Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 Axente Sever - cea mai frumoas ă comun ă din „ Ţara Vinului” - Comuna Axente Sever a continuat activit ăţ ile de definire şi stabilire a unei viziuni atunci când a decis s ă elaboreze Strategia de dezvoltare economico-socială pe perioada 2021 -2027 şi în perspectiv ă pân ă în 2030. Decizia Consiliului Local de a aproba şi a participa la acest proiect a oferit atât consilierilor cât şi cet ăţ enilor oportunitatea de a se familiariza cu modelul deschis si transparent de administrare local ă. Cel mai important factori de decizie locali, au participat la discu ţii libere, în cadrul carora au fost oferite rezultatele consult ărilor referitoare la dezvoltarea localit ăţ ii si viitoarele direc ţii ce trebuiesc adoptate. Sugestiile si comentariile primite sunt integrate in Strategia elaborat ă. Mijloacele şi instrumentele necesare pentru realizarea unui proces eficient de consultare au fost dezvoltate sub îndrumarea şi coordonarea firmei de consultan ţă din cadrul proiectului. S-a preg ătit o list ă a persoanelor şi organiza ţiilor ce urmau sa participe la consultare şi s-au invitat persoanele care să participe la întâlnirile de consult ări (online/telefonic). Aparatul de specialitate al prim ăriei a luat parte la procesul de preg ătire, fiind consultat şi îndrumat în vederea familiariz ării cu aptitudinile si sarcinile necesare pentru asigurarea succesului procesului de consultare. Rezultatele procesului de consultare au generat o viziune larga asupra comunei Axente Sever datorita faptului ca participan ţii au fost selec ţiona ţi din practic toate domeniile de activitate din localitate. Profesori, oameni de afaceri, persoane din cadrul societ ăţ ii civile, pensionari, b ărba ţi si femei din diverse domenii, oficiali locali ale şi au contribuit la rezultatele prezentate in Planul Strategic. Procesul de Planificare Strategic ă depinde de tipul de contribu ţii puse la dispozi ţie de c ătre cet ăţ enii comunit ăţ ii. Situa ţia existent ă in Axente Sever în 2020 este prezentat ă şi analiza SWOT. Rezultatele au condus la elaborarea unei VIZIUNI şi a unui plan de ac ţiune pentru viitorul comunei. VIZIUNEA COMUNEI AXENTE SEVER Pentru orizontul 2030, COMUNA AXENTE SEVER î şi dore şte s ă devin ă o unitate teritorial-administrativ ă dezvoltat ă economic, propunând folosirea la maxim a resurselor proprii, conservând biodiversitatea şi patrimoniul cultural şi natural existent! Ţinta 2030: AXENTE SEVER – CEA MAI FRUMOAS Ă COMUN Ă DIN „ ŢARA VINULUI” – CU UN NIVEL RIDICAT AL CALIT ĂŢ II VIE ŢII! -cu o ADMINISTRA ŢIE PUBLIC Ă LOCAL Ă RESPONSABIL Ă, ORIENTAT Ă SPRE NEVOILE CET ĂŢ ENILOR ŞI ALE SOCIET ĂŢ II CIVILE! -cu o INFRASTRUCTUR Ă MODERN Ă, ACCESIBIL Ă ŞI COMPETITIV Ă -cu o COMUNITATE DE AFACERI DINAMIC Ă ŞI INTEGRAT Ă
3 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 Cu to ţi ne angaj ăm la respectarea unui set de VALORI care vor coordona administrarea tuturor activit ăţ ilor civice. Aderarea la strategia descris ă in acest Plan va servi in viitor spre binele tuturor cet ăţ enilor comunei.
VALORILE COMUNEI AXENTE SEVER: • RESPECT PENTRU MEDIUL ÎNCONJUR ĂTOR! • RESPECT PENTRU DEMNITATEA UMAN Ă, DREPTUL LA INTIMITATE ŞI VIA ŢĂ DE FAMILIE! • RESPECT PENTRU DIVERSITATEA ETNIC Ă ŞI CULTURAL Ă! • RESPECT PENTRU JUSTI ŢIA SOCIAL Ă ŞI ŞANSE EGALE!
To ţi cei care au participat sau contribuit la acest efort, fie c ă fac parte din cadrul administra ţiei publice locale sau din publicul larg, merit ă mul ţumiri pentru eforturile lor. Se justific ă men ţionarea special ă a contribu ţiei valoroase a întregului aparat al prim ăriei, to ţi fiind persoane cheie in cadrul procesului, contribuind cu cuno ştin ţele, sprijinul logistic si resursele necesare realiz ării acestui proces. În implementarea Strategiei de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever urm ărim o dezvoltare durabil ă care poate fi atins ă prin: promovarea oportunit ăţ ilor de afaceri şi a investi ţiilor directe, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitare, mai ales a celei orientate spre comunitatea de afaceri, pentru a valorifica resursele umane şi mediu înconjur ător. Fie ca întreaga comunitate s ă construiasc ă unit ă activit ăţ ile - în armonie - în vederea edific ării comunei ideale pe care ne-o dorim. Primar, jr. Marius Grecu
4 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 PA ŞII ÎN ELABORAREA STRATEGIEI
Pa şii în c ăutarea unei solu ţii bine fundamentate economic care s ă aib ă ca rezultat o strategie de dezvoltarea a zonei: au fost urm ătorii: -Descrierea situa ţiei curente - Planificarea realiz ării activit ăţ ilor 1. Stabilirea echipei de lucru Realizarea strategiei este o munc ă de echip ă care trebuie s ă angreneze exper ţii (consultan ţi), func ţionarii publici cât şi ale şii comunit ăţ ii, deoarece: - grupul de exper ţi are o anumit ă viziune în ceea ce prive şte politicile de finan ţare pentru proiectele de dezvoltare local ă sau comunitar ă, - institu ţiile administra ţiei publice locale cunosc cel mai bine care sunt resursele locale (financiare şi nefinanciare) care pot fi alocate în cadrul unor proiecte de dezvoltare; - ale şii locali reprezint ă comunitatea, şi astfel se asigur ă reprezentativitatea strategiei. S-a stabilit ca d-l primar s ă r ăspund ă per ansamblu de colaborarea cu firma de consultanţă . Acesta a îndrumat consultantul spre func ţionarii care de ţin informa ţia necesar ă, a asigurat comunicarea cu consiliul local şi a r ăspuns de organizarea consult ărilor publice. 2. Culegerea datelor La început s-a realizat o analiz ă a situa ţiei existente, având scopul de a -determina baza economic ă a localit ăţ ii; -identifica resursele; -evalua structura şi nevoile pie ţei for ţei de munc ă; -stabili un profil al popula ţiei şi de a evalua tendin ţele demografice din ultimii ani; -evalua starea de poluare a localit ăţ ii (ipotetic ă sau de perspectiv ă) Activit ăţ ile din aceast ă etap ă implic ă atât firma de consultan ţă , care a elaborat chestionarul, cât şi autorit ăţ ile locale, care au furnizat informa ţiile pa baza acestuia. De asemenea, s-au cules informa ţii de c ătre exper ţi şi din statistici oficiale, precum: anuare statistice, baze de date ale comisiilor jude ţene sau na ţionale de statistic ă, alte surse şi statistici oficiale. Pa şii care s-au realizat în aceast ă faz ă sunt: -realizarea unui chestionar de c ătre consultan ţi -completarea chestionarului de c ătre func ţionarii de specialitate -culegere date statistice din anuare, monografii etc. -consultarea unor studii de fezabilitate existente 3. Analiza documentelor programatice Etapa de culegere a datelor despre localitate va fi continuat ă de una de analiz ă a documentelor programatice ale României (POR, POS, PNDR, strategia de guvernare) pentru: -identificarea politicilor şi direc ţiilor de dezvoltare europene şi na ţionale, regionale, jude ţene -identificarea fondurilor, programelor opera ţionale, axelor şi m ăsurilor. Această activitate a dat o viziune asupra tendin ţelor de evolu ţie a mediului rural (în strâns ă conexiune cu dezvoltarea urban ă a ora şului Cop şa Mic ă şi a municipiului Media ş, pentru a se asigura o dezvoltare local ă durabil ă şi integrat ă, ţinându-se cont atât de bun ăstarea cet ăţ enilor, cât şi de mediul înconjur ător. În urma acestei etape, s-a stabilit profilul de eligibilitate al localit ăţ ii, necesar în stabilirea surselor de finan ţare nerambursabile în vederea g ăsirii unor solu ţii pentru problemele strategice ale comunit ăţ ii. 4. Prelucrarea datelor şi realizarea strategiei Aceast ă etap ă a fost cea mai însemnat ă în cadrul demersului formul ării strategiei de dezvoltare local ă, solicitând implicarea întregii comunit ăţ i, de la membrii persoane fizice la organiza ţii publice şi private şi ale şii locali. Totodat ă, în aceast ă faz ă s-a încercat prelucrarea datelor oficiale cât şi a informa ţiilor operative care vin direct de la locuitorii pentru care se întocme şte strategia.
5 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 4.1. Prelucrarea datelor Pe baza informa ţiilor culese în etapa a doua şi a treia s-a realizat o analiz ă preliminar ă a caracteristicilor comunit ăţ ii vizate (consultan ţii). Aceast ă analiz ă cuprinde: - profilul localit ăţ ii; -analiza cadrului strategic la nivel na ţional, regional şi jude ţean. Scopul analizei preliminare a fost de a structura mediul în care se plaseaz ă comunitatea şi de a identifica poten ţialul real de ţinut de acesta. Totodat ă în aceast ă faz ă, ţinând seama de caracteristicile localit ăţ ii, s-au stabilit domeniile de interes, care trebuie supuse consult ării publice. Domeniile care pot fi considerate de interes sunt: - competitivitate economic ă, utilit ăţ i publice, turism/agroturism, resurse umane, sport, tineret, cultur ă, servicii sociale, sănătate, mediu asociativ, multiculturalism, transport, comunicare, mediu înconjur ător, infrastructur ă. Dintre toate acestea s-au ales de c ătre consultan ţi, împreun ă cu primarul doar câteva, în func ţie de nevoi.
4.2. Elaborarea designului strategiei Dup ă identificarea domeniilor de interes s-a realizat designul strategiei. Mai întâi s-au identificat actorii implica ţi direct, indirect sau doar afecta ţi de evolu ţia evenimentelor de o anumit ă factur ă. Dup ă evaluarea celor implica ţi în domeniul respectiv, s-a făcut o analiz ă SWOT, prin care s-au identificat punctele tari, punctele slabe, oportunit ăţ ile şi amenin ţă rile celor mai importante sectoare ale vie ţii socio-economice a comunit ăţ ii respective. Stabilind astfel aspectele vulnerabile ale localit ăţ ii, pasul urm ător a fost analiza nevoilor comunit ăţ ii, ceea ce înseamn ă definirea situa ţiei prezente şi evaluarea acesteia în raport cu ceea ce este dezirabil. Diferen ţa dintre ceea ce exist ă în prezent şi ceea ce se dore şte reprezint ă nevoile comunit ăţ ii, care necesit ă programe şi proiecte în vederea acoperirii lor. Înainte de a trece la identificarea solu ţiilor de rezolvare a problemelor, mai era necesar ă şi o evaluare a capacit ăţ ii financiare a localit ăţ ii de a sus ţine dezvoltarea domeniilor stabilite. Având problemele identificate, s-au putut stabili obiectivele pe care prim ăria va trebui s ă le ating ă într-o perioad ă de 7 ani, s ă stabileasc ă rezultate cuantificabile şi s ă identifice proiecte pe care să le demareze în vederea atingerii lor. Un aspect foarte important îl constituie sursele de finan ţare care le pot sus ţine. Astfel, pe lâng ă luarea în calcul a utiliz ării fondurilor europene, na ţionale sau a creditelor, trebuie analizat ă şi capacitatea de accesare a unor împrumuturi pentru sus ţinerea dezvolt ării. Un proiect de planificare strategic ă trebuie s ă ia în considerare şi necesitatea unui proces de evaluare proiectelor şi rezultatelor vizate atât ex-ante, cât şi post implementare. Monitorizarea derul ării strategiei permite sesizarea noilor nevoi care apar pe parcursul aplic ării acesteia. Astfel, strategia trebuie s ă includ ă şi indicatori de evaluare. Sintetizând cele prezentate pân ă acum, pa şii care au fost urma ţi în realizarea designului strategiei sunt: - stabilirea domeniilor de interes - identificarea actorilor implica ţi în diferite grade într-un domeniu - analiza SWOT a domeniilor de interes stabilite - analiza nevoilor - analiza financiar ă a comunit ăţ ii - propunerea proiectelor - analiza capacit ăţ ii de creditare a comunit ăţ ii - indicatori de evaluare a strategiei.
4.3. Consultarea public ă Designul strategiei va constitui cadrul de discu ţie pentru consultarea public ă ce va urma. Consultarea public ă este necesar ă pentru realizarea unei strategii care s ă ţin ă cont de problemele de pe agenda sistemic ă. Stabilirea unui plan strategic pentru coordonarea unei comunit ăţ i este un
6 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 proces care trebuie s ă ţin ă cont de principiile democra ţiei, corelând problemele şi solu ţiile aferente identificate de c ătre institu ţii şi consultan ţi, care de ţin expertiz ă în gestionarea resurselor, cu cele identificate de c ătre cei direct implica ţi în anumite domenii de activitate. Pentru o bun ă diseminare şi cunoa ştere a lucr ării, aceasta va fi expus ă pe site-ul web al Prim ăriei comunei Axente Sever, inclusiv un chestionar pentru cunoa şterea tuturor ideilor de proiecte ce se doresc a fi implementate de cele trei categorii de actori publici: -administra ţia public ă local ă; -societ ăţ i comerciale, -organiza ţii neguvernamentale, -persoane fizice
5. Definitivarea strategiei şi aprobarea acesteia de c ătre consiliul local Dup ă realizarea ajust ărilor sugerate de c ătre grupele de lucru se face o centralizarea datelor şi se definitiveaz ă strategia. Strategia astfel realizat ă va fi prezentat ă în cadrul unei şedin ţe a consiliului local pentru analiz ă şi aprobare. Dezbaterea strategiei de dezvoltare local ă de c ătre consiliul local s- a făcut în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparen ţa decizional ă în administra ţia public ă, adic ă strategia a fost anun ţat ă publicului cu 30 de zile înainte de şedin ţa consiliului local şi s-a desemnat o persoan ă (d-l primar) Dup ă aprobarea strategiei de c ătre consiliul local, aceasta va fi publicat ă pe site-ul prim ăriei şi se vor asigura condi ţii de consultarea a acesteia la sediu, dac ă nu necesit ă modific ări majore. Dac ă ajust ările sunt majore, atunci procedura de aprobare de către consiliul local se reia.
PRIM ĂRIA COMUNEI AXENTE SEVER
7 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 Cap. I. CADRUL DE REFERIN ŢĂ
I.1. CADRUL NATURAL COMUNA AXENTE SEVER
-Pozi ţia geografic ă. Vecin ătate - Suprafa ţă - Popula ţia - Unitatea administrativ teritorial ă - Re ţeaua hidrografica - Clima - Relief - Vegeta ţia - Fauna – Date geologice.Solurile - Resursele subsolului 1-
Comuna Axente Sever este situat ă în centrul României în jude ţul Sibiu, pe drumul na ţional DN 14 ce face leg ătura direct ă dintre municipiile Sibiu – Media ş, cei doi poli de dezvoltare economico-social ă a jude ţului, fiind la: -36 km de municipiul Sibiu, -11 km de municipiul Media ş şi -1 km de ora şul Cop şa Mic ă. În cadrul jude ţului Sibiu este comuna este situat ă în partea de nord-vest fiind u şor accesibil ă, locuitorii comunei beneficiind atât de facilit ăţ ile transportului rutier cât şi de cel feroviar, respectiv fiind în direct ă leg ătur ă cu Aeroportul Interna ţional Sibiu. Comuna Axente Sever are în componen ţă localit ăţ ile: - Axente Sever re şedin ţa comunei; cod po ştal 557025 - Agârbiciu – sat situat la 5 km de re şedin ţa comunei; cod po ştal 557026 - Şoala – sat situat la 15 km de re şedin ţa comunei ; cod po ştal 557027
Liniile CFR au asigurat accesul în Axente Sever şi Agârbiciu prin cele dou ă halte C.F.R.
Vecinii administrativi ai comunei Axente Sever Nord : satul Chesler-comuna Mic ăsasa, ora şul Cop şa Mic ă Est : comuna Valea Viilor Sud : comuna Şeica Mare Ves t: comuna Şeica Mic ă, comuna Mic ăsasa
Axente Sever
1 PUG plan urbanistic general comuna Axente Sever– beneficiar Prim ăria comunei Axente Sever 8 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 I.1.1. Relieful
Relieful acestei a şez ări este puternic fr ământat, cu pante repezi şi foarte repezi, dominat de dealuri cu altitudini ce variaz ă între 444 - 445 m, separate prin v ăi adânci, dintre ele remarcându-se dealul Curm ătura (478 m) spre NV, Vovor ţi (485 m) şi vârful Dorului în Şes (444 m). Pe teritoriul comunei Axente Sever, parte a Podi şului Transilvaniei, se pot distinge multe forma ţiuni geomorfologice: a) Culmile şi platourile, relativ înalte (450 - 505 m) reduse ca suprafa ţă care str ăjuiesc v ăile unor afluen ţi ai Visei, situa ţi pe dreapta acestui râu şi perpendicular pe el, râu desp ărţit de lunca Târnavei Mari de o alt ă culme ce se întinde între dealul Coasta Mare şi Huli şoara. Pe pantele lor însorite se afl ă mari întinderi de planta ţie cu vi ţă -de-vie. b) Terasele aflate în dreapta v ăilor u şor înclinate, cu altitudini variabile, se pot diviza, la rândul lor, în superioare şi inferioare, ele constituind terenuri agricole de mare importan ţă economic ă pentru sat. c) Luncile şi văile, dispuse de-a lungul râului Visa şi pârâurilor Plopului, Melerului, Hâr ştiului, care nu beneficiaz ă de l ăţ imi prea mari (70 - 200 m) cu excep ţia Visei (400 - 750 m) sunt utilizate cu pricepere pentru culturile agricole, între acestea mai importante fiind Valea Visei, a Plopului şi Hâr ştiului. Relieful deluros al comunei este str ăbătut de apele râurilor Tîrnava Mare şi Visa, ambele colectând pâraie din v ăile comunei. Lunca Târnavei Mari împreuna cu cea a Visei ofer ă cele mai fertile terenuri agricole şi cele mai u şor accesibile de pe teritoriul localit ăţ ii. Putem spune c ă unitatea geomorfologic ă predominant ă este versantul cu configura ţia de regul ă ondulat ă, mai rar plan ă, cu pante de înclina ţie variabil ă între 15° şi peste 40°, media fiind de 20°, cu un micro relief v ălurat, care favorizeaz ă adesea formarea râpilor şi alunec ărilor de teren Dealurile înalte cu, culmi înguste ocup ă partea de nord a teritoriului, dominat ă de confluen ţa Visei cu Târnava Mare, iar dealurile mai mici cu culmi largi partea sud-estic ă. Elemente privind cadrul natural, specifice comunei 2 Din punct de vedere geologic, comuna se încadreaz ă în Depresiunea Transilvaniei, Podi şul Transilvaniei şi cuprinde o arie scufundat ă umplut ă cu depozite ter ţiare şi transformat ă ulterior printr-o evolu ţie postpanonian ă într-un relief deluros. Mi şcările tectonice din ultima parte a ter ţiarului au afectat şi bazinul Transilvaniei producând cute şi boltiri ale stratelor din interior. Teritoriul s-a format în pliocen şi este constituit dintr-un orizont argilos la ba ă şi un alt orizont nisipos cuintercala ţii de argile marnoase în partea superioar ă. Specificul zonei este reprezentat de v ăile principale, în general, largi cu terase aluvionare constituite din numeroase nisipuri şi prundi şuri; v ăile secundare sunt mai înguste şi slab erodate. Specificul geologic al substratului a influen ţat în mare m ăsur ă formarea şi evolu ţia solurilor. Acestea s-au format de regul ă pe substratele superioare ale depozitelor de cuvertur ă care sunt de natur ă aluvial-pluviatil ă de-a lungul cursurilor de ap ă sau de natur ă deluvial ă şi deluvial-proluvial ă, uneori loessoida, cu o alc ătuire complex ă (luturi, argile, marne, nisipuri pe versan ţi). Litologia de suprafa ţă este alc ătuit ă în cea mai mare parte din roci u şor alterabile, în timp ce rocle consolidate cum ar fi gresiile sau conglomeratele apar mai rar ca depozite de cuvertur ă. Aspectul general al reliefului se prezint ă sub forma unor şisturi de culme fragmentate de re ţeaua hidrografic ă. Eroziunea a provocat o etajare a zonelor de interfluvii, iar fondul forestiere studiat face parte din nivelul superior al interfluviilor cu altitudini cuprinse între 320 m şi 600 m, altitudinea medie fiind de 490 m. Ca unit ăţ i de mezorelief se întâlnesc: culmi plate şi versan ţi. Configura ţia terenului este, în general, ondulat ă. Înclinarea terenului înregistreaz ă valori de la 15º pân ă la valori de 35º. Predomin ă înclin ările între 16-30º (70%). Înclinarea a influen ţat formarea tipurilor şi subtipurilor de sol întâlnite (brune luvice tipice şi brune luvice pseudogleizate), pe înclin ări mici întâlnindu-se soluri brune luvice pseudogleizate. Expozi ţia general ă a teritoriului este nordic ă (p ădurile fiind situate pe versantul stâng al Târnavei Mari), dar re ţeaua hidrografic ă şi fragmentarea terenului dau na ştere la expozi ţii diverse. Răspândirea principalelor specii forestiere este influen ţat ă pe expozi ţie astfel: pe expozi ţii umbrite (nordice, funduri de v ăi) predomin ă fagul, iar pe cele însorite cu plus de c ăldur ă şi umiditate, gorunul. Solurile evoluate, în concordan ţă strâns ă cu relieful şi roca mam ă, se caracterizeaz ă prin propriet ăţ i echilibrate, (fertilitate, randament fizic productiv), se prezint ă, în func ţie de relief într-o gam ă extrem de variat ă, din care remarc ăm:
2 Amenajamentul Fondului Forestier Proprietate Public ă a Prim ăriei Axente Sever, Jude ţul Sibiu, 2005, pag. 17-51
9 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 -cernoziom de mai multe categorii: (slab carbonatic), cambic foarte profund pe luturi, argiloluviale pe luturi, cernoziomul slab carbonic. - brune, argiluvial moderat decarbonat şi bruno-podzolic. - luvisal, albie tipic planic necarbonatic. - gleic, puternic gleizat şi ml ăş tinos - negru - clinohidromorz pe luturi. - sol alovial, tipic carbonatic - prodisol, tipic moderat carbonatic. - complex de erodisoluri în taluz de raven ă. Solurile localit ăţ ii, cu o grosime util ă de 40 – 50 cm au un profil mijlociu de tip textur ă lutoas ă şi luto- argiloas ă. Pe terasele mai joase se g ăsesc soluri brune, iar pe cele cu paji şti, mai bine drenate se afl ă soluri brune podzolice, în timp ce pe platourile mai înalte, unele împ ădurite, sunt foarte frecvente solurile podzolice. Pe versan ţi se întâlnesc soluri negre. Pe lunci se g ăsesc solurile cele mai tinere, formate de aluviuni, care au un profil apropiat de acela al solurilor brune. Solurile gleizate sunt mai frecvente în zonele mai slab drenate. Influen ţe deosebit de p ăgubitoare asupra calit ăţ ilor solurilor au exercitat emana ţiile gazoase şi solide ale întreprinderilor din Cop şa Mic ă, contribuind la cre şterea acidit ăţ ii şi diminuarea însu şirilor lor fizico-chimice şi biologice, ducând în final, la reducerea poten ţialului productiv.
I.1.2.Re ţeaua hidrografic ă
Re ţeaua hidrografic ă a comunei Axente Sever face parte din bazinul hidrografic al Târnavei Mari (pe ultima sa treime, înainte de v ărsarea în râul Mure ş). Afluentul cel mai important pe care Târnava Mare îl prime şte în aceast ă zon ă este râul Visa, care str ăbate teritoriul comunei dinspre sud spre nord - est v ărsându- se în Târnava -Mare. Visa, singurul curs de ap ă cu debit permanent, care aduce şi ape s ărăturate (provenite de la Ocna Sibiului) colecteaz ă to ţi afluen ţii situa ţi pe dreapta: Valea Râpei, spre sud, Valea Lupului, Valea Şoalei (4 - 5 km lungime), Valea Plopului, Valea Melerului, Pârâul Hâr ştiului, Pârâul Lung şi Pârâul Cop şei. Aceasta are un debit inconstant, înregistrând cre ştere prim ăvara, ca rezultat al aprovizion ării foarte bogate din z ăpezi şi a ploii. Visa este cel mai mare afluent al Tîrnavei Mari (S= 555 kmp; Lungimea total ă de 42 km şi albia de 3-6 m)3 Se presupune c ă prin valea sa, începând de la Cop şa Mic ă, a fost drenat ă în pleistocen Târnava Mare spre Depresiunea Sibiului, iar cursul Cibinului ar fi g ăzduit apele târn ăvene. Într-adev ăr, valea sa neobi şnuit de larg ă seam ănă mai mult cu culoarul Tîrnavei Mari, decât cu afluen ţii s ăi obi şnui ţi, iar terasele fluviatile mai vechi, au o c ădere spre Ocna Sibiului. În zona de obâr şie a Visei actuale trece una dintre cutele anticlinale marginale cele mai mari, care ar justifica în bun ă parte întreruperea cursului de ap ă. În acest punct se afl ă renumitele b ăi de la Ocna Sibiului, unde în prezent se men ţin înc ă 12 lacuri de ocn ă şi alte 5 lacuri de tasare pe sare pe depozitele care acoper ă masivul de sare. Efectul terapeutic al lacurilor a fost cunoscut înc ă din sec. al XVI-lea, dar amenaj ările b ăii încep abia dup ă 1844. În aval de Visa, afluen ţii din stânga ai Târnavei Mari sosesc dinspre Podi şul Seca şelor, de origine piemontan ă, cutat destul de puternic prin diapirism. Între acestea se enumer ă Şeica, Şoro ştin, Ţapu, Cenada şi Sp ătacul. Pe tot sectorul de podi ş, singurul afluent mai important, autohton, din dreapta al Târnavei Mari este pârâul Eli şeni (S=84 kmp; L=13 km), restul având caracterul v ăilor toren ţiale (Rogoz, Morii, Fîntîna Vetului, Smegul, Curciul, P ăucea, Chesler şi Valea Lung ă). Alimentarea pâraielor este pluvio-nival ă, cu o contribu ţie subteran ă neînsemnat ă. Din aceast ă cauz ă în perioadele secetoase debitul apelor scade mult, în numeroase cazuri pâraiele secând complet. Apele nu sunt mineralizate dar au prezentat un înalt grad de poluare datorit ă industriei chimice din Cop şa Mic ă. Apele freatice se g ăsesc la adâncime mare (>10 m), principala surs ă de aprovizionare cu ap ă a solurilor fiind precipita ţiile. Târnava sau Târnavele, dup ă cum li se mai spune (S = 6157 kmp, L=249 km) dreneaz ă în mare parte sudul Podi şului Transilvaniei şi anume Podi şul Târnavelor. Râul se formeaz ă de fapt la Blaj din confluen ţa a
3 I. Rodeanu (1926) 10 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 dou ă sisteme mari, cu caracteristici hidrologice de podi ş: Târnava Mare (S= 3606 kmp; L= 221 km) şi Târnava Mic ă (S=2049 kmp; L=191 km) Târnava Mare îşi are izvoarele pe pantele vestice ale masivului vulcanic Harghita Şumuleului, la o altitudine de 1441 m. Cursul s ău superior se dezvolt ă în roci andezitice, în condi ţiile umidit ăţ ii abundente. Piroclastitele andezitice prezint ă un mediu foarte favorabil acumul ării apelor freatice, care alimenteaz ă abundent sectorul s ău superior. Spre aval p ătrunde în platoul vulcanic din Depresiunea Vâr şagului, constituit în baz ă din sedimente neogene. Aici î şi culege primii afluen ţi montani, mici ca dimensiuni, ce vin dinspre Şumuleu: Tarlodul, Creanga Mic ă din dreapta şi Vâr şagul cu Fântâna Mare din stânga (...) În sectorul de podi ş, valea Târnavei Mari se l ărge şte tot mai mult şi sistemul ei devine puternic asimetric spre stânga. Mai prime şte înc ă câ ţiva afluen ţi dinspre zona piemontan ă, cum sunt: Geoagiul (S=89 kmp, L= 21 km) din dreapta şi Archita (S= 135 kmp; L= 19 km) din stânga, dup ă care domin ă în mod evident afluen ţii din stânga: C ărbunarilor, Naghiroc, Sapartoc, Dracului, pâraiele Sighi şoarei: Vîlcandorf şi Sae şul (S=122 kmp; L= 32 km), Be şa, Laslea (S=111 kmp; L=21 km), Valchidul, Biertal, Nem şa, Vorumlocul şi Vi şa.
I.1.3.Elemente de clim ă4
Prin pozi ţia geografic ă, teritoriul comunei se încadreaz ă în ţinutul cu clima temperat-continental ă, iar regional la tranzi ţia dintre climatul continental vestic de nuan ţă atlantic ă şi cel excesiv continental, mai exact ţinutul climatic de dealuri şi podi şuri, sub ţinutul climatic Depresiunea Transilvaniei, districtul de p ădure cu topoclimate elementare de culoare, terase, piemonturi şi versan ţi moderat înclina ţi. de vale, de versante (însorite, caracterizate de un topoclimat cald şi uscat, umbrite, semiumbrite şi semiînsorite) şi de culme. Temperatura ţinutului se monitorizeaz ă la sta ţiile meteo Bratei şi Media ş. Suma anual ă a temperaturilor medii zilnice pozitive( T ≥ 0°C): 3000 - 3250; T ≥ 10°C: 2600 - 2800 Temperatura maxim ă absolut ă: 39,2°C, iar minim ă absolut ă: -32,3 °C, la Bratei. Intervalul anual f ără înghe ţ: 150 - 175; cu T ≥ 0°C: 275 - 300; cu T ≥ 10°C: 220 - 230. Num ărul mediu anual de zile cu precipita ţii: 140 - 150; de zile cu strat de z ăpad ă: 50 - 100 Frecven ţa vântului (%): NV9, NE7, N6, V5. Temperatura scade, precipita ţiile cresc de la vest spre est şi cu altitudinea. În culoare şi depresiuni, verile sunt mai c ălduroase, iar iernile mai reci şi cu inversiuni termice. Temperatura medie anual ă este de 8,7ºC, cea mai cald ă luna este iulie (19,2ºC), iar luna cea mai rece este ianuarie (-4,1ºC), amplitudinea medie anual ă fiind de 23,3ºC. Temperatura maxim ă absolut ă înregistrat ă a fost de 39,2ºC, iar cea minim ă absolut ă de – 32,3ºC. Temperatura medie iarna este de -2,1ºC, prim ăvara de 9,3 ºC, vara de 18,4 ºC, toamna de 9,1 ºC, iar în perioada de vegeta ţie de 15,6 ºC. Începutul perioadei cu temperaturi medii diurne >0 ºC se situează în jurul datei de 24 februarie, sfâr şitul acestei perioade în jurul datei de 5 decembrie, durata medie fiind de 284 de zile. Începutul perioadei cu temperaturi medii diurne >10 ºC se situeaz ă în jurul datei de 18 aprilie, sfâr şitul acestei perioade în jurul datei de 11 noiembrie, durata medie fiind de 178 de zile. Data medie a primului înghe ţ este 24 noiembrie, iar a ultimului înghe ţ 20 aprilie. Apari ţia timpurie a înghe ţurilor de toamn ă (ce pot surprinde lujerii planta ţiilor tinere nelignifica ţi) precum şi înghe ţurile târzii prim ăvara (care produc înghe ţarea puie ţilor şi a mugurilor), sunt principalii factori climatici limitativi. Regimul termic determin ă un grad de favorabilitate pentru principalele specii forestiere: gorun, fag, diverse. Regimul pluviometric Cantitatea anual ă medie de precipita ţii se situeaz ă în jurul valorii de 600 mm, iar în sezonul de vegeta ţie este de 418 mm. Făcând un bilan ţ hidrologic (diferen ţa dintre suma anual ă a precipita ţiilor – intr ări – şi suma intercep ţiilor anuale, stocarea în litier ă, scurgerea de suprafa ţă şi evapotranspira ţie – ie şiri) rezult ă un disponibil pentru freatic de 120-150 mm, uneori chiar mai mic în perioadele de secet ă prelungit ă. Reparti ţia precipita ţiilor în cursul anului este neuniform ă, în sensul c ă cea mai mare cantitate de precipita ţii cade în lunile mai-august, iar cea mai mic ă în lunile de iarn ă (sub form ă de z ăpad ă), astfel c ă precipita ţiile medii lunare înregistreaz ă un minim în luna februarie şi un maxim în luna iunie. Precipita ţiile se transform ă în z ăpad ă – în medie - la finele lunii noiembrie, solul r ămânând acoperit cu zăpad ă 100 zile pe an. Precipita ţiile sub form ă de z ăpad ă au un important rol ecologic, stratul de z ăpad ă având rol termoizolator pentru sol şi culturile tinere. Umiditatea relativ ă a aerului are un maxim în luna decembrie şi un minim în luna iulie. Valoarea medie anual ă este de 78%. Nebulozitatea medie anual ă are valoare ade 5.6.
4 Amenajamentul Fondului Forestier Proprietate Public ă a Prim ăriei Axente Sever, Jude ţul Sibiu, 2005, pag. 17-51 11 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Evapotranspira ţia poten ţial ă prezint ă o valoare anual ă de 639 mm, valoarea maxim ă înregistrându-se în luna iulie (129 mm). În zon ă cad adesea ploi cu caracter toren ţial sub form ă de averse înso ţite de desc ărc ări electrice care provoac ă uneori calamit ăţ i (alunec ări de teren, transport de material erodat, etc). În vederea preîntâmpin ării acestor viituri, măsurile de gospod ărire preconizate vor fi îndreptate spre men ţinerea p ădurii pe terenurile cu risc de eroziune şi alunecare. Versan ţii puternic însori ţi, cu înclinare mare, în timpul zilelor de var ă, se înc ălzesc foarte puternic ducând la pierderea rapid ă a apei, şi deci la condi ţii destul de grele pentru vegeta ţia forestier ă. Cu aceast ă excep ţie, regimul pluviometric este favorabil dezvolt ării gorunetelor, f ăgetelor, goruneto-făgetelor dar şi viticulturii. Precipita ţii excesive în zona Media şului au c ăzut în vara anilor 1970 - 1975 când apele Târnavei Mari au produs inunda ţii cu mari pagube materiale şi victime omene şti. În zona noastr ă Târnava Mare a inundat cele dou ă întreprinderi SOMETRA şi CARBOSIN, nivelul apelor ridicându-se între 0,5 -1,00 m iar apele Târnavei Mari au ajuns pân ă la calea ferat ă. La Axente Sever au distrus doar culturile din z ăvoi. Demn de remarcat este faptul c ă la sfâr şitul anului 2000 s-au înregistrat în ţara noastr ă cele mai ridicate temperaturi cu o medie de 6,22° C pe ultimele patru luni. Pe luna decembrie 2000 precipita ţiile au fost de 32,8 l/m 2 temperatura :maxim ă 12,0° C (14.XII.2000) şi cea minim ă de -14,8° C (24.XII.2000), temperatura medie 0,4° C, cea mai ridicat ă din ultima jum ătate a secolului trecut. 5 Regimul eolian Regiunea st ă sub semnul calmului atmosferic jum ătate din timpul anului. În general masele de aer sunt canalizate pe culoarul Târnavei Mari – de la nord-est spre sud-vest. Circula ţia zonal ă a aerului a avut o importan ţă deosebit ă în contextul polu ării industriale a ora şului Cop şa Mic ă, noxele de pe platforma industriale fiind purtate – în general – pân ă la Blaj, alteori invers – spre Dumbr ăveni, dar şi spre sud spre Şoala. P ădurile au fost afectate (mai mult sau mai pu ţin) de poluare, direc ţia curen ţilor de aer schimbându-se periodic. Vântul din sud - est este cald şi uscat, aducând vara secet ă. Schimb ările climatice Schimb ările climatice reprezint ă o actualitate: temperaturile cresc, tiparele precipita ţiilor se schimb ă, ghe ţarii şi z ăpada se topesc, iar nivelul mediu global al m ărilor cre şte. Ne a ştept ăm ca aceste schimb ări s ă continue, iar condi ţiile meteorologice extreme care conduc la riscuri de genul inunda ţiilor şi a secetei s ă devin ă mai frecvente şi intensitatea lor s ă sporeasc ă. Impactul asupra naturii, a economiei şi a s ănătăţ ii noastre variaz ă în Europa în func ţie de regiune şi teritoriu, precum şi de sectorul economic afectat. Este foarte probabil ca înc ălzirea ce a avut loc începând cu mijlocul secolului al XX-lea s ă se datoreze în mare parte cre şterii observate a concentra ţiei gazelor cu efect de ser ă (GES) ca rezultat al emisiilor provenite din activitatea uman ă. Temperatura global ă a crescut cu aproximativ 0,8ºC în ultimii 150 de ani şi se estimeaz ă c ă va cre şte în continuare. Dep ăş irea unei cre şteri de 2ºC în compara ţie cu temperaturile din epoca preindustrial ă spore şte riscul producerii unor schimb ări periculoase pentru sistemele globale umane şi naturale. Conven ţia Cadru a Na ţiunilor Unite asupra Schimb ărilor Climatice (CCNUSC/UNFCCC) a recunoscut ca obiectiv limitarea cre şterii temperaturii globale medii în compara ţie cu perioada preindustrial ă la valoarea de sub 2ºC. Cum se poate atinge acest obiectiv? La nivel global, emisiile gazelor cu efect de ser ă (GES) trebuie men ţinute la nivel constant în cursul deceniului actual, urmând a fi reduse pân ă în 2050 cu 50% în compara ţie cu nivelurile din anul 1990. Având în vedere eforturile pe care trebuie s ă le depun ă ţă rile în curs de dezvoltare, Uniunea Europeană sus ţine obiectivul de a-şi reduce emisiile de gaze de ser ă cu o valoare între 80% şi 95% pân ă în anul 2050 (în compara ţie cu 1990). Chiar dac ă politicile şi eforturile de a reduce emisiile vor fi încununate de succes, anumite schimb ări climatice vor fi inevitabile. Din acest motiv este nevoie şi de strategii şi ac ţiuni de adaptare la impactul acestora. Cauzele schimb ărilor climatice provocate de om şi politicile europene în domeniu Gazele cu efect de ser ă (GES) sunt emise deopotriv ă ca urmare a unor procese naturale şi a activit ăţ ilor umane. Cel mai frecvent GES prezent în atmosfer ă sunt vaporii de ap ă. În urma activit ăţ ilor umane sunt emise în atmosfer ă cantit ăţ i considerabile din alte GES, crescând concentra ţia atmosferic ă a acestora – intensificând, prin urmare, efectul de ser ă şi înc ălzind clima. Sursele principale ale GES produse de om sunt:
12 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
• arderea combustibililor fosili (a c ărbunilor, ţiţeiului şi a gazelor naturale) în producerea energiei, transporturi, industrie şi în gospod ării (CO 2); • agricultura (CH 4) şi schimb ările în utilizarea terenurilor cum ar fi defri şă rile (CO 2); • depozitarea de şeurilor menajere (CH 4); • folosirea gazelor industriale fluorurate. O serie de ini ţiative ale UE au ca scop reducerea emisiilor de GES: • îmbun ătăţ irea continu ă a eficien ţei energetice a unei arii largi de echipamente şi aparate electrocasnice; • crearea de obliga ţii legale cu privire la folosirea energiei regenerabile cum ar fi energia eolian ă şi solar ă, cea a apei şi de biomas ă, precum şi a combustibililor regenerabili pentru transport cum ar fi biocombustibilii; • sus ţinerea elabor ării tehnologiilor pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CSC) pentru a capta şi stoca dioxidul de carbon (CO 2) emis de centralele termoelectrice şi de alte capacit ăţ i industriale de scar ă larg ă; • întreprinderea unor ac ţiuni pe baza Sistemului de Comer ţ cu Emisii (EU ETS), principalul instrument al UE de reducere a emisiilor de GES provenite din activit ăţ i industriale. Pachetul legislativ al UE din 2009, referitor la clim ă şi energie, reprezint ă un set de norme obligatorii ce vizeaz ă implementarea obiectivelor 20-20-20 pân ă în anul 2020, şi anume: reducerea emisiilor de GES ale UE cu cel pu ţin 20% fa ţă de nivelul din anul 1990; acoperirea necesarului de energie a UE în propor ţie de 20% din resurse de energie regenerabil ă şi reducerea cu 20% a utiliz ării primare a energiei în compara ţie cu nivelurile preconizate.
I.1.4.Vegeta ţia
În cadrul Administra ţiei publice locale – referentul agricol responsabil: Oltean Marius Dumitru. Vegeta ţia pe teritoriul comunei Axente Sever are urm ătoarele caracteristici de referin ţă 6: -condi ţiile climatice moderate (cu mici excep ţii toamna pe versan ţii însori ţi când apa din sol este deficitar ă) favorizeaz ă etajul deluros de gorunete, f ăgete, goruneto-făgete şi viticultur ă, vegeta ţia fiind ferit ă de extreme termice şi hibrice; -solurile apar ţin clasei argilusivoluri (soluri brune luvice) mijlociu profunde, slab scheletice, cu volum edafic mijlociu (edafic =proprietatea/poten ţialul solului de a între ţine via ţa organismului) favorabil vegeta ţiei forestiere, troficitatea (capacitatea de aprovizionare cu ap ă a plantelor) fiind mijlocie cu con ţinut mijlociu de humus şi grad de satura ţie în baze în orizontul mineral. - factorii naturali limitativ nu prezint ă intensit ăţ i ridicate, exceptând situa ţiile zonele excesiv poluate; -poluarea a ac ţionat ca un factor extern, excesiv de agresiv, afectând procese biochimice şi chimice din plante şi sol, sl ăbind vitalitatea arboretelor (prin acidificarea solului s-au distrus micorizele şi echilibrele biologice aferente), declan şându-se dezechilibre ecologice, ecofiziologice şi chiar genetice, cu consecin ţe nefavorabile asupra polifunc ţionalit ăţ ii p ădurii afectând at ăt produc ţia lemnoas ă, cât şi func ţiile ei hidrologice, antieroziale, climatice, igienico-sanitare,etc. -vegeta ţia forestier ă este format ă din gorun şi fag ca specii naturale de baz ă la care se adaug ă carpenul, salcâmul, cire şul şi mai pu ţin diversele tari, moi sau r ăş inoase (molidul sau laricele). Teritoriul comunei Axente Sever se încadreaz ă geobotanic în zona nemoral ă, zona p ădurilor de foioase, Quercus robus și Quercus petraea. În tuf ări şurile existente sau pe taluze şi ravene se întâlnesc frecvent : Rosa canina, Crataegus Nonogyna, Prunus spinosa, Cornus sanquinaea, Clematis vitalba. Tipurile principale de paji şti 7 din comun ă sunt: Subzona stejarului mezofil : -Festuca rupicola - Agrostis tenuis, mezofil, pe faeoziomuri, eutricambosoluri, luvosoluri. - Botriochloa ischaemum, xerofil, pe regosoluri. Subetajul gorunului -Agrostis tenuis - Festuca rupicola, mezzo - xerofil, pe faeoziomuri, eutricambosoluri şi luvosoluri; subtipul Festuca rubra pe versan ţi umbri ţi cu luvosoluri; Nardus stricta, pe paji şti degradate cu luvosoluri. - Festuca valesiaca, xerofil, pe culmi înguste şi versan ţi puternic înclina ţi cu regosoluri. - Agrostis tenuis - Poapratensis, mezofil pe faeoziomuri clinogleice.
6 Amenajamentul Fondului Forestier Proprietate Public ă a Prim ăriei Axente Sever, Jude ţul Sibiu, 2005, pag. 33-34 7 Amenajamentul pastoral al comunei Axente Sever 13 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
- Botriochloa ischaemum, xerofil, pe regosoluri cu paji şti degradate. - Agrostis stolonifera - Agropyron repens, mezohigrofil ă, pe aluviosoluri. -Agrostis canina, higrofil ă, pe gleiosoluri asociat cu Phragmites australis. Prin m ăsurile de gospod ărire a p ădurilor trebuie s ă se urm ăreasc ă atenuarea factorilor limitativi şi s ă se realizeze compozi ţii şi structuri forestiere, optime sub raport ecologic şi productiv. Vegeta ţia prezint ă caracteristici ale zonei de deal cu diferen ţieri în func ţie de altitudini. Zonele mai înalte sunt predominate de stejar şi fag în amestec cu alte specii de foioase (carpen, mesteac ăn, alun, tei, frasin, ulm, salcâm) şi de arbu şti (m ăce şi, porumbar, p ăducel). Pe malurile păraielor cresc: salcia, r ăchita, arinul, socul, plopul precum şi o gam ă larg ă de plante ierboase - pipirigul, stuful, rogozul, papura. Din flora spontan ă a localit ăţ ii mai fac parte: Flori de câmp: brându şe, ghiocei, margarete, stânjenel, topora ş, viorele etc. Plante f ără flori: feriga, mu şchi, mu şchi de p ământ, bure ţi, ciuperci, ciuciuleţi de iarb ă, burete dulce, ghebe, iasc ă etc. Plante medicinale: porumbarul, p ăducelul, socul, m ăce şul, coada calului, urzica, troscotul, traista ciobanului, chimionul, coada şoricelului, muşeţelul, sun ătoarea, p ătl ăgina, podbalul, g ălbenelele, p ăpădia, brusturele, menta, etc. Buruieni: ştir, loboda, alb ăstri ţa, p ălămida, mac ro şu, rapi ţa s ălbatic ă, scaie ţi, români ţa, urda vacii, volbura, ştevie, susai, rocoina etc. Admninistra ţia public ă local ă Axente Sever administreaz ă paji ştile, ca element esen ţial al sistemului de agricultur ă durabil ă. Func ţiile paji ştilor sunt prezentate sintetic: -rol decisiv de asigurarea furajelor pentru animale, -rol în dezvoltarea rural ă, -rol în protec ţia mediului înconjur ător prin conservarea biodiversit ăţ ii, îmbun ătăţ irea fertilit ăţ ii solului, fixarea simbiotic ă a azotului, sechestrarea carbonului, echilibru hidrologic, prevenirea inunda ţiilor şi alunec ărilor de teren, calitatea peisajului - important patrimoniu cultural. În prezent, sistemele de cre ştere a animalelor bazate pe valorificarea paji ştilor, trebuie s ă fac ă fa ţă necesit ăţ ilor de hran ă tot mai mari, iar produc ţia de furaje ob ţinute pe aceste suprafe ţe s ă ţin ă pasul cu cerin ţele tot mai mari de carne şi lapte şi cu schimb ările climatice. Paji ştile permanente din ţara noastr ă au o r ăspândire de aproximativ 4,9 milioane hectare şi reprezint ă 33% din suprafa ţa agricol ă, România ocupând în Europa, locul 5. Aria de r ăspândire a suprafe ţei paji ştilor se reg ăse şte pe toate formele de relief, de la altitudinea din Delta Dun ării şi câmpie, pân ă la altitudinea de 2500 m de pe platourile alpine ale mun ţilor Carpa ţi. 79 % din suprafa ţa de paji şti este situat ă în zona de de deal şi montan ă. Din suprafa ţa total ă de paji şti din ţara noastr ă, 68% o reprezint ă p ăş unile, iar 32 % fâne ţele. (Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Paji şti, Bra şov - Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale –2014). Paji ştile agricole înregistrate ca p ăş une/fânea ţă la data de 1 ianuarie 2007, alc ătuiesc suprafa ţa de paji şti care trebuie men ţinut ă la nivel na ţional. (Legea 86/2014). Ţinând cont de importan ţa cre şterii animalelor şi de facilitarea accesului acestora la suprafe ţele de paji şti disponibile, aflate atât în domeniul public, cât şi în domeniul privat al unit ăţ ilor administrativ-teritoriale, în condi ţiile în care pentru majoritatea cresc ătorilor de animale singura surs ă de asigurare a hranei pe perioada verii este masa verde ob ţinut ă de pe paji şti, este necesar ă reglementarea modului de utilizare a paji ştilor. Paji ştile permanente din extravilanul localit ăţ ilor, sunt terenuri consacrate produc ţiei de iarb ă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, care nu au f ăcut parte din sistemul de rota ţie a culturilor din exploata ţie timp de cel pu ţin 5 ani sau mai mult, a şa cum este prev ăzut la art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului European. Paji ştile permanente pot include şi alte specii, precum arbu ştii şi/sau arborii, utiliza ţi şi pentru p ăş unat, cu condi ţia ca iarba şi alte plante furajere s ă r ămân ă predominante. (Legea 86/2014) În categoria paji şti sunt cuprinse şi: p ăş unile împ ădurite cu consisten ţa mai mic ă de 0,4, calculat ă numai pentru suprafa ţa ocupat ă efectiv de vegeta ţia forestier ă; p ăş unile alpine; p ăş unile situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dun ării şi Rezerva ţia Biosferei "Delta Dun ării". (O.U.G. 34/2013 modificat ă prin Legea 86/2014). Modul de gestionare a paji ştilor se stabile şte prin amenajamente pastorale, în condi ţiile legii. (H.G. 78/2015, art. 8 alin. 1).
14 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 Comuna Axente sever a elaborat AMENAJAMENTUL PASTORAL 2020 , conform Ordin nr. 544&21 iunie 2013 – Metodologia de calcul a înc ărc ăturii optime de animale pe hectar de paji şte şi toate reglement ările legale în vigoare. Amenajamentul pastoral 8 este o lucrare cu caracter complex, care are ca scop reglementarea procesului de produc ţie al paji ştilor permanente, dup ă care se conduce întreaga activitate pastoral ă. Reprezint ă documenta ţia care cuprinde m ăsurile tehnice, organizatorice şi economice necesare amelior ării şi exploat ării paji ştilor (H.G. 1064/2013, art.1 lit. a). Actualizarea proiectelor de amenajamente pastorale se realizeaz ă la o perioad ă de 10 ani. Pentru punerea în valoare a paji ştilor aflate în domeniul public al comunelor, ora şelor, respectiv al municipiilor şi pentru folosirea eficient ă a acestora, unit ăţ ile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hot ărârile consiliilor locale, în baza cererilor cresc ătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune / închiriere, în condi ţiile legii, pentru suprafe ţele de paji şti disponibile, propor ţional cu efectivele de animale de ţinute în exploata ţie, pe o perioad ă cuprins ă între 7 şi 10 ani. Folosirea şi exploatarea paji ştilor se face cu respectarea bunelor condi ţii agricole şi de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (Legea 86/2014). Defini ţii de termeni utiliza ţi în studiu, conform legisla ţiei în vigoare: - păş uni şi fâne ţe - suprafe ţe agricole înscrise în actele de proprietate cu aceste categorii de folosin ţă , care sunt destinate producerii de furaje, iarb ă şi alte plante erbacee pentru animale, recoltate prin cosire sau valorificate prin p ăş unare; -unitate vit ă mare (UVM) - unitate de m ăsur ă standard stabilit ă pe baza necesarului de hran ă al fiec ărei specii de animale, care permite conversia diferitelor categorii de animale; - utilizator de p ăş uni şi fâne ţe - cresc ător de animale persoan ă fizic ă având animale înscrise în Registrul na ţional al exploata ţiilor (RNE) / cresc ător de animale, orice tip de persoan ă juridică de drept public sau de drept privat, constituit ă conform prevederilor Codului civil, având animale proprii sau ale membrilor, înscrise în RNE, care desf ăş oar ă activit ăţ i agricole specifice categoriei de folosin ţă paji şti, conform clasific ării statistice a activit ăţ ilor economice în Comunitatea European ă pentru produc ţia vegetal ă şi animal ă (H.G. 1064/2013, art. 1 lit. C) , care de ţine legal dreptul de folosin ţă asupra suprafe ţei agricole şi care valorific ă păş unea prin p ăş unare cu efective de animale aflate în proprietatea sa sau prin cosire cel pu ţin o dat ă pe an; - Registrul na ţional al exploata ţiilor (RNE) - colec ţia de date în format electronic care cuprinde informa ţiile de identificare a fiec ărei exploata ţii din România; - de ţin ători de paji şti - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori de ţin ători ai paji ştilor; - schimbarea destina ţiei suprafe ţelor de paji şte - schimbarea categoriei de folosin ţă a paji ştilor / scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosin ţă paji şte; - amenajament pastoral - documenta ţie care cuprinde m ăsurile tehnice, organizatorice şi economice necesare amelior ării şi exploat ării paji ştilor; - capacitate de p ăş unat - reprezint ă num ărul de animale care pot fi hr ănite pe suprafa ţa de 1 ha de paji şte în întreaga perioad ă de p ăş unat, se exprim ă în unit ăţ i vit ă mare (UVM) la hectar şi se determin ă prin raportarea produc ţiei efective la necesarul de furaje pentru 1 UVM. - activitate agricol ă ce se desf ăş oar ă pe paji şti: - cre şterea bovinelor de lapte (grupa 014, clasa 0141); - cre şterea altor bovine (grupa 014, clasa 0142); - cre şterea cailor şi altor cabaline (grupa 014, clasa 0143); - cre şterea ovinelor şi caprinelor (grupa 014, clasa 0145). (Regulamente CE) . Din istoricul suprafe ţelor de paji şti ale comunei Axente Sever - pe trupuri – se poate constata c ă - majoritatea terenurilor ce formeaz ă în prezent p ășunea comunei Axente Sever au fost la origine p ăduri. Ele au fost transformate de-a lungul timpului în p ăş uni, pentru cele mai multe fiind elaborate studii de transformare începând cu anul 1923. P ăş unile actuale au fost ob ţinute prin împropriet ărire în urma Reformei agrare din 1921 sau pe baz ă de schimb. În anul 1949, în urma deciziei nr.18 al Consiliului de Stat, actualele p ăş uni au trecut în administrarea organelor agricole apar ţinând Ministerului Agriculturii, moment în care pentru aceste trupuri s-au întocmit primele amenajamente silvopastorale. Pâna în anul 1991, actuala p ăş une din comuna Axente Sever a fost administrat ă de Consiliul Popular Axente Sever C.A.P. Axente Sever și I.A.S. Axente Sever.
8 Amenajamentul Pastoral al Comunei Axente Sever (iunie 2020 – valabilitate 2030) – Direc ţia Agricol ă Jude ţean ă Sibiu 15 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Din totalul suprafe ței agricole aflat ă in administrarea U.A.T. Axente Sever de 4033,57 ha, p ăş unile şi făne ţele reprezint ă peste 50%. P ăş unile şi f ăneţele in documentele deţinute de Prim ăria comunei Axente Sever sunt în proprietate privat ă. Tipul propriet ăţ ii Păş uni (ha) Fâne ţe (ha) Total (ha) 1.Proprietate privat ă a statului 221,96 97,94 319,90 2.Proprietate privat ă U.A.T Axente Sever 831,41 130,66 962,07 3.Proprietate privat ă a persoanelor fizice 305,49 535,38 840,87 Total p ăş uni şi f ăne țțțe U.A.T. AXENTE SEVER 1358,86 763,98 2122,84 În prezent, majoritatea suprafe ţelor de paji şti sunt neîntre ţinute corespunz ător. Nu prezint ă mu şuroaie, dar pu ţine parcele sunt cur ăţ ate de resturi de vegeta ţie ierboas ă nep ăş unate, de vegeta ţie toxic ă sau d ăun ătoare, de plante cu grad redus de consumabilitate şi vegeta ţie lemnoas ă de dimensiuni mici (Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina). Zonele neproductive cu tuf ări şuri, de pe pârâurile seci şi marginile de p ădure, tind s ă se extind ă spre interiorul paji ştilor, mai ales cu vegeta ţie lemnoas ă. Descrierea unor tipuri de paji şti caracteristice arealului studiat în comuna Axente Sever: ● Paji ştile de Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba-câmpului). Răspândire şi ecologie - ocup ă cele mai mari suprafe ţe în zona de deal şi cea montan ă inferioar ă, începând de la altitudinea de 200 - 300 m pân ă la peste 1.200 m, din subzona stejarilor şi gorunului pân ă în subetajul fagului şi al amestecurilor de fag cu r ăş inoase. În teritoriu se disting paji şti de Agrostis capillaris de productivitate bun ă pe terenuri plane sau u şor înclinate cu soluri mai bogate şi paji şti cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclina ţie mare şi expozi ţii însorite pe soluri mai s ărace acide. Agrostis capillaris este o graminee valoroas ă din punct de vedere furajer, cu grad ridicat de consumabilitate. Soluri - brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri albice, brune eumezobazice cu reac ţie slab acid ă pân ă la neutre pentru paji ştile mai bune şi puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie. Vegeta ţia are în componen ţă numeroase specii cu valoare furajer ă ridicat ă, dar şi specii nevaloroase, dăun ătoare şi toxice. Adesea, aceste paji şti sunt invadate şi de vegeta ţie lemnoas ă d ăun ătoare, ca: p ăducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), m ăce şul (Rosa canina), în zone mai uscate şi alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), mesteac ănul (Betula pendula) în zone mai umede. Valoarea pastoral ă a paji ştilor de Agrostis capillaris este bun ă, ajungând la o produc ţie de 10-15 t/ha MV şi o capacitate de p ăş unat de 1,0-1,2 UVM/ha. A doua categorie de paji şti de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare pastoral ă mijlocie cu 5,0-7,5 t/ha MV şi o capacitate de p ăş unat de 0,5-0,8 UVM/ha. ● Paji ştile de Festuca rupicola (F. sulcata) (p ăiu ş de silvostep ă) Răspândire şi ecologie - în arealul p ădurilor de stejar pedunculat din Podi şul Transilvaniei în subzona p ădurilor de cer şi gârni ţă din Dealurile Vestice pân ă la cca 600 m altitudine, pe versan ţi slab pân ă la moderat înclina ţi, pe toate expozi ţiile la altitudini mai joase şi numai însorite la altitudini mai mari. Soluri - predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenu şii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri. Vegeta ţia este dominat ă de numeroase specii nevaloroase, d ăun ătoare şi toxice (alior, scaie ţi, pelin,etc.), care diminueaz ă mult calitatea acestor paji şti. Valoarea pastoral ă şi productivitatea este slab ă-mijlocie, cu o produc ţie de 3,5-6 t/ha MV şi o capacitate de p ăş unat de 0,4-0,6 UVM/ha. ● Paji ştile degradate de Botriochloa ischaemum (b ărboas ă) Răspândire şi ecologie - cele mai r ăspândite tipuri de paji şti derivate din cele de Festuca valesiaca şi Festuca rupicola , ca efect al p ăş unatului abuziv, nera ţional şi al eroziunii solului, din Podi şul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podi şul Dobrogei cât şi al unor enclave din Dealurile Olteniei şi Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrof ă, xerofit ă din zona de step ă pân ă în subetajul gorunului şi chiar al fagului, pe coastele însorite, moderat până la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune ale solului. Soluri - dominante - regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune luvice şi luvisoluri albice. Vegeta ţia acestui tip de paji şte derivat ă este frecvent invadat ă de buruieni, specii d ăun ătoare şi toxice (alior, lumân ăric ă, scaie ţi, pelin, pojarni ţă , etc.). Valoarea pastoral ă şi productivitatea este foarte slab ă, cu produc ţii de 1,5-5 t/ha MV, în func ţie de intensitatea degrad ării, cu o capacitate de p ăş unat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha. Pe teritoriul p ăş unilor se g ăsesc doar arbu şti izola ţi, de diferite dimensiuni, din speciile Crataegus monogyna (P ăducel), Prunus spinosa (Porumbar), Rosa canina (M ăce ş). P ăducel şi porumbar se afl ă pe
16 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 suprafa ţa unor p ăş uni şi sub form ă de pâlcuri r ăzle ţe de dimensiuni mai mici (20 - 30 cm h), roase de animale, cu diferite întinderi dar şi rare exemplare de p ăducel de 2 - 3 m. Mai ales în zonele cu pârâuri seci sau cu mici izvoare, cresc şi rare exemplare de Prunus cerasifera (Corcodu ş), Salix caprea (Salcie), iar pe unele zone mai nisipoase cre şte în pâlcuri mici Robinia pseudoaccacia (Salcâm). Pe liziera p ădurilor din vecin ătatea unor parcele exist ă tendin ţa de înaintare a vegeta ţiei forestiere pe suprafa ţa p ăş unilor. O parte din paji şti sunt p ăş unate de taurinele din localit ăţ ile UAT-ului Axente Sever, iar alt ă parte de ovine. Factori limitativi în majoritatea paji ştilor sunt reprezenta ţi de factori naturali (eroziuni eoliene, alunec ări în trepte mici), mai ales în zonele din jurul pârâurilor seci sau active, suprap ăş unatul, accesul la p ăş une (c ărări b ătătorite şi numeroase în unele zone) mai ales pe zonele cu pant ă mai mare, starea precar ă a aduc ţiunilor de ap ă din izvoare şi a ad ăpătorilor. Amenajamentul pastoral trebuie s ă respecte codul de bune practici agricole şi s ă fie în concordan ţă cu condi ţiile pedoclimatice ale arealului unde se afl ă amplasat ă paji ştea. În scopul protej ării acestor ecositeme naturale şi a biodiversit ăţ ii lor deosebite sunt necesare urm ătoarele m ăsuri: - a nu se efectua fertiliz ări sau alte lucr ări de între ţinere în paji şti şi fâne ţe naturale, în perioada înfloririi plantelor; - a nu se efectua lucr ări când solul este prea umed pentru a nu determina apari ţia proceslor degrad ării solului prin compactare excesiv ă, cu numeroase consecin ţe negative şi asupra organismelor care tr ăiesc în sol; -a se salva şi proteja arborii mari solitari şi arbu ştii existen ţi, deoarece asigur ă hran ă şi ad ăpost vie ţuitoarelor s ălbatice; - a proteja p ăş unile naturale; se vor cosi doar dac ă este necesar şi în nici un caz nu se vor ara; p ăş unile degradate se vor însamân ţa în solul nearat utilizând sem ănători dotate cu br ăzdare adecvate; - a se l ăsa, prin rota ţie, suprafe ţe necosite pe paji şti şi fâne ţe; este indicat s ă se fac ă parcel ări, şi la 3-4 ani o parcel ă sa fie lasat ă necosit ă, pentru reîns ămân ţare natural ă complet ă; - cosire manual ă unde terenul are stare de umiditate ridicat ă şi, mai ales în luncile inundabile, unde este practic imposibil ă utilizarea ma şinilor agricole; - eliminarea p ăş unatului pe p ăş unile îmb ătrânite, degradate, pe cele proasp ăt îns ămân ţate în scopul regener ării; p ăş unatul nu se practic ă în p ăduri, pe coastele dealurilor acoperite cu arbu şti sau alt ă vegeta ţie specific ă, în zone protejate din jurul lacurilor şi râurilor, chiar dac ă acest lucru nu este economic; - păş unatul se va practica cu num ăr redus de animale, în special de oi, pe coastele dealurilor, pe pantele malurilor lacurilor şi râurilor, în zonele nisipoase sau cu soluri calcaroase; - suprap ăş unatul este interzis; este necesar s ă se asigure un raport optim între num ărul de animale, suprafa ţa şi calitatea pa şunii; -este necesar ca vara, la stâne, locul pentru muls şi înoptare a animalelor s ă fie schimbat la 3-4 zile, pentru a evita supraîngr ăş area terenului şi pentru a se asigura îngr ăş area uniform ă (târlire) ; - pe fânea ţă , primavara, imediat dup ă topirea zapezii, balegarul bine putrezit se va împr ăş tia în strat cât mai uniform; odat ă cu aceast ă opera ţie se poate realiza şi supraîns ăman ţarea cu semin ţe din specii de leguminoase sau graminee valoroase, cu recomandare special ă pentru trifoiul alb, încorporate în masa de fertilizant natural ; - îngr ăş area p ăşunilor si fâne ţelor se va face numai cu îngr ăşă minte organice naturale şi se va face în fiecare an; pentru a evita acidificarea solului şi pentru a evita fenomenul de s ălb ăticire a florei (acest fenomen este prezent numai la munte), ciclul varat – iernat nu trebuie întrerupt, se va practica o încărc ătur ă echilibrat ă de animale la hectar ; -pentru fertilizare se va evita folosirea b ălegarului care con ţine rumegu ş utilizat ca a şternut pentru animale datorit ă acidit ăţ ii pe care acesta o determin ă; - în cazul cositului mecanizat, s ă se evite r ănirea animalelor şi p ăsărilor, care adesea, se ascund în zonele necosite, prin începerea cositului de la mijiocul câmpului spre margini şi prin dotarea utilajelor cu dispozitive de alarm ă. Durata sezonului de p ăş unat este determinat ă în primul rând de durata perioadei de vegeta ţie: - câmpie: 190 – 210 zile la irigat (aprilie – octombrie) sau 100 – 150 zile la neirigat; - dealuri : 140 – 180 zile (mai – septembrie); Când p ăş unatul este organizat pe parcele, se recomand ă s ă nu se dep ăş easc ă o perioad ă de 6 zile pe aceea şi parcel ă, pentru a favoriza procesul de ot ăvire, pentru a nu se b ătători solul şi a mic şora pericolul îmboln ăvirii animalelor cu parazi ţi intestinali, care dup ă primele zile trec în stadiul de invazie. Ţinând cont de caracteristicile climei în zona colinar ă a UAT- ului Şeica Mare, durata sezonului de p ăş unat este de cca
17 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
180 zile, din a doua decad ă a lunii aprilie, pân ă în a doua decadă a lunii octombrie, depinde şi de specificul vremii în fiecare an. Modul de organizare a p ăş unatului se stabile şte prin hot ărâre a Consiliului local . Încetarea p ăş unatului se face cu 3 – 4 s ăpt ămâni (20 – 30 zile) înainte de apari ţia înghe ţurilor permanente la sol sau, de Sf. Dumitru (26 octombrie). -Num ărul ciclurilor de p ăş unat Ciclul de p ăş unat este intervalul de timp în care iarba de pe aceea şi parcel ă de exploatare, odat ă p ăş unat ă, se regenereaz ă şi devine din nou bun ă pentru p ăş unat. Num ărul ciclurilor de p ăş unat este în func ţie de condi ţiile climatice şi sta ţionale de sol, de compozi ţia floristic ă şi de capacitatea de regenerare a paji ştilor. În zona montan ă, de la 600 – 800 m altitudine durata optim ă a sezonului de p ăş unat care este de 160 zile, scade cu cca 7,5 zile cu fiecare 100 m altitudine, ajungând la 2200 – 2400 m, la numai 40 de zile. Pe p ăş unile pe cele de deal 3 – 5 cicluri de p ăş unat şi la câmpie 2 - 3 cicluri în condi ţii de neirigare şi de 5 - 7 cicluri (rota ţii) de p ăş unat în condi ţii de irigare. - Fâne ţele Suprafe ţele ce nu se p ăş uneaz ă şi se utilizeaz ă pentru producerea de fân, se vor cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maxim ă de nutrien ţi, cu excep ţia celor care sunt sub angajamente. - Capacitatea de p ăş unat Stabilirea capacit ăţ ii de p ăş unat se va face prin împ ărţirea produc ţiei totale de mas ă verde cu ra ţia necesar ă unei unit ăţ i vit ă mare. Se recomand ă 65 kg mas ă verde / zi / cap pentru 1 UVM (din care consumate efectiv 50 Kg / cap / zi). Conversia în UVM a speciilor de animale: Categoria de animale Coeficientul de conversie Capete/UVM Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de 2 ani, 1,0 1,0 ecvidee de mai mult de 6 luni Bovine între 6 luni şi 2 ani 0,6 1,6 Bovine de mai pu ţin de 6 luni 0,4 2,5 Ovine 0,15 6,6 Caprine 0,15 6,6
Principalele m ăsuri de cre ştere cantitativ ă şi calitativ ă a produc ţiei paji ştilor se bazeaz ă pe înl ăturarea sau diminuarea efectului factorilor limitativi ai productivit ăţ ii acestora. Pentru determinarea m ăsurilor şi tehnologiilor de îmbun ătăţ ire adecvate trebuie s ă se stabileasc ă în prealabil, cu exactitate, cauzele degrad ării paji ştii respective, deoarece aplicarea oric ărei m ăsuri de îmbun ătăţ ire a covorului vegetal f ără a se îndep ărta cauzele degrad ării lui, conduce la unele rezultate bune, valabile doar pe termen scurt. Măsurile ameliorative generale care se aplic ă pe toate paji ştile afectate de diferi ţi factori limitativi ai produc ţiei sunt: - eliminarea excesului de umiditate; - combaterea eroziunii de adâncime şi alunec ărilor solului; - corectarea reac ţiei solului (acidit ăţ ii, respectiv alcalinit ăţ ii) prin lucr ări de amendare; Măsurile de suprafa ţă de îmbun ătăţ ire a paji ştilor cuprind: - lucr ările de între ţinere a paji ştilor ce constau în cur ăţ irea de mu şuroaie de orice provenien ţă , de vegeta ţia ierboas ă şi lemnoas ă nevaloroas ă şi de pietre, nivelarea nanoreliefului, împr ăş tierea dejec ţiilor (r ămase în urma p ăş unatului sau dup ă fertilizarea organic ă), aerarea covorului vegetal; - îmbun ătăţ irea regimului de nutri ţie a plantelor printr-o fertilizare corespunz ătoare; - supraîns ămân ţarea paji ştilor. Măsurile de refacere radical ă a covorului ierbos constau în: - cur ăţ irea de mu şuroaie, de vegeta ţia ierboas ă şi lemnoas ă nevaloroas ă şi de pietre; - distrugerea vechiului covor vegetal degradat; - îmbun ătăţ irea regimului de nutri ţie a plantelor printr-o fertilizare corespunz ătoare; - preg ătirea patului germinativ; - reîns ămân ţarea cu amestecuri de plante furajere productive şi cu valoare furajer ă ridicat ă; - între ţinerea paji ştii nou înfiin ţate. Pentru realizarea unor produc ţii mari de furaje şi de o calitate corespunz ătoare, covorul ierbos al paji ştilor permanente (naturale şi seminaturale) şi temporare (sem ănate) necesit ă a fi sus ţinut prin fertilizare (organic ă şi/sau chimic ă) şi dup ă caz corectarea reac ţiei solului prin amendare. Cel mai important factor de 18 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 degradare a covorului ierbos este lipsa sau excesul de elemente fertilizante din care se remarc ă azotul, fosforul şi potasiul (NPK). Pentru realizarea unei tone de substan ţă uscat ă (SU) echivalentul a 4-5 tone de iarb ă prin recolt ă (fân sau iarb ă p ăscut ă), din sol se extrag în medie 20 – 25 kg N, 2 – 3 kg P, 22 – 25 kg K şi 4 – 5 kg calciu. Prin fertilizare adecvat ă se pot îmbun ătăţ i paji ştile de deal şi munte cu climat mai umed care sunt dominate de Nardus stricta (ţă po şic ă, p ărul porcului) ce pot deveni paji şti mai valoroase de Agrostis capillaris, Festuca rubra, Alopecurus pratensis, Poa pratensis şi altele. De asemenea, fertilizarea în limite optime şi propor ţie adecvat ă contribuie la men ţinerea unui echilibru între gramineele şi leguminoasele perene din paji şti cât şi la supravie ţuirea speciilor noi introduse prin supraîns ămân ţare în covorul ierbos sau reîns ămân ţare în cazul paji ştilor sem ănate sau temporare. Târlirea tradi ţional ă normal ă, confirmat ă ştiin ţific, se face cu oile şi anume 2 – 3 nop ţi 1 oaie adult ă / mp pe p ăş uni cu covor ierbos corespunz ător şi 4 – 6 nop ţi 1 oaie / mp pe p ăş unile degradate, care în zona montan ă sunt invadate de Nardus stricta (p ărul porcului, ţepo şic ă). Dep ăş irea acestui prag de 6 nop ţi, în toate situa ţiile duce la supratârlire, cu întreg cortegiul de dezechilibre grave ale covorului ierbos şi ale celorlal ţi factori de mediu. Cercet ări mai recente au dovedit c ă este posibil a se târli pân ă la 50 % din suprafa ţa atribuit ă unei turme de animale cu condi ţia aplic ării unor erbicide pentru distrugerea covorului ierbos degradat, urmat ă de supraîns ămân ţare cu ierburi perene şi fertilizare cu îngr ăşă minte chimice fosfatice. Concret, pe o p ăş une degradat ă de ţepo şic ă se aplic ă 5 l/ha Roundup (glifosat), diluat în 150 litri de ap ă, utilizând pentru stropire o pomp ă de spate dup ă care la 2 s ăpt ămâni se supraîns ămân ţeaz ă cu un amestec calculat pentru 1 hectar de 270 kg superfosfat (18 % P2O5) împreun ă cu 25 kg graminee ( Festuca rubra, Festuca pratensis, Phleum pratense, Lolium perenne, Dactylis glomerata, Agrostis capillaris şi altele) şi 5 kg leguminoase perene (Trifolium repens, Trifolium hybridum, Lotus corniculatus , etc.), revenind 3 kg amestec complex la 100 mp, dup ă care se efectueaz ă o târlire redus ă la numai 2 nop ţi 1 oaie/mp sau 1 vac ă/6 mp. La fiecare stân ă ar trebui să existe şi amestecuri complexe de ierburi perene cu îngr ăşă minte chimice fosfatice, p ăstrate în pungi de polietilen ă care s ă fie aplicate pe târle cu 1 – 2 zile înainte de a fi mutate în alt loc. Îngr ăşă mintele organice sunt produse naturale care con ţin elemente fertilizante (nutritive) pentru plante, în diferite propor ţii şi cantit ăţ i mari de substan ţe organice, având o veche utilizare în agricultur ă. Gunoiul de grajd este un îngr ăşă mânt de baz ă folosit în agricultur ă, fiind alc ătuit dintr-un amestec de dejec ţii provenite de la animale şi materialul folosit ca a şternut. Con ţinutul mediu în elemente fertilizante a acestui tip de îngr ăşă mânt este de: 0,55 % N; 0,22 % P2O5; 0,55 % K2O şi 0,23 % CaO. Calitatea gunoiului de grajd depinde de specia de animale de la care provine, cel mai bogat în elemente fertilizante fiind gunoiul de ovine urmat de cabaline şi bovine, iar cel mai s ărac este cel rezultat de la porcine. Depozitarea şi fermentarea gunoiului de grajd se face în platform ă pentru gunoi. Fermentarea dureaz ă 3 – 5 luni, timp în care se pierde 25 – 30% din greutatea ini ţial ă a gunoiului. Gunoiul de grajd influen ţeaz ă favorabil însu şirile fizico-chimice ale solului, m ăre şte permeabilitatea solurilor grele şi coeziunea celor nisipoase, contribuie la afânarea şi înc ălzirea solurilor, îmbun ătăţ eşte reac ţia solului. Este un îngr ăşă mânt universal, întrucât poate să fie administrat pe toate solurile la majoritatea plantelor cultivate şi pe toate tipurile de paji şti şi se aplic ă atât la suprafa ţa paji ştilor naturale cu covor ierbos corespunz ător, cât şi prin încorporare înainte de des ţelenire şi înfiin ţarea paji ştilor sem ănate. Aplicarea gunoiului de grajd bine fermentat (3 - 5 luni în platform ă) la suprafa ţa terenului, toamna târziu sau prim ăvara devreme în cantit ăţ i de 20-30 t/ha se face frecvent pe fâne ţele naturale din apropierea gospod ăriilor. Gunoiul de grajd este mai bine valorificat când se administreaz ă împreun ă cu doze mici de îngr ăşă minte chimice. Efectul fertiliz ării cu gunoi de grajd dureaz ă în medie 3 - 5 ani. Gunoiul de p ăsări este un alt îngr ăşă mânt organic complet, cu ac ţiune rapid ă. Compozi ţia chimic ă depinde de specia de p ăsări de la care provine fiind în medie de 1,7 % N; 1,6 % P2O5; 0,9 % K2O şi 2 % CaO. Pentru a evita pierderea azotului în timpul p ăstr ării se depoziteaz ă în şoproane, în straturi sub ţiri şi se strope şte cu lapte de var. Se aplic ă toamna în cantitate de 1 – 1,5 t/ha sau în timpul perioadei de vegeta ţie a paji ştilor. Compostul este un alt îngr ăşă mânt organic solid care provine din resturile adunate în gospod ărie (paie, pleav ă, frunze, cenu şă , gunoaie menajere) ce se depisteaz ă în platform ă, se umecteaz ă, se îndeas ă şi se las ă s ă fermenteze o perioad ă dubl ă decât gunoiul de grajd, respectiv 6 – 10 luni. Odat ă cu umectarea din când în când se adaug ă var şi superfosfat. Compostul se consider ă fermentat atunci când a devenit brun şi sf ărâmicios, dup ă care se trece prin ciururi cu ochiuri de 1,2 – 2 cm şi se administreaz ă toamna în cantitate de 20 – 25 t/ha pe paji ştile naturale. Aplicarea îngr ăşă mintelor organice solide se face cu ma şinile de împr ăş tiat gunoi de grajd şi alte utilaje specifice.
19 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Tulbureala este un îngr ăşă mânt organic semilichid care se ob ţine de la ad ăposturile de taurine prev ăzute cu sistem de evacuare hidraulic ă a dejec ţiilor sau tabere de var ă cu pardoseal ă de ciment, sp ălare cu jet de ap ă şi colectare într-un bazin acoperit. În aceste bazine tulbureala format ă din urin ă, dejec ţii solide şi apa de sp ălare fermenteaz ă 3– 4 s ăpt ămâni dup ă care se administreaz ă folosind 200 – 400 hl/ha. Îngr ăşă mintele semilichide bogate în azot şi potasiu se aplic ă pe paji ştile permanente în doze de maximum 150 m3/ha, împreun ă cu 30 kg/ha P2O5, elementul nutritiv deficitar. Capacitatea bazinelor colectoare se calculeaz ă în func ţie de num ărul de animale considerându-se câte 7 – 8 m3 pentru o unitate vit ă mare. Pe p ăş uni din motive sanitar-veterinare, doza nu trebuie s ă dep ăş easc ă 25-30 m3/ha la o aplicare. P ăş unatul este permis numai dup ă o perioad ă de 4 - 5 s ăpt ămâni pentru “sterilizarea p ăş unii” de agen ţi patogeni, sub ac ţiunea razelor solare. Urina şi mustul de grajd sunt îngr ăşă minte lichide, formate din urina animalelor, respectiv mustul care se scurge din platforma de gunoi în timpul ferment ării. Aceste produse se colecteaz ă în bazinele amplasate la cap ătul grajdurilor şi platformelor de gunoi, bazine care se acoper ă, iar la suprafa ţa lichidului se toarn ă un strat de ulei rezidual gros de 3 – 5 mm, pentru a evita pierderea azotului. La urin ă azotul se g ăse şte sub form ă de uree, acid uric şi acid hipuric. Urina şi mustul de grajd sunt îngr ăşă minte unilaterale, fiind mai bogate în azot potasiu şi s ărace în fosfor şi calciu. Urina con ţine în medie 1 – 1,5% N; 1,3 – 1,6% K2O şi 0,3% P2O5 iar mustul de 3 ori mai pu ţin din aceste substan ţe nutritive. Înainte de aplicare urina sau mustul de b ălegar se dilueaz ă cu cel pu ţin 2 ori pe atâta ap ă, dacă se aplic ă în timpul vegeta ţiei pentru a nu arde plantele. Astfel, 10 t/ha urin ă se dilueaz ă cu 20 – 30 t/ha ap ă pentru diluare rezultând 30 – 40 t/ha (~ 250 – 350 hl/ha) care se poate aplica în special pe fâne ţe. Urina şi mustul se transport ă şi nediluate, în remorci - cisterne (vidanje) şi dup ă împr ăş tiere pe sol (100 – 150 hl/ha) se încorporeaz ă prin ar ătura de baz ă înainte de înfiin ţarea paji ştii sem ănate. Introducerea îngr ăşă mintelor fosfatice este necesar ă pentru completare, întrucât dejec ţiile animalelor sunt mai bogate în azot şi potasiu şi mai s ărace în fosfor, element de baz ă prin care se sus ţin în continuare leguminoasele şi fixarea azotului atmosferic. Îngr ăşă minte chimice - datorit ă resurselor insuficiente de îngr ăşă minte organice pentru îmbun ătățirea paji ştilor şi a caracteristicilor care le au, respectiv con ţinut redus de elemente fertilizante în cantit ăţ i mari de material (gunoi, compost, tulbureal ă, etc.) care m ăresc cheltuielile de transport şi aplicare, suntem nevoi ţi s ă facem adesea apel la îngr ăşă mintele chimice mai u şor de administrat la distante mari de ferma în condi ţii naturale mai greu accesibile. Folosirea îngr ăşă mintelor chimice pe paji şti a produs o adev ărat ă revolu ţie verde prin sporuri mari de produc ţie de iarb ă şi calitatea furajelor, reflectate şi în cre șterea num ărului de animale şi al produc ţiilor acestora la unitatea de suprafa ţă din fermele zootehnice. Aplicarea îndelungat ă şi în cantit ăţ i mari a îngr ăşă mintelor chimice pot avea şi efecte negative cum ar fi acidifierea solului, poluarea mediului cu nitri ţi şi nitra ţi, perturbarea activit ăţ ii microorganismelor din sol, dezechilibre de nutriţie la animale, reducerea biodiversit ăţ ii şi altele. Căile de acces în p ăş unat La fiecare corp de paji şte trebuie s ă existe un drum de acces pe care s ă poat ă circula mijloace auto şi mecanizate, ca s ă efectueze în bune condi ţii, în sezonul prim ăvar ă – var ă - toamn ă, toate transporturile necesare, inclusiv pentru mersul animalelor. De la drumul principal de acces la corpul de paji şti se vor deschide şi amenaja drumuri în continuare, pe cât posibil la toate trupurile de paji şti, iar în interiorul fiec ărui trup se vor amenaja drumuri sau c ăi de acces simple, pân ă la ad ăposturile de animale, la stâne, la ad ăpători, depozite de furaje, silozuri etc. La proiectarea şi execu ţia drumurilor pastorale se ţine seama de unele criterii şi anume: - drumul s ă serveasc ă pe cât posibil mai multor scopuri: pastorale, forestiere, turistice etc.; - să deserveasc ă şi s ă ofere posibilit ăţ i de acces la o cât mai mare suprafa ţă de paji şti; - să traverseze cât mai pu ţine v ăi şi pâraie, în vederea reducerii volumului lucr ărilor de art ă, poduri, pode ţe etc. şi s ă evite complet locurile înml ăş tinate; - să fie pietruit, de la drumul de leg ătur ă pân ă la corpul de paji şti şi în interiorul acestuia cel pu ţin pe por ţiunile cu pant ă; - să solicite un cost redus pe fiecare kilometru, spre a se putea cu acelea şi investi ţii, în timp mai scurt, s ă se fac ă mai multe drumuri. Construc ţii zoopastorale şi de ap ă: Pentru buna func ţionare a amenajamentului pastoral sunt necesare mai multe construc ții și dot ări pentru sporirea gradului de accesibilitate, îmbun ătățirea aliment ării cu ap ă, ad ăpostirea oamenilor și animalelor, prelucrarea laptelui, energie electric ă, împrejmuire pentru târlire și p ășunat ra țional, depozitarea și aplicarea dejec țiilor cât și alte utilit ăți în consens cu dezvoltarea tehnicii și nivelului de civiliza ție.
20 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Asigurarea cu ap ă de b ăut este o condi ţie indispensabil ă pentru realizarea p ăş unatului ra ţional. Pentru fiecare kg de SU ingerat ă (5Kg MV) consumul zilnic de ap ă se ridic ă la 4-6 l la vacile de lapte 3-5 l la bovine la îngr ăş at şi la 2-3 l la ovine şi cabaline. De exemplu pentru o vac ă care consum ă 10 kg SU (50 Kg MV) trebuie s ă i se asigure 40-60 l ap ă. Pentru fiecare litru de lapte produs o vac ă are nevoie de 4-6 l ap ă. În general se socote şte c ă 1 UVM în sezonul de p ăş unat are nevoie 30-40 litri ap ă/zi vara şi de 15 - 20 litri în cursul prim ăverii şi al toamnei. Pentru o oaie adult ă se socote şte 2 - 4 l/cap/zi în perioada p ăş unatului. Aprovizionarea cu ap ă se face din diferite surse, cu ad ăpători fixe sau mobile. Înzestrarea p ăş unilor cu ad ăpători, este adesea dificil ă, datorit ă debitelor insuficiente ale surselor de ap ă şi calit ăţ ii necorespunz ătoare a acestora. Dac ă debitul sursei de ap ă este mai redus, cum este cazul unor izvoare de coast ă, se poate construi un rezervor de ap ă care permite acumularea cantit ăţ ii de ap ă necesar ă animalelor aduse la p ăş unat. La fel se poate colecta în bazine apa din ploi de pe acoperi şurile ad ăposturilor de animale sau a caselor de locuit, prev ăzute cu jgheaburi şi ţevi de colectare. În zonele lipsite de izvoare în care apa curge gravita ţional se pot s ăpa pu ţuri şi fântâni cu cump ănă sau pompe ac ţionate manual, cu energie mecanic ă, electric ă, eolian ă, etc. care se dirijeaz ă direct în jgheaburile de ad ăpare sau bazine de rezerv ă pentru acela şi scop. Ad ăpătorile fixe trebuie s ă fie amplasate la maximum 800 m de locul unde se p ăş uneaz ă şi în jurul lor sunt necesare lucr ări de eliminare a excesului de umiditate. Lungimea jgheaburilor de ad ăpare (L) se calculeaz ă în func ţie de num ărul de animale (N) în a şa fel încât ad ăparea unei grupe de animale s ă nu dureze mai mult de o or ă. Măsuri de ameliorare a paji ştilor: 1. Scoaterea cioatelor şi supraîns ămân țare. 2. Nivelarea mu şuroaielor. 3. Defri şarea arbu ştilor şi arboretului nevaloros pe pante > 50%. 4. Men ţinerea arboretului pe versan ţi cu alunec ări de teren active pe pante > 50% şi pe ravene, cu rol de protec ţie. 5. Defri şarea buruienilor şi gr ăpat. 6. Amendarea cu calcar pe soluri acide (US 1, 3, 7, 8, 12, 16-30, 32), cu 4 -8 t/ha CaCO3, la 5 - 7 ani, toamna. 7. Fertilizarea organic ă (târlire) şi mineral ă (azot 100-200 kg SA/ha, în 2-3 reprize prim ăvara şi dup ă ciclul de p ăş unat sau cosit; fosfor 40-80 kg, şi potasiu 30-80 kg/ha, toamna sau în doze mai mari la 2 ani). Se recomand ă fertilizarea paji ştilor de calitate foarte bun ă - mijlocie (clasa I - III) şi sporadicele slabe, par ţial îmbun ătăţ ite. 8. Supraîns ămân țare regosoluri: Dactylis. g. 5kg/ha, Lotusbc. 5, Medicago s. 5, Onobrychis V. 25; pe celelalte soluri: Dactylis 10 kg/ha, Festuca p. 8, Phleum p. 5, Lolium p. 2, Poa p. 2, Trifolium r. 3. Fertilizare N5O kg SA/ha în anul I şi 100-120 kg în 2 reprize în anii de folosire; P60-80 şi K40-60 kg la 2 ani. 9. Eliminarea excesului de umiditate stagnant ă sau freatic ă (desecare, drenaj, rigole, scarificare) 10.Combaterea alunec ărilor de teren (lucr ări specifice, drenarea izvoarelor, împ ădurire) 11.Folosirea ra ţional ă a paji ştilor.
I.1.5.Fauna Fauna este caracteristic ă zonei mai largi a Târnavelor: mamifere: mistre ţii, c ăprioarele, iepurii, lupii, vulpile, şoarecii de câmp, cârti ţele, pisicile s ălbatice (disp ărute în ultimul timp), dihorii, nev ăstuicile, vidra (disp ărut ă), etc. păsări: privighetoarea, cucul, hâr ăul, buha, mierla neagr ă, ciocârlia de p ădure, graurul, vrabia, ciocârlia de câmp, rândunica, ţarc ă, cioara, uliul, turturica, pup ăza, potârnichea, pi ţigoiul, porumbelul s ălbatic, prepeli ţa, gugu ştiuciul, cucuveaua, corbul etc. reptile: şarpele de ap ă, şarpele de cas ă, şopârla, şopârla verde etc. batracieni: broasca de iarb ă, broasca de ap ă, broasca râioas ă, broasca ţestoas ă (disp ărut ă când a început exploatarea nisipului în cariera de la Visa). pe şti: în apele Târnavei Mari şi Visei: crap, şal ău, biban, ştiuc ă, clean, somn, zvârluga etc. molu şte: melc de frunze şi melc. viermi: râma, lipitoarea insecte: musca de cas ă, bondarul, viespea, strechea, furnica ro şie, furnica neagr ă, coropi şni ţa, g ărg ări ţa, ţân ţarul, p ăianjenul.
21 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
I.1.6. Poluarea Poluarea mediului înconjur ător, care a început odat ă cu intrarea în func ţiune a întreprinderilor Carbosin (1935) şi Sometra (1940) se resimte peste tot în aer, în apă, pe plante şi arbori, în sol. Aflate doar la 1,5 km fa ţa de Axente Sever cele dou ă mari uzine chimice poluante, întinse pe cca. 10 km 2, au emanat în atmosfer ă concentra ţii de metale neferoase şi negru de fum, ce dep ăş eau uneori, de 20 ori norma sanitar ă admis ă.Plumbul acumulat în cantit ăţ i considerabile în toate speciile vegetale (în special în legume şi fructe) are un efect deosebit de nociv asupra s ănătăţ ii locuitorilor.Din cauza acestor concentra ţii de plumb a crescut mortalitatea la animalele domestice erbivore (în special cabaline). Apele de suprafa ţă , în special ale Târnavei Mari în aval de platforma industrial ă cop şan ă, au devenit inutilizabile pentru iriga ţii şi pentru consumul animalelor. P ădurea a suferit în cel mai înalt grad de pe urma emana ţiilor poluante. În special negrul de fum de la întreprinderea Carbosin, prin acoperirea frunzelor şi ramurilor cu o pelicul ă fin ă a redus considerabil procesul de fotosintez ă cu consecin ţe negative asupra dezvolt ării vegeta ţiei, dar şi asupra faunei din p ăduri. În anul 1981 la Sibiu s-au desf ăş urat lucr ările unei Consf ătuiri interdisciplinare care au dezb ătut rezultatele cercet ărilor din anii 1969 -1980 cu privire la efectele negative asupra factorilor de mediu ale agen ţilor poluan ţi emi şi de cele dou ă întreprinderi din Cop şa Mic ă, precum şi a măsurilor ce se impuneau a fi luate pentru reducerea acestor efecte. În anii 1969 - 1990 atmosfera era înc ărcat ă de particule de negru de fum, dioxid de sulf (apreciat de speciali şti drept cel mai agresiv poluant, prin ac ţiunile directe şi prin ploi acide) ce purta cu el plumb, cadmiu, pulberi de zinc şi altele. Poluarea industrial ă a determinat efecte negative şi asupra solurilor brune luvice tipice, pseudogleizate şi brune argiluviale, prin modificarea caracteristicilor fizico-chimice datorit ă acidific ării, debazific ării şi destructur ării, pe scurt, ducând la s ărăcirea în substan ţe nutritive. Cantit ăţ ile mari de oxizi de sulf în prezen ţa apei au favorizat formarea acidului sulfuric şi dirijarea acestuia spre orizonturile inferioare, fapt ce determinat distruc ţia alumino-silica ţilor şi migrarea elementelor nutritive. Conform Raportului privind calitatea aerului în Jude ţul Sibiu – 2015 , luând ca surs ă de informare datele furnizate de sta ţia de monitorizare a aerului SB 3, care este situată în apropierea comunei Axente Sever, calitatea aerului în zon ă este influen ţat ă de existen ţa zonei industriale de la Cop şa Mic ă şi de amplasarea pe cursul mijlociu şi pe terasa inferioar ă a râului Târnava Mare, zona depresionar ă, m ărginit ă de dealuri cu posibilit ăţ i reduse de dispersie a noxelor . În plus, curen ţii de aer de pe culoarul v ăii Târnava transport ă poluan ţii la distan ţe mari (se poate observa în harta de mai jos):
Harta zonei Cop șa Mic ă-Media ș aflat ă sub inciden ța polu ării Din analize rezult ă c ă în ultima perioad ă de timp nu s-au înregistrat dep ăş iri în ceea ce prive şte concentra ţia anual ă de NO 2,SO 2, PM 10 , îns ă se reg ăsesc în continuare în aer Plumb şi Cadmiu, îns ă trebuie men ţionat c ă valorile m ăsurate sunt situate sub valorile limit ă. Alte surse de poluare ale aerului în comuna Axente Sever sunt surse mobile cum ar fi circula ţia auto pe drumurile publice, utilajele agricole dar şi activitatea de cre ştere a animalelor în cur ţile gospod ăre şti. Al ţi factori antropici contribuie, într-un nivel foarte sc ăzut, la poluarea aerului, caracterizat prin intensit ăţ i mici şi perioade scurte de timp.
22 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Zgomotul şi vibra ţiile Zona nefiind industrializat ă, singurele surse de zgomot şi vibra ţii demne de luat în seam ă sunt determinate de activit ăţ ile de transport de-a lungul CF/ DN. Prin reabilitarea c ăilor de comunica ţie jude țene și asfaltarea drumurilor comunale ce str ăbat localit ățile se îmbun ătăţ eşte şi activitatea de transport, cu efecte pozitive în ceea ce prive şte zgomotul şi vibra ţiile generate. În pofida moderniz ării DN14, vibra ţiile şi zgomotul sunt reclamate de to ţi cet ăţ enii care au gospod ăriile situate pe drumul principal care străbate cele dou ă localit ăţ i: Axente Sever şi Agârbiciu. Biodiversitate, arii naturale protejate Lucr ările prev ăzute în PUG-ul comunei Axente Sever sunt localizate în apropierea sitului de interes comunitar ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Cop șa Mic ă și Mihal ț . Localizarea ROSCI0382: Suprafa ţa total ă a sitului este de 930ha. Aria natural ă este situat ă din punct de vedere administrativ în regiunea de dezvoltare Centru, 78% din teritoriu fiind situat pe suprafa ţa jude ţului Alba, iar 22% pe cea a jude ţului Sibiu. Altitudinea media a ariei protejate este de 251 m (223m altitudinea minim ă, 311 altitudinea maxim ă). Coordonatele sitului sunt 46°6’59’’ latitudine N şi 24°1’28’’. Situl este important datorit ă prezen ţei unui mozaic de păş uni şi pădure de lunc ă, habitate importante pentru speciile: Lutra lutra, Unio crassus, Bombina variegata, Cobitis taenis și Rhodeus sericeus amarus.
I.2.Amenajarea teritoriului comunei Axente Sever
Planul Urbanistic General al comunei Axente Sever În anul 2000 a fost elaborat PUG-ul comunei Axente Sever, regulamentul cuprinzând prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor şi derealizarea şi utilizarea construc ţiilor pe întreg teritoriul localit ăţ ii. Planul urbanistic general este în curs de actualizare, ac ţiune cu termen de finalizare anul 2023. Planul Urbanistic General (PUG-ul) este un proiect aprobat de Consiliul Local Axente Sever care face parte din programul de amenajare a teritoriului si de dezvoltare a localit ăţ ilor ce compun unitatea teritorial-administrativa de baz ă: Axente Sever, Agârbiciu şi Şoala. Proiectant general PUG S.C. TAMAR COM SRL Sibiu şi colaboratorii.
23 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Planurile Urbanistice Generale cuprind analiza, reglement ări şi regulament local de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unit ăţ ii de baz ă (suprafete din intravilan, cat si din extravilan). În acelasi timp, PUG-ul stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza mai apoi în detaliu, la scar ă mai mic ă, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-urile) şi apoi Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD-urile). Categorii generale de probleme abordate in cadrul Planului Urbanistic General cuprinse în Ghidul privind metodologia de elaborare şi continutul-cadru al PUG-ului: • optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriul lor administrativ si judetean; • valorificarea potentialului natural, economic si uman; • stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan; • reorganizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie; • stabilirea si delimitarea zonelor construibile; • stabilirea si delimitarea zonelor functionale; • stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire; • stabilirea si delimitarea zonelor protejate; • modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare; • evidentierea detinatorilor terenurilor si a modului de circulatie juridica a terenurilor; • delimitarea suprafetelor pe care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitate publica; • stabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a constructiilor
PUZ – Plan de Urbanism Zonal necesar pentru amenajarea vechiului cartier românesc dar şi al drumului de ocolire a comunei pentru devierea traficului greu ce tranziteaz ă Axente Sever şi Agârbiciu Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este proiectul care are caracter de reglementare specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice, etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localitatii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza premergatoare realizarii investi ţiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat în timp, func ţie de fondurile disponibile).
24 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 Categorii generale de probleme abordate in cadrul Planului Urbanistic Zonal, cuprinse în Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al PUZ-ului ): • organizarea retelei stradale; • zonificarea functionala a terenurilor; • organizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structurii urbane; • indici si indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de inaltime, POT, CUT, etc); • dezvoltarea infrastructurii edilitare; • statutul juridic si circulatia terenurilor; • delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebita, daca acesta exista in zona studiata; • masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice, daca acestea exista in zona studiata; • mentionarea obiectivelor de utilitate publica; • masuri de protectie a mediului, ca rezultat al programelor specifice; • reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de urbanism aferent PUZ-ului. PUD – Plan de Urbanism de Detaliu Planul Urbanistic de Detaliu (PUD-ul) reprezinta de fapt documentatia aferenta Planului Urbanistic General (PUG-ul) si Planului Urbanistic Zonal (PUZ-ul), explicând şi detaliind con ţinutul acestor planuri, sub forma de prescrip ţii şi recomand ări, corelate cu condi ţion ările din Certificatul de Urbanism, în vederea urm ăririi şi aplic ării lor. PUD-ul reprezint ă documenta ţia prin care se asigur ă condi ţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitar ă, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcel ă, în corelare cu func ţiunea predominant ă şi vecin ătăţ ile imediate (se studiaz ă mai multe amplasamente, op ţiunea pt. realizarea unei construc ţii compatibil ă cu func ţiile urbane). Este de fapt documentul consultat de comisia de urbanism atunci când este cerut un Certificat de Urbanism sau o Autoriza ţie de Construire; dac ă nu exist ă PUD pentru terenul respectiv, Prim ăria cere mai întâi întocmirea lui, pe baza PUG-ului şi PUZ-ului. Categorii generale de probleme abordate în cadrul Planului Urbanistic de Detaliu (PUD- ul) cuprinse în Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al PUD-ului): • regimul juridic, economic şi tehnic al terenului şi construc ţiilor;-compatibilitatea func ţiunilor şi conformarea construc ţiilor, amenaj ărilor şi planta ţiilor; • rela ţii func ţionale şi estetice cu vecin ătatea; • asigurarea accesibilit ăţ ii şi racordarea la re ţelele edilitare; • permisivit ăţi şi constrângeri urbanistice, inclusiv ale volumelor construite şi amenaj ărilor; • modul de ocupare şi utilizare a terenului (POT, CUT); • func ţiunea şi aspectul arhitectural al construc ţiei (sau construc ţiilor) şi amenaj ărilor; • integrarea noilor construc ţii şi corelarea lor cu cele existente în vecin ătate; • interventia, prin reabilitarea constructiilor şi amenaj ărilor învecinate, în scopul armoniz ării cu construc ţiile şi amenaj ările noi propuse (dac ă este cazul); • circula ţia carosabil ă şi pietonal ă, corelate cu traficul în zona şi rela ţiile cu zonele învecinate (accese pietonale şi auto); • parcaje, spa ţii de recreere şi de joac ă; • echiparea edilitar ă şi impactul asupra re ţelelor existente în zon ă (necesitatea de dezvolt ări, moderniz ări, etc); • func ţionarea diferitelor forme de proprietate juridic ă a terenului; circula ţia acestora dac ă este cazul; PUD-ul necesar pentru amenajarea Parcului Industrial Agârbiciu! PUD-ul se întocme şte fie când acest lucru este prev ăzut în Regulamentul Local de Urbanism (RLU), fie atunci când, din diverse motive, regulamentul nu se poate aplica, anumite propriet ăţ i ale amplasamentului fiind diferite de cele propuse de R.L.U. P.U.D.-uri se mai întocmesc şi în cazul în care investitia preconizat ă difer ă de prevederile R.L.U.. P.U.D.-ul con ţine normele pe care trebuie s ă le respecte o construc ţie într-o anumit ă zon ă: în ălţimea maxim ă, procentul din teren ocupat de construc ţie (POT), coeficientul de ocupare a terenului (CUT), retragerile minime admise, destina ţie (locuin ţe, birouri, comer ţ, industrie, etc.). P.U.D.-ul este aprobat de c ătre Consiliul Local al comunei Axente Sever, P.U.D.-urile neputând fi aprobate f ără avizul Comisiei Tehnice a prim ăriei sau, atunci când prim ăria nu are o comisie tehnic ă, de c ătre comisia tehnic ă de urbanism a Consiliului Judetean. Alte avize sunt avizele de amplasament ale furnizorilor locali de utilit ăţ i, cum ar fi Distrigaz, Electrica, Romtelecom, etc. Aceste avize eviden ţiaz ă dac ă un amplasament este afectat de re ţelele proprii.
25 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Sunt necesare, în anumite condi ţii, avizele de circula ţie, mediu (acord de mediu), avize MApN, MAI, SRI, etc. Prin PUG-ul Comunei Axente Sever elaborate de S.C. ASSA ŞTEF ĂNEL &COMP S.N.C. Media ş, elaborat în septembrie 2013, PUG valabil în prezent se precizeaz ă şi delimiteaz ă 24 U.T.R.-uri (unit ăţ i teritoriale de referin ţă ) în comun ă.
Nr. Unitatea Localitatea şi func ţionalitatea Observa ţii Crt. teritorial ă de -ce cuprinde zona: referin ţă 1 UTR-1 Axente Sever: suprafa ţă destinat ă, ca Zona central ă cu unit ăţ ile administrative şi func ţionalitate zonei central administrative locuin ţe (centrul istoric administrativ şi comercial) 2 UTR2 Axente Sever: suprafa ţă destinat ă ca -zon ă locuin ţe func ţionalitate zonei de locuin ţe, iar -sector agricol complementar aici sunt amplasate şi o serie -cimitir ortodox de construc ţii de interes general -sta ţie de tratare a apei, front de captare 3 UTR3 Axente Sever: suprafa ţă destinat ă, ca -zon ă locuin ţe, func ţionalitate zonei de locuin ţe -cimitir ortodox, -sector agricol, -stadion fotbal, -ştrand, teren alocat pentru sal ă de sport; -fabrica de oxigen -gara CFR -cas ă de rug ăciuni baptist ă 4 UTR4 Agârbiciu : suprafa ţă destinat ă zonei -biserica evanghelic ă, central istorice a satului -căminul cultural -şcoala -locuin ţe din zona central ă UTR5 Agârbiciu: suprafa ţă destinat ă, ca -zon ă locuin ţe func ţionalitate, zonei de locuin ţe -sector industrial (gater) -cimitir ortodox -po şta UTR6 Agârbiciu :suprafa ţă destinat ă zonei de -cimitirul evanghelic gospod ărire comunal ă UTR7 Agârbiciu: suprafa ţă destinat ă – în -zona locuin ţe, principal – zonei de locuin ţe -gara CFR -oficiu PTTR, -cas ă de rug ăciuni baptist ă -biserica greco-catolic ă, -teren sport propus, -zon ă de locuin ţe propus ă -cabinet medical -gr ădini ţă UTR8 Şoala: suprafa ţa destinat ă, în principal, -biserica evanghelic ă, func ţiunilor de interes geneal, de zon ă -gr ădini ţa, central istoric ă -locuin ţe în zona central ă -şcoala -cămin cultural, -oficiu PTTR 4 UTR9 Şoala: suprafa ţa cu destina ţie zon ă de -zon ă locuin ţe locuin ţe -cimitir evanghelic 5 UTR10 Şoala: suprafa ţă destinat ă, în principal, -zona de locuin ţe func ţiunii de locuire -cimitir ortodox -teren sport -biserica ortodox ă 6 UTR11 Şoala: unitate teritorial ă identificat ă în trup Sector industrial, cu suprafa ţă de 3,16 ha izolat intravilan 7 UTR12 Şoala: unitate teritorial ă identificat ă în trup -ferm ă zootehnic ă (cresc ătorie porci) – izolat intravilan (trup 5) suprafa ţă 0,93 ha 8 UTR 13 unitate teritorial ă identificat ă în trup izolat Triaj CFR – suprafa ţă 0,93 ha intravilan (trup 6) 9 UTR 14 unitate teritorial ă identificat ă în trup izolat Groap ă gunoi– suprafa ţă 1 ha 26 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
intravilan (trup 7) UTR 15 unitate teritorial ă identificat ă în trup izolat Sector agrozootehnic – suprafa ţă 8,40 ha intravilan (trup 8) UTR 16 unitate teritorial ă identificat ă în trup izolat Sector industrial (Cram ă)– suprafa ţă 1 ha intravilan (trup 9) UTR 17 unitate teritorial ă identificat ă în trup izolat Ferm ă agrozootehnic ă –suprafa ţă 0,29 ha intravilan (trup 10) UTR 18 unitate teritorial ă identificat ă în trup izolat Sector zootehnic (ferm ă animale) – intravilan (trup 16) suprafa ţă 0,65 ha UTR 19 Axente Sever: unitate teritorial ă identificat ă Sta ţie epurare Axente Sever – suprafa ţă 0,31 în trup izolat intravilan (trup 23) ha UTR 20 Agârbiciu: unitate teritorial ă identificat ă în Sta ţie tratare a apei + front de captare trup izolat intravilan (trup 24) Agârbiciu – suprafa ţă 0,43 ha UTR 21 Agârbiciu: unitate teritorial ă identificat ă în Sta ţie epurare Agârbiciu – suprafa ţă 3,30 ha trup izolat intravilan (trup 25) UTR 22 Şoala: unitate teritorial ă identificat ă în trup Sta ţie tratare + frontul de captare – Şoala – izolat intravilan (trup 26) suprafa ţa de 0,30 ha UTR 23 Şoala: unitate teritorial ă identificat ă în trup Sta ţie de epurare – Şoala – suprafa ţa de 1,07 izolat intravilan (trup 26) ha UTR 24 Trup 12 – radar M.A.N. – suprafa ţa de 0,10 ha Trup 13 – saivan – suprafa ţa de 0,85 ha Trup 14 –Sector agricol (hal ă sortare fructe) – suprafa ţa de 0,10 ha Trup 15 – sector agricol – suprafa ţa de 0,30 ha Trup 17 – saivan – suprafa ţa de 0,15 ha Trup 18 – tab ără de var ă – suprafa ţa de 0,20 ha Trup 19 – tab ără de var ă – suprafa ţa de 1,23 ha Trup 20 – tab ără de var ă – suprafa ţa de 0,30 ha Trup 21 – tab ără de var ă – suprafa ţa de 0,20 ha Trup 22 – tab ără de var ă – suprafa ţa de 1,50 ha Total = 238,21 ha Note 9: 1.Se impune revizuirea şi actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Axente Sever existând o serie de prevederi dep ăş ite legate de infrastructura de re ţele şi sta ţii de tratare şi epurare a apei precum şi depozitarea gunoiului 2.Se impune ca noul Regulament Local de Urbanism s ă fie definit la nivel de zone şi subzone func ţionale: -zona central ă-istoric ă şi de interes turistic cu func ţiuni complexe de interes public (administrativ- comercial şi de servicii) -zona de locuit şi func ţiuni complementare -zona unit ăţ ilor industriale -zona unit ăţ ilor agricole -zona de activit ăţ i cultural-sportive şi de agrement -zona de re ţele edilitar – gospod ăre şti -zona de gospod ărire comunal ă -zona c ăilor de comunica ţie (cu preciz ări explicite privind circula ţia mijloacelor de transport cu trac ţiune animal ă şi a animalelor – ciurda satului)
9 PUG-ul actual a fost elaborat în anul 2003, cu patru ani înainte de integrarea României în Uniunea European ă, lucrarea nefiind corelat ă cu normele de mediu şi strategia actual ă de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever (2008) 27 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
3. Se impune definirea zonele de interes turistic (c ăi de comunica ţii, obiective de interes turistic în intravilan sau extravilan) pentru includerea unor reglement ări specifice de dezvoltare urbanistic ă, pentru promovarea localit ăţ ilor şi a întregii comune (parc ări, locuri de popas, etc). 4. Extinderea intravilanului localit ăţ ii Axente Sever (implicit al comunei) prin includerea terenului aferent drumului de hotar ocolitor în intravilanul localit ăţ ii şi definirea unei zone reziden ţiale de dezvoltare comunitar ă în scop turistic (zon ă pe malul stâng al Visei ce une şte intrarea în localitatea Agârbiciu de Drumul Blajului). Parcelarea acestei zone ar permite dezvoltarea sectorului de servicii turistice-culturale şi sportive ale comunei zona permi ţînd o dezvoltare economico-social ă a comunei f ără restric ţii de ordin urbanistic şi o deviere par ţial ă a traficului de pe strada principal ă a localit ăţ ilor Axente Sever şi Agârbiciu. De asemenea dezvoltarea intravilanului pe aceast ă zon ă ar permite valorificarea poten ţialului agricol al versan ţilor însori ţi ai dealurilor ( ţinutul viilor comunei) accesul fiind relativ dificil în prezent. 5. Definirea poten ţialului parcului industrial Agârbiciu , prin extindere şi asigurare cu toate facilit ăţ ile de infrastructur ă (centrul expozi ţional, atragere de noi investitori şi reabilitarea construc ţiilor existente): Includerea parcului în categoria parcurilor industriale din România, în conformitate cu Legea 186/2013.
Evolu ţia probabil ă în situa ţia neimplement ării P.U.G. Alternativa 0 sau "nici o ac ţiune", reprezint ă situa ţia în care Planul Urbanistic General nu se actualizeaz ă, p ăstrându-se acela şi mod de a privi şi trata problema din punct de vedere urbanistic. În acest mod, comuna Axente Sever este condamnat ă nu numai la p ăstrarea unei situa ţii urbanistice total necorespunz ătoare ci chiar la degradarea continu ă a situa ţiei existente, pentru c ă în fapt, lipsa unor m ăsuri urbanistice permanente determin ă accentuarea impactului negativ asupra dezvolt ării armonioase a comunei prin perpetuarea construirii haotice pe terenuri f ără reglement ări corespunz ătoare, degradarea continu ă a mediului prin lipsa de m ăsuri, diminuarea op ţiunilor de dezvoltare economic ă, social ă şi cultural ă a comunei. Principalele aspecte cu impact negativ ce rezult ă din aplicarea alternativei 0 sunt: • Extinderea haotic ă a zonelor de locuire prin lipsa unor reglement ări urbanistice concrete; • Lipsa unor m ăsuri pentru conservarea specificului arhitectural cu impact negativ asupra zonelor cu locuin ţe existente, modificarea regimului normal de în ălţime, a procentelor de ocupare şi a coeficien ţilor de utilizare a terenului; • Distribu ţia haotic ă în intravilanul existent a zonelor func ţionale; • Diminuarea oportunit ăţ ilor de dezvoltare economic ă ale comunei în condi ţiile neimplement ării unor măsuri menite s ă încurajeze activit ăţ ile investi ţionale prin lipsa unor suprafe ţe destinate acestui tip de activitate; • Distribu ţia teritorial ă neadecvat ă a zonelor verzi cu impact negativ asupra indicatorilor de calitate a vie ţii; • Lipsa unor m ăsuri privind dezvoltarea şi între ţinerea infrastructurii comunei, de reabilitare a str ăzilor şi a drumurilor vicinale şi comunale, extinderea re ţelelor de canalizare, modernizarea re ţelelor de alimentare cu ap ă, gaze naturale; • Lipsa unor m ăsuri moderne de colectare şi transfer a de şeurilor şi perpetuarea depozit ării haotice pe marginile v ăilor ce traverseaz ă intravilanul; • Lipsa m ăsurilor de protec ţie a monumentelor istorice din patrimoniul na ţional şi construc ţiilor din zona protejat ă. Alternativa 2 reprezint ă o variant ă a alternativei 1 (varianta aleas ă de beneficiar şi avizat ă în Consiliul Local Axente Sever - aceast ă variant ă este alternativa optim ă, supus ă aten ţiei Agen ţiei de Protec ţie a Mediului Sibiu în vederea ob ţinerii Avizului de Mediu), ce poate fi aplicat ă în condi ţiile legii. Principalul aspect cu impact negativ ce rezult ă din aplicarea alternativei 2 este extinderea haotic ă a zonelor de locuire. În cazul neimplement ării PUG-ului, chiar dac ă se va realiza extinderea re ţelei de canalizare în comun ă, lipsa unor obligativit ăţ i pe linie urbanistic ă de conectare a tuturor locuin ţelor sau obiectivelor de orice natur ă la re ţea va permite continuarea practicilor de evacuare a apelor uzate în mod necontrolat, ceea ce ar avea un efect negativ asupra biocenozelor din pârâurile care se constituie în receptori finali, asupra pânzei de ape freatice, a solului şi implicit asupra vegeta ţiei şi faunei în general. Schimbarea for ţat ă a destina ţiei terenurilor, nereglementat ă, poate avea efecte negative asupra mediului şi anume: • realizarea de construc ţii în locuri ce g ăzduiesc poate importante habitate naturale protejate situate pe teritoriul comunei, cu efect negativ asupra florei, şi faunei din zon ă;
28 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
• realizarea unor investi ţii pe suprafe ţe de terenuri care în mod normal ar trebui s ă constituie zone de protec ţie (sanitar ă, ale unor monumente istorice etc); • defri şă ri necontrolate. Dezvoltarea la întâmplare a localit ăţ ilor, sub presiunea economiei de pia ţă , f ără stabilirea unor obiective şi mai ales de priorit ăţ i de ac ţiune, ar contraveni principiilor dezvolt ării durabile şi chiar dac ă nu ar avea efecte catastrofale asupra mediului, ar avea conotaţii negative pentru dezideratul de dezvoltare armonioas ă a comunei în contextul protej ării mediului înconjur ător. Ca o regul ă universal valabil ă în cazul oric ărei forme de plan de sistematizare a unor zone sau localit ăţ i, se poate afirma c ă şi în cazul comunei Axente Sever, alternativa „zero” (adic ă neimplementarea planului - în spe ţă a PUG-ului) nu poate fi luat ă în considerare, aceast ă variant ă fiind cea mai d ăun ătoare mediului dintre toate cele posibile. La nivelul zonific ării existente se remarc ă o serie de disfunc ţionalit ăţ i care se pot remedia fie cu ocazia elabor ării noului PUG, fie pe perioada de valabilitate a acestuia, dintre care, men ţion ăm: -protejarea zonelor delimitate cu monumenter de arhitectur ă şi situri arhelogice; -executarea re țelelor de alimentare cu ap ă și de canalizare.
I.3. Popula ţia Comunei Axente Sever
Recens ământul popula ţiei reprezint ă o observare statistic ă total ă, special organizat ă, în vederea cunoa şterii num ărului popula ţiei unei ţă ri la un moment dat şi a structurii acesteia dup ă caracteristici demografice, social-culturale şi economice. Ac ţiuni de mare amploare şi complexitate, recens ămintele popula ţiei s-au efectuat din cele mai vechi timpuri şi pe teritoriul ţă rii noastre. Cronica statisticii oficiale din România consemneaz ă asemenea preocup ări înc ă de la Unirea Principatelor din 1859. Ultimul recens ământ reprezint ă cel de-al doisprezecelea recens ământ al popula ţiei organizat pe principii moderne în ţara noastr ă, dup ă cele pe care cronologia le consemneaz ă, dup ă cum urmeaz ă: Recens ământul din 1859-1860, decembrie 1899, 19 decembrie 1912, 29 decembrie 1930, 6 aprilie 1941, 25 ianuarie 1948, , 21 februarie 1956, 15 martie 1966, 5 ianuarie 1977, 7 ianuarie 1992, 18 martie 2002, recens ământul popula ţiei şi al locuin ţelor din 2011 Un moment important în istoricul recens ămintelor popula ţiei a fost cel din 15 martie 1966, când pentru prima dat ă, simultan cu recens ământul popula ţiei, s-a efectuat şi recens ământul locuin ţelor. Concep ţia modern ă care st ă la baza organiz ării recens ămintelor popula ţiei are unele tr ăsături specifice: - este o opera ţiune ini ţiat ă de stat, investit ă cu autoritate legal ă şi efectuat ă pe baza unui act normativ; - se efectueaz ă pe un teritoriu bine determinat, asupra c ăruia se întinde suveranitatea statului respectiv; - se caracterizeaz ă prin universalitate, adic ă sunt supuse înregistr ării toate persoanele din statul respectiv f ără nici o excep ţie; - se caracterizeaz ă prin simultaneitate, ceea ce înseamn ă c ă persoanele de pe întregul teritoriu se înregistreaz ă cu situa ţia la un moment dat, acela şi pentru to ţi. Acesta este denumit" moment de referin ţă " sau "moment critic " al recens ământului. - unitatea de observare a recens ământului: persoana, gospod ăria, gospod ăria institu ţional ă,nucleul familial, unitatea de locuit, cl ădirea. - toate persoanele au obliga ţia de a furniza personalului de recens ământ informa ţii corecte şi complete, informa ţii care sunt strict confiden ţiale şi sunt utilizate numai în scopuri statistice. Scopul fundamental al recens ământului este acela de a oferi informa ţii esen ţiale pentru politicile guvernamentale în domeniul economic şi social, inclusiv pentru dezvoltarea uman ă. Astfel, datele cu privire la num ărul şi structura gospod ăriilor şi familiilor, nivelul de instruire a persoanelor, etnia, limba matern ă, religia, resursele de munc ă, gradul de ocupare şi repartizarea for ţei de munc ă pe activit ăţ i şi ocupa ţii în teritoriu, condi ţiile de locuit ale popula ţiei, nu se pot ob ţine decât cu ocazia recens ămintelor. Recens ământul din 2011 rămâne înscris ca cea mai important ă şi complex ă cercetare statistic ă dup ă integrarea României în Uniunea European ă . Compararea datelor furnizate de recens ământul din 2002, cu cele din 1992, consemneaz ă faptul c ă popula ţia şi structura ei demografic ă au înregistrat în aceast ă perioad ă evolu ţii, tendin ţe şi muta ţii noi, diferite de cele care au avut loc în deceniile anterioare. Ele au fost determinate sau influen ţate de ac ţiunea unui complex de factori de natur ă politic ă şi economic ă, specifici ultimului deceniu, rezulta ţi din dificilul proces de tranzi ţie, de reformare a economiei şi societ ăţ ii române şti pe calea moderniz ării şi a valorilor democra ţiei. Modific ările structurale care s-au produs în ace şti ani au condus şi în jude ţul Sibiu la unele fenomene specifice de ordin cantitativ, dar şi calitativ atât în ceea ce prive şte evolu ţia num ărului popula ţiei, cât şi a caracteristicilor ei socio- demografice sau economice.
29 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
NOTE METODOLOGICE – la Recens ământul din 2011 POPULA ŢIA STABIL Ă OBIECTIVE: • prioritar – de a ob ţine informa ţii ample şi de calitate privind num ărul şi distribu ţia teritorial ă a popula ţiei, a structurii demografice şi socio-economice, date referitoare la gospod ăriile popula ţiei, precum şi la fondul locativ şi condi ţiile de locuit ale popula ţiei şi cl ădirile în care se situeaz ă locuin ţele. • complementar – bazei de fundamentare a unei analize adecvate a dinamicii diferitelor fenomene demografice şi socio-economice, obiectiv strâns legat atât de gradul ridicat al comparabilit ăţ ii datelor pe plan interna ţional, cât şi de cel al comparabilit ăţ ii cu datele ob ţinute la recens ămintele anterioare efectuate în România. Scopul fundamental – de a oferi informa ţii esen ţiale şi de calitate pentru politicile guvernamentale în domeniul economic şi social, inclusiv pentru dezvoltarea uman ă. SFERA DE CUPRINDERE - aceea şi ca în cazul recens ământului anterior . S-au înregistrat: • to ţi cet ăţ enii români cu domiciliul în ţar ă (indiferent dac ă la momentul recens ământului se afl ă în ţar ă sau în str ăin ătate), • persoanele de cet ăţ enie str ăin ă sau f ără cet ăţ enie care au domiciliul (re şedin ţa permanent ă) în România sau o re şedin ţă temporar ă (indiferent de motivul stabilirii: refugia ţi, solicitan ţi de azil, solicitan ţi de cet ăţ enie român ă, str ăini sosi ţi pentru afaceri sau în interes personal). Nu s-au înregistrat Persoanele de cet ăţ enie str ăin ă din cadrul reprezentan ţelor diplomatice şi consulare sau al reprezentan ţelor organiza ţiilor interna ţionale şi membrii familiilor lor, personalul for ţelor armate str ăine, personalul flotei comerciale navale şi aeriene, precum şi coresponden ţii de pres ă care la momentul de referin ţă al recens ământului se afl ă pe teritoriul ţă rii. La recens ământ s-au înregistrat, de asemenea, toate cl ădirile de locuit, cl ădirile cu alt ă destina ţie în care se afl ă locuin ţe, cl ădirile cu unit ăţ i de locuit în comun (internate şcolare, c ămine pentru studen ţi, dormitoare pentru muncitori, cămine de nefamili şti, case de copii, c ămine pentru b ătrâni, hoteluri, spitale, sanatorii, cabane turistice etc.) şi locuin ţele din cadrul acestora. Nu s-au înregistrat cl ădirile cu alt ă destina ţie (administrative, industriale, comerciale, agrozootehnice, social- culturale, spa ţii de depozitare), dac ă în incinta acestora nu se afl ă locuin ţe sau unit ăţ i de locuit în comun. Nu se vor înregistra, de asemenea, caz ărmile, închisorile sau alte cl ădiri aflate în incintele p ăzite ale Ministerului Ap ărării Na ţionale, Ministerului de Interne, Ministerului de Justi ţie şi Serviciului Român de Informa ţii. Vor fi exceptate de la înregistrare şi acele cl ădiri situate pe teritoriul României, de ţinute cu titlu de proprietate de alte state, administrate de reprezentan ţele diplomatice şi consulare ale ţă rilor respective sau de reprezentan ţele organiza ţiilor interna ţionale, dac ă în cadrul lor nu au domiciliul cet ăţ eni români. METODA DE ÎNREGISTRARE a fost tradi ţional ă, prin intervievarea direct ă a popula ţiei de c ătre recenzori, răspunsurile fiind înscrise în chestionarele de recens ământ. VÂRSTA - Pentru fiecare persoan ă recenzat ă s-a înregistrat data exact ă a na şterii (anul, luna, ziua), iar prin prelucrarea automat ă a datelor, s-a determinat vârsta în ani împlini ţi a fiec ărei persoane. STAREA CIVIL Ă LEGAL Ă - Starea civil ă legal ă s-a înregistrat pentru toate persoanele recenzate, indiferent de sex si vârst ă , astfel: nec ăsatorit( ă), căsătorit( ă), divor ţat( ă), văduv( ă), pe baza declara ţiei persoanei recenzate . Starea civil ă de fapt eviden ţiaz ă dac ă persoana tr ăia sau nu în uniune consensual ă. S-a considerat c ă tr ăiesc în uniune consensual ă persoanele care convie ţuiesc f ără forme legale de căsătorie, având o re şedin ţă comun ă cu partenerul/partenera. ETNIA - Pentru fiecare persoan ă s-a înscris etnia pe baza propriei declara ţii. La prelucrarea şi prezentarea rezultatelor recens ământului au fost realizate urm ătoarele grup ări: la etnia român ă s-au inclus si persoanele care s-au declarat aromâni si macedoromâni? la maghiari s-au inclus si secuii; iar la germani s-au inclus sa şii şi şvabii. LIMBA MATERN Ă - Limba matern ă reprezint ă prima limba vorbită (în primii ani ai copil ăriei) în mod obi şnuit în familia persoanei recenzate. RELIGIA - Religia reprezint ă credin ţa sau op ţiunea religioas ă sau spiritual ă, înregistrat ă conform declara ţiei fiec ărei persoane, indiferent dac ă aceast ă credin ţă se manifest ă sau nu prin aderarea la o comuniune organizat ă pe baz ă de dogme religioase sau spirituale specifice. Pentru o deplin ă analiz ă de c ătre to ţi cei interesa ţi în evolu ţia popula ţiei comunei Axente Sever, dup ă 1990, oferim urm ătoarele statistici, publicate în materialele de specialitate: Structura şi evolu ţia popula ţiei pe localit ăţ i - la recens ământele din 1992 – 2002 - 2011 Sate 1992 Popula ţia Popula ţia Popula ţia Popula ţia Recens ământ Recens ământ Recens ământ 2020 1992* 2002 2011 Fi şa Localit ăţ ii 10 Axente Sever 2292 2247 2197 2114 Agârbiciu 1522 1522 1537 1269
10 Fi şa U.A.T. Axente Sever – elaborat ă de Direc ţia Jude ţean ă de Statistic ă - octombrie 2020 30 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Şoala 331 331 314 307 Total comun ă 4145 4100 4048 3690 4288 Axente Sever Ilustrând grafic evolu ţia popula ţiei stabile pe componentele din tabelul de mai sus se poate observa c ă -în localitatea Axente Sever, în perioada 1992 – 2011 evolu ţia a fost descresc ătoare, diferen ţa fiind de 113 persoane (5,9% din popula ţia ini ţial ă)
2250 2200 2150 2100 2050 2000 1950 1900 1850 1 2 3 Anul 1992 2002 2011 Populatia 2247 2197 2114
-în satul Agârbiciu – în aceia şi perioad ă, de circa 10 ani – diferen ţa este mult mai mare. Cele 253 de persoane - 16,6% din popula ţia ini ţial ă (1992) reprezint ă o pondere semnificativ ă din totalul popula ţiei.
2500
2000
1500
1000
500
0 1 2 3
Anul 1992 2002 2011 Populatia 1522 1537 1269
În satul Şoala evolutia populatiei stabile între 1992 – 2011 este urm ătoarea (-24 persoane, reprezentând 7,25 %)
31 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
La nivel de comun ă Axente Sever - Evolu ţia populatiei stabile 1992 – 2011 -2020, popula ţia a cunoscut o sc ădere de la 4100 (în 1992) la 3690 (în 2011), iar ulterior o cre ştere la 4288 (2020). Sc ăderea în valori absolute de 410 – reprezentând 10% din popula ţia ini ţial ă se datoreaz ă atât sporului natural negativ (mortalitatea mai mare ca natalitate) cât şi sporului migratoriu (diferen ţa dintre imigran ţi şi emigran ţi) este negativ, cei pleca ţi şi stabili ţi pe alte meleaguri fiind mai mul ţi decât cei stabili ţi în comun ă. Ani 1992* 2002 2011 2020 Total comun ă 4100 4048 3690 4288 Axente Sever
Structura popula ţiei pe localit ăţ i în anul 2011 – cu ocazia efectu ării Recens ământului este urm ătoarea: majoritatea popula ţiei este în Axente Sever (2114 locuitori – reprezentând 58%) ceilal ţi fiind în Agârbiciu (34%) şi Şoala (8%)
Şoala 8%
Agîrbiciu Axente Sever 34% 58%
Comuna AXENTE SEVER – structura popula ţiei dup ă starea civil ă legal ă (în 2011) STAREA CIVILA DE FAPT S T A R E A C I V I L A L E G A L A Persoane care traiesc JUDETUL POPULATIA in uniune MUNICIPII SI STABILA consensuala ORASE TOTAL Informa COMUNE tie Necasatorit(a) Casatorit(a) Vaduv(a) Divortat(a) nedispo nibila Axente Sever 1 2 3 4 5 6 7 Ambele sexe 3690 1580 1667 298 143 * 234 Masculin 1843 899 827 51 64 * 117 Feminin 1847 681 840 247 79 - 117 În graficul de mai jos s-a analizat totalul popula ţiei (de ambele sexe) pe structura dup ă starea civil ă: din 3690 de persoane (rezultate preliminarii recens ământ 2011 – publicate în 2013): persoane nec ăsătorite – 1580 (din care 899 de b ărba ţi şi 681 femei), c ăsători ţi – 1667, v ăduv (a) – 298 şi divor ţat 234; din acestea 234 persoane tr ăiesc în uniune consensual ă.
Divortat(a) 4% Vaduv(a) 8% Necasatorit(a) 43%
Casatorit(a) 45%
32 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Popula ţia stabil ă dup ă principalele limbi materne la recens ământul din 2011 : La nivel de comun ă Axente Sever – recens ământ 2011, structura popula ţiei este urm ătoarea Popula ţie total ă: Români Maghiari: Germani: 3565 3524 25 14 Din 3565 de persoane – 3524 sunt români, 25 maghiari şi 14 germani; este interesant ă evolu ţia structurii popula ţiei în sec. XX: structura popula ţiei din comun ă ( dup ă na ţionalitate) în perioada 1930-1992 2002 Anii/ TOTAL Români Maghiari Germani Romi Alte na ţionalit ăţ i (Ţigani) 1930 3183 1604 23 1549 7 1956 3760 2178 21 1535 23 3 polonezi 1966 4610 2765 43 1792 7 1 sârb, 1 rus, 1 polonez 1977 5681 2948 24 2293 413 2 ru şi, 1 nedeclarat 1992 4100 3367 41 167 524 1 polonez 2002 4048 3836 30 38 144 -
Într-o alt ă situa ţie la recens ământul din 2011, structura popula ţiei stabile dup ă etnie este urm ătoarea: Din totalul popula ţiei stabile de 3690 de locuitori: 3269 sunt români, 24 maghiari, 210 romi, 20 germani; aici ap ărând romii. Din analiza num ărului de absolve ţi de studii superioare, comuna Axente Sever se situeaz ă pe locul trei în jude ţul Sibiu; astfel în 2002 locul I – era ocupat de comuna Şelimb ăr (128 de absolven ţi), Cristianul (cu 114) şi Axente Sever cu 102, înaintea comunei R ăş inari ce avea 98 absolven ţi. În 2011 în structura popula ţiei stabile se consemneaz ă 234 de absolven ţi cu studii superioare, din care 219 cu licen ţă . De asemenea în comun ă sunt 84 absolven ţi de studii post-liceale şi de mai ştri, 802 studii liceale, 673 studii profesionale şi ucenici, etc. Popula ţia stabil ă dup ă principalele religii, la recens ământul din 2011: Popula ţia Ortodoc şi Romano- Greco- Reformat ă Baptist ă penticostal ă Advestist ă stabil ă în catolic ă catolic ă de ziua de Axente 7-a Sever 3565 3121 16 349 12 31 6 3 Obs: nici o persoan ă nu s-a declarat f ără religie, ateu sau de religie nedeclarat ă . Ponderea majoritar ă o constituie popula ţia ortodox ă, reprezentând 87,54% din popula ţie; urmeaz ă credincio şii greco-catolici cu 9,78% şi bapti ştii cu 0,86% - 31 de credincio şi. O situa ţie urm ărit ă de recens ământul din 2011 a fost situa ţia persoanelor prezente – temporar absente din gospod ării: Persoane prezente Per temporar absente Din care plecate Din care plecate în ţar ă În str ăin ătate Ambele masc Fem Ambele M F Ambe sexe masc Fem Ambe masc Fem sexe sexe sexe 3501 1745 1756 64 41 23 15 11 4 49 30 19 (Continuare tabel precedent) Persoane plecate pentru o Din care plecate: perioad ă îndelung în ţar ă în str ăin ătate Ambe sexe M F Ambe sexe M F Ambe M F sexe 250 129 121 17 10 7 233 119 114
Structura popula ţiei comunei Axente Sever la 1 ianuarie 2020, pe grupe de vârst ă: Grupa 0-4 5-9 10- 15- 20- 25- 30- 35- 40- 45- 50- 55- 60- 65- 70- 75- 80- 85- vârst ă 14 19 24 29 34 39 44 49 54 59 64 69 74 79 84 peste (ani) Popula ţie 179 239 224 224 254 371 306 319 353 396 130 259 267 236 135 124 91 78 PIRAMIDA VÂRSTELOR ÎN COMUNA AXENTE SEVER (2020)
33 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Locuin ţele conven ţionale pe forme de proprietate (2011) Nr. locuin ţe Forma de proprietate conven ţional Privat ă particular ă Proprietate de stat Proprietate a cultelor Nr. In % fa ţă nr In % fa ţă de nr In % fa ţă de de total total total 1333 1318 98,9 9 0,7 6 0,5 Obs: nu exist ă locuin ţe conven ţionale proprietate privat ă de grup, cooperatist ă sau asociativ ă, singurele propriet ăţ i fiind cele private particulare, de stat şi a cultelor. Locuin ţe conven ţionale dup ă dotarea cu instala ţii şi dependin ţe Num ăr Alimentare cu Instala ţie de Instala ţie Înc ălzire Buc ătărie în Baie în locuin ţe ap ă în locuin ţă canalizare în electric ă central ă locuin ţă locuin ţă locuin ţă Nr În % Nr. În Nr În % Nr În Nr În Nr % % % % 1333 1190 89,30 1121 84,1 1300 97,5 326 24,50 1259 94,4 920 69% CL ĂDIRI DUP Ă ANUL CONSTRUIRII, LA NIVEL DE COMUN Ă – 2002 Total Pân ă 1901- 1915- 1930- 1945- 1961- 1971- 1976- 1981- 1986- 1991- 2001- cl ădiri la 1914 1929 1944 1960 1970 1975 1980 1985 1990 2000 2002 1900 1227 157 46 105 101 327 260 128 79 19 19 32 4 Not ă: diferen ţa dintre num ărul total de cl ădiri la cele dou ă recens ăminte (2011-2002) relev ă realitatea dezvolt ării sectorului imobiliar în comun ă: 106 de construc ţii noi, într-un deceniu (rezultate preliminarii) Structura popula ţiei stabile la 1 ianuarie 2020, dup ă sex, total - masculin ă 2172 - feminin ă 2116 Total comun ă Axente Sever 4288
34 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
I.4. Unitatea administrativ teritorial ă comuna Axente Sever Comuna Axente Sever este legal înfiin ţat ă începând cu data de 30 iulie 1993, comuna având Codul Unic de Înregistrare CUI: 4406126 Ca unitate teritorial administrativ ă a fost înfiin ţat ă prin Legea nr. 2/1968 –legea împ ărţirii territorial administrative a Republicii Socialiste România. Prin aceast ă lege se stabilesc urm ătoarele: Art. 1. - Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unit ăți administrativ-teritoriale: județul, ora șul și comuna. Art. 2. - Capitala Republicii Socialiste România este municipiul Bucure ști. Art. 3. - Jude țul este alc ătuit din ora șe și comune - unit ăți de baz ă ale organiz ării administrativ-teritoriale a țării - în func ție de condițiile geografice, economice și social-politice, etnice și de leg ăturile culturale și tradi ționale ale popula ției. Art. 5. - Comuna este unitatea administrativ-teritorial ă care cuprinde popula țțția rural ă unit ă prin comunitate de interese șșși tradi țțții, fiind alc ătuit ă din unu sau mai multe sate, în func țțție de condi țțțiile economice, social-culturale, geografice șșși demografice. Prin organizarea comunei se asigur ă dezvoltarea economic ă, social-cultural ă șșși gospod ăreasc ă a localit ățțților rurale. Satele în care î și au sediul organele de conducere ale comunei sînt sate-re ședin ță. Art. 7. - Ora șele și comunele care, datorit ă condi țiilor climaterice, hidrologice sau a șez ării lor, prezint ă importan ța pentru ocrotirea s ănătății și asigurarea odihnei cet ățenilor, sînt organizate ca sta țiuni balneoclimaterice. Art. 9. - Unit ățile administrativ-teritoriale, denumirea și componen ța lor, municipiile re ședin țe de jude țe, precum și satele re ședin țe de comune sînt cele prev ăzute în anex ă la prezenta lege. La punctul 6 din Anexa 1 este inclus ă comuna Axente Sever format ă din satele : 1. Axente Sever, 2. Agirbiciu,3. Soala Comuna are sediul în Axente Sever nr. 165 şi este legal reprezentat ă prin primar Marius Grecu , ales la alegerile locale din 2012, pentru perioada 2012-2016 - 2020 Secretar: Iuga Maria Andreea Contabil: Lupu Adelina Carmen ,,Primarul, viceprimarul, secretarul unit ăţ ii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structur ă func ţional ă cu activitate permanent ă, denumit ă primaria comunei, ora şului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispozi ţiile primarului, solu ţionând problemele curente ale colectivit ăţ ii locale. Legea 215 / 2001 art. 91 COMPONEN ŢĂ CONSILIULUI LOCAL AXENTE SEVER Numele-Prenumele Adresa Forma ţiuneapolitic ă Vasilescu Liviu-Grigorie Axente Sever nr. 336 PNL Bugner Octavian - Mihail Axente Sever nr. 367 PNL Ra ţiu Nicolae Şoala, nr. 53 USL Pologea Ilie PNL
Vlad Ovidiu PNL
Stoica Ioan Mihail PNL
Rampa Marius PNL
Paul Alin - Claudiu PNL
Petri şor Gheorghe; Agirbiciu, nr. 91 PDL Oltean Precup Agirbiciu, nr. 419 PSD Rotar Mircea AxenteSever, nr. 499 PSD Cri şan Cornel PSD
Borbel Ioan ALDE
COMISII DE SPECIALITATE A. COMISIA PENTRU AGRICULTUR Ă, ACTIVIT ĂŢ I ECONOMICO-FINANCIARE, AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI URBANISM B. COMISIA PENTRU ÎNVÂ ŢĂ MÂNT, S ĂNĂTATE, FAMILIE, MUNC Ă ŞI PROTEC ŢIE SOCIAL Ă, PROTEC ŢIA COPILULUI, TINERET ŞI SPORT, ACTIVIT ĂŢ I SOCIAL-CULTURALE ŞI CULTE C. COMISIA PENTRU PROTEC ŢIA MEDIULUI ŞI TURISM, JURIDIC Ă ŞI DE DISCIPLIN Ă
35 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Prim ăria Comunei Axente Sever se constituie ca o structur ă func ţional ă cu activitate permanent ă format ă din primarul, viceprimarul, secretarul unit ăţ ii administrativ-teritoriale şi aparatul propriu al primarului. Prin HCL 28/2020 s-a adoptat Regulamentul de de organizare şi func ţionare al aparatului de specialitate al Primarului Comunei Axente Sever şi al Serviciilor din subordinea Consiliului Local al Comunei Axente Sever , care are urm ătoarea structur ă: Prevederi Generale (cap. I), Obiectul de activitate (II), Patrimoniul (III), Bugetul şi administrarea acestuia (IV), Structura organizatoric ă (V), Sistemul de control intern managerial din UAT comuna Axente Sever (VI), Dispozi ţii finale (VII). Regulamentul de organizare şi func ţionare al aparatului de specialitate al primarului comunei Axente Sever a fost elaborat în baza OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, în temeiul cãrora îsi desfãsoarã activitatea. Întreaga activitate a Prim ăriei comunei AXENTE SEVER se subordoneaz ă principiului legalit ăţ ii şi al consult ării cet ăţ enilor, gestion ării responsabile şi eficiente a problemelor publice, în interesul colectivit ăţ ii locale. În cadrul Regulamentului sunt prezentate principalele atribu ţii ale Primarului, Viceprimarului, şi Secretarului General al comunei. Patrimoniul comunei Axente Sever se constituie din bunurile mobile şi imobile care apar ţin domeniului public al localit ăţ ii, domeniului privat al acesteia, la care se adaugă drepturile şi obliga ţiile cu caracter patrimonial. Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile. Domeniul privat este alc ătuit din bunuri mobile şi imobile, ce nu apar ţin domeniului public, dobândite prin modalit ăţ le prev ăzute de lege. Consiliul local al comunei Axente Sever hot ărăş te ce bunuri apar ţin domeniului public sau privat s ă fie date în administrarea regiilor autonome şi institu ţiilor publice, s ă fie concesionate ori închiriate. Consiliul local hot ărăş te cu privire la cump ărarea şi vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat al localit ăţ ii, în condi ţiile legii, având obliga ţia inventarierii acestora. Consiliul local poate da în folosin ţă gratuit ă, pe termen limitat, imobile din patrimoniul lui societ ăţ ilor şi institu ţiilor de utilitate public ă sau de binefacere, recunoscute ca persoane juridice, în scopul îndeplinirii unor activit ăţ i care satisfac cerin ţele cet ăţ enilor din comuna. Bugetul comunei Axente Sever se administreaz ă în condi ţiile prev ăzute de lege, în conformitate cu principiile autonomiei locale, anualit ăţ ii, specializ ării bugetare şi echilibrului. Bugetul comunei Axente Sever se elaboreaz ă, se aprob ă, şi se execut ă în condi ţiile legii. Impozitele şi taxele locale se stabilesc de c ătre Consiliul local al comunei Axente Sever, în limitele şi condi ţiile legii. Bugetul local este alc ătuit din venituri proprii ob ţinute din taxe şi impozite locale, din transferuri de la bugetul de stat, fonduri cu destina ţie special ă şi venituri ob ţinute din împrumuturi externe. Prim ăria, ca institu ţie public ă cu activitate permanent ă care aduce la îndeplinire efectiv ă hot ărârile Consiliului Local şi solutioneaz ă problemele curente ale comunei Axente Sever, se constituie din. Primar, viceprimar, secretar general şi aparatul de specialitate al Primarului. Aparatul de specialitate al primarului comunei Axente Sever este organizat pe compartimente si servicii conform organigramei aprobate de Consiliul local (a se vedea Anexa: Organigrama 2020 ) Structura organizatoric ă este urm ătoarea: 1. – Primar 2. - Viceprimar 3. – Secretar general al comunei 4. –Consilier al primarului (subordonat direct Primarului) Serviciile şi compartimentele din cadrul Prim ăriei Comunei Axente Sever sunt: 5. Compartiment Juridic 6. –Biroul Financiar-Contabil compus din 2 compartimente: a. Compartiment Contabilitate b. Compartiment Impozite şi Taxe 7. –Compartiment Rela ţii cu Publicul (cu atribu ţii privind arhiva, site-ul web al prim ăriei şi mass- media) 8. – Compartiment Asistenta social ă 9. - Compartiment Agricol 10. -Compartiment Resurse umane şi func ţii publice 11. -Compartiment Urbanism 12. Compartiment Protec ţie Civil ă 13. -Compartiment Administrativ de Deservire 14. – Compartiment Gospod ărire Comunal ă 15. –Compartiment Cultur ă În subordinea direct ă a Consiliului Local al comunei Axente Sever sunt:
36 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
16. Serviciul Public Comunitar Local de Eviden ţă a Persoanelor al comunei Axente Sever– SPCLEP AXENTE SEVER are dou ă compartimente: • Compartiment Eviden ţa Popula ţiei – 2 posturi • Compartiment Stare Civil ă – 1 post 17. Serviciul Voluntar pentru Situa ţii de Urgen ţă , a fost înfiin ţat în temeiul Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.75/2019 privind aprobarea Criteriile de perforrnanta privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor voluntare si a serviciilor private pentru situatii de urgen ţă . Serviciul Voluntar pentru Situa ţii de Urgenta al Comunei Axente Sever, jude ţul Sibiu are încadrat cu un num ăr de 19 persoane, din care 1 angajat şi 18 voluntari, cu urm ătoarea structura: • un Compartiment pentru prevenire , cu un num ăr de 4 speciali şti pentru prevenire, care au ca principal ă atribu ţie prevenirea apari ţiei st ărilor poten ţial generatoare de situa ţii de urgen ţă pe întreg teritoriul sectorului de competen ţă , stabili ţi astfel: – pentru institu ţiile publice și operatorii economici din subordinea Consiliului local, un specialist; – pentru 500 de gospod ării, un specialist (în mediul rural) • Echipele specializate sunt compuse din: – 1 echip ă specializat ă în domeniul avertizare-alarmare-căutare-deblocare-salvare-evacuare, cu atribu șii în cazul situa șiilor de urgen șa determinate de toate tipurile de risc identificate; – 1 echip ă specializat ă pentru stins incendii.
Atribu ţii, competen ţe si raspunderi cu caracter general ce revin structurilor din aparatul de specialitate al primarului comunei Axente Sever si serviciilor din subordinea Consiliului local (art. 43- Regulament): 1. Respectarea regulementelor, a procedurilor de lucru si a standardelor Sistemului de control intern/managerial aprobate și a Codului etic și de integritate al comunei Axente Sever. 2. Întocmirea proiectelor de hot ărâri, a expunerilor de motive si a rapoartelor de specialitate din domeniul propriu de activitate; 3. Cunoa şterea permanent ă a modific ărilor legislative care reglementeaz ă domeniul de activitate propriu; 4. Realizarea la termen a tuturor ac ţiunilor şi activita ţilor necesare implemant ării sistemelor si programelor de informatizare ale institu ţiei in domeniul propriu de activitate; 5. Realizarea la termen a programelor şi activit ăţ ilor proprii; întocmirea la termen a documentelor de angajare bugetar ă si de plat ă; 6. Solu ţionarea şi transmiterea r ăspunsurilor în termenul legal la toate adresele, cererile, peti ţiile si reclama ţiile primite. 7. Furnizarea prompt ă a informa ţiilor rezultate din activitatea proprie solicitate de c ătre un alt compartiment; 8. Punerea în aplicare a hot ărârilor consiliului local din domeniul propriu de activitate; 9. Asigurarea in ţierii procedurilor de achizi ţie publice de servicii/ produse/ lucr ări, la termen, astfel încât finalizarea procedurii prin încheierea contractului de achizi ţie public ă s ă fie f ăcut ă la momentul oportun; 10. Elaborarea documentelor din cadrul documenta ţiei de atribuire a contractelor de achizi ţie public ă aferente lucr ărilor, serviciilor si produselor specifice fiec ărui compartiment de specialitate în vederea ini ţierii si derul ării procedurilor de achizi ţie public ă respectiv întocmirea contractelor incheiate, conform procedurii de efectuare a achizi ţiilor publice; 11. Fac parte din comisiile de evaluare a ofertelor, comisii desemnate pentru atribuirea contractelor de achizi ţie public ă, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. 12. Furnizarea informa ţiilor de interes public, conform prevederilor legale; 13. Intocmirea, cu asisten ţa secretarului general al comunei Axente Sever, a contractelor de achizi ţii publice a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. 14. Participarea în cazul comisiilor de specialitate înfiin ţate în baza hot ărârilor Consiliului local al comunei Axente Sever sau prin Dispozi ţia Primarului comunei Axente Sever. 15. Perfec ţionarea permenent ă a preg ătirii profesionale;
37 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
16. Semnalarea c ătre conducerea institu ţiei a oric ăror probleme deosebite legate de activitatea acesteia, despre care se ia cuno ştin ţă în timpul îndeplinirii sarcinilor sau în afara acestora, chiar dac ă nu vizeaz ă direct domeniul în care are responsabilit ăţ i şi atribu ţii; 17. Persoana c ătre persoana responsabil ă cu arhiva unit ăţ ii a unit ăţ ilor arhivistice create, în vederea arhiv ării acestora; 18. Îndeplinirea oric ăror altor atribu ţii, sarcini şi lucr ări din domeniul propriu de activitate, încredin ţate verbal, în scris sau dispuse prin act administrativ emis de c ătre primar;
Ĩn Primaria comunei Axente Sever sunt respectate dispozi ţiile Legii 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei si b ărba ţi şi a Legii 52/2003 privind transparen ţa decizional ă în administra ţia public ă. Dispozi ţiile Regulamentului se aplic ă func ţionarilor publici şi personalului cu contract individual de munc ă, din aparatul propriu al primarului. Func ţionarii publici şi personalul angajat cu contract individual de muncă, fiecare în domeniul lor de activitate, sunt în serviciul colectivit ăţ ii locale şi asigur ă satisfacerea cerin ţelor cet ăţ enilor prin aplicarea corect ă a legilor, a altor acte normative, inclusiv a Hot ărârilor Consiliului Local şi Dispozi ţiilor Primarului. Func ţionarii publici din aparatul de specialitate al primarului se bucur ă de stabilitate în func ţie şi se supun reglement ărilor Statutului Func ţionarilor Publici şi Codului de conduit ă a func ţionarilor publici. Personalul angajat cu contract individual de munc ă nu are calitate de func ţionar public şi se supune reglement ărilor prev ăzute de legisla ţia muncii. Cele mai importante compartimente în rela ţia cu publicul sunt urm ătoarele : Compartiment Rela ţii cu Publicul ; în cadrul compartimentului î şi desf ăş oar ă activitatea 1 functionar public, cu urm ătoarele atribu ţii: a) Îndepline şte atribu ţiile ce decurg din aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa ţiile de interes public, r ăspunde de rela ţia cu societatea civil ă, conform Legii nr. 52/2003 privind transparen ţa decizional ă în administra ţia public ă şi îndepline şte urm ătoarele atribu ţii sprcifice: - prime şte peti ţiile cet ăţenilor (cereri, reclama ţii, sugestii, etc.) şi le înregistreaz ă pe tipuri de probleme; - informeaz ă cet ăţenii privind diverse tipuri de probleme legate de activitatea prim ăriei şi a altor institu ţii publice aflate în subordinea Consiliului local Axente Sever; - transmite c ătre compartimentele de specialitate din cadrul primăriei documente înregistrate şi repartizate; etc Compartiment Asisten ţă social ă; în cadrul compartimentului î şi desf ăş oar ă activitatea 2 func ţionari publici şi asisten ţi personali ai persoanelor cu handicap – personal contractual, în conformitate cu prevederile HG nr.797/2017. În luna octombrie 2020, sunt în urm ărireaCompartimentului urm ătoarele: -20 dosare de ajutoare sociale, -62 de dosare pentru sus ţinerea familiei, -13 dosare ajutoare înc ălzire cu gaze; -40 dosare ajutoare de înc ălzire cu lemne; -1 dosar tichet social pentru gr ădini ţă ; -23 dosare de indemniza ţii persoane cu handicap, -12 dosare de asisten ţi personali ai persoanelor cu handicap. În comun ă nu sunt asisten ţi medicali comunitari şi mediatori sanitari. Compartimentul colaboreaz ă cu Direc ţia general ă Asisten ţă Social ă Jude ţean ă pentru Protec ţia Copilului, cu Autoritatea Tutelar ă şi cu Direc ţia de Munc ă şi Protec ţie Social ă. Principalele atribu ţii sunt: a) asigur ă şi organizeaz ă activitatea de primire a solicit ărilor privind beneficiile de asisten ţă social ă; b) pentru beneficiile de asisten ţă social ă acordate din bugetul de stat realizeaz ă colectarea lunar ă a cererilor şi transmiterea acestora c ătre agen ţiile teritoriale pentru pl ăţ i şi inspec ţie social ă, c) verific ă îndeplinirea condi ţiilor legale de acordare a beneficiilor de asisten ţă social ă, conform procedurilor prev ăzute de lege sau, dup ă caz, stabilite prin hot ărâre a consiliului local, şi preg ăte şte documenta ţia necesar ă în vederea stabilirii dreptului la m ăsurile de asisten ţă social ă; d) întocme şte dispozi ţii de acordare/respingere sau, dup ă caz, de modificare/suspendare/încetare a beneficiilor de asisten ţă social ă acordate din bugetul local şi le prezint ă primarului pentru aprobare;
38 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
e) comunic ă beneficiarilor dispozi ţiile cu privire la drepturile şi facilit ăţ ile la care sunt îndrept ăţ iţi, potrivit legii; f) urm ăre şte şi r ăspunde de îndeplinirea condi ţiilor legale de c ătre titularii şi persoanele îndrept ăţ ite la beneficiile de asisten ţă social ă; etc. Compartiment Agricol ; î n cadrul compartimentului isi desfasoara activitatea 2 functionari publici şi asisten ţi personali ai persoanelor cu handicap - personal contractual. Principalele atribu ţii: 1. Completează şi conduce eviden ţa în registrul agricol. 2. Completeaz ă şi elibereaz ă bilete de proprietate pentru de ţin ătorii de animale. 3. Completarea şi eliberarea certificatelor de produc ător. 4. Completeaz ă şi elibereaz ă adeverin ţe cu privire la registrul agricol. 5. Elibereaz ă titluri de proprietate. 6. Face modific ări în registrul agricol pentru orice act prezentat (contract de vânzare cump ărare, dezbateri succesorale sau orice act prin care se modific ă proprietatea). 7. Instrumenteaz ă toate documentele depuse în temeiul legilor privind fondul funciar pentru examinarea şi analizarea acestora de c ătre Comisia local ă de fond funciar a comunei Axente Sever. 8. Ţine leg ătura cu Comisia Jude ţean ă pentru aplicarea legilor fondului funciar. 9. La solicitarea instan ţelor de judecat ă prezint ă în copii toate documentele care au stat la baza constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate. etc. Compartiment Urbanism. Principalele atribu ţii sunt cele rezult ă din aplicarea Legii 50/1991, republicata, privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ţii, cu modific ările şi a normelor de aplicare a Legii 50/1991: - asigur ă desf ăş urarea activit ăţ ii de rela ţii cu publicul privitor la con ţinutul documenta ţiilor pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autoriza ţiilor de construire ; - urm ăre şte rezolvarea coresponden ţei în conformitate cu legisla ţia în vigoare; etc. Compartimentul contabilitate şi compartimentul impunere, urm ărire şi încasare impozite şi taxe locale, alte venituri au atribu ţiilebine definite în acest domeniu, fiind compartimente func ţionale subordonate primarului comunei. Atribu ţiile acestor compartimente acoper ă şi domeniile salariz ării şi resurselor umane, urm ărire, încasare şi executare silit ă, constatare – impunere persoane fizice şi constatare – impunere persoane juridice. Compartiment Protec ţie Civil ă. Principalele atribu ţii sunt: - răspunde de organizarea şi desf ăş urarea tuturor activit ăţ ilor de prevenire şi interven ţie în situa ţii de urgen ţă , potrivit prevederilor legii, regulamentelor, instruc ţiunilor şi ordinelor în vigoare; - conduce activit ăţ ile cu privire la: asigurarea capacit ăţ ii operative şi de interven ţie, pregatire, planificare şi desf ăş urarea activit ăţ ilor comform planului de pregatire şi interven ţie anual al serviciului voluntar; - organizeaz ă şi conduce ac ţiunile echipelor de specialitate sau specializate a voluntarilor în caz de incendiu, calamit ăţ i naturale, explozii şi alte situa ţii de urgen ţă ; Compartiment Administrativ de Deservire are 4 angaja ţi, personal contractual, fiind subordona ţi Viceprimarului comunei Axente Sever. Compartiment Gospod ărire Comunal ă, are 6 angaja ţi, personal contractual, fiind subordona ţi Viceprimarului comunei Axente Sever. Principalele atribu ţii ale compartimentului sunt: - exploatarea în func ţie de necesitatile zilnice programate, a utilajelor si mijloacelor auto de transport marfa, in sustinerea realizarii lucrarilor in conformitate cu programele de activitati si lucrari anuale aprobate; - lucr ări de intretinere şi repara ţii ale mijloacelor auto si utilajelor programate in baza planificarii reviziilor tehnice scadente; - lucr ări de repara ţii ale mijloacelor auto şi utilajelor în urma defect ărilor accidentale; - gestiunea combustibililor, lubrefian ţilor şi accesoriilor consumabile necesare pentru func ţionarea în bune condi ţii a mijloacelor auto si utilajelor; - deservire instalatii auxiliare (iluminat, incalzire, sanitare);
39 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 - lucrari de degajare a terenurilor domeniului public destinate spatiilor verzi, de corpuri straine (resturi menajere, resturi vegetale, ambalaje, etc.); etc Sediul administrativ al comunei este dotat cu mobilier şi echipamente de lucru (sistem informatic, copiatoare, etc.) dot ări relativ noi ce asigur ă buna func ţionare a activit ăţ ii curente a aparatului de specialitate al Prim ăriei Comunei Axente Sever. Re ţeaua informatic ă necesit ă mentenanţă periodic ă şi proceduri sistematice privind securitatea informa ţiilor, astfel încât protec ţia bazelor de date s ă fie asigurat ă permanent. Baza material ă aflat ă în domeniul privat al comunei are nevoie de între ţinere periodic ă precum şi de înnoire şi completare cu mijuloace fixe performante, în vederea între ţinerii corespunz ătoare a domeniului public.
I.4.1.Echiparea edilitar ă a comunei Axente Sever Localit ăţ ile componente ale comunei Axente Sever sunt a şez ări de tip adunat, str ăzile principale fiind largi (15-20 m), cu casele aliniate la marginea drumului, dup ă modelul saxon, fiind lipite una de alta, accesul în gospod ărie făcându-se prin por ţi înalte (masive, montate în ziduri groase) Comuna Axente Sever cu suprafa ţa total ă de 73,7 kmp are, în conformitate cu Inventarul Domeniului Public al Comunei Axente Sever 11 , o re ţea dens ă de str ăzi şi drumuri vicinale Comuna AXENTE Trei str ăzi principale: SEVER: -str. Ioan Axente Sever – în localitatea Axente Sever 3 -str. Ion Agîrbiceanu în localitatea Agârbiciu str ăzi principale -str. Calea Viilor – în localitatea Şoala 48 str ăzi secundare: 48 de str ăzi secundare în cele trei localit ăţ i componente 78 drumuri vicinale 78 de drumuri vicinale în lungime total ă de 101,80 km 20 fântâni publice 20 de fântâni publice în comun ă Popula ţia stabil ă total ă: 3565 locuitori (2011), din care 1786 masculin şi 1779 feminin Popula ţia stabil ă din 3535 locuitori (2011), din care 1756 masculin şi 1779 feminin gospod ăriile popula ţiei: Num ărul gospod ăriilor 1179 de gospod ării în total (2011) popula ţiei: Num ărul mediu de 3,00 de persoane – mai mare decât media pe jude ţul Sibiu care este de 2,71 persoane într-o gospod ărie: persoane într-o gospod ărie (2011) Num ărul cl ădirilor: 1315 (2011) din care,cl ădiri cu locuin ţe: 1314 (2011) Localitatea -str. Principal ă - str. Axente Sever (nr. 218-650) şi 27 str ăzi secundare Axente Sever 27 Str ăzi secundare în str. La M ărgineanu (nr.4-12), str. M. Eminescu (nr. 590 -), str. Teilor (nr. 564 -573), Axente Sever: str. C ărămizilor (nr. 549-549J), str. Vi şinului (nr. 530-547), str. La Toderic ă (nr. 55- 60), str. La M ăcinic ă (nr. 511-513), str. Şosea - Halt ă (nr. 85-102), str. Dispensar - Halt ă (nr. 102-107), str. Dispensar - Pod CFR (nr. 108-117), str. Ziegler - Pod CFR (nr. 118-136), str. Seseni - Zeghes (nr.468-485), str. Suseni (nr.318-414), str. Bugner - Ţig ănie (nr. 367-400), str. Pod Suseni -Cimitir (nr. 462-465), str. Suseni-Casa parohial ă nr. 338-342, str. Mag.Universal-Şcoala (nr.308-315), str. Prim ărie-Liniile CFR (nr. 155-175), str. Prim ărie-sect. SMA (nr. 166-175), str. Sub Râp ă (nr. 208-217), str. Şosea - Ghiula (nr. 242-248), str. Lupu - Dup ă Gr ădini (nr. 249-258), str. Dup ă Gr ădini - Groap ă (nr. 259-285), str. Marin Chiriac - Lupei (nr. 286-352), str. Mărginean - Dru şan (nr. 353 - 357), str. Timaru - Vel ţan (nr. 392-442) 46 drumuri vicinale în 1)Visa - Carpeni 4 km, 2) Carpeni - 0,8 km, 3) Jongrova - 0,7 km, 4)Curm ătura - lungime de 38,70 km Saivan - 0,4 km, 5)Curm ătura 0,9 km, 6) Rombes - 0,3 km, 7)Z ăvoi - Podul Tîrnavei - Şan ţ -1,9 km, 8)Între Şan ţuri - 0,7 km, 9) Gura Z ăvoiului - 1,0 km, 10) Gura Z ăvoi - Triaj - 1,1 km, 11)Z ăvoi - Drumul Blajului FZ - Hotar Agârbiciu - 1,8 km, 12) SMA - pod CFR -1,1 km, 13)Blocuri - pădure - 1,1 km, 14) Blocuri - Pîraie - 0,5 km, 15) Blocuri - Berbece - 0,5 km, 16)P ădure - Pâraie - 0,5 km,17) Bazin - Berbece - 0,2 km, 18) P ădure - Berbece - 0,3 km, 19) Nan - Berbece - 0,3 km, 20) D ărăban - Gleci -0,8 km, 21) Cimitir - fântâni - 0,4 km, 22) Cimitir - Gligoru ţ - 0,4 km, 23)Moara - Gligoru ţ - 0,4 km, 24) M ăcinic ă - Cimitir sa şi - 0,4 km, 25)M ăcinic ă - Buian - 0,4km, 26)P ărău - Curm ături ţă - 0,4 km, 27)P ădure - Trei Cire şi -0,8 km, 28) P ădure - Hâr ştiu - 0,5 km, 29)Între Vii - 1,4 km, 30) Între Vii - Şes - 0,4 km, 31) Cimitir - Hâr ştiu - pădure - 2,5 km, 32)P ădure - Militari - 1,9 km, 33) P ărău - Vizu - 0,3 km, 34) Hâr şiu -
11 Monitorul Oficial nr. 689/19 septembrie 2002, însu şit de Consiliul Local al Comunei Axente Sever prin HCL nr. 22/8.05.2001 40 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Lenchet - 1,5 km, 35) Salca - Părău - 0,3 km, 36)Drum - Militarii Mici - 0,3 km, 37) Militarii Mici - Militarii Mari - 0,4 km, 38) UM - Calea Şesului - 0,3 km; 39)Calea Şesului - 1,5 km,40)Cruci - Heve ş - 1,0 km, 41) Ses Lung - IAS Vii - 1,2 km, 42) Pârâul Jonului - Heves - 0,3 km; 43) Calea Şesului - Păş une - 0,6 km; 44)Valea Viilor, În Şes, Pe Groap ă -1,2 km, 45)La Gyula - 0,3 km, 46) Sat - Gyula 0,5 km 9 Ci şmele 1.Sub Vii La Pandea (construit ă la 1941), 2.La Sâmbotelecan (1950); 3.La M ărginean în (1942), 4.Dup ă Gr ădini 253 (1950), 5.Dup ă Gr ădini 260 (1950); 6. Suseni La Timaru Axente Sever: (1938), 7. Suseni La Vel ţan (1960), 8. La F ăgărăş an 182 (1975), 9. Ţig ănie 404 (1985) Localitatea Agârbiciu are o Strada Principal ă – denumit ă Ion Agîrbiceanu prin HCL 2014 re ţea stradal ă: şi 16 str ăzi secundare: 16 str ăzi secundare în 1)str.La Vlad (nr.4 -12); 2)str. La Moar ă (nr. 18-24), 3)str. Verz ăriei (nr. 29-36); 4) str. Agârbiciu: Verz ăriei 2 (nr. 49-59); 5)str. Peti şului (nr. 481-453); 6)str. La Cruce (nr. 426-430); 7)str. Între Sa şi (nr. 328-360); 8) str. Spre Şoala (nr. 388-416); 9)str. La Biserici (nr. 293-300); 10)str. La Pruni (nr. 114-267), 11) str. Ţig ănie (nr. 137-158); 12) str. Calea Morii 1 (nr. 159-168); 13) str. Calea Morii 2 (nr. 174-191); 14) str. Dup ă Gr ădini (nr. 181-199); 15) str. Dup ă Rozor (nr. 216-229); 16) str. In Iepes (nr. 230-248) 18 Drumuri vicinale 1)Dealul Şoalei - 3,5 km, 2)Dealul Şoalei - Cărbunari 1,5 km; 3)Copu - Valea Şoalei - în Agârbiciu, 0,5 km; 4)C ărbunari - Valea Şoalei - 1,0 km; 5)V. Şoalei - 0,5 km; 6)V. Şoalei - în lungime total ă Eclejia s ăseasc ă 0,6 km; 7)V. Şoalei - Eclejia româneasc ă 0,6 km; 8)V. Şoalei - Pârâul de 38,60 km Rece 0,9 km; 9)Corm ănoaie - Şesul Gol - 1,8 km; 10) Dealul Bisericii - 1,0 km; 11)Cimitir - Dealul Bisericii - 1,3 km; 12)Calea Calvaserului 11,5 km; 13)Valea Lupului - Urzicare - 1,5 km; 14)Calea - Văii Lupului 4,5 km; 15)Z ăpodea Lung ă - Urizicari - 0,5 km; 16)Groapa Mormântului - Pârâul Ursului - 1,5 km; 17)Corm ănoaie - Strâmb ătura 4,0 km; 18)Locurile Domne şti - Valea Lupului 2,0 km 5 Fântâni în Agârbiciu: 1). Fântân ă - La şosea 312 (1965); 2)Fântân ă - Între Sa şi 395 (1942); 3)Fântân ă - În Verz ărie 66 (1960); 4)Fântân ă - Spre Şoala 378 (1942), 5)Fântân ă - În Iepes 287 (1965) Localitatea Şoala Strada principal ă denumit ă „Calea Viilor” (nr. 1-90) prin HCL 2014 şi urm ătoarele str ăzi: 5 str ăzi secundare 1)strada Heves (nr.15-31); 2) strada Colcer (nr. 170-174), 3)strada Soler (nr. 150- în Şoala: 155),4) strada Pârâu Ţigan (nr. 122-142); 5)strada Vale (nr. 57-70) 14 drumuri vicinale în 1)Sat - Hula 7 km; 2)Cond ăru ţ Mare - 0,7 km; 3)Cond ăru ţ Mic - 0,3 km; 4) La Burbe ş lungime de 24,5 km - 6,6 km; 5)Sat - Fata Halfrond - 3,0 km; 6)Z ăpodia Scurt ă - 0,8 km; 7)Z ăpodia Lung ă în Şoala - 1,0 km; 8) Calea Moti şului - 0,5 km; 9) Cale - Rener - 0,8 km; 10)Sat - Şesul Gol - 0,3 km; 11)Sat - Cur ături - 0,8 km; 12)Cale - Hul ă - Holnic - 1,0 km; 13) Şesul Gol - 1,2 km; 14)Sat - Gincina - 6 fântâni publice în Şoala 1) În Delni ţe 100 (1945); 2)P ărău - La Biserici (1938); 3)Fundul P ărăului 129 (1942); 4)Principal ă 163 (1965); 5) Principal ă 179 (1965); 6)Capul Satului (1950)
Comuna are teren intravilan de 194 ha şi teren extravilan în suprafa ţă de 6570 ha. În componen ţa intravilanului sunt incluse suprafe ţe de teren reprezentând: -zone de desf ăş urare a unor func ţiuni de interes general: administra ţie, cult, cultur ă, înv ăţă mânt, comer ţ; -zone de locuin ţe; -zone de amplasare a unor obiective destinate gospod ăririi comunale; -căi de comunica ţie; -ape, p ăduri, terenuri neproductive.
Tabel cu suprafa ţa intravilan ă/extravilan ă în comuna Axente Sever 12 Suprafa ţa intravilan ă a comunei Axente Sever: Categorie Suprafa ţa (ha) Arabil 102 Păş une 2 Fâne ţe 3 Vii 5 Livezi 2 Pădure -
12 Strategia de dezvoltare economico-social ă 2008-2013 a comunei Axente Sever 41 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Ape şi stuf - Neproductiv 2 Parcuri şi zone verzi - Drumuri şi cfr 3 Cur ţi şi construc ţii 75 Total intravilan 194
Suprafa ţa extravilan ă a comunei Axente Sever: Categorie Sufrafa ţa (ha) Arabil 1536 Păş une 1300 Fâne ţe 363 Vii 153 Livezi 128 Pădure 2038 Ape şi stuf 92 Neproductiv 799 Parcuri şi zone verzi - Drumuri şi cfr 4 Cur ţi şi construc ţii 157 Total extravilan 6570 Pe o parte din terenurile satului Axente Sever s-au construit – în perioada comunist ă - o serie de construc ţii apar ţinând în prezent ora şului Cop şa Mic ă. S-au f ăcut demersuri pentru clarificarea situa ţiei juridice a acestor terenuri, cu sprijinul Consiliului Jude ţean Sibiu. Începând cu anul 2000 exist ă un program anual de reabilitare drumuri comunale, multe str ăzi fiind modernizate. Transportul Sibiu-comuna Axente Sever-Cop şa Mic ă-Media ş, este relativ u şor având în vedere c ă atât localitatea Axente Sever cât şi Agârbiciu sunt situate pe drumul DN14 Sibiu. În prezent traficul rutier (în continu ă cre ştere) trece pe drumul na ţional DN14, prin localit ăţ ile Agârbiciu şi Axente Sever generând aglomer ări în trafic, risc crescut de accidente şi un nivel crescut de poluare (de toate tipurile) şi de trepida ţii ce creaz ă disconfort şi probleme construc ţiilor riverane (majoritatea gospod ăriilor fiind amenajate la str ăzile principale: Ioan Axente Sever şi Ion Agârbiceanu) O solu ţie propus ă şi discutat ă atât în Consiliul Local cât şi cu Consiliul Jude ţean Sibiu o reprezint ă drumul de hotar – cca. 7 km - situat ce leag ă intrarea în satul Agârbiciu (DN14) cu Drumul Blajului DN14B; prin Strategia de Dezvoltare, PUG-ul comunei Axente Sever drumul şi întreaga zon ă a fost integrat ă în intravilan, urmând a se identifica posibilitatea edific ării unui sat de vacan ţă – cartier de tineret (prin parcelarea terenurilor disponibile) şi reabilitarea drumului de hotar prin accesarea de fonduri nerambursabile. În intravilanul localit ăţ ilor componente ale comunei mai sunt - în prezent - str ăzi pietruite sau de p ământ, într-o stare avansata de degradare. De asemenea, acestea nu au - în profil transversal - o configura ţie clar ă. La aceast ă categorie de drumuri intravilane şan ţurile lipsesc pe alocuri, ceea ce face ca apa sa stagneze pe partea carosabil ă, accentuând şi mai mult starea de degradare. In timp s-au format gropi şi f ăga şe, ceea ce face ca circula ţia autovehiculelor s ă se desf ăş oare in conditii improprii. Pe temen mediu şi lung, modernizarea infrastructurii, va avea un impact major în dezvoltarea economico-social ă a comunei Axente Sever, prin sporirea gradului de atractivitate pentru poten ţialii investitori, cresterea siguran ţei circula ţiei, şi dezvoltarea comunei din punct de vedere urbanistic.
Nr. Str ăzi intravilan care necesit ă reabilitare Lungime crt. urgent ă şi au documenta ţie tehnic ă (m) Localitatea Axente Sever 1 Strada Prim ărie – sector SMA – tr. 1 228 2 Strada Prim ărie – sector SMA – tr. 2 125 42 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
3 Strada Prim ărie – Linii CFR 161 4 Strada Halt ă 152 5 Strada Suseni - Zeghes 392 6 Strada La Toderica 132 7 Strada La Margineanu 155 8 Strada La M ăcinic ă 111 Total Axente sever 1456
Localitatea Agârbiciu 1 Strada La Vlad 102 2 Str. Peti şului 334 3 Strada La moar ă 108 4 Strada Verzariei (1) 187 5 Strada La Cruce 127 6 Strada Calea Morii 1 291 7 Strada Calea Morii 2 355 8 Strada In Iepes** 335 9 Strada Dup ă Gr ădini I 97 10 Strada Dup ă Gr ădini II 136 Total Agârbiciu 2072 TOTAL GENERAL 3528 Proiectul tehnic a fost autorizat – prin emiterea autoriza ţiei de construc ţie de reabilitare str ăzi - fiind agreat pentru investi ţia direct ă a Companiei Na ţionale de Investi ţii, semnându-se contractul şi derulându-se în perioada 2021-2022. În anul 2020 a fost inaugurat ă cea mai important ă investi ţie din comuna Axente Sever – fiind modernizat drumul comunal DC6 Agârbiciu – Şoala (7,466 km), în baza contractului de finan ţare nr. 1810/18.10.2017, încheiat cu Ministerul Dezvolt ării Regionale, Administra ţiei Publice şi Fondurilor Europene, autoritate public ă central ă, coordonatoare a Programului na ţional de dezvoltare local ă, care a asigurat în cadrul Programului Na ţional de Dezvoltare Local ă (PNDL) - subprogramul: Modernizarea satului românesc , Domeniul: construirea/ modernizarea/ reabilitarea drumurilor publice clasificate şi încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri jude ţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localit ăţ ilor, finan ţarea acestei investi ţii complexe, valoarea total ă a investi ţiei fiind (la data semn ării contractului) de 16.802.160 lei, din care suma de 16.324.390 lei erau asigurate din bugetul Ministerului. Proiectul „ Modernizare drum comunal DC5 Agârbiciu – Şoala, comuna Axente Sever, jud. Sibiu ” a avut ca OBIECTIV GENERAL: ACCELERAREA DEZVOLT ĂRII ECONOMICE A TERITORIULUI COMUNEI AXENTE SEVER! Obiective specifice: -ÎMBUN ĂTĂŢ IREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE ŞI ACCESIBILITATE A TERITORIULUI COMUNEI AXENTE SEVER ŞI CRE ŞTEREA COMPETITIVIT ĂŢ II LUI CA LOCA ŢII PENTRU AFACERI! Preconizându-se c ă modernizarea drumului va contribui la: -fluidizarea traficului; -traversarea localit ăţ ii în condi ţii de siguran ţă ; -implementarea unor m ăsuri de îmbun ătăţ irea calit ăţ ii mediului înconjur ător şi de dezvoltare durabil ă. În perioada 2017-2020, s-au desf ăş urat lucr ări de investi ţii pe toat ă lungimea acestui drum, suprafa ţa afectat ă de lucr ări, fiind de aproximativ 74 700 mp. La data începerii investi ţiei drumul era la nivel de asfalt şi se afla într-o stare avansat ă de degradare, în profil transversal nemaiavând o configura ţie clar ă. Datorit ă st ării tehnice precare a p ărţii carosabile viteza de deplasare a autovehiculelor era redus ă, nedep ăş ind 30 km/h. Ţinând cont de starea actual ă a drumului, pentru stoparea fenomenului de degradare cât şi pentru îmbun ătăţ irea capacit ăţ ii portante se impunea necesitatea începerii lucr ărilor de modernizare.
43 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Şanturile lipseau pe alocuri, ceea ce f ăcea ca apa s ă stagneze pe partea carosabila, accentuând şi mai mult starea de degradare. In timp s-au format gropi şi f ăgaşe, ceea ce facea ca circula ţia autovehiculelor s ă se desf ăş oare în condi ţii improprii. La intr ările in cur ţi existau accese, situate pe domeniul public al comunei, care nu erau amenajate corespunzator. Siguran ţa circula ţiei era una din problemele acestui drum. In afara de starea de degradare a părţii carosabile, o serie de al ţi factori aveau influen ţe negative asupra siguran ţei circula ţiei pe acest drum. Dintre acesti factori s-au constatat c ă: - lipsea marcajul orizontal; - indicatoare de semnalizare rutiera insuficiente. toate aceste elemente conducând la o sc ădere a capacit ăţ ii de circula ţie şi a vitezei de deplasare pe acest drum şi implicit la o limitare a accesului popula ţiei comunei atât la accesul în gospod ării cât şi la accesul la terenurile aflate în extravilan (hotarul satelor) Lucr ările de consolidare a drumului comunal, de tipul zidurilor de sprijin şi parape ţilor de protec ţie, au fost de complexitate ampl ă, prev ăzându-se parape ţi de siguran ţă şi reconstuindu-se poduri şi pode ţe. În urma execu ţiei proiectului de modernizare drumul are urm ătorul profil transversal: -lăţ imea p ărţii carosabile: 2x2,75 m, -acostamentele: 2x0,75 m, -panta transversal carosabil:_ 2,5% acoperi ş, -panta transversal acostamente-4%. Impactul economic, cultural şi social al implement ării proiectuluia fost deja constatat, modernizarea drumului comunal DC 6 asigurând un confort sporit tuturor locuitorilor prin îmbun ătăţ irea accesului c ătre principalele c ăi de transport zonal/jude ţean/ na ţional precum şi spre obiectivele de interes public locale.
Transportul Sibiu –comuna Axente Sever – Cop şa Mic ă – Media ş Este relativ u şor având în vedere c ă atât localitatea Axente Sever cât şi Agârbiciu sunt situate pe drumul DN Sibiu-Media ş, fiind u şor accesibile; exist ă curse regulate cu autobuzele/ microbuze în direc ţia Sibiu – Media ş De asemenea exist ă sta ţii CFR atât în localitatea de re şedin ţă a comunei Axente Sever, cât şi în satul Agârbiciu, situat la 5 km de Axente Sever. Proiecte pentru reabilitarea infrastructurii de drumuri comunale (2016-2020): -proiect reabilitare str ăzi în comuna Axente Sever – proiect finalizat implementat din bugetul local; -proiect de amenajare parcare c ămin cultural Agârbiciu – proiect finalizat implementat din bugetul local; -proiect amenajare rigole şi trotuare în comuna Axente Sever - proiect finalizat implementat din bugetul local; Re ţeaua stradal ă are urm ătoarea structur ă: Comuna Total re ţea Modernitate Pavate cu piatr ă Pământ Altele Axente stradal ă13 de râu (pavele Sever (asfalt, piatr ă cubic ă) beton) 24,920 km 7 km - 5 km 10 km
Re ţelele ap ă – canal – gaz – telecomunica ţii: Sate Re ţea ap ă Re ţea canal Re ţea gaz TV cablu Internet Axente Sever Da Da - Da Da Da nefunc ţional ă Agârbiciu Da Da - Da Da Da nefunc ţional ă Şoala Nu Nu Lemne Da Da
Re ţele de alimentare cu ap ă Re ţeaua de ap ă sunt executate prin aduc ţiune din fântâni publice şi bazine de ap ă construite în asocia ţii de vecin ătăţ i şi de administra ţia public ă local ă. În Agârbiciu exist ă o asocia ţie de vecin ătate, în Axente Sever exist ă 7 asocia ţii de vecin ătate iar în Şoala o singur ă asocia ţie.
Repere în alimentarea cu ap ă în satul Axente Sever 14
13 Strategia de dezvoltare economico-social ă 2008-2013 a comunei Axente Sever 14 Gabor Ioan, Monografia comunei Axente Sever, pag. 200 44 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Timp de secole alimentarea cu ap ă s-a f ăcut din fântânile gospod ăriilor sau publice. Acestea se reparau periodic de c ătre administra ţie. Captarea de surse de ap ă şi construirea de apeducte s-a demonstrat prin descoperirea unor tuburi de argil ă din sec. XV, în biserica evanghelic ă; cu ajutorul acestora era adus ă apa în cetatea ţă răneasc ă. -la începutul sec. XX trei familii au amenajat o fântân ă pe un deal în spatele gr ădinilor şi au adus apa pe conducte pân ă la ci şmelele situate în fa ţa caselor lor, de acolo luând ap ă to ţi locuitorii uli ţei Teches; -în 1929 s-au înregistrat cheltuieli pentru realizarea unor aduc ţiuni de ap ă, cheltuindu-se suma de 8639 lei -în 1968 s-a constituit prima asocia ţie de 90 familii care au construit 5 fântâni şi un bazin colector de 50000 litri; captarea s-a f ăcut la ini ţiativa ing. Gheorghe P ălădu ţă , care a contribuit şi la proiectarea instala ţiilor şi la îndrumarea lucr ărilor; -dup ă acest exemplu s-au constituit alte 13 asocia ţii ob şte şti – în 6-7 ani – reu şindu-se introducerea apei curente în 496 gospod ării (72% din totalul gospod ăriilor); fântânile şi bazinele au fost construite la în ălţime pentru a se asigura un debit constant şi presiune suficient ă; -32 de familii s-au bran şat la re ţeaua de ap ă din Cop şa Mic ă, iar din 1987 au fost racordate şi cele 90 familii dn Asocia ţia nr. 1. -în 1992 s-a forat în lunca Visei – în apropierea terenului de sport, un pu ţ de 250 m adâncime, ce asigur ă un debit constant de 576 mc, în 24 ore. Dealul Gleciului este dealul unde s-au s ăpat fântânile localit ăţ ii, aici construindu-se bazinele de acumulare a apei potabile ce alimenteaz ă gospod ăriile s ătenilor. 15
Re ţele existente de alimentare cu ap ă existente: - surse de ap ă existente: izvoare - ci şmele stradale: 3 - for ări de adâncime: 4 - conducte de ap ă potabil ă: 3 km re ţea - anul PIF: 2004 - starea actual ă: bun ă - gospod ării deservite: 1200 - agen ţi economici: 58
Comuna Total km Str ăzi Anul Str ăzi cu Anul Axente canalizate(km) re ţea de ap ă Sever (km) 14 - 2007 8 2007
Nr. locuin ţe Alimentare cu ap ă în Canalizare permanente şi locuin ţe Din re ţea public ă Din surse proprii sezoniere 1307 1207 - Da
Re ţele de canalizare/ Sta ţia de epurare Exist ă re ţea de canal-conduct ă ce trece prin Axente Sever şi Agârbiciu racordat ă la gospod ării;
Nume strad ă Lungime strad ă Canalizare Ap ă (km) Comuna Axente Principal ă 3 Nu Da Sever La gar ă 1 Nu Da Vinului 2 Nu Da Teilor 2 Nu Da
HG nr. 571/2006 – Programul Pilot pentru reabilitarea zonelor fierbin ţi Zlatna și Cop șa Mic ă pentru finan țarea investi țiilor prioritare de mediu și gospod ărirea apelor Comuna Axente Sever a avut, în ultimii ani, ca principal obiectiv ”Sistemul de alimentare cu ap ă potabil ă şi canalizare ape uzate menajere comunal”. Un prim pas spre atingerea acestui obiectiv a fost implementarea proiectului ”Sistem zonal de alimetare ap ă potabil ă şi canalizare ape uzate menajere în ora şul Cop şa
15 Vol.II, pag 15 45 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Mică şi localit ăţile limitrofe ”. În acest sistem, localit ăţile Axente Sever şi Agârbiciu, al ături de Valea Viilor, Moti ş şi Târnava, toate acestea trebuind să beneficieze de re ţea de alimentare cu ap ă, canalizare ape uzate şi o sta ţie de epurare. Prin Programul Guvernamental pilot "Reabilitarea ecologic ă a zonelor fierbin ți Zlatna și Cop șa Mic ă" cu finan ţare de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, proiectul „Sistemul zonal de alimentare cu apa potabil ă și canalizare ape uzate menajere în orasul Cop șa Mica și localitatile limitrofe – Axente Sever, Agârbiciu, Valea Viilor, Moti ș, Tîrnava – jude țul Sibiu ”, Axente Sever a beneficiat de finan ţare par ţial ă pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu ap ă. Prin lucr ările executate în perioada 2008-2012 au fost rezolvate doar par ţial cerin ţele studiului de fezabilitate întocmit în anul 2006, lipsa fondurilor alocate programului stopând execu ţia, s-a constatat că entitatea responsabil ă cu implementarea proiectului, Prim ăria Cop şa Mic ă, ca şi coordonator de proiect, se afl ă în imposibilitatea finaliz ării investi ţiei. Necesarul de investi ţii, având caracter de urgen ţă pentru factorul uman şi de mediu, a fost analizat în cadrul unui Studiu de fezabilitate întocmit în anul 2006, acesta stând la baza ob ţinerii finan ţă rii prin programul guvernamental de finan ţare al Ministerului Mediului şi P ădurilor (HG nr. 571/2006 – Programul Pilot pentru reabilitarea zonelor fierbin ţi Zlatna şi Cop şa Mic ă pentru finan ţarea investi ţiilor prioritare de mediu şi gospod ărirea apelor).. Prin lucr ările executate în perioada 2008-2012 au fost rezolvate doar par ţial cerin ţele documenta ţiilor respective, lipsa fondurilor de la Ministerul Mediului stopând execu ţia, astfel c ă la aceast ă dat ă, entitatea responsabil ă cu implementarea proiectului, respectiv Prim ăria Cop şa Mic ă, s-a aflat în imposibilitatea finaliz ării investi ţiei, implicit a punerii acesteia în func ţiune. În vederea alinierii la cerin ţele actuale de mediu, precum şi pentru actualizarea din punct de vedere financiar a lucr ărilor rămase de executat, în luna iulie 2014 s-a realizat o actualizare a Studiului de fezabilitate, studiu ce a stat la baza finan ţă rii investi ţiei rămase. Sistemul zonal de canalizare Cop şa Mic ă a fost prev ăzut a func ţiona ca o aglomerare, cu sta ţie de epurare ce trebuia să fie construit ă în ora şul Cop şa Mic ă. În urma unei revizuiri a Studiului de fezabilitate, sta ţia de epurare construit ă par ţial îşi va men ţine func ţiunea, urmând a deservi ora şul Cop şa Mic ă şi localit ăţ ile rurale limitrofe Târnava, Valea Viilor, Moti ş, Axente Sever şi Agârbiciu. Retele de canalizare: prin Programul Zone Fierbin ţi au fost realizate în diferite stadii de execu ţie: 54,08 km de extindere a re ţelelor de canalizare, 15,65 km conducte de refulare şi 20 sta ţii de pompare ape uzate (SPAU). Cu toate acestea, niciuna dintre investi ţii nu a fost complet finalizat ă. Re ţelele realizate constau în montajul conductelor, dar cu cămine şi sta ţii de pompare nefinalizate. La niciuna din localit ăţ ile sistemului zonal nu a fost prev ăzut a fi realizate racordurile individuale la re ţelele stradale. Situa ţia existent ă în urma derul ării Programului Zone Fierbin ţi (2014 - 2020) este urm ătoarea: • Sursa ap ă - prev ăzut ă ini ţial prin prelevare din râul Târnava Mare nu s-a mai realizat; sursa urma fi asigurat ă de la sta ţia de tratare Media ş; • Sta ţia de pompare apa tratat ă - nu a fost realizat ă şi nu va mai fi necesar ă, dup ă revizuirea studiului de fezabilitate, circula ţia apei potabile între rezervorul Zonal Posada din Media ş (care va fi alocat pentru microsistemul zonal Cop şa Mic ă) şi rezervorul zonal Cop şa Mic ă urmeaz ă a fi gravita ţional ă. • Stadiu realiz ări conductei de aduc ţiune a apei potabile este prezentat ă în cele ce urmeaz ă. Aduc ţiunea de ap ă potabil ă de la rezervorul central R1(2x750mc) prev ăzut ă a fi realizat ă în Cop şa Mic ă, (par ţial) realizat ă din PEHD PE100, se împarte în dou ă tronsoane majore, fiecare tronson ramificându-se pentru alimentarea rezervoarelor din cele 4 localităţ i învecinate (Axente Sever, Agârbiciu, Valea Viilor, Moti ş şi Tîrnava). Ambele tronsoane, ce se desprind din rezervorul central R1, au pe prima por ţiune func ţionare gravita ţional ă. Primul tronson alimenteaz ă localit ăţ ile Axente Sever şi Agârbiciu, pe traseul acestuia fiind intercalat ă o sta ţie de pompare (SP2). Cel de al doilea tronson alimenteaz ă localit ăţ ile Valea Viilor, Moti ş şi Tîrnava. Din aceast ă lungime (12,7km), a fost realizat ă în pondere de 93,5% un tronson de 2,88 km, fiind necesar ă realizarea a 3 tronsoane noi în lungime cumulat ă de 9,82 km. Re ţeaua de aduc ţiuni ap ă potabil ă, situat ă între rezervorul zonal Cop şa Mic ă (2x750 mc, propus a fi construit) c ătre rezervoarele celor 5 localit ăţ i a fost executat ă conform tabelului de mai jos. L [m] Camine vane [buc] Ră Ră Dn PN Tot Exec Tronson Total Executat mas de mas de [mm] [bar] al utat executat executat aduc ţiune 180 6 1084 928 156 2 1 1 Cop șa Mic ă - 125 10 820 820 0 1 0 1 Axente Sever aduc ţiune 125 10 4962 4950 12 3 0 3 Axente Sever- Agârbiciu 46 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
• Sta ţia de tratare – ini ţial a fost prev ăzut ă construirea unei sta ţii de tratare la Cop şa Mic ă. Aceasta nu s-a mai realizat şi va fi propus ă alimentarea cu ap ă tratat ă de la sta ţia de tratare Media ş, reabilitat ă în anul 2013 prin POS Mediu; • Rezervoarele de înmagazinare – rezervorul Posada 2x2500 mc (din Media ş) aflat în conservare va fi propus spre reabilitare, rolul s ău urmând a fi de rezervor de tranzit pentru întreg microsistemul de alimentare cu ap ă din zona Cop şa Mic ă. Nu a fost realizat ă reabilitarea acestuia; de asemenea, pentru înmagazinarea apei necesar ă celorlalte 6 localit ăţ i din cadrul sistemului zonal, au fost propuse 5 rezervoare; localitatea Tîrnava urmeaz ă a fi alimentat ă gravita ţional din rezervorul Posada din Media ş. Acestea nu au fost realizate, acestea urmau a fi propuse în lista de investi ţii. • Statii de pompare ap ă potabil ă Cele 3 sta ţii de pompare aferente aduc ţiunilor de ap ă tratat ă (rezervor Cop şa Mic ă - rezervoare localit ăţi), nerealizate, vor fi prev ăzute cu 1+1 pompe centrifuge verticale având urm ătoarele caracteristici: S.P. Q H P Alimenteaz ă Rămas [l/s] [m] [kW] de executat SP2 7,3 41 4,3 Rezervor R2 (Axente Sever ) 100% şi R3 (Agârbiciu) SRP 3,5 55 2,8 Repompare în re șeaua loc. 100% Axente Axente Sever SP4 4,3 68 4,2 Rezervoarele R4 (Valea 100% Viilor) şi R5 (Moti ş ) SP5 1,25 90 1,7 Rezervor R5 (Moti ş ) 100% • Retele de distributie Conductele re ţelelelor de distribu ţie ale celor 6 localit ăţ i realizate prin programul " Zone Fierbin ţi" sunt executate din PEID Pn 6 cu diametre cuprinse între Dn 355 mm şi Dn 40 mm, fiind executate în diferite propor ţii (mediu 89,2%.) Dup ă actualizarea din luna iunie 2014 a studiului de fezabilitate şi revizuirea proiectelor tehnice dup ă care au fost executate parâţial lucr ări în infrastructura de ap ă potabil ă în întregul microsistem zonal Cop şa Mic ă (re ţelele de ap ă potabil ă din ora şul Cop şa Mic ă şi cele 5 localit ăţi rurale arondate: Târnava, Valea Viilor, Moti ş, Axente Sever şi Agârbiciu), autoritatea local ă Cop şa Mic ă, în calitatea sa de autoritate contractant ă şi beneficiar al investi ţiilor (împreun ă cu localit ăţile rurale men ţionate) a depus o Aplica ţie de finan ţare la Ministerul Mediului şi Schimb ărilor Climatice, în vederea ob ţinerii cofinan ţării din FEDR pentru finalizarea lucr ărilor. Proiectul fiind unul minor (sub 25 mil euro), autoritatea beneficiar ă sperând să ob ţin ă finan ţarea în cadrul POS Mediu şi să finalizeze lucr ările înainte de data limit ă 31.12. 2015, fapt care nu s-a realizat. Dat ă fiind experien ţa sa în derularea proiectelor cu finan ţare de la UE, operatorul regional SC Apa Târnavei Mari SA Media ş, considerând că demersul Prim ăriei Cop şa Mic ă nu va putea fi dus la bun sfâr şit în termenul declarat, cu acceptul autorit ăţilor locale men ţionate, a stabilit să includ ă şi în viitorul proiect ce va fi finan ţat prin POIM 2016-2020 acelea şi măsuri. Suspendarea programului "Zone Fierbin ţi " din lipsa fondurilor a adâncit decalajul între toate celelalte zone ale ariei de operare a SC Apa Târnavei Mari Media ş (care au beneficiat de investi ţii prin POS Mediu) şi zona Cop şa Mic ă. Zona Cop şa Mic ă este singura din aria operatorului care are o poluare istoric ă, ce îşi consolideaz ă efectele. Exist ă o re ţea de canal-conduct ă ce trece prin Axente Sever şi Agîrbiciu racordat ă la gospod ării. Pentru canalizare în satul Axente Sever exist ă 5 pompe de ridicare, în Agârbiciu 4 pompe; Şoala nu beneficiaz ă de canalizare. Proiect infrastructura de ap ă şi ap ă uzat ă (2016-2020) Proiect „Realizare bran şamente ap ă-canal Axente Sever şi Agârbiciu – proiect finalizat implementat din bugetul local; În paralel cu acest proiect în nordul jude ţului Sibiu, al doilea operator regional „S.C. Apa Târnavei Mari a finalizat proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de ap ă şi ap ă uzat ă în regiunile Media ş, Agnita, Dumbr ăveni, jude ţul Sibiu” finan ţat prin Programul Opera ţional Sectorial Mediu. Finan ţarea acestui Proiect POS Mediu a fost asigurat ă din Fondul de Coeziune, în baza Deciziei de Aprobare nr.C (2008) 2433/09.07.2008 a Comisiei Europene, a Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvolt ării Durabile nr.1451/17.11.2008 şi a Contractului de Finan ţare nr.91950, încheiat la data de 28.11.2008, între Autoritatea de Management – POS Mediu şi S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. În luna septembrie 2014 Consiliul Local al comunei Axente Sever a luat hot ărârea s ă continue proiectul prin administrarea re ţelelor de ap ă şi canal de c ătre SC Apa Târnavei Mari.
47 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
În perioada 2016-2020, Prim ăria comunei Axente Sever a implementat proiectul „Realizare bran şamente ap ă-canal Axente Sever şi Agârbiciu”, proiectul fiind finan ţat din bugetul local. Prin “ Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa şi ap ă uzat ă în regiunile Media ş, Agnita şi Dumbr ăveni, judetul Sibiu ”, propus spre finan ţare prin Programul Operational Infrastructura Mare, în U.A.T. Axente Sever sunt prev ăzute lucr ări pentru infrastructura de ap ă în localit ăţ ile Axente Sever şi Agârbiciu şi Iucrari pentru infrastructura de apa uzat ă în localitatea Axente Sever. Contractul de finan ţare nr. 321/15.07.2020 pentru “Proiect Regional de Dezvoltare a Infrastructurii Ap ă şi Ap ă Uzat ă în Regiunile Media ş, Agnita şi Dumbr ăveni, jud. Sibiu” finan ţat din Programul Opera ţional Infrastructur ă Mare 2014 – 2020 (POIM) are ca obiectiv principal îmbun ătăţ irea infrastructurii de ap ă şi canalizare în localit ăţ ile din aria proiectului, în vederea îndeplinirii obliga ţiilor stabilite prin Tratatul de Aderare şi Directivele Europene. Valoarea total ă a Proiectului este de 145.481.969 euro (incl. TVA). Finan ţarea Proiectului este asigurat ă prin finan ţarea nerambursabil ă din FOndul de Coeziune în valoare de 97.680.751 euro, finan ţare nerambursabil ă din bugetul de stat în valoare de 14.939.409 euro, finan ţare din bugetele locale în valoare de 2.298.371 euro, iar contribu ţia Companiei Apa Târnavei Mari este de 7.335.225 euro. Perioada de implementare a proiectului este de 42 de luni, respective iunie 2020 – Noiembrie 2023. Prin implementarea acestui Proiect se urm ăre şte atingerea urm ătoarelor obiective: -conformarea cu Directiva European ă şi Legea nr. 458/2002 a tuturor indicatorilor pentru localit ăţ ile cu o popula ţie cuprins ă între 10000 şi 100000 locuitori, cât şi pentru cele cu o popula ţie mai mic ă de 10000 de locuitori. -cre şterea gradului de conectare la sistemul de alimentare cu ap ă de la 75% la 99%, în toate localit ăţ ile vizate de proiect; -cre şterea gradului de conectare la sistemul de canalizare de la 76% la 98% în toate localit ăţ ile vizate de proiect. Investi ţiile se vor realize în 38 de localit ăţ i (4 localit ăţ i urbane şi 34 localit ăţ i rurale), incluse în 19 U.A.T.uri. Lucr ările de alimentare cu ap ă pentru U.A.T. Axente Sever sunt cuprinse in cadrul Subsistemului Cop şa Mic ă. Alimentarea cu apa a localit ăţ ilor cuprinse in cadrul Subsistemul Cop şa Mic ă, presupune asigurarea sursei de ap ă din SAA Media ş respectiv din rezervorul nou de apa Posada, şi realizarea unui sistem de aduc ţiuni ce va deservi pe rând alimentarea cu ap ă a celor 6 localit ăţ i cuprinse în cadrul subsistemului.
Sistemul de alimentare cu energie electric ă Comuna este racordat ă la re ţeaua de alimentare cu energie electric ă pe întreaga suprafa ţă . Comuna este în întregime electrificat ă din 1970. Distribu ţia pe medie tensiune se face la 20 kw. În comuna Axente Sever exist ă 1260 consumatori casnici şi 50 mici consumatori. La acesta se adaug ă consumul edilitar: cl ădiri administrative, şcoli, biserici, dispensare, c ămine culturale, magazine, alimenta ţie public ă etc. Echiparea energetic ă - Re ţele electrice - Iluminatul public Re ţelele de iluminat public folosesc stâlpi metalici. Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii iluminatului public va conduce la cre şterea calit ăţ ii tuturor serviciilor, a prestigiului comunei. În aprilie 2010, situa ţia aliment ării cu energie electric ă în jude ţul Sibiu se preciza c ă 3 localit ăţ i au mai multe gospod ării ce nu sunt total electrificate: Boi ţa, Slimnic, Mic ăsasa şi comuna Axente Sever (cu 10 gospod ării ce impun o extindere a re ţelei electrice) – investi ţie estimat ă la 228 mii lei. În perioada 2018-2020 administra ţia public ă comunal ă a implementat un proiect de modernizare a sistemului de iluminat public, prin eficientizarea lui (majoritatea becurilor fiind schimbate cu becuri cu LED), proiect finan ţat din bugetul local. Proiectul trebuie continuat pentru finalizarea finalizarea moderniz ării sistemului de piluminat public în toate cele trei localit ăţ i. Alimentarea cu gaze naturale În prezent în comuna Axente Sever exist ă o distribu ţie de gaze naturale, format ă din conducte stradale, bran şamente şi instala ţii de utilizare individuale. Locuitorii satelor Axente Sever şi Agârbiciu beneficiaz ă de re ţea de distribu ţie a gazelor naturale. Satul Şoala nu beneficiaz ă de sistem de alimentare cu gaze naturale, utilizându-se în gospod ării lemnul. Re ţeau de alimentare cu gaze naturale a fost modernizat ă: - km de re ţea: 25 - anul PIF: 1960 (modernizat ă în ultimii ani) - starea actual ă: bun ă Repere în introducerea re ţelelor de gaz metan şi electrificarea satului Axente Sever -în 1937 (17 mai – 20 octombrie), s-a construit conducta de gaz Cop şa Mic ă – Sibiu; la aceasta s-a racordat moara de cereale din Axente Sever (proprietar Varga Iudith) şi Şcoala confesional ă evanghelic ă; 48 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 -în 1939 s-a racordat la gaz casa ing.Marin Ciortea -în perioada 1946-1949 toate gospod ăriile au fost racordate, treptat, la gaz metan; -în 1951 (la 25 iulie) s-a finalizat electrificarea localit ăţ ii Axente Sever, materialele necesare fiind cump ărate de cet ăţ eni de la Oradea; -în 1967 comuna a ob ţinut locul I pe regiunea Bra şov pentru buna gospod ărire şi înfrumuse ţare, -în 1968 comuna a ob ţinut locul I pe jude ţul Sibiu, -în 1974 a ob ţinut „Diploma Comisiei Centrale şi Coordonarea întrecerii între comune”
Alte investi ţii edilitare La 28 mai 1872 a fost dat ă în exploatare linia de cale ferat ă Cop şa Mic ă – Sibiu ce trece prin Axente Sever şi Agârbiciu. Prin presta ţiile locuitorilor s-au efectuat lucr ări la diguri pentru protec ţia împotriva inunda ţiilor precum urm ătoarele lucr ări: -în 1969 s-au construit dou ă poduri de beton pe str. Suseni -1973-1977 s-au construit 7950 ml de trotuare, -în 1977 au fost instalate primele telefoane particulare apar ţinând de centrala telefonic ă din Cop şa Mic ă16 -din septembrie 1998 localitatea beneficiaz ă de telefonie digital ă, existând 402 abona ţi.
Obiectivele principale ale procesului de reabilitare şi modernizare a sistemului de iluminat public sunt: • reducerea costurilor energiei electrice cu cel puţin 40% şi a celor cu între ţinerea şi men ţinerea în func ţiune a sistemului de iluminat public; • aducerea iluminatului public la standardele na ţionale şi interna ţionale în vigoare; • cre şterea siguran ţei şi satisfac ţiei turi ştilor afla ţi în comun ă şi a calit ăţ ii serviciilor turistice; • punerea în valoare a unor obiective cu valoare turistic ă, istoric ă sau arhitectural ă; • atragerea unui num ăr cât mai mare de turi şti în comun ă.
Sistemul de telefonie Asigurarea conect ării la servicii de telecomunica ţii se face prin patru operatori care ofer ă atât servicii de telefonie cât şi de Internet. Num ărul abona ţilor telefonici pe toat ă suprafa ţa comunei este de 680. Num ărul abona ţilor care beneficiaz ă de re ţeaua de Internet este de 215. Institu ţiile publice beneficiaz ă de sistemul de Internet. De asemenea, zona este în aria de acoperire a tuturor re ţelelor de telefonie mobil ă. Pentru satul Axente Sever re ţeaua Romtelecom a executat o re ţea în fibr ă optic ă şi un echipament de unitate digital ă de transformare a semnalului sonor în semnal optic.
Gestionarea de şeurilor în comuna Axente Sever În localit ăţ ile comunei Axente Sever salubritatea este asigurată de c ătre firma S.C. ECO-SAL S.A. Media ş – ce deserve şte o serie de unit ăţ i administrativ teritoriale. Informa ţiile statistice 17 privind aceste domeniu sunt prezentate mai jos (2020): -cantitatea colectat ă de de şeuri menajere şi asimilabile (kg) – de la popula ţie, în amestec: 430.000 kg; -cantitatea colectat ă de de şeuri menajere şi asimilabile, categorii(kg) – de şeuri menajere şi asimilabile din unit ăţ i economice, comer ţ, institu ţii, unit ăţ i sanitare, în amestec: 0 kg ; -cantitatea colectat ă de de şeuri menajere şi asimilabile, categorii (kg) – de şeuri menajere şi asimilabile colectate separat (cu excep ţia de şeurilor din construc ţii şi demol ări) - Total: 12034 kg; -cantitatea colectat ă de de şeuri menajere şi asimilabile, categorii (kg) – de şeuri menajere şi asimilabile colectate separat (cu excep ţia de şeurilor din construc ţii şi demol ări) – Hârtie, carton: 7000 kg; -cantitatea colectat ă de de şeuri menajere şi asimilabile, categorii (kg) – de şeuri menajere şi asimilabile colectate separat (cu excep ţia de şeurilor din construc ţii şi demol ări) - Sticl ă: 12034 kg; -cantitatea colectat ă de de şeuri menajere şi asimilabile, categorii (kg) – de şeuri menajere şi asimilabile colectate separat (cu excep ţia de şeurilor din construc ţii şi demol ări) - Plastic: 12034 kg; -cantitatea valorificat ă de de şeuri menajere şi asimilabile (kg) – categorii de de şeuri menajere şi asimilabile – De şeuri menajere de la popula ţie, în amestec: 503000 kg; Colectarea de şeurilor reziduale – gospod ărie comunal ă - Sistemul de salubrizare
16 Idem, pag. 366 17 Fi şa U.A.T. Axente Sever – Direc ţia Jude ţean ă de Statistic ă Sibiu – octombrie 2020 49 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
În localit ăţile comunei Axente Sever salubritatea este asigurată de c ătre firma S.C. ECO-SAL S.A. Media ş - ce deserve şte unit ăţile administrativ teritoriale din zona Cop şa Mic ă – Media ş - Dumbr ăveni. Comuna Axente Sever dispune de un contract de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, prin atribuire direct ă nr. 1/1.04.2009. De şeurile în comuna Axente Sever se colecteaz ă selectiv cu ajutorul a 12 platforme de colectare selectiv ă (7 în Axente Sever, 5 în Agârbiciu). Pentru o valorificare cât mai bun ă a de şeurilor verzi, la nivelul comunei au fost împ ărtite 840 de sta ţii individuale de compostare. Pentru colectarea, transportul şi neutralizarea cadavrelor de animale prim ăria are contract cu firma SC Eco Neutralizare Grinda şi SRL Bucure şti şi î şi propune amenajarea corespunz ătoarea a unui loc de depozitarea a cadavrelor de animale, pân ă la ridicarea aceastora de c ătre firma contractat ă. Colectarea DEEE-urilor se face de c ătre SC Eco-Sal SA Media ş.
Sta ţia de compostare Târnava a fost înfiin ţat ă în 2014 fiind în proprietatea Consiliului Jude ţean Sibiu şi operat ă de Salubris Waste Management SRL, în baza contractului de delegare nr. 962/29.11.2016, cu valabilitate 10 ani. Sta ţia de compostare trateaz ă atât de şeuri biodegradabile cât şi n ămoluri de la sta ţiile de epurare or ăş ene şti. Frac ţia de de şeuri biodegradabile municipale este preluat ă în vederea sort ării pe band ă şi par ţial tocat ă în prealabil în vederea realiz ării unui amestec cât mai omogen. Materialul m ărun ţit este transportat în zona de compostare intensiv ă, având o suprafa ţă de 2450 mp. N ămolurile de la sta ţiile de epurare (deshidratate) sunt introduse direct în brazda de compostare constituită în amestec cu de şeurile biodegradabile. Procesul de compostare presupune tratarea aerob ă a de şeurilor biodegradabile prin insuflare cu aer, timp de 30 de zile. Dup ă terminarea procesului de compostare, de şeurile sunt dirijate spre faza de maturare şi în final materialul este cernut. În cazul în care materialul rezultat se încadreaz ă prevederilor Ordinului nr. 344/ 2004, acesta poate fi vândut c ătre diver şi proprietari/ exploatatori de terenuri agricole sau folosite ca strat fertil de acoperire pe depozitele de de şeuri. Sta ţia de compostare func ţioneaz ă 8 ore/zi, 6 zile pe s ăpt ămân ă. Materialul ob ţinut este în principal folosit ca strat fertilizant şi par ţial ca strat de acoperire la diverse persoane fizice şi juridice proprietari/de ţin ători de terenuri/ suprafe ţe agricole. Calitatea sc ăzut ă a materialului de intrare şi cantitatea sc ăzut ă de de şeuri biodegradabile colectat ă de la popula ţie duce la procesarea deficitar ă a cantit ăţ ilor intrate în sta ţie. În cadrul proiectului SMID sta ţia nu a fost prev ăzut ă cu întorc ător de brazde, iar sistemul SCADA func ţioneaz ă deficitar. Centrul de preluare, prelucrare şi valorificare a de şeurilor Media ş a fost înfiin ţat în anul 2008, fiind în proprietatea S.C. ECO – SAL S.A., fiind operat în baza contractului de delegare nr. 01.04.2009 – 364/27.04.2009, actualizat în 2015 , cu valabilitate 35 de ani. Instala ţia de sortare este amplasat ă pe o suprafa ţă de 1750 mp, sta ţia func ţionând în 2 schimburi, 5 zile pe s ăpt ămână, metoda de separare fiind manual ă. Sta ţia proceseaz ă de şeuri reciclabile amestecate şi „sacul galben” (colectat de la zonele de case). Sta ţia de sortare dispune de urm ătoarele echipamente: înc ărc ător frontal, trommel cu sit ă de 80 mm, cabina de sortare, presa, toc ător şi separator magnetic, dar sunt în stare avansat ă de uzur ă, necesitând înlocuire. De şeurile r ămase dup ă sortare sunt înc ărcate în containere de 30-40 mc în vederea valorific ării, respectiv elimin ării. Este necesar ă achizi ţia unor echipamente suplimentare pentru eficientizarea procesului de sortare şi transfer. Depozitul neconform de de şeuri municipale clasa b Şomârd –Media ş (proprietar actual SC Prestsal SA Media ş, în asociere cu SC Salubris Waste Management SRL Media ş) este un depozit aflat în proprietate privat ă. Acesta are activitatea sistat ă din luna iulie, anul 2010, conform calendarului de sistare/încetarea activit ăţ ii din Anexa 5 a HG nr. 394/2005. Depozitul va fi închis şi ecologizat din fondurile private ale proprietarului. Pe lâng ă depozitele men ţionate anterior, în jude ţul Sibiu, mai existau patru depozite neconforme în cop şa Mic ă, Ocna Sibiului, S ăli şte şi Dumbr ăveni, care şi-au încetat activitatea la sfâr şitul anului 2006, închiderea acestora fiind responsabilitatea operatorilor. În zonele rurale, au fost identificate 75 de zone de depozitare necontrolat ă a de şeurilor care au fost închise şi reabilitate de c ătre autorit ăţ ile publice locale. Depozitare. Depozitul conform pentru depozitarea de şeurilor municipale este amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Cristian. Operatorul acestuia este S.C. TRACON S.R.L. Br ăila. Anul de punere în func ţiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2034. Toate spatiile de depozitaredin zona rural ă au sistat depozitarea începând cu 16 iulie 2009. Se men ţine, în continuare, interdic ţia de construire de incineratoare de de şeuri pe teritoriul administrativ al jude ţului Sibiu , interdic ţie ce va fi prev ăzut ă în toate documenta ţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului şi a regulamentelor de urbanism aferente acestora alături de interdic ţia de a permite dezvoltarea unor activit ăţ i industriale poluante (PATJ - Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ţean, PUG - Planurile Urbanistice Generale).
50 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 INFRASTRUCTURA DE SUS ŢINERE A ACTIVIT ĂŢ ILOR ECONOMICO - SOCIALE Nr Cod Denumirea bunului Elemente identificare Anul dobândirii Observa ţii . clasific sau al d ării în crt are folosin ţă 0 1 2 3 4 6 1 1.5.2 Complex comercial Str. Principal ă nr. 1985 Actual imobil al prim ăriei Axente Sever 308 reabilitat Proiect reabilitare realizat din fonduri bugetul local 2 3.1.1.1 Cântar bascul ă Agârbiciu 1985 3 3.1.1.1 Cântar bascul ă Şoala 4 1.6.4. Cl ădire Prim ărie Proiect reabilitare 1865 sediul Poli ţiei în prezent, reabilitat Axente Sever sediu vechi integral implementat din bugetul local 5 1.6.2. Biblioteca corp B Axente Sever 165 1865 2020– sediul Poli ţiei – intrare separat ă în imobilul reabilitat (biblioteca este mutat ă în imobil prim ărie) 6 1.6.2. Cămin cultural Proiect reabilitare 1900 -imobil reabilitat integral şi Axente Sever 317 implementat din reinaugurat bugetul local 7 1.6.2. Cămin cultural 1898 Reabilitat par ţial – necesit ă Agârbiciu 383 repara ţii acoperi ş 8 1.6.2. Cămin cultural Reabilitat par ţial 1897 Necesit ă reabilitare acoperi ş; Şoala Reabilitat par ţial prin proiect repara ţii „Cămin Cultural Şoala”, implementat din bugetul local; 9 1.6.2. Gr ădini ţa de copii Axente Sever 107 1965 S-a finalizat proiectul „Repara ţii gr ădini ţă Axente Sever nr. 107”, finan ţat din bugetul local 10 1.6.2. Gr ădini ţa de copii Axente Sever 479 1962 S-a finalizat proiectul „Repara ţii gr ădini ţă Axente Sever nr. 479”, finan ţat din bugetul local 11 1.6.2. Gr ădini ţa de copii Agârbiciu 101 1902 12 1.6.2. Gr ădini ţa de copii Şoala 1889 Imobil reabilitat, neutilizat Şoala 13 1.6.2. Dormitor Gr ădini ţa Şoala 1867 Imobil reabilitat, neutilizat de copii Şoala 14 1.6.1.1 WC gr ădini ţă Şoala Şoala 150 1867 Imobil reabilitat, neutilizat 15 1.6.2. Dispensar uman Axente Sever 107 1965 Imobil privat – Cabinet medical Axente Sever şi stomatologic 16 1.6.2. Punct sanitar Agârbiciu 305 1952 17 1.6.2. Şcoal ă general ă Agârbiciu nr. 383A, 1896 S-a finalizat proiectul: „Pavaj Agârbiciu corp A – 702 mp curte şcoal ă Agârbiciu” , din bugetul local 18 1.62. Şcoala general ă Agârbiciu, nr. 383 B 1965 Agârbiciu 237 mp 19 1.6.2. Şcoala general ă Agârbiciu, nr. 383 1982 Agârbiciu B, 1000 mp 20 1.6.1.1 WC Şcoal ă general ă 1982 . Agârbiciu Agârbiciu 21 1.6.2 Şcoal ă general ă Centrul satului 1894 Imobil reabilitat, neutilizat în Şoala prezent (2020) 22 1.6.2. WC şcoal ă Şoala Şcoal ă general ă 1894 Şoala 23 1.6.4. Remiza de pompieri Centrul satului Şoala 1894 24 1.6.6. Monumentul eroilor Axente Sever 1989 Monument reabilitat şi între ţinut
51 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
anual 25 1.3.1.9 Cl ădirea po ştei Agârbiciu 418 1909 26 1.8.11. Bazin pentru ap ă 11 buc 1999 S-a finalizat proiectul „Realizare Axente Sever bran şamente ap ă-canal Axente 27 1.8.6. Re ţele de ap ă Axente 15000 ml 1999 Sever şi Agârbiciu, din bugetul Sever local 28 1.8.11. Bazin de ap ă Agârbiciu 6 buc 1999 29 18.6. Re ţele ap ă Agârbiciu 13.450 ml 1999 30 1.8.11. Bazin de ap ă Şoala 4 buc 1999 31 1.8.6. Re ţele ap ă Şoala 2300 ml 1999 32 1.8.12 Sta ţie de pompare ap ă 1999 Agârbiciu 33 1.7.1.2 Re ţea electric ă Axente 8 km/ 160 buc 1999 . Sever 34 1.7.1.2 Re ţea electric ă Axente 4,873 km/98 buc 1999 . Sever 35 1.7.1.2 Re ţea electric ă Axente 3,056 km/66buc 1999 Sever 36 1.7.2.1 Transformatoare total 10 buc 1999 . Axente Sever Bunuri mobile 1.6.1.3 Volume c ărţi 9.720 volume 1999 Biblioteca comunal ă este în . reorganizare Not ă 1: Inventarul mijloacelor fixe necesit ă complet ări şi clarific ări, administra ţia actual ă propunând ca termen de finalizare anul 2023., pe lista mijloacelor fixe apar ţinând domeniului public urmând a intra urm ătoarele imobile: 1.-Sal ă de evenimente Axente Sever – imobil în care s-a implementat şi finalizat proiectul „Repara ţii sal ă festiv ă Axente Sever”, investi ţie cu fonduri de la bugetul local; 2.-Sal ă de reuniuni a enoria şilor din Agârbiciu, - imobil reabilitat prin proiectul „Amenajare Sal ă de reuniuni a enoria şilor din Agârbiciu” , proiect finan ţat din bugetul local; 3.-Capela localit ăţ ii Axente Sever , investi ţie implementat ă şi finalizat ă „Amenajare capel ă mortuar ă Axente Sever” cu fonduri de la bugetul local; 4.-Capela localit ăţ ii Agârbiciu , investi ţie implementat ă şi finalizat ă „Amenajare capel ă mortuar ă Agârbiciu” cu fonduri de la bugetul local; 5.-Monumentul eroilor Agârbiciu; proiectul realiz ării monumentului eroilor a fost realizat din bugetul local; 6.-Monumentul eroilor Şoala; proiectul „Realizare monument eroi localitatea Şoala” a fost implementat şi finalizat din bugetul local; 7. Teren de sport multifunc ţional Agârbiciu
Not ă 2: evaluarea patrimoniului comunei s-a f ăcut periodic în conformitate cu prevederile legale în domeniu; Obs: la toate proiectele implementate din fonduri europene nerambursabile trebuiesc prev ăzute în planurile anuale de investi ţii şi mentenan ţă , bugetele distincte pentru între ţinerea şi repara ţia/completarea mijloacelor fixe/obiecte de inventar în vederea asigur ării continuit ăţ ii proiectelor implementate; aceste fonduri de mentenan ţă a investi ţiilor se vor urm ări separat în cadrul monitoriz ării anuale locale sau din partea organismelor abilitate ale finan ţatorului.
I.5. Repere istorice în evolu ţia a şez ărilor comunei Axente Sever
Actele de atestare ale localit ăţ ilor Axente Sever – Agârbiciu - Şoala Actul de atestare a localit ăţ ii Axente Sever - 1305 Aprilie 15,
18 Sursa: Academia R.P.R., Documente privind Istoria României , Comitetul de redac ţie : Ion Iona şcu, L. L ăzărescu-Ionescu, Barbu Câmpina, Eugen St ănescu, D. Prodan, Mihail Roller, redactor responsabil, veacul XIV, C. Transilvania, vol. I (1301-1320), Editura Academiei R.P.R., 1953, pag. 42 -44 52 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Voim s ă ajung ă la cuno ştin ţa tuturor, atât a celor de acum, cât şi a celor viitori c ă Grigore comitele, fiul lui Apa şi Iacob, fratele lui şi Grigore, fiul lui Nicolae, fratele lor, înf ăţ işându-se înaintea noastr ă, au m ărturisit c ă, de şi se iscase şi se stârnise între ei o neîn ţelegere şi o ceart ă, îndelung desb ătut ă cu privire la mo şiile lor în cele din urm ă dup ă dorin ţa şi sfatul şi cu învoirea tuturor neamurilor şi rude lor lor, şi precum, se spune ( ET inducentur, probabil gre şit pentru et ut dicuntur ) pentru binele p ăcii, au ar ătat c ă au ajuns la aceast ă învoial ă şi împ ăcare asupra împ ărţirii mo şiilor sau p ământurilor lor, afl ătoare în p ărţile Transilvaniei, ca pământurile sau mo şiile numite Mălâncrav (Almakerek, sat în raionul Sighi şoara - reg. Sibiu) şi Noul S ăsesc (Ujfalu, sat tot acolo ), împreun ă cu toate folosin ţele ce ţin de ele, în hotarele şi marginile în care le-au st ăpânit şi le-au ţinut din vechime, precum şi satul Besa ( Besse, sat tot acolo ), cu toate folosin ţele sale, s ă treac ă lui Grigore, fiul lui Nicolae, ca parte a sa; iar comitelui Grigore, fiul lui p ământurile sau satele numite Beclean ( Bethlend, sat în raionul cu acela şi nume - reg. Rodna ), Figa ( Fighe, sat tot acolo ), M ălin ( Malom, sat tot acolo ), Totesdi( Probabil lectur ă gre şit ă), Ujfalu ( Ujfalu, azi Corvine şti, sat tot acolo ), Vorumloc ( Baromlok, salt în raionul Media ş - reg. Sibiu ), Ighi şul-Nou (Tsontelke, sat tot acolo. ), Cri ş ( Keresd, sat în raionul Sighi şoara - reg. Sibiu ) şi Fel ţa ( Foldsinielkc, sat tot acolo ), tot a şa, împreun ă cu toate folosin ţele şi cele ce ţin de ele. Dar, fiindc ă satul Ujfalu nu are p ădure, ei s’au învoit ca, oriunde s'ar învecina din acea parte cu p ădurile susnumitului Iacob, s ă fie slobozi să se foloseasc ă de
acestui Iacob ca de ale lor îns ăş i ( sicut propriis ipsius Iacobio ă utendum ). Deasemenea, s ă-i treac ă despomenitului Iacob, prin împ ărţeala f ăcut ă, p ământurile sau mo şiile numite Che ţiu ( Katel, sat în raionul Beclean - reg. Rodna ), Frâua (Assonfalva, sat în raionul Media ş - reg. Sibiu - denumirea actual ă a satului Axente Sever), Beud ( Beud, sat în raionul Beclean (reg. Rodna) , Babus (a şezare disp ărut ă lâng ă Vi ţa, în raionul Beclean -reg. Rodna ), Mu şeni ( Nagyfalu, sat tot acolo ), Karatsontelke ( Aşezare disp ărut ă în acela şi ţinut ) şi Moltsed (p robabil lectur ă gre şit ă), Bidu ( Bodin, sat tot acolo ), Bretea (Szekerbatha, sat tot acolo ), împreun ă cu toate folosin ţele şi cu toate cele ce ţin de ele, f ără a d ăuna dreptului altuia ( Această clauz ă se refer ă la p ărţile tuturor, nu numai la ale lui Iacob ) şi < susnumitele mo şii> au fost date fiec ăruia din ei ca s ă le aib ă şi s ă le st ăpâneasc ă în pace, pe veci şi în chip nestr ămutat întru fiii fiilor
19 Sursa: Academia R.P.R. – Documente privind Istoria României, Comitetul de redac ţie : Ion Iona şcu, L. L ăzărescu-Ionescu, Barbu Câmpina, Eugen St ănescu, D. Prodan, Mihail Roller, redactor responsabil, veacul XIV, C. Transilvania, vol. IV (1341-1350), Editura Academiei R.P.R., 1955, pag. 131
20 Sursa: Academia R.P.R., Documente privind Istoria României , Comitetul de redac ţie : Ion Iona şcu, L. L ăzărescu-Ionescu, Barbu Câmpina, Eugen St ănescu, D. Prodan, Mihail Roller, redactor responsabil, veacul XIV, C. Transilvania, vol. III (1331-1340), Editura Academiei R.P.R., 1954, pag. 9 53 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Media ş ( Medies, ora ş in reg. Stalin) şi din Şeica Mare ( Seel, sat tot acolo). Regest la Zimmermann – Werner, I, p. 441
NUMIRILE COMUNEI DE-A LUNGUL VREMURILOR Bibliografie: Dic ţionar istoric al localit ăţ ilor din Transilvania - Coriolan Suciu - Editura Academiei R.S.R., 1966 Axente Sever –Frîua Agârbiciu , Şoala , ung. Asszonyfalva, ung. Egerbegy, Szászegerbegy, germ. ung. Sálya, germ. Frauendorf Arbegen, germ. Schaal, Schallendorf - 1305 poss. Assonfalva, 1343 Egurbeg, 1331 poss. Saal, - 1322,1323 plebanus ecclesie Ville 1357 Egirbig, 1359 Sauli, Dominarum, 1532 Ayrbegen, 1368 villa Sauli 1733 Egerbegy, - 1733 Frua, 1414 ecclesia de Schalis, Scalis, 1750 Agribics, - 1750 Frioa, 1805 Arbagyen, 1733 Salla, - 1760-1762 Frauendorff, 1808 Agregyics, 1750 Schoala, - 1850 Asszonyflava, Froua, 1850 Agregyits, Erbegen, 1850 Soale, - 1854 Asszonyfalva, Frauendorff, Frîua 1854 Egerbegy, Arbegen, Agribiciu, 1854 Sálya, Schallendorf, Şalea 1913 Szászegerbegy Au fost descoperite aici vetre de mici Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin Descoperirile arheologice au numeroase descoperiri arheologice: a) Un topor neolitic de dimensiuni pe care se aflau vase întregi ( scos la iveal ă o moned ă de bronz un pahar, o br ăţ ar ă de alam ă), care piatr ă cu gaur ă pentru fixarea în coad ă incomplet executat ă dovedesc continuitatea a şez ării pe aceste (Muzeul Na ţional Brukenthal). b) O m ăciuc ă sferic ă din epoca de la Antoninus Pius. bronzului (Muzeul Na ţional Brukenthal). c) Un vârf de lance Se mai p streaz o capel locuri. de fier din a doua vârst ă a fierului (Muzeul Na ţional ă ă ă O importan ţă remarcabil ă pentru Brukenthal). d) O fibul ă de bronz în form ă de ancor ă din romanic ă care existase aici în satul noastru, o reprezint ă obiectele epoca roman ă (Muzeul Na ţional Brukenthal). secolul XIII şi a fost înglobat ă descoperite la „Cetatea Veche”, în Carpen În punctul Păş unea din Deal a fost identificat ă o locuire din şi în Joangr ăva, a fragmentelor de faza B a culturii eneolitice Petre şti. A şezarea se afl ă într-o ulterior în turnul de N al ceramic ă nesm ălţuit ă sec. II-III, ceramic ă poian ă situat ă la o în ălţime de 700 m altitudine absolut ă fortifica ţiei. Din acest edificiu se (Muzeul Na ţional Brukenthal; Muzeul Media ş). preistoric ă, din eneoloticul dezvoltat de mai p ăstreaz ă un fragment din tip cultul „Petre şti” şi a monedei de cupru La poalele cet ăţ ii În Şes , s-au descoperit fragmente ceramice. Lipsesc alte preciz ări. Epoca descoperirilor nu a peretele de V şi o parte din absida da la Hadrian – 117-138 p. Chr., a fost determinat ă (Muzeul Na ţional Brukenthal). fragmentelor de ceramic ă sm ălţuit ă În locul numit Strâmturi , aflat pe partea din stânga semicircular ă. (sec.XVIII-XIX), monede de argint rambleului c ăii ferate Cop şa Mic ă – Sibiu, s-au descoperit Din biserica gotic ă de tip sal ă, (1665-1704) şi valoroase piese fragmente ceramice ale culturilor eneolitice Petre şti şi ridicat ă la mijlocul secolului XV descoperite recent. Co ţofeni. Cu prilejul construirii c ăii ferate În P ădure s-a descoperit o fusaiol ă de lut datând, probabil, cu hramul Sf. Ursula, s-a p ăstrat Sibiu – Cop şa Mic ă, între Agârbiciu şi din epoca fierului (Muzeul Na ţional Brukenthal). doar corul mare, cu trei travee Axente Sever s-a descoperit o necropol ă În punctul numit Hinter der Ramwreg s-a descoperit un tezaur de obiecte dacice compus din dou ă fibule de argint cu boltite pe nervuri. de înhuma ţie, cercetându-se cca 50 de nodozit ăţ i, cinci drahme de argint din Dyrrhachium şi o Un obiectiv interesant este şi morminte cu scheletele bine p ăstrate şi cu moned ă de bronz de epoc ă neprecizat ă (Muzeul Na ţional obiecte de fier lâng ă deceda ţi. O sabie de Brukenthal). casa parohial ă, men ţionat ă fier cu un singur t ăiş, un vârf de lance de Pe malul Râului Alb s-a descoperit buza unui chiup documentar în anul 1414 şi unde fier şi un craniu au fost depuse la Muzeul încadrabil în epoca roman ă pe o grind ă se p ăstreaz ă Media ş. Necropola a fost atribuit ă Pe Straja (Wartberg, Warteburg) s-au descoperit resturi celei.de a doua vârste a fierului, dar poate dintr-o circumvala ţie datând, probabil, din perioada medieval ă inscrip ţionat anul 1525. data şi din perioada migra ţiilor. 1919 21 Frâua (Axente Sever), Asszony Agârbiciu , Şoala , falva, Frauendorf, comun ă, jude ţul Egerbegy, Arbegen, comun ă, jude ţul Târnava- Sálya, Scaal, jude ţul Târnava- Târnava-mare, plasa Media ş, mare, plasa Media ş mare, plasa Media ş, locuitori 1519, români 727, ceilal ţi locuitori 1216, români 671, ceilal ţi germani; locuitori 721, români 276, ceilal ţi germani; parohie greco-ortodox ă parohie greco-ortodox ă (Sibiiu) şi greco-catolic ă germani, parohie greco-catolic ă (Sibiiu) şi greco-catolic ă (Blaj); po şta (Blaj); po şta în localitate; (Blaj) şi greco-ortodox ă (Sibiu); în Cop şa -mic ă (Kiskapus) po şta în Vorumloc (Baromlaka)
Toponimia numelui Frîua 22 În egal ă m ăsur ă putem accepta povestirile şi chiar legendele atunci când ele sunt pe placul şi la inima oamenilor de rând. Astfel de întreb ări şi-au pus şi oamenii satului nostru şi s-au g ăsit, unii s ă spun ă, dar, pu ţini s ă cread ă, c ă „Frâua" vine de la unele legende mai vechi. Tradi ţia local ă afirm ă c ă la colonizarea popula ţiei germane la finele sec. al XIII-lea sa şii stabili ţi în acest teritoriu au g ăsit aici un sătuc de români care se numea Muiere şti, iar ei i-au schimbat denumirea în Frâua dup ă femeile lor c ărora le spuneau frâua, apoi în
21 Dic ţionarul Numirilor de localit ăţ i cu popora ţiune român ă din Transilvania, Banat, Cri şana şi Maramure ş întocmit din încredin ţarea Asocia ţiei Pentru Literatura Român ă şi Cultura Poporului Român, de Silvestru Moldovan, Nicolae Togan - Edi ţia II-a, Sibiu, 1919 - Editura Asocia ţiunii, Tipografia Libertatea Or ăş tie. 22 Ioan Gabor, Monografia localit ăţ ii 54 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Frauendorf, în maghiar ă Asszonyfalva, însemnând „satul sfintelor femei”. Se spune c ă pe locul actualei biserici evanghelice ar fi existat o m ănăstire româneasc ă de maici, satul numindu-se „satul maicilor sau Muiere şti”. Alt ă legend ă spune c ă un tân ăr s ărac îndr ăgostit de fata preotului din sat a plecat s ă agoniseasc ă avere, când s-a reîntors cu o turm ă mare de oi a mai g ăsit în sat un num ăr mic de b ărba ţi (ceilal ţi erau pleca ţi la r ăzboi), care l-au s ărb ătorit printr-o mare petrecere într-o noapte cu lun ă plin ă. Ame ţiţi de băutur ă au mers pe malul Visei sau Târnavei s ă vad ă turma, dar s-au înecat cu to ţii. Astfel satul a r ămas f ără b ărba ţi. O legend ă transmis ă tot pe cale oral ă poveste şte c ă în vremurile de demult localitatea Axente Sever împreun ă Agârbiciu, Şeica Mare şi Şeica Mic ă ar fi fost în posesia unei familii nobili. B ărbatul a murit, mo ştenirea a fost împ ărţit ă între trei b ăie ţi şi mama lor, ar fi r ămas în satul nostru, numindu-se de atunci Frauendorf (sat muierii). Ipoteza cea mai plauzibil ă este aceea c ă numele localit ăţ ii ar proveni de la o biseric ă cu hramul „Sfânta Fecioar ă” care ar fi existat pe locul actualei biserici evanghelice. Din 22 noiembrie 1933 localitatea poart ă numele lui Axente Sever, dup ă cum reiese din adresa dat ă de Prefectura jud. Târnava Mare nr.18713 prin care se adreseaz ă cu denumirea de Axente Sever şi revoc ă din func ţii: primarul, ajutorul de primar, casierul şi dizolv ă Consiliul Comunal, numind o comisie interimar ă compus ă din urm ătorii: Munteanu Nicolae - pre şedinte, Popa Vasile - membru, Jarc ău Gheorghe - membru, Gabor Ioan - membru, Chis ăli ţă Ioan - membru, Mitrea Dumitru - membru şi Paul Ioan - casier. La 27 noiembrie 1933 membrii noului consiliu depun jur ământul. Alte men ţiuni documentare apar la 1322-1323 într-un registru din arhiva Vaticanului în care este înscris Georgius plebanus ecclesiae Villae Dominarium . A • Un preot pe nume Geardins a fost chemat la Roma pentru a l ămuri probleme biserice şti. Tot atunci apare prima men ţiune în limba latin ă. • Numele localit ăţ ii se pare c ă ar proveni de la o biseric ă cu hramul „Sfânta Fecioar ă” care ar fi existat pe locul actualei biserici evanghelice. Din 22 noiembrie 1933 localitatea poart ă numele lui Axente Sever, dup ă cum reiese din adresa dat ă de Prefectura Jude ţului Târnava Mare nr. 18713 prin care se adreseaz ă cu denumirea de Axente Sever. • Începând din secolul al XVII-lea, istoria românilor de aici se împlete şte cu cea a sa şilor. Odat ă cu sosirea sa şilor aici, a şez ările au primit numele de Villa. • Către mijlocul secolului al XIX-lea, localitatea devine tot mai legat ă de fr ământ ările sociale şi na ţionale, imaginile cele mai puternice fiind legate de ridicarea, formarea unor militan ţi ai luptei sociale şi na ţionale care vor r ămâne mândria localit ăţ ii şi a Transilvaniei – Ioan Axente Sever, Ariton Axente, Vasile Axente şi al ţi locuitori ai satului care au participat la revoluţia de la 1848- 1849. • Din secolul al XIII-lea şi pân ă la mijlocul secolului al XIX-lea, o mare parte a teritoriului din care va fi alc ătuit jude ţul Târnava Mare de mai târziu, a f ăcut parte din „Fundus Regius”, administrat în baza principiilor ob ţinute de coloni ştii sa şi de la regii maghiari. În aceast ă zon ă erau scaune şe Sighio şoara, Media ş, Rupea, şi Cincul Mare. • Dup ă revolu ţia de la 1848-1849, regiunea aceasta a fost administrat ă şi împ ărţit ă dup ă sistemul austriac de „Bezirk”. • Prin decizia din anul 1925, s-au înfiin ţat dou ă noi pl ăş i – Şeica Mare şi Hendorf, comuna Axente Sever, inclus ă în componen ţa pl ăş ii Şeica Mare al ături de Agârbiciu, Boarta, Buia, Calvaser, Mih ăileni, Moard ăş , Reti ş, R ăvăş el, Şeica Mare, Şeica Mic ă, Şalc ău şi Ves ăud. • Criza economic ă şi financiar ă din perioada 1929-1933 a avut consecin ţe extrem de grele pentru viaţa ţă rănimii. • În anul 1931, s-a propus schimbarea denumirii satului din Frâua în Axente Sever. • Via ţa pa şnic ă a locuitorilor comunei a fost din nou întrerupt ă de declan şarea celui de al II-lea r ăzboi mondial. Odat ă cu declan şarea ostilit ăţ ilor în ţar ă au început concentr ările rezervi ştilor. • În rândul popula ţiei s ăse şti a avut mare ecou propaganda hitlerist ă care a determinat pe majoritatea tinerilor sa şi s ă se înroleze în „Hitlerjungen” şi pe o parte a b ărba ţilor de a intra în rândurile armatei germane. • La mijlocul anului 1943, în timp ce în Uniunea Sovietic ă se desf ăş urau lupte grele, armatele germane suferind tot mai multe înfrângeri, în Axente Sever au ap ărut trupe germane care şi-au construit o baz ă pentru între ţinerea şi sta ţionarea unor ma şini de r ăzboi. Avia ţia german ă a bombardat gara din Cop şa Mic ă în 9 septembrie1944 şi urm ărea trupele sovietice aruncând bombe. Prima bomb ă a c ăzut asupra satului în apropierea cimitirului s ăsesc, f ără a pricinui pagube. În aceste condi ţii locuitorii comunei au luat drumul codrilor, ducând cu ei provizii.La mijlocul lunii octombrie 1944, când lucrurile s-au mai lini ştit oamenii satului au revenit la casele lor, continuându-şi munca obi şnuit ă în gospod ării. • În anul 1950 s-a ridicat în comun ă un monument comemorativ în centrul comunei pe care a fost fixat ă o plac ă de bronz cu numele celor patru eroi c ăzu ţi în luptele de pe frontul antihitlerist. • Deporta ţi pentru „reconstruc ţia” U.R.S.S., deposeda ţi de p ământ şi de alte bunuri materiale, umili ţi în diverse modalit ăţ i, sa şii din Axente Sever au trecut în perioada deport ării în lag ărele de munc ă 55 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
ruse şti(1945-1949) prin cea mai neagr ă periad ă de la colonizarea lor în Transilvania. Împotriva deport ării popula ţiei s ăse şti din Transilvania în Uniunea Sovietic ă au protestat Guvernul român, omul politic Dinu Br ătianu şi chiar regele Mihai I. A trecut mult timp, luni şi chiar ani pân ă când cei răma şi au primit ve şti de la cei pleca ţi. Cei mai mul ţi s-au reîntors acas ă dup ă patru ani, în 1949, ani de munc ă istovitoare, grele suferin ţe, condi ţii inumane. • Instaurarea guvernului condus de Dr. Petru Groza, cu sprijinul nemijlocit al ocupan ţilor sovietici, a marcat începutul cuceririi puterii politice de c ătre comuni şti. La reforma agrar ă din 1945, în Axente Sever au fost împropriet ărite cu p ământ familiile celor ce au luptat pe front în armata român ă, indiferent de na ţionalitate. Terenul agricol r ămas, în special planta ţiile de vii, a trecut în proprietatea statului, înfiin ţându-se o ferm ă agricol ă. Fermele de stat au început s ă se constituie în 1947. În comuna Axente Seer, ferma s-a înfiin ţat pe baza unui teren agricol expropriat de la sa şi. S-a numit la început „Reazim”, având în patrimoniu funciar o mare parte din terenurile comunei. S-a numit apoi Asocia ţia Fermelor de Stat, apoi Gospod ăria Agricol ă de Stat şi Întreprinderea Agricol ă de Stat. Din anul 1991 poart ă numele de Societatea Comercial ă „Viticola”S.A. pân ă în 1998. În anul 2000 unitatea se afla par ţial în lichidare şi apoi în proces de privatizare. • Comuna Axente Sever este aşezat ă într-o veritabil ă zon ă viticol ă - Zona Târnavelor – comun ă cunoscut ă pentru podgoriile sale şi pentru vinurile produse, fiind unul dintre cele mai importante centre viticole ale jude ţului Sibiu, Toate localit ăţ ile au o istorie multi-secular ă oferind arheologilor vestigii din epoca bronzului şi perioadei romane. Şi totu şi localit ăţ ile comunei au mai multe elemente de identitate: marile personalit ăţ i ale comunei, adev ărate simboluri na ţionale, dar şi simbolul viticulturii române şti.
Vechea localitate Frîua - Axente Sever - un sat simbol al revolu ţiei din 1848 23 - Revolu ţionarul pa şoptist a v ăzut lumina zilei în aprilie 1821 în localitatea denumit ă azi Axente Sever. De şi îndurase înc ă de mic greut ăţ ile şi amarul unei vie ţi pline de lipsuri, a crescut înalt şi vînjos, avînd în preajma izbucnirii revolu ţiei din Transilvania o înf ăţ işare mîndr ă şi impun ătoare. Dup ă cum îl descrie un contemporan al s ău, Ioan Axente sever "era înalt ca un brad al falnicilor Carpa ţi, cu o barb ă neagr ă ce-i încadra profilul, cu ochi scînteietori, vesel totdeauna şi optimist, neobosit în grija pentru oamenii pe care-i conducea în lupta de izb ăvire a neamului s ău martir, stra şnic la mînie, dar tovar ăş credincios cînd situa ţia era grea." În anul 1847, dup ă ce-şi formase o cultur ă bogat ă, a trecut în Ţara Româneasc ă, stabilindu-se pentru o scurt ă perioad ă de timp în Bucure şti. În locuin ţa sa de pe strasa Dobroteasas-au desf ăş urat în prim ăvara anului 1848 unele consf ătuiri secrete ale frunta şilor revolu ţiei, printre care s-a num ărat şi Nicolae B ălcescu. Bizuindu-se pe el, capii revolu ţiei l-au trimis apoi la Craiova "cu misiuni de mare încredere". Credincios ideii de unitate a românilor de pe ambele versante ale Carpa ţilor în lupta lor pentru eliberare social ă şi na ţional ă, Axente Sever scria lui Simion B ărnu ţiu: "Oare cînd vom fi şi noi în stare s ă r ăscul ăm pe românii din toate părţile într-o în ţelegere şi un scop?.... Cred cu t ărie c ă s-ar afla mul ţi tineri care s-ar pune bucuros în fruntea acestora". El, Axente Sever era, de bun ă seam ă, unul dintre cei în sufletul c ărora clocotea hot ărîrea de lupt ă pentru un scop clar şi precis: dobîndirea de drepturi şi libert ăţ i pentru cei mul ţi, întronarea principiilor de dreptate şi unitate în toate teritoriile locuite de români. Vestea ridic ării furtunoase la lupta revolu ţionar ă a maselor transilv ănene îl îndeamn ă pe Axente Sever s ă porneasc ă spre meleagurile natale. Astfel la începutul lunii septembrie 1848 el particip ă la o adunare a Regimentului de gr ăniceri români din Orlat, unitate care se ridicase împotriva abuzurilor şi împil ărilor imperialilor. Apoi, profitînd de împrejur ări prielnice favorizate de atitudinea revolu ţionar ă a maselor ţă răne şti din împrejurimile Sibiului, Axente Sever a plecat spre Blaj în fruntea unor cete de tineri gata de a se încadra în lupta fra ţilor lor transilv ăneni pentru triumful cauzei revolu ţiei. Prin comunele în care poposeau, alte şi alte zeci şi sute de tineri au îngro şat rîndurile revolu ţionarilor de sub comanda lui Sever. În unele documente se men ţioneaz ă că în ziua în care patriotul a ajuns la Blaj, avea sub ordinele sale circa 4.000 de oameni organiza ţi milit ăre şte şi deprin şi deja cu "abeceul" mînuirii pu ţinelor arme pe care şi le procuraser ă. Întîlnindu-se la Blaj cu Avram Iancu, aflat şi el aici în fruntea a 6.000 mo ţi înarma ţi, cei doi capi ai revolu ţiei au transformat a şezarea într-o adev ărat ă tab ără de lupt ă. În perioada ce a urmat, Axente Sever, care î şi cî ştigase deja o binemeritat ă autoritate şi popularitate, avea s ă fie mereu prezent în primele rînduri ale celor ce militau activ pentru înf ăptuirea ţelurilor revolu ţiei. Al ături de Avram Iancu, Simion B ărnu ţiu, August Treboniu Laurian şi de al ţi frunta şi pa şopti şti, Axente Sever î şi pune semn ătura pe procesul verbal al celei de a treia adun ări de la Blaj, care a orientat mi şcarea revolu ţionar ă din Transilvania spre ac ţiuni hot ărîte pentru recunoa şterea drepturilor istorice ale românilor transilv ăneni. Începînd din luna octombrie 1848, frunta şii revolu ţiei au trecut laînarmarea masiv ă a popula ţiei romîne şti. Revolu ţionarii au fost împ ărţiţi în 15 legiuni. Axente sever a fost numit prefect al Blajului şi comandant al unei astfel de legiuni. În prefectura sa se aflau circa 20.000 b ărba ţi capabili s ă mînuiasc ă armele. Bun organizator al maselor de ţă rani iobagi din zon ă, dovedind
23 Dr. Florian Tuca, dr. Constantin Ucrain , Locuri şi monumente pa şoptiste, Editura Sport - Turism, Bucure şti, 1978 (pag. 115-118, 188) 56 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 reale însu şiri de ordin militar, Axente Sever a condus cu pricepere în lupt ă pe o ştenii din legiunea sa. El a ac ţionat adesea în prima linie a înfrunt ărilor, a şa cum s-a întîmplat în timpul desf ăş ur ării luptelor din zona Blajului ori în timpul ac ţiunilor de depresurare a cet ăţ ii Alba Iulia. Dup ă în ăbu şirea revolu ţiei din Transilvania, Axente Sever a fost judecat şi condamnat de un tribunal militar habsburgic sub pretextul c ă nu s-a supus hot ărîrilor imperialilor. Împotriva sentin ţei samavolnice şi-au ridicat glasul protestatar masele populare din Transilvania, în frunte cu Avram Iancu, Simion Balint şi cu ceilal ţi prefec ţi şi tribuni ai revolu ţiei. Pîn ă la urm ă, de teama mul ţimilor, autorit ăţ ile l-au pus în libertate. Patriot înflăcărat, Ion Axente Sever a r ămas pîn ă la adînci b ătrîne ţe integru şi demn, con ştient de dreptatea pentru care masele populare s-au ridicat cu hot ărîre la lupt ă în anii revolu ţiei pa şoptiste. C ătre sf ărşitul vie ţii, prefectul a g ăsit în el t ăria şi luciditatea s ă declare c ă în timpul revolu ţiei din 1848-1849 "virtu ţile şi gloria noastr ă au ie şit mai presus şi au dat de minciun ă toate calomniile. Ele vor str ăluci pe cît timp va tr ăi neamul românesc, pentru ale c ărui drepturi am încins şi purtat în tinere ţe sabia, am împlîntat şi ţinut de coarne plugul şi acum, la b ătrîne ţe, cînd nu mai am putere a continua acelea, scriu şi voi scrie ca el s ă se înal ţe şi s ă str ăluceasc ă. " Lupt ătorul pa şoptist a încetat din via ţă la Bra şov în anul 1906." Plac ă memorial ă. Este fixat ă pe peretele casei cu num ărul 448, în memoria lui Ion Axente Sever, care în timpul revolu ţiei din 1848-1849 din Transilvania a fost al ături de Avram Iancu şi de Alexandru Papiu-Ilarian, "sufletul organiza ţiunii şi ac ţiunii r ăzboinice a legiunilor române" dup ă cum consemna în 1906, la moartea sa, "Gazeta Transilvaniei". Pe placa memorial ă se afl ă urm ătoarea dedica ţie: " Prefectului erou de la 1848. Omagiu şi admira ţie. Cercul studen ţesc, Valea Tîrnavelor, Cluj". La Media ş a fost în ălţat un bust al lui Axente Sever, în fa ţa liceului care poart ă numele revolu ţionarului pa şoptist. Pe placa de marmur ă fixat ă pe soclul însemnului memorial sînt scrise urm ătoarele cuvinte: "Axente Sever, 1821-1906. Născut în comuna Frua, azi Axente Sever. Aprig lupt ător pentru dezrobirea ţă ranilor ardeleni în revolu ţia din 1848- 1849. "
În 2014 prin proiectul european „Pe urmele lui Ioan Axente Sever” s-a dat numirea str ăzii principale: str. Ioan Axente Sever În Axente Sever – strada Principal ă – strada care str ăbate de la sud la nord localitatea Axente Sever, component ă a DN 14 Sibiu – Cop şa Mic ă – Media ş, argumentul principal constând în faptul c ă în localitate s-a n ăscut şi a tr ăit – o perioad ă de timp – revolu ţionarul pa şoptist Axente Sever (1821-1906) Proiectul «Pe urmele lui Ioan Axente Sever» a propus o alt ă abordare în prezentarea patrimoniului zonal/ local, abordare efectuat ă prin prisma celui mai cunoscute personalit ăţ i române şti din podi şul Media şului: Ioan Axente 24 , supranumit Sever. Acesta s-a n ăscut la 15 aprilie 1821 în satul Frâua (azi Axente Sever) într-o familie de ţă rani români, tat ăl s ău - Iacob, iar mama - Ana (n ăscut ă Maxim), având 5 copii. De şi p ărin ţii au fost iobagi au avut o situa ţie material ă ce le-a permis s ă-l dea la şcoal ă. Revolu ţionarul român a studiat teologia şi filozofia la Blaj, ulterior mutându-se la Bucure şti, unde ia parte la revolu ţia de la 1848. La Bucure şti este profesor de limba latin ă şi român ă la un pension privat şi la Colegiul Sf. Sava. În august 1848 se întoarce în Transilvania pentru a participa la adunarea de la Blaj din septembrie. Comitetul Na ţional Român de la Sibiu îl nume şte prefect al legiunii române şti din ţinutul Blajului şi de pe valea Mure şului, care se va numi Legiunea I Bl ăjeana (sau Blasiana), remarcându-se ca un veritabil conduc ător militar dar şi politic, fiind unul dintre conduc ătorii mi şcării de eliberare na ţional ă a românilor din Transilvania, în revolu ţia de la 1848. Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, dar a fost g ăsit nevinovat la proces.
Pentru meritele sale militare Axente Sever va fi decorat chiar de împ ăratul Franz Joseph (aflat în vizit ă în Ardeal, pe muntele G ăina) cu medaliile austriece "Crucea de aur cu coroan ă pentru merite” şi "Franz Joseph" clasa a III-a, precum şi cu ordinul militar rusesc "Sfânta Ana", clasa a III-a. Dup ă înfrângerea revolu ţiei, a continuat s ă aib ă un rol de frunte în via ţa politic ă şi cultural ă a românilor din Transilvania, fiind membru şi f ăcând parte din structurile de conducere a Asocia ţiei Transilvane pentru Literatura Român ă şi Cultura Poporului Român (ASTRA). S-a retras la Bra şov unde a desf ăş urat diverse activit ăţ i. Dup ă ce s-a îmboln ăvit, „tata Axente”, cum i se adresau bra şovenii, a fost invitat de canonicul-prepozit Ion Micu Moldovan s ă se mute şi s ă tr ăiasc ă restul zilelor sale la Blaj. Dar „tata Axente” declara: „ Cât tr ăesc, nu vreau
24 Borda, Valentin; Dutc ă, Viorica; Rus, Traian - Avram Iancu şi prefec ţii s ăi, Casa de editur ă Petru Maior, Târgu Mure ş, 1997 57 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 să plec de aici; dupa ce voiu muri îns ă, doresc s ă m ă duce ţi la Blaj şi s ă m ă înmormânta ţi acolo ”, dorin ţă care i s-a şi împlinit. A murit la 13 august 1906 , f ără s ă aib ă urma şi. A fost înmormântat în curtea bisericii "Sfin ţii Arhangheli", numit ă şi Biserica Grecilor, din Blaj. Ast ăzi, localitatea în care s-a n ăscut, Frâua, îi poart ă numele, Axente Sever.
Localitatea Agârbiciu – localitatea din care este originar Ion Agîrbiceanu (1882-1963) În Agârbiciu – strada Principal ă – strada care str ăbate de la sud la nord localitatea Agârbiciu, component ă a DN 14 Sibiu – Cop şa Mic ă – Media ş, argumentul principal constând în faptul c ă de localitate se leg ă numele marelui scriitor Ion Agârbiceanu. Se ştie c ă familia sa a fost originar ă din satul Agârbiciu, de la acest sat mo ştenind numele: “Bunicul dinspre tat ă se numea Vasile Boariu şi era originar din Agârbiciu, comun ă situat ă pe linia ferat ă Cop şa Mic ă – Sibiu. Vine în Cenade ca p ădurar. Nicolae Agârbiceanu sau Aghirbiceanu, cum apare uneori în documente, tat ăl povestitorului, este şi el p ădurar în Cenade, îns ă în alte locuri”. Traseul tematic va marca în localitatea Agârbiciu şi memoria scriitorului, ziaristului, preotului academician, Ion Agârbiceanu 25 (n ăscut în 12 septembrie 1882 în Cenade, decedat în 1963, la Cluj). Ion a fost al doilea dintre cei opt copii n ăscu ţi în familia lui Nicolae şi a Anei Agârbiceanu. Pădurar, gospodar înst ărit, ştiutor de carte, tat ăl se va muta mai târziu ca „vigil de p ădure” în ţinutul Odorheiului. Şcoala primar ă a f ăcut-o în Cenade, urmând gimnaziul şi liceul în Blaj, dup ă care, între 1900 şi 1904, a fost studentul Facult ăţ ii de Teologie din Budapesta . Aici se integreaz ă lesne în cercul studen ţilor români, participând la întrunirile societ ăţ ilor literare ale colegilor s ăi, prestigiul s ău crescând odat ă cu apari ţia în paginile “Luceaf ărului” (scos la Budapesta de Octavian C. T ăsl ăoanu). El este un sus ţin ător al curentului ideologic şi literar al sem ănătorismului, ini ţiat la începutul secolului XX, în România (de revista "S ămănătorul"); acest curent acuza st ările sociale existente, opunând ora şului "viciat" de civiliza ţie imaginea idilică a satului patriarhal, considerând ţărănimea ca depozitara exclusiv ă a valorilor na ţionale şi cultivând o literatur ă de inspira ţie rural ă şi istoric ă.
În Şoala - strada care str ăbate de la vest la est localitatea Şoala, component ă a DC , argumentul principal constând în faptul că localitatea şi întreaga zon ă este integrat ă în ŢARA VINULUI. Se ştie c ă viile Târnavelor d ădeau vinul cel mai bun din Transilvania, comparat în unii ani cu vinul de Tokay – supranumit nectarul regilor. Şi în Şoala – ca în tot ţinutul - pe dealurile însorite erau plantate vii roditoare ce d ădeau „izvoare de vin” şi aduceau mare prosperitate acestor sate. Din acest drum se ramific ă drumuri de hotar ce duc la localit ăţ ile învecinate (Valea Viilor, Moti ş, etc) localit ăţ i cunoscute şi recunoscute pentru renumele istoric al regiunii. Atribuirea denumirii de „ Calea Viilor” – parte din patrimoniul imaterial al sudului şi centrului Transilvaniei, poate contribui la revitalizarea unor ocupa ţii agricole seculare şi genera proiecte de dezvoltare durabil ă a localit ăţ ii şi a comunei.
STEMA COMUNEI AXENTE SEVER Semnificatiile elementelor şi a culorilor din stem ă: Turnul crenelat face referire la Biserica Evanghelic ă fortificati din anul1322, cu hramul,,Tuturor Sfin ţilor"-monument istoric, din localitate. Cele doua cercuri reprezint ă, semnul tipic ce apare pe casele din Axente Sever, reprezentând culturile viticole existente în “ Ţara Vinului” – Podi şul Târnavelor Culoarea albastr ă: este simbol al fidelit ăţ ii şi perseveren ţei, a cerului, a lumii spirituale, iar ro şul însemnând virtute, spiritualitate, vitalitate şi for ţă .
Comuna Axente Sever este o unitate teritorial administrativ ă ce face parte din teritoriul Podi şul Media şului, având o popula ţie de 3.808 de locuitori 26 fiind unul din centrele importante ale mo ştenirii
25 Dimitrie Vatamaniuc, Ion Agârbiceanu. Biobliografie , Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 1974, pag XXII-XXIII 26 Hot ărârea nr. 53/2012 prin care la art. 2 se men ţioneaz ă num ărul de locuitori 58 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 culturale a ţinutului, o mo ştenire datorat ă convie ţuirii sa şilor cu românii; comuna conserv ă centrele istorice ale localit ăţ ilor componente ale comunei Axente Sever (Axente Sever, Agârbiciu şi Şoala), ansambluri de arhitectur ă vernacular ă saxon ă, caracteristic ă întregului ţinut, acestora ad ăugându-li-se şi tramele stradale conservate - în mod fericit - cel mai bine în satul Şoala, sat relativ mai bine conservat datorit ă distan ţei fa ţă de c ăile de comunica ţie. . Vecin ătăţ ile 27 Cea mai veche m ărturie dateaz ă din 1794, un regulament al vecin ătăţ ilor cu reguli precise şi drastice împotriva celor care nu respect ă. Vecin ătăţ ile erau vechi forme de organizare a locuitorilor cu scop de întrajutorare: -în caz de deces în familie unde membrii vecin ătăţ ii particip ă la toate muncile necesare (s ăpatul gropii, transportul mortului şi astuparea gropii) şi cu o contribu ţie b ăneasc ă; - la executarea unor lucr ări cu un mare volum de munc ă (construc ţii de case, şuri, etc). Ele se constituiau – în Axente Sever – pe str ăzi (sa şii au avut 8 vecin ătăţ i) şi erau conduse pe o perioad ă de un an, de doi „ta ţi” – unul vârstnic şi altul tân ăr. Sa şii aveau adunarea general ă a vecin ătăţ ilor la 11 noiembrie (de Sf. Martin), aici participând numai bărba ţii. Se prezenta darea de seam ă, urmat ă de discu ţii şi alegerea unui membru reprezentativ în comitetul bisericesc („Presbiterium”), precum şi alegerea noilor „ta ţi” de vecin ătate. Pe lâng ă sarcinile prev ăzute de regulament trebuia preparat ă o cantitate de vin toamna, necesar ă la buna desf ăş urare a Balului Vecin ătăţ ii (cârnileji), bal ce se organiza la jum ătatea lui februarie. La bal era mare petrecere prilej de distrac ţie şi carnaval. Cârnilejul înseamn ă îngroparea iernii şi prinderea postului de Pa şti, nefiind fixat ă o zi anume; ziua este aleas ă func ţie de s ărb ătoarea Paştelui. Exemplu sa şilor a fost p ăstrat de români, ce continu ă acest mod de organizare.
Sărb ători tradi ţionale 28 În „Şes” se organiza anual – de 10 mai (ziua depunerii jur ământului regelui Carol I, în 1866) un maial, petrecere câmpeneasc ă într-un frumos parc natural. Aici se întâlneau locuitori din localit ăţ ile Axente Sever, Valea Viilor, Şoala şi Cop şa Mic ă, elevii şi-n general tinerii prezentând programe artistice. Din 1946 a fost interzis ă manifestarea. Un loc pitoresc pus în valoare de refugia ţii Po ştei Bucure şti este „Între Râpi” – prima dat ă organizându- se serb ări aici fiind în prim ăvara anului 1943. Locul este o „o deschiz ătur ă” între dou ă culmi, una înalt ă – vârful Roambe şului, iar a doua reultat ă prin alunecarea din prima; din aceast ă alunecare de teren a rezultat o priveli şte magnific ă. Din varii motive nu s-au mai organizat manifest ări aici. În 1995, dup ă 49 de ani a fost reluat ă s ărb ătoarea „Ziua Înfr ăţ irii”. În „Şes” s-a construit o scen ă de beton cu o suprafa ţă de 90 mp unde au avut loc manifest ări culturale. În 1999 s-a organizat, aici, de Ziua Metalurgistului (ce are loc anual de Sf. Maria) o mare s ărb ătoare, participând şi dna Marioara Mor ărescu. Sărb ătoarea a fost organizat ă de Societatea Sometra SA. Jocul satului se organiza, în lipsa unui C ămin cultural (sau o alt ă sal ă public ă) în case mai mari iar vara în şura lui Ioan Lupu (lâng ă biseric ă), pân ă când s-a construit „ Şopru”; „ Şopru” a fost construit de tineri români, cu sprijinul Prim ăriei, administra ţia punând lemnul necesar la construc ţie. Construc ţia „ Şoprului” s-a făcut – în 1939 - pe locul viran între locuin ţele familiilor Chis ăli ţă Dumitru (Axente Sever, nr. 213) şi B ăcil ă Dumitru (Axente Sever nr. 215). Şopru a fost demolat în 1965, materialul lemnos fiind folosit la repararea Casei parohiale ortodoxe. Mai existau dou ă s ărb ători s ăse şti: -Sărb ătoarea Florilor (Blumenfest) – un „obicei închinat dragostei, practicat la l ăsarea postului de Pa şti, organizat de tineretul s ăsesc, specific numai localit ăţ ii Axente Sever. Vechimea lui este extrem de îndep ărtat ă.” -Roata (balul cu coroan ă) anual - de 29 iunie - de Sf. Apostoli Petru şi Pavel . Via ţa cultural – artistic ă29 -1891 este atestat corul s ăsesc al şcolii; în anii 1960 corul s-a dezvoltat prin organizarea unui cor pe patru voci; -la începutul secolului al XX-lea a fost înfiin ţat ă fanfara, în 1950 num ărând 18 membrii dirijor fiind Iohann Zank (Axente Sever, nr. 150); din fanfar ă f ăceau parte şi organi ştii bisericii evanghelice, un membru marcant fiind clarinetistul Gloger Iohann, -în aceia şi perioad ă s-a format teatrul de amatori, preent ările fiind f ăcute la serb ările şcolare şi la unele s ărb ători cre ştine; unele piese de teatru era semnate de Vasile Alecsandri;
27 Idem, pag 298 – vol I 28 Idem, pag. 312 – vol I 29 Ioan Gabor, Axente Sever, carte deschis ă de istorie, cultur ă şi legende, Sibiu 2001, pag. 119-126 59 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
-În perioada 1907-1909 s-a construit c ăminul cultural dup ă proiectul şi deviul întocmit de de ing. Hermann Wagner, costul final fiind de 12.765 coroane şi 12 dinari; c ăminul avea o sal ă de spectacole de 300 de locuri, o buc ătărie, o magazie şi un balcon de lemn, demolat în 1970 când s-a construit o scen ă şi o înc ăpere pentru aparatele de proiec ţie ale cinematografului s ătesc, -în 1935 a fost adus în sat primul aparat de radio-receptor, cump ărat de muncitorul CFR-ist Ioan V ăcărescu; -în 1939 s-a introdus gazul metan pentru înc ălzit şi iluminat; -în 1943, în Axente Sever s-a refugiat o parte din personalul serviciului de po ştă din Bucure şti; ace ştia au organizat o serie de activit ăţ i cultural sportive cu prezent ări de piese de teatru, recitaluri de poezii şi spectacole de revist ă, cu glume şi cântece satirice. S-a amenajat, în lunca Visei un teren de fotbal şi volei; -în 1946 a avut loc prima proiec ţie de film artistic cinematografic, f ăcut ă de o caravan ă mobil ă ce sosea în sat odat ă pe săpt ămân ă; ulterior s-a amenajat sala de cinema în c ămin (unde se prezenta de dou ă ori pe s ăpt ămân ă) operatorul de film fiind Pop Nicolae (Axente Sever, nr. 95). Din 1989 s-a renun ţat televiziunea şi casetele video p ătrunzând în fiecare cas ă. -1950 s-a înfiin ţat biblioteca satului, sediul fiind mutat în diferite case; din 1996 s-a mutat într-un local modernizat, în vecin ătatea prim ăriei (avea 9720 volume şi peste 400 de cititori permanen ţi) bibliotecar fiind Lupu Giulieta Lioara; -1952-1979 s-a desf ăş urat o activitate intens ă teatral ă fiind puse în scen ă 40 de piese de teatru prezentate publicului din localitate în peste 200 de reprezenta ţii ( şi în alte localit ăţ i) -în 1953 a fost pus ă în func ţiune sta ţia de radioficare, aceasta având instalate în fiecare cas ă difuzoare; ea func ţiona continuu iar miercurea se prezenta un program local ( ştiri, interviuri, recomand ări); sta ţia şi-a încheiat activitatea în 1980; -la mijlocul anilor 60 (sec. XX) s-au ini ţiat echipe de dansuri populare române şti şi s ăse şti; între anii 1970-1980 echipa de dansuri populare române şti era preg ătit ă de instructorul Ioan Dojan, animatorii fiind tinerii Bichi ş Vasile şi Lupu Dumitru, acordeonist Gheorghe Stan. La un concurs de dansuri populare în Sibiu, tinerii din Axente au luat locul II, primul loc fiind luat de „Junii Sibiului”. Forma ţia de dansuri populare s ăse şti era condus ă de Seiverth Ludvig, aceasta participând la faze jude ţene ale festivalurilor na ţionale de dansuri populare. -de Cr ăciun se organiza balul c ăsători ţilor iar la începutul fiec ărui an carnavalul copiilor (în ianuarie) şi carnavalurile tinerilor şi vârstnicilor; acestea se organizau de „fiecare vecin ătate şi ţineau dou ă zile şi dou ă nop ţi, în sala C ăminului Cultural închiriat ă de „ta ţii” de vecin ătate şi care se încheiau cu o parad ă a m ăş tilor desf ăş urat ă prin tot satul. -în fiecare duminic ă se organiza hora satului în „pavilionul ( şopru) special construit de tineretul român, unde cântau dipla şii Nicu Gârla şi Sfora”, jucându-se „învârtite”, „ha ţegane”, „fecioreasca”; -în 1963 a fost adus primul televizor în sat la Întreprinderea Viticola, iar din 1987 se recep ţioneaz ă în sat televiziunea în culori; -în anii 1970 s-a înfiin ţat forma ţia de muzic ă u şoar ă condus ă de Muller Mikhael din Axente Sever, nr. 263; exista o forma ţie de acordeoni şti compus ă din 11 copii preg ătit ă şi condus ă de înv. Seiverth Ludvig; -în 1994 s-a demarat conectarea la re ţeaua prin cablu continuând pân ă în 1998, 68% din familii devenind abonate la acest sistem modern ce permite recep ţionarea a 22 programe. Organizarea administrativ ă în perioada comunismului 30 -prin Hot ărârea CC al PMR şi Consiliului de Mini ştri din 23 iulie 1950, respectiv prin Legea nr. 5 din 8 septembrie 1950 se f ăcea reîmp ărţirea administrativ teritorial ă şi economic ă a ţă rii dup ă model sovietic, teritoriul fiind împ ărţit în regiuni şi raioane; s-au creat 28 de regiuni, num ărul lor reducându-se la 18 în 27 septembrie 1952. Axente Sever apar ţinea de raionul Media ş (regiunea Stalin), având în componen ţă satul Agârbiciu. -în 1964 a intrat în componen ţa comunei satul Şoala . -în 1968 prin Legea nr. 2 s-a schimbat organizarea administrativ ă în jude ţe şi comune, împ ărţire care se men ţine şi în prezent. Activitatea sportiv ă31 -în 1961 s-a înfiin ţat Asocia ţia Sportiv ă „Viticola” Axente Sever cu o echip ă de fotbal ini ţiatorii fiind conducerea I.A.S. Viticola- director Resiga Ieronim; echipa a ajuns în finala pe ţar ă a cupei „Agriculturii” (în 1963); de şi finala s-a terminat la egalitate (0-0) s-a hotârât (la masa verde) ca s ă fie declarat câ ştig ătoare echipa advers ă din Crasna (jud. Cluj) argumentul fiind c ă „media de vârst ă a juc ătorilor no şti este mai mare”; -urm ătorii doi ani echipa „Viticola” a participat în campionatul regional (Bra şov) disputând meciuri cu echipe sus ţinute de mari uzine din regiune; reducerea activit ăţ ii sportive s-a f ăcut pe fondul lipsei de susţinere financiar ă, deplas ările fiind f ăcute cu „un camion cu prelat ă, fotbali ştii trebuiau s ă se învoiasc ă de la serviciu”; echipa n-a retrogradat, retr ăgându-se din campionat. Echipa a avut o larg ă sus ţinere moral ă local ă, to ţi componen ţii echipei condu şi de antrenorul Dan Gheorghe fiind aprecia ţi de comunitate. -spiritul sportiv local a fost continuat prin crearea unei minibaze sportive private pentru tenis de câmp, baschet, mini- fotbal, volei şi tenis de mas ă, investi ţie a ing. Liviu Vasilescu, consilier local; minibaza sportiv ă familial ă a constituit un sprijin real pentru amatorii sporturilor în aer liber. Înfr ăţ ire cu localitate belgian ă La 2 februarie 1993, localitatea Axente Sever se înfr ăţ eşte cu localitatea belgian ă Stavelot – obiectivul comun fiind organizarea de schimburi în domeniul educa ţiei, culturii şi s ănătăţ ii. Nu s-au men ţinut rela ţii anuale cu localitatea înfr ăţ it ă.
30 Idem, pag. 99 31 Idem, pag. 127-131 60 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Repere administrative în istoria comunei -în 1873 s-a organizat forma ţia de pompieri local ă, din voluntari, mai târziu participarea fiind obligatorie, -1945 cercul ASTRA din Axente Sever avea 14 membrii şi func ţiona sub denumirea de Societatea Intelectualilor din Axente Sever (S.I.A.S) 32 ; în vara anului 1945 asocia ţia a avut ini ţiativa amenaj ării unui cimitir simbolic al eroilro din cel dou ă r ăzboaie şi un mormânt real al eroului Ioan Lascu în cadrul cimitirului s ătesc de „Sub Vii”. Ceremonialul a avut loc la 15 august 1945. În şedin ţa Consiliului Local sub conducerea primarului Gheorghe Fronius (din 23 august 1944) 33 se stabilea: 1)Alocarea sumei de 220.172 lei pentru introducerea gazului metan în Prim ărie; 2)pavarea trotuarelor şi canalizarea apelor rezultate din ploi pe uli ţa „de sus” (Suseni) 3)Aprobarea de colectare a sumei de 3.386.000 lei de la s ăteni pentru introducerea curentului electric în sat; 4)Aprobarea construirii unui grajd comunal; 5)Aprobarea sumelor pentru prestarea unor lucr ări de c ătre s ăteni: cu carul 1200 lei/zi, cu bra ţele: 400 lei/zi. Not ă: nici una din aceste puncte nu au putut fi puse în aplicare datorit ă schimb ării cursului celui de-al II R ăzboi Mondial; -între 1956-1962 34 , timp de 10 ani, 61 de familii de etnie german ă au locuit împreun ă cu familii de români, în special coloni şti veni ţi de pe Valea Buii; conducerea adminsitra ţiei a acordat loturi de circa 700 mp (cu pre ţul modic de 100 lei) pentru construc ţia de case. S-au acordat 206 loturi de pâmânt pentru construirea de noi case, marea majoritate spre ora şul Cop şa Mic ă. -în 1992 se desfiin ţeaz ă sec ţia german ă a şcolii, din lips ă de elevi; În perioada 1963-1977 -s-au creat noi uli ţe impunându-se o nou ă numerotare a imobilelor, a treia din istoria localit ăţ ii (?); vechile numerot ări au început cu biserica evanghelic ă din centrul satului şi se continua spre Agârbiciu, apoi se încheia în Suseni; actuala numerotare începe dinspre Cop şa Mic ă pe partea dreapt ă şi se încheie pe partea dreapt ă, spre Cop şa Mic ă. Atunci s-au dat denumiri uli ţelor, acestea devenind str ăzi, dup ă pietruire. -în aceast ă perioad ă s-au construit cele dou ă corpuri de cl ădiri cu 15 s ăli de clas ă la şcoala Axente Sever; în cl ădirea veche a şcolii au fost amenajate cabinete de istorie, biologie, fizic ă şi chimie cu toate dot ările necesare (1976). S-a amenajat şi sala de sport şi un teren de sport la şcoala din Suseni. -tot în 1976 s-a aprobat proiectul construc ţieinoi şcoli în satul Agârbiciu; -s-a reînfiin ţat halta C.F.R. Axente Sever În perioada 1979 – iunie 1989 35 -în 1985, a fost dat în exploatare modernul complex comercial; -în 1987, s-a dat în folosin ţă noua cl ădire a şcolii din Agârbiciu; -prin proiectul de sistemtizare se preconiza ca în 1990 s ă fie demolate casele dinspre ora şul Cop şa Mic ă şi construirea de blocuri pentru personalul muncitor din cele dou ă întreprinderi socialiste. Sistematizarea localit ăţ ii Axente Sever 36 În 1987 prin decizia nr. 1279 a Consiliului Popular Jude ţean Sibiu se prevedea sistematizarea localit ăţ ii astfel: -suprafa ţa construibil ă s ă fie redus ă de la 69,30 ha la 56,92 ha, din care locuin ţe 2,97 ha şi alte folosin ţe 9,42 ha, iar popula ţia s ă creasc ă de la 3157 la 3630 persoane şi num ărul gospod ăriilor de la 738 la 951. -construirea unei cre şe şi o gr ădini ţă -amenajarea unei baze sportive, -amenajarea unei b ăi, -construc ţia unei case de cultur ă, -construc ţia unui liceu industrial agricol cu ateliere, -construc ţia unui dispensar veterinar, -construc ţia unui sediu politic, -construc ţia unei pie ţe de legume şi zarzavaturi, -ateliere ale industriei mici. Prin Decret se prevedea construirea Fabricii de Oxigen şi casa priei de aer în afara perimetrului construibil al localit ăţ ii, în apropierea Fermei Viticole. Se prevedea şi amenajarea haldei de zguri peste râul Visa. Acestea erau ultimele suprafe ţe de teren ce urmau s ă treac ă în proprietatea statului şi s ă fie administrate de Întreprinderea Metalurgic ă de Metale Neferoase Cop şa Mic ă pe hotarul comunei Axente Sever. Not ă 1: din aceste obiective s-a construit Fabrica de Oxigen în perimetrul localit ăţ ii Axente Sever. Not ă 2: a se vedea harta „Propunere de sistematizare – aprilie 1987 – comuna Axente Sever” scara 1:5000; pe hart ă sunt localizate urm ătoarele obiective: 1-Cre şă (în imobilul din spatele gr ădini ţei), 2-Biserica evanghelic ă, 3- Restaurant, 4-Cas ă de cultur ă, 5-Liceu, 6-Gr ădini ţa, 7-Atelier, 8-Dispensar veterinar, 9-S.M.A., 10-Sediu poli ţie, 11- Ferma viticol ă, 12-Baia
32 Vol.II, pag 149-155 33 Vol.II – pag 93 34 Vol.II – pag. 104 35 Vol.II – pag.113-115 36 Idem, pag. 369 61 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
În perioada iunie 2000 – iunie 2004 -pietruirea str ăzilor comunale, -modernizarea c ăminelor culturale -dotarea s ălii festive (sala CAP) cu mobilier şi vesel ă necesar ă pentru 200 persoane; -realizarea şi dezvelirea bustului revolu ţionarului erou Ioan Axente Sever; -înfiin ţarea serviciului de salubritate, dotarea cu tractor şi remorc ă; -forarea a trei pu ţuri demare adâncime şi legarea lor la bazinele de acumulare a apei potabile în vederea satisfacerii nevoilor consumului casnic. -betonarea str ăzii Suseni pe o por ţiune de 500 m. -amenajarea unui cabinet stomatologic modern în Dispensarul uman Axente Sever. -introducerea înc ălzirii centrale în şcoala din Suseni şi în corpul cl ădirii noi, la şcoala de lâng ă Biserica Evanghelic ă; -consolidarea funda ţiei cl ădirii gr ădini ţei; -achizi ţia unui tractor de 683 CP În perioada 1 iulie 2004 – 2005 Lucr ări planificate: -realizarea unei pun ţi pentru râul Visa, -introducerea apei potabile la familiile de ţigani, -betonarea str ăzii Vi şinului (spre cimitirul nr. 3) Obiectivele de mare interes pentru localitate sintetizate de monograful comunei Ioan Gabor : -realizarea re ţelei de ap ă comunal ă şi canalizarea, -asfaltarea str ăzii Suseni şi altele, -conductele de gaz metan vechi, din o ţel, se vor înlocui cu conducte de polietilen ă Proiectele şi realiz ările din perioada 2008-2020 sunt structurate pe domeniile de interes public.
I.6.Economia comunei Axente Sever
Economia local ă– repere istorice: Economia comunei se baza pe agricultur ă, cultivarea p ământului şi cre şterea animalelor fiind ocupa ţiile de baz ă, al ături de acestea existând o serie de ocupa ţii secundare: vân ătoarea, pescuitul, albin ăritul, culesul din natur ă, me şte şugurile, p ădur ăritul şi comercializarea unor produse locale. Agricultura a cultivat terenuri fertile din hotarul satului Axente Sever: Craham, Unghiul Prostitei, Zăvoiul, Între şan ţuri, huli şoara, Roambe ş, Curm ătura, Joangrava, Carpen, Lunca Visei, Moara veche, Pe groap ă, La Ghiula, Şes, Unghiul Sasului, Gleci, Berbece, Soci, Peste Visa. -înc ă din sec. XIV-lea s-a cultivat grâul, ov ăzul, secara şi orzul, grâul de toamn ă fiind preferat; cele mai mari produc ţii se realizau în „ şes” şi „Z ăvoi” -în sec. XVIII-le s-a introdus porumbul, cultivându-se al ături de cartof („grumpene”); s-a cultivat şi cânep ă, in, floarea-soarelui, plante furajere pentru hrana animalelor, leguminoase pentru consum familial şi sfecla de zah ăr, -în 1898 s-a efectuat comasarea terenurilor, renun ţându-se la împ ărţirea în trei hotare; fiecare proprietar ce avea mai multe loturi mici avea un singur lot într-un singur loc; -la începutul sec. XX-lea au început s ă fie utilizate ma şinile de sem ănat grâu şi porumb, cele mai numeroase fiind cele de porumb; pentru procurarea ma şinilor de sem ănat s-a înfiin ţat „Societatea de ajutor agricol” (sediu la fam. Auner Petru, nr. 9) -în perioada interbelic ă Axente Sever dispunea de 1794 iug ăre şi 1278 stânjeni – teren arabil, 648 iug ăre şi 808 stânjeni p ăş uni, 616 iug ăre şi 1195 stânjeni fâne ţe, 71 iug ăre şi 204 stânjeni gr ădini, 150 iug ăre şi 890 stânjeni vii şi 808 iug ăre şi 80 stânjeni p ăduri (din recens ământul din 1941); Viticultura Viticultura a beneficiat – în aceste locuri – de condi ţii foarte favorabile, cele mai cultivate dealuri cu vi ţă de vie nobil ă fiind: -pân ă la colectivizare: „în Şes”,”Lenchetul mare şi mic”, „peste Visa”, în Valea Plopului, Coasta Socilor şi Hâr ştiu; -în 1939 în cadrul unei expozi ţii organizate la Şcoala Agricol ă din Media ş s-au recunoscut şi apreciat soiurile locale de vin: Feteasc ă alb ă, Feteasc ă Regal ă, Riesling italian, Neuburger, Muscat Ottonel, etc. -dup ă 1945, cele mai întinse planta ţii se aflau în hotarele: „Peste Visa”, „Coasta V ăii Plopului”, „Valea Melerului”, „Lenchetul Mare” şi „Lenchetul Mic”, „Hâr ştiu”, „Coasta Socilor”, „Coasta Ciu ţii”; -vinul Riesling recoltat în 1959 a ob ţinut medalia de bronz, medalia de argint pentru Riesling italian (recolta 1962) – Bucure şti 1963;
62 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
-în 1967 la Bucure şti au fost medaliate cu 3 medalii de argint pentru Feteasc ă alb ă (recoltele 1965 şi 1967) şi Neuburger recolta 1965; -în 1968, la concursul de vinuri de la Liubljana (Slovenia) vinul Muscat Ottonel (recolta 1965) a fost distins cu „Marele Premiu”; -în 1970, s-au ob ţinut la Ialta (URSS) 2 medalii de argint pentru vinurile din soiurile Feteasc ă regal ă şi Muscat Ottonel; -în 1986, la Concursul na ţional de vinuri edi ţia a V-a de la Vaslui s-au ob ţinut 3 medalii de aur pentru vinurile din soiul Riesling italian (produc ţia 1985), Feteasc ă alb ă (produc ţia 1984) şi vin de regiune superior (produc ţia 1986) Culesul viilor se f ăcea la finele lunii octombrie – înainte fiind fixată data de 16 octombrie – ziua „Terezei”; în inventarul viticol se aflau 164 teascuri şi 808 butoaie de vin cu capacit ăţ i între 40 – 1400 litri (se mai pot vedea şi acum 2 teascuri de lemn de mare capacitate – în gospod ăriile nr. 153 şi 418 construite în 1853 de Iohann Schoger). Vinurile de Axente Sever au fost apreciate pentru calit ăţ ile lor deosebite, ajungând s ă fie exportate în multe ţă ri din lume. Anual se organizau – toamna dup ă recoltare – baluri ale strugurilor. În prezent, Axente Sever – un important centru viticol al României ce a concurat cu succes vinurile din alte regiuni viticole, se limiteaz ă la produc ţia de vin pe cele 10 ha care au intrat în posesia agricultorilor (dup ă 1990) şi din vi ţa devie cultivat ă în cur ţile s ătenilor pe lâng ă case. Agricultura de stat (1947 – 1990) 37 În urma exproprierii sa şilor cet ăţ enii au primit terenuri în suprafa ţă de pân ă la 5 ha. Terenul agricol rămas şi viile de la sa şi s-au constituit în „rezerva de stat”, pe aceast ă baz ă fiind înfiin ţat ă de Gospod ăria Agricol ă de Stat Axente Sever (G.A.S.) Structura organiz ării era astfel: -sediu era în casa parohial ă a bisericii evanghelice Axente Sever; sec ţia era format ă din dou ă sau mai multe brig ăzi, iar brigada din 3-4 echipe; -sec ţia Agârbiciu avea 3 brig ăzi: horticol ă, viticol ă, zootehnic ă şi o brigad ă mixt ă la Şoala; -sec ţia Şeica Mic ă cu pondere viticol ă, era compus ă din dou ă brig ăzi; -sec ţia Şeica Mare cu brigad ă viticol ă şi un punct apicol la Peti ş. Din 1970 şi-a schimbat denumirea în Întreprinderea Agricol ă de Stat (I.A.S.), denumirea de sec ţie a fost înlocuit ă cu cea de ferm ă -în 1972 se înfiin ţa Sta ţiunea de Ma şini Agricole cu 5 sec ţii la: Mic ăsasa, Şeica Mic ă, Şoro ştin, Valea Viilor şi una pe str. Socului nr. 174 (???) ; baza materiale era constituit ă din 170 de tractoare, 32 de combine de recoltat p ăioase şi toat ă gama de utilaje pentru efectuarea tuturor lucr ărilor agricole, cu un personal total de 160 persoane; Pomicultura A fost una din ocupa ţiile de baz ă, pomii fructiferi diin nelipsi ţi în peisajul comunei: merii, perii, prunii, nucii, piersicii, vi şini, cire şi, etc; exist ă livezi mari în extravilan care în 1948 însumau 41 ha. Ferma de stat a extins suprafa ţa livezilor cu pomi fructiferi (în 1987). Prin defri şarea vechii livezi de pomi s-au plantat noi livezi: -meri (8 ha), -nuci (12 ha), -pruni (13 ha), -vi şini (7 ha), -peri (5 ha), -coac ăz (5 ha), toate însumând 50 ha. Cre şterea animalelor S-a practicat permanent fiind strâns legat ă de agricultur ă. Pentru cre şterea şi între ţinerea animalelor exist ă 144,30 ha p ăş uni şi 366, 24 ha fâna ţe. -pân ă în 1922 românii scoteau animalele în p ăş unat în Vizu şi Lenche ţ; din acel an s-au scos animalele românilor împreun ă cu cele ale sa şilor în Coliberci; -la recens ământul din 1948 localitatea avea: 572 vite mari, 48 cai, 850 oi, 159 porci, 469 vaci şi bivoli ţe de lapte, 38 boi, 200 capete de tineret bovin – pentru acestea dispunând de 250 ha p ăş une; Păş unile sunt situate în Lunca Visei, Coliberci, Costiţa (pân ă în 1923), Lenche ţul, Dealul Boului, Coasta Ciu ţii, Soci, Treanc. Fâna ţele sunt în Lenche ţul Mare şi Mic, Vizu, La Ghiula, Hâr ştiu, în Poieni ţa, Heve ş, Rupturi, Gleci, Berbece. Locuitorii din Axente Sever au fost mari cresc ători de cai dar şi de alte animale mari şi mici. În timpul iernii toate animalele erau îngrijite în gospod ărie; prim ăvara (în vinerea Pa ştilor) se constituia turma de oi – prin asocierea tuturor proprietarilor; turma se încredin ţa unui cioban priceput angajat şi pl ătit de c ătre ace ştia. Turma de oi se ţinea pe hotar , acolo construindu-se o stân ă. În hotar se ţineau pân ă ningea când se aduceau oile în sat. De la Sf. Gheorghe (23 aprilie) pân ă la Sf. Maria (15 august) se mulgeau de trei ori pe zi, iar apoi numai de dou ă ori.
37 Vol.II –pag. 225-227 63 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
CALENDARUL pie ţelor, târgurilor şi oboarelor programate în jud. Sibiu pe anul 2019
Nr Localitatea Zile obi şnuite de Data calendaristic ă a târgurilor tradi ţionale şi oboarelor crt Generale şi specializate Pia ţă Târg s ăpt ămânal Ziua, luna Clasificare 10 AGÂRBICIU - AXENTE SEVER - 54. SEICA MIC Ă 6 martie animale 21 iunie animale 8 noiembrie animale Soro ştin 10 mai generale 2 octombrie 58 TÂRNAVA 29 ianuarie animale 6 aprilie animale 10 iunie animale 15 august animale 26 octombrie animale Dumbr ăveni Pia ţă agroalimentar ă 25 ian, 23 generale sâmb ăta martie, 23 mai, 2 iulie, 18 sept., 17 noiembrie
Efective animaliere (num ăr capete) - la 1.01.1996 Bovine Porcine Cabaline Ovine şi caprine Total comun ă 529 2481 124 3870 Axente Sever 230 1106 55 1389 Agârbiciu 211 855 38 1546 Şoala 88 520 31 935 Obs.: nu se de ţin informa ţii certe privind num ărul de animale Vân ătoarea Vân ătoarea a fost practicat ă la o scar ă redus ă. Casa, gospod ăria şi ferma ing. Marin Ciortea (pre şedinte al vân ătorilor şi pescarilor din România) a fost vizitat ă de Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga şi alte mari personalit ăţ i culturale, ştiin ţifice sau politice ale vremurilor. Pescuitul se practica în râurile Visa şi Târnava Mare. Pădur ăritul se practica în p ădurea proprietatea ob ştii s ăte şti. T ăierile se f ăceau toamna târziu şi iarna, exploat ările fiind f ăcute în echip ă. Culesul din natur ă consta în adunatul ghindei (pentru hrana porcilor), a jirului şi a fructelor de p ădure (fragi, zmeur ă, porumbele, m ăce şe, mure) şi ciuperci, plante medicinale, melci. Me şte şugurile practicate au fost diverse, r ăspunzând cerin ţelor popula ţiei. În 1933 activau 19 tâmplari şi dulgheri, 5 cizmari, 6 croitori, 21 zidari, 7 l ăcătu şi, 2 tinichigii, 2 rotari, 2 cojocari şi 2 ateliere de fier ărie: Doda Nicolae ( nr. 157) şi Bortan Zaharia (nr. 161). Activit ăţ i pre-industriale şi industriale pe teritoriul comunei 38 La sfâr şitul sec. XIX func ţiona o ţigl ărie. În 1914 a început exploatarea gazului metan 39 -în „moara de ulei” se prelucrau semin ţele oleaginoase, aceasta fiind proprietatea lui Solomon Iuliu (din Gherla); -în moara de cereale –proprietar Verga Iudith (Axente Sever, nr. 527) se m ăcinau cerealele; -În 1933 au fost s ăpate sondele 4 şi 5 descoperindu-se gaz cu o presiune de cca 100 atmosfere. Explozia şi aprinderea gazelor de la sonda 5 s-a datorat opera ţiunilor de forare; fisura aflat ă la cca 700 m de sond ă a permis reaprinderea focului (care ini ţial s-a stins de la sine), fl ăcările mari, de circa 100-500 m luminând ţinutul şi modificând clima în perioada când a ars (focul a fost stins abia în 1940!) -în iulie 1935 s-a ob ţinut în premier ă negrul de fum, instala ţia inaugurat ă fiind singura din Europa; procedeul utilizat era „arderea par ţial-difuz ă a metanului în exces în aer prin tehnologia canalelor, produsul ob ţinut purtând denumirea Carbomet. Tot atunci a fost înfiin ţat ă Societatea Na ţional ă de gaz metan din Media ş, condus ă de directorul Marin Ciortea, din Axente Sever, nr. 395”. -în august 1939 s-a inaugurat instala ţia de ob ţinere a zincului de c ătre Societatea Na ţional ă de Exploat ări Miniere – denumit ă SONEMIN, primele trei cuptoare începând s ă produc ă în noiembrie 1940; uzina ocupa 55 ha (inclusiv halda) fiind amplasat ă pe locul numit „Craham”. Uzina a cunoscut o dezvoltare treptat ă: s-au construit noi cuptoare de distilare a zincului şi instala ţii de aglomerare a concentratelor zincoase (martie 1955), fabrica de acid sulfuric (aprilie 1957) şi a unor sec ţii anexe ce deserveau unit ăţ ile productive. Din anii 60 s-a introdus un nou procedeu (licen ţă englez ă) prin care se extrage concomitent zincul şi plumbul, zgurile rezultate con ţinând şi alte materiale neferoase (cupru, cadmiu, stibiu) sau chiar metale pre ţioase. Uzina a cunoscut o serie de denumiri în timp: pân ă în 1950- SONEMIN, pân ă în 26 februarie
38 Idem, pag.177 39 Monografia Târnavei,pag 23 64 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
1962 – Uzina „21 Decembrie” (ziua de na ştere a a luiV.I. Stalin), pân ă la 1 iulie 1970 – Uzina Chimic ă Metalurgic ă, pân ă în 1989 – Uzina Metalurgic ă de Metale Neferoase, iar din 1989 – prezent – „SOMETRA”- Societatea Metalurgic ă Transilvan ă. Din martie 1999 societatea este controlat ă de Holdingul grecesc Mytilineos, ce de ţine 60% din ac ţiuni. -în 1944 ing. Marin Ciortea a construit o instala ţie de producere de litarg ă – oxid de plumb cristalizat folosit în industria petrolului, în vopsitorii, etc. ; instalaţia nu a fost pus ă în func ţiune dintr-o eroare de calcul, de şi produsul era solicitat de economie. -la 17 noiembrie 1948 ambele mori (de cereale şi ulei) au fost trecute în proprietatea statului fiind na ţionalizate; -în 1950 a început exploatarea nisipului, ini ţiativa apar ţinând lui Radu Dionisie (Axente Sever nr. 519) şi Rotar Ioan (Axente Sever nr. 592); nisipul era utilizat în construc ţii, activitatea de exploatare nefiind profitabil ă pentru comun ă. -în 1987 s-a dat în folosin ţă fabrica de oxigen pe malul drept al râului Visa, în apropierea şoselei Axente Sever – Blaj, fiind trecut ă în conservare în 2004; -2002-18 februarie 2003 s-a înlocuit re ţeaua de alimentare cu gaz din o ţel cu conducte din PVC, cu 650 de bran şamente şi conducte stradale, inclusiv contoare moderne de înregistrarea consumului de gaz metan
În Agârbiciu au existat la începutul sec. XX dou ă institu ţii de credit: " DREPTATEA" Înso ţire de credit în Agârbiciu 40 Anul fond ării: 1913; Capital social: 940 coroane în 47 p ărţi fund. a 20 coroane.; Pre ţul p ărţ. fund.: 20 coroane; Dreptul de votare în adunarea general ă: fiecare parte fund. d ă un vot. Semnarea firmei se face în limba român ă prin subscrierea membrilor din direc ţiune. Publica ţiunile oficiale se fac în "Revista Economic ă" Direc ţiunea: Prezident: Toma Stanciu preot; Vice-prezident: Nicolae Boariu, Alexandru Mara, Nicolae M ărginean, Dumitru Baciu, economi, to ţi din Agârbiciu. Comitetul de supraveghiare: Nicolae F ăge ţan Savu, Ioan Boariu Iacob, Dumitru Boariu Frâuanii, Victor Dorca, Ilie Făge ţan, Vasile P ăpar ă, Ioan Vintil ă, Nicolae Baciu; Nicolae Vintil ă, economi, to ţi din Agârbiciu. Func ţionarii: Toma Stanciu, dir. exec.; Mihai Raco ţa, contabil; Dumitru Mihaiu, cassar. Distribuirea profitului net : Fond de rezerv ă: 254 coroane. " Înso ţire de credit în Agârbiciu" 41 Anul fond ării: 1907, Capital societar: 980 coroane în 49 p ărţi fund. a 20 coroane.Cupoanele se prescriu în timp de 2 ani. Dreptul de votare în adunarea general ă: fiecare parte fund. d ă un vot. Semnarea firmei se face în limba român ă şi maghiar ă prin prezident şu doi membri din direc ţiune; Publica ţiunile oficiale se fac în "Revista Economic ă" Direc ţiunea: Prezident: Elie Câmpean, înv ăţă tor; Vice-prez.: Dumitru Mihaiu, crâ şmar; Nicolae Boar Raicu, Chirian Făge ţan, Vasilie lup, economi, to ţi din Agârbiciu. Comitetul de supraveghiare: Prezident: Ştefan Dop, econom; Viceprez.: Ioan Boar B ărda ş, crâ şmar; Dumitru Lup, Nicolae Lup Ioana ş, Nicolae Suciu, Gligor Boar, Nicolae Lup Dop, Teodor Oltean, Ioan Purea, economi. Func ţionarii: Elie Câmpean, dir. exec.: Dumitru Bârz ă, cassar. Distribuirea profitului net : Fond de rezerv ă: K 3,333.67.
Dezvoltarea infrastructurii de baz ă (ap ă, canalizare, electricitate, gaze, c ăi de transport, telefonie fix ă) şi asigurarea accesului la aceast ă infrastructur ă este cheia unei dezvolt ări economice de durat ă. Facilitarea şi asigurarea acestei infrastructuri este o sarcin ă cheie a administra ţiei. Atragerea investitorilor este una dintre priorităţ ile majore ale oric ărei comunit ăţ i. O sarcin ă relativ dificil ă deoarece num ărul acestora este mai mic decât cel al comunit ăţ ilor care concureaz ă pentru ai atrage şi care sunt dispuse uneori s ă acorde facilit ăţ i. Beneficiile atragerii investitorilor sunt multiple. Pe lâng ă crearea de noi locuri de munc ă care determin ă o cre ştere a bazei de taxare (venituri suplimentare la bugetul local) precum şi o cre ştere a nivelului salariilor, atragerea de noi investitori poate crea o serie de oportunit ăţ i pentru IMM-urilor, acestea putând deveni furnizori ai marilor investitori. Drept urmare trebuie puse în practic ă urm ătoarele m ăsuri: -Asigurarea condi ţiilor pentru atragerea si sus ţinerea investitorilor români şi str ăini cu un real poten ţial economic (mediu economic stabil, acces la pia ţă şi competi ţie liber ă, sisteme de taxare coerente şi transparente); -Oferirea de facilit ăţ i investitorilor - elaborarea unor scheme de stimulente pentru investitori în func ţie de beneficiul pe care ace ştia l-ar putea aduce bugetului local, de natura activit ăţ ii (prin intermediul taxelor locale, pre ţului terenului, etc.)
40 Extras din Anuarul B ăncilor Române din 1915 (pag. 186-187) 41 Extras din Anuarul B ăncilor Române din 1915 (pag. 191-192)
65 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
-Crearea unui centru de informare pentru investitori - Acesta poate func ţiona ca un birou cu scopul de a atrage investitori (birou de marketing a comunit ăţ ii)- personalul din cadrul acestui centru trebuie să cunoasc ă nevoile mediului de afaceri precum şi ceea ce comunitatea poate oferi; -Crearea condi ţiilor ca investitorii s ă î şi procure resursele, pe cât posibil, de la nivel local. Este foarte important a atrage acel tip de investitori care s ă fie compatibili cu profilul comunei, cu for ţa de munc ă disponibil ă şi care s ă nu provoace externalit ăţ i negative (poluatori) sau atitudini adverse din partea comunit ăţ ii. Agricultura a fost favorizat ă de existen ţa unor terenuri fertile aflate în hotarele denumite: Craham, Unghiul Prostitei, Z ăvoiul, Între şan ţuri, Huli şoara, Toambe ş, Curm ătura, Joangrava, Carpen, Lunca Visei, Moara veche, Pe groap ă, Şes, Gleci, Berbece, Soci, Peste Visa, Vovoarta. Comuna dispune de 194 hectare teren intravilan şi 6570 hectare teren extravilan. Terenul arabil este de 102 în intravilan şi 1536 în extravilan. Între culturile agricole se afl ă porumbul, cartofii, grâul, triticale, zarzavaturile. Exist ă o societate agricol ă care lucreaz ă p ământurile zonei. În conformitate cu politica de dezvoltare rural ă, parte integrant ă a PAC, în perioada 2014-2020, Uniunea European ă va aloca sume importante (în curs de definitivare) proiectelor de dezvoltare rural ă din cele 27 de state membre. Politica de dezvoltare rural ă recompenseaz ă, de asemenea, agricultorii care furnizeaz ă mai multe servicii ecologice în zonele rurale decât ceea ce prevede legea. Scopul acestor măsuri de agromediu este s ă consolideze rolul agricultorilor ca administratori ai zonelor rurale şi s ă încurajeze ac ţiunile lor menite să conserve diversitatea peisajelor şi biodiversitatea rural ă. Dezvoltarea rural ă durabil ă este definit ă în coordonate foarte precise: stabilizarea popula ţiei în spa ţiul rural, prin eliminarea sau diminuarea exodului rural, eradicarea (combaterea) s ărăciei prin stimularea şi sporirea ocup ării for ţei de munc ă, promovând egalitatea de şanse pentru to ţi locuitorii rurali, sporirea calit ăţ ii vie ţii şi a bun ăst ării generale, prin conservarea, protejarea şi ameliorarea calit ăţ ii mediului şi peisajului rural. Viticultura beneficiaz ă de condi ţii propice: dealuri însorite, percipita ţii pe întreg anul. Dealurile cele mai expuse la soare au fost cultivate cu vi ţă -de-vie din cele mai nobile soiuri: Feteasca alb ă, Feteasc ă regal ă, Riesling italian, Neuburger, Muscat ottonel etc. În ultimul deceniu îns ă „s-a înregistrat o distrugere în mas ă a teraselor cu vi ţă de vie, locul acestora fiind luat treptat de flora spontan ă. În 2007 comuna Axente Sever dispunea de un poten ţial viticol de 153 ha. Vinurile de Axente Sever au dus faima localit ăţ ii atât în ţar ă cât şi în str ăin ătate. Cea dintâi apreciere deosebit ă a acestora dateaz ă din anul 1939, cu ocazia unei expozi ţii organizat ă la Şcoala Agricol ă din Media ş. Este necesar ă stimularea eventualilor investitori în viticultur ă prin oferirea anumitor facilit ăţ i de către Prim ăria Axente Sever privind terenurile şi impozitele, care pot oferi o reorganizare a terenurilor agricole. În localitatea Axente Sever exist ă o cram ă care este prins ă în „Ruta vinului”. Pomicultura a fost o îndeletnicire importan ţă din cele mai vechi timpuri . Erau şi sunt nelipsite gr ădinile din jurul caselor, cu pomi fructiferi: meri, peri, pruni, nuci, piersici, vi şini, cire şi etc. În 1987 ferma de stat existen ţă atunci a extins suprafa ţa livezilor cu pomi fructuferi prin defri şarea livezii existente şi efectuarea de noi planta ţii cu meri, nuci, pruni, vi şini, piersici, peri, coac ăz. Livezile au fost preluate de c ătre Agen ţia Domeniilor Statului iar starea livezilor nu este una tocmai bun ă. E necesar ă o revigorarea a acestui sector prin investi ţii solide şi facilităţ i acordate investitorilor. Zootehnia – aceast ă ramur ă este afectat ă şi ea actualmente de poluarea de la Cop şa Mic ă. Se practic ă în strâns ă leg ătur ă cu agricultura c ăreia îi furnizeaz ă îngr ăşă minte naturale. Locuitorii din Axente Sever au fost renumi ţi cresc ători de cai, dar tot atât de pricepu ţi au fost şi în cre şterea altor animale de pe urma c ărora ob ţineau lân ă, carne, lapte, piei. Acest sector poate fi extins prin înfiin ţarea unor ferme, cu hran ă pentru animale achizi ţionat ă din alte zone, nepoluate care vor antrena for ţa de munc ă local ă. Exist ă în satul Şoala o herghelie de cai de ras ă, herghelie care poate dezvoltat ă şi pentru practicarea echita ţiei. În cadrul comunei exist ă un punct de colectare a laptelui în Agârbiciu şi 2 microferme/ferme. Turismul - slab dezvoltat în prezent, poate fi exploatat datorit ă peisajelor deosebite şi prezen ţei unor monumente istorice. Exist ă în comun ă 2 pensiuni turistice, iar în curând se va finaliza un proiect de amenajare a 10 camere în interiorul Cet ăţ ii s ăte şti. Pentru dezvoltarea turismului pot fi construite cabane în interiorul fondului de vân ătoare care vor atrage cu siguran ţă iubitorii de vân ătoare şi nu numai. Dezvoltarea a turismului în zone rurale vizeaz ă în principal patru planuri: - economic, prin creşterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor mai pu ţin cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate; - ecologic prin asigurarea utiliz ării ra ţionale a tuturor resurselor, reducerea şi eliminarea de şeurilor, reciclarea lor, asigurarea conserv ării şi protec ţiei mediului; - social prin sporirea num ărului de locuri de munc ă, men ţinerea unor meserii tradi ţionale, atragerea popula ţiei în practicarea diferitelor forme de turism;
66 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
- cultural prin valorificarea elementelor de civiliza ţie, art ă şi cultur ă deosebite, care exprim ă o anume identitate cultural ă. Înfiin ţarea unor pensiuni turistice ecologice ( Şoala) va avea un impact benefic asupra mediului. În cadrul acestor pensiuni clien ţii beneficiaz ă de servicii de cazare, mas ă şi agrement. Toate activit ăţ ile desf ăş urate şi resursele folosite au ca scop conservarea naturii şi poluarea minim ă a mediului. Comuna Axente Sever este inclus ă în eviden ţa Agen ţiei pentru Finan ţarea Investi ţiilor Rurale (Anexa 9 – Lista zonelor cu poten ţial turistic ridicat), astfel: Axente Sever – punctaj 30 , fiind situat ă sub comunele: Orlat – 44,3 (?); Cristian -33,06, Arpa şu de jos - 33,02;; Slimnic -32; Tili şca – 30,03, intrând în categoria UAT cu concentrare mare de resurse turistice (categoria a II) dup ă UAT-urile cu concentrare foarte mare de resurse turistice (cat.I): Bazna -44,18; Valea Viilor-40,5 Biertan – 35,52; Sadu – 31,05 Nici o localitate din jude ţul Sibiu nu este destina ţie eco-turistic ă, nefiind inclus ă nici în zona montan ă. Industria - descoperirea unor z ăcăminte de gaze naturale în imediata apropierea a localit ăţ ii, în p ădurea Şomârd, a dus la apari ţia primelor instala ţii industriale pentru chimizarea gazelor naturale de joas ă presiune din aceast ă zon ă, ob ţinându-se negrul de fum, în premier ă în 1935. Din anul 1950 a început expoatarea nisipului din Visa pentru construc ţii civile şi industriale. Prin construirea unui parc industrial între localităţ ile Axente Sever şi Agârbiciu, zona va cunoa şte o important ă cre ştere economic ă. Se vor desf ăş ura activit ăţ i economice, de produc ţie industrial ă şi servicii într- un regim de facilit ăţ i specifice, în vederea valorific ării poten ţialului uman şi material al zonei. În cadrul parcului industrial se pot promova domenii variate care se bazeaz ă pe industrii prelucr ătoare de bunuri şi industrii produc ătoare de servicii. Comuna beneficiaz ă în acest sens de terenuri cu acces la drum na ţional şi vor fi racordate la infrastructura utilit ăţ ilor publice. Poten ţialii investitori vor beneficia de o serie de facilit ăţ i: scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destina ţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial, reduceri de impozite acordate de administra ţia public ă local ă, alte facilit ăţ i care pot fi acordate, potrivit legi, de administra ţia public ă local ă. Mediul de afaceri pe raza comunei Axente Sever poate fi dezvoltat prin oferirea anumitor facilit ăţ i poten ţialilor investitori. Pe teritoriul comunei î şi desf ăş oar ă activitatea un num ăr de 58 agen ţi economici. Ace ştia activeaz ă în domeniul construc ţiilor, produselor alimentare şi de uz casnic şi personal. Pe teritoriul comunei î şi desf ăş oar ă activitatea un num ăr de 58 agen ţi economici. Ace ştia activeaz ă în domeniul construc ţiilor, produselor alimentare şi de uz casnic şi personal. Administra ţia local ă ofer ă pentru dezvoltarea economic ă a zonei, consultan ţă şi sprijin logistic, suport, prezentare în comunitate, scutiri de taxe şi impozite în temei legal, concesionare de terenuri şi cl ădiri. Prin compara ție cu țările din Uniunea European ă, România a fost mai pu țin afectat ă de aceast ă criz ă, dar pandemia a survenit într-un moment inoportun din punct de vedere fiscal și cu un deficit bugetar excesiv la finalul anului 2019, de 4,8%. Între 2016 și 2019, România a avut parte de o cre ștere economic ă peste media UE, dar care a fost alimentat ă de o politic ă bugetar ă nesustenabil ă șșși de o cre șșștere accelerat ă a consumului , în detrimentul investi țiilor. Supraînc ălzirea economiei în perioada premerg ătoare crizei a generat o restrângere a spa țiului de manevr ă fiscal ă a Guvernului: Comisia European ă estimeaz ă c ă deficitul bugetar va fi de -10.3% în 2020 , soldul bugetului general putând ajunge la -11.3% în 2021. Cre șterea deficitului de cont curent din perioada 2018-2019 datorat ă în principal unui deficit bugetar ridicat, a sc ăzut rezilien ța economiei țării în fa ța crizei și a redus capacitatea de finan țare a acesteia. România se afla într-o pozi ție critic ă înc ă dinaintea crizei, înregistrând cel mai mare deficit de sold bugetar din UE ca procent din PIB, în timp ce valoarea deficitului de cont curent era dep ășit ă doar de Cipru și Irlanda. Deficitul de cont curent a fost crescut pe fondul balan ței comerciale negative (exporturi mult mai pu ține comparativ cu importurile) și a capacit ății reduse a țării în anii anteriori de atrage investi ții str ăine . Politica pro-ciclic ă dus ă de guvernele anterioare în anii premerg ători crizei a crescut atât deficitul bugetar, cât șșși deficitul de cont curent , deoarece cre șterea accelerată a consumului s-a reflectat într-un nivel mai crescut al importurilor. Finan ţă rile AFIR pentru dezvoltarea localit ăţ ilor din mediul rural se acord ă în baza STUDIULUI PRIVIND STABILIREA POTEN ŢIALULUI SOCIO-ECONOMIC DE DEZVOLTARE A ZONELOR RURALE, elaborat de Academia de Studii Economice Bucure şti, consultant GBI Consulting, Mehlmauer-Larcher& Kastner OG Dezechilibrele economice și sociale existente între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni ale țării, dar și între mediile de reziden ță rural-urban, impun adoptarea unor politici active care s ă asigure concomitent dezvoltarea economic ă, bun ăstarea social ă şi protec ția mediului. În orientarea acestor politici este necesar ă evaluarea realist ă a spa țiului rural din punctul de vedere al resurselor disponibile, dar și al factorilor 67 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 favorizan ți și restrictivi ai dezvolt ării. Prezentul proiect î și propune s ă furnizeze premisele teoretice şi practice pentru implementarea unor politici de dezvoltare rural ă și s ă fundamenteze pe termen mediu și lung măsurile de sprijin al comunelor. Concret, proiectul/studiul a avut ca scop ierarhizarea comunelor din România în func ție de poten țialul socio-economic al acestora în vederea acord ării sprijinului financiar prin subm ăsura 7.2 Investi ții în crearea și modernizarea infrastructurii de baz ă la scar ă mic ă. Majoritatea din cele 2861 de comune care alc ătuiesc în prezent spa țiul rural românesc se confrunt ă cu un grad necorespunz ător al dezvolt ării infrastructurii de baz ă,fiind, aparent eligibile pentru realizarea de proiecte de investi ții. Cu toate acestea, resursele existente în sector - naturale și umane, nu sunt repartizate uniform între UAT-uri. Exist ă o serie de elemente caracteristice valabile în definirea spa țiului rural peste tot în lume, cum ar fi: • densitatea slab ă a popula ţiei; • aşez ări de dimensiuni mici şi mijlocii; • ponderea dominant ă a agriculturii, silviculturii, pescuitului în cadrul activit ăților desf ășurate; • prezen ța activit ăţ ilor de prelucrare primar ă a produc ției rezultate din aceste trei ramuri. Ca o excep ție, tot în spa țiul rural mai pot intra și teritorii de mare densitate, dar situate în afara zonelor urbane. Consiliul Europei, în recomandarea nr. 1296/1996 cu privire la Carta Europei, define ște spa țiul rural ca” o zon ă interioar ă sau de coast ă (un teren continental sau litoral) reprezentat ă de teritorii cu sate și ora șe mici, în care cea mai mare parte a terenurilor sunt utilizate pentru: agricultur ă, silvicultur ă, acvacultur ă şi pescuit; activit ăţ i economice şi culturale ale localnicilor (artizanat, industrie, servicii etc.); amenajarea de zone neurbane de distrac ţii (inclusiv rezerva ţii naturale) şi alte utiliz ări (cu excep ția celor de locuit). Organiza ția pentru Cooperare și Dezvoltare Economic ă (OCDE) în schimb, folose ște un singur criteriu în acest sens, respectiv num ărul de locuitori pe kilometru p ătrat. Astfel, sunt considerate a șez ări rurale si alc ătuiesc spa țiul rural doar acele localit ăți în care densitatea popula ției nu dep ășește 150 de locuitori/ km2. În consecin ță, în anul 2010, Uniunea European ă a adoptat o tipologie revizuit ă a zonelor urbane/rurale, care stabile ște 3 categorii de regiuni: regiuni predominant rurale, regiuni intermediare și regiuni predominant urbane. În elaborarea acestei metodologii s-a pornit de la o variant ă modificat ă a tipologiei OECD, utilizat ă anterior de c ătre Comisia European ă. Conform prevederilor legislative, spa țiul rural românesc este alc ătuit din zonele apar ținând comunelor, precum și zonele periurbane ale ora șelor sau municipiilor, în care se desf ășoar ă, cu respectarea prevederilor legisla ției în vigoare, activit ăți încadrate în urm ătoarele domenii economice: a) produc ție agricol ă vegetal ă și/sau zootehnic ă, silvic ă, de pescuit și acvacultur ă; b) procesarea industrial ă a produselor agricole, silvice, piscicole și de acvacultur ă, precum si activit ăți me ște șug ăre ști, artizanale și de mic ă industrie. Din punct de vedere administrativ, spa țiul rural românesc cuprinde 2861 de comune care înglobeaz ă 12.957 de sate. Ținând cont de modific ările survenite în ultimii ani în organizarea administrativ-teritorial ă la nivelul de baz ă al UAT, respectiv: reorganizarea comunelor, schimbări de denumire, trecerea în mediul urban a unor localit ăți; jude ţul Sibiu se prezint ă astfel Jude ţ Municipii Ora şe Comune Sibiu 2 9 53
Definirea conceptului de poten țțțial socio-economic al zonelor rurale în contextul scopului precizat Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor locale de baz ă în zonele rurale reprezint ă elemente esen țiale în cadrul oric ărui efort de a valorifica poten țialul de cre ștere și de a promova durabilitatea zonelor rurale. De fapt, crearea de infrastructur ă reprezint ă primul pas în cadrul procesului de dezvoltare local ă, în ideea c ă accesul la utilit ăţ i, bunuri şi/sau servicii cre şte atractivitatea zonei, deci ac ţioneaz ă ca un „magnet” pentru poten ţialii investitori. Între infrastructura unei zone și dezvoltarea sa economic ă exist ă o rela ție de reciprocitate. Poten țialul de dezvoltare a unei zone este cu atât mai mare cu cât infrastructura este mai dezvoltat ă. De asemenea, cre șterea economic ă exercit ă o presiune asupra infrastructurii existente și determin ă o nevoie mai accentuat ă de dezvoltare a acesteia. Astfel, construirea şi între ţinerea infrastructurii au un efect multiplicator ce creeaz ă numeroase locuri de munc ă şi impulsioneaz ă dezvoltarea economic ă. Pornind de la premisa caracterului multidimensional al dezvolt ării rurale și a specificit ății sale locale a fost ales un set de indicatori relevan ți care pun în valoare și definesc cel mai bine poten țialul socio- economic. Ace ști indicatori reprezint ă, în cadrul prezentului studiu, instrumentul pentru descrierea și evaluarea poten țialului socio-economic al comunit ăților. 68 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 rurale. Astfel, în selectarea indicatorilor relevanți pentru demersul nostru vor fi analiza ți cei care furnizeaz ă informa ții despre activit ățile economice, popula ție, teritoriu și resurse naturale. 3. Modelul teoretic de analiz ă În elaborarea modelului teoretic de analiz ă a poten țialului socio-economic al zonelor rurale s-au avut în vedere urm ătoarele criterii de analiz ă: Poten țial endogen, Factori de mediu, Capital uman, Echipare tehnico- edilitar ă. Aceste criterii se influen țeaz ă reciproc și sunt opera ționalizate prin intermediul unui set de 25 de indicatori, respective: Criteriu 1 – Poten ţial endogen 1 Num ăr de locuitori 2 Suprafa ța agricol ă 3 Num ăr animale exprimate în UVM 4 Suprafa ța forestier ă 5 Patrimoniul cultural Criteriu 2 – Caracteristici fizico-geografice 1 Altitudinea medie 2 Densitatea fragmentarii (ape curg ătoare) 3 Suprafa ță situri de importan ță comunitar ă 4 Ponderea suprafe ței forestiere în suprafa ța UAT Criteriu 3 –Capital uman 1 Densitatea popula ției 2 Ponderea persoanelor cu vârsta între 15-64 ani în total popula ție 3 Ponderea popula ției cu studii medii (liceu +profesional ) în total popula ție rezident ă de 10 ani și peste 4 Num ăr medici la 1000 de locuitori 5 Num ăr cadre didactice la 100 de elevi 6 Ponderea popula ției care utilizeaz ă internetul în total popula ție cu vârsta peste 6 ani Criteriu 4 – Activit ăţ i economice 1 Num ăr agen ți economici (IMM, PFA si AF) la 1000 locuitori 2 Num ăr angaja ți în IMM, AF și PFA la 1000 loc 3 Num ăr unit ăți de cazare 4 Num ăr de sosiri în unit ăți turistice 5 Ponderea exploata țiilor cu dimensiuni de peste 5 ha în total exploatații 6 Ponderea popula ției ocupate în sectoarele secundar și ter țiar în total popula ție ocupat ă Criteriu 5 – Echiparea tehnico - edilitara 1 Ponderea locuin țelor alimentate cu ap ă din re țeaua public ă în total locuin țe conven ționale 2 Ponderea locuin țelor racordate la canalizare în total locuin țe 3 Ponderea locuin țelor racordate la re țeaua de gaze în total locuin țe conven ționale 4 Densitatea re țelei de drumuri publice
Indicatorii au fost ale și în funcție de: - disponibilitate (unii indicatori considera ți mai potrivi ți nefiind disponibili la nivel local); - compatibilitatea cu al ți indicatori care descriu poten țialul de dezvoltare socio-economic ă general accepta ți; - relevan ța în definirea poten țialului de dezvoltare socio-economic ă a zonelor rurale. Concluziile sunt multiple, din acestea selectând cele de importan ţă local ă: 1.Majoritatea comunelor au între 2 și 3 obiective incluse în patrimoniul cultural. De asemenea, sunt 18 comune care nu au niciun obiectiv, iar la cealalt ă extrem ă, 5 comune bifeaz ă mai mult de 10 obiective incluse patrimoniului cultural ce pot fi asociate cu poten țialul turistic local. 2. Sub aspectul treptelor de relief, comunele din România se caracterizeaz ă prin propor ționalitate și sunt dispuse concentric în jurul Carpa ților. Cele mai mari altitudini medii se întâlnesc, în general, în zonele de munte, în special, în comunele unde se afl ă cele mai înalte vârfuri montane. De regul ă, în aceste zone altitudinea constituie un factor restrictiv pentru dezvoltare economic ă. 3. Aproape jum ătate din comunele din România au o pondere a suprafe țelor acoperite de vegeta ție forestier ă de cel mult 16.75%. De remarcat este faptul c ă 52 de comune au peste 75% din teritoriu împ ădurit.
69 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
4. Comunele cu cea mai mare densitate a popula ției sunt situate în zonele mai permisive din punct de vedere al relefiului și în jurul principalelor centre urbane (ex: zona Bucuresti-Ilfov). În aceste localit ăți densittaea este de peste 74 locuitori pe kmp. 5. În jur de 78% din comune au o pondere a popula ției în vârst ă de munc ă ce dep ășește 60%. În aceste condi ții putem concluziona c ă în localit ățile respective for ță de munc ă disponibil ă este destul de bine reprezentat ă, contribuind la cre șterea poten țialului socio-economic de dezvoltare. 6. Majoritatea comunelor din România (67%) au o pondere a popula ției cu studii medii între 21% și 40%. De subliniat este faptul c ă în 423 de comune ponderea popula ției cu acest nivel de preg ătire este sub 20%. 7. În 91% din comune valoarea indicatorului „Num ărul de medici la 1000 de locuitori”este îngrijor ător de sc ăzut ă, situându-se în intervalul 0.1-1.5 medici/1000 locuitori. Mai mult, în 153 de comune popula ția nu are deloc acces la servicii de s ănătate. La polul opus, se afl ă 2 comune unde num ărul de medici dep ășește 10, dar care pot fi considerate excep ții în contextul situa ției existente la nivel general. 8. În comunele din centrul și vestul țării se înregistreaz ă cele mai ridicate valori ale indicatorului „Num ărul de cadre didcatice la 100 de elevi”, ceea ce eviden țeaz ă un acces mai bun al popula ției la educa ție. La cealalt ă extrem ă se afl ă jude țele din Moldova și Muntenia. 9. Din punct de vedere al legisla ției în vigoare, situa ția în ceea ce prive ște num ărul de cadre didactice la 100 de elevi este conform ă cu normele existente în acest sens, în cazul majorit ății comunelor. 10. În rural internetul este pu țin utilizat. În cele mai multe dintre comune (87%) ponderea popula ției care utilizeaz ă internetul fiind în intervalul 5% și 26%. 11. Cele mai numeroase unit ăți de cazare se reg ăsesc în zonele de interes turistic. De aceea frecven ța acestora este mai ridicat ă în zonele de munte și respectiv, în zonele de litoral/delt ă. Printre jude țele care se remarc ă prin valori ridicate ale indicatorului se num ără Suceava, Neam ț, Harghita, Cluj Arge ș și Tulcea. În ceea ce prive ște distribu ția la nivel na țional, în 78% dintre comune nu sunt înregistrate unit ăți de cazare. În acela și timp, în 1.3 % din localit ăți (majoritatea situate în zone în care sectorurul turistic este dezvoltat) num ărul unit ăților turistice este mai mare de 8. Situa ția la nivel na țional este similar ă cu cea a unit ăților de cazare. Ca urmare a interdependen ței dintre cei doi indicatori, cele mai bine plasate din punct de vedere al num ărului de sosiri sunt jude țele mai dezvoltate turistic, unde se întâlnesc cele mai numeroase unit ăți de cazare, respectiv Suceava, Cluj, Harghita, Neam ț, Tulcea. În plus fa ță de comunele care nu au unit ăți de cazare, 23 de comune nu au înregistrat sosiri ale turi știlor. Majoritatea comunelor cu unit ăți de cazare au un num ăr de sosiri ale persoanelor pe parcursul unui an (2013) de pân ă la 8340. 12. Privind în ansamblu din punct de vedere numeric și al distribu ției agen ților economici se pot observa diferen țe semnificative în profil teritorial. Dac ă în comunele din partea central ă și vestic ă indicatorul înregistreaz ă valori ridicate, de peste 26 agen ți economici la 1000 loc, în partea de nord a țării, prezen ța agen ților economici este mult mai sc ăzut ă. Valoarea indicatorului este direct corelat ă cu nivelul de dezvoltare economic ă a zonei, cele mai slab reprezentate jude țe fiind și cele mai afectate de fenomenul sărăciei. Majoritatea comunelor (66%) din România au între 10 și 28 de agen ți economici la 1000 de locuitori, fapt care relev ă o densitate redus ă a acestora, cu mult sub media na țional ă. Zonele cele mai slab reprezentate în raport cu acest indicator sunt zonele unde num ărul de agen ți economici este mai redus, cei doi indicatori fiind într-o rela ție de interdependen ță. Astfel pot fi observate acelea și disparit ăți între regiuni ca în cazul indicatorului aferent num ărului de agen ți economici, respectiv valori mai ridicate în jude țele din regiunile Vest și Centru și valori la limita inferioar ă în jude țele din partea de est a Moldovei. Peste jum ătate din comunele analizate (55%) au un num ăr de angaja ți în IMM-uri, PFA- uri și AF-uri cuprins în intervalul 9 și 46 la 1000 de locuitori, ceea ce arat ă o participare extrem de redus ă a acestor agen ți la crearea locurilor de munc ă. 13. Majoritatea exploata țiilor agricole cu dimensiunea de peste 5 ha se reg ăsesc în zonele de deal, câmpie și în regiunile mai dezvoltate din punct de vedere economic. Jude țele de munte înregistreaz ă cele mai sc ăzute valori ale indicatorilor ca urmare a restric țiilor fizico-geografice și a specificului activit ăților agricole desf ășurate. Valori relativ mici se înregistreaz ă și în jude țele din estul Moldovei și din zona de sud a țării, unde predomin ă agricultura de subzisten ță și semisubzisten ță. 14. Aproximativ în jum ătate din comunele din România (1364) ponderea exploata țiilor de peste 5 ha în total exploata ții este cuprins ă în intervalul de pân ă în 6%. Cu toate acestea, exist ă un num ăr de 87 de comune în care procentul exploata țiilor de peste 5 ha este mai mare de 30%. 15. Conectivitatea la re țeaua de gaze este asigurat ă în special în comunele unde se afl ă centre de exploatare a gazului metan precum și în zonele de tranzit ale magistralelor. Aceste localit ăți unde indicatorul
70 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
înregistreaz ă valori ridicate se afl ă situate în special în Podi șul Transilvaniei și Subcarpa ții de Curbur ă. În 2389 din cele 2861 de comune, peste 95 % din locuințe nu sunt racordate la re țeaua de gaze. În acest context popula ția local ă este în continuare dependentă de modalit ăți și mijloace tradi ționale de asigurare a unor condi ții minime de trai (de ex. exemplu înc ălzirea locuin ței) . Exist ă o mul țime de indicatori agrega ți construi ți pornind de la un set de variabile definite la nivelul unei unit ăți teritoriale (țar ă, ora ș, comun ă, sat, etc.). Pentru exemplificare enumer ăm câteva studii cu impact major în literatura de specialitate din domeniul socio-economic. - Indicele de Dezvoltare Uman ă (IDU) - Indicele de Dezvoltare a localit ății (IDSL, Sandu, D1) - Indicele de Percep ție al corup ției (IPC, Transparency2) - Indicatorul compozite de m ăsurare a capitalului uman/intelectual al unei țări (Bontis,N3) ,etc. În ierarhia Studiului comuna Axente Sever este situat ă pe locul 231 din România, cu urm ătorii indicatori: NR. SIRUTA JUDET UAT PEND FGEO AECO EEDIL PUMAN IC CRT 231 144116 SIBIU AXENTE SEVER 0.58 0.47 0.45 0.53 0.52 0.5117 Pe primele locuri sunt situate comunele (fiecare comun ă pe locul din clasamentul na ţional): 4. Şelimb ăr (0,6394); 20. Cristian (0,5941), 35. Răş inari (0,5743); 52. Şura Mic ă (0,5639); 73. Slimnic (0,5539); 105. Arpa şu de Jos (0,5441); 112. Şura Mare (0,5401); 113. Orlat (0,5401); 132. Sadu (0,5332); 151. Câr ţişoara (0,5262). Practic comuna Axente Sever se situeaz ă pe locul 11 în jude ţul Sibiu (conform acestul clasament de ierarhizare a poten ţialului socio-economic de dezvoltare.
COMUNITATEA DE AFACERI 42 -Agen ţii economici din Comuna Axente Sever - Sedii institu ţii locale/ societ ăţ i comerciale Nr. Denumirea societ ăţ ii / Adresa Obiectul de activitate crt. Obiectul de activitate Comuna Axente Sever - Administra ţia Primar: Grecu Marius Axente Sever 308 public ă local ă CUI: 4406126 Secretar: Iuga Maria Andreea AXENTE SEVER - localitate 1. SC Madadia SRL – Comer ţ Restaurante Tel: 0747017130; J32 /480 /2001, Axente Sever 124 CUI: 14128353 2. CEN PAC Company SRl
CUI 34738801; J32/634/2015 3. KOKEL CNC Technik SRL Cod CAEN 2562 – Opera ţiuni de mecanic ă Str. Principal ă 239 CUI: 38451628; J32/1656/2017 general ă 4. The Brothers SRL Cod CAEN 4759 Comer ţ cu am ănuntul al Axente Sever 77 CUI: 19232117; J32/1758/2006 mobilei, al articole de iluminat ... 5. Electric S&D SRL Cod Caen: 4120 – lucr ări de construc ţtii Axente Sever 205 CUI 24831970< J32&1925&2008 6. SC Global Service SRL - Retransmisie Activitati de telecomunicatii prin retele cu Axente Sever 585 programe TV; J32 /392 /1993; CUI: cablu
3482508; Tel: 0269446078 7. SC Rov Pan SRL – Brut ărie Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a Tel: 0269847001 Axente Sever 301 produselor proaspete de patiserie J32 /1279 /2003; CUI: 15790447 8. SC Alpha Construct – Transport Transporturi rutiere de marfuri Axente Sever 154 S.R.L. J32 /573 /2008; CUI: 19000877 9. Draw Plus SRL/D, str. Suseni 336 CUI 36171460; J32/780/2016 10. Sephora Han Margareta SRL
CUI 31457860; J32/307/2013 11. Interiors and Furniture for Zou SRL Cod Caen 6120 Lucr ări de construc ţii Axente Sever 62 CUI 38397030; J32/1602/2017
42 Situa ţie neactualizat ă având în vedere evolu ţia economiei în perioada anului 2020, în contextul crizei sanitare 71 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
12. Coman System SRL Cod 4120 – lucr ări de construc ţii a
CUI 40761094; J32/682/2019 cl ădirilorreziden ţiale şi nereziden ţiale 13. Nixon Baustrasse Construct SRL Cod CAEN 4120 – lucr ări de construc ţii
CUI 36167388; J32/774/2016 ; 14. Alex&Santiago SRL Cod Caen 5610 - restaurante
CUI 39948308; J32/1351/2018 15. SC Antares Corporasion -SRL - Fabricarea altor produse chimice n.c.a Produse 0269840900, fax: 0269840900 Axente Sever nr. 7 chimice: antigel, lichid de frân ă J32 /1493 /1992; CUI: 3099007 16. Ely Monumente SRL Cod Caen 2370 – Tăierea, fsonarea şi finisarea Axente Sever 280 CUI: 38917400; J32/257/2018 pietrei 17. Bazar Transilvania Import Export
SRL CUI 36167396; J32/775/2016 18. Frauendorf Cristian&Crina SRL
CUI 41735433; J32/1826/2019 19. Buburuza Juc ăuşă SRL
CUI 37423530; J32/535/2017 20. SPT Lion Blandet Butik SRL Axente Sever 333 CUI: 42232170; J32/214/2020 21. Ionu ţ Dinamic Flash SRL Axente Sever 249 CUI:42722903; J32/812/2020 22. Dalya Antonia SRL Axente Sever 485 CUI 42514244; J32/543/2020 23. Casa de Oaspe ţi Frauendorf SRL Str. Principal ă 21 CUI 42903918; J32/1030/2020 24. Aly&Luc SRL Cod CAEN 1071 – fabricarea pâinii
CUI: 24857236, J32/1957/2008 25. Antares Corporasion SRL Cod CAEN 5210 – Depozit ări Axente Sever 7 CUI: RO3099007, J32/1493/1992 26. Apollo Probalast SRL Punct de lucru CUI 40038594 Axente Sever 27. Avian&Doina SRL
CUI: 27668835; J32/734/2010 28. Bodea Spedition SRL Cod CAEN 4941 – Transporturi rutiere de Axente Sever 221 CUI 38292972, J32/1503/2017 mărfuri 29. Grecu Com SRL Axente Sever 209 Cod 5610 Restaurante CUI: 15472290, J32/677/2003 Alimenta ţie public ă 30. Izotehnic SRL Cod CAEN 4329 – Ate lucr ări de instala ţii Axente Sever 371 CUI: 17242203; J32/230/2005 pentru construc ţii 31. Meine Werkstatt Impex SRL Str. Gr ădinilor nr Cod CAEN: 4520 – între ţinerea şi repararea CUI:25678301, J32/546/2009 257 auto 32. MIS Consulting SRL Cod CAEN 6190 – alte activit ăţ i de Str. Principal ă 46 CUI: 16948449; J32/1741/2004 telecominica ţii 33. Paul Farm Australop SRL Cod 4941 – transporturi rutiere de m ărfuri Axente Sever 588 CUI: 39978619; J32/1388/2018 34. Vasile Bekarai Pan&Gold SRl Cod 1071 – fabricarea pâinii, pr ăjiturilor şi a Axente Sever 432 CUI: RO39460160, J32/824/2018 produselor proaspete de patiserie 35. Viorica&Alexandra Medstyling SRL, Cod CAEN 9602 – coafur ă şi alte activit ăţ i de
CUI: 39998616; J32/1428 înfrumuse ţare 36. Grecu Aurora – Rodica I.I. – Str. Principal ă nr. 209 F32 /1437/2010; CUI: 15472290 37. Asocia ţia pentru Dezvoltare Durabil ă Str. Principal ă 207 Cod CAEN 9499 Transilvania Mea CUI: 30836793 Axente Sever 38. Bra şovean Melinda Szilardka PFA Axente Sever, Aleea CUI: 29281745; F32/1212/2011 Salcâmilor, bl. 18 39. Coman Sebastian-Alin I.I. Str. Principal ă CUI: 26969902, F32/670/2010 40. Ro şian Marcel – Voicu I.I.
CUI: RO274434478, F32/1120/2010
72 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
41. Rotar Lucian-Mircea PFA
CUI: 26941740, F32/629/2010 42. Axente Dumitru PFA
CUI: 20587806; F32/403/2006 43. Rotar V.Ana – contabil
CUI: 20585694 44. Alexa Elena Maria
CUI: 3936930 45. Borbel Nicolae Înregistrat 1993 Str. Principal ă 6 CUI: 2683414 46. Carabulea Lucian George Înfiin ţat 1995
CUI: 7285665 47. Ceorgovean Magdalena Înregistrat 1994
CUI: 6101438 48. Rotar V. Ana – contabil Înregistrat în 2007 Axente Sever 519 CUI: 20585694 49. Tarba V. Fica – Birou Contabil Înregistrat în 2007 Axente Sever 153 Autorizat CUI: 22264887 50. PFA Lupu V. Carmen – Adelina – Înregsitrat 2016 agent de asigurare CUI: 35502646 51. PFA Blaga Vasile Florin
CUI: 21139169, F32/404/2006 52. PFA Costea Liviu-Eugen
CUI 33407788, F32/670/2014 53. PFA Cristea D.Dana – Elena – agent de Înregistrat 2016
asigurare CUI: 35485553 54. P PFA Dron F. Carmen – Alexandra - Axente Sever str. Înregistrat 2008 Agent de Marketing CUI: 23995660 Principal ă 127 55. PFA Dul ău Gheorghe Ioan Înregistrat 2006
CUI: 20586916, F32/655/2006 56. PFA Matei V.Valer Înregistrat 2015
CUI34232161 57. PFA Mitrea M ădălina – Nicoleta I.I.
CUI: 37431142, F32/247/2017 58. PFA Mure şan Adrian – Liviu Înregistrat 2015 Str. Principal ă 489 CUI: 34319188 59. PFA Opri ş E. Maria-Adriana – Broker Înregistrat în 2011
în asigur ări; CUI: 29202881 60. PFA P ăcurariu I. M ărioara-Firu ţa – Înregistrat în 2008 Axente Sever 202 agent marketing CUI: 23692903 61. PFA Pridon I. Maria I.I. Înregistrat în 2019
CUI: 40924221, F32/279/2019 62. PFA Radu I. Mihai agent de marketing Înregistrat în 2008
CUI: 23052416 63. PFA Rotariu Ioana Str. Principal ă 91 CUI: 36081090, F32/245/2016 64. â PFA Sp ătar Ionu ţ Axente sever 333 CUI: 35678040, F32/69/2016 65. PFA Stoian Lavinia – Cătălina I.I. Str. Princiapl ă 151 CUI: 35452483, F32/19/2016 66. PFA Szabo Anamaria Axente Sever 207 CUI 33297499, F32/573/2014 67. PFA Usulinischi Alin Nicolae I.I. Str. Principal ă 14 CUI: Ro42861677, F32/435/2020 68. PFA Vasiu V. Viorica – Adriana – Înregistrat în 2008 Axente Sever 269 agent de marketing CUI: 23965566 69. PFA Voicu Ciprian- George Axente Sever 204 CUI: 38097335, F32/503/2017 70. PFA Voicu Hora ţiu – Vasile Axente Sever 204 CUI: 32821187, F32/175/2014
73 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
71. CMI Cabinet Medical Individual dr. Înregistrat în 1999
Topârceanu Maria CUI: 12000977 72. CMI Ranf I. Dana – Maria – Cabinet Înregistrat în 2012 medical individual medicin ă dentar ă CUI: 25508129 73. CMI Popa P. Partenie Aurel – Cabinet Înregistrat în 2009
Medical Veterinar – CUI: 25569169 74. Parohia Ortodox ă Român ă CUI: Înregistrat în 1994 Axente Sever 464 6212908 75. Parohia Român ă Unit ă Greco-Catolic ă Înregistrat în 1998 Axente Sever 186 CUI: 10107978 76. Biserica Cultului Cre ştin Baptist Fondat 2004 Axente Sever CUI: 16227086 77. Asocia ţia Sportiv ă VIITORUL Axente Sever 165 Agârbiciu – CIF: 18129998 78. Asocia ţia Primariilor din Axente Sever, Fondat în 2002 Şeica Mare, Seica Mic ă CUI: 14662865 79. U.M. 01864 Înregistrat în 1995
CUI: 6948220 80. Şcoala Gimnazial ă Axente Sever
CUI: 17855372 AGÂRBICIU 81. AGRO Cipifarm SRL Cod 0111 – cultivarea cerealelor nr. 210 CUI RO 41084351; J32/1048/2019 82. Alys Mir Market Bl.1 IAS ap.8 CUI:40711126; J32/619/2019 83. Ambitec Prim nr. 282 Cod CAEN: 4799 – comer ţ cu am ănuntul
CUI: RO39511060; J32/878/2018 84. Asocia ţia NON Profit Aqua Agârbiciu- Fără activitate economic ă
Belmond; CUI: 8369241 85. Cabinet Medical Medicina de Familie (fondat 2007) CMI Bara – Gherman S. Simona Agârbiciu, CUI 20588119 86. BDO Business Qualify SRL Cod CAEN 8122 – activit ăţ i specializate de
CUI: RO41228066; J32/1228/2019 cur ăţ enie a cl ădirilor 87. Biserica Cre ştin ă Baptist ă Agârbiciu Fondat 1997
CUI: 9929070 88. Boariu Ioan Înregistrat în 1997
CUI 9793430 89. Bujori şi alte flori de poveste SRL Cod CAEN: 7410
CUI: 40601530, J32/400/2019 Activit ăţ i de design specializat 90. Centrul de Plasament; CUI: 23824109 Agârbiciu nr. 361 Înfiin ţat 2008 91. PFA Costea I.Ana. I.I.
CUI: 37635320, F32/331/2017 92. Dani Pan SRL, Cod CAEN 4711 Agârbiciu 216 Comer ţ cu am ănuntul în magazine CUI: 15952611; J32/1541/2003 nespecializate 93. Funda ţia EDEN 2009 Fără activitate economic ă, fondat 2009
CUI: 25626809 94. PFA Gavril S.Vasile Agârbiciu str. Principal ă 22 CUI 35290934 95. Global Transfer SRL Agârbiciu ferma 6 Cod CAEN: 2511 CUI: 14156191; J32/3/2002 Punct de lucru Fabricarea de construc ţii metalice 96. SC Hutten Projects SRL - Confec ţii Inchirierea si subinchirierea bunurilor Agârbiciu, ferma 6, metalice – Tel: 0740159630 imobiliare proprii sau inchiriate BIROU 1 J32 /1346 /2007; CUI: 22239514 97. Lukas 2016 SRL Cod CAEN 4711 – comer ţ cu am ănuntul Agârbiciu 322 ap.1. CUI: RO39825151; J32/1209/2018 98. PFA Luncean Alexandra; Str. Principal ă 306 CUI: 42378690; F32/194/2020 74 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
99. PFA Neghin ă Doina-Iulia Str. Principal ă 72 CUI: 27847881; F32/1519/2010/ 100. Nick Transcurier SRL Cod CAEN 5320
CUI: 39309967 Alte activit ăţ i po ştale şi de curier 101. Retro Steel SRL - Confec ţii metalice Fabricarea de constructii metalice si parti Agârbiciu F6, Tel: 240836; J32 /1608 /2008 componente ale structurilor metalice birou 2 CUI: 24552606 102. Agârbiciu F6 Fabricarea de usi si ferestre din metal SC VD Aluminiu SRL FERMA NR.6, J32 /996 /2009; CUI: 26320491 HALA 9 103. SC Carpatica Honey SRL - Ambalare Fabricarea altor produse alimentare n.c.a. DN 14 Agârbiciu - miere ; Tel: 0728041360 ferma 6 J32 /1801 /2007; CUI :22672690 104. PFA Oltean R.Doina-Corina Agent de Agârbiciu 419 marketing; CUI: 23097370 105. SC Pan Lux SRL – Brut ărie 1071 -Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor CUI: 13944485; J32 /289 /2001 Agârbiciu 395 si a produselor proaspete de patiserie 0269855174 106. Parohia Evanghelic ă CA Agârbiciu, 384 CUI:35249633 107. PFA Preda M. Marian Agârbiciu 353 CUI: 41637273, F32/721/2019 108. Prietena şu Tudorel SRL Cod CAEN 4532 – comer ţ cu am ănuntul de Agârbiciu 407 CUI:RO39018399; J32/361/2018 piese şi accesorii pentru auto 109. PFA Rado Marius Agârbiciu 44 CUI: 35737634, F32/90/2016 110. Renghiuc C.Andra – Prest ări servicii Fondat 2014 asisten ţă medical ă general ă Agârbiciu 357 CUI: 33362031 111. Rimaco-Agrointer SRL Cod 0111 – cultivarea cerealelor Agârbiciu 333 CUI: RO33533077, J32/753/2014 112. PFA Ruiu Constantin Agârbiciu 318 CUI: 32448313, F32/1159/2013 113. PFA Ruja Vasile – Ioan Agârbiciu 428 CUI: 39065315, F32/181/2018 114. SN Mobis SRL Str. Principal ă 101 Cod CAEN 3109 – Fabricarea de mobil ă n.c.a. CUI:RO36027627, J32/638/2016 Agârbiciu 115. SC Vamilex SRL - Prelucrarea lemnului Taierea si rindeluirea lemnului 0269855101, fax: 0269840358 Agârbiciu 101 J32 /1561 /1994; CUI: 6467251 116. VD Aluminium SRL Agârbiciu ferma 6, Cod CAEN 2512 – fabricarea de u şi şi ferestre CUI: 26320491, J32/996/2009 hala 9 din metal 117. SC Vlad Com SRL Agârbiciu 379 Vlad Cod 4711 – Comer ţ cu am ănuntul CUI: RO15073450; J32/960/2002 Corina 118. W.L.P. SRL Cod 4632 – comer ţ cu ridicata al c ărnii şi Agârbiciu 333 CUI: RO29486228, J32/1198/2011 al produselor din carne 119. W.L.P. AGRO SRL Agârbiciu, str. Cod 111– cultivarea cerealelor CUI: RO37571308, J32/687/2017 Principal ă 6 120. SC Impex Ana şi Vlad SRL - Magazin Agârbiciu, 104 mixt 121. SC Vlad Com SRL – Comer ţ Cod CAEN 4711 – comer ţ cu am ănuntul în Agârbiciu 379 CUI: 15073450; J32/960/2002 magazine nespecializate 122. SC Alpha Construct Logistic SRL – Cod CAEN 4941 – Transporturi rutiere de Agârbiciu 154 CUI: 19000877; J32/573/2008 mărfuri ŞOALA 123. Animals Ro Trade SRL Şoala 196 CUI: 34422760; J32/389/2015 124. Vima Constyle SRL Cod CAEN 4120 – Lucr ări de construc ţii a Şoala 194 CUI 34825886; J32/708/2015 cl ădirilor reziden ţiale şi nereziden ţiale 125. Vima GMM Constyle SRL Cod CAEN 4334 – Lucr ări de vopsitorie, Şoala 194 CUI: 39992222; J32/1415/2018 zugr ăveli şi mont ări de geamuri
75 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
126. Erkaro Techlife SRL Şoala 154 CUI: 42163046; J32/117/2020 127. Ognean SRL Şoala, str. Cod CAEN 4711 – comer ţ cu am ănuntul în CUI: 804200; J32/2086/1991 Principal ă, FN magazine nespecializate
PUNCTE DE LUCRU ALE UNOR SOCIET ĂŢ I COMERCIALE/ ASOCIA ŢII Nr. Denumirea societ ăţ ii / Adresa crt. Obiectul de activitate 1. SC Electrica SA Sibiu 2. SNGN Romgaz SA suc Media ş Media ş 3. Centrul de Plasament - Asisten ţă Agârbiciu 361 social ă 4. Media ş, Pia ţa Consistoriul Districtual Evanghelic CA Castelului 5. SC TTM Real Estate SRL - Confec ţii Sibiu, str. Faurului metalice 6. SC Simec SA .PL Axente Sever - Transporturi rutiere de marfuri Sibiu Str. Balastier ă, nisip J32 /188 /1991; CUI: DOROBANTILOR 1 2469136 Tel: 0744572015; 06 Sibiu Fax: 0269210426 7. Valea Lung ă Extractia pietrisului si nisipului, extractia SC Apollo Probalast P.L. Ax.Sever – Str. AL. IOAN argilei si caolinului Balastier ă CUZA 621 Valea J01 /484 /2000; 058888129 Lunga 8. IB Hermannstadt SRL Sibiu, str. Ion Albabei 9. SC Rabmer România SRL Lucrari de constructii a proiectelor utilitare PL Agârbiciu ferma 6 - Confec ţii pentru fluide Bucure şti, metalice RABMER BAU UND b-dul Octavian Goga INSTALLATIONS GMBH &CO.KG 21 AUSTRIA SUCURSALA ROMANIA J40 /8499 /2006; 0213262512 10. SC Nutricom SRL – punct de lucru Comert cu amanuntul al articolelor de Agârbiciu 322 – Comer ţ fierarie, al articolelor din sticla si a celor Sibiu, str. Lemnelor J32 /166 /1995; 0269225783 pentru vopsit, in magazine specializate Fax: 0269855263; CUI: 7148625 11. SC Granit SRL J32 /1171 /1991 Media ş, str. IC Lucrari de constructii a cladirilor 0269830373; Fax:0269830160 Br ătianu 26 rezidentiale si nerezidentiale 12. Media ş, str. G. Co şbuc STGN Transgaz SA Regionala Media ş 29 13. SC Comay SRL Comert cu amanuntul al produselor P.L Axente Sever – Farmacie Media ş, str. IG Duca farmaceutice, in magazine specializate CUI: 809738; J32 /489 /1992 nr. 31 0740086869 14. Sibiu, calea Şurii Mari SC Elio Prod SRL 66 15. SC Panmed SA DIZOLVARE FARA LICHIDARE P.L. Agârbiciu – panifica ţie Media ş, şos. Sibiului (FUZIUNE) din data 25 May 2011 J32 /1040 /1991 72 Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a 0269841671, fax: 0269837032 produselor proaspete de patiserie 16. SC Eldi Brut ăria SRL - Brut ărie Agri şteu 17. AF C ăpriorul - Vân ătoare Şeica Mare 18. SC Adelcom SRL – Comer ţ Comert cu amanuntul in magazine Axente Sever J32 /623 /1993; CUI: 3748546 nespecializate, cu vanzare predominanta de 466 Sibiu, str. Luptei 37, sc. A, produse alimentare, bauturi si tutun
ALTE PERSOANE JURIDICE ÎNFIIN ŢATE LEGAL (I.I, PF, PFA, CABINET INDIVIDUAL, etc) Nr. Denumirea societ ăţ ii / Obiectul de activitate Adresa crt. 1. Cabinet Medical Individual dr. Sab ău Dana – Cabinet Axente Sever 107 Ranf 76 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
stomatologic Dana 2. PF Topârceanu Maria - Medicin ă uman ă Axente Sever 106 3. Iliescu Maria - Pensiune - turism Axente Sever 151 4. PF Blaga Vasile - Prest ări servicii (zugr ăveli) Axente Sever 93 5. PF M ărginean Dumitru - Şcoal ă de şoferi Axente Sever 89 6. Axente Sever str. Fără Ştef ănescu Alexandru PFA - Comer ţ Principal ă 2 activitate 7. Bunaciu Paraschiva PFA - Flor ărie Axente Sever 117 8. PF Dul ău Gheorghe - Repara ţii TV Axente Sever 127 9. PFA Bunaciu Georgeta - Frizerie Axente Sever 139 10. I.I. Pridon Maria - Comer ţ Axente Sever 143 11. PFA Pridon Nicolae - Moar ă cu piatr ă Axente Sever 314 12. Rez Lenur I.I. - Comer ţ Axente Sever 157 13. Terzi Aurelia IF -Monumente funerare Axente Sever 185 14. Asocia ţia Agricol ă nr 1 - Agricultur ă vegetal ă Axente Sever 318 În faliment 15. PF M ărcoianu Camelia - Piel ărie Axente Sever 323 16. Boariu Radu Adrian I.I. - Comer ţ Axente Server 328 17. PFA Radu Ana Com - Comer ţ Axente Sever 202 18. Axente Sever, str. Vasiu Viorel PFA - Repara ţii auto Gr ădinilor 269 19. PF Axente Dumitru - Confec ţii metalice Axente Sever 20. I.I. T ătaru Paul Ion - Proiectare Axente Sever 21. PF Rotar Maria - Comer ţ Axente Sever 22. AF Urda Simion - Comer ţ Axente Sever 23. AF Muntean Emil - Comer ţ Axente Sever 24. PF B ăcil ă Ioan - Comer ţ Agârbiciu 180 25. Cabinet Individual - Medic uman Agârbiciu 305 Băra Rodica 26. PF Dan Nicolae - Tâmpl ărie Agârbiciu 126 27. PF Radu Ioan - comer ţ Agârbiciu 270 28. Tărchil ă AF T ărchil ă – Auricom - Comer ţ Agârbiciu, 354 Aurica 29. I.F. Vulea Marin - Comer ţ Agârbiciu 30. PF Costea Teodor - Comer ţ Agârbiciu 31. Ognean Ognean Virginia I.I . -Magazin Şoala FN Virgina Administra ţia local ă ofer ă pentru dezvoltarea economic ă a zonei, consultan ţă şi sprijin logistic, suport, prezentare în comunitate, scutiri de taxe şi impozite în temei legal, concesionare de terenuri şi cl ădiri. Din analiza sectorial ă a economiei na ţional ă, este important ă prezentarea situa ţia urm ătoarelor ramuri: Agricultur ă Principala problem ă a sectorului agricol este productivitatea sc ăzut ă – agricultura reprezintă 5% din PIB- ul României, de și în sectorul agricol sunt angrena ți 22% din salaria ți (cu forme legale). Lipsa infrastructurii agricole (sisteme de iriga ții, lan țuri de distribu ție) îngreuneaz ă dezvoltarea de IMM-uri în domeniu și nu faciliteaz ă producerea pe scar ă larg ă a bunurilor cu valoare ad ăugat ă mare. De și pandemia nu va reduce în mod drastic cererea în domeniul agricol, este de a șteptat ca agricultura s ă aib ă un impact negativ asupra PIB- ului în 2020, datorit ă secetei pedologice accentuate care s-a manifestat în majoritatea zonelor agricole din România în ultima perioad ă. Pentru a contracara efectele secetei, au fost acordate ajutoare în valoare de 833 mil. lei. Industrie În contextul infrastructurii deficitare și a necorel ării dintre sistemul educa țional și nevoile de pe pia ța muncii, sectorul industrial din România (23% din PIB) a avut contribu ții relativ modeste la cre șterea economic ă înc ă din 2019. Principalele ramuri ale industriei care au crescut sus ținut în ultimii ani sunt cele produc ătoare de componente pentru autovehicule, produse petroliere rafinate și produse metalice. În 2020, în ciuda sc ăderii accentuate a produc ției industriale în contextul primului val pandemic, Economist Intelligence Unit estimeaz ă c ă sectorul industrial va fi principalul contribuitor la cre șșșterea economic ă, 77 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 majoritatea ramurilor industrial redresându-se dup ă șșșocul din luna aprilie a anului curent. Comisia Na țional ă de Prognoz ă estimeaz ă c ă industria va contribui cu 1.6 puncte procentuale la cre șterea PIB în 2021. Cu toate aceasta, produc ția industrial ă a sc ăzut în prima jum ătate a anului 2020, în special în ramura produc ătoare de componente auto. Construc țțții Sectorul construc țiilor – 7% din PIB – a evoluat în ultimul deceniu pe fondul creşterii cererii imobiliare, cre ștere datorat ă par țial programelor guvernamentale de stimulare a credit ării imobiliare („ Prima Cas ă”). Evolu ția pozitiv ă a domeniului a fost ajutat ă și de facilit ățile fiscale pentru angaja ții existen ți, ce au redus num ărul de muncitori informali în acest domeniu. Incertitudinea generat ă de criz ă nu a produs efecte asupra sectorului construc țiilor, cu excep ția perioadei de lockdown . Evolu ția comparativ ă cu cea de anul trecut a fost sus ținut ă de ritmul accelerat al investi țiilor publice și de cre șterea plafonului de creditare cu garan ția statului prin programul Noua Cas ă la 140.000 euro pentru locuin țe noi. Cu toate acestea, num ărul de angaja țțți în construc țțții a sc ăzut cu 13% în al doilea trimestru al anului curent , comparativ cu finele anului 2019. Conform prognozei CNSP, sectorul construc țiilor va avea o contribu ție pozitiv ă de 0,4% la PIB. Energie: Sectorul energetic și-a men ținut aportul la PIB în ultimii ani, în ciuda problemelor ridicate de lipsa investi țiilor în infrastructur ă. România î și acoper ă din surse interne 37% din necesarul de petrol și 80% din cel de gaz. Produc ția energiei electrice – 42% derivat ă din surse regenerabile – este în u șoar ă sc ădere, în special din cauza neefectu ării la timp a retehnologiz ărilor produc ătorilor de energie termoelectric ă. Șocul generat de pandemie a afectat sectorul energetic prin intermediul a dou ă canale principale: Sc ăderea produc țțției industriale a determinat și o sc ădere semnificativ ă a cererii pentru energie în lunile martie-mai, iar pr ăbu șșșirea cota țțției interna țțționale a petrolului în luna aprilie a avut un impact semnificativ asupra industriei petroliere, principalii actori de pe piața anun țând reduceri semnificative ale investi țiilor. Industria energetic ă are un poten țial de cre ștere pe termen mediu, determinat atât de existen ța unor resurse de combustibil fosil neexploatate în largul M ării Negre , cât și de posibilitatea cre șșșterii produc țțției de energie din resurse regenerabile , care este necesar ă pentru atingerea nivelului de decarbonizare impus de UE. Servicii: Sectorul de servicii a fost unul din motoarele cre șterii economice din ultimii ani, în special prin prisma unor industrii ce au adus un nivel crescut de valoare ad ăugat ă (industria IT a contribuit, în medie, cu 12% la PIB în ultimii ani). Pandemia a avut un impact mixt în sectorul ter țiar: industrii ce au avut posibilitatea s ă ajusteze modul de lucru al angaja ților nu a fost grav afectate, în timp ce domenii precum comer țul sau HoReCa au resim țit un impact major. Astfel, sc ăderea pronun țat ă în zona serviciilor pentru popula ție – de 26.3% comparativ cu 2019 – a fost balansat ă de men ținerea tendin ței de cre ștere din sectorul IT – cre ștere de 12.4% și o contribu ție la evolu ția PIB de 0.7 puncte procentuale.
I.7. Infrastructura şcolar ă şi educa ţia în comuna Axente Sever
Înv ăţă mântul s-a desf ăş urat, secole de-a rândul, sub îndrumarea nemijlocită a preo ţilor. În Axente Sever existen ţa şcolii evanghelice ne este confirmat ă de lista înv ăţă torilor care începe de la 1790, dar ea poate fi mult mai veche . În anul 1839 s-a construit o cl ădire pentru şcoal ă, utilizat ă pân ă în anul 1911, când a devenit locuin ţa înv ăţă torului. În 1909 s-a început construc ţia unui nou local pentru şcoala evanghelic ă. Şcoala avea 4 s ăli de clas ă, cancelarie, o înc ăpere pentru arhiv ă şi o pivni ţă . Aceast ă şcoal ă, ce avea în curte o fântân ă, a fost inaugurat ă la 28 august 1911. Înv ăţă mântul în limba român ă este atestat din 1842(cel ortodox) şi în din 1880 (cel greco-catolic). Şcoala veche ortodox ă din Axente Sever, cu dou ă s ăli de clas ă, c ăreia nu li se cunoa şte anul construc ţiei, a devenit în 1911 locuin ţă pentru înv ăţă tor, fiind construit ă a nou ă cl ădire pe cheltuial ă credincio şilor ortodoc şi, dotat ă cu mobilier. Elevii români greco-catolici au înv ăţ at pân ă în 1900, împreun ă cu cei ortodoc şi, iar dupa aceea au închiriat diferite case. Şcoala primar ă de stat din Axente Sever a fost organizat ă pe 7 clase, pân ă la reforma din 1948. Şcoala construit ă înainte de 1911, a fost demolat ă dup ă 1970, cînd s-au construit noi s ăli de clas ă în partea al ăturat ă a curt ţii, m ărindu-se totodat ă şi curtea şcolii.
78 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
La 15 septembrie 1975 au fost date în folosin ţă 5 s ăli de clas ă, alipite de şcoala veche din Suseni. În 1977 s-a renovat sala de clas ă, fost ă a greco-catolicilor, şi s-a transformat în sal ă de gimnastic ă. Exista şi o sal ă de sport,dar a fost retrocedat ă Bisericii evanghelice. În luna ianuarie 1972, a început construirea unui corp de cl ădire cu un etaj (10 s ăli de clas ă şi atelier) pe locul unde se aflase pân ă atunci locuin ţa înv ăţă torilor şaşi. Noua cl ădire a fost dat ă în folosin ţă la 3 noiembrie 1973. S ălile de clas ă au primit destina ţia de cabinete. În acest sens au fost dotate şi amenajate s ă func ţioneze cabinete de limba român ă, matematic ă, istorie, muzic ă, biologie şi chimie(ultimile au fost amenajate în vechea cl ădire) Începând cu anul 2005, Şcoala cu claxele I-VIII Axente Sever devine unitate de înv ăţă mânt cu personalitate juridic ă, având în subordine structurile şcolare de la Agârbiciu şi Şoala. • Şcoala Gimnazial ă Axente Sever, str. Principal ă, nr. 317 are 5 s ăli de clas ă +2 laboratoare, 1 C.D.I şi 2 cabinete (istorie, biologie) – situa ţie 2020 Şcoala cu claxele I-VIII Axente Sever se compune din 3 corpuri de cl ădire: Corpul A- şcoala veche construit ă în 1911, din c ărămid ă (proprietate a bisericii evanghelice, retrocedat ă; se pl ăte şte lunar chirie, în imobil neputându-se executa investi ţii de reabilitare, exceptând repara ţile curente) Corpul B – construit în 1975, din c ărămid ă şi beton Corpul C– construit în 1975, din c ărămid ă şi beton Toate cl ădirile au acoperi şul din lemn şi ţigl ă iar în s ălile de clas ă func ţioneaz ă înc ălzirea termic ă; alimentarea cu ap ă potabil ă se face de la re ţeaua public ă. Situa ţia elevilor în anul 2020-2021 se prezint ă tabular: Clasa IV-a V-a VI-a VII-a VIII-a Total elevi Num ăr elevi 17 16 15 16 17 81
• Şcoala Gimnazial ă Axente Sever, str. Suseni nr.452 are 3 s ăli de clas ă + 1 sal ăpreg ătireelevi cu C.E.S + 1 sal ăpentru sport (improvizat ă) – situa ţie 2020 La Şcoala cu clasele I-VIII Axente Sever, pe lâng ă elevii localnici, înva ţă şi elevi din Agârbiciu şi Şoala, ace ştia facând naveta cu microbuzul şcolar. Situa ţia elevilor în anul 2020-2021 se prezint ă tabular: Clasa I-a II-a III-a - - Total elevi Num ăr elevi 14 17 16 - - 47
Gr ădini ţa din Axente Sever este compus ă din 2 cl ădiri, una construit ă în anul 1965, din c ărămid ă şi beton, iar cea de-a doua a fost amenajat ă într-o locuin ţă personal ă, construit ă, de asemenea , din c ărămid ă şi beton. • Gr ădini ţa cu Program Normal Axente Sever, Str. Suseni, nr.479 are 1 sal ăclas ă + 1 sal ă liber ă - GrupaMic ă - 22 pre şcolari (2020) • Gr ădini ţa cu Program Normal Axente Sever, Str. Principal ă, nr.107 = 2 s ăli de clas ă - Grupa Mare - 19 pre şcolari (2020) - Clasa Preg ătitoare - 13 elevi (2020) • Şcoala Gimnazial ă Agârbiciu , fără num ăr: 8 s ăli de clas ă + 1 laborator +1 sal ă de sport (improvizat ă) Clasa cl. I-a II-a III- IV- V- VI- VII-a VIII- Total preg a a a a- a elevi Num ăr elevi 13 8 12 9 13 11 11 12 10- 99
Şcoala cu clasele I-VIII Agârbiciu este compus ă din 3 corpuri de cl ădire; corpul principal a fost construit la începutul anilor 1980, din c ărămid ă şi beton ( are 13 s ăli de clas ă, din care un laborator de biologie chimie şi un laborator de informatic ă). Datorit ă faptului c ă nu exist ă o sal ă de sport, într-un alt corp a fost amenajat ă o sal ă care permite desf ăş urarea orelor de educa ţie fizic ă, în condi ţii optime. Alimentarea cu ap ă potabil ă se face de la re ţeaua local ă. Exist ă curent electric iar înc ălzirea se face cu gaz metan şi sobe de teracot ă. Din p ăcate, aceste sobe nu mai fac fa ţă , datorit ă vechimii, consumând totodat ă foarte mult şi cu c ăldur ă pu ţin ă în clase. Transportul elevilor naveti şti este suportat de c ătre prim ăria Axente Sever care de asemenea a pus la dispozi ţie şi şoferul acestui mijloc auto. • Gr ădini ţa cu Program Normal Agârbiciu, str. Principal ă, nr.101 = 2 s ăli de clas ă
79 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
- GrupaMic ă = 17 pre şcolari (2020) - Grupa Mare = 17pre şcolari (2020) • Şcoala şi gr ădini ţa din Şoala , sunt reabilitate, dar în prezent nu se desf ăş oar ă activit ăţ i de înv ăţă mânt, elevii din Şoala f ăcând naveta cu microbuzul şcolar în Agârbiciu şi Axente Sever. Având în vedere c ă schimbarea de destina ţie a imobilului este greoaie, procedurile fiind complexe şi putând influen ţa procesul educativ în viitor, se recomand ă utilizarea acestui imobil tot în cadrul procesului de înv ăţă mânt, prin organizarea: -unui after school local, -tabere de vacan ţă pentru copii, -şcoal ă de arte şi meserii pe perioada vacan ţelor, etc.
Obiectivele şcolii (definite de conducerea şcolii): -Păstrarea tradi ţiilor şi obiceiurilor comunit ăţ ii; extinderea înv ăţă rii informatizat; crearea unui climat de siguran ţă fizic ă şi spiritual ă; formarea continu ă a cadrelor; identificarea unor surse de finan ţare; educarea multicultural ă a elevilor; colaborarea şcolii cu familiile elevilor şi implicarea comunit ăţ ii în via ţa sa; realizarea unor parteneriate interna ţionale; continuarea parteneriatelor,deja existente, cu institu ţiile şcolare sau cu alte institu ţii II. Identificarea şi definirea problemelor (material pus la dispozi ţie de conducerea şcolii) Situa ţia abandonului şcolar este din p ăcate una din problemele cu care unitatea noastr ă şcolar ă se confrunt ă. Din p ăcate num ărul cel mai mare de copi,care abandoneaz ă scoala sunt din localitatea Axente Sever. Un num ăr foarte mic se înregistreaz ă şi în structura Agârbiciu, unde exist ă şi un centru de plasament, ai c ărui copii vin la şcoala noastr ă. P ărin ţii elevilor din unitatea noastr ă un se implic ă îndeajuns în via ţa şcolii. La şedin ţele cu p ărin ţii particip ă un num ăr restrâns de p ărin ţi (majoritatea sunt aceia şi). O parte semnificativ ă se intereseaz ă foarte rar de situa ţia şcolar ă (rezultate, frecven ţă , disciplin ă) a propriilor copii. Exist ă elevi la care am încercat (telefonic, deplasare la domiciliu cu reprezentantul Poli ţiei sau al Prim ăriei Axente Sever, grupuri de cadre didactice, etc.), nu am g ăsit nicio întlegere din partea celor pe care i-am gasit la ádresele respective; au fost situa ţii când un am g ăsit niciun membru al familiei acas ă cu care s ă se poat ă lua leg ătura. referitor la cei din Centrul de plasament Agârbiciu, cei care abandoneaz ă şcoala sunt din rândul dep ăş iţilor de vârst ă, care fug din centru şi sunt g ăsi ţi dup ă perioade mari de timp. Toate aceste situa ţii duc atât la o rat ă ridicat ă a absenteismului cât şi la rata crescut ă a abandonului şcolar şi la comiterea de fapte antisociale.Ca atare, avem o promovabilitate anual ă de aproximativ 90 %, note la purtare foarte multe (datorate absen ţelor dar si disciplinei); de asemenea nótele de la Evaluarea na ţional ă pentru clasa a VIII a sunt sub 5 în propor ţie de 35-40 %. III. Cauze • situa ţia economic ă a României şi criza mondial ă; • starea material ă precar ă a multora dintre familii cum ar fi: - familii cu mari problemele materiale, care tr ăiesc doar din aloca ţiile copiilor, din ajutorul social şi chiar de pe urma programului Lapte-Corn - familii în care cel pu ţin unul dintre p ărin ţi este plecat la munc ă în str ăin ătate, elevii fiind lăsa ţi fie în grija unor bunici b ătr ăni sau bolnavi, rude şi chiar vecini, care nu reu şesc s ă se ocupe de ei ( mul ţi sunt la rândul lor ne ştiutori de carte): sunt cazuri şi mai grave când ace ştia sunt fie singuri acas ă sau eventual având grij ă de al ţi fra ţi mai mici - familii ai c ăror p ărin ţi lucreaz ă la ora ş (la Sibiu sau Media ş),care pleac ă dimine ţa la ora 05.00 şi se înapoiaz ă dup ă ora 17.00 - părin ţi şomeri sau f ără nicio ocupa ţie • părin ţi desp ărţiţi sau divor ţaţi, care nu-şi mai asum ă responsabilitatea copiilor • familii foarte numeroase care locuiesc într-o singur ă camer ă (5-10 membri) şi ai c ăror p ărin ţi nu mai reu şesc s ă se ocupe adecvat de to ţi copiii; exist ă foarte multe cazuri în care îi folosesc la diferite munci-cules melci,nuci,cartofi,fructe de p ădure,etc • familii care consider ă c ă nu mai sunt în stare s ă-şi controleze propii lor copii (avem cazuri de copii cu vârste de pân ă la 19 ani ace ştia se consider ă prea mari pentru a fi controla ţi de p ărin ţii lor. • dezinteresul p ărin ţilor care nu cunosc nici m ăcar numele dirigin ţilor sau înv ăţătorilor • neîn ţelegerile dintre p ărin ţi în cadrul familiei
Puncte slabe - definite de conducerea şcolii, în anul şcolar 2015-2016: V riscul adapt ării dificile a personalului didactic existent la cerin ţele înv ăţă mântului actual V majoritatea cadrelor didactice sunt navetiste la Sibiu sau Media ş 80 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
V exist ă o fluctua ţie anual ă a cadrelor, fapt ce arat ă o instabilitate a cadrelor şi implicit o munc ă în plus pentru conducerea şcolii pentru a-i forma şi instrui în problemele locale. V insuficienta motivare a unor cadre didactice/ dirigin ţi care fac naveta în totalitate la Sibiu (40km distan ţă) V lipsa preocup ării permanente a unor cadre didactice pentru perfecţionarea în domeniul metodologic şi educa ţional, de şi le sunt prezentate cursurile de formare . V atragerea personalului didactic de c ătre firme particulare interne sau externe ( le ofer ă salarii atractive) V insuficienta colaborare a cadrelor didactice la nivel de şcoal ă, cauzat ă de suprasolicitare şi lips ă de timp, mai ales c ă fac naveta şi între structuri V comunicare insuficient ă între între cadrele didactice şi elevi şi între cadrele didactice şi p ărin ţi (aceia şi navet ă) V rata relativ mare a absenteismului V rata relativ mare a abandonului şcolar, mai ales la înv ăţă mântul obligatoriu V num ărul relativ mare de elevi afla ţi intr-o situa ţie material ă precar ă V riscul cre şterii violen ţei şcolare V lipsa unui consilier psihopedagogic propriu (exist ă unul la mai multe institu ţii) V lipsa unei s ăli de sport şi a unei vestiar pentru echiparea/dezechiparea elevilor la orele de sport V lipsa unui teren de joac ă adecvat pentru gr ădini ţele din cele trei localit ăţi ale comunei V lipsa de computere în s ălile de clase ale elevilor din ciclul gimnazial necesare realiz ării unor lec ţii moderne Amenin ţă ri - definite de conducerea şcolii în anul şcolar 2015-2016: F riscul apari ţiei restrângerii de activitate a unor cadre didactice, datorat sc ăderii demografice (deja avem clase simultane la ciclul primar) F num ăr insuficient de consilieri psihopedagogi F criza de timp a p ărin ţilor şi lipsa lor de receptivitate datorate actualei situa ţii economice care reduce implicarea familiei în via ţa şcolar ă F rezisten ţa la schimbare a unor p ărin ţi F starea material ă precar ă a unor familii, în special cele din Axente Sever F diminuarea posibilit ăţ ilor de finan ţare bugetar ă F inexisten ţa unor repere morale solide în via ţa elevilor, deruta moral ă determinat ă de societate, mass-media etc. F con ştiin ţa moral ă a elevilor privind p ăstrarea şi între ţinerea spa ţiilor şcolare F influen ţa negativ ă a unor factori sociali (strada, mijloacelor media) asupra motiva ţiei tinerilor F părin ţii încep s ă-şi mute copii la alte şcoli din zon ă, datorit ă dot ărilor superioare pe care le au acestea. Elevi înregistra ţi la şcoala „Ioan Axente Sever”din comuna Axente Sever (2011-2012-2013-2014) Anul Nivelul Axente Agârbiciu Şoala TOTAL şcolar înv Sever 2011-2012 - primar: Total: 86 64 12 162 -gimnazial: Total: 131 72 203 TOTAL 217 136 12 365 2012-2013 - primar: Total: 102 63 16 181 -gimnazial: Total: 94 70 164 TOTAL 196 133 16 345 2013-2014 - primar: Total: 94 60 13 167 -gimnazial: Total: 85 52 137 TOTAL 179 112 13 304
La gr ădini ţe întâlnim urm ătoarea situa ţie a evolu ţiei efectivelor şcolare:
Anul şcolar Axente Agârbiciu Şoala TOTAL TOTAL 81 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Sever copii/unitate copii + elevi / unitate 2011-2012 57 36 18 111 476 2012-2013 56 28 13 97 442 2013-2014 58 25 16 99 403 2020-2021 128 99 - 88 315 Evolu ţia num ărului de elevi şi copii este descresc ătoare, situându-se n trendul evolu ţiei şcolare atât la nivel na ţional cât şi la nivel jude ţean, sc ăderea demografic ă trebuind s ă fie o tem ă major ă de dezbatere la nivelul fiec ărei comunit ăţ i locale.
Evolu ţia num ărului de elevi şi copii în perioada 2011- 2020
Popula ţia şcolar ă pe niveluri de educa ţie (2020) 43 : Structura Total Copii înscri şi Elevi înv ăţă mânt Elevi în Elevi în popula ţie în gr ădini ţe primar şi înv ăţă mântul înv ăţă mântul Popula ţie gimnazial primar gimnazial şcolar ă şcolar ă Num ăr persoane 339 77 262 143 119
Informa ţii statistice privind înv ăţă mântul în comuna Axente Sever 44 : -Personalul didactic înv ăţă mânt primar şi gimnazial: 23, din care: învăţă mânt primar: 9 -înv ăţă mânt gimnazial: 14 --Num ăr s ăli de clas ă şi cabinete şcolare pe niveluri de instruire – total: 33, din care: -săli de clas ă pentru înv ăţă mântul pre şcolar: 6 -săli de clas ă şi cabinete şcolare pentru înv ăţă mânt primar şi gimnazial: 27 -Num ăr laboratoare şcolare total: 4 -Săli de gimnastic ă: 2 -Num ăr de PC-uri – total : 57 din care pentru înv ăţă mântul pre şcolar: 2;
43 Fi şa UAT Axente Sever – Direc ţia Jude ţean ă de Statistic ă Sibiu octombrie 2020 44 idem 82 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
-înv ăţă mântul primar şi gimnazial: 55 -Terenuri de sport: 1 -Absolven ţi pe nivel de instruire (primar şi gimnazial): 26 -Cheltuieli finan ţate de la bugetul local pentru educa ţie – an start 2018 total (cod indicator 65.02.): 445000 lei
Nevoile Şcolii Gimnaziale “Ioan Axente Sever” pentru buna desf ăş urare a procesului educa ţional cu fost communicate de conducerea şcolii, director prof. Dumitru Constantin 1. În anul 2020-2021 procesul educa ţional este afectat de criza sanitar ă, conducerea şcolii f ăcând eforturi constante pentru asigurarea necesarului curent pentru digitalizarea procesului educational şi asigurarea surselor tehnologice digitale : 22 de table interactive, 22 de videoproiectoare, 32 laptop-uri pentru profesori, 140 tablete pentru elevi, 114 tablete grafice, 4 imprimante multifunc ţionale, 2 sisteme automate de masurat temperatura; 2 sisteme inteligente de recunoastere faciala; schimbarea întregului cablaj electric, din s ălile de clas ă şi instalarea unui sistem de iluminat performant, pe bază de LED; 2 sisteme de camere video, cu circuit închis cablarea s ălilor de clas ă la internet; preschimbarea calculatoarelor din laboratorul de informatic ă, aflate în func ţiune din 2007 2.Dot ări mobilier - necesarul curent de mobilier pentru implementarea procesului educational cu sprijinul resurselor tehnologice digitale (2021-2023) -mobilier necesar dot ării a 4 s ăli de clas ă pentru pre şcolari (75 m ăsu ţe; 75 sc ăunele; 16 dulapuri pentru p ăstrarea materialelor necesare; 4 fi şete metalice; 4 birouri dasc ăli) -mobilier necesar dot ării a dou ă s ăli pentru clasa preg ătitoare ( 26 de mese, 26 scaune, 4 dulapuri pentru pastrarea materialelor necesare; 2 fi şete metalice -materiale didactice moderne pentru activit ăţ ile desf ăş urate în cele 4 grupe de pre şcolari şi la cele dou ă clase de preg ătitoare 5. Investi ţii în imobile: în cadrul şcolii Gimnaziale Axente Sever, strada Principal ă nr. 317 , exist ă un corp de cl ădire care este in litigiu cu Consistoriul Evanghelic Media ş, fiind necesar a se demara opera ţiunile pentru ca acesta s ă intre în proprietatea Prim ăriei Axente Sever şi implicit a şcolii (perioada 2021-2023) - acesta implic ă repara ţii capitale, atât la exterior cât şi la interior -este nevoie şi de realizarea unui pavaj a cur ţii - la subsolul cl ădirii se poate amenaja o sal ă de gimnastic ă, care poate s ă fie deservit ă atât de personalul şcolii cât şi de c ătre personalul celorlalte institu ţii de pe raza comunei. Obs: în concluzie, exist ă oportunit ăţ i pentru realizarea unor obiective viabile, care s ă permit ă preg ătirea viitorilor locuitori ai comunei Axente Sever, astfel încât s ă nu r ămânem mai prejos decât celelalte comune din jude ţ. (observa ţie director şcoal ă) Contextul european şi na ţional în domeniul educa ţiei: Consiliul Uniunii Europene, prin recomand ările specifice de țar ă (RST) privind Programul na țional de reform ă al României pentru 2020, a subliniat, pe de o parte, c ă echitatea, incluziunea, calitatea educa ției, dar și capitalul uman r ămân provoc ări importante, fiind necesare reforme strategice în acest domeniu, iar pe de alt ă parte c ă nu se constat ă nicio îmbun ătățțțire a rezultatelor șșșcolare , în special în rândul copiilor din zonele rurale și din zonele defavorizate din punct de vedere economic.
83 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 Echitatea, caracterul incluziv și calitatea educa ției depind în mare m ăsur ă de infrastructura existent ă. România dispune de o infrastructur ă educa țțțional ă șșși de formare profesional ă învechit ă, nesigur ă, ineficient ă din punct de vedere energetic șșși cu un nivel sc ăzut al accesibilit ățțții persoanelor cu dizabilit ățțți. Conform Planurilor de Analiz ă și Acoperire a Riscurilor (PAAR), un procent important de unit ăți și institu ții de înv ățământ de stat, în special cele pre- școlare de stat pentru acces la educa ția bazat ă pe inova ție, creativitate și specializare inteligent ă, func ționeaz ă în cl ădiri încadrate ca având risc seismic sau niveluri ridicate de risc la incendiu. De asemenea, în lipsa unor dot ări corespunz ătoare și servicii conexe de calitate (spa ții de cazare, de informare și documentare, mas ă și recreere), unit ățile de înv ățământ și institu țiile de înv ățământ superior sunt neatractive pentru elevi, studenți și pentru mediul de afaceri. Criza epidemiologic ă a eviden țiat din nou principalele lacune ale procesului de educa ție și formare profesional ă. De aceea, precondi țțția esen țțțial ă pentru furnizarea unor servicii educa țțționale șșși de formare profesional ă de calitate, incluzive șșși atractive const ă în modernizarea infrastructurii educa țțționale. Dezvoltarea competen țelor necesare parcurgerii etapelor de tranzi ție ecologic ă și digital ă în cadrul noilor locuri de munc ă depind în special de infrastructura primar ă și de dot ările utilizate în procesele educa ționale și de formare profesional ă. Provoc ările identificate: -Subdimensionarea unit ățțților de înv ățțțământ șșși existen țțța unor condi țțții necorespunz ătoare în spa țțțiile de înv ățțțare, amplificate în contextul pandemiei globale cauzat ă de virusul SARS- CoV-2 Investi țiile în infrastructur ă pentru educa ție au un nivel redus comparativ cu nevoia existent ă și cu ritmul de dezvoltare economic și social, generând o disponibilitate limitat ă, calitate și accesibilitate inconsecvente, cu efecte asupra performan ței educa ționale și ulterior a inser ției pe pia ța for ței de munc ă. La nivel na țional, un procent important de unit ăți de înv ățământ func ționeaz ă în cl ădiri ce nu respect ă condi țiile igienico-sanitare și de func ționare, încadrate ca având risc seismic sau niveluri ridicate de risc la incendiu, pentru care sunt necesare lucr ări de reabilitare și modernizare. - Relevan țțța redus ă a educa țțției șșși a form ării profesionale pentru pia țțța for țțței de munc ă, ceea ce afecteaz ă perspectivele de angajare ale absolven țțților. Subfinan țarea educa ției și întârzierea moderniz ării infrastructurii educa ționale și a actului de predare-înv ățare au avut efecte asupra calit ății și relevan ței educa ţiei şi a form ării pentru pia ţa for ţei de munc ă. Evolu ţia tehnologic ă a dus la schimb ări în cererea de competen ţe, care în multe cazuri presupune specializ ări noi, fiind, prin urmare, necesar ca sistemul de înv ăţământ s ă se plieze pe cerin ţele pie ţei for ţei de munc ă. -Baze materiale, necesare dezvolt ării competen ţelor elevilor şi studen ţilor, inadecvate şi necorelate cu cerin ţele pie ţei for ţei de munc ă. Înv ăţământul secundar superior, profesional şi tehnic, precum şi cel universitar, trebuie s ă corespund ă competen ţelor actuale de pe pia ţa for ţei de munc ă. În acest context, este esen ţial ă adaptarea laboratoarelor/atelierelor de practic ă la nivelul de dezvoltare tehnologic ă actual, astfel încât tinerii s ă poat ă deprinde cuno ştin ţele, abilit ăţile şi aptitudinile necesare pentru inser ţia cu succes a acestora pe pia ţa for ţei de munc ă. Totodat ă, este necesar ă utilizarea inova ţiei şi a noilor tehnologii în educa ţie pentru dezvoltarea unui sistem educa ţional modern, la toate nivelurile. - Servicii publice de educa ţie cu digitalizare insuficient ă/inadecvat ă pentru a face fa ţă crizelor pandemice şi înv ăţământului online, cu impact asupra calit ăţii standardelor de educa ţie. În contextul provoc ărilor generate de pandemia global ă cauzat ă de virusul SARS-CoV-2 este necesar ă preg ătirea pentru desf ăşurarea procesului educa ţional şi în mediul online, ceea ce creează probleme pentru institu ţiile de înv ăţământ şi formare profesional ă, pentru cadrele didactice şi pentru elevi, dat ă fiind infrastructura digital ă inadecvat ă, materialele didactice neadaptate pred ării online şi competen ţele digitale insuficiente. Astfel, este necesar ă digitalizarea serviciilor publice de educa ţie, inclusiv pentru dezvoltarea educa ţiei în mediul online pentru a cre şte capacitatea de rezilien ţă a serviciului public în perioade de criz ă.
84 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
În comuna Axente Sever, localitatea Agârbiciu îşi desf ăş oara activitatea Centrul de Plasament Agârbiciu – sub coordonarea Consiliului Jude ţean Sibiu – Direc ţia General ă de Asisten ţă Social ă şi Protec ţia Copilului Sibiu. Misiunea Centrul de Plasament Agârbiciu asigur ă accesul copiilor afla ţi în dificultate pe o perioad ă determinat ă la g ăzduire, îngrijire, educa ţie şi preg ătire în vederea reintegr ării sau integr ării. Situat în centrul localit ăţ ii, centrul de plasament are acces la urm ătoarele resurse şi facilit ăţ i: şcoal ă în comunitate, biseric ă, Cetatea Agârbiciu, po ştă, mijloace de transport în comun Sibiu, Media ş.
I.8. Infrastructura cultural ă în comuna Axente Sever
Sectorul cultural într-o comun ă este clasificat – în mod conven ţional – în patru domenii mari: 1. Domeniul patrimoniului, clasificat în dou ă subdomenii: 1.1.patrimoniu material, clasificat în: 1.1.1. patrimoniu imobil, format din biserici cetate, cl ădiri cu valoare istoric ă şi situri arheologice; în acest domeniu intr ă şi artele vizuale şi arhitectura, respectiv lucr ările de art ă public ă, precum ansamblurile monumentale, statuile, etc. 1.1.2. patrimoniu mobil constituit din artele decorative, sculptura, pictura şi formele mai noi de reprezentare de tip multi-media; institu ţional îi corespund muzeele şi galeriile de art ă; în comuna Axente Sever, în cadrul fortifica ţiilor bisericii evanghelice este deschis MUZEUL CETATE – unic în cadrul re ţelei de biserici fortificate, având şi o pensiune, valorificând fostele c ămări de provizii ale localnicilor; -în casa dlui Gabor Ioan, monograful satului şi un adev ărat tezaur uman viu pentru localit ăţ ile din nordul jude ţului Sibiu, exist ă colec ţii particulare distincte, ce pot fi puse în valoare în cadrul unei case memoriale, cu un traseu de vizitare în vederea punerii în valoare a volorilor şi cuno ştin ţelor acumulate. 1.2. patrimoniu imaterial, constituit de tot ceea ce intr ă în categoria „ tradi ţii ”, aceast ă categorie incluzând aşez ămintele culturale (c ăminele) , me şte şugurile populare, dansurile şi spectacolele folclorice (grupate în artele spectacolului). În domeniul culturii scrise se cuprinde activitatea editurilor locale (produc ţia de carte şi periodice), existând şi domeniul cinematografiei (produc ţia de audiograme şi videograme) În ultimii ani – dup ă modelul dezvolt ării culturii franceze – se urm ăre şte şi domeniul dezvolt ării mass- media şi al arhivelor, cultura fiind asociat ă cu media şi sportul. Un concept nou – din mediu englez – define şte industriile creative care includ: publicitatea, arhitectura, vânzarea şi cump ărarea de art ă şi antichit ăţ i, designul, moda, filmul, produc ţia video, muzica, artele spectacolului, ultura scris ă, produc ţia de software, televiziunea şi radioul, toate bazate pe respectarea valorific ării drepturilor de proprietate intelectual ă. O situa ţie cu manifest ările din c ăminele culturale (în anul 2019) din comuna Axente Sever este prezentat ă în tabelul de mai jos, aceasta fiind pus ă la dispozi ţie de dl Florin Chiriac – responsabil administrare c ămine culturale: Manifest ări Localitate Axente Sever Localitate Agârbiciu Localitate Şoala Cămin cultural Sal ă evenimente Cămin cultural Cămin cultural boteze - 5 - - nun ţi 8 1 6 - Înmormânt ări - 3 - 1 Alte evenimente 9 8 11 3
Situa ţia infrastructurii c ăminelor culturale şi a dot ărilor acestora Stare imobil- Localitate Localitate Localitate instala ţii_dot ări Axente Sever Agârbiciu Şoala Cămin Sal ă venimente Cămin cultural Cămin cultural Cultural 200 locuri Cca 120 locuri necesar 230 Imobil ce necesit ă locuri repara ţii acoperi ş (2021) Instala ţii electrice Exist ă 380V Exist ă 380V Este necesar Exist ă trifazic (380V) instala ţie trifazic ă Instala ţie Exist ă Exist ă Nu exist ă Nu e cazul climatizare 85 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Camer ă Exist ă Exist ă Exist ă Exist ă frigorific ă Centrale termice 2 centrale 2 centrale 2 centrale 2 sobe cu instala ţie (1 defect ă) vechi vechi pe lemne Dot ări -este necesar -necesar 1 mas ă, -necesar 2 Vesela apar ţine necesare cuptor electric 4 crati ţe, 4 oale şi mese, 5 crati ţe unei vecin ătăţ i 1 sp ălător inox şi 5 oale şi 2 (din cele dou ă sp ălătoare inox existente) Acoperi şul imobil Reabilitat integral De reabilitat este necesar De reabilitat acoperi şul mobilier acoperi şul (50%) integral Exist ă grup social Exist ă grup social De reabilitat adecvat modernizat grupul sanitar Fos ă septic ă exist ă exist ă exist ă exist ă vidanjabil ă Not ă: la toate c ăminele culturale este necesar ă dotarea cu cuptoare electrice; atât la sala festiv ă cât şi la c ăminul cultural din Agârbiciu sunt necesare tac ămuri inox (la Agârbiciu exist ă dar din ani diferi ţi, fiind modele diferite)! Accesul auto la c ăminul cultural Agârbiciu, a fost asigurat prin amenajarea unei parc ări, proiect finalizat prin finan ţarea de la bugetul local.
În tabelul de mai jos se prezint ă patrimoniul cultural din comuna Axente Sever 45 : Tabel: PATRIMONIU MATERIAL IMOBIL COMUNA AXENTE SEVER Comuna Axente Sever – comuna Axente Sever 1. 449 SB-II-m-B- Casa parohial ă evanghelic ă Axente 309 Sec.XVI-XVIII 12320 Sever 2. 450 SB-II-a-A- Ansamblul biserici Axente 316 Sec. XIV-XVI 12321 evanghelice fortificate Sever 3. 451 SB-II-m-A- Biserica evanghelic ă Axente 316 Sec. XIV-XV 12321.01 fortificat ă Sever 4. 452 SB-II-m-A- Incint ă fortificat ă, cu fostul Axente 316 Sf.sec. XV-XVI 12321.02 turn de poart ă Sever 5. 453 SB-II-m-B- Biserica „Învierea Axente Str. Luncii, nr 320 Ante 1836 12322 Domnului” Sever 6. 993 SB-IV-m-B- Casa Axente Sever Axente 448 Sec. XIX 12618 Sever Agârbiciu 7. 383 SB-II-a-B- Ansamblul bisericii Sat 383 Sec. XIV-XIX 12188 evanghelice fortificate Agârbiciu 8. 384 SB-II-m-B- Biserica evanghelic ă Sat 383 Sec. XIV-XVII, 12188.01 fortificat ă Agârbiciu transf. 1827, 1845 9. 385 SB-II-m-B- Incint ă fortificat ă, cu turn de Sat 383 Sf.sec.XV-înc.sec. 12188.02 poart ă, bastioane Agârbiciu XVI Şoala 10. 908 SB-II-a-B- Ansamblul bisericii Şoala 62 Sf.sec. XV-sec. 12563 evanghelice fortificate XIX 11. 909 SB-II-m-B- Biserica evanghelic ă Şoala 62 Sf.sec.XV, 1832- 12563.01 1834 12. 910 SB-II-m-B- Incint ă fortificat ă, cu Şoala 62 Sf.sec.XV, 1736 12563.02 turnuri, fragmente capel ă Cele 12 obiective – monumente istorice reprezint ă o veritabil ă infrastructur ă cultural-istoric ă ce confer ă acestor localit ăţ i un aspect medieval deosebit, preferat atât de turismul cultural cât şi de comunit ăţ ile de oameni de afaceri europeni, ce poate contribui la dezvoltarea durabil ă a comunelor, p ăstrarea identit ăţ ii culturale fiind un obiectiv strategic pentru toate administra ţile comunale din zon ă. În Axente Sever se
45 Lista monumentelor istorice Ministerul Culturii şi Cultelor – 2010 (în col. 2 – pozi ţia LMI 2010)
86 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 păstreaz ă Casa familiei Axente Sever– monument istoric – în care a locuit familia revolu ţionarului şi omului politic Axente Sever, comuna Axente Sever p ăstrând şi o bogat ă colec ţie muzeal ă deschis ă publicului în incinta bisericii fortificate. Poten ţialul cultural mobil const ă în patrimoniul mobil colec ţionat, valoros dar insuficient de bine conservat şi prezentat, investi ţiile legate de acest patrimoniu mobil putând constitui obiectul unui proiect viitor. Patrimoniul imobil mo ştenit în comuna Axente Sever reprezint ă o veritabil ă structur ă de obiective turistice ce sunt vizitate aleator, singura promovare efectuat ă pân ă în prezent fiind introducerea acestor localit ăţ i în circuitele bisericilor fortificate de pe Valea Târnavelor, circuite vizitate cu prioritate de grupurile de turi şti germani/sa şi sau de grupurile de turi şti care sunt atra şi de turismul cultural. Trebuie specificat c ă toate cele trei centre istorice nu beneficiaz ă în prezent de puncte/centre de informa ţii turistice. Nu se cunoa şte num ărul de turi şti ce viziteaz ă bisericile evanghelice fortificate din localit ăţ i, motivele fiind diverse. Concluziile oric ărei analize la nivelul patrimoniului imobil , în comuna Axente Sever subliniaz ă odat ă în plus necesitatea înfiin ţă rii unui traseu tematic de prezentare a acestui patrimoniu na ţional material şi imaterial: -arhitectura vernacular ă zonal ă are o valoare excep ţional ă, lipsa de con ştientizare la nivelul societ ăţ ii civile fiind evident ă (distrugerea fa ţadelor, zugr ăveli ce nu respect ă tradi ţia culorilor, modific ări de lucarne şi construc ţia de balcoane, etc), arhitectura şi patrimoniu fiind elementul central al identit ăţ ii locale şi prin extensie şi al întregii zone; -pie ţele centrale şi bisericile fortificate sunt centrele de greutate ale turismului local, toate campaniile de promovare fiind axate numai pe importan ţa şi frumuse ţea bisericilor evanghelice fortificate, localitatea şi locuitorii lipsind din contextul promov ării; - lipsa implic ării comunit ăţ ii de afaceri a societ ăţ ii civile din aceste localit ăţ i este cunoscut ă, având cauze multiple de ordin social, economic şi nu în ultimul rând cultural; -administra ţia public ă local ă se confrunt ă cu o palet ă larg ă de probleme, ultimii ani fiind marca ţi de investi ţiile mari în infrastructur ă şi în introducerea utilit ăţ ilor, turismul şi atragerea de investitori în acest domeniu Exist ă pensiunea CETATE cu 10 camere, în interiorul cet ăţ ii fortificate.
MONUMENTELE ISTORICE- OBIECTIVE TURISTICE:
87 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
,,Biserica evanghelica fortificata Axente Sever 46 Biserica este amintit ă documentar, pentru prima dat ă, în anul 1322, cu hramul "Tuturor Sfin ţilor". La sfâr şitul sec. al XV-lea biserica a fost fortificat ă. Deasupra corului şi navei s-au ridicat dou ă etaje de ap ărare, înzestrate cu creneluri şi s-a construit în jurul bisericii un zid de incintă în form ă oval ă. Vechea intrare duce sub un turn al c ărui parte este boltit. Mai târziu, acest turn, prev ăzut cu dou ă etaje a fost amenajat ca locuin ţă , pentru îngrijitorii cet ăţ ii. În interior, de-alungul zidului se afla depozite de grâu. Altarul din lemn în stil baroc dateaz ă din 1777, tablourile au fost pictate de pictori medie şeni Ştefan Valepagy, tat ăl şi fiul. Orga dateaz ă din acela şi an. Lucr ări de repara ţii s- au efectuat în anii 1819 şi 1964. Biserica fortificat ă din Agârbiciu Monument istoric. Biserica fortificat ă atestat ă documentar în 1415, dar nu se cunoa şte data zidirii, fiind sigur mai veche. Cetatea bisericeasc ă, construit ă pe la finele sec. la XV-lea sau începutul celui de al XVI-lea mai p ăstreaz ă doar zidul simplu de împrejmuire cu construc ţia deasupra intr ării. Nava este îngust ă, lung ă, corul p ătrat, deasupra lui ridicându-se un turn puternic care a fost m ărit în anul 1827. ferestrele gotice au fost mărite în 1845; se p ăstreaz ă doar o singur ă fereastr ă. În spatele altarului cele dou ă intr ări au fost închise. Altarul, în stil baroc, a fost lucrat de Daniel Petersberger din Media ş, în 1803. Orga are dou ă claviaturi şi este alc ătuită din dou ă mai mici: una construit ă de Samuel Maetz din Biertan, 1797 şi una de Michael Gross din Moti ş în 1848. A fost renovat ă în 1975. Aici a fost construit ă o cram ă foarte modern ă, regiunea fiind recunoscut ă ca o regiune viticol ă renumit ă. 47
Biserica fortificat ă din Şoala În sec. al XIII-lea s-a construit o capel ă romanic ă din care s-a p ăstrat o parte din absid ă, inclus ă în zidul de ap ărare al bastionului din partea de nord a cet ăţ ii. În anul 1414 se aminte şte de preotul Nikolaus care slujea la biserica Sf. Ursula din Şoala. La sfâr şitul sec. al XV-lea se construie şte o biseric ă în stil gotic târziu şi o cetate de ap ărare care const ă din zidul înconjur ător şi trei bastioane. În anul 1736 zidurile cet ăţ ii vor fi renovate; un gang subteran merge din pivni ţa casei parohiale pân ă la cetate. În 1783 arde biserica. Ea va fi ref ăcut ă împreun ă cu clopotni ţa care se afla deasupra unei sacristii boltite din sudul bisericii. Între anii 1832 şi 1834 me şterul Johann Pelger prelunge şte biserica spre vest cu 4 metri. Plafonul boltit se înlocuie şte cu unul de stuc, ferestrele şi u şile vor fi înlocuite cu altele mai mari, p ătrate. În anul 1883, turnul bisericii este d ărâmat cu inten ţia de a fi construit un altul, fapt care nu s-a realizat, biserica r ămânând cu o clopotni ţă provizorie. Altarul a fost recl ădit în anul 1845. Tabloul cu r ăstignirea e semnat de W. Schneidhauer, orga fiind construit ă de H. Mayerwald din Bra şov în 1851 şi renovat ă în 1931.
MUZEUL şi PENSIUNEA CETATE
46 Dic ţionar enciclopedic de art ă medieval ă româneasc ă - Vasile Dr ăgu ţ - Editura Ştiin ţific ă şi Enciclopedic ă, Bucure şti, 1976 47 CIRCUIT TRANSILVANEAN - Itinerarii turistice, Bucure şti , 1967 88 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Muzeul şi pensiunea CETATE a fost constituit îm baza unui proiect de realizare a unui muzeu s ătesc, ini ţiat de dl Gabor Ioan, proiect îmbr ăţ işat şi sus ţinut logistic şi financiar de funda ţia dlui Ton va Rijen; proiectul a avut urm ătoarele obiective: -restaurarea incintei fortifica ţiilor bisericii evanghelice (vechile locuri de depozitare a proviziilor); -punerea în valoare a patrimoniului mobil specific culturii locale (s ăse şti şi române şti) -includerea în circuitul turistic al unui obiectiv nou; ice locale). Valoarea restaur ărilor s-a ridicat la 400000 euro; Muzeul şi pensiunea CETATE a fost inaugurat în 2 mai 2009, având p ăstrate mai multe colec ţii: -expozi ţie de vestigii arheologice; -expozi ţie de obiecte din istoria localit ăţ ii; -expozi ţie de port popular s ăsesc şi românesc; -expozi ţie de obiceiuri de munc ă şi tradi ţii locale, inclusiv unelte de munc ă; -o camer ă cu descrierea me şte şugului vinifica ţiei şi a ob ţinerii rachiului; -camer ă amenajat ă în stil s ăsesc şi românesc (cu obiecte casn Toate aceste colec ţii s-au realizat prin dona ţiile de obiecte şi fotografii f ăcute de familii din sat, acestea fiind men ţionate în lucrarea „Muzeul Cetate Axente Sever – Frauendorf un deceniu de activitate 2009-2019” – autor Ioan Gabor (ap ărut ă în 2020) Muzeul şi pensiunea a fost administrat ă în perioada 2010-2020 astfel: • Familia Stefan Karol şi Rodica, • Familia Pelger Livia şi Ernst, Firma „Turist în Transilvania”, administratori Ciocan Ladislau şi R ăvoiu Tudor; Anual, se organizeaz ă în incinta bisericii diverse manifest ări locale, cea mai important ă fiind „S ărb ătoarea Coroanei”, spa ţiul generos permi ţând organizarea unor manifest ări deosebit, ce pot pune în valoare ambian ţa specific local ă.
89 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
IMOBILE PUBLICE DE CULT ÎN COMUNA AXENTE SEVER PAROHIILE DIN COMUNA AXENTE SEVER Biserica ortodox ă român ă cu hramul "Învierea Domnului" din Axente Sever Protopopiatul Media ş A fost zidit ă din piatr ă şi c ărămid ă în anul 1836, sub preotul Vasile Andron. Turnul clopotni ţă s-a ridicat în anul 1884 de c ătre preotul Ioan Chendi. În anul 1862 a fost pictat tavanul şi iconostasul pe lemn. Între 1964-1967 biserica a fost renovat ă şi s-au pictat pere ţii în tehnic ă fresc ă de c ătre pictorul Ioan C ăzil ă. Pentru valoarea picturii, biserica a fost declarat ă monument istoric în anul 1967 (pictura de pe tavan şi iconostas) Primul preot al biserici a fost Ioan Licherie care a slujit din 1813- pân ă în anul 1825, ceea ce presupune c ă ar fi existat o alt ă biseric ă, probabil din lemn. Vasile Andron a slujit din 1825 pân ă în 1850. Biserica ortodox ă român ă cu hramul "Sfin ţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din Axente Sever, protopopiatul Media ş A fost zidit ă în anul 1832, din piatr ă şi c ărămid ă. Pân ă atunci slujbele se ţineau în şura credinciosului Dumitru Mărginean. Biserica are catapeteasma din scândur ă pictat ă de zugravul Porfirie Şarlea, sub preotul Iacob pop şi pe cheltuiala lui Ioan şi Oana Telea, credincio şi din sat, în anul 1862. Pân ă în anul 1848, biserica a apar ţinut credincio şilor greco-catolici. În acela şi an, biserica şi preotul ei Ioan Nagy s-a unificat cu biserica ortodox ă. Casa parohial ă a fost zidit ă în anul 1889. Biserica "Sf. Nicolae" din Agârbiciu Pân ă în anul 1828 românii din Agârbiciu erau de religie ortodox ă având o singur ă biseric ă şi un singur preot. Din acest an, preotul Dumitru Dopp trece la religia unit ă şi zide şte biserica cu hramul Sf. Nicolae, lâng ă şoseaua Sibiu- Media ş, înfiin ţând parohia unit ă. Ctitorii bisericii au fost credincio şii din sat, constructorii nu se cunosc. Biserica nu este pictat ă, în afara iconostasului pe care l-a pictat Nicolae Baciu în 1907. În exterior, biserica este prev ăzut ă cu 13 ni şe în care sunt încadrate icoanele celor 12 Apostoli şi Sf. Ierarh Nicolae. În anul 1848 biserica şi credincio şii, împreun ă cu preotul Aurel Spineanu revin la ortodoxie. Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Dup ă arhiva bisericii evanghelico-luteran ă din localitate, despre biserica ortodox ă se poate vorbi de pe la anul 1701, an în care se zide şte în cimitirul de pe deal, la marginea satului, o bisericu ţă din nuiele, b ătut ă cu p ământ şi care avea pristolul de piatr ă. Locul unde a fost a şezat acest pristol, despre care se crede c ă a fost îngropat, se poate observa şi ast ăzi în cimitirul ortodox. În anul 1856, o comisie condus ă de H. Guth din Sighi şoara, a oprit s ăvâr şirea slujbelor în aceast ă bisericu ţă , din cauza degrad ării ei. Actuala biseric ă a fost zidit ă în 1860, în mijlocul satului. Biserica nu este pictat ă, în afar ă de iconostas, lucrare a pictorului Nicolae Baciu în 1907. Repara ţii capitale la biseric ă şi extinderi la casa parohial ă s-au f ăcut în 1975. Biserica ortodox ă cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din Şoala Date referitoare la istoricul bisericii sunt începând cu sec. XVIII şi XIX. Salya, Schaal, avea în timpul conscrip ţiei
90 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 lui Klein (1733) un num ăr de 50 de suflete de români care s-au desprins de Roma, pentru ca în 1829 s ă fie din nou unite. Din documentele aflate în arhiva parohiei se constat ă c ă, prin anul 1811 nu erau în parohia Şoala uni ţi. Biserica veche din lemn nu mai exist ă. Era plasat ă la circa 30 m de actuala construc ţie, pe terenul cimitirului. Pentru a construi o nou ă biseric ă, aceasta fiind prea mic ă, s-a cerut ajutor financiar la Sibiu, dar nu s-a primit. Apelând la Blaj, li se promite ajutor în schimbul trecerii la unire. În anul 1824, credincio şii trec la unirea cu Roma şi primesc 1000 de coroane (valoarea a dou ă perechi de boi). Se mai fac colecte şi biserica se construie şte în 1842, sub preotul paroh Ioan Guta. În anul 1873, o parte din credincio şi p ărăsesc din nou unirea şi î şi zidesc o alt ă biseric ă (1875), cu mijloace propri, la circa 15 m distan ţă de actuala biseric ă. Motivul dezbin ării a fot apari ţia în parohie a tân ărului preot Ioan Neagoie care a f ăcut o c ăsătorie cu o tân ără din sat care a produs nemul ţumiri. De la aceast ă dat ă r ămân dou ă parohii, pân ă în 1848 când se face revenirea uni ţilor la sânul bisericii str ămo şeşti, biserica ortodox ă.
Monumentele eroilor din comuna Axente Sever Monumentul Eroilor Români din Al Doilea R ăzboi Mondial a fost ridicat în memoria eroilor români din 1944-1945, în anul 1960. Are forma unui obelisc din piatr ă şi ciment, fiind împrejmuit cu un gard de fier. Pe placa din bronz, amplasat ă frontal, se afl ă urm ătorul înscris: ,,EROII DIN AL DOILEA R ĂZBOI MONDIAL 1944-1945“. e Monumentul Eroilor din Agârbiciu s-a inaugurat în 2008, în centrul localit ăţ ii. Monumentul Eroilor din Şoala s-a inaugurat de Ziua Eroilor – mai 2018 - în cadrul micului parc din centrul satului Şoala, în memoria celor 13 eroi care au luptat în cele dou ă r ăzboaie mondiale. Bustul lui Ioan Axente Sever – amplasat în pia ţeta central ă a comunei – asigur ă atât un aspect estetic deosebit (înconjurat de ronduri de flori) cât şi accesibilitatea la obiectivele publice şi de patrimoniu, prin asigurarea unei parc ări în condi ţii de siguran ţă şi civilizate.
Elemente de identitate şi valori Biblioteca comunei Axente Sever (fondat ă în 1950), a avut sediul în diferite imobile; pentru ca din 1996 s ă fie organizat ă într-o loca ţie modernizat ă, în vecin ătatea Prim ăriei, având un fond bibliotecar în continu ă cre ştere. Dup ă mutarea în imobilul prim ăriei (la etajul II) biblioteca a cunoscut o stagnare accesul fiind limitat în timpul programului institu ţiei. Aspecte culturale Cele mai vechi date cu privire la activitatea cultural ă se refer ă al corul s ăsesc al şcolii existent în anul 1891. Activitatea coral ă va fi dezvoltat ă la mijlocul anilor ′60 prin organizarea unui cor pe patru voci. La începutul secolului XX a fost înfiin ţat ă fanfara, participant ă la toate manifest ările culturale ale comunit ăţ ii. Activitatea cultural-artistic ă cea mai apreciat ă de localnici a fost teatrul de amatori. S-au realizat spectacole de teatru înc ă de la începutul secolului XX. Activitatea culturală cea mai intens ă s-a desf ăş urat în perioada 1952-1979 când au fost puse în scen ă 40 piese de teatru prezentate publicului. La mijlocul anilor 60 s-au ini ţiat forma ţii de dansuri populare române şti şi s ăse şti. Asemeni unor podoabe pre ţioase cântecele şi dansurile populare transmise din tat ă în fiu, sunt istorii nescrise ale sufletelor ce le-au dat via ţă , ale sensibilit ăţ ii unei comunit ăţ i48 .( ). Un rol important în formarea renumelui localit ăţ ii Axente Sever l-a avut şi „balul strugurilor” care se organiza în fiecare toamn ă dup ă cules. Portul popular din Axente Sever, caracterizat de sobrietate şi elegan ţă se încadreaz ă în tipologia portului popular românesc din zona Târnavelor la care se întâlnesc note caracteristice costumului din M ărginime şi Ţara Oltului datorate contactelor cu aceste zone. Dup ă 1990 şi-n general în ultima perioad ă portul popular se poart ă numai la marile s ărb ători şi la evenimente culturale organizate de administra ţia public ă. Tradi ţiile şi obiceiurile populare au fost p ăstrate şi sus ţinute perioad ă îndelungat ă şi dup ă cel de-al doilea Război Mondial, ele s-au transmis din genera ţie în genera ţie atât la români cât şi la sa şi. S ărb ătorile erau ocazii de a îmbr ăca frumoasele costume tradi ţionale populare. Aici, în luna februarie se organiza Ziua Florilor (Blumentag), cu scopul deplas ării la biseric ă şi la s ărb ători prin muzic ă, dansuri şi mult ă veselie.
48 Gabor Ioan - Axente Sever carte deschis ă de istorie, cultur ă şi legende 91 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Localit ăţ ile Axente Sever şi Agârbiciu sunt înfr ăţ ite cu localit ăţ i din Uniunea European ă: Localitatea Axente Sever este înfr ăţ it ă cu localitatea Stavelot din Belgia Localitatea Agârbiciu este înfr ăţ it ă cu localitatea Belmont din Elve ţia. Localitatea Axente Sever s-a înfr ăţ it cu satul Ţaul din raionul Dondu şeni, republica Moldova (2018)
I. 9.Infrastructura de s ănătate Sănătatea 49 Între 1920-1930 venea la Prim ărie un medic din Şeica Mare, în localitate nefiind dispensar uman. -în 1950, s-a amenajat un punct sanitar în casa nr. 124, schimbându-se loca ţia de câteva ori: la nr. 319, 497, etc. -în 1957, s-a înfiin ţat complexul medical spital-policlinic ă la Cop şa Mic ă cu sec ţii de interne şi chirurgie, policlinic ă şi serviciul de stomatologie. -în 1963, a început construirea Dispensarului uman pe o funda ţie mai veche (preg ătit ă pentru construc ţia şcolii române şti); -în 1965, s-a dat în folosin ţă dispensarul uman iar la sediul I.A.S. s-a amenajat un punct sanitar; -în 1968, spitalul din Cop şa Mic ă s-a organizat cu mai multe sec ţii, inclusiv ginecologie şi nou n ăscu ţi; -în 1974, se organizeaz ă un cabinet de stomatologie în cadrul dispensarului uman; -în 1987, se amenajeaz ă în imobilul de la nr. 124 o camer ă de na şteri, desfiin ţat ă dup ă 1989. • 2 Dispensare umane - cabinete particulare private în Axente Sever şi Agârbiciu, servicii medicale în Şoala o dat ă pe s ăpt ămân ă (2 medici de familie, 6 asistente, 1 persoan ă încadrat ă la personal mediu de specialitate); -C.M.I. Axente Sever, dr. Topârcean -C.M.I. Agârbiciu nr. 305 – sdr. B ăra Gherman S. Simona – tel: 0269-855201 -Cabinet stomatologic Axente Sever – dr. Sab ău Dana • Dispensar veterinar cu un medic veterinar dr. Popa Partenie (care asigura aseisten ţa veterinar ă şi în ora şul Cop şa Mic ă) şi un asistent; • Un punct farmaceutic privat în Axente Sever; • Cel mai apropiat SPITAL la 11 km în Media ş, • Serviciul Mobil de Urgen ţă , Reanimare şi Descarcerare SMURD Cop şa Mic ă, înfiin ţat în 2005 – deserve şte localit ăţ ile ora şului Cop şa Mic ă şi comunelor Şeica Mare, Şeica Mic ă, Axente Sever, Mic ăsasa, Târnava şi Valea Viilor, fiind în subordinea Consiliului Local Cop şa Mic ă. Finan ţarea serviciului se face prin contribu ţia fiec ărei autorit ăţ i publice locale, prin subven ţii de la bugetele locale şi din venituri extrabugetare (contribu ţia fiec ărei p ărţi contractante fiind stabilit ă func ţie de num ărul popula ţiei din U.A.T.). În dotarea serviciului exist ă o ambulan ţă Mercedes – Benz dotat ă la standarde europene. • Club de S ănătate Cop şa Mic ă – în spa ţiul multifunc ţional al Clubului Seniorilor, prin Biblioteca Or ăş eneasc ă şi Biblionet Sibiu- Biblioteca Jude ţean ă ASTRA Dispensarele din comun ă au în eviden ţă popula ţia arondat ă, asigurând urm ărirea evolu ţiei pacien ţilor. Exist ă de asemenea un cabinet stomatologic privat şi un punct farmaceutic. Efectele polu ării atmosferice şi a solului produse de cele dou ă societ ăţ i comerciale din Cop şa Mic ă au avut şi au influen ţe serioase asupra st ării de s ănătate a popula ţiei. Studiile şi investiga ţiile clinice privind fenomenul polu ării au demonstrat influen ţa mai pregnant ă a efectelor nocive ale polu ării la vârsta copil ăriei.Copii sunt popula ţia cu riscul cel mai crescut în apari ţia efectelor negative datorit ă posibilit ăţ ilor de adaptare şi ap ărare mai reduse ale organismului. Efectele polu ării mediului cu metale grele (în special zona limitrof ă cu Cop şa Mic ă – zona Z ăvoi) au f ăcut obiectul a numeroase studii care au contribuit la evaluarea impactului asupra st ării de s ănătate a popula ţiei din comun ă. Rezultatele au eviden ţiat faptul c ă, copii din zon ă a înregistrat la to ţi parametri analiza ţi valori medii inferioare fa ţă de copii din alte zone. Apare ca o necesitate interven ţia mai activ ă a organelor de specialitate în scopul reducerii şi elimin ării polu ării. Popula ţia comunei Axente Sever apeleaz ă şi la serviciile medicale a cabinetelor medicale din ora şul Cop şa Mic ă: C.M.I. dr. Penescu Octavia – str. Aleea Castanilor nr 9 C.M.I. dr. Istrate Anica – str. Aleea Castanilor nr.9 C.M.I. dr. Neme ş Adina – str. Media şului nr. 91 Cabinet stomatologic dr. Baltoaica Maria – str. Aleea Castanilor nr. 9
49 Vol.II – pag 264-270 92 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
Serviciile medicale de urgen ţă se solu ţioneaz ă de Spitalul Municipal Media ş (Media ş, str. Clo şca nr. 2, tel: 0269 842550) – Spital cu 335 de paturi de spitalizare continu ă şi 30 paturi de spitalizare de zi, deservind zona de nord a jude ţului Sibiu cu cca 120.000 de persoane. Spitalul este de tip multipavilionar cu 4 pavilioane: I (fondat în 1902), II (1960), III (1972), IV (1980). Casa Jude ţean ă de Asigur ări de S ănătate Sibiu – tel. Verde: 0800800977 Contextul na ţional al s ănătăţ ii: Recomand ările specifice de țar ă aferente anilor 2019-2020 eviden țiaz ă problemele structurale legate de eficacitatea, accesibilitatea și rezilien ța sistemelor de s ănătate, probleme eviden țiate și de criza provocat ă de pandemia de COVID-19. Aceste lucruri pot accentua inegalit ățile în ceea ce prive ște accesul, în special pentru grupurile defavorizate. Recomand ările specifice de țar ă eviden țiaz ă faptul c ă problemele sunt legate de finan țarea insuficient ă acordat ă investi țiilor în domeniul s ănătății, de coordonarea și integrarea limitat ă a îngrijirilor, de asisten ța medical ă primar ă deficitar ă, de obstacolele persistente în calea accesului la asisten ță medical ă și de faptul c ă nu sunt satisf ăcute toate nevoile de asisten ță medical ă, în special ale persoanelor celor mai vulnerabile. În România, cheltuielile cu asisten ța medical ă sunt în continuare foarte sc ăzute. În 2017, s-au cheltuit pentru asisten ța medical aproximativ 5,2% din PIB-ul României, în compara ție cu 9,8% în UE, în pofida faptului c ă cheltuielile cu asisten ța medical ă ca procent din totalul cheltuielilor publice au crescut în mod constant în anii preceden ți. Dotarea cu echipamente terapeutice și de diagnosticare esen țiale, cum ar fi scanerele medicale și instala țiile de radioterapie, sunt printre cele mai deficitare din UE. Deja înainte de criza provocat ă de virusul SARS-Cov2, cazurile de nevoi medicale nesatisf ăcute erau în cre ștere, este foarte probabil ca accesul la asisten ța medical ă s ă se fi deteriorat între timp. Pandemia a eviden țiat și mai mult disparit ățile regionale și problema accesului la servicii medicale. Starea de s ănătate a popula ției României rămâne sub media UE. În 2017, speran ța de via ță la na ștere din România a fost printre cele mai sc ăzute din UE. Boala cardiac ă ischemic ă rămâne principala cauz ă de deces, de și mortalitatea cauzat ă de cancer este în cre ștere. Rata mortalit ățțții evitabile șșși rata mortalit ățțții din cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE. Num ărul de decese prin boli tratabile este de 54.083 din care: 30,4% se produc prin boala ischemic ă cardiac ă, 21,7 prin boal ă cerebrovascular ă, 12,6% prin boal ă hipertensiv ă, 6,7% se produc prin cancer colorectal, 4,2% prin cancer de sân (2018). Decesele prevenibile sunt în num ăr de 64.717 și se produc în num ăr mai mare în mediul urban (33.193), fa ță de 31.524 în mediul rural. Din totalul deceselor prevenibile, 25,4% se produc prin boal ă ischemic ă cardiac ă, 11,9% prin boli cauzate de consumul de alcool, 11,9% prin cancer bronhopulmonar, 5,6% prin cancer colorectal și 3,5% prin cancer de sân. Rata mortalit ățțții cauzate de bolile cardiace ischemice este aproape de trei ori mai mare în România decât în UE. În ciuda unei reduceri semnificative din 2000, accidentul vascular cerebral r ămâne a doua cauz ă principal ă de deces cu 256 de decese la 100.000 de locuitori în 2016, cu mult peste media UE de 80. Cancerul pulmonar este cea mai frecvent ă cauz ă a deceselor provocate de cancer, cu o rat ă a mortalit ății care a crescut cu aproape 14% din 2000, cauza fiind în principal fumatul. De asemenea, ratele de mortalitate pentru alte tipuri de cancer au crescut în ultimii ani, în special pentru cancerul colorectal și de sân. România are una dintre cele mai mari rate de mortalitate infantil ă din UE - 6,7 la 1.000 de na șșșteri vii comparativ cu media UE de 3,6 în 2017 (OECD, 2019). În 2018 mortalitatea infantil ă în mediul rural era de 7,8‰ n ăscu țțți vii este peste media na țțțional ă șșși mai mare fa țțță de mediul urban unde se înregistreaz ă 5,2‰ n ăscu țțți vii. Mortalitatea infantil ă are valori diferite între regiunile de dezvoltare, cu un maximum de 7,6‰ n ăscu ți vii în regiunea Nord –Est și un minimum de 3,7 ‰ n ăscu ți vii în regiunea Bucure ști-Ilfov. Rata mortalit ății materne (2018) este de 0,1 la 1.000 n ăscu ți vii, mult peste media UE 28, 0,05 la 1.000 n ăscu ți vii. Mortalitatea matern ă în rural este considerabil mai mare, 0,12 la 1000 n ăscu ți vii fa ță de cea din mediul urban de 0,08 la 1.000 n ăscu ți vii. Conform „Tuberculosis surveillance and monitoring în Europe 2020”, raport cu datele epidemiologice pentru anul 2018 din țările europene, România are cea mai mare rat ă de notificare a cazurilor de tuberculoz ă între țările Uniunii Europene, fiind în continuare o problem ă de s ănătate public ă în România. Inciden ța global ă în perioada 2002-2019 a sc ăzut de la 142,9 la 56,9 la 100.000 locuitori, num ărul de cazuri noi și recidive pentru 2019 fiind de 11.083, cu 9.342 cazuri noi. Sistemul public actual de s ănătate func ționeaz ă pe o infrastructur ă proiectat ă și construit ă în mare parte în secolul trecut și care nu mai asigur ă standarde actuale. Cel mai adesea, structura spitalelor este frecvent fragmentat ă în sistem pavilionar, cu structuri situate la distan ță unul de cel ălalt (exist ă situa ții în care transferul între sec țiile aceluia și spital se face cu ambulan ța); sunt folosite cl ădiri vechi (chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optim ă a circuitelor intraspitalice ști și creeaz ă dificult ăți în adoptarea de noi
93 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 tehnologii din cauza limit ărilor cl ădirilor. Adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale (ex. boli netransmisibile, acumularea problemelor de s ănătate, complexe de comorbiditate, existen ța tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibil ă sau mai costisitoare decât construirea unor cl ădiri noi. Spitalele au circuite deficitare, rezultând un control deficitar al infec țiilor nosocomiale. Dotarea cu echipamente medicale necesare este înc ă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribu ția teritorial ă și utilizarea echipamentelor medicale în unit ățile publice nu r ăspunde profilului local al st ării de s ănătate și nici nevoilor de s ănătate ale popula ției.
I.10. Protec ţia mediului Dezvoltarea rural ă durabil ă este definit ă în coordonate foarte precise: stabilizarea popula ţiei în spa ţiul rural, prin eliminarea sau diminuarea exodului rural, eradicarea (combaterea) s ărăciei prin stimularea şi sporirea ocup ării for ţei de munc ă, promovând egalitatea de şanse pentru to ţi locuitorii rurali, sporirea calit ăţ ii vie ţii şi a bun ăst ării generale, prin conservarea, protejarea şi ameliorarea calit ăţ ii mediului şi peisajului rural. O dezvoltare economic ă avantajoas ă se bazeaz ă pe principii durabile în ceea ce prive şte toate componentele naturale: aerul, apa, solul, biodiversitatea, p ădurile şi resursele subsolului. Fiecare dintre elementele enumerate mai sus joac ă un rol foarte important în via ţa comunit ăţ ii. Impactul negativ al emisiilor de dioxid de sulf şi pulberi, cu con ţinut de metale grele ale societ ăţ ilor din Cop şa Mic ă, este semnificativ asupra tuturor factorilor de mediu din zon ă. În perioada 1996-2007 au fost efectuate m ăsur ători atmosferice sistematice de c ătre APM Sibiu, care eviden ţiaz ă gradul de poluare produs de Sometra. Valorile medii anuale de SO2 au variat nesemnificativ în intervalul 1996-1999. În intervalul 2001-2005 concentra ţia de SO2 scade fiind urmate de o cre ştere semnificativ ă în anul 2007. Concentra ţiile de plumb şi cadmiu din pulberi în suspensie se men ţin la cote ridicate, valorile medii anuale cele mai mari fiind înregistrate în anul 2003, atât la con ţinutul de Pb cât şi la cel de Cd, urmate de o sc ădere în intervalul 2004- 2007. Speciali ştii APM Sibiu declar ă c ă datorit ă m ăsurilor din prima etap ă de ac ţiune pentru captarea emisiilor de pulberi, concentra ţiile de pulberi în aerul ambiental au înregistrat sc ăderi, cu atingerea valorilor concentra ţiilor maxime admise, corelat cu acestea fiind şi sc ăderea con ţinutului de metale grele din aceste pulbere. Calitatea apei râului Târnava Mare a fost afectat ă de apele industriale cu con ţinut mare de metale grele evacuate de pe platform ă, con ţinut ce dep ăş eşte limitele admise pentru clasa a III-a de calitate. Dup ă 2006 poluarea râului s-a redus ca urmare a investi ţiilor realizate de Sometra (reabilitarea şi modernizarea re ţelelor de circula ţie a apei, modernizarea sistemului de tratate-epurare, cre şterea gradului de recirculare a apelor uzate), tronsonul de râu din aval încadrându-se în limitele impuse pentru clasa a III-a de calitate. Calitatea solului - poluarea istoric ă cu metale grele se men ţine, arealul afectat fiind de 800 ha. În pânza freatic ă au fost identificate concentra ţii semnificative de metale grele. Acumul ări semnificative de metale grele s-au g ăsit în plantele cultivate în zon ă, concentra ţii mari reg ăsindu-se şi în ţesutul vegetal al arborilor şi plantelor perene. Pentru refacerea vegeta ţiei în perimetrul extrauzinal, autoriza ţia integrat ă de mediu oblig ă societatea s ă realizeze lucr ări de împ ădurire şi consolidare şi alte lucr ări de amenajare spa ţii verzi în zona afectat ă de poluare. Tot în faza autoriza ţiei, societatea are obliga ţia particip ării cu fonduri pentru refacerea vegeta ţiei forestiere afectate şi stabilirea lucr ărilor de reconstruc ţie ecologic ă necesare pentru diminuarea efectelor acestora. Comuna beneficiaz ă de nisip, pietri ş, ob ţinute din albiile râurilor Visa şi Târnava Mare. Pe teritoriul comunei sunt amplasate sonde de captare a gazelor naturale, existând în comun ă resurse de gaze. Descoperirea unor z ăcăminte de gaze naturale în imediata apropierea a localit ăţ ii, în p ădurea Şomârd, a dus la apari ţia primelor instala ţii industriale pentru chimizarea gazelor naturale de joas ă presiune din aceast ă zon ă, ob ţinându-se negrul de fum, în premier ă în 1935. Din anul 1950 a început expoatarea nisipului din Visa pentru construc ţii civile şi industriale. O resurs ă natural ă neregenerabil ă este lemnul. În extravilanul comunei exist ă 2038 hectare p ădure, 1638 hectare teren arabil. Raportul de mediu pentru Planul Jude ţean de gestionare a de şeurilor 2019 – 2025 jude ţul Sibiu (iulie 2020) constat ă la cap. Resurse naturale epuizabile c ă cel mai vechi izvor de gaz de p ământ din jude ţul Sibiu este cel de la Bazna, descoperit în anul: 1672. Câmpurile de gaze naturale existente pe teritoriul judeţului Sibiu se g ăsesc în Loamne ş, Cop şa Mic ă, Axente Sever , Slimnic, Şeica Mare, Bazna, Br ădeni, Al ţîna, Bîrghi ş, Agnita, Chirp ăr, Nocrich, Marpod şi Laslea. În cap. 3.1.4. Solul şi subsolul este consemnat ă situa ţia existent ă: „Jude ţul Sibiu se confrunt ă cu poluarea „istoric ă” a solului în zona Cop şa Mic ă. Zona este afectat ă de emisia în atmosfer ă a unor cantit ăţ i importante de particule şi compu şi ai metalelor neferoase cu efecte foarte 94 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027 dăun ătoare asupra mediului înconjur ător provenite din activitatea Sometra SA – Cop şa Mic ă. (...) Originea unor riscuri sanitare cu impact asupra s ănătăţ ii popula ţiei pot rezulta din activit ăţ ile de gestionare a de şeurilor, de exemplu: -înmul ţirea unor animale precum roz ătoare, p ăsări, insecte în special în zona de depozitare a de şeurilor; -oprirea necorespunz ătoare a instala ţiilor de de şeuri sau accidentele neprev ăzute pot duce la poluarea apei sau a solului; -emisiile atmosferice generate de vehiculele de transport sau de procesele de tratare a de şeurilor; -zgomotul şi vibra ţiile generate de traficul rutier sau de func ţionarea instala ţiilor de de şeuri (...) La nivel na ţional, contribu ţia sectorului „de şeuri” la totalul emisiilor de gaze cu efect de ser ă din 2015 este de 5,02%. Acest lucru este rezultatul faptului c ă cea mai mare parte a de şeurilor generate sunt eliminate prin depozitare. Alte surse de poluare a aerului sunt reprezentate de: -arderi necontrolate de de şeuri pe depozite neconforme; -nerespectarea frecven ţei de colectare a de şeurilor; -folosirea de ma şini de transport sau terasiere învechite.”
I.11. Societatea civil ă Institu ţiile şi organiza ţiile sociale şi civice reprezint ă societatea civil ă care constituie temelia unei democra ţii func ţionale. Organiza ţiile societ ăţ ii civile se implic ă în luarea decizilor privind dezvoltarea social ă sau a deciziilor de interes public. Societatea modern ă se structureaz ă prin trei componente: ° componenta economic ă ° componenta politic ă (institu ţiile fundamentale ale statului) ° componenta societ ăţ ii civile, scetorul non-profit, care legitimeaz ă sau amendeaz ă celelate dou ă componente. Societatea Civil ă trebuie s ă fie capabil ă s ă ia atitudine într-un spectru larg de probleme, cum ar fi aspecte legate de guvernarea unei ţă ri, de rela ţii interna ţionale cu alte ţă ri, dar şi aspecte legate de dezvoltarea economic ă sau de protejarea mediului înconjur ător. Pentru a-şi desf ăş ura eficient activitatea, Societatea Civil ă trebuie s ă în ţeleag ă problemele c ărora dore şte s ă le g ăseasc ă o rezolvare conform ă cu interesele majorit ăţii popula ţiei. Ca urmare, Societatea Civil ă trebuie s ă fie constituit ă dintr-un num ăr cât mai mare de organiza ţii "specializate" în cât mai multe domenii care privesc organizarea şi administrarea societ ăţ ii umane. Aceste organiza ţii "specializate" trebuie să fie la curent cu politicile existente şi cele preconizate pentru domeniile lor de activitate în a şa fel încât s ă supravegheze continuu modul în care politicienii sau afaceri ştii respect ă interesele majorit ăţ ii popula ţiei în domeniile respective. În România, rolul societ ăţ ii civile este înc ă pu ţin semnificativ în influen ţarea deciziilor politice, economice sau de interes public. În ţă rile dezvoltate, organiza ţiile societ ăţ ii civile particip ă la dezbateri publice pe teme precum: politica de imigra ţie, m ăsurile de protec ţie a persoanelor defavorizate, mergând pân ă la aspecte relativ abstracte, care ţin de starea "moral ă" a societ ăţ ii. Rolul societ ăţ ii civile este foarte important în statele democratice, iar în statele aflate la începutul drumului c ătre democra ţie, rolul s ău este în mod special important, întrucât influen ţarea deciziilor politice şi economice constituie un exerci ţiu democratic fundamental. Exemple de institu ţii ale societ ăţ ii civile: • organiza ţii nonguvernamentale (ONG-uri); • organiza ţii comunitare (community-based organizations); • asocia ţii profesionale; • organiza ţii politice; • cluburi civice; • sindicate; • organiza ţii filantropice; • cluburi sociale şi sportive; • institu ţii culturale; • organiza ţii religioase; • mi şcări ecologiste; • media. În comuna Axente Sever, din societatea civil ă continu ă s ă fac ă parte ceea ce denumim generic şi tradi ţional "intelectualii satelor": medicii, cadrele didactice, inginerii. La ace ştia se adaug ă preo ţii, prin prestigiul pe care îl au asupra maselor de credincio şi, dar şi prin capacitatea de a influen ţa deciziile lor într- un mediu unde informa ţia şi dezbaterea public ă nu circul ă întotdeauna cu u şurin ţă . 95 ETAPE Advertising
Strategia de dezvoltare economico-social ă a comunei Axente Sever 2021- 2027
În ultima vreme la aceste categorii "tradi ţionale" ale societ ăţ ii civile rurale se adaug ă p ătura celor care, prin natura meseriei lor (fermierii, de exemplu), au intrat în contact cu exigen ţele administra ţiei europene, prin accesarea de fonduri europene şi care, la rândul lor, au devenit volens-nolens, "integratori" europeni la sate, gra ţie expertizei gratuite şi r ăspândirii de cuno ştiin ţe referitoare la idei de afaceri, management agricol etc. Societatea civil ă rural ă din România este, din p ăcate, slab definit ă şi pu ţin cunoscut ă. Mijloacele financiare ce îi stau la îndemân ă sunt adesea extrem de reduse, comparativ cu cele ale societ ăţ ii civile urbane. Fondurile europene exist ă şi pot fi de folos, dar ele r ămân, în majoritatea cazurilor, doar un vis frumos pentru categoriile amintite. Cu toate acestea, dac ă comuna Axente Sever dore şte s ă aib ă un viitor demn, în sensul păstr ării identit ăţ ii locale, dublat ă de o dezvoltare armonioas ă şi durabil ă, ea trebuie s ă investeasc ă în elitele rurale şi în societatea civil ă rural ă. Societatea civil ă descrie un întreg sistem de structuri, care permit cet ăţ enilor noi roluri şi rela ţii sociale, prin diferite modalit ăţ i de participare la via ţa public ă.
96 ETAPE Advertising