Revista Misiunii Române Unite din Germania Zeitschrift der Rumänischen Katholischen Mission in Deutschland

Perspective ISSN 0935-2414

Fondator / Gründer: Msgr. Dr. Dr. Octavian Bârlea Consiliul de redacţie / Das Redaktionskomitee: Redactor: Pr. Ioan-Irineu Fărcaş Grafica: Paul Delly Corectură texte: Cristian Klein Dr. Arpad Ferdinand Kuzman-Anton Tehnoredactare: Antoniu Pojan Adrese /Adressen: Rumänische Katholische Mission in Deutschland Sendlingerstr. 26/I 80331 München Tel./Fax 089-26 67 55 www.mrug.de Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt

Prezentăm aici o rubrică a revistei Wir präsentieren ihnen hier eine Rubrik noastre pe care, de fapt, am început-o unserer Zeitschrift, welche wir bereits in cu câteva numere mai înainte. Titlul ei se einer unserer früheren Ausgaben ange- inspiră dintr-un text al Sfântului Maxim fangen haben. Der Titel stammt aus Mărturisitorul (†662), Cele două sute de einem Text des Heiligen Maximus der capete despre cunoştinţa de Dumnezeu Bekenner (†662), Zwei hundert Kapitel şi iconomia întrupării Fiului lui Dumne- über Gott und die Heilsordnung, I, 67: zeu, I, 67: „Toate cele văzute (fenomene- „alles Gesehene (Phenomäne) soll nach le) se cer după cruce, adică după deprin- dem Kreuz, also nach der Fähigkeit die derea de-a stăvili afecţiunea faţă de ele Hingabe derer, zu ihnen (den Phenomä- a celor ce sunt duşi prin simţuri spre ele”. nen) zu drosseln, welche durch die Sinne Aici Sfântul Maxim aşează Crucea lui zu ihnen geführt werden“. Hristos, înţeleasă ca deprindere de a Der Heilige Maximus setz hier das stăvili simţul privirii, ca şi criteriu de Kreuz Jesu, also die Fähigkeit die Emp- distincţie între cele văzute. Icoana şi findung des Sehens einzugrenzen, als idolul nu sunt atât două categorii de ein Kriterium zur Unterscheidung des obiecte, cât două modalităţi de a privi. Gesehenen ein. Răstignindu-ne privirea vom putea dis- Die Ikone und das Idol sind nicht so tinge corect între ele. sehr zwei Kategorien von Gegenstän- Conţinutul rubricii constă deci în pre- den, sondern vielmehr zwei unterschied- zentarea de icoane, înţelese ca „şcoli ale liche Möglichkeiten zu sehen. Durch die privirii”, unde învăţătoare ne este crucea. Kreuzigung des Blickes werden wir sie În zilele noastre suntem asaltaţi de pretu- richtig unterscheiden können. tindeni de imagini. Privim tot mai mult, dar Der Inhalt dieser Rubrik besteht also vedem tot mai puţin. Privirile noastre sunt aus der Vorstellung der Ikonen, welche obosite şi pierdute. Un posibil răspuns la als “Schulen des Sehens“ verstanden această situaţie s-ar putea să ni-l ofere werden, wobei der Lehrer das Kreuz icoana, refugiu şi odihnă pentru privirile ist. Heutzutage werden wir von Bildern ostenite. Ea ne învaţă că mai important regelrecht überflutet. Wir schauen immer decât a privi este să te laşi privit. mehr, doch sehen immer weniger. Unse- Icoana de pe coperta actualului număr re Blicke sind müde und verloren. Eine este o lucrare a Doamnei Maria Irina mögliche Antwort könnte uns die Ikone Tuluca-Gonţescu, pictoriţă de icoane bieten als Refugium und Ruhepol für bizantine pe sticlă. În paginile următoare unsere ermüdeten Blicke. Sie lehrt uns vom găsi câteva crâmpeie din viaţa ei. dass wichtiger als zu sehen, es ist,

-  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt

Îi mulţumim pentru amabilitatea cu care gesehen zu werden. a contribuit la înfrumuseţarea acestui Die Ikone auf dem Titelbild unserer număr. Îi mulţumim de asemenea Dom- aktuellen Ausgabe, ist eine Arbeit der nului Nicolas-Arminio Jordan, pentru dis- Frau Maria Irina Tuluca-Gonţescu, Male- ponibilitatea cu care a acceptat ostenea- rin von byzantinischen Ikonen auf Glas. la redactării acestor pagini. Auf folgenden Seiten werden wir einige Moment aufnahmen ihres Lebens prä- sentieren. Wir danken ihr für das Entge- genkommen mit welchem sie zur Ver- schönerung dieser Ausgabe beigetragen hat. Wir möchten ebenfalls Herren Nico- las-Arminio Jordan für die Redaktion die- ser Seiten danken.

-  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt Nicolas-Arminio Jordan Pictoriţa de icoane Die Ikonenmalerin Irina-Maria Tuluca- Irina Maria Tuluca-Gonţescu Gontescu „Pentru a picta icoane eu înmoi pensula „Um Ikonen zu malen, tauche ich mei- în apă sfinţită!” Aceste cuvinte, rostite cu ne Pinsel in Weihwasser ein!“ Diese fromm und gottesfürchtig aus- gesprochenen Worte habe ich mehrmals von der neunzigjährigen Irina-Maria Tulu- ca-Gontescu gehört, denn die Ikonenma- lerei auf Glas ist für die Künstlerin von höchster Bedeutung: ein wahres Zeichen des Himmels, ein Segen für ihren eige- nen unerschütterlichen Glauben.

Es war an einem heiteren Tag Anfang des Jahres 1978, an einer Straße in Montreal, Kanada... Frau Tuluca-Gonte- evlavie şi pioşenie, le-am auzit de multe scu, die sich nicht seit all zu langer Zeit ori de la nonagenara doamna Irina-Maria in ihrer kanadischen Wahlheimat befand, Tuluca-Gonţescu. Pictura icoanelor pe wurde an der Bushaltestelle von einer sticlă are însă pentru artistă o majoră eleganten und liebenswürdigen Frau semnificaţie. Pentru că pictura de ico- angesprochen, die genau wie sie auch ane a fost un adevărat semn ceresc, o auf den Bus wartete. „Ich sehe Sie hier binecuvântare dată ei întru credinţa sa zum ersten Mal. Wohnen Sie in der Nähe? nestrămutată. – Fragte die vornehme Dame und so Era o zi senină la începutul anului 1978, kamen die beiden Frauen ins Gespräch. pe o strada din Montreal, Canada Aflată Von einem ins andere erzählte Frau Tulu- nu de mult timp în Patria de adopţiune, ca-Gontescu jener kanadischen Frau doamna Tuluca-Gonţescu fu interpelată manches aus ihrem Exilleben in Kanada. în staţia de autobuz de o doamnă foar- Letztendlich erfuhr die Kanadierin von te amabilă şi elegantă, care aştepta la Frau Tuluca-Gontescus leidenschaftliche rândul ei sosirea acestuia. „Vă văd aici Arbeit als Malerin von byzantinischen pentru prima dată. Locuiţi în apropiere?” Ikonen auf Glas. „Ich würde sehr gerne întrebă distinsa doamnă. diese Ikonen sehen“ – waren die Worte Din vorbă în vorbă doamna Tuluca- der kanadischen Frau. Gonţescu i-a mărturisit acelei doamne Gleich am nächsten Tag bekam Frau

-  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt canadiene câte ceva despre istoria exilu- Tuluca-Gontescu den Besuch ihrer neu- lui ei în Canada. În cele din urmă doam- en Freundin aus Montreal. Dies war na canadiană află şi despre pasionata der Beginn einer schönen und warmen muncă de pictoriţă de icoane bizantine Freundschaft, die sich auf gegensei- pe sticlă a doamnei Tuluca-Gonţescu. tiger Hochachtung und Wertschätzung „Mi-aş dori tare mult să văd şi eu aces- weiterentwickeln sollte. Die Besucherin te icoane” - fu ultimul cuvânt al doamnei erstarrte voller Bewunderung als sie an canadiene. Chiar în urmatoarea zi doam- den Wänden der Wohnung ihrer wohl- na Tuluca-Gonţescu primi vizita noii sale gesinnten Gastgeberin nicht nur einige prietene din Montreal. Era debutul unei Ikonen, sondern eine ganze Ausstellung frumoase şi calde prietenii, bazate pe sah. Es war eine richtige Darstellung der stimă şi preţuire reciprocă.Vizitatoarea christlich religiösen biblischen Themen im rămase încremenită la vederea nu a Stil der traditionell byzantinischen Male- câtorva icoane, ci a unei întregi expoziţii rei und der rumänischen folkloristischen pe pereţii locuinţei binevoitoarei gazde. Ikonographie. „Diese wunderbaren Iko- O adevărată desfăşurare a temelor reli- nen müssen unbedingt von vielen ande- gioase creştine biblice în maniera pic- ren Menschen auch noch gesehen wer- turii tradiţional-bizantine şi a iconografiei den“ Dies war der Kommentar der neuen folclorice româneşti. „Aceste minunate überraschten Bewunderin. icoane trebuiesc văzute de mulţi alţi Das Wunder an der Geschichte ist, oameni” – fu comentariul ultimativ al noii dass die Besucherin, die Entdeckerin şi surprinzătoarei admiratoare. Minunea der rumänischen Ikonen auf Glas, nie- acestei întâmplări abia acum se produse, mand anderes war, als eine bekannte deoarece noua descoperitoare a icoanel- kanadische Fernsehproduzentin. Sie lud or româneşti pe sticlă nu era alta, decât Frau Tuluca-Gontescu ins kanadische o cunoscută realizatoare a Televiziunii Fernsehstudio in Montreal ein, damit sie canadiene.Ea o invita pe doamna Tulu- sich dort einem breiten Publikum vorstel- ca-Gonţescu să se prezinte publicului len konnte. Auf dieser Weise kam es zu larg canadian prin intermediul Studioului dem Großen Tag der Neugeburt einer TV din Montreal. Exilrumänin und gleichzeitig der Geburt Aceasta a devenit Ziua cea mare a einer Künstlerin, die sich bereits in einem Renaşterii unei românce exilate şi a Alter befand, in dem sich normalerweise naşterii unei noi artiste la o vârstă la die meisten Frauen schon in Ruhestand care marea majoritate a femeilor sunt befinden. deja pensionare. Expoziţia ce a urmat Die Ausstellung, die dieser Fern-

-  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt acestei prezentări la televiziune a însem- sehausstrahlung folgte, bedeutete für nat un prim şi mare succes de public Frau Tuluca-Gontescu einen ersten und şi de cassă. De aici înainte nu putem großen Erfolg sowohl beim Publikum wie asista decât la o activitate pasionată şi finanziell. Von nun an können wir einer leidenschaftlichen und beharrlichen Tätigkeit der Künstlerin beiwohnen, gekrönt von Annerkennung und vielen, vielen Preisen. Unter anderem bedeu- tete diese spät entdeckte Bestimmung, so wie ihre Anerkennung, nicht nur eine wunderbare geistige Nahrung für die an Jahren schon ältere aber doch junge Künstlerin, sondern sicherte ihr auch fort an ihre finanzielle Existenz. Diese neue Konstellation eröffnete der Künstlerin eine neue Wertigkeit, für die es sich zu leben lohnte. Drei Jahrzehnte sind seitdem ver- gangen, die Frau Tuluca-Gontescu viel Erfüllung und Genugtuung gebrachten haben, so dass sich ihre Gedanken eines tenace, încununată de recunoaştere şi Tages auf die Anleitung und Einweisung multe, multe premii. Între altele această jüngerer begabter Rumänen in Vancou- menire, descoperită la oră târzie, ca şi ver richteten, um ihnen ihre Kenntnisse, recunoaşterea ei au însemnat nu numai ihre Erfahrung und ihre Geschicklichkeit o minunată hrană spirituală şi sufletească anbieten zu können. Durch das Beispiel pentru tânăra-vârstnica artistă, ci a deve- ihres eigenen Lebens hinterlässt Frau nit însăşi garanta existenţei ei în sensul Tuluca-Gontescu tiefe Spuren in der cel mai pământesc. Viaţa ei căpătă în Gegenwart aber auch in der Zukunft der această nouă constelaţie o nouă valoa- rumänischen Gemeinschaft in Vancouver re şi merită a fi trăită. Aceste trei decenii und darüber hinaus. scurse de atunci au adus doamnei Tulu- ca-Gonţescu atâta împlinire şi atâtea Kurze biographische Angaben satisfacţii, încât într-o bună zi gândul ei a Frau Irina-Maria Tuluca-Gontescu wur- început să se îndrepte spre îndrumarea de am 1. März 1917 in Câmpina geboren

-  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt

şi iniţierea tinerilor români talentaţi din und deswegen liebevoll das „Märzchen Vancouver, spre a le oferi cunoştintele, (Martisor*)“ ihrer Mutter genannt. Die experienţa şi maiestria ei. Prin exemp- Mutter des kleinen Mädchens, Elisabeta, lul vieţii sale, doamna Irina-Maria Tulu- geboren Carapancea, war die Tochter ca-Gonţescu lasa urme adânci în pre- des Generals Carapancea und die Nichte zentul, dar şi pentru viitorul Comunităţii des Oberstleutnants Dimitrie Papazoglu, româneşti din Vancouver şi nu numai. eines berühmten Historikers und Archäo- logen, der unter anderem die erste Grün- Scurte note biografice dungsgeschichte der Stadt Bukarest und Născută la 1 Martie 1917 la Câmpi- den Wegweiser durch Bukarest schrieb. na, a fost denumită ,,Mărţişorul” mamei Der Vater, Iancu Gontescu, war ein Bojar sale. Mama micuţei, Elisabeta, născută aus Feldioara, der Ingenieurwesen an Carapancea, era fiica generalului Cara- der Polytechnischen Universität in Paris studierte. Im Jahre 1938 zieht sie mit der Familie nach Bukarest in das Haus ihres Urgroß- vaters ein, welches sich in die Straße befand, die den Namen des Urgroßva- ters, des Archäologen trug. Hier nimmt die junge Frau Gontescu Ballettunterricht bei der berühmten Lehrerin Floria Capsa- li und bekommt eine Anstellung an dem pancea şi nepoata Lt. Col. Dimitrie Papa- Revue-Theater „Constantin Tanase“, wo zoglu, istoric şi arheolog de renume, sie in Revue- und Operetten-Vorstellun- care a scris, printre altele, prima Istorie gen auftritt. a Fondării oraşului Bucureşti şi Calăuza Indem sie Französisch beherrschte, Bucureştiului. Tatăl, Iancu Gonţescu, arbeitete sie nachher für die Internatio- era un boier din Feldioara, care studia- nale Abteilung der damaligen nationalen se Ingineria la Politehnica din Paris. În Telefongesellschaft. Später nimmt sie 1938 se mută cu familia la Bucureşti, în Unterricht in Glas- und Keramikmalerei casa străbunicului din strada care purta bei ihren Cousins, dem Maler Costin Ioa- chiar numele arheologului. Aici tânăra nid, dem zukünftigen Rektor des Instituts Domnişoară Gonţescu ia lecţii de balet für plastische Künste „Nicolae Grigore- de la celebra profesoară Floria Capsali şi scu“ und seiner Frau, der Malerin Ada se angajează la Teatrul de Revistă „Con- Ioanid.

-  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt stantin Tănase”, unde apare în spectaco- Frau Tuluca-Gontescu wandert im Jah- le de revistă şi operetă. re 1976 zuerst nach München aus, wo Bună cunoscătoare a limbii franceze, bereits ihre Tochter Elisabeta lebt und lucrează apoi la serviciul internaţional al wohin sie später jedes Jahr auf Besuch Telefoanelor. Mai târziu ia lecţii de pictură zurückkehren wird. Nach ihrer Zeit in pe sticlă şi ceramică de la verii ei, pictorul München wird sie sich aber in Kanada Costin Ioanid, viitorul Rector al Institutu- bei ihrem Sohn Mihai sesshaft machen. Hier konzentriert sie ihre künstlerische Tätigkeit auf die Ikonenglasmalerei. Ihre Werke stellt sie bei verschiedenen Aus- stellungen in Montreal aus. Im Jahre 1978 bekommt sie eine Einladung, um in der Fernsehsendung „Les Ateliers“ des Fernsehsenders Radio Canada ihre Glasmalereitechnik zu demonstrieren. Im Jahre 1979 zieht sie endgültig zusam- men mit ihrer Schwester, Elisabeta lui de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Gonţescu, nach Vancouver, wo sie ihre şi soţia lui, pictoriţa Ada Ioanid. Arbeit als Ikonnenmalerin fortsetzen wird Emigrează în anul 1976, mai întai la und bei verschiedenen Ausstellungen München, unde trăieşte fiica sa, Elisabe- teilnehmen wird. Für ihre Teilnahme an ta şi unde va reveni an de an în vizită, den Ausstellungen der Pacific National apoi stabilindu-se la fiul său, Mihai, în Exhibition erhielt sie wiederholt den ers- Canada. Aici îşi concentrează activitatea ten Preis. artistică pe pictura de icoane pe sticlă. Während dieser Zeit nahm sie mit poe- Prezintă lucrările în diverse expoziţii la tischen Beiträgen an den traditionellen Montreal. În 1978 este invitată la emisi- Feiertagen der rumänischen Gemein- unea ,,Les Ateliers” de la postul de tele- viziune Radio Canada să demonstreze tehnica picturii pe sticlă. Din 1979 s-a mutat definitiv la Vancouver împreună cu sora ei, Elisabeta Gonţescu. Ea continuă să picteze icoane pe sticlă şi să le prezin- te în diverse expoziţii. Prin participări la expoziţiile de la Pacific National Exhibition

-  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt a primit în repetate rânduri premiul întâi. schaft Teil, ebenso in Radiosendungen În acelaşi timp, a participat cu momente in Rumänischer Sprache. poetice la sărbătorile tradiţionale ale Frau Tuluca-Gontescu ist Gründungs- comunităţii româneşti şi la emisiunea în mitglied der Kirche „Sankt Nikolaus“ in limba română a postului de radio multi- Vancouver, wo sie bei allen dort organi- cultural. sierten wichtigen Ereignissen anwesend ist und sich mit Gedichten aus der rumä- Doamna Tuluca-Gonţescu este nischen Literatur an dem Programm Teil membră fondatoare a bisericii Sf. Nicolae nimmt aber auch mit kulinarischen Spe- din Vancouver, unde a luat parte la toate zialitäten aus der rumänischen Küche. evenimentele importante, organizate în Aus Anlass ihres 90-jährigen Jubiläums cadrul acesteia, cu poezii din literatu- im Jahre 2007 wurde Frau Irina-Maria ra românească şi cu preparate culinare Tuluca-Gontescu für ihr soziales und specifice. În anul 2007, cu ocazia împli- künstlerisches Engagement während nirii vârstei de 90 ani, a primit din partea der letzten 30 Jahre mit dem Exzellenz- Comunităţii românesti din Canada Pre- preis der Rumänischen Gemeinschaft in miul de Excelenţă, pentru activitatea sa Kanada ausgezeichnet. socială şi artistică din ultimii 30 de ani. *Martisor ist ein kleiner Anhänger an einem rot-wei- ßen Schleifchen, der traditionell zum 1. März als Glückssymbol Mädchen und Frauen verschenkt wird.

-  - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele Teresia B. Tătaru* De Naşterea lui Hristos Decapoli şi Perea de pe partea stângă a Iordanului ca şi în Iudeea, teritoriul de „Ad majorem Dei gloriam“ Sud, de la Marea Moartă, unde se afla şi Augustus. Într-una din zile împăratul Ierusalimul. August a poruncit să se adune în aula * palatului imperial din Roma, tribunii mili- Maria. În ţinutul muntos al Galieei, la tari şi dându-le poruncă le spuse să-şi poalele colinelor, într-o vale, se găsea trimită soliile în toate părţile imperiului cu aşezată “Cetatea de veghe” Nazaret, ordin către toţi guvernatorii provinciilor să unde locuia Ioachim şi Anna, din seminţia facă înscrierea locuitorilor. Aceştia se vor regelui David, cu fiica lor Maria. Aceasta, înscrie la consiliul din aşezarea sau cetatea de la naştere a fost oferită lui Dumnezeu, în care s-au născut şi nu în altă parte, iar de la trei ani a crescut în templu, în chiar dacă acum locuiesc altundeva. rugăciune şi învăţând legile Domnului. Aşa se face, că într-o zi, pe porţile Acum se găsea acasă la părinţii ei unde palatului lui Cvirin, guvernator în îşi începea şi sfârşea ziua preaslăvind pe îndepărtata Sirie, de la răsărit, a intrat Dumnezeu şi muncind alături de părinţii, solia împărătească, aducând guverna- care erau meseriaşi în prelucrarea lânei torului porunca de la Roma, înscrierii şi ţesut. Într-una din dimineţi, în timp ce populaţiei provinciei. Cvirin şi-a adunat şi Maria era cufundată în rugăciune, îngerul el tribunii militari şi citindu-le ordinul lui Domnului, Gabriel, intră la ea salutându- Augustus i-a împuternicit să transmită o: ,,Bucură-te, cea plină de har, Domnul ştirea şi în provincia Palestina, provincia este cu tine, binecuvântată eşti tu între mare, pe care Cvirin o guverna alături de femei“. Auzind aceste vorbe, Maria se Siro-Fenicia de la Marea Mediterană, să tulbură şi parcă i se făcu frică gândindu- anunţe ştirea şi în toate ţinuturile Pales- se: „ce fel de salut este acesta?“ - dar tinei, în lungul Iordanului, în Galileea cea îngerul îi vorbi mai departe: ,,Nu te teme, muntoasă, de la Nord, în Samaria şi în Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Iată * S-a născut în luna iulie 1935, în Silvaşu de Sus/ vei concepe şi vei naşte un fiu, pe care il Haţeg, judeţul Hunedoara. A copilărit în Ţara Oaşului, în vei numi Isus. Acesta va fi mare şi se va Boineşti şi Trip, sate pe care le prinde în schiţele sale. numi Fiul Celui Preainalt. Domnul Dum- A frecventat Liceul „Doamna Stanca” din Satu Mare şi nezeu îi va da scaunul lui David, tatăl lui Facultatea de Ştiinţe Naturale şi Chimie a Universităţii „Victor Babeş” (devenită, după 1956, Babeş-Bolyai) şi va domni în casa lui Iacob în veci şi din Cluj. În anul 1976 emigrează în Occident. A publi- domnia lui nu va avea sfârşit”. Tulburată, cat până în prezent peste 12 volume, dintre care cel de Maria îi zise îngerului: “Cum se va face schiţe literare Comoara pierdută, în trei ediţii. Actual- mente locuieşte în Germania, la Augsburg. aceasta căci eu nu cunosc bărbat?”

- 10 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele

Îngerul îi răspunse: “Spiritul Sfânt se piatra ce-i căzu pe inimă, căci nu putea va coborî asupra ta şi puterea Celui pricepe, cum, când el ştia că Maria este Preaînalt te va umbri, de aceea şi Sfântul mai curată decât soarele! Să se fi înşelat ce se va naşte din tine, Fiul lui Dumne- el chiar atât de cumplit? Nu mai vedea zeu se va numi. Iată şi Elisabeta, rudenia pe unde calcă şi se împiedica în toate ta, şi ea a conceput un fiu, la bătrâneţe; pietrele din drum. La Fântână încercă ea care era numită stearpă este acum în să se răcorească dar gândurile lui parcă luna a şasea, căci la Dumnezeu nimic se încâlceau mai rău. Îşi continuă dru- nu este cu neputinţă”. Atunci, Maria zise mul, cu pietroiul pe suflet. Raţiunea îi liniştită: “Iată serva Domnului, facă-mi- spunea să se despartă de Maria, căci se mie după cuvântul tău” - şi îngerul copilul nu este al lui, dar inima i se împo- înclinându-se în faţa ei, o părăsi. trivea “Cum? Când el o iubeşte pe Maria Iosif. În aceeaşi cetate locuia şi Iosif, mai mult decât pe propria’i viaţă? Cum, tâmplarul, meseriaş harnic şi priceput când toată bucuria şi rostul vieţii lui este care făcea scăunele joase şi măsuţe, ea şi numai când o vede?!” - şi totuşi o la fel şi paturi cu picioare scurte, după va părăsi - ,,Ah, Doamne!” - fără să o obiceiul vremii şi laviţe şi lăzi de zestre, denunţe, fără să o facă de ruşine, căci căutate nu numai în “cetatea” lui, Naza- o iubeşte şi o respectă prea mult, ca să ret, un orăşel sărac, de câteva străzi ci facă una ca asta şi totuşi, nu poate face şi de oamenii de prin împrejurimi. Iosif, altfel, decât să se despartă, de aceea îi care era logodit cu Maria, lucra acum cu va da în secret actul de despărţire potri- mai multă tragere de inimă să-şi umple vit prescrierii legii din Deuteronom. Ajuns casa cu cele de trebuinţă, ca după un acasă se apucă de lucru cu înverşunare an de la logodnă să o aducă pe Maria în încât lemnul nu mai era lemn în mâna casa sa, făcându-şi-o soţie. Dar într-una lui, ci aluat pe care-l modelă mai uşor ca din zile, după ce o vizitase pe Maria în niciodată. Lucră aşa până îl birui întune- casa părinţilor ei, Ioachim şi Anna, Iosif ricul nopţii şi odată cu asta şi oboseala. deveni foarte tulburat, ceva îi dădea a Căzu frânt pe paiele ce şi le pusese în înţelege că Maria, logodnica lui aşteapta tindă cu o zi înainte, dar nu apucă să un copil. În drum spre casă, Iosif, nu mai adoarmă bine, căci se trezi cu o pace şi ştia pe ce drum umblă. Se pomeni că se o lumină în suflet şi în ochi, de nu şi-o abătuse pe la Fântâna Fecioarei, parcă putea înlătura. Se ridică în capul oaselor. picioarele îl duseseră spre fântâna cu Afară era lună plină, dar lumina din el multe izvoare, să-şi spele gândurile, faţa era alta. Închise din nou ochii şi căzu în şi picioarele să se răcorească cumva de genunchi rememorându-şi visul. Nu, n-a

- 11 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele fost vis, a fost semn de la Cel Preaînalt devenind soţie, dar Iosif cel de întotdeau- un înger i s-a arătat în vreme ce dormea, na, bărbat drept, senin şi smerit, acum, care i-a zis: ,Josife, fiu al lui David, nu-ţi mai mult ca oricând, emana o pace pe fie teamă să o iei la tine pe Maria, soţia care nimeni nu o putea pricepe dar o ta, căci ceea ce a fost zămislit în ea este simţea fiecare, ce-l întâlnea pe Iosif de la Spiritul Sfânt. Ea va naşte un fiu tâmplarul. Cumva, acuma, cu toţii parcă iar tu îi vei da numele de Isus, căci el îl căutau să se împărtăşască din liniştea va mântui poporul său de păcatele lui”. ce se scurgea din fiinţa lui, ca şi uleiul - şi Iosif repetă numele “ISUS”, adică de măsline pe care fii lui Zaharia, vecinii “Domnul mântuie” şi în emoţia şi evlavia lui, Simon şi Ioan, îl storceau din fructe lui, Iosif simţi că i se umezesc obrajii. Ca cu presa de pietre de moară. După ce ori ce izraelit care cunoştea legea lui Moi- umpleau două, patru amfore, le încărcau se, după care izraelitul înafară de evlavie pe asin şi porneau cu el spre câmpia trebuie să se străduiască şi a îndeplini roditoare a Esdrelonului, să-l schimbe pe întru totul voinţa lui Dumnezeu, Iosif se grâul pentru pâinea cea de toate zilele. simţi zguduit în toate cât era: ,,Doamne, Iosif tâmplarul nu era obligat să treacă sunt eu vrednic de asemenea dar? Eu, colinele Galieii spre cîmpie după grâu, neînsemnatul Iosif tâmplarul din Naza- hrişcă şi mei, el făcea schimbul acasă ret, din «Cetatea de veghe» să am grijă la el, pentru marfa lui de tâmplărie după de Mesia?!” - şi Iosif nu-şi putea explica care veneau cumpărătorii. Acum însă, minunea, nu o putea pricepe, dar dacă consătenii lui veneau la el, nu după n-ar fi avut lumina şi pacea aceea în suf- marfă, ci să-i aducă o copâie de făină, let, după zbuciumul zilei, ar fi zis, că nu-i din grâul gata măcinat pe care l-au adus adevărat, că nici măcar vis n-a fost, dar din ţinutul mănos, şi asta numai pentru a lumina aceea era pacea şi puterea de-a sta puţin de vorbă cu Iosif şi a o vedea pe crede fără să se mai întrebe. Se sculă Maria cum toarce lâna primită în dar, de la şi se porni spre casa Mariei şi încă în Rafila, soţia lui Iojua, ceilalţi vecini ai lor, noaptea aceea, pe lună plină o aduse care creşteau animale, oi, capre, asini şi pe Maria la casa lui, cu binecuvântarea câteva vite. Asta pentru că tânăra pere- părinţilor ei. che împrăştia pace şi parcă o fericire pe Vecinii lui Iosif foarte s-au mirat de care au cunoscut-o întâi la Iosif, pe care îl hotărârea lui, căci de la logodnă încă ştiau ca vecin şi au găsit-o şi la Maria, cu nu trecuse un an ca să facă nunta şi o emanaţie mai puternică decât o avea după lege, abia după aceea Maria, Iosif. Pe Maria însă ei n-o cunoşteau căci ca logodnică să intre în casa lui Iosif, ea locuise în cealaltă parte a orăşelului,

- 12 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele dar de frumuseţea şi virtutea ei auzi- Neagră, de unde intrau apoi pe drumul se întreg Nazaretul şi împrejurimile, iar din valea Iordanului, folosit de toţi cei din unii spuneau că făptură mai frumoasă nord, din Galieea şi Decapoli care mer- şi mai gingaşă nu s-a văzut vreodată geau spre Ierusalim. După cinci zile de pe meleagurile lor, ba că nici nu există drum, ajunşi la casa lui Zaharia, bucuria şi nici n-a fost vreodată, pe tot pământul celor două femei a fost mare. Maria o una care să-i semene şi erau convinşi, salută pe Elisabeta, iar la auzul salutu- în toată fiinţa lor, că ceea ce spuneau, lui, în pântecele Elisabetei, săltă pruncul aşa este. Cum o vedea fiecare, pentru de bucurie. Elisabeta, plină de Spiritul prima dată, nu-şi mai putea desprinde Sfânt, exclamă: ,,Binecuvântată eşti tu ochii de la ea, dar Maria care trăia acum între femei şi binecuvântat este fructul în casa lui Iosif, la fel de smerită, în evla- trupului tău! De unde-mi este dat mie vie, rugăciune şi muncă, ca şi mai înain- să vină Mama Domnului meu la mine? te în casa părinţilor ei, după învăţătura Fericită eşti tu care ai crezut că se vor din templu şi după îndrumările părinţilor, împlini toate câte ţi-au fost spuse de oameni vrednici şi cu frica lui Dumnezeu, Domnul” - şi preamărind pe Dumnezeu îi primea pe toţi, cu un zâmbet şi o vorbă cele două femei se bucurau şi împreună bună, împărtăşindu-le tuturor din harul lui cu ele şi Iosif şi Zaharia care din ziua ser- Dumnezeu. viciului său în templu la altarul tămâierii Spre Ein Karem. Acum, Maria, după din Sfânta templului din Ierusalim, când ce primise marea veste despre Elisa- îngerul i-a anunţat vestea că rugăciunea beta, că era însărcinată deja în luna a lui a fost ascultată la cer iar Elisabeta va şasea, simţea nevoia să o vadă. Iosif, naşte un fiu, nu mai putea vorbi. cel drept, nu se împotrivi, deşi ştia că Iosif cel drept se întoarse pe acelaşi drumul este lung, de patru, cinci zile. drum, înapoi la Nazaret hotărând ca după Hotărî să o însoţească pe Maria în ţinutul trei luni să vină să o ia pe Maria acasă. muntos al Iudeii, dincolo de Ierusalim, Toboşarii cohortei. În acest timp Iosif a la casa preotului Zaharia, în Ein Karem. lucrat mult. Dorea să fie casa lor foarte Au pornit din Nazaret pe drumul de mun- frumoasă. O umpluse cu mobilele neces- te, spre răsărit, spre muntele Tabor, de are, iar pentru Maria făcu un pat nou, din unde apoi au coborât spre sud, la Naim, lemn tare, parfumat şi scump, de cedru de apoi din nou peste coline, spre răsărit Liban, cea mai preţioasă esenţă lemnoasă până la Scitopolis, cetatea de pe malul a Orientului, din care însuşi regele David drept al Iordanului, construită de mer- lăsă să i se construiască palatul. Din cenarii aduşi din Sciţia(!) de la Marea acelaşi lemn dăltui şi un leagăn pentru

- 13 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele micul Isus, ce urma să vină. În curte rămase pironit locului, căci şi el şi Maria semănă multe flori, plantă în jurul casei făceau parte din seminţia lui David, a câţiva butaşi de viţă de vie care mergea cetăţii Betleem, a Vitleemului, din Iude- bine în regiune, în grădină plantă câţiva ea, la sud de Ierusalim. Asta însem- citruşi şi măslini, iar poarta de intrare o na să o pornească din nou în călătoria vopsi în gălbui curat. Maria s-a bucurat aceea lungă din care abia cu câteva mult de reîntoarcerea la casa ei, acum luni în urmă se reîntorsese. Îngândurat atât de minunat aranjată de cucernicul se îndreptă spre casă ducându-i vestea Iosif. Timpul trecea iar Maria pregătea Mariei. Vestea o îngreună şi pe ea, căci hăinuţele pentru copilaşul ce-l aştepta. dacă cu un jumătate de an în urmă, Dar într-una din zilele premergătoare când purcese spre casa Elisabetei, era naşterii, în orăşelul lor liniştit se întâmplă abia la începutul sarcinei, sprintenă şi ceva neobişnuit. Toboşarii cohortei roma- uşoară, acum când se apropia naşterea ne staţionate înafară de cetate, au intrat se simţea cât de grea este şi uneori cât în oraş bătând tare tobele, semn de anunţ de neajutorat se mişca. Dar ea, „serva împărătesc important. Toţi cei aproape Domnului”, nu putea gândi altfel decât patru sute de locuitori ai Nazaretului s- a făcut-o în momentul când s-a aplecat au adunat curioşi în piaţeta centrală, în faţa mesajului ceresc transmis ei prin aşteptând ştirea. Un centurion îşi făcu Gavriil, îngerul Domnului. apariţia şi făcând semn toboşarilor să Noaptea sfântă. Iosif, om practic, cu înceteze, începu cu voce de tunet să picioarele pe pământ, care le judeca citească de pe sulul de pergament ce-l toate, limpede, după legile omeneşti, ţinea în mână, salutul de salve, cu care cumpăni şi acum starea lucrurilor şi ca împăratul August de la Roma îşi saluta întotdeauna luă hotărârea cea bună, nu supuşii, iar Cvirin, guvernatorul Siriei însă ca după asta să nu se lase în voia şi Palestinei, la fel. După întroducerea lui Dumnezeu, cu toată convingerea şi importantă, centurionul citi, cât putu mai gândirea sa. Aşa, hotărâţi în voia Celui clar, porunca împăratului August. Acesta Preaînalt care le va purta de grijă, au ordona înscrierea întregii populaţii din stabilit ca mâine dimineaţa, în zori să o Imperiu, căci împăratul dorea să ştie pornească la drum, pe aceeaşi cale în peste câţi supuşi domneşte. Fiecare lungul Iordanului, ca şi în călătoria spre cetăţean liber se va înscrie la consili- Elisabeta. Iosif vru să cumpere pentru ul cetăţii în care s-a născut, chiar dacă călătorie un asin, de la vecinul său Iojua, acum locuieşte altundeva. dar acesta i-l oferi în dar, simţindu-se La auzul poruncii împărăteşti, Iosif onorat de-a putea servi cu ceva, tânăra

- 14 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele pereche coborâtoare din regele David, Într-adevăr, nu prea departe au găsit vecinii lui, în Nazaret. peştera, destul de largă, cu multe paie Călătoria n-a fost uşoară, mai ales că curate de ovăz, pe jos şi în iesle. Iosif a toate drumurile erau pline de cei ce mer- aprins focul, la gura peşterii, din cărbunii geau să se înscrie, fiecare în cetatea lui, cu jar acoperiţi de cenuşă, lăsaţi de prilej şi pentru hoţi şi borfaşi să umple păstori, a pus apă la fiert ca să prepa- drumurile şi să săvârşască fărădelegi. re de cină mămăliga de mei şi aşa au În afară de asta se apropia şi iarna, care primit lumină şi căldură, dar când să se chiar de era fără zăpadă, vântul rece, pregătească de odihnă „Mariei i-a venit chiar şi ziua pe soare îngreuna mersul ora să-L nască / Pe al său Fiu sfânt/ şi odihna de noapte, adesea, sub cerul Astăzi pe Pământ / Să ne mântuiască!” liber, căci în lungul Iordanului nu se Maria a născut uşor, fără dureri căci ea găseau hanuri ori adăposturi, decât poa- nu avea nimic de ispăşit. Ea prin puterea te peşteri sau tufişuri dese. Celui Preaînalt, din veşnicie fiind sortită Curajosul şi bunul Iosif căuta să o ajute să-L aducă pe Pământ pe Dumnezeu, cât mai mult pe Maria, să nu obosească a fost concepută fără de păcat, fără prea tare, să nu i se facă rău, să nu păcatul strămoşesc, al blestemului Evei, răcească şi să nu ducă lipsă de apă, fructe „în chinuri să-şi nască pruncii”. şi mâncare. După cinci zile pline de griji Când micul Isus a venit pe lume, au ajuns cu bine spre seară în cetatea peştera s-a umplut de lumină iar el a Betleemului, dar aici alte surprize: Bet- dat glas puternic! - ceea ce-l arăta copil leemul era mai plin de străini decât erau sănătos, cu năsucul roşu „cu bobiţe drumurile. Puţinele hanuri şi adăposturi de griş”. Ochişorii tulburi la culoare, ca erau pline de călători, ba nici chiar în a oricărui nou născut arătau că vor fi casele localnicilor nu mai erau locuri de albaştri ca cerul, ca şi ochii mamei sale, mas. Degeaba au bătut la mai multe porţi: şi prin părul castaniu dechis, ca şi prin unii i-au alungat cu vorbe de ocară, alţii trăsăturile feţei ovale, semăna întru toate le-au arătat compătimire, dar nu-i puteau cu mama sa, cea mai frumoasă făptură ajuta, căci n-aveau cum. Totuşi, unul din din câte s-au văzut vreodată pe Pământ. aceştia le-a spus să meargă înafară de Iosif l-a îmbăiat iar Maria l-a înfăşat în cetate, pe drumul spre Betania, pe care scutecele pregătite acasă, în Nazaret, cu vor găsi o peşteră folosită de păstorii din atâta grijă şi drag. regiune ca şi grajd. Acolo poate vor găsi Păstorii care-şi petreceau noaptea pe adăpost măcar să nu stea sub cerul liber, câmp cu turmele lor, au zărit deodată o în vânt şi frig. lumină mare la peştera lor şi i-a cuprins

- 15 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele frica. În acelaşi timp, deasupra turmelor din călătoria lungă şi de peste zi. Era le apăru şi lor o lumină în care strălucea noaptea sfântă în care corul îngerilor îngerul Domnului care îi agrăi: „Să nu împreunat cu vocile păstorilor cântau vă temeţi, căci iată vă vestesc o bucu- cântece de mărire şi mulţumire Celui rie mare, pentru tot poporul. Azi vi s-a Preaînalt, pentru darul făcut oamenilor născut în cetatea lui David, Mântuitorul, pe Pământ. Abia spre dimineaţă, când care este Hristos Domnul. Acesta va fi focul se stinse, au adormit, iar Dumnezeu semnul: veţi afla un prunc înfăşat în scu- din iesle veghea asupra lor. tece şi culcat în iesle” - şi îndată apăru Pax Romana. Sfânta Familie a mai stat lângă înger mulţime de oaste cerească în peşteră câteva zile lăsându-se în grija lăudând pe Dumnezeu, cântând şi păstorilor care le aduceau din produsele zicând: „Mărire întru cele de sus lui Dum- lor, se îngrijeau de lemne şi de bălegar nezeu şi pe Pământ pace, între oameni uscat pentru foc, de paie curate, apă bună învoire”. Păstorii au fost cuprinşi de bună de băut, legume şi fructe şi pâine bucurie mare şi au hotărât să alerge spre proaspătă de grâu. Tot ei se îngrijeau grajdul lor, dar nu aşa cu mâna goală. şi de asinul familiei pe care-l ţineau la Chefa, cel mai în vârstă dintre ei, le spuse turmele lor. Ruben, cel mai tânăr şi mai să aleagă câteva oi dintre cele mai mari sprinten, nu se lăsă până nu găsi un şi mai frumoase, care să le mâie la gra- adăpost pentru Sfânta Familie, într-o jd să facă căldură în peşteră pentru noul casă părăsită din cetate. Îl ajută pe Iosif născut. Ruben se grăbi să plece înainte, să o aranjeze, apoi tot el era cel ce alerga să scoată dintr-o bortă a peşterii câteva după cele de trebuinţă, pentru familie blăniţe moi de miel, cu care să acopere şi lucruri pentru mamă şi copil. Cei doi Pruncul, iar păstorul Iacob înaintând cu păstori, Iacob şi Chefa veneau zilnic, pe turma alături de Chefa, se gândea să rând, cu lăptărie proaspătă şi Domnul scoată caşul de la stors, să-l taie pe tabla binecuvântă strădania şi munca lor cu ce lor le folosea de masă şi să-l ofere de sănătate şi spor mult în animale. cină fericiţilor părinţi. Mare le fu bucuria După opt zile pruncul fu tăiat împrejur şi când ajunseră la peşteră unde găsiră i se dădu numele ISUS, precum îl numi- pruncul înfăşat şi culcat în iesle, întocmai se îngerul înainte de-a fi fost conceput în cum le spusese îngerul. De îndată fură sânul mamei. cu toţii umpluţi de Spirit Sfânt, căzură în Acum, Iosif hotărî că trebuie să iasă din genunchi şi i se închinară Pruncului, lui casă şi să meargă împreună cu Maria şi Hristos Domnul. În noaptea aceea nime- Pruncul sfânt, la Consiliul cetăţii, să se ni nu dormi, cu toată oboseala adunată înscrie. După legea lui Moise, Maria

- 16 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele n-ar fi avut voie să iasă în lume, decât lemnul, să-l faci frumos, chiar să-l sculp- după ce se împlineau cele patruzeci de tezi, nu numai să-l ciopleşti în grabă? zile, timpul curăţirii, dar Iosif hotărî să - Adevărat ce spui, Maria. Centurionul iasă pentru că Maria era curată, a fost povesteşte că împăratul este foarte fericit de întotdeauna, dar şi pentru că timpul că are pace, că poate sta liniştit de vorbă înscrierii trecea, iar ei nu puteau rămâne cu poeţii, arhitecţii, cu medicii şi cititorii neînscrişi, cu atât mai mult cu cât se în stele şi pe toţi îi ajută în strădaniile găseau în Betleem. lor să facă lucruri trainice şi cât mai de Pe drumul spre Consiliu, Iosif îi valoare pentru bucuria nu numai a patri- împărtăşi Mariei gândurile sale: cienilor ci chiar a plebei, poate tocmai de - Nu crezi Maria, că în toate, voia Celui aceea romanii au început să numească Preaînalt se împlineşte? domnia lui Caius Iulius Caesar Octa- - Ce vrei să spui Iosif? vianus Augustus, născut în anul 63 şi - Uite, dacă n-ar fi fost înscrierea ajuns primul împărat roman, în 27, Era poruncită de Augustus, ai fi venit tu să naşti augustană. De fapt numele de Augustus, în Betleem? Să se împlinească profeţia sublimul, i s-a adăugat după ce a devenit lui Mihea: „Şi tu Betleeme, pământ a lui Împărat. Iuda, nu eşti nicidecum cel mai mic dintre - Cred că aşa este Iosif, dar spune-mi oraşele de frunte ale lui Iuda; căci din a cui fiu este Augustus, cumva a lui tine va ieşi Conducătorul care va domni Caesar? peste poporul meu Israel”. - Nu, este nepot de-a lui Caesar, dar - Iosif, tu ştii că toate sunt de la Dum- acesta l-a adoptat prin lege, drept fiu, nezeu şi mai ştii că de asta eu nu m-am iar el a căutat să-şi răzbune tatăl, şi în îndoit niciodată, dar nu încetez a mă uimi 42 i-a învins împreună cu Antonius pe cât de minunat le potriveşte Domnul, ucigaşii lui Caesar, la Philippi. Apoi după toate. Pruncul ISUS - „Domnul mântuie” ce s-a mai războit şi cu alţi pretendenţi, - nu se putea naşte decât pe vreme de acuma, din anul 9 are linişte şi poate că pace, de aceea bunecuvântată fie Pax tocmai de aceea i-a venit ideea să afle Romana a lui Augustus, care a adus nu câţi suspuşi are, poruncind înscrierea, numai bunăstare romanilor şi provinci- treabă ce, desigur, că nu se poate face ilor stăpânite şi guvernate de ei, dar şi pe vreme de război. binecuvântarea cerească prin înflorirea - Vezi, tu cât de măreţe sunt planuri- artelor, a frumosului şi a meseriilor. Uite, le Domnului! ISUS s-a născut în lunga tu de pildă, aşa-i că lucrezi mai cu drag perioadă de pace a Împăratului August! când ştii că ai timp de pace să mângâi - Se putea altfel, când El a venit

- 17 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele

aducând Pace pe Pământ, după cum binecuvântă şi-i zise Mariei: „Iată, acesta i-au cântat îngerii în noaptea sfăntă? este pus spre căderea şi spre înălţarea ** multora din Israel şi ca un semn care va fi Simeon şi Anna. Aşa timpul trecea, contrazis, şi prin însuşi sufletul tău va tre- pruncul creştea voinic şi sănătos, spre ce o sabie, ca să se descopere gândurile bucuria Mariei şi-a lui Iosif, şi-a păstorilor din multe inimi”. La fel vorbi şi profetesa care le purtau de grijă. Când, după legea Anna, văduva de 84 care nu se depărta lui Moise, se împliniră zilele curăţirii, de templu, ziua şi noaptea, servind cu cele patruzeci de zile de la naşterea posturi şi rugăciuni, lăudând pe Domnul. pruncului, Maria şi cu Iosif îl duseră pe Toate aceste profeţii îi mirară şi tulburară micul Isus la Ierusalim să-L închine Dom- şi mai mult pe părinţii lui Isus, căci nu nului, după cum este scris în lege: „Ori erau vorbe simple şi uşor de înţeles, dar ce întâi născut de parte bărbătească să cum nu era cine să li le explice, le-au fie consfinţit Domnului”. De asemenea, închis în sufletul lor cu grijă şi sfinţenie, tot după cum prescrie legea pentru cei încredinţându-se, ca întotdeauna, săraci, să dea ca jertfă o pereche de Domnului. turturele sau doi pui de porumbel. *** Ruben, care le aduse cei doi porum- Înalţii sfetnici ai regilor Babilonului. bei de jertfă, ceru învoirea lui Chefas să Acum, când toate au fost îndeplinite, meargă cu Familia la Ierusalim, să ia şi Iosif îi împărtăşi Mariei gândul său, că ar el parte la închinarea Pruncului, pentru fi timpul să se reîntoarcă la casa lor din că el, logodit fiind, foarte îşi dorea şi el Nazaret. Maria foarte se bucură de gân- un urmaş. dul bun a lui Iosif şi-i răspunse că este Bătrânul Simeon, om drept şi evlavios, gata să pornească la drum, după cum luminat de Spiritul Sfânt care îi dezvăluise va hotărî el. Domnul însă hotărî altfel, şi că nu va trece din lumea aceasta până cine ar putea să explice căile Lui? nu-L va vedea pe Mântuitorul, se duse Înalţii sfetnici şi funcţionari ai regilor la templu. Când Simeon zări părinţii care din Babilonul Mesopotamiei erau magi aduseră Pruncul ca să se împlinească ce se ocupau cu astronomia şi astrolo- datina legii, se îndreptă spre ei, luă gia şi alcătuiau şi o clasă preoţească. Pruncul în braţe şi exclamă cu glas tare Existenţa în Babilon a unei colonii iudaice şi zise: „Acum slobozeşte Doamne în importante şi active, ale cărei speranţe şi pace pe robul Tău, căci văzură ochii mei tradiţii erau cunoscute, magii babilonieni mântuirea Ta!”. Iosif şi Maria au rămas aşteptau şi ei de multă vreme venirea unui miraţi de vorbele bătrânului, iar Simeon îi rege mântuitor. Aflând ei vestea naşterii

- 18 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele unui rege al iudeilor au pornit trei dintre ei a dat poruncă să fie ucişi toţi pruncii de Gaspar, Melchior şi Baltazar, conduşi de la doi ani în jos, din Betleem şi împre- o stea, spre Iudeea să ceară lămuriri. Aşa jurimi, crezând că astfel îi va cădea sub se face că ajunşi la Ierusalim, steaua lor sabie şi nou-născutul rege al Iudeilor ce-i li s-a ascuns, ei nevoiţi fiind să întrebe: ameninţa tronul. „Unde este regele nou-născut al Iudei- După plecarea magilor, Iosif şi Maria lor? Noi am văzut steaua lui la răsărit şi erau gata să purceadă pe calea spre am venit să ne închinăm lui”. Întrebarea Nazaret, când îngerul Domnului îi apare lor a ajuns la urechile lui Irod cel Mare, lui Iosif în vis spunându-i: „Scoală-te, ia regele iudeilor care domnea în Ierusa- copilul şi pe mama lui şi fugi în Egipt. lim şi care foarte s-a înspăimântat de Acolo rămâi până îţi voi spune eu, căci această veste ce-i aducea primejduirea Irod caută copilul să-L ucidă”. În noapte, tronului. A chemat la el pe toţi arhiereii şi Iosif încărcă în grabă puţinele lucruri pe cărturarii poporului întrebându-i de locul asinul ce-l avea pregătit de Ruben pen- unde avea să se nască Hristos, Mesia. tru plecarea de dimineaţă spre Nazaret Aceştia i-au răspuns cu cuvintele pro- şi porni cu comoara lui pe drumul spre fetului Mihea, despre Betleemul Iudeii. Egipt. Atunci Irod, făţarnic, a chemat în ascuns Iedera. Când se lumină de ziuă, fugarii pe magi la el spunându-le să meargă la erau destul de departe de Betleem, dar nu Betleem, acolo să caute Pruncul şi de- atât cât să nu mai fie în raza lui. Înaintau l vor fi găsit să-i dea şi lui de ştire, să curajos şi îngrijoraţi, când deodată li se meargă şi el să i se închine. De cum au păru că în urma lor aud tropote de cai ieşit magii de la Irod, iată le-a apărut şi şi strigăte de oameni agitaţi şi ţipete de steaua ce le mergea înainte până au femei. Nu erau romanii, căci aceştia erau ajuns la locul unde era Pruncul şi unde pedeştri. Nu puteau fi decât soldaţii lui s-a oprit. Magii, plini de bucurie, au intrat Irod care au intrat în aşezarea de câteva în casă unde au găsit copilul împreună case pe lângă care ei tocmai trecuseră, cu Maria, Mama lui, şi cu Iosif cel cucer- ocolindu-o şi unde soldaţii ucideau prun- nic, au căzut în genunchi închinându- cii. Iosif şi Maria simţiră sudori reci pe i-se şi oferindu-i daruri: aur, smirnă şi spinare: „Doamne, fii cu noi!”. Drumul tămâie. Înştiinţati în vis de Domnul să nu trecea prin zona de dealuri uscate şi se întoarcă la Irod, magii s-au înapoiat în prăfoase, cu multe cotituri ce nu ofereau ţara lor pe altă cale. Înfuriat de „trădarea” nici un adăpost, nici o ascunzătoare. magilor, căci nu ştiau să-i spună când s-a Maria cu Isus în braţe, coborî de pe asin născut copilul, deci cât de mare era, Irod să poată înainta mai repede. Când se

- 19 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele vedeau gata căzuţi în mâna soldaţilor trecură decât puţine minute, când Maria ce cercetau regiunea, pe care-i auzeau şi Iosif auziră tropotele cailor apropiin- apropiindu-se, deodată, după o cotitură du-se în goană. Unii au trecut vijelios de drum, puţin dosită, le apăru o peşteră pe lângă peşteră, dar câţiva s-au oprit, cu gura acoperită de iederă. Sfânta Fami- gata să intre să o cerceteze. Văzând lie a intrat degrabă înăuntru. Un păianjen însă intrarea acoperită cu pânză deasă mare, cu cruce, ce foarte harnic îşi ţesea de păianjen, socotiră că peştera nu este pânza, n-a fost deranjat de mişcarea folosită. Au pornit-o şi ei vijelios mai ramurilor de liane ale iederei, la intrarea departe. Sfânta Familie respiră uşurată fugarilor, în peşteră. Păianjenul îşi văzu mulţumind lui Dumnezeu de salvare, dar mai departe de treabă şi pe lângă pânze- rămase în peşteră până când auziră reîn- le ce se întindeau peste toată iedera de la toarcerea soldaţilor înapoi spre Betleem. gura peşterii sclipind la soare, mai ţesea Abia apoi cutezară a-şi continua drumul una, ceva mai jos, tocmai în porţiunea spre Egipt, după spus-a îngerului prin care s-ar fi putut intra înăuntru. Nu

- 20 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! Pr. Ioan-Irineu Fărcaş*

„Credinţa noastră este viaţa noastră“. „Unser Glaube ist unser Leben“ Episcopul Iuliu Hossu, pildă de slujire a Der Bischof Iuliu Hossu, Dienstvorbild Bisericii şi a Neamului der Kirche und des Volkes

La 1 Decembrie se împlinesc 90 de Am 1. Dezember 2008 feiern wir das ani de la Unirea Transilvaniei cu Româ- 90 jährige Jubiläum seit der Vereinigung nia. Unul dintre principalii eroi ai acestui Transsilvaniens mit Rumänien. Der măreţ moment a fost Episcopul român rumänisch-unierte Bischof von Cluj- unit de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu. Am Gherla, Iuliu Hossu, war einer der haupt- găsit de bine să prezentăm în numărul sächlichen Helden dieses großartigen de faţă al revistei noastre pilda de slujire Ereignisses. Ich habe es für gut erach- a acestui mare bărbat, atât pentru ani- tet, in der vorliegenden Nummer unserer versarul momentului, cât şi din dorinţa de Zeitschrift, das Dienstvorbild dieses a urma îndemnul autorului Epistolei către großen Mannes vorzustellen, sowohl Evrei: „Aduceţi-vă aminte de mai-marii anlässlich des Jubiläums, als auch voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui mit dem Wunsch der Anregung des Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum Hebräerbriefverfassers zu folgen: „ şi-au încheiat viaţa şi urmaţile credinţa” Denkt an euere Vorsteher, die euch das (Evr 13, 7). Wort Gottes verkündet haben; schaut auf das Ende ihres Lebens, und ahmt ihren 1. Naşterea, anii de studii, preoţia Glauben nach! (Häbr 13, 7) Episcopul Iuliu Hossu, s-a născut în Milaşul Mare, judeţul Bistriţa Năsăud, la 1. Geburt, Studien und Priesterjahre 30 ianuarie 1885. A fost al treilea copil Der Bischof Iuliu Hossu wurde am dintre cei şase feciori ai preotului Ioan 30. Januar 1885 in Milasul Mare, Kreis Hossu, şi ai Victoriei Hossu. Între anii Bistrita Nasaud, als dritter von sechs 1892-1896 a urmat clasele primare la Söhnen des Priesters Ioan Hossu und Şcoala Poporală Confesională Română seiner Frau Victoria Hossu, geboren. Unită din satul natal, iar după anii de Zwischen 1892-1896 besuchte er die gimnaziu la Reghin şi Târgu Mureş se Volksschule rumänisch-unierter Kon-

* S-a născut la 27 martie 1976 la Târnăveni * Er wurde am 27 März 1976 in Tarnaveni (Rumänien) (România). A studiat filosofia (1995-1998) şi teo- geboren. Er studierte Philosophie (1995-1998) und logia (1999-2004) la Universitatea Pontificală Theologie (1999-2004) an der Päpstlichen Universität Gregoriana din Roma. Din 1 octombrie 2006 Gregoriana in Rom.Seit 1. Oktober 2006 ist er der Lei- este conducătorul Misiunii Române Unite din ter der Rumänischen Unierten Mission in Deutschland. Germania. „Ajunul Crăciunului 1914“ in Curentul, 1763 (1932) 2.

- 21 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! va înscrie, în 1901, la Liceul “Sfântul fession im Geburtsort, und nach dem Vasile cel Mare” din Blaj. În cei patru Gymnasium in Reghin und Targu Mures ani petrecuţi în Mica Romă se situează meldete er sich im Jahre 1901 für das printre cei mai buni elevi ai clasei, alături Lyzeum „Sfântul Vasile cel Mare“ in Blaj de Iuliu Haţieganu, academician, fon- an. Vier Jahre verbrachte er im „Kleinen datorul şcolii de medicină din Cluj, Ioan Rom“ (Blaj), wo er neben Iuliu Hateganu Coltor, canonic la Blaj, Sebastian Rusan, (Akademiker und Begründer der Medi- viitorul Mitropolit Ortodox al Moldovei şi zinschule in Cluj), Ioan Coltor (Kanoniker Policarp Moruşca, viitor Episcop în Ame- in Blaj), Sebastian Rusan (der zukünftige rica. După absolvirea Liceului, în toamna orthodoxe Metropolit von Moldau) und anului 1904, va fi primit în clerul tânăr al Policarp Morusca (zukünftiger Bischof Episcopiei de Lugoj şi trimis de Episcopul in USA) einer der besten Schüler seiner Vasile Hossu, la Roma ca student la Pro- Klasse. Nach dem Abschluss des Lyze- paganda Fide. Aici, în 1906, va obţine ums im Herbst 1904 wurde er als Pries- titlul de Doctor în Filosofie, iar în 1910 terkandidat des Bistums Lugoj aufge- pe cel de Doctor în Sfânta Teologie. În nommen und anschließend vom Bischof ultimul an de studii, la 27 martie 1910, va Vasile Hossu nach Rom als Student der fi sfinţit preot în biserica grecească din Propaganda Fide geschickt. Im Jahre Roma de către Episcopul Vasile Hossu. 1906 promovierte er hier als Doktor in Revenit la Lugoj, parcurge mai multe Philosophie und dann im Jahre 1910 als trepte ale ierarhiei bisericeşti: arhivar, Doktor in Theologie. Im letzten Studien- notar consistorial, secretar episcopal, di- jahr, am 27. März 1910, wurde er in der rector de cancelarie şi protopop onorar. griechischen Kirche in Rom vom Bischof În anul 1914, odată cu izbucnirea primul Vasile Hossu zum Priester geweiht. Wie- război mondial, Preotul Iuliu Hossu este der in Lugoj zurückgekehrt, hat er meh- mobilizat ca preot militar pentru răniţii rere Stufen der kirchlichen Hierarchie români din spitalele militare ale Austriei, zurückgelegt: Archivar, Konsistorialnotar, Boemiei şi Moraviei. Va rememora anii bischöflicher Sekretär, Kanzleidirektor însângeraţi ai războiului într-un articol und ehrenamtlicher Propst. scris la cererea ziarului Curentul în ziua Mit dem Beginn des 1. Weltkrieges im de Crăciun a anului 1932: “Păstrez în toa- Jahre 1914 ist Iuliu Hossu für die ver- te zilele vieţii mele neştearsă amintirea letzten Rumänen in den militärischen Crăciunului marilor suferinţe. Crăciunul Krankenhäusern aus Österreich, Bohe- prăznuit cu voi... Cum răspundeaţi, mien und Moravien als Militärpriester aprinşi la faţă de bucurie, cum alergaţi mobilisiert worden. Die blutigen Jahre

- 22 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! către preotul care cu drag vă cerceta, des Krieges wird er sich auf Wunsch der cum spuneaţi că sunteţi fericiţi, ca şi când Zeitung „Curentul“ in einem Artikel zum aţi vedea pe părinţii voştri şi pe scumpii Weihnachtstag im Jahre 1932 wieder voştri prunci, soţii şi fraţi... Scumpă mi- erinnern: „ Ich behalte alle Tage meines a fost colinda pe la voi, scumpă mi-a Lebens unauslöschlich, besonders die fost colinda voastră, trimisă pe aripile Weihnachtszeit- und der großen Leiden credinţei spre vatra casei voastre. Scump in Erinnerung. Weihnachten mit euch mi-a fost sufletul vostru plin de dragoste gefeiert... Euere Antworten mit rotem creştinească şi am simţit durerea trupului und fröhlichem Gesicht, euer Lauf zu vostru chinuit pe patul durerii”1. dem Priester, der sich sehr gern um euch kümmerte, euere Freude als ihr euere 2. Consacrarea episcopală Eltern und euere lieben Kinder, Eheleu- După decesul Episcopului Vasile Hossu, te, Geschwister gesehen hättet... Kost- la 13 ianuarie 1916, scaunul episcopal bar ist mir das Weihnachtslied von euch al Eparhiei Române Unite de Gherla a gewesen, kostbar war mir euer Weih- rămas vacant. Cel care a fost chemat nachtslied, gesendet auf Glaubensflü- să-l ocupe şi să dea dovada priceperii, a gel zu eueren Häusern. Kostbar waren pregătirii şi a bunului său renume a fost mir euere Seelen voller christlicher Lie- tânărul preot militar Iuliu Hossu. De fapt, be und ich spürte den Schmerz eueres ca preot militar îl va găsi emiterea Decre- Leibes gequält im Krankenbett“1. tului imperial din 3 martie 1917, prin care a fost propus şi Bula papală din 21 aprilie 2. Die Bischofsweihe a aceluiaşi an, prin care a fost confirmat. Nach dem Tod des Bischofs Vasile Dintre cele patru Eparhii Române Hossu am 13. Januar 1916 bleibt der Unite, Eparhia de Gherla era cea mai Bischofssitz der rumänisch-unierten săracă, iar din cauza bolii îndelungate Eparchie von Gherla vakant. Wegen a Episcopului Ioan Sabo (1879-1911), seiner Einsicht, Vorbereitung und seines era socotită şi cea mai dezorganizată. guten Rufes wurde der junge Militärpries- Succesorul lui, energicul Episcop Vasile ter Iuliu Hossu berufen, den Bischofssitz Hossu, s-a stins din viaţă la mai puţin de zu übernehmen. Das kaiserliche Dekret 5 ani de arhipăstorire, fără a avea tim- vom 3. März 1917 durch das er vorge- pul necesar să îndrepte lucrurile. Iată de schlagen wurde und die päpstliche Bulle ce numirea lui Iuliu Hossu ca Episcop vom 21. April des gleichen Jahres, durch die er bestätigt wurde, haben ihn eigent- 1. „Ajunul Crăciunului 1914“, în Curentul, 1763 (1932) 2. lich als Militärpriester vorgefunden.

- 23 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! a umplut de bucurii şi speranţe inimile Die ärmste der vier Rumänisch-Unier- multora. La aflarea veştii ziarul Unirea de ten Eparchien war Gherla und wegen la Blaj scria: “Venirea tânărului şi harni- der langen Krankheit des Bischofs Ioan cului Dr. Iuliu Hossu la Gherla, umple de Sabo (1879-1911) war sie auch die întemeiate şi îndreptăţite speranţe pe toţi unorganisierteste. Sein Nachfolger, der oamenii doritori de progresul şi înflorirea energische Bischof Vasile Hossu, ist întinsei dieceze de la Nord, căci noul nach nicht einmal fünf Bischofsjahren arhipăstor dispune de toată energia, ale- verstorben, ohne die Zeit zu haben all se însuşiri, cum le-a avut şi marele său diese Probleme zu lösen. Deshalb hat înaintaş, Dr. Vasile Hossu... Înzestrat cu die Ernennung von Iuliu Hossu zum frumoase cunoştinţe de limbi, cu o înaltă Bischof die Herzen Vieler mit Freuden şi aleasă cultură, dublată de o ţinută und Hoffnungen erfüllt. Zu dieser Neuig- nobilă, o afabilitate cuceritoare şi o inimă keit schrieb die Zeitung „Unirea“ aus Blaj: deschisă, care a câştigat şi până acum „Das Kommen des jungen und fleißigen Dr. Iuliu Hossu nach Gherla erfüllt mit gerechten und berechtigten Hoffnungen alle Menschen, die sich den Fortschritt und das Aufblühen der großen Diözese vom Norden wünschen, weil der neue Bischof über alle Energie und beson- dere Eigenschaften wie sein großer Vorgänger, Dr. Vasile Hossu, verfügt... Ausgestattet mit schönen Fremdsprach- kenntnissen, mit einer hohen und aus- gewählten Kultur, verdoppelt von einem vornehmen Verhalten, einer erobernden Leutseligkeit und einem offenen Herzen, das wie bis jetzt die Herzen aller gewon- nen hat“2. Die Bischofsweihe wurde am 21. November 1917, das Fest „Einführung inimile tuturor”2. Mariä in den Tempel“, in der Erzbischöf- Consacrarea întru episcop s-a oficiat la lichen Kathedrale in Blaj gefeiert. In seiner 21 noiembrie 1917, Sărbătoarea Intrării Rede bei der Weiheliturgie hat der neue 2 Unirea, 32 (1917), 1. Bischof gesagt: „Jetzt, wenn mein Leben

- 24 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

în Biserică a Maicii Domnului, în Cated- in besonderer Weise mit dem Leben rala Mitropolitană din Blaj. În cuvântarea unserer Hl. Kirche sich identifiziert, wenn rostită la Slujba de sfinţire, noul Epis- Ihre Interessen die Sorgen meiner Seele cop a spus: “Acum, când viaţa mea se sind, wenn Ihre Leiden meine Kämpfe identifică într-un mod şi mai deosebit cu sind, werde ich jene Worte wiederholen, viaţa Sfintei noastre Biserici, când inte- aber nicht heimlich sondern vor dem resele ei sunt grijile sufletului meu, când ganzen gläubigen Volk hier versammelt durerile ei sunt luptele mele, voi repeţi zwischen diesen wertvollen, heiligen und acele cuvinte nu mai mult în taină, ci în historischen Mauern, um alle meine Zeu- faţa întregului popor dreptcredincios aci gen zu sein, dass ich heute die Wahr- adunat, între aceste scumpe şi sfinte heit sagte und so wie der Prophet sagen ziduri istorice, pentru ca martori să-mi fie werde „Die Zunge soll mir am Gaumen cu toţii, că adevărul l-am grăit eu astăzi kleben, wenn ich an dich nicht mehr şi cu prorocul voi zice «Să se lipească denke, Zion. Wenn Jerusalem nicht zu limba mea de gâtlejul meu de nu-mi voi meiner höchsten Freude mache!“ Ewiger aduce aminte de tine, Sioane. De nu Glaube schwor ich der Kirche und ihrer voi pune Ierusalimul în culmea bucuriei Interessen. Ihr Aufblühen und Ruhm sind mele!» Veşnică credinţă jurat-am faţă de mein Leben“3. Sfânta Maică Biserică şi faţă de intere- sele ei. Înflorirea şi mărirea ei sunt viaţa 3. Im Dienst des Volkes mea”3. Nach fast einem Jahr seit der Bischofs- weihe in der Kathedrale aus Gherla ging 3. În slujba Neamului der 1. Weltkrieg zu Ende. Die neue Welt- La mai puţin de un an de la întronizarea lage wird den Völkern das Recht der din Catedrala din Gherla se va sfârşi Selbstbestimmung gewähren und die primul război mondial. Noua situaţie Bildung der Nationalstaaten begünsti- mondială va acorda dreptul popoarelor gen. Demnach bilden die Rumänen aus la autodeterminare şi va favoriza for- Transsilvanien, Banat und Ungarn einige marea statelor naţionale. Prin urmare, Parteiorgane und erwarten den güns- românii din Transilvania, Banat şi Unga- tigen Moment, um die politische Verei- ria îşi formează organe politice proprii, nigung mit Rumänien zu schaffen. Der aşteptând momentul prielnic înfăptuirii neue Bischof von Gherla, Spiritualvater unirii politice cu România. Noul Episcop von fast 600.000 unierten Rumänen, wird de Gherla, părintele sufletesc al celor sich mit all seinen Kräften in dem Wirbel 3 Unirea, 32 (1917), 1. des politischen Kampfes angagieren, um

- 25 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! aproape 600 000 de români uniţi, se va dieses Ideal zu vollenden. Am 1. Dezem- angaja cu toate puterile în iureşul luptei ber 1918 wird er an der Großen National- politice pentru împlinirea acestui ideal. versammlung von Alba Iulia teilnehmen, La 1 Decembrie 1918 va lua parte la wo das Parlament ihm anvertraut hat, Marea Adunare Naţională de la Alba die „Vereinigungsdeklaration“4 vorzule- Iulia unde, din încredinţarea Marelui Sfat sen. Danach hat er vor den begeisterten al Naţiunii, va citi Declaraţia de Unire4. Volksmengen den orthodoxen Bischof După citirea ei, îmbrăţişându-se în faţa von Caransebes (der zukünftige Patri- mulţimilor entuziasmate cu Episcopul arch), Miron Cristea, umarmt und gesagt: ortodox de Caransebeş, Miron Cristea, „So wie ihr uns hier brüderlich umarmt viitorul Patriarh, Episcopul Iuliu Hossu a gesehen habt, so mögen alle Rumänen wie Brüder auf ewig umarmt bleiben“5. In den nächsten Jahren hat der große Hierarch für die Konsolidierung der Nati- onaleinheit gekämpft, sowohl durch sei- ne Briefe an den Klerus, das Volk, so wie auch als amtlicher Senator der gesamten Rumänien.

4. Im Dienst der Kirche spus: “Pe cum ne vedeţi aici îmbrăţişaţi Die Aktivität des Bischofs Iuliu Hossu frăţeşte, aşa să rămână îmbrăţişaţi pe für die ganze Nation wird sich genau- veci toţi fraţii români”5. Anii ce au urmat so in der Pastoralarbeit konkretisieren. l-au văzut pe marele ierarh luptând pen- Sein Leben kann eigentlich nicht anders tru consolidarea unităţii naţionale, atât vorgestellt werden als in der Mitte der prin scrisori circulare trimise clerului şi Gläubigen. Um das Glaubensleben in poporului, cât şi în calitate de senator de seinem großen Bistum zu verstärken und drept al României întregite. zu festigen, wird sich der junge Bischof der kanonischen Besuche in den Pfar- 4. În slujba Bisericii reien bedienen. Im Jahre 1938, nach Activitatea Episcopului Iuliu Hossu pe 21 Bischofsjahren, war die Nummer der tărâm naţional îşi va găsi o corespondenţă kanonischen Besuche über 1200, so 4. Textul declaraţiei în I. GEORGESCU, George Pop dass er „der Bischof der kanonischen de Băseşti, Oradea 1935, 189-193 Besuche“6 genannt wurde. Dem Bischof 5. I. GEORGESCU, Gheorghe Pop de Băseşti, Ora- Iuliu Hossu ist auch die Wiederbelebung dea 1935, 193. - 26 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

în activitatea pe tărâm pastoral. Viaţa der Klosterwallfahrten zu verdanken. lui nu poate fi prezentată altfel decât în Ab 1921 hat er jährlich an Wallfahrten mijlocul credincioşilor. Pentru a intensi- teilgenommen und solche auch gelei- fica şi întări viaţa creştină în întinsa lui tet: am 29. Juni, „das Fest der Aposteln Eparhie, tânărul Episcop se va folosi Petrus und Paulus“, im Kloster Bixad; de vizitele canonice în parohii. În anul am 15. August, „das Fest Mariä Him- 1938, după 21 de ani de arhipăstorire, melfahrt“, in Nicula; am 8. September, numărul vizitelor canonice se ridica „das Fest Mariä Geburt“, in Moisei. Seit la peste 1200, aşa încât a fost numit 1930 gehört Bixad und Moisei zu Bistum “Episcopul vizitaţiilor canonice”6. Tot Maramures, und so hat das Bistum Cluj- Episcopului Iuliu Hossu i se datorează Gherla das Kloster Lupsa, im „Apuseni“ şi reînvierea practicii pelerinajelor la Gebirge gelegen, mit der Wallfahrt am mânăstiri. Începând cu anul 1921, an de 8. September, und das Kloster Stramba, an a participat şi a condus pelerinaje: în Kreis Salaj, mit der Wallfahrt am 20. Juli, 29 iunie, Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli „das Fest des Propheten Elias“7, bekom- Petru şi Pavel, la mânăstirea Bixad, în men. 15 august, Sărbătoarea Adormirii Maicii Von all diesen Wallfahrten liegt dem Domnului, la Nicula, în 8 septembrie, Bischof das Kloster Nicula ganz beson- Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, la ders am Herzen. An diese jährliche Wall- Moisei. Trecând, în 1930, Bixadul şi Moi- fahrt wird er sich in seinen Memoiren mit seiul la Eparhia Maramureşului, Eparhiei Wehmut erinnern: „Ich kam mit inniger de Cluj-Gherla i-au revenit mânăstirea Freude in Nicula an, zur seelischen Lupşa din Munţii Apuseni cu pelerinaj Umarmung mit den Zehntausenden in all la 8 septembrie şi mânăstirea Strâm- den Jahren ohne Ausnahme, bei jedem ba, judeţul Sălaj, cu pelerinaj la 20 iulie, Wetter und jeden Umständen, die sich Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie7. veränderten und große Verwandlungen Dintre aceste locuri de pelerinaj o mit sich gebracht haben, so wie der 2. importanţă aparte în sufletul Episcopului Weltkrieg, den wir erlebt haben... Aber o are Mănăstirea Nicula. De pelerina- durstig nach Licht, Frieden und Leben jul anual de aici îşi va aduce aminte cu sind die guten und lieben Gläubigen von duioşie în Memorii: “Am ajuns pe calea allen Orten, und großen Entfernungen scumpă sufletului meu la Nicula, la suf- gekommen, überwindend alle Schwierig- keiten, immer mit den Zehntausenden, 6. Curierul Creştin, 1-2 (1938) 9 7. Cfr. S.A. PRUNDUŞ - C. PLAIANU, Cardinalul Iuliu jährlich, dieses Jahr aber wie niemals bis Hossu, Cluj-Napoca 1995, 103. ca. 50.000... In meiner Seele getröstet,

- 27 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

leteasca îmbrăţişare cu zecile de mii în habe ich ihnen im Gottesdienst das Wort toţi anii fără excepţie, pe orice vreme şi Gottes verkündet und die Gnade ange- în orice împrejurări care s-au schimbat fleht für sie und ihre Lieben von Zuhau- şi au adus mari schimbări, trecând peste se, die auf sie voller Trost warten“8. noi şi un al doilea război mondial... Dar însetaţi de lumină, de pace şi de viaţă au 5. Der zweite Weltkrieg alergat din toate părţile, din mari depărtări, Am 30. August 1940 hat das Wiener bunii şi scumpii credincioşi, învingând Diktat der horthysten Ungarn den Nor- toate greutăţile, cu zecile de mii totdeau- den Transsilvaniens mit einer Fläche na, an de an, iar în acest an (nn. 1948) von 42.243 qkm, einer Bevölkerung von ca niciodată, atingând până la vreo 2.603.589 Einwohnern, davon 1.304.898 50 000... Cu suflet peste măsură mângâi- Rumänen, 968.371 Ungaren, der Rest at, le-am vestit la Sfânta Liturghie cuvân- Sachsen, Ruthenen und Juden zuge- tul Domnului, cerşindu-le harul preasfânt teilt. Die Mehrheit der Rumänen war de tot binele pentru ei şi pentru toţi scum- griechisch-katholisch und verteilt in pii lor de acasă, care cu drag îi aşteaptă drei Bistümer: Cluj-Gherla, Oradea und de la Nicula, încărcaţi de mângâiere”8. Maramures. Zur Zeit des Einmarsches der Invasionstruppen befand sich der 5. Al II-lea război mondial Bischof von Oradea, Valeriu Traian Fren- La 30 august 1940, Dictatul de la Viena tiu, in Beius, bekam aber keine Erlaub- a repartizat Ungariei horthyste partea de nis nach Oradea zurückzukommen, und nord a Transilvaniei în suprafaţă de 42 der Bischof von Maramures, Alexandru 243 kmp, cu o populaţie de 2 603 589 Rusu, der erst im Jahre 1930 in dem locuitori dintre care 1 304 898 români, neu gegründeten Bistum zum Bischof 968 371 maghiari, iar restul saşi, ruteni ernannt wurde, war nur geduldet. In die- şi evrei. Dintre români majoritatea erau ser Lage ist der Bischof Iuliu Hossu der uniţi, grupaţi în trei episcopii: de Cluj- unbestrittene Spiritualleiter aller Rumä- Gherla, de Oradea şi de Maramureş. nen geworden. Episcopul de Oradea, Valeriu Traian Gleich nach dem Hören des Diktates Frenţiu, aflându-se în momentul intrării hat er in einem Bischofserlass dem trupelor de ocupaţie la Beiuş, n-a mai Klerus und den Gläubigen bekannt primit permisiunea de a se reîntoarce gegeben, er bleibt in Cluj und wird nicht la Oradea, iar Episcopul de Maramureş, irgendwo im Land flüchten: „Wir setzen 8.Credinţa noastră este viaţa noastră. Memoriile Car- das Werk fort im Dienst der uns anver- dinalului Dr. Iuliu Hossu, Cluj-Napoca 2003, 65-67. trauten Seelen, in euerer Mitte, mit all der

- 28 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

Alexandru Rusu, fiind numit abia în 1930 Kraft unserer Seele und mit all der Liebe într-o Eparhie nou înfiinţată, era mai mult unseres Herzens“9. Nach dem Einmarsch tolerat. În această situaţie conducătorul der horthysten Truppen in Cluj hat er sich spiritual necontestat al românilor a deve- dem ungarischen Bundeskanzler Teleki, nit Episcopul Iuliu Hossu. der das Kommen des Regenten Horthy Imediat după ce a aflat hotărârea Dic- vorbereitete, vorgestellt und gegen die tatului, el anunţă printr-o circulară clerul Verbrechen der Besatzungstruppen vol- şi credincioşii că rămâne la Cluj şi nu ler Mut protestiert. Dem Regenten Hor- se refugiază în ţară: “Noi ducem înain- thy, der am 15. September 1940 in Cluj te lucrarea în slujba sufletelor nouă war, hat er mit dem selben Mut gesagt: încredinţate, în mijlocul vostru, cu toată “Ich wende mich an Sie im Namen von puterea sufletului nostru şi cu toată dra- über eine Million mit Rom rumänisch- gostea inimii noastre”9. După intrarea unierten Gläubigen und diese leben hier, trupelor horthyste în Cluj, s-a prezentat in diesen Gegenden, in unserem kostba- la primul ministru maghiar Teleki, sosit în ren Transsilvanien… Wir werden unsere oraş pentru a pregăti sosirea regentului Aufgabe in Transsilvanien vollenden, Horthy, şi a protestat cu curaj împotriva hier wo unsere Vorfahren ihre ewig fried- crimelor săvârşite de ocupanţi. Regen- liche Ruhe haben und uns Quelle vom tului Horthy, aflat în Cluj la 15 sept- segnenden Frieden zu sein und Versöh- embrie 1940, i se adresează cu acelaşi nungsbrücke zwischen den beiden Völ- curaj: “Vă vorbesc în numele a peste kern, beide avisiert zur Verständigung in un milion de credincioşi români uniţi diesem Weltunheil, in diesen gesegneten cu Roma şi că aceştia trăiesc aici, pe Gegenden des zerspalteten Europas“10. aceste pământuri, în Ardealul atât de Am 2. September 1940 bekam er den drag nouă deopotrivă... Vom împlini misi- Besuch des orthodoxen Metropoliten unea noastră pe pământul Ardealului Nicolae Balan von Sibiu und des ortho- unde strămoşii noştri îşi dorm în pace doxen Bischofs Nicolae Colan von Cluj. somnul lor de veci, pentru ca să ne fie Der Bischof Iuliu Hossu wurde vom izvor de binecuvântată pace şi punte de Metropoliten gefragt: „Was machst du, împăcare a celor două naţiuni, avizate Bruder? Gehst fort?“ „Wo soll ich hinge- reciproc la înţelegere, în mijlocul catac- hen, Bruder?“, antwortet der Bischof Iuliu lismului mondial, pe aceste plaiuri bine- Hossu bewundert. „Geht das Volk fort? cuvântate ale Europei sfâşiate”10. Gehen die Verwaltung und die Beamten, gehen die Interessierten fort. Ich bleibe 9 S.A. PRUNDUŞ - C. PLAIANU, Cardinalul, 116 10 S.A. PRUNDUŞ - C. PLAIANU, Cardinalul,117. hier mit meinem Volk, um sein Schicksal

- 29 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

Vizitat la 2 septembrie 1940 de Mitro- mit ihm zu teilen. „Ja, Bruder, das tust du politul ortodox Nicolae Bălan de la Sibiu gut!“, entgegnete der Metropolit. Dann şi de Episcopul ortodox Nicolae Colan de wendete er sich an den Bischof Colan la Cluj, Mitropolitul îl întrebă pe Episco- und sagte: „Bleib auch du, Bruder, neben pul Iuliu Hossu: “«Ce faci, Frate? Pleci?» dem Bruder Iuliu!“ „Bleib, Bruder, bleib!“, «Unde să plec, Frate?», răspunde Epis- sagte auch Hossu dem Colan und umarmt copul Hossu, mirat. «Poporul pleacă? ihn herzlich“11. So begann zwischen den Pleacă administraţia şi funcţionarii, beiden Nationalkirchen eine enge und pleacă cei interesaţi. Eu rămân aici cu fruchtbare Zusammenarbeit. Jeder nahm poporul meu să-i împărtăşesc soartea». an den Freuden, Jubiläen, Veranstaltun- «Da, Frate, bine faci!», replică Mitropo- gen und Vorträgen des anderen teil und litul. Apoi se îndreptă către Episcopul die Priester der beiden Konfessionen Colan şi-i spuse «Rămâi şi tu, Frate, begannen Freundschaften zu schlie- alături de Fratele Iuliu!». «Rămâi, Frate, ßen. Anlässlich des 25. Bischofsjubilä- rămâi!», îi spune şi Hossu lui Colan şi îl ums, am 21. November 1942, nach den îmbrăţişează cu căldură”11. Aşa a înce- Glückwünschen des Domkapitels, nahm put o colaborare strânsă şi rodnică între das Wort der orthodoxe Bischof von cele două Biserici Naţionale. Participa Cluj, Nicolae Colan: „Erlaubt mir, Deine fiecare la bucuriile celuilalt, la aniversări, Hochheiligkeit, an deiner Freude teilzu- la serbări, la conferinţe, iar preoţii nehmen und meine ganze Bewunderung celor două confesiuni au început să se hier zu zeigen für die Tüchtigkeit, mit der împrietenească. Cu ocazia aniversării du 25 Jahre lang das rumänische Volk jubileului de 25 de ani de episcopat, in diesen Gegenden unierten Konfessi- la 21 noiembrie 1942, după felicitările on belehrt hast, im Namen Jesu Christi, Capitlului Catedral, a luat cuvântul Epis- im Namen der brüderlichen Liebe. Das copul ortodox al Clujului, Nicolae Colan: ist mein Glückwunsch für dich: „Ich bin “Îngăduieşte-mi, Preasfinţia Ta, să-mi dein Bruder, du bist mein Bruder, / In uns iau şi eu partea de bucurie şi să-mi arăt beiden schlägt ein Herz“. Gott möge dich aici întreaga admiraţie pentru vredni- schützen“12. Danach haben sich die bei- cia cu care 25 de ani ai povăţuit naţia den Bischöfe brüderlich umarmt. românească de lege unită în aceste părţi, în numele lui Isus Hristos, în numele iubi- 6. Die Errichtung des kommunisti- schen Regimes. Die Versuchungen 11 S.A. PRUNDUŞ - C. PLAIANU, Cei 12 Episcopi Martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma, Cluj-Napo- Am 23. August 1944 verlass Rumänien ca 1998, 33-34. die Achse und mit Hilfe der Roten Armee

- 30 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! rii de frate. Iată cuvântul meu de bună befreite den Norden Transsilvaniens. urare: «Eu ţi-s frate, tu-mi eşti frate, / În Die Befreiung aber brachte mit sich die noi doi un suflet bate». Dumnezeu să te Errichtung des kommunistischen Regi- aibã în Sfânta Sa pazã 12“. Apoi cei doi mes in Rumänien. arhierei s-au îmbrăţişat frăţeşte. Die im Jahre 1946 Auflösung der Unierten Ukrainischen Kirche gab der 6. Instaurarea regimului comunist. orthodoxen konfessionalistischen Hierar- Ispitirile chie große Hoffnungen, um das Gleiche Odată cu ieşirea României din Axă, auch in Rumänien zu tun. Durch das am la 23 august 1944, Armata Română, 3. September 1948 im Amtlichen Moni- sprijinită de Armata Roşie, a eliberat tor publizierte Regierungsdekret, wurde Transilvania de Nord. Eliberarea a adus der Bischof Ioan Suciu, Apostolischer însă cu sine instaurarea în România a Verwalter des Erzbistums Alba Iulia und regimului comunist. Făgăras, mit dem Sitz in Blaj, des Amtes Desfiinţarea în 1946 a Bisericii Unite din enthoben. Am 18. September sind Vale- Ucraina a întărit speranţele ierarhiei con- riu Traian Frenţiu, Bischof von Oradea, fesionaliste ortodoxe de a face acelaşi Alexandru Rusu, Bischof von Maramureş lucru şi în România. Prin Decretul guver- und Ioan Bălan, Bischof von Lugoj, des namental publicat în Monitorul Oficial la 3 Amtes enthoben worden. Gleichzeitig septembrie 1948, a fost depus Episcopul werden auch die Gehälter der unierten Ioan Suciu, Administratorul Apostolic al Priestern gestrichen. Im Amt geblieben Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, cu und offiziell anerkannt sind der Bischof sediul la Blaj. La 18 septembrie au fost Iuliu Hossu und der Bischof Vasile Afte- depuşi, Valeriu Traian Frenţiu, Episcopul nie, Generalvikar des Alten Königreiches, de Oradea, Alexandru Rusu, Episcop de mit dem Sitz im Bukarest. Diese beiden Maramureş şi Ioan Bălan, Episcop de Bischöfe wurden noch im Amt gelassen Lugoj. În acelaşi timp au fost suprimate in der Hoffnung, dass mindestens einer salariile preoţilor uniţi. Au mai rămas în von beiden zum Übertritt in die Ortho- scaune şi recunoscuţi oficial, Episcopul doxe Kirche sich überreden lässt. Iuliu Hossu şi Episcopul Vasile Aftenie, Am 10. August 1948 bekam Bischof Vicarul general pentru Vechiul Regat, cu Iuliu Hossu den Besuch des Bischofs sediul la Bucureşti. Aceşti doi Episcopi au Nicolae Colan, der im März an der Pan- mai fost lăsaţi încă în funcţii, în aşteptarea orthodoxen Synode von Moskau teilge- ca cel puţin unul dintre ei să fie convins nommen hat. Das Ziel dieses Besuches 12. S.A. PRUNDUŞ - C. PLAIANU, Cardinalul, 122. wird vom Bischof Hossu selbst in seinen

- 31 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! să treacă la Biserica Ortodoxă. Memoiren geschildert: „Nach einigen La 10 august 1948, Episcopul Iuliu Minuten sagte er zu mir: „Das möchte Hossu a fost vizitat de Episcopul Nicolae ich dir sagen, der Patriarch möchte Colan, reîntors de la Sinodul Panortodox dich sehen, entweder hier oder an einer de la Moscova din luna martie. Scopul anderen Stelle, wo es dir am besten acestei vizite îl prezintă chiar Episcopul passt“. Ohne zu zögern, antwortete ich Hossu în Memoriile sale: “După câteva ihm: „Unter diesen Umständen bin ich minute îmi spune: «Iată ce doresc să-ţi für kein Treffen, was keinen Sinn hat, es spun, patriarhul ar dori să te vadă, fie wächst die Verwirrung und so ein Treffen aici, fie în alt loc unde ţi-ar conveni mai ist nicht erwünscht“. Der Bischof Colan bine». Fără nici o şovăire i-am răspuns: antwortete: „Auch wenn ihr euch nicht «În datele împrejurări nu sunt pentru o verstehen werdet, unterhaltet ihr euch“. întâlnire, care nu are nici un rost, dând „Hochheiliger, du bist Bischof, wir sind naştere la confuzie şi aşa o întâlnire nu Bischöfe, unser Glaube ist unser Leben, este de dorit». A răspuns părintele epis- es kann kein Dialog zu diesem Thema cop Colan: «Chit că nu vă veţi înţelege, geben; mein und aller meiner Bischofs- staţi de vorbă». «Preasfinţite, eşti epis- brüdern Wort ist folgendes: unser Glaube cop, suntem episcopi, credinţa noastră ist unser Leben“. „Ich verstehe, sagte der este viaţa noastră, aşa că nici nu poate Bischof Colan, aber ich glaubte, ihr könnt fi vorbă de conversaţie pe această temă; zusammen sprechen“. „Unter diesen cuvântul meu şi al tuturor fraţilor mei Umständen ist es unmöglich und nützt episcopi este acesta: credinţa noastră nichts, im Gegenteil, es würden schäd- este viaţa noastră». «Înţeleg, a spus liche Verwirrungen geben; so, bevor er părintele episcop Colan, dar credeam wegging, fügte er hinzu: „Ich sagte das, că aţi putea vorbi laolaltă». «În aceste weil dieser (der Patriarch) entschlossen împrejurări, este cu neputinţă şi de nici ist, um weiter zu gehen“. Ich antwortete: un folos, dimpotrivă, ar da naştere la „Der kann es tun“. Wir haben uns verab- confuzii dăunătoare»; astfel, ridicându- schiedet, ich habe ihn, wie es sich gehört, se pentru plecare a adăugat, stând noi begleitet, und das war auch meine Aufga- în picioare: «Am spus aceasta pentru be, und somit war meine Besprechung că acesta (patriarhul) este hotărât să mit P.S. Colan beendet... Ich erfahre den meargă înainte». Eu am răspuns: «Să Grund dieses Versuches, um das Tref- meargă». Ne-am despărţit, l-am petre- fen zu organisieren ohne ein bestimm- cut cum se cuvine şi era datoria mea şi tes Ziel nicht. Hätte er versucht, bei mir astfel s-a terminat întrevederea cu P. S. ein Zögern zu erfahren? Das wäre eine

- 32 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

Colan... Nu aflu motivul acestei încercări große Beleidigung und eine tiefe Wunde de a pune la cale întâlnirea fără un scop für meine Seele; danke dem Herrn, in bine urmărit. Să fi încercat să afle la dem Augenblick als er das Wort sprach, mine o şovăire? Aceasta ar fi fost o mare habe ich auch geantwortet: unser Glau- ofensă şi o adâncă rănire a sufletului meu; be ist unser Leben, und das ist, mit der mulţumesc Domnului că în clipa în care a Hilfe des Herrn und seinem unbegrenz- rostit cuvântul, am rostit şi eu răspunsul: ten Mitleid, immer geblieben seit damals credinţa noastră este viaţa noastră, care bis heute in allen Gelegenheiten, die mir a rămas cu ajutorul Domnului şi mila Lui gegeben wurden“13. nemărginită acelaşi pe întreagă calea Verführerische Vorschläge hat der străbătută de atunci până astăzi, cu toate Bischof Iuliu Hossu auch von der kom- prilejurile care mi s-au dat”13. munistischen Regierung bekommen. Propuneri ademenitoare i s-au făcut Am 21. September 1948 unterbreitet er Episcopului Iuliu Hossu şi din partea dem Bundeskanzler Petru Groza den Guvernului comunist. La 21 septembrie Evakuierungsantrag der Theologischen 1948, prezentând primului ministru Petru Akademie von Cluj, und dieser schlägt Groza cererea de evacuare a clădirii Aca- ihm deutlich vor, den Metropolitanischen demiei Teologice din Cluj, acesta îi pro- Sitz von Moldau anzunehmen: „Am 21. pune explicit să accepte Scaunul Mitro- September, Audienz beim Bundeskanz- politan al Moldovei: “În 21 IX, audienţa la ler Groza, mit dem selben Antrag; er primul ministru Groza, cu aceeaşi cerere; versprach mir, sich einzusetzen; dann mi-a promis că va interveni; apoi mă fragte er mich: „Was hat dir Stanciu întreabă: «Ce ţi-a spus Stanciu Stoian?» Stoian (Kultusminister) gesagt?; ich [ministrul cultelor – n.n]; i-am spus că habe ihm gesagt, dass er mir verspro- mi-a promis că va interveni la Instrucţie; chen hat, sich bei der Aufsichtskammer «şi altceva, ce ţi-a spus?»; eu răspund: einzusetzen; „noch was anderes, was «Numai aceasta»; … atunci dl. Prim- hat er dir gesagt?“; ich antwortete: „Nur ministru îmi spune surâzând: «Vrei să fii das“; ... dann hat mir der Bundeskanz- mitropolit de Iaşi?»; surprins n-am înţeles ler lächelnd gesagt: „Willst du Metropolit la ce face aluzie şi i-am răspuns: «Acolo von Iasi werden?“; überrascht habe ich este Durcovici, el este romano-catolic»; seine Andeutung nicht verstanden und «Ah, răspunde râzând Groza, nu aşa!»; antwortete ihm: „Dort ist Durcovici, er atunci am tresărit şi din gestul dânsului ist römisch-katholisch“; „Ach, antwortet am înţeles că vorbeşte despre mitropolia Groza lächelnd, nicht so!“; dann zuckte 13 Credinţa noastră este viaţa noastră, 62-63. ich und von seiner Geste verstand ich,

- 33 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

Iaşilor ortodoxă, care era vacantă; atunci er spricht von dem orthodoxen Erzbistum i-am răspuns: «Domnule prim-ministru: von Iasi, die frei war; dann antwortete ich credinţa noastră este viaţa noastră»”14. ihm: „Herr Bundeskanzler: unser Glaube ist unser Leben“14. 7. Drumul Crucii. Înmormântarea La sfârşitul lunii octombrie 1948, Epis- 7. Der Kreuzweg. Die Beerdigung copul Hossu se afla din nou la Bucureşti. Ende Oktober 1948befand sich Bischof Aici, în “Ierusalimul aspiraţiilor noast- Hossu wieder in Bukarest. Hier, in Jeru- re naţionale”, cum la numit în 1918, în salem unserer nationalen Bestrebun- noaptea de 28-29 octombrie 1948, a fost gen“, wir er sie in 1918 nannte, in der arestat în locuinţa fratelui său Ioan Hos- Nacht vom 28-29 Oktober 1948, wurde su şi dus în beciurile Ministerului de Inter- er in der Wohnung seines Bruders Ioan ne. Iată cum descrie Episcopul primele Hossu verhaftet und im Innenministeri- momente petrecute acolo: “Între glume umskeller eingesperrt. So beschreibt der de batjocură, au înregistrat ce era asup- Bischof seine ersten dort verbrachten ra mea şi astfel am fost scos afară însoţit Momente: „Mit Spottscherze haben sie de un individ, pentru a coborâ la celulă... alles von mir registriert und so wurde ich Îndată după intrare, căzând zăvorul, m- von jemandem rausgeholt, um in eine am aşezat în genunchi şi, cu fruntea la Zelle zu kommen... Gleich danach, den pământ, am dat mărire Domnului Isus, Riegel hörend, bin ich niedergekniet und, care m-a învrednicit pe mine nevred- mit der Stirn auf dem Boden, pries ich nicul de această mare cinste a temniţei den Herrn Jesus, der mich Unwürdigen pentru credinţă. Mărire Ţie, Doamne, zu dieser Kerkerehre für den Glauben mărire Ţie, am cântat şi o cânt şi azi când ausgewählt hat. Ehre sei dir, Herr, Ehre scriu aceste şire”15. sei dir, sang und werde singen auch heu- După o zi de detenţie la Ministerul de te, wenn ich das aufschreibe“15. Interne, Ministrul Cultelor, Stanciu Stoi- Nach einem im Innenministerium ver- an, considerându-l înspăimântat şi dis- brachten Hafttag, wurde er vom Kul- pus să colaboreze, l-a chemat din nou în tusminister, Stanciu Stoian, der ihn für audienţă: “Domnul ministru poate că cre- erschreckt haltend und aufgelegt mitzu- dea că după o noapte şi o zi pe care mi-au arbeiten, zu sich in Audienz aufgerufen: pregătit-o, pentru că pregătită a fost, am „Herr Minister glaubte vielleicht, dass ich rămas demoralizat. Din mila Domnului, nach einer Nacht und einem Tag, die er 14 Credinţa noastră este viaţa noastră, 80-81 mir vorbereitete, denn sie waren vorbe- 15 Credinţa noastră este viaţa noastră, 117-118. reitet, entmutigt blieb. Vom Mitleidherrn,

- 34 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! dimpotrivă, am început să mă bucur de dagegen, begann ich, über den namen- mângâierile fără nume pe calea aleasă a losen Trost auf den vom Herrn ausge- Crucii Domnului... A început dl. Ministru wählten Kreuzweg, mich zu freuen... dară să-mi vorbească de «rolul mare şi Herr Minister begann aber zu sprechen frumos, istoric», cum stăruia să-l cheme, über die „große, schöne und historische în momentele istorice pe care le trăim. Rolle“, wie er sie zu benennen meinte, Se pare că pentru această nouă invi- in historischen Momenten, die wir erle- tare am fost chemat şi pregătit cu acest ben Es scheint, für diese neue Einladung început de temniţă, cu beciul Internelor şi wurde ich aufgerufen und für diesen Ker- zuruitul uşilor de fier... Domnule ministru, keranfang, für den Ministeriumskeller und i-am răspuns invariabil, credinţa noastră für die Reibung der Eisernentüren vorbe- este viaţa noastră... Aţi intrat, domnu- reitet... Herr Minister, antwortete ich ihm le ministru, într-un domeniu pe care unveränderlich, unser Glaube ist unser nu-l puteţi stăpâni, unde fiecare credin- Leben... Sie sind eingetreten, Herr Minis- cios, fiecare bătrână neputincioasă, dar ter, in einem unbeherrschenden Bereich, credincioasă, este o cetate de nebiruit, wo jeder Gläubige, jede schwache alte în care nu poate intra nimeni decât Frau, aber gläubig, eine unbesiegte Burg Dumnezeu”16. După această nouă încer- ist, in der niemand, außer Gott, eingehen care zadarnică, la 8 noiembrie 1948, a kann“16. Nach diesem neuen und vergeb- fost publicat în Monitorul Oficial decretul lichen Versuch, am 8.November 1948, prin care Episcopul Iuliu Hossu era desti- wurde im Amtlichen Monitor das Dekret tuit ca Episcop de Cluj-Gherla. A fost ulti- publiziert, wo der Bischof Iuliu Hossu, als mul Episcop unit depus din funcţie. letzter unierter Bischof, des Amtes als La 31 octombrie 1948, Episcopii uniţi, Bischof von Cluj-Gherla enthoben wur- închişi până atunci la Ministerul de de. Interne, au fost transferaţi în reşedinţa Am 31. Oktober 1948 werden die patriarhală de la Dragoslavele. Aici, la unierten Bischöfe, bis jetzt im Innenmi- 3 decembrie, au fost vizitaţi de Patri- nisterium verhaftet, zur erzbischöflichen arhul Iustinian Marina care le-a adus Residenz von Dragoslavele versetzt. Am Monitorul Oficial nr. 281 din 2 decemb- 3. Dezember wurden sie hier von dem rie 1948, în care era publicat Decretul Patriarchen Iustinian Marina besucht, der 358 de desfiinţare a Bisericii Române ihnen den Amtlichen Monitor Nr. 281 vom Unite. Câteva luni mai târziu, la 26 feb- 2. Dezember 1948 mitgebracht hat, wo ruarie 1949, de la Dragoslavele au fost das Dekret 358 über die Auflösung der 16 Credinţa noastră este viaţa noastră, 121-123. Rumänischen Unierten Kirche publiziert

- 35 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! transferaţi la mănăstirea Căldăruşani, wurde. Einige Monate später, am 26. iar la 24 mai 1950 la penitenciarul din Februar 1949 sind sie von Dragoslave- Sighetu Marmaţiei. La Sighet, regimul le zum Kloster Caldarusani, und am 24. era de exterminare, aşa că suferinţele au Mai 1950 zum Gefängnis Sighetu Mar- fost multe şi grele. Alimentaţia era slabă matiei gebracht worden. In Sighet war es şi insuficientă: 250 gr. de pâine pe zi, de eine Behandlung zur Ausrottung, so dass două ori pe săptămână mămăligă, ceai es mehrere und schwerere Leiden gab. de mere uscate şi arpăcaş: “Da, aici în Die Nahrung war schwach und wenig: Sighet am văzut, am simţit şi am trăit foa- täglich gab es 250 gr Brot, Polenta zwei mea. Se vorbeşte de atâtea ori de foame mal in der Woche, Apfeltee und Gers- şi nu ne dădeam şi nu ne dăm destul de tengraupen: „Ja, hier in Sighet habe ich bine seama ce este foamea; în temniţa den Hunger gesehen, gespürt und erlebt. Sighetului am învăţat ce este foamea şi Man spricht mehrere Male vom Hunger greutatea poruncii Domnului, de a o alina und wir zogen und ziehen ungenügend oriunde se află, oriunde se vede; porunca in Betracht, was der Hunger bedeutet; Domnului, că El este cel ce este flămând im Sighetkerker lernte ich, was der Hun- şi aşteaptă să i se dea de mâncat... Aici, ger ist und auch das Gewicht des Herrn în temniţa Sighetului, au răsunat până Gebotes, um ihn (den Hunger) überall wo în adâncul sufletului cuvintele Domnului er sich befindet, überall wo man ihn sieht, Isus: «Mie mi-aţi făcut!»”17. zu lindern; das Gebot des Herrn, dass Er O altă trăsătură a regimului aspru de der Hungrige ist und erwartet etwas zum la Sighet erau percheziţiile dese, făcute Essen zu bekommen... Hier, im Sighet- de obicei noaptea şi prin surprindere. În kerker, sind bis in die Tiefe meiner Seele 1952, la o percheziţie nocturnă, lui Iuliu die Worte des Herrn Jesus erklungen: Hossu i-au găsit o lopăţică de lemn cu „Das habt ihr mir getan“17. care mânca mămăliga. Redăm mai jos Ein anderes Merkmal der strengen acest episod aşa cum ni-l descrie însuşi Behandlung in Sighet waren die oft Episcopul: “eu aveam la mine un cuţitaş und überraschend, in der Regel nachts, de lemn de fag, pe care îl făcusem, fiind gemachten Untersuchungen. Im Jahre la tăiatul lemnelor, din aşchie şi l-am ras 1952, bei einer nächtlichen Untersu- cu o bucăţică de sticlă, cum am mai arătat chung, wurde dem Bischof Iuliu Hossu că le fabricam pentru tăiatul mămăligii ein hölzernes Schaufelchen gefunden, şi al marmeladei; cu un cuvânt, un ins- mit dem er Polenta aß. Wir geben diese trument suplimentar în afară de lingură, Episode wieder, so wie der Bischof sel- lung cam de 10-12 cm, lat 1, ½ cm. De ber sie uns beschreibt: „ich hatte bei mir

- 36 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! acestea au confiscat ei de multe ori de la ein hölzernes Buchemesserchen, das mai mulţi; până percheziţionau pe fraţi, ich beim Holzhacken aus einem Splitter eu l-am strecurat în mânecă; aceasta a bastelte, um die Polenta und die Mar- zărit-o un miliţian şi a venit la mine să melade zu schneiden; mit einem Wort, mă percheziţioneze la rândul meu: «Iată, ein zusätzliches Instrument außer dem strigă, ce are, pentru că l-ai ascuns!». Löffel, ca. 10-12 cm lang, 1,5 cm breit. «Ce-i aceea?», întreabă politrucul; se Solche haben sie öfter von mehreren uită furios la mine şi-i ordonă miliţianului: Leuten beschlagnahmt; bei Untersu- «Loveşte-l!»; atunci mi-a tras o palmă chung der anderen Brüdern, habe ich peste obraz de mi-au ţiuit urechile, apoi es im Ärmel versteckt; das hat aber ein a doua; atunci politrucul a spus: «Des- Milizmann gesehen und kam zu mir, um tul!»; mărturisesc că n-am avut nici o mich zu untersuchen: „Schau, rief er, was supărare, spun mai mult, m-am bucurat. er hat, weil er es versteckte!“ „Was ist Iartă, Doamne Isuse!... trei zile am simţit das?“, fragte der Politische Kommissar; lovitura la osul facial, şi mărturisesc că er schaute wütend zu mir und sagte dem m-am bucurat că a fost o palmă în toată Milizmann: „Schlag ihn!; dann bekam ich forma sa şi nu una convenţională”18. eine Ohrfeige und dann die zweite, so De două ori pe săptămână, câte 10 dass ich Ohrensausen hatte; dann sagte minute, deţinuţii erau scoşi la aer. Epis- der Politische Kommissar: „Es reicht!“; ich gestehe, ich war nicht böse, mehr gesagt, ich habe mich gefreut. Verzeih, Herr Jesus!... drei Tage spürte ich den Schlag im Gesichtsknochen, und geste- he, ich freute mich, dass es eine richtige und nicht eine konventionelle Ohrfeige war“18. Zwei mal in der Woche, je 10 Minuten, copul Iuliu Hossu era întotdeauna după wurden die Häftlinge an die Luft gebracht. Episcopul Valeriu Traian Frenţiu, iar după Der Bischof Iuliu Hossu war immer nach moartea acestuia, la 11 iulie 1952, “era în dem Bischof Valeriu Traian Frentiu, und nach dessen Tod, am 11. Juli 1952, war 17 Credinţa noastră este viaţa noastră, 121-123. 18.Credinţa noastră este viaţa noastră, 336-337. er immer an der Spitze der Reihe, die 19. IOAN PLOSCARU, Amintiri despre Cardinalul sich im Kreis bewegte, „mit dem Kopf Iuliu Hossu (manuscris), în S. A. PRUNDUŞ - C. nach unten und die Hände nach hinten!“, PLAIANU, Cardinalul, 220-221. wie der Befehl klang. Er war dünn, aber

- 37 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! fruntea şirului care se mişca în cerc, «cu stand immer sehr gerade. Die Kerkerklei- capul în jos şi mâinile la spate!», cum dung war nach seinem Maß und das war suna ordinul. Era slab, dar se ţinea foar- sehr selten. „Wir haben uns in cioareci te drept. Zeghea îi era pe măsură, lucru (Kerkerhose) angezogen“, sagte er“19. foarte rar. «Ne-am îmbrăcat în cioareci», Am 4. Januar 1955, in der Früh, haben die drei am Leben gebliebene Titularbischöfe, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu und Ioan Balan, das Gefängnis von Sighet verlassen und wurden nach Bukarest ins „Frimu“ Krankenhaus für physische Genesung verlegt. Von hier aus, am 7. Mai 1955, wurden sie ins Kloster Curtea de Arges, und einige Monate später, ins Kloster Ciorogarla, in der Nähe von Bukarest verlegt. Am zicea el”19. Abend des 16. August 1956, die drei am În dimineaţa zilei de 4 ianuarie 1955, cei Leben gebliebene Bischöfe sind vonein- trei Episcopi titulari rămaşi în viaţă, Iuliu ander getrennt worden, und der Bischof Hossu, Alexandru Rusu şi Ioan Bălan au Iuliu Hossu wurde ins Kloster Caldarusa- fost scoşi din penitenciarul din Sighet şi ni zurückgebracht. duşi la Bucureşti la Spitalul “Frimu” pen- Das Leben in Caldarusani verging lang- tru refacere fizică. De aici, la 7 mai 1955, sam. Zwischen den oft gemachten Besu- au fost transferaţi la Mânăstirea Curtea chen der Sicherheitsagenten, war die de Argeş, iar câteva luni mai târziu, la Feier der hl. Liturgie eine richtige Freude Mânăstirea Ciorogârla, în apropiere de für seine Seele. In diesem ärmlichen Ort Bucureşti. În seara zilei de 16 august von Caldarusani feierte er, durch Erinne- 1956, cei trei Episcopi supravieţuitori rungen und Gebet, einige wichtige Ereig- au fost despătţiţi unul de altul, iar Epis- nisse aus seinem Leben, eng verbunden copul Iuliu Hossu a fost mutat înapoi la mit dem Kirchen- und Volksleben. So Mânăstirea Căldăruşani. hat er am 21. November 1967 sein 50 Viaţa la Căldăruşani se scurgea jähriges Bischofsjubiläum gefeiert und încet. Printre desele vizite ale agenţilor zwischen den Glückwunschbriefen zähl- Securităţii, bucuriile sufleteşti erau pri- te auch jener von Papst Paul VI20. Am 1. cinuite de celebrarea Sfintei Liturghii. Dezember 1968 feierte er das 50 jährige În ambientul auster de la Căldăruşani Jubiläum seit der Vereinigung Transsil-

- 38 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

şi-a sărbătorit, prin răscolirea amintiri- vaniens mit Rumänien, und am 27. März lor şi prin rugăciune, câteva importante 1970, kurz vor seinem Tod, hat er sein 60 momente din viaţa sa, strâns legată de jähriges Priesterjubiläum gefeiert. viaţa Bisericii şi a Neamului. Astfel, la 21 Im Frühling 1969 wird der Bischof Iuliu noiembrie 1967 şi-a sărbătorit jubileul de Hossu von dem speziellen Gesandten 50 de ani de episcopat, printre scrisorile des Papstes Paul VI., Giuseppe Cheli, de felicitare primite numărându-se şi cea und von dem Präsidenten des Kultus- a Papei Paul al VI-lea20. La 1 decembrie ministeriums in Rumänien, Gheorghe 1968 a sărbătorit semicentenarul Unirii Nenciu, besucht. Nach dessen Weg- Transilvaniei cu România, iar la 27 mar- gang, teilte Msgr. Cheli dem Bischof, tie 1970, cu puţin timp înainte de trece- der Hl. Vater möchte ihn zum Kardinal rea la Domnul, şi-a sărbătorit cei 60 de ernennen, und die rumänische Regie- ani de preoţie. rung hat ihre Zustimmung gegeben, În primăvara anului 1969, Episcopul unter der Bedingung er möge nach Rom Iuliu Hossu este vizitat la Căldăruşani für die Ernennung gehen und nicht mehr de trimisul special al Papei Paul al VI- zurückkommen. Nachdem er seine per- lea, Giuseppe Cheli şi de preşedintele sönliche und gebührende Dankbarkeit Departamentului pentru Culte din Româ- dem Hl. Vater bezeugte, antwortete er nia, Gheorghe Nenciu. După retragerea entschlossen: „ich bleibe hier, in meinem preşedintelui Nenciu, Monseniorul Cheli i- Land, in der Mitte meines Volkes, um a comunicat Episcopului hotărârea Sfân- das Schicksal meiner Brüder, Priestern tului Părinte de a-l numi Cardinal şi acor- und Gläubigen mitzuteilen. Ich kann sie dul dat de Guvernul român cu condiţia să nicht verlassen!“21 Der hl. Vater hat sei- meargă la Roma pentru investitură şi să nen Beschluss respektiert und bei dem nu mai revină în ţară. După ce a transmis Konsistorium vom 28. April 1969 sind die Sanctităţii Sale recunoştinţa şi cuvenita Namen der beiden neu promovierten Kar- mulţumire, a răspuns hotărât: “rămân dinäle unbekannt geblieben. Nach dem aici, în ţara mea, în mijlocul poporu- Bischofstod gab Papst Paul VI., in seiner lui meu, să împărtăşesc soarta fraţilor Generalaudienz vom 5. März 1973, den mei, a preoţilor şi credincioşilor mei. Namen des Einen der beiden „in pec- Nu-i pot părăsi!”21. Sfântul Părinte i-a tore“ promovierten Kardinäle, bekannt: respectat hotărârea şi în Consistoriul din „Unsere Auswahl traf auch auf einen 28 aprilie 1969, numele celor doi Cardi- anderen vornehmen Diener der Kirche, nali noi promovaţi au rămas necunos- der, wegen seiner Treue, seiner langjäh- 20. Cfr. Bună Vestire, 4 (1967) 6. rigen Leiden und seiner Bitternis deren

- 39 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! cute. După moartea Episcopului, Papa Ursprung die Treue war, sich am meisten Paul al VI-lea, în audienţa generală din belohnungswert zeigte. Er selber war für 5 martie 1973, a dezvăluit numele unuia viele Bischöfe, Priester, Ordensleute und dintre cei doi Cardinali promovaţi in pec- Gläubige der Rumänisch-Unierten Kir- tore: “Alegerea Noastră s-a oprit şi asup- che als ein Symbol und ein Licht dieser ra altui distins slujitor al Bisericii, care s-a Treue. Wir sprechen vom ehrwürdigen făcut într-un înalt grad demn de răsplată Bruder Iuliu Hossu, Bischof von Cluj- pentru fidelitatea sa, pentru suferinţele sale îndelungate şi pentru amărăciunile a căror origine a fost aceasta, adică fide- litatea. El însuşi a fost ca un simbol şi lumină a acestei fidelităţi, pentru atâţia episcopi, preoţi, călugări şi credincioşi ai Bisericii Române de rit bizantin. Vorbim de venerabilul Frate Iuliu Hossu, Episcop de Cluj şi de Gherla, care a trecut din viaţă în ziua de 28 mai 1970”22. Din anul 1968 sănătatea Episcopului Iuliu Hossu era din ce în ce mai precară. La începutul lunii mai 1970 a fost inter- nat la Spitalul “Colentina” din Bucureşti. Gherla, der am 28. Mai 1970 verstarb“22. Aici, joi dimineaţa, 28 mai 1970, la ora Seit 1968 wurde die Gesundheit des 9, Episcopul Iuliu Hossu a trecut la Bischofs Iuliu Hossu immer schlechter. viaţă veşnică. Ultimele lui cuvinte au Anfang Mai 1970 wurde er ins Kran- fost: “Lupta mea s-a sfârşit! A voastră kenhaus „Colentina“ von Bukarest ein- continuă! Duceţi-o până la capăt!”23. geliefert. Hier, am Donnerstagvormittag De la Departamentul Cultelor s-au primit des 28. Mai 1970, um 9 Uhr, ist Bischof dispoziţii să fie înmormântat în dimineaţa Iuliu Hossu in das ewige Leben abberu- zilei următoare, 29 mai 1970, în cimitirul fen worden. Seine letzten Worte waren: Bellu. În aceste condiţii membrii fami- „Mein Kampf ging zu Ende! Euer geht liei au obţinut un mormânt provizoriu în fort! Bringt ihn bis zum Schluss!23“ Vom cavoul familiei Ţurcanu. Pentru a putea Kultusministerium kamen Anordnungen, der Bischof muss am nächsten Tag, dem 21. S.A. PRUNDUŞ - C. PLAIANU, Cardinalul, 257. 22. Bună Vestire, 1 (1973) 2. 29. Mai 1970 in der Früh, in „Bellu“ Fried- 23. S. A. PRUNDUŞ - C. PLAIANU, Cardinalul, 262. hof, beigesetzt werden. Unter diesen

- 40 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! elibera mormântul provizoriu, membrii Bedingungen haben die Familienangehö- familiei Hossu au obţinut din partea Arhie- rigen ein provisorisches Grab in der Gruft piscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, der Familie Turcanu bekommen. Um das un mormânt pe aleea principală, în imedi- provisorische Grab wieder freizulassen, ata apropiere a capelei cimitirului. Exhu- haben die Familienangehörigen Hossu marea şi transferul osemintelor au avut ein Grab von der römisch-katholischen loc în 7 decembrie 1982. La căpătâi a Erzdiözese von Bukarest, an der Haupt- fost aşezată o cruce cu inscriţia: Dr. Iuliu allee, in de Nähe der Friedhofskappel- Hossu, Cardinal, Episcop de Cluj-Gher- le bekommen. Die Exhumierung und la, 1885-1970. die Verlegung der Gebeine fand am 7. Încă din ziua înmormântării, în ciuda Dezember 1982 statt. Am Grab wurde inundaţiilor mari din acel an, credincioşi ein Kreuz mit der Inschrift aufgestellt: din toată ţara au început să vină la „Dr. Iuliu Hossu, Kardinal, Bischof von mormânt, să depună jerbe de flori, să Cluj-Gherla, 1885-1970. aprindă lumânări şi să se roage ca la Schon am Beerdigungstag und wegen mormântul unui sfânt mucenic. De atun- der damals großen Überflutungen, ci mormântul Episcopului Iuliu Hossu kamen Gläubige vom ganzen Land zum este un loc de continuu pelerinaj, unde Grab, um Blumenkränze hinzustellen, ard lumânări şi îngenunchează mulţi Kerze anzuzünden und wie bei einem credincioşi, cerându-i ajutorul. Hl. Märtyrer zu beten. Seit damals ist das Grab des Bischofs Iuliu Hossu ein stän- diger Wallfahrtsort, wo Kerzen brennen und viele Gläubige sich hinknien, um sei- ne Hilfe zu erflehen. Übersetzung: Pr. Nicolae Stote

- 41 - Intellectus quaerens fidem

Diac. Prof. Dr. Ion Buzaş Andrei Mureşanu şi Imnul Naţional Andrei Muresanu und die rumä- nische Nationalhymne I. Andrei Mureşanu. Portret biografic În cultura românească, Mureşenii I. Andrei Muresanu, Biographisches alcătuiesc precum Cantemireştii, Goleştii Porträt In der Rumanischen Kultur bildet die Familie Muresanu ähnlich wie die Fami- lien Cantemir, Golescu und Vacarescu eine kulturelle Dynastie. Sie stammt aus der Maramuresch (Nord Rumänien) woher auch ihr Name kommt (die ersten Vertreter ihres Stammbaumes zeichne- ten mit Moroseni). Die Familie erscheint verzweigt in zwei Linien: die eine aus Rebrisoara mit Ioan Morosan, Vater von Iacob Muresianu, Gymnasiallehrer und Journalist aus Brasov (Kronstadt), Senior dreier Generationen von Intellek- tuellen. Die andere mit Teodor Morosan Andrei Muresanu (1816-1863) aus Bistrita, von dessen drei Söhnen şi Văcăreştii o dinastie culturală. Origi- einer, Andrei Muresanu (geb. 1816), nari din Maramureş, de unde li se trage der Nationalbarde werden sollte. Verg- şi numele (primii din arborele genealo- lichen mit der vorherigen Linie, werden gic al familiei semnau Moroşeni), ei se auf dieser, nach Andrei Muresanu, keine ilustrează în cultura noastră prin două bemerkenswerten Vertreter der Kultur ramuri: cea din Rebrişoara prin Ioan auftreten, da seine Nachkommen früh Moroşan, tatăl lui Iacob Mureşianu, profe- verstarben. sorul şi gazetarul braşovean, cap de serie In der intellektuellen Biographie des a trei generaţii de cărturari; a doua cea zukünftigen Dichters können drei Stufen din Bistriţa a lui Teodor Moroşan, care, seiner Heranbildung unterschieden wer- între cei trei fii ai săi, va avea şi pe Andrei den: Mureşanu (n. 1816), viitorul bard naţional. 1) Im heimatlichen Bistrita schließt er În comparaţie cu ramura precedentă, la den Schatz der rumänischen Folklore aceasta, după Andrei Mureşanu nu se in sein Herz, und beginnt mit Hilfe eines va înregistra o descendenţă culturală de gelehrten Grenzbeamten Danila Dobas

- 42 - Intellectus quaerens fidem

marcă, urmaşii săi stingându-se pretim- zu studieren, ähnlich wie später George puriu din viaţă. Cosbuc*. Am Piaristengymnasium in Bis- În biografia intelectuală a viitorului poet trita, wo einige Jahrzehnte vorher auch se disting trei trepte ale formării: Gheorghe Sincai** studiert hatte, zeich- 1) În Bistriţa natală îndrăgeşte como- net er sich durch besonderen Fleiß im ara folclorului, studiază, ca mai târziu Lernen aus. George Coşbuc*, cu un grănicer ştiutor 2) Einen wichtigen Meilenstein in de carte, Dănilă Dobaş, şi se distinge seinem Werdegang finden wir in Blaj prin sârguinţa la învăţătură în Gimnaziul (Blasendorf). Einer seiner Biographen piariştilor din Bistriţa unde studiase, cu (I. Ratiu) meint sogar „Andrei Muresa- câteva decenii înaintea lui, şi Gheorghe nu wurde nur von Blaj gebildet“. Diese Şincai**. Assertion ist zu kategorisch, jedoch etab- 2) Un moment important în devenirea lieren sich hier tatsächlich einige Koordi- lui îl reprezintă Blajul. Unul din biografii naten seiner Tätigkeit und seines Oeuv- săi (I. Raţiu) spune chiar că „pe And- res: die Vorliebe für die Geschichte und rei Mureşanu numai Blajul l-a format“. die Sprache der Heimat, die Anregung Aserţiunea este prea categorică, dar * George Cosbuc (1866-1918), achtes der vier- câteva din coordonatele activităţii şi ope- zehn Kinder des rumänischen unierten Priesters rei sale se statornicesc acum: dragostea Sebastian Cosbuc und seiner Ehefrau Maria. Ver- pentru istoria şi limba patriei, imboldul brachte seine Kindheit im Dorfe Hordou, wo seine Mutter ihm die schönsten Märchen erzählte. Groß- * George Coşbuc (1866-1918), al optulea dintre cei er rumänischer Dichter („Dichter der Bauem“). Ab 14 copii ai preotului român unit Sebastian Coşbuc 1916 Titularmitglied der Rumänischen Akademie. şi al Mariei, îşi va petrece copilăria în satul Hor- ** Gheorghe Sincai (1754-1816) rumänischer unier- dou, în tovărăşia basmelor povestite de mama ter Priester, Historiker, Philologe, Schriftsteller und sa. Mare poet român („poetul ţărănimii”), din Übersetzer. Ein Hauptvertreter der so genannten 1916 a fost membru titular al Academiei Române. Siebenbürger Schule (Scoala Ardeleana). Studierte ** Gheorghe Şincai (1754-1816), preot român unit, isto- in Blaj (Blasendorf), Wien und Rom. Als Direktor des ric, filolog, traducător şi scriitor, unul dintre principalii griechisch-katholischen Unterrichtswesens in Trans- reprezentanţi ai Şcolii Ardelene. A studiat la Blaj, Viena silvanien erbrachte er wesent1iche Beiträge zur Ver- şi Roma. Ca Director al învăţământului greco-catolic breitung der Kultur auf dem Lande. Er verfasste die din Transilvania a adus o contribuţie fundamentală erste gedruckte Grammatik der rumänischen Sprache: în acţiunea de răspândire a culturii în mediul rural. A Elementa linguae daco romanae sive valachicae, elaborat prima gramatică tipărită a limbii române: Ele- Wien 1780. Seine ausgedehnten Sprachkenntnisse menta linguae daco-romanae sive valachicae, Viena (Griechisch, Latein, Deutsch, Italienisch, Franzosisch, 1780. Cunoaşterea limbilor (greacă, latină, maghiară, Ungarisch ) sowie seine umfassende Kultur erlaubten germană, italiană, franceză) şi cultura vastă i-au per- es ihm die Stelle des Bibliothekars am Kollegium de mis ocuparea funcţiei de bibliotecar al Colegiului de Propaganda Fide in Rom einzunehmen und die Erlaub- Propaganda Fide din Roma, cu permisiunea de a cer- nis zu erhalten jedwelche Dokumente einzusehen und ceta orice fel de documente. zu durchforschen. - 43 - Intellectus quaerens fidem

creaţiei artistice şi ucenicia în gazetărie zu künstlerischem Schaffen sowie die (elevii Blajului scoteau la începutul dece- Lehre im Journalismus. (Die Schüler niului patru al veacului XIX reviste şcolare aus Blaj brachten am Anfang der vierten manuscrise), cunoaşterea însufleţită a Dekade des XIX ten Jahrhunderts hand- suferinţelor istorice ale Transilvaniei etc. schriftliche Schülerzeitschriften heraus), 3) Cea de-a treia treaptă în formarea sowie die beseelte Kenntnis der histo- rischen Leiden Transsilvaniens usw. 3) Die dritte Stufe in der Heranbildung von Andrei Muresanu wird dargestellt durch seinen ersten Kronstädter Aufent- halt (1838-1850) Zeit in der er als Gym- nasiallehrer und neben seinem Mentor G. Barit*** als Journalist tätig ist. Als Pädagoge tritt er sowohl durch praktische wie auch theoretische Beiträüge hervor (Übersetzung des Buches Das Bild der insgemein schlechten Erziehung). Er wird zweiter Redakteur der Blätter von Barit und betreut allein das Erscheinen der Publikationen während der aus verschie- denen Gründen häufigen Abwesenheiten Gheorghe Sincai (1754-1816) von Barit. Seinerseits kümmert sich Barit um die Vertiefung der Bildung von Andrei lui Andrei Mureşanu o reprezintă prima Muresanu durch Lektüre, indem er ihm perioadă braşoveană (1838-1850), Dichter wie Petrarca, Goethe, Schiller când este profesor şi gazetar alături de oder Herder empfiehlt die dessen eige- Bariţ*, mentorul său. Se ilustrează ca ne Werke beeinflussen werden. In Bra- pedagog atât prin activitatea practică sov (Kronstadt) trifft er auf Schriftsteller cât şi prin contribuţii teoretice (traduce- *** George Barit (1812 -1893), Historiker und Pub1izist * George Bariţ (1812-1893), istoric şi publicist aus Transsi1vanien. Gründer der rumänischen Pres- transilvănean, întemeietorul presei româneşti din se in Transsilvanien. Besuchte die Gymnasien in Blaj Transilvania. A urmat Gimnaziul la Blaj şi Cluj, iar apoi (Blasendorf) und Cluj (Klausenburg) und anschlies- Facultatea de Teologie la Blaj între 1831-1835. Dorind send zwischen 1831-1835 die Theo1ogische Fakultät să urmeze cariera ecleziastică (bunicul şi tătăl lui au in Blaj. Wollte ursprünglich eine geistliche Laufbahn fost preoţi uniţi), s-a decis până la urmă pentru cariera einschlagen (Großvater und Vater waren unierte Pries- didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial ter) entschied sich letztendlich für einen didaktischen Românesc din Braşov. Beruf, am Kronstädter rumänischen Handelslyzeum. - 44 - Intellectus quaerens fidem

rea cărţii Icoana creşterii rele îndeose- aus den Rumänischen Fürstentümern. bi), devine redactorul secund al foilor lui In Gesprächen mit diesen erfährt er vom Bariţ şi, în absenţele repetate din felurite Zeitgeist und seine Gedichte vibrieren motive ale lui Bariţ, se îngrijeşte singur immer mehr durch nationale Akzente. de apariţia publicaţiilor. La rândul său, Hier erlebt er das Revolutionsfieber von Bariţ se îngrijeşte de lecturile lui And- 1848 und erfährt den Glanz der Glorie rei Mureşanu, recomandându-i poeţi ca mit seinem “Widerhall“ der in kurzer Zeit Schiller, Petrarca, Goethe, Herder ce-i Nationalhymne werden sollte. vor înrâuri creaţia proprie. La Braşov Nach 1848 beginnen für Andrei se întâlneşte cu scriitori din principate Muresanu negative Veränderungen im şi convorbirile cu aceştia îl vor pune Lebenslauf, sowohl in Sibiu (Hermann- pe Andrei Mureşanu în curent cu duhul stadt) wie auch in Brasov (Kronstadt). veacului, poezia lui căpătând tot mai vib- Die am wenigsten bekannte Etappe im rante accente naţionale. Aici trăieşte feb- Lebenslauf von Andrei Muresanu ist sei- ra revoluţiei şi cunoaşte strălucirea glo- ne Zeit in Sibiu (Hermannstadt), zwischen riei prin Răsunetul său, devenit în scurtă 1850 und 1861. Hier ist er Übersetzer vreme imn naţional. und Amtsschreiber, Funktionen die den După 1848 pentru Andrei Mureşanu Nationalbarden auf die Kondition eines încep avatarurile biografice: la Sibiu şi la demütigen Tschechowschen Angestellten Braşov. Cea mai puţin cunoscută etapă erniedrigen. Er schlägt schmeichlerische din biografia lui Andrei Mureşanu este cea Töne an, schreibt Widmungen und wird sibiană (1850-1861), când este translator von seinen ehemaligen Kampfgenos- şi concipist gubernial, funcţii ce-l coboară sen wie auch von seinen Vorgesetzten pe bardul naţional la condiţia umilă a unui argwöhnisch betrachtet. Verbittert durch slujbaş cehovian, când lira lui devine konfessionelle Intrigen, Unzufrieden- linguşitoare, scriind o serie de voturi şi heiten und fehlende Erfüllungen in der devoturi şi când, suspectat de vechii săi Familie, fällt er in eine seelische Depres- tovarăşi de luptă şi idealuri şi de superi- sion aus der er sich nicht mehr erholen orii lui, amărât de intrigi confesionale, de wird. Zwei weniger bekannte Dokumente nemulţumiri şi neîmpliniri familiale, cade zeigen dass das Jahr 1854 eine drama- într-o depresiune nervoasă din care nu- tische Episode seiner Hermannstädter şi va mai reveni. Două documente, puţin Zeit darstellt. Auf drängen seiner ortho- cunoscute, vin să ne arate că anul 1854 doxen Ehefrau ersucht Andrei Muresanu reprezintă un episod dramatic din peri- den unierten Metropoliten von Blaj, Al. oada sibiană a poetului. La insistenţele Sterca Sulutiu, um die Erlaubnis seine

- 45 - Intellectus quaerens fidem

soţiei, ortodoxă, Andrei Mureşanu cere Kinder in der Religion ihrer Mutter zu Mitropolitului unit din Blaj, Al. Sterca erziehen. Der hohe Kleriker gibt ihm eine Şuluţiu, îngăduinţa de a-şi creşte copiii scharfe Antwort mit Beispielen aus der în religia mamei. Ierarhul blăjean îi dă Bibel über die Arglist der Frauen. In einer un răspuns casant, cu pilde biblice des- Aussage von Axente Sever* werden die pre viclenia muierii. Într-o mărturie a lui Umstände bekannt unter welchen And- Axente Sever* se arată împrejurările rei Muresanu das Gedicht Elenuta din în care a scris Andrei Mureşan poezia Cetate (Hellenchen aus der Innenstadt) Elenuţa din Cetate precum şi urmările schrieb, sowie die unheilvollen Folgen nefaste pentru poet ale acestei satire. dieser Satire für den Dichter. Die Aver- Aversiunea lui Vasile Ladislau Pop, soţul sion von Vasile Ladislau Pop, Ehemann Elenuţei criticate în poezie - spune Axente des im Gedicht ironisierten Hellenchens Sever - a accentuat depresia lui Andrei - meint Axente Sever - führten zur Vertie- Mureşanu şi i-a grăbit sfârşitul1. Bolnav fung der Depression von Andrei Muresa- şi cu mari temeri pentru viitorul familiei, nu und beschleunigten sein Ende1. Krank se gândeşte o vreme, ca şi alţi ardeleni und stark verunsichert über die Zukunft să treacă Carpaţii cei mândri. Renunţă la seiner Familie, überlegt er eine Zeit lang acest gând şi revine la Braşov, unde Bariţ wie andere Siebenbürger Rumänen auch mai ales încearcă să-i dea sentimentul die stolzen Karpaten zu überschreiten (in încrederii prin reluarea muncii de creaţie, die Donaufürstentümer zu ziehen). Er sugerându-i traduceri din proza istorică gibt diese Gedanken auf und kehrt nach latină, adunându-i poeziile într-un volum, Brasov (Kronstadt) zurück. Hier versucht conferindu-i premiul Astrei, cel dintâi pre- Barit ihm zu seinem Selbstvertrauen miu naţional. Toate aceste manifestări de zurück zu verhelfen durch Wiederauf- simpatie nu pot determina revigorarea nahme seiner schöpferischen Tätigkeit. morală şi artistică a lui Mureşanu, care Er schlägt ihm vor Übersetzungen aus der römischen Geschichtsschreibung

* Ioan Axente Sever (1821-1906), revoluţionar român, * Ioan Axente Sever (1821-1906), rumänischer Revo- născut în Transilvania. A studiat Teologia şi Filoso- lutionär, geboren in Transsilvanien. Nach dem Stu- fia la Blaj, după care s-a mutat la Bucureşti. A luat dium der Theologie und Phi1osophie in Blaj zog er parte la revoluţia de la 1848 din Bucureşti, dar în nach Bukarest wo er an der Revo1ution von 1848 august 1848 s-a întors în Transilvania, unde a par- teilnahm Im August 1848 kehrte er nach Transsilva- ticipat la a treia adunare de la Blaj din septembrie. nien zurück und nahm im September des gleichen 1. Vezi ION BUZAŞI, „Un episod din viaţa lui Andrei Jahres an der dritten Volksversamm1ung von Blaj Teil. Mureşanu”, în Transilvania 6 (1982) 45 1. Siehe ION BUZAS1, „Un episod din viata lui Andrei Muresanu (Eine Episode aus dem Leben von Andrei Muresanu), in Transilvania 6 (1982) 45. - 46 - Intellectus quaerens fidem

tot mai înnegurat sufleteşte, ca şi Avram vorzunehmen, sammelt seine Gedichte Iancu** în Apuseni, se stinge în 1863. in einem Band und verleiht ihm den Astra - Preis (erster Nationalpreis). All diese II. Imnul. Repere de istorie şi teorie Sympathiebezeigungen können And- literară rei Muresanu jedoch weder moralisch Imnul este una dintre cele mai vechi noch künstlerisch aufrichten. Er versinkt poezii lirice. Îşi are „originea în epocile genau wie Avram Iancu** in den West- cele mai îndepărtate şi a fost inspirat la karpaten in seelische Verdüsterung und început de un viu sentiment de admiraţie stirbt 1863. faţă de frumuseţile universului“2. Proba- bil este chiar forma primară a poeziei, II. Die Hymne. Literaturgeschicht- deoarece unele dintre cele mai vechi texte liche und -theoretische Richtpunkte din literatura universală au o tonalitate Die Hymne zählt zu den ältesten imnică: Vedele din literatura sanscrită, lyrischen Gedichtformen. „Ihr Ursprung Psalmii din Biblie. Numele acestei specii reicht in die Entferntesten Epochen literare este de origine greacă: hymnos zurück und hatte anfänglich ein tiefes – cântec de biruinţă. În literatura antică Gefühl der Bewunderung für die Schön- grecească i se conturează specificul şi heiten des Universums zur Quelle der cunoaşte o largă diversificare: peonul, Inspiration“2. Wahrscheinlich ist sie sogar imnul închinat lui Apollo (sau imnul mis- die Primärform der Dichtkunst, da einige tic); ditirambul, imnul închinat zeului Dyo- der ältesten Texte der Universalliteratur nisos, zeul vinului la serbările dionisiace, hymnische Klänge aufweisen wie z.B. die imnul de biruinţă, imnul erotic etc. Alceu, Weda im Sanskrit, oder die Psalmen der Pindar, Orfeu şi Sapho sunt autorii unor Bibel. Der Name dieser Literaturgattung asemenea imnuri. În literatura medievală kommt aus dem griechischen hymnos este preponderent imnul mistic (chiar şi was soviel wie Siegesgesang bedeutet. în literatura Renaşterii, multe pagini ale In der griechischen Literatur der Antike Divinei Comedii de Dante au o tonalitate bildet sich die Eigenart und eine breite imnică), iar în literatura modernă, imnul ** Avram Iancu (1824- 1872) Rechtsanwalt aus ** Avram Iancu (1824-1872), avocat transilvănean Transsilvanien. Spielte eine wichtige Rolle in der care a jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 Revolution von 1848 in Transsilvanien. War der din Transilvania. A fost conducătorul Tării Moţilor în Anführer im Land der Motzen 1849 und Befehlsha- anul 1849, calitate în care a comandat armata româ- ber der Armee der Rumänen in Transsilvanien die nilor transilvăneni, cu ajutor austriac, împotriva tru- mit Hilfe der Osterreicher gegen die Ungarischen pelor revoluţionare maghiare ale lui Lajos Kossuth. Revolutionstruppen von Lajos Kossuth kämpften. 2. Dicţionar de terminologie literară, Bucureşti 1970, 2. Dictionar de terminologie literara, Bucuresti 1970, 174. 174 . - 47 - Intellectus quaerens fidem

capătă sensul unei meditaţii solemne Diversifikation der Hymne heraus: der în care invocaţia iniţială era numai un Päan, Hymne zu Ehren von Apollon oder pretext. Când „materia de inspiraţie a mystische Hymne, die Dithyrambe zu fost patriotismul, marile evenimente din Ehren des Weingottes Dyonisos vorge- istoria unei ţări“3, faptele slăvite ale unor tragen bei den Dyonisischen Feiern, Sie- suverani, apar imnurile naţionale sau geshymnen, Liebeshymnen usw.. Verfas- imnurile de stat. Dacă facem abstracţie ser solcher Hymnen sind Alkaios, Pindar, de celebrele cântece populare de slavă, Orpheus und Sappho. In der Literatur închinate unor voievozi glorioşi (Ştefan des Mittelalters sind mystische Hymnen cel Mare, Mihai Viteazul), putem conside- vorherrschend (selbst in der Literatur der ra că „încercările de realizare a unui imn Renaissance, weisen viele Seiten von naţional datează de pe vremea lui Alex- Dantes Göttlicher Komödie hymnische andru Ioan Cuza (1859-1866)“*, când Klänge auf), und in der modernen Litera- compozitorul Francisc Caudella a reali- tur erhält die Hymne den Sinn einer fei- zat un Imn român pe versuri de M. Cor- erlichen Meditation in der die ursprüng- nea. Nu s-a impus însă fiindcă textul era liche Invokation nur noch als Vorwand „lipsit de inspiraţie“, iar melodia - „rece, erscheint. Als „die großen Ereignisse fără colorit, fără putere de pătrundere, in der Geschichte eines Landes und de asimilare cu simţirea românească, de der Patriotismus zur Inspirationsquelle aceea, cu toate preconizările încercate, wurden“3, sowie die Ruhmestaten von n-a putut să dăinuiască“4. Herrschern, erscheinen die National- hymnen oder Staatshymnen. III. Un imn care ne-a însoţit istoria Wenn man von den berühmten volks- Poezia Un răsunet cunoscută sub tümlichen Lobliedern zu Ehren glor- numele Deşteaptă-te, române!, reprezintă reicher Landesfürsten absieht (Stefan culmea creaţiei poetice a lui Andrei der Große, Michael der Tapfere), kann Mureşanu. A spus-o cu recunoscuta-i man annehmen dass „die Versuche zu einer Nationalhymne aus der Zeit von Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)* stam- 3. Dicţionar de termeni literari, Bucureşti 1976, 212 * Alexandru Ioan Cuza sau Alexandru Ioan I men“, als der Komponist Francisc Cau- (1820-1873) a fost fondatorul României moder- 3. Dictionar de termeni literari,Bucuresti 1976, 212 ne prin înfăptuirea Unirii Principatelor Române * Alexandru Ioan Cuza oder Alexandru Ioan I (der Ers- (1859) şi primul domn al României (1859-1866). te) (1820-1873),Gründer des modernen Rumäniens, 4. M. Gr. POSLUŞNICU, Istoria muzicii la români. De durch die Vereinigung der rumänischen Donaufürs- la renaştere până-n epoca de consolidare a culturii tentümer (1859) und erster Landesfürst des vereinten artistice, Bucureşti 1928, 566 Rumänien (1859-1866).

- 48 - Intellectus quaerens fidem

autoritate critică Titu Maiorescu**: „And- della eine Rumänische Hymne auf einen rei Mureşanu a scris multe versuri, dar Text von M. Cornea schuf. Diese Hymne a făcut o singură poezie: Deşteaptă-te, konnte sich jedoch nicht durchsetzen da române“5. Ulterior, profesorul clujean Gh. der Text „inspirationslos“, und die Melo- Bogdan-Duică dezvoltă ideea maestrului die „kalt und farblos waren, unrührsam într-un şir de metafore: „Răsunetul este o für rumänisches Empfinden“, weshalb ihr surprindere între poeziile lui, o columnă denn, trotz aller versuchten Maßnahmen pe nişte ruine, un palmier într-un pustiu, keine Dauer beschieden war4. un cedru într-un pâlc de fagi“6. A apărut în Foaie pentru minte, inimă III. Eine Hymne die uns durch die şi literatură, nr. 25 (21 iunie 1848) Geschichte begleitete alături de prima parte a Proclamaţiei Das Gedicht Ein Widerhall bekannt de la Izlaz, publicată cu titlul Manifestul auch unter dem Titel Wach auf Rumäne! Ţării Române, fapt semnificativ pentru stellt den Gipfel des poetischen Schaf- reprezentanţii revoluţiilor de la 1848 din fens von Andrei Muresanu dar. Diese Ţara Românească şi Transilvania. (Versi- Aussage verdanken wir Titu Maiorescu**, unea din publicaţia braşoveană prezintă anerkannte Autorität der rumänischen unele deosebiri faţă de ediţia princeps, Literaturkritik: „Andrei Muresanu schrieb Din poesiele lui Andreiu Murăşan, viele Verse aber nur ein einziges Gedicht: Braşov, 1862, şi faţă de ediţiile ulteri- Wach auf Rumäne“5 . Später entwickelt oare). Aceeaşi revistă braşo-veană publi- Prof. Gh. Bogdan-Duica aus Cluj (Klau- case cu o lună înainte, în nr. 21 (din 24 senburg) die Idee des Meisters in einer mai), poezia lui Vasile Alecsandri*, Către Reihe von Metaphern: „Der Widerhall ist eine Überraschung unter seinen Gedich- ** Titu Liviu Maiorescu (1840-1917) academician, ten, eine Säule inmitten von Ruinen, eine avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, ped- agog, politician şi scriitor român, prim-ministru al Palme in der Wüste, eine Zeder in einem României între 1912 şi 1914, ministru de interne, 4. M. Gr. POSLUSNICU, Istoria muzicii la roma- membru fondator al Academiei Române, personalitate ni, De la renastere pana-n epoca de consoli- remarcabilă a României la sfârşitul sec. al XIX-lea şi dare a culturii artistice, Bucuresti 1928, 566. începutului sec. XX. ** Titu Liviu Maiorescu (1840-1917), Akademiemitglied, 5. T. MAIORESCU, Critice, Bucureşti 1966, 120 Rechtsanwalt, Literaturkritiker, Essayist, Ästhetiker, Phi- 6. Gh. BOGDAN-DUICĂ, Studii şi articole, Bucureşti losoph, Pädagoge, und rumänischer Schriftsteller. Pre- 1975, 86. mierminister Rumäniens zwischen 1912-1914, Innenmi- * Vasile Alecsandri (1821-1890), poet, dramaturg, nister, Gründungsmitglied der Rumänischen Akademie. folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician Bemerkenswerte Person1ichkeit im Rumänien des român, membru fondator al Academiei Române, ausgehenden XIX und beginnenden XX Jahrhunderts. creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice 5. T. MAIORESCU, Critice, Bucuresti 1966, 120. în România. - 49 - Intellectus quaerens fidem

români (devenită Deşteptarea României). Buchenhain“6. O posibilă explicaţie a titlului: prin ideile Das Gedicht erschien in Foaie pentru exprimate, poezia lui Andrei Mureşanu minte inima si literatura (Blatt für Ver- se aseamănă cu Deşteptarea României, stand, Herz und Literatur), Nr. 25 (21 ea putând fi considerată un ecou, un Juni 1848 ) neben dem ersten Teil der răspuns sau un răsunet ardelean al poe- Proclamatia de la Izlaz veröffentlicht ziei bardului de la Mirceşti. Se obişnuiau unter dem Titel Manifestul Tarii Romane în epoca paşoptistă asemenea parafraze (Manifest des rumänischen Donaufürs- poetice (de exemplu, după apariţia Horei tentums), kennzeichnende Tatsache für Unirii, Cezar Bolliac publica Răsunet la die Vertreter der Revolution von 1848 Hora Unirii a d-lui Vasile Alecsandri). aus den Rumänischen Fürstentümern Poezia, într-adevăr nemuritoare, a und Transsilvanien. (Die Version aus intrat în fondul de aur al liricii patriotice der Kronstädter Veröffentlichung enthält româneşti, alături de Hora Unirii, Scri- einige Unterschiede im Vergleich zur soarea III, Oltul, Limba noastră, Inscripţie Erstausgabe, Din poesiele lui Andreiu pe piatra de hotar ş.a. Murasan, Brasov, 1862, und zu späteren Dar poezia este cunoscută mai ales Ausgaben). Die gleiche Kronstädter Zeit- cu titlul începutului abrupt ciceroni- schrift hatte einen Monat vorher in ihrer an: Deşteaptă-te, române!, pentru că Nr. 21 vom 24 Mai das Gedicht An die - ne spune Nicolae Bălcescu în studiul Rumänen später bekannt als Erwachen „Mişcarea românilor din Ardeal, la 1848 Rumäniens von Vasile Alecsandri*** ver- - una din faptele cele mai minunate ale öffentlicht. acestui minunat al XlX-lea veac fără Eine mögliche Erklärung dieses Titels: îndoiala că e deşteptarea naţionalităţii durch die ausgedrückten Ideen ähnelt române din Ardeal (s.n.), după un somn das Gedicht von Andrei Muresanu mit greu dintr-un jug ce de o mie de ani o Erwachen Rumäniens und kann als ein împovăra“7. Imperativul supratitlului a Echo, eine Antwort oder ein transsilva- putut fi inspirat fie de poezia lui Alec- nischer Widerhall des vom Barden aus sandri, fie, mai degrabă, de articolul- Mircesti verfassten Gedichtes betrach- program al Gazetei de Transilvania care 6. Gh. BOGDAN-DUICA, Studii si articole, Bucuresti cuprinde acest îndemn: „deşteaptă- 1975, 86 te şi tu, române, păşeşte împreună *** Vasile Alecsandri (1821-1890) großer rumänischer cu noi, primeşte şi cultivă în inima ta Dichter, Folklorist, Politiker, Minister, Diplomat, Grün- 8 dungsmitglied der Rumänischen Akademie, Begrün- iubirea de dulcea noastră patrie . Suges- der des rumänischen Theaters und der dramatischen 7. N. BĂLCESCU, Scrieri istorice, Craiova, s.a., 197 Literatur in Rumänien.

- 50 - Intellectus quaerens fidem

tia - credem noi - putea veni şi dintr-un tet werden. In der Epoche der Revolu- fragment al Hronicii… lui Şincai, carte tion von 1848 waren solche poetischen de căpătâi pentru generaţia paşoptistă Paraphrasierungen üblich. So z.B. ver- transilvană, în care, comentând pilduitor öffent1ichte Cezar Boliac (rumänischer tiraniile lui Despot în Moldova, cărturarul Dichter aus dem Donaufürstentum iluminist se adresează retoric neamului Moldau, 1813-1881), nach der Veröf- său: „Deşteaptă-te, drept aceea, o iubite fentlichung der Hora Unirii, (Reigen der neam al meu, şi ai minte!“9. Vereinigung) von Vasile Alecsandri, die Unei poezii atât de cunoscute nu putea Paraphrasierung Rasunet la Hora Unirii să nu i se atribuie şi o geneză cvasi- a d-lui Vasile Alecsandri, Widerhall zum legendară, perpetuată de tradiţie, dar Reigen der Vereinigung des Herrn Vasile neatestată documentar. Potrivit acestei Alecsandri. tradiţii, Andrei Mureşanu se simţea, într- Das unsterbliche Gedicht von Andrei o dimineaţă din luna mai a anului 1843, Muresanu ist in den goldenen Schatz der „împins ca de o putere nevăzută spre rumänischen patriotischen Lyrik einge- vârful muntelui Tâmpa din Braşov. Urca gangen neben Hora Unirii, Scrisoarea III, potecile piciorului de munte ca târât de-o Oltul, Limba noastra, Inscriptie pe piatra vrajă, tot mai sus, mereu mai sus, spre de hotar, und andere (Reigen der Vereini- tăria cerului. Sosit pe cea mai înaltă cul- gung, Dritter Brief! - geniale dichterische me a Tâmpei, privi Braşovul încă adormit. Schöpfung des größten rumänischen Se uita spre Şcheiul românesc. Se gândi Dichters Mihail Eminescu, behandelt cu amar la poporul robit şi la neputinţa den rumänischen Widerstand gegen lui de a-i putea fi de vreun folos. Mintea die osmanische Unterdrückung, der Alt i se duse spre robia de odinioară a altor - Fluss in Rumänien, Unsere Sprache, popoare. Fără vrere se gândi şi la lite- Inschrift auf einem Grenzstein). ratura neamurilor din vremurile vechi şi Das Gedicht wurde insbesondere mit se hotărî ca, precum Moise odinioară a seinem abrupt-ciceronischen Beginn als dat poruncile Decalogului, tot astfel să Titel: Wach auf Rumäne! bekannt weil întocmească şi el pentru români nişte - wie uns Nicolae Balcescu in seiner «legi» de reînnoire, de redeşteptare, de Studie Die Bewegung der Rumänen in chemare la o nouă viaţă“10. Mai plauzibile Transsilvanien um 1848 mitteilt, „eines der wunderbarsten Geschehnisse dieses 8. VASILE NETEA, Din activitatea lui Andrei Mureşanu la Braşov, extras din Cumidava, 1973, 668. wundervollen XIX-ten Jahrhunderts zwei- 9. ION BUZAŞI, “O nouă ipoteză asupra poeziei Un fellos die Erwachung der rumänischen răsunet”, în ziarul Unirea, an. XII, 1979. Nation in Transsilvanien war, nach einem

- 51 - Intellectus quaerens fidem

în privinţa genezei poeziei sunt mărturiile schweren Schlaf in tausendjähriger soţiei poe-tului. După Adunarea de Unterjochung“7. Das Imperativ dieses pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, Andrei Übertitels konnte von dem Gedicht V. Mureşanu s-a întors la Braşov într-o Alecsandris inspiriert sein, eher jedoch evidentă febră creatoare: „El nu s-a cul- von einem programmatischen Artikel cat, ci s-a aşezat la masa de scris şi a der Gazeta Transilvaniei der die Anre- scris până târziu ce se făcuse ziuă, mai gung enthält: wache auf auch du Rumä- sculându-se din când în când de la masă ne, schreite mit uns, nimm auf in dein şi plimbându-se prin odaie, citind ceea Herz und pflege da die Liebe zu unserer ce scrisese. Erau strofe din Deşteaptă- süßen Heimat8. Die Idee glauben wir te, române“11. - könnte auch aus einem Fragment der Chronik von Sincai stammen, gewisser- maßen der Leitfaden in Transsilvanien für die Generation um 1848, in dem der zur Aufklärung gehörende Verfasser sich rhetorisch an sein Volk wendet, kom- mentierte Beispiele der Tyranneien von Despot Voda (despotischer Landesfürst im rumänischen Fürstentum Moldau) präsentiert und seinem Volk zuruft: „des- După redactarea poeziei, în timpul halb erwache du mein geliebtes Volk und obişnuitei plimbări de după amiază în sei venünftig!“9. tovărăşia lui Bariţ, Andrei Mureşanu, cu Es war unausbleiblich dass einem un aer preocupat, îi destăinuie că are să- so bekannten Gedicht nicht auch eine i citească ceva. După lectura pasionantă quasi legendäre Entstehungsgeschichte a poeziei, Bariţ îşi aminteşte următoarea zugeschrieben wurde, die durch Tradi- convorbire: tion überliefert, nicht jedoch urkundlich „- Oare cenzura ce va zice? bestätigt ist. Nach dieser Tradition, fühl- -Vom cerca într-un noroc. Cenzorul cel te sich Andrei Muresanu eines Morgens mare va pleca peste câteva zile de acasă. 7. N. BALCESCU: Scrieri istorice, Craiova, s.a, 197. Numai câteva zile să mai aşteptăm. 8. VASILE NETEA, “Din activitatea lui Andrei Muresa- nu la Brasov” (Aus der Aktivität von Andrei Muresanu in 10. Apud I. POPESCU-BĂJENARU, „Cum a scris Kronstadt), extras (Excerpt) din Cumidava, 1973, 668. Mureşanu Marşul anului 1848”, în Cartea omului 9. ION BUZASI, „O noua ipoteza asupra poeziei Un matur, Bucureşti 1925, 774 rasunet“ (ein neuer Ansatz über das Gedicht der 11. JOE GHERMAN, “Geneza unui imn”, în Astra, 6 Widerhall), in der Zeitung Unirea Jahr XII, 1979. (1966) 7. - 52 - Intellectus quaerens fidem

- Până atunci doară-i voi afla o arie. im Mai des Jahres 1843 „wie von einer - Prea bine. La revedere“12. unsichtbaren Kraft, auf die Bergspitze Prima variantă a Răsunetului ar fi der Zinne in Kronstadt empor getragen. avut zece strofe; dar, citită prietenilor Er stieg die Pfade am Fuße des Berges hoch wie von einem Zauber geleitet, empor zur Kraft des Himmels. Auf der höchsten Spitze der Zinne angelangt betrachtete er das noch schlafende Kron- stadt. Er blickte auf den rumänischen Stadtteil Schei. Mit Bitterkeit dachte er an sein unterjochtes Volk das ihm keine Hilfe leisten konnte. Seine Gedanken flogen zu anderen unterjochten Völkern der Vergangenheit. Ohne zu wollen kam ihm die Literatur der alten Völker in den Sinn und er entschloss sich, ähnlich wie Moses in Urzeiten seinem Volk die zehn Gebote gab, seinem Rumänischen Volk «Gesetze» der Erneuerung, des Wie- dererwachens, und den Aufruf zu einem neuen Leben zu geben“10. Wahrschein- licher im Bezug auf das Entstehen des Gedichtes sind die Aussagen der Ehefrau des Dichters. Nach der Volksversamm- George Barit (1812-1893) lung auf dem Freiheitsfeld in Blaj (Bla- braşoveni, printre care şi Bariţ, acesta ar sendorf), kehrte Andrei Muresanu erfasst fi obiectat că ideea închegată în versuri von einem offensichtlichen Schaffens- este necompletă: „Poporul are nevoie de fieber nach Kronstadt zurück: „Er ging capi. Oaste fără comandanţi nu se poa- nicht zu Bett sondern setzte sich an den te!“13. Şi, la sugestia lui Bariţ, poetul a Schreibtisch und schrieb bis spät in den adăugat cea de-a unsprezecea strofă: Tag hinein, stand ab und zu auf, schritt Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea durch den Raum und las was er soeben 12. G. BARIŢ, Părţi alese din Istoria Transilvaniei, vol. 10. Apud I. POPESCU-BAJENARU, „Cum a scris III, Sibiu 1981, 245. Muresanu Marsul anului 1848“, (Wie Muresanu den 13. I. POPESCU BĂJENARU, „Cum a scris Mureşanu Marsch des Jahres 1848 schrieb), in Cartea omului Marşul anului 1848”, 775. matur, Bucuresti 1925, 774. - 53 - Intellectus quaerens fidem

e creştină, geschrieben hatte. Es waren Strophen Deviza-i libertate, şi scopul ei pre- aus Wache auf Rumäne“11. asânt, Nach der Abfassung des Gedichtes, Murim mai bine-n luptă, cu glorie während eines üblichen Nachmittags- deplină, -Spazierganges in der Begleitung von Decât să fim sclavi iarăşi, în vechiul Barit, vertraute Andrei Muresanu, ganz nost‘ pământ! eingenommen, diesem mit dass er ihm etwas vorlesen möchte. Nach der lei- Poezia s-a răspândit cu iuţeala fulgeru- denschaftlichen Lektüre des Gedichtes lui. În timp de o lună de zile, după cele opt findet eine Unterredung statt die Barit fol- sute de exemplare în câte apărea Foaia gendermaßen in Erinnerung behält: pentru minte, inimă şi literatură, tineretul „- Was die Zensur wohl sagen wird? braşovean o copiază în mii de exemplare. - Wir werden unser Glück versuchen. Ea este adoptată ca imn al revoluţionarilor Der Hauptzensor verreist nach einigen români de la 1848. În tabăra lui Avram Tagen von zuhause. Wir müssen nur Iancu - ne spune Bălcescu – „cu toţii, juni, einige Tage warten. bărbaţi şi bătrâni se puneau de făceau să - Bis dahin werde ich wohl eine Melo- răsune văile munţilor de cântări de vite- die finden. jie şi de naţionalitate, mai cu seamă de - Sehr wohl. Auf Wiedersehen“12 . acea puternică şi frumoasă Marseilleză Die erste Variante des Widerhalls hatte a d-lui Andrei Mureşanu «Deşteaptă-te, angeblich zehn Strophen. Beim Vortrag române, din somnul cel de moarte»“14. vor den Kronstädter Freunden, unter Bălcescu, cel dintâi, o numeşte Marseil- welchen auch Barit, bemängelte dieser leza românilor şi această caracterizare dass die in Versen geschmiedete Idee va fi utilizată frecvent când va fi vorba unvollständig sei: „Das Volk braucht Füh- de poezia Deşteaptă-te, române, care a rungskräfte. Ein Heer ohne Befehlshaber devenit apoi, cum se spune, un cântec gibt es nicht!“13. Und auf die Bemerkung care ne-a însoţit istoria în toate momen- von Barit, fügte der Poet die elfte Strophe tele cruciale, un cântec fără moarte, căci hinzu: dacă un glonte sau o săgeată au putut 11. JOE GHERMAN, „Geneza unui Imn“ amuţi, uneori, gura care cânta, niciodată (Genese einer Hymne), in Astra, 6 (1966) 7. n-a fost ucis, n-a putut fi ucis zborul unui 12. G.BARIT, Parti alese din istoria Transilvaniei cântec. (Ausgewählte Teile aus der Geschichte Transsil- vaniens) vol. III, Sibiu (Hermannstadt) 1981, 245. 14. N. BĂLCESCU, Mişcarea românilordin Ardeal la 13. POPESCU BAJENARU, „Cum a scris Muresanu 1848, în vol. cit., 113 Marsul anului 1848“, 775

- 54 - Intellectus quaerens fidem

Puţine poezii din literatura noastră au Priester mit dem Kreuze voran! denn inspirat judecăţi critice atât de entuzias- es ist ein christliches Heer / Die Devise te. De la George Bariţ şi Titu Maiorescu ist Freiheit und der Zweck ist heilig / Wir până la George Călinescu* şi Olimpiu sterben lieber Ruhmbeladen im Kampf / Boitoş ele constituie un semnificativ flo- Als weiter Sklaven zu sein auf unserer rilegiu critic: angestammten Erde George Bariţ: „Deocamdată eu îmi dau Das Gedicht verbreitete sich mit Win- deseile. Neben den achthundert Exemp- laren des Blattes Foaie pentru minte inima si literatura wird es von der Kronstädter Jugend tausendfach handgeschrieben kopiert, verteilt und als Hymne der rumä- nischen Revolutionäre von 1848 ange- nommen. „Im Feldlager von Avram Iancu - überliefert uns Balcescu - brachten alle, Jugend, Männer und Alte die Berge zum dröhnen durch Ihren Gesang von Natio- nalen - und Heldenlieder insbesondere diese starke und schöne Marseillaise des Herrn Andrei Muresanu «Wache auf Rumäne aus dem Todesschlaf»“14 . Bal- cescu war der erste der das Gedicht Mar- seillaise der Rumänen nannte und diese Darstellung sollte weiterhin oft gebraucht werden wenn es um das Gedicht Wache Avram Iancu (1824-1872) auf Rumäne ging, das dann wie man sagt, la locul acesta părerea că, dacă acest ein Lied wurde das unsere Geschichte in bărbat nu ar fi conceput, cântat şi scris allen entscheidenden Momenten beglei-

* George Călinescu (1899-1965), critic, istoric literar, tete, ein unsterbliches Lied, denn, wenn scriitor, publicist, academician român, personalitate manchmal ein Pfeil oder eine Kugel enciclopedică a culturii şi literaturii române, de ori- einen singenden Mund zum stillschwei- entare, după unii critici, clasicizantă, după alţii doar gen bringt, den Flug eines Liedes kann italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanţi critici literari români 14. N. BALCESCU, Miscarea romanilor din Ardeal la din toate timpurile, alături deTitu Maiorescu şi Eugen 1848 (Die Bewegung der Rumänen um 1848 in Sie- Lovinescu. benbürgen), 113

- 55 - Intellectus quaerens fidem

nimic altceva mai bun în toată viaţa sa niemand umbringen. decât cele 11 strofe din 1848, care poartă Wenige Gedichte der Rumänischen titlul modest Un răsunet şi se începe Literatur haben solche enthusiastische Deşteaptă-te române din somnul cel de Kritiken inspiriert. Von George Barit und moarte, în care te-adânciră barbarii de Titu Maiorescu bis hin zu George Caline- tirani, imortalitatea sa la naţiunea din- scu* und Olimpiu Boitos bilden diese ein coace de Carpaţi i-ar fi asigurată“. bedeutendes kritisches Florilegium: Iosif Sterca Şuluţiu: „Pe cât timp va suna George Barit: „Vorerst äußere ich o vorbă românească pe acest pământ, hier meine Meinung dass dieser Mann, udat de sângele şi lacrimile străbunilor, auch wenn er in seinem ganzen Leben coardele rupte pururea vor vibra şi vor nichts besseres erdacht, gesungen oder răsuna Deşteaptă-te, române“. geschrieben hätte als die 11 Strophen Octavian Goga**: „Deşteaptă-te von 1848, die den bescheidenen Titel române a fost trâmbiţa fermecată prin Ein Widerhall tragen und mit Wache auf care anul patruzecişiopt al neamului Rumäne aus dem Todesschlaf in den românesc şi-a strigat lumii avântul său dich tyrannische Barbaren versenkten spre ideal… expresia de înalt talent beginnen, er sich die Unsterblichkeit bei literar a curentului ce îndruma literatura der Nation diesseits der Karpaten sicher- ardeleană în acest timp“. te“. Olimpiu Boitoş: „Un răsunet, imnul Iosif Sterca Sulutiu: „so lange auf die- cunoscut îndeobşte sub titlul Deşteaptă-te ser Erde ein rumänisches Wort erklingen române… este nu numai cea mai izbutită wird, getränkt vom Blut und den Tränen din poeziile lui Mureşanu ca versificaţie şi der Ahnen, werden die stets zerrissen suflu poetic în genul eroic, ci şi o poemă gewesenen Saiten schwingen und es reprezentativă, un summum al operei wird ertönen Wache auf Rumäne“. sale cele mai caracteristice: poezia cu Octavian Goga**: „Wache auf Rumä- substrat patriotic şi naţional“. ne war die verzauberte Posaune durch Comparată şi comparabilă cu Marseil- die das Rumänische Volk, um 1848 , der leza lui Rouget de Lisle, poezia lui Andrei * George Calinescu (1899-1965), Literaturkritiker und Mureşanu a fost considerată la început, historiker, Schriftsteller und Publizist. Mitglied der ca specie literară, marş. Denumirea de rumänischen Akademie, vielseitige Persönlichkeit der marş a fost concurată de cea de imn 15. Rumänischen Literatur und Kultur, von verschiedenen Kritikern unterschiedlich eingeordnet. Nach einigen klassizistischer Richtung, nach anderen humanistisch ** Octavian Goga (1881-1938), poet, academician şi und panitalienisch. Zusammen mit Titu Maiorescu und politician român, prim-ministru al României în perioa- Eugen Lovinescu wichtigster rumänischer Literatur- da 28 decembrie 1937 – 11 februarie 1938. kritiker. - 56 - Intellectus quaerens fidem

Această concurenţă este, în fond, Welt die Begeisterung für seine Ideale explicabilă, prin interferenţele dintre cele bekannt gab, ein Ausdruck des hohen două specii literare: ca şi marşul, imnul, literarischen Talentes der Strömung die în varianta lui de imn naţional, este de damals die Literatur in Transsilvanien inspiraţie patriotică. Ambele sunt aso- leitete“. ciate cu o arie muzicală ce potenţează Olimpiu Boitos: „Ein Widerhall, die caracterul lor mobilizator, angajant. Tex- allgemein unter dem Titei Wache auf tul marşurilor nu a fost, de obicei, destinat Rumäne bekannte Hymne, ist nicht nur acestui scop, ci a fost adaptat, datorită das in Versifikation und poetischem tonului lor direct, agitatoric. În cazul imn- Geist im heroischen Genre gelungenste urilor (ne gândim la im¬nurile naţionale) Gedicht von Muresanu, sondern auch care exprimă unitatea de voinţă a unui eine repräsentative Dichtung, ein Sum- popor, textul este adeseori gândit în mum bonum seiner kennzeichnendsten funcţie de o muzică adecvată. Werke: Gedichte mit patriotischem und Un răsunet este un imn patriotic. Pen- nationalen Charakter“. tru deşteptarea naţiunii române, poetul Vergleichbar und verglichen mit der caută îndemnuri în evocarea trecutu- Marseillaise von Rouget de Lisle, wurde lui istoric, produsă, ca la reprezentanţii das Gedicht dem Genre Marsch zuge- Şcolii Ardelene, de conştiinţa originii ordnet, was jedoch mit der Zuordnung nobile, romane: zum Genre Hymne konkurrierte15. Diese Konkurrenz ist eigentlich erklärbar durch Acum ori niciodată, să dăm dovezi la die Interferenz beider Literaturgattungen: lume ebenso wie der Marsch hat auch die Că-n aste mâni mai curge un sânge de Hymne, in ihrer Variante als National- roman hymne, patriotische Gefühle als Inspirati- Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu onsquelle. Beide werden von einer Melo- fală-un nume die begleitet die den mobilisierenden, Triumfător în lupte, un nume de Trai- verpflichtenden Charakter ihrer Aussage an. noch verstärkt. Der Text von Märschen ist gewöhnlich nicht für solche Zwecke Mândria naţională este potenţată de ** Octavian Goga (1881-1938), rumänischer Dichter, măreţia trecutului: Priviţi măreţe umbre, Politiker und Akademiemitglied. Rumänischer Pre- mierminister zwischen 28.12.1937 und 11.02.1938 15. MIHAI ZAMFIR, Un imn romantic (Deşteaptă-te, 15. MIHAI ZAMFIR, “Un imn romantic (Desteapta-te române), în Din secolul romantic, Bucureşti 1989, romane)”, in Din secolul romantic, Bucuresti 1989, 198-205. 198-205.

- 57 - Intellectus quaerens fidem

Mihai, Ştefan, Corvine. Pentru o nouă gedacht und wird entsprechend ihrem perioadă de glorie a poporului român sunt agitatorischen, direkten Ton adaptiert. Im invocate năzuinţele vitale ale existenţei Falle von Hymnen (wir denken hier an unei naţiuni: libertatea: Dar noi pătrunşi Nationalhymnen), die die Willenseinheit la suflet de sânta libertate; unitatea eines Volkes ausdrücken, wird der Text naţională: O mamă văduvită de la Mihai oft in Abhängigkeit von einer passenden Cel Mare / Pretinde de la fiii-şi, azi mână Melodie verfasst. d-ajutori. Imaginea mamei văduvite, care Ein Widerhall ist eine patriotische tânjeşte după unitatea naţională este o Hymne. Um die Rumänische Nation zu metaforă-personificatoare ce sugerează wecken sucht der Poet Impulse durch asociaţia cu Cântarea României de Alecu heraufbeschwören der glorreichen Ver- Russo. Citând sursele de inspiraţie pen- gangenheit, wie bei allen Vertretern der tru Cântarea României, istoricul literar şi Scoala Ardeleana (Siebenbürger rumä- folcloristul P. Caraman numeşte alături nische Schule), ist dieses das Bewusst- de textele biblice şi imnul lui Andrei sein der edlen römischen Abstammung: Mureşanu16. Unirea românilor este văzută Jetzt oder nimmermehr soll`n wir der de către poetul ardelean dintr-o largă Welt beweisen / Dass Römerblut in uns- perspectivă naţională. În acest sens este ren Adern fließt / Dass wir in unsren Her- revelatoare comparaţia făcută de Coşbuc zen mit Stolz den Namen wahren / Des între poeziile Marşul oştirii române de Siegers in den Schlachten, den Namen Vasile Cârlova, Deşteptarea României von Trajan. de Vasile Alecsandri şi Un răsunet de Der Nationale Stolz wird potenziert Andrei Mureşanu: „Toţi trei poeţii cer întâi von der Größe der Vergangenheit: seht de toate unire, dar o înţeleg în trei feluri: hin grandiose Schatten Mihai, Stefan, Cârlova apelează mai ales la unirea par- Corvine (berühmte rumänische Landes- tidelor din Muntenia, Alecsandri mai ales fürsten, bekannt insbesondere durch la unirea principatelor, iar Mureşanu la ihren Widerstand gegen die osmanische unirea în cuget şi simţiri a românilor din Unterdrückung). Für eine neue glorreiche patru unghiuri 17. În rândul virtuţilor rege- Zeit des Rumänischen Volkes wird auf neratoare sunt invocate apoi patriotismul die grundlegenden Notwendigkeiten şi dragostea de limbă: der Existenz einer Nation hingewiesen: „N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui Freiheit: Wir aber durchdrungen in der 16. Vezi Revista de etnografie şi folclor, t. 34, nr. Seele von heiliger Freiheit; Nationale 1/1989. Einheit: eine seit Michael dem Tapferen 17. GEORGE COŞBUC, „Cele trei marşuri”, în Tribu- verwitwete Mutter verlangt von ihren na poporului 6 (1897) 3. - 58 - Intellectus quaerens fidem

orbire, Söhnen heute Hilfe (Michael der Tap- Al carui jug din seculi ca vitele-l pur- fere war der erste Fürst der alle rumä- tam“ nischen Lande für kurze Zeit vereinigte). Acum se-ncearcă cruzii în oarba lor Das Bild der verwitweten Mutter die trufie sich nach der nationalen Einheit sehnt, Să ne răpească limba, dar morţi ist eine personifizierende Metapher die numai o dăm. eine Assoziation mit Cantarea Romaniei (Das Hohelied Rumäniens) von Alecu Russo* suggeriert. Der Literaturkritiker und Folklorist P. Caraman nennt als Inspirationsquelle für Cantarea Romaniei neben biblischen Texten auch die Hymne von Andrei Muresanu16. Die Vereinigung der Rumänen wird von dem transsilva- nischen Dichter in einer breiten Perspek- tive gesehen. In diesem Sinne ist ein Vergleich relevant den Cosbuc zwischen den Gedichten Marsul ostirii romane (Der Marsch des rumänischen Heeres) von Vasile Carlova, Desteptarea Romaniei (Erwachen Rumaniens) von Vasile Alec- sandri und Un rasunet (Ein Widerhall) von Andrei Muresanu angestellt hat: alle Vasile Alecsandri (1821-1890) drei Dichter verlangen als erstes die Ver- einigung, verstehen diese aber auf drei Caracterul de proclamaţie, de manifest verschiedene Arten: Carlova appelliert al poeziei se evidenţiază prin frecvenţa insbesondere an die Vereinigung der procedeelor retorice: mulţimea impe- Parteien in Muntenien (Große Walachei), rativelor sau a conjunctivelor hortative Alecsandri insbesondere an die Ver- este trăsătura stilistică esenţială a poe- einigung der Fürstentümer, Muresanu ziei: desteaptă-te, croieşte-ţi, uniţi-vă, hingegen an die Vereinigung im Den- strigaţi, să dăm, să piară ş.a. Această * Alecu Russo (1819-1859) rumänischer Dichter, Schrift- impresie artistică este întărită de rosti- steller, Essayist, Memorialist und Literaturkritiker, (gebür- tig in Bessarabien), Ideologe der Generation von 1848. rea unor imperative sociale sub formă de 16. Siehe Revista de etnografie si folclor, T. 34, Nr. 1 jurământ sau legământ: Dar noi pătrunşi (1989).

- 59 - Intellectus quaerens fidem

la suflet de sânta libertate / Jurăm că ken und Fühlen der Rumänen aus allen vom da mâna să fim pururea fraţi.; Dar Windrichtungen 17. Als wieder belebende martor ne e Domnul că vii nu o primim; Tugenden werden dann der Patriotismus dar morţi numai o dăm; murim mai bine-n und die Liebe zur Muttersprache genannt: luptă etc. Nicht reichte uns die blinde Tyrranei mit Invocaţiei retorice (Priviţi măreţe umb- ihrem Joch / Das seit Jahrhunderten wie re…) îi urmează acumulările de repetiţii, Vieh wir tragen, / In blindem Stolz versu- specifice genului oratoric: N-ajunse iata- chen nun die Grausamen / Uns unserer ganul barbarei semilune / N-ajunse des- Sprache zu berauben, wir geben sie potismul cu-ntreaga lui orbie… Reluările, jedoch nur mit dem Leben her repetiţiile se fac prin procedeul specific Der Charakter des Gedichtes als Pro- genului oratoric, al anaforei - repetiţia la klamation oder Manifest ergibt sich aus începutul strofei următoare. Chiar epi- der Vielzahl rhetorischer Elemente. Die tetele şi comparaţiile ţin mai cu seamă Häufigkeit der Imperative und Konjunk- de stilistica retorică. Epitetele sunt apre- tive ist ein wesentliches stilistisches ciative şi cu caracter de imprecaţie: Kennzeichen des Gedichtes: erwache, barbarii de tirani, cruzii (tăi) duşmani, bahne dir, vereinigt euch, ruft, u. a. Die- oarba neunire, oarba (lor) trufie etc. ser künstlerische Eindruck wird noch Comparaţia este, de asemenea, retorică verstärkt durch das Ansprechen sozialer şi cu funcţie exemplificatoare, prevestind Notwendigkeiten in Form von Schwüren discursul revoluţionar al proletarului din oder Gelöbnissen: durchdrungen in der poemul eminescian Împărat şi proletar: Seele von der heiligen Freiheit / schwö- Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ren wir uns die Hände zu reichen und (Mureşanu); Aţi mai răbda osânda ca vita ewig Brüder zu bleiben; Der Herr ist de la plug? (Eminescu*); ca brazii-n mun- unser Zeuge dass wir ... ; jedoch nur tot te; ca lupii-n stâne etc. Caracterul de ulti- geben wir sie hin; wir sterben lieber im matum, timbrul de alarmă al imperativului Kampf; usw. social clamat de poet este subliniat prin Die rhetorische Invokation (seht gran- antiteza tranşantă: acum ori niciodată, diose Schatten...) wird gefolgt von wie- prezentă în versul al treilea, reluată în derholten Anhäufungen, charakteristisch anaforă în versul al cincilea şi în epiforă für das oratorische Genre: Nicht reichte în versul al treizeci şi şaptelea. uns der Jatagan des barbarischen Halb- * Mihai Eminescu (1850-1889), poet, prozator şi jurna- mondes, / Nicht reichte uns die blinde list român, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura 17. GEORGE COSBUC, „Cele trei marsuri“ (Die drei română, supranumit „luceafărul poeziei româneşti”. Märsche), in Tribuna poporului 6 (1897) 3. - 60 - Intellectus quaerens fidem

Între ardelenii pasionaţi de poezie Tyrranei mit ihrem Joch... die Wieder- clasică şi neoclasică (Vasile Aron, Ioan holungen erfolgen durch die in der Rhe- Barac, Timotei Cipariu ş.a.) „Andrei torik spezifische Anwendung der Ana- Mureşanu este o excepţie cu această phora, die Wiederholung am Anfang der poezie. Mureşanu devine Mureşanu nächsten Strophe. Selbst Epitheta und când trece acest prag“18. Mureşanu este Komparationen gehören hauptsächlich primul poet ardelean sensibil la idolii zur Stilistik der Rhetorik. Die Epitheta poeziei munteneşti, Grigore Alexandre- haben bewertenden, oft auch einen ver- scu în primul rând, Răsunetul său pre- wünschenden Charakter: barbarische luând cadenţa şi metrica Umbrei lui Mir- Tyrranen, grausame Feinde, blinde cea la Cozia: (Ale turnurilor umbre peste Trennung, blinder Stolz usw. Die Kom- paration ist ebenfalls rhetorisch, hat eine exemplifikatorische Funktion, und enthält eine Vorverkündung der revolutionären Rede des Proletariers aus dem Gedicht Kaiser und Proletarier von Mihai Emi- nescu*: ... die blinde Tyrranei mit ihrem Joch / das seit Jahrhunderten wie Vieh wir tragen (Muresanu), dein Urteil abzu- warten wie Vieh am Pfluge eingespannt (Eminescu); wie Tannen im Gebirge, wie Wölfe in Der Sennerei usw. Der ultima- tive Charakter, der alarmierende Klang des vom Dichter herausgeschrieenen Mihai Eminescu (1850-1889) sozialen Imperatives wird noch unter- strichen von der einschneidenden Anti- unde stau culcate…), adică alexandrinul these: jetzt oder nimmermehr die im românesc. dritten Vers ausgesprochen und dann als Valoarea acestei poezii stă în retorica Anaphora im fünften und schließlich als ei, în precizia şi sinteza cu care dă exp- Epiphora im siebenunddreißigsten Vers resie unor scumpe idealuri naţionale: wiederholt wird. Unter den rumänischen libertatea şi unitatea naţională. Întreaga * Mihai Eminescu (1850- 1889) rumänischer Dichter, compoziţie a poeziei se fundamentează Schriftsteller und Journalist. Von der Literaturkritik und den rumänischen Lesern als größter rumänischer 18. MIHAI ZAMFIR, Un imn romantic (Deşteaptă-te, Schriftsteller der Romantik betrachtet. Genannt Abend- române), 201 stern der rumänischen Poesie - 61 - Intellectus quaerens fidem

pe grave alternative: viaţă/moarte; acum/ Dichtem aus Transsilvanien die sich fur ori niciodată; libertate/sclavie etc. În fond, klassische und neoklassische Poesie poezia este un discurs versificat, făcând begeistern (Vasile Aron, Ioan Barac, o admirabilă pereche cu Discursul de la Timotei Cipariu u.a) „ist Andrei Muresa- Blaj al lui Simion Bărnuţiu**, ca opere nu mit diesem Gedicht eine Ausnahme. emblematice ale literaturii transilvănene Nachdem er diese Schwelle überschrit- de la 1848. ten hatte wird Muresanu erst eigentlich Muresanu“18 . Muresanu ist der erste rumänische Dichter aus Transsilvanien der Sensibilität für die Idole der Dichter aus Muntenien (Große Walachei) zeigt, insbesondere für Grigore Alexandrescu. Sein Widerhall übernimmt Metrik und Kadenz des Gedichtes Umbra lui Mircea la Cozia: „ale turnurilor umbre peste unde stau culcate…“ (Der Schatten Mirceas bei Cozia*: „auf den Wellen liegen Schat- ten von den Türmen der Abtei“), d.h. den rumänischen Alexandriner. Der Wert dieses Gedichtes liegt in sei- ner Rhetorik, in der Genauigkeit und der Synthese mit der die hohen nationalen Ideale ausgedrückt werden: Freiheit und nationale Einheit. Der Gesamte Aufbau Simion Barnutiu (1808-1864) des Gedichtes basiert auf bedeutsame Alternativen: Leben / Tod; jetzt / nim- ** Simion Bărnuţiu (1808-1864), istoric, filosof, om mermehr; Freiheit / Sklaverei usw. Das politic şi profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848. A urmat studiile Werk ist eigentlich eine Ansprache in gimnaziale la Careii Mari, iar apoi Facultatea Teologică Gedichtform, ein wunderbares Pendant din Blaj, unde a fost hirotonit preot celib greco-cato- zu Discursul de la Blaj (Die Ansprache lic. Predă istoria universală la Blaj dar, din cauza unui proces, este obligat să se mute la Sibiu. În 1848 a 18. M. ZAMFIR, Un imn romantic (Desteapta-te romane),(Eine romantische Hymne [Wache auf răspândit prin Sibiu cunoscutul său manifest în care Rumäne]), 201. milita pentru egalitatea naţională. Tot atunci se implică * Mircea der Alte (1386-1418), rumänischer Landes- în revoluţia română, fiind unul dintre principalii săi lide- fürst der Walachei, tapferes und kluges Auftreten ri. La 14 mai 1848 a ţinut un important discurs în Cate- gegen das bedrohliche Osmanische Reich. Gründer drala din Blaj, intrat în istorie ca Discursul de la Blaj. des Klosters Cozia am Alt-Fluß. - 62 - Intellectus quaerens fidem

Poezia se încheie cu îndemnul la von Blasendorf) von Simion Barnutiu**, acţiune hotărâtă, necondiţionată beide als emblematische Schöpfungen Murim mai bine-n luptă, cu glorie der rumänischen Literatur in Transsil- deplină vanien um 1848. Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul Das Gedicht schließt mit dem Ansporn nost‘ pământ, zu entschlossenem, unbedingtem, han- de o frapantă asemănare cu finalul deln: Wir sterben lieber ruhm beladen im Ţiganiadei lui Ioan Budai-Deleanu, ceea Kampf / Als weiter Sklaven zu sein auf ce demonstrează încă o dată comuni- unserer angestammten Erde mit einer tatea de idealuri a paşoptismului transil- auffallenden Ähnlichkeit zum Abschluss van cu Şcoala Ardeleană: der Tiganiada (Ziganiade) von Ioan Du-ne măcar în ce parte Budai-Deleanu, was erneut die Gemein- Ori la slobozie, ori la moarte. samkeit der Ideale der Revolution von Poezia are un ritm interior, specific, o 1848 mit der Scoala Ardeleana (Sieben- intonaţie sacadată, oraculară, pe fondul bürger rumänische Schule) demonstriert: unei exasperări dramatice, intonaţie ce Führe uns in welche Richtung du willst / o vom găsi în marea poezie a ardeleni- entweder in Freiheit oder zum Tod. lor: Coşbuc, Goga şi Aron Cotruş. Prin Das Gedicht hat einen spezifischen această poezie, Andrei Mureşanu intră inneren Rhythmus, eine orakelartige, în galeria marilor spirite reprezentative abgerissene Intonation auf dem Hin- ale paşoptismului românesc, în galeria tergrund einer dramatischen Verzweif- celor mai autentici poeţi-tribuni: Preot lung. Diese Intonation werden wir in den deşteptării noastre, semnelor vremii profet. Comentând această superbă ** Simion Barnutiu (1808-1864), rumänischer Histo- caracterizare eminesciană, poetul Ioan riker, Philosoph, Politiker und Universitätsprofessor, einer der Hauptorganisatoren der Revolution von 1848 Alexandru spunea, reluând o idee a in Transsilvanien. Studierte am Gymnasium von Careii lui Nichifor Crainic, că „Deşteaptă-te, Mari, anschließend an der Fakultät für Theologie in române este, în esenţă, un poem mis- Blaj (Blasendorf), wo er zum zölibatären griechisch- katholischen Priester geweiht wurde. Lehrte Univer- tic, izvorât din îndemnul Mântuitorului: salgeschichte in Blaj, muss jedoch wegen eines juris- îndrăzniţi, eu am biruit lumea. Şi, conti- tischen Verfahrens nach Herrmannstadt übersiedeln. nua poetul Imnelor Transilvaniei, dacă Verbreitete 1848, in Herrmannstadt, sein bekanntes nu exista un imn Deşteaptă-te, române Manifest in dem er sich für nationale Gleichheit ein- 19 setzt. Gleichzeitig impliziert er sich in die rumänische el trebuia neapărat să fie scris . Revolution und wird einer ihrer hauptsächlichen Anfüh- 19. Ioan Alexandru, într-un comentariu pe marginea rer. Hielt am 14 Mai 1848 eine wichtige Ansprache in monografiei noastre Andrei Mureşanu – ms. aflat în der Kathedrale von Blaj, die als Die Ansprache von Blaj arhiva noastră. in die Geschichte eingegangen ist. - 63 - Intellectus quaerens fidem

Aşadar, Un răsunet rămâne o piesă großen Gedichten der Transsilvanischen Dichter Cosbuc, Goga und Aron Cotrus wieder finden. Durch dieses Gedicht geht Andrei Muresanu ein in die Galerie der großen rumänischen Geister von 1848, in die Galerie der authentischen Dichtertri- bunen: ein Priester unseres Erwachens, ein Prophet der Zeichen der Zeit. Diese von Eminescu stammende großartige Charakterisierung veranlasste den Dich- ter Ioan Alexandru, in Anlehnung an eine Idee von Nichifor Crainic, zu der Aussa- ge dass Wache auf Rumäne im Kern ein mystisches Gedicht sei, entsprungen aus der Aufmunterung des Erlösers wagt es, ich habe die Welt überwunden. Und wei- ter sagt der Dichter der Transsilvanischen Hymnen, wenn Wache auf Rumäne nicht George Cosbuc (1866-1918) existieren würde, müsste es unbedingt geschrieben werden19 . exemplară a lirismului retoric, într-un gust Ein Widerhall bleibt ein beispielhaftes estetic evident nemodern, dar tot atât de Stück rhetorischer Lyrik, von einem evident etern. offenbar unmodernen, jedoch genauso O lungă neînţelegere a stăruit în jurul ewigen ästhetischen Geschmack. ariei Răsunetului. S-au cristalizat în Hinsichtlich der Melodie zu Ein Wider- decursul timpului trei opinii: hall hat lange Zeit Verwirrung bestanden. a. autorul melodiei este necunoscut: Im Laufe der Zeit haben sich drei Mei- Iacob Mureşianu: „Melodia Răsunetului nungen herauskristallisiert: este străină. Ea a fost mult mai târziu a. Der Autor ist unbekannt: armonizată de un muzic boem şi s- Iacob Muresianu: „Die Melodie zu Ein a publicat într-un caiet intitulat Florile Widerhall ist fremd. Sie wurde sehr viel române împreună cu alte jocuri naţionale später von einem Bohemien harmoni- pe la anul 1860“20. siert, und zusammen mit anderen Natio- Ioan Raţiu: „Pe cum mult timp n-a fost naltänzen, um 1860 in einem Heft unter

20. IACOB MUREŞIANU, Musa română, 10(1984) 32. dem Titel Rumänische Blumen veröffent- - 64 - Intellectus quaerens fidem

în clar cu compozitorul Marseillezei… licht“20 . aşa şi despre melodia Răsunetului lui Ioan Ratiu: „Wie es lange Zeit nicht klar Mureşanu nu s-a putut constata nici până war wer der Komponist der Marseillaise în ziua de azi cine este autorul ei“21. wäre, konnte man auch bei der Melodie b. autorul melodiei ar fi însuşi poetul: des Widerhalls bis heute nicht feststellen George Bariţ: „Aria inventată tot de wer der Autor ist“21 . autor, corespunde foarte bine textului; ea b. Die Melodie stamme vom Dichter respira din durerile trecutului, dădea şi selbst: expresiune la suferinţele actuale“22. George Barit: „Die ebenfalls vom Dich- George Moroianu: „După ce i-a dat ter erfundene Arie, entspricht bestens forma poeziei pe care o cunoaştem azi, dem Text; sie atmet das Weh der Ver- Andrei Mureşanu (...) şi-a luat băieţii de gangenheit und gibt auch dem Leid der români de la gimnaziul catolic din Braşov, Gegenwart Ausdruck“22. şi s-a dus cu ei pe Tâmpa, cântând George Moroianu: „Nachdem er dem Deşteaptă-te, române, după o melodie Gedicht die uns heute bekannte Form tărăgănată, care i s-a potrivit. Când s-a gegeben hatte, nahm er die rumänischen coborât de pe Tâmpa, băieţii îl cântau de Jungen vom Kronstädter katholischen minune. E bine deci să se ştie că melo- Gymnasium und stieg mit ihnen zur Zin- dia lui Deşteaptă-te, române tot poetul ne* empor, Wache auf Rumäne singend, Mureşanu i-a dat-o“23. nach einer passenden langsamen Melo- c. autorul melodiei este Anton Pann. die. Beim Abstieg von der Zinne* sangen Este părerea cea mai larg răspândită. die Jungen schon wunderbar. Nun wohl, George Călinescu: „Un răsunet nu man wisse also dass die Melodie zu e nici mai poetic, nici mai concis decât Wache auf Rumäne ebenfalls vom Dich- celelalte (poezii ale lui Mureşanu n.n.). El ter Muresanu stammt“23 . cuprinde câteva versuri pline de strigăte, 19. Ioan Alexandru, in einem Kommentar zu unserer care puse pe muzica lui Anton Pann, acel Monographie Andrei Muresanu, Manuskript in Rouget de Lisle român (sic!), au rămas unserem Archiv. întipărite în memoria generaţiilor24. 20. IACOB MURESIANU, Musa romana 10 (1984) 32. 21. IOAN RATIU, Viata si operile lui Andrei Murasanu 21. IOAN RAŢIU, Viaţa şi operile lui Andrei Murăşanu, (Leben und Werk des Andrei Murasanu) Blaj 1900, Blaj 1900, 105 105. 22. G. BARIŢ, Părţi alese din Istoria Transilvaniei, vol. 22. G. BARIT, Parti alese din Istoria Transilvaniei III, 245-246. (Ausgewählte Teile aus Geschichte Transsilvaniens), 23. Apud J. GHERMAN, “Geneza unui imn”, 7. vol. III, 245-246 24. G. CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la * Zinne: Bergspitze in Kronstadt.23.Apud .GHERMAN, origini până în prezent, Bucureşti 1982, 134. „Geneza unui imn“ (Genese einer Hymne), 7. - 65 - Intellectus quaerens fidem

Emanoil Bucuţa: „Cu această obârşie, c. Autor der Melodie ist Anton Pann: versuri ardeleneşti după un cântec mun- Dieses ist die am weitesten verbreitete tenesc, Deşteaptă-te, române era încă de Meinung. la naştere o zămislire care nu era numai George Calinescu: „Ein Widerhall ist a Transilvaniei, cum nici n-a rămas numai weder poetischer noch konziser als die a ei, ci a tuturor ţărilor româneşti“25. übrigen Gedichte von Muresanu. Es ent- Ion Horea: „Cât suflet a pus dascălul hält einige Verse voller Exklamationen, de la Şchei, Anton Pann, la ceasul ace- die vertont von Anton Pann, diesem la, în versul de urnire al Mureşanului! Ce rumänischen Rouget de Lisle (sic!), im Gedächtnis der Generationen verankert blieben“24 . Emanoil Bucuta: „Mit dieser Abstam- mung, transsilvanische Verse nach einem Lied aus der Walachei, war Wache auf Rumäne von Geburt an eine Zeugung nicht nur Transsilvaniens, wie es denn auch nicht nur sein Eigentum blieb, son- dern das aller rumänischer Lande“25 . Ion Horea: „Wie viel Seele goss in jener Stunde Anton Pann der Schulmeister von Schei in die Verse der Vereinigung von Muresanu! Welch brüderliche Umar- mung!“26. Anton Pan (1794-1854) Es ist die der Wahrheit am nächsten îmbrăţişare de frate!“26. kommende Meinung. Es muss jedoch Este părerea cea mai apropiata de deutlich gemacht werden dass die Melo- adevăr. Dar trebuie precizat că melodia die von Anton Pann Din sanul maicii lui Anton Pann, Din sânul maicii mele, mele (Aus dem Busen meiner Mutter), versuri de Grigore Alexandrescu, a fost găsită şi adaptată de Gheorghe Ucene- 24. G.CALINESCU, Istoria literaturii romane de la scu, psalt la Biserica Sfântul Nicolae din origini pina in prezent (Geschichte der rumănischen Literatur von den Anfangen bis zur Gegenwart), Şcheii Braşovului, fost elev al lui Anton Bucuresti 1982, 134. 25. E. BUCUTA, “Andrei Muresanu”, in Transilvania, 25. E. BUCUŢA, “Andrei Mureşanu”, în Transilvania, 8 (1941) 547 8 (1941) 547. 26. I. HOREA, Drumuri si fantani (Wege und Brun- 26. I. HOREA, Drumuri şi fântâni, Bucureşti 1988, 30 nen), Bucuresti 1988, 30. - 66 - Intellectus quaerens fidem

Pann. Problema ariei Răsunetului a fost auf Verse von Grigore Alexandrescu, clarificată prin publicarea de către Sterie von Gheorghe Ucenescu, Kirchensänger Stinghie a unor fragmente din memoriile in der Kirche Sankt Nikolaus im rumä- lui Ucenescu. „Mureşanu, fiind rudă cu nischen Viertel Schei von Kronstadt, parohul Bonifaciu Pitiş – îşi aminteşte Schüler von Anton Pann, gefunden und Gh. Ucenescu, - venea adeseori seara, angepasst wurde. Das Problem der Melo- mai ales în anotimpul cireşelor pentru a die zu Ein Widerhall wurde geklärt durch se plimba prin grădina bisericii“. Cu oca- die Veröffentlichung einiger Fragmente zia unei asemenea plimbări, poetul i-a aus den Memoiren von Ucenescu durch cerut lui Ucenescu să-i caute o melodie Sterie Stinghie. Ucenescu erinnert sieh: pentru poezie: „Am cântat multe cântece „Muresanu war mit dem Pfarrer Bonifa- de probă, iar, sosind la următorul cânt, ciu Pitis verwandt und kam öfter gegen Din sânul maicii mele şi cântându-l a Abend zu einem Spaziergang im Garten rămas poetul pe lângă această melodie, der Kirche, insbesondere in der Jahres- obligându-mă ca pe duminica viitoare zeit der Kirschen“. Bei solch einer Gele- să mă aflu şi eu împreună cu oaspeţii genheit bat der Dichter Ucenescu ihm invitaţi la grădină ca să cânt după melo- eine Melodie für sein Gedicht zu suchen. dia aleasă poezia ce o va compune „Wir sangen viele Lieder zur Probe, bis până atunci“ (Poezia era compusă. Vezi der Dichter bei dem Lied Aus dem Busen conversaţia povestită de G. Bariţ). „În meiner Mutter blieb und mich verpflich- duminica hotărâtă iată că vine poetul cu tete kommenden Sonntag, zusammen patru domni români şi, şezând cu toţii pe mit anderen Gästen, in den Garten zu iarbă verde, cu cireşe înainte, îmi dete d. kommen und das von ihm bis dahin fertig Andrei Murăşan poezia făcută Deşteaptă- gestellte Gedieht, mit dieser Melodie vor- te, române. Îl probai puţine rânduri şi, zutragen“. (Das Gedicht war schon fer- văzând că tot melosul este de minune tig. Siehe das Gespräch mit Barit). „Am potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără festgelegten Sonntag kam der Poet mit şi puternică până la ziuă. Mai repetându-l vier rumänischen Herren und, auf dem o dată cu toţi domnii, învăţând melodia Rasen sitzend, mit Kirschen vor Ihnen, din auz, cântam împreună, mulţumind übergab mir Herr Andrei Murasan sein şi urând multă viaţă şi sănătate marelui Gedicht Wache auf Rumäne. Ich pro- poet. Din ziua aceea, cântul Deşteaptă-te, bierte einige wenige Zeilen und als ich române s-au făcut cel mai plăcut şi famili- merkte dass das Melos gut passte sang ar, iar eu eram poftit în toate părţile ca să-l ich es mit meiner jungen, kräftigen Stim- cânt şi să învăţ tinerimea a-l cânta bine me. Dann wiederholten wir es mit allen

- 67 - Intellectus quaerens fidem

şi regulat“27. În ultima vreme, contribuţia Herren zusammen, lernten die Melodie lui Gh. Ucenescu este socotită atât de nach Gehör, sangen miteinander, dank- importantă, încât i se acordă paternitatea ten dem großen Dichter und wünschten melodiei imnului „Deşteaptă-te, române: ihm Gesundheit und langes Leben. Von Numele acestui minunat protopsalt va diesem Tage an war das Lied Wache auf rămâne pe veci legat de zguduitorul imn Rumäne der herzerfrischende Gesang naţional Deşteaptă-te, române al lui And- in den Familien und ich wurde überall- rei Mureşanu“28. hin eingeladen es vorzutragen und der La 1848 a devenit imnul revoluţionarilor Jugend richtig beizubringen“27. In letzter ardeleni, după cum ne spune G. Bariţ în Zeit wird der Beitrag von Gh. Ucenescu Părţi alese din Transilvania, vol. III, şi Nico- als dermaßen wichtig betrachtet dass lae Bălcescu în studiul istoric Mişcarea ihm sogar die Urheberschaft der Melo- românilor din Ardeal la 1848: „Cât colo o die zugemutet wird. „Der Name dieses altă trâmbă din cei mai juni învăţând şi wunderbaren Kirchensängers bleibt für întrebându-se în dialogul românizat din immer mit der erschütternden National- cartea Paroles d un croyant (Cuvintele hymne Wache auf Rumäne von Andrei unui credincios), a lui Lamennais: «June Muresanu verbunden“28. soldat, unde mergi?». Apoi cu toţii, juni, Wie uns G. Barit in Parti alese din bărbaţi şi bătrâni se puneau de făceau să Transilvania vol. III (Ausgewählte Teile răsune văile munţilor de cântări de vite- aus Transsilvanien III) sagt wurde das jie şi de naţionalitate, mai cu seamă de Gedicht um 1848 zur Hymne der Revo- acea puternică şl frumoasă Marseilleză lutionäre in Transsilvanien und Nicolae a D-lui Andrei Mureşan «„Deşteaptă-te, Balcescu meint in seiner historischen Române, din somnul cel de moarte!...» Studie Miscarea romanilor din Ardeal la pe care o cântau în mijlocul focurilor şi 1848 (Die Bewegung der Rumänen in urletelor de tunuri…“29. Transsilvanien um 1848): „nicht weit eine Patima fără sfârşit, drama istorică a andere Schar von den jüngsten, lernend, lui Horia Lovinescu, evocă Războiul de sich befragend, in dem ins Rumänische Independenţă. Apare aici ca personaj übertragenen Dialog aus dem Buche 27. Apud „Zoe Dumitrescu - Busulenga si Iosif 27. Apud “Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi Iosif Sava Sava intr-un dialog despre Andrei Muresanu si imnul într-un dialog despre Andrei Mureşanu şi imnul revolutionar“, (Zoe Dumirescu - Busulenga und revoluţionar”, în Astra, 11 (1988), 9. Iosif Sava in einem Dialog über Andrei Muresanu 28. V. OLTEAN, “Cine a compus melodia Deşteaptă- und die Revolutionshymne), in Astra 11 (1988), 9. te, române”, în Astra, 2 (1987) 13 28. V. OLTEAN, „Cine a compus melodia Desteapta-te, . 29. N. BĂLCESCU, Mişcarea românilor din Ardeal la romane“ (Wer komponierte die Melodie zu wache auf 1848, 193-201. Rumäne), in Astra 2 (1987) 13. - 68 - Intellectus quaerens fidem

episodic Mihai Eminescu, poetul-vaga- Paroles d‘un croyant (Worte eines Gläu- bond, stimulând dorul de libertate şi uni- bigen) von Lamennais : «junger Soldat tate naţională a românilor. El vorbeşte cu wohin?». Woraufhin alle, Junge, Män- Andrei şi Maria despre „imnul lui Andrei ner und Alte, die Täler der Berge zum Mureşanu, scris acum 30 de ani, inter- dröhnen brachten mit ihren Helden - und zis, dar pe care toţi românii, ardeleni în Nationalgesängen insbesondere mit primul rând, îl cântă cu uşile închise şi der kräftigen und schönen Marseillaise cu perdelele lăsate în dorul de libertate des Herrn Andrei Muresan «Wache auf şi unitate naţională căci, spune poetul, Rumäne aus Todesschlaf! ...» die sie la aceasta s-a gândit şi Mureşanu când mitten im knallen der Feuer und donnern a invocat măreţele umbre Mihai, Ştefan, der Kanonen sangen...“29. Corvine“. Das Historiendrama Patima fara sfirsit El a răsunat triumfător mai ales (Das Leiden ohne Ende) von Horia Lovi- la 1 Decembrie 1918, măreaţa zi a nescu behandelt den rumänischen Unab- desăvârşirii unităţii naţionale. Imnului hängigkeitskrieg (1877-1878). Zwischen profetic i s-au adeverit acum, de către den Personen der Handlung erscheint istorie, îndreptăţitele şi sfintele idealu- episodisch der Dichtervagabund Mihai ri: „Atunci am auzit un cântec puternic, Eminescu, er stimuliert den Drang zur bărbătesc, plin de o eroică mândrie, care Freiheit und nationalen Einheit der Rumä- ne-a făcut să încremenim cu răsuflările nen. Er spricht mit Andrei und Maria über oprite împreună cu toată mulţimea „die vor dreißig Jahren geschriebene adunată acolo împrejurul focurilor: Hymne von Andrei Muresanu, die verbo- «Deşteaptă-te, române, din somnul cei ten wurde, die aber von allen Rumänen, de moarte...» Cântecul răsuna de unde- in erster Reihe von jenen aus Transsilva- va de sus, din întunericul de pe culmi şi, nien, gesungen wird, bei verschlossenen în liniştea serii, se auzea, fără îndoială, Türen und herabgelassenen Gardinen, până în vale, pătrunzând glorios şi pre- in Sehnsucht nach Freiheit und natio- vestitor de-a lungul uliţelor întortocheate naler Einheit, denn - so sagt der Dichter ale oraşului“30. (im Drama ), daran dachte auch Muresa- Anul tragic 1940, cu Diktatul de la Vie- nu als er die grandiosen Schatten von na, este înfăţişat episodic în romanul lui Mihai, Stefan, Corvin anrief“. Francisc Păcurariu, Timpul şi furtunile. Die Hymne erklang triumphal beson- Atunci accentele bărbăteşti ale imnului 29. N. BALCESCU, Miscarea romanilor din Ardeal la 30. RADU CIOBANU, Heralzii, Bucureşti 1983, 130 1848 (Bewegung der Rumänen in Transsilvanien um şi passim. 1848), 193 - 201.

- 69 - Intellectus quaerens fidem

mai puteau insufla nădejdea reîntregi- ders am 1 Dezember 1918, dem groß- rii Transilvaniei31, iar în Revoluţia din en Tag der Vereinigung Rumäniens. Die Decembrie 1989, Deşteaptă-te, române Geschichte hat die berechtigten, heiligen a fost „chemarea şi cel mai sacru-al Ideale dieser Hymne bestätigt: „Dann nostru jurământ“ - aşa cum apare acest hörten wir einen kräftigen, männlichen prea frumos imn-rugăciune al românilor Gesang, voll heldenhaften Stolzes, der în paginile romanului August-Decemb- unseren Atem stocken ließ, zusammen rie de Voicu Bugariu32. Sinteza acestor mit der gesamten Masse der dort um die ecouri literare şi definirea imnului ca un Feuer stehenden: «Erwache Rumäne cântec ce ne-a însoţit istoria o aflăm în aus dem Todesschlaf...» das Lied kam poezia Prag de patrie de Dumitru Mălin, von irgendwo oben, aus dem Dunkel in subliniind perenitatea istorică a unui das die Höhen gehüllt waren, verbreitete cântec fără moarte: sich, in der Stille des Abends, zweifellos bis ins Tal, und drang glorreich und pro- Deşteaptă-te, române! Stă dovadă phetisch in die verwinkelten Straßen der Că somnul nostru nu era de moarte Stadt“30. Aşa cum ni-l doriră barbarii de tirani33. Das tragische Jahr 1940 mit dem Wie- ner Diktat (Wiener Schiedsspruch vom IV. Ecouri biblice în Deşteaptă-te, 20 August 1940, durchgesetzt von Hit- Române! lerdeutschland und dem Faschistischen Puţini poeţi din literatura noastră au Italien, trennte zeitweilig große Teile fost atât de controversaţi: şi elogiile Transsilvaniens von Rumänien ab und şi contestările, alternative sau con- verursachte einen riesigen Flüchtlings- comitente, au fost făcute la o înaltă strom von Rumänen) wird episodisch in temperatură a convingerilor, pătimaş, dem Roman Timpul si furtunile (Die Zeit unilateral. Înainte de a fi poet, And- und ihre Gewitter) von Francisc Pacura- rei Mureşanu este un mit, un simbol, o riu dargestellt. conştiinţă civică exemplară. A intrat defi- Nur die heroischen Akzente dieser nitiv în triada de aur a Revoluţiei transil- Hymne konnten noch die Hoffnung zur vane de la 1848: Simion Bărnuţiu, Avram Wiederegänzung Transsilvaniens auf- recht erhalten 31, und in der Revolution 31. F. PĂCURARIU, Timpul şi furtunile, Bucureşti vom Dezember 1989, war Wache auf 1978 32. V. BUGARIU, August-Decembrie, Bucureşti 1990 30. RADU CIOBANU, Heralzii, Bucuresti 1983, 130 u. Passim. 33. Andrei Mureşanu, Preot deşteptării noastre…, 31. F. PACURARIU, Timpul si furtunile (Die Zeit und Antologie şi prefaţă de Ion Buzaşi, Dej, 1991, 19. ihre Gewitter), Bucuresti 1978. - 70 - Intellectus quaerens fidem

Iancu şi Andrei Mureşanu - Ideologul, Rumäne unser Aufruf und heiligster Luptătorul şi Poetul. Aşa l-a văzut Emi- Schwur, wie diese schöne Gebetshymne nescu în Epigonii şi în poemele postume der Rumänen in den Seiten des Romans ce i le-a dedicat: Preot deşteptării noast- August-Decembrie (August-Dezember) re, semnelor vremii profet, mai ales prin von Voicu Bugariu 32 erwähnt wird. Die poezia cunoscută de întreaga suflare Synthese dieser literarischen Anklän- românească Deşteaptă-te, Române! Deşi ge und die Definition dieser Hymne als creaţia poetică a lui Andrei Mureşanu Lied das unsere Geschichte begleite- este contestată ca valoare literară, te finden wir in dem Gedicht Prag de aproape toţi istoricii literari consideră patrie (Schwelle des Vaterlandes) von că poezia Un răsunet (Deşteaptă-te, Dumitru Malin, das die Dauerhaftigkeit Române!) ocupă un loc singular în lirica eines unsterblichen Liedes im Laufe poetului şi în lirica românească. Devenită der Geschichte unterstreicht: Erwache imn naţional al românilor, încă înainte de Rumäne! Steht als Zeuge / Das unser oficierea decretării, poezia a inspirat, de Schlaf kein Todesschlaf gewesen / So la Titu Maiorescu şi până la istorici lite- wie er uns gewünscht war von tyran- rari contemporani, aprecieri superlative, nischen Barbaren 33. din care s-ar putea alcătui un florilegiu critic revelator. La începutul acestora ar IV. Biblische Anklänge in Wache auf trebui situate aprecierile entuziaste ale Rumäne! lui Aron Densuşianu, unul dintre primii Wenige Dichter der rumänischen Lite- exegeţi ai poeziei lui Andrei Mureşanu, ratur wurden so widersprüchlich beurteilt. care sugerează, cel dintâi, ideea unei Sowohl Lob wie auch Tadel flossen mal inspiraţii divine: „Iată dar acest admira- abwechselnd mal gleichzeitig, jedoch bil şi neasemănat cântec, într-un cadru immer hitzig, leidenschaftlich und einsei- restrâns împreună tot ce a existat mare tig. Andrei Muresanu ist in erster Reihe în bine şi în rău, în fericire şi nefericire, în ein Mythos, ein Symbol, ein beispiel- viaţa noastră. Toţi românii, toate credinţele haftes Bürgergewissen und erst danach şi aspiraţiunile, plângerile sorţilor, ca şi Poet. Er ist definitiv in die Goldene Tria- răsunetele de eroism, blăstemul tiraniei, de der Revolution von 1848 in Transsil- ca şi îndumnezeirea libertăţii sunt descri- se cu atâta strălucire, cu atâta vigoare 32. V. BUGARIU, August-Decembrie (August-Dezem- şi zbor încât se pare că la creaţiunea ber), Bucuresti 1990. 33. Anthologie und Vorwort zu Andrei Muresanu, acestui cântec serafimii i-au dat poetului Preot desteptarii noastre … (Priester unseres Erwa- condeiul din aripa lor de foc (subl. ns.). În chens) von Ion Buzasi, Dej 1991, 19.

- 71 - Intellectus quaerens fidem

acest cântec - continuă Aron Densuşianu vanien eingegangen: Simion Barnutiu, - este revărsat un spirit biblic, o gravitate Avram Iancu und Andrei Muresanu - der profetică“. Majoritatea aprecierilor critice Ideologe, der Kämpfer und der Poet. So asupra Răsunetului folosesc comparaţii sah ihn Eminescu in seinem Gedicht sau cuvinte de rezonanţă biblică. Iosif Epigonii (Die Epigonen) und in den post- Vulcan scrie: „Programa naţională, testa- humen Gedichten die er ihm zuwendete: mentul sfânt al apostolilor noştri şi evang- Priester unserer Erwachung, Prophet helia naţională s-au scris cu litere de aur der Zeichen der Zeit besonders in dem în Răsunet, cântat de naţiunea întreagă, allen Rumänen bekannten Wache auf poetul însuşi este sacerdotele altarului Rumäne! Obwohl das dichterische Werk sfânt al libertăţii şi geniul deşteptător şi von Andrei Muresanu hinsichtlich seines mângâietor al naţiunii amorţite sub scla- literarischen Wertes angefochten wurde, via îndelungată“. Mai târziu, folcloristul befinden fast alle Literaturhistoriker dass Ion Pop-Reteganul va arăta că „poe- das Gedicht ein Widerhall (Erwache tul cu glasul apăsat ne mustră pentru Rumăne!) einen Einzelfall in der Lyrik «vorba neunire» din trecut, ne strigă să des Dichters und in der rumänischen ne deşteptăm, să ne ridicăm «din patru Lyrik darstellt. Es wurde die National- unghiuri» şi să ne unim «în cuget şi în hymne der Rumänen schon vor jeder simţiri»“. offiziellen Verfügung, und inspirierte die În evocarea lui Ion Pillat din ciclul Literaturhistoriker angefangen mit Titu Bătrânii, apropiată ca viziune de cea Maiorescu bis zur Gegenwart, zu höchs- eminesciană (din poemul Epigonii şi ten Wertschätzungen aus denen sich din poemul dramatic în trei variante), ein relevantes kritisches Florilegium auf- monologul rostit de Andrei Mureşanu stellen ließe. An seinem Anfang müsste este precedat de exodul mulţimilor ce die enthusiastische Einschatzung von se îndreaptă spre Câmpia blăjeană a Aron Densusianu stehen, einer der ers- Libertăţii, cu preoţi în frunte, precum ten Exegeten der Dichtung von Andrei poporul ales a fost condus de Moise din Muresanu, der die Idee einer göttlichen robia egipteană, drum care a durat patru- Inspiration suggeriert: „siehe dieses zeci de ani, nu pentru lungimea şi greu- wunderbare unvergleichliche Lied, das tatea drumului, ci pentru a se dezvăţa de in engem Rahmen alles ausspricht was mentalitatea de robi: in unserem Leben groß war, im Guten wie im Bösen, im Glück und im Unglück. Dar preoţi blânzi, cu cârjă şi cruce Alle Rumänen jedwelcher Glaubensrich- merg în cap tung, alle Bestrebungen, das Beweinen

- 72 - Intellectus quaerens fidem

Păstori albiţi de vremuri sub negrul lor des Schicksals wie auch der Widerhall potcap. der Heldentaten, die Verwerfung der Tyr- Cu Domnul călăuză, ei duc poporu- ranei, wie auch die Vergöttlichung der ales Freiheit sind mit solcher Kraft und Flüs- Spre zarea libertăţii şi-al Blajului drag sigkeit, mit solchem Glanz beschrieben şes dass man meinen könnte Seraphine hät- ten dem Dichter die Feder aus ihren flam- Lucind, ca pentru Moise, pe Horeb, menden Flügel geliehen. Und Aron Den- ţinutul sfânt... susianu fährt fort „ein biblischer Geist, Atuncea Mureşanu ieşi, ca din eine prophetische Gewichtigkeit wird hier pământ, ausgegossen“. Die meisten kritischen În ochi purta el singur a lor priviri ce Beurteilungen des Widerhalls enthal- ard ten Vergleiche und Worte mit biblischer Şi graiul tuturora în glasul lui de bard. Resonanz. Iosif Vulcan schreibt: „Das nationale Programm, das heilige Testa- În acelaşi sens, la inaugurarea statuii ment unserer Apostel, und das nationale poetului la Bistriţa, în 3 decembrie 1938, Evangelium wurden mit goldenen Lettern Episcopul Iuliu Hossu îl vedea pe Andrei im von der ganzen Nation gesungenen Mureşanu actual şi biblic prin îndemnul Widerhall niedergeschrieben. Der Dich- din ultima strofă Preoţi cu crucea-n frun- ter selbst ist der Priester des heiligen te!: „Pe cărarea pregătirii plinirii vremii s-a Altars der Freiheit, der erweckende und arătat Fiul lui Dumnezeu, a aşezat în cur- tröstende Genius der unter langer Skla- sul veacurilor prooroci, chemători cu glas verei erstarrten Nation“. Später schreibt dumnezeesc, pentru a pregăti plinirea a der Folklorist Ion Pop-Reteganul „mit ceea ce propagă din cer şi a formării suf- gedrückter Stimme rügt uns der Dichter letului nou. Şi au venit vestitori cu glas für unsere «Uneinigkeit» in der Vergan- de arhangheli ai judecăţii şi ai dreptăţii lui genheit, ruft uns zu zu erwachen, uns zu Dumnezeu. Unul dintre aceştia (...) este erheben «aus allen Himmelsrichtungen» Andrei Mureşanu, care este întemeiat pe und uns zu vereinen «in Denken und credinţa în Dumnezeu. De aceea gla- Fühlen»“. sul lui a răsunat neîntrerupt în sufletul In der Evokation von Ion Pillat aus neamului. Cuvântul lui a fost cuvânt de dem Zyklus Batranii (Die Alten), deren nădejde, cântare de leagăn, el a stăpânit Gesichtspunkt sich jenem von Emine- toate sufletele de atunci încoace, a cre- scu annähert (im Gedicht Epigonii und zut în dreptatea lui Dumnezeu. «Preoţi cu im Dramatischen Poem in drei Varian-

- 73 - Intellectus quaerens fidem

crucea-n frunte!, căci oastea e creştină», ten), folgt der Monolog von Muresanu a strigat el. S-a cutremurat şi cenuşa dem Exodus der Massen die sich zum înaintaşilor în morminte“. Freiheitsfeld in Blaj begeben, angeführt Cu rezonanţe de stihuri din Psalmi sau von Priestern, wie das auserwählte Volk din alte cărţi ale Bibliei, alternând bles- von Moses in die Freiheit geführt wurde, temul cu îndemnul, oda cu invocaţia, über vierzig Jahre lang, nicht wegen der Răsunetul (Deşteaptă-te, Române!) este Länge oder Schwierigkeit des Weges în conştiinţa românească, de mai bine de sondern um die Sinnesart von Sklaven şase pătrare de veac, un imn-rugăciune. abzulegen: Doch sanfte Priester mit Krü- Deşteaptă-te, române, din somnul cel cken und Kreuz gehen voran / Ergraute de moarte, Hirten mit ihrem schwarzen Potcap* / Sie În care te-adânciră barbarii de tirani! führen das auserwählte Volk, vom Herren Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, selbst geführt / Zum Horizont der Frei- La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! heit und der lieblichen Ebene von Blaj / Strahlend wie für Moses am Horeb, das Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, heilige Land... / Dann erschien Muresanu Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un wie aus der Erde gestampft, / In seinen nume Augen die brennenden Blicke der Masse Triumfător în lupte, un nume de Traian! / Und die Stimme aller vereint in seiner Stimme als Barde. Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, Im gleichen Sinne sprach Bischof Iuliu Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Hossu am 3 Dezember 1938 bei der Ent- Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din hüllung der Statue des Dichters in Bistri- câmpii! ta, diesen sowohl aus aktueller wie auch aus biblischer Perspektive betrachtend, Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, wegen seines Aufrufes in der letzten Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Strophe des Gedichtes Priester mit dem Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, „Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi. Kreuz voran!: „Bei der Erfüllung der Zeit zeigte sich der Sohn Gottes. Er streute Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate im Laufe der Jahrhunderte Propheten, Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi! Rufer mit göttlicher Stimme, unter die Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Menschen, um das was er vom Himmel Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi! her verkündet und die Bildung einer neu- O mamă văduvită de la Mihai cel Mare * Potcap = zylindrische Kopfbedeckung der Priester Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori, des Byzantinischen Ritus

- 74 - Intellectus quaerens fidem

Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare, en Seele vorzubereiten. Und es kamen În astfel de pericol s-ar face vânzători! Boten des Gerichtes und der Gerechtig- keit Gottes mit Erzengelsstimmen. Einer De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, von diesen ist Andrei Muresanu der auf Când patria sau mama, cu inimă duioasă, dem Glauben an Gott gründet. Deshalb Va cere ca să trecem prin sabie şi foc! erklang seine Stimme unentwegt in der Seele des Volkes. Sein Wort war eines der N-ajunse iataganul barbarei semilune, Hoffnung, ein Wiegenlied, er beherrschte A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim; alle Herzen von seiner Zeit an, er glaubte Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! an Gott. «Priester mit dem Kreuze voran denn es ist ein christliches Heer» hat er N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, gerufen. Selbst die Asche der Vorfahren Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ; in den Gräbern war erschüttert“. Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Mit Resonanzen der Reime der Psal- Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm! men oder anderer Bücher der Bibel, mit Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Verwünschungen und Ermunterungen Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri! im Wechsel, mit Invokationen und Oden Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată in Alternanz, ist Ein Widerhall (Erwache Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri! Rumäne!) seit über sechs Vierteljahr- hunderten im rumänischen Gewissen Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină, eine Hymne und ein Gebet. Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Übersetzung: Dr. (T.U. Temeschburg) Dipl.-Ing. (Univ.) Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost‘pământ! A. F. Kuzman-Anton

- 75 - Preţ unitar: 4 Euro Preis 4 € Preţ Abonament anual : 10 Euro Preis jähriges Abonnement: 10 Euro Sumele se pot trimite la Bankverbindung: Liga Bank, Luisenstraße 18 Liga Bank, Luisenstraße 18 80333 München 80333 München Rumänische Katholische Mission Rumänische Katholische Mission Konto-Nr. 213 47 56 Konto-Nr. 213 47 56 BLZ 750 903 00 BLZ 750 903 00

- 76 -