MUSIC: A MELODIC METHODOLOGY INTO TEACHING AND LEARNING

2018-1-ES01-KA229-050761_5

SCHOOL EXCHANGE PARTNERSHIP

The Romanian team presents:

SONGS: NOT ONLY TUNES, BUT THE MENTALITY OF A NATION ‘Songs: Not Only Tunes, but the Mentality of a Nation’ is a final product for the first project Learning, Teaching and Training Activities. The aims have been to show our country's history, main events, mentality and human values, as they are revealed in songs such as folk ones, ballads or other types that each country has. The lyrics and explanations will be both in English and in each partner school’s mother tongue. Moreover, each song analysis is in connection with the traditions of the country and its national identity. Every partner school’s presentation has been made in a Word document and all of them will form a booklet, which, together with the DVD containing the songs that have been analysed, will make up this final product. The DVD contains the songs that the Romanian team has chosen for this final product ‘DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!’ ‘RAISE UP, ROMANIAN!’ Deșteaptă-te, române, din somnul cel de Raise up, Romanian, from your deadly sleep, moarte, In which your barbaric oppressors damned În care te-adânciră barbarii de tirani! you! Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte, Now, or never, devise yourself another destiny La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani. to which, even your cruel enemies should bow!

Now, or never, let’s prove to the world Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume That in these arms some Roman blood still flows, Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, And that in our chests we proudly nurture Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume A triumphant name in battles, a Trajan’s name! Triumfător în lupte, un nume de Traian! Raise your wise forehead, and gaze around you to see How hundreds of thousand stout lads stand Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine, like fir trees; Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; A voice they are just waiting, and, like wolves Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne, in a sheepfold, they will go for, Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din Elders, men, teens, boys, from the mountains câmpii! and plains. Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Behold mighty shadows, Mihai, Ștefan, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Corvine, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, Romanian nation, your great-grandchildren, "Viața-n libertate ori moarte!" strigă toți. With armed arms and with your temper veins „Life in freedom, or death!” they all shout.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Envy’s wickedness was destroying you, Și oarba neunire la Milcov și Carpați! And blind disunion at Milcov and Carpathians! Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate, But we, touched by our holly freedom, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați! Vow that we will join hands to be brothers forever!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare A mother who has become a widow since Michael the Great, Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori, Today asks from her sons a helping hand, Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare, And with tears in eyes curses whomsoever, În astfel de pericul s-ar face vânzători! In this great peril, a traitor will become!

From lightning should he perish, from thunder, De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă, Whomsoever will back down from our glorious Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, stand, Când patria sau mama, cu inima duioasă, When our fatherland or mother, with tender Va cere ca să trecem prin sabie și foc! heart, Will ask us to cross you through fire and sword!

N-ajunse iataganul barbarei semilune, Is not the yataghan of the barbarian Crescent enough, A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim; Of whose fatal wounds we feel even today; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Now the knout is entering our ancestral Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! heartland, But Lord is our witness that if still alive we will not receive this! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm; Is not the despotism with all its blindness Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, enough, Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm! Of whose yoke, like cattle, for centuries we have been baring; Now the cruel ones, in their pride, are trying, To take away our language, but only dead we will surrender it! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Romanians from four corners, now or never, Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri! Unite in consciousness, unite in senses! Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată Proclaim throughout the world that the Prin intrigă și silă, viclene uneltiri! Danube is stolen Through intrigue and force, deceitful conspiracies!

Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e Priests with the cross in vanguard as the army creștină, is Christian, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. The motto is freedom and its goal is holly. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, We rather die in battle, in full glory, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul Than be slaves in our ancient land again! nost'pământ! • „Deșteaptă-te române!” reprezintă imnul • “Raise up, Romanian!” is Romania’s de stat al României, menit să-i îmbărbăteze national anthem, destined to encourage the pe români în cele mai grele momente ale Romanian people in their hardest times in istoriei lor, prin versurile care îi îndeamnă history, due to the lyrics which stimulate la luptă, la (re)deșteptare. Imnul actual al them to fight, to awake one more time. României a apărut în contextul Revoluției This anthem appeared within the context de la 1848, atunci când poetului Andrei of the 1848 Revolution, when poet Andrei Mureșanu îi revine misiunea compunerii Muresanu was asked to write a fight song unui cântec de luptă care să mobilizeze in order to rally the Romanians to this masele. Poezia a fost publicată în numărul struggle. The poem, originally named 25 din 21 iunie 1848 al „Foii pentru minte, “Echo”, was published in the 25th issue of inimă și literatură” sub titlul „Răsunet”. the magazine “Page for mind, heart and Cât despre muzică, Anton Pann este literature”, on June 21st 1848. As for the considerat autorul melodiei. Potrivit music, Anton Pann is considered the documentelor vremii, la 29 iulie 1848 s-a composer. Based on documents, it was intonat oficial pentru prima dată, în cadrul officially sung for the first time by a group unei manifestări care a avut loc în Grădina of young revolutionary men during a Publică din Râmnicu Vâlcea. Prima gathering in the Public Garden of Râmnicu înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc în Vâlcea. It was first recorded on disc in 1900 în S.U.A., în interpretarea solistului 1900, in the USA, played by the pianist Alexandru Pascu, iar în 1910 corul „Ion Alexandru Pascu and in 1910, the choir Vidu” din Ludoj a înregistrat pentru prima “Ion Vidu” from Lugoj made the first dată pe disc varianta corală. choral recording. • Începând din 1848, „Deșteaptă-te • Starting with 1848, “Raise up, Romanian!” române!” a devenit important pentru became important to all Romanians due to români datorită mesajului de patriotism și the patriotism and freedom message it de libertate pe care îl poartă în el. A fost carries within. It was sung during all cântat cu ocazia fiecărui conflict în conflicts in the Romanian history in order România, transmițând curaj în momentele to spread courage among people. During cruciale ale istoriei. Pe 22 decembrie the 1989 revolution, on December 22nd , 1989 , în timpul revoluției, imnul s-a the song was widely sung in the streets, înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de accompanying the masses, dispersing the oameni, risipind frica de moarte și unind fear of death and unifying the entire întregul popor în sentimentele nobile ale people under the noble feelings of the momentului. Astfel, instituirea sa ca imn moment. Thus, becoming the national național a venit de la sine, impunându-se anthem only came natural as the marchers generalizat sub formidabila presiune a during the December Revolution imposed manifestanților și înlocuind vechiul imn that the old anthem from the communism din perioada comunistă. should be replaced by this. • The anthem’s title has a double meaning: • Titlul imnului este în același timp social și social, because it imposes a permanent național: social, deoarece impune o state to ensure the transition to a new permanentă stare de a asigura tranziția world, and national, because it joins this către o lume nouă, național, deoarece awakening to the historic tradition. alătură această deșteptare tradiției istorice. • Imnul conține acest sublim „acum ori • The anthem contains the sublime “now or niciodată”, prezent și în alte imnuri never”, that appears also in other anthems, naționale, de la „paion”-ul grecilor până la from the Greek “paion” till the French imnul francez. În text, se arată originea anthem. The lyrics show the Latin origin poporului român și mândria de a fi român of the Romanian people and the pride of prin intermediul metaforelor ”roman” și being Romanian through the metaphors ”Traian”. Comparațiile ”stau ca brazii” și “Roman” and “Trajan”. Regarding the ”sar ca lupii”, alături de enumerația Romanian men, whether they are “elders, ”bătrâni, bărbați, juni, tineri” evidențiază men, teens, boys” , they are “standing tall trăsăturile românilor, măreția și vitejia lor. as trees” and “jumping as the wolves”, Este lansat și un blestem, conform tradiției thus, the author emphasizes some of populare, împotriva trădătorilor și celor Romanians’ features, their greatness and lași: ”De fulgerele să piară, de trăznet și their courage. Towards the end of the pucioasă”. Versurile sugerează perioadele song, we can also identify a curse, one of de asuprire la care a fost supus neamul our ancestors’ popular traditions, against românesc, precum și jurământul poporului traitors and cowards: ”From lightning de a apăra identitatea națională al cărei should he perish, from thunder and simbol este limba. Poetul dorește o unitate brimstone”. The poet talks about the unity nu numai la nivelul năzuințelor politice, of political aspirations, but also dar și în privința sentimentelor: ”Uniți-vă- concerning our national feelings: “Unite in n cuget, uniți-vă-n simțiri”. consciousness, unite in senses!” • Ultima strofă constituie și ea un legământ • The last verse consists in a pledge to fight la lupta pentru independență, luptă care are for independence, a battle whose motto is ca deviză ”libertate” și care este ocrotită de “freedom”, and which is protected by divinitate, evidențiindu-se astfel credința divinity, emphasizing the Romanians’ ortodoxă a poporului român, componentă religion as part of our mentality. de bază a mentalitații noastre. • Autorul pune în evidență trăsăturile • The author emphasizes some of our poporului nostru: curajul, vitejia, dorința features: courage, bravery, will of de libertate, de unitate, dragostea de patrie. freedom, of unity and our love for our dear Această poezie exprimă sentimente de country. This poem expresses love and the dragoste și admirație pentru popor, admiration for our people, our national mândrie patriotică și respect pentru eroii pride and the respect for our national neamului nostru care au murit pentru noi heroes who sacrifices their lives for us to ca să ne ofere o soartă, un trai mai bun, un have a better life, a brighter future. The viitor glorios. Imnul este și un fel de anthem is also a patriotic will, talking testament, făcând referire la istoria about our troubled history and guiding all zbuciumată a tuturor românilor și men to fight for freedom in order to leave îndrumând bătrânii și tinerii să lupte something behind for those to come, for pentru libertate, pentru a lăsa ceva în urma our children, for a dignified and righteous noastră, pentru copiii noștri, pentru o viață life. mai bună trăită în demnitate și integritate. ‘CÂNTECUL IANCULUI’ ‘IANCU’S SONG’

Din codrii pe plai la vale, From the forests to the valley, Venea un voinic călare, There came a sturdy lad riding, În suflet cu supărare, In his soul with grief, Falnic și viteaz fecior, A glorious and brave lad, Craiul mândru al munților, The proud prince of the mountains, Iancu-n fruntea moților. Iancu, leading the Moți people.

Sus, sus, sus, la munte sus, Up, up, up, up in the mountain, Sus, sus, sus, române sus, Up, up, up, Romanian, Up, Acolo și Iancu-i dus, There is where Iancu's gone, La Vidra de Sus. At Vidra de Sus. S-a oprit s-adape calul, He stopped to give his horse a drink of water, De sub brâu și-a scos cabalul Beneath his belt he took out his flute Și-n doină și-a plâns amarul. And in his song he cried his sorrow. “Mureș apă argintie " The Mureş, you silver water, De-o fi să caz în robie, If I were to be in bondage, Să trimiți în munți solie. Send a message in the mountains.

Sus, sus, sus, la munte sus, Up, up, up, up in the mountain, Sus, sus, sus, române sus, Up, up, up, Romanian, Up, Acolo și Iancu-i dus, There is where Iancu's gone, La Vidra de Sus. At Vidra de Sus.

Să lovești cu malul tău You should hit with your banks Toți dușmanii ce vor rău, All the enemies that want to harm us, Să lovești cu malul tău You should hit with your banks Toți dușmanii ce vor rău, All the enemies that want to harm us. Să știe mâna straină. So that the foreign party should know Că și apa ta-i română That even your water is Romanian. Să știe mâna straină. So that the foreign party should know Că și apa ta-i română That even your water is Romanian.

Strigă Bărnuț din Sibiu, Bărnuț is shouting from Sibiu, Că Ardealu’nu-i pustiu That Ardealu's not deserted Iar flăcăi sânt zeci și mii. And the lads are tens and thousands. Strigă Iancu de la munte Iancu is shouting from the mountain ‚Nu te teme, măi Axente! ‘Do not be afraid, Axente, Că și eu viu de la munte. That I come from the mountain, too’

Sus, sus, sus, la munte sus, Up, up, up, up in the mountain, Sus, sus, sus, române sus, Up, up, up, Romanian, Up, Acolo și Iancu-i dus, There is where Iancu's gone, La Vidra de Sus At Vidra de Sus. • Acest cântec își are originea în regiunea • This song has its origin in the region numită Țara Moților care este situată în called Țara Moților (The Moți people’s Munții Apuseni, în Transilvania , în partea country), which is situated in the Apuseni de sus a râurilor Arieș și Crișul Alb. Este mountains, in Transylvania, in the upper interpretat de Veta Biriș care a readus la part of the Arieș and the Crișul Alb rivers. viață cântecele moților, interzise în Veta Biriș brought back to life the songs perioada comunismului, acestea of the Moti people, songs that were transmitând, în general, un mesaj patriotic, forbidden in the communist era, as they despre trăiri, doruri si bucurii. were conveying, a patriotic message, about experiences, loss and happiness. • Prin intermediul versurilor și interpretării, • Through lyrics and interpretation, ”Iancu’s „ Cântecul Iancului” a devenit un simbol Song” became a symbol of the Romanian al patriotismului românesc și descrie nu patriotism and it describes not only the numai dorința de libertate a românilor, cât wish for freedom, but also the close bond și relația apropiată pe care aceștia o au cu between the inhabitants of this country and natura , în formele ei de manifestare: ape nature, in its manifesting forms: water (" („Mureș apă argintie” ), păduri („Din codri The Mureș, silver water” ), forests (“From pe plai de vale”) ,munți („Craiul mândru-al the forests to the valley,” ), mountains munților”), natură care adeseori, le-a fost (“The proud prince of the mountains,” ), un adevărat aliat românilor în lupta pentru nature that sometimes, was a real ally for libertate, de-a lungul istoriei. the Romanians in their fight for freedom, throughout history. • Cântecul prezintă un voinic, falnic și • The song presents a hero, glorious and viteaz, crai al munților, pe numele său brave, the prince of the mountains, by the Iancu, care cu supărare în suflet, urcă în name of Iancu, who with grief in his soul, munți călare, spre plaiurile natale, la Vidra climbed the mountains riding his horse, to de Sus. Din punct de vedere istoric, his natal place, to Vidra de Sus. From a Avram Iancu a fost conducătorul historical point of view, Avram Iancu was revoluţionarilor transilvăneni de la 1848 , the leader of the Transylvanian Revolution luptând pentru drepturile românilor din from 1848. In that period, Transylvania Transilvania și împotriva iobăgiei. În acea was part of the Austro-Hungarian Empire perioadă, Transilvania făcea parte din and the Hungarians from this region asked Imperiul Austro-Ungar și maghiarii din for the union with Hungary without taking Transilvania au cerut unirea cu Ungaria in consideration the freedom and the rights fără a lua în calcul libertatea și drepturile of the Romanian population, a thing which populației românești, fapt care a declanșat sparked fights between Romanians and the luptele dintre români și armata maghiară. Hungarian army. Avram Iancu had an Avram Iancu a avut un o abilitate extraordinary ability to organize his troops extraordinară de a organiza trupele sale de formed from the Moți people and to use to moţi și de a folosi în lupta cu inamicul, their advantage, in the battle with the terenul din munți care era bine cunoscut enemy, the land in the mountains, which moţilor. El a fost supranumit ”Crăişorul was very familiar to the inhabitants of this Munţilor”. place, the soldiers from his army. He was named “the prince of the mountains”. • Cântecul prezintă antiteza dintre măreția • The song presents the antithesis between bărbatului voinic și viteaz pregătit să se the greatness of the man, strong and brave, lupte pentru neamul său și conștientizarea ready to fight for his people and his faptului că această luptă s-ar putea să fie realization of the fact that the fight might inegală, dezechilibrată ca forțe implicate. be unequal and imbalanced as involved și să aibe ca rezultat lipsa de independența. forces and that the result might be the loss Starea sa de supărare, pare a fi pe de o of their independence. The sadness seems, parte, manifestată într-o resemnare în fața on one hand, to be materialized by a sorții implacabile, ‚De-o fi să caz în robie’, resignation faced with the implacable fate iar pe de altă parte, se materializează într-o ” To be in bondage”, and on other hand, invocare a ajutorului naturii, invocare by a call for help to nature through this realizată printr-o doină. El se roagă de type of song, named ‘doina’. In this song, Mureș ca în caz de robie , acesta să îi he begs the Mureș river that in case of înștiințeze pe locuitorii munților, pe moții captivity, it should tell about this to the săi și în același timp, să își verse malurile inhabitants of the mountains, to his Moți peste dușmani pentru că aceștia trebuie să people and to burst its banks over the înțeleagă faptul că până și apele râului sunt enemies, so that they should understand românești, iar natura toată va lupta cu that even the water in the river is ‚Toți dușmanii ce vor rău’ și că țara va fi Romanian and all nature will fight with mereu împotriva lor chiar dacă reușesc să “All the enemies that want to harm us”, supună poporul. and that the country will always be against them even if they succeed in kneeling its people. • Cu toate că tonul cântecului pare trist, cu • Even though the tone seems sad, with supărare, amar și doină, există o rezistență sadness and bitterness, there still exists a prin luptă și o speranță de mai bine date de resistance through fighting, a hope for the intervenția naturii, dar reliefate și de două better, given by the intervention of the momente din finalul cântecului. Primul nature. First is the shout of another leader este strigătul unui alt lider al Revoluției of the 1848 revolution, Simon Bărnuțiu, din 1848 în Transilvania, Simion Bărnuțiu, “That Ardealu's not deserted/ And the lads ‚Că Ardealu’nu-i pustiu. / Iar flăcăi sânt are tens and thousands.”, indicating the zeci și mii’, indicând faptul că acești tineri fact that these boys will continue to fight vor continua lupta pentru drepturile for the rights of the Romanian people and poporului român și al doilea, este strigătul the second , is the shout of Iancu himself lui Iancu însuși adresat unui alt addressed to another revolutionist through revoluționar, Ioan Axente Sever, prin care which he encourages the latter, telling him îl încurajează, spunându-i ‚Nu te teme, măi “Do not be afraid, Axente!/ That I come Axente!/Că și eu viu de la munte’, from the mountain, too.”, suggesting that sugerând faptul că lupta va continua. he will continue to fight. • În concluzie, cântecul prezintă un moment • In conclusion, the song presents a moment din istoria poporului român aflat în lupta from Romania’s history, a moment from sa pentru câștigarea libertății și exempifică the fight to obtain freedom and it faptul că natura a fost tot timpul un sprijin exemplifies the fact that nature was always de neoprit pentru apararea locuitorilor an unstoppable support for defending the acestui pământ strămoșesc. people of this ancient land. ‘MOCIRIŢĂ CU TRIFOI’ ‘LITTLE MUDDY FIELD OF CLOVERS’

Mociriță cu trifoi, măi Little muddy field of clovers Mociriță cu trifoi, Little muddy field of clovers, M-or pețit la mama doi, There were two who asked my mother for my Unul miercuri, unul joi. hand in marriage One on Wednesday, one on Thursday

Hei, tu, puiule de cuc, Hey, you, little cuckoo ckick, Hei, tu, puiule de cuc, Hey, you, little cuckoo chick, După care să mă duc, măi Which one should I follow? După care să mă duc. Which one should I follow?

Hei, tu, mândruleaua me', Hey, you, my dear fair one, Hei, tu, mândruleaua me', Hey, you, my dear fair one, Du-te după care-i vre', măi Follow in marriage whomever you like, Du-te după care-i vre'. Follow in marriage whomever you like.

După cel frumos m-aș duce, I'd follow in marriage the handsome one, După cel frumos m-aș duce, I'd marry the handsome one, Că și pita-acolo - i dulce, Because the bread there is sweet Că și pita-acolo - i dulce. Because the bread there is sweet ... După cel frumos aș mere I'd marry the handsome one, Că are gura de miere. As he has the mouth of honey. • „Mociriță cu trifoi” este o doină în care se • " Little Muddy Field of Clovers" is a folosesc instrumente specifice zonei traditional Romanian song ( from a genre Maramureșului: ceteră, zongoră, dobă. called ‘doina’) in which instruments Înregistrarea este realizată în a doua specific to the Maramureș area are used: jumătate a anilor '60, circulând în paralel ‘cetera’- a type of violin, ‘zongora’- a type cu varianta editată și înregistrată în 1965 of guitar with fewer strings and ‘doba’-a în studioul Radiodifuziunii Române. type of drum). The song " Little muddy • Cântecul ”Mociriță cu trifoi” transmite un field of clovers" sends a message as simple mesaj pe cât de simplu, pe atât de plin de as it gets, but full of significance in terms semnificații în ceea ce privește of representing Romanians' mentality reprezentarea mentalității românilor despre about life, destiny, about ancient viață, despre destin, despre conexiunile connections between man and nature. ancestrale între om și natură. • During their lifespan, generation after • De-a lungul vieții, generație după generation, the Romanians have remained generație, românii au rămas fideli faithful to the inherited beliefs of their credințelor moștenite din străbuni la care ancestors to whom he reports to be well- se raportează pentru a avea parte de bine, suited, especially at the level of their souls. mai ales în plan sufletesc. Astfel se Thus, as in many other folklore poems and evidențiază și aici, ca în multe alte poezii songs, that human's connection with nature și cântece populare, legătura omului cu is highlighted, that confidence in the natura, încrederea în ”semnele” pe care "signs" the person learns to read at every învață să le citească la fiecare pas. step he takes. • ”Mociriță” este diminutiv de la ”Mociră”, • "Mociriţă- Little muddy field " is a regionalism din zona Maramureșului care diminutive from "Mociră- muddy field ", înseamnă loc noroios, mlăștinos”. Fiind which means ” a muddy, moor place". folosit izolat, termenul nu se regăsește în Rarely used, it is not found in DEX- The DEX, însă este sugestiv pentru caracterul Explicative Dictionary of The Romanian tradițional al cântecului, al cărui mesaj se Language, but it is suggestive of the construiește într-un limbaj popular. traditional character of this song, the ”Mocira” este chiar numele unei localități message is built in folk language. "Mocira- rurale din apropierea municipiului Baia- muddy field " is the name of a rural village Mare din Maramureș. În acest fel se near Baia-Mare in Maramures. The idea susține și ideea că originea cântecului este that the origin of the song is in the în zona de nord a Ardealului. northern area of ​​Transylvania is supported. • Ca specie literară, cântecul reprezintă o • As a literary species, this song is a doină de dragoste. Creație populară Romanian traditional song of love, called românească, doina aparține Patrimoniului ‘doina’. As a Romanian folk creation, Imaterial UNESCO încă din octombrie ‘doina’ belongs to the UNESCO 2009. Doinele au un tipar asemănător. Immaterial Patrimony since October 2009. Majoritatea încep cu un vers care uneori Most of them begin with a verse that devine si refren, referindu-se la un element sometimes becomes a chorus, referring to din lumea vegetală (aici titlul este reluat in an element in the vegetable world (here the cântec). title is resumed in the song). • În plus, cele mai des repetate cuvinte, • In addition, the most frequent words, motive literare, sunt numele florilor/ literary motifs, are the names of the viețuitoarelor/ fenomenelor naturii. Toate flowers / creatures / natural phenomena. acestea pun în evidență mentalitatea All this highlights the mentality according conform careia există o legătură to which there is a permanent connection permanentă între OMUL cu sentimentele between the MAN with his feelings and sale și NATURA care îi oferă întotdeauna NATURE which always gives him sprijin necondiționat (comuniunea om – unconditional support (human-nature natură), sprijinindu-l în construirea communion), supporting him in building propriului său destin. his own destiny. • ”Trifoiul” nu este nici el o plantă • The "clover" is not an usual plant, it is the oarecare, ci reprezintă simbolul norocului symbol of luck the young girl who sings in în căutarea căruia se află tânăra fată care her pursuit of hapinness. doinește. • In a folklore study (The superstitions of • Într-un studiu de folclor (Superstiţiile the Romanian people similar to other poporului român în asemănare cu ale altor ancient and new peoples), which is written popoare vechi şi nouă ) care îl are ca autor by Gheorghe F. Ciausanu, published in pe Gheorghe F. Ciaușanu, publicat în 1914, there are explanations of the motifs 1914, se regăsesc explicații ale motivelor that exist in this song, motifs with existente în acest cântec, motive cu valoare symbolic value that reflect old beliefs and simbolică reflectând vechi credințe și also the Romanian people’ traditions. tradiții ale poporului român. • Versurile cântecului se organizează ca un • The lyrics of the song are organized as a dialog simplu, aparent banal, între o fată, simple, seemingly banal dialogue between aflată la vârsta când trebuie să își aleagă a girl at the age when she has to choose viitorul soț, și o pasăre – cucul. Dacă her future husband and a bird - the cuckoo. incertitudinea în iubire este firească la If uncertainty in love is natural at the prima experimentare a sentimentului de young girl’s first experimentation of this către tânără, atenția acordată Cucului este sentiment, the attention given to the justificată de credințele străvechi populare cuckoo is justified by the ancient beliefs legate de această pasăre. related to this bird. • De exemplu, primul cântec al cucului este • For example, the first song of the cuckoo auzit de Bunavestire (25 martie) sau în is heard on The Feast of the Annunciation apropierea zilei echinocțiului de primăvară ‘Buna-Vestire’ ( on 25th March) or near (21 martie) vestind că natura revine la the Spring Equinox (on 21st March), viață, motiv de bucurie. După credinţa telling that nature returns to life, reason for românilor, cucul este o pasăre joy for everyone. Romanians believe the misterioasă, care are tainice legături cu cuckoo is a bird which has mysterious ties soarta omului. De asemenea, în tradiția to the man's fate. Also, in folk tradition, populară, cucul ghiceşte şi câţi ani vor the cuckoo guesses how many years will trece până la căsătoria fetelelor sau a go by till the marriage of girls or boys. băieților. • So, in this song, the cuckoo acquires • Așadar, în cântecul prezentat, cucul symbolic value. dobândește valoare simbolică. • Lângă imaginea păsării se adaugă și alte • Next to the image of the bird there are elemente regăsite în vechi tradiții also other elements found in old Romanian românești. traditions that are added.

• Unul dintre acestea este alegerea zilei de • One of them is the choice of the logodnă (”Unul miercuri, unul joi” -versul engagement day ("On Wednesday, on apare numai în varianta analizată aici a Thursday" - the line appears only in the cântecului, interpretată în zona Vadul Izei variant of the song analyzed here, Maramureș, variantă despre care unii interpreted in Vadul Izei Maramures area, cercetători susțin că este cea mai veche). a variant about which some researchers Conform studiului de folclor amintit, say that is the oldest). According to the credinţele românilor de pretutindeni sunt folklore study mentioned above, the că zilele cele mai bune de pornit în beliefs of all Romanians are that the best peţit, de logodit şi de cununat sunt joia days to start the wedding and the wedding şi duminica. În acest caz însă, dovedind ceremony are Thursdays and Sundays. In cunoașterea multor valori și tradiții this case, proving the knowledge and moștenite, tânăra nu ia decizia doar după understanding of many inherited values ​​ acest criteriu, ci analizează și alte ”semne” and traditions, the young girl does not cunoscute pentru calitățile premonitorii. make the decision taking only this criterion into consideration, she also considers other ”signs” that are known for their premonitory qualities. • Un alt element cu valoare simbolică, • Another element with a symbolic value, reprezentativ pentru mentalitatea representative of the Romanians' românilor este pâinea. Cel mai prețios bun mentality, is given by bread. The most de bază într-o casă îmbelșugată, nelipsit, precious basic asset in a bountiful house, alături de sare, pentru întâmpinarea that is used with salt to welcome the oaspeților pâinea este unul dintre guests, bread is considered sacred, with alimentele considerate sfinte, având și magical qualities and beyond the sphere of calități magice și depășind sfera existenței the the human being’s visible existence (in vizibile a ființei umane (în credința popular belief, in all areas of the country, populară, pâinea este hrană a sufletului și bread is the food of soul after death, too,). după moarte, în toate zonele țării) . În In the songs from Maramureş, "sweet cântecul maramureșean, ”pâinea dulce” bread" becomes an argument for the devine un argument pentru alegerea făcută choice made by the young woman de tânăra care se pregătește de măritat. preparing to marry. It is noteworthy that Este de remarcat că acest argument este this argument is brought prior to the adus înainea celui al ”sărutului dulce” argument of the "sweet kiss" ("honey (”gura de miere”) care simbolizează mouth"). That symbolizes the direct and manifestarea directă și concretă a iubirii concrete manifestation of love that unites care unește cele două suflete și care the two souls and which naturally încheie firesc răspunsul fetei. Apare și concludes the girl's response. Appears also ”mierea” – produs considerat la fel de the "honey", which is a product considered sacru (încă din antichitate romanii o equally sacred (since antiquity, the numeau ”rouă a cerului”). Romans called it "the dew of the sky"). • Dincolo de simbolurile evidențiate, • Beyond the highlighted symbols, analyzed analizat în ansamblu, limbajul este simplu, as a whole, the language of the song is specific doinei populare, ideile sunt simple, specific to the folk Romanian song exprimate firesc, iar din punct de vedere called ’doina’, the ideas are expressed stilistic se observă folosirea frecventă a naturally and we notice the frequent use of enumerațiilor, repetițiilor și paralelismului enumerations, repetitions and parallelism, care amplifică muzicalitatea textului. which amplifies the musicality of the text. • În concluzie, ”Mocirita cu trifoi” este una • In conclusion, "Little Muddy Field of dintre perlele cântecului popular românesc Clovers" is one of the pearls of the care reflecta, într-un limbaj simplu, dar Romanian folk songs that reflects, in a încărcat de semnificații, relația arhaică a simple, but meaningful language, the omului cu natura înconjurătoare. archaic relation of man with the surrounding nature. ‘RADU MAMII, RADULE’ ‘RADU, MY DEAR SON, RADU’

Prin pădurea bradului Through the fir forest Trece mama Radului, măi Here passes mom’s Radu, my dear Prin pădurea bradului Through the fir forest Trece mama Radului, măi Here passes mom’s Radu, my dear Din ochii negrii lăcrimând Her dark eyes watering Și de Radu intrebând, măi When asking of her son, my dear -Radu mamii, Radule! , măi My dear son, Radu Din ochii negrii lăcrimând Her dark eyes watering Si de Radu întrebând, măi When asking of her son, my dear -Radu mamii, Radule! , măi My dear son, Radu N-ați văzut pa Radu mamii? Have you seen him, haven’t you? -L-am văzut la crâșma Stanii, -I have seen him at Stana’ s Pub N-ați văzut pa Radu mamii? Have you seen my dear Radu, haven’t you? -L-am văzut la crâșma Stanii, -I have seen him at Stana’ s Pub Unde-și beau drumeții banii, Where riders drink their money Si hauiducii gologanii. And the outlaws their coins -Radu mamii, Radule! , măi My dear son, Radu, my dear Unde-și beau drumeții banii, Where riders drink their money Si hauiducii gologanii. And the outlaws their coins -Radu mamii, Radule! , măi My dear son, Radu, my dear Radu mamii, nu mai bea Dear Radu, please, stop drinking Uite potera-i colea, măi The men of law are right here, my dear Radu mamii, nu mai bea Dear Radu, please, stop drinking Uite potera-i colea, măi The men of law are right here, my dear Însă Radu n-asculta, But Radu will not listen to her Potera-l înconjura The men of law surrounded him -Radu mamii, Radule! , măi My dear son, Radu, my dear Însă Radu n-asculta, But Radu will not listen to her Potera-l înconjura The men of law surrounded him Radu mamii, Radule! , măi My dear son, Radu, my dear Frunzuliţă viorea, Little violet leaf, Şeful poterei striga: The chief of the law posse urged him: Frunzuliţă viorea, Little violet leaf, Şeful poterei striga, măi The chief of the law posse urged him: Dă-te Radule, legat Turn yourself in, Radu Ca să scapi nevătămat, măi To escape unharmed, my dear -Radu mamii, Radule! , măi -My dear Radu, my dear -Dă-te Radule, legat -Turn yourself in, Radu Ca să scapi nevătămat, măi To escape unharmed, my dear -Radu mamii, Radule! , măi -My dear Radu, my dear Nu-s muiere cu năframă I am not as weak as an old woman Să mă dau de bună samă To willingly turn myself in Nu-s muiere cu năframă I am not as weak as a woman with a headscarf Să mă dau de bună samă To willingly turn myself in Îs voinic cu fruntea lată I am a strong lad with a large forehead Nu mă dau pa voi o ceată Stronger than you all together as a troop -Radu mamii, Radule! , măi -My dear Radu, my dear Îs voinic cu pălărie I am a strong lad wearing a hat, Nu mă dau pa voi o mie And I am worth thousands of you -Radu mamii, Radule! , măi -My dear Radu,my dear Radu mamii se-ncrunta My mom’s Radu was frowning, Puşca-n vânt o scutura, He was swinging his rifle in the wind Radu mamii sa-ncrunta My mom’s Radu was frowning, Puşca-n vânt o scutura, măi He was swinging his rifle in the wind Cărare prin vânt făcea Making his way out in the wind and crowd Si de poteră scăpa And of the law posse he was escaping, my -Radu mamii, Radule! , măi dear, Carare prin vânt făcea My mom’s Radu, Radule! my dear Si de potera scăpa, măi Making his way out in the wind and crowd -Radu mamii, Radule! , măi And of the law posse he was escaping, my dear, My mom’s Radu, Radule! my dear • Multă vreme, până la introducerea • For a long time, until the printing was tiparului la noi, folclorul românesc a invented, Romanian folk creations had circulat pe cale orală, prin intermediul orally been passed on by singers of royal cântăreților de la curţile domneşti şi al courts to the folk singers of the rural lăutarilor comunităților rurale. Cea mai communities from generation to răspândită formă a acestei literaturi orale a generation.The most widespread form of fost balada, iar unul dintre cele mai this oral literature was the ballad, and one populare personaje ale baladelor era of the most popular ballad characters was haiducul. the outlaw figure emerged from the margins of ‘’the plot’’ to assume a central role. • • Acel viteaz care „lua de la bogaţi şi da la That brave who "takes from the rich and săraci”, era probabil ultima speranţă a gives to the poor" was probably the last norodului asuprit, prins la mijloc între hope of the oppressed people caught exploatarea boierilor şi mânăstirilor şi between, on the one hand, being exploited expediţiile de jaf ale turcilor şi tătarilor, by the lords and monasteries’superiors fapt care explică de ce figura haiducului and, on the other hand, by the plundering raids of the Turks and Tartars, which domină mai multe secole literatura noastră și nu numai. explains why the figure of the outlaw has dominated for centuries the epic in the country and beyond. • Înregistrată pentru prima dată în anul 1936 • First recorded in 1936 by the songwriter de către cantăretul vâlcean Petre Petre Alexandru, the song "My Dear Son, Alexandru , melodia ,, Radu Radu" is one of the most popular mamii,Radule ‘’ este una dintre cele mai Romanian songs, known to all the people, populare melodii românești, cunoscută de because it keeps over time the values ​​of tot poporul, întrucat păstrează peste timp the archaic world of the Romanian village, valorile lumii arhaice ale satului românesc, as well the sensible echo of the deepest asemeni uni ecou sensibil al celor mai human experiences. profunde trăiri omenești.

• Cântecul se inspiră din viaţa poporului • The song is inspired by the life of the român, având la bază povestea haiducului Romanian people, based on the story of Radu lui Anghel, ce dăinuie încă în the outlaw Radu, son of Anghel, still comuna Bărbulețu din județul Dâmbovița, vivid in the villagers ‘mind of Barbulețu in unde se presupune că a fost ascunsă o Dâmbovița County, where a treasure is comoară, într-o peșteră de la poalele supposedly hidden by this character in a Masivului Leoata. cave at the foot of Leoata Massif. • Comuniunea om-natură este una dintre • Man-nature communion relationship is one temele principale utilizate în cântec of the main themes used in the song, ,deoarece natura i-a oferit adăpost because nature has provided shelter for the țăranului român de odinioară. Legenda old Romanian peasant since times out of susține că, ori de câte ori haiducul Radu mind. Legend has it that whenever the era căutat de poteră,el se ascundea într-o outlaw Radu was sought after by the men grotă din varful Dealului Cetațuia, unde of law organized in posse, he would hide stătea ascuns chiar cu lunile , pană cand i in a cave from the top of Cetățuia Hill, se pierdea urma. Țăranii presupun că în where he remained hidden until they lost grota haiducului , acesta și-ar fi îngropat his trail. The villagers argued that he comorile. would have buried there his treasures. • Spiritul binelui asupra răului este o altă • The good always prevails over the bad is temă interesantă şi foarte des întîlnită în another widely spread theme in Romanian folclorul românesc. Acest spirit al culture. The spirit of justice, of reality, of justiţiei,al realităţii,al calităţilor şi human qualities and flaws all together defectelor umnane,deopotrvă,marcheză point out the fact that they all contribute to impactul pe care îl au astfel de personaje defining the Romanian mentality. Last but în centrul mentalităţii româneşti De not least the strong relationship mother- asemenea,relaţia puternică dintre mamă şi son presented here also defines it.This fiu joacă un rol important în definirea widely known ballad is deeply loved by acesteia. Această baladă este foarte iubită the Romanians as it is still sung today by de către români, larg răspîndită şi cântată various singers in various genres. și azi în diferite stiluri de mulți cîntăreți. ‘CIULEANDRA’

Foaie verde siminoc, Green leaf of century plant, Țineți Ciuleandra pe loc, Dance Ș-înc-odată măi băieți, ciuleandra on your marks Hop ș-așa ș-așa. And once again you fellows, Hoooop like this and that. Țineți-o flăcăi așa, Până n-o ajunge Puica, Hey you guys, dance it like that Ș-înc-odată măi băieți, Until Hop ș-așa ș-așa. my girl catches up. And once again you fellows, Întăriți-o nițeluș Hoooop like this and that. Că ajunge acuș-acuș Ș-înc-odată măi băieți, Hop ș-așa ș-așa. Play it again a bit faster now, Because she's already outdone me. And once again you fellows, Hoooop like this and that. Mai întăriți-o de-un pas, Play it again, one more step, C-a ajuns și n-a rămas, She Ș-înc-odată măi băieți, caught up and then she left. Hop ș-așa ș-așa. And once again you fellows, Hoooop like this and that. Două fire, două paie, Luați Ciuleandra la bătaie, Two stalls, two husks, Ș-înc-odată măi băieți, Beat Hop ș-așa ș-așa. cuileandra as fast as you can. Tot așa, că nu mă las, And once again you fellows, Că sunt cu Puica pe-un pas, Hoooop like this and that. Ș-înc-odată măi băieți, Play it lke that, I won't give up. Hop ș-așa ș-așa. I'm on the same pace as my girl. And once again you fellows, Două fire, două paie, Hoooop Luați Ciuleandra la bătaie, like this and that. Ș-înc-odată măi băieți, Hop ș-așa ș-așa. Two stalls, two husks, Ș-înc-odată măi băieți, Beat Hop ș-așa ș-așa. cuileandra as fast as you can! And once again you fellows,

Hoooop like this and that. And once again you fellows, Hoooop like this and that. • ‘Ciuleandra’ este un vechi dans popular, • ‘Ciuleandra’ is an old folk dance, originar din regiunea Munteniei care are originating in the Wallachian region, un ritm din ce în ce mai rapid. Cântecul whose pace increases gradually till the care poartă acest nume prezintă o lecție de end when it becomes very rapid The song dans, interpretul explicând în detaliu pașii is nothing but a dance lesson, the singer ce trebuie respectați așa încât ritmul să nu explaining in detail the necessary steps to fie tulburat. Este vorba de un dans be made in order to flow with the rhythm. dionisiac în care fiecare participant lasă să It is a Dionysian dance in which each one se vadă trăirile sale. Ciuleandra reprezintă expresses his feelings through this o provocare, inclusiv în ceea ce privește particular rhythm. ‘Ciuleandra’, the song denumirea sa. Este un cuvânt compus itself is a challenge, starting with its dintr-o formă a cuvântului „ciulin” și name. It is a word made up of two parts ”leandră”, care în terminologia populară the "thistle" and "leandra", which in folk are semnificația de mișcare dezordonată, la terminology have the meaning of a întâmplare, fără nicio noimă. . Asemănarea disorderly movement, randomly made, dintre mişcarea dezordonată, „după cum with no specific purpose. . The bate vântul” a ciulinilor cu aceea a fetelor resemblance between the disordered, cuprinse de fiorul primei iubiri, în randomly "gone by the wind" movement comunicarea lor cu natura, în faza de of the thistles with that of a young girl’s explozie maximă a acesteia nu este forţată, first thrill of love in its blooming stage is întrucât ritualuri asemănătoare întâlnim şi not farfetched, as it is commonly met in în cazul altor tradiții populare. many folk traditions. • Dansul pe care îl propune cântărețul nu • The dance that the singer suggests is not este ales la întâmplare, ci este unul cu chosen at random, as it has a very deep semnificații profunde: hora. Hora meaning in Romanian cultural heritage and românească, element reprezentativ pentru mentality: “hora”. It is a traditional folk cultura poporului nostru, este menționată round dance where the dancers hold each prima dată de cronicarul Dimitrie other's hands and the circle spins, usually Cantemir în lucrarea sa Descriptio counterclockwise, as each participant Moldaviae din 1716, însă rădăcinile sale follows a sequence of three steps forward se trag din trecutul îndepărtat al geto- and one step backward. The Romanian dacilor. Pentru a executa mișcările hora, a representative and outstanding specifice horei, dansatorii se strâng în cerc element to our national culture and ținându-se de mână iar acest cerc se mișcă identity, is mentioned by Dimitrie de obicei în sensul invers al acelor de Cantemir for the first time in 1716, but its ceasornic, fiecare participant urmând o roots are drawn back from the distant past succesiune de trei pași în față și unul în of our ancestors. We must emphasise that spate, însă dincolo de principiul unificator there are many versions of this best există variații în funcție de regiunile țării. defining dance of Romanians’ vision of Structura circulară a horei amintește de life according to each region. The circular ritualurile dedicate soarelui, prin care se structure of the hora stands for the rituals încerca alungarea întunericului și a that worship the sun, trying to get rid of misterelor nopții pentru a face loc luminii darkness and mysteries in order to make binefăcătoare a astrului tutelar. room for the beneficial star to light up life. • Strigăturile-comenzi pe care le auzim în • The commands we hear in ‘Ciuleandra’ ‘Ciuleandra’ prezintă debutul dansului ca present its beginning as a somehow slow, o horă oarecare, foarte lentă, foarte steady dance. The dancers gather at cumpătată. Dansatorii se adună, se așează random or not forming a circle, then, în horă la întâmplare sau după preferințe gradually, the pace gets faster. Participants apoi, ușor-ușor, ritmul se accelerează. put their arms around the waist of the Participanții își petrec mânile după mijloc person next to them, forming a compact formând un zid compactde corpuri care se wall of bodies that untwist and then twist, unduiesc, se răsucesc după cum le dictează as singers dictate. The more they dance, lăutarii. Cu cât se prind mai tare jucătorii the faster and wilder the music gets. The cu atât muzica devine mai rapidă, mai song is not an expression of aggression or sălbatică. Cântecul nu este o expresie a violent start-up, but it is a sun ritual agresivității sau a pornirilor violente ( ”ia dance , as the Sun is lured to show its ciuleandra la bătaie”) ci este un îndemn perfect round shape / The Romanian care ține de ritualurile solare amintite, round dance called ‘hora’ dance that the întrucât Soarele era ademenit să își arate girls played. The circle is the solar symbol chipul prin dansul cerc/horă pe care îl and the Romanian round dance called jucau fetele. Cercul este simbolul solar iar ‘hora’ was the ritual dance that starts its hora era dansul ritual ce se dansa la răsărit, first movement from the East, similar to its în sensul mișcării aparente a soarelui pe spinning in the sky. By raising their cer. Ridicarea brațelor, prinderea și arms, holding hands and then letting them desprinderea lor erau forme de preamărire go dancers perform movements that a soarelui, de implorare a acestuia să worship the sun, kindly invoking it to apară. appear in the sky. • Cântecul reproduce, în termeni expliciți, o • The song has, in explicit terms, a stare cognitivă și afectivă a fetelor virgine, cognitive and emotional state of mind for de vârstă premaritală, având din acest the premarital virgin girls, playing a punct de vedere, o puternică semnificație strong initiation role in their lives, through inițiatică, manifestată într-un decor dancing in a setting where the vitality of dominat de vitaliatea debordantă a the thistles happily intermingles with ciulinilor ce se îngemănează fericit cu people’s vitality and love of life and vitalitatea și dragostea de viață și natură a nature. oamenilor. ‘CÂNTĂ CUCU-N BUCOVINA’/’CÂNTEC DESPRE BUCOVINA’ ‘THE CUCKOO SINGS IN BUCOVINA’/ ‘SONG ABOUT BUCOVINA’

Cânta cucu bată-l vina The cuckoo sings, oh poor soul, De răsuna Bucovina So that the whole Bucovina resonates, Cânta cucu bată-l vina The cuckoo sings, oh poor soul, De răsuna Bucovina So that the whole Bucovina resonates. Cânta cucu-ntru-n brăduț The cuckoo sings on top of a small fir tree De răsuna Cernăuți măi, măi So that it resonates in Chernivtsi. Cânta cucu-ntru-n brăduț The cuckoo sings on top of a small fir tree De răsuna Rădauți măi, măi So that it resonates in Radauti. Cântă cucu sus pe casa Sing it up the house Toti feciori stau la masă măi, măi All the sons are sitting at the table.... Nici nu beau nici nu manâncă I neither drink ,nor eat Dar sunt supărați și cânta măi, măi But they're upset and singing... Cânta toți de supărare All of them were angry Că au ordin de plecare măi, măi That they received a departure order, Bucovina draga mea Bucovina my dear Nu știu de te-om mai vedea măi, măi I do not know if we will can see you. Bucovina plai cu flori Bucovina, land of flowers, Unde sunt ai tăi feciori? măi, mai Where are your young men? Bucovina plai cu flori Bucovina, land of flowers, Unde sunt ai tai feciori? măi, măi Where are your young men? Au fost duși în altă țară They were taken away to a different country, Dar se-ntorc la primăvară, But they return by next spring, Înapoi când or veni When they come back, Tot pe tine te-or iubi măi, măi They will still love you. Cânta cucu-ntr-o grădină It sings in a garden Dup-a noastră Bucovina About our Bucovina Cânta-n vârful fagului It sings on the top of the beech forest In Codrii Cosminului măi, măi Known as Cosmin’s Forest. Cânta cucu cu dor mult The cuckoo mournfully sings Bucovina te-am pierdut Bucovina we lost you Cânta cucu-n zori pe rouă It sings in the morgning when dew forms Bucovina-i ruptă-n două măi, măi Bucovina was divided in two parts.... Munților cu creasta rară Mountains with treeless summit, Nu lasa Straja sa piară Don't stay off guard, Munților cu creasta rară Mountains with treeless summit, Nu lasa Straja să piară Don't stay off guard! Că de piere Straja voastră If you stay off guard, Moare România noastră măi, măi Our country will disappear, Că de piere Straja voastră If you stay off guard, Moare România noastră. Our country will disappear. Munților cu creasta rară Mountains with treeless summit, nu lăsa Straja să piară Don't stay off guard! Că de piere Straja voastră If you stay off guard, Moare România noastră. Our country will disappear, • Autorul cântecului ‘Cântă cucu-n • The author of the song, ‘The cuckoo sings Bucovina’ de asemenea, cunoscut cu titlul in Bucovina’, also known by the title’ ‘Cântec despre Bucovina’, un adevărat Song about Bucovina’, a veritable anthem imn al românilor bucovineni, este of the Romanians from Bucovina, is Constantin Mandicevski, cărturar român, Constantin Mandicevski, a Romanian profesor de istorie, director de școală și scholar, history teacher, school mare iubitor de tradiții și obiceiuri headmaster and great lover of old străvechi. Versurile au fost create în anul Romanian traditions and customs. The 1904, pe melodia unui cântec bucovinean lyrics were written in 1904 for a well la solicitarea a doi istorici și politicieni din known tune from Bucovina, requested by aceea vreme, Nicolae Iorga și Spiru Haret, Nicolae Iorga and Spiru Haret, who fought care luptau pentru renașterea demnității și for the revival of our country's dignity and identității țării noastre. identity. • Mai mult decât o doină, cântecul evocă un • More than just a simple ‘doina- the episod din istoria poporului nostru de la Romanian traditional song’, this one începutul secolului al XX-lea. Bucovina presents a very important event in our (în germană Buchenland = Țara fagilor), people's history at the beginning of the este o regiune din nord-estul țării twentieth century. Bucovina (the land of cunoscută pentru frumoasele sale mănăstiri beech forests) is a Northeastern area construite de-a lungul timpului și pentru famous for its beautiful monasteries built obiceiurile străvechi păstrate cu sfințenie over time and old customs that have been din generație în generație. strictly preserved and passed on from generation to generation. • ‘Cântă cucu-n Bucovina’ se înscrie în • ‘The Cuckoo Sings in Bucovina’ is a categoria cânteceleor dedicate bărbaților song exclusively dedicated to men who obligați să plece de acasă pentru a efectua had to leave their homes to complete serviciul militar, obligație primită uneori military service, a duty received not with nu cu foarte mare entuziasm. Mersul la great enthusiasm. Leaving for the army oaste reprezenta în concepția oamenilor de represented to people a very important la țară un moment important care marca moment in a young man’s life. It was a viața unui tânăr. Era un fel de pregătire, cu kind of training, with very strict rules reguli foarte severe, pentru maturitate preparing them for maturity and • În perioada istorică evocată în cântecul adulthood. nostru, serviciul militar era de lungă • In the historical period mentioned in our durată-până la șapte ani și el era efectuat în song, the military service had to last up to locuri străine îndepărtate, ceea ce însemna seven years and it was carried out in pentru tinerii soldați dezrădăcinare, remote places, making the young soldiers scoaterea din rutina vieții lor,din mijlocul feel uprooted , away from their routine , familiilor lor Așa se face că recrutarea from their families. This is why capătă aceleași semnificații ca marile recruitment is similar to great events of evenimente ale vieții cum ar fi nașterea, life such as birth, marriage or death, the căsătoria sau moartea, evenimentul fiind event being marked by a ceremony of marcat și de un ceremonial al despărțirii de separation from home and the loved ones. casă, de sat și de cei apropiați. • Cu o zi înainte de plecare, viitorii soldați • On the day before the departure, the future organizau o petrecere de bun rămas, iar soldiers threw a farewell party, and the plecare către centru de recrutare se realiza departure to the recruitment centre was într-un cadru festiv. Flăcăii purtau haine done in a festive setting. The lads wore de sărbătoare, mergeau cântând, uneori their best clothes, they were singing, fiind chiar acompaniați de lăutari. sometimes, even accompanied by • Textul de mai sus exprimă în primul professional singers. rând durerea despărțirii de țară, de • The text expresses on the one hand the plaiurile natale dar în același timp și pain of separation from the country, from speranța reîntoarcerii acasă. Așa cum se its native land, and on the other hand the întâmplă adesea în poezia și cântecul hope that they will return home.It românesc, întreaga natură și vietățile sale iscommon knowlege that we should often sunt în strânsă legătură cu omul, trâind meet in Romanian poetry and songs the într-o armonie perfectă. Păsările cerului fact that nature together with its creatures sunt purtătoare de vestea recrutării și are connected with the man, living in deplâng situația tristă în care tinerii se perfect harmony. The birds bring the news găsesc. Grija pentru ceea ce rămâne în of the recruitment and deplore the sad urmă este motiv de dramă interioară, situation in which the young people find munții fiind invocați pentru a veghea la themselves. The care for what it’s left siguranța acestor locuri atât de dragi. behind is a reason for the inner drama, the mountains being invoked to watch out for the safety of the dear ones. ‘ŞI ÎN CHIOŞC FANFARA CÂNTA’ ‘IN THE KIOSK THE BRASS BAND WAS PLAYING’

Uneori când gândul îmi zboară Sometimes, when my mind flies away Peste ani, departe-n trecut Through the years, back in the past Mă văd iar în parc într-o seară I see myself again in the park, one night Ochi în ochi cu un necunoscut Looking in a stranger's eyes.

M-a privit şi-a dat să tresară He looked at me and was about to flinch Mi-a zâmbit ş-apoi a trecut He smiled at me and then he passed by Lângă noi un castan floarea şi-o scutura A chestnut tree was defoliating its blooms Şi în chioşc fanfara cânta: And in the kiosk, the brass band was playing:

Barca pe valuri pluteşte uşor, The boat easily floats in the waves Inima-mi saltă plină de dor My heart is pounding and longing. De atunci în fiece seară Every evening since then Tot prin parc, sub ceru-nstelat Still in the park, under the starry sky Colindam zâmbindu-ne iară We walk smiling again Până când pe-o bancă am stat Until on a bench we sat

Nu ştiu cum a fost prima oară I don't know how the first time was Ştiu atât că m-a sărutat I only know he kissed me Doar zefirul tiptil pe alee trecea Only the mild wind on the alley was blowing Şi în chioşc fanfara cânta: And in the kiosk the brass band was playing

Barca pe valuri pluteşte uşor, The boat easily floats in the waves Inima-mi saltă plină de dor My heart is pounding and longing. Car de ani de-atuncea trecură Lots of years have passed since Cu tristeţi şi cu bucurii With sadness and happiness Păru-i alb, copiii crescură The hair is white, the children grew up Au şi ei de-acuma copii They have kids of their own,too.

Lacrima din căutătură The tear in my eye S-a zvântat în zorii de zi Has dried at dawn Eh, am uitat poate multe Oh, I might have forgotten a lot Dar nu pot uita But I cannot forget Cum în chioşc fanfara cânta: How in the kiosk the brass band was playing:

Barca pe valuri pluteşte uşor, The boat easily floats in the waves Inima-mi saltă plină de dor My heart is pounding and longing. • ”Valurile Dunării” a fost compus în 1880 • “ The Danube’s Waves” was composed in de Iosif Ivanovici, un dirijor și 1880 by Iosif Ivanovici, a Romanian compozitor român născut în 1845 la composer and conductor, born in 1845 at Timișoara,în perioada în care aceasta Timisoara, during the time when this aparținea Imperiului Austriac. Valsul belonged to the Austrian Empire. On the poartă mențiunea ”dedicat și scris pentru waltz’s manuscript it is mentioned domnișoara Sara Fried”. Nu se cunosc “dedicated and written for Miss Sara exact împrejurările în care Ivanovici a Fried”. We do not know the circumstances cunoscut-o pe micuța Sara Fried, o fetiță in which Ivanovici met Sara Fried, a încântătoare, care provenea dintr-o familie lovely little girl from a Jewish family in evreiască din Ludoj, dar aceasta este cea Lugoj, but she is the one who inspired the care l-a inspirat pe compozitor să scrie composer to write the waltz “ The celebrul vals ”Valurile Dunării”, care i-a Danube’s Waves” that got known adus celebritatea. O variantă din 1886 a worldwide and made him famous. A 1886 compozitorului francez Emile Waldteufel version of this walts written by the French va fi prezentată la Expoziția Mondială de composer Emile Waldteufel would be la Paris din 1889, fiind aleasă drept imn presented at the 1889 World Exhibition in oficial din 116 compoziții ale unor Paris, being chosen as its official anthem compozitori reputați. Este vorba de aceeași out of 116 songs of famous composers. expoziție care a marcat și inaugurarea We’re talking about the same exhibition celebrului Turn Eiffel. where Eiffel Tower was inaugurated. • ”Valurile Dunării” a fost publicată în • “ The Danube’s Waves” was published in Statele Unite ale Americii sub un nou the United States of America under a nume: ”The Anniversary Song”, în 1896 și different name, ”The Anniversary Song”, în 1903, dar va deveni cunoscută aici abia in 1896 and 1903, but it would become o jumătate de secol mai târziu, când se va famous overseas half a century later when regăsi pe coloana sonoră a mai multor it was used for the soundtrack of several filme. În România ”Valurile Dunării” este movies. In Romania, “The Danube’s auzită pentru prima oară într-un film Waves” is heard for the first time in a românesc în 1959, în pelicula eponimă Romanian movie in 1959, in baring the semnată de regizorul Liviu Ciulei. same name and directed by Liviu Ciulei. • Artista Ioana Radu, devenită celebră cu o • Becoming famous with a version of the variantă transformată în romanță a acestui same song, “And in the kiosk the brass- val, ”Și în chioșc fanfara cânta”, pe versuri band was playing”, with lyrics written by de Aurel Felea, a mărturisit: „Pentru mine Aurel Felea, the singer Ioana Radu romanța este rațiunea de a fi! Am iubit-o, confessed: “For me the song is my reason am cântat-o, am adunat-o și am risipit-o.” of being! I loved it, I sang it, I collected it Romanța este unul dintre cele mai vechi and I shared it with others.” The romance subgenuri ale muzicii ușoare românești, în is a special type of song belonging to the care de cele mai multe ori este prezent Romanian music in which the feeling of sentimentul de dor, sentiment care exprimă “longing’’ there is often presented, a o dorință puternică de a revedea pe cineva feeling that expresses a powerful desire of drag, imposibil de tradus exact în alte seeing a dear one again, word impossible limbi. to translate perfectly in other languages. • După revoluția de la 1848, printre • After the 1848 Revolution, the Romanians obiceiurile adoptate de români s-a numărat began, as part of their social life, gather in și acela de a se întâlni, ceea ce francezii the public parks or other public areas; numesc ”la convivialité”. Acest aspect al that’s what French call “la convivialité”. vieții sociale este evidențiat în cântec prin This part of their social life is emphasized întâlnirea celor doi îndrăgostiți care se in this song by the meeting of the two văd, se înțelege, în mod frecvent, în parc, lovers who see each other, as we get it unde asculta fanfara. Dincolo de celelalte from the song, frequently in the park, trăsături, românii sunt caracterizați de where they listen to the brass-band. melancolie și sentimentalism, fiind niște Besides their other personality features, îndrăgostiți pasionali care-și cântă cu foc the Romanians are also melancholic and dragostea și dorul de partener. Iubirea sentimental, they are passionate lovers începe inocent cu o privire fugară: ”M-a who sing out their love for someone loud. privit și-a dat sa tresară”, iar muzica este Love starts innocently with a glimpse and cea care-i aduce împreună spre a asculta music is the one that brings them together fanfara. Întâmplarea se repetă, astfel că cei when they to listen to the brass-band. This doi se întâlnesc în parc în fiecare seară, iar happens repeatedly so that the two meet relația evoluează și cei doi se îndrăgostesc. every evening in the park and the De la un prim sărut, înțelegem ca s-a ajuns relationship evolves into the two of them la o legătură serioasă încheiată cu o falling in love with each other. From a căsătorie și copii. simple kiss we understand that it became serious and the two got married and had children. • Tema centrală a cântecului este dorul de o • The main theme of the song is longing for dragoste târzie. Versurile repetitive cu rol a late love. The repetitive lines with a de refren „Barca pe valuri plutește chorus function: “The boat easily floats in ușor,/Inima-mi saltă, plină de dor” exprimă the waves/My heart is pounding and iubirea târzie, dar necondiționată, arătând longing”, express the late, unconditional că iubirea este posibilă la orice vârstă. love and they show that it is possible to Romanța ne transmite evoluția unui cuplu fall in love at any age. The song tells the din pragul tinereții pana în pragul morții, story of a couple from the beginning till la sfârșitul melodiei fiind exprimate death torn them apart, at the end of the suferința și dorul de cel care nu mai este în song the woman expresses her sorrow and viață, pretextul fiind muzica fanfarei pe her longing for the one who is no longer care femeia n-o mai asculta cu la fel de alive. She says she doesn’t like listening to mult drag în lipsa partenerului. the brass-band as much as she used to • Românii nu sunt doar niște buni patrioți, because she lost her dear one. viața lor socială reflectată în acest cântec • The Romanians are not only good patriots, arătându-le și o alta latură, de ”bons their social life shown in this song, reveals viveurs”, îndrăgostiți de parteneri, dar și another side of them “bons viveurs”, in de viață. love with their partners and with life itself.

‘CÂNTEC DE LEAGĂN’ ‘LULLABY’

Doina din ce s-a făcut Where did this song called “doina” come from Dintr-o gură de mic prunc From the mouth of a little baby L-o lăsat maica dormind Mother left him sleeping L-o aflat doina zicând The song found him singing

Culcă-te puiuţ micuţ Go to sleep, little baby Scoală-te mărişoruţ Get up a little bigger Culcă-te şi te abuă Go to sleep and calm down Până mâine-n dalbă ziuă Till tomorrow at dawn Şi te culcă şi adormi Go to sleep and sleep well Până mâine-n dalbe zori Till tomorrow at sunrise Abu abu abua Calm, calm, calm down Abua ţucu-l maica Calm down so I kiss you Dormi puiuţule te-alină Sleep well, dear, and stay calm Maica-i dusă la fărină Mother’s gone to get flour Puişor cu ochi de mure Little baby with blackberry eyes Maica-i dusă la pădure Mother’s gone to the forest Ţi-a aduce gătejoare To bring you brushwood Şi ţi-a face scovergioare To make you some cookies De ti-i purta binişor If you’re going to be good Ţi-a aduce-un puişor She’ll bring you a chick De ti-i purta binişor If you’re going to be good Ţi-a aduce-un puişor She’ll bring you a chick Un puiuţ de rândunea A swallow chick Si cu tin’ s-a abua To get comfort besides you Abu abu abua Calm, calm, calm down Abua ţucu-l maica Calm down so I kiss you Nu te teme tu de zmei Don’t be afraid of dragons I-a goni maica pe ei Mother will chase them away Nici de zmei nici de moroi Neither of the dragons nor of the ghosts Maica nu-i lasă la noi Mother won’t let them come Nici de zmei nici de moroi Neither of the dragons nor of the ghosts Maica nu-i lasă la noi Mother won’t let them come Nu te teme de moroaie Don’t be afraid of female ghosts Cârtiţoi si cârtiţoaie Moles or female moles Cârtiţoi si cârtiţoaie Moles or female moles Că le dă maica bătaie ’Cause mother will kick them out. • ”Cântec de leagăn” este interpretat de • “Lullaby” is sung by Maria Tănase and Maria Tănase și înregistrat la 22 recorded on December 22nd 1958, with decembrie 1958 cu Orchestra de muzică Radio Broadcasting Folk Music Orchestra. populară a Radioteleviziunii. Maria She was a Romanian singer named “The Tănase a fost o interpretă română, Songbird” by Nicolae Iorga In 1938, supranumită Pasărea măiastră de către while talking about the Romanian song, Nicolae Iorga în anul 1938. Despre she stated: “When I sing it, I have the most cântecul românesc, ea a afirmat: profound satisfaction I have ever lived. It „Interpretându-l, e cea mai mare satisfacție is the meaning of my generosity towards pe care am trăit-o în lume. E sensul the people”. dăruirii mele colectivității”. • As a species of the lyric song, the lullaby • Ca specie a cântecului liric, cântecul de appeared out of the necessity to create a leagăn a apărut din nevoia de a crea o calm and peaceful atmosphere needed to atmosferă de liniște, de monotonie, put the baby to sleep. The means of necesară adormirii copilului mic. expression, characterized by simplicity and Mijloacele de expresie, caracterizate prin musicality, with rich affective values, simplitate și muzicalitate, cu bogate valori prove the long lasting experience of our afective, dovedesc experiența de veacuri a people who observed the calming effect of poporului nostru care a observat efectul music. liniștitor al muzicii. • Dragostea duioasă a mamei, speranțele și • Mother’s love, her hopes and dreams for visele ei legate de viitorul copilului, ca și the baby’s future, as well as her intimate stările sufletești intime, sentimentele și mood, her feelings and her thoughts are gândurile sale sunt exprimate prin tematica expressed by the themes, sometimes in literară, uneori în forme idilice, bucolic forms, resulting in valuable artistic constituind, astfel, documente artistice documents to the study of woman’s valoroase pentru studierea psihologiei psychology and of that of people’s life in femeii și a vieții poporului din epocile the past centuries. trecute. • In lullabies, we find images from the • Sunt prezentate imagini din viața animală, animal world and from the family din viața familială: ”Și ți-a face environment: “To make you some scovergioare” și socială. Sunt invocate o cookies” or from the social life. Usually, serie de viețuitoare din jurul casei pentru the animals around the house are called to a-l dezmierda și a-l adormi pe cel mic, în comfort and to put to sleep the little one, in cazul de fată: ”De ți-i purta binișor/ Ți-a our case: “If you’re going to be good / aduce-un puișor/ Un puiuț de rândunea/ Și She’ll bring you a chick / A swallow chick cu tin’ s-a abua”. / To get comfort besides you”. • In this “Lullaby” we find graphical • Tot în ”Cântec de leagăn” sunt redate pictures from the day to day life of the tablouri sugestive din viața de zi cu zi a family: “Mother’s gone to the forest”, familiei (”Maica-i dusă la pădure”), grijile which are, in fact, mother’s cares and și îndoielile mamei. doubts. • Într-o oarecare măsură, cântecul de leagăn • Somehow, the lullaby resembles the se apropie de descântec, prin frecvența incantation, by the frequent appeal to invocației și a unor versuri tipice: ”Nu te invocation and other typical lyrics: “Don’t teme tu de zmei/ I-a goni maica pe ei/ Nici be afraid of dragons / Mother will chase de zmei nici de moroi/ Maica nu-i lasă la them away / Nor the dragons, nor the noi”. Deși mic, mama îi pune copilului o ghosts / Mother won’t let them come”. condiție dacă vrea să fie recompensat, : să Although little, she will give the baby a se comporte frumos: “De ti-i purta reward on one condition, to behave well: binişor / Ţi-a aduce-un puişor. “If you’re going to be good / She’ll bring • Versurile se remarcă prin frecvența mare a you a chick”. rimelor interioare - care le conferă • The lyrics are unique by the frequency of muzicalitate și vioiciune și prin abundența interior rimes - which give them musicality diminutivelor. Mama invocă protecție and rhythm - and by the abundance of pentru copilul ei, afirmând că ea este cea diminutives. Mother calls for protection care-l va feri de “zmei”, “moroi” și alte for her baby, stating that she’s the one who creaturi care ar putea tulbura liniștea celui will protect him from “the dragons”, “the mic. Sunt folosite, adesea, repetările de ghosts” and other creatures that might silabe cu valoare onomatopeică și disturb baby’s calm. There are syllables muzicală (abu-abu), “abua”, fiind o repeated as onomatopoeia (abu-abu), interjecție care îndeamnă la a se liniști, a “abua”, being an interjection that urges to adormi, a se legăna, considerat ca calm, to sleep, to rock, considered a regionalism din Maramureș. regionalism from Maramures. • Apare de asemenea dorința mamei ca • We also understand the mother’s desire to pruncul să crească în somn: “Culcă-te find her baby bigger when he wakes up puiuţ micuţ / Scoală-te mărişoruţ”. “Go to sleep, little baby / Get up a little • La finalul cântecului de leagăn, mama îi bigger”. At the end of the lullaby, the spune copilului că va fi mereu protejat de mother tells her baby he’ll always be ea. Amenințările sunt creaturi malefice din protected by her. The threatening comes credința populara românească: “cârtiţoi și from the evil creatures of Romanian cârtiţoaie” , care sunt asociate, în popular belief: “moles and female moles” mentalitatea tradiţională românească, cu which are associated in the Romanian spiritele infernului pentru că fug de traditional mentality with the underworld lumină, de soare, “moroi și moroaie”, stafii spirits because they run away from light, ale copiilor născuti morți, și “zmeii” care from the sun, “ghosts and female ghosts” sunt întruchipări prezente în epica of the stillborn babies, and “the dragons” populară, reprezintă simboluri ale unor which are a popular belief embodiment, fenomene ostile care sunt depasite. representing symbols of hostile • "Cântecul de leagăn” aparține celor mai phenomena, finally overcome. vechi creații, fapt dovedit prin structura sa • “ The Lullaby” belongs to the oldest muzicală simplă și modul de construcție a creations, fact proven by its simple sistemelor sonore. Ele se transmit, ca și musical structure and by the construction celelalte genuri, pe perioada de timp of its sound systems. It passes from one to îndelungate. Sensibilitatea feminină își another during long periods of time. The pune amprenta în realizarea artistică a feminine sesitivity makes its mark in acestui gen. creating this type of song. ‘M-A FĂCUT MAMA OLTEAN’ ‘MY MOTHER GAVE ME BIRH IN OLTENIA’

M-a făcut mama oltean I was born in Oltenia(and I am proud of it) Foaie verde maghiran, măi Green leaf of marjoram, hey M-a făcut mama oltean, măi My mother born me Oltean Port căciulă de-astrahan I wear furry hat Şi cămaşă de tulpan And a fancy silk shirt Cojocel de miel bârsan, măi Leano. Coverd by a lambskin coat, my dear Elena

I am an“ Oltean “, they call me an“ Oltean “ Oltean sunt, oltean îmi zice I’m an “ Oltean “ wherever I go Oltean sunt oriun’m-oi duce I’m an “Oltean” from Jiuleţ, tiny and loving Sunt oltean de Jiuleţ, mititel şi iubăreţ fellow M-a făcut mama isteţ, măi Leano. My mother gave birth to a smart, boy , my dear Elena Foaie verde maghiran, măi Green leaf of marjoram, hey M-a făcut mama oltean, măi I was born in Oltenia(and I am proud of it) Port condeiul de tufan I have an oak pen Unde scriu nu şterg un an Wherever I write with it,it doesn’t wipe off for Că mi-s pui de craiovean, măi Leano. one year ‘Cause I’m Craiova’s son , my dear Elena

Cin’ se ia cu mine bine He.who treats me well Îi dau haina de pe mine I offer him the coat I wear Cin’ se ia cu mine rău He,who treats me badly Să-l păzească Dumnezeu May God protect him Că sunt şarpe de dudău, ‘Cause I’m very sneaky Dă-l galbin şi muşcă rău, măi Leano. Like a snake and I bite, my dear Elena • ‘M-a făcut mama oltean’ este un cântec • ‘My Mother Gave Me Birh in Oltenia’ is a apreciat de toti locuitorii Olteniei, o vey famous and appreciated song by all regiune din sud-vestul României, the inhabitants of Oltenia, a region in the delimitată la est de râul Olt, de unde și South-West of Romania, bounded to the numele acestei regiuni. Versul a devenit East by the Olt River, hence the name of emblematic, foarte des folosit în muzica this region. The lyrics have become populară românească și în filmul emblematic, very often used in Romanian românesc. Legenda spune că acest cântec a folk music and in Romanian films. fost compus de un cunoscut lăutar de lângă • Legend has it that this song was composed Craiova, cel mai mare oraș al Olteniei, pe by a well-known musician near Craiova, nume Niță Băloi undeva prin anul 1809. the largest city of Oltenia, Niţă Băloi, Apariția acestui cântec nu este dating back to 1809.It seems that his song întâmplătoare, nu este un imn inchinat was not written out of pure creation, it is oltenilor ci el a fost dedicat, se pare unui not an anthem dedicated to the people of personaj istoric bine cunoscut de câtre Oltenian area , it was dedicated and români. Este vorba de Iancu Jianu, un written for a well-known historical haiduc ale cărui acțiuni erau îndreptate character. It is Iancu Jianu, an outlaw împotriva boierilor, un desăvârșit mânuitor whose actions were against the rich al armelor, un foarte bun călăreț și care, people, a perfect gunman, a very good deși nu avea un fizic impresionant reușea rider and who, though he did not have an să cucerească prin farmecul său. impressive stature, managed to conquer the people through his charm. • La baza cântecului stă o victorie pe care • The inspiration of the song is a victory that acest haiduc o poartă asupra unui înalt this outlaw bears on a high official of the demnitar al imperiului otoman, pașa Ottoman Empire, Paszvan Oglu from Pazvant Oglu de la Vidin cel care teroriza Vidin who terrorized Craiova through Craiova prin distrugeri și incendieri repeated acts of destruction and arson. repetate. • La întoarcerea de la Vidin, Iancu Jianu a • On his return from Vidin, Iancu Jianu was fost primit ca un erou de câtre locuitorii welcome as a hero by the inhabitants of din Craiova, fericiți că au scăpat de un Craiova, happy as he defeated a fierce personaj de temut al acelor vremuri. character of those times. He is presented Haiducul originar din Caracal este văzut ca wearing, as it’s known from the historical purtând, așa cum se știe dinsursele istorice sources, I wear furry hat/And a fancy silk ”căciulă de astrahan, cojocel de miel shirt/ Coverd by a lambskin coat bârsan și cămasă de tulpan”. Mai mult, Moreover, Iancu Jianu was perceived by Iancu Jianu era perceput de ceilalți drept others as a character whose concern was un personaj a cărui grijă se îndrepta către helping the poor people, being extremely oamenii cu posibilități materiale reduse dar harsh with those who dared to confront care se arăta extrem de dur cu cei care him, the idea being outlined in the lyrics îndrăzneau să îl înfrunte, de unde versurile He,who treats me well/ I give him the coat ”Cin’se ia cu mine bine, îi dau haina de pe I wear/ He, who treats me badly/ May God mine, /Cin’se ia de mine rău, să-l ferească protect him. Dumnezeu”. • Personajul istoric la care face cântecul • The historical character presented in this referire era un bârbat scund, de statură song was a short, but very intelligent man, mică dar foarte inteligent, abil în arta skillful in the art of handling guns, daring, mânuirii armelor , îndrăzneț, dinamic, dynamic, endowed with a special personal înzestrat cu un farmec personal deosebit, charm, hence the lyrics of I’m an “Oltean” de unde și versurile ” Sunt oltean de Jiuleț, from Jiuleţ, tiny and loving fellow/My mititel și iubăreț”. mother had me smart.

• Apropierea de acest personaj, însă, se • The resemblance to this character, pierde în istorie, aceste amânunte, fiind however, is lost in history, these details mai puțin cunoscute de oamenii de rând, being less known by people, but this does dar acest lucru nu face să scadă not diminish the popularity that this song popularitatea de care se bucură acest has, becoming symbolic for the inhabitants cântec, el devenind simbolic pentru of Oltenia,proudly sung by those who locuitorii Olteniei, fredonat cu mândria were born in this region and who feel celui care își are originea acolo si care se attached to those lands. simte atașat de acele meleaguri. ‘HAI, DUNĂREA MEA!’ ‘GO, MY DEAR DANUBE!’

Trişti şi negri rămân norii Sad and gray are the clouds Hai, Dunărea mea, Go, my dear Danube, Trişti şi negri rămân norii Sad and gray are the clouds Hai, Dunărea mea, Go, my dear Danube, Toamna, când pleacă cocorii In the fall, when the cranes leave De cum se revarsă zorii As soon as the sun rises De cum se revarsă zorii As soon as the sun rises Hai, Dunărea mea Go, my dear Danube. Cât eşti, Dunăre, de mare As long as you are Hai, Dunărea mea, Go, my dear Danube Tu curgi liniştită-n vale You flow quietly into the valley Hai, Dunărea mea, Go, my dear Danube Tu curgi liniştită-n vale You flow quietly into the valley Şi n-ai nicio supărare Having no sorrow at all Şi n-ai nicio supărare Having no sorrow at all Hai, Dunărea mea Go, my dear Danube.

Dar inima mea se frânge But my heart is breaking Hai, Dunărea mea, Go, my dear Danube Focul nu mi-l poate stinge And it can’t allay my flame Hai, Dunărea mea, Go, my dear Danube Dar inima mea se frânge But my heart is breaking Focul nu mi-l poate stinge And it can’t allay my flame Focul nu mi-l poate stinge And it can’t allay my flame Toata Dunărea All Danube long Că iubesc un puişor, măi ‘Cause I’m in love with someone Hai, Dunărea mea, Go, my dear Danube Că iubesc un puişor, măi ‘Cause I’m in love with someone Hai, Dunărea mea, Go, my dear Danube Că iubesc un puişor, măi ‘Cause I’m in love with someone Şi de el mi-e tare dor, măi And I miss him, oh, so much Şi de el mi-e tare dor, măi And I miss him, oh, so much Hai, Dunărea mea Go, my dear Danube Că iubesc un puişor, măi ‘Cause I’m in love with someone Şi de el mi-e tare dor, măi And I miss him, oh, so much Şi de el mi-e tare dor, măi And I miss him, oh, so much Hai, Dunărea mea Go, my dear Danube • “Hai, Dunarea mea!” este unul dintre • “Go, My Dear Danube!” is one of the cântecele care au făcut-o celebră pe songs that made the singer Elena Roizen cântăreata dobrogeana Elena Roizen, from Dobrogea famous, who was also supranumita “Privighetoarea Dobrogei”. known as “Dobrogea’s nightingale”. The Cantecul a fost auzit de mama artistei la o song was heard by the artist’s mother at a nunta in zona Tulcei si a impresionat-o pe wedding in Tulcea area and impressed her aceasta intr-atat incat si-a dorit ca fiica ei so much that she wanted to save it for her sa-l pastreze si sa-l cante cand va fi mare, daughter in order to let her sing it when considerandu-l ca pe o mostenire. Pana la she grew up, considering it as a heritage. urma, a fost pentru Elena Roizen un Eventually, the song was for Elena Roizen cantec-destin care i-a consacrat succesul. a destiny-song that brought her success.

• Povestea acestui cântec, “Hai, Dunărea • The story of this song begins years ago mea!”, începe în urmă cu mulţi ani, când when the singer’s parents, born in the părinţii interpretei, originari din nordul north of Dobrogea, started collecting bits Dobrogei, au început să culeagă frânturi of the area’s musical treasure. They were din tezaurul muzical al zonei. Erau harnici, hard working people, but they also le plăcea enorm să cânte şi, fără să îşi dea enjoyed singing and, without realizing it, seama, au devenit culegători de folclor, în they became folklore collectors, during all toate drumeţiile lor în Dobrogea. their trips in Dobrogea. • The artist’s brother remembers how their • Fratele artistei, Nicolae, îşi aminteşte cum parents came back from a wedding and the părinţii au venit de la o nuntă din Plopu, children were eager to find out what they judeţul Tulcea, iar copiii au vrut să vada ce had brought to them from the party. The le-au adus. Mama a luat-o de-o parte pe mother took the girl aside and told her that fata şi i-a spus că ceea ce are pentru ea este what she would receive was in her voice. în voce. Nu este vorba aici de o intamplare We’re not talking here about a singular singulară, deseori, la romani, traditiile, incident, the Romanian traditions, no oricare ar fi ele, se transmit de la parinți la matter what nature they might have, they copii, fiecare imbogatindu-le si often pass from parents to children, each particularizandu-le dupa propriul gust sau one enriching it or changing it through stil. Asa se intampla cu creatiile artistice his/her taste or style. This is what happens populare romanesti, este o situatie to Romanian popular artistic creations, this reprezentativa pentru mostenirea artistica a a representative situation for the artistic tarii noastre, multora dintre cantecele heritage of our country, we don’t know populare necunoscandu-li-se vechimea how old many of our popular songs are or exacta sau autorul, insa ele devin parte a who their author is, but they become part unei familii, se impletesc cu evenimentele of a family, they blend with the family’s acesteia, dovada stand faptul ca acest events, in this case, having as proof, the cantec exista in amintirea fratelui artistei fact that the song was in the memory of the care era, totusi, doar un copil la momentul singer’s brother, who was still a young boy intamplarii. at the moment this happened. • Pentru români şi strămoşii lor, apa • For the Romanians and their ancestors, the reprezinta unul dintre cele patru elemente water represents one of the four prime primordiale. Indiferent unde trăiau sau de elements. Wherever they were living or perioada istorică, apa a fost un simbol al whatever historic period it was, the water materiei prime, al curăţeniei şi castităţii, al was a symbol of the origin, of pureness purificării, şi chiar al izvorului vieţii. De and chastity, and even of life itself. That’s aceea in cantec, femeia se adreseaza apei why, in the song, the woman speaks to the ca sa-i aline dorul si sa-i aduca linistea in water to allay her flame and to give her suflet. La fel ca la alte popoare, şi la peace. Just as for the other nations, for the români apa este si un simbol al Romanians, the water is also a symbol of inconsistenţei şi al trecerii timpului. inconsistency and of the time that goes by. Femeia are nevoie de apa ca aliat, de The woman needs the water as an ally for teama ca “puisorul” ei sa n-o uite cu fear her beloved man forgets her. The trecerea timpului. Românii au surprins, in Romanians have a saying that catches in a mod minunat, într-un proverb înţelept apa wonderful way the essence of the belief care se opune focului masculin şi that the water opposes both to the mistuitor, precum şi lumii mineralelor : masculine and blazing fire and to the „Apa trece, pietrele rămân”. Cultul apei şi world of mysteries: “The water flows mai ales al apelor are rădăcini în away, the stones remain still”. The cult of spiritualitatea geto-dacă şi s-a transmis în water and especially that of running waters mare parte şi în creştinism. have deep roots in our ancestor’s spirituality and this was passed through to Christianity to a great extent. • Apa curată de izvor era colectată în vase • The clear water from sources which are diverse înainte de răsăritul soarelui şi era considered pure was collected in different considerată „apă neîncepută” pentru containers, before dawn, and was named ritualurile de purificare, de vindecare şi de “pure water”, being used in all rituals of izgonire a duhurilor rele. Dunarea este aici purification, healing or bad spirits chasing personificata, femeia i se confeseaza, cea away. The Danube is seen as a person to care-i cunoaste supararile si in care ea isi whom the woman confesses, who knows pune toata increderea ca o va ajuta sa-si her sorrows and in which she puts all her regaseasca iubitul si, odata cu el, linistea. trust that it will help her to find her • Pentru dobrogeni, Dunarea este cea care le beloved one and her peace. cunoaste cel mai bine supararile si • For those living in the Dobrogea area, the bucuriile. Ea reprezinta pentru ei sursa de Danube knows best all their sorrows and hrana, cea care le asigura traiul, un prieten joys. It represents the food source, it gives care le sta alaturi in momentele importante them work, it’s a friend and an ally in ale vietii. Pentru cei care s-au nascut “pe life’s most important moments. For those Dunare”, viata departe de ea pare de born “on the Danube”, life away from it is neconceput. Dunarea a aparat poporul inconceivable. The Danube is the one that roman de cotropitori, impiedicandu-i pe protected our people from invaders acestia sa ne cucerească teritoriile. Nu in throughout history, preventing them from ultimul rand, Dunarea este si o legatura a conquering our land. Last, but not least, noastra cu celelalte tari pe care aceasta le the Danube is a link between our country parcurge in drumul ei inainte de a-si gasi and the other countries it flows through, linistea in Delta noastra. on its way to find its peace in our Danube Delta. "This project has been funded with support from the European Commission. This publication reflects the views only of The author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein."