DOCSLIB.ORG

Songs: Not Only Tunes, but the Mentality of a Nation

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Songs: Not Only Tunes, but the Mentality of a Nation MUSIC: A MELODIC METHODOLOGY INTO TEACHING AND LEARNING 2018-1-ES01-KA229-050761_5 SCHOOL EXCHANGE PARTNERSHIP The Romanian team presents: SONGS: NOT ONLY TUNES, BUT THE MENTALITY OF A NATION ‘Songs: Not Only Tunes, but the Mentality of a Nation’ is a final product for the first project Learning, Teaching and Training Activities. The aims have been to show our country's history, main events, mentality and human values, as they are revealed in songs such as folk ones, ballads or other types that each country has. The lyrics and explanations will be both in English and in each partner school’s mother tongue. Moreover, each song analysis is in connection with the traditions of the country and its national identity. Every partner school’s presentation has been made in a Word document and all of them will form a booklet, which, together with the DVD containing the songs that have been analysed, will make up this final product. The DVD contains the songs that the Romanian team has chosen for this final product ‘DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!’ ‘RAISE UP, ROMANIAN!’ Deșteaptă-te, române, din somnul cel de Raise up, Romanian, from your deadly sleep, moarte, In which your barbaric oppressors damned În care te-adânciră barbarii de tirani! you! Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte, Now, or never, devise yourself another destiny La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani. to which, even your cruel enemies should bow! Now, or never, let’s prove to the world Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume That in these arms some Roman blood still flows, Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, And that in our chests we proudly nurture Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume A triumphant name in battles, a Trajan’s name! Triumfător în lupte, un nume de Traian! Raise your wise forehead, and gaze around you to see How hundreds of thousand stout lads stand Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine, like fir trees; Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; A voice they are just waiting, and, like wolves Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne, in a sheepfold, they will go for, Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din Elders, men, teens, boys, from the mountains câmpii! and plains. Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Behold mighty shadows, Mihai, Ștefan, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Corvine, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, Romanian nation, your great-grandchildren, "Viața-n libertate ori moarte!" strigă toți. With armed arms and with your temper veins „Life in freedom, or death!” they all shout. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Envy’s wickedness was destroying you, Și oarba neunire la Milcov și Carpați! And blind disunion at Milcov and Carpathians! Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate, But we, touched by our holly freedom, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați! Vow that we will join hands to be brothers forever! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare A mother who has become a widow since Michael the Great, Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori, Today asks from her sons a helping hand, Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare, And with tears in eyes curses whomsoever, În astfel de pericul s-ar face vânzători! In this great peril, a traitor will become! From lightning should he perish, from thunder, De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă, Whomsoever will back down from our glorious Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, stand, Când patria sau mama, cu inima duioasă, When our fatherland or mother, with tender Va cere ca să trecem prin sabie și foc! heart, Will ask us to cross you through fire and sword! N-ajunse iataganul barbarei semilune, Is not the yataghan of the barbarian Crescent enough, A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim; Of whose fatal wounds we feel even today; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Now the knout is entering our ancestral Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! heartland, But Lord is our witness that if still alive we will not receive this! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm; Is not the despotism with all its blindness Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, enough, Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm! Of whose yoke, like cattle, for centuries we have been baring; Now the cruel ones, in their pride, are trying, To take away our language, but only dead we will surrender it! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Romanians from four corners, now or never, Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri! Unite in consciousness, unite in senses! Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată Proclaim throughout the world that the Prin intrigă și silă, viclene uneltiri! Danube is stolen Through intrigue and force, deceitful conspiracies! Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e Priests with the cross in vanguard as the army creștină, is Christian, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. The motto is freedom and its goal is holly. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, We rather die in battle, in full glory, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul Than be slaves in our ancient land again! nost'pământ! • „Deșteaptă-te române!” reprezintă imnul • “Raise up, Romanian!” is Romania’s de stat al României, menit să-i îmbărbăteze national anthem, destined to encourage the pe români în cele mai grele momente ale Romanian people in their hardest times in istoriei lor, prin versurile care îi îndeamnă history, due to the lyrics which stimulate la luptă, la (re)deșteptare. Imnul actual al them to fight, to awake one more time. României a apărut în contextul Revoluției This anthem appeared within the context de la 1848, atunci când poetului Andrei of the 1848 Revolution, when poet Andrei Mureșanu îi revine misiunea compunerii Muresanu was asked to write a fight song unui cântec de luptă care să mobilizeze in order to rally the Romanians to this masele. Poezia a fost publicată în numărul struggle. The poem, originally named 25 din 21 iunie 1848 al „Foii pentru minte, “Echo”, was published in the 25th issue of inimă și literatură” sub titlul „Răsunet”. the magazine “Page for mind, heart and Cât despre muzică, Anton Pann este literature”, on June 21st 1848. As for the considerat autorul melodiei. Potrivit music, Anton Pann is considered the documentelor vremii, la 29 iulie 1848 s-a composer. Based on documents, it was intonat oficial pentru prima dată, în cadrul officially sung for the first time by a group unei manifestări care a avut loc în Grădina of young revolutionary men during a Publică din Râmnicu Vâlcea. Prima gathering in the Public Garden of Râmnicu înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc în Vâlcea. It was first recorded on disc in 1900 în S.U.A., în interpretarea solistului 1900, in the USA, played by the pianist Alexandru Pascu, iar în 1910 corul „Ion Alexandru Pascu and in 1910, the choir Vidu” din Ludoj a înregistrat pentru prima “Ion Vidu” from Lugoj made the first dată pe disc varianta corală. choral recording. • Începând din 1848, „Deșteaptă-te • Starting with 1848, “Raise up, Romanian!” române!” a devenit important pentru became important to all Romanians due to români datorită mesajului de patriotism și the patriotism and freedom message it de libertate pe care îl poartă în el. A fost carries within. It was sung during all cântat cu ocazia fiecărui conflict în conflicts in the Romanian history in order România, transmițând curaj în momentele to spread courage among people. During cruciale ale istoriei. Pe 22 decembrie the 1989 revolution, on December 22nd , 1989 , în timpul revoluției, imnul s-a the song was widely sung in the streets, înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de accompanying the masses, dispersing the oameni, risipind frica de moarte și unind fear of death and unifying the entire întregul popor în sentimentele nobile ale people under the noble feelings of the momentului. Astfel, instituirea sa ca imn moment. Thus, becoming the national național a venit de la sine, impunându-se anthem only came natural as the marchers generalizat sub formidabila presiune a during the December Revolution imposed manifestanților și înlocuind vechiul imn that the old anthem from the communism din perioada comunistă. should be replaced by this. • The anthem’s title has a double meaning: • Titlul imnului este în același timp social și social, because it imposes a permanent național: social, deoarece impune o state to ensure the transition to a new permanentă stare de a asigura tranziția world, and national, because it joins this către o lume nouă, național, deoarece awakening to the historic tradition. alătură această deșteptare tradiției istorice. • Imnul conține acest sublim „acum ori • The anthem contains the sublime “now or niciodată”, prezent și în alte imnuri never”, that appears also in other anthems, naționale, de la „paion”-ul grecilor până la from the Greek “paion” till the French imnul francez. În text, se arată originea anthem. The lyrics show the Latin origin poporului român și mândria de a fi român of the Romanian people and the pride of prin intermediul metaforelor ”roman” și being Romanian through the metaphors ”Traian”. Comparațiile ”stau ca brazii” și “Roman” and “Trajan”. Regarding the ”sar ca lupii”, alături de enumerația Romanian men, whether they are “elders, ”bătrâni, bărbați, juni, tineri” evidențiază men, teens, boys” , they are “standing tall trăsăturile românilor, măreția și vitejia lor.
Load more

Recommended publications
  • Series PSYCHOLOGY PEDAGOGY
    ANALELE UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA ANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA ANNALES DE L'UNIVERSITÉ DE CRAIOVA Series PSYCHOLOGY PEDAGOGY AN - V, 2006, nr. 13 – 14 ANALELE UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA ANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA ANNALES DE L'UNIVERSITÉ DE CRAIOVA SERIES: PSYCHOLOGY, PEDAGOGY BIANNUAL PUBLICATION, EDITED BY THE TEACHING STAFF TRAINING DEPARTMENT YEAR V, 2006, NO.13-14 REVIEWERS Professor ION DUMITRU, Ph.D. (The West University) Professor ELENA JOIŢA, Ph.D. (The University of Craiova) EDITORIAL BOARD: Professor JOSÉ WOLFS, Ph.D. (L’Université Libre de Bruxelles) Professor ION DUMITRU, Ph.D. (The West University, Timişoara) Professor MIRON IONESCU, Ph.D. (Babeş Bolyai University, Cluj-Napoca) Professor ELENA JOIŢA, Ph.D. (The University of Craiova) Professor ION NEACŞU, Ph.D. (The University of Bucharest) Professor DAN POTOLEA, Ph.D. (The University of Bucharest) Reader VIOREL IONEL, Ph.D. (The University of Craiova) EDITORS: Reader ROMULUS CRĂCIUNESCU, Ph.D. Reader IRINA MACIUC, Ph.D. Senior Lecturer VALI ILIE, Ph.D. Senior Lecturer AUREL PERA, Ph.D. EDITOR-IN-CHIEF: Senior Lecturer CORNELIU NOVAC, Ph.D. EDITORIAL SECRETARY: Informatician CORNELIA BOBOILĂ This volume was approved by CNCSIS code: 35 ISSN 1582 – 313X UNIVERSITARIA PUBLISHING HOUSE, CRAIOVA ____________________________________________________________________________ ADDRESS OF THE EDITORIAL OFFICE: THE UNIVERSITY OF CRAIOVA TEACHING STAFF TRAINING DEPARTMENT 13, Al. I. Cuza Street Craiova, Dolj, Postal code 200585 Telephone (040)251416574 / 4203, (040)251422567 Web: http://cis01.central.ucv.ro/DPPD E - mail: [email protected] Authors are fully responsible for both content and translation of texts. SUMMARY THEORETICAL APPROACHES – NEW INTERPRETATIONS IONESCU MIRON The need for an adequate metrics for educational sciences…………………… 5 ILIE VALI New looks in the teaching theory and practice………………………………..
    [Show full text]
  • Cindrelul-Junii Sibiului
    RAPORT DE ACTIVITATE Centrul Jude ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradi ţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu 1 IANUARIE 2016 – 31 DECEMBRIE 2016 Manager Silvia MACREA CUPRINS A) Evolu ţia institu ţiei în raport cu mediul în care î şi desf ăş oar ă activitatea şi în raport cu sistemul institu ţional existent..............................................................p. 3 B) Îmbun ătăţ irea activit ăţ ii institu ţiei.................................................................p. 21 C) Organizarea/sistemul organiza ţional al institu ţiei.........................................p. 43 D) Situa ţia economico-financiar ă a institu ţiei...................................................p. 48 E) Strategia, programele şi implementarea planului de ac ţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice institu ţiei, conform sarcinilor formulate de autoritate............p. 51 F) Evolu ţia economico-financiar ă a institu ţiei, pentru urm ătoarea perioad ă de management, cu men ţionarea resurselor financiare necesare de alocat de c ătre autoritate.........................................................................................................p. 63 Anex ă – Dosar de imagine...............................................................................p. 67 1 ANEXA nr. 4: MODEL-CADRU AL RAPORTULUI DE ACTIVITATE CAPITOLUL I: Prezentul raport de activitate a fost elaborat pentru evaluarea managementului de c ătre Consiliul Jude ţean Sibiu, denumit în continuare Autoritatea, pentru Centrul Jude ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradi ţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, denumit ă în continuare Institu ţia, aflat ă în subordinea sa, în conformitate cu prevederile Ordonan ţei de urgen ţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul institu ţiilor publice de cultur ă, aprobat ă cu modific ări şi complet ări prin Legea nr. 269/2009, cu modific ările şi complet ările ulterioare, denumit ă în continuare ordonan ţa de urgen ţă , precum şi cu cele ale regulamentului de evaluare.
    [Show full text]
  • Braţul Ridicat Întru Apărarea Ţării Niciodată Nu Tremură
    Fondată în 1996; Serie nouă Anul V Nr. 1 (14), Mar. 2013 Braţul ridicat întru apărarea ţării niciodată nu tremură. Acest număr a apărut cu sprijinul: CONSILIUL JUDEŢEAN PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SATU MARE SATU MARE S.C. SAMGEC SRL CEPROM SA S.C. ADALIN SRL Satu Mare Satu Mare Satu Mare EURO INSOLV SPRL S.C. EXPEDIENT SRL Satu Mare Satu Mare Coperta față: Monumentul Eroilor din Bucium (jud. Iași) Coperta spate: Monumentul Eroilor de la Moișeni (com. Certeze, jud. Satu Mare) “EROII NEAMULUI” este o revistă de cultură şi educaţie patriotică, apolitică şi neguvernamentală editată trimestrial de Asociaţia Civică “Tempora” Satu Mare şi Asociaţia Naţională “Cultul Eroilor” - Filiala Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare. REDACŢIA Redactor coordonator: col. (r) Voicu ŞICHET Redactori: prof. dr. Ioan VIMAN, dr. Lucian CUCUIET, dr. Viorel CIUBOTĂ, col. (r) Mircea BLIDERAN, dr. Viorel CÂMPEAN Colaboratori (pentru acest număr): pr. Alexandru TINCU, prof. Ioan CIARNĂU, pr. dr. Cristian BOLOŞ, ing. ec. Cristian MAREŞ, maior (r) Ioan BĂLĂNESCU, col. (r) Petru PRODAN, pr. prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN, ing. Mircea PÎRLEA, prof. Carol C. KOKA, prof. dr. Arnold MAIER, prof. Nicoleta CÂMPIAN, conf. univ. dr. Ion CÂRJA, înv. Radu Viorel Anton, prof. Nicoleta LATIŞ, prof. Raluca CONSTANTINESCU, lt. col. (r) Mihai M. BACIU, col. (r) prof. Nicolae CODREANU, dr. Robert GINDELE, dr. Daniela BĂLU, dr. Imola KISS, dr. Eugeniu AVRAM, Adrian ȘTEF, ac. Marius PORUMB, dr. George VULTURESCU, Aurora CIUTĂ, Teodora COVACI Fotografii: col. (r) Voicu ŞICHET Tehnoredactare computerizată: Vili Alina Marinela PFA ISSN 2067 - 5801 Contact: Adresa: Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr.
    [Show full text]
  • STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, 2018, Nr.10(120) Seria “{Tiin\E Umanistice” ISSN 1811-2668 ISSN Online 2345-1009 P.76-82
    STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, 2018, nr.10(120) Seria “{tiin\e umanistice” ISSN 1811-2668 ISSN online 2345-1009 p.76-82 CZU: 94(498) „1848/1849” RĂZBOAIELE UITATE ALE ROMÂNILOR LA 1848-1849 Ela COSMA Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca Istoriografia română a considerat în mod tradițional că revoluțiile de la 1848 din Țările Române (ca teritorii cuprinse în cadrul și în afara hotarelor României de astăzi) se reflectă cel mai bine prin programele create de revoluționarii transilvăneni, moldoveni și munteni. Dacă istoriografia rusă neagă însăși existența unei revoluții pașoptiste românești, istoriografia maghiară o consideră o contrarevoluție. Între timp, insistând asupra evidentei unități programatice a revolu- țiilor de la 1848 în toate teritoriile românești (dar uitând constant să abordeze „pete albe”, precum Basarabia, Bucovina, Banatul Sârbesc), istoriografia noastră nu a acordat aproape deloc atenție altor aspecte importante. Astfel, componenta militară a revoluțiilor românești de la 1848-1849, în general neglijată de istorici, este prezentată în studiul de față. Acesta abordează operațiunile militare românești desfășurate în cursul anilor pașoptiști în Țările Române, de la bătălii singulare la războiul clasic, de la acțiuni de înarmare populară și de instrucție în tabere militare la lupte de gherilă în munți. În Transilvania, așa-numitul „război civil” româno-ungar a fost, de fapt, un război în toată regula, definit de curând ca fiind un război național de apărare purtat de românii ardeleni. Sunt evidențiate episoade belice mai puțin cunoscute din Valahia Mare și Valahia Mică (Oltenia), precum și rezistența armată din Moldova și tabăra militară de la Grozești (azi Oituz), în Carpații de Curbură.
    [Show full text]
  • II Contextul
    Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial II. ANALIZA DE POTEN ŢIAL Viitorul nu vine, nu a şteapt ă. Viitorul se construie şte! De ce o „strategie de dezvoltare durabil ă” ? Motto “Societatea bazat ă pe cunoa ştere va deveni în mod inevitabil cu mult mai competitiv ă decât orice societate uman ă cunoscut ă, pentru simplul motiv c ă odat ă cu cre şterea accesibilitat ăţ ii informa ţiei, nu vor mai exista scuze pentru lipsa performan ţelor. Nu vor mai exista ţă ri “s ărace”, ci doar ţă ri ignorante. Acela şi principiu se va aplica şi companiilor, industriilor şi organiza ţiilor de orice fel. De fapt, el se va aplica in egal ă m ăsur ă şi în cazul persoanelor.” Peter F. Drucker Dezvoltarea durabila nu este o „moda” sau o reglementare arbitrara ci un model concret, realist, profesionist si eficient de abordare a problemelor pe care le au toate colectivitatile locale. Pe lînga eficienta se adauga responsabilitatea pentru genera ţiile viitoare. Din perspectiva consecintelor pe care le are în timp orice actiune prezenta – dezvoltarea nu poate fi gîndit ă altfel decât ca o abordare globala, integrata a problemelor. Spa ţiul, resursele naturale si umane apar ca valori limitate, fragile, interdependente – si ca urmare ele trebuie protejate si reînnoite constant, ele trebuie exploatate în comun (zonal, regional). „Dezvoltarea durabila” este prin urmare singura perspectiva de abordare „fireasca” – adic ă responsabila si eficienta. CONTEXT EXTERN Analiza mediului extern Utilizând analiza mediului extern al unei institu ţii, conduc ătorii unei institu ţii examineaz ă şi încearc ă s ă confere sens permanentelor schimb ări din jurul acesteia.
    [Show full text]
  • Luptele Dintre Insurgentu Maghiari Şi Trupele Imperiale a I in Zona Sibiului (Ianuarie - Februarie 1849)
    LUPTELE DINTRE INSURGENTU MAGHIARI ŞI TRUPELE IMPERIALE A I IN ZONA SIBIULUI (IANUARIE - FEBRUARIE 1849) Octavian Tătar Chestiuni preliminarii. Cea mai mare parte a istoriografiei româneşti dedicată revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania se concentrează cu predilecţie asupra activităţii desfăşurate de români în zona Munţilor Apuseni şi regiunile imediat învecinate atunci când analizează evenimentele din prima jumătate a anului 1849 sau, în cazul cel mai fericit, "urmăreşte" cu predilecţie activitatea românilor în focul acestor evenimente. Aceeaşi atitudine o întâlnim şi la istoricii saşi (germani) precum şi în cazul istoriografiei maghiare, numai că de această dată o astfel de poziţie este justificată: saşii (germanii) nu au la cine se raporta decât la propria comunitate (umană şi teritorială, dacă e posibilă o astfel de asociere-precizare), iar în cazul maghiarilor este vorba de o revoluţie maghiară cu desfăşurare şi în această parte a ţării din care şi ei făceau parte şi unde conaţionalii lor au adoptat o anumită poziţie. Până la 1918 o astfel de poziţie a istoriografiei româneşti se justifica: Bucureştiul căuta, pe bună dreptate, să integreze istoriei Noii Românii şi pe cea a românilor, şi numai a românilor, de dincolo de fruntarii, pe când românii de "dincolo de Regat" (în cazul nostru cei transilvăneni), în încercarea de a se regăsi pe sine şi de a dobândi un nou statut politic şi social, îşi scriau propria, cu predilecţie propria, istorie. Astăzi o astfel de poziţie nu se mai justifică. România, de peste opt decenii, cuprinde în sine (rugăm cititorul să accepte exprimarea) teritorii cu un trecut complex, dar, uneori, atât de diferit, în care s­ au petrecut evenimente (politice, economice, culturale, militare etc.) care, iarăşi uneori, nu sunt opera românilor, sau numai a românilor.
    [Show full text]
  • ALBA-IULIA ÎN TIMPUL REVOLUŢIEI DE LA 1848-1849 Alba-Iulia During the Revolution of 1848-1849
    CEEOL copyright 2019 Andrei Sabin FAUR ALBA-IULIA ÎN TIMPUL REVOLUŢIEI DE LA 1848-1849 Alba-Iulia during the Revolution of 1848-1849 Andrei Sabin FAUR Abstract: In our study, we propose to present the role of the Alba-Iulia fortress during the revolution of 1848-1849, when it served as one of the most important military targets of the Habsburgs in Transylvania. The innovations of our approach are based on the gathered information from the volumes of documents on the history of the Transylvanian Revolution related to the role of the garrison in Alba-Iulia, as well as a gold and silver depot and silver, during the summer of 1848. Those reserves, along with the Vauban type fortifications and the strategic positioning led to the commencement of the siege upon the Fort by the Hungarian revolutionary army between April and July of 1849, a very important operation that was essential to the outcome of the entire campaign in Transylvania. Key words: Transylvania, Alba-Iulia, 1848, revolution, garrison. Anul 1848 a primit supranumele de ,,primăvară a popoarelor” datorită valului de revoluţii începute în toată Europa de-a lungul acelui an şi care au urmărit, în spiritul ideologiei romantice, emanciparea poporului şi creşterea rolului său politic. Luptele pentru emancipare naţională au fost o marcă a revoluţiilor paşoptiste în estul Europei datorită condiţiilor politice specifice: existenţa imperiilor multinaţionale şi difuzarea Iluminismului şi romantismului în cadrul Imperiului Habsburgic. Aceste curente au dus la crearea unor elite în rândul naţionalităţilor conştiente de specificul lor naţional şi de dreptul lor de a participa la conducerea statului.
    [Show full text]
  • The Structure of the Romanian National Committees (1861, 1863) and of the Central Electoral Committees of the Romanian National Party from Transylvania (1869-1881)
    The structure of the Romanian National Committees (1861, 1863) and of the Central Electoral Committees of the Romanian National Party from Transylvania (1869-1881) The 1861 RNC membership Name Born Age Den. C/L Profession A. u. I. Alduleanu1 1821 40 O L Court councillor SB I. Alexi2 1801 60 GC C Bishop SNi I. Axente Sever3 1821 40 GC L Owner ABj G. Bariţiu4 1812 49 GC L Co-owner and factory adm. BV A. Bohăţiel5 1816 45 GC L Owner CJ I. Bologa6 1817 44 O L Court councillor SB G. Domşa7 1807 54 GC L Councillor OR S. Fetti8 1820 41 GC L Vice-Praetor HD 1 Grigore Ploeşteanu, Canceliştii târgmureşeni în revoluţia de la 1848 (I), in vol. Gr. Ploeşteanu, Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene, Târgu Mureş, Ed. Veritas, 2010, p. 73. 2 Şematismul veneratului cler al Arhidiecesei metropolitane greco-catolice române de Alba Iulia şi Făgăraş pre anul Domnului 1900, de la Sânta Unire 200, Blaj, Tiparul Seminarului Arhidiecezan, 1901, p. 59-60; Victor Bojor, Episcopii Diecezei Gr-Cat. de Gherla, acum Cluj-Gherla (1855-1939), Cluj, Tipografia “Ardeleana” Iosif Bucur, 1939, p. 78-170; Ana Victoria Sima, O episcopie şi un ierarh. Înfiinţarea şi organizarea Episcopiei greco-catolice de Gherla în vremea episcopului Ioan Alexi, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003; Lucia Bălaş, Ottilia Bódiş, Oameni de seamă ai Sălajului. Dicţionar biobibliografic, vol. I, A-K, Zalău, Biblioteca Judeţeană “Ioniţă Scipione Bădescu”, 2004, p. 25- 26. 3 Octavian C. Tăslăuanu, Ioan Axentie Severu, in “Transilvania”, XL (1909), no.
    [Show full text]
  • Nicolae Dumbrăvescu
    CEEOL copyright 2019 Nicolae Dumbrăvescu PETRU BONTA UN MARTIR UITAT AL REVOLUŢIEI DE LA 1848-1849 DIN TRANSILVANIA Petru Bonta: a Forgotten Martyr of the 1848-1849 Revolution in Transylvania Nicolae DUMBRÃVESCU Abstract: A great deal of attention has been paid by historians to the leading figures of the 1848-1849 Revolution in Transylvania, yet those from the second and third line have fallen into oblivion. Such an example is the case of Petru Bonta, the tribune from Seuşa, the county of Turda. He had completed his studies in Blaj, where he was also to be found once the revolution breaks out. His was an active role in organizing its proceedings and he also took part in the national meetings in Blaj. Following the September meetings, Bonta was named tribune of the Third Plains Legion lead by Vasile Moldova. He became actively involved in its dealings and so caught the eye of the Hungarian revolutionaries who slaughtered him in the autumn of 1848 in Ogra, as we are told by the report of the priest George Răchită. Keywords: Tribune, the Revolution of 1848-1849, legion, revolutionary youth, prefect. Contribuţia tinerilor la Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania, reprezintă o realitate istorică indubitabilă. Consemnată şi valorificată la justa ei valoare în scrisul istoric dedicat evenimentului, fie că vorbim de istoriografia mai veche sau cea mai nouă, prezenţa tinerilor în prim planul acţiunilor revoluţionare indică o atmosferă politică şi socială de excepţie sub aspectul mentalităţilor şi valorilor noii generaţii de intelectuali, marcată de revoluţia europeană.1 Noua ordine socială, politică şi naţională, promovată la nivel european, găseşte în primul rând susţinători fervenţi în rândul tinerilor români ardeleni, cei mai avizaţi să facă pledoarie unei imperioase nevoi de schimbare.
    [Show full text]
  • Documentary Reconstruction and Fiction in the Novel Se Face Ziuă
    Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018 DOCUMENTARY RECONSTRUCTION AND FICTION IN THE NOVEL SE FACE ZIU Ă. ROMANUL ANULUI 1848 BY OVIDIU BÎRLEA Iulia Mirela Tarko PhD Student, ”1 Decembrie 1918” University of Alba Iulia Abstract:Together with his work as a folklorist, in which he allotted a significant place to revealing the richness and originality of the spiritual creation of the gold washers and shepherds in the Apuseni Mountains, Ovidiu Birlea intended to offer a social and historical reconstruction of the people and places as well as the most important events that developed throughout a tumultuous century. By means of the artistic moments he chose to focus on, we infer an intimate knowledge of the people's history and of the historic literature about them as well as a deep knowledge of the local legends and stories, which were attentively approached by the author. The stories about the 1784-1785 and 1848- 1849 revolutions, passed down orally, are highly valued by the folklorist and prose writer Birlea who, unlike historians, uses them as a source of inspiration, knowing that, besides slight inaccuracies of detail or inherent slips of the story-tellers, the essence of the historic data is kept alive in the people's memory. What is fundamental in his prose is the sense of authenticity, credibility, guaranteed by the fact that the place presented is the one where Birlea spent his childhood and youth and where he would return many times to spend his holidays, thus watching the life of the inhabitants with the thorough eye of a writer and scientist.
    [Show full text]
  • PRECIZARE Obiectul Evaluării Îl Constituie Proprietăńile Imobiliare
    Evaluare proprietăŃi imobiliare din judeŃul Sibiu - 2010 PRECIZARE Obiectul evaluării îl constituie proprietăŃile imobiliare din judeŃul Sibiu, descrise în cuprinsul raportului de evaluare. Lucrarea de faŃă este elaborată în conformitate cu prevederile din Codul Fiscal, precum şi a Normelor Metodologice de aplicare a Codului Fiscal. Conform art.77 1, alineat 1 din Legea nr.163/01.06.2005: ″Sunt supuse impozitării veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra construcŃiilor de orice fel şi terenul aferent acestora, care se înstrăinează în termen de pâna la 3 ani inclusiv, de la data dobândirii, precum şi veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice fel, fară construcŃii, dobândite dupa 1 ianuarie 1990 ″, şi alineat 2 al aceluiaşi articol: ″Venitul impozabil din transferul proprietăŃilor imobiliare, cu excepŃiile prevăzute la alin. (3), reprezintă diferenŃa favorabilă dintre valoarea de înstrăinare a proprietăŃilor imobiliare, terenuri şi/sau construcŃii, şi valoarea de bază a acestora ″, iar la alineatul 6, prevede: ″ Impozitul prevăzut la alin (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheiereii de finalizare a succesiunii. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor ascestuia, pentru situaŃiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se va realiza printr-o hotărâre judecătorească, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de către instanŃele judecătoreşti la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Impozitul calculat şi încasat se virează, până la data de 25, inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reŃinut.
    [Show full text]
  • Perspective 81 Text.Pdf
    Revista Misiunii Române Unite din Germania Zeitschrift der Rumänischen Katholischen Mission in Deutschland Perspective ISSN 0935-2414 Fondator / Gründer: Msgr. Dr. Dr. Octavian Bârlea Consiliul de redacţie / Das Redaktionskomitee: Redactor: Pr. Ioan-Irineu Fărcaş Grafica: Paul Delly Corectură texte: Cristian Klein Dr. Arpad Ferdinand Kuzman-Anton Tehnoredactare: Antoniu Pojan Adrese /Adressen: Rumänische Katholische Mission in Deutschland Sendlingerstr. 26/I 80331 München Tel./Fax 089-26 67 55 www.mrug.de Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt Prezentăm aici o rubrică a revistei Wir präsentieren ihnen hier eine Rubrik noastre pe care, de fapt, am început-o unserer Zeitschrift, welche wir bereits in cu câteva numere mai înainte. Titlul ei se einer unserer früheren Ausgaben ange- inspiră dintr-un text al Sfântului Maxim fangen haben. Der Titel stammt aus Mărturisitorul (†662), Cele două sute de einem Text des Heiligen Maximus der capete despre cunoştinţa de Dumnezeu Bekenner (†662), Zwei hundert Kapitel şi iconomia întrupării Fiului lui Dumne- über Gott und die Heilsordnung, I, 67: zeu, I, 67: „Toate cele văzute (fenomene- „alles Gesehene (Phenomäne) soll nach le) se cer după cruce, adică după deprin- dem Kreuz, also nach der Fähigkeit die derea de-a stăvili afecţiunea faţă de ele Hingabe derer, zu ihnen (den Phenomä- a celor ce sunt duşi prin simţuri spre ele”. nen) zu drosseln, welche durch die Sinne Aici Sfântul Maxim aşează Crucea lui zu ihnen geführt werden“. Hristos, înţeleasă ca deprindere de a Der Heilige Maximus setz hier das stăvili simţul privirii, ca şi criteriu de Kreuz Jesu, also die Fähigkeit die Emp- distincţie între cele văzute.
    [Show full text]