Frétai unui număr 3 Lei. Anul IX. CENZURAT: POLIŢIA LOCALA aj, la 4 Decemvrie 1927. Nr. 49. ABONAMENTUL: U« an . ", 180 Lei Iese ©iată la săptămână ANUNŢURI ŞI RECLAME Pe jumătate .... 90 Lei Adresa: „UHIREA POPORULUI", Blaj, Jud. Târnava-micfi se primesc la Administraţie şl an plătesc: un şir mărunt odată 5 Le în America pe as 3 dolari. Dlrsctor: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN a doua şi a treia oră 4 Lei. — . ••••••••ni niiu——m A putut să adoarmă şi se părea că e scăpat de orice primejdie. Atunci au publicat doctorii m a murit şi cum a fost înmormântat înştiinţarea, că primuî-ministru se simte bine şi nici o teamă de rău nu poate fi. Soarta a voit însă altfel. încă în aceeaş t Ion I. C. Brătianu noapte, bolnavul a început iarăşi sădea semne foarte rele. Umflătura din gât se lăţia tot mai Moartea nu alege. Ea nu se uită că sţorcând păreri" de rău, atât la prietini cât tare şi năduşala creştea în chip înspăimântător, eşti bogat ori sărac, împărat sau cerşitor, şi ia potrivnici, pentru sfârşitul său atât Atunci s'a văzut, că nu mai e altceva de făcut, de­ puternic ori nevoiaş. Pentru moarte tot de năpraznic. Asupra vieţii şi a rosturilor cât să se încerce o nouă operaţie, cea din urmă. una e. Ea îşi fâlfâie aripile nevăzute peste sale în politica şi frământările ţării şi ale Viaţa marelui om de stat atârna de-un fir de lume şi, unde are poruncă dela Ziditorul, neamului nostru, cuvântul cel nepărtinitor păr. Decând i-se pusese ţevea de argint în gât coboară şi duce. şi-1 va spune istoria. Noi ne mărginim să nici nu mai putea vorbi. Făcea semne să i-se Iertare nu are nimeni. înşirăm aici doar momentele mai însemnate dea hârtie şi scria câte două trei cuvinte, lini­ Ea nu te întreabă că eşti gata sau din viaţa marelui răposat, lăsând judecăţile ştind pe ai săi. Arăta credinţă mare- câ se va ba, câ ţi-ai întocmit lucrurile de plecare sau laudale în seama acelora, cari vor avea face mai bine. sau nu, câ murind laşi copii şi soţie ne- mai multă linişte şi mai multă chemare să mângăiată, ori părinţi trudiţi şi fără ajutor; o facă. A doua operaţie. întoarce faţa, îndinde coasa şi taie ! Intre timp, după operaţia cea dintâi, doc­ Viaţa lui Ion I. C. Brătianu. Taie fără milă şi îndurare. torii au luat un pic de puroi din gâtul bolna­ De sub această poruncă a sorţii n'a Ion I. C. Brătianu a fost fiul cel mai vârst­ vului şi l-au dat la microscop (ochian care nic al marelui bărbat de stat Ion C. Brătianu putut să se scoată nici cel mai puternic măreşte de mii de ori). Această cercetare a care a avut merite neperitoare pentru făurirea constatat, că aprinderea mandulelor este prici­ om politic din zilele noastre, primul-mini- României de ieri. S'a născut la 20 August 1864 nuită de un baccilfoarte rău, numit streptococ, stru Ion I. C. Brătianu. O foarte scurtă şi a făcut şcoli înalte la Paris. In 1889 s'a întors boală şi la cea dintâi vedere neînsemnată, în ţară cu diploma de inginer. Un timp a făcut care înveninează sângele şi se lăţeşte foarte repede. 1-a răsturnat la pat şi i-a curmat firul inginerie la Căile Ferate, iar în politică a intrat la 1895. Doi ani a fost deputat de Gorj iar la Oricum a ieşit însă cercetarea la ochian, vieţii. Măcar s'au trudit destul cei mai 33 de ani ajunge ministru. De atunci încoace vestiţi doftori ai ţării, sâ-1 ţină în viaţă, doctorii erau datori să facă şi a doua operaţie. n'a fost guvern liberal în care să nu-şi fi avut Pentru aceasta a fost chemat vestitul medic «ă-l ridice din patul de dureri şi de sbucium. locul său sigur şi Ion I. C. Brătianu. de gât Dr. Nasta, care s'a şi apucat de lucru Dar n'au putut. Silinţele lor au fost za­ In 1908 ajunge întâiaşi dată prim ministru numaidecât. De astă dată tăietura a fost darnice, căci la căpătâiul marelui bolnav şi peste un an şef al partidului naţional liberal. foarte mare, însă bolnavul aauferit-o cu multă se statornicise cu îndărătnicie umbra Co­ Când a izbucnit marele răsboi, Ion I. C. Brătianu a ştiut să înduplece pe Regele Carol răbdare. S'au scos toate umflăturile şi s'a saşului neîndurător. să nu se alăture la Nemţi şi la 1916 România curăţit răul temeinic. Şi Ion 1. C. Brătianu nu mai este să între în lupta alături de Francezi, Englezi şi Dar era prea târziu! între cei vii. Acela care de zeci de ani Italieni. Pe urma acestei intrări România şi-a Sângele se înveninase de mai înainte şi câştigat întregirea dela 1918 şi s'a putut închega aproape, ţinea în mâna sa soarta acestei România mare de astăzi. Dela 1918 Încoace Ion rinichii nu mai lucrau de mult. Şi s'a văzut, ţâri, a întors faţa la perete şi a purces pe I. C. Brătianu în două rânduri a guvernat ţara, că orice nădejde de mai bine era zadarnică..! cărările veşniciei. moartea curmândui firul vieţii chiar în scaunul Clipele din urmă: Moartea sa a sguduit întreagă ţara, de ministru preşedinte. Noaptea era foarte înaintată când s'a a- juns, Miercuri spre Joi, la acest trist moment. Doctorii cei mai vestiţi din Bucureşti au che­ De ce hoală a murit d. Brătianu mat într'o odaie vecină pe soţia bolnavului şi Seara doctorii au văzut că nu-i glumă cu man- pe rudeniile cari erau de faţă, şi le-au spus, Duminecă în 20 Noemvrie d. Ion Brătianu că deacum s'au isprăvit toate şi numai clipa e dulele şi s'au apucat numai decât si facă o ra încă sănătos şi a luat parte la o serbare sfârşitului mai are de urmat.. 1 în operaţie. palatul societăţii „Crucea Roşie", unde Automobile repezi au plecat în toate er Operaţia a flcut-o însuşi d. ministru a de faţă şi Regina Măria dimpreună cu părţile şi la căpătâiul bolnavului au început Angelescu dela şcoli, care-i medic de meşteşug. Principesa-mamă Elena. In seara aceleaş zile să sosească, rând pc rând, miniştrii, prietinii a Ca să nu se înnăduşe bolnavul, d. Anghelescu "simţit însă o mică aplsare în gât şi durere cei mai deaproape şi membrii Regenţei. ,a i-a făcut o tăietură rotundă, Ia rădăcina gru­ înghiţit. Doctorii cari I-au căutat a doua zi Ştiut fiind că d. Brătianu a fost totdeauna mazului, sub înghiţitoare, şi a pus în gaură o &mineaţa, n'au găsit nimic de speriat Ia boala cinstitor de celea sfinte, a fost chemat şi preotul ţeve de argint, ca răsuflarea să iasă pe-acolo. Primului ministru. cu sf. taine, care a şi cuminecat Îndată pe Ţevea s'a dovedit însă prea strâmtă, căci era Ziua de Marţi 22 Nov. a trecut tot numai cu bolnavul cc era iacă în deplină cunoştinţă. durere la înghiţitoare şi cu călduri nu prea dintre acelea cari se se pun la copiii bctegi Lângă patul bolnavului în mare desnă- ^ari. Se credea că d. Brătianu n'are decât o de grumăzâre. Bolnavul gata să se înădu- dejde veghia D-na Brătianu, fraţii şi fiul său neînsemnată umflare a mandulelor, cum se şască, chiar atunci, între doctori. George Brătianu, sosit atunci noaptea, dela tâmplă adeseori la oricine. Miereuri însă bol­ Curând a sosit altă ţeve de argint, mai Iaşi, cu automobilul. navul a început să nu mai poată răsufla, căei largi, prin care răsuflarea a ieşit ou fiuerătură Pe ia ceasurile 5, spre Joi, primul mini- mare şi d. Brătianu s'a uşurat numai decât. «atul i-s'a umpiut de flegmă şi de umflături. —*x Pag. 2. UNIREA POPORU L UI Gazetele din Bucureşti, spun că liberalii stru Ion I. C. Brătianu, trăgea de moarte. In — A murit Brătianu ! nu se învoiesc la alegeri noui, ci guvernul care' tăcerea de mormânt a odiii nu se simţia decât La noi în Blaj, vestea a sosit la ceasurile ar fi să se facă prin înţelegere comună, să câr­ sbuciumul din urmă al unui trup de ţărână 8 dimineaţa. Oamenii însă, neştiind de boala muiască mai departe cu parlamentul de azi" de care sufletul se desparte pentru vecie... atât de grea a primului ministru, nu-i dădeau Şi la acest lucru ţin foarte tare, neîvoindu- crezare. Insă ea a fost curând întărită. Spre Se La ora 6 şi trei sferturi, când încep la dizolvarea parlamentului. să sune clopotele de slujbă pela mănăstiri, amiazi nu mai era oraş în întreagă ţara, unde Ia schimb nici d. Iuliu Maniu nu lasă cel care se chiema Ion I. C. Brătianu, nu să nu se ştie trista întâmplare. nimic din celea declarate. Şi asa, cel p ţj mai era între cei vii..! La Bucureşti se îngrămădeau telegramele u n până când scriem noi acestea şire, au se văd şi scrisorile de condoleanţă (păreri de râu), Vestea morţii. semne de o înţelegere. pe cari le primia d. Vintilă Brătianu, fratele Vestea morţii primului ministru s'a lăţit răposatului. Regina Măria, Miercuri după a- Liberalii însă lasă să se înţeleagă, că dacă ca fulgerul. Când s'au trezit Bucureştenii din miazi a stat trei sferturi de ceas la căpătâiul naţionalii-ţârâniştii nu se pleacă la învoiala fără alegeri, atunci ei somnul de dimineaţă, vestea zbura spre toate marelui bolnav. Iar adjutanţii Prinţului Nico­ corturile ţării. Telefoanele şi telegrafele ţăcăniau lae toată noaptea au făcut legătură între Palat rămân singuri Ia cârmă cu mare grabă şi înştiinţarea mergea pe aripi şi între casa dlui Brătianu din Str.