CAP 4 Asociatii Cluburi Societati P 165-304.Qxd

ASOCIA}II, CLUBURI, SOCIET|}I SPORTIVE SAU/{I CULTURAL SPORTIVE

ASOCIA}II SPORTIVE „AMICII PREDEALULUI”. Asocia]ie de turism [i de sporturi de iarn\ fondat\ în Bucure[ti în decem- „ACADEMIA”. Asocia]ie (club) polisportiv\ studen- brie 1934. A avut un rol important în instruirea în ]easc\ înfiin]at\ în anul 1928, în cadrul Academiei de schi a copiilor (circa 300 într-un sezon), începând din ~nalte Studii Comerciale [i Industriale din Bucure[ti. anul 1935, [i în organizarea unor concursuri oficiale Asocia]ia a activat pân\ la izbucnirea celui de-al doilea destinate acestora. Din ini]iativa ei s-a amenajat în r\zboi mondial, cu rezultate mai bune îndeosebi la jocu- anul 1936 [i primul (mini)-schi-lift din ]ara noastr\, rile sportive. Dup\ 1947 a activat sub alte denumiri. cel de la Predeal. A func]ionat pân\ `n anul 1940, prin [coala de ini]iere în schi trecând nu mai pu]in de ASOCIA}IA SPORTIV| A AERONAUTICII {I 4 000 de sezoni[ti de toate vârstele. MARINEI (ASAM). Asocia]ie departamental\ constituit\ la Bucure[ti, în anul 1930. ASOCIA}IA SPORTIV| A ANGAJA}ILOR COMERCIALI DIN TIMI{OARA. ~nfiin]at\ în ASOCIA}IA SPORTIV| „ALBASTRU”. Reunea februarie 1912. func]ionari ai Prim\riei sectorului III (numit [i „albastru”) Bucure[ti, fondat\ în anul 1936. ASOCIA}IA SPORTIV| A ANGAJA}ILOR MUNICIPALI (CLUJ). ~nfiin]at\ în toamna anului „AMICII DRUME}IEI”. Manifestare turistic\ 1919, în urma reorganiz\rii CS „Dacia”, fondat la organizat\ de asocia]iile sportive, constând din începutul aceluia[i an. efectuarea a minimum [ase ac]iuni turistice [i vizi- tarea unui num\r de 24 de obiective `n decursul unui ASOCIA}IA ARBITRILOR DE FOTBAL AMA- an. A fost instituit\ în august 1977, cu scopul de a TOR DIN ROMÂNIA (AAFAR). ~nfiin]at\ în stimula practicarea turismului activ de c\tre tineri, prima jum\tate a anului 1921 la Bucure[ti, sub îndeosebi de c\tre elevi, fiind inclus\ în programul pre[edin]ia dr. Sabin Va]ianu [i a principelui Carol „Daciadei” ca form\ specific\ de educa]ie fizic\ [i (pre[edinte de onoare). AAFAR î[i avea filiale zonale sport. Se reg\se[te, `n alte forme de organizare, `n în cele 12 regiuni ale FSSR, culori reprezentative cadrul ac]iunilor „Sportul pentru to]i”. negru-albastru, iar membrii s\i aveau acces gratuit la toate manifesta]iile sportive din ]ar\. În chiar anul „AMICII MUN}ILOR”. Asocia]ie de turism în- constituirii, AAFAR a înfiin]at prima [coal\ de arbi- fiin]at\ la Sibiu în februarie 1972, ini]iatoarea ac]i- tri de fotbal din ]ara noastr\ [i a organizat în luna au- unii cu acela[i nume ce se organizeaz\ anual. gust, la Timi[oara, un congres general al arbitrilor –

165 STRUCTURI ORGANIZATORICE

manifestare reluat\ apoi anual. Prin intermediul promovarea rachetomodelismului pe plan local, na- FSSR, asocia]ia a fost afiliat\ la corpora]ia similar\ a ]ional [i interna]ional. Rezultatele sec]iei de racheto- Federa]iei Interna]ionale de Fotbal, putând astfel de- modele: 36 de titluri de campioni na]ionali; peste 25 lega arbitri pentru conducerea meciurilor interna]io- de recorduri na]ionale; 10 recorduri [i performan]e nale. Ulterior, AAFAR a primit numele de Asocia]ia mondiale ob]inute de: Ioan N. Radu (5), Valeriu Arbitrilor de Fotbal din România [i a func]ionat pân\ Stroescu (2), Daniel Cazacio, Lucian Ni]\ [i Ileana în anul 1945. Radu, câte unul. Performan]e ob]inute `n competi]iile interna]ionale: profesor Ioan N. Radu – campion ASOCIA}IA SPORTIV| „ARMATA” (ASA). mondial, `n proba individual\ [i medalie de argint, `n Grupare sportiv\ bucure[tean\, departamental\, fon- proba pe echipe, clasa S3A (durat\ cu para[ut\) la dat\ la începutul lunii iunie 1947. ~n anul 1948 luau CM din 1972; medalie de aur la Criteriul European fiin]\ ASA [i la Cluj, Târgu Mure[, Buz\u, Craiova, de rachetomodele (S4B – rachetoplane) din 1972; iar ulterior [i `n alte localit\]i. medaliat la CB [i numeroase concursuri interna]ionale; echipa AS Astronautica medaliat\ la diferite con- „ASTRA SPORTIV|”. Sec]ie de educa]ie fizic\ [i cursuri interna]ionale. Modeli[tii asocia]iei au ob]inut sport a organiza]iei ASTRA (Asocia]iunea Transil- [ase titluri de mae[tri ai sportului [i un titlu de van\ pentru Literatura Român\ [i Cultura Poporului maestru emerit al sportului (Ioan N. Radu). Alte reali- Român), cu filiale în ora[ele Cluj, Bra[ov, Sibiu etc., z\ri mai importante ale asocia]iei [i ale prof. Ioan N. înfiin]ate începând din prim\vara anului 1931. La Radu: editeaz\ `ncepând din 1968 prima [i unica re- rândul lor, aceste filiale aveau subsec]ii la Bran [i în vist\ [colar\ de rachetomodelism [i astronautic\ din ora[ele de re[edin]\, numite „{oimii Carpa]ilor” (la ]ara noastr\ intitulat\ „Astronautica”; a contribuit Cluj), „{oimii” Sibiului, „{oimii Bra[ovului” etc., efectiv la promovarea acestei ramuri a modelismului precum [i sec]ii puternice de schi, atletism, gimnas- (primele articole; demonstra]ii de rachetomodele; tic\, patinaj, tenis, scrim\, fotbal [i handbal, afiliate primul concurs neoficial „Cupa Chindia”; primul cri- la federa]iile de specialitate. ~n afara activit\]ii com- teriu na]ional `n 1968 [i apoi CN oficial, `n 1969 peti]ionale intense, filialele sportive ale ASTRA au etc.); a editat primele lucr\ri de rachetomodele `n desf\[urat o bogat\ activitate cultural\ cu prilejul ani- 1972 [i 1978 [i un ABC rachetomodelistic `n 1972. vers\rilor Unirii din 1918, dar [i `n cadrul serb\rilor ~nc\ de la `nfiin]are, pre[edintele asocia]iei a fost proprii (din luna septembrie). Pe plan interna]ional, prof. Ioan N. Radu. activitatea cultural sportiv\ s-a limitat la participarea, cu delega]ii numeroase, la congresele [i serb\rile fe- ASOCIA}IA AUTOMOBILI{TILOR DIN RO- derale de gimnastic\ ale sokolilor din Cehoslovacia, MÂNIA (AAR). Asocia]ie central\ constituit\ la Iugoslavia, Bulgaria etc. ~n general, manifest\rile Bucure[ti, în ianuarie 1958, din ini]iativa unui grup de sportive au avut, ini]ial, un caracter patriotic [i demo- entuzia[ti automobili[ti în frunte cu ing. Jean Calcianu, cratic, caracter diminuat c\tre anii 1936, când în ac- Petre Cristea, ing. Al. Frim, dr. Emanoil Manicatide, tivitatea sa, orientarea na]ionalist\ a câ[tigat tot mai Iosif Sîrbu, Gh.Teodorescu [.a. Scopul AAR const\ în mult teren. dezvoltarea turismului, sportului [i circula]iei automobilistice în România, sus]inerea [i ap\rarea intereselor ASOCIA}IA SPORTIV| „ASTRONAUTICA” legitime ale automobili[tilor, organizarea unor mani- TÂRGOVI{TE. ~nfiin]at\ `n anul 1968, func]ionea- fest\ri auto, cu aplicarea regulamentelor sportive, afili- z\ pe lâng\ Colegiul Na]ional „Constantin Carabella”. erea la organiza]iile automobilistice interna]ionale [i la Asocia]ia cuprinde [i reprezint\ elevii [i cadrele forul central interna]ional (FIA) etc. La 24 ianuarie didactice din Colegiu [i din alte unit\]i [colare din 1958, AAR a fost recunoscut\ de Consiliul General al Târgovi[te. Prin activitatea desf\[urat\ `n cei peste UCFS ca for reprezentativ al activit\]ii turistice [i 30 de ani, Asocia]ia a adus o contribu]ie important\ la sportive automobilistice din ]ar\, iar la 30 aprilie

166 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

acela[i an, asocia]iei i s-a recunoscut calitatea de per- Sighi[oara, Media[, Agnita etc., care cultivau turis- soan\ juridic\, primind totodat\ acordul s\ elibereze mul în rândul popula]iei de na]ionalitate german\. documente de transport care s\ înlesneasc\ formalit\- ]ile vamale pentru vehiculele înscrise `n România, ce ASOCIA}IA CERCURILOR DE STUDII {I IN- ies [i intr\ din/`n ]ar\. Membru al AAR putea fi oricare FORMA}II PENTRU R|SPÂNDIREA EDUCA- locuitor al ]\rii, posesor al carnetului de conducere }IEI FIZICE {I TIRULUI. Form\ organizatoric\ auto, precum [i orice persoan\ care, prin activitatea sa, unic\ în mi[carea sportiv\, creat\ la Cluj, la 12 mai se preocupa de problemele sportului sau turismului 1937, în urma Adun\rii extraordinare a profesorilor auto. AAR s-a aflat sub îndrumarea [i controlul de specialitate întrunit\ în acest scop. Asocia]ia avea UCFS privind aspectul juridic, problemele tehnice, caracter de central\ a cercurilor existente în centrele sportive, administrativ-gospod\re[ti, financiar-con- unde func]ionau profesori califica]i în educa]ia fizic\ tabile [i rela]iile cu str\in\tatea. La pu]in timp de la [i a durat pân\ în vara anului 1940. fondarea sa, AAR s-a afiliat la dou\ din cele mai importante organiza]ii interna]ionale de specialitate: ASOCIA}IA SPORTIV| „CERCUL MILITAR”. Federa]ia Interna]ional\ a Automobilului (FIA) – în ~nfiin]at\ în anul 1923, la Constan]a. A activat cu un 1960 [i Alian]a Interna]ional\ de Turism (AIT) – num\r redus de sec]ii [i de membri; mai important\ a 1962, stabilind totodat\ primele contacte cu asocia- fost cea de tenis. ]iile [i cluburile similare din ]\rile vecine. Sub egida AAR s-au organizat câteva competi]ii automobilis- ASOCIA}IA CICLI{TILOR (de ciclism) din Arad tice, dintre care cea mai important\ r\mîne prima `nfiin]at\ `n 1899; au mai existat asemenea asocia]ii edi]ie a „Raliului Dun\rii – Castrol”. Dup\ un dece- `n Timi[oara: (14/26 noiembrie 1886); „Velocitas” niu de existen]\, AAR s-a transformat, `n 1967, în (1897) [i „Huniade” (7/19 aprilie 1898). Automobil Clubul Român (vezi ACR). ASOCIA}IILE {I CLUBURILE SPORTIVE {I ASOCIA}IA DE AVIA}IE DIN BIN}IN}I (azi CULTURALE CFR com. Aurel Vlaicu, jud. Hunedoara). Prima grupare ~nc\ de la `nceputurile constituirii structurilor organi- româneasc\ de acest profil, `nfiin]at\ mai ales cu zatorice ale sportului românesc, `n special dup\ 1900, scopul de a încuraja zborurile lui Aurel Vlaicu [i a se `nregistreaz\ numeroase organiza]ii, majoritatea contribui la dezvoltarea aeronauticii din ]ar\ [i din dintre ele, pân\ `n preajma anilor ’40, cu profil sportiv str\in\tate. {i-a `ncetat activitatea dup\ moartea lui [i cultural, sub denumirea „Asocia]ia Sportiv\ [i Cul- A. Vlaicu. tural\ CFR” (ASC - CFR). Scopul declarat al acestora a fost organizarea `n timpul liber a activit\]ilor ASOCIA}IA „AVIONUL DOLJAN”. Constituit\ la sportive [i culturale pentru „s\n\tatea trupeasc\ [i su- Craiova în anul 1927, cu sediul la Comandamentul fleteasc\” a lucr\torilor [i func]ionarilor CFR-i[ti, Corpului 1 Armat\ din localitate. A activat scurt timp [i precum [i a familiilor lor. ~n apari]ia [i evolu]ia aces- f\r\ rezultate spectaculoase, fiind prima asocia]ie de tor organiza]ii s-au produs multe modific\ri, inerente avia]ie sportiv\ din Oltenia. `nceputului, ceea ce a dus la unele neconcordan]e `ntre diferite surse de informare privind: a) denumirile ASOCIA}IA DE CANOTAJ din Arad (a „vâs- (cluburi, asocia]ii, societ\]i, forma]iuni, cercuri, c\mine la[ilor”) „Mure[ul” 1890; din Timi[oara (16/29 etc.), multe neconcordan]e provenite [i ca urmare a aprilie 1886), reorganizat\ în 1899 [i `n 1909. unor fuziuni [i reorganiz\ri; b) datele `nfiin]\rii sau pro- ducerii unor modific\ri generate de diferen]ele de apre- ASOCIA}IA CARPATIN|. Una din primele asoci- ciere `ntre momentele in]iativelor, constituirea oficial\ a]ii centrale de turism din Transilvania. A fost înfiin- sau recunoa[terea juridic\; c) sec]iile care au func]ionat ]at\ la Sibiu, în anul 1880, [i avea filiale la `n cadrul acestora. Din informa]iile prezentate de

167 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Ion Basarab `n Istoricul Asocia]iilor Sportive [i Cul- Sportive [i Culturale CFR (BASC - CFR)” sub pre[e- turale CFR (1934), de Mihai Ionescu [i Mircea Tu- din]ia lui Cezar Mereu]\ (vezi Istoricul Asocia]iilor doran, `n Fotbalul de la A la Z (1984) [i de Nicolae Sportive [i Culturale CFR – Ion Basarab). N. Posto- Postolache `n Istoria Sportului `n România – date lache semnaleaz\ stabilirea de c\tre BASC - CFR, `n cronologice (1995), precum [i din alte surse, rezult\ 1932, a zilei de 10 mai ca „zi a sportului ceferist” din c\ `n decursul anilor, `n mai mult de 40 de localit\]i, `ntreaga ]ar\ [i organizarea unei Cupe la fotbal, tro- au func]ionat peste 50 de diferite organiza]ii, dintre feul fiind câ[tigat, la prima edi]ie, de c\tre echipa din care 35 cu profil sportiv [i cultural, f\r\ a include `n Bra[ov. Urm\rind apari]ia [i evolu]ia unit\]ilor aceste cifre multe dintre forma]iile ap\rute `n urma sportive ceferiste, `n diferite localit\]i, unele dintre fuziunilor (`n special la fotbal) sub alte denumiri. principalele lor preocup\ri [i realiz\ri, se poate con- Concepute `ntr-o form\ original\ de `mbinare a acti- stata contribu]ia valoroas\ a acestui important seg- vit\]ilor sportive cu cele culturale, asocia]iile din ment al sportului românesc. sistemul CFR s-au implicat activ [i cu rezultate semnificative `n `ndeplinirea misiunii lor. Evocând rolul • CLUBUL SPORTIV „CFR” CLUJ. ~nfiin]at [i justificarea, dar [i elogiul meritat al vrednicei `n 1907, ca unitate reprezentând muncitorii de la c\ile „Asocia]iuni Sportive [i Culturale CFR”, Directorul ferate din regionala Cluj, cu echip\ de fotbal conside- General al CFR – Cezar Mereu]\, ar\ta `n 1933 urm\- rat\ una dintre primele forma]ii ap\rute pe teritoriul toarele: „Sporturile asigur\ s\n\tatea [i vigoarea ]\rii noastre (`n 1900 la Cluj a func]ional CS „Fero- trupului; excursiile recreiaz\ [i pun pe oameni laolal- viarul”). Dup\ primul r\zboi mondial clubul se reor- t\ s\ se cunoasc\, s\ se pre]uiasc\; conferin]ele in- ganizeaz\, anul 1923 fiind consemnat `n literatur\ ca struiesc [i sistematizeaz\ ideile; lecturile `mbog\]esc moment al apari]iei noului CS „CFR” din Cluj. ~n cuno[tin]ele; activitatea muzical\ rafineaz\ sensibili- anii de pionierat care au urmat (1924-1930) echipa a tatea. Toate la un loc disciplineaz\ via]a, creeaz\ [i activat `n campionatul districtual. ~n 1931, se produce men]in solidaritatea `n marea familie ceferist\ [i dau o nou\ reorganizare vizând `mbun\t\]irea activit\]ii satisfac]ia acelei n\zuin]e de «mai bine» care st\ `n echipei de fotbal care `ntre 1934-1936 va activa `n fiecare om”. Dup\ mai bine de 90 de ani de activitate, Divizia B, iar `ntre 1936-1938 `n Divizia C [i din nou rezult\ c\ asocia]iile CFR [i urma[ele acestora, sec- `n campionatul or\[enesc. La sfâr[itul anului 1939 va ]iile, echipele [i sportivii care au activat `n aceste uni- fuziona cu AS „Armonia”. t\]i, au desf\[urat, `n mod deosebit `n prima jum\tate a acestei perioade, o munc\ de pionierat `n promova- • ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL| rea educa]iei fizice [i sportului, contribuind la crista- „ARMONIA” CLUJ. ~nfiin]at\ `n 1930 ca unitate lizarea structurilor organizatorice [i constituirea reprezentativ\ a Atelierelor Principale ale CFR Cluj, sistemului competi]ional na]ional oficial. Având `n recunoscut\ juridic `n 1933. Asocia]ia avea `n 1934 vedere existen]a unor asocia]ii similare ale CFR `n un num\r de 950 de membri [i cuprindea `n structura mai multe localit\]i din ]ar\, `n 1924 se lanseaz\ un sa: sec]iunea cultural\; sec]iunea de sport (fotbal, apel pentru formarea unei uniuni cu caracter na]ional box, popice [i [ah); sec]iunea de ajutor reciproc. La (se dorea a fi o federa]ie a sportului ceferist `n cadrul 29 ianuarie 1938, a avut loc sfin]irea Drapelului ASC FSSR), `ns\ la adunarea convocat\, al\turi de Bucu- „Armonia” pe care era `nscris „Pentru neam [i ]ar\”. re[ti, au fost prezente doar asocia]iile din Arad [i Cluj. La sfâr[itul anului 1939, asocia]ia a fuzionat cu CS Adunarea a adoptat totu[i Statutele, iar ideea unei ast- „CFR”, cu care, sub diferite denumiri, va desf\[ura o fel de uniuni va fi `n continuare promovat\ `n special activitate sus]inut\ pentru afirmarea unor ramuri de de asocia]ia bucure[tean\. La 7 mai 1931, `n confor- sport [i va reprezenta fotbalul clujean cu bune rezul- mitate cu prevederile statutelor adoptate, se reunesc tate (vezi Cluburi de fotbal CFR Cluj). Sub denumi- 31 de asocia]ii sportive [i culturale ceferiste `ntr-o rea de „CFR” `n 1946-1947 revine `n Divizia C, `n seria singur\ unitate – „Biroul Central al Asocia]iunilor a 7-a, pe care o câ[tig\ [i promoveaz\ `n Divizia B.

168 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

~n returul campionatului, edi]ia 1947-1948, se unifi- ~n 1943, „Chinezul CAMT” avea legitima]i la box 41 c\ cu „Ferar” (`nfiin]at\ imediat dup\ primul r\zboi de sportivi. Dup\ unele surse (Sorin Satmari, Dumitru mondial). Noua echip\, sub numele de „CFR” (sub Cuc, Sportul luptelor de la A la Z, Bucure[ti, 1992), patronajul regionalei CFR) va activa `n prima divizie CS „Chinezul” a avut [i o sec]ie puternic\ de lupte [i [i `n edi]ia 1948-1949, când retrogradeaz\. ~ntre meritul de a fi contribuit efectiv la organizarea pri- 1949-1969 activeaz\ `n Divizia B (cu excep]ia edi]iei mului campionat de lupte al ]\rii [i de a fi atribuit 1958-1959 `n C). ~n 1950 se numea „Locomotiva”, primele medalii lupt\torilor amatori de la noi. Ne- iar din 1958 din nou CFR. ~n 1960, se constituie existând `nc\ o comisie de lupte `n cadrul FSSR, CSM Cluj, prin fuziunea dintre „CFR” [i „Rapid” organizarea unor `ntreceri de anvergur\ a fost atribu- Cluj, care `ntre 1960-1964 va activa `n Divizia B. it\ clubului „Chinezul”, considerat „nucleul de pio- ~ntre 1964-1967, Asocia]ia „Clujeana” va reprezenta nierat al luptelor din România”, care, `n decembrie fotbalul clujean `n e[alonul secund, iar din 1967 aceast\ 1921, a organizat primul campionat na]ional de lupte misiune revine exclusiv echipei „CFR” care promo- greco-romane. veaz\ `n Divizia A, `n 1969, unde se va men]ine pân\ `n 1976. ~ntre 1976-1982 o reg\sim `n Divizia B. Din • CLUBUL SPORTIV „CFR” TIMI{OARA. 1982, când retrogradeaz\ `n Divizia C, ca urmare a A avut ca `nainta[i pe CS „Sparta CFR”, `nfiin]at `n unor m\suri de reorganizare, echipa se va numi „Steaua 1919, care, `n 1926, fuzioneaz\ cu „Unirea” sub de- CFR”. ~n 1983 revine `n Divizia B. ~n campionatul numirea „Sparta Unirea CFR”. ~n 1927, aceast\ 1963-1964, juniorii clubului cuceresc titlul de campioni forma]iune sportiv\ se autodesfiin]eaz\, reap\rând `n na]ionali. ~n 1999, AS „CFR” Cluj-Napoca avea orga- 1933 (dup\ alte surse, `n martie 1932) sub numele de nizate sec]ii la bridge, ciclism, fotbal [i popice. „CFR”. ~n 1934, clubul num\ra peste 1 000 de membri [i avea urm\toarele sec]ii: fotbal, box, lupte, ping- • CLUBUL SPORTIV „CHINEZUL” TIMI- pong, nata]ie, scrim\ [i atletism. Echipa de fotbal, cu {OARA. Echipa de fotbal a muncitorilor de la c\ile contribu]ii deosebite `n fotbalul românesc, a activat, ferate din Timi[oara a luat fiin]\ `n 1910. ~naintea pri- `ncepând din 1937 pân\ `n 1980, la 3 edi]ii `n Divizia mului r\zboi mondial echipa a activat `n campionatul C, 22 `n B [i 11 edi]ii `n A (1946-1956 [i 1970-1971). districtual. Dup\ r\zboi, „Chinezul” se impune printre Cele mai bune rezultate `n Divizia A – locul III (1946- cele mai puternice echipe de fotbal din ]ar\ (vezi 1947), locul II [i finalist\ `n CR (1947-1948). ~ntre „Chinezul” Timi[oara). ~ntre 1921 - 1927 a realizat o 1950-1958 a activat sub numele de „Locomotiva”, iar performan]\ unic\ – cucerirea consecutiv\ a [ase titluri `n 1959 a revenit la denumirea de „CFR”. Din 1981, de campioan\ a României. Confruntându-se cu serioase particip\ `n Divizia B. Echipa de juniori a fost cam- probleme financiare [i organizatorice echipa ajunge `n pioan\ a României (1939-1940). Clubul a realizat re- e[aloanele inferioare, pân\ `n 1933, când revine `n Di- zultate notabile [i la alte ramuri de sport, `n 1938 vizia A. ~n 1936 fuzioneaz\ cu „ILSA” Timi[oara, cu fiind afiliate la federa]ii sec]iile de box, lupte, `not, care mai particip\ la 3 edi]ii ale primei divizii, apoi `n scrim\, sporturi nautice, tenis. La box, `n 1937-1938, Divizia B (1939-1941). Dup\ r\zboi, „Chinezul” a mai Gheorghe Lungu a devenit campion na]ional. Perfor- fuzionat cu „CAMT” sub denumirea „Chinezul - man]e deosebite au fost ob]inute la lupte `nc\ de la `n- CAMT”, iar din 1946 „Chinezul” dispare din rândul ceputul anilor ’30 – peste 35 de titluri de campioni forma]iilor de fotbal. ~n cadrul clubului s-au mai prac- na]ionali (Francisc Coco[, Ovidiu Forai, Ion Popescu, ticat [i alte ramuri de sport, printre care atletismul Ion Crâsnic, Constantin Ofi]erescu, Petre Cearn\u [i (Zeno Coste, `n 1925, a câ[tigat titlul de campion mul]i al]ii), 6 particip\ri la JO, 5 la CM [i 4 la CE, na]ional la greutate, iar Al. Puhala a devenit campion la medalie de bronz la CE [i multe clas\ri `n primele 6 200 [i 400 m plat `n 1929 [i la 400 metri garduri `n locuri la competi]iile oficiale. Dup\ 1991, fotbalul s-a 1933 [i 1934) [i `notul (la 24 iulie 1921, clubul orga- constituit `n structur\ organizatoric\ independent\ niza un concurs de `not pe Bega, pe distan]a de 6 km). (vezi FC „CFR”), iar CS „CFR” Timi[oara avea `n

169 STRUCTURI ORGANIZATORICE

1999 sec]iile de: atletism, canotaj, lupte, karate, judo, 1932 se hot\r\[te ca Administra]ia s\ scoat\ o singur\ tenis, box, dans sportiv. publica]ie „S\pt\mâna CFR”. Asocia]ia bucure[tean\ [i sec]iile sale erau considerate reprezentative `n raport • „VICTORIA” FC BUCURE{TI. Se constituie cu ASC din ]ar\, motiv pentru care `n titulatura lor `n iulie 1912, forma]ie care cuprindea muncitorii de vom `ntâlni cuvintele general\ [i central\, `n dorin]a de la atelierele c\ilor ferate. ~n noiembrie 1919, „Victo- a se exprima aceast\ pozi]ie. Pentru evolu]ia [i rezul- ria” FC fuzioneaz\ cu clubul „Silistra” sub denu- tatele AGSC - CFR vezi CS „Rapid”, iar pentru fotbal mirea de „Excelsior Fotbal Club”. O parte dintre „cluburi de fotbal”, UFC „Rapid”. ~n Bucure[ti au mai juc\torii echipei „Excelsior” au trecut la sec]ia de fost organizate: Asocia]ia Bucure[ti Triaj, din 1931 cu fotbal a „AGSC CFR” Bucure[ti. o sec]iune sportiv\ (fotbal) [i o sec]ie cultural\; AS „Grivi]a CFR” din 1945; „Locomotiva” Grivi]a Ro[ie, • ASOCIA}IA GENERAL| SPORTIV| {I din 1951. CULTURAL| „CFR” (AGSC - CFR) BUCURE{TI. La 11 iunie 1923, un grup de lucr\tori, mai[tri [i func- • ASOCIA}IA SPORTIV| CFR „GRIVI}A” ]ionari de la Atelierele Grivi]a a hot\rât `nfiin]area (pe parcursul anilor a purtat mai multe denumiri). A unei grup\ri sportive, denumit\ atunci „Clubul fost una dintre unit\]ile puternice; s-a remarcat `n Sportiv CFR”, `ncadrat ulterior `n AGSC - CFR, care mod deosebit, prin activitatea primei echipe ceferis- [i-a `nceput activitatea cu sec]ia de fotbal [i o sec]ie de te de rugby, `nfiin]at\ `n 1932 la Uzinele „Grivi]a”, lupte. Primul comitet de conducere a fost ales `n care a câ[tigat titlurile de campioan\ na]ional\ `n adunarea din 25 iunie 1923, punând oficial `n stare de 1948 („CFR”); 1950 („Locomotiva CFR”); 1955 func]ionare gruparea sportiv\ a feroviarilor bucure[- („Locomotiva”); 1957 („Locomotiva” Grivi]a); 1958, teni. Ca pre[edinte a fost ales maistrul Teofil Copaci. 1959, 1960 (CFR - „Grivi]a”); 1962, 1966, 1967, La adunarea general\ din 23 decembrie 1923, s-au 1969 / 1970 („Grivi]a”); 1992 / 1993 (RC „Grivi]a”). votat statutele, care cu mici modific\ri [i complet\ri, ~n 1976, `n locul AS „Grivi]a”, a fost organizat primul aduse pe parcurs, au constituit normele de conducere club de rugby din ]ara noastr\ - Rugby Club „Grivi]a”, ale AGSC - CFR. Ca pre[edinte a fost ales inginerul `ntre 1994-1997 se va numi „Grivi]a” - „Castor”, Andrei {tefan – Directorul Atelierelor Grivi]a. La iar din 1998 s-a revenit la RC „Grivi]a”. Echipa a `nceput a func]ionat numai sec]ia de fotbal (format\ fost prezent\ `n 2 finale ale CCE, `n 1962, când nu din juc\tori proveni]i de la ateliere [i de la „Excelsior” FC). Sec]ia de lupte, de[i avea doritori [i profesor an- a putut trece de puternica echip\ francez\ „Béziers”, gajat, nu [i-a putut desf\[ura activitatea din cauz\ c\ [i `n 1964 când a câ[tigat titlul de campioan\ euro- nu avea o sal\ de antrenament. ~n urm\torii ani, au pean\. Clubul a format `n decursul anilor numero[i luat fiin]\ [i alte sec]ii pe ramuri de sport, num\rul Mae[tri emeri]i ai sportului [i Mae[tri ai sportului acestora ajungând, `n 1934, la 15. ~n 1926, paralel cu [i a contribuit la realizarea unor rezultate de pres- activit\]ile sportive, s-au pus bazele sec]iei culturale la tigiu pentru rugby-ul românesc. Atelierele Grivi]a. Au fost ini]iate numeroase activit\]i ~n 1999, al\turi de CS „Rapid” [i UFC „Rapid”, `n cultural-artistice ([ez\tori, expozi]ii, programe de di- Bucure[ti mai func]ionau: AS „Locomotiva”, cu vertisment, cinematograf, o bibliotec\ etc.). S-au con- sec]ii la atletism, badminton, box, bridge (`n anul stituit un puternic cor, o fanfar\, o trup\ de teatru. La 2000, sportivul Alexandru Feber a contribuit la cuceri- unele dintre aceste manifest\ri au fost de fa]\ Regina rea medaliei de aur la CM de bridge), culturism, fotbal Maria, principele Nicolae, principesa Ileana, precum feminin, go, kaiac-canoe, karate, modelism feroviar, [i unii dintre membrii guvernului. ~n leg\tur\ cu ac- orientare sportiv\, popice, rugby, scrable, [ah, tenis, tivitatea Asocia]iei au fost publicate: „Revista CFR”, tenis de mas\, tenis-fotbal; AS „Regionala CFR”, cu iar mai târziu „Revista Tehnic\ CFR”; `n 1927, sub atletism [i [ah; AS „Trac]iunea” - Depoul CFR egida Sec]iei culturale apare „Ziarul ceferist”; din Bucure[ti Triaj cu sec]ie de fotbal.

170 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

• ASOCIA}IA AVIATIC| „CFR”. A fost ani de activitate `n campionatul districtual [i regional, `nfiin]at\ la 14 iunie 1935. Asocia]ia avea organizate o reg\sim, `n 1946, angajat\ `ntr-o fuziune cu echipa cercuri de aeromodelism la Atelierele CFR „Grivi]a” „Cri[ana”, cu care particip\ `n Divizia B, sub denu- [i `n numeroase unit\]i feroviare din ]ar\. A adus o mirea de „Cri[ana” CFR, la edi]ia 1946-1947 (vezi contribu]ie important\ la dezvoltarea modelismului „Cri[ana” Oradea). La edi]ia urm\toare se renun]\ la `n ]ara noastr\. ~n 1939 Asocia]ia avea 24 de cercuri aceast\ fuziune, „CFR” r\mânând s\ reprezinte singur de aeromodelism `n diferite localit\]i printre care: fotbalul or\dean `n Divizia B pân\ `n 1954 când Arad, Cern\u]i, Cluj, Constan]a, Craiova, Gala]i, retrogradeaz\ `n campionatul regional. ~n 1961, a fost Oradea [i altele. Un rol stimulator l-au avut concur- adoptat\ o alt\ formul\ organizatoric\. Al\turi de alte surile de genul „Ceferiadelor” organizate la sfâr[itul organiza]ii sportive cu sec]ii de lupte din ]ar\ anilor ’30. ~n 1939, la Sânpetru (Bra[ov) aeromo- (Timi[oara, Arad, Lugoj), asocia]ia din Oradea a avut deli[tii din cadrul cercului „CFR” Turnu Severin sta- un rol foarte important `n dezvoltarea acestei ramuri bilesc dou\ recorduri na]ionale. Prima competi]ie de sport, `nc\ de la `nceputurile apari]iei ei. interna]ional\ de aeromodele este considerat\ „Cefe- riada balcanic\” din 1939, organizat\ de Asocia]ia • ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL| Aviatic\ „CFR”, la care au participat sportivi din AATELIERELOR CFR ORADEA. Cea de-a doua Bulgaria, Grecia, Turcia, Iugoslavia [i România. forma]ie ceferist\ din aceast\ localitate s-a `nfiin]at `n anul 1932. ~n 1934, avea 270 de membri [i urm\- • ASOCIA}IA „CFR” SIMERIA. A fost toarele sec]ii: muzical\ (orchestr\ [i cor); cultural\ `nfiin]at\ imediat dup\ Unire. Asocia]ia dispunea de o (forma]ie de teatru [i bibliotec\); sportiv\ – cu o aren\ `mprejmuit\ [i dou\ terenuri de fotbal. Echipa de echip\ de fotbal. Asocia]ia avea filiale la Satu Mare fotbal s-a constituit `n 1922, iar `n 1923 s-a afiliat la [i Sighet. ~n 1999, `n Oradea func]iona AS „Rapid” FSSR. Pân\ `n 1934, a activat `n campionatul distric- cu sec]ii de baschet, handbal, judo, volei [i fotbal tual [i regional. ~ntre 1934-1941, particip\ `n Divizia B feminin. (locul III, `n 1934-1935). Dup\ r\zboi a jucat `n Divizia B (1946-1948); `n C (1948, 1958-1959, 1970-1983); `n • CLUBUL SPORTIV „CFR” – ARAD. A luat campionatul regional [i `n cel jude]ean (1949-1958, fiin]\ `n 1920, `n 1921 este constituit\ echipa de fot- 1959-1970, din 1983). ~n cadrul asocia]iei mai func]io- bal, iar `n 1922 fuzioneaz\ cu „Gloria” (forma]iune nau o sec]ie de tenis [i o sec]ie muzical\. De un sprijin `nfiin]at\ `n 1912) devenind „Gloria CFR” Arad (vezi important au beneficiat luptele, boxul [i alte ramuri de „Gloria” Arad). Sub aceast\ denumire, `n 1922-1923, sport. Dup\ unele surse, `n 1909 a func]ionat CS al dup\ câ[tigarea campionatului regional, se calific\ `n lucr\torilor de la C\ile Ferate. turneul final al CN, `ns\ este `nvins\ `n sferturi, situa]ie care se repet\ [i `n edi]ia 1928-1929. Perfor- • ASOCIA}IA „CFR” ORADEA. A luat fiin]\ man]a cea mai bun\ este ob]inut\ `n perioada compe- `n 1919, `n 1925 se reorganizeaz\, iar `n 1928 se uni- ti]ional\ predivizionar\, edi]ia 1929-1930, când fic\ cu Clubul „Bihorul” (`nfiin]at `n 1920). ~n anul ajunge pân\ `n final\, unde este `nvins\ de „Juventus” 1934, asocia]ia avea 450 de membri [i 8 sec]ii: fotbal, Bucure[ti. ~n aceast\ formul\ organizatoric\ mai ac- box, lupte, tenis, turism, ping-pong, biliard [i [ah. tiveaz\ `n Divizia A `n perioada 1932-1934, dup\ Asocia]ia, fiind printre primele care s-au `nfiin]at care „Gloria” se desparte de „CFR”, continuând s\ dup\ Unire, a avut un rol important `n ac]iunile de participe singur\ `n campionat, iar apoi sub denu- propagand\ [i promovare a sportului românesc. mirea „{oimii” CFR. Dup\ 40 de ani de activitate, Echipa de fotbal, clasat\ pe locul II la „Ceferiada” din sub sigl\ proprie, `n campionatul teritorial [i Divizia 1930, a organizat jocuri `n ora[ele Craiova, Re[i]a, C (locul I `n 1965), „CFR” fuzioneaz\, `n 1972, cu Teiu[, Sighetul Marma]iei, Baia Mare, Satu Mare, „Vagonul” Arad (`nfiin]at `n 1910) – rodul unui [ir de Careii Mari, S\cuieni, Valea lui Mihai [i altele. Dup\ reorganiz\ri, fuziuni [i schimb\ri de nume

171 STRUCTURI ORGANIZATORICE

(„AMEFA”, „UVA– AMEFA”, „Metalul”, „Energia”, dou\ grup\ri desf\[urându-[i activitatea separat. „AMEFA”, „Vagonul”). Sub denumirea de „Unirea”, (vezi ASA Tg. Mure[.) iar din 1972 de „Rapid”, a activat `n Divizia B (1973- 1977), `n C (1977-1980) [i din nou `n B din 1980 (vezi • ASOCIA}IA SPORTIV| „LOCOMOTI- „Vagonul” Arad). Pe parcursul anilor, CS „CFR” a VA” TÂRGU MURE{. Forma]ia muncitorilor fero- promovat [i alte ramuri de sport. ~n 1945 func]ionau `n viari a activat sub acest nume din 1979, având la origi- structura sa sec]iile de fotbal, atletism, popice, [ah, ne o selec]ionat\ a celor mai buni juc\tori de la alte 3 lupte, box, canotaj [i `not, iar `n 1999, AS „CFR” Arad echipe care, `n 1944, a participat `n campionatul local avea sec]ii de performan]\ la fotbal, rugby [i [ah. sub denumirea de Asocia]ia Sportiv\ a Muncitorilor din Târgu Mure[ (ASM). ~n 1945, ASM devine • ASOCIA}IA „{OIMII” ARAD. A luat fiin]\ „Dermagand” care, `n 1946, promoveaz\ `n Divizia A. `n 1927, cu sec]ie de fotbal care, `n 1934, activa cu ~n 1948, echipa trece la fosta `ntreprindere „RATA” dou\ echipe `n campionatul distictual; a intrat ulteri- care, `n 1949, `[i schimb\ numele `n „Locomotiva”. or `n alte formule organizatorice (cu AS „CFR” sub De[i a avut `n structura sa [i alte ramuri de sport, prin- denumirea de „{oimii” CFR). cipala aten]ie a fost acordat\ fotbalului. „Locomotiva” va activa `n Divizia A (1950-1955), `n B (1955-1956) • ASOCIA}IA ATELIERELE „CFR” BRA- sub numele de „Avântul”, apoi iar `n A (1957-1958), {OV. A fost `nfiin]at\ `n anul 1920. ~n 1934 avea `n B (1955-1960) sub numele de CS Târgu Mure[, de sec]ii la fotbal, schi, lupte, box [i turism. Câteva re- unde retrogradeaz\ `n campionatul regional. ~n con- zultate ob]inute `n 1933 erau semnificative pentru tinuare, au urmat alte formule organizatorice. ~n 1999, acei ani. Schi – locul I la fond [i locul III la s\rituri A.S. „Locomotiva” Târgu Mure[ avea organizate `n concursurile cu caracter na]ional; pozi]ii frunta[e sec]ii la fotbal, handbal [i tenis. `n competi]iile intercluburi; câ[tigarea Cupei „Uni- versul”. Lupte – participare la CN de la Lugoj; clasa- • ASOCIA}IA „CFR” CONSTAN}A. A fost rea pe locurile I-III `n campionatul Oradei [i `n `nfiin]at\ `n 1921 [i reorganizat\ `n 1928. ~n 1934, concursul CFR de la Satu Mare. Echipa de fotbal s-a num\ra 570 de membri, avea sec]ii la fotbal, box [i or- constituit din 1920, iar `n 1923 s-a afiliat la FSSR. ~n ganiza activit\]i recreative la [ah, table, domino, campionatul districtual a ob]inut rezultate foarte popice (dispunea de o popic\rie proprie, cu parchet) [i bune; `n 1934 a promovat `n Divizia B (1934-1937), la alte sporturi. ~n cadrul asocia]iei func]iona [i o sec- `n A (1937-1938), apoi din nou `n B (1938-1939), `n ]ie model pentru copii (Piccolo - Balila). ~n 1938 erau district (1939-1940), [i iar\[i `n B (1940-1941). Dup\ afiliate la federa]ii sec]iile baschet – volei, box [i fotbal r\zboi, sub denumirea de „CFR” activeaz\ `n: Divizia (sub denumirea de „Olimpia CFR”). Dup\ 1989, CS C (1946-1947), B (1947-1948), C (1948-1949) [i „CFR” mai apare cu sec]ii la rugby, bowling [i [ah, iar apoi pe plan local. ~n 1999, `n Bra[ov func]ionau: AS la unele ramuri, cum ar fi luptele, `n dubl\ legitimare „Rapid” cu sec]ii la popice (feminin), bridge, karate, cu CS „Farul”. La fotbal, `n 1949, asocia]ia „Loco- schi alpin, tenis [i polo, precum [i AS „CFR” cu motiva” preia cele dou\ echipe ale ora[ului Constan]a sec]ie de rugby. („Dezrobirea” [i „PCA” care fuzionaser\) sub denumirea „Locomotiva PCA” (pe lâng\ Sindicatul Porturi • CLUBUL SPORTIV „CFR” TÂRGU MURE{. [i Transport - SPT). Echipa va activa `n Divizia B A luat fiin]\ `n anul 1920, având [i o echip\ de fotbal. (1954, 1956) [i `n A (1955 [i 1957). ~n 1958, se con- ~n 1923 fuzioneaz\ cu forma]ia „Mure[ul” (`nfiin]at\ stituie Clubul Or\[enesc „Farul”, care preia [i echipa `n 1921 sub titulatura de {S „Mure[ul”) [i particip\ `n „Locomotiva PCA” (vezi FC „Farul” Constan]a). ~n campionatul regional sub numele de „CFR Mure[ul” 1999, `n Constan]a func]ionau: CS „CFR” (popice, pe care-l câ[tig\, calificându-se `n turneul final al rugby [i fotbal) [i AS „CFR Port” (fotbal, fotbal - CN, pân\ `n semifinale. Se renun]\ la fuziune, cele tenis, tenis de mas\, box, tenis [i [ah).

172 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

• CLUBUL SPORTIV „CFR” SATU MARE. cursul anilor, organiza]iile care au reprezentat sportul ~nfiin]at `n anul 1921, a desf\[urat o activitate impor- feroviar din ora[ul Ia[i, sub diferite denumiri („Vic- tant\ pe plan sportiv (la mai multe ramuri de sport) [i toria”, „CFR”, „Locomotiva”, „Nicolina” etc.), au pe plan cultural. ~n 1932, „CFR” fuzioneaz\ cu contribuit la promovarea [i afirmarea unor ramuri de „Olimpia” (organizat\ `n 1921 [i afiliat\ la FSSR, `n sport ob]inând rezultate notabile. Sec]ia de fotbal – 1923) sub denumirea de „Olimpia CFR”, devenind o „Victoria CFR” – campioan\ a Moldovei `n 1933 [i unitate puternic\ [i num\rând peste 600 de membri [i participant\ la cea de-a II-a edi]ie a „Ceferiadei”, a având sec]ii de fotbal, sporturi de ap\, „atletic\”, avut `n anii care au urmat o contribu]ie important\ la tenis, tir, scrim\, lupte, box, gimnastic\, sporturi de reprezentarea [i afirmarea fotbalului ie[ean. Fotbalul iarn\, turism, popice [i educa]ie fizic\, majoritatea ceferist a fost reprezentat de: „Victoria CFR” (1936- dintre acestea desf\[urând o activitate preponderent 1947); „CFR” (1947-1949); „Locomotiva” (1950- distractiv – recreativ\. ~n cadrul clubului func]iona [i 1958). ~n 1958, fuzioneaz\ cu „{tiin]a” Ia[i din care o sec]iune cultural\. Rezultate notabile a `nregistrat rezult\ CSMS (vezi FC „Politehnica” Ia[i) [i a doua sec]ia de lupte. Fotbalul s-a bucurat de o aten]ie de- echip\ „Unirea”, `n fapt continuatoarea echipei osebit\. Echipa „Olimpia CFR” a activat `n Divizia B „CFR”. Dup\ alte reorganiz\ri a mai purtat titulatura (1934-1937), `n A (1937-1938), din nou `n B pân\ `n de „Locomotiva” (1965-1967) [i „Nicolina” (dup\ 1940, iar dup\ r\zboi `n Divizia C (1946-1947). ~n 1967). O alt\ ramur\ de sport, `n care reprezentan]ii 1948, se renun]\ la fuziune, echipa denumit\ „CFR - organiza]iilor sportive feroviare ie[ene s-au remarcat Locomotiva” fiind cea care a reprezentat ora[ul Satu `n mod deosebit, au fost luptele libere cu 20 de titluri Mare `n Divizia B (1948 - 1951), iar `n continuare alte de campioni na]ionali, trei particip\ri la JO, [ase par- echipe sub alte denumiri (vezi „Olimpia” Satu Mare). ticip\ri la CM (dou\ locuri V [i dou\ locuri VI) [i 13 particip\ri la CE (patru medalii de argint [i una de • SOCIETATEA ATELIERELOR IA{I (SAI), bronz). Autorii medaliilor: Neagu Aurel [i Bro[teanu „ACVILA” {I „VICTORIA CFR” IA{I. A fost Gheorghe de la „Nicolina” Ia[i. constituit\ `n 1921 [i a reprezentat `nceputul organizat al activit\]ii fotbalistice pentru echipele feroviare • SOCIETATEA CULTURAL|, SPORTIV| ie[ene. ~n aceea[i perioad\, a mai ap\rut [i forma]ia {I MUZICAL| CFR IA{I. Constituit\ `n 1934 [i „Acvila”, devenit\ la scurt timp „Victoria”, echip\ pa- recunoscut\ juridic la 10 martie 1937 (N. Postolache, tronat\ de regionala CFR. Aceste forma]ii au activat o Istoria Sportului Românesc - date cronologice). So- perioad\ `n paralel, „Victoria” ob]inând rezultate mai cietatea reprezenta personalul Atelierelor Principale bune (campioan\ regional\), particip\ la turneul final [i a fost o alt\ organiza]ie care a contribuit la pro- al CN 1928-1929), `ns\ ulterior au desf\[urat o activi- movarea activit\]ilor sportive [i culturale. ~n 1999, tate comun\, sub numele de „Victoria CFR”, `n cadrul AS „CFR” Ia[i, continuatoarea structurilor organi- aceleia[i structuri organizatorice (vezi CFR Ia[i). zatorice care au fiin]at de-a lungul timpului, avea urm\toarele sec]ii: baseball, box, culturism, fotbal, • CASA CULTURAL| {I SPORTIV| CFR popice, tenis, karate. ~n anul 2000, sportivul Petru „A.D. XENOPOL” IA{I. A fost constituit\, dup\ Ciorb\ a cucerit medalia de argint la CE de culturism Ion Basarab (Istoricul Asocia]iilor Sportive [i Cultu- [i s-a clasat pe locul VI la CM `n probele de perechi. rale CFR), la 14 iunie 1925, dup\ N. Postolache, `n 1923. A fost una dintre organiza]iile care a desf\[urat • ASOCIA}IA „FULGERUL” CRAIOVA. A o activitate sportiv\ [i cultural\ specific\ lucr\torilor luat fiin]\ la 20 mai 1922, la `nceput cu sec]ia de fotbal feroviari, soldat\ cu rezultate deosebite. „Casa” care, `n 1929, dispunea de teren propriu [i o echip\ de num\ra, `n 1934, peste 700 de membri [i avea orga- categoria I. Asocia]ia `ntrunea cele dou\ componente nizate sec]ii la fotbal, tenis, box, popice, [ah, precum ale activit\]ii sportive [i culturale, fiind cunoscut\ [i [i sec]iile cultural\, feminin\ [i ajutor reciproc. ~n de- sub numele de CS „Fulgerul” Craiova. ~n 1933, `n

173 STRUCTURI ORGANIZATORICE

cadrul sec]iei mai activa o echip\ de categoria a II-a acest an, a mai fost prezent\, `n diferite e[aloane ale [i o alta de juniori. La „Ceferiada” din 1933 ocup\ fotbalului, sub numele de „CFR” (1949-1954), locul III pe ]ar\, iar `n 1934 câ[tig\ Cupa „Oltenia „Locomotiva” (1954-1959), „CFR” (1959-1984), CFR”. Sec]ia de box s-a `nfin]at `n 1932 [i dispunea perioad\ `n care a activat 10 ani consecutiv (1959- de sal\ proprie special amenajat\. ~nc\ din primii ani, 1969) `n Divizia B. Pe parcursul anilor, `n cadrul boxerii se afirm\ prin rezultate meritorii, iar `n de- organiza]iilor sportive ceferiste au activat cu bune cursul anilor aceast\ sec]ie va contribui la afirmarea rezultate [i sportivi din alte ramuri de sport. unor sportivi de valoare. Sec]iunea cultural\ [i-a `n- ceput activitatea `n 1933 cu o echip\ coral\ puternic\ • ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL| [i o echip\ artistic\. Clubul dispunea de o sal\ de mu- „CFR” TURNU SEVERIN. A `nceput s\ se constitu- zic\, sal\ de lectur\ [i sal\ pentru biliard, [ah [i table. ie `n 1925, când fanfara Atelierelor CFR a pus bazele Literatura mai consemneaz\ prezen]a unor juc\tori „Asocia]iei Lyra CFR”. Au urmat amenajarea unei ceferi[ti `n echipa „Rovine Grivi]a” Craiova (rezul- biblioteci proprii [i constituirea fondului de ajutor tat\ din fuziunea `ntre „Rovine” [i gruparea munci- reciproc. ~n 1933, s-au pus bazele unui cor b\rb\tesc. toreasc\ de gimnastic\ „Grivi]a”, efectuat\ `n 1922). Pentru elevii {colii de ucenici a fost `nfiin]at un cerc ~n 1925, muncitorii ceferi[ti din cadrul echipei se cultural. ~nc\ din 1928 se proiecteaz\ formarea unei separ\ [i formeaz\ o nou\ echip\ – „Sportul munci- echipe de fotbal, proiect care se realizeaz\ `n 1932 toresc” (M. Ionescu [i M. Tudoran, Fotbal de la A la când apare [i sec]ia de fotbal. ~n vara anului 1933 este Z) (v. FC Craiova). Urma[a acestor unit\]i care s-au adus un antrenor, echipa devine cea mai bun\ din succedat `n decursul anilor, AS „CFR” Craiova, ora[, sus]ine jocuri `n 17 ora[e din ]ar\, f\când o bun\ avea `n 1999 sec]ii de atletism, box, handbal (femi- propagand\, câ[tig\ Cupa Olteniei CFR [i Cupa nin), fotbal [i tenis de mas\. ziarului Diminea]a, precum [i campionatul districtului Drobeta. Sub numele de „CFR” Turnu Severin, • ASOCIA}IA „CFR” PA{CANI. ~nfiin]at\ `n echipa particip\ `n Divizia B (1939-1940 [i 1940- 1924, cu echipa de fotbal care a activat pe plan local. 1941) promovând `n Divizia A, `ns\ r\zboiul `ntrerupe desf\[urarea campionatului. ~ntre 1941-1945 • C|MINUL CULTURAL CFR „UNIREA” particip\ `n CN (formula restrâns\) având o com- PA{CANI. Societate `nfiin]at\ `n decembrie 1930, portare bun\. ~n 1942-1943 câ[tig\ CR. Dup\ r\zboi `[i propusese s\ continue, pe baze noi, activitatea ve- mai activeaz\ `n: Divizia B (1946-1949); campiona- chiului „Club de Lectur\ Unirea” `nfiin]at `n ora[ul tul regional (1950-1951); din nou `n Divizia B sub Pa[cani `n 1872. „C\minul” num\ra aproape 400 de numele de „Locomotiva” (1952-1956); `n Divizia C, membri [i avea `n structura sa urm\toarele sec]ii: cul- edi]ia 1957-1958, sub numele de „CFR” (vezi „CFR” tural\ – care avea `n program propagarea scrisului [i Turnu Severin). La 6 septembrie 1933, apare „Via]a cititului, dezvoltarea bibliotecii proprii [i redactarea Sportiv\ [i Cultural\ CFR” – organ s\pt\mânal pen- unui buletin; muzical-artistic\ – dispunea de o fanfar\ tru r\spândirea culturii [i educa]iei fizice `n rândurile [i un cor mixt, având `n r\spundere organizarea mani- tineretului care activa `n cadrul CFR din Turnu Se- fest\rilor muzicale [i artistice; cinematograf – cu o verin. Publica]ia [i-a `ncetat apari]ia `n anul 1944. sal\ special amenajat\; sportiv\ – care avea ca obiectiv dezvoltarea spiritului de educa]ie fizic\ [i avea • ASOCIA}IA „CFR” SIBIU. A luat fiin]\ `n constituit\ o echip\ de fotbal, afiliat\ la Federa]ia 1933 cu urm\toarele sec]ii: cultural\, fotbal, tenis, Român\ de Fotbal Amator, care preluase reprezen- turism [i vân\toare. ~n 1934 num\ra peste 200 de tarea fotbalului sub denumirea de „Unirea CFR” membri. Fotbalul s-a bucurat de o aten]ie deosebit\, Pa[cani. Sub aceast\ denumire a activat `n Diviziile `n 1947 echipa fuzionând cu cea a clubului „{oimii” B (1934-1935) [i C (1937-1938) [i alternativ `n cam- (`nfiin]at\ `n 1920); particip\ `n Divizia B (1947- pionatele locale [i Divizia C pân\ `n 1948. Dup\ 1948) sub numele de „{oimii CFR” Sibiu, iar `n

174 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

edi]ia urm\toare, sub numele de „CFR”, câ[tig\ seria prin fuziune cu „Stadiul” b\c\uan; „Locomotiva” [i promoveaz\ `n Divizia A (1949-1950). ~n 1950, CFR). Echipa de volei a participat `n 1949 la prima „CFR” `[i schimb\ numele `n „Locomotiva” [i reu- edi]ie a CN, precum [i la edi]ia a II-a, din 1950, [e[te s\ ajung\ pân\ `n semifinalele CR. ~n 1951 ajungând `n faza final\. „CFR” Bac\u a jucat un rol retrogradeaz\ `n campionatul regional. important `n promovarea unor ramuri de sport, par- ticipând la diferite fuziuni [i reorganiz\ri care au • ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL| stimulat performa]a sportiv\. „CFR” GALA}I. A luat fiin]\ `n 1932 cu urm\toarele 5 sec]ii: cultural\, teatral\, muzical\, radio [i sportiv\ • ASOCIA}IA „CFR” TEIU{. ~nfiin]at\ `n (fotbal [i box). Asocia]ia era una dintre cele mai mari 1931, cu sec]ie de fotbal, pe care o reg\sim [i `n anul din ]ar\, având 3 400 de membri. Tot `n 1932, se pro- 1999. duce fuziunea echipelor de fotbal „CFR” [i „{oimii Gloria” (`nfiin]at\ `n 1927), sub denumirea de „Gloria” • ASOCIA}IA „CFR” FETE{TI. ~nfiin]at\ `n CFR Gala]i. Pân\ `n 1936 particip\ `n campionatul dis- 1932, cu sec]ie cultural\ [i sportiv\ (fotbal). ~n 1999, trictual, când promoveaz\ `n Divizia C (1936-1937), la Fete[ti, activitatea sportiv\ `n sistemul feroviar era apoi `n B (1937-1939), iar din 1939 `n Divizia A pân\ `n organizat\ prin AS „Rapid” CFR la urm\toarele 1942, când se `ntrerupe campionatul. ~ntre 1946-1970 a sec]ii: fotbal, [ah, popice, tenis de mas\, volei (femi- activat `n Diviziile B [i C schimbându-[i denumirile, nin), handbal (masculin), badminton [i bridge. astfel: `n 1947, „CFR”; `n 1950, Locomotiva; `n 1957, din nou „Gloria CFR”. Din componen]a acestor echipe • ASOCIA}IA „CFR” PIATRA OLT. ~nfiin]at\ au f\cut parte juc\tori de mare valoare (vezi „Gloria `n 1932, cu sec]ie de fotbal [i activitate cultural\, CFR” Gala]i). Sportivii din sec]ia de box au reu[it [i ei num\ra, `n 1934, aproape 300 de membri. s\ se impun\ prin rezultate valoroase, `n 1937 - 1938 cucerind dou\ titluri de campioni na]ionali la amatori. ~n • ASOCIA}IA „CFR” ADJUD. ~nfiin]at\ `n 1999, `n Gala]i erau `n func]iune: AS „Rapid” CFR cu 1933, cu 3 sec]ii: cultural\, fotbal [i popice. sec]ii de rugby, popice, tenis de mas\, volei (feminin), handbal (masculin), badminton [i bridge, precum [i CS • CLUBUL SPORTIV-CULTURAL „CFR” „Constant” CFR cu sec]ie de fotbal. CARANSEBE{. ~nfiin]at `n 1933, cu sec]ii de fotbal [i box, a jucat un rol important `n dezvoltarea sportu- • CLUBUL SPORTIV „LOCOMOTIVA” lui, promovând [i alte ramuri de sport. A cunoscut `n CHI{IN|U. Constituit `n 1924, cu sec]ii la mai decursul anilor numeroase transform\ri. ~n 1999, multe ramuri de sport. func]iona AS „CFR” cu fotbal, [ah, schi, popice, culturism [i handbal. • ASOCIA}IA CULTURAL| {I SPORTIV| „CFR” CERN|U}I. Cunoscut\ [i sub numele de • ASOCIA}IA „CFR” PETRO{ANI. „Cercul Cultural Sportiv CFR”, `nfiin]at\ `n 1927, cu ~nfiin]at\ `n 1933, cu sec]ii de fotbal, tenis [i activitate 3 sec]iuni: cultural\, muzical\ [i sportiv\ (fotbal, cultural\. Anterior, dup\ unele surse, `n 1909 la atletism, tenis, popice, hochei pe ghea]\). Petro[ani a func]ionat clubul sportiv al lucr\torilor de la c\ile ferate. • ASOCIA}IA „CFR” BAC|U. ~nfiin]at\ `n 1928, num\ra, `n 1934, peste 500 de membri [i 7 • ASOCIA}IA CFR „RADU NEGRU” sec]ii: fotbal, atletism, box, tenis, turism, educa]ie PITE{TI. ~nfiin]at\ `n 1933, cu sec]iile: cultural\ [i fizic\, cultural\. ~n cadrul sec]iei culturale func]ionau sportiv\ (fotbal, box, tenis) s-a remarcat prin organi- biblioteca, corul [i orchestra. Pe parcursul anilor a zarea unor bogate [i interesante activit\]i culturale, purtat diferite denumiri („Stadiul” CFR, `n 1935, ac]iuni sportive recreative [i multe excursii.

175 STRUCTURI ORGANIZATORICE

• ASOCIA}IA CULTURAL| {I SPORTIV| cucereasc\ titluri de campioni [i s\ promoveze „CFR” PLOIE{TI. ~nfiin]at\ la 24 mai 1933, sportivi `n loturile na]ionale. num\ra circa 600 de membri. Activitatea cultural\ a cuprins festivaluri artistice, audi]ii muzicale [i ac]iuni • ASOCIA}IA SPORTIV| „LOCOMOTI- ale forma]iilor corale [i instrumentale. Au fost orga- VA” C|L|RA{I. ~nfiin]at\ `n 1953 cu mai multe nizate ore de educa]ie fizic\ cu exerci]ii din atletism ramuri de sport; dup\ 1957 `[i schimb\ denumirea `n [i gimnastic\. Sec]ia de fotbal a preg\tit o echip\ care „Rapid”. a sus]inut numeroase jocuri. * ** • ASOCIA}IA „CFR” R|D|U}I. ~nfiin]at\ `n Dup\ 1990, mai func]ionau `n sistemul feroviar: AS 1933, cu urm\toarele sec]ii: cultural\, muzical\, „CFR” Bistri]a cu sec]ii la arte mar]iale, dans sporturi de iarn\, tenis [i fotbal. sportiv, gimnastic\ ritmic\, modelism, tenis [i AS „CFR” Dej cu sec]ii la aeromodele, fotbal [i popice. • ASOCIA}IA CFR „VICTORIA” CAREI. Asocia]ii, forma]iuni sau echipe ale CFR au mai fost Sub numele de „Victoria” CFR (1946 - 1947) [i organizate la Sinaia (pentru sporturi de iarn\), Turda apoi „CFR” (1948 - 1949) a reprezentat fotbalul din (fotbal), Bazargic („Venera” CFR), `n Valea Jiului Carei `n Divizia C. (asocia]ia „Parângul”), Vulcan, Lugoj [i `n multe alte localit\]i, putându-se spune c\ sportul, `ncepând cu • ASOCIA}IA „CFR” I}CANI. ~nt\rit\ dup\ formele lui cele mai accesibile [i ac]iunile distractiv- fuziunea cu „Cetatea Sucevei” a reprezentat fotbalul recreative sau `ntrecerile [i competi]iile de performan- sucevean `n Divizia C (1946-1947). ]\, a fost prezent aproape peste tot acolo unde au func]ionat structuri organizatorice feroviare. Dup\ • ASOCIA}IA SPORTIV| „CFR” RÂM- 1940, unit\]ile feroviare [i-au orientat preocup\rile cu NICU S|RAT. A prezentat prima echip\ din acest prioritate pe obiectivele specifice activit\]ii sportive, ora[ care a participat `n CN – Divizia C (1946-1947). cele culturale [i de alt\ natur\ intrând `n atribu]iile altor organisme. Ramurile pe care le g\sim practicate • ASOCIA}IA SPORTIV| „CFR” TÂRGO- `n sec]iile unit\]ilor feroviare: atletism, box, ciclism, VI{TE. A reprezentat fotbalul târgovi[tean `n Divi- gimnastic\, `not, haltere, judo, lupte, scrim\, [ah, zia B (1946-1949). sporturi nautice, tir, turism, modelism, motociclism, orientare, baschet, volei, fotbal, handbal, popice, • ASOCIA}IA SPORTIV| CFR BUZ|U. A polo, rugby, tenis, tenis de mas\, schi, bob, sanie. Pe reprezentat fotbalul din ora[ul Buz\u `n diviziile B parcursul anilor, au fost promovate [i alte ramuri de (1947-1948) [i C (1948-1949). ~n 1999, AS „Rapid” sport, practic, aceste organiza]ii abordând toate ramu- CFR Buz\u avea sec]ii la rugby, lupte [i tenis de rile practicate la noi `n ]ar\. Dup\ 1989, s-au ad\ugat mas\. sec]ii de performan]\ la: arte mar]iale, baseball, badminton, bridge, culturism, karate [i altele. Cel mai • ASOCIA}IA SPORTIV| „CFR” RO{IORII practicat a fost fotbalul, acesta fiind prezent peste tot, DE VEDE. ~nfiin]at\ `n 1947, a func]ionat la `nceput chiar [i câte 2 - 3 echipe `n aceea[i localitate. Echipe- cu sec]ie de fotbal, care a activat cu echipe `n campio- le de fotbal ceferiste, ca urmare a valorii lor, au fost natul jude]ean [i regional pân\ `n 1960, apoi `n divi- prezente `n marea majoritate a fuziunilor [i reorgani- ziile B [i C, din 1960 pân\ `n 1967, [i din nou `n C z\rilor care vizau `mbun\t\]irea reprezent\rii fotbalu- (1972-1973), dup\ care echipa `[i schimb\ numele `n lui local. Prezen]a [i contribu]ia „fotbalului ceferist” „Rova” Ro[iori. Dup\ 1950, `n cadrul asocia]iei au rezult\ [i din situa]iile prezentate `n lucrarea Fotbal mai func]ionat o sec]ie de tenis de mas\ cu echip\ `n de la A la Z, de M. Ionescu [i M. Tudoran. Din cele Divizia A [i o sec]ie de lupte care a reu[it s\ 67 de echipe prezente `n Divizia A, `n perioada

176 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

1936-1984, 10 au apar]inut CFR: „Rapid” (37 par- din România, reprezentate de CS „Rapid”, au aderat, ticip\ri); „CFR Timi[oara” (11); „Steaua CFR” Cluj `nc\ din 1947, la activit\]ile Uniunii Sportive Interna- (10); „Locomotiva” Târgu Mure[ (10); „Rapid” Arad ]ionale a Feroviarilor (USIC), care func]ioneaz\ sub (9); „Gloria CFR” Arad (8); „Chinezul” Timi[oara egida Uniunii Interna]ionale a Feroviarilor (UIC), din (6); „FC {oimii” IPA Sibiu (3); „Gloria” CFR Gala]i care fac parte ]\rile europene [i câteva ]\ri din Asia. (2); Asocia]ia „CFR” Bra[ov (1). La acestea ar trebui La Congresul din 1956 al USIC a fost confirmat\ ad\ugate [i acele echipe ale CFR care au fuzionat [i calitatea de membru a României. România a avut o au participat sub alte denumiri. Câ[tigarea a 8 titluri participare activ\ `n cadrul USIC pân\ `n anul 1980 de campioane na]ionale prin „Chinezul” Timi[oara când s-a `nregistrat o reducere substan]ial\ a par- (6) [i „Rapid” (2) [i a 11 CR prin CFR [i „Rapid” ticip\rilor, din lipsa resurselor financiare, reactivân- Bucure[ti (10) [i CFR Turnu Severin (1), precum [i du-se dup\ 1990. ~n anul 1958, România a organizat 5 prezen]e `n finala acestei Cupe prin „Rapid” (4) [i la Bucure[ti Campionatul Interna]ional al USIC CFR Timi[oara (1) – `n perioada 1934-1998. Un (asimilat cu CE ale feroviarilor) la box, pe care l-a num\r de 11 edi]ii ale Diviziei B au fost câ[tigate de câ[tigat [i a participat la cel de nata]ie, `n Italia, pe echipe ceferiste, iar 18 echipe au fost primele `n care, de asemenea, l-a câ[tigat. ~n 1991, a fost orga- seriile `n care au activat `n Divizia C (1947-1984). {i nizat la Bucure[ti CI al USIC la baschet masculin pe `n alte ramuri de sport asocia]iile CFR [i sportivii lor care l-a câ[tigat echipa „Rapid”. Pe parcursul anilor, s-au num\rat, `nc\ de la `nceput, printre campionii sportivii români au fost prezen]i cu rezultate bune la na]ionali la: box, `n 1937-1938 – „Gloria CFR” mai multe astfel de campionate, iar `n ultimii ani au Gala]i [i „CFR” Timi[oara, la amatori, „CFR” Bucu- participat la tenis de mas\, cros, maraton, volei femi- re[ti la profesioni[ti; ciclism `n 1932-1934 – „CFR” nin [i masculin, iar juc\torii de popice clujeni au Bucure[ti; baschet `n 1933-1936 – „CFR” Bucure[ti. ob]inut, `n Austria, locul I pe na]iuni. ~ntr-o statistic\ La lupte greco-romane, asocia]iile CFR s-au situat oficial\ din 1958, privind dezvoltarea educa]iei fizi- printre principalele for]e care au pus bazele acestei ce, sportului de mas\ [i de performan]\ `n unit\]ile ramuri de sport [i au contribuit la organizarea cam- feroviare din ]\rile membre ale USIC, România pionatelor na]ionale `ncepând din 1921, cucerind, ani prezenta urm\toarea situa]ie organizatoric\: 134 de `n [ir, un num\r foarte mare de titluri (CFR – „Loco- organiza]ii feroviare cu peste 40 000 de membri; 215 motiva” Timi[oara, „CFR” din Oradea, Arad, Lugoj, echipe de fotbal; 183 de echipe de volei; 140 de sec]ii „Rapid” Bucure[ti [i altele), iar la lupte libere dup\ de [ah; 41 de sec]ii de popice; 26 de sec]ii de 1954 prin „CFR” Timi[oara, „Nicolina” Ia[i, „Rapid” atletism; 20 de sec]ii de tenis; 14 sec]ii de canotaj; 12 Bucure[ti [i altele. La scrim\, `nc\ din 1935, se orga- sec]ii de box; 12 sec]ii de handbal; 6 sec]ii de nata]ie nizau `ntreceri `ntre reprezentan]ii asocia]ilor CFR etc. Sportivii ceferi[ti s-au impus [i pe plan interna- Timi[oara [i „Olimpia” Satu Mare. Dup\ 1950, s-a ]ional, direct sau `n componen]a loturilor na]ionale, extins aria sporturilor [i echipelor apar]inând unit\]i- num\rându-se printre participan]ii la JO, CM [i CE, lor CFR [i `n primul rând CS „Rapid” Bucure[ti care contribuind semnificativ la cucerirea de medalii [i au cucerit titluri de campioni la atletism, box, lupte, puncte [i la afirmarea unor ramuri de sport pe plan eu- `not, haltere, judo, handbal, baschet, volei, polo [i al- ropean [i mondial. Pe linia cluburilor au ob]inut rezul- tele. Un num\r de 15 asocia]ii [i cluburi ale CFR tate de prestigiu `n Cupele Europene intercluburi [i la (”Rapid”, Regionala CFR [i „Locomotiva” Bucu- CE ale feroviarilor. Un num\r mare se sportivi, re[ti, precum [i cele din Timi[oara, Câmpia Turzii, selec]iona]i [i forma]i `n aceste unit\]i, au fost promo- Ia[i, Constan]a, Craiova, Bra[ov, Oradea, Oravi]a, va]i `n sec]iile unor cluburi frunta[e unde au continu- Cluj - Napoca, Mangalia, Bistri]a), prin rezultatele at s\ se afirme cucerind titluri [i medalii la JO, CM [i ob]inute la CN de seniori, tineret, juniori [i copii, au CE. Pe parcursul anilor aici s-au format mae[tri reu[it s\ intre `n clasamentele unit\]ilor sportive ale emeri]i ai sportului [i foarte mul]i mae[tri ai sportului, anilor 1998-2000. Organiza]iile sportive feroviare iar un num\r mare de antrenori au primit titlul de

177 STRUCTURI ORGANIZATORICE

antrenori emeri]i. Toate acestea au fost posibile [i da- ASOCIA}IA SPORTIV| „CONSTRUCTO- torit\ sprijinului acordat de Ministerul Transportului RUL”. ~nfiin]at\ în 1959, la Hunedoara, având sediul [i conducerile regionalelor CFR activului salariat [i pe str. Gh. Bari]iu nr.4. voluntar care a dovedit `n munca sa foarte mult ata[ament [i pasiune. ASOCIA}IA PENTRU CULTUR| FIZIC| {I SPORT „PROGRESUL”. Asocia]ie fondat\ în Bu- ASOCIA}IA CLUBURILOR DE FOTBAL DIN cure[ti, în vara anului 1949, având numeroase ROMÂNIA. ~nfiin]at\ la Bucure[ti, în anul 1909, colective sportive cu acela[i nume în întreprinderile pentru a reuni primele [i, la acea dat\, singurele [i institu]iile din ]ar\, îndeosebi în cele din sistemul grup\ri în care se practica acest sport: „SC Olimpia”, financiar-bancar. ~n cadrul asocia]iei s-au practicat, „Colentina” – ambele din Bucure[ti – [i „United FC” la nivel de performan]\ [i de mas\, aproape toate din Ploie[ti [i a coordona activitatea fotbalistic\ în- sporturile, sec]iile mai puternice fiind cele de tenis firipat\ în ]ara noastr\. Secretar al asocia]iei a fost de mas\ [i tenis, scrim\, lupte, sporturi în ap\, hand- mult\ vreme Laz\r Breyer, un animator de frunte al bal feminin, tir etc. Din anul 1954 asocia]ia a în- acestui sport. Pentru scurt timp asocia]ia s-a numit ceput s\ editeze un buletin propriu. (vezi Clubul „Asocia]ia Sporturilor Atletice”, de[i din cadrul ei nu Sportiv „Progresul”.) au f\cut parte [i grup\ri ale altor sporturi. ~n chiar anul construirii asocia]iei a instituit „Cupa AC de fotbal ASOCIA}IA DE CULTUR| FIZIC| {I SPORT din România” – prima de acest gen din ]ara noastr\ – „REZERVELE DE MUNC|”. ~nfiin]at\ în anul [i a sus]inut, la 26 octombrie, primul s\u meci cu 1952, cu sediul în Bucure[ti. ~[i propunea coordo- „Sporting” Club universitar, din Cluj. La sfâr[itul narea [i îndrumarea activit\]ii sportive a elevilor din anului 1912. A fost inclus\ în structura FSSR conti- [colile profesionale ale întregii ]\ri. ~n chiar anul con- nuându-[i activitatea sub forma unei Comisii centrale stituirii a organizat primul campionat republican al a acestui prim for de specialitate care a condus des- elevilor acestor [coli, ce activau în asocia]iile „rezer- tinele sportului românesc. (vezi Federa]ia Român\ de vele de munc\”, la diferite ramuri sportive. Dup\ Fotbal, vol. I.) 1957 [i-a încetat activitatea.

ASOCIA}IA SPORTIV| „CONCORDIA”. ASOCIA}IA DE DRUME}IE „HAI LA DRUM”. ~nfiin]at\ în anul 1923, la Ia[i, cu sec]ii puternice de Fondat\ în Bucure[ti, în anul 1939. Avea ca publi- oin\, fotbal, atletism etc. ~n mai 1925 s-a afiliat la ca]ie Buletinul „Hai la drum” – care a ap\rut din FSSR, luând apoi alte denumiri. 1939 pân\ în 1941.

ASOCIA}IA SPORTIV| „CONFEC}IA”. ASOCIA}IA DE DRUME}IE {I SPORTURI PE Fondat\ în anul 1957 `n cadrul Fabricii de Con- AP| „DOR DE DUC|”. Constituit\ în Bucure[ti în fec]ii din Bucure[ti, b-dul Armata Poporului nr. 7, anul 1939. unde î[i are `n prezent sediul. A desf\[urat o bogat\ activitate sportiv\ de mas\ [i de perfor- ASOCIA}IA DRUME}IILOR DIN MUN}II man]\ la mai multe ramuri de sport, afirmându-se, ~NAL}I DIN ROMÂNIA (ADMIR). ~nfiin]at\ `n `n special, `n probele feminine. O performan]\ 1929 pentru dezvoltarea turismului [i schiului. Practic, deosebit\ a realizat echipa feminin\ de handbal aceast\ societate a ini]iat practicarea schiului de mare „Confec]ia” care `n CN divizia A s-a clasat de 3 altitudine. Promotorii s\i au fost: Gh. Dumitrescu, I. ori pe locul III (1969 [i 1970 – antrenor Valeriu Udri[te - Olt, E. Iliescu, I. Ionescu - Dun\reanu [i al]ii. Gogâltan [i 1978 – antrenori Pompiliu Simion [i S-au construit cabane [i case de ad\post (cabana „Ba- Constantin Nenu), iar `n CR a ocupat locul I `n bele”, din Bucegi, casa „Radu Negru”, `n Piatra Craiului, 1979 [i locul II `n 1982. casa „Vlaicu Vod\”, de la Voinea, Muscel, refugiul

178 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

„Alpin”, lacul Ezer etc.), s-au efectuat marcaje. Soci- ASOCIA}IA SPORTIV| A GRUPULUI IV DE etatea a publicat „Buletinul Alpin”, revist\ care face AVIA}IE. Constituit\ la Tecuci (jud. Gala]i) în nov. onoare publicisticii sportive române[ti, `nfiin]at\ `n 1919 din ini]iativa comandorului Andrei Popovici [i 1933, [i care a jucat un rol `nsemnat `n propaganda a iubitorilor de fotbal din rândul aviatorilor. ~n cadrul pentru turism [i schi. ei s-a practicat mai mult fotbalul. ~n prim\vara anului 1920 a ini]iat „Cupa maior aviator Mircea Zorileanu” ASOCIA}IA DRUME}ILOR DIN MUN}II la fotbal – trofeu challenge pe trei ani, instituit în ROMÂNIEI. ~nfiin]at\ la Bucure[ti în anul 1933. amintirea bravului aviator român c\zut eroic la dato- Editeaz\ „Buletinul Alpin” care a ap\rut trimestrial, rie la sfâr[itul primului r\zboi mondial. La acest cam- din iunie 1933 pân\ în 1940. Din 1934, ia numele de pionat, reluat anual, puteau lua parte echipele de fot- „Clubul Alpin Român” (v.), iar din martie, publica]ia bal ale asocia]iilor [i cluburilor afiliate. î[i schimb\ titlul în „Revista Clubului Alpin Român”. ASOCIA}IA SPORTIV| A GRUPULUI INTRE- ASOCIA}IA SPORTIV| „ELECTRICA” din PRINDERILOR DE GOSPOD|RIRE COMU- Timi[oara, înfiin]at\ în anul 1928. NAL|. Fondat\ la Bucure[ti în anul 1967, având baza sportiv\ pe Calea Floreasca nr. 240. ASOCIA}IA SPORTIV| „FORESTA”. ~nfiin]at\ la 1 mai 1923, la Nehoi (jud. Buz\u), una din vechile ASOCIA}IILE SPORTIVE „HAKOAH”. Dintre asocia]ii sportive s\te[ti ce fiin]eaz\ [i ast\zi. organiza]iile „Hakoah”, `ntâlnim men]ionate cele din Cern\u]i (1908), Ia[i (1919), Arad [i Suceava ASOCIA}IA FUNC}IONARILOR PUBLICI. (1922). Grupare sportiv\ bucure[tean\, înfiin]at\ `n aprilie 1922. • ASOCIA}IA „HAKOAH” PENTRU EDU- CA}IE SPORTIV|, MUZICAL| {I MORAL| A ASOCIA}IA GENERAL| A VÂN|TORILOR {I TINERETULUI EVREU DIN IA{I, `nfiin]at\ `n PESCARILOR SPORTIVI (AGVPS) DIN 1919 [i afiliat\ `n acela[i an la FSSR, avea sec]ii de ROMÂNIA. Asocia]ie central\, cu sediul la Bu- gimnastic\, atletism [i jocuri sportive. Aceasta [i-a cure[ti [i filiale jude]ene [i departamentale, înfiin]at\ desf\[urat activitatea pân\ `n anul 1939. în anul 1948 cu scopul de a încuraja [i sprijini dezvoltarea vân\toarei [i pescuitului ca sporturi, de a gos- • AS „HAKOAH“ din Arad a promovat mai pod\ri [i coordona, din punct de vedere economic, multe ramuri de sport, eviden]iindu-se sec]iile de cele dou\ activit\]i. Asocia]ia este condus\ de un Con- atletism, prin sportivul Emerich {teinfeld, care `n 1922 siliu general ce se întrune[te periodic în plenare [i are, a câ[tigat titlurille de campion na]ional `n probele de începând din anul 1949, o publica]ie proprie care 100, 200 [i 400 m, precum [i cea de ping-pong, cam- apare la Bucure[ti, lunar, intitulat\ „Vân\torul [i pioan\ na]ional\ cu echipa `n 1932 (Albert, Ponta, pescarul sportiv”. Glantz, Szanto) [i 1933 (Albert, Ponta, Szanto, Victor Pop), la simplu `n 1933, prin Victor Pop [i la dublu mixt ASOCIA}IA SPORTIV| „GLORIA” ARAD. tot `n 1933, prin Victor Pop `mpreun\ cu Salamon. ~nfiin]at\ `n 1912; fuzioneaz\ `n 1922 cu „CFR” [i particip\ `n campionatul de fotbal sub denumirea de ASOCIA}IA SPORTIV| HAGGIBOR. ~nfiin- „Gloria-CFR”, de care se desparte `n 1934 (vezi ]at\ la Cluj `n 1921 pentru popula]ia evreiasc\. Avea „Cluburi de fotbal”, „Gloria” Arad). Pe lâng\ fotbal, sediul `n strada Simion B\rnu]iu [i pre[edinte, pe `n structura clubului au func]ionat sec]iile de: Vilmo[ Erö[. ~n cadrul asocia]iei s-au practicat mai atletism, canotaj, `not, polo, tenis, tenis de mas\, multe ramuri de sport, bucurându-se de mai mare popice, handbal, scrim\ [i [ah. aten]ie sec]iile de atletism, `not, ping-pong,

179 STRUCTURI ORGANIZATORICE

scrim\ [i tenis. Sec]ia de atletism reu[e[te s\ asocia]iei au func]ionat sec]ii la atletism, canotaj, ob]in\ un titlul de campion na]ional prin sportivul ciclism, fotbal, hochei, motociclism, nata]ie, tenis, Andrei Imre, `n proba de 110 m garduri `n 1921 [i `n scrim\, schi, tir, yachting [i altele. 1922. Sec]ia de ping-pong a fost una dintre cele Sec]ia de atletism s-a remarcat prin atle]i de valoare mai puternice, care dispunea de sal\ pentru antrena- care au reprezentat acest\ asocia]ie, printre ace[tia mente [i jocuri, precum [i de juc\tori care s-au num\rându-se: Petre Havale] (transferat de la CAArad impus pe plan intern [i interna]ional (transfera]i ul- pentru care a câ[tigat [ase titluri de campion na]ional terior la alte grup\ri sportive). Echipa masculin\ de la disc `n perioada 1929-1934) a ob]inut pentru AS tenis de mas\ cucere[te titlurile de campioan\ Metropola titlurile de campion na]ional la disc `n 1935, na]ional\ `n 1934 (Erö[, Goldberger, Diamandstein ’36, ’37, ’39, ’40 [i ’42 [i patru titluri la disc stil elenic [i Paneth), `n 1935 `n aceea[i componen]\, [i pentru `n 1935, ’36, ’37, ’39; `n 1937 P. Havale] câ[tiga a treia oar\ `n 1936 (Diamand[tein, Erö[, Paneth), „Cupa colonel Ioan Grigoriu”, iar `n 1938 era `nc\ `n iar cea feminin\ `n 1940 (Goldstein, Havas, Weiss). vigoare recordul s\u na]ional la aruncarea discului (stil Au mai fost câ[tigate titlurile na]ionale la simplu elenic) stabilit `n 1935; `n 1943, acest sportiv era con- prin Goldberger [i la dublu prin Diamand[tein cu siderat printre cei mai buni atle]i români, cu cele mai Pitu Pop de la UEC, `n 1935. Dublul Paneth – Gold- bune performan]e ob]inute `n ultimii 10 ani; Ion berger a câ[tigat CR edi]ia 1934-1935, iar Paneth, L\pu[an a fost un alt atlet care a reprezentat AS proba de simplu a aceleia[i competi]ii, edi]ia 1935- „Metropola”, ob]inând `n 1938 titlurile de campion 1936. De re]inut c\ Paneth, Diamand[tein de la Hag- na]ional `n probele de 800 m plat [i 400 m garduri. ~n gibor, precum [i Goldberger (transferat la „UEC”), 1943, sec]ia de atletism era afiliat\ la federa]ia de `mpreun\ cu Vladone [i Pitu Pop de la „UEC” au atletism [i num\ra 25 de sportivi legitima]i. constituit lotul na]ional care a reprezentat România Sec]ia de canotaj a adus o contribu]ie `nsemnat\ la la CM din 1936, de la Praga, care s-a soldat cu promovarea acestei ramuri de sport `n ]ara noastr\, cucerirea medaliei de argint, prima pentru tenisul de sportivii s\i num\rându-se printre protagoni[tii CN: mas\ românesc. Sec]ia de tenis din care f\ceau `n 1938 – locul I la schif 2 vâsle (Carol Marton – D. parte Gh. Rado, C. Erö[, A. {imon, Lili Erdö[ [i Minculescu); locul III la 4 +1 (Minculescu, Negoi]\, al]ii, a desf\[urat dup\ 1930 o frumoas\ activitate. Coco[, Teodorescu + R\dulescu), locul II `n Cupa M. Sub denumirea „Haggibor” a func]ionat un club Bucure[ti la schif simplu (Carol Marto); 1939 – locul sportiv la Gala]i unde la sec]ia de box a fost I schif 2 vâsle [i schif simplu (juniori) – Pall Barcany; antrenor Constantin Nour. Astfel de organiza]ii au 1945 - locul I schif 2 vâsle (P. Barcany – I. Popescu), func]ionat [i `n alte ora[e. performan]\ repetat\ [i `n 1946; la yachting, `n 1938, V. Butricaru s-a clasat pe locul IV la vele; `n 1940 [i ASOCIA}IA SPORTIV| A JUC|TORILOR DE 1943 CN `n proba de iole olimpice au fost câ[tigate de POPICE. Constituit\ la Cluj, la 5 apr. 1931; a fost reprezentatntul „Metropolei” P. Furnarachi; de regul\, germenele federa]iei de specialitate. la CN de canotaj, sportivii acestei asocia]ii se clasau `n primele patru locuri, astfel c\ `n clasamentul clu- ASOCIA}IA SPORTIV| „MARATON”. Aso- burilor, „Metropola” ocupa, de obicei, locurile II-III. cia]ie polisportiv\ muncitoreasc\ fondat\ la Ia[i în La ciclism, `n 1937 Nicolae Ion }apu care reprezen- anul 1947. ta „Metropola” a câ[tigat CN de fond. Sec]ia de ciclism a organizat mai multe tururi cicliste, `n scopul AS „METROPOLA”. A luat fiin]\ `n anul 1932, ca promov\rii [i dezvolt\rii acestei ramuri de sport, asocia]ie a func]ionarilor Societ\]ii de Gaz [i Elec- cicli[tii sec]iei aflându-se printre animatorii acestor tricitate [i Uzinelor Comunale Bucure[ti, unul dintre curse. ~n 18 septembrie 1938, asocia]ia a organizat primii s\i conduc\tori [i promotori ai sportului fiind „Cupa Ing. Caranfil”, iar `n 1944 – `n prim\var\, Nicolae Caranfil. ~n decursul anilor, `n structura concursul de deschidere Bucure[ti – Snagov –

180 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Bucure[ti; `n luna mai concursul de velodrom, iar la La scrim\, `n Cupa „Dinu Cesianu” organizat\ `n 1 octombrie concursul de fond. 1938, Petre Havale] care a reprezentat „Metropola” a Sec]ia de motociclism avea numero[i sportivi de va- fost finalist la spad\. loare care se clasau pe primele locuri `n competi]iile ~n cadrul sec]iei de fotbal echipa a participat `n cam- organizate `n acea perioad\. ~n 1937, motociclistul Ion pionatele locale [i `n CR edi]ia 1937-1938. AS „Metro- Popa a ocupat locul I `n CN de coast\ la motociclete pola” a organizat pe parcursul existen]ei sale o bogat\ solo. Sportivii „Metropolei” au dominat cursele anului activitate distractiv-recreativ\ pentru salaria]ii s\i, `n 1938: „Concursul de regularitate Arma” – cu patru Bucure[ti, la Snagov [i la munte. ~mpreun\ cu Uzinele participan]i ai asocia]iei; „Marele Premiu al Comunale [i Societatea de Gaz [i Electricitate a organi- Bucure[tilor” – doi participan]i, locul II Ion Popa, III zat la munte o tab\r\ de schi `n 1943-1944 pentru a N. Ionescu-Cristea; al patrulea „Mare Premiu al oferi func]ionarilor o recrea]ie pl\cut\. Datorit\ num\- Bra[ovului” – locul I Ion Popa; „Cursa de coast\ de la rului mare de salaria]i, pe parcursul anilor, au func- Sinaia” – locul II Ion Popa, III N. Ionescu-Cristea; ]ionat [i alte organiza]ii sportive pentru acest domeniu, „Cursa de cost\ de la Feleac” – solo curse I Ion Popa, cum au fost Clubul „Gaz-Electra” al Sindicatului So- care a stabilit [i un nou record – 112,064 km/or\, ata[ ciet\]ii de Gaz [i Electricitate, `nfiin]at `n 1935, iar mai curse – cpt. Aslan; „Cursa de coast\ de la Poiana” - târziu AS „Electrica”, care [i-au desf\[urat activitatea solo curse I Ion Popa; „Circuitul Metropola” (8 no- `n paralel, iar dup\ 1947 au fuzionat. iembrie 1938) organizat `n parcul Jianu pe un circuit de 1 500 m – solo curse – I N. Ionescu-Cristea, II ASOCIA}IA SPORTIV| „MONITORUL OFI- Ion Popa; „Curse Moto – Velodrom” – clasa 350 CIAL”. Fondat\ la Bucure[ti în anul 1922, la `ntre- sport II Petre Pelinescu, clasa 500 sport – III Nic. prinderea tipografic\ „Monitorul Oficial”. Dumitrache. Cursele de coast\ Sinaia, Ve[tem Brad (Sibiu), Poiana [i Feleac au fost considerate CN pentru ASOCIA}IA MUNCITORILOR PENTRU EDU- cursele de coast\ astfel c\, pe anul 1938, clasamentul CA}IE FIZIC| {I SPORT ARAD („AMEFA”). a fost urm\torul: I – Ion Popa, III – N. Ionescu-Cristea. ~nfiin]at\ `n 1911 cu sec]ii de fotbal, atletism, ciclism, Sec]ia de tir avea, `n 1943, amenajat la Her\str\u, un [ah, gimnastic\, canotaj, popice, tenis, tenis de mas\, poligon pentru concursurile de pistol. ~n 20 [i 27 iunie scrim\, lupte, box, haltere [i polo. De la 1 decembrie 1943 acest poligon a g\zduit CN de pistol, iar CN de 1912 AMEFA face parte din FSSR. ~n 1948 fuzioneaz\ carabin\ calibru redus s-a desf\[urat pe poligonul cu ASTRA (AS Fabrica de Vagoane Arad – constituit\ ANEF. ~n clasamentul general, la toate pozi]iile, `n 1932 cu sec]ii de fotbal, gimnastic\, atletism, lupte, „Metropola” s-a clasat pe locurile: IV prin {tefan scrim\, [ah [i popice). Denumirea AMEFA dispare `n Popescu, VI prin Pantelimon Mircioiu [i VIII prin anul 1961, `n continuare r\mânând „Vagonul”, care `n {erban M\nciulescu. La pozi]ia `n picioare, {tefan 1972 fuzioneaz\ cu „CFR Arad” (vezi: Cluburi de Popescu a ocupat locul II, iar Gh. Jomir, locul III. ~n fotbal, „Vagonul” Arad). 1944 „Metropola” a câ[tigat concursul de vitez\ re- zervat `ncep\toarelor, locul I [i III la culcat nerezemat ASOCIA}IA SPORTIV| A MUNICIPIULUI [i locul I pe echipe. Tot `n 1944, reprezentan]ii AS BRA{OV (ASMB). Asocia]ie teritorial\ fondat\ în „Metropola” s-au clasat pe locurile II [i `n alte con- anul 1938, care a reunit pentru scurt timp (doi ani) cursuri ale `ncep\torilor atât la masculin, cât [i la grup\rile [i cluburile din localitate. feminin. AS „Metropola” a promovat [i schiul. ~n sezonul 1943- ASOCIA}IA SPORTIV| A MUNCITORILOR 1944 sunt men]ionate `ntrecerile de schi `ntre DIN DEVA. Grupare polispotiv\ înfiin]at\ în 1921, afi- „Metropola” [i AS „Telefoane”, printre medalia]ii liat\ în acela[i an la centrala sportiv\ muncitoreasc\ „Metropolei” num\rându-se: I. D. St\ncescu, Purc\rea, „Prietenii naturii” [i desfiin]at\ o dat\ cu aceasta, în Ioan St\ncescu [i Eva St\ncescu. anul 1924.

181 STRUCTURI ORGANIZATORICE

ASOCIA}IA PENTRU EDUCA}IE FIZIC| A aceast\ asocia]ie, calificând drept „subversive” con- MUNCITORILOR DIN LIPOVA. ~nfiin]at\ în ferin]ele cultural-educative, [ez\torile [i reuniunile anul 1923, în urma fuziunii clubului sportiv din lo- cultural-artistice, instructivele excursii turistice, dis- calitate cu asocia]ia „Lipova”. ciplinele sportive practicate [i celelalte ac]iuni organizate de „Prietenii Naturii”, cercurile guvernante ale ASOCIA}A SPORTIV| A MUNCITORILOR vremii au pus cap\t activit\]ii acesteia. DIN LUPENI. Grupare polisportiv\, înfiin]at\ în anul 1921. Din anul 1928 a luat numele de ASOCIA}IA SPORTIV| A MUNCITORILOR „Minerul”, nume pe care îl poart\ [i ast\zi. DIN REGHIN (MTE – ini]ialele corespund denumirii `n limba maghiar\). Fondat\ în anul 1911 de ASOCIA}IA PENTRU EDUCA}IE FIZIC| A c\tre sindicatul din localitate. {i-a axat activitatea pe MUNCITORILOR DIN ROMÂNIA „PRIETE- atletism [i gimnastic\ – sporturi mult îndr\gite de NII NATURII”. Creat\ în anul 1919 [i reorganizat\ tineretul muncitor român [i de na]ionalitate maghiar\ în mai 1921, sub `ndrumarea PCR. Potrivit statutului [i german\ din Reghin. ei din acel an (intrat în vigoare începând cu 1 septembrie) toate grup\rile muncitore[ti care adoptau ASOCIA}IA SPORTIV| „POLITEHNICA”. prevederile acestuia [i ale regulamentului ce îl înso- Constituit\ în anul 1927, la Bucure[ti, de c\tre stu- ]ea, formau o organiza]ie unic\ pe ]ar\. Asocia]ia a den]ii [i cadrele didactice ale acestui institut. Asocia]ia avut sediul central în Capital\ [i filiale în peste 50 de [i-a axat activitatea îndeosebi pe jocurile sportive [i, cu localit\]i (Ia[i, Gala]i, Br\ila, Constan]a, Bîrlad, acela[i profil, fiin]eaz\ [i ast\zi sub denumirea de club Hu[i, Craiova, Turnu-Severin etc.), ce num\rau zeci sportiv. S-a remarcat `n mod deosebit echipa femi- de mii de membri. }elul ei m\rturisit consta `n edu- nin\ de baschet care a câ[tigat 8 titluri de campioan\ carea fizic\ a muncitorilor, încurajarea oric\rui în- na]ional\: 1955-1956 [i 1966-1967 (antrenor Con- ceput de sport, intensificarea propagandei sportive în stantin Dinescu); 1967-1968, 1969-1970, 1970-1971, rândurile muncitorilor în scopul înt\ririi grup\rilor 1972-1973 [i 1973-1974 (Grigore Costescu); 1979- existente [i cre\rii de noi grup\ri, în care puteau intra 1980 (C-tin Dinescu [i Gr. Costescu). O mare parte [i tinerii de la vârsta de 16 ani în sus. Asocia]ia a avut dintre juc\toare au fost [i componente ale lotului sec]ii puternice de fotbal, gimnastic\, box, lupte, patina]ional de baschet. naj, oin\, atletism etc. ~n activitatea de îndrumare [i în conducerea asocia]iei, un rol însemnat l-au avut ASOCIA}IA DE PATINAJ DIN AIUD (1881); N. Popescu-Doreanu (pre[edinte, vreme îndelun- Alba Iulia (1886); Arad (1873); Baia Mare (1886); gat\), Gh. Stoica, {tefan Voicu, Gh. M. Vasilescu, Bra[ov (1881); Cluj (20 februarie 1872 – prima aso- Aurel Kahane [.a., precum [i unii activi[ti ai organi- cia]ie la acest sport); Deva (1885); Ditr\u (1882); za]iei revolu]ionare de tineret ca I. Mincu, activi[ti Gala]i (1899); Gheorgheni (1885); Gherla (1885); sindicali I. Burc\ sau sportivi ca A. Novac, Gh. Napu, Ha]eg (1885); Media[ (1885); Miercurea Ciuc Elena Doreanu [i al]ii. Activitatea asocia]iei [i a filia- (1882); Odorhei (1881); Oradea (1880); Or\[tie lelor ei a fost rodnic\ în anii 1921-1924 [i ea s-a ridi- (1885); Sf. Gheorghe (1885); Sibiu – Eisläufverein cat la un asemenea nivel, încât a f\cut din mi[carea (13 decembrie 1876); Timi[oara (29 martie 1876); sportiv\ muncitoreasc\ un factor important de afir- Târgu Mure[ (1878); Turda (1879). mare a proletariatului în via]a social-politic\ a ]\rii. La 24 mai 1924, dat\ fiind constatarea faptului c\ ASOCIA}IA SPORTIV| „POMPIERUL”. Gru- grup\rile „Prietenii Naturii” „aveau scopuri subver- pare polisportiv\ fondat\ la Bucure[ti, la 14 mai sive, deci contrare prevederilor statutelor, au fost ex- 1948, ini]ial numai cu sec]ii de fotbal, tenis de mas\ cluse din FSSR, retr\gându-li-se protec]iunea [i [i [ah. La scurt timp asocia]ia a fost reorganizat\ avantajele acordate în urma afilierii”. Dizolvând luând numele de Clubul „Dinamo” care activeaz\ [i

182 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

azi în complexul sportiv de pe [os. {tefan cel Mare. `n Bucure[ti. A fost înfiin]at\ în anul 1953, an `n care a (v. Clubul „Dinamo”.) ini]iat [i prima editie a „Spartachiadei satelor” la numeroase ramuri de sport, competi]ie reluat\ apoi anual. ASOCIA}IA DE POPICE. ~nfiin]at\ în Bucure[ti în aprilie 1905, avându-l ca pre[edinte pe Ioan Pe- ASOCIA}IA SPORTIV| „RECORD”. ~nfiin]at\ trescu [i ca secretar pe Puiu Ioani]escu – ambii renu- la Cluj în anul 1950, cu scopul de a încuraja practica mi]i popicari ai vremii. (v. Popice.) sportului de mare performan]\.

ASOCIA}IA ROMÂN| PENTRU PROPAGAREA ASOCIA}IA SPORTIV| „RULMENTUL BÂR- TURISMULUI. ~nfiin]at\ la Bucure[ti în anul 1939. LAD. A luat fiin]\ `n 1956 cu sec]ia de rugby (echip\ de seniori, iar din 1957 [i de juniori). ~n 1962 ASOCIA}IA ROMÂN| PENTRU PROPAGAN- se organizeaz\ sec]ia de fotbal, iar dup\ 1970 sec]iile DA AVIA}IEI (ARPA). Organiza]ie central\ de pro- de judo, box, atletism, lupte greco-romane. Dup\ pagand\ pentru dezvoltarea aeronauticii în ]ara noastr\, 1990 mai func]ionau sec]iile de rugby, fotbal, lupte [i fondat\ în Bucure[ti în martie 1927, din ini]iativa gene- culturism (ultimele dou\, pân\ `n 1999), iar `ntre ralului în rezerv\ Gheorghe Rujinschi, fost director su- 1996-1999 [i sec]ia de handbal feminin cu echip\ de perior al aeronauticii, [i a generalului Mircescu – pe junioare. Echipa de rugby a activat `n Divizia B `n atunci ministru de R\zboi, totodat\ [i primul pre[edinte edi]ia 1957-1958, `n Divizia A (1958-1959), din nou al asocia]iei. Pân\ la sfâr[itul anului 1928, ARPA a `n Divizia B (1959-1961), iar din 1961 pân\ `n reu[it s\ organizeze 57 de filiale jude]ene [i 150 de prezent, numai `n Divizia A, reu[ind s\ câ[tige CR grupuri [colare, precum [i o [coal\ în cadrul Univer- (1986/1987 [i 1987/1988);15 juc\tori au fost promo- sit\]ii din Bucure[ti. ~n anul 1929 ARPA a trebuit s\ se va]i `n lotul na]ional (juc\torul Ovidiu Toni]\ fiind unifice cu Aeroclubul Român – cealalt\ organiza]ie de prezent `n 1999 la CM de juniori [i la Cupa Mondial\ propagand\ aeronautic\ – unificare ce nu a func]ionat de seniori). Echipa de fotbal activeaz\ `n Divizia C. niciodat\. Asocia]ia a editat, începând din 1933, revista ARPA, continuat\ de „Cerul nostru” subintitulat\ ASOCIA}IA SPORTIV| „S|GEATA”. Creat\ la „Organ oficial al ARPA”, care din 1937 a ap\rut s\p- Constan]a în anul 1920, cu sec]ii de canotaj [i fotbal t\mânal la Bucure[ti pân\ în 1940, când asocia]ia [i-a compuse în majoritate din elevi ai [colii superioare încetat, practic, activitatea. de comer] din localitate. ~[i avea sediul pe str. I. Gr\di[teanu nr. 57 [i a contribuit la dezvoltarea cano- ASOCIA}IUNEA PROPRIETARILOR {I CRES- tajului de performan]\. C|TORILOR DE CAI DE CURSE DIN ROMÂ- NIA. Asocia]ie central\ `nfiin]at\ la Bucure[ti `n anul ASOCIA}IA SPORTURILOR ATLETICE DIN 1922. A avut un periodic al s\u, „Jockeul”, care a ap\rut ROMÂNIA. ~nfiin]at\ în anul 1909 în Bucure[ti, din neregulat `ncepând de la 23 decembrie 1922 (v. Jockeul). ini]iativa lui I. C\m\r\[escu, un animator al atletismului din ]ara noastr\, cu scopul de a reuni sub un for ASOCIA}IA PROPRIETARILOR {I CRESC|- central grup\rile atletice existente. S-a dizolvat la 1 TORILOR DE CAI DE TRAP, înfiin]at\ la Bucu- decembrie 1912 când, prin înfiin]area FSSR, a fost re[ti la sfâr[itul anului 1931. Din ini]iativa [i sub în- creat\ Comisia Central\ de atletism. grijirea asocia]iei a ap\rut în 1934 la Bucure[ti „Al- manahul Trapului”, primul de acest gen, lucrare ce ASOCIA}IA POLISPORTIV| „STADIUL RO- realizeaz\ [i o istorie a trapului în ]ara noastr\. MÂN” (APSR) BUCURE{TI fondat\ `n 1914, persoan\ juridic\, reconfirmat\ de Oficiul pentru Educa]ia ASOCIA}IA SPORTIV| „RECOLTA”. Asocia]ie Tineretului Român sub nr. 1, era un club deschis tutu- organizat\ `n majoritatea satelor [i având sediul central ror iubitorilor de sport. Culori ro[-albastru. Sediul: str.

183 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Barbu V\c\rescu nr. 25. Clubul s-a impus prin rezul- Cristea. Mar[ul a fost una dintre ramurile atletismului tatele deosebite ob]inute la rugby [i atletism [i `ntr-o care s-a bucurat de mare aten]ie, animatorul acesteia anumit\ m\sur\ la `not. Sec]ii cu activitate de nivel fiind polisportivul Eugen Stoian. La cursa organizat\ la local sau sub form\ de proiecte nerealizate integral: 9 iunie 1935 s-au adunat la start 470 de concuren]i. fotbal, tenis, zbor f\r\ motor [i altele. Printre fondatorii M\r[\luitorul Vasile Firea a fost cel mai valoros [i conduc\torii acestui club, cel mai reprezentativ a fost reprezentant al APSR – campion [i recordman pe toate inginerul Niculae (Nae) M\r\scu – pre[edinte activ distan]ele la care se organizau concursuri `n acea peste 22 de ani, c\pitanul forma]iei de rugby (17 ani), vreme, participant la JO din 1936 (locul XX la 50 km polisportiv (campion na]ional la rugby [i atletism), in- mar[). Sec]ia de nata]ie a avut o grup\ valoroas\ de ju- terna]ional [i c\pitan al echipei na]ionale de rugby. niori care se clasau pe pozi]ii frunta[e `n competi]iile Sec]ia de rugby cu un bogat program competi]ional in- organizate dup\ 1944. Printre cei remarca]i s-a aflat [i tern [i interna]ional (Fran]a, Italia, Germania), a câ[tigat viitorul profesor de educa]ie fizic\ [i antrenor de `not primul CN de rugby din 1914 [i pe cele din 1924, 1926, Carol Beer. Dup\ 1948, APSR a intrat `n procesul de re- 1928, 1930, 1931 [i edi]ia din 1946-1947. Echipa organizare a mi[c\rii sportive adoptând diferite denu- APSR a cucerit peste 12 cupe pe plan intern [i 6 trofee miri („Sindicatul Constructori”, „Constructorul”, interna]ionale. Pân\ `n 1936 a promovat 23 de inter- „Energia ISP”, „Unirea”). Al\turi de N. M\r\scu, na]ionali de rugby, iar peste 50 de juc\tori crescu]i [i aceast\ personalitate reprezentativ\ a APSR [i a sportu- forma]i de Stadiul Român au fost transfera]i, printre lui românesc, s-au aflat numero[i conduc\tori printre beneficiari aflându-se urm\toarele grup\ri sportive: care [i Virgil Ioan – secretarul general al APSR care, „PTT”, „TCR”, „RCB”, „CFR”, „Sportul Studen]esc”, dup\ 1940 va deveni pre[edintele FR de atletism. „Victoria”. ~n decursul anilor la APSR au activat [i s-au ASOCIA}IA SPORTIV| TEHNOFRIG. ~nfiin]at\ impus ca juc\tori de valoare, de foarte multe ori inter- în anul 1958 la Cluj, de c\tre iubitorii sportului de la în- na]ionali, trei familii, din câte trei fra]i: Ioan, Nicu [i treprinderea cu acela[i nume. Asocia]ia a dezvoltat `n Virgil Anastasiade; Mircea, Gogu [i Nicu Sfetescu; decursul anilor o bogat\ activitate sportiv\ de mas\ [i de Virgil, Camil [i Tudor Ioan. Fiecare a avut [i câte un performan]\, având `n structura sa sec]ii `n mai multe ra- reprezentant cu rezultate deosebite la atletism: Nicu muri de sport cu care s-a afirmat `n CN. Reorganizat\ Anastasiade (garduri), Mircea Sfetescu (800 m), Virgil dup\ 1990, Asocia]ia a continuat s\ promoveze o serie Ioan – unul dintre cei mai buni atle]i ai timpului s\u, de ramuri de sport, printre acestea num\rându-se [i campion [i recordman na]ional. Sec]ia de atletism a modelismul, sportivii acestei sec]ii câ[tigând titluri [i ob]inut, `n perioada 1916-1948, peste 100 de titluri de medalii la CN de modelism. ~n anul 2000, sportivul campioni, iar atle]ii „stadi[ti” au stabilit peste 30 de Eugen Pop a contribuit la cucerirea medaliei de aur la recorduri na]ionale. Primii campioni `n 1916: Nicolae CE de aeromodele `n proba pe echipe la clasa F1E. B\rbuceanu la 400 m [i Constantin Dumitrescu la cros, iar ultimul, `n 1948, Victor Firea – 3 000 m obstacole. ASOCIA}IA SPORTIV| „TERMES”. ~nfiin]at\ Atle]ii care au cucerit mai multe titluri: Dinu Cristea – în anul 1953 de c\tre iubitorii sportului din rândul 28 (1936-1947); Ion Manea – 10 (1933-1936); Ion popula]iei de na]ionalitate maghiar\ din Bucure[ti. Moina – 8 (1942-1943); Virgil Ioan, Nicolae Iordache, Constantin V\manu – câte 5 titluri; Ion Petrescu – 4; ASOCIA}IA DE TIR. A func]ionat la Sighi[oara Alexandru Velcovici, Theodor Sârbu, Ion Zenide, Zeno (1866) [i la Timi[oara (21 aprilie 1875). Dragomir – câte 2. Atle]ii clubului au mai cucerit 12 titluri `n probele de cros pe echipe [i 8 titluri `n pro- ASOCIA}IA DE TURISM „MUN}II NO{TRI”. bele de [tafet\. Echipa APSR a stabilit primul record ~nfiin]at\ la Bucure[ti în anul 1939. Editeaz\, înce- al probei de [tafet\ 4 x 400 m, `n 1921. Campioni pând din 1939, „Buletinul informativ al Asocia]iei...” balcanici: Ilie Niculae, Dumitru Paveliuc, Dinu care a ap\rut neregulat pân\ în 1943.

184 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

ASOCIA}IA „TURISMUL POPULAR”. Asocia]ie au func]ionat sec]iile de atletism (din 1928), rugby, central\ de drume]ie înfiin]at\ în 1948, care a înglo- ciclism, baschet [i volei (din 1929), nata]ie din 1930, bat toate organiza]iile turistice existente, cu scopul de hochei pe ghea]\ (`ntre 1934-1936) [i handbal din a generaliza [i îndruma practica acestui sport. 1935. Rugby-ul ajunge, `n 1931, `n categoria onoare, iar `n 1934 câ[tig\ „Cupa României”. Echipa de rugby ASOCIA}IA DE TURISM {I SPORT „ROMÂ- „Viforul Dacia” se remarc\, `n mod deosebit, prin cele NIA PITOREASC|”. Fondat\ la Bucure[ti în anul 4 titluri de campioan\ na]ional\ câ[tigate `n anii 1935. Editeaz\ un „Buletin informativ” propriu. 1941,1942-1943, 1943-1944 [i 1944-1945. Ciclismul, `n perioada 1931-1935 aproape c\ nu are rivali `n ASOCIA}IA TURI{TILOR DIN RPR. Form\ orga- Capital\, câ[tig\ mai multe titluri la campionatele de nizatoric\ cu caracter central, cu filiale în principalele vitez\. Baschetul [i voleiul câ[tig\, `ntre 1929-1931, ora[e ale ]\rii, înfiin]at\ la Bucure[ti la 1 octombrie primele locuri la categoriile la care activeaz\. Echipa 1958. de baschet a participat la cea dintâi divizie na]ional\ (cu patru echipe din Bucure[ti [i patru din provincie) ASOCIA}IA SPORTIV| „VELO-STADION”. 1947-1948, pe care a câ[tigat-o. Handbali[tii câ[tig\ Asocia]ie de motociclism pe pist\, înfiin]at\ în Bucu- titlurile de campioni regionali `n 1935 [i 1936. Echipa re[ti în anul 1928. {i-a desf\[urat activitatea mai întâi de handbal a câ[tigat titlul de campioan\ na]ional\ `n în incinta hipodromului „Floreasca” apoi, din 1929, 1941. Nata]ia `ncepe s\ se afirme din 1935, ajungând în preajma velodromului din actualul parc sportiv `n 1936 una dintre grup\rile frunta[e din regiunea „Dinamo”. Muntenia [i chiar din ]ar\. Cei 22 de `not\tori, care au concurat `n 60 de probe, au ob]inut, `n 1938, rezultate ASOCIA}IUNEA SPORTIV| {I CULTURAL| deosebite: 50 de locuri I, 22 locuri II; 18 locuri III; au „VIFORUL DACIA”. Cunoscut\ ulterior sub denu- câ[tigat pentru a 2-a oar\ „Cupa Jean Bart” [i pentru mirea de Clubul Sportiv „Viforul Dacia”, a luat fiin]\ prima oar\ „Cupa Regiunii Muntenia”. Echipa de `n anul 1925. Istoria asocia]iei `ncepe cu fotbalul, polo pe ap\ a câ[tigat titlul de campioan\ na]ional\ când au ap\rut dou\ echipe de tineri – una `n zona str. ob]inând victoria `n toate cele 6 jocuri oficiale, iar ul- Polon\ – str. Roman\ (Bd. Dacia, parcul Ioanid), care terior a câ[tigat CN `n 1938 [i 1939. ~not\torii au [i-a zis „Dacia” [i alta, `n mahalaua Floreasca – Doro- cucerit titlurile de campioni na]ionali la 100 m liber [i ban]i care, dup\ diverse titulaturi, [i-a zis „Vifor”. cu [tafetele de 4x100 [i 4x200 m liber. UFSR citeaz\ Dup\ mai multe „miu]e” (`n 6 juc\tori) [i tratative, au la ordinea de zi a sportului românesc, `n anul 1938, pe fuzionat `n toamna anului 1925 [i s-au `nscris `n cam- `not\torul [i juc\torul de polo Ion Sl\vescu [i Aso- pionatul de fotbal al Capitalei, la categoria a III-a, pe cia]ia sportiv\ „Viforul Dacia”. La atletism „Viforul care `l câ[tig\. Cu mari sacrificii se cump\r\ o minge [i Dacia” s-a men]inut `ntre primele dou\ puteri atletice. un rând de tricouri. Neavând sediu sunt accepta]i s\-[i ~n perioada 1931-1947 câ[tig\ peste 60 de titluri de ]in\ [edin]ele `n localul Partidului Liberal, din [oseaua campioni na]ionali de atletism `n probele masculine [i {tefan cel Mare. Dup\ un bal bine organizat `n iarna 3 `n cele feminine (1944-1946). S-au remarcat: Ion 1928-1929, realizeaz\ un beneficiu de 40 000 lei, de 8 L\pu[an – 8 titluri (1931-1937); Nicolae Gur\u – 9 ti- ori bugetul anual de pân\ atunci. Cu toate greut\]ile tluri (1940-1947); Dumitru T\lmaciu – 7 titluri (1940- `ntâmpinate, clubul a ajuns una dintre grup\rile cele 1942); Ferdinand Calistrat – 9 titluri (1935-1947); mai puternice din Capital\ [i din ]ar\. Abia `n 1931 i Alecu Stolerian – 5 titluri ; Geza Yost – 3 titluri [i al]ii. se permite s\ se antreneze pe terenul amenajat `n groa- Clubul a mai câ[tigat 7 titluri la [tafete [i 3 titluri la cros pa din [oseaua {tefan cel Mare, iar `n 1938 este `n proba pe echipe. Un mare num\r de sportivi ai clubu- primul club din ]ar\ care-[i construie[te propriul teren lui au f\cut parte din loturile na]ionale de-a lungul de rugby `n parcul sportiv al sectorului 1 Galben, dou\ anilor. Peste 15 atle]i au participat la JB, doi dintre terenuri de volei [i unul de baschet. ~n cadrul clubului ace[tia – Laz\r Bodea la aruncarea ciocanului [i

185 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Arthemon Ghi]escu la 100 m – devenind campioni al acestei organiza]ii. Dezvoltarea mi[c\rii coopera- balcanici. Un alt sportiv al clubului, Petre Fesci, a tiste `n ]ara noastr\, recunoa[terea oficial\ [i mai ales f\cut parte din lotul de handbal care a participat la JO reglementarea prin legi a cadrului ei de activitate din 1936, ocupând locul V. Dup\ 1947 clubul [i-a `n- avea s\ deschid\ noi perspective [i pentru mi[carea cetat activitatea intrând `n procesul de reorganizare a sportiv\. Astfel, `n Legea de organizare a coopera]iei mi[c\rii sportive, o parte din sec]ii trecând la gruparea din 1935, al\turi de reglement\ri privind dezvoltarea organizat\ pe lâng\ Prim\ria Capitalei. Pre[edin]ii acesteia, s-a autorizat `nfiin]area de „Asocia]ii cu clubului: Constantin Oi]\ – tipograf (1925-1926); scopuri nelucrative, non-profit, urm\rind promovarea Gheorghe Georgescu – comerciant (1927-1928); Mihail intereselor sportive, artistice, culturale, educative {tef\nescu – func]ionar PTT (1929-1931); Constantin etc., `n leg\tur\ cu mi[carea cooperatist\” (Dan Chioralia – licen]iat al Academiei Comerciale (1932- Cruceru, Coopera]ia `n România, pag. 306). A fost un 1934); Ion S\b\reanu – inginer, fost primar al sectoru- prim pas care a trezit interes pentru activitatea lui 1 Galben (1935-1937); Theodor Popovici – sportiv\ [i mai ales pentru stimularea ini]iativelor [i func]ionar BNR (1938); Ion Matak – inginer (1939). ~n preocup\rilor de organizare proprie, specific\. De[i 1939, este men]ionat [i un Comitet de Onoare care avea ini]iativele, chiar izolate, n-au lipsit, nu putem vorbi ca pre[edinte pe Ion Costinescu – doctor, fost ministru `nc\ despre o organizare proprie. Pe baza Decretului [i pe Gabriel Marinescu – general, subsecretar de stat nr. 133 din 1949 pentru organizarea coopera]iei, `n la Interne, prefect al Capitalei. anii 1949-1950 se trece la reorganizarea `ntregii mi[c\ri cooperatiste. ~n 1951 are loc constituirea or- ASOCIA}IA SPORTIV| „ZEFIRUL”. Prima ganismelor proprii care, pe lâng\ sarcinile econo- asocia]ie sportiv\ a handicapa]ilor neuromotor din mice, preiau [i activit\]ile sociale, culturale [i sportive Cluj ([i din ]ar\), înfiin]at\ în septembrie 1974 la din sectorul coopera]iei me[te[ug\re[ti care, pân\ Cluj-Napoca, din ini]iativa farmacistului Alexandru atunci, intrau `n competen]a sindicatelor. La Congresul Peev, el însu[i handicapat (sechele de poliomelit\- din octombrie 1951 se hot\r\[te `nfiin]area Uniunii paraplegie). Centrale a Coopera]iei Me[te[ug\re[ti (UCECOM), dup\ care s-a trecut [i la organizarea unit\]ilor spor- ASOCIA}IILE {I CLUBURILE SPORTIVE tive proprii. Au mai existat [i alte reglement\ri („VOIN}A”) DIN SISTEMUL COOPERA}IEI privind activitatea sportiv\, printre care cele din ME{TE{UG|RE{TI. Dup\ unele surse speciali- Legea nr. 14 din 1968 privind organizarea [i func]io- zate (Dan Cruceru, Coopera]ia `n România, Editura narea coopera]iei me[te[ug\re[ti, care la art. 9 Artifex, 1998), coopera]ia me[te[ug\reasc\ din prevede c\ Uniunile Cooperative Me[te[ug\re[ti [i România are o vechime de peste 150 de ani. ~n lu- UCECOM pot `nfiin]a unit\]i anexe cu caracter so- crarea men]ionat\ se precizeaz\: „Pentru prima dat\ cial, cultural [i sportiv pentru membrii cooperatori. forma de Societate Cooperativ\ a fost legiferat\ `n Organiza]iile sportive din sistemul coopera]iei [i 1887, prin sec]iunea a VII-a a Codului Comercial...” UCECOM se reg\sesc [i `n Legea Sportului din 1967 Ca urmare a apari]iei [i dezvolt\rii coopera]iei cu sarcini [i atribu]ii specifice activit\]ii de educa]ie me[te[ug\re[ti, `n tot mai multe ]\ri ale lumii ia fizic\ [i sport. Dup\ 1989, prima reglementare apare na[tere o mi[care cooperatist\ interna]ional\ care, `n la 9 februarie 1990 `n Decretul-lege nr. 66 adoptat de 1895, face o prim\ `ncercare de reunire a organiza- Consiliul FSN – care legifereaz\ rolul [i locul coopera- ]iilor na]ionale `n Alian]a Cooperatist\ Interna]ional\ ]iei me[te[ug\re[ti `n ansamblul economiei na]ionale, (ACI). Ast\zi ACI cuprinde peste 230 de membri, din unde la art 12 – litera „K” este prev\zut\ posibilitatea mai mult de o sut\ de ]\ri. Tot din lucrarea lui Dan `nfiin]\rii, pe lâng\ cooperative, uniuni [i UCECOM, Cruceru afl\m c\ reprezentantul României la Con- de case de cultur\, biblioteci [i cluburi, asocia]ii gresul ACI din 1904, I. G. Duca, ia parte la dezbateri, sportive [i baze de practicare a sportului. Aceste posi- iar `n 1907 a fost ales membru `n Comitetul Central bilit\]i sunt concretizate [i statuate, `n aprilie 1990, la

186 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

primul Congres Liber [i Democrat care a `nsemnat o Timi[oara, `n 1996. Cluburile [i asocia]iile sportive nou\ etap\ `n dezvoltarea [i afirmarea coopera]iei „Voin]a” [i-au creat o bogat\ baz\ material\ compus\ me[te[ug\re[ti pe calea restructur\rii [i reform\rii tu- din: cinci stadioane, peste 120 de terenuri pentru turor componentelor sale. Participarea la activit\]ile jocuri, patru bazine de `not, 30 de popic\rii (multe sportive [i turistice devine un drept al membrilor co- dintre ele cu instala]ii automate), 30 de s\li pentru operatori, fiind asigurate drepturile specifice [i pentru tenis de mas\ [i [ah, 10 s\li pentru box, patru ateliere persoanele handicapate, pentru care sectorul coopera- de modelism, cinci hangare pentru ambarca]iuni, cinci tist avea unit\]i de produc]ie separate. Congresul ateliere pentru ciclism, peste 40 de sedii proprii [.a. Coopera]iei Me[te[ug\re[ti din 1-2 iunie 1995, care Printre altele, complexele sportive din Bucure[ti [i stabile[te noi obiective [i m\suri pentru perfec]ionarea Sibiu pot fi considerate printre cele mai moderne. acestui domeniu, nu ocole[te activitatea sportiv\ in- Pentru sportul de performan]\ au func]ionat peste 770 cluzând `n acest „sistem economico-social cu valen]e de sec]ii pe ramuri de sport, afiliate la federa]iile de profund umaniste”, la cap. II litera „d”, prevederea: specialitate, 160 de antrenori (53 cu norm\ `ntreag\), „Asocia]iile sociale [i educativ-instructive [i sportive 80 de instructori angaja]i (43 cu norm\ `ntreag\), au ca scop desf\[urarea unor activit\]i sociale, cultura- precum [i un mare num\r de instructori voluntari. le, tehnico-[tiin]ifice, sportive, de caritate [i alte acti- Activitatea de performan]\ s-a desf\[urat la 41 de ra- vit\]i cu caracter umanitar”. Aceste câteva repere muri de sport, din care: 24 de sporturi individuale, 13 marcheaz\ cadrul `n care au ap\rut [i s-au dezvoltat jocuri sportive [i 4 sporturi cu caracter tehnico- organiza]iile sportive din sistemul coopera]iei aplicativ (modelism, motociclism, orientare sportiv\, me[te[ug\re[ti care, `n cei peste 50 de ani de exis- radioamatorism). Pân\ `n 1998, sportivii care au ten]\, [i-au `ndeplinit cu succes sarcinile lor specifice. reprezentat cluburile [i asocia]iile „Voin]a” au cucerit Ini]iative de `nfiin]are a unor nuclee organizatorice peste 3 000 de titluri de campioni na]ionali, la care proprii au ap\rut `nainte de 1950, ca spre exemplu se adaug\ un num\r foarte mare de locuri II [i III, cele din Sibiu (1947), Timi[oara [i Turnu M\gurele performan]e valoroase `n `ntrecerile cu cele mai pu- (1949) [i multe altele care ini]ial se manifestau sub ternice cluburi din ]ar\. La unele ramuri de sport, uni- diferite forme – organizarea unor echipe, grupe, cer- t\]ile sportive „Voin]a” au avut contribu]ii deosebite curi sportive, colective sportive [i ulterior sub forma `n selec]ionarea, preg\tirea [i promovarea unor spor- unor asocia]ii [i cluburi. Cele mai multe asocia]ii au tivi de cert\ valoare cu rezultate de prestigiu pe plan fost `nfiin]ate `ncepând din 1951, dup\ constituirea intern [i interna]ional. Ramurile de sport [i localit\]ile UCECOM. Pân\ `n 1990, `n decursul anilor, `n sis- `n care s-au eviden]iat: popice (Bucure[ti, Târgu temul coopera]iei me[te[ug\re[ti au func]ionat 3 Mure[, Gala]i, Timi[oara, Oradea, Ploie[ti, Odorhei); cluburi (Bucure[ti, Târgu Mure[, Timi[oara) [i 218 tenis de mas\ (Bucure[ti, Arad, Gala]i, Satu Mare); asocia]ii sportive (din care 13 de categoria I) organi- modelism (Sibiu, Târgu Mure[, Timi[oara, Arad, zate `n toate jude]ele. Num\rul de asocia]ii care au Reghin, Buz\u, Ia[i); lupte (Târgu Mure[, Cluj, Câm- func]ionat `n cadrul fiec\rui jude]: Bucure[ti – 37 de pulung Muscel, Reghin, Râmnicu S\rat, Roman); asocia]ii; Alba – 10; Covasna, Mure[, Suceava – câte canotaj (Timi[oara, Bucure[ti, Arad); box (Bucure[ti, 8; Cara[ Severin, Cluj, Dâmbovi]a, Hunedoara, Pra- Ia[i, Br\ila, Cluj, Craiova, Ploie[ti, M\cin, C\l\ra[i, hova, Satu Mare – câte 6; Arad, Bac\u, Bra[ov, Gorj, Satu Mare, Giurgiu); tir cu arcul (R\d\u]i, Târgu Harghita, Maramure[, Olt, Teleorman, Timi[, Vrancea Mure[, Satu Mare); atletism (Bucure[ti, Târgu Jiu); – câte 5; Bihor, Boto[ani, Constan]a, Dolj, Ialomi]a, handbal (Bucure[ti, Odorhei, Sighi[oara); baschet S\laj, Vaslui – câte 4; Arge[, Bistri]a, C\l\ra[i, Ia[i, (Bucure[ti, Bra[ov, Târgu Mure[); patinaj (Sibiu, Bra- Neam], Sibiu, Tulcea, Vâlcea – câte 3; Br\ila, Buz\u, [ov, Miercurea-Ciuc); hochei (Miercurea-Ciuc); ci- Gala]i, Mehedin]i – câte 2; Giurgiu – o asocia]ie. clism (Cluj-Napoca, Arad, Ploie[ti). Unit\]ile sportive Dup\ 1990, au fost transformate `n cluburi, AS „Voin]a” s-au num\rat printre promotorii dezvolt\rii „Voin]a” din Ia[i [i Piatra Neam] `n 1992 [i cea din unor ramuri de sport [i a activit\]ii de performan]\, la

187 STRUCTURI ORGANIZATORICE

unele sporturi situându-se printre cele mai bune sec]ii Spi]\ (canotaj); Gheorghe Aldea, Lucian Dan, F\nel din ]ara noastr\ [i chiar pe plan interna]ional (popice, Faur, Otto Hints, Aurel Morar (modelism); Alexandru modelism, tenis de mas\, tir cu arcul [i altele). Con- Andrei, Roger Cernat, Margareta Szemany, Tiberiu tribu]ii remarcabile ale sportivilor apar]inând unit\]ilor Szemany, Crista Szöcs (popice); Ella Constantinescu, „Voin]a” sau promova]i la alte cluburi s-au `nregistrat Magdalena Leszay, Emil Prokopecz (tenis de mas\); [i `n ceea ce prive[te reprezentarea pe plan interna]io- Arcadie {arkady (polo). nal. Peste 40 de cluburi [i asocia]ii „Voin]a” au pro- Un alt obiectiv important c\ruia asocia]iile Voin]a i-au movat, `n decursul anilor, numero[i sportivi `n loturile acordat o aten]ie deosebit\ a fost organizarea unei na]ionale de seniori [i juniori, la 25 de ramuri de bogate activit\]i sportive `n rândul cooperatorilor, `n sport. ~n anumi]i ani, au fost nominaliza]i `n diferite scopul p\str\rii s\n\t\]ii, destinderii [i recre\rii, `n loturi peste 150 de sportivi apar]inând acestor unit\]i. cadrul multor unit\]i, asigurându-se condi]ii speciale ~n perioada 1993-1998, circa 60 de sportivi au f\cut pentru realizarea ac]iunilor sportive de mas\. Printre parte, `n fiecare an, din loturile reprezentative. La formele folosite s-au num\rat: gimnastica la locul de anumite ramuri de sport (popice, unele ramuri [i clase munc\, `ntreceri interne ale cooperativelor, campio- la modelism, tir cu arcul) reprezentarea la competi]iile natul asocia]iei, gimnastica de `ntre]inere pentru interna]ionale oficiale a revenit, `n mare m\sur\, femei, practicarea unor ramuri de sport etc. ~n ultimii sportivilor [i unor antrenori din unit\]ile sportive ani acest domeniu s-a modernizat prin introducerea „Voin]a”. Ace[tia au avut, de asemenea, contribu]ii unor noi forme de practicare a exerci]ilor fizice, mai importante la ob]inerea unor titluri [i medalii la JO, interesante [i atractive, organizate sub deviza CM, CE [i CB, `n probe individuale sau `n compo- „Sportul pentru to]i”. Competi]iile de genul „Voin- nen]a unor echipaje [i echipe, la canotaj, handbal, ]iadelor”, „Zilele Cooperatorului”, „Ziua pre[edin- popice, tenis de mas\, modelism, box, hochei pe ]ilor”, Cupele „Voin]a” au atras, ani de zile, mii de ghea]\, tir cu arcul, lupte, karate, arte mar]iale, patinaj participan]i `n folosul s\n\t\]ii lor. Un loc important vitez\, atletism. Peste 150 de sportivi care au activat `n preocup\rile asocia]iilor l-a ocupat organizarea `n aceste unit\]i au primit titlul de mae[tri ai sportului. activit\]ilor sportive specifice pentru persoanele Numero[i campioni [i medalia]i ai JO, CM [i CE au handicapate din cooperativele invalizilor. Pe baza fost onora]i cu titlul de mae[tri emeri]i ai sportului, unor programe adaptate se desf\[oar\ ac]iunile [i printre ace[tia aflându-se: Elisabeta Albert, Elisabeta Badea, Ildico Groz\vescu, Elena Pan\, Cornelia `ntrecerile organizate la nivelul cooperativelor, pe plan Petru[c\, Petre Purje, Constantin R\dulescu, Margareta local [i na]ional. O confirmare a interesului pentru Szemany, Tiberiu Szemany, Crista Szöcs, Maria aceste activit\]i o reprezint\ participarea la Competi- Zsizsik (popice); Doina Benedek-B\rda[, Camelia ]ia special\ a cooperatorilor handicapa]i, organizat\ Macoviciuc, Maria Sava-Macoviciuc (canotaj); Marius `ncepând din 1969, cu faz\ pe jude] [i final\ pe ]ar\, Che[cu, Lucian Dan, Otto Hints, Aurel Morar, Vasile la atletism, tenis de mas\, orientare sportiv\, aruncare Nicoar\, Helmuth Orban, Aurel Popa (modelism); la ]int\, `n total 42 de probe, pe grupe de handicap. Carolina Cârligeanu, Magda Miklo[-Ilye[, Iuliana Pân\ `n 1990, participau de regul\ peste 20 de jude]e, Naco (handbal); Ella Constantinescu, Magdalena cu 300 - 400 de finali[ti. ~n ultimii ani, activitatea s-a Leszay, Eleonora Mihalca (tenis de mas\); Magda mai restrâns, `n 1999, la cea de-a XXX-a edi]ie orga- Jerebie-Pall (baschet); Marcelic\ Tudoriu (box); nizat\ la Sibiu, participând doar 9 jude]e. Atât pe plan Claudiu Rusu (polo). Printre f\uritorii acestor succe- central, cât [i la nivelul asocia]iilor, s-a asigurat un se, al\turi de zecile de antrenori, adesea anonimi, s-au bogat program competi]ional interna]ional, printre aflat [i antrenorii emeri]i: Eugen R\duc\nescu (atle- care sunt de men]ionat: Cupa „Voin]a” la ciclism – tism); Gheorghe Ro[u (baschet); Ion Chendreanu, competi]ie de prestigiu cu participare interna]ional\; Teodor Niculescu, Viorel Soroceanu (box); Doina „Spartachiadele cooperatiste” la polo (Cluj-Napoca), Benedek-B\rda[, Ioan Claudiu Grigori]\, Gheorghe popice (Ploie[ti, Târgu Mure[), handbal (Gala]i), tir cu

188 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

arcul, box, orientare [i altele, precum [i numeroase prestigiu, pe plan intern [i interna]ional, s-au remarcat, competi]ii interna]ionale bilaterale. Dup\ 1990, da- `n mod deosebit, cluburile [i asocia]iile apar]inând torit\ problemelor cu care se confrunt\ coopera]ia coopera]iei me[te[ug\re[ti din urm\toarele localit\]i. me[te[ug\reasc\, s-a `nregistrat o restrângere a activit\]ii sportive, o sc\dere a preocup\rilor, a ariei de • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” ALE- cuprindere [i a rezultatelor, `n special `n sportul de XANDRIA. A dezvoltat activitatea sportiv\ de perfor- performan]\. Cu toate greut\]ile, multe asocia]ii au man]\ din 1953 la atletism, baschet, box, judo, hand- ac]ionat pentru reorganizarea activit\]ii [i g\sirea bal, [ah, tenis de mas\, volei. Realiz\ri: numeroase unor solu]ii de rezolvare a problemelor cu care se medalii [i 5 titluri de campioni na]ionali de juniori la confrunt\, apelând la noi formule organizatorice [i la atletism; locul I `n campionatele regionale la baschet sprijinul financiar al sponsorilor. Rezultatele ob]inu- [i volei, promovarea unor tineri `n alte sec]ii; califi- te pe acest plan la Arad, Timi[oara, Ploie[ti, Piatra carea `n semifinalele CN de [ah; câ[tigarea titlului de campion na]ional la judo, `n 1979, la juniori; nomi- Neam], Sibiu, Satu Mare, Buz\u dau speran]a unor nalizarea `n lotul reprezentativ de judo a sportivilor perspective pentru refacerea cadrului organizatoric Marian Cr\ciun [i Gabriel R\dulescu. [i reluarea activit\]ii la nivelul cerin]elor [i obiectivelor reale. La realiz\rile ob]inute a contribuit, `n • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” mod substan]ial, [i activul salariat [i voluntar central ARAD. ~nfiin]at\ `n 1951, cu sec]ii de canotaj, kaiac- [i local. De[i foarte restrâns, activul din comparti- canoe, tenis de mas\, ciclism, modelism, orientare, mentul de specialitate al UCECOM (Consiliul Cen- una din unit\]ile reprezentative cu rezultate deosebite tral al Asocia]iilor [i Cluburilor „Voin]a”, iar dup\ ob]inute `n competi]iile interne [i interna]ionale, `n 1951 Oficiul de Cultur\ Fizic\) a ac]ionat cu compe- promovarea unor sportivi `n loturile na]ionale [i `n ten]\ pentru rezolvarea problemelor complexe ale alte sec]ii. sportului din coopera]ia me[te[ug\reasc\, `mpreun\ Sec]ia de canotaj s-a preocupat `nc\ din 1960 de cu primul [ef al Oficiului de Cultur\ Fizic\ – Octavian selec]ia [i preg\tirea juniorilor (b\ie]i [i mai ales fete) Tuhai [i alte cadre care au avut `n coordonare activi- care au câ[tigat peste 10 titluri de campioni na]ionali tatea sportiv\ – Ion Rachieru (director), Ion Beldean [i numeroase locuri II [i III, mul]i dintre ace[tia fiind ([ef serviciu), Iacob Eacovi]\ – director al Direc]iei nominaliza]i `n loturile reprezentative de juniori. cu probleme sociale din UCECOM. ~n decursul Sec]ia de ciclism, `n cei peste 10 ani de activitate, a anilor au func]ionat `n compartimentul de speciali- contribuit la dezvoltarea ciclismului românesc tate: Drago[ Hadârc\, Constantin Udrescu, Vasile cucerind peste 40 de titluri de campioni na]ionali Ionescu, Aurelian Matea[, Viorel Tomescu [i Ilie ([osea [i velodrom), majoritatea la juniori, remarcân- Mandache. Pre[edin]ii [i conducerile UCECOM [i ale du-se Nicolae Boari (6 titluri), Ludovic Kovacs (14 organismelor jude]ene, precum [i pre[edintele, ing. titluri), Iosif Schneider (16 titluri), sportivi care s-au Dâng\ Dumitru, au acordat un substan]ial sprijin dez- aflat [i `n componen]a loturilor na]ionale. volt\rii [i afirm\rii sportului `n sistemul coopera]iei Sec]ia de kaiac-canoe [i-a `nceput activitatea `n me[te[ug\re[ti. Dup\ 1992, `ntreaga activitate sportiv\ 1960, axându-se pe preg\tirea juniorilor cu care a din cluburi [i asocia]ii se desf\[oar\ sub egida „Ligii ob]inut peste 15 titluri de campioni [i peste 25 de Na]ionale Voin]a” care are ca pre[edinte de onoare pe locuri II [i III. S-a remarcat sportivul Ioan Lup\u, vicepre[edintele UCECOM – Constantin Proca, ca component al lotului na]ional. Dup\ 1990, sec]ia co- director executiv pe Iacob Eacovi]\, iar ca director laboreaz\ cu CS{ Arad. executiv adjunct pe profesorul Ilie Mandache. Prin Sec]ia de orientare sportiv\, `n cei peste 15 ani de contribu]ia adus\ la practicarea unor ramuri de sport activitate, a câ[tigat peste 10 titluri na]ionale la [i dezvoltarea sportului de performan]\ `n toate zonele nivelul juniorilor, dintre ace[tia Ambrozie Kovacs a ]\rii, precum [i pentru realizarea unor rezultate de realizat 4 titluri. Sportivii Marta David, Marcel Buda,

189 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Maria Stanciu [i al]ii au fost nominaliza]i `n loturile au fost nominaliza]i `n loturile na]ionale, printre reprezentative. ace[tia num\rându-se Irma Pa[ca, Petru Lup[e, Sec]ia de modelism, care are peste 20 de ani de ac- Ileana Jeller. tivitate, a promovat navomodelismul [i `n special automodelismul, clasele radiocomandatelor, având `n • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” BRA- componen]a sa unii din cei mai buni sportivi din ]ar\, {OV. A func]ionat cu sec]ii de: box, tenis de mas\ [i care au cucerit peste 75 de titluri de campioni na]ionali. [ah (care au activat `n principal pe plan local); volei Sportivii cu cele mai multe titluri, mae[tri ai sportu- (echip\ feminin\ `n Divizia B – 1973-1974, dup\ care lui [i componen]i ai loturilor reprezentative: Lucian sec]ia a fost transferat\ la o alt\ unitate sportiv\); pati- Str\jnei (5 titluri), Adalbert Muneran (7 titluri), naj vitez\ (Crista Traher, campioan\ na]ional\ la 1 500 Gheorghe Szücs (13 titluri), F\nel Faur (15 titluri), m, `n 1965, [i component\ a lotului na]ional); patinaj Cristian Faur (18 titluri). Un merit deosebit `n activi- artistic (cu merite `n promovarea acestui sport `n rân- tatea acestei sec]ii revine Antrenorului emerit F\nel dul copiilor [i juniorilor; un titlu de campioni na]ionali Faur. Din 1998 sec]ia a trecut `n structura CSM Arad. la perechi ob]inut `n 1965); orientare; baschet. Sec]ia Sec]ia de tenis de mas\ a selec]ionat [i preg\tit `n de orientare sportiv\ [i-a `nceput activitatea dup\ 1970 perioada 1955-1973, sub `ndrumarea antrenorului cu rezultate notabile pe plan na]ional ob]inând, pân\ `n 1990, peste 10 titluri de campioni na]ionali [i nu- emerit Emil Prokopecz, o serie de juc\tori cu con- meroase locuri II-III, la juniori. Sec]ia a avut mai mul]i tribu]ii importante pe plan intern [i interna]ional. ~n sportivi nominaliza]i `n loturile na]ionale. aceast\ sec]ie au activat [i s-au remarcat sportivii: Sec]ia de baschet a fost una dintre cele mai repre- Adrian {imandan, Tiberiu Covaci – campioni na]io- zentative pentru asocia]ia din Bra[ov prin echipa de nali, componen]i ai loturilor na]ionale; Eleonora junioare, prezent\ `n CN (1973-1974 [i 1978-1983), Mihalca – Maestr\ emerit\ a sportului, campioan\ dar mai ales prin echipa feminin\ de senioare care a na]ional\, vicecampioan\ mondial\ `n 1969 (echipe activat (cu excep]ia edi]iilor 1963-1964, 1973-1976 [i dublu), 3 medalii de bronz la CE (1964, 1968, [i 1982-1983, când a jucat `n Divizia B) `n Divizia 1974); Magdalena Leszay – Maestr\ a sportului [i A, unde s-a clasat pe locurile III [i IV, luptând de Antrenoare emerit\, campioan\ na]ional\, medaliat\ multe ori, de la egal la egal, cu medaliatele cam- cu bronz la CE din 1974. O performan]\ deosebit\ a pionatului. ~n aceast\ echip\, preg\tit\ de antrenorul realizat echipa feminin\ care a fost prezent\ de dou\ emerit Gheorghe Ro[u, au activat numeroase ori `n finala CCE. Din 1973 sec]ia a fost transferat\ la juc\toare valoroase [i componente ale lotului CSM Arad. na]ional, printre care Simona Cucuruz, Cornelia Hinar, Kato Vogel, Antoaneta Boitu [i Maestr\ • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” BAIA emerit\ a sportului, cu mari merite `n baschetul MARE. A promovat activitatea de performan]\ la românesc, Magda Jerebie-Pall. popice, [ah, tenis de mas\, judo, handbal (echipa masculin\ a activat `n Divizia B – 1973-1974, iar `n • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” BR|- 1975 a fuzionat cu AS „CUPROM” urmând alt traseu ILA. A func]ionat cu sec]ii de box, baschet, tenis de organizatoric), lupte greco – romane (activitate la mas\, [ah, volei (echip\ de junioare `n CN). Cea mai nivelul juniorilor; sportivul Dorel Pop a câ[tigat titlul reprezentativ\ sec]ie a fost cea de box, cu numero[i de campion na]ional de juniori `n 1974). Una dintre campioni na]ionali de juniori (Gheorghe Bunea – cele mai productive sec]ii a fost cea de orientare 1965, {tefan Imbre – 1976 [i 1978, Ovidiu Deicu – sportiv\ care, `ntre 1980-1990, a cucerit peste 40 de 1978 [i al]ii). Cel mai bun rezultat a fost ob]inut de titluri de campioni na]ionali, eviden]iindu-se: Ileana Marcelic\ Tudoriu, maestru emerit al sportului, mul- Jeller (peste 20 de titluri), Irma Pa[ca, Edith Apli, tiplu campion na]ional, care `n 1985 a cucerit medalia Ioan Ailenei (to]i peste 5 titluri) [i al]ii. Mul]i sportivi de aur la CM de box pentru tineret.

190 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

• ASOCIA}IILE SPORTIVE „VOIN}A” din Sec]ia de box (`nfiin]at\ `n 1951) a avut `n compo- Bucure[ti, Târgu Mure[ [i Timi[oara au func]ionat nen]a sa pe: Paisz Miklo[, Maestru al sportului, mul- sub denumirea de la cluburi (vezi: CS „Voin]a”). tiplu campion na]ional, campion balcanic, vicecampion mondial de tineret; Alexandru Turei, maestru al • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” BU- sportului, multiplu campion na]ional, campion bal- Z|U. A organizat activitatea sportiv\ de performan]\ canic, medaliat la numeroase turnee interna]ionale, la urm\toarele ramuri de sport: atletism, sec]ie care a campion european de juniori (1972), participant la JO activat `n colaborare [i cu alte unit\]i sportive, a (1972); Iosif Mihalik, Maestru al sportului, ulterior ob]inut peste 10 titluri na]ionale [i 2 titluri balcanice, transferat la alte unit\]i sportive, a cucerit primul titlu precum [i un loc VIII la CE de juniori; box – `n pe- de campion pentru „Voin]a”, medaliat cu bronz la CE; rioada 1957-1991, sportivii acestei sec]ii au ocupat `n Cristian Morea, Maestru al sportului, multiplu campi- CN – 5 locuri I, 10 locuri II [i 23 de locuri III, contri- on na]ional, ulterior transferat la CS „Steaua”, precum buind la promovarea unor tineri; modelism – [i mul]i al]i boxeri campioni na]ionali [i componen]i medalia]i `n CN; sportivi promova]i `n loturile ai loturilor reprezentative. Antrenorii sec]iei: Iosif reprezentative; locul IV cu doi sportivi `n echip\ la Priester, Eugen Douda, Francisc Ambru[, Iosif CE de aeromodele `n 1997; din 1998, sec]ia activeaz\ Ambru[, Iosif Mihalik, Alexandru Turei, Ion Chen- `n colaborare cu sportivii de la Palatul Copiilor din dreanu (Antrenor emerit) [i al]ii. Buz\u; orientare sportiv\ – medalia]i `n CN [i 8 locuri Sec]ia de ciclism (1951) a cuprins mul]i sportivi de I `n cadrul „Voin]iadei”; popice – locul I [i medalii `n valoare, printre care: Attila Telegdi, multiplu campi- campionatul asocia]iilor „Voin]a”; tenis de mas\ – on na]ional, recordmanul ]\rii la velodrom, Attila echip\ `n Divizia A (1978-1982), 2 locuri I la CB al Balasz, Dorin Trif, Dan Irimia[ – multipli campioni organiza]iilor reprezentând coopera]ia me[te[ug\- na]ionali [i balcanici `n probele de [osea. La CN din reasc\; [ah – medalia]i `n CN; volei – echip\ feminin\ 1998, sportivele acestei sec]ii s-au clasat pe primele `n Divizia B (1972-1973), locul II `n campionatul aso- trei locuri `n proba feminin\ de ciclocros. Antrenorii cia]iilor „Voin]a” cu echipa masculin\. care au contribuit la aceste rezultate: Vasile Bobo[i, Arpad Nagy, Vasile Vl\du], Gheorghe C\praru. • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” Sec]ia de lupte libere (1979) a cuprins o serie de CLUJ-NAPOCA. A luat fiin]\ `n 1951, cu sportivi campioni na]ionali [i medalia]i la turnee urm\toarele sec]ii afiliate la federa]iile de speciali- interna]ionale, `ntre ace[tia num\rându-se [i Maes- tate: atletism, box, ciclism, gimnastic\, orientare trul sportului Andrei Ianko (ulterior transferat la sportiv\, popice, polo pe ap\, schi [i fotbal. Pe par- „Dinamo” Bra[ov), medaliat cu bronz la CM. ~n CN, cursul anilor au mai fost afiliate sec]iile de handbal, echipa clubului a cucerit medalia de bronz. volei, tenis de mas\, [ah, arte mar]iale [i lupte Antrenori: Gelu Ursu, Aurel {uteu, Andrei Ianko, libere. ~n 1989, `n structura clubului func]ionau Dorin H\r\ngu[, Gheorghe Siecoban. sec]iile de box, ciclism, lupte libere, polo, orientare Sec]ia de polo pe ap\ (1951) a realizat performan]e sportiv\ [i schi, iar dup\ 1993 s-au mai ad\ugat deosebite `n Divizia A, locul II (1979) [i de 8 ori locul cele de arte mar]iale, baschet, haltere [i triatlon. III (1972-1978 [i 1980). A promovat numero[i juc\tori Activitatea sec]iilor de atletism, baschet, handbal, `n loturile na]ionale. Cel mai valoros juc\tor – Claudiu fotbal, schi, volei [i [ah s-a desf\[urat cu prioritate Rusu, Maestru al sportului [i Maestru emerit al sportu- pe plan local [i doar sporadic la nivel na]ional, lui, locul IV la JO din 1976, locul V la CM din 1975, având ca obiectiv sportul de mas\ [i `ntrecerile or- medaliat cu aur la JMU din 1977. Antrenori: Arcadie ganizate cu membri cooperatori. Celelalte sec]ii s-au Sarkadi (Antrenor emerit), Zoltan Bogdan, Ladislau remarcat prin preg\tirea unor sportivi valoro[i [i Daroczi, Radu Nechita, Vasile Pop, Octavian Preda, realizarea unor performan]e deosebite pe plan in- Tiberiu Baraba[, Ovidiu Pocol. Mul]i dintre ace[tia au tern [i interna]ional. desf\[urat o activitate deosebit\ cu copiii [i juniorii.

191 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Sec]ia de orientare sportiv\ (1951) a cuprins pe unii na]ionali la seniori [i juniori). Sportivi selec]iona]i `n dintre cei mai valoro[i sportivi din aceast\ ramur\, loturile reprezentative: Cornelia L\zean, locul IV la multipli campioni na]ionali, printre care Enikö Fey [i JO din 1964 (volei); Gheorghe Opri[or (box); Natalia Zsuzsa Fey, precum [i al]i sportivi care au activat [i Deconesc, Cristian Ivanciuc, Anca P\sat, C\t\lin Ilie, ca antrenori – Voicu Pl\ian, Gligor Pavel [i Mae[tri Aurelia Alexandru (orientare) [i al]ii. ai sportului Sandor Fey [i Clara Fey. ~n 1998 sec]ia [i-a `ncetat activitatea. • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” GA- Sec]ia de gimnastic\ a func]ionat din 1951 pân\ `n LA}I. ~nfiin]at\ `n 1951, cu urm\toarele sec]ii de 1975, perioad\ `n care echipele de senioare [i ju- performan]\: box, handbal, tenis de mas\, tenis, nioare au cucerit la CN 5 locuri I [i 8 locuri II-III. popice, [ah. Rezultate deosebite au fost ob]inute la: Antrenori: Ioan Albert, Eugen Felvinczi. box (titlurile na]ionale pe echipe 1967, 1968, 1969, Sec]ia de popice (1951-1984), sub `ndrumarea medalia]i la CN); popice (titluri pe echipe 1981, antrenorului Vasile Gyarfas (cel mai bun juc\tor, 1992); campioan\ na]ional\ la individual – Angelica Maestru al sportului) a realizat: echipa feminin\ – 6 Vasile; performan]e de prestigiu – locul I `n CCE titluri na]ionale [i 10 locuri II-III, având `n compo- (1981) [i locul I `n Cupa Mondial\ (1992) sportivi nen]\ pe Margareta Kelemen, Ileana Gyarfas, Roza- promova]i `n loturile na]ionale; tenis de mas\ (locul lia Stefucz – Maestre ale sportului, ultima fiind [i I `n CN pe echipe `n 1998; locul II `n CN pe echipe component\ a echipei de junioare campioan\ euro- `n 1996 [i 1997; Ana Gogori]\ – 2 locuri II [i 3 locuri pean\ `n 1971; echipa masculin\ – 3 titluri [i 7 locuri III `n CN din 1997-1998; sec]ia s-a clasat pe locul I II-III `n CN. `n clasamentul unit\]ilor sportive situate pe primele 3 Sec]ia de tenis de mas\ (1951-1969) a desf\[urat o locuri `n CN din 1998; echipa a ocupat locul III `n activitate la nivel na]ional, avându-l ca antrenor [i CCE din 1998). ~n anul 2000, sportiva Ana Gogori]\ juc\tor pe Gheorghe Cobârzan (fost juc\tor la CSM a f\cut parte din echipa care a cucerit medalia de Cluj). A mai jucat pentru „Voin]a” Cluj [i Tiberiu Ha- bronz la CM de tenis de mas\. Din conducerea aso- rasto[i, Maestru al sportului, multiplu campion cia]iei au f\cut parte: Dumitru Costin (1964-1968), na]ional, medaliat la competi]iile interna]ionale ofi- Apostol Anastasiu (din 1968). ciale. Dup\ 1990, clubul s-a confruntat cu serioase probleme financiare, situa]ie care a condus la restrân- • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” IA{I. gerea activit\]ii. Conducerea clubului `n decursul A func]ionat ca asocia]ie sportiv\ din 1951 pân\ `n anilor: Eugen Felvinczi (1951-1970); Eugen Marchi[ 1992, când s-a transformat `n club. Pân\ `n 1989, a (1970-1988); Teodor M\n\[turean (1988-1991); An- func]ionat cu 10 sec]ii: baschet, badminton, box, fot- tonio Ciupei (1991-1993); Gheorghe C\praru (din bal, judo, orientare sportiv\, modelism, [ah, popice [i 1993). handbal. Dup\ 1989, datorit\ greut\]ilor financiare, activitatea de performan]\ s-a rezumat la box, mode- • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” CRA- lism [i orientare sportiv\. Sec]ii cu activitate de nivel IOVA. A cuprins `n structura sa organizatoric\ sec]ii jude]ean: handbal feminin [i popice. ~ntre sec]iile de de: [ah, tenis, tenis de mas\, box, orientare, popice [i nivel na]ional s-au aflat: baschetul – cu echip\ `n Di- volei. S-au deta[at prin realiz\rile lor sec]iile de: vizia B; [ahul; modelismul – `nfiin]at\ `n 1970, cu popice (echipa feminin\ `n Divizia A `ntre 1973- medalia]i `n CN; orientare sportiv\ – cu campioni 1981); volei (echipa feminin\ `n Diviziile A [i B `ntre jude]eni de seniori [i juniori, locul II `n CR, locurile 1963-1981 [i sportivi promova]i `n loturile I [i II `n Cupa „Voin]a”. Sec]ii cu rezultate deosebite: na]ionale); box (campioni [i medalia]i `n CN – badminton – a activat `n Divizia A [i a promovat Gheorghe Opri[or – campion juniori 1981 [i la tineret sportivi `n lotul na]ional (Radu Co[arc\ [i Alina Pieptu 1983, Dorinel Ilie – campion juniori 1990); orientare – care au cucerit [i titluri de campioni na]ionali de ju- (numeroase medalii [i peste 10 titluri de campioni niori); de preg\tirea sportivilor s-a ocupat profesorul

192 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Nicolae Oloieriu; `n 1993, sec]ia a fost transferat\ `n ceilal]i ani `n Divizia B, `n 1964 juc\toarea Margare- structura CS „Politehnica”; judo feminin – cu echip\ ta {erban a fost selec]ionat\ `n lotul reprezentativ. campioan\ na]ional\ `n 1989, sportive promovate `n Sec]ia de orientare sportiv\ a ob]inut, `ntre 1984- lotul na]ional (Angela Budac\, Ana Maria Tolea, Iu- 1989, 16 titluri de campioni na]ionali la nivelul ju- liana Sidon), sec]ie trecut\ `n 1993 la CS „Politehni- niorilor (s-a remarcat Katalin Keresztes cu 7 titluri). ca”; fotbal – cu echip\ feminin\ `n Divizia A, juc\toarea Camelia Humulescu selec]ionat\ `n lotul • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” na]ional. ~ntre sec]iile cu rezultate deosebite s-a ODORHEIU SECUIESC. ~nfiin]at\ `n anul 1951, a `nscris [i boxul, `nfiin]at\ `n 1970, nominalizat\ ca avut `n structura sa ini]ial\: atletism, box, lupte, schi, sec]ie de nivel olimpic, ramur\ care, sub `ndrumarea orientare sportiv\, popice. Pe parcurs au mai fost Antrenorului emerit Viorel Soroceanu, a realizat cele `nfiin]ate sec]ii la: tenis de mas\ (preluat\ de la AS mai bune performan]e: campioni na]ionali – Ovidiu „Spartac” `n 1959), handbal feminin (1960-1994). Bobârnat, Dan Moise, Iulian Moise, Ionel Pricop, Sec]ia de handbal cu echip\ feminin\ `n CN Divizia Dan Simionic\, Ionel E[anu; sportivi `n loturile A, care la edi]ia 1975-1976 s-a clasat pe locul III – a na]ionale – Nicolae Buboi, Dan Moise, Gelu Ra]\, preg\tit [i promovat numeroase juc\toare de valoare, Dan Simionic\, Mihai Danilov, Ovidiu Bobârnat; dintre acestea remarcându-se: Magda Miklo[-Ilyes – cucerirea medaliilor de bronz la CM de juniori (1996) Maestr\ emerit\ a sportului, peste 180 de selec]ion\ri [i CM de seniori (1999) prin sportivul Ovidiu Bobâr- `n na]ionalele de senioare [i tineret (1967-1978), nat. Conducerea asocia]iei de-a lungul anilor: medaliat\ cu aur la CM de tineret (1967) [i cu argint Vladimir Ursu (1951); Loebel Alecu (1953); Vasile la CM de senioare (1973), locul IV la JO din 1976; Mihnea (1954); Iosif Mathias (1955); Petru Gâ]u Maria Magyari-Laczkovics – juc\toare care a activat (1962); Constantin Adumitresei (1968); Mircea An- `n aceast\ sec]ie, participant\ la CM din 1971 (locul dronic (din 1985). IV) [i JO din 1976 (IV). Sec]ia de popice – echipa masculin\ calificat\ `n 1951 • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” la turneul final al CN; 2 titluri de campioni na]ionali, MIERCUREA CIUC. ~nfiin]at\ `n 1951, cu sec]ie de `n proba individual\, la juniori (1963, 1984); echipa volei, iar ulterior hochei pe ghea]\ (1958-1967), popi- feminin\ clasat\ pe locul III la CN de senioare din ce, box, handbal, schi fond, patinaj vitez\ (1977- 1998; numeroase sportive promovate `n alte sec]ii [i `n 1980), orientare sportiv\. Majoritatea sec]iilor au avut loturile na]ionale, participante la CM [i CE. realiz\ri importante: La hochei pe ghea]\ – echipa de Sec]ia de schi s\rituri a ob]inut mai multe titluri de seniori campioan\ na]ional\ `n 1960 [i 1963 [i vicecampioni na]ionali de juniori (1956-1964); `n anul campioan\ de 6 ori; numero[i juc\tori promova]i `n 1964, Jozsef Eröss a ob]inut titlul de campion la se- sec]iile altor cluburi [i `n loturile na]ionale (Desideriu niori; locul I la CR pe echipe (1963, 1964); `n anul Varga, Iuliu Szabo, Emerich Antal [i al]ii); antrenorul 1980 la CN [i CR sportivii sec]iei au ob]inut 12 locuri echipei, Paul Sprentz. La schi fond – Piro[ka Abo[ I [i 10 locuri II. multipl\ campioan\ na]ional\ de junioare, partici- Sec]ia de tenis de mas\ – dup\ preluarea sec]iei de pant\ la JMU din 1981 (locul XIX); 2 titluri de cam- la AS „Spartac”, s-a continuat activitatea la nivelul pioane na]ionale de junioare ([tafet\ [i proba de 5 km copiilor, ob]inându-se progrese `nsemnate. Din 1972, – `n 1989). La patinaj vitez\ – cu merite `n sus]inerea cei mai buni sportivi din aceast\ sec]ie [i-au conti- acestei ramuri de sport; Eva Szigheti, vicecampioan\ nuat activitatea la CS{, `n acela[i an echipa de b\ie]i na]ional\ la senioare la sprint [i poliatlon (1979, promovând `n divizia pentru juniori (locul III `n 1974 1980), cu un nou record na]ional la senioare `n proba – individual [i pe echipe). de 1000 m; Erika Kovacs [i Gabriela Vadazi – campioane na]ionale de junioare `n 1989. Volei – echipa • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” ORA- feminin\ a activat `n 1971-1972 `n Divizia A, iar `n DEA. ~nfiin]at\ `n 1952, cu sec]ii de atletism, box,

193 STRUCTURI ORGANIZATORICE

baschet, fotbal, handbal, motociclism, orientare [i particip\ri `n campionatele jude]ene: atletism, hand- sportiv\, popice, [ah, tenis, tenis de mas\. Asocia]ia a bal (1975-1987), volei (1960-1970), tenis de mas\. desf\[urat o activitate deosebit\ pentru dezvoltarea Antrenorii sec]iilor: {tefan Szücs, Ioan Orcea, {tefan sportului de performan]\ [i afirmarea unor ramuri de Török, Victor Popescu, Ecaterina Bagdi, Olga Psichas sport pe plan intern [i interna]ional. (popice), Arpad Viktor, Ladislau Berke (motoci- Sec]ia de popice – cu echipe participante `n Divizia clism), Iosif Munteanu ([ah), Mircea Dr\goi, Ioan A; Holya Mathe [i Olga Psichas – campioane Temian, Sorin Simoca (tenis). Pre[edin]ii asocia]iei: na]ionale de junioare, la perechi (1982, 1983, 1984); Petru Nicoar\, Ion Lic\, Florian Bi], Adriana Boto[. Olga Psichas campioan\ na]ional\ la individual (1983); Holya Mathe – medalie de aur (echipe) [i • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” PIA- medalie de argint (perechi) la CE de juniori din 1983, TRA NEAM}. A luat fiin]\ `n 1951 ca asocia]ie, medalie de aur (echipe) [i medalie de bronz transformat\ `n 1992 `n club. Dup\ `nfiin]are, figurau (individual) la CM de juniori din 1985, medalie de `n structura asocia]iei sec]iile de popice, [ah, schi, fot- argint (echipe) la CM de seniori din 1986; Olga bal, tenis de mas\, volei [i handbal, cu activitate de Psichas – 2 medalii de aur la CE de juniori din 1981; nivel regional [i jude]ean. Pe parcurs s-au mai ad\ugat Silvia Berinde – 2 medalii de bronz la CM din 1982. [i alte ramuri de sport Sec]ia de motociclism – particip\ri la CN de vitez\ Sec]ia de orientare sportiv\ (1970) – 12 titluri [i motocros; campioni na]ionali la diferite clase: na]ionale [i 12 sportivi nominaliza]i `n loturile repre- Ladislau Berke, Valeriu Stancu, Laszlo Fereczi, zentative. Ladislau Farka[; multipli campioni na]ionali; Arpad Sec]ia de ciclism (1978) – 14 titluri, 6 sportivi `n lo- Viktor [i Attila Viktor la vitez\ 125 [i 250 cmc [i Eva turile na]ionale, 2 campioni balcanici, locul VI `n Gardi, campioan\ na]ional\ la fete clasa 50 cmc; Cursa „P\cii”. toate aceste titluri au fost ob]inute `n perioada 1980- Sec]ia de box (1980) – 6 titluri na]ionale, locul VI la 1995; majoritatea dintre ace[tia, mae[tri ai sportului, CM de juniori, medalie de bronz la CE. componen]i ai loturilor na]ionale, au contribuit la o Sec]ia de atletism (1981) – `ncepând din anul 1987 a bun\ reprezentare pe plan interna]ional. fuzionat cu CS „Ceahl\ul” sub denumirea „Ceahl\ul – Sec]ia de box – particip\ri la CN de juniori soldate Voin]a” – 42 de titluri de campioni, 4 recorduri cu câ[tigarea unui titlu de campion `n 1960 de c\tre na]ionale; numero[i sportivi promova]i `n loturile juniorul Ovidiu Ple[. na]ionale; 8 medalia]i la CB (4 de aur, 2 de argint [i 2 Sec]ia de baschet –echipa feminin\ participant\ `n de bronz); medalie de bronz la CM de juniori. CN, Divizia B, `n perioada 1956-1965. Clubul a organizat dou\ edi]ii ale competi]iei inter- Sec]ia de tenis – activitate orientat\ pe preg\tirea na]ionale de ciclism Cupa „Voin]a” [i competi]iile tra- copiilor [i juniorilor, participarea la CN pentru aceste di]ionale Cupa „Voin]a” la cicloturism, box, atletism categorii [i la turnee interna]ionale; s-au remarcat – [i orientare sportiv\. Conducerea unit\]ii a fost asigu- Nicoleta Ortansa Danciu (loc III la CN; locul I la trei rat\ de: Nae Teodorescu (1951-1956), Gu]\ S\vines- turnee interna]ionale 1999), Copil R\zvan [i R\zvan cu (1957-1962) [i Cornel Nem]eanu (1963-1975) `n Bercea locul III la Campionatele Interna]ionale ale calitate de secretari; D\sc\li]a Nicolae (1975-1999) – României 1999; echipa de copii a ocupat locul I la director. Func]ia de pre[edinte a fost `ndeplinit\ de „Trofeul Ilie N\stase – Ion }iriac” 1999. Nemens Constantin {erban (1992-1999). Sec]ia de [ah – particip\ri la CN de copii [i juniori; sportivul Dan Ra] – campion na]ional `n 1996. • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” PLO- Sec]ia de orientare sportiv\ – activitate la nivelul IE{TI. S-a `nfiin]at `n 1952, pe parcursul anilor având juniorilor cu particip\ri la CN. `n structura sa organizatoric\ urm\toarele sec]ii: box, Sec]ia de fotbal – echipe de seniori `n Divizia C [i ju- ciclism, karate, orientare sportiv\, popice, modelism, niori `n CN. Ramuri de sport cu activitate pe plan local fotbal.

194 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Sec]ia de ciclism – peste 10 titluri de campioni cade]i. ~n anul 2000, asocia]ia [i-a `nscris `n palmares na]ionali de juniori, eviden]iindu-se printre al]ii: o medalie de argint la CM de karate tradi]ional prin Gheorghe Moldoveanu, Gheorghe Tomescu, Cornel Iulian P\tra[cu (enbu) [i o medalie de argint la CE de Nicolae, Constantin Ciobanu, D\nu] David [i multi- box prin Bogdan Dobrescu (categ. 51 kg). Antrenorii plul campion Marian }ârlea (campion balcanic [i sec]iilor: Eleonora Ion [i Constan]a Constantin component al echipei na]ionale, autor al unei perfor- (popice); Eugen Dulgheru [i Dan David (ciclism); Au- man]e de prestigiu `n „Cursa P\cii” `n 1978). D\nu] relian Nicolae (karate); Lucian R\dulescu (box). Con- David a ob]inut la CN de juniori ([osea [i velodrom) ducerea unit\]ii sportive a fost asigurat\ de: Ion un loc I, un loc II [i 2 locuri III `n 1998, tot `n acest Costache (1952-1966); Mircea Florescu (1966-1970); an fiind [i medaliat la CB. Cristian Georgescu (1990-1992); Eleonora Ion (1992- Sec]ia de modelism – peste 15 titluri na]ionale [i nu- 1996); Constantin Diaconu (din 1996). meroase locuri II-III `n CN de seniori [i juniori (Ionel Ivan, Iuliana Cruceru, Stelian Costache, Dumitru • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” R|- Vasilescu, Eugen Chi]u [i al]ii). D|U}I. ~nfiin]at\ cu sec]ii de: hochei pe iarb\, cu Sec]ia de popice – echipa feminin\ a activat `n Divi- echip\ feminin\ `n Divizia na]ional\ (1956-1958); zia A situându-se pe pozi]ii frunta[e `n aceast\ `n- baschet, cu echip\ masculin\ `n Divizia B (1957- trecere. Performan]e deosebite: reprezentanta sec]iei 1962); handbal, cu echip\ feminin\ divizionar\ `n echipa na]ional\ de popice – Minela Dan Mih\il\ (1964-1970); popice, cu echip\ divizionar\ (1970- – a contribuit la cucerirea titlului de campioan\ euro- 1982); tir cu arcul – ramur\ care a `nceput s\ se pean\ de junioare, `n 1981; echipa asocia]iei s-a practice din 1982 la CS{ [i a continuat s\ se dez- clasat pe locul II `n CCE, `n 1991. volte, la un nivel superior, `n colaborare cu AS Sec]ia de box – rezultate bune la nivelul juniorilor; „Voin]a”, din care a rezultat o sec]ie puternic\, de sportivii Gheorghe Anghel [i Cristian Dedu au fost unde s-au promovat o serie de elemente valoroase. ~n nominaliza]i `n lotul na]ional; `n 1998, `n colaborare 1986, echipa feminin\ câ[tig\ titlul de campioan\ cu AS „Metalul” Plopeni, s-a ob]inut un titlu de cam- na]ional\, pe parcursul anilor sportivii acestei sec]ii pion la seniori, iar sub numele de „Voin]a” un titlu la reu[ind s\ cucereasc\ 17 titluri na]ionale, printre autorii juniori I [i un loc II la juniorii mici. Datorit\ greut\]i- acestora num\rându-se: Angela Bucevschi, Mihaela lor financiare, asocia]ia a apelat la sponsoriz\ri, astfel c\ Galan, Gabriela Co[ovan, Mariana Axane, Olimpia dup\ 1996 [i-a schimbat denumirea `n AS „CONPET”, Marciuc, Rozalia Dene[, Maria Moloce-Prelipceanu cu sec]ii de performan]\ la: popice (echip\ de senioare – multiple campioane na]ionale, componente ale [i echipe de fete la categoria juniori [i cade]i); ciclism; loturilor reprezentative, medaliate la CB [i alte karate; box; fotbal feminin [i masculin. ~n aceast\ competi]ii interna]ionale. S-a remarcat printr-o per- nou\ organizare, `n 1998, s-au impus sec]iile de forman]\ unic\ Maria Moloce-Prelipceanu, care la karate, popice [i ciclism. CE din 1989 a cucerit medalia de bronz, prima [i sin- Sec]ia de karate tradi]ional. Având 61,50 puncte acu- gura medalie a acestei ramuri de sport ob]inut\ `ntr-o mulate la CN (13 locuri I, 3 locuri II [i 4 locuri III ob]i- competi]ie oficial\. Au contribuit la realizarea nute la tineret [i juniori I [i II) s-a situat pe pozi]ia acestor performan]e antrenorii Alexandru Dene[ [i VI-VII `n ierarhia sec]iilor de karate. Pe plan interna- Rozalia Dene[. ]ional, sportivul Iulian P\tra[cu a cucerit un titlu de campion european de juniori (kata), iar la enbu o me- • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” dalie de argint prin Iulian P\tra[cu [i Florian Ciocoiu. REGHIN. A avut `n structura sa organizatoric\ sec]ii La popice, Camelia Sârbu a devenit campioan\ na]io- de performan]\ la baschet, box, lupte libere, [ah [i nal\ de junioare, `n 1998, proba individual\, iar echipa modelism, orientate cu prioritate spre activitatea cu s-a situat pe locul III. Camelia Sârbu [i Alina Petreanu juniorii, `n care scop a conlucrat fructuos cu cele- au participat `n 1997 [i 1998 la CM de juniori [i lalte unit\]i sportive pentru asigurarea condi]iilor de

195 STRUCTURI ORGANIZATORICE

continuare a preg\tirii [i particip\rii `n competi]ii, • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” folosind la unele sporturi dubla reprezentare. SATU MARE. Una dintre unit\]ile cu o bogat\ ac- Sec]ia de baschet a preg\tit echipe de junioare, cu care tivitate de performan]\. `n perioada 1978-1981 a participat `n CN. Sec]ia de box – cu activitate `n rândul juniorilor; Sec]ia de box, `n cei peste 25 de ani de activitate, a campioni na]ionali de juniori – Ion S\li[te (1966) [i promovat o serie de tineri `n boxul de performan]\, Attila Vere[ (1987). printre ace[tia [i juniorii Ovidiu Gorea – campion na- Sec]ia de judo – s-a remarcat prin Melinda Kael, ]ional `n 1963, Attila Kelemen – vicecampion `n 1966, campioan\ na]ional\ la senioare `n 1988. Sorin Ghergheli – campion na]ional `n 1989 [i al]ii. Sec]ia de tenis de mas\ – una din sec]iile care a des- Sec]ia de [ah a oferit condi]ii de practicare a acestui coperit [i promovat juc\tori valoro[i `n tenisul de sport, ob]inând `n 1976 primul titlu de campion mas\; se men]ioneaz\ c\ aici a `nceput s\ joace [i na]ional de juniori prin Alexandru Solomon, iar ulte- Ella Zeller Constantinescu, care a trecut apoi la rior alte medalii `n competi]iile cu caracter local [i „Voin]a” Bucure[ti, precum [i fra]ii Bohm, care ulte- na]ional. rior s-au consacrat `n alte unit\]i sportive, ob]inând Sec]ia de lupte libere, `n colaborare cu CS{ [i alte performan]e competitive pe plan interna]ional. ~n unit\]i sportive, a asigurat condi]ii de preg\tire unor 1994 fuzioneaz\ cu CS{. tineri lupt\tori care [i-au putut continua drumul spre Sec]ia de tir cu arcul – sec]ie preluat\ `n 1970 de la consacrare. Printre ace[tia s-a aflat `n special Alin ~ntreprinderea de Aragaze Satu Mare, a continuat s\ P\curaru (ulterior transferat la CS „Steaua” [i apoi la se dezvolte cu bune rezultate pe plan intern [i inter- „Mure[ul” Târgu Mure[), care `n 1983 ob]ine titlul de na]ional. ~n perioada 1973-1975 se remarc\: Horea campion na]ional la juniori, `n 1985 are prima partici- Buza[u – multiplu campion na]ional, Maestru al pare la CM, unde ocup\ locul VI, iar la CE cucere[te sportului; Ecaterina Pop, Ileana Molnar, Elisabeta dou\ medalii de bronz (1985 [i 1986) [i o medalie de Chereche[, Ileana Szendrei, Mihai Bârzu [i Gheorghe argint `n 1987. Din sec]ie a mai f\cut parte [i sporti- Bârzu, care devin [i ei campioni na]ionali. Dup\ vul {tefan Demeter – campion na]ional la cade]i, ju- 1975, antrenorul Francisc Fenyve[i cre[te o nou\ ge- niori [i tineret (1988-1989), precum [i al]i lupt\tori. nera]ie de sportivi care cuceresc titluri de campioni Sec]ia de modelism, reprezentând localitatea care na]ionali, printre care: Victor Weszelowski, Monica construie[te ambarca]iuni, a promovat cu prioritate Grebur, Eugen Nagy, Francisc Pongracz, Lucia Micas, navomodelismul – clasa veliere, fiind cotat\ printre Elisabeta Kovacs, Eva Gozner, Ecaterina Kosma [i sec]iile frunta[e, pe plan na]ional. Numai `n perioada al]ii. ~n 1980, ace[ti sportivi cuceresc 4 titluri de cam- 1974-1989, sportivii sec]iei au cucerit peste 125 de pioni na]ionali (individual [i pe echipe – feminin [i titluri de campioni na]ionali, peste 60 dintre acestea masculin) [i unul la juniori. Tot `n 1980, Mihai Bârzu apar]inând juniorilor. La ob]inerea acestor titluri au face parte din lotul care reprezint\ pentru prima dat\ participat peste 55 de constructori de navomodele (din România la o Olimpiad\, la aceast\ ramur\ de sport, care 5 fete), remarcându-se: Heinrich Gregen – cu clasându-se la acest debut pe locul XXV. Au mai peste 25 de titluri, {tefan Plesch – peste 10, Francisc func]ionat sec]ii la [ah, handbal, orientare [i altele, Barra, Teodor Cucerzan [i Eugen Moldovan – cu câte care au desf\[urat o activitate rodnic\ `n rândul junio- 8, Daniel Durdun, Endre Marton [i Tiberiu Walter – rilor. Pe parcursul anilor, asocia]ia a promovat nu- cu câte 7, Helmuth Gregen, Vasile Costea [i Petru mero[i sportivi `n loturile na]ionale (box, tenis de Solyom – cu câte 6, al]i 25 de sportivi realizând mai mas\, tir cu arcul). Asocia]ia a `nregistrat bune rezul- mult de 2 titluri. Printre cei care au `ndrumat cu pasi- tate `n organizarea sportului de mas\. une activitatea navomodeli[tilor s-au aflat Ion Polen, Liviu Maior [i al]ii. ~n cadrul asocia]iei s-au mai prac- • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” ticat [i alte ramuri de sport `n scopul organiz\rii ac- SIBIU. A luat fiin]\ `n anul 1947 `n alte formule or- tivit\]ii sportive cu membri cooperatori. ganizatorice. Una dintre unit\]ile cu cele mai bune

196 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

rezultate `n promovarea exerci]iilor fizice [i sportului dup\ 1995 asocia]ia s-a reorganizat. Pre[edin]ii aso- de mas\ [i organizarea timpului liber al membrilor cia]iei: Iosif Schontaler, Pantelimon Ciolacu, Victor cooperatori, fiind cuprin[i anual 5 000 - 6 000 de par- König, Eugenia Trifan, Ioan Oni]iu, Ioan {tir, Aurel ticipan]i. Pentru stimularea activit\]ii de performan]\, Hanea, Maria Nartea, Aron Bela[cu. asocia]ia a cuprins `n structura sa organizatoric\ urm\toarele sec]ii afiliate: motociclism, patinaj • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” vitez\, modelism, [ah, alpinism, orientare sportiv\, SINAIA. A fost profilat\ pe sporturi de iarn\ – bob, handbal, fotbal, box. sanie, schi [i orientare sportiv\, contribuind la pro- Sec]ia de motociclism (dirt track, vitez\ [osea [i mo- movarea [i sus]inerea acestor ramuri, la care se vor tocros) a promovat sportivi de cert\ valoare, multipli ob]ine rezultate importante: campioni na]ionali – Ioan Bobâlneanu, Nicolae Sec]ia de bob – câ[tigarea titlurilor de campioni R`ureanu, Ionel Pavel, Alexandru Pâs, Constantin na]ionali `n 1974 la bob de 2 persoane (Constantin Carabulea, Iosif Pancratz, Wentzel Deak, Nicolae Vulpe, Dumitru Pascu), `n 1980 la 2 persoane tineret Ciubotea, Ion Tichindelean [i mul]i al]ii. [i seniori (Alexandru Pandrea, Viorel Florea), 4 per- Sec]ia de modelism (racheto, auto [i navomodelism) soane tineret (Alexandru Pandrea, Vasile Iancu, Con- a `nregistrat rezultate remarcabile pe plan intern [i in- stantin Neagu, Vasile Florea), `n 1981 la 2 persoane terna]ional la navomodele – Maestrul emerit al seniori (Alexandru Pandrea, Alexandru Mitrofan); sportului Marius Che[cu – medaliat cu aur la CM din selec]ionarea unor sportivi `n loturile na]ionale. 1997, primul campion mondial din istoria sportului Sec]ia de sanie – medalii la CN [i alte competi]ii cu sibian, plus alte 5 medalii de argint [i una de bronz la caracter na]ional [i interna]ional; selec]ionarea unor CM (1987-1988) [i 3 medalii de argint la CE (1994- sportivi `n loturile na]ionale. 1995), acesta fiind secondat de mai tân\rul Cosmin Sec]ia de schi – titluri [i medalii la CN [i alte com- Dimitriu – medalii de bronz la CM (1993) [i CE peti]ii de nivel na]ional; câ[tigarea primului titlu de (1994) [i argint la CE din 1995. ~n anul 2000, Marius campioan\ la senioare, `n 1963, de c\tre Mihaela Che[cu a cucerit o nou\ medalie de aur la CM de Stoenescu la slalom special. navomodelism la clasa C4B. ~ndrum\torul acestei Sec]ia de orientare sportiv\ – `ntre 1985-1989, sec]ii – Antrenorul emerit Aldea Gheorghe. S-au mai sportivii acestei sec]ii au ob]inut peste 15 titluri de `nregistrat rezultate deosebite: Adolf Meltzer la campioni na]ionali de juniori, remarcându-se: Lucian alpinism, Gheorghe R\[inaru la [ah [i Ion Armenciu Cr\ciunescu (5 titluri), Mihai Eftimie (5 titluri), la patinaj vitez\, cel care a `ndrumat-o la `nceput de Daniel Stroiescu (4 titluri). carier\ sportiv\ [i pe una dintre reprezentantele patina- jului vitez\ românesc, Cerasela Hordobe]iu (legitimat\ • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” SLA- la CS{ [i „Voin]a” Sibiu), multipl\ campioan\ na- TINA. A avut `n structura sa mai multe ramuri de sport ]ional\, participant\ la numeroase competi]ii oficiale, printre care [i cele de orientare sportiv\, cu medalia]i care la CE din 1993 ob]ine medalia de bronz (fiind la CN (Simona Ivanov – campioan\ na]ional\ de ju- preg\tit\ la lot de Adrian Ciobanu). ~n cadrul sec]iei nioare `n 1982) [i atletism, cu rezultate deosebite: a de patinaj s-a practicat [i patinajul pe rotile. Sec]ia de promovat `n atletismul de performan]\ mai mul]i fotbal a preg\tit o serie de juc\tori valoro[i care au tineri, `ntre ace[tia aflându-se [i Denisa Z\velc\ – fost promova]i `n alte sec]ii unde au reprezentat fot- multipl\ campioan\ na]ional\ la toate categoriile de balul sibian. Dup\ 1989, datorit\ lipsei fondurilor vârst\, `ncepând din 1986, `n probele de 400 [i 800 m, necesare, activitatea de performan]\ s-a restrâns la vicecampioan\ european\ de junioare la 800 m, `n motocros [i navomodelism, ulterior reluându-se [i 1989 (antrenoare Anca Lauren]iu). activitatea la dirt track, ramur\ de tradi]ie `n cadrul asocia]iei. C\utându-se noi solu]ii pentru finan]area • ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” TÂR- activit\]ii [i valorificarea unui patrimoniu deosebit, GU JIU. ~nfiin]at\ `n anul 1959, a desf\[urat o bogat\

197 STRUCTURI ORGANIZATORICE

activitate pe plan jude]ean [i na]ional la urm\toarele ra- Primul mare miting organizat de AO a avut loc la 29 muri de sport: atletism, box, fotbal (campionat sept. 1935 [i s-a desf\[urat pe terenul aviatic de la jude]ean), handbal (campionat jude]ean), judo, ori- Balta Verde. AO î[i avea o publica]ie proprie intitulat\ entare sportiv\ (titluri de campioni na]ionali `n 1981- „Aripa Oltean\”, care a ap\rut din anul 1934 pân\ în 1982), [ah. 1939, când AO [i-a încetat activitatea. Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1965 sub `ndrumarea antrenorului Ion Bur\, a realizat performan]e deosebite AEROCLUBUL „MARAMURE{”. Filial\ a Aero- pe plan na]ional [i interna]ional, fiind nominalizat\ la clubului Central, ce a luat fiin]\ la Baia Mare în anul acest nivel `n 1988. ~n perioada 1982-1989, 1973, ca o încununare a eforturilor unor pasiona]i iu- sportivii sec]iei de atletism au cucerit peste 20 de bitori ai zborului, în frunte cu instructorul Nicu {erban. titluri na]ionale la juniori, tineret [i seniori [i au stabilit 6 recorduri na]ionale (4 seniori [i 2 juniori). AEROCLUBUL ROMÂN; AEROCLUBUL CEN- S-au remarcat Maestrele sportului Victoria Oprea, TRAL ROMÂN (AR; ACR). Organiza]ie na]ional\, `n probele de mar[ [i Viorica Ghican, `n probele de intitulat\ ini]ial Aeroclubul Român, înfiin]at\ la Bucu- fond [i cros. Unii dintre atle]ii sec]iei au fost nomi- re[ti, în cursul anului 1922, în scopul de a sprijini dez- naliza]i `n diferite loturi reprezentative. ~n anul voltarea aeronauticii în ]ara noastr\. Afiliat\ în acela[i 1990 sec]ia a fost preluat\ de CSM „Pandurii” an la Federa]ia Aeronautic\ Interna]ional\ (FAI). Târgu Jiu. Printre fondatori se num\r\ Constantin Ol\nescu, George Valentin Bibescu, regele Carol al II-lea, Aristide Blank, aviatorul Andrei Popovici – primul CLUBURI SPORTIVE secretar general (pân\ în anul 1932) [.a. Trei ani mai târziu, în anul 1925, AR pune bazele aeronauticii ro- mâne[ti, propaganda pentru dezvoltarea avia]iei f\- AEROCLUBUL REGIONAL BRA{OV (ARB). cându-se de acum înainte printr-o nou\ organiza]ie: Filial\ a Aeroclubului Central. ~nfiin]at\ în anul 1935, Asocia]ia Român\ pentru Propaganda Aeronautic\ cu scopul de a coordona activitatea sportiv\ a aeronau- (ARPA). AR î[i avea sediul central la B\neasa [i ticii române[ti (ale c\rei baze fuseser\ puse înc\ în anul printre realiz\rile sale figureaz\ înfiin]area unor aero- 1925), [i a [colilor de avia]ie sportiv\ de la Ghimbav [i cluburi regionale, a unor [coli de pilotaj, cu [i f\r\ Sînpetru, din apropierea Bra[ovului, locuri unde s-au motor (Bra[ov, Ghimbav, Sînpetru, Chitila), formarea format de-a lungul anilor o pleiad\ de pilo]i [i con- primelor cadre ale aeronauticii române[ti, organizarea structori, mul]i dintre ei aducând glorie sportului româ- mitingurilor aeriene (uneori în colaborare cu ARPA) nesc. Nu este `ntâmpl\toare situarea acestui club `n etc. ~ncepând din 1928, func]ionau deja aerocluburi zona uzinelor IAR, uzine unde s-au format [i au activat la: Bra[ov, Arad, al culorii Albastru (Sibiu), F\g\ra[, renumi]i constructori [i pilo]i, printre care inginerii Codlea etc. AR î[i avea o comisie sportiv\ care se Radu Manicatide [i A. Frim, au amplificat [i mai mult ocupa, printre altele, [i de organizarea concursului activitatea ARB reluat\, pentru scurt timp, [i dup\ anul (circuitului) interna]ional aviatic al Micii ~n]elegeri [i 1944. al Poloniei, care în anul 1929 a fost g\zduit de Bucu- re[ti. ~n vara anului 1931 (6-14 iunie) Capitala a fost AEROCLUBUL OLTENIEI (AO). Organ teritorial gazda Conferin]ei FAI. AR a avut câteva publica]ii al Aeroclubului Central, înfiin]at la Craiova în anul periodice proprii, dintre care cele mai reprezentative 1933, ce [i-a propus a impulsiona dezvoltarea avia]iei au fost „Aero-Sport”, care a ap\rut începând din anul (a celei sportive, mai ales) `n aceast\ parte a ]\rii, a 1931 [i „Aero-Sport Magazin” (1935), ambele cu sprijini construirea unui aeroport modern, a înfiin]a o redac]ia la Bucure[ti. Din 1932, secretar general al AR [coal\ de pilotaj, cu [i f\r\ motor, a organiza mitinguri a fost ales c\pitanul în rezerv\ Gheorghe B\nciulescu. aviatice etc. – obiective împlinite în majoritatea lor. Activitatea AR a fost totu[i destul de restrâns\ [i abia

198 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

dup\ anul 1944, la filialele existente s-au putut ad\uga vânz\ri [i repara]ii” de automobile patronate de club. altele, noi [i puternice, înfiin]ate an de an, cele mai re- • 8 NOIEMBRIE 1906. La Bucure[ti s-a organizat cente fiind aerocluburile din Deva, Bistri]a, Gala]i, prima curs\ de vitez\ („cursa kilometrului lansat”) pe Baia Mare (1973). Tot în ace[ti ani numele AR a fost un traseu amenajat la {oseaua Kiseleff, `ntre Pia]a Vic- schimbat în ACR, al c\rui sediu, ca [i [coala de toriei [i „Bufet”. Pe primul loc se claseaz\ Leon para[utism, se afl\ în Complexul Sportiv Na]ional Leonida cu o ma[in\ Gobron de 60 CP. „Lia Manoliu” din Bucure[ti. ~n anul 1955 ACR a fost • 15 DECEMBRIE 1906. Delega]ii ACR particip\, afiliat la Federa]ia Interna]ional\ de Avia]ie Sportiv\. pentru prima dat\, la [edin]a Asocia]iei Interna]ionale a Automobil Cluburilor Recunoscute, ]inut\ la Paris. AUTOMOBIL CLUBUL ROMÂN (ACR) • ANUL 1906. La Bucure[ti, `n cadrul ACR a luat • 5 APRILIE 1904, data `nfiin]\rii Automobil Clubu- fiin]\ prima [coal\ pentru `nv\]area conducerii au- lui Român. ~n salonul de onoare al Hotelului Boule- tovehiculului. De asemenea, `n 1906 apare „Revista vard din Bucure[ti, amatorii [i proprietarii de Automobil\”, ca organ oficial al ACR. automobile din România, constitui]i `n Adunarea • 3 FEBRUARIE 1907. Pentru merite deosebite `n General\, au hot\rât [i au semnat actul de `nfiin]are sprijinirea ACR, domnii Take Ionescu, ministru de a primului club al automobili[tilor din ]ara noastr\: Finan]e [i Ion Gr\di[teanu, ministru al Lucr\rilor Automobil Clubul Român (al zecelea din Europa). Publice, au fost numi]i membri de onoare ai acestuia. Evenimentul a fost inserat [i `n ziarul „Universul”, • 23 MAI 1908. ~n Parcul Carol I, la Arenele Ro- din 6 aprilie 1904. Printre membrii fondatori [i ai mane, a fost organizat, de c\tre ACR, un concurs de `ndemânare `n conducerea auto. Comitetului de Conducere al ACR se num\r\ prin]ul • IANUARIE 1909. Recunoa[terea oficial\ a ACR de George Valentin Bibescu – pre[edinte, Mihai {u]u – c\tre Statul Român. Camera Deputa]ilor (la 22 ianu- pre[edinte onorific, G. Assan – vicepre[edinte [i arie 1909) [i Senatul (la 19 februarie, acela[i an) au Alexandru Darvari – secretar – casier. acordat ACR `nvestitura, iar la 13 martie 1909 ap\rea • 10 APRILIE 1904. Prin ordonan]a nr. 165, Prefectul `n Monitorul Oficial Legea cu articol unic, `n care se Poli]iei Capitalei a aprobat „Regulamentul pentru Cir- prevedea: „Se recunoa[te Societ\]ii Automobil Club cula]ia Automobilelor `n Bucure[ti”, care a fost primul Român din Bucure[ti calitatea de persoan\ moral\, cod rutier din România. Printre prevederi era specifi- pe baza al\turatelor statute”. Era semnat, astfel, actul cat [i faptul c\, din comisia de examinare a st\rii auto- oficial de existen]\ a ACR . mobilelor [i a preg\tirii conduc\torilor auto, f\cea ACR propune Ministerului de Interne patru semne de parte [i un membru al Comisiei Tehnice a ACR (art.4), circula]ie, care s\ fie montate `n punctele periculoase iar retragerea definitiv\ a permisului de circula]ie nu se de pe [osele: „cotitur\”, „r\spântie”, „cale ferat\” [i putea face decât cu avizul prealabil al ACR (art. 10). „groap\”, toate purtând inscrip]ia „Automobil Club • 22 SEPTEMBRIE 1904. Are loc prima curs\ de Român”. automobile din România, organizat\ de ACR pe • 28 NOIEMBRIE 1909. ACR [i-a mutat sediul `n traseul Bucure[ti – Giurgiu – Bucure[ti, pe distan]a primul local propriu, pe strada C.A. Rosetti nr. 7, cu de 120 km. Câ[tig\torul cursei a fost G.V. Bibescu. care prilej a avut loc un dineu. Statutul ACR permitea }ara noastr\ s-a `nscris astfel printre primele [ase ]\ri accesul `n saloanele clubului doar membrilor titulari din lume (dup\ Fran]a, SUA, Anglia, Germania [i ai asocia]iei. Italia) care au organizat `ntreceri de automobile. ACR s-a implicat [i mai puternic `n promovarea, pe • 18 DECEMBRIE 1905. ACR a fost primit ca mem- toate planurile, a automobilismului `n ]ara noastr\: bru al Asocia]iei Interna]ionale a Automobil `nfiin]area de cluburi regionale; `nfiin]area de noi [coli Cluburilor Recunoscute de la Paris. de [oferi; participarea la perfec]ionarea legisla]iei ru- • 10 IANUARIE 1906. Are loc Adunarea general\ a tiere; stabilirea de contacte [i colaborarea cu foruri in- ACR, `n care este prezentat\ activitatea din 1905, an terna]ionale de profil; organizarea de concursuri auto [i `n care s-a hot\rât `nfiin]area unei re]ele de „case de sprijinirea automobili[tilor români.

199 • ANUL 1914. Automobil Club Român `[i schimb\ ce a condus la reluarea rela]iilor cu aceast\ organi- denumirea `n Automobil Club Regal Român (ACRR). za]ie mondial\. • ANUL 1919. Dup\ `ncheierea primului r\zboi mon- • 10 DECEMBRIE 1962. Comitetul Director al dial [i re`ntregirea ]\rii, activitatea automobilistic\ a Alian]ei Interna]ionale de Turism aprob\ cererea fost reluat\. S-au reluat leg\turile cu Asocia]ia Inter- AAR de a fi admis\ ca membru. na]ional\ a Cluburilor Recunoscute. • ~n 1967, un comitet de ini]iativ\ a depus diligen]ele • 15 IANUARIE 1921. Adunarea General\ a ACRR necesare pentru transformarea AAR `n Automobil introduce un nou capitol `n Statut (capitolul 6) Clubul Român. La 21 martie 1967 a fost emis\ HCM privind autorizarea cluburilor regionale. Primul club nr. 614 care, la art. 1, stipuleaz\: „Se autorizeaz\ `n- regional a fost `nfiin]at la 8 septembrie 1921, la Cluj. fiin]area asocia]iei cu scop nepatrimonial, Automobil Printre membrii de onoare ai acestuia s-a num\rat [i Clubul Român”. Dup\ 63 de ani, asocia]ia automo- Octavian Goga. ~n telegrama trimis\ de c\tre ACRR bilistic\ româneasc\ revenea, astfel, la numele ei se spunea: „Adres\m salut\ri cordiale primului club ini]ial – ACR. regional creat la Cluj, `n acel ]inut alipit de curând, • FEBRUARIE 1969. Apare primul num\r al revistei pentru totdeauna, la România”. „AUTOTURISM” editat\ de ACR. • IANUARIE 1921. Adunarea General\ `nfiin]eaz\ • 5-6 APRILIE 1974. ACR a organizat, la Bra[ov, un „Serviciu al drumurilor”, care s-a dovedit foarte prima sa Conferin]\ pe ]ar\, statutul adoptat regle- util [i care a pus la dispozi]ia Ministerului Lucr\rilor mentând, `ntr-o concep]ie unitar\, noua configura]ie a Publice 600 de indicatoare de circula]ie. asocia]iei `n societatea civil\ româneasc\. • 22 MARTIE 1924. George Valentin Bibescu a • MAI 1974. Se constituie Federa]ia Român\ de Auto- p\r\sit func]ia de pre[edinte al ACRR, `n locul s\u mobilism [i Karting (FRAK), – organ de specialitate fiind ales Ion M. Mititelu. Prin]ul G.V. Bibescu a al ACR pentru activitatea de automobilism [i karting. r\mas membru de onoare al conducerii clubului, ul- Federa]ia poate primi din partea ACR atributul de terior fiind ales pre[edintele Federa]iei Aeronautice autoritate sportiv\ na]ional\ recunoscut\ de FIA. Interna]ionale, cu sediul la Paris. • ANUL 1985 a reprezentat `ns\ un moment critic, • ANUL 1925. ACRR s-a afiliat la Consiliul Central când, prin decizie politic\, atelierele ACR au fost „na- al Turismului Interna]ional, cu sediul la Paris. ]ionalizate” [i cu ele au fost `mpropriet\rite fostele • APRILIE 1926. }ara noastr\ a semnat, la Paris, consilii populare. Automobil Clubul Român, ca orga- „Noua Conven]ie Interna]ional\ Pentru Circula]ia Au- niza]ie neguvernamental\, a fost redus\ la statutul tomobilelor”, document care, dup\ ratificarea acestuia unei federa]ii din subordinea fostului Consiliu Na]io- de c\tre Parlament, a intrat `n vigoare la 24 octombrie nal pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport. Prin abilitatea 1930. conducerii ACR, s-a reu[it men]inerea solidarit\]ii • ~n 1939 clubul avea [apte filiale pe teritoriu. ~ntre membrilor, a fidelit\]ii fa]\ de valorile tradi]ionale ale acestea, cea mai puternic\ era cea din Cluj care avea, la asocia]iei, precum [i p\strarea oamenilor din struc- rândul s\u, filiale la Bra[ov, Oradea, Sibiu [i Timi[oara. turile de baz\ ale acesteia. S-a men]inut [i s-a decla- Cea de-a doua mare conflagra]ie mondial\, prin con- rat o stare de spirit favorabil\ revenirii, `n noi condi]ii secin]ele ei, a adus o lung\ pauz\ `n via]a ACR. Ac- social-politice, la statutul consacrat al ACR. tivitatea acestuia este reluat\ `n 1948. • 22 DECEMBRIE 1989. Recunoa[terea de c\tre • ~n 1958, la ini]iativa unui grup de automobili[ti ACR noile autorit\]i ale Statului Român a ACR ca organi- a fost organizat `ntr-o nou\ concep]ie, sub denumirea za]ie neguvernamental\ de sine st\t\toare. Decretul de Asocia]ia Automobili[tilor din România (AAR). nr. 85-191, din februarie 1990, privind Restabilirea • OCTOMBRIE 1960. Federa]ia Interna]ional\ a regimului de func]ionare al ACR . ~n iunie 1990 Automobilului, provenit\ din Asocia]ia Interna]io- apare Hot\rârea Guvernului României nr. 737 privind nal\ a Cluburilor Recunoscute, hot\r\[te afilierea la Activitatea organizatoric\, financiar-economic\ [i FIA a Asocia]iei Automobili[tilor din România, ceea valutar\ a asocia]iei ACR. Acesta [i-a recuperat `n

200 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

mare parte patrimoniul na]ional „confiscat” `n 1985. distribuie (la domiciliu) tuturor membrilor ACR. • 7 MARTIE 1994. Are loc, la Bra[ov, Conferin]a Na- ~ncepând cu luna mai 2000, revista are Website-ul ]ional\ a ACR. Aceasta a stabilit obiectivele relans\rii propriu ce poate fi accesat din orice col] al lumii. ACR `n societatea civil\ româneasc\ pe linia moderni- • 3 DECEMBRIE 1999. Are loc, la Bra[ov, Con- z\rii bazei materiale de asisten]\ tehnic\ [i rutier\, l\r- ferin]a Na]ional\ a ACR, care a stabilit direc]iile prio- girii gamei de avantaje [i acordarea de facilit\]i pentru ritare ale preg\tirii [i marc\rii Centenarului ACR, la membrii ACR la nivelul cluburilor automobilistice 5 aprilie 2004. Ca pre[edinte al asocia]iei a fost reales avansate ale Europei. Conferin]a Na]ional\ a marcat o Constantin Niculescu, membru titular al Comitetului nou\ strategie `n amplificarea demersurilor ACR, Executiv al FIA [i membru titular al Comitetului aceasta fiind cea mai cuprinz\toare organiza]ie negu- Director al AIT. vernamental\ `n sus]inerea pe plan intern [i interna]ional a intereselor majore ale automobili[tilor. Conferin]a BASCHET CLUB „ICIM” Arad. Cunoscut sub acest ACR de la Bra[ov a ales Consiliul de conducere al aso- nume din 1995, a func]ionat anterior sub denumirile de: cia]iei. Ca pre[edinte ACR a fost ales ing. Constantin „Constructorul – CS{” (1988-1992), „Constar” Niculescu, ce avea o vechime de peste dou\zeci [i cinci (1992-1993), „Baschet Club” (1993-1995). A promo- de ani pe treptele ierarhice ale asocia]iei. vat `n Divizia A, `n edi]ia campionatului 1988-1989, • Asisten]a rutier\ a devenit prioritar\ `n gama de ser- apoi a retrogradat `n „B”, dar revine `n primul e[alon vicii auto, avantaje [i facilit\]i conferite membrilor valoric al baschetului feminin românesc `n 1991, `nre- ACR [i membrilor cluburilor partenere, membre ale gistrând urm\toarele rezultate: campioan\ a României FIA [i AIT. ~ncepând cu anul 1997 s-a `nfiin]at Dis- `n 1993-1994, 1997-1998, 1998-1999; vicecampioan\ peceratul Na]ional de Asisten]\ Rutier\ [i Informa]ii, cu `n 1991-1992, 1992-1993; locul IV `n 1994-1997. A program non-stop, iar `n cadrul acestuia, Reprezentan]a participat la CCE `n 1994-1995 [i la 3 edi]ii al Cupei ACR Transistance, menit\ s\ asigure asisten]\ rutier\ „Liliana Ronchetti” (1992, 1994, 1997, 1998). Majo- special\ pentru membrii unor cluburi automobilistice ritatea juc\toarelor acestui club au f\cut parte din ale Europei (ADAC, ANWB, OAMTC, AA etc.). lotul na]ional de baschet al României. Antrenori: • Turismul ACR a revenit `n matca sa dup\ 1994. Mircea Pric\ (1989-1992); Emeric Davidhazy (1993; Asocia]ia dispune de o flot\ nautic\ de turism `n 1995-1997), Traian Constantinescu (1994-1995), Delta Dun\rii, format\ din 3 vase-motel, mai multe George Mandache (din 1997), care este [i antrenor al ambarca]iuni de agrement, vân\toare [i pescuit, fiind echipei na]ionale. Pre[edin]i: Flavius Medris (1988- cea mai reprezentativ\ din acest areal unic european. 1995); Ioan Faur (din 1995). Managerul echipei, `nce- ACR dispune de moteluri-pensiune la Alba Iulia, pând din 1988, a fost Stelian V\duva. Nehoiu – jude]ul Buz\u, Craiova, R\d\u]i [i Câmpu- lung Moldovenesc, toate destinate membrilor ACR. BOX CLUB BR|ILA. A fost `nfiin]at `n 1973, prin • Sportul automobilistic [i de karting, atât pentru preluarea sec]iei de la CSM (`n 1935 a func]ionat la licen]ia]i cât [i pentru amatori, au cunoscut `n anii din „Br\ila Boxing-Club”). Rezultate deosebite `n com- urm\ o ascensiune remarcabil\ sub patronarea ACR. peti]iile interna]ionale oficiale: Costic\ Dafinoiu – Campionatele na]ionale organizate, `n multiplele lor medalie de bronz la JO din 1976, campion european de etape, la Bra[ov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Miercurea tineret `n 1974; Cornel B\lan – medaliat cu bronz la Ciuc, Re[i]a, Deva nu sunt cu nimic mai prejos, prin CM de juniori din 1979; Marian Gavril\ – medaliat cu spectacolul automobilistic oferit, fa]\ de sporturile cu bronz la CE din 1987; Alexandru Giurgiu – medaliat mare audien]\ la public. cu argint la CE de tineret din 1976. Au mai fost • Revista „Autoturism”, cu apari]ie lunar\, care a `m- ob]inute 2 medalii de aur, 3 de argint [i una de bronz plinit recent 33 de ani de existen]\, a editat `n acest la CB de seniori [i 3 medalii de aur, 4 de argint [i 4 interval peste 25 milioane de exemplare, devenind o de bronz la CB de juniori. Dup\ 1990, unitatea [i-a adev\rat\ „agend\ vie” a asocia]iei. Aceasta se `ncetat activitatea, sec]ia revenind la CSM Br\ila.

201 STRUCTURI ORGANIZATORICE

BOXING–CLUB CONSTAN}A. A fost `nfiin]at la pân\ `n semifinale `n 1979, 1981 [i 1986. A promo- 1 mai 1923, pe lâng\ Societatea de Arme [i Gimnas- vat `n loturile na]ionale numero[i juc\tori, mae[tri [i tic\. ~n 1924, pe arena „Grand” din Constan]a, s-au mae[tri emeri]i ai sportului, care au contribuit la organizat peste 15 gale de box la care au participat ob]inerea rezultatelor de prestigiu ale handbalului sportivi din Bucure[ti, Gala]i, Br\ila, Ploie[ti. „Box- românesc la CM [i JO, printre ace[tia aflându-se: ing-club” era reprezentat de Vasile Baciu (mai târziu Maricel Voinea, Iosif Boro[, Mihai Mironiuc, Iosif antrenor [i animator al boxului const\n]ean), Panait Palko, Iosif Oros, Nicolae Ne[ovici, Gheorghe Teodoridi, Traian Constantinescu, Niki Atanasiu, Covaciu, Adi Popovici, C\t\lin Popovici, Petru Pop, Gheorghe Dan [i al]ii. ~n anul 1926 Vasile Baciu a Eremia Pârâianu, Eugen Bota, Ovidiu Mih\il\. O câ[tigat primul titlu de campion na]ional al contribu]ie remarcabil\ la ob]inerea acestor rezultate României. a avut-o Antrenorul emerit Lasc\r Pan\, care `n anumite perioade a activat ca tehnician [i la loturile BOX CLUB „NICOLAE LINCA” ALBA IULIA. na]ionale. Club privat de box, constituit `n 1994 (la `nceput sub Pe parcursul anilor, la conducerea Clubului s-au aflat: denumirea de „Dinamo Nicolae Linca”) prin prelua- Al. Konerth (1974-1977), M. Vraciu (1977-1990), rea activit\]ii primului club privat din ]ar\, „SICA”, V. Maier (1975-1990 [i 1990-1998), L. Pan\ (1998- `nfiin]at `n 1990. Pe parcursul anilor, sub `ndrumarea 1999), Z. Mesaro[ (din 1999). Antrenorului emerit Nicolae Pa[tiu, sportivii clubului au câ[tigat 12 titluri de campioni na]ionali la seniori, SCHI CLUB BUCURE{TI. ~nfiin]at `n 1937, a avut tineret [i juniori, 23 de locuri II [i III la CN, peste 10 drept conduc\tori inspira]i [i activi pe inginerul Basil medalii la diferite cupe [i trofee interna]ionale `n Bul- Assan, pe profesorii Ioan Coja, Camil Mor]un [i pe garia, Germania, Italia, Spania, Fran]a, Finlanda, arhitectul Aurel Ghinescu. Clubul a prestat o activi- Cehia prin: Cucereanu Waldemar, Vâjdea Cosmin tate bun\ la nivel na]ional organizând, pe lâng\ con- Tr\ian, Tu[ineanu Marinel. ~n competi]iile interna]io- cursuri destinate pentru toate categoriile de schiori, [i nale oficiale au fost ob]inute urm\toarele rezultate: trofeul „Cupa Bucegilor” pentru proba de coborâre Vâjdea Cosmin Traian – medalie de argint la CM de pe Valea Cerbului. juniori, Istanbul, 1994; Cucereanu Waldemar, medalie de argint la CE de juniori, Siofok (Ungaria) TURING CLUBUL ROMÂNIEI (TCR). ~nfiin]at 1995; locul V la CM de juniori, Cuba, 1996; partici- la 2 aprilie 1925, la Bucure[ti, a devenit un excelent pant – prima prezen]\ româneasc\ – la CE de seniori, factor de cultur\ sportiv\ `n via]a ]\rii. Combinând 1998; medalie de bronz la CM de seniori, Houston activitatea sa organizatoric\ [i propagandistic\ din (SUA), 1999. Cucereanu Waldemar este Maestru al domeniul turismului cu cea a schiului, TCR [i-a `n- sportului, component al lotului olimpic la categoria dreptat aten]ia mai ales asupra provinciilor de peste 51 kg. Pre[edintele clubului – ing. Dan Moldovan. mun]i, unde turismul [i schiul, grupate `n dou\ socie- t\]i puternice apar]inând na]ionalit\]ilor conlocuitoare HANDBAL CLUB „MINAUR BCR” BAIA (SKV [i EKE), atinseser\ un `nalt grad de dezvoltare, MARE. A fost `nfiin]at la 12 mai 1974. Pân\ `n 1990 spre deosebire de societ\]ile române[ti de acest fel, a activat `n sistemul sindicatelor [i industriei destul de rare [i f\r\ o leg\tur\ `ntre ele. Prin absorbi- miniere, apoi s-a transformat `n club privat. Rezul- rea unora dintre ele, prin crearea de noi centre de turism, tate pe plan intern: câ[tigarea campionatului na]ional TCR a strâns `ntr-un m\nunchi toate ini]iativele `n `n 1997-1998 [i 1998-1999; clasarea de 8 ori pe domeniul turismului [i schiului din teritoriile de peste locul II [i de 12 ori pe locul III `n CN; câ[tigarea mun]i. S-a ajuns astfel la situa]ia paradoxal\ ca un club „Cupei României” `n 1978, 1983, 1984, 1989 [i din Bucure[ti s\ `nglobeze 11 sec]ii [i 30 de centre din 1999. Pe plan interna]ional a cucerit Cupa „IHF” `n `ntreaga ]ar\, dintre care numai dou\ cu sediul la sud 1985 [i 1988, iar `n „Cupa Cupelor” s-a calificat de Carpa]i – Bucure[ti [i Sinaia. ~n schimb, TCR avea

202 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

sec]ii la Arad, Bra[ov, Câmpulung Moldovenesc, [i premii pe baza unor pariuri (pariul „Mutual”, Cluj, Deva, Satu Mare, Sibiu, Sighet [i Timi[oara. „Event” [i „Austriac”). Jokey-Clubul a fost reactuali- Activitatea acestor sec]ii a fost extrem de fructuoas\, zat `n 1991 de un grup de fo[ti membri ai vechiului `ndeosebi `n direc]ia construirii de cabane, marcaje, club (C. B\l\ceanu-Stolnici, Al. Paleologu, Gh. Lecca, practicarea turismului pe timp de iarn\ [i sus]inerea S. Ghica [i N. Scully-Logotheti), sub conducerea lui schiului. Merite deosebite `n stimularea activit\]ii M. Filitti, ob]inând statutul legal de continuator al acestor sec]ii au avut Valeriu Pu[cariu, Bucura clubului desfiin]at cu 44 de ani `nainte [i intrând `n Dumbrav\, fra]ii Urechia, Mihai Haret, Emanoil posesia par]ial\ a patrimoniului, inclusiv sediul s\u Bucu]a, Ion Bianu, Gh. }i]eica [i al]ii. tradi]ional (construit de arh. G. M. Cantacuzino), considerat ast\zi monument istoric. ~n anii 1999 [i JOKEY-CLUB. Club elitist masculin care avea [i ac- 2000, s-au organizat pe hipodromul de la Mangalia tivitate sportiv\, cultivând rase de cai de curse pur (dup\ 40 de ani de `ntrerupere) primele curse de sânge englez. Datorit\ acestor preocup\ri era cunos- galop din România. cut [i ca Societate de `ncurajare pentru `mbun\t\]irea rasei cailor din România. ~nfiin]at la Bucure[ti `n anul YACHT CLUB ROMÂN CONSTAN}A. ~nfiin]at 1875, de c\tre 95 de membri fondatori (reprezentând `n 1921, pentru practicarea yachtingului, canotajului, elita societ\]ii, mari proprietari funciari, oameni po- `notului [i jocului de polo pe ap\. litici, militari, diploma]i, medici, scriitori), sub pre[e- din]ia domnitorului Carol I (viitor rege al României). CLUBUL DE AEROMODELISM „HENRI Jokey-Clubul român a func]ionat ne`ntrerupt pân\ `n COAND|” PUCIOASA. S-a constituit `n 1976 ca 1947, când a fost desfiin]at confiscându-i-se `ntregul organiza]ie sportiv\ a cercului de modelism din patrimoniu. Conducerea efectiv\ a clubului era asigu- Clubul Elevilor, unitate de `nv\]\mânt care fiin]eaz\ rat\ de doi vicepre[edin]i asista]i de dou\ comitete: al din anul 1953. Pe parcursul anilor, sute de copii au alerg\torilor [i al cercului. Printre cei 14 vicepre[e- fost ini]ia]i [i au devenit constructori de machete de din]i au fost: Alexandru Marghiloman, Ion Florescu, aeronave. Printre rezultatele ob]inute sunt de re]inut: Dimitrie Ghica; ultimii au fost Constantin Argetoianu participarea la peste 1 000 de competi]ii [i ac]iuni [i Barbu Catargiu. Pe plan sportiv Jokey-Clubul s-a tehnico-aplicative interne [i interna]ionale; peste 20 preocupat `n principal de organizarea curselor de de titluri de campioni na]ionali la clasa F4B – ma- galop cu cai pur sânge englez. Primele alerg\ri au avut chete aeronave; 4 Cupe la clasa F1D; peste 600 de loc `n 1876 pe hipodromul caz\rmilor de pe câmpul medalii [i 800 de diplome; un num\r de 6 membri ai Cotrocenilor, cu cai proveni]i din Fran]a [i Anglia. clubului au primit titlul de Mae[tri ai sportului. Mul]i ~n 1905-1906, pe un teren oferit de stat (de 60 ha), dintre sportivii preg\ti]i [i-au continuat activitatea la Jokey-Clubul a construit Hipodromul de Galop de la AS „{tiin]a” din Pucioasa. ~ncepând din 1977, clubul B\neasa – arhitect J. Berindei – care rivaliza cu cele organizeaz\ „Memorialul Henri Coand\”, competi]ie mai prestigioase hipodromuri din lume, având dou\ cu machete de aeronave captive clasa F4B, `n 1998 piste (de 2 000 [i 2 200 m lungime) la care, `n 1925, desf\[urându-se cea de-a XXII-a edi]ie. Printre rea- s-au mai ad\ugat dou\ turnante pentru a corespunde liz\rile mai deosebite `n cele 22 de edi]ii: 1 800 de cursei de Derby (2400 m). ~n 1960 buldozerele au participan]i cu peste 2 000 de machete; 2 000 de distrus acest hipodrom distrugând singura baz\ medalii [i diplome oferite laurea]ilor; 1 000 de amenajat\ pentru organizarea curselor de cai. Pentru diplome [i medalii jubiliare; 15 simpozioane pe teme cursele de pe acest hipodrom, se acordau premii im- aviatice; 10 expozi]ii aerofilatelice; 40 de demon- portante, printre care: „Derby-ul Jokey-Clubului”, stra]ii de zbor [.a. ~n 1977, a fost inaugurat [i mini- „Diana”, „Arcul de Triumf”, „Premiul Regal”, „Pre- muzeul aviatic „Aripi Române[ti” Cosmonaut miul Alexandru Marghiloman”, „Marele Premiu Dumitru Prunariu. De men]ionat c\ ocup\ un loc Na]ional”, „Marele Premiu Bucure[ti” [.a. Se acordau aparte, fiind printre primele muzee din lume [i unicul

203 STRUCTURI ORGANIZATORICE

din ]ara noastr\ cu machete de aeronave construite de 417 din 15 aprilie 1974). Clubul a avut `n folosin]\ copii. De la 85 de semimachete de avioane prezentate [i `n administrare: stadionul de atletism, complexul la `nceput, dup\ o munc\ de peste 20 de ani, muzeul sportiv cu s\li pentru lupte, box [i culturism. Printre expune, `n prezent, `n dou\ s\li spa]ioase (228 mp), atle]ii cu rezultate deosebite s-au aflat: Gheorghe peste 300 de machete statice [i zbur\toare ale avioa- Megelea (antrenor Daniel Mayer) medaliat cu bronz nelor române[ti, `ncepând de la aeroplanul lui Traian la JO din 1976 la aruncarea suli]ei; Lia Murgu Vuia, pân\ la modernele aeronave din zilele noastre. (antrenor Waldemar Murgu) multipl\ campioan\ na- ~n vecin\tatea muzeului se afl\ parcul avioanelor ]ional\, participant\ la 3 edi]ii ale Cupei Europei; reale [i pista de zbor captiv. Aici mai exist\ un Cabi- Ion Buliga – campion [i recordman al României la net de orientare [colar\ [i profesional\, dotat cu apa- decatlon, participant la Cupa Europei; multiplii me- ratur\ variat\ de bord, uniforme de avia]ie, fotografii, dalia]i ai concursurilor na]ionale [i interna]ionale de insigne [i medalii aviatice. Peste 20 de tineri, fo[ti mar[, precum: Gheorghe Frec\]eanu, Dorel Firic\, membri ai acestor unit\]i, s-au format profesional [i Daniel Despa, Gheorghe Claudiu [i Gheorghe activeaz\ `n domeniul avia]iei `n func]ii de pilo]i, in- V\draru (medaliat cu aur `n proba de 20 km mar[ `n gineri [i tehnicieni. La activit\]ile organizate `n decur- 1978 la Jocurile Mondiale T\cute) – to]i antrena]i de sul anilor au fost prezen]i peste 15 000 de spectatori [i Iosif M\z\ran. Sportivii au realizat: 18 titluri de vizitatori, precum [i 500 de invita]i de onoare (acade- campioni na]ionali; 36 locuri II, 42 locuri III; 3 micieni, profesori universitari, generali, ofi]eri, pilo]i, recorduri ale României la juniori [i 9 la seniori (Ion oficialit\]i ale statului, oameni politici [i numeroase P\un, Dorel Firic\, Gh. Frec\]eanu); 4 titluri bal- cadre didactice). Principalul ini]iator [i realizator al canice la juniori [i 4 la seniori; 7 titluri de mae[tri ai acestor ac]iuni model, cu puternice influen]e forma- sportului. Clubul [i-a `ncetat activitatea `n 1992, tive, este antrenorul Dumitru Diaconescu, Maestru al antrenorii fiind transfera]i la Centrul Jude]ean de sportului [i arbitru interna]ional, aflat de peste 30 de atletism. ani `n slujba „aripilor avia]iei mici”, practicant [i `ndrum\tor a sute de copii [i elevi `n tainele [i mirajul CLUBUL ATLETIC ROMAN (CAR). ~nfiin]at prin acestui sport. Activitatea sa exemplar\ s-a bucurat de Hot\rârea CNEFS nr. 911 din 1969, `[i `ncepe activi- aprecierile elogioase ale unor speciali[ti din ]ar\ [i de tatea la 1 ianuarie 1970. CAR a ob]inut, `n decursul peste hotare, fiind r\spl\tit\ cu numeroase distinc]ii, anilor: peste 350 de titluri de campioni [i numeroase diplome de onoare [i de merit atribuite de organismele recorduri na]ionale la juniori [i seniori; promovarea sportive [i aviatice centrale [i locale. unui mare num\r de atle]i `n loturile reprezentative [i `n sec]iile altor cluburi cu performan]e de prestigiu. CLUBUL „ATLETIC” ARAD. A fost `nfiin]at `n Printre sportivii cu rezultate deosebite se afl\: Mariana 1899 cu sec]ii de fotbal, atletism, tenis, popice [i scri- Suman – peste 40 de titluri de campioan\ na]ional\, fi- m\. ~n acela[i an echipa de fotbal sus]ine, pe stadionul nalist\ `n proba de 800 m la JO din 1976, câ[tig\toarea propriu, primul meci cu echipa Uzinei de Vagoane. acestei probe la finala Cupei Europei din 1974, medaliat\ cu bronz la CE din 1978; Mihaela Loghin – CERCUL ATLETIC BUCURE{TI. ~nfiin]at `n Maestr\ emerit\ a sportului, multipl\ campioan\ noiembrie 1912 sub auspiciile clubului „Olimpia”, na]ional\ [i balcanic\, medaliat\ cu argint la JO din din ini]iativa lui G. Niculescu, promotor al fotbalului 1980 sub culorile CS „Steaua”, unde [i-a continuat pre- `n rândul elevilor. A avut o echip\ de fotbal care, g\tirea; Elena T\râ]\ – multipl\ campioan\ na]ional\, `ncepând din 1913, a participat la campionatul inter- locul IV la JO din 1980 cu [tafeta 4x400 m; Mae[trii [colar dotat cu „Cupa Ion C\m\r\[escu”. sportului Elisabeta Baciu-Laz\r, Eleonora Monoranu, L\cr\mioara Diaconiuc, Constantin Neme[, Viorica CLUBUL ATLETIC MUNICIPAL RE{I}A. A Neagu, Tatiana B\lan-Conac [i foarte mul]i al]i campi- fost `nfiin]at la 1 mai 1974 (Hotârârea CNEFS – nr. oni na]ionali. O contribu]ie remarcabil\, la realizarea

204 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

acestor rezultate, a avut-o Antrenorul emerit Cezar CLUBUL GERMAN DE SCHI (DSCB). Constitu- Olimpiu Nehoi Constantinescu, unul dintre speciali[tii it `n 1932, având centrul de activitate situat `n zona de baz\ ai atletismului românesc , care a `ndeplinit mun]ilor Diham, a contribuit la punerea `n valoare [i mul]i ani [i func]ia de antrenor la lotul na]ional. ~n amenajare a acestei zone alpine superbe, aflat\ `n cadrul CAR au mai activat ca antrenori: Gyorgy Geza, apropierea Predealului. A construit cabana Diham [i Traian Macovei, Mihai P\duraru, Eugenia Leahu, a organizat cursuri de ini]iere `n schi [i de preg\tire a Alexandru Udrea, Mircea Ioan {erb\nescu. ~n 1998 a unor schiori care s-au consacrat, `n anii ’30, `n schiul luat fiin]\ [i o sec]ie de tenis. Pre[edin]ii clubului: românesc. Alexandru Udrea (1970-1977); Eugen Grosu (1978- 1984); Gheorghe Antohi (1984-1990); Mircea Ioan CLUBUL DE SCHI. Constituit la 28 februarie 1911, {erb\nescu (din 1990). la Sibiu, cu scopul propag\rii schiului [i turismului. Datorit\ acestui club, schiul p\trunde `n mun]ii Cibi- CLUBUL CARPATIN ROMÂN. A fost constituit nului [i F\g\ra[ului. ~n 1914 organizeaz\ primul con- `n 1931. La originea lui a stat „Grupul Alpin Brav”, o curs oficial de schi, la Sibiu. societate ce a apar]inut elevilor Liceului „Mihai Viteazul” din Bucure[ti. A avut peste 4 500 de mem- CLUBUL „TRICOLOR” CONSTAN}A. ~nfiin]at bri, c\rora le oferea echipament de schi `n mod gra- `n 1922 de c\tre un grup de tineri, membri ai fostei tuit. Clubul a avut un rol recunoscut `n popularizarea societ\]i sportive „Diana”. Clubul „Tricolor” era afi- schiului `n rândul tineretului. liat clubului cu acela[i nume din Bucure[ti [i avea sec]ii de fotbal [i de tenis. CLUBUL DE GOLF „PAUL TOMI}|”. A fost `nfiin]at la 22 februarie 1995, `n com. Pianu de jos, CLUBUL TURISTIC B|N|}EAN (CTB). A luat jud. Alba, unde, pe un spa]iu de 70 ha, concesionat, s-a fiin]\ `n 1935. Clubul a pus `n valoare posibilit\]ile amenajat primul teren de golf din România, `n lungime de organizare a schiului pe Muntele Mic. Concomi- de 3,227 km, sub form\ de circuit, cu 9 g\uri [i 6 trasee tent, a ini]iat instruirea amatorilor de schi [i a organi- complete – unul pentru copii, dou\ pentru femei [i trei zat cursuri locale. pentru b\rba]i. Terenul de golf „Paul Tomi]\” a fost inaugurat pe 9 octombrie 2000, valoarea investi]iei ridi- CLUBUL SPORTIV „BOTO{ANI”. ~nfiin]at `n cându-se la aproape un miliard de lei, sum\ ob]inut\ 1973 ca unitate reprezentativ\ a municipiului [i din sponsoriz\ri. Clubul a fost dotat cu 1 000 de mingi, jude]ului Boto[ani. Sec]ii: atletism, box, canotaj, 4 ma[ini mici [i una mare, pentru tuns iarba, tractor [i lupte, radioamatorism, volei. Sec]ia de atletism remorc\, aflându-se `n construc]ie un pavilion adminis- (`nfiin]at\ `n 1973) – de nivel interna]ional, reprezen- trativ. Organizarea primului club privat de golf din ]ar\ tat\ de: Viorica Bobu]anu – multipl\ campioan\ bal- s-a realizat din ini]iativa [i cu participarea sportivului [i canic\; Petru L\z\rescu – campion la 3 000 m obsta- profesorului de golf Paul Tomi]\, acum `n vârst\ de 86 cole [i cros, component al lotului na]ional de seniori, de ani care, din 1938, când a primit calificarea de pro- campion balcanic `n proba pe echipe, la cros (1998); fesor de golf, pân\ `n 1975, a func]ionat ca profesor ti- Daniel Oniciuc – campion [i multiplu medaliat la CN tular la „Country Club” Bucure[ti, transformat `n 1948 (800 [i 1 500 m), component al loturilor na]ionale de `n „Centrul Diplomatic”. Paul Tomi]\ a reprezentat tineret [i seniori, component al echipei României la România la CM de golf din 8 ]\ri (Italia–1968, Anglia Cupa Europei `n 1999; Iuliana Iustin – medaliat\ la [i Singapore–1969, Cehoslovacia [i Argentina–1970, CN, component\ a lotului na]ional de cros pentru SUA–1971, Australia–1972, Spania–1973). Au fost or- CM. Antrenor – Dan Mighiu. Sec]ia de box (1980) a ganizate `ntreceri locale cu caracter demonstrativ [i preg\tit numero[i sportivi, multipli campioni [i me- „Festivalul Sportului S\tesc” edi]ia I-a – 1999. Pre[e- dalia]i la CN de juniori, tineret [i seniori, componen]i dintele clubului – ing. Ioan Bolog. ai loturilor reprezentative, printre care: Sava Melinte,

205 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Benone Melinte, Liviu Iacob, Marius Tiron [i al]ii. (de bronz) la 4+1 vâsle. ~n 1994 Elena Gavrilescu Antrenor – Victor Marian Apetrei. Sec]ia de canotaj devine campioan\ mondial\ la junioare. ~n 1999, (1980) – de nivel interna]ional, `ncepând din 1985, antrenorul Valentin Gavril ob]ine cu sportivele sale, sub `ndrumarea Antrenoarei emerite Elena Iacob Georgeta Rusu [i Alina T\b\caru, `n echipajul de 8+1, (Maestr\ a sportului) au fost selec]ionate [i promo- [i cu Daniela }upu, `n cel de 4 vâsle, medaliile de aur vate `n centrul olimpic (de pe lâng\ CS „Olimpia” la CM de junioare. De-a lungul anilor sec]ia de canotaj Bucure[ti) [i `n loturile na]ionale de junioare: a promovat un mare num\r de sportive `n loturile L\cr\mioara Bidilac – medaliat\ cu bronz la CM de na]ionale [i `n alte cluburi frunta[e, contribuind sub- juniori (1991); Georgeta Damian – 2 medalii de aur, 3 stan]ial la afirmarea canotajului românesc la JO [i CM. de argint [i una de bronz; dup\ 1996 concurând pentru Sec]ia de lupte [i-a `nceput activitatea `n comuna Dinamo a mai ob]inut 2 medalii de aur [i una de argint Borle[ti unde se practica ini]ial trânta. Printre sportivii la CM de senioare. Sec]ia de lupte (1973) – reprezen- care s-au afirmat se afl\ [i lupt\torul Mihai Ci[ma[, tat\ de numero[i sportivi, multipli campioni na]ionali medaliat cu bronz la CM de seniori din 1985 (antrenor [i componen]i ai loturilor reprezentative, printre care: Mircea Covatariu). Sec]ia de atletism, care `n ultimii Mihai Dre[canu, D\nu] Aiacoboaie (Maestru al ani [i-a desf\[urat activitatea `n colaborare cu AS sportului), Ion Asaftei (locul VII la CM), Cristian „Voin]a”, a ob]inut rezultate notabile pe plan intern [i Mrean\ (Maestru al sportului), Constantin Brânzei interna]ional, printre acestea [i cele ale atletei Alina (Maestru al sportului), Florin Anehei (participant la Militaru – medalie de bronz la CE de cade]i [i locul IV CM [i CE). Antrenori – Petru Ghea]\u [i Ion Asaftei. la CE de junioare, realizate `n 1999 (antrenor Ion Sec]ia de radioamatorism `nfiin]at\ prin preluarea ra- Iorga). La radioamatorism sportivii Bogdan Buzoianu dioclubului jude]ean (organizat `n 1963), sub `ndru- [i Daniela Manea au contribuit la câ[tigarea medaliei marea antrenorului Ion Protopopescu, a reu[it s\ ob]in\ de bronz, `n proba pe echipe, la CM de telegrafie vitez\ locul I la CM [i locul II la CE, ambele la categoria din 1999. ~n anul 1999, CS „Ceahl\ul” (pre[edinte Dan SOMB - LP, `n proba individual\. Cojocaru), pentru rezultatele ob]inute cu sec]iile de Sec]ia de volei care a luat fiin]\ `n 1998, prin fuziune canotaj [i atletism a fost declarat „club fanion al sportu- cu echipa CSS Triumf, particip\ cu echipe `n CN – Di- lui nem]ean din toate timpurile”! vizia B [i de juniori. Antrenor - Ioan Cornel Strujan. Baza material\ `n folosin]a clubului: stadion, s\li CLUBUL SPORTIV {COLAR „CETATEA BU- pentru lupte, box [i jocuri sportive. CUR”. A fost `nfiin]at la 21 septembrie 1958 `n Pre[edin]ii clubului: Mircea Coliban (1973-1975); Bucure[ti. Clubul a ap\rut la ini]iativa salaria]ilor Viorel Alexoaie (1976-1980); Ioan Ilie (1980-1983); fostelor Consilii Populare [i a Gospod\riilor Comu- {tefan Borcil\ (1983-1990); Ioan Ilie (1990-1992); nale; clubul fuzioneaz\ `n 7 martie 1960 cu Clubul Dan Mighiu (din 1992). Sportiv „Progresul” din Bucure[ti.

CLUBUL SPORTIV „CEAHL|UL” PIATRA CLUBUL SPORTIV „CHIMIA” RÂMNICU NEAM}. A fost `nfiin]at `n 1970. Clubul are una VÂLCEA. Unitate sportiv\ reprezentativ\, organizat\ dintre cele mai puternice [i productive sec]ii de ca- `n 1973, considerat\ continuatoarea altor forma]iuni notaj, care [i-a organizat activitatea pe lacul Bâtca organizatorice (AS „Vâlcea” – 1915, Societatea Spor- Doamnei. Promotoarea acestei sec]ii a fost Antrenoarea tiv\ „Vâlceana” – 1924 [i altele). Sec]ii: atletism, emerit\ Garoafa Cantemir c\reia i s-a al\turat, din box, handbal, haltere, [ah, karate, judo, radioama- 1985, [i antrenorul Valentin Gavril. ~n 1974 au fost torism, volei, tenis de mas\. Ramurile de sport cu ob]inute primele medalii la CM de seniori (Elena Giurc\ rezultate mai deosebite: fotbalul, karatele, boxul, te- – argint la 4+1 vâsle, Angelica Chertic [i Elena Avram – nisul de mas\, voleiul. La fotbal, cel mai prestigios bronz la 4+1 rame), iar `n 1976 Felicia Afr\siloaie [i rezultat a fost câ[tigarea Cupei României [i partici- Elena Giurc\ aduc pentru club prima medalie olimpic\ parea `n competi]ia european\ intercluburi – „Cupa

206 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Cupelor” `n 1973, antrenor Dumitru Anescu. Sec]ia de primilor sportivi de performan]\ localnici. ~ntr-o pe- karate a câ[tigat titlurile de campioni individuali [i pe rioad\ când majoritatea cluburilor [i asocia]iilor erau echipe `n CN (1998), iar pe plan interna]ional: Mihai profilate aproape `n exclusivitate pe fotbal, CS Ioni]\ a cucerit titlul de campion european de seniori „Col]ea” `[i l\rge[te aria preocup\rilor, promovând `n `n 1997; Mihai Gogoa[e a intrat `n posesia medaliei structura sa, al\turi de fotbal (vezi „Col]ea” Bucure[ti), de bronz la CM din 1998. Antrenorul sec]iei [i al lo- sec]ii de atletism, box, bob, sanie, schi, patinaj, oin\ [i tului na]ional, Constantin Dane[. Sec]ia de box, `n altele. ~n 1915 echipa CS „Col]ea” câ[tig\ titlul de colaborare cu CS {colar, sub `ndrumarea Antrenoru- campioan\ la tragerea frânghiei, prob\ organizat\ `n lui emerit Eugen Petru[, a realizat numeroase titluri cadrul CN de atletism. ~ncepând din 1920 au luat de campioni na]ionali; medalia de argint la CM de fiin]\ filiale – „Col]ea” la Bra[ov, Ploie[ti [i Turnu tineret din 1998, prin Marian Fân\]an; locul V la CM M\gurele, clubul bucure[tean, ca unitate central\, prin Gheorghe Oprea. `ndeplinind [i atribu]ii de `ndrumare [i coordonare. Echipa feminin\ de volei a activat `n Divizia A, `n Dintre filiale s-a remarcat activitatea CS „Col]ea” 1987 clasându-se pe locul II, printre sportivele pro- Bra[ov care al\turi de fotbal (vezi „Col]ea” Bra[ov) a movate [i remarcate aflându-se Maestra emerit\ a `nregistrat peste 20 de titluri de campioni na]ionali `n sportului Ioana Liteanu (Cotoranu), component\ a perioada 1921-1928, dintre care: Vintil\ Cristescu – 4 echipei na]ionale [i c\pitan al acesteia. Sec]ia de titluri la maraton (1921-1926), 1 titlu la cros [i 1 titlu tenis de mas\, `n colaborare cu CS {colar, sub `ndru- la 10 000 m; Laz\r Bodea – 5 titluri la ciocan (1924- marea Antrenorului emerit Traian Ancu]a, a reu[it s\ 1928); 2 titluri na]ionale cu echipa de cros (1924 [i promoveze dou\ sportive valoroase, ulterior transfe- 1925). ~n 1925 atle]ii CS „Col]ea” Bra[ov au luat rate la alte cluburi, care au realizat performan]e departe la a XXI-a edi]ie a Jocurilor Panioniene [i la cea osebite – Maria Alboiu (medaliat\ la CE de juniori [i de-a XXXV-a aniversare a clubului „Panionios” din la cele de seniori) [i Maria Bogoslov (campioan\ Atena. Un rol important `n activitatea clubului bucu- european\ de junioare [i de senioare). ~n decursul re[tean l-a avut pre[edintele s\u, prof. Ion Pavel, el anilor, `n conducerea clubului au fost: Dorin Petrescu, `nsu[i un pasionat al sportului (campion na]ional la Nicolae Dinescu, Teodor Bota, Dumitru Anescu, Ilie bob, participant la concursuri de atletism, la tragerea Ple[anu, Dumitru Zamfir, Gheorghe Udrea, Constantin frânghiei [i portar al echipei de fotbal timp de 7 ani). Ariciu, Dumitru Dr\gu]a. Dup\ o existen]\ de aproape trei decenii, având contribu]ii la promovarea [i dezvoltarea sportului româ- CLUBUL SPORTIV „COL}EA”. Denumit o perioa- nesc, clubul `[i `nceteaz\ activitatea dup\ cel de-al d\ „Col]ea Football Club”, a fost `nfiin]at oficial la 10 doilea r\zboi mondial. iunie 1913, la Bucure[ti, din ini]iativa viitorului profesor Ion Pavel, pe atunci elev la Liceul „Sf. Sava”, CLUBUL SPORTIV „CRI{UL” ORADEA. A fost sus]inut de trei colegi (Aurel Pavel, viitorul actor de `nfiin]at `n anul 1958, ca unitate sportiv\ departa- oper\ Nicolae Sec\reanu [i D. Ostrovschi) care for- mental\, care a func]ionat `n sistemul UCFS, meaz\ o echip\ `nc\ `nainte de organizarea clubului. CNEFS, iar `n prezent al MTS. ~n decursul anilor, din Clubul are meritul de a fi promovat câteva idei [i so- structura clubului au f\cut parte urm\toarele sec]ii: lu]ii organizatorice originale [i importante pentru baschet, `not, polo pe ap\, s\rituri `n ap\, scrim\, acea perioad\ (Octavian B\n\]an, 50 de ani de sport la aeromodelism, radioamatorism, [ah – toate `nfiin]ate IMF Bucure[ti). Ini]iativa `nfiin]\rii clubului a izvorât `n 1958 – box (1963), karate (1981), judo (1992), dintr-un sentiment de mândrie na]ional\ [i dorin]a de a atletism (1994), haltere (1996). Valoarea [i con- demonstra c\ fotbalul se poate dezvolta pe meleagurile tribu]ia clubului sunt exprimate de rezultatele deo- noastre, iar juc\torii români pot `nfrunta cu succes echi- sebite ob]inute la unele ramuri de sport, `n CN [i `n pele str\ine. Clubul primea `n componen]a sa numai competi]iile interna]ionale oficiale prin sportivii pro- tineri din Bucure[ti, fiind preocupat de promovarea mova]i `n loturile reprezentative. ~n clasamentul

207 STRUCTURI ORGANIZATORICE

unit\]ilor din sistemul MTS pe anul 2000, privind • La s\rituri `n ap\ au fost preg\ti]i `n decursul contribu]ia la reprezentarea interna]ional\, CS anilor sportivi care au câ[tigat titluri de campioni „Cri[ul” ocup\ locul XX la probe olimpice [i locul na]ionali: Alexandru Bagiu (13); Viorica Kelemen VII la probe neolimpice. (5); Daniela Popa [i al]ii. Alexandru Bagiu a partici- • La baschet, echipa feminin\ preg\tit\ de antrenorul pat la JO din 1980, clasându-se pe locul XIII, la plat- emerit Traian Constantinescu a câ[tigat titlul de cam- form\. Un rezultat valoros a ob]inut Daniela Popa, pioan\ `n 1979. care a cucerit titlul de vicecampioan\ european\ de ju- • La polo pe ap\, echipa de seniori a cucerit titlurile nioare `n 1987, la platform\. Printre antrenorii care au de campioan\ na]ional\ `n 1985 (Antrenor emerit activat `n cadrul sec]iei de s\rituri s-au aflat: Viorica Ioan Alexandrescu) [i 1986 (Antrenori emeri]i Ioan Kelemen, Aurel Breja, Alexandru Bagiu, Oliviu Alexandrescu [i Liviu Garofeanu). Au mai fost L\z\u. ~n cadrul sec]iei de radioamatorism activeaz\ câ[tigate 3 titluri de campioni cu echipa de juniori I maestrul emerit al sportului Paul Spitzer. Rezultate [i un titlu cu echipa de juniori II. Printre juc\torii de meritorii, inclusiv preg\tirea unor mae[tri ai sportului polo care s-au remarcat se afl\ Mae[trii emeri]i ai [i campioni na]ionali au fost ob]inute [i `n cadrul sportului: Liviu Garofeanu; Ivan Fejer (component al celorlalte sec]ii. Clubul are `n administrare: sala spor- echipei care a ob]inut medalia de aur la JMU din turilor, bazinul acoperit [i bazinul de s\rituri. 1977); Dorin Costr\[ (cu 276 de prezen]e `n echipa Pre[edin]ii clubului: Mera Bujor (1964-1971); na]ional\ la jocurile inter]\ri, `n care a marcat 422 de Alexandru Tordai (1971-1990); Ioan Alexandrescu goluri), precum [i Mae[tri ai sportului: Zoltan Ille[ (din 1990). (component al echipei care a cucerit medalia de argint la CE de juniori din 1982 – prima medalie `ntr-o com- CLUBUL SPORTIV „DACIA” PITE{TI. A con- peti]ie oficial\ european\); Cornel Gordan; Petru Ra]; tinuat dup\ 1989 activitatea desf\[urat\ de Emil F\rcu]\; Roberto Pantea; Mihai Rada. Echipa de Asocia]iile sportive „{oimii” Coliba[i (1953-1959); polo a avut 2 particip\ri `n CCE [i 2 particip\ri `n Cupa „Metalul” Coliba[i (1959-1967); „Dacia” Pite[ti Cupelor, cea din 1981 soldându-se cu o performan]\ (1967-1989). Clubul func]ioneaz\ pe lâng\ „Uzinele deosebit\ – cucerirea medaliei de argint. ~n cadrul de Automobile Dacia” din Pite[ti. Sec]ii: atletism sec]iei a mai activat ca antrenor [i Nicolae Rujinki. (din 1977): Maestrele sportului – Cosmina Boaje • La scrim\, sub `ndrumarea antrenorului emerit (participant\ la CE de sal\ din 1999), Erica Nicolae Nicolae Ille au fost preg\ti]i 2 mae[tri ai sportului (locul I la Cupa Europei, 1999), Otilia Ruicu (locul (Alexandru Nyisztor [i Adrian Pop) [i al]i tineri care III la CE de sal\ din 2000) au fost preg\tite de s-au remarcat pe plan intern [i interna]ional. Printre Antrenoarea emerit\ Liliana Mih\ilescu; automobi- rezultatele deosebite ale lui Alexandru Nyisztor se lism (din 1974): locul I la Raliul „Dacia” 1987. afl\: numeroase titluri de campion na]ional de juniori Medalia]i la alte raliuri interna]ionale: Ovidiu Scobai, `n perioada 1993-1998; campion na]ional de seniori Constantin Z\rnescu, Ludovic Balint, Mihai `n 1998; 5 titluri de campion balcanic (1995-1999); Vezeanu, Ilie Olteanu, Vasile {tefan, Victor Nicoar\, medaliat cu bronz la CM de cade]i `n 1996 [i la CM Nicu Grigora[, Dan Necula; box (din 1969): Crinu de juniori `n 1999 `n proba de spad\; locul I `n con- Olteanu, Maestru emerit al sportului, campion mondial cursul de Cup\ Mondial\. `n 1999, participant la JO din 1996 [i din 2000, Gheor- • La box, Antrenorul emerit Mihai Miklo[ – campion ghe Preda – Antrenor emerit; fotbal (din 1953); na]ional de seniori `n 1981, a preg\tit mai mul]i tineri handbal masculin (din 1978) – sportivi promova]i `n de perspectiv\, dintre care se remarc\: Adrian Stanca – loturile na]ionale, Antrenori emeri]i: Oprea Vlase, multiplu campion na]ional de juniori, medaliat cu bronz Romeo Sotiriu; lupte (1975) – sportivi: Mihai Bo]il\, la CE de cade]i `n 1997, categoria 73 kg; Claudiu Flo- locurile IV la JO din 1976 [i 1980, locul II la CE 1976; rea – multiplu campion na]ional de cade]i, medaliat cu Nicolae Zamfir, locul II la CE 1986; Antrenori eme- bronz la CE de cade]i `n 1999, categoria 60 kg. ri]i: Emil B\l\nescu [i Cornel Petrescu; modelism

208 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

(1957-1990); orientare turistic\ (1979-1985); speo- de gimnastic\, Sofia – 7-10 iulie 1946, sportivele logie (din 1999); [ah (1968-1988); tenis (din 1994) – Maria Popp [i Melinda Kereke[ au devenit campioane Adrian Mugur component al lotului na]ional de ju- balcanice. ~n cadrul sec]iei de gimnastic\ au mai acti- niori, antrenor Remus Enache; tenis de mas\ vat Magdalena Fintha, Olga Munteanu, Liliana (1953-1960); tir (1953-1958); volei masculin Munteanu, Elisabeta Bodo, Suzana Rakocsi, Irina (1953-1964); volei feminin (din 1974) – locul I la Redöczi, Ileana Szabo, de asemenea, cu merite `n rea- Cupa României edi]ia 1997, locul III `n CN 1987, lizarea performan]elor men]ionate. Au func]ionat ca 1993, 1998 – sportive: Corina Holban, Felicia Popes- antrenori: Ladislau Moldovan, Iano[ Albert, Iudith cu, Cristina Buznosu, Xenia Ivanov, Victoria Banciu, Fintha [i Dene[ Szabo. Anca Gheorghe. Pre[edin]ii asocia]iilor [i ai clubului: • Sec]ia de haltere. Sub conducerea antrenorului Tiberiu S\ndulescu (1954-1958); Constantin Zbârcea Spiridon Herghelegiu, s-a remarcat `n mod deosebit (1958-1963); Aurel Sorescu (1963-1966); Ion Dumi- prin {tefan Ta[nadi, component al acestei sec]ii timp tru (1966-1968); Octavian Popa (1968-1971); Gheor- de 14 ani. A câ[tigat 7 titluri na]ionale, din care 3 de ghe Babei (1971-1972); Gheorghe Rusu (1972-1979); campion absolut. Selec]ionat `n lotul na]ional `nce- {tefan Teodorescu (1979-1983); Ilie Fe]eanu (1983- pând din 1976, participant la JO din 1980 (Moscova) 1990); Ion Dulic\ (1990-1997); Nicolae Munteanu – locul VI, vicecampion olimpic `n 1984 la Los An- (din 1997). geles – categoria 110 kg, medaliat cu bronz la CE [i CM din 1983, medaliat cu aur `n proba pe echipe la CLUBUL SPORTIV „DERMATA”. A luat fiin]\ `n CM din 1984, desf\[urat concomitent cu `ntrecerile 1933, la Cluj, sub denumirea de Societatea Sportiv\ olimpice la Los Angeles, unde a mai ob]inut dou\ „Echo” organizat\ pe lâng\ Uzina de piele [i titluri de vicecampion mondial la aruncat [i total. `nc\l]\minte. Dup\ doi ani devine „Dermata”, pe par- Dup\ JO din 1984 s-a dedicat muncii de antrenor `n cursul anilor purtând [i alte denumiri, printre care: cadrul aceleia[i sec]ii. „Jano[ Herbak” (1949-1951), „Flamura Ro[ie” • Sec]ia de box a fost `nfiin]at\ `n 1946; dup\ 1948 – (1951-1953), „Rapid” (1953-1960) [i, ulterior, „Clu- când este adus antrenorul Aurel Weintraub, fost boxer jana”. Clubul a beneficiat de o bogat\ baz\ material\ profesionist [i când o serie de boxeri valoro[i printre format\ din terenuri pentru fotbal, baschet, volei, care s-au aflat Nicolae F\tu [i Ioan Chendreanu i-au tenis de câmp, poligon de tir, bazin de `not cu ap\ sporit for]ele, aceasta a devenit cea mai puternic\ din `nc\lzit\, popic\rie [i o sal\ de sport. Pe lâng\ activi- ora[ul Cluj. Din „echipa de aur” a sec]iei au f\cut t\]ile sportive organizate pentru proprii angaja]i, parte, al\turi de cei aminti]i, Gustav Ripka, Ludovic clubul a realizat importante succese [i pe planul per- Szakacs, Anton Bako[, Victor Dorian, Puiu Suciu, forman]ei, `n special dup\ cel de-al doilea r\zboi Mihai Covaci [i al]ii. Aceast\ echip\, din care a mai mondial, când particip\ cu sportivi [i echipe `n cam- f\cut parte Francisc Ambru[, a reprezentat Clujul `n pionatele na]ionale de fotbal, baschet (feminin [i „Cupa Federa]iei”, clasându-se pe locul II, `n 1949, [i pe masculin), polo, lupte, hochei, haltere, popice [i box. III, `n 1950. ~n cadrul sec]iei [i-a `nceput ascensiunea [i Tot `n acea perioad\ clubul dispunea de o valoroas\ Iosif Mihalik, câ[tigând titlul la juniori, `n 1957, la cate- echip\ de gimnastic\ fete; multe dintre gimnaste, goria pan\, ulterior transferându-se la CS „Dinamo”. componente ale lotului na]ional, câ[tig\ titlul de cam- La prima edi]ie a „Cupei României” la lupte (Arad – pioane na]ionale `n 1947 [i 1948. La ob]inerea acestor 1947), echipa CS „Dermata” s-a clasat pe locul I. succese la primele dou\ edi]ii ale CN [i-au adus • Sec]ia de fotbal [i-a `nceput activitatea `n campio- contribu]ia: Berta Corobeanu (`n 1948 mai câ[tig\ natul jude]ean, ajungând `n Divizia B, `n edi]ia 1946- titlurile na]ionale la bârn\, paralele [i sol); Melinda 1947, unde câ[tig\ seria a treia [i promoveaz\ `n Di- Kereke[ (mai câ[tig\ `n 1948 [i titlurile la individual vizia A (1947-1948), clasându-se pe locul XI, `ns\, la compus [i inele); Maria Popp (ob]ine, `n 1948, [i titlul barajul de 8 echipe, rateaz\ r\mânerea `n Divizia A. la aparate portative). La prima edi]ie postbelic\ a CB A fost prezent\ la 10 edi]ii `n Divizia B [i la 10 edi]ii

209 STRUCTURI ORGANIZATORICE

`n Divizia C, `n rest, jucând `n campionatul jude]ean Kurt Gohn, Dan Cristea, Nicolae Barbu. La schi (dup\ 1978). Echipa a avut [i o participare `n Cupa fond, primul titlu a fost ob]inut `n 1951, `n total României clasându-se pân\ `n [aisprezecimi. câ[tigându-se 194 de titluri, principalii protagoni[ti • ~n anul 1947, echipa masculin\ de baschet „Dermata” fiind: Mircea Leamp\ (36) [i Monica L\z\ru] (peste s-a num\rat printre cele patru forma]ii din provincie 20). Pe plan interna]ional: 17 titluri balcanice; Elena care au participat la cea dintâi Divizie Na]ional\ de B\[a – locul V la CE de juniori; participan]i la JO de baschet, având `n componen]\ o serie de juc\tori va- iarn\: Gheorghe Olteanu (1952), Ion Sumedrea loro[i cum au fost: Rusu, {erban, Pop, Rigo, Bodoni. (1952), Manole Aldescu (1952 [i 1956). Antrenori: ~n 1950, la primul CN feminin, echipa de baschet „Fla- {tefan Ionescu, {tefan St\iculescu, Gheorghe mura Ro[ie” s-a clasat pe locul III, eviden]iindu-se Olteanu, Nicolae Dudu. La biatlon – György Vil- juc\toarele: Albu, Rosta[ [i surorile Cristea, perfor- helm devine campion la prima edi]ie a CN din 1964. man]\ repetat\ [i la edi]iile din 1951 [i 1952, când ~n cei 36 de ani de existen]\ au fost câ[tigate 88 de ti- echipa a ajuns `n semifinale. tluri na]ionale (Ion }eposu, Ion Olteanu, Gheorghe ~n ultimii ani for]a asocia]iei „Clujana” a sc\zut mult, Gârni]\, Vasile Bejenaru, Iosif Tama[, Vladimir singura sec]ie care mai puncteaz\ `n CN, la tineret [i Toda[c\, Ion Cimpoia, Elena Curea, Adina {otropa [i juniori II, fiind cea de haltere. al]ii). Pe plan interna]ional: György Vilhelm (locul V la JO 1964 [i IV la CM din 1974), Gheorghe Gârni]\ CLUBUL SPORTIV „DINAMO” BRA{OV. (argint – prima medalie pentru biatlonul românesc [i ~nfiin]at la 20 septembrie 1949, `n structura M.I. Pe locul IV la CM din 1974), Vladimir Toda[c\ [i parcursul anilor, `n organizarea clubului au fost Fr. Foriko (argint la JMU – 1983). Antrenori: Gheorghe prezente 24 de ramuri de sport, dintre care 10 Olteanu, {tefan St\iculescu, György Vilhelm, Gheor- func]ioneaz\ [i `n prezent. Bilan]ul clubului, dup\ 50 ghe Gârni]\. La s\rituri cu schiurile – primul titlu a de ani de activitate (1949-1999), `nregistreaz\: peste fost ob]inut `n 1957 (Nicolae Munteanu); `n total au 1 100 de campioni na]ionali; sute de sportivi `n lo- fost 63 de campioni la seniori [i juniori (Gheorghe turile na]ionale; 2 medalii de bronz la JO; 2 medalii Fr\]il\, Florea Voinea, Dumitru Lupu, Iosif Eröss, de argint [i 4 de bronz la CM de seniori [i la cele de Gheorghe Gerea, Constantin Buzoi, Lörinz Balint, juniori; 9 medalii de aur, 6 de argint [i 14 de bronz la Ion Runceanu, Attila Mezei, Mihai Pepene, Florin CE de seniori [i de juniori; 35 de sportivi medalia]i la Spulber [i al]ii). Antrenori: Ladislau Kovacs, Con- JMU; 203 sportivi medalia]i la CB de seniori [i juniori. stantin Ducan, Ion Oprea, Aurel Munteanu, Nicu[or Printre sec]iile cu contribu]ii deosebite `n promovarea Munteanu, Ioan Bârl\, Gheorghe Gerea, Lörinz [i afirmarea unor ramuri de sport s-au aflat: Balint. Sec]ia de schi, cu toate ramurile acestei discipline – Sec]ia de atletism (1949-1967) ob]ine primele ti- alpine, fond, s\rituri, din 1949, [i biatlon, din 1963. tluri de campioni na]ionali `n 1951 prin: Victor Pop, Schiul alpin a ob]inut primele titluri `n 1953 (Ion Dumitru Zamfir, Aurel Coman – primul Maestru al Cojocaru [i Gheorghe Cristoloveanu), reu[ind `n cei sportului. ~n cei 18 ani de când a func]ionat sec]ia au 50 de ani 250 de titluri de campioni na]ionali (Du- fost câ[tigate 64 de titluri de campioni na]ionali: Ana mitru Sulic\, Delia Parate, Mihaela Fera, Liliana Roth (12 titluri [i 37 de recorduri), Ilona Miklo[ (6 Ichim, Kurt Gohn [i Claudiu Postolache – cu câte 6 titluri [i 8 recorduri), Dumitru Zamfir (8 recorduri), titluri Ion Cava[i [i Vili Podaru – cu câte 7, Daniela Victor Pop (5 recorduri) [.a. Pe plan interna]ional: Uncrop –12, Dan Cristea –28, Ilona Miklo[ –32). Pe Ana Roth (locul VI la CE din 1958 [i 1962 [i locul plan interna]ional: Dumitru Sulic\ (bronz, la JMU – VIII `n 1966, medalie de bronz la JMU din 1961 [i 8 1951), Ilona Miklo[ (bronz la JMU – 1964); Dan titluri balcanice la aruncarea greut\]ii); Viorica Gabor Cristea (4 titluri balcanice); Mihaela Fera (locul XXII (3 titluri balcanice la cros). Antrenori: Aurel Coman, la JO – 1994). Antrenori: Ion Cojocaru, Dumitru L. Deak, Victor Pop, Liviu Mereu]\, Geza György, Sulic\, Gheorghe Ro[cule], Vasile Bobi], Ion Matei, Nicolae Tacorian.

210 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Sec]ia de box (1950-1976) a ob]inut 8 titluri de cam- Ro[u”, iar `n 1971 revin la CS „Dinamo” numai pioni na]ionali prin: Nicolae B\lan, Iosif Demeter, luptele libere. ~n cei 35 de ani de activitate lupt\torii Nicole Puiu, Ion Chifu [i titlul pe echipe (1955, au câ[tigat 74 de titluri na]ionale la seniori [i la ju- 1957). Pe plan interna]ional: Vasile Mariu]an niori. Pe plan interna]ional: Stelian Morcov (medalie (medalie de argint la CE – 1957); Alexandru Turei de bronz la JO [i la CE din 1976); Andrei Ianko (aur la CE de juniori– 1972); medalia]i la JMU: (locul IV la JO din 1980, medalie de bronz la CM din Francisc Ambru[ (argint – 1953), Mihai Iulian (aur – 1979 [i medalie de argint la CE de juniori din 1978); 1955), Nicolae Puiu (bronz – 1957), Vasile Mariu]an Dorinel Bârcu (bronz la CM de juniori-speran]e, din (bronz – 1957). Antrenori: Titus S\rb\toare, Aurel 1985); Emilian Cristea (bronz la CE din 1977); Weintraub, Aurel Corescu, Mihai Cerchez, Augustin Gheorghe Mâ]u (aur la CE de juniori din 1984); Cucuiatu. Gabriel Lupu [i Vasile St\nescu (medalia]i cu bronz Sec]ia de fotbal – a preluat echipa „Dinamo” Obor `n la CE de juniori); Romic\ Ra[ovan (6 medalii la CE 1950, urma[a fostei „Unirea Tricolor”. Activeaz\ `n de seniori [i la cele de juniori, dintre care 4 de aur). Divizia A din 1951 (cel mai bun rezultat, locul IV `n Antrenori: Ioan V\rd\u, Ion B\trân, Antrenor emerit, 1953) pân\ când este transferat\ la Cluj. Ion Ianc\u, Antrenor emerit. Sec]ia de patinaj vitez\ (1952-1957 cu juniori [i Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1968, câ[tig\ pân\ `n 1965-1974 cu o echip\ redutabil\). A activat [i o 1999 un num\r de 68 de titluri, din care 3 `n com- grup\ de patinaj pe rotile. ~n cei 15 ani de activitate, peti]ia pe echipe (1974, 1975, 1995). Rezultate pe au fost câ[tigate 109 titluri [i numeroase recorduri plan interna]ional: la JO din 1984, Mihai Cioc a cuce- na]ionale la vitez\ [i alte 26 de titluri la patinajul pe rit medalia de bronz, performan]\ `n premier\ pentru rotile. S-au remarcat: Crista Tracher (27 titluri [i 17 judo-ul românesc; la CM au ob]inut medalii de bronz recorduri), Vasile Coro[ (6 titluri [i 9 recorduri), An- Mihai Cioc, `n 1983, la seniori [i Alexandru Ciupe, `n drei Oko[ (7 titluri [i 2 recorduri), Ladislau Fokt (4 1992, la juniori; la CE au fost ob]inute 7 medalii, prin titluri), Victor Sotirescu (3 titluri), Gheorghe Pop (4 Mihai Cioc (3 medalii), Simion Topliceanu (1), recorduri). Antrenor emerit, Ernest Ulrich Petric. ~n Alexandru Ciupe (2), Valeriu Perdivar\ (1). ~n 1996 1974 sec]ia a fost transferat\ la CS „Tractorul”. echipa s-a calificat `n turul III al CCE, iar `n 1997 a Sec]ia de handbal `n 11 (1949-1958) [i handbal `n 7 câ[tigat CB al poli]i[tilor. Antrenori: Nicolae Pur]uc, (din 1959 [i `n prezent). Echipa de handbal `n 11 a Vasile Alexandru – emerit, {tefan Pop. cucerit 2 titluri de campioan\ na]ional\ (1952 [i Sec]ia de tenis `nfiin]at\ `n 1971 a câ[tigat 49 de ti- 1958), 5 locuri II [i un loc III. Echipa de handbal `n tluri prin Traian Marcu (14 titluri), Iudith Gohn, Cipri- 7 s-a situat `n clasamentul Diviziei A de 3 ori pe locul an Porumb, George Cosac (19) [i al]ii. Rezultate pe III [i de 10 ori pe locurile IV-VI. La CE al poli]i[tilor, plan interna]ional: Traian Marcu (aur [i argint la CE din 1996, echipa s-a clasat pe locul II. Juc\torii care din 1978 [i aur la JMU din 1979); Camelia Chiriac au f\cut parte din echipele na]ionale au contribuit la (argint la turneele europene din 1979); Cristinel Bucur cucerirea medaliilor de argint `n 1953, 1955 [i 1957, (argint la turneele europene din 1982). Antrenori: precum [i a celor de bronz `n 1987, la JMU. Günther Bosch, Ion Racovitz\, Antrenor emerit, Iosif Antrenori: Klaus Thiel, Otto Schmitz, Dumitru Kereke[, Iudith Gohn, Adrian Badu, Traian Marcu, Lupescu, Ioan Donca, Antrenor emerit (1957-1989), Antrenor emerit. Cezar Nica, Dorin Cian, Ioan Gerhard. Sec]ia de alpinism func]ioneaz\ din 1953. Au fost Sec]ia de lupte `[i `ncepe activitatea `n 1949 cu stilul cucerite peste 50 de titluri de campioni na]ionali (din „greco-romane” (`n 1950 ob]ine 4 titluri, iar `n 1951, 1997 [i pe structur\ artificial\). Realiz\ri deosebite: locul II pe echipe), iar din 1953 sportivii activeaz\ [i recordul de traversare a Carpa]ilor Meridionali pe la stilul „libere” [i, `ncepând din anul urm\tor, la a timp de iarn\, escaladarea – `n premier\ – a peste 300 doua edi]ie a CN vor câ[tiga numeroase titluri. ~n de trasee, peste 3 000 de escalade `n stânc\; cucerirea 1956, sec]ia de lupte este transferat\ la CS „Steagul unor vârfuri de mare dificultate din masivi munto[i

211 STRUCTURI ORGANIZATORICE

din diferite continente. S-au remarcat: Tudor Hu- Sportive „Pompierul”, având ini]ial, `n 14 mai 1948, rubeanu, Alexandru Floricioiu, Nicolae Jitaru, trei sec]ii: tenis de mas\, [ah [i fotbal (echipa clubu- Mircea Opri[, Victor Popescu, Adrian T\nase, Gheor- lui rezultând din unificarea echipelor divizionare ghe Bota, C\t\lin Dragomir, Dan Scor]ea, Dan Pos- „Unirea Tricolor” [i „Ciocanul”). Denumirea de „Di- tolache, Gheorghe Pop [i mul]i al]ii. Alpinistul Dan namo” a fost preluat\ din sportul sovietic, `n care mai Scor]ea a participat la CM de escalade (1997-1998). multe echipe [i cluburi purtau acest nume, cu sem- Antrenori: Gheorghe Ro[cule], Alexandru Floricioiu nifica]ie simbolic\ de „energie”, „putere”. ~n 1995, (emerit), Nicolae Jitaru, C\t\lin Dragomir. fotbalul s-a desprins din structura clubului, consti- Sec]ia de [ah. Din 1995 a preluat activitatea de la tuindu-se `n FC „Dinamo”. ~n cei 53 ani de existen]\ „Astra” Bra[ov, care avea echip\ `n Divizia A, [i a (1948–2000) palmaresul clubului „Dinamo” este im- transferat o serie de juc\tori valoro[i din ]ar\ [i de presionant: 111 medalii la JO, dintre care 31 de aur, peste hotare. ~n cei 5 ani au fost câ[tigate 8 titluri 36 argint, 44 de bronz. La CM (1954 - 2000) sportivii na]ionale (Bela Badea, Ligia Jicman). Antrenori: Ilie s\i au dobândit 314 medalii (80 aur, 103 argint, 131 Cioroianu, Alexandru For]u, {erban Neam]u, Corvin bronz), la CE – 402 medalii (92 + 148 + 162), la CB Radovici. ~n cadrul clubului au mai func]ionat sec]ii – 3 327 medalii (1084 + 1470 + 733). ~n Cupa Cam- la: haltere (1949-1951); hochei (1950-1952 [i 1967- pionilor Europeni, 5 locuri I (3 locuri I la volei b\ie]i, 1971); baschet (1950-1953) transferat\ la Oradea; un loc I la handbal, un loc I la rugby). ~n Cupa Cu- motociclism (1950-1952); tir (1954-1955); volei pelor – un loc I la volei b\ie]i. ~n CN (1948-2000) (1950-1958); gimnastic\ (1965-1971); patinaj artistic s-au realizat, de c\tre sportivii dinamovi[ti, peste (1967-1976) cu 23 de titluri la juniori [i copii (Maria 7 000 titluri de campioni [i 2 470 recorduri na]ionale. Chi]u, Marius Negrea); scrim\ (1962-1969); ciclism Acestui total de medalii [i titluri i se adaug\ 5 recor- (1952-1958), sub `ndrumarea lui Nae Chicomban. ~n duri olimpice [i 4 mondiale. La acest bilan] se adaug\ structura clubului a func]ionat cu bune rezultate cercul alte numeroase medalii ob]inute de sportivii di- „Tân\rul Dinamovist”, care s-a transformat `n sec]ii namovi[ti la CM [i CE de tineret [i juniori. Un de juniori ale clubului [i ale CS{ „Dinamo”. Clubul asemenea poten]ial de concurs a fost creat de cele 22 dispune de un foarte modern complex sportiv. Co- de sec]ii care au func]ionat `n majoritatea acestui in- mandan]ii clubului: {tefan Ionescu (1949-1950), terval de timp (atletism, baschet, box, kaiac-canoe, Dumitru Petric (1950-1951), Vasile Costea (1952), canotaj, ciclism, gimnastic\, haltere, handbal, judo, Mihai Marius (1952-1953), Iosif Ronay (1954-1956), lupte, nata]ie, polo, rugby, tenis de câmp, tir, volei Gheorghe Turtureanu (1956), Petre Badea (1956- b\ie]i [i fete, arte mar]iale, c\l\rie, hochei, scrim\, 1960), Carol Siferdeker (1961), Silviu Ghi]escu para[utism). Aceste sec]ii au fost conduse de spe- (1971-1973), Aurel Voina (1973-1990), Romulus ciali[ti [i de antrenori de elit\ ai sportului românesc, Vl\doiu (1990-1993), Ion Staicu (1993). dintre care 96 au primit distinc]ia de Antrenori ~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 28 de emeri]i, iar un num\r de peste 300 de sportivi au fost titluri de campioni na]ionali [i s-au clasat de 71 de ori declara]i Mae[tri emeri]i ai sportului. Complexul pe locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori. Sportiv Dinamo a fost construit de Ministerul de In- La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori, ju- terne la sfâr[itul anilor ’40 [i `nceputul anilor ’50 `n niori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i Europene {oseaua {tefan cel Mare, `n gropile `n care se organi- [i CB) sportivii clubului au cucerit 6 medalii `n pro- zau `n perioada interbelic\ concursuri de motociclism, bele individuale [i au contribuit la ob]inerea unei motocros [i ciclism. Dotarea [i ambian]a Complexu- medalii pe echipe. lui l-au situat `n fruntea bazelor sportive din ]ar\ [i str\in\tate. El con]ine terenuri de fotbal, de handbal, CLUBUL SPORTIV „DINAMO”, BUCURE{TI. de tenis, de baschet, poligon de tir, sal\ de jocuri [i de Club sportiv militar departamental, apar]inând Minis- gimnastic\, de box, de haltere [i culturism, velodrom, terului de Interne. El s-a creat pe temelia Asocia]iei bazin de `not, pist\ de atletism [i alte dot\ri moderne.

212 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Sportivii [i sec]iile pe ramuri de sport au reu[it, prin (1962 – 3 000 m obstacole) [i Leonida Karaiosifoglu performan]ele lor, s\ situeze CS „Dinamo” printre (1969 – 20 km mar[), iar cu bronz, {erban Ioan unit\]ile sportive de elit\ pe plan intern [i interna]io- (1970 – `n\l]ime). Dintre atle]ii mai recent promova]i nal. O expresie elocvent\ sunt [i rezultatele ob]inute `n cadrul sec]iei s-au remarcat `n mod deosebit: de c\tre sportivii dinamovi[ti la JO de la Sydney Nicoleta Grasu – medaliat\ cu bronz la CE din 1998 2000, unde au cucerit 10 medalii dintre care 5 de aur, [i la CM din 1999, la disc; Lidia {imon – vicecam- 2 de argint [i 3 de bronz. pioan\ olimpic\ `n 2 000 la maraton, medaliat\ cu aur Sec]ia de atletism a `nceput s\ se constituie `nc\ din `n proba pe echipe [i cu bronz la individual la CM de anul `nfiin]\rii clubului, din ini]iativa unor tineri semimaraton din 2 000. Un num\r de 12 atle]i care au alerg\tori, c\rora li s-au ad\ugat, pe parcurs, [i al]i activat `n anumite perioade `n cadrul sec]iei au primit atle]i care au adus faim\ atletismului românesc. titlul de Maestru emerit al sportului, iar un num\r de Primul titlu de campion a fost ob]inut, `n 1949, de [apte tehnicieni pe cel de Antrenor emerit (Ioan c\tre Victor Firea la cros (10 km) care, `mpreun\ cu Benga, Ion Vintil\, Alexandru Stoenescu, Alexandru Ion Gânsc\, Traian Petcu [i Ladislau Deak, au pus Mazilu, Nicolae P\i[, Lixandru Pandele, Constantin bazele acestei sec]ii. Pe parcursul anilor, nume de re- Mihail). zonan]\ din atletismul românesc au activat `n cadrul Sec]ia de baschet a luat fiin]\ `n prim\vara anului sec]iei, `mbog\]ind palmaresul acesteia cu sute de ti- 1949, printre componen]ii primei forma]ii aflându-se: tluri [i medalii câ[tigate la CN, printre autori Dan Niculescu, Lucian Vasilescu, Cosma Li]\, Cor- num\rându-se: Alexandru Stoenescu, Dumitru Bâr- nel Opri[an, Gabriel Zugr\vescu [i al]ii. ~n 1950 d\u, Ilie Savel, {tefan Prisiceanu, Dumitru Zamfir, echipa se claseaz\ pe locul III, iar `n 1953 câ[tig\ Sanda Grosu, Andrei Demeter, Andrei Baraba[, Nico- pentru prima oar\ titlul na]ional, pe care avea s\-l lae Musta]\, Florica O]el, Elisabeta Teodorof, Dinu p\streze `nc\ doi ani consecutiv. Au mai jucat, pentru Pi[talu, Gheorghe Costache, Adrian Gagea [i mul]i „Dinamo”, `n acea perioad\: Emanuel R\ducanu, al]ii. La aniversarea celor 50 de ani de la `nfiin]area Liviu Nagy, Mihai R\ducanu, Ladislau Kary, Teodor clubului (1948-1998), bilan]ul sec]iei de atletism Giurculescu s.a. ~n perioada 1953-1999 au fost `nregistra: JO – 4 medalii (1 aur, 3 argint); CM – 1 cucerite 21 de titluri de campioni na]ionali: 1953- argint; CE – 13 medalii (2 aur, 7 argint, 4 bronz); 1955 (antrenor Grigore Avachian); 1957 (Alexandru JMU – 13 medalii (5 aur, 5 argint, 3 bronz); recorduri Popescu); 1965, 1968-1977 (Dan Niculescu); 1979, olimpice – 3; recorduri mondiale – 2; CB – 589 1983, 1988 (Gheorghe Novac); 1994 (Vasile Popa – medalii (148 aur); recorduri balcanice – 80. ~n anii Doru Gro[an); 1997 (Vasile Popa – George Chiraleu – 1998-2000, zestrea sec]iei s-a `mbog\]it cu: 1 me- director tehnic); 1998 (Victor David – George dalie de argint la JO; 1 medalie de aur [i 2 de bronz Chiraleu – director tehnic). Echipa a câ[tigat de 4 ori la CM; 1 medalie de bronz la CE. Printre cei care au „Cupa României”. Dintre juc\torii cu contribu]ii deo- realizat aceste performan]e s-au aflat: Mihaela sebite care au reprezentat echipa clubului „Dinamo” Pene[ - campioan\ olimpic\ `n 1964, vicecampioan\ de-a lungul anilor, pot fi men]iona]i: Marian Strugaru, olimpic\ `n 1968, medaliat\ cu argint la CE din Hora]iu Giurgiu, Florin Dudescu, Pavel Visner, Marian 1966; Argentina Menis – vicecampioan\ olimpic\ `n Spiridon, Radu Popovici, Mihai Albu, Gheorghe 1972, medaliat\ cu argint la CE din 1974, 3 recor- Novac, Radu Diaconescu, Mircea Chivulescu, Vasile duri olimpice [i 2 recorduri mondiale la disc; Valeria Popa, Lucian Ivascenco, Ioan Uglai, Dan Niculescu II, Bufanu – vicecampioan\ olimpic\ la 100 m garduri Marian Braboveanu, Gabriel David, Marian Marinache, `n 1972, medaliat\ cu argint la 60 m garduri la CE din Andrei Popovici, Alexandru Vinereanu [i mul]i al]ii. 1973 [i cu bronz, la lungime, la CE din 1974; Cornelia ~n edi]ia 1972-1973 a CCE, echipa s-a calificat `n Popescu – medaliat\ cu argint la CE din 1970 [i 1971 sferturile de final\. O mare parte dintre juc\torii echi- (aer liber) [i cu bronz la CE de sal\ din 1971, la pei „Dinamo” au fost componen]i ai lotului na]ional `n\l]ime; medalia]i cu argint la CE – Zoltan Vamo[ de baschet, contribuind la reprezentarea baschetului

213 STRUCTURI ORGANIZATORICE

românesc pe plan interna]ional. Un mare num\r de din 1976, aur la CM de juniori din 1972, argint la CM ani, Dan Niculescu, antrenorul sec]iei, a `ndeplinit [i de seniori din 1974, 2 medalii de aur la CE din 1973 func]ia de antrenor al lotului reprezentativ.~n cadrul [i 1975; Mircea {imon – argint la JO din 1976, 2 sec]iei au activat 4 Mae[tri emeri]i ai sportului (Dan medalii de bronz la CE din 1975 [i 1977; Daniel Du- Niculescu II, Gh. Novac, M. Albu [i R. Diaconescu) mitrescu – argint la JO din 1988, argint la CE din [i 4 Antrenori emeri]i (Dan Niculescu, Teodor 1989; Marian Simion – bronz la JO din 1996, argint Giurculescu, Gh. Novac, G. Chiraleu). la JO din 2000, bronz la CM din 1997, aur la CM din Sec]ia de box s-a constituit `n cadrul Clubului `n 1999, argint la CE din 1996 [i bronz la CE din 1998; 1950 [i a reprezentat de-a lungul anilor o adev\rat\ Dorel Simion – bronz la JO din 2000, 2 medalii de [coal\ de box, care a contribuit decisiv la afirmarea aur la CM de juniori din 1994 [i 1995, aur la CM din boxului românesc pe plan interna]ional. Pe plan in- 1997, aur la CE din 1998; Vasile Nistor – bronz la tern, boxerii dinamovi[ti au câ[tigat peste 180 titluri CM din 1991 [i 1993, aur la CE din 1991; Rudel de campioni na]ionali. Primele titluri au fost ob]inute Obreja – bronz la CM [i argint la CE din 1989; Vasile `n 1950 de c\tre Dumitru Ciobotaru [i Nicolae Linca, Antonio – bronz la CE din 1965 [i argint la CE din dup\ care au urmat Ilie Dragnea, Toma Constantin, 1971. Au mai ob]inut medalii la CE: Constantin Dumitru }urlui, Constantin Dumitrescu, Iosif Mihalik, Gheorghiu, Ion Covaci, Teodor Dinu, Titi Cercel, Ilie Vasile Mariu]an [i al]ii. Prima victorie interna]ional\ Dragomir, Constantin Ti]oiu, Gheorghe Simion [i a ob]inut-o Dumitru Ciobotaru la Festivalul Interna- al]ii. Un num\r de 13 boxeri care au activat `n cadrul ]ional al Tineretului [i Studen]ilor din 1953, unde a sec]iei au primit titlul de Maestru emerit al sportului, ob]inut medalia de aur. Primele medalii olimpice ale di- iar 9 tehnicieni, pe cel de Antrenor emerit. Printre namovi[tilor au apar]inut lui Constantin Dumitrescu – antrenorii sec]iei s-au num\rat: Constantin Nour, medalie de bronz [i Nicolae Linca – prima [i singura Constantin Dumitrescu, Vasile Mariu]an, Ion Monea, medalie de aur a boxului românesc, ambele cucerite Ion Dumitru, Valentin Vrânceanu, Calistrat Cu]ov, la JO din 1956. Bilan]ul sec]iei, prezentat la aniver- Gheorghe Simion. sarea celor 50 de ani de la `nfiin]are (1948-1998), Sec]ia de canotaj a intrat `n plin\ activitate `n 1951, cuprinde: 10 medalii (1 de aur, 4 de argint, 5 de când elevii antrenorului Francisc Cserhati au câ[tigat bronz) la JO; 10 medalii (1 de aur, 4 de argint, 5 de [i primele titluri de campioni na]ionali (2+1 [i 4+1). bronz) la CM; 45 medalii (5 de aur, 14 de argint, 26 Bilan]ul sec]iei este impresionant: 30 medalii (13 aur, de bronz) la CE; 141 medalii (21 de aur) la CB. Aces- 10 argint [i 7 bronz) la JO; 79 medalii (25–23–31) la tora li s-au ad\ugat: 3 medalii (1 de aur, 2 de bronz) CM; 27 medalii (6–11–10) la CE; 3 medalii la JMU; la CM din 1999; 6 medalii (2 de aur, 1 de argint, 3 de 88 medalii (54 aur) la CB. Sportivii sec]iei au adus o bronz) la CE de juniori [i seniori din 1998, 1999 [i contribu]ie decisiv\ la afirmarea canotajului românesc 2000; 2 medalii (1 de argint, 1 de bronz) la JO de la pe plan interna]ional, reu[ind o serie de performan]e Sydney, 2000. Printre cei care au contribuit la reali- `n premier\, printre care: primul titlu de campioni zarea acestui bilan] impresionant s-au aflat: Nicolae europeni cucerit `n 1955 la Gand, de c\tre echipajul Linca, sportiv care, pe lâng\ primul titlu olimpic 4– (Tiberiu M\cean, Anton Sânceac, Nicolae Radu, cucerit `n 1956, [i-a mai `nscris `n palmares 2 medalii {tefan Pongratz); primul titlu mondial din istoria cano- de bronz la CE din 1953 [i 1955; Ion Monea – tajului românesc, câ[tigat `n 1970 (St. Catharines) de medalie de bronz la JO din 1960 [i medalie de argint c\tre echipajul 2+ ({tefan Tudor, Petre Ceapura [i la JO din 1968, 2 medalii de argint la CE din 1963 [i Gheorghe Gheorghiu); prima medalie olimpic\ 1969 [i o medalie de bronz la CE din 1967; Ion Alexe (bronz) `n 1972 (München) ob]inut\ de c\tre echipa- – argint la JO din 1972, aur la CE din 1969 [i bronz jul 2+ ({tefan Tudor, Petre Ceapura, Ladislau la CE din 1973; Calistrat Cu]ov – bronz la JO din Lovrenski). Sportivii dinamovi[ti au f\cut parte din 1968, aur la CE din 1969, argint la CE din 1971 [i majoritatea echipajelor reprezentative care au cucerit bronz la CE din 1977; Simion Cu]ov – argint la JO cele 191 de medalii olimpice, mondiale [i europene

214 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

ale canotajului românesc. Dintre sportivii cu un pal- (1960-1990); Stelian Petrov – Antrenor emerit (1962- mares deosebit, multipli medalia]i la JO [i CM, pot fi 1963 [i 1975-1980) Viorica Udrescu (Rohan) – men]iona]i: Rodica Arba (Pu[catu) (4 titluri mondiale Antrenoare emerit\ (1963-1973); Pall Barcany – [i 2 olimpice); Iulia Bulie (Bobeic\) (3 aur, 2 de Antrenor emerit (1965-1973); Ioan Dospinescu – argint [i 2 de bronz la CM, argint la JO); Constan]a Antrenor emerit (din 1980 [i `n prezent); Dan Toma – Burcic\ (Pipot\) (5 titluri mondiale, 2 medalii de aur Antrenor emerit (1990-1994, la lotul masculin). [i una de argint la JO); Georgeta Damian (3 medalii Sec]ia de ciclism, `nfiin]at\ `n prim\vara anului de aur [i una de argint la CM, 2 titluri olimpice); 1949, reu[ea s\ câ[tige `n toamna aceluia[i an primul Elena Georgescu (Nedelcu) (4 titluri mondiale, 2 titlu de campion na]ional. Bilan]ul sec]iei: contribuie medalii de aur [i una de argint la JO); Marin Gheorghe la clasarea pe locurile V, VI [i VIII la JO, prin (3 aur, 4 argint [i 3 bronz la CM); Doina Ignat (4 Gabriel Moiceanu (V), Aurel {elaru [i Ludovic titluri mondiale [i 3 olimpice); Olga Homeghi (3 titluri Zanoni; 1 medalie argint la individual [i un loc IV pe mondiale [i 2 olimpice); Elisabeta Lipa (Oleniuc) (1 echipe la JMU; 155 medalii, dintre care 27 aur la CB; aur, 8 argint [i 3 bronz la CM, 4 aur, 2 argint [i 1 câ[tig\tori de 15 ori ai „Turului României” [i de 8 ori bronz la JO); Ecaterina Oancia (Iane) (3 titluri mon- `n Cursa P\cii; câ[tig\tori ai mai multor etape din diale [i 1 olimpic); Valentin Robu (2 aur, 2 argint [i 2 tururile României, Italiei, Fran]ei, Elve]iei, bronz la CM, vicecampion olimpic); Doina Liliana Iugoslaviei, Greciei, Turciei, Germaniei; locul VIII {nepa (B\lan) (4 titluri mondiale, 3 medalii de argint la CE ale Poli]iei. Cei mai reprezentativi sportivi ai [i 1 de bronz la JO); Viorel Talapan (3 aur, 3 argint [i sec]iei au fost Mae[tri emeri]i ai sportului Gabriel 2 bronz la CM, medaliat cu aur [i argint la JO); Moiceanu, Gheorghe L\utaru, Ion Cosma, Mircea Neculai }aga (1 aur, 2 argint [i 2 bronz la CM, medali- Roma[canu, Ludovic Zanoni, Teodor Vasile, care, at cu aur [i bronz la JO). Au mai cucerit titluri [i `mpreun\ cu al]i numero[i cicli[ti valoro[i, au medalii la CM [i JO: Angela Alupei (Tama[), Adriana constituit nucleul de baz\ al loturilor reprezentative. Bazon (Chelariu) (3 titluri mondiale), Maria Fricioiu, Artizanii acestor performan]e au fost Antrenorii Viorel Dorel N\stase, Doina Spircu (Cr\ciun), Valer emeri]i Nicolae Voicu [i Mircea Mih\ilescu. Toma, Vasie Tomoiag\. La CE s-au remarcat `n mod Sec]ia de gimnastic\ [i-a `nceput activitatea `n anul deosebit: {tefania Borisov (Gur\u) (27 medalii – 4 1949, reu[ind s\ promoveze numero[i sportivi valo- aur), Iuliana Bulugioiu (Tog\nel) (12), Florica Ghiu- ro[i care au dominat CN [i au reprezentat gimnastica zelea (18), Ioana Tudoran (3 aur, 1 argint la CE, româneasc\ pe plan interna]ional. Printre cei care au medalie de argint la CM). Al]i medalia]i la contribuit la promovarea [i afirmarea gimnasticii `n competi]iile interna]ionale oficiale: Elena Avram, perioada de `nceput s-au aflat: Francisc Kocsis, Fre- Sonia B\lan (Bulugioiu), Florica Dospinescu (Petcu), deric Orendi (37 titluri de campion), {tefan H\rg\la[, Dumitru Grumezescu [i Ilie Oan]\ (campioni eu- Ion Zamfir, Gheorghe Toh\neanu, Teofila B\ia[u, ropeni [i vicecampioni mondiali), F\nic\ Hanuseac Evelin Slavici, Ileana S\c\lici, Aneta }icu, c\rora le-au (Costea), Ioana Ilie, Petre Iosub, Livia Leonte urmat: Emilia Li]\, Petre Micl\u[, Rodica Ap\teanu, (Tieanu), Camelia Macoviciuc, Claudiu Gabriel Anton Kadar, Elena Ceampelea [i apoi Alina Goreac, Marin, Georgeta Ma[ka (Militaru), Aneta Matei D\nu] Grecu, Nicolae Oprescu, Molnar Levente, (Sieburg), Aneta Mihaly (Marin), Elena Oprea, Angela Romulus Bucuroiu [i mul]i al]ii. Sportivii dinamo- P\unescu (Codreanu), Oprea P\unescu, Ionel Petrov, vi[ti au avut urm\toarele contribu]ii la reprezentarea Stelian Petrov, Viorica Udrescu (Rohan), Felicia olimpic\ (unele performan]e realizate `n premier\): Urziceanu, Iulian Ioan Vizitiu, Marlena Zagoni (Pre- 1956 – medalie de bronz prin Emilia Li]\ [i Ileana descu). Pentru performan]ele ob]inute, 45 sportivi au S\c\lici (echipe); 1960 – bronz, Emilia Li]\ (echipe); primit titlul de Maestru emerit al sportului. Antrenorii 1976 – argint, Anca Grigora[ (echipe) [i bronz, D\nu] care au activat `n cadrul sec]iei: Francisc Cserhati (`n Grecu (inele); 1980 – argint, Anca Grigora[ (echipe); perioada 1951-1960); Dumitru Popa – Antrenor emerit 1984 – aur, Simona P\uca [i Laura Cutina (echipe),

215 STRUCTURI ORGANIZATORICE

aur, Simona P\uca (bârn\) [i bronz, Simona P\uca Sec]ia de haltere a fost `nfiin]at\ `n 1948 din ini]iati- (individual compus); 1988 – argint, Aurelia Dobre va lui Gh. Piticaru, c\ruia i s-a al\turat Alex. Cosma, (echipe) [i bronz, Marius Gherman (bar\ fix\); 2000 cel care câ[tiga primul titlu de campion na]ional, iar – aur, Marius Urzic\ (cal cu mânere). Printre medali- din 1951 devenea [i antrenor al sec]iei. Alex. Cosma a]i la CM s-au aflat: Aurelia Dobre, care `n 1987 s-a (Maestru al sportului `n 1953) a reprezentat mul]i ani dovedit a fi cea mai bun\ gimnast\ a lumii, cucerind lotul la categoria 56 kg, iar ca antrenor a format nu- 3 medalii de aur la individual compus (performan]\ mero[i campioni [i recordmani na]ionali, `n 1951 [i realizat\ pentru prima oar\ de c\tre o gimnast\ ro- 1952 câ[tigând CN pe echipe cu CS „Dinamo”. Printre mânc\), bârn\ [i la echipe, precum [i 2 medalii de halterofilii reprezentativi ai sec]iei s-au num\rat: bronz – la s\rituri [i sol, iar la edi]ia din 1989 a CM, Gheorghe M\n\ilescu, Gheorghe Purc\rea, Gheorghe o medalie de argint `n proba pe echipe; D\nu] Grecu Teleman, Gheorghe Enciu, Petre Teodor [i al]ii. Cel – campion mondial la inele `n 1974, medaliat cu mai reprezentativ sportiv al sec]iei a fost Andrei Socaci, argint la CM din 1979 [i cu bronz, `n 1978, la aceea[i care a realizat un bilan] remarcabil: 6 medalii de aur prob\; Laura Cutina – medaliat\ cu argint, la CM din la CM de juniori [i 6 medalii de aur la CE de juniori 1983 [i 1985 `n proba pe echipe; Eugenia Popa – `n 1985 [i 1986; vicecampion olimpic `n 1984; 12 argint `n 1989 [i bronz `n 1991 (echipe); Emilia Li]\ medalii, dintre care 3 de aur, 3 de argint [i 6 de bronz [i Ileana S\c\lici – medaliate cu bronz la CM din cucerite la CM `n perioada 1984-1990; 15 medalii, 1958 (echipe); Marius Gherman – vicecampion mon- dintre care 4 de aur, 5 de argint [i 6 de bronz la CE desf\[urate `ntre 1986-1991. A mai câ[tigat o me- dial la bar\ fix\ `n 1993; Nicolae Bejenaru – bronz cu dalie de bronz la CM din 1987, Constantin Urda[. echipa `n 1995 (performan]\ `n premier\). Medalia]i Halterofilii Andrei Socaci, Gh. Mincu [i Gh. Teleman la CE: aur – D\nu] Grecu (1975 – inele); Marius au primit titlul de Maestru emerit al sportului, iar Urzic\ (2000 – cal cu mânere); Marian Dr\gulescu Alexandru Cosma pe cel de Antrenor emerit. (2000 – sol); Ioan Suciu (2000 – s\rituri); argint – Sec]ia de handbal s-a constituit `n 1956, prin prelua- Alina Goreac (1973 – bârn\); D\nu] Grecu (1973 – rea echipei CSU Bucure[ti, format\ din studen]i de la inele); Kurt Szilier (1981 – cal cu mânere); Marius IEFS, printre care se aflau [i Cosma Li]\, Oprea Vlase, Urzic\, Marian Dr\gulescu, Ioan Suciu, Rare[ Orza]\ Gabriel Zugr\vescu, acesta fiind `nceputul handbalului (2000 – echipe); bronz – Alina Goreac (1973 – sol, `n 7, care urma s\ dezvolte tradi]iile [i rezultatele ob]i- 1975 – bârn\ [i s\rituri); Anca Grigora[ (1973 – bârn\); nute de handbalul `n 11 (echipa „Dinamo” a fost cam- Levente Molnar (1983 – inele); Marius Gherman (1985 pioan\ `n edi]iile 1958-1959 [i 1962-1963). Curând, – bar\ fix\, 1989 – s\rituri); Marian Dr\gulescu handbalul dinamovist avea s\ se impun\ pe plan (2000 – individual compus). Au mai cucerit medalii intern [i interna]ional prin numero[i juc\tori de valoa- de aur, la CE de junioare, Aurelia Dobre `n 1986 la re, componen]i de baz\ ai loturilor reprezentative. s\rituri [i paralele, iar `n 1998, Marian Dr\gulescu a Echipa masculuin\ a CS „Dinamo” a cucerit 9 titluri intrat `n posesia medaliilor de argint la s\rituri [i de de campioni na]ionali (4 titluri `ntre 1958-1962; 3 bronz, la sol [i echipe (din care a f\cut parte [i Florin `ntre 1963-1966; 1977-1978; 1985-1986) [i de 6 ori Zimcencu). ~n palmaresul sec]iei se mai `nscriu: 27 „Cupa României”, iar pe plan interna]ional a cucerit medalii (8–7–12) la JMU [i peste 270 medalii la CB. CCE `n 1965. Handbali[tii dinamovi[ti au avut o con- Un num\r de 10 sportivi au primit titlul de Maestru tribu]ie deosebit\, `n cadrul echipelor na]ionale, la emerit al sportului, iar 11 antrenori care au contribuit realizarea unui bilan] remarcabil la competi]iile inter- la realizarea performan]elor acestei sec]ii, pe cel de na]ionale oficiale: la JO – medalie de argint `n 1976 Antrenor emerit: Emilia Li]\, Francisc Kocsis, (Adrian Cosma, Mircea Grabovski, Ghi]\ Licu, Cornel Florea {tef\nescu, Gheorghe Condovici, {tefan Penu), 3 medalii de bronz `n 1972 (A. Cosma, Tarko, D\nu] Grecu, Anca Grigora[, Vasile Co[ariu, G. Licu, Cornel Penu, Marin Dan, Valentin Samungi), Mircea B\dulescu, {tefan Gal, Elena Ceampelea. 1980 (A. Cosma, Claudiu Ionescu, Cornel Dur\u) [i

216 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

1984 (Mircea Bedivan). La CM handbali[tii di- din 1963 (Aurel Vernescu la K1-500 m); primul cam- namovi[ti au contribuit la cucerirea a 4 medalii de aur pion olimpic al României la kaiac – Vasile D`ba (K1- (1961, 1964, 1970, 1974) [i a dou\ medalii de bronz 500 m) la JO din 1976; Ivan Patzaichin – singurul (1967, 1990), printre cei remarca]i aflându-se: Petre canoist român care a cucerit 4 titluri olimpice; Radu Iv\nescu, Mihai Redl, Gh. Covaci, Mircea Costache Hu]an – primul Antrenor emerit la kaiac-canoe. La I, Mircea Costache II, Ioan Moser, Virgil Hnat, Gh. JO, 25 de sportivi dinamovi[ti au contribuit la Coman, Titus Moldovan, Valentin Samungi, Cornel cucerirea unui num\r de 23 medalii (8 aur, 5 argint [i Penu, A. Cosma, Mircea {tef, Liviu Bota, Ion Bo- 10 bronz), ace[tia fiind medalia]i de 45 de ori, de 13 golea, M. Grabovski, Marin Dan, Nica Cezar, Ghi]\ ori cu aur (9 sportivi), de 15 ori cu argint (12 sporti- Licu [i al]ii. Cu participarea handbali[tilor divi) [i de 17 ori cu bronz (14 sportivi). La CM au fost namovi[ti, echipa na]ional\ a mai ob]inut: 1 loc I [i 2 medalia]i 60 de sportivi dinamovi[ti, ace[tia contri- locuri II `n Superliga Campionilor Mondiali [i buind la câ[tigarea unui num\r de 96 de medalii (27- Olimpici; 4 medalii de aur la CM universitare; 40 de 35-34), fiind medalia]i de 50 de ori cu aur (26 medalii (8 de aur) la CB. Un num\r de 21 handbali[ti sportivi), de 80 de ori cu argint (39 sportivi) [i de 60 care au activat `n cadrul sec]iei au primit titlul de de ori cu bronz (36 sportivi). La CE, un num\r de 45 Maestru emerit al sportului, iar 4 tehnicieni, pe cel de de sportivi dinamovi[ti au contribuit la ob]inerea a 59 Antrenor emerit (Oprea Vlase, Ghi]\ Licu, Valentin de medalii (21-25-13), ace[tia fiind medalia]i de 34 Samungi, Alexandru Ilie). Se remarc\ `n mod deosebit de ori cu aur, de 63 de ori cu argint [i de 21 de ori cu contribu]ia Antrenorului emerit Vlase Oprea, care, timp bronz. ~n bilan]ul sec]iei mai sunt cuprinse 224 de de peste 30 ani, s-a aflat la cârma echipei „Dinamo” [i medalii, dintre care 187 de aur la CB, precum [i cele a condus `n numeroase rânduri echipa na]ional\ spre 3 medalii de aur, 2 de argint [i 4 de bronz cucerite la marile victorii interna]ionale. JMU din 1998. Mul]i dintre kaiaci[tii [i canoi[tii di- Sec]ia de kaiac-canoe a `nceput s\ func]ioneze namovi[ti au devenit figuri reprezentative pe plan numai la kaiac `n august 1949, avându-i ca sportivi [i mondial `n aceste ramuri de sport. Astfel, Ivan sus]in\tori pe Radu Hu]an, Nicolae Navasart, Radu Patzaichin, un mare maestru al canoei, a `nscris `n Marinescu, Vasile M\n\il\, Mircea Anastasescu [i palmaresul s\u 30 de medalii: 4 de aur [i 3 de argint al]ii. ~n 1950 au fost câ[tigate primele titluri de cam- la JO; 8 de aur, 4 de argint [i 10 de bronz la CM; 1 de pioni na]ionali la kaiac, iar din 1951 [i la canoe. ~n aur la ultima edi]ie a CE desf\[urat\ `n 1969. Kaia- decursul anilor, peste 400 de sportivi au fost campi- cistul Aurel Vernescu a adunat `n bilan]ul s\u tot 30 oni [i medalia]i la CN de kaiac-canoe. Sportivii CS de medalii: 1 de argint [i 2 de bronz la JO; 4 de aur, „Dinamo” au avut o contribu]ie remarcabil\ la repre- 6 de argint [i 1 de bronz la CM; 9 de aur [i 7 de argint zentarea acestor ramuri pe plan interna]ional, num\- la CE. ~n tabloul de onoare al medalia]ilor [i-au mai rându-se printre primii care au realizat `n premier\ o `nscris numele: Afanasie Sciotnic – 19 medalii (7-8- serie de performan]e, printre care: medalie de bronz 4); Vasile D`ba – 11 medalii (6-3-2); Florin Popescu la CM din 1954 (Macon) ob]inut\ de Mircea Anas- – 18 medalii (5-11-2), campion olimpic la JO Sydney tasescu, cu care `ncepe istoria kaiacului românesc pe – 2000; Gheorghe Andriev – 15 medalii (2-11-2); plan interna]ional; dou\ titluri olimpice ob]inute de Marcel Gl\van – 11 medalii (3-8-0); Mihai Zafiu – 10 Leon Rotman (C1-10 000 m [i C1-1 000 m) [i titlul medalii (1-8-1); Simion Ismailciuc – 8 medalii (6-2-0); olimpic la C2-1 000 m ob]inut de Simion Ismailciuc Serghei Colaviov – 8 medalii (4-2-2); Cosmin Pa[ca [i Dumitru Alexe, la JO din 1956, acestea reprezen- – 8 medalii (2-6-0); Mihai }urca[ – 6 medalii (3-2-1); tând primele medalii olimpice de aur ale canoei româ- Mitic\ Pricop – 9 medalii (1-6-2), campion olimpic la ne[ti; medaliile de aur câ[tigate la CE din 1957 de c\tre JO Sydney – 2000. Au mai cucerit titluri mondiale [i Dumitru Alexe [i Simion Ismailciuc (C2-10 000 m), la europene: Achim Sidorov, Dumitru Alexe, Alexandru CM din 1958 (S. Ismailciuc, D. Alexe la C2-1 000 m), Iacovici, Aurel Simionov, Petre Maxim, Anton la CE din 1961 (Aurel Vernescu la K1-500 m), la CM Calenic, Anton Iv\nescu, Lipat Vorobiov [i al]ii. {i la

217 STRUCTURI ORGANIZATORICE

grupa de kaiac fete s-au `nregistrat performan]e nota- Nicu G`ng\ (1973 [i 1977), {tefan Rusu (1978 [i bile la competi]iile interna]ionale oficiale: Maria 1982); argint [i bronz – I. Cernea, N. G`ng\, {t. Rusu, Cosma ({tefan) – medaliat\ cu aur la JO (1984), N. Martinescu (2 argint [i 4 bronz), Florian Ciorcil\, medalie de argint [i 9 medalii de bronz la CM; Viori- Cornel Turturea, Ion Enache, Petre Dicu, Nicolae ca Dumitru – 2 medalii de bronz la JO (1968 [i 1972), Zamfir, Marian Sandu, Ion Grigora[, Sorin Her]ea, 3 de bronz la CM, 1 de argint la CE; Maria Nichi- Gh. Popovici, Ion P\un, Gh. Ciobotaru, Gh. Savu. forov – bronz la JO (1972), medalie de argint [i 2 de Campioni europeni: N. Martinescu (1966), Ion P\un bronz la CM; Elena Radu -–2 de aur [i 1 de bronz la (1977), {t. Rusu (5 titluri `n perioada 1978-1985), CE, medalie de bronz la JO (2000); Sanda Toma – Marian Sandu (2000). Medalia]i cu argint [i bronz la medalie de bronz la CM, 2 de aur, 1 de argint [i 2 de CE: I. P\un, {t. Rusu, M. Sandu, N. Martinescu, bronz la CE, bronz la JO (2000); Raluca Ioni]\ - 2 aur I. }\ranu, I. Enache, {t. Marian, N. G`ng\, C. U]\, [i 1 bronz la CE, bronz la JO (2000); Lumini]a I. Grigora[, Gh. Popovici, P. C\rare, V. Dolipschi, Her]ea, Marina Bituleanu, Nastasia Buri, Ana Larie – V. Fodorpataki, P. Dicu, P. Sudureac. ~n bilan]ul medaliate la CM. Un num\r de 46 de sportivi care au sec]iei mai figureaz\: 3 medalii de aur, 2 de argint [i activat `n cadrul sec]iei au primit titlul de Maestru 1 de bronz la CE ale Poli]iei; peste 110 medalii la CB; emerit al sportului. Un mare merit revine Antrenoru- 14 medalii (5-6-3) la JMU. Un num\r de 20 lupt\tori lui emerit Radu Hu]an, aflat vreme `ndelungat\ la care au activat `n cadrul sec]iei au primit titlul de conducerea sec]iei [i a lotului na]ional. Au mai acti- Maestru emerit al sportului. Printre antrenorii care au vat `n cadrul sec]iei antrenorii emeri]i: Stavru Teodo- contribuit la realizarea acestor performan]e s-au aflat: rof – medaliat cu bronz la CE din 1957 (`n perioa- Dumitru Cuc (Antrenor emerit), Alexandru Ruszi dele 1961-1971; 1973-1995); Octavian Mercurian (Antrenor emerit), Ion Cornianu (Antrenor emerit), (1965-1976); Mihai }urca[ (1975-1996); Aurel Ver- Ion Cernea (Antrenor emerit), Nicolae Martinescu nescu, Mercurie Ivanov, precum [i antrenorii Simion (Antrenor emerit), Nicolae Zamfir. Ismailciuc, Aurel Alecu, Gh. Cojocaru, Elena Sec]ia de judo. ~nfiin]at\ `n 1972, promoveaz\ `nc\ Bodocan. Dup\ 1990, antrenorul sec]iei a devenit din acel an `n prima divizie [i se va impune prin rezul- Ivan Patzaichin, numit [i coordonatorul preg\tirii tate de prestigiu pe plan intern [i interna]ional. La CE, loturilor olimpice [i na]ionale, c\ruia i s-a acordat judoka dinamovi[ti au cucerit 14 medalii (3-4-7) la se- titlul de Antrenor emerit pentru rezultatele ob]inute. niori [i 7 (2-1-4) la juniori. Prima medalie a judoului Sec]ia de lupte, constituit\ imediat dup\ `nfiin]area românesc `ntr-o competi]ie oficial\ a apar]inut spor- Clubului, reu[e[te `n 1949 s\ devin\ campioan\ tivului dinamovist Arpad Szabo, care a ob]inut bronzul na]ional\. Din echipa acelor ani, preg\tit\ de antre- la CE din 1977, tot cu bronz fiind medaliat\ [i echipa, norul Dumitru Petric\, iar ulterior de Francisc Coco[, care a avut `n componen]a sa 6 sportivi dinamovi[ti f\ceau parte Dumitru Cuc, Ion Cornianu, Constantin (Arpad Szabo, Constantin Niculae, Cornel Roman, Popescu (de 5 ori campion na]ional), Ion B\trân, Gheorghe Nache, Toma Mihalache, Iacob Codrea). Francisc Horvath (8 titluri na]ionale), Marin Belu[ic\ Titlurile de campioni europeni au revenit sportivilor: (10 titluri), Nicolae Popovici (campion na]ional `ntre Constantin Niculae (1981), Ilie Cornel {erban (1985) 1952-1955) [.a. Lupt\torii care au activat `n cadrul [i Adrian Croitoru (2000), la seniori, Drago[ Bolbose sec]iei au `nscris `n palmaresul lor 14 medalii la JO: (1987) [i Adrian Croitoru (1991), la juniori. Au mai aur – Nicolae Martinescu (1972), {tefan Rusu cucerit medalii la CE de seniori: argint – Arpad Szabo (1980); argint – Ion Cernea (1960), Nicu G`ng\ [i (1978 [i 1981), Adrian Croitoru (1992), Radu Ivan {tefan Rusu (1976); bronz – Francisc Horvath (1998); bronz – Adrian Croitoru (1991 [i 1994), Radu (1956), Ion }\ranu (1960), Ion Cernea (1964), Nicolae Ivan (1997), Toma Mihalache (1979), Constantin Martinescu (1968), Victor Dolipschi (1972 [i 1984), Niculae (1980). La CE de juniori, medalia de argint a Petre Dicu (1980), {tefan Rusu (1984), Ion Grigora[ revenit lui Zoltan Teszari (1990), iar cele de bronz, (1992). Medalia]i la CM: aur – Ion Cernea (1965), sportivilor Drago[ Bolbose (1986), Silviu Laz\r (1983

218 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

[i 1984) [i Ilie Cornel {erban (1982). Performan]a cea minim\ de recordul european la 200 m bras; `n anul mai `nalt\ la CM a fost ob]inut\ de sportivul dinamo- 1961, `not\toarea Sanda Iordan cucere[te prima vist Constantin Niculae, care `n 1981 a devenit vice- medalie de aur pentru `notul românesc `n cadrul campion mondial. Tot la CM, Adrian Croitoru a mai JMU; `n 1966, la CE de la Utrecht, Cristina Balaban câ[tigat 2 medalii de bronz (1993 [i 1999) la seniori [i ({opterian) intr\ `n posesia medaliei de bronz la 100 m o medalie de bronz la CM de juniori (1990). Bilan]ul spate (1"09'6), aceasta fiind prima medalie ob]inut\ sec]iei mai cuprinde: 3 medalii de argint la CE ale `ntr-o competi]ie oficial\. Carmen Bunaciu a realizat Poli]iei; 187 de medalii (37 de aur) la CB; 1 medalie un bilan] deosebit: particip\ la 3 CE, cucerind meda- de bronz la JMU; locul 5 la JO din 1992 (Adrian lii de bronz la edi]iile din 1977, 1981, 1983 [i la 3 Croitoru); 1 medalie de bronz la Cupa Europei Inter- CM, unde intr\ `n posesia medaliei de bronz la edi]ia cluburi. Printre antrenorii care au activat `n cadrul din 1982 (prima medalie la CM); participant\ la JO sec]iei s-au aflat: Gheorghe Donciu (Antrenor emerit); din 1980 (2 locuri IV la 100 [i 200 m spate) [i din 1984 Iacob Codrea (Antrenor emerit); Arpad Szabo; (locul IV la 100 m spate); 10 medalii (5 aur, 3 argint, Constantin Niculae (Antrenor emerit). 2 bronz) la JMU; 30 titluri balcanice. La realizarea Sec]ia de nata]ie `ncepe s\ se constituie `nc\ din unei premiere a contribuit [i Alexandru Ioanovici, 1949, având ca obiective dezvoltarea `notului [i a jo- component al [tafetei 4x100 m liber, medaliat cu cului de polo. Din primul nucleu de `not\tori [i juc\- bronz la CM din 1995, prima medalie româneasc\ tori de polo au f\cut parte: Fr. {imon, A. Penciu, `ntr-o prob\ masculin\ la un CM. ~n anul 2000, Ioan R. Vârgolici, Th. Angelescu, N. Nicolaescu, T. Petcu, Gherghel s-a clasat pe locurile IV [i VI la CE. Un I. Sl\vescu, Gh. Popescu [i al]ii. La `nceput, rolurile num\r de 8 `not\tori au primit titlul de Maestru emerit de instructori-antrenori le-au avut Fr. {imon [i al sportului: Carmen Bunaciu, Cristina {opterian, Th. Angelescu, iar din toamna anului 1950, sec]ia a Sanda Iordan, Anca Groza, Mariana Paraschiv (Man- fost `ncredin]at\ antrenorului Emerich Freund. ~n dache), Irinel P\nulescu, Flavius Vi[an, Ionu] Mu[at. 1949 [i 1950 se `nregistreaz\ primele particip\ri la ~n cadrul sec]iei au mai activat ca antrenori de `not: CN de `not, iar `n 1951, primele titluri – Octavian Carol Corcec (Antrenor emerit), Sanda Iordan, Remus Mladin la 100 m [i 200 m spate [i un record na]ional. Dr\g\[anu (Antrenor emerit), Cristina {opterian Vor mai câ[tiga titluri de campioni: Aurel Zahan, Gh. (Antrenor emerit), Magdalena Cristescu (Antrenor Cociuban, Al. Popescu, Aurel M\ndoiu, Sanda Iordan emerit), Carmen Bunaciu (Antrenor emerit). [i al]ii. ~n decursul anilor, `not\torii dinamovi[ti au Sec]ia de polo pe ap\. ~nc\ din 1949, o parte din fost adev\ra]i campioni `n ceea ce prive[te num\rul `not\torii sec]iei de nata]ie au format nucleul viitoarei titlurilor [i recordurilor na]ionale: Carmen Bunaciu – echipe de polo. Prima competi]ie oficial\ a fost 70 de titluri [i 39 de recorduri, fiind prima `not\toare „Cupa ora[ului Bucure[ti” din 1950, `n care „Di- românc\ ce a `notat sub 1 minut proba de 100 m liber namo” se claseaz\ pe locul doi. Debutul `n CN are loc (59"90) la 17 decembrie 1977; Al. Popescu – 22 de `n 1951, echipa, `n care jucau Deak, Angelescu, titluri, dintre care 10 consecutive la 200 m fluture [i Flore[teanu, Mladin, Vârgolici, Ferencz, Fülop, peste 10 recorduri `n perioada 1955-1964, fiind clasându-se pe locul V. La edi]iile urm\toare, echipa primul sportiv care a `notat noul procedeu tehnic ocup\ locul II `n 1952 [i locul IV `n 1953. ~n anul „delfin”; Cristina Balaban ({opterian) – 28 de titluri 1954 este promovat\ `n campionat echipa „Tân\rul [i 36 de recorduri; Anca Groza (Micl\u[) – 45 de Dinamovist”, care `n acela[i an se claseaz\ pe locul recorduri; Flavius Vi[an – 27 de titluri [i 26 de recor- VI, iar `n 1955, pe locul V. ~n CN din 1955 revine [i duri [.a. Urm\torii sportivi dinamovi[ti au reprezen- echipa de seniori, care ocup\ locul III, performan]\ tat cu succes `notul românesc pe plan interna]ional: repetat\ [i `n 1956. ~ncepând din 1957 pân\ `n anul Al. Popescu a fost primul `not\tor român care s-a 2000, echipa va câ[tiga de 32 de ori titlul de cam- calificat `ntr-o final\ olimpic\ (200 m fluture, `n pioan\ na]ional\: 1957 (antrenor Emerich Freund), 1956); Adrian Oan]\ s-a aflat `n 1958 la o diferen]\ 1958-1971 (Carol Corcec); 1973-1974 (Anatol

219 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Grin]escu); 1978-1980, 1982-1984 [i 1987 (Iuliu contribuit la succesele sec]iei sau ale echipei na]ionale Cap[a); 1988-1990 (Dinu Popescu); 1996-2000 s-au aflat Mae[trii emeri]i ai sportului: Nicolae (Liviu R\ducanu). ~n decursul anilor, echipa de ju- Baciu, Ion Iorgulescu, Gh. Stoica, Gh. D\r\ban, Gh. niori I a câ[tigat 9 titluri de campioan\, cea de juniori R\[canu, Mihai Nicolescu, Vasile Dragomir, Gh. II, 5, iar cea de juniori III, unul. Printre cei mai valo- Nica, Victor D\nciulescu, Vasile }urlea, Dan Coravu, ro[i juc\tori care au reprezentat clubul, fiind [i com- Constantin Ion, Pompiliu Bor[, Daniel Neaga, Adrian ponen]i ai loturilor na]ionale, s-au aflat: Aurel Zahan, S\l\geanu, Gh. Tuturea, Valeriu Tuf\, Ion Bucan, Anatolie Grini]escu, Gavril Blajec, Alexandru B\di]\, Vasile Pascu, Marian Aldea, Stoica Enciu, Gh. {tefan Kroner, Adrian Nastasiu, Gheorghe Zamfirescu, Caragea, Mihai Marghescu, Stelian Pod\r\scu, Gh. Dinu Popescu, Cornel M\rculescu, Dan Fischer, Dragomirescu, Ion }u]uianu, Mircea Paraschiv [i Cornel Fr\]il\, Bogdan Mih\ilescu, Doru Spânu, al]ii. Printre cei care s-au ocupat de preg\tirea echipei Gruia Novac, Viorel Rus, Liviu R\ducanu, Mihai `n decursul anilor s-au aflat [i Antrenorii emeri]i Du- Simion, Sorin Diaconu, C\t\lin Moiceanu, Florin mitru Titi Ionescu, Ion }u]uianu, Mircea Paraschiv [i Ardeleanu [i, unul dintre cei mai valoro[i juc\tori de Constantin Fugigi. polo, Vlad Hagiu. Palmaresul echipei mai cuprinde: Sec]ia de scrim\ [i-a `nceput activitatea `n 1954, `n câ[tigarea de 6 ori a „Cupei României”, de 3 ori fina- cadrul unit\]ii sportive „Tân\rul Dinamovist”, ulteri- li[ti `n CCE [i de 3 ori `n Cupa Cupelor. Contribu]ii or fiind transferat\ `n cadrul clubului. Sportivii di- la reprezentarea pe plan interna]ional: la JO – namovi[ti s-au remarcat la floret\-fete [i sabie-b\ie]i, clasarea pe locul IV (1976), locul V (1960 [i 1964); num\rându-se printre protagoni[tii CN, iar `n cadrul la CM – locul V `n 1975 [i locul VI `n 1978; la CE – loturilor na]ionale au contribuit la ob]inerea unor locul IV `n 1993, locul V `n 1962 [i 1989, locul VI `n medalii la JO, CM [i CB. S-a remarcat `n mod deo- 1966, 1970 [i 1974; medalie de argint la CE de ju- sebit Maestra emerit\ a sportului Aurora Dan, com- niori din 1982; medalie de aur (1977) [i 2 medalii de ponent\ a echipei feminine de floret\, care a cucerit bronz (1965, 1981) la JMU; 41 de medalii (8 de aur) medalia de argint la JO din 1984 (Los Angeles) [i la CB. ~n cadrul sec]iei de polo au activat 17 Mae[tri medalia de bronz la CM din 1977 (Buenos Aires). ~n emeri]i ai sportului [i 5 Antrenori emeri]i (Carol cadrul sec]iei s-au mai preg\tit Mihai Frunz\ Corcec, Anatol Grini]escu, Iuliu Kap[a, Viorel Rus, (medaliat cu bronz la CM din 1975 de la Budapesta), Liviu R\ducanu). Ion Pantelimonescu, Marius Lupu]iu, Georgeta Beca, Sec]ia de rugby a fost `nfiin]at\ `n toamna anului Cornelia Chelaru [i al]ii. Printre antrenorii care au ac- 1949, printre cei care au venit s\ formeze noua tivat `n cadrul sec]iei s-au aflat: Cornel Pelmu[, echip\ aflându-se: Cornel Aldea, Petre Buda, urma]i Vasile Chelaru, Romeo Pelegrini. Cu toate `ncerc\rile de Paul Iord\chescu, Titi Ionescu, C. Cristoloveanu, de a men]ine sec]ia la un nivel superior, activitatea Alex. Bratu, Florin Ghiondea, Ilie Ion [i al]ii. ~n acesteia a sc\zut, disp\rând `n cele din urm\ din aria primul an de existen]\ echipa s-a situat pe locul III `n performan]ei. CN, iar `ncepând din 1951 pân\ `n 2000, a câ[tigat 11 Sec]ia de tenis de câmp s-a constituit `n 1948 titluri de campioan\ na]ional\: 1951, 1952, 1956, prin eforturile fo[tilor juc\tori Gheorghe Cobzuc 1965, 1968-1969, 1981-1982, 1990-1991, 1993- [i Tudorel B\din, dup\ care au urmat Antrenorii 1994, 1995-1996, 1997-1998, 2000. ~n palmaresul emeri]i Marin B\din (cel care a pus bazele dezvolt\rii sec]iei mai intr\ [i cele 4 trofee ale „Cupei Româ- acestei sec]ii), Aurel Seg\rceanu (antrenorul care a niei”. Pe plan interna]ional, cel mai pre]ios trofeu `l lansat numeroase talente `n tenisul de performan]\ [i reprezint\ câ[tigarea CCE `n 1967. Contribu]ii ale a `nregistrat numeroase succese interna]ionale), juc\torilor dinamovi[ti pe plan interna]ional: la CE Alexe Bardan (un tehnician cu mult\ experien]\), iar (Cupa FIRA) – 4 medalii de aur (1975, 1977, 1981, `n anii ’80-’90, Marian Cosmescu, Virgil Popescu [i, 1983), 4 de argint (1874, 1978, 1979 [i 1984) [i 4 de apoi, mai tinerii Orlando Florea [i fosta campioan\ bronz (1982, 1987, 1989 [i 1994). Printre cei care au Diane Samungi (cea care `ncearc\ s\ readuc\ `n aria

220 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

performan]ei aceast\ sec]ie). Pe plan intern, compo- ori individual [i de 3 ori cu echipa), Mariana Borcea nen]ii sec]iei au câ[tigat sute de titluri de campioni (Feodot), Veronica Stroe (Trip[a), Maria Macovei, na]ionali la seniori, juniori [i copii. Bilan]ul interna- Ani[oara Matei (4 medalii cu echipa), Maria Macovei ]ional: 9 medalii la CE (3 de aur); 44 medalii (16 de (individual) – la seniori; Marin Ferecatu [i Jacqueline aur) la CB; 12 medalii (8 de aur) la JMU. La aceste Zvoneschi – la juniori – aur; Eni Dr\gan, Marin performan]e se adaug\ numeroasele locuri I-III la CE Ferecatu, Nicolae Rotaru, Ion Dumitrescu, Marcel de tineret, juniori [i copii, la turneele mondiale [i eu- Ro[ca, Dan Iuga, {tefan Kaban, Melania Petrescu, ropene de seniori, juniori [i copii. Printre rezultatele Veronica Stroe (Trip[a), Ana Ciobanu (Bu]u), de prestigiu se `nscriu [i cele ob]inute de echipa Ani[oara Matei, Maria Macovei, Jacqueline României `n Cupa Davis, cu contribu]ia deosebit\ a Zvoneschi – argint; Gavril\ Maghiar, Petre Mocu]a, juc\torului Ion }iriac, soldate cu trei clas\ri `n finala {tefan Petrescu, Ion Trip[a, {tefan Kaban, Nicolae acestei competi]ii (1969, 1971 [i 1972). Al]i sportivi Rotaru, Petru {andor, Dan Iuga, Ani[oara Matei, cu performan]e deosebite pe plan interna]ional: Virgi- Melania Petrescu, Veronica Stroe (Trip[a), Ana nia Ruzici, Floren]a Mihai, Mariana Simionescu, Ciobanu (Bu]u), Ion Joldea, Elena Macovei, Jacqueline Andrei Dârzu, Florin Seg\rceanu (antrenorul echipei Zvoneschi [i al]ii – bronz. Un num\r de 14 sportivi au României), Irina Spârlea, Ruxandra Dragomir, pre- primit titlul de Maestru emerit al sportului. Tehnicie- cum [i mai tinerii Lauren]iu Bucur, Emil Hnat, Alice nii care au `ndrumat preg\tirea tr\g\torilor dinamo- D\nil\, C\t\lina Cristea, R\zvan Sab\u [i al]ii. Sec]ia vi[ti: Gavril\ Maghiar, {tefan Petrescu, Valeriu [i-a pierdut mult din for]a de alt\dat\, `n prezent Pan]uru, Eni Dr\gan, Viorel Manciu, Petru {andor [i aflându-se `ntr-un proces de reconstruc]ie. Virgil Atanasiu au primit titlul de Antrenor emerit. Sec]ia de tir a luat fiin]\ `n 1949, printre ini]iatori Sec]ia de volei s-a constituit `n 1949 cu echip\ aflându-se Aurel D. Neagu, Valeriu Pan]uru, Petre masculin\, iar din 1954 [i cu echip\ feminin\, ambele Mocu]a, Gavril\ Maghiar. Bilan]ul sec]iei cuprinde: 6 `nscriindu-se cu performan]e deosebite pe plan intern medalii (2 de aur, 3 de argint, 1 de bronz) la JO; un [i interna]ional. Echipa masculin\ a câ[tigat 18 titluri record olimpic; 13 medalii (2-6-5) la CM; 53 medalii de campioan\ na]ional\: 1953 (antrenor Gh. Constan- (14 de aur, 19 de argint, 20 de bronz) la CE; peste 400 tinescu), 1958 (Victor Surugiu), 1972-1977 (George medalii la CB. La JO au cucerit medalii: {tefan Eremia), 1979 (G. Eremia, William Schreiber), 1980- Petrescu (1956 la pistol vitez\) [i Ion Dumitrescu 1984 (W. Schreiber), 1985 (Cornel Oros), 1992, (1960 la talere) – aur; Ion Trip[a (1964), Marcel 1994, 1995 (Veneriu T\taru, Marian P\u[escu). ~n Ro[ca (1968) [i Dan Iuga (1972) – argint; Nicolae bilan]ul echipei masculine mai sunt `nscrise [i 4 Cupe Rotaru (1972) – bronz. Recordul olimpic realizat `n ale României. Pe plan interna]ional, „Dinamo” a 1960 apar]ine lui Ion Dumitrescu. Sportivii medalia]i cucerit de 3 ori CCE – 1966, 1967 (ambele `n final\ la CM: Dan Iuga (1974) la seniori [i Marin Ferecatu cu CS „Rapid”) [i 1981 [i s-a clasat o dat\ pe locul II, (1958) la tineret – aur; Petru {andor (pu[c\ echipe), iar `n Cupa Cupelor s-a situat pe locurile I (1979) [i Marcel Ro[ca [i Ion Trip[a (pistol vitez\ echipe de 2 III. La ob]inerea acestor succese `n competi]iile euro- ori), Dumitrescu Ion (talere trap, echipe), {tefan pene intercluburi, a contribuit [i antrenorul Sebastian Kaban [i Marin Ferecatu (arm\ liber\, echipe) [i Mih\ilescu. Mul]i juc\tori dinamovi[ti au fost com- Ani[oara Matei (pistol 10 m) – argint; {tefan Petrescu ponen]i de baz\ ai echipelor na]ionale, contribuind la (pistol vitez\), Ion Dumitrescu (talere skeet, echipe [i realizarea unor performan]e de prestigiu la JO talere trap, individual), Dan Iuga (pistol vitez\, (medalie de bronz `n 1980), CM (2 medalii de argint echipe) [i Marin Ferecatu (arm\ liber\, 3 pozi]ii) – `n 1956 [i 1966 [i 2 medalii de bronz `n 1960 [i bronz. Medaliile cucerite la CE: Marcel Ro[ca [i Ion 1962), la CE (aur `n 1963, argint `n 1955 [i 1958, Trip[a (cu echipa), {tefan Kaban [i Nicolae Rotaru bronz `n 1971 [i 1977), la CB (44 medalii, dintre care (de 2 ori), Petru {andor (individual), Dan Iuga 14 de aur) [i la JMU (medalie de aur). Printre (individual [i cu echipa), Ana Ciobanu (Bu]u) (de 2 juc\torii care au participat la ob]inerea acestor succese

221 STRUCTURI ORGANIZATORICE

se afl\ Mae[trii emeri]i ai sportului: Sebastian emeri]i ai sportului: Eduard Pan\, Gh. Hu]an, Doru Mih\ilescu, Petre P\unoiu, Mircea Cristea, Eduard Tureanu, Iulian Florescu, Dumitru Axinte, Marian Derzei, Z. Cozonici, Gelu Smerecinschi, Mihai Târlici, Costea [i mul]i al]ii. Ulterior, echipa a fost preg\tit\ Gh. Corbeanu, W. Schreiber, Mircea Tutovan, de Antrenorul emerit Eduard Pan\. Contribu]ia juc\- Corneliu Oros, Marian P\u[escu, Lauren]iu torilor dinamovi[ti la reprezentarea hocheiului româ- Dum\roiu, Günther Enescu, Dan Gârleanu, Emilian nesc s-a soldat cu clasarea pe locul VII la JO din 1976 Vrâncu], Gh. Ganciu, Gabriel Udi[teanu, Gh. Stoian. [i pe locul VIII la edi]ia din 1980, cu câ[tigarea grupei Trei tehnicieni ai sec]iei – George Eremia, W. B `n 1976 [i ocuparea locului VIII `n grupa A la CM Schreiber [i Veneriu T\taru – au primit titlul de din 1977, precum [i cucerirea unui num\r de 20 de Antrenor emerit. Echipa feminin\ a cucerit 21 de titluri medalii (6 de aur) la CB. Datorit\ costurilor ridicate de campioan\ na]ional\: 1957, 1958, 1960-1963, pentru sus]inerea acestei ramuri de sport, `n cele din 1966, 1967, 1969 (antrenor Gh. Constantinescu), urm\ sec]ia [i-a `ncetat activitatea. 1975-1985 (Doina Iv\nescu), 1989 (Octavian Di- Sec]ia de c\l\rie a demarat organizatoric `n 1949 [i s-a mofte). Pe plan interna]ional, echipa feminin\ s-a constituit ca sec]ie de sine st\t\toare `n 1950, fiind clasat pe locul III `n Cupa Cupelor, iar componentele profilat\ pe probe de obstacole, dresaj [i concurs com- acesteia au contribuit la cucerirea medaliei de argint la plet. Timp de 8 ani antrenorul sec]iei a fost Felix CM din 1956, a medaliei de bronz la CE din 1963, pre- }opescu (Antrenor emerit), care a reu[it s\ ob]in\ cu cum [i a unui num\r de 44 medalii (16 de aur) la CB. sportivii s\i 17 titluri na]ionale. A urmat Petre Printre sportivele care au reprezentat CS „Dinamo” [i Andreianu (Antrenor emerit), care `n cei 20 de ani de echipa na]ional\ s-au aflat: Tinela Ple[oianu, Doina activitate a câ[tigat cu sportivii sec]iei 99 de titluri de Iv\nescu, Cornelia Moraru, Florentina Popovici, Elena campion na]ional [i 180 de locuri I `n `ntrecerile inter- R\zvan]\, Ileana Novac, Emilia Stoian, Alexandrina na]ionale. Printre sportivii sec]iei cu performan]e nota- Constantinescu, Helga Bogdan, Victoria Georgescu, bile pe plan intern [i interna]ional s-au aflat Constan- Mariana Ionescu [i altele. Juc\toarele Doina Iv\nescu, tin Vlad (35 de titluri de campion [i 3 titluri balcanice), Alexandrina Constantinescu [i Mariana Ionescu au Mariana Moisei (4 titluri na]ionale [i dou\ de vice- primit titlul de Maestru emerit al sportului. Antrenorii campioan\ balcanic\), precum [i nume cu rezonan]\ `n echipei feminine: Gh. Constantinescu, Doina echita]ia româneasc\: Vasile Pinciu, Oscar Recer, Iv\nescu, Octavian Dimofte (emeri]i) [i Victor Adam. Alexandru Longo, Eugen Ionescu, Gh. Moisanu, Gh. Sec]ia de hochei, constituit\ `n toamna lui 1953, [i-a Negoi]\, Nicolae Vlad [i mul]i al]ii. Sportivii sec]iei au `nceput activitatea `n sezonul 1953-1954 `n campio- adunat la CB 138 de medalii, dintre care 28 de aur. natul ora[ului Bucure[ti, apoi a activat o perioad\ la ~ntre Antrenorii emeri]i ai sec]iei mai figureaz\ [i An- Târgu Mure[ pân\ `n 1958, când, dup\ darea `n drei Costea. ~n cele din urm\, sec]ia a fost transferat\ func]iune a Patinoarului „23 August”, revine `n `n cadrul Comandamentului Trupelor de Jandarmi. cadrul clubului. Antrenorul din acea perioad\, Sec]ia de patinaj [i-a `nceput activitatea `n 1951, cu Gabriel Kosman, a promovat o serie de juc\tori valo- un num\r restrâns de sportivi la patinaj vitez\, princi- ro[i, iar `n 1964 este numit la conducerea echipei palul animator fiind Florin G\mulea. Dintre sportivii Antrenorul emerit Mihai Flamaropol, care formeaz\ care s-au remarcat `n patinajul vitez\ pot fi men]iona]i: o echip\ puternic\ cu care se claseaz\ pe locul III `n Emilian Papuc, Victor Sotirescu, Maria Ta[nadi, Dan CN din 1967 [i va câ[tiga 7 titluri de campioan\ L\z\rescu, Marcel Com\nici, Mihai B\rbulescu, na]ional\ `n 1968, 1971, 1972, 1973, 1978, 1979 [i Valentin Mure[anu, Magdalena Udrea, Victor Neagu 1981. Printre juc\torii care au reprezentat echipa de (devenit mai târziu antrenor al sec]iei). Din 1955 [i-a hochei a CS „Dinamo” [i lotul na]ional s-au aflat `nceput activitatea [i grupa de patinaj artistic, numero[i Mae[tri ai sportului: Zoltan F\g\ra[i, Ion preg\tit\ la `nceput de Bela Orosz. Mul]i dintre pati- }iriac, Ion Ba[a, Marian Pisaru, Laszlo Solyom, natorii acestei grupe s-au afirmat la CN [i la diferite Doru Moro[an, Aurel Moi[, precum [i Mae[trii concursuri interna]ionale, printre ace[tia num\rându-se:

222 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Gh. Fazeka[, Elena Moi[, Beatrice Hu[tiu, Ruxandra de medalii `n probele pe echipe [i `n echipaje, rezultate St\ni[or, Emilia }ibulea, Consuela Roman, Cristian cu care au ocupat locul I `n clasamentul pe ]ar\ al Neagu, Daniel Petre. ~n bilan]ul sec]iei de patinaj sunt cluburilor. `nregistrate 250 de titluri de campioni na]ionali, numeroase recorduri na]ionale, 20 de medalii (6 de aur) „TÂN|RUL DINAMOVIST”. Unitate creat\ de con- la CB. Sec]ia [i-a `ncetat activitatea. ducerea Clubului Dinamo `n anul 1951 sub denumirea Sec]ia de para[utism a luat fiin]\ `n 1972, grupând „Cercul Tân\rului Dinamovist”, cu scopul de a selecta printre al]ii pe mae[trii sportului: Petre Boboc, [i preg\ti sportivi talenta]i pe care, treptat [i periodic, Mircea Taflan, Ilie Bâzg\, Gh. Petre [i pe Maestrul s\-i promoveze `n loturile sec]iilor clubului. Num\rul emerit al sportului Gh. Iancu, cel care a adunat peste sec]iilor `ntre 1950-1960 a fost de 19, `ntre 1960-1989, 2 800 de salturi [i a realizat numeroase recorduri de 22, iar `ntre 1990-1998, de 12. Rezultatele acestei mondiale, printre care [i cel absolut [i definitiv la salt pepiniere de talente sunt remarcabile: 1 886 titluri de cu para[uta de la 1 000 m punct fix (primul din istoria campioni na]ionali la juniori, care au realizat 761 recor- para[utismului, `nregistrat la 31 mai 1961). Ulterior, duri na]ionale. La CM de juniori au ob]inut 18 medalii, sec]ia [i-a `ncetat activitatea. dintre care 9 de aur; la CE – 29 medalii, dintre care 14 Sec]ia de arte mar]iale a fost `nfiin]at\ la 20 iulie de aur; la CB – 122 titluri. Iar din efectivele sec]iilor 1991, fiind profilat\ pe karate modern. ~n perioada TD au fost promova]i `n sec]iile clubului, de-a lungul 1991-1997, karateka dinamovi[ti au câ[tigat 23 de timpului, peste 2 000 de sportivi, dintre care o parte `n titluri de campioni, 19 locuri II [i 20 locuri III, c\rora loturile na]ionale. Sec]iile care au func]ionat: atletism, li se adaug\ realiz\rile din 1998-1999: 8 locuri I, 6 box, baschet, kaiac-canoe, canotaj, ciclism, gimnastic\, locuri II [i 14 locuri III la seniori [i 12 locuri I, 5 haltere, handbal, judo, lupte, nata]ie, polo, rugby, locuri II [i 4 locuri III la juniori I [i II. S-au remarcat scrim\, tir, tenis de câmp, volei b\ie]i, volei fete, fotbal, Mae[trii sportului: Bogdan Dr\gulescu, Simion hochei pe ghea]\. ~n 1988 TD s-a transformat `n Clubul {erban, Bogdan Ionescu, George Pietr\reanu [i Marius Sportiv {colar nr. 7 „Dinamo”. Au condus Clubul: Ion Iacob, ultimii doi fiind medalia]i la CM din 1998. Milea (1951-1987), Lauren]iu Dum\noiu (1988-1991) Sec]ia mai are `n palmares [i 4 medalii (2 aur) la CB. [i Cristian Ion (1992-1998). Preg\tirea sportivilor este asigurat\ de prof. Vasile Manea, Antrenor emerit (6 Dan karate), ajutat de CLUBUL SPORTIV „ELECTROPUTERE” CRA- Bogdan Ionescu – antrenor secund. IOVA. {i-a `nceput activitatea cu echipa de fotbal a ~n decursul celor peste 50 de ani, CS „Dinamo” a avut uzinei cu acela[i nume `n 1949, atunci sub denumirea ca pre[edin]i (comandan]i) pe: Nicolae Mihu], Tudor de „Metalul” (`n 1956 – „Energia-CFR”, 1962 – Vasile, Adrian Petro[anu, Ion Bala[, Ion Gh. Nae, Va- „Electroputere” (vezi Cluburi de fotbal, „Extensiv” leriu Buzea, Cosma Li]\, Nicolae Petriceanu, Gheorghe Craiova). Pe parcursul anilor au func]ionat sec]ii la Briceag, Nicolae Ghenoiu, Jan Moldoveanu, Marin box, lupte, scrim\, rugby [i orientare. Cele mai bune Gostin, Gheorghe Novac, Cornel Dinu, Marcel Popes- rezultate le-a ob]inut sec]ia de lupte (Antrenor emerit, cu. Bilan]ul clubului pe anul 2001 pe plan na]ional: 158 Ilie Marinescu) prin sportivul Gheorghe Berceanu, de titluri de campioni na]ionali la seniori, 32 la tineret, care a activat la acest club `ntre 1963-1969, când a 28 la juniori I, 18 la juniori II; 258 de locuri II [i III la câ[tigat dou\ titluri de campion na]ional (1968, 1969) CN de seniori, tineret [i juniori; 9 recorduri na]ionale; [i medalia de aur la CM din 1969; transferat la CS locul I pe ]ar\ `n clasamentul cluburilor care au ob]inut „Steaua” Bucure[ti, a continuat s\ ob]in\ performan]e medalii la CN. Pe plan interna]ional, la competi]iile ofi- remarcabile. Un alt sportiv valoros al sec]iei a fost ciale de seniori, tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Constantin Bu[oi – Maestru emerit al sportului, cam- mondiale [i europene, JMU [i CB) sportivii clubului au pion na]ional (1964, 1967), locul IV la JO din 1968, avut o presta]ie remarcabil\, cucerind 25 de medalii `n locul IV la CE din 1967, vicecampion balcanic 1965, probele individuale [i contribuind la ob]inerea altor 76 arbitru interna]ional la lupte.

223 STRUCTURI ORGANIZATORICE

CLUBUL SPORTIV „FARUL” CONSTAN}A. campion na]ional [i a stabilit numeroase recorduri, cu S-a constituit la 15 septembrie 1959, cu sec]iile de peste 30 de selec]ii `n reprezentativa României, de atletism, gimnastic\, box, scrim\ [i fotbal. Dup\ 40 dou\ ori finalist olimpic [i 2 medalii de argint la JMU de ani de activitate, `n 1999, clubul a `nregistrat `n din 1975, Maestru emerit al sportului. Antrenori: palmaresul s\u: câteva mii de medalia]i la CN de se- Alexandru Smoleanu, Victor Albu, Constantin Craiu, niori, juniori [i copii; peste 1 500 de selec]iona]i `n Ion Veliciu, Constantin Mihail, Adrian Samungi, Ion loturile reprezentative; circa 1 000 de medalia]i la JO, Cre]u, Mihai Ene, Dumitru Mih\ilescu. CM, CE, JMU [i CB. ~n clasamentul pe ]ar\ al uni- Sec]ia de box (1959). Sub `ndrumarea antrenorilor t\]ilor de performan]\, Clubul s-a situat pe pozi]ii {tefan Iordache [i Nicolae Buz\, devin campioni frunta[e, `n ultimii ani ocupând locul al III-lea, dup\ na]ionali: Vasile Neagu (participant la JO din 1960), „Steaua” [i „Dinamo”, [i primul loc `ntre structurile Ion Dinu, Ion Pitu, Aurel Mihai (vicecampion european din sistemul MTS. Pe plan interna]ional, `n anul `n 1971). ~n perioada 1973-1982 (antrenor Adrian 2000, CS „Farul” a realizat un bilan] deosebit: 2 Teodorescu) echipa clubului câ[tig\ de trei ori conse- medalii de aur [i 1 de bronz la gimnastic\ artistic\ [i o cutiv „Cupa Federa]iei”, remarcându-se, printre al]ii, medalie de bronz la kaiac ob]inute la JO de la Sydney; multiplii campioni na]ionali: Ibrahim Faredin (parti- o medalie de aur, 1 de argint [i 1 de bronz la gimnas- cipant la JO din 1976) [i Ilie Dasc\lu (multiplu cam- tic\ aerobic\ [i 2 medalii de bronz la navomodelism pion balcanic). Dup\ 1982 (antrenor Ilie Dasc\lu) `n câ[tigate la CM; o medalie de aur [i una de argint la cadrul sec]iei au activat o serie de boxeri, printre gimnastic\ artistic\ la CE. Pe baza punctajului care: Doru Maricescu, {tefan Dri[cu, Tr\ian Damian, ob]inut, ca urmare a medaliilor realizate [i a clas\rilor Marcelic\ Tudoriu – to]i medalia]i la CE de seniori pe locurile IV-VI la JO, CM, CE [i CB, clubul s-a sau juniori. Din 1994 sec]ia, sub denumirea „Farul situat pe locul IV `n clasamentul general al cluburilor, Freedom Star”, a fost reprezentat\ de: Francisc Va[tag iar `ntre unit\]ile apar]inând MTS pe locul III la pro- (campion mondial `n 1995 [i european `n 1996), bele olimpice [i pe locul I, la probele neolimpice. Leonard Doroftei (campion mondial `n 1995 [i euro- Sec]ia de atletism a fost `nfiin]at\ `n 1959 prin pre- pean `n 1996, medaliat cu bronz la JO din 1996), luarea activit\]ii de la „Locomotiva CFR”, „Con- Claudiu Râ[co (bronz la CE din 1998), Memet Ûnal structorul” [i „Voin]a”. Primele titluri na]ionale – Ion (bronz la CE de cade]i din 1998), Ovidiu Bobârnat Buiachi la juniori (1962), Ilie Floroiu (1974) [i Maria (bronz la CM din 1999). Samungi (1978) la seniori. Bilan]ul celor 40 de ani: Sec]ia de culturism (1983). Avându-l antrenor pe peste 500 de medalii la CN; peste 250 de medalii la Doru Eftimie, iar din 1989 pe Cristian Mih\ilescu, a CB; contribu]ii importante la reprezentarea pe plan realizat: peste 40 de titluri de campioni na]ionali; 35 interna]ional. Dintre atle]ii care au activat `n cadrul de sportivi promova]i `n loturile reprezentative; 30 sec]iei s-au remarcat: Paul Copu (campion balcanic, de medalii la CB; rezultate deosebite la competi]iile locul V la CE); C\t\lin Andreica (locul V la CE); interna]ionale ob]inute de Irina Muntean (argint la Horia Toboc (locul VI la JO din 1980); Ovidiu CM din 1998), Costel Torcea (bronz la CE din 1998), Olteanu (locul II la CE de sal\); Cristina Misaro[ Cristian Mih\ilescu (25 de titluri de campion na]io- (locul I la CE [i III la CM de cros); Daniel Cojocaru nal, medaliat la CM [i CE). ~n ultimii ani, sec]ia a fost (locul V la CE, participant la JO din 1992, peste 50 cea mai puternic\ din ]ar\. de titluri de campion na]ional); Mariana Bog\]ie Sec]ia de gimnastic\ (1959). Activând `n colaborare (locul V la CM de juniori-1998, aur la CE de juniori cu CS{ nr. 1, a promovat gimnaste de mare valoare din 1999, la triplusalt). Unul dintre cei mai reprezen- printre care: Simona Amânar (peste 20 de medalii la tativi atle]i ai sec]iei a fost Ilie Floroiu (de mai mul]i JO, CM [i CE), Camelia Voinea (campioan\ mondia- ani vicepre[edinte al clubului), descoperit de prof. Sil- l\ `n 1987, medaliat\ cu argint la JO, CM [i CE), viu Ispas [i preg\tit de Antrenorul emerit Ion Veliciu, Daniela M\r\nduc\ (campioan\ mondial\ `n 1994), care a câ[tigat la semifond [i fond 25 de titluri de Olimpia Popa [i Elena Oprea (vicecampioane

224 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

europene de junioare, cu echipa, `n 1998). Antrenori: Ofi]erescu a ob]inut peste 300 de titluri [i medalii la Jana Balt\, Constantin Stoicea, Radu Soare, Matei CN (`n 1992 [i 1993 pe echipe) [i peste 30 de medalii St\nei, Olga Didilescu, Clemen]a Garabet, Nicolae `n competi]iile interna]ionale oficiale. Printre spor- Forminte, Mirela Szemerjai [i al]ii. ~ntre 1959-1964, tivii cu rezultate deosebite (mul]i fiind transfera]i la `n cadrul sec]iei s-a preg\tit [i o echip\ de gimnastic\ alte cluburi) pot fi men]iona]i: Alexandru Constantin, masculin\. Din 1997 [i-a `nceput activitatea echipa {tefan Negri[an, Sorin Her]ea, Ion Hanu, Memet de gimnastic\ aerobic\, care cuprinde o serie de foste Ender [i mul]i al]ii, multiplii medalia]i la JO, CM [i gimnaste: Daniela M\r\nduc\, L\cr\mioara Filip, CE. Unul dintre cei mai reprezentativi lupt\tori, care Cristina Marin (medaliate cu aur la CE din 1999 la [i-a `nceput activitatea, din copil\rie, la CS ”Farul” proba de ansamblu), precum [i sportivi frunta[i ai este Ion Draica – actualul pre[edinte al clubului [i acestei ramuri promova]i `n ultimii ani (Remus Nico- fost pre[edinte al FR de Lupte – care a realizat un lai, Claudiu Moldovan – medalia]i la CE [i CM). palmares remarcabil: campion olimpic (1984), cam- Antrenori: Cristina Spânu [i Maria Fumea. Bilan]ul pion mondial (1978), medaliat cu argint la CM (1977 anului 2000 la gimnastic\ artistic\: Simona Amânar – [i 1982) [i cu bronz `n 1981, triplu campion european medalii de aur (individual compus [i pe echipe) [i (1977-1979), medaliat cu bronz la CE din 1982 [i cu bronz (sol) la JO de la Sydney; Simona Amânar – aur argint `n 1983, campion european de juniori (1978). (s\rituri) [i argint (bârn\) la CE. La CM de gimnastic\ Sec]ia de rugby a preluat, la `nfiin]area clubului, aerobic\ din 2000: medalie de aur `n proba de trio echipa AS „{antierul Naval” (constituit\ cu trei ani (Cristian Moldovan, Dorel Moi[ [i Remus Nicolai), `nainte). ~n 1960 (antrenor Ion Buzoianu) promo- argint `n proba de perechi (Remus Nicolai) [i bronz la veaz\ `n Divizia A, `ns\ retrogradeaz\ `n Divizia B. individual (Cristian Moldovan). Din 1964, echipa va fi prezent\ numai `n primul Sec]ia de haltere (1983). Sub `ndrumarea antrenorului e[alon, fiind preg\tit\ de: Alexandru Carnabel din Ion Filip, a câ[tigat peste 130 de medalii la CN, dintre 1967 (locul IV); Titi Ionescu `ntre 1969-1974 (locul care peste 50 de titluri de campioni. Halterofilul IV), iar din 1974 pân\ `n prezent de Mihai Naca, sub Dumitru Negreanu a cucerit câte 3 medalii de bronz conducerea c\ruia a cucerit 6 titluri de campioan\ la CM [i la CE din 1985, iar la CE din 1988, trei na]ional\ (1975, 1976, 1978, 1986, 1994, 1997). medalii de bronz, la juniori [i alte 2, tot de bronz, la Sec]ia de scrim\ a fost preluat\ `n 1959 de la AS seniori. „Ancora” (antrenor Nicolae Pufnei). Pân\ `n 1999 a Sec]ia de kaiac-canoe (1979) – antrenori Maria [i câ[tigat peste 40 de medalii la CN. A avut 3 partici- {tefan Aftenie – a realizat: 160 de medalii la CN, dintre pan]i la JO, iar Elena Pricop a f\cut parte din echipa care peste 40 de titluri; 14 medalii la competi]iile de floret\ medaliat\ cu bronz la CM din 1985. interna]ionale oficiale; peste 80 de sportivi promova]i Sec]ia de volei a preluat, `n 1960, echipa feminin\ `n loturile na]ionale [i `n sec]iile altor cluburi. „Petrolul” din Constan]a, promovat\ `n Divizia A Sportivi cu rezultate deosebite: Tecla Borc\nea (antrenor George Panfil), care dup\ trei ani se clasea- Afanasie (transferat\ la „Steaua”) – campioan\ z\ pe locul III, performan]\ repetat\ [i `n edi]ia 1965- olimpic\ `n 1984, medaliat\ la CM din 1983 [i 1986; 1966. ~n perioada 1977-1981, echipa se claseaz\ de Romic\ Haralambie (argint la CM din 1991); Mihail dou\ ori pe locul III, de trei ori pe locul II [i particip\ Condrache (bronz la CM de juniori din 1993), Grigore `n „Cupa Cupelor”. ~n echip\ au activat numeroase Sami (argint [i bronz la CM de juniori din 1993 [i juc\toare componente ale loturilor na]ionale: Elisabeta argint la CM de seniori din 1999); Mariana Limb\u Golo[ie, Doina Biji, Maria Enache, Angela Moroianu (argint la CM de juniori din 1995, 5 medalii la CE din [i Marcela Matei (ultimele dou\ fiind medaliate cu 1997, medaliat\ cu bronz la JO din 2000 `n proba de argint la CE de juniori). Antrenori: C\t\lin Sârbu, K4-500 m [i locul IV la K2-500 m). Paul Ionescu, Costel Hâncu, Ion Takaci, Ion Cristian, Sec]ia de lupte greco-romane, `nfiin]at\ `n 1970; Lucian Cristescu, Dorin Jitaru, Octavian Dimofte, sub `ndrumarea Antrenorului emerit Constantin Gheorghe Enache [i al]ii. ~n 1961 a fost preluat\

225 STRUCTURI ORGANIZATORICE

echipa masculin\ de volei „CFR” Constan]a, nou pro- organizeaz\ primele echipe participante `n competi]iile movat\ `n Divizia A, unde va juca pân\ `n 1968, când interuniversitare. ~n 1941 se produce o alt\ reorgani- retrogradeaz\ `n Divizia B. ~n 1979 echipa masculin\ zare, `ns\ activitatea continu\ tot sub denumirea de este transferat\ la A.S. „Marina”. ASM, avându-l ca pre[edinte de onoare pe prof. Vintil\ ~n cadrul clubului au mai func]ionat sec]ii la: baschet – Ciocâlteu – decan, iar ca pre[edinte activ pe Ion (de dou\ ori pe locul III `n Divizia A); fotbal – prin Cucoane[ – secretarul facult\]ii, care va `ndeplini preluarea, `n 1959, a echipei „P.C.A.”, promovat\ `n aceast\ func]ie pân\ `n 1947. La `nceputul anului uni- Divizia A `n edi]ia 1957-1958, urmând un alt traseu versitar 1943-1944 are loc o nou\ reorganizare, `nfiin- organizatoric (vezi FC „Farul”); bowling, [ah, mode- ]ându-se Societatea Sportiv\ „Medicina” (SSM), pe- lism. ~n anul 2000 sec]ia de modelism a `nscris `n pal- rioad\ `n care echipele „Medicina” se claseaz\ pe maresul s\u 2 medalii de bronz ob]inute de Corneliu pozi]ii frunta[e `n campionatele universitare [i `n com- Costiniuc la CM de navomodelism la clasele C4. ~n peti]iile organizate de federa]ii. Se remarc\ rezultatele anul 1999 au fost puse bazele noilor sec]ii de canotaj ob]inute de echipa masculin\ de volei [i apoi ale celei [i `not unde au fost transfera]i Dumitru R\ducanu de baschet. ~ntre 1948-1950 activitatea sportiv\ a fost (canotaj) [i R\zvan Florea (`not), ambii componen]i condus\ de c\tre organiza]iile de tineret. ~n 1950, când ai loturilor olimpice pentru Sydney 2000, unde s-au a ap\rut clubul central „{tiin]a”, la nivel IMF a clasat pe locurile VI. func]ionat Colectivul sportiv „{tiin]a IMF” (pre[edinte Pre[edin]ii clubului: Vasile Zamfirescu, Vasile Sârbu, conf. univ. Carli Marcu), care va patrona echipa repre- Foti D. Foti, Eugen Moraru, Zaharia Dr\ghici, Gheor- zentativ\ feminin\ de volei, participant\ la CN – Di- ghe Cavalioti, Gheorghe Borcea, Aurel Istudor, Con- vizia A (1951-1952). ~ntre anii 1955-1956, catedra de stantin Ni]\, Ion Olaru, Mircea Neagu, Ion Draica. educa]ie fizic\ a Institutului preia de la colectivul sportiv „{tiin]a IMF” `ntregul proces de preg\tire a CLUBUL SPORTIV AL MEDICINI{TILOR DIN echipelor. La 17 aprilie 1960 s-a dat `n folosin]\ noul BUCURE{TI (CSMR). A luat fiin]\ la 12 decembrie stadion al IMF. ~n primul trimestru al anului 1966 s-a 1920 din ini]iativa unui grup de profesori [i studen]i constituit CS „Medicina” (pre[edinte, prof. Vasile medicini[ti, cu sprijinul lui Ion Pavel [i Emil Cr\ciun Predescu). ~n 1970, la cea de a cincizecea aniversare a (vicepre[edinte al Societ\]ii Studen]ilor `n Medicin\). clubului, `n structura sa func]ionau: 12 sec]ii pe ramuri Organizarea propriu-zis\ a Clubului s-a finalizat `n de sport, 22 de echipe reprezentative, peste 220 de prim\vara anului 1922. Clubul (pre[edinte Emil sportivi legitima]i, 138 sportivi clasifica]i [i 75 de in- Cr\ciun) avea o activitate diversificat\ prin profilul structori sportivi. O contribu]ie deosebit\ `n activitatea sec]iilor de atletism, fotbal, scrim\, ciclism, rugby, clubului, `n preg\tirea echipelor [i a sportivilor acestu- turism [i alpinism. La 25 mai 1922, cu ocazia inau- ia au avut-o cadrele de specialitate din catedra de gur\rii bazei sportive (un teren de fotbal redus, teren educa]ie fizic\, condus\ de prof. Octavian B\n\]an. de tenis, un spa]iu pentru atletism [i unele amenaj\ri pentru gimnastic\), au fost organizate manifesta]ii CLUBUL SPORTIV „METALUL”. Unitate sportiv\ sportive de atletism, fotbal [i tenis. Dup\ 1926, activi- reprezentativ\ a Uzinei metalurgice „MALAXA”, ulte- tatea clubului se `mbun\t\]e[te sim]itor prin organi- rior „23 August”, pe ramur\ de produc]ie [i teritorial\. zarea a numeroase ac]iuni sportive [i schimburi cu alte Istoria acestei organiza]ii sportive a `nceput `n 1935 unit\]i universitare, `n timpul vacan]elor de var\ [i de când a luat fiin]\ echipa de fotbal a muncitorilor meta- iarn\. Pre[edintele clubului `n aceast\ perioad\ a fost lurgi[ti de la uzina „MALAXA”, denumire care, `n Gheorghe Sârbulescu, iar vicepre[edinte, Adrian 1937, se schimba `n „Titanii”, iar `n 1941, `n „Rogifer”. Ionescu. Pe parcursul anilor clubul a suportat mai Dup\ 1945, `n cadrul procesului de reorganizare a multe reorganiz\ri, purtând [i alte denumiri (`ntre mi[c\rii sportive, clubul a func]ionat `n diferite for- 1932-1943 Asocia]ia Sportiv\ „Medicina”, ASM). mule organizatorice [i sub diverse denumiri: 1947- ~ncepând din 1933-1934, `n cadrul acestei asocia]ii se 1949 `n structura sindicatelor – „Metalo-Chimic”; 1949

226 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

– ca asocia]ie sportiv\ pe ramur\ de produc]ie – prezentând CS „Metalul” atletele: Lia Manoliu (9 ti- „Metalul”; 1956-1957 – „Energia”; 1958-1959 – tluri la disc `n perioada 1956-1970); Mariana (Goth) „Titanii”; 1960-1992 – „Metalul”, 1951 ([i 1961) – Condovici (9 titluri – 100 m [i 200 m, 1968-1974); „Metalul” – „23 August”; 1957 – „Metalul MIG”; Georgeta Dumitrescu (5 titluri – 1958-1960); Maria dup\ 1992, CS „Faur”. Linc\ (5 titluri – 1971-1973); Crista Maksay (4 – Sec]ia de fotbal a fost prezent\ `n structura organi- 1961-1962); Ileana Silai (4 titluri – 1977-1980); zatoric\ pe parcursul `ntregii existen]e a clubului Valeria Bufanu (1967-1968), Ecaterina Nourescu (vezi: Cluburi de fotbal, CS „Metalul”). (1967), Maria (Maris) Pandele (1965-1967); Adriana ~n cadrul Clubului au fost promovate numeroase ra- Musta]\ (1983-1984) – câte 2 titluri; Sanda Grosu, muri de sport reprezentate pe plan intern [i interna]io- Mitica Junghiatu – câte un titlu; câte 2 titluri au mai nal de sportivi de mare valoare. fost câ[tigate cu [tafetele 4x100 m, 4x400 m [i proba Dup\ anii 1947-1949, AS „Metalul” s-a format prin de cros pe echipe. ~n probele masculine au ob]inut câte desprinderea unor ramuri de sport (fotbal, atletism, 6 titluri: Dinu Cristea (10 000 m, maraton [i cross – canotaj [.a.) din cadrul sindicatului „Metalo-Chimic”. 1950-1958), {erban Ciochin\ (triplu salt – 1963-1968), La 23 aprilie 1957 s-a constituit CS „Metalul”, prin Gh. Ghipu (800 m [i 1 500 m – 1973-1976); câte 4 ti- reorganizarea AS „Energia”, care a fost desfiin]at\. tluri – Sorin Tirichi]\ (greutate – 1983-1986), Nicolae Ca organiza]ie sportiv\ pe ramur\, CS „Metalul” a Bândar (ciocan – 1985-1988); câte 2 titluri – Constan- func]ionat pe lâng\ Ministerul Industriei Grele, la tin Cre]u (greutate – 1964-1967), maraton echipe; câte aceast\ unitate aderând toate Asocia]iile sportive un titlu – Gh. Constantin (1960), Tadeus Strzelbiscki „Metalul” din Bucure[ti: de la „23 August”, „Vulcan”, (1960), Aurel Stamatescu (1961), Al. Tudora[cu „Sem\n\toarea”, „Aversa”, „Electromagnetica”, (1963), Constantin Grecescu (1964), Viorel Suciu „IREB”, „Tudor Vladimirescu” („Autobuzul”) [i altele. (1987). ~n 1985 Nicolae Bândar a stabilit un nou record Clubul [i-a desf\[urat activitatea la 14 ramuri de na]ional la ciocan (76,52 m). ~n plan interna]ional se de- sport (atletism, baschet, box, ciclism, canotaj, fotbal, ta[eaz\ performan]ele realizate de: Lia Manoliu – par- lupte, moto, rugby, scrim\, tir, volei, yachting, orien- ticipant\ la 6 edi]ii ale JO, campioan\ olimpic\ `n 1968 tare-alpinism) având `n componen]\ sportivi [i la Mexico, medaliat\ cu bronz la JO din 1960, la Roma antrenori care, `n scurt timp, au reu[it s\ se impun\ `n [i `n 1964, la Tokyo; Ileana Silai – medaliat\ cu aur la competi]iile interne [i interna]ionale. Din conducerea CE de sal\ din 1978, la Milano, `n proba de 1 500 m; Clubului au f\cut parte: Savu Sp\taru – pre[edinte; Gh. Ghipu – medaliat cu aur la CE de juniori din Mihai Popa (fostul arbitru interna]ional de fotbal) – 1973 (Duisburg) [i cu bronz la CE de sal\, seniori, `n responsabil organizatoric; Cristea Petro[eneanu – 1975 (Katowice) [i 1976 (München) toate, `n proba responsabil tehnic. de 1 500 m; Mitica (Junghiatu) Constantin – medali- Dup\ 1962 CS „Metalul” a preluat [i atribu]ii de at\ cu bronz la CE de sal\ `n 1986 (Madrid) [i cu argint `ndrumare [i coordonare a activit\]ii sportive de la edi]ia din 1988 (Budapesta), `n proba de 1 500 m. mas\, desf\[urat\ de c\tre asocia]iile sportive din Printre antrenorii cu contribu]ii deosebite la rezultatele fostul raion „23 August”, iar ulterior a fost ata[at pe sec]iei de atletism se afl\: Silviu Dumitrescu (emerit), lâng\ Uzinele „23 August”. prezent `nc\ de la `nfiin]are, coordonatorul colectivului Sec]ia de atletism a fost reprezentat\ de sportivi de de tehnicieni, a participat direct la preg\tirea unor spor- prim\ m\rime, care `n perioada 1950-1991 au câ[tigat tivi care s-au afirmat pe plan interna]ional: Claudia 54 de titluri na]ionale `n probele feminine [i 36 `n cele Simionescu, Dinu Cristea, Georgeta Dumitrescu, Con- masculine. Primele titluri de campioni na]ionali au fost stantin Blo]iu, Gh. Ghipu [i al]ii. ob]inute `n 1950 de c\tre Felicia Iov\nescu la `n\l]ime Sec]ia de baschet s-a remarcat prin rezultatele [i Dinu Cristea la 10 000 m, iar ultimele, de c\tre echipei masculine care a câ[tigat campionatul na]io- Carla Dumitru la suli]\, `n 1991, [i Nicolae Bândar la nal `n anul 1950, avându-i `n componen]\ pe Emanoil ciocan, `n 1988. Au devenit campioane na]ionale re- R\ducanu, Al. Popescu, Cezar Niculescu, I. Vulescu,

227 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Ganea, Stoica [i al]ii. ~n edi]ia din 1951 a CN, echipa „Dinamo”, a devenit primul campion european cu s-a clasat pe locul III, iar `n 1952 a reu[it s\ ob]in\ echipajul 4 rame f\r\ cârmaci `n 1955. din nou titlul de campioan\ na]ional\, echipei ad\u- ~n probele feminine, `n perioada 1955-1968, echipa- gându-i-se [i un alt juc\tor de valoare – Al. D\nil\. ~n jele CS „Metalul” au câ[tigat peste 20 titluri de cam- 1953 echipa a retrogradat, iar unii juc\tori s-au trans- pioane na]ionale remarcându-se: E. Rigard (peste 10 ferat la alte cluburi. Pe parcursul anilor au mai acti- titluri), S. Stanciu, C. Tu]aru,T. S\lceanu, M. Jifcu, vat la „Metalul” [i al]i juc\tori, printre care Armand L. Popârlan, E. Barcani, S. Georgescu, Doina Cio- Novacek [i Haigazun Tursugian, [i ace[tia transfera]i lacu, Fl. Ghiuzelea, Felicia Urziceanu, M. Pildner, la alte cluburi unde s-au consacrat, fiind selec]iona]i M. Panait, M. Naidin, M. Marton, M. Uzunov, [i `n loturile na]ionale. Antrenorul echipei a fost M. Hublea, M. Florea, {t. Borisov, Viorica Udrescu, Alexandru Popescu, mai târziu activând `n cadrul V. Moldovan [i altele. Din genera]ia urm\toare s-au sec]iei [i antrenorul Cornel Negulescu. eviden]iat multiplele campioane: Iuliana Balaban, Sec]ia de box a mo[tenit o tradi]ie, `ntrucât `n anul Valeria Avram-C\tescu, Aurelia Marinescu, M\rioara 1943, AS „Rogifer” avea o sec]ie de box afiliat\ la Tra[c\ (Curelea), Elena Nedelcu (Georgescu), Mari- federa]ie cu 34 de sportivi legitima]i. Pe parcursul nela Maxim (Ghi]\), Cornelia Neac[u (Firescu), anilor, `n cadrul acestei sec]ii, s-au format numero[i F\nica Hanuseac (Costea), Titie Iordache (}\ran), boxeri care s-au afirmat pe plan intern [i interna- Elena Oprea [i altele. Pe plan interna]ional este re- ]ional. Printre boxerii remarca]i se afl\: D\nil\ Done marcabil\ performan]a echipajului de 2 rame f\r\ – campion na]ional `n 1954 [i 1957 (categ. 60 kg); cârmaci `n componen]a: Marinela Maxim (Ghi]\), Andrei Olteanu – campion na]ional `n 1961 (categ. Cornelia Neac[u-Firescu de la CS „Metalul”, care a 54 kg) [i 1962 (categ. 57 kg), medaliat cu bronz la cucerit prima medalie de aur pentru canotajul româ- CM din 1963 de la Moscova (categ. 57 kg); Virgil nesc la primul CM feminin organizat `n 1974, la Badea – campion na]ional `n 1961, medaliat cu bronz Lucerna. O alt\ reprezentant\ a CS „Metalul”, Emilia la CE din 1961 de la Belgrad [i 1963 de la Moscova Rigard, a contribuit la câ[tigarea primului titlu euro- (categ. 71 kg). ~ntre 1975-1982, `n cadrul sec]iei a ac- pean la 4+1 rame `n 1962, precum [i a altor 6 medalii tivat [i boxerul Ion Budu[an – campion na]ional `n de argint [i 6 de bronz la CE desf\[urate `n perioada 1978 [i 1979, campion balcanic `n 1977 [i 1979, 1955-1967. Toate celelalte canotoare, men]ionate `n medaliat cu bronz la CE din 1979 de la Köln (categ. calitate de reprezentante ale CS „Metalul” sau pro- 67 kg). Printre antrenorii sec]iei care au contribuit la movate `n cadrul sec]iilor din alte cluburi, au fost promovarea a numero[i sportivi `n boxul de perfor- medaliate la CE, CM sau la JO. man]\ s-au aflat: Ion Stoianovici, Zamfir Popazu, Sec]ia de ciclism – `ndrumat\ de cunoscutul ciclist [i Constantin Anton [i Sandu Ion. antrenor Nicolae }apu – a fost una dintre prezen]ele Sec]ia de canotaj s-a axat, `n principal, pe grupele active `n competi]iile cicliste. {i aceast\ sec]ie mo[te- de fete care le-au cuprins pe unele dintre cele mai nea tradi]iile sec]iei care a activat sub denumirile valoroase sportive din canotajul românesc, autoare „Malaxa” [i „Rogifer” (`n calendarul FR de Ciclism ale unor performan]e de prestigiu pe plan intern [i in- pe 1944 figurau 2 ac]iuni cicliste organizate de terna]ional. ~n cadrul sec]iei au activat unii dintre cei „Malaxa” – la 5 martie – Ciclo-cros, iar `n iulie – mai prestigio[i antrenori, majoritatea emeri]i, printre Concursul de velodrom). care: Pall Barcany (1955-1963); Francisc Cserhaty Sec]ia de lupte a avut ca antrenori pe Jean Chirtop (o (1961-1962); Stelian Petrov (1964-1974 [i 1980-1997); scurt\ perioad\) [i pe Ilie Gheorghe, `ncepând din Constantin C\tescu (1973-1979); Ioan Grigori]\, Horia 1958 pân\ `n 1989, care a preg\tit [i promovat nume- Constantinescu [i al]ii. Dintre b\ie]i, au practicat ro[i lupt\tori de valoare. Aici au `nceput s\ practice canotajul la CS „Gaz-Electra” [i „Metalul” Valeriu luptele fiind transfera]i la CS „Steaua”, sportivii: Pan]uru (1947-1949) [i Radu Nicolae; ultimul a Gh. Stoiciu (campion na]ional 1971,1972, vicecam- debutat la „Metalul” `n 1952, ulterior transferat la pion mondial `n 1972), Al. Geant\ (multiplu campion

228 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

na]ional 1960-1968), Nicolae Cristea (campion na]io- direct al CS „Metalul”, „Centrul de selec]ie [i preg\- nal 1968, medaliat cu bronz la CE din 1967), precum tire a unor tineri `n probele de pistol liber [i aer com- [i Dumitru Cr\ciun, Constantin Penciu (campion bal- primat”, din care s-au afirmat câ]iva tr\g\tori valoro[i. canic, 1968), Eugen Hupc\ (medaliat la CM, locul IV ~n cadrul CS „Metalul” au mai func]ionat sec]ii la: la CE din 1973) [i mul]i al]ii. Dup\ retragerea din ac- rugby (antrenori, Toma Moldoveanu [i Drago[ tivitatea competi]ional\, Eugen Hupc\ a activat `n }enescu) – a activat `n Divizia A `n 1961; scrim\ (an- cadrul sec]iei, ca antrenor. trenori Ion Popescu); volei (antrenor, Dinu Nicolau) a Sec]ia de motociclism [i-a `nceput activitatea sub cuprins `n echip\ [i componente ale lotului, na]ional `ndrumarea antrenorilor Vasile Mavrodin [i Mihai printre care Alexandrina Constantinescu [i Doina S\r\]eanu. Sec]ia a adus o contribu]ie deosebit\ la Vin]an; yachting (antrenor, Valentin Z\g\nescu); orien- dezvoltarea unor ramuri ale motociclismului, punând tare turistic\ [i alpinism (antrenor, N. Georgescu). la dispozi]ia practican]ilor acestui sport o modern\ AS [i CS „Metalul” au desf\[urat `n decursul anilor o baz\ amenajat\ `n Pantelimon (`n special traseul de bogat\ activitate sportiv\ de mas\, distractiv-recreativ\, motocros [i pista de dirt-track unde s-au desf\[urat cu numeroase `ntreceri [i campionate interne, având o numeroase competi]ii [i CN). organizare proprie pe compartimente. Dup\ 1990, din Sportivii sec]iei s-au num\rat printre componen]ii lo- ini]iativa antrenorului Silviu Dumitrescu [i cu sprijinul turilor na]ionale, medalia]i la CN [i la concursurile in- unor atle]i frunta[i, au fost organizate numeroase ac]iuni terna]ionale. ~n anul 1959, echipa „Metalul” a câ[tigat `n cadrul m\surilor adoptate pentru dezvoltarea titlul de campioan\ na]ional\ `n proba de regularitate [i „Sportului pentru To]i”. ~n conducerea clubului s-au mai rezisten]\. Printre sportivii care s-au remarcat `n com- aflat Sava Preda, Flaviu Filip, Constantin Tudor [i al]ii. peti]iile de dirt-track s-au aflat: Gh. Sora, Ion Cucu [i Cornel Voiculescu (care a de]inut ulterior [i func]ia de CLUBUL SPORTIV „MURE{UL” TÂRGU antrenor). Dintre sportivii CS „Faur”, remarca]i `n CN MURE{. A luat fiin]\ `n 1921 ca asocia]ie sportiv\ de dirt-track din ultimii ani, pot fi men]iona]i: Mircea care a preluat cele mai valoroase sec]ii existente `n Agri[an – locul I `n 1998 [i II, `n 1999; Marian Gheor- cadrul altor unit\]i cu vechi tradi]ii sportive („MKE” ghe – locul III `n 1998 [i locul I, `n 1999. ~n anul 2000 din 1888 [i transformat\ `n „MSE” `n 1906; „MTE” sportivii au trecut la Motoclubul „Gic\ Voiculescu”. – 1910 [i „MTK” – 1919). ~n 1959 este adoptat\ de- Sec]ia de tir [i-a `nceput activitatea dup\ 1949, sub numirea de CSO „Mure[ul”, având `n structura sa 13 `ndrumarea antrenorului Dumitru Pineta, care l-a se- ramuri de sport. Printre sec]iile [i sportivii cu perfor- lec]ionat [i preg\tit pe {tefan Petrescu, ini]ial la man]e deosebite, ob]inute `n decursul anilor se afl\: pu[c\, apoi [i la pistol vitez\, acesta fiind primul tr\- lupte libere – Ladislau {imon (campion mondial [i g\tor român care, `n 1956, la JO de la Melbourne a european, medaliat la JO), Francisc Bola (vicecampion cucerit `n premier\ titlul olimpic la pistol vitez\ (dup\ mondial [i campion european), Ludovic Ambru[ Olimpiad\ s-a transferat la CS „Dinamo”). ~n aceast\ (vicecampion mondial), Alin P\curaru (vicecampion sec]ie [i-au `nceput activitatea, dup\ 1950, o serie de european, medaliat cu bronz la CM); {tefan Gyorgy tr\g\tori care s-au consacrat pe plan intern [i interna]io- (antrenor); atletism Iosif Nagy, Elod Kincses, Ervin nal, printre care: Nicolae Rotaru, Petru {andor, Laurian Sebestyen, Marta Szatmari – atle]i cu rezultate nota- Cristescu, Petre Ci[migiu [i al]ii. Tot aici a activat [i bile pe plan intern [i interna]ional; Iosif Buzdugan vicecampionul european Aurel Neagu. La CN din (antrenor); ciclism – Ioan Dorgo (antrenor) [i Nicolae 1955 reprezentantele CS „Metalul” au câ[tigat titlurile David, Arpad Gyorfi, Andra[ Laszko, Valentin Ho]a `n probele feminine – meci englez, arm\ liber\ calibru (sportivi); `not – Iosif Toth Pal (antrenor) [i Maria redus – pozi]ie culcat, `n genunchi, `n picioare [i total, Both (participant\ la JO din 1956), Dene[ Nagy, devenind campioane absolute. Attila Petelei, {tefan Benedek (sportivi); patinaj Sub `ndrumarea antrenorului Tadeus Jeglinschi, FR de vitez\ – Karoly Gall (antrenor), Eva Farca[, Vasile Tir a organizat, `n perioada 1969-1974, cu sprijinul Coro[, Liana Cardo[, Laszlo Fabt, Emese Antal,

229 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Edmond Cseh (sportivi); tir cu arcul – Zoltan Szabo, Handbalul a fost prezent cu echipa masculin\ `n Di- Margareta Laz\r; baschet feminin – locul III `n divizia A de handbal `n 11 câ[tigând [i un titlu na]ional [i vizia na]ional\ [i juc\toare promovate `n lotul apoi cu echipa de handbal `n 7, iar `n anii ’60 a activat na]ional (antrenor Bela Koos). Au mai fost ob]inute [i o echip\ feminin\. Echipele feminin\ [i masculin\ de rezultate notabile la canotaj (Antrenor emerit Francisc volei au participat `n campionatul divizionar A. Cserhati); gimnastic\ (antrenor Zoltan Gedeon), handbal feminin – echip\ semifinalist\ `n CCE [i CLUBUL SPORTIV „OLIMPIA” BUCURE{TI. juc\toare valoroase printre care: Rozalia Soos, Eva La 17 aprilie 1948, prin Hot\rârea Consiliului de Mozsi, Eszter Laszlo, Angela Bloj (antrenori Wilhelm Mini[tri nr. 211, a luat fiin]\ Clubul Sportiv „Flamura Helvig, Gheorghe Ionescu [i al]ii). ~n ultimii ani s-a Ro[ie”, cu denumirea schimbat\ `n „Olimpia”, din remarcat sec]ia de arte mar]iale, `n 2000 sportivii anul 1962. Sub aceast\ denumire au mai func]ionat acestei sec]ii, repetând o serie de rezultate de prestigiu câteva cluburi sportive, `ncepând dintre anii 1904- ob]inute `n anii anteriori (medalii la CM [i CE) – au 1916 [i 1921-1941, dar nu se cunoa[te filia]iunea lor, cucerit o medalie de aur prin Geza Csaba Gombo[ pentru a considera c\ actualul club „Olimpia” Bucu- (categ. 75 kg) la wu-shu [i o medalie de argint prin re[ti ar fi urma[ul. Clubul [i-a `nceput activitatea sub Attila Gombo[ (categ. 60 kg) la wu-shu la CE de la patronajul Ministerului Industriei U[oare, ramura Rotterdam. Printre pre[edin]ii clubului s-au aflat: Comer] [i Coopera]ie, cu sec]iile: fotbal, volei, handbal, Simion Radu, Mihai Pop, Istvan Hompot, Mircea baschet, tenis de mas\, ciclism [i [ah, conduse de 5 Bidiga, Romulus Florea, Bela Koos. antrenori. ~n 1999 num\rul sec]iilor a crescut la 15, fiind `ndrumate de 30 de antrenori. De la dou\ baze, CLUBUL SPORTIV MUNCITORESC RE{I}A `n 1948, ast\zi clubul este dotat cu cinci baze, un (CSMR). S-a constituit `n 1958 ca urmare a unei reor- hotel, cantin\-restaurant, ateliere de `ntre]inere, cabi- ganiz\ri. ~n decursul anilor, activitatea sportiv\ s-a nete medicale, un sediu administrativ. Clubul a fost desf\[urat `n cadrul SSMR, SSUDR, „O]elul”, condus de-a lungul anilor de personalit\]i de pres- „Metalochimica”, „Energia”, „Metalul” (vezi SSMR tigiu, dintre care s-au remarcat: A. Dobinc\, N. Petric\, [i SSUDR), aceasta fiind preluat\ de c\tre AS Metalul V. Vardela, D. Ionescu, M. Anghel, P. Novac, O. Di- [i CS „Muncitoresc”. AS „Metalul” a primit respon- mofte. La conducerea sec]iilor s-au perindat antrenori sabilitatea pentru organizarea activit\]ii sportive de str\luci]i cu rezultate remarcabile pe plan na]ional [i mas\ din cele dou\ mari uzine re[i]ene – Combinatul interna]ional: la atletism – I. Puic\, A. Samungi, Gh. Siderurgic [i Uzina Constructoare de Ma[ini – precum Ghipu, Cr. Barta; la box – M. Doculescu, Gh. Axioti, [i activitatea de performan]\ de kaiac-canoe, fotbal, Gh. Lungu etc.; la baschet – Gh. L\z\rescu, Cr. (categ. C), haltere, [ah, motociclism, popice, schi, Paraschivescu; la ciclism – M. Niculescu, V. Selejean, tenis, tenis de mas\, volei [i turism. CSMR a fost pro- {t. Cârjan; la canotaj – Gh. Ispas, M. Dr\ghici, Geor- filat pe activitatea de performan]\ la: atletism, box, geta Ciomartan, Ileana Pavel; la haltere – E. Dociu, fotbal, gimnastic\, handbal, lupte greco-romane. ~n M. Constantinescu, L. Baroga, I. Vl\d\reanu; la 1976 sec]ia de fotbal se desprinde `ntr-o structur\ dis- kaiac-canoe – Tr. N\d\[an; la pentatlon modern – tinct\ [i va purta denumirea „Fotbal Club Muncitoresc Gh. Tomiuc, C. C\lina; la popice – F. Popescu; Re[i]a” (FCMR), care, `n 1983, revine la vechea la rugby – E. Denischi, V. Vardela; la c\l\rie denumire intrând `n organigrama CSMR pre[edinte – I. Molnar; la karate – D. Cozmaciuc; la tir – Ilie P\truic\ (pentru fotbal, vezi „Cluburi de fotbal” P. Goreti [i mul]i al]ii. Datorit\ muncii depuse [i rezul- CSM Re[i]a). ~n cadrul CSMR [i-au `nceput activi- tatelor ob]inute, 22 de antrenori au primit `nalta dis- tatea la lupte numero[i sportivi care, ulterior, s-au tinc]ie de Antrenor emerit. Sportivii preg\ti]i `n acest consacrat `n sportul de `nalt\ performan]\, cum ar fi: club au ob]inut titluri [i recorduri olimpice, mondiale, Simion Popescu la lupte greco-romane; {tefan Stângu, continentale, balcanice [i na]ionale. Dintre ace[tia se Gheorghe Ra[ovan [i Romic\ Ra[ovan la lupte [i al]ii. disting Viorica Viscopoleanu, Maricica Puic\, Paula

230 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Ivan, Elisabeta Oleniuc (Lipa), Florica Ghiuzelea, titluri de campioni la seniori, 29 la tineret, 19 la juniori Maria Dr\ghici, Iosif Molnar, A. Vernescu, I. Hor- I [i 7 la juniori II; 167 locuri II-III la CN de seniori, topan, A. Socaci, V. Dociu, L. Rotman, D. Spâr- tineret [i juniori; un record na]ional; locul V pe ]ar\ lea, M. Niculescu etc. Ca atare, 30 de sportivi ai `n clasamentul cluburilor care au ob]inut medalii la clubului au primit titlul de Maestru al sportului, iar CN. La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori, 40, pe cel de Maestru emerit al sportului. De-a lungul tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, cupe mondiale [i anilor, clubul, prin performan]ele sale, s-a clasat de ne- europene, JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit 18 num\rate ori pe primele [ase locuri ale clasamentelor medalii `n probele individuale [i au contribuit la na]ionale, de]inând peste 700 de titluri. Dintre ob]inerea altor 49 de medalii `n probele pe echipe [i sportivii clubului se remarc\ `n mod deosebit: Mari- `n echipaje, rezultate cu care CS „Olimpia” ocup\ cica Puic\ – campioan\ olimpic\ [i medaliat\ cu locul V `n clasamentul pe ]ar\ al cluburilor. bronz `n 1984, la Los Angeles, multipl\ campioan\ mondial\ la cros, multipl\ medaliat\ la CM [i CE de CLUBUL SPORTIV „OLTCHIM” a func]ionat la atletism; Paula Ivan – campioan\ [i vicecampioan\ Râmnicu Vâlcea `n sistemul sindicatelor, sub denu- olimpic\ `n 1988, la Seul, campioan\ european\ la atle- mirea de AS „Chimistul”, reprezentând Combinatul tism. Multe sportive selec]ionate [i preg\tite `n propriul Chimic din ora[. Dup\ 1990 a devenit structur\ centru de canotaj au fost ulterior promovate `n alte sportiv\ independent\ cu statut semiprofesionist, iar sec]ii, unde s-au consacrat pe plan interna]ional. Anul din 1995 activeaz\ sub denumirea de CS „Oltchim”. 2000 a `nscris `n palmaresul clubului noi performan]e Clubul are `n structura sa sec]ii de atletism, culturism, notabile: la CM – medalii de argint prin Radu Con- fotbal, handbal, lupte greco-romane, scrim\ [i tenis. stantin la karate tradi]ional, medalie de bronz prin Sec]ia de atletism cap\t\ consisten]\ dup\ 1995, când Nicolae Papuc, la pentatlon modern `n proba individu- este transferat\ de la Liceul „Mircea cel B\trân” atle- al\ (performan]\ realizat\ `n premier\), locurile V la ta Ionela }`rlea, multipl\ campioan\ na]ional\, cam- canotaj 4+ (Gheorghe Anghel) [i karate tradi]ional pioan\ european\ de junioare `n 1993 [i mondial\, de (Adrian Nedeloiu); la CE – medalie de argint prin junioare, `n 1994. Sub `ndrumarea Antrenoarei Nicolae Papuc la pentatlon modern, 2 medalii de aur emerite Viorica Enescu, atleta Ionela }`rlea mai prin Adrian Nedeloiu (karate fudokan-kata) [i Mihai câ[tig\, `n perioada 1995-1999, peste 20 de titluri de Rotaru (karate tradi]ional-kumite echipe), 4 medalii campioan\ na]ional\, având la activ 23 de recorduri de argint la atletism prin Bogdan }\ru[ (lungime), na]ionale de junioare [i senioare, precum [i un record karate fudokan-kata (Adrian Nedeloiu), kumite european de junioare. Pe plan interna]ional, devine (Cornelia Radu) [i kumite echipe (Mihai Rotaru), 2 campioan\ european\ `n 1998 la 400 m garduri [i medalii de bronz la atletism (Otilia Ruicu – 4x400 m) vicecampioan\ european\ `n sal\ la 400 m. ~n 1999 [i karate tradi]ional (Adrian Nedeloiu – kata); realizeaz\ performan]e deosebite: medalie de aur la 4 locuri V la CE; locul VI la canotaj 8+ la JO (Andrei CM de la Maebashi (Japonia) `n proba de 200 m (sal\); B\nic\). Pe baza medaliilor [i punctelor ob]inute la medalie de aur la 400 m [i de argint cu [tafeta 4x400 m JO, CM, CE [i CB, clubul s-a situat `n anul 2000 pe `n „Cupa Europei”; medalie de aur la 400 m la JMU. locul IX `n clasamentul general pe ]ar\, iar `ntre uni- Datorit\ rezultatelor ob]inute `n anul 1999 CS t\]ile din sistemul MTS a ocupat locul VII la probele „Oltchim” s-a clasat pe locul VI `n ierarhia cluburilor olimpice [i II la probele neolimpice. ~n clasamentele cu sec]ii de atletism. La JO de la Sydney – 2000, Ionela `ntocmite pe baza punctelor acordate pentru primele }`rlea s-a clasat pe locul VI `n proba de 400 m garduri. 3 locuri la CN de seniori, tineret [i juniori din anul Sec]ia de handbal a promovat una dintre cele mai 2000, clubul a ocupat locul III `n clasamentul general performante echipe feminine, având juc\toare de al tuturor unit\]ilor sportive [i pe locul I `ntre cele prim\ m\rime, care au activat [i `n echipe din alte apar]inând MTS. Sportivii clubului au realizat, `n ]\ri, componente de baz\ ale loturilor na]ionale. anul 2001, urm\torul bilan] pe plan na]ional: 34 de Echipa a cucerit 11 titluri de campioan\ na]ional\

231 STRUCTURI ORGANIZATORICE

(performan]\ unic\): sub denumirea „Chimistul” `n tineret din 1998, precum [i la reprezentarea handbalu- 1989 (antrenori Ion Gherhard, Petre Berbecaru – lui feminin românesc la toate competi]iile oficiale. Gh. Ionescu, `n retur); 1990 [i 1991 (Gh. Ionescu, Sec]ia de lupte greco-romane activeaz\ `n colabo- P. Berbecaru); 1993 (Ion Râ[ni]\, P. Berbecaru, C-tin rare cu CS {colar sub `ndrumarea antrenorilor Nico- Cojocaru); 1994 (C. Cojocaru, P. Berbecaru); sub de- lae M\t\saru, Ilie Lupu [i Ilie Popa. Numero[i numirea „Oltchim”, `n 1995 (C. Cojocaru, P. lupt\tori au ob]inut titluri [i medalii la CN de seniori, Berbecaru); 1996 (Gh. Ionescu – tur, Alex. Mengoni – tineret, juniori [i cade]i. Au devenit campioni na]ionali: retur, P. Berbecaru); 1997 (Alex. Mengoni, Lucian Nicolae M\t\saru, Ilie, Cornel [i Adrian Lupu. Râ[ni]\, P. Berbecaru); 1998 (L. Râ[ni]\, P. Berbecaru); Sec]ia de scrim\, profilat\ pe floret\, a realizat 1999 [i 2000 (Bogdan Macovei, P. Berbecaru). La urm\toarele performan]e: Peter Habala – component acest palmares deosebit se adaug\ [i cele 3 clas\ri pe al lotului na]ional, locul I `n 1998 [i II `n 1999 la CN locul II (1983, 1985, 1992) [i 3 clas\ri pe locul III de floret\; Livius Buzan – locul III `n CN din 1999; (1984, 1986, 1988) `n CN. ~n „Cupa României”, echipa masculin\ de floret\ a câ[tigat „Cupa României” echipa „Oltchim” s-a clasat, `n perioada 1984-1999, de `n 1998; echipele feminin\ [i masculin\ – locul III `n 10 ori pe locul I, o dat\ pe locul II [i de 3 ori pe locul Divizia A, `n 1998; echipa masculin\ – locul II `n III. Un merit deosebit `n lansarea acestei echipe pe or- 1999 [i III `n 2000, `n CN. Antrenorul Livius Buzan bita performan]ei revine antrenorului emerit Constantin a `ndeplinit [i func]ia de antrenor principal al lotului (Pilic\) Popescu, care a pus bazele acestei sec]ii (locul masculin de floret\ al României `n 1998 [i 1999. II `n CN din 1983 [i locul I `n „Cupa României” din Sec]ia de tenis, profilat\ pe activitatea cu juniorii, dintre care s-au remarcat: Dacian Cr\ciun campion 1984), afirmat\ pentru prima dat\ [i pe plan interna]iona]ional de juniori I [i II `n 1996 [i de juniori I `n 1997 nal `n 1984, când a câ[tigat „Cupa Federa]iei Interna- `n proba de simplu, locul III `n proba de dublu la CN de ]ionale de Handbal” (IHF). ~n 1989 echipa a câ[tigat juniori I `n 1996, participant `n competi]iile interna]io- pentru a doua oar\ „Cupa IHF” (antrenori Ion nale, al IV-lea juc\tor român intrat `n clasamentul ITF Gherhard, Gh. Ionescu). ~n CN de junioare, echipa (locul 460 `n 1997); Raluca Ciulei – locul III `n proba de „Oltchim” s-a clasat pe locul I `n 1989, 1994 [i 1998, dublu, la CN de juniori I din 1996; Alexandru T\nase – pe locul II `n 1997, 1999 [i 2000 [i pe locul III `n 1990 locul III `n proba de dublu `n CN de juniori I din 1997. [i 1995, iar la junioare II pe locul I `n 1999 [i pe III `n Antrenorul sec]iei: Eugen V\t\[escu. ~n decursul anilor, 2000. Au mai activat ca antrenori `n cadrul sec]iei `n conducerea asocia]iei (clubului) s-a aflat Ioan Maria Ciulei, Constantin Muscalu [i al]ii. Gavrilescu, care a f\cut parte [i din Biroul Federa]iei Dintre fostele juc\toare care au reprezentat [i echipa Române de Handbal, `n calitate de vicepre[edinte. na]ional\ a României sunt de re]inut Maria (Török) Clubul s-a bucurat permanent de un substan]ial sprijin Verigeanu, Hilda (Hrivniak) Popescu, Mariana }ârc\, din partea conducerii Combinatului Chimic. Edith (Török) Matei [i alte juc\toare ca Doina (Copotz) Rodeanu, Cristina (Lada) Rou\, Geta Andro- CLUBUL SPORTIV „O}ELUL” GALA}I. A fost nache, Denisa Romete, toate câ[tig\toare ale „Cupei `nfiin]at `n anul 1962, când a `nceput construc]ia IHF”. Din echipa României câ[tig\toare a CM de Combinatului Siderurgic, cu sec]ii de atletism, box, tineret `n 1995 (Brazilia) au f\cut parte juc\toarele Car- para[utism, motociclism, handbal [i fotbal (pe par- men Amariei, Stelu]a Laz\r, Ildiko Kereke[, Carmen cursul anilor au mai func]ionat [i alte sec]ii). Fotbalul Ni]escu, Magdalena Urdea, Irina Neagu, iar din cea a urmat o structur\ organizatoric\ distinct\ [i a activat care a cucerit titlul mondial de tineret `n 1999 (China) `n Divizia A, participând la trei edi]ii ale Cupelor – Cristina V\rzaru, Gabriela T\nase, Roxana Gatfel, Europene (vezi „Cluburi de fotbal” „O]elul” Gala]i). Mihaela R\ceal\ [i Ani[oara Durac. Acestea [i alte Echipa feminin\ de handbal s-a calificat de dou\ ori juc\toare [i-au adus contribu]ia la câ[tigarea unor me- `n semifinalele Cupei Europei, iar `n 1999 s-a situat pe dalii de bronz la CM (1977 [i 1997) [i aur la CE de locul IV `n clasamentul final al Ligii na]ionale de

232 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

handbal. Atle]ii clubului se claseaz\, `n fiecare an, un pre[edinte extrem de activ, col. I. Grigorin, c\ruia printre medalia]ii CN la diferite probe. i se datoreaz\ [i construirea stadionului din Predeal.

CLUBUL SPORTIV „O}ELUL” TÂRGOVI{- CLUBUL SPORTIV „PROGRESUL” BR|ILA. TE. ~nfiin]at `n anul 1984 pe lâng\ „Combinatul de Denumire adoptat\ `n 1962, având la origine AS Fran- O]eluri Speciale”, a func]ionat pân\ `n 1990 `n siste- co-Român\, constituit\ pe lâng\ Societatea Franco- mul sindicatelor, iar dup\ aceast\ dat\ `n organizare Român\, `n 1924, cu sec]ii la fotbal, lupte greco-ro- independent\, cu urm\toarele [apte sec]ii: baschet, mane, box [i ciclism. Dup\ 1946 a mai purtat denu- box, fotbal, judo, orientare sportiv\, [ah [i volei. mirile de: „Mecano-Naval”, „Metalul”, [i CSM „Pro- ~n cadrul clubului a func]ionat un centru olimpic de gresul”. ~n 1950 au mai fost `nfiin]ate sec]iile de volei preg\tire la judo care a contribuit la stimularea prac- [i [ah. Dup\ 1962, `n structura clubului mai tic\rii acestei ramuri de sport [i la promovarea unor func]ionau sec]iile de atletism, lupte, box, judo, elemente valoroase. Rezultate deosebite s-au re- handbal, fotbal, [ah [i volei. Rezultate deosebite au alizat la: baschet feminin – echip\ `n Divizia A fost ob]inute la lupte libere prin sportivul Vasile („O]elul”), locul VII (1993-1994); 2 locuri I (1994- Iorga – Maestru emerit al sportului, multiplu campi- 1995 [i 1995-1996) sub denumirea de „O]elul Uni- on na]ional (1970-1977), care a cucerit medalia de versitatea”; locul V (1997-1998) „O]elul Livas”; bronz la JO din 1972, o medalie de argint [i 4 de echipa a participat la dou\ edi]ii ale Cupei Campionilor bronz la CM `ntre 1970-1975, o medalie de argint [i Europeni (1994 [i 1995). Volei feminin – echip\ 2 de bronz la CE `n aceea[i perioad\, precum [i o participant\ `n divizia na]ional\ – 2 locuri VI medalie de argint la JMU (1973); la atletism, prin (1993-1994 [i 1994-1995) [i locul VII (1995-1996); câ[tigarea titlurilor de campioni balcanici de c\tre participant\ `n competi]ia european\ intercluburi sportivii Stan Zavedei [i Viorica Manolache. ~n 1995, „Cupa Cupelor” `n 1994. Judo – numero[i sportivi CS „Progresul” s-a desfiin]at datorit\ `ncet\rii activi- medalia]i, pân\ `n 1998, la CN (`n special la juniori t\]ii `ntreprinderii care-l patrona. [i copii [i unele titluri de campioni); cel mai valoros sportiv, Valentin Bazon (transferat la „Dinamo” CLUBUL SPORTIV „PROGRESUL – BNR” Bucure[ti) este Maestru al sportului, multiplu campion BUCURE{TI. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial, na]ional, medaliat la numeroase concursuri interna- clubul sportiv din parcul cu platani seculari a avut mai ]ionale, participant la JO din 1992 de la Barcelona. multe denumiri: „Cetatea Bucur”, „Grafica Bucu- Box – s-au ob]inut titluri de campion de tineret [i ju- re[ti”, „Parcul Spartak”, „Progresul Finan]e-B\nci” niori [i numeroase medalii la CN de seniori, tineret etc. ~n anul 1958, pe baza unei hot\râri a UCFS, din [i juniori, pân\ `n anul 1998. Func]ia de pre[edinte luna aprilie, clubul sportiv se nume[te „Progresul” a fost de]inut\, timp de peste 10 ani, de profesorul Bucure[ti, iar din 1993 devine Clubul Sportiv al B\ncii de educa]ie fizic\ Ilie Cr\ciunescu. Na]ionale a României. Pre[edin]i activi ai acestui club au fost mul]i, dar men]ion\m: C-tin Dumitrescu, CLUBUL SPORTIV PREDEAL. ~nfiin]at `n 1926 Ilarie S\ceanu, C-tin Sfetcu, Dorel Cioar\, Corvin cu scopul principal de instruire a copiilor `n tainele Mircioiu [i Ion Pilug. Din 1994, pre[edintele acestui schiului [i de organizare a concursurilor, preponderent club sportiv este prof. Dan Liviu Popescu. Sportivii destinate copiilor [i tineretului, ca [i a campionatelor din sec]iile frunta[e au fost antrena]i de tehniceni na]ionale [i militare din 1929, 1931, 1932, 1935, a valoro[i dintre care merit\ a fi aminti]i urm\torii: concursurilor interna]ionale militare din anii 1931 [i Angelo Pelegrini, Alexandru Chiculi]\, George 1934, cu participarea schiorilor iugoslavi, cehoslovaci Oancea (scrim\); C. Caralulis, Arnulf Schmidt, Teodor [i polonezi. A selec]ionat [i a promovat schiori de Frunz\, Marinel Bondoc (tenis); Mariana Trandafi- valoare, printre care: fra]ii Gh. [i Constantin Z\pad\, rescu, Nicolae Sotir, Nicolae T\rchil\, Octavian Popa V. Munteanu, I. Nistor, Al. Iacob etc. Clubul a avut (volei); Angelica Rozeanu, Maria Alexandru (tenis

233 STRUCTURI ORGANIZATORICE

de mas\); I. Dr\ghici, D. Troianescu ([ah); C-tin JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit 5 medalii `n Herold (baschet); C-tin Popescu (handbal); din sec- probele individuale [i au contribuit la ob]inerea altor torul tehnic se men]ioneaz\ urm\torii: Emil Jecu, 14 medalii `n probele pe echipe. La CN au fost Gabriel Zugr\vescu, dr. {tefan Cherciu, C-tin Florescu, câ[tigate 13 titluri de campioni na]ionali de seniori [i Gh. Chirulescu, dr. Eugen Cristea, Nicolae Postolache juniori. [i Aurelian Neagoe etc. Din sec]iile acestui club au f\cut parte mul]i sportivi care au ob]inut rezultate CLUBUL SPORTIV „PETROLUL”. A luat fiin]\ excelente atât `n concursurile interne, cât [i `n cele la 28 august 1958, la Ploie[ti, continuând [i ampli- interna]ionale, astfel: la diferite edi]ii ale CM s-au ficând tradi]iile [i rezultatele altor asocia]ii sportive cucerit 6 medalii, din care 2 au fost de aur (tenis, din ora[ [i din jude]ul Prahova. ~n decursul celor scrim\, tenis de mas\); la diferite edi]ii ale CE s-au peste patru decenii de existen]\ `n structura CS cucerit 15 medalii, dintre care 9 au fost de aur (tenis, „Petrolul” au func]ionat 23 sec]ii pe ramuri de sport: scrim\, tenis de mas\, lupte); un loc V la CM (se- atletism, baschet, fotbal, handbal `n 11 [i `n 7, nioare) de [ah prin Corina Peptan [i un campion popice, rugby, scrim\, tir [i volei (toate `nfiin]ate `n olimpic la scrim\ (Sydney 2000) prin Mihai Covaliu, 1958), box, ciclism, c\l\rie, gimnastic\ [i [ah care, `mpreun\ cu ceilal]i coechipieri din echipa (1959), haltere (1960), lupte greco-romane (1961), na]ional\ de scrim\, s-a clasat pe locul IV la Sydney, `not (1962), polo pe ap\ (1968), hochei pe ghea]\ 2000. La tenis, `n Cupa Mondial\ din 2000, Ioana (1976), patinaj vitez\ (1978), radioamatorism Gaspar s-a clasat pe locul I la proba de dublu [i pe (1980), culturism [i karate (1995). Dintre acestea, locul III `n proba de simplu. Merit\ a se men]iona [i la finele anului 2000 activau numai 12 sec]ii: cele peste 100 de titluri de campioni na]ionali (la spor- atletism, box, ciclism, culturism, gimnastic\, `not, turi individuale [i pe echipe), precum [i 300 de sportivi lupte greco-romane, karate, patinaj vitez\, radio- selec]iona]i `n loturile na]ionale de seniori [i juniori, amatorism, scrim\ [i [ah. Pentru a asigura condi]ii dintre care amintim pe: Angelica Rozeanu, Maria mai bune de afirmare a talentelor locale, unele sec]ii Alexandru, Adriana N\stase, Mihaela Encea (tenis de func]ioneaz\ `n colaborare cu sec]iile similare din mas\); Maria Vicol, Ana Pascu, Irina Dr\ghici, alte unit\]i sportive `n sistemul cu dubl\ legitimare. O C\t\lina Gheorghi]oaia, Marius Badea, T\nase astfel de conlucrare s-a realizat de mai mul]i ani cu Mure[an, Alexandru Chiculi]\, Mihai Covaliu sec]ia de `not a CS{ Ploie[ti. (scrim\); Alexandra Or\[anu, Adrian Gavril\, Mugurel Sec]ia de fotbal a `nregistrat performan]e notabile cu Apagnostopol (tenis de câmp); Corina Peptan, Cristina echipa care a activat `n Divizia A, câ[tigând titlurile Calotescu, Iulia Ionic\, Gheorghe Szabo, Vlad Jianu, de campioan\ `n edi]iile 1957-1958, 1958-1959 (an- Valentin R\ceanu, Bogdan Vioreanu ([ah); Cristina trenori: Ilie Oan\ – Antrenor emerit [i Florea F\tu) [i Ciocan, Raluca Mitu, Carla Gheorghe (baschet); Mariana 1965-1966 (Antrenori emeri]i Ilie Oan\ [i Constantin Trandafirescu, Natalia Todorovschi, Tinela Ple[oianu, Cern\ianu), precum [i „Cupa României”, edi]iile Nicolae Nistor, Victoria Grünberg, Viorica Ardeleanu, 1962-1963 [i 1994-1995. ~n 1974, sec]ia de fotbal s-a Tatiana Avacum, Felicia Mu[at, D-tru Medianu, {tefan desprins din structura clubului, organizându-se `ntr-o Roman, Mihai Chezan, Caius Miculescu, Alecu Mu[at, unitate independent\ (vezi „Cluburi de fotbal” FC Gabriel Cherebe]iu (volei) [i Victoria Dumitrescu, „Petrolul”). Aurora Popescu, Antoanela Vasile O]elea (handbal). Sec]ia de atletism, `n cei peste 40 de ani de existen]\, Persoanele care au fost la conducerea clubului sportiv a preg\tit numero[i tineri pentru atletismul de perfor- BNR au `ntre]inut permanent rela]ii sportive cu or- man]\, campioni na]ionali de juniori [i seniori, com- ganisme similare din toate ]\rile vecine, precum [i cu ponen]i ai loturilor reprezentative, mul]i dintre Fran]a, Austria, Grecia etc. ~n anul 2001, la com- ace[tia fiind promova]i `n alte sec]ii, unde s-au con- peti]iile interna]ionale oficiale de seniori, tineret, ju- sacrat. Arunc\torul de suli]\ Dumitru Negoi]\ niori [i cade]i (CM, CE, Cupe mondiale [i europene, (antrenor Nicolae V\lim\reanu), campion na]ional, a

234 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

cucerit la JMU din 1985, desf\[urate la Kobe, `n Sec]ia de `not, activând `n colaborare cu CS{, a avut Japonia, medalia de aur, devenind campion mondial o contribu]ie deosebit\ `n reprezentarea `notului universitar. românesc pe plan interna]ional, cu performan]e re- Sec]ia de box, prin sportivii pe care i-a preg\tit de-a marcabile. Unul dintre antrenorii care au contribuit la lungul anilor, are campioni [i medalia]i `n CN de secre[terea rezultatelor `not\torilor acestei sec]ii a fost niori [i juniori. Clubul a conlucrat cu sec]ia de box de Mihai Mitrofan (Antrenor emerit) care, `mpreun\ cu la CSM „Prahova” Ploie[ti. Dintre sportivii cu rezultate antrenoarea Anca Mitrofan, a activat o perioad\ `n deosebite realizate `n ultimii ani se remarc\: Adrian cadrul clubului. O reprezentant\ a acestei perioade a Diaconu (cu dubl\ legitimare „Prahova” – „Petrolul”), fost Irinel P\nulescu (transferat\ ulterior la CS „Di- medaliat cu bronz la CM de juniori din 1996 (Havana) namo”), multipl\ campioan\ na]ional\, care la JO de la categ. 67 kg, cu bronz la CM de juniori din 1997 la Moscova (1980) s-a clasat pe locul VII, cu [tafeta (Budapesta) [i la CE din 1998 (Minsk), ambele la 4x100 m mixt. A urmat o alt\ genera]ie, având-o `n categ. 71 kg [i cu argint la CM din 1999 (Houston) la frunte pe Tamara Costache, preg\tit\ de Antrenorul categ. 75 kg; participant la JO de la Sydney, 2000, unde emerit Mihai Gothe, care a realizat o serie de perfor- s-a clasat printre frunta[ii acestei categorii (preg\tit de man]e `n premier\ pentru `notul românesc [i un bilan] Antrenorul emerit Ion Moroi]\); Constantin Miric\, remarcabil: peste 15 titluri de campioan\ [i 8 recor- categ. 60 kg (antrenor Leontin Sandu) s-a clasat pe duri na]ionale; medalie de aur la CE de juniori din locul V la CM de juniori din 1997 (Birmingham) [i pe 1985, la 100 m liber; primul titlu mondial, `n 1986 locul III la CM de juniori din 1998 (Buenos Aires). (Madrid), `n proba de 50 m liber (25''28) cu un nou Sec]ia de gimnastic\ a promovat, `n cei peste 40 de ani record mondial; medalie de aur `n proba de 50 m liber de activitate, numeroase gimnaste de valoare, care au (25"50) [i medalie de bronz la 100 m liber (56''11) la contribuit la realizarea unor performan]e de prestigiu CE din 1987 (Strasbourg); 4 recorduri europene, `n pe plan interna]ional, printre acestea num\rându-se: proba de 50 m liber, stabilite `n 1986; locul VI la JO Elena Ceampelea (promovat\ la CS „Dinamo”); din 1988 (Seul) `n proba de 50 m liber. Al]i `not\tori Elisabeta Turcu – clasat\ pe locurile V, `n 1970, la ai acestei sec]ii care s-au remarcat: Livia Copariu CM de seniori [i pe locul VI la JO de la München din (antrenor Mihai Gothe), medaliat\ cu aur la 100 m 1972, ambele cu echipa; Mariana Constantin, medali- liber [i clasat\ pe locul IV la 50 m liber, `n 1988 at\ cu argint `n proba pe echipe la JO din 1976, de la (Amersfoort), la CE de juniori, medaliat\ cu argint la Montreal; Celestina Popa – component\ a echipei CE de juniori din 1987 (Roma) la [tafeta 4x200 m; na]ionale, medaliat\ cu argint `n 1985, la CM de la Ioana Nagy (Antrenor emerit Drago[ Aldea), care se Montreal [i cu aur `n 1987, la CM de la Rotterdam; afirm\ la CE de juniori din 1991 (Anvers), cu argint Monica Zahiu, component\ a echipei medaliat\ cu la 800 m liber [i bronz la 400 m mixt, precum [i la argint la CE de juniori din 1995 de la Charleroi, [i edi]ia din 1992 (Leeds), cu medalie de aur la 800 m Nicoleta Onel, component\ a aceleia[i echipe meda- liber (8'48",76) [i argint la 4x200 m liber; Carmen liat\ cu argint [i a echipei care a mai câ[tigat o meda- Herea (Antrenor emerit Drago[ Aldea), 96 titluri de lie de argint, la paralele; Corina Ungureanu – dubl\ campioan\ [i 8 recorduri na]ionale de juniori [i se- campioan\ mondial\ cu echipa `n 1997 la Lausanne niori, medalie de bronz `n 1993 (Istanbul) la 4x100 m [i, `n 1999, la Tianjin (China) [i dubl\ campioan\ eu- liber, medalie de aur la 4x100 m liber, argint la 100 m ropean\, `n 1998, la St. Petersburg, `n proba pe echipe liber [i 4x200 m liber, bronz la 200 m liber `n 1994 [i la sol. Un merit deosebit `n selec]ia [i preg\tirea (Pardubice), toate la CE de juniori; la CE de seniori acestor gimnaste revine antrenoarei emerite Leana din anul 2000 (Helsinki), medalie de aur la 4x200 m Sima. ~n cadrul sec]iei a activat pân\ `n anul 1981 [i (a `notat `n serii) [i locul IV la 4x100 m liber; partici- Antrenorul emerit Octavian Belu, iar `n decursul anilor pant\ la JO de la Atlanta din 1996 [i la JO de la Sydney, [i al]i antrenori care au contribuit la cre[terea nivelului din 2000 (locul IV cu [tafeta 4x200 m liber). Un alt competitiv al gimnasticii prahovene. antrenor cu performan]e deosebite este Toma

235 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Miri]escu (Antrenor emerit), aflat la CS{ „Petrolul” (Iugoslavia), locul V `n 1977 la CM de juniori, locul din 1974, care a realizat cu sportivii s\i 360 titluri [i III, `n 1979, la CE de juniori (Gröningen) [i la CM de 40 recorduri na]ionale, printre `not\torii remarca]i juniori (Skien); Adriana Anca – locul III, `n 1991, la aflându-se R\zvan Petcu, multiplu medaliat [i record- CE de juniori (Mamaia) [i locul II, `n 1989, la CM de man na]ional, participant la CE din 1993 [i din 1995 juniori (Porto Rico); Florin Gheorghiu (antrenor (finalist cu [tafeta 4x100 m liber), participant la CM Corvin Radovici) – locul II, `n 1961, la CM de juniori din 1994 [i 1995 (Rio de Janeiro), unde cucere[te desf\[urat `n Olanda; Drago[ Dumitrescu (Antrenor medalia de bronz cu [tafeta 4x100 m liber (prima emerit Corneliu Butnaru), locul I cu echipa la CE de medalie `ntr-o prob\ masculin\ la un CM); locul X la juniori, din 1994 (Turcia). JO din 1996 (4x100 m liber). {i-a mai adus contribu- Sec]ia de radioamatorism (antrenor Gheorghe ]ia la performan]ele realizate pân\ `n 1990 [i antreno- Câmpeanu) a `nregistrat pe plan interna]ional rul Adrian Vasiliu. urm\toarele rezultate: Gheorghe Câmpeanu – 2 Sec]ia de lupte greco-romane a reu[it, `n cei peste 40 medalii de argint [i 2 de bronz (1 individual [i 1 cu de ani de activitate, s\ preg\teasc\ [i s\ promoveze nu- echipa), la CM din 1995 (Siofok), locul III cu echipa mero[i tineri. La CE de lupte pentru juniori din 1987 la CM din 1997 (Sofia), locul III, la echipe, mixt, la (Katowice), Gheorghe Zaharia, categ. 52 kg (antrenor CM din 1999 (Vene]ia); Cristinel Covrig – locul III Dumitru Vasilescu), s-a clasat pe locul V. ~n ultimii ani cu echipa (mixt) la CM din 1995 (Siofok), 1997 s-au eviden]iat la CN de cade]i al]i doi lupt\tori – Con- (Sofia) [i 1999 (Vene]ia) [i 2 medalii de argint la CM stantin Dima (54 kg) [i Daniel Fetele (58 kg), care a de juniori din 1995. reu[it s\ se impun\ [i pe plan interna]ional, cucerind Sec]ia de polo l-a avut ca antrenor pe Alex. B\di]\, medalia de argint la CM de cade]i din 1998 (Pretoria). care `n perioada 1968-1974 a reu[it s\ preg\teasc\ o Sec]ia de popice a reu[it, `n colaborare [i cu alte echip\ valoroas\ de juniori cu care a promovat, `n sec]ii de popice din localitate, s\ contribuie la 1974, `n Divizia Na]ional\, printre juc\torii folosi]i sus]inerea [i dezvoltarea acestui sport. ~n CN de aflându-se [i L. Garofeanu, E. B\jenaru, consacra]i popice, CS „Petrolul” a câ[tigat titlurile de campioa- ulterior la alte echipe. n\ na]ional\ `n 1963 [i 1969 la masculin [i, `n 1968, Sec]ia de tir l-a avut ca antrenor, `n perioada 1971- la feminin. ~n cadrul sec]iei au activat, `n anumite pe- 1978, pe Laurian Cristescu, care a `nscris printre rea- rioade, sportivi cu rezultate deosebite pe plan intern liz\ri 11 titluri de campion, 14 recorduri na]ionale [i 15 [i interna]ional, multipli campioni na]ionali, meda- sportivi promova]i `n loturile na]ionale. Celelalte sec]ii lia]i la CM, Mae[tri emeri]i ai sportului: Petre Purje [i au desf\[urat o activitate de nivel local [i na]ional. Pe Gheorghe Silvestru – campioni [i vicecampioni mon- parcursul anilor, `n func]ia de pre[edinte al clubului diali cu echipa (1966, 1974, respectiv 1968); Cristu s-au aflat: Dumitru Ni]\ (1958-15.03.1959); Nicolae Vân\toru – medaliat cu aur (1966 – echipe), 2 Pantilie (15.03.1959-01.03.1973), Gheorghe Manta medalii de argint (perechi, 1966 [i echipe, 1968) [i (01.03.1973 - 01.09.1976), Ion Brujban (01. 09.1976- bronz (1970 – individual); dup\ `ncetarea activit\]ii 01.09.1978), Ion Teodorescu (01.09.1978-02.04.1990), competi]ionale el a devenit antrenorul sec]iei. Liviu Panait (din 03.04.1990). Sec]ia de [ah a propulsat `n [ahul de performan]\ numeroase elemente de valoare. Pe plan intern au fost CLUBUL SPORTIV „POLITEHNICA” IA{I s-a ob]inute titluri [i medalii la CN, printre acestea constituit `n 1967, ca urmare a reorganiz\rii Clubului num\rându-se [i titlurile de campioni na]ionali pe Sportiv Muncitoresc Studen]esc (CSMS), din care au echipe, câ[tigate `n 1961 [i 1962 (mixt), 1973 (mas- rezultat CS Municipal [i alte patru cluburi universita- culin), 1981 (juniori). Rezultate pe plan interna]ional: re: CS „Politehnica”, CS Studen]esc „Universitatea”, Carol Parta[ – locul VII la Olimpiada de {ah din CS „Agronomia” [i CS „Medicina”. CS „Politehni- 1972; Adrian Negulescu (`ndrumat de Antrenorul ca” func]ioneaz\ pe lâng\ Universitatea Tehnic\ „Gh. emerit Corneliu Butnaru), debutant la CE din 1976 Asachi” [i are `n structura sa organizatoric\

236 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

urm\toarele sec]ii: atletism, badminton, baschet, fot- A activat `n Divizia A (1957-1989) apoi `n B, iar din bal, handbal, judo, rugby, [ah, tir. Sec]ia de fotbal s-a 1999 din nou `n A. ~n 1969 s-a clasat pe locul IV `n constituit dup\ 1992 `ntr-o form\ de organizare inde- Divizia A, iar `n 1979 a câ[tigat Cupa României. pendent\ (vezi „Cluburi de fotbal”, FC „Politehnica” Sec]ia de [ah, preluat\ `n 1981 de la CS Universitatea, Ia[i). a ob]inut rezultate deosebite pe plan intern [i Sec]ia de atletism – preluat\ `n 1967 de la CSMS se interna]ional. Din loturile na]ionale au f\cut parte: situeaz\ printre sec]iile frunta[e din ]ar\, având con- Margareta Perevoznic, Ovidiu Foi[or [i C\t\lin tribu]ii importante la dezvoltarea atletismului: nu- Navrotescu, mae[tri interna]ionali, precum [i Sorina meroase titluri [i recorduri na]ionale, sportivi `n lo- Dan, Alina Motoc, Camelia Ciobanu, Dan Taras. turile na]ionale, performan]e de valoare `n competi]iile Rezultate de excep]ie a ob]inut Alina Motoc – multipl\ interna]ionale. Se remarc\ `n mod deosebit Gabriela campioan\ na]ional\, vicecampioan\ european\ [i Mihalcea, la s\ritura cu pr\jina, care a stabilit peste 50 campioan\ mondial\ la junioare. Antrenorii sec]iei: de recorduri na]ionale, multipl\ campioan\ na]ional\ [i prof. Margareta Perevoznic (Antrenor emerit), ing. balcanic\, medaliat\ cu bronz la CE de sal\ din 1996. C\t\lin Navrotescu, Vladimir Danilov. Sec]ia s-a clasat, `n 1997, pe locul IV `n ierarhia Sec]ia de tir, preluat\ `n 1981 de la CS „Universi- unit\]ilor care au ocupat primele 3 locuri la CN de tatea”, a ob]inut rezultate notabile pe plan intern [i in- atletism (3 locuri I, 4 locuri II [i 9 locuri III, la seniori; terna]ional. Sportivul Mihai Axintie s-a clasat pe 3 locuri I, 13 locuri II [i 9 locuri III, la tineret). De locul IV la CE de juniori din 1999. Antrenorii sec]iei: preg\tirea atle]ilor s-au ocupat profesorii: Ioan But- Rodica Apetroaie, Ioan S\c\leanu, Dan Butnaru. naru (Antrenor emerit), Grigore Ursanu, Vasile Ur- ~n cadrul clubului mai func]ioneaz\ [i o sec]ie de sanu, Stelian Chil\rescu, Vasile Midvighi, Mircea orientare sportiv\. Ionescu, Rodica Dud\u. Pre[edin]ii clubului: Dorimedont Macovei, Constan- Sec]ia de badminton – preluat\ de la AS Voin]a, `n tin Herman, Vasile Ianul, Irinel Leonte, Octavian 1993, `[i desf\[oar\ activitatea sub denumirea de Neagoe, Gheorghe Ple[u. „Politehnica – Liceul Na]ional”. Sub `ndrumarea profesorului – antrenor Nicolae Oloieriu, s-au remarcat CLUBUL SPORTIV „RAPID”. ~nfiin]at `n 1923, la Alina Pieptu, Sabina Robu, Mariana Nica, Sorin Bucure[ti (vezi Asocia]ia General\ Sportiv\ [i Cultu- Co[arc\, Radu Botezatu, Drago[ Mihailide – campi- ral\ CFR Bucure[ti), s-a impus printre cele mai valo- oni na]ionali, componen]i ai loturilor na]ionale, roase organiza]ii sportive din ]ara noastr\. Denumiri medalia]i la CB. anterioare: „CFR” (1923-1936); „Rapid” (1936-1946); Sec]ia de baschet masculin, preluat\ de la CSMS `n „CFR” (1946-1949); „Locomotiva” (1949-1958); 1967, a participat cu echipa `n Divizia B [i A (cel mai „Rapid” (din 1958 [i `n prezent). Pe parcursul anilor, bun rezultat locul III) [i a promovat juc\tori `n lo- peste 25 de sec]ii pe ramuri de sport au func]ionat `n turile na]ionale. cadrul clubului. Realiz\rile [i denumirile pe care le-au Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1975, a realizat, sub `n- purtat unele sec]ii sunt o expresie a evolu]iei organiza- drumarea Antrenorului emerit, lector Constantin Bor- torice a clubului. ~n prima etap\, AGSC-CFR, con- dea, performan]e deosebite: promovarea permanent\ ceput\ ca organiza]ie general\, cu sec]ii centrale, a unor sportivi `n loturile na]ionale, participan]i la JO, reprezentative, a evoluat `n strâns\ leg\tur\ cu struc- CM, CE [i CB, rezultate notabile pe plan intern [i in- turile profesionale ale domeniului, care au preluat, terna]ional. S-au remarcat `n mod deosebit sportivii: sus]inut [i dezvoltat unele ramuri de sport, echipe sau Toma Mihalache, Costel N\ftic\, Petre Ani]oaie, sportivi (Atelierele Grivi]a, Gara de Nord, MCF, Bu- Costic\ Sauciuc, Ion Moraru [i al]ii. Din 1993, a fost cure[ti-Triaj, CTFT, Institutul de C\i Ferate-ICF). preluat\ de la AS Voin]a. Dup\ 1949, ASC „Locomotiva” func]iona `n sistemul Sec]ia de rugby, care a activat `n alte structuri orga- sindicatelor [i reprezenta trei ramuri – CFR, PTT [i nizatorice `ncepând din 1952, a fost preluat\ `n 1967. Transporturile Navale, Aeriene [i Rutiere. Din 1958 a

237 STRUCTURI ORGANIZATORICE

`nceput un proces de constituire a unor structuri de sine peste hotare), Valentin Batty, Dumitru Mayer, Ioan st\t\toare. Din aceste considerente, clubul (sec]iile) a Marinescu, Nicolae Constantin [i al]ii. Conducerea purtat, pe parcursul anilor, mai multe denumiri asocia- tehnic\ a sec]iei a fost `ncredin]at\ maestrului califi- te, ca spre exemplu: „CFR-Grivi]a”; „CFR-Triaj”; cat Nicolae {erb\nescu, angajat `n 1933. Luptele „Locomotiva CFR”; „Locomotiva-PTT”; „Locomoti- libere au fost promovate dup\ 1950. ~n decursul va-RATA” [.a. Dup\ 1990, sec]iile au purtat al\turi de anilor au fost câ[tigate peste 100 de titluri de campi- denumirea „Rapid” [i pe cea a sponsorului („Rapid- oni na]ionali de seniori [i juniori, printre ace[tia Munplast”, la handbal; „Rapid-Metrorex”, la volei aflându-se [i: Ion Baciu (1965,1966), R. P\tra[cu [.a.). Pe plan intern sportivii care au reprezentat (1970), Ionel Tase (1985, 1986, 1989), Constantin clubul feroviarilor au câ[tigat, pân\ `n anul 2000, Dodi]\ (1992) la lupte greco-romane; Aurel Ren]ea peste 1 300 de titluri de campioni na]ionali. Realiz\ri (1976), Virgil Vi[an (1989), Ionel Baciu (1990), pe plan interna]ional: la JO – 11 medalia]i [i 3 recor- Nicolae Ghi]\ (1990-1991), Floric\ D\naci (1991), duri olimpice; la CM – peste 30 de medalia]i [i 7 Daniel Ioni]\ (1991) la lupte libere. Sportivii care au recorduri mondiale; la CE – peste 100 de medalia]i [i activat la CS „Rapid” [i ulterior s-au transferat la alte 11 recorduri europene. ~n cadrul clubului au activat unit\]i unde s-au consacrat prin performan]e deo- peste 250 de Mae[tri ai sportului, 70 de Mae[tri sebite la stilul greco-roman: Ion Baciu (CSA emeri]i ai sportului [i peste 25 de Antrenori emeri]i. „Steaua”) – campion mondial `n 1967, vicecampion Bilan]ul clubului `n anul 2000, pe plan interna]ional: olimpic `n 1968, medaliat cu argint [i bronz la CE; la JO – Gabriela Szabo, medaliat\ cu aur la 5 000 m Nicu Ging\ (la CS „Dinamo”) – medaliat la JO, CM [i cu bronz la 1 500 m; Violeta Beclea-Szekely, me- [i CE; Victor Dolipschi (la CS „Dinamo”) – medaliat daliat\ cu argint la 1 500 m; la CM – Ioana Gonciar, la JO [i CE. La lupte libere Aurel Ren]ea a fost medaliat\ cu bronz la popice `n proba de perechi; la medaliat cu bronz la CE (1979), iar Daniel Ioni]\ s-a CE – Violeta Beclea-Szekely, medaliat\ cu aur la clasat pe locul VI la CE (1987). La CE de lupte libere 1 500 m (sal\); Gabriela Szabo, medaliat\ cu aur `n din 2000 sportivul Nicolae Ghi]\ s-a clasat pe locul proba de 3 000 m (sal\). Clubul s-a situat pe locul III IV. Dintre sportivii preg\ti]i `n sec]ie, 12 au ob]inut `n clasamentul general al unit\]ilor sportive `ntocmit titluri de Mae[tri ai sportului, iar 3 pe cele de Mae[tri pe baza contribu]iei la reprezentarea pe plan inter- emeri]i. Au avut contribu]ii remarcabile Antrenorii na]ional (JO, CM, CE, CB). Istoria clubului `ncepe cu emeri]i: Marin Belu[ica, Simion Popescu, Dumitru echipa de fotbal care, pe parcursul anilor, a devenit Hâtru, Vasile P\tra[cu [i Stelian Popescu. una dintre sec]iile puternice cu rezultate deosebite Sec]ia de haltere. ~nc\ din 1923 lucr\torii de la Ate- (vezi „Cluburi de fotbal” UFC „Rapid”). Cartea de lierele de Reparat Vagoane se `ntreceau `n a ridica vizit\ a acestei organiza]ii sportive de vârf a ferovia- greut\]i, folosind tampoane, osii, segmente de [in\. rilor rezult\ din activitatea, rezultatele [i contribu]ia Antrenamentele se f\ceau la circul „Sidoli” sau la sala sec]iilor pe ramuri de sport, `n cei 77 de ani de exis- Societ\]ii „Tirul”. S-a eviden]iat `n aceste `ntreceri ten]\ (1923-2000). Roman Rama[i, care a ridicat 136 kg, fiind declarat Sec]ia de lupte dateaz\, ca inten]ie, din 1923, având campion. Activitatea organizat\ a sec]iei de haltere angajat profesor de lupte [i foarte mul]i doritori de a `ncepe dup\ 1944, pân\ la aceast\ dat\ halterele dez- practica acest sport, `ns\ din lipsa unei s\li de antre- voltându-se al\turi de lupte. ~n 1948 se organizeaz\ un nament ac]iunea nu a putut fi finalizat\ decât `n 1932 Campionat feroviar de lupte [i haltere. Primii cam- când luptele greco-romane sunt ata[ate organizatoric pioni de juniori – Ilie Nicu [i Alexandru Druziuc, `n pe lâng\ rugby, iar de la 1 iunie 1933 se constituie 1970. ~ntre 1972-1974 Vasile B\descu [i Gheorghe `ntr-o structur\ organizatoric\ proprie. ~nc\ din 1932 Mâinea stabilesc numeroase recorduri [i ob]in victorii lupt\torii particip\ la concursurile organizate la Baia interna]ionale. Dup\ 1980 sunt promova]i `n cadrul Mare, Satu Mare [i Timi[oara, clasându-se pe locurile sec]iei Nicu Vlad [i antrenorul Gheorghe Gospodinov, I-III. S-au remarcat Jan Kirtop (cunoscut `n ]ar\ [i proveni]i din Gala]i. ~n 1982 [i 1984 echipa de juniori

238 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

câ[tig\ titlurile de campion na]ional. La CN din 1983, parte faima clubului feroviar. Boxerii Clubului Rapid juniorii ob]in 9 titluri, 3 locuri II [i 4 locuri III, sta- au cucerit peste 50 de titluri de campioni [i nu- bilind 24 de recorduri na]ionale. Halterofilii seniori [i meroase locuri II [i III la CN. S-au mai remarcat pe juniori au cucerit peste 230 de titluri de campioni plan interna]ional: Gabriel Pometcu – medaliat cu na]ionali, 30 dintre cei care au activat `n cadrul sec]iei bronz la CE din 1971 [i 1973, precum [i Victor Zil- devenind Mae[tri ai sportului [i 3 Mae[tri emeri]i ai berman – medaliat cu argint la CE din 1969 [i 1975 sportului. Pe plan interna]ional se eviden]iaz\ `n mod [i cu bronz la JO din 1976. La CE de juniori din 1993 deosebit performan]ele realizate de Nicu Vlad (ulteri- Constantin Aliu]\ a câ[tigat medalia de bronz. Dintre or transferat la CSA „Steaua”): 3 medalii de bronz la antrenorii care au activat `n cadrul sec]iei amintim pe: CE de juniori (1982); 1 medalie de argint [i 2 de bronz, Teodor Niculescu, Luca Romano, Gabriel Pometcu [i la CE de juniori (1983); titlul de campion olimpic, 3 Constantin Anton, Mielu Doculescu. recorduri olimpice [i 3 titluri de campion mondial `n Sec]ia de atletism a mo[tenit tradi]ia existent\ `n anul 1984 la Los Angeles. Din genera]ia mai tân\r\ s-au promovarea unor probe de alergare [i, `n special, a mai remarcat: Marinel Toader – 1 medalie de argint [i `ntrecerilor de cros, preocup\ri manifestate `nc\ din 2 de bronz la CM de juniori din 1994, precum [i 4 anul 1923, `ns\ actul s\u de na[tere dateaz\ de la medalii de bronz la CE din 1993 [i 1994; Eugen 1 iulie 1932, pe terenul Romcomit, la `nceput `mpre- Cristea – 1 medalie de argint [i 2 de bronz la CE de ju- un\ cu rugby-ul, ca o subsec]ie a sec]iunii de fotbal. niori din 1997 [i titlul de campion european de juniori, Din 1937, când se separ\ de rugby, sec]ia de atletism plus 2 medalii de bronz `n 1998; Florin Vlad – 3 a devenit una dintre structurile reprezentative ale medalii de argint [i St\nel {tefan, câte 1 medalie de clubului, consacrând `n marea performan]\ atle]i argint [i 1 de bronz la CE de juniori din 1999. proveni]i din propria pepinier\ sau promova]i din alte Antrenorii sec]iei de haltere: Virgil Lefter, Jan Dociu- unit\]i. ~n perioada 1932-1937, sportivii particip\ la lescu, Dumitru Hâtru (Antrenor emerit), Gheorghe diferite concursuri [i demonstra]ii remarcându-se, M\n\ilescu (Antrenor emerit), Gheorghe Gospodinov mai ales, `n probele de cros. ~n 1934 atle]ii feroviari (Antrenor emerit), ultimii trei fiind `n anumite pe- particip\, `ntr-o combinat\ cu „Viforul Dacia”, la rioade [i antrenori la loturile na]ionale. meciul atletic interna]ional cu „Primorje” din Lju- Sec]ia de box `ncepe s\ se `nfiripeze `nc\ din 1924, bljana, organizat la Bucure[ti, iar `n 1935 `n de- iubitorii acestui sport antrenându-se `ntr-o sal\ im- plasare. Printre primii atle]i ai sec]iei s-au num\rat: provizat\. Sec]ia s-a constituit oficial `n august 1926 Ion Paraschivescu (pân\ `n 1951 a `ndeplinit [i [i a cuprins peste 300 de elevi, amatori s\ practice func]ia de antrenor voluntar), {tefan Ciaclani, boxul. Pe ringul s\lii, special amenajat\ la Atelierele Al. Buligescu, Ion State, Radu Ioni]\, Vanghel Chiose, Bucure[ti Nord, sub `ndrumarea maestrului Umberto Vasile Teodosiu, Constantin Dumitru, Iulius Iordan, Lancia, s-au preg\tit [i au evoluat renumi]i boxeri Valeria (T\lm\ceanu) Dumitrescu, Florica O]el, amatori [i profesioni[ti cum au fost: Mihai Fulea, Elena Dinescu [.a. Se remarc\ echipele feminine [i Constantin Cionoiu (campion na]ional la profe- cea de juniori participante la cros. ~n 1938, echipa de sioni[ti 1937-1938), Gheorghe Covaci (campion mar[, din care f\cea parte [i viitorul antrenor N. Ru]\, na]ional 1927), Ion Lungu (locul IV la CE din 1930), câ[tig\ proba de 20 km ([osea). Au urmat alte gene- Nicolae Carata (medalie de bronz la CE din 1930); ra]ii de atle]i care au contribuit la gloria atletismului Anton O[ca (campion na]ional 1937, medaliat cu românesc. Realiz\ri pe plan intern: peste 500 de ti- argint la CE din 1937), Ilie Petrescu (campion tluri de campioni la seniori [i la juniori, dintre care na]ional la profesioni[ti 1937-1938) [i al]ii. Este de circa 300 de seniori (200 `n probele feminine [i 100 remarcat c\ `n aceast\ sal\ s-a preg\tit viitorul triplu `n cele masculine); 11 Mae[tri emeri]i ai sportului [i campion european la profesioni[ti, Lucian Popescu. peste 500 de Mae[tri ai sportului. Printre atle]ii cu re- Ulterior, alte nume ca Petre Zaharia, Luca Romano, aliz\ri deosebite se num\r\: Gabriela Szabo – meda- Victor Zilberman, Gabriel Pometcu au dus mai de- liat\ cu aur, argint [i bronz la JO, 6 titluri mondiale,

239 STRUCTURI ORGANIZATORICE

campioan\ european\ de junioare [i senioare, de- feroviarilor se mai remarc\ `n „Turul României” clarat\ cea mai bun\ atlet\ a Europei [i a lumii `n `ncepând din 1934 pân\ `n 1946 (A. Barto[, G. Hap- 1999; Vali Ionescu – campioan\ european\ [i vice- ciuc, C. Ni]escu, {t. {tefanov [i al]ii). ~n cursele de campioan\ olimpic\, de]in\toarea recordului mondial [osea, dar `n mod deosebit `n cele de velodrom se evi- la lungime; Anu]a C\tuna – campioan\ mondial\ cu den]iaz\ Ervant Norhadian (1945-1953). ~n 1936, echipa la alerg\ri pe [osea; Violeta Beclea-Szekely – Gheorghe Hapciuc s-a aflat `ntre cei 4 componen]i ai vicecampioan\ olimpic\ [i mondial\; Iolanda Oan]\ lotului României care au participat pentru prima dat\ – dubl\ vicecampioan\ european\; Rodica Mateescu `n „Turul Fran]ei”. Sec]ia [i-a `ncetat activitatea dup\ – vicecampioan\ mondial\; Ioana (Lu]\) Tintorescu – 1954. Gheorghe (Dede) Negoescu a fost unul dintre Maestr\ emerit\ a sportului (24 titluri de campioan\, cicli[tii [i antrenorii cu contribu]ii deosebite. 20 recorduri na]ionale, 7 titluri balcanice, 17 ani `n Sec]ia de sporturi pe ap\ (devenit\ ulterior sec]ia echipa na]ional\); Mae[tri [i Mae[tri emeri]i ai de nata]ie) a luat fiin]\ `n august 1927, din ini]iativa sportului, multiplii campioni na]ionali: Radu Ioni]\, unor tineri de la Atelierele Grivi]a, amatori de `not. Virginia Ioan, Gheorghe St\nel, Mihai Zaharia, pre- ~ncepând din 1929, sec]ia organizeaz\ numeroase cum [i Valeria Bufanu-{tef\nescu, Cornelia Popescu, concursuri pe Dun\re, `not\torii ceferi[ti clasându-se Florica O]el, Adriana Barbu [.a., care au fost promo- pe primele locuri. Se particip\ la numeroase con- va]i `n alte sec]ii unde au ob]inut performan]e valo- cursuri [i campionate la {trandul Kiseleff [i `n ]ar\, roase pe plan interna]ional. Printre antrenorii care au precum [i la unele ac]iuni de popularizare a `notului contribuit la ob]inerea acestor performan]e se afl\: `n diferite localit\]i. Pe parcursul anilor, activitatea Dumitru Osiac, George B\leanu, Cornel Cotor, s-a profilat pe `not, s\rituri [i polo. Grupa de s\rituri Gheorghe St\nel, Eugen Ignat, Virginia Ioan, Gheorghe era patronat\ de AS de la „Gara de Nord”, iar cea de Boghean, Constantin Dumitru, Adrian Zugr\vescu, `not de „Grivi]a” [i apoi de „Gara de Nord”. La s\ri- precum [i Antrenorii emeri]i: Georgeta Zaharia, turi, cel mai reprezentativ sportiv a fost Alexandru Mihai Zaharia, Constantin Nourescu, Maricica Puic\, Lascu – Maestru emerit al sportului [i Antrenor eme- Zsolt Gyöngyössi. rit, cel care a dominat proba de s\rituri de la trambu- Sec]ia de ciclism, `nfiin]at\ `n 1926, se remarc\ atât lin\ peste 20 de ani (1930-1953), ultimul titlu ob]inân- prin rezultatele ob]inute, cât [i ca organizatoare de du-l la 41 de ani. Campion balcanic `n 1946. ~notul a curse cicliste pe [osea. ~n 1929 era considerat\ a treia fost reprezentat, `n decursul anilor, de numero[i sec]ie de ciclism din Bucure[ti, iar `n anii urm\tori sportivi de valoare, Mae[tri ai sportului, multipli devine una dintre sec]iile frunta[e din ]ar\. ~n 1932, campioni na]ionali [i componen]i ai loturilor echipa CFR câ[tig\ „Cupa Federa]iei” (Bucure[ti – reprezentative. Dup\ 1954 sec]ia de nata]ie s-a impus Ploie[ti [i retur), toate trofeele oferite `n cursele ci- `n mod deosebit prin `notul feminin. Printre cei care cliste [i titlul de fond al României (Bucure[ti – Pre- au reprezentat `notul feroviar s-au aflat: Teodor deal) cu ciclistul T\nase Ignat – unul dintre marii P\tulea, Alexandru Szatmari, Teodor Angelescu, fondi[ti ai ciclismului românesc. ~n 1933: 19 locuri I, Radu Grigore, Ovidiu Ionescu, Gheorghe Cociuban, 6 locuri II [i 7 locuri III `n cursele cicliste; câ[tig\ de- Cornel Mocanu, Petre Che]an, Nicoleta {tef\nescu, finitiv „Cupa Nicolae Crih\lmeanu”, „Cupa jubileu- M\riuca Rotaru, Elisabeta Bratu, Elena Ghinea [i lui de 10 ani” a circuitului „Principele Nicolae”; titlul al]ii. Antrenori de `not: Alexandru Szatmari, Emanoil de campion la fond (Cornel Ni]escu), campion re- Vasiliu, Constantin Vasiliu, Henri Iacobini [i al]ii. La gional la fond (Ion Marinescu) [i la vitez\ (Ervant CE feroviare de nata]ie din 1958, desf\[urate `n Norhadian), precum [i cursa de vitez\ de pe ONEF Italia, reprezentativa CFR a ocupat locul I. ~n anul (Gheorghe Hapciuc). ~n 1934 echipa de ciclocros 1930, din ini]iativa `not\torilor, s-au pus bazele ({t. {tefanov, C. Tudose, D. Hrenciuc [i Gh. Negoescu) echipei de polo pe ap\. ~n acea perioad\, cu toate câ[tig\ CN. Tot `n 1934, Radu Ioni]\ câ[tig\ titlul greut\]ile `ntâmpinate, echipa CFR reu[e[te s\ României la „Cros Ciclo-Pedestru”. Echipa ciclist\ a câ[tige titlurile de campioan\ `n 1934, 1935, 1940 [i

240 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

1943, iar peste ani [i-a mai `nscris `n palmares `nc\ 5 Sec]ia de baschet, `nfiin]at\ `n 1934 (la `nceput titluri, `n 1972, 1975, 1976, 1977 [i 1981. F\urarii `mpreun\ cu voleiul), a fost prima sec]ie ceferist\ acestor ultime 5 titluri au fost Antrenorii emeri]i Con- unde s-a practicat acest sport cu rezultate deosebite. stantin Vasiliu [i Cornel Rusu. Echipele CS „Rapid” ~n 1934 [i 1936 echipa masculin\ câ[tig\ campiona- au câ[tigat câte 6 titluri de juniori I [i II [i 4 titluri la tul regiunii Muntenia [i sus]ine cu bune rezultate o juniori III, acestea fiind preg\tite de c\tre antrenorii serie de jocuri interna]ionale. Echipa masculin\ Constantin Vasiliu, Petre Che]an, Cornel Rusu, Va- câ[tig\ primul titlu de campioan\ `n 1951, sub denu- leriu }\ranu, R\zvan Musta]\, Ion Miu. Echipa de mirea de „Locomotiva PTT” (antrenori Constantin polo „Rapid” a participat la dou\ edi]ii ale CCE `n Herold [i Vasile Popescu), situându-se [i `n continuare 1973 promovând pân\ `n semifinale. Tot `n 1973, pe pozi]ii frunta[e (locul III – 1961,1964,1982-1983). echipa a ocupat locul I `n CE al feroviarilor. Sec]ia a Juc\torii care s-au remarcat, componen]i ai loturilor promovat `n loturile na]ionale peste 40 de juc\tori. na]ionale: Radu Popovici, Vasile Predulea, Cristian Dintre juc\torii care au reprezentat echipa de polo a Popescu, Haigazun Tursugian. Juc\tori care au acti- clubului „Rapid” [i cea a României sunt de men]ionat: vat `n anumite perioade sau au debutat la „Rapid”: Mae[trii emeri]i ai sportului – Adrian Schervan, Grigore Costescu, Dan Niculescu, Constantin Dines- Florin Sl\vei, Ilie Sl\vei, Cornel Rusu, Ioan Popa, cu, Simion S\deanu, Gheorghe Novac, Lucian Iosif Culineac, Alexandru Szabo; Mae[trii ai sportului Vasilescu. Echipa feminin\ a cucerit 9 titluri de cam- – Petre Che]an, Mihai Simion, Valeriu }\ranu, Pavel pioan\ na]ional\ sub denumirea de: „Locomotiva Mure[an, R\zvan Musta]\, Dinel Stemate; din genera- CFR” (1951, 1952); „Rapid” (1960-1962, 1965, ]iile mai vechi – Teodor P\tulea, Alexandru Szatmari, 1969, 1972, 1978). ~n 1998 echipa a ocupat locul II Radu Grigore, Henri Iacobini, Constantin Vasiliu, `n Divizia Na]ional\. ~ntre 1966-1969 echipa feminin\ Teodor Angelescu. C. Vasiliu [i H. Iacobini au jucat `n a intrat `n posesia „Cupei României”, iar `n 1975 a echipa na]ional\ la Balcaniada din 1946. câ[tigat CE al feroviarilor. ~n cadrul sec]iei de Sec]ia de rugby a luat fiin]\ la 7 mai 1932, mai `ntâi baschet au activat 7 Mae[tri emeri]i [i 19 Mae[tri ai ca o subsec]ie, `mpreun\ cu atletismul, a sec]iunii de sportului. Dintre juc\toarele care s-au remarcat men- fotbal, din 1933 ca o sec]ie distinct\ rugby-atletism, ]ion\m: Magda Niculescu, Rodica S\deanu, Violeta pân\ `n 1937 când se despart. Sec]ia de rugby, care Z\v\descu, Elena Ivanovici, Anca Racovi]\, Irina reprezenta CFR, a fost creat\ `n cadrul Atelierelor Vasilescu, Eva Ferencz – a jucat pân\ la vârsta de 46 CFR „Grivi]a” [i va purta pe parcursul anilor diferite de ani (5 titluri na]ionale cu „Rapid”, 4 particip\ri la denumiri, devenind o for]\ a rugby-ului românesc (11 CE – locul IV `n 1962); Mariana Andreescu-B\dinici titluri de campioni na]ionali, 1 titlu de campion al Eu- (4 titluri, peste 300 de jocuri interna]ionale); Ileana ropei, 2 finale CCE). Titlurile din 1948 [i 1950 au Ghi]\-Chiraleu (3 titluri, peste 250 de selec]ii); fost ob]inute sub denumirea de „CFR”, iar cel din Cornelia Taflan (3 titluri, 172 de selec]ii); Viorica 1955 de „Locomotiva”, pentru ca din 1957 s\ concu- Ciocan, Maria Ro[ianu, Bogdana Diaconescu, {tefania reze sub numele de „CFR-Grivi]a” pân\ `n 1976 când Basarabia [i altele. O contribu]ie important\ la ob]i- s-a constituit „Rugby Club Grivi]a”. ~n anumite pe- nerea acestor performan]e au avut-o [i antrenorii, re- rioade a func]ionat, `n paralel, [i o sec]ie `n cadrul marcându-se antrenorul emerit Sigismund Ferencz, clubului „Rapid”, `n Diviziile A [i B. Multe dintre re- 25 de ani antrenor al Rapidului, cu care a cucerit 7 aliz\rile rugby-ului se leag\ de numele juc\torilor [i titluri (1959-1978), mul]i ani aflându-se [i la condu- antrenorilor (Mae[tri emeri]i, Mae[tri ai sportului, cerea echipei na]ionale feminine a României. Ti- Antrenori emeri]i) ca: Gheorghe Pârc\l\bescu, Con- tlurile din 1951 [i 1952 au fost ob]inute sub condu- stantin Cocor, Dumitru Zamfir, Vasile Mladin, Nicolae cerea antrenorilor Magda [i Gheorghe Niculescu. Ionescu, Viorel Moraru, Mihai Wusek, Valeriu Iri- Sec]ia de handbal a fost `nfiin]at\ `n 1934. ~n 1935 mescu, Dumitru Manoileanu, Eduard Denischi, Radu câ[tig\ campionatul de handbal `n 11 al Capitalei, Demian [i mul]i al]ii. organizat cu 4 echipe. Particip\ `n Campionatul

241 STRUCTURI ORGANIZATORICE

regiunii Bucure[ti [i `n CN. ~n 1941 nu se prezint\ s\ plan interna]ional au fost repurtate numeroase vic- sus]in\ finala CN cu „Viforul Dacia” [i pierde prin torii, iar antrenorii [i sportivii, promova]i `n loturile forfait. ~n edi]ia 1947-1948 a CN echipa masculin\ a reprezentative, au contribuit decisiv la ob]inerea unor „CFR” face parte din seria I. Din 1951 se dezvolt\ [i rezultate de prestigiu la CE [i CM. Echipa feminin\ handbalul `n 7, echipa participând la primele con- s-a clasat pe locul III `n competi]ia interna]ional\ cursuri republicane (1956-1957) [i CN (1959). „Cupa CEV” `n 1990, iar `n 2000-2001 a jucat `n ~ncepe s\ se afirme [i echipa feminin\, care va „Liga Campionilor Europeni”. Echipa masculin\ s-a câ[tiga 5 titluri: 1961 la handbal `n 11 [i `n 7, iar `n remarcat `n mod deosebit `n CCE, fiind de 7 ori fina- 1962,1963,1967 numai la handbal `n 7. Pe plan inter- list\, câ[tigând de trei ori (1961, 1963, 1965) [i in- na]ional, echipa feminin\ cucere[te „Cupa Campi- trând `n posesia definitiv\ a acestui trofeu. De patru onilor Europeni” (1964), „Cupa IHF” (1993) [i ori a r\mas `n pozi]ia de vicecampioan\ european\ „Cupa Ora[elor” (2000). ~n edi]ia 1998-1999, echipa (1960, 1962, 1966, 1967), `n ultimele dou\ edi]ii fi- feroviar\, sub denumirea de „Rapid Munplast”, s-a nala disputând-o cu „Dinamo” Bucure[ti. ~n 1972, situat pe pozi]ia a III-a `n clasamentul final al Ligii echipa clasându-se pe locul II `n CN, a jucat `n CCC. Na]ionale. ~n cadrul sec]iei au activat 6 Mae[tri ~n cadrul sec]iei de volei au activat `n decursul anilor emeri]i [i 18 Mae[tri ai sportului. S-au remarcat: Ana 10 Mae[tri emeri]i [i peste 25 de Mae[tri ai sportului, Stark-St\ni[el, Irina Climovschi, Maria Constanti- precum [i numero[i Antrenori emeri]i. ~n echipele CS nescu, Elena Hede[iu, Antoanela O]elea, Iuliana „Rapid” au jucat: Magda Niculescu, Rodica S\deanu, Nako, Constan]a Dumitrescu, Florica Balosache, Natalia Todorovschi, Sonia Colceriu, Eugenia Rebac, Hilde Roth, iar din genera]ia actual\ Alina Dobrin, Adriana Honet, Daniela Golima[, Constan]a B\l\- Monica Iacob, Maria Dogaru [i altele. Antrenori: [oiu, Mariana Baga, Gheorghe Petrescu, Nicolae Gabriel Zugr\vescu, Francisc Spier, Pompiliu Meadu, Ioan Ponova, Davila Plocon, Aurel Dr\gan, Simion, iar `n ultimii ani – Tiberiu Milea, Vasile Hora]iu Nicolau, Gheorghe Ferariu, Vasile Pavel, M\rgulescu. Mihai Grigorovici [i mul]i al]ii. Antrenori: Paul Sec]ia de volei (1934) a reu[it s\ se impun\ `n voleiul Erdeli, Ion {oac\, Octavian Cre]u, Aurel Dr\gan, de `nalt\ performan]\ atât cu echipa masculin\, cât [i Miron Georgescu, Nicolae Hum\, Florin State, Con- cu cea feminin\. ~n 1938-1939 echipa masculin\ a stantin Wessely, Eugenia Rebac, iar la juniori – Sonia câ[tigat campionatul regional, iar `n perioada 1949- Colceriu, Mircea Tabacu, Nicolae R\ducanu, Venera 1966 a cucerit 11 titluri de campioan\ na]ional\, sub Zaharescu [i al]ii. urm\toarele denumiri: „Locomotiva CFR” – 1949, Sec]ia de popice, `nfiin]at\ `n 1938, a cuprins de-a 1950 (antrenor Gh. Niculescu); „Locomotiva-ICF” lungul anilor sportivi de mare valoare, campioni (Institutul de C\i Ferate) – 1955; „Locomotiva”- na]ionali, Mae[tri emeri]i, Mae[tri ai sportului, com- 1956, „Rapid”- 1959, 1960 (antrenor Gheorghe Pe- ponen]i ai loturilor reprezentative, medalia]i la CM [i trescu); „Rapid” – 1961, 1962 (antrenori {t. Roman CE. Echipa masculin\ s-a situat printre frunta[ele [i Gh. Petrescu); „Rapid” – 1963 (antrenor {tefan CN, având `n componen]a sa pe Grigore Marin, Roman); „Rapid” – 1965, 1966 (antrenor Ioan Pono- Alexandru Tudor, Vasile M\ntoiu, Alexandru Andrei va). Echipa feminin\ a câ[tigat, `n perioada 1950- (dublu campion na]ional la individual) [i al]ii. ~n 2000, un num\r de 14 titluri de campioan\ na]ional\: 1974 echipa a fost transferat\ la CS „Olimpia”. „Locomotiva CFR”, `n 1950 (antrenor Magda Echipa feminin\ a câ[tigat 7 titluri de campioan\ Niculescu); „Rapid” – 1959, 1965, 1968 (Nicolae na]ional\ („Locomotiva PTT” – 1956; „Rapid” – Meadu); 1972-1974 (Davila Plocon); 1992-1996 1961; „CFR” – 1963; „Rapid” – 1966, 1967, 1973 [i (Constantin Chi]igoi); 1999 (Costinel Stan); 2000 1974) [i peste 30 de titluri na]ionale `n probele (Costinel Stan [i Mihai Du]\). ~n anul 1964, când individuale [i `n perechi. Din echipa de popice au f\cut campionatul a fost `nlocuit cu „Cupa RPR”, ambele parte, printre altele: Florica L\pu[an [i Erika Arion echipe (m+f) ale Rapidului s-au clasat pe locul I. Pe (multiple campioane na]ionale `n perioada 1952-1955);

242 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Elena Lupescu-Cernat (campioan\ na]ional\ `n 1953, loturilor na]ionale, juc\tori care se vor afirma pe plan 1955 [i ulterior, campioan\ mondial\ cu echipa intern [i interna]ional. Antrenorul sec]iei a fost numit na]ional\ `n 1966 [i 1970, medaliat\ cu argint la CM Toma Popa, apoi Nicolae Dumitrescu. ~ncepând cu din 1962); Tinca Balaban (campioan\ mondial\ cu 1950 sec]ia de [ah a AS „Locomotiva” a fost mereu echipa na]ional\ `n 1966 [i 1968 [i vicecampioan\ prezent\ `n finalele CN [i ale campionatului Capitalei. mondial\ `n 1962); Elena (Gonciar) Pan\ transferat\ ~n 1951 se calific\ 3 juc\tori, iar `n 1953 ocup\ locul dup\ 1975 la CS „Voin]a” (campioan\ european\ cu III prin Dolfi Drimer. ~n 1952, Eugen Rusenescu echipa na]ional\ de junioare `n 1973, ulterior cam- devine campionul Capitalei, iar `n 1956 sec]ia a reu[it pioan\ mondial\, medaliat\ cu argint [i bronz la s\ califice dou\ echipe `n acest campionat. ~n perioa- CM); Cornelia (Moldova) Petru[c\, ulterior transfe- da 1950-1955 `n finalele CN au fost prezente [i rat\ (multipl\ campioan\ mondial\); Vasilica (Pin]ea) reprezentantele acestei sec]ii: Eugenia Popa (locul VI Pometcu, legitimat\ la CS „Rapid” `n 1968 (cam- – 1950), Elena Ududeac (locul IV – 1953). O alt\ pioan\ na]ional\ de junioare, `n proba de perechi, `n [ahist\ a sec]iei, Clara Hoda[, a câ[tigat campionatul 1971, campioan\ na]ional\ cu echipa `n 1973 [i 1974, AS „Locomotiva” [i locul II `n campionatul interaso- campioan\ european\ de junioare `n 1971 [i 1973, cia]ii din 1952. Tot `n 1952 reprezentantul CFR, campioan\ european\ de junioare la proba de perechi M. Aschenazi, a ob]inut titlul na]ional la compozi]ie `n 1973 [i la individual `n 1974, campioan\ mondial\ [ahist\. Pe plan interna]ional, juc\torii „Locomotivei” cu echipa na]ional\ de senioare `n 1980, precum [i Dolfi Drimer, Gh. Mititelu [i C. Ungureanu au f\cut medalii de bronz, echipe [i perechi `n 1974). Maestra parte din echipa reprezentativ\ de juniori `n meciurile emerit\ a sportului Vasilica Pin]ea-Pometcu a preluat interna]ionale sus]inute `n perioada 1951-1955, iar [tafeta muncii de antrenor de la predecesorii s\i Iancu antrenorul Toma Popa a preg\tit [i echipa na]ional\. Burduloiu [i Teodor Buzea, ducând mai departe seria Sec]ia de alpinism (1934) a activat sub `ndrumarea succeselor acestei sec]ii, pentru munca depus\ fiind antrenorilor Mircea Cr\ciunescu [i Nicolae Dobre, onorat\ cu titlul de Antrenoare emerit\. Otilia Oana ini]iind numeroase activit\]i pentru promovarea aces- Grigoriu a f\cut parte din echipa care a cucerit medalia tui sport. ~n martie 1936, `n urma unei catastrofe de bronz la CM de junioare (1993). ~n anul 2000 la alpine, provocat\ de o avalan[\ pe Valea Co[tilei, 4 CM de popice Ioana Gonciar a cucerit medalia de din cei 8 componen]i ai echipei de alpinism a CFR bronz `n proba de perechi. [i-au pierdut via]a. Alpinistul Virgil Georgescu, unul Sec]ia de [ah [i-a `nceput activitatea `n 1928, când `n din supravie]uitorii catastrofei, s-a num\rat printre cadrul ASC CFR s-a constituit cercul de [ah, trans- sus]in\torii acestui sport, contribuind la preg\tirea format `n sec]ie `n 1934. ~n 1931 sunt prelua]i o serie unei noi genera]ii de alpini[ti, printre care: C. Du]\, de juc\tori [i mae[tri recunoscu]i de la alte cercuri. ~n Teodor Rotaru, Teodor Umbreanu – to]i campioni 1932 echipa sus]ine un meci cu reprezentativa na]ionali – [.a. ~n 1955 (23 martie-8 aprilie) echipa de Timi[oarei pe care-l termin\ la egalitate, iar la Cam- alpinism a AS „Locomotiva”, condus\ de antrenorul pionatul Capitalei ocup\ primele dou\ locuri. ~n 1933 M. Cr\ciunescu, din care f\ceau parte Nicolae Dobre, câ[tig\ „Ceferiada”, `nvingând cercul de [ah din Ia[i Constantin Radu, Florian Tudor [i Alexandru Gheorghe cu 7-3. La campionatul intern al cercului din 1933 a participat, al\turi de „Flamura Ro[ie”, „Metalul”, particip\ 22 de juc\tori, pe primul loc situându-se „{tiin]a” [i „Dinamo” la una dintre cele mai com- E. Negru]ac, cel care `n 1934 va deveni campionul plexe [i dificile ture alpine de iarn\, „Traversarea Capitalei. ~n decembrie 1933 – ianuarie 1934, cercul F\g\ra[ilor”, victoria lor fiind r\spl\tit\ cu trofeul organizeaz\ CN de [ah, cel mai bun punctaj fiind „Cupa de Cristal”. Noul antrenor – Nicolae Dobre – ob]inut de ceferistul Toma Popa, campionul Capitalei a continuat ac]iunea de dezvoltare a alpinismului `n din 1946 [i campionul na]ional din 1948. Dup\ 1950, rândul studen]ilor de la Institutul de C\i Ferate. `n cadrul sec]iei au activat: Dolfi Drimer, Gheorghe Sec]ia de motociclism, `nfiin]at\ `n 1945, a jucat Mititelu, Constantin Ungureanu, componen]i ai un rol `nsemnat `n sus]inerea [i dezvoltarea acestei

243 STRUCTURI ORGANIZATORICE

ramuri de sport. Numai `n perioada 1948-1956, doi Br\ileanu. Echipa promoveaz\ `n Divizia A, unde se dintre frunta[ii acestei sec]ii au câ[tigat 17 titluri de claseaz\ de trei ori pe locul III. Echipele de tineret [i campioni na]ionali – 7 la coast\, 6 la vitez\, 2 la mode juniori câ[tig\ câte trei titluri de campioane. Se tocros [i 2 la categoria sport. Autorii acestor titluri au ob]in mai multe titluri [i medalii la CN de seniori [i fost Mae[trii sportului Nicolae Buescu (11) [i Nicu juniori, iar `n cadrul loturilor na]ionale contribuie la {tefan (6). ~n cadrul sec]iei au mai activat [i al]i mo- reprezentarea judo-ului românesc pe plan inter- tocicli[ti valoro[i, ca Marin Mare[, Nicolae Sasu [i na]ional. Se remarc\: {tefan Cristescu, Ioan Simion, Cristian Dovids. Florin B\jenaru, Irinel P`rvu, George Roman, Sec]ia de canotaj [i kaiac-canoe. Au existat unele Alexandru Marinescu, Virgil Pena, Marian Ilie, ini]iative pentru dezvoltarea canotajului `nc\ din Tudor Dumitru, Radu Ivan (participant la ultimele 1934, `n cadrul sec]iunii „Sporturilor de ap\”. ~n trei edi]ii ale JO) [.a. ~n ultimii patru ani, antrenorii 1935-1936 sunt men]ionate unele concursuri pe au preg\tit o echip\ puternic\ de juniori [i tineret care lacurile Snagov [i Her\str\u. ~n 1938 sec]ia AS au adus peste 35 de medalii `n CN, iar 6 sportivi au „CFR” era `nregistrat\ ca afiliat\ la FR de Sporturi intrat `n componen]a lotului na]ional de juniori. Au Nautice. O activitate mai bine organizat\ se `nre- mai activat ca antrenori `n cadrul sec]iei: C\lin gistreaz\ atât la canotaj, cât [i la kaiac-canoe Costescu, Toma Mihalache, Dorin Gavra [i Ion Luca. `ncepând din 1955, când au fost câ[tigate [i primele Sec]ia de karate a fost `nfiin]at\ `n decembrie 1990 titluri de campioni na]ionali. La canotaj, echipajele [i este afiliat\ la FR de Karate Modern. ~n perioada de 4+1 fond [i 4+1 rame, fete, devin campioane `n 1993-2000 sportivii sec]iei au ob]inut 17 titluri de 1956, cel de schif simplu `n 1957, iar cel de dublu campioni na]ionali, din care 3 la masculin [i 14 la f\r\ cârmaci [i 2+1 mare fond, `n 1958. La kaiac- feminin (9 individuale [i 5 cu echipa), precum [i 24 canoe au fost ob]inute titluri de campion `n 1954 la de locuri II-III la CN. Au câ[tigat titluri de campion: K1 – 500 m fete (E. Fulger – PTT); K2 – 500 m fete Cristian Stoica (1998, 1999), Sorin Alexandru („Locomotiva” MCF); `n 1955 la K2 mare fond, pe (1998), Rodica Badea (1993), Mirela Slavu (1997, Dun\re (I. Barbu [i C. Petrescu – „Locomotiva” 1999, 2000), {tefania Sandu [i Magdalena C\lin MCF); echipa de mare fond pe Dun\re „Locomoti- (1998), Iulia Grosu (1999), Simona Tudorache (1999, va”; K2 – 500 m, V. Grigorescu [i V. Gheorghiu – 2000). Echipa feminin\ a devenit campioan\ `n 1995, „Locomotiva” MCF; `n 1956 - echipajul de canoe al 1996, 1997, 1999 [i 2000. Echipa masculin\ s-a AS „Locomotiva”, `n cursa de mare fond, pe Dun\re. clasat pe locul II `n 1993 [i pe III `n 1999. Pe plan in- Ulterior activitatea la canotaj a fost preluat\ de alte terna]ional sec]ia a `nceput s\ ob]in\ rezultate `nc\ unit\]i sportive, iar la kaiac-canoe ea a continuat `n din 1993 `n diferite turnee, campionate [i cupe mon- cadrul AS „Locomotiva”. ~n cadrul sec]iei au func]io- diale. Cele mai bune rezultate au fost ob]inute `n nat ca antrenori: Vasile Ruja, Petre Milincovici, 1999, la Kumite, prin Mirela Slavu (53 kg), Cristian Gheorghe Gheorghiu, Mihai }urca[, Leon Rotman. Stoica (60 kg) [i Sorin Alexandru, medalia]i cu aur la Sec]ia de judo (1968) a ob]inut peste 30 de titluri de CE din Germania, unde au mai fost cucerite [i dou\ campioni na]ionali la seniori [i juniori. Antrenorii medalii de argint prin {tefania Sandu (53 kg) [i sec]iei au fost Gheorghe Donciu [i Constantin Ciolan echipa format\ din Mirela Slavu, Iulia Grosu, Si- (1968-1972), C. Ciolan [i Otto Graf (1972-1974). ~n mona Tudorache [i Magdalena C\lin. De la `nfiin]are aceast\ perioad\ se afirm\ numero[i judoka, ob]inând pân\ `n prezent sportivii s-au preg\tit cu antrenorii: titluri [i medalii la CN [i CB, fiind componen]i ai lo- Daniel Iorga [i Mihaela Iorga. turilor na]ionale (Gheorghe Ba[cu, Dumitru Alexan- ~n cadrul clubului au mai func]ionat `n decursul ani- dru, Cornel Roman, Vasile Bideac, Florin Sandu, lor sec]ii la urm\toarele sporturi: Vasile Gheorghe [.a.). ~n 1974 sec]ia `[i `nceteaz\ ac- Sec]ia de turism. ~nfiin]at\ `n 1927; a organizat nu- tivitatea, fiind re`nfiin]at\ `n 1986, lucrând `n colabo- meroase excursii `n ]ar\ [i `n str\in\tate, precum [i rare cu CS{ nr. 5, sub `ndrumarea prof. Mihai tabere de var\ la Eforie [i Vârciorova;

244 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Sec]ia de tenis (1928). Avea sediul la „{osea” [i Daniel L\z\rescu (1983-1987); Eugen Ignat (1987- num\ra 10 membri; `n 1929 se mut\ cu sediul pe 1988); Aurel Dumitru Popa (1988-1990); Mihai Za- terenul CFR din Bd. Elisabeta unde se afla Societatea haria (din 1990). La 1 decembrie 2000 componen]a „Romcomit”, [i la „Doherty”, cu care `ncheie o con- Consiliului de conducere al Clubului era urm\toarea: ven]ie; din 1932, când num\ra 62 de membri, `ncepe Mihai Zaharia – pre[edinte; Grigore Târcoci – vice- o activitate mai organizat\, angajându-l ca antrenor pre[edinte; Vali Caciureac – vicepre[edinte; Antoaneta pe Victor Stoclosa; `n 1939 sec]ia se `nscrie la Fe- Voica – contabil; Dan Com[a, Alexandru Mardan, dera]ia Societ\]ilor Române de Tenis; Viorel Lefter – membri. ~n anul 2001, sportivii clubu- Sec]ia de scrim\ (1928). Organizat\ `n cadrul sec]iei lui au realizat urm\torul bilan] pe plan na]ional: 24 de tenis, punea la dispozi]ia amatorilor sala de scrim\ titluri de campioni na]ionali la seniori, 6 la tineret [i `n care lucra maestrul Ludovic Fenyö; 30 la juniori; 109 locuri II-III la CN de seniori, tineret Sec]ia de culturism (1968). A func]ionat `n cadrul [i juniori; 6 recorduri na]ionale; locul VI pe ]ar\ `n sec]iei de haltere, sub `ndrumarea Antrenorului eme- clasamentul cluburilor care au ob]inut medalii la CN. rit Dumitru Hâtru. A câ[tigat peste 60 de titluri La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori, na]ionale; tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i Sec]ia de hochei pe ghea]\ (1939). ~n scurta perioad\ Europene, JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit a existen]ei sale sub denumirea de „Hochei Club 45 de medalii `n probele individuale [i au contribuit Rapid” a cucerit un titlu de campioan\, `n anul 1940; la ob]inerea altor 6 medalii `n probele pe echipe [i `n Sec]ia de tir. A luat fiin]\ dup\ 1950, reprezentan]ii echipaje, plasându-se pe locul III `n clasamentul pe AS „Locomotiva” reu[ind s\ câ[tige titlurile de cam- ]ar\ al cluburilor. pioni la tirul cu arma de vân\toare, `n 1952 (Mihai Vasiliu – 43 talere din 50) [i `n 1953 (M. Vasiliu – 86 CLUBUL SPORTIV „RE{I}A”. ~nfiin]at `n 1922 talere din 100, [i cu echipa: M. Vasiliu, I. Gheorghiu, cu sec]iile de: gimnastic\, scrim\, atletism (profilat G. Gheorghiu [i I. Begu – 130 talere din 4x50); pe cros), fotbal, tenis [i turism. Sec]ia de tenis de mas\. A fost `nfiin]at\ `n 1950 sub denumirea de „Locomotiva – RATA”, „Locomotiva – CLUBUL SPORTIV ROMÂN. Se organizeaz\ `n PTT” [i apoi a devenit „Rapid”; câ[tig\, prin repre- 1909, la Sinaia, fiind `ntemeiat de membrii familiei zentantele sale Sari Szasz [i Luci Sl\vescu, titlurile regale. Printre obiectivele sale figureaz\ `n primul de campioane `n 1950 (dublu), 1951 (dublu [i rând promovarea sporturilor de iarn\ [i a celor mo- echipe), 1952 (dublu); ulterior, al\turi de al]i sportivi, derne, tenisul ocupând un loc central. ~n 22 martie se a activat ca juc\tor [i antrenor Mircea Popescu, com- organizeaz\ un concurs de bob desf\[urat pe o pârtie ponent al lotului na]ional, medaliat la CM. de 400 m special amenajat\, iar `n 1910, concursurile Sec]ia sporturilor de iarn\. ~nfiin]at\ `n 1932 la pentru sporturile de iarn\ (la care participau [i fe- Sinaia, apar]inea „ASC CFR” Bucure[ti. ~n perioada meile), printre care [i cele de bob, pentru cucerirea 25-28 ianuarie 1934 au fost organizate concursuri de Cupei G. V. Bibescu (câ[tigat\ de N. Filipescu) [i a bob, de s\niu]e, skeleton [i schi. Sec]ia a fost dotat\ Cupei de Argint, ob]inut\ de principele Carol. cu dou\ boburi („Rapid” [i „Expres”) construite `n Atelierele CFR - Grivi]a Vagoane. ~n decursul anilor, CLUBUL SPORTIV „SATU MARE”, a fost `nfi- din conducerea clubului au f\cut parte ca pre[edin]i: in]at la 1 octombrie 1972 (hot\rârea CNEFS nr. 733 Teofil Copaci (iunie 1923); Andrei {tefan (decembrie din 9 iunie 1972), func]ionând, pân\ `n 1974, sub de- 1923), Cezar Mereu]\ (1926); Alfred Fulger; V. Blaj; numirea „Clubul Sportiv Municipal Satu Mare” cu V. Badiu; C. Bauer; I. Georgescu; I. Stoian; Florea patru sec]ii: atletism, lupte (libere [i greco-romane), T\n\sescu; N. Zodian; Mihai Vâlceanu; Petre Capr\ fotbal (centrul de copii [i juniori) [i scrim\. ~n 1974 (1967-1972); Florin {tef\nescu; Liviu Mih\ilescu luptele libere au trecut la AS „Unio”, iar centrul de (1978-1982); Apostol Chirulescu (1982-1983); copii [i juniori pentru fotbal, la FC „Olimpia”. ~n

245 STRUCTURI ORGANIZATORICE

1990 a fost transferat\, de la OJTS la club, sec]ia de Csila Ruparcsics, Simona Ilu]i, Alexandru Nisztor, radioamatorism. ~n anul 2000 activau `n structura Nicolae Bodoczi [i mul]i al]ii. Au activat ca clubului patru sec]ii de performan]\: atletism, lupte antrenori `n cadrul sec]iei, ob]inând titlul de greco-romane, radioamatorism [i scrim\. Antrenor emerit, urm\torii: Alexandru Csipler, Sec]ia de atletism [i-a desf\[urat activitatea la nivel {tefan Ardeleanu, {tefan Haukler, Ludovic Vigula, na]ional [i balcanic, `n special cu juniorii (Peter Marcela Zsak Moldovan. Din anul 1996, sec]ia de Szeredoy, Tiberiu Egi, Ana Maria Stoica – multipli scrim\ beneficiaz\ de o modern\ sal\ de preg\tire campioni na]ionali de juniori [i medalia]i la CB). ~n [i de competi]ii, care este `n administrarea clubului. sec]ie a activat [i Florin Turcu, campion na]ional Pre[edin]ii clubului: Ioan Irimie (1972-1974), Emil (pentru ANEFS) `n 1995, 1996, 1997, la suli]\. Terebe[i (1974-1986), Viorel Dan (din 1986). Sec]ia de lupte a cuprins mai mul]i sportivi campioni na]ionali [i medalia]i la CN: Gheorghe Stan (Maestru al CLUBUL SPORTIV CENTRAL AL ARMATEI sportului), Gheorghe Costin, Sorin {oproni, Francisc „STEAUA”. A fost `ntemeiat în baza Decretului Szabo, Ludovic Leib, Tudor Barbul, Octavian Feher, regal nr. 135 din 07.03.1946, precum [i a Regula- Iosif Cornuta, {tefan Varodi, ace[tia fiind [i compo- mentului de aplicare a Legii de `nfiin]are a „Organi- nen]i ai loturilor na]ionale. ~n sec]ie a mai activat [i za]iei Sportului Popular” din 30.04.1946. Continua- Attila Balogh, vicecampion european la lupte libere `n tor al tradi]iilor sportive existente `n cadrul Armatei 1969 (medalie câ[tigat\ anterior venirii `n sec]ie). române, clubul militar a fost edificat în dou\ etape: Sec]ia de radioamatorism a ob]inut mai multe Un prim moment ar fi cel de organizare, `n teritoriu, medalii la CN de seniori la crea]ie tehnic\, având un a resortului militar – cu atribu]ii de coordonare a puternic nucleu de cercetare `n domeniul aplicat al ra- sportului `n armat\, moment marcat de `nfiin]area, la dioamatorismului. S-au remarcat: Iosif Cuibu[ (mul- sfâr[itul anului 1946 [i `nceputul lui 1947, a sec]iei tiplu campion na]ional, Maestru al sportului), Adrian de c\l\rie (ai c\rei reprezentan]i de seam\ erau Anderco [i Tiberiu Makrai (campioni na]ionali), Ist- reuni]i `n cadrul echipei hipice a armatei), precum [i van Vany [i {tefan Anderco (medalia]i la CN). Pentru a celei de scrim\ `n prim\vara anului 1947 (cuprins\ activitatea `n trafic radio, Iosif {arga a ob]inut titlul `n Cercul Militar din Bucure[ti). Al doilea, momentul de Maestru emerit al sportului. Au câ[tigat medalii `n `nfiin]\rii Asocia]iei Sportive Centrale a Armatei concursurile interna]ionale IARU: Iosif Batl, D\nu] (iunie-noiembrie 1947). A[adar, data de 4 iunie 1947 Chi[ [i Arpad Ga[par. Antrenorul Constantin Frish, (când s-a `nfiin]at [i sec]ia de fotbal) este considerat\ component al colectivului tehnic care a preg\tit lotul data de la care fiin]eaz\ prestigiosul club sportiv mili- na]ional, a contribuit la câ[tigarea unei medalii de tar. ~n 1947, `nfiin]area oric\rei asocia]ii se f\cea res- bronz la CM din Ungaria, `n anul 1998. pectându-se Legea din 1928 prin care se stipula Sec]ia de scrim\ a beneficiat de `ndrumarea antre- foarte clar obligativitatea `nregistr\rii acesteia la norului emerit Alexandru Csipler. Fiind una dintre prim\ria localit\]ii unde `[i avea sediul. Timpul nu a sec]iile frunta[e de scrim\, a reu[it s\ ob]in\ anual p\strat `ns\ toate documentele referitoare la anii 20-30 medalii la CN, la toate categoriile de vârst\ 1947-1950, astfel `ncât prezentarea cronologic\ a [i arme. ~n aceast\ sec]ie au continuat s\ se sec]iilor clubului militar se bazeaz\ numai pe docu- preg\teasc\ cei mai reprezentativi sportivi ai mentele g\site la Arhivele Armatei de la Pite[ti [i pe scrimei române[ti, mul]i dintre ei fiind transfera]i informa]iile din presa vremii. la alte cluburi, unde au realizat performan]e remar- ANUL 1947 cabile la JO, CM [i CE. Printre ace[tia s-au aflat Sec]ia de c\l\rie. Este urma[\ a Echipei hipice a Ar- mul]i scrimeri care activaser\ anterior la „Metalul matei, care `i cuprindea pe cei mai buni cavaleri[ti Unio” Satu-Mare [i `n alte sec]ii: Ecaterina Sthal, din unit\]ile militare din ]ar\. Echipa hipic\ a Ar- Petre Kuki, {tefan Ardeleanu, Suzana Ardeleanu, matei a luat fiin]\ în anul 1928, în timpul generalului Monica Veber, Marcela Moldovan, Rozalia Husti, Moruzi [i a fost reorganizat\ în 1946-1947, la Sibiu,

246 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

ca sec]ie sportiv\ `ncadrat\ [i reîncadrat\ definitiv în Jocuri Olimpice – 9 medalii (2 aur, 2 argint, 5 1953 `n clubul militar. Este important s\ eviden]iem bronz) faptul c\ prima medalie a ]\rii la JO de la Berlin, `n Campionate Mondiale – 42 medalii (10 aur, 16 1936, a fost cucerit\ de lt. Henri Rang, cu calul Delfis, argint, 16 bronz) la obstacole, individual. Palmaresul sportiv interna- Campionate Europene – 13 medalii (2 aur, 6 argint, ]ional [i intern: 5 bronz) Jocuri Olimpice – 1 medalie de bronz Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade – 21 Campionate Europene – 1 loc V medalii (7 aur, 9 argint, 5 bronz) Cupe Mondiale – particip\ri sporadice în faza eta- Cupe Mondiale – 3 medalii ( 1 aur, 2 bronz) pelor Cupe Europene – echipe de club – 42 medalii (9 Campionate Mondiale CISM – 2 medalii (1 argint, aur, 9 argint, 24 bronz) 1 bronz) Campionate Mondiale CISM – 7 medalii ( 1 aur, 5 Spartachiade Militare – 4 medalii (2 argint, 2 argint, 1 bronz) bronz) Jocuri Balcanice – 265 medalii (157 aur, 6 argint, Jocuri Balcanice – 109 medalii (42 aur; 44 argint; 40 bronz) 23 bronz) Campionate Na]ionale – 345 titluri (290 seniori, 53 Campionate Na]ionale – 372 titluri (329 la seniori, tineret [i juniori, 2 copii) 3 tineret, 40 juniori) Cupe ale României – 123. Cupe ale României – 24. Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: Antrenori: Constantin Panescu, Andrei Vâlcea, Con- Antrenori: Petre Kirculescu, Nicolae Zidaru, Constan- stantin Ciocârlie, Sorin Poenaru, Constantin Stelian, tin Zahei, Constantin Apostol, Gheorghe Popescu, Dumitru Musta]\, losif Zilahy, Gheorghe Alexe, Gheorghe Andrei, Neculai Marcoci, Mihai Timu, Gheorghe Culcea, Alexandru Istrate, Constantin Gheorghe Antohi, Dumitru Velicu, Virgil B\rbu- Nicolae, Olga Szabo, Mihai }iu, Alexandru Nilca, ceanu, Vasile Tudor, Dumitru Hering, Gheorghe Tudor Petru[, Petru Kuki, Corneliu Marin, Octavian Nicolae, Emilian Curteanu, Mircea Neagu, Radu Zidaru, Ioan Popa, lonel Stanciu, Cornel-R\zvan Marcoci. Sportivi: Virgil B\rbuceanu, Gheorghe Milan, Marius Florea, Petre Ducu, Romic\ Molea. Antohi, Gheorghe Langa, Neculai Marcoci, Nicolae Sportivi: Dumitru Musta]\, Cornel Pelmu[, Andrei Mihalcea, Iosif Molnar, Dumitru Hering, Dumitru Vâlcea, Georgeta Sachelarie, Olga Szabo, Ion Velicu, Anghelache Donescu, Dania (Popescu) Drâmb\, {tefan Haukler, Sorin Poenaru, losif Zilahy, Longo, Ioan Popa, Sorin Soveja, Dumitru Velea, Iuliu Falb, Ileana Gyulai-Drâmb\-Ienei, Ecaterina Comel Ilin, Mircea Neagu, Gheorghe Nicolae, Radu Jencsik-Stahl, Mihai }iu, {tefan Weissbock-Arde- Ilioi, Mariana Molsei, Radu Marcoci, Emilian leanu, Ana Pascu, Gheorghe Culcea, Constantin Curteanu, Florin Stoica, {tefan Stoica, Alina Alexan- Nicolae, Hariton B\descu, Octavian Vintil\, Con- drescu. Din rândurile antrenorilor [i sportivilor, sunt stantin B\r\gan, Nicolae Iorgu, Alexandru lstrate, de subliniat ca personalit\]i marcante: Dumitru Magdalena Barto[-Chezan, Adriana Dragomir, Viorica Hering, actualul secretar al Jockey Club-ului Român; Draga, Ioan Pop, Comeliu Marin, Marin Musta]\, Sorin Soveja, fost secretar general al FR de C\l\rie [i Alexandru Nilca, Emil Oancea, Petru Kuki, Tudor Pentatlon modern; Vasile Tudor, fost secretar general Petru[, Sorin Roca, Zsolt Huszti, George Oancea, al Federa]iei Ecvestre Române. Ioan Popa, Mihai Popa, Rudolf Szabo, Octavian Zi- Sec]ia de scrim\ este urma[a grup\rii sportive daru, Miklo[ Bodoczi, Felix Nicolae, Sorin Saitoc, cuprins\ `n cadrul Cercului Militar Bucure[ti, grupare Alexandru Chiculi]\, Elisabeta Guzganu-Tufan, afiliat\ la federa]ia de specialitate la finele anului Romic\ Molea, Laura Cârlescu-Badea, Claudia Gri- 1925 [i reorganizat\ între 1947-1948. gorescu-Van]\, Ana Pavel, Livius Buzan, Petre Ducu, Palmares sportiv interna]ional [i intern: Romic\ Molea, Mihai Predescu, Cornel-R\zvan

247 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Milan, Roxana Scarlat, Ioana Ionescu, Reka-Szofia personalit\]i în lumea tenisului s-au remarcat: Ilie Lazar-Szabo, Dan G\ureanu, Constantin Sandu, Costel N\stase, pre[edinte al FRT, Dumitru H\r\d\u, vi- D\nciulescu, Serghei Jelezov. cepre[edinte al FRT [i Gheorghe Viziru, fost secreter Personalit\]i marcante din cadrul sec]iei: Ana Pascu, general al FRT. pre[edinte executiv al FR de Scrim\ [i maestru `n Sec]ia de box. A luat fiin]\ în anul 1947, primii bo- Biroul executiv al COR; Octavian Vintil\, vicepre[e- xeri fiind Vasile Boghi]\, Titu S\rb\toare [i Sandu dinte al FR de Scrim\; Octavian Zidaru, fost secretar Ion. Primul titlu na]ional a fost câ[tigat de Ion general al FR de Scrim\; Ioan Pop, director tehnic `n Vasilov. Palmaresul sec]iei cuprinde: cadrul FIE [i fost secretar tehnic `n cadrul FR de Jocuri Olimpice – 5 medalii (3 argint, 2 bronz) Scrim\; Liviu Angelescu, secretar tehnic al FR de Campionate Mondiale – 5 medalii (4 argint, Scrim\. 1 bronz) Sec]ia de fotbal - vezi „Cluburi de fotbal”, F.C. Campionate Europene – 33 medalii (5 aur, 14 ar- STEAUA gint, 14 bronz) Sec]ia de tenis de câmp s-a constituit la 7 iunie 1947 Jocuri Mondiale Universitare – 4 medalii (1 aur, o dat\ cu cea de fotbal [i cea de box. Primii reprezen- 2 argint, 1 bronz) tan]i ai sportului alb au fost fra]ii Marin [i Gogu Spartachiade Militare – 30 medalii (4 aur, 4 argint, Viziru, acesta din urm\ campion na]ional chiar în 22 bronz) anul `nfiin]\rii, 1947. ~n palmaresul intern sunt Jocuri Balcanice – 51 medalii (23 aur, 21 argint, înscrise 153 de titluri de campioni na]ionali (112 la 7 bronz) seniori, 39 la juniori [i 2 la copii). Palmaresul interna- Campionate Na]ionale – 179 titluri (154 la seniori, ]ional cuprinde: 16 locuri I, 12 locuri II [i 15 locuri 10 la tineret, 15 la juniori). III/IV, cucerite la cupele mondiale (sau alte com- Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: peti]ii echivalente): Marele premiu FILT, Turneul Antrenori: Lucian Popescu, Marin St\nescu, Marcu final al FILT, Turneul final al juc\torilor-antrenori, Spakov, Gheorghe Fiat, lon Kiriac, Neac[u {erbu, Roland Garros, Wimbledon, Forest Hills/Flushing Constantin Ciuc\, Nicolae Gâju, Alec N\stac, Marin Meadow, Cupa Davis, Cupa Galea. Alte 12 medalii la Diaconescu, lon Dumitru, Gheorghe Chiv\r, Con- Campionatele Europene (4 de aur, 1 de argint, 7 de stantin Gruescu, Grigore Bondavali. Sportivi: Vasile bronz), 5 medalii la Universiadele de var\ (1 aur, 1 Ti]\, Gheorghe Fiat, Mircea Dobrescu, Francisc argint, 3 bronz), 2 locuri V-VIII la Cupa Campionilor Ambru[, Nicolae Mândreanu, Mihai Stoian, Neac[u Europeni, 58 medalii la JB (32 aur, 20 argint, 6 {erbu, Victor {chiopu, Gheorghe Negrea, Virgil bronz). Antrenorii sec]iei au fost: Dumitru Badea, Constantin Ciuc\, Nicolae Gâju, Gheorghe T\n\sescu, Tiberiu Grad, Gheorghe Cobzuc, Marin Chiv\r, Gheorghe Pu[ca[, Victor Zilberman, Alec Viziru, Constantin Chivaru, Gheorghe Viziru, Du- N\stac, Constantin Gruescu, Aurel Dumitrescu, Ion mitru Viziru, Eleonona Dumitrescu, Constantin Ristea, Cernat, Carol Hajnal, Daniel Radu, Florian Livadaru, Daniela Pavel. Dintre sportivi men]ion\m pe: Dumitru {chiopu, Gheorghe Preda, Doru Maricescu, Gheoghe Viziru, Marin Viziru, Gheorghe Cobzuc, Marian Fân\]an, Miklo[ Paizs, Dumitru Be[liu, Constantin N\stase, Petre M\rmureanu, Ilie N\stase Daniel M\eran, Vasile Adumitroaie, Adrian M\rcu], (câ[tig\tor la Roland Garros, la Forest Hills, primul loc Nicolae Aliu]\. în marele premiu FILT, de 4 ori câ[tig\tor al „Master Sec]ia de atletism. S–a afiliat la FR de Atletism în Tournament”, locul 1 mondial, de 5 ori finalist în Cupa 1948. Parmaresul interna]ional [i intern cuprinde: Davis), Ecaterina Ro[ianu-Horsa, Eleonora Ro[ianu- Jocuri Otimpice – 8 medalii (4 aur, 1 argint, Dumitrescu, Dumitru H\r\d\u (finalist în Cupa 3 bronz) Davis), Liviu Manca[, Adrian Marcu, Mihai Sova, Campionate Mondiale – 8 medalii (2 aur, 3 argint, R\zvan Constantinescu, Mihnea N\stase, Daniela 3 bronz) Moise-Pav\l, Dinu Pescariu, Andrei Pavel. Ca Campionate Europene – 31 medalii (12 aur,

248 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

13 argint, 6 bronz) al CSA Steaua,Carol Corbu, vicepre[edinte al CSA Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade – Steaua. 20 medalii (11 aur, 5 argint, 4 bronz) Sec]ia de volei. Palmaresul interna]ional [i intern Cupe Mondiale – 2 medalii de argint cuprinde: Cupa Europei„Bruno Zauli" echipe na]ionale – Jocuri Olimpice – 1 medalie de bronz. 4 medalii (2 argint, 2 bronz) Campionate Mondiale – 2 medalii ( 1 argint, Campionate Mondiale ClSM – 13 medalii (2 aur, 1 bronz). 7 argint, 4 bronz) Campionaie Europene – 5 medalii (3 argint, Spartachiade Militare – 14 medalii (3 aur, 5 argint, 2 bronz) 6 bronz) Jocuri Mondiale Universilare [i Universiade – Jocuri Balcanice – 413 medalii (173 aur, 130 argint, 2 medalii de aur 110 bronz) Cupe Mondiale – 1 loc 6 Recorduri – 7 olimpice, 25 mondiale, 25 europene, Cupe Europene 6 la JMU [i Universiade echipe de club – 8 medalii (5 argint, 3 bronz) Campionate Na]ionale – 939 titluri (572 seniori, Spartachiade Militare – 3 medalii (1 argint, 219 tineret, 148 juniori) 2 bronz) Cupe ale României – 16 Jocuri Balcanice – 20 medalii (6 aur; 10 argint, Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: 4 bronz) Antrenori: Ioan Mure[anu, Aurel Lupan, Ion Steri- Campionate Na]ionale – 17 titluri la seniori. ade, Mihai Tintorescu; Nicolae P\i[, Victor Du- Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: mitrescu, Ioan Söter, Constantin Aioanei; Victor Antrenori: Vasile Moraru, Nichi Dragomirescu, Nico- Cinc\, Vasile Dumitrescu, Mircea Buhlea, Maria lae Murafa, Victor Tibacu, Nicolae T\rchil\, lon Pandele-Florescu, Nicolae Tacorian, Radu Voiciloiu, T\n\sescu, Constantin Sârbu, Victor Surugiu, T\nase Elias Baruch, Silviu Dumitrescu, Dumitru T\nase, Paul Bra[oveanu, Martin Rauh, Aurel Dr\gan, Paraschivescu, Teodor lonescu, Petre Astafei, Iolanda Octavian Cre]u, Gyula Bartha, Virgil Dumitrescu, Bala[-Söter, Gheorghe Fodoreanu, Octavian Vis- Petre Ionescu, Florin }iucra, Constantin Chi]igoi, copoleanu, Viorica Viscopoleanu, Carol Corbu, Petre Alexandru Juhasz, Vasile Paraschiv. Sportivi: Corneliu Lupan, Ioan Moroiu, Ani[oara Stanciu, Doina Voi- Andrie[, Gyula Bartha, Mircea B\rbulescu, Radu nea, Horia Toboc, Dan Serafim, Floren]a Cr\ciunes- Began, Ioan Bânda, Cornel Chifu, Constantin Chi]igoi, cu, Ion-Adrian Ghioroale-Panait, George Boroi, Con- Cristian Chi]igoi, Marian Constantin, Gheorghe Cor- stantin Nourescu, Nichifor Ligor, Ilie Popa. Sportivi: beanu, Octavian Cre]u, Günther Cristiani, Robert Ioan Söter, Iolanda Bala[-Söter, Virgil Z\v\Descu, Czedula, Petre Duduciuc, Gheorghe Dumitra[cu, Gheorghe Zâmbre[teanu, Sorin Ioan, Maria Dia- Romeo Enescu, Daniel-R\zvan G\van, Silviu Gean\, conescu, Viorica Viscopoleanu, Carol Corbu, Gheor- George-Valentin Grigore, Emil Haiduc, Aurelian Ion, ghe Megelea, Floren]a Cr\ciunescu, Adrian Proteasa, Cristian Ion, Daniel Ionescu, Petre Ionescu, Marius György Marko, Ibolya Korodi, Ani[oara Cu[mir- Iorga, Alexandru Juhasz, Sorin Macavei, Viorel Stanciu, Mihaela Loghin, Galina Astafet-St\variu, Manole, Florin Mina, Emilian Mitroi, Silviu Oancea, Liliana N\stase, Ella Kovacs, George Boroi, Bogdan Mihai P\dure]u, Cristian Pentelescu, Neculai Pop, Tudor, Monica Iag\r-Dinescu, Cristina Nicolau, Dorin Poro[nicu, Ady-Silviu Pralea, Martin Rauh, Oana Mu[unoi-Pantelimon. {tefan Roman, Dumitru Rotaru, Marian S\niu]\, Va- Din rândurile personalit\]ilor marcante provenite din leriu Spânu, Marian Stamate, Alin St\variu, Cornel sec]ia de atletism sunt de men]ionat: Nicolae {oica, Ion {u[elescu, Ion T\n\sescu, loan }erbea. M\r\[escu – secretar de stat la MTS, Iolanda Bala[ Alte personalit\]i: Aurel Dr\gan, fost secretar federal al Söter, pre[edinte executiv al FR Atletism [i vicepre- FR de Volei, Viorel Manole, secretar general al FR de [edinte al COR, Ioan Mure[anu, fost vicepre[edinte Volei, Dorin Macavei, [eful Biroului Documentare sta-

249 STRUCTURI ORGANIZATORICE

tistic\ din cadrul instruirii sportive a CSCA „Steaua”, Sec]ia de motociclism. ~nfiin]at\ `n 1948, sec]ia a Nicolae T\rchil\, fost antrenor federal la FRV. fost desfiin]at\ `n 1970 pentru ca, `n 1982, s\ fie Sec]ia de tir. ~nfiin]at\ `n anul 1947, `nregistreaz\ re`nfiin]at\. ~n prezent func]ioneaz\ cu dubl\ legiti- prima participare la Campionatele Na]ionale `n anul mare sub titulatura „Steaua – General Turbo Honda 1948. Performan]ele sportive pe plan interna]ional [i Bucure[ti”. ~n palmaresul interna]ional sunt `nscrise intern au fost: performan]ele: la Campionatele Mondiale de mo- Jocuri Olimpice – 5 medalii (3 aur, 1 argint, tocros 1 loc IX, 2 locuri XI; 3 medalii (2 de aur [i 1 bronz) 1 de argint) [i un loc II la Cupa mondial\ „Six Days” Campionate Mondiale – 12 medalii (2 aur, 6 argint, de regularitate [i rezisten]\ organizat\ sub egida FIM 4 bronz) (campionat mondial neoficial, cursele respective Campionate Europene – 72 medalii (19 aur, cunoscute [i sub denumirea de „Olimpiada Motoci- 31 argint, 22 bronz) cli[tilor”), alte 2 medalii de aur [i 1 de argint la cam- Cupe Mondiale – 5 medalii ( 1 aur, 2 argint, pionatele CSAP, apoi 14 medalii la Campionatele 2 bronz) Balcanice (8 aur, 3 argint, 3 bronz). Pe plan intern Cupa Europei – 1 medalie de argint motocicli[tii militari au cucerit 208 titluri de campi- Spartachiade Militare – 26 medalii (6 aur, 10 argint, oni na]ionali (185 la seniori, 13 la tineret [i 10 la ju- 10 bronz) niori) [i 5 Cupe ale României (4 la seniori, 1 la Jocuri Balcanice – 425 medalii (178 aur, 131 argint, tineret). Antrenorii care au func]ionat de-a lungul 116 bronz) timpului: Ion Spiciu, Georgiu Mormocea, Gheorghe Recorduri – 3 olimpice, 9 mondiale [i 13 europene Ioni]\ (desemnat antrenorul secolului XX la motoci- Campionate Na]ionale – 1037 titluri (659 seniori, clism), Gheorghe Voiculescu, Vicen]iu-Petre Paxino, 378 juniori) Corneliu Voiculescu, Gheorghe Dumitru, Traian Cupe ale României – 133. Mih\ilescu (în cadrul dublei legitim\ri). Sportivii de Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: valoare ai sec]iei au fost: Ion Spiciu, Nicolae Antrenori: Augustin Mi[ca, losif S`rbu, Gheorghe S\deanu, Ion Gheorghe, Constantin Udrescu, Ale- Corbescu, Grigore Ioanide, Mihai Toader, Laurian xandru Ruhn, Mircea Antonescu, Georgiu Mormo- Cristescu; Valentin Enea, Teodor Coldea, Constantin cea, Emerich Sonca, Nicolae Niculici, Gheorghe Feciorescu, Cristian Loghiade, Corneliu lon, Marin Voiculescu, Dumitru Dumitrache, Mihail D\nescu Stan, Ilie Codreanu, Liviu Stan, Constantin Stan. (desemnat sportivul secolului XX Ia motociclism), Sportivi: Iosif S`rbu, Dinu Vidra[cu, Valentin Enea, Gheorghe Ioni]\, Alexandru L\z\rescu, Romano Mihai Toader, Marin Dochili]\, Laurian Cristescu, Moldovan, Armand Munteanu, {tefan Iancovici, Alexandru Gered, Virgil Atanasiu, Mihai Dumitru, Alexandru Schuller, Alexandru Sinca, Alexandru Nicolae Rotaru, Gheorghe Enache, Gheorghe Florescu, Datcu, Eugen Kereszke[, Alexandru Ionescu-Cristea, Ioan Albescu, Petre Sandor, Corneliu Ion, Marin Vicen]iu Petre-Paxino, {tefan Chi]u, Aurel Ionescu, Stan, Gra]ian Calot\, Virgil Suciu, llie Codreanu, Florian Pop, Alexandru Ilye[, Ernest Müller, Ionel Romulus Nicolescu, Florin Cristofor, Elisabeta B\di- Pavel, Adrian Ro[u, Paul Schmidt, C\t\lin Du]\v, ceanu, Elena Ghioroaie-Taciuc, Silvia Kaposztai, V. Goncearov, Otilia Panc\, Peter Gagyi, Gyorgy Liviu Stan, Marinic\ Tru[c\, Constantin }ârloiu, Pakay. Ca personalit\]i marcante din rândurile Sorin Babii, Marin Matei, loan Toman, Iulian sportivilor [i antrenorilor sunt de men]ionat: Gheor- Raicea, Liliana Vâlcea, Anca Ionescu, Marius Vasile, ghe Ioni]\, prim-vicepre[edinte al FRM, Mihail Ionel Grigorie, Iulian Soro[, Adrian Todor, Iulic\ D\nescu,vicepre[edinte al FRM, Georgiu Mormocea, Cazan, Valentin Stan, Marcel Stan, Vlad Cuza. secretar general al FRM, Corneliu Voiculescu, fost Personalit\]ile marcante din cadrul sec]iei au fost: secretar general al FRM. Corneliu Ion, pre[edinte executiv al FR de Tir [i Virgil Sec]ia de rugby. ~n palmaresul s\u interna]ional [i Atanasiu, antrenor federal. intern sunt cuprinse:

250 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Campionate Mondiale – 2 locuri 9-12 [i 1 loc 13 Campionate Mondiale Universitare – 10 medalii Cupe Europene – 31 medalii ( 12 aur, 11 argint, 8 (6 aur, 2 argint, 2 bronz) bronz) Supercupa Campionilor Olimpici [i Mondiali – Campionate Na]ionale – 21 titluri la seniori 3 medalii (1 aur, 1 argint, 1 bronz) Cupe ale României – 6. Cupe Europene – echipe de club – 10 medalii Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: (2 aur, 2 argint, 6 bronz) Antrenori: Alexandru Arge[iu, Eugen Sfetescu, Nicolae Campionate Mondiale CISM – 2 medalii ( 1 argint, Gheondea, Petre Cosm\nescu, Alexandru Penciu, Ioan 1 bronz) Fodor, Petre B\ducu, Nicolae C\pu[an, Ioan Danciu, Spartachiade Militare – 4 medalii (1 aur, 3 argint) R\ducu Durbac, Adrian Mateescu, Alexandru Achim, Jocuri Balcanice – 21 medalii (12 aur, 8 argint, Theodor R\dulescu, Mircea Muntean, Lauren]iu Codoi, 1 bronz) Sorin Fuicu, Eduard Suciu, Leodor Costea, Costic\ Flo- Campionate Na]ionale – 33 titluri (seniori) rea. Sportivi: Alexandru Achim, Dumitru Alexandru, Cupe ale României – 6. Florin-Lucian Balmo[, Daniel Barbu, Gheorghe Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: B\lt\re]u, Daniel Boldor-Boghi]\, Mircea Braga, Nico- Antrenori: Francisc Monis, Ioan Kunst-Gherm\- lae C\pu[an, René Chiriac, Nicolae Cioarec, Paul nescu, Cosma Li]\, Octavian Ni]escu, Aurel Bulgaru, Ciob\nel, Alexandru Cior\scu, Mircea Ciornei, Lau- Olimpiu Nodea, Otto Thellman, Comel O]elea, ren]iu Codoi, Mihai Cojocaru, Liviu Colceriu, Teodor Gheorghe Goran, {tefan Orban, {tefan Birtalan, Coman, Lauren]iu Constantin, Tudor Constantin, Octa- Radu Volna, Ioan V\rg\lui, Nicolae Munteanu. vian Corneliu, Florin Corodeanu, Vasile David, Filip- Sportivi: Dan Alboaica, Arpad Baraba[, Ion Belu, Florin Dinu, C\t\lin-Sebastian Dr\guceanu, George Dumitru Berbece, Ciprian Be[ta, {tefan Birtalan, Dumitrescu, Marian Dumitru, R\ducu Durbac, Con- Sebastian Bota, Aurel Bulgaru, Gri[a Cheli, Dietrich stantin Enache, Costic\ Florea, Sorin Fulcu, Alexandru Christian, Paul Cicu, Teodor Coas\, Laz\r Cojocar, Gealapu, Marcel Giuc\l, Liviu Hodorc\, Gelu Ignat, Mircea Costache, Petru Dan, Alexandru Dedu, Alexandru Ionescu, Marin Ionescu, Radu Ionescu, Alexandru Dinc\, Cezar D\g\ni]\, Marian Dumitru, Carol Krammer, Gheorghe Leonte, Adrian Mateescu, Cristian Ga]u, Ioan G\brean, Adrian Ghime[, Gheor- R\zvan Mavrodin, Panait Merghi[escu, Petre Mitu, ghe Goran, Gheorghe Gruia, Iosif Iacob, Sandu- Sergiu Mocanu, Marin Mo], Mircea Muntean, Floric\ Florin Iacob, Liviu Iano[, Gavril Kicsid, {tefan Murariu, Viorel Neaga, Marius Nedelcu, Aurel Nica, Laufceac, Sabin Marc, Virgil Marghidan, Mihail Traian Oroian, Alexandru Penciu, lon Pintea, Neculai Marinescu, Nicolae Munteanu, Mircea Muraru, Postolachi, Alexandru R\dulescu, Gheorghe R\[canu, Victor Neagu, Octavian Ni]escu, Olimpiu Nodea, Eduard Suciu, Constantin {erban, Ovidiu {ugar, Du- {tefan Orban, Cornel O]elea, Constantin Petre, lon mitru Telea[\, Marcel Toader, lonu] Tofan, Vasile }a]a, Popescu, Dan Ro[escu, Lauren]iu Ro[u, Olimpiu Gheorghe V\rzaru, Ion Zafiescu. Savu, Adrian Simion, Claudiu-Sofron Stan, Vasile Personalit\]i marcante din cadrul rugby-ului militar: Stâng\, Werner Stöckl, Constantin {elaru, Otto Carol Krammer, fost vicepre[edinte al CSA Steaua, Thellman, Constantin Tudosie, Radu Voina. Sorin Fuicu, fost secretar general al FRR, Paul Personalit\]i marcante din rândurile handbali[tilor Ciob\nel, secretar de stat la Departamentul pentru militari: Cristian Ga]u, fost secretar de stat la MTS, Handicapa]i [i pre[edinte de onoare al FRR, Neculai vicepre[edinte al COR, pre[edinte al FR Handbal, fost Postolachi, vicepre[edinte al FRR. pre[edinte al CSA „Steaua”, Cornel O]elea, fost vice- Sec]ia de handbal. ~ncepând din anul 1948 are `n pre[edinte al COR, fost pre[edinte al FR Handbal [i palmares urm\toarele performan]e; de dou\ ori pre[edinte al CSA „Steaua”, Ioan Kunst- Jocuri Olimpice – 4 medalii (1 argint; 3 bronz) Gherm\nescu, fost pre[edinte al FR Handbal, pre[e- Campionate Mondiale – 7 medalii (4 aur, 1 argint, dinte al Comisiei tehnice al FIH [i rector aI IEFS, 2 bronz) Mihai Marinescu, secretar ganeral al FR Handbal,

251 STRUCTURI ORGANIZATORICE

vicepre[edinte al CSA „Steaua”, Lauren]iu Ro[u, Din palmaresul interna]ional re]inem: un loc VI-VII pre[edinte al CSA „Steaua”, Nicolae Nedef, fost la JO; un loc X la CM; un loc IV [i un loc V la JMU antrenor federal, Gheorghe Goran, instructor la inde var\, 4 medalii la „Cursa P\cii” (2 argint, 2 struirea sportiv\ a CSCA „Steaua”. bronz),clas\ri pe locurile I-III la mari concursuri in- Sec]ia de baschet. ~nfiin]at\ `n 1948, fiin]eaz\ din terna]ionale de [osea sau velodrom, 3 medalii la JB la 1999 sub titulatura de Baschet Club „Steaua”. Pal- velodrom (1 aur, 1 argint, 1 bronz), Campionate maresul s\u interna]ional cuprinde: 2 locuri V; 2 na]ionale – 198 titluri (142 seniori 56 la juniori), Iocuri VII; 2 locuri VIII la CE, 2 locuri IX la Univer- Cupa României – 1 titlu. siadele de var\, o medalie de bronz [i 6 locuri V-VIII Antrenori: Constantin Aslan, Iulian Gociman, Ervant la Cupele Europene, un loc V [i dou\ locuri VI la Norhadian, Dumitru Pantazescu, Vasile Oprea, Vasile Spartachiadele Militare, 21 de medalii la JB (2 de aur, Ion, Constatin Voicu, Vasile Burlacu, Paul Soare, 9 de argint, 10 de bronz). Pe plan intern: 22 de titluri Ioan Stoica, George Negoescu. Sportivi: Ion Ioni]\, de campioan\ na]ional\ (21 la seniori [i unul la Constantin Dumitrescu, lulian Gociman, Ervant tineret) [i de dou\ ori câ[tigarea Cupei României. Norhadian, Vasile Oprea, Constantin {andru, Con- Numele unor antrenori de prestigiu: Gheorghe Epuran, stantin Voicu, {tefan Poreceanu, Ioan Stoica, Ion Victor Buza[, Constantin Herold, Alexandru Fodor, Burlacu, Gheorghe {erban-R\dulescu, Ion Arde- Andrei Folbert, Vasile Popescu, Mihai Nedef, Nico- leanu, Vasile Burlacu, Silviu Du]\, Francisc Gera, lae Pâr[u, Mircea Câmpeanu, Costel Cernat, Nicolae Paul Soare, Gheorghe Moldoveanu, Mircea Virgil, Dane]iu, Anton Netolinschi, Dumitru Leca, Dan Constantin Goncea, Florin Negoescu, George Ne- Berceanu, Petre Br\ni[teanu. Din rândurile goescu, Teodor Puterity, Petre Dolofan, Nicolae sportivilor sunt de men]ionat: Sorin Ardelean, Romu- Gavril\, Cristian Neagoe, Constatin Ciulei, Valeriu lus Baciu, Gheorghe Barbu, Sebastian Bota, Petre Pavel, D\nu] C\tan\, Cristian Mih\l]an, Mihai Br\ni[teanu, Virgil C\pu[an, Costel Cernat, Ion Cim- Dinc\, Gabriel Neagoe, Lauren]iu Bogdan. poia, Gheorghe Câmpeanu, Mircea Câmpeanu, ANUL 1949 Mircea Cristescu, Mihai Dimancea, Ion Dinescu, Sec]ia nata]ie. Din 1992 `[i desf\[oar\ activitatea, [i Marius Dob\, Dorin Dumitru, Mihai Erdögh, Florin pe baz\ de dubl\ legitimare cu Liceul „Emil Raco- Ermurache, Alexandru Fodor, Andrei Folbert, Valeriu vi]\”, Bucure[ti. Palmares interna]ional [i intern: Gheorghe, Petre Gr\di[teanu, Paul Helcioiu, Viorel Jocuri Olimpice – 1 loc IV, 1 loc V, 2 locuri VII Ion, Cezar Ioneci, Constantin Mircea, Andrei Molnar, Campionate Mondiale – 1 medalie de bronz Liviu Nagy, Eugen Neagu, Mihai Nedef, Anton Ne- Campionate Europene – 26 medalii (6 aur, tolinschi, Emil Niculescu, Drago[ Nosievici, Armand 10 argint, 10 bronz) Novacek, Gheorghe Oczelak, Roman Opi[taru, Universiade – 2 medalii (1 aur, 1 argint) Alexandru Panaitescu, Constantin P\lâi, Horia P\un, Campionate Mondiale CISM – 27 medalii (4 aur, Nicolae Pâr[u, Dan Poleanu, Adrian Popa, Bogdan 11 argint, 12 bronz) Popescu, Mircea Posa, Gheorghe Radu, Bruno-Marius Spartachiade Militare – 11 medalii (3 aur, 3 argint, Roschnafsky, Alin Savu, Cornel S\ftescu, C\t\lin 5 bronz) Scarlat, Titus Tar\u, Ioan Testiban, Constantin Jocuri Balcanice – 220 medalii ( 104 aur, 76 argint, {tefan, Adrian Voinescu, Vasile Zdrenghea. Din rân- 40 bronz) durile sportivilor [i antrenorilor care au ocupat func]ii Campionate Na]ionale – 956 titluri (523 la seniori, importante: Mircea Câmpeanu, secretar general al 414 la juniori, 19 la copii) FRB, Mircea Dane]iu, antrenor federal, Mihai Cupe ale României – 60. Dimancea, instructor [i secretar executiv al Funda]iei Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: „Steaua-1996”, Anton Netolinschi, instructor sportiv. Antrenori: Johann Frâncu-Fischer, Gheorghe Mari- Sec]ia ciclism. ~nfiin]at\ `n 1948, a fost desfiin]at\ în nel, Leo Ungur, Alexandru Schmaltzer, Gheorghe 1981, reînfiin]at\ `n 1982 [i din nou desfiin]at\ `n 1994. Demeca, Victor Ionescu, Dan Ionescu, Zeno

252 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Opri]escu, Adrian Adam-Doroban, Mariana Pop, Sec]ia lupte. Palmares sportiv interna]ional [i intern: Nicolae Tat, Doina Sava. Sportivi (înot): Agneta Jocuri Olimpice – 9 medalii (3 aur, 3 argint, {terner, Marian Slavic, Vladimir Moraru, Zeno 3 bronz) Giurasa, Zeno Opri]escu, Horia Lucaci, Hora]iu Campionate Mondiale – 33 medalii (10 aur, Neagr\u, Ioana-Lorena Diaconescu, Nicolae Butacu, 11 argint, 12 bronz) Nicolae Ivan, Cezar B\di]\, M\d\lina-Elisabeta Campionate Europene – 68 medalii (16 aur, Badea, Drago[ Coman, Felix Maestru. 30 argint, 22 bronz) Sportivi (s\rituri `n ap\): Isabela Bercaru, Ionica Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade – Tudor. 12 medalii (2 aur, 1 argint, 9 bronz) Sec]ia polo pe ap\. ~nfiin]at\ în anul 1949, a fost Cupa Mondial\ – 1 medalie de aur desfiin]at\ în 1970 [i apoi re`nfiin]at\ `n 1983. Din Cupa Europei – echipe de club – 2 medalii de bronz palmaresul sec]iei re]inem performan]ele: Campionate Mondiale CISM – 1 medalie de aur Jocuri Olimpice – 2 locuri V Spartachiade Militare – 16 medalii (4 aur, 4 argint, Campionate Mondiale – 1 loc VI 8 bronz) Campionate Europene – 1 loc IV, 2 locuri V, Jocuri Balcanice – 122 medalii (40 aur, 51 argint, 2 locuri VI 31 bronz) Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade – Campionate Na]ionale – 384 titluri (289 la seniori, 2 medalii de bronz 61 la tineret, 34 la juniori). Cupe Europene – echipe de club – 4 locuri V-VIII Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: Campionate Mondiale CISM – 2 medalii de bronz Antrenori: Aurel Ihm, Ioan Vascul-Popovici, Gheor- Jocuri Balcanice – 17 medalii (6 aur, 9 argint, ghe {uteu, loan Hant\u, Ion Lefter, Marin Cristea, 2 bronz) Alexandru Geant\, Petru Coman, Gheorghe Urian, Campionate Na]ionale – 17 titluri (l0 la seniori, 7 la Gheorghe Berceanu, Constantin Alexandru, Vasile juniori) Andrei, Vasile Pu[ca[u, Claudiu T\m\duianu, Radu Cupe ale României – 5. Ana, Constantin Ozarchevici, Petru Onciu. Sportivi Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: (greco-romane): Dumitru Pârvulescu, Ion Cornianu, Antrenori: Johann Frâncu-Fischer, Adalbert Balint, Alexandru Ruzsi, Ioan Vascul-Popovici, lon Popescu, Francisc Kri[an, Gheorghe Zamfirescu, Liviu Ple[ca, Simion Popescu, Nicolae Negu], Gheorghe Stoiciu, Viorel Rus, Valentin Median, Gelu Lisac, C\t\lin Ion Baciu, Ion Gabor, Gheorghe Berceanu, {tefan Pârâianu. Sportivi: Flavius Amariei, Ionu] Angelescu, Rusu, Constantin Alexandru, Ion Dulic\, Vasile An- Ladislau Balanov, Alexandru B\di]\, Gavril Blajek, drei, {tefan Negri[an, Mihai Cisma[u, Gabriel Dan-Andrei Bu[il\, Adrian Che]an, Petre Che]an, Iosif Bivolaru, Constantin Ozarchevici, Nicolae Ni]oiu, Deutsch, loan-Robert Dinu, Virgil Ducule], Nicolae Ender Memet, Iliu]\ D\sc\lescu, Mircea Constantin, Firoiu, Daniel Fruth, Nicolae Fulgeanu, Gabriel Leonard Frâncu, Petru Sudureac, Constantin Geant\, Bogdan Giamba[u, Anatolie Grin]escu, Zoltan Bor\scu; (libere): Niculae Pavel, {tefan Stângu, Hoszpodar, Doru Ierulescu, Octavian losim, Iosif Culi- Petre Coman, Enache Panaite, Nicolae Cristea, Ion neac, Gelu Lisac, Alexandru Matei, Bogdan Matei, Ist- Dumitru, lon Arapu, Gigel Anghel, Marin Pârc\labu, van Moldvai, Florin Mu[at, Gavril Nagy, Drago[ Nea- Vasile Pu[ca[u, Ion Ivanov, lon Stignei, Aurel {uteu, goe, R\zvan Nu]u, Eduard Or\[teanu, C\t\lin Orban, Octavian Du[a, Nicu Hâncu, Claudiu T\m\duianu, C\t\lin P\un, C\t\lin Pârâianu, Gheorghe Popescu II, Petri[or Cruceanu, Ciprian Radu, Radu Ana, D\nu] Mihai Popescu, C\t\lin Radu, Mihai Ragea, Bogdan Prefit, Constantin Corduneanu, Aurel Cimpoeru, Rath, Mugurel R\doi, Petre Sanda, Dinel Stemate, Mihai Stroia. Mircea {tef\nescu, Drago[ Ungureanu. Personalit\]i marcante din rândurile antrenorilor [i Personalit\]i: Anatolie Grin]escu, secretar general al sportivilor sec]iei: Gheorghe Urian, fost secretar ge- FR Polo [i Virgil Ple[ca, antrenor federal. neral [i actual antrenor federal la lupte libere, Vasile

253 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Pu[ca[u, secretar genaral al FRL [i Nicolae Pavel, onoare al FR de Canotaj, Nicolae Gioga, vicepre[e- antrenor federal la lupte greco-romane. dinte al FR de Canotaj. Sec]ia canotaj. Palmares interna]ional [i intern: Sec]ia kaiac-canoe. ~n palmaresul interna]ional [i in- Jocuri Olimpice – 17 medalii (5 aur, 8 argint, tern sunt înscrise urm\toarele performan]e: 4 bronz) Jocuri Olimpice – 15 medalii (3 aur, 7 argint, 5 Campionate Mondiale – 84 medalii (25 aur, 27 bronz) argint, 32 bronz) Campionate Mondiale – 90 medalii ( 19 aur, 42 Campionate Europene – 6 medalii (3 argint, argint, 29 bronz) 3 bronz) Campionate Europene – 44 medalii (17 aur, 15 Universiade [i Campionate Mondiale Universitare argint, 12 bronz) – 13 medalii (10 aur, 3 argint) Universiade [i Campionate Mondiale Universitare Cupe Mondiale – 7 medalii (5 aur, 2 argint) – 14 medalii (4 aur, 4 argint, 6 bronz) Spartachiade Militare – 6 medalii (3 aur, 1 argint, Spartachiade Militare – 11 medalii (6 aur, 5 bronz) 2 bronz) Jocuri Balcanice – 131 medalii (77 aur, 40 argint, Jocuri Balcanice – 86 medalii (56 aur, 24 argint, 14 bronz) 6 bronz) Campionate Mondiale – 543 titluri (418 la seniori, Campionate Na]ionale – 576 titluri (479 la seniori, 721 la tineret, 53 la juniori). 49 la tineret, 46 la juniori, 2 la copii). Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: Antrenori: Nicolae Navasart, Maria Navasart, {tefan Antrenori: Zoltan Benedek, Carol Vere[, Emil Vi[evan, Gheorghe Oprea, Pavel Tarara, Alexandru Mesaro[, Nicolae Radu, Alexandru Aposteanu, Con- Skurka, Mihail Ivanov, Haralambie Ivanov, Filip stantin Cuteanu, George Mereu]\, Nicolae Gioga, Serghei, {tefan Pocora, Roman Vartolomeu, Gheor- Dimitrie Popescu, Veronica Cochela. Sportivi: Carol ghe Simionov, Gheorghe Danilov, {tefan Andreian, Vere[-senior, {tefan Kureska, Gheorghe Riffeld, Nicu[or E[anu, Manoil\ Milicin, Ion Bârl\deanu, Iuliu Sehovitz, loan Boicu, Carol Kiss, Ion Bulu- Toma Simionov, Daniel Stoian, Agafia Constantin, gioiu, Petre Milincovici, {tefan Lupu, Adalbert Agh, Sidor Lifere. Sportivi: Lavrente Calinov, Achim Mihai Naumenco, Cristian Georgescu, Constantin Sidorov, Andrei Con]olenco, Nicolae Artimov, Nistoroiu, Angelica Chertic-Aposteanu, Aurelia Vasile Nicoar\, Haralambie Ivanov, Andrei lgorov, Marinescu, Valeria Avram, Iuliana Balaban, Elena Nicolae Terente, Hilde Lauer-T\taru, Cornelia Avram, Elena Giurc\, Marinela Zagoni, Sanda Toma, Sideri, Valentina Serghei, Gheorghe Danilov, Gheor- Sofica Banovici-Corban, Elena Horvath-Florea, ghe Simionov, Roman Vartolomeu, Costel Co[ni]\, Dimitrie Popescu, M\rioara Popescu, Lucia Toader, Vasile Simiocenco, Maria Ivanov, Policarp Malâhin, Chira Apostol-Stoean, Ani[oara Sorohan-Mânea, Larion Serghei, Ion Dragulschi, Ion Terente, Erast M\rioara Tra[c\-Curelea, Veronica Necula, Aurora Pavel, Nicu[or E[anu, Ion Bârl\deanu, Agafia Trif, D\nu] Dobre, Ioan {nep, Iulic\ Ruican, Viorica Orlov-Buhaev-Constantin, Nastasia Sadovnic- Ilica-Neculai, Doina Ignat, Ioana Olteanu, Constan]a Nichitov-Ionescu, Toma Simionov, Tecla Marine- Pipot\, Dorin Alupei, Florian Tudor, Anca T\nase, scu-Borc\nea, Costic\ Olaru, Angelin Velea, Nicolae Elena Georgescu, Viorica Susanu, Magdalena Dumi- Feodosei, lonel Constantin, Ionel Le]cae, Daniel trache, Aurica Chiri]\, Cornel Nem]oc, Vasile Stoian, Aurel Macarencu, Carmen Simion, Vasile M\st\can, Costel Mutescu, Crina Serediuc, Crisanda Lehaci, Romic\ {erban, Florin Scoic\, Florin Petcu, Popa, Alin Irincu, Ovidiu Cornea, Nadia-Maria Dinu- Geza Magyar, Antonel Bor[an, Vasile Curuzan, lete, Mihaela N\stas\, Gheorghi]\ Munteanu, Daniel Florin Huidu, Silviu Simiocencu. Cobjuc. Dou\ personalit\]i se disting din aceast\ sumar\ enu- Personalit\]i marcante din rândurile sportivilor [i merare: Nicolae Navasart (nume dat bazei nautice de antrenorilor sec]iei: Silviu Zelinski, pre[edinte de la Snagov) [i so]ia sa, Maria Navasart.

254 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

ANUL 1950 Jocuri Balcanice – 185 medalii (47 aur, 93 argint, Sec]ia de gimnastic\. ~n palmaresul interna]ional [i 45 bronz) intern al sec]iei sunt `nscrise urm\toarele perfor- Recorduri – 4 olimpice, 14 mondiale, 16 europene man]e: Campionate Na]ionale – 618 titluri (418 la seniori, Jocuri Olimpice – 3 medalii (1 aur, 2 argint) 7 la tineret, 193 la juniori [i copii). Campionate Mondiale – 10 medalii (5 aur, 2 argint, Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: 3 bronz) Antrenori: {tefan Achim, {tefan Petrescu, Gheorghe Campionate Europene – 23 medalii (5 aur, 8 argint, M\n\ilescu, Silviu Cazan, Constantin Dumitru, Zoro 10 bronz) Fiat, Virgil Dociu, Nicolae Ni]u. Sportivi: Silviu Universiade – 13 medalii (4 aur, 2 argint, 7 bronz) Cazan, Laz\r Baroga, Fitzi Bala[, Zoro Fiat, Ioan Cupa Europei – 3 medalii (1 aur, 2 bronz) Buta, Ion B\la[, Virgil Dociu, Nicu Vlad, Petre Spartachiade Militare.1 medalie de argint Becheru, Dumitru Petre, Vasile Groap\, Attila Czan- Jocuri Balcanice – 122 medalii (69 aur, 41 argint, ka, Traian Cih\rean, Aurel Sârbu, Florin Avram, Ma- 12 bronz) rius Cih\rean, Marius Alecu, Ninel Miculescu. Campionate Na]ionale – 252 titluri (139 la seniori, Dintre ace[tia se remarc\: Nicu Vlad, pre[edinte al 92 la juniori, 21 la copii) FR de Haltere, {tefan Achim, vicepre[edinte al FRH; Cupe ale României – 4 (3 la seniori, 1 la juniori). Virgil Dociu [i Petre Becheru, membri în Biroul fede- Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: ral al FRH, Laz\r Baroga – fost secretar general al Antrenori: Robert Podlaha, {tefan Simalcsik, Silviu FRH, vicepre[edinte al Federa]iei Interna]ionale de Magda, Octavian Mateescu, {tefan Harko, Costache Haltere [i al Federa]iei Europene de Haltere. Gheorghiu, Marcel Simion, Gheorghe Condovici, Sec]ia de hochei pe ghea]\. Mihai Bor[, Alina-Rodica Goreac, Aurelian Georges- A fost `nfiin]at\ `n cadrul ASA Cluj, iar din anul 1951 cu, Emilian Nicula, Eliza Stoica, Elena Ceampelea, este `ncadrat\ la clubul militar din Bucure[ti. Gheorghe Neagu, Adrian Stoica - devenit secretar ge- Performan]e ob]inute: neral al FRG [i pre[edinte al comitetului tehnic mas- Jocuri Olimpice – 2 locuri (VII [i VII–VIII) culin al Federa]iei Interna]ionale de Gimnastic\. Campionate Mondiale – 1 loc VIII Sportivi: Petre Mihaiuc, Mircea Gheorghiu, Mihai Campionate Europene – 1 loc VI [i 2 locuri VIII Bor[, Sorin Cepoi, Ion Checiche[, Emilian Nicula, Au- Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade – relian Georgescu, Dan Odorhean, Octavian Iona[iu, 2 medalii (1 argint, 1 bronz) Valentin Pântea, Marian Rizan, Eugenia Golea, Mela- Cupe Europene – echipe de club – 3 locuri V–VIII nia Rus, Dan Burinca, Adrian Gal, Claudia Pres\can, Spartachiade Militare – 2 medalii de bronz Adrian Ianculescu, Nistor {andro, Nicu-Florin Stroia, Campionate Na]ionale – 40 titluri (36 la seniori [i Rare[-lulian Orza]\, Vasile Cioan\, Dorin Petcu, 4 la juniori) Loredana Boboc, Silvia Stroescu, Carmen Ionescu. Cupe ale României – 26. Sec]ia de haltere. Performan]e realizate: Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: Jocuri Olimpice – 5 medalii (2 aur, 3 argint) Antrenori: Gheorghe Buia, Mihai Flamaropol, Eugen Campionate Mondiale – 71 medalii (27 aur, Raduch, Ioan Ganga, Zoltan Czaka, Nicolae Zografi, 27 argint, 17 bronz) Alexandru Kalamar, Dezideriu Varga, loan Gheorghiu, Campionate Europene – 106 medalii (32 aur, Anton Cri[an, loan Ioni]\, Marius Gliga , Cristian 35 argint, 39 bronz) Daia. Sportivi: Nelu Alexei, Nu]u Andrei, Elöd Antal, Jocuri Mondiale Universitare – 1 medalie de bronz Zoltan Basilidesz, Ion Berdil\, Alexandru Bogo[, Cupa Europei – echipe na]ionale – 2 medalii de Paul Burada, Roberto Cazacu, Traian Cazacu, Cornel bronz Chiri]\, Tiberiu Cu]ov, Zoltan Czaka, Cristian Daia, Spartachiade Militare – 26 medalii (5 aur, 11 argint, Marian Dospin, Gheorghe Dragomir, C\t\lin Geru, 10 bronz) Ioan Gheorghiu, Marius Gliga, Alexandru H\l\uc\,

255 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Vasile Hu]anu, Ioan Ioni]\, Vasile Jum\tate, George Campionate Mondiale CISM – 10 medalii (2 aur, Justinian, Alexandru Kalamar, Zoltan Kemene[, 8 bronz) Andra[ Kosztandi, Tiberiu Miklo[, Valentin Netedu, Spartachiade Militare – 5 medalii (2 argint, Valerian Netedu, Viorel Nicolescu, Constantin Nis- 3 bronz) tor, Adrian Olinici, Vasile Pog\cean, Vasile Popa, Jocuri Balcanice – 21 medalii ( 12 aur, 6 argint, Mihai Popescu, D\nu] Popovici, Gabor Prakab, 3 bronz) Eugen Radu, Jan Stanciu, Geza Szabo, Francisc Campionate Na]ionade – 119 titluri (50 la seniori, {andor, Valentin {tefanov, loan Timaru, Valentin 30 la tineret, 39 la juniori [i copii) Toader, Cristian Udrea, Lajos Vakar, Laszlo Varadi, Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: Dezideriu Varga, Ion Zaharia. Antrenori: Gheorghe Ilie, Ioan Petrof, Radu Ab\laru, Dintre ace[tia se remarc\: Ion Gheorghiu, fost pre[e- Adrian Ghimp\u, Ion Diaconescu, Dan Telearc\. dinte al FRHG, Mihai Flamaropol, antrenor federal. Sportivi: George Ciuv\], Dorin Drâmbe, Istvan Nagy, ANUL 1953 Florin Lasc\u; Marian Grozea, Stelian P\tra[cu, Iu- Sec]ia de pentatlon modern. Performan]e realizate: lian Rusu, Petre Ani]oaie, Alexandru Lungu, Filip Jocuri Olimpice – 1 loc VI Floricioiu, Nicolae Ivan, Alina Dumitru. Campionate Mondiale – 1 medalie de bronz ANUL 1995 Campionate Europene – 1 medalie de bronz Sec]ia de para[utism. A func]ionat pe baz\ de dubl\ Cupa Europei – echipe de club – 1 medalie de legitimare „Steaua” – ASA „{oimii” Buz\u în perioa- argint da 1995-1998. ~n palmaresul sec]iei sunt înscrise: un Spartachiade Militare – 1 medalie de argint loc VII la CM de juniori, 4 medalii la CE de juniori (1 Campionate Na]ionale – 100 titluri (58 la seniori, aur, 2 argint, 1 bronz), o medalie de argint la CISM. 42 la juniori) Pe plan intern, 11 titluri de campioni na]ionali (9 la Cupe ale României – 1. seniori, 2 la juniori). Dintre antrenorii sec]iei se re- Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: marc\ Ion Panait, iar dintre sportivi, Mirela Gherc\- Antrenori: Ioan Mure[anu, Dan Ionescu, Gheorghe Gavril, Loredana Tru]ulescu [i Cristinel Jianu. Tomiuc, Gheorghe Nicolae. Sportivi: Dumitru }in- ANUL 2000 tea, Dan Ionescu, Cristu Lichiardopol, Nicolae Mari- Sec]ia de karate modern. Este `nfiin]at\ `n octombrie nescu, Gheorghe Tomiuc, Dumitru Spârlea, Marian 2000. Are `n palmares o medalie de aur la CM de se- Cosmescu, Marian Gheorghe, Drago[ P\trui, Lucian niori [i 2 titluri de campioni na]ionali. Dintre sportivi, }intea, Adrian Toader, Bogdan Vladu, Cristian men]ion\m pe Lauren]iu Encic\ [i Gabriel Ion Suciu Ca]ichi. care este [i vicepre[edinte al FR Karate Modern. Din rândurile membrilor sec]iei se remarc\ în mod ~n cadrul clubului au mai func]ionat temporar [i special Ioan Mure[anu, pre[edinte de onoare al FR de alte sec]ii, precum: alpinism (1950-1957), bob Nata]ie [i Pentatlon Modern, fost pre[edinte al (1949-1961), patinaj artistic (1955-1965), patinaj Comisiei tehnice a Federa]iei Interna]ionale de Pen- vitez\ (1952-1964), schi (1947-1961), tenis de mas\ tatlon Modern [i Biatlon, fost vicepre[edinte al CSA (1948-1952), [ah (1969) – f\r\ participare la Campi- „Steaua”. De asemena, se remarc\ Dan Ionescu, fost onatele Na]ionale. Sec]iile cuprinzând sporturile de secretar general al Federa]iei de Nata]ie [i Pentatlon iarn\ au fost transferate treptat la ASA Bra[ov. Modern [i Dumitru Spârlea, antrenor federal în De-a lungul anilor clubul militar a purtat diferite de- cadrul FR de Nata]ie [i Pentatlon Modern. numiri [i anume: a) de la data de 07.06.1947 – ASCA ANUL 1983 („Asocia]ia Sportiv\ Central\ a Armatei”; sec]ia de Sec]ia de judo. Palmaresul interna]ional [i intern fotbal s-a numit ASA – Asocia]ia Sportiv\ „Armata”); cuprinde: b) de la data de 05.06.1948 – CSCA („Clubul Sportiv Campionate Mondiale – 2 medalii (1 aur, 1 argint) Central al Armatei”); c) de la data de 24.03.1950 – Campionate Europene – 11 medalii (2 aur, 9 bronz) CCA („Casa Central\ a Armatei”); d) de la data de

256 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

04.12.1961 - CSA „Steaua” („Clubul Sportiv al Ar- Antrenor emerit – Azis Seidamet. Sec]ia de lupte – matei Steaua”); e) de la data de 01.08.1999 - CSA activitate la nivel de juniori. Sec]ia de tenis de mas\ „Steaua” („CentruI Sportiv al Armatei", Clubul – 10 titluri na]ionale, 8 sportivi promova]i `n loturile „Steaua”); f) de la data de 01.08.2000 - CSCA („Clubul reprezentative, locul IV `n Cupa Europei; Carmen Sportiv Central al Armatei”); g) dup\ anul 2000 – CSA G\geatu medaliat\ cu bronz la CE de juniori din 1983 „Steaua” („Clubul Sportiv al Armatei, Steaua”). `n proba pe echipe. Sec]ia de box, `nfiin]at\ `n 1997, a Pre[edin]ii clubului din anul înfiin]\rii [i pân\ în anul promovat pe Valentin Neac[u `n lotul na]ional pentru 2001 au fost, `n ordine: g-ral de brigad\ Oreste Alexan- CM de juniori din anul 2000. Conducerea clubului: drescu (1947-1948), lt. col. Petre Draga (1948), cpt. Gheorghe R\dulescu (1972-1983), Constantin Chiri]\ Vasile Mezaro[ (1948-1949), cpt. Policarp Dov\ncescu (1983, 1988-1989), Decebal Neagu (1984,1988), Ion (1949), cpt. Alexandru Florescu (1949-1951), cpt. Grigore (1985), Ion Grecu [i Ion Dinc\ (1986), Con- Anton Papamihai (1951-1952), lt. col. Edgar Gâ]\ stantin Ionescu [i Nicolae Olteanu (1990), Marcel (1952-1953), lt.col. Alexandru Florescu (1953-1954), B\nic\ (1990-1991), Constantin T\nase (1992-1993), maior Ilie Savu (1954), maior {tefan Alexiu (1954- Horia Foc[eneanu (1994), Sandu Marin (din 1994). 1958), lt.col. Ioan Teodorescu (1958-1961), col. Aure- lian Budeanu (1961-1964), col. Maximilian Pandele CLUBUL SPORTIV „TELEORMAN” ALEXAN- (1964-1975), col. Gheorghe Dr\g\nescu (1975-1980), DRIA. Unitatea sportiv\ reprezentativ\ a jude]ului g-ral de brigad\ Aurel Ion (1980-1983), col. Cornel Teleorman. A luat fiin]\ `n 1986, prin preluarea cen- O]elea (1983-1984), col. Ioan Popescu (1984-1985), trelor de antrenament organizate de c\tre CJEFS `n col. Nicolae Gavril\ (1985-1989), col. Constantin urm\toarele localit\]i: Turnu M\gurele (atletism); T\nase (1989-1990), col. Nicolae Gavril\ (1990-1991), Alexandria (tir); Zimnicea (box); Zimnicea [i g-ral de brigad\ Cornel O]elea (1991-1997), col. ing. Alexandria (lupte). Aceste centre care au preg\tit Cristian Ga]u (1997-1998), g-ral de brigad\ Gheorghe ac]iunea de constituire a clubului teritorial au fost Cernat (1998-2001), col. Lauren]iu Ro[u, din anul `nfiin]ate `n perioada 1974-1979. Dup\ `nfiin]are, 2000. clubul a parcurs urm\toarea structur\ organizatoric\: O contribu]ie `nsemnat\ la activitatea clubului a adus Atletism – dou\ sec]ii la Turnu M\gurele (1974) – [i col. Cristian }opescu, sportiv de performan]\ `n titluri de campioni [i locuri II – III la CN, particip\ri cadrul Sec]iei de C\l\rie, remarcabil om de pres\ [i la CE [i CB cu clas\ri `n primele 6 locuri; Box – televiziune, din anul 2000 Director de imagine `n sec]ie `nfiin]at\ `n 1976 `n Alexandria, [i-a `ncetat ac- cadrul CSCA „Steaua”. tivitatea `n 1994; Baschet – dou\ sec]ii `n Alexandria Datele înscrise sunt actualizate astfel: la sporturile in- (1990 [i 1999) cu activitate de nivel na]ional; Cul- dividuale pân\ la sfâr[itul sezonului competi]ional turism – `n Alexandria (1990) – a ob]inut 15 locuri I 2000, iar pentru jocurile sportive, pân\ la sfâr[itul se- – III `n CN; campioni [i vicecampioni balcanici; zonului competi]ional 1999-2000. Lupte – dou\ sec]ii de nivel na]ional la Zimnicea [i Ro[iorii de Vede – cu clas\ri pe locurile I – III `n CN CLUBUL SPORTIV „TÂRGOVI{TE”. A fost `n- [i sportivi promova]i `n loturile na]ionale; Tir – dou\ fiin]at la 1 iulie 1972, ca unitate subordonat\ CNEFS, sec]ii de nivel na]ional [i interna]ional la glon] (pu[c\ iar dup\ 1990 MTS, cu sec]ii de atletism, lupte [i – 1974, pistol – 1980) [i talere (1979) `n Alexandria, tenis de mas\. Sec]ia de atletism (la nivel interna]io- cu peste 60 de clas\ri pe locurile I – III `n CN, com- nal) – 42 de titluri [i medalii la CN, 8 recorduri na]io- ponen]i ai loturilor na]ionale, particip\ri la CM, CE [i nale, 12 sportivi promova]i `n loturile reprezentative, CB, cel mai bun rezultat ob]inut de tr\g\torul Gruia câte 3 medalii la CM [i CE de juniori, 6 medalii la Paul – medalie de bronz la CE de juniori (1983); Tenis CB, 8 Mae[tri ai sportului. Sec]ia de lupte (nivel in- – `n Alexandria (1994) – 12 clas\ri pe locurile I - III `n terna]ional) – 36 de titluri na]ionale, 4 Mae[tri ai spor- CN (4 pe locul I), componen]i ai loturilor na]ionale de tului, 10 sportivi promova]i `n loturile reprezentative; copii, medalia]i la diferite concursuri interna]ionale;

257 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Radioamatorism (1968) – sec]ie de nivel na]ional Gh. Dumitrescu, O. Cristea (patinaj vitez\); Gh. care func]ioneaz\ `n Alexandria – trei titluri de cam- Zamfirescu, N. Gruia [.a. (polo); G. Daraban, M. pioni [i 11 locuri II - III `n CN. Baza material\ pro- Munteanu [.a. (rugby); Ileana Pârjol, Cristina Timar, prie este compus\ din: Sala Polivalent\; poligon de A. Cherciu [.a. (s\rituri `n ap\); M. }iu, I. Popa [.a. tir; sal\ pentru culturism. (scrim\); P. Ilie, A. Marinescu [.a. (tir). ~n anul 2000 Pre[edin]ii clubului: Toma Vr`nceanu (1986-1990); Izabela L\c\tu[ (gimnastic\ aerobic\) a cucerit Emanoil Stoica (din 1990). medalia de aur `n proba solo [i pe cea de argint, la perechi, la CM de la Riesa, care se adaug\ celor CLUBUL „TRIUMF” BUCURE{TI. ~nfiin]at la 7 cucerite `n anii anteriori: argint [i bronz `n proba solo aprilie 1958, prin Hot\rârea nr. 1019 a Consiliului (1999 [i 1998) [i bronz la perechi mixt (1998), toate General al Uniunii de Cultur\ Fizic\ [i Sport, cu la CM; medalii de argint [i de bronz la CE din 1999. scopul selec]iei [i preg\tirii copiilor [i juniorilor din Antrenori emeri]i [i cu rezultate notabile `n cadrul Capital\ pentru practicarea sportului de mare perfor- clubului „Triumf”: D. Gârleanu, N. P\i[, Al. Pandele, man]\. Sediul – la Stadionul Tineretului. Culorile V. Mociani, C. Florescu, Gh. Gheorghiu, {t. H\rg\la[, clubului: alb-albastru. Printre membrii fondatori se R. Ap\teanu, P. Bor[, Mihaela Târnoveanu, Ana Mo]et, num\r\ profesorii: Camil Mor]un, R. Spirescu, V. Victoria Vâlcu, E. Trofin, M. Ianuli Mitrofan, Gh. De- Tibacu, Filip Angela, N. St\n\[il\, S. Negreanu, N. meca, Elena Moi[, Al. B\di]\, A. Groman, P. Decusea- Saftu. Pre[edin]ii clubului au fost `n ordine: N. Saftu r\, O. Szabo, C. P\nescu, P. Goreti etc. Pe baza rezulta- [i C. Petric\, T. Bolea, R. Paven, N. Radu, M. Boia. telor ob]inute `n anul 2000 la probele neolimpice, Din structura clubului au f\cut parte 18 sec]ii pe ra- clubul s-a clasat pe locul III `ntre unit\]ile MTS. muri de sport: atletism, baschet, box, canotaj, kaiac- ~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 47 de titluri canoe, ciclism, fotbal, gimnastic\ sportiv\ b\ie]i [i de campioni na]ionali la seniori [i juniori, clasându-se fete, handbal, hochei, `not, polo, rugby, s\rituri `n de 94 de ori pe locurile II [i III `n cadrul acestor cam- ap\, scrim\, tenis de mas\, tir [i volei. ~n primul an pionate. La competi]iile interna]ionale oficiale de de activitate au fost selec]iona]i [i preg\ti]i peste seniori, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i 5 000 de elevi, cifr\ care, de-a lungul celor 41 de ani, Europene, CB) sportivii clubului au cucerit 7 medalii s-a triplat. Rezultatele clubului se concretizeaz\ `n `n probele individuale [i au contribuit la ob]inerea cele 1 503 titluri de campioni na]ionali, 250 de recor- altor 8 medalii `n probele pe echipe [i echipaje. duri na]ionale, 17 medalii la JO, 47 medalii la CM, 77 la CE, 10 medalii la JMU, 435 la JB, iar din efec- CLUBUL SPORTIV „UNIO” SATU MARE. Uni- tivele sec]iilor clubului au fost selec]iona]i `n loturile tate sportiv\ `nfiin]at\ `n 1972, urma[a AS „Metalul”, na]ionale 1 510 sportivi. Dintre sportivii s\i care au ini]ial cu sec]ie de judo, popice [i [ah, ulterior ad\u- str\lucit `n diferite competi]ii majore interna]ionale gându-se kaiac-canoe (1974), handbal (1977), box (JO, CM, CE) fac parte: M. Pene[, V. Ionescu (1978), lupte libere (1980) [i culturism (1984). (atletism); I. Gyorfi, C. Anton (box); D. R\ducanu, Prezen]e ale sportivilor apar]inând sec]iilor clubului D. Neagu, I. Snep [.a. (canotaj); M. }urca[, Viorica `n diferite loturi na]ionale: handbal (13), culturism Dumitru, M. Zafiu [i al]ii (kaiac-canoe); F. Necula, (2), judo (21), box (3), kaiac-canoe (14), lupte libere M. Bor[, M. Gheorghiu, A. Stoica (gimnastic\ (18), popice (16) [i [ah (1). Antrenori cu rezultate b\ie]i); Marilena Vl\d\r\u, Ioan Paula, Aurelia deosebite: Andrei Pop (popice) a promovat pe Dobre etc. (gimnastic\ fete); Irina Deleanu, Florenti- sportivul Zsolt Talpa[ `n lotul na]ional care a cucerit na Butaru, Mariana Apostu [.a. (gimnastic\ artistic\ medalia de bronz la CM de juniori `n 1993, la indi- [i ritmic\); Mirela Sidona, Izabela L\c\tu[ (gimnas- vidual; Dora Nasaleanu (kaiac-canoe), cu un sportiv tic\ aerobic\); M. Glica, R. Cazacu, D. Herle [.a. clasat pe locul V la CM; Mihai Terely (judo), cu un (hochei pe ghea]\); A. {opterian, Gh. Lupu [.a. loc II [i un loc V la CE. ~n club au activat 11 Mae[tri (`not); Gh. Cornel, L. Taifas [.a. (patinaj artistic); ai sportului.

258 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

CLUBUL SPORTIV „UNIREA” ALBA IULIA. lucrat antrenorii Ioan Fr\]il\, Emil Negreanu, Unitate de performan]\ a municipiului Alba Iulia, Levente Rimba[ [i Ion Gherman. `nfiin]at\ `n 1974, cu sec]ii la atletism, haltere [i fotbal. Pre[edin]ii clubului: Coriolan {iara (1974-1975); ~n 1992, fotbalul [i-a creat o structur\ organizatoric\ Ioan Smâdea (1975-1983); Mircea Caragea (1983- independent\. Sportivii clubului au realizat peste 50 de 1986); Ioan Smâdea (din 1986). titluri de campioni, peste 150 de locuri II [i III la CN, 25 de recorduri na]ionale, 6 titluri de campioni bal- CLUBUL SPORTIV „UNIREA” FOC{ANI. ~nfiin- canici [i au promovat `n sec]iile altor cluburi [i `n lo- ]at la 31 iulie 1972 (Hot\rârea CNEFS nr. 924 din 26 turile na]ionale numero[i sportivi valoro[i. iulie 1972) cu sec]ii de: atletism, box, judo, lupte, Sec]ia de atletism, specializat\ `n probele de mar[, a tenis [i tir. Pentru promovarea copiilor [i juniorilor reu[it, sub `ndrumarea Antrenorului emerit Avram clubul a colaborat mai mul]i ani cu CS{ Foc[ani, Gabriel s\ se situeze printre frunta[ele acestei ramuri a sportivii având dubl\ legitimare. Realiz\ri `n perioada atletismului, de la noi din ]ar\. ~n 1995 a ocupat locul 1987-1999: peste 300 de medalia]i la CN (50 la seniori X, iar `n 1998 locul XXIII `n clasamentele tuturor [i 250 la copii [i juniori), din care peste 90 de titluri de unit\]ilor clasate pe primele 3 locuri `n CN de atletism. campioni; 7 recorduri na]ionale; peste 70 de prezen]e `n Printre sportivele care s-au remarcat se num\r\: Ana loturile reprezentative; numero[i sportivi promova]i `n Hazot\, Ana Maria Groza, Laura Baciu [i, `n mod sec]iile unor cluburi frunta[e. La atletism au fost deosebit, Norica Câmpean, multipl\ campioan\ na- ob]inute `n acest interval: peste 165 de medalii la CN ]ional\, de]in\toarea unui record mondial [i a nu- (125 la tineret [i juniori [i peste 40 la seniori), dintre meroase recorduri na]ionale, component\ a lotului care 50 de titluri de campioni; peste 30 de prezen]e `n na]ional, participant\ la CM din 1995. La JO de la loturile na]ionale; un record na]ional la [tafeta de ju- Sydney – 2000, Norica Câmpean s-a clasat pe locul niori. Sportivi care s-au remarcat: Liliana Palade [i VI la 20 km mar[. ~n Cupa Europei, desf\[urat\ `n Lenu]a Alungulesei (multiple medaliate la CN, compo- anul 2000, Norica Câmpean [i Ana Maria Groza au nente ale loturilor na]ionale); Marius V\sâi (campion contribuit la clasarea echipei de atletism a României na]ional de tineret la maraton); Lenu]a Prescur\, Rodi- pe locul II. ~n sec]ie a mai lucrat [i antrenorul Lau- ca Prescur\ (campioane balcanice la seniori); M\d\lina ren]iu Popescu. Sec]ia de haltere a avut `n compo- Petrea (campioan\ na]ional\ la pentatlon [i heptatlon, nen]a sa numero[i sportivi valoro[i, multipli campi- campioan\ balcanic\); Mioara Papuc (multipl\ cam- oni na]ionali, recordmeni [i componen]i ai loturilor pioan\ na]ional\ la mar[, dubl\ campioan\ balcanic\, reprezentative. Cel mai bun sportiv al sec]iei a fost locul V la CE de juniori, participant\ la CM). Andrei Socaci, care a venit la club `n 1979, când avea Sec]ia de judo a câ[tigat peste 60 de medalii la CN, numai 13 ani, [i sub `ndrumarea antrenorului {tefan din care 20 de titluri de campioni la toate categoriile Sturza a `nceput o frumoas\ ascensiune `n halterele de vârst\. ~n anul 1995, sec]ia s-a clasat pe locul V pe de performan]\. ~n 1980 [i 1981 devine campion la ]ar\ `ntre cluburile cu cele mai multe locuri I - III `n copii, iar `n 1983-1984, la juniori. La numai 18 ani CN [i pe locul I `ntre unit\]ile din sistemul MTS. Unul este promovat `n lotul olimpic, reu[ind s\ cucereasc\ dintre cei mai valoro[i sportivi a fost Adrian Cojocaru titlul de vicecampion olimpic la Los Angeles. Dup\ (transferat ulterior la CS „Dinamo” Bucure[ti) – mul- 1984 se transfer\ la CS „Olimpia” [i apoi la „Di- tiplu campion na]ional, campion balcanic, campion namo” Bucure[ti, continuând s\ ob]in\ performan]e european la juniori (1991) cu rezultate deosebite la de prestigiu pe plan european [i mondial, cucerind 51 CM [i CE. ~n anul 1995 clubul a fost reprezentat de de medalii la CM [i CE de seniori [i juniori, din care Simona Richter (transferat\ la CSM – CSU Cluj 3 medalii de aur la CM [i 4 la CE de seniori [i câte 6 Napoca), multipl\ campioan\ na]ional\, medalie de medalii de aur la CM [i CE de juniori. Un alt com- argint [i locul V la CE din 1995, locul V la JMU `n ponent al sec]iei – Nicolae Mateiu – s-a clasat pe acela[i an; a continuat s\ se afirme la CE din 1996 locul IV la CM de juniori. ~n cadrul sec]iei au mai (medalie de bronz) [i la JO - 2000 (medalie de bronz).

259 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Au mai ob]inut medalii la CN [i au fost selec]iona]i `n purtat denumirea de „{tiin]a”, dat\ tuturor cluburilor loturile reprezentative: Marius Stanciu, Mugurel universitare. Dar din anul 1966 clubul `[i re- Popa, Florin Mocanu, Tan]a G\l\]eanu [i al]ii. dobânde[te vechea denumire, care i-a conferit glorie, Sec]ia de tir a realizat performan]e semnificative la „U” Cluj. ~n ultimii ani clubul a colaborat cu alte nivelul juniorilor: peste 70 de medalii la CN, din care unit\]i având sportivi cu dubl\ legitimare, cum este 25 de titluri; 6 recorduri na]ionale la „aer comprimat” cazul la judo, cu CSM Cluj, [i la atletism, cu AS prin: Sorin Coman, Cristian Ciobanu, Adrian „Atletic-Club Telecom” Sl\nic. Sportivii afla]i `ntr-o Huzun\, Alin Moldoveanu, Gabriel Roat\, Valentin astfel de situa]ie au ob]inut `n anul 2000 urm\toarele Ivanciu; peste 20 de prezen]e `n loturile na]ionale; rezultate: la atletism – Mihaela Botezan - medalie de numero[i sportivi promova]i `n alte cluburi. Printre aur la CM de semimaraton `n proba pe echipe [i sportivii remarca]i se afl\: Marin Olimpiu (multiplu locul VI la individual, locul V la CE de cros; la judo campion [i medaliat la CN [i diferite concursuri in- – Simona Richter, medaliat\ cu bronz la JO de la terna]ionale); Tonel Tudorache (2 titluri balcanice la Sydney (categ. 78 kg), locul V la CE; Ioana Dinea juniori); Daniela Toader (2 medalii de aur la Cupa locul V la JO de la Sydney, medaliat\ cu bronz la CE }\rilor Latine –1988). ~n cadrul clubului mai func]i- (categ. 52 kg), Laura Moise, campioan\ european\ oneaz\ sec]iile: box – cu activitate la nivelul juniori- (categ. 48 kg). lor, medalia]i la CN; lupte greco-romane, având (Pentru fotbal vezi „Cluburi de fotbal”, FC „Univer- campioni [i medalia]i la CN de juniori [i sportivi sitatea” Cluj-Napoca). selec]iona]i `n lotul na]ional – Valeric\ Chitic, Marian Stan, Constantin Radu; tenis – profilat\ pe preg\tirea CLUBUL SPORTIV „UNIVERSITATEA” CRA- copiilor [i juniorilor, 8 medalia]i la CN, 7 prezen]e `n IOVA. Provenit din „{tiin]a Craiova” (`nfiin]at `n loturile na]ionale (R\zvan Bucuroiu, Rare[ Georgescu 1949) cu sec]ii de fotbal, atletism, tenis de mas\, – campion na]ional la copii, Adrian Leu). baschet [i volei. ~n 1965 adopt\ actuala denumire. Pe parcurs au mai fost organizate sec]ii de handbal, [ah, CLUBUL SPORTIV „UNIVERSITATEA” CLUJ orientare, bridge. Sec]iile de baschet, handbal [i („U” CLUJ). Este fondat imediat dup\ actul istoric volei au activat `n primele e[aloane ale CN. Echipa al Unirii din 1 Decembrie 1918, la ini]iativa studen- feminin\ de volei a câ[tigat 5 titluri de campioan\ ]ilor clujeni, indiferent de na]ionalitatea, confesiunea na]ional\ (1986, 1987, 1988, 1990, 1991). Sec]ia de [i profilul facult\]ilor pe care le frecventau. Când a tenis de mas\ (masculin) a ob]inut `n 1999 al 14-lea fost semnat Decretul-Lege privind `nfiin]area Uni- titlu consecutiv de campioan\ na]ional\ [i, pentru a versit\]ii din Cluj (cu cele patru facult\]i: {tiin]e, 18-a oar\ consecutiv, „Cupa României”. Rezultate de Litere [i Filosofie, Drept [i Medicin\), inaugurat\ la prestigiu a ob]inut echipa feminin\ de volei prin 3 noiembrie 1919, se constituie [i Societatea Sportiv\ câ[tigarea titlurilor de campioan\ na]ional\ `n 1986, a Studen]ilor Universitari din Cluj, ulterior „Univer- 1987, 1988 (antrenor: Ion Constantinescu), 1990, sitatea” („U” Cluj), care oficial a fost fondat\ `n 1991 (antrenor Adrian Cotoranu). Antrenorii care au 1920. Clubul, fiind polivalent, a format sportivi re- contribuit la afirmarea sportivilor [i a culorilor clubu- marcabili care au adus glorie sportului românesc `n lui: Constantin Dârjan (baschet), Ion Constantinescu mai toate ramurile sportive (atletism, baschet, volei, (volei), Virgil B\lan (tenis de mas\). Sec]ia de fotbal rugby, hochei pe ghea]\, polo). Având `n conducere a func]ionat `n cadrul clubului pân\ `n 1991, când a personalit\]i cu mare autoritate [tiin]ific\ [i didac- adoptat o structur\ independent\ (vezi „Cluburi de tic\, clubul „U” Cluj, mai cu seam\ din 1930, sub fotbal”, FC „Universitatea”). mandatul rectorului prof. dr. Iuliu Ha]ieganu, a fost dotat cu unul din cele mai adecvate [i cochete par- CLUBUL SPORTIV „UT” ARAD. ~nfiin]at la 18 curi sportive din Europa (Parcul „V. Babe[”). Din aprilie 1945, din ini]iativa baronului Francisc Neu- anul 1948, `n urma reformei `nv\]\mântului, clubul a man, ini]ial sub denumirea de AS „ITA” (Industria

260 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Textil\ Ar\dean\), transformat\ `n 1950 `n AS „Fla- Ovidiu Butnariu au fost medalia]i la CM de juniori mura Ro[ie”, iar din 1958 `n clubul care a reprezen- din 1987 [i 1991. tat Uzinele Textile Arad (pân\ `n 1989 `n subordinea Sec]ia de tir [i-a desf\[urat activitatea pe propriul sindicatelor). ~n structura organizatoric\ a acestor poligon construit `n 1949-1950, sub `ndrumarea unit\]i au func]ionat sec]ii la urm\toarele ramuri: antrenorului emerit Ioan Popoviciu [i antrenorului atletism, box, canotaj, gimnastic\, hochei [i pati- Gheorghe Csik. Aici au activat: Vichentie Dr\gan, naj, `not, kaiac, lupte, popice, tenis, tenis de mas\, Aurel Tulbure, Tereza Quintus, Ioan Quintus, Fran- tir, turism, slalom nautic, volei [i fotbal – una din- cisc Toth [i al]i tr\g\tori frunta[i (unii dintre ei pro- tre sec]iile cu valoare recunoscut\ pe plan intern [i in- mova]i `n alte sec]ii) cu performan]e de prestigiu ca: terna]ional (vezi „Cluburi de fotbal” FC, „UTA”). Sorin Babii (CS „Steaua”) – campion olimpic, multi- Clubul s-a remarcat `n decursul anilor prin selec]ia, plu campion mondial; Silvia Kaposztai – multipl\ preg\tirea [i promovarea `n sportul de performan]\ a campioan\ european\; Dorina Guler – campioan\ eu- numero[i tineri – campioni na]ionali, mae[tri [i ropean\ de junioare; Maria S\l\jan – medaliat\ la mae[tri emeri]i ai sportului, medalia]i la CE, CM [i CE; Valentin Cen\dan – vicecampion european 1999. JO. Rezultate remarcabile au fost ob]inute de ~n ultimii ani sec]iile de tir ale CS „UTA” [i CSM sportivii promova]i la canotaj, tir, kaiac [i popice. Arad func]ioneaz\ `n colaborare. Sec]ia de popice a Sec]ia de canotaj a câ[tigat numeroase titluri câ[tigat titlurile de campioan\ na]ional\ pe echipe la na]ionale, `n special cu echipajele feminine, printre edi]iile din 1946-1947 [i 1953-1954, performan]e la sportivele `nceputului de drum num\rându-se: care au contribuit [i Maestrele sportului Ileana Antal Eleonora Novac, Margit Kirsch, Ilona Turi, Irina [i Voichi]a Babu]iu. Cu rezultate meritorii a activat [i Csik, Etelka Laub [i Elisabeta Kormo[, ultimele dou\ sec]ia de tenis `nc\ din 1946, „ITA” preluând `n 1947 medaliate la CE. Rezultate de excep]ie au ob]inut: baza Hellas unde s-au putut forma numero[i juc\tori. Ileana Nemeth (campioan\ european\ `n 1968, 1970 ~n anul 1999 `n cadrul clubului func]ionau sec]iile de [i 1972); Ana Tama[ – Maestr\ emerit\ a sportului tir, canotaj-kaiac, popice [i tenis. (campioan\ european\ `n 1962, plus 12 medalii la CE din perioada 1960-1967); Elisabeta Laz\r (campioa- CLUBUL SPORTURILOR TEHNICO-APLICA- n\ european\ `n 1970, 1971, medaliat\ la CM [i JO); TIVE (CSTA) SUCEAVA. Constituit `n 1980 prin Valeria R\cil\ (campioan\ olimpic\ 1984, medaliat\ unificarea sec]iilor de modelism [i radioamatorism, la CM); Veronica Cogeanu – ulterior transferat\ la care au func]ionat, pe parcursul anilor `n alte structuri CS „Steaua” (4 titluri mondiale, multipl\ medaliat\ la organizatorice. ~n cadrul CSTA au fost organizate CM [i JO); Carol Vere[ (medaliat la CE) [i Dimitrie sec]ii la aeromodelism, automodelism [i navomo- Popescu (campion [i multiplu medaliat la CM [i JO) delism, care au desf\[urat o activitate de nivel – ambii transfera]i la CS „Steaua”. Tot din aceast\ na]ional, precum [i sec]ia de rachetomodelism, cu sec]ie au plecat la CS „Dinamo” [i canotorii {tefan rezultate remarcabile pe plan intern [i interna]ional. Pongratz, Tiberiu M\cean [i Anton S`nceac care, Juniorii: Alexandru Torodoc (medaliat cu argint la al\turi de Nicolae Radu, au cucerit prima medalie de CM 1998); Eduard Prihotin (2 medalii de argint la aur a canotajului românesc, la CE din 1955. Printre CE 1995); Narcis Moro[anu (medaliat cu aur la CM componen]ii sec]iei de canotaj care au contribuit la 1998); Gabriel Halip (2 medalii de aur la CM 1998); ob]inerea unor rezultate deosebite s-a aflat [i Florin Ra]u (o medalie de aur, 2 de argint [i una de antrenoarea Maria Mo]ica. Din sec]ia de kaiac au bronz la CM 1994 [i 1998; 2 medalii de aur [i una de fost promova]i Eugen Botez (legitimat la CS „Di- argint la CE 1995). ~n anul 2000 Florin Ra]u s-a namo”) – campion european de juniori, medaliat cu clasat pe locul IV la CM de rachetomodelism, se- argint la CE [i CM, precum [i Beniamin Borbandi niori, la clasa S 4 B. Seniorii au realizat urm\toarele (legitimat la CS „Steaua”) – medaliat cu argint la performan]e: 2 Mae[tri ai sportului – Mircea CM, iar juniorii Ladislau Horvath, {tefan Nagy [i Boscoianu [i Ioan Botu[an – medalia]i cu bronz la

261 STRUCTURI ORGANIZATORICE

CM 1983; Gheorghe Toxin – Maestru emerit al CM din 1982). Echipa de handbal senioare a activat sportului – medaliat cu aur la CE 1984 [i cu argint la `n Divizia B (1973-1979), apoi a fost transferat\ la AS CM 1985; Antonel Prihotin – medaliat cu aur [i „Confec]ia”; echipa de fotbal a jucat `n diviziile „C” [i argint la CM 1998; Ioan Catargiu – Maestru emerit al „B” pân\ `n 1980, când a fost preluat\ de AS „Mecani- sportului, Antrenor emerit, peste 10 titluri de campi- ca”. Din 1990 clubul a primit `n patrimoniul s\u com- on [i 2 recorduri na]ionale; participant `n perioada plexul sportiv constituit din Sala Polivalent\, sala de 1984-1998 la 4 CM cu 6 medalii (2 de aur, 3 de lupte, terenuri de fotbal [i pista pentru automodelism. argint, una de bronz) [i la 5 CE cu 7 medalii (2 de aur, ~n ultimii ani, din conducerea clubului au f\cut parte: 2 de argint, 3 de bronz); Dorin Torodoc – Maestru Florin Donosa, Virgil Bedicov, Vasile Ursanu. emerit al sportului, peste 15 titluri de campion [i 5 recorduri na]ionale; participant `n perioada 1983- CLUBUL SPORTIV „VOIN}A” BUCURE{TI. 1998 la 6 CM cu 7 medalii (2 de aur, una de argint, 4 Unitate sportiv\ departamental\ reprezentativ\, din de bronz) [i 3 CE cu 5 medalii (una de aur, 4 de sistemul coopera]iei me[te[ug\re[ti, s-a constituit `n argint); Silvestru Morariu – Maestru emerit al sportu- anii 1957-1958 prin preluarea unor sec]ii care func]io- lui, Antrenor emerit, recordman mondial 1984; nau `nc\ din 1951-1954 `n cadrul asocia]iilor sportive medaliat cu argint la CM din 1972. CSTA a contribuit „Voin]a” din diferite ramuri ale coopera]iei din Bucu- al\turi de federa]ia de specialitate [i organele locale, re[ti. CS „Voin]a” a `ndeplinit atribu]ii de coordonare la organizarea a 4 CE (1984, 1988, 1993, 1997) [i a [i `ndrumare a activit\]ii sportive desf\[urate de cele CM de rachetomodele din 1998. 32 asocia]ii sportive din Bucure[ti. Activitatea sportiv\ Pre[edinte CSTA: Silvestru Morariu, din 1980. cu membrii cooperatori a fost organizat\ în cadrul Complexului Sportiv al CS „Voin]a” [i cuprindea: CLUBUL SPORTIV „VIITORUL” VASLUI. A campionate la opt ramuri de sport (atletism, fotbal, luat fiin]\ `n 1973 cu sec]iile de atletism, fotbal, handbal, popice, orientare turistic\, [ah, tenis de mas\ handbal [i lupte libere. Sec]ia de atletism a câ[tigat [i volei); campionatul pentru ucenici la acelea[i ramuri `n decursul anilor peste 150 de medalii la CN [i 50 de de sport; campionatul pentru vârstnici (fotbal, popice medalii la competi]ii interna]ionale, eviden]iindu-se: [i volei); gimnastica la locul de munc\; cupe [i Iulia Radu – Maestr\ emerit\ a sportului (locul VIII competi]ii tradi]ionale. Clubul organiza o sus]inut\ la CM din 1983; locul III la 400 m [i la [tafeta de activitate sportiv\ cu membrii cooperatori invalizi, 4x400 m `n 1983 [i locul I la [tafeta de 4x400 m `n realizând o serie de ac]iuni specifice [i concursuri pe 1987, la Cupa Europei); Georgeta State – Maestr\ a categorii de handicap la: atletism, orientare turistic\, sportului (medaliat\ cu aur la Festivalul Mondial al tenis de mas\, popice [i [ah. Pentru nev\z\tori orga- Tineretului, multipl\ campioan\ na]ional\ la 3 000 niza campionatul de [ah. În domeniul sportului de m); Lenu]a Ignat – Maestr\ a sportului (locul VI la performan]\ a cuprins în structura sa organizatoric\ CE de junioare; multipl\ campioan\ [i recordman\ sec]ii de atletism, baschet, box, canotaj, ciclism, fot- na]ional\ `n proba de mar[), toate fiind preg\tite de bal, handbal, nata]ie, popice, tenis de mas\, sporturi antrenorul Vasile Ursanu; {tef\nel Tipu (triplu cam- nautice, volei [.a. pion balcanic de juniori [i tineret `n proba de cros); Sec]ia de atletism a ob]inut, prin sportivii s\i, peste Petru]a Pricop – Maestr\ a sportului (campioan\ [i 40 de titluri de campioni de seniori [i juniori, precum recordman\ na]ional\); Petru L\z\rescu (campion [i numeroase locuri II-III la CN. Printre campioni na]ional), preg\ti]i de antrenorul Vasile Onu]; Elena s-au num\rat: Tiberiu Clinci, Lucian Sfiea, Gabriela Florea – Maestr\ a sportului (campioan\ mondial\ la Zaharia, Magdalena Nedelcu, Mariana Florea, An- semimaraton) antrenat\ de Petre Murgoci. La lupte dreea Burlacu [.a. Pe plan interna]ional se remarc\ libere (antrenori Ioan Nica, Dumitru Ignat [i Vasile performan]ele atletelor junioare preg\tite de Antreno- Maftei) s-au remarcat: Vasile Fr\]il\ (locul V la CM rul emerit Eugen R\duc\nescu, printre care: Magda- [i VII la CE din 1989); Cornel Manea (locul IV la lena Nedelcu, care a ob]inut la CM de juniori medalia

262 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

de argint în 1990 (800 m) [i 2 medalii de aur în 1992 cadrul asocia]iilor [i apoi în sec]ia clubului, s-au (400 m [i [tafeta 4x400 m), iar la CE de juniori, num\rat: Andrei Blank (1955 [i 1956), Mihai Nico- medalie de bronz în 1991 (4x400 m) [i de argint în lau (1962, 1963), Gh. Palanca [i Marin B\loiu în 1993 (400 m); Mariana Florea – medalie de aur la 1963, Gabriel Pometcu, Victor Zilberman, M. CM de juniori în 1992 (4x400 m) [i medalie de bronz Niculescu în 1966, Constantin Lic\ în 1990 la juniori, la CE de juniori, în 1991 (4x400 m); Andreea iar în 1998 Marius Dantus (cat. 91 kg) s-a clasat pe Burlacu – medaliat\ cu argint (4x400 m) la CM din locul III în CN. Gabriel Pometcu [i Victor Zilberman, 1994, campioan\ mondial\ de junioare la 400 m [i care au fost transfera]i la alte sec]ii, s-au consacrat în vicecampioan\ la [tafeta 4x400 m în 1996, medaliat\ boxul de performan]\ ob]inând medalii în competi]iile cu argint la CE de junioare din 1995. În 1998, la CB interna]ionale oficiale. Printre antrenorii care au acti- de juniori, Ancu]a {tucan a câ[tigat 2 medalii de aur vat în cadrul sec]iei s-au aflat: Gh. Preda, Teodor (triplusalt [i 4x400 m), iar Adrian Guianu 2 medalii Niculescu (Antrenor emerit), Mihai Nicolau (Antre- de argint (200 m [i 4x400 m). nor emerit) [i al]ii. Sec]ia de baschet a activat în campionat cu 2 echipe Sec]ia de canotaj a dezvoltat cu prioritate acest sport – masculin\ [i feminin\. Echipa masculin\ a jucat în în rândul fetelor, ob]inând rezultate deosebite printre Divizia B situându-se pe pozi]ii frunta[e pân\ în care: peste 60 de titluri de campioane na]ionale de se- 1976, când [i-a încetat activitatea. Echipa feminin\, nioare [i de junioare cu diferite echipaje; peste 30 de cu unele excep]ii, a activat în Divizia A cu bune re- sportive promovate în loturile na]ionale; contribu]ii zultate: locul III (1963-1965; 1973-1974; 1978- la cucerirea a 2 titluri olimpice, 3 titluri mondiale [i a 1980), locul II în edi]ia 1981-1982, iar în edi]ia urm\- 3 titluri de vicecampioane europene. În ultimii ani, toare a realizat cea mai bun\ performan]\, câ[tigând sec]ia s-a ocupat de preg\tirea juniorilor. Dintre spor- titlul de campioan\ na]ional\ sub conducerea antre- tivele care au activat, în anumite perioade, în cadrul norului Marian Strugaru. La ob]inerea acestei per- sec]iei de canotaj, Maestre emerite [i Maestre ale forman]e au contribuit: {tefania Bor[, Lucia Grecu, sportului, toate componente ale loturilor na]ionale, Liliana Sl\vei, Ana Maria Gera, Alexandra Hegedu[, pot fi men]ionate: Ecaterina Trancioveanu, Cristel Tatiana Popescu, Verginia Soare, Estela Tomescu, Wiener, Viorica Lincaru, Mihaela Arm\[escu, Mitana Gabriela Strugaru, Rodica Ungureanu, Elena Filip, Botez, Adriana Bocan, Elisabeta Urian, Ecaterina Rodica Cioranu. Pe parcursul anilor au mai reprezen- Muntean, Gabriela Toader, Elena Oprea, {tefania tat echipa CS „Voin]a” multe juc\toare valoroase, Borisov, Anca T\nase, Ioana Olteanu [i multe altele. printre care: Hanelore Spiridon, Maria Ro[ianu, Anca În cadrul sec]iei a func]ionat [i o grup\ de kaiac care Demetrescu, Mariana B\dinici [.a. Numeroase a continuat tradi]ia unei asocia]ii care a dezvoltat juc\toare au f\cut parte din loturile na]ionale con- acest\ ramur\ de sport cu succes, ob]inând, în 1955, tribuind la ob]inerea unor rezultate de prestigiu ale titlul na]ional de K2 – 500 m în componen]a C. Mi- baschetului românesc pe plan interna]ional: {tefania halache – Stavru Teodorof. Ulterior, au mai fost Bor[ [i Mariana B\dinici – Maestre emerite ale ob]inute înc\ 2 titluri, iar 8 sportivi au fost promova]i sportului, cu un mare num\r de prezen]e în echipa în loturile reprezentative. Printre tehnicienii care au na]ional\; Florica Jug\naru, Elena Vasile [i Elena activat în cadrul sec]iei de sporturi nautice s-au aflat Filip, care au contribuit la ob]inerea medaliei de [i Antrenorii emeri]i Gh. Spi]\ (1959-1990) [i Ion bronz la CB din 1987 [.a. Claudiu Grigori]\. Sec]ia de box a contribuit la promovarea a numero[i Sec]ia de ciclism s-a bucurat de mult sprijin din tineri în boxul de performan]\. Sportivii acestei sec]ii partea conducerii UCECOM, reu[ind s\ desf\[oare o au câ[tigat un mare num\r de titluri de campioni [i bogat\ activitate pe plan intern [i interna]ional. Au locuri II-III în CN, în special la juniori, titlul pe fost ob]inute peste 30 de titluri de campioni na]ionali echipe ob]inut exprimând for]a acestei unit\]i. Printre de seniori [i juniori, în probele de [osea [i în cele de cei care au ob]inut titluri de campioni, la început în velodrom. În componen]a echipelor na]ionale, ale

263 STRUCTURI ORGANIZATORICE

clubului sau în cele ale coopera]iei me[te[ug\re[ti, perechi (1975); Petre Purje la individual (1975); Ioan cicli[tii de la CS „Voin]a” au contribuit la ob]inerea P\digeanu, la individual (1981). Juniorii câ[tig\ unor rezultate valoroase în numeroase tururi cicliste proba pe echipe, în 1975, [i pe cea individual\, în interna]ionale. Cicli[ti care s-au remarcat: Olimpiu 1982, prin C-tin B\nescu. În perioada 1976-1984, Celea, Ovidiu Mitran, Gh. Filip, V. Mitrache, Ion antrenorul Roger Cernat a func]ionat [i ca antrenor Braharu, Alex. Sofronie [.a. principal la lotul na]ional masculin, din care au f\cut ~n anii din urm\ activitatea s-a diminuat foarte mult, parte [i juc\tori ai CS „Voin]a”, bilan]ul realizat la sec]ia preocupându-se în special de preg\tirea juniori- CM fiind de 15 medalii (7 de aur, 7 de argint [i 1 de lor (ultimul rezultat – locul III în CN din 1998, la bronz). Echipa feminin\, preg\tit\ de Antrenorul velodrom – adi]iune de puncte). Antrenori cu activi- emerit Alexandru Andrei, a câ[tigat, în perioada 1957- tate îndelungat\: Alexandru Some[anu [i Gh. Neagoe. 1975, un num\r de 5 titluri de campioan\ na]ional\. Sec]ia de nata]ie. ~nc\ din 1952 au existat pre- În aceea[i perioad\ tehnicianul clubului a fost [i ocup\ri pentru dezvoltarea înotului [i a jocului de antrenorul principal al lotului na]ional feminin care a polo în cadrul unor asocia]ii din coopera]ie. Înot\torii cuceit la CM 17 medalii (8 de aur, 5 de argint [i 4 de s-au preg\tit sub îndrumarea antrenorului Paul C\pi- bronz). În 1970 preg\tirea sportivelor junioare din tanu Stroescu [i, ulterior, cu înot\toarea Hella Löbel, cadrul sec]iei a fost preluat\ de Maestra emerit\ a calificat\ ca antrenoare. În 1954 sunt ob]inute sportului, antrenoarea Crista Szöcs (ulterior Antre- primele titluri de campioni na]ionali: Alexandru noare emerit\), care, în 1975, a devenit antrenoare Schmaltzer la juniori I (locul I la 100 m fluture [i locul principal\ a sec]iei, activând pân\ în 1990. Realiz\ri: II la 100 m bras) [i Hella Löbel la seniori (200 m flu- campioan\ cu echipa în 1984; peste 30 de titluri ture). Dup\ 1957 activitatea a fost preluat\ de CS na]ionale de senioare [i junioare, în probele individu- „Voin]a”, constituindu-se sec]ia de nata]ie. Mai mul]i ale [i de perechi; 20 de noi recorduri na]ionale; 25 de înot\tori, printre care Tiberiu Ghidali, Iulian Nagy, junioare [i 20 de senioare promovate în loturile Nicolae Firoiu, Sorin Pavlenco, Eleonora Vitan [i na]ionale; câ[tigarea Cupei Campionilor Europeni în al]ii au realizat performan]e cu care se situau în topul 1984. În perioada 1976-1984, antrenoarea Crista celor mai buni 10 înot\tori ai ]\rii, unii dintre ace[tia Szöcs a f\cut parte din colectivul tehnic al lotului na- fiind [i componen]i ai loturilor reprezentative. Echipa ]ional, care avea în componen]a sa [i multe sportive de polo pe ap\, preg\tit\ de antrenorul Augustin ale clubului, contribuind la cucerirea a 11 medalii la Ganga, a participat la turneul de calificare [i a CM de junioare [i a 15 medalii la CM de senioare. jucat `n Divizia B, `n anul 1959 promovând `n Di- Sportive ale clubului cu contrbu]ii semnificative: vizia A. Dup\ un an (1960) a retrogradat, Crista Szöcs (4 titluri mondiale); Cornelia (Petru[c\) `ncetându-[i activitatea. ~n echip\ au jucat: Moldovan (9 medalii, dintre care 7 de aur la CM); N. Firoiu, Dinu R\dulescu, Tiberiu Ghidali, C. Elena Pan\ (campioan\ european\ de junioare [i 5 Ciorb\, V. Samoil\, A. Ganga [i al]ii. medalii, dintre care 2 de aur la CM); Elena (Lupoaie) Sec]ia de popice a fost una dintre cele mai reprezen- Andreescu (5 medalii la CM); Elisabeta Badea (cam- tive, cu rezultate deosebite pe plan intern [i interna- pioan\ mondial\ în 1980) [.a. În 1993, Mihaela ]ional. Echipa masculin\, aflat\ în structura clubului V\leanu a f\cut parte din echipa na]ional\ de junioare înc\ de la înfiin]are, a fost preg\tit\ de Antrenorul care a câ[tigat medalia de bronz la CM, iar Mariana emerit Roger Cernat pân\ în 1983, perioad\ în care s-a Marinescu s-a clasat cu echipa pe locul IV la CM de clasat de 2 ori pe locul II (1973, 1974) [i o dat\ pe seniori din 1994. Au continuat munca de antrenori în locul III (1976) în CN. Printre juc\torii care au evolu- acest\ sec]ie Elena Andreescu [i Mihai Pi[talu. at, în anumite perioade, pentru CS „Voin]a”, fiind [i Sec]ia de tenis de mas\ a luat fiin]\ în 1957 în cadrul componen]i ai lotului na]ional, s-au aflat Mae[trii AS „Lemn Mobil\”, care în 1958 a fost trasferat\ în emeri]i ai sportului Petre Purje, [i Grigore Marin. cadrul clubului, avându-i ini]ial ca antrenori pe Alte titluri: Petre Purje [i Ioan P\digeanu în proba de Eduard Szanto [i Ilie Stan, iar `n 1958 pe Victor

264 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Vladone. Din 1959 a fost numit ca antrenor principal Printre cei care au îndeplinit mai mul]i ani func]ia de al sec]iei Ion Pop (Pitu). Cea mai valoroas\ juc\toare pre[edinte al CS „Voin]a” s-au aflat: Puiu Anghel; a fost Ella Zeller (Constantinescu) care a câ[tigat nu- Ladislau Szöcs; Marian Strugaru (din 1990). meroase titluri de campioan\ la individual, dublu [i dublu mixt, multipl\ medaliat\ la CM [i CE. În 1961 CLUBUL SPORTIV „VOIN}A” TÂRGU MU- [i 1962 echipa a câ[tigat titlul de campioan\. Sub de- RE{. A fost `nfiin]at `n anul 1951 cu sec]ii de fotbal, numirea de „Voin]a”, într-o combinat\ Ella Constan- popice, nata]ie [i baschet, la care pe parcursul anilor tinescu, Maria Alexandru, Eleonora Mihalca, se par- s-au mai ad\ugat urm\toarele ramuri: atletism, ticip\, în 1964 [i `n 1965, la CCE, echipa câ[tigând handbal, judo, kaiac-canoe, modelism, orientare ambele titluri. sportiv\ [i tir cu arcul. Dintre acestea, au avut o ac- Alte sec]ii prezente în structura clubului: tivitate mai restrâns\ urm\toarele: nata]ia – cu par- Sec]ia de fotbal – a activat cu echipa `n Divizia C ticip\ri la CN [i competi]iile locale; baschetul – cu pân\ la edi]ia 1973-1974, când a promovat `n Divizia echipe feminin\ [i masculin\ care au activat `n di- B, pân\ `n 1976-1977, când a revenit `n Divizia C. viziile B [i A; handbalul – cu echipa `n campionatul Ulterior [i-a `ncetat activitatea. or\[enesc; orientarea sportiv\ – activitate prioritar de Sec]ia de handbal – a activat `n Divizia B cu echipa mas\, `ntreceri locale [i unele particip\ri `n CN sol- masculin\ (locul IV `n 1973-1974) pân\ `n 1976, date cu un titlu de campion. când [i-a `ncetat activitatea, [i cu echipa feminin\ Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1952, sub conducerea (locurile III `n edi]iile 1973-1974 [i 1974-1975) pân\ antrenorului Iosif Buzdugan a realizat performan]e `n 1977, când a fost transferat\ la PTT; în 1973, juc\- meritorii pentru acea perioad\ de `nceput, printre toarea Maria Popa a f\cut parte din lotul României care: ob]inerea primului titlu de campion na]ional `n care a cucerit medalia de argint la CM; 1953 la junioare cu [tafeta 400 + 300 + 200 + 100 m; Sec]ia de volei – cu echip\ feminin\ care între 1963- numeroase medalii la CN de juniori; `n 1956 con- 1984 a activat în Divizia B, cu scurte prezen]e în Di- tribuie cu 2 atlete la [tafeta regiunii, care câ[tig\ titlul vizia A; sec]ia a promovat sportivi în lotul na]ional de de campioan\ na]ional\; tot `n 1956 este lansat An- juniori; drei Baraba[, care câ[tig\ titlul de campion na]ional Sec]ia de motociclism – cu particip\ri în competi]iile de juniori la 3 000 m (ulterior transferat, va deveni locale [i na]ionale, în circuitele de vitez\, printre con- multiplu campion na]ional [i balcanic, unul dintre curen]i aflându-se Tr. Matei, V. Hedescu, Boris Ro- atle]ii frunta[i). taru, Gh. Mândroiu [.a. Sec]ia de judo s-a remarcat `n CN de juniori [i Sec]ia de orientare turistic\ – sec]ie care a organi- tineret, cucerind `n perioada 1981-1988 un num\r de zat numeroase ac]iuni pentru membrii cooperatori; 7 titluri de campioni na]ionali prin {tefan Pataki, Sec]ia de judo – a func]ionat în cadrul unui cerc de fra]ii Varga, ace[tia fiind selec]iona]i [i `n lotul ini]iere; na]ional. Echipa de fotbal a activat `n Divizia C, de Sec]ia de hochei pe iarb\ – în prima etap\ de unde, `n 1960, a promovat `n Divizia B, moment `n func]ionare a reu[it s\ câ[tige, în 1962, cu echipa mas- care se produce fuziunea cu CS „Mure[ul”, urmând culin\ titlul de campioan\ na]ional\, dup\ care [i-a înce- un alt traseu organizatoric. tat activitatea, reînfiin]ându-se dup\ 1990 când a intrat în Sec]ia de kaiac-canoe s-a eviden]iat prin sportivii posesia titlurilor na]ionale sub denumirea: „Construc- participan]i la CN [i cei promova]i `n loturile torul–Voin]a”, în 1994 (indoor) [i apoi „Voin]a–Eledur” na]ionale, `n 1960 `nregistrând primul rezultat notabil în 1995 (indoor [i outdoor) [i 1996 (indoor). CS – participarea sportivei Maria Szekely la JO, unde `n „Voin]a” [i-a realizat, pe parcursul anilor, un modern echipajul de dublu, cu Elena Lipalit, s-a clasat pe [i func]ional complex sportiv. Arena de popice din locul VI. cadrul acestui complex a g\zduit CM organizat la Sec]ia de tir cu arcul are merite `n promovarea aces- Bucure[ti în 1966. tei ramuri `n ]ara noastr\, `n perioada 1974-1986

265 STRUCTURI ORGANIZATORICE

cucerind peste 20 de titluri de campioni na]ionali la [i 2 CE (o medalie de argint [i una de bronz); Vasile toate categoriile de vârst\. Printre autorii acestora, Nicoar\, Maestru emerit al sportului, participant la 4 unii dintre ei mae[tri ai sportului, componen]i ai lo- CM (o medalie de argint [i 2 de bronz) [i un CE (o turilor na]ionale, medalia]i la CB [i alte competi]ii in- medalie de argint [i una de bronz). ~n perioada 1994- terna]ionale, s-au aflat: Eugen Kovacs, Iosif Nelt- 1998, s-au impus la CM [i juniorii acestei sec]ii, prin: man, Ladislau Kodei, Maria Kiss, Alexandru Kiss, Levente Bölöny (2 medalii de aur, 2 de argint); Edith Matei, Andrei Berki [i al]ii. La JO din 1980, Valentin Doag\ (o medalie de aur); Daniel Doag\ (o arca[ul Andrei Berki s-a num\rat printre cei 4 spor- medalie de aur); Cristian Romon]i, Aurelian Vaida [i tivi care au reprezentat, pentru prima dat\, tirul cu Cristian Some[an – medalie de aur la echipe. La CE arcul din ]ara noastr\ la o `ntrecere olimpic\, clasân- de juniori din 1997 – Cristian Romon]i (o medalie de du-se pe locul XV. aur, una de argint), Aurelian Vaida (o medalie de aur, Sec]ia de popice – una dintre sec]iile frunta[e pe una de bronz). La CM din 2000 Aurel Popa a câ[tigat ]ar\; a activat cu dou\ echipe (feminin\ [i masculin\) medalia de bronz la aeromodele clasa F1D. la seniori [i cu echipe de juniori. ~n Divizia A ~n ultimii ani, clubul [i-a restrâns activitatea de per- echipele de seniori au cucerit peste 20 de titluri forman]\ datorit\ greut\]ilor financiare. ~n conduce- na]ionale `n diferite probe [i au promovat numero[i rea clubului s-au aflat: Eugen Schönbrunn, Desideriu sportivi `n loturile na]ionale. Performan]e de pres- Süszet, Tiberiu Püspöni, Carol Kemendi. tigiu a realizat echipa feminin\ `n CCE pe care a câ[tigat-o `n anii 1977, 1980, 1982 [i 1983. S-au re- CLUBUL SPORTIV „VOIN}A” TIMI{OARA. A marcat, `n mod deosebit: Maestra emerit\ a sportului fost `nfiin]at `nainte de 1950, ini]ial sub form\ de Elisabeta Albert – dubl\ campioan\ european\ de ju- Colectiv sportiv, apoi de Asocia]ie, pân\ `n 1996, nioare; Maestrele sportului – Elisabeta Szilagy, când s-a transformat `n club. Pe parcursul anilor, `n medaliat\ cu argint [i bronz la CM; Maria Todea – cadrul acestei unit\]i sportive, au func]ionat urm\- medaliat\ cu argint la CM [i Ildico Szasz, vicecam- toarele sec]ii: canotaj, polo pe ap\, atletism, gim- pioan\ european\ de junioare [i altele. O contribu]ie nastic\, fotbal, `not, baschet, handbal, orientare deosebit\ la realizarea acestor performan]e au avut sportiv\, popice, schi, [ah, tenis de mas\, tir, navo- Mae[tri emeri]i ai sportului [i Antrenorii emeri]i modelism, motociclism. Majoritatea sec]iilor au Margareta Szemany (multipl\ campioan\ na]ional\, 3 avut ca obiective principale promovarea sportului `n medalii de aur [i dou\ de argint la CM) [i Tiberiu rândul cooperatorilor, participarea la `ntrecerile lo- Szemany (multiplu campion na]ional [i campion cale [i la CN. Contribu]ia acestei unit\]i la unele ra- mondial), ambii fiind [i antrenori ai sec]iei de popice. muri de sport a fost remarcabil\. Sec]ia de modelism – cea de-a doua sec]ie cu rezul- Sec]ia de canotaj a ob]inut `n perioada 1953-1998 tate remarcabile; `n perioada 1965-1998 au cucerit peste 100 de titluri de campioni na]ionali [i a promo- peste 60 de titluri de campioni na]ionali la seniori [i vat constant `n loturile na]ionale sportivi valoro[i juniori, `n special la aeromodele; sportivi cu reali- care au ob]inut performan]e de prestigiu pe plan in- z\ri deosebite: Otto Hints, Maestru emerit al sportu- terna]ional, printre ace[tia aflându-se: Maestrele lui [i Antrenor emerit – 28 de titluri [i 6 recorduri emerite ale sportului Doina Benedek-Barda[ (medali- na]ionale, printre primii medalia]i la CE (bronz [i at\ cu aur, argint [i bronz la CM [i CE); Maria Sava argint `n 1956 [i 1958), medaliat cu bronz la CM; Macoviciuc (participant\ la JO, medaliat\ cu aur, Aurel Morar, Maestru emerit al sportului [i argint [i bronz la CM); Herta Ani]a[ (medaliat\ cu Antrenor emerit – participant la 6 CM (2 medalii de argint [i bronz la JO); Camelia Macoviciuc (medali- aur, una de argint [i una de bronz); Aurel Popa, at\ cu aur, argint [i bronz la CM [i cu aur la JO); Maestru emerit al sportului – 14 titluri individuale [i Maestrele sportului – Viorica Moldovan Lincaru 25 cu echipa, 6 recorduri na]ionale, participant la 8 (argint [i bronz la CE); Aneta Matei (participant\ la CM (o medalie de aur, una de argint [i 4 de bronz) JO, argint [i bronz la CM). Printre antrenorii sec]iei

266 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

s-au aflat Tudor Bompa [i Doina Benedek-Barda[ Sinaia (1971-1975). Ca unitate departamental\, (emerit\). clubul a f\cut parte din structura CNEFS, iar dup\ Sec]ia de popice, `n cei peste 40 de ani de activitate, 1990 din cea a MTS, având sec]ii la urm\toarele a preg\tit numero[i sportivi care s-au aflat printre sporturi de iarn\: bob, sanie, schi alpin, schi fond, frunta[ii acestui sport. ~ncepând din 1957, sportivii biatlon. Sportivii care au activat `n cadrul clubului au sec]iei au cucerit numeroase medalii la CN, mai ales ob]inut peste 150 de titluri de campioni na]ionali, o la junioare [i senioare – Maria Bagoy [i Maria Peli medalie la JO, 3 medalii la CM, 8 medalii la CE, 17 (campioane la perechi `n 1969), Maestre ale sportu- medalii la JB, o medalie la Cupa Mondial\ [i 2 lui, Emilia Ebel [i Elisabeta P\curariu – Maestre ale medalii la Cupa Na]iunilor. sportului [i componente ale loturilor na]ionale, Sanda Sec]ia de bob, `nfiin]at\ `n 1967, a `nscris `n palma- Constandache, Elena Gheorghiu [i altele. O con- resul s\u: peste 25 de titluri de campioni na]ionali de tribu]ie important\ au avut Ildico Groz\vescu (care a seniori [i tineret la bob de 2 [i 4 persoane; peste 40 activat [i la CSM Re[i]a), Maestr\ emerit\ a sportu- de promov\ri `n loturile reprezentative; participarea lui [i antrenoare (dubl\ campioan\ european\ de ju- la cinci edi]ii ale JO de iarn\, cu contribu]ii la cuceri- nioare – 1971, medaliat\ cu aur [i bronz la CM – rea unei medalii de bronz `n proba de bob 2 persoane 1972), precum [i Maria Zsizsik, de asemenea `n 1968, câte un loc IV, V [i VII [i dou\ locuri VIII la Maestr\ emerit\ a sportului. edi]iile JO desf\[urate `n perioada 1968-1984; parti- Sec]ia de navomodele a realizat, prin sportivii s\i, ciparea la patru edi]ii ale CM, cu contribu]ii la câ[- numeroase medalii [i titluri la CN de seniori [i ju- tigarea unei medalii de argint (1969), a dou\ medalii niori. Echipa de navomodele a câ[tigat Cupa Europei de bronz (1968 [i 1973) [i la clasarea pe locurile V `n 1996-1998. Valoroase performan]e au ob]inut: Lu- (1969) [i VI (1971); participarea la [apte edi]ii ale CE cian Dan – Maestru emerit al sportului, participant la (1967-1992), unde au fost ob]inute 2 medalii de aur 6 CM (2 argint [i 11 bronz) [i la un CE (2 bronz); (1967 [i 1971), 4 de argint [i 2 de bronz; 3 clas\ri pe Helmuth Orban – Maestru emerit al sportului, a cuce- locul IV [i una pe locul VI la CM [i CE de tineret; rit la CM 2 medalii de argint [i una de bronz; Niculina clasarea pe locul I la concursul de Cup\ Mondial\ Dan – 2 medalii de bronz la CE [i o medalie de bronz pentru tineret (1972), la Trofeul „Carpa]i” (1976) [i la CM; Ioan Chibulcutean – medalie de bronz la CM; la alte competi]ii. Sportivii care au activat `n cadrul Emilian Dan – medalie de bronz la CM. Contribu]ia clubului cu rezultate deosebite: Ion Pan]uru, Dumitru deosebit\ a antrenorului Dan Lucian la ob]inerea Foc[eneanu, Nicolae Neagoe (to]i Mae[tri emeri]i ai acestor rezultate a fost r\spl\tit\ cu acordarea titlului sportului), Costel Pietraru, Laszlo Hodo[, Paul de Antrenor emerit. ~n ultimii ani, sec]ia de modelism Neagu, Ludovic Papp (to]i Mae[tri ai sportului). lucreaz\ `n colaborare cu CSM Timi[oara, având Antrenori: Ion Pan]uru, Doru Frangu, Ludovic Papp. sportivi cu dubl\ legitimare, printre ace[tia aflându-se Sec]ia de sanie `nfiin]at\ `n 1974, s-a num\rat printre [i Alexandru Tocaci, care la CM de navomodelism promotoarele acestui sport `n ]ara noastr\ [i a `nregis- din anul 2000 a câ[tigat medalia de bronz la clasa C6. trat importante realiz\ri: peste 85 de titluri de campioni Clubul „Voin]a” Timi[oara s-a clasat pe locul I pe na]ionali de seniori [i juniori, ob]inute `n perioada jude] `n 1997 [i pe II `n 1998. Pe parcursul anilor, 1974-1999; 35 de promov\ri `n loturile reprezenta- conducerea unit\]ii sportive a fost asigurat\ de: Bar- tive; prima participare româneasc\ la acest sport, la bara Horn (1954-1956); Cornel Homorogan (1956- JO din 1980, cu 2 sportive `n proba de simplu 1989); Gheorghe Simulescu (1990-1992); Petre Pro- (locurile XX [i XXI) [i la dublu (locul XV); par- horov (1992-1994); Gheorghe Simulescu (din 1994). ticip\rile la celelalte edi]ii ale JO s-au soldat cu un loc XI `n 1984 (dublu masculin); la CM cele mai CLUBUL SPORTIV OR|{ENESC SINAIA. Titu- bune rezultate au fost ob]inute la simplu fete `n 1979 latur\ adoptat\ `n 1976; a func]ionat ini]ial sub denu- [i 1991 (locurile XV); la CE – cea mai bun\ perfor- mirile CS „Sinaia” (1967-1970) [i „Schi Bob Club” man]\ româneasc\ – locul VIII, la simplu fete `n

267 STRUCTURI ORGANIZATORICE

1978, locul XV `n 1991 [i XVI `n 1992 la aceea[i Sec]ia de hochei pe ghea]\ (`nfiin]at\ `n 1972) - cu prob\; la CE de juniori – locul VIII la simplu junioare echip\ de seniori `n CN, clasat\ pe locurile II – III de (1979) [i locul IX la dublu juniori (1981). Un rezul- la `nfiin]are pân\ `n prezent, cu excep]ia anului 1997 tat de prestigiu a fost ob]inut `n 1995, `n „Cupa când a câ[tigat titlul de campioan\. ~n 1996 a cucerit Na]iunilor”, prin clasarea pe locul III, `n proba de „Cupa României”. A fost o pepinier\ pentru hocheiul dublu seniori, `n concursurile de la Königsee [i Igls. românesc promovând numero[i juc\tori `n echipele Sportivi care au activat `n cadrul sec]iei: Elena Stan, cluburilor frunta[e [i `n loturile na]ionale. ~n fiecare Gheorghe Dumitrescu, Corina Terecoas\, Lauren]iu an, 6 – 8 sportivi au f\cut parte din lotul de seniori. Boro[oiu, Ioan Apostol – to]i Mae[tri ai sportului. Contribu]ii la reprezentarea hocheiului românesc: Trebuie remarcat faptul c\ cele mai bune rezultate locul VII la JO 1976; calificarea `n grupa „A” a CM ob]inute la sanie, `n proba de dublu, la JO (locurile IV `n 1976; locul VII – VIII la JO din 1980; alte rezul- [i V) s-au datorat [i contribu]iei deosebite a sportivu- tate, apreciate pe plan interna]ional, ob]inute la CM lui Ioan Apostol, plecat de la CSO Sinaia. Antrenorii `n grupa „B”, precum [i `n competi]iile oficiale ale sec]iei de sanie: Costel }ig\nu[, Valentin Paiuc, Ion juniorilor. Peste 20 de juc\tori au primit titlul de Galescu, Rosette Dumitrescu, {tefan Panaitescu. Maestru al sportului, iar 10 dintre ace[tia au fost dis- Sec]ia de schi alpin (1967) – peste 20 de titluri de tin[i cu titlul de Maestru emerit al sportului – Ioan campioni na]ionali; locul I pe echipe `n Cupa Ba[a, Adalbert Fekete, Gal {andor, Antal Elöd, Soly- României (1969); 18 sportivi `n loturile na]ionale; om Laszlo, Horvath Laszlo, Barta Csaba, Gereb Ist- rezultate ob]inute la JB – locul I la slalom special van, Antal Karoly [i Nagy Attila. Antrenorii care au (1969), 2 locuri I la slalom special [i slalom uria[, contribuit la preg\tirea juc\torilor: Szabo Iuliu, Antal locul II la slalom special (toate la seniori) [i locul III Zsombor, Szabo Istvan, Mezey Emeric, Ba[a Ioan, la slalom special juniori (1971), locul III la slalom Csiszer Gabor, Czaka Zoltan (Antrenor emerit), special juniori (1980). Printre cei mai buni sportivi ai Antal Elöd, Barta Csaba, Gal {andor, Antal Istvan. sec]iei a fost Maestrul sportului Cornel T\b\ra[. An- Sec]ia de patinaj vitez\ (1972) – `n perioada 1991- trenori: Ion Matei (Antrenor emerit) [i Cornel 1997 a func]ionat `n colaborare cu CS {colar Miercu- T\b\ra[. rea Ciuc. Pe plan intern au fost câ[tigate numeroase Sec]ia de schi fond-biatlon (1967) – peste 20 de titluri de campioni na]ionali, cele mai multe `n sezo- titluri de campioni na]ionali de juniori; 14 sportivi nul 1994-1995 – peste 30 de titluri. ~n perioada 1973- promova]i `n loturile na]ionale de juniori; rezultate 1999 au fost realizate 206 recorduri na]ionale (176 la ob]inute la JB de juniori – locurile I, II [i III (1969), masculin [i 36 la feminin). Cele mai multe recorduri III (1971), locul I [i câte 2 locuri II [i III (1997), I [i au realizat: Kopacz Tibor (33); Horvath Dezideriu II (1998). Antrenori: Nicolae Burchi, Dinu Clinci. (14); Molnar Eva (10). Pe plan interna]ional, patina- Trei speciali[ti din cadrul clubului – Dumitru Foc- torii sec]iei s-au situat printre primii 10 clasa]i `n [eneanu, Paul Popa [i Ion Pan]uru – au oficiat ca ar- competi]iile oficiale: Kopacz Tibor – CE seniori bitri interna]ionali la bob. 1983 (V, VII, X) [i 1984 (medalie de bronz [i 2 locuri Pre[edin]ii clubului: Ion Bustuc (1967-1968); Mihai V), JO 1984 (locul XIX); Horvath Dezideriu – CM Bota (1968-1969); Paul Popa (1969-1995); Ioan 1993 (2 locuri VII), CE 1993 (V, VII, VIII), JO 1994 Galescu (1995-1998); Costel }ig\nu[ (din 1998). [i 1998; Maria Balazs – CM juniori 1991 (X); Novak Carol Eduard – CM seniori 1994 (locul III la 500 m), SPORT CLUB „MIERCUREA CIUC”. Unitate de CM juniori 1994 [i 1995. Au primit titlul de Mae[tri performan]\ reprezentativ\ `n sporturile de iarn\, ai sportului: Maria L\z\rescu, Dan L\z\rescu, Kopacz `nfiin]at\ prin Hot\rârea CNEFS nr. 733/9 iulie 1972, Tibor, Horvath Dezideriu, Novak Carol Eduard. Din ini]ial sub numele de CS Harghita, iar din 1973 sub 1993 s-a constituit [i o grup\ de patinaj vitez\ pe denumirea actual\. Sec]iile care au func]ionat `n pist\ scurt\ (12 titluri de campioni [i titularii tuturor cadrul clubului [i principalele lor realiz\ri: recordurilor na]ionale la seniori [i juniori). Antrenorii

268 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

sec]iei: Farca[ Eva (1972-1975); Maria L\z\rescu Mihaela St\nescu, Liodor Pescaru, Petra V\ideanu, (1975-1998), Nicolae Toth (1978-1998), Dan Livia Simon – unii dintre ace[tia activând [i `n alte L\z\rescu – Antrenor emerit (1978-1985 [i 1991- unit\]i sportive). Antrenorii care au contribuit la 1999). preg\tirea atle]ilor: Emil Dr\gan, Ion Dumitra[cu, Sec]ia de sanie (1978) func]ioneaz\ `n colaborare cu Elvira Cataram\, Liodor Pescaru, Emilian Georges- CS {colar din Topli]a din anul 1986. Multipli cu, Elena Simene. medalia]i la CN [i campioni na]ionali – 7 titluri Sec]ia de box (1969) - a cuprins numero[i sportivi (1994-1999) la seniori [i juniori. Pe plan valoro[i, mul]i dintre ei promova]i `n loturile interna]ional, sportivii D\nu] Laz\r [i Cristian }\ran reprezentative [i `n sec]iile de box ale altor cluburi au participat la CM de juniori din 1994 (locul XII). care au contribuit la ob]inerea unor rezultate de pres- Antrenori: Csaszar Karoly, Denisa Popovici, Ioan tigiu: 32 de campioni [i 97 medalia]i la CN; medalia]i Rizea, Ilyes Elemer. cu bronz – Mircea Fulger (JO 1984) [i Viorel Ioana Sec]ia de schi alpin (1984) – multipli medalia]i la (CM 1982); Adrian Preda, campion european de ju- CN, `n 1995 au ob]inut 2 titluri la junioare I, iar `n niori [i medaliat cu bronz la CM de juniori desf\- 1998 – 3 titluri la senioare [i unul la junioare. [urate `n 1990; 7 sportivi care au apar]inut acestei Antrenor – Biro Tibor. sec]ii au primit titlul de Maestru emerit al sportului Sec]ia de radioamatorism – `nfiin]at\ prin preluarea (Mircea Fulger, Vasile Cicu, Aurel Simion, Viorel radio-clubului jude]ean, `n 1991. Pe plan intern spor- Ioana, Gheorghe Vlad, Anghel Iancu, Mircea David). tivii sec]iei devin campioni na]ionali la telefonie, `n Antrenorii sec]iei: Cristian Panaitescu (emerit); 1992, iar pe plan interna]ional ob]in medalia de bronz Gheorghe Vlad, Aurel Simion, Constantin Dia. `n proba pe echipe, la CM de telegrafie din 1992, prin Sec]ia de judo (1971) – 17 campioni [i 39 de Bako Szabo Laszlo [i Biro Gavril. Antrenor – Petru medalia]i la CN; performan]e deosebite ob]inute de Schmidt. Drago[ Bolbose, Maestru emerit al sportului, medali- ~n ultimii ani, dup\ introducerea bobului feminin, s-a at cu bronz la CE de juniori din 1986 [i cu aur la constituit o grup\ `n care se preg\tesc sportive pentru edi]ia din 1987. Antrenorii sec]iei: Ion Du]\ [i Bog- acest\ ramur\. ~n anul 2000 dou\ sportive ale clubu- dan Nistor. lui – Erika Kovacs [i Maria Spirescu – au cucerit Sec]ia de lupte greco-romane (1969) - 66 de campi- medaliile de aur la CE de la Gröningen [i CM de la oni [i 66 de medalia]i la CN; 6 campioni balcanici, Monaco `n proba de starturi. numero[i sportivi, promova]i `n loturile na]ionale [i Pre[edin]ii clubului: Mihai Moldovan (1972-1973); `n sec]iile altor cluburi, care au ob]inut performan]e Kransz Karoly (1973-1977); Sprencz Ferenc (1977- deosebite: Ion Dulic\ – campion mondial de juniori 1980); Andrei Daradics (1980-1990); Dietrich Arpad (1973), medaliat cu bronz la CE de seniori (1974); (1990-1991); Dan L\z\rescu (1991-1998); Mezey Anton Arghira – campion mondial de juniori [i Emeric Petru (din 1998). medaliat cu bronz la CE de juniori din 1986; medaliat cu argint la CM de seniori din 1989; Marian {tefan SPORT CLUB „MUSCELUL”. Unitate sportiv\ – argint la CE de seniori din 1982; Marian Sandu – `nfiin]at\ `n anul 1969, la Câmpulung, cu performan]e campion mondial la juniori (1990), medaliat cu argint deosebite pe plan na]ional [i interna]ional la ramurile la CE de seniori (1991), sportiv care [i-a continuat de sport cuprinse `n structura sa organizatoric\. activitatea la „Dinamo” unde a mai cucerit, pân\ `n Sec]ia de atletism (`nfiin]at\ `n 1969); palmares: 53 1998, `nc\ patru medalii de argint [i trei de bronz. de campioni [i 127 medalia]i la CN; 12 recorduri Mae[tri emeri]i ai sportului: Anton Arghira, Ion na]ionale; 8 campioni [i 7 medalia]i la CB; locul I pe Dulic\, Marian Sandu. Antrenorii sec]iei: Constantin echipe [i III la individual, `n proba de heptatlon, la Stan (Antrenor emerit), Lucian Coman (Antrenor CE, 8 Mae[tri ai sportului (Olimpia Cataram\, emerit), Ion Dragomir (Antrenor emerit), Lucian Valentina Cioltan, Elena Neac[u, Cristina Dobrinoiu, Popescu, Anton Arghira, Dumitru Mâzgaciu.

269 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Sec]ia de volei (1997) – activitate la nivelul juniori- scrim\ (1981-1988); tir (1950-1973); fotbal (1950- lor, echipa format\ din juc\tori cu dubl\ legitimare, 1992). ~n anul 1992, sec]ia de fotbal s-a desprins din SC „Muscelul” – CS{, câ[tigând titlul de campioan\ structura clubului, constituindu-se `n club profesio- na]ional\, edi]ia 1998-1999. Clubul are `n propri- nist sub denumirile: FC „Constar”; FC „Selena”; FC etate: teren de fotbal gazonat, cu pist\ de atletism [i Bac\u; FCM Bac\u. SCM Bac\u a avut o evolu]ie tribune (10 000 de locuri); grup s\li de preg\tire pen- continuu ascendent\, reu[ind `n ultimul deceniu s\ se tru box, lupte, judo; teren fotbal (2) cu pist\ betonat\ impun\ printre unit\]ile sportive de elit\ ale sportului [i tribun\ (1 500 de locuri); sediu club. ~n 1973 SC de performan]\ din ]ara noastr\, cu contribu]ii de- „Muscelul” s-a clasat pe locul III `n `ntrecerea inter- osebite la atletism, box, lupte, gimnastic\, s\rituri `n cluburi. Pre[edin]ii clubului: Alexandru Du]\ (1969- ap\ [i `n alte ramuri ale sportului. ~n perioada 1989- 1977); Ion Dumitra[cu (din 1977). 2000, clubul a ob]inut peste 1 900 de medalii la CN de seniori, tineret [i juniori. ~n bilan]urile ultimilor SPORT CLUB MUNICIPAL BAC|U. Unitate doi ani, `ntocmite pe baza punctajului acordat primi- reprezentativ\ a jude]ului Bac\u [i a sportului româ- lor trei clasa]i la CN, clubul ocup\ urm\toarele nesc, care continu\ activitatea CS „Dinamo”, fondat pozi]ii: locul V `n clasamentul general al cluburilor [i la 4 septembrie 1949 din ini]iativa unui grup de an- locul II `ntre unit\]ile din sistemul MTS `n anul 1999; gaja]i ai Mili]iei regionale Bac\u, condus de Benedict locul VI `n clasamentul general [i locul III `ntre uni- Teodorescu, care a devenit [i primul pre[edinte al t\]ile din sistemul MTS `n anul 2000. ~n clasamentele clubului. Structura organizatoric\ [i denumirile pur- privind contribu]ia la reprezentarea interna]ional\, tate pe parcursul anilor: 1950-1965 – CS „Dinamo”, clubul s-a situat pe urm\toarele locuri: III `n clasa- club departamental subordonat MI; 1965-1970 – CS mentul general [i I `ntre unit\]ile din sistemul MTS `n Or\[enesc „Dinamo”, se transform\ din club departa- anul 1999; locul XXI `n clasamentul general [i VIII mental `n club or\[enesc, depinzând financiar de MI `ntre unit\]ile din sistemul MTS (IX la probe olimpi- [i coordonat de organele sportive locale; `n 1970 – ce [i IV la probe neolimpice), `n anul 2000. Sport Club Bac\u devine unitate subordonat\ Bilan]ul realizat de sportivi clubului `n anul 2001 pe CNEFS pân\ la sfâr[itul anului 1989 [i apoi subordo- plan na]ional: 18 titluri de campioni na]ionali la se- nat\ MS [i MTS; 2001 – Sport Club Municipal niori, 8 la tineret, 25 la juniori I [i 37 la juniori II; 208 Bac\u, f\când parte, ca structur\, din sistemul MTS. locuri II-III la CN de seniori, tineret [i juniori; 2 re- ~n primii ani, din cele 7 sec]ii preconizate [i-au corduri na]ionale; locul IV pe ]ar\ `n clasamentul clu- `nceput activitatea doar 4 (fotbal, volei, tir [i burilor care au ob]inut medalii la CN. La competi]iile atletism), iar dup\ anul 1965 func]ionau 8 sec]ii (atle- interna]ionale oficiale de seniori, tineret, juniori [i tism, fotbal, handbal, gimnastic\, box, lupte, canotaj, cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i Europene, JMU [i tir). ~n prezent, SCM Bac\u cuprinde `n structura sa CB) sportivii clubului au cucerit 20 de medalii `n pro- 11 sec]ii: atletism (`nfiin]at\ `n 1950) – antrenor co- bele individuale [i au contribuit la ob]inerea altor 4 ordonator Nicolae Mihalache; box (1955) – Antrenor medalii `n probele pe echipe, rezultate cu care clubul emerit Relu Aura[; gimnastic\ (1963) – Cornel Agop; s-a situat pe pozi]ia a VI-a `n clasamentul pe ]ar\ al lupte greco-romane (1965) [i lupte libere feminin cluburilor. (1999) – Antrenor emerit Ticu Grigorescu; nata]ie Sec]ia de atletism. ~n cei 50 de ani de activitate [i `n (1987) – Narcis Gherca; s\rituri `n ap\ (1987) – special `n ultimul deceniu – `n colaborare cu CS{ – a Antrenor emerit Pantelimon Decusear\; tenis (1984) reu[it s\ lanseze `n atletismul de performan]\ nu- – Mihai Ciuntea; modelism (1997) – Petre Zaharioaie; mero[i sportivi care s-au impus pe plan intern [i in- karate modern (1999) – Doru Botez; kick-box (1997) terna]ional. ~n ultimii 11 ani, atle]ii clubului au urcat – Dan {uhan; judo (2001) – Constantin Manole. ~n de peste 200 de ori pe podiumul CN, câ[tigând nu- anumite perioade au mai func]ionat urm\toarele meroase titluri de campioni la seniori, tineret [i ju- sec]ii: canotaj (1969-1989); handbal (1956-1973); niori. Printre sportivii cu rezultate deosebite care au

270 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

activat `n aceast\ sec]ie (unii transfera]i la alte (argint, `n 1984, la CE de juniori [i bronz `n 1985 la cluburi) se num\r\: Valeria Bufanu (medaliat\ la JO CM de juniori); Ciprian Ciocan (bronz `n 1992 la CE din 1972 [i CE din 1973); Bogdan }\ru[ (participant de juniori); Viorel Simion (campion european de la JO din 1996, medaliat cu argint la CM de juniori `n cade]i `n 1997 [i de juniori `n 1999) [i al]ii. Antreno- 1994 [i la CE din 1996 la s\ritura `n lungime); rii sec]iei: Relu Aura[ (Antrenor emerit), Mihai Teofil L\cr\mioara Ionescu (locul I la JO ale Tineretului (Antrenor emerit), Nicolae Cara, Anton Cojan, European, medaliat\ cu aur la CE de juniori din 1997 Marinic\ Ouatu, Constantin Deju, Ion Gheorghi]\. [i la CE de tineret din 1999 [i cu bronz la CM de ju- Sec]ia de handbal a activat cu echipa masculin\ `n niori, la disc); Mihaela Melinte, cu performan]e re- Divizia Na]ional\, unde s-a clasat de 2 ori pe locul III marcabile la aruncarea ciocanului (aur la CE de (1963-1964 [i 1967-1968), de 3 ori pe locul IV [i de tineret din 1997, la CE de seniori din 1998 [i la CM 3 ori pe locul V, iar pe plan interna]ional a `nregistrat din 1999, de]in\toarea unor recorduri mondiale [i eu- 86 de victorii. ~n perioada 1961-1970 era considerat\ ropene); Alina Râpanu, cu dubl\ legitimare (medali- una dintre cele mai bune echipe din provincie, `n at\ cu argint la CE de juniori din 1997 la 400 m, cadrul c\reia au activat 22 de Mae[tri ai sportului [i bronz la CM de juniori [i la CE de seniori din anul 9 Mae[tri emeri]i ai sportului. Peste 25 juc\tori au 2000 cu [tafeta 4x400 m); Mariana Solomon (argint f\cut parte din diferite loturi reprezentative, contribu- la CE de juniori din 1999 la triplusalt); Cristina Fe- ind la realizarea unor victorii interna]ionale. Au func- chita (locul IV la CE de tineret din 1997 la aruncarea ]ionat ca antrenori ai echipei: Lasc\r Pan\ – emerit ciocanului) [i al]ii. Mai sunt de re]inut: 2 medalii de (de mai multe ori [i antrenor al echipei na]ionale), aur cucerite de Mihaela Melinte la JMU `n 1997 [i Petre Curelaru, Milu Horob\], Mihai Pintea – eme- 1999, 4 locuri I pe care s-a situat Mihaela Melinte la rit. ~n 1973, sec]ia `[i `nceteaz\ activitatea `n cadrul Cupa Europei `n 1997, 1998, 1999 [i 2000, nu- clubului, echipa fuzionând cu „{tiin]a” Bac\u, unde meroase titluri [i medalii ob]inute la CB. ~n sec]ie au [i-a continuat activitatea `n prima divizie. activat 10 Mae[tri ai sportului, 2 Mae[tri emeri]i ai Sec]ia de lupte greco-romane a ob]inut `n ultimii sportului [i trei Antrenori emeri]i (Cornel Popa, Ion doi ani peste 150 de medalii la CN, 8 campioni Butnaru, Theodoru Agache). Mai func]ioneaz\ ca na]ionali la seniori [i tineret [i peste 40 de medalii la antrenori Maria Hagima, Gheorghe Neam]u, Mihaela juniori, 2 titluri de campioan\ na]ional\ cu echipa de Melinte, Eugen Pereteatcu. juniori (1996, 1999) [i unul cu echipa de cade]i Sec]ia de box a câ[tigat cu sportivii s\i 34 titluri de (1991). Rezultate pe plan interna]ional: peste 80 de campion na]ional (6 la seniori, 12 la tineret [i 16 la medalii la concursuri interna]ionale [i CB; partici- juniori), precum [i un mare num\r de locuri II [i III pan]i la JO: Valentin Rebegea (1992 – locul V, 1996 la CN organizate pentru aceste categorii. ~n 1991 a – locul XI); participan]i la CM [i CE: Valentin cucerit titlul de campioan\ na]ional\ de juniori pe Rebegea (bronz la CM de tineret din 1991, argint `n echipe. Sec]ia a conlucrat cu diferi]i sponsori, 1990 [i bronz `n 1991, la CE de juniori, locul IV la purtând denumirea acestora: „Selena”, „Koala”, CM din 1992); Marian Brade (aur la CM de cade]i „Perla Moldovei”. S-au remarcat prin rezultate de- din 1995); Florin Gavril\ (aur la CM de juniori din osebite pe plan interna]ional urm\torii sportivi care 1999, argint la CE de juniori din 1998); Eusebiu au reprezentat aceast\ sec]ie `n anumite perioade: Diaconu (bronz la CE de juniori din 1999, argint la Francisc Va[tag (participant la JO din 1996, dublu CM de juniori din 2000), Constantin Buliba[a (aur la campion mondial `n 1993 [i 1995, dublu campion eu- CE de juniori din 2000), C\t\lin Matache (locul VI `n ropean `n 1993 [i 1996, locul I la Cupa Mondial\ din 1998 [i bronz `n 1999 la CM de juniori); Victor Rebe- 1994); Claudiu Cristache (bronz la CE din 1993, gea (bronz la CM de cade]i din 1992). Au mai participat locul II la Cupa Mondial\ din 1994); Condurat Dinu la CM [i CE: Adrian Popa, Victor Pren]u, Daniel (aur `n 1972 [i bronz `n 1970 la CE de juniori); Nico- Harasimiuc, Ion Damaschin, Marius Bitere [i al]ii. lae B\bescu (aur `n 1972 la CE de juniori); Ion Pall Antrenori care au contribuit la dezvoltarea acestei

271 STRUCTURI ORGANIZATORICE

sec]ii: Mircea Croitoru, Ticu Grigorescu, Ion Butu- interna]ionale (CM, CE, CB, cupe [i alte concursuri) caru, George Mocanu, Ion S\rban. Din colectivul gimna[tii sec]iei au câ[tigat peste 100 de medalii. tehnic mai fac parte Vasile Butucaru [i Gheorghe {i-au adus contribu]ia la reprezentarea gimnasticii pe Panait. plan interna]ional: Felicia Dornea (participant\ la JO • Sec]ia de s\rituri `n ap\ a reu[it `n cei 13 ani de din 1972 [i la CE); Maria Andrioaie (participant\ la activitate s\ devin\ una dintre cele mai puternice din CM); Camelia Andronic (medaliat\ la CB); Gabriela ]ar\, dominând `n ultimii ani CN de seniori [i juniori. Tru[c\ (medaliat\ cu argint la JO din 1976, la proba Un num\r de 10 sportivi s-au impus la campionatele pe echipe); Gabriela Potorac (2 medalii de argint – pe interna]ionale din 14 t\ri, precum [i la CB de seniori echipe [i la s\rituri [i 1 de bronz – bârn\, la JO din [i juniori, iar 6 dintre ace[tia au cucerit medalii la CM 1988; medaliat\ cu aur la CE [i cu bronz la CM, `n [i CE de tineret [i juniori. Palmaresul interna]ional: proba de bârn\ `n anul 1989; 5 medalii la CE de ju- 8 particip\ri la JO (Gabriel Chereche[ [i Clara Cio- niori – bronz, `n 1986, la paralele, 1 de aur – bârn\, 2 can – 1992; Gabriel Chereche[, Clara Ciocan [i de argint – individual compus [i paralele, 1 de bronz Ani[oara Opriea – 1996 [i 2000); 16 medalii la CE de – sol `n 1988). Printre antrenorii care au contribuit la juniori (5 de aur, 3 de argint [i 8 de bronz); 4 medalii preg\tirea gimnastelor se afl\: Mircea Bibere [i Ma- la CM de tineret [i juniori (1-2-1). Printre s\ritorii rina Bibere (Antrenori emeri]i), Cornel Agop, Petric\ care s-au remarcat `n mod deosebit, realizând perfor- M\girescu, Eugenia Prisecaru, Constantin Vrabie, man]e `n premier\, se afl\: Gabriel Chereche[ (peste Vasilica Agop, Violeta Gâ]u, Dan Pintilie, Ion Ioni]\. 30 titluri de campion na]ional, participant la 3 CM de Grupa de `not din sec]ia de nata]ie, `n colaborare cu tineret [i juniori: 1991 – bronz, la platform\, 1993 – CS{, a contribuit la preg\tirea unor tineri care s-au aur, la platform\ [i 1995 – locul VI, la trambulin\ 3 m; afirmat pe plan intern [i interna]ional: peste 400 de 5 medalii la CE de juniori: 2 de aur, `n 1992 [i 1995, medalii câ[tigate la CN de juniori [i copii [i peste 160 2 de argint, `n 1992 [i 1993, 1 de bronz, `n 1991; `n de medalii la diferite concursuri interna]ionale. Prin- 1994, la 17 ani, a participat la CM de seniori, unde tre sportivii care s-au remarcat, se afl\: Ciprian s-a clasat pe locul XVIII); Clara Ciocan (15 titluri de Amariei (bronz) [i Alina T\b\caru (argint [i bronz) la campioan\ la junioare [i 20 la senioare; medaliat\ cu JO ale Tineretului European `n 1995; Aida Pu[ca[u argint la CM de juniori; 2 medalii de aur, `n 1995 [i (argint [i bronz la CB); Adrian Negru (aur la CB) [i 1996, 3 de bronz, `n 1992 [i 1993, la CE de juniori; al]ii. Antrenorii sec]iei: Narcis Gherca, Ovidiu locul IV la CE de seniori `n 2000, la sincron plat- Galeru, Ducu Hermeziu, Mihai Gavriliu, Cornelia form\); Mihaela Coman (argint la CM de juniori din Pu[ca[u. 1993, aur `n 1993 [i bronz `n 1994, la CE de juniori); Se mai remarc\ rezultatele ob]inute la sec]ia de arte Ani[oara Opriea (2 medalii de bronz la CE de juniori, mar]iale de contact, prin sportiva Adriana Stan, me- `n 1993 [i 1995, locul IV la CE de seniori la sincron daliat\ cu bronz la CE de kick-box din 1998 (catego- platform\ `n 2000); Andra Opinc\ (argint la CE de ju- ria 56 kg) [i cu aur la CE din 2000 (categoria 57 kg). niori din 2000); Cornel Ardeleanu (bronz la CE de ~n decursul anilor, func]ia de pre[edinte al clubului a juniori `n 2000). Antrenorii care au contribuit la rea- fost `ndeplinit\ de urm\torii: Benedict Teodorescu; lizarea acestor performan]e: Pantelimon Decusear\ Ion M\noiu; Izu Isac; Carol Grindea (1960-1965); (Antrenor emerit), Ildyko Toth, C\t\lin Cazan. Ioan Bucur (1965-1966); Iosif Ichima[ (1966-1968); Sec]ia de gimnastic\ a activat `n colaborare [i cu alte Roli Stratulat (1968-1974); Corneliu Costinescu sec]ii din localitate, sprijinind afirmarea unor (1974-1990); Dorin Ar\d\voaicei (din 1990 [i `n gimnaste pe plan interna]ional. Pe plan intern, au prezent). câ[tigat de patru ori Cupa FR de Gimnastic\ (1968, 1969, 1970 [i 1971), CN de maestre (1972), CN de SPORT CLUB „SPORTUL STUDEN}ESC” copii (1963) [i s-a situat de dou\ ori pe locul III `n BUCURE{TI. A luat fiin]\ la 11 februarie 1916, ini]ial CN de senioare (1972 [i 1973). ~n diferite competi]ii sub denumirea „Sporting Club Universitar Studen]esc”,

272 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

cunoscut mai târziu [i sub numele de „Societatea ini]iative de a reactiva echipa de fotbal a studen]ilor Universitar\ Sportul Studen]esc”. Clubul s-a consti- bucure[teni, printre care: constituirea unei echipe de tuit din ini]iativa [i `n urma demersurilor f\cute `nc\ fotbal `n cadrul Centrului Universitar Bucure[ti din anul 1915 de c\tre un grup de studen]i, `ntre care (CUB), `n 1948; `nfiin]area unei echipe `n cadrul In- [i Octav Luchide, de la Facultatea de Drept, [i cu stitutului Agronomic (1951) care, reu[ind s\ pro- sprijinul unor profesori, avându-l `n frunte pe repu- moveze `n Divizia B, este preluat\ de CUB, adoptând tatul matematician Traian Lalescu, cadru didactic la [i denumirea de „{tiin]a”, din 1967 devenind „Po- Universitatea Bucure[ti, care a devenit [i primul litehnica”. ~ncepând din 1969 se revine la vechiul pre[edinte al acestei organiza]ii sportive. La `nceput nume „Sportul Studen]esc”, conducerea acestuia a avut sec]ii de fotbal [i rugby (dup\ alte surse, fotbal fiind `ncredin]at\ unui colectiv din care a f\cut parte [i tenis). Izbucnirea primului r\zboi mondial consti- [i prof. univ. dr. arhitect Emil Barbu Popescu tuie un obstacol `n demararea activit\]ii noului club. („Mac”), ulterior rector al Institutului de Arhitectur\ Studen]ii bucure[teni se reorganizeaz\ `ntr-o nou\ „Ion Mincu”, cel care a devenit pre[edintele acestui grupare denumit\ „Speciala” a c\rei activitate se club. Pe parcursul anilor, `n conducerea clubului, `n limita la fotbal [i care a durat doar un sezon. ~n toam- func]ia de vicepre[edinte s-a aflat prof. Eugen Ban- na anului 1919, la str\daniile neobosite ale prof. univ. ciu. ~ntre 1948-1989, activitatea sportiv\ a Traian Lalescu [i ale lui Octav Luchide, „Sportul Stu- studen]ilor bucure[teni [i reprezentarea acesteia pe den]esc” preia `ntregul lot de juc\tori de fotbal de la plan intern [i interna]ional a cunoscut numeroase „Speciala”, antrenând `n paralel interesul sec]iilor de transform\ri, folosindu-se diverse formule organiza- rugby, atletism, tenis [i altele. Dup\ 1920 studen]ii torice [i denumiri. Organizate pe plan teritorial sau `n care practicau rugby-ul [i atletismul se orientau cu cadrul institu]iilor de `nv\]\mânt superior, structurile prioritate c\tre „Sportul Studen]esc”. Fotbalul a con- sportive studen]e[ti, `n care au fost cuprinse [i sec]ii stituit una dintre principalele activit\]i, acesta fiind [i ale „Sportului Studen]esc”, au activat sub numele de nucleul `n jurul c\ruia au evoluat [i structurile orga- „{tiin]a” (de mai multe ori), Clubul Atletic Universi- nizatorice, la echipa „Sportul Studen]esc” evoluând tar, CS „Universitatea”, Clubul Nautic Universitar [i pe parcursul anilor numero[i juc\tori [i antrenori de altele. Al\turi de „Sportul Studen]esc” au mai valoare, nume cu rezonan]\ `n fotbalul românesc. func]ionat cluburile studen]e[ti „Universitatea”, „Po- Ini]ial, puteau fi membri ai clubului numai studen]ii litehnica” „ASE”, „Construc]ii”, „Arhitectura”, [i cadrele didactice, `ns\ la insisten]ele elevilor de la „ICF” („IEFS”) [i altele, cu sec]ii la mai multe ra- Liceul „Dimitrie Cantemir”, care doreau s\ vin\ cu o muri de sport, dintre care unele cu caracter reprezen- echip\ de rugby, se accept\ [i legitimarea elevilor de tativ, precum [i denumiri combinate „{tiin]a Con- liceu. ~n 1929 „Sportul Studen]esc” devine club au- struc]ii”, „{tiin]a ICF” etc. ~n 1948 CS Universitar tonom al studen]ilor [i elevilor. Dup\ 1925 func]ia de centraliza toat\ activitatea de performan]\ studen- pre[edinte al clubului a revenit prof. univ. Constantin ]easc\ din Bucure[ti. Dup\ 1972, sec]ia de fotbal [i-a Stoicescu, rectorul Universit\]ii Bucure[ti (mai târziu desf\[urat activitatea ca unitate distinct\, din 1997 a fost [i pre[edintele Federa]iei Române de Box), iar adoptându-se denumirea de CF „Sportul Studen]esc”, cea de secretar, lui Octav Luchide, care mai târziu a situa]ie care a fost consfiin]it\ [i pe plan juridic `n f\cut parte din conducerea Federa]iei Române de anul 2001, când s-au constituit SC „Sportul Studen- Fotbal. Din 1934 la conducerea clubului s-au aflat ]esc”, structur\ polisportiv\ de performan]\ [i aso- dr. Aurel Leucu]ia – pre[edinte, P. Nedelcovici [i cia]ia sportiv\ Club de Fotbal „Sportul Studen]esc” P. Stroescu – vicepre[edin]i, iar I. Chiriceanu, secre- (vezi CF „Sportul Studen]esc”). ~n decursul anilor, `n tar. ~n 1945 clubul `[i schimb\ denumirea `n „Sparta”, cadrul clubului sau `n structurile care au continuat ac- iar `n 1947, perioad\ `n care avea loc reorganizarea tivitatea acestora, au func]ionat sec]ii de fotbal, mi[c\rii sportive, `[i `ntrerupe activitatea. Dorin]a de rugby, atletism, gimnastic\ sportiv\, gimnastic\ rit- reconstruc]ie a clubului se manifest\ prin diverse mic\, tenis, scrim\, tir, canotaj, box, baschet, volei,

273 STRUCTURI ORGANIZATORICE

handbal, [ah, hochei pe ghea]\, polo pe ap\, yachting, consacrat. Printre antrenorii care [i-au adus con- schi, modelism, automobilism, badminton [i altele. tribu]ia la preg\tirea atle]ilor universitari s-au aflat ~n cadrul sec]iilor cluburilor studen]e[ti sau ale altor Tiberiu Földvari, Gh. Rugin\, Dumitru Alexandres- cluburi unde au fost promova]i studen]ii sportivi, cu, Dumitru Roman, Andrei Nagy [i al]ii. ace[tia au cucerit numeroase titluri [i medalii la CN, Sec]ia de rugby a promovat echipe `n toate catego- JB, JMU, CE, CM [i JO, foarte mul]i dintre ei fiind rile – onoare, promo]ie [i categoria a II-a – având componen]i de baz\ ai loturilor reprezentative. ~n contribu]ii deosebite la dezvoltarea jocului cu perioadele `n care sec]iile pe ramuri de sport au fost balonul oval `n ]ara noastr\. Echipa „Sportul Stu- reunite sub alte denumiri [i `n special sub cea de den]esc” a reprezentat acest sport cu rezultate de „{tiin]a”, o contribu]ie important\ la afirmarea spor- prestigiu atât la nivel de club cât [i al echipelor tului de performan]\ studen]esc au avut Puiu Anghel reprezentative, `n componen]a c\rora a promovat nu- [i Nicolae Mircioiu `n calitate de pre[edin]i, Alexan- meroase valori cu nume de rezonan]\ pe plan inter- dru D\nil\ (un reputat arbitru de baschet) ca secretar na]ional. Aceast\ forma]ie a câ[tigat Campionatul cu probleme organizatorice, conf. univ. Dumitru României (Cupa C. Alim\ni[teanu – categoria Hazaparu – secretar cu probleme tehnice, Auric\ onoare) `n 1925, 1929, 1932, 1935, 1939 [i 1945- Stoian – probleme economice [i mul]i al]ii. 1946, iar edi]ia 1947-1948 sub denumirea „Universi- Sec]ia de atletism a „Sportului Studen]esc” a fost tatea” Bucure[ti. C\pitani ai echipelor campioane au printre primele care s-au impus pe plan na]ional, con- fost Sorin Mich\ilescu (pân\ `n 1929) [i Aurel tribuind la promovarea acestei ramuri de sport `n ]ara M\r\[escu (pân\ `n 1939). ~n „Cupa României” noastr\. Au cucerit titlurile de campioni na]ionali: (Cupa „Tenis Club Român”) „Sportul Studen]esc” a Constantin Dumitrescu – 1920 (cros – 8 km); Jean câ[tigat trofeul `n 1924 [i `n cele 6 edi]ii disputate Dumitrescu – 1922 (cros – 8 km); echipa de cros – `ntre 1927-1932. Pe plan intern echipa a mai câ[tigat 1923; Gh. Onciul – 1926 (suli]\) [i 1928 (lungime); `n 1937 Cupa „General Gabriel Marinescu” (donat\ Costin Hârjeu – 1928 (100 m); Nicolae Ilie – 1928 `n 1934), edi]iile din 1922, 1923, 1924 [i 1932 ale (cros – 10,5 km); Nicolae Ogrinja – 1928 ( pr\jin\) [i Cupei „Gh. }icleanu” (fost categoria a II-a [i apoi 1929 (decatlon). Ulterior, când sec]ia [i-a continuat promo]ie), precum [i Cupa „Cantacuzino”, apoi activitatea `n cadrul altor structuri studen]e[ti, au „Neni[or”, `n 1924 [i 1925. Pe plan interna]ional, `n cucerit titluri na]ionale pentru CSU, „{tiin]a”, aprilie 1923, sus]ine primul joc la Bucure[ti cu „CAUB” [i alte cluburi: Ilarie M\gda[ – 1954 (100 [i echipa „RGH” (din Germania) pe care-l termin\ 200 m); Elöd Kincses – 1960-1961 (100 [i 200 m); nedecis 0-0 (c\pitan, Octav Luchide). ~n 1925 câ[tig\ Valeriu Jurc\ – 1961-1962 (100 [i 200 m); Tiberiu 2 jocuri `n Polonia – 22-1 cu „Vulturul Alb” [i 18-0 Ardelean – 1957-1959 (110 m garduri); Zeno cu Selec]ionata militar\ polonez\ (c\pitan Sorin Dragomir – 1950-1955 (pr\jin\); Alexandru Bizim – Mich\ilescu), iar `n 1935 câ[tig\ cu 10-5 meciul cu 1959-1964 (suli]\); Gh. Popescu – 1960 (suli]\); echipa francez\ RC Narbonne, desf\[urat la Bu- Alexandru Spiridon – 1963-1964 (`n\l]ime); {erban cure[ti (c\pitan Aurel M\r\[escu). La prima sa de- Ion – 1969-1970 (`n\l]ime); Dan Hidio[anu – 1968 plasare `n Fran]a `n 1937, pierde cu 8-11 jocul (110 m garduri); Toma Petrescu – 1973-1975 (100 m); revan[\ cu RC Narbonne. ~ntre juc\torii interna]io- Claudiu {u[elescu – 1976 (400 [i 100 m); Mircea nali de rugby care au reprezentat SC „Sportul Stu- Ursac – 1960 (110 m garduri); Constantin Stan – den]esc” s-au aflat: Victor Brabe]ianu, Ascanio 1972-1973 (400 m); Jutta Haffer – 1949 (`n\l]ime); Damian (viitorul rector al Institului de Arhitectur\ Lia Manoliu – 1952-1955 (disc); Maria Di]i-Dia- „Ion Mincu”), Telu Diamandi, Constantin Dinescu, conescu – 1959-1961 (suli]\); Viorica Gabor – 1969 G. Dragomirescu, {t. Aurel Dr\ghici, Rudy Ekert, (cros); echipa de cros a CSU – 1950; Elisabeta Baciu George Fântâneanu, Paul Florian, C. Grigorescu, – 1970 (cros); Dorina C\tineanu – 1974 (lungime) [i {tefan Ionescu, Aurel M\r\[escu, Eugen M\rculescu, mul]i al]i atle]i promova]i la alte cluburi unde s-au Sorin Mich\ilescu, Paul Nedelcovici, Aurel Neme[,

274 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Vasile Niculescu, Rudolf Schmettau (a `ndeplinit mai `n Capital\, `n 1933, a sus]inut un joc cu echipa simi- multe func]ii de conducere `n diferite sporturi), Ilie lar\ a „TCR”, singurele echipe prezente din cele [ase Tarabega, George Vraca (marele actor) [i George `nscrise `n Campionatul Bucure[tiului, partid\ pe Wirth. Pre[edinte al sec]iei de rugby: Dimitrie care a pierdut-o cu 9-7. ~n aceast\ perioad\ de T\n\sescu (care era [i vicepre[edinte al FR de `nceput, echipa avea `n componen]\ pe Katia Aman Rugby). Dup\ 1970 a activat sub denumirea Clubul (c\pitan), Mica Paraschivescu, Hansi Colias, Carmen de Rugby „Sportul Studen]esc”. Din 1990, echipa de Marineanu, Margot Ene [i Viorica {tef\nescu. Dup\ rugby a activat `n Divizia A, `nregistrând cea mai campionatul din 1934, desf\[urat cu patru echipe, bun\ performan]\ – locul III `n edi]ia 1995-1996. `ntre care [i „Sportul Studen]esc”, activitatea este re- Sec]ia de baschet a luat fiin]\ `n 1930, iar `n toamna luat\ abia `n 1939, când se organizeaz\ Cupa anului 1931 s-a num\rat printre cele 8 cluburi care au „FRVB” cu 8 echipe, „Sportul Studen]esc” clasându- fondat Federa]ia Român\ de Baschet [i Volei. Echipa se pe locul II, an `n care au debutat viitoarele inter- masculin\ particip\ la cel de-al III-lea Campionat al na]ionale Rodica S\deanu-Riegler [i Magda Grigo- Capitalei, fiind `nvins\ `n final\ de c\tre forma]ia stu- rescu-Niculescu. ~n 1945, `n Bucure[ti, activau 3 den]ilor de la „Medicin\” („Juventus”). Particip\ echipe `ntre care se afla [i „Sportul Studen]esc”, care `ncepând cu edi]ia 1931-1932 la Campionatul regiu- câ[tig\ Campionatul Regional, din echip\ f\când nii Muntenia, unde se acorda [i titlul na]ional (ocup\ parte unele dintre cele mai valoroase juc\toare din locul III). Edi]ia din 1933 a campionatului s-a orga- acea vreme, fiind [i componente ale lotului na]ional: nizat `n aer liber, majoritatea jocurilor disputându-se Antigona Papazicol, Laura S\ulescu, Magda Nicules- pe terenul „Sportului Studen]esc” (locul III). ~n 1934, cu, Rodica S\deanu, Coca Bunescu [i Leni Tomescu. se `nt\re[te cu absolven]ii Liceului „Matei Basarab” Echipa domin\ Campionatul regional 1946-1947, iar [i devine cea mai puternic\ echip\ a campionatului, `n 1948 particip\ la Cupa Districtului Bucure[ti. ~n care va domina acest\ competi]ie pân\ `n anul 1940. 1949, `n urma unor reorganiz\ri, activitatea a conti- ~n 1934 face prima deplasare peste hotare, la Sofia, nuat `n cadrul CSU, echipa fiind format\ din R. unde sus]ine dou\ jocuri pe care le pierde, `n schimb, S\deanu, Livia Petrescu, Ioana Odobescu, Lia Mano- din cele trei partide sus]inute, `n acela[i an, la Atena liu [i altele. ~n 1950 CSU se transform\ `n „{tiin]a” [i Istanbul, câ[tig\ dou\. ~n anul 1935, la CE de la (va cunoa[te pe parcursul anilor mai multe reorga- Geneva, prima confruntare european\ a baschetului niz\ri) care va câ[tiga primul CN feminin de baschet românesc, „Sportul Studen]esc” avea `n echipa având `n echip\ pe Livia Petrescu (c\pitan), Rodica na]ional\ [ase juc\tori: C. Riegler, P. B\lteanu, S\deanu, Ioana Odobescu, Dina Manolescu, Ina [i N. Groz\vescu, N. Alexandrescu, O. Belitoreanu [i Lia Manoliu [i altele. La edi]ia a II-a din 1951 a CN, M. Bercu[i, precum [i doi conduc\tori (juc\tori ai echipa s-a clasat pe locul II sub denumirea „{tiin]a- aceleia[i forma]ii), C. Lecca [i Genu Groz\vescu. Construc]ii”, iar `n 1952, tot pe locul II, sub titulatu- Participarea s-a f\cut prin subscrip]ii [i contribu]ia ra „{tiin]a ICF” (Antoaneta R\dulescu, Eva Ferencz, personal\ a fiec\rui component al delega]iei. Echipa Lavinia Vasiliu, Xenia Nistor, Laura Bulg\rescu [.a.), s-a clasat pe ultimul loc. ~n 1937, `nvinge echipa stu- pozi]ie ocupat\ [i `n 1953. Echipele feminine de den]ilor din Brno, iar `n 1939 efectueaz\ un turneu `n baschet au reprezentat, `n continuare, sportul stu- Polonia [i Letonia. ~n 1943 particip\ la Campionatul den]esc, num\rându-se printre protagonistele CN, regional categ. I, `n 1944 `n „Cupa Bucure[ti” la cate- ajungând de dou\ ori pân\ `n semifinalele CCE. goria onoare [i la alte competi]ii desf\[urate `n pe- Sec]ia de volei [i-a desf\[urat activitatea `n perioada rioada 1945-1946, iar `n 1947 la cea dintâi Divizie de `nceput `mpreun\ cu baschetul, foarte mul]i na]ional\, având conduc\tor tehnic pe Bizzi Bercu[i. juc\tori [i juc\toare reprezentând `n competi]ii am- ~n 1950 activeaz\ sub denumirea „{tiin]a” [i apoi `n bele jocuri. ~n 1931 a participat la primul Campionat alte combina]ii: „{tiin]a-Construc]ii”, „{tiin]a ICF” [i al Capitalei, `n continuare prezentându-se cu echipe altele. Echipa feminin\, una dintre primele `nfiin]ate valoroase care s-au impus pân\ dup\ cel de-al doilea

275 STRUCTURI ORGANIZATORICE

r\zboi mondial, contribuind la dezvoltarea acestui joc particip\rii echipelor studen]e[ti `n aceast\ categorie sportiv `n ]ara noastr\. Dup\ r\zboi, alte organiza]ii competi]ional\ sub diferite denumiri: „{tiin]a” (8 studen]e[ti au reprezentat voleiul `ncepând din 1949 particip\ri, `ntre 1955-1964); CSU (1958; 1984 [i cu CSU, care avea `n componen]\ pe Medianu, 1987-1989); ICF (1967, 1968); IEFS (5 particip\ri Vâlvoi, Dumitra[cu, T\rchil\ [i al]ii. ~n 1954 echipa `ntre 1969-1973); CNU (4 particip\ri, `ntre 1974- feminin\ „{tiin]a ICF” (antrenor N. Murafa) a cuce- 1977); CNASE (6 particip\ri, `ntre 1978-1983); CSU rit titlul de campioan\ na]ional\. Unul dintre clubu- „Construc]ii” (1985, 1986). ~ncepând din 1990 a fost rile cu contribu]ii deosebite la promovarea [i dez- `nfiin]at\ sec]ia de polo pe ap\ `n cadrul CS „Sportul voltarea voleiului de performan]\ studen]esc a fost Studen]esc”, `n cei 12 ani de participare `n Divizia A „Medicina” Bucure[ti. Printre juc\torii [i antrenorii ocupând pozi]iile V-VII. Cea mai bun\ performan]\ remarca]i se afl\: prof.univ.dr. Miron Georgescu studen]easc\ – echipa IEFS, locul III `n 1971. Printre (Antrenor emerit), conf.univ. N. Murafa (Antrenor tehnicienii care au contribuit la dezvoltarea jocului de emerit), {tefan Roman (Antrenor emerit), Ion polo `n rândul studen]ilor s-au num\rat Antrenorul {u[elescu [i al]ii. emerit Vladimir Agarici, precum [i antrenorii: Prezen]a handbalului `n sec]iile cluburilor studen- Gheorghe Zamfirescu, Eugen Georgescu, Cristian ]e[ti a avut meritul de a fi contribuit la promovarea Iordache [i al]ii. unor juc\tori de mare valoare care au reprezentat Sec]ia de tenis a continuat s\ promoveze acest sport acest joc sportiv cu rezultate de excep]ie, printre [i dup\ 1990, participând `n CN de seniori, tineret [i ace[tia num\rându-se: Cristian Ga]u, Mihai Marines- juniori, situându-se pe locul V `n clasamentul cu, Gheorghe Goran, Iosefina {tef\nescu, Elena cluburilor care au ocupat primele trei locuri `n CN P\dureanu, Aurora Leonte, Elena Jianu, Carolina din 1999. Cârligeanu, Aurelia Szöke, Irina Nagy, `mpreun\ cu Sec]ia de modelism a abordat, `n special, navo-mo- Antrenorii emeri]i Victor Cojocaru, Constantin delismul [i automodelismul, având `n componen]\ Popescu, Ioan Kunst-Gherm\nescu, Valeriu Gogâl- valori incontestabile printre care: Ilie Goga, Ion Pis- tan, Ion Bota [i al]ii. Au fost `ncununate cu laurii de cati, Vasile Nicolae, Marin Cristian, Doina Hora]iu [i campioane na]ionale la handbal `n 11 echipele femi- al]ii. ~n anul 2000 sec]ia a reu[it s\ ocupe pozi]ia a II- nine „{tiin]a ICF” (1952) [i „{tiin]a” Bucure[ti a `n clasamentul cluburilor care s-au situat pe primele (1959-1960 [i 1962-1963), precum [i cele de handbal trei locuri la CN (la seniori – 10 titluri, 6 locuri II [i `n 7 – „{tiin]a” Bucure[ti (1959-1960, 1964-1965), 13 locuri III; la juniori – 2 locuri II [i 3 locuri III). Pe „Universitatea” (1970-1971) [i IEFS (1972-1973 [i plan interna]ional s-au remarcat `n mod deosebit Ilie 1974-1975). Goga [i Ion Piscati, multipli medalia]i la CM [i CE. Sec]ia de nata]ie, afiliat\ la FR de Nata]ie `n 1931 a Sec]ia de hochei pe ghea]\ „Sportul Studen]esc” a men]inut interesul pentru promovarea ramurilor aces- continuat, dup\ 1990, tradi]ia acestui joc `n mediul tei discipline sportive. Dup\ 1950, sub `ndrumarea universitar, participând `n divizia na]ional\ unde s-a so]ilor Paula [i Iosif En\ceanu, `n cadrul CS clasat pe locurile: IV (1993-1994); III (1995); II „{tiin]a”, `notul de performan]\ a cunoscut o puter- (1996); III (1997,1998). nic\ dezvoltare promovând numero[i campioni Dintre sportivii [i antrenorii care au contribuit prin na]ionali [i componen]i ai loturilor na]ionale de juni- rezultatele ob]inute la afirmarea sportului de perfor- ori [i seniori. De asemenea, antrenorul Iosif man]\ universitar pot fi men]iona]i: gimnastic\ En\ceanu a preg\tit o puternic\ echip\ de polo ju- artistic\ – Elena Leu[tean, Sorin Iovan, Berta niori, campioan\ na]ional\ `n 1954, care avea `n com- Corobeanu, Elena Tutan, Carol Bedö, Iosif Hidi, ponen]\ pe cunoscu]ii `not\tori [i juc\tori: {tefan Francisc Kocsis, Nicolae B\ia[u; gimnastic\ ritmic\ Kroner, Gavril\ Blajec, Constantin Marinescu, Mihai – Mihaela Filip, Irina Deleanu, Maria Gârb\ [i Vasiliu, Radu Zane [i al]ii. Echipa a promovat `n anul antrenoarele Vera Proca Ciortea, Ioana M\nescu, 1955 `n Divizia A de polo, deschizând drumul Ileana Sima, Viorica Mociani; [ah – marele maestru

276 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Mihai Ghind\; canotaj – Mihaela N\dejde – cam- (kick-box). Clubul a avut contribu]ii importante, pioan\ mondial\ universitar\; scrim\ – T\nase al\turi de alte unit\]i sportive, la dezvoltarea [i afir- Mure[an, Peter Habala, Ladislau Rohony, Dumitru marea unor ramuri de sport pe plan intern [i inter- Popescu, Rodica V\duva; box – Eusta]iu M\rg\rit, na]ional. Mul]i sportivi [i-au continuat preg\tirea `n Mihai Stoian; tir – Edda Baia – campioan\ euro- cadrul CSM, fiind ulterior promova]i `n loturile pean\, Paraschiva Eleke[, Virgil Atanasiu – campion na]ionale sau `n sec]iile altor cluburi frunta[e, con- mondial, Ion Ol\rescu [i antrenor Teodor Paladescu; tribuind la ob]inerea unor rezultate de prestigiu la yachting – Iulia Negoescu [i Raluca Plugaru; bad- JO, CM [i CE [i alte competi]ii interna]ionale. Printre minton – prin pozi]iile câ[tigate la CN din anul 2000, ace[tia se afl\: Emilia Eberle, Dana Dumitru [i sec]ia „Sportului Studen]esc” a ocupat locul II `n Cristian Leric (gimnastic\); Liana Mihu], Eva Fe- clasamentul cluburilor. renczi, Magdalena Leszay, Georgeta Cojocaru (tenis ~n cei peste 85 de ani de existen]\, SC „Sportul Stu- de mas\); Gheorghe Gu[et, Ioan Oprea, Constantin den]esc” a `nregistrat numeroase performan]e valo- Miclea (atletism); Iulian Raicea, Adrian Todor, roase pe plan intern [i interna]ional, care s-au datorat Gheorghe Pop, Lucia Mihalache (tir); Roman Co- eforturilor deosebite ale sportivilor, antrenorilor, spe- dreanu (lupte); Cristian Faur (automodelism); Oana ciali[tilor [i conduc\torilor care au activat `n cadrul {andor (arte mar]iale). La ob]inerea acestor rezul- acestei unit\]i sportive etalon. tate, `n cadrul clubului sau la unele loturi na]ionale, ~n prezent, `n cadrul SC „Sportul Studen]esc” au contribuit Antrenorii emeri]i Mihai Bre[tian [i func]ioneaz\ sec]iile de badminton, baschet, gimnas- Lucian Popa (gimnastic\), Emil Procopetz [i Mag- tic\ ritmic\, hochei pe ghea]\, kaiac-canoe, mode- dalena Leszay (tenis de mas\), Ion Vasilescu (tir), lism, polo pe ap\, rugby, [ah, tenis, yachting. La Mihai Telechi (judo), F\nel Faur (modelism), pre- sfâr[itul anului 2000, SC „Sportul Studen]esc”, pe cum [i ceilal]i valoro[i tehnicieni – Traian Magheru baza punctelor realizate din clas\rile pe primele 3 [i Gheorghe M\rgineanu (atletism), Cosmin Cuciu- locuri la CN de seniori, tineret [i juniori, a ocupat rean [i Viorel Bitang (`not), Mircea Buduri[an [i pozi]ia a XXI-a `n clasamentul celor 676 cluburi care {tefan Koles (tir). ~n anul 2000, clubul a `nregistrat au acumulat puncte la aceste competi]ii, ceea ce urm\toarele performan]e pe plan interna]ional: demonstreaz\ c\ pe plan intern este o unitate sportiv\ medalie de bronz prin Iulian Raicea `n proba de pis- puternic\. Pe plan interna]ional, sportivii clubului au tol vitez\ la JO de la Sydney; medalie de bronz prin contribuit la ob]inerea de medalii [i puncte la CB Otilia B\descu la CM de tenis de mas\ `n proba pe desf\[urate `n anul 2000. echipe; Otilia B\descu, participant\ la JO de la Syd- ~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 9 titluri de ney, s-a clasat printre frunta[ele probei de dublu; campioni na]ionali de seniori [i juniori [i s-au clasat locul III ocupat de Iulian Raicea la pistol vitez\ `n de 54 de ori pe locurile II [i III `n cadrul CN. La com- Cupa Mondial\ de tir. ~n 1998 CSM Arad, cu 206,50 peti]iile oficiale de seniori, tineret [i juniori (CM, CE, puncte, s-a situat pe pozi]ia a 20-a `n clasamentul Cupe mondiale [i europene, JMU [i CB) sportivii celor 256 de cluburi care au contribuit la cucerirea clubului au cucerit 5 medalii `n probele individuale [i de medalii [i puncte `n competi]iile interna]ionale au contribuit la ob]inerea altor 6 medalii `n probele pe oficiale [i pe locul 25 `ntre cele 747 unit\]i clasate pe echipe. primele trei locuri `n CN de seniori, tineret [i juniori. ~n anul 2000, clubul s-a situat pe locul XV `n clasa- CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „ARAD”. ~nfi- mentul general al unit\]ilor sportive care au con- in]at `n 1973 cu sec]ii de atletism, gimnastic\, tenis tribuit la performan]e pe plan interna]ional [i pe de mas\ (preluat\ de la „Voin]a”), la care ulterior locul V la probe olimpice `ntre unit\]ile apar]inând s-au ad\ugat tirul (1991), judo-ul, `notul [i mode- MTS. lismul (1994). ~n cadrul clubului au mai func]ionat Pre[edin]ii clubului: Cornel Marian (1973); {tefan sec]ii de lupte greco-romane [i de arte mar]iale Ziegler (1973-1986); Eugen Roman (din 1990).

277 STRUCTURI ORGANIZATORICE

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „ARM|TU- Sec]iile de tenis [i de lupte libere cuprind o serie de RA” ZAL|U. Unitate sportiv\ reprezentativ\ con- tineri care sunt `n plin proces de afirmare. stituit\ `n 1993 prin fuziunea CSM (club departa- Pre[edin]ii clubului: Mihai Timoc (1973-1979); Ioan mental `nfiin]at `n 1973 cu sec]ii de atletism, lupte, Dumu]a (1979-1986); Gheorghe Tadici (1986-1987); radioamatorism [i volei) [i CS Muncitoresc „Arm\- Nicolae S`rbu (1987-1993); Ioan Tulai (1993-1999); tura” (`nfiin]at `n 1972, la `nceput ca asocia]ie spor- Dan Laza (din 1999). tiv\ cu sec]ii de atletism, fotbal, lupte [i volei). CSM „Arm\tura” Zal\u, continuatorul tradi]iilor celor CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL BAIA MARE. dou\ unit\]i sportive, a cuprins `n structura sa sec]iile A fost `nfiin]at la 15 februarie 1959, ini]ial sub denu- de atletism, box, lupte libere, tenis, tenis de mas\, mirea de CS „Muncitoresc”, iar din 1961, de CS radioamatorism [i volei feminin (desfiin]at\ `n 1997). „Or\[enesc”, perioad\ `n care a coordonat [i activi- Sec]ia de fotbal a urmat un alt traseu organizatoric tatea organiza]iilor sportive din Baia Mare [i co- (vezi „Arm\tura” Zal\u). munele din `mprejurimi. Din 1968 a fost adoptat\ ac- Sec]ia de atletism, sub `ndrumarea antrenorilor eme- tuala denumire, având `n structura sa organizatoric\ ri]i Nicu L\pu[an [i Teodor Bidian. Sportivii s-au urm\toarele sec]ii: atletism, box [i gimnastic\ (de la impus pe plan na]ional la arunc\ri (greutate [i suli]\) `nfiin]are); tir (1969), nata]ie (1970), judo (1989), ra- [i la alerg\rile de semifond [i fond. ~n ultimii ani s-au dioamatorism (1990), culturism (1992). Pe parcursul realizat rezultate de prestigiu la alerg\rile pe [osea anilor au mai func]ionat sec]iile de schi (transferat\ la (maraton [i semimaraton). Sportivii sec]iei au stabilit o alt\ unitate sportiv\) [i scrim\ (ulterior desfii]at\). mai multe recorduri na]ionale (greutate seniori, suli]\ Sec]ia de nata]ie s-a dezvoltat `n mod deosebit dup\ senioare, 2 000 m obstacole, 5 000 m junioare, disc 1975, anul când a intrat `n func]iune noul bazin de di- tineret, suli]\ juniori II, 800 m tineret). ~n decursul mensiuni olimpice, datorit\ activit\]ii remarcabile a anilor au fost ob]inute numeroase titluri [i medalii la Antrenorului emerit Gheorghe Demeca [i a colabora- CN. ~n 1998 au ob]inut 3 medalii (un titlu) la seniori, torilor s\i. Foarte tinerii `not\tori ai CSM au consti- 8 medalii (5 titluri) la tineret [i un loc II la juniori. ~n tuit nucleul centrului de preg\tire olimpic\ organizat competi]iile interna]ionale oficiale, dup\ 1990, s-au la Baia Mare. Dup\ 1980, `not\torii clubului au do- câ[tigat: un titlu de vicecampioan\ mondial\, medalii minat CN de juniori [i copii, majoritatea dintre ei la CM [i CE de cros `n componen]a echipelor fiind [i componen]i ai loturilor na]ionale de juniori. na]ionale, medalii la Cupa Europei [i CB. Printre au- Principalele rezultate ob]inute pe plan interna]ional: torii acestor performan]e s-au num\rat sportivii (unii la JO – 4 participan]i la 3 edi]ii (1984, 1988, 1992), dintre ei transfera]i la alte cluburi) Felicia }ilea cu finali[ti `n 11 probe, care au reu[it s\ cucereasc\ (Maestr\ emerit\ a sportului) la suli]\ [i Mae[trii primele medalii olimpice pentru `notul românesc, sportului: Sanda Vlad, Cristina Iloc, Margareta prin Anca P\tr\[coiu, cu medalie de bronz la 200 m (Ghile) Florea, Olimpia Pop, Gheorghe Gu[et, Monel spate (Los Angeles - 1984) [i Noemi Lung, cu Sabou, Vasile Ardelean, Dorel Gre]a. medalie de argint la 400 m mixt [i medalie de bronz Sec]ia de box a ob]inut numeroase titluri de campi- la 200 m mixt (Seul - 1988); la CM din 1986 oni [i clas\ri pe locurile II – III la CN de cade]i, ju- (Madrid) – 3 participan]i prezen]i `n 6 finale, medalie niori [i tineret. Sportivii cu rezultate deosebite: Nicu de bronz la 400 m mixt prin Noemi Lung; la JMU din Bumb, Viorel Burda, Ioan Drago[ (devenit antrenor 1987 (Zagreb) - 3 participan]i finali[ti `n 9 probe, 11 al sec]iei), Viorel Meleg (campion na]ional de seniori medalii, dintre care 7 de aur (Noemi Lung – 5 [i Anca `n 1998). P\tr\[coiu – 2), 2 de argint (Anca P\tr\[coiu) [i 2 de Sec]ia de tenis de mas\ – echipa particip\ `n Divizia bronz; la CE de seniori (1983-1989) – 6 participan]i, A, `n Superliga Na]ional\. Juc\torul Dan F\rca[ s-a 24 de finali[ti, 5 medalii, dintre care una de aur clasat, cu echipa na]ional\, pe locul I la CE de cade]i (Noemi Lung), una de argint, `n [tafeta de 4x200 m `n 1998 (Italia). Antrenorul sec]iei: Victor Puie. liber (Noemi Lung, Stela Pura, Anca P\tr\[coiu) [i 3

278 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

de bronz (Noemi Lung [i Stela Pura – 2); la CE de ju- activitatea pe preg\tirea junioarelor. Printre antrenorii niori (1982-1987) – 7 participan]i, 33 de finali[ti, 11 cu contribu]ii deosebite se afl\: Elena Marinescu medalii, dintre care 3 de aur (Robert Pinter, Stela (Antrenoare emerit\), Alexandru Aldea, Iuliana Si- Pura - 2), 6 de argint (Anca P\tr\[coiu – 2, Stela Pura monfi (Antrenoare emerit\), Marina Petrescu [i al]ii. - 2, Andreea Szigyarto – 2), 2 de bronz (Teodora Sec]ia de atletism a promovat, `n ultimii ani, câteva Hauptricht, Andreea Szigyarto) [i contribu]ii la atlete care s-au remarcat cu ocazia `ntrecerilor din câ[tigarea a 2 medalii de argint [i a uneia de bronz `n cadrul „Zilelor Olimpice” (1997), CCE (1998), CB probele de [tafet\ (Andreea Szigyarto, Stela Pura [i de juniori [i seniori (1998-2000), printre care: Alina Ramona Ter[anschi); la CB de seniori (1982-1987) – Lenghel, Adela Drago[, Mirela Lasc\u. Antrenori: 71 de medalii (25 de aur, 28 de argint [i 18 de bronz). Viorica Tar]a, Cornelia Deszi. Pentru rezultatele deosebite ob]inute, Noemi Lung, Sec]ia de tir a promovat cu prioritate proba de Anca P\tr\[coiu, Stela Pura [i Robert Pinter au primit talere skeet `n care s-au remarcat Mae[trii emeri]i ai titlul de Mae[tri emeri]i ai sportului, iar alte [ase sportului Gleb Pintilie (locul XXIII la JO din 1972) `not\toare pe cel de Maestre ale sportului. Au fost [i Attila Ciorba – multiplu campion na]ional [i bal- promova]i ca antrenori ai sec]iei de `not: Marian canic, component al echipei de skeet care a cucerit Slavic, Maricica Sab\u, Cristina Domoco[, Claudiu primul titlu mondial `n 1995, participant la mai Haidu, Andreea Komaromi, Enikö Palencsar. ~n ul- multe edi]ii ale CM (locul IV `n 1990) [i ale con- timii ani sec]ia [i-a axat activitatea `n special pe cursurilor de Cup\ Mondial\ [i Grand Prix (locurile selec]ia [i preg\tirea copiilor [i a juniorilor. ~n 1999 I `n 1998 [i 1999), precum [i Lia Mihaiu – medali- sec]ia a ocupat pozi]ia a VII-a `n clasamentul celor 34 at\ cu bronz la CE de juniori din 1985, campioan\ de unit\]i care s-au situat pe primele trei locuri `n CN balcanic\. ~n ultimii ani, a fost promovat\ `n tirul de câ[tigând: 2 locuri II [i 2 locuri III la seniori; 31 de performan]\ [i sportiva Anca St\nescu (activeaz\ cu locuri I, 25 de locuri II [i 37 de locuri III la categori- dubl\ legitimare CSM Baia Mare – CSA „Steaua”) ile juniori I [i II. ~n acela[i an, au fost cucerite 3 care a ob]inut rezultate promi]\toare la CB [i CE `n medalii de aur la CB de juniori prin Felix Szepacher, probele de pistol aer comprimat [i pistol sport, sub precum [i alte medalii la diferite competi]ii `ndrumarea antrenoarei Aurora Barbur. La ob]inerea interna]ionale organizate `n 1999-2000. rezultatelor sec]iei de tir a avut o contribu]ie impor- Sec]ia de gimnastic\ a contribuit la preg\tirea [i pro- tant\ Antrenorul emerit Emil Marinescu. movarea unor gimnaste de valoare, remarcându-se `n Sec]ia de judo s-a eviden]iat `n special la CB de mod deosebit Maestra emerit\ a sportului Rodica cade]i din 1998-2000 [i la CN de juniori prin: Alina Dunca, care a participat la cucerirea primului titlu Catri[c\u, Ovidiu Mihu], Radu Tilihi, Gabriela mondial pe echipe `n 1979, la Forth Worth [i s-a Bozai, Daniel Bratu, Ovidiu Dunca [i al]ii, sub `ndru- clasat pe locul VI la individual compus, a ob]inut marea antrenorului Salnicean Pop. medalia de argint cu echipa [i locul VII la individual Sec]ia de culturism, sub denumirea CSM „Aurul” compus la JO de la Moscova (1980), locul I la indi- Baia Mare, `ndrumat\ de antrenorul emerit Iosif vidual compus la Turneul Campionilor (1980), locul Szabo, s-a remarcat prin rezultatele deosebite I cu echipa la JMU din 1981 [i o medalie de bronz la ob]inute de Mae[trii emeri]i ai sportului: Vasile Ardel bârn\ la CE din 1981. O alt\ gimnast\ cu rezultate – medaliat cu bronz la CE din 1993 [i 1994, cu argint deosebite a fost Maestra emerit\ a sportului Mirela `n 1995, cu aur `n 1996 [i cu bronz `n 1998; Monica Pa[ca – campioan\ european\ la paralele [i locul V la Sas Mure[an – medaliat\ la CE din 1996 (argint), individual compus, la CE din 1990; medalie de bronz 1997, 1998 [i 1999 (bronz) [i 2000 (aur la individual cu echipa, locul IV la paralele [i VIII la individual [i argint la perechi). La CM din anul 2000, sportiva compus, la CM din 1991; medalie de argint cu Monica Sas Mure[an s-a clasat pe locul VI la perechi echipa, la JO din 1992; medalie de bronz la paralele, [i pe XI la individual. Celelalte sec]ii au desf\[urat o la CM din 1992. ~n ultimii ani sec]ia [i-a orientat activitate de nivel local [i na]ional.

279 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Pre[edin]ii clubului: Ioan Ignat (1959-1965); Tiberiu Pre[edin]ii clubului: Radu Vianu (1985-1986); Katona (1965-1971); Ion Marinescu (1971-1988); Tiberiu Moldovan (din 1986). Liviu C`mpeanu (1988-1990); Emil Marinescu (1990-1991); Petre Micl\u[ (o lun\); Alexandru Mo- CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „BR|ILA”. canu (6 luni); Valer Cozmu]\ (1992-1995); Corneliu ~nfiin]at la 1 februarie 1969, sub denumirea ini]ial\ de S\voiu (1995-1997); Adrian Arbuzov – Maestru CS „Br\ila”, cu sec]ii la atletism, box, ciclism, kaiac- emerit al sportului la volei (din 1997). canoe, iar ulterior dirt-track (1975), judo (1992) `not, (1999). Clubul colaboreaz\ cu AS „Bilal” Bu- CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „BISTRI}A”. cure[ti `n domeniul ciclismului din 1994 [i cu LPS Unitate sportiv\ de performan]\, constituit\ `n 1985, Br\ila la atletism (din 1997) [i la `not (din 1999), prin reorganizarea Clubului Sportiv „Gloria”, sportivii având dubl\ legitimare. ~n clasamentul pe `nfiin]at `n anul 1922. ~n cadrul CSM [i-au continuat ]ar\ (la CN) al unit\]ilor de performan]\ CSM Br\ila activitatea sec]iile de atletism, box, haltere, tenis de a ocupat locul IV `n 1999, iar `n ceea ce prive[te con- mas\, schi fond, sanie, culturism, radioamatorism. tribu]ia la reprezentarea `n competi]iile interna]ionale Fotbalul a adoptat o formul\ organizatoric\ indepen- oficiale, locul VI. Pe plan intern, `n 1999 au fost dent\, sub denumirea de FC „Gloria”. Pe lâng\ CSM ob]inute: la atletism: 6 titluri de campioni na]ionali de func]ioneaz\ Centrele na]ionale pentru preg\tirea ju- seniori [i 7, la tineret; la box: un titlu de juniori II [i 4 niorilor la haltere [i tenis de mas\. locuri III (seniori [i tineret); la `not: 10 titluri la se- Sportivii clubului au cucerit numeroase tiluri de cam- niori [i 16 la juniori, precum [i 18 locuri II - III (se- pioni na]ionali, mul]i dintre ace[tia fiind promova]i `n niori [i juniori); la kaiac-canoe: 3 titluri de juniori I, sec]iile unor cluburi frunta[e. Pe plan interna]ional, 3 de juniori II [i 8 locuri II - III. Printre autorii aces- mul]i sportivi ai CSM Bistri]a [i cei care s-au preg\tit tor rezultate s-au aflat: Ionu] Pung\ cu 6 titluri la Centrele Na]ionale, componen]i ai loturilor repre- (atletism); Diana Mocanu cu 11 titluri [i Camelia zentative, au ob]inut rezultate de prestigiu, printre care Potec cu 9 titluri (`not) – ambele cu dubl\ legitimare se remarc\ cele de la: atletism – Nadia Sângeorzan CSM-LPS. Pe plan interna]ional s-au eviden]iat `n de- (campioan\ european\ de juniori), Ovidiu Tat (campi- cursul anilor: la atletism Doru Oprea, Gina Panait, on european de juniori [i bronz la CE de tineret); hal- Victor Grigore, Constantin Ciuplea, iar `n 1999 Ionu] tere – Eugen Chivu (vicecampion european de juniori), Pung\ – campion european [i Adelina Gavril\ – Ovidiu F\tu (campion mondial de juniori), Ciprian medaliat\ cu bronz, ambii la triplusalt, la CE de Man [i Claudiu Heghedu[ (medalii de argint [i bronz tineret; la kaiac – Adrian Rusea [i Iulian Luca, vice- la CE de juniori), Tr\ian Cih\rean – Maestru emerit al campioni europeni de juniori `n 1981; la box – Cristi- sportului (campion european de juniori, aur [i argint la an B\lan – medaliat cu bronz la CE de juniori din CE, bronz la JO); tenis de mas\ – C\lin Creang\ 1993; la `not – Camelia Potec – 2 medalii de aur [i o (campion european de juniori, medaliat la CM [i CE), medalie de bronz, precum [i Diana Mocanu – medalie Mihaela {teff (campioan\ european\ de junioare, de bronz la CE de seniori [i 3 medalii de aur la CE de medaliat\ cu bronz la CE de seniori). ~n anul 2000, Mi- juniori desf\[urate, ambele, `n 1999. ~n palmaresul haela {teff a f\cut parte din echipa care, la CM de tenis clubului se mai `nscriu: Adelina Gavril\ – medalie de de mas\, a câ[tigat medalia de bronz [i a participat la bronz la JMU din 1999; 20 de medalii, din care 10 de JO de la Sydney, clasându-se printre frunta[ele pro- aur, ob]inute `n perioada 1982-1999 la CB de seniori belor de simplu [i de dublu. Antrenori cu rezulte deo- (16 la atletism, câte 2 la ciclism [i kaiac-canoe), pre- sebite: Ion Zanca [i Drago[ Mihali la atletism, precum cum [i 45 de medalii, din care 24 de aur, la CB de ju- [i Antrenorii emeri]i Mugur Saranciuc, Ioan Moraru [i niori (34 la atletism [i 11 la `not) realizate `ntre 1972- Andrei Karaffa la haltere, Gheorghe Bozga la tenis de 1999. Bilan]ul clubului s-a `mbog\]it `n anul 2000 cu mas\, ace[tia `ndeplinind `n anumite perioade [i alte performan]e de excep]ie: la JO de la Sydney, func]ia de antrenori ai loturilor na]ionale. Diana Mocanu a cucerit 2 titluri de campioan\

280 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

olimpic\ la 100 [i la 200 m spate, rezultat realizat `n na]ionale; participare la 3 CM (2 de semimaraton [i premier\ `n nata]ia româneasc\, iar Camelia Potec s-a unul de cros), la 5 CE [i la 12 CB; 3 Mae[tri ai clasat pe locul IV cu [tafeta 4x200 m liber; la CE sportului; atleta Medina Tudor, Maestr\ a sportului, a `not\toarea Camelia Potec a câ[tigat medalia de aur cucerit medalia de argint la CM de juniori din 1996 (4x200 m liber) [i 3 medalii de bronz (200 [i 400 m ([tafeta 4 x 400 m) [i pe cea de bronz la CE de juniori liber [i [tafeta 4x100 m mixt), iar Diana Mocanu 3 din 1997 (400 m garduri); Nicolae Negru – Maestru medalii de argint (50, 100 [i 200 m spate) [i o medalie al sportului, recordmanul ]\rii la alergare pe [osea, de bronz (4x100 m mixt); la „Cupa Mondial\”, peste 20 titluri de campion na]ional [i 14 de campion Camelia Potec s-a clasat pe locul I la 400 m liber. balcanic, fiind participant la 3 CM [i 5 CE. Printre tehnicienii cu rezultate deosebite pot fi cita]i Sec]ia de box, `nfiin]at\ `n 1971, [i-a `ntrerupt activ- Antrenorii emeri]i de atletism Roman Buzoianu (a an- itatea `n perioada 1975-1982, reluând-o `n 1983. Pal- trenat pe Daniela Matei, Rodica Dragu, Eugenia maresul sec]iei cuprinde: 42 de medalii la CN, din Baciu [.a.), Ion Moroiu (a antrenat pe Gina Panait, care 9 titluri de campioni; 14 sportivi promova]i `n Ani[oara Cu[mir, Doru Oprea [.a.), precum [i Du- loturile na]ionale; dou\ particip\ri la CM, unde s-a mitru Mihail (a antrenat pe Ionu] Pung\, Adelina ob]inut o medalie de bronz la juniori (Ionel Macovei) Gavril\, Carmen Zamfir [i al]ii); antrenoarea emerit\ [i un loc V la seniori, participare la un CE [i la 2 CB Laura Sachelarie, care a realizat cu Diana Mocanu cea (2 medalii de bronz). mai mare performan]\ a `notului românesc. Sec]ia de lupte libere (`nfiin]at\ `n 1971) este una Ca urmare a rezultatelor ob]inute `n competi]iile in- dintre cele mai productive: 134 medalii la CN, din terna]ionale (CM, CE, CB), clubul s-a situat `n anul care 57 de titluri de campioni (cele mai multe la 2000 pe locul VI `n clasamentul general [i pe locul II nivelul juniorilor); 24 de sportivi selec]iona]i `n lo- la probele olimpice (`ntre unit\]ile MTS). turile na]ionale; participare la 6 CM (o medalie de ~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 26 de aur, un loc IV [i un loc VI la juniori, 2 locuri V la titluri de campioni na]ionali la seniori, tineret [i ju- cade]i), particip\ri la 8 CE (o medalie de argint, 2 de niori [i s-au clasat de 87 de ori pe locurile II [i III la bronz, un loc IV, la juniori, [i un loc VI, la seniori); aceste CN. La competi]iile interna]ionale oficiale, de D\nu] Prefit – campion mondial la juniori (1986), seniori, tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mon- campion european la juniori (1987) [i medaliat cu diale [i Europene, JMU [i CB) sportivii clubului au bronz la Europenele de juniori `n 1986 [i 1988 (a fost cucerit 11 medalii `n probele individuale [i au con- promovat la clubul „Steaua”); Florin Ioni]\ – vice- tribuit la ob]inerea altor 5 medalii `n probele pe echipe. campion european la juniori (1984); Emanoil Radu – Pre[edintele clubului, `n func]ie, Adrian Popescu. medalie de bronz, la juniori [i locul VI, la seniori, la CE din 1978. Pentru rezultatele ob]inute, antrenorul CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „BUZ|U”. A {tefan Isfache a primit titlul de Antrenor emerit luat fiin]\ `n 1971 (Hot\rârea CNEFS nr. 711/09 iunie (1995). 1971) sub denumirea Clubul Sportiv Municipal „Glo- Sec]ia de tenis de mas\ (afiliat\ `n 1973) a func- ria”, cu 4 sec]ii: box, fotbal, handbal, lupte. Pe parcursul ]ionat, `n anumite perioade, `n colaborare cu alte anilor s-au mai ad\ugat sec]iile de atletism, rugby [i unit\]i (CS {colar – ASA, „Hidrotehnica”, CTM [i tenis de mas\. ~n 1972, echipa de fotbal a promovat `n Liceul cu Program Sportiv). Pe parcursul anilor a re- Divizia B, iar `n martie 1973 sec]ia de fotbal a adoptat o alizat: particip\ri cu echipe `n Divizia A sau `n Su- nou\ formul\ de organizare prin constituirea FC „Glo- perlig\; 166 medalii la CN, dintre care 34 titluri de ria” Buz\u. La 1 februarie 1982 CSM „Gloria” [i-a campion; 44 de nominaliz\ri `n diferite loturi; 8 schimbat denumirea `n CSM Buz\u. sportivi participan]i la 13 CE de juniori [i cade]i, care Sec]ia de atletism (`nfiin]at\ `n 1974) a realizat un au contribuit la ob]inerea a 9 medalii (una de aur, 4 de bilan] prestigios: 67 de medalii la CN, dintre care 28 argint [i 4 de bronz) [i la 13 CB – cu 13 medalii titluri de campioni; 16 atle]i promova]i `n loturile ob]inute (4 de aur); cei mai reprezentativi sportivi ai

281 STRUCTURI ORGANIZATORICE

sec]iei – Iulia R`[canu, Cristinel Romanescu, Bea- 1996, participant la JO 1996); Aurelian Ciufulescu, trice Pop, Lorena Mihai. ~n 1992, antrenorul sec]iei [i Maestru al sportului (locul IV la CM 1993); Andro- al loturilor na]ionale, Emilian B\cioiu, a primit titlul nic Dima, Maestru al sportului (campion na]ional [i de Antrenor emerit. Sec]ia de handbal a func]ionat interna]ional al României, locul V la CE [i XII la CM `n perioada 1971-1977 cu o echip\ feminin\ `n Di- din 1998, locul IX la CE 1999). vizia B. ~n 1976 a fost preluat\ `n structura clubului Sec]ia de tenis (1993), cu activitate de nivel na]ional. echipa de rugby de la AS „Constructor”, care Antrenorii cu rezultate deosebite: Petric\ Puran, promovase `n Divizia A, `ns\ ulterior aceasta [i-a Daniela Sturz, Georgeta Vasile, Marius T\taru continuat activitatea la AS „Contactoare” Buz\u. ~n (atletism); Grigore Bondavali [i Constantin Bebe- ultimii ani, clubul a colaborat cu AS „Contactoare” [elea (box); Dumitru Chiril\ [i Gabriel Moldoveanu Buz\u pe linia promov\rii rachetomodelismului, (lupte libere). sportivul Lucian {erc\ianu reu[ind, `n anul 2000, s\ Pre[edin]ii clubului: Marius Petrescu (1991-1993); câ[tige medalia de bronz la clasa S7 [i s\ se claseze Adela Pricop (din 1994). pe locul IV la clasa S5B, la CM. Pre[edin]ii clubului: Radu Oprea (1971-1973); Valerian CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „CLUJ- Fr\sineanu (1973-1976); Mircea Chisling (1996-1997). NAPOCA”. A luat fiin]\ `n 1960 (pân\ `n 1973, sub denumirea de CS „Muncitoresc”), ca urmare a reor- CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „C|L|- ganiz\rii activit\]ii sportive din asocia]iile sportive RA{I”. Unitate sportiv\ teritorial\ `nfiin]at\ prin Or- ale sindicatelor („CFR”, „Clujana”, „Progresul”, dinul MTS nr. 2519 din 24.09.1990. A avut urm\- „Spartac”, „Some[ul”, „Metalul”), având ini]ial in- toarea evolu]ie `n structura organizatoric\: cluse `n structura sa organizatoric\ 23 de sec]ii. ~n Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1991 sub denumirea anul 2000 clubul func]iona cu 13 sec]ii: atletism, CSM-„O]elul”-CS{ – cu numeroase titluri de campi- box, ciclism, gimnastic\ masculin\, haltere, `not, oni na]ionali de juniori, tineret [i seniori [i compo- judo, lupte, polo, radio, scrim\, [ah, tenis de mas\. nen]i ai loturilor reprezentative; s-a remarcat atletul Ca unitate sportiv\ teritorial\ a fost subordonat Ion Bogde (promovat la „Farul” Constan]a) – Ma- UCFS, CNEFS [i MTS. ~n perioada 1961-1967 a estru al sportului, multiplu campion na]ional, campi- avut `n r\spundere [i coordonare activitatea sportiv\ on balcanic, locul V la CM de sal\. a peste 120 de asocia]ii din municipiul Cluj-Napoca. Sec]ia de baschet (1996), cu activitate de nivel Dintre rezultatele deosebite ob]inute `n cei 40 de ani na]ional. de existen]\ pot fi men]ionate: câ[tigarea a peste Sec]ia de box (1992), sub denumirea CSM-CS{- 1 265 de titluri de campioni na]ionali la toate cate- „Optim”, iar din 1998 CSM – „Olimpia”, cu nu- goriile de vârst\; stabilirea a 996 de noi recorduri mero[i medalia]i la CN [i rezultate deosebite ob]inute na]ionale; 1 624 de sportivi promova]i `n diferite lo- de: Marian Alexandru, Maestru al sportului, vice- turi reprezentative; cucerirea unui num\r de 98 de campion european 1998; Mugurel Sebe, Maestru al medalii la CM [i la CE de seniori [i juniori [i a 252 sportului, campion na]ional; Puiu Victor, campion de medalii la CB; câ[tigarea de 5 ori a CCE la tenis na]ional, locul VIII la CM din 1999. de mas\ `ntre anii 1961-1967; ob]inerea titlului de Sec]ia de culturism (1991), sec]ie prestatoare de ser- vicecampioan\ olimpic\ (1968) [i clasarea pe locul vicii pentru popula]ie. VI la JO din 1972 a atletei Ileana Silai; stabilirea a 5 Sec]ia de lupte libere din 1991, sub denumirea de noi recorduri europene de juniori la haltere. Printre CSM-CS{-„O]elul”, iar din 1997, CSM-CS{ – a avut sportivii care au realizat performan]e remarcabile numero[i campioni na]ionali la cade]i, juniori [i se- s-au aflat: Ileana Silai, Vasile S\rucan, Eva Miklo[ niori [i rezultate deosebite ob]inute de: Bogdan Ciu- (atletism); Vasile Mârza, Ioan Miron, Remus Cosma fulescu, Maestru al sportului (locul V la CE 1993, (box); Emil Rusu, Vasile Selejean, Pavel Lupa[ (ci- locurile VIII la CM [i la CE 1994, locul IV la CE clism); Cristina Itu, Radu Branea, Vanda H\d\rean

282 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

(gimnastic\); Ioan Buta, Vasile Daniel, Attila Czan- 26.12.1973. Unitate reprezentativ\ din sistemul ka, Istvan Szabo (haltere); Zeno Opri]escu, Octana MTS, care cuprinde 8 sec]ii pe ramuri de sport. Mladin (`not); Simona Richter, Laura Moise, Ioana Sec]ia de atletism (`nfiin]at\ `n 1973) a ob]inut Dinea (judo); Gheorghe Marton, Vasile Ciorici, Adri- rezultate remarcabile: peste 350 de titluri de campi- an Stratu (lupte libere); Petre Sanda (polo); Margare- oni na]ionali; `ntre 10 [i 15 atle]i promova]i anual `n ta Mure[an ([ah); Carmen Cri[an, Radu Negulescu, loturile reprezentative; peste 100 de medalii la CB; Dorin Giurgiuc\, Gheorghe Cobârzan, Adalbert câte o medalie de aur, de argint [i de bronz la JO; 40 Rethi, Ligia Lupu (tenis de mas\); Domnica Costâc, de medalii la CM [i 27 la CE; 5 sportivi participan]i Lia Vanea (volei); Vasile Fodorpataki, Vasile Onoiu la JO; 7 Mae[tri emeri]i ai sportului. Printre atle]ii (lupte greco-romane). ~n anul 2000 sportivele care care au activat `n cadrul acestei sec]ii cu performan]e activeaz\ `n sec]ia de judo cu dubl\ legitimare pentru deosebite s-au aflat: Natalia Andrei-M\r\[escu, „CSM-CSU” au realizat urm\toarele performan]e: Ani[oara Cu[mir, Cristieana Cojocaru, Margareta Simona Richter – medalia de bronz (categ. 78 kg) [i Keszeg, Nu]a Olaru, Daniela Bran, Anca Safta, Clau- Ioana Dinea – locul V (categ. 52 kg) la JO de la Syd- dia Iovan, Cristina Pomacu. ~n anul 2000 palmaresul ney; Laura Moise – medalia de aur (categ. 48 kg), sec]iei de atletism s-a `mbog\]it cu noi performan]e Ioana Dinea – medalie de bronz [i Simona Richter – de prestigiu: Cristina Pomacu – medalie de aur la CM locul V la CE. Dintre tehnicienii care au contribuit la de semimaraton, `n proba pe echipe; Cristina Grosu – ob]inerea acestor rezultate (majoritatea, Antrenori locul VI cu echipa la CM de cros; Anca Safta – emeri]i) amintim pe: Gheorghe Biro [i Gheorghe Kiss medalie de bronz cu [tafeta 4x400 m la CE; Cristina (atletism); Ioan Chendreanu (box); Vasile Chi[ (ci- Grosu – locul V cu echipa la CE de cros. Antrenori clism) Tiberiu Roman [i Gheorghe Jakab (haltere); Oc- emeri]i: Nicolae M\r\[escu, Horia {tef, {tefan tavian Mladin (`not); Gheorghe Marton [i Vasile Vi[an Popescu, Gabriela Ustabacieff. (lupte libere); Bela Gurath, Ladislau Rohony, Mugur Sec]ia de box (`nfiin]at\ `n 1973) cu sportivi juniori Codreanu (scrim\); Farca[ Paneth (tenis de mas\); care au câ[tigat peste 35 de titluri de campioni Florin Bercean (judo). ~n anii 1968, 1969 [i 1970 clubul na]ionali sub `ndrumarea Antrenorului emerit Vasile s-a clasat pe locul II `n `ntrecerea pe ]ar\ dintre Fântân\. cluburile de categoria `ntâi, iar pentru rezultatele Sec]ia de c\l\rie (1973) a realizat peste 15 titluri de ob]inute `n 1999 a primit „Diploma de Merit” a MTS. campioni na]ionali `n probele individuale, iar echipa ~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 31 de titluri de seniori a fost campioan\ `n 1979. Sec]ia dispune de campioni na]ionali, s-au clasat de 75 de ori pe de un hipodrom propriu bine dotat. locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori [i au Sec]ia de lupte greco-romane (`nfiin]at\ `n 1973) – a stabilit un nou record na]ional. La competi]iile inter- ob]inut peste 50 de titluri na]ionale de juniori [i seniori. na]ionale oficiale de seniori [i juniori (CM, CE, Cupe Sec]ia de radioamatorism (preluat\ de la DTS `n Mondiale [i Europene, JMU [i CB) sportivii clubului 1994), cu peste 90 de sportivi activi care au realizat au cucerit 5 medalii `n probele individuale [i au con- rezultate notabile pe plan na]ional. Organizeaz\ anual tribuit la ob]inerea altor 2 medalii `n probele pe echipe. „Memorialul Savopol” cu peste 200 de participan]i Pre[edin]ii clubului: Carol Schnofel (1960-1961); din 20 de ]\ri. Simion Kezdi (1961-1989); Ioan M\n\[turean (din Sec]ia de scrim\ (`nfiin]at\ `n 1982), cu echip\ par- 1990). O contribu]ie important\ la activitatea clubu- ticipant\ `n Divizia A de spad\, a `nregistrat peste 25 lui a adus [i Paul Radvanyi care, `ncepând din 1963, de titluri de campioni na]ionali [i 15 balcanice. a `ndeplinit func]iile de instructor, organizator, Spadasinul Robert Rigo a fost medaliat cu argint la metodist [i vicepre[edinte. CE de juniori din 1998. ~n cadrul clubului mai func]ioneaz\ sec]iile de [ah (1999) [i de tenis (1998). CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „CRAIOVA”. Pre[edin]ii clubului: Florea Zamfir (1973-1977); A fost `nfiin]at prin Hot\rârea CNEFS nr. 1509 din Eugen {tef\nescu (1977-1999).

283 STRUCTURI ORGANIZATORICE

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „DANUBIU” juniori); judo (desfiin]at\). ~n decursul anilor clubul TULCEA. A fost `nfiin]at la 26 decembrie 1969 sub a preg\tit numero[i campioni na]ionali [i a promovat denumirea de CS de Kaiac-Canoe „Danubiu”, unitate `n loturile na]ionale [i `n sec]iile unor cluburi frunta[e sportiv\ profilat\ numai pe kaiac-canoe, cu subsec]ii sportivi care s-au afirmat pe plan interna]ional ca, de la Murighiol, Jurilovca, Mahmudia [i Somova, care a exemplu: la atletism, Marghioli]a Matei [i antrenorul func]ionat `n sistemul CNEFS, iar dup\ 1990 al MTS. ei, Alexandru Dinc\, iar `n 1998 [i 1999, Romeo Hur- De la 1 octombrie 1998 devine club polisportiv, duc (4 titluri na]ionale la heptatlon [i decatlon) [i `nfiin]ându-se sec]ii la atletism, box, lupte [i volei. La Tiberiu Ago[ton (2 titluri la pr\jin\); la box, Adrian `nceputul anului 2000, sec]iile de atletism [i lupte Gu]u, Ion S\n\tescu, Alexandru Barbu, Ion Lungu, [i-au `ncetat activitatea. Clubul a adus o contribu]ie Ionel Panaite, Georgic\ Donici (medaliat cu argint [i deosebit\ prin cei doi Antrenori emeri]i – Igor Lipalit bronz la CM de juniori `n 1998 [i la CM de seniori, [i Grigore {tefanov – la selec]ia, preg\tirea [i pro- `n 1999); Lucian Bute (medaliat cu bronz la CM de movarea `n sec]iile unor cluburi frunta[e, `n special la juniori – 1998 [i la CM de seniori – 1999). Antrenori: CSA „Steaua” [i CS „Dinamo”, a numero[i kaiaci[ti Costic\ Jelesneac, Geza Füresz, Octavian Tab\r\ [i canoi[ti, unde s-au consacrat [i afirmat pe plan in- (Antrenor emerit), {erban D\nil\. terna]ional, devenind multipli campioni na]ionali, Sec]ia de hochei a `nceput activitatea `n 1970 cu o campioni [i multipli medalia]i la JO [i CM. Printre echip\ `n Divizia B; ulterior Antrenorii emeri]i {tefan ace[tia s-au aflat [i Maria Cosma care, `n cadrul CS Tomovicz [i Ioan Tiron au format o echip\ puternic\ „Dinamo”, a cucerit titlul olimpic [i alte medalii la cu juc\tori selec]iona]i din Bucure[ti [i din zona Bu- CM, Vasile D`ba, de asemenea component al CS „Di- covinei (Octavian Corduban, Sorin Ciubotaru, Adri- namo”, – campion olimpic [i mondial, precum [i an Olenici, Doru Moro[an, Constantin Nistor, Gheor- Aurel Macarencu, component al CSA „Steaua”, cam- ghe Hu]an [i al]ii), pe lâng\ care s-au preg\tit [i afir- pion [i multiplu medaliat la CM. Antrenorul emerit mat mul]i localnici (Mihai Brandabur, Ion Berdil\, Igor Lipalit se afl\ de mul]i ani printre tehnicienii Toni Marcu, Eremia Gherghi[an, Cornel Chiri]\ [i care au preg\tit loturile olimpice [i na]ionale, inclu- al]ii). A[a a fost posibil\ câ[tigarea „Cupei Româ- siv la JO de la Sydney 2000, având contribu]ii de- niei” [i promovarea unor juc\tori valoro[i `n loturile osebite la afirmarea canoei române[ti. Pre[edin]ii na]ionale [i `n alte sec]ii. clubului: Gheorghe Stan (1969-1972); Ion Tursic Sec]ia de lupte, aflat\ sub `ndrumarea Antrenorilor (1972-1976); Valeriu Simion (1976-1999); Marius emeri]i {tefan Babin [i Ion Donose, a preg\tit [i pro- M\rg\rit (din 1999). movat lupt\tori care s-au afirmat pe plan intern [i interna]ional, printre care: Nicolae Martinescu, Marin CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „DUN|REA” Dumitru, Nicolae Horniceanu, Petre Poalelungi, Aurel GALA}I. A fost `nfiin]at `n anul 1958 prin transfor- Neagu, Ion Tecuceanu, Petre C\rare [i mul]i al]ii, cam- marea clubului „Gloria CFR”, sub numele de CS pioni [i medalia]i olimpici, mondiali [i europeni. „Or\[enesc” (ulterior a mai purtat [i denumirea de CS La haltere, prin contribu]ia antrenorilor Ion Gospo- „Muncitoresc”). Actuala denumire a fost adoptat\ din dinov [i a lui Pavel [i Gheorghe Gospodinov, ambii 1966 ca urmare a reorganiz\rii activit\]ii sportive. ~n Antrenori emeri]i, au fost selec]iona]i [i promova]i prezent, clubul are urm\toarele sec]ii: atletism, arte halterofili de prim\ m\rime care s-au consacrat la alte mar]iale, box, haltere, hochei, lupte libere [i greco- cluburi [i `n loturile na]ionale, campioni [i medalia]i romane, kaiac-canoe, patinaj vitez\, tenis. De-a la JO, CM [i CE, printre care: Nicu Vlad, Costic\ lungul anilor au mai func]ionat sec]ii de `not [i gim- Ciobanu, Ion B\la[, {tefan Filip, Gheorghe Maftei, nastic\ (transferate `n 1966 la LPS); polo [i scrim\ Gelu Radu, Gigi Secan, Constantin Joji]\, Marin (desfiin]ate); ciclism (1974-1976); patinaj artistic Otinceanu [i al]ii. ~n anul 2000 M\rioara Munteanu (preluat de la CS{ [i-a `ncetat activitatea); fotbal s-a clasat pe locurile V la categ. 53 kg (smuls [i total) (1988-1990 cu un centru de antrenament pentru la CE de haltere.

284 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Sec]ia de kaiac-canoe (Antrenor emerit Vasile M\- Sec]ia de tenis de mas\ (1968) – 8 titluri na]ionale [i n\il\) a promovat sportivi care au realizat perfor- rezultate de valoare ob]inute prin: Nicoleta Spiridon man]e deosebite pe plan interna]ional, printre care: medaliat\ cu argint la CE de juniori (1972). Ion Geant\, Maria Nichiforov, Petric\ Dimofte, Dori- Antrenorul sec]iei: Gabriel Simionescu. na Lionte, Ionel Oprea, Antonel Bor[an, Petric\ Mar- Sec]ia de c\l\rie (1969) – 14 titluri na]ionale [i 9 cov [i al]ii. balcanice. Sec]ia de patinaj vitez\ a luat fiin]\ `n 1989 sub Sec]ia de tir cu arcul (1971) – peste 160 de titluri `ndrumarea lui Constantin Ungureanu; ulterior na]ionale; cel mai bun sportiv – Constantin Frai, cu antrenor al sec]iei a devenit fostul sportiv Dorin record european la 70 m [i locul V la CE (1994). Radu, care a contribuit la preg\tirea sportivelor Gina Sec]ia de ciclism (1980). Cel mai bun rezultat, o Dima [i Bianca Grigore. medalie de bronz la CB (1988) apar]ine lui Alin Sec]ia de tenis (antrenorii Tudorel B\din, Silviu Popovici. Sperneac, Alex Suto, Petric\ Pavel), beneficiind de Sec]ia de canotaj (1981) – 35 de titluri na]ionale, nu- terenuri [i o sal\ modern\, a preg\tit numero[i copii mero[i sportivi promova]i `n loturile na]ionale, cei mai [i juniori pentru performan]\. reprezentativi fiind: Liliana Genes (argint CM 1987), Sec]ia de arte mar]iale a fost `nfiin]at\ `n 1998 Elena Ple[ca (argint CM de juniori 1986), Camelia (antrenor Nicolae Milea); sportivii s\i au câ[tigat nu- Con]u (argint CM de juniori 1995 [i aur `n 1997). meroase titluri de campioni na]ionali la toate cate- Sec]ia de Box (1984) – 8 titluri na]ionale, Giani goriile de vârst\. Gogol – vicecampion mondial la tineret `n 1985. ~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 37 ti- Sec]ia de kaiac-canoe (1984) – 17 titluri na]ionale tluri de campioni na]ionali, s-au clasat de 53 de ori [i rezultate deosebite ob]inute prin: Valeriu Simion pe locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i ju- (argint CM de juniori 1987), Carmen Simion (locul niori [i au stabilit 10 recorduri na]ionale. La com- IV la JO 1992 [i medalie de bronz CM 1993). peti]iile interna]ionale oficiale de seniori, tineret, Sec]ia de radioamatorism (1991) – cu 18 locuri I la juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i Eu- CN [i rezultate valoroase ob]inute de sportivul B\lan ropene, JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit 7 Constantin, medaliat cu argint la CM 1994 [i clasat medalii. pe locurile IV la edi]iile din 1996 [i 1998. Printre cei care au condus destinele acestui club s-au ~n anul 1994 au mai luat fiin]\ sec]iile de gimnastic\ aflat: Ioan Petre, Nicolae Com\nici. ritmic\ [i handbal, cu activitate de nivel local [i na]ional. ~n cadrul CSM activeaz\ 4 Antrenori CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „IA{I”. Uni- emeri]i: Constantin Vasiliu (box), Constantin C\tescu tate sportiv\ reprezentativ\, `nfiin]at\ `n 1967 prin [i Valeria C\tescu (canotaj), Iulian Bi]uc\ (scrim\). reorganizarea Clubului Sportiv Muncitoresc Studen- ~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 18 titluri ]esc (CSMS). de campioni na]ionali [i s-au clasat de 62 de ori pe Sec]ia de scrim\ (`nfiin]at\ `n 1968) activeaz\ `n locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori. colaborare cu CS{. Unirea. Are `n palmares peste La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori, ju- 60 de titluri na]ionale [i contribu]ii la ob]inerea niori [i cade]i (CM, CE, CB) sportivii clubului au unor performan]e de prestigiu pe plan interna- cucerit 8 medalii `n probele individuale [i au con- ]ional: Alin Lupeic\ (Maestru emerit al sportului) tribuit la ob]inerea altor 18 medalii `n probele pe medaliat cu bronz la CM de juniori (1993) [i CM echipe. de seniori (1994), medalie de bronz la CE (1993) [i Pre[edin]ii clubului: {tefan Oprea (1968); Costache argint `n 1999; Florin Zalomir, medalie de bronz la Rusu (1969); Constantin Herman (1969-1973); Octa- CE de juniori (1998). La JO de la Sydney 2000 vian Neagoe (1973-1977); Marcel Raco]i (1977- Alin Lupeic\ s-a clasat, cu echipa de sabie, pe 1979); Florin Popovici (1979-1997); Adrian Poean\ locul IV. (din 1997).

285 STRUCTURI ORGANIZATORICE

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „ONE{TI”. A Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1996 (antrenori Gheor- luat fiin]\ la 1 august 1973 (ini]ial sub titulatura de ghe Iacob [i Constantin Coman), a `nregistrat urm\- Club sportiv or\[enesc, având [i atribu]ii de organism toarele rezultate, `n colaborare cu CS{ One[ti: 42 de sportiv teritorial), cu sec]ii de haltere, lupte libere, medalia]i la CN, dintre care 12 au devenit campioni; atletism, modelism, tenis, judo, culturism, canotaj. sportivele Laura Moise [i Ramona Enache medaliate Pân\ `n 1999 clubul [i-a `nscris `n palmares: peste la CE; printre cele remarcate aflându-se [i Claudia 500 de medalii la CN de seniori [i juniori, dintre care Enache, Alina Sandu [i altele (unele sportive au fost peste 130 de titluri de campioni; 24 de recorduri na- transferate la alte unit\]i). ]ionale; peste 90 de sportivi promova]i `n loturile re- ~n structura clubului mai func]ioneaz\ urm\toarele prezentative [i `n sec]iile unor cluburi frunta[e; 35 de sec]ii: atletism ( 1975-1978, re`nfiin]at\ `n 1994), cu Mae[tri [i 4 Mae[tri emeri]i ai sportului; doi Antre- rezultate pe plan na]ional [i balcanic, la nivel de ju- nori emeri]i; 56 de medalii (13 de aur, 24 de argint [i niori; modelism (1976) – 94 medalii la CN (15 cam- 19 de bronz) la competi]iile interna]ionale oficiale (2 pioni), 3 recorduri na]ionale, 5 sportivi promova]i `n medalii la JO, 10 la CM, 21 la CE [i 23 la CB). loturi, 10 Mae[tri ai sportului; tenis (1994) [i cultu- Sec]ia de haltere (`nfiin]at\ `n 1973), `ndrumat\ de rism (1994), cu rezultate de nivel na]ional. ~n ultimii antrenorii Mugur Saranciuc – (Antrenor emerit), ani clubul a realizat o colaborare cu LPS de gimnas- Marin Zoldai [i Gheorghe Maftei, a realizat: 233 de tic\ pe linia afirm\rii acestei ramuri de sport. Gim- medalii la CN (47 de titluri); 21 de recorduri na]iona- nasta Andreea Is\rescu, care reprezint\ aceste dou\ le; 18 sportivi `n loturile na]ionale; medalie de argint unit\]i sportive, a contribuit la cucerirea titlului de la JO; 3 medalii de bronz la CM; 5 medalii de argint campioan\ olimpic\ de c\tre echipa de gimnastic\ a [i 8 de bronz la CE; 2 Mae[tri emeri]i [i 16 Mae[tri României la JO de la Sydney 2000, iar la CE s-a ai sportului. Sportivii care au contribuit la ob]inerea clasat pe locul III cu echipa [i pe locul IV, la paralele. acestor rezultate: Gelu Radu (transferat la ASA Târgu Pre[edin]ii clubului: Gheorghe Poenaru (1973-1992), Mure[), Cristian Matee[, Dorel Matee[, Gheorghe Valeriu Boh\lteanu (1992-1993), Cornel Cristu] Maftei, Gavril\ Axinte [.a. (1993-1994), Eugen Eftimiu (din 1994). Sec]ia de lupte libere (1974), având ca antrenori pe Cornel Cristu] – emerit [i Iordache Mustea, a ob]inut: CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „PITE{TI”. A 51 titluri de campioni na]ionali [i 68 sportivi clasa]i pe luat fiin]\ `n 1962 sub titulatura de Clubul Sportiv Or\- locurile II [i III; 20 de sportivi promova]i `n loturile [enesc, având `n coordonarea sa [i activitatea celor reprezentative; 1 titlu de Maestru emerit [i 7 de Mae[tri peste 30 de asocia]ii sportive din ora[ul Pite[ti. Devine ai sportului; 10 medalii la CM [i CE [i 6 medalii la CB. club municipal `n 1968. Evolu]ia structurii organizato- Dintre sportivii promova]i `n loturile na]ionale s-au re- rice a sec]iilor: box (`nfiin]at\ `n 1962); lupte (1962- marcat: Vasile Pu[ca[u (transferat la CS „Steaua”) – 1977), sec]ia fiind transferat\ la „Lupte Club Dacia”; campion olimpic `n 1988, medaliat la CM [i CE, Mar- atletism (1965); haltere (1966-1975); handbal mas- cel Popa, Paraschiv F\nic\, Petri[or Cruceanu, Viorel culin (1967-1975); gimnastic\ (1968-1975); tenis de Andra[, {tefan Vizitiu, Mircea Gutus. mas\ (1968-1975); canotaj (1971), transformat\ `n Sec]ia de canotaj (1973-1978), sub `ndrumarea sec]ie de kaiac-canoe `n 1972; judo (1973); radioa- antrenorului Mihai Dr\ghici, a realizat: 4 titluri de matorism (preluat\ `n 1974 [i transferat\ `n 1980 pe campioni [i 7 locuri II - III la C.N.; peste 20 de lâng\ CJEFS); `not (1983); baschet feminin (1995). ~n sportivi promova]i `n loturile reprezentative, mul]i prezent clubul func]ioneaz\ cu 6 sec]ii: atletism, bas- dintre ace[tia transfera]i la alte cluburi. Cea mai chet, box, `not, judo [i kaiac-canoe. ~n decursul reprezentativ\ sportiv\ a fost Florica Lavric (trans- anilor, CSM Pite[ti a ob]inut numeroase titluri [i meda- ferat\ la CS „Viitorul” [i ulterior la CS „Steaua”), lii la CN [i CB, a promovat sportivi valoro[i `n loturile care a cucerit titlul de campioan\ olimpic\ (`n 1984), na]ionale de atletism, lupte, `not, kaiac-canoe, care au 2 medalii de argint [i una de bronz la CM. cucerit medalii la competi]iile interna]ionale oficiale.

286 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Sec]ia de lupte, sub `ndrumarea Antrenorilor emeri]i MTS. Pre[edin]ii clubului: Cornel Mitroi (1962- Emil B\l\nescu [i Cornel Petrescu, a contribuit la 1964); Alexandru Namu (1964-1974 [i 1980-1988); afirmarea lupt\torilor: Mihai Bo]il\ – 2 medalii de {tefan Trache (1974-1977); Nicolae Mih\ilescu aur la CE de juniori din 1970 [i 1972, medalie de (1977-1980); Alin Dinu (1988-1990); {tefan Mazilu argint `n 1976 [i de bronz `n 1977 la CE de seniori, (1990-1994); Constantin G\v\nescu (1994); Gheor- locul IV la JO din 1976; Ion Dulic\ – medalie de ghe Dinu (din 1995). bronz la CE (1974), locul V la CM (1975). Sec]ia de kaiac-canoe, `n cadrul c\reia s-au remar- CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „PANDURII” cat: Ion Milo[oiu – locul IV la CE de juniori (1981) TÂRGU JIU. Unitate sportiv\ reprezentativ\ a muni- [i Constantin Lupu – medalii de argint [i de bronz la cipiului Târgu Jiu [i a jude]ului Gorj, `nfiin]at\ prin CM de juniori din 1987 (antrenor, Florin U]\), pre- Hot\rârea CNEFS nr. 1599/11.09.1989. Clubul a precum [i Mihai Comanda[u – 3 medalii de aur la CM luat `n structura sa organizatoric\: centrul de lupte de juniori din 1999 (antrenor, Ioan Sipo[). libere (`nfiin]at `n 1981 pe lâng\ CJEFS); centrul de Sec]ia de `not, sub conducerea Antrenorilor emeri]i box (1982); sec]ia de fotbal a AS „Gloria – Pandurii” Gica Deac [i Petre Deac, a promovat `not\tori valo- (1985) – cu echip\ `n Divizia B; sec]ia de atletism de la ro[i medalia]i la CE de juniori (Loredana Zisu, Ileana AS „Voin]a” (1965); radioclubul jude]ean (1976). Prin- Buciu, Cristina Vintil\, Nina B\roiu). S-au mai re- cipalele realiz\ri ale sec]iilor care func]ionau `n 1999: marcat: Larisa L\cust\ – medaliat\ cu aur [i argint la Sec]ia de atletism (sec]ie cu rezultate notabile pe CE de junioare din 1994 [i cu argint la CM senioare plan intern [i interna]ional): peste 40 de titluri de din 1997, participant\ la JO din 1996; Raluca Udroiu campioni [i numeroase recorduri na]ionale `n probe- – medaliat\ cu aur la CE de junioare din 1998, locul le de semifond, fond [i obstacole; componen]i ai lotu- IV la CE de senioare din 1999; Beatrice Câ[laru rilor reprezentative; campioni [i medalia]i la CB [i la (transferat\ recent `n cadrul sec]iei) – 3 medalii de alte competi]ii interna]ionale; printre atle]ii eviden- argint [i una de bronz la CE din 1999. Palmaresul ]ia]i se num\r\ – Viorica Ghican (Maestr\ a sportu- sec]iei de `not a `nregistrat `n anul 2000 noi perfor- lui), Lumini]a Gogârlea, Ion Avramescu, Ionu] Bur\, man]e de excep]ie; Beatrice Câ[laru a cucerit medalia Constantina Di]\, Radu Stroia [i al]ii, sportivi care au de argint la 200 m mixt, pe cea de bronz la 400 m fost promova]i `n loturile na]ionale, cel mai reprezen- mixt [i s-a clasat pe locul IV cu [tafeta de 4x200 m tativ fiind Daniel Lingurici (Maestru al sportului), liber la JO de la Sydney; la Cupa Mondial\, Beatrice campion na]ional [i balcanic, medaliat la Centura de Câ[laru s-a clasat pe locurile I la 200 [i 400 m mixt; aur [i alte turnee interna]ionale. la CE au fost ob]inute 3 medalii de aur [i o medalie Sec]ia de lupte libere: 6 titluri na]ionale ob]inute `n de argint prin Beatrice Câ[laru, [i o medalie de bronz perioada 1990-1996, având [i sportivi promova]i `n prin Raluca Udroiu [i Beatrice Câ[laru, precum [i o loturile de juniori [i seniori. clasare pe locul V prin Nicolae Ivan. Sec]ia de handbal (1993): cu echip\ masculin\ pro- Sec]ia de atletism. Dintre sportive s-au eviden]iat: movat\, `n 1996, `n Divizia A, iar `n sezonul 1997- Doina Anton – medaliat\ cu bronz la CE din 1973 [i 1998, `n Superlig\. 1975, participant\ la JO din 1976; Adriana Dumitru – Sec]ia de radioamatorism: 5 titluri na]ionale, 2 medalie de bronz la CM de juniori (1986) la proba de Mae[tri ai sportului (Marcel Criv\na[u [i Sorin 800 m [i Georgeta State – medalie de argint cu echipa Numar\) [i un sportiv `n lotul na]ional (Adrian la CM de alergare pe [osea [i locul V la individual Marcu), participant la CM [i CE. (1991). Antrenor: Dan Betini. Pe baza contribu]iei la Sec]ia de tenis (1991) – 2 titluri de campioni na]io- ob]inerea medaliilor [i punctelor la JO, CM, CE [i nali `n 1995 [i 1998. CB, CSM Pite[ti s-a situat, `n anul 2000, pe locul V Sec]iile de baseball (1995) [i orientare sportiv\ `n clasamentul general al unit\]ilor sportive [i pe (1996) desf\[oar\ o activitate de performan]\ la nivel locul I (probe olimpice) `ntre unit\]ile apar]inând na]ional.

287 STRUCTURI ORGANIZATORICE

~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 26 de titluri CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „SIBIU”. A de campioni na]ionali [i s-au clasat de 46 de ori pe fost `nfiin]at `n anul 1959, ini]ial sub numele de CS locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori. La „Muncitoresc”, cu sec]ii de atletism, box, c\l\rie, competi]iile interna]ionale oficiale sportivii clubului fotbal, gimnastic\, handbal feminin, rugby, volei au cucerit 3 medalii `n probele individuale [i au con- feminin. Modific\rile `n structura organizatoric\ [i tribuit la ob]inerea altor 5 medalii `n probele pe principalele realiz\ri ale sec]iilor, pe parcursul anilor, echipe. eviden]iaz\ contribu]ia acestei unit\]i la dezvoltarea Conducerea clubului: Ion Corlan (1989-1990); Mihai sportului de performan]\. Andrei (1990-1992); Liviu Andrei (1993-1995); Ion Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1959 (antrenori: Du- Bur\ (1995-1998); Mihai Andrei (1998-1999); Con- mitru Dobrescu [i Günther Arendt), a preg\tit o serie stantin Niculescu (din 5 aprilie 1999). de atle]i campioni na]ionali [i componen]i ai loturilor reprezentative, printre care: Vasile Bichea (campion CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „SFÂNTU [i recordman la 3 000 m obstacole, participant la JO GHEORGHE”. A luat fiin]\ la 27 octombrie 1973, din 1980); Karoly Raduly (suli]\); Gheorghe Dinu ini]ial sub denumirile de „Oltul”, apoi CS „Munci- (pr\jin\) [i al]ii. Dup\ 1990, s-a lucrat `n colaborare toresc”, prin preluarea sec]iilor de fotbal [i handbal cu CS{ „{oimii”, sportivii având dubl\ legitimare feminin de la AS „Textila” [i a celei de lupte libere (antrenori: Petre Manu [i Delia Olteanu-B\descu), `n de la AS „Autosport”. ~n 1981 au mai fost organizate aceast\ perioad\ remarcându-se: Claudia Is\il\ (cam- sec]iile de atletism, tenis [i handbal masculin, iar `n pioan\ mondial\ de junioare la aruncarea suli]ei `n 1999 sec]ia de gimnastic\. Clubul a activat `n sis- 1992); Elena Hila (campioan\ balcanic\, finalist\ la temul unit\]ilor CNEFS, iar dup\ 1990, ale MTS. CM de seniori din 1999 la aruncarea greut\]ii, locul Sec]ia de handbal feminin a avut o contribu]ie deo- II cu echipa României la „Cupa Europei” `n 1999); sebit\ la preg\tirea [i promovarea unor juc\toare `n Daniela Cârlan (campioan\ balcanic\, vicecam- loturile na]ionale [i `n echipele unor cluburi din ]ar\ pioan\ european\ de junioare `n proba de mar[, `n [i de peste hotare. Din echipa care a promovat `n Di- 1999). vizia A `n 1982 [i ulterior, s-au remarcat: Edith Sec]ia de box (1959), având ca antrenor pe Victor Török, Maria Török, Doina Rodeanu-Kopacz, Rita Alexandru, iar din 1965 pe Nicolae Negrea, a câ[tigat Florea, Tunde Kibedi, Ana Maria Raduly, Anca Ni]u, titluri de campioni [i vicecampioni de seniori [i ju- Adina Ion, Piro[ka Ferenczi, Kinga Laszlo. Echipa niori. Din 1994 s-a profilat pe juniori (unii cu dubl\ masculin\ (de handbal) l-a promovat pe Alexandru legitimare), printre cei remarca]i aflându-se Gheor- Stamate. ghe Greuru[, participant la CM de juniori din 1998 Sec]ia de lupte a preg\tit numero[i sportivi – multi- (antrenori: Gheorghe Ni]\ [i Emil Bihorean). pli campioni na]ionali [i balcanici. Sec]ia de c\l\rie (1959) a cucerit numeroase titluri Sec]ia de atletism s-a eviden]iat prin rezultatele de campioni na]ionali [i balcanici, `n probele de ob- sportivilor s\i la cros, semifond [i fond. Sportivii ul- stacole [i dresaj, prin: Alexandru Bozan, Gruia Deac, timilor ani – Vasile Alexandru, Ovidiu Olteanu, Stela Ioan Tincu, Ionel Bucur, Mircea Neagu, Cristina Cio- Olteanu, Florin Ionescu, Simona Ionescu, Adrian can, Dumitru Ro[ca, o mare parte dintre ace[tia, Maghiar, Csaba Fekete – au fost selec]iona]i `n lo- Mae[tri ai sportului, componen]i ai loturilor na]io- turile na]ionale participante la JO, CM [i CE. Clubul nale. Alexandru Bozan s-a clasat pe locul V cu echipa dispune de un modern stadion de atletism. O con- României la JO din 1980. Antrenori: Alexandru tribu]ie important\ la afirmarea atletismului din Sfân- Purcherea, Dumitru Stoian, Calistrat Smarandache, tu Gheorghe a adus Antrenorul emerit Carol {anta. Horst Hiesch, Alexandru Bozan, Gruia Deac, Aurel Pre[edin]ii clubului: Iano[ Vass, Mihaly Laz\r, Istvan Lep\du[. Farka[, Sever R\d\cu]\, Mircea Boriceanu, Gyozo Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1970 sub `ndru- Ferencz, Horea Banea, Istvan Frenko. marea Antrenorului emerit Ovidiu Bucur, a

288 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

ob]inut numeroase titluri de campioni na]ionali care [i Mircea Tuli [i Vasile Deac, care s-au consacrat (Ioan Buzic, Ioan Melinte, Ioan Domnar, Patriciu la alte unit\]i sportive (`n 1988 sec]ia a fost transfe- Petridean, Alexandru Toth). ~n 1997 sec]ia este trans- rat\ la AS „Carpa]i-Mâr[a”); `not – a func]ionat cu ferat\ la AS „Carpa]i” Mâr[a, iar `n 1996 este sportivi de la CS{, care aveau dubl\ legitimare, pân\ re`nfiin]at\, activând `n colaborare cu CS{ (antrenor `n 1997 când [i-a `ncetat activitatea; schi fond (1972- Ioan Domnar). ~ntre 1996-1999, au fost câ[tigate 10 1982); handbal feminin (1959) – a activat `n principal titluri de campioni na]ionali de juniori, iar pe plan in- `n primul e[alon (locul III edi]ia 1962-1963); radioa- terna]ional s-au remarcat: Claudiu Bastea (medaliat matorism - preluat `n 1990 de la DTSJ. cu bronz la CM [i CE de juniori din 1998); Constan- Sec]ia de rugby (1963) a activat `n Divizia A tin Cojoc (locul I la „Cupa Mondial\” pentru juniori); `ncepând din 1968 (cu excep]ia anului 1995); a ocu- Cristian O]et (participant la CE de juniori din 1998); pat locul III `n edi]ia 1998-1999 sub denumirea CSM Marius Simion [i Camelia Herman – campioni balca- „Kirschbaum”, de 3 ori finalist\ `n „Cupa României”; nici. ~n anul 2000 Claudiu Bastea (categ. 73 kg) s-a a câ[tigat acest trofeu `n 1995 [i 1996, iar pe plan in- clasat pe locul V la CE de judo. terna]ional a cucerit trofeul Tournoi de la paix – Caen Sec]ia de s\rituri `n ap\ a func]ionat `ntre 1961- 1998 din Fran]a (antrenori Bebe Boboc, Ioan Stanciu, 1974, fiind re`nfiin]at\ `n 1979 (antrenori: Norbert Emil S`rbu, Dumitru R\[canu, Mircea Beianu). Hatzak, Gheorghe Banu, Dumitru Popoaie, Angela Sec]ia de tenis, `nfiin]at\ `n 1993 (antrenor Ilie M\rginean). Pe plan intern au fost câ[tigate sute de Giurgiu), a preg\tit numero[i sportivi care joac\ [i se titluri de campioni na]ionali de seniori [i juniori, iar perfec]ioneaz\ `n alte ]\ri. pe plan interna]ional s-au remarcat: Ioan Ganea (participant la JO din 1972); Gheorghe Banu ( 2 medalii CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „SUCEAVA”. de bronz la JMU din 1961); Ruxandra Hociot\ (par- Unitate sportiv\ reprezentativ\ `nfiin]at\ `n 1972, ticipant\ la JO din 1980, medaliat\ cu bronz la JMU prin reorganizarea [i preluarea sec]iilor de atletism din 1981); Anca Udvescu, medaliat\ cu bronz la CE („Progresul” IGO), fotbal („Chimia”), rugby („Con- de juniori din 1991). structorul”) [i volei masculin („Fulgerul” PTTR). Ul- Sec]ia de schi alpin a fost `nfiin]at\ `n 1992 `n cola- terior s-au mai ad\ugat [i sec]iile de lupte greco-ro- borare cu CS{ „{oimii” (antrenor Mihai Ungureanu), mane, hochei pe ghea]\ („Flac\ra” OCL), patinaj de unde au fost promovate Mihaela Fera, Anda vitez\, handbal masculin, `not, baseball [i canotaj. Curu]\, Bianca Munteanu, multiple campioane Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1962, a lucrat `n co- na]ionale. laborare cu CS{. S-a remarcat prin contribu]ii notabile ~n cadrul clubului au mai func]ionat sec]ii la: fotbal la dezvoltarea atletismului: numeroase titluri [i (1959-1974) `n Divizia B, care a fuzionat cu sec]ia de medalii la CN `n probele de semifond, fond, mar[, la AS „Independen]a” sub denumirea de FC maraton, arunc\ri (`n 1994 – 7 titluri, 5 locuri II [i 4 „{oimii”, urmând alt traseu organizatoric (vezi FC locuri III, iar `n 1998 – 14 clas\ri pe locurile I - III la „Inter” Sibiu); gimnastic\ (1959-1968); volei (1959- seniori [i tineret, plus dou\ recorduri na]ionale); con- 1993) cu echip\ `n Divizia A pân\ `n 1992 (locul II tribu]ii importante la reprezentarea atletismului româ- edi]ia 1982-1983), iar din 1993 `n Divizia B; patinaj nesc la JO, CM, CE [i CB – numero[i sportivi crescu]i vitez\ (1970-1996) a activat cu dubl\ legitimare cu la Suceava fiind promova]i `n sec]iile de atletism ale sportivi proveni]i de la „Voin]a” [i CS{, sub `ndru- unor cluburi frunta[e [i `n loturile na]ionale. ~n anul marea antrenorilor Petre Tivadaru [i Ioan Armenciu; 2000, atleta Cristina Iloc s-a clasat cu echipa na]ional\ au fost promova]i Sanda Marchian, Adrian Ciobanu, de cros pe locul V la CE [i pe VI la CM. La preg\tirea Cerasela Hordobe]iu, L\cr\mioara Popa, Dezideriu sportivilor au contribuit Antrenorii emeri]i: Mihai Horvat (locul V la CE din 1995); haltere – sec]ie pre- Axinte, Toader Fl\mând, Ioana Grosaru. luat\ `n 1969 de la „Metalul” IOS (antrenor Toma Sec]ia de volei - de la `nfiin]are (1957) a reprezentat Opreapopa) a promovat numero[i halterofili, printre Suceava `n Divizia A [i a promovat sportivi `n loturile

289 STRUCTURI ORGANIZATORICE

na]ionale (Dorel Mândru], Ovidiu Pentelescu, Moldovanu (1976-1977); Mihai Andria (1978- Gabriel M\rgineanu – vicecampion european, Cornel 1979); Valerian Dura (1980-1983 [i 1988-1991); Andrie[ [i al]ii – unii dintre ace[tia fiind transfera]i la Constan]iu Alexa (1985-1988); Eduard Gazda alte cluburi). (1991-1994); Ilie Haisan (1994-1997); Ion Ungurea- Sec]ia de rugby (1964). A avut prezen]e `n Divizia A nu (din 1997). [i sportivi valoro[i promova]i la alte cluburi [i `n loturile na]ionale (Haralambie Dumitra[, Constantin CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „TIMI{OA- Nichi]eanu, Gelu Ignat, Ovidiu Slusariuc, Ilie Ivan- RA”. A luat fiin]\ pe baza Hot\rârii CNEFS nr. 848 ciuc, Dorel Flutur, Ionel Ivan [i al]ii). din 20/02/1982 cu sec]ii de: atletism, tenis [i ra- Sec]ia de hochei pe ghea]\. A activat pân\ `n 1992 `n Di- dioamatorism, c\rora li s-au mai ad\ugat pe parcurs vizia B, a promovat juc\tori `n lotul na]ional de juniori. alte 6 ramuri. Sec]ia de lupte greco-romane (1976). Una dintre sec- Sec]ia de atletism. A func]ionat `ntre anii 1982-1987, ]iile reprezentative, s-a remarcat prin: numeroase me- re`nfiin]ându-se `n 1997. Sub `ndrumarea Antrenoru- dalii ob]inute la CN, la toate categoriile de vârst\; lui emerit Ioan Damaschin au fost preg\ti]i numero[i promovarea unui mare num\r de lupt\tori valoro[i `n juniori, participan]i la CE din 1990 [i 1999, unde au loturile na]ionale [i `n sec]iile cluburilor frunta[e unde ob]inut o medalie de bronz. La CN din 1998 [i 1999 s-au consacrat [i s-au afirmat la JO, CM [i CE, printre sec]ia a câ[tigat 11 locuri I, 8 locuri II [i 10 locuri III. ace[tia num\rându-se Ilie Matei, Ion Ieremciuc, Ion Sec]ia de box. A luat fiin]\ `n 1998 prin fuziune cu Grigora[, Ovidiu Croitoru [i al]ii. Sportivii sec]iei au cea de la AS „UMT”. fost preg\ti]i de Antrenorul emerit Constantin Topârjan. Sec]ia de gimnastic\ ritmic\ func]ioneaz\ din anul Sec]ia de `not. Activeaz\ din 1979. A ob]inut nu- 1986 sub denumirea CSM-CS{. Antrenoarea Maria meroase medalii la CN, la toate categoriile de vârst\, Nicolin, care a activat [i la loturile na]ionale, le-a [i a promovat mai mul]i sportivi `n loturile na]ionale. promovat pe sportivele Alina Stoica [i Dana Carte- ~not\toarea Sorina Hanceriuc a ob]inut medalia de leanu, medaliate cu argint la CE de junioare, `n proba bronz la CE de juniori. ~not\torii au fost preg\ti]i de de echipe, `n 1998. Antrenorul emerit Sergiu T\nasa. Sec]ia de lupte libere. ~nfiin]at\ din 1998, cu dubl\ legi- Sec]ia de baseball. ~nfiin]at\ `n 1990 (`mpreun\ cu timare CSM-CS{ (la juniori) [i CSM-UMT (la seniori). Liceul nr. 3) a reu[it s\ se claseze `n primele trei Sec]ia de modelism. A fost inclus\ `n structura locuri `n CN de copii, juniori [i seniori, iar sportivii clubului `n 1998, sub denumirea CSM-”Voin]a”. Bogdan Opincaru [i Ciprian Feteu, componen]i ai Sub `ndrumarea Antrenorului emerit [i Maestrului echipei României, au contribuit la cucerirea medaliei emerit al sportului Dan Lucian, sec]ia a continuat de bronz la CE de cade]i. s\ se afirme la CN prin ob]inerea mai multor titluri Sec]ia de canotaj s-a constituit `n 1990, prin trans- [i medalii, precum [i la CM din 1998 (1 medalie de ferarea centrului jude]ean de canotaj `n structura argint [i 2 de bronz) [i la CE din 1999 (2 medalii de clubului. Au fost ob]inute medalii la CN, iar sportivul bronz). ~n anul 2000, Alexandru Tocaci a cucerit Alin Tretiag, component al echipajelor na]ionale, a medalia de bronz la CM de navomodele clasa C6. devenit dublu campion mondial la juniori `n 1997 [i Sec]ia de nata]ie (1997). Grupa de juniori activeaz\ campion mondial la tineret `n 1999. din 1998 cu dubl\ legitimare (CSM-CS{). Sec]ia de fotbal. A fost preluat\ de la „Chimia”. A Sec]ia de radioamatorism. A func]ionat `ncepând activat din 1953 sub diferite denumiri `n Divizia B, din 1955 ca radioclub jude]ean. A fost preluat `n 1982 iar `n edi]ia 1987-1988 `n Divizia A. Din 1993 nu mai `n structura CSM. Maestru al sportului, Iulius {uli a activeaz\ `n cadrul CSM, adoptându-se alte formule f\cut parte din echipa na]ional\ care s-a clasat pe organizatorice. locul IV la CM din 1997. Din conducerea clubului au f\cut parte: Gheorghe Sec]ia de tenis (1982). Func]ioneaz\ din 1992 sub Hali]chi (1972-1973); Ion Popa (1973-1976); Mihai denumirea de CSM-„Tehnomet”. Din sec]ie fac parte

290 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

[i juc\torii Adrian Cruciat [i Edina Gallovitz, SOCIETATEA „AURORA”. ~nfiin]at\ la Bucure[ti, medalia]i la CE de juniori `n 1999, clasa]i pe pozi]ii în anul 1902, `n cadrul c\reia se practicau gimnasti- frunta[e `n topurile interna]ionale la categoriile lor de ca, scrima [i lectura. Membrii ei au luat parte la nu- vârst\. meroase concursuri interne [i interna]ionale începând Sec]ia de tir. Preluat\ `n 1985 de la AS „Vân\torul”, din anul 1903. Din decembrie 1929 s-a numit „Spar- sub conducerea antrenorului Ionel Neam]u (care a ac- tacus” [i a activat pe lâng\ Sindicatele Unitare din tivat [i la lotul na]ional), a ob]inut rezultate deosebite Capital\, iar din vara anului 1931 a revenit la vechiul cu sportivii Adalbert Oster [i, `n special, cu Ioan nume. Toman (transferat la CS „Steaua” Bucure[ti) medaliat cu bronz la CM din 1986 [i cu aur la CM din 1995, „AURORA”, SOCIETATE DE GIMNASTIC|, de trei ori clasat pe locul IV la CM (1989, 1990, SCRIM| {I LECTUR|. ~nfiin]at\ `n 1897, la Bu- 1996), locul IV la JO (1992) `n proba de talere – cure[ti, din ini]iativa unor persoane, foste membre ale skeet. ~n palmaresul sportivilor clubului s-au `nre- societ\]ii Turnverein. Pân\ `n 1899 denumirea clubu- gistrat la CN – 103 locuri I, 81 locuri II, 69 locuri III; lui cuprindea numai gimnastic\, dup\ aceast\ dat\ la CB – 4 medalii de aur, 3 de argint [i 1 de bronz; la ad\ugându-se scrima [i literatura. Societatea avea o CE – 1 medalie de aur, 2 de argint [i 4 de bronz. Pe- sal\ de gimnastic\ [i aparate. Sediul a fost pus la dis- rioada 1992-1999 a fost cea mai prolific\ `n ob]inerea pozi]ie de Comitetul {colilor Israelite din str. Mircea acestor rezultate. Vod\ nr. 20. Avea sec]ii de adul]i, de elevi [i de „domni[oare”. Cu ocazia jubileului a 25 de ani, sala SOCIET|}I - ORGANIZA}II a fost renovat\ [i dotat\ cu aparate noi, moderne. Cheltuielile au fost suportate prin subscrip]ie de c\tre SPORTIVE membrii societari. A continuat s\ func]ioneze pân\ `n anul 1940. „AMICII ARDEALULUI”. Societate `nfiin]at\ `n 1934, jucând un rol deosebit `n promovarea schiului [i SOCIETATEA SPORTIV| „AVÂNTUL” a luat `n punerea `n valoare a sta]iunii Predeal. A construit fiin]\ la 1 septembrie 1922. A fost profilat\ mai ales pe cabane, a stabilit trasee montane [i le-a marcat, a fotbal. Sediul `l avea la liceul „Codreanu”, la Bârlad. amenajat pârtiile de schi din Cl\bucet [i Cioplea, a SOCIETATEA CARPATIN| ARDELEAN| (ER- creat un punct de informare turistic\ permanent\ a DELAYI KARPAT EGYESULET – EKE). ~n- unui grup de ghizi montani [i instructori de schi. ~n fiin]at\ `n 1837 la Bra[ov, `n scopul `ncuraj\rii prac- mod deosebit se cunoa[te sprijinul pe care l-a acordat tic\rii turismului `n scopuri igienice, educative [i organiz\rii anuale a [colii na]ionale de schi, condus\ pentru cunoa[terea naturii [i a localit\]ilor pitore[ti de Emil P\l\ngeanu [i Constantin Medeleanu, [i din jurul ora[ului [i din regiune. având ca instructori de schi pe Ion Coja, V. Munteanu, Dumitru-Popescu Coliba[i (celebrul SOCIETATEA CARPATIN| ARDELEAN| A antrenor de handbal de mai târziu) [i pe fra]ii Z\pad\. TURI{TILOR (SIEBENBURGISCHE KARPA- A construit trambulina de schi din Cioplea (1937). TEN VEREIN – SKV). ~nfiin]at\ `n noiembrie Tot aici s-a instalat primul schi-lift din ]ar\. A avut 1880, la Sibiu, cu sec]ii regionale `n diferite zone [i peste 1 000 de membri. Sediul s-a aflat la Bucure[ti. ora[e: Bistri]a, Or\[tie, Bucure[ti, Bra[ov, Lupeni, A realizat cu succes tot ce [i-a propus. N\s\ud, Reghin, Media[, Sighi[oara, Petro[ani [i Timi[oara. Societatea avea ca obiectiv cunoa[terea [i SOCIETATEA DE ARME, GIMNASTIC| {I cutreierarea Carpa]ilor Transilvaniei. Membri ei erau DARE LA SEMN DIN DÂMBOVI}A, `nfiin]at\ la `n majoritate sa[i. Printre ei se g\seau [i români din 13 februarie 1906, cu sediul la Târgovi[te, din ini]ia- localit\]ile urbane: Bra[ov, Bistri]a, F\g\ra[, Sibiu [i tiva publicistului [i prefectului de jude] George Cair. N\s\ud. Societatea a sus]inut [i propagarea schiului.

291 STRUCTURI ORGANIZATORICE

~n cei peste 60 de ani de activitate s-au construit peste aniversând 48 de ani de la fondarea Societ\]ii de Dare 45 de case de ad\post `n mun]i [i s-au amenajat pâr- la Semnu „Bucuresci”. Semnificativ pentru aceast\ tii de schi. Printre realiz\rile sale se enumer\ [i societate este concursul Marele Premiu de Tir la po- tip\rirea „Anuarului”, editat `ntre anii 1881-1884. ~n rumbei organizat `n 1911, fiind câ[tigat de George 1895, organizeaz\ primul muzeu turistic din ]ar\, Plagino. ~n mai 1912, societatea aniverseaz\ 50 de care mai putea fi vizitat [i `n 1933. ani de activitate, cu acest prilej lansându-se o pla- chet\ jubiliar\ de bronz aurit. SOCIETATEA CARPATIN| SINAIA. ~nfiin]at\ `n 1893, la Sinaia. ~n statutul s\u, al\turi de obiectivele SOCIETATEA „DOR DE DUC|”. ~nfiin]at\ `n turistice, culturale [i [tiin]ifice se includ [i pre- 1932, având o activitate orientat\ spre agrement tu- ocup\rile pentru activit\]i sportive ca vân\toarea, ristic [i cre[terea performan]elor sportive. Ca atare, a tirul [i sporturi de iarn\ (schi, bob–sanie). Persona- organizat tabere de schi pentru membrii s\i `n ma- lit\]i ca N. Bogdan, Mihai Haret, Nestor Urechia, sivul Piatra Craiului (1932-1933) [i `n Abrud (1934, Dan R\dulescu, Bucura Dumbrav\, vor propaga ca 1938) [i numeroase excursii `n diferite zone montane, teoreticieni, practicieni [i scriitori frumuse]ea [i utili- `n timp de var\ [i de iarn\. tatea schiului, ideea de drume]ie. Mai târziu Bucura Dumbrav\ va scrie Cartea mun]ilor. S\ amintim [i de SOCIETATEA „EXCELSIOR”, `nfiin]at\ la 6 marile c\l\uze: I. Gelepeanu, N. Butm\lciu, David martie 1915, la Craiova. Se practicau, `n special, Turcu, Gh. Marin, excelen]i alpini[ti [i schiori ai tim- tenisul [i fotbalul. Nu a avut sediu [i spa]ii proprii. pului. SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| „~NAIN- SOCIETATEA DE DARE LA SEMNU „BU- TE” BUCURE{TI. ~n 23 octombrie 1905, la im- CURESCI”. ~nfiin]at\ la 5/7 mai 1862, la Bucure[ti, boldul prof. D. Ionescu, ia fiin]\ aceast\ societate de din ini]iativa unui grup de entuzia[ti [i iubitori ai gimnastic\. Comitetul a fost alc\tuit din: g-l. Al. sportului, `n frunte cu Ghicule[tii (Scarlat – primul Hiotu (pre[edinte), Spiru C. Haret, fost ministru [i I. pre[edinte de onoare, Pantazi [i Dimitrie Ghica), ge- Cornoiu, profesori universitari (vicepre[edin]i), dr. neralul Ioan Emanoil Florescu – pre[edinte al socie- Virgil Popescu [.a. Ca pre[edinte de onoare a fost t\]ii `ncepând din aprilie 1864, Radu Roseti, fost pre- ales M. Vl\descu, fost ministru. Scopul propus: „de a fect, Barbu Bellu, fost ministru de Justi]ie [.a. Soci- propaga exerci]iile corporale, procurând membrilor etatea `[i avea sediul pe str. Carol Davila nr. 9 [i stan- ocaziunea de a dezvolta armonic facult\]ile fizice [i dul de tir [i tir la porumbei pe terenul de lâng\ fosta morale”. ~n acela[i an Comitetul face un apel, mai fabric\ de bere Oppler, `n vecin\tatea [trandului Bra- `ntâi societ\]ilor de gimnastic\ din Capital\, „de a se gadiru, teren primit prin Decret Domnesc `n decem- organiza `ntr-o federa]iune”, astfel c\, `n 7 februarie brie 1865. ~n 1864, apare la Bucure[ti Raportul Anual 1906, Al. Hiotu comunic\ `nf\ptuirea acestui dezi- al Comitetului Societ\]ii c\tre „Principala Adunare derat (vezi, „Foruri de conducere”, FSGR). General\...”. A existat [i Societatea de Dare la Semn Societatea organizeaz\ o excursie la Constantinopol [i „Bucuresci”, periodic de anticipa]ie a presei sportive pe insula Prinkipo. Particip\ cu gimna[tii P. T\n\sescu, (apare pân\ `n 1871). Prin ~naltul Decret Domnesc C. Cocargeanu [i C. R\dulescu, al\turi de „4 camarazi” nr. 1147 de la 9/21 sept. 1865 se aprob\ „Statutele de la societatea „Viitorul” (Craiova), la Concursul in- Societ\]ii de Dare la Semnu Bucuresci”, „culorile”, terna]ional de gimnastic\ din 11-14 mai 1911 de la „semnele”, „marca”, „cocarda” [i „steagul”. Cu prile- Torino (Italia). De asemenea, particip\ la toate congre- jul anivers\rii a 25 de ani de existen]\ (1887), socie- sele [i concursurile „Federa]iunei societ\]ilor române tatea bate o medalie de aram\ jubiliar\. ~n perioada de gimnastic\, arme [i dare la semn”. ~n 1913, dr. H. 29/30 mai – 11/12 iunie 1910 s-a organizat un con- Botescu (pre[edintele societ\]ii) prezint\ Ministerului curs de tir cu premii `n gr\dina din str. Carol Davila Instruc]iunii un memoriu cu privire la educa]ia fizic\ `n

292 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

`nv\]\mântul primar de b\ie]i [i fete. ~n acest an, socie- SOCIETATEA DE GIMNASTIC| A CORPULUI tatea particip\ la Congresul interna]ional de educa]ie DIDACTIC DIN BUCURE{TI. La data de 1 mar- fizic\ de la Paris (17-20 martie). R\zboiul `ns\ z\d\rni- tie 1900, prin `ntrunirea unui cerc de speciali[ti (proce[te unele din activit\]i. Societatea prime[te dreptul de fesori de gimnastic\, profesori secundari [i câ]iva in- a organiza o [coal\ de educa]ie fizic\, `n vederea preg\- stitutori): N. Velescu, F. St\nciulescu, N. Dumitrescu, tirii profesorilor de gimnastic\ pentru `nv\]\mântul se- }\ranu, I. Otescu, N. Cos\cescu, P. Ionescu, H. Pan- cundar – b\ie]i [i fete – (autoriza]ia nr. 48.031/1912 a tazi, N. Nicol\escu, G.T. Ionescu, St. Negulescu, este Ministerului Instruc]iunii). Cursurile au `nceput `n `nfiin]at\ aceast\ societate. Comitetul de conducere 1913. La examenele de capacitate ale acestei [coli, din era compus din I. Otescu, pre[edinte [i D. Ionescu, 1916 [i 1920, au fost 51 de absolven]i. secretar. Scopurile societ\]ii erau: practicarea gim- ~n mai 1914, Georges Demeny, directorul cursului nasticii; propagarea jocurilor [i gimnasticii `n soci- superior de educa]ie fizic\ de la Sorbona, `mpreun\ etatea civil\, mai cu seam\ `n rândul tinerilor; per- cu al]i speciali[ti, ]ine o serie de conferin]e la Bu- fec]ionarea pred\rii gimnasticii `n [coal\; contribu]ia cure[ti, Ia[i, Gala]i [i Craiova despre „noua metod\ material\ [i moral\ pentru construirea de s\li [i de educa]iune fizic\ [i armonia mi[c\rilor, `n spe- aparate de gimnastic\ [i `nfiin]area de societ\]i de cial la femeia tân\r\”. Prin legea promulgat\ prin gimnastic\. {edin]ele practice aveau loc bis\p- ~naltul Decret nr. 2256/27 mai 1921, Societatea a t\mânal `n sala Liceului „Gheorghe Laz\r”. ~n anul fost recunoscut\ ca persoan\ moral\ [i juridic\, fapt 1904, societatea s-a desfiin]at. ce-i va da posibilitatea unei mai rodnice activit\]i. SOCIETATEA DE GIMNASTIC| „POPULA- SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| „GH. RA” BUCURE{TI. Din ini]iativa prof. de gimnas- MOCEANU”, `nfiin]at\ la 1 septembrie 1924 la tic\ N. Velescu, `n 1905 ia fiin]\ aceast\ societate cu Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, scopul de a râspândi `n masele populare practicarea fiind format\ numai din elevi. Ini]iatorul a fost prof. exerci]iilor corporale. Sediul ei era la Liceul „Matei de gimnastic\ St. Constantinescu; dup\ transferarea Basarab”, folosindu-se pentru practic\ sala de gim- lui la Bucure[ti, societatea s-a desfiin]at. nastic\ a [colii. ~n 1916, o dat\ cu moartea lui N. Ve- lescu, societatea [i-a `ncetat activitatea. SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| „RO- MÂNIA VIITOARE”, `nfiin]at\ la ini]iativa docen- SOCIETATEA DE GIMNASTIC| „VIITORUL” tului universitar dr. Ion Jianu. Sediul era `n Bucure[ti BUCURE{TI. ~nfiin]at\ `n septembrie 1901 [i [i [i-a `nceput activitatea `n 1914. ~n cadrul societ\]ii alc\tuit\ din elevii Liceului „Gheorghe Laz\r” este se practicau diferite ramuri de sport, `n principal cea dintâi de acest fel la noi `n ]ar\. Scopul declarat tragere la ]int\, gimnastic\ suedez\. Se ]ineau con- era de „a cultiva, practica [i r\spândi o gimnastic\ ferin]e despre educa]ia fizic\, se organizau excursii. ra]ional\ [i disciplinar\, precum [i de a face excursiuni”. Activitatea societ\]ii era inclus\ `n prevederile SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| „{OIMII regulamentului `nv\]\mântului secundar. A organizat ROMÂNIEI” a luat fiin]\ la Sânnicolaul Mare la 10 concursuri [i serb\ri de gimnastic\ anuale, excursii mai 1928. Ini]iatori au fost V.I. Farca [i Laz\r Rusovan. efectuate la Gala]i, Mân\stirea Pas\rea, Isaccea, Constantinopol [.a. Sediul societ\]ii era `n localul SOCIETATEA DE GIMNASTIC| {I SPORT Liceului „Laz\r”. „AQVILA” PITE{TI. ~nfiin]at\ `n 1901 din nevoia de practicare a exerci]iilor fizice. Avea sediul `n sala SOCIETATEA DE GIMNASTIC| „VIITORUL” de gimnastic\, bine dotat\, a liceului, pus\ la dis- (fost\ „VIGOAREA”) CRAIOVA. A luat fiin]\ `n pozi]ia societ\]ii de c\tre Ministerul Instruc]iunii. 1895 la ini]iativa lui T. Georgescu, profesor de gim- Dup\ un `nceput promi]\tor [i-a redus activitatea. nastic\ `n localitate. Sediul ini]ial a fost la Gimnaziul

293 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Real, iar ulterior `n cadrul altor institu]ii. Societatea a SOCIETATEA DE GIMNASTIC| {I MUZIC| – organizat serb\ri `n parcul „Bibescu” [i la Teatrul IA{I. ~nfiin]at\ `n 1902, la Ia[i, continuând activita- Na]ional, pentru strângere de foduri [i cump\rarea tea fostei societ\]i Männer Turnverein, devenit\ `n aparatelor de gimnastic\. Membrii societ\]ii erau 1904 „[i de sport”. ~ntruni]i la 14 noiembrie, un grup elevi [i adul]i (profesori din liceu, militari [i magis- de entuzia[ti, `n frunte cu I. G\v\nescul, P. Bujor, tra]i). Persoanele sus]in\toare ale societ\]ii erau: g-ral I.V. Praja, V. Teodorescu, M. Tornida, C. Meissner, Gigurtu; colonel Goruneanu; prof. M. Demetrescu; C.V. Praja, V. Negru]i, Th. Berescu, profesori univer- maior S. Dumitriu; prof. I. Florescu; magistrat sitari [i secundari, au hot\rât `nfiin]area acestei soci- A. Polichron; P. G. Marinaru [i prof. de gimnastic\ et\]i. Scopul ei era „de a procura membrilor ei mij- N. R\dulescu. ~n anul 1905, societatea a c\p\tat nu- loacele necesare practic\rii exerci]iilor gimnastice [i mele de „Viitorul”. Sportivi ai Societ\]ii au f\cut sportive; gustul pentru muzica coral\ [i instrumen- parte din echipa care a participat la Concursul inter- tal\; excursiuni; formarea personalului apt pentru na]ional de gimnastic\ de la Torino, din 1911. predarea gimnasticii `n [coalele publice [i private, de b\ie]i [i fete din ]ar\ etc”. Localul pentru `ntrunirea SOCIETATEA DE GIMNASTIC|, SCRIM| {I membrilor [i practicarea exerci]iilor a fost realizat `n TIR „SF. GHEORGHE” GIURGIU. A fost `nfiin- vechea cl\dire a {colii de Meserii din str. {colii de ]at\ `n 1901, desfiin]at\ [i apoi re`nfiin]at\ `n 1905 Arte. Ministrul Spiru C. Haret aprob\ solicitarea sub denumirea de „C\lug\reni”. Avea o sal\ de gim- f\cut\ [i d\ o subven]ie anual\ de 4 000 de lei. Se rea- nastic\ `n fostul gimnaziu din localitate (unde avea [i lizeaz\ o hal\ de gimnastic\, o sal\ pentru festivit\]i sediul). Interesul corpului profesoral [i al conducerii [i o sal\ pentru tir [i teatru. Prima festivitate se ]ine [colii, ca [i cel al publicului doritor de a practica `n 1908, an `n care au avut loc concursuri de gimnas- exerci]iile fizice au fost remarcabile. tic\, lupte, dansuri na]ionale [i muzic\ coral\. ~n iunie 1904, Ministerul Instruc]iunii d\ dreptul de a se SOCIETATEA DE GIMNASTIC| {I SPORT „N. preg\ti mae[tri de gimnastic\ (b\ie]i [i fete). Societa- B|LCESCU” BR|ILA. Aceast\ societate a luat tea devine `nc\ din mai 1905 persoan\ juridic\. {coa- fiin]\ `n 21 mai 1905, votându-se statutul [i alegându- la special\ de gimnastic\ a func]ionat prin propriile se ca pre[edinte prof. de gimnastic\ Radu S. Corbu. mijloace pân\ `n 1924, când Ministerul Instruc]iunii Sediul `l avea la Liceu Real, iar activitatea se a desfiin]at-o. {coala, ale c\rei cursuri durau 2 ani, desf\[ura `n sala de gimnastic\. Scopul: „de a dezvol- avea un personal didactic `n care se reg\seau distin[i ta spiritul de camaraderie `ntre membri; a dezvolta `n profesori universitari [i secundari din Ia[i, care special gustul pentru dansurile române[ti [i jocurile predau cuno[tin]e de pedagogie, anatomie, igien\, populare; a procura pentru familiile membrilor petre- fiziologie, mecanic\ uman\ [i gimnastic\ ra]ional\, ceri familiare”. A activat `n cadrul FSGR pân\ la teoretic\ [i practic\, cu lec]ii aplicative. Societatea a r\zboiul din 1916, dup\ r\zboi schimbându-[i denu- avut multe realiz\ri: amenajarea `n parcul Copou, `n mirea `n „Casa de Educa]ie Na]ional\”, filiala Br\ila, 1912, a unui loc pentru sporturi (cu tribun\); amena- sec]ia de educa]ie fizic\, pân\ `n 1925, [i dup\ aceast\ jarea unei s\li de tir redus; `nfiin]area unei sec]ii de dat\ sub denumirea de „Societate de Educa]ie Fizic\”. scrim\; activit\]i turistice; sal\ de festivit\]i; sal\ cu aparate de gimnastic\ [i o instala]ie de popice; SOCIETATEA DE GIMNASTIC|, DARE LA achizi]ionarea unui vast teren `n spatele Palatului Ad- SEMN, SCRIM| {I MUZIC| intitulat\ Santinela ministrativ. Dun\rii de Jos. ~nfiin]at\ la 4/17 mai 1906, la Gala]i, avea sec]iile specificate de denumire. Din 1907 edi- SOCIETATEA ROMÂN| DE GIMNASTIC|, teaz\ ziarul „Serbarea”. Ini]iator [i pre[edinte la in- PLOIE{TI. Este `nfiin]at\ `n octombrie 1902. Sco- stituire a fost dr. N. Tachianu. Dup\ r\zboiul din pul: „dezvoltarea fizic\ prin diferite exerci]ii de gim- 1916-1918 s-a desfiin]at. nastic\, ce vor avea loc `n localul societ\]ii, o dat\

294 sau de mai multe ori pe s\pt\mân\; cultivarea [i pro- edita periodicul „Sportul nostru” ca organ de propa- pagarea acestui sport `ntre tineretul român [i dezvol- gand\ [i a jucat un rol pozitiv `n dezvoltarea acestui tarea spiritului de solidaritate `ntre membrii socie- domeniu, dovad\ fiind [i `nfiin]area, `n anii urm\tori, t\]ii”. Comitetul de organizare a avut ca pre[edinte pe a numeroase organiza]ii sportive. N.D. Bercu, secretar pe I. Oancea, iar ca mae[tri de „MACABI” a fost una dintre cele mai reprezentative gimnastic\ pe I. T\tulea [i Gh. Voinea. Atât comite- organiza]ii care a func]ionat sub diferite denumiri [i tul, cât [i profesorii care predau gimnastica au avut formule organizatorice (asocia]ii, cluburi, societ\]i) un comportament de amatori, fapt care a gr\bit des- având o larg\ r\spândire [i preocup\ri pentru dez- fiin]area societ\]ii. voltarea activit\]ilor distractiv-recreative [i a unor ramuri de sport (`n multe cazuri cu performan]e nota- „HANUL DRUME}ILOR”. Fondat\ de Mihai bile) pentru popula]ia evreiasc\, fiind `ns\ deschis\ [i Haret, Bucura Dumbrav\ [i Emanoil Bucu]a, având altor doritori [i practican]i ai sportului. Din presa ca scop promovarea schiului [i turismului. Aceast\ vremii [i dintr-o serie de lucr\ri din domeniul sportu- asocia]ie se va transforma `n 1925 `n „Turing Clubul lui re]inem unele date care, de[i incomplete, relev\ Drume]iei”. m\car par]ial organiza]iile [i denumirile sub care au func]ionat, ramurile practicate [i o parte din rezulta- SOCIETATEA SPORTIV| „KADIMA”, TIMI- tele ob]inute. {OARA. A fost `nfiin]at\ la data de 15 mai 1921. • SOCIETATEA DE SPORT {I GIMNAS- Num\ra, la fondare, 500 de membri (`n special din TIC| „MACABI” CERN|U}I. Constituit\ `n anul rândul popula]iei evreie[ti) [i avea sec]ii de fotbal, 1910, a promovat [i dezvoltat mai multe ramuri de atletic\, gimnastic\, scrim\, `not, trânt\ [i regat\, sport, de o aten]ie deosebit\ bucurându-se sec]iile de fiind condus\ de dr. Eugen Kovacs – pre[edinte [i dr. atletism, fotbal, gimnastic\, handbal, ping-pong, Ilie Popp – secretar general. tenis [i altele. Sunt de re]inut rezultatele ob]inute la Tot sub denumirea „Kadima” apare [i o publica]ie, ca atletism prin câ[tigarea titlurilor de campioni na]io- supliment al s\pt\mânalului local. Sub denumirea de nali ai României de c\tre: M. Schachter la 400 m `n „Kadima” au mai func]ionat organiza]ii `n Târgu 1927; Alma Münster la 200 m `n 1932, 1933 [i 1936; Mure[ (1921) [i `n alte localit\]i. Edith Engster la suli]\ [i disc, `n 1933. • ASOCIA}IA SPORTIV| „MACABI” CRA- SOCIETATEA KRONSTADTER SKIVEREIN- IOVA (`nfiin]at\ `n 1916) cu activit\]i recreative [i GUNG. ~nfiin]at\ `n 1905, la Bra[ov, de c\tre echip\ de fotbal. locuitori de origine german\ ai ora[ului. A continuat • SOCIETATEA CULTURAL-SPORTIV| [i amplificat experien]a SKV, plin\ de `nv\]\minte [i „MACABI” CHI{IN|U. ~nfiin]at\ `n 1918 cu sec]ii activit\]i `n folosul schiului [i turismului. de atletism, oin\, fotbal, gimnastic\, ping-pong, volei, teatru [i muzic\, a avut ca prim `ndrum\tor pe SOCIET|}I, ORGANIZA}II SPORTIVE „MA- profesorul de gimnastic\ Anton Fiala. CABI” (~n literatur\ se `ntâlnesc [i denumirile „Ma- • ”MACABI” BUCURE{TI. ~nfiin]at\ `n mai ccabi”, Makabi, Makaby). 1919 a func]ionat ini]ial `n cadrul Asocia]iei Cultural O prim\ organiza]ie consemnat\ `n literatura de spe- Spotive „Macabeii”, ulterior ca asocia]ie [i apoi club, cialitate este Societatea de gimnastic\, scrim\ [i lec- a avut sediul pe strada dr. Iuliu Barasch nr.15. ~n tur\ „Aurora” `nfiin]at\ `n anul 1897 cu sprijinul 1921, au fost inaugurate stadionul [i bazele sportive material al Comitetului {colilor Israelite din Bucure[ti. din Calea Dude[ti, la {coala Industrial\ „Ciocanul”, Dintre organiza]iile care au ac]ionat pentru organizarea baze care au fost folosite de sec]iile clubului. Clubul activit\]ilor recreative [i sportive `n rândul popula]iei polisportiv „Macabi” Bucure[ti a func]ionat cu sec]ii evreie[ti a fost [i „Societatea israelit\ de gimnasti- de fotbal (vezi fotbal „Macabi”); atletism; baschet c\” fondat\ la Bucure[ti `n ianuarie 1905. Societatea – s-a num\rat printre cele 8 cluburi fondatoare ale

295 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Federa]iei Române de Baschet [i Volei `n toamna fotbal – [i din Br\ila (având sediul la gimnaziul anului 1931 (echipa masculin\ a activat `n campiona- SCHÖFFEL), cu mai multe sec]ii, printre care fot- tul regiunii Bucure[ti – categoria I – edi]ia 1931- balul [i `n special gimnastica, care a beneficiat de o 1932); gimnastic\ (sub denumirea Societatea de sal\ proprie, construc]ie `nceput\ `n 1933 [i inaugu- educa]ie fizic\ „Macabeii”); handbal (`n 1925 se afl\ rat\ la 27 ianuarie 1935. printre primele cluburi care `nfiin]eaz\ echipa femi- • ASOCIA]IA SPORTIV| „MAKABI” Odo- nin\ de hazena – handbal – iar `n 1927 joac\ cu be[ti. ~nfiin]at\ `n 1923, având sec]ie de volei. ~n „St\ruin]a”); box, sec]ie la care a activat ca antrenor 1926 au fost `nfiin]ate: CS „MAKABI” din Tighina Constantin Nour; `not (afiliat\ `n 1931 la FR de cu activit\]i recreative [i echip\ de fotbal; SOCI- Nata]ie; locurile III la CN din 1938 `n probele femi- ETATEA SPORTIV| „MAKABI” din Noua nine de 100 m spate [i 3x100 m mixt, participan]i la Suli]\ (`n prezent `n Ucraina), `nfiin]eaz\ un cerc de CN din 1948 `n probele de copii cu Ivonne Herman – [ah. Au mai func]ionat: ASOCIA}IA SPORTIV| 50 m bras [i Vladimir Marchi]iu – 50 m spate – vii- „MAKABY” din Bac\u (1931) – cu echip\ de fot- torul component al loturilor na]ionale de `not [i polo bal [i activit\]i recreative; SOCIETATEA SPOR- pe ap\); tenis de mas\ (`n 1946 câ[tig\ titlul na]ional TIV| „MACABY” din Pite[ti (1 mai 1937) având la masculin cu echipa: Erö[, Lucian, Naumescu, Ne- sediul pe strada {erban Voda 37 [i pre[edinte pe Israel greanu; la simplu masculin intr\ `n posesia titlurilor Friedman; ASOCIA}IA SPORTIV| „MACABI” de campioni G. Erö[ `n 1946 [i N. Naumescu `n Foc[ani (1945) cu sec]ii de baschet (`n 1946 inau- 1947; la feminin ob]in titlul na]ional cu echipa A. gureaz\ propriile terenuri), tenis de mas\ [i altele. Rozeanu, M. Schimmel [i, la simplu, prin A. Rozeanu • Au mai desf\[urat activit\]i sportive cu bune `n 1947); volei cu activitate de nivel local; sporturi rezultate: SOCIETATEA SPORTIV| „MACABI” nautice, schi [i altele. ~n 1940, activitatea CS Târgu Mure[, având sec]ii de atletism, gimnastic\, „Macabi” a fost interzis\, ea fiind reluat\ `n 1945 sub nata]ie, tenis de mas\; Asocia]ia Sportiv\ „MACA- aceea[i denumire. BI” Oradea, cu mai multe sec]ii, printre care [i cele de • SOCIETATEA DE GIMNASTIC|, SPORT tenis [i tenis de mas\ (`n 1934 juc\torul Grünwald a {I MUZIC| „MACABI” A TINERETULUI câ[tigat titlul de campion na]ional `n proba de dublu cu EVREU din Ia[i (CS „Macabi”). ~nfiin]at\ `n noiem- un partener din Arad); precum [i organiza]iile brie 1919 cu sec]ii de baschet, fotbal („Macabi- „MACABI” din Constan]a (tenis de mas\), Siret Hakoah”), gimnastic\ (Societatea de gimnastica (gimnastic\), Bazargic, B\l]i, Boto[ani, Buhu[i, „Macabeii”), ping-pong („Macabi-Hakoah”) – sec]ie Dorohoi, Lipcani, Sadagura [i altele, majoritatea care a avut o serie de juc\tori valoro[i – [i altele. S-a dintre acestea fiind preocupate de practicarea sportului mai numit [i clubul sportiv „Macabi”. `n scop recreativ [i de activitatea echipelor de fotbal. • CLUBUL SPORTIV „MACABI” Gala]i. Organiza]iile care desf\[urau activitatea sportiv\ `n ~nfiin]at `n 1920 cu echip\ de fotbal [i activit\]i cadrul popula]iei evreie[ti, pe lâng\ activit\]ile dis- recreative. tractiv-recreative, aveau afiliate la federa]ii sec]ii la • ~n anul 1921 se `nfiin]eaz\ mai multe organi- 12 ramuri de sport: atletism, baschet, canotaj, fotbal, za]ii, printre care: SPORT CLUB „MAKKABEA” gimnastic\, handbal, nata]ie, tenis, tenis de mas\, din Cluj, unde se practicau mai multe ramuri de scrim\, [ah [i volei. Cele mai multe sec]ii afiliate se sport, `ntre care [i atletismul; SOCIETATEA `nregistrau la: fotbal, `n localit\]ile Bac\u, Bazargic, SPORTIV| „MACABI” din Ploie[ti prin fuzio- B\l]i, Bucure[ti, Buhu[i, Boto[ani, Br\ila, Buz\u, narea Societ\]ii „Jupiter” cu sec]ia sportiv\ a cercului Cern\u]i, Chi[in\u, Craiova, Dorohoi , Ia[i , Lipcani, T. Hertz; Societ\]ile „MAKABEI” din Piatra Noua Suli]\, Oradea, Piatra Neam], Sadagura, Sucea- Neam] [i din Roman (baschet), iar `n 1922 ASO- va, Timi[oara; tenis de mas\ – Arad, Bucure[ti, CIA}IA SPORTIV| „MACABI” din Ive[ti [i din Cern\u]i, Chi[in\u, Cluj, Constan]a, Foc[ani, Ia[i, Râmnicu S\rat – axate `n principal pe echipele de Oradea, Târgu Mure[, Timi[oara; atletism – Arad,

296 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Bucure[ti, Cern\u]i, Chi[in\u, Ia[i, Timi[oara; SOCIETATEA DE MEDICIN| SPORTIV|. Pri- nata]ie – Bucure[ti, Cluj, Târgu Mure[, Timi[oara [i ma societate a fost `nfiin]at\ `n 1932 la Bucure[ti sub altele. denumirea „Societatea Medical\ de Educa]ie Fizic\”. Ac]iuni comune ale organiza]iilor sportive evreie[ti Aceasta a activat `n cadrul Oficiului Na]ional de pe plan na]ional: Educa]ie Fizic\. La scurt\ vreme dup\ `nfiin]are s-a – 1920 (iulie) se organizeaz\ la Ia[i prima Conferin]\ organizat la Cluj o sec]ie a acesteia. La noua societate a „Asocia]iilor evreie[ti de gimnastic\ [i sport” din au aderat figuri proeminente ale medicinei române[ti. România; Dintre realiz\rile acelei perioade men]ion\m: reuniu- – 1922 se desf\[oar\ la Bucure[ti primul Congres al ni frecvente de comunic\ri [tiin]ifice; primul congres Federa]iei „Macabi” din România. Printre rezolu]iile de medicn\ aplicat\ la educa]ie fizic\ [i sport (Bu- adoptate se afl\ [i aceea privind introducerea cure[ti 1937); Buletinul societ\]ii medicale de scoutismului (cercet\[iei) `n rândul tineretului evreu, educa]ie fizic\; rubric\ permanent\ `n „Analele unul dintre obiectivele care au fost dezb\tute [i la Educa]iei Fizice”; [ase cursuri de informare pentru urm\toarele congrese; medici (patru la Bucure[ti [i dou\ la Cluj); volumele – 1927 (1-2 iulie) are loc la Bucure[ti Reuniunea Educa]ia fizic\ la individul normal [i patologic (Bu- Polisportiv\ a Sec]iilor „Makabi” din România; cure[ti, 1933) [i „Conferin]a de medicin\ aplicat\ la – 1928 (15 iulie-15 august) se organizeaz\ la educa]ia fizic\ [i sport” (Cluj, 1938). Buc[oaia (lâng\ Frasin) prima colonie sportiv\ de La data `nfiin]\rii ei, Societatea Medical\ de Educa]ie var\ a organiza]iei „Makabi” din România; Fizic\ din ]ara noastr\ era una dintre pu]inele organi- – 1933 (15 noiembrie) apare la Cern\u]i revista za]ii cu acest profil din `ntreaga lume. sportiv\ [i cultural\ „HAMACABI”, cu texte para- Perioadei ini]iale de intens\ activitate i-a succedat lele `n limbile român\ [i ivrit, revist\ care `[i alta, de regres, determinat de r\zboi [i, mai ales, de `nceteaz\ activitatea `n 1936; marile transform\ri din anii imediat urm\tori acestu- – 1934 (27-28 mai) se desf\[oar\ la Cern\u]i Cam- ia, când societatea a fost desfiin]at\, locul ei find luat pionatele de tenis de câmp ale organiza]iei „Macabi” de un colectiv din cadrul „sfatului [tiin]ific” al Minis- din România. terului S\n\t\]ii [i Prevederilor Sociale. ~n anul 1949 Pe plan interna]ional s-a participat la urm\toarele crearea re]elei de medicin\ sportiv\ de c\tre acest mi- ac]iuni mai deosebite: Campionatele Uniunii Mon- nister a fost `nso]it\ de cre[terea preocup\rilor pentru diale „Macabi” organizate `ntre 23-25 august 1933, la problemele [tiin]ifice ale domeniului [i de `nfiin]area Praga, competi]ie polisportiv\ la care a participat [i o „Societ\]ii medicale pentru cultura fizic\”, sec]ie a delega]ie de peste 150 de persoane, reprezentând or- „Uniunii Societ\]ilor de {tiin]e Medicale” (USSM). ganiza]iile „Macabi” din România; participarea Ambele organiza]ii au fost desfiin]ate dup\ 1989. ~n echipei de fotbal „Macabi” Bucure[ti (activa `n Di- locul lor au ap\rut „Asocia]ia Medical\ Român\” [i vizia B), completat\ cu juc\tori „macabi[ti” din `n cadrul acesteia „Societatea de Medicin\ Sportiv\” Chi[in\u, la cea de-a II-a edi]ie a „Macabiadei”, com- ca organiza]ie [tiin]ific\, profesional\, autonom\. peti]ie interna]ional\ organizat\ la Tel Aviv `n 1935, Societ\]ile care au condus cercetarea [tiin]ific\ medi- unde s-a clasat pe primul loc, câ[tigând trofeul cal\ `n domeniul educa]iei fizice [i sportului, dup\ al (prima edi]ie a avut loc `n 1932). doilea r\zboi mondial, au avut un rol important `n ~n 1940, activitatea acestor organiza]ii sportive a fost dezvoltarea acestei activit\]i [i `n fundamentarea interzis\, ea fiind reluat\ `n 1945 uneori sub acelea[i [tiin]ific\ a practicii exerci]iilor fizice `n ]ara noastr\. denumiri (`n special „Macabi”). Ac]iunea lor s-a exercitat prin: numeroasele sec]ii ~ncepând din 1948, organiza]iile sportive evreie[ti organizate `n principalele ora[e; reuniunile periodice au fost cuprinse `n procesul de reorganizare a de comunic\ri [tiin]ifice; conferin]ele [i congresele mi[c\rii sportive, etap\ `n care se schimb\ [i denu- na]ionale; publicarea multor lucr\ri de deosebit\ va- mirile lor. loare. Activitatea acestor societ\]i s-a bucurat [i de o

297 STRUCTURI ORGANIZATORICE

bun\ apreciere pe plan interna]ional. Speciali[tii ro- [i Sport din România (SPEFSR). Pe data de 5 ianua- mâni au fost coopta]i `n diferite organe de conducere rie 1990 la Bucure[ti – sediul IEFS – `n prezen]a a ale Federa]iei Interna]ionale de Medicin\ Sportiv\ peste 350 de profesori de educa]ie fizic\ din 34 de ju- (FIMS), invita]i ca lectori [i raportori la cursurile, de]e ale ]\rii [i Municipiul Bucure[ti s-a aprobat con- conferin]ele [i congresele organizate de aceasta, iar stituirea „Societ\]ii Profesorilor de Educa]ie Fizic\ [i Societatea a primit onoranta `ns\rcinare de a organiza, Sport din România”. S-au redactat [i votat „Manifes- `n România, conferin]e [i congrese interna]ionale. tul program”, „Proiectul de statut” al SPEFSR [i s-a Pre[edin]i ai societ\]ilor de medicin\ sportiv\ au fost: ales conducerea provizorie [i comisiile de lucru ale prof. dr. I. Lasc\r, prof. dr. I. Ni]escu, prof. dr. C. societ\]ii. ~n ziua de 26 februarie 1990, pe baza dosa- Mich\ilescu, prof. dr. Gh. T\t\ranu, prof. dr. A. Ilies- rului nr. 477/PJ/1990, Judec\toria sect. 1 Bucure[ti, cu, prof. dr. Fl. Ulmeanu, prof. dr. I. Dr\gan. prin sentin]a civil\ nr. 462, `n [edin]\ public\, hot\r\[- te s\ acorde personalitate juridic\ SPEFSR cu sediul SOCIETATEA OLIMPIC| ROMÂN|. ~nfiin]at\ `n Bucure[ti, str. {tefan Furtun\ nr. 140, sect. 6. `n luna februarie 1883, la Bucure[ti, este una din ~n aprilie 1990, la Bucure[ti, cu sprijinul Ministerului primele societ\]i olimpice din via]a sportiv\ inter- ~nv\]\mântului [i {tiin]ei, al inspectoratelor [colare, na]ional\. Obiectivul prioritar al acestei societ\]i l-a al IEFS s-a organizat conferin]a pe ]ar\ a SPEFSR. constituit „r\spândirea ideii olimpice [i a sporturilor” Au participat peste 300 de delega]i din 37 jude]e [i incluse `n programul viitoarelor JO care vor avea loc Municipiul Bucure[ti, precum [i invita]i din partea la Atena, `n 1896. Ministerului ~nv\]\mântului [i {tiin]ei, Ministerului Tineretului [i Sportului, Ministerului Ap\r\rii Na]io- SOCIETATEA DE MUZIC|, GIMNASTIC| {I nale, Comitetului Olimpic Român, RTV Române, SPORT „VASILE ALECSANDRI” DOROHOI. reprezentan]i ai institu]iilor de `nv\]\mânt superior, ai ~nfiin]at\ `n 1901, aceast\ societate era denumit\ [i [colilor, cluburilor sportive, profesori, speciali[ti, societatea popular\ de muzic\ vocal\ [i instrumen- antrenori. Cu aceast\ ocazie s-a aprobat statutul, pro- tal\, gimnastic\, scrim\, tir, patinaj, dans, tenis, gramul SPEFSR [i s-a ales conducerea central\, com- crichet, excursiuni etc. Societatea nu s-a remarcat pus\ din 27 de persoane. Ca pre[edinte a fost votat prin rezultate deosebite. prof. univ. dr. Mihai Epuran, iar la conferin]a pe ]ar\ din 17 decembrie 1994 a fost ales ca pre[edinte prof. CERCUL PROFESORILOR DE GIMNASTIC| Tiberiu Földvari [i pre[edinte de onoare, prof. univ. DIN CAPITAL|. ~n luna februarie 1904 profesorii dr. Dumitru Alexandrescu, rector al ANEFS. de specialitate decid `nfiin]area acestui cerc, Gh. Mo- SPEFSR este organizat\ pe principiul teritorial, având ceanu fiind ales pre[edinte. Scopul era: „strângerea filiale jude]ene, `n municipiul Bucure[ti, `n sectoarele leg\turilor de colegialitate, `ntrunirea `ntr-un congres Capitalei [i o filial\ a `nv\]\mântului superior. Organi- anual, cu tendin]a de a ajunge la o societate care s\ zat\ pe principii democratice, f\r\ discriminare etnic\, cuprind\ pe to]i camarazii din ]ar\”. De[i fuseser\ de vârst\, sex, religie, apartene]\ politic\, SPEFSR este alc\tuite [i aprobate statutele, atmosfera de rea- o organiza]ie cu caracter profesional, ob[teasc\ [i inde- voin]\ [i egoism a `mpiedicat aceast\ realizare pus\ pendent\, nepatrimonial\, reunind prin adeziune bene- `n slujba gimnasticii. vol\ profesorii de educa]ie fizic\ [i al]i speciali[ti care activeaz\ direct `n domeniul educa]iei fizice [i sportu- SOCIETATEA PROFESORILOR DE EDUCA}IE lui, turismului, compens\rii [i terapiei prin activit\]i FIZIC| {I SPORT DIN ROMÂNIA (SPEFSR). La corporale, având ca scop stimularea [i valorificarea 28 decembrie 1989, la Institutul de Educa]ie Fizic\ [i poten]ialului profesorilor de specialitate. SPEFSR Sport din Bucure[ti s-a `ntrunit un comitet de ini]ia- militeaz\ pentru rea[ezarea [i promovarea activit\]ilor tiv\ alc\tuit din 11 profesori, pentru re`nfiin]area [i de educa]ie fizic\, sport [i recrea]ie `n mod [tiin]ific, organizarea Societ\]ii Profesorilor de Educa]ie Fizic\ interdisciplinar `n toate verigile `nv\]\mântului,

298 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

corespunz\tor finalit\]ilor [i obiectivelor acestora `n ~nfiin]at\ `n 1990, Societatea Profesorilor de Educa- contextul noii orânduiri statale. SPEFSR se preocup\ ]ie Fizic\ [i Sport din România [i-a continuat activi- pentru dobândirea statutului de demnitate, compe- tatea cu o serie de realiz\ri care au contribuit la: reve- ten]\ [i just\ apreciere socio-profesional\ de c\tre to]i nirea duratei studiilor la Institutul de Educa]ie Fizic\ profesorii de educa]ie fizic\. [i Sport din Bucure[ti la 4 ani, specific\ institu]iilor Societatea promoveaz\ tradi]ia [i preocup\rile din universitare, [i acordarea statutului [i denumirii de `nv\]\mântul românesc de la sfâr[itul secolului al Academia Na]ional\ de Educa]ie Fizic\ [i Sport XIX-lea.Aceast\ tradi]ie consemneaz\ `nfiin]area `n (ANEFS); asigurarea dreptului absolven]ilor cursu- 1893 la Bucure[ti a „Societ\]ii Profesorilor de Gim- rilor de 3 ani (1974-1989) de a-[i completa studiile nastic\ [i Arme din România”, la ini]iativa profeso- integrale [i echivalarea gradelor didactice, precum [i rilor D. Ionescu [i C. Constantiniu, `n prezen]a a 26 de organizarea examenelor pentru ob]inerea gradelor di- profesori. C\zut\ `n desuetudine, societatea reapare `n dactice, nelimitat [i asem\n\tor celorlalte profiluri de anul 1904 sub o alt\ titulatur\, „Cercul profesorilor de profesori din sistemul de `nv\]\mânt; introducerea [i gimnastic\ din Capital\”, avându-l ca pre[edinte pe sus]inerea doctoratului `n educa]ie fizic\; echivalarea fondatorul de [coal\ Gh. Moceanu; a avut o existen]\ diplomelor `n str\in\tate; includerea disciplinei de vremelnic\. Dup\ primul r\zboi mondial, `n condi]iile educa]ie fizic\ la examenul de bacalaureat [i `n `nv\- României `ntregite, acela[i inimos ini]iator, D. Ionescu, ]\mântul superior cel pu]in patru semestre, cu finali- organizeaz\ sub pre[edin]ia sa, `n anul 1921, „Socie- zare prin examen; `nfiin]area Facult\]ii Militare de tatea Profesorilor [i Profesoarelor de Gimnastic\ din Educa]ie Fizic\ [i Sport „General Virgil B\dulescu” România” cu sediul `n Bucure[ti, care `[i amplific\ `n cadrul ANEFS `n anul 1991. SPEFSR a stabilit precedentele obiective [i organizeaz\ congrese anuale unele rela]ii de conlucrare cu societ\]i similare din de bilan]. La al VI-lea Congres din Gala]i, `n 1927, au alte ]\ri, zone geografice [i europene; au fost, de ase- ap\rut divergen]e de natur\ organizatoric\ ce au con- menea, organizate o suit\ de ac]iuni, conferin]e, sim- dus la schimbarea conducerii societ\]ii, m\sur\ ce s-a pozioane, sesiuni [tiin]ifice pe plan jude]ean, na]ional dovedit neinspirat\. Ultimul congres a avut loc la [i interna]ional pe diverse teme, ca sistemul unitar de Ploie[ti, `n 1931, având un caracter formal. Paralel se verificare [i apreciere, eficien]a procesului pedagogic `nfiin]eaz\, pe data de 15 iunie 1927, „Asocia]ia Pro- de educa]ie fizic\ [i sport, num\rul orelor de educa]ie fesorilor Licen]ia]i `n Educa]ie Fizic\” (APLEF), de- fizic\ `n diferitele verigi ale `nv\]\mântului, planifi- venit\ ulterior numai „Asocia]ia Profesorilor de carea [i `mbun\t\]irea con]inutului structurii progra- Educa]ie Fizic\” (APEF), `n cadrul Institutului Na]io- melor didactice; s-au editat reviste de specialitate la nal de Educa]ie Fizic\ din Bucure[ti, pre[edinte fiind nivel central [i la unele filiale jude]ene, precum [i o ales c\pitan prof. Constantin A. Botez. ~n acela[i an, serie de publica]ii de larg interes profesional. 1927, pe data de 5 noiembrie se `nfiin]eaz\ [i „Socie- Societatea Profesorilor de Educa]ie Fizic\ din Româ- tatea Studen]ilor de Educa]ie Fizic\” din Bucure[ti, nia a contribuit substan]ial la organizarea festiv\ a tot `n cadrul INEF, pre[edinte fiind ales I. Gheorghiu. anivers\rii a 70 de ani de existen]\ a ANEFS, `n Pe data de 24 februarie 1936 „Societatea Profesorilor 1992, [i a 75 de ani, `n 1997, precum [i a 100 de ani [i Profesoarelor de Gimnastic\ din România”, ca [i de la `nfiin]area primei „Societ\]i a Profesorilor de „Societatea Studen]ilor `n Educa]ie Fizic\” din Bucu- Gimnastic\ [i Arme din România”, cu ocazia unei re[ti, fuzioneaz\ cu „Asocia]ia Profesorilor de Educa- Sesiuni {tiin]ifice cu caracter interna]ional, `n 1993, ]ie Fizic\” (APEF), coexistând sub aceast\ denumire, la Bucure[ti. SPEFSR a participat la organizarea, pe pân\ `n anul 1948, când noua Lege a ~nv\]\mântului data de 12 noiembrie 1997, la ANEFS, a Consf\tuirii din România cuprindea alte prevederi pentru Profesorilor de Educa]ie Fizic\ din România, la organizarea profesorilor de educa]ie fizic\. ~n aceast\ ini]iativa [i cu sprijinul Pre[edin]iei României, `n perioad\ au continuat s\ apar\ periodicul (lunar, apoi scopul revigor\rii educa]iei fizice `n toate formele de trimestrial) intitulat „Educa]ia Fizic\”. `nv\]\mânt. ~n consecin]\, Ministerul Educa]iei

299 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Na]ionale a emis un ordin, `n 1998, privind m\suri de SOCIETATEA DE SCHI „BRA{OVEANA” reform\ a practic\rii sporturilor `n [coli, licee, (Kronstadter Ski Vereinigung – K.S.V.). ~nfiin]at\ `n universit\]i, `ncepând cu anul [colar 1998-1999, noiembrie 1905, la Bra[ov, de locuitori de origine luându-se ca reper standardele europene cu posibili- german\. Activitatea acestei societ\]i este deosebit\: tatea introducerii `n plan a trei ore de educa]ie fizic\ se construie[te datorit\ ei prima caban\ din Poiana s\pt\mânal la clasele din `nv\]\mântul preuniversitar Post\varului, `n 1907. Apeleaz\ `n acela[i an la vesti- [i educa]ia fizic\ cu frecven]\ s\pt\mânal\ `n planul tul specialist Mathias Zdarschi pentru instruirea de `nv\]\mânt al primilor doi ani de studii ai fiec\rei schiorilor [i organizeaz\, `n 1909, primul concurs de facult\]i. (Vezi „Legisla]ie”, Conferin]ele profeso- schi din Bra[ov pe un traseu de 7,5 km, la care au rilor de educa]ie fizic\.) participat 10 concuren]i. (Vezi „Fedra]ia român\ de Schi-Biatlon”, vol. I.) SOCIETATEA PROFESORILOR DE GIM- NASTIC| {I ARME DIN ROMÂNIA. ~n oc- SOCIETATEA DE SCRIM| A ELEVILOR tombrie 1893, D. Ionescu `mpreun\ cu C. Constan- CURSULUI SUPERIOR DIN LICEUL „GH. tiniu pun bazele acestei societ\]i, denumit\, dup\ LAZ|R” DIN BUCURE{TI, `nfiin]at\ `n 1910, cu titulatura cu care profesorii absolveau cursurile de sediul la liceul bucure[tean. Ini]iator a fost profesorul preg\tire. La apelul lor, au r\spuns 26 membri ai N. B\descu. corpului didactic din Regat, din `nv\]\mântul secundar, având drept scop: dezvoltarea educa]iei SOCIETATEA SPORTIV| MUNCITOREASC| fizice; stabilirea de leg\turi colegiale; organizarea RE{I}A (SSMR). ~nfiin]at\ `n 1922, a fost una din- de `ntruniri, festivit\]i sportive; r\spândirea gim- tre unit\]ile sportive puternice din Banat, cu sec]ii de nasticii [colare; fondarea unei biblioteci [i `nfiin- fotbal, lupte greco-romane, gimnastic\, [ah [i tu- ]area altor societ\]i similare `n alte p\r]i ale ]\rii. rism, ulterior ad\ugându-se handbalul, schiul Printre fondatorii societ\]ii se mai aflau: V. Negru]i (alpin [i fond) [i tenisul de mas\. Baza sportiv\ pro- (Ia[i), F. Setelin (Craiova), Filip St\nciulescu, prie era format\ din arena de fotbal, s\lile de gim- N. B\lcescu, C. Pavelescu (Bucure[ti), Th. Vasilescu nastic\, lupte, tenis de mas\ [i [ah, precum [i cabana (Câmpulung), R.S. Corbu (Br\ila) [.a. Existen]a de pe muntele Semenic (`n prezent apar]inând Aso- asocia]iei a fost scrut\, lipsind armonia necesar\. cia]iei „Prietenii Mun]ilor”). Sec]ia de lupte a Sediul societ\]ii era `n str. Sf. Gheorghe Nou din preg\tit [i promovat sportivi care au realizat perfor- Bucure[ti. man]e notabile pe plan intern [i interna]ional. ~ncepând din 1930, sec]ia de handbal, având ca pro- SOCIETATEA PENTRU PROTEC}IA COPILU- motori pe Iosif Forall [i Ludovic Gedeon, a promovat LUI, `nfiin]at\ la 1 octombrie 1908 la Bucure[ti. o serie de juc\tori valoro[i. Dup\ 1947, SSMR Preocuparea de baz\ a fost educa]ia fizic\ a copilului fuzioneaz\ cu „Societatea Sportiv\ a Uzinelor sub toate aspectele ei. A organizat `n 18-29 iunie Domeniilor Re[i]a” (SSUDR), urmând un alt traseu 1934 un congres la care s-au dezb\tut problemele [i organizatoric. „regulile de igien\ [i mi[carea sub form\ de joc, gimnastic\ [i sport”. SOCIETATEA DE SPORT DIN PRAHOVA. A fost `nfiin]at\ la Ploie[ti `n 1904, din ini]iativa REUNIUNEA ROMÂN| DE GIMNASTIC| {I g-l. Hârjeu, fost ministru de R\zboi. Statutul prevedea CÂNT|RI. S-a `nfiin]at `n 1874 `n Bra[ov. A fost ca societatea s\ fie pus\ sub „obl\duirea” Principelui prima societate din Ardeal cu un asemenea profil. Ferdinand, mo[tenitorul tronului, urm\rindu-se s\ Ponderea activit\]ii acestei societ\]i au constituit-o `ncurajeze educa]ia fizic\ a tinerilor prin practicarea preocup\rile muzicale conduse de marele muzician [i tirului, gimnasticii, vân\torii, ciclismului, `notului, dirijor Gheorghe Dima. c\l\riei, alerg\rilor, excursiilor [i jocurilor atletice;

300 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

de asemenea, `nv\]\mântul primar [i secundar trebuia principiile organiza]iei italiene „Dopo lavoro”). A s\ cuprind\ practica exerci]iilor corporale, ]inându-se fost amenajat\ sala de gimnastic\, ini]ial mai modest, seama de principiile pedagogiei [i igienei, cât [i de iar ulterior dotat\ cu vestiare, du[uri, ilumina]ie elec- cerin]ele educa]iei militare. Activitatea societ\]ii (cu tric\ corespunz\toare [i cu aparatur\ modern\ – sediul pe str. Carol I – pe proprietatea lui M. Sfetes- aceasta fiind inaugurat\ la 16 decembrie 1934 de cu) a durat pân\ `n 1912, când M. Tutunaru, `nceteaz\ c\tre primul pre[edinte al societ\]ii ing. Nestor Mete[ din via]\. Dup\ aceast\ dat\ s-a transformat `n soci- (Paneth Farka[, Paleta [i Planeta). etatea „Tinerimea”, având ca promotori pe profesorii Societatea a avut `n structura sa sec]ii de: gimnastic\, A. Buta[ [i Th. Vasilescu. Noua societate a luat parte tenis de mas\, fotbal, popice, `not, polo, box, sporturi la serb\rile federale din 1925 [i 1928. ~n 1931 `[i de iarn\ [i turism, unele afiliate la federa]iile na]io- `nceteaz\ activitatea. nale. ~n sal\ au fost asigurate patru mese pentru juc\torii de tenis de mas\, astfel c\ to]i juc\torii [i SOCIETATEA SPORTIV| „ROMÂNIA MARE” gimna[tii frunta[i din Cluj au avut cele mai bune a luat na[tere la Cluj, `n 18 martie 1928. ~n primul condi]ii de preg\tire sub supravegherea [i `ndrumarea comitet de conducere a fost pre[edinte prof. univ. dr. valorosului om de sport care a fost Albin Morariu. Se Coriolan T\taru, iar ca vicepre[edin]i, dr. Iuliu apreciaz\ c\ acesta a fost momentul care a impulsio- Moldovan, dr. Simion Neme[, dr. N. Bircescu, nat ob]inerea unor performan]e de valoare de c\tre dr. Liviu Pop [i prof. Simion Ilie[u. juc\torii de tenis de mas\ clujeni. Tot atunci a luat fiin]\ [i sec]ia de tenis de mas\ a UEC. Pentru UEC SOCIETATEA {TIIN}IFIC| LITERAR| „TI- au jucat Vladone, Szenkovics, Pitu Pop, Donogan, NERIMEA ROMÂN|” BUCURE{TI. Aceast\ so- Ridely, fra]ii Krebs, Komoroczi [i al]ii, juc\tori care cietate, `nfiin]at\ `n 1901, `[i propunea „s\ dezvolte `n au contribuit la ob]inerea unor succese de prestigiu pe popor [i `n special `ntre tinerimea [coalelor noastre plan intern [i interna]ional. Trei juc\tori de la UEC gustul pentru practicarea exerci]iului corporal ca mij- (V. Vladone, M. V. Goldberger [i Pitu Pop), al\turi de loc de dezvoltare fizic\ [i moral\, care prepar\ atât de cei de la Haggibor (Ervin Diamandstein [i Farka[ bine cultivarea con[tiin]ei na]ionale [i a sentimentului Paneth), au fost selec]iona]i `n lotul na]ional care s-a patriotic” [i, ca atare, decide ]inerea `n fiecare an a preg\tit [i a participat la CM de tenis de mas\ din unui concurs de „educa]iune” fizic\ pentru elevii [co- 1936, de la Praga, repurtând un succes deosebit prin lilor primare [i secundare. Concursurile se desf\[urau cucerirea titlului de vicecampioan\ mondial\ [i a `n condi]ii stabilite prin regulament, se organizau `n primei medalii pentru tenisul de mas\ românesc. Soci- gr\dina Ci[migiu [i au durat pân\ `n 1905. etatea sportiv\ [i conducerea Uzinei au contribuit moral [i material la buna preg\tire a acestui lot, asigu- SOCIETATEA SPORTIV| „UEC” (Uzinele Elec- rându-i toate condi]iile necesare. A[a cum au recunos- trice Cluj). ~nfiin]at\ la 1 decembrie 1933, din ini]ia- cut medalia]ii CM, „Albin Morariu a fost unul din arti- tiva lui Albin Morariu – gimnast, angajat la Uzinele zanii acestui succes”, el fiind conduc\torul [i c\pitanul Electrice, unul dintre promotorii mi[c\rii sportive `n echipei României. Tot datorit\ acestui neobosit anima- zona Clujului. Societatea a avut sediul `n str. Gh. tor al sportului, el `nsu[i gimnast, sec]ia de gimnastic\ {incai 1. Ini]iativa lui A. Morariu a fost sprijinit\ de a Societ\]ii Sportive UEC [i gimnastica clujean\ au conducerea Uzinelor Electrice, care a oferit societ\]ii avut contribu]ii importante la dezvoltarea acestei ra- sportive localul fostei Uzine Termice pe combustibil muri de sport `n ]ara noastr\. ~n 1935, se f\ceau pentru lichid, situat pe strada Ilie M\celaru la nr. 28. Socie- prima dat\ preg\tiri pentru JO, iar `n 1936 s-a organizat tatea a fost `nfiin]at\ de angaja]i, cu sprijinul admi- la Cluj un concurs `n vederea selec]ion\rii celor 8 nistratorului delegat al Regiei mixte, inginer Richard gimna[ti care urmau s\ participe la JO de la Berlin. Cortazzi, un mare amator de sport, care a contribuit [i Din ini]iativa [i la propunerea Societ\]ii Sportive material la societatea nou `nfiin]at\ (având ca model UEC s-a constituit `n 1936 Comitetul Olimpic de

301 STRUCTURI ORGANIZATORICE

Preg\tire a Sportivilor Români pentru JO. Sec]ia de trofeu. ~n 1958, ca urmare a unor reorganiz\ri se con- popice a Societ\]ii Sportive UEC s-a impus [i ea prin stituie dou\ unit\]i sportive, AS „Metalul” [i CSMR. juc\tori de valoare care au câ[tigat titlurile na]ionale pe echipe `n 1934, 1937 (considerate de c\tre unii SOCIETATEA TURISTIC| BRA{OV. ~nfiin]at\ competi]ii regionale), 1938 [i 1945. `n 1927, având `n structura sa [i o sec]ie pentru Dup\ 1948 Societatea Sportiv\ UEC a intrat `n proce- schiorii maghiari. {i-a fixat ca centru de activitate sul de reorganizare a mi[c\rii sportive, pierzându-[i zona Bunloc din masivul Piatra Mare, unde a con- identitatea. struit [i o trambulin\ pentru s\rituri cu schiurile. A acordat o `nsemn\tate deosebit\ instruirii copiilor [i SOCIETATEA SPORTIV| A UZINELOR DO- organiz\rii de concursuri de s\rituri [i probe de schi MENIILOR RE{I}A (SSUDR). ~nfiin]at\ `n 1926 alpin. Primul concurs de schi a fost organizat pe Pia- la Re[i]a, cu sec]ii de: atletism, lupte greco-romane, tra Mare `n 1929 [i a constat din probe de coborâre, fotbal, gimnastic\, box, [ah, tenis de mas\, scrim\, slalom [i s\rituri pentru seniori, juniori [i junioare. popice [i turism, la care s-au ad\ugat ulterior cele de Câ[tig\tor la slalom [i coborâre a fost Iosif Kovacs, haltere, motociclism, nata]ie [i planorism. Un suc- un schior care va domina schiul românesc mul]i ani, ces important a fost ob]inut de echipa de fotbal, care iar la juniori, Iuliu Bodola, vestitul fotbalist al echipei a cucerit titlul de campioan\ na]ional\ `n edi]ia 1930- „Venus” de mai târziu. Un alt merit al acestei socie- 1931 a Diviziei A, `nvingând SG Sibiu cu 2-0. Echipa t\]i r\mâne descoperirea unei admirabile zone de a fost preg\tit\ de Ernest Loukota, un valoros tehni- schiat `n Piatra Mare [i Bunloc, construirea cabanei cian, care a fost [i antrenor de atletism [i `not. ~n Piatra Mare [i a celor dou\ trambuline, care au permis s\rituri de peste 56 m, amenajarea a dou\ pârtii de 1938, echipa de juniori a câ[tigat titlul de campioan\ coborâre, una pe Piatra Mare `n zona Dealu Morii [i la prima edi]ie a CN de fotbal juniori. Dup\ 1947, cealalt\ la Bunloc, pe valea Timi[ului. A stimulat SSUDR a fuzionat cu SSMR (vezi Societatea propagarea schiului `n Miercurea Ciuc [i Odorhei. Sportiv\ Muncitoreasc\ Re[i]a) sub denumirea de „O]elul”, cu care particip\ `n CN de fotbal edi]ia SOCIETATEA TURI{TILOR DIN ROMÂNIA 1947-1948, dup\ care se unific\ cu „Locomotiva” (STR). A luat fiin]\ la 24 ianuarie 1903 `n Capital\. sub denumirea de „Metalochimica”, ulterior „Ener- Din primul Comitet (aprobat de ASR Principele Ro- gia” [i apoi „Metalul”. Atât sub numele de SSUDR mâniei, protectorul Societ\]ii) au f\cut parte: cât [i de „Metalul”, sec]ia de atletism s-a impus prin Gr. Antipa, Gh. Bal[, Vintil\ Br\tianu, I. Costinescu, rezultate notabile, printre cei care au cucerit titluri de dr. Gh. Fleislen, col. Ionescu, S. Mehedin]i, campioni na]ionali aflându-se : Gheorghe Kiss, la L. Mrazec, Gh. Munteanu Murgoci, Th. Nica, 1 500 m (1937); Zeno Dragomir, la s\ritura cu pr\ji- Tr. Tamm, Al. Tzigara-Samurca[, dr. A. Ureche, na (1941); {tefan Hegedu[, la aruncarea discului Al. Vlahu]\, M. Vl\descu. (1943); Ion Toma, la aruncarea ciocanului (1945); ~n art. 2 din Statut se prevede: „Scopul Societ\]ii este Martin Belba, la aruncarea suli]ei (1946); Mihai de a `nlesni cunoa[terea frumuse]ilor ]\rei române[ti Truic\, la 400 m garduri (1946 [i 1947). Antrenorul [i de-a `nt\ri astfel iubirea de patrie [i neam”. sec]iei, Ernest Loukota. SSUDR a avut `n propietate Societatea a r\spândit un apel prin care `[i f\cea cunos- primul bazin acceptabil pentru `notul sportiv, iar la cute scopul [i mijloacele urm\rite, precum [i dorin]a de [trandul „Turistic”care s-a dat `n folosin]\ `n 1924, a atrage un num\r cât mai mare de membri activi. De sub `ndrumarea antrenorului Ernest Loukota, s-a asemenea, `n apel era exprimat\ [i dorin]a expres\ de a organizat prima grup\ de `not\tori dintre care s-a re- `nfiin]a „sec]iuni `n ]ar\, cu special\ menire de a `nlesni marcat Anton Senhenstein, de]in\torul recordului excursiunile [i a face cât mai cunoscute [i apreciate fru- na]ional la 100 m craul. Sub denumirea de „Metalul” muse]ile [i bog\]iile naturale `n partea locului” (Istori- echipa de fotbal câ[tig\, `n 1954, CR, fiind prima cul gimnasticii [i educa]iunei fizice la noi, D. Ionescu, echip\ de categorie B care intr\ `n posesia acestui Bucure[ti 1939).

302 Asocia]ii, cluburi, societ\]i

„TRINITATEA VREMELNIC|”. ~nfiin]at\ la SOCIETATEA „BUKARESTER TURNVE- Bra[ov `n 1869, promotori fiind Nicolae Grigorescu, REIN” (BT). A fost `nfiin]at\ la Bucure[ti, `n 1867, Alfred Bernath [i Dimitrie Grecescu. Avea scopul de din ini]iativa unor comercian]i sa[i (`ntre care se afla a cultiva practicarea turismului organizat. [i b\canul Gustav Rietz) veni]i din Bra[ov [i Sibiu, stabili]i `n Capital\ pentru afaceri. Pe parcursul anilor SOCIET|}I (ASOCIA}II) „TURNVEREIN”. au activat ca profesori de gimnastic\ `n cadrul acestei Au fost `nfiin]ate `n diferite ora[e din ]ar\, `n special societ\]ii: Gr. Korosetz pân\ `n 1884; P. Müller (care `n Ardeal, de c\tre popula]ia de origine german\. func]iona [i la {coala Evanghelic\); Emil Wünsche Programul acestora cuprindea mai ales gimnastica la (absolvent al {colii Normale de Gimnastic\ din Dres- aparate, caracteristic\ sistemului Jahn-Eiselen, dar [i da). ~n [coala organizat\ de BT (`n localul din str. alte sporturi printre care scrima, tirul cu pistolul [i Brezoianu nr. 49) se preda gimnastica [i scrima. Da- `notul. Prima asocia]ie a fost constituit\ la Media[, `n torit\ unor m\suri restrictive fa]\ de cei care doreau 1822, astfel de organiza]ii sportive func]ionând dup\ s\ se `nscrie `n societate, privind apartenen]a etnic\ [i 1848 [i la Bra[ov, Sibiu, Sighi[oara, Sebe[, Bistri]a, cunoa[terea limbii germane, organiza]ia a `nregistrat Bucure[ti, Ia[i, Gala]i, Azuga.PA Activitatea turnverein-urilor se amplific\ `n special fluctua]ii `n ceea ce prive[te num\rul membrilor [i dup\ 1848 (`n timpul revolu]iei pa[optiste au fost des- amploarea activit\]ii. ~n fiecare an se organizau a[a- fiin]ate), când p\trunde `n [colile medii (ale c\ror pro- numitele „Jahn-fest”, spectacole de teatru [i muzic\, grame prevedeau câte dou\ ore pe s\pt\mân\ pentru serate dansante [.a., `n cinstea `ntemeietorului sis- gimnastic\) [i chiar `n unele [coli primare. ~n aceast\ temului german de gimnastic\. perioad\ sunt elaborate [i manuale tehnice. Dez- Alte societ\]i Turnverein au func]ionat la Ia[i, la voltarea turnverein-urilor a condus la federalizarea ac- Gala]i [i Br\ila, acestea având o activitate mai re- tivit\]ii acestora, constituindu-se Deutcher Turnerbund strâns\ fie din cauza num\rului redus de membri, fie in Rumänien – Uniunea German\ de Gimnastic\ din din lipsa unui local propriu, cea din Ia[i func]ionând România (C. Kiri]escu, Palestrica, edi]ia a II-a, 1964). pân\ `n 1901.