Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

II. ANALIZA DE POTEN ŢIAL Viitorul nu vine, nu a şteapt ă. Viitorul se construie şte!

De ce o „strategie de dezvoltare durabil ă” ?

Motto “Societatea bazat ă pe cunoa ştere va deveni în mod inevitabil cu mult mai competitiv ă decât orice societate uman ă cunoscut ă, pentru simplul motiv c ă odat ă cu cre şterea accesibilitat ăţ ii informa ţiei, nu vor mai exista scuze pentru lipsa performan ţelor. Nu vor mai exista ţă ri “s ărace”, ci doar ţă ri ignorante. Acela şi principiu se va aplica şi companiilor, industriilor şi organiza ţiilor de orice fel. De fapt, el se va aplica in egal ă m ăsur ă şi în cazul persoanelor.” Peter F. Drucker Dezvoltarea durabila nu este o „moda” sau o reglementare arbitrara ci un model concret, realist, profesionist si eficient de abordare a problemelor pe care le au toate colectivitatile locale. Pe lînga eficienta se adauga responsabilitatea pentru genera ţiile viitoare. Din perspectiva consecintelor pe care le are în timp orice actiune prezenta – dezvoltarea nu poate fi gîndit ă altfel decât ca o abordare globala, integrata a problemelor. Spa ţiul, resursele naturale si umane apar ca valori limitate, fragile, interdependente – si ca urmare ele trebuie protejate si reînnoite constant, ele trebuie exploatate în comun (zonal, regional). „Dezvoltarea durabila” este prin urmare singura perspectiva de abordare „fireasca” – adic ă responsabila si eficienta. CONTEXT EXTERN Analiza mediului extern Utilizând analiza mediului extern al unei institu ţii, conduc ătorii unei institu ţii examineaz ă şi încearc ă s ă confere sens permanentelor schimb ări din jurul acesteia. Orice organiza ţie public ă este inclus ă într-un mediu specific, care influen ţeaz ă şi condi ţioneaz ă ac ţiunea factorilor de conducere. În func ţie de influen ţa factorilor externi, conducerea institu ţiei decide priorit ăţ ile pe termen scurt şi mediu şi ia în calcul atât riscurile şi m ăsurile aferente diminu ării acestora, cât şi oportunit ăţ ile care pot favoriza activit ăţ ile institu ţiei într-un orizont de timp bine determinat. A. Analiza microenvironement utilizând tehnica analiza SPENT Mediul extern cuprinde diverse influen ţe care trebuie avute în vedere la elaborarea strategiei datorit ă complexit ăţ ii fenomenelor cu impact direct asupra institu ţiei, ca urmare a globaliz ării şi vitezei schimb ărilor exterioare, existând o gam ă divers ă de factori cu impact mai mare sau mai mic. Etape în analiza mediului extern : • Analizarea mediului extern în ceea ce prive şte semnalele de alarm ă şi posibile schimb ări de mediu care pot afecta institu ţia • Monitorizarea mediului, a tendin ţelor specifice şi a posibilelor modele • Previzionarea orient ărilor strategice legate de schimb ările mediului extern • Evaluarea tendin ţelor curente şi viitoare ale efectelor pe care asemenea schimb ări le vor avea asupra institu ţiei. Analiza SPENT, ca tehnic ă de studiere a fiec ărei dimensiuni a mediului extern se prezint ă sub forma unei suprapuneri de sfere concentrice cuprinzând straturi diferite de influen ţe care pot afecta institu ţia. S Influen ţa socio-demografic ă P Influen ţe politice, guvernamentale, legale şi regulamente E Influen ţe economice N Influen ţe naturale T Influen ţe tehnologice Influen ţa socio-demografic ă – prive şte aspecte de natur ă social ă, demografie, structur ă social ă. 65 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Cultura social ă pune accentul pe valori ale popula ţiei, atitudini şi credin ţe Demografia – Num ărul de locuitori ai jude ţului/comunit ăţ ii şi organizarea lor sub aspect administrativ- teritorial au impact direct asupra activit ăţ ii institu ţiei. Structura social ă prive şte segmente de popula ţie, cum ar fi popula ţia angajat ă în câmpul muncii versus pensionari, majoritari versus minorit ăţ i, egalitate de şanse. Politicile publice sus ţinute de institu ţie urm ăresc satisfacerea tuturor acestor segmente de popula ţie. Influen ţe politice, guvernamentale, legale şi regulamente Modific ările legislative interne, regulamentele, tratatele şi directivele Uniunii Europene influen ţeaz ă activitatea institu ţiei iar aceasta are oportunitatea de a formula şi promova ini ţiative legislative în concordan ţă cu nevoile locale. Modific ările legislative interne Institu ţiile administra ţiei publice jude ţene func ţioneaz ă în baza urm ătoarelor reglement ări, ordine ale Ministrului Administra ţiei şi Internelor, documente cadru: • Legea nr. 215 /2001 a administra ţiei publice locale, republicat ă • Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi institu ţia prefectului • H. G. nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi institu ţia prefectului • Legea nr. 544 /2001 privind liberul acces la informa ţiile de interes public • Legea nr. 52/ 2003 privind transparen ţa decizional ă în administra ţia public ă Aceste reglement ări contureaz ă organizarea şi func ţionarea institu ţiilor administra ţiei publice conform principiilor profesionalismului, transparen ţei, implic ării cet ăţ eanului în procesul de luare a deciziei. În scopul acceler ării procesului de reform ă şi alinierii la cerin ţele Uniunii Europene, s-a redefinit identitatea func ţiei prefecturale, înalt func ţionar public, s-a creat o nou ă func ţie în sistemul administrativ, cea de manager public. Aderarea României la 1 ianuarie 2007 la Uniunea European ă a impus asigurarea armoniz ării permanente a normelor interne la reglement ările europene. Regulamentele, directivele, recomand ările institu ţiilor europene precum şi obliga ţiile derivând din semnarea tratatelor influen ţeaz ă procesul de luare a deciziei în România. Influen ţe economice Transferul procesului decizional de la nivel central la nivel local prin asigurarea unor pârghii specifice la nivel local, în domenii precum politici publice salariale, finan ţe publice locale constituie un obiectiv relevant în acest context. Influen ţe naturale Fenomenele naturale precum cutremurele, alunec ările de teren sau avalan şele sunt dificil de prezis sau de evitat. Inunda ţiile, dezastrele din ultima perioad ă şi schimb ările climatice bru şte sunt tot mai greu de prevenit şi de monitorizat, în ciuda eforturilor autorit ăţ ilor de a le controla. Con ştientizarea şi sensibilizarea cet ăţ enilor cu privire la implica ţiile acestor fenomene şi riscurile lor devin prioritare în demersurile autorit ăţ ilor. Influen ţe tehnologice Dezvoltarea informa ţiilor şi a tehnologiei comunica ţiilor, dezvoltarea şi modernizarea re ţelelor de comunica ţii: satelit, cablu, comunica ţii digitale, antene, internet, împreun ă cu avansarea rapid ă a software-ului contribuie în mod semnificativ la modul în care sunt conduse institu ţiile şi rela ţioneaz ă unit ăţ ile administra ţiilor publice locale. Activit ăţ ile sunt astfel mai bine coordonate, informarea şi dezvoltarea sunt accelerate iar majoritatea activit ăţ ilor devin mai flexibile, mai eficiente. Pentru eficientizarea circuitului informa ţional, administra ţia va trebui s ă achizi ţioneze un sistem de management al documentelor, sistem care va fi îmbunătăţ it prin scanarea documentelor, introducerea semn ăturii electronice şi a arhivei electronice. Datorit ă noilor tehnologii informa ţionale aparatul prim ăriei va identifica noi pârghii de adaptare permament ă la influen ţele globaliz ării, sens în care tehnologia IT va fi actualizat ă permanent cu produse moderne IT existente pe pia ţă , programe legislative actualizate, incluzând legisla ţia european ă.

66 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

B. Analiza PESTLE

Factorii politici

Din categoria acestor factori putem enumera: Politicile şi strategiile guvernamentale stabilesc priorit ăţ i, obiective, direc ţii de activitate, a c ăror îndeplinire revine administra ţiilor publice locale. În acest context, institu ţia trebuie s ă-şi adapteze, din interior, resursele umane, financiare şi tehnice în vederea îndeplinirii acestor responsabilit ăţ ii. Documentele programatice stabilite la nivel politic (fie de Guvernul României, fie de institu ţii de la nivelul Uniunii Europene), pot determina inclusiv adaptarea organiza ţional ă (apari ţia de noi structuri, reorganizarea altora), stilul de management, orientarea c ătre al ţi parteneri (publici sau priva ţi, na ţionali sau interna ţionali). Corelat cu priorit ăţ ile stabilite prin documente programatice la nivelul puterii executive trebuie men ţionat ă dinamica politic ă. Modific ările realizate cu o anumit ă frecven ţă la nivel decizional, politic, pot genera un risc de destabilizare a activit ăţ ii desf ăş urate de institu ţie şi pot crea impresia unei inconsecven ţe în stabilirea obiectivelor prioritare şi a strategiilor pentru crearea unui sistem adaptat economiei de pia ţă şi politicilor democratice. Influen ţa politicienilor, al ături de alte organiza ţii cu impact major în via ţa public ă (mass-media, organiza ţii non- guvernamentale), în anumite domenii de activitate de interes larg. La nivelul politicilor de descentralizare , au fost f ăcute progrese însemnate la capitolul diminu ării rolului politic al prefectului, dar nu s-a concretizat o a doua component ă major ă a Programului de Guvernare, adic ă limitarea sferei serviciilor deconcentrate aflate în conducerea prefectului şi reglementarea transferului acestor servicii c ătre autorit ăţ ile administra ţiei publice locale pe m ăsura transfer ării resurselor financiare. Pe domenii specifice de activitate se observ ă suportul crescut din partea unor organisme interna ţionale (Comisia European ă, alte organisme interna ţionale), fapt care confer ă institu ţiei prefectului expertiz ă şi posibilitatea de parteneriate pentru a facilita îndeplinirea eficient ă a obiectivelor. Pe de alt ă parte, se observ ă întârzierea armoniz ării legisla ţiei specifice cu cea din UE, promovarea unor politici populiste, f ără a urm ări identificarea şi punerea în practic ă a unor programe reale, viabile, în func ţie de priorit ăţ i, precum şi faptul c ă nu exist ă o delimitare clar ă a rolurilor politice şi de expertiz ă tehnic ă la nivelul de vârf al administra ţiei publice centrale.

Factorii economici

Conform datelor Institutului Na ţional de Statistic ă, activitatea economic ă la nivel na ţional este caracterizat ă prin menţinerea unui trend ascendent. Aceast ă tendin ţă este de natur ă s ă confirme persisten ţa unui climat de consolidare a stabilit ăţ ii principalilor indicatori economici, mai accentuat în activit ăţ ile din construc ţii, comer ţ cu am ănuntul, servicii, dar şi din industrie. La aceast ă situa ţie au contribuit condi ţiile favorabile generate de cota sc ăzut ă înregistrat ă de rata infla ţiei, evolu ţia câ ştigurilor salariale, inclusiv câ ştigul real, precum şi nivelul relativ mic al şomajului. Noul cadru legal şi organizatoric a asigurat o mai bun ă folosire a resurselor na ţionale, iar rezultatele înregistrate se datoreaz ă cre şterii aloca ţiilor bugetare, efortului structurilor specializate, speciali ştilor din cadrul autorit ăţ ilor centrale, militare şi civile, şi a structurilor deconcentrate, componente ale sistemului local de management. Instrumentele de atragere de noi fonduri în administra ţia public ă pot s ă influen ţeze modul acesteia de func ţionare, în sensul eficientiz ării ei. Condi ţiile existente în mediul economic general, precum şi elementele specifice de macro şi micro economie pot influen ţa cererea de servicii publice cu un anumit specific. În acest sens, un exemplu îl constituie diversificarea produselor şi a serviciilor economice cu grad ridicat de calitate, ceea ce determin ă o anumit ă presiune „concuren ţial ă” asupra activit ăţ ilor furnizate de administra ţia public ă. Din aceea şi perspectiv ă se poate observa c ă investitorii sunt interesa ţi s ă constituie şi s ă dezvolte parcuri industriale şi de asemenea, agen ţii economici se localizeaz ă în astfel de infrastructuri de afaceri. De remarcat

67 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial parcul industrial Sibiu-Şura Mic ă, precum şi dezvoltarea economic ă a ora şului Miercurea Sibiului, precum şi poten ţialul de dezvoltare agro-turistic ă a ora şului S ăli şte. Volumul investi ţiilor str ăine în România va cre şte, implicit vom asista la modific ări în rândul popula ţiei ocupate, pe sectoare de activitate – va continua migra ţia personalului din sectorul bugetar spre cel privat. Datele Institutului Na ţional de Statistic ă arat ă c ă nivelul de trai al românilor a crescut, deci se pune problema asigur ării unor pachete motiva ţionale pentru salaria ţii din sectorul public, care s ă diminueze fluctua ţia de personal. Pe lâng ă aspectele men ţionate anterior şi care se pot constitui în oportunit ăţ i pot fi men ţionate o serie de aspecte cu impact negativ şi care trebuie luate în calcul în momentul proiect ării unei strategii sectoriale sau stabilirea priorit ăţ ilor pe termen mediu. Dintre ace şti factori men ţion ăm: - organizarea defectuoas ă a cadrului normativ privind eviden ţierea, aplicarea şi colectarea la bugetele locale şi centrale, a taxelor şi impozitelor; - în majoritatea localit ăţ ilor cu num ăr mic de locuitori exist ă un num ăr redus de agen ţi economici cu for ţă financiar ă mare ceea ce determin ă un nivel sc ăzut al sumelor colectate la bugetul local; - num ărul mare de persoane care beneficiaz ă de aloca ţii financiare din partea statului; - discrepan ţe mari între mediul rural şi mediul urban, între zonele centrale şi cele periferice ale ora şelor

Factorii sociali

Trebuie luate în considerare aspecte legate de: • Persisten ţa unei rate a şomajului mai ridicat ă în anumite zone ale ţă rii; • Lipsa reconversiei for ţei de munc ă c ătre sectoarele productive sau alte servicii; • Necesit ăţ ile, a ştept ările, scara de valori, etica şi moralitatea influen ţeaz ă/determin ă atitudinea cet ăţ enilor/clien ţilor fa ţă de calitatea serviciilor oferite de administra ţia public ă şi pot determina o anumit ă conduit ă a func ţionarilor publici; • Schimb ările în nivelul şi stilul de via ţă al cet ăţ enilor/clien ţilor; • Îmb ătrânirea popula ţiei şi prelungirea vârstei de pensionare a persoanelor apte de munc ă vor determina modific ări în structura de personal, apari ţia de noi cerin ţe de formare, gradul de adaptabilitate şi flexibilitate vor cre şte, propor ţional cu noile provoc ări ale administra ţiei publice, derivate din aderarea la Uniunea European ă. • Sc ăderea atractivit ăţ ii sectorului public ca angajator; • Amploarea fenomenului terorist în plan interna ţional; • Amplificarea fenomenului migra ţiei ilegale;

Factorii tehnologici

Având în vedere rapiditatea cu care se dezvolt ă pia ţa IT şi de comunica ţii în plan mondial dar şi na ţional, cât şi facilit ăţ ile pe care le ofer ă în dezvoltarea activit ăţ ilor specifice, este necesar ă analiza acestor factori din perspectiva priorit ăţ ilor stabilite pentru MIRA pe termen mediu. În acest context, dezvoltarea tehnologiilor IT care pot reduce costurile de func ţionare prin aplicarea celor mai bune tehnologii şi solu ţiile software cu utilizare în administra ţie şi care cresc calitatea serviciilor publice furnizate trebuie în permanen ţă cunoscute şi adoptate la nivelul institu ţiilor. Pe baza acestor specifica ţii trebuie luate în considerare: • Posibilit ăţ ile de dezvoltare determinate de schimbul de informa ţii rapid şi necostisitor între structurile de specialitate şi cei interesa ţi, dar şi între beneficiari şi investitori; • Schimb ări rapide în tehnologia informa ţiei; • Noile aplica ţii şi programe cu impact în cre şterea eficien ţei activit ăţ ii din administra ţia public ă impun o specializare în plus a func ţionarilor publici; • Transferul bunelor practici din sectorul privat înspre cel public determin ă apari ţia unor noi competen ţe, atribu ţii şi sarcini pentru func ţionarii publici; • Cre şterea gradului de utilizare a comunic ării electronice atât în interiorul, cât şi în exteriorul organiza ţiei;

68 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial • Evolu ţia rapid ă a tehnologiei în domeniul informa ţiei şi comunica ţiilor impune investi ţii continue în dot ări. Pe lâng ă oportunit ăţ ile prezentate anterior trebuie avute în vedere aspecte legate de deficien ţele tehnologice care pot influen ţa activitatea specific ă • Lipsa prefigur ării unor fluxuri comunica ţionale, atât pe orizontal ă, cât şi pe vertical ă, care s ă conduc ă la cre şterea vitezei de circula ţie a informa ţiei între institu ţiile care colaboreaz ă; • Lipsa interesului în atragerea unor posibilit ăţ i de preg ătire pe linie de informatic ă, comunicare on-line etc.; • Existen ţa unui decalaj în privin ţa folosirii tehnologiei informa ţiei şi comunica ţiilor poate produce întârzieri în dezvoltarea organiza ţiilor sau a societ ăţ ii în general; • Apari ţia unor noi forme de atacuri informatice, greu de anticipat în actuala etap ă de dezvoltare a tehnologiei informa ţiei şi comunica ţiilor în multe ţă ri ale lumii; • Vulnerabilitatea sistemelor informatice – generată de fragilitatea sau lipsa de consisten ţă a sistemelor de protec ţie împotriva riscurilor.

Factorii legislativi

Activitatea atât la nivel strategic, cât şi la nivel opera ţional, este influen ţat ă de factorii legislativi. În acest sens se contureaz ă urm ătoarele aspecte: • Instabilitatea unor reglement ări juridice, asociate cu inconsecven ţa aplic ării legilor şi procedurilor existente; • Abrogarea unor reglement ări, f ără înlocuirea acestora cu altele adecvate, a creat, pe unele segmente ale vie ţii social-economice, vid legislativ, fapt care a condus la dificult ăţ i în aplicarea legalit ăţ ii, generând sc ăderea autorit ăţ ii organelor abilitate cu aplicarea şi respectarea legii, concomitent cu afectarea finalit ăţ ii actului de justi ţie; • Alinierea legisla ţiei na ţionale în domeniu la cea european ă şi interna ţional ă faciliteaz ă semnificativ cre şterea eficien ţei interven ţiilor guvernamentale şi comunitare pentru gestionarea la nivel na ţional a diverselor activit ăţ i specifice; • Dinamic ă legislativ-normativ ă şi institu ţional ă ridicat ă; • Lacunele şi incoeren ţa unor dispozi ţii legale, concretizate în lipsa sau ambiguitatea reglement ării anumitor aspecte, tratarea prin acelea şi legi ori legi diferite a unor infrac ţiuni sau contraven ţii, f ără s ă existe o delimitare clar ă între ele, modificarea frecvent ă a unor acte normative, toate acestea fiind de natur ă s ă creeze confuzii şi interpret ări diferite în aplicarea legii. • Lipsa unui cod de proceduri administrative (cod administrativ). Beneficii poten ţiale ale analizei mediului extern: o Con ştientizarea managerial ă asupra schimb ărilor de mediu o Previzionarea impactului influen ţelor mediului în care activeaz ă institu ţia o Dezvoltarea colabor ărilor multina ţionale o Îmbun ătăţ irea deciziilor de alocare şi gestionare a resurselor o Implementarea managementului riscului

STRATEGII GEOPOLITICE 2006-2025 10 PROVOC ĂRI MONDIALE

Studii europene centralizate la Institutul de securitate al UE au sintetizat principalele tendin ţe pe plan mondial într-un raport prezentat mini ştrilor ap ărării din ţă rile UE, în Finlanda – la începutul lunii octombrie. Principalele tendin ţe sunt urm ătoarele: 1. Îmb ătrânirea popula ţiei mondiale ce va crea probleme sociale considerabile, prin scăderea popula ţiei active şi presiuni majore asupra sistemului de pensii. Vor fi afectate ţă rile UE, China şi par ţial Rusia. India va ajunge China (cu o popula ţie puternic întinerit ă). SUA se vor men ţine datorit ă imigra ţiei – salvându-se

69 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial de la aceast ă tendin ţă . Africa şi Orientul Mijlociu va cunoa şte boomuri demografice – pe fondul unui nivele de dezvoltare foarte sc ăzut. 2. Produc ţia va fi puternic delocalizat ă. Toate industriile ce solicit ă for ţă de munc ă vor fi relocalizate. Ţă rile dezvoltate vor deschide filiale sau vor încredin ţa produc ţie unor firme str ăine, p ăstrându-se în interiorul grani ţelor sectoarele de cercetare şi dezvoltare. Europa va r ămâne competitiv ă în telecomunica ţii, aeronautic ă şi industria auto. China va recupera întârzierile în IT, biotehnologie şi aeronautic ă. În 2025 primele cinci puteri mondiale vor fi SUA, China, Japonia, India şi Germania. 3. Petrolul şi c ărbunele – miza viitorului. Resurse de baz ă ast ăzi, vor fi puternic solicitate şi în 2025, datorit ă cre şterilor de consumuri cu circa 50%.( ţă rile în curs de dezvoltare vor solicita circa dou ă treimi din consumuri). Cre şterea puternic ă a consumului va afecta major clima ducând la sc ăderea precipita ţiilor în Orientul Mijlociu, Africa, nord-vestul Chinei şi Asia central ă. 4. O lume interdepedent ă, inegal ă şi divers ă. Mondializarea ca factor dominant va duce la sc ăderea rolului UE (grav afectat ă de îmb ătrânirea popula ţiei) dezvoltându-se un sistem multipolar de cooperare interna ţional ă, fapt ce va accentua concuren ţa acerb ă pe pie ţele energetice, la resursele materiale şi în sferele de influen ţă . 5. SUA – va p ăstra un statut de superputere economic ă şi politic ă. Imigra ţia hispanic ă va restructura societatea american ă într-o societate bilingv ă, popula ţia crescând puternic, pe fondul m ăririi inegalit ăţ ilor în distribu ţia bog ăţ iei, amenin ţă rilor teroriste şi al imigra ţiei ilegale. Principalii vectori al politicii americane vor fi securitatea aprovizion ării energetice şi rivalitatea concuren ţial ă cu China. SUA va r ămâne parametrul cheie al Noi Ordini Mondiale. 6. Exploziile demografice şi urbane asociate cu înc ălzirea planetei şi degradarea continu ă a mediului vor crea premizele dezvolt ării de „noi maladii” – având la baz ă noi tulpini virale. Anual apar noi agen ţi patogeni ce se extind rapid la nivel regional cu un puternic impact asupra dezvolt ării economice, aici putând fi aminti ţi: gripa avar ă şi SARS. 7. Orientul Mijlociu şi Africa – dou ă regiuni instabile cronic. Persisten ţa conflictelor religioase va duce la polarizarea economiilor pe exploatarea materiilor prime cu cre şterea continu ă a extrac ţiilor petroliere (în Africa subsaharian ă - Angola şi Nigeria) ceea ce va avea drept consecin ţă dependen ţa puternic ă fa ţă de exterior, în lipsa unei „revolu ţii verzi” în Africa. 8. La masa marilor puteri patru noi ţă ri. În 2025 primele patru ţă ri ce conduc economic lumea vor fi SUA, China, Japonia şi India. China î şi va tripla produsul intern brut – devenind un mare poluator – emisiile sale de dioxid de carbon ridicându-se la 19% din emisiile globale iar ¾ din apele teritoriale vor fi poluate. Politic China evolueaz ă spre un „regim autoritar soft”. India va continua politica de „discriminare pozitiv ă” pentru promovarea castelor inferioare şi va merge în parteneriat cu Statele Unite pentru contrabalansarea Chinei şi a fundamentalismului musulman. În America Latin ă, Mexicul şi Brazilia se vor impune sistematic cu ajutorul SUA. 9. Rusia – ţar ă bogat ă, dar mai slab ă. Dac ă ast ăzi produsul intern brut al Rusiei este mai mic decât al Fran ţei, în 2025 va cre şte fiind mai mare decât al Fran ţei şi Italiei luate împreun ă. Cre şterile se vor datora marilor resurse petroliere şi de gaz ceea ce va transforma Euroasia în subansamble regionale profund diferen ţiate economic. Mortalitatea crescut ă, natalitatea redus ă va duce la sc ăderea popula ţiei – migrarea popula ţiilor tinere spre zonele prospere economic şi accentuarea inegalit ăţ ilor. Regimul actual se va înt ări într-un regim de „democra ţie autoritar ă”. 10. Globalizarea va afecta puternic 1Europa. Reducerea constant ă a bazei materiale va duce la cre şterea şomajului şi reformarea radical ă a sistemelor de securitate social ă, pie ţe de munc ă şi sisteme educative. Cu condi ţia de a promova inova ţia tehnologic ă, UE poate p ăstra pozi ţii puternice în domeniile chimiei, produselor farmaceutice, telecomunica ţiilor şi tehnologiilor energetice din surse regenerabile. Se anun ţă o competi ţie acerb ă cu SUA şi China în domeniile biotehnologiei şi nanotehnologiei. UE va r ămâne o

1 Evenimentul Zilei – 7.10.2006

70 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial regiune sigur ă şi relativ bogat ă, în pofida violen ţelor politice, religioase şi etnice din imediata vecin ătate. Presiunea imigra ţionist ă puternic ă va fi din Africa, s ărăcia determinând un veritabil exod. Dezvoltarea exploziv ă a ştiin ţei şi tehnologiei în contextul generaliz ării societ ăţ ii informa ţionale şi germin ării economiei bazate pe cunoa ştere are ca principal ă consecin ţă accelerea exponen ţial ă, la scar ă global ă, a tuturor componentelor vie ţii socio-economice. Procesul de structurare al Uniunii Europen adaug ă probleme suplimentare specifice, cum ar fi: repozi ţionarea economic ă a ţă rilor membre, redefinirea rolului României în acest context, adaptarea dinamic ă a societ ăţ ii române şti la cerin ţe noi, pe scurt genereaz ă un nou nivel de complexitate a vie ţii politice. Dac ă la cele de mai sus ad ăug ăm schimb ările climatice şi instabilitatea geofizic ă, putem spune c ă omenirea se afl ă într-o perioad ă dificil ă, de criz ă global ă, manifestat ă pe toate palierele şi nivelurile. Solu ţia pentru aceast ă criz ă nu se g ăse şte printre filele de istorie, de şi se justific ă prin invocarea lor, ci se na şte în mijlocul speciali ştilor preocupa ţi cu adev ărat de în ţelegerea naturii intime a crizei, speciali şti din domenii diferite, ce pot opera coerent într-o paradigm ă a Complexit ăţ ii. În acest spa ţiu conceptual, structurat de o seam ă de concepte, modele şi teorii bazate pe o abordare neliniar ă a societ ăţ ii, se pot defini şi realiza noi construc ţii intelectuale, noi tehnici şi noi tehnologii, noi valori materiale, cu alte cuvinte, se pot pune bazele unei noi societ ăţ i. Aceast ă societate este azi cunoscut ă sub numele de “Societatea Bazat ă pe Cunoa ştere” şi este înc ă o n ăzuin ţă . O n ăzuin ţă ce a c ăpătat îns ă consisten ţă , a polarizat aten ţia omenirii şi a devenit comand ă social ă în Europa prin documentul de la Lisabona. Aceast ă nou ă comand ă social ă este o oportunitate ce poate favoriza pe oricine gânde şte liber, opereaz ă conceptual riguros şi accept ă comunicarea şi colaborarea ca proprie necesitate de împlinire personal ă. Limit ările în aceasta etap ă nu sunt legate de nivelul tehnic sau tehnologic, ci de gradul de implicare creativ ă în structurarea de noi instrumente de evalure, decizie, proiectare şi implementare strategic ă, specifice obiectivului principal, cel de structurare a societăţ ii sustenabile bazate pe cunoa ştere. România se integreaz ă într-o Uniune European ă aflat ă ea îns ăş i în plin proces de căutare a celor mai adecvate c ăi de evolu ţie. Dezbaterea european ă asupra viitorului devine o realitate concret ă şi pentru români, care descoper ă c ă au atât posibilitatea cât şi interesul s ă participe activ şi deplin la construc ţia europeana. Rapiditatea cu care vom descoperi şi utiliza aceast ă posibilitate depinde numai de noi. Ea determin ă în mare m ăsur ă gradul de profitabilitate pe termen lung a integrării României în UE. Uniunea European ă e confruntat ă cu provoc ări provenind dintr-o accelerare în restructurarea economic ă, consecin ţă a: • globaliz ării şi liberaliz ării comer ţului, • revolu ţiei tehnologice şi dezvolt ării societ ăţ ii cunoa şterii, • îmb ătrânirii popula ţiei şi intensific ării migra ţiei, precum şi cu consecin ţele atingerii limitelor de sustenabilitate la nivel planetar a actualei paradigme de cre ştere economic ă. UE are nevoie de o coeziune sporit ă şi de concilierea între nevoia de cre ştere a competitivit ăţ ii cu nevoia de asigurare a sustenabilit ăţ ii dezvolt ării economico- sociale la nivel global. Cum se vor implica românii în solu ţionarea acestor nevoi? Cum vor reu şi ei s ă utilizeze resursele suplimentare destinate realiz ării obiectivelor de coeziune? Cum vor dep ăş i obsesia administrativ ă a asigur ării „capacit ăţ ii de absorb ţie”? Cum vor trece cât mai rapid la o viziune social-antreprenorial ă dominat ă de problema central ă a asigur ării eficacit ăţ ii maxime a utiliz ării acestor resurse pentru realizarea unui salt de bun ăstare sustenabil ă în acord cu dezideratele integr ării în UE? A cunoa şte înseamn ă a ac ţiona A ac ţiona competitiv şi sustenabil înseamn ă a gândi anticipativ, de pe pozi ţii con ştiente de mizele jocului civiliza ţiei cu viitorul. De pe pozi ţii eliberate de prejudec ăţ ile teoriilor reduc ţioniste specifice industrialismului non-sustenabil.

71 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial De pe pozi ţii eliberate de cli şeele afacerilor „de tranzi ţie”! De pe pozi ţiile spiritului de înv ăţ are continu ă, individual ă şi social ă. De pe pozi ţiile voin ţei de implicare în definirea şi asumarea standardelor etice de conciliere a intereselor generaţiilor actuale cu drepturile genera ţiilor viitoare.

II.1. CONTEXTUL INTERNA ŢIONAL Strategia Europa 2020 Europa 2020 este strategia pe 10 ani a Uniunii Europene, strategie care a lansat noua viziune pentru economia Europei, bazat ă pe o coordonare extins ă a politicilor economice şi fiscal-bugetare. Principalul scop: crearea unor condi ţii prielnice cre şterii economice inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Pentru îndeplinirea scopului Uniunea European ă şi-a fixat 5 obiective esen ţiale pentru atingere pân ă în 2020; acestea acoper ă urm ătoarele domenii: ocuparea for ţei de munc ă, educa ţia, cercetarea şi inovarea, incluziunea social ă şi reducerea s ărăciei, energia şi schimb ările climatice. 5 OBIECTIVE MAJORE pentru UNIUNEA EUROPEAN Ă

5 LA NIVELUL UNIUNII Obiectivul a fost transpus în obiective na ţionale , în Obs. OBIECTIVE EUROPENE fiecare stat:-(s-au selectat 4 state din Europa de Est) ALE U.E. România Bulgaria Ungaria Polonia RO BG HU PL Obiectiv 1 o rat ă de ocupare a for ţei de munc ă de OCUPAREA 75 % 70% 76% 75% 71% FOR ŢEI DE în rândul popula ţiei cu vârste MUNC Ă cuprinse între 20 şi 64 de ani Obiectiv 2 alocarea a 3% CERCETARE din PIB-ul UE 2% 1,5% 1,8% 1,7% ŞI DEZVOLTARE pentru cercetare şi dezvoltare Obiectiv 3  Reducerea cu SCHIMB ĂRILE 20% CLIMATICE a emisiilor de gaze cu efect de 19% 20% 10% 14% ŞI UTILIZAREA ser ă (sau chiar cu 30%, în condi ţii DURABIL Ă favorabile) fa ţă de nivelurile A înregistrate în 1990 ENERGIEI  Cre şterea ponderii surselor 24% 16% 14,65% 15,48% de energie regenerabile pân ă la 20%  cre şterea cu 20% a eficien ţei 10% 3,2% 2,96% 14% energetice Obiectiv 4 • Reducerea sub 10% a EDUCA ŢIE ratei de p ărăsire timpurie a şcolii • Cre şterea la peste 40% 11,3% 11% 10% 4,5% a ponderii absolven ţilor 72 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

de studii superioare în rândul popula ţiei în vârst ă de 30-34 de 26,7% 36% 30,3% 45% ani Obiectiv 5 Reducerea cu cel pu ţin 20 de 580.000 260.000 450.000 1.500.000 LUPTA milioane persoane persoane persoane persoane ÎMPOTRIVA a num ărului persoanelor care SĂRĂCIEI sufer ă sau risc ă s ă sufere de pe ŞI A urma s ărăciei şi a excluziunii EXCLUZIUNII sociale SOCIALE Not ă: 1.To ţi indicatorii stabili ţi pot fi analiza ţi pe Europe 2020 Website , siteEUROSTAT Obiectivele: • definesc pozi ţia pe care ar trebui s ă o ocupe UE în 2020 din punctul de vedere al unor parametri majori • sunt transpuse în obiective na ţionale , fiecare stat asumându-şi obiectivele şi stabilindu-şi ţinte proprii, astfel încât fiecare stat membru poate să-şi poat ă urm ări evolu ţia în perioada 2014 – 2020; • sunt comune şi nu presupun repartizarea sarcinilor , urmând a fi realizate prin ac ţiuni la nivel na ţional şi european • sunt interdependente şi se sus ţin reciproc : ° progresele în plan educa ţional contribuie la îmbun ătăţ irea perspectivelor profesionale şi la reducerea s ărăciei ° mai mult ă cercetare şi inovare şi o utilizare mai eficient ă a resurselor ne ajut ă s ă devenim mai competitivi şi ofer ă condi ţii favorabile cre ării de noi locuri de munc ă ° investi ţiile în tehnologii ecologice contribuie la combaterea schimb ărilor climatice şi creeaz ă noi oportunit ăţ i de afaceri şi locuri de munc ă. CELE 7 PROGRAME PILOT (INI ŢIATIVE EMBLEMATICE) ALE UNIUNII EUROPENE -STRATEGIA 2020-

Strategia cuprinde 7 ini ţiative emblematice (programe pilot), care asigur ă cadrul prin care UE şi autorit ăţ ile na ţionale î şi sus ţin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020 : inovarea, economia digital ă, ocuparea for ţei de munc ă, tineretul, politica industrial ă, combaterea s ărăciei şi eficien ţa energetic ă. UE a identificat noi domenii care ar putea impulsiona cre şterea economic ă şi crearea de noi locuri de munc ă. Ele se afl ă în centrul a 7 ini ţiative majore . În cadrul fiec ărei ini ţiative, autorit ăţ ile europene şi cele na ţionale trebuie s ă-şi coordoneze eforturile pentru a se sprijini reciproc. Majoritatea ini ţiativelor au fost prezentate de c ătre Comisia European ă în anul 2010. A. CRE ŞTEREA

INTELIGENT Ă:

Cu trei ini ţiative: 73 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Cre şterea inteligent ă presupune îmbun ătăţ irea presta ţiei UE în urm ătoarele domenii: • educa ţie (încurajarea procesului de înv ăţ are şi de îmbun ătăţ ire a competen ţelor) • cercetare şi inovare (crearea de noi produse şi servicii care s ă genereze cre ştere economic ă şi noi locuri de munc ă şi s ă ne ajute s ă facem fa ţă provoc ărilor de ordin social) • societatea digital ă (utilizarea tehnologiilor informa ţiei şi comunica ţiilor) Ini ţiative Obiective 1.O agend ă 1.P ân ă în 2013 : acces universal la internet în band ă larg ă 1. Un nivel al investi ţiilor digital ă pentru 2.Pân ă în 2020 : acces universal la internet mult mai rapid publice şi private în cercetare (cel pu ţin 30Mbps) şi dezvoltare de 3% din PIB- Europa 3.Pân ă în 2020: o vitez ă a internetului de peste 100 Mbps ul UE ; condi ţii mai bune prin care –şi propune s ă în peste 50% din locuin ţele din Europa. pentru cercetare, dezvoltare creeze o pia ţă digital ă şi inovare unic ă, bazat ă pe 2. O rat ă de ocupare a internet rapid şi for ţei de munc ă de 75 % în ultrarapid i pe ş rândul popula ţiei cu vârste aplica ţii cuprinse între 20 şi 64 de interoperabile : ani , pân ă în 2020 (prin crearea de condi ţii favorabile 2.O Uniune a 1.S ă reorienteze politica în materie de cercetare, dezvoltare inser ţiei profesionale, în inov ării,. şi inovare c ătre domenii care prezint ă provoc ări majore special pentru femei, tineri, prin care î şi propune: pentru societate (schimb ări climatice, utilizarea eficient ă a persoane în vârst ă sau energiei şi a resurselor, schimb ări demografice, s ănătatea necalificate şi imigran ţi popula ţiei etc.) legali) 2.S ă consolideze toate verigile din lan ţul inov ării , de la 3. Rezultate mai bune pe plan cercetarea fundamental ă la comercializare. educa ţional, în special 3.Tineretul în 1.S ă-i ajute pe studen ţi şi pe stagiari să studieze în - reducerea abandonului mi şcare, str ăin ătate şcolar la mai pu ţin de 10% prin care î şi propune: 2.S ă-i preg ăteasc ă mai bine pe tineri pentru pia ţa muncii - cre şterea pân ă la cel pu ţin 3.să îmbun ătăţ easc ă performan ţele universit ăţ ilor 40% a ponderii europene şi s ă le fac ă mai atractive pe plan interna ţional absolven ţilor de studii 4.să amelioreze toate aspectele legate de educa ţie şi formare superioare sau echivalente (excelen ţă academic ă, egalitate de şanse etc. ) în rândul popula ţiei în vârst ă de 30-34 de ani

De ce avem nevoie de o cre ştere inteligent ă?

Cre şterea economic ă mai moderat ă a Europei în raport cu principalii s ăi concuren ţi se explic ă în mare parte prin existen ţa unor diferen ţe în materie de productivitate cauzate par ţial de: • nivelul mai redus al investi ţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare • utilizarea insuficient ă a tehnologiilor informa ţiei şi comunica ţiilor • accesul dificil la inovare în anumite sectoare ale societ ăţ ii. De exemplu: • Întreprinderile europene reprezint ă în prezent numai un sfert din pia ţa mondial ă a tehnologiilor informa ţiei şi comunica ţiilor , în valoare de circa 2 000 de miliarde de euro. • Întârzierea cu care se introduce internetul de mare vitez ă influen ţeaz ă negativ capacitatea Europei de a inova, de a difuza cuno ştin ţe şi de a comercializa bunuri şi servicii şi, de asemenea, duce la izolarea zonelor rurale. Educa ţie şi formare • Circa 25% dintre elevii europeni au dificult ăţ i la citire . • Prea mul ţi tineri părăsesc sistemele de educa ţie/ formare f ără s ă ob ţin ă o calificare . 74 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

• Num ărul persoanelor cu studii medii a crescut, îns ă calific ările acestora deseori nu corespund cerin ţelor de pe pia ţa muncii . • Mai pu ţin de o treime dintre europenii cu vârste între 25 şi 34 de ani au absolvit o facultate , fa ţă de 40% în SUA şi peste 50% în Japonia. • În clasamentele interna ţionale, universit ăţ ile europene nu ocup ă pozi ţii de frunte – doar 2 dintre ele se num ără printre primele 20 din lume (a se vedea indicele Shanghai - ARWU). Îmb ătrânirea popula ţiei • Pe m ăsur ă ce speran ţa de via ţă cre şte şi natalitatea scade, un num ăr din ce în ce mai mic de europeni afla ţi în câmpul muncii trebuie s ă sus ţin ă un num ăr din ce în ce mai mare de pensionari şi să finan ţeze restul sistemului de protec ţie social ă. • În prezent, num ărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani cre şte de dou ă ori mai rapid decât înainte de 2007 (aproximativ dou ă milioane de persoane pe an, fa ţă de un milion, în perioada precedent ă). • O economie bazat ă pe cunoa ştere mai dezvoltat ă le va permite europenilor s ă r ămân ă în câmpul muncii mai mult timp şi s ă reduc ă presiunea exercitat ă asupra sistemelor de protec ţie social ă.

B.

CRE ŞTERE

DURABIL Ă:

Pentru o economie mai competitiv ă, mai ecologic ă şi mai eficient ă din punctul de vedere al utiliz ării resurselor şi pentru a asigura o cre ştere economic ă durabil ă, trebuie:

a)să dezvolt ăm o economie mai competitiv ă, cu emisii sc ăzute de CO2, care s ă utilizeze resursele în mod eficient şi durabil b)să protej ăm mediul, s ă reducem emisiile de gaze cu efect de ser ă şi s ă stop ăm pierderea biodiversit ăţ ii c)să profit ăm de pozi ţia Europei ca lider în dezvoltarea de noi tehnologii şi metode de produc ţie ecologice d)să introducem re ţele electrice inteligente şi eficiente e)s ă valorific ăm re ţelele europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special micilor produc ători) un avantaj competitiv suplimentar f)s ă îmbun ătăţ im mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri g)s ă-i ajut ăm pe consumatori să aleag ă produse şi servicii, în cuno ştin ţă de cauz ă.

Ini ţiative Obiective 4.O Europ ă eficient ă Pentru a trece la o economie care utilizeaz ă 1.Reducerea cu 20%, pân ă în din punctul de vedere al resursele în mod eficient şi emite mai pu ţin 2020, a emisiilor de gaze cu CO2, trebuie s ă reducem dependen ţa utiliz ării resurselor cre şterii economice de resurse şi energie, efect de ser ă fa ţă de nivelul din în special prin: 1990 - UE este dispus ă s ă -reducerea emisiilor de CO2 reduc ă emisiile chiar şi cu 30%, -îmbun ătăţ irea securit ăţ ii energetice cu condi ţia ca şi alte ţă ri -reducerea cantit ăţ ii de resurse utilizate dezvoltate s ă î şi asume

75 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial 5. O politic ă industrial ă UE are nevoie de o politic ă industrial ă care s ă angajamente similare şi ca sprijine întreprinderile, în special pe cele mici, pentru era globaliz ării în eforturile lor de adaptare la globalizare, de ţă rile în curs de dezvoltare s ă dep ăş ire a crizei economice şi de trecere la o contribuie, în m ăsura economie cu emisii sc ăzute de CO2: posibilit ăţ ilor, în cadrul unui -sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene s ă devin ă mai acord global. performante şi mai competitive 2. Cre şterea ponderii surselor -acoperind toate elementele lan ţului valoric din de energie regenerabile pân ă la ce în ce mai globalizat, de la accesul la materii prime la serviciile post-vânzare. 20% O astfel de politic ă poate fi elaborat ă doar în 3. Cre şterea cu pân ă la 20% a strâns ă cooperare cu întreprinderile, sindicatele, eficien ţei energetice. mediul academic, ONG-urile şi organiza ţiile de consumatori.

De ce avem nevoie de o cre ştere durabil ă?

Dependen ţa excesiv ă de combustibilii fosili Faptul c ă depindem atât de mult de petrol, gaz şi c ărbune: • expune consumatorii şi întreprinderile la fluctua ţiile de pre ţ • ne amenin ţă securitatea economic ă • contribuie la schimb ările climatice. Disponibiltatea resurselor naturale Concuren ţa pentru resursele naturale se va intensifica la nivel global şi va exercita presiuni asupra mediului. Politica de dezvoltare durabil ă a UE poate contribui la diminuarea acestor presiuni. Schimb ările climatice • Pentru a atinge obiectivele de combatere a schimb ărilor climatice, trebuie s ă acceler ăm ritmul de reducere a emisiilor şi s ă exploat ăm noile tehnologii (instala ţii eoliene şi solare, captarea şi stocarea carbonului etc.). • De asemenea, trebuie s ă consolid ăm capacitatea de rezisten ţă a economiilor în fa ţa riscurilor climatice, precum şi capacitatea de prevenire a dezastrelor şi de reac ţie la acestea. Competitivitatea • UE trebuie s ă-şi amelioreze productivitatea şi competitivitatea şi s ă-şi men ţin ă pozi ţia de vârf în domeniul tehnologiilor ecologice, mai ales în raport cu concuren ţa sporit ă din China şi America de Nord. • Atingerea obiectivelor europene în domeniul energiei ne-ar permite economisirea, pân ă în 2020, a 60 de miliarde de euro la importurile de petrol şi gaz. Pe lâng ă avantajul economic, acest fapt ne-ar permite s ă îmbun ătăţ im securitatea energetic ă. • Un nivel sporit de integrare a pie ţei europene a energiei ar putea contribui la o cre ştere a PIB-ului UE cu 0,6% pân ă la 0,8%. • Dac ă UE şi-ar m ări ponderea surselor regenerabile la 20%, ar putea fi create 600 000 de noi locuri de munc ă - şi alte 400 000 dac ă este atins obiectivul de 20% privind eficien ţa energetic ă. • Este necesar s ă ne asigur ăm c ă m ăsurile care vizeaz ă reducerea emisiilor ţin cont de maximizarea beneficiilor şi de minimizarea costurilor, inclusiv prin utilizarea de solu ţii tehnice inovatoare.

76 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial C. CRE ŞTERE FAVORABIL Ă INCLUZIUNII:

Cre ştere favorabil ă incluziunii – O economie cu o rat ă ridicat ă a ocup ării for ţei de munc ă, asigurând coeziunea economic ă, social ă şi teritorial ă

Cre şterea favorabil ă incluziunii presupune: • o rat ă mai mare de ocupare a for ţei de munc ă - locuri de munc ă mai bune şi mai numeroase , în special pentru femei, tineri şi lucr ători de peste 55 de ani • cre şterea capacit ăţ ii de anticipare şi gestionare a schimb ării prin investi ţii în formare profesional ă şi îmbun ătăţ irea competen ţelor • modernizarea pie ţelor muncii şi a sistemelor de protec ţie social ă • garantarea accesului tuturor la beneficiile cre şterii economice . Ocuparea for ţei de munc ă: • Popula ţia activ ă a Europei este în sc ădere datorit ă schimb ărilor demografice. Cei afla ţi în câmpul muncii trebuie s ă sus ţin ă un num ăr din ce în ce mai mare de persoane inactive. • UE trebuie s ă-şi m ăreasc ă rata de ocupare a for ţei de munc ă. Aceasta este deosebit de sc ăzut ă în rândul femeilor (63%, fa ţă de 76% în rândul b ărba ţilor, în intervalul de vârst ă 20-64 de ani) şi al lucr ătorilor cu vârsta între 55 şi 64 de ani (46%, fa ţă de 62% în SUA şi Japonia). • Programul de lucru al europenilor este cu 10% mai scurt decât cel al americanilor sau al japonezilor. • Din cauza crizei economice , tinerii şi persoanele disponibilizate î şi g ăsesc mai greu un loc de munc ă. Rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 21%. Competen ţe: În UE, aproximativ 80 de milioane de persoane au doar competen ţe de baz ă şi nu beneficiaz ă de programe de înv ăţ are de-a lungul vie ţii în aceea şi m ăsur ă ca şi persoanele cu un nivel ridicat de educa ţie. • Pân ă în 2020, circa 16 milioane de noi locuri de munc ă vor necesita calific ări superioare , în timp ce cererea de personal necalificat va sc ădea cu aproximativ 12 milioane. • Este din ce în ce mai important s ă dobândim şi s ă ne dezvolt ăm noi competen ţe. Combaterea s ărăciei : • Chiar şi înainte de criz ă, 80 de milioane de persoane (din care 19 milioane copii) erau expuse riscului s ărăciei . • Pentru 8% din popula ţia activ ă, veniturile nu asigur ă dep ăş irea pragului s ărăciei. • În prezent, în Europa sunt 23 de milioane de şomeri – 10% din popula ţia activ ă. • • Pentru ca economia noastr ă să se dezvolte şi s ă se men ţin ă competitiv ă, avem nevoie de mai multe locuri de munc ă. • • Începând cu 2012, popula ţia de vârst ă activ ă va începe s ă scad ă. •

77 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

• Pentru a asigura durabilitatea sistemelor noastre de protec ţie social ă, num ărul lucr ătorilor trebuie s ă creasc ă. De asemenea, UE sprijin ă cre şterea favorabil ă incluziunii prin proiectele şi investi ţiile în domeniul dezvolt ării regionale, prin care reduce discrepan ţele dintre regiuni şi asigur ă accesul tuturor europenilor la beneficiile cre şterii economice. Ini ţiative Obiective 6.O agend ă pentru noi • să ajute cet ăţ enii s ă OBIECTIVE competen ţe şi noi locuri de dobândeasc ă noi competen ţe, s ă se 1. O rat ă de ocupare a for ţei adapteze la schimb ările de pe pia ţa munc ă muncii şi s ă se reorienteze de munc ă de 75 % în rândul professional popula ţiei cu vârste cuprinse • să modernizeze pie ţele între 20 şi 64 de ani pân ă în muncii , pentru a spori 2020 (prin crearea de condi ţii productivitatea muncii şi rata de favorabile inser ţiei ocupare a for ţei de munc ă, pentru a profesionale, în special pentru reduce şomajul şi pentru a asigura durabilitatea modelelor sociale femei, tineri, persoane în europene. vârst ă sau necalificate şi 7.O platform ă european ă • să asigure coeziunea imigran ţi legali) pentru combaterea s ărăciei economic ă, social ă şi teritorial ă 2. Rezultate mai bune pe plan • să garanteze respectarea educa ţional, în special: - drepturilor fundamentale ale -reducereaabandonului persoanelor care sufer ă de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale şi şcolar la mai pu ţin de 10% să le asigure acestora un trai demn - cre şterea pân ă la cel puţin şi un rol activ în societate 40% a ponderii absolven ţilor • să sprijine m ăsurile care de studii superioare sau favorizeaz ă integrarea în echivalente în rândul comunitate, formarea şi inser ţia popula ţiei în vârst ă de 30-34 profesional ă şi accesul la protec ţie social ă. de ani 3. reducerea cu cel pu ţin 20 de milioane a num ărului persoanelor care sufer ă sau risc ă s ă sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale. Platforma are la baz ă cinci domenii de ac ţiune: • elaborarea de m ăsuri care s ă acopere tot spectrul politicilor : pia ţa muncii, venitul minim garantat, îngrijirile de s ănătate , educa ţia, locuin ţele şi accesul la un cont bancar de baz ă • o mai bun ă utilizare a fondurilor UE pentru a sprijini incluziunea social ă. Comisia a propus alocarea a 20% din Fondul social european combaterii s ărăciei şi excluziunii sociale. • promovarea de date fiabile care s ă demonstreze eficien ţa sau lipsa de eficien ţă a inova ţiilor în materie de politic ă social ă înainte ca acestea s ă fie implementate pe scar ă larg ă • derularea de parteneriate cu societatea civil ă pentru a sus ţine mai eficient punerea în aplicare a reformelor politicilor sociale. Participarea persoanelor care se confrunt ă cu s ărăcia s-a dovedit a fi un catalizator pentru strategiile privind incluziunea. • coordonarea consolidat ă a politicilor statelor membre a fost stabilit ă prin utilizarea metodei deschise de coordonare în materie de protec ţie şi incluziune social ă (MDC în domeniul social) şi, în special, prin intermediul Comitetului pentru protec ţie social ă.

78 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Obiectivul Stategiei Europa 2020 în materie de reducere a s ărăciei incit ă Comisia European ă s ă pun ă un accent mai mare pe aspectele sociale în Analiza anual ă a cre şterii . Răspunsurile politice sunt conforme cu abordarea în materie de investi ţii sociale .

Principalele ac ţiuni

Monitorizarea reformelor economice şi structurale ale statelor membre prin intermediul semestrului european Toate statele membre ale UE au transpus obiectivele Strategiei Europa 2020 în obiective na ţionale şi politici de consolidare a cre şterii. Aceste eforturi individuale trebuie s ă fie coordonate pentru a facilita ob ţinerea impactului dorit asupra cre şterii şi coeziunii. Tabloul de bord Comisia a identificat o serie de ac ţiuni care ar putea fi implementate la nivel european pentru a garanta atingerea obiectivelor în materie de combatere a s ărăciei. Acestea sunt prezentate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care înso ţeşte Comunicarea privind Platforma european ă de combatere a s ărăciei şi excluziunii sociale . Comisia va publica periodic tablouri de bord referitoare la progresele înregistrate. Ac ţiunile platformei – finalizate Ac ţiunile platformei – în curs Conven ţia anual ă a Platformei europene de combatere a s ărăciei şi excluziunii sociale Conven ţia anual ă le ofer ă factorilor de decizie, principalelor p ărţi interesate şi persoanelor care s-au confruntat cu sărăcia posibilitatea de a face schimb de idei. Conven ţia din 2013, Bruxelles (Belgia) Conven ţia din 2012, Bruxelles (Belgia) Conven ţia din 2011, Cracovia (Polonia) Informa ţii detaliate privind punerea în aplicare a strategiei la nivel european şi translatarea acesteia la nivel na ţional sunt cuprinse în sec ţiunea Dosare de actualitate – Strategia Europa 2020 .

Protec ţie social ă şi incluziune social ă

Comisia European ă sprijin ă şi completeaz ă politicile statelor membre în domeniile protec ţiei sociale şi incluziunii sociale. Ini ţiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020, inclusiv Platforma european ă de combatere a s ărăciei şi excluziunii sociale şi Agenda pentru noi competen ţe şi locuri de munc ă, sprijin ă eforturile îndreptate c ătre realizarea acestor obiective. Prin intermediul Pachetului privind investi ţiile sociale , Comisia furnizeaz ă orient ări statelor membre, pentru a le ajuta s ă-şi modernizeze sistemele de protec ţie social ă, cu obiectivul investi ţiei sociale de-a lungul vie ţii. Pachetul de m ăsuri vine în completarea urm ătoarelor ini ţiative: • Pachetul privind ocuparea for ţei de munc ă, prin care se stabile şte calea de urmat c ătre o redresare generatoare de locuri de munc ă • Cartea alb ă privind pensiile , care prezint ă o strategie pentru garantarea unor pensii adecvate, sustenabile şi sigure • Pachetul privind ocuparea for ţei de munc ă în rândul tinerilor , care abordeaz ă în mod special situa ţia tinerilor.

Cadrul politic

79 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Semestrul european stabile şte cadrul de care este nevoie pentru a orienta şi monitoriza reformele economice şi sociale pe care trebuie s ă le implementeze ţă rile UE în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 . Problemele şi solu ţiile propuse sunt men ţionate în recomand ările adresate fiec ărei ţă ri . Întrucât politicile sociale sunt parte integrant ă a Strategiei Europa 2020, Comisia sprijin ă şi eforturile statelor membre menite s ă abordeze problemele sociale prin ac ţiunile prev ăzute de Platforma european ă de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale şi de Pachetul de m ăsuri privind investi ţiile sociale , ca şi prin fondurile UE, în special Fondul social european .

Cooperare politic ă

Comisia coopereaz ă cu statele membre prin intermediul Comitetului pentru protec ţie social ă, folosind metoda deschis ă de coordonare (MDC), în domenii precum incluziunea social ă, s ănătatea, îngrijirile pe termen lung şi pensiile (MDC în domeniul social). Metoda deschis ă de coordonare în domeniul social este un proces voluntar pentru cooperarea politic ă, bazat pe stabilirea unor obiective comune şi evaluarea progreselor înregistrate prin utilizarea unor indicatori comuni. Acest proces implic ă şi colaborarea strâns ă cu p ărţile interesate, inclusiv cu partenerii sociali şi societatea civil ă.

Strategia european ă privind ocuparea

for ţei de munc ă Strategia european ă privind ocuparea for ţei de munc ă î şi propune s ă creeze locuri de munc ă mai multe şi mai bune pe tot teritoriul Uniunii Europene. Ea se inspir ă din Strategia Europa 2020. Strategia european ă privind ocuparea for ţei de munc ă le ofer ă statelor membre un cadru („metoda deschis ă de coordonare”) pentru a face schimb de informa ţii, pentru a discuta şi pentru a-şi coordona politicile în domeniul ocup ării for ţei de munc ă. Se bazeaz ă pe Analiza anual ă a cre şterii, care stabile şte priorit ăţ ile UE pentru anul urm ător în materie de cre ştere economic ă şi creare de locuri de munc ă şi deschide Semestrul european, care promoveaz ă o mai strâns ă coordonare a politicilor economice şi bugetare ale guvernelor na ţionale. În fiecare an, acest proces (care este sprijinit de activitatea Comitetului pentru ocuparea for ţei de munc ă) implic ă urm ătoarele etape: • orient ările privind ocuparea for ţei de munc ă – priorit ăţ i şi obiective comune pentru politicile în domeniu. Sunt propuse de Comisie, aprobate de guvernele na ţionale şi adoptate de Consiliul UE. • raportul comun privind ocuparea for ţei de munc ă – se bazeaz ă pe (a) evaluarea situa ţiei de pe pia ţa european ă a muncii, (b) punerea în aplicare a orient ărilor în materie de ocupare a for ţei de munc ă, (c) examinarea proiectelor de programe na ţionale de reform ă de c ătre comitetul pentru ocuparea for ţei de munc ă. Face parte din Analiza anual ă a cre şterii, este publicat de Comisie şi adoptat de Consiliul UE. • programele na ţionale de reform ă – transmise de guvernele na ţionale, analizate de c ătre Comisie pentru a garanta c ă sunt compatibile cu obiectivele Strategiei Europa 2020 (baz ă de date – programele na ţionale de reform ă înainte de 2011). • recomand ări specifice fiec ărei ţă ri – publicate de c ătre Comisie, bazate pe analiza programelor na ţionale de reform ă. Pentru a reac ţiona fa ţă de nivelul ridicat al şomajului în Europa, Comisia a lansat în aprilie 2012 un set de m ăsuri, care formeaz ă a şa-numitul „pachet privind ocuparea for ţei de munc ă”. 80 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Strategia european ă privind ocuparea for ţei de munc ă se bazeaz ă pe Agenda pentru noi competen ţe şi locuri de munc ă şi este sprijinit ă de Observatorul european pentru ocuparea for ţei de munc ă şi Programul de înv ăţ are reciproc ă. Măsuri concrete • Previziuni realizate de Centrul european pentru dezvoltarea form ării profesionale (Cedefop); • Analiza tendin ţelor la nivel sectorial şi crearea unor consilii sectoriale privind competenţele; • Cadrul european privind competen ţele cheie în procesul de înv ăţ are de-a lungul vie ţii – define şte cele opt competen ţe esen ţiale de care avem nevoie într-o societate a cunoa şterii; • Activit ăţ i permanente de cercetare împreun ă cu OIM şi OCDE ; • Clasificarea european ă a aptitudinilor/competen ţelor, calific ărilor şi ocupa ţiilor (European Skills/Competences, qualifications and Occupations – ESCO) – în curs de elaborare – va descrie cele mai importante aptitudini, competen ţe şi calific ări pentru diferite profesii • Cadrul european al calific ărilor – define şte calific ările pe baza rezultatelor procesului de înv ăţ are, astfel încât oricine s ă poat ă în ţelege ce înseamn ă acestea concret; • Finan ţare european ă – prin Fondul social european şi Programul de înv ăţ are de-a lungul vie ţii ; • Forumul pentru dialogul universit ăţ i-întreprinderi – încurajeaz ă dialogul dintre întreprinderi şi furnizorii de servicii educa ţionale şi de formare profesional ă.

II.2. CONTEXT NA ŢIONAL PROGRAMUL NA ŢIONAL DE REFORM Ă 2014 -context economic- În prim ăvara anului 2013, dup ă ie şirea din recesiune şi trei trimestre consecutive de cre ştere economic ă uşoar ă, previziunile de iarn ă ale Comisiei Europene au anun ţat continuarea redres ării economice în majoritatea statelor membre şi în UE în ansamblul s ău, fiind revizuite în sens cresc ător ratele de cre ştere ale produsului intern brut în compara ţie cu previziunile din toamna anului 2013. Astfel, dup ă o cre ştere real ă a produsului intern brut cu doar 0,1% în UE şi sc ăderea cu 0,4% în zona euro în anul 2013 , se estimeaz ă c ă activitatea economic ă se va accelera în 2014 şi 2015, rata de cre ştere a produsului intern brut ajungând la 2,0% în UE şi, respectiv, 1,8% în zona euro. Programul de asisten ţă financiar ă preventiv ă În anul 2013, România a încheiat un nou acord de asisten ţă preventiv ă cu institu ţiile financiare interna ţionale (FMI/UE/BM) pentru perioada 2013-2015. Acordarea asisten ţei este condi ţionat ă de implementarea unui program cuprinz ător de politici economice , cu accent pe măsuri de reform ă structural ă referitoare, în special, la capacitatea administrativ ă, pie ţele produselor, mediul de afaceri, pia ţa muncii, pensii, întreprinderi de stat şi asisten ţa medical ă. De asemenea, programul con ţine continuarea consolid ării fiscale, reforma administra ţiei fiscale, ameliorarea administr ării şi a controlului finan ţelor publice, precum şi reforme monetare, de asigurare a stabilit ăţ ii financiare şi reforma pie ţei financiare. Direc ţiile majore de reform ă economic ă asumate de Guvernul României în cadrul acordului de asisten ţă financiar ă de tip preventiv cu UE con ţin priorit ăţ i şi direc ţii de ac ţiune care continu ă sau sunt complementare cu măsurile adoptate în cadrul PNR 2011 – 2013, inclusiv referitoare la implementarea recomand ărilor specifice de ţar ă. Continuarea România î şi va reduce soldul Pentru anul 2014 , autorit ăţ ile au aprobat un buget în concordan ţă consolid ării bugetului structural cu cel pu ţin cu ţinta de deficit stabilit ă în cadrul Strategiei fiscal-bugetare 0,5% pe an pân ă la atingerea 2014-2016; în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2014, execu ţia fiscale obiectivului pe termen mediu bugetar ă s-a încheiat cu un deficit de 0,46% din PIB. Autorit ăţ ile inten ioneaz continuarea ajust rii fiscale i în anul 2015, astfel (deficit structural al bugetului ţ ă ă ş încât România s ă îndeplineasc ă Obiectivul Budgetar pe Termen general consolidat de 1% din PIB Mediu6 (OTM), permi ţând, în acela şi timp, cre şteri ale 81 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

pân ă în anul 2015) şi îl va men ţine cheltuielilor privind co-finan ţarea proiectelor sprijinite de UE. şi ulterior acestei date. Totodat ă, Pentru a se încadra în ţinta de deficit , autorit ăţ ile au vor continua eforturile de a preveni implementat m ăsuri adi ţionale: începând din 2014, a fost introdus ă o nou ă acumulare de arierate în o formul ă de indexare a accizelor cu nivelul infla ţiei; baza de impozitare a companiilor pentru impozitele pe proprietate a fost sectorul administra ţiei publice, atât lărgit ă pentru a include structurile speciale; redeven ţele pentru la nivelul administra ţiei centrale, resursele minerale, altele decât petrol şi gaze, au fost majorate cu cât şi al celei locale. 25%; de asemenea, majorarea salariului minim va genera şi ea venituri suplimentare. Dup ă cum prevede deja Codul Fiscal, cotele impozitelor pe proprietate aplicabile persoanelor fizice pot fi majorate cu 20%, la latitudinea autorit ăţ ilor locale. De asemenea, în conformitate cu prevederile UE privind guvernan ţa fiscal ă, Legea Responsabilit ăţ ii Fiscale a fost modificat ă pentru a integra ţinte fiscale structurale şi m ăsuri corective în cazul abaterilor. Guvernul va încerca s ă vizeze un efort structural de ½ procent din PIB pân ă când se va realiza Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu; urmând aceast ă traiectorie, se a şteapt ă atingerea OTM pân ă în anul 2015. Consolidarea România va continua Implementarea unor ac ţiuni care r ăspund recomand ării guvernan ţei fiscale consolidarea cadrului de referitoare la consolidarea fiscal ă favorabil ă cre şterii , astfel: - în vederea cre şterii eficien ţei sistemului fiscal , au fost redactate şi reforma fiscal ă guvernan ţă fiscal ă; implementarea Pactului Fiscal este crucial ă în primele versiuni ale proiectelor de modificare a Codului Fiscal şi a structural ă Codului de Procedur Fiscal ; acest sens. Consiliul Fiscal trebuie ă ă - pentru diversificarea modalit ăţ ilor de impunere fiscal ă, la 2 să analizeze în detaliu politica octombrie 2013, guvernul a aprobat proiectul de lege privind fiscal ă, iar planificarea bugetar ă introducerea impozitului forfetar pentru anumite categorii de multi-anual ă trebuie îmbun ătăţ it ă. persoane juridice române, în prezent acesta aflându-se la Parlament; - în ceea ce prive şte reducerea fiscalit ăţ ii , a fost realizat ă o analiz ă privind impactul fiscal al reducerii CAS şi al neimpozit ării profitului reinvestit; este în curs de realizare o analiz ă de oportunitate privind reducerea cotei standard de TVA pentru perioada 2014-2016. De asemenea, a fost finalizat raportul B ăncii Mondiale privind impozitarea for ţei de munc ă în România (probleme şi op ţiuni de reform ă) iar în prezent se analizeaz ă, împreun ă cu reprezentan ţii Casei Na ţionale de Pensii Publice, oportunitatea şi m ăsurile efective de reducere a CAS; - în vederea îmbun ătăţ irii sistemului de contribu ţii sociale , a fost demarat ă o analiz ă cuprinz ătoare prin care se urm ăre şte identificarea unor poten ţiale baze de calcul a contribu ţiilor sociale, cu prec ădere pentru contribu ţia de s ănătate, în vederea limit ării scutirilor la plata contribu ţiei de sănătate pentru anumite activit ăţ i independente; într-o prim ă etap ă, s-a realizat l ărgirea bazei de impozitare şi limitarea scutirii pentru veniturile din chirii şi din arend ă, prin OUG nr. 88/20 septembrie 2013. În privin ţa îmbun ătăţ irii sistemului de colectare a impozitelor, în cursul anului 2013, a fost demarat ă reorganizarea structurii Agen ţiei Na ţionale de Administrare Fiscal ă (ANAF) prin înfiin ţarea nivelului regional şi a fost aprobat proiectul de modernizare a administra ţiei fiscale (în parteneriat cu Banca Mondial ă). Astfel, în septembrie 2013, au fost înfiin ţate opt direc ţii regionale urmând ca pân ă în 2015 s ă fie înfiin ţate 47 de unit ăţ i fiscale locale. De asemenea, au fost realoca ţi aproximativ 1700 de angaja ţi c ătre activit ăţ i de preven ţie şi inspec ţie. În contextul Strategiei ANAF pentru perioada 2013-2017 , reformele în domeniul colect ării veniturilor statului se vor concentra pe combaterea ferm ă a evaziunii fiscale, îmbun ătăţ irea conform ării voluntare şi pe cre şterea eficien ţei colect ării , având drept scop cre şterea veniturilor statului ca procent din PIB. De asemenea, în cursul anului 2013, ANAF a implementat 82 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

măsuri referitoare la: -reducerea volumului arieratelor la bugetul general consolidat :; -ini ţierea unor campanii de con ştientizare privind obliga ţiile fiscale în rândul contribuabililor; -extinderea surselor de informa ţii fiscale : în perioada 1 ianuarie 2013 – 15 martie 2014 au fost încheiate 11 noi protocoale de colaborare (cu ANPIS, STS, CNADNR, MSI, ROMPAN, CC, MAI, CNAS7, Inspec ţia Muncii, ONJN şi CNA8) şi au fost ini ţiate demersuri pentru alte 10 protocoale cu instituţii şi autorit ăţ i publice; - combaterea muncii nedeclarate : au fost efectuate inspec ţii fiscale privind modul de înregistrare, declarare şi plat ă a impozitului pe veniturile de natur ă salarial ă şi a contribu ţiilor sociale aferente Administrarea şi controlul finan ţelor publice - implementarea unui sistem de control al angajamentelor va asigura reducerea şi controlul arieratelor. În sectorul sanitar Să continue reformele în sistemul s ănătăţ ii pentru a spori eficien ţa, mecanismele de control bugetar calitatea şi accesibilitatea acestuia, în special pentru persoanele defavorizate şi pentru comunit ăţ ile îndep ărtate şi izolate; s ă reduc ă vor fi consolidate prin mecanisme recurgerea la spitalizarea excesiv ă a pacien ţilor, inclusiv prin mai bune de raportare şi îmbun ătăţ irea serviciilor de tratament ambulatoriu. monitorizare, în special cu privire În scopul cre şterii accesului persoanelor apar ţinând comunit ăţ ilor la cheltuielile cu spitalele şi cu îndep ărtate şi izolate la servicii medicale , MS evalueaz ă oportunitatea de a dezvolta o infrastructur ă de asisten ţă medical ă comunitar ă, la nivelul medicamentele, pentru a se evita autorit ăţ ilor publice locale, inclusiv prin proiecte finan ţate din fonduri acumularea de noi arierate elve ţiene, norvegiene şi structurale. Informatizarea sistemului de s ănătate va continua prin instalarea software-ului standard pentru implementarea programului Fi şa electronic ă a pacientului şi prin finalizarea procesului de tip ărire a cardurilor na ţionale de s ănătate. De asemenea, va continua dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale şi dotarea acestora cu aparatur ă/echipamente medicale şi mijloace de transport . A se vedea Strategia na ţional ă de s ănătate 2014- 2020 Prioritizarea investi ţiilor publice va fi consolidat ă, pentru fructificarea poten ţialului de cre ştere economic ă. Gestionarea datoriei Autorit ăţ ile vor lua m ăsuri necesare pentru a îmbun ătăţ i gestionarea datoriei publice în publice vederea diminu ării riscurilor şi îmbun ătăţ irii curbei de randament pentru datoria public ă. Reglementarea şi Autorit ăţ ile vor continua s ă îmbun ătăţ easc ă cadrul măsurilor de stabilizare bancar ă şi legisla ţia privind supravegherea Fondul de Garantare a Depozitelor . Banca Na ţional ă a României a clarificat prevederile aplicabile elimin ării sectorului financiar din bilan ţ a împrumuturilor şi va efectua o analiz ă cuprinz ătoare a calit ăţ ii activelor în sectorul bancar. Pentru dezvoltarea în continuare a pie ţei de capital şi diversificarea surselor de finan ţare pentru b ănci, autorit ăţ ile vor modifica legisla ţia privind obliga ţiunile bancare garantate. Autorit ăţ ile vor asigura men ţinerea disciplinei de creditare şi evitarea hazardului moral în rândul debitorilor. De asemenea, autorit ăţ ile vor organiza consult ări extinse cu toate p ărţile implicate referitoare la noile prevederi privind clauzele abuzive din legea pentru punerea în aplicare a codului de procedur ă civilă şi vor asigura judecarea cazurilor ce implic ă astfel de clauze abuzive de c ătre instan ţe superioare sau de c ătre o instan ţă specializat ă. Pentru a înt ări supravegherea pie ţei financiare nebancare şi a favoriza protec ţia consumatorilor, autorit ăţ ile vor asigura amendarea legisla ţiei privind autoritatea integrat ă de reglementare a sectorului financiar nebancar - Autoritatea de Supraveghere Financiar ă - în sensul respect ării celor mai bune practici interna ţionale. Reforme structurale Reformele structurale vizeaz ă îmbun ătăţ irea func ţion ării pie ţelor, cre şterea rezisten ţei la şocurile externe şi : consolidarea poten ţialului de cre ştere pe termen lung al economiei române şti. Reformele structurale din cadrul acestui program acoper ă o parte a recomand ărilor specifice de ţar ă adresate României în contextul

Semestrului European. Recomand ările specifice de ţar ă care nu sunt acoperite de acest program sunt implementate şi monitorizate în cadrul PNR 2014. -restructurarea , va fi accelerat ă pentru diminuarea riscurilor generate de acumularea de arierate şi pierderi din întreprinderilor de stat, exploatare, sporind în acela şi timp viabilitatea financiar ă a majorit ăţ ii opera ţiunilor acestor inclusiv privatizarea societ ăţ i. Autorit ăţ ile vor lua m ăsuri de consolidare a guvernan ţei corporative a întreprinderilor de acestora stat, inclusiv în sectorul financiar.

83 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

- în sectorul energetic va continua implementarea m ăsurilor importante din cele dou ă programe anterioare, printre acestea num ărându-se şi implementarea foilor de parcurs pentru liberalizarea pie ţei gazelor naturale şi a energiei electrice . -sporirea eficien ţei şi una din principalele reforme Consolidarea capacit ăţ ii institu ţiilor de elaborare şi coordonare a eficacit ăţ ii vizate de program, iar politicilor publice, a celei de management financiar şi organiza ţional rămâne un obiectiv important, autorit ăţ ile române continuând demersurile administra ţiei publice autorit ăţ ile române vor raporta de implementare a planurilor de ac ţiune derivate din recomand ările BM22. semestrial Comitetului Economic În 2013, planurile au fost revizuite, astfel încât acestea s ă contribuie la şi Financiar/ Comitetului de înt ărirea eficien ţei administra ţiei publice. Politic ă Economic ă progresele Pentru a facilita accesarea fondurilor europene în perioada de programare 2014-2020, o aten ţie deosebit ă este acordat ă definitiv ării înregistrate în acest domeniu. procesului de elaborare a Strategiei pentru consolidarea administra ţiei publice şi adoptare a acesteia de c ătre guvern. O variant ă de lucru a proiectului de strategie a fost realizat ă în februarie-martie 2014, având ca punct de plecare analiza cauzelor structurale ce au condus la o capacitate administrativ ă redus ă. Din perspectiva sporirii profesionalismului func ţionarilor publici , ANFP s-a axat pe activitatea de fundamentare a deciziilor de modificare/completare a legisla ţiei primare din domeniu, precum şi pe monitorizarea aplic ării unitare a reglement ărilor specifice, elaborând rapoarte semestriale privind respectarea normelor de conduit ă, standardele etice şi implementarea procedurilor disciplinare. - înt ărirea mecanismelor de coordonare între diferitele niveluri de guvernare, unele demersuri au fost deja întreprinse în contextul derul ării procesului de regionalizare-descentralizare, demarat în februarie 2013. Pentru continuarea descentraliz ării administrative şi financiare , au fost elaborate propunerile de modificare şi completare a actelor normative necesare pentru transferul de competen ţe administrative şi financiare c ătre autorit ăţ ile administra ţiei publice locale, precum şi proiectul legii privind descentralizarea, asupra c ăruia guvernul şi-a angajat r ăspunderea în fa ţa Parlamentului pe 19 noiembrie 2013. Având în vedere Decizia CCR nr. 1/201425 prin care legea descentraliz ării a fost declarat ă neconstitu ţional ă în ansamblul s ău, în perioada 2014-2016 guvernul inten ţioneaz ă s ă reia elaborarea cadrului legislativ necesar pentru continuarea procesului de descentralizare. În ce prive şte organizarea şi func ţionarea regiunilor, cadrul normativ a fost analizat de c ătre MDRAP, îns ă formularea de propuneri de modificare a principalelor acte normative din domeniu este condi ţionat ă de organizarea şi validarea referendumului na ţional pentru revizuirea Constitu ţiei. În vederea îmbun ătăţ irii calit ăţ ii actelor legislative, SGG/CPM are în implementare o serie de ac ţiuni demarate în 2013 . Codul de conduit ă a func ţionarilor publici (Legea nr. 7/2004), Statutul func ţionarilor publici (Legea nr. 188/1999) În scopul cre şterii capacit ăţ ii de absorb ţie a fondurilor structurale şi de coeziune , au continuat s ă fie întreprinse m ăsuri pentru sprijinirea beneficiarilor în identificarea şi asigurarea resurselor financiare necesare derul ării proiectelor , dar şi pentru asigurarea unui management eficace de proiect. Astfel, a fost introdus un nou mecanism de decontare, care sprijin ă beneficiarii afla ţi în imposibilitatea de a achita facturile pentru servicii/bunuri/execu ţie lucr ări recep ţionate acceptate la plat ă. Acest mecanism permite ca facturile transmise de contractori şi avizate de beneficiari s ă fie decontate direct de Autorit ăţ ile de Management (AM), eliminându-se presiunea asupra bugetelor beneficiarilor Pentru optimizarea cerin ţelor şi practicilor de control şi audit din partea organismelor abilitate , dar şi pentru asigurarea unei interpret ări unitare a prevederilor legale privind eliminarea neregulilor, a fost constituit un grup de lucru permanent care emite solu ţii unitare, pe baza sesiz ărilor primite de la AM sau rezultate din propria activitate, grupul devenind opera ţional din iunie 2013. A fost elaborat un Cod de etic ă şi integritate, Pe parcursul anului 2013, MFE a implementat şi monitorizat Planul de ac ţiuni pentru îmbun ătăţ irea capacit ăţ ii administrative în utilizarea fondurilor . Ca urmare a consult ării cu reprezentan ţii COM, planul va fi revizuit şi preluat într-un nou document denumit Plan de m ăsuri prioritare pentru înt ărirea capacit ăţ ii de absorb ţie a fondurilor structurale şi de coeziune . În scopul prevenirii unor eventuale deficien ţe în managementul sistemelor de gestiune şi control al PO , a fost aprobat Ghidul privind 84 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

principalele riscuri identificate în domeniul achizi ţiilor publice; -îmbun ătăţ irea Un pilon important al agendei Să îmbun ătăţ easc ă şi s ă simplifice mediul de afaceri, în special prin mediului de afaceri şi de reforme structurale a reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri şi prin punerea în aplicare a unei strategii coerente în materie de e-guvernare; s ă faciliteze şi facilitarea accesului la programului. Acesta vizeaz ă să diversifice accesul IMM-urilor la finan ţare; s ă asigure realizarea unei finan ţare pentru reducerea poverii administrative asocieri mai strânse între cercetare, inovare şi întreprinderi, în special prin întreprinderile mici şi pentru IMM-uri, facilitând accesul acordarea unui statut prioritar activit ăţ ilor de cercetare şi dezvoltare care mijlocii acestora la finan ţare prin credite sunt susceptibile s ă atrag ă investi ţii private; s ă intensifice eforturile în sensul îmbun ătăţ irii calit ăţ ii şi independen ţei sistemului judiciar, precum şi bancare şi pe pia ţa de capital, a eficien ţei acestuia în materie de solu ţionare a cauzelor şi de combatere a reducând incertitudinea juridic ă corup ţiei. prin îmbun ătăţ irea procesului de Să promoveze concuren ţa şi eficien ţa în industriile de re ţea, prin cadastrare a terenurilor şi asigurarea independen ţei şi a capacit ăţ ii de ac ţiune a autorit ăţ ilor na ţionale de reglementare şi prin continuarea reformei guvernan ţei corporative în propriet ăţ ilor şi prin sprijinirea cadrul întreprinderilor de ţinute de stat din sectoarele energiei şi IMM-urilor atunci când î şi extind transporturilor; s ă adopte un plan cuprinz ător şi pe termen lung în afacerile peste hotare. Totodat ă, domeniul transporturilor şi s ă îmbun ătăţ easc ă infrastructura de comunica ţii programul sus ţine reforma cadrului în band ă larg ă; s ă continue s ă dereglementeze preţurile la gaze şi la electricitate şi s ă îmbun ătăţ easc ă eficien ţa energetic ă; s ă îmbun ătăţ easc ă de reglementare în materie de integrarea transfrontalier ă a re ţelelor energetice şi s ă accelereze punerea în inovare, cu scopul de a atrage aplicare a proiectelor de interconectare a re ţelelor de gaze. investi ţii str ăine directe în activit ăţ i de cercetare şi inovare. Politica monetar ă va urm ări men ţinerea sustenabil ă a stabilit ățțții pre țțțurilor pe termen mediu, corespunz ător țțțintei sta țțționare de infla țțție (2,5% ± 1 p.p.).

Scenariul macroeconomic pentru perioada 2014 – 2017 În România, produsul intern brut a crescut în anul 2013 cu 3,5%, fiind al treilea an de cre ştere (2,3% în 2011 şi 0,6% în 2012), ceea ce consolideaz ă tendin ţa de revenire din criza economic ă şi financiar ă care a afectat şi România în anii 2009 şi 2010. Cre şterea din 2013 s-a datorat, în principal, contribu ţiei pozitive a exportului net (4,4 procente), în timp ce cererea intern ă s-a redus ca urmare a unei activit ăţ i investi ţionale mult sub a ştept ări. Contul curent al balan ţei de pl ăţ i a înregistrat o ajustare semnificativ ă a deficitului, de la o pondere în PIB de 4,4% în 2012, la 1,1% în 2013. Finan ţarea deficitului de cont curent s-a realizat integral prin investi ţii str ăine directe, acestea fiind cu cca. 27% mai mari decât în anul 2012. Concomitent, deficitul bugetului general consolidat s-a ajustat de la 3,0% din PIB în 2012 la 2,3% (metodologie ESA) în 2013, ceea ce înseamn ă c ă sectorul privat a înregistrat un sold pozitiv reprezentând 1,2% din PIB. În anul 2013, rata de ocupare a popula ţiei în vârst ă de 20-64 ani a fost de 63,9%, u şor îmbun ătăţ it ă comparativ cu 2012, la o distan ţă de 6,1 puncte procentuale fa ţă de ţinta na ţional ă de 70% stabilit ă în contextul Strategiei Europa 2020 . Num ărul total de salaria ţi a crescut cu 0,7% comparativ cu anul 2012, iar rata şomajului BIM s-a majorat de la 7,0% în 2012 la 7,3% în 2013. La sfâr şitul anului 2013, rata anual ă a infla ţiei a ajuns la minimul istoric de dup ă 1990, atingând un nivel de 1,55%, cu 3,4 puncte procentuale sub cel atins la sfâr şitul anului 2012. Ca medie anual ă, infla ţia s-a situat cu 0,65 puncte procentuale peste media anului anterior, ajungând la 3,98%. Având în vedere m ăsurile structurale luate în 2012 şi 2013, în perioada urm ătoare poten ţialul de cre ştere economic ă va fi, în medie, de 2,5% anual, în condi ţiile în care formarea brut ă de capital fix va reveni la dinamici pozitive, după sc ăderea de 3,3% din 2013, iar situa ţia de pe pia ţa muncii va cunoa şte u şoare îmbun ătăţ iri, astfel încât cre şterea ocup ării şi a num ărului de ore lucrate vor compensa evolu ţia demografic ă nefavorabil ă, ceea ce va conduce la o contribu ţie pozitiv ă a factorului munc ă la cre şterea PIB poten ţial. De asemenea, productivitatea total ă a factorilor va avea o contribu ţie pozitiv ă şi în cre ştere. Gap-ul de produc ţie va continua tendin ţa de reducere, la acest lucru contribuind şi redresarea cererii interne. Se estimeaz ă că decalajul dintre PIB efectiv şi PIB poten ţial se va închide în anul 2018. În condi ţiile prognozei de iarn ă a COM, care prevede o accelerare a activit ăţ ii economice în UE, pentru perioada 2014 – 2017 se estimeaz ă o îmbun ătăţ ire gradual ă a performan ţei economice a României. Produsul intern brut se va majora în medie cu 2,9% anual. Scenariul se bazeaz ă pe îmbun ătăţ irea activit ăţ ii în toate sectoarele economiei, în special în ramurile industriale cu poten ţial ridicat de export, precum şi în sectorul construc ţiilor care poate fructifica necesarul de infrastructur ă existent în toate domeniile. Cre şterea economic ă 2013 2014 2015 2016 2017

85 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial PIB real 3,5 2,5 2,6 3,0 3,3 PIB nominal 7,1 5,4 5,5 5,5 5,6 Componentele PIB-ului real Cheltuielile consumului privat 1,3 2,0 2,9 3,2 3,3 Cheltuielile consumului -1,8 1,8 1,7 2,5 1,7 guvernamental Formarea brut ă de capital fix -3,3 2,7 4,0 5,2 6,1 Exporturi de bunuri şi servicii 13,5 6,6 4,7 4,5 5,0 Importuri de bunuri şi servicii 2,4 5,6 5,5 5,8 6,1 Contribu ţii la cre ştere PIB (procente) Cererea intern ă final ă -0,3 2,1 3,0 3,6 3,9 Modificarea stocurilor -0,6 0,00 0,0 0,0 0,0 Export net 4,4 ,0,4 -0,4 -0,6 -0,6

Infla ţia la sfâr şitul fiec ărui an se va men ţine în intervalul cuprins între 3,5% în 2014 şi 2,5% în 2017, cu o medie anual ă în cre ştere în 2015, dup ă care se va reduce anual pân ă la 2,7% în 2017. Tendin ţa de reducere a infla ţiei va fi sus ţinut ă prin men ţinerea conduitei ferme a politicii monetare şi a celorlalte componente ale mix-ului de politici economice (fiscal ă, a veniturilor). Estim ările au luat în calcul ani agricoli normali şi o volatilitate redus ă pentru pre ţul interna ţional al petrolului. Impactul cursului de schimb va fi unul modest, manifestat în sensul sus ţinerii procesului de dezinfla ţie. Infla ţia 2013 2014 2015 2016 2017 -sfâr şitul anului 1,55 3,5 3,1 2,8 2,53,3 -medie anual ă 3,98 2,2 3,1 3,0 2,7 Sursa: Comisia Na ţional ă de Prognoz ă Pe fondul acceler ării cre şterii economice, se a şteapt ă ca şi pia ţa muncii să se îmbun ătăţ easc ă, creându-se condi ţiile pentru cre şterea locurilor de munc ă şi îmbun ătăţ irea ocup ării pentru popula ţia în vârst ă de 20-64 ani, în vederea realiz ării obiectivului asumat în Strategia Europa 2020 . For ţa de munc ă 2013 2014 2015 2016 2017 Rata de ocupare a popula ţiei 63,9 64,4 65,0 65,9 66,9 de 20-64 ani - bărba ţi 71,6 71,9 72,1 72,9 73,6 - femei 56,2 57,0 58,0 59,0 60,2 Rata şomajului 7,3 7,1 6,9 6,8 6,7 (conf. BIM) - % De asemenea, se a şteapt ă ca num ărul şomerilor (conform AMIGO) s ă intre pe o pant ă descresc ătoare, astfel încât rata şomajului s ă se diminueze pân ă la 6,7%, nivel mai mic decât cel din anul 2013 cu 0,6 puncte procentuale. Evolu ţia macroeconomic ă prognozat ă este expus ă la o serie de riscuri poten ţiale interne sau externe care pot încetini tendin ţa estimat ă: - reducerea cererii din UE şi, mai ales, din ţă rile care sunt principalii parteneri comerciali ai României, va afecta – prin intermediul exportului, dar şi al fluxurilor investi ţionale – cre şterea economic ă; - cre şterea semnificativ ă a pre ţurilor interna ţionale (resurse energetice, materii prime, produse agricole); - escaladarea tensiunilor geopolitice, în special cele din apropierea României, ar putea conduce la o cre ştere suplimentar ă a pre ţurilor la energie, cu efect negativ asupra infla ţiei; - absorb ţia sc ăzut ă a fondurilor europene, ceea ce ar implica un nivel redus al investi ţiilor; - men ţinerea unei credit ări limitate a agen ţilor economici şi a popula ţiei cu efect asupra consumului şi investi ţiilor; - majorarea neprev ăzut ă ale unor impozite, taxe şi pre ţuri reglementate; - manifestarea unor condi ţii climatice nefavorabile pentru agricultur ă care s ă conduc ă la o contrac ţie foarte accentuat ă a produc ţiei agricole, cu efect direct în cre şterea infla ţiei şi diminuarea cre şterii economice. Pentru cre şterea calit ăţ ii ocup ării persoanelor rezidente în mediul rural , din FEADR au fost finan ţate programe de formare profesional ă, pân ă la 15 martie 2014, 27.306 fermieri care de ţin exploata ţii de semi-subzisten ţă şi tineri ce au preluat 86 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial o exploata ţie agricol ă finalizând cursurile de formare profesional ă. În scopul diversific ării economiei rurale şi cre şterii competitivit ăţ ii sectorul agricol, pân ă la 15 martie 2014, au fost sprijinite financiar 114 ferme de familie , iar 12.998 persoane au beneficiat de finan ţare prin m ăsura de instalare a tinerilor fermieri . Din FEADR au fost alocate fonduri pentru înfiin ţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor în sectorul non-agricol şi încurajare a activit ăţ ilor turistice , pân ă la 15 martie 2014, fiind sprijinite financiar 4.566 întreprinderi şi create/ men ţinute 9.559 locuri de munc ă. Prin FSE a fost finan ţat ă asigurarea sustenabilit ăţ ii pe termen lung a zonelor rurale, pân ă la data de 15 martie 2014, cca. 153.000 persoane rezidente în mediul rural beneficiind de programe de instruire, servicii de orientare/consiliere, evaluarea înv ăţă rii anterioare etc . Din FEDR au fost alocate fonduri pentru cre şterea contribu ţiei IMM-urilor la diversificarea economiilor la nivel regional/ local şi pentru crearea de locuri de munc ă. În urm ătoarele dou ăsprezece luni, în scopul îmbun ătăţ irii particip ării pe pia ţa muncii , m ăsurile avute în vedere se axeaz ă pe subven ţionarea angajatorilor pentru a încadra în munc ă şomerii care, în termen de cinci ani de la data angaj ării, îndeplinesc condi ţiile pentru a solicita pensia anticipat ă par ţial ă sau pentru limit ă de vârst ă. Pentru persoanele care au p ărăsit timpuriu şcoala, sunt planificate o serie de m ăsuri centrate pe evaluarea şi certificarea competen ţelor dobândite în sistemul informal sau non-formal de educa ţie şi formare profesional ă. Pentru cre şterea mobilit ăţ ii for ţei de munc ă va fi finalizat ă reforma re ţelei na ţionale a serviciilor de ocupare a for ţei de munc ă EURES România, m ăsura conducând la o mai bun ă corelare a cererii cu oferta de locuri de munc ă şi la identificarea de noi oportunit ăţ i de angajare în cadrul UE pentru persoanele aflate în c ăutarea unui loc de munc ă. În scopul diminu ării disparit ăţ ilor regionale în materie de ocupare , se are în vedere sus ţinerea investi ţiilor la nivel regional/ local pentru înfiin ţarea de noi întreprinderi şi crearea de locuri de munc ă. În vederea atenu ării efectelor schimb ărilor climatice , prin intermediul Fondului pentru Mediu au fost efectuate lucr ări de împ ădurire pe 704 ha terenuri degradate, finan ţate prin Programul de îmbun ătăţ ire a calit ăţ ii mediului prin împ ădurirea terenurilor degradate, reconstruc ţia ecologic ă şi gospod ărirea durabil ă a p ădurilor în valoare de 22,90 mil. lei. În perioada 1 ianuarie 2013- 1 aprilie 2014, în cadrul „ Programului na ţional de îmbun ătăţ ire a calit ăţ ii mediului prin realizarea de spa ţii verzi în localit ăţ i”, au fost derulate 231 contracte pentru extinderea, reabilitarea şi înfiin ţarea de spa ții verzi în localit ăți, în valoare de 172,84 mil. lei. Pentru sus ţinerea dezvolt ării durabile şi îmbun ătăţ irea calit ăţ ii mediului, România a continuat programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu . Astfel, în martie 2014, au fost inventariate la nivel na ţional 1225 re ţele de canalizare, din care 734 func ţionale şi 491 în diferite stadii de executare. În ceea ce prive şte sta ţiile de epurare a apelor uzate, în decembrie 2013, existau 716 sta ţii, din care 568 func ţionale şi alte 148 sta ţii finalizate, la care popula ţia nu a fost racordat ă înc ă. Astfel, gradul de acoperire cu sisteme de colectare a apelor uzate corespunde unei înc ărc ări biologice de cca. 60% locuitori echivalen ţi, iar gradul de acoperire cu sta ţii de epurare a apelor uzate corespunde unei înc ărc ări biologice de cca. 50% locuitori echivalen ţi. În cadrul programului Protec ţia resurselor de ap ă, sisteme integrate de alimentare cu ap ă, sta ţii de tratare, canalizare şi sta ţii de epurare , sunt în derulare 179 proiecte, în valoare de 1.002,44 mil. lei cu finan ţare de la Fondul pentru Mediu. Preciz ăm c ă dou ă proiecte cu o valoare a finan țării de 4,47 mil. lei, au fost finalizate în 2013. Investi ţiile realizate în perioada 2007 – 2013 pentru infrastructura de ap ă uzat ă se ridic ă la cca. 3.809,37 mil. euro, din care 51,2% pentru reabilitarea şi extinderea re ţelelor de canalizare şi 48,8% pentru reabilitarea şi construirea de noi sta ţii de epurare. Prin POS Mediu se deruleaz ă 45 de proiecte în domeniul apei/apei uzate, cu o valoare total ă de 18.352,28 mil. lei. Prin implementarea acestor proiecte, în 278 de localit ăţ i vor fi reabilita ţi/realiza ţi circa 6.430 km re ţea de canalizare şi vor fi realizate 203 sta ţii noi de epurare care vor deservi circa 10.558.687 locuitori echivalen ţi. De asemenea, vor fi reabilita ţi/realiza ţi circa 4.083 km de re ţea de distribu ţie şi transport a apei potabile şi vor fi realizate 189 de sta ţii de clorinare şi tratare a apei. În ceea ce prive şte managementul de şeurilor, pân ă la începutul anului 2014 sunt demarate 30 proiecte în cadrul POS Mediu, în valoare total ă de 4.714,75 mil. lei. Odat ă cu finalizarea acestor proiecte 14.747.217 locuitori vor beneficia de sisteme de management integrat al de şeurilor. Pân ă la sfâr şitul trim I/2014 au fost închise 185 de depozite de de şeuri vechi în zonele rurale şi 25 de depozite de de şeuri municipale vechi, în zonele urbane. Pentru îmbun ătăţ irea managementului de şeurilor, inclusiv al de şeurilor periculoase, agen ţii economici au în derulare 46 de proiecte, în valoare de 130,03 mil. lei, finan ţate din Fondul pentru Mediu , prin Programul privind gestionarea de şeurilor, inclusiv a de şeurilor periculoase . În vederea moderniz ării şi realiz ării de noi capacit ăţ i de producere a energiei electrice şi termice , a fost continuat ă, prin intermediul POS CCE61, sprijinirea investi ţiilor pentru valorificarea biomasei, a resurselor hidro-energetice (în unit ăţ ile cu putere instalat ă mai mic ă sau egal ă cu 10 MW), solare, eoliene şi a biocombustibililor. Pân ă la 15 martie 2014, au fost 87 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial invita ţi la contractare 126 de beneficiari. 82 dintre ace ştia au semnat contractele, iar proiectele sunt în curs de implementare, suma finan ţă rii aprobate fiind 2,276 mld. lei. Promovarea SRE, prin intermediul Fondului pentru Mediu , a fost continuat ă prin Programul privind instalarea sistemelor de înc ălzire care utilizeaz ă energie regenerabil ă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de înc ălzire (Casa verde) . Prin acest program, pân ă la data de 15 martie 2014, au fost sus ţinute financiar 19.420 sisteme pentru gospod ării individuale şi 207 sisteme pentru persoane juridice, pentru instalarea unor sisteme de înc ălzire care utilizeaz ă SRE. În cadrul campaniilor de informare a popula ţiei şi a mediului de afaceri privind importan ţa cre şterii eficien ţei energetice, au fost organizate 8 seminarii, în 6 ora şe, cu participarea a aproximativ 370 de cursan ţi. Pentru promovarea contractului de performan ţă energetic ă la nivelul municipalit ăţ ilor , ANRE a organizat reuniuni de lucru cu echipa de consultan ţă BERD, precum şi cu reprezentan ţii European PPP Expertise Centre . A fost realizat, de asemenea, un seminar online ( webinar ) despre contractele bazate pe performan ţele energetice. S-au înregistrat progrese şi în derularea programului Termoficare 2006-2015 c ăldur ă şi confort (componenta c ăldur ă); Reabilitarea termic ă a blocurilor de locuin ţe (prin mecanismele de finan ţare aprobate de OUG nr. 18/2009 şi OUG nr. 69/2010) a condus la efectuarea recep ţiilor la finalizarea lucr ărilor pentru 657 blocuri (23.347 apartamente) şi la acordarea a 15 credite cu dobând ă subven ţionat ă (pentru asocia ţiile de proprietari şi proprietarii de locuin ţe unifamiliale). Progrese vizibile au fost f ăcute, de asemenea, în contractarea proiectelor din cadrul Schemei de finan ţare pentru sprijinirea investi ţiilor în eficien ţa energetic ă a blocurilor de locuin ţe (DMI 1.2 - POR 2007-2013) , din cele 108 de proiecte depuse pân ă la 15 martie 2014 fiind contractate 34. În vederea îmbun ătăţ irii eficien ţei energetice în gospod ăriile şi comunit ăţ ile cu venituri reduse , au fost organizate cursuri pentru perfec ţionarea speciali ştilor din domeniu (peste 450 de participan ţi), au fost identificate dou ă zone pentru producerea unor materiale izolatoare durabile şi au fost realizate activit ăţ i de informare în şapte centre de informare. Pentru introducerea sistemelor de contorizare inteligent ă, au fost stabili ţi pa şii procedurali de aprobare a planurilor de ac ţiune ale operatorilor de distribu ţie. A continuat dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale , pân ă la 15 martie 2014, fiind finalizat ă reabilitarea a 30 unit ăţ i medicale, cu finan ţare din FEDR. Datele de monitorizare, înregistrate pentru opt din proiectele finalizate, indic ă faptul c ă peste 274.600 persoane au beneficiat de infrastructura de s ănătate reabilitat ă. În scopul îmbun ătăţ irii dot ării cu echipamente a bazelor opera ţionale pentru interven ţii în situa ţii de urgen ţă (SMURD)74 , au fost finalizate opt contracte, fiind echipate 543 unit ăţ i mobile. Prin programul Reforma sectorului sanitar – faza a II-a (APL2), realizat cu sprijinul BM, s-a finalizat reabilitarea a cinci sec ţii de obstetric ă-ginecologie la spitalul municipal R ădăuţi şi la spitalele jude ţene de urgen ţă din Bac ău, Suceava, Neam ţ, Bihor. Proiectul Strategiei na ţionale de s ănătate 2014-2020 răspunde principalelor probleme de s ănătate public ă, vizând modalit ăţ ile prin care se va asigura accesul la servicii de s ănătate, utilizarea resurselor în serviciile de s ănătate, precum şi îmbun ătăţ irea capacit ăţ ii institu ţionale la toate nivelurile. Cadrul de reglementare pentru furnizarea şi monitorizarea serviciilor de asisten ţă medical ă şi sistemul de achizi ţii a medicamentelor şi dispozitivelor medicale pentru spitale au fost îmbun ătăţ ite prin desemnarea MS ca unitate de achizi ţii centralizat ă şi prin elaborarea reglement ărilor privind acest mod de achizi ţie. Îmbun ătăţ irea mediului de afaceri Proiectul Strategiei Guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM şi îmbun ătăţ irea mediului de afaceri – Orizont 2020 prevede cre şterea semnificativ ă a soldului net de IMM-uri active economic, dezvoltarea întreprinderilor existente şi crearea de noi locuri de munc ă pân ă la sfâr şitul anului 2020, vizând atingerea urm ătoarelor ţinte: cre şterea densit ăţ ii IMM- urilor la 35 de IMM-uri/1000 de locuitori, depăş irea pragului de 670.000 de IMM-uri active şi a pragului de 3,2 mil. angaja ţi în IMM-urile active . În clasamentul Doing Business întocmit în iunie 2013 de Banca Mondial ă. România figura pe locul 73 din 189 de state monitorizate în ceea ce prive şte sus ţinerea întreprinderilor pe tot ciclul lor de via ţă . Prin compara ţie, Danemarca era pe locul 5, Marea Britanie pe locul 10, Polonia pe locul 45, Ungaria pe locul 54, Bulgaria pe locul 58, Republica Ceh ă pe locul 75. http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/romania/ În conformitate cu recomand ările formulate de exper ţi în cadrul proiectului de AT "Identificarea şi simplificarea barierelor administrative cu care se confrunt ă mediul de afaceri; elaborarea şi implementarea unor indicatori calitativi şi cantitativi de monitorizare", care va fi finalizat în aprilie 2014. Anexa XI a Regulamentului (UE) Nr.1303/2013, condi ţionalitatea 3.1 Pentru consolidarea sectorului IMM este esen ţial ă îmbun ătăţ irea mediului de afaceri în termeni de reducerea a costurilor de conformare şi a timpilor de a şteptare în parcurgerea unor proceduri, precum şi de cre ştere a calit ăţ ii reglement ărilor 76.

88 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Guvernul României va continua procesul de debirocratizare şi simplificare a procedurilor administrative . Pentru a crea efecte tangibile pentru mediul de afaceri, guvernul are în vedere ini ţierea de măsuri anuale de simplificare şi de evaluare şi monitorizare periodic ă a barierelor administrative din mediul de afaceri, la nivelul întregii administra ţii. De altfel, utilizarea FESI 2014-2020 pentru îmbun ătăţ irea competitivit ăţ ii IMM-urilor este condi ţionat ă de adoptarea unor măsuri pentru a reduce timpul şi costurile necesare cre ării unei întreprinderi, precum şi pentru a reduce timpul necesar ob ţinerii de licen ţe şi autoriza ţii având în vedere obiectivele SBA. În acest scop, în perioada de programare 2014-2020, prin FSE vor fi sus ţinute investi ţiile pentru consolidarea capacit ăţ ii de gestionare a furniz ării serviciilor oferite de autorit ăţ ile şi institu ţiile publice în vederea cre şterii capacit ăţ ii de r ăspuns la solicit ările adresate de c ătre cet ăţ eni şi întreprinderi. Pentru reducerea semnificativ ă a sarcinilor administrative la nivelul întreprinderilor, în principal a IMM-urilor va fi consolidat mediul de afaceri digital , din FEDR urmând a fi sus ţinute investi ţiile pentru dezvoltarea, la nivelul întregii administra ţii a unei noi genera ţii de ghi şee unice electronice interoperabile, de tipul Open data . Pentru cre şterea calit ăţ ii şi predictibilit ăţ ii reglement ărilor prin FSE vor fi sus ţinute investi ţiile în consolidarea structurilor din administra ţia public ă implicate în elaborarea politicilor şi a reglement ărilor pentru aplicarea studiilor de impact, inclusiv a Testului IMM şi evaluarea costurilor administrative în cazul noilor propuneri de reglement ări şi politici publice. Pe termen scurt, se va simplifica procesul de înfiin ţare a întreprinderilor prin reducerea/simplificarea procedurilor cu 20% şi a timpului de înfiin ţare cu 30%, fa ţă de situa ţia actual ă şi va fi finalizat ă restructurarea ghi şeului unic pentru IMM şi a PCU, prin crearea unei platforme interoperabile func ţionale cu un singur punct de contact. De asemenea, vor fi dezvoltate serviciile on-line oferite de ONRC mediului de afaceri, cet ăţ enilor şi institu ţiilor publice prin care: se va asigura disponibilitatea informa ţiilor înregistrate în registrul comer ţului, on-line, în timp real; va fi introdus un nou mecanism pentru optimizarea timpului aferent înfiin ţă rii unei întreprinderi şi va cre şte accesului întreprinderilor din România la informa ţii despre întreprinderile partenere de afaceri din SM. M ăsurile preconizate includ şi stabilirea unui cadru strategic de politic ă public ă pentru sprijinirea întreprinderilor nou-înfiin ţate favorabile incluziunii, care s ă asigure leg ătura între serviciile adecvate dezvolt ării întreprinderilor şi serviciile financiare (accesul la capital), inclusiv pentru grupuri defavorizate/zone defavorizate. Având în vedere tendin ţa de restrângere a credit ării şi de cre ştere a solicit ărilor de credite din partea IMM-urilor pentru capital de lucru şi pentru investi ţii de dezvoltare80, preocup ările guvernului sunt orientate c ătre cre şterea accesului IMM- urilor la finan ţare şi diminuarea poverii fiscale. Va fi implementat Programul româno-elve ţian pentru IMM-uri, prin care vor fi sus ţinute aproximativ 284 de IMM-uri şi componenta de garantare din ini ţiativa JEREMIE cu subve ţionarea dobânzii şi preluarea riscului de creditare, prin care vor fi sus ţinute cca. 1.500 de IMM-uri Pentru diversificarea instrumentelor financiare destinate IMM-urilor inovative , va fi opera ţionalizat ă o re ţea pilot de business angels, în vederea sus ţinerii proiectelor cu risc sporit de finan ţare destinate lans ării pe pia ţă de noi produse şi servicii În perioada de programare 2014-2020, prin FEDR pentru cre şterea competitivit ăţ ii IMM-urilor vor fi sus ţinute investi ţii în dezvoltarea antreprenoriatului şi a serviciilor suport şi va fi implementat ă o gam ă variat ă de instrumente financiare, adaptate eşecurilor de pia ţă , care s ă r ăspund ă necesit ăţ ilor de dezvoltate a IMM-urilor Politica industrial ă Pentru a r ăspunde provoc ărilor legate de globalizare şi de tranzi ţia la economia ecologic ă, România şi-a propus abordarea conceptul de competitivitate atât la nivel na ţional, din perspectiva men ţinerii/ dezvolt ării/ diversific ării activit ăţ ilor economice, cât şi la nivelul întreprinderilor, urm ărind sporirea cotei lor de pia ţă la nivel local/regional şi pe ter ţe pie ţe. Pornind de la aceast ă abordare, Strategia na ţional ă pentru competitivitate 2014-2020 (SNC) define şte provoc ările la care trebuie s ă r ăspund ă România pentru a reducere decalajele de competitivitate pân ă în 2020. Pentru a r ăspunde unor priorit ăţ i ale SNC cu impact în revitalizarea, consolidarea şi diversificarea bazei industriale din România , ME va finaliza proiectul Documentului de politic ă industrial ă a României. Documentul va reflecta preocup ările Guvernului României referitoare la revitalizarea, consolidarea şi diversificarea bazei industriale din România, prin îmbun ătăţ irea capacit ăţ ii de inovare la nivelul întreprinderilor, utilizarea eficient ă a resurselor naturale disponibile şi specializarea inteligent ă, necesare pentru adaptarea produselor la o economie ecologic ă. În perioada de programare 2014-2020, pentru adaptarea sectoarelor industriale şi a serviciilor conexe la cerin ţele economiei ecologice de utilizare eficient ă a resurselor, vor fi sus ţinute investi ţiile pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de gestionare a de şeurilor şi investi ţiile noi/ de modernizare pentru reducerea consumului şi utilizarea mai eficient ă a resurselor naturale. Pentru stimularea inov ării pe întreg lan ţul valoric şi asigurarea dezvolt ării bazei industriale prin specializarea inteligent ă81 , prin FEDR, vor fi sus ţinute investi ţiile private în CDI şi activit ăţ ile de cercetare participative dintre întreprinderi şi organiza ţii de CD pentru cre şterea productivit ăţ ii sectoarelor industriale şi internalizarea activit ăţilor de CD la nivelul întreprinderilor. De asemenea, pentru promovarea inov ării în industria prelucr ătoare şi serviciile conexe, prin FEDR vor fi sus ţinute financiar întreprinderile start-up şi spin-off. Pentru cre şterea capacit ăţ ii de interac ţionare a IMM- urilor în cadrul lan ţurilor valorice/ polilor de competitivitate şi de interna ţionalizare , în perioada de programare 2014-2020, din FEDR vor fi finan ţate investi ţiile în dezvoltarea antreprenoriatului, îmbun ătăţ irea productivit ăţ ii IMM-urilor şi crearea 89 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial condi ţiilor pentru oportunit ăţ i de dezvoltare/inovare, inclusiv prin sus ţinerea investi ţiilor tehnologice avansate, în exploatarea comercial ă a noilor idei şi a rezultatelor cercet ării şi va fi sus ţinut accesul IMM-urilor la o gam ă diversificat ă de instrumente financiare pentru finan ţarea proiectelor inovative propuse de clustere/poli de competitivitate. În plus, vor fi sus ţinute investi ţiile în dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic, organizat ă pe principiul specializ ării inteligente. Domenii prioritare de specializare inteligent ă identificate în cadrul studiului JASPERS şi care fundamenteaz ă Strategia Na ţional ă de CDI 2014-2020 sunt: bio-economia, eco-tehnologia, TIC, energie şi mediu O aten ţie deosebit ă se va acorda asigur ării securit ăţ ii lan ţului de aprovizionare cu produse alimentare. Prin FEADR vor fi sus ţinute investi ţiile în întreprinderi pentru prelucrarea şi marketingul produselor agricole. De asemenea, va fi sus ţinut accesul fermierilor la servicii consultan ţă în scopul îmbun ătăţ irii performan ţelor economice şi de mediu şi va fi încurajat ă asocierea dintre fermieri/întreprinderi/universit ăţ i/institute de cercetare pentru dezvoltarea de noi practici, procese şi tehnologii. Pe termen scurt, pentru dezvoltarea capacit ăţ ii de export a clusterelor şi interna ţionalizarea IMM-urilor participante în aceste structuri , ac ţiunile vor fi orientate c ătre cre şterea capacit ăţ ii institu ţionale a ME de furnizare de servicii pentru exportatori, în special pentru IMM-uri. Se urm ăre şte crearea unei re ţele de export; înfiin ţarea a dou ă centre de promovare a exporturilor în Regiunile de Dezvoltare Nord-Est şi Sud-Muntenia şi crearea a dou ă pagini virtuale pentru aceste centre, precum şi înfiin ţarea unui centru logistic şi de export în EUA şi acordarea de instruire IMM-urilor pentru penetrarea pe pie ţele externe . În plus, România va continua politica de integrare a clusterelor române şti în re ţelele transna ţionale, folosind experien ţa acumulat ă prin participarea în proiectele europene: SEENECO - Re ţeaua Sud Est European ă a Clusterelor de Excelen ţă , ClusterPoliSEE - Politici de cluster mai inteligente pentru Europa de Sud-Est şi CLUSTERIX - Clusters for European Innovation Cross. Prin FEDR, va fi sus ţinut ă transformarea sectoarelor industriale/serviciilor tradi ţionale : s ănătate/produse farmaceutice; sănătate-turism şi eco-turism; textile/piel ărie; lemn/mobilier; industrii creative; energie/managementul mediului; industriile primare aferente lan ţurilor valorice, care au poten ţial de cre ştere a valorii ad ăugate. Pe termen scurt, pentru modernizarea şi retehnologizarea întreprinderilor, Guvernul va introduce scutirea impozitului pe profitul reinvestit în vederea cre şterii atractivit ăţ ii mediului investi ţional şi a cre şterii competitivit ăţ ii şi a productivit ăţ ii muncii la nivelul întreprinderilor care achizi ţioneaz ă echipamente de înalt ă tehnologie. Pentru consolidarea bazei industriale şi cre şterea competitivit ăţ ii întreprinderilor este esen ţial ă reducerea costurilor de conformare şi a timpilor de a şteptare în parcurgerea unor proceduri şi de cre ştere a calit ăţ ii reglement ărilor. Guvernul României va continua procesul de debirocratizare şi de simplificare a procedurilor administrative. Administra ţie public ă În ultimii ani, modernizarea administra ţiei publice a reprezentat o prioritate pentru toate statele membre UE, men ţinerea ritmului reformelor în domeniu fiind esen ţial ă84. Pentru România, necesitatea consolid ării capacit ăţ ii administrative a fost reflectat ă şi în recomand ările specifice de ţar ă formulate de c ătre Comisie în mai 2013 şi andosate de Consiliul European în iunie 2013. Astfel, cre şterea profesionalismului func ţionarilor publici, a calit ăţ ii reglement ărilor, îmbun ătăţ irea ratei de absorb ţie a fondurilor europene, consolidarea sistemului achizi ţiilor publice constituie, potrivit COM, aspecte care converg către atingerea obiectivului de a avea o administra ţie public ă eficient ă. De altfel, continuarea reformei în administra ţie - cu accent pe cre şterea autonomiei colectivit ăţ ilor locale, armonizarea legisla ţiei în vederea eficientiz ării actului administrativ, introducerea unui sistem de indicatori de evaluare a modului de func ţionare a institu ţiilor de la nivel central şi local, revizuirea normelor de func ţionare şi reglementare a acestui sector - se înscrie în categoria obiectivelor urm ărite cu prioritate de c ătre Guvernul României. Potrivit Acordului de Parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020, printre elementele-cheie pentru investi ţiile FESI se num ără eficien ţa şi eficacitatea administra ţiei, orientarea c ătre nevoile cet ăţ enilor, capacitatea de dezvoltare, coordonare şi implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor la toate nivelurile de guvernare, profesionalismul şi motivarea resurselor umane. În acest context, noile angajamente în materie de administra ţie public ă, asumate pentru urm ătoarele 12 luni, vin s ă completeze m ăsurile deja întreprinse în cadrul PNR 2011-2013, fiind orientate c ătre cre şterea calit ăţ ii administra ţiei publice , îmbun ătăţ irea condi ţiilor privind locuirea la nivel na ţional, îmbun ătăţ irea administr ării fondurilor europene, continuarea reformei privind sistemul de achizi ţii publice. Punerea în aplicare a acestor angajamente va antrena efecte pozitive atât din perspectiva managementului func ţiei publice şi al func ţionarilor publici, a calit ăţ ii serviciilor publice furnizate beneficiarilor şi a reglement ărilor, cât şi din perspectiva asigur ării cadrului legislativ şi institu ţional în materie de locuire, a cre şterii absorb ţiei fondurilor europene şi a func ţion ării eficiente a sistemului de achizi ţii publice. Fiecare nou angajament este sus ţinut cu direc ţii majore de ac ţiune axate, în principal, pe continuarea procesului de descentralizare, redefinirea cadrului strategic, institu ţional şi legislativ în domeniul managementului func ţiei publice şi al 90 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial func ţionarilor publici, organizarea de programe de formare specializat ă şi perfec ţionare profesional ă, definirea mecanismului de control al calit ăţ ii reglement ărilor, elaborarea Strategiei na ţionale a locuirii , revizuirea şi implementarea Planului de măsuri prioritare pentru înt ărirea capacit ăţ ii de absorb ţie a fondurilor structurale şi de coeziune, adoptarea Strategiei na ţionale în domeniul achizi ţiilor publice pentru perioada 2014–2020. Totodat ă, vor fi continuate demersurile de elaborare/adoptare a Codului administrativ şi a Codului de procedur ă administrativ ă, instrumente juridice menite s ă confere predictibilitate, coeren ţă şi stabilitate cadrului legislativ în domeniu. Procedura de aprobare a Codului administrativ este condi ţionat ă, îns ă, de modificarea/revizuirea normelor aplicabile administra ţiei publice locale, în contextul derul ării procesului de regionalizare-descentralizare. Ulterior aprob ării acestuia de către guvern, va fi demarat procesul de elaborare a proiectului Codului de procedur ă administrativ ă. Adoptarea unor astfel de instrumente juridice va contribui la îmbun ătăţ irea, clarificarea şi simplificarea anumitor prevederi legale în vigoare, asigurarea unei terminologii omogene, eficientizarea activit ăţ ii autorit ăţ ilor administra ţiei publice.

CORELAREA OBIECTIVELOR NA ŢIONALE EUROPA 2020 CU PRIORIT ĂŢ ILE DE FINAN ŢARE PENTRU PERIOADA 2014-2020

Acordul de Parteneriat pentru perioada 2014 ‐2020 (AP) constituie documentul prin care Guvernul României a stabilit priorit ăţ ile de finan ţare pentru utilizarea fondurilor europene structurale şi de investi ţii (FESI), având ca obiectiv global reducerea disparit ăţ ilor de dezvoltare economic ă şi social ă între România şi statele membre ale UE. La 31 martie 2014, România a transmis Comisiei Europene prima versiune oficial ă a Acordului de Parteneriat 2014-2020 . Cadrul financiar multianual pentru 2014-2020 define şte priorit ăţ ile în materie de cheltuieli care sunt orientate c ătre cre ştere economic ă durabil ă, locuri de munc ă şi competitivitate, în conformitate cu strategia UE de cre ştere economic ă, Europa 2020 . Având în vedere faptul c ă AP a fost elaborat în acord cu prevederile PNR, programarea FESI alocate României pentru perioada 2014-2020 se bazeaz ă pe implementarea unei abord ări integrate in sistemul de management al acestor fonduri, abordare de natur ă s ă asigure concentrarea interven ţiilor în vederea unei cre şteri inteligente, sustenabile şi favorabile incluziunii. Astfel, ac ţiunile întreprinse în direc ţia provoc ărilor identificate în AP85 vor avea un rol important în atingerea obiectivelor asumate de România în contextul strategiei Europa 2020 . În acest context, prezent ăm mai jos corelarea dintre obiectivele na ţionale Europa 2020 , asumate prin PNR şi priorit ăţ ile de finan ţare din fonduri europene, definite în AP. Potrivit AP, o economie modern ă şi competitiv ă presupune concentrarea pe urm ătoarele provoc ări: competitivitatea şi dezvoltarea local ă, oamenii şi societatea , infrastructura , resursele , administra ţia şi guvernarea . Ocuparea for ţei de munc ă În conformitate cu PNR, asigurarea condi ţiilor adecvate pentru (re)integrarea tinerilor pe pia ţa muncii, inclusiv a tinerilor NEETs 87 reprezint ă una dintre priorit ăţ ile României pentru perioada 2014 – 2020, a şa cum este reflectat ă şi în AP. În vederea îmbun ătăţ irii particip ării la pia ţa muncii a persoanelor aflate în c ăutarea unui loc de munc ă, din FSE urmeaz ă a fi finan ţate m ăsuri active de ocupare, cu accent pe şomerii de lung ă durat ă, persoanele inactive lucr ătorii în vârst ă (55+), persoanele de etnie rom ă, persoanele cu dizabilit ăţ i şi alte grupuri vulnerabile, persoanele care au p ărăsit timpuriu sistemul de educa ţie sau cu nivel sc ăzut de calificare, inclusiv popula ţia din mediul rural. Cre şterea şanselor de ocupare a persoanelor/ lucr ătorilor afecta ţi de restructurarea industrial ă constituie, de asemenea, una dintre priorit ăţ ile pentru perioada 2014 – 2020. Din FSE se aloc ă fonduri pentru dezvoltarea unei for ţe de munc ă preg ătite/adaptate schimb ărilor pie ţei muncii , precum şi pentru sus ţinerea antreprenoriatului şi a ocup ării pe cont propriu . În vederea diversific ării economiei din zonele rurale c ătre sectoarele non-agricole şi pentru crearea/ men ţinerea locurilor de munc ă, în perioada 2014 - 2020, din FEADR urmeaz ă a se finan ţa înfiin ţarea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici non-agricole şi dezvoltarea activit ăţ ii celor existente, precum şi dezvoltarea şi înfiin ţarea unit ăţ ilor de procesare, comercializare şi marketing a produselor agricole. Pentru a îmbun ătăţ i şansele de ocupare a persoanelor din comunit ăţ ile pesc ăre şti afectate de restructurarea industrial ă, din FEPAM se vor finan ţa crearea de noi întreprinderi mici în afara sectorului de pescuit şi dezvoltarea antreprenoriatului în domeniul acvaculturii, precum şi dobândirea de noi competen ţe corelate cu cerin ţele pie ţei muncii. O alt ă prioritate a României pentru perioada 2014-2020 o reprezint ă modernizarea Serviciului Public de Ocupare , inclusiv la nivel local. Pentru aceasta, se are în vedere dezvoltarea de instrumente de analiza si prognoza spre a asigura o cunoastere cat mai aprofundata a nevoilor in continua schimbare ale pietei muncii, formarea personalului din institutiile de ocupare a for ței de munc ă, elaborarea de mecanisme eficiente de cãutare a unui loc de munc ă, inclusiv prin noile solu ţii digitale/media, parteneriate cu mediul de afaceri, institu ţii de înv ăţă mânt sau furnizorii priva ţi de servicii de ocupare, m ăsuri care se reg ăsesc printre principalele angajamente asumate atât în PNR 2014, cât şi în AP.

91 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Cercetare, dezvoltare, inovare În conformitate cu PNR, precum şi cu Strategia na ţional ă pentru CDI 2014-2020, care constituie şi cadrul prin care se îndeplinesc condi ţionalit ăţ ile ex-ante pentru utilizarea fondurilor europene, în vederea încadr ării pe traiectoria de atingere a ţintei na ţionale Europa 2020 , consolidarea cercet ării, a dezvolt ării tehnologice şi a inov ării reprezint ă o prioritate a României pentru perioada 2014-2020. În acest scop, România are în vedere stimularea investi ţiilor private în CDI, dezvoltarea infrastructurii de CDI şi deblocarea poten ţialului de excelen ţă în cercetare şi inovare. Pentru stimularea investi ţiilor private în CDI vor fi promovate activit ăţ ile de CDI din sectoarele economice cu poten ţial de cre ştere. În acest scop, FEDR sprijin ă colaborarea dintre întreprinderi şi organiza ţii de CD, încurajând transferul de cuno ştin ţe, tehnologie şi personal cu competen ţe avansate în CDI, în vederea inov ării de procese şi produse în domeniile de specializare inteligent ă. Prin FEDR se vor finan ţa proiectele derulate de întreprinderi, individual sau în parteneriat cu institute de CD/universit ăţ i, de start-up-uri şi spin-off-uri inovative, proiectele destinate dezvolt ării entit ăţ ilor de transfer tehnologic, precum şi cele pentru dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare şi inovare (inclusiv instruirea cercet ătorilor în problematica drepturilor industriale şi a propriet ăţ ii intelectuale şi asigurarea, în cadrul universit ăţ ilor, de personal specializat în transfer tehnologic şi în comercializarea rezultatelor cercet ării). În ceea ce prive şte dezvoltarea infrastructurii de cercetare , atât ca parte a unor clustere existente/emergente sau centre de excelen ţă , cât şi în domeniile cu avantaje competitive şi poten ţial de cre ştere, din FEDR, vor fi finan ţate proiectele pentru crearea şi modernizarea marilor infrastructuri de CD, precum şi a unor re ţele de centre de CD, coordonate la nivel na ţional şi racordate la re ţele europene şi interna ţionale de profil. De asemenea, vor fi sus ţinute investi ţiile pentru dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic, la nivel regional. Pentru deblocarea poten ţialului de excelen ţă în cercetare şi inovare, din FEDR se va finan ţa participarea cercet ătorilor români la programul Orizont 2020 , precum şi la alte programe europene şi interna ţionale (ini ţiative de programare comun ă, ini ţiative tehnologice comune, parteneriate europene pentru inovare, CERN, ESA etc.). România sprijin ă cercetarea fundamental ă şi exploratorie de frontier ă, precum şi interna ţionalizarea cercet ării române şti şi are în vedere atragerea de personal cu competen ţe avansate din str ăin ătate pentru consolidarea capacit ăţ ii române şti de cercetare şi o mai bun ă integrare în Spa ţiul European de Cercetare . Combaterea schimb ărilor climatice şi promovarea dezvolt ării durabile Una dintre priorit ăţ ile prev ăzute în PNR, dar şi în AP o reprezint ă trecerea la o economie bazat ă pe emisii reduse de CO2 . În acest scop, deosebit de important ă este elaborarea Planului na ţional de ac ţiune privind schimb ările climatice , document ce face obiectul unui proiect de asisten ţă tehnic ă a B ăncii Mondiale, cofinan ţat din FEDR, prin POAT. Acest plan este necesar pentru punerea în aplicare a Strategiei na ţionale privind schimb ările climatice 2013-2020 . Dintre condi ţionalit ăţ ile ex-ante referitoare la elaborarea şi implementarea politicilor din domeniul mediului, pentru domeniul de şeuri, România î şi asum ă elaborarea, pân ă în trimestrul II/2015, a Planului na ţional de gestionare a de şeurilor , care va con ţine şi Planul na ţional de prevenire a gener ării de şeurilor . Definitivarea și aprobarea prin HG nr. 870/2013 a Strategiei na ţionale de gestionare a de şeurilor 2014-2020 a constituit fundamentul pentru îndeplinirea condi ţionalit ăţ ii ex- ante specifice sectorului de şeuri. O serie de priorit ăţ i avute în vedere atât în AP, cât şi în PNR 2014 pun accentul pe îmbun ătăţ irea managementului resurselor de ap ă prin existen ța unei politici tarifare privind apa și prin recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei . Astfel, în cadrul procesului de implementare a Directivei Cadru Ap ă 2000/60/CE, pân ă la sfâr şitul lui 2015, România va elabora al 2-lea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice, prilej cu care va fi realizat ă o analiz ă intern ă privind identificarea externalit ăţ ilor ca parte componenta a costurilor de mediu precum şi a eventualului impact asupra resursei de ap ă. De asemenea, în AP sunt prev ăzute o serie de priorit ăți pentru reducerea emisiilor de carbon în sectoare cum ar fi sectorul agriculturii și sectorul pescuitului. Surse regenerabile de energie În conformitate cu PNR 2014, principala prioritate pentru atingerea obiectivului na ţional Europa 2020 în domeniul SRE vizeaz ă valorificarea surselor regenerabile de energie mai pu ţin utilizate în compara ţie cu poten ţialul de dezvoltare identificat prin PNAER . M ăsurile subsumate acestei priorit ăţ i vor fi sus ţinute financiar de interven ţiile prin FESI prev ăzute în AP sub Obiectivul Tematic 4 Sprijinirea trecerii la economie cu emisii sc ăzute de carbon în toate sectoarele . Prin accesarea FEDR şi FC, vor fi finan ţate în cadrul PO Infrastructura Mare măsuri referitoare, în principal, la producerea şi distribu ţia energiei electrice şi termice din surse regenerabile de energie. Eficien ţa energetic ă

92 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Pentru atingerea obiectivului na ţional Europa 2020 în domeniul eficien ţei energetice, conform PNR, eforturile se vor îndrepta în direc ţia implement ării re ţelelor inteligente de distribu ţie a energiei, promov ării cogener ării de înalt ă eficien ţă, promov ării unui transport eficient al energiei electrice şi a gazului, precum şi îmbun ătăţ irii eficien ţei energetice a cl ădirilor publice şi reziden ţiale. Sus ţinerea financiar ă a acestor priorit ăţ i se va realiza prin FESI sub Obiectivul Tematic 4 Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii sc ăzute de carbon în toate sectoarele . Reducerea ratei p ărăsirii timpurii a şcolii Finalizarea Strategiei Na ţionale de Reducere a P ărăsirii Timpurii a Şcolii reprezint ă atât principala condi ţionalitate ex- ante pentru încheierea AP care vizeaz ă ţinta de reducere a ratei p ărăsirii timpurii a şcolii, cât şi principala prevedere de ordin strategic prev ăzut ă în PNR 2014 pentru atingerea acestei ţinte. Atât proiectul de strategie, cât şi proiectul de AP, dar şi măsurile avute în vedere în PNR 2014 pun accentul pe priorit ăţ ile de interven ţie comune şi considerate esen ţiale pentru atingerea obiectivului, în spe ţă : consolidarea calit ăţ ii sistemului de educa ţie şi îngrijire timpurie; ac ţiuni de prevenire şi interven ţie vizând p ărăsirea timpurie a şcolii, prin proiecte de tipul Şcoala dup ă şcoal ă sau destinate grupurilor cu nevoi particulare; îmbun ătăţ irea atractivit ăţ ii, calit ăţ ii şi relevan ţei înv ăţă mântului profesional şi tehnic; dezvoltarea programelor educa ţionale de remediere şi de sprijin de tipul A doua şans ă, mai ales în zonele rurale şi în cele cu popula ţie de etnie romă. Toate acestea vor fi sus ţinute prin FSE. Cre şterea ponderii popula ţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educa ţie ter ţiar ă Finalizarea Strategiei na ţionale pentru înv ăţă mântul ter ţiar reprezint ă condi ţionalitatea ex-ante care vizeaz ă ţinta de cre ştere a ponderii de absolven ţi de înv ăţă mânt superior, dar şi principalele m ăsuri de ordin strategic prev ăzute în PNR 2014 pentru atingerea acestei ţinte. Finalizarea acestei strategii a fost decalat ă pentru sfâr şitul lunii mai 2014, astfel încât direc ţiile sale de ac ţiune s ă fie corelate cu AP. Printre priorit ăţ ile de interven ţie comune reg ăsite la nivelul PNR 2014, al strategiei, dar şi în AP, amintim: cre şterea relevan ţei programelor de înv ăţă mânt superior în acord cu nevoile pie ţei muncii; sprijinirea studenţilor din mediul rural şi din grupurile dezavantajate pentru a participa la înv ăţă mântul ter ţiar; încurajarea mobilit ăţ ilor studen ţeşti; înt ărirea parteneriatelor între universit ăţ i - mediul privat şi actorii din domeniul cercet ării şi inov ării, instruirea personalului din înv ăţă mântul superior în ceea ce prive şte con ţinutul educa ţional inovator şi resursele de înv ăţ are moderne şi flexibile etc. Toate acestea vor fi sus ţinute prin FSE. Ac ţiunile aferente priorit ăţ ilor de investi ţii din acest domeniu vor fi corelate cu investi ţiile pentru dezvoltarea infrastructurii sistemului de educa ţie, finan ţate prin FEDR. Incluziunea social ă / reducerea s ărăciei În conformitate cu PNR, pentru realizarea unui sistem de asisten ţă social ă echitabil şi de calitate , în perioada 2014-2020, România are în vedere realizarea unei abord ări bazate pe parteneriat. Accentul va fi pus pe întărirea capacit ăţ ii furnizorilor publici şi priva ţi pentru a oferi servicii de calitate, asigurându-se tranzi ţia de la modelul institu ţional c ătre serviciile sociale oferite la nivelul comunit ăţ ii, inclusiv dezvoltarea infrastructurii centrelor de îngrijire. O aten ţie deosebit ă se acord ă îmbun ătăţ irii competen ţelor speciali ştilor din domeniul asisten ţei sociale, precum şi dezvolt ării sistemului de monitorizare, evaluare şi colectare a datelor - sistemul informatic SAFIR88 şi registrul electronic al furnizorilor de servicii sociale (publici şi priva ţi), aceste m ăsuri reg ăsindu-se printre principalele angajamente asumate atât în PNR 2014, cât şi în AP. Sistem informatic integrat care asigur ă gestionarea unitar ă la nivel na ţional a informa ţiilor privind stabilirea şi acordarea beneficiilor de asisten ţă social ă prin administrarea centralizat ă a beneficiarilor (persoane, familii), cât şi a sumelor alocate de la bugetul de stat (baz ă de date unic ă şi sistem de plat ă integrat şi unificat pentru beneficiile de asisten ţă social ă). Comunit ăţ i cu acces deficitar la infrastructur ă, comunit ăţ i dezavantajate din punct de vedere economic localizate în ora şe monoindustriale mici, zone s ărace izolate localizate în ora şe mici, comunit ăţ ile care tr ăiesc în zona gropilor de gunoi, în zone semi ‐rurale, în zone tip „ghetou”. În scopul reducerii inciden ţei şi a concentr ării spa ţiale a s ărăciei , în perioada 2014 - 2020 urmeaz ă a fi alocate fonduri pentru integrarea socio-economic ă a persoanelor din comunit ăţ ile marginalizate, inclusiv a persoanelor de etnie rom ă, sau din zonele s ărace/defavorizate de la nivel urban. Se vor finan ţa construirea/îmbun ătăţ irea infrastructurii de locuire pentru persoanele din comunit ăţ ile urbane defavorizate89, a infrastructurii sociale (educa ţie, s ănătate, servicii sociale), a infrastructurilor de economie social ă, precum şi construirea/reabilitarea centrelor integrate de interven ţie medico-social ă. O aten ţie deosebit ă va fi acordat ă proiectelor integrate care vor avea în ROMANIA

ASPECTE INSTITU ȚȚȚIONALE şi IMPLICAREA P ĂRȚȚȚILOR INTERESATE

93 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

PNR 2014 a fost elaborat sub coordonarea MAE, pe baza contribu ţiilor ministerelor şi institu ţiilor componente ale Grupului de lucru pentru Strategia Europa 2020 . La baza PNR au stat documentele elaborate în cadrul a şapte grupuri de lucru sectoriale (câte unul pentru fiecare obiectiv Europa 2020, un grup pentru administra ţie public ă şi unul pentru mediul de afaceri) coordonate de c ătre MAE, constituite din reprezentan ţi ai principalelor ministere şi institu ţii ale administra ţiei publice centrale. De asemenea, PNR a inclus rezultatele dezbaterilor publice cu privire la reflectarea Strategiei Europa 2020 în Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 organizate de principalele ministere în perioada septembrie 2013 - martie 2014. Elaborarea proiectului PNR 2014 Elaborarea proiectului PNR 2014 a avut în vedere, în primul rând, metodologia recomandat ă statelor membre de SG COM în documentul ata şat scrisorii Ares(2013)3248869 - din data de 15/10/2013. Pe baza structurii şi con ţinutului propuse în aceast ă metodologie, a fost conceput proiectul PNR, care urm ăre şte s ă asigure, în acela şi timp, continuitatea reformelor din etapa anterioar ă şi preluarea de m ăsuri noi, care s ă corespund ă cerin ţelor Acordului de Parteneriat şi principalelor m ăsuri de reform ă convenite cu Comisia European ă şi cu organismele financiare interna ţionale. Prima versiune a documentului a fost transmis ă, spre consultare şi aprobare, tuturor institu ţiilor implicate în implementare. Propunerile de completare şi modificare transmise de acestea au fost analizate şi preluate (în func ţie de relevan ţă ). PNR 2014 a fost validat din punct de vedere tehnic de c ătre Grupul de lucru pentru strategia Europa 2020 şi a fost asumat, la nivel politic, de toate institu ţiile implicate în implementare, în reuniunea Grupului de lucru interministerial pentru Semestrul European din data de 25 aprilie 2014. PNR 2014 a fost aprobat în şedin ţa de guvern din data de 6 mai 2014. Consultarea p ărţilor interesate Pentru a face vizibil ă, în România, Strategia Europa 2020 şi pentru a asigura transparen ţa implement ării acesteia, PNR şi rapoartele de progres sunt postate pe portalul MAE. În acela şi timp, propunerile preliminare şi versiunea final ă a PNR fac obiectul dezbaterilor publice organizate atât la nivelul institu ţiilor implicate, cât şi la nivel na ţional. Astfel, procesul de informare şi consultare public ă a continuat în perioada septembrie 2013 – martie 2014 prin organizarea unor evenimente menite s ă aduc ă în prim plan m ăsurile care trebuie implementate în vederea atingerii obiectivelor propuse în contextul Strategiei Europa 2020 , a cre şterii gradului de implicare a autorit ăţ ilor locale în elaborarea şi implementarea PNR, precum şi a antren ării societ ăţ ii civile în elaborarea versiunii finale a PNR 2014. Cele dou ă comisii pentru afaceri europene ale Parlamentului României au fost informate asupra principalelor realiz ări şi măsuri incluse în PNR 2014, urmând ca prezentarea versiunii finale a PNR 2014 s ă fie organizat ă dup ă derularea alegerilor pentru Parlamentul European . Monitorizarea implement ării Implementarea PNR se bazeaz ă pe un plan de ac ţiune elaborat anual, care detaliaz ă m ăsurile de implementare şi define şte responsabilit ăţ i, indicatori de realizare şi bugete necesare. Planul include ac ţiuni pentru punerea în aplicare a recomand ărilor specifice de ţar ă, motiv pentru care aprobarea planului se face în cursul lunii iulie, dup ă andosarea recomand ărilor de c ătre Consiliul European. Procesul de monitorizare a implement ării PNR 2014 are dou ă componente: una intern ă, asigurat ă de fiecare institu ţie responsabil ă pentru realizarea m ăsurilor din domeniul de competen ţă şi o alt ă component ă, la nivelul guvernului, asigurat ă de MAE, în calitate de coordonator na ţional. Progresele înregistrate în implementarea reformelor şi a recomand ărilor specifice de ţar ă sunt examinate şi evaluate periodic (trimestrial) pe baza rapoartelor pe care institu ţiile implementatoare le transmit coordonatorului na ţional al Strategiei Europa 2020 . Acesta va elabora forma consolidat ă a raportului de progres, care con ţine evaluarea stadiului de implementare, semnaleaz ă eventualele întârzieri sau derapaje în aplicarea măsurilor programate şi propune m ăsuri corective. Raportul este prezentat guvernului.

PRINCIPALELE REFORME PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU (s-au selectat cele de interes pentru administra ţia public local ă – a se vedea pag 67-82 din PNR 2014) Principalele Principalele m ăsuri preconizate Efectele estimate ale m ăsurilor angajamente (calitative şi/sau cantitative) (noi sau actualizate) Administra ţia public ă Cre şterea calit ăţ ii Continuarea procesului de descentralizare: Consolidarea capacit ăţ ii administrative şi a administra ţiei publice -asigurarea cadrului institu ţional necesar; autonomiei autorit ăţ ilor administra ţiei publice - elaborarea propunerilor de amendare a legisla ţiei cadru a locale, descentraliz ării; Consolidarea cadrului de competen ţe necesar - organizarea de reuniuni consultative cu autorit ăţ ile administra ţiei publice centrale şi locale, mediul academic şi unei ac ţiuni coerente şi unitare a autorit ăţ ilor 94 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

societatea civil ă; administra ţiei publice locale care, împreun ă cu - furnizarea de asisten ţă tehnic ă de specialitate grupurilor resursele financiare, umane şi materiale de lucru pentru descentralizarea competen ţelor, organizate în cadrul ministerelor, pentru: necesare, s ă conduc ă la cre şterea nivelului de - analiza sectorial ă a cadrului normativ referitor la dezvoltare local ă şi a calit ăţ ii serviciilor exercitarea competen ţelor de c ătre autorit ăţ ile publice. administra ţiei publice centrale şi locale; - identificarea şi inventarierea de c ătre ministerele implicate în procesul de descentralizare a resurselor materiale, umane şi financiare necesare exercit ării competen ţelor propuse a fi decentralizate . Redefinirea cadrului strategic, institu ţional Asigurarea unui management coerent şi şi legislativ în domeniul managementului performant al func ţiei publice şi al func ţiei publice şi al func ţionarilor publici, func ţionarilor publici, cu accent pe în concordan ţă cu documentele modernizarea proceselor de recrutare, selec ţie, programatice şi strategice aprobate la nivel promovare, evaluare a performan ţelor na ţional profesionale individuale şi motivare în sectorul Etape/ac ţiuni propuse pentru anul 2014: public, - elaborarea proiectului Strategiei privind public ă Promovarea unei politici de management al pentru perioada 2014-2020 ; func ţiei publice şi func ţionarilor publici bazat ă - elaborarea proiectului Strategiei privind formarea pe profesionalism şi integritate. continu ă a func ţionarilor publici pentru perioada 2014–2020 ; - finalizarea demersurilor de supunere spre aprobare a proiectelor de acte normative privind modificarea şi completarea legisla ţiei primare în domeniul func ţiei publice (legile nr. 188/1999 şi 7/2004); - monitorizarea, în continuare, a aplic ării unitare a legisla ţiei privind func ţia public ă şi func ţionarii publici, precum şi a celei referitoare la respectarea normelor de conduit ă aplicabile acestei categorii de personal. *Cele dou ă proiecte de strategii vor fi elaborate în corelare cu Strategia pentru consolidarea administra ţiei publice 2014 -2020 Organizarea de programe de formare Dezvoltarea competen ţelor personalului din specializat ă şi perfec ţionare profesional ă administra ţia public ă central ă şi local ă (func ţii publice generale de conducere şi execu ţie, func ţii publice specifice asimilate acestora, personal contractual); Corelarea competen ţelor care vor fi dezvoltate cu domeniile prioritare de formare (inclusiv planificare strategic ă şi bugetar ă), stabilite pe baza nevoilor de instruire institu ţionale şi a direc ţiilor strategice na ţionale; Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii serviciilor publice furnizate beneficiarilor. Definirea mecanismului de control al Cre şterea calit ăţ ii reglement ărilor, cu efecte calit ăţ ii reglement ărilor benefice asupra cet ăţ enilor şi mediului de afaceri Îmbun ătăţ irea Revizuirea şi implementarea Planului de Cre şterea gradului de absorb ţie a fondurilor administr ării măsuri prioritare pentru înt ărirea capacit ăţ ii europene, fondurilor europene de absorb ţie a fondurilor structurale şi de Eliminarea suprapunerilor administrative între AM, coeziune OI şi beneficiari, Prevenirea/identificarea şi combaterea fraudelor şi a

neregulilor. Continuarea reformei Adoptarea Strategiei na ţionale în domeniul Optimizarea func ţionalit ăţ ii sistemului privind achizi ţiilor publice pentru perioada 2014 – achizi ţiilor publice

95 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial sistemul de achizi ţii 2020 publice Obiectivul general al strategiei este reforma global ă a sistemului achizi ţiilor publice. Îmbun ătăţ irea mediului de afaceri Diversificarea Crearea unei re ţele de business angels, prin : Cre şterea num ărului de proiecte inovative ale instrumentelor - crearea cadrului legislativ IMM-urilor f ără istoric de func ţionare, cu risc financiare destinate - opera ţionalizarea re ţelei sporit de finan ţare. sus ţinerii IMM-urilor Atragerea în re ţea a principalilor investitori de cu capacitate de pe pia ţă cu experien ţă în finan ţarea unor astfel dezvoltare rapid ă de proiecte. Implementarea Programul româno-elve ţian Se urm ăre şte cre şterea accesului IMM-urilor la pentru IMM-uri credite de investi ţii pentru men ţinerea activit ăţ ii, cre şterea competitivit ăţ ii şi a locurilor de munc ă existente Se estimeaz ă finan ţarea pentru aproximativ 284 de IMM-uri. Simplificarea şi Restructurarea ghi şeului unic şi a PCU debirocratizarea Simplificarea formalit ăţ ilor pentru înfiin ţarea întreprinderilor /ob ţinerea licen ţelor de procedurilor func ţionare administrative pentru întreprinz ători Ocuparea for ţei de munc ă Consolidarea Externalizarea unor servicii de ocupare Cre şterea capacit ăţ ii de acoperire la nivel capacit ăţ ii Agen ţiei furnizate de ANOFM c ătre furnizori priva ţi na ţional a serviciilor specializate pentru Na ţionale pentru persoanele aflate în c ăutarea unui loc de Ocuparea For ţei de munc ă, precum şi realizarea unei mai bune Munc ă în vederea corel ări între serviciile oferite de serviciile de cre şterii eficien ţei şi ocupare şi nevoile clientului eficacit ăţ ii, inclusiv a gradului de acoperire a serviciilor furnizate beneficiarilor Reformarea re ţelei Coordonarea re ţelei na ţionale a serviciilor Cre şterea mobilit ăţ ii for ţei de munc ă, inclusiv a EURES România de ocupare a for ţei de muncă, component ă a tinerilor, re ţelei europene a serviciilor de ocupare a for ţei Corelarea cererii cu oferta de locuri de munc ă de munc ă EURES, în calitate de Birou na ţional în cadrul Uniunii Europene şi identificarea de de coordonare. noi oportunit ăţ i de angajare pentru persoanele aflate în c ăutarea unui loc de munc ă, în vederea orient ării lor c ătre sectoarele şi profesiile care se confrunt ă cu o lips ă de personal calificat Îmbun ătăţ irea Subven ţionarea angajatorilor pentru a Descurajarea pension ării anticipate şi particip ării pe pia ţa încadra în munc ă şomerii care, în termen de promovarea îmb ătrânirii active, muncii cinci ani de la data angaj ării, îndeplinesc Cre şterea num ărului de lucr ători vârstnici condi ţiile pentru a solicita pensia anticipat ă (re)integra ţi pe pia ţa muncii şi reducerea par ţial ă sau pentru limit ă de vârst ă riscului de s ărăcie şi excluziune social ă în rândul acestora Acordarea primelor de mobilitate , inclusiv Îmbun ătăţ irea particip ării la pia ţa muncii a şomerilor de lung ă durat ă persoanelor inactive şi reducerea riscului sărăciei şi excluziunii sociale în rândul acestora, precum şi diminuarea disparit ăţ ilor regionale în materie de ocupare Evaluarea şi certificarea competen ţelor Acordarea unei a doua şanse persoanelor care dobândite în sistem informal sau non-formal au p ărăsit timpuriu şcoala, îmbun ătăţ irea de educa ţie şi formare profesional ă accesului lor la sistemul formal de educa ţie şi formare şi cre şterea capacit ăţ ii lor de inser ţie 96 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

profesional ă Reducerea decalajelor Instituirea schemei de ajutor de stat pentru Realizarea investi ţiilor la nivel regional în economice la nivel sprijinirea investi ţiilor care promoveaz ă scopul cre ării de noi locuri de munc ă şi sc ăderii regional şi crearea de dezvoltarea regional ă şi crearea de locuri de şomajului. locuri de munc ă munc ă Num ărul total estimat al întreprinderilor care urmeaz ă s ă beneficieze de ajutor de stat se estimeaz ă a fi de 1.500, schema urmând a se implementa pe o perioada de şapte ani (1 iulie 2014 - 31 decembrie 2020). Acordarea ajutorului de stat este condi ţionat ă de crearea a minimum 20 de noi locuri de munc ă/investi ţie realizat ă, din care minimum 3 locuri de munc ă pentru lucr ători defavoriza ţi Mediu şi schimb ări climatice Îmbun ătăţ irea Extinderea şi modernizarea lucr ărilor de Refacerea şi între ţinerea infrastructurii cu rol sistemelor de protec ţie infrastructur ă specific ă. de ap ărare împotriva inunda ţiilor. Realizarea de împotriva riscului de noi lucr ări hidrotehnice pentru protec ţia inunda ţii împotriva inunda ţiilor în zonele localit ăţ ilor cu risc ridicat la inunda ţii (zonele afectate sunt situate de-a lungul principalilor afluen ţi ai Dun ării şi râurilor din Câmpia Român ă - Siret, jude ţul Buz ău; râurile Argeş, Olt, Jiu - şi din Câmpia Banat-Cri şana - râurile Some ş, Cri ş, Mure ş); reducerea pierderilor directe şi indirecte de natur ă social ă şi economic ă, precum şi a nevoii de sprijin extern Demararea Elaborarea Planului na ţional de ac ţiune Planul va con ţine m ăsuri şi politici la nivel opera ţionaliz ării privind schimb ările climatice , pentru sectorial, care vizeaz ă trecerea la o cre ştere Strategiei Na ţionale transpunerea Strategiei na ţionale privind economic ă bazat ă pe emisii reduse de CO 2. În privind Schimb ările schimb ările climatice 2013-2020. baza unei model ări macroeconomice, acestea Climatice 2013-2020 vor fi evaluate şi prioritizate din punct de vedere al costurilor şi beneficiilor, ţinându-se cont de o eventual ă extindere a orizontului acestora (2020 – 2030 şi, unde este cazul, 2050, în linie cu Foaia de Parcurs 2050 a Uniunii Europene, privind trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon). Vor fi stabili ţi, totodat ă, anumi ţi indicatori relevan ţi, care s ă permit ă evaluarea rezultatelor pentru m ăsurile propuse, la nivel sectorial şi macroeconomic. Elaborarea unui studiu în vederea cre ării - stabilirea responsabilit ăţ ilor de monitorizare, cadrului institu ţional privind aplicarea estimare şi raportare a emisiilor de gaze cu prevederilor Deciziei nr. 406/2009/CE (Effort efect de ser ă la nivelul fiec ărei institu ţii. Sharing Decision - referitoare la politicile şi măsurile privind reducerea emisiilor GES în sectoarele care nu intr ă sub inciden ţa schemei de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de ser ă (agricultur ă, silvicultur ă, transport, de şeuri, construc ţii, instala ţii industriale mici). Surse regenerabile de energie Valorificarea surselor Implementarea unui mecanism de finan ţare Implementarea proiectelor de investi ţii pentru regenerabile de privind realizarea de investi ţii ini ţiale şi producerea energiei din surse regenerabile energie retehnologizarea hidrocentralelor (cofinan ţate din Fondul pentru mediu ) va 97 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

contribui la cre şterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie şi, implicit, la atingerea ţintei Europa 2020 în acest domeniu. Implementarea unui mecanism de finan ţare privind realizarea de investi ţii ini ţiale şi retehnologizarea centralelor de producere a energiei termice ce utilizeaz ă energia geotermal ă Eficien ţă energetic ă Îmbun ătăţ irea Elaborarea Raportului anual de progres Examinarea stadiului implement ării la nivel eficien ţei energetice privind îndeplinirea obiectivelor na ţionale de na ţional a m ăsurilor de îmbun ătăţ ire a eficien ţei eficien ţă energetic ă, conform prevederilor art. energetice va permite identificarea de noi 24, alin. (1) al Directivei 2012/27/UE privind direc ţii de ac ţiune în acest domeniu. eficien ţa energetic ă Educa ţie Continuarea Dezvoltarea educa ţiei timpurii (0-6 ani) prin Universalizarea serviciilor de educa ţie reformelor în clarificarea, din punct de vedere legislativ, a timpurie, cre şterea calit ăţ ii educa ţiei timpurii şi domeniul educa ţiei şi organiz ării şi func ţion ării serviciilor de a nivelului de participare la acest nivel de form ării profesionale educa ţie timpurie, ca servicii integrate, educa ţie. pentru asigurarea pentru a deveni, treptat, servicii universale unui înv ăţă mânt prin: adaptat cerin ţelor - elaborarea unei analize a factorilor de influen ţă pie ţei muncii şi centrat privind pe dezvoltare atribuirea statutului de înv ăţă mânt obligatoriu, personal ă şi social ă grupei mari din înv ăţă mântul preşcolar; - elaborarea unei propuneri de modificare legislativ ă a textului Legii Educa ţiei Na ţionale privind atribuirea statutului de înv ăţă mânt obligatoriu, grupei mari din înv ăţă mântul pre şcolar; - elaborarea unui proiect de Hot ărâre de guvern (HG) privind con ţinutul educativ pentru educa ţia timpurie ante-pre şcolar ă; - elaborarea unui proiect de HG pentru aprobarea standardelor de referin ţă pentru educa ţia timpurie ante-pre şcolar ă; - revizuirea HG 1252/2012 privind Metodologia de organizare şi func ţionare a cre şelor şi a altor servicii de educa ţie timpurie ante-pre şcolar ă Asigurarea deschiderii Modernizarea curriculumului şcolar şi Peste 100 de programe şcolare noi elaborate/ sistemului de educa ţie îmbun ătăţ irea sistemului de evaluare a actualizate pentru a clasele a III-a şi a IV-a; şi formare c ătre to ţi elevilor (prin generalizarea, în 2014, a 3 proceduri de evaluare implementate; tinerii şi asigurarea evalu ărilor na ţionale la finalul claselor a II-a, a Baz ă Na ţional ă cu Instrumente de Evaluare accesului egal la IV-a şi a VI-a), precum şi a competen ţelor din pentru ÎPT creat ă. Aceasta va con ţine 7580 educa ţie, în special înv ăţă mântul profesional şi tehnic (ÎPT). elemente ( items ) de evaluare de diferite tipuri, pentru grupurile cu 320 probe practice, 64 exemple de teste riscuri particulare sumative şi 32 exemple de probe trans- disciplinare care vor asigura o cre ştere calitativ ă a procesului de evaluare a competen ţelor din ÎPT. Consolidarea accesului la resurse şi Măsurile vor avea cu impact pozitiv asupra instrumente digitale în înv ăţă mântul utiliz ării instrumentelor TIC, atât în procesele preuniversitar de înv ăţ are şi predare, cât şi în deschiderea acestor şcoli c ătre societate şi pia ţa muncii. - Conectarea unui num ăr de 2400 de unit ăţ i şcolare la internet; Resurse didactice digitale elaborate şi postate

98 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

pe site-ul MEN. Configurarea, la nivelul MEN, a unui Prin acest sistem se vor identifica mecanism de evaluare a impactului disfunc ţionalit ăţ ile generate de aplicarea reformelor în domeniul educa ţiei , inclusiv schimb ărilor în sistemul educa ţional şi se va cre şterea capacit ăţ ii MEN de culegere şi realiza corectarea acestora. procesare de date din sistem. Finalizarea, adoptarea şi demararea Strategia va asigura coordonarea tuturor implement ării Strategiei Na ţionale privind politicilor na ţionale în domeniu şi va asigura reducerea ratei p ărăsirii timpurii a şcolii. cre şterea nivelului de finan ţare european ă pentru proiectele care vizeaz ă combaterea părăsirii timpurii a şcolii (PTS). Pe termen mediu, aceasta va asigura încadrarea într-o curb ă constant descendent ă a ratei PST. Strategia va avea ca rezultat şi dezvoltarea unui sistem eficient de colectare şi analiz ă a datelor şi informa ţiilor pornind de la nivelul unit ăţ ilor de înv ăţă mânt care de ţin date primare privind cuprinderea copiilor de vârst ă pre şcolar ă într-o form ă de înv ăţă mânt. Implementarea unor m ăsuri de prevenire şi Extinderea programelor de tip Şcoala dup ă interven ţie privind p ărăsirea timpurie a şcoal ă, îndeosebi în mediul rural, va contribui şcolii , inclusiv prin sprijin individualizat pentru la cre şterea nivelului performan ţelor şcolare şi elevii expu şi riscului de p ărăsire timpurie, prin la sc ăderea ratei p ărăsirii timpurii a şcolii extinderea programelor de tipul Şcoala dup ă şcoal ă Implementarea unor m ăsuri de Extinderea programelor de tip A doua şans ă, cu compensare/corec ţie pentru grupurile prec ădere în zonele rurale şi în cele cu dezavantajate : popula ţie de etnie rom ă; - extinderea programelor de tipul A doua şans ă, Metodologie privind Alfabetizarea func ţional ă cu prec ădere în zonele rurale şi în cele cu aprobat ă. popula ţie de etnie rom ă; - crearea cadrului metodologic privind Alfabetizarea func ţional ă pentru actualizarea competen ţelor persoanelor care posed ă documente şcolare corespunz ătoare unui nivel de educa ţie, f ără a mai de ţine, în fapt, aceste competen ţe. Consolidarea pachetului social pentru educa ţie, vizând elevii apar ţinând grupurilor cu riscuri particulare (elevii din mediul rural, copii de etnie rom ă etc.) , prin: - continuarea programelor sociale ale MEN pentru înv ăţă mântul preuniversitar ( Cornul şi laptele , Bani de liceu , Euro 200 , Rechizite şcolare , Acordarea de burse , Decontarea transportului ); - extinderea programului Microbuze şcolare . Asigurarea unui Finalizarea, adoptarea şi demararea Strategia va asigura coordonarea tuturor înv ăţă mânt superior implement ării Strategiei Na ţionale pentru politicilor na ţionale în domeniu şi cre şterea deschis, de calitate, Înv ăţă mântul Ter ţiar din România nivelului de finan ţare european ă pentru competitiv şi adaptat proiectele care vizeaz ă sporirea accesului la pie ţei muncii înv ăţă mânt ter ţiar şi cre şterea calit ăţ ii acestuia.

Crearea şi dezvoltarea Finalizarea Strategiei Na ţionale de Înv ăţ are Strategia va asigura coordonarea tuturor unui cadru de înv ăţ are pe Tot Parcursul Vie ţii. politicilor na ţionale în domeniu şi va asigura pe tot parcursul vie ţii cre şterea nivelului de finan ţare european ă deschis şi accesibil pentru proiectele care vizeaz ă sporirea accesului la educa ţie a adul ţilor cu implica ţii pozitive asupra productivit ăţ ii muncii şi 99 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

nivelului de competen ţe al adul ţilor. Modernizarea Modernizarea sistemului de evaluare a Elaborarea criteriilor medicale şi func ţionale sistemului de asisten ţă persoanelor cu dizabilit ăţ i prin crearea de îmbun ătăţ ite pentru evaluarea gradului de social ă proceduri, instrumente şi criterii adecvate unei handicap care se aplic ă tuturor persoanelor du evalu ări dup ă modelul social al abord ării dizabilit ăţ i dizabilit ăţ ii şi realizarea unui nou cadru institu ţional Îmbun ătăţ irea Elaborarea unor niveluri de referin ţă pentru Asigurarea unei gestion ări eficiente a resurselor eficien ţei şi a costurile furniz ării de servicii în spitale financiare din spitale; sustenabilit ăţ ii Stabilirea costurilor reale pentru serviciile financiare a sistemului medicale. de s ănătate Dezvoltarea capacit ăţ ii de evaluare a Reducerea costurilor pentru pacien ţi în privin ţa tehnologiilor în s ănătate (pentru medicamentelor compensate medicamente, în vederea actualiz ării listei medicamentelor compensate)

Gestionarea Modernizarea infrastructurii serviciilor de Îmbun ătăţ irea infrastructurii furnizorilor de infrastructurii de sănătate servicii medicale; sănătate şi asisten ţă Dotarea cu aparatur ă/echipamente medicale şi medical ă la nivel mijloace de transport a unit ăţ ilor medicale regional (inclusiv a bazelor opera ţionale pentru interven ţii în situa ţii de urgen ţă ); Cre şterea calit ăţ ii serviciilor medicale. Planul na ţional privind locurile de munc ă Identificarea şi Dezvoltarea serviciilor de tip self-service şi Asigurarea serviciilor de medierea muncii, în atragerea grupului extinderea acestora c ătre comunit ăţ ile locale special în mediul rural ţint ă - au fost amenajate 50 unit ăţ i pentru a oferi servicii de tip self-service Men ţinerea tinerilor Continuarea implement ării programului A Cre şterea num ărului tinerilor care şi-au în sistemul de educa ţie doua şans ă pentru înv ăţă mântul primar şi completat şi finalizat educa ţia de baz ă, precum secundar inferior şi a celor care s-au preg ătit pentru ob ţinerea unei calific ări profesionale, reducerea excluziunii sociale în rândul tinerilor care au părăsit timpuriu şcoala. Continuarea implement ării Programului na ţional de protec ţie social ă Bursa profesional ă Continuarea implement ării Programului na ţional de protec ţie social ă Bani de liceu Îmbun ătăţ irea Subven ţionarea angajatorilor pentru a oferi Asigurarea tranzi ţiei de la sistemul de educa ţie tranzi ţiilor de la un loc de munc ă tinerilor absolven ţi la pia ţa muncii pentru tinerii absolven ţi: sistemul de educa ţie la pia ţa muncii Subven ţionarea angajatorilor pentru a oferi Cre şterea num ărului tinerilor care ob ţin o stagii de ucenicie tinerilor calificare în sistemul de formare profesional ă a adul ţilor, facilitându-le astfel ocuparea unui loc de munc ă şi asigurându-le o securitate social ă adecvat ă, în vederea reducerii segment ării pie ţei muncii. Consiliere şi orientare profesional ă Îmbun ătăţ irea eficien ţei şi eficacit ăţ ii educa ţiei, form ării şi ocup ării for ţei de munc ă, prevenirea necorel ării dintre cerea şi oferta de competen ţe şi cre şterea productivit ăţ ii, precum şi furnizarea abilit ăţ ilor şi competen ţelor necesare facilit ării

100 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

tranzi ţiei de la educa ţie/formare la pia ţa muncii. Formare profesional ă Cre şterea num ărului tinerilor care au dobândit competen ţe corelate cu cerin ţele pie ţei, precum şi îmbun ătăţ irea nivelului de inser ţie profesional ă a tinerilor, în contextul evolu ţiilor structurale de pe pia ţa muncii şi ale schimb ărilor generate de criza economic ă. Cre şterea mobilit ăţ ii Acordarea primelor de mobilitate pentru Cre şterea num ărului tinerilor integra ţi pe pia ţa ocupa ţionale a tineri, inclusiv şomerilor de lung ă durat ă muncii, diminuarea riscului de s ărăcie şi tinerilor Acordarea primelor de instalare pentru excluziune social ă în rândul acestora, precum şi tineri, inclusiv şomerilor de lung ă durat ă a disparit ăţ ilor regionale în materie de ocupare.

Acompaniament personalizat pentru tinerii Cre şterea num ărului tinerilor cu risc de cu risc de marginalizare social ă, inclusiv prin marginalizare social ă integra ţi pe pia ţa muncii, subven ţionarea angajatorilor care încadreaz ă inclusiv tineri cu dizabilit ăţ i, tineri de etnie persoane din aceast ă categorie rom ă sau cei care p ărăsesc sistemul institu ţionalizat de cre ştere a copilului, precum şi diminuarea riscului de s ărăcie şi excluziune social ă pentru ace ştia. Stimularea ocup ării pe Acordarea de subven ţii pentru înfiin ţarea şi Cre şterea num ărului tinerilor care au ini ţiat o cont propriu şi a dezvoltarea de întreprinderi de c ătre afacere ca urmare a dezvolt ării aptitudinilor lor antreprenoriatului întreprinz ătorii tineri antreprenoriale, facilitarea accesului tinerilor la pentru tineri sursele de finan ţare în vederea cre ării de noi locuri de munc ă. Facilitarea integr ării Scheme pilot Garan ţia pentru Tineri : Facilitarea integr ării pe pia ţa muncii a tinerilor tinerilor pe pia ţa care au p ărăsit timpuriu şcoala (persoane aflate muncii în c ăutarea unui loc de munc ă, persoane inactive, şomeri tineri şi şomeri tineri de lung ă durat ă) şi dobândirea unor aptitudini şi competen ţe profesionale care s ă le asigure tinerilor şanse reale şi oportunit ăţ i sporite pentru participarea la o pia ţă a muncii modern ă

PLAN DE AC ŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA RECOMAND ĂRILOR SPECIFICE DE ŢAR Ă 2013 Nr. Ac ţiune Con ţinut ac ţiune şi etape crt 1 Monitorizarea execu ţiei bugetare pentru În cadrul ac ţiunii se vor face demersuri pentru: identificarea şi propunerea de solu ţii - prevenirea de noi presiuni asupra cheltuielilor; pentru corectarea eventualelor derapaje de - asigurarea unei finan ţă ri adecvate a deficitului bugetar; la ţintele de deficit asumate în prezent - identificarea solu ţiilor pentru corectarea eventualelor derapaje de la ţintele de deficit asumate. 2 Continuarea m ăsurilor de cre ştere a În cadrul acestei m ăsuri, se va urm ări rescrierea Codului fiscal şi a eficien ţei sistemului fiscal Codului de procedur ă fiscal ă. Se creeaz ă astfel posibilitatea elimin ării disfunc ţionalit ăţ ilor şi stabilirii coordonatelor pentru un cadru legal fiscal coerent, precum şi premisele asigur ării predictibilit ăţ ii sistemului fiscal. 3 Men ţinerea unor ţinte de deficit bugetar Legea bugetului pe anul 2014 va fi elaborat ă în concordan ţă cu structural adecvate atingerii Obiectivului Strategia fiscal-bugetar ă 2014-2016 şi va respecta ţintele asumate pe Termen Mediu (OTM) pân ă în 2015 prin Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specifica ţi 101 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial în cadrul fiscal-bugetar. 4 Diversificarea modalit ăţ ilor de impunere În cadrul acestei m ăsuri este vizat ă introducerea impozitului fiscal ă forfetar pentru anumite categorii de persoane juridice române.

5 Analizarea şi adoptarea celor mai potrivite Analiza vizeaz ă reducerea CAS şi a cotei standard de TVA. măsuri de reducere a fiscalit ăţ ii 6 Realizarea unei analize cuprinz ătoare a În cadrul acestei m ăsuri, se va urm ări: sistemului de contribu ţii sociale, având ca - identificarea unor poten ţiale baze de calcul a contribu ţiilor sociale, scop îmbun ătăţ irea colect ării, l ărgirea cu prec ădere pentru contribu ţia de sănătate, în vederea limit ării bazei de contribu ţie şi limitarea scutirilor scutirilor la plata contribu ţiei de s ănătate pentru anumite activit ăţ i independente; - evaluarea impactului fiscal cu privire la posibilitatea efectu ării de modific ări asupra cotelor de contribu ţii sociale; - efectuarea unei analize structurale a impactului fiscal asupra diferitelor baze de calcul a contribu ţiilor sociale. 7 Reducerea volumului arieratelor, în special Prin activitatea de monitorizare desf ăş urat ă permanent la nivelul prevenirea form ării de noi arierate A.N.A.F. se urm ăre şte diminuarea cuantumului arieratelor fiscale prin aplicarea m ăsurilor de recuperare reglementate de Codul de procedur ă fiscal ă. În domeniul recuper ării arieratelor fiscale, în anul 2014 se estimeaz ă diminuarea arieratelor recuperabile aflate în sold la finele anului anterior cu 20%. 8 Derularea unor campanii de con ştientizare În cadrul proiectului cod SMIS 31224 se va implementa o în rândul contribuabililor, privind component ă important ă în cadrul c ăreia sunt avute în vedere obliga ţiile fiscale desf ăş urarea a 3 tipuri de campanii: o campanie media, o campanie outdoor şi o campanie direct ă. Cele 3 tipuri de campanii sunt înl ănţuite într-o logic ă func ţional ă pentru ca mesajele s ă ajung ă la publicul ţint ă. 9 Extinderea surselor de informa ţii fiscale, În cadrul acestei ac ţiuni se urm ăre şte încheierea de protocoale de prin încheierea de protocoale cu institu ţii şi colaborare cu institu ţiile de ţin ătoare de date relevante pentru autorit ăţ i publice, premis ă pentru o administra ţia fiscal ă şi extinderea sferei de cuprindere a mai bun ă combatere a indisciplinei fiscale protocoalelor deja încheiate. (termen: permanent)

10 Efectuarea de verific ări privind modul de Având în vedere procesul amplu de reorganizare în care se afl ă înregistrare, declarare şi plat ă a ANAF, termenele şi etapele ac ţiunii vor fi furnizate dup ă încheierea impozitului pe veniturile de natur ă reorganiz ării ANAF 123 . salarial ă şi a contribu ţiilor sociale aferente, ca urmare a sesiz ărilor/ actelor de control primite de la Inspec ţia Muncii 11 Introducerea unei taxe pe depozitarea Proiectul de ordonan ţă pentru modificarea şi completarea OUG nr. de şeurilor 196/2005 privind Fondul pentru mediu prevede introducerea unei astfel de taxe. 12 Reglementarea egaliz ării vârstei de Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea pensionare pentru femei şi pentru b ărba ţi Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modific ările şi complet ările ulterioare. 13 Subven ţionarea angajatorilor pentru a Acordarea din bugetul asigur ărilor de şomaj a unei sumei egale cu încadra în munc ă şomerii care, în termen valoarea indicatorului social de referin ţă pentru angajatorii care de cinci ani de la data angaj ării, îndeplinesc încadreaz ă în munc ă, potrivit legii, şomeri care în termen de 5 ani condi ţiile pentru a solicita pensia anticipat ă de la data angaj ării îndeplinesc, conform legii, condi ţiile pentru a par ţial ă sau de acordare a pensiei pentru solicita pensia anticipat ă par ţial ă sau de acordare a pensiei pentru limit ă de vârst ă (RST 2 şi 4) limit ă de vârst ă. Etape în 2013: - aprobarea actului normativ de modificare a Legii 76/2002 cu modific ările şi complet ările ulterioare şi publicarea în MO termen: 102 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

trim. III/ 2013); - modificarea normelor metodologice de aplicare a legii şi aprobarea acestora (termen: trim. IV/ 2013); - începerea implement ării (termen: trim. IV/ 2013). RST 3: Reforma în sistemul sanitar 14 Optimizarea sistemului de furnizare a a) Îmbun ătăţ irea cadrului de reglementare pentru furnizarea şi serviciilor medicale monitorizarea serviciilor de asisten ţă medical ă b) evaluarea sistemului de finan ţare a spitalelor prin publicarea unui ordin pentru reorganizarea sistemului de raportare Diagnosis Related Groups - DRG (Grupuri Înrudite de Diagnostic) şi crearea unui model de calcul al costurilor serviciilor medicale furnizate de către spitale, inclusiv pentru calcularea valorilor relative ale costurilor serviciilor medicale bazate pe modelul morbidit ăţ ii relative din România c) îmbun ătăţ irea sistemului de achizi ţii a medicamentelor şi dispozitivelor medicale pentru spitale prin implementarea unui sistem uniform de codificare şi a unui registru comun pentru toate dispozitivele medicale d) cre şterea eficacit ăţ ii serviciilor oferite în asisten ţă medical ă primar ă şi cre şterea ponderii finan ţă rii acestui tip de asisten ţă prin diversificarea serviciilor medicale oferite de c ătre medicul de familie şi alocarea a 10% din FNUASS acestui tip de asisten ţă e) finalizarea extinderii infrastructurii SMURD la nivel na ţional şi continuarea dot ării serviciilor de ambulan ţă SMURD şi a unit ăţ ilor de primiri urgen ţă 15 Definirea pachetului de servicii medicale de Elaborarea unui act normativ pentru modificarea cadrului legislativ baz ă de implementare a pachetului de servicii medicale de baz ă şi de dezvoltare a asigur ărilor private suplimentare 16 Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii serviciilor sanitare a) Realizarea unui program de formare pentru personalul ce prestate realizeaz ă evalu ările tehnologiilor medicale (HTA) pentru medicamente, dispozitive medicale şi echipamente de înalt ă performan ţă b) adoptarea unui act normativ pentru aprobarea metodologiei de evaluare interimar ă HTA c) definirea şi implementarea de ghiduri clinice d) adoptarea unui act normativ privind mecanismele de guvernan ţă clinic ă, care va contribui la introducerea unui model de audit clinic în cadrul spitalelor 17 Reducerea utiliz ării excesive a intern ărilor a) Cre şterea ponderii asisten ţei în ambulatoriu prin schimbarea în spitale, inclusiv prin îmbun ătăţ irea metodei de organizare şi func ţionare a ambulatoriului de serviciilor de tratament ambulatoriu specialitate, precum şi prin suplimentarea fondurilor alocate cu 50% fa ţă de anul 2012, în vederea încuraj ării trat ării pacien ţilor în cadrul ambulatoriului de specialitate b) elaborarea unui plan pentru a spori eficien ţa cheltuielilor şi pentru a reduce utilizarea excesiv ă, precum şi durata intern ărilor în spitale c) definirea de trasee parcurse de c ătre pacien ţi de la internare pân ă la externare 18 Cre şterea accesului la servicii medicale Crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea unei re ţele de pentru persoanele apar ţinând Centre de asisten ţă medical ă la nivel comunitar ce vor oferi comunit ăţ ilor îndep ărtate şi izolate servicii pe termen lung, prin finan ţare de la Guvernul Elve ţian (2013-2016), Guvernul Norvegian (2014-2016) şi fonduri structurale (2014-2020).

103 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

RST 4: Participarea pe pia ţa muncii, combaterea s ărăciei şi aplicarea Strategiei na ţionale de integrare a romilor 19 Sprijinirea fermelor de familie, în vederea În vederea cre şterii competitivit ăţ ii şi a productivit ăţ ii muncii în cre şterii productivit ăţ ii muncii şi a sectorul agricol, din FEADR, sunt finan ţate investi ţii în diversific ării activit ăţ ilor economice în modernizarea exploata ţiilor agricole şi transformarea fermelor de spa ţiul rural semi-subzisten ţă în exploata ţii orientate c ătre pia ţă (PNDR: axa 1 : cre şterea competivit ăţ ii sectoarelor agricol şi forestier). Sunt finan ţate investi ţiile în introducerea de noi tehnologii, achizi ţionarea de echipamente pentru diversificarea şi cre şterea calit ăţ ii produc ţiei conform cerin ţelor pie ţei. 20 Implementarea Planului na ţional pentru Implementarea planului vizeaz ă de-o potriv ă îndeplinirea stimularea ocup ării tinerilor recomand ării specifice de ţar ă şi a condi ţionalit ăţ ii ex-ante referitoare la integrarea durabil ă pe pia ţa muncii cu vârsta cuprins ă între 15-24 ani, în special cei care nu au un loc de munc ă, sau nu sunt inclu şi în sistemul de educa ţie sau formare. Planul include m ăsuri ce transpun la nivel na ţional ini ţiativa european ă privind „garan ţia pentru tineri” a) consilierea şi orientarea în carier ă a tinerilor prin implementarea unor programe personalizate; b) recunoa şterea competen ţelor dobândite de tineri în sistemul informal sau non-formal de educa ţie şi formare profesional ă; c) dobândirea experien ţei profesionale prin stagii de ucenicie şi de formare profesional ă la locul de munc ă sau prin activit ăţ i de voluntariat; d) acordarea primelor de mobilitate, inclusiv şomerilor de lung ă durat ă e) consilierea tinerilor care doresc s ă ob ţin ă un loc de munc ă prin intermediul serviciilor EURES f) dezvoltarea antreprenoriatului în rândul tinerilor - Stimularea înfiin ţă rii şi dezvolt ării micro-întreprinderilor de către întreprinz ătorii tineri, - Sprijinirea dezvolt ării abilit ăţ ilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finan ţare – START, - Sprijinirea dezvolt ării incubatoarelor de afaceri; g) acordarea de stimulente financiare angajatorilor care încadreaz ă tineri afla ţi în risc de marginalizare social ă în vederea îmbun ătăţ irii capacit ăţ ii de participare la pia ţa muncii şi/sau protec ţiei sociale a acestora 21 Sus ţinerea antreprenoriatului în rândul Măsura, finan ţat ă de la bugetul de stat, are ca scop cre şterea femeilor num ărului de femei întreprinz ător, dezvoltarea spiritului antreprenorial al acestora şi cre şterea num ărului de noi locuri de munc ă create în cadrul întreprinderilor conduse de femei. 22 Asigurarea calit ăţ ii se rviciilor sociale şi Măsura are în vedere elaborarea Normelor metodologice privind stabilirea unui sistem eficient şi echitabil de aplicarea noii proceduri de acreditare a serviciilor sociale prev ăzut ă finan ţare de Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calit ăţ ii în domeniul serviciilor sociale şi revizuirea standardelor de calitate privind serviciile sociale. 23 Consolidarea pie ţei mixte de servicii sociale Pentru consolidarea pie ţei mixte de servicii sociale se urm ăre şte crearea şi dezvoltarea re ţelei na ţionale de servicii sociale, inclusiv prin încurajarea implic ării, pe lâng ă furnizorii publici, a furnizorilor priva ţi de servicii sociale (ONG, culte recunoscute de lege şi agen ţi economici, numai în condi ţiile reglementate prin legi speciale), care să asigure servicii sociale diversificate şi de calitate, accesibile membrilor fiec ărei comunit ăţ i. 104 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Reglementarea contract ării serviciilor sociale de c ătre furnizorii priva ţi este prev ăzut ă în cuprinsul Legii nr. 292/2011, legea asisten ţei sociale. 24 Revizuirea sistemului de beneficii sociale Prin introducerea acestei m ăsuri se asigur ă protec ţia social ă a celor pentru familie şi copii şi acordarea mai vulnerabile categorii ale popula ţiei, aflate în risc de condi ţionat ă a acestora în vederea marginalizare social ă. Se majoreaz ă limita de venituri pân ă la care sus ţinerii îngrijirii copiilor (RST 4 şi 5) se acord ă aloca ţia pentru sus ţinerea familiei, începând cu drepturile aferente lunii iulie 2013. 25 Îmbun ătăţ irea mecanismului de Măsura vizeaz ă elaborarea proiectului de modificare şi completare monitorizare a incluziunii sociale a HG nr. 1217/2006 privind constituirea mecanismului na ţional pentru promovarea incluziunii sociale în România 26 Revizuirea Strategiei na ţionale pentru Revizuirea strategiei urm ăre şte includerea, pe agenda autorit ăţ ilor integrarea cet ăţ enilor români de etnie rom ă publice centrale şi locale, a unor m ăsuri concrete pentru cet ăţ enii români de etnie rom ă în domeniile educa ţiei, s ănătăţ ii, protec ţiei copilului, ocup ării for ţei de munc ă, locuin ţei, justi ţiei şi ordinii publice şi culturii. 27 Sprijinirea autorit ăţ ilor administra ţiei Măsura urm ăre şte dezvoltarea unor re ţele de servicii comunitare la publice locale în vederea dezvolt ării nivelul municipiilor, ora şelor, comunelor şi a Municipiului serviciilor de îngrijire de zi destinate Bucure şti în vederea prevenirii separ ării copilului de familia sa. prevenirii separ ării copilului de familie Prin implementarea Proiectului privind dezvoltarea la nivel local (RST 4 şi 5) de servicii comunitare de prevenire a separ ării copilului de familia sa, precum si instruirea personalului aferent (F/P 1566) , finan ţat conform prevederilor Acordului-cadru de împrumut între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei 127 , se urm ăre şte crearea a aprox. 200 de servicii comunitare şi instruirea unui num ăr de aprox. 4.300 de angaja ţi din cadrul serviciilor nou create şi din cadrul Serviciului Public de Asisten ţă Social ă. RST 5: Reforma sistemului de înv ăţă mânt 28 Accelerarea reformei sistemului de Ac ţiunea vizeaz ă eliminarea necorel ărilor/armonizarea dintre înv ăţă mânt, la nivel central şi local, în prevederile LEN şi alte acte normative, precum şi corectarea condi ţiile regionaliz ării şi descentraliz ării, disfunc ţionalit ăţ ilor din sistemul educa ţional. Totodat ă, ac ţiunea î şi în vederea îmbun ătăţ irii calit ăţ ii actului propune finalizarea cadrului metodologic necesar transferului de educa ţional responsabilit ăţ i în domeniul educa ţiei de la nivel central c ătre autorit ăţ ile locale. 29 Continuarea reorganiz ării curriculumului Aceasta se va realiza prin: na ţional MEN - elaborarea de programe şcolare noi pentru clasele a III-a, a IV-a, a V-a şi a VI-a (trim. III/2014); - desf ăş urarea de activit ăţ i de formare pentru cadrele didactice (activitate permanent ă). 30 Introducerea grupei mari ca parte a Etape în 2013-2014: înv ăţă mântului obligatoriu - elaborarea de c ătre MEN de propuneri legislative în acest sens, propuneri ce vor fi suspuse spre adoptare Parlamentului. 31 Generalizarea înscrierii electronice a Se va realiza prin construirea unui sistem electronic, complementar copiilor în înv ăţă mântul pre şcolar şi celui pentru înscrierea elevilor în clasa preg ătitoare şi clasa I, primar pentru înscrierea copiilor pre şcolari la gr ădini ţă , la nivel na ţional.

32 Actualizarea Registrului Na ţional al - finalizarea documenta ţiei privind elaborarea HG de actualizare a Calific ărilor din Înv ăţă mântul Superior RNCIS - aprobarea documenta ţiei privind elaborarea HG de actualizare a RNCIS 33 Opera ţionalizarea platformei www.joburi- Platforma web-based de tip portal de job-uri este o aplica ţie studenti.edu.ro 128 informatica ce permite integrarea bazei de date rezultate prin concatenarea celor 50 baze de date ale celor 50 universit ăţ i

105 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

participante la proiectul POSDRU ID 52422, opera ţionalizarea acesteia permi ţând: a. pe termen scurt: a.1. cre şterea şanselor de integrare pe pia ţa muncii a studen ţilor şi absolven ţilor de studii universitare prin folosirea noilor tehnologii electronice de comunicare; a.2. orientarea serviciilor oferite de platforma c ătre studen ţi, absolven ţi si ofertan ţi de locuri de munc ă b. Pe termen lung: b.1. îmbun ătăţ irea calit ăţ ii serviciilor publice având ca beneficiari universit ăţ ile şi agen ţii economici; b.2. un grad mai mare de integrare a absolven ţilor de studii universitare pe pia ţa de locuri de munc ă în func ţie de profilul acestora. 34 Actualizarea standardelor de evaluare Ac ţiunea vizeaz ă corelarea între planurile de înv ăţă mânt şi ARACIS pentru programele de studii calific ările universitare. RST 6: Consolidarea guvernan ţei şi a calit ăţ ii institu ţiilor şi a administra ţiei publice; absorb ţia mai rapid ă a fondurilor UE 35 Îmbun ătăţ irea sistemului de coordonare a Dezvoltarea sistemului politicilor publice este esen ţial ă pentru politicilor publice care s ă permit ă existen ţa îmbun ătăţ irea calit ăţ ii şi eficien ţei procesului de luare a deciziei. unei imagini de ansamblu asupra Acest demers presupune o bun ă colaborare între nivelul politic şi priorit ăţ ilor strategice de guvernare cel executiv al administra ţiei, precum şi între administra ţia public ă şi societatea civil ă. Scopul ac ţiunii este de a avea o situa ţie clar ă a priorit ăţ ilor strategice de guvernare, fapt ce implic ă revizuirea sistemului na ţional de coordonare a politicilor publice prin crearea unui sistem tip Delivery , precum şi a unei unit ăţ i suport în cadrul CPM. Realizarea ac ţiunii este strâns corelat ă de adoptarea PALG, care va contribui la crearea unei imagini de ansamblu asupra priorit ăţ ilor guvernamentale. 36 Instituirea unui mecanism de monitorizare Ac ţiunea urmeaz ă a se realiza prin intermediul proiectului: şi evaluare a implement ării priorit ăţ ilor Monitorizarea şi evaluarea reformelor structurale finan ţat de BM, guvernamentale având ca obiectiv general dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a principalelor documente strategice guvernamentale. 37 Realizarea unui program na ţional de Prin aceast ă ac ţiune se are în vedere punerea în aplicare a unui formare pentru speciali ştii din program pilot de instruire a 400 func ţionari publici cu privire la administra ţia public ă central ă şi local ă elaborarea şi implementarea politicilor urbane integrate. Acest responsabili cu planificarea teritorial ă la demers urmeaz ă a se realiza prin intermediul proiectului pilot nivel na ţional, regional şi local Platform ă pentru dezvoltare urban ă durabil ă şi integrat ă în valoare total ă de 4,81 mil. lei f ără TVA (finan ţat prin PODCA). 38 Continuarea procesului de descentralizare Ac ţiunea se înscrie în obiectivele Programului de guvernare 2013- administrativ ă şi financiar ă, în scopul 2016, care vizeaz ă cre şterea autonomiei colectivit ăţ ilor locale prin consolid ării capacit ăţ ii administrative şi a declan şarea real ă a procesului de descentralizare, cu respectarea autonomiei autorit ăţ ilor administra ţiei principiului subsidiarit ăţ ii. publice locale şi cre şterii calit ăţ ii serviciilor publice 39 Crearea cadrului institu ţional necesar Demararea procesului de regionalizare a fost inclusă în Programul pentru înfiin ţarea regiunilor administrativ de Guvernare 2013-2016 , ca unul dintre cele mai importante – teritoriale obiective pentru perioada urm ătoare. Misiunea viitoarelor institu ţii regionale este de a oferi autorit ăţ ilor publice instrumentele necesare pentru proiectarea şi îndeplinirea strategiilor de dezvoltare echilibrat ă. Pe termen lung, se urm ăre şte diminuarea dezechilibrelor dintre regiuni, prin corelarea politicilor guvernamentale sectoriale la nivelul regiunilor şi prin stimularea 106 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

ini ţiativelor regionale şi locale. 40 Monitorizarea implement ării prevederilor Con ţinutul şi indicatorii de realizare vor putea fi defini ţi dup ă legale cu privire la utilizarea intrarea în vigoare a proiectului de HG cu privire la evaluarea instrumentelor bazate pe dovezi preliminar ă a impactului, proiect care include prevederi referitoare la monitorizarea calit ăţ ii fundament ării proiectelor de acte normative. 41 Consolidarea capacit ăţ ii ministerelor de a Pentru a îmbun ătăţ i capacitatea ministerelor de a elabora analize de elabora analize de impact impact economic şi financiar, SGG/CPM va implementa proiectul Dezvoltarea capacit ăţ ii ministerelor de a elabora analize economice şi financiare în vederea sprijinirii procesului de formulare a politicilor publice relevante pentru programarea şi implementarea instrumentelor structurale, cu finan ţare în cadrul POAT. 42 Consolidarea capacit ăţ ii administrative a Analiza înc ărc ării şi aloc ării de sarcini pe fiecare pozi ţie din cadrul structurilor responsabile de managementul structurilor care gestioneaz ă fonduri UE. şi controlul PO prin asigurarea unui nivel adecvat de personal în cadrul sistemelor de Monitorizarea nivelului de ocupare în structurile implicate în gestiune şi control managementul şi controlul instrumentelor structurale (AM, OI, ACP, MFE, AA), în vederea identific ării problemelor semnificative. Utilizarea mai extins ă a asisten ţei tehnice disponibile pentru suplimentarea resurselor umane la nivelul structurilor responsabile de implementarea programelor opera ţionale, cu accent pe activit ăţ ile cheie pentru absorb ţie (evaluare proiecte, contractare, verificare cereri de prefinan ţare/rambursare).

Utilizarea expertizei tehnice interna ţionale în scopul îmbun ătăţ irii procesului de implementare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Implementarea planurilor de instruire anuale la nivelul fiec ărei structuri de gestionare şi la nivelul sistemului de management al fondurilor UE. 43 Stabilirea unui sistem de management al Stabilirea unui set de indicatori de performan ţă pe tip de structur ă performan ţei în gestionarea fondurilor UE care gestioneaz ă fonduri UE şi a unui mecanism de monitorizare a performan ţei fiec ărei structuri, inclusiv la nivel de conducere. Stabilirea mecanismului de evaluare periodic ă a performan ţei individuale pe baz ă de indicatori de performan ţă la nivelul fiec ărei func ţii şi stimularea financiar ă a personalului pe baza performan ţei individuale. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de verificare a respectării prevederilor codului de etic ă şi codului de conduit ă. Definirea unei categorii unice de personal care lucreaz ă în domeniul managementului fondurilor UE (func ţionar public/personal contractual). Stabilirea unui nivel de salarizare unitar şi stimulator pentru personalul structurilor implicate în managementul fondurilor UE. 44 Prevenirea unor eventuale deficien ţe în Elaborarea unui ghid comprehensiv de bune practici şi evitare a gestionarea sistemelor de gestiune şi principalelor riscuri în achizi ţiile publice, dedicat autorit ăţ ilor de control, care pot conduce la corec ţii management şi beneficiarilor. financiare şi la suspendarea pl ăţ ilor de fonduri UE Armonizarea raport ărilor solicitate Autorit ăţ ilor de Management de către autorit ăţ ile cu rol de coordonare, verificare şi control. Clarificarea şi structurarea procedurilor de evaluare la nivelul POS

107 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

CCE şi POS DRU şi adaptarea în consecin ţă a manualelor evaluatorilor. Stabilirea unui mecanism eficient şi flexibil pentru efectuarea pl ăţ ilor c ătre beneficiarii finali/contractori. Stabilirea unei metodologii eficiente pentru certificarea cheltuielilor efectuate în vederea evit ării dublei verific ări şi, în consecin ţă , reducerea timpului de procesare. Stabilirea unei metodologii unitare de elaborare şi monitorizare a previziunilor de plat ă. Elaborarea unui ghid cu întreb ări frecvente pentru procedura de atribuire aplicabil ă beneficiarilor priva ţi de proiecte finan ţate din instrumente structurale. Completarea protocoalelor încheiate de AM-uri cu ANI şi încheierea de protocoale cu DLAF în vederea eficientiz ării procesului de investigare a suspiciunilor de fraud ă şi conflict de interese. Efectuarea evalu ării de risc, adaptat ă fiec ărui PO, care s ă cuprind ă măsuri specifice de diminuare şi gestionare a riscurilor. RST 7: Îmbun ătăţ irea mediului de afaceri şi leg ătura între cercetare-inovare şi întreprinderi 45 RST 7: Îmbun ătăţ irea mediului de afaceri Prin modificarea actului normativ se are în vedere instituirea şi leg ătura între cercetare-inovare şi obligativit ăţ ii aplic ării Testului IMM de c ătre administra ţia public ă întreprinderi central ă şi local ă în scopul prevenirii acumul ării de costuri administrative nejustificate şi pentru sus ţinerea competitivit ăţ ii IMM-urilor. Totodat ă sunt necesare prevederi suplimentare pentru sus ţinerea IMM-urilor inovative şi a culturii antreprenoriale prin introducerea de facilit ăţ i şi programe specifice, inclusiv prin diversificarea instrumentelor financiare de garantare, contra- garantare, a re ţelelor de investitori şi a unui fond de capital de risc. 46 Reevaluarea condi ţiilor de Modificarea HG 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea racordare a utilizatorilor la re ţelele utilizatorilor la re ţelele electrice de interes public are în vedere implementarea prevederilor Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012 şi optimizarea electrice procedurilor de racordare pe baza experien ţei acumulate pân ă în prezent, urm ărindu- se reducerea timpului necesar racord ării la re ţea a noilor utilizatori.

47 Adoptarea Codului insolven ţei În cadrul programului Strengthening the Insolvency mechanism in Romania , se urm ăre şte îmbun ătăţ irea legisla ţiei în domeniul insolven ţei şi pre-insolven ţei129. Programul este structurat pe trei componente: - legislativ ă, care cuprinde codificarea cadrului legal existent - sistematizarea şi corelarea cadrului legislativ din domeniul insolvenţei şi pre-insolven ţei (acte normative primare şi secundare, generale şi speciale, interne sau edictate la nivel comunitar), precum şi amendarea legisla ţiei, pentru echilibrarea şi eficientizarea procedurii insolven ţei şi a mecanismelor pre-insolven ţă ; - doctrinar ă şi jurispruden ţial ă - adnotarea textelor legale codificate, cu trimiteri la jurispruden ţă - intern ă şi a Cur ţii de Justi ţie a Comunit ăţ ilor Europene, bune practici, doctrin ă na ţional ă şi interna ţional ă; - institu ţional ă - îmbun ătăţ irea competen ţelor profesionale ale practicienilor în domeniul insolven ţei şi pre-insolven ţei (judec ători sindici, grefieri, administratori judiciari şi lichidatori). 48 Relansarea şi implementarea schemei de Se urm ăre şte sus ţinerea în continuare a IMM-urilor în vederea realizării de investi ţii ajutoare de minimis IMM-urilor pentru şi încuraj ării particip ării active a acestora la redresarea economiei române şti prin crearea de noi locuri de munc ă. modernizarea şi dezvoltarea activit ăţ ilor Perioada de derulare a schemei pentru emiterea de acorduri pentru finan ţare este 2013-2014, cu posibilitatea prelungirii acesteia. Prin noua schem ă de ajutor de minimis se introduce condi ţia de a crea pân ă la finalizarea investi ţiei şi de a men ţine pe o perioad ă de minimum 3 ani de la finalizarea investi ţiei: - cinci locuri de munc ă, din care cel pu ţin dou ă locuri de munc ă pentru persoane care nu au avut contract individual de munc ă în ultimele 3 luni, în cazul unui ajutor de minimis de pân ă la 100.000 euro, inclusiv; - şapte locuri de munc ă, din care cel pu ţin trei locuri de munc ă pentru persoane care 108 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

nu au avut contract individual de munc ă în ultimele 3 luni, în cazul unui ajutor de minimis de la 100.000 euro pân ă la 200.000 euro, inclusiv. 49 Consolidarea instrumentelor de garantare Se vor promova urm ătoarele instrumente: şi contra-garantare pentru stimularea Sus ţinerea dezvolt ării a activit ăţ ii IMM-urilor prin acordarea unei linii de credit pentru capital de lucru, beneficiind de garan ţia statului. investi ţiilor în sectoarele strategice 130 şi identificarea de noi instrumente financiare cu impact asupra dezvolt ării IMM-urilor 50 Dezvoltarea polilor de competitivitate În cadrul POS CCE – Axa prioritar ă 1 se finan ţeaz ă proiecte integrate pentru implementarea strategiilor de dezvoltare a polilor de competitivitate care au ca obiectiv inovarea produselor, serviciilor şi a proceselor industriale în vederea promov ării acestora pe ter ţe pie ţe. 51 Consolidarea cadrului de protec ţie a În vederea aplic ării reformei în materie de asigurare a protec ţiei drepturilor drepturilor de proprietate intelectual ă, în de proprietate industrial ă şi pentru clarificarea regimului juridic al vederea sprijinirii activit ăţ ilor de cercetare inven ţiilor de serviciu se urm ăre şte: şi inovare în întreprinderi a)Adoptarea Legii privind inven ţiile de serviciu şi amendarea Legii nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind m ărcile şi indica ţiile geografice b) Elaborarea unui proiect de lege de amendare a Legii nr. 84/1998 republicata, privind m ărcile şi indica ţiile geografice 52 Finalizarea procesului de evaluare, Măsura const ă în evaluarea, clasificarea şi certificarea celor 46 de institute na ţionale clasificare şi certificare a institutelor de cercetare-dezvoltare (INCD), conform prevederilor O.G. nr. 6/2011 privind cercetarea ştiin ţific ă şi dezvoltarea tehnologic ă, în scopul aplic ării sistemului de na ţionale de cercetare-dezvoltare finan ţare institu ţional ă de baz ă şi complementar ă.

RST 8: Promovarea concuren ţei şi eficien ţei în industriile de re ţea şi continuarea reformei guvernan ţei corporative în cadrul întreprinderilor de ţinute de stat din sectoarele energiei şi transporturilor 53 Promovarea schemelor de tip ESCO şi a Măsura vizeaz ă îmbun ătăţ irea cadrului legislativ al schemelor de tip ESCO şi contractelor de performan ţă energetic ă promovarea contractului de performan ţă energetic ă la nivelul municipalit ăţ ilor.

54 Îmbun ătăţ irea eficien ţei energetice în Ac ţiunea se deruleaz ă în cadrul unui proiect finan ţat prin Programul Na ţiunilor gospod ăriile şi comunit ăţile cu venituri Unite pentru Dezvoltare - Fondul Global de Mediu şi vizeaz ă integrarea problemelor de s ărăcie energetic ă în politica energetic ă româneasc ă. reduse din România

55 Implementarea fluxurilor fizice reversibile Ac ţiunea urm ăre şte cre şterea siguran ţei în aprovizionare pentru consumatorii din la interconect ările de gaze România şi Bulgaria, care sunt direct afecta ţi de sist ările temporare ale importurilor de gaze din Federa ţia Rus ă. Proiectul a fost conceput pentru func ţionarea în condi ţii de criz ă. 56 Finalizarea interconect ărilor de gaze ale Interconectarea România - Bulgaria României cu Bulgaria şi Republica Interconectarea România – Republica Moldova Va fi realizat ă conducta de transport de gaze Ungheni – Ia şi. Moldova

57 Vânzarea unui pachet minoritar din Măsura const ă în aplicarea sau modificarea strategiei actuale de privatizare a ac ţiunile TAROM TAROM, în func ţie de rezultatele opera ţionale şi financiare înregistrate de companie, ca urmare a introducerii managementului privat.

58 Elaborarea Master planului pentru sectorul Măsura const ă în elaborarea documentelor corespunz ătoare ciclului financiar 2014- de transporturi 2020 ( Master Planul General de Transport /MPGT şi Strategia pentru Dezvoltarea Sistemului Na ţional de Transport /SDSNT), cu o abordare multi-modal ă şi care s ă asigure condi ţiile pentru crearea unui sistem de transport eficient, sustenabil, flexibil si sigur, şi s ă cuprind ă un flux de proiecte realiste şi mature, precum şi o prioritizare a investi ţiilor.

II.3.Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 este parte a Planului de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020 , principalul document de planificare și programare la nivel regional. Fiind fundamentat ă pe o diagnoz ă 109 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial detaliat ă, concretizat ă prin Analiza socioeconomic ă regional ă și prin Analiza SWOT a Regiunii Centru, Strategia de Dezvoltare ia în considerare nevoile majore ale regiunii și are în vedere valorificarea poten țialul s ău real de dezvoltare. Strategia Regional ă urm ăre ște pe tot parcursul s ău firul ro șu reprezentat de cele trei priorit ăți stabilite prin Strategia Europa 2020: cre ștere inteligent ă, cre ștere durabil ă, cre ștere favorabil ă incluziunii și obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare, inovare, schimb ări climatice, educa ție, reducerea s ărăciei. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru și-a definit ca obiectiv global ,, dezvoltarea echilibrat ă a Regiunii Centru prin stimularea cre șterii economice bazate pe cunoa ștere, protec ția mediului înconjur ător și valorificarea durabil ă a resurselor naturale precum și înt ărirea coeziunii sociale”. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare , fiecare dintre acestea grupând un num ăr de priorit ăți și m ăsuri specifice: 1. Dezvoltare urban ă, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale 2. Cre șterea competitivit ății economice, stimularea cercet ării și inov ării 3. Protec ția mediului înconjur ător, cre șterea eficien ței energetice, stimularea utiliz ării surselor alternative de energie 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii 5. Cre șterea atractivit ății turistice regionale, sprijinirea activit ăților culturale și recreative 6. Dezvoltarea resurselor umane , cre șterea incluziunii sociale Temele orizontale sunt cerin țe obligatorii ale Comisiei Europene pentru toate proiectele și trebuie s ă fie prezente atât în cererea de finan țare, cât și ulterior, dac ă proiectul este selectat pentru finan țare, în stadiul implement ării și monitoriz ării proiectului. Este o recunoa ștere interna țional ă a faptului c ă abordarea în proiecte și programe a temelor orizontale generează un impact pozitiv. Temele orizontale sunt: • dezvoltarea durabil ă (maximizarea beneficiilor și reducerea efectelor negative asupra tuturor celor trei zone: social ă, economic ă și mediul înconjur ător), • promovarea egalit ății de șanse și nediscriminarea (pe criterii de ras ă, sex, religie, dizabilit ăți, vârst ă) Cea mai cunoscut ă defini ție a dezvolt ării durabile este cu siguran ță cea dat ă de Comisia Mondial ă pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul “Viitorul nostru comun”,cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabil ă este dezvoltarea care urm ăre ște satisfacerea nevoile prezentului, f ără a compromite posibilitatea genera țiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Defini ția și conceptul de dezvoltare durabil ă amintit anterior va fi accentuat și integrat mai bine pe parcursul perioadei de programare 2014-2020. Este o condi ție esen țial ă ca poten țialele proiectele s ă aplice o abordare dubl ă privind respectarea principiilor cu caracter orizontal: 1. Abordarea integratoare a temelor orizontale la nivelul tuturor etapelor unui proiect 2. Identificarea, dezvoltarea și implementarea activit ăților vizate, gândite în mod special pentru promovarea egalit ății de șans ă între femei și b ărba ți, prevenirea discrimin ării (pe motive de: rasă, etnie, religie, convingeri, dizabilitate/invaliditate, vârst ă, orientare sexual ă), acordând o aten ție deosebit ă celor care se confrunt ă cu discriminare multipl ă. Este necesar ă dezvoltarea și implementarea de ac țiuni specifice în vederea complet ării abord ării integratoare, prin direc ţionarea obiectivelor și a resurselor c ătre domeniile în care se manifest ă inegalitatea și excluziunea. În acela și timp, este necesar ca pe parcursul elabor ării, dezvolt ării și implement ării poten țialelor proiecte s ă se țin ă cont de accesibilitate . În acest context, prin accesibilitatea se în țelege c ă toate produsele, bunurile, serviciile și infrastructura care sunt cofinan țate din fonduri europene nerambursabile s ă fie accesibile tuturor cet ățenilor, inclusiv persoanelor cu dizabilit ăți. Domeniul Strategic 1: Dezvoltare urban ă, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale Obiectivul strategic: Dezvoltarea urban ă durabil ă, cre șterea coeziunii teritoriale prin încurajarea dezvolt ării policentrice, dezvoltarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitar ă, de educa ție, s ănătate, social ă și situa ții de urgen ță, precum și cre șterea accesului popula ției la serviciile aferente la nivelul Regiunii Centru În linii mari, coeziunea teritorial ă ar trebui s ă garanteze dezvoltarea armonioas ă a diferitelor teritorii, s ă permit ă cet ățenilor s ă exploateze în cel mai bun mod poten țialul teritoriului, s ă transforme aceast ă diversitate într-un atu care s ă contribuie la dezvoltarea durabil ă a întregului teritoriu și mai ales s ă completeze și s ă consolideze coeziunea economic ă și social ă. Astfel politica de coeziune teritorial ă trebuie s ă urm ăreasc ă diminuarea diferen țelor de dezvoltare dintre regiunile 110 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial geografice, dintre mediul urban și cel rural, dintre centru și periferie, precum și prevenirea amplific ării discrepan țelor teritoriale. Considerate motoare ale economiei, ora șele sunt catalizatori pentru creativitate și inovare. Diversele dimensiuni ale vie ții urbane - economic ă, social ă, cultural ă și de mediu - sunt strâns legate între ele, iar succesul în materie de dezvoltare urban ă poate fi atins numai prin intermediul unei abord ări integrate. Propunerile Comisiei Europene privind politica de coeziune 2014-2020 urm ăresc s ă stimuleze politicile integrate pentru a intensifica dezvoltarea urban ă Fa ță de perioada de programare 2007-2013 exist ă câteva diferen țe privind dezvoltarea urban ă în viitoarea perioada 2014- 2020. Astfel, se va pune accentul pe o abordare integrat ă consolidat ă pentru a face fa ță provoc ărilor urbane. Una dintre priorit ățile de dezvoltare durabila la nivelul Regiunii Centru este cre șterea coeziunii teritoriale prin sprijinirea dezvolt ării urbane, atât a ora șelor cu nivel ridicat de dezvoltare cât și a ora șelor confruntate cu probleme generate de restructur ările economice. Ora șele cu nivel ridicat de dezvoltare sunt poli de atrac ție pentru ora șele și comunele din vecin ătate, având o influen ță direct ă în dezvoltarea economic ă și social ă a zonei. La polul opus, ora șele mici și mijlocii din Regiunea Centru se confrunt ă cu dificult ăți în procesul de dezvoltare durabil ă, datorit ă în special procesului de restructurare economic ă dup ă 1989 care a afectat ora șele monoindustriale. În linii mari procesul de coeziune teritorial ă la nivelul Regiunii Centru se axeaz ă pe regenerarea urban ă a ora șelor mici și mijlocii în special a celor monoindustriale, cre șterea conectivit ății ora șelor cu zonele de contiguitate, sus ținerea zonelor și a cartierelor mai s ărace prin cre șterea inclusiv ă, dar și dezvoltarea unei economii inteligente prin stimularea inova ției și a cercet ării aplicate în special în ora șele mari și a centrelor universitare. De asemenea o prioritate o reprezint ă și promovarea ora șelor verzi, sus ținerea transportului urban sustenabil, dezvoltarea iluminatului public, eficien ța energetic ă a cl ădirilor și amenajarea spa țiilor pentru agrement. În perspectiva dezvolt ării durabile a Regiunii Centru, pentru urm ătoare perioad ă de finan țare 2014-2020 sunt necesare finan țarea proiectelor regionale integrate care s ă contribuie la realizarea priorit ăților și m ăsurilor incluse în Planul Regional de Dezvoltare. În acela și timp, finan țarea proiectelor regionale integrate permite rezolvare în mare m ăsur ă a nevoilor identificate la nivel regional, contribuind astfel și la îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru România în ce prive ște Strategia Europa 2020. Priorit ăți specifice: Prioritatea 1.1. Cre șterea coeziunii teritoriale a Regiunii Centru prin sprijinirea dezvolt ării urbane La nivelul Regiunii Centru re țeaua de localit ăți urbane este echilibrat ă, excep ție f ăcând jude țul Covasna. Trei jude țe (Alba, Mure ș și Sibiu) au 11 ora șe, urmate de jude țul Bra șov cu 10 ora șe și jude țul Harghita cu 9 ora șe, la polul opus fiind jude țul Covasna cu doar 5 ora șe. La nivelul Regiunii Centru cel mai mare grad de polarizare urban ă este în jude țul Bra șov datorit ă existen ței polului de cre ștere Bra șov care ocup ă primul loc în termeni de PIB/locuitor și ai productivit ății muncii. În Regiunea Centru sunt dou ă zone metropolitane în jurul municipiilor Bra șov și Târgu Mure ș. Din perspectiva teritorial ă, Regiunea Centru are un caracter destul de rural, excep ție f ăcând jude țul Bra șov care are o economie mai diversificat ă. În România principalul obiectiv al strategiilor pe termen mediu și lung de dezvoltare spa țial ă îl reprezint ă consolidarea dezvolt ării policentrice și inova ția prin crearea unor re țele de leg ături între zonele metropolitane și ora șe. Ora șele care func ționeaz ă ca centre regionale ar trebui s ă coopereze în cadrul unui tipar policentric, astfel încât aceast ă cooperare s ă fie o valoare ad ăugat ă pentru alte ora șe din zonele rurale și periferice, precum și pentru zonele cu provoc ări și nevoi specifice din punct de vedere geografic. Conform cercet ărilor ESPON2, la nivelul Regiunii Centru este un singur pol de importan ță na țional ă (Bra șov cu peste 200.000 de locuitori), 5 poli de importan ță regional ă (Sibiu, Târgu Mure ș, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe și Media ș, fiind municipii cu o popula ție cuprins ă între 50.000 și 200.000 de locuitori) și 13 poli de importan ță local ă (Miercurea Ciuc, Făgăra ș, Reghin, Odorheiu Secuiesc, Sighi șoara, S ăcele, Sebe ș, Cugir, Târn ăveni, Aiud, Z ărne ști, Codlea și Blaj, ora șele și municipiile având o popula ție cuprins ă între 20.000 și 50.000 de locuitori). Una din priorit ățile politicii de dezvoltare urban ă durabil ă o constituie sprijinirea ora șelor mari care sunt în acela și timp centre de polarizare pentru ora șele și comunele învecinate. La rândul lor, ora șele mari au universit ăți cu tradi ție care radiaz ă în jur și fac leg ătura cu alte centre din Europa, fiind în acela și timp și nuclee ale economiei inteligente prin valorificarea inova ției și a cercet ării aplicate. Una din problemele majore la nivelul Regiunii Centru care necesit ă investi ții financiare este regenerarea urban ă a ora șelor mici și mijlocii și a celor monoindustriale. Locurile de munc ă relativ sigure și bine pl ătite din epoca

2 http://www.espon.eu

111 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial monoindustrial ă au fost înlocuite, în multe ora șe din regiune, de șomaj prelungit sau locuri de munc ă slab remunerate. De asemenea, aceste ora șe se confrunt ă cu o migra ție a popula ției tinere, acestea confruntându-se cu un declin demografic. Amintim în acest sens câteva ora șe din Regiunea Centru care au nevoie de investi ții în regenerarea urban ă: Agnita, Cop șa Mic ă, Cisn ădie, Dumbr ăveni, Abrud, Zlatna, Ocna Mure ș, Târn ăveni, Ludu ș, Iernut, Reghin, Avrig, F ăgăra ș, (…) etc. De asemenea, este important ca politica dezvolt ării urbane s ă fie legat ă de abordarea integrat ă care s ă pun ă în discu ție nevoile specifice atât ale zonelor geografice cele mai afectate de s ărăcie, cât și a cartierelor s ărace din ora șele regiunii, un rol foarte important jucând dezvoltarea de solu ții privind valorificare poten țialului teritorial și cre șterea inclusiv ă. O necesitate la nivel regional o constituie elaborarea de Planuri de Mobilitate Urban ă Durabil ă pentru ora șele Regiunii Centru, aceste documente de planificare vizând crearea unui sistem de transport urban sustenabil. Măsuri: 1.1.1. Stimularea dezvolt ării policentrice și încurajarea dezvolt ării integrate a ora șelor și regi unilor rurale în vederea gener ării de efecte sinergice și realiz ării coeziunii teritoriale prin promovarea și dezvoltarea parteneriatelor 1.1.2 . Sus ținerea dezvolt ării ora șelor mari ca poli de atrac ție pentru zonele învecinate și motoare ale cre șterii economice inteligente prin extinderea și dezvoltarea infrastructurii 1.1.3 . Regenerarea ora șelor mici și mijlocii și a celor monoindustriale prin dezvoltarea de solu ții de dezvoltare urban ă integrat ă și incluziune social ă Beneficiari poten țiali: prim ăriile de ora șe și municipii, Consiliile jude țene, Asocia ții de dezvoltare intercomunitare, Grupuri de Ac țiune Local ă (GAL-uri) sau alte structuri parteneriale formate în scopul sprijinirii dezvolt ării durabile a unit ăților administrativ - teritoriale (UAT), Agen ți și operatori economici în domenii precum: transport urban, iluminat public, amenajare spa ții verzi, eficien ței energetice a cl ădirilor, etc.

Prioritatea 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport și comunica ții și tehnico -edilitar ă la nivelul Regiunii Centru Referitor la infrastructura de transport , datorit ă situ ării sale în centrul României, Regiunea Centru se bucur ă de o pozi ție privilegiat ă în ce prive ște accesibilitatea și conexiunile rutiere cu restul țării și cu Europa. Regiunea Centru este str ăbătut ă de cinci drumuri europene, a c ăror lungime însumeaz ă 951 km. Sud-vestul regiunii este traversat de Coridorul IV pan-european de transport, rut ă ce va asigura o leg ătur ă rapid ă între extremitatea sud-estic ă a Europei (Istanbul, Salonic) și Europa Central ă (Dresda, Nuremberg), via Grecia, Bulgaria, România, Ungaria (…). Re țeaua de drumuri publice din Regiunea Centru m ăsura 10801 km la finele anului 2011, reprezentând 13,1% din lungimea total ă a re țelei rutiere din România. Din totalul drumurilor din regiune, 20,9% sunt drumuri na ționale, iar 79,1% sunt drumuri jude țene și comunale. Densitatea rutier ă este mai sc ăzut ă la nivel regional decât la nivel na țional (34,6 km/100 kmp fa ță de 31,7 km/100 kmp). Comparativ cu drumurile rutiere, lungimea totală a c ăilor ferate din Regiunea Centru este jum ătate din lungimea total ă a drumurilor na ționale, aceasta fiind de 1336 km dintre care jum ătate electrificat ă (669 km). Transportul aerian este asigurat prin cele dou ă aeroporturi interna ționale de la Sibiu și Târgu Mure ș (Ungheni). Pentru urm ătoarea perioad ă de programare 2014-2020 finan țat ă prin FEDR se propun: sprijinirea unui spa țiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investi ții în re țeaua transeuropean ă de transport (TEN-T), stimularea mobilit ății regionale prin conectarea leg ăturilor rutiere secundare și ter țiare la infrastructura TEN-T, dezvoltarea unor sisteme de transport care respect ă mediul și cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon și promovarea unei mobilit ăți urbane durabile. Transportul din Regiunea Centru va trebui s ă beneficieze pân ă în anul 2020 de o infrastructur ă modern ă, capabil ă s ă preia un trafic în cre ștere rapid ă, s ă asigure premisele pentru dezvoltarea economic ă și social ă a tuturor zonelor regiunii și s ă contribuie la diminuarea efectelor negative ale transportului asupra mediului înconjur ător. Atingerea acestor obiective implic ă realizarea de investi ții semnificative în urm ătorul deceniu atât în extinderea re țelei rutiere și feroviare cât și în reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere actuale și construirea de centuri ocolitoare în vecin ătatea ora șelor în vederea fluidiz ării transportului rutier. În ce prive ște re țeaua actual ă de drumuri, este necesar ca în perioada urm ătoare s ă se reabiliteze aproximativ 1000 km de drumuri na ționale care, în prezent, au durata de serviciu dep ășit ă sau care, în urm ătorii ani, î și vor dep ăși durata de serviciu. De asemenea, cei 36 km de drumuri na ționale pietruite din jude țele Alba, Covasna și Bra șov vor trebui adu și la standardele cerute unui drum na țional. O alt ă direc ție de interven ție const ă în îmbun ătățirea condi țiilor de transport pe drumurile jude țene. În acest sens, este necesar ca în urm ătorii ani s ă fie asfalta ți cel pu țin 500 km din cei peste 1700 km de drumuri jude țene pietruite sau de p ământ și s ă se reabiliteze cel pu țin jum ătate din lungimea drumurilor jude țene cu durata de serviciu dep ășit ă. Consider ăm ca fiind

112 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial prioritar ă modernizarea drumurilor jude țene care asigur ă conectarea localit ăților urbane la re țeaua drumurilor na ționale și a celor ce permit accesul spre zonele turistice intens frecventate sau spre zonele cu un real poten țial turistic dar insuficient exploatat . O alt ă prioritate de dezvoltare a infrastructurii de transport vizeaz ă construirea de centuri ocolitoare pentru ora șele mari traversate de drumuri europene sau de drumuri na ționale principale precum și extinderea celor actuale (ex: Bra șov, Târgu Mure ș, Alba Iulia - nord, Sebe ș, Aiud, Media ș, Sighi șoara, F ăgăra ș etc.). Nu în ultimul rând, este necesar ă punerea bazelor transportului intermodal în Regiunea Centru prin realizarea, într-o prim ă etap ă, la Bra șov și Sibiu a unor platforme intermodale pentru transportul m ărfurilor, ca parte a unui sistem na țional de platforme intermodale . Un alt domeniu care necesit ă investi ții majore la nivelul Regiunii Centru este infrastructura de comunica ții . Aceasta este elementul cheie a bunei func țion ări a oric ărui tip de sistem pentru comunica ții de date, informa ții și voce. În contextul globaliz ării și al necesit ății de acces la informa ție în timp real, la nivelul Regiunii Centru se con știentizeaz ă din ce în ce mai mult rolul major pe care îl are infrastructura de comunica ții în desf ășurarea unei activit ăți cât mai eficiente. În Regiunea Centru, la nivel de jude ț, ponderea popula ției f ără acces la conexiuni în banda larg ă este cuprinse între: 50% - 80% în jude țul Covasna; 40% - 50% în jude țul Alba și 20% - 40% în jude țele Bra șov, Harghita, Sibiu și Mure ș. O necesitate o reprezint ă sprijinirea administra țiilor publice privind dotarea, extinderea sau modernizarea cu infrastructuri de comunica ții specifice (ex. IT, internet wireless, etc.). Preciz ăm faptul c ă, la nivel european comunica ţiile electronice în band ă larg ă au devenit o prioritate în a doua jum ătate a anilor 1990, ca rezultat al faptului c ă societatea bazat ă pe cunoa ştere are un impact semnificativ asupra competitivit ăţ ii, dezvolt ării rapide a comunica ţiilor şi a tehnologiilor IT, precum şi asupra liberaliz ării pie ţelor telecom. Activit ățile privind utilitatea public ă de interes local au o important ă dimensiune social ă și un rol esen țial în consolidarea dezvolt ării durabile a localit ăților și îmbun ătățire a condi țiilor de via ță. Principalele obiective ale dezvolt ării serviciilor publice de gospod ărire comunal ă, în conformitate cu prevederile directivelor europene sunt: alimentarea cu ap ă, alimentarea cu energie electric ă, canalizarea, alimentarea cu energie termic ă, alimentarea cu gaze naturale, administrarea domeniului public. În func ție de dotarea tehnico-edilitar ă, la nivelul Regiunii Centru, cele mai mari ponderi din totalul localit ăților, peste 50%, sunt localit ăți cu instala ții de alimentare cu ap ă potabil ă și localit ăți în care se distribuie gaze naturale, iar cele mai mici ponderi sunt de ținute de localit ăți în care se distribuie energie termic ă. O situa ție asem ănătoare este și la nivelul comunelor din

Regiunea Centru. Potrivit datelor statistice, în anul 2011 în Regiunea Centru erau 309 de localit ăți cu instala ții de alimentare cu ap ă potabil ă dintre care 253 de localit ăți din mediul rural. Începând din 2005 și pân ă în 2011 ponderea localit ăților cu instala ții de alimentare cu ap ă potabil ă a crescut continuu de la 63,2% la 74,6%, ponderea cea mai mare fiind în jude țul Bra șov și Harghita, iar la polul opus jude țul Sibiu. La nivelul Regiunii Centru, num ărul localit ăților în care se distribuie gaze naturale a crescut continuu din 2005 de la 227 de localit ăți la 242 de localit ăți în 2011. Jude țele cu cele mai mari ponderi a localit ăților în care se distribuie gaze naturale sunt Mure ș (80,4%) și Sibiu (peste 76,6%), la polul opus fiind Covasna (aproape o treime, 28,9%) și Harghita (38.8%). La nivelul mediului rural din Regiunea Centru, în anul 2011, în peste jum ătate din comune (53,5% adic ă 191 de comune) se distribuiau gaze naturale, cu 13,% mai multe comune fa ță de anul 2005 (179 comune). În perioada 2005 - 2011 num ărul localit ăților în care se distribuie energie termic ă a sc ăzut continuu de la 22 de localit ăți (20 de municipii și ora șe și 2 localit ăți rurale din jude țul Mure ș) la 17 de localit ăți (toate municipii și ora șe cu excep ția unei localit ăți rurale din jude țul Covasna). Num ărul mic al localit ăților și sc ăderea continu ă a acestora în ultimii ani este datorat ă num ărul mare a locuitorilor care optează pentru instala ții proprii de energie termic ă. În prezent nu sunt racordate la re țeaua de utilit ăți (energie electric ă, energie termic ă sau canalizare, etc.): localit ăți rurale din zona montan ă (Mun ții Apuseni, Mun ții C ălimani, Mun ții Giurgeului, Mun ții Întorsurii, Mun ții Cindrel, Mun ții Baraolt, Mun ții Bodoc, Mun ții Persani, Mun ții Bârsei etc.), 3 ora șe din jude țul Alba și Harghita și un ora ș din jude țul Covasna, localit ăți rurale din depresiuni intramontane. Neracordarea unor localit ăți la infrastructura de utilit ăți publice este un factor restrictiv în atragerea de poten țiali investitori și investi ții în localit ățile respective. La nivelul Regiunii Centru infrastructura de utilități publice este insuficienta iar in cele mai multe cazuri aceasta este învechit ă. Infrastructura de utilit ăți publice existent ă necesit ă investi ții în reabilitarea, extinderea sau modernizarea acesteia. Pentru urm ătoarea perioad ă de programare 2014-2020 este util acordarea de sprijin financiar în modernizarea și aducerea la standardele Uniunii Europen e a infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul Regiunii Centru. Măsuri: 1.2.1 . Cre șterea mobilit ății regionale prin extinderea, reabilitarea și modernizarea re țelei de drumuri rutiere și feroviare, construirea de centuri ocolitoare în vecin ătatea ora șelor precum și construirea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea de aeroporturi 1.2.2. Dezvoltarea transportului intermodal în vederea dezvolt ării unei platforme intermodale pentru

113 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial transportul m ărfurilor 1.2.3. Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii tehnico -edilitare în perspectiva dezvolt ării durabile și administr ării cât mai eficiente a teritoriului 1.2.4 . Dezvoltarea infrastructurii diferitelor tipuri de comunica ții în special al accesului popula ției, administra ției publice și mediului privat la conexiuni în band ă larg ă și asigurarea interoperabilit ății sistemelor de comunica ții Beneficiari poten țiali: prim ăriile de ora șe și municipii, prim ăriile de commune, consiliile jude țene, asocia ții de dezvoltare intercomunitare, grupuri de ac țiune local ă (GAL-uri) sau alte structuri parteneriale formate în scopul sprijinirii dezvolt ării durabile a unit ăților administrativ - teritoriale (UAT), agen ți și operatori economici în domenii precum: transport, comunica ții (de date, informa ții și voce), utilit ăți publice (alimentarea cu: ap ă, energie electric ă, gaze naturale, energie termic ă, canalizarea și administrarea domeniului public)

Prioritatea 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de educa ție, s ănătate, sociale și sit ua ții de urgen ță la nivelul Regiunii Centru Una dintre priorit ățile Regiunii Centru pentru urm ătoarea perioad ă de finan țare 2014-2020 este acordarea unei aten ții sporite asupra dezvolt ării infrastructurii sociale, de educa ție și de s ănătate. Cu toate ca în perioada 2007-2013 s-au alocat fonduri semnificative pentru extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii, aceste interven ții fiind punctuale, existând în foarte multe cazuri situa ții în care aceasta este învechit ă sau insuficient dezvoltat ă. Astfel, pentru urm ătoarea perioad ă de programare este necesar ă alocarea de fonduri de finan țare pentru aducerea acestor tipuri de infrastructuri la standardele Uniunii Europene. Infrastructura de educa ție la nivelul Regiunii Centru este relativ bine dezvoltat ă, num ărul total de unit ăți pre școlare, școlare, liceale, postliceale, profesionale și de înv ățământ superior fiind de 1087 la finele anului 2011. Cele mai multe unit ăți pre școlare, școlare și de înv ățământ superior au fost înregistrate în jude țele Brașov, Mure ș și Sibiu, la polul opus situându-se jude țele Covasna și Harghita. Datorit ă sc ăderii natalit ății, în ultimii ani s-au desfiin țat un num ăr relativ mare de unit ăți școlare, de pild ă în anul școlar 2010/1011 acesta s-a diminuat cu 53 fa ță de anul anteriori la nivelul întregii regiuni. În multe localit ăți rurale ale Regiunii Centru infrastructura educa țional ă (gr ădini țe, școli cu clasele I-IV sau I-VIII) se afl ă într-o situa ție necorespunz ătoare, iar dot ările de care dispun aceste unit ăți de înv ățământ nu se ridic ă la cerin țele actuale. O parte din aceste școli au fost deja modernizate în ultimii ani, inclusiv prin finan țări europene, celelalte urmând a fi modernizate în perioada viitoare. O problem ă cu care se confrunt ă adesea copiii din mediul rural este distan ța mare pe care trebuie s ă o str ăbat ă pentru a ajunge la școal ă. Preconiz ăm solu ționarea acestei probleme prin sus ținerea dezvolt ării programelor de transport școlar acolo unde acestea lipsesc. Cu toate c ă în perioada de programare 2007 -2013 au fost finanțate un num ăr relativ mare de proiecte, în prezent, la nivelul Regiunii Centru infrastructura de înv ățământ necesit ă investi ții în reabilitarea, amenajarea, extinderea și modernizarea acesteia, atât în mediul urban cât și în cel rural. În dezvoltarea infrastructurii de educa ție la nivelul Regiunii Centru pentru urm ătoarea perioad ă de programare ar trebui avute în vedere finan țarea unor proiecte care s ă permit ă accesul la educa ția online în special în zonele rurale cu accesibilitate redus ă. Un alt domeniu prioritar care are nevoie de investiții financiare majore la nivelul Regiunii Centru în urm ătoarea perioad ă de programare 2014-2020 este infrastructura de s ănătate . La nivelul Regiunii Centru infrastructura sanitar ă era compus ă la finele anului 2011 dintr-o re țea de unit ăți sanitare format ă din 58 de spitale, 61 de policlinici, 23 de dispensare, 1488 de cabinete de medicin ă general ă și de familie, 1404 de cabinete stomatologice, 1014 de cabinete de specialitate, 963 de farmacii și puncte farmaceutice și 394 de laboratoare medicale. La nivel de jude ț cele mai multe unit ăți sanitare sunt în Bra șov și Mure ș, iar cele mai pu ține în Covasna și Harghita. În Regiunea Centru, fa ță de anul 2005, în anul 2011 s-a înregistrat o cre ștere a unit ăților sanitare cu excep ția cabinetelor medicale de medicin ă generale (în jude țele Bra șov, Mure ș și Sibiu). În anul 2011, la ini țiativa Guvernului României, din motive de reducere a cheltuielilor, au fost desființate în România 67 de spitale dintre care 8 în Regiunea Centru: câte 3 spitale în jude țele Alba și Bra șov și câte un spital în jude țele Mure ș și Sibiu. În Regiunea Centru cel mai important spital este cel din Târgu Mure ș fiind atât un centru medical cât și un centru universitar. De asemenea, importante centre medicale sunt şi spitalele din Bra șov și Sibiu. Pentru cele mai multe unit ăți sanitare sunt necesare lucr ări de reabilitare a cl ădirilor, precum și lucr ări de înnoire a echipamentelor existente și de achizi ționare de noi echipamente medicale performante și utile derul ării activit ăților specifice. Multe sate din Regiunea Centru și în special mediul rural din zonele montane izolate se confrunt ă cu o lips ă a infrastructurii de sănătate și a dot ărilor din sistemul sanitar. Pentru urm ătoarea perioad ă de finan țare sunt necesare aloc ări financiare în sistemul de s ănătate, atât pentru reabilitarea, modernizarea și amenajarea unit ăților sanitare din regiune. În ce 114 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial prive ște mediul rural, sus ținem ca prioritate regional ă pentru perioada 2014-2020 dezvoltarea infrastructurii de sănătate în aceste zone, în special a asisten ței medicale primare și crearea unor centre medicale permanente la care să fie arondate una sau mai multe comune. De asemenea, sunt necesare m ăsuri pentru stimularea cadrelor medicale în vederea perfec țion ării acestora și asigur ării de servicii medicale de calitate. Statistic, amintim faptul ca la nivel regional, fa ță de anul 2005 în 2011 s-a înregistrat o cre ștere a num ărului de medici cu 11,6%, a num ărului de stomatologi cu aproape jum ătate (41,9%), iar a num ărului de farmaci ști cu o treime (29,8%). În ce prive ște personalul sanitar mediu acesta a înregistrat o sc ădere în 2011 fa ță de acum 7 ani cu 3,1%. La nivel jude țean, exist ă discrepan țe în ceea ce prive ște personalul sanitar mediu. De pild ă în județul Bra șov acesta a sc ăzut cu aproximativ un sfert (-23,5%), în schimb în jude țul Sibiu acesta a crescut cu un sfert (26, 3%). Un domeniu care a cunoscut o dezvoltare relativ ridicat ă la nivelul Regiunii Centru în perioada de programare 2007-2013 este infrastructura social ă. Cu toate acestea, la nivel regional înc ă sunt nevoie de aloc ări financiare pentru extinderea, reabilitarea, amenajarea, modernizarea și echiparea infrastructurii de servicii sociale. De asemenea, sunt necesare finan țări pentru diferite programe și proiecte care vizeaz ă dezvoltarea, extinderea sau diversificarea serviciilor sociale asigurate atât de furnizori publici (direc ții generale de asisten ță social ă și protec ția copilului și servicii publice de asisten ță social ă), cât și de furnizori priva ți (asocia ții, funda ții, culte religioase, persoane fizice autorizate, organiza ții cu scop lucrativ, alte entit ăți în condi țiile legii). Principalele probleme sociale actuale la nivelul Regiunii Centru sunt: îmb ătrânirea popula ției, extinderea fenomenului de s ărăcie, șomaj pe termen lung ridicat, rata ridicat ă a șomajului în rândul tinerilor, incluziune redus ă pe pia ța muncii, rat ă ridicat ă a abandonului școlar, procent ridicat de popula ție rom ă afectat ă de s ărăcie, etc. Astfel, cele mai importante trei consecin țe ale problemelor sociale la nivel regional sunt: diminuarea calit ății vie ții, sc ăderea siguran ței și securit ății sociale și reducerea coeziunii sociale. Este important s ă amintim faptul c ă în anul 2012, la nivel na țional figurau în baza de date a Ministerului Muncii, Familiei și Protec ției Sociale un num ăr de 3229 de furnizori acredita ți de servicii sociale, dintre care cei mai mul ți, pu țin peste o cincime, fiind din Regiunea Centru (21,3%, reprezentând 690 de furnizori acredita ți), urmat ă de Regiunea Nord - Est (607 furnizori acredita ți). De asemenea, tot la nivel na țional, Regiunea Centru avea cel mai mare num ăr al institu țiilor de îngrijire reziden țial ă pentru b ătrâni. Pentru a contura o imagine sintetic ă în ceea ce prive ște infrastructura de servicii sociale la nivelul Regiunii Centru, amintim valorile celor mai importan ți indicatori la nivel regional în 2012: - 200 de centre reziden țiale pentru protec ția copilului, cele mai multe fiind în Mure ș (cele 77 de centre reziden țiale reprezentând aproximativ un sfert din cele la nivel regional), la polul opus fiind jude țele Sibiu (18) și Covasna (19). - 70 de centre reziden țiale pentru persoane cu dizabilit ăți, dintre care cele mai multe în jude țele Mure ș (22) și Alba (20), iar cele mai pu ține în jude țele Covasna (2) și Bra șov (4). - 49 de centre reziden țiale pentru persoane vârstnice , reprezentând 15,2% din cele la nivel na țional (322 de centre). Cele mai multe centre reziden țiale (c ămine) pentru vârstnici au fost identificate în județele Mure ș (14), Sibiu (13) și Alba (11), la polul opus fiind jude țul Bra șov (2). - 22 cantine de ajutor social având în total o capacitate de 2600 de locuri și asigurând hrana pentru 1648 de persoane. Din num ărul total de cantine de ajutor social din România, Regiunea Centru de ține o cincime din acestea (20,5%), ocupând primul loc, fiind urmat ă de Regiunea Nord - Est (17 cantine) Un Indicator relevant în identificarea principalelor disparit ăți în dezvoltarea social ă este Indicele de Dezvoltare Social ă Local ă (IDSL)a c ărui valoare numeric ă medie este de 76 pentru Regiunea Centru, indicând un nivel mediu superior de dezvoltare. Potrivit datelor statistice, cea mai mare pondere a popula ției rurale din Regiunea Centru, aproape o treime, tr ăie ște în sate cu nivel maxim de dezvoltare, acest fapt reflectându-se pe mai multe nivele de dezvoltare privind condi țiile de trai și calitatea vie ții. Un alt tip de infrastructur ă la nivelul Regiunii Centru care are nevoie în urm ătorii ani de dotare, extindere sau modernizare este cea de situa ții de urgen ță. La nivelul Regiunii Centru implementarea sistemului de interven ţie integrat, în conformitate cu principiile moderne, a început în jude ţul Mure ş înc ă din anul 1990, punându-se bazele Serviciului Mobil de Urgen ţă , Reanimare, Descarcerare Mure ş (SMURD). La nivelul Regiunii Centru infrastructura pentru situa ții de urgen ță era format ă în anul 2011 din 171 de autospeciale și ambulan țe cu 52 mai multe fa ță de anul 2005. La nivel de jude ț cele mai multe autospeciale pentru interven ții de urgen ță erau în 2011 în jude țul Bra șov (40) și Mure ș (35), iar cele mai pu ține în Covasna (17) și Alba (23). La nivelul Regiunii Centru sunt necesare urm ătoarele tipuri de investi ții privind infrastructura de situa ții de urgen ță: consolidarea capacit ăţii de management a situa ţiilor de urgen ţă , programe de modernizare a serviciilor suport de tehnologia informa ţiei pentru realizarea în ştiin ţă rii, avertiz ării şi alarm ării în situa ţii de protec ţie civil ă,

115 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Îmbun ătăţ irea dot ării cu mijloace de interven ţie în situa ţii de urgen ţă și nu în ultimul rând perfec ţionarea preg ătirii în domeniul situa ţiilor de urgen ţă a factorilor implica ţi în gestionarea situa ţiilor de urgen ţă . Măsuri: 1.3.1 . Cre șterea calit ății sistemului de înv ățământ prin extinderea, reabilitar ea, amenajarea, dotarea și modernizarea infrastructurii de educa ție 1.3.2 . Diversificarea și cre șterea calit ății și accesului popula ției la servicii de s ănătate la standarde europene prin extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea și modernizarea infrastructurii de s ănătate 1.3.3 . Cre șterea incluziunii sociale și a calit ății vie ții în rândul popula ției prin extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea și modernizarea infrastructurii sociale 1.3.4. Cre șterea siguran ței publice și eficientizarea int erven țiilor în situa ții de urgen ță prin extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii specifice Beneficiari poten țiali: prim ăriile de ora șe și municipii,prim ăriile de commune, consiliile jude țene, asocia ții de dezvoltare intercomunitare, Grupuri de Ac țiune Local ă (GAL-uri) sau alte structuri parteneriale formate în scopul sprijinirii dezvolt ării durabile a unit ăților administrativ - teritoriale (UAT), agen ți și operatori economici în domenii precum: educa ție, s ănătate, social și situa ții de urgen ță

Domeniul Strategic 2: Cre șterea competitivit ății economice, stimularea cercet ării și inov ării Obiectivul strategic: Dezvoltarea economiei regionale bazate pe cunoa ștere prin modernizarea și eficientizarea întreprinderilor, intensificarea cooper ării economice și prin cre șterea rolului cercet ării–dezvolt ării-inov ării la nivelul economiei Regiunii Centru

Contextul economic regional: În perioada 1990-2000 Regiunea Centru a traversat o perioad ă dificil ă, de declin economic, pe fondul deterior ării principalelor echilibre macroeconomice și al infla ției galopante. Procesul de restructurare economic ă a fost înso ţit de o restrângere semnificativ ă sau de închidere a capacit ăţ ilor existente de produc ţie, mineritul, chimia şi metalurgia neferoas ă fiind cele mai afectate ramuri economice. Începând cu anii 2000-2001, climatul economic s-a ameliorat, economia și-a reluat cre șterea, iar anii 2006-2008 au adus consolidarea cre șterii economice. Criza economic ă și financiar ă ce a debutat în a doua jum ătate a anului 2008 a avut un impact negativ în ce prive ște nivelul investi țiilor atât str ăine cât și autohtone, unele companii str ăine retr ăgându-se sau reducându-și prezen ța în Regiunea Centru. Nivelul atins în 2010 de cel mai relevant indicator al dezvolt ării economice - produsul intern brut/ locuitor în Regiunea Centru - reprezint ă 45% din media UE27 , apropiindu-se de media na țional ă și de nivelul înregistrat în unele regiuni din Ungaria, Polonia, Slovacia. Un rol important în dezvoltarea economic ă l-au avut investi țiile str ăine , soldul investi țiilor str ăine directe cifrându-se la sfâr șitul anului 2011 la 4,215 miliarde euro. Activit ățile industriale spre care s-au îndreptat cele mai importante investi ții sunt industria de prelucrare a lemnului, industria alimentar ă, industria materialelor de construc ții, construc țiile de ma șini. Exporturile au avut o evolu ție puternic ascendent ă în ultimii 10 ani, valoarea acestora ajungând la aproape 5,8 miliarde euro în anul 2011, de 4,2 ori mai mare fa ță de volumul exporturilor din Regiunea Centru în anul 2001. Structura economic ă a Regiunii Centru a suferit modific ări substan țiale în ultimii 10 ani. Ponderile unor sectoare economice de baz ă, precum agricultura, industria extractiv ă, industria prelucr ătoare grea s-au redus mult, crescând în schimb ponderea altor ramuri economice și a celor din sectorul ter țiar cu prec ădere. Procesul nu este încheiat, fiind de a șteptat ca aceast ă evolu ție s ă continue și în urm ătorii ani. Activitate tradi țional ă în Regiunea Centru, agricultura constituie pân ă în zilele noastre principala ocupa ție și surs ă de venit a locuitorilor din mediul rural. Orientat ă spre satisfacerea cererii interne, agricultura beneficiaz ă de un poten țial natural important și diversificat. Economia Regiunii Centru p ăstreaz ă înc ă un profil industrial vizibil ce poate fi eviden țiat atât prin contribu ția relativ ridicat ă a industriei la formarea produsului intern brut cat și prin ponderea semnificativ ă a popula ției ocupate în sectorul secundar al economiei.

116 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Profilul industrial al regiunii este dat de industria construc țiilor de ma șini și a prelucr ării metalelor, chimic ă, materialelor de construc ții, lemnului, extractiva, textil ă și alimentar ă. Unit ățile industriale sunt amplasate în general, în localit ățile urbane, și în cazul multor ora șe mici dau acestor localit ăți un caracter monospecializat. Sectorul serviciilor are o contribu ţie important ă la formarea produsului intern brut regional, având o dezvoltare semnificativ ă în ultimii ani. Domeniile care au înregistrat cele mai mari cre şteri sunt transporturile (în special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunica țiile, sectorul financiar-bancar si de asigur ări. Turismul, cu toate c ă a înregistrat o serie de progrese pe anumite segmente, cum ar fi agroturismul, nu reu șește s ă valorifice înc ă importantul poten țial turistic al regiunii. O alt ă evolu ție semnificativ ă în ultimii ani este continuarea tendin ței de polarizare economic ă la nivel regional. Majoritatea activit ăților economice și îndeosebi cele cu o valoare ad ăugată brut ă ridicat ă se concentreaz ă în ora șele mari și în jurul acestora, în timp ce multe localit ăți urbane mici (îndeosebi foste localit ăți miniere sau ora șe monoindustriale) și numeroase localit ăți rurale au o situa ție economic ă foarte precar ă și în curs de deteriorare rapid ă. Gradul de coeziune teritorial ă se men ține sc ăzut, aceast ă situa ție reg ăsindu-se și la nivelul întregii țări. Un proces economic recent este apari ția clusterelor economice . În viziunea multor exper ți economici și oameni de afaceri, bazat ă și pe experien ța altor economii europene, clusterele pot impulsiona dezvoltarea economic ă și pot aduce o valoare ad ăugat ă mai mare. Pân ă în prezent, în Regiunea Centru s-au format clustere în domeniile prelucr ării lemnului, al biomasei, al electrotehnicii, al industriei alimentare, iar procesul de creare de clustere este de a șteptat s ă ia amploare. Cercetarea autohton ă joac ă înc ă un rol redus în dezvoltarea economic ă, transferul rezultatelor și aplicarea lor în economie f ăcându-se încet și cu dificultate. Restabilirea unei leg ături puternice între cercetare și economie și cre șterea inov ării reprezint ă mijloace ce a asigur ă o dezvoltare durabil ă a economiei Regiunii Centru, câteva ini țiative recente ar ătând c ă se dore ște promovarea unui astfel de model de dezvoltare (Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare din cadrul Universit ății Transilvania din Bra șov PRO-DD). Considerat ă alt ă dat ă un atu al Regiunii Centru , for ța de munc ă nu se ridic ă întotdeauna la nivelul de preg ătire necesar pentru o economie competitiv ă și în ultimul timp în multe domenii economice și în diferite zone ale Regiunii Centru începe s ă se fac ă sim țit ă lipsa for ței de munc ă bine cu o înalt ă calificare. Motor al dezvolt ării economice regionale, întreprinderile mici și mijlocii au înregistrat o dezvoltare sus ținut ă începând cu anul 1990, ajungând s ă reprezinte aproximativ 70% din efectivul de personal și din cifra de afaceri realizat ă de întreprinderile locale din industrie, construc ții și servicii (cu excep ția celor din sectorul bancar și de asigur ări). Sectorul economic reprezentat de întreprinderile mici și mijlocii, care timp de mul ți ani a fost un generator de cre ștere economic ă și locuri de munc ă a suferit dup ă 2008 o contrac ție sensibil ă. În condi țiile în care IMM-urile dispun, în general, de resurse financiare limitate și un spa țiu redus de manevr ă economic ă, vulnerabilitatea acestora este mare, iar în cazul unei crize economice gradul în care sunt afectate cre ște semnificativ. Dezvoltarea economic ă la nivel local și regional este sus ținut ă prin crearea de structuri de afaceri în cadrul c ărora firmele să se bucure de anumite facilit ăți și servicii specifice. În ultimii 15-20 ani s-a încercat crearea unei infrastructuri de afaceri moderne care s ă r ăspund ă la cerin țele specifice ale investitorilor format ă din parcuri industiale și tehnologice, centre de afaceri, incubatoare de afaceri etc. Un loc important în cadrul structurilor de afaceri îl au parcurile industriale. Rolul parcurilor industriale este s ă stimuleze dezvoltarea economic ă, realizarea transferului tehnologic, atragerea de investi ții și valorificarea resurselor umane ale zonei. În Regiunea Centru func ţioneaz ă în prezent 11 parcuri industriale. Şapte dintre acestea sunt în proprietate public ă, 3 în proprietate privat ă şi unul este în parteneriat public-privat. Al ături de parcurile industriale, în Regiunea Centru func ționeaz ă câteva zone industriale, zone de dezvoltare economic ă, centre de afaceri și incubatoare de afaceri, dezvoltate prin ini țiative publice sau private, iar nevoia de astfel de structuri de afaceri este departe de a fi acoperită.

Prioritatea 2.1. Sprijinirea activit ăților de inovare și modernizare ale IMM -urilor, cre șterea gradului de interna ționalizare al IMM-urilor Întreprinderile mici și mijlocii reprezint ă aproximativ 70% din efectivul de personal și din cifra de afaceri realizat ă la nivelul Regiunii Centru de c ătre întreprinderile locale din industrie, construc ții și servicii, fiind unul din principalele motoare ale dezvolt ării economice. Una din prolemele majore ale IMM-urilor este nivelul relativ ridicat de vulnerabilitate al acestora. O alt ă provocare la adresa IMM-urilor din regiune este cre șterea gradului de modernizare și extinderea inov ării. Un punct slab al IMM-urilor din Regiunea Centru este gradul redus al particip ării companiilor autohtone în diversele re țele de cooperare economic ă la nivel european. Comparativ cu alte regiuni europene, se remarc ă, de asemenea nivelul sc ăzut de atragere a fondurilor structurale europene sau a altor fonduri europene destinate întreprinderilor. Din considerentele men ționate mai sus reiese c ă una din priorit ățile la nivel regional pentru perioada urm ătoare este continuarea și extinderea sprijinului pentru IMM-uri, îndeosebi pentru activit ățile de inovare și modernizare și cre șterea gradului de interna ționalizare al acestora. 117 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Cu toate eforturile depuse pân ă în prezent în vederea sprijinirii zonelor r ămase în urm ă, se constat ă continuarea tendin ței de polarizare economic ă la nivel regional. Majoritatea activit ăților economice și îndeosebi cele cu o valoare ad ăugat ă brut ă ridicat ă se concentreaz ă în ora șele mari și în jurul acestora, în timp ce multe localit ăți urbane mici din Regiunea Centru, îndeosebi foste localit ăți miniere sau ora șe monoindustriale, precum și numeroase localit ăți rurale au actualmente o situa ție economic ă foarte precar ă sau în curs de deteriorare. Viitorul acestor ora șe mici afectate de restructurarea industrial ă depinde în bun ă m ăsur ă de identificarea corect ă și de dezvoltarea unor noi domenii economice. Solu țiile cele mai bune pot fi g ăsite cu sprijinul comunit ății locale și prin implicarea mai eficient ă a autorit ăților locale. Complementar ac țiunilor autorit ăților locale, este nevoie de un consistent sprijin financiar, bine direc ționat, oferit de nivelul regional și na țional prin diverse instrumente de finan țare pentru a stimula dezvoltarea economic ă în centrele urbane mici din Regiunea Centru afectate de procesele de restructurare industrial ă. Măsuri: 2.1.1. Sprijinirea activit ăților de inovare și modernizare ale IMM-urilor 2.1.2. Sprijinirea particip ării IMM -urilor la diverse re țele interna ționale de cooperare economic ă 2.1.3 . Sprijinirea IMM -urilor în vederea utiliz ării instrumentelor de finan țare european ă 2.1.4. Sprijin pentru regenerarea economic ă a ora șelor mici (sub 20 mii locuitori) Beneficiari poten țiali: întreprinderile mici și mijlocii din Regiunea Centru, structurile parteneriale formate în scopul sprijinirii dezvolt ării economice a ora șelor mici

Prioritatea 2.2. Ext inderea și diversificarea infrastructurii regionale și locale de afaceri, a clusterelor și a re țelelor de cooperare economic ă În ultimii 10-15 ani, în Regiunea Centru s-au creat mai multe structuri de sprijinire a dezvolt ării afacerilor (parcuri industriale, incubatoare de afaceri, centre de afaceri). Actuala infrastructur ă de sprijinire a afacerilor din regiune acoper ă doar par țial nevoile investitorilor. Geografic, infrastructura de afaceri este inegal r ăspândit ă (dac ă lu ăm ca exemplu doar situa ția parcurilor industriale, se const ă c ă majoritatea dintre acestea sunt amplasate în jude țul Bra șov), iar rezultatele, privite în ansamblu, ob ținute de aceste structuri de sprijinire a afacerilor sunt modeste, volumul investi țiilor atrase și num ărul de locuri de munc ă create fiind departe de a ștept ări. Pentru a impulsiona dezvoltarea unor noi afaceri în regiune trebuie avute în vedere extinderea infrastructurii actuale de sprijinire a afacerilor precum și diversificarea gamei de servicii oferite de c ătre aceasta. Aflate la început de drum, primele clustere de afaceri din Regiunea Centru, activând în domeniile energiilor alternative, prelucr ării lemnului, industriei alimentare și industriei electrotehnice, au fost înfiin țate la ini țiativa câtorva firme și organiza ții neguvernamentale. Având în vedere rolul important pe care aceste structuri de organizare a afacerilor îl pot avea în dezvoltarea economic ă a regiunii (a se vedea numeroasele exemplele din alte țări europene) se impune sprijinirea actualelor clustere și stimularea înfiin țării altora noi. Conectarea economic ă a regiunii cu pia ța european ă se men ține relativ sc ăzut ă și se caracterizeaz ă printr-un grad mare de ,,unilateralism” (fluxurile principale se deruleaz ă dinspre Europa spre Regiunea Centru). Crearea unor re țele puternice de afaceri la nivel regional și interconectarea acestora cu re țelele europene de afaceri ar putea reduce actualul decalaj economic pe care Regiunea Centru îl are fa ță de alte regiuni europene.

Măsuri: 2.2.1 . Extinderea infrastructu rii regionale și locale de sprijinire a afacerilor și diversificarea gamei de servicii oferite 2.2.2. Extinderea și sus ținerea activit ăților clusterelor economice și a altor structuri și re țele de cooperare precum și a activit ăților de promovare economic ă Beneficiari poten țiali: parcurile industrial, incubatoarele de afaceri, centrele de afaceri, clusterele economice și de afaceri

Prioritatea 2.3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare și inovare Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare (CDI) este unul dintre factorii care pot poten ța competitivitatea la nivelul Regiunii Centru. La nivel regional se simte necesitatea înt ăririi leg ăturii dintre mediul de cercetare și cel de afaceri în perspectiva dezvolt ării economiei bazate pe cunoa ștere. Infrastructura de cercetare la nivelul Regiunii Centru este relativ bine dezvoltat ă, fiind 13 institu ții de înv ățământ superior care însumeaz ă 78 de facult ăți. La nivel regional num ărul total de studen ți înscri și în anul universitar 2010-2011 era de peste 118 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

87500, dintre care jum ătate la Universitatea Transilvania din Bra șov. Celelalte centre universitare de cercetare funcționeaz ă în cadrul institu țiilor de înv ățământ superior: Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de Medicin ă și Farmacie din Târgu Mure ș, Universitatea ”Petru Maior” din Târgu Mure ș, Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, etc. În ceea ce prive ște cercetarea, dezvoltarea și inovarea, Strategia Europa 2020 a stabilit ca țint ă de 3% din PIB-ul Uniunii Europene s ă fie investit în acest domeniu. La începutul anului 2011, în România sub 1% din PIB a fost alocat domeniului cercet ării, dezvolt ării și inov ării, în timp ce media european ă era de dou ă procente. Pentru atingerea țintei de aliniere la media european ă sunt necesare stabilirea unor direc ții de ac țiune care s ă vizeze: îmbun ătățirea infrastructurii de cercetare, cre șterea performan țelor sistemului de CDI și implicit cre șterea calitativ ă a rezultatelor cercet ărilor, stimularea cre șterii investi țiilor de CDI în sectorul privat, etc. De asemenea, este necesar ă dezvoltarea dimensiunii europene și interna ționalizarea politicilor și programelor de CDI, facilitând integrarea cercet ării române ști în infrastructura european ă. Unul dintre cele mai importante domenii care necesit ă investi ții semnificative în urm ătoare perioad ă de programare este inovarea, proces care are în centrul s ău colaborarea dintre cercetare și industrie. Este necesar ă dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru transferul de tehnologie dintre mediul de cercetare și mediul economic, în prezent aceasta fiind la nivelul Regiunii Centru aproape inexistent ă. Este important s ă amintim faptul c ă atingerea unor standarde europene în ceea ce privește cre șterea competitivit ății, dar și calitatea vie ții ține în foarte mare m ăsur ă de progresul știin ței, trecerea la mijloace și tehnologii tot mai moderne și performante. Din acest punct de vedere, în urm ătoarea perioad ă de programare trebuie acordat ă o aten ție dezvolt ării infrastructurii de CDI nu numai a celei din cadrul institu țiilor de cercetare (universit ăți, centre, institute de cercetare, etc.), ci mai ales a celor din diferite institu ții publice și private din Regiunea Centru. Ne referim în mod special la cele din domeniul sănătății, în cadrul clinicilor și spitalelor fiind necesare înfiin țarea, dezvoltarea, modernizarea, dotarea sau amenajarea de laboratoare de cercetare în diferite domenii sau specializ ări. La nivelul Regiunii Centru, alte institu ții publice sau private care ar putea beneficia de dezvoltarea sau crearea de infrastructuri de CDI sunt în special în domeniile: industrie, tehnologie, mediu, energie, agricultur ă, educa ție, asisten ță social ă, etc. Măsuri: 2.3.1. Dezvoltarea infrastructurilor de CDI prin reabilitarea, amenajarea, ex tinderea, modernizarea și dotarea acestora din cadrul entit ăților publice (universit ăți, centre, institute de cercetare etc.) și private 2.3.2. Dezvoltarea de platforme de cooperare prin facilitarea cre ării de parteneriate între institu țiile de cercetare și prin sprijinirea parteneriatelor între institu țiile de cercetare, pe de o parte și companii și autorit ăți publice, pe de alt ă parte 2.3.3 . Extinderea particip ării active a institu țiilor de cercetare din Regiunea Centru în re țelele europene create în cadrul ERA (European Research Area), Horizon 2020 și a altor programe similare și dezvoltarea de parteneriate cu institu ții de cercetare din str ăin ătate Beneficiari poten țiali: institute de cercetare, sta țiuni de cercetare, universit ățile prin institutele și centrele de cercetare din cadrul acestora, structurile parteneriale constituite în scopul sprijinirii cercet ării

Prioritatea 2.4. Sprijinirea dezvolt ării infrastructurii de transfer tehnologic, a centrelor de inovare și a spin-off-urilor și start-up-urilor inovative Cu toate c ă exist ă resurse semnificative la nivel regional în domeniul cercet ării (câteva institute de cercetare, mai multe universit ăți dintre care men țion ăm Universitatea Transilvania din Bra șov - una din cele mai puternice universit ăți cu profil tehnic din România, precum și Universitatea de Medicin ă și Farmacie din Târgu Mure ș și Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, rezultatele din cercetarea teoretic ă și aplicat ă ajung greu în sfera economic ă. Transferul tehnologic, în general, c ătre poten țialii beneficiari din sectorul economic este la un nivel nesatisf ăcător, acest lucru afectând competitivitatea economică a firmelor din Regiunea Centru. Exist ă îns ă și premise bune pentru reluarea și înt ărirea leg ăturilor între Cercetare și Mediul de afaceri. Pornind de la aceast ă situa ție și de la prioritatea asumat ă la nivel na țional și european de a cre ște rolul cercet ării-inov ării în economie, se impune ca prioritate regional ă pentru urm ătoarea perioad ă de programare, crearea și sus ținerea mai multor centre de transfer tehnologic precum și a unor centre de inovare puternice în domeniile de interes pentru regiune. Dezvoltarea entit ăților economice bazate pe cercetare și pe valorificarea rezultatelor cercet ării (e.g. spin-off-uri, start-up-uri inovative, companii active în domeniul cercet ării) se g ăse ște într-un stadiu incipient în Regiunea Centru. Aceste companii trebuie sprijinite pentru a-și aduce o contribu ție important ă la dezvoltarea unei economii regionale mai competitive, bazat ă pe informa ție și cunoa ștere. Măsuri:

119 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

2.4.1 . Dezvoltarea centrelor de transfer tehnologic și a centrelor de inovare 2.4.2 . Sprijinirea entit ăților economice bazate pe cercetare ( spin -off -uri, start -up -uri inovative, companii active în domeniul cercet ării) Beneficiari poten țiali: centrele de transfer tehnologic, indiferent de statutul juridic; companii cu activitate în domeniul cercet ării

Domeniul Strategic 3: Protec ția mediului înconjur ător, cre șterea eficien ței energetice, stimularea utiliz ării surselor alternative de energie Obiectivul strategic: Protec ția mediului înconjur ător, dezvoltarea infrastructurii tehnice, conservarea biodiversit ății, diminuarea efectelor schimb ărilor climatice și prevenirea riscurilor naturale, utilizarea resurselor regenerabile de energie, precum și îmbun ătățirea eficien ței energetice în sectorul public, casnic și economic la nivelul Regiunii Centru

Consecin țele multiple ale polu ării au determinat, în ultimele decenii, ca protec ția mediului s ă devin ă una dintre cele mai importante și mai serioase probleme ale umanit ății. Datorit ă dezvolt ării economice, presiunea asupra capacit ății planetei de a răspunde cerin țelor în materie de resurse și de absorb ție a polu ării e în continu ă cre ștere. Astfel, societatea trebuie s ă fac ă eforturi pentru a reduce impactul negativ exercitat de cre șterea economic ă asupra mediului înconjur ător. Dezvoltarea durabil ă, satisfacerea nevoilor prezentului f ără a le compromite pe cele ale genera țiilor viitoare, este un obiectiv fundamental, recunoscut prin tratate la nivel mondial. În vederea atingerii acestui obiectiv trebuie ca politicile economice, sociale și de mediu s ă fie abordate într-un spirit de sinergie, la toate nivelurile. În esen ță, dezvoltarea durabil ă include protec ția mediului, iar protec ția mediului condi ționeaz ă dezvoltarea durabil ă. Un rol determinant în domeniul protec ției mediului și dezvolt ării durabile, l-au avut pân ă în prezent, trei conferin țe mondiale: Conferin ța Na țiunilor Unite privind Mediul Înconjur ător (Stockholm, 5-16 iunie 1972), Conferin ța Mondiala a ONU pentru Mediu și Dezvoltare (Rio de Janeiro, 3-14 iunie 1992) și Summit-ul mondial pentru dezvoltare durabil ă (Johannesburg, 26 august - 4 septembrie 2002). De asemenea, Tratatul de la Maastricht din 1992 eviden țiaz ă protec ția mediului ca o prioritate cheie pentru Uniunea European ă. Un rol esen țial în dezvoltarea armonioas ă, echilibrat ă și durabil ă a Regiunii Centru îl joac ă protec ția și conservarea mediului înconjur ător, acesta fiind suportul vie ții pe P ământ. Pentru următoarea perioad ă de finan țare 2014-2020 sunt necesare aloc ări financiare, la nivelul Regiunii Centru, în mai multe domenii ale mediului înconjur ător în special: protec ția mediului înconjur ător, conservarea biodiversit ății, diminuarea efectelor schimb ărilor climatice și prevenirea riscurilor naturale, extinderea utiliz ării resurselor alternative de energie și îmbun ătățirea eficien ței energetice în sectorul economic și în cel casnic. Având în vedere c ă resursele neregenerabile de energie sunt pe cale de epuizare și pentru ca Uniunea European ă s ă ajung ă la o pondere a energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie de 20% până la orizontul anului 2020, s-au stabilit obiective na ționale obligatorii pentru fiecare stat membru, incluzând România, pentru care obiectivul na țional este de 24%. Astfel, România trebuie s ă creeze un cadru legal și mecanisme de direc ționare a fondurilor europene în valorificarea surselor regenerabile de energie. Este important s ă amintim faptul c ă Regiunea Centru dispune de un poten țial ridicat în ceea ce privesc sursele regenerabile de energie, cel mai mare poten țial de ținându-l biomasa. Mai mult decât atât, conform angajamentelor europene, România trebuie s ă î și îmbun ătățeasc ă eficien ța energetic ă cu 19% și s ă reduc ă emisiile de gaze cu efect de ser ă cu 20% pân ă în anul 2020. Prioritatea 3.1. Protec ția mediului înconjur ător și amenajarea, extinderea sau modernizarea infrastructurii tehnice O imagine sintetic ă a mediului înconjur ător din Regiunea Centru presupune o analiz ă succint ă a principalilor factori naturali, în special aspecte privind calitatea aerului, a apei și a solului. Calitatea aerului este una dintre cele mai importante aspecte cu privire la calitatea factorilor de mediu, aceasta fiind în ultimii ani afectat ă de poluare. Pe termen scurt și mediu, efectele polu ării aerului d ăuneaz ă s ănătății umane și aduc prejudicii ecosistemelor în special. Pe termen lung, poluarea aerului afecteaz ă mediul înconjur ător prin: efectul gazelor de ser ă, distrugerea stratului de ozon, ploi acide, prezen ța micropoluan ților și a particulelor în suspensie. La nivelul Regiunii Centru

120 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial cele mai importante emisii de substan țe poluante care au dep ășit în ultimii ani cantitatea maxim ă admisibil ă sunt: formaldehid ă (SC Krono șpan SA, Sebe ș, jude țul Alba) și amoniacul (SC AZOMURE Ș SA, Târgu Mure ș, jude țul Mure ș). Calitatea apei este direct influen țat ă de factorii antropici și naturali. La nivelul Regiunii Centru evolu ția calit ății apelor a fost monitorizat ă și înregistrat ă la aproximativ 500 de surse de ap ă și 15 lacuri. În toate jude țele regiunii s-a înregistrat o stare ecologic ă bun ă la peste jum ătate din sursele de ap ă, excep ție f ăcând jude țul Sibiu (18,2%). De asemenea, aproximativ jum ătate din popula ția jude țelor este racordat ă la re țeaua de ap ă potabil ă (Sibiu - 56,8%, Alba – 2,5%, Mure ș - 49%, Covasna - 44,6%, Harghita - 40%, iar jude țul Bra șov nu dispune de date statistice). La nivelul Regiunii Centru, sursele majore de poluare a apelor de suprafa ță apar țin urm ătoarelor activit ăți economice: industria extractiv ă. captare și prelucrare ap ă pentru alimentare (sta ții de epurare, ape uzate or ășene ști), prelucr ări chimice, industrial de prelucrare a lemnului, industria metalurgic ă și construc ții de ma șini, etc. La nivelul Regiunii Centru principalele presiuni asupra calit ății solurilor sunt date de aplicarea îngr ășămintelor și a produselor fitosanitare (pesticide). Principalii factori de degradare a solurilor din Regiunea Centru sunt: eroziunea (pe suprafe țe relativ mari), alunec ările de teren, inunda țiile, acidifierea, compactarea, excesul de umiditatea, gleizarea, pseudogleizarea, seceta periodic ă și s ărăturarea (pe suprafe țe foarte mici). Cele mai critice zone sub aspectul deterior ării solurilor sunt: perimetrele vechi și actuale de exploatare a z ăcămintelor miniere (iazuri de decantare și halde de steril) din jude țele Alba și Harghita, perimetrul de exploatare a hidrocarburilor din zona Ghelin ța din jude țul Covasna , perimetrul din zona activit ății și influen ței operatorului SC SOMETRA SA Cop șa Mic ă din jude țul Sibiu , etc. În ceea ce prive ște infrastructura tehnic ă de mediu din Regiunea Centru aceasta este insuficient ă sau necesit ă lucr ări de reabilitare sau de modernizare. În urma evalu ării situa ției apelor uzate din Regiunea Centru s-a constatat poluarea receptorilor naturali de c ătre urm ătoarele obiective: sta țiile de epurare or ășene ști care evacueaz ă ape uzate insuficient epurate în receptorii naturali, inexisten ța sta țiilor de epurare pentru unele localit ăți urbane și rurale, lipsa re țelelor de racordare la sistemul centralizat de canalizare și sta ții de preepurare ineficiente pentru activit ăți industriale. De asemenea, la nivel regional este necesar ă construc ția, reabilitarea, extinderea sau modernizarea nu numai a sta țiilor de tratare a apei potabile, ci și a rezervoarelor de ap ă și a surselor de ap ă potabil ă. În ceea ce prive ște regularizarea albiilor, construirea de rigole și canale de evacuare a apelor, la nivelul Regiunii Centru infrastructura aferent ă acestora este slab dezvoltat ă, necesitând ample lucr ări de extindere, reabilitare sau modernizare. De mare importan ță este și îmbun ătățirea sistemului de prognoz ă, ameliorare și informarea popula ției precum și cre șterea capacit ății de r ăspuns în caz de accidente cu impact asupra calit ății factorilor de mediu. În ultimii ani, la nivelul Regiunii Centru s-a înregistrat o tendin ță de cre ștere a ponderii de șeurilor municipale în totalul de șeurilor generate, datorit ă evolu ției sociale și economice, a cre șterii nivelului de trai și a posibilit ăților de consum ale popula ției. La nivel de jude ț, cea mai mare cantitate de de șeuri municipale a fost înregistrat ă în jude țul Bra șov, acesta fiind mai populat și mai dezvoltat din punct de vedere industrial. Una dintre probleme o constituie colectarea selectiv ă a de șeurilor, transportul și reciclarea acestora , la nivelul Regiunii Centru fiind foarte pu ține sta ții de sortare și reciclare a acestora. În Regiunea Centru, de șeurile industriale provenite din activit ățile de minerit, metalurgie neferoas ă, prelucrarea lemnului, industrie chimic ă, agricultur ă, au o pondere de peste 85% din totalul de șeurilor generate și depozitate în cele 6 jude țe ale regiunii.

Măsuri: 3.1.1 . Protec ția mediului înconjur ător, la nivelul componentelor majore (aer, ap ă, sol) prin sprijinirea ac țiunilor ce vizeaz ă diminuarea popul ării generate de activit ățile economice 3.1.2. Sus ținerea colect ării selective a de șeurilor, cre șterea gradului de recuperare și reciclare a de șeurilor la nivel jude țean și regional 3.1.3. Construc ția, amenajarea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea infrastructurii tehnice de mediu (de pild ă: sta ții de epurare, sta ții de preepurare, rezervoare de ap ă, surse de ap ă potabil ă, rigole pentru regularizarea albiilor râurilor, etc.) Beneficiari poten țiali: Agen ți și operatori economici, companii, societ ăți comerciale, Prim ăriile de ora șe și municipii, prim ăriile de commune, Autorit ăți publice la nivel jude țean și regional, asocia ții de dezvoltare intercomunitare, Grupuri de Ac țiune Local ă (GAL-uri) sau alte structuri parteneriale formate în scopul sprijinirii dezvolt ării durabile a unit ăților administrativ - teritoriale (UAT)

Prioritatea 3. 2. Conservarea biodiversit ății 121 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Biodiversitatea, varietatea vie ții pe P ământ, a înregistrat o diminuare constant ă în ultimii an, tr ăgând un semnal de alarm ă asupra calit ății vie ții și a ecosistemelor. În urma efectelor negative generate diminuarea biodiversit ății, Uniunea European ă se angajeaz ă ca pân ă în anul 2020 s ă protejeze și s ă stopeze pierderea biodiversit ății. În ultimii 25 de ani Uniunea european ă a construit o vast ă re țea de 26.000 de arii protejate în toate țările membre care de țin 18% din suprafa ța terestr ă a Uniunii Europene. Regiunea Centru dispune de un capital natural deosebit, pe teritoriul acesteia reg ăsindu-se 3 din cele 5 regiuni biogeografice ale României: bioregiunea alpin ă, continental ă și mici insule cu vegeta ție stepic ă. Din num ărul totalul al siturilor Natura 2000 declarate în România, 21,5% sunt pe teritoriul Regiunii Centru (114), având un grad de acoperire de aproximativ 35 % din suprafa ță. Din totalul siturilor Natura 2000 din Regiunea Centru 23 sunt arii de protec ție special ă avifaunistic ă, iar 91 sunt situri de importan ță comunitar ă. De asemenea, la nivel regional au fost identificate 10 52 de habitate de interes comunitar și 269 de specii prioritare . Potrivit informa țiilor din Raportul anual privind starea mediului în Regiunea Centru 2011, pe teritoriul regiunii sunt 192 de arii naturale care beneficiaz ă de un statut legal de protec ție la nivel na țional: 3 parcuri na ționale, 1 parc natural, 156 rezerva ții naturale, 2 arii de protec ție avifaunistic ă și 28 monumente ale naturii. Printre cele mai importante arii protejate se num ără Parcul Na ţional Piatra Craiului, Parcul Na ţional Cheile Bicazului - Hăş ma ş, Parcul Na ţional C ălimani şi Parcul Natural Apuseni. Principalele cauze ale pierderii de biodiversitate din Regiunea Centru sunt: supraexploatarea speciilor și habitatelor, schimb ări în densitatea popula țiilor, pierderea de suprafe țe de habitat natural, pierderea suprafe țelor din habitatul speciilor, fragmentarea habitatelor, proliferarea speciilor invazive și deteriorarea ecosistemelor și poluarea. Măsuri: 3.2.1. Protec ția, conservarea sau refacerea diversit ății biolog ie pentru situri Natura 2000 sau diferite arii naturale care beneficiaz ă de un statut legal de protec ție 3.2.2 . Conservarea și protec ția biodiversit ății din habitatele naturale, în special a celor forestiere Beneficiari poten țiali: asocia ții, funda ții, agen ții și alte structuri în scopul protec ției mediului înconjur ător, prim ăriile de ora șe și municipii, prim ăriile de commune, autorit ăți publice la nivel jude țean și regional, asocia ții de dezvoltare intercomunitare, grupuri de Ac țiune Local ă (GAL-uri) sau alte structuri parteneriale formate în scopul sprijinirii dezvolt ării durabile a unit ăților administrativ - teritoriale (UAT)

Prioritatea 3. 3. Diminuarea efectelor schimb ărilor climatice și prevenirea riscurilor naturale Domeniu de mare actualitate, diminuarea efectelor schimb ărilor climatice și prevenirea riscurilor naturale, reprezint ă o prioritate la nivelul Comisiei Europene, formulându-se în acest sens o serie de directive. Unul din principalele obiective ale Strategiei Europa 2020 este reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de ser ă (sau chiar cu 30%, în condi ţii favorabile) fa ţă de nivelurile înregistrate în 1990 . Schimb ările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activit ăţ ile umane, care determin ă schimbarea compozi ţiei atmosferei globale. Cercet ările știin țifice na ționale și interna ționale au eviden țiat faptul c ă cei mai periculo și poluan ți atmosferici sunt: dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NO2), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO2), ozonul (O3), compu șii organici volatili (COV), metale grele, pulberile sedimentabile (praf), pulberile in suspensie (funingine, fum). Înc ălzirea global ă este un fenomen unanim acceptat de comunitatea ştiin ţific ă interna ţional ă, fiind deja eviden ţiat de analiza datelor observa ţionale pe perioade lungi de timp. Înc ălzirea global ă implic ă în prezent dou ă probleme majore pentru omenire: -o necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de ser ă, în vederea stabiliz ării nivelului concentra ţiei acestor gaze în atmosfer ă, care s ă împiedice -o influen ţa antropic ă asupra sistemului climatic şi s ă dea posibilitatea ecosistemelor naturale s ă se adapteze în mod natural -o necesitatea adapt ării la efectele schimb ărilor climatice , avându-se în vedere c ă aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile din cauza iner ţiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul ac ţiunilor de reducere a emisiilor În Regiunea Centru, ca de altfel la nivelul întregii ă ri, cele mai mari cantit ă i de emisii de CO2 sunt generate de sectorul energetic, transporturi i consumul reziden ial, fiind astfel necesare implementarea unor m ăsuri i ac iuni de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser ă. Dintre gazele cu efect de ser ă emanate în atmosfer ă în perioada 2003-2011 la nivelul Regiunii Centru, cele mai mari procente sunt de inute de dioxidul de carbon (CO2) – 69%, dioxidul de azot (N2O) – 22% i metanul (CH4) – 9%.

122 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Având în vedere c ă emisiile rezultate din energie reprezint ă aproape 80% din totalul la nivel european a emisiilor de gaze cu efect de, utilizarea eficient ă a energie poate aduce o contribu ţie important ă la realizarea unei economii cu emisii sc ăzute de carbon i combaterea schimb ărilor climatice. În ce prive te riscurile naturale, Regiunea Centru se confrunt ă cu procese geomorfologice pe suprafe e destul de mari, în special eroziunea de suprafa ă i alunec ări de teren în zonele de deal i de munte. În perioadele de prim ăvar ă i toamn ă la nivel regional sunt destul de frecvente inunda iile i viiturile, în special pe râurile mici. Schimb ările climatice din ultimii ani au avut un impact negativ asupra Regiunii Centru, acestea amplificând riscurile naturale induse de secet ă (în perioada de var ă, zone extinse din regiune s-au confruntat cu secete, afectând agricultura), inunda ii, furtuni, grindin ă, etc. În urm ătoarea perioad ă de programare este necesar ă sprijinirea autorit ăilor locale în elaborarea strategiilor proprii privind combaterea schimb ărilor climatice la nivel local. De asemenea, este nevoie de elaborarea i implementarea de strategii i planuri de ac iune privind adaptarea la efectele schimb ărilor climatice, contribuind astfel la reducerea vulnerabilit ăii la efectele schimb ărilor climatice. Măsuri: 3.3.1. Cre șterea gradului de siguran șă prin prevenirea și reducerea riscurilor naturale în special prin crearea și dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a acestora 3.3.2 . Diminuarea efectelor schimb ărilor climatice prin implementarea de politici și ac țiuni specific Beneficiari poten țiali: asocia ții, funda ții, agen ții și alte structuri în scopul protec ției mediului înconjur ător, agen ți și operatori economici, companii, societ ăți comerciale, prim ăriile de ora șe și municipii, prim ăriile de commune, autorit ăți publice la nivel jude țean și regional Prioritatea 3. 4. Cre șterea utiliz ării resurselor alternative de energie La nivelul Uniunii Europene actualul sistem energetic este puternic dependent de combustibili fosili, peste jum ătate din consumul de energie primar ă fiind importat. Caracterul epuizabil în timp al combustibililor fosili, poluarea produs ă prin arderea acestora și accentuarea efectului de ser ă care conduce la înc ălzirea global ă a impus identificarea și altor resurse de energie, regenerabile și inepuizabile. Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-au formulat o serie de politici și m ăsuri privind utilizarea resurselor regenerabile de energie. Pentru România, ținta prev ăzut ă pentru anul 2020 de Directiva 2009/28/CE este de 24% ca pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, aceasta reprezentând o cre ștere de 6,2% fa ță de anul de referin ță 2005 (valoarea de referin ță pentru 2005 este de 17,8%). Pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit corespunz ător anului 2020, România va trebui să valorifice 63,5% din poten țialul total al surselor regenerabile de energie de care dispune3. La nivelul Regiunii Centru cel mai mare poten țial al surselor regenerabile de energie îl de ține biomasa, urmat ă de micro-hidroenergia și energia solar ă, la polul opus fiind energia eolian ă și energia geotermal ă. Biomasa este resursa energetic ă care poate fi valorificata de pe cea mai mare suprafa ță din Regiunea Centru. Culturile energetice se preteaz ă condi țiilor de clim ă, relief și sol din Depresiunea Transilvaniei, iar suprafa ța forestier ă este foarte mare în regiune , datorit ă prezentei unor diviziuni importante ale Carpa ților Orientali, Meridionali și Mun ților Apuseni. Exceptând poten țialul hidro, poten țialul resurselor energetice regenerabile este destul de pu țin exploatat. În ultima perioad ă prin ini țiativele autorit ăților locale și regionale și ale mediului privat s-au f ăcut pa și importan ți în direc ția valorific ării poten țialului energetic alternativ. Biomasa (de șeuri lemnoase și agricole) și micro-hidroenergia sunt resursele de energie regenerabil ă cu cel mai mare poten țial de valorificare în Regiunea Centru. Conform unui studiu elaborat de Institutul ICEMENERG SA din Bucure ști, poten țialul energetic al biomasei din Regiunea Centru este estimat la 20277 Tj/an, cca 22% din acesta fiind reprezentat de poten țialul biomasei forestiere . Jude țul Mure ș are cel mai ridicat poten țial energetic al biomasei, urmat de jude țele Alba și Sibiu. Harghita este singurul jude ț al Regiunii Centru în care poten țialul din biomasa forestier ă este preponderent (71% din total). Dou ă sisteme hidrografice importante, Mure șul și Oltul, ofer ă un poten țial hidroenergetic care poate fi valorificat în zonele unde relieful se caracterizeaz ă prin pante accentuate (peste 7 grade), debitul acestor râuri și a afluen ților s ăi dep ășind 60-70 m3/s (Oltul cu afluen ți precum Cibin, Sadu, etc.). Poten țialul micro-hidroenergetic poate fi valorificat pe sectoare importante ale Oltului dar și a afluen ților acestuia (Cibin, Râul Negru, etc.), Arie șului și Sebe șului care sunt afluen ți ai Mure șului. Cel mai mare poten țial micro-hidroenergetic se afla în jude țul Harghita. Poten țialul energetic solar poate fi valorificat în toate unit ățile de relief din Regiunea Centru, cel mai mare poten țial fiind în Podi șul Transilvaniei. În zona montan ă poten țialul solar poate fi valorificat în zonele cu versan ți cu orientare sudic ă.

3 www.dae.gov.ro/admin/files/Tinta%20surse%20regenerabile%20de%20energie.pdf

123 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

În ceea ce prive ște valorificarea energiei eoliene, în zona montan ă s-au identificat câteva zone cu poten țial: Mun ții Făgăra ș, Mun ții Cindrel, Mun ții Șureanu, mun ții vulcanici din zona estic ă a regiunii, masive din Mun ții Apuseni. În zonele de culoar depresionar (apari ția calmului atmosferic), depresiuni intramontane, cea mai mare parte a Podi șului Transilvaniei poten țialul eolian este foarte redus sau nu se poate vorbi de o posibil ă valorificare a sa. În prezent valorificarea și utilizarea resurselor regenerabile de energie implic ă investi ții foarte costisitoare în tehnologie, în Regiunea Centru fiind destul de pu ține proiecte care au ca principal obiectiv utilizarea resurselor alternative de energie. În Regiunea Centru cele mai multe investi ții au fost în centrale care folosesc biomasa și micro-hidrocentrale (de exemplu, la Zetea în jude țul Harghita, Arpa şu de Sus în jude țul Sibiu).

Măsuri: 3.4.1 . Producerea și cre șterea utiliz ării resurs elor regenerabile de energie prin promovarea poten țialului resurselor alternative de energie 3.4.2 . Utilizarea surselor regenerabile de energie prin sus ținerea investi țiilor în solu ții energetice alternative pentru institu ții publice, mediul privat și persoane fizice Beneficiari poten țiali: agen ți și operatori economici, companii, societ ăți comerciale; persoane fizice; asocia ții, funda ții, agen ții și alte structuri în scopul protec ției mediului înconjur ător, prim ăriile de ora șe și municipii; prim ăriile de commune; autorit ăți publice la nivel jude țean și regional; asocia ții de dezvoltare intercomunitare, Grupuri de Ac țiune Local ă (GAL-uri) sau alte structuri parteneriale formate în scopul sprijinirii dezvolt ării durabile a unit ăților administrativ - teritoriale (UAT) Prioritatea 3. 5. Îmbun ătățirea eficien ței energetice în sectorul public, casnic și economic Reducerea consumului de energie și eficien ța energetic ă este unul din principalele obiective ale Uniunii Europene. Sprijinul Uniunii Europene pentru îmbun ătățirea eficien ței energetice se va dovedi decisiv pentru competitivitate, securitatea aprovizion ării și respectarea angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto privind schimb ările climatice. Exist ă un poten țial semnificativ de reducere a consumului, în special în sectoarele mari consumatoare de energie, cum sunt cl ădirile, industria produc ătoare și transporturile. Energia joac ă un rol esen țial în economie atât în ce prive ște cererea cât și oferta. Privit ă prin prisma cererii, energia este unul din produsele pe care consumatorul decide s ă le cumpere pentru a-și maximiza utilitatea. Privit ă prin prisma ofertei, energia este un factor cheie de produc ție al ături de capital, for ța de munc ă și materia prim ă, jucând un rol vital în dezvoltarea economic ă și social ă a țărilor și regiunilor fiind un factor cheie în asigurarea cre șterii economice și a standardului de via ță. Sectorul energetic trebuie s ă fac ă fa ță principalelor provoc ări ce se manifest ă la nivel intern și global: securitatea alimentării cu energie, cre șterea competitivit ății economice și reducerea impactului asupra mediului înconjur ător. Potrivit datelor la nivel na țional publicate de Institutul Na țional de Statistic ă activit ățile economice de țin o pondere de 70% din consumul final de energie, iar popula ția 30%. Industria și construc țiile realizeaz ă aproximativ 40% din consumul energetic na țional, transporturile și comunica țiile 19%, în timp ce agricultura de ține aproximativ 1% din consumul energetic. Cre șterea economic ă înregistrată în ultimul deceniu a determinat și o cre ștere a consumului de energie atât în sectorul economic cât și casnic. Datele publicate de Institutul National de Statistic ă arat ă c ă aproximativ jum ătate din consumul final de energie electric ă înregistrat la nivel na țional s-a realizat în industrie, iar consumul reziden țial de ține un sfert din total, celelalte sectoare economice având ponderi mult mai sc ăzute (transporturile și agricultura). În ceea ce prive ște structura consumului de energie termic ă, consumul reziden țial înregistreaz ă o preponderen ță net ă (trei sferturi), fiind urmat de consumul sectorului industrial și de construc ții (o cincime), celelalte domenii având împreun ă aproximativ 10% din consumul final de energie termic ă. În ceea ce prive ște consumul de energie electric ă în industrie, metalurgia, industria chimic ă și a produse din materiale nemetalice sunt cele mai energofage ramuri industriale. Raportul dintre ponderea acestor ramuri în consumul de energie al industriei și contribu ția lor la formarea valorii ad ăugate brute din industrie este de 5,4 ori respectiv 4,8 si 3,6 ori. Regiunea Centru dispune de un important poten țial energetic, valorificat prin câteva termocentrale cu o putere instalat ă medie sau mare, func ționând pe baz ă de gaze naturale sau c ărbune inferior și prin hidrocentralele amplasate pe valea Sebe șului, pe cursul mijlociu al Oltului și al unor mici afluen ți ai acestuia. Potrivit datelor disponibile, ob ținute de la cei mai importan ți produc ători de energie care activeaz ă în Regiunea Centru, puterea instalat ă a grupurilor electrogene totalizeaz ă aproximativ 1660 MW, reprezentând aproximativ 8% din puterea instalata la nivel na țional, din care 30% reprezint ă energia instalata în hidrocentrale. Produc ția de energie electric ă ob ținut ă în Regiunea Centru totalizeaz ă aproximativ 4200 GWh (7% din produc ția României), din care aproximativ 27% reprezint ă energia produs ă în hidrocentrale. Aceste date nu includ puterea instalat ă și produc ția de energie electric ă realizat ă de centralele de capacitate mic ă, indiferent de sursele utilizate, ponderea lor în total fiind neglijabil ă.

124 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

La baza dezvolt ării industriei energetice locale au stat bogatele zăcăminte de gaz metan din Podi șul Transilvaniei și in mai mic ă m ăsura z ăcămintele de lignit din zona Baraolt. Sectorul cl ădirilor este un mare consumator de energie și contribuie major la emisiile de gaze cu efect de ser ă. Dac ă ne referim la volumul agentului termic produs și distribuit, în Regiunea Centru este cea mai redusă cantitate de agent termic (4,4%), pe primele locuri la nivel na țional fiind Regiunea Bucure ști-Ilfov (37,36%) și Regiunea Sud-Est (15,14%) Potrivit datelor statistice din 2011, în Regiunea Centru sunt 580.849 de cl ădiri (11,35% din num ărul total la nivel na țional) și 989.960 de locuin țe (11,19 % din num ărul total la nivel na țional). Directiva privind performan ţa energetic ă a cl ădirilor - EPBD (2010/31/UE și 2002/91/CE abrogat) a impus standarde stricte de performan ţă energetic ă și o serie de alte cerin ţe pentru cl ădirile noi și existente. Odat ă cu eliminarea subven ţiilor pentru termoficare de la autorit ăţ ile centrale, procentul de gospod ării va cre ște destul de puternic în anii urm ători. La nivelul Regiunii Centru 23,7% din familii cheltuiesc mai mult de un sfert din venituri pentru încălzire dac ă subven țiile vor fi eliminate, iar 30,9% din familii cheltuiesc mai mult decât 20% din venituri. La nivel regional este necesar în urm ătoarea perioad ă de programare ini ţierea, sprijinirea şi dezvoltarea de proiecte şi politici ce vizeaz ă îmbun ătăţirea eficien ţei energetice în toate cele trei sectoare: public, economic şi casnic. În acest sens, este necesar ă ini ţierea şi implementarea de campanii de informare cu scopul de a cre şte gradul de con ştientizare la nivel regional cu privire la importan ţa eficien ţei energetice. Având în vedere faptul c ă unii dintre cei mai mari consumatori de energie sunt operatorii economici, este necesar ca în urm ătoarea perioad ă de programare operatorii industriali şi economici s ă fie încuraja ţi şi sprijini ţi în achizi ţionarea de echipamente performante cu consum redus de energie. O aten ţie deosebit ă trebuie acordat ă sprijinirea proiectelor şi programelor ce vizeaz ă reabilitarea termic ă a cl ădirilor publice şi locuin ţelor în vederea cre şterii eficien ţei energetice a acestora. Un accent crescut va trebui pus pe dezvoltarea ”oraşelor verzi” , prin dezvoltarea iluminatului public din surse regenerabile de energie, modernizarea transportului urban pe baza folosirii biocarburan ţilor cu emisii reduse de gaze cu efect de ser ă, etc. Proiecte privind eficientizarea iluminatului public şi dezvoltarea unui transport local durabil sunt necesare nu numai în mediul urban cât şi rural . Măsuri: 3.5.1. Îmbun ătăţirea eficien ţei energetice la operatorii industriali șșși economici prin achizi țțționarea de echipamente cu consum redus de energie 3.5.2. Îmbun ătăţirea eficien ţei energetice la sistemele de înc ălzire/r ăcire în locuin ţele individuale șșși institu țțții publice 3.5.3. Cre şterea eficien țțței energetice prin reabilitarea termic ă a locuin țțțelor șșși cl ădirilor publice 3.5.4. Eficientizarea iluminatului public în mediul urban şi rural 3.5.5. Eficientizarea transportului urban durabil Beneficiari poten țțțiali: operatori industriali şi economici, companii, societ ăţi comerciale, persoane fizice, asocia ţii, funda ţii, agen ţii şi alte structuri în scopul protec ţiei mediului înconjur ător, prim ăriile de ora şe şi municipii, prim ăriile de commune, institu ţii şi autorit ăţi publice la nivel local, jude ţean şi regional, asocia ţii de dezvoltare intercomunitare, grupuri de Ac ţiune Local ă (GAL-uri) sau alte structuri parteneriale formate în scopul sprijinirii dezvolt ării durabile a unit ăţilor administrativ - teritoriale (UAT)

Domeniul Strategic 4: Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii Obiectivul strategic: Dezvoltarea durabil ă a zonelor rurale din Regiunea Centru prin valorificarea poten ţialului natural șșși uman al acestora

Spa ţiul rural al Regiunii Centru: probleme - cheie şi poten ţial de dezvoltare Conceptul de rural şi termenii asocia ţi – scurt ă clarificare În anul 2010, Uniunea European ă a adoptat o tipologie revizuit ă a zonelor urbane/rurale. Tipologia agreat ă de Uniunea European ă stabile şte 3 categorii de regiuni: regiuni predominant rurale, regiuni intermediare şi regiuni predominant urbane. Aceast ă metodologie ia în calcul atât densitatea popula ţiei cât şi prezen ţa unor centre urbane mari şi ponderea acestora în

125 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial popula ţia total ă a regiunii. Conform acestei tipologii, pentru nivelul teritorial 3 (NUTS 3), 2 jude ţe din Regiunea Centru (Bra şovul şi Sibiul) se încadreaz ă în grupa regiunilor intermediare, iar celelalte 4 în grupa regiunilor predominant rurale. Din motive ce ţin de disponibilitatea datelor şi de coeren ţa strategiei, conceptul de zon ă rural ă (localitate rural ă) utilizat în acest document se bazeaz ă doar pe legisla ţia româneasc ă actual ă, respectiv pe prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ - teritorial ă a României, cu modific ările şi complet ările ulterioare şi ale Legii 350 /2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. Potrivit datelor statistice de la finele anului 2012, în Regiunea Centru sunt 357 de comune și 1788 de sate . Decalaje economice şi sociale majore fa ţă de mediul urban Situa ţia demografic ă în zonele rurale ale Regiunii Centru. Tendin ţe demografice inegale în plan teritorial, proces rapid de îmb ătrânire demografic ă Num ărul popula ției rurale din Regiunea Centru totalizeaz ă 1 028 971 locuitori , reprezentând 40,8% din totalul popula ției regiunii la nivelul anului 2011. Cele mai ridicate procentaje ale popula ției rurale se înregistreaz ă în jude țele Harghita și Covasna (56,4% respectiv 50,2%), iar cele mai sc ăzute în jude țele Bra șov și Sibiu (26,8% respectiv 33,4%). Unul din fenomenele interesante constatate în ultimii ani este acela de ,,re-ruralizare”, proces determinat în principal de migra ția dinspre mediul urban spre mediul rural. Acest fenomen are atât cauze economice (cre șterea costului vie ții în ora șe și pierderea locurilor de munc ă au determinat un num ăr important de persoane - pensionari cu pensii mici, persoane active rămase f ără un loc de munc ă - să se mute în mediul rural) cât și cauze sociale (tendin ța tinerelor familii de a se stabili în zonele periurbane, în localit ăți formal rurale, dar care dispun de o bun ă infrastructur ă edilitar ă). Fa ță de situa ția popula ției la nivel general, indicatorii demografici calcula ți numai pentru mediul rural pun în eviden ță anumite dezechilibre între grupele mari de vârst ă: astfel, raportul de dependen ță demografic ă total ă era de 53% în mediul rural comparativ cu 42% pentru ambele medii rezidențiale, iar raportul de dependen ță demografic ă a vârstnicilor: 25% în mediul rural comparativ cu 20% pentru mediile reziden țiale întrunite. Începând cu anul 1991, popula ția din mediul rural din Regiunea Centru a înregistrat în fiecare an rate negative ale sporului natural, cea mai sc ăzut ă valoare atingându-se în 1996 (-3,7‰). Aceast ă evolu ție a fost determinat ă atât de modificarea comportamentului procreativ al popula ției cât și de modificarea treptat ă a structurii pe grupe de vârste a popula ției, prin diminuarea ponderii popula ției feminine de vârst ă fertil ă. La aceast ă situa ție se adaug ă migra ția intern ă și extern ă, care înregistreaz ă de asemenea un sold puternic negativ și afecteaz ă cu prec ădere popula ția tân ără. Previziunile demografilor arat ă o înr ăut ățire în urm ătorii ani a indicatorilor demografici din mediul rural din Regiunea Centru (sc ădere accentuat ă a num ărului popula ției, cre șterea dezechilibrelor între grupele de vârst ă). Niveluri scăzute ale ratelor de activitate și de ocupare a popula ției din mediul rural Conform datelor Institutului Na țional de Statistic ă, rata de activitate a popula ției în vârst ă de munc ă din mediul rural din Regiunea Centru era de 50,4% în anul 2011, sensibil mai redus ă decât cea înregistrat ă în mediul urban – 64,2%. De asemenea, rata de ocupare a popula ției în vârst ă de 15-64 ani din zona rural ă a Regiunii Centru se situeaz ă la un nivel sc ăzut (45,4% în anul 2011), fiind de asemenea vizibil inferioar ă celei înregistrate în mediul urban – 56,6%. Aceste valori sunt departe de rata - țint ă de ocupare, stabilit ă prin Strategia Europa 2020 (75% din popula ția de 20-64 ani). Rata redus ă de ocupare în mediul rural are multiple cauze: lipsa locurilor de munc ă disponibile, nivelul redus de diversificare al economiei rurale (dependen ța masiv ă de o singur ă activitate – agricultura), lipsa spiritului antreprenorial și a cuno știn țelor necesare ini țierii și conducerii unei afaceri, lipsa unor m ăsuri eficiente de stimulare a creării de noi locuri de munc ă pe durat ă lung ă în mediul rural, nivelul sc ăzut de preg ătire profesional ă și o concordan ță redus ă între oferta profesional ă a sistemului educativ și cerin țele în continu ă schimbare ale pie ței for ței de munc ă, nivelul incipient al form ării profesionale pe parcursul întregii vie ți. Economia zonelor rurale din Regiunea Centru. Tr ăsături specifice Principala caracteristic ă a zonelor rurale din România este dependen ța masiv ă de o singur ă ramur ă economic ă - agricultura. Agricultura de semi-subzisten ță practicat ă în mare parte din zonele rurale ale Regiunea Centru se caracterizeaz ă prin predominan ța exploata țiilor agricole de dimensiuni mici, for ța de munc ă îmb ătrânit ă, ponderea sc ăzut ă a muncii mecanizate în procesul de produc ție și, bineîn țeles, o valoare sc ăzut ă a veniturilor ob ținute. Pădurile reprezint ă o alt ă resurs ă economic ă important ă, îns ă prin valorificarea incomplet ă a masei lemnoase se ob țin mai pu ține venituri decât în majoritatea țărilor europene iar prin exploatarea într-o manier ă nesustenabil ă se pune în pericol dezvoltarea economic ă durabil ă a zonelor împ ădurite. O situa ție atipic ă se întâlne ște în comunele din preajma marilor ora șe ale regiunii care beneficiaz ă de o infrastructur ă edilitar ă relativ dezvoltat ă, o economie puternic ă și diversificat ă (întreprinderi industriale moderne, servicii, depozite, zone comerciale moderne), aceste localit ăți func ționând ca o extindere de facto a ora șelor propriu-zise. Turismul rural și agroturismul în Regiunea Centru . Poten țial ridicat , valorificare sc ăzut ă

126 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Regiunea Centru dispune de un poten țial turistic deopotriv ă bogat și divers, valorificat doar par țial în prezent. Turismul rural a înregistrat o dinamic ă spectaculoas ă în ultimii 20 ani, num ărul pensiunilor turistice și agroturistice din Regiunea Centru dep ășind 1000, iar cel al locurilor de cazare oferite ajungând la aproape 19 000. Regiunea Centru de ţine 37,9% din pensiunile agroturistice ale României și 34,4% din pensiunile turistice. În prezent, zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din Regiunea Centru sunt: Bran – Moeciu – Fundata, M ărginimea Sibiului, Zona Arie șului superior (Albac – Gârda - Arie șeni - Avram Iancu - Vidra), Zona S ăcele - Întorsura Buz ăului, Valea Hârtibaciului, Valea Oltului și câteva zone mai restrânse: Rimetea- Col țești, Corund - Praid, cet ăți/biserici fortificate, etc. Situa ția actual ă a agriculturii în Regiunea Centru. Poten țialul agricol important, produc ții agricole sc ăzute. Suprafa ța agricol ă a Regiunii Centru este de 1869,4 mii hectare , reprezentând 54,8% din suprafa ța total ă a regiunii si 12,8% din suprafa ța agricol ă a României. Dup ă modul de folosin ță, structura suprafe ței agricole se prezint ă astfel: arabil 38,6%, p ășuni 34,2%, fâne țe 26%, vii și pepiniere viticole 0,5%, livezi și pepiniere pomicole 0,7%. Parcul de tractoare şi ma șini agricole din Regiunea Centru num ăra, în anul 2011, 24053 tractoare agricole fizice, 19472 pluguri pentru tractor, 7235 sem ănători mecanice, 3980 combine autopropulsate, alte utilaje agricole. În anul 2008 s-au aplicat 34040 tone îngr ășăminte chimice pe o suprafa ță total ă de 615758 hectare, reprezentând cca 1/3 din suprafa ța agricol ă a regiunii). Valoarea produc ției agricole a Regiunii Centru, în anul 2011, a fost de 8793 milioane lei, reprezentând 11,5% din valoarea produc ției agricole a României. Sectorul vegetal de ține 65,3% din totalul produc ției agricole a regiunii, comparativ cu 70,8% la nivel na țional. Sectorul privat are o pondere covâr șitoare – 97,7 % din valoarea produc ției agricole regionale. Ponderea agriculturii în PIB a sc ăzut vertiginos în ultimii ani, de la 19,3% în 1993 la 6,8% în 2010 , aceea și evolu ție înregistrându-se și la nivel na țional. Se remarc ă ponderea mare a consumului intermediar în totalul produc ției agricole atât la nivel regional (53,6%, valoare apropiat ă de cea înregistrat ă la nivel na țional) Popula ția ocupat ă în agricultur ă la sfâr șitul anului 2011 num ăra 244 mii persoane , reprezentând 24,2% din totalul popula ției ocupate a regiunii (fa ță de 29,2% la nivelul întregii țări). Productivitatea muncii în agricultur ă calculat ă pentru anul 2010 era de 3,6 ori mai redus ă comparativ cu nivelul productivit ății pe ansamblul economiei regionale. Este greu de stabilit o tendin ță pe termen mediu a productivit ății muncii în agricultur ă, deoarece produc ția și implicit productivitatea sunt influen țate puternic de varia țiile climatice, semnificativ în acest sens fiind anii 2000 și 2007, în care s-au înregistrat secete puternice. Exporturile de produse agricole din Regiunea Centru se men țin la valori înc ă sc ăzute , de și în ultimii ani se înregistreaz ă un reviriment al acestora. Cu toate acestea balan ța extern ă a comer țului cu produse agroalimentare este puternic dezechilibrat ă, valoarea importurilor fiind de 2,4 ori mai mare decât cea a exporturilor. Bra șovul, Alba și Covasna sunt principalele jude țe exportatoare de produse agroalimentare, în ultimul jude ț, grupa m ărfurilor agroalimentare de ținând 7,2% din totalul exporturilor la nivelul jude țului. Industria alimentar ă a cunoscut o dezvoltare remarcabil ă în ultimii ani în toate jude țele Regiunii Centru. Disponibilitatea și varietatea materiei prime locale, existen ța unei pie țe locale de desfacere de dimensiuni apreciabile, orientarea unei bune p ărți a consumatorilor c ătre produsele autohtone sunt atuuri importante valorificate de c ătre investitorii în domeniu. Silvicultura și exploatarea forestier ă Pădurile sunt una dintre cele mai importante bog ății ale Regiunii Centru. Vegeta ția forestier ă acoper ă 36,5% din suprafa ța regiunii , constituind principala resurs ă economic ă a locuitorilor din localit ățile montane și asigurând un bun echilibru ecologic. Predomin ă p ădurile de foioase (54% din suprafa ță), urmate de cele de r ășinoase. Cu un volum de 4,4 milioane mc de lemn recoltat în anul 2011, Regiunea Centru este al doilea bazin de recoltare forestieră al României și prima regiune în ce prive ște produc ția de cherestea.

Prioritatea 4.1. Eficientizarea activit ăților agricole prin modernizarea exploata țiilor agricole, dezvoltarea serviciilor și logisticii agricole și sus ținerea activit ăților de prelucrare a produselor agricole Fragmentarea excesiv ă a produc ției agricole, produc țiile individuale reduse, variabilitatea acestora, costurile ridicate de transport al produselor agricole, al ături de lipsa, în multe cazuri a certific ării produselor determin ă sc ăderea interesului marilor procesatori pentru produsele agricole locale. Costurile ridicate de produc ție, lipsa unor reglement ări economice favorabile (de ex. stabilirea unor pre țuri minime de interven ție) și concurența puternic ă din partea importatorilor sunt de asemenea obstacole ce limiteaz ă accesul micilor produc ători pe pia ța intern ă. Modernizarea activit ăților agricole prin sus ținerea investi țiilor în domeniu (achizi ționare de ma șini și echipamente agricole moderne, materialelor biologice de calitate, construc ții agricole) și sprijinirea agriculturii ,,verzi” se constituie ca prioritate major ă a perioadei urm ătoare.

127 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Suprafa ța amenajat ă pentru iriga ții în Regiunea Centru la sfâr șitul anului 2008 era de 15045 hectare, din care doar 961 hectare au fost efectiv irigate. Sprijinirea dezvolt ării sistemelor locale de iriga ții devine o necesitate pe m ăsur ă ce efectele schimb ărilor climatice sunt tot mai puternic resim țite. Valorificarea produc ției agricole constituie una din problemele cele mai importante cu care se confrunt ă majoritatea produc ătorilor agricoli. Lipsa de organizare a produc ătorilor, insuficienta dezvoltare a structurilor specifice și a pie ței agricole interne precum și insuficienta reglementare a rela ției produc ător - vânz ător induc o stare de permanent ă nesiguran ță în ce prive ște valorificarea produselor agricole ob ținute. Cei mai afecta ți sunt micii produc ători agricoli, care formeaz ă marea majoritate a produc ătorilor agricoli și de țin cea mai mare parte din suprafe țele agricole. Una din problemele majore cu care se confrunt ă ace știa este lipsa unor sisteme locale sau regionale de colectare a produselor agricole precum și insuficien ța spa țiilor adecvate de stocare. Lipsa asocia țiilor, a organiza țiilor de profil precum și imaturitatea pie țelor de produse agricole limiteaz ă accesul micilor produc ători și îi pun adesea într-o pozi ție de inferioritate în rela țiile comerciale cu marii intermediari de produse agricole sau cu retailerii importan ți. De asemenea, exist ă un num ăr semnificativ de mici produc ători agricoli care au reu șit s ă-și aduc ă exploata ția agricol ă în zona profitabilit ății, fie prin procesarea propriilor produse, de multe ori sub marca unor produse tradi ționale sau produse ecologice. Crearea și modernizarea centrelor logistice, sprijinirea înfiin țării re țelelor de distribu ție și a serviciilor aferente sunt m ăsuri ce vor contribui la dep ășirea obstacolelor prezente în valorificarea produc ției agricole. Trebuie stimulate, de asemenea investi țiile în unit ăți de procesare de capacitate mic ă și mijlocie care s ă prelucreze produc ția agricol ă local ă. De și numeroas ă, popula ția ocupat ă în agricultur ă are o vârst ă medie ridicat ă, fiind format ă, de cele mai multe ori din persoane f ără o preg ătire de specialitate adecvat ă, fapt resim țit mai acut la asimilarea noilor tehnologii de produc ție. De asemenea, celor mai multor conduc ători de exploata ții agricole individuale le lipsesc cuno știn țele de baz ă în domeniul organiz ării afacerilor. Profesionalizarea agriculturii prin sprijinul material acordat speciali știlor agricoli (ingineri agronomi, medici veterinari etc.) și tinerilor fermieri se impune ca una din priorit ățile perioadei 2014-2020. Măsuri: 4.1.1. Modernizarea exploata țiilor agricole prin sus ținerea in vesti țiilor în domeniu 4.1.2 . Sprijinirea dezvolt ării sistemelor locale de iriga ții 4.1.3 . Crearea și modernizarea centrelor logistice pentru agricultur ă 4.1.4. Dezvoltarea centrelor de servicii pentru agricultur ă 4.1.5 . Crearea și modernizarea unit ăților mici și mijlocii de procesare a produselor agricole situate în mediul rural 4.1.6. Sus ținerea tinerilor fermieri și a speciali știlor agricoli Beneficiari poten țiali: produc ătorii agricoli individuali, societ ățile agricole, societ ățile comerciale care desf ășoar ă activit ăți agricole sau de prest ări servicii pentru agricultur ă, societ ățile comerciale cu activitate în domeniul industriei alimentare și a băuturilor, tinerii care ini țiaz ă o afacere în domeniul agricol, structurile parteneriale constituite în vederea sprijinirii agriculturii Prioritatea 4.2. Valorificarea superioar ă, într -o manier ă durabil ă, a poten țialului silvic regional Pădurile sunt una dintre cele mai importante bog ății ale Regiunii Centru. Vegeta ția forestier ă acoper ă 36,5% din suprafa ța regiunii, constituind principala resurs ă economic ă a locuitorilor din localit ățile montane și asigurând un bun echilibru ecologic. Predomin ă p ădurile de foioase (54% din suprafa ță), urmate de cele de r ășinoase. Cu un volum de 4,4 milioane mc de lemn recoltat în anul 2011, Regiunea Centru este al doilea bazin de recoltare forestier ă al României și prima regiune în ce prive ște produc ția de cherestea. Jude țele Harghita și Mure ș ocup ă primele dou ă locuri la nivel regional în ce prive ște volumul de lemn în anul 2011. În ultimii ani, s-a trecut tot mai mult la exploatarea complex ă a lemnului, incluzând aici utilizarea în scop energetic a reziduurilor provenite în urma exploat ării forestiere. Modernizarea exploat ărilor silvice, dezvoltarea infrastructurii specifice (ex. drumuri forestiere) și sprijinirea utiliz ării în scop energetic a reziduurilor forestiere sunt măsuri prin care pot fi sus ținute comunit ățile din zonele montane având bogat poten țial silvic. Al ături de func ția lor economic ă, p ădurile îndeplinesc o important ă func ție de p ăstrare a unui mediu curat și s ănătos. Interesul economic privind exploatarea forestier ă trebuie subordonat interesului major de p ăstrare a echilibrului ecosistemului Regiunii Centru. Astfel, preocuparea pentru exploatarea rațional ă a p ădurii, ținând cont de capacitatea acesteia de regenerare, este de natur ă să permit ă dezvoltarea durabil ă a regiunii și prezervarea unui mediu curat și s ănătos pentru genera țiile urm ătoare. În viitor vor trebui sus ținute ac țiunile de împ ădurire și reîmp ădurire a zonelor fragile din punct de vedere ecologic. Măsuri: 4.2.1 . Modernizarea exploata țiilor silvice prin sus ținerea achizi țion ării de ma șini și echipamente specifice

128 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial 4.2.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport forestier 4.2.3 . Sti mularea utiliz ării în scop energetic a reziduurilor forestiere și agricole 4.2.4 . Sus ținerea ac țiunilor de împ ădurire și între ținere a p ădurilor Beneficiari poten țiali: companii cu activitate în domeniul exploat ării și prelucr ării primare a lemnului, persoane fizice sau juridice (inclusiv autorit ăți publice) care de țin p ăduri, ocoale silvice, companii care valorific ă în scop energetic biomasa forestier ă, persoane fizice sau juridice (inclusiv autorit ăți publice) care de țin terenuri pretabile pentru împ ădurire, structuri parteneriale constituite în vederea protej ării și exploat ării durabile a p ădurii Prioritatea 4. 3. Cre șterea atractivit ății economice și diversificarea activit ăților economice în localit ățile rurale din Regiunea Centru Principala caracteristic ă a zonelor rurale din România este dependenta masivă de o singur ă ramur ă economic ă - agricultura. Agricultura de semi-subzistentă practicat ă în mare parte din zonele rurale ale Regiunea Centru se caracterizeaz ă prin predominanta exploatatiilor agricole de dimensiuni mici, forta de munc ă îmb ătrânit ă, ponderea sc ăzut ă a muncii mecanizate în procesul de productie si, bineînteles, o valoare sc ăzut ă a veniturilor obtinute. P ădurile reprezint ă o alt ă resurs ă economic ă important ă, îns ă prin valorificarea incomplet ă a masei lemnoase se obtin mai putine venituri decât în majoritatea tărilor europene iar prin exploatarea într-o manier ă nesustenabil ă se pune în pericol dezvoltarea economic ă durabil ă a zonelor împ ădurite. În fine, turismul reprezint ă o alternativ ă economic ă prea putin exploatat ă în prezent. Cele câteva localit ăti rurale care au reusit valorificarea atuurilor naturale si antropice în domeniul turismului pot constitui modele de urmat pentru multe alte localit ăti din regiune ce dispun de un real potential turistic. Regiunea Centru dispune de un potential turistic deopotriv ă bogat si divers, valorificat doar partial în prezent. Prin punerea în valoare a potentialului turistic al zonelor rurale din Regiunea Centru se va crea o alternativ ă viabil ă la activitatea economic ă preponderent ă a locuitorilor din mediul rural, agricultura. Dezvoltarea turismului va antrena totodat ă dezvoltarea altor domenii economice si sociale (infrastructura de transport, industriile artizanale, industria agroalimentar ă, diverse servicii) generându-se astfel un efect multiplicator în economia local ă. Măsurile de stimulare a afacerilor în domenii economice neagricole (turism, servicii, industrii artizanale etc.) concomitent cu dezvoltarea competentelor profesionale si îmbun ătătirea cunostintelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural vor contribui la reducerea dependentei de activit ătile agricole, cresterea ocup ării si dezvoltarea economic ă a spatiului rural. Măsuri: 4.3.1. Sustinerea afacerilor în domenii economice neagricole 4.3.2 . Îmbun ătățirea cuno știn țelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural 4.3.3. Promovarea utiliz ării instrumentelor geomatice pentru cre șterea atractivit ății zonelor rurale Beneficiari poten țiali: întreprinderile mici și mijlocii din mediul rural ce desf ășoar ă activit ăți economice neagricole, PFA din mediul rural ce desf ășoar ă activit ăți economice neagricole; persoane rezidente în mediul rural care conduc sau ini țiaz ă o afacere într-un domeniu neagricol Prioritatea 4.4 . Îmbun ătățirea infrastructurii tehnico -edilitare a localit ăților rurale din Regiunea Centru În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, infrastructura de utilit ăți publice în localit ățile rurale ale regiunii continu ă să fie subdezvoltat ă. Din cele 357 comune ale Regiunii Centru, doar 253 (70,9% din total) erau racordate în anul la re țelele publice de alimentare cu ap ă potabil ă, 106 comune (29,7 %) dispuneau de instala ții de canalizare public ă și în 191 comune (53,5% din comunele Regiunii Centru) exista re țea de distribu ție a gazelor naturale. Trebuie men ționat faptul c ă datele statistice utilizate sunt disponibile doar la nivel de unitate administrativ-teritorial ă (comun ă) și nu reflect ă situa ția la nivel de sat. În vederea reducerii decalajelor între mediile reziden țiale în ce prive ște dezvoltarea și pentru îmbun ătățirea standardului de via ță al locuitorilor și cre șterea atractivit ății localit ăților rurale se impune deci , continuarea și extinderea programelor actuale ce vizeaz ă dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare în toate zonele rurale ale Regiunii Centru.

Măsuri: 4.4.1. Extinderea și modernizarea re țelelor de ap ă potabil ă 4.4.2. Extinderea și modernizarea re țelelor de canalizare 4.4.3. Extinderea și modernizarea serviciilor de colectare și gestionare a de șeurilor menajere 4.4.4. Dezvoltarea re țelei de drumuri comunale Beneficiari poten țiali: unit ățile administrativ-teritoriale din mediul rural, companii cu activitate în domeniul colect ării și gestion ării de șeurilor menajere

129 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Prioritatea 4.5 . Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural -recreative și sus ținerea dezvolt ării comunitare Dezvoltarea preconizat ă în urm ătorii ani a serviciilor sociale din mediul rural impune o redimensionare a infrastructurii sociale actuale. În perioada 2014-2020, în mod evident, vor trebui sprijinite investi țiile ce vizeaz ă reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii sociale în comunele Regiunii Centru . Nu în ultimul rând, este nevoie de refacerea și dezvoltarea infrastructurii cultural- recreative din mediul rural . O bun ă parte din aceast ă infrastructur ă este degradat ă sau este utilizat ă în diverse alte scopuri, fiind necesare interven ții pentru refunc ționalizare. Proiectele de dezvoltare teritorial ă începute în anii anteriori pornind de la o abordare de tipul ,,Leader”, bazat ă pe ini țiativa local ă și conlucrarea factorilor interesa ți, au luat treptat amploare, iar primele rezultate sunt încurajatoare. De aceea, în perioada urm ătoare, se va intensifica sprijinul pentru ac țiunile integrate de tipul ,,Leader” , începând de la activarea cooper ării intra și intercomunitare pân ă la sprijinirea inova ției în cadrul proiectelor de dezvoltare integrat ă. Măsuri: 4.5.1. Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii sociale din mediul rural 4.5.2. Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii cultural-recreative din mediul rural 4.5.3 . Sprijinirea cooper ării între diver si actori și comunit ăți rurale în cadrul unor ac tiuni integrate vizând dezvoltarea teritorial ă Beneficiari poten țiali: unit ățile administrativ-teritoriale din mediul rural, Grupurile de Ac țiune Local ă, ONG –urile active în domeniul dezvolt ării comunitare, structurile parteneriale constituite în vederea sprijinirii dezvolt ării integrate a localit ăților rurale

Domeniul Strategic 5: Cresterea atractivit ățțții turistice regionale, sprijinirea activit ățțților culturale șșși recreative Obiectivul strategic: Dezvoltarea sectorului turistic șșși a sectoarelor economice conexe prin valorificarea potentialului natural șșși antropic al Regiunii Centru șșși sus țțținerea activit ățțților culturale șșși recreative

Turismul – factor cheie al dezvolt ării regionale Turismul este una din ramurile economice care au cunoscut cea mai rapid ă expansiune în ultimele decenii. Beneficiile economice ale industriei turistice sunt multiple. Industria turistic ă genereaz ă un num ăr semnificativ de locuri de munc ă, iar investi țiile în acest domeniu au o durat ă de amortizare relativ scurt ă. Economia local ă, în ansamblu, beneficiaz ă ca urmare a dezvolt ării turismului. Turi știi creeaz ă o cerere suplimentar ă de servicii și bunuri de consum, stimulând astfel sectorul ter țiar al economiei (serviciile, comer țul, industriile artizanale etc). În acela și timp, localit ățile turistice tind s ă aib ă o infrastructur ă edilitar ă și de servicii mai dezvoltat ă. Sectorul transporturilor și sectorul imobiliar sunt alte dou ă ramuri importante ce au de câ știgat prin dezvoltarea turismului. Trebuie avute în vedere, de asemenea, avantajele indirecte ob ținute prin cre șterea vizibilit ății și a interesului pentru acele regiuni care înregistreaz ă un mare aflux de turi ști. Dac ă în prezent ponderea turismului în produsul intern brut este redus ă atât la nivel na țional cât și la nivel regional (cca 2- 3%), pe termen mediu aceasta se poate dubla cu u șurin ță, chiar și f ără extinderea structurii de primire turistic ă. În Regiunea Centru, indicele de utilizare net ă a capacit ății de cazare a sc ăzut de la aproape 55% în anul 1990 la cca 23,6% în anul 2012, ceea ce înseamn ă c ă, în medie, locurile de cazare r ămân neocupate 9 luni pe an. Poten țialul turistic al Regiunii Centru Cu o natur ă extrem de generoas ă şi un patrimoniu cultural de o mare valoare, Regiunea Centru dispune de un poten ţial turistic ridicat şi diversificat. F ără a încerca o separare net ă între formele de turism practicate în Regiunea Centru, consider ăm util ă o analiza diferen țiat ă a acestora. Din majoritatea cercet ărilor și studiilor elaborate pân ă în prezent a rezultat concluzia c ă formele de turism cu cel mai ridicat poten țial de dezvoltare sunt: turismul montan, turismul balnear, turismul cultural și turismul rural. Turismul montan beneficiaz ă în Regiunea Centru de condi ţii naturale excep ţionale, aproape jum ătate din suprafa ța regiunii fiind ocupat ă de arealele montane. Diversitatea peisagistic ă, ariile naturale protejate, cu numeroase specii endemice de flor ă și faun ă, traseele rutiere spectaculoase, sta țiunile montane fac din Regiunea Centru prima regiune a ţă rii din punctul de vedere al poten ţialului turistic montan. În acest sens, men țion ăm faptul c ă Regiunea Centru include p ărți însemnate din suprafa ța a 6 din cele 28 de parcuri na ționale sau naturale ale României și cuprinde numeroase alte arii protejate și rezerva ții naturale. 130 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Turismul cultural dispune de resurse însemnate, cu o mul țime de obiective valoroase ce împânzesc teritoriul regiunii și câteva repere arhitectonice binecunoscute (ansamblul bisericilor fortificate, castelul Bran, cetatea Sighi șoara, Sibiu, Bra șov, Alba Iulia etc.) precum și festivaluri tradi ționale de prestigiu (Pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu-Ciuc, Târgul de Fete de pe Muntele G ăina). Distan ța relativ mic ă dintre obiectivele turistice culturale favorizeaz ă integrarea acestora în diferite circuite tematice. Intrat dup ă 1990 într-o perioad ă de declin , turismul balnear începe s ă fie reconsiderat și revalorizat în ultimii ani, acesta putând redeveni în perioada urm ătoare una din formele preferate de turism, inclusiv pentru pia ța extern ă. În acest sens, amintim faptul c ă România de ține o treime din izvoarele de ap ă minerale ale Europei, multe dintre acestea fiind localizate în Regiunea Centru. Accentuarea procesului de îmb ătrânire demografic ă va face ca num ărul de turi ști ce opteaz ă pentru aceast ă form ă de turism s ă creasc ă semnificativ. În acela și timp, diversificarea ofertei turismului balnear, dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness și spa sunt în m ăsur ă s ă aduc ă noi categorii de turi ști (tineri, sportivi, turi ști care caut ă “distrac ția”). Turismul rural atrage îndeosebi familiile cu copii, care caut ă relaxarea într-un mediu lini știt și s ănătos. Pe lâng ă turi știi din România, de aceast ă form ă de turism sunt atra și și turi știi str ăini interesa ți de cultura româneasc ă, aceasta fiind un mijloc direct de cunoa ștere a civiliza ției tradi ționale autentice. Turismul rural a înregistrat o dinamic ă spectaculoas ă în ultimii 20 ani, num ărul pensiunilor turistice și agroturistice din Regiunea Centru dep ășind 1000, iar cel al locurilor de cazare oferite ajungând la peste 18 000. Turismul de afaceri s-a dezvoltat cu prec ădere în marile ora șe și în câteva sta țiuni ce ofer ă un înalt confort de cazare și dispun de facilit ățile tehnice necesare. Structurile de primire și fluxul turistic Baza material ă a turismului din Regiunea Centru cuprindea în anul 2012, 1526 unit ăţ i de cazare, dintre care 269 hoteluri și moteluri, 429 pensiuni turistice și 594 pensiuni agroturistice, restul fiind alte tipuri de unit ăţ i turistice. Capacitatea de cazare existent ă, la 31 iulie 2012, era de 53787 locuri, ceea ce îi confer ă regiunii pozi ţia a doua pe țar ă. Capacitatea de cazare în func ţiune, de 15459,2 mii locuri-zile. Num ărul total de turi şti caza ţi in anul 2012 (1640,4 mii, ceea ce reprezint ă 21,4% din totalul turiştilor caza ţi in România), situeaz ă Regiunea Centru pe primul loc la nivel na țional. Ponderea turi ştilor str ăini în 2012 era de 18% la nivelul regiunii (21,6% la nivel na ţional). Durata medie a şederii turi ştilor în regiune în 2012 - de 2,2 zile - este mai redus ă decât la nivel na ţional (2,5 zile), înregistrându-se diferen ţe notabile între jude ţe. Baza material ă a turismului din Regiunea Centru cuprindea în anul 2012, 1526 unit ăţ i de cazare, dintre care 269 hoteluri și moteluri, 29 hosteluri, 49 cabane, 109 vile și bungalouri, 429 pensiuni turistice și 594 pensiuni agroturistice, restul fiind alte tipuri de unit ăţ i turistice. Densitatea unit ăţ ilor de cazare, la 100 kmp, este, în Regiunea Centru, de 4,48 fa ţă de 2,45 la nivel na ţional. În cadrul regiunii, valoarea acestui indicator variaz ă între 1,81 unit ăţ i/100kmp în jude ţul Alba şi 12,06 unit ăţ i/100kmp în jude ţul Bra şov. Regiunea Centru de ţine 37,9% din pensiunile agroturistice ale României, 34,4% din pensiunile turistice şi 33,6% din num ărul cabanelor. În jude ţul Bra şov se g ăse ște unul din cele șase sate de vacan ţă de care dispune turismul românesc. Prioritatea 5.1 . Punerea în valoare a patrimoniului natural și antropic Patrimoniul natural Teritoriul Regiunii Centru cuprinde în totalitate sau doar par țial 6 parcuri na ționale și parcuri naturale: Parcul Na țional Cheile Bicazului-Hășma ș, Parcul Na țional C ăliman, Parcul Natural Defileul Mure șului Superior, Parcul Natural Bucegi, Parcul Na ţional Piatra Craiului, Parcul Natural Apuseni. Numeroase alte arii naturale protejate de diferite tipuri: geologic și paleontologic, speologic, botanic, peisagistic sau rezerva ții mixte cuprinse în categoriile IV și III IUCN se g ăsesc în toate cele 6 jude țe ale Regiunii Centru. Nu pu ține sunt monumentele naturii care se disting prin caracterul lor de unicitate (Ghe ţarul de la Sc ări şoara - cea mai mare pe şter ă cu ghea ţă din România, Lacul Sfânta Ana - singurul lac vulcanic din Europa de Est format într-un crater vulcanic, Lacul Ro şu, unic prin modul de genez ă, Iezerul Ighiel - cel mai întins la carstic din România etc.) Pentru a impulsiona dezvoltarea turismului montan este nevoie de amenajare unor trasee, c ăi de acces și locuri de vizitare (inclusiv pe șteri) pentru a facilita accesul unor largi categorii de turi ști în zonele cu poten țial turistic natural ridicat. Aceste amenaj ări trebuie f ăcute f ără a se aduce atingere mediului natural și cu respectarea restric țiilor impuse de legisla ția privind ariile naturale protejate. În Regiunea Centru se g ăse ște cea mai mare densitate de sta țiuni balneoclimaterice din România. Apele minerale cu propriet ăți terapeutice, lacurile bogate în s ăruri minerale, lacurile din fostele saline, mofetele, n ămolurile, turba, aerul puternic ozonificat (bogat în aerosoli r ăş ino şi şi ioni negative), constituie cei mai importan ți factori curativi naturali. Propriet ățile deosebite și valoarea terapeutic ă a izvoarelor au fost remarcate înc ă din Evul Mediu, iar la începutul secolului XIX s-au f ăcut primele studii și observa ții știin țifice asupra lor și a început construc ția primelor stabilimente pentru tratament. Cele mai importante sta țiuni balneoclimaterice din regiune sunt cele de la Sovata, Covasna, B ăile Tu şnad, Predeal, Balvanyos, Malna ș, 131 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Vâlcele, Praid, Borsec, B ăile Homorod, Harghita B ăi, Izvorul Mure șului, Lacu Ro șu, Ocna Sibiului, Bazna. Aici se trateaz ă numeroase afec ţiuni precum: boli cardiovasculare, boli ale aparatului locomotor, digestiv, respirator şi renal, boli endocrine, boli dermatologice, boli ginecologice, boli de nutri ţie. Infrastructura de tratament este în numeroase cazuri învechit ă și degradat ă, iar în unele sta țiuni vechile baze de tratament nu mai sunt în stare func țional ă, motiv pentru care num ărul turi știlor este în continu ă sc ădere. Se impun deci interven ții pentru a reabilita și moderniza infrastructura din sta țiunile balneare și în direc ția diversific ării ofertei turismului balnear prin dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness și spa. Cuprinzând o zon ă montan ă atât de extins ă, Regiunea Centru atrage numero și iubitori ai sporturilor de iarn ă fie în sta țiuni de iarn ă ,,de tradi ție”: Poiana Bra șov, Predeal, P ăltini ș, Bâlea,Harghita B ăi, Izvoru Mure șului, Arie șeni fie în mai noile domenii schiabile: Râ șnov, Bran, Sovata, Topli ța, Borsec, M ădăra ș, Bucin, S ăcele, Ciumani, Luncile Prigoanei, Gura Râului. În unele din aceste sta țiuni s-au f ăcut recent investi ții în dezvoltarea infrastructurii sportive și de agrement (pârtii, transport turi ști etc.) cu rezultate ce nu s-au l ăsat a șteptate. În perioada urm ătoare este nevoie de sus ținerea în continuare a investi țiilor ce vizeaz ă extinderea și modernizarea facilit ăților pentru practicarea diverselor sporturi în toate sta țiunile montane din Regiunea Centru . Patrimoniul antropic Numeroase localit ăți din Regiunea Centru dispun de un patrimoniul cultural și istoric de importan ță na țional ă sau european ă. Pe lâng ă cele 6 re ședin țe de jude ț (Bra șov, Sibiu, Târgu Mure ș, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc) care au un patrimoniu cultural complex exist ă în regiunea noastr ă un num ăr semnificativ de alte ora șe cu obiective culturale de importan ță turistic ă major ă. De cea mai mare însemn ătate sunt obiectivele culturale aflate în patrimoniul mondial UNESCO, Regiunea Centru ad ăpostind nou ă dintre acestea. • Sighi şoara este una din pu ținele cet ăți locuite din sud-estul Europei și singura de acest gen din România . Fondat ă de coloni știi sa și a șeza ți în Transilvania în urm ă cu peste 800 ani, cetatea a fost construit ă la începutul secolului XIII-lea, fiind ulterior ref ăcut ă și extins ă. Cetatea Sighi şoarei este considerat ă un str ălucit exemplu de prezervare a mo ștenirii culturale a sa șilor transilv ăneni într-o zon ă de interferen țe culturale între Europa central ă și Spa țiul cre știn ortodox. • Bisericile fortificate din Transilvania, incluse în patrimoniul UNESCO. Bisericile fortificate din Transilvania fac parte din mo ștenirea german ă a Transilvaniei. A șezat ă în urm ă cu 850 ani, popula ția s ăseasc ă a avut o contribu ție semnificativ ă la evolu ția economico-social ă a Transilvaniei. Dintre cele cca 150 biserici fortificate din Transilvania, UNESCO a ales și a inclus în patrimoniul mondial 7 biserici, toate situate în Regiunea Centru (Biertan, Valea Viilor, Prejmer, Viscri, Saschiz, Câlnic, Dârju), considerate de speciali ști ca fiind cele mai frumoase și mai reprezentative. • Cetatea dacic ă de la C ăpâlna , sit inclus pe lista patrimoniului UNESCO, al ături de alte 5 cet ăți dacice din Mun ții Or ăștiei Patrimoniul cultural al Regiunii Centru este foarte bogat, cuprinzând numeroase cet ăți feudale, vestigii antice, castele, palate, biserici, m ănăstiri r ăspândite pe o larg ă arie geografic ă. Poten țialul turistic al acestor obiective este ilustrat de succesul castelului Bran care a devenit unul din cele mai cunoscute simboluri ale României, cu o faim ă interna țional ă câ știgat ă și prin asocierea acestuia cu personajul mitic Dracula. În prezent, starea fizic ă a multora din obiectivele turistice este necorespunz ătoare, semnalizarea obiectivelor turistice este deficitar ă, iar centrele și punctele de informare turistic ă sunt insuficiente. Pentru a da un impuls real dezvolt ării turismului cultural în regiune sunt necesare ac țiuni concertate de conservare, restaurare și punere în valoare a cl ădirilor cu valoare arhitectonic ă și istoric ă. De asemenea, se impune susținerea activit ăților de promovare a obiectivelor culturale de o cert ă valoare din Regiunea Centru . Zona rural ă a Regiunii Centru reprezint ă un alt atu al dezvolt ării turismului. Satul din aceast ă parte central ă a ţă rii, prin condi ţiile social-istorice în care s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, reprezint ă o zon ă în care spiritualitatea româneasc ă s-a interferat cu cea a comunit ăţ ilor maghiar ă şi german ă, realizând o simbioz ă plin ă de originalitate. Ocupa țiile tradi ționale ale locuitorilor, tradi țiile folclorice, stilul arhitectonic și cel vestimentar bine p ăstrate, cadrul natural deosebit au constituit premisele apari ției care au stat la baza unei noi forme de turism - turismul rural și agroturismul - ce a cunoscut o dezvoltare spectaculoas ă în ultimii ani. Zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din Regiunea Centru sunt: zona Bran – Moeciu - Fundata, Mărginimea Sibiului, Corund, Rimetea, Valea superioară a Arie șului, zona S ăcele - Întorsura Buz ăului, Valea Hârtibaciului, Valea Oltului. Dac ă în trecut s-a reu șit p ăstrarea nealterat ă a multora din tradi țiile locuitorilor din zonele rurale, în prezent, sub presiunea schimb ărilor inerente și a influen țelor societ ății moderne existen ța unor tradi ții de secole este pus ă în pericol. De aceea, al ături de conservarea și restaurarea patrimoniului material este nevoie de sus ținerea conserv ării și promov ării turistice a patrimoniului cultural imaterial din zona rural ă a Regiunii Centru. Măsuri: 5.1.1 . Amenajarea de trasee, c ăi de acces și locuri de vizitare și dezv oltarea managementului destina țiilor 132 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial turistice 5.1.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din sta țiunile balneare și montane 5.1.3 . Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a cl ădirilor cu valoare arhitectonic ă și istoric ă Beneficiari poten țiali: autorit ăți publice care administreaz ă arii naturale protejate, ONG-uri care sprijin ă dezvoltarea turismului montan și de aventur ă; societ ăți comerciale și entit ățile publice care administreaz ă infrastructurile de tratament din sta țiunile balneare și balneoclimaterice; unit ăți administrativ-teritoriale pe teritoriul c ărora se afl ă sta țiuni balneare și balneoclimaterice; autorit ăți publice și societ ățile comerciale care administreaz ă/ dezvolt ă infrastructura pentru sporturi de iarn ă; autorit ăți publice care au în proprietate cl ădiri cu valoare arhitectonic ă și istoric ă valorificabile în scop touristic; persoane juridice care de țin cl ădiri cu valoare arhitectonic ă și istoric ă valorificabile în scop touristic; autorit ăți publice și ONG-uri active în domeniul conserv ării și promov ării turistice a patrimoniului cultural imaterial din zona rural ă Prioritatea 5.2 . Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de primire și agrement în scopul îmbun ătățirii și diversific ării serviciilor turistice oferite Baza material ă a turismului din Regiunea Centru cuprindea în anul 2012, 1526 unit ăţ i de cazare, dintre care 269 hoteluri și moteluri, 29 hosteluri, 49 cabane, 109 vile și bungalouri, 429 pensiuni turistice și 594 pensiuni agroturistice, restul fiind alte tipuri de unit ăţ i turistice. Densitatea unit ăţ ilor de cazare, la 100 kmp, este, în Regiunea Centru, de 4,48 fa ţă de 2,45 la nivel na ţional. În cadrul regiunii, valoarea acestui indicator variaz ă între 1,81 unit ăţ i/100kmp în jude ţul Alba şi 12,06 unit ăţ i/100kmp în jude ţul Bra şov. Regiunea Centru de ţine 37,9% din pensiunile agroturistice ale României, 34,4% din pensiunile turistice şi 33,6% din num ărul cabanelor. În jude ţul Bra şov se g ăse ște unul din cele șase sate de vacan ţă de care dispune turismul românesc. Capacitatea de cazare existent ă la 31 iulie 2012 era de 53787 locuri (17,9% din capacitatea de cazare la nivel na ţional), în timp ce capacitatea de cazare în func ţiune era de 15459,2 mii locuri-zile, ceea ce îi confer ă Regiunii Centru a doua pozi ţie la nivel na țional. În ultimii ani s-au realizat investi ții considerabile în extinderea și modernizarea structurilor de primire turistic ă din Regiunea Centru. Cu toate acestea, trebuie men ţionat faptul c ă baza turistic ă din regiune este par ţial învechit ă, iar lipsa moderniz ărilor afecteaz ă calitatea serviciilor oferite turi ştilor. Se remarc ă de asemenea răspândirea neuniform ă a unit ăţ ilor de primire turistic ă, concentrarea cea mai mare înregistrându-se în jude ţul Bra şov (646 unit ăţ i, reprezentând 42,3% din totalul pe regiune al unit ăţ ilor turistice), la polul opus situându-se jude ţul Covasna cu doar 100 unit ăţ i (6,6% din total). În perioada urm ătoare se impune continuarea sus ținerii investi țiilor pentru modernizarea structurilor învechite de primire turistic ă în vederea asigur ării unui confort sporit și construirea de noi unit ăți în zonele turistice ce au în prezent o capacitate de cazare insuficient ă. Moderniz ările vizate pot cuprinde atât spa țiile de cazare propriu-zis ă cât și cele ce asigur ă alte facilit ăți pentru turi ști. Num ărul total de turi şti caza ţi in anul 2012 (1640,4 mii, ceea ce reprezint ă 21,4% din totalul turi ştilor caza ţi in România), situeaz ă Regiunea Centru pe primul loc la nivel na țional. În acela și an, num ărul de înnopt ări în regiune a fost de 3648,3 mii, reprezentând 19,1 % din totalul înnopt ărilor înregistrate la nivel na ţional. Majoritatea turi știlor care viziteaz ă Regiunea Centru sunt români, propor ția str ăinilor nefiind totu și neglijabil ă (18%). Cei mai mul ți turi ști str ăini provin din țări apropiate geografic, furnizoare tradi ționale de turi ști (Ungaria, îndeosebi dar și Austria, Polonia, Cehia, Slovacia), dar se înregistreaz ă și un num ăr apreciabil de turi ști originari din țări mai îndep ărtate (state din Europa de Vest, Israel, SUA). Poten țialul de cre ștere a num ărului de turi ști str ăini este mare, în special pe segmentul turismului cultural. Dispunând de un poten țial semnificativ, turismul de s ănătate și wellness este un alt domeniu de interes pentru pia ța extern ă, în prezent acesta fiind exploatat doar într-o măsur ă redus ă. Măsuri: 5.2.1 . Modernizarea / reabilitarea structurilor de primire turistic ă și de agrement 5.2.2 . Dezvoltarea structurilor de primire turistic ă și de agrement Beneficiari poten țiali: societ ățile comerciale cu activitate în domeniul hotelier, societ ățile comerciale cu activitate în domeniul sportiv-recreativ Prioritatea 5. 3. Promovarea destina țiilor turistice din Regiunea Centru Al ături de motiva țiile turistice propriu-zise exist ă câteva elemente ce sus țin motiva ția turistic ă și concur ă la alegerea destina ției turi știlor. Ne referim aici la promovarea și informarea turistic ă, la infrastructura de primire turistic ă și serviciile oferite, la infrastructura de acces spre zonele turistice și la evenimentele culturale ce prezint ă și interes turistic. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl joac ă în zilele noastre informarea și comunicarea în diverse domenii, dar mai cu seam ă în domeniul turismului, se impune intensificarea sprijinului pentru promovarea turistic ă a Regiunii Centru . Acest sprijin poate acoperi o mare varietate de m ăsuri, de la tip ărirea de materiale publicitare (ghiduri, pliante, bro șuri) la promovarea prin mass media electronic ă (produc ții TV, site-uri dedicate etc) și de la amenajarea de centre sau puncte de 133 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial informare turistic ă la ac țiuni vizând semnalizarea mai bun ă a obiectivelor turistice. Sprijinul pentru promovarea turistic ă a Regiunii Centru va include de asemenea sus ținerea particip ării la târgurile interne și interna ționale de turism a actorilor regionali și locali implica ți în acest domeniu. Măsuri: 5.3.1. Crearea și modernizarea centrelor și punctelor de informare turistic ă 5.3.2. Dezvoltarea activit ăților de publicitate turistic ă 5.3.3. Sprijinirea organiz ării și particip ării la evenimente destinate promov ării turistice Beneficiari poten țiali: autorit ăți locale și jude țene, agen ții jude țene de promovare turistic ă, agen ți economici din domeniul turismului Prioritatea 5.4. Dezvoltarea infrastructurii culturale, recreative și spr ijinirea activit ăților culturale Un domeniu în strâns ă leg ătur ă cu turismul este cel al industriilor creative și culturale. S-a dovedit atât prin experien ța interna țional ă cât și prin experien ța na țional ă c ă evenimentele culturale (festivaluri de muzic ă, de teatru, de film, festivaluri folclorice, serb ări populare etc.) au capacitatea de a atrage un număr important de turi ști. Finan țarea culturii, în sensul larg al termenului, din fonduri publice și din fonduri private a fost pân ă în prezent la un nivel insuficient și nu s-a f ăcut întotdeauna pe baza unor programe coerente și pe perioade mai lungi. Țările Uniunii Europene acord ă o mare importan ță dezvolt ării domeniului industriilor culturale și creative. Domeniul culturii și al industriilor creative se bucur ă de o aten ție sporit ă din partea Comisiei Europene, fiindu-i dedicat un program special de sprijin începând din anul 2014. La nivelul Uniunii Europene industriile culturale și creative realizeaz ă 3,3% din P.I.B.-ul comunitar și implic ă în jur de 3% din for ța de munc ă a Uniunii Europene. Acest sector a cunoscut în ultimul deceniu una din cele mai rapide dezvolt ări, fiind în acela și timp un catalizator al dezvolt ării pentru alte sectoare economice. Efectul multiplicator al investi țiilor în cultur ă este ridicat iar rezultatele se r ăsfrâng asupra mai multor sectoare economice. Aceste industrii creeaz ă un num ăr important de locuri de munc ă (în special pentru tineri) și încorporeaz ă mult ă inova ție implicând domenii de vârf precum IT, media, design și diverse domenii culturale, mergând de la produc ția de filme la arhitectur ă și de la crearea de jocuri video și software la mod ă și design vestimentar. Regiunea Centru are un poten țial ridicat în ce prive ște succesul manifest ărilor culturale. Marile centre urbane ale regiunii găzduiesc o serie de evenimente de anvergur ă interna țional ă (teatru, film, muzic ă) ce atrag an de an tot mai mul ți participan ți. Desemnarea Sibiului drept Capital ă European ă a Culturii în 2007 a dat un impuls semnificativ dezvolt ării tuturor activit ăților culturale din ora ș, cu un impact benefic semnificativ resim țit la nivelul întregii economii locale. Fluxul turistic spre Sibiu a crescut sensibil în anul 2007 și s-a men ținut la un nivel ridicat în anii urm ători, nefiind afectat de criza economic ă ce a debutat în 2008. Diversitatea etnic ă și pozi ția geografic ă a Regiunii Centru, la marginea Europei Centrale, a permis exercitarea influen țelor culturale din mai multe regiuni ale continentului și a favorizat întrep ătrunderea diferitelor culturi de-a lungul istoriei dând acestei regiuni un caracter aparte cu multe elemente de originalitate. De la un trecut adesea conflictual s-a ajuns, în zilele noastre, la un mod exemplar de convie țuire și colaborare interetnic ă. Interesant este faptul c ă fiecare din cele trei grupuri etnice ,,istorice” (românii, maghiarii, germanii) a știut s ă-și p ăstreze nealterat ă identitatea sa cultural ă. Pornind de la evolu țiile încurajatoare înregistrate pân ă în prezent și de la nevoia acut ă a extinderii și diversific ării celei existente, se va sprijini în perioada urm ătoare dezvoltarea infrastructurii culturale din Regiunea Centru. Ora șele mari din Regiunea Centru, cu un poten țial cultural important vor fi principalele beneficiare ale m ăsurilor de sprijin pentru cultur ă, îns ă nu sunt excluse nici localit ățile mai mici cu voca ție cultural ă dovedit ă. Măsuri: 5.4.1. Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii culturale și recreative 5.4.2 . Conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial, su sținerea evenimentelor culturale Beneficiari poten țiali: unit ăți administrativ-teritoriale, ONG-uri active în domeniul cultural-recreativ; companii cu activitate în domeniul cultural-recreativ; structuri parteneriale constituite în scopul sus ținerii activit ăților culturale

Domeniul Strategic 6: Dezvoltarea resurselor umane, cresterea incluziunii sociale Obiectivul strategic: Dezvoltarea resurselor umane în special prin îmbun ătățțțirea accesului la formare profesional ă si educatie, cre șșșterea ocup ării șșși calit ățțții for țțței de munc ă, cre șșșterea

134 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial incluziunii sociale si a calit ățțții vie țțții, precum șșși contracararea efectelor declinului demografic

Una dintre priorit ățile Comisiei Europene pentru orizontul anului 2020 este cre șterea favorabil ă incluziunii, al ături de cre șterea inteligent ă și durabil ă. Astfel, se va pune un accent crescut pe dezvoltarea resurselor umane, educa ția și dezvoltarea competen țele acestora, înv ățarea pe tot parcursul vie ții, promovarea incluziunii sociale, cre șterea gradului de ocupare a for ței de munc ă, reducerea s ărăciei, dar și consolidarea capacit ății administrative. De asemenea, Strategia Lisabona relansat ă nu poate fi realizat ă decât pe baza cre șterii nivelului de preg ătire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de educa ție și formare. În acest context, Comisia European ă a propus axarea cooper ării europene în educa ție și formare, pân ă în anul 2020, pe patru direc ții strategice: punerea în aplicare a înv ățării pe tot parcursul întregii vie ți; îmbun ătățirea calit ății a eficien ței și a rezultatelor sistemelor de educa ție și formare; promovarea echit ății și cet ățeniei active; cre șterea inova ției și creativit ății, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educa ție și formare. În societatea româneasc ă exist ă o larg ă recunoa ștere a faptului c ă educa ția reprezint ă factorul strategic al dezvolt ării viitoare a țării, prin contribu ția sa esen țial ă la modelarea multidimensional ă și anticipativ ă a capitalului uman. Educa ția trebuie perceput ă ca o cale spre dezvoltarea durabil ă care, de fapt, este un proces de înv ățare în c ăutarea de solu ții inovative. În acela și timp, promovarea principiului educa ției permanente prin înv ățarea pe tot parcursul întregii vie ți, ar trebui s ă reprezinte pentru Regiunea Centru o direc ție de ac țiune prioritar ă. Formarea de calitate a resurselor umane este o precondi ție a unei perform ări competitive pe pia ța muncii. O for ță de munc ă înalt calificat ă este esen țial ă pentru o economie bazat ă pe cunoa ștere, competitiv ă și durabil ă. Investi ția constant ă în individ pe parcursul întregii vie ți va permite dezvoltarea și cre șterea calit ății unor resurse umane performante, de înalt ă competen ță, capabile s ă sus țin ă procesul de cre ștere durabil ă a economiei precum și dezvoltarea social ă și cultural ă. În alt ă ordine de idei, mediul de afaceri are nevoie de for ță de munc ă calificat ă pentru a face fa ță competi ției dure pe pia ța european ă și pentru a fi capabile s ă se adapteze continuu schimb ărilor. Trebuie amintit faptul c ă la nivel na țional, lipse ște atât o viziune integratoare cât și o lege specific ă privind atât educa ția adul ților precum și politici educa ționale func ționale, menite s ă stimuleze participarea adul ților la înv ățare. Nu trebuie neglijat faptul ca în ultimul deceniu, la nivelul Regiunii Centru, ca de altfel la nivelul întregului teritoriu na țional, pia ța muncii se afl ă într-un proces de continu ă transformare. Astfel, pentru urm ătoarea perioad ă de programare, pe lâng ă investi ții în educa ție și formare profesional ă, dezvoltarea resurselor umane trebuie s ă se concentreze atât pe inser ția și men ținerea pe pia ța muncii a cât mai multor persoane, cât și pe cre șterea calit ății ofertei de munc ă. În condi țiile actualei crize economico-financiare, investi ția în formare profesional ă continu ă, calificare, recalificare sau reconversie profesional ă este pârghia pentru cre șterea flexibilit ății și adaptabilit ății la noile provoc ări. Pentru urm ătoarea perioad ă de programare, investi ția în dezvoltarea și cre șterea calit ății resurselor umane din Regiunea Centru va fi sprijinit ă și încurajat ă în toate domeniile , dar în special în: educa ție, cercetare, social, s ănătate, administra ție public ă, bun ă guvernan ță, economie și antreprenoriat . Astfel, prin investi ția în dezvoltarea resurselor umane din domeniile amintite anterior, la nivelul Regiunii Centru se vor încuraja și sprijini și rezultate indirecte precum: extinderea, diversificarea și cre șterea calit ății serviciilor medicale, sociale, ale administra ției publice, etc. dar și a accesului la acestea în rândul popula ției. Starea de sănătate a popula ției este una dintre cele mai importante aspecte ale calit ății capitalului uman, acesta fiind o component ă cheie în procesul de cre ștere a competitivit ății la nivel regional și local. În acela și timp, accesul locuitorilor la servicii medicale de calitate și de ocrotire a s ănătății are o implica ție direct ă în cre șterea calit ății vie ții acestora. Un alt domeniu care ar trebui s ă reprezinte o prioritate pentru Regiunea Centru în urm ătoarea perioad ă de programare este reprezentat de serviciile sociale și dezvoltarea resurselor umane implicate. Ar trebui și mai mult sprijinit ă dezvoltarea, extinderea, diversificarea și cre șterii calit ății serviciilor sociale destinate unei game largi de beneficiari, în special grupurilor dezavantajate și vulnerabile, dar și persoanelor cu nevoi speciale și sociale. Complementar domeniului amintit anterior, o aten ție deosebit ă ar trebui acordat ă procesului continuu și sus ținut de incluziune social ă, în special a reinser ției sociale a persoanelor dezavantajate social, în special prin sprijinirea ac țiunilor și proiectelor în acest sens, dar și prin dezvoltarea resurselor umane cu responsabilit ăți în acest domeniu. Privit ă prin prisma acestui aspect, este foarte important s ă se implementeze ac țiuni și proiecte care au ca principal scop atingerea unui echilibru între nevoile sociale individuale și cele comunitare. Printre persoanele cu cele mai mari nevoi de reintegrare social ă din Regiunea Centru sunt: persoanele defavorizate de etnie rom ă, persoanele cu dizabilit ăți, persoanele vârstnice singure, șomerii de lung ă durat ă, persoanele cu slab ă preg ătire profesional ă și calificare, persoanele dependente, persoanele victime ale violen ței domestice, persoanele ex-de ținute, etc. Un rol esen țial în procesul de dezvoltare durabil ă la nivel regional și local îl are administra ția public ă local ă, atât prin implicarea și sus ținerea acestui proces, cât și prin oferirea locuitorilor și poten țialilor beneficiari (firme, investitori, etc.) a unei game largi de servicii. Diversificarea, dezvoltarea și cre șterea calit ății serviciilor administra țiilor publice locale, dar și a 135 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial accesibilit ății acestora este o condi ție esen țial ă în cre șterea nivelului de trai a locuitorilor, dar și în implicarea comunit ății în activitatea de administrare și dezvoltare durabil ă la nivel local și regional. În urm ătoarea perioad ă de programare va trebui acordat ă o aten ție deosebit ă sprijinirii politicilor și proiectelor care au ca principal obiectiv combinarea cercet ării de excelen ță cu educa ția și inova ția, acestea fiind și elementele cheie care alc ătuiesc triunghiul cunoa șterii . Astfel, o formare profesional ă de înalt ă calitate și posibilitatea valorific ării oportunit ăților de dezvoltare a carierei în domeniul CDI vor constitui pa și esen țiali în furnizarea de cercetare de calitate, care la rândul ei va contribui la progresul știin ței și cre șterea competitivit ății. În cadrul Uniunii Europene, una dintre cele mai relevante schimb ări o reprezint ă con știentizarea importan ței pe care o are politica social ă al ături de ocuparea for ței de munc ă, acestea fiind considerate tr ăsături care fac diferen ța între societ ățile dezvoltate. Slaba participare pe pia ța for ței de munc ă r ămâne o provocare pentru România. Insuficien ța capacit ății institu ționale, gradul redus de servicii na ționale de ocupare a for ței de munc ă, gradul necorespunz ător de competen țe dobândite în urma absolvirii studiilor, rata mare a abandonului școlar, neconcordan ța persistent ă între calific ările oferite de sistemul de înv ățământ și cerin țele pie ții for ței de munc ă, rata mic ă de participare la programe de înv ățare pe tot parcursul vie ții, calificare și recalificare profesional ă, investi ții sc ăzute în formarea și cre șterea calit ății resurselor umane și alte aspecte, vor constitui provoc ări în viitoarea perioad ă de programare la nivelul Regiunii Centru în a sprijini și dezvolta politici, proiecte ac țiuni sau măsuri concrete ce vizeaz ă cre șterea ocup ării, a particip ării pe pia ța for ței de munc ă. În ultimii dou ăzeci de ani, în Regiunea Centru dar și în România, s-au înregistrat o serie de fenomene demografice negative care au determinat schimb ări demografice, una din consecin țele cele mai importante fiind accentuarea declinului demografic . În acest sens, trebuie acordat ă o aten ție sporit ă identific ării și sprijinirii proiectelor și solu țiilor privind contracararea efectelor declinului demografic. În ideea form ării unei imagini cu privire la resursele umane din Regiunea Centru, structura demografic ă și cea a ocup ării, dar și aspecte privind declinul demografic, amintim câteva date și informa ții. În 2011 popula ția Regiunii Centru era de 2,36 milioane de locuitori, regiunea situându-se pe poziția a 5-a în rândul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. În ultimii 20 ani, popula ția Regiunii Centru s-a redus cu 11,7%, înregistrând unul din cele mai severe ritmuri de declin, iar pân ă în anul 2050, potrivit prognozelor demografilor, Regiunea Centru ar mai putea pierde alte 25% din popula ția actual ă. În ultimii ani ratele de fertilitate au sc ăzut, ajungând la 1,3 copii la o femeie. Evolu ţia numeric ă atât a popula ţiei active cât şi a popula ţiei ocupate a urmat o tendin ţă negativ ă în ultimele dou ă decenii, atât în mediul urban cât și rural (mai accentuat). Rata şomajului la nivel regional a avut o evolu ţie oscilant ă în perioada 1993-2011, cea mai sc ăzut ă rat ă înregistrându-se în anul 2007 (4,8%), iar cea mai ridicat ă în 1999 (11%). Prioritatea 6.1 . Îmbun ătățirea accesului la formare profesional ă și educa ție pe tot parcursul vie ții în domeniile: educa ție, cercetare, social, s ănătate, administra ție public ă, economie și antreprenoriat Pornind de la ideea c ă cea mai mare bog ăție a unei țări o reprezint ă calitatea popula ției, dezvoltarea resurselor umane la nivelul Regiunii Centru va fi una dintre priorit ățile de dezvoltare în urm ătoarea perioad ă de programare 2014-2020. Este foarte important s ă subliniem faptul c ă educa ția și formarea sunt determinante pentru schimb ările din plan economic și social. Câteva date statistice sunt relevante în a oferi o imagine cu privire la structura popula ției ocupate dup ă nivelul de instruire la nivelul Regiunii Centru la finele anului 2011. Din acest punct de vedere, ponderea cea mai însemnată o de ţin absolven ţii de înv ăţă mânt liceal (40,3%), fiind urmate de persoanele care au absolvit o institu ţie de înv ăţă mânt profesional sau de ucenici (21,6%). Ponderea persoanelor ocupate din Regiunea Centru care au absolvit o institu ţie de înv ăţă mânt superior a fost de 17,4%, valoare apropiat ă de cea înregistrat ă la nivel na ţional (17,6%). Aceste date sunt în concordan ță cu cifrele Eurostat referitoare la popula ția din grupa de vârst ă 15-64 ani absolvent ă a nivelului ter țiar de înv ățământ care indic ă pentru anul 2012 o pondere de 14% a persoanelor cu diplome universitare din totalul popula ției de 25-64 ani a Regiunii Centru. Num ărul persoanelor cu studii superioare a crescut semnificativ în ultimii ani, aceast ă tendin ță fiind de dorit s ă continue în perioada urm ătoare. În momentul de fa ță, la nivelul Regiunii Centru ca de altfel în întreaga țar ă, sistemul de înv ățământ preuniversitar nu reu șește s ă aib ă o performan ță satisf ăcătoare în ceea ce prive ște contribu ția la dezvoltarea resurselor umane, din perspectiva înv ățării pe tot parcursul vie ții. În ultimii ani, înv ățământul preuniversitar a fost subiectul unor transform ări profunde, pe majoritatea componentelor sale. Un aspect important de amintit este desfiin țarea unui num ăr mare de școli profesionale și tehnice din Regiunea Centru, care s-a dovedit a avea efecte negative pe termen lung, prin lipsa de speciali ști califica ți pe domeniul tehnic în compara ție cu cerin țele pe pia ța muncii. În prezent, accesul la formarea competen țelor de baz ă și a competen țelor cheie pe domeniul profesional și tehnic, prezint ă înc ă probleme serioase și are nevoie de ini țiative și efort sus ținut . În prezent, la nivel regional exist ă o accentuat ă problem ă privind calitatea competen țelor pentru anumite calific ări, acest aspect diminuând considerabil șansele la angajare. De și exist ă cerere din partea angajatorilor totu și r ămân multe locuri de munc ă neocupate din cauza 136 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial faptului c ă în urma evalu ărilor și interviurilor calitatea competen țelor poten țialilor aplica ți sunt neconforme cu standardele cerute. Situa ții frecvente se întâmpl ă în cazul unor meserii precum: tâmplar, sudor, buc ătar, electrician, mecanic, etc. Este necesar în urm ătoarea perioad ă de programare sprijinirea și dezvoltarea de proiecte și politici ce vizeaz ă preg ătirea calitativ ă teoretic ă și practic ă a tinerilor și nu numai care doresc și prezint ă abilit ăți în meserii specifice domeniului profesional și tehnic. O situa ție problematic ă este și în ceea ce prive ște înv ățământul universitar , unde nu au avut loc evalu ări de tip calitativ care s ă eviden țieze relevan ța competen țelor dobândite ale studen ților în raport cu cerin țele reale pe pia ța muncii și cu exigen țele dezvolt ării durabile. În ultimii ani, extensia cantitativ ă, cre șterea mare a num ărului de studen ți, a însemnat o descre ștere a calit ății, atât datorit ă lipsei personalului didactic specializat, a infrastructurii adecvate, cât și datorit ă sc ăderii ștachetei de exigen ță. În momentul de fa ță universit ățile se concentreaz ă pe programe de licen ță, masterat și doctorat și mai pu țin pe oferte educa ționale punctuale de perfec ționare rapid ă, potrivit nevoilor angajatorilor. În urm ătoarea perioad ă de programare este necesar ă sprijinirea și dezvoltarea de proiecte și politici la nivel local și regional care ar putea contribui la o mai bun ă corelare a competen țelor teoretice și practice ale absolven ților de înv ățământ superior cu cerin țele pe pia ța muncii. De pild ă, este necesar ă ini țierea, sprijinirea, dezvoltarea și încurajarea de parteneriate dintre mediul academic și mediul de afaceri, din cel pu țin dou ă considerente: • cadrele didactice s ă poat ă adapta mai bine și mai util curriculum și programele educa ționale pentru diverse domenii de studiu, având în vedere c ă anumite tehnologii, servicii și activit ăți profesionale cunosc un accentuat și dinamic proces de schimbare și dezvoltare impus de adaptarea la cerin țelor societ ății • prin acces la o gam ă diversificat ă de stagii de practic ă, studen ții, masteranzii, doctoranzii sau postdoctoranzii ar avea posibilitatea unei mai bune și oportune valorific ări a cuno știn țele teoretice dobândite, precum și o formare și o dezvoltare a calit ății competen țelor practice necesare în foarte multe calific ări pentru care exist ă o cerere la nivel regional Cre șterea inteligent ă cu accent deosebit pe educa ție și dezvoltarea și valorificarea domeniului cercet ării - dezvolt ării - inov ării reprezintă un vector de convergen ță în cre șterea competitivit ății și a calit ății vie ții la nivelul regiunilor din Uniunea European ă. În acest sens, cea mai mare contribu ție o au resursele umane din acest domeniu, sprijinirea îmbun ătățirii, diversific ării și valorific ării competen țelor acestora fiind o prioritate la nivel european. Programul Uniunii Europene de finan țare a cercet ării pentru urm ătoarea perioad ă de programare, cunoscut sub numele de Orizont 2020 , pune accent pe transformarea rezultatelor cercet ării (în special descoperirile știin țifice) în produse și servicii, una din priorit ățile cheie ale programului fiind atingerea excelen ței știin țifice. Astfel, la nivel european se va acorda o aten ție deosebit ă stimul ării persoanelor cu înalt ă preg ătire știin țifică (în special al cercet ătorilor) de a contribui la progresul știin ței și cre șterii competitivit ății economice. De asemenea, se va sprijini dezvoltarea și valorificarea expertizei și competen țelor cercet ătorilor în proiecte de cercetare care acoper ă domenii de actualitate sau viitoare , principalele provoc ări fiind cele legate de: tehnologii viitoare și emergente, în special tehnologii industriale (biotehnologii, nanotehnologii, materiale avansate, TIC, etc.), medicin ă și s ănătate, schimb ări demografice, securitate alimentar ă, eficien ță energetic ă, transport inteligent, verde și integrat, eficien ță în gestionara și valorificarea resurselor (în special cele regenerabile), securitate social ă, inclusiv ă și inovatoare, etc. În prezent, în domeniul CDI România se confrunt ă cu o serie de probleme care au o influen ță negativ ă direct ă sau indirect ă asupra resursei umane din domeniul cercet ării . În primul rând, sprijinul public pentru cercetare și dezvoltare este extrem de sc ăzut în raport cu obiectivele pentru 2020, situându-se în medie între 0,3-0,5% din PIB. În al doilea rând, sprijinul pentru cercetare și dezvoltare este în mare m ăsur ă ineficient, cu un sistem de cercetare și inovare fragmentat, conexiuni interna ționale slabe, resurse publice limitate transpuse în cercetare cu performan țe inegale, absen ța unei mase critice în ceea ce prive ște calitatea rezultatelor cercet ării, care nu se transform ă în cercetare aplicat ă și în aplica ții inovatoare. În plus, acest sector este neatractiv pentru tinerii cercet ători, iar România sufer ă de un mare ”exod de creiere” în rândul cercet ătorilor califica ți și cu expertiz ă. Într-o mare m ăsur ă, aceste probleme la nivel na țional se reg ăsesc și la nivelul Regiunii Centru. Într-o imagine foarte sintetic ă sustinut ă de date statistice, preciz ăm c ă în Regiunea Centru num ărul salariatilor din activitatea de cercetare a crescut cu aproape o jumătate în 2011 fata de acum 7 ani (cu peste 1100 de salariati în 2011 fată de 2005). Din num ărul total de salariati din activitatea de cercetare, în 2011 peste jum ătate sunt în judetul Brasov (64,1%, 2257 de salariati), urmat de judetele Sibiu (15,6%, 550 de salariati) si Mures (10,6%, 375 salariati). De asemenea, si num ărul cercet ătorilor la nivelul Regiunii Centru a crescut cu pese 1000 în perioada 2005-2010. În anul 2011 s-a înregistrat o sc ădere a num ărului de cercet ători fată de anul anterior cu 815 cercet ători, acest efect negativ punându-se în mare m ăsur ă pe num ărul mic de oportunit ăti si acces la o infrastructur ă de cercetare destul de deficitară comparativ cu cea a altor centre universitare din Uniunea European ă si nu numai. În ceea ce priveste valorificarea competentelor în domeniul cercet ării si inov ării, la nivelul Regiunii Centru s-au înregistrat în perioada 2005-2011 peste 500 de cereri de brevete de inventie depuse de solicitanti români (535), cele mai multe cereri fiind în judetul Brasov cu aproape jum ătate (234), urmat de Mures (104), Sibiu (92) si Alba (77), la polul opus fiind jude ul Covasna (9). 137 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Astfel, pentru urm ătoarea perioad ă de programare 2014-2020 sunt necesare formularea unor programe i proiecte care vizeaz ă regândirea practicii de specialitate din cadrul universit ăilor. Atât la nivelul Regiunii Centru cât i la cel na ional este nevoie de sprijinirea i finan area educa iei persoanelor care activeaz ă în domeniul cercet ării, aceasta fiind i un factor determinant în dezvoltarea inovativ ă a societ ă ii. Al ături de educa ie, o prioritate o va constitui formarea for ei de munc ă de înalt ă calificare pentru a înregistra progrese în domeniul cercet ării i al dezvolt ării, punându-se accent pe dezvoltarea competen elor i calific ărilor necesare într-o economie bazat ă pe cunoa tere. Pentru urm ătoarea perioad ă de programare, la nivelul Regiunii Centru este nevoie s ă se sprijine și încurajeze: crearea sau dezvoltarea de nuclee de competen ță știin țific ă și/sau tehnologic ă de înalt nivel și la standarde europene; sprijinirea celor mai talenta ți și creativi cercet ători (în special în rândul tinerilor); sprijinirea proiectelor de cercetare care deschide domenii noi și promi țătoare de cercetare și inovare prin dezvoltarea tehnologiilor viitoare și emergente; mobilitatea teritorial ă a persoanelor cu înalt ă preg ătire știin țific ă (în special al cercet ătorilor) prin asigurarea unui networking și acces pe scar ă larg ă la infrastructura de cercetare la nivelul Uniunii Europene în vederea transferului de cuno știn țe; dar și integrarea cercet ării române ști în infrastructura european ă . Un alt obiectiv la nivelul Regiunii Centru este extinderea, diversificarea șșși cre șșșterea calit ățțții serviciilor de s ănătate prin investi țțția în dezvoltarea resurselor umane . Unul dintre cei mai relevan i indicatori privind calitatea popula iei i nivelul de dezvoltare al resurselor umane îl reprezint ă starea de s ănătate . O radiografie sumar ă la nivelul României scoate în eviden ă faptul c ă valorile a o serie de indicatori statistici sunt sub media european ă, printre care amintim: speran ța la via ță ( Romania se situeaz ă printre ă rile cu cele mai sc ăzute valori ale speran ei de via ă la na tere din Uniunea European ă), mortalitatea infantil ă (în 2011, în Romania mortalitatea infantil ă avea valori aproape duble fa ă de cele la nivelul Uniunii Europene), ponderea bolilor cronice în structura mortalit ății (România înregistreaz ă o pondere dubl ă fa ă de cea la nivelul Uniunii Europene), num ărul de medici practicieni la 100.000 de locuitori (România se situeaz ă printre ultimele locuri din Europa), etc. Valorile la nivelul României a indicatorilor amintii anterior sunt similare cu cele la nivelul Regiunii Centru, cu excep ia unor particularit ă i. La nivelul Regiunii Centru s-a constatat c ă din 1990 i pân ă în prezent s-au men inut sau chiar accentuat inegalit ățțțile în ceea ce prive șșște starea de s ănătate a popula țțției între cele dou ă medii de reziden ă (urban i rural). S-a demonstrat c ă aceste diferen e mari se suprapun peste inegalit ă i accentuate în ceea ce prive te accesul la serviciile de îngrijire a s ănătăii, precum i în ceea ce prive te calitate acestora. Din studiile i cercet ările care s-u realizat, s-a ajuns la concluzia c ă la nivelul regional, dar i la cel na ional, popula ia are un nivel redus de educa ie în ceea ce prive te men inerea i îngrijirea s ănătă ii, iar sistemul medical fiind foarte pu in orientat spre prevenire îmboln ăvirii. La nivelul Regiunii Centru este necesar ă sprijinirea serviciilor preventive de s ănătate în vederea cre terii nivelului de educa ie a popula iei privind s ănătatea prin adoptarea comportamentelor s ănătoase, prevenind astfel riscul îmboln ăvirilor. Un domeniu foarte important care are nevoie de sprijin i finan are este cel prin care se urm ăre te extinderea i diversificarea serviciilor care au ca principal scop prevenirea i controlul bolilor cu impact major asupra st ării de s ănătate a popula iei. Sunt necesare sprijinirea proiectelor de dezvoltare a resurselor umane care activeaz ă în acest domeniu, dar i a ac iunilor fie de prevenire, supraveghere, tratament i control a bolilor transmisibile i netransmisibile, fie monitorizarea i tratamentul bolilor netransmisibile. În ultimii ani un num ăr tot mai mare de autorit ăți locale și biserici s-au implicat în dezvoltarea de servicii medicale șșși sociale destinate grupurilor de popula țțție defavorizate din punct de vedere social (romi, copii ai str ăzii, familii numeroase cu venituri mici, b ătrâni singuri cu nevoi medicale și sociale crescute, etc.). Aceste categorii au un acces foarte redus la serviciile de s ănătate asigurate din bugetul Fondului Na țional de Asigur ări de S ănătate. Pentru a continua dezvoltarea acestor tipuri de servicii medicale și sociale este necesar ă sprijinirea celor implica ți prin îmbun ătățirea și diversificarea competen țelor profesionale. Cele mai multe spitale din Regiunea Centru se confrunt ă cu un management defectuos cu consecin țe negative atât în ceea ce prive ște administrarea resurselor financiare, cât și a calit ății serviciilor medicale. Pentru urm ătoarea perioad ă de finan țare, o prioritate ar trebui s-o reprezinte îmbun ătățirea managementului spitalicesc prin stimularea și implicarea total ă în actul de management a personalului în func ție, prin accesul la cursuri de formare și specializare. De asemenea, trebuie acordat ă o aten ție deosebit ă și planific ării și aloc ării de resurse umane în concordan ță cu nevoile popula ției și cre șterea competen țelor profesionale ale personalului medical . Un alt obiectiv la nivelul Regiunii Centru este susținerea și sprijinirea personalului specializat sau implicat în asigurarea și furnizarea de servicii sociale . La nivelul României exist ă dou ă tipuri principale de servicii sociale: servicii cu caracter primar care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situa ții de dificultate sau vulnerabilitate care pot duce la marginalizarea sau excluziunea social ă

138 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

și servicii specializate care au drept scop men ținerea, refacerea sau dezvoltarea capacit ății individuale pentru dep ășirea unei situa ții de nevoie social ă. În 2012 în Regiunea Centru existau 3359 de copii proteja ți în sistemul reziden țial, 3850 persoane cu dizabilit ăți încadrate în munc ă, 8944 persoane vârstnice care beneficiaz ă de servicii de asisten ță social ă și 4687 de persoane cu dizabilit ăți asistate de asisten ți personali. La nivelul Regiunii Centru, dar și a întregului teritoriu na țional exist ă câteva zone mari cu probleme sociale care sunt lipsite de acoperire cu servicii sociale sau insuficient acoperite. Amintim asisten ța social ă pentru vârstnici, pentru familiile cu venituri foarte mici, pentru persoane cu handicap, protec ția copilului (inclusiv a copiilor str ăzii), persoane defavorizate de etnie rom ă, pentru victimele violen ței, victime ale traficului de fiin țe umane, pentru persoanele dependente de alcool, de droguri și alte substan țe toxice, pentru persoanele f ără ad ăpost, pentru persoanele abuzate, pentru persoanele din comunit ăți izolate sau defavorizate, pentru șomeri de lung ă durat ă, pentru bolnavi cronici și persoane care sufer ă de boli incurabile și alte persoane aflate în situa ții de nevoie social ă. Pe lâng ă acestea, în Regiunea Centru și nu numai exist ă o discrepan ță foarte mare privind diversitatea și accesul la servicii sociale între mediul urban și cel rural. În acest sens, este necesar ă sprijinirea dezvolt ării și diversific ării serviciilor sociale în mediul rural Pentru urm ătoarea perioad ă de programare 2014-2020 sunt necesare sprijinirea extinderii, diversific ării și cre șterii calit ății serviciilor social, dar și a accesului acestora pentru poten țialii beneficiari din Regiunea Centru prin dezvoltarea resurselor umane implicate în acest domeniu. Astfel, sunt necesare cursuri de perfec ționare și specializare pentru personalul care activeaz ă în domeniul serviciilor sociale. De asemenea, ar trebui acordat ă o aten ție dezvolt ării resurselor umane implicate în managementul serviciilor sociale din cadrul parteneriatelor public-privat în scopul furniz ării de servicii sociale de interes general. Totodat ă este necesar ă și modernizarea serviciilor sociale prin dezvoltarea de cadre de colaborare între sectorul public și cel privat. De asemenea, este necesar ă preg ătirea și perfec ționarea personalului implicat în asigurarea, dezvoltarea sau implementarea de servicii sociale integrate , în special pentru grupurile cele mai vulnerabile. O alternativ ă mai pu țin costisitoare, dar cu impact semnificativ în cazul multor familii din comunitatea respectiv ă, ar fi înfiin țarea și dezvoltarea centrelor comunitare de sprijin și consiliere a persoanelor cu nevoi sociale. O alt ă prioritate ar trebui s ă fie cre șterea calit ății serviciilor sociale prin încurajarea transferului de expertiz ă dintre centre sau institu ții din regiuni ale Uniunii Europene și centre sau institu ții responsabile cu protec ția social ă din Regiunea Centru. Un rol esen țial în cre șterea calit ății vie ții și dezvolt ării durabile a unei comunit ăți îl joac ă administra ția public ă local ă. La nivelul Regiunii Centru și nu numai, o prioritate pentru urm ătoarea perioad ă de programare 2014-2020 ar trebui s ă fie promovarea unor standarde ridicate de transparen ță, integritate și responsabilitate în cadrul administra ției publice locale care s ă contribuie la cre șterea productivit ății și consolidarea competitivit ății. De asemenea, un alt obiectiv ar trebui s ă fie eficientizarea administra ției publice locale în a furniza servicii publice de calitate. În acest sens, o ac țiune cheie va trebui s ă fie dezvoltarea și punerea în aplicare a unor strategii și politici în domeniul dezvolt ării resurselor umane în a oferi serviciile administra ție locale la un nivel ridicat de calitate. De asemenea, un obiectiv important la nivelul Regiunii Centru ar trebui s ă fie dezvoltarea și implementarea unor programe și proiecte care vizeaz ă aducerea serviciilor administra ției locale mai aproape de cet ățeni . Astfel, sunt necesare programe de dezvoltarea resurselor umane care activeaz ă în cadrul administra țiilor publice locale și care ofer ă cet ățenilor, companiilor și poten țialilor investitori o serie de servicii. Nu în ultimul rând, un alt obiectiv în ceea ce prive ște sprijinirea și sus ținerea educa ției, form ării profesionale și înv ățării pe tot parcursul vie ții este pentru dezvoltarea resurselor umane care activeaz ă în mediul privat de afaceri , în special în cel antreprenorial . O observa ție scoate în eviden ță faptul c ă înc ă în Regiunea Centru, ca de altfel în toat ă țara, exist ă o foarte slab ă cultur ă antreprenorial ă, mai ales în universit ățile române ști. Sus ținerea și promovarea culturii antreprenoriale este o condi ție esen țial ă a cre șterii inov ării și dezvolt ării afacerilor în Regiunea Centru. În acest sens o prioritate va fi: facilitatea accesului la formare profesional ă continu ă a personalului de conducere din cadrul societ ăților comerciale, a întreprinz ătorilor și a persoanelor care doresc s ă ini țieze o activitate independent ă; cre șterea adaptabilit ății acestora la ritmul rapid privind dezvoltarea tehnologiilor și la provoc ările globaliz ării și mai ales corelarea ofertei de formare profesională cu cererea de for ță de munc ă calificat ă.

Măsuri: 6.1.1. Facilitatea accesului la educa ție, perfec ționare profesional ă și calificare a persoanelor care activeaz ă în special în domeniile: educa ție, cercetare, social, s ănătate, administra ție public ă, economie și antreprenoriat 6.1.2 . Încurajarea și sus ținerea popula ției active în îmbun ătățirea competen țelor prin acces la formare profesional ă și înv ățare pe tot parcursul vie ții 6.1.3 . Diversific area și cre șterea calit ății serviciilor oferite prin administra ția publica și consolidarea bunei 139 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial guvernan țe Beneficiari poten țiali: institu ții publice și private din domenii precum: înv ățământ, social, s ănătate, situa ții de urgen ță; autorit ăți publice la nivel jude țean și regional; administra ții publice locale, universit ăți, institutele și centrele de cercetare precum și structurile parteneriale constituite în scopul sprijinirii cercet ării; agen ți și operatori economici, companii, societ ăți comerciale; asocia ții, funda ții, agen ții și alte structuri parteneriale constituite în scopul sprijinirii dezvolt ării resurselor umane; persoane fizice, în special tineri care ini țiaz ă o afacere Prioritatea 6.2 . Sprijinirea dezvolt ării capitalului uman în vederea cre șterii ocup ării for ței de munc ă la nivel regional Una dintre cele mai mari provoc ări la nivelul României și implicit și la nivelul Regiunii Centru este cre șterea ocup ării, a particip ării pe pia ța for ței de munc ă, dar și cre șterea calit ății resurselor umane ce alc ătuiesc for ța de munc ă. La nivelul Uniunii Europene, se dore ște ca în viitoarea perioad ă de programare 2014-2020 s ă se consolideze coeren ță dintre priorit ățile de investi ții cu priorit ățile reformelor structurale, un accent fiind pus pe necesitatea de a promova cre șterea economic ă și a locurilor de munc ă, pentru a face progrese în direc ția obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a identifica nevoile reale, oportunit ăile i m ăsurile necesare în ceea ce prive te cre terea ocup ării la nivelul Regiunii Centru, este foarte important i util de trecut în revist ă câteva aspecte, particularit ă i sau fenomene observate la nivel regional. Transform ările socio-economice care au urmat anului 1989 şi evolu ţiile în plan demografic au influen ţat în mod decisiv evolu ţia şi structura for ţei de munc ă din Regiunea Centru. Evolu ţia numeric ă atât a popula ţiei active cât şi a popula ţiei ocupate a urmat o tendin ţă negativ ă de-a lungul întregii perioade 1990-2011. Trendul descendent s-a men ţinut chiar i în perioadele de reviriment economic, cauzele principale fiind migraţia masiv ă a popula iei în vârst ă de munc ă spre ţă rile din vestul Europei şi sc ăderea efectivului popula ţiei în vârst ă de munc ă. Rata global ă de activitate i rata de activitate a popula iei în vârst ă de munc ă sunt relativ reduse (42,5% respectiv 58,9%), înregistrând chiar sc ăderi importante fa ă de anii preceden i. Se men in discrepan ele între mediile reziden iale (mediul rural avea în 2011 o rat ă de activitate la nivelul popula iei în vârst ă de munc ă de 50,4% comparativ cu 64,2% cât se înregistra în mediul urban) precum i între cele 2 sexe (rate sensibil mai sc ăzute se înregistreaz ă în rândul femeilor). Nivelul ocup ării este sub media european ă, rata ocup ării având de asemenea o tendin ă descendent ă în ultimele 2 decenii. Structura pe sectoare economice a for ţei de munc ă a suferit modific ări semnificative, principalele direc ţii fiind restrângerea sectorului primar şi a celui secundar, concomitent cu dezvoltarea sectorului serviciilor şi al construc ţiilor. Ponderea popula ţiei ocupate în agricultur ă r ămâne foarte ridicat ă (24,2% în anul 2011), în ciuda unei u şoare descre şteri înregistrate în ultimii 10 ani. Disparit ăţ ile intra-regionale în ce prive te ocuparea s-au accentuat în ultima perioad ă punând în eviden ţă procesul de concentrare a for ţei de munc ă, în special a celei înalt calificate, în marile centre urbane şi în zonele adiacente – zone cu un dinamism economic ridicat care au reu şit atragerea de investi ţii semnificative în ultimii ani. O mare problem ă la nivel regional, dar și na țional este cre șterea accentuat ă a popula ției inactive, dar și dep ășirea numeric ă a acesteia fa ță de popula ția activ ă. La nivelul Regiunii Centru popula ția inactiv ă num ără 1448,7 mii persoane (57,5% din total, iar 42,5% din total fiind popula ția activ ă), fiind alc ătuit ă din elevi și studen ți, pensionarii care nu realizeaz ă alte venituri în afara pensiei, femei casnice, copiii și adul ții care nu au statut de elev, respectiv pensionar și care sunt între ținu ți de familie, stat sau organiza ții private. Ponderea popula ției inactive este în cre ștere atât datorit ă cre șterii num ărului de pensionari cât și tendin ței de prelungire a duratei studiilor și implicit întârzierii intr ării tinerilor pe pia ța muncii (57,5% în anul 2011 comparativ cu 52,5% în 2000). La nivel de jude ț, în 2011 cea mai mare rat ă de activitate a resurselor de munc ă a fost în jude țul alba (70,4 %), iar cea mai mic ă în jude țul Bra șov (58,4%). Analizând comparativ cu ultimii dou ă decenii (în 2011 fa ță de 1990), cea mai mare sc ădere a ratei de activitate a resurselor de munc ă au fost în jude țul Mure ș (-176%), iar cea mai mic ă în jude țul Sibiu (-10,0%), media regional ă fiind 15,2%. Rata global ă de activitate a fost în 2011 de 41,9% la nivelul Regiunii Centru, cu diferen țe însemnate între cele dou ă medii (34,5% fa ţă de 46,9% în mediul urban). Analizând participarea popula ției în func ție de principalele ramuri economice la nivelul Regiunii Centru, sectorul serviciilor de ţinea în 2011 cea mai mare pondere din popula ţia ocupat ă (42,1%), fiind urmat de industrie (27%) şi agricultur ă (24,2%). Fa ţă de anii anteriori ponderea popula ţiei ocupate în sectorul serviciilor a crescut sim țitor, sc ăderi notabile înregistrându-se în ce prive ște ponderea popula ţiei ocupate în industrie și în sectorul agricol. Şi în privin ţa structurii popula ţiei ocupate dup ă nivelul de instruire se remarc ă diferen ţe notabile între Regiunea Centru şi ţar ă. La nivel regional, ponderea cea mai însemnat ă o de ţin absolven ţii de înv ăţă mânt liceal (40,3%), fiind urmate de persoanele care au absolvit o institu ţie de înv ăţă mânt profesional sau de ucenici (25,2%). În ceea ce prive ște for ța de munc ă salariat ă la nivelul Regiunii Centru, men țion ăm faptul c ă în ultimele dou ă decenii (1990-2011) num ărul mediu al salaria ţilor din regiune s-a înjum ătățit, ajungând la 547 mii în anul 2011. În acela și timp s-au 140 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial produs muta ții importante și în ce prive ște structura pe activit ăți ale economiei na ționale a for ței de munc ă salariate. Câteva din sectoarele economice dominante în trecut precum agricultura, industria și transporturile au fost afectate de reduceri masive ale num ărului de salaria ți în timp ce num ărul salaria ților din sectorul ter țiar, îndeosebi în domenii precum comer țul, serviciile prestate întreprinderilor și administra ția a crescut fa ță de anii anteriori. În ceea ce prive ște situa ția ocup ării în mediul rural din Regiunea Centru, conform datelor Institutului Na țional de Statistic ă, rata de activitate a popula ției în vârst ă de munc ă a s-a redus în perioada 1996-2011 de la 64,9% la 41,8%, fiind de asemenea vizibil inferioar ă celei înregistrate în mediul urban – 54,8%. Aceste valori sunt departe de rata - țint ă de ocupare (75% din popula ția de 20-64 ani), stabilit ă prin Strategia Europa 2020. Fenomen nerecunoscut şi cvasinecunoscut în România în perioada regimului comunist, şomajul a izbucnit imediat dup ă 1990, ajungându-se într-o perioad ă scurt ă de timp la un nivel ridicat al ratei şomajului. Muta ţiile socioeconomice radicale declan şate în decembrie 1989, pornind de la schimbarea fundamentelor societ ăţ ii române şti, au impus modific ări structurale de substan ţă ale economiei române şti într-o perioad ă istoric ă relativ scurt ă. O consecin ţă fireasc ă a acestor transform ări a fost apari ţia unui num ăr important de şomeri. Rata şomajului la nivel regional a avut o evolu ţie oscilant ă în perioada 1993-2011, cea mai sc ăzut ă rat ă înregistrându-se în anul 2007 (4,8%), iar cea mai ridicat ă în 1999 (11%). La sfâr şitul anului 2011 rata şomajului în Regiunea Centru era de 6% (5,1% la nivel naţional), cea mai înalt ă valoare înregistrându-se în jude ţul Covasna (8,6%), iar cea mai redus ă în jude ţele Sibiu și Bra șov (4,3% respectiv 5%). În rândul femeilor rata şomajului a fost mai sc ăzut ă (5,6%), aceea şi situa ţie întâlnindu-se la nivelul ţă rii (5,7%). Se remarc ă apari ţia dup ă anul 1996 a dou ă categorii noi de şomeri - beneficiarii de ajutor de integrare profesional ă şi beneficiarii de pl ăţ i compensatorii. Ponderea şomerilor neindemniza ți este în continu ă cre ştere, ajungând la sfâr şitul anului 2011 la 61,7% la nivel regional si la 60,4% la nivelul întregii ţă ri. Cu o economie cu un marcat specific industrial, având al doilea centru industrial al ţă rii (Bra şovul) şi o veche zon ă minier ă în partea sa de vest (Mun ţii Apuseni), Regiunea Centru a suferit transform ări importante în ultimii 20 ani, cu consecin ţe majore pe pia ţa muncii. Dac ă în Bra şov şocul disponibiliz ărilor masive de personal a fost atenuat prin reconversia profesional ă a şomerilor şi atragerea lor spre activit ăţ ile economice aflate în expansiune, în Alba disponibiliz ările din industriile aflate în declin constituie şi în prezent o problem ă important ă. Cu toate c ă rata şomajului la nivel jude ţean este mai redus ă decât ratele înregistrate în celelalte jude ţe din Regiunea Centru, fiecare județ nu este ocolit. De pild ă, în jude ţul Mure ş cea mai grav ă situa ţie se înregistreaz ă în zona municipiului Târn ăveni, a c ărui economie s-a axat în trecut pe industria chimică. O situa ţie asem ănătoare cu cea din Mure ș se întâlne şte în jude ţul Sibiu, jude ţ cu o economie care a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare economic ă remarcabil ă, îns ă cu o serie de localit ăţ i afectate de problemele generate de declinul unor ramuri economice şi în care se înregistreaz ă rate ridicate de şomaj (Cop şa Mic ă, Dumbr ăveni). Un indicator important ce cuantific ă rela ția între partea activ ă și partea inactiv ă a unei comunit ăți este raportul de dependen ță economic ă, care în Regiunea Centru, în anul 2011, a fost de 1553 ‰, ceea ce înseamn ă c ă fiecare persoan ă în activitate sus ține 1,5 persoane inactive sau în șomaj. Pentru urm ătoarea perioad ă de programare, la nivelul Regiunii Centru sunt necesare sprijinirea și finan țarea politicilor, ac țiunilor, proiectelor sau m ăsurilor care au ca principal obiectiv cre șterea ocup ării, atât în ceea ce privesc tinerii, șomerii (de toate categoriile), a persoanelor active care din diverse motive nu mai au un loc de munc ă, dar și a persoanelor dezavantajate social sau a grupurilor vulnerabile. De asemenea este necesar ă cre șterea calit ății resurselor umane ce formeaz ă for ța de munc ă, cu accent pe tinerii speciali ști în diverse domenii. O aten ție deosebit ă ar trebui s ă fie acordat ă persoanelor disponibilizate care în prezent î și g ăsesc mai greu un loc de munc ă potrivit. Datorit ă restructur ărilor în plan economic, la nivelul Regiunii Centru, activit ățile industriale s-au redus considerabil, în foarte multe cazuri acestea închizându-se definitiv. În timp, specificul economic al unor localit ăți din regiune a început s ă se contureze prin alte activit ăți economice. Un exemplu elocvent în acest sens sunt ora șele monoindustriale. În urma procesului de restructurare economic ă, care a avut ca efect negativ cre șterea foarte mare a num ărului de șomeri, for ța de munc ă calificat ă în anumite domenii (ex. industria minieră, metalurgic ă, chimic ă, etc.) trebuie s ă se adapteze pentru noi activit ăți economice (ex. turism, servicii, etc.). În acest sens, sunt necesare sprijinirea acestor persoane prin acces programe de reconversie profesional ă, calificare și recalificare, programe corelate cu cerin țele actuale privind pia ța for ței de munc ă în acea localitate/zon ă geografic ă, ținându-se permanent cont atât de cerere cât și de oferta. De asemenea, este nevoie de încurajarea și sprijinirea atât a programelor și proiectelor prin care se creeaz ă noi locuri de munc ă, cât și a celor care ofer ă instruire, consiliere în cariere, evaluare, mentorat și care au o contribu ție însemnat ă în dobândirea de noi competen țe sau cre șterea calit ății acestora. O alt ă prioritate la nivelul Regiunii Centru în domeniul cre șterii ocup ării o reprezint ă promovarea culturii antreprenoriale, încurajarea și sus ținerea persoanelor în a dezvolta afaceri pe cont propriu, care prin activit ățile acestora contribuie la dezvoltarea și diversificarea mediului economic local, jude țean sau regional.

141 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

O alt ă provocare la nivel regional este accesul deficitar la oferta de locuri de munc ă. În acest sens, se va încuraja și sprijini proiectele, politicile sau ac țiunile specifice ce pot contribui la o diversificarea a posibilităților de acces în rândul poten țialilor beneficiari la locurile de munc ă potrivite conform competen țelor acestora. Astfel, se va acorda o aten ție deosebit ă atât dezvolt ării activit ăților private de intermediere și plasare a for ței de munc ă (care în România sunt strict reglementate prin lege), cât și dezvoltarea de noi servicii specifice sub umbrela unor institu ții publice. De pild ă, o oportunitate pentru poten țiali beneficiari ar putea fi dezvoltarea de proiecte de c ătre administra ții publice locale sau jude țene în parteneriat cu diver și actori relevan ți la nivel local, jude țean, regional, na țional sau chiar interna țional (universit ăți, asocia ții, funda ții, operatori economici, etc.) cu scopul de a facilita atât accesul în rândul popula ției la locurile de munc ă potrivite cât și o mai bun ă corelare a cererii și ofertei pe pia ța muncii. Măsuri: 6.2.1. Sprijinirea mobilit ății profesionale și teritoriale a for ței de munc ă 6.2.2. Dezvoltarea și diversificarea ofertei de munc ă prin încurajarea și sprijinirea c re ării de noi locuri de munc ă 6.2.3. Facilitarea accesului la oferta de locuri de munc ă Beneficiari poten țiali: institu ții publice și private din domenii precum: înv ățământ, social, s ănătate, etc.; autorit ăți publice la nivel jude țean și regional; administra ții publice locale, universit ăți, institutele și centrele de cercetare precum și structurile parteneriale constituite în scopul sprijinirii cercet ării; agen ți și operatori economici, companii, societ ăți comerciale; asocia ții, funda ții, agen ții și alte structuri parteneriale constituite în scopul cre șterii ocup ării și a calit ății for ței de munc ă; persoane fizice, în special tineri care ini țiaz ă o afacere Prioritatea 6.3 . Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea cre șterii incluziunii sociale a grupuri lor vulnerabile și a comunit ăților defavorizate Obiectivul principal al acestei priorit ăți îl reprezint ă promovarea incluziunii sociale, în special prin reinser ție social ă și reducerea s ărăciei, urm ărindu-se eliminarea riscului de s ărăcie și excludere pentru persoanele vulnerabile sau dezavantajate social din Regiunea Centru. Incluziunea social ă este definit ă de un set de m ăsuri și ac țiuni multidimensionale din domeniile protec ției sociale, ocup ării for ței de munc ă, locuirii, educa ției, s ănătății, inform ării și comunic ării, mobilit ății, securit ății, justi ției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale Conceptul de ” incluziunea social ă” se bazeaz ă pe accesul indivizilor și al familiilor la un set de standarde sociale, sub form ă de drepturi sociale. Astfel, conceptul se refer ă la egalitatea în ceea ce prive ște oportunit ățile cu scopul de a ob ține drepturi egale. Trebuie subliniat faptul c ă excluziunea și incluziunea social ă sunt concepte multidimensionale, dimensiunea economic ă fiind f ără îndoial ă decisiv ă. Fenomenul excluziunii sociale afecteaz ă grupuri sociale expuse riscului de marginalizare social ă. Conform legisla ției, în România urm ătoarele categorii de persoane se afl ă în dificultate: copii afla ți în sistemul de stat se protec ție a copilului, persoane de etnie rom ă în situa ții de risc, persoane cu dizabilit ăți, persoane eliberate din deten ție, familii monoparentale, în special cele care beneficiaz ă de presta ții sociale. Conform diverselor studii și rapoarte de cercetare, exist ă și alte segmente sociale vulnerabile care pot fi ad ăugate la lista anterioar ă: persoane adulte f ără ad ăpost, persoane cu HIV/SIDA, persoane dependente (de droguri ilegale, de alcool, etc.), tineri în risc de vulnerabilitate sau excluziune social ă, persoanele victime ale violen ței domestice, vârstnicii singuri, persoane vârstnice care nu beneficiaz ă de pensie sau alte venituri (în special cele din mediul rural), persoane cu slab ă preg ătire profesional ă sau slab ă calificare, șomeri în special cei de lung ă durat ă, etc Toate aceste categorii vulnerabile și cele mai multe defavorizate se confrunt ă cu numeroase probleme legate de incluziunea social ă, determinate de accesul dificil la educa ție și ulterior la pia ța muncii (excep ție f ăcând persoanele cu vârst ă peste 65 de ani). În ceea ce prive ște ocuparea, segmentele sociale cele mai vulnerabile sunt: persoanele de etnie rom ă, persoanele cu handicap, tinerii (în special cei din mediul rural) și femeile. Schimb ările de natur ă economic ă și social ă care au avut loc în Europa în ultimele trei decade au dus la o dezbatere accentuat ă care s-a centrat pe crearea politicilor de r ăspuns la ”divizarea social ă” între majoritatea cet ățenilor care fie au profitat de oportunit ăți și și-au îmbun ătățit condi țiile de trai, fie s-au confruntat cu sărăcie, șomaj sau alte forme de dezavantajare social ă și economic ă. Cu toate ca la nivelul Regiunii Centru s-au implementat un num ăr relativ mare de programe și proiecte privind incluziunea social ă, mai exist ă îns ă o serie de aspecte și probleme care trebuie eradicate sau diminuate în urm ătoarea perioad ă de programare. O situa ție îmbucur ătoare este pus ă în eviden ță de valorile indicatorilor EUROSTAT referitori la ponderea popula ției expuse riscului de s ărăcie sau excluziune social ă care plaseaz ă Regiunea Centru pe penultimul loc (28,5%), dup ă Bucure ști - Ilfov (28,4%) în regiunile României. 142 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Unul dintre fenomenele înregistrate la nivelul Regiunii Centru cu impact negativ în cre șterea economic ă este ”cronicizarea” șomajului și men ținerea ratelor șomajului de lung ă durat ă și a ratelor șomajului tinerilor la nivele ridicate, acestea fiind peste media european ă. Amintim faptul ca la nivel na țional, șomajul a izbucnit imediat dup ă 1990, ajungându-se într-o perioad ă scurt ă de timp la un nivel ridicat al ratei șomajului. Principalele aspecte privind șomajul în Regiunea Centru au fost prezentate în cadrul Priorit ății 2 ”Cre șterea ocup ării și a calit ății resurselor umane privind for ța de munc ă” Pentru urm ătoarea perioad ă de programare sunt necesare sprijinirea politicilor și ac țiunilor care vizeaz ă reducerea șomajului, în special a celui de lung ă durat ă și cel în rândul tinerilor în risc de vulnerabilitate sau excluziune social ă. De asemenea, sunt necesare politici și ac țiuni ce permit reintegrarea pe pia ța muncii a șomerilor, în special a celor care apar țin grupurilor vulnerabile sau comunit ăților defavorizate. O particularitate important ă privind sprijinirea procesului de reinser ție social ă la nivelul Regiunii Centru o reprezint ă incluziunea persoanelor de etnie rom ă. Datele preliminare ale recens ământului popula ţiei şi locuin ţelor din 2011 arat ă c ă în Regiunea Centru locuiesc 4,9% romi din popula ția total ă a regiunii (3,3% la nivelul na ţional). Num ărul persoanelor de etnie rom ă a crescut fa ță de recens ămintele anterioare, ajungând la aproximativ 111 mii la finele anului 2011. În acela și timp se apreciaz ă faptul c ă acest num ăr este puternic subevaluat, mul ți etnici romi refuzând s ă-și declare la recens ământ apartenen ța etnic ă real ă din cauza conota țiilor negative pe care le are termenul de rom sau din cauza nivelului sc ăzut de educa ție al responden ților. Comisia European ă a semnalat în nenum ărate rânduri situa ția îngrijor ătoare a popula ției de etnie rom ă, caracterizat ă prin ”discriminare individual ă și institu țional ă persistent ă și un grad ridicat de excluziune social ă”. În acest sens, se v ă pune accentul pe sprijinirea programelor și ac țiunilor de combatere a discriminalit ății romilor, a reinse ției sociale a acestora, în special reintegrarea acestora pe pia ța muncii, dar și a facilit ății accesului la educa ție și formare profesional ă. O alt ă categorie social ă vulnerabil ă și dezavantajat ă în Regiunea Centru și nu numai o reprezint ă persoanele cu handicap care de țin un poten țial în ceea ce prive ște participarea la via ța economic ă. La nivel regional, num ărul de persoane cu dizabilit ăți ocupate este sc ăzut, atât din cauza ofertei de locuri de munc ă care nu este în concordan ță cu calific ările și nevoile persoanei cu dizabilit ăți, cât și a slabei preg ătiri școlare și profesionale a acestora. În acela și timp, aceste persoane se confrunt ă cu fenomene de discriminare pe motivul handicapului. În acest sens este necesar ă sprijinirea programelor de creare și diversificare de locuri de munc ă pentru persoanele cu handicap care de țin un poten țial ridicat privind în activit ăți economice. Potrivit datelor statistice din 2012, la nivelul Regiunii Centru ponderea persoanelor cu dizabilit ăți încadrate în munc ă din total popula ției adulte cu dizabilit ăți a fost doar de 5,2% (3.850 de persoane). Este important s ă amintim faptul c ă riscul excluziunii sociale se manifest ă mai pregnant în rândul femeilor decât al bărba ților, în toate etapele vie ții, ca o reflectare a particip ării lor sc ăzute pe pia ța muncii. În acela și timp sunt necesare implementarea de politici și ac țiuni care vizeaz ă promovarea egalit ății de gen, prin stimularea particip ării femeilor la via ța economic ă, știin țific ă, social ă, politic ă și civic ă. Pentru urm ătoarea perioad ă de programare sunt necesare sprijinirea investi țiilor și a accesului la servicii sociale de calitate care acord ă o aten ție special ă persoanelor singure de peste 50 de ani , a persoanelor cu slab ă preg ătire sau calificare , dar și a persoanelor expuse riscului de s ărăcie. O alt ă ac țiune cheie va trebui s ă fie sprijinirea dezvolt ării întreprinderilor sociale prin dezvoltarea unor noi modele comerciale și a unei solu ții inovatoare de abordare a provoc ărilor sociale. Indicatorii EUROSTAT referitori la ponderea popula ției expuse riscului de s ărăcie sau excluziune social ă plaseaz ă Regiunea Centru pe penultimul loc (28,5%), dup ă Bucure ști - Ilfov (28,4%) în regiunile României. Măsuri: 6.3.1 . Promovarea și sprijinirea respect ării drepturilor fundamentale, combaterea discrimin ării, excluderii și a prejudec ăților în rândul grupurilor vulnerabile și a comunit ăților defavorizate 6.3.2. Cre șterea ocup ării prin sprijinirea cre ării de noi locuri de munc ă și facilitarea accesului pe pia ța muncii în rândul persoanelor vulnerabile sau dezavantajate social 6.3.3 . Cre șterea c alit ății vie ții grupurilor vulnerabile și dezavantajate social prin facilitarea accesului la programe de educa ție, formare profesional ă, calificare și recalificare, în special pentru popula ția de etnie rom ă 6.3.4 . Promovarea și sus ținerea economiei socia le și a întreprinderilor sociale Beneficiari poten țiali: administra ții publice locale, autorit ăți publice la nivel jude țean și regional, institu ții publice și private, universit ăți, institutele și centrele de cercetare, agen ți economici, companii, societăți comerciale și întreprinderi sociale, asocia ții, funda ții, agen ții și alte structuri parteneriale constituite în scopul cre șterii incluziunii sociale, asocia ții, funda ții, agen ții și alte structuri parteneriale înfiin țate de persoane apar ținând grupurilor vulnerabile sau categoriilor defavorizate, persoane fizice 143 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Prioritatea 6.4. Contracararea efectelor declinului demografic Schimb ările demografice reprezint ă o provocare pentru multe regiuni europene, ca urmare a ratelor sc ăzute ale natalit ăţ ii şi migra ţiei, estimându-se c ă pân ă în 2030 fiecare a treia persoan ă din Uniunea European ă va avea peste 60 de ani. O radiografie succint ă la nivel na țional, pune în eviden ță schimb ări majore în ceea ce prive ște evolu ția natalit ății . Astfel, în 1930 rata natalit ății a fost de 34‰, aceasta reducându-se treptat pân ă la 14,3 ‰ in 1966. Cre șterea demografic ă a luat amploare în anii urm ători, natalitatea atingând valori de 18‰-20‰, când regimul comunist a impus restric ții în privin ța contracep ției și avorturilor. Declinul ratei natalit ății, instalat la jum ătatea anilor ’70, a c ăpătat îns ă un ritm rapid dup ă 1989, o dat ă cu eliminarea constrângerilor de planificare teritorial ă. Astfel, ca în 2002, rata natalit ății a ajuns la 9,5‰. Trebuie subliniat faptul c ă dup ă 1989, România, ca și celelalte țări în tranzi ție, a suferit un veritabil șoc demografic, car provine din profunzimea și duritatea schimb ărilor care au intervenit în fostele țări comuniste. În urma analizei datelor statistice la nivelul Regiunii Centru, se pune în eviden ță un accentuat proces de îmb ătrânire demografic ă, ponderea vârstnicilor m ărindu-se de la 9,7% în 1990 la 19,4% în anul 2011, prognoza pentru 2050 fiind de 31,1%. În acela și timp, ponderea popula ției de 0-14 ani a sc ăzut de la 23,8% la 15,5%, preconizându-se la orizontul anului 2050 o reducere a acesteia la doar 10% din totalul popula ției. Îmb ătrânirea demografic ă se va acutiza dup ă 2025, an ce marcheaz ă începutul diminu ării ponderii grupei de vârst ă 15-64 ani. Astfel, îmb ătrânirea popula ției va deveni într-un interval de doar 15-20 ani una din problemele majore cu care se va confrunta Regiunea Centru, consecin țele acesteia în plan economic și social fiind greu de contracarat. La nivelul Regiunii Centru a sc ăzut ponderea popula ției tinere cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani, ceea ce a determinat reducerea în ultimii 20 de ani a raportului de dependen ță demografic ă, de la 50,2% la 42,2%. Se preconizeaz ă c ă pân ă în anul 2050 raportul de dependen ță demografic ă se va inversa , acesta ajungând la 71% datorit ă cre șterii accentuate a popula ției vârstnice. De asemenea, datorit ă acelora și modific ări ale structurii popula ției pe vârste, rata îmb ătrânirii demografice a crescut, preconizându-se c ă valoarea acestui indicator putându-se tripla pân ă în anul 2050. Astfel, aceste valori plaseaz ă Regiunea Centru între regiunile cu cel mai accelerat ritm prognozat de îmb ătrânire demografic ă din România. La nivelul Regiunii Centru, evolu țiile demografice se desf ășoar ă în mod diferit , existând atât areale cu un puternic dinamism economic și social (zonele metropolitane Bra șov și Târgu Mure ș, municipiile Sibiu și Alba Iulia cu zonele adiacente) cât și o serie de zone care sufer ă un proces accelerat de îmb ătrânire și depopulare (comune din zona montan ă, din Podi șul Seca șelor și din Câmpia Transilvaniei, unele or ășele cu un nivel economic redus, în special cele monoindustriale). De și nu exist ă date cuprinz ătoare privind migra ția extern ă din România și implicit privind migra ția din Regiunea Centru, putem considera estimarea neoficial ă de 3 milioane de cet ățeni români stabili ți în str ăin ătate ca fiind suficient de credibil ă. Astfel, din cei aproximativ 3 milioane de cet ățeni români stabili ți în str ăin ătate, estim ăm c ă num ărul celor originari din Regiunea Centru se situeaz ă în jurul cifrei de 300 mii, astfel c ă migra ția este prima cauz ă a declinului demografic. Majoritatea celor stabili ți în str ăin ătate fac parte din grupa de vârst ă 20-44 ani, acest lucru accentuând dezechilibrele demografice și sociale deja înregistrate la nivel regional. Procesul de îmb ătrânire demografic ă afecteaz ă cu prec ădere mediul rural , prognozele demografice indicând o accentuare a acestui fenomen în urm ătorii ani. La nivel de jude ț, situa ția cea mai nefavorabil ă se înregistreaz ă în jude țul Alba, în urma analizei datelor statistice acest jude ț fiind plasat printre jude țele cu cel mai accentuat ritm prognozat de îmb ătrânire demografic ă din România. Principalele cauze ale declinului demografic în Regiunea Centru sunt: sc ăderea natalit ății, sc ăderea ratei fertilit ății, cre șterea migra ției, cre șterea ratei mortalit ății și cre șterea mortalit ății infantile. În urma analizei datelor statistice, putem spune ca declinul demografic va deveni foarte curând o problem ă major ă pentru Regiunea Centru, îns ă aceast ă realitate este adesea neglijat ă sau pus ă în perspectiv ă. Transform ările demografice preconizate vor avea implica ții majore pe termen mediu și lung în toate domeniile economico-sociale și vor influen ța semnificativ deciziile autorit ăților la nivel na țional, regional și local. Pentru urm ătoarea perioad ă de finan țare 2014-2020 sunt necesare dezvoltarea și implementarea de solu ții care au ca principal scop contracararea efectelor declinului demografic. Nu trebuie neglijat faptul c ă declinul demografic produce adesea costuri economice. Sunt necesare implementarea de proiecte și programe care au ca principal scop încurajarea familiilor tinere, care reprezint ă cea mai important ă resurs ă economic ă pentru viitorul țării. Sunt necesare dezvoltarea de programe care vizează cre șterea num ărului de n ăscu ți, astfel încât s ă se ajung ă la un echilibru, fie el și relativ, n ăscu ți - deceda ți. În plus, este necesar ă sprijinirea familiilor tinere cu copii prin acces la o gam ă larg ă de servicii precum: consiliere familial ă, sprijin financiar, acces la activit ăți extracurriculare în rândul pre școlarilor și elevilor, acces la programe de mentoring, acces la activit ăți de petrecere a timpului liber, etc. De asemenea trebuie identificate și finan țate solu ții de atragere a tinerilor în special în mediul rural, în care s-a înregistrat în ultimii ani tendin țe de depopulare în special în zonele montane.

144 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Un al aspect care determin ă declinul demografic la nivelul Regiunii Centru este migra ția, aceasta putându-se diminua prin oferirea de oportunit ăți for ței de munc ă, în special tinerilor. Pe lâng ă cre șterea natural ă, dinamica popula ției este determinat ă și de soldul migra ției externe. O migra ție extern ă pozitiv ă (mai mul ți imigran ți decât emigran ți) ar m ări efectele pozitive ale cre șterii natalit ății și diminu ării mortalit ății. Măsuri: 6.4.1. Sprijinirea familiilor tinere cu copii prin acces la servicii suport 6.4.2 . Sprijinirea accesului tinerilor pe pia ța muncii 6.4.3 .Sprijinirea ini țiativelor ce vizeaz ă diminuarea efectelor schimb ărilor demografice pe pia ța muncii (cre șterea num ărului de lucr ători vârstnici) Beneficiari poten țiali: administra ții publice locale, autorit ăți publice la nivel jude țean și regional, institu ții publice și private, universit ăți, institutele și centrele de cercetare, agen ți economici, companii, societ ăți comerciale, asocia ții, funda ții, agen ții și alte structuri parteneriale constituite în scopul diminu ării efectelor declinului demografic și cre șterii speran ței de via ță, persoane fizice, în special familii tinere cu copii II.4.OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE DE DEZVOLTARE ALE COMUNEI AXENTE SEVER PE TERMEN SCURT 2014 – 2020 ÎN STRATEGIA CONSILIULUI JUDE ŢEAN SIBIU Obiectivele propuse în Strategia comunei Axente Sever urm ăre şte cele 3 priorit ăţ i ale Strategiei Europa 2020 contribuind la atingerea celor 5 obiective ale Uniunii Europene privind: 1. ocuparea for țțței de munc ă (75% din popula ția cu vârsta cuprins ă între 20 și 64 de ani ar trebui s ă aib ă un loc de munc ă), 2. cercetarea șșși inovarea (3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare ), 3. schimb ările climatice șșși energia (obiectivele „20/20/20” în materie de clim ă/energie ar trebui îndeplinite, inclusiv o reducere a emisiilor majorat ă la 30%, dac ă exist ă condi ții favorabile în acest sens), 4. educa țțția (rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redus ă sub nivelul de 10% și cel pu țin 40% din genera ția tân ără ar trebui s ă aib ă studii superioare) și 5. combaterea s ărăciei (num ărul persoanelor amenin țate de s ărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane). prin – cre șșșterea inteligent ă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa ștere și inovare; – cre șșșterea durabil ă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utiliz ării resurselor, mai ecologice și mai competitive; – cre șșșterea favorabil ă incluziunii : promovarea unei economii cu o rat ă ridicat ă a ocup ării for ței de munc ă, care s ă asigure coeziunea social ă și teritorial ă; şi al obiectivului general al Strategiei, acela al dezvolt ării durabile a comunei Axente Sever care s ă duc ă la cre şterea nivelului de trai al popula ţiei . Portofoliul de proiecte existent: Comuna Axente Sever a depus spre finan ţare proiectul integrat în cadrul "Programului Na ţional de Dezvoltare Rural ă", axa prioritar ă 3, pe M ăsura 322. "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun ătăţ irea serviciilor de baz ă pentru economia şi popula ţia rural ă şi punerea în valoare a mo ştenirii rurale", finan ţat prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural ă – FEADR: Proiect integrat: Componente: Infrastructura “Modernizare drum comunal DC 6 AGÂRBICIU - ŞOALA - comuna AXENTE SEVER "

145 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial local ă a “Alimentare cu ap ă potabil ă – ŞOALA”; “Re ţea de canalizare şi sta ţie de epurare, sat Şoala, comunei comuna Axente Sever “ Axente Sever “Construire stadion comunal” “Renovare sal ă de festivit ăţ i” “Implementare program tip “after school” Valoarea total ă a acestui proiect este de 11.073.910 lei (3.008.561 euro). Proiectul integrat nu a fost selectat pentru finan ţare nici dup ă depunerea contesta ţiei sub motiva ţia că nu a intrat la finan ţare, deoarece valoarea minim ă cu care a fost selectat ultimul proiect a fost de 10,4 milioane lei”, Modernizarea drumului Agîrbiciu - Şoala a fost propus ă şi în cadrul Programului Na ţional de Dezvoltare a Infrastructurii – “Reabilitare şi modernizare-10.000 Km drumuri de interes jude ţean şi drumuri de interes local” implementat de c ătre M.D.R.T. în perioada 2010 - 2013.

I.1.Infrastructura general ă şi servicii publice I.1.1.Infrastructura de transport Re ţeaua de c ăi rutiere Obiectivul general al Strategiei îl constituie dezvoltarea durabil ă a comunei, infrastructura de transport fiind considerat ă una din componentele de baz ă ce contribuie la dezvoltarea localit ăţ ilor. Comuna Axente Sever este responsabil ă de dezvoltarea (între ţinerea, repararea şi modernizarea) drumurilor comunale şi a celor de hotar iar Consiliul Jude ţean Sibiu este responsabil de dezvoltarea drumurilor jude ţene avute în administrare, alocând o important ă parte din buget în aceast ă direc ţie. Obiectivul de dezvoltare a infrastructurii rutiere comunale va fi atins prin urm ătoarele ac ţiuni: -modernizare, refacere şi reabilitare de drumuri comunale, poduri şi pode ţe, între ţinere şi repara ţii constante ale celor existente şi construire a unor noi tronsoane, refacerea por ţilor de intrare în comun ă; -propuneri de reclasificare la nivel de drum jude ţean (DJ) a unor drumuri comunale (DC) importante (în principal a celor de interes turistic jude ţean şi a centurii ocolitoare a localit ăţ ilor Axente Sever şi Agîrbiciu) -se vor c ăuta solu ţii şi se va solicita sprijinul Consiliului Jude ţean Sibiu pentru reabilitarea, refacerea şi modernizarea unor Drumuri comunale, având în vedere planul de investi ţii pentru DJ pentru perioada 2010-2020, al Consiliului Jude ţean Sibiu şi Masterplanul în domeniul infrastructurii rutiere, finalizat la sfâr şitul anului 2009. -în Strategia jude ţean ă de dezvoltare din domeniul infrastructurii rutiere a fost stabilit pentru anii 2014-2020, Consiliul Jude ţean Sibiu o list ă de proiecte în domeniul infrastructurii rutiere, în func ţie de priorit ăţ i şi vor fi realizate acele proiecte prioritare pentru care vor putea fi atrase resursele financiare necesare. Astfel în bugetul propriu Consiliului Jude ţean Sibiu, şi-a propus realizarea urm ătoarei investi ţii, începând cu anul 2013 şi pân ă în anul 2016:

DC 6 Agîrbiciu-Şoala, în lungime de 9,490 km, execu ţia începe în anul 2014, De şi autorit ăţ ile locale s-au str ăduit în fiecare an s ă p ăstreze într- o stare foarte bun ă drumul de balast, faptul c ă acest drum lung de 7 kilometri nu este asfaltat creeaz ă o serie de probleme care nu pot fi rezolvate decât prin asfaltarea drumului. Aprovizionarea localit ăţ ii, accesul c ătre şcoal ă pentru profesori, crearea de locuri de munc ă, dar şi multe alte leg ături se fac – cu dificultate - din cauza lipsei acestei investi ţii.

146 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Obiectivele propuse sunt în concordan ţă cu obiectivele generale ale strategiei na ţionale în domeniul infrastructurii de transport, strategie elaborat ă prin urm ărirea tendin ţelor şi direc ţiilor stabilite de Uniunea European ă, cât şi cu obiectivele generale reg ăsite în documentele esen ţiale programatice din domeniu şi anume Planul Na ţional de Dezvoltare 2007-2013, Programul Opera ţional Sectorial - Transport, Programul Opera ţional Regional 2007-2013, Programul Opera ţional Sectorial - Mediu, Planul de Dezvoltare Regional ă Regiunea Centru, ş.a. De asemenea s-a ţinut seama de: Strategia guvernamental ă de dezvoltare din domeniul infrastructurii rutiere şi implica ţiile ei asupra jude ţului Sibiu Dezvoltarea infrastructurii rutiere a Consiliului Jude ţean Sibiu nu poate fi separat ă de cadrul dezvolt ării infrastructurii naţionale (respectiv autostr ăzile, drumurile europene, na ţionale şi exprese din administrarea Ministerului Transportului cu multe termene de finalizare incerte: • Autostrada Bucure şti-Bra şov-Făgăra ş-Br ădeni-Hoghilag-Sighi şoara-Cluj-Bor ş (BH) , denumit ă şi „Autostrada Transilvania” , va trece prin nord-estul jude ţului, pe o por ţiune mic ă în zona Br ădeni – Hoghilag (posibil vor exista dou ă noduri rutiere corespunz ătoare celor dou ă zone); lucrarea se a fost estimat ă a fi finalizat ă pân ă la sfâr şitul lui 2013. Aceast ă autostrad ă nu are un impact direct foarte mare asupra jude ţului în ansamblu, str ăbătându-l doar pe un tronson restrâns. Pentru zona de nord a Sibiului (Media ş-Dumbr ăveni), autostrada este totu şi de o utilitate evident ă. Se estimeaz ă o cre ştere etapizata cu circa 10-15% a traficului pe DJ106 şi DJ142E, din momentul finaliz ării moderniz ării prognozate, pân ă în 2025-2030 pentru traficul din nord-estul jude ţului Sibiu dintre municipiul Sibiu şi ora şul Agnita. Un impact pozitiv în sensul cre şterii traficului este estimat şi asupra DJ104D, DC27 şi DC28, drumuri aflate în zona de influen ţă a Autostr ăzii Transilvania, dar cre şterea de trafic este mult mai redus ă, fiind un trafic local şi nu un trafic de tranzit. Totu şi impactul indirect este mai semnificativ, aceast ă rut ă nou ă aducând avantajul conect ării jude ţului Sibiu de nordul ţă rii pe o rut ă directă. • Autostrada N ădlac-Arad-Timi şoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pite şti , aflat ă pe Coridorul IV Paneuropean travereseaz ă jude ţul Sibiu pe un traseu relativ paralel cu DN1 pân ă la Ve ştem şi cu DN7 de la Ve ştem pân ă la grani ţa de sud a jude ţului spre Râmnicu Vâlcea. Aceasta va avea un impact deosebit asupra drumurilor jude ţene şi comunale din zona de influen ţă , în special cele din zona de sud, sud-vest a jude ţului (DJ 105G,106, 106C, 106D, 106E, 106R, 143B, DC 56, 57, 61-68, 71, 72, 73 ş.a.), traficul estimat atras fiind de circa 15% pân ă în 2025. • Drumul Expres Sibiu-Făgăra ş va realiza o a treia leg ătur ă rapid ă între Coridorul de Transport Pan-European nr. IV (tronson Arad - Sibiu) şi Autostrada Transilvania şi o leg ătur ă vest-est în centrul ţă rii. În momentul de fa ţă , realizarea acestui proiect nu are cunoscut termenul de realizare. • Reabilitare de drumuri na ţionale : Pentru men ţinerea viabilit ăţ ii re ţelei rutiere, CNADN deruleaz ă, ca parte a strategiei sale pe termen lung, un program de reabilitare a drumurilor. Acesta vizeaz ă cu prioritate infrastructura cuprins ă în re ţeaua Trans-European ă de Transport (TEN). Programul de reabilitare a drumurilor na ţionale a început în anul 1994, fiind e şalonat în 15 etape, astfel încât pân ă în anul 2014 s ă fie reabilita ţi 11.300 km. Pentru jude ţul nostru sunt prev ăzute urm ătoarele etape: - etapa a V-a - DN 1 tronson Bra şov – Sibiu - etapa a IX-a - DN 14 tronson Sibiu – Sighi şoara - etapa a X-a - DN 14 B tronson Teiu ş – Cop şa Mic ă - etapa a XI-a - DN 14 A tronson Media ş – Iernut. În prezent sunt în desf ăş urare etapele IV, V şi VI ale programului de reabilitare, tronsonul Sibiu-Bra şov fiind aproape în întregime finalizat. • Realizarea centurii ocolitoare a municipiului Sibiu (finalizat ă în 2011), proiect guvernamental, cu importan ţă deosebit ă pentru traficul din municipiul Sibiu, unde acesta a fost substan ţial simplificat. În contextul finaliz ării tronsonului 1B F ăgăra ş-Sighi şoara (52 km) din Autostrada Bra şov - Cluj – Bor ş ( Proiectul „Autostrada Transilvania”), prev ăzut a se realiza în perioada pân ă în 2013, aceasta va intersecta DJ 106 (Sibiu – Nocrich – Al ţîna – Bîrghi ş – Agnita – Br ădeni - limita jude ţ Mure ş) în zona Br ădeni - Netu ş. Din acest motiv, drumul DJ106 va deveni cel mai scurt drum de acces din Autostrada Transilvania în jum ătatea de sud a jude ţului Sibiu. În aceste condi ţii este de anticipat o intensificare a traficului pe acest drum, cu impact negativ asupra popula ţiei din localit ăţ ile str ăbătute. Din acest motiv masterplanul propune luarea în considerare a variantei de cre ştere a importantei drumului comunal DC35, prin reclasarea acestui drum la rangul de drum jude ţean , reabilitarea acestuia pentru a prelua traficul pe drumul DJ106, devenind o ramură a acestuia. În concluzia acestui subcapitol, se poate afirma c ă Programul de investi ţii a CNADNR a modificat şi va modifica structura infrastructurii rutiere, producând o reorientare a fluxurilor de circula ţie în re ţea. Prin pozi ţia lor fa ţă de jude ţul Sibiu, investi ţiile pot influen ţa direct sau indirect fluxurile de circula ţie. În jude ţul Sibiu re ţeaua de drumuri na ţionale în lungime total ă de 257 km este integral modernizat ă şi reabilitat ă, drumurile fiind situate în clasele tehnice III şi IV iar starea tehnic ă este considerat ă bun ă. Importan ţa drumurilor na ţionale de pe teritoriul jude ţului Sibiu (DN 1, DN 7, DN 7C, DN 14, DN 14A şi DN 14B) integral reabilitate cât şi a celorlalte infrastructuri rutiere ce vor fi construite (Autostrada Transilvania, Autostrada N ădlac-Arad-Timi şoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pite şti-Bucure şti-Constan ţa situat ă pe Coridorul IV Paneuropean terestru şi Drumul expres Sibiu-Făgăra ş) vor contribui la cre şterea importan ţei unor drumuri jude ţene şi comunale din zona de influen ţă . Costurile de modernizare ale drumurilor jude ţene şi comunale s-au evaluat considerându-se valorile medii de 36 Euro / m 2 fără TVA (4,2 Lei / Euro) pentru drumurile jude ţene şi 21 Euro / m 2 fără TVA (4,2 lei / Euro) pentru drumuri comunale, cât şi utilizând

147 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial parametrii reglementa ţi de normative (OMT 43/1997) de minim 7 m l ăţ ime pentru DJ între localit ăţ i (în localit ăţ i l ăţ imea drumului utilizat ă a fost cea maxim ă posibil ă func ţie de dispunerea propriet ăţ ilor adiacente drumului pentru evitarea costurilor suplimentare cu exproprierea, pentru desp ăgubirea proprietarilor) şi de minim 5-5,5 m pentru drumuri comunale. Consiliul Jude ţean Sibiu aloc ă, în afar ă de investi ţiile în proiecte de modernizare, sume importante pentru între ţinerea şi repara ţiile drumurilor avute în administrare (cca. 87-90% din totalul bugetului anual pentru infrastructur ă rutier ă). Masterplanul pentru mai prezint ă, printre altele, o analiz ă a st ării tehnice a DJ şi DC şi a podurilor aferente, o previzionare a impactului asupra re ţelelor de DJ şi DC a viitoarelor autostr ăzi care vor str ăbate Sibiul, o prognoz ă de trafic pentru 2010-2025, o evaluare detaliat ă a importan ţei DJ şi DC în func ţie de diver şi factori, o analiz ă a impactului proiectelor propuse asupra mediului înconjur ător, cel social, cel economic şi asupra turismului, precum şi o procedur ă de monitorizare şi evaluare a implement ării masterplanului. Toate proiectele de modernizare în domeniul infrastructurii rutiere vor ţine cont de normele impuse de protec ţie a mediului, patrimoniului cultural şi a ariilor protejate. Se va urm ări înt ărirea colabor ării cu S.C. Drumuri şi Poduri Sibiu S.A., societate care în prezent are ca unic ac ţionar Consiliul Jude ţean Sibiu, dar şi cu Aeroportul Sibiu, transportul aerian fiind indispensabil dezvolt ării industriale moderne şi a turismului, în special. Prin dezvoltarea infrastructurii rutiere se vor ob ţine, de asemenea, importante beneficii socio-economice, de mediu şi efecte pozitive asupra dezvolt ării turismului, mai greu de cuantificat în valori absolute. Dezvoltarea, modernizarea şi extinderea drumurilor din comun ă trebuie s ă conduc ă la o dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever Sibiului în ansamblu, la o creştere a veniturilor popula ţiei şi a nivelului de trai şi calit ăţ ii vie ţii. Beneficii estimate sunt: ‹ angajarea de noi resurse umane (reducere şomaj) şi cre şterea ratei ocupa ţionale în comun ă; ‹ asigurarea accesibilit ăţ ii şi mobilit ăţ ii sporite a m ărfurilor şi c ălătorilor/turi ştilor ‹ fluidizarea traficului şi reducerea timpului de deplasare, a combustibilului folosit şi a uzurii mijloacelor de transport; ‹ reducerea num ărului de accidente; ‹ reducerea disparit ăţ ilor între diferite zone ale comunei; ‹ asigurarea unor leg ături mai eficiente a drumurilor locale cu cele na ţionale; ‹ atragerea de noi investitori şi investi ţii; ‹ cre şterea competitivit ăţ ii economice şi dezvoltarea economic ă bazat ă pe cunoa ştere; ‹ cunoa şterea mai bun ă a patrimoniului cultural şi turistic al tuturor zonelor jude ţului şi atragerea de noi turi şti; ‹ mai buna cunoa ştere şi punere în eviden ţă a obiceiurilor şi tradi ţiilor locale, respectiv de valorificarea diversit ăţ ii culturale din comuna Axente Sever, ş.a. Ca parte a obiectivului general al Strategiei ce constituie dezvoltarea durabil ă a comunei dezvoltarea rela ţiilor de parteneriat ale comunei cu Aeroportul Interna ţional Sibiu poate asigura cre şterea investi ţiilor str ăine pe plan local, dezvoltarea mediului de afaceri, valorificarea şi facilitarea pote ţialului turistic şi cultural, valorificarea pozi ţiei geografice extrem de favorabil ă a jude ţului şi accesul direct la c ăile de comunica ţie terestre şi feroviare, corelarea cu alte investi ţii din judeţele limitrofe sau din regiune, asigurarea accesibilit ăţ ii la transportul aerian pentru toate segmentele popula ţiei jude ţului;

I.1.1. Infrastructura tehnico-edilitar ă şi serviciile publice I.1.1.1. Infrastructura de ap ă şi ap ă uzat ă La nivelul comunei Axente Sever s-a derulat în parteneriat proiectul: La nivelul jude ţului Sibiu exist ă doi operatori regionali atesta ţi, S.C. Ap ă Canal S.A. Sibiu pe zona de sud şi S.C. Apa Tîrnavei Mari S.A. Media ş pentru zona de nord a jude ţului. În Masterplanul privind Extinderea şi reabilitarea sistemelor de ap ă şi ap ă uzat ă din regiunile Media ş, Agnita, Dumbr ăveni, jude ţul Sibiu a fost dezvoltat ă o matrice care ia în considera ţie mai mul ţi parametrii grupa ţi în dou ă categorii: s ănătatea uman ă şi poluarea mediului. Prioritatea localit ăţ ilor este stabilit ă în func ţie de num ărul locuitorilor, cele mai mari fiind mai importante, şi de greutatea fiec ărui parametru. Analiza a fost f ăcut ă cu tehnicile GIS, rezultatul identificând cele mai relevante localit ăţ i din jude ţul Sibiu în care trebuie s ă aib ă loc investi ţii pentru cele dou ă sectoare.

Comuna Axente Sever între localit ăţ ile prioritare pentru jude ţul Sibiu

148 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Masterplan privind Extinderea şi reabilitarea sistemelor de ap ă şi ap ă uzat ă din regiunile Media ş, Agnita, Dumbr ăveni, jude ţul Sibiu - 2006

Infrastructura de alimentare cu ap ă Obiective Comuna Axente Sever are ca principale obiective „Sistemul de alimentare cu ap ă potabil ă şi canalizare ape uzate menajere comunal” Un prim pas spre atingerea acestui obiectiv a fost implementarea proiectului „Sistem zonal de alimentare cu ap ă potabil ă şi canalizare ape uzate menajere în ora şul Cop şa Mic ă şi localit ăţ ile limitrofe” ; în acest sistem localit ăţ ile Axente Sever şi Agîrbiciu beneficiaz ă de re ţea de alimentare cu ap ă şi canalizare ape uzate ,sta ţia de epurare urmând a deservi şi localit ăţ ile Valea Viilor, Moti ş şi Târnava. În paralel cu acest proiect în nordul jude ţului Sibiu, al doilea operator regional „S.C. Apa Târnavei Mari a finalizat proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de ap ă şi ap ă uzat ă în regiunile Media ş, Agnita, Dumbr ăveni, jude ţul Sibiu” finan ţat prin Programul Opera ţional Sectorial Mediu. Finan ţarea acestui Proiect POS Mediu a fost asigurat ă din Fondul de Coeziune, în baza Deciziei de Aprobare nr.C (2008) 2433/09.07.2008 a Comisiei Europene, a Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvolt ării Durabile nr.1451/17.11.2008 şi a Contractului de Finan ţare nr.91950, încheiat la data de 28.11.2008, între Autoritatea de Management – POS Mediu şi S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. Proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de ap ă şi ap ă uzat ă în regiunile Media ş, Agnita, Dumbr ăveni, jude ţul Sibiu” are o valoare total ă eligibil ă de 323.968.750 lei (f ără TVA) din care finan ţarea nerambursabil ă din Fondul de Coeziune este în valoare de 261.662.005 lei (f ără TVA). Coordonatele financiare ale proiectului sunt prezentate în tabelul de mai jos: Valoarea total ă eligibil ă a Proiectului, f ără TVA: 323.968.750 lei 1) Valoarea eligibil ă conform POS Mediu, din care: 307 .837.654 lei • Finan ţare nerambursabil ă din Fondul de Coeziune al UE 261.662.005 lei • Finan ţare nerambursabil ă din bugetul de stat 40.018.897 lei

149 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

• Contribu ţie beneficiar, din bugetul local 6.156.752 lei 2) Valoarea Proiectului, alta de cât cea eligibil ă conform POS Mediu 20.786.550 lei Valoarea TVA aferent ă valorii eligibile a Proiectului conform POS Mediu 73.881.037 lei Valoarea TVA aferent ă altei valori decât cea eligibil ă a Proiectului conform POS Mediu 4.988.772 lei În prezent operatorul S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. din jude ţul Sibiu are în componen ţă localit ăţ ile urbane: Media ş, Dumbr ăveni şi Agnita, urmând ca în viitor s ă preia în operare şi ora şul Cop şa Mic ă şi cele 28 comune membre A.D.I. „Apa Târnavei Mari” . Trebuie men ţionat c ă zona de acoperire a serviciilor S.C. Apa Târnavei Mari este urm ătoarea: Suprafa ţa regiunii: 1822 km 2 (33,6 % din suprafa ţa jude ţului Sibiu) Relief predominant: dealuri şi podi şuri Popula ţia regiunii: 147.837 Total localit ăţ i urbane: 4 ora şe: Media ş, Agnita, Dumbr ăveni, Cop şa Mic ă; Total localit ăţ i rurale: 28 comune Beneficiile pe care le aduce Proiectul cofinan ţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene sunt: 1. Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii vie ţii popula ţiei care tr ăie şte în zona de deservire prin asigurarea accesului la servicii de ap ă potabil ă şi canalizare; 2. Asigurarea furniz ării de ap ă potabil ă, corespunz ătoare din punct de vedere calitativ / cantitativ standardelor UE, dup ă implementarea Proiectului pentru toat ă popula ţia din aglomer ările Media ş, Agnita şi Dumbr ăveni; 3. Bran şarea la sistemul de alimentare cu ap ă şi racordarea la sistemul de canalizare a întregii popula ţii din localit ăţ ile Media ş, Agnita şi Dumbr ăveni; 4. Îmbun ătăţ irea condi ţiilor igienice şi a st ării de s ănătate a popula ţiei din regiunea deservit ă de operatorul regional, prin furnizarea unei ape potabile de calitate european ă, contribuind direct la reducerea riscului de boli, în special la copii; 5. Evitarea devers ării directe a apei uzate în apa de suprafa ţă şi reducerea exfiltra ţiilor de ap ă uzat ă prin evacuarea şi tratarea apei uzate conform normelor europene; 6. Realizarea de economii pentru viitorii utilizatori prin evitarea cheltuielilor la pomparea din pu ţuri şi cur ăţ area foselor septice; 7. Crearea direct ă de noi locuri de munc ă în timpul fazei de construc ţie. 8. Stimularea cre şterii economice prin îmbun ătăţ irea general ă a infrastructurii în regiune. GRADUL ACTUAL DE ACOPERIRE A SERVICIILOR S.C. APA TÂRNAVEI MARI S.A. Localit ăţ i deservite: 3 ora şe - Media ş, Agnita, Dumbr ăveni Popula ţie beneficiar ă: 72.569 locuitori Func ţie de modul în care este asigurat ă finan ţarea acestor proiect se d ă în exploatare sistemul local de alimentare cu ap ă potabil ă şi canalizare ape uzate din satele Axente Sever şi Agîrbiciu. Reglement ări în domeniu la nivel judeţean:

Prin derogare de la dispozi ţiile articolelor 5 alineatul 2 şi 8, precum şi ale anexei I p ărţile B şi C la Directiva 98/83/CE, valorile stabilite pentru urm ătorii parametri nu se aplic ă în întregime pe teritoriul României (implicit în jude ţul Sibiu) în condi ţiile stabilite mai jos: • pentru oxidabilitate (pân ă la 31.12.2010) în aglomer ările urbane cu mai pu ţin de 10.000 locuitori; • pentru amoniu, nitra ţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide (pân ă la 31.12.2015) în aglomer ările urbane cu mai pu ţin de 10.000 locuitori; • pentru amoniu, nitra ţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan (pân ă la 31.12.2015), în aglomer ările între 10.000 şi 100.000 locuitori. Planul de investi ţii propus în Masterplanul privind Extinderea şi reabilitarea sistemelor de ap ă şi ap ă uzat ă din regiunile Media ş, Agnita, Dumbr ăveni, jude ţul Sibiu cuprinde urm ătoarele m ăsuri pentru 150 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial infrastructura de alimentare cu ap ă din zona men ţionat ă: ‹ Captarea apei (sta ţia de tratare Lai ţa/Bîlea - Agnita); • Tratarea apei cu activit ăţ i specifice în Media ş, Agnita şi Dumbr ăveni • Re ţeaua de alimentare cu ap ă cu Media ş - extinderea re ţelei de distribu ţie ap ă în zona de nord Bazna şi Bl ăjel pentru alimentarea ora şelor din zon ă, Bazna şi Bl ăjel, cu ap ă tratat ă de la Media ş şi îmbun ătăţ irea managementului în zona de nord-vest a Media şului (rezervor Gura Câmpului); - extinderea re ţelei de distribu ţie ap ă în zona de sud pentru alimentarea cartierelor Ighiş, Angaru de Sus şi cartierul de vest cu apa tratat ă de la Media ş; - extinderea re ţelei de distribu ţie ap ă în municipiul Media ş. - Agnita - extinderea sistemului de alimentare cu ap ă potabil ă la Cove ş, extinderea sistemului de alimentare cu apa potabila la Ruja; • Dumbr ăveni - extinderea sistemului de distribu ţie la Ernea din noua sta ţie de tratare (câmpul de pu ţuri) pentru alimentarea ora şului Ernea; - extinderea sistemului de distribu ţie la Saro ş pe Tîrnave din noua sta ţie de tratare (câmpul de pu ţuri) pentru alimentarea ora şului Saro ş pe Tîrnave; În Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu sunt prezentate urm ătoarele investi ţii prioritare în ceea ce prive şte calitatea apei pentru consumul zilnic al popula ţiei, pentru care se au în vedere: • sistemele existente de alimentare cu ap ă potabil ă care din cauza sursei, lipsei tratamentului adecvat, calit ăţ ii slabe a apei, nu sunt conforme şi au un impact direct asupra s ănătăţ ii popula ţiei; • sistemele existente de alimentare cu ap ă potabil ă care din cauza deficien ţelor, sursei, facilit ăţ ilor de tratare sau pierderilor din re ţea, nu pot furniza apa potabil ă 24 h/zi; • zonele urbane care nu beneficiaz ă în prezent de o surs ă acceptabil ă de alimentare cu ap ă şi pot fi deservite de o surs ă existent ă; • extinderea zonelor deservite de surse de ap ă conforme care le elimin ă pe cele sursele neconforme existente; • comunit ăţ i ce nu dispun de o surs ă de ap ă potabil ă acceptabil ă şi care nu pot fi deservite din sursele existente; • înlocuirea re ţelelor, cu prec ădere a celor cu deficien ţe, cu num ăr semnificativ de interven ţii, cu întreruperi în alimentare, cu pierderi; • înlocuirea ţevilor din azbest din cadrul re ţelelor. Obiective pentru infrastructura de ap ă Perioada Sursa Tratare Re ţea • Construc ţia unor noi • Reabilitarea şi extinderea • Extinderea sau ranforsarea conductelor facilit ăţ i de captare cu facilit ăţ ilor de tratare existente magistrale de ap ă potabil ă pentru a furniza priza de râu, acolo unde au acolo unde apa potabil ă nu este în apa celor noi conecta ţi; nevoie urgent ă de conformitate cu legisla ţia; • Începerea construc ţiei de re ţele noi de ap ă înlocuire; • Furnizarea de facilit ăţ i adecvate pentru comunit ăţ ile neconectate în prezent; • Realizarea unor pu ţuri noi, de laborator pentru toate • Extinderea re ţelei în zonele urbane pentru a 2008 – 2013 în zone unde exist ă lipsuri facilit ăţ ile de tratare; realiza cel pu ţin o rat ă de conectare de 80%; în alimentare sau fântânile • Furnizarea de facilit i • Începerea înlocuirii tronsoanelor cu existente trebuie înlocuite; ăţ suplimentare de tratare acolo probleme mari ale re ţelei; • Reabilitarea surselor unde apa subteran ă şi de suprafa ţă • Începerea înlocuirii conductelor din existente de ap ă subteran ă nu este conform ă cu legisla ţia (de azbociment; prin înlocuirea ex. eliminarea nitra ţilor); • echipamentului electric şi Instalarea contoarelor de debit de mas ă în 151 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Obiective pentru infrastructura de ap ă Perioada Sursa Tratare Re ţea mecanic. • Înlocuirea echipamentelor toate re ţelele pentru a ajuta la reducerea mecano-electrice aflate în stare pierderilor. critic ă. • Reabilitarea • Continuarea extinderii re ţelei pentru a structurilor capt ărilor ajunge la o rat ă de acoperire de 100% de râu existente; în zonele urbane majore; • Reabilitarea • Continuarea extinderii re ţelei pentru a • Construirea de facilit ăţ i noi /reînnoirea frontului de ajunge la o rata de acoperire de 80% de tratare ca parte a unui captare pe baza în zonele cu comunit ăţ i mai mici; program pe termen lung; programelor • Ranforsarea magistralelor pentru a • Reabilitarea facilit ăţ ilor convenite; asigura o alimentare adecvat ă cu ap ă existente care nu au fost 2014 – 2018 • Reabilitarea acolo unde este necesar; incluse în programul /înlocuirea conductelor • Finalizarea înlocuirii conductelor anterior; de aduc ţiune ap ă brut ă; magistrale din azbociment; • Dotarea tuturor sta ţiilor de • Înlocuirea • Continuarea înlocuirii tronsoanelor tratare cu sisteme de echipamentelor defecte din re ţea pe baza rezultatelor recuperare a n ămolului. mecano-electrice de la programului privind pierderile de ap ă; fronturile de captare pe • Începerea elabor ării unui model baza programului hidraulic al re ţelei pentru a optimiza convenit. performan ţa re ţelei. • Înlocuirea p ărţilor majore ale • Înlocuirea continu a echipamentelor mecano- ă • Continuarea înlocuirii tronsoanelor echipamentelor electrice în conformitate cu defecte din re ţea; mecano-electrice de la programul convenit şi pentru • Efectuarea schimb ărilor necesare ale fronturile de captare a economisi energia re ţelei bazate pe rezultatele modelului pentru a îmbun ătăţ i electric ă; 2019 – 2023 hidraulic; eficien ţa energetic ă; • Continuarea reabilit ării • Extinderea re ţelei atât cat este necesar • Reabilitare continu ă a facilit ăţ ilor existente; în conformitate cu planul urbanistic; fronturilor de captare • Dotarea cu facilit ăţ i • Men ţinerea unei campanii proactive pe baza programului suplimentare de tratare acolo de control a pierderilor de ap ă. convenit. unde calitatea apei nu este conform ă. • Reabilitarea • Reabilitarea componentelor componentelor majore structurale majore ale • Continuarea înlocuirii re ţelei pe baza structurale ale sta ţiilor de tratare; rezultatelor campaniei de control al capt ărilor de ap ă de 2024 – 2028 • Analiza nevoii de capacitate pierderilor; suprafa ţă ; suplimentar ă de tratare în • Analiza rezultatelor modelului • Înlocuirea sistemului compara ţie cu schimb ările hidraulic. SCADA pentru survenite în profilul cererii. fronturile de captare. • Între ţinerea echipamentului pentru • Înlocuirea echipamentului şi • Continuarea înlocuirii re ţelei pe baza 2029 – 2038 a se asigura faptul c ă structurilor în conformitate rezultatelor campaniei de control al nu exist ă lipsuri în cu programul convenit. pierderilor. alimentare.

În zona tratat ă de Masterplan, localit ăţ ile au fost grupate pentru a fi deservite de aceea şi surs ă de ap ă, acolo unde este posibil, pentru a folosi mai bine sursele de ap ă existente, care sunt în general conforme, şi sta ţiile de tratare. Pentru restul localit ăţ ilor, au fost identificate sursele de ap ă potabil ă 152 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial considerate a fi adecvate a şa cum sunt definite de Directiva 98/83/CE. Cu toate acestea, nu au fost prev ăzute investi ţii pentru şase localit ăţ i (Albi şi P ădureni - Slimnic, Crin ţ - Săli şte, Lotrioara şi Paltin - Boi ţa, S ădinca - Loamne ş) cu o popula ţie sub pragul minim de 50 persoane specificat de Directiv ă. Au fost identificate cinci sisteme zonale de alimentare cu ap ă ce cuprind 56 de localit ăţ i (58,33%) din totalul de 96 de localit ăţ i, restul de 40 fiind incluse la rubrica Rural. Sistem Sta ţia de Localit ăţ i incluse zonal tratare a apei Sibiu Sud Sibiu, P ăltini ş, Cisn ădie, Cisn ădioara, R ăş inari, Prislop, Şelimb ăr, Bungard, Mohu, Ve ştem Sibiu Nord-Est Dumbrava Ro şia, Ca şol ţ, Daia, Nou, Corn ăţ el, Nucet, Şura Mare, Hamba Sibiu Sibiu Sibiu Nord-Vest Sibiu Sud Şura Mic ă, Rusciori, Ocna Sibiului, Loamne ş, Mîndra, Al ămor, Armeni, Ha şag, P ăuca, Bogatu Român, Bro şteni, Presaca, Ludo ş, Gusu, Miercurea Sibiului, Dobîrca, Apoldu de Sus, Apoldu de Jos, Sîng ătin, Amna ş, Aciliu, Cristian Avrig Avrig, Mîr şa, Bradu, S ăcădate, Racovi ţă , Sebe şu de Sus Avrig Tălmaciu Tălmaciu, T ălmaciu II (Colonia T ălmaciu) Nici una Săli şte Săli şte, Gale ş, Vale, S ăcel, Mag, Tili şca Săli şte Jina Jina, Poiana Sibiului Jina (extras din Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, 2008)

Zona cu servicii de ap ă Etapa 2 (pân ă în 2015) Etapa 3 (pân ă în 2038) Sistem zonal de alimentare cu ap ă Sibiu • ST Dumbrava finalizat ă în 2009; • Captare de suprafa ţă râul Cibin şi • ST Sibiu Sud finalizat ă în 2012; • Între ţinerea şi reabilitarea re ţelei barajul de pe Râul Sadu; • Conformare total ă cu articolele 1–7 din în curs de desf ăş urare; • Dou ă sta ţii existente de tratare ap ă: Directiva pentru Ap ă Potabil ă 98/83/CE; • Retehnologizare Sta ţiei de Dumbrava (în func ţiune) şi Sibiu Sud (în • Alimentare cu ap disponibil pentru ă ă Tratare; conservare); 100% din popula ţie din zona de • Măsuri active de control al • Popula ţie bran şat ă care beneficiaz ă de alimentare propus ă; scurgerilor. ap ă tratat ă estimat ă (2007): 184.455; • Zona de func ţionare extins ă şi la zonele • Popula ţie f ără acces la ap ă potabil ă rurale. (2007): 28.296. Sistem zonal de alimentare cu ap ă • Finalizare în 2015; Avrig • Conformare total ă cu articolele 1 – 7 din • Între ţinerea şi reabilitarea re ţelei • Captare de suprafa ţă pe râul Avrig. Directiva pentru Ap ă Potabil ă 98/83/CE; în curs de desf ăş urare; Lucr ări existente pentru tratarea apei; • Alimentarea cu ap ă disponibil ă pentru • Măsuri active de control al • Popula ţie bran şat ă care beneficiaz ă de 100% din popula ţie în zona de alimentare scurgerilor; ap ă tratat ă estimat ă (2007) 13.350; propus ă; • Reabilitarea capt ării. • Popula ţie f ără acces la ap ă potabil ă • Reabilitarea ST Avrig şi extinderea zonei (2007) 3.521. de servicii începe în 2014. Sistem zonal de alimentare cu ap ă • Îmbun ătăţ iri ale sursei de ap ă local ă Tălmaciu pentru conformarea cu articolele 1 - 7 din • Optarea pentru bran şarea la • Surs ă subteran ă de ap ă – pu ţuri de mare Directiva pentru Ap ă Potabil ă 98/83/CE; re eaua de servicii de ap Sibiu, adâncime în lunca râului Sadu; ţ ă • Extinderea re ţelei finalizat ă pentru zonele pentru a permite conformarea cu • Popula ţie bran şat ă care beneficiaz ă de lips ă; articolele 1 - 7 ale Directivei ap ă tratat ă estimat ă (2007) 5.774; • Alimentarea cu ap ă disponibil ă pentru pentru Ap ă Potabil ă 98/83/CE. • Popula ţie f ără acces la re ţeaua existent ă 100% din zona de alimentare propus ă. (2007) 348. Sistem zonal de alimentare cu ap ă • Modernizarea şi îmbun ătăţ iri ale ST la • Conformarea total ă cu articolele 1 Săli şte captare; – 7 ale Directivei pentru Ap ă • Captare direct ă ap ă de suprafa ţă din • Conformarea cu articolele 1 – 5 din Potabil ă 98/83/CE; 153 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Zona cu servicii de ap ă Etapa 2 (pân ă în 2015) Etapa 3 (pân ă în 2038) izvorul Tili şcu ţa; Directiva pentru Ap ă Potabil ă 98/83/CE; • Între ţinerea şi reabilitarea re ţelei • Lucr ări de tratare a apei existente; • Alimentare cu ap ă disponibil ă pentru în desf ăş urare; • Popula ţie bran şat ă care beneficiaz ă de 100% din zona de alimentare propus ă. • Măsuri active de control al ap ă tratat ă estimat ă (2007) 4.104; scurgerilor. • Popula ţie f ără acces la ap ă potabil ă (2007) 1.579. Sistem zonal de alimentare cu ap ă • ST Jina finalizat ă în 2015; Jina • Conformarea cu articolele 1 – 7 din • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Captare ap ă de suprafa ţă – izvorul Directiva pentru Ap ă Potabil ă 98/83/CE.; reabilitarea re ţelei; Dobra; • Extinderea ariei de servicii începând cu • Reabilitarea ST; • Popula ţie bran şat ă care beneficiaz ă de 2014; • Măsuri active de control al ap ă tratat ă estimat ă (2007) 0; • Alimentare cu ap ă pentru 100% din zona scurgerilor. • Popula ţie f ără acces la ap ă potabil ă de alimentare propus ă. (2007) 6.836. • Conformare total ă cu articolele 1 • Conformare par ţial ă cu articolele 1 – 5 ale – 7 ale Directivei pentru Ap ă Rural Directivei pentru Apa Potabila 98/83/CE; Potabil ă 98/83/CE pân ă în 2030; • Popula ţie bran şat ă care beneficiaz ă de • Ap ă potabil ă disponibil ă (2015) pentru • Desf ăş urarea între ţinerii re ţelei; ap ă tratat ă estimat ă (2007) 2.044; întreaga popula ţie; • Operator regional stabilit pân ă în • Popula ţie f ără acces la ap ă potabil ă • Operator regional existent pentru 50% din 2030; (2007) 31.175. localit ăţ ile rurale. • Măsuri active de control al scurgerilor introduse în 2020. (extras din Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, 2008) Infrastructura de ap ă uzat ă Obiective Prin derogare de la Articolele 3, 4 şi 5(2) ale Directivei 91/271/EEC, cerin ţele pentru sistemul de colectare şi tratare apelor uzate pentru aglomer ări cu o popula ţie echivalent ă mai mare de 2.000, nu se vor aplica în totalitate în România (implicit pentru jude ţul Sibiu) pân ă la 31 decembrie 2018, în conformitate cu urm ătoarele ţinte intermediare: • Pân ă la 31.12.2013, conformarea cu Articolul 3 va fi realizat ă în aglomer ările cu o popula ţie echivalent ă mai mare de 10.000; • Pân ă la 31.12.2013, conformarea cu Articolul 5(2) va fi realizat ă în aglomer ările cu o popula ţie echivalent ă mai mare de 10.000. România este obligat ă s ă asigure extinderea treptat ă a sistemelor de colectare prev ăzute la articolul 3 în conformitate cu urm ătoarele niveluri minime generale de locuitori echivalen ţi: • 80% la 31.12.2015. De asemenea, România este obligat ă să asigure extinderea treptat ă a trat ării apelor reziduale prev ăzute la articolele 4 şi 5(2) astfel: • 77% la 31.12.2015. Măsurile prezentate în Masterplanul privind Extinderea şi reabilitarea sistemelor de ap ă şi ap ă uzat ă din regiunile Media ş, Agnita, Dumbr ăveni, jude ţul Sibiu au ca scop îmbun ătăţ irea situa ţiei existente prin: - evitarea devers ărilor în râul Tîrnava Mare şi transportul tuturor canaliz ărilor din partea de sud şi nord c ătre sta ţia de epurare (2 colectoare principale de-a lungul râului); - extinderea şi îmbun ătăţ irea st ării re ţelei de canalizare pentru a evita infiltra ţiile, exfiltra ţiile şi interconexiunile între apele pluviale şi re ţelele de ape uzate; - colectarea din zonele nebran şate. ‹ Colectare - Media ş ( construirea unor colectoare combinate, pe partea de sud şi nord a râului Tîrnava Mare, dar şi un nou colector pentru canalizare de-a lungul râului Mo şna şi înlocuirea conductelor de canalizare în diferitele zone ale ora şului (Vitrometan, partea istoric ă a ora şului, zona Graweln, ş.a.). - Agnita ( construirea unui nou colector pentru canalizare pe partea de nord şi sud de-a lungul râului Hîrtibaciu şi înlocuirea şi extinderea re ţelei de canalizare) 154 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial - Dumbr ăveni (extindere conduct ă de canalizare în diferite zone ale ora şului, înlocuirea şi extinderea re ţelei de canalizare). ‹ Epurare -Media ş (Extinderea şi reabilitarea sta ţiei de epurare existent ă la Media ş prin repararea echipamentelor existente şi prin implementarea unor echipamente noi pentru a garanta epurarea sigur ă şi de calitate a apelor uzate şi a nămolului pentru a fi în concordan ţă cu cerin ţele de concentra ţie ale efluentului). -Agnita (Construirea unei noi sta ţii de epurare mecanic ă biologic ă a apelor uzate destinat ă epur ării sigure şi de calitate a apelor uzate şi a n ămolului pentru a fi în concordan ţă cu cerin ţele de concentra ţie ale efluentului. -Dumbr ăveni (Construirea unei noi sta ţii de epurare mecanic ă biologic ă a apelor uzate destinat ă epur ării sigure şi de calitate a apelor uzate şi a n ămolului pentru a fi în concordan ţă cu cerin ţele de concentra ţie ale efluentului. • În Masterplanul privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu (zona de sud, nord-vest şi centru a jude ţului Sibiu) sunt prezentate urm ătoarele investi ţii prioritare în ceea ce prive şte tratarea apelor uzate, Canalizare Epurare Nămol • 2008 – 2013 • Reabilitarea facilit ăţ ilor existente de • Extinderea re ţelei în toate zonele urbane pentru • Reabilitarea/extinderea facilit ăţ ilor tratare a n ămolului în cadrul a se atinge o rat ă de acoperire de cel pu ţin existente de epurare care trebuie s ă facilit ăţ ilor centrale convenite; 80%; fie în conformitate cu cerin ţele • Realizarea facilit ăţ ilor adecvate de • Instalarea conductelor magistrale pentru privind eliminarea nutrien ţilor / tratare a n ămolului la noua sta ţie de schemele regionale de ap ă uzat ă (clustere de tratare avansat ă; epurare; ap ă uzat ă); • Realizarea unor facilit ăţ i de epurare • Asigurarea unui depozit ecologic • Instalarea tronsoanelor cheie ale re ţelei de noi sau reabilitate pentru schemele pentru depozitarea n ămolului canalizare în localit ăţ ile care vor fi conectate la de dezvoltare regionala privind provenit din procesul de epurare; schemele de dezvoltare regional ă (aglomer ări epurarea apelor uzate; • Achizi ţionarea de echipament pentru de ap ă uzat ă); • Furnizarea de facilit ăţ i adecvate de evacuarea n ămolului pe teren sau • Înlocuirea tronsoanelor cu probleme grave ale laborator la toate sta ţiile de epurare pentru folosirea lui în alte scopuri de re ţelei: reful ări/inund ări, infiltra ţii excesive sau importante. mediu. cazuri clare de d efectare. • 2014 – 2018 • Extinderea re ţelei în toate zonele urbane pentru a se atinge o rat ă de acoperire de cel pu ţin • Reabilitarea/extinderea facilit ăţ ilor • Realizarea facilit ăţ ilor de tratare a 90%; existente de epurare pentru o nămolului la toate sta ţiile de epurare • Continu ă instalarea conductelor magistrale popula ţie echivalent ă sub 10.000; noi; pentru schemele regionale de ap ă uzat ă • Realizarea unor facilit ăţ i de epurare • Realizarea unui program de (clustere de ap ă uzat ă); noi pentru p ărţile care au mai r ămas monitorizare a n ămolului pentru a se • Instalarea unor tronsoane non cheie ale re ţelei din schemele de dezvoltare regional ă vedea dac ă acesta poate fi folosit în în localit ăţ ile recent conectate; privind epurarea apelor uzate; agricultur ă; • Continu ă înlocuirea tronsoanelor cu probleme • Realizarea unor facilit ăţ i de epurare • Adoptarea unor metode alternative de ale re ţelei existente; noi în func ţie de realizarea noilor evacuare a n ămolului, ca de ex. • Instalarea tronsoanelor cheie ale re ţelei în sisteme de colectare a apelor uzate. uscare. localit ăţ ile sub 10.000 l.e. care nu sunt p ărţi ale schemelor de dezvoltare reg ional ă. 2019 – 2023 • Furnizarea pentru prima dat ă a serviciilor de canalizare în localit ăţ ile rurale care nu au 2018 ca termen de conformare; • Construc ţie complet ă a facilit ăţ ilor • Extinderea facilit ăţ ilor de tratare a • Continu ă înlocuirea tronsoanelor cu probleme adecvate de tratare pentru nămolului dup ă cum este necesar; ale re ţelei existente; comunit ăţ ile rurale, a şa cum se cere • Înlocuirea elementelor majore ale • Dezvoltarea unui model hidraulic pentru în prevederile Directivei; echipamentelor mecano-electrice în comunit ăţ ile urbane importante; • Înlocuirea elementelor majore ale conformitate cu programul convenit; • Realizarea unor lucr ări de îmbun ătăţ ire ale echipamentelor mecano-electrice în • Începerea evacu ării n ămolului pe deversoarelor conductelor de canalizare în conformitate cu programul convenit; terenuri în conformitate cu legisla ţia. sistem combinat; • Dotarea cu echipament care s ă colecteze materialul vidanjabil din fosele septice. 2024 – 2038 • Înlocuirea echipamentelor mecano- • Între ţinerea facilit ăţ ilor; 155 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Canalizare Epurare Nămol • Extinderea re ţelelor dup ă cum este necesar; electrice în conformitate cu • Continuarea programului de evacuare • Continua înlocuire a tronsoanelor vechi ale programul convenit; ecologic ă a n ămolului pe terenuri. re ţelei; • Analizarea performantei/eficientei • Reconfigurarea re ţelei pe baza rezultatelor sta ţiilor de epurare existente şi modelului hidraulic al re ţelei. modificarea lor dac ă este necesar. (extras din Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, 2008) În zona tratat ă au fost identificate 20 de aglomer ări cu o popula ţie echivalent ă peste 2.000, în conformitate cu prevederile Directivei, din care: o 1 aglomerare care dep ăş eşte 100.000 l.e.; o 2 aglomer ări între 10.000-100.000 l.e.; o 17 aglomer ări între 2.000-10.000 l.e.; o 73 aglomer ări sub 2.000 l.e. Termenul de aglomerare nu trebuie confundat cu unit ăţ ile administrative. Limitele unei aglomer ări pot corespunde sau nu cu grani ţele unei unit ăţ i administrative, mai multe unit ăţ i administrative (învecinate) pot constitui o aglomerare sau, o singur ă unitate administrativ ă poate fi format ă din aglomer ări independente dac ă ele reprezint ă suficiente zone concentrate, separate în spa ţiu/teritorial. Aglomer ările care se afl ă sub inciden ţa Directivei sunt: • aşez ările umane (localit ăţ ile) cu o popula ţie echivalent ă > 2.000 l.e.; • localit ăţ ile al ăturate care dep ăş esc împreun ă limita de 2.000 l.e. Ţinând cont de faptul c ă economiile de scar ă sunt necesare în sectorul de colectare şi epurare a apei uzate şi acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, aglomer ările au fost grupate în clustere de aglomer ări (fie între ele, fie cu aglomer ări sub 2.000 l.e.) care sunt deservite de aceea şi sta ţie de epurare. Datele estimate de conformare stabilite pe fiecare aglomerare din urm ătorul tabel se bazeaz ă pe estim ările consultantului, informa ţiile furnizate de autorit ăţ ile locale cu privire la infrastructura existent ă şi proiectele în derulare. Situa ţie existent ă Etapa 3 (pân ă în 2015) Etapa 4 (pân ă în 2018) Etapa 5 (pân ă în 2038) Conformare cu articolul 5 (2) Conformare cu articolul 5 (2) din din 91/271/CE pentru 91/271/CE pentru aglomer ări aglomer ări > 10.000 l.e. Cerin ţe > 2.000 l.e. 77% din popula ţia echivalent ă a jude ţului conform ă

• Cluster de aglomer ări pentru ap ă uzat ă Sibiu SE • Posibila extindere a etapei 2 din existent ă reabilitat ă în cadrul • Comunit ăţ i adi ţionale programul de investi ţii datorit ă programului ISPA precedent; prev ăzute cu sistem de • Desf ăş urarea între ţinerii şi dep ăş irii termenului; • Popula ţie estimat ă bran şat ă la colectare a şa cum este managementul aglomer ării. • Conformare total ă cu cerin ţele canalizare (2007) 164.733; prev ăzut în Directiv ă. etapei 3. • Popula ţie f ără bran şare la canalizare (2007) 21.792. • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Cluster de aglomer ări • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Desf ăş urarea între ţinerii şi managementul aglomer ării; pentru ap ă uzat ă Avrig SE managementul aglomer ării. managementul aglomer ării. • Modernizarea SE; • • • Cluster de aglomer ări • Desf ăş urarea între ţinerii şi pentru ap ă uzat ă Cristian managementul aglomer ării; • Desf ăş urarea între ţinerii şi • SE construit ă nou ă şi aflat ă în • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Re ţea de canalizare existent ă managementul aglomer ării; perioada de prob ă 2007. managementul aglomer ării. pentru întreaga popula ţie • Extinderea etapei 1 a SE. • Popula ţie f ără bran şare la propus ă. canalizare 2.359. • Cluster de aglomer ări • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Re ţea de canalizare existent ă • Desf ăş urarea între ţinerii şi pentru ap ă uzat ă Gura managementul aglomer ării. pentru întreaga popula ţie managementul aglomer ării; 156 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Situa ţie existent ă Etapa 3 (pân ă în 2015) Etapa 4 (pân ă în 2018) Etapa 5 (pân ă în 2038) Rîului SE nou ă ce trebuie propus ă; • Finalizarea moderniz ării / dat ă în folosin ţă în 2008; • Modernizare par ţial ă a SE extinderii SE; • Popula ţie estimat ă bran şat ă la existente. • Reabilitarea re ţelei de canalizare (2007) 1.817; canalizare. • Popula ţie f ără bran şare la canalizare 1.817. • Cluster de aglomer ări • Desf ăş urarea între ţinerii şi pentru ap ă uzat ă Jina • Desf ăş urarea între ţinerii şi managementul aglomer ării; Planuri în dezvoltare şi lucr ări managementul aglomer ării; • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Finalizarea moderniz ării / în curs de începere pentru o • Re ţea de canalizare existent ă managementul aglomer ării. extinderii SE; nou ă SE; pentru întreaga popula ţie • Reabilitarea re ţelei de • Popula ţie f ără bran şare la propus ă. canalizare. canalizare 4.152. • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Cluster de aglomer ări managementul aglomer ării; pentru ap ă uzat ă Miercurea • Finalizarea îmbun ătăţ irilor Sibiului Popula ţie estimat ă • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Desf ăş urarea între ţinerii şi la SE; bran şat ă la canalizare (2007) managementul aglomer ării. managementul aglomer ării. • Re ţea de canalizare • Popula ţie f ără bran şare la existent ă pentru întreaga canalizare 2.683. popula ţie propus ă. • Cluster de aglomer ări • Desf ăş urarea între ţinerii şi pentru ap ă uzat ă Ocna managementul aglomer ării; Sibiului • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Finalizarea îmbun ătăţ irilor • Popula ţie estimat ă bran şat ă la managementul aglomer ării. managementul aglomer ării. la SE; canalizare (2007) 356; • Reabilitarea re ţelei de • Popula ţie f ără bran şare la canalizare. canalizare 3.604. • Cluster de aglomer ări • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Finalizarea îmbun ătăţ irilor pentru ap ă uzat ă Orlat SE • Desf ăş urarea între ţinerii şi managementul aglomer ării; la SE; construit ă nou ă 2007; managementul aglomer ării. • Extinderea re ţelei de • Reabilitarea re ţelei de • Popula ţie f ără bran şare la canalizare. canalizare. canalizare 2.534. • Cluster de aglomer ri • Conform ă cu articolele 3, 5, ă • Finalizarea îmbun ătăţ irilor pentru ap uzat Poiana 10, 14 din 91/271/CE; ă ă la SE; Sibiului Popula ţie estimat ă • Neconformare. • SE nou ă şi re ţea de canalizare • Reabilit ări ale re ţelei de bran şat ă la canalizare (2007) existent ă pentru toat ă canalizare. 2.684. popula ţia propus ă; • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Cluster de aglomer ări managementul aglomer ării; • Finalizarea îmbun ătăţ irilor pentru ap ă uzat ă Racovi ţă • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Extinderea re ţelei de la SE; • Popula ţie f ără bran şare la managementul aglomer ării. canalizare pentru întreaga • Reabilit ări şi extinderi ale canalizare 3.735. popula ţie propus ă. re ţelei de canalizare. • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Cluster de aglomer ări • Finalizarea îmbun ătăţ irilor managementul aglomer ării; pentru ap ă uzat ă Sadu • Desf ăş urarea între ţinerii şi la SE; • Extinderea re ţelei de Popula ţie f ără bran şare la managementul aglomer ării. • Reabilit ări ale re ţelei de canalizare pentru întreaga canalizare 2.418. canalizare. popula ţie propus ă. • Cluster de aglomer ări pentru ap ă uzat ă S ăli şte • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Desf ăş urarea între ţinerii şi • nefunc ţional ă; managementul aglomer ării; managementul aglomer ării; • Popula ţie estimat ă bran şat ă la • Conform ă cu articolele 3, 5, • Finalizarea îmbun ătăţ irilor canalizare (2007) 2.441 din • Neconformare; 10, 14 din 91/271/CE; la SE; care numai 1.424 deverseaz ă • Extinderea re ţelei de • Reabilit ări ale re ţelei de în SE; canalizare pentru întreaga canalizare. • Popula ţie f ără bran şare la popula ţie propus ă. canalizare 2.282. • Cluster de aglomer ări • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Desf ăş urarea între ţinerii şi 157 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Situa ţie existent ă Etapa 3 (pân ă în 2015) Etapa 4 (pân ă în 2018) Etapa 5 (pân ă în 2038) pe ntru ap ă uzat ă Slimnic SE managementul aglomer ării; managementul aglomer ării; managementul aglomer ării; şi re ţea de canalizare în • Extinderi ale re ţelei de • Conform ă cu articolele 3, 5, • Modernizarea SE; construc ţie fiind finan ţate prin canalizare pentru întreaga 10, 14 din 91/271/CE; • Reabilit ări ale re ţelei de SAPARD; popula ţie propus ă. • Extinderea re ţelei de canalizare. • Popula ţie estimat ă bran şat ă la canalizare pentru întreaga canalizare (2007) 0; popula ţie propus ă. • Popula ţie f ără bran şare la canalizare 2.536. • Cluster de aglomer ări pentru ap ă uzat ă T ălmaciu Planuri pentru construirea de re ţea de canalizare şi SE • Desf urarea între inerii i • Desf ăş urarea între ţinerii şi proprii; ăş ţ ş managementul aglomer ării; managementul aglomer ării; • Lucr ări în execu ţie pentru SE • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Extinderea re ţelei de • Modernizarea SE; şi în curs de începere pentru managementul aglomer ării. • canale; canalizare pentru întreaga Reabilit ări ale re ţelei de popula ţie propus ă. canalizare. • Popula ţie estimat ă bran şat ă la canalizare (2007) 1.592; • Popula ţie f ără bran şare la canalizare 5.795. • Cluster de aglomer ări pentru ap ă uzat ă Turnu • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Desf ăş urarea între ţinerii şi Ro şu SE func ţional ă; managementul aglomer ării; managementul aglomer ării; • Desf ăş urarea între ţinerii şi • Popula ţie estimat ă bran şat ă la • Extinderea re ţelei de • Modernizarea SE; managementul aglomer ării. canalizare (2007) 118; canalizare pentru întreaga • Reabilit ări ale re ţelei de • Popula ţie f ără bran şare la popula ţie propus ă. canalizare. canalizare 2.543. • Cluster de aglomer ări • Finalizarea lucr ărilor la SE pentru ap ă uzat ă Vurp ăr • Desf ăş urarea între ţinerii şi existent ă şi extinderea re ţelei Nu exist ă SE; managementul aglomer ării; de canalizare la întreaga • Popula ţie estimat ă bran şat ă la • Neconformare; • Modernizarea SE; popula ţie propus ă; canalizare (2007) 0; • Reabilit ări ale re ţelei de • Conformare cu articolele 3, 5, • Popula ţie f ără bran şare la canalizare. 10, 14 din 91/271/CE; canalizare 2.433. • Aglomer ări sub 2.000 • Conformare cu articolele 3, 5 l.e. Aglomer ări rurale sub din 91/271/CE; • Conformare cu articolele 2.000 l.e.; • Colectare şi tratare disponibil ă 10, 14 din 91/271/CE odat ă • Popula ţie estimat ă bran şat ă la • Neconformare; pentru 26% din aglomer ările cu existen ţa operatorului canalizare (2007) 0; rurale; regional. • Popula ţie f ără re ţea curent ă de • Operator regional inexistent. canalizare 31.565. Articolele 3 şi 5 din Articolele 3 şi 5 din 91/271/CE: 91/271/CE: - 91% din popula ţia total ă din - 99% din popula ţia total ă aglomer ările cu peste 2.000 l.e. din aglomer ările cu peste să aib ă acces la o re ţea de 2.000 l.e. s ă aib ă acces la o Conformare total ă canalizare; re ţea de canalizare; - 90,4% din popula ţia total ă - 99% din popula ţia total ă din aglomer ările cu peste 2.000 din aglomer ările cu peste l.e. cu acces la epurare 2.000 l.e. cu acces la epurare conform ă a apelor uzate; conform ă a apelor uzate; (extras din Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, 2008)

În cadrul Masterplanului privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, s-au stabilit şi prioritizat investi ţiile ce vor avea loc în partea de sud a jude ţului Sibiu în func ţie de ordinea priorit ăţ ilor pentru faza I (2008- 2013) şi s-au prezentat investi ţiile pe localit ăţ i pentru perioada 2008-2038.

158 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Strategia n ămolului În jude ţ exist ă sta ţii de epurare şi tratare a n ămolului la Sibiu, Turnu Ro şu, S ăli şte, Orlat, Gura Rîului, Cristian şi Avrig.

Detaliile şi fazele programului de investi ţii pe termen lung necesar pentru implementarea strategiei n ămolului Nămol provenit din epurarea apei uzate Faza 1 SE Avrig SE Poiana Sibiului 2008 – 2013 Nămol provenit din tratarea apei ST Sibiu Sud Nămol provenit din epurarea apei uzate • Se continu ă cu recomand ările identificate în Faza 1; • Cercetarea şi examinarea viabilit ăţ ii recicl ării în agricultur ă şi / sau aplicarea n ămolului deshidratat tratat Faza 2 în silvicultur ă; 2014 – 2018 • Evaluarea utilit ăţ ii introducerii trat ării cu var la SE localizate strategic (introducerea SE Sibiu Mohu); • Ini ţierea strategiei cea mai viabil ă din punct de vedere economic şi sustenabil ă din punct de vedere al mediului pentru implementarea în Faza 3. Nămol provenit din tratarea apei • Asigurarea implement ării şi func ţionarea deplin ă a strategiei identificat ă în Faza 2; • Faza 3 Depunerea n ămolului deshidratat în depozite sau în unit ăţ i de stocare pe termen lung; • Între ţinerea şi / sau înlocuirea principalelor elemente mecanice şi electrice asociate cu opera ţiunile de 2019 – 2023 tratare a n ămolului la SE şi ST; • Continuarea recomand ărilor identificate în Faza 1 pentru gestionarea n ămolului. • Faza 4 Va continua strategia pe termen lung identificat ă în Faza 3; • Principalele elemente (infrastructura / sisteme sau echipament) legate de strategia pe termen lung vor fi 2024 – 2028 între ţinute şi / sau înlocuite. • Faza 5 Va continua strategia pe termen lung identificat ă în Faza 3; • Între ţinerea şi / sau înlocuirea principalelor elemente mecanice şi electrice asociate cu opera ţiunile de 2029 – 2033 tratare a n ămolului la SE şi ST. Faza 6 • Continuare Faza 4 şi 5. 2034 – 2038 (extras din Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, 2008)

I.1.1.2. Alimentare cu energie electric ă Prin H.C.J. 108/25.06.2009 s-a aprobat lista de priorit ăţ i în vederea finan ţă rii proiectelor în cadrul programului “Electrificare 2007-2009”, astfel: În aprilie 2010, situa ţia aliment ării cu energie electric ă în jude ţul Sibiu se prezenta preciza c ă 3 localit ăţ i au mai multe gospod ării ce nu sunt total electrificate: Boi ţa, Slimnic şi Mic ăsasa, comuna Axente Sever având 10 gospod ării ce impune o extindere a re ţelei electrice – investi ţie estimat ă la 228 mii lei. În Situa ţia privind localit ăţ ile care necesit ă extinderea re ţelelor electrice propuse pentru programul „electrificare 2012-2016”în jude ţul Sibiu, situa ţie elaborat ă de S.C. Filiala de Distribu ţie a Energiei Electrice Electrica Distribu ţie Transilvania SUD S.A., Sucursala de Distribu ţie a Energiei Electrice Sibiu nu este cuprins ă comuna Axente Sever cu investi ţii.

I.1.1.3. Salubrizarea localit ăţ ilor Principalele obiective tehnice care constituie strategia general ă a jude ţului Sibiu pentru gestionarea de şeurilor se pot sintetiza astfel:

Strategia general ă a jude ţului Sibiu pentru gestionarea de şeurilor

159 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Obiectiv Termen Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii la consumator permanent Promovarea trat ării n ămolului rezultat de la epurarea apelor uzate or ăş ene şti în vederea permanent valorific ării Asigurarea unui grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100% în mediul rural 2013 Finalizarea şi realizarea de noi sta ţii de sortare pentru de şeurile reciclabile colectate selectiv 2010 – 2016 Implementarea sistemului de colectare selectiv ă a de şeurilor reciclabile astfel încât s ă se 2013 asigure atingerea ţintelor privind valorificarea de şeurilor de ambalaje Închiderea depozitelor neconforme conform prevederilor avizelor de închidere emise de 2013 A.P.M. Sibiu Asigurarea de capacit ăţ i de tratare a de şeurilor biodegradabile municipale (compostare, fermentare, tratare mecano-biologic ă ş.a.) astfel încât s ă se asigure atingerea ţintelor privind 2012 – 2015 reducerea cantit ăţ ii de de şeuri biodegradabile depozitate Preg ătirea pentru reutilizare şi reciclarea de şeurilor menajere şi asimilabile hârtie, metal, 2020 plastic şi sticl ă la un nivel minim de 50% din masa total ă Gestionarea corespunz ătoare a de şeurilor din construc ţii şi demol ări astfel încât s ă se asigure un grad minim de valorificare de 70% din cantitatea total ă a de şeurilor din C&D 2020 nepericuloase cu excep ţia codului 17 05 04 (extras din Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, 2008)

Pentru atingerea ţintelor este propus acest sistem integrat de gestionare a de şeurilor solide municipale şi un plan de investi ţii aferent, dup ă cum urmeaz ă: V implementarea unui sistem de colectare selectiv ă a de şeurilor menajere pe categorii: hârtie+carton, plastic+metal+lemn, de şeuri biodegradabile, de şeuri reziduale; V construirea unor capacit ăţ i de compostare a de şeurilor biodegradabile şi a celor verzi care s ă asigure reducerea cantit ăţ ilor depozitate la Târnava; V utilizarea sta ţiilor de transfer ce se construiesc prin proiectele PHARE pentru transportul de şeurilor la depozitul Cristian; În cadrul strategiei, jude ţul a fost împ ărţit în cinci zone în func ţie de proiectele PHARE CES implementate şi în func ţie de distan ţele de transport şi transfer, astfel: Zona 1 Sibiu, Zona 2 Avrig, Zona 3 Agnita, Zona 5 S ăli şte. Zona 4 Media ş cuprinde: 20 unit ăţ i administrativ teritoriale pe teritoriul c ărora serviciile de salubrizare sunt prestate de 3 operatori economici: • S.C. ECO-SAL S.A. Media ş – Media ş, Cop şa Mic ă, Târnava, Mo şna, Dumbr ăveni, Axente Sever , Bazna, Brateiu, Dârlos, Laslea, Mic ăsasa, Valea Viilor, A ţel, Şeica Mic ă, Hoghilag, Alma si Blajel; • S.C. BRANTNER Servicii Ecologice S.A. – Şeica Mare; • S.C. Schuster Ecosal S.R.L. Sighi şoara – Biertan. Din punct de vedere al situa ţiei contractelor existente, situa ţia este urm ătoarea: • 1 UAT nu are contract – Mih ăileni; • 1 UAT are contracte încheiate direct cu locuitorii, f ără a exista o rela ţie contractual ă între Prim ărie şi operatorul de salubrizare pentru colectarea de şeurilor de la popula ţie – Şeica Mare; • 1 UAT are contract care expir ă la începutul anului 2014 – Biertan; • 2 UAT are contract care expir ă în perioada 2019 - 2021 – Hoghilag şi Mo şna; • 15 UAT au contracte cu perioada de valabilitate pân ă în 2058 – Media ş, Cop şa Mic ă, Târnava, Dumbr ăveni, Axente Sever, Bazna, Brateiu, Dârlos, Laslea, Mic ăsasa, Valea Viilor, A ţel, Şeica Mic ă, Bl ăjel si Alma. Măsuri pe termen scurt: Pentru fiecare din cele 5 zone în parte a fost stabilit un Plan de ac ţiune pe termen scurt, având în vedere urm ătoarele: • UAT f ără contract de salubrizare – în cel mai scurt timp vor încheia un contract de salubrizare cu un operator licen ţiat, care s ă expire la data deleg ării activit ăţ ii de colectare şi transport de c ătre ADI ECO Sibiu; • UAT în cazul c ărora exist ă contracte de salubrizare încheiate direct cu locuitorii – din punct de vedere legal, al rela ţiei între UAT şi operator, aceste UAT sunt în aceeasi situa ţie de la punctul precedent, respectiv f ără contract de salubrizare (deoarece contractele dintre operator şi utilizatori nu pot ţine loc unui contract de delegare a gestiunii). De aceea solu ţia aplicabil ă va fi aceea şi ca la punctul anterior; • UAT cu contracte de salubrizare care expir ă în perioada 2011 – 2012 – în cazul în care nu a fost realizat ă o prelungire anterioar ă, aceste contracte vor fi prelungite, conform legii, pe o perioad ă de maxim 2 ani; 160 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

• UAT cu contracte de salubrizare care expir ă în perioada 2014 – 2021 (asupra acestor contracte nu se va interveni; dup ă expirare, activitatatea de colectare şi transport va fi preluat ă de operatorul zonal c ăruia i s-a delegat gestiunea activit ăţ ii de colectare şi transport ; în acest sens, contractul de delegare va fi încheiat de ADI ECO Sibiu şi pentru aceste UAT, înca din 2013, dar pentru aceste UAT contractul atribuit de ADI ECO Sibiu noului operator va intra în vigoare la data la care le expir ă contractul actual ; pân ă la acea dat ă, aceste contracte existente vor fi modificate doar în sensul preciz ării sta ţiilor/depozitului unde vor fi transportate de şeurile colectate de operatorul actual, pentru a respecta fluxul planificat al de şeurilor din jude ţ şi a fi astfel integrate în Proiect, precum şi, eventual, în vederea regulariz ării lor, conform prevederilor legale aplicabile, dac ă este cazul; • UAT cu contracte de salubrizare care expir ă în perioada 2029 – 2058 – asupra acestor contracte nu se va interveni; ele vor fi modificate doar în sensul preciz ării sta ţiilor/depozitului unde vor fi transferate de şeurile colectate de operatorul actual, pentru a respecta fluxul planificat al de şeurilor din jude ţ şi a fi astfel integrate în Proiect, precum şi, eventual, în vederea regulariz ării lor conform prevederilor legale aplicabile, dacă este cazul; • UAT cu contracte care expir ă la data atribuirii serviciului de c ătre ADI ECO Sibiu – asupra acestor contracte nu se va interveni, încetând de drept la data deleg ării activit ăţ ii de colectare şi transport pentru zona respectiv ă; • UAT cu contracte pe perioad ă nedeterminat ă– aceste contracte vor fi modificate pentru a fi regularizate conform prevederilor legale aplicabile, iar având în vedere ca durata contractului este o clauza obligatorie a contractelor de delegare (conform Legii nr. 51/2006) si nu poate fi mai mare decât durata necesar ă amortiz ării investi ţiilor, f ără a dep ăş i 49 de ani (conform Legii nr. 101/2006), prin act aditional va fi stipulata durata acestor contracte conform celor de mai sus; • În situa ţia în care mai r ămâne o perioad ă foarte scurt ă de timp între data expir ării contractelor existente şi data preconizata la care gestiunea serviciului va fi preluat ă de c ătre noul operator desemnat prin procedura organizată de ADI, operatorul actual va continua s ă furnizeze serviciul, in vederea asigurarii continuitatii acestui serviciu, insa doar pana la data intr ării in vigoare a noului contract, încheiat de ADI cu noul operator desemnat. Colectare Colectarea de şeurilor reziduale În prezent gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este de 100% atât în mediul urban cât si în mediul rural, cu mici excep ţii (5 localit ăţ i din mediul rural) toate localit ăţ ile fiind deservite de operatori de salurbizare licen ţia ţi ANRSC. În conformitate cu Studiul de fezabilitate revizuit in anul 2012, sistemul de colectare separata a deseurilor, care urmeaza a fi implementat incepand cu anul 2013 la nivelul judetului cuprinde diferen ţiat mediul urban şi mediul rural. Se prezint ă: : Mediul rural • de şeurile de hârtie şi carton, de şeurile de plastic şi metal şi de şeurile reziduale se vor colecta în puncte de colectare în containere de 1,1 m 3. Fiecare container va deservi 250 locuitori; • de şeurile de sticl ă se vor colecta pe o singur ă culoare în puncte de colectare în containere de 1,1 mc. Fiecare container va deservi 1.500 locuitori, fiind asigurat îns ă cel pu ţin câte un container în fiecare localitate (inclusiv sate). Frecven ţa propus ă de colectarea de şeurilor reciclabile colectate separat în mediul rural: • Hârtie - o dat ă la dou ă s ăpt ămâni, plastic şi metal - de 2 ori pe s ăpt ămân ă, sticla - o dat ă la dou ă s ăpt ămâni. În mediul urban, un recipient pentru colectarea separat ă va deservi 110 locuitori sau 250 locuitori (depinde de tipul de de şeu). În mediul rural un recipient pentru colectarea separat ă a de şeurilor de hârtie şi carton va deservi 250 locuitori, iar un recipient pentru colectarea separat ă a sticlei va deservi 1.500 locuitori.

Implementarea Colect ării Separate A De şeurilor Reciclabile În cadrul etapei de implementare a proiectului (Asisten ţă Tehnic ă şi Supervizarea Lucr ărilor de Construc ţii în Sprijinul Consiliului Jude ţean Sibiu), echipa de exper ţi împreun ă cu reprezentan ţii ADI ECO SIBIU si UIP a realizat o analiz ă detaliat ă a: • contractelor de salubrizare existente la nivelul fiec ărei unit ăţ i teritorial administrative în parte; • situa ţiei existente în ceea ce prive şte recipien ţii de colectare separat ă a de şeurilor reciclabile şi unit ăţ ile de compostare individual ă; • proiectelor implementate la nivelul jude ţului Sibiu, prin care s-a realizat achizi ţia de recipien ţi de colectare separat ă şi unit ăţ i de compostare individual ă. Astfel, au fost organizate o serie de întâlniri directe cu factorii implica ţi în gestionarea de şeurilor municipale (reprezentan ţii prim ăriilor, a operatorilor de salubrizare precum şi reprezentan ţii ECO-ROM Ambalaje) şi au fost primite din teritoriu datele necesare. În ceea ce prive şte situa ţia existentă a recipien ţilor de colectare separat ă si a unit ăţ ilor de compostare individual ă, au fost centralizate şi acolo unde a fost cazul, verificate, datele primite din teritoriu. În urma analizei tehnice şi institu ţionale realizate s-au desprins urm ătoarele concluzii: 161 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

• S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. a asigurat par ţial dotarea cu containere de 1,1 mc pentru colectarea de şeurilor reciclabile în municipiile Sibiu şi Media ş în ora şul Dumbr ăveni şi în 9 comune din jude ţul Sibiu; • Prin proiectul “Sistem zonal de gestionare a de şeurilor urbane” finan ţat de c ătre Ministerul Mediului (aprobat prin HG 537/2006), au fost achizi ţiona ţi recipien ţi de colectare separat ă pentru ora şul Cop şa Mic ă şi alte 5 comune partenere; • Proiectele PHARE CES implementate au suferit modific ări fa ţă de cererile de finan ţare ini ţiale, luate în considerare la realizarea Studiului de fezabilitate. Sunt situa ţii în care nu au mai fost achizi ţionate toate echipamentele de colectare separat ă prev ăzute; • Modul de calcul a recipien ţilor necesari pentru colectarea sticlei în mediul rural nu a luat în calcul alc ătuirea administrativ ă a comunelor (sunt comune cu cate 4 – 5 sate) ci numai num ărul total de locuitori din comun ă; • Containerele de metal propuse pentru colectarea separat ă a de şeurilor de sticl ă au greutate ridicat ă, fiind dificile în operare, fapt semnalat de operatorii de salubrizare regionali existen ţi în jude ţ; • Exist ă localit ăţ i rurale şi urbane, care au achizi ţionat deja prin proiecte PHARE CES unit ăţ i de compostare individual ă. De asemenea, în urma discu ţiilor cu reprezentan ţii municipiului Sibiu s-a concluzionat c ă exist ă probleme foarte mari în identificarea spa ţiilor pentru amplasarea punctelor de colectare pe de o parte, iar pe de alt ă parte, Având în vedere toate aspectele men ţionate anterior, s-a considerat necesar ă actualizarea sistemului de colectare separat ă a de şeurilor reciclabile dup ă cum urmeaz ă. Mediul rural • de şeurile de hârtie şi carton, de şeurile de plastic şi metal şi de şeurile reziduale se vor colecta în puncte de colectare în containere de 1,1 m 3. Fiecare container va deservi 250 locuitori; • de şeurile de sticl ă se vor colecta pe o singur ă culoare în puncte de colectare în containere de 1,1 mc. Fiecare container va deservi 1.500 locuitori, fiind asigurat îns ă cel pu ţin câte un container în fiecare localitate (inclusiv sate). Frecven ţa propus ă de colectarea de şeurilor reciclabile colectate separat în mediul rural: • Hârtie - o dat ă la dou ă s ăpt ămâni, plastic şi metal - de 2 ori pe s ăpt ămân ă, sticla - o dat ă la dou ă s ăpt ămâni. Pentru a stabili num ărul necesar de puncte de colectare, s-a hot ărât ca, în mediul urban, un recipient pentru colectarea separat ă va deservi 110 locuitori sau 250 locuitori (depinde de tipul de de şeu). În mediul rural un recipient pentru colectarea separat ă a de şeurilor de hârtie şi carton va deservi 250 locuitori, iar un recipient pentru colectarea separat ă a sticlei va deservi 1.500 locuitori. Implementarea colect ării separate a de şeurilor biodegradabile menajere/compost ării la domiciliu S-a propus colectarea separat ă a de şeurilor biodegradabile menajere din municipiile Sibiu şi Media ş, cu compostarea la sta ţii de compostare, iar pentru zonele rurale, o colectare separat ă pentru 60% din gospod ării, cu compostarea individual ă. Multe dintre locuin ţele rurale vor fi dotate cu unit ăţ i individuale de compostare a de şeurilor biodegradabile. Se estimeaz ă ca 7.800 de tone de de şeuri biodegradabile s ă fie reduse de la depozitare în fiecare an prin compostarea corespunz ătoare a de şeurilor menajere în 25.000 de unit ăţ i de compostare. Sortare Pân ă în prezent au fost construite 4 instala ţii de sortare, prezentate în tabelul ce urmeaz ă, cu o capacitate de sortare de aproximativ 31.000 t/an.

Instala ţii de Capacitate sortare (t/an) Agnita 900 Cisn ădie 5.200 Media ş 20.000 Săli şte 5.000 Total 31.100 Masterplan pentru sistem de management integrat al de şeurilor în jude ţul Sibiu, 2009 Compostare In ceea ce priveste compostarea deseurilor municipale, in prezent exista in judet o statie de compostare la Avrig de capacitate mica, realiza prin proiect PHARE CES. Prin proiectul Sistem de management integrat al deseurilor se vor realiza inca doua statii de compostare: o statie de compostare la Sura Mica cu o capacitate de 15.000 t/an in care vor fi compostate 162 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial deseurile biodegradabile colectate separat in municipiul Sibiu si o statie de compostare la Tarnava cu o capacitate de 7.000 t/an in care vor fi compostate deseurile biodegradabile colectate separat in municipiul Medias. Odata cu darea in fuctiune a celor doua statii se va asigura atingerea tintei prevazuta pentru anul 2013 privind reducerea la depozitare a deseurilor biodegradabile municipale. Transfer Sta ţia de transfer cu containere deschise este cea mai potrivit ă solu ţie din punct de vedere economic în cazul unor cantit ăţ i mici de de şeuri de pân ă la 100.000 t/an (274 t/zi). Astfel: • pentru zonele rurale cu o cantitate de de şeuri de pân ă la 10.000 t/an sunt recomandate sta ţiile mici din zona rural ă cu containere de capacitate mic ă; Alternativa 1 consider ă în prezent folosirea sta ţiilor de transfer planificate în proiectele PHARE CES aflate în faza de implementare. Locurile planificate pentru sta ţiile de transfer economisesc costurile globale de transport şi reduc necesitatea de a construi mai multe depozite mai mici dar mult mai costisitoare: • Sta ţia de transfer Media ş De şeurile reziduale provenite din Media ş şi zonele limitrofe vor fi colectate şi transportate c ătre sta ţia de transfer. Capacitatea proiectat ă pentru sta ţia de transfer Media ş necesit ă aproximativ 20.000 t/an. Celelalte dou ă zone (Cisn ădie şi M ărginimea Sibiului) nu necesit ă sta ţie de transfer deoarece sunt situate la o distan ţă foarte mic ă de depozitul conform al comunei Cristian. Depozitare În prezent, toate de şeurile municipale generate sunt depozitate la depozitul conform de la Cristian. Depozitele urbane neconforme clasa „b” si-au incetat activitatea urmand sa fie inchise in cursul anului 2013 in cadrul proiectului SMID Depozitul conform pentru depozitarea de şeurilor municipale este amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Cristian. Operatorul acestuia este S.C. TRACON S.R.L. Br ăila. Anul de punere în func ţiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2034. Toate spatiile de depozitaredin zona rural ă au sistat depozitarea începând cu 16 iulie 2009. Se va men ţine, în continuare, interdic ţia de construire de incineratoare de de şeuri pe teritoriul administrativ al jude ţului Sibiu , interdic ţie ce va fi prev ăzut ă în toate documenta ţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului şi a regulamentelor de urbanism aferente acestora al ături de interdic ţia de a permite dezvoltarea unor activit ăţ i industriale poluante (PATJ - Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ţean, PUG - Planurile Urbanistice Generale). I.1.2. Siguran ţa public ă şi eviden ţa persoanelor Inspectoratul pentru Situa ţii de Urgen ţă "Cpt. Dumitru Croitoru" (I.S.U.) Obiectivele I.S.U. se reg ăsesc în legisla ţia în vigoare şi în planurile de ac ţiune ale institu ţiei4. Obiectivele pe termen scurt: - implementarea sistemului de în ştiin ţare alarmare de tip electronic şi în bazinele hidrografice Cibin, Hîrtibaci şi Tîrnava; - completarea bazei tehnico – materiale necesare în procesul de instruire a efectivelor; - intensificarea colabor ării cu jude ţele membre ale Regiunii Centru în domeniul de cooperare, servicii comunitare de urgen ţă civil ă şi interven ţie la dezastre; - sprijinirea administra ţiilor publice locale în implementarea, dezvoltarea şi modernizarea sistemului de voluntariat în procesul de gestionare a situa ţiilor de urgen ţă ; - reorganizarea sectoarelor de competen ţă a serviciilor voluntare pentru situa ţii de urgen ţă , în func ţie de situa ţia rezultat ă în urma definitiv ării procesului de profesionalizare a inspectoratului pentru situa ţii de urgen ţă ; - continuarea activit ăţ ii de achizi ţionare de materiale şi echipamente în limita fondurilor alocate, pentru îndeplinirea eficient ă a misiunilor; - asigurarea particip ării la cursurile de preg ătire pentru salvatori (în ălţime, înec) a subofi ţerilor selec ţiona ţi; - implementarea re ţelei metropolitane la nivelul inspectoratului. Obiectivele pe termen mediu:

4 O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Na ţional Management al Situa ţiilor de Urgen ţă , H.G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, func ţionare şi atribu ţiile serviciilor de urgen ţă profesioniste, Planul de ac ţiune al I.S.U. Sibiu pe anul 2010

163 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial - reorganizarea sectoarelor de interven ţie prin deta şarea de autospeciale în punctele nodale, pentru scurtarea timpului de r ăspuns şi interven ţie şi sus ţinerea unor unit ăţ i mobile de interven ţie (Avrig, S ăli şte, Dumbr ăveni,T ălmaciu, R ăş inari, Marpod, Ocna Sibiului şi altele) - este de a şteptat ca îmbun ătăţ irea dot ărilor cu echipamente, s ă conduc ă la cre şterea gradului de siguran ţă a popula ţiei şi la primirea ajutorului de urgen ţă calificat într-un timp mai scurt.; - înlocuirea tuturor autospecialelor pentru interven ţie, uzate fizic şi moral cu autospeciale moderne şi performante, cu caracteristici tehnico-tactice care s ă corespund ă necesit ăţ ilor şi situa ţiilor de risc din zona de competen ţă ; - reorganizarea şi finalizarea constituirii dup ă caz, a serviciilor de urgen ţă private, potrivit legii, la operatorii economici şi institu ţiile care desf ăş oare activit ăţ i cu risc de incendiu; - actualizarea documentelor operative la nivelul zonei de competen ţă în vederea îmbun ătăţ irii raportului cost – eficacitate, a sistemului de organizare, conducere, coordonare şi control a misiunilor; - eficientizarea şi profesionalizarea procesului de preg ătire a întregului personal, în func ţie de necesit ăţ ile reale pentru îndeplinirea atribu ţiilor func ţionale; - implementarea unui climat de munc ă angajant şi redefinirea raportului ierarhic, pe temeiul responsabilit ăţ ilor profesionale şi regulamentare la toate e şaloanele; - eficientizarea activit ăţ ilor de coordonare, control şi îndrumare în scopul gestion ării eficiente a modului de îndeplinire a activit ăţ ilor; - reevaluarea activit ăţ ii de men ţinere la un standard ridicat al ordinei şi disciplinei şi prevenirea oric ăror evenimente ce ar putea aduce prejudicii imaginii inspectoratului jude ţean pentru situa ţii de urgen ţă. Autoritatea Teritorial ă de Ordine Public ă are urm ătoarele obiective în perioada 2012 - 20165: • Informarea cet ăţ enilor despre misiunea A.T.O.P. Sibiu. • Formarea unui grup de lucru în cadrul A.T.O.P., în care s ă fie invita ţi şi reprezentan ţi ai ONG- urilor care s ă analizeze informarea prezentat ă de reprezentan ţii Inspectoratului de Poli ţie al Jude ţului Sibiu pe linia activit ăţ ii de peti ţionare. • Întocmirea, de c ătre Inspectoratul de Poli ţie al Jude ţului Sibiu, a unei evalu ări a activit ăţ ilor desf ăş urate şi a rezultatelor ob ţinute, pe principalii indicatori de performan ţă , conform obiectivelor generale şi specifice ale M.A.I. şi Poli ţiei Române. Subsecvent, va fi prezentat şi un plan de ac ţiune, cu m ăsuri concrete, cu termene şi responsabilit ăţ i, pentru eliminarea deficien ţelor constatate.

I.2. ASISTEN ŢĂ SOCIAL Ă Scopul strategiei este s ă creeze un sistem func ţional de servicii sociale la nivel jude ţean, capabil s ă asigure dezvoltarea capacit ăţ ilor indivizilor şi/sau comunit ăţ ilor pentru solu ţionarea propriilor nevoi sociale, precum şi cre şterea calit ăţ ii vie ţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune social ă. Obiectivul general: Dezvoltarea unui sistem competitiv de asisten ţă social ă care s ă r ăspund ă nevoilor beneficiarilor. Obiective specifice: 1. Prevenirea institu ţionaliz ării care s ă conduc ă la reducerea costurilor, aflate în continu ă cre ştere şi s ă scad ă intr ările în sistem, obiectiv ce presupune crearea unor re ţele locale care s ă ofere o gam ă larg ă de serviii alternative institu ţionaliz ării (centre de informare, consiliere, centre de zi, centre de recuperare, re ţele de îngrijire la domiciliu etc.) ce se va realiza prin urm ătoarele proiecte / ac ţiuni: - Contractarea unor servicii de asisten ţă socio-medical ă la domiciliu prin organizarea de servicii sociale comunitare, cu extindere la nivelul întregului judeţ – parteneriat consilii locale, Consiliul Jude ţean, ONG-uri etc.;

5 Hot ărârea 787 din 25 iulie 2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi func ţionare a Autorit ăţ ii Teritoriale de Ordine Publică

164 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial - Valorificarea poten ţialului local prin crearea unui sistem de structuri parteneriale cu societatea civil ă pentru acoperirea nevoilor zonale de servicii sociale: centre de recuperare, consiliere, centre de zi, echipe mobile pentru tratament şi interven ţii etc.; - Asigurarea co-finan ţă rii din partea Consiliului Jude ţean a serviciilor sociale furnizate de O.N.G. – uri acreditate (Agenda social ă anual ă a Consiliului Jude ţean Sibiu); - Dezvoltarea de servicii de tip economie social ă (unit ăţ i protejate, ateliere protejate, etc.) pentru persoane adulte cu handicap, în parteneriat public – privat, pentru zonele Sibiu şi Media ş – implicarea activ ă pe pia ţa muncii şi incluziune social ă pentru grupurile vulnerabile; - Înfiin ţarea şi dotarea de case de tip familial; - Înfiin ţarea unui centru pentru victimele violen ţei; - Achizi ţionarea de apartamente pentru tinerii ce p ărăsesc centrele de plasament; - Înfiin ţarea unei re ţele de centre de informare şi consiliere pentru copil şi familie la Avrig, Media ş şi Agnita; - Ini ţierea unor campanii de informare şi con ştientizare a cet ăţ enilor jude ţului privind oferta de servicii sociale şi condi ţiile de acordare a acestora; - Asigurarea coordon ării de c ătre D.G.A.S.P.C. a func ţion ării re ţelelor prin evaluarea continu ă a nevoilor şi resurselor locale structurate pe baza informa ţiilor colectate de la structurile administra ţiilor publice locale; - Promovarea incluziunii sociale prin reducerea num ărului de persoane aflate în risc de s ărăcie şi excluziune social ă, în special în comunit ăţ ile de romi sau cele defavorizate, prin oferirea unor programe de sprijin gen: „Şcoal ă dup ă şcoal ă”, oferirea unui sprijin educa ţional prin intermediul unor profesori de sprijin, mediatori şcolari şi sanitari, etc; 2. Cre şterea calit ăţ ii serviciilor sociale oferite de institu ţiile de asisten ţă social ă ale Consiliului Jude ţean Sibiu tuturor persoanelor aflate în nevoie social ă (reorganizarea sistemului de protecţie, înfiin ţarea şi sprijinirea unor servicii alternative de protec ţie, modernizarea, reabilitarea şi dotarea unit ăţ ilor existente la standarde etc.) prin: Măsuri de implementare Pornind de la ideea c ă istoricul serviciilor sociale are la baz ă recunoa şterea nevoilor sociale şi organizarea structurilor sociale şi func ţionale pentru a satisface aceste nevoi sociale, filosofia pe care se centreaz ă strategia este aceea c ă serviciile sociale trebuie s ă fie concepute astfel încât s ă r ăspund ă nevoilor şi problemelor sociale de la nivelul comunit ăţ ilor utilizând la maxim resursele existente (legislative, financiare, umane, organiza ţionale şi altele, atât din sistemul public, cât şi cele din sistemul de privat). Problemele sociale genereaz ă nevoi sociale ce impun organizarea / dezvoltarea de servicii sociale în cadrul unei comunit ăţ i. Având în vedere concluziile reie şite din analiza nevoilor actuale de asisten ţă social ă, din analiza realiz ării serviciilor de asisten ţă social ă din jude ţul Sibiu, din analiza parteneriatelor încheiate la nivelul jude ţului Sibiu şi mai ales din analiza economico-financiar ă a activit ăţ ilor de asisten ţă social ă bugetate de c ătre Consiliul Jude ţean Sibiu se impune o reorganizare a sistemului de asisten ţă social ă la nivelul jude ţului Sibiu pe dimensiunea serviciilor sociale. Propunerea de reorganizare a sistemului se axeaz ă pe cele dou ă componente ale acestuia: protec ţia institu ţionalizat ă şi prevenirea institu ţionaliz ării. Prin urmare recomand ările şi obiectivele propuse vor avea în vedere regândirea sistemului de servicii de asistenţă social ă de la nivelul jude ţului Sibiu, ţinându-se cont de aceste dou ă componente, astfel încât s ă r ăspund ă nevoilor identificate şi s ă foloseasc ă la maxim resursele existente atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Astfel, se desprind dou ă obiective generale axate pe cele dou ă componente, obiective la care se adaug ă şi cel de reorganizare a sistemului de servicii sociale de la nivelul jude ţului Sibiu: • Sc ăderea costurilor serviciilor de protec ţie prin cre şterea eficien ţei manageriale; • Crearea la nivelul jude ţului Sibiu a unor re ţele flexibile de servicii de prevenire care s ă reduc ă intr ările în sistemul de protec ţie şi s ă r ăspund ă nevoilor identificate la nivel local. Managementul în domeniul asisten ţei sociale în jude ţul Sibiu Managementul la nivel jude ţean 165 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Consiliul Jude ţean Sibiu asigur ă managementul asisten ţei sociale la nivelul jude ţului Sibiu prin intermediul D.G.A.S.P.C. - institu ţie cu personalitate juridic ă aflat ă în subordinea sa - şi a altor instituţii din subordinea C.J.S., unele servicii fiind prestate în colaborare cu Consiliile Locale şi SPAS-urile acestora. În cadrul sistemului de asisten ţă social ă de la nivelul jude ţului Sibiu: • D.G.A.S.P.C. are rolul de aplicare a politicilor sociale în domeniul protec ţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oric ăror persoane vulnerabile sau aflate în nevoie si rolul de coordonare a activit ăţ ilor SPAS-urilor conform competen ţelor conferite de legisla ţia în vigoare. Managementul la nivel local (municipii, ora şe, comune) Managementul în domeniul asisten ţei sociale se va asigura de c ătre Consiliile Locale şi de primari prin intermediul SPAS-urilor. Coordonarea metodologic ă, monitorizarea asigur ării managementului de caz şi supervizarea vor fi asigurate de către D.G.A.S.P.C.. Şi din punct de vedere al asisten ţei sociale, jude ţul Sibiu va organiza şi coordona activit ăţ ile pe 5 zone geografice: Zona Sibiu, zona M ărginimea Sibiului, zona Valea Oltului, zona Podi şul Seca şelor - Podi şul Tîrnavelor, zona Valea Hîrtibaciului. În perioada 2013 – 2016 se are în vedere dezvoltarea a câte unei re ţele în fiecare zon ă. O re ţea va fi constituit ă din institu ţii, organiza ţii şi furnizori de servicii din zon ă care pot încheia parteneriate. Fiecare zon ă va avea baza de date comun ă, reguli şi proceduri care s ă asigure printr-un sistem unitar de abordare, o interven ţie personalizat ă şi individualizat ă, în func ţie de nevoile beneficiarului, o responsabilitate partajat ă, parteneriate active şi altele. Aceast ă re ţea va cuprinde un complex de servicii sociale formate din centre de zi, centre de consiliere, servicii de îngrijire la domiciliu, centre de plasament, ateliere protejate şi altele. Conform noii Legi a asiten ţei sociale nr. 292/2011, serviciile sociale reprezint ă activitatea sau ansamblul de activit ăţ i realizate pentru a r ăspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, familiale sau de grup, în vederea dep ăş irii situa ţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune social ă, promov ării incluziunii sociale şi cre şterii calit ăţ ii vie ţii. Acestea pot organiza şi acorda în sistem integrat cu servicii de ocupare, de sănătate, de educa ţie, precum şi cu alte servicii sociale de interes general. O aten ţie sporit ă se acord ă în noua Lege a asisten ţei sociale serviciilor de îngrijire personal ă - se adreseaz ă persoanelor dependente care, ca urmare a pierderii autonomiei func ţionale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesit ă ajutor semnificativ pentru a realiza activit ăţ ile uzuale ale vie ţii de zi cu zi. Situa ţia de dependen ţă este o consecin ţă a bolii, traumei şi dizabilit ăţ ii şi poate fi exacerbat ă de absen ţa rela ţiilor sociale şi a resurselor economice adecvate. Vulnerabilit ăţ ile pot fi legate de s ărăcie, de vâst ă, de s ănătate mintal ă sau fizic ă, de munc ă, de analfabetism, de loca ţie, de societate divers ă. Ajutorul acordat pentru îndeplinirea activit ăţ ilor uzuale ale vie ţii zilnice prive şte dou ă categorii de activit ăţ i: a) activit ăţ i de baz ă ale vie ţii zilnice, în principal: asigurarea igienei corporale, îmbr ăcare şi dezbr ăcare, hr ănire şi hidratare, asigurarea igienei elimin ărilor, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare; b) activit ăţ i instrumentale ale vie ţii zilnice, în principal: prepararea hranei, efectuarea de cump ărături, activit ăţ i de menaj şi sp ălătorie, facilitarea deplas ării în exterior şi înso ţire, activit ăţ i de administrare şi gestionare a bunurilor, acompaniere şi socializare.

Îngrijirea persoanei care necesit ă pe o perioad ă mai lung ă de 60 de zile ajutor pentru îndeplinirea activit ăţ ilor de baz ă şi instrumentale ale vie ţii zilnice este definit ă ca îngrijire de lung ă durat ă. Orice persoan ă dependent ă (din categoria persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţ i şi bolnavii cronici) are dreptul la servicii de îngrijire personal ă. Îngrijirea de lung ă durat ă se asigur ă la domiciliu, în centre reziden ţiale, în centre de zi, la domiciliul persoanei care acord ă serviciul şi în comunitate . Se pot organiza şi acorda integrat cu servicii de îngrijire medical ă, de reabilitare şi amenajare a ambientului, cu alte servicii de recuperare / reabilitare şi pot fi acompaniate de servicii de consiliere social ă, juridic ă şi de informare.

166 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Tendin țele recente privind structura popula ției Uniunii Europene reliefeaz ă un num ăr de provoc ări pentru sistemele de bun ăstare social ă. Având în vedere nevoia de adaptare a serviciilor publice pentru o popula ție european ă în curs de îmb ătrânire, a fost adoptat ă pe 9 septembrie 2010 la Strasbourg Rezolu ţia Parlamentului European referitoare la îngrijirea pe termen lung a persoanelor vârstnice, prin care PE “invit ă statele membre s ă ia în considerare evolu ţiile demografice din ultimii ani, în special îmb ătrânirea popula ţiei, care au condus la presiuni bugetare sporite și la o cerere mare în ceea ce prive ște o infrastructur ă mai bun ă pentru servicii de asisten ţă medical ă și îngrijire social ă”. La nivelul UE27, raportul de dependen ță se va dubla în urm ătorii 50 de ani, de la curentul 25,2 la o proiec ție de 53,47 în 2060 pentru o popula ție care va cre ște sensibil, numai de la 501,25 milioane la 505,71 milioane de persoane. Acest fapt clarific ă faptul c ă schimb ările constau nu doar în îmb ătrânire, dar și de reducere a volumului popula ţiei. Îngrijirile la domiciliu reprezintă cea mai eficient ă strategie de îngrijire a persoanelor vârstnice în situa țțție de dependen țțță, nu numai pentru c ă este o metod ă cu un cost mai redus decât îngrijirea în institu țțții, dar şi pentru c ă este preferat ă de toate persoanele în cauz ă, reprezentând un atribut esen țțțial al asigur ării cre şterii calit ățțții vie țțții. I.3. TURISMUL Dezvoltarea durabil ă a turismului în comuna Axente Sever reprezint ă una din priorit ăţ i pentru perioada 2014 – 2020. Pornind de la legisla ţia în vigoare (Legea administra ţiei publice locale nr. 215/2001 cu complet ările şi modific ările ulterioare şi Ordonan ţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desf ăş urarea activit ăţ ii de turism în România) misiunea Consiliului Local în domeniul turismului const ă în: interven ţii directe pentru siguran ţa turismului, participarea la proiecte de investi ţii cu efect asupra dezvolt ării durabile şi echilibrate a turismului, implicarea în parteneriate pentru dezvoltarea infrastructurii în turism, promovarea poten ţialului turistic pe plan intern şi internaţional prin participarea la saloane de turism în ţar ă şi str ăin ătate, elaborarea de materiale de promovare. Pentru realizarea misiunii s-au identificat opt obiective generale de dezvoltare a turismului şi anume: 1.Siguran ţa: Siguran ţa practic ării turismului reprezint ă unul din obiectivele generale ale comunei, cu atât mai mult cu cât aceasta este o obliga ţie prev ăzut ă de lege, astfel comuna Axente Sever să poat ă fi perceput ă ca o destina ţie sigur ă. Obiectivele specifice în acest sens sunt: ° aplicarea ferm ă şi consecvent ă a m ăsurilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguran ţa şi sănătatea turi ştilor; ° prevenirea incidentelor/accidentelor prin cre şterea nivelului de informare a turi ştilor şi locuitorilor, în special asupra pericolelor şi m ăsurilor de securitate; ° ini ţierea, între ţinerea corespunz ătoare şi marcarea unor trasee între localit ăţ ile comunei şi cu alte localit ăţ i învecinate, de drume ţie şi culturale; ° reabilitarea, modernizarea unei centuri turistice al municipiuliu Media ş şi ora şului Cop şa Mic ă (Agîrbiciu – Şoala – Valea Viilor – Ighi şu Nou – Mo şna – Richi ş – Biertan), prin amenajarea drumului de hotar ce une şte aceste localit ăţ i; în parteneriat cu localit ăţ ile Valea Viilor – Mo şna – municipiul Media ş se va ini ţia un proiect pentru finan ţarea realiz ării unei piste de biciclete pe aceast ă rut ă. 2.Calitatea: Coomuna Axente Sever va interveni prin extinderea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi re ţelelor de utilit ăţ i publice ce deservesc zonele centrale ale localit ăţ ilor – zone cu poten ţial turistic; aceast ă interven ţie va avea impact direct asupra îmbun ătăţ irii experien ţei turistice în comun ă, cu reflectare în cre şterea num ărului de turi şti. Obiectivul general al acestei priorit ăţ i este cre şterea calit ăţ ii serviciilor turistice în comun ă având ca obiective specifice: ° modernizarea drumurilor de acces c ătre zonele turistice ° realizarea, încurajarea şi sprijinirea investi ţiilor în infrastructura turistic ă; 167 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial ° atragerea şi absorb ţia finan ţă rilor din instrumente structurale şi fonduri complementare; ° dezvoltarea unor produse turistice noi care s ă fructifice punctele tari eviden ţiate în analiza SWOT 3.Patrimoniul cultural: Comuna Axente Sever are poten ţial mare în ceea ce prive şte turismul cultural, fiind singura comun ă ce valorific ă memoria unei personalit ăţ i marcante na ţionale ( bazat ă pe unicitatea culturii), ca o component ă esen ţial ă a experien ţei turistice. Obiectivul general al acestei priorit ăţ i este mai bun ă valorificare turistic ă a patrimoniului cultural material şi imaterial , având ca obiective specifice: ° reabilitarea, conservarea şi valorificarea turistic ă a patrimoniului cultural construit; ° cre şterea atractivit ăţ ii turistice a actului de cultur ă şi promovarea acestora; ° sprijinirea actorilor culturali locali şi jude ţeni/na ţionali în realizarea evenimentelor culturale reprezentative, cu impact asupra atractivit ăţ ii turistice. 4.Accesibilitatea informa ţiei turistice locale/jude ţene şi na ţionale prin avantajele oferite de noile canale de promovare: internetul, etc. Obiectivul general al acestei priorit ăţ i este îmbun ătăţ irea accesibilit ăţ ii comunei ca şi destina ţie turistic ă, având ca obiective specifice: ° încurajarea unei prezen ţe cât mai mari a localit ăţ ilor comunei şi a ofertei turistice locale pe Internet; ° oferirea de informa ţii cât mai complete despre comuna Axente Sever atât prin metodele tradi ţionale cât şi prin cele moderne; ° îmbun ătăţ irea informa ţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile, g ările, autog ările). ° Promovarea valorilor locale şi jude ţene prin consolidarea brandului Sibiu şi Transilvania, acesta beneficiind de o bun ă reclam ă interna ţional ă ob ţinut ă începând cu 2007, odat ă cu lansarea Programului "Sibiu – Capital ă Cultural ă European ă 2007”. ° realizarea unei abord ări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice; 5. Parteneriate : Comuna Axente Sever va acorda aten ţie modalit ăţ ilor de valorificare a poten ţialului turistic al comunei, de creare a infrastructurii necesare sus ţinerii acestuia şi de sprijinire a sectorului privat pentru a face fa ţă cerinţelor pie ţei. Obiectivul general al acestei priorit ăţ i este dezvoltarea unei colabor ări eficiente în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat având ca obiective specifice: ° dezvoltarea de parteneriate cu ONG-uri şi actorii interesa ţi la nivel na ţional, regional şi local pentru promovarea şi dezvoltarea turismului; ° înfiin ţarea unui Punct /Centru de Informa ţii Turistice al Comunei Axente Sever, un centru de acces la informa ţie, care s ă deserveasc ă atât cet ăţ enii (servicii turistice şi educa ţionale) cât şi turi ştii. ° încurajarea implic ării comunit ăţ ii locale în dezvoltarea şi promovarea turismului ° asigurarea unui cadru strategic adecvat care s ă permit ă realizarea de parteneriate; ° sprijin actorilor locali în promovarea turismului, preg ătirea profesional ă, dezvoltarea economic ă, conservarea mo ştenirii culturale; ° minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjur ător. ° încurajarea dezvolt ării unor produse „icoan ă” care sa fie reprezentative / distincte pentru Sibiu (5 trasee turistice tematice: Drumul brânzei, V ămile F ăgăra şilor, Drumul fortifica ţiilor, Drumul s ării, Drumul verde al V ăii Hârtibaciului, sta ţiunea balneo-climateric ă Bazna, bisericile fortificate, arhitectura s ăseasc ă, marca Brukenthal, P ăltini şul, Bâlea, Transf ăgărăş anul, Muzeul Civiliza ţiei Populare Tradi ţionale în aer liber din Dumbrava Sibiului, ş.a.). ° sprijinirea îmbun ătăţ irii preg ătirii în domeniul turismului prin organizarea de seminarii, dezbateri, acord ări de premii, diplome, recunoa ştere şi mesaje publice ş.a.; ° încurajarea unor leg ături puternice între educa ţie şi turism, prin implicarea şcolii comunale

168 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial ° încurajarea preg ătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor a celor ce activeaz ă în industria turistic ă local ă. Comuna Axente Sever va colabora cu Consiliul Jude ţean Sibiu şi Asocia ţia Jude ţean ă de Turism Sibiu pentru cre şterea capacit ăţ ii institu ţionale proprii în domeniul turismului.

I.4. DEZVOLTAREA ECONOMIC Ă, AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURAL Ă Dezvoltarea economic ă a jude ţului se încadreaz ă în priorit ăţ ile stabilite de Strategia Europa 2020 privind: - Cre şterea inteligent ă – economie bazat ă pe cunoa ştere şi inovare; - Cre şterea durabil ă – economie mai eficient ă din punct de vedere al utiliz ării resurselor, mai ecologic ă şi mai competitiv ă; - Cre ştere favorabil ă incluziunii – economie cu o rat ă ridicat ă a ocup ării for ţei de munc ă, care s ă asigure coeziunea social ă şi teritorial ă. Dezvoltarea mediului economic reprezint ă piatra de temelie a procesului de creare a unei culturi antreprenoriale dinamice şi implicit de creare a resurselor materiale, atât pentru comunitatea local ă, cât şi pentru mediul de afaceri implicat, în scopul îmbun ătăţ irii calit ăţ ii vie ţii întregii colectivit ăţ i. În acest proces complex sunt implica ţi reprezentan ţi din diferite medii sociale care cuprind atât sectorul public, mediul de afaceri, dar şi sectorul non-guvernamental. Buna colaborare a tuturor acestor factori importan ţi în dezvoltarea economic ă va duce la crearea de noi locuri de munc ă şi cre şterea veniturilor popula ţiei şi, implicit la cre şterea nivelului de trai al popula ţiei şi al veniturilor bugetului jude ţean.

I.4.1. Dezvoltarea economic ă În jude țul Sibiu activit ățile economice sunt diversificate pe urm ătoarele ramuri: - industrie: industria textil ă și înc ălțăminte, industria alimentar ă, construc ții metalice și produse din metal, industria de exploatare și prelucrare a lemnului etc.; - agricultur ă: cultura plantelor şi zootehnie; - turism şi servicii. Una din priorit ăţ ile de dezvoltare ale C.J.S. pe termen mediu şi lung, pe lâng ă infrastructura de transport, de s ănătate, de asisten ţă social ă, de educa ţie şi dezvoltare a resurselor umane, de turism, cultur ă şi sport o constituie cre şterea competitivit ăţ ii economice a jude ţului prin stimularea inov ării şi sprijinirea IMM-urilor, mediului de afaceri şi de cercetare ştiin ţific ă, prin sprijinirea agriculturii, silviculturii şi dezvolt ării rurale. Obiectivul strategic de dezvoltare îl constituie promovarea şi dezvoltarea unei economii moderne şi competitive, orientat ă tot mai mult pe cunoa ştere, creativitate şi inovare, în m ăsura s ă asigure dezvoltarea durabil ă, echilibrat ă, coeziva şi solidar ă a întregului jude ţ. Pentru aceasta, politicile publice vor asigura o cât mai bun ă valorificare a istoriei, tradi ţiei şi culturii locale, atragerea investi ţiilor moderne şi competitive în domeniul produc ţiei şi serviciilor, dezvoltarea unui sistem de educa ţie şi înv ăţă mânt adaptat cerin ţelor pie ţei locale şi regionale, astfel încât s ă fie creat unui cadru economic atractiv şi flexibil, orientat spre profitabilitate şi crearea/men ţinerea de locuri de munc ă, în m ăsura s ă asigure un nivel mai bun de prosperitate pentru cet ăţ eni. Pentru realizarea acestui obiectiv strategic se au în vedere urm ătoarele obiective specifice : 1. Cre șterea coeziunii teritoriale a jude ţului prin sprijinirea dezvolt ării localit ăţ ilor (parteneriate active între CJS, CL şi al ţi factori interesa ţi), prin dezvoltarea infrastructurii tehnice (transport, telecomunica ții, utilit ăți, energie) și a infrastructurii sociale (educa ție, cercetare, s ănătate, social ă) din jude ţ - – tratat la capitolele de infrastructur ă de transport, ap ă, s ănătate, educa ţie şi asisten ţă social ă din Strategie; 2. Cre șterea competitivit ății economice a jude ţului prin valorificarea mai bun ă a poten țialului jude ţean, prin stimularea inov ării și a economiei orientate spre cunoa ștere, prin dezvoltarea unor instrumente specifice (parcuri industriale, depozite agroalimentare, infrastructura de afaceri, de transfer tehnologic, clustere, re țele de afaceri, centre de cercetare ştiin ţific ă etc) și prin crearea unui mediu atractiv pentru investi ții; Pentru realizarea acestui obiectiv, CJS are în vedere realizarea um ătoarelor proiecte: 169 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial - Continuarea dezvolt ării proiectului Pia ţa Ţă răneasc ă Transilvania - de tip pia ţă volant ă, deschis ă la 01 septembrie 2012 pe platoul din fa ţa Serviciului Public Sala Transilvania - pentru valorificarea şi desfacerea produselor agricole şi agroalimentare locale / tradi ţionale, la pre ţ de produc ător şi stimularea produc ătorilor în comercializarea / vânzarea direct ă a produselor realizate din ferma / gospod ăria proprie, în acest mod asigurându-se trasabilitatea produselor (încurajarea consumului local şi eliminarea intermediarilor) - Crearea / dezvoltarea de parcuri industriale/logistice şi/sau implicarea în parteneriate pentru crearea/dezvoltarea acestora, pentru asigurarea unei infrastructuri moderne, pentru atragerea de investitori şi promovarea acestora în Media ş, în cele 9 ora şe din Jude ţul Sibiu şi alte localit ăţ i care şi-au exprimat interesul pentru acest tip de proiect; - Facilitarea dezvolt ării unui centru expozi ţional – lâng ă Aeroportul Interna ţional Sibiu – pentru intensificare schimburi economice, dezvoltare mediu de afaceri - Dezvoltarea / deschiderea unor depozite agroalimentare / centre de colectare pentru p ăstrarea produselor agroalimentare (specializare pe produse: animaliere şi legume / fructe) sau de alt tip, în vederea desfacerii acestora prin lan ţuri mari de magazine - Înfiin ţarea unei Agen ţii de dezvoltare economic ă jude ţean ă – structur ă partenerial ă la nivel jude ţean - cu scopul de a implementa proiecte integrate la nivelul jude ţului şi având atribu ţii distincte pentru fiecare sector economic (realizare infrastructur ă de afaceri, dezvoltare parcuri industriale, promovare oportunit ăţ i de afaceri, cercetare şi inovare, transfer tehnologic, consultant ţă antreprenorial ă, atragerea de finan ţă ri prin accesare de fonduri nerambursabile etc.). 3. Protec ția mediului înconjur ător, conservarea biodiversit ății, diminuarea efectelor schimb ărilor climatice și prevenirea riscurilor naturale, extinderea utilizării resurselor alternative de energie, îmbun ătățirea eficien ței energetice în sectorul economic și în cel casnic – tratat la capitolele de mediu din Strategie; 4. Valorificarea superioar ă, într-o manier ă durabil ă, a poten țialului agricol și silvic al jude ţului, cre șterea atractivit ății economice și sociale a localit ăților rurale din jude ţ, reducerea decalajelor economice și sociale fa ță de localit ățile din mediul urban; 5. Dezvoltarea turismului în jude ţ prin punerea în valoare a patrimoniului turistic natural și antropic, prin extinderea și modernizarea infrastructurii turistice, prin îmbun ătățirea și diversificarea serviciilor oferite precum și dezvoltarea infrastructurii cultural-recreative și sportive din jude ţ – tratat la capitolele de turism din Strategie; 6. Cre șterea coeziunii sociale la nivelul jude ţului prin valorificarea resurselor umane (extinderea accesului locuitorilor din jude ţ la servicii de educa ție, de s ănătate, sociale și ale administra ției locale, diversificarea și cre șterea calit ății acestor servicii), prin facilitarea preg ătirii profesionale pe tot parcursul vie ţii şi reinser ției sociale a persoanelor dezavantajate social (inclusiv a reinser ţiei pe pia ţa muncii) și prin contracararea efectelor declinului demografic– tratat la capitolele de dezvoltare a resurselor umane din Strategie. I.4.2. Agricultura Din analiza SWOT s-au identificat ca obiective generale : 1. Promovarea agriculturii extensive - ecologice prin cre şterea competitivit ăţ ii sectoarelor agricol şi forestier şi adaptarea la cererea şi oferta de pia ţă . 2. Înfiin ţarea asocia ţiilor şi grupurilor de produc ători prin dezvoltarea economic ă durabil ă a fermelor şi a exploata ţiilor agricole. 1. Promovarea agriculturii extensive - ecologice prin cre şterea competitivit ăţ ii sectoarelor agricol şi forestier şi adaptarea la cererea şi oferta de pia ţă „Agricultura ecologic ă”, termen protejat şi atribuit de U.E României pentru definirea acestui sistem de agricultur ă este similar cu termenii „agricultur ă organic ă” sau „agricultur ă biologic ă” utiliza ţi în alte state membre. Acest sistem de agricultur ă este un procedeu „modern” de a cultiva plante, de a cre şte animale şi de a produce alimente, care se deosebe şte fundamental de agricultura conven ţional ă. Rolul sistemului de agricultur ă ecologic ă 170 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial este de a produce hrana mai curat ă, mai potrivit ă metabolismului organismului uman, dar în deplin ă corela ţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului în respect fa ţă de natur ă şi legile ei. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de alimente cu gust, textur ă şi calit ăţ i autentice şi atractive. Aceste alimente se ob ţin în etapa produc ţiei la ferm ă prin interzicerea strict ă a utiliz ării organismelor modificate genetic (O.M.G.- uri şi derivatele acestora) şi prin restric ţii drastice privind folosirea fertilizan ţilor şi pesticidelor de sintez ă, a stimulatorilor şi regulatorilor de cre ştere, hormonilor, antibioticelor şi sistemelor intensive de cre ştere a animalelor. Agricultura ecologic ă are o contribu ţie major ă la dezvoltarea durabilă, la cre şterea activit ăţ ilor economice cu o important ă valoare ad ăugat ă şi la sporirea interesului tinerilor pentru spa ţiul rural. Obiective specifice: • cre şterea volumului produc ţiei destinate comercializ ării pentru ca fermele de semi-subzisten ţă s ă devină viabile economic; • procesarea şi promovarea pe pia ţă a produselor agricole ecologice, tradi ţionale, naturale; • protec ţia mediului în interac ţiune cu agricultura (inclusiv conservarea peisajului rural); • îmbun ătăţ irea calit ăţ ii vie ţii în mediul rural. Ac ţiuni : - acordarea de subven ţii de c ătre stat, pentru semin ţe selec ţionate şi rase de animale omologate; - înfiin ţarea de I.M.M.-uri specializate pe mecanizare, colectare şi distribuire a produselor agricole; - respectarea normelor comunitare de ecocondi ţionalitate; - promovarea m ăsurilor active din PNDR, privind accesarea fondurilor comunitare şi guvernamentale nerambursabile prin proiecte depuse de tinerii fermieri. 2. Înfiin ţarea asocia ţiilor şi grupurilor de produc ători prin dezvoltarea economic ă durabil ă a fermelor şi a exploata ţiilor agricole Obiective specifice: • cre şterea num ărului de asocia ţii profesionale viabile şi a grupurilor de produc ători; • cre şterea veniturilor membrilor grupurilor de produc ători. Ac ţiuni: - sprijinirea înfiin ţă rii şi func ţion ării administrative a asocia ţiilor profesionale şi a grupurilor de produc ători specializate pe cre şterea de animale, procesare, sau comercializare de produse agricole; - încurajarea instal ării tinerilor fermieri prin m ăsuri active din PNDR. I.4.3. Silvicultura Asigurarea conserv ării şi utiliz ării durabile a fondului forestier este un obiectiv prev ăzut şi în Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ţean Sibiu 2012. Obiectivul specific este m ărirea suprafe ţei fondului forestier, asigurarea integrit ăţ ii şi gestionarea dup ă principiul durabilit ăţ ii, constituind direc ţii prioritare ale programului de dezvoltare a teritoriului jude ţului Sibiu şi de cre ştere a calit ăţ ii vie ţii popula ţiei. De asemenea, conform principiilor anun ţate prin Codul Silvic (Legea nr. 46 din 2008) gestionarea durabil ǎ a pădurilor urm ǎre şte: • promovarea practicilor care asigur ă gestionarea durabil ă a p ădurilor; • asigurarea integrit ăţ ii fondului forestier şi a permanen ţei p ădurii; • majorarea suprafe ţei terenurilor ocupate cu p ăduri; • politici forestiere stabile pe termen lung; • asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridic ă, institu ţional ă şi opera ţional ă în gestionarea pădurilor; • primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii; • cre şterea rolului silviculturii în dezvoltarea rural ă; • promovarea tipului natural fundamental de p ădure şi asigurarea diversit ăţ ii biologice a p ădurii;

171 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

• armonizarea rela ţiilor dintre silvicultur ă şi alte domenii de activitate; • sprijinirea proprietarilor de p ăduri şi stimularea asocierii acestora; • prevenirea degrad ării ireversibile a p ădurilor, ca urmare a ac ţiunilor umane şi a factorilor de mediu destabilizatori Din analiza SWOT s-au conturat ca obiective generale : 1. Conservarea şi dezvoltarea resurselor forestiere în vederea amelior ării condi ţiilor de mediu şi de via ţă . 2. Men ţinerea şi intensificarea func ţiilor de produc ţie, de protec ţie şi sociale ale ecosistemelor forestiere. 1. Conservarea şi dezvoltarea resurselor forestiere în vederea amelior ării condi ţiilor de mediu şi de via ţă Obiective specifice: • valorificarea superioar ă a lemnului şi a altor produse ale p ădurii, în concordan ţă cu principiile şi exigen ţele eficien ţei economice, dar şi a exigen ţelor de protec ţia mediului; • accentuarea şi diversificarea func ţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere în raport cu cre şterea cerinţelor societ ăţ ii fa ţă de p ădure. Ac ţiuni: - cre şterea suprafe ţei acoperite cu p ăduri în situa ţiile în care acestea sunt importante pentru asigurarea condi ţiilor de mediu şi de via ţă ; - extinderea suprafe ţei p ădurilor în special pe terenuri degradate preluate improprii culturilor agricole. 2. Men ţinerea şi intensificarea func ţiilor de produc ţie, de protec ţie şi sociale ale ecosistemelor forestiere Obiective specifice: dezvoltarea exploat ării, transportului şi prelucr ării lemnului; conservarea şi ameliorarea diversit ăţ ii biologice. Ac ţiuni: - îmbun ătăţ irea şi dezvoltarea infrastructurii în domeniul forestier; - încadrarea cu stricte ţe a volumului de recoltat din p ăduri în limitele posibilit ăţ ii stabilite prin amenajamentele silvice; - ini ţierea unor ac ţiuni sus ţinute de valorificare a de şeurilor din lemn, inclusiv a rumegu şului, pentru diminuarea polu ării mediului; - valorificarea produselor forestiere prin înfiin ţarea de centre de colectare. Vân ătoarea şi pescuitul Din analiza SWOT s-a identificat ca obiectiv general gospod ărirea fondurilor de vân ătoare şi pescuit pe baz ă de planuri de management cinegetic şi piscicol. Obiective specifice: • combaterea eficient ă a braconajului cinegetic şi piscicol; • conservarea şi ameliorarea biodiversit ăţ ii ecosistemelor. Ac ţiuni: - constituirea de noi arii protejate vizând conservarea biodiversit ăţ ii şi gestionarea lor pe baza unor planuri speciale de management; - identificarea tipurilor de ecosisteme şi habitate valoroase din punct de vedere al biodiversit ăţ ii, în vederea supunerii lor unui regim adecvat de conservare; - identificarea şi oficializarea coridoarelor de leg ătur ă pentru prevenirea fragment ării habitatelor, cu eviden ţierea lor în amenajamentele silvice.

I.4.4. Dezvoltarea rural ă Din analiza SWOT s-au conturat ca obiective generale: 1. Cre şterea competitivit ăţ ii sectoarelor agro-alimentare şi forestier. 2. Îmbun ătăţ irea mediului şi a spa ţiului rural prin utilizarea durabil ă a terenurilor agricole şi forestiere. 172 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial 3. Cre şterea calit ăţ ii vie ţii în mediul rural şi încurajarea diversific ării economiei rurale. 4. Demararea şi func ţionarea ini ţiativelor de dezvoltare rural ă, LEADER. 1. Cre şterea competitivit ăţ ii sectoarelor agro-alimentare şi forestier Obiective specifice: • sprijinirea fermierilor care î şi desf ăş oar ă activitatea în zona rural ă; • încurajarea fermelor de semi-subzisten ţă s ă intre pe pia ţă ; • modernizarea exploata ţiilor agricole; • adaptarea fermelor din punct de vedere economic; • sprijinirea industriei agroalimentare specific ă; Ac ţiuni: • formarea profesional ă privind retehnologiz ării activit ăţ ilor economice agricole şi promovarea inova ţiei; • furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ţă pentru agricultori; • sprijinirea fermelor de semi-subzisten ţă ; • adaptarea produc ţiei la cerin ţele pie ţei prin îmbun ătăţ irea managementului exploata ţiei; • înfiin ţarea grupurilor de produc ători; 2. Îmbun ătăţ irea mediului şi a spa ţiului rural prin utilizarea durabil ă a terenurilor agricole şi forestiere Obiective specifice: • introducerea sau continuarea metodelor agricole de produc ţie prietenoase cu mediul, promovarea biodiversit ăţ ii, a solului şi calit ăţ ii mediului; • compensarea fermierilor prin implementarea re ţelei Natura 2000, pe baza obliga ţiilor ce revin din directivele P ăsări şi Habitate; • plantarea cu p ăduri a terenurilor agricole pentru prevenirea eroziunii şi a schimb ărilor climatice; • extinderea suprafe ţelor forestiere pe terenurile non-agricole; • amenajarea exploata ţilor forestiere; • producerea de puie ţi forestieri în pepiniere silvice. Ac ţiuni: • pl ăţ i agro-mediu pentru conservarea peisajului rural tradi ţional; • pl ăţ i compensatorii Natura 2000 pentru compensarea dezavantajelor prin accesarea programului Natura 2000; • înfiin ţarea de planta ţii noi; • prima împ ădurire a terenurilor neagricole; 3. Cre şterea calit ăţ ii vie ţii în mediul rural şi încurajarea diversific ării economiei rurale Obiective specifice: • cre şterea veniturilor adi ţionale ale fermelor de semi subzisten ţă ; • cre şterea atractivit ăţ ii zonelor rurale prin crearea, îmbun ătăţ irea şi diversificarea infrastructurii turistice, a facilit ăţ ilor şi atrac ţiilor turistice; • îmbun ătăţ irea calit ăţ ii mediului social, cultural, natural şi economic în zonele rurale; • cre şterea atractivit ăţ ii spa ţiului rural prin renovarea şi dezvoltarea integrat ă a satelor. Ac ţiuni: ‐ înfiin ţarea de ateliere me şte şug ăre şti în mediul rural; ‐ crearea unor trasee turistice tematice ‐ organizarea Zilelor culturale ale jude ţului Sibiu

173 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial ‐ investi ţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferat ă şi amenajarea de poteci rurale; ‐ investi ţii de producere, procesare, marketing al produselor fermelor; ‐ ridicarea standardelor de via ţă a comunit ăţ ilor de romi, a comunit ăţ ilor defavorizate prin construc ţia de locuin ţe sociale, diversificarea ofertei de servicii sociale; ‐ sprijin pentru extinderea şi modernizarea re ţelei de ap ă şi canalizare; ‐ extinderea re ţelei de iluminat public; ‐ reabilitarea drumurilor comunale şi a drumurilor jude ţene de acces; ‐ reabilitarea cl ădirilor în vederea implement ării unui program „ Şcoal ă dup ă şcoal ă”; ‐ crearea infrastructurii necesare pentru activit ăţ i recreative, joac ă în cadrul comunit ăţ ilor rurale; ‐ dezvoltarea unui mediu adecvat de petrecere a timpului liber / de joac ă în rândul copiilor din mediul rural – terenuri de joac ă; ‐ crearea infrastructurii necesare desf ăş ur ării activit ăţ ilor sportive în cadrul comunit ăţ ilor rurale – terenuri de sport; ‐ promovarea unor solu ţii alternative de petrecere a timpului liber pentru men ţinerea s ănătăţ ii popula ţiei din mediul rural; ‐ cre şterea accesului popula ţiei din mediul rural la informa ţie şi cultur ă; ‐ înfiin ţarea / reabilitarea / modernizarea l ăca şelor de cultur ă: c ămine culturale, biblioteci, biblionet- uri, cluburi de internet; ‐ activit ăţ i de con ştientizare a comunit ăţ ilor şi autorit ăţ ilor locale atât asupra valorilor perene ale civiliza ţiei populare române şti cât şi asupra strategiilor şi mijloacelor ce trebuiesc aplicate pentru salvarea de la dispari ţie a acestor valori; ‐ renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbun ătăţ irea mo ştenirii rurale. 4. Demararea şi func ţionarea ini ţiativelor de dezvoltare rural ă, LEADER Obiective specifice: • cre şterea competitivit ăţ ii sectoarelor agricol şi forestier, a calit ăţ ii vie ţii şi diversificarea activit ăţ ilor economice din spa ţiul rural; • încurajarea ac ţiunilor inovative-solu ţii noi pentru probleme vechi; • promovarea cazurilor de bun ă practic ă între GAL-urile na ţionale şi transna ţionale. Ac ţiuni: ‐ înfiin ţarea şi func ţionarea G.A.L, dobândirea de competen ţe pentru animarea dezvolt ării teritoriului; ‐ implementarea strategiilor şi proiectelor integrate în dezvoltarea rural ă; ‐ favorizarea cooper ării între G.A.L-uri na ţionale şi interna ţionale. I.4.5. Camera Agricol ă a Jude ţului Sibiu Problema fundamental ă a agriculturii române şti, în stadiul actual al tranzi ţiei, o constituie contradic ţia dintre proprietate, ca mijloc de existen ţă social ă şi exploata ţia agricol ă, ca unitate tehnologic ă şi entitate economic ă. Din aceast ă perspectiv ă, strategia Agen ţiei Na ţionale de Consultan ţă Agricol ă (ANCA) – organism coordonator al camerelor agricole jude ţene, a avut şi are în continuare ca obiectiv general, îmbun ătăţ irea cuno ştin ţelor şi aptitudinilor produc ătorilor agricoli priva ţi, pentru a-i face capabili s ă ia decizi eficiente într-un context economic concuren ţial, realizându-se trecerea de la exploata ţia de subzisten ţă (semisubzisten ţă ) la exploata ţia performant ă economic. Întreaga strategie a ANCA se realizeaz ă şi implementeaz ă în teritoriu, prin re ţeaua institu ţional ă creat ă, la nivel jude ţean prin speciali ştii Camerei Agricole Jude ţene, iar la nivel comunal/local prin speciali ştii celor 7 Centre Locale de Consultan ţă Agricol ă (CLCA) şi a unui Centru Zonal de Consultan ţă Agricol ă Media ş. În vederea îndeplinirii atribu ţiilor ce-i revin, Camera Agricol ă a Jude ţului Sibiu are ca obiective generale urm ătoarele: I. Asigurarea securit ăţ ii alimentare prin cre şterea produc ţiei agricole.

174 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

II. Sus ţinerea financiar ă şi fiscal ă a agriculturii prin programe şi bugete multianuale. III. Accelerarea procesului de dezvoltare rural ă. IV. Sus ţinerea cercet ării agricole şi form ării profesionale. I. Asigurarea securit ăţ ii alimentare prin cre şterea produc ţiei agricole Obiective specifice 1. Sprijinirea cre ării de ferme comerciale moderne, de unit ăţ i de industrie alimentar ă şi cre şterea competitivit ăţ ii acestora. Ac ţiuni: • Organizarea de ac ţiuni de popularizare, promovare şi informare a fermierilor. • Organizarea de întâlniri cu teme agricole. • Întocmire de modele tehnico-economice. • Identificare de ferme model. 2. Stimularea comas ării voluntare a terenurilor şi a exploat ării lor eficiente – promovarea formelor asociative. Ac ţiuni: • Sprijinirea înfiin ţă rii de asocia ţii ale fermierilor pe domenii de activitate. 3. Dezvoltarea cu prioritate a zootehniei şi cre şterea ponderii acesteia în totalul produc ţiei agricole, îmbun ătăţ irea p ăş unilor, a pomiculturii, legumiculturii şi viticulturii - sectoare mult r ămase în urm ă. Ac ţiuni: • Realizarea de cursuri de calificare în meseriile agricole. • Realizarea de loturi demonstrative. • Organizarea de expozi ţii agricole. • Acordarea de consultan ţă şi asisten ţă tehnic ă de specialitate. • Organizarea de demonstra ţii practice. 4. Promovarea produselor cu randamente şi calitate ridicate ob ţinute prin tehnologii moderne şi biotehnologii Ac ţiuni: • Organizarea de simpozioane şi seminarii. 5. Promovarea continu ă a produc ţiei ecologice Ac ţiuni: • Prezentarea sistemelor de produc ţie, tehnologii şi practici agricole durabile privind agricultura ecologic ă. • Realizarea unor întâlniri de informare privind implementarea Codurilor de bune practici şi reglementari pentru agricultura ecologica. • Organizarea de vizite şi schimburi de experien ţă între fermele ecologice. • Realizarea de materiale publicitare, pliante, bro şuri.

II. Sus ţinerea financiar ă şi fiscal ă a agriculturii prin programe şi bugete multianuale Obiective specifice: 1. Promovarea schemelor eficiente de finan ţare a agriculturii pentru absorb ţia integral ă a fondurilor europene în spa ţiul rural - din PNDR Ac ţiuni • Realizare de informare şi consiliere privind întocmirea de proiecte de finan ţare M141, M112, M121. 2. Acordarea de consultan ţă în vederea asocierii pentru realizarea de ferme comerciale competitive Ac ţiuni: 175 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial • Sprijinirea fermelor pentru a deveni competitive. 3. Acordarea de consultan ţă şi întocmirea de proiecte de finan ţare pentru accesarea de fonduri în spa ţiul rural în special pe M 141, M112, M121. Ac ţiuni: • Întocmire proiecte de finan ţare M 141, M 112, M 121 4. Promovarea politicilor stimulative pentru produc ătorii care produc total sau par ţial pentru pia ţă Ac ţiuni: • Realizare de cursuri de management şi marketing. • Informare şi consiliere privind întocmirea de proiecte cu finan ţare pentru construirea şi modernizarea spa ţiilor de depozitare. • Coordonarea desf ăş ur ării Pie ţei Ţă răne şti Transilvania – proiect realizat de CJS în sprijinul micilor produc ători III. Accelerarea procesului de dezvoltare rural ă Obiective specifice: 1. Sus ţinerea instal ării tinerilor fermieri în mediul rural – prin promovarea programelor de finan ţare din fonduri europene FEADR, m ăsura 112 . Ac ţiuni: • Întocmire proiecte de finan ţare pentru instalarea tinerilor fermieri. 2. Sus ţinerea fermelor de semi-subzisten ţă pentru trecerea la ferme comerciale – prin promovarea programelor de finan ţare din fonduri europene FEADR, m ăsura 141 Ac ţiuni: • Întocmire proiecte de finan ţare pentru fermele de semisubzisten ţă .

IV. Sus ţinerea cercet ării agricole şi form ării profesionale Obiective specifice: Promovarea Programului na ţional de cercetare-dezvoltare agricol ă, împreun ă cu partenerii implica ţi, în jurul unor obiective comune: productivitate, calitate, rezisten ţă la secet ă, boli, d ăun ători etc. Ac ţiuni: • Organizarea de loturi demonstrative. • Dezvoltarea agriculturii durabile şi transferul rezultatelor c ătre fermieri. • Cursuri de instruire. • Colabor ări şi parteneriate cu Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Ştiin ţe Agricole Industrie Alimentar ă şi Protec ţia Mediului, Liceul Agricol. I.5. EDUCA ŢIA I.5.1. Înv ăţă mânt preuniversitar Obiectivul general: Cre şterea calit ăţ ii şi eficien ţei educa ţiei, în vederea preg ătirii tinerilor pentru o societate bazat ă pe cunoa ştere. Acest obiectiv este în concordan ţă cu obiectivul general enun ţat în Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013 (care este conform cu Planul Na ţional de Dezvoltare 2007-2013) şi anume: Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii preg ătirii resurselor umane din regiune prin crearea condi ţiilor pentru facilitarea accesului la educa ţie, ocupare şi integrare social ă a grupurilor dezavantajate. Obiective specifice: 1. Îmbun ătăţ irea infrastructurii şcolare prin lucr ări de consolidare, reabilitare şi dotare Prin îmbun ătăţ irea infrastructurii şcolilor şi a dot ărilor existente se asigur ă copiilor condi ţii bune pentru desf ăş urarea procesului instructiv – educativ. Dotarea cabinetelor şcolare trebuie s ă r ăspund ă necesit ăţ ilor de preg ătire şi de instruire ale elevilor în concordan ţă cu standardele europene.

176 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial 2. Cre şterea gradului de participare la educa ţie, reducerea abandonului şcolar prin derularea de programe de sprijin Una dintre cele mai importante direc ţii de ac ţiune ale Inspectoratului Şcolar Jude ţean Sibiu trebuie s ă fie reducerea fenomenului de abandon şcolar pân ă la dispari ţia complet ă a acestuia mai ales în cadrul înv ăţă mântului obligatoriu (de 10 clase). În acest sens I.S.J. Sibiu a derulat programe de sprijin pentru cei proveniţi din grupuri dezavantajate: „Euro 2000”, „Bani de liceu” cu scopul de a veni în sprijinul acestor copii. 3. Realizarea unor cursuri de perfec ţionare pentru cadrele didactice care s ă acopere necesit ăţ ile sistemului şi s ă duc ă la cre şterea nivelului de preg ătire al elevilor O calificare şi o perfec ţionare continu ă a cadrelor didactice duce la o calitate sporit ă a nivelului de cuno ştin ţe al elevilor în ob ţinerea de performan ţe şcolare. 4. Realizarea unor parteneriate între unit ăţ ile de înv ăţă mânt şi mediul economic pentru sus ţinerea tinerilor capabili de performan ţe Pentru sus ţinerea copiilor cu performan ţe care nu au posibilit ăţ i financiare de afirmare este benefic ă realizarea unor parteneriate între unit ăţ ile de înv ăţă mânt şi firmele private. 5. Asigurarea unui climat de ordine public ă, siguran ţă public ă şi s ănătate public ă în şcoli Pentru prevenirea actelor antisociale şi a comportamentului deviant în cadrul şcolii este benefic ă asigurarea unui climat de ordine şi siguran ţă public ă în şcoli prin intermediul personalului de paz ă şi ordine calificat. Toate aceste obiective sunt obiective ce se doresc a fi atinse în perioada 2010 – 2013, urmând ca în func ţie de modul în care acestea se îndeplinesc s ă mai fie ad ăugate şi altele. La nivel jude ţean exist ă un proiect pilot „Fiecare copil în gr ădini ţă ” care se dore şte a se extinde la nivelul întregului jude ţ cu cofinan ţare de la Consiliul Jude ţean Sibiu. O prim ă variant ă de extindere ar fi lansarea, în prim ă faz ă, a finan ţă rii pentru comunit ăţ ile propuse de Inspectoratul Şcolar Jude ţean Sibiu, pentru anul şcolar 2013-2014. Se estimeaz ă c ă în aceste comunit ăţ i sunt în jur de 1100 de copii s ăraci, cu vârste cuprinse între 3-5 ani. Dac ă proiectul func ţioneaz ă bine în primul an, o a doua faz ă de extindere ar putea fi lansarea finan ţă rii pentru comunit ăţ ile din jude ţ care vor dori s ă aplice, începând cu anul şcolar 2014-2015. I.6. SĂNĂTATEA Prioritatea strategiei în domeniul s ănătăţ ii este de îmbun ătăţ ire a st ării de s ănătate a popula ţiei jude ţului Sibiu şi de realizare a unui sistem de s ănătate modern şi eficient, compatibil cu sistemele de s ănătate din ţă rile Uniunii Europene. În acest sens, au fost preluate urm ătoarele obiective din cadrul proiectului de strategie al Direc ţiei de Sănătate Public ă a Jude ţului Sibiu: Obiective generale: 1. Cre şterea calit ăţ ii vie ţii prin cre şterea calit ăţ ii serviciilor medicale Obiectiv specific: o Cre şterea calit ăţ ii structurii sistemului de s ănătate, a calit ăţ ii actului medical şi a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de s ănătate Ţinte propuse: - îmbun ătăţ irea calit ăţ ii infrastructurii unit ăţ ilor sanitare publice cu paturi şi dotarea acestora cu aparatur ă / echipamente medicale, informatizarea sistemului; - îmbun ătăţ irea acoperirii cu personal medical prin planificare şi alocare adecvat ă a resurselor umane în concordan ţă cu nevoile popula ţiei; - reducerea variabilit ăţ ii practicii medicale prin implementarea şi utilizarea ghidurilor de practic ă şi a protocoalelor clinice elaborate de Ministerul Sănătăţ ii; - preg ătirea unit ăţ ilor sanitare cu paturi din jude ţul Sibiu în vederea intr ării în procesul de acreditare. 2. Optimizarea serviciilor de s ănătate din jude ţul Sibiu conform Planului jude ţean de dezvoltare a serviciilor de s ănătate Obiectiv specific: o Optimizarea spitalelor pentru îngrijiri acute

177 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Ţinte propuse: - cre şterea ratei de ocupare a paturilor de la 80 % la 85 %; - atingerea ţintei de 4,5 paturi /1000 locuitori; - reducerea ratei de internare de la 23 % la 20 %. 3. Planificarea serviciilor spitaliceşti de lung ă durat ă (spitalele de bolnavi cronici, UAMS-uri) Obiective specifice: o Dirijarea cazurilor care necesit ă îngrijire de lung ă durat ă spre unit ăţ ile medicale de cronici / medico – sociale în care s-au identificat posibilit ăţ i de oferire a acestor servicii; o Evaluarea necesarului de paturi pentru cronici, fa ţă de nivelul existent în 2008; Ţinte propuse: - durata medie de spitalizare planificat ă = 21 zile; - rata de ocupare a paturilor = 85 %. 4. Îmbun ătăţ irea managementului sistemului public de interven ţii în situa ţii de urgen ţă Obiective specifice: o Eficientizarea managementului sistemului public de interven ţii în situa ţii de urgen ţă prin protocoale de colaborare între I.S.U., Serviciul Jude ţean de Ambulan ţă , SMURD, 112, Serviciul Public Salvamont, operatori priva ţi; o Crearea bazei opera ţionale jude ţene de coordonare a interven ţiilor integrate la nivelul jude ţului Sibiu. 5. Dezvoltarea re ţelelor comunitare de asisten ţă medical ă: centre de permanen ţă , centre de s ănătate multifunc ţionale, centre de s ănătate mintal ă Obiective specifice: o Identificarea zonelor în care este necesar ă func ţionarea centrelor de s ănătate multifunc ţionale / centrelor de s ănătate mintal ă; o Întocmirea listei cu serviciile existente şi serviciile de baz ă propuse: cardiologie, medicin ă intern ă, pediatrie, obstetric ă - ginecologie, ecografie, laborator; o Studiu de fezabilitate privind înfiin ţarea centrelor de s ănătate mintal ă adul ţi şi copii la Media ş; o Înfiin ţarea centrelor de s ănătate multifunc ţionale la Avrig / Cop şa Mic ă, S ăli şte / Miercurea Sibiului; 6. Dezvoltarea sistemului de îngrijiri medicale la domiciliu 7. Planul jude ţean pentru echipamente medicale 8. Redresarea şi dezvoltarea asisten ţei medicale în mediul rural Obiective specifice: o Dezvoltarea re ţelelor de asisten ţă comunitar ă; Ţinte propuse: - cre şterea num ărului de asisten ţi medicali comunitari şi a num ărului de mediatori sanitari angaja ţi de c ătre autorit ăţ ile publice locale; - formarea echipelor medicale comunitare: medic de familie, asistent medical comunitar, mediator sanitar, asistent social ş.a.; - cre şterea num ărului de comunit ăţ i deservite de asistentul comunitar şi / sau mediatorul sanitar; - dezvoltarea re ţelei de îngrijiri la domiciliu. 9. Dezvoltarea serviciilor de asisten ţa medical ă în mediul rural Obiectiv specific: o Dezvoltarea re ţelei de supraveghere a s ănătăţ ii mamei şi copilului; dezvoltarea sistemului de asisten ţă comunitar ă pentru îngrijirea gravidei, mamei şi copilului; Ţinte propuse: - înfiin ţarea re ţelei de supraveghere medical ă activ ă a bolilor cardio – vasculare; - deschiderea de puncte farmaceutice în mediul rural.

178 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial 10. Prevenirea şi controlul bolilor cu impact major asupra st ării de s ănătate a popula ţiei din jude ţul Sibiu şi implementarea programelor na ţionale de preven ţie şi de depistare precoce a bolilor Obiectiv specific: Îmbun ătăţ irea st ării de s ănătate a popula ţiei jude ţului Sibiu Ţinte propuse: - reducerea impactului asupra s ănătăţ ii publice a bolilor transmisibile cu impact major (boli care pot fi prevenite prin vaccinare, HIV / SIDA, tuberculoz ă, ITS infec ţii nosocomiale); - prevenirea complica ţiilor, decesului prematur şi cre şterea calit ăţ ii vie ţii la pacien ţii cu afec ţiuni cronice, prin controlul şi monitorizarea bolilor netransmisibile; - îmbun ătăţ irea st ării de s ănătate a mamei şi copilului, prin m ăsuri specifice cu impact asupra principalelor probleme de s ănătate ale acestui grup popula ţional; - cre şterea nivelului de educa ţie pentru s ănătate a popula ţiei pentru adoptarea unor comportamente s ănătoase, în scopul prevenirii îmboln ăvirilor; deplasarea accentului c ătre serviciile preventive de s ănătate. Odat ă cu preluarea de c ătre Consiliul Jude ţean Sibiu a managementului celor trei spitale ( Spitalul Clinic Jude ţean de Urgen ţă Sibiu, Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu şi Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu), fiecare dintre acestea şi-a stabilit propriile obiective generale şi specifice, corelate cu obiectivele strategice prioritare ale conducerii CJS ce vizeaz ă: 1. Modernizarea / reabilitarea infrastructurii de s ănătate prin: modernizarea, extinderea (mansardarea) Spitalului Clinic Jude ţean de Urgen ţă Sibiu - în cadrul acestui proiect sunt avute în vedere moderniz ări / dot ări la 11 sec ţii / pavilioane. De asemenea, se vor realiza reparaţii capitale şi la Spitalul de Psihiatrie “Dr. Gheorghe Preda” Sibiu iar la Spitalul de Pneumoftiziologie se va construi un ambulatoriu de specialitate. 2. Crearea / modernizarea infrastructurii de s ănătate din mediul rural pentru dezvoltarea unor centre medico-sociale multifunc ţionale (cabinet de medicin ă de familie, cabinet stomatologic, farmacie uman ă, cabinet veterinar şi farmacie veterinar ă) prin sprijinirea consillilor locale care şi-au manifestat interesul de a intra în parteneriat cu Consiliul Jude ţean. III.6.1. Spitalul Clinic Jude ţean de Urgen ţă Sibiu: Obiectiv general: Cre şterea calit ăţ ii serviciilor medicale oferite popula ţiei de c ătre S.C.J.U. Sibiu. Obiective specifice: 1. Reabilitarea infrastructurii spitalului prin modernizarea, reabilitarea, extinderea (mansardarea) şi dotarea Spitalului Clinic Jude ţean de Urgen ţă Sibiu prin proiecte de investi ţii pentru cele 11 sec ţii ale spitalului (mansardare bloc chirurgical + ATI, RK Acoperi ş sec ţii chirurgicale, Urologie, Ortopedie, ATI, Reabilitare imobil sec ţia Neonatologie, ORL, Fizio I, Infec ţioase adul ţi, Dermato – Venerice, Medical ă I şi II, cl ădire bloc chirurgical, extinderea UPU, etc.) care sunt prev ăzute detaliat, pentru perioada 2013 – 2016, în Cap. IV.6. din Strategie. 2. Dezvoltarea sistemului de s ănătate public ă şi cre şterea calit ăţ ii serviciilor de asisten ţă medical ă furnizate popula ţiei prin: • Acreditarea laboratorului clinic de analize medicale de c ătre RENAR, ISO 15189; • Reabilitarea ambulatoriului de specialitate nr. 1, în vederea eficientiz ării activit ăţ ii acestuia; • Investi ţii în dotarea cu aparatur ă medical ă; • Îndeplinirea criteriilor de acreditare a spitalului, conform cu cerin ţele CNAS; • Stabilirea de parteneriate public-private în vederea cre şterii capacit ăţ ii de acordare a serviciilor de calitate către popula ţie; • Asigurarea circuitelor în caz de calamitate; • Amenajarea de locuri de parcare pentru decongestionarea c ăilor de acces în incint ă. 3. Îmbun ătăţ irea managementului spitalului • Implementarea şi dezvoltarea sistemului de control managerial, conf. O.M.F.P. 946/2005; • Evaluarea performan ţelor spitalului şi elaborarea de m ăsuri privind îmbun ătăţ irea acesteia; • Implementarea şi dezvoltarea unui sistem de controlling, menit s ă sprijine luarea deciziilor la nivel managerial; 179 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial • Îmbun ătăţ irea mecanismelor de control al costurilor prin: - Implementarea protocoalelor stabilite de Ministerul S ănătăţ ii şi controlul implement ării acestora, în paralel cu elaborarea unor protocoale proprii, pentru reducerea num ărului de solicit ări inutile; - Corectarea şi îmbun ătăţ irea activit ăţ ii ambulatoriului de specialitate; - Optimizarea activit ăţ ii medicale, pentru reducerea consumului de medicamente la valori real necesare; • Îmbun ătăţ irea sistemului informatic la nivelul spitalului. - Dezvoltarea sistemului informatic actual, prin ad ăugarea de noi module; - Cre şterea capacit ăţ ii de stocare a datelor şi a schimbului de informa ţii între sec ţiile spitalului; - Reconfigurarea şi/sau înlocuirea re ţelei informatice. • Monitorizarea structurii organizatorice a spitalului şi a structurii de personal. - Reorganizarea sec ţiilor în vederea optimiz ării serviciilor medicale furnizate; - Eficientizarea schemei de personal. III.6.4. Crearea de centre medico – sociale în mediul rural Un obiectiv prioritar este înfiin ţarea de Centre medico – sociale la nivel de sat / comun ă care s ă cuprind ă: cabinete de medicin ă de familie, cabinet stomatologic, farmacie uman ă, cabinet veterinar şi farmacie veterinar ă. Consiliile locale care şi-au manifestat interesul pentru a participa la acest proiect sunt comunele: Loamne ş, Orlat, Sadu, Şura Mare, Turnu Ro şu, Valea Viilor şi ora şul S ăli şte pentru satele apar ţin ătoare, lista r ămânând deschis ă şi altor localit ăţ i interesate. Obiectiv general: Furnizarea de asisten ţă medico – social ă uman ă şi veterinar ă la standarde de înalt ă calitate la nivelul jude ţului Sibiu. Obiectiv specific: • Crearea unui punct de asisten ţă medico – social ă uman ă şi veterinar ă la standarde de înalt ă calitate în localit ăţ ile mai sus men ţionate din jude ţul Sibiu, care s ă cuprind ă cabinet medical uman, stomatologic, cabinet veterinar, farmacie uman ă şi veterinar ă, în perioada 2012 – 2016. I.7. CULTUR Ă, CULTE , SPORT , TINERET În urma analizelor realizate în acest domeniu au fost identificate urm ătoarele obiective, toate integrate obiectivului general de „Cre şterea calit ăţ ii vie ţii în jude ţul Sibiu prin îmbun ătăţ irea accesului şi particip ării cet ăţ enilor la cultur ă”: I. Îmbun ătăţ irea managementului institu ţiilor de cultur ă prin înfiin ţarea Compartimentului Cultur ă, Educa ţie Sport şi Turism (C.C.E.S.T.) , prin : I.1. Înt ărirea capacit ăţ ii administrative şi consolidarea cadrului legislativ jude ţean, prin : • Actualizarea şi adaptarea la legisla ţia în vigoare a documentelor de func ţionare • Încurajarea managerilor de a participa la cursuri pentru dezvoltarea abilit ăţ ilor manageriale – participarea la cursuri • Încurajarea persoanelor din institu ţiile culturale de a participa la cursuri pentru accesarea fondurilor europene • Asisten ţă la scrierea de proiecte pentru finan ţarea reabilit ării infrastructurii şi organiz ării de activit ăţ i culturale diverse • Asigurarea patrimoniului cultural mobil şi imobil • Promovarea imaginii patrimoniului şi artei române şti, în lume, prin participarea la festivaluri, concursuri şi turnee, respectiv târguri interna ţionale, prin intensificarea schimburilor culturale • Evaluarea patrimoniului I.C. şi finalizarea obiectivelor de investi ţii; • Asigurarea spa ţiilor necesare bunei func ţion ări ale Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ilie Micu” şi C.N.M. ASTRA (exist ă un proiect depus pe POR în valoare de peste 3 milioane de lei privind crearea şi

180 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial modernizarea infrastructurii de valorificare turistic ă a patrimoniului cultural al Muzeului Civiliza ţiei Populare Tradi ţionale din Dumbrava Sibiului – aflat ă în stadiu de precontractare la ADR Centru); • Păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural pentru cre şterea accesibilit ăţ ii mai multor categorii de public (C.N.M Astra are în vedere derularea unui proiect prin memorandum de finan ţare încheiat între Guvernul României şi Reprezentan ţii Mecanismului Financiar European în valoare de aproximativ 10.000.000 lei, prin care se dore şte construc ţia unui Pavilion Muzeal Multicultural – pentru colec ţiile Muzeului, reconstruc ţia, conservarea şi restaurarea monumentelor representative ale Muzeului în aer liber, revitalizarea patrimoniului cultural material şi immaterial etc.); • Valorificarea patrimoniului istorico – cultural al Bibliotecii Jude ţene Astra Sibiu şi transformarea acesteia în bibliotec ă de interes na ţional; • Implementarea sistemului de asigurarea calit ăţ ii ISO 9001-2000. I.2. Inventarierea, evaluarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural din jude ţul Sibiu, prin: • Crearea unei b ănci de date a patrimoniului cultural din jude ţ • Cre şterea nivelului de digitizare a patrimoniului cultural • Crearea unui Program Jude ţean „Patrimoniu în pericol” • Cre şterea nivelului de instruire a speciali ştilor locali în domeniul patrimoniului cultural • Introducerea în programa şcolar ă preuniversitar ă a unor cursuri „Pro Patrimoniu” sau „Educa ţia pentru Patrimoniu” precum şi ac ţiuni educa ţionale adresate publicului (expozi ţii, ş.a.) • Instruirea colectivelor pentru elaborarea de proiecte de accesare a fondurilor pentru protec ţia patrimoniului • Programul de semnalizare a monumentelor istorice. I.3. Cre şterea rolului social – educativ al cultelor, prin: • Sprijin pentru elaborarea de proiecte pentru consolidarea, restaurarea şi modernizarea monumentelor istorice din patrimoniul cultelor, • Sus ţinerea financiar ă a proiectelor de consolidarea, restaurarea şi modernizare a monumentelor istorice, finan ţate din fonduri nerambursabile • Sus ţinerea cultelor în derularea unor programe sociale, educa ţionale, caritabile, de orientare socio- profesional ă şi formare continu ă, în cooperare cu A.P.L. • Sprijinirea autorit ăţ ilor religioase române şti de peste hotare • Promovarea pluralismului religios, a dialogului interreligios şi promovarea Agendei Culturale, Caritabile şi Sociale a Cultelor. Pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor propuse în domeniul culturii, cuprinse în Strategie, se consider ă oportun ă şi necesar ă realizarea Compartimentului de Cultur ă, Educa ţie, Sport şi Turism cu urm ătoarele atribu ţii: - monitorizarea implement ării strategiei în domeniul înv ăţă mântului special, culturii, turismului şi a realiz ării agendei culturale şi a celei sportive (având în vedere c ă începând cu anul 2012 Consiliul Jude ţean Sibiu finan ţeaz ă separat cele dou ă agende) - acestea vor fi corelate cu obiectivele proiectelor strategice noi ca Zilele culturale ale jude ţului Sibiu, încurajarea mi şcării sportive în jude ţul Sibiu, traseele turistice tematice, înfiin ţarea unor centre culturale multifunc ţionale, amenajarea unor terenuri de joac ă şi terenuri de sport în mediul rural etc.; - coordonarea unitar ă a institu ţiilor culturale din subordinea consiliului jude ţean; - formularea unor propuneri privind eficientizarea activit ăţ ii institu ţiilor de cultur ă din subordine; - asigurarea dialogului inter-institu ţional şi a comunic ării cu societatea civil ă; - elaborarea şi monitorizarea agendei culturale şi a celei sportive a jude ţului, prin integrarea agendelor proprii cu cele municipale/or ăş ene şti/comunale; - asigurarea unui sistem informa ţional transparent şi accesibil tuturor factorilor interesa ţi pentru promovarea eficien ţei sistemului administra ţiei culturale jude ţene; - impulsionarea dezvolt ării activit ăţ ilor culturale şi promov ării imaginii jude ţului Sibiu atât la nivel na ţional cât şi interna ţional.

II. Încurajarea parteneriatelor în domeniul turismului cultural şi sportului , prin:

181 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial • Organizarea Zilelor Culturale ale jude ţului Sibiu în lunile mai şi septembrie ale anului, în fiecare zon ă etnofolcloric ă din jude ţ, câte un sfâr şit de s ăpt ămân ă pentru fiecare zon ă, eveniment ce va consta într-o varietate de ac ţiuni culturale diverse (folclor, me şte şuguri, obiceiuri, expozi ţii, concerte), desf ăş urate atât de institu ţiile de cultur ă ale C.J.S. cât şi de ansambluri şi forma ţii locale, cu un puternic impact asupra dezvolt ării turismului în mediul rural; acest proiect va fi corelat cu un alt proiect strategic nou din domeniul turismului privind Promovarea traseelor turistice tematice pe cele 5 zone etnografice ale jude ţului care promoveaz ă elementele culturale şi turistice ale zonelor: Drumul verde al V ăii Hârtibaciului, Drumul Brânzei, Drumul Fortifica ţiilor, Drumul s ării şi Vămile F ăgăra şilor ; • Crearea unei re ţele de centre culturale multifunc ţionale la nivel de sat/comun ă care s ă cuprind ă: c ămine culturale modernizate, bibliotec ă comunal ă, cluburi de internet • Amenajarea de terenuri de joac ă pentru copii în mediul rural • Amenajarea de terenuri multifunc ţionale de sport şi petrecere a timpului liber în mediul rural • Dezvoltarea unor strategii de conservare şi valorificare a culturii şi civiliza ţiei alimenta ţiei tradi ţionale, ca de exemplu proiectul Culinar – Cult , dezvoltat de C.N.M. Astra şi C.J.S. în parteneriat cu Consiliul General Ille - et - Vilaine, Fran ţa şi al ţi asocia ţi din jude ţul Sibiu care promoveaz ă o nutri ţie bazat ă pe consumul produselor tradi ţionale şi ecologice, protec ţia mediului şi rela ţii economice solidare între mediul rural şi urban; • Promovarea parteneriatului institu ţiilor de cultur ă şi celor sportive cu Inspectoratul Şcolar Jude ţean, respectiv şcolile din jude ţ şi alte institu ţii; se are în vedere un proiect care î şi propune Încurajarea mi şcării sportive în jude ţ prin sprijinirea campionatelor de fotbal, volei, oin ă, baschet, handbal, şah etc. la nivel local, zonal şi jude ţean; • Promovarea utiliz ării patrimoniului cultural şi conservarea acestuia (CNM Astra deruleaz ă un proiect prin Programul Opera ţional de Cooperare Transna ţional ă Europa de Sud – Est, în valoare de peste 2.600.000 euro, avându-se în vedere elaborarea unor strategii de protejare şi punere în valoare a patrimoniului din Muzeu – CultTour ); • Promovarea voluntariatului în domeniul culturii şi sportului; • Valorificarea spa ţiilor din institu ţiile publice prin galerii expozi ţionale şi activit ăţ i culturale; • Organizarea de spectacole şi concerte ale institu ţiilor de cultur ă în spa ţii publice ce valorific ă patrimoniul cultural şi natural. Patrimoniul cultural este, de mult timp, un factor important în cre şterea şi dezvoltarea industriei turismului în România contribuind la dezvoltarea unor variate sectoare de turism. De ţin ătorii patrimoniului cultural pot fi beneficiari al industriei turismului, a şa cum este cazul C.N.M. ASTRA şi Bibliotecii Jude ţene ASTRA. O dovad ă aparte este faptul c ă Sibiul a fost în anul 2007 una dintre primele 10 destina ţii turistice la nivel mondial. În contextul dezvoltării turismului cultural în zona sibian ă: - se impune continuarea proiectelor de semnalare şi inscrip ţionare a monumentelor şi siturilor istorice; - semnalizarea principalelor atrac ţii culturale şi de petrecere a timpului liber; - se recomand ă promovarea de investi ţii adecvate în între ţinerea şi conservarea preventiv ă a siturilor şi monumentelor pentru a nu deveni un model negativ de promovare a patrimoniului cultural care s ă altereze dorin ţa de vizitare a turi ştilor; - se recomand ă ca în campaniile de publicitate pentru promovarea turismului cultural s ă se bazeze pe produsul cultural autentic; - integrarea profesioni ştilor în sectorul patrimoniului cultural va ajuta la cre şterea nivelului calitativ în domeniul cultural şi va juca un rol important în stimularea cre ării unor noi metode de cercetare şi crearea unei industrii culturale durabile. III. Dezvoltarea industriilor culturale , prin: • Crearea bazei de date cu creatorii şi furnizorii de servicii culturale • Întemeierea unui One Stop Shop pentru produsele din industria cultural ă jude ţean ă • Coordonarea dezvolt ării şi promov ării industriilor culturale prin institu ţiile subordonate C.J.

182 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial • Dezvoltarea de parteneriate de marketing pentru diseminarea produc ţiilor culturale proprii şi ale I.C. din subordine; • Sprijinirea O.N.G.-urilor care au drept obiective promovarea ocupa ţiilor şi me şte şugurilor tradi ţionale, încurajarea parteneriatelor cu institu ţiile proprii (C.N.M. ASTRA, Centrul jude ţean de crea ţie, Şcoala Popular ă de Arte şi Meserii “Ilie Micu”). IV. Protec ţia peisajului natural şi cultural şi promovarea imaginii jude ţului Sibiu, în sensul Conven ţiei Europene a Peisajului de la Floren ţa, prin : • Coordonarea dezvolt ării şi promov ării în cadrul Agendei culturale a festivalurilor şi manifest ărilor culturale legate de p ăstrarea şi valorificarea tradi ţiilor la nivel jude ţean • Dezvoltarea de parteneriate de marketing şi colaborare cu societatea civil ă pentru promovarea imaginii jude ţului • Implementarea unui program de regenerare a parcurilor, pădurilor limitrofe drumurilor na ţionale şi jude ţene, a râurilor şi lacurilor şi a perdelelor de protec ţie a localit ăţ ilor • Regenerarea spa ţiilor de loisir a comunit ăţ ilor • Implementarea Planurilor de gestiune a monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial (Biertan şi Valea Viilor) • Elaborarea unui Ghid privind protec ţia şi punerea în valoare a peisajului din jude ţul Sibiu. I.8. PROTEC ŢIA MEDIULUI I.8.1. Aer În ceea ce prive şte acest factor de mediu, se va men ţine în continuare interdic ţia de construire de incineratoare de de şeuri pe teritoriul administrativ al jude ţului Sibiu, interdic ţie ce va fi prev ăzut ă în toate documenta ţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului şi a regulamentelor de urbanism aferente acestora (PATJ - Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ţean, PUG - Planurile Urbanistice Generale). Obiectivele şi m ăsurile privind problema de poluare a aerului cuprinse în Planul Local de Ac ţiune pentru Mediu al Jude ţului Sibiu pentru perioada 2007-2013 se refer ă la: V Ameliorarea calit ǎţ ii aerului în zona Cop şa Mic ǎ şi zonele limitrofe – obiectiv pentru care au fost propuse ac ţiuni ce revin în responsabilitatea S.C. Sometra S.A., şi anume: realizarea instala ţiei de desulfurare a gazelor, montarea de filtre cu saci şi scrubere pentru purificarea gazelor, carcasarea şi etan şarea utilajelor principale pentru eliminarea emisiilor fugitive şi automonitorizarea emisiilor; V Încadrarea emisiilor COV în prevederile impuse de lege privind stabilirea cerin ţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de COV rezulta ţi din depozitarea, înc ărcarea, desc ărcarea benzinei la terminale şi sta ţiile de benzin ă prin: montarea instala ţiilor de recuperare COV la toate sta ţiile de distribu ţie de carburan ţi din jude ţ; V În vederea reducerii expunerii popula ţiei la noxele generate de traficul auto greu s-a propus construirea centurilor ocolitoare în municipiile Sibiu şi Media ş; V Pentru r educerea influen ţelor negative în aerul ambiental a poluan ţilor specifici proveni ţi de la halda neecologic ǎ de de şeuri s-a propus m ăsura de închidere a haldei de de şeuri neecologice a municipiului Media ş; V În scopul reducerii polu ării cu gaze cu efect de ser ă, m ăsurile presupun monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de ser ă de c ătre A.P.M. Sibiu, realizarea planului de m ăsuri privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de ser ă de c ătre S.C. Enercompa S.R.L. şi S.C. Wienerberger Sisteme de Cărămizi S.R.L.; V Reducerea şi controlul fenomenului de degradare a fondului forestier prin monitorizarea zonelor afectate pentru asigurarea unei ponderi ridicate de fond forestier gestionat şi între ţinut conform standardelor şi înlocuirea arboretului de productivitate sc ăzut ă; V Asigurarea sistemului de transport ecologic în vederea reducerii polu ării datorat ă noxelor generate de motoarele clasice prin introducerea, p ăstrarea şi dezvoltarea sistemului de transport ecologic; V Îndeplinirea obliga ţiilor asumate de România prin Protocolul de la Kyoto la Conven ţia cadru a Na ţiunilor Unite asupra schimb ărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 (Legea 3/2001, H.G.780/2006).

183 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial În plus, proiectele care sunt planificate pentru infrastructura rutier ă şi gestionarea de şeurilor vor contribui semnificativ la îmbun ătăţ irea calit ăţ ii aerului în jude ţul Sibiu. I.8.2. Ap ă În Planul Local de Ac ţiune pentru Mediu al Jude ţului Sibiu pentru perioada 2007-2013 au fost identificate urm ătoarele obiective şi m ăsuri cu privire la calitatea şi cantitatea apei: Apa potabil ă V Asigurarea apei potabile la parametri cantitativi şi calitativi corespunz ători prin: − extinderea, reabilitarea, retehnologizarea sta ţiilor de tratare a apei; − extinderea şi reabilitarea sistemelor de distribu ţie a apei potabile. V Cre şterea gradului de acces al popula ţiei la serviciile publice de alimentare cu ap ă şi satisfacerea tot mai bun ă a cerin ţelor de ap ă ale celorlal ţi consumatori prin: − alimentarea cu ap ă potabil ă a localit ăţ ilor urbane; − alimentarea cu ap ă potabil ă a anumitor localit ăţ i rurale prin extinderea sistemelor de distribu ţie din sursele existente; − realizarea unor capt ări subterane pentru alimentarea cu apă potabil ă a anumitor sate; − realizarea unor noi capt ări de ape de suprafa ţă pentru alimentarea cu ap ă potabil ă a anumitor sate; − reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap ă; − contorizarea tuturor consumatorilor; − programe de con ştientizare atât a autorit ăţ ilor locale cât şi a popula ţiei; − măsuri financiare stimulative sub forma introducerii unor sisteme de tarifare diferen ţiat ă în func ţie de nivelul consumului de ap ă, avantajoase în cazul consumului sub medie; − împ ădurirea terenurilor din zona surselor de alimentare cu ap ă; − controlul utiliz ării pesticidelor şi îngr ăşă mintelor chimice; − depozitarea controlat ă a de şeurilor. V Identificarea surselor şi programelor de finan ţare prin: − acordarea de consultan ţă în identificarea surselor de finan ţare şi întocmirea proiectelor; V Cre şterea gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de gestionare durabil ă a apei potabile prin: − publicarea de materiale informative şi educa ţionale; − organizarea de ac ţiuni cu participarea comunit ăţ ii; − realizarea unei pagini web. Apa de suprafa ţă V Reducerea gradului de poluare şi protejarea surselor de ap ă de suprafa ţă destinate potabiliz ării prin: − realizarea de sisteme individuale de epurare la anumite folosin ţe; − realizarea de sisteme de canalizare-epurare la unele localit ăţ i. V Îmbun ătăţ irea şi refacerea tuturor corpurilor de ap ă de suprafa ţă în scopul atingerii st ării bune a acestora prin: − modernizarea sta ţiilor existente de epurare a apelor uzate; − eliminarea evacu ărilor de ape uzate insuficient epurate de la complexele zootehnice prin implementarea noului sistem de management al dejec ţiilor, în vederea folosirii acestora ca fertilizant în agricultur ă; − reabilitarea re ţelelor de canalizare; − realizarea sistemelor centralizate de colectare şi epurare a apelor uzate în anumite localit ăţi. Apa subteran ă V Respectarea şi aplicarea Planului Na ţional de Reducere a Polu ării cu Nitra ţi a Apelor Subterane prin: − utilizarea unui management ecologic al folosirii îngr ăşă mintelor naturale şi sintetice; − gestionarea ecologic ă, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane cu ape uzate provenite din activitate;

184 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial − cultivarea de plante tehnice cu afinitate pentru metalele grele existente în sol; − eliminarea evacu ărilor de ape uzate în scopul refacerii biocenozei acvatice; − lucr ări de îmbun ătăţ iri funciare pe terenurile afectate de poluare. Împreun ă cu obiectivele şi m ăsurile prezentate în capitolele privind Infrastructura de ap ă şi ap ă uzat ă, cele men ţionate în aceast ă sec ţiune vor contribui la alinierea acestui domeniu la standardele europene. I.8.3. Sol Zona Cop şa Mic ă, datorit ă acumul ării efectelor poluatoare din trecut cât şi a activit ăţ ii S.C. Sometra S.A., rămâne ca o zon ă ce necesit ă m ăsuri de reconstruc ţie ecologic ă imediate şi pe termen lung. Dintre acestea, cele mai importante sunt men ţionate în Planul Local de Ac ţiune pentru Mediu 2007-2013: o cultivarea de plante tehnice cu afinitate pentru metalele grele existente în sol; o eliminarea evacu ărilor de ape uzate în Tîrnava Mare şi Visa, în scopul refacerii biocenozei acvatice; o lucr ări de îmbun ătăţ iri funciare pe terenurile afectate de poluare. Pe baza concluziilor rezultate în urma investiga ţiilor efectuate în aceast ă zon ă se impun o serie de m ăsuri practice: reducerea polu ării produse de emisiile provenite de la S.C. Sometra S.A., prin realizarea de c ătre investitor a tuturor investi ţiilor de mediu cuprinse în planul de ac ţiune anex ă la autoriza ţia integrat ă de mediu; reconstruc ţia ecologic ă a arealului afectat de poluare, prin m ăsuri de stopare a eroziunii şi a alunec ărilor de teren şi plantarea acestora cu specii lemnoase adaptate condi ţiilor de toleran ţă la nivelul de poluare existent (c ătina, salcâmul, mojdreanul, r ăchita ş.a.); împrejmuirea suprafe ţelor degradate; fertilizarea solurilor cu îngr ăşă minte organice bine fermentate cu rol în diminuarea efectelor polu ării solului; cultivarea selectiv ă a speciilor rezistente la poluare, de preferin ţă a celor care nu se utilizeaz ă direct în hrana omului şi a animalelor; fitoremedierea solurilor poluate, cu ajutorul unor specii care se dovedesc apte pentru aceasta, care trebuie să r ămân ă în aten ţia factorilor interesa ţi în reconstruc ţia ecologic ă a zonei. Pe terenurile degradate cuprinse în fond forestier afectate de poluarea intens ă şi îndelungat ă produs ă de S.C. Sometra S.A. şi S.C. Carbosim S.A., nu s-a reu şit reinstalarea vegeta ţiei forestiere care a disp ărut prin uscarea provocat ă de poluare. Lucr ările actuale urm ăresc astfel: o reinstalarea vegeta ţiei forestiere; o ameliorarea condi ţiilor pedoclimatice şi sanitare; o refacerea echilibrului ecologic în zon ă; o ob ţinerea de mas ă lemnoas ă; o ameliorarea peisajului local şi general. În conformitate cu prevederile legale privind protec ţia mediului, autorit ăţ ile administra ţiei publice locale au obliga ţia de a asigura din terenul intravilan o suprafa ţă de spa ţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, pân ă la data de 31 decembrie 2010 şi de minimum 26 mp/locuitor, pân ă la data de 31 decembrie 2013. Măsurile şi obiectivele specifice ale strategiilor la nivelul administra ţiilor publice locale, pentru orizontul 2013, măsuri cuprinse în Raportul privind starea mediului pe anul 2008 elaborat de Agen ţia pentru Protec ţia Mediului, prev ăd pentru: ‹ Municipiul Media ş: • identificarea de noi terenuri cu destina ţia de parcuri şi zone de agrement, în vederea atingerii obiectivului de 20 mp/locuitor spa ţiu verde, în anul 2010; • cuprinderea acestor suprafe ţe în propunerile de extindere a intravilanului şi prevederea lor în planul urbanistic general al municipiului; • întocmirea de studii de fezabilitate în vederea amenaj ării acestor terenuri; • întocmirea de programe pentru accesarea de fonduri special destinate acestor activit ăţ i; • documenta ţii şi m ăsuri concrete pentru amenajarea unui parc în suprafa ţă de aproximativ 2 hectare, în zona Barajului Ighi şul Nou. 185 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial ‹ Ora şul Agnita: • inventarierea şi evaluarea spa ţiilor verzi amenajate şi neamenajate din localitate; • identificarea de noi suprafe ţe de teren care pot fi amenajate ca spa ţiu verde din intravilan; • identificarea de noi suprafe ţe de teren care pot fi amenajate ca spa ţiu verde din extravilan, în concordan ţă cu lucr ările la Planul urbanistic general, prin introducerea acestora în intravilan; • întocmirea documenta ţilor necesare pentru introducerea terenurilor în intravilanul localit ăţ ii, dup ă caz; • ob ţinerea de fonduri pe baza studiului de fezabilitate, depus spre finan ţare pentru parcurile Eroilor, Central, Bisericii Evanghelice; • realizarea studiului de fezabilitate şi proiect tehnic pentru p ădurea Parc Steinburg. ‹ Ora şul Avrig: • inventarierea şi evaluarea spa ţiilor verzi amenajate şi neamenajate din localitate; • identificarea de noi suprafe ţe de teren care pot fi amenajate ca spa ţiu verde din intravilan; • întocmirea documenta ţilor necesare pentru introducerea terenurilor în intravilanul localit ăţ ii, dup ă caz; • realizarea proiectelor pentru ob ţinerea finan ţă rii lucr ărilor de amenajare a spa ţiilor verzi; • executarea lucr ărilor de amenajare a spa ţiilor verzi astfel încât s ă se men ţin ă spa ţiu verde de minim 20 mp/locuitor. ‹ Ora şul Cisn ădie: • amenajarea spa ţiului din jurul s ălii de sport de pe str. M ăgurii, aproximativ 1,5 hectare; • amenajarea unei pârtii de schi pe o suprafa ţă de 3 hectare în localitatea apar ţin ătoare Cisn ădioara. ‹ Ora şul Cop şa Mic ă: • proiectul „Spa ţii verzi contra poluare în ora şul Cop şa Mic ă” a fost selectat în sesiunea iulie-august 2007 care se finan ţeaz ă din Programul na ţional de îmbun ătăţ ire a calit ăţ ii mediului prin realizarea de spa ţii verzi în localit ăţ i, beneficiind de 1 milion lei. ‹ Ora şul Dumbr ăveni: actualizarea Planului urbanistic general al localităţ ii şi extinderea zonei de intravilan pentru m ărirea suprafe ţelor de spa ţii verzi şi zone de agrement. ‹ Ora şul T ălmaciu: • inventarierea şi evaluarea spa ţiilor verzi amenajate şi neamenajate din localitate; • identificarea de noi suprafe ţe de teren care pot fi amenajate ca spa ţiu verde din intravilan; • întocmirea documenta ţilor necesare pentru introducerea terenurilor în intravilanul localit ăţ ii, dup ă caz; • realizarea proiectelor pentru ob ţinerea finan ţă rii lucr ărilor de amenajare a spa ţiilor verzi; • executarea lucr ărilor de amenajare a spa ţiilor verzi astfel încât s ă se asigure spa ţiu verde de minim 20 mp/locuitor; • complex de recreere pentru tineri – zona stadion în suprafa ţă de 4.089 mp, care va cuprinde: teren de handbal, teren de baschet şi tenis, locuri de joac ă pentru copii; • complex sportiv – str. Gheorghe Laz ăr, se dore şte introducerea în intravilan a unei suprafe ţe de 6 hectare; • parc de agrement Pini – se urm ăre şte introducerea în intravilan a unei suprafe ţe de 10 hectare, cu destina ţia de recreere şi promenad ă; • zona de agrement Lunca Cibinului – propune introducerea în intravilan a 6 hectare cu destina ţia de pescuit sportiv, camping. ‹ Ora şul S ăli şte: • modernizare şi extindere Parc Nicolae Hen ţiu; • înfiin ţare şi extindere scuar – sat Sibiel; • modernizare scuar – sat Gale ş; • înfiin ţare scuaruri în satele Vale, S ăcel, Mag.

I.8.4. Biodiversitate, protec ţia peisajului natural, arii protejate

186 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Pentru dezvoltarea cadrului de management şi administrare a ariilor protejate, inclusiv a siturilor NATURA 2000, cu scopul stop ării degrad ării biodiversit ăţ ii şi a resurselor naturale şi riscurile asociate pentru mediu şi dezvoltarea durabil ă, legisla ţia în domeniu6 prevede ini ţierea şi/sau derularea unor importante ac ţiuni, cum ar fi: V îmbun ătăţ irea/înfiin ţarea structurilor administrative adecvate; V dezvoltarea/revizuirea planurilor de management pentru ariile protejate; V realizarea infrastructurii specifice; V întocmirea studiilor specifice, inventariere, cartare; V realizare de campanii de informare şi de con ştientizare a publicului; V înt ărirea sistemului institu ţional în vederea asigur ării controlului, aplic ării legisla ţiei şi a capacit ăţ ii institu ţionale corespunz ătoare preg ătirii şi implement ării planurilor de management (programe de între ţinere); V preluarea ariilor naturale protejate de interes comunitar şi na ţional în administrare sau custodie; V elaborarea planurilor de monitorizare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar; V elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate de interes comunitar şi na ţional; V evaluarea st ării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar; V elaborarea documenta ţiei ştiin ţifice în vederea propunerii de noi arii naturale protejate de interes na ţional; V con ştientizarea şi informarea factorilor interesa ţi cu privire la necesitatea protec ţiei ariilor naturale protejate şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar; V accesarea de fonduri pentru proiecte de protec ţia/conservarea naturii.

I.8.5. Gestionarea de şeurilor Evolu ţia economico-social ă, cre şterea nivelului de trai şi a posibilit ăţ ilor de consum ale popula ţiei, au drept consecin ţă cre şterea alarmant ă a cantit ăţ ii de şeurilor produse şi depozitate. Diversificarea compozi ţiei de şeurilor şi acumul ările cantitative produc un impact negativ asupra factorilor de mediu, impact care are tendin ţa dep ăş irii capacit ăţ ii de autoreglare a ecosistemelor. Se va men ţine în continuare interdic ţia de construire de incineratoare de de şeuri pe teritoriul administrativ al jude ţului Sibiu, interdic ţie ce va fi prev ăzut ă în toate documenta ţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului şi a regulamentelor de urbanism aferente acestora (PATJ - Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ţean, PUG - Planurile Urbanistice Generale). Pe baza prognozei de generare a de şeurilor au fost cuantificate ţintele privind reciclarea şi valorificarea de şeurilor de ambalaje, precum şi ţintele privind reducerea de şeurilor biodegradabile la depozitare. În urm ătorul tabel se prezint ă cantit ăţ ile principalelor categorii de de şeuri care sunt estimate a fi generate în anii 2011, 2020 şi la sfâr şitul perioadei de planificare 2038: Cantitate (t/an)

Tipuri de de şeuri 2011 2020 2038 De şeuri municipale 166.830 177.330 197.980 De şeuri menajere 121.482 128.610 141.746 De şeuri de ambalaje 53.708 67.325 80.531 De şeuri biodegradabile municipale 108.299 110.542 123.705 De şeuri voluminoase 995 3.626 4.348 De şeuri municipale periculoase 922 911 875

6 O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei s ălbatice Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvolt ării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural ă protejat ă a siturilor de importan ţă comunitar ă, ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvolt ării Durabile nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administr ării ariilor naturale protejate care necesit ă constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesit ă constituirea de structuri de administrare

187 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

Nămoluri (100% substan ţă uscat ă) 6.651 7.741 7.446 Masterplan pentru sistem de management integrat al de şeurilor în jude ţul Sibiu, 2009 I.8.5.1. De şeuri municipale Conform prevederilor Planului Na ţional de Gestionare a De şeurilor, a Planului Regional de Gestionare a De şeurilor Regiunea 7, precum şi a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi jude ţene de gestionare a de şeurilor, pân ă în anul 2015, indicatorul de generare a de şeurilor municipale va cre şte anual cu 0,8%, aceast ă cre ştere aplicându-se tuturor tipurilor de de şeuri municipale. Cantitate (tone) Tip de şeuri generate 2014 2015 2020 2025 2030 2038

Menajere 124.196 125.036 128.610 131.062 134.905 141.746

Comer ţ, industrie, 36.401 36.692 38.183 39.735 41.350 44.072 institu ţii

Gr ădini, parcuri şi 6.714 6.768 7.043 7.329 7.627 8.129 pie ţe

Stradale 3.331 3.357 3.494 3.636 3.784 4.033

Total 170.642 171.853 177.330 181.762 187.666 197.980 Masterplan pentru sistem de management integrat al de şeurilor în jude ţul Sibiu, 2009

De şeuri menajere În ceea ce prive şte generarea de şeurilor menajere, indicatorii stabili ţi în Planul Regional de Gestionare De şeurilor pentru Regiunea Centru, Planul Jude ţului de Gestionare a De şeurilor şi în Metodologia pentru elaborarea planurilor regional şi jude ţean de gestionare a de şeurilor au fost utiliza ţi pentru evaluarea cantit ăţ ilor necolectate, şi anume: 0.9 kg/locuitor x zi în zona urban ă; 0.4 kg/locuitor x zi în zona rural ă. În cadrul Masterplanului s-a folosit compozi ţia de şeurilor menajere pentru perioada 2008 - 2012: Proiec ţia compozi ţiei de şeurilor menajere (%)

Material 2013 - 2018 2019 - 2038 urban rural urban rural Hârtie şi carton 13,4 8,3 14,3 8,8 Sticl ă 7,3 4,7 7,8 5,0 Plastic 9,8 9 10,4 9,3 Metal 3,7 2,4 3,9 2,5 Lemn 3,7 4,4 3,9 4,5 Biodegradabile 47,8 63,6 45,9 62,4 Alte tipuri 14,4 7,6 13,9 7,4 Masterplan pentru sistem de management integrat al de şeurilor în jude ţul Sibiu, 2009

De şeuri de ambalaje

188 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Prognoza de generare a de şeurilor de ambalaje se bazeaz ă pe cantitatea de de şeuri de ambalaje generat ă în jude ţ în anul 2006 şi ţinând seama de cre şterea anual ă a cantit ăţ ii de de şeuri de ambalaje generate şi structura de şeurilor de ambalaje: Proiec ţia de şeurilor de ambalaje generate (t/an)

Material 2014 2015 2020 2025 2030 2035 2038 Hârtie şi 21.862 22.517 23.900 25.120 26.401 27.748 28.588 carton Plastic 18.844 19.409 20.601 21.652 22.757 23.918 24.642 Sticl ă 10.962 11.290 11.984 12.595 13.238 13.913 14.334 Metal 2.833 2.918 3.097 3.255 3.421 3.595 3.704 Lemn 6.959 7.168 7.608 7.996 8.404 8.832 9.100 Total 61.582 63.430 67.325 70.759 74.369 78.162 80.531 Masterplan pentru sistem de management integrat al de şeurilor în jude ţul Sibiu, 2009

Indicatorul de cre ştere anual ă a cantit ăţ ii de de şeuri de ambalaje generate este cel prev ăzut în Planul Regional de Gestionarea De şeurilor pentru Regiunea Centru, şi anume:

De şeuri biodegradabile Se consider ă c ă indicatorul de generare a de şeurilor biodegradabile în zona rural ă va cre şte cu 0,4% anual. Strategia pentru colectarea de şeurilor vegetale şi a celor biodegradabile include: • compostarea individual ă în zonele rurale; • colectarea selectiv ă a de şeurilor vegetale de la gospod ării şi blocuri de locuin ţe precum şi din magazine, hoteluri, restaurante şi alte unit ăţ i comerciale ce au cantit ăţ i considerabile de de şeuri vegetale. • colectarea selectiv ă a de şeurilor din parcuri şi gr ădini. Strategia de tratare a de şeurilor biodegradabile şi eliminarea reziduurilor include: reciclarea ambalajelor pentru a se împlini ţintele m ăcar pân ă în 2016; tratarea de şeurilor biodegradabile în instala ţiile de compostare; eliminarea reziduurilor din depozitul conform existent din comuna Cristian. Proiec ţia de generare a de şeurilor biodegradabile municipale se realizeaz ă pe baza proiec ţiei de generare a de şeurilor municipale şi a ponderii de şeurilor biodegradabile în de şeurile municipale. Proiec ţia ponderii de şeurilor biodegradabile în de şeurile municipale generate 2013-2018 dup ă 2019 (%)Tip de şeuri urban rural urban rural De şeuri menajere colectate în amestec şi selectiv 61,2 71,9 60,2 71,2 • de şeuri alimentare şi din gr ădini 47,8 63,6 45,9 62,4 • hârtie şi carton 13,4 8,3 14,3 8,8 De şeuri colectate în amestec şi selectiv din comer ţ, industrie şi 60 60 60 60 institu ţii De şeuri din gr ădini şi parcuri 90 90 90 90 De şeuri din pie ţe 80 80 80 80 De şeuri stradale 20 20 44 44 De şeuri generate şi necolectate 61,2 71,9 60 71,2 • de şeuri alimentare şi din gr ădini 47,8 63,6 45,9 62,4 • hârtie şi carton 13,4 8,3 14,3 8,8 Masterplan pentru sistem de management integrat al de şeurilor în jude ţul Sibiu, 2009

189 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Sta ţiile de compostare sunt stabilite prin Planul Jude ţean de Gestionarea De şeurilor şi se vor construi în imediata vecin ătate a municipiului Media ş (comuna Tîrnava), precum şi în vecin ătatea municipiului Sibiu (comuna Şura Mic ă). De asemenea jude ţul Sibiu mai beneficiaz ă de o sta ţie de compost construit ă prin programul Phare în ora şul Avrig.

De şeuri voluminoase Pe baza experien ţei din ţă rile europene se consider ă urm ătoarele: • pentru mediul rural: - începând cu 2011, odat ă cu punerea în func ţiune a sistemului integrat de gestionare a de şeurilor, va începe colectarea şi în mediul rural a de şeurilor voluminoase, indicatorul de generare fiind considerat pentru perioada 2011-2015 de 1 kg/locuitor/an; - în perioada 2016-2020 indicatorul de generare se consider ă a fi de 2 kg/locuitor/an; - începând cu 2021 indicatorul va r ămâne constant şi va fi de 3 kg/locuitor/an. Proiec ţia privind de şeurile voluminoase (t/an) Zona 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2035 2038 Urba 1.13 1.42 1.70 1.98 3.33 4.05 3.98 3.93 3.89 3.51 854 n 8 1 2 1 8 8 7 0 6 6 Rural 140 141 141 142 142 288 436 443 449 452 810 1.27 1.56 1.84 2.12 3.62 4.49 4.43 4.37 4.34 4.32 Jude ţ 995 9 2 3 3 6 3 0 9 8 6 Masterplan pentru sistem de management integrat al de şeurilor în jude ţul Sibiu, 2009

Op ţiunea propus ă este introducerea unui sistem regulat de colectare a de şeurilor voluminoase, la începutul fiec ărei luni, popula ţia stocând de şeurile în apartamentele sau casele proprii. Colectarea s-ar desf ăş ura sub form ă de colectare la rigol ă. Operatorul şi Asocia ţia de Dezvoltare Intercomunitar ă vor distribui o dat ă pe an un program al zilelor în care se realizeaz ă colectarea de şeurilor voluminoase pentru a sprijini colectarea regulat ă. Dup ă un an, programul de colectare poate fi revizuit, în func ţie de cantitatea de de şeuri voluminoase colectate în fiecare zi de colectare în zona respectiv ă, putând fi redus la orice alt ă frecven ţă . Operatorul va colecta de şeurile voluminoase de la punctele de colectare ce deservesc blocurile şi cele care deservesc casele individuale şi le va transporta la companii specializate în reciclarea acestora. În func ţie de cantit ăţ ile de de şeuri voluminoase care se estimeaz ă c ă vor cre şte în timp, jude ţul sau municipalit ăţ ile/ora şele vor angaja companii specializate în reciclarea de şeurilor voluminoase. Dac ă în jude ţ nu exist ă companii de reciclare a de şeurilor voluminoase, acestea trebuie colectate şi transportate la depozitul de de şeuri spre a fi eliminate.

De şeuri municipale periculoase Proiec ţia de generare a de şeurilor municipale periculoase se calculeaz ă pe baza proiec ţiei popula ţiei şi a indicatorilor de generare de 2,5 kg/locuitor/an în mediul urban şi 1,5 kg/locuitor/an în mediul rural. Ţinând seama de ace şti indicatori, cantitatea estimat ă de de şeuri municipale periculoase care se va genera în jude ţul Sibiu este urm ătoarea: Proiec ţia de şeurilor municipale periculoase (t/an) Zona 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2035 2038 Urban 713 712 711 710 709 708 696 676 665 655 649 Rural 209 210 211 212 212 213 215 218 221 224 226 Jude ţ 922 922 922 922 921 921 911 894 886 879 875 Masterplan pentru sistem de management integrat al de şeurilor în jude ţul Sibiu, 2009

190 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial In prezent, colectarea separata si gestionarea deseurilor municipale periculoase se realizeaza numai in Municipiul Medias si localitatile invecinate. In vederea conformarii cu prevederile legale, in perioada urmatoare trebuie extinsa colectarea separata a deseurilor municipale periculoase la nivelul intregului judet. Pentru zona de colectare 1, aferenta Municipiului Sibiu si localitatilor invecinate, realizarea investitiilor privind colectarea separata a acestui flux special de deseuri va fi in responsabilitatea operatorului regional, caruia urmeaza sa ii fie delegata activitatea de colectare si transport.

I.8.5.2. Nămoluri din sta ţiile de epurare Dezvoltarea infrastructurii privind alimentarea cu ap ă şi canalizare va conduce la o cre ştere a num ărului sta ţiilor de epurare or ăş ene şti şi, implicit, la cre şterea cantit ăţ ii de n ămol care va fi generat ă. Ideal ar fi ca tot nămolul generat în zonele rurale s ă fie folosit în agricultur ă. Se a şteapt ă ca lipsa activit ăţ ilor industriale în aceste zone s ă duc ă la cantit ăţ i de n ămol conforme cu Decretul 344/2004. Aceast ă solu ţie descentralizat ă garanteaz ă solu ţia optim ă în termeni de costuri mici (distan ţe scurte de transport) şi mediu prietenos (refolosirea n ămolului). În general, se va presupune c ă doar 15% din n ămolul de epurare va fi folosit în agricultur ă şi 85% va fi trimis c ătre amplasamentele conforme pentru depozitarea de şeurilor. Au fost estimate cantit ăţ ile de n ămoluri care vor fi generate în timpul perioadei de planificare. Oferind cea mai fiabil ă solu ţie din punct de vedere economic şi ecologic, combinarea refolosirii în agricultur ă, folosirea în scopul îmbun ătăţ irii funciare şi depozitarea n ămolului în amplasamente conforme al ături de de şeurile reziduale este recomandat ă ca op ţiune potrivit ă. Cantit ăţ i n ămoluri 100% s.u. * (t/an) Zona 2009 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2038 Urban 3.777 5.979 5.937 5.836 5.675 5.576 5.496 5.448 Rural 56 674 1.881 1.905 1.924 1.956 1.982 1.998 Jude ţ 3.833 6.652 7.818 7.741 7.598 7.532 7.478 7.446

Cantit ăţ i n ămoluri 35% s.u. (t/an) Zona 2009 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2038 10.79 17.08 16.96 16.67 16.21 15.93 15.70 15.56 Urban 3 2 3 5 3 2 4 6 Rural 160 1.924 5.376 5.444 5.497 5.588 5.663 5.709 10.95 19.00 22.33 22.11 21.71 21.51 21.36 21.27 Jude ţ 2 7 8 8 0 9 7 5 *substan ţă uscat ă Masterplan pentru sistem de management integrat al de şeurilor în jude ţul Sibiu, 2009

O strategie pentru gestionarea n ămolului este prezentat ă la Infrastructura de ap ă şi ap ă uzat ă din cadrul capitolului de Servicii comunitare de utilit ăţ i publice.

I.8.5.3. De şeuri din construc ţii şi demol ări (C&D) La nivelul jude ţului Sibiu exist ă facilit ăţ i de tratare a de şeurilor din construc ţii şi demol ări la Media ş, instala ţie realizat ă în cadrul proiectului „Parteneriat pentru un mediu curat, reducerea de şeurilor şi dezvoltare durabil ă în Regiunea 7 Centru”, proiect finan ţat prin Programul Norvegian de Cooperare pentru Creştere Economic ă şi Dezvoltare Durabil ă. Legea 211/2011 privind regimul de şeurilor prevede ţinte pentru de şeurile din construc ţii şi demol ări pân ă în anul 2020, ţinte care nu pot fi atinse prin eliminarea acestor tipuri de de şeuri Se consider ă c ă în anii urm ători cantitatea generat ă va cre şte cu 2% în fiecare an pân ă în anul 2020, dup ă care va r ămâne aproximativ constant ă. Proiec ţia de şeurilor din construc ţii şi demol ări (tone) 2011 2020

191 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial

91.000 125.000 Masterplan pentru sistem de management integrat al de şeurilor în jude ţul Sibiu, 2009

Luând în considerare faptul c ă în viitorul apropiat vor exista reglement ări specifice pentru acest tip de de şeuri se prevede c ă în viitor majoritatea acestor de şeuri vor fi recuperate sau eliminate în depozite pentru de şeuri inerte. Astfel, se estimeaz ă c ă numai aproximativ 5% din cantitatea total ă generat ă de de şeuri din construc ţii şi demol ări va fi eliminat ă prin depozitare în depozitul pentru de şeuri nepericuloase. • de şeuri minerale inerte: ADI Eco Sibiu va discuta şi urm ări, al ături de reprezentan ţii industriei materialelor de construc ţii, instalarea dispozitivelor concasorului pentru materialele inerte, a şa cum se procedeaz ă în prezent atât în ţă rile membre UE cât şi din afar ă. Cei din industria materialelor de construc ţii cunosc cel mai bine standardele a şteptate şi pia ţa de desfacere disponibil ă. Pia ţa de desfacere pentru concasarea materialelor va fi disponibil ă din momentul în care vor fi începute în jude ţ mai multe activit ăţ i de construc ţie. Odat ă ce i se d ă forma final ă, trebuie construit şi instalat un depozit pentru de şeuri inerte în jude ţ. Pentru a se acoperi costurile acestuia, ar trebui perceput ă o tax ă iar cantitatea de de şeuri din C&D cânt ărit ă şi înregistrat ă. Depozitul ar trebui gestionat de un operator privat. Dac ă la început acesta poate depozita de şeuri de orice dimensiune, ulterior, pentru a se permite construc ţia adecvat ă şi compactarea depozitului, materialele ce dep ăş esc o anumit ă dimensiune granulometric ă vor fi respinse sau li se vor aplica taxe mai mari. • de şeuri din C&D nesortate: Op ţiunea propus ă prin Sistemul de management integrat al de şeurilor cu privire la de şeurile din C&D nesortate este separarea de şeurilor din C&D la surs ă de la locul construc ţiei. O asemenea separare ar trebui s ă se îndrepte spre urm ătoarele 4 frac ţii: o de şeurile periculoase, cum ar fi vopseaua, solven ţii, uleiurile uzate, filtrele de ulei, ş.a. introduse în sistemul de gestionare a de şeurilor periculoase; o materiale reciclabile, cum ar fi plastic, carton, metal ş.a., duse c ătre instala ţii de sortare sau vândute c ătre al ţi comercian ţi de materiale reciclabile; o materialele minerale, cum ar fi c ărămizile, betonul nefolosit, ş.a., ar putea fi eliminate ca fiind de şeuri din C&D; o de şeurile r ămase neseparate din C&D pot fi aduse la o instala ţie specializat ă de sortare. Principala posibilitate, pe lâng ă cerin ţele legale o reprezint ă separarea la depozit prin plata unei taxe. În cadrul grupului de lucru s-a propus înfiin ţarea pân ă în 2013, a minim dou ă spa ţii de depozitare temporar ă a de şeurilor din construc ţii şi demol ări.

I.8.5.4. De şeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) Hot ărâarea Guvernului nr. 1037/2010, privind gestionarea de şeurilor de echipamente electrice şi electronice prevede obliga ţii ale autorit ăţ ilor executive ale unit ăţ ilor administrativ-teritoriale locale privind colectarea selectiv ă a DEEE-urilor de la gospod ăriile particulare, astfel: • autorit ăţ ile administra ţiei publice locale au obliga ţia de a colecta selectiv DEEE de la gospod ăriile particulare; • produc ătorii trebuie s ă asigure înfiin ţarea pe spa ţiile puse la dispozi ţie de autorit ăţ ile administra ţiei publice locale a cel pu ţin: − un punct de colectare în fiecare jude ţ; − un punct de colectare în fiecare ora ş cu peste 100.000 locuitori; − un punct de colectare în fiecare ora ş cu peste 20.000 locuitori; • distribuitorii care introduc pe pia ţă noi produse sunt obliga ţi s ă asigure condi ţii pentru preluarea DEEE gratuit sau contra unei compensa ţii care ţine seama de valoarea componentelor reutilizabile din componen ţa acestora şi în sistem unu la unu, dac ă echipamentul predat este de tip echivalent şi a îndeplinit acelea şi func ţii ca echipamentul achizi ţionat;

192 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial • fără a prejudicia aplicarea prevederilor men ţionate anterior, produc ătorii pot organiza şi exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la gospod ăriile particulare. În plus fa ţă de spa ţiile deja existente, în cadrul grupului de lucru s-a men ţionat necesitatea altor puncte de colectare, propunându-se astfel loca ţii la Agnita, Avrig, S ăli şte. Recuperare, reciclare, valorificare În conformitate cu prevederile legale in vigoare, in anul 2013 trebuie sa fie atinse urmatoarele tinte de reciclare/valorificare pentru deseurile de ambalaje: • pentru deseurile de hartie si carton –reciclare de 80 %; • pentru deseuri de plastic – reciclare 22,5 %; • pentru deseurile de sticla – reciclare 60 %; • pentru deseurile de lemn – reciclare 15 %; • total reciclare – 55 %; • total valorificare – 60 %. In plus fata de tintele de valorificare pentru deseurile de ambalaje, Legea cadrul a deseurilor (Legea 211/2011 privind regimul deseurilor) prevede ca producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele indatoriri: a. să ating ă, pân ă în anul 2020, un nivel de preg ătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa total ă a cantit ăţ ilor de de şeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticl ă provenind din de şeurile menajere şi, dup ă caz, provenind din alte surse, în m ăsura în care aceste fluxuri de de şeuri sunt similare de şeurilor care provin din de şeurile menajere; b. să ating ă, pân ă în anul 2020, un nivel de preg ătire pentru reutilizare, reciclare şi alte opera ţiuni de valorificare material ă, inclusiv opera ţiuni de umplere rambleiere care utilizeaz ă de şeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantit ăţ ilor de de şeuri nepericuloase provenite din activit ăţ i de construc ţie şi demol ări, cu excep ţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hot ărârea Guvernului nr. 856/2002, cu complet ările ulterioare. In conformitate cu prevederile Legii cadru a deseurilor, si la nivelul judetului Sibiu ierarhia de gestionare a de şeurilor se va aplic ă în func ţie de ordinea priorit ăţ ilor în cadrul legisla ţiei şi al politicii în materie de prevenire a gener ării şi de gestionare a de şeurilor, dup ă cum urmeaz ă: a) prevenirea; b) preg ătirea pentru reutilizare; c) reciclarea; d) alte opera ţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetic ă; e) eliminarea. Aplicarea ierarhiei de şeurilor are ca scop încurajarea ac ţiunii în materie de prevenire a gener ării şi gestion ării eficiente şi eficace a de şeurilor, astfel încât s ă se reduc ă efectele negative ale acestora asupra mediului.

Impact Implementarea sistemului de gestionare a de şeurilor va genera schimb ări semnificative ale practicilor curente de gestionare a de şeurilor. În ceea ce prive şte de şeurile menajere şi cele asimilabile cu acestea din comer ţ, industrie şi institu ţii, pot fi întâlnite urm ătoarele aspecte: V închiderea depozitelor neconforme, conduce la cre şterea costurilor de operare la nivel local; V amenajarea sta ţiilor de transfer va contribui la optimizarea costurilor de transport deoarece pentru zonele populate situate la distan ţă mare de depozit se vor utiliza noi tipuri de ma şini de capacitate mare; V extinderea colect ării de şeurilor în zona rural ă va conduce la reabilitarea terenurilor afectate de depozitare necontrolat ă şi va ridica standardul serviciilor în zona rural ă; V noi reglement ări şi cerin ţe cu privire la colectare, sortare, valorificare şi eliminare pentru diferite categorii de de şeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a de şeurilor în fiecare gospod ărie în parte, necesitând implicare deosebit ă din partea popula ţiei; 193 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial V implicarea activ ă a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de salubritate prin cre şterea responsabilit ăţ ii angaja ţilor, dar şi la o echilibrare a costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute; V crearea unei infrastructuri adecvate unei gestion ări integrate a de şeurilor, va asigura un nivel corespunz ător de protec ţie a mediului şi a s ănătăţ ii popula ţiei. ‹ În ceea ce prive şte pre-colectarea diferen ţiat ă, punctele de colectare şi activit ăţ ile de reciclare a de şeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, vor fi întâlnite urm ătoarele aspecte: V sortarea la generator în noi containere şi transportul separat pentru hârtie/sticl ă/metal/ plastic/de şeuri de ambalaj duc la schimbarea obiceiurilor de colectare a de şeurilor în fiecare gospod ărie în parte, aceasta ducând la implicare deosebit ă din partea popula ţiei; V vor ap ărea noi containere pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipientelor din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile şi a sticlei; V înfiin ţarea centrelor pentru sortarea de şeurilor de ambalaje şi alte de şeuri reciclabile din de şeurile municipale, creeaz ă noi locuri de munc ă şi schimb ă destina ţia unora dintre fluxurile de de şeuri; V încurajarea compost ării de şeurilor vegetale în propria gospod ărie în zonele rurale, precum şi în centrele de compostare a de şeurilor biodegradabile, va conduce la crearea de noi locuri de munc ă; V cre şterea cantit ăţ ilor de compost disponibile pentru agricultur ă; V colectarea diferen ţiat ă a de şeurilor vegetale din zonele urbane determin ă schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor urbane de între ţinere a spa ţiilor verzi; V amenajarea de puncte de colectare sau colectarea selectiv ă a de şeurilor voluminoase faciliteaz ă eliminarea acestora f ără s ă fie depozitate necontrolat; V utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutiliz ării şi recicl ării materialelor provenite din de şeuri poate determina cre şterea cantit ăţ ilor colectate. ‹ În ceea ce prive şte fluxurile speciale de de şeuri (puncte de colectare, centre de tratare (tocare, m ărun ţire) sau sisteme de preluare de c ătre distribuitori) vor fi întâlnite urm ătoarele aspecte: V de şeurile din construc ţii şi demol ări (c ărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn ş.a.) vor fi sortate şi prelucrate în vederea valorific ării, r ămânând ca frac ţiile nevalorificabile s ă fie eliminate controlat; V se va înt ări controlul şi în ăspri din punct de vedere legal, autorizarea societ ăţ ilor de construc ţii; V se vor aplica tarife speciale la eliminarea de şeurilor din construc ţii şi demol ări; V popula ţia va trebui s ă fie informat ă şi s ă se conformeze noilor practici, chiar dac ă acestea vor presupune cheltuieli suplimentare pentru bugetul familiei; V de şeurile menajere periculoase, de şeurile din echipamente electrice şi electronice şi vehicule scoase din uz vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitând popula ţiei eliminarea acestor tipuri de de şeuri; V agen ţii economici vor fi încuraja ţi s ă investeasc ă în instala ţii nepoluante de tratare/reciclare a de şeurilor periculoase, a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezmembrare sau al celor provenite de la de şeurile de echipamente electrice şi electronice creându-se în acest fel noi locuri de munc ă, noi surse de materii prime secundare; V se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice: de exemplu utilizarea sistemului prelu ării acestor de şeuri de c ătre distribuitori la vânzarea unui produs nou din aceea şi categorie. ‹ În ceea ce prive şte informarea şi consultarea publicului: V cet ăţ enii vor fi informa ţi mai bine asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau eliminarea de şeurilor; V în perioada imediat urm ătoare este foarte important ă con ştientizarea cet ăţ enilor în ceea ce prive şte sistemul de colectare selectiv ă, pentru care va fi necesar: - să se desf ăş oare campanii sistematice sau chiar neprogramate de informare; - să fie f ăcute publice, în mod regulat, rapoarte privind cantit ăţ ile de de şeuri generate, costurile de colectare, tratare sau depozitare; - să fie f ăcute publice, în mod regulat, rapoarte privind investi ţiile privind gestionarea de şeurilor;

194 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial - să aib ă loc consult ări publice sistematice în cadrul procedurilor de Evaluare Strategic ă de Mediu, de Evaluare a Impactului asupra Mediului ori cele prevăzute în cadrul emiterii autoriza ţiilor de mediu.

Se va men ţine în continuare interdic ţia de construire de incineratoare de de şeuri pe teritoriul administrativ al jude ţului Sibiu , interdic ţie ce va fi prev ăzut ă în toate documenta ţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului şi a regulamentelor de urbanism aferente acestora (PATJ - Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ţean, PUG - Planurile Urbanistice Generale).

I.8.6. Resurse naturale Consiliul Jude ţean Sibiu î şi men ţine interesul fa ţă de dezvoltarea culturii de plante tehnice pentru valorificarea acestora ca surs ă alternativ ă de energie (biodiesel). Proiectul de la A ţel ar putea fi reluat în momentul apari ţiei unor parteneri interesa ţi. De asemenea, utilizarea energiei solare este încurajat ă la nivelul jude ţului Sibiu, Consiliul Jude ţean având în evaluare 4 astfel de proiecte. Câteva argumente în favoarea surselor alternative de energie: V nu provoac ă ploi acide; V nu produc iradierea (ca în cazul substan ţelor radioactive); V nu produc schimbarea climei; V nu elimin ă gaze cu efect de ser ă; V sunt practic nelimitate; V rezolv ă par ţial problema de şeurilor; V pot fi utilizate practic pretutindeni; V pot înlocui energia tradi ţional ă; V reduc dependen ţa energetic ă; V creeaz ă noi oportunit ăţ i pentru mediul de afaceri; V creeaz ă noi locuri de munc ă; V promoveaz ă inova ţia în tehnologiile moderne verzi.

Îmbun ătăţ irea eficien ţei energetice se poate realiza prin: V construirea de noi capacit ăţ i de producere a energiei electrice şi termice, retehnologizarea, modernizarea şi reabilitarea celor existente, în scopul cre şterii eficien ţei energetice; V extinderea şi modernizarea re ţelelor de transport şi distribu ţie/furnizare a energiei electrice şi a gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în re ţele şi realizarea în condi ţii de siguran ţă şi continuitate a serviciului de transport şi distribu ţie/furnizare; V interconectarea re ţelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale cu re ţelele europene. Principalele direc ţii pentru cre şterea eficien ţei energetice sunt: V optimizarea termic ă a cl ădirilor; V optimizarea energetic ă a proceselor de produc ţie; V optimizarea re ţelelor de termoficare; V consumul casnic de energie; V optimizarea transportului. I.8.7. Zgomot Prin integrarea României în UE, autorit ăţ ile din sistemul de protec ţie a mediului precum şi celelalte autorit ăţ i cu responsabilit ăţ i în probleme legate de domeniul zgomotului şi vibra ţiilor, se afl ă într-un proces complex de colaborare în scopul armoniz ării legisla ţiei române şti cu cea european ă şi adopt ării unor standarde şi norme europene. Parlamentul European şi Consiliul au adoptat Directiva 2002/49/EC în 29 iunie 2002 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, a c ărei principal ă sarcin ă este aceea de a crea o baz ă comun ă pentru administrarea urban ă a zgomotului ambiant, prin:

195 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial o monitorizarea problemelor de mediu prin solicitarea autorit ăţ ilor competente ale statelor membre s ă realizeze h ărţi strategice de zgomot pentru drumurile principale, c ăile ferate principale, aeroporturile mari şi aglomer ările urbane, zonele industriale şi porturi utilizând indicatori de zgomot armoniza ţi precum L zsn şi L noapte . Aceste h ărţi vor fi utilizate atât pentru evaluarea num ărului de persoane afectate de zgomot în întreaga UE, cât şi pentru realizarea planurilor de ac ţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia; o informarea şi consultarea publicului despre expunerea popula ţiei la zgomot, efectele sale asupra popula ţiei şi m ăsurile ce se pot lua pentru limitarea nivelului de zgomot; o lansarea de teme locale prin solicitarea autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale şi a unit ăţ ilor prev ăzute la art. 4 alin. (3) din H.G. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicat, de a realiza planuri de ac ţiune pentru gestionarea zgomotului ambiant şi a efectelor acestuia, ţinându-se seama de h ărţile strategice de zgomot. Directiva nu stabile şte limite pentru indicatorii de zgomot şi nici pentru m ăsurile ce trebuie luate prin planurile de ac ţiune, astfel, valorile limit ă de prag şi m ăsurile care se pot lua în cadrul planurilor de ac ţiune se stabilesc de fiecare stat membru în parte. Câteva exemple de metode de reducere a zgomotului ar fi: o redirec ţionarea traficului pentru ob ţinerea unei diminu ări din punct de vedere al emisiei de zgomot pentru str ăzile unde este necesar acest lucru coroborat cu o cre ştere suportabil ă pentru str ăzile care preiau traficul redirec ţionat, acest lucru realizându-se prin stabilirea de sensuri unice pentru anumite str ăzi, sincronizarea între semafoare pentru stabilirea undei verzi, restric ţii de vitez ă, introducere de asfalt poros cu caracteristici de absorb ţie a emisie zgomotului provocat de rularea autovehiculelor ş.a.; o interzicerea total ă a circula ţiei unor categorii de vehicule în intervalele orare în care se înregistreaz ă un nivel al indicatorilor de zgomot peste limitele admise, acolo unde se pot introduce astfel de m ăsuri (centrele istorice ale ora şelor); o interzicerea circula ţiei anumitor categorii de vehicule pe anumite artere din interiorul aglomer ărilor; o amplasarea local de panouri fonoabsorbante şi/sau zone verzi; o înlocuirea terasamentului c ăii ferate; o sudarea aparatelor de cale şi înglobarea lor în calea f ără joante, în zonele sta ţiilor CF din interiorul aglomer ărilor; o înlocuirea şi înnoirea treptat ă a parcului de vagoane CF; o gestionarea traficului aeroportuar într-o manier ă optim ă utilizând pistele existente; o insonorizarea locuin ţelor din vecin ătatea liniilor de cale ferat ă cu trafic mare, drumurilor principale din afara aglomer ărilor dar care se afl ă amplasate în apropierea unor locuin ţe; o insonorizarea fa ţadelor cl ădirilor care se afl ă pozi ţionate pe arterele mari de circula ţie din aglomer ări, (aceast ă m ăsur ă poate fi combinat ă cu un program de izolare termic ă a acestor cl ădiri); o crearea unei re ţele func ţionale de piste de biciclete care s ă poat ă fi utilizat ă pentru deplasarea în toat ă aglomerarea, reducând astfel num ărul de cet ăţ eni care utilizeaz ă autoturismele personale pentru deplasare; o insonorizarea surselor fixe de zgomot din zonele industriale. I.8.8. Riscul de mediu Riscul reprezint ă posibilitatea de materializare a unui eveniment care va induce un impact asupra anumitor obiective. Riscul poate fi generat de un eveniment, o ac ţiune sau absen ţa unei ac ţiuni, consecin ţele posibile variind de la cele benefice la cele catastrofale. Strategia na ţional ă de prevenire a situa ţiilor de urgen ţă , aprobat ă prin H.G. 762/2008, prevede urm ătoarele măsuri la nivelul consiliilor jude ţene, locale şi prim ării: a) în faza predezastru: 1. instituie m ăsurile de prevenire a situa ţiilor de urgen ţă , analizeaz ă anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desf ăş urat ă şi adopt ă m ăsuri pentru îmbun ătăţ irea acesteia; 2. aprob ă organizarea activit ăţ ii de ap ărare împotriva situa ţiilor de urgen ţă la nivelul unit ăţ ii administrativ- teritoriale;

196 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial 3. hot ărăsc înfiin ţarea serviciilor voluntare pentru situa ţii de urgen ţă , aprob ă regulamentul de organizare şi func ţionare a acestora, asigur ă încadrarea cu personal, dotarea şi finan ţarea cheltuielilor de între ţinere şi func ţionarea acestora în condi ţii de operativitate şi eficien ţă , în conformitate cu criteriile minime de performanţă ; 4. aprob ă planurile anuale şi de perspectiv ă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestion ării situa ţiilor de urgen ţă ; 5. elaboreaz ă planurile urbanistice generale, corelate cu h ărţile de risc, şi asigur ă respectarea prevederilor acestor documenta ţii; 6. determin ă necesit ăţ ile comunit ăţ ii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje, şi cele financiare în caz de dezastre; 7. asigur ă mobilizarea popula ţiei la ac ţiunile de ap ărare împotriva situa ţiilor de urgen ţă şi organizeaz ă exerci ţii şi aplica ţii, sub conducerea organelor abilitate, în vederea preg ătirii interven ţiei operative; 8. asigur ă organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea particip ării la ac ţiunile de salvare- evacuare a popula ţiei afectate de dezastre; b) pe timpul dezastrului: 1. desf ăş oar ă activit ăţ ile cuprinse în legisla ţia în vigoare privind managementul situa ţiilor de urgen ţă ; 2. men ţine în stare de func ţionare drumurile şi accesurile în zonele calamitate; 3. coordoneaz ă ac ţiunile de ajutor; 4. înfiin ţeaz ă centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul, care s ă îndeplineasc ă şi func ţia de transmitere a avertiz ării individuale a cet ăţ enilor, în cazul în care sistemele de în ştiin ţare-alarmare nu sunt disponibile, pe durata situa ţiei de urgen ţă ; 5. asigur ă condi ţiile necesare pentru acordarea asisten ţei medicale; 6. asigur ă evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate, potrivit planurilor întocmite, şi condi ţiile corespunz ătoare de trai, eviden ţa popula ţiei evacuate, asigurarea primirii şi caz ării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacua ţi, recep ţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate; 7. coordoneaz ă ac ţiunile pentru asigurarea necesita ţilor esen ţiale ale persoanelor sau comunit ăţ ilor izolate; c) în faza postdezastru: 1. particip ă la ac ţiunile de înl ăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuin ţelor şi gospod ăriilor afectate de dezastre; 2. coordoneaz ă ac ţiunile de aprovizionare cu hran ă şi îmbr ăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuin ţe temporare; 3. asigur ă condi ţiile pentru asisten ţa sanitar ă; 4. coordoneaz ă activit ăţ ile de reconstruc ţie şi restaurare a activit ăţ ii normale; 5. organizeaz ă activit ăţ i de ajutor financiar. Ministerul Mediului şi P ădurilor a stabilit ca în 2010 s ă aprobe actul normativ privind Strategia na ţional ă pe termen mediu şi lung de gestionare a riscurilor de inunda ţii. Documentul a fost conceput ca urmare a obliga ţiilor ţă rii noastre de a implementa în legisla ţie Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inunda ţii. Proiectul acestei strategii prevede obliga ţia Consiliului Jude ţean de a întreprinde urm ătoarele: ‹ Ac ţiuni preventive: • elaborarea şi implementarea planurilor de amenajare a teritoriului; • identificarea zonelor inundabile de pe raza jude ţului; • elaborarea planurilor jude ţene operative de ap ărare împotriva inunda ţiilor în conformitate cu legisla ţia specific ă existent ă privind managementul situa ţiilor de urgen ţă ; • conducerea şi deciderea procedurilor de reglementare a utiliz ării terenurilor din zonele inundabile şi aplicarea legisla ţiei na ţionale în domeniul utiliz ării terenurilor din zonele inundabile; • elaborarea strategiei de protec ţie împotriva inunda ţiilor la nivel jude ţean pe baza cunoa şterii vulnerabilit ăţ ii fizice, economice, culturale şi a sistemului de valori; • elaborarea unei carte privind riscul la inunda ţii, destinat ă prim ăriilor, comunit ăţ ilor umane şi instituirea la nivel de jude ţean a unui serviciu permanent de monitorizare a fenomenelor de inunda ţii şi a consecin ţelor acestora; 197 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial • coordonarea activit ăţ ilor de elaborare a h ărţilor de identificare a hazardurilor, a h ărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inunda ţii la nivel de jude ţ, precum şi coordonarea elabor ării acestor documenta ţii la nivelul unit ăţ ilor administrativ – teritoriale componente; • aprob ă organizarea protec ţiei civile la nivelul unit ăţ ii administrativ teritoriale, analizeaz ă anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desf ăş urat ă şi adopt ă m ăsuri pentru îmbun ătăţ irea acesteia; • particip ă, potrivit legii, la asigurarea finan ţă rii m ăsurilor şi a ac ţiunilor de protec ţie civil ă, precum şi a serviciilor de urgen ţă şi a structurilor care au atribu ţii legale în acest domeniu; • stabile şte, în condi ţiile legii, taxe speciale pe linia protec ţiei civile; • înfiin ţeaz ă, în condi ţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situa ţii de Urgen ţă , centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgen ţă ; • gestioneaz ă, depoziteaz ă, între ţine şi asigur ă conservarea aparaturii şi a materialelor de protec ţie civil ă prin serviciile specializate din subordine; • asigur ă spa ţiile necesare func ţion ării inspectoratelor pentru situa ţii de urgen ţă corespunz ătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor opera ţionale, precum şi spa ţiile pentru depozitarea materialelor de interven ţie; • elaborarea planurilor de evacuare a persoanelor şi a bunurilor şi asigurarea utilit ăţ ilor necesare; • organizarea consult ării popula ţiei comunit ăţ ilor umane în ceea ce prive şte strategia de dezvoltare regional ă ţinând seama de strategia na ţional ă de gestionare a inunda ţiilor şi a anchetelor corespunz ătoare; • consultarea, înainte de adoptarea oric ărei decizii a structurilor asociative ale autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale prev ăzute de lege, în toate problemele care le privesc în mod direct potrivit legii şi preluarea punctelor de vedere oportune în con ţinutul proiectelor actelor normative; • aprob ă planurile anuale şi de perspectiv ă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestion ării situa ţiilor de urgen ţă ; • întreprinderea de ac ţiuni pentru informarea, educarea şi preg ătirea popula ţiei privind modul de comportare înainte, în timpul şi dup ă producerea fenomenului şi a rolului protec ţiei individuale. ‹ Ac ţiuni în timpul producerii fenomenului de inunda ţii: • ac ţiuni prev ăzute de legisla ţia în vigoare privind managementul situa ţiilor de urgen ţă generate de inunda ţii; • organizarea evacu ării persoanelor din zona inundabilă şi asigurarea necesit ăţ ilor de hran ă, medicamente şi asisten ţă sanitar ă; • asigurarea ordinii publice, protec ţia vie ţii şi a propriet ăţ ii; • coordonarea ac ţiunilor de ajutor a popula ţiei din zonele afectate; • asigurarea fondurilor necesare activit ăţ ilor ce se demareaz ă în aceast ă etap ă; • aplicarea planurilor proprii de ap ărare în cazul producerii unor situa ţii de urgen ţă datorate inunda ţiilor, fenomenelor meteo periculoase sau accidentelor la construc ţiile hidrotehnice. ‹ Ac ţiuni dup ă trecerea fenomenului: • coordonarea ac ţiunilor pentru asigurarea hranei, îmbr ăcămintei şi a locuirii temporare pentru persoanele afectate de inunda ţii; • supravegherea st ării de s ănătate a popula ţiei afectate şi a st ării mediului afectat; • restabilirea serviciilor esen ţiale; • implementarea sistemului de acordare a ajutoarelor financiare; • gestionarea r ăspunsurilor la apelurile popula ţiei; • revizuirea şi actualizarea planului de amenajare a teritoriului; • coordonarea activit ăţ ii de reconstruc ţie şi revenirea la via ţa normal ă; • organizeaz ă elaborarea de studii de evaluare a pagubelor economice, sociale şi de mediu produse de inunda ţii. I.9. Dezvoltarea resurselor umane

198 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Una din priorit ăţ ile Consiliului Jude ţean Sibiu o constituie dezvoltarea şi valorificarea resurselor umane prin preg ătirea continu ă a for ţei de munc ă şi crearea de noi locuri de munc ă, pentru a reduce şomajul şi a cre şte veniturile popula ţiei şi, implicit, pentru a cre şte nivelul de trai al popula ţiei. Obiectivul general: Valorificarea poten ţialului uman pentru dezvoltarea socio – economic ă în jude ţ şi în localit ăţ ile componente. Obiective specifice : 1. Cre şterea competitivit ăţ ii, prin corelarea educa ţiei şi înv ăţă rii pe tot parcursul vie ţii cu pia ţa muncii prin: - Dezvoltarea resurselor umane din educa ţie şi formare profesional ă; - Facilitarea accesului la educa ţie şi formare profesional ă ini ţial ă de calitate. 2. Asigurarea de oportunit ăţ i sporite pentru participarea pe o pia ţă a muncii modern ă, flexibil ă şi incluziv ă prin: - Promovarea unor m ăsuri active de ocupare prin acordarea unor facilitate pentru angajatorii care angajeaz ă personae vulnerabile; - Derularea unor parteneriate pentru îmbun ătăţ irea accesului şi particip ării grupurilor vulnerabile pe pia ţa muncii. 3. Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initial ă si continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii prin: - Dezvoltarea unor parteneriate transna ţionale pentru o pia ţă incluziv ă a muncii şi schimb de bune practice; - Sprijinirea profesioni ştilor în educa ţie şi formare prin calific ări europene şi programe doctorale şi post - doctorale în sprijinul cercet ării ştiin ţifice şi inov ării. 4. Promovarea culturii antreprenoriale şi îmbun ătăţ irea calit ăţ ii şi productivitatii muncii prin: - Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angaja ţi pentru promovarea adaptabilit ăţii, flexibilit ăţ ii şi securit ăţ ii în munc ă. 5. Facilitarea inser ţiei tinerilor şi a somerilor de lung ă durat ă pe pia ţa muncii prin : - Facilitarea accesului şi a particip ării la cursuri de formare profesional ă continu ă ; - Promovarea culturii antreprenoriale; - Dezvoltarea şi implementarea unor m ăsuri active de implementare şi integrare pe pia ţa muncii. 6. Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale prin : - Dezvoltarea unor oportunit ăţ i de ocupare în mediul rural care s ă vizeze atât domeniul agricol cât şi cel non – agricol ; - Preg ătirea profesional ă continu ă / calificarea for ţei de munc ă din mediul rural şi mic urban. 7. Îmbun ătăţ irea serviciilor publice de ocupare: servicii de consiliere, cursuri de formare, evenimente de promovare a locurilor de munc ă; 8. Facilitarea accesului la educa ţie şi pe pia ţa muncii a grupurilor vulnerabile prin : - Măsuri active pentru prevenirea şi corectarea p ărăsirii timpurii a şcolii; - Imbun ătăţ irea accesului şi particip ării ghrupurilor vulnerabile pe pia ţa muncii prin promovarea egalit ăţ ii de şanse şi a economiei sociale. Consiliul Jude ţean Sibiu dore şte s ă se implice în parteneriate pentru derularea de proiecte de formare profesional ă şi cercetare ştiin ţific ă. Având în vedere solicitarea Agen ţiei pentru Dezvoltare Regional ă Centru adresat ă Universit ăţ ii „Lucian Blaga” din Sibiu de a identifica proiecte regionale strategice care s ă duc ă la dezvoltarea socio – economic ă a Regiunii Centru, Universitatea a inclus în portofoliul de proiecte 5 proiecte strategice, unele la care şi Consiliul Jude ţean Sibiu este invitat s ă devin ă partener şi anume: - Centrul regional de educa ţie fizic ă şi cercetare în domeniul sportului de performan ţă ( valoare estimat ă 7.950.000 euro); - Centrul de Cercetare – Dezvoltare – Inovare – Transfer tehnologic pentru managementul biodiversit ăţ ii, bioresuselor şi serviciilor ecosistemice în regiunea Carpatic ă (valoare estimat ă 5.700.000 euro); I.10. CAPACITATEA ADMINISTRATIV Ă ŞI LEG ĂTURILE INTERINSTITU ŢIONALE

199 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Obiectivul general : îmbun ătăţ irea serviciilor publice oferite de c ătre Comuna Axente sever, prin dezvoltarea capacit ăţ ii de solu ţionare şi gestionare, în condi ţiile legii, a problemelor comunit ăţ ii locale pe care o reprezint ă. Obiective a)îmbun ătăţ irea managementului resurselor umane prin respectarea standardelor de calitate specifice : b)actualizarea Regulamentului de organizare şi func ţionare şi regulamentului de ordine interioar ă, în func ţie de legisla ţia specific ă; c)îmbun ătăţ irea managementului documentelor prin dezvoltarea comunic ării şi circuitului informa ţiilor între compartimente, între nivelurile ierarhice şi cele func ţionale; d)asigurarea codului de control intern şi a standardelor de management conform OMFP 946/2005 prin introducerea unui sistem de management informatizat e)îmbun ătăţ irea managementului privind conducerea şi coordonarea procesului bugetar; f)îmbun ătăţ irea modalit ăţ ilor de realizare a inventarului domeniului public şi privat al comunei Axente Sever g)gestionarea eficient ă a investi ţiilor prin introducerea unui sistem performant de control al proiectelor şi de urm ărire a contractelor încheiate; h) accesarea de fonduri europene nerambursabile i)reforma sistemului intern şi eficientizarea rela ţiilor de colaborare între consiliile locale şi alte institu ţii publice sau private din ţar ă şi str ăin ătate; j)înt ărirea parteneriatelor în diferite domenii cu administra ţii publice locale, cu ONG-uri şi IMM-uri, care s ă conduc ă la dezvoltarea durabil ă a comunei Ţinând cont de necesitatea actual ă de cre ştere a capacit ăţ ii administrative a autorit ăţ ii publice locale, şi în deplin acord cu valorile europene ale administra ţiei, Comuna Axente Sever şi-a propus îndeplinirea unor obiective strategice proprii care se bazeaz ă pe principiul transparen ţei, responsabilit ăţ ii şi eficien ţei. Pe baza evalu ării st ării administra ţiei publice jude ţene şi a identific ării unor probleme critice au fost formulate obiectivele: îmbun ătăţ irea managementului resurselor umane, reorganizarea sistemului informatic, consolidarea rela ţiilor de colaborare eficiente cu C.J.S. consiliile locale şi alte institu ţii publice deconcentrate, respectiv cu alte administra ţii publice locale, cre şterea capacit ăţ ii de planificare şi îmbun ătăţ irea managementului privind conducerea şi coordonarea procesului bugetar, de dezvoltare comunitar ă durabil ă a localit ăţ ilor comunei În rela ţia cu cet ăţ eanul, va fi monitorizat ă periodic gradul de satisfacere a nevoilor de servicii publice a acestuia, rezultatele trebuind s ă fie folosite prin ac ţiuni corective şi preventive pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor cu cet ăţ enii. În ceea ce prive şte patrimoniul institu ţiei, va trebui f ăcut ă o evaluare şi o permanent ă monitorizare a gradului de folosin ţă a resurselor şi îmbun ătăţ irea prin m ăsuri a acestuia. O importan ţă mare trebuie acordat ă şi planului de instruire care trebuie atent elaborat şi monitorizat. Astfel, orice instruire trebuie monitorizat ă pentru a-şi dovedi eficien ţa. Resursele umane, vor fi folosite, pe lâng ă procedurile de selec ţie, angajare şi evaluare, şi o monitorizare a angajatului pentru identificarea exact ă a nevoilor de instruire, astfel încât s ă poat ă fi urm ărit ă eficien ţa şi eficacitatea fiec ărui angajat. Aceste îmbun ătăţ iri şi altele nespecificate aici, ce vor ap ărea în func ţionarea sistemului de management, se pot face doar cu ajutorul angaja ţilor din institu ţie, pentru aceasta fiind necesar ca ei s ă cunoasc ă sistemul şi s ă con ştientizeze importan ţa lui prin discu ţii şi chiar instruiri. Un alt obiectiv este îmbun ătăţ irea managementului documentelor, dezvoltarea comunic ării şi circuitului informa ţiilor între compartimente, între nivelurile ierarhice şi cele func ţionale. Se va implementa un sistem informa ţional şi informatic de management al documentelor ce va asigura colectarea, stocarea, prelucrarea, actualizarea şi difuzarea a datelor şi informa ţiilor de conducere în cadrul institu ţiei publice. Sistemul informatic pentru conducere, trebuie s ă fie astfel construit încât s ă permit ă un bun control asupra acestora, în vederea atingerii obiectivelor prestabilite. Procesul de proiectare şi implementare a sistemului de control intern al oric ărei entit ăţ i publice trebuie s ă aib ă la baz ă standardele de management/control intern, aprobate prin Ordinul ministrului finan ţelor publice nr. 946/4 iulie 2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entit ăţ ile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial. – TABLOUL DE BORD Managementul ob ţinerea unei direc ţii precise de evolu ţie a organiza ţiei în urm ătorii ani

200 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial strategic Managementul -eviden ţiaz ă situa ţia financiar ă pe organiza ţie dar şi-n cadrul fiec ărui compartiment; financiar -permite responsabililor de la diverse nivele ierarhice s ă-şi realizeze bugetul, s ă-şi gospod ăreasc ă fondurile şi s ă le coreleze cu strategia şi activit ăţ ile atât din propria responsabilitate cât şi cu cele din alte entit ăţ i organizatorice din institu ţie. Managementul resurselor umane Managementul -ob ţinerea certific ării ISO a sistemului de asigurare şi control al calit ăţ ii calit ăţ ii Managementul -asigur ă transpunerea în practic ă a obiectivelor cuprinse în strategia fiec ărui programelor de compartiment activitate -Ajut ă conduc ătorii institu ţiei (conducerea prim ăriei) s ă-şi stabileasc ă activit ăţ ile în acord cu obiectivele ce decurg din strategii, s ă urm ăreasc ă abaterile şi s ă le corecteze, s ă colaboreze eficient şi s ă-şi coordoneze activit ăţ ile cu alte entit ăţ i organizatorice din aceia şi institu ţie şi din alte institu ţii, s ă stabileasc ă termene şi responsabilit ăţ i precise şi s ă le urm ăreasc ă eficient. Managementul asigur ă abordarea profesionist ă a marketingului produselor/serviciilor şi la marketingului transpunerea în practic ă la toate nivelurile ierarhice ale unei institu ţii.). Managementul eviden ţiaz ă gradul de utilizare al patrimoniului organiza ţiei dar şi al fiec ărui patrimoniului departament Managementul ata şate fiec ărui obiectiv reie şit din strategia departamentului şi implicit a institu ţiei riscurilor publice . Pentru cre şterea capacit ăţ ii de planificare şi îmbun ătăţirea managementului privind conducerea şi coordonarea procesului bugetar, sunt încurajate şi sprijinite autorit ăţ ile publice locale în elaborarea bugetelor pe baz ă de programe astfel încât resursele financiare să fie gestionate cât mai eficient iar costurile s ă fie direct propor ţionate cu rezultatele şi a fost consolidat auditul financiar Sunt aprobate normele metodologice proprii, ghidul procedural, carta auditului intern şi codul privind conduita etic ă a auditorului intern. Un document important, Planul de Urbanism General al Comunei Axente Sever se va actualiza, urmând s ă fie supus dezbaterii publice, procedurii de ob ţinere a avizelor, urmând a fi aprobat în form ă final ă, corespunzând PATJ-ului. Documenta ţiile PATJ sunt destinate cu prec ădere administra ţiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic în dezvoltarea durabil ă a teritoriului jude ţean.Acestea se refer ă în principal la urm ătoarele domenii: - re ţeaua de localit ăţ i a jude ţului va cuprinde o reparti ţie echilibrat ă a dot ărilor şi a locurilor de munc ă pentru a asigura condi ţii de via ţă echitabile tuturor locuitorilor din jude ţ; - economia jude ţean ă va beneficia de o just ă amplasare în teritoriu, dimensionare spa ţial ă şi racordare la infrastructurile tehnice importante pentru dezvoltarea sa; - mediul natural şi construit va beneficia prin ac ţiune de delimitare şi monitorizare a zonelor valoroase şi prin proiecte de reabilitare, protec ţie şi conservare; - sistemul de rela ţii al jude ţului cu nivelele regional, na ţional şi interna ţional va fi ameliorat prin prevederile planului. PATJ-ul este redactat în conformitate cu prevederile “Metodologiei privind cadrul con ţinut al documenta ţiilor de amenajarea teritoriului în concordan ţă cu Legea nr. 305 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul ” Pentru consolidarea autonomiei locale se prev ăd rela ţii de colaborare eficiente cu Consiliul Jude ţean, consiliile locale şi alte institu ţii publice din jude ţ, fiind sprijinite constant autorit ăţ ile publice jude ţene locale atât în vederea îmbun ătăţ irii capacit ăţ ii administrative cât şi în implementarea proiectelor de dezvoltare local ă. În vederea înt ăririi leg ăturilor interinstitu ţionale şi pentru îndeplinirea unor obiective de interes jude ţean vor continua s ă fie dezvoltate parteneriatele existente şi încheiate noi acorduri de parteneriat jude ţene, regionale, na ţionale sau interna ţionale în diverse domenii de activitate (dezvoltare rural ă, turism, cultur ă, formare profesional ă

201 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial continu ă, ş.a.). De asemenea, vor fi dezvoltate rela ţii deschise şi active cu mass-media pentru diseminarea informa ţiilor şi realizarea transparen ţei actelor administrative şi activit ăţ ilor de modernizare a institu ţiei, în acest sens creându-se pe pagina web a institu ţiei o rubric ă dedicat ă mass-media.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A G.A.L.PODI ŞULUI MEDIA ŞULUI –

Prin Strategia de Dezvoltare a Podi şului Media şului (2008 – 2013 – în curs de implementare) s-a urm ărit impulsionarea şi coordonarea dezvolt ării zonei prin valorificarea poten ţialului local, pentru a ob ţine o dezvoltare teritorial ă zonal ă echilibrat ă. Strategia r ăspunde cerin ţelor Programului deDezvoltare Rural ă – axa 4 LEADER. Aplicarea strategiei (2008-2013) impune f ără echivoc cooperarea între actorii locali: administra ţia public ă local ă, celelalte institu ţii de la nivelul nordului jude ţului, agen ţii economici, organiza ţiile non-profit şi societatea civil ă în ansamblu, cât şi o intens ă colaborare cu al ţi parteneri din ţar ă, europeni şi interna ţionali. În cursul anului 2015 se va elabora noua strategie a GAL Podi şului Media şului şi va cuprinde principalele direc ţii de dezvoltare viitoare ale zonei. Comuna Axente Sever face parte din punct de vedere istoric şi etnografic din Podi şul Media şului – valea Tîrnavelor , accesând deja o serie de proiecte: PROIECTE G.A.L. PODI ŞUL MEDIA ŞULUI - COMUNA AXENTE SEVER - 1. „P ăstrarea tradi ţiilor locale în comuna Axente Sever prin dotarea c ăminului cultural Şocal” – proiect m ăsura 322 2. „Pe urmele lui Ioan Axente Sever” – proiect m ăsura 313 3. „Achizi ţie de echipamente pentru stingerea incendiilor – 26.654 euro – proiect m ăsura 322

PROIECTE EXECUTATE DIN PORTOFOLIUL COMUNEI AXENTE SEVER

1.Proiect DC 6 – Agîrbiciu – Şoala 2. Proiect colectare de şeuri Cop şa Mic ă 3. Proiect alimentare cu ap ă Cop şa Mic ă 4. Proiect ap ă Şoala 5. Proiect Stadion 6. Proiect amenajare sal ă festiv ă 7. Proiect achizi ţie microbuz 8. Proiect canalizare Şoala 9. Proiect bran şamente ap ă Agîrbiciu 10. Proiect racorduri canalizare Agîrbiciu 11. Studiu foraj pu ţ 12.Studiu +proiect bran şamente apă potabil ă Axente Sever – Agîrbiciu 13.Studiu+ proiect racorduri canalizare Axente Sever şi Agîrbiciu 14. Studiu + proiect asfaltare trei str ăzi 2012 15. Construc ţii bran şamente ap ă Axente Sever 600 – 639 16. Construc ţii racord canalizare Axente Sever 600 – 639 17.Construc ţie bran şamente ap ă în localit ăţ ile Axente Sever şi Agîrbiciu 18. Construc ţie racorduri de canalizare în localit ăţ ile Axente Sever şi Agîrbiciu

202 ETAPE Advertising