot produce efecte diferite și chiar contradictorii. Crearea partidelor românești de stânga se produce într-un răstimp istoric scurt, începând din ultima parte a secolului trecut, și aparține cursului de cristalizare, diversificare și modernizare a mediului politic propice noii etape istorice de după Marea Unire.
    [Show full text]
  • Membrii CC Al
    CONSILIUL NAÞIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITÃÞII Membrii C.C. al P.C.R. 1945–1989 Dicþionar Secretar de redacþie: Gabriela Iancu Tehnoredactor: Diana Tatu CONSILIUL NAÞIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITÃÞII MEMBRII C.C. AL P.C.R. 1945–1989 Dicþionar Coodonator: Florica Dobre Autori: Liviu Marius Bejenaru Oana Ionel Clara Cosmineanu-Mareº Nicoleta Ionescu-Gurã Monica Grigore Elisabeta Neagoe-Pleºa Alina Ilinca Liviu Pleºa Studiu introductiv: Nicoleta Ionescu-Gurã Editura Enciclopedicã Bucureºti, 2004 ISBN 973–45–0486–X STUDIU INTRODUCTIV În mass-media din perioada regimului comunist Comitetul Central apãrea ca fiind organul superior al partidului care lua hotãrâri importante în privinþa politicii partidului ºi a statului. În realitate, ele nu se luau de cãtre C.C., care era un organ decorativ în partid, ci de cãtre secretarul general al partidului împreunã cu câþiva apropiaþi ai sãi, însã erau prezentate opiniei publice ca hotãrâri ale C.C. Astãzi putem constata, datoritã deschiderii arhivei C.C. al P.C.R., cã exista o discrepanþã uriaºã între prevederile statutului ºi modul real de funcþionare al partidului. De aceea, în paginile urmãtoare ne-am propus sã rãspundem la mai multe întrebãri: Ce era Comitetul Central? Cum se alegea? Ce atribuþii avea? Cum funcþiona? Considerãm cã rãspunsurile la aceste întrebãri ne vor permite sã descifrãm modul de funcþionare al mecanismului de partid. * ** Partidul Comunist Român1 a fost creat în 1921, ca urmare a scindãrii Partidului Socialist, produsã la Congresul din 8-12 mai, pe tema afilierii sale la Internaþionala a III-a, Comunistã, înfiinþatã în 1 Adoptarea denumirii de Partid Comunist deriva din prevederile celei de-a 17-a condiþii de afiliere la Internaþionala a III-a, Comunistã, în care se arãta cã: „Toate partidele care doresc sã intre în Internaþionala Comunistã trebuie sã-ºi schimbe denumirea.
    [Show full text]