andela Revistă de spiritualitateordului și cultură editată de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord Anul 5 C N A Spiritual and Cultural Magazine edited by the Romanian Orthodox Diocese of Northern Europe nr. 5/2012

Editorial 4 Părintele Profesor Alexandru Ciurea – 100 de ani de la naștere Rev. Prof. Alexandru Ciurea –100 Years Since His Birth † Macarie, Episcopul Europei de Nord

Patristica 26 Sfântul Maxim Mărturisitorul în Scandinavia: Omagiu lui Lars Thunberg Saint Maximus the Confessor in Scandinavia: Homage to Lars Thunberg Vladimir Cvetkovic

Eseu 36 Moarte și demnitate Death and Dignity Andrei Pleșu

Ars et cultura 40 Stockholm – mai mult decât o Veneție a Nordului Misiunea Bisericii Ortodoxe Române în afara graniţelor Stockholm – More Than a Venice of the North României este una binecuvântată și roditoare, deoarece un Diana Câmpan locaș de închinăciune, pregătit pentru slujbele ortodoxe, devine prin însăși prezenţa sa nu doar o Poartă a cerului, ci și o mărturie a cultivării identităţii noastre românești, oriunde ne-am afla. † Daniel, Patriarhul României Patristica 24

În Răsăritul creștin, în Taina Liturghiei, Hristos este prezent Sfântul Maxim sfințitor și deplin, fiind reactualizată lucrarea Sa de la Întrupare și până la Jertfa, Învierea, Înălțarea și Venirea Sa întru slavă, Mărturisitorul, manifestându-ne întru El și El întru noi, „pentru că suntem mădulare ale trupului Lui, din carnea Lui și din oasele Lui” 1350 de ani de la (Efeseni 5, 30). Ne este îndeajuns că fiece loc și act liturgic din biserică este plin de adâncă sfințenie și semnificație mistică, fericita sa adormire trăind astfel, încă din această lume, Taina Împărăției. Saint Maximus the Confessor, 1350 Years † Macarie, Episcopul Europei de Nord Since His Blessed Passing

5/2012

CandelaNordului

An 5 nr. 5/2012

Revistă de spiritualitate și cultură editată de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord A Spiritual and Cultural Magazine edited by the Romanian Orthodox Diocese of Northern Europe CandelaNordului 5/2012 CUPRINS CONTENTS

Editorial 4 Părintele Profesor Alexandru Ciurea – 100 de ani de la naștere 5 Pastoralia 8 Pastorală la Nașterea Domnului: „Hristos Emanuel, Izvorul Vindecărilor” 9 Pastorală la Învierea Domnului: „Hristos Cel Înviat – Mântuitorul și Tămăduitorul Cel Milostiv 18 Patristica 26 Porunca iubirii și Legea harului: Sfântul Maxim Mărturisitorul și antinomismul (postmodernist) 27 Sfântul Maxim Mărturisitorul în Scandinavia: Omagiu lui Lars Thunberg (1928-2007) 30 Eseu 36 Moarte și demnitate 37 Ars et cultura 40 Constantin I. Karadja și „lucrul apostolesc” al lui Coresi 41 Stockholm – mai mult decât o Veneție a Nordului 47 Memoria 56 Silviu Dragomir – 60 de ani de la trecerea sa la cele veșnice 57 Bjørnstjerne Martinus Bjørnson – un prieten al poporului român,180 de ani de la naștere 61 Un preot smerit, blând și iertător - Preotul Prof. Univ. Dr. Ștefan Sandu Misionar în Scandinavia (1944-2012) 66 Pelerinaj 70 Pelerinaj scandinav la Sfinții tămăduitori din Grecia (18-25 iunie 2012) 71 Pelerinaj pe urmele Sfântului Rege Martir Olav, în orașul Trondheim din Norvegia 82 Tineretul 86 „Tinerețea care alină boala: grija tinerilor față de cei aflați în suferință”. Întâlnirea generală a tinerilor ortodocși din Scandi- navia, 3-6 mai 2012 87 Evenimente 94 Sfințirea picturii bisericii românești din Malmö 95 Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu ocazia sfințirii picturii bisericii românești din Malmö – Suedia 98 Simpozion dedicat Centenarului nașterii Părintelui Alexandru Ciurea (1912-2012) 102 Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei și Adunarea eparhială în Epis- copia Ortodoxă Română a Europei de Nord 106 Două decenii de la târnosirea bisericii românești din orașul Göteborg, Suedia 114 Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu prilejul aniversării a 20 de ani de la sfinţirea bisericii românești din orașul Göteborg, Suedia 118 Poesis 122 Poeme 123 Știri 126 Din viața eparhiei 127 Agenda 146 Itinerariul pastoral-misionar al Preasfinţitului Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord 147

Colegiul de redacție Președinte PS Episcop Macarie Drăgoi

Redacția Pr. Culai Enache, consilier cultural, Pr. Daniel Dascălu, Pr. Horațiu Octavian Mureșan, Ieromonah Avraam Gînju, Laurențiu Drăghicenoiu Traduceri Pr. John Downie, Anca Oița Grafca Ioana Bita Giulea – Bidimensional Studio (www.bidimensional.ro) Desene Ștefan Câlția Tehnoredactare Laurențiu Drăghicenoiu Adresa Hässlingbyvägen 7 Hässlingby Gård,136 91 Stockholm-Haninge, Suedia, e-mail: [email protected] CUPRINS CONTENTS

Editorial 4 Rev. Prof. Alexandru Ciurea –100 Years Since His Birth 5 Pastoralia 8 Pastoral Letter at the Nativity of the Lord: “Christ-Emmanuel the Spring of Healing” 9 Easter Pastoral Letter: “Christ the Resurrected One – The Merciful Saviour and Healer” 18 Patristica 26 The Commandment of Love and Law of Grace: St. Maxim the Confessor and the Antinomianism (Postmodernist) 27 Saint Maximus the Confessor in Scandinavia: Homage to Lars Thunberg (1928- 2007) 30 Essay 36 Death and Dignity 37 Ars et cultura 40 Constatine I. Karadja and ”the Apostolic Work” of Coresi 41 Stockholm – More Than a Venice of the North 47 Memoria 40 Silviu Dragomir – 60 Years Since His Passing Away 57 Bjørnstjerne Martinus Bjørnson – A Friend of the Romanian People, 180 Years Since His Birth 61 A Humble, Kind and Forgiving Priest – Rev. Prof. dr. Sandu Ştefan Missionary in Scandinavia (1944 – 2012) 66 Pilgrimage 70 Scandinavian Pilgrimage to the Healing Saints of Greece (18 – 25 June 2012) 71 Pilgrimage in the Footsteps of Saint Martyr King Olav in Trondheim, Norway 82 Te Youth 86 ”Youth That Relieves Disease: the Care of the Young for Those in Distress”. General Meeting of Young Orthodox from Scandinavia, 3-6 May 2012 87 Events 94 Consecration of the Painting of the Romanian Church in Malmö 95 The Message of His Beatitude Father Daniel, Pa- triarch of the Romanian Orthodox Church Addressed on the Occasion of the Painting Consecration of the Romanian Church in Malmö – Sweden 99 Symposium Dedicated to the Centennial of the Birth of Rev. Fr. Alexandru Ciurea (1912 – 2012) 102 Feast of Saint Andrew the Apostle and the Diocesan Assembly in the Romanian Orthodox Di- ocese of Northern Europe 106 Two Decades from the Consecration of the Romanian Church in the City of Göte- borg, Sweden 114 The Message of His Beatitude Father Daniel, Patriarch of the Romanian Orthodox Church, Ad- dressed on the Occasion of the 20th Anniversary of the Consecration of the Romanian Church in Göteborg, Sweden 119 Poesis 122 News 126 Te Agenda 146

Editorial board President PS Bishop Macarie Drăgoi

Editors Rev. Fr. Culai Enache, Cultural Counselor, Rev. Fr. Daniel Dascălu, Rev. Fr. Horațiu Octavian Mureșan, Hieromonk Avraam Gînju, Laurențiu Drăghicenoiu Translation Fr. John Downie, Anca Oița Graphic design Ioana Bita Giulea – Bidimensional Studio (www.bidimensional.ro) Drawings Ștefan Câlția DTP Laurențiu Drăghicenoiu Address Hässlingbyvägen 7 Hässlingby Gård,136 91 Stockholm-Haninge, Suedia, e-mail: [email protected] Editorial Editorial † Macarie Drăgoi Episcopul Europei de Nord / Bishop of Northern Europe

Părintele Profesor Alexandru Ciurea – 100 de ani de la naștere Rev. Prof. Alexandru Ciurea – 100 Years Since His Birth

Biserica Ortodoxă Română s-a af rmat ca o Biserică The Romanian Orthodox Church also made itself known vie și prin preoții și teologii care au cult vat Orto- through the priests and theologians who cult vated doxia în Europa de dincolo de granițele țării. Părin- Orthodoxy in Europe beyond the country’s front ers. Rev. tele Alexandru Ciurea este un ast el de luminător, Fr. Alexandru Ciurea was such an enlightener who took the care a dus experiența câșt gată în mediul teologic experience he acquired in the Romanian university milieu universitar românesc și râvna pastorală până în along with his pastoral ef orts, into Northern Europe. Nordul Europei. Born on 17 November 1912, in the Vaslui region, he began Născut în părțile Vasluiului, la 17 noiembrie 1912, his theological format on at the Seminary of Huşi and at și-a început formarea teologică la Seminarul din the “Metropolitan Veniamin” Seminary of Iaşi. He at end- Huși și la Seminarul „Mitropolitul Veniamin” din ed the courses of the Faculty of Theology of Chişinău, Iași. Facultatea de Teologie a urmat-o la Chiși- where his intellect and spirit were formed with the help nău, unde s-a hrănit intelectual și duhovnicește of the experience and discret on of professors Archiman- din experiența și tactul profesorilor Arhim. Iuliu drite Iuliu Scriban, Ioan Savin, Grigore Pişculescu (Gala Scriban, Ioan Savin, Grigorie Pișculescu (Gala Galact on), Vasile Radu, Toma Bulat, Constant n Tomescu, Galaction), Vasile Radu, Toma Bulat, Constantin brothers Valeriu and Cicerone Iordăchescu, Nicolae Pope- Tomescu, frații Valeriu și Cicerone Iordăches- scu-Prahova, and others. His Orthodox theological forma- cu, Nicolae Popescu-Prahova și alții. Forma- t on was completed by his specialisat on in Strasbourg in a rea teologică ortodoxă a fost completată de very rigorously founded methodology.

CandelaNordului 5 perfecționarea la Strasbourg a unei metode de The outbreak of World War II interrupted his doctoral forma- cercetare bazată pe rigoare. tion in the West, so that he returned to Chişinău and then, Cel de-al Doilea Război Mondial a curmat forma- constrained by the vicissitudes of the time, became assistant rea doctorală în Occident, s-a întors la Chișinău și professor in Iaşi, Cernăuţi and, from 1947–1948, he was the apoi, constrâns de vicisitudinile vremii, a fost asis- replacement in the chair of Romanian Orthodox Church tent universitar la Iași și Cernăuți, iar între 1947- History at Iaşi. Following the reorganisation of theological 1948 a suplinit catedra de Istoria Bisericii Ortodoxe education in 1948 and after the dissolution of the Faculty of Române la Iași. În urma reorganizării învățămân- Cernăuţi – Suceava, Rev. Fr. Ciurea was called to Bucharest, as tului teologic în anul 1948 și după desfințarea assistant professor, to occupy the chair of Romanian Ortho- Facultății din Cernăuți-Suceava, Părintele Ciurea dox Church History at the University Theological Institute, a fost chemat la Bucureșt, ca asistent, la catedra and in 1971 he was appointed titular professor of this disci- de Istoria Bisericii Ortodoxe Române de la Insttu- pline. Here, at the Theological Institute of Bucharest he was a tul Teologic universitar, iar din 1971 a fost numit colleague of the great professors of the time: Vladimir Prelip- ttular al acestei discipline. Aici, la Insttutul Teolo- cean, Orest Bucevschi, Petru Rezuş, who came at the same gic din Bucureșt, a fost coleg cu marii profesori time as others from Cernăuţi, including Iustin Moisescu for a ai tmpului: Vladimir Prelipcean, Orest Bucevschi, time, who had been with him at Cernăuţi, Dumitru Stăniloae Petru Rezuș, veniți odată cu cei de la Cernăuți, un and Liviu Stan, who had been employed in Sibiu for several tmp cu Iustn Moisescu, care fusese și el la Cernă- years, Teodor M. Popescu, Nicolae Chiţescu, Ene Branişte, uți, cu Dumitru Stăniloae și Liviu Stan, care actva- Ioan Rămureanu, Nicolae Nicolaescu, Gheorghe Moisescu, seră mai mulți ani la Sibiu, cu Teodor M. Popescu, Emilian Vasilescu, Alexandru Elian, Nicolae Lungu, Mircea Nicolae Chițescu, Ene Braniște, Ioan Rămureanu, Chialda, Nicolae Balca, and others. Nicolae Nicolaescu, Gheorghe Moisescu, Emilian Rev. Fr. Ciurea distnguished himself through the study Vasilescu, Alexandru Elian, Nicolae Lungu, Mircea of original themes such as the solidarity of the Romani- Chialda, Nicolae Balca și alții. an Orthodox priests with the upheaval of 1907 and the În actvitatea de cercetare, Părintele Ciurea s-a Confession of faith of Chancellor Nicolae Milescu: Stella remarcat prin abordarea unor teme inedite, cum Orientalis Occidentali Splendens, providing its frst Roma- ar f solidaritatea preoților ortodocși români cu nian translaton and focusing on the life of Saint John răscoala din 1907 și Mărturisirea de credinţă a the Wallachian. His contributon to the development of spătarului Nicolae Milescu: Stela Orientalis Occi- the dialogue between the Orthodox Church and the Old centali Splendens, cu prima traducere românească Oriental Churches was very remarkable, where he was a acesteia, și punerea în evidență a vieții Sfântului able to ofer a special focus on the contributon of the Ioan Valahul. Sunt remarcabile contribuțiile Sfnției Romanian Orthodox Church to this dialogue. Sale în ceea ce privește evoluția dialogului dintre In November 1971 he was named priest in Sweden at Stock- Biserica Ortodoxă și Bisericile vechi orientale, cu holm for the Romanian communities throughout Scandi- un accent important asupra contribuției Bisericii navia. Father Alexander gained an extraordinary pastoral Ortodoxe Române la acest dialog. experience and understood that the development of the În noiembrie 1971, Părintele Ciurea a fost numit Nordic mission depends on the level of understanding of the preot în Suedia, la Stockholm, având misiunea de mentality and history belonging to these places. He studied a organiza pastorația în mijlocul românilor stabi- the history, the culture and the traditions of the scandina- liți în țările scandinave. Ajuns la o experiență de vian people, so that he was able to establish contacts with viață și o viziune pastorală cu totul excepțională, important cultural and religious figures in Northern Europe. Părintele Alexandru a înțeles că dezvoltarea misi- He organized three parishes in Stockholm, Malmö and Göte- unii în țările nordice este infuențată pozitv de borg, with several branches throughout Sweden, Finland, înțelegerea mentalității și istoriei acelor locuri. Norway and Denmark, each of them with its own place of A studiat istoria, cultura și tradițiile popoarelor worship (usually provided by the Lutheran communities), scandinave, încât a putut stabili contacte cu o endowed with everything necessary to mission. serie de personalități ale vieții culturale și religi- In 1973, he set up and drafted the “Candela” magazine in oase din nordul Europei. A organizat trei parohii, Stockholm, published until 1990, and resumed by our own

6 numărul 5/2012 la Stockholm, Malmö și Göteborg, cu mai multe fliale în Suedia, Finlanda, Norvegia și Danemarca, fecare cu un lăcaș de cult propriu (de regulă pus la dispoziție de comunitățile luterane), înzestrate toate cu cele necesare misiunii. În 1973, Părintele s-a îngrijit de înfințarea și redac- tarea la Stockholm a revistei „Candela”, care a apărut până în 1998 și a cărei editare a fost reluată Pr. Alexandru în ultmii ani, prin grija noastră, într-o serie nouă, Ciurea în 1971 bilingvă, numită „Candela Nordului”, ca find lumi- la Stockholm | Fr. Alexander nă a credinței vii pentru sufetele din ținuturile Ciurea in 1971 septentrionale. Prestgioasa actvitate bisericeas- in Stockholm că, ecumenică și culturală pe care a desfășurat-o părintele Ciurea în Suedia și în celelalte țări nordice care during these last few years, in a new bilingual series, a fost apreciată și de autoritățile civile și bisericeșt entitled “Candela Nordului”, to serve as a light witnessing the locale, find decorat de regele Suediei și de Biserica vivid faith of the souls of those who live in the Northern terri- Ortodoxă Finlandeză. tories. The prestigious church, cultural, and ecumenical activ- În aprilie 1978, și-a încheiat misiunea avută în ity that Rev. Fr. Ciurea undertook in Sweden and in the other Suedia, cu rezultatele ei atât de rodnice, și s-a Northern countries was much appreciated by the local civil retras în țară unde și-a reluat cercetările istorice. and ecclesiastical authorities, and he was awarded orders by Munca din ținuturile scandinave i-a fost contnua- the King of Sweden and by the Finnish Orthodox Church. tă de preoți devotați, dintre care unii mai sunt și In April 1978 he ended his mission in Sweden with very azi în slujire, departe de țară. Dacă ar mai f trăit, fruitful results and retired in the country where he resumed Părintele Ciurea ar f fost încântat să fe martor la his historical research. His work in the Scandinavian territo- încununarea visului său prin înfințarea Episcopiei ries was continued by devoted priests, some of them still Ortodoxe a Europei de Nord și să simtă dinamismul in service, far away from their homeland. Had he still lived, misionar cultvat de râvna pastorală și misionară a Rev. Fr. Ciurea would have been happy to see a dream of his slujitorilor și credincioșilor noii eparhii. come true, namely the setting up of the Orthodox Diocese Mulțumim Preafericitului Părinte Patriarh Dani- of Northern Europe, and to feel the palpable missionary el pentru binecuvântarea de a organiza această dynamism cultivated by the pastoral endeavours of the manifestare comemoratvă împreună cu Facul- servant priests and faithful of the new eparchy. tatea de Teologie Ortodoxă „Justnian Patriar- We thank His Beatitude Patriarch Daniel for the blessing given hul” din Bucureșt. Acest eveniment este confr- to organise this commemorative event together with “Patri- marea faptului că misionarii români de azi din arch Justinian” Faculty of Orthodox Theology of Bucharest. Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord îl This event is the confirmation of the fact that today’s mission- consideră pe Părintele Ciurea ca un înaintemer- aries of the Romanian Orthodox Diocese of Northern Europe gător și deschizător de drumuri în misiunea Orto- consider Rev. Fr. Ciurea as a forerunner and ground breaker doxiei româneșt din ținuturile scandinave, iar for the Romanian Orthodox mission in the Scandinavian urmașii din Facultatea de Teologie din Bucureșt îi territories, and a proof that his descendants in the Faculty prețuiesc erudiția și personalitatea în cadrul căre- of Theology of Bucharest still richly appreciate the erudition ia părintele, misionarul și profesorul s-au întâlnit and personality of their missionary and professor father, who ca o pildă vrednică de urmat. gave them an example so worthy of emulation.

Cuvântul Preasfnțitului Episcop Macarie al Europei de Nord Opening Speech of His Grace Bishop Macarie of Northern la deschiderea Sesiunii de comunicări ștințifce „CENTENAR Europe at the session of scientfc encounter of “Alexandru ALEXANDRU CIUREA (1912-2012)”, Facultatea de Teologie Orto- Ciurea Centenary (1912 – 2012)”, “Patriarch Justnian” Facul- doxă Justnian Patriarhul din Bucureșt, 16 noiembrie 2012. ty of Orthodox Theology of Bucharest, 16 November 2012

CandelaNordului 7 Pastoralia Pastoralia Pastorală la Nașterea Domnului: „Hristos Emanuel Izvorul Vindecărilor” Pastoral Letter at the Nativity of the Lord: “Christ-Emmanuel the Spring of Healing”

† Macarie in harul lui uneeu, piscop al ronilor ortodoci din uropa de Nord, reacucernicului cler, reacuiosului cin onahal i preaiuiţilor credincioi, har, ilă i pace de la ristos onul Cel născut n ieslea etleeului race of od, ishop of the oanian Orthodo faithful of Northern urope, eloed cler, ons and faithful, race, erc and peace fro Christ, our ord, orn in the aner of ethlehe

Iubiții mei f i și f ice duhovniceșt , My beloved spiritual sons and daughters,

„Binecuvântat f e Copilul Care a bucurat astăzi „Blessed be the child Who brought joy to Bethle- Betleemul! Binecuvântat f e Pruncul Care i-a înt ne- hem today! Blessed be the infant Child Who today rit astăzi pe oameni! Binecuvântat f e Rodul Care S-a has made all people younger! Blessed be the fruit pogorât la noi, f ămânzii! Binecuvântat f e Cel Milos- Who came down to us, in our hunger! Blessed be t v Care a îmbogățit dintr-odată toată sărăcia noas- the Merciful One Who suddenly enriched our dire tră și a umplut toate nevoile noastre. Binecuvântat poverty and f lled our every need. Blessed be the f e Cel pe Care îndurarea Sa L-a plecat ca să tămă- One Who through His compassion descended to duiască bolile noastre! Mulțumire f e adusă Izvorului us in order to heal our diseases! Thanks be to that trimis spre izbăvirea noastră!”1 Spring of Water sent for our salvat on!”1

CandelaNordului 9 Împreună cu imnograful aducem și noi astăzi laudă Together with the hymnographer, St. Ephrem, we lui Hristos-Emanuel Care se întrupează de dragul also bring today our praises to Christ-Emmanuel Who nostru și spre folosul nostru! Se întrupează Fiul was incarnate for our sake and for our beneft! The Omului ca noi să ne recunoaștem în El copii ai lui Son of Man was incarnate so that we could recognize Dumnezeu! Emanuel înseamnă Cu noi este une- ourselves in Him as God’s children! Emmanuel means eu. El este cu noi, dar și noi trebuie să dovedim că od is ith us. He is with us but we also need to suntem cu El! De aceea am venit și astăzi la Liturghie, prove that we are with Him! That’s why we gathered aici în Betleemul Bisericii, pentru a-I aduce, prin together today at the Divine Liturgy, here in the Beth- Maica Fecioară, ce avem mai de preț, inima noas- lehem of the Church, to bring to Him, through the tră curățită de păcate. Preacurata Maria este darul Virgin Mother, what we most value, namely our heart adus de umanitate în Taina Întrupării, după cum ne purged of sins. The Virgin Mary is the gif brought by arată cântarea de la Vecernia prăznuirii: „Fiecare humanity in the Mystery of the Incarnaton, as is sung din făpturile cele zidite de Tine mulțumire aduce in the Vespers of the feast: “Each of the creatures You Ție: îngerii cântarea, cerurile steaua, magii darurile, created brings their thanks to You: angels ofer the păstorii minunea, pământul peștera, pustul ieslea, song, the heavens a star, the wise men their gifs, the iar noi pe Maica Fecioara”. shepherds the miracle, the earth a cave, the desert a Prin Fecioara Maria, făptura omenească i-a oferit manger, and we ourselves the Virgin Mother”. Domnului trup, iar El ne-a dăruit înferea duhovni- Through the Virgin Mary the human creature gave cească, făcându-ne părtași îndumnezeirii. El este embodiment to the Lord, and He has given us back a Izvorul nesecat al dumnezeiescului har, tămăduind spiritual adopton, making us partakers of deifcaton. sufetele și trupurile noastre slăbănogite de păca- He is the unfailing Spring of divine grace, healing our te. De fapt, la fecare Liturghie, când aducem în souls and bodies that had been weakened by sins. In dar în frida Proscomidiarului prescura dimpreună fact, at every Divine Liturgy when we bring the pros- cu celelalte ofrande pentru Euhariste, actualizăm phora in the niche of Prothesis along with other ofer- Înomenirea Fiului lui Dumnezeu, deoarece, potri- ings for the Eucharist, we make present the incarnaton vit mărturiilor Părinților, prescura simbolizează of the Son of God, because according to the testmony trupul preacurat al Născătoarei. Desprinderea de of the Fathers, the prosphora symbolizes the immacu- către preot, din rotundul prescurii, a Agnețului sau late body of the Theotokos. The priest separates out a Mielului dumnezeiesc, adică a peceții pătrate cu the divine Lamb from the prosphora in the proskome- inscripția cruciformă IS HS NI KA, care se tâlcuiește die. The Lamb is the cube-shaped porton of the pros- isus ristos iruie, arată cum Fiul lui Dumnezeu se phora with the cruciform stamp on it IS HS NI KA, which întrupează luând fre omenească din trupul Maicii is translated as esus Christ Oercoes. This cutng Sale și, totodată, din trupul întregii făpturi, din out of the Lamb symbolically shows how the Son of rotundul pământului. Preotul așază apoi Agnețul God incarnate adopted human nature in the body of pe Sfântul Disc, care închipuie ieslea în care a fost His Mother, and thereby also adopted the body of the culcat Pruncul după naștere. entre creaton, the whole earth. The priest then plac- Ei bine, toată frida Proscomidiarului din peretele es the Lamb on the Holy Diskos which represents the de miazănoapte al absidei Altarului euharistc, stră- manger where the Child was placed afer birth. juită de icoana Nașterii lui Hristos, simbolizează în And so, the entre Oblaton niche in the north wall of primul rând peștera din Betleem în care S-a născut the Altar apse, surrounded as it is by the icon of the Domnul nostru, unde discul liturgic închipuie ieslea, Natvity of Christ, symbolizes frst place the cave in iar steluța sa protectoare de deasupra Agnețului Bethlehem where the Lord was born. The liturgical reprezintă steaua care i-a călăuzit pe cei trei crai diskos itself represents the manger and the litle star spre locul nașterii. Acoperămintele care învăluiesc placed above the Lamb represents the star that guided vasele liturgice cu cinsttele daruri de pâine și vin the three wise men to the place of Christ’s birth. The sunt scutecele în care a fost înfășat dumnezeiescul coverings, or veils, which are placed over the liturgical Prunc după naștere și îmbăiere, iar tămâierea cu vessels with the gifs of bread and wine are symbolical- cădelnița fumegândă exprimă simbolic și darurile ly the clothes in which the Divine Child was swaddled

10 numărul 5/2012 de aur, smirnă și tămâie aduse odinioară micuțului afer his birth and bathing, and the smoking incense in Împărat de către magi. the censer then also symbolically expresses the gifs of În Răsăritul creștn, în Taina Liturghiei, Hristos este gold, frankincense and myrrh brought at that tme in prezent sfnțitor și deplin, find reactualizată lucra- the past to the litle Emperor by the wise men. rea Sa de la Întrupare și până la Jerta, Învierea, In the Christan East, in the mystery of the Liturgy, Christ Înălțarea și Venirea Sa întru slavă, manifestându- is sanctfying and fully present in His work from the ne întru El și El întru noi „pentru că suntem mădu- Incarnaton to the Sacrifce of the Cross, the Resurrec- lare ale trupului Lui, din carnea Lui și din oasele Lui” ton, Ascension and His Coming in Glory; while we mani- (Efeseni 5,30). Ne este îndeajuns că fece loc și act fest us in Him and He in us. “Because we are members liturgic din biserică este plin de adâncă sfnțenie și of His body, from His fesh and from His bones“ (Ephe- semnifcație mistcă, trăind astel încă din această sians 5.30). It is enough for us that every place in the lume Taina Împărăției. church and in its liturgical acton is full of deep holiness De aceea, în tradiția noastră ortodoxă, nu simțim and mystcal signifcance, for so are we living out the nevoia să reprezentăm ieslea din Betleem prin mystery of the kingdom already in this world. staul amenajat cu statuete și lumini multcolore, Therefore, in our Orthodox traditon, we do not feel cum vedem acum, de Crăciun, în piețele și în bise- need to represent the manger in Bethlehem by a stable ricile occidentale. Însă trebuie să trăim misterul decorated with statues and colourful lights, as we see euharistc, primindu-L pe Hristos Cel Nou Născut now, at Christmas tme, in the West, in markets and in pentru a-Și face sălaș luminos în căușul inimii noas- churches. But rather we should live out the Eucharis- tre. Fiindcă, așa după cum v-am mai spus, „de o tc mystery by receiving Christ, the New Born, in order mie de ori de S-ar întrupa Hristos în Betleem, dacă that He may make a bright abode in the niche of our nu se naşte şi în inima noastră, totul este în zadar” hearts. Because, as I said earlier, “Even if Christ became (Angelus Silesius). Important este să-I deschidem incarnate for us a thousand tmes over in Bethlehem, larg poarta inimii noastre, deoarece El nu vine să unless he is born in our hearts, it is all in vain” (Ange- ne ceară ceva, ci numai să ne dăruiască pacea și lus Silesius). It is important to open wide the gate of bucuria Sa cea veșnică. our hearts to Him as He does not come to us asking for La această prăznuire, colindătorii ni-L aduc pe something, only to give us His peace and eternal joy. Însuși Hristos-Emanuel sub acoperișul casei și în At this celebraton, the carol singers bring to us Christ- viața noastră, reiterând, prin colindă, pelerinajul Emmanuel Himself under our roof and in our lives, reit- istovitor, însă mântuitor, al Preacuratei Maici dina- eratng, through their carols, the gruelling but saving intea nașterii sfnte. pilgrimage, of His Pure Mother before the holy birth.

„Noi umblăm și colindăm, “We walk and sing carols Pe Iisus să-L lăudăm; Praising Jesus; Noi umblăm din casă-n casă, We walk from house to house, La acei care ne lasă. For those who welcome us. Nu alegem pe cei gazdă As She did not choose as her host Dintre cei ce n-au o brazdă; Any of the owners of felds; Noi umblăm, la mic, la mare, We walk, among both small and large, Azi la toți e sărbătoare; For today is the feast for all; Sărbătoarea lui Ajun, Feast of Christmas Eve, Seara sfânt-a lui Crăciun; The holy night of Christmas; Sărbătoarea lui cea dulce, His sweet Feast, Nime nu vrea să se culce. Nobody wants to go to sleep. Noi umblăm, precum umblară We walk as once she walked Maica Sfântă într-o seară, The Holy Mother on that night Cu Iisus la inimioară. With Jesus close to her heart. Bate vântul și-o pătrunde, The wind blows and pierces

CandelaNordului 11 S-ar scut, dar n-are unde. But she has nowhere to stay. Bate vântul friguros, The cold wind blows, Maica Sfântă cade jos. The Holy Mother falls down. Ostenită de durere, Weary and in pain, Milă de la Tatăl cere, Asks mercy from the Father, Să se-ndure, să-i găsească To be merciful and fnd Locuință, ca să nască. A house where she might give birth. Tatăl Sfânt S-a îndurat The Holy Father was merciful Și-o peșteră i-a afat; And He found her a cave; Peșteră pe pământ, jos, A cave on this earth, S-a născut Domnul Hristos”2. Where Christ was born”2

Preaiubiții mei, My beloved, Vă mărturisesc cu emoție că această colindă este It is with deep emoton that I admit to you that this culeasă din satul meu natal, am colindat-o mereu Christmas carol has been collected from my own natve în copilărie și în adolescență la fereastra casei și la village, where I used to wander about in tmes past inima gospodarilor năsăudeni, copleșiți de minunata singing it throughout my childhood and adolescence at ipostază a Preasfntei Născătoare care îl poartă pe the householders’ windows. It has always been close Fiul Cel neîncăput, mai întâi nevădit, în pântece și în to the heart of the Năsăud people, overwhelmed by inima sa, apoi, după naștere, cu tandrețe maternă, the wonderful appearance of the Holy Mother who pe brațele sale, în dreptul inimii. bears the unlimited Son frst unknown, in her womb În tezaurul liturgic răsăritean se păstrează din vechi- and heart, then, afer his birth, revealed with maternal me două icoane ale Maicii Domnului. Prima icoană tenderness on her arms and in her heart. numită Maica onului a ntrupării sau a Senu- In our Eastern liturgical treasures there are two icons lui, ne-o înfățișează pe Preamilostva care îl are pe of the Theotokos from ancient tmes. The frst icon Pruncul Sfânt pe pieptul ei, strălucind lângă inima sa, is called Our ad of the ncarnaon or of the Sin într-un medalion de slavă. Se arată, astel, că Hris- and depicts the Merciful one, who has the Holy Child tos este Emanuel, find prin excelență Senul dat on her chest, near her heart, shining in a medallion de Dumnezeu, împlinindu-se astel profeția lui Isaia of glory. Thus, Christ is shown as Emmanuel, being din vremea regelui Ahaz: „Domnul meu vă va da un the Sin par ecellence given by God, fulflling in semn: Iată, Fecioara va lua în pântece și va naște fu this sense the prophecy of Isaiah in the tme of King și vor chema numele Lui Emanuel” (Isaia 7, 14). Ahaz: “My Lord will give you a sign: Behold, a virgin În a doua icoană, numită odihitria sau ndruă- will conceive in her womb and bear a son, and you toarea, o vedem pe Preasfânta Maică cum poartă cu shall call his name Emmanuel“ (Isaiah 7:14). gingășie, pe brațul stâng, lângă inima sa milostvă, pe In the second image, called odeitria or he uide, Pruncul divino-uman, iar cu mâna dreaptă, ridicată we see the Holy Mother as she deals tenderly with the la piept, printr-un gest convingător, ni-L arată nouă, divine-human child carrying him on her lef arm near oamenilor, pe Cel Care este „Calea, Adevărul și Viața” her merciful heart, and with her right hand raised to (Ioan 14, 6). Ziditorul tuturor ține în mâna stângă sulul His chest, strikingly points out to us humans, the One scripturilor împlinite prin El, iar cu dreapta își binecu- who is “The Way, the Truth and the Life” (John 14:6). vântează, încă din pruncie, Mama, dar și poporul Său. The Creator of everything keeps in His lef hand the Pruncul din brațele Preacuratei, zugrăvit în icoane ca scroll of scriptures which have been fulflled in Him, Hristos-Emanuel, uneeu Cel ai nainte de eci, and with His right hand He blesses, even from his nu are nimic din trăsăturile unui sugar, ci are chipul early childhood, His mother, and also all His people. adult, cu fruntea amplă, ce refectă înțelepciunea The Child, depicted in icons as Christ- Emmanuel, od dumnezeiască. El este Mântuitorul lumii, Logosul efore the aes, even in the arms of the Theotokos, întrupat, trimis la ai Lui, ca să-i vindece și să-i mântu- does not bear the typical features of an infant but iască (Luca 4, 18). Pentru aceasta „S-a deșertat pe rather the image of an adult, with a broad forehead

12 numărul 5/2012 Icoana Nașterii Domnului din iconostasul para- clisului eparhial din Stockholm | Icon of the Lord's Nat vity, from the iconostasis of the Diocesan Paracli- sis in Stockholm Iisus Hristos Emanuel, fresca Mănăst rii Polovragi | Jesus Christ Immanuel, Polovragi Monastery fresco Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oame- refectng divine wisdom. He is the Saviour of the world, nilor și la înfățișare afându-Se ca un om” (Filipeni the Logos incarnate, sent to heal and save his people 2, 7), ca să ne nască din apă și Duh Sfânt, în Taina (Luke 4:18). For this He “empted Himself, taking the Botezului, să ne vindece de rănile păcatelor, în Taina form of a servant, being born in the likeness of men” Spovedaniei, și să ne hrănească cu Trupul și Sângele (Philippians 2:7), so that He might make us reborn of Său, în Taina Euharistei, crescându-ne în Biserica Sa water and Spirit, in the Sacrament of Baptsm, and spre dobândirea mântuirii și a vieții veșnice. might heal the wounds of sin through the Sacrament of Confession, and nourish us with His Body and Blood Iubiți frați și surori în Hristos-Emanuel, in the Sacrament of the Eucharist, raising us up in His Cel Care este pururea cu noi, Church so as to acquire salvaton and eternal life. După cum ștți, anul acesta a fost dedicat în Biseri- ca noastră Ortodoxă Română ainei Sfntului Maslu Brothers and Sisters in Christ-Emmanuel, i nriirii olnailor. Această hotărâre pastorală a The One Who is always with us, Sfântului Sinod este una frească în misiunea și lucra- As you know, this year was dedicated in our Romanian rea sacramentală a Bisericii, care este numită și Casa Orthodox Church to the Sacraent of ol ncon and tăăduirii. Probabil, tocmai de aceea, se spune că the Care for Sic eople. This pastoral decision of the în Biserică nu există oameni buni sau oameni răi, ci Holy Synod was a natural one in terms of the sacramen- oameni bolnavi și oameni sănătoși. Asocierea Biseri- tal mission and ministry of the Church which is called cii, ca insttuție divino-umană, cu spitalul unde sunt also the ouse of ealin. Therefore, it is rightly said vindecați cei bolnavi are la bază termenul folosit that in the Church there are not so much good people în limba greacă pentru mântuire, soria, care este and bad people, but rather sick people and healthy întrebuințat și pentru a desemna procesul de vinde- people. This image of the Church as a divine-human care a celui bolnav, de aceea, mântuirea este înțe- insttuton like a hospital where the sick can be healed, leasă și ca vindecare în Domnul (Matei 9, 12). is based on the Greek New Testament term for salva- Că Biserica a fost, este și trebuie să fe un spațiu al ton, namely soteria, a word which is also used to desig- vindecării este vădit și de multtudinea de cereri din nate the healing of the sick. In this sense, then, salvaton slujbele liturgice pentru sănătatea trupească și sufe- is understood as healing in the Lord (Mathew 9: 12). tească a filor ei. Paradoxal, Biserica nu este numai The fact that the Church was always, and ever a celor sfnți și a celor sănătoși, ci ea este, adesea, should be, a space for healing is clearly seen by the plină de oameni suferinzi și de oameni păcătoși. De multtude of supplicatons that exist in the litur- aceea starea de sănătate a sufetului primează, dar gical services for the bodily and spiritual health completează, totodată, sănătatea trupului. of her children. Paradoxically, the Church is not Omul nu a fost creat de Dumnezeu pentru suferin- only the refuge of saints and the healthy, but it is ță, drept pentru care spiritualitatea ortodoxă nu ofen full of sufering people and sinners. For this acceptă suferința absurdului, nu încurajează violența, reason the state of the soul’s health is predominant, autofagelarea sau orice gest care, dus la extrem, ne but this in itself also supplements bodily health. îndepărtează de Hristos. Suferința a fost acceptată și Man was not created by God for sufering, therefore înțeleasă în Ortodoxie ca o pierdere a darului sfânt Orthodox spirituality does not accept the sufer- al sănătății fe din cauza propriilor păcate, fe pentru ing of the absurd, does not encourage violence, încercarea credinței noastre, fe pentru rânduieli self-fagellaton or any act which leads to the numai de Dumnezeu ștute (Ioan 9, 3). extreme or takes us away from Christ. Sufering Una din poruncile Bisericii vizează obligația fecărui has been accepted and understood in Orthodoxy creștn de a se îngriji de sănătatea trupului, pentru as a loss of the sacred gif of health, either because că omul zilelor noastre se complace de multe ori în of our own sins, or for the testng our faith, or excese care dăunează și sănătății trupeșt. Suntem else for ordinances known only to God (John 9:3). datori să ne păzim sănătatea în Domnul, dar avem One of the commandments of the Church concerns datoria să îi căutăm și pe cei care, suferind în trup, the obligaton of each Christan to care for the health sunt singuri și deznădăjduiți. of body; because human beings nowadays ofen

CandelaNordului 15 Pentru noi, locuitorii acestor ținuturi scandina- indulge in excesses that even harm our physical ve, lucrurile par foarte bine organizate. Sistemele health. We ourselves ought to keep healthy in the sociale de aici nu lasă pe nimeni pe dinafară, astel Lord, but we also have a duty to seek out those who, încât toți locuitorii benefciază de cele mai bune sufering in body, are ofen hopeless and alone. servicii, la cele mai înalte standarde. Pentru cei de For us, who inhabit these Scandinavian lands, things seem acasă, din România, lipsurile sunt mari și cei afați very well organized. The social systems here do not leave în spitale întâmpină multe difcultăți. Cu toate anyone out, and all residents receive the best service at acestea, majoritatea bolnavilor din țară au șansa the highest standards. For those at home, in Romania, ca să aibă aproape preoți misionari și paraclise shortages are great and those in the hospitals face many spitaliceșt în care se înalță rugăciuni pentru izbă- difcultes. However, most patents at home have the virea de suferință. În unitățile medicale se săvâr- chance to have close beside them missionary priests șește Taina Sfântului Maslu, se binecuvântează și and hospital chapels where prayers for deliverance from se cuminecă bolnavii, actul medical find întregit de sufering are constantly lifed up. In the medical units hrana duhovnicească. Așa se face că, de multe ori, there the Sacrament of Holy Uncton is performed, and întâlnim în România oameni bolnavi, dar împliniți patents are blessed and receive Eucharist; and here the sufetește, oameni suferinzi, dar împăcați cu sine, medicinal remedy is fulflled by the spiritual food. That is cu semenii și cu Dumnezeu. why ofen in Romania one meets with sick people who Învățăm din această realitate că fericirea și împlini- are spiritually fulflled; people who are sufering, but at rea nu sunt condiționate de bunăstare. Trebuie să peace with themselves, with others, and with God. fm conștenți de vocația noastră în această lume We learn from this reality that happiness and fulflment care cultvă bogățiile materiale, subjugând exis- are not conditoned by wealth. We must be conscious tența, numai pentru câștguri imediate și consum of our vocaton in this world, a world that cultvates neînfrânat. Venim înaintea frățiilor voastre cu rugă- material wealth, ofen subjugatng our existence only ciunea și cu îndemnul părintesc de a depăși grijile to immediate gains and unbridled consumpton. We obsesive ale existenței cotdiene, pentru a ne așeza come before you with prayer, and with a fatherly pe făgașul fresc al unui urcuș duhovnicesc. plea, that we should strive to overcome the obsessive Datoria noastră de fi și frați ai lui Hristos-Emanuel worries of everyday existence, in order to set us back ne determină să ne așezăm în comuniune cu toată on the natural track of a spiritual ascent. lumea, să îi cercetăm pe cei singuri, pe cei bolnavi, Our duty as children and brothers of Christ-Emmanuel să-i pregătm pe cei tneri să prețuiască darurile cu determines us to be in communion with everyone, to care i-a înzestrat Dumnezeu și pentru a le f de folos look afer the lonely and sick, and to prepare the young celor în nevoi, bolnavi și însingurați. to appreciate the gifs with which God has endowed În acest sens, acțiunile flantropice care se desfă- them, and to be of service to the needy, the sick and șoară în parohiile din episcopia noastră sunt the lonely. In this respect, the philanthropic actons dovada responsabilizării și creșterii noastre that take place in the parishes of our diocese are the duhovniceșt. icătura de eră care răscupără proof of our accountability and our spiritual growth. oceanul nepăsării este un proiect în cadrul căruia he drop of sacrice that redees the ocean of indif- s-au organizat colecte în bani, medicamente și ference is a project in which collectons were held in produse pentru ajutorarea unor familii sărace din terms of cash, medicines and products, in order to help România; proiectul O failie parohială pentru poor families in Romania. The Project parish fail ecare îi implică pe credincioșii parohiei să ajute for each involved the parishioners in voluntary help benevol copiii orfani din România; apa frate- eforts for orphaned children in Romania; The apa lui este o acțiune duminicală, în biserică, după of a rother is a Sunday project, taking place in the Sfânta Liturghie, de colectare a alimentelor nece- church immediately afer the Divine Liturgy, where a sare pentru cantna socială; n pace să iei este collecton is taken up of food necessary for the social o lucrare ce-i angajează pe credincioși în vizitarea kitchen outreach. et us depart in peace is an actvity celor bolnavi și singuri, împărtășindu-le din pacea, that has engaged the faithful in visitng the sick and

16 numărul 5/2012 bucuria şi lumina pe care tocmai au primit-o la lonely, sharing with them the peace, joy and light that Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. they have just received in the Holy and Divine Liturgy. Centrul de Tineret Sfntul oieod tefan cel Mare a This year, the tefan cel Mare Youth Centre also organizat și anul acesta mai multe actvități în folo- organized several actvites for the beneft of the sick sul celor bolnavi și singuri, iar Adunarea generală a and lonely, and the General Assembly of Youth held tnerilor din orașul Lem, Danemarca, a avut ca temă: in the City of Lem, Denmark, focused on the theme: inereţea care alină oala. ria nerilor faţă de cei outh lleian isease: outh Carin for those in aaţi n suferinţă. Fiecare tânăr a avut prilejul să-și distress. Every young person had the opportunity to împărtășească implicarea și experiența sa în ajutarea share their involvement and experience in helping bolnavilor sau a celor afați în necazuri și încercări. patents or those in trouble and distress. Pelerinajul cu grupul mare de preoți și enoriași The pilgrimage of a group of priests and parishion- din țările scandinave, din luna iunie a acestui an, ers from Scandinavian countries, in June of this organizat de Centrul de pelerinaj Sfntul Cuios year, organized by our diocesan ious Saint n- npa de la Calapode al episcopiei noastre, pe pas of Calapode ilriae Centre, which set urmele Sfnților tămăduitori din Grecia, ne-a adus out following in the footsteps of the healing saints multă mângâiere nouă și celor pe care i-am purtat from Greece, brought much comfort to us and to în rugăciuni. Au fost foarte mulți cei care au primit those we prayed for. There were very many who alinare și vindecare de suferințe grele. received relief and healing from heavy suferings. Nașterea lui Hristos ne revendică pe fecare dintre The Natvity of Christ claims each one of us, noi, ne angajează spre o lucrare sfântă, să primim involves all of us in a holy work, to receive Good din casa Domnului Vestea cea Bună și să o ducem News from the house of the Lord that each of us fecare acolo unde ne trăim zilele. Să fm vesttori may carry it to wherever we live our lives. Let us be prin faptă și prin jertelnicie, așa încât, luminați de heralds by deed and by sacrifce, so that, enlight- bucuria Praznicului Întrupării, să devenim lumină și ened by the joy of the Feast of the Incarnaton, we încurajare. Pentru noi, cei care trăim în Hristos, nu may ourselves become light and encouragement. mai este supărare și întristare care să ne stăpânească. For us who live in Christ there is no longer grief Astel, primind în sufet cântarea duhovnicească, să and sorrow that can overcome us. And so, taking zicem împreună condacul din Acatstul Mântuitoru- up in spirit that spiritual song, let us say together lui nostru Iisus Hristos: „Văzând străină Întruparea lui the Kontakion of the Akathist of our Saviour Jesus Dumnezeu, să ne înstrăinăm din lumea cea deșartă și Christ: “Seeing God wondrously incarnate, let us mintea spre cele dumnezeieșt să o suim, că pentru shun the vain world and set our mind on things aceasta Dumnezeu pe pământ S-a pogorât, ca să ne divine; for God came down to earth that He might ridice la ceruri, pe noi cei ce-I cântăm Lui: Aliluia!” raise to heaven all those who cry to Him: Alleluia!“

Cu îmbrățișare sfântă, With a holy embrace, al vostru rugător către Domnul praying for you all before the Lord și de tot binele voitor, and wishing for you everything that is good,

† Episcopul Macarie al Europei de Nord † Bishop Macarie of Northern Europe

Note: Notes 1. Sfântul Efrem Sirianul, nele Naterii i rătării onului, ediția a 1. St. Ephraim the Syrian, ns of the Nait and of the heophan, II-a, prezent. și trad. diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 2010, p. 31. second editon, present. and trans. deac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 2010, p. 31. 2. Colindă din satul Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud, în vol. Macarie 2. Carol from Spermezeu village, Bistrița-Năsăud County; text in: Marius Dan Drăgoi, er Sfntă Mărie. Colinde de pe ăile ileului, Macarie Marius Dan Drăgoi, er Sfntă Mărie. Colinde de pe ăile Cluj-Napoca, 2005, pp. 151-152. ileului, Cluj-Napoca, 2005, pp. 151-152.

CandelaNordului 17 Pastorală la Învierea Domnului: „Hristos Cel Înviat – Mântuitorul și Tămăduitorul Cel Milostiv” Easter Pastoral Letter: “Christ the Resurrected One – The Merciful Saviour and Healer ”

† Macarie in harul lui uneeu, piscop al ronilor ortodoci din uropa de Nord, reacucernicului cler, reacuiosului cin onahal i iuiţilor credincioi, sfntă răţiare de ate i salutul inecuntat: ristos a niat ods race, ishop of the oanian Orthodo aithful of Northern urope, onourale cler, ons and eloed faithful, hol e- race at aster e and the lessed reen: Christ is isen

Preaiubiții mei, Hristos a înviat! My beloved, Christ is risen!

Prin cuvântul pastoral de la Praznicul Nașterii You have been spiritually prepared for the year of Domnului v-am pregătt duhovnicește pentru acest salvaton 2012, through the pastoral word at the an al mântuirii 2012, proclamat de Sfântul Sinod, feast day of our Lord’s birth, proclaimed by the Holy la inițiatva Preafericitului nostru Părinte Patri- Synod through the initatve of our Beattude, Patri- arh Daniel, „Anul omagial al Sfântului Maslu și al arch Daniel, „The Year Dedicated to Holy Uncton and îngrijirii bolnavilor”, și v-am înfățișat dimensiunea Care of the Sick,” and I presented to you the healing vindecătoare a Întrupării Mântuitorului, îndem- dimension of the Savior’s incarnaton, urging all those nându-vă pe toți cei afați în suferință trupească și found in bodily or spiritual sufering to unceasingly sufetească să vă împărtășiți neîncetat din iubirea partake of the merciful love and grace of the All Holy

18 numărul 5/2012 milostvă și harul Preasfntei Treimi prin Taina Sfân- Trinity through the mystery of Holy Uncton, which is tului Maslu, care este expresia partcipării întregii the expression of the entre church’s partcipaton in Biserici la lucrarea tămăduitoare. Ascultând aces- the work of healing. Having listened to these exhorta- te îndemnuri, o mamă îndurerată mi-a spus: „Am tons a grieving mother told me, „I have hope that my nădejde că și fetța mea, grav bolnavă, se va vinde- gravely ill litle girl will be healed too!” At that moment ca!”. Am rostt în acel moment cuvintele psalmis- I spoke the words of the psalmist, „ut he ho trusts tului: „e cel ce nădăduiete n onul, ila l a in the ord, erc shall surround hi (Psalm 32:10). nconura” (Psalmul 31, 11). Mila Mântuitorului și The mercy and healing of our Lord who became incar- Tămăduitorului nostru, Cel care S-a întrupat, S-a nate, sacrifced and resurrected Himself out of love for jertit și a înviat de dragul nostru și pentru a noas- us and for our salvaton, the One who, “has orne our tră mântuire, Cel care „a luat asupra Sa durerile riefs and carried our sorros nd is stripes e noastre i a purtat olile noastre iar prin rănile ui are healed (Isa 53:4-5 NKJ; Mat. 8:17), namely Jesus toţi nea indecat” (Isaia 53, 4-5; Matei 8, 17), Christ the Merciful Doctor who, “s the sae ester- Iisus Hristos, Doctorul Cel Milostv, care „ieri i ai da, toda, and foreer (Heb. 13:8). i n eci este celai” (Evrei 13, 8). When the two men sent by the holy Prophet John Atunci când cei doi trimiși ai Sfântului Prooroc Ioan the Baptst, who was then in prison, asked the Savior Botezătorul, care se afa închis în temniță, îl întrea- if He was, “he Coin One, or do e loo for anoth- bă pe Mântuitorul dacă El este „Cel ce va să vină”, er?’” He answered: “o and tell ohn the thins ou El le răspunde: „Mereţi i spuneţi lui oan cele hae seen and heard: that the lind see, the lae ce aţi ăut i cele ce aţi auit: Orii ăd, chiopii al, the lepers are cleansed, the deaf hear, the ulă, leproii se curăţesc, surii aud, orţii ni- dead are raised, the poor hae the ospel preached aă i săracilor li se ineestete” (Luca 7, 20-22). to the Luke 7:20 - 22). Thus Christ is presented as Astel, Hristos este înfățișat ca Acel ce împlinește the One who fulflled the prophecies, mani festng proorociile, manifestând în lume milostvirea Prea- the mercy of the All Holy Trinity in the world. sfntei Treimi. The Holy Gospels show the Lord Christ full of love Sfntele Evanghelii ni-L arată pe Hristos Domnul and mercy towards every human creature found in plin de iubire și milă față de întreaga făptură sufering. “hen esus ent aout all the cies and umană afată în suferință. „isus străătea toate illaes, teachin in their snaoues, preachin the cetăţile i satele, năţnd n sinaoile lor, ospel of the indo, and healin eer sicness propoăduind anhelia părăţiei i indecnd and eer disease aon the people. ut hen e toată oala i toată nepunţa n popor. i ănd sa the ultudes, e as oed ith copassion ulţiile, sa făcut ilă de ele, că erau necăite for the, ecause the ere ear and scaered, i rătăcite ca nite oi care nau păstor” (Matei 9, lie sheep hain no shepherd (Mat. 9:35-36). And 35-36), însă ne încredințează: „u sunt ăstorul yet he told us: “ a the ood shepherd. he ood cel un. ăstorul cel un i pune suetul pentru shepherd ies is life for the sheep (Jn. 10:11). oile Sale” (Ioan 10, 11). With mercy our Meek Pastor healed the centurion’s Cu milostvire, blândul Păstor a vindecat pe sluga servant in Capernaum (Luke 7: 1 – 10), the daugh- sutașului din Capernaum (Luca 7, 1-10), pe fica ter of the Canaanite woman (Mat. 15:21 – 28), femeii canaaneence (Matei 15, 21-28), pe soacra Peter’s mother-in-law who was overcome by fever lui Petru cuprinsă de friguri (Matei 8, 14-15), pe (Mat. 8:14 – 15), the hunchbacked woman who had femeia gârbovă, care de 18 ani suferea de această sufered from this weakness for 18 years (Luke 13:11 neputnță (Luca 13, 11-13), pe femeia cu scurgere – 13), the woman with the fow of blood (Mat 9:20 – de sânge (Matei 9, 20-22) și pe alți bolnavi care, 22) and other sick people who through simply touch- prin simpla atngere de poala hainei Lui, s-au făcut ing the fringe of his raiment became healthy (Mat. sănătoși (Matei 14, 34-36), pe omul cu mâna usca- 14:34 – 36), the man with the withered hand (Luke tă (Luca 6, 6-10), pe cel surd și gângav (Marcu 7, 6:6 – 10), the deaf mute (Mark 7:32 – 35), the man sick 32-35), pe bolnavul de hidropică (Luca 14, 1-4), pe with hydropathy (Luke 14:1 – 4), the 10 lepers (Luke cei 10 leproși (Luca 17, 12-19), pe orbul din naștere 17:12 - 19), the man blind from birth (Jn. 9:1 – 38),

CandelaNordului 19 Preasfnțitul Părinte Macarie slujind Sfânta Liturghie a Praznicului Învierii în biserica parohiei ortodoxe din Stockholm │ His Grace Macarie celebrating the Holy Liturgy of the Resurection in the Church of the Romanian Orthodox Parish in Stockholm

(Ioan 9, 1-38), pe orbul din Ierihon (Luca 18, 45-43), the blind man of Jericho (Luke 18:45 – 43), the blind pe orbul din Betsaida (Marcu 8, 22-26), pe slăbă- man of Bethsaida (Mark 8:22 – 26), the paralytc of nogul din Capernaum (Matei 9, 1-8), pe slăbănogul Capernaum (Mat. 9:1 – 8), the paralytc at the pool of de la scăldătoarea Vitezda (Ioan 5, 1-15), pe mulți Bethesda (Jn. 5: 1 – 15), and many who were demon- demonizați și pe alți nenumărați neputncioși. possessed and other innumerable sick people. Înainte de Sfntele Sale Pătmiri, atunci când a Before His holy Passion, when He was arrested in fost prins în grădina de dincolo de pârâul Cedri- the garden beyond the Kidron River, Simon Peter lor, Simon-Petru, vrând să-L apere, a scos sabia și drew a sword, wantng to protect Him, and cut of a tăiat urechea dreaptă a slugii arhiereului, însă the right ear of the high priest’s servant. But the Domnul i-a zis lui Petru: „une saia n teacă. Nu Lord told Peter, “ut our sord into the sheath. oi ea oare paharul pe care Mi la dat atăl” Shall not drin the cup hich M ather has ien (Ioan 18, 10-11), „ntoarce saia ta la locul ei, că Me ” (Jn. 18:11). “ut our sord in its place, for all toţi cei ce scot saia, de saie or pieri. Sau ţi se ho tae the sord ill perish the sord. Or do pare că nu pot să ro pe atăl Meu i săMi triită ou thin that cannot no pra to M ather, and acu ai ult de douăspreece leiuni de neri e ill proide Me ith ore than tele leions of ar cu se or plini Scripturile, că aa treuie să anels o then could the Scriptures e fullled, that e” (Matei 26, 52-53) și, atngându-Se de urechea it ust happen thus (Mat. 26:52-54). “nd touchin slujitorului, l-a vindecat (Luca 22, 51). the serants ear, e healed hi (Luke 22:51).

Iubiții mei fi și fice sufeteșt, My beloved spiritual sons and daughters, Luând trup omenesc, Domnul și-a arătat mila Sa Taking a human body, the Lord showed His undimin- neîmpuținată, vindecându-i pe cei cuprinși de ished mercy, healing those captured by many bodi- multe neputnțe trupeșt și sufeteșt, însă popo- ly and spiritual weaknesses, yet His people forgot

20 numărul 5/2012 rul Său a uitat binefacerile Sale, după cum ne His good deeds, as the 12th Antphon of the Twelve deslușește antfonul 12 de la Slujba Deniei din Joia Gospels’ service of Great and Holy Friday declares Mare: „oporul Meu, ce a făcut ouă Sau cu ce to us: O M people, hat hae done to thee Or a supărat e orii otri ia luinat, pe cei herein hae earied thee ae liht to the lind leproi ia curăţit, pe ăratul cel ce era n pat and cleansed th lepers, raised up the an ho la la ndreptat. oporul Meu, ce a făcut ouă i upon his ed. O M people, hat hae done to thee, cu ce Miaţi răsplăt n loc de ană, cu ere n loc and ho hast thou repaid Me nstead of anna thou de apă, cu oţet n loc să Mă iuiţi, pe Cruce Maţi hast ien Me all, instead of ater inear instead pironit”1. of loin Me, thou hast nailed Me to the Cross”1 Hristos a tămăduit atâtea mădulare bolnave ale Christ healed so many sick limbs of the human body, trupului omenesc, însă preacuratele mădulare yet the all pure limbs of His own holy body had ale sfântului Său trup au trebuit să sufere chinuri to sufer terrible tortures for us to be saved from cumplite pentru ca noi să fm mântuiți din patmi passions and raised from death to life. A diferent și ridicați din moarte la viață, după cum ne arată hymn from the same service of the Twelve Gospels o altă cântare din aceeași Slujbă a Deniei celor 12 shows us this: “er eer of h hol od Evanghelii: „iecare ădular al sfntului ău trup a endured dishonor for our saes: he head, the rădat ocară pentru noi: capul a rădat spini faţa, thorns: h face, the spin h chees, the uet- scuipări oraul, loiri cu pale ura, ustarea in h outh, the taste of all inled ith ine- oţetului celui aestecat cu ere urechile, hule- ar hine ears, the ipious laspheies h ac, le cele păne spatele, iciuiri i na, trese the scourin and h hand, the reed h hole nnsorile a tot trupul pe cruce i cuie, ncheieturile od, the stretchin on the Cross h lis the nails i coasta, suliţă. Cel ce ai păit pentru noi i neai and th side, the spear. hou hast suered for us and ntuit pe noi din pai Care eai serit pentru h assion set us free fro passions in loin noi, prin iuirea a de oaeni, i neai nălţat, tot- selfaaseent hou hast stooped don to us and puternice Mntuitorule, iluietene pe noi”2. raised us up: O Saior aliht, hae erc on us2 În ultmele momente ale vieții Sale pământeșt, în In the last moments of His earthly life in His agony agonia Sa de pe Cruce, Hristos a vindecat sufetește on the cross, Christ spiritually healed even the thief inclusiv pe tâlharul răstgnit de-a dreapta Sa, care crucifed on His right side who repented of his sins s-a pocăit de păcatele sale, strigând cu umilință și crying out with humility and hope, “eeer e nădejde: „oeneteă, oane, cnd ei eni O ord hen hou coest into the indo. nd n părăţia a. i isus ia is: deărat răiesc Christ said unto hi, trul sa to ou toda ou ţie, astăi ei cu Mine n rai” (Luca 23, 42-43). shall e ith e in paradise (Luke 23:42-43). The Sfnții Părinți ne îndeamnă la pocăință până la Holy Fathers urge us to repentance even to our last răsufarea cea de pe urmă, ca să fm tămăduiți de breath, so that we may be healed of the wounds rănile noastre sufeteșt asemenea tâlharului celui of our soul, like the wise thief who knew how to înțelept, care a ștut să renunțe la vechea sa înde- renounce his former concern for transient goods letnicire pentru cele trecătoare și să dobândească in order to atain the fruit of repentance at the last roada pocăinței în ultma clipă, înainte de a-și da moment before giving up his spirit. Saint Ephraim duhul. Sfântul Efrem Sirianul exclamă cu admirație: the Syrian exclaimed with admiraton, “lessed are „ericit e tu, tlharule Căci n oartea ta tea ou thief Since in our death ou et ife.”3 And so, ntpinat iaţa”3. Așadar, să nu deznădăjduim, ci we should not despair but we should all be focused să luăm aminte, să ne însușim și noi raiul asemenea on personally assimilatng Paradise in the same way lui, cu nădejde, credință, smerenie și stăruință prin the thief did: with hope, faith, humility, and perse- zdrobirea inimii! verance through a broken and contrite heart! La fecare Liturghie înainte de cuminecarea cu Trupul At each liturgy before communion with the body and și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, rostm: „Cinei blood of our Savior Christ we say, “Of h Mscal ale celei de taină, astăi, iul lui uneeu, părta Supper O Son of od accept e toda as a cou- ă priete că nu oi spune răailor ăi aina nicant, for ill not spea of the steries to thine

CandelaNordului 21 a, nici sărutare ţi oi da ca uda ci, ca tlharul eneies, and neither lie udas ill ie hee a iss, ărturisinduă, stri ie: oeneteă, oa- ut lie the thief ill confess thee, reeer e O ne, ntru părăţia a”4. Fie ca Domnul să ne pome- ord in h indo.”4 May the Lord remember all nească pe toți întru Împărăția Sa și să ne dăruiască of us in his kingdom. May he give us that eternal rest odihna cea veșnică în corturile Sfnților Săi! Trebu- in the dwellings of His saints! Yet we must contnu- ie însă să punem început bun contnuu, așa cum ally make a good start for we contnually slip into sin. contnuu alunecăm în păcate. Important este să What is important for us is that we get up and renew ne ridicăm și să ne înnoim, prin Taina Spovedani- ourselves again through the mystery of confession, ei, asemenea tâlharului de pe cruce și asemenea just as the thief on the cross did and just like all those tuturor celor care au murit și au înviat cu Hristos, before us who have died and risen again with Christ: „căci dacă a fost altoiţi pe l prin aseănarea “or if e hae een oined toether in the lieness of orţii ui, atunci o părtai i ai nierii ui” is death, certainl e also shall e in the lieness of is (Romani 6, 5). resurrecon (Rom 6:5).

Preaiubiții mei, My beloved, Mântuitorul Iisus Hristos Cel Răstgnit și Înviat este The Savior Jesus Christ, He who was crucifed and Doctorul sufetelor și al trupurilor noastre, El Însuși resurrected as the doctor of our souls and bodies, ne spune: „Nu cei sănătoi au neoie de doctor, He Himself told us: “hose ho are ell hae no ci cei olnai. Na enit să che pe drepţi, ci need of a phsician, ut those ho are sic. did not pe păcătoi la pocăinţă” (Marcu 2, 17). De aceea coe to call the rihteous, ut sinners, to repent- Biserica este numită „spital duhovnicesc”, dar și ance” Mar :). That is why the Church is called a „laborator al Învierii”, spațiul în care Hristos ne spiritual hospital and a laboratory for resurrecton, tămăduiește de toate neputnțele noastre, dar și the space in which Christ heals us of all of our weak- spațiul în care viața sporește în noi, împărtășindu- nesses but also the space in which life increases in ne mereu din lumina Învierii Sale. us as we ever partake of the light of His resurrecton. Atunci când ne îmbolnăvim trupește, alergăm la When we get sick physically, we run to the doctors medici în speranța că vom primi cele mai bune with the hope that we will receive there the best doctorii pentru refacerea sănătății, dar când interi- treatment for restoring our health. But when we orul nostru este înnegurat, oare unde ne liniștm și are dark inside, then where else can we become ne vindecăm deplin dacă nu în Biserică, locul în care peaceful and be fully healed if not in the church, Hristos, prin preotul duhovnic, ne ușurează, prin the place where Christ, through confession by a Spovedanie, de povara fărădelegilor noastre, oferin- spiritual father, alleviates us of the weight of our du-ne apoi, în Taina Liturghiei, leacul sau medica- transgressions and then in the mystery of the Litur- mentul nemuririi care este Sfânta Euhariste, adică gy ofers us the poton or medicine of immortality Trupul și Sângele Său. Îl primim pe Hristos-Pâinea cea which is the Holy Eucharist, that is His Body and cerească și Paharul vieții, spre luminarea și împă- Blood? We receive Christ, the Heavenly Bread, and carea puterilor noastre sufeteșt, dobândind pace the Chalice of Life, for illuminaton and peace of the și bucurie, liniște și împlinire, findcă în mintea și powers of our soul; obtaining peace and joy, quiet inima noastră Se sălășluiește Izvorul sfnțirii, Dătăto- and fulfllment, because in our mind and heart the rul bunătăților, Focul dumnezeiesc care curățește și Fountain of Holiness radiates, the Giver of Good Lumina cea adevărată care transfgurează întreaga Things, the Divine Fire that purifes and the True noastră fință. Light that transfgures our entre being. Sfântul Apostol Iacov ne învață că „păcatul, odată The Holy Apostle James teaches us that, “hen sin sărit, aduce oarte” (Iacov 1, 15 ), deci când is fullron, it rins forth death (Jam 1:15), so ne întnăm sufetul nostru, ne atrofem și trupul when we develop our soul we atrophy our body nostru, care este chemat să devină, în armonie cu which is called to become, in harmony with the sufetul, „teplu al uhului Sfnt”, iar pe Dumne- soul, the “eple of the ol Spirit,” and “e lori- zeu Îl slăvim atât în trupul nostru, cât și în sufetul f od in oth our od and in our soul hich are

22 numărul 5/2012 nostru, „care sunt ale lui uneeu” (I Corinteni oth ods (I Cor. 6:19-20). Christ the Redeemer 6, 19-20). Hristos-Izbăvitorul ne restaurează inte- restores us integrally, body and soul, just as we will gral, trup și sufet, așa după cum integral ne va și be resurrected integrally on that day which is to învia în ziua cea de apoi. Sfântul Apostol Pavel ne come. The Holy Apostle Paul confdes to us that at încredințează că la învierea morților „se seaănă the resurrecton of the dead “he od is son in trupul ntru stricăciune, niaă ntru nestricăciune corrupon, and is raised in incorrupon. t is son se seaănă ntru necinste, niaă ntru slaă se in dishonor, it is raised in lor. t is son in ea- seaănă ntru slăiciune, niaă ntru putere se ness, it is raised in poer. t is son a natural od, seaănă trup resc, niaă trup duhonicesc” (I it is raised a spiritual od. here is a natural od, Corinteni 15, 42-44). and there is a spiritual od “ (1Cor. 15:42-44). Pentru ca noi să avem viață, trebuie să ne curățim For us to have life, we must purify our senses and simțirile și să primim Viața care se revarsă neînce- received the life that is poured out unceasingly tat din Potrul Bisericii, mai ales la această Liturghie from the Church’s Chalice, especially at this Liturgy din noaptea Sfntelor Pașt, care ne înnoiește pece- at the night of Holy Pascha which renews for us tea harului dumnezeiesc primit în Botez. „eniţi the seal of the Divine Grace received in baptsm. dar, iuitorilor de ristos, să prii cu credinţă, cu “Coe loers of Christ, let us in faith ith cla lips, ue de lut, dar cu inii curate, ale erit, Care ut pure hearts, receie the sacriced ascha, ho lucreaă ntru noi snţenie”5; veniți să pregustăm ors holiness in us;”5 come to have a foretaste of fericirea cea arvunită nouă prin Înviere; veniți să ne the blessedness that has been vouchsafed for us unim cu Hristos, Jerta cea vie și nejertită; veniți through the resurrecton. Come let us unite with să ne hrănim din Ospățul Stăpânului; veniți să ne Christ’s living un-sacrifced sacrifce. Come let us bucurăm aici în Biserica slavei, împreună cu Prea- feed from the Master’s feast. Come let us rejoice sfânta Născătoare de Dumnezeu și cu toți mărturi- here in the Church of glory together with the All sitorii Sculării Lui din morți; veniți să primim lumină Holy Birth-Giver of God and with all the witnesses din lumina Învierii Sale! of His awakening from death. Come let us receive Așa după cum v-am anunțat la Crăciun, anul acesta, the light from the light of His Resurrecton. în perioada 4-6 mai, vom organiza întâlnirea gene- As I announced at Christmas during the period of May rală cu tnerii din episcopia noastră într-un loc pito- 4th through the 6th this year, we will organize an open resc din nordul Danemarcei, în localitatea Lem, din gathering for the youth of our diocese, in a picturesque Peninsula Iutlanda, într-un complex special amena- area in the north of Denmark, in the locality Lem on jat pentru astel de întâlniri cu tnerii. Manifestarea the Iutlanda peninsula, in a compound especially are ca temă: „Tinerețea care alină. Grija tnerilor arranged for this type of youth gatherings. The meet- față de cei în suferință”. Așadar, învățăm mereu să ing has as its theme: “Youth Who Soothe. The Care of prețuim susținerea celor afați în suferință sufe- Youth for Those Who are Sufering.” It is designed to tească și trupească. help us learn the value of supportng those who fnd În perioada 18-25 iunie, împreună cu un grup mare themselves in physical or spiritual sufering. de preoți și enoriași din țările scandinave, vom During the period of June 18th to 25th, together with a merge în pelerinaj pe urmele Sfnților Apostoli și large group of priests and parishioners from the Scan- ale binecunoscuților Sfnți taumaturgi, vindecători dinavian countries, we will go on a pilgrimage along din Grecia: Spiridon al Trimitundei, Nectarie din the paths of the holy apostles and the well-known Eghina, Patapie, Ioan Rusul și alții, care prin slujirea Wonderworkers and healers of Greece: Spyridon of aproapelui au dobândit proslăvirea. În acest pele- Trymithous, Nectarios of Aegina, Patapie, John the rinaj îi vom purta în rugăciunile noastre pe toți cei Russian and others, who through serving their neigh- care au nevoie de alinare și mângâiere în necazuri bor obtained glorifcaton. On this pilgrimage we will și încercări. bear in our prayers all those that have need of soothing Atotmilostvul Dumnezeu să ne ajute să dovedim and comfortng in their trials and tribulatons. prin faptele noastre că suntem fi și fice ai Învie- May the all merciful God help us to prove, through rii, să aducem alinare acolo unde este durere, să our deeds, that we are sons and daughters of the

CandelaNordului 23 aducem pace acolo unde este tulburare, să aducem resurrecton, who seek to bring soothing where there unitate acolo unde este dezbinare, să aducem is sufering; to bring peace where there is distur- mângâiere și bucurie acolo unde este întristare, să bance; to bring unity where there is division; to bring cultvăm iubire acolo unde este ură, să semănăm comfort and joy where there is sadness; to cultvate nădejde acolo unde este disperare, să împărtășim love where there is hate, and hope where there is lumină acolo unde este întuneric și să fm întărire despair; and to share light where there is darkness. în credință celor împietriți sub povara grijilor aces- May we be the cure of faith for those brought down tei lumi, mărturisind prin viața noastră că Hristos under the load of this world’s cares, and thus may we a înviat! bear witness in our own lives that Christ is truly risen!

Al vostru de tot binele voitor și pururea Yours in all good-will and ever rugător către Domnul, prayerful to the Lord, † Episcopul Macarie al Europei de Nord † Macarie, Bishop of Northern Europe

Note Notes 1. Triodul, Editura Insttutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Bucureșt, 1. he enten riodion, translated by Mother Mary and Archiman- 2000, p. 609. drite Kallistos Ware, St. Tikon’s Seminary Press, South Canaan, USA, 2. Ibidem, p. 617. 2002, Pg. 583. 3. Sfântul Efrem Sirianul, nele ăresiilor, ielor, ăsnirii i n- 2.. Ibid. pg. 596-597. vierii, trad. diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, p. 227. 3. Sfântul Efrem Sirianul, Imnele Păresimilor, Azimelor, Răstgnirii și 4. iturhier, Editura Insttutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Învierii, trad. diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, p. 227, Tr. from Bucureșt, 2012, p. 365. Romanian. 5. Triodul, Editura Insttutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Bucureșt, 4. See Orthodox Communion Prayers.

2000, p. 581. 5. Triodul, Editura Insttutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Bucureșt, 2000, p. 581, Tr. from Romanian.

24 numărul 5/2012

Patristica Patristica Sfântul Maxim Mărturisitorul, 1350 de ani de la fericita sa adormire | Saint Maximus the Confessor, 1350 Years Since His Blessed Passing Pr. Conf. Dr. Picu Ocoleanu Protosinghel Rev. Fr. Picu Ocoleanu Facultatea de Teologie Ortodoxă Craiova The Orthodox Theology Faculty in Craiova

Porunca iubirii şi Legea harului: Sfântul Maxim Mărturisitorul şi antinomismul (postmodernist) The Commandment of Love and Law of Grace: St. Maxim the Confessor and the Antinomianism (Postmodernist)

Una dintre caracterist cile postmodernității este relat vi- One of the characterist cs of postmodernism is the zarea valorilor și, odată cu ea, rejectarea oricărei forme de relat vizat on of the values, accompanied by the autoritate – profesională, morală, autoritate a legii etc. Tot reject on of any form of authority – professional, ceea ce constrânge într-un fel sau altul este astăzi respins. moral, authority of law, etc. Anything that restrains În schimb, sunt af rmate fără rezervă trăirea, plăcerea, in one way or another is rejected. Yet, living, pleas- autonomia (morală), dragostea, iubirea. Cum nimic nu ure, autonomy (moral), love are af rmed unreserv- este nou sub soare, și un atare ant nomism postmoder- edly. Because there is nothing new in this regard, nist își are precursorii lui în istorie. Încă din secolul al IV-lea, such a postmodernist ant nomianism has its prede- Sf. Vasile cel Mare corija excesele eustațienilor din zona cessors in history. Ever since the 4th century, Saint Armeniei, iar, ulterior, Marcu Ascetul argumenta, împo- Basil the Great used to correct the excesses of the triva presupusei ant nomii masaliene lege-iubire, că până Eustachians in the region of Armenia, and later și iubirea este, în def nit v, o poruncă a Domnului („Să vă on, Mark the Hermit argued, against the so-called iubiți unul pe altul…”, Ioan 13, 34). Masalian ant nomy law – love, saying that love is, in Dacă, în principiu, Sf nții Părinți și scriitorii bisericeșt fact, a commandment of God (“Love one another”, de până la el (cu excepția notabilă a celor din primele John 13:34). trei veacuri) evită cu grijă, ca reacție la legalismul iudaic, If, in fact, the Holy Fathers and church writers conceptul de „lege”, preferându-l pe cel de „porunci”, Sf. before him (with the notable except on of those Maxim readuce în discuție termenul de noos, pledând of the f rst three centuries) carefully avoid the

CandelaNordului 27 concept of “law”, as a react on to the Jewish legal- ism, preferring that of coandents, St Maxim reintroduces in discussion the term of noos, plead- ing assiduously for it. Far from being a simple juridi- cal phenomenon, the law has a deep theological character for Saint Maxim. The very fact of receiv- ing and giving laws is, for him, a theological init a- t ve stemming from the divine grace: “... because we think that the grace of legislat on is a grace of wisdom...”.1 The simple inclusion of the law on the genealogy of grace shows how radically opposed is Sfântul Maxim Mărturisitorul | Saint Maxim the Confessor to the legalist spirit. Saint Maximus In this sense, Saint Maxim ident f es three para- the Confessor digms of the “law” – the natural la, the ri en la and the la of the race,2 which having been forms of common-living, “ways of living”, namely cu profunzime pentru el. Departe de a f un simplu feno- “courses of living“ which the Word of God embeds men juridic, legea are pentru Sfântul Maxim un caracter as order in the humans, refer not only to a human profund teologic. Însuși actul de a primi și de a da legi typology in the ken of the relat onships with God, este, pentru el, un demers teologic ce izvorăște din harul but also to an evolut on of the humankind in t me dumnezeiesc: „... căci credem că harul legiferării este un under the inf uence of the divine pedagogy and har al înțelepciunii...”1. Simpla așezare a legii în genealo- oiconomy. If the natural la refers to the divine gie harică arată ast el cât de radical opus se situează Sf. image in the human being, who no mat er how Maxim Mărturisitorul față de spiritul legalist. decayed it may be as a result of the original sin, st ll În acest sens, Sf. Maxim distinge trei paradigme ale „legii” - retains the ref exes of the prototype, the ri en leea naturală, leea scrisă i leea harului2, care, ca forme la represents the posit ve law which imprints the de împreună-viețuire, respectiv „cursuri ale viețuirii” pe care taste (“longing”) for the spiritual life3 as genuine Cuvântul lui Dumnezeu le imprimă ca dispoziție în oameni, life, “refraining through fear of punishment from trimit nu numai la o tipologie umană în orizontul relației cu the reckless impulses of unwise ones”, and used of Dumnezeu, ci și la o evoluție în timp a umanității sub impe- “thinking of them [as being] all equal. Through this riul pedagogiei și al iconomiei divine. Dacă leea naturală the force of just ce is consolidated, so that in t me se referă la chipul divin în om, care, oricât de alterat ar fi în it becomes nature, changing the nature of the soul urma păcatului strămoșesc, păstrează încă reflexele prototi- into af ect on for the good which is strengthened pului, leea scrisă reprezintă legea pozitivă ce imprimă gustul lit le by lit le through will, and the habit to purify („dorul”) vieții duhovnicești3 ca viață autentică, „înfrânând oneself forget ng everything before turned into prin frica de pedepse pornirile fără rânduială ale celor neînțe- another habit that brings about at the same t me lepți” și obișnuind „să îi socotească pe toți egali. Prin aceasta the love for the others”.4 se consolidează forța dreptății, încât cu timpul devine fire, Unlike the f rst two laws, which are forms of natural prefăcând firea sufletului în afecțiune față de bine, ce se întă- reason, the la of race is the reason aoe nature rește încet prin voință, iar obișnuința de a se curăți prin uitare [italics mine] which turns nature into an unchanged de cele de mai înainte într-o deprindere care face să se nască, image deifying it and showing the human nature, deodată cu sine, iubirea față de alții”4. as in an icon, the unlimited archetype and above Spre deosebire de primele două legi, care sunt forme de being and nature providing eternal happiness”.5 This rațiune naturală, „leea harului este raţiunea ai presus de third paradigm of the law is the reason human being fire (s.n.), care preface firea în chip neschimbat îndumneze- reaches through the divine grace and as such, send- ind-o și arată în firea oamenilor, ca într-o icoană, arhetipul ing it to the “direct imitat on of God”. necuprins și mai presus de ființă și de fire și procură fericirea The type of common-living achieved in the law veșnică”5. Această a treia paradigmă a legii este rațiunea la of grace exceeds the natural limits of blood,

28 numărul 5/2012 care omul ajunge prin intermediul harului divin și, ca atare, language or traditons of a people. The community trimite la „imitarea nemijlocită a lui Dumnezeu”. of those who live according to grace is sanctoru Tipul de împreună-viețuire care se realizează întru legea counio, the communion of the saints, of the harului transcende limitele naturale ale sângelui, limbii sau friends of Christ, amid whom He is always present tradițiilor unui popor. Comunitatea celor ce trăiesc după and who make friends one to another.6 The one har este sanctoru counio, comuniunea sfinților, a who glorifes God and praises Him becomes His7 prietenilor lui Hristos, în mijlocul cărora El este întotdeauna “true friend” and, implicitly, friend of all the other prezent, și care, ei înșiși, își devin unii altora prieteni6. Cel friends of God.8 Moreover, the common-living in care-L slăvește și-I liturghisește lui Dumnezeu devine „prie- the law of grace is the community of those who ten adevărat” al Lui7 și, implicit, prieten al tuturor celorlalți were adopted by God through grace, so that they prieteni ai lui Dumnezeu8. Mai mult, împreună-viețuirea recognize Him as Father, invoking Him together întru legea harului este comunitatea celor ce, prin har, au with the Holy Spirit who wonderfully enters into fost înfiați de către Dumnezeu, așa încât ei Îl recunosc ca their hearts. This community is the Church. Părinte, invocându-L împreună cu Duhul care le izvorăște în An antnomy of the type love–commandment inimă în mod minunat. Această comunitate este Biserica. or grace–law can be thought only at a superfcial O antnomie de tpul iubire-poruncă sau har-lege poate f level, as a result of a theological sophism. In fact, gândită doar la nivel superfcial, ca rezultat al unui sofsm St. Maxim suggests that the law is given to be grace teologic. În sine, sugerează Sfântul Maxim, legea este dată bearer, and the grace has der Sitieen in the pentru a f purtătoare de har, iar harul își are der Siti divine law. Law without grace would become legal- een în lege divină. Fără har, legea devine legalism. Fără ism. Love without commandment would become poruncă, iubirea ar deveni libertnaj. libertnage.

NOTE NOTES

1. Sfântul Maxim Mărturisitorul: iua. lcuiri ale unor locuri cu ulte i 1. Saint Maxim the Confessor: iua. nterpretaons of Certain adnci nţelesuri din sfinţii ionisie reopaitul i riorie eoloul, trad., introdu- houhts ith Man and eep Meanins of Saints ionsius the reop- cere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, București 1983 [PSB 80], 46, p. 159. aite and reor the heoloian, translaton, introducton and notes by 2. Sf. Maxim Mărturisitorul: ăspunsuri către alasie, q. 64, p. 413 ș.u. Rev. Prof. Dumitru Stăniloae, Bucharest 1983, [PSB 80], 46, p. 159. 3. ide, q. 64, p. 413. 2. Saint Maxim the Confessor: nsers to alasius, q. 64, p. 413 sq. 4. ide. 3. Ibidem, q. 64, p. 413. 5. ide. 4. ide. 6. Idem: Capete despre draoste, în ilocalia II, suta a IV-a, 97, p. 142: „Numai . ide. cei ce păzesc întocmai poruncile şi cunosc adevărat judecăţile dumnezeieşt . Idem: ”Centuries on Love”, in ilocalia , the 4th hundred, 97, p. 142: „Onl nu părăsesc pe prietenii încercaţi prin îngăduinţa lui Dumnezeu. Dar cei ce those ho strictl oe the coandents and no the diine udeent dispreţuiesc poruncile şi nu cunosc judecăţile dumnezeieşt, când îi merge do not leae their friends ho are tried the ill of od. ut those ho prietenului bine, se bucură împreună cu el, iar când e încercat şi pătmeşte, îl despise the coandents and do not no the diine coandents, părăsesc. Ba uneori se dau chiar cu duşmanii”. hen the friend is ell, the eno toether ith hi, ut hen he is in trou- 7. Sf. Simeon Noul Teolog: Cele de capete teoloice i pracce, în: ilocalia le and suer, the leae hi. Soees the een oin his eneies.” VI, trad. rom. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Bucureșt, 1997, p. 79. 7. St Simeon the New Theologian: ”The 225 theological and practcal counts”, 8.Sf. Maxim Mărturisitorul: Capete despre draoste, suta a IV-a, 36, p. 130: 4th hundred, in ilocalia, trad, rom., Rev. Prof. Dumitru Stăniloae, 1997, p. 79. „Pacea negrăită a Sfnţilor Îngeri se susţine prin aceste două dispoziţii: prin dra- 8. St. Maxim the Theologian: Capete despre dragoste, 4th hundred, p. 130: gostea faţă de Dumnezeu şi prin dragostea întreolaltă. Asemenea stă lucrul şi “The peace of the Holy Angels is supported through these two stpulatons: cu toţi sfnţii din veac. Deci preafrumos s-a spus de către Mântuitorul nostru: În through the love for God and through the common love. The same goes aceste două porunci atârnă toată Legea şi Proorocii”. for the saints throughout the centuries. Our Saviour said: the law and the prophets are included in these two laws.”

CandelaNordului 29 Dr. Vladimir Cvetkovic Dr. Vladimir Cvetkovic Universitatea din Aarhus, Denemarca Aarhus University, Denmark

Sfântul Maxim Mărturisitorul în Scandinavia: Omagiu lui Lars Thunberg (1928-2007) Saint Maximus the Confessor in Scandinavia: Homage to Lars Thunberg (1928- 2007)

Există un consens tacit printre patrologi conform There is a consensus among patristc scholars that căruia Sfântul Maxim Mărturisitorul (580-662) St Maximus the Confessor (580-662) is one of the este unul dintre cei mai mari teologi ai întregii greatest theological fgures of the whole Christan tradiții creștne. Totuși, în ciuda faptului că Sfântul traditon. In spite of the signifcance of his legacy, Maxim a lăsat o moștenire spirituală de maximă his work has not been rediscovered by the modern importanță pentru creștnătate, opera lui a fost scholarship. In the Orthodox traditon the memory doar relatv recent redescoperită de către cercetă- of St. Maximus is preserved liturgically (celebrated torii moderni. În tradiția ortodoxă, Sfântul Maxim on 21st of January and 13th of August), but the knowl- este comemorat și sărbătorit liturgic pe 21 ianu- edge of his corpus is widely reduced to his monas- arie și pe 13 august, dar cunoașterea operei lui tc writngs. Due to his highly sophistcated style este adesea limitată la scrierile lui monastce. Din and deep theological insights St Maximus was not cauza stlului său extrem de sofstcat și a gândirii the frst choice in the theological literature even in sale teologice foarte profunde, sfântul Maxim nu Byzantum. St Photous the Great, the Patriarch of s-a numărat printre teologii populari nici măcar în Constantnople, mentons St Maximus as an obscure Bizanț. Sfântul Fote, Patriarhul Constantnopolului, and difcult author to read. Despite the fact that îl menționează pe Sfântul Maxim ca find un autor St Nicodemus of Mount Athos and Macarius of obscur și difcil. Deși Sfântul Nicodim de la Munte- Corinth included some of Maximus’ centuries in le Athos și Macarie al Corintului au introdus unele their hiloalia (published in Venice in 1782), the

30 numărul 5/2012 scrieri ale Sfântului Maxim in Philokalia (publicată la Veneția în 1782), adevărata redescoperire a operei sale a avut loc în secolul al XIX-lea, find datora- tă unor cercetători ruși precum Vasilii V. Bolotov, Aleksander I. Briliantov, urmați de Sergei L. Epifano- vic, care a scris mult despre sfântul Maxim. Teologi ortodocși precum Sfântul Iustn Popovici și Dumi- tru Stăniloae l-au studiat pe Sfântul Maxim înainte ca prima monografe despre viziunea teologică a Sfântului Maxim, Kosmische Liturgie de H.-U. von Balthasar (iturhia cosică, publicată în 1947), să apară în Occident. Acest studiu a condus la un interes crescut față de scrierile Sfântului Maxim și, în următoarele două decenii după apariția sa, alte monografi importante au fost publicate (I. Hausherr, P. Sherwood, Völker, L. Thunberg). Una dintre cele mai de seamă contribuții la studiul Sfântului Maxim o reprezintă opera cercetăto- rului luteran de origine suedeză, Lars Thunberg. Lars Thunberg s-a născut la Stockholm, în 1928, și a studiat la Uppsala, Geneva, Paris și Oxford. În Profesorul Lars Thunberg | Professor Lars Thunberg 1965 și-a susținut lucrarea de doctorat, ce l-a avut ca subiect pe Sfântul Maxim, la Universitatea din real rediscovery of St. Maximus begun in the nine- Uppsala. Și-a început cariera universitară ca lector teenth century with Russian scholars such as Vasilii în Dogmatcă la universitățile din Uppsala și Lund. V. Bolotov and Aleksander I. Briliantov, followed Și-a contnuat cariera academică la Universitatea by Sergei L. Epifanovich who extensively published din Aarhus (Danemarca), unde a ocupat poziția on the Confessor. Orthodox theologians such as St de lector în Misiologie și Teologie ecumenică. În Justn Popović and Dumitru Staniloae had studied paralel cu cariera sa universitară, Lars Thunberg a St Maximus long before the frst monograph on St partcipat la dialogul ecumenic. A fost secretar al Maximus’ theological vision, H.-U. von Balthasar´s Consiliului Ecumenic suedez și director al Insttu- Kosmische Liturgie (Cosmic Liturgy, published in tului Ecumenic al țărilor nordice. După pensionare, 1947), appeared in western scholarship. The study Lars Thunberg s-a reîntors în Suedia, stabilindu-se of Balthasar has provoked further interest for St în orășelul Sigtuna, care se afă situat între Uppsa- Maximus’ work in the West and in just two decades la și Stockholm. A locuit aici împreună cu soția sa afer the publicaton of Balthasar’s book, many până la sfârșitul vieții sale, în 2007. important monographs on St Maximus have been Lars Thunberg este cunoscut pentru cartea sa: released (Hausherr, Sherwood, Völker, Thunberg). Microcos i Mediator. eoloia antropoloică One of the most signifcant contributons to the a Sfntului Mai Mărturisitorul (Lund: Gleerup research of St Maximus’ thought is the work of the 1965 și Chicago, IL: Open Court 1995) și Oul i Swedish Lutheran scholar Lars Thunberg. Thunberg cososul. iiunea Sfntului Mai Mărturisitorul was born in Stockholm in 1928 and he studied in (Crestwood, NY: St Vladimir’s Seminary Press Uppsala, Geneva, Paris and Oxford. He defended his 1985). Conform lui A. M. Allchin, care a scris doctoral thesis on St Maximus in 1965 at the Univer- prefața la ultma dintre cărțile menționate mai sus, sity of Uppsala. He began his academic career as an Lars Thunberg a fost „nu numai un teolog si un Assistant Professor of Dogmatcs at the Universites truditor pentru unitatea creștnă, ci, de asemenea, of Uppsala and Lund (Sweden). He contnued his și un poet al distncției”. Prin „distncție” acesta academic engagement at the University of Aarhus nu se referă aici la diferențele care există între (Denmark), where he held the positon of Associate

CandelaNordului 31 creștni, ci, mai degrabă, la diversele aspecte ale Professor of Missiology and Ecumenical Theology. In Misterului lui Hristos, care este revelat în fecare parallel to his academic commitment, Thunberg was bărbat și femeie. De aceea, spre deosebire de involved in ecumenical dialogue. He was the secre- Balthasar, al cărui interes major a fost viziunea tary of the Swedish Ecumenical Council and the cosmologică a Sfântului Maxim, Thunberg a scris Director of the Nordic Ecumenical Insttute. Afer his studiul Microcos i Mediator, pe care l-a predat retrement from the University of Aarhus, Thunberg pentru ttlul de doctor în teologie la Universitatea moved back to Sweden and setled in the small city din Uppsala, find convins că antropologia of Sigtuna, between Uppsala and Stockholm, where Sfântului Maxim deține cheia întregii sale teologii1. he lived with his wife Anne-Maria untl the end of Convingerea lui Thunberg este bazată pe ideea his life in 2007. că hristologia Sfântului Maxim sau, pentru a f Lars Thunberg is most known for his books: Micro- mai precis, „misterul lui Hristos” este esențial cos and Mediator. he heoloical nthropolo pentru înțelegerea finței umane și a rolului său of Maius the Confessor (Lund: Gleerup 1965 and în creație (capitolul I). După o scurtă introducere Chicago, IL: Open Court 1995) and Man and the despre cosmologia Sfântului Maxim (capitolul Cosos. he ision of St Maius the Confessor II), Thunberg contnuă în cele aproape cinci sute (Crestwood, NY: St Vladimir’s Seminary Press 1985). de pagini ale monografei cu explorarea finței As A.M. Allchin remarks in the forward to the later umane ca microcosmos și cu investgarea rolului of the above-mentoned books, Lars Thunberg was de mediator al omului între polii opuși ai lumii ”not only a theologian and a worker for Christan create. În prima și cea mai lungă parte a lucrării unity, but also a poet of distncton”. By ”distnc- care studiază consttuirea finței umane, Thunberg ton” it is not only meant the diferences that exist analizează intenția Creatorului cu privire la fința among Christans, but rather the mult-faceted qual- umană, ca de altel și violarea de către om a ity of the Mystery of Christ that is revealed in every acestei intenții divine o dată cu neascultarea lui man and woman. Therefore, unlike Balthasar whose Adam (capitolul III). Studiind omul ca microcosmos, main interest was St Maximus’ cosmological vision, Thunberg analizează conceptele de „sufet”, Thunberg wrote his book Microcos and Mediator, „voință”, „pasiuni” și „virtuți” (capitolele IV și V). În which was submited for the degree of Doctor of ciuda observațiilor profunde cu privire la psihologia theology at the University of Uppsala in 1965, with Sfântului Maxim, se pare totuși că interpretarea sa a clear convicton that St. Maximus’ anthropology este infuențată, în bună măsură, de educația sa holds the key for his theology as a whole.Thunberg’s luterană. Insistând asupra prezenței morale a lui convicton is based on the idea that St. Maximus’ Dumnezeu în fințele umane și asupra comunicării Christology or, to be more precise, “the mystery of morale pe care acestea o au cu Dumnezeu pe baza Christ” is central for the understanding of the human poruncilor divine, Thunberg reduce, în manieră being and its role in creaton (chapter I). Afer a brief protestantă, asimilarea lui Hristos la o problemă de introducton to St Maximus’ cosmology (chapter II), morală. Acest aspect al interpretării lui Thunberg Thunberg proceeds in his fve hundred page mono- este critcat de către un teolog ortodox, Jean-Claude graph with exploring the human being as microcosm Larchet, pentru care imitarea lui Hristos reprezintă and with dealing with the human role as mediator aproprierea ontologică normală a virtuților pe between opposites in the created world. In the frst care Hristos le manifestă deplin în umanitatea Sa and longer part that is concerned with the human și care, la rândul lor, sunt calități divine la care El consttuton, Thunberg investgates the Creator’s partcipă și nu doar o „refecție morală“2. A doua intenton regarding the human being as well as the parte a cărții, care vorbește despre rolul omului human violaton of this divine intenton by the fall ca mediator între realitățile opuse ale acestei of Adam (chapter III). In investgatng man as micro- lumi, este foarte importantă pentru că explică nu cosm, Thunberg deals with St. Maximus’ concepts of numai intenția divină cu privire la fințele umane, soul, will, passions and virtues (chapter IV and V). In ci și pentru că se ocupă de intenția divină față de spite of very deep insights to St Maximus’ psychol- întreaga creație, vizibilă si invizibilă. Pentru Sfântul ogy it seems that Thunberg’s Lutheran background

32 numărul 5/2012 Maxim, rolul f inței umane este să medieze între bărbat și femeie, între cer și pamânt, între creația inteligibilă și cea sensibilă, între Dumnezeu și natura creată (iuu 41). Thunberg demonstrează cum medierea omului își găsește împlinirea în îndumnezeire, care, pentru el, este expresia perfectă a principiului unității în diferențiere3. Totuși, f ind probabil limitat de către scopul lui, acela de a invest ga antropologia Sfân- tului Maxim, și insistând numai pe reciprocitatea Întrupării și a îndumnezeirii, se pare că Thunberg subest mează importanța part cipării altor creaturi vizibile și invizibile la viața divină drept condiție necesară pentru îndumnezeirea omului. Cu toate acestea, cartea lui Thunberg Microcos i Medi ator rămâne fără doar și poate ghidul esențial la antropologia Sfântului Maxim. O altă carte a lui Thunberg despre Sfântul Maxim, int tulată Oul i Cososul. iiunea Sfntului Mai Mărturisitorul (publicată la aproape 20 de Icoana Sfântului Maxim Mărturisitorul pictată de către Torstein Theodor Tollefsen | The icon of St. Maximus the ani după prima sa carte), reprezintă o privire de Confessor painted by Torstein Theodor Tollefsen ansamblu asupra teologiei maximiene. În general, Thunberg repetă rezultatele la care a ajuns în prima determines the manner of his interpretat on. By sa carte, dar într-o manieră mai accesibilă și cu o insist ng on the moral presence of God in human insistență mai mare asupra faptului că Încarnarea beings and their moral communicat on with God on este aspectul esențial al planului divin. El consideră the basis of the commandments, Thunberg reduces, că alcătuirea omului ca microcosmos și const tuirea in protestant fashion, the assimilat on to Christ to a lumii ca acroanthropos ant cipează Întruparea mat er of morals. This aspect of Thunberg’s interpre- divină4. Apendixul cărții, int tulat „Simbol și mister tat on is crit cised by an Orthodox theologian Jean- în Sfântul Maxim”, prezintă o importanță deosebită Claude Larchet, for whom the imitat on of Christ is a pentru că se ocupă de o temă pe care Sfântul Maxim genuine ontological appropriat on of the virtues that a discutat-o doar în treacăt, și anume Euharist a. Christ fully manifests in His humanity and which are Thunberg accentuează caracterul iconic al adunării themselves divine propert es of which He has been euharist ce și demonstrează cu claritate că made part cipant, and not a ‘moral ref ect on’. The împărtășirea euharist că aici și acum semnif că faptul second and signif cantly shorter part of the book că îndumnezeirea va avea loc în viața ce va să vie. (chapter VI) that deals with the role of human being Trecând cu vederea unele aspecte protestante as the mediator between the opposites of the world și luterane care se regăsesc în interpretarea sa, is part cularly signif cant because it explains not only viziunea lui Thunberg asupra lui Maxim prezintă o the divine intent on regarding human beings, but sumedenie de ref ecții foarte adânci, const tuind also the divine intent on regarding the whole crea- ast el o sursă deosebit de importantă pentru orice t on, visible and invisible. According to St Maximus, cit tor modern interesat de gândirea Sf. Maxim the role of the human being is to mediate between Mărturisitorul. Fiind nu numai cercetător, ci și man and woman, between Paradise and the inhabit- dascăl, Lars Thunberg a inf uențat fundamental ed earth, between heaven and earth, between intel- generațiile mai noi de t neri cercetători. Printre ligible and sensible creat on and between God and aceșt a se numără și doi teologi ortodocși care l-au created nature (iuu 41). Thunberg masterly studiat pe Sfântul Maxim: Jean-Claude Larchet, demonstrates how human mediat on is fulf lled in de origine franceză, și Torstein Theodor Tollefsen, deif cat on, which for him is the perfect expression

CandelaNordului 33 of the principle of unity in dif erent at on. However, probably limited by his scope to invest gate St Maxi- mus’ anthropology and by insist ng solely on the reciprocity of Incarnat on and deif cat on, it seems that Thunberg underest mated the importance of the part cipat on of the rest of the visible and invisi- ble creat on in divine life as a necessary condit on for human deif cat on. Nevertheless, Thunberg’s book Microcos and Mediator remains the unavoidable guide to St Maximus’ anthropology. Another of Thunberg’s book on St. Maximus that bears the t tle Man and the Cosos (published 20 years af er the f rst one) is an overview of St Maxi- mus’ theology. Thunberg mainly repeats the f nd- ings exposed in his f rst book, but now in a more accessible manner and with a stronger emphasis on the Incarnat on as the central point in the divine plan. He successfully argues that the const tut on of human as microcosm and the const tut on of the cosmos as acroanthropos are ant cipatory signs Torstein Theodor Tollefsen (fotograf e de la Conferința de of the divine Incarnat on. The appendix to the book Patrist că, Oxford, 2007) | Constant Torstein Theodore ‘Symbol and Mystery in St Maximus’ is an especially Tollefsen (photograph taken at the Oxford Patrist c Conference, 2007). signif cant chapter, because it deals with the hardly elaborated subject by St Maximus of the Eucharist. originar din Norvegia. Lars Thunberg a fost unul Here, by emphasising the iconic character of the dintre membrii comisiilor de doctorat ale ambilor liturgical gathering, Thunberg clearly demonstrates cercetători, pentru J.-C. Larchet la Universitatea that the Eucharist c communion here and now signi- din Strasbourg, în 1994, și pentru T. Tollefsen la f es the deif cat on that will happen in the future Universitatea din Oslo, în 2000. Dintre aceșt doi realm. Regardless of some protestant, Lutheran importanți cercetători contemporani ai Sfântului leanings, Thunberg’s view on St Maximus has plenty Maxim ne vom opri în special la Torstein Tollefsen, of very deep insights, and thus it is important to be profesor de f lozof e la Universitatea din Oslo consulted by every reader interested in the thought (născut în 1953). Tollefsen este autorul câtorva of St Maximus the Confessor. cărți și art cole care studiază teologia patrist că și Act ng not only as a scholar but also as a teacher, bizant nă. Printre cele mai importante cărți ale sale Lars Thunberg lef an indelible mark on a generat on se numără he Christocentric Cosolo of Saint of the younger scholars. There are at least two Maius the Confessor (Cosoloia hristocentrică Orthodox scholars on St Maximus, whom Lars a Sfntului Mai Mărturisitorul) (Oxford: Oxford Thunberg inf uenced in one way or another. One University Press, 2008) și c it and ar cipa is the French scholar Jean-Claude Larchet and the on in ate n ue and arl Chris an houht other is Torstein Theodor Tollefsen from Norway. (c itate i par cipare n n chitatea trie i n Lars Thunberg acted as respondent at the defences ndirea cre nă purie) (Oxford: OUP 2012). of their doctoral theses on St Maximus: for Larchet Pe lângă act vitatea sa universitară, Torstein at the University of Strasbourg in 1994 and for Tollefsen este membru act v al comunității ortodo- Tollefsen’s at the University of Oslo in 2000. Aiming xe a bisericii Sfântul Nicolae din Oslo (care aparține to shed light on Maximian studies in Scandinavian de Arhiepiscopia Parisului af ată sub jurisdicția context I will be dealing further only with the relat on- Patriarhiei Ecumenice) și este, de asemenea, un ship of Thunberg with the lat er author, Professor of

34 numărul 5/2012 talentat iconograf. Conform prefeței la cartea sa, Philosophy of University of Oslo, Torstein Tollefsen Cosoloia hristocentrică, Tollefsen l-a contactat (born 1953). Tollefsen is the author of a number pe Lars Thunberg în Suedia, imediat ce a început să of books and artcles that explore Patristc and îl studieze pe Maxim Mărturisitorul în 1991. Deși Byzantne theological legacy. The most important amândoi au căzut de acord asupra caracterului of his books are he Christocentric Cosolo of St christocentric al teologiei maximiene, Thunberg Maius the Confessor (Oxford: Oxford Universi- a manifestat o oarecare reținere față de expre- ty Press, 2008) and cit and arcipaon in sia „cosmologie christocentrică” întrebuințată ate nue and arl Chrisan houht (Oxford: de către Tollefsen. Totuși, în fnal, Thunberg a OUP 2012). Apart from his academic engagement, îmbrățișat ideea christocentricității comentând-o Torstein Tollefesen is partcularly actve as a pe larg în traducerea în limba suedeză a cărții sale member of the Orthodox community of St Nicholas’ Oul i cososul (Mnnisan och osos, Artos church in Oslo (the Archbishopric of Paris under the bokförlag, 1999). Cum Torstein Tollefsen a mărtu- Constantnopolitan Patriarchate) and he is a very rist că Lars Thunberg a fost acela care l-a ajutat skillful icon painter. According to the testmony să îl descopere pe Sfântul Maxim și studiile dedi- from the preface to his book he Christocentric cate lui, putem trage concluzia că autentca vizi- Cosolo, not long afer he began his research une scandinavă asupra omului și operei Sfântului on St Maximus in 1991, Tollefsen contacted Lars Maxim Mărturisitorul, întemeiată de Thunberg, își Thunberg, who, by then retred from the University are demni urmași în persoana lui Torstein Tollefsen of Aarhus, was living in Sweden. While they agreed și a altor tneri cercetători. on the Christocentric character of St Maximus’ thought, Thunberg was a bit doubtul about Tollefsen’s expression ‘Christocentric cosmology’. The idea of ‘Christocentricity’ gained Thunberg’s full appreciaton when he commented upon it in the Note revised Swedish translaton of his book Man and the 1. Microcos and ediator (1965), 18. Cosos (Mnnisan och osos, Artos bokförlag, 2. J-C. Larchet, a diinisaon de lhoe selon saint Maie le Con- 1999). Bearing in mind Tollefsen’s words that Lars fesseur, Paris: Cerf 1996, 485. Thunberg introduced him to the world of Maximian 3. Microcos and ediator (1965), 454. scholarship, one may conclude that the authentc 4. Man and the Cosos (1999), 74-5. Scandinavian view on the person and work of Saint Maximus the Confessor, established by Thunberg will have its worthy successors in the fgures of Torstein Tollefsen and of the younger scholars.

NOTES 1. Microcos and Mediator (1965), 18. 2. J-C. Larchet, a diinisaon de lhoe selon saint Maie le Confesseur, Paris: Cerf 1996, 485. 3. Microcos and Mediator (1965), 454. 4. Man and the Cosos, 74-5.

CandelaNordului 35 Eseu Essay Andrei Pleșu Andrei Pleșu Colegiul Noua Europă New Europe College București Bucharest

Moarte și demnitate Death and Dignity

În ult mii ani, tot mai multe organizații civice militea- In recent years, more and more civic organiza- ză pentru dreptul f ecăruia de a-și alege momentul t ons are f ght ng for everyone’s right to choose the morții, atunci când o maladie incurabilă sau o sufe- moment of death, when incurable disease or atro- rință atroce devin dezumanizante și împovărătoare cious suf ering become dehumanizing and burden- pentru cei din jur. În câteva țări, „moartea asistată” some to others. In some countries, “assisted death” a devenit legală. Un „expert” binevoitor te trece became legal. A kind professional “expert” moves profesionist dincolo, sub privirile duioase ale famili- you beyond, in the af ect onate sight of the family. ei. Cei care pledează pentru acest fel de a muri folo- Those who advocate this type of death frequently sesc frecvent sintagma „moarte demnă”, moarte use the phrase “dignif ed death”, a death which care reușește să evite mizeria umană asociată, de manages to avoid human misery usually associated obicei, sfârșitului. Demnitatea ar însemna, în acest with the end of life. Dignity would mean, in this case, caz, eludarea componentei de frică, tristețe și deznă- the elusion of fear, sadness and despair that comes dejde care însoțește, inevitabil, iminența morții. A inevitably with imminent death. A dignif ed death muri demn e a nu accepta ofensa suferinței, degra- is not to accept the of ense of suf ering, physical darea f zică, decrepitudinea suf etească și mentală. degradat on, spiritual and mental decrepitude. Dacă așa stau lucrurile, moartea lui Iisus e de o sfâși- If that is the case, then Jesus’ death is of a heart- etoare nedemnitate. Răst gnirea era, se șt e, cea breaking indignity. Crucif xion was, as it is known, mai dezonorantă pedeapsă imaginabilă, rezervată the most dishonourable imaginable punishment,

CandelaNordului 37 îndeobște tâlharilor de rând. Chinul trupesc pe care usually reserved for common thieves. The bodily acest mod de execuție îl provoca era destrămător. torment that this manner of executon caused was Adăugați acestui chin batjocura gregară, umilințele tearing apart. Add to this ordeal the gregarious deri- pe care Iisus a trebuit să le îndure pe drumul crucii sion, humiliaton that Jesus had to endure on the și chiar pe cruce, adăugați, în fne, tortura sufe- path of the cross and even on the cross, adding fnal- tească prin care trece Nazarineanul în „locul îngră- ly the spiritual torture that the Nazarene was going dit numit Ghetsimani”, antcipând deznodământul through in “the place called Gethsemane”, antcipat- misiunii Sale. „Sufetul meu este cuprins de o întris- ing the outcome of His mission. “My soul is exceed- tare de moarte” – spune El (Matei 26, 38, Marcu 14, ingly sorrowful, even to death” - He said (Mathew 34). Ucenicii sunt și ei „adormiți de întristare” (Luca 26:38, Mark 14:34). The disciples are also “sleeping 22, 45). Iisus merge până la a încerca să se eschi- from sorrow” (Luke 22:45). Jesus goes so far as to try veze de la perspectva martriului („depărtează de to escape the prospect of martyrdom (“let this cup la Mine paharul acesta”), asudă de spaimă și vede pass from Me”), sweat with fear, and sees his sweat cum sudoarea i se preface în sânge. Iar pe cruce, cu turned into blood. And on the cross, just before puțin înainte de a-și da duhul, El pare să-și f pierdut yielded up His spirit, He seems to have lost all hope: orice speranță: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu “My God, My God why have You forsaken Me?” (In pentru ce m-ai părăsit?” (În realitate, aceste cuvinte fact, these words are the beginning of an Old Testa- sunt începutul unei rugăciuni vetero-testamentare, ment prayer, recorded in Psalm 22). Any rhetoric of consemnate de Psalmul 22). Orice retorică a fnalului the heroic end, any stoic dignity is excluded. Incar- eroic, orice demnitate stoică sunt excluse. Întrupat, nate, God agrees to go through the whole proces- Dumnezeu consimte să treacă prin întregul cortegiu sion of powerlessness in front of death: fear, pain, de neputnțe al morții: frică, durere, tristețe, dispera- sadness, despair. No sign of romance, of Roman re. Nici urmă de romantsm, de noblețe romană, de nobility, of soldierly devoton, ready to sacrifce. abnegație ostășească, gata de sacrifciu. For me, the Easter Feast cannot be dissociated Pentru mine, sărbătorile de Pașt nu se pot disocia from the lesson of assumed death in all its infamous de lecția morții asumate în toată scandaloasa ei indi- indigence. While reading the Gospel you feel that, gență. Citeșt Evanghelia și simți că, de vreme ce Iisus since Jesus lived thus His death, you are allowed Și-a trăit moartea astel, îți este și ție îngăduit să te yourself to be afraid, to sufer, to feel biterness, to temi, să suferi, să te amărășt, să te lași cuprins de let yourself overcome by despair. Human death in deznădejde. Moartea omului, în varianta lui post- post-Edenic variant cannot be otherwise: it is not a edenică, nu poate f altel: nu e o petrecere veselă, o cheerful party, a stylish pirouete, an evening ball piruetă cochetă, o seară de bal sau un gest solemn. or a solemn gesture. It is just like one’s life was too: E așa cum a fost și viața lui: plină de nelinișt și iluzii, full of anxietes and delusions, of concern, hope and de grijă, speranță și incerttudine. Da, avem voie să uncertainty. Yes, we are allowed to fear death, to ne temem de moarte, să răbdăm greu suferința, să endure sufering with difculty, to feel abandoned, ne simțim părăsiți, fără să ne pierdem astel demni- without thereby losing our dignity. For, even when tatea. Căci, chiar când „duhul este plin de râvnă, “the spirit is willing, the fesh is weak” (Mathew carnea este neputncioasă” (Matei 26, 41). Dacă Iisus 26:41). If Jesus would have chosen a “dignifed” ar f ales moartea „demnă”, în accepțiunea de azi a death, in today’s sense of the term, He would have termenului, ar f intrat în impunătoarea galerie de entered in the suicidal gallery elite, from Socrates sinucigași de elită, de la Socrate la Petroniu și Sene- to Petronius and Seneca, but He would have saved ca, însă n-ar f mântuit pe nimeni. Moartea „demnă” nobody. “Dignifed” death is monumental, but e monumentală, dar sterilă. Aseptcă. Dimpotrivă, sterile. Aseptc. On the contrary, only in the gloomy abia din perspectva sumbră a morții tragice, exas- perspectve of the tragic, exasperatng, ruthless perante, nemiloase, explozia Învierii îți capătă stră- death, the explosion of Resurrecton receives its lucirea și prețul adevărat. Învierea e rezervată oame- radiance and true value. Resurrecton is reserved nilor vii, adică oamenilor care se întreabă, speră, se for living people, i.e. people who wonder, hope, revoltă și mor. Statuile nu pot învia. revolt and die. Statues cannot rise.

38 numărul 5/2012

Ars et cultura Ars et cultura Ileana Stănculescu, Ileana Stănculescu Institutul de Științe Politice și Relații Institute of Political Science and International Internaționale al Academiei Române Relations of the Romanian Academy

Constantin I. Karadja şi „lucrul apostolesc” al lui Coresi Constantine I. Karadja and ”the Apostolic Work” of Coresi

Constant n I. Karadja (24 noiem brie 1889-28 decem- Constant ne I. Karadja (24 November 1889-28 brie 1950) este f ul principelui și diplomatului Jean December 1950) was the son of prince and diplo- Karadja Pasha (1835-1894) și al f icei magnatului mat Jean Karadja Pasha (1835-1894) and daugh- suedez L. O. Smith, Mary Louise Smith (1868-1943). ter of Swedish tycoon L.O. Smith, Mary Louise Constant n I. Karadja a primit o educație deosebită și a Smith (1868-1943). Constant ne I. Karadja received urmat cariera de jurist, economist și, ulterior, diplomat. special educat on and later followed the career of Pe linie paternă, arborele genealogic al familiei a lawyer, economist and diplomat . marchează pagini importante din istoria noas- On the paternal side, the family tree marks impor- tră medievală. Pentru a oferi doar un exemplu, tant pages in our medieval history. To give just one Constant n Caradja a fost numit în 1591 mare example, in 1591 Constant ne Caradja was appoint- postelnic al Moldovei. Nepotul său, Jean Karadja, ed great seneschal of Moldova. His grandson, Jean este atestat tot cu t tlul de postelnic, dar în Țara Karadja was at ested with the t tle of seneschal, Românească, acolo unde a ct torit Mănăst rea this t me in the Wallachia, where he founded the Slobozia. Tot acesta a fost cel care s-a ocupat cu Slobozia Monastery. He was also the one who restaurarea Mănăst rii Sfntul Saa din Iași, în organized the restorat on of St. Saa Monastery in prima jumătate a secolului XVII. Iasi, in the f rst half of the seventeenth century. Din familia Karadja nu avem doar ct tori și impor- The Karadja family did not only have founders and tanți oameni polit ci în Evul Mediu, ci chiar și un leading polit cians in the Middle Ages, but even a

CandelaNordului 41 Patriarch of Constantnople, Joannicius III, born Joannis Caradja, around 1700. His ecclesial actv- ity was partcularly important since he began as the bishop in Pec, then became Patriarch of the Serbs (1739-1746) and later Ecumenical Patriarch of Constantnople (1761-1763). Joannicius passed away in Haliki Island near Constantnople, in 1793. Returning to Constantn Karadja, he cameto Roma- nia for the frst tme in 1916, where at Grumazest he came to know the daughter of Aristde Caradja, who would become his wife. Marrying Princess Marcelle Hélène Caradja (1896-1971), he setled in Romania and due to his special qualites, and because he had very good knowledge of Swed- ish language and culture, was appointed our frst consul in Sweden, among other diplomatc missions whereby he represented Romania. The couple had two children: Jean Aristde Karadja (1917-1993) and Marie-Marcelle Nadeje Karadja (1919-2006). Constantne Karadja dedicated his life to diplo- macy and cultural studies focused on European old books (incunabula and printed books), but especially old Romanian literature and the history of the Romanian Principalites integrated in the European context, representng both areas with patriarh al Constantnopolului, Ioanichie al III-lea, complete professionalism. Karadja was a remark- născut Joannis Caradja, în jurul anului 1700. Act- able diplomat who represented Romania in the vitatea sa clericală a fost deosebit de importantă, internatonal context, being also a scholar who not începând prin a ocupa sediul episcopal din Pec, only intellectually perceived but truly lived cultural devenind patriarh al sârbilor (1739-1746) și, ulte- phenomena . Due to his studies and special interest rior, patriarh ecumenic de Constantnopol (1761- for natonal values, he was proposed and accepted 1763). Ioanichie a trecut la cele veșnice în insula as a member of the Romanian Academy, on June 3, Halki, de lângă Constantnopol, în anul 1793. 1946, only to be expelled two years later. Revenind la Constantn Karadja, acesta va veni Constantn Karadja was fully aware that a country pentru prima dată în România în 1916, unde o should be represented mainly by its culture and cunoaște la Grumăzeșt pe fica lui Aristde Caradja, by culture he understood its natonal heritage. care îi va deveni și soție. Căsătorindu-se cu prin- His enthusiasm was mainly oriented towards the cipesa Marcelle Hélène Caradja (1896-1971), s-a pre-modern Romanian culture, which he viewed stabilit în România și, datorită calităților sale deose- in terms of the integraton of its elements into the bite și a faptului că era un foarte bun cunoscător al European culture. Dan Simonescu, a close friend of limbii și culturii suedeze, a fost numit primul nostru Constantne Karajda, said that Karadja was not an consul în Suedia, printre alte misiuni diplomatce în irratonal or maniac bibliophile, and his bibliophily care a reprezentat România. Cuplul a avut împre- was not done as snobbery, but for the pleasure of ună doi copii: Jean Aristde Karadja (1917-1993) și the study. He also described him as follows: “Based Marie-Marcelle Nadeje Karadja (1919-2006). in Romania, by marriage, Constantn Karadja Constantn Karadja și-a închinat viața diplomației și requests naturalizaton in 1919 as a Romanian cit- studiilor culturale centrate pe carte veche europea- zen which is granted immediately. In previous years nă (incunabule și carte tpărită), dar, mai ales, pe (1916-1919), he learned Romanian well, keeping in

42 numărul 5/2012 literatura română veche și pe istoria Țărilor Române integrate în context european, reprezentând ambele domenii cu un profesionalism desăvârșit. Karadja a fost un diplomat remarcabil, care a reprezentat România în mediile internaționale, find totodată un om de cultură care nu percepea doar intelectual, ci și trăia efectv fenomenul cultural. Datorită studiilor sale și interesului deosebit pentru valorile naționale, a fost propus și admis ca membru în Academia Română la 3 iunie 1946, pentru ca, doi ani mai târziu, să fe expulzat. Constantn Karadja era pe deplin conștent că o țară trebuia să fe reprezentată mai ales prin cultura sa, iar prin cultură înțelegea patrimoniul unei națiuni; interesul său era cu precădere orientat spre cultura română premodernă, pe care a privit-o prin prisma integrării elementelor sale în cultura europeană. File din postolul Dan Simonescu, un apropiat al lui Constantn Karad- tpărit de Coresi ja, spunea: „Karadja n-a fost un bibliofl irațional sau 1563 în limba română scrisă cu maniac, biblioflia nu a făcut-o din snobism, ci pentru alfabet chirilic | plăcerea studiului” (Dan Simonescu, n are ilio- Pages from he postle, printed lo ron: Constann arada , Limba by Coresi in 1563, și Literatura Română, an XX, nr. 1-2, 1971, p. 23). in the Romanian language, but Tot domnia sa îl descria în felul următor: „Stabilit writen with în România, prin căsătorie, Constantn Karadja cere Cyrillic leters. în 1919 naturalizarea ca cetățean român, care i se speech a slight foreign accent. He wrote and styl- acordă imediat. În anii precedenți (1916-1919), învă- ized clearly in Romanian. Constantn Karadja was țase bine limba română, păstrând în vorbirea ei un equally skilful in speaking and writng using the ușor accent străin. Scria și stliza cu claritate și în following languages: English, French, German, Ital- limba română. Constantn Karadja tot atât de bine ian, the three Nordic languages: Swedish, Danish, utliza în vorbire și redactare următoarele limbi stră- Norwegian, Greek and Latn”. ine: engleza, franceza, germana, italiana, cele trei The importance of Constantne Karadja for the old limbi nordice: suedeza, daneza, norvegiana, greaca Romanian culture is stll not fully evaluated by special- și latna” (Dan Simonescu, art. cit., p. 21). ized researchers. Karadja made the frst inventory of Importanța lui Constantn Karadja pentru cultu- incunabula from Romania; he was concerned with ra română veche este încă neevaluată pe deplin collectng manuscripts of unique value for the ancient de cercetătorii de specialitate. Karadja a alcătu- history of Romanian literature. He also formed a it primul inventar al incunabulelor de pe terito- special collecton of old maps and documents, which riul României, s-a preocupat de colecționarea de testfy to the history of the Romanian Principalites. manuscrise cu valoare inedită pentru istoria lite- Some of them are at the Romanian Academy Library raturii române vechi. Totodată, a alcătuit o colec- and others are in the heritage of the Natonal Library, ție deosebită de hărți vechi și documente, care at the special collectons secton. stau mărturie pentru istoria Țărilor Române. Parte Constantn Karadja also had special interests in dintre acestea se afă la Biblioteca Academiei the emergence of printng in the Romanian Princi- Române și altele în patrimoniul Bibliotecii Naționa- palites and the disseminaton of religious books. In le, la colecții speciale. additon to considering the special value of Slavon- Constantn Karadja a avut un interes deosebit și ic liturgical books, Karadja insisted on translatng pentru momentul apariției tparului în Țările Româ- liturgical texts into Romanian.

CandelaNordului 43 ne, precum și pentru difuzarea cărților de cult. Pe For the study on Coresi, published in the Annals of the lângă aprecierea deosebită a valorii cărții liturgice Romanian Academy in 1924, we noted a partcular în limba slavonă, Karadja insistă asupra traducerii interest in analysing the printed content directly relat- textelor liturgice în limba română. ed to the aesthetcs of frontspieces, to the initals and Din studiul destnat lui Coresi, publicat în Analele not least the alternaton of black and red colours. Academiei Române, în 1924, remarcăm un interes Karadja produced not only a study, but donated an deosebit pentru analiza conținutului textului tpă- original of the Romanian Apostle (1563) of Deacon rit în legătură directă cu estetca frontspiciilor, a Coresi to the Romanian Academy. “I am pleased inițialelor și, nu în ultmul rând, a alternanței dintre to submit to the Romanian Academy an almost culoarea neagră utlizată și cea roșie. complete copy of the Romanian Apostle of Deacon Karadja nu alcătuiește doar un studiu, ci donea- Coresi. Making such a deposit, I understand that the ză Academiei Române un exemplar inedit din above mentoned book will be the possession of postolul onesc (1563) al Diaconului Coresi. the Academy if this cultural insttuton will be able „Am deosebita plăcere de a depune la Academia to publish a scientfc editon of the full text before Română un exemplar aproape complet din pos- January 1, 1928 (...) Now the Romanian Academy will tolul ronesc al Diaconului Coresi. Făcând aceas- be able to give us an almost complete reproducton tă depunere, înțeleg ca susnumita carte să intre of the text of this monument proving the Romanian în posesiunea Academiei dacă această insttuție labour and culture 360 years ago”. Constantn Karadja culturală va reuși să publice o ediție ștințifcă a also draws atenton to the aesthetcs of the printed textului întreg înainte de 1 ianuarie 1928 (...). Acum page at Coresi, ofering for example, descriptons and însă Academia Română va f în stare să ne dea o interpretatons of the leter, page mirror, etc. reproducere aproape completă a textului acestui Coresi was a topic that Karadja demonstrates with monument doveditor al muncii și culturii româneșt fnesse and subtlety how a scholar is not just an de acum 360 ani.” (Constantn I. Karadja, „Despre intellectual with a brilliant mind and extensive lucrul apostolesc al lui Coresi de la 1563”, ședința knowledge, but also an authentc character of great de la 24 octombrie 1924, nalele cadeiei o- generosity, a real passion for the elements studied. ne. Meoriile Secţiunii iterare, seria III, tom II, nr. Ion Bianu states in the foreword to the volume that he 6, 1924, p. 545). Constantn Karadja atrage atenția, coordinated: “Ending here, I bring warmest thanks to totodată, și asupra estetcii paginii tpărite la Core- Mr. Constantn Karadja for the precious gif which he si, oferind, spre exemplu, descrieri și interpretări has contributed to the most precious Romanian cultur- de literă, oglinda paginii etc. al and literary monument. We thank Prof. N. Cartojan Coresi a reprezentat un subiect prin care Karadja and Dan Simonescu for helping to bring out this work”. demonstrează, cu fnețe și subtlitate, cum un om It is very impressive to observe how in drafing the de cultură nu este doar un intelectual cu o minte study on Coresi, Karadja would always speak to us in sclipitoare și vaste cunoștnțe, ci și un caracter our language etc. demonstratng real and deep feel- autentc, de o mare generozitate, cu adevărat pasi- ings for our country’s culture. He insists in the artcle onat de elementele studiate. on the partcular importance of Coresi for future devel- Ion Bianu va preciza în prefața ediției facsimila- opment of the Romanian language: “This language te a volumului pe care a coordonat-o: „Încheind draws, as we know, the roots from the speech of the aici, aduc cele mai călduroase mulțumiri Domnu- humble shepherds from whom rose those Transyl- lui Constantn Karadja pentru darul prețios prin vanian priests and scholars who laid the foundaton care a contribuit la întregirea unui atât de prețios of our natonal literature shortly before Coresi. With monument cultural și literar românesc. Mulțu- the help of the sixteenth century manuscripts and mesc Domnilor Prof. N. Cartojan și Dan Simonescu printed books we can reconstruct the language of pentru ajutorul dat la aducerea la îndeplinire a our ancestors from the tme of Stephen the Great. acestei lucrări” (I. Bianu, ucru apostolesc pos- Herein lays the true signifcance of each piece of tolul părit de diaconul Coresi n rao la anul paper with Romanian writng on it from that tme”. , Cultura națională, Bucureșt, 1930, p. X). We conclude this brief overview of Karadja’s

44 numărul 5/2012 Este deosebit de impresionant să observi în redac- tarea studiului referitor la Coresi cum întotdeau- na Karadja spune noi, limba noastră etc., demon- strând reale și profunde sentmente față de cultura țării noastre. Insistă în cursul artcolului asupra importanței deosebite a lui Coresi pentru dezvol- tarea viitoare a limbii române: „această limbă își trage însă, precum ștm, rădăcinile din graiul umili- lor păstori din sânul cărora s-au ridicat acei preoți și cărturari ardeleni ce erau să întemeieze litera- tura noastră națională puțin înainte de Coresi. Cu ajutorul manuscriselor și tpăriturilor din veacul al XVI-lea, ne stă în putnță de a reconsttui limba înaintașilor noștri din vremea Marelui Ștefan. Aici stă adevărata însemnătate a fecărui petc de hârte cu scris românesc de pe acest tmp”(Constantn I. Karadja, „Despre lucrul apostolesc al lui Coresi de la 1563”, ședința de la 24 octombrie 1924, nalele Constantn cadeiei one. Meoriile Secţiunii iterare, Karadja în Berlin seria III, tom II, nr. 6, 1924, p. 547). 1938|Constantine Karadja in Berlin Încheiem această scurtă prezentare a preocupă- 1938 rilor lui Karadja referitoare la actvitatea lui Core- si prin a atrage atenția asupra faptului că autorul concerns about the work of Coresi by drawing alege o flă din postolul tpărit în 1563 pentru a atenton to the fact that the author chose a fle of ilustra un portret deosebit făcut României, în anul the Apostle printed in 1563 to illustrate a portrait 1929, în publicația suedeză Sens idsri. done partcularly for Romania in 1929, in the Swed- Mai ales pentru vremurile pe care le trăim, ish Sens idsri publicaton. Constantn I. Karadja ar trebui să fe un portret Especially for the tmes we live in, Constantne I. emblematc. Fără retorică inutlă, în tăcere și cu Karadja should be an emblematc fgure. Without o eleganță deosebită, a prețuit și a luptat pentru unnecessary rhetoric, in silence and with great România și pentru patrimoniul ei cultural. Aș dori elegance, he cherished and fought for Romania să închei această succintă prezentare a unei perso- and its cultural heritage. I would like to conclude nalități de excepție cu rândurile emoționante ale this brief presentaton of an outstanding person- Irinei Mănescu, născută Caradja, oferite prin bună- ality, with the moving remarks of Irina Mănescu, voința lui Ștefan Mănescu. provided by the courtesy of Ștefan Mănescu.

Străunii ei, Mnăsrea apia, Mnăsrea M ancestors, apia Monaster, ăratec Monas- ăratec i ruăei Neaţului ter and ruăe of Neat

Străunicii ei, risde Carada i soţia sa, M randparents, risde Carada and his ife Mathilda, născută recianu, care locuiau n reea Mathilda, orn recianu, ho lied at that e aceea n casa failiei de la ruăe, ind prieteni in the fail hoe fro ruăe, ein friends cu Maica Stareţă henia Neri de la Mănăsrea ith enia Neri, Mother ess of the ăratec ăratec, se iitau adesea. Străunicii i unicii, Monaster hich the isited oen. he reat ai ales cu ocaia sărătorilor, ereau la Sfnta randparents and randparents, especiall durin Mănăsre apia i locuiau la Maica Olipiada the holidas, used to o to the ol apia Monas- luture, n a cărei chilie a fost ult ai triu ter and lied at Mother Olipiada luture, in i eu, preună cu unica ea Marcela arada hose cell hae een uch later self alon

CandelaNordului 45 ica lui risde i a Mathildei, n anul . ith randother Marcela arada dauhter fost oteată n iserica de la ruăe, ud. of risde and Mathilde, in . Neaţ, and ca nai pe străunica, Mathilda as aped in the church at ruăe, Neaţ Carada, i pe unicul, Constann arada. e la Count, ith reatrandother Mathilda Carad- străunica i naa ea, a priit ca dar de ote a and randfather Constann arada as randpar- o icoană repreentnd pe Maica onului cu run- ents. ro reatrandother and odother as cul isus ristos n raţe, ferecată n aur, pe spatele the i for aps receied an icon represenn the ei ind scris: coană dată lui risde i Mathilda irin ith Child esus in her ars, coered ith old, Carada de Maica Stareţă henia Neri, . on its ac ein rien: con ien to risde and ată rinei arada la oteul ei, uust . Mathilda Carada henia Neri, . ien to ot n iserica din ruăe sau căsătorit i unicii rina arada at her aps, uust . ei, Constann arada i Marcela Carada, la ai M randparents, Constann arada and Marcela . unicii ei au priit de la piscopul Nicodi Carada, arried also in the church of ruăe Munteanu, iitorul atriarh al oniei, Noul Testa- on Ma , . M randparents receied fro ment, ditura iporaei Sntei Monasri Neaţu, ishop Nicodi Munteanu, future atriarch of , and dedicaţia: nei i lui arada n sen oania, The New Testament, the ol Nea de naltă să, iscălit piscop Nicodi. Monaster ulishin rinn ouse, , ith e pria paină lieră a acestei ilii, unica ea the dedicaon: Mrs. and Mr. arada as a sin of a scris ruăciunea ei: hih estee, sined † ishop Nicodi. „Doamne, fă să primesc cu sufetul senin orice îmi On the rst free pae of this ile, randother va aduce ziua de astăzi, rote her praer: Fă să mă pot pleca în toate faţă de Voia Ta, “Lord, make me receive with peaceful soul În tot ceasul îndreaptă-mă şi ajută-mă. anything that this day may bring, Luminează-mă în tot ceea ce fac pentru mine şi cei Make it so that in all I always obey your will, din jurul meu. In every hour guide me and help me. Fă să pot primi cu inimă împăcată orice veste îmi Enlighten me in everything I do for myself and va aduce ziua de astăzi şi those around me. Să nu uit niciodată că toate vin prin Voia Ta. Make me able to receive with peaceful heart any În orice faptă sau gând, îndreaptă-mă şi întăreş- news that this day will bring and te-mă în credinţă Never forget that all come through Your Will. Că orice se va întâmpla, e numai findcă astel In any acton or thought, guide me and strength- voieşt. en me in faith Învaţă-mă să mă port faţă de ai mei şi faţă de That anything will happen, it’s only because You străini cu dreptate wish so. şi milă, fără să jignesc şi să rănesc pe cineva. Teach me to behave towards my own people and Dă-mi, Doamne, puterea să port povara zilei de towards foreigners in justce astăzi. and mercy, without ofending and hurtng someone. Îndreaptă voinţa mea. Give me Lord the strength to bear the burden of today. Învaţă-mă nădejdea, credinţa, dragostea, sufe- Straighten my will. rinţa şi iertarea. in. Teach me hope, faith, love, sufering and forgive- Ultma oara când am fost la Grumăzest și la ness. en. Mănăstrea Văratec cu soțul meu și cu cei doi fi ai ast e ent to ruăe and ăratec Monas- noștri, Ștefan și Mihail, m-am închinat la mormân- ter ith husand and our to sons, tefan and tul Maicii Starețe Evghenia Negri, care se afa lângă Mihail, praed at the to of ess henia Neri, biserica sfntei mănăstri. ho as near the church of the hol onaster.

Irina Mănescu, născută Caradja Irina Mănescu, born Caradja

46 numărul 5/2012 Diana Câmpan Diana Câmpan Universitatea Alba Iulia, România Alba Iulia University, Romania

Stockholm – mai mult decât o Veneție a Nordului Stockholm – More Than a Venice of the North

Toți scriitorii și artști români care au avut șansa All Romanian writers and artsts who have had the de a călători în Suedia au avut revelația de a desco- chance to travel to Sweden had the revelaton to peri în cheie personală un spațiu geografc și cultu- discover, in a personal key, a unique geographi- ral aparte. Ne-a reținut atenția, printre oamenii cal and cultural area. Among the Romanian men de cultură români care au avut acces la tainele of culture who had access to Swedish secrets, our suedeze, un scriitor care sporește, prin propria-i atenton was caught by a writer who enhances percepție estetcă, faima Stockholm-ului, găsindu-l Stockholm’s fame through his own percepton fnd- a f mai mult decât orașul căruia i se conferise renu- ing it to be more than the city which was called the mele de Veneție a Nordului. Vorbim despre poetul, Venice of the North: we are talking about the poet, prozatorul, eseistul, traducătorul și istoricul de artă prose writer, essayist, translator and art historian Anatol E. Baconsky, nume marcant pentru cultura Anatol E. Baconsky, an outstanding name for the română a anilor 1950-1970. Scriitorul A.E. Bacon- Romanian culture of 1950-1970. Over this period, sky a traversat, în perioada aminttă, structuri the writer A.E. Baconsky has crossed opposite diametral opuse ale propriului statut cultural, find structures of his own cultural status, being so intel- într-atât de inteligent încât a reușit să „păcăleas- ligent that he managed to “fool” the communist că” sistemul comunist și să-l domine prin cultură. system and to dominate it through culture. He is Este considerat ambasador cultural al României și considered the Romanian Cultural Ambassador and lăsat să partcipe la manifestări artstce majore în he was allowed to atend important artstc events întreaga lume, deși nu semnase pactul cu sistemul throughout the world although he did not sign a

CandelaNordului 47 comunist; a devenit apoi arst al Marinii, săvâr- pact with the communist system; then he became șind acte de disidență internă, de opoziție vehe- the arst of the Side commitng acts of internal mentă față de politca lui Nicolae Ceaușescu, care dissidence, of vehement oppositon towards Nico- nu-l putea supune pe A.E. Baconsky tocmai pentru lae Ceauşescu’s policy that could not subdue A.E. că lumea culturală europeană îl prețuia ca scriitor Baconsky, precisely because the European cultural și îi oferea nenumărate posibilități de a fugi din world appreciated him as a writer and ofered him România și de a scăpa de opresiune. Baconsky, cu countless opportunites to fee Romania and escape o demnitate remarcabilă, nu și-a părăsit defnitv from oppression. With remarkable dignity, Bacon- țara și nu a ales calea exilului. A murit la cutremurul sky did not leave the country permanently and did din anul 1977, în Bucureșt, lăsând în urmă o operă not choose exile. He died in the earthquake in 1977 impresionantă. in Bucharest leaving behind an impressive work. În jurnalul său de călătorie inttulat Remember. In his traveling diary enttled Remember. Fals Fals jurnal de călătorie (Bucureșt, Cartea Româ- jurnal de călătorie (“Remember. False traveling nească, 1977), A.E. Baconsky înregistrează, de pe diary” Bucharest, Cartea Românească Publishing poziția călătorului cult, toate achizițiile sufeteșt, House, 1977), A.E. Baconsky registered, from the etce și estetce, istorice, religioase sau flozofce pe perspectve of a cultural traveler, all the spiritual, care i le prilejuiește traversarea unor spații euro- ethical and aesthetcal, historical, religious or phil- pene care, pentru marea masă a românilor din anii osophical acquisitons brought about by traversing comunismului, erau tărâmuri utopice, de neatns. some European areas which, during the commu- La sfârșitul lunii august a anului 1972, A.E. Bacons- nist years, were for the large masses of utopian ky se afa în Suedia; două sunt attudinile călătoru- Romanians, unatainable realms. lui care marchează statutul lui aparte și predispozi- In late August 1972, A.E. Baconsky was in Sweden; ția pentru experimentarea lumii scandinave într-un the traveler has two attudes that mark his special

48 numărul 5/2012 mod original, ca îngemănare sinceră, nedeghizată, status and his inclinaton for experiencing the între mirare și admirație: sinurătatea căutată și, Scandinavian world in an original way; the sincere, complementar, tentaţia confesiă. Suedia, mai undisguised mingling between wonder and admi- mult ca oricare altă țară, defnea geografa perfect raton: the souht solitude and, complementary, potrivită caracterului baconskyan: la Stockholm the confession tendenc. Sweden, more than any mai ales, Baconsky are sentmentul clar al regăsirii other country, defned the perfectly suited geog- de sine în mijlocul unor spații simbolice, pe care le raphy for the baconskyan character: especially in percepe cu toate simțurile. Superbele pagini dedi- Stockholm, Baconsky has the obvious feeling he cate în jurnal acestei experiențe inedite a călătoru- found himself again in the middle of symbolic spac- lui cult la întâlnirea cu farmecul Suediei sunt ampli- es that he perceives with all his senses. The beau- fcate de emoția de a-l putea vizita acasă, în Solna, tful pages consecrated for this new experience pe poetul Arthur Lundkvist și de a-l întâlni aici și pe of the cultural traveler when meetng Sweden’s poetul, prozatorul și eseistul Lars Gyllensten. charm are enhanced by the thrill of being able to Fiecare loc pe care îl descoperă îi aduce călătorului visit the poet Arthur Lundkvist in Solna, his home, surpriza de a se întâlni cu un fel de taină și cu mituri and to meet here the poet, prose writer and essay- parcă izvorâte din pământ, trainice și acaparatoa- ist Lars Gyllensten. re: peisaul Suediei a pus treptat stăpnire pe ine Each place discovered by the traveler brings him eal i de o solenă onotonie, păduri doina- the surprise of meetng a kind of mystery and myths te de conifere, lanuri ncă nesecerate i lacuri ari, as if sprung from the earth, lastng and possessive: de un alastru tăios, pe carel capătă nuai apele “Sedens landscape raduall conuered e nchise n piatră i piatra e pretundeni eual and of a solen onoton, forests doinat- cpurile acestei ţări sunt unţi ătrni i orion- ed coniferous, crops sll standin and lare laes tali ce se iesc pe alocurea printre arori sau rne, of lue sharp colour hich onl the aters closed

CandelaNordului 49 cu spinările lor de cetacee ucise, dnd prielii in stone hae and the stone is eerhere un caracter neerosiil. eisaele onotone dau the elds of this countr are old and horiontal stări de ooseală i sonolenţă cnd le parcuri ountains arisin here and there aon trees or cu trenul, dar n această onotonie scandinaă e rains, ith their rides lie illed cetaceans iin totui cea care ealtă ochiul interior i dintrodată the landscape an iplausile character. he dull ai senentul că totul e aniat de preenţe neă- landscapes deterine faue and sleepiness states ute, că parcipi la un ritual ipenetrail” (Bacon- hen traeled train, ut in this Scandinaian sky: 1977, p. 389). onoton is sll soethin that ealts the inner Foarte bun cunoscător al istoriei marilor culturi ee and suddenl ou hae the feelin that eer- europene, A.E. Baconsky dezvoltă ample pagini de thin is aniated unseen presences, that ou are analiză a culturii și civilizației scandinave. În tmpul part of an ipenetrale ritual” (Baconsky: 1977, călătoriei de la Hälsingborg la Stockholm, este pg. 389). surprins să descopere că această lume atât de înde- A very good connoisseur of Europe’s great cultural părtată în spațiu de țara sa este totuși foarte apropi- history, A.E. Baconsky develops extensive pages of ată ca sens de propria noastră cultură, prin vechime, analysis on Scandinavian culture and civilizaton. simboluri și sensurile profunde pe care le au lucruri- During his trip from Hälsingborg to Stockholm, le cele mai obișnuite: Casele de cărăidă ale feri- he is surprised to discover that this country, so erilor au arculaţia eleentară a echilor colie pe far away from his country, is somehow very close care iinii le durau din trunchiuri de copaci, apli- to our own culture through ancientness, symbols cate i aduse la nuitorul unui confort den de and profound meanings which the most common inidia ai tuturor europenilor ..., niic din coche- things have: “he farers ric houses hae the

50 numărul 5/2012 tăria arhitecturală a satelor erane, fore siple eleentar oint of the old huts hich the iins i soluţii lapidare căutnd fruosul n luea rapor- rolled out of tree truns, aplied and rouht to a turilor priordiale cu spaţiul, cu pădurile, cu luina cofort that ade the orth of en of alost i poate cu sinurătatea, ce are ntotdeauna secrete all uropeans the had nothin of the archi- alenţe estece , căci sinurătatea e asolută aici tectural couetr of the eran illaes, siple (Baconsky: 1977, p. 389). fors and lapidar soluons seein the eauful Mai ales orașul Stockholm îi prilejuiește ample in the orld of priordial relaons ith the space, exerciții de admirație. Scriitorul român ște deja forests, liht and perhaps ith the loneliness that că ulte dintre oraele portuare de la aur alas has secret aesthecal alues for loneli- i sterda n sus se suintuleaă eneţii ale ness is asolute here (Baconsky: 1977, pg. 389). nordului, însă va ajunge să contate că, dacă totui Stockholm, in partcular, ofers the writer extensive la iaănoapte eistă un ora capail să sueree exercises in admiraton. The Romanian writer already cea din atosfera eneţiei, acela este, nainte de knows that “Man of the port cies north of aur toate, Stocholul, dei ăreţia lui e alta (p. 391). and sterda are also called enices of the north,” Mai mult, după o ședere de câteva zile, când are but he will come to see that “if there is a cit in the răgazul să descopere pas cu pas farmecul inexplica- north capale of suesn soethin of enices bil al Stockholm-ului, A.E. Baconsky este de părere atosphere that is, aoe all, Stochol althouh că orașul acesta unic în lume prin eleganța și sobri- its reatness is another” (pg. 391). Moreover, afer a etatea lui prietenoasă merită o faimă mult mai stay of several days, when he had the tme to discov- mare decât însăși Veneția: Nu, oraul e, n ulă er step by step the inexplicable charm of Stockholm, instanţă, cu totul altcea dect o eneţie a Nordului A.E. Baconsky believed that this city is unique in the

CandelaNordului 51

care nui ai pare dect o etaforă inulă, un world through its elegance and friendly sobriety and eufeis conenţional (Baconsky: 1977, p. 407) deserved larger fame than Venice itself: “No, the Ce îl surprinde pe scriitorul român într-atât încât cit ulatel is soethin else than a enice of the să se confunde cu acest oraș scandinav? E impre- North hich sees to e onl a useless etaphor, a sionat de structurile deschise ale arhitecturii și conenonal eupheis” (Baconsky: 1977, pg. 407). de armoniile peisajului interior al Stockholm-ului What catches the Romanian writer so much that he (ici superia ţine n priul rnd de uranisca lui mingles with this Scandinavian city? He is impressed insolită , fruoase sunt spaţiile, apele ce răsar with the open structures of the architecture and de pretundeni, dnduţi ipresia că trăie la harmonies of the inner landscape of Stockholm conuenţa neoinuită a ctora uii ari, cheiu- (“ere, the anicence resides priaril in its rile, podurile, parcurile, aarcaţiile dierse care unusual uran areas the spaces, the aters străat oraul n toate direcţiile (Baconsky: 1977, sprinin fro eerhere iin ou the ipres- p. 392). Descoperă metropola ca find total diferi- sion that ou lie in the unusual conuence of seeral tă de marile orașe europene dominate de răceală lare riers, the docs, rides, pars, arious oats și confuzie; la Stockholm se simte perfect căldura crossin the cit in eer direcon are eauful” oamenilor, pregătți oricând să-i fe prietenește Baconsky: 1977, pg. 392). He discovers the metropo- alături călătorului, ferindu-l de angoasele și dezo- lis as being totally diferent from large European rientările specifce rătăcirii prin capitalele occiden- cites dominated by coldness and confusion; in Stock- tale: oraul nu e rece, nu e distant, eleanţa lui holm one can feel people’s warmth, always ready to nu sdeaă , cred că e unul din puţinele orae be friendly to the traveler, protectng him from the occidentale unde ţiai putea perite luul de a panics and disorientatons specifc for straying in sărac i sinur , căci Stocholul are undea western capitals: “the cit is not cold, nor distant, its o căldură care e i a oaenilor, ai ult dect eleance does not def thin it is one of the fe a ateptat să ntlnesc la o aseenea latu- estern cies here ou could aord the luur of dine are el nsui o elancolie a străilor, iort ein poor and alone for soehere Stochol poate din cristalele drăuite ale soarelui nordic, has a arth that also elons to people ore o elancolie ecină cu anoasele lui iereaard than had epected to see at a such latude it has i cu spasele sufocate ale teatrului scandina a elanchol of the streets spran perhaps fro the (Baconsky: 1977, p. 394). eihted crstals of the northern sun, a elanchol Oraș al liniști exemplare și al înțelepciunii ances- neihour ith iereaards aniees and ith trale, Stockholm-ul i se dezvăluie ca spațiu în care the suocated spass of the Scandinaian theatre omul nu s-a prăbușit niciodată sub povara istoriei. (Baconsky: 1977, pg. 394). Vizitând muzeul corabiei scufundate Wasa, Pala- City of exemplary quietness and ancestral wisdom, tul Regal din Stockholm, un muzeu al satului și Stockholm is revealed as an area where man has Storkyrkan, catedrala orașului, A.E. Baconsky are never collapsed under the burden of history. Visitng revelația vechimii și a stabilității acestei civiliza- the museum of Vasa’s sunken ship, the Royal Palace ții pe care o admiră necondiționat: cea foarte of Stockholm, a village museum and Storkyrkan – ătrn n acest ora, duhul de len al echii Scan- the city’s cathedral, A.E. Baconsky has the revelaton dinaii, care ntuie ntro etropolă de piatră, of this civilizaton’s oldness and stability which he rsta prielor aeări de pescari i răoinici unconditonally admires: “here is soethin er old răase n ainre in aerul rareat ce ireaă in this cit, the ooden spirit of the old Scandinaia ca o pulere aurie n dupăaiei de septerie, hich haunts in a stone etropolis, the ae of the cnd soarele difueaă luini disparente , e cea rst seleents of sheren and arriors present foarte ătrn, poate i linitea acestui ora, ce de in eories and in the rareed air that irates as a ultă ree na ai cunoscut răoiul, i echilirul olden poder in Septeer aernoons hen the sun lui i iolarea aici la iaănoapte, unde iarna na- diuses dissiilitude lihts there is soethin er ţă toate lucrurile să ătrnească (Baconsky: old, perhaps the uietness of this cit that lon has not 1977, p. 400). eperienced ar and its alance and isolaon, here in

54 numărul 5/2012 Poate mai presus de alte valori ale nației suede- the north, here the inter teaches all thins to ae” ze, A.E. Baconsky admiră o diferență majoră față (Baconsky: 1977, pg. 400). de celelalte popoare europene: nu consumismul Perhaps above other Swedish values, A.E. Bacon- domină fința omului, ci o mare grijă pentru valo- sky admires a major diference from other Euro- rile interioare, lucru care înfrumusețează și mai pean natons: the consumerism is not dominant for mult sufetul scandinav: Stocholul connuă să the human being but a great care for inner values trăiască n pădure, aici pnă i aurul iuteriilor are which embellishes even more the Scandinavian ciudate sclipiri de oţel, oaenii oresc ca nite soul: “Stochol connues to lie in the forest, here clopote, ciiliaţia pare să nui tulure , ătrna een the old of eelr has strane sparles of steel, uropă care consuă ereu e ai puţin sensiilă people tal lie ells, the ciiliaons sees not to aici , euforia produselor nu ntuie ca aiurea i distur the old urope that is alas consuin coportaentul lor are o eleanţă frustă, nesos- is less sensie here the euphoria of products does cată de aaine (Baconsky: 1977, p. 407-408). not haunt and their ehaiour has a rouh, unsophis- Poate de aici, crede Baconsky, ar trebui să înceapă cated eleance” (Baconsky: 1977, pp. 407-408). descifrarea tainei Stockholm-ului ora de păduri Baconsky believes that maybe from here should i de are, cu nenuăraţii săi ochi alatri, oraș start the deciphering of Stockholm’s mystery “a care își crește propriul mit și își păstrează nealtera- cit of forests and sea ith its countless lue ees”, tă tradiția. Pentru scriitorul român, cu certtudine, a city that grows its own myth and keeps its tradi- Stockholm-ul este orașul-oglindă în care se poate ton unaltered. Certainly, for the Romanian writer, redescoperi pe sine cu toată sensibilitatea, nevoia Stockholm is the mirror-city in which he could de echilibru și de liniște, cu toată dorința de a trece rediscover himself with all the sensitvity, need pragul dinspre contemplația exterioară și întoar- for balance and quietness, with the desire to cross cerea spre sine însuși, într-o mereu altă Povestre the threshold from the outer contemplaton and de sine: eistă orae care te ndeană să eadei return towards himself, always in a diferent Self din ne, din alia eistenţei i a sensiilităţii tale, să Story: “there are cies propn ou to escape ncerci a deeni altul, să uiţi, să sdei, nălţndute fro ourself, fro the ed of our eistence and ori coornd ntre ruină i ealtare, dar Stochol- sensiit, to tr to ecoe another, to foret, to ul face parte dintre cele prea rare, capaile să te def, risin or descendin eteen ruin and ealta- concentree asupra propriului tău uniers (Bacon- on, ut Stochol is part of those too rare, capa- sky: 1977, p. 415). le of concentran ou on our on unierse” Dacă Stockholm este, așadar, „mai mult decât o (Baconsky: 1977, pg. 415). Veneție a Nordului”, A.E. Baconsky l-a transfor- Therefore, if Stockholm is “more than a Venice mat într-un mit european, un fel de oraș cu miez of the North”, A.E. Baconsky transformed it into a de sufet. European myth, a kind of city with the core of a soul. Aceasta este și Stockholm-ul de azi! This is also today’s Stockholm!

Bibliografe de referință: Reference:

A.E.Baconsky (1977), eeer. als urnal de călătorie, Bucureșt, A.E. Baconsky (1977), eeer. als urnal de călătorie, Bucharest, Editura Cartea Românească. Cartea Românească Publishing House.

Imagini: ©iStockphoto.com/laurentu_draghicenoiu Images: ©iStockphoto.com/laurentu_draghicenoiu

CandelaNordului 55 Memoria Memoria Prof. univ. dr. Nicolae Bocşan Prof. Dr. Nicolae Bocșan Universitatea „Babeș-Bolyai” – Cluj-Napoca University of “Babes-Bolyai” – Cluj-Napoca

Silviu Dragomir – 60 de ani de la trecerea sa la cele veșnice Silviu Dragomir – 60 Years Since His Passing Away

În 23 februarie acest an, s-au împlinit 60 de ani de la On 23 February this year, it was 60 years since the death moartea academicianului și savantului istoric Silviu of academician historian and scholar Silviu Dragomir, Dragomir, al cărui nume a început să f e tot mai mult whose name is more and more forgot en by Romanian uitat în opinia publică românească. Doar istoricii și public opinion. Only the historians and the Orthodox Episcopia ortodoxă a Devei și Hunedoarei l-au pomenit Diocese of Deva and Hunedoara, Romania, remem- cu ocazia acestei comemorări. bered him on the occasion of this commemorat on. Uitarea care începe să se aștearnă treptat peste marile Oblivion comes slowly down over great personalit es of personalități ale vremii, și Silviu Dragomir a fost o perso- the t me, and Silviu Dragomir, who was a great person- nalitate uriașă, ne determină să schițăm un portret ality, makes us present an incomplete portrait of him incomplet prin forța împrejurărilor. S-a născut în 1/13 due to circumstances. He was born on 1/13 March mart e 1888 în comuna Gurasada, judeţul Hunedoara, 1888, in Gurasada, County of Hunedoara, a compact o comună compact ortodoxă. A urmat studiile primare Orthodox area. He at ended the primary school in în comuna natală, la şcoala de stat cu limba de predare his nat ve commune, at the state school being taught maghiară, apoi studiile gimnaziale la Blaj şi la Novi Sad. in Hungarian, then the secondary school in Blaj and Din 1905 a devenit student la Facultatea de teologie a Novi Sad. In 1905, he became student of the Faculty Universității din Cernăuţi, unde a studiat cu mari profe- of Theology at the University of Cernăuţi, where he sori ca Ferdinand Zieglauer, Eusebiu Popovici sau Sext l studied with great professors like Ferdinand Zieglau- Puşcariu, specializându-se în studii slave. A obţinut er, Eusebiu Popovici or Sext l Puscariu, specialising in

CandelaNordului 57 Slavonic studies. He graduated with a doctor’s degree at the University of Cernăuţi, atending at the same tme the history courses and Slavonic philology at the University of Vienna, where he worked with Constan- tn Jireček and undertook research in the Archives of the Ministry for Foreign Afairs of Moscow. Back in Sibiu, he was appointed professor at the Theological Insttute set up by Andrei Şaguna, where he was a colleague of Nicolae Bălan, Pavel Roşca, Romulus Cândea, Vasile Stan, Timotei Popovici, Eugen Todoran, Eusebiu Roşca. He was employed at the ndreian nstute from 1912 untl 1919, when he had Nicolae Colan, Lucian Blaga, Andrei Oţetea, D.D. Roşca, Emil Pop, Liviu Munte- anu, George Stănescu as students. Engaged ever since a young man in the natonal movement of the Romanians in Austro-Hungary, he partcipated in the events that preceded the unifca- Profesorul universitar și istoricul Silviu Dragomir | Professor and Historian Silviu Dragomir ton of Transylvania with Romania. On 1 December 1918, he was the secretary of the Natonal Assem- doctoratul la Universitatea din Cernăuţi, iar în paralel bly of Alba Iulia. He was elected member and secre- a urmat cursuri de istorie şi flologie slavă la Universi- tary of the Great Natonal Council, chief of the Press tatea din Viena, unde a lucrat cu Constantn Jireček şi Ofce of the Leading Council and director for higher a făcut cercetări în Arhiva Ministerului de Externe de educaton within the Department of Public Instruc- la Moscova. ton for cults and arts of the same body. Reîntors la Sibiu, a fost numit profesor la Insttutul From 1919 - 1947, he was professor at the Univer- teologic întemeiat de Andrei Şaguna, unde a fost sity of Cluj, where he taught courses of istor of coleg cu Nicolae Bălan, Pavel Roşca, Romulus Cândea, the peoples in the Southast of urope, istor of Vasile Stan, Timotei Popovici, Eugen Todoran, Eusebiu ranslania. He was abusively pensioned of for Roşca. A actvat la Insttutul andreian din 1912 până politcal reasons before reaching the legal age. In în 1919, perioadă în care a avut ca elevi pe Nicolae 1916 he was elected corresponding member, and Colan, Lucian Blaga, Andrei Oţetea, D.D. Roşca, Emil in 1928 ttular member of the Romanian Academy. Pop, Liviu Munteanu, George Stănescu. From 1947 forward he sufered the oppression of Angajat de tânăr în mişcarea naţională a românilor the communist regime due to his politcal actvity din Austro-Ungaria, a partcipat la evenimentele care as well as to his patriotc, natonal, ant-revisionist au precedat unirea Transilvaniei cu România. La 1 attude during the interwar period. He set up the decembrie 1918 a fost secretarul adunării naţionale well known magazine “Revue de Transylvanie”, de la Alba Iulia. A fost ales membru şi secretar al the Centre of Transylvanian Studies at the Univer- Marelui Sfat Naţional, a fost şef al biroului de presă sity of Cluj. He voted in the Crown Council against al Consiliului Dirigent şi director al învăţământului ceding Bessarabia and a part of Bukovina to the superior în cadrul Resortului Instrucţiunii publice, Soviet Union and opposed the Dictate of Vienna by cultelor şi artelor al aceluiaşi organism. which the North-East of Transylvania was ceded to Între 1919-1947 a fost profesor la Universitatea din Cluj, Hungary. He was state secretary and then minister unde a susţinut cursurile de Istorie a popoarelor din for minorites in the Romanian Government. sud-estul Europei, Istoria Transilvaniei. A fost pensionat He was arrested and imprisoned at Caransebeş and abuziv, din motve politce, înainte de împlinirea vârstei then at Sighet with the group of politcal dignitar- legale. În 1916 a fost ales membru corespondent, iar în ies. Released in 1955, in a rather bad conditon, he 1928 membru ttular al Academiei Române. sufered the consequences of the totalitarian regime,

58 numărul 5/2012 Din 1947 a suferit represiunea regimului comunist such as the loss of his house, living in two rooms at pentru actvitatea sa politcă şi pentru attudinea the History Insttute in Cluj, by the care of director patriotcă, naţională, antrevizionistă din perioada C. Daicoviciu. In spite of all his sufering, afer 1955 interbelică. El a înfinţat cunoscuta revistă „Revue he resumed, together with Ioan Lupaş, Ştefan Meteş de Transylvanie”, Centrul de Studii Transilvane al and Ştefan Lupşa, the research concerning the Universităţii din Cluj. În Consiliul de coroană a votat church unifcaton of the Romanians with Rome, the împotriva cedării Basarabiei şi a părţii de nord a Buco- studies related to the Romanian revoluton of 1848 vinei Uniunii Sovietce, s-a împotrivit Dictatului de la and the Wallachians of the Balkan Peninsula. Viena, prin care nord-vestul Transilvaniei a fost cedat Historian Silviu Dragomir analysed a vast theme of Ungariei. A fost secretar de stat şi apoi ministru pentru the history of Transylvania, with special focus on minorităţi în guvernul României. the revoluton of 1848–1849, church history or the A fost arestat şi întemniţat la Caransebeş şi apoi la natonal movement of the Transylvanian Romanians. Sighet cu lotul demnitarilor politci. Eliberat în 1955, The history of the revoluton was the most important într-o stare fzică precară, a suferit consecinţele and persistent theme of research in which the historian regimului totalitar, între care și pierderea locuinţei, identfed the roots of the union of 1 December 1918, ajungând să locuiască în două încăperi la Insttutul de about which he wrote the frst monograph. He revealed istorie din Cluj, prin grija directorului C. Daicoviciu. Cu the relaton of contnuity between the discourse of toate suferinţele ce l-au încercat, după 1955 a reluat, Simion Barnuţiu delivered in 1848 in the Cathedral of cu Ioan Lupaş, Ştefan Meteş şi Ştefan Lupşa, cercetările Blaj and that of Vasile Goldiş delivered on 1 December privind unirea bisericească a românilor cu Roma, 1918. Silviu Dragomir began the research of the revolu- studiile privind revoluţia română din 1848 şi vlahii din ton through the monograph dedicated to Avram Iancu Peninsula Balcanică. in 1924, 50 years afer the death of the hero of the Istoricul Silviu Dragomir a abordat o tematcă vastă a Apuseni Mountains. He contnued with the series of istoriei Transilvaniei, cu predilecţie istoria revoluţiei de monographs dedicated to Iancu’s prefects: Ioan Bute- la 1848-1849, istoria bisericii sau a mişcării naţionale a anu (1928), Constantn Romanu Vivu (1929). He started românilor ardeleni. the research of the revoluton history from exemplary Istoria revoluţiei a fost cea mai importantă şi cea personalites, who had a symbolic value for the Roma- mai consecventă temă de cercetare, în care istoricul nian revoluton in the Central–European context. a descifrat rădăcinile unirii de la 1 decembrie 1918, The monograph dedicated to Constantn Romanu al cărei prim monograf a fost. El a remarcat relaţia Vivu, the subject of the recepton lecture in the de contnuitate dintre discursul lui Simion Bărnuţiu, Romanian Academy, illustrated the cooperaton rostt la 1848 în catedrala din Blaj, şi discursul lui Vasi- of the Transylvanians’ revolutonaries with those le Goldiş din 1 decembrie 1918. Silviu Dragomir şi-a of the Romanian Principalites. The study enttled inaugurat cercetările consacrate revoluţiei prin mono- Nicolae ălcescu and ranslania (1928) is drafed grafa închinată lui Avram Iancu în 1924, la 50 de ani according to the same concepton. de la moartea eroului din Munţii Apuseni. A contnuat The studies drafed during the fourth and ffh cu seria de monografi dedicate prefecţilor lui Iancu, decades of the 20th century, adjoining the revolu- Ioan Buteanu (1928), Constantn Romanu Vivu (1929). ton theme, were designed to prepare the synthe- Începea cercetarea istoriei revoluţiei de la personalităţi sis on the revoluton. The artcle enttled he exemplare, care au avut o valoare simbolică pentru oanians of ranslania around the oeent revoluţia română în contextul celei central-europene. of naonal reial, published in the book a ran- Monografa închinată lui Constantn Romanu Vivu, slanie, coming out 20 years afer the unifcaton subiectul discursului de recepţie la Academia Română, of 1918, ndrei auna and osif aiacici (1943), a ilustrat cooperarea revoluţionarilor ardeleni cu cei din demonstrates the contnuity of the Romanian Principatele Române. În aceeaşi concepţie se plasează natonal movement of Transylvania from the end studiul Nicolae ălcescu i rdealul (1928). of the 18th century untl 1918. Studiile elaborate în deceniile patru-cinci ale secolului During the critcal circumstances the country was al XX-lea, adiacente temei revoluţiei, au avut menirea passing through from 1940 forward, in 1944, while in

CandelaNordului 59 de a pregăt sinteza privind revoluţia. onii din Sibiu, Silviu Dragomir published the frst volume of the ransilania n preaa icării de renatere naională, collecton Studies and docuents on the reoluon publicat în volumul a ranslanie, apărut la 20 de ani of the oanians of ranslania fro , de la unirea din 1918, ndrei auna i osif aiacici followed untl 1946 by two other volumes of docu- (1943), demonstrează contnuitatea mişcării naţionale ments of the home and external archives. The fourth româneşt din Transilvania de la sfârşitul secolului al volume of the collecton was drafed and fnished XVIII-lea până la 1918. afer 1956, when the historian was reintegrated in În împrejurările critce pe care le traversa ţara, începând the Insttute of History of the Academy of Cluj, but din 1940, în refugiul de la Sibiu, în 1944 Silviu Dragomir not printed. In 1946, he published the 5th volume of publica primul volum din colecţia Studii i docuente the collecton, which represents the frst part of the priitoare la reoluia ronilor din ransilania n anii synthesis named istor of the eoluon, wishing , urmat până în 1946 de alte două volume to fnish the second part afer 1956, he eoluon, de documente din arhivele interne şi externe. Cel de-al which unfortunately was no longer writen. patrulea volum al colecţiei a fost realizat şi fnalizat The monumental synthesis of the historian of Cluj după 1956, când istoricul a fost reîncadrat la Insttutul dedicated to the revoluton is remarkable through de istorie al Academiei din Cluj, fără a mai f tpărit. În the comprehensive concepton on the evoluton of 1946 a publicat volumul V al colecţiei, care reprezintă the Romanian natonal phenomenon. The second prima parte a sintezei storia reoluiei, contnuând part of the synthesis, enttled he eoluon, kept după 1956 să fnalizeze partea a doua, eoluia, care in manuscript, proves that for Silviu Dragomir, just din păcate a rămas în manuscris. like for many other memoirists of the event, the Monumentala sinteză a istoricului clujean consacrată Romanian revoluton, in its violent aspect, began in revoluţiei se distnge prin concepţia cuprinzătoare despre the autumn of 1848, with the third assembly in Blaj. evoluţia fenomenului naţional românesc. Partea a doua The research done later on deepened and diversifed a sintezei, inttulată eoluia, păstrată în manuscris, certain aspects of the revoluton, such as the study demonstrează că pentru Silviu Dragomir, ca şi pentru published in 1947, enttled he oanianunar- mulţi dintre memorialişti evenimentului, revoluţia ian Neoaons in the suer of , which was a română în ipostaza violentă a început în toamna anului theme resumed later on in the monograph dedicated 1848, cu a treia adunare de la Blaj. Cercetările ulterioare to Avram Iancu. au adâncit sau nuanţat alte aspecte ale revoluţiei, cum a Afer his release from prison, in 1959, he published fost studiul, publicat în 1947, rataele ronoahia- the book of reference enttled he allachians in re din ara anului , temă reluată ulterior şi în mono- the North of the alan eninsula in the Middle grafa consacrată lui Avram Iancu. es, fnishing another programme of research După eliberarea din închisoare, în 1959, a publicat which the historian cultvated. lucrarea de referinţă, lahii din nordul eninsulei In 1965, he published the monograph enttled alcanice n eul ediu, fnalizând un alt program de ra ancu, a theme resumed afer his reintegra- cercetări cultvat de istoric. ton at the Insttute of History in 1956. The book În anul 1965, a publicat monografa ra ancu, temă was ready in 1957, but when he tried to publish reluată după reintegrarea sa la Insttutul de istorie în it, it was refused by the communist censorship. 1956. Era gata în 1957, când a încercat să o publice, dar The monograph of 1965 reveals a new vision of a fost refuzată de cenzura comunistă. Monografa din the revoluton, which characterised the hero as a 1965 relevă o nouă viziune asupra revoluţiei, care fxa result of the people, pointng out the solidarity of eroul ca exponent al poporului, accentuând solidariza- the people with the leaders of the revoluton. rea poporului cu fruntaşii revoluţiei. The monograph on Avram Iancu crowned not only Monografa despre Avram Iancu a încununat nu numai the works dedicated to the history of the revolu- lucrările dedicate istoriei revoluţiei, ci întreaga operă ton, but also the entre historical work of Silviu istorică a lui Silviu Dragomir, unitară în concepţie şi Dragomir, unitary in concepton and theme, dedi- tematcă, dedicată istoriei naţiunii, pe care a slujit-o şi cated to the history of the naton, which he served ca istoric, ca om politc sau cetăţean. as historian, politcian and citzen.

60 numărul 5/2012 Dr. Mircea Popa, Dr. Mircea Popa Institutul de Lingvistică și “Sextil Puşcariu” Institute of Linguistics and Literary History Istorie Literară „Sextil Pușcariu” Cluj-Napoca Cluj-Napoca

Bjørnstjerne Martinus Bjørnson – un prieten al poporului român, 180 de ani de la naștere Bjørnstjerne Martinus Bjørnson – A Friend of the Romanian People, 180 Years Since His Birth

Se împlinesc în 2012 o sută optzeci de ani de la naște- In 2012, one hundred eighty years have passed since rea unuia dintre scriitorii și oamenii de cultură norve- the birth of one of the Norwegian writers and people gieni care au fost supranumiți „ttani ai Nordului” of culture called “Titans of the North” due to their pentru contribuția lor esențială la lupta de eliberare și essental contributon to the fght for the liberaton consolidare a națiunilor europene în secolul al XIX-lea, and consolidaton of the European natons in the 19th atunci când, după Revoluția franceză și, mai ales, după century. Afer the French Revoluton and especially 1848, micile națiuni europene care nu reușiseră să-și afer 1848, the litle European natons that had not dureze încă state naționale și-au intensifcat strădu- succeeded in setng up their natonal states intensi- ințele pentru traducerea în faptă a acestor năzuințe. fed their eforts for implementng these ideals. This Acest adevărat „veac al națiunilor” a avut șansa să fe “century of the natons” had the chance to be popu- populat și de câțiva premergători de marcă, militanți lated by a few remarkable forerunners, treless mili- neobosiți pentru cauza libertății și independenței tants for the cause of the peoples’ liberty and inde- popoarelor, veac pe care l-a ilustrat și Garibaldi, dar și pendence, a century illustrated by Garibaldi, as well scriitorul norvegian Bjørnson, despre care va f vorba as by the Norwegian writer Bjørnson, about whom în cele ce urmează. Bjørnstjerne Martnus Bjørnson we shall talk momentarily. Bjørnstjerne Martnus a fost poet, prozator, dramaturg, ziarist și om politc Bjørnson was a poet, novelist, playwright, journal- norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatu- ist and Norwegian politcian, laureate of the Nobel ră în 1903, supranumit „Victor Hugo al Norvegiei”, cel Prize for Literature in 1903, so called the Victor Hugo

CandelaNordului 61 of Norway, the foremost representatve of modern Scandinavian literature afer Ibsen. Born on December, 8, 1832 in Kvikne, near Oesterd- alen, the Norwegian writer implicated himself by his own eforts, rushing rather early in the whirlpool of the politcal and social fght, fully aware of the fact that “politcs was a mater of life and death at the tme for his people as well as for other peoples”, his speeches delivered in the villages and cites of Norway having had a great echo in the collectve conscience of the tme. For the litle people, peasants, whose language and natonal dignity had been stolen for quite a long tme, his acton was really welcomed and crowned with great victories, the results of his internal achievements having brought him great internatonal prestge, especially since his writngs characterised by great humanist trends and deep compassion for the life of the distressed brought him the Nobel Prize for literature in 1903. From that tme on, he chose to live especially in the developed coun- Bjørnstjerne Bjørnson în 1867 | Bjørnstjerne Bjørnson in 1867 tries of the West, analysing with great vindictve force the social discrepancies and natonal injustces that mai de seamă reprezentant al literaturii scandinave deprived many European natons of their freedom. moderne, după Ibsen. Thus, he became the speaker of the rights of the Născut la 8 decembrie 1832 în Kvikne, lângă Oester- Polish, Finns, Slovakians, Romanians, Czechs, peoples dalen, scriitorul norvegian s-a ridicat de jos prin incorporated or stfed by predatory empires, among propriile sale puteri, aruncându-se apoi destul de which Russia, Germany, and Austrian-Hungarian held devreme în vâltoarea luptelor politce și sociale, a shameful place. Especially the last Hapsburg Empire deoarece era conștent că „în clipa aceea politca was oppressing many natons with a force needed e(ra) pentru poporul lui sau pentru alte popoare o of a beter cause, any desire of theirs for freedom chestune de viață și de moarte”, discursurile ținute having been oppressed through threats, repres- de el prin satele și orașele Norvegiei având un imens sions, terrors, trials, and imprisonments. Bjørnson ecou în conștința colectvă a tmpului. Pentru micul addressed internatonal public opinion with great popor de țărani căruia i se furase multă vreme limba frmness and remarkable clear-sightedness, through și demnitatea națională, acțiunea lui a fost cu adevă- certain very infuental publicatons. His European rat salutară și încununată de mari victorii, rezultatele prestge had seriously grown as a result of the fact înfăptuirilor lui pe plan intern aducându-i un mare that he refused to partcipate in the peace congress prestgiu internațional, mai ales că scrisul său, traver- of Munich, because the Hungarian minister Apponyi sat de mari aluviuni umanitariste și de adâncă compa- had to be there, the author of a true racial law against siune pentru soarta celor năpăstuiți, i-a adus în 1903 the Romanian people of Transylvania. Premiul Nobel pentru literatură. Din acel moment, el Certainly, due to such an attude full of courage and a optat să trăiască mai ales în țările înaintate ale Occi- dignity, he was rewarded with tens of thankfull leters, dentului, scrutând cu o puternică forță vindicatvă telegrams, congratulatons, and gestures of sympathy inegalitățile sociale și rapturile naționale care privau expressed by many Serbs, Ruthenians, Slovaks, Czechs, de libertate nenumărate națiuni europene. S-a făcut Polish, and Romanians. On 8 December 1907, on the astel purtătorul de cuvânt al drepturilor polonezilor, occasion of his birthday celebraton , the “Tribuna” fnlandezilor, slovacilor, românilor, cehilor, popoare newspaper of Arad addressed him the following tele- încorporate sau sufocate de imperii hrăpărețe, între gram: “The most persecuted Romanian newspaper of

62 numărul 5/2012 Bjørnstjerne Martnus Bjørnson la biroul său din Aulestad, 1902 | Bjørnstjerne Martnus Bjørnson at his desk in Aulestad, 1902 care fgurau la loc de rușine Rusia, Germania, Austro- Hungary, whose editors spent many years in prison, Ungaria. Mai ales acest din urmă baston habsburgic conveys you, even risking new persecuton, on the ținea în chingile sale nenumărate popoare demne occasion of your 75th birthday anniversary, the expres- de o cauză mai bună, orice dorință de libertate find sion of our deepest admiraton and approval for the repede înăbușită prin amenințări, represiuni poliți- fght you have begun against our oppressors and for aniste, teroare, procese, închisoare. Cu o dârzenie the rights and freedom of the peoples oppressed in și clarviziune cu adevărat remarcabile, Bjørnson s-a Hungary”. A similar telegram was sent by the Roma- adresat opiniei publice internaționale, prin interme- nian community of Vienna, together with a series of diul unor publicații de mare efect. Prestgiul său euro- representatves of the Romanian intelligentsia (Ioan pean crescuse considerabil în urma faptului că a refu- Russu Şirianu, Cassiu Maniu, Horia Petra-Petrescu) and zat să partcipe la congresul de pace de la München, foreign too, while Oct. C. Tăslăuanu wrote in “Lucea- întrucât acolo urma să fe prezent și ministrul maghiar farul” newspaper on his birthday: “The name of this Apponyi, autor al unor legi cu adevărat rasiale îndrep- giant from the North conquers more and more the tate împotriva poporului român din Transilvania. hearts and valleys of the Carpathians. The groups of Evident că, pentru asemenea luări de poziții curajoa- distressed people look, with more and more hope in se și demne, el a fost răsplătt cu zeci de scrisori de their souls, at the light of this great Norwegian, who mulțumire, cu telegrame, felicitări, gesturi de simpa- ruthlessly fghts against injustce”. In Bucharest, the te din partea a nenumărați sârbi, ruteni, slovaci, cehi, League for the cultural unity of all Romanians elected polonezi, români. Cu ocazia sărbătoririi zilei sale de him member of honour, and the “Carpathians” Roma- naștere, la 8 decembrie 1907, ziarul riuna din Arad nian cultural society conveyed him through its central îi adresa următoarea telegramă: „Cel mai prigonit ziar commitee “the deep grattude for the noble eloquent românesc din Ungaria, ai cărui redactori au stat mulți defence of the Romanian cause”. ani în temniță, chiar cu riscul de a suferi noi prigo- In order to identfy the situaton and mood of the niri, vă aduce, cu prilejul celei de a 75-a aniversări a famous supporter of the cause of the natons, the editor nașterii Dv., expresia admirației și aprobării celei mai of “Tribuna” newspaper of Arad, Ioan Russu-Şirianu, adânci pentru lupta ce ați început împotriva asuprito- Ioan Slavici’s nephew, asked his correspondent in Rome,

CandelaNordului 63 rilor noștri și pentru drepturile și libertățile popoare- Pompiliu Robescu, to ask Bjørnson to give him several lor asuprite din Ungaria”. O telegramă asemănătoare interviews. The discussions between the two of them, trimite și colonia română din Viena, dimpreună cu o seven in all, would be printed on the frst page of the serie de reprezentanți ai intelectualității româneșt newspaper (between 22 December 1907 and 21 May (Ioan Russu Șirianu, Cassiu Maniu, Horia Petra-Petres- 1908), increasing the quality and prestge of the news- cu) și străine, în tmp ce Oct.C. Tăslăuanu scria despre paper and grantng the cause of the Romanians of Tran- ziua sa în ucefărul: „Numele acestui uriaș de la miază- sylvania the support and total acceptance of the Viking noapte cucerește tot mai mult inimile și văile Carpa- of the North. On this occasion, the reporter conveyed ților. Cetele celor necăjiți își îndreaptă, cu tremurul us a beautful physical descripton of the outstanding nădejdii în sufet, privirile spre lumina acestui mare writer: “His blue eyes benevolently look from under his norvegian care biciuiește fără cruțare nedreptatea”. white thick eyebrows over his glasses. His pink face, cut La Bucureșt, Liga pentru unitatea culturală a tuturor by a kind mouth, and his aquiline nose give force and românilor îl alege membru de onoare, iar Societatea energy to his face, while his white hair frames the head culturală română Carpaţii îi transmite prin comitetul as a lion’s mane”. The reporter further added that Bjørn- său central „adânca recunoștnță pentru apărarea son said he was the “frst Romanian” he personally met. nobilă și elocventă a cauzei române”. All discussions are full of new elements and details that Pentru a lua mai de aproape pulsul situației și complete the spiritual portrait of this distnguished fght- starea de spirit a celebrului tribun al cauzei națio- er of the cause of freedom and justce of the European nalităților, redactorul ziarului riuna din Arad, Ioan peoples, raising the popularity of the Norwegian writer Russu-Șirianu, nepotul lui Ioan Slavici, îl roagă pe at internatonal level. corespondentul său de la Roma, Pompiliu Robes- For the Romanian intellectuals and ordinary people cu, să-i solicite lui Bjørnson mai multe interviuri. too, the celebraton of the writer was a new opportu- Discuțiile dintre cei doi, șapte la număr, vor vedea nity to manifest their love, sympathy and veneraton lumina tparului pe prima pagină a ziarului (între 22 for his deeds. Tens of leters, messages, telegrams decembrie 1907 și 21 mai 1908), ridicând calitatea și were sent to him from all parts of Romania and Tran- prestgiul ziarului și asigurând cauzei românilor din sylvania, from soldiers, students, peasants, so that Transilvania sprijinul și totala adeziune a wikingului Bjørnson was overwhelmed by so much atenton, Nordului. Cu această ocazie, reporterul ne transmi- admiring the beauty of some strong images of peas- te și o frumoasă descriere fzică a reputatului scri- ants or eulogizing the Romanian language so sweet itor: „Ochii lui albaștri privesc binevoitori, pătrun- and expressive, sounding very much like “the Latn zători, de sub sprâncenele stufoase și albe care ies language”. The young Romanian students invited deasupra ochelarilor. Fața roză, rasă, este tăiată de him, by the good ofces of Horia Petra-Petrescu, o gură de bunătate, iar nasul puternic aquilin dă to spend some tme with them, in order to encour- feței o expresie de forță, de energie, pe când părul age them in the mission they assumed, “to catch a alb îi încadrează capul ca o coamă de leu”. Reporte- glimpse of and spread his fre into our young hearts”. rul adaugă în contnuare că Bjørnson a declarat că The exchange of leters between the two of them el e „primul român” pe care îl cunoaște personal. appeared in “Manuscriptum” magazine in 1976, Toate convorbirile sunt pline de elemente și detalii proving the sincere interest of the great writer for the noi și întregesc portretul spiritual al acestui distns cause of the Romanians’ unity and independence. luptător și apărător al cauzei libertății și dreptății The passing away of the “Viking of our tme” (H. Petra- popoarelor europene, ridicând mult cota de popu- Petrescu) occurred on 15/28 April 1910, the event laritate a scriitorului norvegian pe plan mondial. causing much regret to the Romanians who have Pentru intelectualii și oamenii simpli români, sărbă- always rewarded him with their love and apprecia- torirea scriitorului a fost un nou prilej de a-și mani- ton. “Tribuna” newspaper of Arad paid him homage festa dragostea, simpata și venerația față de acți- through Horia Petra-Petrescu, “Viaţa românească” unile sale. Zeci de scrisori, mesaje, telegrame vin through Garabet Ibrăileanu, “Viaţa socială” through spre el din toate colțurile României și Transilvaniei, N.D. Cocea, “Neamul românesc” through Nicolae de la soldați, la studenți, țărani, încât Bjørnson se Iorga, “Cumpăna” and “Ramuri” through the signa-

64 numărul 5/2012 declară copleșit de atâta atenție, admirând frumu- sețea unor chipuri viguroase de țărani sau elogiind graiul românesc atât de dulce și expresiv, asemă- nător „limbii rustce latne”. Tinerii studenți români îl invită, prin vocea lui Horia Petra-Petrescu, să petreacă în mijlocul lor, pentru a-i îmbărbăta în misiunea ce și-au asumat-o, „să-i prindem o privire din ochii lui și să răspândim focul din ea, în toate piepturile noastre tnere”. Corespondența dintre cei doi a apărut în revista Manuscriptu din 1976, dovedind interesul sincer al marelui scriitor pentru cauza unității și independenței românilor. Plecarea la cele veșnice a „vikingului tmpurilor noastre” (H. Petra-Petrescu) a avut loc la 15/28 apri- lie 1910 și evenimentul a produs un val de animație printre români, care l-au înconjurat cu dragostea și prețuirea lor. riuna de la Arad l-a omagiat prin pana lui Horia Petra-Petrescu, iaţa ronească prin pana lui Garabet Ibrăileanu, iaţa socială prin scrisul lui N.D. Cocea, Neaul ronesc prin semnă- tura lui Nicolae Iorga, Cupăna și auri prin Bjørnson în anul 1908 | Bjørnson in 1908 aceea a lui N.D.Ciotori, uceafărul prin intermediul lui Oct.C. Tăslăuanu. Acest strălucit „fu al ursului” ture of N.S. Ciotori, and “Luceafarul” through Oct. C. (Bjørnstjerne), cum își spunea, a fost „unul dintre cei Tăslăuanu. This brilliant “son of bear” (Bjørnstjerne), mai mari poeți naționali pe care i-a avut vreo țară”, as he called himself, was “one of the greatest natonal un „poet-erou”(Oct.C. Tăslăuanu) care a lăsat urme poets a country had ever had”, a hero-poet (Oct. C. durabile în literatura universală, pentru care iubi- Tăslăuanu) who lef lastng traces in the universal rea de neam și de „sufetele popoarelor asuprite” a literature. His love of naton and of “the souls of the semănat noi speranțe în inima celor care au suferit, oppressed peoples” put new hopes in the hearts of le-a trasat o direcție de acțiune și un mod de mani- those who sufered, giving them a way of acton and festare, așa cum bine l-a caracterizat Georg Bran- manifestaton, as Georg Brandes characterised him des: „Când se rostește numele său, parcă s-ar desfă- very well: “When his name is utered, it is as if the șura stndardul Norvegiei [...]. În personalitatea sa, fag of Norway was unfolded. Bjørnson sums up the Bjørnson rezumă întregul popor. Nici un alt contem- entre people in his personality. No other contempo- poran nu reprezintă atât de desăvârșit dragostea rary personality represents so completely the love acestui popor față de patrie și libertate, conștința of this people for homeland and freedom, his self- de sine, sinceritatea și energia tânără a acestuia”. conscience, sincerity and youthfull energy”. Pentru asemenea calități, poporul român îl are și Due to such qualites, the Romanian people stll astăzi aproape de inima sa, așezându-l cu respect have him close to their hearts, respectully includ- în Panteonul marilor sale valori și al prietenilor săi ing him in the Pantheon of their values and true adevărați. friends.

Sursa fotografilor: Photo source: htp://www.maihaugen.no/no/aulestad/Dikteren/Portreter2/ htp://www.maihaugen.no/no/aulestad/Dikteren/Portreter2/

CandelaNordului 65 Preot Prof. Dr. Adrian Gabor Rev. Prof. dr. Adrian Gabor Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian “Patriarch Justinian” Faculty of Orthodox Theology of Bucharest Patriarhul”, București

Un preot smerit, blând și iertător – Preotul Prof. Univ. Dr. Ștefan Sandu Misionar în Scandinavia (1944-2012) A Humble, Kind and Forgiving Priest – Rev. Prof. dr. Sandu Ştefan Missionary in Scandinavia (1944 – 2012)

Toamna anului 1983. Împreună cu colegii de Semi- It was in the autumn of 1983. We, the colleagues nar de la Buzău, Mănăstrea Neamț, Bucureșt și from Buzău, Neamţ Monastery, Bucharest and Craiova, ne-am întors de la Beiuș, unde am sats- Craiova Seminaries, had just returned from făcut stagiul militar în regim TR (termen redus - 9 Beiuş, where we had accomplished a short mili- luni) și ne-am înscris la Insttutul Teologic de grad tary term (just 9 months ) and we had registered Universitar din Bucureșt, în urma examenului de at the Theological University Institute of Bucha- admitere din iulie, anul 1982. Pe strada Lalelelor, rest, after the entry examination of July, 1982. A fostă și actuală Sfânta Ecaterina, mergea un preot calm priest, as we perceived him at the time, was liniștt, poate fără griji, cum îl vedeam noi atunci. walking on Lalelelor Street, former and present Ulterior, ca paraclisier din partea anului I, alături de St. Ecaterina Street. Iustn Crețu, anul II (actualul Înaltpreacuvios Ieronim Later on, as verger of the frst year of study, I had Crețu, superiorul Așezămintelor româneșt de la the opportunity to know closely Rev. Fr. Ştefan - Ierusalim, Iordan și Ierihon) și de Ieromonahul Irineu together with Iustn Creţu, 2nd year of study, (at Popa de la Frăsinei, anul III (actualul Mitropolit al present, Superior of the Romanian Setlements in Olteniei), am avut ocazia să-l cunosc îndeaproape Jerusalem, Jordan and Jericho), and Hieromonk pe părintele Ștefan, mai întâi ca slujitor, atunci când Irineu Popa from Frăsinei, 3rd year of study (the era de rând la programul liturgic, atent organizat și present Metropolitan of Oltenia) - frst of all as verifcat de către patriarhul Iustn Moisescu. servant priest, when he was in charge with the Un om de o smerenie deosebită, blândețe și liturgical programme, atentvely organised and înțelegere. Am remarcat smerenia sa la slujbe, la verifed by Patriarch Iustn Moisescu.

66 numărul 5/2012 vecernii sau la privegherile din ajunul praznicelor Maicii Domnului, ale sf nților sau patronilor Inst tu- tului Teologic, Sf nții Trei Ierarhi. Am avut ocazia să-mi împărtășească din tainica experiență a perioadei misiunii preacucerniciei sale în Suedia, la Göteborg și, ulterior, la Stockholm. Părintele Sandu Mi-a împărtășit o serie de gânduri privind perioada Ștefan în biblio- teca Facultății de studiilor efectuate la Uppsala sau Lund, între anii Teologie Ortodoxă 1976-1981, dar și greutățile misiunii sale în aceas- din Bucureșt │ Fr. Sandu Ștefan tă binecuvântată de Dumnezeu parte nordică a in the Library of Europei, greutăți survenite ca urmare a ochilor din the Faculty of Orthodox Theology umbră ai regimului polit c din România. in Bucharest Cât despre românii stabiliți, din diferite mot ve, în această zonă, mărturiile sale au fost foarte elogioa- se, vorbea despre oamenii care-și regăseau la Bise- rică originea și tradițiile ca la noi acasă. În tot acest He was a man of great humbleness, kindness and t mp, a fost reprezentantul Bisericilor Ortodoxe din quite understanding. I not ced his devot on at the Suedia pe lângă Arhiepiscopia din Uppsala (1978- religious services, Vespers, or vigils on the eve of 1981) și delegat al Bisericii Ortodoxe Române la the feasts of the Mother of God, of the saints or of conferințele internaționale: Lillehammer, Norve- the Three Holy Hierarchs, the patron saints of the gia (1975), Valaam, Finlanda (1977), Göteborg și Theological Inst tute. Stockholm, Suedia (1976-1981). De asemenea, a I had the opportunity to listen to him sharing redactat și editat lanahul arohiei Ortodoe the experience he acquired during his mission in one din teor pe anul 1977; a redactat și Sweden, at Göteborg, and later on at Stockholm. editat 14 numere ale revistei Candela, publicație He told me about his thoughts during the studies religios-culturală a Bisericii Ortodoxe Române din at ended at Uppsala or Lund, from 1976 – 1981, as Stockholm (de la numerele 2-3 din 30 septembrie well as about the hardships of his mission in this 1978 până la nr. 2, din 30 iunie 1981). Northern part of Europe, blessed by God, dif cul- Ulterior, l-am cunoscut la Catedră. Părintele era t es generated by the secret surveillance of the pe atunci, în anii studenției mele, doar asistent polit cal regime of Romania. universitar, încă din anul 1981. Fusese docto- As for the Romanians set led, for various reasons, in randul Domnului profesor dr. Nicolae Chițescu this part of the world, his opinions were very high, și obținuse doctoratul în teologie mai târziu, because he was talking about people who found la 30 iunie 1990, cu teza: eoloia ărturisiri their origins and tradit ons in the Church, just like at lor de credinţă luterane i ortodoe. Era plin de hoe. Meanwhile, he was the representat ve of the informații, mai ales bibliograf ce. Materialele, Orthodox Churches in Sweden at the Archdiocese of studiile și art colele recomandate de către prea- Uppsala (1978 – 1981) and delegate of the Roma- cucernicia sa ne-au fost de un real ajutor atât pe nian Orthodox Church at the internat onal confer- t mpul anilor de licență, cât și mai târziu. ences: Lillehammer, Norway (1975), Valaam, Finland Anii de după evenimentele din decembrie 1989 au (1977), Göteborg and Stockholm, Sweden (1976 – făcut ca părintele să îndeplinească alte ascultări la 1981). He had also draf ed and edited the lanac ns tut și, ulterior, după reintegrarea în niersita of the oanian Orthodo arish of teor for te, la acultatea de eoloie Ortodoă us nian 1977. He draf ed and edited 14 issues of “Candela”, atriarhul, mai întâi conferențiar spiritual și, apoi, a religious–cultural publicat on of the Romanian din anul 1991, conferențiar universitar, până la Orthodox Church of Stockholm (from issue 2-3 of 30 promovarea ca profesor universitar, în anul 2002 și September, 1978 to issue 2 of 30 June, 1981). Later până la pensionare, în anul 2008. Mai apoi, a act vat on, I came to know him as a professor. As long as I ca profesor consultant, pentru cursurile de maste- was a student he had only been an assistant ever

CandelaNordului 67 rat și îndrumare doctoranzi. În această perioadă, a since 1981. He was a post graduate student of Prof. îndeplinit și funcții administratve, ca aceea de Șef Dr. Nicolae Chiţescu and later on, on 30 June 1990, al Catedrei de Teologie Sistematcă (2004-2008), și he received a doctor’s degree with the thesis: he membru al Senatului Universității din Bucureșt. heolo of the utheran and Orthodo Confessions Voia Domnului a fost ca Părintele profesor să plece of aith. He was well informed, mostly from the dintre noi în veșnicie la 4 iunie 2012, într-o lume cu bibliographic point of view. The documents, stud- siguranță mai bună și mai dreaptă. ies and artcles he recommended were really useful, Dumnezeu să-l odihnească cu Drepții pe robul Său! both while I was a student and later on. Afer the events of December 1989, he had sever- al jobs, frst of all at the Insttute, and then, afer the reintegraton into the niersit, at atri- arch usnian acult of Orthodo heolo, frst as spiritual lecturer and then, in 1991, as Senior lecturer, untl he was promoted university profes- sor, in 2002, untl his retrement, in 2008. Then, he worked as consultng professor for the master and doctoral degrees. In the meantme, he also performedsome administratve jobs, like chief of the Chair of Systematc Theology (2004–2008), and member of the University Senate of Bucharest. It was God's will for Rev. Professor Sandu Ştefan to pass into eternity on June, 4, 2012, leaving, with certainty for a beter and more just world. May God rest His servant with the Righteous!

Sala românească din Parohia Ortodoxă Română din Copenhaga, Danemarca | The Romanian Hall in the Romanian Orthodox Parish in Copenhagen, Denmark

68 numărul 5/2012 Preasf nțiții Episcopi Dositei al sârbilor ortodocși și Macarie al românilor ortodocși din Europa de Nord cu preoții și enoriașii în biserica de lângă Centrul Eparhial românesc din Stockholm. Duminica Ortodoxiei, 4 mart e 2012 | His Grace Bishop Dositei of the Orthodox Serbians and Bishop Macarie of the Orthodox Romanians with the priests and parishioners at the church near the Romanian Diocesan Centre in Stockholm, Sunday of Orthodoxy, 4 March 2012

Sf nțirea noii Săli româneșt din cadrul Parohiei Ortodoxe Române din Copenhaga, 24 noiembrie 2012 | Consecrat on of the new Romanian Hall in the Romanian Orthodox Parish in Copenhagen, 24 October 2012

CandelaNordului 69 Pelerinaj Pilgrimage Ierom. Avraam Gînju, Hieromonk Avraam Gînju, Copenhaga Copenhagen

Pr. Marius-Alin Țeican, Rev. Marius-Alin Ţeican, Oslo Oslo

Pelerinaj scandinav la Sfi nții tămăduitori din Grecia (18-25 iunie 2012) Scandinavian Pilgrimage to the Healing Saints of Greece (18 – 25 June 2012)

Anul acesta, Centrul de Pelerinaje al Episcopi- This year the Pilgrimage Centre of the Romanian ei Ortodoxe Române a Europei de Nord, „Sfântul Orthodox Diocese of Northern Europe of “Saint Cuvios Ant pa de la Calapodeșt ”, a organizat, în Pious Ant pa of Calapodeşt ” organized from 18 – perioada 18-25 iunie 2012, un pelerinaj în Grecia la 25 June, 2012, a pilgrimage to Greece, to the heal- Sf nții tămăduitori. Grupul nostru, format din 80 de ing Saints. Our group, made up of 80 pilgrims from pelerini din Suedia, Danemarca și Norvegia, între Sweden, Denmark and Norway, among whom care patru preot de la Stockholm, Oslo, Copenha- were four priests from Stockholm, Oslo, Copen- ga și Herning, a fost condus de Preasf nțitul Părin- hagen and Herning, was guided by His Grace te Episcop Macarie al Europei de Nord. Pelerinajul Bishop Macarie of Northern Europe. The pilgrim- se înscrie în cadrul manifestărilor duhovniceșt age was part of the spiritual manifestat ons of the ale anului 2012, consacrat de către Sfântul Sinod year 2012, which the Holy Synod of the Romanian al Bisericii Ortodoxe Române „Sfântului Maslu și Orthodox Church dedicated to the “Holy Unct on îngrijirii bolnavilor”. and taking care of the sick”. Ziua 1: Cu emoție și b ucurie sfântă, ne-am îndreptat Day 1. On 19 June, full of emot on and holy joy, we marți, 19 iunie, înspre mănăst rea cu hramul „Buna made for the monastery dedicated to the “Annun- Vest re” de pe Colina Neprihăniţilor, din regiunea ciat on”, on Innocents Hill, in the At ca region, at At ca, din localitatea Nea Makri, la 30 de kilometri Nea Mahri, 30 km far from Athens. A narrow road, de Atena. Un drum îngust, dar bătătorit de mulți covered by many pilgrims! The relics of a saint are

CandelaNordului 71 Pelerinii români pelerini! Aici sunt adăpostte moaștele unui sfânt, hosted here, miraculously discovered on 3 Janu- din Scandinavia în Patras și la descoperite în chip minunat, la 3 ianuarie 1950, de ary 1950, by a pious nun, Macaria, who became Marea Peșteră către o călugăriță evlavioasă, cuvioasa Macaria, the abbess of the monastery later on. Briefy, Saint (Mega Spileo) care mai apoi a devenit și stareța mănăstrii. Pe Ephraim quickly helps the distressed ones, espe- scurt, Sfântul Efrem este grabnic ajutător pentru cially the drug addicted. There are hundreds of cei deznădăjduiți, depresivi și, mai ales, pentru writen confessions on the wonders and appear- dependenții de droguri. Există sute de mărturii, ances of the saint. Very interestng for us was the așternute în scris, cu privire la minunile și arătările fact that in the ’70s he appeared to a Greek pris- sfântului. Interesant pentru noi este faptul că oner in Stockholm, unjustly imprisoned, whom he s-a arătat, în anii '70, unui pușcăriaș grec din helped to be released, and a faithful woman from Stockholm, închis pe nedrept, și l-a ajutat să se our group had her sick hand miraculously healed. elibereze, iar unei credincioase din grupul nostru We contnued our way to Athens Harbor, Piraeus, i-a fost tămăduită în chip minunat mâna bolnavă. from where we travelled by a cruise ship to the Ne-am contnuat drumul spre Portul Atenei, Pireus, “Holy Trinity” Monastery on the Aegina Island, de unde am luat un vas de croazieră spre mănăs- founded by Saint Hierarch Nektarios the Healer trea cu hramul „Sfânta Treime” din insula Eghina, (1846–1920), canonized in 1961. This is one of fondată de Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul the biggest places of pilgrimage in Greece. Saint (1846-1920), canonizat în anul 1961. Aici este unul Nektarios is known for healing many cancer dintre cele mai mari locuri de pelerinaje din Grecia. victms. Thousands of witnesses from all over the Sfântul Nectarie este cunoscut pentru desele tămă- world confrm the work of the saint. duiri de cancer. Ca încredințare a acestei lucrări a Back in Athens we ended the day with a visit to the sfântului stau miile de mărturii din toată lumea. Acropolis and to the Areopagus where Saint Paul După ce ne-am întors la Atena, am încheiat ziua cu the Apostle preached about 1,960 years ago. The vizita la Acropole și la Areopagul de unde a predicat speech of Saint Paul on the unknown God and on Sfântul Apostol Pavel în urmă cu aproximatv 1960 the resurrecton of the dead is mentoned in the de ani. Cuvântarea Sfântului Pavel despre Dumne- Acts of the Apostles. Here, afer the speeches of zeul necunoscut și despre învierea morților este the Apostle to the Natons, Saint Dionysius was consemnată în cartea Faptele Apostolilor. Aici, în converted to Christanity, a former pagan philoso- urma cuvântării Apostolului neamurilor, s-a conver- pher and, later on, the frst Bishop of Athens and tt Sfântul Dionisie, fost flosof păgân, devenit mai one of the most outstanding patristc authors. The apoi primul episcop al Atenei și unul dintre cei mai day ended with prayers, lectures from the Acts

72 numărul 5/2012 de seamă autori patristci. Ziua s-a încheiat în rugă- of the Apostles by our Bishop, His Grace Macarie, Romanian pilgrims from ciune, cu lectura din cartea Faptele Apostolilor a in the beautful scenery of Athens seen from the Scandinavia Preasfnțitului nostru Părinte Episcop Macarie și cu Acropolis, in the twilight of the day. in Patras and The Great Cave binecuvântarea sa arhierească, în vederea splendi- Day 2. Wednesday, 20 June, climbing began along (Mega Spileo) dă a Atenei de pe Acropole, la chindie, când soarele, the Corinth Gulf in the Ionic Sea, up to the monas- după osteneala zilei, își cunoaște apusul său rânduit tery built in the honour of Saint Pious Patapios, de Dumnezeu ca dar nouă, spre slava Sa. 700 m up in the Geraneia Mountains, 14 km from Ziua 2: Miercuri, 20 iunie, a început urcușul de-a Loutraki, beyond the apostolic city of Corinth. The lungul Golfului Corint din Marea Ionică, până sus, monastery was built in 1952, afer the relics of Saint la mănăstrea construită în cinstea Sfântului Cuvi- Pious Patapios were found. At present 40 nuns live os Patapie, la o alttudine de 700 metri, în munții in this convent. Saint Patapios lived in Thebaid, Geraneia, la 14 kilometri distanță de localitatea Egypt, in the 4th century; he lef for Constantno- Loutraki, dincolo de orașul apostolic al Corintu- ple, and today his body, intact and full of fragrance lui. Mănăstrea s-a construit în 1952, după afarea and spiritual gifs, is in the chapel cave of this moaștelor Sfântului Cuvios Patapie. Actualmen- monastery. Saint Pious Patapios is known for heal- te, este o mănăstre în care viețuiesc 40 de maici. ing cancer patents, but especially the demonized Sfântul Patapie a viețuit în Tebaida Egiptului, în people. We have seen that for ourselves. secolul al IV-lea, apoi a plecat la Constantnopol, iar We contnued our way, walking on the winding lane astăzi trupul său intact și plin de mireasmă și daruri to the Peak of the Chelmos Mountains, 10 km from duhovniceșt se afă în peștera-paraclis din aceas- Kalavrita, and 1,000 metres up from the sea. We tă mănăstre. Sfântul Cuvios Patapie este cunoscut admired the green of the mountain and listened to pentru tămăduirile săvârșite asupra bolnavilor de the dialogue of the swallows fying high up in the cancer, dar, mai ales, a celor demonizați. Lucrul blue sky. The Big Cave Monastery (Mega Spileo) acesta l-am văzut și noi cu ochii noștri. is a cave taken out of its own wildness and conse- Ne-am contnuat drumul, șerpuind spiralic spre crated in 362 by two pious brothers, Simeon and vârful muntelui Chelmos, care se afă pe orizontală, Theodor, as a result of a miracle. One of the oldest la 10 kilometri de orașul Kalavrita, iar pe vertcală icons of the Mother of God was found here, named la 1000 metri de mare. Am admirat straiele vege- now anahia Mealiospiliossa, said to have tale ale muntelui și am ascultat dialogul purtat de been painted by Saint Evangelist Luke. Although rândunelele ce zboară în înaltul albastru. Mănăst- we have come down these mountains that seem to rea Marea Peșteră (Mega Spileo), o peșteră scoasă be rooted rather in the sky than on the ground, the

CandelaNordului 73 PS Episcop Macarie la Liturghia din biserica Mănăstrii Kato Xenia | Bishop Macarie in Liturgy in the church of the Kato Xenia Monastery din propria sălbătcie și sfnțită în anul 362 de către mind was stll thinking of their heights, because in doi frați cuvioși, Simeon și Teodor, în urma unei the Peloponnese Peninsula at Patras we contem- minuni. Aici a fost găsită una dintre cele mai vechi plated, the wonderful cathedral that hosts the icoane ale Maicii Domnului, numită acum anahia relics of Saint Andrew the Apostle, the frst called Mealiospiliossa, despre care Tradiția spune că a and protector of Romania. We prayed to his relics fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca. and the pieces of the X shaped cross on which he Deși am descălecat de pe aceșt munți, care par crowned his discipleship. Here we were met by His mai mult înfpți în cer decât în pământ, mintea a Eminence Chrysostomos, Metropolitan of Patras, rămas la cele înalte, findcă la Patras, în Peninsula very devoted to the saints and a friend of the Roma- Peloponezului, am contemplat minunata catedra- nians. Both His Eminence Metropolitan Chrysosto- lă care adăpostește moaștele Sfântului Apostol mos and His Grace Bishop Macarie emphasized the Andrei, cel întâi chemat și ocrottorul României. relatonship between peoples and communites Ne-am închinat la moaștele sale dar și la fragmen- through the Saints of the Orthodox Church, Apos- tele din crucea în formă de X pe care și-a încunu- tle Andrew having also been the protector of our nat apostolatul. Aici am fost întâmpinați de Înalt- young Romanian Orthodox Diocese of Northern preasfnțitul Părinte Hrisostomos, Mitropolitul de Europe. His Eminence Metropolitan Chrysostomos Patras, iubitor al sfnților și prieten al românilor. evoked with great joy the moment the relics of Atât Înaltpreasfnțitul Mitropolit Hrisostomos cât si Saint Andrew the Apostle were brought last year, in Preasfnțitul Episcop Macarie au scos în evidentă autumn, to the Romanian Patriarchate, at the invi- legătura dintre popoare și comunități prin Sfnții taton of His Beattude Patriarch Daniel. We ended Bisericii dreptmăritoare, Apostolul Andrei find the day with the vesper service in the old cathedral și ocrottorul tnerei noastre Episcopii Ortodo- of Patras, where we prayed at the martyrdom site xe Române a Europei de Nord. Înaltpreasfnțitul of Saint Andrew the Apostle, aferwards drinking Părinte Mitropolit Hrisostomos a evocat cu bucurie the holy water that slowly fows from the spring of

74 numărul 5/2012 În Catedrala mitropolitană din Veria | In the Metropolitan Cathedral in Veria evenimentul aducerii moaștelor Sfântului Apostol Saint Andrew in the semi-basement of the church. Andrei de anul trecut, din toamnă, în Patriarhia Day 3. Thursday, 21 June, we set of to the water, Română, la invitația Preafericitului Părinte Patri- to one of the saints of ancient tmes, a great hier- arh Daniel. Am încheiat ziua cu slujba vecerniei în arch and theologian through his experience and catedrala veche din Patras, unde ne-am închinat la confession, namely Saint Spyridon of Trimitunda, locul martriului și la mormântul Sfântului Apostol the miracle worker. The Island Kerkira or Corfu, Andrei, împărtășindu-ne apoi din aghiasma care where his entre relics have been lying for more curge lin din izvorul Sfântului Andrei, afat la demi- than 500 years, is situated close to the blue water solul bisericii. of the Aegean Sea, seeming a fufy cloud bowing Ziua 3: Joi, 21 iunie, am pornit pe apă, spre unul din over those in distress. Then, we went to the cathe- sfnții din vechime, mare ierarh și teolog prin trăire dral where we prayed to the relics of Saint Empress și mărturisire, anume Sfântul Spiridon al Trimitun- Theodora who ensured the victory of icons in 842, dei, făcătorul de minuni. Insula Kerkyra (Corfu), în when Orthodoxy Sunday was insttuted (the frst care îi sunt depuse moaștele întregi de mai bine Sunday of the Lent), and the presence of beautful, de 500 de ani, plasată între azurele ape ale Egeii, healing Orthodox icons. On our way to the guest pare în cer ca un nor pluttor ce revarsă har asupra house we came across some other churches which celor afați în nevoi. Am mers apoi la catedrală, host holy relics of some other great saints of the unde ne-am închinat la moaștele Sfntei Împă- Church. Thus, Corfu is the island of the spiritual rătese iconodule Teodora, căreia i se datorează riches and the Saints watch over it. biruința cultului icoanelor din anul 842, când a fost Day 4. Friday, 22 June, we sat in the manual rope instaurată și Duminica Ortodoxiei (prima duminică railway used to ensure access to the complex of the din Postul Mare), împărtășindu-ne până astăzi din Meteora monasteries near Kalambaca, because lumina frumoaselor, odihnitoarelor și tămăduitoa- our buses, like any other car, hardly succeeded in relor icoane ortodoxe. În drum spre casa de oaspeți climbing up to the place where only the heroes

CandelaNordului 75 am găsit și alte biserici, care adăpostesc nenumăra- of faith used to come. We felt at home when we te alte sfnte moaște, de la alți mari sfnți ai Biseri- reached this place because we met many local cii. Astel, Corfu este insula bogățiilor duhovniceșt Aromanians, who have preserved – for hundreds iar Sfnții o veghează! of years – their natonal identty related to ours. Ziua 4: Vineri, 22 iunie, parcă ne-am așezat în The frst monastery visited was the Great Mete- telefericele manuale și în coșulețele prin care se ora, the most representatve of all, dedicated to accesa în vechime complexul de mănăstri al Mete- the “Transfguraton” of Jesus Christ which hosts orelor, de lângă orașul Kalambaca, findcă autoca- a rich history but full of turmoil. Although initally rele noastre, ca orișice mașină, cu greu au izbutt a skete founded in 1388 by a pious monk driven să urce tărâmul ce odinioară aducea numai eroi away from Mount Athos by the Turks, Saint Atha- ai credinței și nevoitori. În acest loc ne-am simțit nasius, it was a Byzantne emperor, Ioannis Vresis mai acasă, findcă am întâlnit în zonă mulți localnici the Paleologue, with the monastc name Ioasaf, aromâni, care de sute de ani păstrează identtatea was the one who restored the place and gathered lor de neam, înrudită cu a noastră. 300 monks around it. We prayed to the relics of the Prima mănăstre vizitată a fost Marea Meteoră, two saints and founders and to some other relics cea mai reprezentatvă dintre toate, cu hramul too. We contemplated the wonderful architecture „Schimbării la Față” a Mântuitorului Iisus Hristos bedecked with the special mural paintng and the care adăpostește o istorie bogată și zbuciumată. simplycity with which the soldiers of Christ lived. Deși inițial schitul a fost fondat în 1388 de către un We contnued the pilgrimage to the high places up cuvios alungat de turci din Muntele Athos, Sfântul to second monastery dedicated to the frst Holy Atanasie, un împărat bizantn, Ioan Vresis Paleolo- Martyr, Archdeacon Steven. Here we prayed to the gul, călugărit cu numele Ioasaf, a restaurat chinovia skull of Holy Hierarch Haralambos, a saint beloved care apoi a adunat 300 de călugări. Ne-am închinat everywhere, a help in tme of epidemic and protec- la moaștele celor doi sfnți întemeietori și la alte tor of domestc animals that meet the needs of nenumărate sfnte moaște. Am contemplat în taină human being. Here we enjoyed the warm recep- minunata zidire arhitecturală împodobită cu o ton and hospitality of abbess Hristonimf and of pictura murală deosebită și simplitatea în care s-au the community of nuns. nevoit aici ostașii lui Hristos. Day 5. Saturday, 23 June, was the day when we Am contnuat pelerinajul pe înălțimi până la a doua covered the longest distance, feeling the need for mănăstre închinată Sfântului Întâiului Martr și Arhi- a deeper pilgrimage, as a remembrance of the fact diacon Ștefan. Aici ne-am închinat la creștetul Sfân- that we were walking in the footsteps of the saints tului Ierarh Haralambie, un sfânt iubit pretutndeni, who gave up many things for a higher saving love. grabnic ajutător împotriva epidemiilor și protector So, we arrived at Veria, the old Berea of Macedonia, al animalelor domestce care deservesc nevoilor where Saint Paul the Apostle passed and preached omului. În această mănăstre ne-am bucurat în mod afer he was chased away from Thessaloniki. The deosebit de primirea călduroasă și ospeția maicii Acts of the Apostles, chapter 17:10-15, tell us that starețe Hristonimf și a soborului de călugărițe. he was received well here, with hospitality, just as Ziua 5: Sâmbătă, 23 iunie, a fost ziua în care am it happened to us pilgrims. The Very Rev. Archi- parcurs cei mai mulți kilometri, simțind nevoința mandrite Grigore, a Romanian monk who serves at pelerinajului mai profund, ca reamintre că suntem Metropolitanate of Veria and The Very Rev. Archi- pe urmele unor sfnți nevoitori, care s-au înfrânat de mandrite Sosipatros, Aromanian by origin, met la multe pentru o dragoste mai înaltă și mântuitoare. and accommodated us before we went to pray, Așa am ajuns la Veria, vechea Beree din Macedonia given the fact that we had come from such a long prin care a trecut și predicat Sfântul Apostol Pavel, distance. We visited the metropolitan cathedral după ce a fost alungat din Tesalonic. Cartea Faptele of Veria where there are the relics of Saint Pious Apostolilor, capitolul 17, versetele 10-15, ne spune că Antony the New, a local saint who lived in the 10th aici a fost foarte bine primit și omenit, asemenea cum century, but known as healer of the persons sufer- s-a întâmplat și cu noi, pelerinii. Părintele Arhimandrit ing from psychic diseases. It was not by accident

76 numărul 5/2012 Grigorie, călugăr român care slujește în Mitropolia de Veria, și părintele Arhimandrit Sosipatru, aromân de origine, ne-au întâmpinat și ospețit înainte de a merge să ne închinăm, dat find că am venit de la o distanță mare. Am vizitat catedrala mitropolitană din Veria, unde sunt adăpostte moaștele Sfântului Cuvios Antonie cel Nou, un sfânt local din veacul al X-lea, dar foarte cunoscut ca tămăduitor al persoanelor cu boli psihice. Moaștele sale tămăduitoare nu se afă din întâmplare aici, ci, în urma unei minuni pe care a făcut-o sfântul: a oprit carul cu rămășițele sale pământeșt în locul casei sale părinteșt, unde astăzi s-a construit catedrala. Am mers apoi în locul în care a predicat Sfântul Pavel și ne-am bucurat de cuvintele duhovniceșt și de ospitalitatea gazdelor noastre. Lectură din cartea aptele postolilor, în Areopagul Atenei, unde Ne-am contnuat drumul spre Tesalonic, oprindu-ne a propovăduit Evanghelia Sfântul Apostol Pavel | Lecture from în Peninsula Halkidiki, mai precis în orașul cerului, he cts of the postles, in the Areopagus in Athens, where Saint Apostle Paul preached the Gospel. cum se traduce numirea grecească a Uranopolisul- ui, unde Maica Domnului a făcut să fm așteptați de that his healing relics were laid here, but was the barca care avea să ne ducă în jurul Sfântului Munte result of a miracle the saint performed: he stopped al Atonului. De aici a început simfonia om-natură, the cart that was transportng his human remains o simfonie la care cred că fecare dintre noi am fost to the place of his parents’ house, where the cathe- martori pentru prima dată: pescărușii care zburau dral was built later on. We went to the place where deasupră-ne și delfnii jucăuși conduceau vaporașul Saint Paul preached and we enjoyed the spiritual spre mănăstrile athonite. Cele 3 ore au înlesnit ca words and hospitality of our hosts. fecare dintre noi să răscolim cunoștnțele și conșt- We contnued our journey to Thessaloniki, stopping ințele, spusele, minunile și întâmplările, căderile și over at the Khalkidhiki Peninsula, at the heavenly city ridicările specifce viețuirii de mai bine de un mile- more exactly, as Ouranopolis translates into Greek, niu pe această peninsulă a Sfântului Munte. Deși where the Mother of God helped us to be on the nu am putut ajunge și la mănăstri, chiar și privin- boat that would take us around Holy Mount Athos. du-le, a fost îndeajuns. From here on the man-nature symphony began, a Plecând din Halkidiki, nu am părăsit duhul symphony that I believe every one of us witnessed Muntelui Athos, findcă am fost așteptați de for the frst tme: the gulls were fying above and aceeași ocrottoare a Sfântului Munte și a noastră the playful dolphins were leading the ship to the a tuturor, de Maica Domnului, în mănăstrea Surot, Athonite monasteries. The three hours spent on de lângă Tesalonic. Aici părintele Paisie Aghioritul, the ship made each of us remember the knowledge, ale cărui rămășite odihnesc în incinta mănăstrii, a reports, wonders and events, declines and renew- rânduit ca și noi, deși am ajuns foarte târziu încât, als typical to the more than one millennium long în mod normal, nimeni nu mai intra, să putem life of the Holy Mountain. Although we could not accede pe poarta mănăstrii, să ne închinăm la reach the monasteries, looking at them was enough. moaștele Sfântului Cuvios Arsenie Capadocianul Though leaving Khalkidhiki, we had not desert- și să ascultăm slujba privegherii, care mai mult se ed the spirit of Mount Athos, because we were șoptea, să nu deranjeze pacea locului. Am reușit, awaited by the same protector of the Holy Mount, mai apoi, să trecem și pe la catedrala din Tesalonic, of ours, and of all people, the Mother of God, at unde se afă moaștele Sfântului Mare Mucenic Surot Monastery, near Thessaloniki. Here, father Paisios Dimitrie, izvorâtorul de mir. of Mount Athos, whose relics rest in the precincts of the Ziua 6: Duminică, 24 iunie, deșteptătorul, după monastery, helped us enter the gate of the monastery – ce ne-a pregătt în toate aceste zile, retează cu because we arrived very late and normally nobody could

CandelaNordului 77 La moaștele Sfântului Ierarh Nectarie, în Eghina | At the relics of Saint Hierarch Nectarios in Eghina

La locul în care Sfântul Apostol Pavel l-a propovăduit pe Hristos, în Bereea, Veria de astăzi | At the place where Saint Apostle Paul preached Christ, in Bereea, today's Veria.

La Liturghia din biserica Mănăst rii Kato Xenia I At the Liturgy in the church of Kato Xenia Monastery După Liturghia din Mănăst rea Kato Xenia | Af er the Liturgy in Kato Xenia Monastery stll enter – and pray at the relics of Saint Pious Arsenios the Cappadocian and listen to the Vigil service, which was celebrated in whispers so as not to disturb the peace of the place. Then, we succeeded in visitng the cathedral of Thessaloniki, where there are the relics of Saint Great Martyr Dimitrios , the Myrrh Bearer. Day 6. Sunday, 24 June, afer the alarm clock had prepared us for so many days for various visits, it suddenly fnished the night and brought about the dawn for us, who would have to climb for a few hours to Kato Xenia Monastery, where a piece of the venerable girdle of the Mother of God is kept, which made various miracles for the Byzantne emperors and empresses, for the servants of the altar, for monks and nuns and for ordinary people, who asked for help from the Merciful Mother of God. The girdle was brought to Mediaeval Wallachia and to contemporary Romania, creatng numberless miracles. Racla cu moaștele The Orthodox Church paid great heed to this relic and Sfântului Cuvios worked out a special service, as it has also done with the Antonie cel Nou din Catedrala life giving wood of the Holy Cross. The laying of the Girdle mitropolitană of the Mother of God in the shrine is remembered on 31 din Veria | The th reliquary with August, an event that took place in the 10 century, and the relics of Saint has been commemorated every year ever since. Anthony the New in the Metropolitan It is also in this monastery of the Metropolitanate of Dimi- Cathedral in Veria triada, situated half the way between Athens and Thes- saloniki, that a precious miracle working icon is preserved, putere din coada nopții ce se retrage alene și face which also lends its name to the monastery. The icon să fe zori pentru noi, care aveam să parcurgem, of the Mother of God Xenia, namely the foreigner, was preț de câteva ore, un drum urcând spre mănăs- named as such, because it came from a foreign unknown trea Kato Xenia, unde se păstrează un fragment place... who knows, maybe from the Romanian Countries din cinsttul brâu al Maicii Domnului, care a făcut which have supported so much these Greek monasteries diverse minuni, atât împăraților și împărătese- from Meteora, Athos and from other parts too, which are lor bizantne, slujitorilor altarului, celor din cinul true spiritual treasures of the Universal Church. monahal, dar și oamenilor simpli, care au cerut Here, the Divine Liturgy was celebrated with the bless- ajutorul Preamilostvei. Brâul a fost adus și în Țara ing of His Eminence Metropolitan Ignatus of Dimitria- Românească Medievală, cât și în România moder- da, and we received Eucharistcally the One who gave nă și contemporană, săvârșindu-se nenumăra- and gives grace and makes all these miracles possible. te minuni. Biserica Ortodoxă a acordat o cinste Since it was the Feast of the Birth of Saint Prophet John deosebită acestei relicve și a rânduit un cult speci- the Baptst, in the sermon delivered, His Grace Bishop al, așa cum a făcut-o și pentru cinsttul și de viață referred to the second intercessor of Christans afer făcătorul lemn al Sfntei Cruci, pomenind cu prive- the Mother of God, Saint John the Baptst, the Friend ghere în ziua de 31 august punerea în raclă a Brâu- of the Bridegroom of the Church, and thanked every- lui Maicii Domnului, eveniment ce s-a petrecut în one for a welcome and accommodaton. Here too, we secolul al X-lea, și de atunci în fecare an. found two Romanian nuns called by the Holy Mother Tot în această mănăstre de maici din Mitropolia of God to serve the thousands of Romanian pilgrims Dimitriadei, care este cumva la mijlocul distanței who come with great devoton to this place, to this dintre Atena și Tesalonic, se păstrează și o prețioasă monastery, as “foreigners”. Moreover, our contribu- icoană, făcătoare de minuni, de la care vine și numele ton to universal Orthodoxy does not belong only to

80 numărul 5/2012 mănăst rii. Icoana Maicii Domnului Xenia, adică străi- na, a fost numită așa f indcă venea dintr-un loc străin, necunoscut... - cine șt e? -, poate din Țările Române, care atât de mult au contribuit la susținerea acestor mănăst ri greceșt de la Meteora, din Athos și alte părți, comori duhovniceșt ale Bisericii Universale. Aici, cu binecuvântarea Înaltpreasf nțitului Părinte Mitropolit Ignat os al Dimitriadei, s-a săvârșit Sfânta Liturghie arhierească și ne-am ospătat din Cel Care a dat și dă har și face posibile toate aceste minuni. Fiind Praznicul Nașterii Sfântului Prooroc Ioan Bote- zătorul, în cuvântul de învățătură, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie s-a referit la cel de-al doilea mijlocitor al creșt nilor după Maica Domnului, la Sfântul Ioan Botezătorul, Prietenul Mirelui Bisericii, și a mulțumit tuturor pentru frumoasa primire și Comuniune găzduire. Și aici am găsit două viețuitoare românce, euharist că în chemate de Maica Preasfântă să slujească în aceas- Mănăst rea Kato Xenia | tă mănăst re, ca „străine”, miile de pelerini români Eucharist c ce vin cu evlavie în acest loc. Mai mult, contribuți- Communion in Kato Xenia ile noastre la Ortodoxia universală nu aparțin doar Monastery trecutului, ci și prezentului, f indcă mozaicul de la intrarea în mănăst re s-a făcut prin contribuția și donațiile pelerinilor români. the past, but also to the present, because the mosaic După ce am fost ospătați și cinst ți cu îndestulare, at the entrance into the monastery was made with the din puținul maicilor, am pornit spre insula Evia, să ne contribut on and donat ons of the Romanian pilgrims. închinăm la moaștele Sfântului Ioan Rusul, un sfânt Af er we had been greeted and nourished with a lit le food din Rusia secolului al XVIII-lea, care, prin mart riu, fromthe nuns, we lef for Evia Island to pray at the relics of a rămas în Grecia ca să ajute oamenii de pretut n- Saint John the Russian, a saint from Russia who lived in the deni. Este un sfânt tămăduitor de boli, în special 18th century, who arrived in Greece through martyrdom de cancer și grabnic ajutător. Am poposit aici cu to help the people from throughout the world. He is a multă rugăciune, f ind primiți de sfânt, dar și noi saint that helps quickly, especially with cancer. We prayed primindu-l la rândul nostru în inimă. Așadar, peleri- a lot here where the saint received us and we received najul deschis de Sfântul Efrem cel Nou s-a încheiat him too in our hearts. Thus the pilgrimage that began with cu Sfântul Ioan Rusul. Ajunși acasă, la provocările Saint Ephraim the New, ended with Saint John the Russian. și greutățile zilnice, simțim prezența și ocrot rea Back home, with everyday challenges and hardships, we sf nților la care f ecare dintre noi am ajuns f e și cu felt the saints’ presence and protect on, to whom we un minim de jert ă, dar cu un maxim de răsplată. all arrived with a minimal ef ort but maximal reward.

CandelaNordului 81 Redacția Editorial

Pelerinaj pe urmele Sfântului Rege Martir Olav, în orașul Trondheim din Norvegia Pilgrimage in the footsteps of St Martyr King Olav in Trondheim, Norway

În zilele de 27 și 28 iulie 2012, Preasfințitul On 27 and 28 July 2012, His Grace Bishop Macarie Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord, of Northern Europe, together with Orthodox clergy împreună cu clericii și credincioșii ortodocși and believers of diferent natonalites, partcipated de diferite naționalități, a participat la in a traditonal pilgrimage to the City of Trondheim, tradiționalul pelerinaj din orașul Trondheim, în in honour of Saint Martyr King Olav (995-1030), cinstea Sfântului Rege Martir Olav (995-1030), who Christanised Norway. creștinătorul Norvegiei. Friday, 27 July 2012, the hierarch and the pilgrims Vineri, 27 iulie 2012, arhiereul și pelerinii s-au prayed in the ancient stone church, built on the rugat în străvechea biserică de piatră ridicată plateau where King Olav received a martyr’s death pe platoul unde a fost martirizat Regele Olav, in the town of Stklestat, near Trondheim. Pilgrims din localitatea Stiklestat, de lângă Trondheim. venerated the stone on which the holy body stood Pelerinii s-au închinat la piatra pe care a afer receiving the crown of martyrdom, but also stat trupul sfântului după primirea cununii the beautful Byzantne icon of St Olav, ofered muceniciei, dar și la frumoasă icoană bizantină by His Beattude Daniel, Patriarch of Romania, in a Sfântului Olav dăruită de Preafericitul Părinte 2003, when he atended, as the Metropolitan of Daniel, Patriarhul României, în anul 2003, Moldavia and Bukovina, in Trondheim, the meet- când a participat, ca Mitropolit al Moldovei și ing organized by the Conference of European Bucovinei, la lucrările organizate la Trondheim Churches. Saturday, 28 July 2012, His Grace Bishop de Conferința Bisericilor Europene. Sâmbătă, Macarie of Northern Europe celebrated Mass with 28 iulie 2012, Preasfințitul Părinte Episcop a group of Romanian and Russian priests in the

82 numărul 5/2012 Macarie al Europei de Nord a slujit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți români și ruși, în biserica luterană din orașul Trondheim, Norvegia, care găzduiește cele două parohii ortodoxe, cea română și cea rusă, Sfântul Olav fiind patronul celor două parohii. Parohia ortodoxă română îi are ca ocrotitori și pe Sfinții Voievozi Ștefan cel Mare și Neagoe Basarab. Destinația cea mai importantă pentru peleri- najele din Europa de Nord a fost și este fără îndoială Trondheimul, unde s-au aflat odini- oară moaștele regelui martir Olav, supranu- mit în evlavia populară și „Regele ocrotitor”. După proslăvirea sa, cultul său a început să se răspândească dincolo de granițele țări- lor scandinave, extinzându-se și în Olanda, Anglia, Franța, Spania, țările baltice, Rusia și până în Constantinopol. Cea mai veche icoa- nă a Sfântului Olav se păstrează pe o coloană din biserica Nașterii Domnului din Betleem. În perioada medievală, pelerinajul la Nidaros (vechiul nume pentru Trondheim) era, în Apus, Icoana Sfântului Olav, dăruită de Preafericitul Părinte Patriarh al patrulea ca importanță și amploare, după Daniel bisericii din Stklestad-Trondheim | The icon of Saint Olav, given by Patriarch Daniel for the Church in Stklestad-Trondheim pelerinajul de la Ierusalim, Roma și Santiago de Compostela. Din cauza celor aproape 500 de ani de protestantism, tradiția pelerinajului Lutheran church in the City of Trondheim, Norway, a fost ignorată și chiar uitată. Puținii ortodocși home to the two Orthodox parishes, the Romanian din țările scandinave aduc cinstirea cuvenită and Russian, St Olav being the protector of the two Sfântului Olav, prin rugăciune și pelerinaj. parishes. The Romanian Orthodox Church has as Din păcate, sunt foarte puține sursele scrise patron saints also Sts Princes Steven the Great and cu privire la pelerinii din vechime, la impresiile Neagoe Basarab. lor, la rutele urmate, la țările lor de origine, Trondheim was and is undoubtedly the most comparativ cu celelalte surse referitoare la important pilgrimage destnaton in North- marile pelerinaje spre Ierusalim, Santiago de ern Europe, where once were the relics of the Compostela sau Roma. Ceea ce a mai rămas martyred King Olav, known in popular piety also și a fost descoperit legat de pelerinajul spre as the “protector King”. Afer his martyrdom, his Trondheim, deocamdată, sunt doar diverse cult began to spread beyond Scandinavia, extend- vase în care se păstra apa sfințită și diferitele ing to Holland, England, France, Spain, the Baltc insigne de pelerin cu chipul Sfântului Olav. countries, Russia even to Constantnople. The Aceste insigne se purtau pe haine, la piept, oldest icon of St Olav is kept on a column of the pe pălării sau pe bagaje. Cele mai vechi Church of the Natvity in Bethlehem. During medi- insigne pentru pelerini datează în Europa din eval tmes, the pilgrimage to Nidaros (Trondheim secolul al XII-lea, dar cele care îl înfățișează old name) was, in the West, the fourth in impor- pe Sfântul Olav tronând și ținând în mână tance and size, afer pilgrimage to Jerusalem, securea cu care a fost martirizat datează de Rome and Santago de Compostela. Due to the mai târziu, din secolele XIV-XV. Aceste insigne almost 500 years of Protestantsm, the pilgrimage nu sunt foarte numeroase, însă locul în care traditon was ignored and even forgoten. The few

CandelaNordului 83 Orthodox in Scandinavian countries duly vener- ate Saint Olav, through prayer and pilgrimage. Unfortunately, there are few writ en sources about ancient pilgrims, their impressions, routes followed to their home countries compared to other sourc- es on the great pilgrimages to Jerusalem, Sant ago de Compostela or Rome. What remained and was discovered about the pilgrimage to Trondheim so far are just dif erent pots in which the blessed water was kept and various pilgrims’ badges with the image of St Olav. These badges were worn on clothes, on hats or luggage. The oldest pilgrim badges in Europe are from the 12th century, but those that depict St Olav on the throne, holding the axe with which he was martyred dates back from th th Sfântul Olav, biserica Nașterii din Betleem, later on, the 14 and 15 centuries. These badg- sec. al XII-lea | Saint Olav, the Nat vity es are not very numerous, but where they were th Church in Bethleem, 12 Centurry found prove that most pilgrims who went to Nida- ros were from Scandinavia and the Brit sh Isles. au fost descoperite dovedește că majoritatea Very popular was the spring of St Olav in Nidaros pelerinilor care mergeau la Nidaros erau din Cathedral, being considered restoring health. In țările scandinave și din insulele britanice. the homes receiving pilgrims were found several Foarte cunoscut era izvorul Sfântului Olav pots in which the pilgrims took miraculous water din Catedrala de la Nidaros, fiind conside- for their homes. Also, as in the case of the badges, rat tămăduitor. S-au găsit în casele de primi- the number of ident f ed containers is very low. re a pelerinilor mai multe vase de ceramică în At least 150 of these vessels were discovered in care pelerinii luau apa făcătoare de minuni și Norway, in old houses from medieval towns. It is o duceau acasă. La fel ca și în cazul insignelor, obvious that these containers were used also for numărul recipientelor identificate este foarte something else, but f nding one of this in the foun- scăzut. Cel puțin 150 din astfel de vase s-au tain of St Olav in Nidaros Cathedral, af er it has descoperit în Norvegia, în case vechi din orășe- been cleaned recently, demonstrates its specif c lele medievale. Este evident că aceste recipien- use: taking and bringing healing water from the te au fost întrebuințate și pentru altceva, însă well of the saint from Nidaros Cathedral, next to găsirea unuia în fântâna Sfântului Olav din Cate- the tomb of the saint king, for whom many pilgrims drala din Nidaros, după ce aceasta a fost cură- came from great distances. țată recent, demonstrează folosința expresă: luarea și purtarea apei tămăduitoare din fântâ- na sfântului din Catedrala din Nidaros, de lângă mormântul sfântului rege, pentru care mulți pelerini veneau de la distanțe mari.

84 numărul 5/2012 Piatra pe care Sfântul Olav și-a plecat capul înainte de mart riul său, păstrată în Insignă cu Sfântul Olav dintr-un tript c biserica din St klestad-Trondheim | The stone on wich Saint Olav layed his head datând din 1470 | Bedge with Saint before receiving martyrdom, kept in the Church in St klestad – Trondheim Olav from a tript ch dat ng from 1470

Recipiente pentru aghiasmă în care pelerinii luau apă sf nțită de la izvoarele Sfântului Olav – Muzeul de Șt ințe ale naturii din Gorm G. Kaare | Vessels for holy water used by the pilgrims to take the blessed water from the springs of Saint Olav – Museum of Nature Sience in Gorm G. Kaare Tineretul T e Youth Prezbitera Elena Raluca Țeican Presbytera Elena Raluca Țeican Oslo, Norvegia Oslo, Norway

Prezbitera Ramona Maria Presbytera Ramona Maria Mureșan Mureșan Borås, Sweden Borås, Suedia

„Tinerețea care alină boala: grija tinerilor față de cei afl ați în suferință”. Întâlnirea generală a tinerilor ortodocși din Scandinavia, 3-6 mai 2012 ”Youth That Relieves Disease: the Care of the Young for Those in Distress”. General Meeting of Young Orthodox from Scandinavia, 3-6 May 2012

Tinerii din f lialele Centrului de Tineret Sfntul oie Youth from branches of St. Stephen the reat od tefan cel Mare al Episcopiei Ortodoxe Româ- Youth Centre of the Romanian Orthodox Episco- ne a Europei de Nord, la chemarea Preasf nțitului pate of Northern Europe, at the call of our Bishop nostru Părinte Episcop Macarie, se adună o dată Macarie, gather once a year for general spiritual pe an pentru întâlnirea duhovnicească generală, în meet ngs in dif erent places in Scandinavia or in diferite locuri din Scandinavia sau din țară. Și anul the country. This year, Romanian, Danish, Swed- acesta, elevii, studenții și t nerele familii române, ish and Norwegian pupils, students and young daneze, suedeze și norvegiene s-au întâlnit în peri- families met on 3-6 May 2012 in the town of Lem oada 3-6 mai 2012, în localitatea Lem din Penin- in Jutland, Denmark, at the elli ors loster sula Iutlanda, Danemarca, la elli ors loster, un medieval monastery complex, restored in 1970, complex mănăst resc medieval, restaurat în anul used today only for spiritual and cultural mani- 1970, folosit astăzi doar pentru manifestările spiri- festat ons. His Grace Bishop Macarie decided that tuale și culturale. Preasf nțitul Macarie a rânduit the meet ng would have the theme: outh hat ca întrunirea să aibă ca temă: inereţea care alină eliees isease: the Care of the oun for hose in oala: ria nerilor faţă de cei a aţi n suferinţă, istress, given the fact that 2012 was proclaimed dat f ind faptul că anul 2012 a fost proclamat de by the Holy Synod of the Romanian Orthodox Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „Anul Church “he Solen ear of the Sacraent of the omagial al Sfântului Maslu și al îngrijirii bolnavilor”. ol nc on and ain Care of the Sic “.

CandelaNordului 87 Ierarhul, preoții slujitori și tnerii în biserica complexului elli ors loster din Lem, Danemarca

La acest eveniment a luat parte, pe lângă tnerii The event was atended, in additon to young entuziașt și preoții slujitori din episcopia noas- enthusiasts and the priests ministering in our epar- tră, Preasfnțitul Părinte Episcop Macarie, avân- chy, by His Grace Bishop Macarie, having as special du-l ca invitat special pe Părintele Ioan Cojanu, guest Father Ioan Cojanu, Abbot of the Monastery starețul Mănăstrii Sfntul oan oteătorul din of Saint ohn the apst in Alba Iulia. The meetng Alba Iulia. Întâlnirea a durat 4 zile, tmp în care lasted four days, during which the young partci- tnerii partcipanți din țările scandinave s-au putut pants in the Scandinavian countries have been cunoaște și au putut lega prietenii, în care s-au able to know and make friends, they were able to putut spovedi și împărtăși cu Preasfntele Taine, în confess and share in the Holy Sacraments, where care au ascultat cuvinte duhovniceșt și răspunsuri they heard spiritual words and answers to their la frământările lor și s-au căutat soluții la provocă- troubles and sought solutons to the challenges of rile misionare contemporane. contemporary mission. Locația întâlnirii, complexul elli ors loster, The chosen locaton was the complex ors elli (tradus în română Mănăstrea Sfntei Cruci), din loster, (translated into Romanian Monaster of localitatea Lem, Peninsula Iutlanda din Danemar- the Cross), in the town of Lem, Jutland peninsula, ca, s-a dovedit a f o alegere providențială, datori- Denmark. It was providental, because of its gener- tă generozității spațiului. Așezământul se compu- osity of space. The setlement consists of a large ne dintr-o biserică mare din piatră de râu, câteva river stone church, the several dining rooms, dozens sufragerii, zeci de camere, trapeza, bucătăria și of rooms, refectory, kitchen and garden where grădina, unde tnerii noștri au jucat fotbal și tenis. our young people have played football and tennis. Deși niciodată ortodocșii nu au avut actvități Although Orthodox never had actvites there, the acolo, biserica de piatră era împodobită cu icoa- stone church was decorated with Orthodox icons, ne ortodoxe, zugrăvite canonic, și un loc la intrare canonically painted, and a place at the entrance for în care ardeau lumânări de ceară curată, pentru burning clean wax candles for the living and the vii și pentru morți. După venirea noastră, a unui dead. Afer our arrival, numbering more than 120 număr de peste 120 persoane, locul acela a căpă- people, the place has acquired a more pronounced tat un accent ortodox mult mai pronunțat, după Orthodox character, as the administrator of the cum ne-a mărturisit nostalgic administratorul locu- place nostalgically confessed, the Danish Lars lui, danezul Lars Ulsdal. Și noi ne-am simțit acasă, Ulsdal. And we felt at home because we have findcă am putut săvârși câteva Sfnte Taine, anume celebrated a number of Sacraments, namely two două Cununii, un Botez, Taina Sfântului Maslu, cele Weddings, one Baptsm, the Sacrament of Holy 7 Laude și zilnic Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, Uncton, the 7 daily Lauds and the Divine Liturgy, in la care am putut partcipa îndeobște. which we usually could partcipate. Ziua de joi, 3 mai 2012, a fost zi de călătorie, de In one way or another, Thursday, May 3, 2012, drumeție și peripeție, findcă fecare, în funcție was a day of travel, hiking and adventure for each,

88 numărul 5/2012 The Bishop, priests and the young people in the Church of the elli ors loster complex in Lem, Denmark de distanță, s-a ostenit într-un fel sau altul. Unii depending on the distance. Some travelled more au străbătut peste 1000 kilometri cu mașina sau than 1,000 kilometres by car or boat, on water and vaporul, pe apă și pe uscat. Cei care au optat on land. Those who opted for the plane undertook pentru avion nu au avut mai puțină nevoință, find- no less efort, because the road from the nearest că drumul de la cel mai apropiat aeroport mare, major airport, Billund, Aarhus and Aalborg, to the Billund, Aarhus sau Aalborg, până la mănăstre monastery is rather difcult, being rather compli- se străbate cu anevoie, find destul de complicat cated and segmented. But fnally all arrived well și segmentat. Dar, în fnal, cu toții au ajuns bine, before the large refectory clock rang the passing înainte ca orologiul mare din trapeză să bată trece- from one day to another. rea de la o zi la cealaltă. Friday, May 4, 2012, from 8.00 a.m., bells rang for Vineri, 4 mai 2012, de la orele 08.00 au sunat clopo- Matns and at 9.00 the Divine Liturgy started. Thus, tele pentru Utrenie și, de la orele 09.00, s-a început a choir beautfully knit together by various parish Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Astel, s-a format youth was formed. As in an authentc monastery, un cor frumos, bine închegat din tnerii diverselor tasks were diverse: some in the kitchen, others at parohii. Ca într-o mănăstre autentcă, ascultările the service, others in the pews and the priests at au fost diverse: unii la bucătărie, alții la slujbă, alții the altar. A breakfast followed and, similarly, some la strană și părinții la altar. A urmat micul dejun în volunteered to serve in turn their brethren at care, la fel, unii s-au oferit voluntari, prin rotație, meals. Afer breakfast, His Grace Bishop Macarie să slujească la mese pe frații lor. După micul dejun, ofcially opened the event with an introductory Preasfnțitul Părinte Episcop Macarie a deschis ofci- speech, on the program, the purpose and intent al evenimentul printr-un cuvânt introductv, cu privi- of the meetng, highlightng our need to be more re la programul, scopul și intenția întâlnirii, sublini- ofen in communion and come to know each ind nevoia noastră de a f mai des în comuniune și other. Afer a brief word from Father Abbot Ioan, cunoaștere reciprocă. A urmat apoi un scurt cuvânt each partcipant was introduced briefy, helping al Părintelui Stareț Ioan, după care fecare partci- with a good thought at this meetng. Some young pant s-a prezentat succint, contribuind cu un gând members of families who already work in the social bun la această întâlnire. Unii dintre membrii tneri- system, homes and nursing homes or hospices and lor familii lucrează deja în sistemul social, în azile și hospitals have shared practcal experience gained cămine de bătrâni sau prin ospicii și spitale și ne-au in this feld and how society cares for its Scandi- împărtășit din experiența practcă dobândită în navian elders and helpless. In this framework, acest domeniu și modul cum își îngrijește societa- Nina Maria Preda, a Danish convert to Orthodoxy tea scandinavă bătrânii și neputncioșii. Tot în acest and wife of one of our youth, was presented. We cadru, s-a prezentat și Nina Maria Preda, daneză were impressed by her knowledge of Romanian converttă la Ortodoxie și soție a unuia dintre tnerii language and her atempt to live more authentc noștri. Ne-au impresionat cunoștnțele sale de limbă Orthodox spirituality. She was recently baptsed

CandelaNordului 89 română și încercarea ei de a trăi tot mai auten- at the Romanian Orthodox parish in Copenhagen tc spiritualitatea ortodoxă. Ea a fost botezată de at the age of 30. Before her baptsm, she did not curând în parohia ortodoxă română din Copenhaga, belong to any religion, being a descendant from a la vârsta de 30 de ani, tmp în care nu a aparținut family of people of culture, among whom one can nici unei religii, descinzând dintr-o familie de oameni menton her uncle Bent Fabricius-Bjerre, one of de cultură, dintre care amintm pe unchiul ei Bent the most famous contemporary Danish compos- Fabricius-Bjerre, unul dintre cei mai faimoși compo- ers stll alive. zitori danezi contemporani, încă în viață. Being so many, tme passed quickly and we just got Fiind mulți, tmpul a trecut repede și nici nu am apucat up from the table when we had to get ready for să ne ridicăm de la masă că a trebuit să ne pregătm lunch. Everything that was cooked in the kitchen, pentru prânz. Tot ce s-a gătt în bucătărie a fost efort was made through voluntary efort, an important voluntar și un rol deosebit de important l-a avut role being that of Mrs. Dorina Bucatariu-Merchant doamna Dorina Bucătariu-Merchant din Stockholm, from Stockholm, who coordinated the prepara- care, prin experiența dumneaei, a coordonat pregă- ton of food for all partcipants. She is married to trea mâncării pentru toți partcipanții. Este căsători- a Panamanian, recently converted to Orthodoxy. tă cu un panamez, convertt la Ortodoxie de curând. Asked why he preferred to become Orthodox, he Întrebat de ce a preferat Ortodoxia, a mărturisit că said Orthodox spirituality is a more natural way spiritualitatea ortodoxă îi este mai frească modu- of living compared to his previous confession. lui său de a f decât confesiunea avută mai înainte. Mutual knowledge contnued in our hike up the Cunoașterea reciprocă a contnuat în drumeția north-west coast of Jutland, where the North noastră până pe coasta de nord-vest a Iutlandei, Atlantc Ocean dominates, known to locals as the unde tronează cu putere Oceanul Atlantcului de North Sea. Here we visited the thatched cotages, Nord, cunoscut de localnici ca Marea Nordului. Aici, reminiscent of the simple life they had before, am vizitat căsuțele cu acoperiș de stuf care amin- communites based on fshing and agriculture, tesc despre viața simplă pe care o aveau înainte large sand dunes with special beauty and the wind comunitățile bazate pe pescuit și agricultură, dune- and waves which show the mighty hand of God le mari de nisip, care au o frumusețe aparte, și vântul that is manifested in everything. We came back și valurile, ce arată mâna tare a lui Dumnezeu ce Se hungry and afer dinner the Sacrament of Holy manifestă în toate. Ne-am întors înfometați și, după Uncton preceded the Sacrament of Marriage of cină, a urmat Taina Sfântului Maslu, precedată de a Romanian-Norwegian family, where we were Taina Cununiei pentru o familie româno-norvegia- all presents. Grooms and godfathers wore tradi- nă, alături de care am fost cu toții. Mirii și nașii au tonal Romanian folk costumes. The atmosphere purtat tradiționalul port popular românesc. Atmo- was charged with excitement and joy, especially sfera a fost încărcată de emoție și bucurie, mai ales for the fact that the gesture was spontaneous pentru faptul că gestul a fost spontan pentru miri for grooms and godfathers, unscheduled and și nași, neprogramat și neașteptat. Evenimentul s-a unexpected. The event was due to the thought- datorat atentei purtări de grijă pastorale a Episco- ful care of our pastoral bishop, His Grace Macarie. pului nostru, Preasfnțitul Macarie. Mulți români Many Romanians who immigrated before or care au emigrat înainte sau imediat după anii 1990, immediately afer 1990, as was the case with cum a fost și cazul miresei, neavând parohii loca- the bride, not having stable local parishes, did le stabile, nu și-au mai sfnțit viața și evenimen- not bless their major events in life in the Ortho- tele majore în Biserica Ortodoxă, în circumstanțe dox Church, due to dauntng circumstances. With descurajatoare. Odată cu înfințarea Episcopiei the establishment of the Diocese of Northern Europei de Nord și a numeroaselor parohii loca- Europe and the many local parishes things have le, lucrurile s-au schimbat vizibil în viața duhov- changed notceably in the spiritual and sacra- nicească și sacramentală a credincioșilor români mental life of the Romanian Orthodox believ- ortodocși și, din ce în ce mai vizibil, și în viața scan- ers and increasingly visible also in the Scandina- dinavilor care se afă în interacțiune cu românii. vian life of those in interacton with Romanians.

90 numărul 5/2012 Episcopul Macarie alături de preoți și de tnerii îmbrăcații în portul românesc | His Grace Bishop Macarie together with the priests and the young dressed in the traditonal Romanian clothing

Sâmbătă, 5 mai 2012, a sunat din nou clopotul Saturday, May 5, 2012, the bell rang again at 8.00 la orele 08.00, chemând la rugăciune și la Sfân- a.m., calling for prayer and for the Divine Litur- ta Liturghie. După micul dejun, a urmat dialogul gy. Afer breakfast followed Father Ioan Cojanu’s duhovnicesc cu Părintele Ioan Cojanu, care ne-a spiritual dialogue, where we talked about the vorbit despre responsabilitatea tnereții, valoarea responsibility of youth, its inestmable, unre- ei inestmabilă, irepetabilitatea acestei vârste și peatable value for this age and the need for it to nevoia ca ea să se împlinească în comuniune de be fulflled in communion of service and obedi- slujire și ascultare față de cei mai în vârstă, pornind ence to elders, startng with spiritual and bodily de la părinții duhovniceșt și trupeșt și contnu- parents and contnuing with the entre elderly ând cu întreaga comunitate vârstnică și afată în and needy community. At the end of the event, nevoi. La sfârșitul evenimentului, a ținut un scurt one of our guests, Thomas Arentzen, a Norwegian cuvânt unul dintre invitații noștri, Thomas Arent- convert to Orthodoxy, a student and assistant at zen, norvegian convertt la Ortodoxie, doctorand the Department of Theology, University of Lund, și preparator la Departamentul de Teologie al Sweden gave a brief word. Thomas noted how Universității din Lund, Suedia. Thomas a observat Church traditon formed a naton and culture and cum Tradiția Bisericii a format cultura unui neam that culture has now become a watchful school și cum acea cultură a devenit școală de teologie și of theology of integraton and perpetuaton of veghetor al integrității și perpetuării Tradiției Sfnte the traditon of the Apostles, in which Christ is Apostolice, în care Hristos Se comunică prin Sfntele communicated through the Sacraments cele- Taine săvârșite cu conștinciozitate și recunoștnță. brated conscientously and with grattude. As a Ca glumă, a spus, apreciind frumoasele noastre joke, he said, appreciatng our beautful traditons

CandelaNordului 91 tradiții la care a fost martor, că, dacă ar crede în which he witnessed, that if he were to believe in reîncarnare, și-ar dori să se renască român. reincarnaton, then he would like to be reborn as După prânz, a urmat ofcierea Tainei Cununiei pentru a Romanian. alți tneri români care locuiesc în Iutlanda și, apoi, a Afer lunch, for other young Romanians living in Tainei Sfântului Botez pentru prunca Ecaterina de la Jutland, followed the celebraton of the Sacra- Oslo, (tnerii ei părinți find foarte dinamici în misiu- ment of Marriage and then there was a Holy nea tneretului ortodox), momente ce au fost deco- Baptsm for baby Catherine from Oslo (her parents rate de numeroasele motve forale de pe porturile are very dynamic in the youth Orthodox mission), româneșt îmbrăcate de cei prezenți. Aceste straie moments which were decorated by numerous româneșt simple, dar pline de sărbătoare pascală, foral elements of the Romanian garb worn by au făcut o puternică impresie asupra scandinavilor those present. These Romanian clothes, simple prezenți la eveniment. Practc, în acesta a constat și but full of Easter celebraton, made a strong atelierul de cultură românească și paradă a portului impression on Scandinavians atending the event. popular românesc. Ni s-a îngăduit, cu măsură, să ne Practcally, this workshop consisted of Romani- împărtășim și de muzica noastră folclorică, iar cei an culture and Romanian folk parade. We were mai iuți de picior au întns hora românească. Încă allowed, in moderaton, to share our folk music o dată tradiția unui popor s-a unit cu Tradiția Bise- and the most nimble ones stretched a Roma- ricii, în lumina căreia s-a format și inspirat de sute nian hora. Once again the traditon of a people de ani. După cina festvă, îmbogățită de ofrandele united with the Church traditon, in the light of mirilor, am privegheat cu toții în biserică, deschi- which it was formed and inspired for hundreds zând prin Vecernia Mare ziua liturgică a Sfntei Învi- of years. Afer dinner, enriched by the oferings eri. Cu această bucurie sfântă, am mers împreună să of the couple, we all went for a vigil in the church, organizăm focul de tabără, care s-a înălțat cu câțiva opening with the Great Vespers the liturgical day metri de la pământ, alungând, odată cu întunericul of the Resurrecton. With this holy joy we went to nopții, și oboseala noastră. organize the bonfre, which raised a few feet of Duminică, 6 mai 2012, Liturghia Arhierească a the ground, chasing away the darkness of night încununat manifestările noastre și le-a desăvârșit. and our fatgue too. Ne-am hrănit duhovnicește din Preasfntele Taine Sunday, May 6, 2012, the Divine Liturgy crowned ale lui Hristos, din Sfântul Trup și Sânge și din our events and made them perfect. We fed spir- mesajul Preafericitului nostru Părinte Patriarh itually from the Holy Sacraments of Christ, the Daniel și, totodată, din cuvintele de învățătură Holy Body and Blood, and from the message of împărtășite de Preasfnțitul Părinte Episcop Maca- our Patriarch Daniel, as well as from the words rie și de Părintele Ioan Cojanu, care ne-au tâlcuit of teaching shared by His Grace Bishop Macarie. Pericopa Evanghelică după Sfântul Apostol Ioan, Rev. Fr Ioan Cojanu interpreted the fragment text rânduită de Biserică să se citească în acea dumi- from the Gospel of St. John, fxed by the Church nică, a IV-a după Pașt, având în centru vindecarea to be read in the 4th Sunday afer Easter, having paralitcului de la scăldătoarea Vitezda. Și această in the centre the healing of the paralytc at the pericopă a fost providențială, findcă s-a potrivit pool of Bethesda. This text was also providen- perfect cu tematca întâlnirii noastre: grija față de tal because it ft perfectly with the theme of our cei afați în suferință. Sfânta Liturghie a culminat meetng: caring for those in distress. The Divine cu împărtășirea marii majorițăți a membrilor, care Liturgy culminated with the sharing in the Holy s-au pregătt în prealabil, findcă toți am avut șansa Communion by the vast majority of members who să ne mărturisim înainte și să afăm sfat duhovni- were prepared in advance, because we all had cesc la frământările noastre cele mai profunde. the chance to confess before and fnd spiritual Apoi, a urmat prezentarea de către Părintele Ioan advice for our deepest anxietes. Then Father Ioan a noului număr al publicației parohiei din Aarhus, presented the new issue of the parish of Aarhus, Danemarca, inttulată Cruce i niere, cu îndem- Denmark, magazine called Cross and esurrecon nul ca fecare parohie să urmeze acest exemplu de with the urge that every parish follow this example

92 numărul 5/2012 lucrare misionară. A urmat masa festvă, cuvântă- of missionary work. The gala dinner followed, then rile de încheiere și curățenia generală pe care am the closing speeches and general cleaning which făcut-o împreună în toate încăperile folosite în we did together in all rooms used at the tme. acea perioadă. Am plecat toți cu inima împăcată și We lef all the more uplifed and hopeful to meet cu nădejdea revederii la următoarea întâlnire. Iată again at the next encounter. This was another încă un pas în întărirea comunității de credincioși step in strengthening the community of Romanian români ortodocși din ținuturile scandinave, pentru Orthodox believers from the Scandinavian lands, care mulțumim și dăm slavă Preasfntei Treimi! for which we thank and praise the Holy Trinity!

Complexul elli ors loster din localitatea Lem, Danemarca | The elli ors loster complex in the city of Lem, Denmark

CandelaNordului 93 Evenimente Events † Dr. Laurențiu Streza, † Dr Laurenţiu Streza Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului Archbishop of Sibiu and Metropolitan of Transylvania

Sfi nțirea picturii bisericii românești din Malmö Consecration of the Painting of the Romanian Church in Malmö

Din încredințarea și cu binecuvântarea Preaferici- From 12 – 16 October 2012, I paid a canonical tului Părinte Patriarh Daniel al României, am efec- visit to the Romanian Orthodox Diocese of North- tuat în Episcopia Ortodoxă Română a Europei de ern Europe, on behalf of and with the blessing of Nord, în perioada 12-16 octombrie 2012, o vizită His Beat tude Patriarch Daniel of Romania, on the ocazionată de slujba de sf nțire a picturii bisericii occasion of the consecrat on service of the paint- româneșt din orașul Malmö, Suedia. ing of the Romanian church of Malmö, Sweden. Sâmbătă, 13 octombrie, împreună cu Preasf nțitul Saturday, 13 October 2012, I visited a few main Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord și cu tourist points of the beaut ful Swedish city, together părintele Mihai Radu de la Parohia „Pogorârea with His Grace Bishop Macarie of Northern Europe, Sfântului Duh” din Malmö, am vizitat câteva dintre and Rev. Mihai Radu from the parish of “Descent of obiect vele turist ce principale ale frumosului oraș the Holy Spirit” of Malmö: [we visited ] the Torso suedez: clădirea turn Torso, simbol al orașului tower building – symbol of Malmö city, and the Malmö, Catedrala luterană „Sfântul Apostol Lutheran Cathedral of “Saint Peter the Apostle”, Petru”, construită în secolul al XIII-lea, unul dintre built in the 13th century, one of the biggest build- cele mai mari edif cii din oraș. Vizita a cont nuat ings of the city. The visit cont nued with one of la unul dintre cele mai vechi și prest gioase orașe the oldest and most prest gious university cit es of universitare ale Suediei, Lund, fondat pe la anul Sweden, namely Lund, founded in 990, and in 1103 990, devenit, încă din anul 1103, reședință pentru established as the residence of the Archbishop of

CandelaNordului 95 Înaltpreasfnțitul Mitropolit Laurențiu și Preasfnțitul Episcop Macarie, alături de părintele paroh Mihai Radu și de membrii comunității ortodoxe româneșt din Malmö, în cadrul slujbei de sfnțire a picturii lăcașului de cult

Arhiepiscopul întregii Scandinavii. Aici am vizitat all Scandinavia. Here we visited the University and Universitatea și Biblioteca regală. the Royal Library. Duminică, 14 octombrie, la sărbătoarea Sfntei Cuvi- Sunday, 14 October, on the feast of Saint Para- oase Parascheva, împreună cu Preasfnțitul Părinte scheva, I celebrated the consecraton service of Macarie și un sobor de preoți și diaconi, am săvârșit the paintng of the Romanian church of “Descent Sfânta Liturghie și slujba sfnțirii picturii bisericii of the Holy Spirit” of Malmö city, assisted by a româneșt „Pogorârea Sfântului Duh” din orașul group of priests and deacons. To end with the Malmö. La sfârșitul slujbei, am dat citre mesajului de service, I read the message of blessing from His binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Dani- Beattude Patriarch Daniel, conveyed on the occa- el, transmis cu ocazia acestui eveniment deosebit din sion of this special event in the life of the Orthodox viața românilor ortodocși din aceste părți ale Euro- Romanians living in this part of Europe, in which pei, în care s-a evidențiat legătura simbolică, deosebit he emphasised the symbolic relatonship, very de semnifcatvă, dintre cea dintâi sfnțire a acestui signifcant indeed, between the frst consecra- sfânt locaș și prăznuirea actuală. De asemenea, din ton of this place of worship and the present one. încredințarea Preafericirii Sale, am conferit părinte- I also awarded the high ecclesial distncton of the lui paroh Mihai Radu înalta distncție bisericească, “Patriarchal Cross” to parish priest Mihai Radu, on „Crucea patriarhală”. În același cadru sărbătoresc, am behalf of His Beattude. During the same festvity dăruit Paraclisului Centrului eparhial din Stockholm I ofered to the chapel of the Eparchial Centre of și bisericii din Malmö părtcele din moaștele Sfân- Stockholm and to the church of Malmö, partcles tului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvani- of Saint Hierarch Andrei Şaguna, Metropolitan ei, precum și icoane ale Sfântului Mitropolit Andrei. of Transylvania, as well as icons of Saint Metro- Sărbătoarea s-a încheiat cu agapa creștnă și bucuria politan Andrei. The feast ended with the Christan revederii creștnilor ortodocși români din diferitele agape and the joy of the meetng of the Romanian zone ale Scandinaviei, prezenți la acest eveniment, Orthodox Christans of various parts of Scandina- dintre care o bună parte au îmbrăcat frumosul port via, present at this event, many of them dressed tradițional românesc. În aceeași zi, după-amiaza, am in the beautful Romanian traditonal costumes. vizitat și Catedrala arhiepiscopală din orașul Lund, cu The same day, in the afernoon, I also visited the hramul „Sfântul Mucenic și Arhidiacon Laurențiu”. Archiepiscopal Cathedral of Lund city, with Saint

96 numărul 5/2012 His Grace Macarie, Bishop of Northern Europe with His Eminence Lawrence, Metropolitan of Transylvania and Archbishop of Sibiu, aside with Fr. vicar Mihai Radu and the members of the Romanian Orthodox Comunity in Malmö, during the consecration of the church painting

Luni, 15 octombrie, împreună cu Preasfnțitul Martyr Archdeacon Laurenţiu as patron saint. Episcop Macarie, am vizitat orașul Copenhaga, Pala- Monday, 15 October, I visited Copenhagen city, the tul Reginei Margareta a II-a a Danemarcei, diverse Palace of Queen Margret II of Denmark, various biserici și catedrale. Apoi, după vizita făcută la bise- churches and cathedrals, together with His Grace rica Parohiei Ortodoxe Române „Nașterea Maicii Bishop Macarie. Then, afer the visit paid to the Domnului și Sfnții Cuvioși Grigorie Decapolitul și Romanian Orthodox parish church of “The Birth of Nicodim de la Tismana” din Copenhaga, la invitația the Mother of God and Saints Gregory the Decap- Centrului de tneret „Sfântul Voievod Ștefan cel olite and Nicodim of Tismana” in Copenhagen, I Mare” al Episcopiei Europei de Nord, am susținut o delivered a conference on the theme “The Divine conferință cu tema „Sfânta Liturghie și Taina Sfântu- Liturgy and the Sacrament of the Holy Uncton” lui Maslu” pentru comunitatea de români ortodocși for the community of Orthodox Romanians of din capitala Danemarcei. La conferință a asistat Denmark, at the invitaton of the Youth Centre of și Excelența Sa, domnul Viorel Matei Ardeleanu, “Saint Prince Steven the Great”. His Excellency, Mr. Ambasadorul României în Regatul Danemarcei. Viorel Matei Ardeleanu, Romanian Ambassador in Am încheiat cu multă bucurie sufetească vizita the Denmark Kingdom, atended the conference. pastorală încredințată, rămânând profund impresi- I fnished with much joy and spiritual fulflment the onați de credința și dragostea jertelnică a episco- pastoral visit entrusted, deeply impressed by the pului, preoților și credincioșilor români din diaspora sacrifcial faith and love of the Romanian bishop, scandinavă pentru Biserica noastră strămoșească, priests, and faithful of the Scandinavia Diaspora for prilejuindu-ne alese împliniri sufeteșt. our ancient Church.

CandelaNordului 97 Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu ocazia sfi nțirii picturii bisericii românești din Malmö – Suedia

Veșmânt ceresc la biserica românească din Malmö – Suedia

Vestea evenimentului important și plin de sensuri profunde pe care îl trăiți acum în Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, prin sf nțirea picturii bisericii Parohiei Ortodoxe Române „Pogorârea Sfântului Duh” din orașul suedez Mal, a ucurat inia noastră aa cu un părinte se ucură de plinirile ilor săi. ucuria este cu att ai are cu ct, prin s nţirea unei iserici, cre nii se părtăesc de darurile cere ale duneeie lor i enicelor locauri. acă n spiritualitatea cre nă occidentală, aiestatea i turlele nălţate ale cate dralelor arată năuinţa oului spre cer, prin puterea credinţei, oul aunnd să ute i să sculptee unţi de piatră, n iserica Ortodoă, prin pictura isericească, spaţiul lituric deine cer coort pe pănt. Slujba sf nțirii unei biserici creșt ne ortodoxe, prin mulțimea semnif cațiilor izvorâte din ritualul liturgic, ne inită la un pelerina spiritual n părăţia lui uneeu i n couniunea s nţilor, la o nnoire a ieţii n ristos a cre nului i a counităţii euharis ce (cf. Galateni 2, 20). În același t mp, sf nțirea Bisericii este o pregustare a venirii preaslăvite a lui Hristos la sfârșitul veacurilor, înconjurat de Sf nții Apostoli și Sf nții Îngeri (cf. Matei 25, 31).

Iubiți f i și f ice duhovniceșt ,

Înțelegând bogăția binecuvântărilor pe care acest moment special îl aduce în viața dumneavoastră, se cuvine să amint m și unele date, de Dumnezeu rânduite, regăsi- te într-o tainică legătură.

98 numărul 5/2012 The Message of His Beatitude Father Daniel, Patriarch of the Romanian Orthodox Church Addressed on the Occasion of the Painting Consecration of the Romanian Church in Malmö – Sweden

Heavenly Vestment at the Romanian Church in Malmö – Sweden

The news about the important event full of deep meaning that you are living now in the Romanian Orthodox Diocese of Northern Europe through the blessing of the paint ng of the “Descend of the Holy Spirit” church of the Romanian Orthodox parish of the Swedish city of Malmö brought us joy just as a father is happy seeing the achievements of his children. The joy is even greater as when consecrat ng a church the Christ ans taste the heavenly gif s of the eternal divine places. If in the Western Christ an spirituality the magnif cence and high towers of the cathe- drals show the human aspirat on to heaven, the humans being able to move and carve the mountains rocks through the power of faith, in the Orthodox Church the liturgical space becomes heaven descended on the earth through the church paint ng. The consecrat on service of a Christ an Orthodox Church invites us, through the variety of senses in the liturgical rite, to a spiritual pilgrimage to the Kingdom of God and to the communions of the saints, to a renewal of life in Christ and of the Eucharist c community (cf. Galat ans 2:20). At the same t me, the consecrat on of a church is a foretaste of the glorious coming of Christ at the end of t me, surrounded by the Saints Apostles and Angels (cf. Mat hew 25:31).

Beloved spiritual sons and daughters,

Having understood the richness of the blessing that this special moment brings into your life, we ought to remember some other data scheduled by God in a mysterious relat onship.

CandelaNordului 99 Prima sf nțire a acestui sfânt locaș, împodobit de catapeteasma dăruită de fericitul întru pomenire Patriarh Iust n, a fost săvârșită la 27 septembrie 1987, de fericitul întru pomenire Patriarh Teoct st, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. Această sărbătoare a reprezentat un eveniment excepțional nu doar pentru româ- nii din sudul Suediei, ci și pentru toți locuitorii acelor ținuturi. La târnosirea din 27 septembrie 1987, în prestolul altarului au fost așezate părt cele din Sf ntele Moaște care au fost recuperate în t mpul demolării Bisericii Sfnta ineri Hereasca din Bucureșt , distrusă de regimul comunist ateu la data de 20 iunie 1987. Astăzi, 14 octombrie 2012, la 25 de ani de la târnosirea din 1987, la sărbătoarea Sf ntei Cuvioase Parascheva, cunoscută în popor și ca Sfnta ineri, se săvârșeș- te sf nțirea picturii bisericii din Mal, nentată n această haină de pictură fruoasă i luinoasă, confor rnduielii din iserica noastră dreptăritoare. ede duhonicete cu uneeu lucreaă prin S nţii Săi i conertete suferinţa n ior de speranţă, iar uilirea n sărătoare de iruinţă. a acest p de sărătoare, felicită pe reas nţitul ărinte Macarie, piscopul piscopiei Ortodoe one a uropei de Nord, pentru ac itatea sa pastorală i isionară oată din ţinuturile scandinae. n od deoseit, inecuntă ulta osteneală a părintelui aroh Mihai adu, care, de aproape de ani, sluete n arohia Ortodoă onă din Mal, ind peranent susţinut de dis nsa failie a s nţiei sale i de unii credincioi care iuesc iserica. uturor celor care au contriuit la realiarea picturii, tuturor celor preenţi i celor care se or nchina i or nălţa ruăciuni n acest sfnt loca, le dori ca Milos ul uneeu să le asculte dorinţele une i s nte, să le dăruiască autor n lucrarea ntuirii, inecuntndule iaţa din darurile Sale cele oate, spre slaa Preasf n- tei Treimi și bucuria Bisericii.

† DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

100 numărul 5/2012 The f rst consecrat on of this holy place of worship bedecked with the iconostasis given by the worth of remembering Patriarch Iust n was celebrated, on 27 Septem- ber 1987, by the worth of remembering Patriarch Teoct st, together with a group of hierarchs, priests and deacons. This feast represented an extraordinary event not only for the Romanians living in the South of Sweden, but also for all the inhabitants of this part of the world. At the consecrat on of 27 September 1987, part cles of the Holy Relics were put in the table of the holy altar which had been recovered from the church of St araschea Hereasca of Bucharest demolished by the communist atheist regime on 20 June 1987. Today, 14 October 2012, 25 years af er the consecrat on of 1987, on the feast of Saint Pious Parascheva, also popularly known as Saint Friday, the church paint ng of the church of Malmö is consecrated, dressed in this vestment of beaut ful bright paint ng in accordance with the tradit on of our righteous Church. We spiritually see how God works through His saints and converts suf erance into a source of hope, and humiliat on into victory. We congratulate His Grace Macarie, Bishop of the Romanian Orthodox Diocese of Northern Europe, at this t me of celebrat on, for his rich pastoral missionary act v- ity in the Scandinavian territory. We bless especially the ef orts of parish priest Fr. Mihai Radu, who has been serving in the Romanian Orthodox Parish of Malmö for 35 years, permanently supported by his dist nguished family and by the good faith- ful, who love the Church. We wish all those who contributed to the execut on of the paint ng, all those present and those who will say prayers in this place of worship that Merciful Good listen to their good wishes and help them on the path to salvat on, blessing their life through His rich gif s, for the glory of the Most Holy Trinity, and the joy of the Church.

† Daniel Patriarch of the Romanian Orthodox Church

CandelaNordului 101 Gheorghe-Cristian Popa Gheorghe-Cristian Popa Ziarul Lumina, București Ziarul Lumina, Bucharest

Simpozion dedicat Centenarului nașterii Părintelui Alexandru Ciurea (1912-2012) Symposium Dedicated to the Centennial of the Birth of Rev. Fr. Alexandru Ciurea (1912 – 2012)

Părintele Alexandru Ciurea, erudit profesor de teolo- On 16 November 2012, Rev. Fr. Alexandru Ciurea, gie și primul misionar român în țările scandinave, a erudite theology professor and the frst Romanian fost comemorat pe 16 noiembrie 2012, la Facultatea missionary in the Scandinavian countries, was de Teologie Ortodoxă usnian atriarhul din Bucu- commemorated, through a series of scientfc reșt, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naște- lectures, at “atriarch usnian Faculty of re și a 16 ani de la trecerea la cele veșnice, printr-o Orthodox Theology in Bucharest, on the occasion sesiune de comunicări ștințifce. Majoritatea celor of the 100th anniversary of his birth and of 16 years care au susținut referate l-au cunoscut personal pe since his passing away. The majority of those who părintele Alexandru Ciurea, astel încât informațiile delivered lectures had met Rev. Fr. Alexandru Ciurea biografce au alternat cu mărturii personale, contu- personally, so that the biographic informaton rând în linii luminoase chipul regretatului profesor. alternated with personal memories, making a bright Cuvântul de întâmpinare la simpozionul comemo- portrait of the late professor. ratv a fost rostt de către părintele profesor Ștefan The opening speech of the commemoratve sympo- Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă sium was delivered by Rev. prof. Ştefan Buchiu, dean usnian atriarhul din Bucureșt, în calitatea de of “atriarch usnian Faculty of Orthodox Theology gazdă a evenimentului. Lucrările au fost prezidate in Bucharest, as host of the event. The meetng was de către Preasfnțitul Macarie, Episcopul ortodox chaired by His Grace Macarie, Romanian Orthodox român al Europei de Nord, care a vorbit despre viața Bishop of Northern Europe, who spoke about the părintelui Alexandru Ciurea, referindu-se cu precă- life of Rev. Fr. Alexandru Ciurea, referring especially dere la actvitatea misionară pe care a desfășurat-o to the missionary actvity he unfolded in the North

102 numărul 5/2012 Evocarea părintelui Alexandru Ciurea de către Preasfnțitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord, în cadrul simpozionului desfășurat în sala de lectură a Bibiotecii Facultății de Teologie Ortodoxă din Bucureșt | The evoke of Fr. Alexandru Ciurea by His Grace Macarie, Bishop of Northern Europe, during the Symposium held in the reading room of the Library of the Faculty of Orthodox Theology in Bucharest

în nordul Europei, unde a pus bazele primelor comu- of Europe, where he laid the foundatons of the frst nități ortodoxe româneșt. Romanian Orthodox communites. Despre personalitatea părintelui Alexandru Ciurea a Rev. Academician Mircea Păcurariu, professor at the vorbit, în contnuare, părintele academician Mircea “Saint ndrei auna Faculty of Orthodox Theology Păcurariu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodo- in Sibiu, further spoke about the personality of Rev. xă Sfntul ndrei auna din Sibiu, care a prezentat Fr. Alexandru Ciurea, presentng his most important datele biografce cele mai importante, referindu-se în biographic data and referring especially to the forma- mod special la formarea părintelui Ciurea în prestgi- ton of Fr. Ciurea in the most prestgious theologi- oase insttuții de învățământ teologic din țară și din cal insttutons in the country and abroad, as well as străinătate, la actvitatea sa universitară și publicis- to his academic work and publicatons. In this sense, tcă. În acest sens, pr. Mircea Păcurariu a enumerat Rev. Mircea Păcurariu mentoned the most signifcant cele mai semnifcatve artcole publicate de regreta- artcles the late professor published in magazines in tul profesor în reviste de specialitate din țară, dar și în the country and in “Candela” magazine that he set revista „Candela”, pe care a înfințat-o la Stockholm: up in Stockholm: “Rev. Fr. Ciurea did great services to „Prin aceste studii privind teologia românească, the Romanian culture through these studies on the părintele Ciurea a făcut mari servicii culturii româ- Romanian theology because he showed to the foreign- neșt, pentru că a arătat și străinilor ce au reprezentat ers what the Romanians represented in history”. românii în istorie”. Părintele acad. Mircea Păcurariu Rev. Academician Mircea Păcurariu presented a few a prezentat și câteva amintri despre relația persona- memories of his personal relatonship with Rev. Fr. lă pe care a avut-o cu pr. Alexandru Ciurea, care i-a Alexandru Ciurea, who was his doctoral supervisor. “Fr.

CandelaNordului 103

PATRIARHIA ROMÂNĂ UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI aae , Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord EPISCOPIA ORTODOXĂ FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ Credință, cultură, misiune. Părintele Profesor Alexandru Ciurea ROMÂNĂ A EUROPEI DE DEPARTAMENTUL DE TEOLOGIE ISTORICĂ, NORD BIBLICĂ ŞI FILOLOGIE în ținuturile scandinave (1971-1978)

Pr. Acad. Prof. Dr. Mircea a Preot Profesor Alexandru Ciurea - reprezentant de marcă al istoriografiei româneşti

Arhim. Timotei Aioanei Legăturile Părintelui Alexandru Ciurea cu ținuturile nemțene

Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor Activitatea didactică a Părintelui Profesor Alexandru Ciurea la Institutul Teologic de grad Universitar din Bucureşti Programul Simpozionului Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, dedicat Evocări despre Părintele Profesor Alexandru Ciurea Centenarului nașterii părintelui Pr. Prof. Dr. Gheorghe n Evocări despre Părintele Profesor Alexandru Ciurea Alexandru Ciurea

| The Program of Dr. Emanuel a the Symposium „Candela” aprinsă pentru ortodocsii romani din Scandinavia. comemoratng Revistele parohiale din diaspora - izvoare istorice importante the birth of Fr. pentru activitatea comunitatilor ecleziale. Alexander Ciurea P. F. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Pr. Conf. Dr. Mihai an Cuvânt de binecuvântare Contribuţii istoriografice ale Părintelui Profesor Alexandru Ciurea la cunoaşterea personalităţii şi operei lui Nicolae Milescu Spătaru Pr. Prof. Dr. Ştefan Buchiu, Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă Cuvânt de salut SLUBĂ DE OMENIRE la ciitirul din Bucureti

fost îndrumător de doctorat. „Părintele Ciurea mi-a Ciurea was the supervisor of my doctoral thesis which fost îndrumător de doctorat și sub coordonarea sa, I drafed under his supervision and presented here, at am conceput teza de doctorat pe care am susținut-o the Orthodox Theological Insttute in Bucharest, on aici, la Insttutul Teologic Ortodox din Bucureșt, la 17 June, 17, 1968. It was the frst thesis delivered afer 20 iunie 1968. A fost prima teză susținută după 20 de ani years since the communist authorites had forbidden de când autoritățile comuniste nu au mai dat voie să the young theologians to be awarded doctorate ttles”, se acorde doctorate unor tneri teologi”, a mărturisit Rev. Academician Mircea Păcurariu said. pr. Mircea Păcurariu. The Very Rev. Archimandrite Timotei Aioanei, O altă mărturie personală despre părintele Alexandru cultural exarch of the Archdiocese of Bucharest, Ciurea a fost împărtășită partcipanților la simpozion presented to the partcipants in the symposium de către părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Exar- another personal memory about Rev. Fr. Alexandru hul cultural al Arhiepiscopiei Bucureștlor, care l-a Ciurea, as he met the theology professor during a cunoscut pe profesorul de teologie în urma câtorva few visits that he paid to Neamţ Monastery and to vizite pe care acesta le-a făcut la Mănăstrea Neamț și the Theological Seminary of the same monastery, la Seminarul Teologic din incintă, însoțindu-l pe vred- accompanying Patriarch Teoctst of blessed memo- nicul de pomenire Patriarh Teoctst. Părintele Timo- ry. Archimandrite Timotei Aioanei said that, in tei Aioanei a relatat că, în decembrie 1986, părintele December 1986, Rev. Fr. Alexandru Ciurea donated Alexandru Ciurea a donat Seminarului de la Mănăst- to the Seminary of Neamţ Monastery, the only theo- rea Neamț, singura școală (de atunci) de teologie din logical school (at the tme) of the Metropolitanate Mitropolia Moldovei și Sucevei, un adevărat tezaur de of Moldova and Suceava, a true treasure of books, carte, consttuit din 3.113 volume. Părintele arhiman- made up of 3,113 volumes. The archimandrite knew drit l-a cunoscut însă mult mai bine în perioada când a him beter during the period when he was archdea- fost arhidiacon la Catedrala mitropolitană din Iași. „În con at the Metropolitan Cathedral of Iaşi. “I notced decursul mai multor zile, am putut remarca, cu ușurin- for several days on end the delicacy and behav- ță, delicatețea și ținuta părintelui Alexandru Ciurea. iour of Fr. Alexandru Ciurea; he was elegant, kind,

104 numărul 5/2012 Parastasul la mormântul părintelui Alexandru Ciurea și soției sale Elena în cimitrul Cărăidarii de os, Bucureșt | The Requiem at the grave of Fr. Alexander Ciurea and his wife Helen in the Cemetery Cărăidarii de os, Bucharest

Era îngrijit, elegant și binevoitor, vesel și inspirat, cheerful and inspired, respectul and full of dignity”, respectuos, dar demn”, a spus arhim. Timotei Aioanei. Archimandrite Timotei Aioanei said. Părintele profesor Gheorghe Drăgulin l-a descris pe Rev. prof. Gheorghe Drăgulin described Rev. prof. părintele profesor Alexandru Ciurea ca „un om care, Alexandru Ciurea as “a man who, although coming deși venit din provincie, din ținuturile Vasluiului, prin from the province, from Vaslui region, he could form studiile pe care le-a făcut în Apus, a reușit să-și rotun- his scientfc personality, through the studies he jească personalitatea ștințifcă, în așa fel încât, atunci pursued in the West, so as when he worked in the când a actvat în mediul universitar, s-a dovedit un om university environment, he turned out to be a very învățat, un om de demnitate și un om de foarte mare educated man, with great dignity and very sensi- sensibilitate”. În cadrul simpozionului, personalitatea tve”. During the symposium, the personality of Rev. părintelui Alexandru Ciurea a mai fost evocată de către prof. Alexandru Ciurea was also evoked by Rev. prof. pr. prof. Adrian Gabor, care a vorbit despre actvita- Adrian Gabor, who spoke about his university actvity tea universitară în cadrul Insttutului Teologic de Grad within the Theological University Insttute in Bucha- Universitar din Bucureșt, unde a predat discipline de rest, where he taught disciplines like the Romanian studiu precum Istoria Bisericii Române și Istoria artei Church History and Christan Art History. He has also creștne. Tot aici, a îndeplinit slujirea de duhovnic al been father confessor of students and, in 1971, he studenților, iar în 1971, a funcționat pentru câteva luni worked as deputy rector of the insttute for a few și ca prorector al insttutului. Pr. conf. Mihai Săsăujan a months. Rev. senior lecturer Mihai Săsăujan spoke vorbit despre contribuțiile istoriografce ale părintelui about the historical contributon of Rev. prof. Alexan- profesor Alexandru Ciurea la cunoașterea personalită- dru Ciurea to the promoton of the personality and ții și operei lui Nicolae Milescu Spătaru. work of Chancellor Nicolae Milescu. După sesiunea de comunicări, Preasfnțitul Episcop Maca- Afer the symposium, His Grace Bishop Macarie cele- rie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a săvâr- brated the commemoraton service at the grave of Rev. șit slujba Parastasului la mormântul părintelui Alexandru Fr. Alexandru Ciurea, at the Cărămidarii de Jos cemetery Ciurea din cimitrul Cărămidarii de Jos din Capitală. of Bucharest, assisted by a group of priests and deacons.

CandelaNordului 105 Biroul de presă al Episcopiei The Press Ofce of the Romanian Orthodox Ortodoxe Române a Europei Diocese of Northern Europe de Nord

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei și Adunarea eparhială în Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord Feast of Saint Andrew the Apostle and the Diocesan Assembly in the Romanian Orthodox Diocese of Northern Europe

Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord și-a Friday, 30 November 2012, the Romanian Orthodox sărbătorit vineri, 30 noiembrie 2012, ocrottorul, pe Diocese of Northern Europe celebrated its protector, Sfântul Apostol Andrei. La biserica de zid de lângă Saint Andrew the Apostle. On the eve of the feast, His Centrul eparhial din Stockholm, Preasfnțitul Episcop Grace Macarie of Northern Europe celebrated the Macarie al Europei de Nord, înconjurat de un sobor Holy Sacrament of the Holy Uncton and the Vigil at de preoți și diaconi din cadrul eparhiei, a slujit în the brick church near the Diocesan Centre in Stock- ajunul sărbătorii Taina Sfântului Maslu și Prive- holm. The Hours service, Akathists of Saint Andrew gherea. Dimineață, s-au săvârșit slujba Ceasurilor, the Apostle and of Saint Hierarch Andrei Şaguna, and Acatstele Sfântului Apostol Andrei și Sfântului Ierarh the Divine Liturgy were celebrated in the morning. Andrei Șaguna și Sfânta Liturghie. Cu acest prilej, On this occasion, partcles of the holy relics of Saint au fost scoase spre închinare părtcele din moaș- Andrew the Apostle and of Saint Hierarch Andrei tele Sfântului Apostol Andrei și ale Sfântului Ierarh Şaguna of the sacred patrimony of the Episcopal Andrei Șaguna, afate în patrimoniul sacru al Paracli- Chapel were taken out for veneraton. Faithful of all sului Episcopal. La slujbă au fost prezenți credincioși ages, many of them dressed in Romanian natonal de toate vârstele, mulți dintre ei îmbrăcați în portul costumes, atended the religious service. tradițional românesc. His Grace Bishop Macarie declared for rinitas Preasfnțitul Episcop Macarie a declarat pentru Radio staton: “A traditon has already been formed adio rinitas: „Deja s-a format o tradiție a sărbăto- at the celebraton of Saint Andrew the Apostle, in

106 numărul 5/2012 Clericii și mirenii din Adunarea Eparhială a Episcopiei Europei de Nord, alături de Preasf nțitul Episcop Macarie | The group of clergy and layman that form the Diocesan Assembly in the Romanian Orthodox Diocese of Northern Europe, together with His Grace Bishop Macarie. ririi Sfântului Apostol Andrei și la Stockholm, precum Stockholm, just like in [our home] country, where în țară, unde cinst rea Sfântului Apostol Andrei, the venerat on of Saint Andrew the Apostle, Protec- Ocrot torul României, a luat amploare, în special tor of Romania, was extended, especially by care of ,prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patri- His Beat tude Patriarch Daniel who had the relics of arh Daniel, care a rânduit aducerea moaștelor Sfân- Saint Andrew brought to Romania twice, in 1996 tului Andrei de două ori pe pământul României, în and 2011, concluding with the legislat ng the cele- anul 1996 și în anul 2011, culminând prin a f legife- brat on of Saint Andrew as a holiday. rată pomenirea Sfântului Andrei ca zi de sărbătoare As t me goes by, in Stockholm too, the feast of Saint legală în care nu se lucrează. Andrew the Apostle, Protector of our diocese, gath- Și la Stockholm, pe an ce trece, sărbătoarea Sfântu- ers the righteous Romanians together around their lui Apostol Andrei, ca Ocrot tor al eparhiei noastre, hierarch. Four years have passed since Saint Andrew se statornicește în a aduna pe românii dreptmă- the Apostle has brought us a new joy at the same ritori, împreună cu preoții lor, în jurul arhiereului. t me with snow. Last year, Saint Andrew gave his Sunt patru ani de când, an de an, prin nămeți, Sfân- blessing for some of his relics to arrive and remain tul Apostol Andrei, cu f ecare sărbătoare, ne aduce o in the chapel of the Diocesan Centre, where we nouă bucurie. Numai în anul trecut Sfântul Andrei a have the opportunity to venerate them every day. binevoit ca o parte din moaștele sale să ajungă și să Last year, Saint Andrew helped us in our at empt rămână în Paraclisul Centrului Eparhial, având prile- to acquire a building for the Diocesan Centre. This jul de a-l cinst și de a ne sf nți zilnic. Tot anul trecut, year too, we are convinced that by the help of Saint Sfântul Andrei ne-a susținut în demersul nostru de Andrew, part cles of the relics of the Apostle of

CandelaNordului 107 a dobândi un imobil pentru Centrul eparhial. Anul Transylvania, Saint Hierarch Andrei Şaguna, were acesta credem că, tot prin mijlocirea Sfântului Apos- given to us by the Metropolitan of Transylvania. We tol Andrei, fragmente din moaștele Apostolului are confdent that Saint Andrew the Apostle will Transilvaniei, Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, ne-au keep on helping us in our discipleship in this post- fost dăruite de Mitropolitul Ardealului. Credința modern world, which so badly needs to hear the noastră este că Sfântul Apostol Andrei o să ne ajute Word of God and receive a life diferent from the în contnuare în apostolatul nostru în această lume material one. It is snowing heavily in Stockholm and postmodernă, care are tot mai mult nevoie de a auzi our faithful gathered at the stone church near the Cuvântul lui Dumnezeu și de a i se împărtăși și o Diocesan Centre just like snowfakes to venerate altel de viață decât cea materialistă. La Stockholm Saint Andrew the Apostle, the Protector of Roma- ninge abundent și, ca fulgii de zăpadă, s-au adunat nia, Protector of our diocese, of every hierarch and credincioșii noștri la biserica de piatră de lângă priest who is doing apostleship, as well as of every Centrul eparhial, spre a-l cinst pe Sfântul Apostol one of the faithful who venerates him”. Andrei, Ocrottorul României, Ocrottorul eparhiei Afer the religious service, the fourth issue of noastre, Ocrottorul fecărui arhiereu și preot care “Candela Nordului”, the ofcial publicaton of the face apostolat, cât și ocrottorul fecăruia dintre Romanian Orthodox Diocese of Northern Europe credincioșii care-l ascultă”. magazine was launched. După slujbă, a fost lansat al patrulea număr al revis- Saturday, 1 December 2012, the Diocesan Assem- tei Candela Nordului, publicația ofcială a Episcopiei bly of the Romanian Orthodox Diocese of Northern Ortodoxe Române a Europei de Nord. Europe chaired by His Grace Bishop Macarie was Sâmbătă, 1 decembrie 2012, a avut loc la Jönköping, held in the Romanian Orthodox parish church of the Suedia, în biserica Parohiei Ortodoxe Române “Protecton of the Mother of God and Saints Pious coperăntul Maicii onului i Snţii Cuioi Daniil the Hermit and Paisie from Neamţ”. aniil Sihastrul i aisie de la Neaţ, ședința Adună- The priests and delegates of the diocese parishes, rii Eparhiale a Episcopiei Ortodoxe Române a Euro- gathered around their hierarch, had the joy to pei de Nord, prezidată de Preasfnțitul Părinte atend the Te Deum service which preceded the Episcop Macarie. session of the Diocesan Assembly and marked also Preoții și delegații parohiilor din Episcopie, reuniți in the church the Natonal Day of Romania. The în jurul arhiereului, au avut bucuria de a partcipa la festvites occasioned by this feast began the same Slujba de Te Deum, care a precedat lucrările Adunării day, at the Library of Jönköping, where several Eparhiale și a marcat și sărbătoarea Zilei Naționale a cultural mani festatons were held, in the pres- României. Festvitățile prilejuite de această sărbătoa- ence of His Grace Bishop Macarie, Mr. Mats Green, re au început în aceeași zi, mai devreme, la Biblioteca Prefect of the Jönköping area, and of Mr. Mihai Blaj, orașului Jönköping, unde au avut loc diferite mani- Romanian Consul to Stockholm. festări culturale, find prezenți Preasfnțitul Episcop The members of the Diocesan Assembly thanked Macarie, dl. Mats Green, Prefectul zonei Jönköping, God for the missionary, administratve and social dl. Mihai Blaj, Consulul României la Stockholm. work that the Romanian Orthodox Diocese of Membrii Adunării Eparhiale au luat act cu mulțumire Northern Europe undertook the previous year. către Milostvul Dumnezeu de lucrarea misionară, Having known the pastoral and missionary actvity pastorală, administratvă și socială realizată în anul of every parish, the hierarch presented the balance precedent în Episcopia Ortodoxă Română a Europei sheet of the entre diocese. de Nord. Cunoscând actvitatea pastorală și misiona- The administratve organisaton having been ră din fecare parohie, ierarhul a prezentat bilanțul consolidated through the ofcial recogniton of the întregii eparhii. Romanian Orthodox Diocese of Northern Europe Fiind consolidată organizarea administratvă prin by the Swedish State, the entre eparchy can mani- recunoașterea ofcială a Episcopiei Ortodoxe Româ- fest itself as a religious entty in relatonship with ne a Europei de Nord de către statul suedez, întrea- the entre Scandinavian society. In this context, the ga eparhie se poate manifesta ca enttate religioasă purchase of the building needed for the Diocesan

108 numărul 5/2012 în relațiile cu întreaga societate scandinavă. În acest Centre of Stockholm could be concluded. It was one context, s-a putut fnaliza și proiectul de achiziționare more opportunity for His Grace Macarie to renew a imobilului pentru Centrul eparhial din Stockholm. his thanks to the Romanian Patriarchate and the A fost un prilej ca Preasfnțitului Macarie, în asen- Romanian Government, with the agreement of all tmentul tuturor membrilor Adunării Eparhiale, să the members of the Diocesan Assembly, for the reînnoiască mulțumirile față de Patriarhia Română implementaton of this project. și Guvernul României pentru sprijinul consistent în Present in every parish several tmes last year, His realizarea acestui proiect. Grace Macarie could notce and estmate the pasto- Fiind prezent în fecare parohie de mai multe ori pe ral – missionary actvity and the rhythm of the reli- parcursul anului trecut, Preasfnțitul Macarie a putut gious life of every parish. Thus, he succeeded in observa și evalua actvitatea pastoral-misionară summing up and presentng, in comparison with și pulsul vieții religioase a fecărei parohii. Astel, the other years, the fact that the old parishes were a reușit să sintetzeze și să prezinte, comparatv și consolidated and the new ones turned out to be cu ceilalți ani, faptul că parohiile vechi s-au conso- very benefcial in the mission of the diocese through lidat și cele noi și-au dovedit necesitatea prezenței the regular celebraton of the Holy Sacraments and lor în misiunea Episcopiei, prin slujirea cu stator- Lauds in the churches and of the blessing services in nicie a Sfntelor Taine și Laude în biserici și a ierur- the houses of the faithful. While receiving positve giilor la casele credincioșilor. Semnale pozitve a signs from many faithful, the hierarch congratulated primit chiriarhul din partea numeroșilor credincioși, the diligent priests and thanked the Proto presbyter motv pentru care arhiereul i-a felicitat pe preoții for His help and protecton of the eparchy. As His săi destoinici și a mulțumit Marelui Arhiereu pentru Grace said, the catechetc mission of each parish is ajutorul și ocrotrea eparhiei. Așa cum spunea worth congratulatng and extending, so much the Preasfnția Sa, merită felicitată și amplifcată misiu- more as the phenomenon of mixed marriages is nea catehetcă din fecare parohie, cu atât mai mult permanent in our life over here, so that we must be cu cât fenomenul căsătoriilor mixte este o constan- atentve to the presence of non-Orthodox faithful tă, iar prezența credincioșilor neortodocși și a celor as well as of those baptsed in the Orthodox faith, botezați în credința ortodoxă dar necunoscători ai but not knowing the faith. In 2011, the pastoral and credinței trebuie să fe în atenția noastră. De aseme- social project enttled “Strenthenin the ail” nea, în 2011, s-a derulat proiectul pastoral și social was also implemented for supportng the values of „Consolidarea familiei” pentru susținerea valorilor the Christan family in the secularised society. familiei creștne în societatea secularizată. The economical actvity of the eparchy was also A fost prezentat bilanțul economic al eparhiei presented, concluding that although there are concluzionând că, deși sunt multe greutăți fnanci- many fnancial hardships, the beautful pastoral are, frumoasa misiune pastorală trebuie contnu- mission actvity must be contnued and increased. ată și amplifcată. Preasfnțitul, amintnd de jerta His Grace remembered the sacrifce of our forerun- înaintașilor, i-a încurajat pe preoții și credincioșii ners, and encouraged the priests, showing them membri ai Adunării Eparhiale, arătându-le că și prin that we bring Christ not only on the Table of the jerta noastră îl aducem pe Hristos nu numai pe masa Holy Altar, through our sacrifce, but also in the Sfântului Altar, ci și în sufetele și casele credincioșilor. souls and houses of the faithful. În cadrul sectorului social-flantropic, au fost prezen- The social–philanthropic department presented tate actvitățile mai multor parohii, actvități cum ar f: the actvity of several parishes, such as: -„Picătura de jertă care răscumpără oceanul nepă- - he rop of Sacrice hich edees the Ocean sării”, proiect în cadrul căruia s-au organizat colecte of ndierence, a project that organised fund rais- în bani, medicamente și produse pentru ajutorarea ings, collectons of medicines, and other products unor familii sărace din România. for helping the poor families of Romania; - „O familie parohială pentru fecare”, actvitate - arish ail for erod, actvity that urges care angajează pe credincioșii parohiei în ajutorarea the parish faithful to volunteer in helping a series of benevolă a copiilor orfani din România. orphan children of Romania;

CandelaNordului 109 Slujire în rugăciune și cuvânt cu prilejul sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei și a zilei naționale a României la Stockholm și Jönköping | Service in prayer and word for the celebraton of Saint Apostle Andrew and the Natonal Day of Romania in Stockholm and Jönköping

110 numărul 5/2012 -„Agapa fratelui”, acțiune duminicală ce se he apa of a rother – a Sunday acton, in desfășoară în biserică, după Sfânta Liturghie, de the church according to the Gospel, collectng food colectare a alimentelor necesare pentru cantna needed for the social canteen; socială. et us epart in eace – a mission that urges the -„În pace să ieșim”, misiune ce angajează pe faithful to visit the sick and lonely, sharing them the credincioși în a vizita pe cei bolnavi și singuri, peace, joy and light that we have just received at împărtășindu-le din pacea, bucuria și lumina pe the Holy and Divine Liturgy. care tocmai au primit-o la Sfânta și Dumnezeiasca Afer presentng such reports, His Grace Bishop Liturghie. Macarie congratulated the initatve of the priests După prezentarea unor astel de referate, and faithful involved appreciatng the ever growing Preasfnțitul Părinte Episcop Macarie a lăudat dynamism of the parishes within the eparchy. inițiatva preoților și credincioșilor implicați în aces- From a cultural point of view, several conferenc- tea, apreciind dinamismul crescând al parohiilor din es, meetngs and symposiums were organised, cuprinsul eparhiei. some of them in collaboraton with other insttu- Pe plan cultural, s-au organizat mai multe conferințe, tons from the Scandinavian countries. His Grace întruniri și simpozioane, unele dintre acestea find în encouraged all these initatves and personally colaborare cu alte insttuții din țările scandinave. Pe supported some of them, while the priests were toate acestea Preasfnțitul Macarie le-a încurajat și o involved in their organisaton and housing, as the parte le-a susținut personal, iar preoții s-au implicat interest of the priests and faithful grew, especially în organizarea și găzduirea lor, an de an, crescând of young people, for such cultural manifestatons. interesul atât al preoților, cât și al credincioșilor, The Diocesan magazine enttled “Candela Nordu- în special al tnerilor, pentru astel de manifestări lui”, published both in Romanian and in English has culturale. Revista eparhială Candela Nordului, edita- become an emblem of the eparchy and formed a tă bilingv, în română și în engleză, a devenit o emble- style appreciated not only by the parishioners of mă pentru eparhie și și-a conturat un stl apreciat nu the eparchy, but also by persons from outside who numai de enoriașii Episcopiei, dar și de persoane din appreciated the efort of an eparchy so far away afară, care au apreciat laudatv efortul unei eparhii from the country to provide a valuable magazine atât de departe de țară de a oferi o revistă atât de with such a rich content. prețioasă și cu un conținut bogat. Besides their involvement in the liturgical, mission- Tinerii din Centrul pentru tneret „Sfântul Voievod ary and philanthropic life, the young people from St. Ștefan cel Mare”, pe lângă implicarea lor în viața Steen the reat Youth Centre have implemented a liturgică, misionară și flantropică, au fnalizat few projects including paintng workshops, stained câteva proiecte, printre care atelierele de pictu- glass, embroidery and sculpture. Certainly, they ră, vitraliu, broderie și sculptură. Desigur, cel mai involved themselves most of all in the organisaton mult s-au implicat în organizarea taberelor în țările of the camps in the Scandinavian countries, espe- scandinave și, în special, a taberei de la Mănăst- cially of the camp at Tismana Monastery, where His rea Tismana, unde au fost invitați să le vorbească Grace Bishop Macarie and a few priests from Roma- Preasfnțitul Episcop Macarie și câțiva părinți din nia were invited to speak about Chrisan ail, țară, tema find „Familia creștnă, bucuria frească the Natural o of the ife in Christ. a vieții în Hristos”. St. ious npa of Calapode Pilgrimage Centre Centrul de pelerinaj „Sfântul Cuvios Antpa de has organised several pilgrimages for the feast days la Calapodeșt” a organizat mai multe pelerinaje of the parishes’ holy patrons in the eparchy and for la hramurile parohiilor din eparhie și la hramul those of the diocese too, as well as two pilgrimages Episcopiei și alte două pelerinaje „la obârșiile to “Romanian sources”, to the monasteries and româneșt”, la mănăstrile și bisericile din România. churches of Romania. Both pilgrimages included a Ambele pelerinaje au fost încununate de popas spiritual stop at the Romanian Patriarchate, where duhovnicesc pe colina Patriarhiei Române, pelerinii the pilgrims could pray to the holy relics kept at având prilejul să se închine și la sfntele moaște din the Patriarchal Cathedral, and receive the blessing

CandelaNordului 111 Catedrala Patriarhală și să primească binecuvântarea of His Beat tude Daniel, Patriarch of Romania. Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României. Af er present ng the balance sheet for 2011, His După ce a fost prezentat bilanțul pe anul 2011, Grace Macarie thanked God and his collaborators, Preasf nțitul Părinte Macarie a mulțumit Atotmilost - both clergy and laity, who made these achieve- vului Dumnezeu și colaboratorilor săi, atât clerici, cât și ments possible through their involvement. The mireni, care prin implicarea lor, au făcut posibile aces- presentat on of the balance sheet was a st mulus te realizări. Prezentarea bilanțului a fost prin el însuși for those involved in 2012 in the projects already un imbold pentru cei ce s-au angajat și în anul 2012 în begun or in some other new ones, such as: proiectele deja începute și în proiectele noi cum ar f : St. Steen the reat Youth Centre has underway - Centrul pentru t neret „Sfântul Voievod Ștefan cel for 2012, in addit on to those ment oned above, Mare” are în derulare pentru anul 2012, pe lângă cele for example, catechet cal meet ngs, summer and amint te mai sus, spre exemplu, întruniri catehet ce, winter camps, and concerts of “Credo” choral tabere de vară și iarnă și concerte susținute de Grupul group of the diocese, both in churches and cultural coral „Credo” al Episcopiei, atât în biserici și inst tuții inst tut ons, as well as social centres and hospitals; culturale, cât și în așezăminte sociale și spitaliceșt ; St. ious n pa of Calapode Pilgrimage Centre - Centrul de pelerinaj „Sfântul Cuvios Ant pa de la has enriched the 2012 projects, some already Calapodeșt ” și-a îmbogățit proiectele pe 2012, completed, such as the pilgrimage to the healing unele deja realizate, cum ar f pelerinajul la sf nții saints in Greece and Romania and others wait ng to vindecători din Grecia și România și altele care be fulf lled; așteaptă să f e împlinite; - “Candela Nordului” Magazine which will be - Revista „Candela Nordului” care în anul 2012 va included in the plan of the new “elicitas” publish- apărea în cadrul noii edituri „Felicitas”. Episcopia ing house in 2012. The Romanian Orthodox Diocese Ortodoxă Română a Europei de Nord a decis ca of Northern Europe decided that its ent re editorial toate lucrările sale editoriale să apară sub egida works should appear under the aegis of a publishing unei edituri înregistrate ca atare. La recomandarea house registered as such. Upon the recommenda- Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, editura epar- t on of His Beat tude Patriarch Daniel, the publishing hiei noastre va purta numele „Felicitas” și, în primul house of our eparchy will be named “elicitas” and plan editorial, pe lângă revistă, vor f publicate înde- its f rst editorial plan will include, besides the maga- osebi, cărți ce pot face legătura între spiritualitatea zine itself, books designed to relate the Romanian și cultura românească și cea scandinavă; spirituality and culture to the Scandinavian one; - la Centrul eparhial din Stockholm se af ă în deru- - At the Diocesan Centre in Stockholm there is a lare proiectul de punere în valoare a spiritualității și project underway meant to accent the value of culturii româneșt , prin const tuirea unui fond etno- Romanian spirituality and culture by creat ng an graf c ce cuprinde costume tradiționale româneșt , ethnographic fund comprising tradit onal Roma- sub directa purtare de grijă a Preasf nțitului Episcop nian costumes, under the direct care of His Grace Macarie. Straiele strămoșeșt sunt îmbrăcate de Bishop Macarie. The tradit onal costumes are worn credincioși, mai ales de t neri, aproape la toate by the faithful, especially by the youth, at almost all evenimentele eparhiei. diocesan events. În cadrul Adunării Eparhiale a fost programată și The Diocesan Assembly scheduled, as a conclud- o conferință cu tema: „Boala și suferința trupului ing event, a conference on isease and Su erin of – medicament pentru vindecarea și înnoirea suf e- the od – Medicine for the ealin and eneal of tului”, susținută de Părintele Ioan Cojanu, starețul the Soul, presented by Father Ioan Cojanu, Abbot of Mănăst rii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia, St. ohn the ap st Monastery in Alba Iulia, which care s-a încheiat cu un dialog între toți part cipanții. ended with a dialogue between all those present.

112 numărul 5/2012 CandelaNordului 113 Diacon Sorin Sîplăcan Deacon Sorin Sîplăcan Stockholm Stockholm

Două decenii de la târnosirea bisericii românești din orașul Göteborg, Suedia Two Decades From the Consecration of the Romanian Church in the City of Göteborg, Sweden

În duminica dinaintea Praznicului Nașterii Domnu- On Sunday before the Nativity of Christ, Decem- lui, 23 decembrie 2012, Preasfnțitul Episcop ber 23, 2012, His Grace Bishop Macarie of North- Macarie al Europei de Nord a slujit în biserica Paro- ern Europe served in the Romanian Orthodox hiei Ortodoxe Române oorrea uhului Sfnt i Parish Church of the escend of the ol Spirit Snţii erarhi arlaa, osoei i eodosie de la and Sts ierarchs arlaa, osoftei and heo- rai, Mitropoliţii Moldoei, din orașul Göteborg, dosius fro rai, Metropolitans of Moldaia, in Suedia. Cu acest prilej, s-au aniversat 20 de ani de Göteborg, Sweden. On this occasion, there was a la sfnțirea bisericii, în data de 6 decembrie 1992, celebration of the 20th anniversary of the conse- de către Mitropolitul Daniel al Moldovei și Bucovi- cration of the church, on December 6, 1992, nei, actualul Patriarh Daniel al României. În aceeași when the church was consecrated by Metropoli- zi de sărbătoare, înaltul oaspete avea să boteze și tan Daniel of Moldavia and Bucovina, the current pe fica preotului paroh Culai Enache, Elena-Cris- Patriarch of Romania. tna, întru bucuria întregii comunități euharistce. During the Divine Liturgy, adorned with beaut- În cadrul Liturghiei arhierești, împodobite ful parish choir singing, His Grace Bishop Macarie de frumoasa cântare a corului mixt parohial, transmited the message and blessing from the Preasfințitul Episcop Macarie a transmis Mesajul Patriarch of Romania to the believers, who were de binecuvântare din partea Patriarhului Româ- very joyful to hear His Beattude’s words, the niei, iar credincioșii au fost foarte bucuroși să more so as many of them partcipated 20 years asculte cuvântul Prefericirii Sale, cu atât mai mult before in the service of the church consecraton. cu cât mulți dintre ei au participat în urmă cu 20 The Patriarch of Romania said in his message

114 numărul 5/2012 Preasfnțitul Părinte Macarie, dimpreună cu părintele Culai Enache, paroh al bisericii româneșt din Göteborg, diaconul Sorin Sîplăcan și domnul Constantn Popescu, binefăcător al misiunii ortodoxe româneșt din Suedia onorat cu distncția pentru mireni Crucea Nordului | His Grace Bishop Macarie, together with Fr. Culai Enache, vicar of the Romanian Church in Göteborg, Deacon Sorin Sîplăcan and Mr. Constantn Popescu, benefactor of the Romanian Orthodox Mision in Sweden, honored with the distncton for layman, The Northern Cross de ani la slujba de târnosire a bisericii, săvârșită that the organisaton of this Romanian Orthodox de tânărul mitropolit al Moldovei și Bucovinei. church in Göteborg during the communist period În semn de recunoștință față de sfinții noștri represented an act of dignity for the Romanians înaintași, modele și mijlocitori pentru românii de of this part of Sweden. At the same tme, His Beat- pretutindeni, la inițiativa Preasfinţitului Părinte itude expressed the joy that the beautful Roma- Macarie, parohia din Göteborg a primit ca ocroti- nian parish in Göteborg received as patron saints, tori spirituali pe Sfinţii Ierarhi Varlaam, Dosoftei at the initatve of His Grace Macarie, Saints Hier- şi Teodosie de la Brazi, Mitropoliţi ai Moldovei. archs Varlaam, Dosofei and Teodosie from Brazi, Preasfințitul Episcop Macarie a tâlcuit Evanghe- Metropolitans of Moldova. lia duminicală și a adresat, la final, un cuvânt de His Grace Bishop Macarie explained the meaning of suflet, prin care a omagiat preoții și credincioșii the text of this Sunday Gospel and, fnally, addressed români din Göteborg care s-au jertfit pentru a word of thanks to the priests and faithful who have înălțarea acestui altar euharistic spre slava build this Eucharistc altar with great diligence to the Preasfintei Treimi și spre mântuirea generațiilor glory of the Most Holy Trinity and for the salvaton de urmași. Părintele paroh Culai Enache, vădit of generatons of faithful. The parish priest Culai emoționat, a adus cuvenitele mulțumiri Preafe- Enache, obviously moved, brought due thanks to ricitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfințitului His Beattude Patriarch Daniel, to His Grace Bishop Episcop Macarie, bunilor săi enoriași, care îl Macarie, to the good parishioners who have helped sprijină de mai bine de două decenii în dificila și him more than two decades in the difcult and jertfelnica slujire din diaspora scandinavă. demanding service of the Scandinavian diaspora.

CandelaNordului 115 În cadrul sărbătorii, Preasfnțitul Macarie a confe- In the celebraton, His Grace Macarie ofered the rit distncția pentru mireni „Crucea Nordului” “Northern Cross” distncton to Mr. Constantn domnului Constantn Popescu și întregii sale Popescu and his entre family for their support familii pentru sprijinul lor acordat misiunii orto- given to the Romanian Orthodox mission in Sweden doxe româneșt din Suedia în cei peste 25 de ani for over 25 years as parishioners of the Romanian de când sunt enoriașii parohiei româneșt din Parish in Göteborg. Afer the conclusion of the Göteborg. După otpust, s-a săvârșit o slujbă de service, a memorial service for the founders of the pomenire pentru cttorii bisericii, iar corul paro- church was celebrated and the choir presented a hiei a susținut un concert de colinde. Episcopul concert of carols. The Bishop ofered customary eparhiot a împărțit copiilor îndătnatele daruri de Christmas gifs to the children, sharing, in his Crăciun, împărtășindu-se, la rându-i, cu bucurie turn, with joy and thanksgiving, in the carols and și mulțumire, din colindele și poeziile învățate de poems learned by children in the parochial school. cei mici la școala parohială. Bucatele de post de la The fastng food brought for the agape was fully agapă au fost gustate întru pacea și lumina Înain- enjoyed in the peace and light of the Forefeast of teprăznuirii Nașterii Domnului nostru. the Birth of our Lord.

Preasfnțitul Părinte Episcop Macarie citnd mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în biserica românească din Göteborg | His Grace Bishop Macarie while reading the Message of His Beattude Daniel in the Romanian Church in Göteborg

116 numărul 5/2012 Slujirea Sfntei Liturghii și a paras- tasului pentru cttori în biserica ro- mânească din Göteborg, cu prilejul aniverării a 20 de ani de la sfnțirea lăcașului de cult | The celebraton of the Holy Liturgy and of the parasta- sis for the founders in the Romanian Church in Göteborg, on the occasion of the 20th Anniversary sience the frst consecraton of the church.

CandelaNordului 117 Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, adresat cu prilejul aniversării a 20 de ani de la sfi nţirea bisericii românești din orașul Göteborg, Suedia, duminică, 23 decembrie 2012

Binecuvântare pentru sărbătoarea de la Göteborg

Cu multă bucurie părintească ne adresăm tuturor credincioşilor ortodocşi români din Göteborg, la împlinirea a 20 de ani de la târnosirea bisericii Parohiei Ortodoxe Române oorrea uhului Sfnt i S nii erarhi arlaa, oso ei i eodosie de la rai, Mitropoliii Moldoei, din orașul Göteborg, Suedia. Această parohie a fost întemeiată ca răspuns la prima slujbă pe care regretatul părinte profesor Alexandru Ciurea, primul paroh al Parohiei Ortodoxe Române Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm, a săvârșit-o la Göteborg în data de 23 decembrie 1973. De atunci, slujbele ortodoxe în limba română pentru comu- nitatea de aici au fost asigurate, până în anul 1978, de părintele Sandu Ştefan, viitor profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşt , iar mai apoi, de părintele Ioan Stănculescu, care a păstorit aici până în anul 1984. Prin numirea ca paroh la Göteborg a părintelui Culai Enache, în decembrie 1984, comunitatea românească a cunoscut o deosebită dezvoltare misionară şi culturală. Comunitatea ortodoxă română din acest important oraș cultural şi economic al Suediei s-a aflat și se află în grija permanentă a Bisericii Mame. Din anul 1988, viaţa spirituală şi culturală a parohiei a fost marcată, în plan adminis- trativ, de aenaarea noului loca de cult, iar în plan cultural, prin constituirea Asociaţiei de cultură şi artă Mihai inescu, precum şi prin editarea a două Almanahuri ale parohiei. Amenajarea în duh ortodox a bisericii în care vă af aţi astăzi s-a făcut prin dota- rea cu o frumoasă catapeteasmă, realizată în atelierele Patriarhiei Române de la Mănăst rea Plumbuita, şi prin programul de pictură murală.

118 numărul 5/2012 The Message of His Beatitude Father Daniel, Patriarch of the Romanian Orthodox Church, Addressed on the Occasion of the 20th Anniversary of the Consecration of the Romanian Church in Göteborg, Sweden, Sunday, 23 December 2012

Blessing for the feast at Göteborg

It is with much paternal joy that we can address all the Romanian Orthodox faith- ful of Göteborg, during the occasion of the 20th anniversary since the consecrat on of the Romanian Orthodox Parish church of the “escent of the ol Spirit and the ol ierarchs arlaa, oso ei and eodosie fro rai, Metropolitans of Moldo a in Göteborg, Sweden. This parish was set up as an answer to the f rst religious service that the late Rev. professor Alexandru Ciurea, the f rst parish priest of the Romanian Orthodox Parish of “Saint reat Martr eore” in Stockholm, celebrated at Göteborg on 23 Decem- ber, 1973. Since then, Orthodox services in the Romanian language were provided up unt l 1978, by Rev. Fr. Sandu Ștefan, future professor at the Faculty of Orthodox Theol- ogy in Bucharest, and then by Rev. Fr. Ioan Stănculescu, who served here unt l 1984. Af er the appointment of Rev. Fr. Culai Enache as parish priest, in December 1984, the Romanian community has had an important missionary and cultural development. The Romanian Orthodox community of this signif cant cultural and economical city of Sweden has been in the permanent care of the Mother Church. From 1988 forward, the spiritual and cultural life of the parish has been marked in the admin- istrat ve f eld by the arraneent of the ne place of orship and, from a cultural point of view, by the set ng up of “Mihai inescu” Associat on of culture and arts, as well as by the publicat on of two Almanacs of the parish. The arrangement of the church in which you are today, in Orthodox style, was done by set ng up a beaut ful altar screen made in the workshops of the Romanian Patri- archate at Plumbuita Monastery and by the programme of mural paint ng.

CandelaNordului 119 Evenimentul pe care comunitatea românească din Göteborg îl aniversează astăzi ne bucură mult şi pentru că în anul 1992, la data de 6 decembrie, am târnosit personal acest sfânt locaş, ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, delegat de vrednicul de pomenire Patriarh Teoct st. Misiunea Bisericii Ortodoxe Române în afara graniţelor României este una binecuvântată şi roditoare, deoarece un locaş de închinăciune, pregăt t pentru slujbele ortodoxe, devine prin însăşi prezenţa sa nu doar o oartă a cerului, ci şi o mărturie a cult vării ident tăţii noastre româneşt , oriunde ne-am af a. Organizarea acestei biserici ortodoxe româneşt la Göteborg în perioada comunistă a reprezentat un act de demnitate al românilor din această parte a Suediei. Ne bucurăm că frumoasa parohie românească din Göteborg, la inițiat va Preasf nţitului Părinte Macarie, a primit ca ocrot tori spirituali pe Sf nţii Ierarhi Varlaam, Dosof ei şi Teodosie de la Brazi, Mitropoliţi ai Moldovei. Evenimentul de azi este, în primul rând, un prilej de a exprima un pios omagiu tuturor ct to- rilor, slujitorilor şi binefăcătorilor acestei parohii, din trecut şi de astăzi, care, prin rugăciune şi înţelepciune, hărnicie şi dărnicie, aduc laudă şi slujire sfântă lui Dumnezeu şi bucurie Bisericii noastre. Astăzi, felicităm cu multă preţuire pe Preasf nţitul Părinte Episcop Macarie și pe Părintele paroh Culai Enache, pentru lucrarea misionară pe care o desfăşoară în slujirea Bisericii lui Hristos, şi binecuvântăm cu părintească dragoste pe toţi membrii comunității parohiale, dorindu-le tuturor sănătate şi mântuire, pace şi bucurie întru mulţi şi fericiţi ani!

† DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

120 numărul 5/2012 The event which the Romanian community of Göteborg celebrates today is a great cause of joy also because I personally consecrated this holy place of worship as Metropolitan of Moldova and Bukovina, delegated by Patriarch Teoctist of blessed memory. The mission of the Romanian Orthodox Church outside Romania is a blessed fruit, because a place of worship prepared for the Orthodox services becomes, through its own presence, not only a ate of eaen, but also a proof of the cultivation of our Romanian identity wherever we are. The organisat on of this Romanian Orthodox church at Göteborg during the commu- nist period represented an act of dignity for the Romanians of this part of Sweden. We are glad that the beautiful Romanian parish in Göteborg received as patron saints, at the initiative of His Grace Macarie, the Holy Hierarchs Varlaam, Dosoftei and Teodosie from Brazi, Metropolitans of Moldova. Today’s event is, first of all, an opportunity to express a pious homage to the founders, servants and benefactors of this parish, of the past as well as of the present, who bring glory and holy service to God and joy to our Church through prayer, wisdom, diligence and generosity. Today, we congratulate with great appreciation His Grace Bishop Macarie and parish priest Culai Enache, for the missionary work they develop in the service of the Church of Christ, and bless with paternal love all the members of the parochial community, wishing them all good health and salvation, peace and joy for many years to come!

† DANIEL Patriarch of the Romanian Orthodox Church

CandelaNordului 121 Poesis Poesis NICOLAE MATEI Aarhus, Danemarca

Poeme

Declaraţie Am descoperit inscripţia trimisă de Odin prin veacuri. Am primit retur reproşurile pulverizate-n zăpadă. Subsemnatul, Nicolae Matei, născut în Cluj Am întns pânzele bărcii şi am zburat spre Seeland. la 22 noiembrie 1960, cu domiciliul undeva într-o parte Am fost transfug peste insule şi mare. mai luminată a nordului, declar următoarele: Am fugit după curcubeul agăţat de polul nord. Am primit botezul nordului cu smerenie. Atât declar, susţin şi semnez... Am fost fascinat de măreţia unui oraş cu poarta spre Undeva în Copenhaga, la răspânte de milenii. soare. Am tresărit orbit de cortna de lumină a nopţilor albe. Am rămas îndrăgostt de mica sirenă de pe faleză. Septembrie - al nouălea an - Am colindat printre stalagmitele oraşului cu faţade cărămizii. fost o dată o ţară Am găsit refugiul pe digurile din golful dantelat cu scoici. o ţară ferecătoare Am iubit mireasma dimineţilor pe mare. pe care aia o puteai ăsi pe o hartă. Am ascultat cu uimire vocile nopţilor lungi şi reci insulare. erioturile naiau i i noapte Am urmărit umbra unui viking învăluit de misterul mării. rin eltul Mare...” Am dansat peste Tivoli în noapte. Murmurul valurilor a acoperit Am fost fascinat de măreţia oraşului cu poarta spre mare. corul de țipete al pescărușilor care însoțeau vasul. Declar, de asemenea, că: Treceam de pe o insulă pe alta, pe traseul Am fugit după curcubeul agăţat de polul nord. desenat pe harta vikingului cu care mă făcusem Am uitat o parte a vieţii de după o altă mare. O mare frate. neagră. Un albatros, din zbor, urmarea creasta albă Am primit colierul purtat de prinţesa zăpezii. din valul răzvrătt. Am fost tras de refuxul mării spre scoicile de gheaţă. Pe plaja micii insule clepsidra uriașă Am adăpat la poarta fordului inorogul pe care am zburat. măsura în tc-tacuri de fre de nisip, Am călătorit uitat de durerile dezrădăcinării spre paradisul tmpul ce mă despărțea de întâlnirea cu tne. promis. Orașul meu.

CandelaNordului 123 Nuntă tradițională românească la Stockholm, 11 noiembrie 2012 Romanian tradit onal wedding in Stockholm, 11th November 2012 Știri News Din viața eparhiei

PRAZNICUL BOBOTEZEI LA JÖNKÖPING, SUEDIA

În zilele premergătoare Sărbătorii Botezului Domnului, preoții din parohiile Episco- piei Ortodoxe Române a Europei de Nord au început binecuvântarea caselor enoriașilor. În ajunul Bobotezei, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit Ceasurile Împărăteșt și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia, în paraclisul Centrului eparhial din Stockholm. Vineri, 6 ianuarie 2012, de Praznicul Botezului Domnului, Preasf nțitul Episcop Macarie a of ciat Sfânta Liturghie, împreună cu PC Preot Paroh Ovidiu Teodor Băncilă, în bise- rica Parohiei Ortodoxe Române coperăntul Maicii onului și S nţii Cuioi aniil Sihastrul și aisie de la Neaţ din Jönköping, oraș situat în sudul Suediei, lângă lacul Vät ern, care este cel de-al doilea lac ca mărime (cu o suprafață de 1899 de km²) dintre cele circa 96.000 de lacuri din Suedia. În cadrul Liturghiei, după rugăciunea amvonului, s-a organizat o procesiune în apro- pierea bisericii, unde s-a săvârșit sf nțirea mare a apei și au fost binecuvântați cu Aghiasma Mare credincioșii care au part cipat în număr mare la slujbă, Boboteaza f ind zi nelucrătoare în Suedia. La f nal, potrivit tradiției ortodoxe, arhiereul a arun- cat Sfânta Cruce în apă, f ind ridicată de unul dintre credincioșii care au intrat în apă pentru a împlini această rânduială, f ecare dintre aceșt a primind din partea Preasf nțitului Macarie mai multe daruri.

SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL PRĂZNUIT DE ROMÂNII DIN STOCKHOLM

Românii af ați în capitala Suediei au prăznuit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. În Biserica Parohiei Sfnta reie i Sfntul rooroc oan oteătorul din Stockholm, Sfânta Liturghie de hram a fost of ciată de Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord, împreună cu părinții slujitori ai parohiei: Ioan Ruja și Florin Balan. Parohia din Stockholm-Solna este una dintre cele trei parohii româneșt din capitala Suediei. Copiii, dar și credincioșii prezenți la slujbă s-au spovedit și s-au

CandelaNordului 127 împărtășit cu Dumnezeieșt le Taine. De asemenea, au fost binecuvântate ofran- dele aduse de credincioși, care au fost apoi oferite la agapa creșt nă. Toți cei prezenți la sărbătoarea hramului au fost binecuvântați de arhiereu cu aghiasmă mare, mulți dintre ei purtând numele Sfântului Prooroc și Înaintemergător Ioan, Botezătorul lui Hristos.

SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI, OCROTITORUL CENTRULUI DE PELERINAJ AL EPISCOPIEI EUROPEI DE NORD

Sfântul Cuvios Ant pa de la Calapodeșt a fost sărbătorit în 10 ianuarie, în Biserica Ortodoxă Română, atât în țară, cât și în diaspora, unde multe parohii sau așeză- minte îl au ca ocrot tor. În paraclisul Centrului eparhial din Stockholm, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit Sfânta Liturghie, cinst ndu-l pe Sfân- tul Cuvios Ant pa care este și ocrot torul Centrului de pelerinaj al Episcopiei Ortodo- xe Române a Europei de Nord. Preasf nțitul Episcop Macarie a spus cu acest prilej: „Sfântul Ant pa de la Calapodeșt i Bacăului a fost luat ocrot tor al Centrului de pele- rinaje al t nerei noastre eparhii deoarece acest cuvios român din secolul al XIX-lea, în pelerinajul vieții sale, pornind din locurile sale natale, de la mănăst rile Brazi și Căldărușani, a ajuns la Muntele Athos, apoi la Schitul Bucium de lângă Iași, îndrep- tându-se în cele din urmă spre nordul Europei, unde, în ult ma parte a vieții sale, s-a nevoit în Mănăst rea Valaam din părțile Novgorodului. Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, pe care Sfântul Cuvios Ant pa o purta întotdeauna cu el, se păstrează astăzi în Mănăst rea Noul Valaam din Finlanda”.

HRAMUL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE DIN ORAŞUL BERGEN, NORVEGIA

Duminică, 15 ianuarie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit Sfânta Liturghie de hram în parohia românească din orașul Bergen, f ind cinst tă Sfânta Muceniță Tat ana, care ocrotește, împreună cu Sf ntele Mucenițe Filof eia de la Curtea de Argeș și Suniva din Bergen, această comunitate de pe coas- ta de vest a Norvegiei. În ajunul sărbătorii hramului, sâmbătă, 14 ianuarie 2012, Preasf nțitul Episcop Maca- rie a săvârșit la Bergen Taina Sfântului Maslu, împreună cu preoții Marius Andrei Pop din Bergen și Crist an Silviu Comănescu din Stavanger. Totodată, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie s-a întâlnit și cu t nerii Centrului de t neret Sfntul oieod tefan cel Mare - f liala Bergen și a purtat un dialog duhovnicesc.

SLUJIRE ARHIEREASCĂ ÎN CAPITALA NORVEGIEI

Duminică, 22 ianuarie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie a săvârșit Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română nierea onului i S nţii Mucenici oan alahul i alard Noreianul din Oslo, Norvegia. Preasf nțitul Episcop Macarie a declarat pentru iarul uina: „În acest an omagial al Sfântului Maslu și al îngrijirii bolna- vilor, de f ecare dată când ajung în comunitățile noastre parohiale din înt nsele ținuturi scandinave, săvârșesc Taina Sfântului Maslu împreună cu preoții noștri, spre bucuria credincioșilor care așteaptă cu multă râvnă și evlavie slujirile în sobor. Exigența part cipării mai multor preoți la săvârșirea Tainei Sfântului Maslu este, în primul rând, expresia part cipării întregii Biserici la lucrarea tămăduitoare. Aseară,

128 numărul 5/2012 am săvârșit și aici la Oslo, împreună cu un sobor de preoți, Taina Sfântului Maslu, iar astăzi am slujit Sfânta Liturghie, bucurându-ne de part ciparea copiilor, a t ne- rilor și a celorlați enoriași. A fost prezent și noul ambasador al României în Regatul Norvegiei, domnul Daniel Ioniță, care ne susține în demersurile noastre, pe lângă autoritățile de stat norvegiene, de a obține o biserică proprie pentru comunitatea noastră românească din capitala Norvegiei”.

SĂRBĂTORIREA HRAMULUI PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE DIN ORAŞUL UPPSALA, SUEDIA

Sâmbătă, 28 ianuarie 2012, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord, împreună cu părintele Florin Balan, a săvârșit Sfânta Liturghie în orașul Uppsala din Suedia, cu prilejul sărbătoririi hramului Parohiei Ortodoxe Române S nţii rei erarhi: asile, riorie i oan. Preasf nțitul Episcop Macarie a declarat pentru adio rinitas: „Cu ajutorul Atotmi- lost vului Dumnezeu, am sărbătorit și anul acesta hramul Parohiei noastre ortodoxe române din orașul Uppsala, unde se af ă cea mai veche universitate din Scandina- via, fondată în anul 1477. I-am rugat pe Sf nții Trei Ierarhi ca, împreună cu ceilalți Trei Sf nți Ierarhi Teologi și Luminători ai neamului nostru: Iachint de Vicina, Ant m Ivireanul și Grigorie Dascălul, să ocrotească pe credincioșii și pe t nerii studenți din această comunitate euharist că, să putem da întotdeauna dreaptă și rodnică mărtu- rie, avându-i pe aceșt sf nți modele de slujire, de cunoaștere și de mărturisire a Cuvântului Vieții”.

SLUJIRE ARHIEREASCĂ ŞI ÎNTÂLNIRE DE LUCRU LA INSTITUTUL DE STUDII ORTODOXE DIN STOCKHOLM

Joi, 23 februarie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a part - cipat la întâlnirea cu profesorii și cercetătorii Inst tutului de Studii Ortodoxe din Stockholm. Cu acest prilej, Preasf nțitul Episcop Macarie a săvârșit, în biserica din incinta Inst tutului, Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți ortodocși români, sârbi și suedezi. În cadrul întâlnirii generale de iarnă s-au analizat proiectele de cercetare ale Inst tu- tului de Studii Ortodoxe din Stockholm din cursul anului 2012, printre care și tradu- cerea Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur în suedeză, urmând să f e publicată, în cursul acestui an, în colaborare cu Biserica Autonomă a Finlandei. Preasf nțitul Episcop Macarie a declarat pentru adio rinitas: „Cu acest prilej am urmărit fotograf ile realizate în cadrul pelerinajului organizat în Patriarhia Română, în perioada 31 octombrie-4 noiembrie 2011, împărtășindu-ne din mărturiile celor care au făcut parte din grupul de pelerini. Pentru membrii Inst tutului de Studii Orto- doxe din Stockholm part cipanți la acest pelerinaj, descoperirea Bisericii Ortodoxe Române la ea acasă a fost o experiență deosebit de interesantă și folositoare, o ocazie cu totul specială de a vedea în mod direct dinamismul și calitatea inițiat velor pastorale și sociale ale unei Biserici înnoite, ce șt e să folosească mijloacele vremii pentru o misiune demnă și jert elnică. Succesul de care s-a bucurat acest peleri- naj este deosebit de important pentru susținerea și încurajarea misiunii noastre în această parte a Europei”.

CandelaNordului 129 EXPOZIȚIE DE ICOANE PE STICLĂ ÎN ORAŞUL ODDER DIN DANEMARCA

Crit ci de artă, pictori și iubitori de iconograf e au part cipat sâmbătă, 25 februarie 2012, la vernisajul expoziției de icoane pe st clă din orașul Odder, Danemarca. Expo- ziția, af ată la cea de-a II-a ediție, dorește să scoată în evidență frumusețea spiritu- alității româneșt . Icoanele au fost realizate după vechi izvoade transilvane de către doamna Teodora Roșca din Cluj. Vernisarea a avut loc în prezența Preasf nțitului Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord, care a vorbit celor prezenți despre semnif cația icoanei ortodoxe. Expoziția a fost organizată de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord și de Casa de cultură din Odder - Danemarca.

SLUJIRI ARHIEREŞTI ÎN DANEMARCA

În perioada 24 februarie-27 februarie 2012, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord a făcut o vizită pastorală în Danemarca. Sâmbătă, 25 februarie, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie a part cipat și a rost t un cuvânt la vernisajul expoziției de icoane pe st clă din orașul Odder, Danemar- ca (icoane realizate după vechi izvoade transilvane de pictorița Teodora Roșca). În aceeași zi, a săvârșit Taina Sfântului Maslu împreună cu sobor de preoți, în biserica parohiei ortodoxe române din orașul Aarhus. Duminică, 26 februarie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie a slujit Sfânta Litur- ghie, cu prilejul hramului, în parohia ortodoxă română din orașul Sønderborg, f ind sărbătoriți Sf nții Cuvioși Ioan Casian și Gherman din Dobrogea, ocrot torii acestei parohii situate în sudul Danemarcei, în apropierea graniței cu Germania. Împreună cu Preasf nțitul Episcop Macarie au slujit preoții Leon Iacob din Sønderborg, Mihai Radu Crăciunescu din Aarhus și Mihai Marius Hornicar din Roskilde. Seara, Preasf nțitul Episcop Macarie a săvârșit „Vecernia iertării” în biserica parohi- ei ortodoxe române din Copenhaga și a avut o întâlnire cu t nerii Centrului Sfntul oieod tefan cel Mare, f liala Copenhaga.

PRIMA SĂPTĂMÂNĂ DIN POSTUL MARE, LA STOCKHOLM

În f ecare seară din prima săptămână a Postului Mare, în paraclisul Centrului epar- hial din Stockholm, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a susținut cate- heze și a of ciat Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Miercuri, 29 februarie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie a săvârșit Liturghia Daru- rilor înainte Sf nțite în Paraclisul Sfntul postol ndrei i S nţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Vineri, 2 mart e 2012 a săvârșit, împreună cu părintele paroh Toader Dorof ei, Liturghia Darurilor înainte Sf nțite în biserica Parohiei Ortodoxe Române Sfntul Mare Mucenic heorhe din capitala Suediei și a susținut o cateheză despre semnif cația slujbelor din Postul Mare.

PROCESIUNE ÎN DUMINICA ORTODOXIEI, LA STOCKHOLM

În Duminica Ortodoxiei, 4 mart e 2012, Bisericile Ortodoxe surori din Stockholm s-au organizat pentru a prăznui prin slujire comună unitatea de credință. Anul acesta,

130 numărul 5/2012 manifestarea duhovnicească din Duminica Ortodoxiei a fost găzduită de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord. Începând cu ora 16.30 a fost săvârșită Vecernia Mare în străvechea biserică de piatră Österhaninge, de lângă sediul Episcopiei Ortodoxe Române din Stockholm. Slujba a fost of ciată de Preasf nțitul Dositei, Episcopul Ortodox Sârb al Scandinaviei și Marii Brita- nii, și de Preasf nțitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, încon- jurați de preoți și credincioși ortodocși de diferite naționalități din capitala Suediei. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul coral „Credo” al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord și de cântăreții sârbi și ruși de la parohiile din Stockholm. În cuvântul de învățătură, Preasf nțitul Episcop Macarie a vorbit despre semnif cația Duminicii Ortodoxiei și despre mărturia icoanei în lumea de azi. La f nal, s-a orga- nizat o procesiune cu sf ntele icoane în jurul bisericii. Cei doi ierarhi și-au exprimat bucuria ca această manifestare duhovnicească să se poată organiza, prin rotație, în comunitățile ortodoxe din Stockholm, în f ecare an de Duminica Ortodoxiei.

SĂRBĂTOAREA HRAMULUI LA STAVANGER, NORVEGIA

Praznicul Bunei Vest ri a fost prilej de sărbătoare și pentru ortodocșii români din Europa de Nord. Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie s-a af at în mijlocul credin- cioșilor din Parohia Stavanger, unde, cu ocazia hramului, a of ciat Sfânta Liturghie. Preasf nția Sa a săvârșit aici, în ajunul sărbătorii, și Taina Sfântului Maslu. „Ne-am bucurat duhovnicește deoarece și în această duminică a Postului Mare au venit la Biserică, de la mari distanțe, foarte mulți credincioși, mai ales t neri și familii t nere, care s-au spovedit și s-au cuminecat. Am săvârșit și Taina Sfântului Botez pentru cel de-al treilea copil al părintelui paroh Crist an Silviu Comănescu din Stavanger”, a declarat Preasf nțitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, pentru NS .

DENIILE DIN SĂPTĂMÂNA A CINCEA A POSTULUI MARE LA STOCKHOLM

Miercuri, 28 mart e 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit Denia Canonului cel Mare în paraclisul Centrului eparhial din Stockholm și a rost t o cateheză despre pocăință, referindu-se la viața Sf ntei Cuvioase Maria Egipteanca. Vineri, 30 mart e 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie, împreună cu părintele paroh Toader Dorof ei, a săvârșit Denia Acat stului Bunei Vest ri și Taina Sfântului Maslu în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. Cu acest prilej, a rost t o cateheză despre semnif cația slujbelor deniilor din această săptă- mână a cincea a Postului Mare și despre Taina Sfântului Maslu, prin care omul poate să se întărească suf etește și trupește pentru lupta duhovnicească din această viață și pentru dobândirea împărăției cerurilor.

TAINA SFÂNTULUI MASLU, LA STOCKHOLM, ŞI CATEHEZA CU TEMA: ÎNVIE- REA LUI LAZĂR, PREFIGURARE A ÎNVIERII DOMNULUI ŞI PREVESTIRE A ÎNVI- ERII NOASTRE

Vineri, 6 aprilie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit, împreună cu părintele paroh Toader Dorof ei, Taina Sfântului Maslu în Parohia Orto- doxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. Cu acest prilej, a rost t

CandelaNordului 131 o cateheză cu tema: „Învierea lui Lazăr, pref gurare a Învierii Domnului și prevest re a învierii noastre”. Preasf nția Sa a făcut referire la faptul că între mormântul lui Lazăr și mormântul lui Hristos se desfășoară toată măreața lucrare a Săptămânii Mari pe care o retrăim în f ecare an în slujbele Bisericii, bucurându-ne apoi de Învi- erea Domnului ca pregustare a învierii noastre.

DUMINICA FLORIILOR LA STOCKHOLM

În Duminica Floriilor, 8 aprilie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit Sfânta Liturghie în Parohia Sfnta reie i Sfntul rooroc oan oteătorul din Stockholm-Solna, împreună cu părinții din această parohie, pr. Ioan Ruja, pr. Salvatore Cajosso și pr. Florin Balan. Cu acest prilej, Preasf nțitul Episcop Macarie a sf nțit ramurile verzi care au fost oferite copiilor și credincioșilor prezenți la slujbă. În cuvântul de învățătură, Prea- sf nțitul Macarie a spus că aceste ramuri și f ori simbolizează atât bucuria sărbătorii, cât și nevoințele duhovniceșt din această perioadă a Postului. Referindu-se la Intrarea solemnă a Mântuitorului în Ierusalim, Preasf nția Sa a preci- zat că aceasta este intrarea Împăratului Slavei în Împărăția Sa, iar toți cei prezenți în biserică – Ierusalimul duhovnicesc – îl întâmpină astăzi pe Hristos care vine de bunăvoie spre păt mire și răst gnire. Totodată, Preasf nția Sa i-a îndemnat pe cei care nu au reușit încă să se spovedească, să se mărturisească în aceste sf nte zile din Săptămâna Mare, pentru a primi, în Taina Sf ntei Liturghii, hrana și pacea veșniciei.

CONCERT DE CÂNTĂRI BIZANTINE LA STOCKHOLM

Luni, 9 aprilie 2012, a avut loc în biserica Parohiei Ortodoxe Române Sfnta rei e i Sfntul rooroc oan oteătorul din Stockholm-Solna, Concertul de cântări bizant ne din Postul Mare și perioada pascală susținut de Grupul coral „Credo” al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, dirijat de tânărul Florin Lache. La concert a part cipat și Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord, care a rost t un cuvânt de învățătură. Preasf nția Sa i-a binecuvântat și felicitat pe t ne- rii din grupul coral „Credo” pentru frumoasa misiune prin cântare, referindu-se la recentele lor vizite la spitalele din Stockholm, unde, împreună cu părinții Ioan Ruja și Florin Balan, au împărtășit prin melosul autent celor cântece ortodoxe pacea și bucuria vieții în Hristos Cel Răst gnit și Înviat. La eveniment au fost prezenți Excelențele lor Răduța Matache, Ambasadorul Româ- niei în Regatul Suediei, și Emil Druc, Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Suediei, români, suedezi și credincioși ortodocși de alte naționalități.

SĂPTĂMÂNA MARE LA STOCKHOLM

În f ecare seară din Săptămâna Mare, de luni până miercuri, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit Slujba Deniei și a rost t un cuvânt de învățătură în paraclisul cu hramul Sfntul postol ndrei i S nţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. În Sfânta și Marea Joi, Preasf nțitul Episcop Macarie a săvârșit Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia în Paraclisul Centrului eparhial, iar Slujba Deni- ei celor 12 Evanghelii a of ciat-o în biserica Parohiei Ortodoxe Române Sfntul

132 numărul 5/2012 Mare Mucenic heorhe din Stockholm, rost nd și un cuvânt de învățătură despre semnif cația zilei de joi din Săptămâna Sf ntelor Păt miri. În Sfânta și Marea Vineri, Episcopul românilor ortodocși din Europa de Nord a săvârșit Ceasurile Împărăteșt în Paraclisul Centrului eparhial, iar Denia Prohodu- lui Domnului a fost săvârșită în biserica Parohiei Ortodoxe Române Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. În cuvântul de învățătură, Preasf nțitul Macarie a arătat legătura profundă dintre Răst gnire și Înviere, dintre Jert ă și Viața Veșnică. În Sfânta și Marea Sâmbătă, Preasf nțitul Episcop Macarie a săvârșit Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia în Paraclisul Centrului eparhial din Stockholm. În toate aceste zile de nevoință din Săptămâna Mare, Preasf nțitul Macarie a spovedit credincioșii, împre- ună cu preoții slujitori de la parohiile româneșt din capitala Suediei.

SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII DOMNULUI LA STOCKHOLM

În Duminica Sf ntelor Pașt , 15 aprilie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord, împreună cu părintele paroh Gheorghe Borca, a săvârșit, la miezul nopții, Slujba Învierii și Taina Sf ntei Liturghii în Parohia Ortodoxă Română dorirea Maicii onului din Stockholm-Bredäng. Credincioșii români din capitala Suediei au primit cu bucurie Lumina de Pașt , iar mulți dintre ei s-au spovedit și s-au împărtășit cu Sf ntele Taine. La slujbă a part cipat și Excelența Sa Răduța Matache, Ambasadorul României în Regatul Suediei.

VECERNIA (A DOUA ÎNVIERE) LA STOCKHOLM

În Duminica Sf ntelor Pașt , 15 aprilie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit, de la ora 12.00, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, Vecer- nia (a doua Înviere) în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. Din soborul de slujitori au făcut parte preoții Toader Dorof ei, Dumi- tru Stănei și ierodiaconul Teodosie Dorof ei. În cadrul acestei slujbe a fost cit tă pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan, capitolul al XX-lea, versetele de la 19 la 25, în cele 12 limbi. În cuvântul de învățătură, Preasf nțitul Episcop Macarie a vorbit despre semnif cația Evangheliei cit te la Vecernie, arătând că în biserică suntem asemenea ucenicilor din foișor, iar Hristos vine mereu la noi prin ușile încuiate ale istoriei, oferindu-ne pacea și bucuria Învierii Sale. Totodată, Preasf nția Sa și-a exprimat mulțumirea că s-a putut împlini această rânduială a cit rii Evangheliei Învierii în cele 12 limbi și a mulțumit pentru sprijin t nerilor și credincioșilor din comunitate care i-au însoțit pe părinții slujitori în cit rea Sf ntei Evanghelii.

ÎNTÂLNIRE CU PENSIONARII ROMÂNI DIN STOCKHOLM

Marți, 17 aprilie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a part - cipat la tradiționala întâlnire de Sf ntele Pașt cu pensionarii români din capitala Suediei. Cu acest prilej, la sediul Asociației seniorilor români din Stockholm, a fost organizată o agapă pascală, unde cei prezenți au servit bucate româneșt și au prezentat dat nile și obiceiurile de Pașt din diversele zone ale României din care provin. Preasf nțitul Episcop Macarie a fost însoțit de preoții din Stockholm: Toader

CandelaNordului 133 Dorof ei, Ioan Ruja și ierodiaconul Teodosie Dorof ei. Directorul Clubului seniorilor, doamna Silvia Luca, a urat bun venit tuturor oaspeților, iar Preasf nțitul Episcop Macarie le-a vorbit celor prezenți despre frumoasele tradiții de Pașt din zona sa natală a Năsăudului, arătând semnif cațiile duhovniceșt profunde și mult ple ale străvechilor obiceiuri pascale româneșt . La f nal, t nerii din Grupul coral „Credo” al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, conduși de Florin Lache, au inter- pretat câteva cântări la Praznicul Învierii Domnului.

SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE SĂRBĂTORIT LA STOCKHOLM

Luni, 23 aprilie 2012, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Parohia Orto- doxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit Sfânta Liturghie, f ind înconjurat de preoții Toader Dorof ei, Dumitru Stănei și ierodiaconul Teodosie Dorof ei. În cuvântul de învățătură, Preasf nțitul Episcop Macarie a arătat viața și lucrarea minunată a Sfântului Mucenic Gheorghe, îndemnându-i pe cei prezenți de se folosi de pilda vieții Sfântului Gheorghe, și de rugăciunile sale către Milost vul Dumnezeu. Totodată, Preasf nția Sa a vorbit despre prezența Sfântului Mucenic Gheorghe în iconograf a ortodoxă și despre străvechile tradiții și obiceiuri creșt ne româneșt , dar și scandinave, de sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe. La f nal, s-a organizat, în sala de mese a parohiei, tradiționala agapă pascală.

HRAMUL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE DIN OSLO, NORVEGIA

În perioada 11-14 mai 2012, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord s-a af at ȋn vizită pastorală ȋn parohia ortodoxă romȃnă din Oslo, Norvegia, și a part cipat la manifestările prilejuite de sărbătorirea hramulului parohiei. Vineri, 11 mai, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie a săvȃrșit Taina Sfȃntului Maslu și a avut o ȋntȃlnire cu t nerii Centrului de Tineret Sfntul oieod tefan cel Mare, f liala Oslo. Sȃmbătă, 12 mai, de sărbătoarea Sfȃntului Mucenic Ioan Valahul, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie a săvȃrșit, ȋn biserica parohiei din Oslo, Sfȃnta Liturghie și Taina Cununiei pentru doi t neri din comunitate. În aceeași zi, a fost organizată o drumeție recreat vă ȋn f ordurile din capitala Norvegiei. Ca o ȋncununare a sărbătorii hramului Parohiei Ortodoxe Romȃne nierea onu lui i S nţii Mucenici oan alahul i alard Noreianul, duminică, 13 mai 2012, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie a săvȃrșit Sfȃnta Liturghie. Cu acest prilej, a fost lansat și noul număr al publicației parohiale bilingve uina Credinţei, cu art - cole și cateheze ȋn limbile romȃnă și norvegiană. La manifestările duhovniceșt a part cipat și Excelența Sa Daniel Ioniță, Ambasado- rul Romȃniei ȋn Regatul Norvegiei.

EROII NEAMULUI ROMÂNESC POMENIȚI ÎN EUROPA DE NORD

Joi, 24 mai 2012, de praznicul Înălțării Domnului și de Ziua Eroilor, și în bisericile parohiilor din Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord au fost săvârșite sluj- be de pomenire pentru eroii neamului românesc.

134 numărul 5/2012 La acest praznic, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord a slujit Taina Sf ntei Liturghii în paraclisul Centrului eparhial din Stockholm. La f nal, a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru eroii jert iți pentru libertatea și demnitatea poporului român. Mulți credincioși, mai ales cei care au rudenii care au căzut la datorie pe câmpul de luptă, au adus prinoase la slujba parastasului. În cuvântul de învățătură, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie le-a vorbit credincioșilor despre semnif cația sărbătorii Înălțării Domnului și despre cinst rea pe care trebuie să o aducem neîncetat eroilor neamului nostru.

SLUJIRI ARHIEREŞTI ÎN CAPITALA FINLANDEI

Românii ortodocși din Helsinki l-au avut sâmbătă, 26 mai 2012, în mijlocul lor pe Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord. Ierarhul a of ciat Sfânta Liturghie în biserica ortodoxă Sfntul postol aco i Sfnta Muceniţă caterina, împreună cu preoții români: Nicolae Dura din Viena, Toader Dorof ei din Stockholm și Ioan Durac, parohul din Helsinki, f ind prezent și Excelența Sa Dl Marian Cătălin Avramescu, Ambasadorul României în Finlanda. „La slujbă au part cipat atât credincioșii mai vârstnici, cât și cei mai t neri stabiliți recent în Helsinki. Dintre cei vârstnici, unii locuiesc de aproape 40 de ani în Finlan- da. Cea mai vârstnică credincioasă care a part cipat la Sfânta Liturghie și s-a împăr- tășit cu Dumnezeieșt le Taine are 95 de ani. Ne-am bucurat și de familiile t nere de români care dinamizează misiunea ortodoxă din aceste ținuturi și care au venit astăzi la Sfânta Liturghie împreună cu copilașii lor”, a precizat pentru NS Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie. În cursul după amiezii, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie a part cipat la Sesi- unea de comunicări cu tema „Limbă și societate”, organizată de Centrul Cultural „Sof a” al Mitropoliei Ortodoxe Finlandeze din Helsinki, cu prilejul lansării noii ediții a Sf ntei Liturghii în limba suedeză, publicată la Editura Anastasis a Inst tutului de Studii Ortodoxe din Stockholm. La eveniment au part cipat Înaltpreasf nțitul Părinte Mitropolit Ambrosius de Helsinki, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord, alături de alți clerici și teologi ortodocși din Scandinavia. În cadrul simpozionului, Preasf nțitul Episcop Macarie a susținut prelegerea cu t tlul: „Biblie și Liturghie la români”. Fiind publicată noua ediție a Sf ntei Liturghii în limba suedeză, prima Liturghie arhi- erească în limba suedeză a fost săvârșită duminică, 27 mai 2012, în Catedrala Mitro- politană Uspenski din Helsinki, de către Înaltpreasf nțitul Mitropolit Ambrosius și Preasf nțitul Episcop Macarie, împreună cu un sobor de preoți f nlandezi, suedezi, români, ruși și sârbi. La slujbă au part cipat și credincioșii ortodocși români din capi- tala Finlandei, împreună cu dl. ambasador Marian Cătălin Avramescu. Liturghia a fost transmisă în direct pe postul național de televiziune din Finlanda, urmând ca, în perioada următoare, fragmente din această slujire solemnă să f e transmise și de celelalte posturi de televiziune din Suedia, Norvegia și Danemarca.

PRAZNICUL RUSALIILOR ÎN SUEDIA

În ajunul Praznicului Rusaliilor, sâmbătă, 2 iunie 2012, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord a of ciat Slujba Vecerniei, împreună cu PC Pr. Octavian Horațiu Mureșan, în parohia ortodoxă română din orașul Borås, Suedia, și a susținut

CandelaNordului 135 o cateheză despre icoana Preasf ntei Treimi. În Duminica Rusaliilor, 3 iunie 2012, Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie, împreună cu PC Pr. Culai Enache, a săvârșit Sfânta Liturghie și Vecernia plecării genunchilor cu prilejul sărbătoririi hramului bise- ricii Parohiei Ortodoxe Române oorrea Sfntului uh i S nţii erarhi arlaa, oso ei i eodosie de la rai, Mitropoliţii Moldoei, din orașul Göteborg, Suedia. Fiind și Duminica părinților și copiilor în Patriarhia Română, Preasf nțitul Macarie a oferit diplome și daruri copiilor din școala parohială și inimoșilor dascăli și părinți implicați act v în misiunea parohiei. La f nal, a fost botezată prunca Alexandra din comunitatea parohială și s-a organizat tradiționala agapă frățească.

DUMINICA SFINȚILOR ROMÂNI ÎN PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN ORAŞUL ROSKILDE, DANEMARCA

Preasf nțitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord a part cipat, în zilele de 16-17 iunie 2012, la prăznuirea hramului Parohiei Ortodoxe Române S nţii oni din orașul Roskilde, Danemarca. Manifestările duhovniceșt au început la Roskilde în ajunul prăznuirii Sf nților Români, sâmbătă, 16 iunie 2012, când s-a săvârșit Taina Sfântului Maslu și s-a făcut un popas la izvorul tămăduitor al Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul din apropierea catedralei din Roskilde. La acest izvor, încă de la înce- puturile creșt nismului scandinav, cei care gustau din această apă, prin rugăciunile Sfântului Ioan Botezătorul, erau vindecați de neput nțele lor trupeșt și suf eteșt . Totodată, împreună cu t nerii Centrului de t neret Sfntul oieod tefan cel Mare s-a organizat o vizită la catedrala necropolă a suveranilor danezi și o croazieră în f ordurile din vechea capitală a Danemarcei. Duminică, 17 iunie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu părintele paroh Mihai-Marius Hornicar. În cadrul agapei creșt ne, câțiva copii din școala parohială au cântat la pian și vioară piese din repertoriul clasic. Sărbătoarea hramului a fost încununată de of cierea Botezului pruncii Carina Eliza, întru bucuria întregii comunități euharist ce din Roskilde.

SFÂNTUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE SĂRBĂTORIT LA CENTRUL EPISCOPAL DIN STOCKHOLM

Duminică, 1 iulie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord, înconjurat de un sobor de preoți, a săvârșit Sfânta Liturghie la altarul de vară de la Centrul episcopal din Stockholm, cu prilejul sărbătoririi Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, unul dintre sf nții voievozi ocrot tori ai Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. Sfântul Ștefan cel Mare este și patronul Centrului de t neret al Episcopiei. La Sfânta Liturghie au part cipat preoții și credincioșii din diferite parohii ale Episco- piei, dar și t nerii f lialelor Centrului de t neret Sfntul oieod tefan cel Mare din Suedia, Norvegia și Danemarca. La agapa organizată pe pajiștea din curtea Episcopi- ei, cunoscuta naistă din Stockholm, Dana Dragomir, a interpretat la nai câteva piese din folclorul românesc. La această sărbătoare, Preasf nțitul Episcop Macarie a mulțumit și art șt lor români din Stockholm, Constanțiu Mara și Sorin Irimia, pentru f nalizarea, de curând, a celor două vitralii de la Centrul eparhial, unul reprezentând stema Patriarhiei Româ- ne, iar celălalt stema Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. Urmează ca

136 numărul 5/2012 în viitorul apropiat să f e realizate și vitraliile care îi înfățișează pe Sf nții Ocrot - tori ai Episcopiei: Sfântul Apostol Andrei și Sf nții Voievozi Români: Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab și Constant n Brâncoveanu cu f ii.

HRAMUL BISERICII BUCUREŞTENE SFÂNTUL ILIE – RAHOVA

Biserica Sfntul lie – Rahova și-a sărbătorit ocrot torul spiritual la 20 iulie 2012. Slujba Sf ntei Liturghii a fost săvârșită, cu prilejul hramului, de către Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord, înconjurat de un sobor de preoți din Arhiepi- scopia Bucureșt lor, informează iarul uina. Deși a fost zi de lucru, iar căldura s-a lăsat din nou toropitoare peste urbea bucureș- teană, biserica nu a fost lipsită nici anul acesta de credincioșii care au venit în număr mare pentru a-i aduce cinst re Sfântului Prooroc Ilie, aducătorul de ploi. Preasf n- țitul Macarie i-a îndemnat să înmulțească rugăciunile către Sfântul Ilie, pentru ca Milost vul Dumnezeu să trimită ploi line și binecuvântate în acest t mp de secetă, așa cum s-a întâmplat și în t mpul vieții sale și după proslăvirea sa. În cuvântul de învățătură, Preasf nția Sa a vorbit despre viața și minunile Sfântu- lui Ilie, subliniind legătura duhovnicească dintre profetul din Tesba Galaadului și Mântuitorul Iisus Hristos: „Părinții Bisericii arată că profetul Ilie îl pref gurează pe Mântuitorul Iisus Hristos și spun că, așa cum Ilie s-a rugat pe Muntele Carmel, Hris- tos S-a rugat pe Muntele Măslinilor; Ilie a adus jert ă, iar Hristos S-a adus jert ă neprihănită pentru întreaga lume; Ilie s-a rugat pentru venirea ploii pe pământ, iar Mântuitorul S-a rugat pentru pogorârea harului dumnezeiesc în inimile oamenilor. Așa cum Domnul, după ce a săvârșit mai multe minuni, prin Pat mă și Înviere, S-a proslăvit și S-a înălțat la cer, tot așa Ilie, după minunile pe care Dumnezeu le-a lucrat prin el, a fost ridicat la cer pe un car de foc. Totodată, prin lucrarea Sa duhovni- cească, prin dimensiunea ascet că a vieții sale, profetul Ilie rămâne model și pentru creșt ni, dar în mod deosebit pentru monahi. De aceea, foarte multe așezăminte monahale îl au ca ocrot tor, întrucât încă din Vechiul Testament s-a arătat purtător al darurilor duhovniceșt ”. Episcopul românilor din Europa de Nord i-a felicitat pe toți cei care poartă numele acestui mare profet, adresând mulțumiri și Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru binecuvântarea de a sluji la hramul parohiei bucureștene. La f nal, părintele paroh Mihai Hau, consilier patriarhal coordonator al Imprimeriei Pharos și al Tipo- graf ei Cărților Bisericeșt , i-a mulțumit Preasf nțitului Macarie pentru prezența în mijlocul credincioșilor din Parohia Sfntul lie – Rahova, la acest ceas de sărbătoare. Părintele Mihai Hau a asemănat biserica parohială, văduvită prin translare și prin lipsa slujirii liturgice t mp de aproape 8 ani, cu văduva din Sarepta Sidonului, care s-a bucurat de ajutorul și minunile Sfântului Ilie.

SĂRBĂTORIREA HRAMULUI PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE DIN ORAŞUL ODENSE, DANEMARCA

Sâmbătă, 4 august 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord s-a af at în mijlocul credincioșilor ortodocși români din Odense, cu prilejul sărbătoririi hramului comunității parohiale din acest oraș danez: Schimbarea la Față a Domnu- lui și Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț. Taina Sf ntei Liturghii a fost săvârșită de Preasf nțitul Episcop Macarie împreună cu părintele paroh Mihai Marius Hornicar.

CandelaNordului 137 În cuvântul de învățătură, Preasf nțitul Macarie s-a referit la semnif cația praznicu- lui Schimbării la Față a Mântuitorului, dar și la viața pilduitoare a cuviosului isihast român din secolul al XX-lea, Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, care ocrotește, în lumi- na Taborului, și această parohie ortodoxă română din Danemarca. La întâlnirea cu t nerii parohiei, Preasf nțitul Macarie a apreciat și a binecuvântat lucrarea frumoasă și dinamică a t nerilor Centrului de t neret Sfntului oieod tefan cel Mare, f liala Odense.

SĂRBĂTORIREA HRAMULUI PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE DIN ORAŞUL VÄXJÖ, SUEDIA

În Duminica după Înălțarea Sf ntei Cruci, 16 septembrie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie în Växjö, cu prilejul sărbătoririi hramului parohiei ortodoxe române din acest oraș din sudul Suediei. La sărbătoare au part cipat credincioșii de diferite vârste din comunitatea românească, iar la f nalul slujbei copiii de la școala parohială au rost t rugăciuni și poezii religioase, sub îndrumarea părintelui paroh Milică Văsu- ianu și a doamnei profesoare Victoria Roth. Preasf nțitul Episcop Macarie a oferit daruri celor mici, iar comunității parohiale a dăruit o icoană reprezentând Înălțarea Sf ntei Cruci. „Întru lumina și bucuria Crucii și a Învierii, am sărbătorit hramul parohiei noastre ortodoxe române din Växjö, unul dintre cele mai vechi orașe din aceste ținuturi scandinave. La Sfânta Liturghie au part cipat credincioșii noștri de toate vârstele, împreună cu copiii și s-au cuminecat, exprimându-se în comuniune solidaritatea între generații. La f nal, copiii de la școala parohială ne-au împărtășit din rugăciunile și poeziile învățate din manualele de Religie pe care le-am primit în dar, din țară, de la Patriarhia Română, pentru toate școlile parohiale româneșt din Episcopia Euro- pei de Nord”, a declarat Preasf nțitul Părinte Macarie pentru NS .

SĂRBĂTORIREA SFÂNTULUI PROOROC IOAN BOTEZĂTORUL LA STOCKHOLM

Duminică, 23 septembrie 2012, când Biserica Ortodoxă sărbătorește Zămislirea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Preasf nțitul Episcop Macarie Drăgoi al Europei de Nord a săvârșit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, în Parohia Sfnta reie și Sfntul rooroc oan oteătorul din cart erul Solna, din capitala Suediei, Stockholm. În cuvântul de învățătură, Preasf nțitul Episcop Macarie s-a referit și la semnif cația sărbătorii Zămislirii Sfântului Ioan Botezătorul de către Dreapta Elisabeta, arătând că Biserica a rânduit și pentru Maica Domnului o sărbătoare asemănătoare, în 9 decembrie, Zămislirea Sf ntei Fecioare Maria de către Sfânta și Dreapta Ana. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și Sfântul Ioan Botezătorul sunt primii rugători pentru lume, așa cum sunt înfățișați în icoana Deisis, de-a dreapta și de-a stânga Mântuitorului Hristos, în rugăciune stăruitoare de mijlocire. Preasf nțitul Macarie, vorbind despre viața și lucrarea minunată a Înaintemergătorului Domnului, i-a îndemnat pe credincioși să ceară în toată vremea mijlocirea și ocrot rea Botezătorului lui Hristos, care este Prietenul Mirelui Bisericii și prietenul nostru. Mâna care s-a at ns de preacuratul creștet al Stăpânului la Botezul din Iordan o înalță cont nuu către Domnul pentru noi, deoarece are îndrăzneală multă, f ind mai mare decât toți

138 numărul 5/2012 proorocii, binecuvântat de Domnul încă din pântecele maicii sale și apoi mărturisit de către El. La f nalul slujbei, Preasf nțitul Episcop Macarie i-a felicitat pe toți care poartă nume- le Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul și a apreciat lucrarea pe care o desfășoară părinții slujitori din parohie: Ioan Ruja, Florin Balan și Salvatore Cajosso, îndeosebi în act vitățile cu t nerii și copiii din școala parohială.

HRAMUL MĂNĂSTIRII ANTIM DIN CAPITALĂ

În f ecare an, în ziua de cinst re a Sfântului Ant m Ivireanul, numeroși credincioși din țară, nu numai din Bucureșt , vin să part cipe la slujbele religioase. În ziua hramului, după slujba Ceasurilor și a Acat stului Sfântului Ierarh Ant m Ivireanul, Sfânta Litur- ghie a fost săvârșită de Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord, înconjurat de Preasf nțiții Episcopi-vicari patriarhali Ciprian Câmpineanul și Varlaam Ploieștea- nul, arhimandriți, ieromonahi, preoți și diaconi, după cum informează iarul uina. După Sfânta Liturghie, Preasf nțitul Episcop Macarie a evidențiat câteva aspecte din viața Sfântului Ierarh Mart r Ant m Ivireanul, Mitropolitul Țării Româneșt , arătând că în spiritualitatea și cultura românească a fost o personalitate excepțională, f ind t pograf, gravor, traducător de lucrări în limba română, scriitor, înf ăcărat predicator și ct tor de locașuri sf nte, între care și Mănăst rea uturor S nţilor, ct torie care a rămas în conșt ința istoriei ca f ind una dintre capodoperele de artă, cultură și spiri- tualitate românească. „În pridvorul acestei mănăst ri, Sfântul Ant m Ivireanul a întemeiat o școală pentru copiii neajutorați. Totodată, a întemeiat prima bibliotecă publică de împrumut din cetatea Bucureșt lor, primii benef ciari f ind copiii săraci, dar și copiii din familii- le aristocrate, începând cu f ii Sfântului Mart r Constant n Brâncoveanu, care au prins de t mpuriu dragostea pentru carte. Iubirea pentru frumos a Sfântului Ant m Ivireanul a fost nemărginită, evidențiind în mod deosebit lucrarea cultural-misiona- ră și f lantropică a Bisericii în societate. Sfântul Ant m Ivireanul a întemeiat această mănăst re de trăire frumoasă, smerită și linișt toare, f ind o oază de bucurie suf e- tească, mai ales pentru noi cei care trăim în postmodernitate, unde individualismul și iubirea egoistă, prin viața duhovnicească a mănăst rii, și, mai ales, prin lucrarea acestei mănăst ri din inima cetății, sunt copleșite de comuniunea iubirii și frumuseții în Hristos Domnul nostru”, a precizat Preasf nțitul Episcop Macarie. Deși au trecut aproape trei veacuri, Sfântul Ierarh Ant m Ivireanul este viu în conșt - ința Bisericii, a clerului și a credincioșilor, f ind un model de slujire a Mântuitorului Iisus Hristos și a contemporanilor săi. „Sfântul Ant m Ivireanul a avut o dragoste profundă față de acest popor. Deși era georgian, de unde și numele de «Ivireanul», s-a regăsit suf etește și a iubit atât de mult poporul român, încât aceasta se poate desluși din Didahiile sale, pe care noi le-am învățat în școală, când studiam literatura română veche, cuvântări care sunt monumente de limbă, cultură și spiritualitate românească”, a mai arătat Episcopul românilor ortodocși din Europa de Nord. În cont nuare, PS Episcop Macarie a subliniat că „Sfântul Ant m Ivireanul rămâne pururea cu noi, în mod deosebit prin cărțile sale, care sunt relicve ale spiritualității și lucrării celei bune în biserica lui Hristos”. În acest sens, Preasf nția Sa a dat cit re unui paragraf din cuvântarea Sfântului Ant m Ivireanul în cinstea Fecioarei Maria, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, pentru a sublinia exprimarea vie și duioasă,

CandelaNordului 139 „din suf et către suf et”, dar și contribuția sa la introducerea limbii române în sluji- rea bisericească, „făurind ast el o frumoasă limbă liturgică românească, pe care noi o folosim până astăzi”. „Câtă bucurie au avut contemporanii săi, care auzeau pentru prima oară sf ntele slujbe întru graiul lor străbun? De aceea, Sfântul Ant m Ivireanul este ocrot torul românilor de pretut ndeni, f indcă el ne arată cât de important este să ne păstrăm credința ortodoxă și ident tatea strămoșească oriunde ne-am af a”. De asemenea, Preasf nțitul Episcop Macarie a mai spus: „Viața Sfântului Ant m Ivireanul stă sub semnul proniei dumnezeieșt . Nu întâmplător, ci în chip pronia- tor, Sfântul Voievod Constant n Brâncoveanu l-a adus în Țara Românească, unde a întemeiat t pograf i la Mănăst rea Snagov, la Râmnic, Târgoviște, Bucureșt , însă a înf ințat t pograf i, în premieră mondială, și în limbile arabă și georgiană”. Urmând testamentului Sfântului Ierarh Ant m, ca, la hramul acestei mănăst ri, să se facă milostenie, obștea mănăst rii a pregăt t pachete alimentare pentru credincioșii care au venit să-l cinstească pe ocrot torul mănăst rii.

HRAMUL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE DIN JÖNKÖPING, SUEDIA

Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit duminică, 7 octombrie, Taina Sf ntei Liturghii pentru românii din orașul suedez Jönköping, cu prilejul sărbă- toririi hramului parohiei, coperăntul Maicii onului. În cadrul Sf ntei Liturghii, Preasf nțitul Episcop Macarie a tâlcuit evanghelia Dumi- nicii a XX-a după Rusalii (Luca 7, 11-16) despre învierea f ului văduvei din Nain, refe- rindu-se și la semnif cația sărbătorii Acoperământului Maicii Domnului. Făcând o paralelă între mama f ului mort și înviat din Nain și Maica Domnului Celui Răst g- nit și Înviat, Preasf nțitul Episcop Macarie a reliefat în cuvântul de învățătură taina maternității, legătura perpetuă a Maicii Domnului și, ast el, a Maicii Biserici, cu Hris- tos Mântuitorul, Calea, Adevărul și Viața. Preasf nțitul Macarie a apreciat lucrarea misionară râvnitoare a părintelui paroh Ovidiu Teodor Băncilă și a credincioșilor din această comunitate euharist că, sprijinindu-i în demersurile de a-și ridica o biserică proprie din zid la Jönköping.

SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINȚIFICE LA STOCKHOLM

Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord a organizat miercuri, 10 octom- brie 2012, la sediul Inst tutului de Studii Ortodoxe Sfntul na e din Stockholm, Sesiunea de comunicări șt ințif ce cu tema: „Healing the World – a medical, ethical and sacramental perspect ve”. Evenimentul se înscrie în cadrul manifestărilor din Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord dedicate Anului omagial al Sfântului Maslu și al îngrijirii bolnavilor. La această manifestare au part cipat profesori și cercetători de la Inst tutul de Studii Ortodoxe Sfntul na e din Stockholm, lucrările f ind coordonate de Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord. La f nalul susținerii f ecărui referat, au avut loc dialoguri pe marginea materialelor prezentate, împărtășindu-se experiențele dobândite în misiunea ortodoxă din Scandinavia, în ajutorarea celor bolnavi sau af ați în necazuri și strâmtorări. Preasf nțitul Episcop Macarie a prezentat comunicarea cu tema: „Iisus Hristos – Izvorul vindecărilor”.

140 numărul 5/2012 SFÂNTUL IERARH NECTARIE DE LA EGHINA SĂRBĂTORIT LA STOCKHOLM

Vineri, 9 noiembrie 2012, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, Vinde- cătorul de boli, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit, împreună cu un sobor de preoți, Taina Sfântului Maslu în biserica Parohiei Ortodoxe Române Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. La f nal, Preasf nțitul Episcop Macarie a susținut o cateheză despre sănătate ca dar al Milost vului Dumnezeu. La slujbă a part cipat un număr mare de credincioși, mulți dintre aceșt a, în frunte cu preotul paroh Toader Dorof ei, au part cipat la pelerinajul preoților și credincio- șilor din țările scandinave organizat de Episcopia Europei de Nord, în perioada 18-25 iunie a.c., pe urmele sf nților vindecători de boli din Grecia, inclusiv în Eghina, la moaștele Sfântului Nectarie.

SĂRBĂTORIREA HRAMULUI PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE DIN ORAŞUL BORÅS, SUEDIA

Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord, împreună cu un sobor de preoți, români și suedezi, a săvârșit sâmbătă, 10 noiembrie 2012, Taina Sf ntei Liturghii cu prile- jul sărbătoririi hramului parohiei româneșt S nţii rhanheli Mihail, ariil i afail din orașul Borås, din sud-vestul Suediei. În cuvântul de învățătură, Preasf nțitul Episcop Macarie a vorbit despre lucrarea îngerilor și rolul acestora în a-i călăuzi, sluji, întări și susține pe oameni pentru dobândirea bunătăților veșnice. Preasf nțitul Episcop Macarie a apreciat frumoasa și dinamica lucrare a preotului și credincioșilor din parohie, bucu- rându-se că mulți dintre ei s-au spovedit și s-au împărtășit cu Dumnezeieșt le Taine. Parohia din orașul suedez Borås îi are ocrot tori și pe Sf nții Mitropoliți ai Transilvaniei.

SFÂNTUL MUCENIC MINA CINSTIT DE ROMÂNII DIN CAPITALA SUEDIEI

Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord, împreună cu un sobor de preoți, a săvârșit duminică, 11 noiembrie 2012, Sfânta Liturghie în biserica Parohiei Ortodo- xe Române Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. În cuvântul de învățătu- ră Preasf nțitul Episcop Macarie a tâlcuit Parabola samarineanului milost v, cit tă în Evanghelia de la Liturghie, arătând că Hristos, Izvorul vindecărilor, prin rugăciunile Sf nților Săi, ca un Samarinean Milost v, toarnă mereu peste rănile noastre untde- lemnul mângâierii și vinul tare al dumnezeieșt i Sale iubiri. Preasf nțitul Macarie s-a referit la pilda vieții și minunile săvârșite de Sfântul Mucenic Mina, sărbătorit astăzi, f ind mângâietor și grabnic ajutător al credincioșilor. La f nalul slujbei, Episcopul românilor ortodocși din Europa de Nord a săvârșit sf nți- rea unei icoane de dimensiuni mari a Sfântului Mucenic Mina, pictată în st l bizant n și dăruită de o familie de credincioși români din parohie Paraclisului Centrului epar- hial din Stockholm.

SFINȚII MARTIRI NĂSĂUDENI, OCROTITORII PAROHIEI ROMÂNEŞTI DIN SÖLVESBORG, SUEDIA

Parohia S nţii Mar ri i Mărturisitori Năsăudeni tanasie din ichiiu, asile din Mocod, riore din ara i asile din elciu din Sölvesborg, Suedia, și-a sărbăto- rit, în 12 noiembrie, ocrot torii spirituali. Slujba Sf ntei Liturghii a fost săvârșită de

CandelaNordului 141 către Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord. În cuvântul de învățătură, Preasf nția Sa a vorbit despre jert a Sf nților Mart ri Năsăudeni și despre mărturia pe care credincioșii români din afara granițelor au datoria să o aducă prin cinst rea sf nților, avându-i totdeauna ca model așa cum îi vedem înfățișați în icoană: înveș- mântați în portul pascal strămoșesc și purtând crucea pe brațe în jert a și biruința lor în Hristos Cel răst gnit și înviat. În ajunul sărbătorii Sf nților Mart ri Năsăudeni, la Parohia Sfntul Mare Mucenic Gheorghe din Stockholm, Preasf nțitul Episcop Macarie a săvârșit Taina Sf ntei Cununii pentru doi t neri din cadrul Centrului de Tineret Sfntul oieod tefan cel Mare al Episcopiei Europei de Nord, care au hotărât să îmbrace portul tradițional românesc, împreună cu nașii lor. Ast el, cei doi t neri au adus o frumoasă mărturie atât în comunitatea românilor din Stockholm, cât și înaintea scandinavilor, care păstrează dat nile și îmbracă foarte des portul scandinav la evenimentele impor- tante din familie și din societate.

HRAMUL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE DIN COPENHAGA, DANEMARCA

Preasfintitul Episcop Macarie al Europei de Nord, împreună cu un sobor de preoți, a săvârșit Sfânta Liturghie în 24 noiembrie 2012, în biserica parohi- ei românești din Copenhaga, Danemarca, cu prilejul cinstirii Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, ocrotitorul acestei parohii. După slujbă a fost inaugurată noua sală românească din incinta bisericii, unde se desfășoară activitățile misi- onare și catehetice ale parohiei. Sala a fost împodobită cu scoarțe, ștergare și obiecte de ceramică aduse din România, iar mobilierul tradițional a fost lucrat de tineri în atelierele din cadrul parohiei. Preasf nțitul Episcop Macarie a precizat că în acest minunat cadru de spiritualitate și cultură din pridvorul bisericii se depășesc greutățile și tristețile înstrăinării care, prin perpetuarea moștenirii luminoase a înaintașilor, devin prilej binecuvântat și mântuitor de răscumpărare a t mpului. Totodată, Preasf nțitul Macarie a spus că, prin această zestre, se împărtășește și celor cu care conviețuiesc românii în ținutu- rile scandinave frumusețea care vindecă, înnobilează și care va salva lumea. La eveniment a part cipat, alături de credincioși, și Ambasadorul României în Rega- tul Danemarcei, Viorel Matei Ardeleanu.

HRAMUL PAROHIEI ORTODOXE ROMANE DIN AALBORG, DANEMARCA

Preasfințitul Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, a slujit la hramul Parohiei Ortodoxe Române ntrarea n iserică a Maicii onului i Sfin ţii erarhi ahoie de la ledinul istriţei i oan de la ca i Secu, piscopii oanului, din Aalborg, Danemarca. Cu prilejul odovaniei praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului, Preasfințitul Macarie s-a aflat în mijlocul români- lor din cea mai nordică parohie din Danemarca, împreună cu preoții slujitori ai parohiilor românești din această țară. La f nalul slujbei, toți pelerinii și invitații acestei parohii au fost invitați la o agapă tradițională românească, unde s-au cântat colinde și și-au adus aminte cu toții de zilele acestor t mpuri ale pregăt rii Sărbătorii Nașterii Domnului pe care le îmbră- cau acasă în evenimente de suf et și grijă pentru cele ale trupului.

142 numărul 5/2012 SLUJIRE ARHIEREASCĂ ÎN CAPITALA NORVEGIEI

Sâmbătă, 1 decembrie 2012, după închiderea lucrărilor Adunării Eparhiale, în biserica Parohiei Ortodoxe Române din orașul Jönköping, Suedia, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord, împreună cu majoritatea preoților part cipanți, a săvârșit Taina Sfântului Maslu, împărtășind mângâiere multor credincioși cu boli foarte grele, care au ținut să vină la slujbă din împrejurimi și chiar de la mari distanțe. După ungerea cu untdelemn sf nțit, Preasf nțitul Macarie a ascultat necazul f ecăruia și le-a adus cuvânt de încurajare în lupta lor cu necazurile și cu unele dintre cele mai grele boli. Duminică, 2 decembrie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie s-a af at în mijlocul credincioșilor Parohiei Ortodoxe Române din Oslo, păstorită de preotul Alin-Marius Țeican, unde a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La slujbă a part cipat, alături de credincioși și dl. Daniel Ioniță, Ambasadorul Româ- niei în Regatul Norvegiei. În cuvântul de învățătură, Preasf nția Sa i-a îndrumat pe credincioși să se pregătească și duhovnicește pentru marele praznic al Nașterii Domnului, împlet nd postul cu rugăciunea, cu milostenia, cu part ciparea la sf ntele slujbe ale Bisericii, cu spovedania și împărtășania. Mulți dintre credincioșii prezenți s-au mărturisit și s-au împărtășit cu Sf ntele Taine. Fiind însoțit și de Părintele Ioan Cojanu, starețul Mănăst rii Sfntul oan oteătorul din Alba Iulia, după Sfânta Liturghie, la invitația t nerilor Centrului de t neret Sfntul oieod tefan cel Mare, a avut loc o întâlnire cu t nerii și credincioșii comunității, tema f ind: „Sănătatea suf etului, cale de însănătoșire a trupului”. După cuvânt, Prea- sf nțitul Macarie și Părintele Ioan au răspuns întrebărilor adresate de cei prezenți.

SFÂNTA MUCENIȚĂ FILOFTEIA CINSTITĂ DE ROMÂNII DE PE COASTA DE VEST A NORVEGIEI

Sfânta Muceniță Filof eia de la Curtea de Argeș a fost cinst tă și de românii de pe coasta de vest a Norvegiei. Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord s-a af at, în zilele de 8-9 decembrie 2012, în parohia românească din orașul Bergen, ocrot tă de Sfânta Muceniță Filof eia. În ajunul sărbătoririi hramului, Preasf nțitul Macarie a săvârșit Taina Sfântului Maslu, împreună cu preoții Andrei Marius Pop din Bergen și Crist an Silviu Comănescu din Stavanger, aducând mângâiere, prin unge- rea cu untdelemn sf nțit și prin Spovedanie, numeroșilor credincioși care au venit la biserică pentru vindecare suf etească și trupească. În pof da viscolului și ninsori- lor abundente, credincioșii români risipiți în toate f ordurile coastei norvegiene au înfruntat capriciile iernii polare și au part cipat la Sfânta Liturghie arhierească, unii dintre ei deplasându-se de la mari distanțe pentru a se spovedi și cumineca cu Sf n- tele Taine, înainte de Marele Praznic al Nașterii Domnului. Preasf nțitul Macarie a tâlcuit Evanghelia acestei duminici, sfătuindu-i pe cei prezenți să țină aprinsă f acăra iubirii milost ve prin ajutorarea celor af ați în necazuri și nevoi. În acest sens, i-a îndemnat pe enoriași să part cipe, în cont nuare, la colecta de bani, alimente, haine și medicamente care se organizează în Patriarhia Română în Postul Crăciunului. Amint ndu-le de dărnicia Sfântului Ierarh Nicolae și a Sf ntei Mucenițe Filof- teia, ierarhul i-a îndemnat pe toți să sporească lucrarea cea bună prin care sf nții au dobândit Împărăția cerurilor. La f nal, Preasf nțitul Macarie a împărțit daruri copiilor din parohie, în cinstea Sfântului Ierarh Nicolae, Dascălul dărniciei, dar și în cinstea Sf ntei Mucenițe Filof eia, Ocrot toarea parohiei din Bergen, copila care și-a dăruit celor săraci

CandelaNordului 143 hrana și îmbrăcămintea, apoi s-a dăruit pe ea însăși Mântuitorului Hristos, în iubire jert- felnică față de El și față de aproapele. Copiii, în semn de mulțumire, au prezentat câte- va colinde învățate la școala parohială. Unul dintre pruncii din comunitate, Teodor, din familia Tiron, a primit la această sărbătoare și haina luminoasă a Sfântului Botez.

CONCERT DE COLINDE LA STOCKHOLM

Vineri, 14 decembrie 2012, Grupul Coral „Credo” al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, dirijat de tânărul Florin Lache, a susținut, în biserica Parohiei Ortodoxe Române Sfnta reie i Sfntul rooroc oan oteătorul din Stockholm, tradiționalul concert de colinde româneșt int tulat: „Betleemul a deschis Edenul”. La acest eveniment a part cipat Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord, părinții slujitori din Stockholm: Pr. Gheorghe Borca, Pr. Ioan Ruja și Pr. Florin Balan, precum și credincioși români, greci, sârbi, ruși, sirieni, eritreeni și suedezi din capitală. Preasf nțitul Episcop Macarie le-a vorbit celor prezenți despre semnif cația colindu- lui și colindatului, felicitându-i pe t nerii coralei Episcopiei pentru bucuria adusă prin colindă, în prag de Crăciun, atât în biserici și inst tuții culturale, cât și în așezăminte sociale și spitaliceșt . Duminică, 16 decembrie, Preasf nțitul Episcop Macarie a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie în Parohia Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm, păstorită de PC Preot Toader Dorof ei. După ce foarte mulți credincioși s-au spovedit și s-au împărtășit cu Sf ntele Taine, un grup de colindători format din credincioși din comu- nitate și t neri din Centrul de t neret Sfntul oieod tefan cel Mare au cântat colin- dele străbune.

SĂRBĂTORIREA SFÂNTULUI SFINȚIT MUCENIC IGNATIE TEOFORUL, OCROTI- TORUL INSTITUTULUI DE STUDII ORTODOXE DIN STOCKHOLM

Joi, 20 decembrie 2012, de sărbătoarea Sfântului Sf nțitului Mucenic Ignat e Teofo- rul, Inst tutul de Studii Ortodoxe Sfntul na e din Stockholm și-a cinst t ocrot torul spiritual. Cu acest prilej s-a organizat un simpozion șt ințif c cu tema: ”För världens helande - Healing the World - Vindecarea lumii”. La lucrări au part cipat Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord, profesori, medici, cercetători și studenți din Suedia. Preasf nțitul Episcop Macarie a susținut comunicarea: ”Three perspect ves of healing: spiritual, physical and social”. În cadrul manifestărilor, Preasf nțitul Episcop Macarie a conferit directorului inst - tutului, prof. dr. Michael Hjälm, „Crucea Nordului”, cea mai înaltă dist ncție pentru mirenii care s-au evidențiat printr-o act vitate excepțională în promovarea valorilor creșt ne și în slujirea pastoral-misionară, cultural-educat vă și social-f lantropică a Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. La f nalul simpozionului, Preasf nțitul Episcop Macarie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Taina Sfântului Maslu în biserica de zid din incinta inst - tutului. În cuvântul de învățătură, episcopul românilor din Europa de Nord, citând din Epistolele Sfântului Ignat e Teoforul, a arătat că Biserica a fost, este și trebuie să f e un spațiu al vindecării. Inst tutul de Studii Ortodoxe Sfntul na e din Stockholm are un curs de un an de introducere în Teologia Ortodoxă și un curs parțial de doi ani, studiindu-se scrieri- le apostolice, Părinții Bisericii, Teologia liturgică, Dreptul bisericesc, Limba greacă

144 numărul 5/2012 clasică, Limba siriacă clasică, introducere în arabă, limbile slavonă bisericească și coptă și Muzică bisericească.

SLUJIRE ARHIEREASCĂ ÎN ORAŞUL HILLERSTORP, SUEDIA

Sâmbătă, 22 decembrie 2012, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord s-a af at în mijlocul românilor din centrul Suediei. La câteva zile de la sărbătorirea Sfân- tului Cuvios Daniil Sihastrul, preotul paroh Ovidiu Teodor Băncilă și enoriașii din orașul suedez Hillerstorp s-au adunat în jurul arhiereului pentru a aduce laudă Sfân- tului Cuvios Daniil Sihastrul, care ocrotește această comunitate euharist că. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasf nțitul Episcop Macarie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. La f nal, s-a săvârșit o slujbă de pomenire pentru eroii din decembrie 1989, care s-au jert it pentru libertatea și demnitatea poporului român. Preasf nțitul Episcop Macarie, în cuvântul său de învățătură, s-a referit și la jert a t nerilor din decembrie 1989, prin care românii și-au redobândit libertatea și demnitatea, după cei peste 40 de ani de dictatură atee. În prag de sărbătoare, foarte mulți credincioși s-au spovedit și s-au împărtășit cu Sf ntele Taine, au fost cântate colindele străbune, iar copiii au primit îndăt natele daruri de Crăciun. După agapa frățească, Preasf nțitul Macarie a purtat un dialog cu medicii români care lucrează în spitalele din zonă, îndemnându-i ca actul medical să f e întregit de lucrarea duhovnicească.

AJUNUL CRĂCIUNULUI LA STOCKHOLM

Luni, 24 decembrie 2012, în Ajunul Praznicului Crăciunului, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit, în paraclisul Centrului eparhial din Stockholm, Ceasurile Împărăteșt și Sfânta Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare unită cu Vecernia. După slujbă, Preasf nțitul Episcop Macarie a primit la Centrul eparhial grupurile de colindători români din capitala Suediei. A mulțumit copiilor și credincioșilor pentru vestea cea bună adusă prin colindă și le-a oferit îndăt natele daruri de Crăciun.

PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI LA STOCKHOLM

Marți, 25 decembrie 2012, de Praznicul Nașterii Domnului, Preasf nțitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, în biserica Parohiei Ortodoxe Române dorirea Maicii onu lui din Stockholm-Bredäng, păstorită de PC Preot Gheorghe Borca. Au mai slujit la Sfânta Liturghie părinții Ioan Ruja, Florin Balan și diaconul Sorin Sîplăcan. Răspun- surile la strană au fost date de grupul coral „Credo” al Episcopiei, care a susținut și un concert de colinde. La slujbă au part cipat, alături de numeroșii credincioși din capitală, și Ambasado- rul Republicii Moldova în Regatul Suediei, dl. Emil Druc, împreună cu familia sa, dl. Michael Hjälm, Directorul Inst tutului de Studii Ortodoxe din Stockholm, și alți cercetători din această inst tuție. După slujbă, au fost împărțite darurile de Crăciun copiilor, iar la agapa frățească credincioșii din diferite zone ale țării, inclusiv cei din Basarabia, au cântat colindele de acasă.

CandelaNordului 145 Agenda the Agenda Itinerariul pastoral-misionar al Preasfi nţitului Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord

IANUARIE Duminică, 1 ianuarie 2012 – Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului, Sfântul Vasile cel Mare Săvârșește Privegherea și Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i S nţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Joi, 5 ianuarie 2012 – Ajunul Botezul Domnului Săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia și sf nțirea apei în Paraclisul Sfntul pos tol ndrei i S nţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Vineri, 6 ianuarie 2012 – Botezul Domnului Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română coperăntul Maicii onului i S nţii Cuioi aniil Sihastrul i aisie de la Neaţ din orașul Jönköping, Suedia. Conduce procesiunea în apropierea bisericii, la marginea lacului Vät ern, cel de-al doilea lac ca mărime (cu o suprafață de 1899 de km²) dintre cele circa 96.000 de lacuri din Suedia. Aici săvârșește sf nțirea apei și aruncă Crucea în apă. Sâmbătă, 7 ianuarie 2012 – Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română Sfnta reie i Sfntul rooroc oan oteătorul din Stockholm-Solna. Duminică, 8 ianuarie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i S nţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Marţi, 10 ianuarie 2012 – Sfântul Cuvios Ant pa de la Calapodeșt i Bacăului, Ocrot torul Centrului de pelerinaje al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i S nţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Miercuri, 11 ianuarie 2012 Primește la Reședință pe scriitoarea Gabriela Melinescu și pe profesoara Silvia Luca. Sâmbătă, 14 ianuarie 2012 Săvârșește Taina Sfântului Maslu în Parohia Ortodoxă Română S ntele Muceniţe ilo eia de la Curtea de re, a ana de la Craioa i Sunia din eren în orașul Bergen, Norvegia. Duminică, 15 ianuarie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română S ntele Muceniţe ilo eia de la Curtea de re, a ana de la Craioa i Sunia din eren în orașul Bergen, Norvegia. Săvârșește Taina Cununiei t nerilor Claudiu Constant n și Andreea Roxana.

CandelaNordului 147 Joi, 19 ianuarie 2012 – Sfântul Cuvios Macarie cel Mare Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Sâmbătă, 21 ianuarie 2012 Săvârșește Taina Sfântului Maslu în Parohia Ortodoxă Română nierea onului i Snţii Muce- nici oan alahul i alard Noreianul din Oslo, Norvegia. Face o vizită, la spitalul din Oslo, pruncii bolna- ve Irina și părinților săi, Andrei și Ileana. Duminică, 22 ianuarie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română nierea onului i Snţii Mucenici oan alahul i alard Noreianul din Oslo, Norvegia. Se întâlnește cu dl. Daniel Ioniță, Ambasadorul României în Regatul Norvegiei. Vineri, 27 ianuarie 2012 La Ambasada României din Stockholm, se întâlnește cu Arhiepiscopul Paul Tschering, Nunțiul Apostolic în Scandinavia, cu Philip Geister, rectorul Insttutului teologic catolic din Uppsala, și cu dna. Răduța Matache, Ambasadorul României în Regatul Suediei. Sâmbătă, 28 ianuarie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie cu prilejul sărbătoririi hramului Parohiei Ortodoxe Române: Snţii rei erarhi: asile, riorie i oan și Snţii erarhi achint de icina, n ireanul i riorie ascălul, Mitropoliţii ării one, în orașul Uppsala din Suedia. Duminică, 29 ianuarie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Luni, 30 ianuarie 2012 – Sfnţii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie și Ioan Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul epar- hial din Stockholm. Primește la Reședința episcopală pe Pr. Mikael Sundkvist, de la Centrul ortodox Sophia din Helsinki, și pe Michael Hjälm, Directorul Centrului de Studii Ortodoxe Sfntul nae din Stockholm, în legătură cu editarea Sfntei Liturghii în limba suedeză.

FEBRUARIE Joi, 2 februarie 2012 – Întâmpinarea Domnului Săvârșește Privegherea și Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Duminică, 5 februarie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Vineri, 10 februarie 2012 Partcipă, în Deva, la lucrările Simpozionului ștințifc internațional „Academician Silviu Dragomir (1888- 1962) – 50 de ani de la trecerea în eternitate. Susține comunicarea cu tema: dentăţi confesionale ntre coaitare i conict la nceputul secolului al lea. Caul othatea, unedoara. Duminică, 12 februarie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală din Bucureșt. 15-16 februarie 2012 Partcipă, la Bucureșt, la lucrările Adunării Naționale Bisericeșt și ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Duminică, 19 februarie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în biserica Snţii rhanheli din satul său natal, Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud. Sâmbătă, 25 februarie 2012 În Galeriile de artă ale orașului Odder, Danemarca, partcipă și rostește un cuvânt la vernisajul expoziției de icoane româneșt pe stclă realizate de pictorița clujeană Teodora Simona Roșca. În biserica parohiei

148 numărul 5/2012 ortodoxe române din Aarhus, săvârșește Taina Sfântului Maslu și se întâlnește cu tnerii Centrului Sfntul oieod tefan cel Mare, fliala Aarhus. Duminică, 26 februarie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română Snţii Cuioi oan Casian i heran din oroea în orașul Sønderborg, Danemarca.

MARTIE Duminică, 4 marte 2012 – Duminica Ortodoxiei Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Seara, în biserica de lângă Centrul eparhial, săvârșește Vecernia Mare, alături de Preasfnțitul Dositei, Episcopul sârbilor din Scandinavia și Marea Britanie, și partcipă la procesiunea cu sfntele icoane în curtea și în jurul bisericii. Joi, 15 marte 2012 Partcipă, în Mănăstrea Radu Vodă din Bucureșt, la lucrările Simpozionului național „Spitale și bolnițe mănăstreșt”. Prezintă comunicarea: eăintele pentru pelerini i olnai de pe rutele de pelerina din Scandinaia edieală. Duminică, 18 marte 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală din Bucureșt. Duminică, 25 marte 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română una esre i Snţii Calinic de la Cerni- ca i Sithun de inchester din orașul Stavanger, Norvegia. Miercuri, 28 marte 2012 Săvârșește Denia Canonului cel Mare și susține o cateheză în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Vineri, 30 marte 2012 Săvârșește Denia Acatstului Bunei Vestri și susține o cateheză în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm.

APRILIE Duminică, 1 aprilie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Vineri, 6 aprilie 2012 Săvârșește Taina Sfântului Maslu și susține o cateheză în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. Duminică, 8 aprilie 2012 – Intrarea Domnului în Ierusalim Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română Sfnta reie i Sfntul rooroc oan oteătorul din Stockholm-Solna. Luni, 9 aprilie 2012 Partcipă la concertul susținut de Grupul Coral Credo al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord în biserica Parohiei Ortodoxe Române Sfnta reie i Sfntul rooroc oan oteătorul din Stockholm-Solna și rostește un cuvânt de învățătură. 8-11 aprilie 2012 Săvârșește Deniile și susține catehezele în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm Joia Mare, 12 aprilie 2012 Săvârșește Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia, în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Seara, săvârșește Denia

CandelaNordului 149 celor 12 Evanghelii în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. Vinerea Mare, 13 aprilie 2012 Săvârșește Ceasurile Împărăteșt în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Seara, săvârșește Denia Prohodului Domnului în Parohia Ortodoxă Română Sfn- tul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. Sâmbăta Mare, 14 aprilie 2012 Săvârșește Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia, în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Duminică, 15 aprilie 2012 – Învierea Domnului Săvârșește Slujba Învierii și Sfânta Liturghie și partcipă la agapa pascală în Parohia Ortodoxă Română dorirea Maicii onului din Stockholm – Bredäng. Săvârșește Vecernia (a doua Înviere) în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. Luni, 16 aprilie 2012 – Sfntele Pașt Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română Snţii rei erarhi: asile, riorie i oan și Snţii erarhi achint de icina, n ireanul i riorie ascălul, Mitropoliţii ării one, din Uppsala, Suedia, și partcipă la concertul de Sfntele Pașt susținut de Grupul Coral Credo al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. Marţi, 17 aprilie 2012 – Sfntele Pașt Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul epar- hial din Stockholm. Partcipă și rostește un cuvânt la agapa pascală a pensionarilor români din Stockholm. Joi, 19 aprilie 2012 Slujește în sobor de arhierei cu prilejul sărbătoririi hramului Catedralei episcopale din Drobeta Turnu Severin. Vineri, 20 aprilie 2012 – Izvorul Tămăduirii Slujește, împreună cu Preasfnțiții Episcopi Ambrozie al Giurgiului și Gurie al Devei și Hunedoarei, la Mănăstrea Crișan, jud. Hunedoara, cu prilejul sărbătoririi hramului. În cimitrul bisericii din loc. Leșnic, la mormântul rapsodului hunedorean Drăgan Muntean, săvârșește Parastasul împreună cu cei doi ierarhi și rostește un cuvânt de învățătură. Sâmbătă, 21 aprilie 2012 Împreună cu Preasfnțiții Episcopi Ambrozie al Giurgiului și Gurie al Devei și Hunedoarei, vizitează Catedra- la nouă din orașul Hunedoara și Mănăstrea Prislop, unde săvârșesc o slujbă la mormântul Părintelui Arse- nie Boca. În Catedrala episcopală din Caransebeș, partcipă la Vecernia și întâmpinarea moaștelor Sfnților Iosif cel Nou de la Partoș și Ioan Rusul. Duminică, 22 aprilie 2012 În Catedrala episcopală din Caransebeș, slujește în sobor de arhierei, cu prilejul sărbătoririi hramului. Luni, 23 aprilie 2012 – Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. Marţi, 24 aprilie 2012 Partcipă, la Stockholm, la întrunirea comisiilor de dialog teologic între ortodocși și romano-catolici. Duminică, 29 aprilie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Cuios Macarie cel Mare din Leeds, Marea Britanie, și Taina Cununiei tnerilor Radu Cătălin și Otlia Maria.

MAI 3-6 mai 2012 În orașul Lem, Danemarca, partcipă la întrunirea generală a tnerilor ortodocși din Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord.

150 numărul 5/2012 Sâmbătă, 5 mai 2012 În străvechea biserică de piatră din Lem, săvârșește Taina Botezului pentru prunca Ecaterina și Taina Cunu- niei pentru Anders și Cristna. Duminică, 6 mai 2012 În străvechea biserică de piatră din Lem, săvârșește Sfânta Liturghie arhierească și transmite mesajul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Miercuri, 9 mai 2012 – Aducerea la Bari a moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Vineri, 11 mai 2012 Se întâlnește la Oslo cu profesorul Vidar Leif Haanes, rectorul Insttutului teologic luteran din Oslo, și cu dl. Daniel Ioniță, Ambasadorul României în Regatul Norvegiei. Sâmbătă, 12 mai 2012 – Sfântul Mucenic Ioan Valahul Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română nierea onului i Snţii Muce- nici oan alahul i alard Noreianul din Oslo, Norvegia. Săvârșește Taina Cununiei tnerilor Even și Roxana Elena. Partcipă la croaziera organizată de tnerii parohiei în fordurile din Oslo. Duminică, 13 mai 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română nierea onului i Snţii Mucenici oan ala- hul i alard Noreianul din Oslo, Norvegia. Se întâlnește cu tnerii Centrului Sfntul oieod tefan cel Mare, fliala Oslo. Joi, 17 mai 2012 În biserica Parohiei Ortodoxe Române Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm, săvârșește Taina Botezului fetței Sara și tatălui ei, Kai. Duminică, 20 mai 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română Sfnta reie i Sfntul rooroc oan oteătorul din Stockholm-Solna. Luni, 21 mai 2012 – Sfnţii Împăraţi Constantn și Elena Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm. Marţi, 22 mai 2012 Partcipă la conferința: „Toleranța și intolerabilul”, susținută de Andrei Pleșu la sediul Insttutului Cultural Român din Stockholm. Miercuri, 23 mai 2012 Primește la Reședință pe Andrei Pleșu și soția acestuia, Catrinel, pe Dan Shafran și soția acestuia, Doina. Joi, 24 mai 2012 – Înălţarea Domnului Săvârșește Privegherea, Sfânta Liturghie și Slujba de pomenire a eroilor neamului în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Vineri, 25 mai 2012 Se întâlnește la Helsinki cu dl. Marian Cătălin Avramescu, Ambasadorul României în Finlanda și Estonia. Sâmbătă, 26 mai 2012 În biserica ortodoxă Sfntul postol aco i Sfnta Muceniţă rina din Helsinki, săvârșește Sfânta Liturghie pentru românii din capitala Finlandei. La Centrul Cultural Sophia al Mitropoliei Ortodoxe Finlandeze din Helsinki, partcipă la lucrările Simpozionului „Limbă și societate” și prezintă comunicarea cu tema: ilie i iturhie la roni. Se întâlnește cu Înaltpreasfnțitul Mitropolit Ambrosios la Reședința acestuia din Helsinki. Duminică, 27 mai 2012 În Catedrala mitropolitană Uspenski din Helsinki, împreună cu Înaltpreasfnțitul Mitropolit Ambrosios, săvârșește Sfânta Liturghie în limba suedeză, cu prilejul publicării noii ediții a iturhierului în suedeză. Slujba este transmisă pe postul național de televiziune din Finlanda.

CandelaNordului 151 IUNIE Sâmbătă, 2 iunie 2012 Săvârșește Vecernia și susține o cateheză despre icoana Preasfntei Treimi în Parohia Ortodoxă Română Snţii rhanheli Mihail, ariil i afail și Snţii erarhi orest, Saa și helasie de la eţ, Mitropoliţii ransilaniei, din orașul Borås, Suedia. Duminică, 3 iunie 2012 – Pogorârea Sfântului Duh Săvârșește Sfânta Liturghie de hram și Vecernia plecării genunchilor, în biserica Parohiei Ortodoxe Române oorrea Sfntului uh i Snţii erarhi arlaa, osoei i eodosie de la rai, Mitropoliţii Moldoei, din orașul Göteborg, Suedia. Săvârșește Taina Botezului pentru prunca Alexandra. Luni, 4 iunie 2012 – Sfânta Treime Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Marţi, 5 iunie 2012 Partcipă, în orașul Drobeta-Turnu Severin, la lucrările Simpozionului național „Mehedinți-istorie, cultu- ră și spiritualitate”, ediția a V-a. Prezintă comunicarea: elerina i ospitalitate n Scandinaia edieală spre oatele Sfntului ee Marr Ola din rondhei. Rostește un cuvânt cu prilejul lansării cărții sale: Ortodoci i recocatolici n ransilania . Conerenţe i dierenţe, prezentată de către prof. univ. dr. Nicolae Bocșan. Joi, 7 iunie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie la Mănăstrea Tismana. Vineri, 8 iunie 2012 Face o vizită la Mănăstrea Polovragi. Duminică, 10 iunie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală din Bucureșt. Sâmbătă, 16 iunie 2012 Împreună cu tnerii Centrului Sfntul oieod tefan cel Mare, fliala Roskilde, partcipă la manifestările duhovniceșt organizate în fordurile din Roskilde, la Catedrala necropolă a suveranilor danezi și la Izvorul tămă- duitor Sfntul rooroc oan oteătorul din apropierea Catedralei. Săvârșește Vecernia și Taina Sfântului Maslu și Taina Botezului pentru prunca Carina Eliza în Parohia Ortodoxă Română Snţii oni din orașul Roskilde. Duminica Sfnţilor Români, 17 iunie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română Snţii oni din orașul Roskilde, Danemarca. 18-25 iunie 2012 Conduce grupul mare de pelerini din țările scandinave pe urmele Sfnților tămăduitori din Grecia. Miercuri, 20 iunie 2012 Se întâlnește, la Patras, cu mitropolitul locului, Înaltpreasfnțitul Hrisostomos. Duminică, 24 iunie 2012 – Nașterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul Săvârșește Sfânta Liturghie în biserica Mănăstrii de maici Kato Xenia din Grecia. Vineri, 29 iunie 2012 – Sfnţii Apostoli Petru și Pavel Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm.

IULIE Duminică, 1 iulie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie la altarul de vară de la Centrul eparhial din Stockholm. Partcipă la agapa de hram. Se întâlnește cu membrii Centrului de tneret Sfntul oieod tefan cel Mare și partcipă la progra- mul artstc oferit de cunoscuta naistă din Stockholm, Dana Dragomir. Luni, 2 iulie 2012 – Sfântul Voievod Ştefan cel Mare

152 numărul 5/2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Miercuri, 4 iulie 2012 Transmite Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României în cadrul Sesiunii de comunicări ștințifce „Centenar Nicolae Steinhardt (1912-2012)” din Aula Academiei Române. 5 - 6 iulie 2012 Partcipă la lucrările Sfântului Sinod. Duminică, 8 iulie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală din Bucureșt. Sâmbătă, 14 iulie 2012 În Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca, săvârșește Cununia tnerilor Viorel și Speranța Bănesaru din Stockholm. Se întâlnește, la Reședința mitropolitană, cu Înaltpreasfnțitul Părinte Mitropolit Andrei Andreicuț. Duminică, 15 iulie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în biserica Snţii postoli etru i ael din carterul Petru Maior al orașului Reghin. Săvârșește Cununia tnerilor Sorin și Dalia Sîplăcan. Miercuri, 20 iulie 2012 – Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în biserica Sfntul rooroc lie Rahova din Bucureșt. Duminică, 22 iulie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală din Bucureșt. 27- 28 iulie 2012 Conduce pelerinajul pe urmele Sfântului Rege Olav la Stklestad și Trondheim, Norvegia. Sâmbătă, 28 iulie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în biserica Sfntul ee i Marr Ola din orașul Trondheim, Norvegia. Duminică, 29 iulie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm.

AUGUST 1-3 august 2012 În Paraclisul Centrului eparhial din Stockholm, săvârșește, în fecare seară, Paraclisul Maicii Domnului și susține o cateheză. Sâmbătă, 4 august 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română Schiarea la aţă și Snţii Cuioi iitrie cel Nou din asarai și oan aco de la Neaţ din orașul Odense, Danemarca. Se întâlnește cu tnerii Centrului Sfntul oieod tefan cel Mare, fliala Odense. Duminică, 5 august 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în biserica românească nierea onului i Sfntul postol ndrei din Viena, Austria. Luni, 6 august 2012 – Schimbarea la Faţă a Domnului Săvârșește Sfânta Liturghie de hram la Mănăstrea Poșaga, jud. Alba. Marţi, 7 august 2012 Săvârșește Paraclisul Maicii Domnului și susține o cateheză în biserica parohiei Sălciua, jud. Alba. Vizitează casa tradițională-muzeu din localitate. Miercuri, 8 august 2012 La Reședința arhiepiscopală din Alba Iulia, se întâlnește cu Înaltpreasfnțitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei. Seara săvârșește Paraclisul Maicii Domnului și susține o cateheză în biserica Mănăstrii Ponor, jud. Alba. Joi, 9 august 2012 Săvârșește Paraclisul Maicii Domnului și susține o cateheză în biserica Snţii rhanheli Mihail i ariil din localitatea Sita, jud. Bistrița-Năsăud. Vizitează la domiciliu și spovedește două credincioase grav bolnave.

CandelaNordului 153 Vineri, 10 august 2012 Vizitează și le citește rugăciunile de dezlegare mai multor bolnavi din satul său natal, Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud. Săvârșește Paraclisul Maicii Domnului și susține o cateheză în biserica Mănăstrii Sfnta Cuioasă lisaeta din Cluj-Napoca. Sâmbătă, 11 august 2012 La Casa Universitarilor din Cluj-Napoca, partcipă la manifestarea prilejuită de aniversarea zilei de naștere a prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Prorectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Duminică, 12 august 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Mănăstrea sa de metanie Sfntul rooroc oan oteătorul din Alba-Iulia. Îl hirotonește întru diacon pe ipodiaconul Sorin Sîplăcan. Seara, săvârșește Paraclisul Maicii Domnului și susține o cateheză. Luni, 13 august 2012 Săvârșește Paraclisul Maicii Domnului și susține o cateheză în biserica Mănăstrii Sfntul rooroc oan oteătorul din Alba-Iulia. Marţi, 14 august 2012 La altarul de vară al Mănăstrii Polovragi, jud. Gorj, împreună cu Înaltpreasfnțitul Părinte Mitropolit Irineu al Olteniei și cu Preasfnțitul Episcop Gurie al Devei și Hunedoarei, slujește Privegherea și Prohodul Maicii Domnului. Miercuri, 15 august 2012 – Adormirea Maicii Domnului În sobor de arhierei, slujește la târnosirea străvechii biserici voievodale a Mănăstrii Polovragi și la Sfânta Liturghie de hram. Împreună cu Înaltpreasfnțitul Părinte Mitropolit Irineu al Olteniei, vizitează casa din incinta mănăstrii, oferită pentru a deveni Centrul pastoral-misionar al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. Joi, 16 august 2012 – Sfnţii Martri Brâncoveni Slujește, în sobor de arhierei, Sfânta Liturghie de hram la Mănăstrea Brâncoveni, jud. Olt. Partcipă la manifestările duhovniceșt și culturale din orașul Balș. 17- 30 august 2012 Se închină în locurile sfnte ale Ortodoxiei din Bulgaria și Grecia. Vineri, 31 august 2012 – Așezarea în raclă a Brâului Maicii Domnului Săvârșește Sfânta Liturghie în așezământul monahal și social din Băile Herculane, jud. Caraș-Severin.

SEPTEMBRIE Sâmbătă, 1 septembrie 2012 – Începutul anului bisericesc Partcipă la Sfânta Liturghie și Slujba Privegherii în Mănăstrea Râmeț, jud. Alba. Duminică, 2 septembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie, cu prilejul sărbătoririi hramului și întâlnirii cu fii satului, la altarul de vară al bisericii din satul său natal, Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud. Seara, săvârșește Vecernia în biserica Snţii rhanheli din localitatea Breaza, jud. Bistrița-Năsăud, și vizitează câțiva bolnavi din localitățile învecinate Purcărete, Negrileșt și Ciceu-Giurgeșt. Luni, 3 septembrie 2012 Vizitează câțiva bolnavi în satul său natal Spermezeu și primește la casa părintească mai mulți credincioși pentru rugăciuni și îndrumare duhovnicească. Miercuri, 5 septembrie 2012 Vizitează Mănăstrea Dobric, jud. Bistrița-Năsăud și Azilul de bătrâni din incinta mănăstrii. Sâmbătă, 8 septembrie 2012 – Nașterea Maicii Domnului Săvârșește Sfânta Liturghie în biserica Mănăstrii Salva, jud. Bistrița-Năsăud. În localitatea Cășei, jud. Cluj, ofciază prohodirea tânărului Radu Drăgan. Seara săvârșește Vecernia în biserica Sfntul erarh Nicolae din localitatea Căianu-Mare, jud. Bistrița-Năsăud.

154 numărul 5/2012 Duminică, 9 septembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în biserica Schiarea la aţă din Cluj-Napoca și Sfeștania la noul cabinet medical al dr. Horațiu Branda din carterul clujean Horea. Vineri, 14 septembrie 2012 – Înălţarea Sfntei Cruci Săvârșește Privegherea și Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Seara, în Paraclis, săvârșește Vecernia, Acatstul Mântuitorului și susține o cateheză despre cinstrea Sfntei Cruci. Sâmbătă, 15 septembrie 2012 Face o vizită pastorală în Parohia Ortodoxă Română coperăntul Maicii onului i Snţii Cuioi aniil Sihastrul i aisie de la Neaţ din orașul Jönköping, Suedia. Duminica după Înălţarea Sfntei Cruci, 16 septembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română nălţarea Sntei Cruci și Snţii erarhi Mărturisitori osif din Maraure i Sifrid de , uinătorul Suediei, din orașul Växjö, Suedia. Face un popas, împreună cu preoții, diaconii slujitori și credincioșii, în Catedrala luterană din Växjö, unde se închină la icoana Sfântului Sigfrid, oferită anul trecut de episcop și obștea ortodoxă. Luni, 17 septembrie 2012 Se întâlnește la Ambasada României din Stockholm cu Răduța Matache, Ambasadorul României în Regatul Suediei, și cu Michael Hjälm, Directorul Centrului de studii ortodoxe și orientale Sfntul nae din Stockholm. Vineri, 21 septembrie 2012 Partcipă la întâlnirea cu profesorii și cercetătorii Centrului de studii ortodoxe Sfntul nae din Stockholm. Sâmbătă, 22 septembrie 2012 Primește la Reședința episcopală din Stockholm pe profesorii Samuel Rubenson (Universitatea din Lund, Suedia) și Susan Ashbrook Harvey (Universitatea Brown, S.U.A), pe tânărul cercetător norvegian Thomas Arent- zen și pe Michael Hjälm, Directorul Centrului de studii ortodoxe și orientale Sfntul nae din Stockholm. Duminică, 23 septembrie 2012 – Zămislirea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română Sfnta reie i Sfntul rooroc oan oteătorul din Solna-Stockholm. Miercuri, 26 septembrie 2012 – Sfântul Voievod Neagoe Basarab În Mănăstrea Snagov, săvârșește Sfânta Liturghie, împreună cu Preasfnțiții Episcopi Visarion al Tulcii și Varsa- nufe Prahoveanul. Slujește în sobor de arhierei, sub prota Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la târnosi- rea bisericii Mănăstrii Snagov, recttorită din temelie de Sfântul Voievod Neagoe Basarab, acum 500 de ani. Joi, 27 septembrie 2012 – Sfântul Ierarh Martr Antm Ivireanul Săvârșește Sfânta Liturghie în biserica Mănăstrii Antm din Bucureșt, împreună cu Preasfnțiții Episcopi Vicari Patriarhali Ciprian Câmpineanul și Varlaam Ploieșteanul, și rostește cuvântul de învățătură. 28-29 septembrie 2012 Partcipă la lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Duminică, 30 septembrie 2012 – Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul În Catedrala patriarhală din Bucureșt, slujește Sfânta Liturghie în sobor de arhierei, sub prota Preaferici- tului Părinte Patriarh Daniel, și partcipă la manifestările prilejuite de aniversarea a cinci ani de la întroni- zarea Patriarhului României.

OCTOMBRIE Sâmbătă, 1 octombrie 2012 – Acoperământul Maicii Domnului Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Paraclisul Clinicii MUNPOSAN din Bucureșt. Vineri, 5 octombrie 2012 Partcipă la întâlnirea cu profesorii și cercetătorii Centrului de studii ortodoxe Sfntul nae din Stockholm. Duminică, 7 octombrie 2012 Sâvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română coperăntul Maicii onului i Snţii

CandelaNordului 155 Cuioi aniil Sihastrul i aisie de la Neaţ din orașul Jönköping, Suedia. Miercuri, 10 octombrie 2012 Partcipă la lucrările sesiunii de comunicări ștințifce cu tema: „Healing the World a medical, ethical and sacramental perspectve”, organizate de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, la Centrul de Studii Ortodoxe Sfntul nae din Stockholm. Prezintă comunicarea: isus ristos orul indecărilor (esus Christ, the Sprin of healin). Duminică, 14 octombrie 2012 – Sfânta Cuvioasă Parascheva Împreună cu Înaltpreasfnțitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, săvârșește sfnțirea picturii bisericii și Taina Sfntei Liturghii în biserica românească din orașul Malmö, Suedia. Primește din partea Înaltpreasfnțitului Părinte Mitropolit Laurențiu, pentru Paraclisul Centrului eparhial din Stockholm, icoana și moaștele Sfântului Ierarh Andrei Șaguna. Luni, 15 octombrie 2012 Împreună cu Înaltpreasfnțitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, vizitează biserica parohiei orto- doxe române din Copenhaga. Partcipă la conferința susținută în cadrul parohiei de Înaltpreasfnțitul Părin- te Mitropolit Laurențiu, cu tema: „Sfânta Liturghie și Taina Sfântului Maslu”. La Ambasada României din Copenhaga, se întâlnește cu noul ambasador român în Regatul Danemarcei și Islanda, dl. Viorel Matei Ardeleanu, și soția sa, Sorina Viorica. Vineri, 19 octombrie 2012 Săvârșește Taina Sfântului Maslu în Parohia Ortodoxă Română nălţarea Sntei Cruci din Dublin, Irlanda. Se întâlnește cu credincioșii din satul său natal, Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud, stabiliți în Dublin. Duminică, 21 octombrie 2011 – Sfnţii Cuvioși Mărturisitori Ardeleni Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Cuios Colua din Dublin. Se întâlnește cu credincioșii din satul său natal, Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud, stabiliți în Irlanda. Luni, 22 octombrie 2012 Primește, la Reședința episcopală din Stockholm, pe Arhiepiscopul sirian Dioscorus Atas din Stockholm. Miercuri, 24 octombrie 2012 Partcipă la procesiunea Calea Sfnților din Bucureșt, cu prilejul aducerii din Eghina, Grecia, a moaștelor Sfântului Ierarh Nectarie. Joi, 25 octombrie 2012 La Catedrala Patriarhală din Bucureșt, săvârșește Privegherea și rostește cuvântul de învățătură de sărbă- toarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Vineri, 26 octombrie 2012 – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Slujește Sfânta Liturghie în sobor de arhierei la Catedrala Patriarhală din Bucureșt. Sâmbătă, 27 octombrie 2012 – Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrottorul Bucureștlor La Catedrala patriarhală din Bucureșt, slujește Sfânta Liturghie în sobor de arhierei, sub prota Preaferici- tului Părinte Patriarh Daniel. Duminică, 28 octombrie 2012 – Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Țării Româneșt În străvechea biserică domnească Sfntul erarh Nicolae din Curtea de Argeș, săvârșește Sfânta Liturghie împreună cu Înaltpreasfnțitul Arhiepiscop Calinic al Argeșului și Muscelului și cu Preasfnțitul Episcop Silu- an al Ungariei. Partcipă la manifestările din Aula eocst atriarhul din Palatul Patriarhiei Române, prile- juite de Anul omagial al Tainei Sfântului Maslu și îngrijirii bolnavilor. Luni, 29 octombrie 2011 Partcipă la lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

NOIEMBRIE Duminică, 5 noiembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în biserica Mănăstrii Sfnta Cruce Caraiman din Bușteni. Vizitează, în orașul Bușteni, Mănăstrea Sfnta reie și Casa memorială a scriitorului Cezar Petrescu.

156 numărul 5/2012 Joi, 8 noiembrie 2012 – Soborul Sfnţilor Arhangheli Mihail și Gavriil Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul epar- hial din Stockholm. Îl primește, la Reședință, pe Episcopul romano-catolic din Suedia, Anders Arborelius prezidând împreună, la Centrul eparhial, lucrările comisei de dialog teologic ortodox-catolic din Suedia. Vineri, 9 noiembrie 2012 Săvârșește Taina Sfântului Maslu în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm și susține o cateheză cu tema: „Sănătatea ca dar al Milostvului Dumnezeu”. Sâmbătă, 10 noiembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română Snţii rhanheli Mihail, ariil i afail și Snţii erarhi orest, Saa și helasie de la eţ, Mitropoliţii ransilaniei, din orașul Borås, Suedia. Duminică, 11 noiembrie 2012 – Sfântul Mare Mucenic Mina În Parohia Ortodoxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm, săvârșește Sfânta Liturghie și sfnțește noua icoană, de mari dimensiuni, a Sfântului Mucenic Mina, pictată în stl bizantn și dăruită Paraclisului Centrului episcopal de o familie de credincioși din parohie. Săvârșește Taina Cununiei tnerilor Mihai-Andrei și Georgiana-Cristna, înveșmântați în portul românesc. Binecuvântează bucatele și nuntașii la ospățul tradițional românesc. Luni, 12 noiembrie 2012 – Sfnţii Martri și Mărturisitori Năsăudeni Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română Snţii Marri i Mărturisitori Năsău- deni: tanasie odoran din ichiiu, asile din Mocod, riorie din ara i asile din elciu, din orașul Sölvesborg, Suedia. Se întâlnește cu tnerii Centrului de tneret Sfntul oieod tefan cel Mare din Suedia și Danemarca. Joi, 15 noiembrie 2012 Este primit în audiență, la Palatul Patriarhiei, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Vineri, 16 noiembrie 2012 La Facultatea de Teologie Ortodoxă atriarhul usnian din Bucureșt, partcipă la lucrările Sesiunii de comunicări ștințifce „Centenar Alexandru Ciurea (1912-2012)”. Prezintă comunicarea cu tema: „Credință, cultură, misiune. Actvitatea Părintelui Profesor Alexandru Ciurea în ținuturile scandinave (1971-1978)”. În Cimitrul Cărămidarii de Jos din capitală, săvârșește Parastasul la mormântul Părintelui Alexandru Ciurea și al soției sale, Elena. Duminică, 18 noiembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie și rostește cuvântul de învățătură în Catedrala Patriarhală din Bucureșt. Miercuri, 20 noiembrie 2012 – Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul În biserica Mănăstrii Bistrița Vâlcii, slujește în sobor de arhierei Sfânta Liturghie și partcipă la procesiunea de cinstre a moaștelor Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. Joi, 21 noiembrie 2012 – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului Împreună cu Preasfnțitul Episcop-Vicar Paisie Lugojeanul, săvârșește Sfânta Liturghie în Catedrala mitro- politană din Timișoara. Hirotonește întru preot pe diaconul Aurelian Ștefan pe seama Parohiei Cheglevich, Protopopiatul Sânnicolau Mare. Se întâlnește cu Înaltpreasfnțitul Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului și îl felicită cu prilejul sărbătoririi zilei de naștere. Sâmbătă, 24 noiembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română Naterea Maicii onului i Snţii Cui- oi riorie ecapolitul i Nicodi cel Snţit de la isana din Copenhaga, Danemarca. Binecuvântează noua sală românească din incinta bisericii. Duminică, 25 noiembrie 2012 – Odovania Praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în nordul Danemarcei, în Parohia Ortodoxă Română ntrarea n ise- rică a Maicii onului și Snţii erarhi ahoie de la ledinul istriţei i oan de la ca i Secu, piscopii oanului, din orașul Aalborg. Joi, 29 noiembrie 2012

CandelaNordului 157 Partcipă la manifestările prilejuite de Ziua Națională de la sediul Ambasadei României din Stockholm. Dna. Răduța Matache, Ambasadorului României la Stockholm, îi înmânează Diploma pentru merite deosebite în promovarea valorilor româneșt și universale în relațiile internaționale, conferită de dl. Titus Corlățean, Ministrul Afacerilor Externe. În biserica de piatră de lângă Centrul eparhial din Stockholm, săvârșește Taina Sfântului Maslu și Slujba Privegherii, cu prilejul sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei, Ocrottorul României și al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. Miercuri, 30 noiembrie 2012 – Sfântul Apostol Andrei, Ocrottorul României și al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, și Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei În biserica de piatră de lângă Centrul eparhial din Stockholm, săvârșește Ceasurile, Acatstul Sfântului Apostol Andrei și Acatstul Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei și Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți. Are loc lansarea revistei eparhiale Candela Nordului, nr. 4/2012.

DECEMBRIE Joi, 1 decembrie 2012 – Ziua Naţională a României Partcipă și rostește un cuvânt la manifestările culturale organizate la Biblioteca orașului Jönköping cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României. În Parohia Ortodoxă Română coperăntul Maicii onu- lui și Snţii Cuioi aniil Sihastrul i aisie de la Neaţ din orașul Jönköping, Suedia, săvârșește Slujba de Te Deum, împreună cu un sobor de preoți, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României. Prezidează lucrările adunării eparhiale și partcipă la conferința susținută de Părintele Ioan Cojanu, starețul Mănăstrii Sfntul oan oteătorul din Alba Iulia, cu tema: „Boala și suferința trupului medicament pentru vinde- carea și înnoirea sufetului”. Duminică, 2 decembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română nierea onului i Snţii Mucenici oan alahul i alard Noreianul din Oslo, Norvegia. Se întâlnește cu dl. Daniel Ioniță, Ambasadorul României în Regatul Norvegiei. Miercuri, 5 decembrie 2012 Se întâlnește la Ambasada Republicii Moldova din Talin, Estonia, cu dl. Marian Cătălin Avramescu, Amba- sadorul României în Finlanda și Estonia, și cu dl. Victor Guzun, Ambasadorul Republicii Moldova în Estonia. Vizitează sediul Asociației româno-moldave din Talin, unde se întâlnește cu președintele Vasile Monul și colaboratorii săi. Joi, 6 decembrie 2012 – Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Duminică, 9 decembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie de hram în Parohia Ortodoxă Română Sntele Muceniţe iloeia de la Curtea de re, aana de la Craioa i Sunia din eren în orașul Bergen, Norvegia. Împarte daruri copiilor și săvârșește Taina Botezului pruncului Teodor din familia Tiron. Marţi, 11 decembrie 2012 Îl primește, la Reședința episcopală din Stockholm, pe dl. Emil Druc, Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Suediei. Vineri, 14 decembrie 2012 În biserica Parohiei Ortodoxe Române Sfnta reie i Sfntul rooroc oan oteătorul din Stockholm- Solna, partcipă și rostește un cuvânt de învățătură la Concertul de colinde susținut de Grupul coral „Credo” al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. Duminică, 16 decembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în Parohia Ortodoxă Română Sfntul Mare Mucenic heorhe din Stockholm.

158 numărul 5/2012 Joi, 20 decembrie 2012 - Sfântul Ierarh Ignate Teoforul La Centrul de Studii Ortodoxe Sfntul nae din Stockholm, partcipă la lucrările sesiunii de comunicări ștințifce prilejuite de sărbătorirea patronului insttuției. Susține comunicarea cu tema: Seein to eal the orld spirituall, hsicall and Sociall: he ole of the Church. Conferă directorului Centrului, prof. Michael Hjälm distncția pentru mireni „Crucea Nordului”. Sâmbătă, 22 decembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în flia Hillerstorp a Parohiei Ortodoxe Române coperăntul Maicii onu- lui i Snţii Cuioi aniil Sihastrul i aisie de la Neaţ din orașul Jönköping, Suedia. Partcipă la concertul de colinde și împarte copiilor îndătnatele daruri de Crăciun. Se întâlnește și poartă un dialog cu medicii români de la spitalul din orașul Vernamo. Duminică, 23 decembrie 2012 Cu prilejul sărbătoririi a 20 de ani de la târnosirea bisericii Parohiei Ortodoxe Române oorrea Sfntului uh i Snţii erarhi arlaa, osoei i eodosie de la rai, Mitropoliţii Moldoei, din orașul Göteborg, Suedia, săvârșește Sfânta Liturghie și transmite mesajul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patri- arh Daniel al României. Conferă dlui Constantn Popescu distncția pentru mireni „Crucea Nordului”. Luni, 24 decembrie 2012 Săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Seara, săvârșește Vecernia Mare cu Lite și primește la reședință cetele de colindători. Marţi, 25 decembrie 2012 – Nașterea Domnului Săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare în Parohia Ortodoxă Română dorirea Maicii onului din Bredäng-Stockholm și împarte copiilor îndătnatele daruri. Miercuri, 26 decembrie 2012 – Soborul Maicii Domnului, Cuviosul Nicodim de la Tismana Săvârșește Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfntul postol ndrei i Snţii oieoi oni de la Centrul eparhial din Stockholm. Joi, 27 decembrie 2012 – Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ştefan Săvârșește Sfânta Liturghie în biserica Snţii rhanheli din satul său natal, Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud. Vineri, 28 decembrie 2012 Primește, la casa părintească, cetele de colindători. Duminică, 30 decembrie 2012 Săvârșește Sfânta Liturghie în biserica Mănăstrii Dobric, jud. Bistrița-Năsăud. Seara, săvârșește Vecernia în biserica Snţii rhanheli din satul său natal, Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud.

CandelaNordului 159 În scutul central, bordat cu un șirag de metanii, închis la bază cu o cruce șnuruită, este reprezentat chipul Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Scutul este așezat pe cârja și crucea arhierească și are pe fronton mitra arhierească, find încadrat la dreapta de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, având în mână sabia, iar la stânga de Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, care ţine în mână Sfânta Cruce. Datorită faptului că Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord își desfășoară misiunea în ţări monarhice unde este frecventă cinstirea Sfnţilor Regi, creștinători ai Scandinaviei, și pe această cale sunt cunoscuţi Sfnţii noștri Domnitori, Apărători și Mărturisitori ai credinţei ortodoxe. În eșarfa de la baza scutului este redată binecuvântarea Mântuitorului Iisus Hristos: Pace vouă! și sunt înscrise numele celor doi Sfnţi Voievozi Români.

Saint Apostle Andrew, the patron saint of Romania is engraved on the center side of the shield, bordered by a prayer rope, enclosed at its base with a corded cross. Te shield is positioned on the Episcopal crozier and cross, with the Episcopal mitre on top. Saint Voievod Stephen the Great is on the right side with a sword in his hand and on the lef side there is Saint Voievod and Martyr Constantin Brâncoveanu, who is bearing the cross in his hand. Te Diocese of the Romanian Orthodox Church of Northern Europe has the mission in monarchal countries, where the veneration of the holy kings who spread Christianity in the Scandinavian countries is common; for this reason the patron saints of the Diocese are the royal Romanian saints who bore witness for and protected the Christian Orthodox faith. In the banner at the base of the shield, a blessing of our Lord Jesus Christ is engraved: Peace be with you! And the names of the two Saint Princes of Romania, who are the patron saints of the Diocese.

andela Revistă de spiritualitateordului și cultură editată de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord Anul 5 C N A Spiritual and Cultural Magazine edited by the Romanian Orthodox Diocese of Northern Europe nr. 5/2012

Editorial 4 Părintele Profesor Alexandru Ciurea – 100 de ani de la naștere Rev. Prof. Alexandru Ciurea –100 Years Since His Birth † Macarie, Episcopul Europei de Nord

Patristica 26 Sfântul Maxim Mărturisitorul în Scandinavia: Omagiu lui Lars Thunberg Saint Maximus the Confessor in Scandinavia: Homage to Lars Thunberg Vladimir Cvetkovic

Eseu 36 Moarte și demnitate Death and Dignity Andrei Pleșu

Ars et cultura 40 Stockholm – mai mult decât o Veneție a Nordului Misiunea Bisericii Ortodoxe Române în afara graniţelor Stockholm – More Than a Venice of the North României este una binecuvântată și roditoare, deoarece un Diana Câmpan locaș de închinăciune, pregătit pentru slujbele ortodoxe, devine prin însăși prezenţa sa nu doar o Poartă a cerului, ci și o mărturie a cultivării identităţii noastre românești, oriunde ne-am afla. † Daniel, Patriarhul României Patristica 24

În Răsăritul creștin, în Taina Liturghiei, Hristos este prezent Sfântul Maxim sfințitor și deplin, fiind reactualizată lucrarea Sa de la Întrupare și până la Jertfa, Învierea, Înălțarea și Venirea Sa întru slavă, Mărturisitorul, manifestându-ne întru El și El întru noi, „pentru că suntem mădulare ale trupului Lui, din carnea Lui și din oasele Lui” 1350 de ani de la (Efeseni 5, 30). Ne este îndeajuns că fiece loc și act liturgic din biserică este plin de adâncă sfințenie și semnificație mistică, fericita sa adormire trăind astfel, încă din această lume, Taina Împărăției. Saint Maximus the Confessor, 1350 Years † Macarie, Episcopul Europei de Nord Since His Blessed Passing

5/2012