Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare 2014 STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013” Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013 Elaboratori asociaţi: S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin‐Silviu BONDAR şi Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi Director general: Toader POPESCU STUDIUL 21. INFRASTRUCTURI CULTURALE Asociat responsabil: Quattro Design – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi Formă finală. 2014 Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare Studiul 21 2 2 Infrastructuri culturale Quattro Design – Arhitecți şi urbanişti asociați 2014 Studiul 21. Infrastructuri culturale I. Informaţii generale I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului Domeniul 6. Cultură şi patrimoniu Studiul 21. Infrastructuri culturale I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final) Raport final I.3. Lista autorilor, colaboratorilor Quattro Design – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi Autori: arh. urb. Irina POPESCU‐CRIVEANU, urb. Ramona UNGUREANU, arh. Şerban POPESCU‐CRIVEANU Cartografie, GIS: dr. geogr. Sorin BĂNICĂ, dr. geogr. Gheorghe HERIŞANU I.4. Lista consultanţilor de specialitate Dr. arh. Sergiu NISTOR, dr. Virgil Ştefan NIŢULESCU I.5. Cuprinsul studiului I. Informaţii generale I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final) I.3. Lista autorilor, colaboratorilor I.4. Lista consultanţilor de specialitate I.5. Cuprinsul studiului I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor I.7. Lista tabelelor şi graficelor I.8. Anexe II. Metodologie II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR II.2. Contextul european şi românesc II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă II.2.2. Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă II.3. Problematică şi obiective specifice II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare II.3.2. Obiective specifice II.4. Ipoteze şi metode de cercetare II.4.1. Ipoteze de cercetare II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor II.4.3. Indicatori şi indici II.4.4. Reprezentări cartografice II.5. Bibliografie şi surse II.5.1. Studii şi publicaţii II.5.2. Surse legislative, directive, convenţii, recomandări II.5.3. Strategii II.5.4. Date statistice II.5.5. Date cartografice II.6. Glosar de termeni II.6.1. Infrastructuri culturale II.6.2. Patrimoniu cultural II.6.3. Patrimoniu imaterial 3 Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare Studiul 21 4 III. Analiză şi recomandări III.1. Analiza‐diagnostic a situaţiei III.1.1. Generalităţi ‐ administrare III.1.1.a. Situaţia înainte de anul 1990 III.1.1.b. Situaţia după anul 1990 III.1.2. Infrastructura culturală în teritoriu III.1.2.a. Infrastructura minimală 1. Săli de spectacol 2. Biblioteci 3. Spaţii pentru activităţi sportive III.1.2.b. Teatre, ansambluri artistice permanente, cinematografe 1. Teatre 2. Cinematografe III.1.2.c. Cămine culturale 1. Cămine culturale 2. Case de cultură III.1.2.d. Muzee, colecţii publice, case memoriale 1. Muzee şi colecţii publice 2. Muzee etnografice (săteşti) III.1.2.e. Posturi locale de televiziune III.1.3. Evenimente culturale în teritoriu III.1.3.a. Evenimente culturale de importanţă naţională şi internaţională III.1.3.b. Festivaluri, evenimente culturale orăşeneşti şi săteşti III.1.3.c. Evenimente culturale în zone transfrontaliere III.1.3.d. Cultură urbană – liberalizarea pieţei culturale III.1.3.e. Procesiuni religioase, hramuri importante III.1.4. Încurajarea şi promovarea culturii III.1.4.a. Instituţii şi responsabilităţi 1. Ministerul Culturii (MC) 2. Institutul Cultural Român (ICR) 3. Alte instituţii implicate în promovarea culturii III.1.4.b. Sectorul cultural independent şi neguvernamental III.1.5. Investiţii şi potenţial economic III.1.5.a. Subvenţii şi fonduri pentru cercetare III.1.5.b. Subvenţii şi fonduri pentru infrastructura culturală 1. Acte normative 2. Responsabili 3. Linii de finanţare III.1.5.c. Potenţialul sectorului industriilor culturale şi creative III.2. Tendinţe de evoluţie III.3. Priorităţi de dezvoltare III.3.1. Direcţii prioritare şi ţinte formulate prin strategii generale şi sectoriale III.3.2. Priorităţi şi direcţii de dezvoltare la nivel naţional şi teritorial III.4. Legături cu alte domenii III.5. Implicaţii economice, sociale, de mediu IV. Elemente strategice şi operaţionale IV.1. Viziune şi obiective strategice IV.1.1. Diagnostic cu privire la studiul infrastructurilor culturale: IV.1.2. Viziune şi obiectiv strategic în domeniul Cultură şi Patrimoniu IV.1.3. Obiective generale IV.1.4. Obiective specifice IV.2. Politici şi programe IV.2.1. Obiective naţionale (orizont 2035), programe şi proiecte asociate acestora IV.2.2. Obiective naţionale (orizont 2020), programe şi proiecte asociate acestora IV.2.3. Obiective teritoriale, programe şi proiecte asociate acestora IV.2.4. Măsuri prioritare 4 Infrastructuri culturale Quattro Design – Arhitecți şi urbanişti asociați 2014 IV.3. Modalităţi de implementare IV.3.1. Cadru legislativ necesar IV.3.2. Cadrul instituţional necesar IV.3.3. Responsabilităţi IV.3.4. Mecanisme de implementare IV.3.5. Indicatori de rezultat IV.3.6. Indicatori de impact IV.4. Sinteză strategică şi operaţională I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor Harta 21.1. Numărul bibliotecilor publice pe judeţe în anul 2012 Harta 21.2. Numărul cititorilor activi în biblioteci publice pe judeţe în anul 2012 Harta 21.3. Media cititorilor activi într‐o bibliotecă publică pe judeţe în anul 2012 Figura 21.1. Tipologia infrastructurii publice de distribuţie a bunurilor şi serviciilor culturale Figura 21.2. Repartiţia în teritoriu a Instituţiilor şi companiilor de spectacole de păpuşi şi marionete Figura 21.3. Opere şi instituţii muzicale de estradă şi operetă – repartiţia în teritoriu Figura 21.4. Filarmonice şi orchestre simfonice – repartiţia în teritoriu Figura 21.5. Orchestre populare şi ansambluri artistice – repartiţia în teritoriu Figura 21.6. Număr de spectacole în instituţii de spectacol – diferenţe regionale Figura 21.7. Complexe sportive – distribuţia în teritoriu Figura 21.8. Cluburi sportive – distribuţia în teritoriu Figura 21.9. Spectacole în cinematografe – diferenţe regionale în evoluţia numerică recentă (1995‐2005) Figura 21.10. Casele de cultură a studenţilor – distribuţia în teritoriu Figura 21.11. Muzee naţionale, regionale şi judeţene – repartiţia în teritoriu Figura 21.12. Evenimente culturale de importanţă naţională şi internaţională – repartiţia în teritoriu I.7. Lista tabelelor şi graficelor Tabelul 21.1. Analiza SWOT a procesului de descentralizare a instituţiilor de cultură Tabelul 21.2. Topul celor mai necesare şi celor mai puţin necesare tipuri de infrastructură culturală pe grupe de vârstă Tabelul 21.3. Nevoia de infrastructură de distribuţie a bunurilor culturale în mediu urban, procentele celor ce au răspuns „da” Tabelul 21.4. Spaţiile de desfăşurare a activităţilor culturale, în funcţie de frecvenţa de participare şi atractivitate Tabelul 21.5. Categorii de instituţii (IS) şi companii de spectacol sau concerte existente în România: Tabelul 21.6. Tipuri de biblioteci existente în România Tabelul 21.7. Factorii care influenţează organizarea şi funcţionarea bibliotecilor Tabelul 21.8. Analiza SWOT a mediului în care funcţionează bibliotecile din sistemul naţional de biblioteci din România Tabelul 21.9. Numărul bibliotecilor publice şi numărul UAT din România Tabelul 21.10. Distribuţia pe judeţe, regiuni de dezvoltare şi macroregiuni a Bibliotecilor publice din România raportate la Tabelul 21.11. Numărul filialelor BMB pe sectoare administrative Tabelul 21.12. Tipuri de biblioteci în mun. Bucureşti, altele decât cele publice Tabelul 21.13. Stadioane de fotbal în România Tabelul 21.14. Spectatori şi auditori la reprezentaţii artistice în România Tabelul 21.15. Evoluţia numărului de teatre între 1990 şi 2012 Tabelul 21.16. Evoluţia numărului de cinematografe între 1990 şi 2012 Tabelul 21.17. Tipul proiectelor susţinute de AFCN (2013) Graficul 21.1. Numărul instituţiilor şi companiilor de spectacole dramatice (inclusiv secţiile de teatru) pe judeţe Graficul 21.2. Numărul instituţiilor şi companiilor de spectacole dramatice (inclusiv secţiile de teatru) pe regiuni/macroregiuni Graficul 21.3. Numărul instituţiilor şi companiilor de spectacole de păpuşi şi marionete pe judeţe Graficul 21.4. Numărul instituţiilor şi companiilor de spectacole de păpuşi şi marionete pe regiuni şi macroregiuni Graficul 21.5. Număr de biblioteci publice pe judeţe / media de biblioteci publice pe judeţ Graficul 21.6. Număr cititorilor activi pe judeţe / media cititorilor activi pe judeţ Graficul 21.7. Raportul dintre cititorii activi dintr‐un judeţ şi numărul de biblioteci publice din judeţ Graficul 21.8. Numărul muzeelor şi colecţiilor publice în perioada 2005‐2012 Graficul 21.9. Numărul vizitatorilor în perioada 2005‐2012 I.8. Anexe Anexa 21.1. Muzee ale căror sedii au fost retrocedate Anexa 21.2. Muzee ale căror sedii sunt în curs de retrocedare 5 Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare Studiul 21 6 II. Metodologie II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR Scopul studiului este stabilirea stării infrastructurii culturale şi a implicaţiilor în teritoriu în ceea ce priveşte