Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial II. ANALIZA DE POTEN ŢIAL Viitorul nu vine, nu a şteapt ă. Viitorul se construie şte! De ce o „strategie de dezvoltare durabil ă” ? Motto “Societatea bazat ă pe cunoa ştere va deveni în mod inevitabil cu mult mai competitiv ă decât orice societate uman ă cunoscut ă, pentru simplul motiv c ă odat ă cu cre şterea accesibilitat ăţ ii informa ţiei, nu vor mai exista scuze pentru lipsa performan ţelor. Nu vor mai exista ţă ri “s ărace”, ci doar ţă ri ignorante. Acela şi principiu se va aplica şi companiilor, industriilor şi organiza ţiilor de orice fel. De fapt, el se va aplica in egal ă m ăsur ă şi în cazul persoanelor.” Peter F. Drucker Dezvoltarea durabila nu este o „moda” sau o reglementare arbitrara ci un model concret, realist, profesionist si eficient de abordare a problemelor pe care le au toate colectivitatile locale. Pe lînga eficienta se adauga responsabilitatea pentru genera ţiile viitoare. Din perspectiva consecintelor pe care le are în timp orice actiune prezenta – dezvoltarea nu poate fi gîndit ă altfel decât ca o abordare globala, integrata a problemelor. Spa ţiul, resursele naturale si umane apar ca valori limitate, fragile, interdependente – si ca urmare ele trebuie protejate si reînnoite constant, ele trebuie exploatate în comun (zonal, regional). „Dezvoltarea durabila” este prin urmare singura perspectiva de abordare „fireasca” – adic ă responsabila si eficienta. CONTEXT EXTERN Analiza mediului extern Utilizând analiza mediului extern al unei institu ţii, conduc ătorii unei institu ţii examineaz ă şi încearc ă s ă confere sens permanentelor schimb ări din jurul acesteia. Orice organiza ţie public ă este inclus ă într-un mediu specific, care influen ţeaz ă şi condi ţioneaz ă ac ţiunea factorilor de conducere. În func ţie de influen ţa factorilor externi, conducerea institu ţiei decide priorit ăţ ile pe termen scurt şi mediu şi ia în calcul atât riscurile şi m ăsurile aferente diminu ării acestora, cât şi oportunit ăţ ile care pot favoriza activit ăţ ile institu ţiei într-un orizont de timp bine determinat. A. Analiza microenvironement utilizând tehnica analiza SPENT Mediul extern cuprinde diverse influen ţe care trebuie avute în vedere la elaborarea strategiei datorit ă complexit ăţ ii fenomenelor cu impact direct asupra institu ţiei, ca urmare a globaliz ării şi vitezei schimb ărilor exterioare, existând o gam ă divers ă de factori cu impact mai mare sau mai mic. Etape în analiza mediului extern : • Analizarea mediului extern în ceea ce prive şte semnalele de alarm ă şi posibile schimb ări de mediu care pot afecta institu ţia • Monitorizarea mediului, a tendin ţelor specifice şi a posibilelor modele • Previzionarea orient ărilor strategice legate de schimb ările mediului extern • Evaluarea tendin ţelor curente şi viitoare ale efectelor pe care asemenea schimb ări le vor avea asupra institu ţiei. Analiza SPENT, ca tehnic ă de studiere a fiec ărei dimensiuni a mediului extern se prezint ă sub forma unei suprapuneri de sfere concentrice cuprinzând straturi diferite de influen ţe care pot afecta institu ţia. S Influen ţa socio-demografic ă P Influen ţe politice, guvernamentale, legale şi regulamente E Influen ţe economice N Influen ţe naturale T Influen ţe tehnologice Influen ţa socio-demografic ă – prive şte aspecte de natur ă social ă, demografie, structur ă social ă. 65 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial Cultura social ă pune accentul pe valori ale popula ţiei, atitudini şi credin ţe Demografia – Num ărul de locuitori ai jude ţului/comunit ăţ ii şi organizarea lor sub aspect administrativ- teritorial au impact direct asupra activit ăţ ii institu ţiei. Structura social ă prive şte segmente de popula ţie, cum ar fi popula ţia angajat ă în câmpul muncii versus pensionari, majoritari versus minorit ăţ i, egalitate de şanse. Politicile publice sus ţinute de institu ţie urm ăresc satisfacerea tuturor acestor segmente de popula ţie. Influen ţe politice, guvernamentale, legale şi regulamente Modific ările legislative interne, regulamentele, tratatele şi directivele Uniunii Europene influen ţeaz ă activitatea institu ţiei iar aceasta are oportunitatea de a formula şi promova ini ţiative legislative în concordan ţă cu nevoile locale. Modific ările legislative interne Institu ţiile administra ţiei publice jude ţene func ţioneaz ă în baza urm ătoarelor reglement ări, ordine ale Ministrului Administra ţiei şi Internelor, documente cadru: • Legea nr. 215 /2001 a administra ţiei publice locale, republicat ă • Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi institu ţia prefectului • H. G. nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi institu ţia prefectului • Legea nr. 544 /2001 privind liberul acces la informa ţiile de interes public • Legea nr. 52/ 2003 privind transparen ţa decizional ă în administra ţia public ă Aceste reglement ări contureaz ă organizarea şi func ţionarea institu ţiilor administra ţiei publice conform principiilor profesionalismului, transparen ţei, implic ării cet ăţ eanului în procesul de luare a deciziei. În scopul acceler ării procesului de reform ă şi alinierii la cerin ţele Uniunii Europene, s-a redefinit identitatea func ţiei prefecturale, înalt func ţionar public, s-a creat o nou ă func ţie în sistemul administrativ, cea de manager public. Aderarea României la 1 ianuarie 2007 la Uniunea European ă a impus asigurarea armoniz ării permanente a normelor interne la reglement ările europene. Regulamentele, directivele, recomand ările institu ţiilor europene precum şi obliga ţiile derivând din semnarea tratatelor influen ţeaz ă procesul de luare a deciziei în România. Influen ţe economice Transferul procesului decizional de la nivel central la nivel local prin asigurarea unor pârghii specifice la nivel local, în domenii precum politici publice salariale, finan ţe publice locale constituie un obiectiv relevant în acest context. Influen ţe naturale Fenomenele naturale precum cutremurele, alunec ările de teren sau avalan şele sunt dificil de prezis sau de evitat. Inunda ţiile, dezastrele din ultima perioad ă şi schimb ările climatice bru şte sunt tot mai greu de prevenit şi de monitorizat, în ciuda eforturilor autorit ăţ ilor de a le controla. Con ştientizarea şi sensibilizarea cet ăţ enilor cu privire la implica ţiile acestor fenomene şi riscurile lor devin prioritare în demersurile autorit ăţ ilor. Influen ţe tehnologice Dezvoltarea informa ţiilor şi a tehnologiei comunica ţiilor, dezvoltarea şi modernizarea re ţelelor de comunica ţii: satelit, cablu, comunica ţii digitale, antene, internet, împreun ă cu avansarea rapid ă a software-ului contribuie în mod semnificativ la modul în care sunt conduse institu ţiile şi rela ţioneaz ă unit ăţ ile administra ţiilor publice locale. Activit ăţ ile sunt astfel mai bine coordonate, informarea şi dezvoltarea sunt accelerate iar majoritatea activit ăţ ilor devin mai flexibile, mai eficiente. Pentru eficientizarea circuitului informa ţional, administra ţia va trebui s ă achizi ţioneze un sistem de management al documentelor, sistem care va fi îmbunătăţ it prin scanarea documentelor, introducerea semn ăturii electronice şi a arhivei electronice. Datorit ă noilor tehnologii informa ţionale aparatul prim ăriei va identifica noi pârghii de adaptare permament ă la influen ţele globaliz ării, sens în care tehnologia IT va fi actualizat ă permanent cu produse moderne IT existente pe pia ţă , programe legislative actualizate, incluzând legisla ţia european ă. 66 ETAPE Advertising Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Axente Sever cap II. Analiza de poten ţial B. Analiza PESTLE Factorii politici Din categoria acestor factori putem enumera: Politicile şi strategiile guvernamentale stabilesc priorit ăţ i, obiective, direc ţii de activitate, a c ăror îndeplinire revine administra ţiilor publice locale. În acest context, institu ţia trebuie s ă-şi adapteze, din interior, resursele umane, financiare şi tehnice în vederea îndeplinirii acestor responsabilit ăţ ii. Documentele programatice stabilite la nivel politic (fie de Guvernul României, fie de institu ţii de la nivelul Uniunii Europene), pot determina inclusiv adaptarea organiza ţional ă (apari ţia de noi structuri, reorganizarea altora), stilul de management, orientarea c ătre al ţi parteneri (publici sau priva ţi, na ţionali sau interna ţionali). Corelat cu priorit ăţ ile stabilite prin documente programatice la nivelul puterii executive trebuie men ţionat ă dinamica politic ă. Modific ările realizate cu o anumit ă frecven ţă la nivel decizional, politic, pot genera un risc de destabilizare a activit ăţ ii desf ăş urate de institu ţie şi pot crea impresia unei inconsecven ţe în stabilirea obiectivelor prioritare şi a strategiilor pentru crearea unui sistem adaptat economiei de pia ţă şi politicilor democratice. Influen ţa politicienilor, al ături de alte organiza ţii cu impact major în via ţa public ă (mass-media, organiza ţii non- guvernamentale), în anumite domenii de activitate de interes larg. La nivelul politicilor de descentralizare , au fost f ăcute progrese însemnate la capitolul diminu ării rolului politic al prefectului, dar nu s-a concretizat o a doua component ă major ă a Programului de Guvernare, adic ă limitarea sferei serviciilor deconcentrate aflate în