M a Murit Şi Cum a Fost Înmormântat T Ion I. C. Brătianu

Frétai unui număr 3 Lei. Anul IX. CENZURAT: POLIŢIA LOCALA aj, la 4 Decemvrie 1927. Nr. 49.

ABONAMENTUL: U« an . ", 180 Lei Iese ©iată la săptămână ANUNŢURI ŞI RECLAME Pe jumătate .... 90 Lei Adresa: „UHIREA POPORULUI", Blaj, Jud. Târnava-micfi se primesc la Administraţie şl an plătesc: un şir mărunt odată 5 Le în America pe as 3 dolari. Dlrsctor: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN a doua şi a treia oră 4 Lei.

— . . ••••••••ni niiu——m

A putut să adoarmă şi se părea că e scăpat de orice primejdie. Atunci au publicat doctorii m a murit şi cum a fost înmormântat înştiinţarea, că primuî-ministru se simte bine şi nici o teamă de rău nu poate fi. Soarta a voit însă altfel. încă în aceeaş t Ion I. C. Brătianu noapte, bolnavul a început iarăşi sădea semne foarte rele. Umflătura din gât se lăţia tot mai Moartea nu alege. Ea nu se uită că sţorcând păreri" de rău, atât la prietini cât tare şi năduşala creştea în chip înspăimântător, eşti bogat ori sărac, împărat sau cerşitor, şi ia potrivnici, pentru sfârşitul său atât Atunci s'a văzut, că nu mai e altceva de făcut, de puternic ori nevoiaş. Pentru moarte tot de năpraznic. Asupra vieţii şi a rosturilor cât să se încerce o nouă operaţie, cea din urmă. una e. Ea îşi fâlfâie aripile nevăzute peste sale în politica şi frământările ţării şi ale Viaţa marelui om de stat atârna de-un fir de lume şi, unde are poruncă dela Ziditorul, neamului nostru, cuvântul cel nepărtinitor păr. Decând i-se pusese ţevea de argint în gât coboară şi duce. şi-1 va spune istoria. Noi ne mărginim să nici nu mai putea vorbi. Făcea semne să i-se Iertare nu are nimeni. înşirăm aici doar momentele mai însemnate dea hârtie şi scria câte două trei cuvinte, lini Ea nu te întreabă că eşti gata sau din viaţa marelui răposat, lăsând judecăţile ştind pe ai săi. Arăta credinţă mare- câ se va ba, câ ţi-ai întocmit lucrurile de plecare sau laudale în seama acelora, cari vor avea face mai bine. sau nu, câ murind laşi copii şi soţie ne- mai multă linişte şi mai multă chemare să mângăiată, ori părinţi trudiţi şi fără ajutor; o facă. A doua operaţie. întoarce faţa, îndinde coasa şi taie ! Intre timp, după operaţia cea dintâi, doc Viaţa lui Ion I. C. Brătianu. Taie fără milă şi îndurare. torii au luat un pic de puroi din gâtul bolna De sub această poruncă a sorţii n'a Ion I. C. Brătianu a fost fiul cel mai vârst vului şi l-au dat la microscop (ochian care nic al marelui bărbat de stat Ion C. Brătianu putut să se scoată nici cel mai puternic măreşte de mii de ori). Această cercetare a care a avut merite neperitoare pentru făurirea constatat, că aprinderea mandulelor este prici om politic din zilele noastre, primul-mini- României de ieri. S'a născut la 20 August 1864 nuită de un baccilfoarte rău, numit streptococ, stru Ion I. C. Brătianu. O foarte scurtă şi a făcut şcoli înalte la Paris. In 1889 s'a întors boală şi la cea dintâi vedere neînsemnată, în ţară cu diploma de inginer. Un timp a făcut care înveninează sângele şi se lăţeşte foarte repede. 1-a răsturnat la pat şi i-a curmat firul inginerie la Căile Ferate, iar în politică a intrat la 1895. Doi ani a fost deputat de Gorj iar la Oricum a ieşit însă cercetarea la ochian, vieţii. Măcar s'au trudit destul cei mai 33 de ani ajunge ministru. De atunci încoace vestiţi doftori ai ţării, sâ-1 ţină în viaţă, doctorii erau datori să facă şi a doua operaţie. n'a fost guvern liberal în care să nu-şi fi avut Pentru aceasta a fost chemat vestitul medic «ă-l ridice din patul de dureri şi de sbucium. locul său sigur şi Ion I. C. Brătianu. de gât Dr. Nasta, care s'a şi apucat de lucru Dar n'au putut. Silinţele lor au fost za In 1908 ajunge întâiaşi dată prim ministru numaidecât. De astă dată tăietura a fost darnice, căci la căpătâiul marelui bolnav şi peste un an şef al partidului naţional liberal. foarte mare, însă bolnavul aauferit-o cu multă se statornicise cu îndărătnicie umbra Co Când a izbucnit marele răsboi, Ion I. C. Brătianu a ştiut să înduplece pe Regele Carol răbdare. S'au scos toate umflăturile şi s'a saşului neîndurător. să nu se alăture la Nemţi şi la 1916 România curăţit răul temeinic. Şi Ion 1. C. Brătianu nu mai este să între în lupta alături de Francezi, Englezi şi Dar era prea târziu! între cei vii. Acela care de zeci de ani Italieni. Pe urma acestei intrări România şi-a Sângele se înveninase de mai înainte şi câştigat întregirea dela 1918 şi s'a putut închega aproape, ţinea în mâna sa soarta acestei România mare de astăzi. Dela 1918 Încoace Ion rinichii nu mai lucrau de mult. Şi s'a văzut, ţâri, a întors faţa la perete şi a purces pe I. C. Brătianu în două rânduri a guvernat ţara, că orice nădejde de mai bine era zadarnică..! cărările veşniciei. moartea curmândui firul vieţii chiar în scaunul Clipele din urmă: Moartea sa a sguduit întreagă ţara, de ministru preşedinte. Noaptea era foarte înaintată când s'a a- juns, Miercuri spre Joi, la acest trist moment. Doctorii cei mai vestiţi din Bucureşti au che De ce hoală a murit d. Brătianu mat într'o odaie vecină pe soţia bolnavului şi Seara doctorii au văzut că nu-i glumă cu man- pe rudeniile cari erau de faţă, şi le-au spus, Duminecă în 20 Noemvrie d. Ion Brătianu că deacum s'au isprăvit toate şi numai clipa e dulele şi s'au apucat numai decât si facă o ra încă sănătos şi a luat parte la o serbare sfârşitului mai are de urmat.. 1 în operaţie. palatul societăţii „Crucea Roşie", unde Automobile repezi au plecat în toate er Operaţia a flcut-o însuşi d. ministru a de faţă şi Regina Măria dimpreună cu părţile şi la căpătâiul bolnavului au început Angelescu dela şcoli, care-i medic de meşteşug. Principesa-mamă Elena. In seara aceleaş zile să sosească, rând pc rând, miniştrii, prietinii a Ca să nu se înnăduşe bolnavul, d. Anghelescu "simţit însă o mică aplsare în gât şi durere cei mai deaproape şi membrii Regenţei. ,a i-a făcut o tăietură rotundă, Ia rădăcina gru înghiţit. Doctorii cari I-au căutat a doua zi Ştiut fiind că d. Brătianu a fost totdeauna mazului, sub înghiţitoare, şi a pus în gaură o &mineaţa, n'au găsit nimic de speriat Ia boala cinstitor de celea sfinte, a fost chemat şi preotul ţeve de argint, ca răsuflarea să iasă pe-acolo. Primului ministru. cu sf. taine, care a şi cuminecat Îndată pe Ţevea s'a dovedit însă prea strâmtă, căci era Ziua de Marţi 22 Nov. a trecut tot numai cu bolnavul cc era iacă în deplină cunoştinţă. durere la înghiţitoare şi cu călduri nu prea dintre acelea cari se se pun la copiii bctegi Lângă patul bolnavului în mare desnă- ^ari. Se credea că d. Brătianu n'are decât o de grumăzâre. Bolnavul gata să se înădu- dejde veghia D-na Brătianu, fraţii şi fiul său neînsemnată umflare a mandulelor, cum se şască, chiar atunci, între doctori. George Brătianu, sosit atunci noaptea, dela tâmplă adeseori la oricine. Miereuri însă bol Curând a sosit altă ţeve de argint, mai Iaşi, cu automobilul. navul a început să nu mai poată răsufla, căei largi, prin care răsuflarea a ieşit ou fiuerătură Pe ia ceasurile 5, spre Joi, primul mini- mare şi d. Brătianu s'a uşurat numai decât. «atul i-s'a umpiut de flegmă şi de umflături. —*x

Pag. 2. UNIREA POPORU L UI Gazetele din Bucureşti, spun că liberalii stru Ion I. C. Brătianu, trăgea de moarte. In — A murit Brătianu ! nu se învoiesc la alegeri noui, ci guvernul care' tăcerea de mormânt a odiii nu se simţia decât La noi în Blaj, vestea a sosit la ceasurile ar fi să se facă prin înţelegere comună, să câr sbuciumul din urmă al unui trup de ţărână 8 dimineaţa. Oamenii însă, neştiind de boala muiască mai departe cu parlamentul de azi" de care sufletul se desparte pentru vecie... atât de grea a primului ministru, nu-i dădeau Şi la acest lucru ţin foarte tare, neîvoindu- crezare. Insă ea a fost curând întărită. Spre Se La ora 6 şi trei sferturi, când încep la dizolvarea parlamentului. să sune clopotele de slujbă pela mănăstiri, amiazi nu mai era oraş în întreagă ţara, unde Ia schimb nici d. Iuliu Maniu nu lasă cel care se chiema Ion I. C. Brătianu, nu să nu se ştie trista întâmplare. nimic din celea declarate. Şi asa, cel p ţj mai era între cei vii..! La Bucureşti se îngrămădeau telegramele u n până când scriem noi acestea şire, au se văd şi scrisorile de condoleanţă (păreri de râu), Vestea morţii. semne de o înţelegere. pe cari le primia d. Vintilă Brătianu, fratele Vestea morţii primului ministru s'a lăţit răposatului. Regina Măria, Miercuri după a- Liberalii însă lasă să se înţeleagă, că dacă ca fulgerul. Când s'au trezit Bucureştenii din miazi a stat trei sferturi de ceas la căpătâiul naţionalii-ţârâniştii nu se pleacă la învoiala fără alegeri, atunci ei somnul de dimineaţă, vestea zbura spre toate marelui bolnav. Iar adjutanţii Prinţului Nico corturile ţării. Telefoanele şi telegrafele ţăcăniau lae toată noaptea au făcut legătură între Palat rămân singuri Ia cârmă cu mare grabă şi înştiinţarea mergea pe aripi şi între casa dlui Brătianu din Str. Lascar şi pe mai departe. de fulger : Catargi. Acestea au fost celea dintâi combinaţii politice după moartea lui Ion I. C. Brătianu. Insă curând ele au fost deocamdată întrerupte, Regenta dă cârma tării in manile d. Vintilă Brătianu căci trebuiau făcute pregătirile pentru îngro păciune. Şi spre deosebita cinste a politicienilor La puţină vreme după moartea primului declaraţie, ci aşteaptă sâ vadă ce vor zice noştri, în faţa mortului au tăcut toate glasurile ministru Ionel Brătianu, membrii Regenţei, adecă ceilalţi conducători din opoziţie. şi, bărbaţii de stat ai României, fără osebire de Alteţa Sa Prinţul Nicolae, Patriarhul Miron Dl Iuliu Maniu, dupăce înalta Regenţă păreri şi de partide, au dat toată onoarea cuve Cristea şi Ion Buzdugan s'au adunat la sfat şi-a arătat dorinţa, că mai bun ar fi pentru nită fostului prim ministru al ţârii, chiar şi şi au hotărît să încredinţeze cu conducerea ţară un guvern naţional, adecă alcătuit;; din aceia, cari, până era în viaţă Brătianu, i-au trebilor ţării pe d. Vintilă Brătianu, ministrul toate partidele, — a declarat că e învoit să fost cei mai înverşunaţi contrari politici. de finanţe de până aci, care a şi fost înştiinţat se facă un guvern de împreună lucrare, dar numai decât despre această hotărîre. numai dacă se vor face Pomenirea fostului prim ministru Peste o jumătate de ceas, toţi miniştri alegeri noui. vechi, afară de d. Titulescu, bolnav în pat, Si se facă alegeri libere ş'apoi să se în Corpurile Legiuitoare s'au înfăţişat la . înalta Regenţă şi au făcut vadă atunci ce guvern doreşte ţara. Joi după amiazi, atât Camera deputaţilor jurământul. (Dl Titulescu 1-a dat în scris). Dl Nicolae Iorga s'a declarat tot cam cât şi Senatul au ţinut adunări, în cari s'a făcut Dupăce s'a aşezat astfel noua ocârmuire, de aceeş părere cu d. Maniu, pomenirea marelui răposat. La Cameră d. mi înalta Regenţă a dorit numai decât să stea de nistru Duca a cetit mai întâi decretul Regenţei vorbă cu şefii partidelor de opoziţie, ca să Ce zice Partidul liberal. prin care a fost întărit la cârmă voul guvern. le ceară sfatul şi să le cunoască părerile a- Tot în aceeaş zi de Joi, a căutat să se Apoi a urmat cuvântările de pomenire. supra celOr ce vor mai fi de făcut în viitor. întâlnească cu şefii opoziţiei si d. Vintilă Bră Cel dintâi a vorbit d. Săveanu, preşe Au fost chemaţi deci la palat dd. Maniu, tianu. S'a şi dus însuşi, de i-a cercetat acasă dintele adunârii. Adoi ministrul Duca în numele Averescu şi Iorga. Cel dintâi s'a dus generalul pe toţi trei, Iorga, Averescu şi Maniu. guvernului, doctorul Lupu în numele partidului Averescu, apoi d. Maniu şi mai pe urmă d. Tot despre alcătuirea unui guvern na său, Iuliu Maniu în numele partidului naţional Iorga, pe care vestea morţii şi chemarea l-au ţional a vorbit şi d. Viatilă Brătianu cu şefii ţărănesc, apoi un ungur, un sas, un ovreu şi găsit la Vălenii de munte. opoziţiei. Cu generalul Averescu a stat abia Leorte Moldovean în numele partitului liberal. câteva minute. Mai mult a avut de grăit cu d. La Senat au vorbit Mitropolitul Pimen Ce-au spus şefii de partide. Maniu. dela laş., generalul Averescu, Mironescu, Raco- Generalul Averescu şi-a tălmăcit, fireşte Preşedintele partidului naţional-ţărănesc viţă, Orleanu şi alţii. Toţi au arătat durerea mai întâi durerea pentru moartea marelui băr- a dat aceîaş răspuns, ca şi la înalta Rtgenţâ, ce-o simt pentru moartea neaşteptată a marelui 'bat de stat, apoi a spus, că privitor la un nou adică un guvern care să facă alegeri. Şi om de stat care a fost răposatul. guvern, nu vrea deocamdată să facă nici o numai pe urmă, un guvern statornic. Ia deosebi a avut adâncă înrâurire asupra

Trimite-i o boală mare ^Irod oiţa „UNIRII POPORULUI". Să nu aibă vindecare iuiHiniiiiiii![iuiHi!ii!iiiiiiiiiiiiiiiiii!iiiii:iniiiiiiiiiiiiii(ii!iniiiiiiiniiiiuBi!iiiii(iiii! Şi să nu se lecuiască Mergeţi şi cercetaţi bine Fără legea creştinească..! Şi vă 'ntoarceţi pe la mine Ca şi eu cu plecăciune Craii dela Răsărit Ostaşul Să-i fac Iui închinăciune. sau Cântecele Irozilor la Naşterea Domnului, împărate prea mărite, Valtazar (Urmare şi sfârşit.) Iartă a mele cuvinte! Valtazar Mai bine cu linguşire 0, tiranul, crud Irod Să cerci a-i scoate din fire. Cade 'n blăstăm de norod, Vrăjitorii toţi se 'nchină Nefiind el bucuros La o stea ce dă lumină, Irod De naşterea lui Hristos. Numai tu nu, idolatre, Ticălosule 'mpărate ! Fraţilor, să daţi iertare, CÂNTAREA A TREIA Nu te temi că te vor bate Că am fost în turburare Cântată de toţi Ale tale mari păcate Şi în cugete curate In oraşul Vitleem Şi făr'delegile-ţi toate? Acuma vă dau dreptate. Veniţi eu toţi să vedem Poruncind planetelor Pornind mergeţi de-1 aflaţi Că astăzi ni s'a născut Mai ales cometelor Şi viind mă* 'nştinţaţi, Domnul fără de 'nceput Domnia ţi-oi pârjoli Să merg să mă 'nchin şi eu Şi astăzi ni-s'a umplut Palatul ţi-oi pustii, Ca unuia Dumnezeu. Prav şi pulbere să fi..! Prorocia de demult: Că se va naşte Hristos Tu cerescule Părinte Gaşpdr Ascult'a noastre cuvinte, Mesia cap luminos Din fecioara Mariani Cum de ai aşa răbdare O, Iroade împărate, Din neamul lui Avraam Pentru-acest ticălos mare, Noi nu credem că se poate Din sămânţa lui David Om fără de socotinţă Să fie aşa deodată Din Duhul sfânt zămislit. Şi umplut de necredinţă? Să ai inimă curată. Irei crai dela Răsărit Trimite peste el tunet Tu umbli cu linguşeli La 'nchinare au venit Peste 'mpărăţie-i trăznet, Ca pe noi să ne înşeli. Daruri scumpe aducând Să-1 lovească şi să-1 arză Şi cu flori ritoriceşti Şi cătră Hristos cântând: In Hristos şi el să crează ! Ca pe noi să ne-amăgeşti. Culcă-te 'mpărate ceresc ~ " * iv POPORULUI Pag. 3. ascultătorilor cuvântarea dlui Maniu, care a ştiut să găsească celea mai potrivite cuvinte In urma sicriului aşezat pe un afet de tun şi în clip3>tât jalnice, când se vorbeşte despre un învelit cu treicolor, veneau membrii familiei, La Florioa. mort, chiar dacăaeeasta i-a fost potrivnic în po miniştrii, parlamentarii şi altă mulţime nenumă rată. Dl Maniu păşia alături de d. Vaida Voevod. Mortul a fost dus la Castelul Fiorica, litică. Ministrul Duca s'a apropiat de d. Maniu La Ateneu sicriul de aramă a fost deschis aproape de Piteşti, cu un tren special. Pe foarte mişcat şi i-a strâns mâna, mulţumindu-i. acelaş drum pornise înainte cu câteva luni şi * şi faţa palidă, pământie, a mortului, s'a putut vedea sub un foarte fin văl de mătăsă în colo Regele Fcrdinand. Atunci Ion I. C. Bră Vineri pe la amiazi mortul a fost ridicat rile naţionale. La căpătâi un singur preot cetia tianu petrecea cu jale mare pe regele şi dela casa sa şi dus cu mare pompă Ia Palatul rugăciuni, căci aşa a lăsat cu limbă de moarte stăpânul său. Azi soarta neîndurătoare a Ateneului, unde a fost aşezat spre vedere până răposatul. Nici cununi şi nici flori n'a dorit făcut ca Brătianu să fie petrecut de alţii..! Duminecă dimineaţa. să aibă. Pe aceeaş cale. Afară de trenul mortuar a mai plecat spre Fiorica un tren regal cu M. S. Regina Măria şi Prinţul Nicolae Apoi alte trenuri înmormântarea. cu miniştri, parlamentari şi gazetazi. Duminecă, 2j Nov. înainte de-a pleca trenul cu sicriul, muzica regimentului de jandarmi pedeştri încă din zorii zilei se văd cete cete Prohodul e slujit de patru mitropoliţi din Bucureşti a intonat ultimul adio. de domni şi de ţărani, purtând cununi de şi de mai mulţi vlădici, iar răspunsurile le flori, cari vin dinspre gară şi se îndreaptă Trenurile speciale au sosit la Fiorica dă orhestra Societăţii » Filarmonica* şi corul pe la ceasurile 2 după masă. Acolo aş spre, palatul Ateneului. Sunt delegaţiile bisericii »Amza«. trimise de organizaţiile liberale de prin tept gata un car mare cu şase boi, să S'au început apoi cuvântările de po- I ducă la groapă pe stăpânul, care se în judeţe, la înmormântarea iui Ion I. C. menire. A vorbit din partea bisericii Mi- | toarce din lume răpus de moarte spre a Brătianu. tropolitul dela Sibiu, apoi ministrul An- \ se odihni în glia străraoşască. Toate satele La Ateneu, în faţa Intrării celei mari, ghelescu, Alexandru Vaida Voevod, Oosti- | din împrejurimi s'au adunat să vadă pe sunt patru stâlpi înalţi înfăşuraţi în postav nescu primarul Bucureştilor, Gr. Taşcă, jj cel ce iusese atâta vreme stăpânul ţării şi negru, în vârlul cărora tămâia arde cu fum Săveanu, general Ooandă, ministrul Lape- al pământului. alburiu, învălurat. In sala cea mare a pa datu, Iancu Nistor, Inculeţ, şi încă alţi Ţărani cu feţe triste se apropie de latului, între stâipi de marmură albă, pu oameni cu mare nume. sicriu şi, purtându-1 pe umeri, 11 aşază In ternicul primministru de ieri zace întins carul cu şase boi, după obiceiul din bă într'un sicriu roşietic de stejar Sicriul e Calea oea din urmă. •. trâni. Aşa se cade la boieri şi trebue să făcut demult încă, de un meşter ţăran Isprăvindu-se cuvântările sicriul e ri se împlinească chiar şi cu un primministru dela Fiorica, după comanda lui Brătianu acestea soroace pioase. însuşi, pe când era în viaţă. Dorise să-şi dicat şi dus la afetul de tun care aştepta Din trenul regal coboară îndoliată vază cu ochii căsulia de lemn în care va gata în faţa Ateneului. Cât răzbate ochiu Regina Măria. Are faţa plânsă şi palidă, aştepta învierea de obşte... departe, dealungul străzilor, şire nesfârşite ca şi atunci când a petrecut pe răposatul In jurul sicriului e cea din urmă gardă de soldaţi în mare ţinută şi zeci de mii Rege Ferdinand. de onoare, pe care i-o fac 6 miniştri. In de privitori, cari n'au putut ajunge la Printre mulţimi fără număr, printre curând încep să sosească preoţii, membrii sicriu. Bucureştii par un-furnicar răscolit brazi şi copaci bătrâni, carul se apropie familiei, parlamentarii şi toţi bărbaţii de de-o jalnică întâmplare. Mulţimile se de- încet de cripta familiară a Brătienilor. în stat ai României. Intre aceştia se văd în scoper si afetul de tun cu sicriul înaintează încet printre palate mute. tr'un colţ al grădinii, biserica de lemn a lrunte dd. Maniu, Iorga, Vaida Voevod, lui Horia, adusă dela Albac în vremea Averescu, Coandă şi alţii. Apoi şir ne- Muzicile militare cântă marşuri de jale şi nesfârşitul alai se îndreaptă spre gară. j Ungurilor de cel care se îngroapă azi, îşi siârşit de generali şi de ofiţeri superiori, înalţă şi ea cu multă tristeţă turnuleţul împreună cu aghiotanţii dela Curtea Regală. Aici alte triste podoabe arată, că Ion I. C. I Brătianu se desparte pentru totdeauna de ! subţire, în văzduhul ca de plumb. Vântul Membrii înaltei Regenţe, tn frunte cu aspru care coboară dinspre dealuri, smulge prinţul Nicolae, se aşază aproape de sicriu, capitala ţării şi purcede pe cea din urmă şi celea din urmă frunze veştede rămase la stânga. cărare... Irod In sălaş dobitoeese; Îngerul Te aulcă pe fân uscat Către Crai: Tăiere, tăiere, Groaznică tăiere! De îngeri încunjurat/ Eu sunt îngerul lui Dumnezeu, Ascultaţi ce vă spun eu: CÂNTAREA CRAILOR Să nu mai daţi prin cetate, CălUgănd O cântă numai Craii: Ci să daţi prin altă parte, Las' să nu fie tăiere, O, Doamne 'mpărate sfinte, Că Irod gând rău şi-a pus Ci fie numai părere! Primeşte a noastră cinste, Să-I omoare pe Isus! Te rugăm ca să primeşti Irod Dela noi daruri lumeşti Irod Către ostaş: Aur, smirnă şi tămâie, Către ostaş: Poruncă să se 'mpărţească Spre pomenire să fie! La oastea împărătească; Craii joc de mine-şi bat Toată de grabă să saie Ciobanul Şi pe-aici nu se abat..l Şi cu deadinsul să taie, Către cei trei Crai Ostaşul Sau de voie sau de silă, Dar voi unde şi 'n ce parte Prunci de doi ani, tără milă! Duceţi turmele a paşte? Şi pe mine mă prinde mirare Care de unde veniţi, Că umblă cu înşelare! Călugănd Insă tu ce vei şti face, Pe nume cum vă numiţi, Nemiloase împărate, Şi 'n cotro călătoriţi? Dacă nu se vor întoarce? Dumnezeu sfântul te-o bate: Cu vaerul pruncilor. Irod Valtazar (cântă) Cu blăstămul maicelor..! Eu Valtazar mă numesc Paloşu *n mân' om lua CÂNTAREA A CINCIA Cu aur îl dăruesc! Pe toţi pruncii-i vom tăia, Se cAntă pc versul lui Lazar. De doi ani şi mai In joi Gaşpar împreună cu Hristosl Marc Dumntteulc. A iot (iilorttle, Smirnă îi aduc eu dar! Călugărul Varsă-ţi mă)iijăiirile Melchior Şi 'mbună măicuţele. Ba, mai bine mă ascultă: Vai, cum curtje sângele,

Eu Melchior mă numesc Să nu faci tăiere cruntă ! Cu argint îl dăruesc Pag. 4. UNIREA POPORULUI. Nr- 49

spre marea lui mirare putu citi limpede prin pomi şi le aşterne cu tânguiri jalnice care să-1 ajute şi de aceea de multe ori nu mele lui Benvenuto Cellini. Acesta era pe cărările din jurul criptei. avea nici măcar o bucăţică de pâine cu ce să-şi astâmpere foamea. Invitase dela buna lui meşter renumit ce lucrase numai pentru prja Preoţii citesc cu glasuri domoale şi regi. Dacă ar fi fost tot crucif i 2 ultima deslegare. O lovitură de tun se mamă să se roage şi-şi păzise inima curată. 1Xu Deasemenea rimase credincios în îndeplinirea numai din aramă ar fi avut totuşi mare valoa mai aude şi deasupra lui Ion I. C. Bră- Insă pictorul ştia câ zisul Cellini j ' tuturor datoriilor de creştin, neascuitând de nu tianu se închid porţile negre, grele, de decât în aur şi'n argint, deaceaa se gândi 1 fier. Toate s'au sfârşit. bătăile de joc ce i le făceau prietenii. Era, cum am spus, foarte cărac şi nu avea decât un sac desigur şi acest crucifix va fi de aur sau H Cei vii se aşează la pomană. Mese argint. — de lungi s'au întins pentru ţărani şi pentru de paie pe care se culca. Tremurând de bucurie curaţi frumos cru delegaţii sosiţi de departe. • Apoi, când Când muri negustorul de alăturea, nea cifixul şi ieşi de sub murdărie un lucru de coboară noaptea, castelul boieresc dela murile îi puseră toate în vânzare, la licitaţie. foarte mare preţ lucrat în aur scump. Florica, se înfăşură trist şi tăcut în întu Sărmanul pictor îşi adunase de ici de colea neric. Ion I. C. Brătianu nu mai este! 300 de franci. Cu aceştia îşi cumpârâ mai Nu depaite de dânsul locuia un negustor* Intâiu un rând de haine. Ii mai râmaseră 100 pe pietrii scumpe. Se duse îndată la dânsul oa de franci. Ar fi dorit să aibâ un pat bun pe sâ-i arate lucrul gâsit şi sâ-i caute valoarea

care să se poată odihni şi el vca toată lumea — Aci ai o îndoită comoară, exclamă Auzind de licitaţia negustorului, ce-avea lucruri acesta, pentrucă e o operă preţioasa de artă "bune şi curate, se gândi si-şi cumpere de-a:o!o şi apoi e şi de aur — Să-1 cântărim! un pat. Şi avu noroc cumpărându-şi cu 75 d<- Trigea 10 kilograme. franci un pat bun cu aşternut cu tot. Baiul — Acum eşti un om bogat, grăi negu om ieşi afară din sine de bucurie când, îşi văzu storul, căci aurul deaici costă peste 50 000 de patul aşezat in odaie. franci. Apoi ca operă de artă o poţi vinde cu — Mai du-te odată Ia licitaţie, îşi zise în cel puţin 10000 franci. Cred că iei bune parale sine, poate îţi mai pică ceva trebuincios, care de-1 duci la împărăţie. Apostolul Duminecii, fiind Părintele să nu fie atât de scump. Z'S şi făcut. Insă A două zi pictorul se duse ia rege. Când Iuliu la înmormântarea părintelui săi, partea ajunse prea târziu, mai rămaseră numai câteva acesta vâzu crucifxul îl luă repede dândui pe care s'ar cădea în această săptămână, se va lucruri vechi de cari toţi îşi blteau joc. el 60,000 de franci. Pictorul apoi îi povesti da altă dată. Veni la rând şi un Crucifix (răstignire) regelui cum căpătase acel lucru preţios. vechiu şi murdar, ce trecea d>n mână în mâni. Regele 11 ascult* şi-1 lauda pentru fapta Dumnezeu nu lasă — Aceasta e de plumb, strigă un cumpă bună ce-o făcuse, scoţând chipul Răscumpără rător, eu dau pe dânsul jumătate de franc! — torului din manile celor celt guiţ', apoi îBcheie: nimic nerăsplătit. „Un franc, strigă altul" — — „Ştii ceva, mâine să vii să-mi pictezi Pictorul rămase încremenit, rece ca ghiaţa. figura mea" —- Da aici capătă mai mult de Pe timpul revoluţiunii franceze intrase o — Scoate chipul Mântuitorului din manile 60,000 da franci aăci găsi prilej să-şi arate mulţime sălbatică de oameni în palatul regesc acestor oameni barbari, — îşi zise sieşî, — talentul şi sâ se facă renumit. Tablourile lui din Versailles, pentru ca să-1 jefuiască şi să-1 apoi dădu 5 franci pentru crucifix. căzură la inima regelui. Numele picioruiui se fure. Ua vânzător de mărunţişuri ce era şi el Vânzătorul i-l întinse cu o închinăciune răspândi şi ajunse renumit în lumea întreagă. de faţă, luă printre altele cu sine şi o cruce batjocoritoare. Pictorul îi întinse banii şi în Pretutindeni era căutat şi întrtbat, şi astfel cu răstignirea lui Isus, pe care-o găsi arun mijlocul rasatelor celorlalţi luă în primire pictorul, din sărac şi necunoscut ajunse plin de cată pe pământ. Când ajunse acasă, o Iul, o lucrul despreţuit de toţi. slavă şi fericit. privi cu de-amănuntul, apoi o aruncă într'un Plin de mânie pe acei oameni răi, se duse Viaţa, Hftlâuceşti. colţ, între vechituri, unde rămase 40 de ani, acasă şi puse răstignitul pe masa ce-o avea în până la moartea negustorului. Neavând nici odaie. tifos în comuna Yalealungă. In co soţie şi nici copii, toate lucrurile fură lăsate A două zi dimineaţa când se trezi, privi muna Valealungâ (Hususeu) din judeţul la neamuri. rea îi căzu pe crucifix care era aşa de murdar. In apropierea negustorului iocuia un tânăr Dupăce se îmbracă lua o perie şi începu sâ Târnava mică s'a ivit tifosul, o boală grea pictor (zugrav), sărac de tot, ce trăia în mare curăţe picioarele răstignitului. Dând jos murdă şi lipicioasă. S'au luat măsuri ca boala sâ lipsă. Nu avea nici un cunoscut mai de vază ria văzu scris nişte litere si curăţind mai bine, nu se lăţească mai departe.

Pe la toate casei», Zădărnicia lumească Ce haine poartă Irozii? De se umple văile! Şi lăcomia domnească: Ostaşul Ai făcut groaznice munci Irod împărat va purta o mantie largă Ş'ai stins ludea de pruncii până bine sub genunchi, fără mâneci, de cu înălţate împărate lu cu poruncile tale loare roşie, dacă se poate cu guler lat din Acum toate-s aşezate, Ai umplut lumea de jale blană albă, ori măcar din altă materie albă Acum toată ţara plânge Nici o casă nu-i scutită La gâtul mantiei chûtoarea lată, tivită şi In* Udată 'n lacrimi şi sânge! Nici o maică ogo'tă, floritâ cu posomant auriu. Culoarea cheutoarii, Patruspre'ce mii de prunci Tiran rău si blăstămat, roşu mai închis. Sub mantie o tunică cără De doi ani şi şi mai mici Câne turbai şi spurcat, mizie, ori galben închis, lungă până spre ge N'au avut nici o iertare Mamele le-ai ped>ps t nunchi, cu creţuri. Iu cap coroană pompoasa, De a noastră Înverşunare, Şi prunci i-ai omorît! Ca să moară şi Hristos care se poate face uşor din carton (hârtie Dar Domnul ceriurilor groasă, tare, dela legătorii de cărţi) şi din Ce-ţi era primejdios. Şi Tatăl făpturilor Of, cum plângeau măicele şiclu de culoare roşie cu podoabe de şicl" Gândul ţi-a zădărnicit, galben şi auriu, puţin verde şi albastru deschis, Când sburau săgeţile Te Hristos nu l-ai găs>t Şi curmau vieţile! pus ca ţintele de pietrii scumpe. Coroana s Şi-a rămas întreg, să crească, aibă colţuri, tăiate în dunga de sus a carto — Tăceţi maicelor, sărace, Pe noi să ne mântuiască Că noi n'avem ce vă face: nului. Şi să fie mai pompoasă decât a Crailor- Lumea să se 'n veselească! Irod mai trebue să aibă cordon (cingă Porunca-i împărătească Veniţi dar iubiţi creştini Şi trebe să se 'mplinească ..-f toare) şi sabie, care să fie lungă şi dreapta. Astăzi să ne 'n veselim, E mult mai potrivită cea făcută din lemn ?' Irod Veniţi să cântăm fmmos vopsită cu negru. . . La naşterea lui Hristos Mai bine ele să plângă Unde Irod nu poate să aibă toate haioe^ Decât steaua să m'ajungă de mai sus, mantia, coroana şi sabia nu P Iar de acum până 'n vecie: Şi să ieie-a mea domnie lipsi nicidecum. ^ Hristoase mărire ţie! e Urgisitul de Mesie! Ostaşul va avea tunica lungă până sp ^ CÂNTECUL AL ŞASELEA — Sfârşit. — genunchi, de coloare verzie galbenă, ori su » Oântă toţi afară de Irod, care stă trist şi ruşinat cu (Urmează o scurtă mulţumită, spusă de şi coif cum poartă soldaţii de azi, la "ăs • capul spre pământ. unul dintre Crai. Cingătoarea de curea şi', ca armă, o su \ O, lroaie împărate, lungă, vopsită negu la 'tăiş, iar Ia vale ?_ Te-a umplut de răutate sau vânăt închihs. La nici o întâmpla/ ^ stasul nu poate să aibă puşcă Şi baI° Pag- 5 DE PRIN SATE. âftrit1511"'1 CreŞtîni de ori*ine di" Peli- Şor au 1 ,m,s ş, spre acest scop 47,000 lei • isprava unor aşa zişi „pocăiţii" Românii din America pentru biserica le-am ."a?. de-t0ate acestea ^me pe cari Precum aflăm din foaia „Târnava" dela din comuna Pelişor. a ar tott/ , \ * ' P°men'-* mai înainte Diciosânmărtin, în ziua de Sâmbătă, 19 Noem ot deauna în fruntea listelor. Acest creştin de vrie, au sosit la Cetatea de baltă trei străini, 28 Noemvrie. sprav * ă a dăruit bjserjcji djn cari, trecând dealungul satului, Îndemnau pe Scriitorul acestor şire a avut prilejul să următoarele sume: oamenii cu cari se întâlneau, să-i urmeze adă de curând un raport pe care îl face Prea v In anul 1925, mai întâi 12,000 lei cu cari la o casă, unde vor auzi lucruri frumoase şi Veneratului Conzistor Arhiepiscopesc din Blaj t sau cumpărat 2 de haine preoţeşti. In acelaş vor vedea şi minuni. Şi cine nu-i dornic să ,tânărul preot român unit Victor Gizdavu din an mcă 30,000 lei pentru cumpărarea unui clopot. audă, ori să vadă ceva, mai cu seamă prin comuna Pelişor (înainte Mâgârei), judeţul Târ In anul 1925 d. loan Lazar a dăruit 20000 Iei sate, în zilele ploioase, când nu prea sunt nava mare. Frumos este şi raportul şi'plin de pentru vasele sfinte din altar şi alte trebuinţe. alte treburi de făcut? S'au găsit deci curând, inima, ceeace dovodeşte că Părintele' Gizdavu In anul 192/, rând pe rând 10,000, 1680, 3240 şi la Cetatea de baltă, în deosebi tineret şi „^re bune pregătiri, dar mai de laudă este pentru felurite lipsuri ale biserici şi, mai pe femei, cari să audă şi să vadă, ce noutăţi aduc ceeace ce spune acest raport. urma, 60,000 lei pentru fondul de edificare cei trei pribegi cu feţe blânde şi cu vorba înainte cu trei ani, Românii uniţi din a bisericii. dulce, pretinoasâ? .pelişor, abia 150 de suflete, nu aveau 'decât In total d. loan Lazar, singur a dăruit Cei adunaţi la noutăţi şi la „minuni", au tă „o bia biserică bătrână, fără turn, care ame- pentru biserica din satul său de naştere văzut însă curând, că cei trei pribegi, nu sunt -jiinţa să se prăbuşască. In lada bisericii nu suma de 136920; adecă una sută trei seci altceva decât predicatori „pocăiţi", cari, după -era nici un ban, iar iclejia era foarte săracă şi sase de mii. nouă sute douăzeci lei.A obiceiul lur, tălmăceau scripturile şi căutau să câştige „fraţi". Dintre ascultători unii i-au .si fără de puteri In faţa unei atât de însemnate danii, amu şi închinat de grabă, iar alţii au mai rămas, Părintele Gizdavu n'a desnădâjduit însă, ţeşte cu adevărătate ori ce grai de laudă şi de lăsându-se înmuiaţi de predicaţiile străinilor. . ci s'a apucat cu râvnă mare de întărirea şi I preamărire, căci o asemenea danie se laudă ea Intre cei slabi de înger se găsiau şi două fete -xefacerea parohiei sale. Cel dintâi ^ând i-a însăşi pe sine, mai mult decât orice slovă sau frumoase din sat, cari ascultau şi ele într'un -•fost să se apuce cât mai c irând de zidirea cuvânt! Preţul acestei preacreştineşti fapte colţ. Ce-au făcut, ce-au dres „predicatorii" nu -turnului. Spre acest scop a trimis o călduroasă creşte deosebit atunci, când d. loan Lazar nici rugăminte către acei Români din America de s'a prea Iu *t seama, însă la plecare ei s'au nu este unit, ci ortodox. O dovadă si mai mult dat pe lângă celea două fete şi le-au luat «xiord, cari după naştere se trăgeau din co- de marea inimă înţelegătoare pe care o are Tnuna Pelişor. cu vorba, sâ-i petreacă până la Boian, un sat şi de care ştie să asculte într'un chip atât de» din apropiere. Apelul acesta a găsit inimi deschise. strălucit, marele binefăcător al bisericii şi al Pelişorcnii din America au îmbrăţişat cu parohtei române unite din Pelişor. Dl loan L-izar Si fetele s'au dus. -cea mai mare căldură nizuinţeîe preotului şi peste cu adevărat o aleasă mândrie nu numai La Boian adunare, ca şi la Cetatea de -ale poporenilor rămaşi Ia vatra părintească şi, a consătenilor săi din patria veche ci şi a tuturor baltă. Predicaţii, cântece „pocăite" şi alte meş teşuguri, cari atât de uşor i-au de pe picioare 'In curând, a sosit de peste apa cea mare, in- | Românilor americani, cari nu uită ţara şi nea sufletele moi şi bune. Unul dintre „meşteri" a --semnata sumă de 25,000 Iei. Credincioşii ame mul diri care au răsărit. Onoare lui şi onoare început mai pe urmă să facă „semne" adecă ricani cari au adunat si au făcut această sumă satului care a născut astfel de fii! înholbâturi din ochi şi împunsături cu mâna -sunt dd. loan Lazar, Augustin Boariu, loan Cu adevărat, suntem şi noi de părerea prin aer, chipurile ca să gonească duhurile —P. Holerga, Petru Gebenei şi Alexandru ca d. loan Lazar şi bunii săi fraţi din listele necuiate din adunare.! Bendorfeatt, dintre cari cel dintâi, loan Lazar Je colecte să fie înscrişi cu solve de aur în Ascultătorii au prins a se îngrozi şi a se nici nu este greco-catolic, ci ortodox. cartea de pomenire a bisericii din Pelişor şi să înfiora. capete scrisori de mulţâmită dela însăşi Cape Suma de mai sus, s'a dovedit însă neîn In timpul acestor semne, una dintre fetele tenie Provinciei Mitropolitane de Alba Iulia destulătoare şi atunci a plecat din Pelişor spre dela Cetatea de baltă a început să se clatine America a doua rugare de colectă, apoi a treia si Făgăraş. Să le păstreze ca amintire din şi a căzut leşinată Ia pământ. copii de copii, spre veşnică laudă pentru o *şi chiar şi a patra. Al doilea apel a adus alţi „Predicatorul" văzând întâmplarea, a în- --35,000 lei al treilea 40,000 lei, subscrişi toţi atât de înflăcărată dragoste de celea sfinte a ceputjsă strige în gura mare: părinţilor lor. numai de cei 5 români americani, înşiraţi mai — Iată, acum iasă duhul necurat dintr'ânsa sus. I. Târnava. şi intră duhul sfânt! Al patrălea apel s'a dus în primăvara Neşte muieri din apropierea fetei au lăsat -anului acestuia, pentru edificarea unei noui pe ăla să trăncănească ce vrea şi au văzut de fată. Au stropit-o cu apă rece şi au trezit-o. învăţătoare, ori a Diiei preotese din sat, cari Biata copilă nu putea să scape de buimăceală. Tflilitărească. Nu s'ar potrivi altfel cu Craii şi vor sti să facă ceva frumos şi cu gust. Irozii -cu Irod, cari înfăţişează persoane din timpurile Privia şi parcă tot nu vedea. Când s'a mai nu se vor îmbrăca însă la nici o întâmplare, desmetecit, a dat să iasă dintre mulţime. Insă de demult. numai cu hainele obişnuite peste cari se pun „predicatorul" a prins-o de mână şi i a spus: Craii vor avea mantii croite la fel cu năfrămi si frunze (prime) de cari poartă fetele — Nu-te mai las de lângă mine! •mantia lui Irod. A lui Valtazar poate fi galben în păr căci ne facem obiceiurile bătrâneşti de După adunare cei trei „predicatori" au închis; Gaşpar cărămiziu ori roşu închis; Mel- râs înaintea străinilor. zis că se duc cu fetele şi le petrec acasă, la €hiorviolet'(vioriu) sau vânăt închis. Coroanele Cum se aşează Irozii ? părinţi. Dar n'au făcut precum au spus, ci s'au ôr nu vor fi aşa de înalte ca a lui Irod şi dus cu fete cu tot...1 In casa unde intră Irod împărat se ôr avea culoarea mantiei, la fiecare. Şi ei Auzindu-se întâmplarea şi la Cetatea de aşează pe scan în fruntea casei, aproape de poartă săbii, lungi, drepte; ceva mai scurte baltă, părinţii fetelor s'au plâns la jandarmi, cari fereastră; Ostaşul stă la stânga lui, cu suliţa in însă ca a lui Irod. Unde se pot face şi tunici, au pornit. mâna dreaptă, cu vârful tn sus. Craii la început ""ele vor avea aceeaş culoare cu mantia, însă Dacă n'am fi aflat această întâmplare stau mai într'un colţ, spre uşă, apoi în faţa lu. -rnai deschisă. scrisă la gazetă, nici nu ne-ar veni să credem Irod în şir Preotul pe-aproape de Irod, in îngerul va avea o haină albă (cămaşa), Am întrebat şi noi prin telefon la primă 5j dreapta lui, cu îngerul alături. Ciobanul la uşă. «ngâ până la călcâie, cu creţuri bogate; cin ria din Cetatea de baltă şi ni-s'a spus, că a gătoare albastră. Aripi lungi se pot face din Irod vorbeşte totdeauna rar ş. răstit, cu doua zi fetele au venit singure acasă şi că sârmă (drot) şi hârtie încreţită, dela librarii, fruntea încreţită. Dintre Irozi el trebtie să fie deatunci umblă într'una la adunări „pocăite". agerul în casă stă cu capul gol, iar pe drum cel mi» înalt şi mai chipeş. îngerul sa f.e copil tinerel, cu faţa blândă, dulce. Preotul căciulă albă de miel. D In Răsărit s'a ivit ciuma. La Mini trebue să fie serios şi demn. Preotul haină lungă, neagră, veche. Plete sterul Sănătăţii s'a primit ştirea, că în "frunte din lână s'au fuior, niustaţe şi barDa Când merg pe drum «Ireagul Irozilor 11 Constantinopol s'a ivit ciuma, din cauza rrnare. Căciulă neagră, rotila». La subsuara , uvi. tntrerul după care Ia câţiva paşi "° carte mare/bătrână, cu pereţi de tureac d6S CS-uî aPoi Craii alături; Irod sin- aceasta s'au luat toate măsurile, ca toţi aceia cari vor veni la noi în ţară din păr Ciobanul va purta cojoc lung, ciobănesc, ţile Constantinopolului să fie controlaţi şi căciulă, măciucă şi opinci. C ţinuţi in supraveghere pentruca să nu aducă La croiul şi ia pregătirea hainelor (pent « a ecoulri^ anii «330-40 ătrebue să boala şi la noi. cari se pot întrebuinţa pânzeturi ieftine din se îmbrace şi să se poarte Irozu. Prăvălii, ori chiar şi covoare ţărăneşti dintre celea ce nu mai sunt de folos Ia casă) se êre sfatul şi ajutorul Domnişoarei sau a une revolvere pline şi cartuşe, o grămadă de mă nostru va mirosi a rantaş şi a cearta ;„ tăsuri, stofe, bumbac şi bani de argint. Când , . "f'i iar tre bile oraşului vor merge prost. Jos cu n*f poliţişti i-au întrebat dacă au şi bani de hârtie, airaiQ dela primărie! a unul dintre ţigani s'a repezit la cuptor şi a Nu şi-a putut însă isprăvi cuvântarea • sute şi aruncat în foc o grămadă de bani de hârtie. si mii de femei au năvălit asutjra i„; Banii au luat îndată foc, fără să se mai poată să-i scoată ochii. Abia a putut să-1 sc. scoate. Siţia dintre rochii şi nâfrâmi. Dar când Pa es po• .

Dela Oradea, ţiganii au fost duşi ia Arad acasă, 1-a luat în primire boreasa. Ce-o fi cj unde încă au făcut mai multe hoţii şi omoruri. pătat acolo, telegramele nu mai spun...

Spirt. In înţelesul legii Răscoala robilor într'o teniniu Către cetitori. Cetitorii şi abonaţii $)epozite de ăin America. Intr'un oraş din America de noştri din jurul Blajului, cari ne caută la spirtoaselor în mai multe ţinuturi din ţară miaza noapte, robii din temniţa de stat au fâ redacţie, să ştie că ne-am mutat ae unde se fac depozite de spirt. Cei cari vreau Cut răscoală. Când au fost scoşi într'o zi Ia pli _ am fost până acum, în aceiaşi uliţă peste m să ţină acestea depozite trebue să facă bare, întemniţaţii au năvălit cu toţii asupra drum, cu intrarea tot dela stradă. Aici se cerere pe care o trimit Ministerului de paznicilor şi i-au dtsarmat. Cu armele i . vor căpăta şi calendarele cari sunt gata uate finanţe. Ministerul pentru înlesnirea apro au şi ucis îndată pe mai mulţi gardieni. Co acuşi. bării cererilor a cerut dela toate Admini mandantul închisorii şi-a adunat oamenii pe deschiderea parlamentului. Parla straţiile financiare din ţară să cerceteze cari îi mai avea şi a încercat să potolească răscoala. Robii nu s'au predat, ci au continuat mentul se va deschide Miercuri, în 7 De cum este casa unde va fi depozitul de lupta. Dintre robi au pierit îa această luptă 17 cemvrie. Până atunci, se crede, că se vor spirt, cine e persoana, care vrea să "ţină inşi, iar vre-o 20 au fost greu răniţi, insă tot limpezi lucrurile Intre guvern şi naţional- depozitul şi împlineşte condiţiile puse de robii au rimas biruitori. Pe gardieni i-au prins ţărănişti. lege? ' pe toţi şi i-au încuiat pe ei în celule temniţei. Statul american, aflând despre răscoala, a tri Ploi mari în Algeria, la Algeria, o Temniţă pentrn cântarea Ini Ko- mis la faţa locului 800 de soldaţi cu nume ţară în partea de miază noapte a Africei, de ssnth. Nişte săcui din Praid, aflându-se într'o roase mitraliere şi tunuri. Că ce vor plţL câtva timp plouă întruna. Din cauza ploilor zi îa crîşmă şi căpătând „coraje", s'au apucat răsculaţii, e uşor de închipuit. apeie s'au revărsat, pricinuind pagube mari. de cântat cântarea lui Kossuth, care spune: Două trenuri de persoane au fost încunjurate Strigă Kossuth, strigă tare, de ape fără să se mai poată mişca. Călătorii Că nu mai are cătane; sunt lipsiţi cu totul de hrană. Cu greu s-a Odată de-o mai striga, f Gheorghe Maior putut trimite puţin lapte pentru copii mai mici. Cu toţii vom alerga..! învăţător penzionar în Reghin. Se încearcă să li-se trimită hrană cu aeroplaul. Cineva care era de faţă, i-a înştiinţat însă O scurtă telegramă sosită dela Reghin Apele cresc întruna. In unele locuri au ajuns la jandarmi şi Săcuii curajieşi EU fost luaţi şi ne vesteşte moartea bătrânului învăţător şi pană la înălţime de 3 m. Din apă au fost daţi în judecată. Acum li-a ieşit sentinţa ia penzionar Gheorghe Maior. Bunul şi ve pescuiţi până acum peste 300 de oameni îne judecătoria dis Odorhei şi toţi au fost condamnaţi caţi. Sute de case au fost dărâmate cu totul. la temniţă dela 1 până la 5 zile. Judecătorii nerabilul bătrân s'a stins în ziua de 27 au găsit că horea lui Kossuth, cântată în local Noemvrie, la ceasurile 7 dimineaţa. Suferia Pe un vapor iaponez, marinarii public, cuprinde aţiţare în potriva Statului de mai multă vreme de-o boală grea, ne B'an mâncat unii pe alţii. Aproape de român. Unguraşii s'au bucurat, că au scăpat iertătoare, care, dupăce 1-a legat de pat Washington a fost prins un vapor iaponez. cu atâta. luni şi săptămâni dearândui, printr'un atac Acest vapor rătăcea pe apă de vre-o şepte puternic i-a curmat în sfârşit truditele zile. luni. S'a stricat motorul şi marinari n'au putut Copii ars de vin. Un econom din co Răposatul a fost unul dintre cei mai să-1 repareze. Astfel au ajuns să fie purtaţi muna Bedeciu, jud. Cluj, s'a socotit în zilele de seamă şi mai de cinste învăţători din de valuri în toate părţile, fără să le vie nimeni trecute să-şi facă un pic de rânduială prin întreg Ardealul. Era cunoscut, mai cu in ajutor. S'a gătat şi hrana ce o aveau şi ograd*. A adunat deci cu grebla şi cu mătu seamă pe timpurile ungureşti când se afla marinarii au ajuns peritori de foame. Când roiul, toate gunoaiele şi hacurile din curte şi în deplinătatea puterilor sale ca român fără au văzut pe cel dintâi, câ moare de foame, din grădină, şi le-a dat foc. Gunoiul arde pre prihană, ca dascăl cu cea mai temeinică L-au prins, l-au tăiat şi î-au mâncat. Apoi pe lung şi omul n'a putut aştepta până se va po pregătire şi, în chip deosebit, ca om iu-^ altul până în urmă au rămas doi inşi. Aceştia toli focul. Şi-a căutat de alte treburi şi s'a bitor de biserică şi de sfintele slujbe. In după câtăva vreme încă au murit tot de foame dus cu nevastă cu tot la câmp, după ceva strană nu-1 întrecea nimenia şi Românii Ei au fost găsiţi culcaţi pe paturile din cabina de căraturi. In vremea cât au lipsit părinţii de- din Reghin au fost totdeauna mândrii de lângă motor, ca şi când nu s'ar mai fi putut acasi, un copil ce aveau, şi-a făcut joc în »Baciu Maior*, iubindu-1 deopotrivă şi ti deştepta dintr'un somn adânc. In vapor s'au jurul focului. Ce-o fi făcut, ce-o fi dres el pe neri şi bătrâni, şi români şi străini. Căci găsit o mulţime de oase de oameni. Erau oa lângă foc, nu se ştie. Insă când au sosit pă era cu adevărat »învăţător« al tuturora, sele celorlalţi marinari. rinţii dela câmp, şi-au găsit copilul ars de viu, nu numai în şcoală şi între copii, ci ori chiar pe grămada de hacuri, pe care o aprin $)ouă bărci cu pescari bulgari au unde se găsia, şi'n adunări, şi acasă, Şt sese tatăl său..! pe uliţă, sau la muncă, în mica sa porţie fost prinse la graniţă. In zilele trecute, dăscălească. două bărci cu pescari bulgari, vrând să Ungurii strică pietriie de mezuină. Noi, cei dela foaie, avem deosebite ocolească un vapor s'au apropiat prea- Pe graniţa dinspre Ungaria dintre Arad şi motive să deplângem moartea acestui mult de ţărmurul românesc. Grănicerii Salonta mare, grănicerii români au găsit vrednic dascăl românesc, căci tovarăş" români au tras focuri asupra bărcilor bul mai multe pietrii de miezuină scoase din nostru de muncă, Păr. profesor Iuliu Maior gare silindu-le să vină la ţărmure. Intre loc şi stricate. 0 comisie alcătuită din jeleşte pe părintele sâu. Şi dacă Părintele pescari a fost şi un soldat. Unul dintre români şi unguri a făcut cercetări şi s'a Iuliu are atâta dragoste de casa lui Dum nezeu şi de învăţăturile creştineşti, pecari pescari a fost Împuşcat, iar ceialalţi au găsit că pietriie au fost scoase şi stricate le scrie săptămână de săptămână în acea fost arestaţi, Ministrul Bulgariei la Bucu de unguri. Ungurii din comisie au recu stă foaie, ele i-au fost sădite în suflet, din- reşti a cerut guvernului român, ca să dea noscut aceasta şi au spus, că vor face tot cea mai fragedă copilărie, de acela, ordin, ca astfel de lucruri să nu se mai ce le va sta în putere pentruca aceasta căpătâiul căruia îngenunche acum cu a- întâmple. să nu se mai întâmple, iar cei vinovaţi să dâncă durere flască. Toţi scriitorii Uszet. fie pedepsiţi. îi împărtăşim şi pe ace-stă cale simţit Prinderea nnei bande de ucigaşi e noastre de jale, cerându-i mângâiere a la Oradea. Poliţia din Oradea a prins o In Anglia şl femeile pot fi primari. Domnul! bandă de ţigani, cari au făcut mai multe hoţii In ţara Angliuşilor femeile sunt în mare cinste* Si omoruri. Ţiganii chiar cinau într'o crişmă Ele au drepturi de vot ca şi bărbaţii şi pot fi Viaţa răposatului-^ din piaţa Cailor, când peliţiştii au pus mâna alese primari. Astfel, de curând, în marele Gheorghe Maior s'a născut la l8^6''" pe ei. Când poliţiştii au întrat în crişmă, ţi oraş Liverpool, primar a ieşit o-femeie". Când comuna Huduc, astăzi Maioreştt, jud- MU .» ganii au stins lampa, crezând că prin întunerec a fost votarea, un domn foarte s'a cătrănit pe |e din familie preoţească. Şcolile Primaff, ş vor putea să fugă mai uşor. Unul dintre ei a candidata la primărie şi striga în gura mare- ure făcut la Reghin, 'cele liceale la Târgu-M * şi scăpat, Trei inşi însă au fost prinşi, anume — Asta-i curată prostie, să punem noi Tatăl său fiind omorît în revoluţia din doi bărbaţi şi o femeie. S'au găsit la ei 12 în fiuntea oraşului un capdemuerel Primarul f) tăindu-i săcuii picioarele şi manile f1 ^JJr.| 49. ____

^^^JEAJ'OPORULUl Pag. 7 -jfîipuşcându-l, tânărul Gheorghe a auzit ca s'a eschis preparandia din Blaj, şi venit aici d a că are gust de oţet. Dacă încălzim acest ' de a fost elevul cel mai de frunte al profe 0Îi vin, simţim şi un miros de oţet. In vinul sorilor Solomon şi Moldovănuţ. Dupăce a ab oţetit se formează pe deasupra o pie solvit preparandia cu distincţie a fost numit liţă subţire şi albicioasă. In această vâţător la şcoala nemţească grănitărească îrJ pieliţă se gâBesc germenii boalei, bac dîn Veştem, unde a învăţat copiii mai'întâi la teriile, cari produc oţetirea. Sub pieliţă piesa „Craii dela răsărit". S'a căsătorit cu ne vinul este limpede. poata canonicului Vestimian si apoi a fost Oţetirea se poate ivi încă pe vremea tiematde învăţător la şcoala orăşănească din c fierberii mustului. In must se pot găsi Reghin, unde erau doi învăţători, 'iar el a fost Din viaţa cooperativelor germeni de ai oţetirii, cari schimbă za dirigintele. A avut elevi pe episcopii Vasile hărul din must deadroptul în oţet. £>utna deia Argeş, Dr. Iuliu Hossu de!a Gherla Datoriile în sat. Prin vasele în cari se păstrează si Dr. AL Nicolescu dela Lugoj, căruia ' din a vinul, ori prin măsurile pentru vin, încă xxrmă i" profeţit pe băncile şcolii câ are să Stau de vorbă cu câţiva coopera- se poate răspândi boala, fiindcă ger Revină om mare. tori menii boalei rămân pe vas ori po mă îndată după începersa dualismului la 1867 — Cum se poate, Domnule, — nul sură. De aceea totdeauna vasele trebue

a fost numit profesor pentru cursurile de limba întreabă unul, că cooperativa din satul curăţite bine. Curăţirea germenilor de yxiaghiară a învăţătorilor români din Ardeal, boală se poate face prin opărirea va vecin, c;)re e deopotrivă cu a noastni, selor cu apă fierbinte. ca singurul învăţător biriecvalificat din Ardeal şi la capital şi la membri, şi nici oa care poşcdea limba maghiară. A făcut cursuri menii nu-8 mai răsăriţi ca cei din sa Vinul trebue grijit să nu se ivească ja Deva, Turda şi Târgu-Mureş. A fost preşe tul nostru, totuş cooperativa lor înflo boala. îngrijirea se face, alegând numai dintele reuniunii învăţătorilor gr. cat. din trac- reşte, văzând cu ochii, până când la struguri buni, curâţmd şi îngrijind mu tul Reghin şi unul dintre cei mai de seamă noi abia tânjeşte de pe o zi pe alta. stul în timpul fierberii, ferind boştina si mai harnici învăţători ai Arhidiecezei. La Nu mi-a fost greu, ca, uitându-mâ să'se oţetească, curăţind bine vasele j ubileul'.de 40 de ani de învăţătorie 1-a sărbătorit în socotelile cooperativei, care se simţea goale şi. ţinând totdeauna vasele pline întreg Ardealul, dela vlădică până la opincă. bolnavă, sâ-,i găsesc imediat cauza be şi în locuri răcoroase. _A fost învăţător 44 de ani, iar cantor la bise- teşugului. Dacă boala s'a ivit şi e numai la rica lui Petru Maior aproape 60 de ani. — Apoi vezi, Bade Simioane, ai început, se poate ajuta, despârţind A murit creştineşte, împărtăşit cu sfintele dreptate că in ce priveşte capitalul şi partea din jos a vinului de cea deasupra. -sacramente, după o boală grea şi îndelungată membri sunteţi deopotrivă cu cei din Aceasta se poate face cu uşurinţă, ' de apronpe un an. A fost un membru de seamă Bafcul vecin. Dar iată cum lucrează ei. fiindcă boala înaintează din sus în jos. -al societăţii din judeţul Mureş. La începutul anului cooperativa lor avea Dacă insă boala este înaintată, a- Dumnezeu să-i facă parte cu drepţii! în prăvălie mărfuri de 100.000— Lei tunci se va transforma întreg vinul în valoare. Ei vând numai pc bani gata, oţet şi se va vinde ca oţet. şi pe câ .d trece marfa, au banii în Foi de probă. cassă, cu cari cumpără altă marfă, aşa -NTumăruI de Crăciun al gazetei noastre îl trimi- că prăvălia e întotdeauna plină. In felul FEL DE FEL. r*em în cinste, tuturor ncelora, cari ar dori să acesta ei învârtesc marfa tocmai de cunoască „Unirea Poporului". zece ori pe an şi fac vânzare de aproape Cea mai mică tară. un milion Lei. Intre Austria, Rhin şi Elveţia se găseşte Numărul de Crăciun al gazetei noastre — Dar la Dvoasfcră, aci în sat. La cea mai mică ţară, anume Lichtenstein. Aceasta ^1 vom tipări în mai multe exemplare decât începutul anului aţi avut marfă tot de ţară are numai 159 km. pătraţi. Capitala este cî « obicei. Şi suntem gata să-1 trimitem în una sută mii Lei valoare. Insă vânză Vaduz, cu 1400 locuitori, iar în întreagă ţara cinste, tuturora acelora cari n-au avut foaia torul a vândut marfă nu numai pe bani sunt numai 12000 locuitori. In zilele trecute noastră până acum şi ar dori să-o cunoască gata, ci şi pe aşteptare. întâi mai puţin, prinţul Ioan II şi-a serbat anul al 87-lea. E **iai deaproape. Rugăm deci pe iubiţii noştri pe urmă oamenii nu prea plătind, şi cel mai bătrân prinţ din Europa. Cu prilejul «î«titori de până aci, precum şi pe D-nii iarăş alţii pe datorie luând, s'a adunat serbătoririi prinţului s'au tipărit mai multe l**eoţi şi învăţători de prin sate, să bine- suma datoraşiior la aproape 60000 — timbre cu chipul prinţului şi s'au fotografat ^"oiască a ne trimite, de pe acum numele Lei. In felul acesta în prăvălie n'a mai tot feliul de vederi din ţară. Dacă potopul ^-«elor creştini ştiutori de carte, cari sunt rămas marfă decât de 30—40.00O— pricinuit de revărsările apelor Rhinului n-ar iubitori de foi şi de cetiri frumoase. Ace Lei şi care abia se învârte. Ai putea fi făcut atâtea pagube şi aici, aceasta ţară pe ştia toţi vor primi dela noi de sfintele să-mi spui, că de ce, Bade Simioane? dreptul ar putea să fie socotită cea mai fericită ^ârbători ale Crăciunului câte un numă? de — D'apoi, Domnule, eu ţi-oiu spune. ţară din lume. Gazetă, pe care, dacă le va plăcea, vor şi Pentrucă oamenii nu prea cumpără la ***itea să şi-o aboneze, cu mandatul postai cooperativă. Unde se mănâncă pâne mai mulfă. ^ se va alătura la fiecare foaie. Numerele şi pentruce nu cumpără, Bade Cei mai mulţi mâncători de până sunt în probă se vor cere cât mai în grabă, ca Simioane? Danemarca. Aici un om mănâncă pe an 287 kg. Ştim câte să tipărim. Adresele se pot Apoi nu prea cumpără că vân pâne. In Belgia fiecare om mănâncă pe an 274 limite pe cărţi poştale, sau în liste închise. zătorul i-a provocat să-şi plătească da kţ.t în Franţa 254 kg., iar în Germania 230 kg. toriile s'a făcut sfadă, oamenii n'au Se crede, că nu va trece mult şi francezii vor plătit'nici astăzi şi pe deasupra acuma ajunge în locul întâi. / Arborii cei mai bătrâni. cumpără numai dela jidan. Şi toate acestea din ce cauză? In insula Ceylon este un arbore, pe care geamul negrilor. ^^menii de pe acolo îl socotesc de sfânt, pen- — Apoi numai pe de urma dato **uca să crede că Budha a stat la umbra a- riilor în sat. Până la anul 1864, neamul negrilor era •^stui arbore. Acest aibore a fost plantat cu — Acuma ştii, Bade Simioane, de socotit ca un neam de oameni sălbatici. Erau ani înainte de Domnul Hristos. In Mtxico ce merge cooperativa său? duşi prin America şi folosiţi ca sclavi. La 1864 ^'Ste un chiparos despre caie se spune, că ar — Stiu Domnule — îmi ziso cu s'a şters sclavia negrilor şi li-s'a dat putinţa în vrâstă de 6000 ani şi e gros de 36 metri. amărăciune,'- datoriile în sat au mâncat să umble la şcoală şi să înveţe şi ei ca alţi In California sunt br*zi înalţi de 100 metri omenia cooperativei noastre oameni. Şi deşi de atunci nu sunt decât 60 bătrâni de câte 2500 ani. Graţian C Marcuş. ani, totuşi negrii au înaintat foarte mult. Azi In Noua Zeelenda este un arbore gros de sunt între negrii peste 2600 ingineri, aproape metri şi în vârstă de 2000 ani. Oţetirea vinului. 5000 medici, peste 1500 profesori, mulţi pictori, Ia Africa sunt baobabi bătrâni de câte scriitori, muzicanţi, ziarişti. Peste 20,CO0 negri ^00 ani. Oţetiră, vinului e o boală oc-atacă conduc prăvălii mari şi însemnate. Şi când ne ^ Pe muntele Măslinilor din Ierusalim sunt vinurile în cari s'a pus .aj* . ori sunt cugetăm câ bunicii lor au fost sclavi, trebue *t arbori plantaţi în 1099, aşadarâ au peste sărace în alcool. Aceasta boală se ,es- să recunoaştem, că neamul negrilor nu este un neam de rând, ci un neam destul de ales. ani. voaltâ bine la căldură şi la aer. _ Dacă gustăm vinul oţetit aimţim, Leagănul copilului lui Mussolini. Nr. 195/1927 N. P. Hârtii de stat „împrumut Lui Mussolini, primul ministru al Italiei Aviz.

i-s'a născut un copil, pe care La botezat Ro intern" şi „Datoria publică" se mano. Fasciştii i-au dăruit copilului un leagăn, Se vinde în licitaţie publică şi cu in caută. pe care e zugrăvit ceru), marea şi pământul. tervenţia mea la data de 7 Decemvrie Leagănul e din stejar şi la căpătâiele leagă 1927 orele 15 în comuna Valea Lungă Desluşire la perceptorat. nului e tăiată fascia Romanilor cu scrisoarea: (413)!.-! „Anul V." Se spune, că copilul se simte foarte la domiciliul Dlui Mihaii Fleps Pitz de bine în acest leagăn. sub Nrul 34 o cantitate de 678 litri | mmm••••«••IHHI ™" ' *"*""~"" """'•'•iii-iiiiBm^l w vin vechiu pe riscul şi cheltuelile cumpă Nu uitaţi că aceste trei cuvinte: rătorului întârziat pe lângă preţul de stri gare de lei 16 950 socotit 25 lei per litru. Licitanţii vor depune un vadiu de 10% asupra preţului de strigare. Cantitatea de sunt numele vestitului film, ce se va putea, vin se va putea vinde şi sub preţul de vedea Duminecă după masă ia ora 5 î strigare. n Bala de gimnastică. Ioan Oltean, Câmpeni. — Am primit suma de Condiţiuni de licitaţie se pot vedea 360 lei din care am trecut pe 1926 lei 140; pe 1927 lei în biroul subsemnatului. Dumineca viitoare 180, iar pe 1927 lei 40. Oficiul parohial, Ragla. — Am primit suma de Blaj la 30 Noemvrie 1927. 344 lei. Abonamentul plătit până la 31 Dec. 1927. Dr. George Borşan Eroul necunoscut, Măria Pălea 1. Ioan. — Am primit 180 lei, abona 1-1 (412) notar public. mentul pe 1927. • dramă mondială în 8 acte, tot în Petra Frătean, Jimbor. — Am primit suma de 150 lei In 31 Aug. 1927 din care am trecut pe 1927 lei Sala de gimnastioă. 120, iar 30 lei pe 1928. Cititi „UNIREA POPORULUI" Iosif Radu, Tareea. — Am primit suma de lei 180, din cari am trecut 15 lei pe luna Dec. 1927, iar restul pe 1928. Redactor responsabil: IUL1U MAIOR.

Publicaţie dela

Subsemnatul face cunoscut, că se dă Cetitorii şi prietinii gazetei noastre să ştie, că şi în acest an scoatem „Calendarul în arândă prin licitaţie» cu oferte închise, dela Blaj" cel atât de iubit şi de căutat în anii de până acum. localul unde se găseşte prăvălia „Con pe suni" din Blaj, iar marfa ce se găseşte Calendarul dela Blaj, care " ff<2 e'*! în magazinul prăvăliei se va vinde tot prin JJ cunoscut astăzi in tot Ardealul. El a fost licitaţie cu oferte închise. primit cu cea mai mare plăcere, atât de preoţi,cât şi de cetitorii din popor. Toţi cari Ofertele se vor trimite subsemnatului, l-au avut, îl aşteaptă şi de data acesta cu cea mai mare nerăbdare. până cel mai târziu la 18 Decemvrie c. Vestim deci pe toţi iubitorii Calendarului dela Blaj, că mult doritul ior prietin şi sfătuitor se află Ia tipar, încă din vară, şi va fi gata de drum încurând. Prin urmare, Blaj, la 15 Noemvrie 1927. nimenea dintre cetitorii şi cunoscuţii noştrii, să nu aştepte, nici să nu-şi cumpere alt Dr. ZAHARIA BOILA calendar, decât pe cel dela Blaj. (123) 2-3 advocat Calendarul din anul acesta va fi şi mai frumos şi mai bogat decât cel din anul trecut. Vom avea iarăş două feliuri de calendare, unul mai mare, cu şematism, pentru preoţi şi cărturari, şi altul mai ieftin pentru popor, deopotrivă de' frumoase şi de Moară de vânzare, interesante amândouă. Preţurile calendarelor vor fi tot celea din anul trecut: Se vinde din mână liberă o moară cu motor de benzină, 16—20 Lang^Wolf, Calendarul poporal Lei 20. Calendarul preoţesc Lei 85. cu două perechi de petri, în comuna mare Comándele de calendare se pot face de pe acum, cu atât mai vârtos* Sâncel (600 fumuri), posta Blaj. Doritorii să se adreseze la moară. că şi anul trecut, comándele cari au sosit mai târziu, au rămas fără calendare. (410) 1-3 Prin Noemvrie toate se trecuseră. Comándele se pot face mai uşor prin Dnii preoţi sau cantori, cari adună banii şi numele doritorilor. Calendarele fe • AVIZ. trimitem atunci pe un singur nume, cu cheltueli de postă mai puţine. Am onoare a aduce la cunoştinţă On. P. că După 10 calendare plătite înainte sau cu ramburs, dăm 1 Calendar începând cu ziua de 15 Noemvrie mi-am des chis din nou poporal în cinste, iar posta o plăteşte cumpărătorul, ha 20 calendare, dăm gratuit 1 Calendar preoţesc. Atelierul de pantofarie ABONAŢII GAZETEI NOASTRE în str. REGINA MĂRIA (caaele dlui Şandru). Pregătesc ghete de lux pentru Dame şi Domni. capătă calendarele mai ieftin. Pentru abonenti: Praxa îndelungată făcută în străinătate, mă Un calendar poporal 17 lei, luat în mână dela cancelaria gazetei. pune în plăcuta poziţie să pot executa cele mai moderne forme de ghete. Cine dintre abonenţii noştri ne trimite cu mandat postai pe înainte Rugând On. P. de binevoitorul spri 19 Lei, primeşte ealendarul acasă, cu posta plătită, fără jin, rămân, reeomandaţie.

Blaj, 12 Nov. 1927. Această înlesnire se face însă numai acelor abonaţi, cari au plăt,t cu toată stima: abonamentul la gazetă pe întreg anul 1927. VAS1LE CIORTEA (4U) 1—4 Tipografia Seminarului Teologic grece-catolic - Blaj