Studiu Istorico-Arhitectural Ansamblul Urban Sec

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

CAPITOLUL I

Introducere

TurdaăesteăunaădinăceleăaseălocalitiăurbaneăaleăjudeuluiăClujăiăalădoileaămunicipiuă caă mrimeă după reedinaă deă jude,ă dină punctă deă vedereă ală numruluiă populaiei,ă ală vechimiiăcaăexisten,ăalăpotenialuluiăpatrimonialăiăalăceluiăbalnear.ă A fost încădinăperioadaăroman, sub numele de Potaissa, un puternic concurent al orauluiăNapocaă(Clujulădeăastzi)ăprinăsituareaăsaăpeădrumulăsriiăiăalăaurului, drum care legaăimperiulăromanădeăoccidentăiăaăfost exploatatăînăacelaăscopăatâtăînăevulămediuădeă ctreăocupaiaămaghiar, precumăi deăctreăimperiulăaustro-ungar. Urbanismulă suă cuă aeră occidentală datorează coeren,ă unitateă iă monumentalitateă perioadei lui Franz Josef, careăaăimpusădrasticeăreglementriăurbane. Înă perioadaă antebelică aă fostă unulă dină centreleă lupteiă naionaleă româneti,ă prină reprezentaniă deă seamă ceă auă adusă faimă orauluiă iă l-auă impusă peă hartaă politică aă României.

Municipiulă Turdaă seă prezintă aziă vizitatoruluiă caă ună oraă în careă civilizaiaă contemporană a alterat într-oă maiă mică msură farmeculă deă oraă cuă adânciă rdciniă istorice.

Aezareaă luiă întreă Dealurileă Cetii,ă Zânelor,ă uiaă la vest, Dealul Nou la nord, VersaniiăSalinelorălaăestăiăRâulăArieălaăsud,ăoăconfiguraieădeăreliefădeăoămareăfrumusee,ă cuădealuriămolcomeăceăpremergămeandreleăArieuluiăiăoferăperspectiveăîndeprtateăspreă cheileăTurziiăaăcreatăunăpeisajăurbanăpeămsur.ă Zoneleă centrală iăTurdaă Nouă aleă orauluiă pstrează aluraă dobândită înă decursulă istoriei.ă Strziă sinuoaseă ceă „curg”ă asemeniă vilor,ă spreă Arie,ă ă proporiiă omenetiă aleă volumelor, siluete descendente punctate delicat de turlele zvelte ale bisericilor, coline pe careă caseă iă copaciă seă îmbină armoniosă înă panteă ceă alctuiescă perspectiveă insolite,ă constituie un peisaj urban demnădeăadmirat.ăAici,ăinterveniileămoderneăauăfostăminimeăiă în mare parte nu foarte inspirate din punct de vedere arhitectonic, purtând amprenta unei urbanizriădeăunăprofesionalismăîndoielnicăîn perioada de dinainte de 1990. Extindereaăorauluiăs-aăfcut laăsudădeărâulăArie,ăînăcartiereleăOprianiăiăPoianaă (acestaădinăurmărezultândăpracticăprinăînglobareaăsatelorăOprianiăi Poiana în teritoriul administrativă alămunicipiului).ă Dină pcate, urbanizareaăforatădinăaniiă dinainteă deă 1990,ă dictatăiădeănevoiaăcrescutădeălocuineăiădotriăedilitareăcaăurmareăaăuneiăindustrializriă laăfelădeăforate,ăaăcondusălaăcreareaăuneiăzoneăurbaneărelativăaglomerateăînăcareănuăseă poateă remarcaă oă concepieă arhitectonică notabil.ă Realizată înă prip,ă fră celă maiă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX elementar simăestetic,ăaceastăzonăaăorauluiăcreazăimpresiaăunuiăantierăperpetuu,ăcuă toateăstrduineleădinăultimiiăaniăaleăedililorăorauluiădeăaăamelioraăsituaia. Peădeăaltăparte,ăspecificulăindustrieiăturdeneădeădinainteădeă1990ă(industrieăchimic,ă industriaămaterialelorădeăconstruciiă– ciment, var, materiale refractare, materiale abrazive, industriaă siclriei,ă ceramiciiă etc.)ă auă fcută caă oraulă Turdaă să fieă unulă dintreă celeă maiă poluateăoraeădinăRomânia.ăAceastăsituaieăaădeterminatădiminuareaăpotenialului turistic. Înă fapt,ă înainteă deă 1990,ă niciă nuă aă existată oă preocupareă notabilă pentruă valorificareaă turisticăaăzonei.ăDupă1990ăîns,ăodatăcuăscdereaăeconomicăaccentuatădinăperioadaă deătranziie,ăprinăînchidereaăsauăreorganizareaămultorăfabrici,ăefectul negativ al industriei turdene asupra mediului s-a diminuat continuu, astfelăcăînăprezentănivelulădeăpoluareăal orauluiă s-a redus foarte mult, apropiindu-se de limita normalului. (după Brbulescu,ă Mihai, Matei, Adriana,ă.a.ăTurda 20 de secole de istorie, Ed. Hiperboreea, Turda, ed. a II- a, 2003)

Studiulădeăfaăîiăpropuneăanalizareaăuneiaădinăceleătreiădireciiăaleăpotenialuluiădeă dezvoltareă aleă oraului,ă ceă constituieă preocupareaă majoră aă administraieiă turdeneă deă astzi.ă Celeă trei direciiă relevanteă ceă ară puteaă transformaă oraulă într-un puternic centru polarizator sunt date de potenialulăturistico-cultural,ăpotenialulăturisticăbalneo-climateric iăpotenialulăreabilitriiăinfrastructuriiăindustriale.ă Dintreă acesteă treiă direcii,ă ceaă maiă ”vizibil”ă esteă ceaă patrimonial-cultural,ă prină valoroaseleăimobileăiăansambluriăceăatest, peălângăpatrimoniulăintangibilăalămemorieiă colective,ăoăvaloroasămrturieăaăsuccesiuniiăepocilorăcuăspiritulălorăexprimatăprin stilurile arhitecturaleăsuprapuseăaăcrorăexistenăstrvecheăeăatestatădeăcercetrileăarheologice.ă Întregăcentrulăistoricăalăoraului,ăgeneratăînăprincipiuălaăsfâritulăsecoluluiăXIXăiăînceputulă secolului XX, s-a ridicat pe structuri medievale de secolele XIII-XVIII,ă iară subă această structurăseăaflăstructuraăorauluiăromanădeăsecolăIIăiăIII, aăcreiăcercetareăarheologică esteăîngreunatădeăexistenaămaterialăaăetapelorăsuperioare.ă

Scopul contractuluiă îlă constituieă stabilireaă reglementriloră de urbanism ce vor instituiă gradeă deă protecţieă prină organizareaă spaţiuluiă publică şiă aă permisivitţiloră deă intervenţieă asupraă imobileloră dină zonaă construită protejată "Ansamblulă urbană deă sec.ă XVIII-XIX" (monument istoric, categoria "ansamblu", înscris pe LMI 2010, cod CJ-II-s-B- 07797).ă Realizareaă documenteloră esteă susţinută deă necesitateaă deă aă reglementaă intervenţiileă asupraă construcţiiloră şiă spaţiiloră publiceă ceă conferă identitateă municipiuluiă Turda,ădarăşiădeănevoiaădeăaăprotejaăvalorileăistoriceăşiăarhitecturale locale, congruent cu aspiraţiaădeădestinaţieăturisticăaăoraşului.ă

Temaă documentaţiei: Elaborarea de documente privind protectia si punerea în valoare a patrimoniului istorico-arhitecturală dină zonaă istorică aă municipiuluiă Turda,ă respectiv zona delimitată deă "Ansamblulă urbană deă sec.ă XVIII-XIX". Documentele se elaboreazăînăscopulăprotejriiăpatrimoniuluiăarhitecturalăşiăurbanisticăalămunicipiuluiăTurdaă şiăvorăstaălaăbazaăelaborriiăPUZăpentruăacestăareal.ă

2 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Obiectivele de realizare a documentelor sunt:

- decelareaă valoriloră istorice,ă arhitecturaleă şiă urbanisticeă aleă zonei,ă careă contribuieă laă stabilireaărestricţiilorăşiăpermisivitţilorădeăintervenţieă(careăseăvorăpreluaălaănivelulăplanuluiă urbanistic zonal);

- definirea regimului tehnic al constructiiloră supuseă autorizriiă înă zoneleă protejate,ă înă scopulăprotejriiăpatrimoniuluiăarhitecturalăsiăurbanisticăalămunicipiuluiăTurda;ă

- intelegerea caracteristicilor urbanistice evolutive ale zonei, care permite stabilirea unui modă deă construireă şiă deă amenajareă adecvată înă zonă consecventă cuă pstrareaă valoriloră decelateăşiăînăcontinuitateăfatădeăetapeleăanterioareădeădezvoltare;ă

- constituirea unei baze de date istorice (inventar) referitoare la componentele cu valoare culturală dină zonă (cldiri,ă dară şiă strzi,ă pieteă şiă alteă locuriă publice),ă înă vedereaă utilizriiă acestora pentru informarea populatiei.

Detaliereaăconţinutuluiămaterialelor:ăContractulăpresupuneărealizareaăurmtoareloră materiale:

I. Studiu istorico-arhitectural pentru arealul acoperit de Ansamblul urban de sec. XVIII-XIX (cod CJ-II-s-B-07797 pe LMI 2010).

Înă bazaă obiectiveloră maiă susă enumerateă seă vaă realizaă ună documentă deă analiză evolutivă aă spaţiuluiă construitădelimitată deăAnsamblulă urban,ă cuă inventariereaă imobilelor,ă strzilor,ă pieţeloră şi altoră spaţiiă publiceă şiă analizareaă acestoraă dină punctă deă vedereă urbanistic,ăarhitecturalăşiăistoric,ăpentruăîntocmireaăaăminimă35ădeăFiseădeăcaracterizareăaă imobiluluiăpentruăaceleăcldiri/corpuriădeăcldireăaăcrorăprotejareăseăimpune.ăPrinăacesteă fişeădorimăsăasigurmălegturaăcuăsistemulădeăevidenţăaămonumentelorăistoriceăînăceeaă ceă priveşteă caracteristicileă arhitecturaleă şiă istoriceă aleă imobilelor,ă dară şiă legturaă cuă documenteleădeăplanificareăstrategică(PUZăceăseăvaăelaboraăpentruăzon,ăPUG)ăînăceea ceăpriveşteăcaracteristicileăurbanisticeăaleăimobilelor.ăStudiereaăinformaţiilorăbibliograficeăşiă cartograficeă referitoareă laă fiecareă imobilă înă parteă vaă permiteă realizareaă uneiă legturiă cuă baza de date referitoare la fiecare imobil în parte. Evaluarea imobileloră(inclusivăaăpieţeiă centraleă şiă aă principaleloră curţiă interioare)ă seă vaă faceă şiă dină perspectivaă valoriiă culturaleă complexeă aă acestoraă oriă aă prţiloră componenteă (cuă referireă la:ă vechime;ă valoareă arhitectural,ăartisticăşiăurbanistic;ăfrecvenţ;ăvaloare memorial-istoric).ă

Tot în cadrulă studiuluiă seă vaă elaboraă i un inventar al daunelor, care trebuie obligatoriuă înlturate/corectateă pentruă punereaă înă valoareă şiă conservareaă valoriloră instituiteă şiă identificate la nivelul Ansamblului urban; oă Fişă de reglementare a zonei istorice,ăînăcareăvorăfiăprezentate,ăcelăpuţin,ădateăreferitoareălaăcldirileăşiăspaţiileăprotejateă şiă laă modulă deă construireă permisă pentruă imobileleă pentruă careă dezvoltareaă esteă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX acceptabil,ăprecizareaăniveluluiădeăînlţime,ăPOT,ăCUT,ărestricţiiăşiăpermisivitţiăgeneraleă deăintervenţie.ăFişaăvaăpreciza,ădeasemenea,ăelementeleăcuăvaloareăsemnificativ,ăcareă trebuieă conservateă şiă puseă înă valoare,ă elementeleă cuă valoareă nesemnificativ,ă asupraă croraă seă poateă interveniă respectândă recomandrileă urbanisticeă zonaleă siă elementeleăă nocive

Caă urmareă aă observaţiiloră deă specialitate,ă se va analiza oportunitatea reconsiderriiălimitelorăactualeăaleăAnsambluluiăurban,ăînăvedereaătransmiteriiăobservaţiiloră ctreăMinisterulăCulturiiăpentruăactualizarea LMI.

II. 35 dosare documentare, câte unul pentru fiecare imobil istoric cu valoare arhitecturalădinăcadrulăansamblulăurban.

Cele 35 de imobile pentru care se va întocmi dosar documentar se vor stabili împreună cuă beneficiarul,ă după prezentareaă listeiă inventar a imobilelor constituente ale Ansambluluiăurbanăşiăevaluareaăacestoraă(Fişeleădeăcaracterizareăaăimobilului).ăPeăIângă Fişaă deă caracterizareă aă imobilului,ă realizată înă etapaă anterioar,ă fiecareă dosară vaă cuprinde:

- relevee ale imobilului, care să permită oă estimareă corectă aă suprafeţeloră şiă costurilorădeăintervenţieăpentruăconservare/restaurare/reabilitareăprinăproiecteăviitoare;ă

- releveeă deă arhitectură (inclusivă detaliiă deă travee)ă pentruă elementeleă cuă valoareă semnificativăşiăstudiuădeăparament,ăcuănivelăînaltădeădetaliereătehnic,ăundeăesteăcazul,ă pentru întocmirea dosarelor de clasare pentru imobilele pentru care protejarea este imperiosă necesară (seă impuneă întocmireaă aă minimă 3ă dosareă deă clasareă înă vedereaă atribuiriiădeăcoduriăindividuale,ăconformădispoziţiilorăLegiiănr.ă422/2001ăprivindăprotejareaă monumenteloră istorice,ă republicată şiă aleă Normeloră metodologiceă deă clasareă şiă inventariereăaămonumentelorăistoriceăprevzuteăînăOrdinulănr.ă2.260ădină18ăaprilieă2008,ă emisădeăMinisterulăCulturiiăşiăCultelor);ă

- identificareaă administrativă şiă cadastrală aă imobilului,ă precumă şiă clarificareaă situaţieiăjuridice,ăprinăcareăseăasigurătransparenţaăşiăevidenţaădreptuluiădeăproprietateăşiăaă altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile. În acest sens revine beneficiarului solicitareaă extraseloră CFă deă laă Oficiulă deă Cadastruă şiă Publicitateă Imobiliară Turdaă (cca.ă 300 extrase pentru completarea dosarelor documentare).

III.ă Caietă deă soluţiiă arhitecturale,ă caă soluţieă practică deă protejareă şiă punereă înă valoare a patrimoniului istorico-arhitectural local, va surprinde elementele de reprezentativitateă şiă unicitateă local,ă vaă analizaă oportunitateaă decelriiă uneiă identitţiă arhitectural-urbanisticeă locale,ă recognoscibileă şiă vaă propuneă soluţiiă deă modelare/remodelareăarhitectural,ăpentruăintegrareaăînăcaracterulăzonei,ăcelăpuţinăpentru:ă

4 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

- piaţaăcentrală(PiaţaăRepublicii,ămodeleădeăintervenieăînăfrontul stradal; - piaţaăagroalimentară - piaţetaăfostuluiăCinematografădeăvară - curteaăinterioarăaăCaseiăruraleă(Piaţaă1ăDecembrieănr.ă5)ă - Scuarul Muzeului de Istorie.

Soluţiileădateăvorătrebui avizateădeăComisiaăZonalădeăMonumente,ăiarăCaietulădeăsoluţiiă arhitecturale,ă impreună cuă Fişaă deă reglementareă aă zoneiă istorice,ă careă vaă întriă intervenţiileăpermiseăcuăreguliădeăurbanismăcongruente,ăvorăfaceăobiectulăuneiăhotrâriăaă Consiliului Local, la finalulăimplementriiăproiectului.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

CAPITOLUL II Istoriaăorauluiă- evoluie

A. Preistorie Celeă maiă vechiă urmeă deă locuireă omenească înă zonă aparină comunitiloră musterieneădeăvântoriădinăpaleoliticulămijlociu.ăAsemenea descoperiri cu o vechime de cca. 60000 de ani, s-auă produsă înă maiă multeă peteriă dină celebraă rezervaieă naturală iă arheologică dină CheileăTurzii.ă Înă celeă pesteă 60ă deă peteriă iă groteă dină cheileă spateă deă pârâulă Hdatelor,ă urmeleă deă locuireă preistorică suntă numeroaseă iă deă mareă valoareă tiinific.ăÎncămaiăimportanteădecâtăurmeleăpaleoliticeăsuntăaiciădescoperirileăcareăatestă neoliticul,ăreprezentatăfoarteăbineădeăculturileă”CheileăTurzii”,ă”LumeaăNou”ăiă”Petreti”.ă Ceramicaă pictată neolitic,ă deă tipă ”Petreti”,ă descoperită înă peterileă dină Cheileă Turzii,ă constituieă oă impresionantă manifestareă aă ceeaă ceă aă însemnată artaă preistoric.ă Locuireaă neoliticăesteăatestatăiălaăMoldovenetiăoriălaăMihaiăViteazu,ăpentruăaăneăreferiădoarălaă douălocaliti din preajma Turzii. Perioadaă finală aă epociiă pietreiă iă deă tranziieă spreă epocaă metaleloră esteă reprezentată peă teritoriulă orauluiă deă descoperirea,ă peă Dealulă uia,ă aă unoră fragmenteă ceramiceă aparinândă culturiiă Coofeniă iă aă unoră toporaeădinăpiatr. Epoca bronzului (cca 1700 – 1150 î.Hr.) esteă bineă atestată înă jurulă Turzii:ă seă locuiaă înă peterileădinăCheileăTurziiăiădinăCheileăTurenilor,ă dară iă laă Moldoveneti,ă Mihaiă Viteazuă iă Corneti.ăPrimaăvârstăaăepociiăfierului,ăperioadaă hallstattiană (1150ă – 450ă î.Hr.)ă esteă cunoscută înă Turdaă prină descoperirea,ă foarteă recentă (înă 1994)ăaăuneiăaezriăsituateăpeăunăpromontoriu întreăBileăSrateăiăArie,ădeasupraăcimitirului.ă Aceleiaiă epociă îiă aparină fragmenteleă ceramiceă descoperiteă înă jurulă Uzineiă deă ap,ă înă partea sudicăaămunicipiuluiăTurdaăiăoăsabieădeăbronză alăcruiălocădeădescoperireăesteăneprecizat.1

B. EpocaăDacic Etapaă finală aă celeiă de-a doua vârste a epociiă fieruluiă (Laă Tène)ă corespunztoareă secolelor I î.Hr. – I d.Hr., constituie cadrul cronologic pentru studiul maximei înfloriri a culturiiămaterialeăiăspiritualeăaăgeto-dacilor.

Fig. 1 AezareaăPotaisseiăpreromane

6 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Viaaă economică intens,ă programulă rapidă înă organizareaă societiiă – culminând cu apariiaă statuluiă dac,ă oă istorieă politică cuă implicaiiă europene,ă constituieă trsturileă definitoriiă pentruă fazaă ”clasic”ă aă civilizaieiă dacice,ă etapă jalonată deă domniaă regeluiă întemeietoră deă stat,ă Burebistaă iă ceaă aă regelui-erou,ă Decebal.ă Chiară dacă descoperirileă arheologice nu sunt aici atât de spectaculoase, daco-geiiăsuntăatestaiăiăînăzonaăTurziiă prinădiverseămrturii,ăcareăleăconferăcalitateaădeăcreatoriăaiăuneiăculturiăspecifice. ViaaăînăDaciaăpreromanăs-aădesfuratăînăaezriăincipientăurbaneăatâtădinăpunctă de vedere social, câtăiăpolitic.ăAglomerrileăcivileăerauăcomunitiăînchegate,ăcuăstructură socială diversificat,ă ceă gravitauă înă jurulă unoră acropoleă fortificateă situateă peă platformeă naturale.ăSistematizareaăaezrilorăeraăarhaic,ăastfelădaciiăs-au adaptat destul de repede demersului de urbanizare în cadrul structurilor municipale introduse de romani. DezvoltareaăinternăaăDacieiăaăfostăfireascăiăaădusălaăevoluiaăunorăaezriădeătipăruralăînă municipiiăiăcolonii.ă Oraulă Turdaă esteă atestată arheologică subă toponimulă Diernaă încă din perioada preroman:ă „Despre existena unui ora înfloritor pe timpul Dacilor, există date sigure. Numele sub care a figurat acest ora, în epoca poporului dac, se crede că a fost Dierna. (Ceea ce înseamnă, că dela Turda până la piatră sunt 10.000 de pai)” 2. Nuăseătieăcuă exactitateăpoziiaăcetiiădacice,ăînsăînăurmaăunorădescopeririăarheologiceăs-a putut stabili maiăprecisăoăarieăundeăseăpresupuneăcăs-aăconstituitănucleulăaezrii,ăiăanumeăpeăValeaă Pardei,ălaăvrsareaăacesteiaăînărâulăArieăiăîntreăValeaăPardeiăiăValeaăSândului,ătotăină legtură directă cuă râulă Arie.ă După cucerireaă roman,ă aezareaă esteă atestată subă denumirea de Potaissa.

Peă lângă câtevaă fragmenteă ceramiceă aleă uneiă formeă deă vasă tipică dacică (ceacaă dacic)ă descoperiteă peă Dealulă uia,ă celeă maiă semnificativeă descopeririă suntă aseă tetradrahme dacice emise în sec. III-II î.Hr., la careăseăadaugămonedeleăstrineă(tetradrahmaă thasian,ă oă drahmă dină Apollonia,ă oă monedă dină Corinthusă iă denariă romaniă republicaniă în secolele II-I î.Hr.). Aceste descoperiri se concentrează înă Valeaă Sândului,ă peă Dealulă Zânelor,ăDealulăuiaăiăînăValeaăPardei.

Înă epocaă preromană s-a extras sare din cele dou masiveă deă laă Potaissaă (Durguă iă Bileă Srate),ăpentruănecesitiădeăconsumălocal.

Fig 2. Potaissa in prima jum. a sec. II î.Hr. Dacă Potaissaă dacic, potrivită documentaieiăăăăăăăăăă arheologiceă actuale,ă nuă pareă să fiă fostă oă aezareă preaă important,ă localitatea daco-

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX romana,ă înă schimb,ă careă seă dezvoltă aiciă după anulă 106ă d.Hr.ă vaă deveniă unulă dină principalele centre urbane ale provinciei Dacia.

Fig. 3 Potaissa în sec. III d.Hr (dupăBrbulescu,ăMihai,ăCastrul legionar de la Potaissa, Zalu,ă1997)

C. EpocaăRoman

Cucerirea Daciei Înăanulă106ălaăîncheiereaăcelorădouărzboaieădintreăTraianăiăDecebal,ăDaciaăaăfostă cucerită deă ctreă Imperiulă Romană devenindă Provincieă roman.ă Anulă 106ă aă însemnată pentru Potaissa, debutul unei noi epoci istorice. Deja în vara anului 106 se întreprinde o intensă explorareă aă noiiă provinciiă înglobateă Imperiuluiă Romană (marcareaă puncteloră strategice,ă înregistrareaă surseloră naturale,ă amenajareaă reeleloră rutiere,ă stabilireaă garnizoanelor,ăedificareaăfortificaiilor). Aezareaădeătipăvicus Peăinscripiaălatinădeăpeămiliarum-ul descoperit în satul Aiton, datând din anii 107 - 108 d.Hr., când romanii construiau tronsonul Potaissa-Napocaă aă drumuluiă ceă strbteaă proasptă înfiinataă provincie,ă seă menionaă aezareaă Potaissa.ă Situată peă oseauaă

8 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX principalăaăprovincieiăiăînăimediataăapropiereăaăArieului,ăînconjuratădeăterenuriăfertile,ă propiceăagriculturii,ăaezareaăruralăPotaissaă(vicusăPatavissensium)ăaveaătoateăcondiiileă de dezvoltare în cadrul noilor structuri economico-sociale,ăculturaleăiăpoliticeăromane. Evenimentul care a impulsionat cel maiă multă dezvoltareaă vechiiă aezriă daciceă Potaissa,ă înainteă deă staionareaă aiciă aă Legiunii a V-a Macedonica în anul 168, a fost apariiaă iă stabilireaă unoră colonitiă romani,ă veniiădinădiferiteăzoneăaleăImperiului Roman. Acesteă primeă grupuriă deă colonitiă romaniă (cives Romani) care sosesc la Potaissa nu seăaazăînăvicus-ul dacic preexistent, locuit preponderent de autohtoni. Nici nu se putea concepe un asemenea amestec în primele deceniiăaleăguvernriiăromaneăaăDaciei.

Aezareaă fiindă atestată subă denumireaă deă Potaissaă cuă ună numeă ceă conineă termenulă vicusă desemnează astfelă oă aezareă aprută ad-hoc în imediata proximitate a unui castru roman, aici fiind relevant Castrul Legiunii a V–aă Macedonica.ă Dină această informaieă iă din rezultatul descoperirilor arheologice putemă deduceă că nucleulă aezriiă daciceă iă celă ală aezriiă romaneă nuă auă coincis,ă îns, conform altorăatestriăarheologice, au fost apropiate. Fig. 4 Poziiaăcastruluiăfaăde oraulăantic 1-atelierăolrie 2-cella vinaria 3-templu 4-mormânt 5- perimetrulădescoperirilorăarheologiceădinăoraulăroman

Primele 6 decenii din istoria Potaissei romane (106-166)ă(veziăDaciaăTraian)ăauă constituit o perioadă deă acumulriă lente,ă fră evenimenteă notabile.ă Maiă importantă rmâneăstabilireaălaăPotaissa,ăînăprimaăjumtateăaăveaculuiăalăII-lea, a primelor grupuri de coloniti,ăceteniăromani.

Apariiaăcastruluiăroman Rzboiulămarcomană(166-180) a prilejuit trimitereaăînăDaciaăromanăaăLegiuniiăaăV- aă Macedonica,ă pentruă întrireaă granieloră deă nordă aleă provincieiă Dacia.ă Legiuneaă aă fostă cantonatăîntreăaniiă168-170ălaăPotaissa,ăpeăplatoulăDealuluiăCetii,ăundeăaăconstruităună puternic castru. Conform principiiloră urbanismuluiă militară roman,ă aezareaă imediată învecinată vicusuluiă aă îndeplinită caracteristicileă necesareă construiriiă unuiă castru.ăAcesteă caracteristiciă presupuneauă existenaă unuiă platouă întinsă situată maiă susă faă deă drumulă roman,ăpentruăaprareaăacestuiaăiăpentruăoăbunăvizibilitateăiăaccesibilitate.ăPrinăvecheaă aezareădacicăaăfostăconstruitădrumulăimperialăromanăceălegaăApulumădeăNapoca,ăpoziiaă drumuluiăfiindăsinguraăviabilăînăcontextulăgeograficăalăaezrii,ăastfel,ămigrareaănucleuluiă aezriiăaăfostăinevitabil.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Prin stabilirea legiunii la Potaissa, s-aă întrită considerabilă comunitateaă deă civesă Romani,ăceeaăceăaădusălaăacordareaăstatutuluiădeămunicipiuăfosteiăaezriăruraleă(vicus).ă Maiă multeă inscripiiă pstrează numeleă orauluiă înă formaă ”Municipiumă Septimiumă Potaissense”.ă Legiunea,ă compusă dină cca. 5000 de militari, a contribuit decisiv la transformareaă efectivă aă satuluiă înă ora,ă prină construireaă deă edificiiă arhitecturaleă tipică romane,ă cuă elementeă deă confortă urban.ă Odată cuă ceiă 5000ă deă militari, se stabilesc la Potaissaă iă numeroaseă persoaneă civileă careă urmau,ă pretutindeni,ă armata.ă Zoneleă principaleă deă locuită aleă populaieiă civileă (autohtoniădaciăiă civesă Romani)ă înă Potaissaăauă fostăsituateălaăsudăiălaăsud-est de castru. La intrarea în defileulăArieului,ăînăsatulăMoldovenetiă(laăcircaă15ăkmăsud-vest de Turdaădeăazi,ălângărâulăArie),ăromaniiăauămaiăavutăoăcetate,ădeădimensiuniămaiăreduse,ă cuă rolă deă controlă ală accesuluiă spreă mineleă deă aură dină Muniiă Apuseni.ă Cetateaă aă fostă distrusăcuăocaziaăinvazieiăttarilorădinăanulă1241,ăulteriorănemaifiindărefcut. În epoca romană exploatareaă sriiă dină celeă dou masive de la Potaissa s-a intensificat,ăsareaăfiindătransportatăiăînăalteăpri.

Fig 5 Aezareaăromanădeălângăcastru 1 – aria probabilă a vicusului pre municipal 2 – aria probabilă a comunității civile pre municipale, 3 – zona de locuire antică, 4 – incinta castrului legionar, 5 – necropola, 6 – orașul antic;

Populaiaă orauluiă poateă fiă aproximată laă vreo 20000-25000 de locuitori, inclusiv militari din legiunea a V-a Macedonica. Cei maiămuliăcolonitiăaezaiălaăPotaissaăerauă originariă dină Peninsulaă Balcanic,ă Dalmaia,ăPannoniaăiăAsiaăMica.ăAezareaă romană dină apropiereaă castruluiă s-a dezvoltată înă timpă datorită bogieiă deă sareă iă deă piatră aă împrejurimilor,ă datorită accesuluiăfacilăctreăregiuneaăauriferădeălaă izvoareleă râuluiă Arieă iă datorită exploatriloră deă piatră dină zon.ă Dezvoltareaăaăfostăavantajatăiădeătraficulă arterei imperiale ce lega Apulum de Napoca.ă Soldaiiă auă avut un rol important înă dezvoltareaă aezriiă iă înă viaaă cetii.ă Populaiaă civilă roman, careă aă întemeiată aezarea, a prosperat continuu deoarece au existatălegturiăeconomiceăstrânseăcuătrupeleăauxiliareăcantonateăînăcastrulădinălocalitate.ă Acesteălegturiăeconomiceăauăsporităodatăcuăstabilirea în cetate a civililor romani, care i- auăurmatăaiciăpeăsoldaiiălegiunii.ăCâmpulădeăruineăromaneăseăîntindeăpeăoăsuprafaădeă aproximativă 12ă km,ă materialulă arheologică esteă abundentă iă atestă dezvoltareaă aezriiă Potaissa peste limitele coloniei Napoca. 3

10 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Titlul de "colonia" l-aă obinută aezareaă formată dină Potaissaă iă teritoriulă rurală ală acesteia.ăAcestătitluăiădreptulădeă”Jus Italicum”ăaăfostăacordatăaezriiădeăctreăîmpratulă protector Septimius Severus. „Conform însemnărilor istorice, împăratul Septimius Severus (193 – 210 d. Chr.) a ridicat Potaissa la rangul de ora cu privilegiu (municipium, apoi colonia), a terminat lucrările de clădire a oraului i a aezat, în cazarmele ei, legiunea a cincia (Legio V Macedonica) de armată, cu garnizoana stabilă. Urmele acestei legiuni se văd i astăzi pe mii de cărămizi împrătiate în tot cuprinsul oraului Turda. Legiunea aceasta a fost însărcinată cu paza militară a pării răsăritene i în special a ”Câmpiei de astăzi”.4 Teritoriulă rurală ală aezriiă nuă aă fostă întins,ă însă aă fostă intensă exploatat. Oraulă seă conturează dină punctă deă vedereă urbanistică înă aă douaă jumtateă aă secolului al II–leaăd.ăHr.ăiăînăprimaăjumtateăaăsecoluluiăalăIII–leaăd.ăHr.,ăodatăcuătrecereaă acestuiaădeălaăstatutulădeăvicusălaăcelădeămunicipiumăiăcolonia.ăAezareaăcivilăromanăceă a gravitat în jurul castrului s-aă extinsă înă acestă perioadă deă timpă înă vatraă Turziiă Vechi,ă înspreăcartierulăTurdaăNouăiăînăluncaăArieului,ăaiciăocupândăspaiiăîntinse.ăAezareaăaă avută oă cretereă centrifugală – anarhic.ă Inimaă aezriiă esteă atestată arheologică caă fiindă situatăînăapropiereaăpoduluiăconstruitădeăromaniăpesteărâulăArie.ăPodulăaăfostăimpusădeă traseul drumului imperial roman Apulum – Napoca.ă Oă altă arter deă importană maiă redusă legaă aezareaă deă necropolaă dină vecintate.ă Aezareaă s-aă constituită după principiileă urbanismuluiă roman.ă Astfel,ă funciaă deă cardoă – maximusă eraă îndeplinită deă drumulă romană careă treceaă prină centrulă aezrii,ă iară ceaă deă decumanoă – maximus era îndeplinitădeătraseulărâuluiăArie. Viaaă urbană dezvoltată aă aezriiă esteă atestată iă deă prezenaă unuiă apeductă înă lungime de 4 km care aproviziona atât castrul, câtăiăoraul: „Despre o desvoltată viaă romană în Potaissa, servete ca dovadă i apeductul cetăii, care venia din marginea comunei Copand i ale cărui resturi stau i azi.” 5 Industriaă meteugrească eraă dezvoltat,ăînăzonăauăfostăatestateădiverseăateliere: „În jurul cetăii erau numeroase vile, ateliere, fabrici i alte locuine cetăeneti, din rămăiele cărora în ultimul timp au fost scoase la iveală foarte multe obiecte de piatră, de bronz sau de os.” 6 Armata a avut un rolăsemnificativăînăedificareaăorauluiăiăînăcreareaăuneiălegturiăstrânseăîntreăviaaăcivilăiă cea militar.

Drumurile romane Drumurileă romaneă auă fostă atestateă documentară încă dină antichitate,ă caă Viae Publicae.ăDocumentulăprincipalăîlăreprezintăhartaăTabula Peutingeriana, care a fost una dintreăceleămaiădetaliateăhriădinăepocaăroman,ădinăsecolele II, III. Documentul original nu s-aăpstrat,ăînsăexistăoăcopieăaăacesteiaădinăevulămediu,ădinăsecolulăalăIII–lea. Harta arată principaleleă drumuriă aleă imperiului,ă marchează localitileă maiă importante,ă printreă careă esteă menionată iă toponimulă Potaissa. Drumurile romane au fost construite pentru parcurgereaă maiă rapidă aă teritoriuluiă imperiului, fiind construite pe cât posibil în linie dreapt,ăînăfuncieădeăcâtăpermiteaărelieful.ăAcesteăcaracteristiciăaleădrumurilorăromaneăauă dusă laă cretereaă economică a aezriloră imperiului,ă însă totă acesteaă auă uurată numeroaseleăinvaziiădinăperioadaădeădecdereăaăacestuia. Drumurileă romaneă apară atestateă documentară iă înă perioadaă medieval,ă acesteaă fiindărecunoscuteăcaă”drumăpietros”ăsauă”drumăuscat”.ă„Aceste denumiri au apărut datorită faptului că în evul mediu nu au existat decât drumuri de pământ, iar celelalte artere

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX rutiere care poartă asemenea determinative nu pot fi decât drumuri romane, pentru că doar ele erau încă pietruite în perioada romană.” 7 Documentele istoriceă careă atestă existenaă acestoră drumuriă neă redauă informaiiă iă cuă privireă laă situaiaă economică aă aezriloră prină careă treceauă sauă cuă careă seă învecinau.ăAcesteă drumuriă auă jucată ună rolă importantăînăeconomiaălocal,ămaiăalesăînăcazulăaezriiăPotaissa.ă Odatăcuăconstruireaă acestui drum traficul a devenit mai intens, iar schimburile comerciale s-au realizat cu mai multăuurin.ăÎnăcazulăorauluiăTurda,ănuăs-a descoperit cu exactitate traseul drumului roman,ăseătieădoarăcăacestaătraversaărâulăArieăînăpartea de sud, iar înspre nord avansa ctreăNapoca,ăiăeraăsituatăpeăparteaăstângăaăPârâuluiăRacilor.ăCercetrileăarheologiceă au fost restrânse în acest caz, deoarece traseul drumului se suprapune peste nucleul cartierului Turda Veche, actualul centru istoricăalăorauluiăTurda.

Monezi romane CirculaiaămonetarălaăPotaissaăaăfostătemeinicăstudiat.ăDinădescoperirileădeăpână acumă rezultă că până laă rzboaieleă marcomaniceă predominauă înă circulaieă monedeă deă bronz,ănecesareăschimbuluiămrunt;ăsubădinastiaăSeverilor predomina denarul de argint, ca apoi, spre mijlocul secolului al III-lea,ă raportulă întreă monedeleă deă bronză iă celeă deă argintă să seă echilibreze.ă Ună singură tezaură monetară dină epocaă romană seă cunoateă laă Potaissa, compus din 211 monede de argint emise între anii 194 - 243.

Perioada de declin Prbuireaă Romeiă aă dusă laă prbuireaă întreguluiă sistemă urbanistică creată deă aceasta.ă „Despre Potaissa se crede că a căzut jertfă unui atac fulgerător, neateptat, fiindcă, de sub ruinele ce s-au desgropat i se mai pot desgropa, ies la iveală o mulime de obiecte mărunte, pe cari locuitorii în caz de refugiere, le-ar fi putut duce uor cu dânii.” 8 CetateaăPotaissaăaăfostădrâmat,ăcastrulăaăfostădemantelatăcontinuuăpânăînă evulămediuătârziuăiăpiatraăaăfostăfolositălaăconstruireaăfundaiilorăiăaăzidurilorăcldirilorădină centrul Turzii de azi. „Din trecutul oraului Turda, sub timpul cât au inut năvălirile barbare, nu se tie nimic. Oraul mai târziu, în evul mediu, se dezvoltă ca ora germano – unguresc, sub numele de Thorda sau Torda.” 9 Spre mijlocul secolului al III-leaă provinciaă romană Daciaă treceă prină momenteă dificile,ă fiindă atacată întreă aniiă 245-248ă deă carpiă iă înă anulă 267ă deă goi.ă Seă pareă că niciă Potaissa n-aăfostăcruat.ăViaaălocuitorilorăPotaissei (caăiădinăîntreagaăprovincie)ăînăultimiiă aniăaiăadministraieiăromaneăaădevenitădinăceăînăceămaiăincertăiănesigur.ăÎntr-oăepocă plină deă frmântri,ă înă careă atacurileă popoareloră strineă suntă dublateă deă numeroaseă uzurpri,ăîmpratulăGallienusăaădislocatăadeseaăpriădinălegiunileăromane,ăpentruăaăfaceă faă situaiiloră critice.ă Seă pareă că Legiuneaă aă V-a Macedonica i-aă rmasă credincioas.ă Esteădificilădeăstabilităderulareaăevenimentelorămilitareălaăcareăparticipăînăacestărstimpă Legiunea a V-a Macedonica. După anulă 260,ă situaiaă militară înă Daciaă devineă deosebită deă critic,ă izvoareleă epigraficeădispar,ăiarăsurseleăliterareăvorbescădeăoă„amissio Daciae”ă(pierdereaăautoritiiă centraleă romaneă asupraă Daciei).ă Înă sfârit,ă subă Aurelian,ă prină aniiă 271-272 s-a produs abandonareaă definitivă aă provinciei,ă iară armateleă prsescă Dacia.ă Legiuneaă aă V-a MacedonicaăseăretrageăpeămalulădreptăalăDunrii,ălaăOescusă(aziăGhighen,ăBulgaria).

12 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig 6 Turda - poziiaăcastruluiăromanăfaădeăoraulămodern

Dovezi ale aezriiăromaneălaăTurda Primeleă atestriă documentareă despreă aezareaă militară iă civilă romană deă peă teritoriulăactualuluiăoraăTurdaădateazădinăanulă 1574, din jurnalul lui Pierre Lescalopier. Acesta a descris în jurnalul suă deă cltorieă poziiaă castruluiă înă raportă cuă drumulă romană iă cuă aezareaă civil.ă Castrulă Legiuniiă aă V–a Macedonica este cel mai important monument arheologicăalăorauluiăTurda.ăPriăaleăacestuiaă auă rezistată până înă evulă mediuă târziu,ă însă treptatăaăfostădemantelat,ăpânăînăsecolul al XIX -lea,ă piatraă fasonată dină careă auă fostă ridicateă zidurileăacestuiaăfiindăfolosităcaămaterialăpentruă construireaămultorăcldiriăiăfundaiiădinăactualaă zonă centrală aă oraului.ă Oă altă atestareă importantăesteăceaăaăluiăZamosius,ăistoriculăiă umanistul care, laă sfâritulă secoluluiă XVI, a vizitatăcastrulădeălaăPotaissaăiăaădescrisăînăamnuntăunaădintreăpori.ă

Fig. 7 Drumurile în Dacia.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

D. Evul Mediu (dupăIAMBOR, Petru, În legătură cu localizarea cetăii Sînmiclău (Turda), Acta Musei Napocensis, XIV, 1977)

Retragereaăaurelianăiăefecteleăei LegiuneaăinstalatălaăPotaissaăs-aăretrasădinăaceastălocalitateăce-i servise drept garnizoană timpă deă ună secol.ă Acestă momentă aă avut,ă dupaă cumă eraă deă ateptat,ă oă semnificaie deosebită pentruă viaaă ulterioară aă oraului.ă Ceiă ceă contribuiser la dezvoltareaă iă înflorireaă localitii,ă acumă oă prseau.ă Toateă acesteaă seă petreceauă înă condiiileăînăcareănuăs-a distrus nimic. Viaaă economică deă tipă urbană decade,ă plecareaă militariloră a antrenat evacuarea multorăelementeăcivile.ăSeăproduceăoăscdereăputernicăiăbruscăaănumruluiădeălocuitori.ă ViaaăînăoraăpreaăaăfiăpeăsfâriteălaăînceputulăsecoluluiăalăIV-lea. Dar, în secolele V-VI, în condiiileă mareluiă vală ală populaiilorămigratoare,ă viaaă seă reiaă intens,ă populaiaă sporete,ă astfelăcăînăsecoleleăVII-X se poate vorbi de o mai mare densitate, cuăunănumrăsporitădeă locuitori.

10 Continuitateădovedităarheologic Descoperirileă arheologiceă sistematiceă sauă întâmpltoareă dină Turdaă iă din împrejurimi fac dovada unei permanente locuiri. Dintre obiectele descoperite amintim: fragmenteădeăvasăceramicăproveniteădinăTurda,ădinăcoleciaăTéglásăIstván;ăcataramădeă bronz,ă datată înă secolulă ală VI-lea d. Hr. - oă descoperireă întâmpltoareă înă împrejurimile Turzii,ăprovenindădinăcolecţiaăTéglásăGábor;ămonedaăSolidusăemisădeăIustinianăIă(527- 565),ă condiţiiă deă descoperireă necunoscute;ă opaiţă „nord-african”,ă cuă disculă decorată cuă oă cruceă latin,ă provenindă dină colecţiaă Téglásă iă fiindă descoperită înă Turda;ă opaiţă „syro- palestinian”ăprovenindădinăTurda,ădinăaceeaşiăcolecţieăTéglás,ăaăfostădatatăînăsecolulăIVăd.ă Hr. (eventual IV-V d. Hr.). Astfel, ceramicii din castru i se adaugă cataramaă deă bronză pentruăaădefiniăprezenţaăgermanicălaăTurda,ăiarăsolidus-ul emis deăIustinianăşiăopaiţeleă importateădinăImperiuădovedescămaiădegrabărelaţiileăacestorăgermaniciăcuăImperiul, decât ptrundereaăunorăartefacteăbizantineăînămediulăautohtonilorălatinofoniădinăTurda.

În împrejurimi, mai precis în vatra satului Aiton, pe unde trecea drumul roman de la Potaissaă laă Napoca,ă auă fostă descoperiteă monedeă emiseă deă împraiiă romaniă deă după Aurelianăprintreăcareăiăună”aureus”ădeălaăTheodosiusăIă(secolulăIVăe.n.).ăAcesteămonedeă provin dintr-oăaezareăînăcareăauămaiăfostădescoperiteăfragmente de vase din sec. V – VI, precumăiăoătoartădeăvasăcuăunăsemnăincizat.ăTotădeălaăAitonămaiăprovineăunăfragmentădeă vas datând din secolul al VIII – lea. În comuna Mihai Viteazul a fost descoperit un denar emisă subă împratulă Maximilianusă (286ă - 305). În apropiere de satul Cheia au fost descoperite într-oăaezare,ăfragmenteădeăceramicădatîndădinăsec.ăVIIIă– IX d. Hr. Peterileă dină Cheileă Turziiă auă fostă iă eleă locuiteă înă vremuriă deă restrite,ă cândă asuprireaăaăluatăformeămaiăneîndurtoare.ăAstfel,ăauăfost descoperite fragmente de vase iăvârfuriădeăsgeiădatândădeălaăînceputurileăfeudalismuluiăînăpeterile:ăCeteauaăMare,ă CeteauaăMic,ăaăHornarilor,ăaăFeciorilor,ăaăMorarilorăiăPeteraăUngureasc. Auă avută loc,ă peă deă altă parte,ă descopeririă arheologiceă careă atestă vieuireaă populaiilorămigratoareăcuărolădeăstpânitoriăînăsocietateaădeălaăînceputulăevuluiămediu.ăLaă vestădeăliniaăferatădintreăCâmpiaăTurziiăiăRzboieniăauăfostăcercetateămorminteăavareăcuă inventară funerară specifică acesteiă populaiiă migratoare:ă pieseă deă harnaamentă (zbale,ă

14 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX scrie),ăarmeă(topor,ăvârfădeălanceădinăfier),ăpodoabeă(cercei,ăinele,ămrgele)ăiăpieseădeă laăgarniturileădeăcentur.

PrimaămeniuneădespreăTurda NumeleăThordaă(Turda)ăapareăpentruăprimaădatăîntr-un document din anul 1075 semnatădeăregeleămaghiarăGezaăI,ăprinăcareăatribuieămnstiriiăclugrilorăbenedictiniădină Garamvölgy (Garamszentbenedek) în Slovacia (Gran-Esztergom, azi în Ungaria) încasrileăvameiătârgului,ăaăvameiădeălaăpodulăpesteăArieăiăaăvameiăocnelorăde sare, din locul denumit Aranyas-Aureus (Szentmiklós),ăsituatălângărâulăArie. 11 Importanaă actuluiă merită aă fiă subliniat,ă maiă întâiă pentruă faptulă că înregistrează existenaă uneiă aezriă subă denumireaă eiă rmasă până astzi,ă denumireă motenită dină perioadaă deă dinainteaă cuceririiă arpadiene,ă iă apoiă pentruă menionareaă exploatriiă uneiă bogiiă atâtă deă preioaseă înă aceleă vremuriă cumă eraă sarea,ă aă creiă extragere avea îndelungateătradiiiăînăacesteălocuri.ă Referitoră laă cetateaă medievalăTurda, pomenită înă documentul mai sus citat, s-a presupusăpânănuădemultăcăputeaăfiăidentificatăcuăfortificaiaădeăpmântăiăapoiădeăpiatră deă laă Moldoveneti.ă Presupunereaătrebuieă înlturat,ă înă primulărândă dină cauzaă distaneiă relativămariăfaădeăocneleădeăsareădeălaăTurda (15ăkm),ăiarăînăalădoileaărândăvmuireaăsriiă careăeraădusăcuăpluteleăpeăArieăînăjosăiăapoiăpeăMure,ănuăeraăfirescăsăfieăfcutăîntr- unălocăsituatăînăamonteăfaădeăloculădeăexploatare.ăPeădeăaltăparte,ăpeăvatraăactualuluiă oraăTurda,ăînădocumentele din anii 1202 – 1203ăiă1323,ăesteăpomenită”cetatea Turda”.ă Totă peă vatraă orauluiă deă azi,ă ună documentă dină anulă 1276ă pomeneteă oă fortificaieă subă numeleă deă ”cetateaă Arie”,ă iară ună altul,ă dină 1441,ă menionează ”satul i cetatea Sînmiclău”.ăIndiferentăsubăceădenumireăesteăpomenităînădocumenteăde-a lungul anilor: ”cetatea Turda, Arie, Sînmiclău sau cetatea banului Micud”,ăseăpareăcăesteăvorbaădeă unaăiăaceeaiăcetateăsituatăpeămalulăArieului,ălângăcareăseăaflaăunălocădeăvamăaăsriiă extrasădinăsalinele de la Turda.

Evoluiaătipurilorădeăaezri Cuă timpulă aezrileă populaieiă românetiă dină zonă seă dezvolt,ă comunitileă seă statornicescă totă maiă mult,ă societateaă omenească deă peă teritoriulă românescă evoluează înspre organizarea social–economică iă politică până laă apariia, în sec. al IX–lea, a primeloră formaiuniă cuă caracteră statală deă tipulă cnezateloră iă voievodatelor.ă Astfel,ă înă secolele IX-Xă Ardealulă ajungeă saă fieă divizată teritorială înă treiă formaiuniă statale,ă numiteă voievodateleăluiăGelu,ăGladăi Menumorut.ăTurdaăaăaparinutăvoievodatuluiăluiăGelu.ăÎntreă secolele X-XIIIăaăavutălocăocupareaătreptatăaăArdealului,ădeălaănordăspreăsud,ădeăctreă maghiari. În jurul anului 900 maghiarii au cucerit voievodatul Gelu, inclusiv zona Turda. Ocuparea Ardealuluiă aă luată sfârită înă jurulă anuluiă 1200.ă După această dată reîncepeă procesulădeăreurbanizareăaămultorălocalitiăardelene. Pe la mijlocul secoluluiătrecut,ăînăzonaădeăsudăaăfosteiăfabriciădeăbereăiăînăstradaă Roman,ă pasionatulăcercettorăalăvestigiilorădin Turda, Orbán Balázs,ă aă vzută urmeleăaă ceeaă ceă puteaă să fiăfostă cândvaă oă fortificaie.ă Deă formă patrulater,ă cuă dimensiunileă deă 120/70ăpai,ăcuărmieăaleăanuluiădeăaprare,ăfostaăcetateă– dupămrturiaăamintituluiă cercettoră – maiă serveaă dreptă carier deă piatră pentruă locuitoriiă oraului.ă Documenteleă veacurilor XIII – XVă maiă amintescă înă acteleă deă hotrnicireă privitoareă laă oraulă Turdaă i ”cetatea saxonilor”ă 12.ăAceastaăpoateăfiăidentificatăcuăcastrulăromanădeălaăPotaissa,ăînă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX apropierea ocnelor de sare,ăceăaăfostăfolosităînăvremuriădeărestriteădreptălocădeărefugiuă pentruăcolonitiiădeălaăocne,ăcareăînămajoritateăauăfostăaduiătocmaiădinăSaxonia.

Fig. 8 Formaţiuniă prestateleă întreă secoleleă ală IX-lea - al XIII-lea (Turda a aparinutăvoievodatului lui Gelu). Cnezateleă iă voievodateleă suntă menionateă deă notarulă anonimă înă ”Gestele”ă saleă (”Gesta Hungarorum”), scriseă peă laă sfâritulă secoluluiă ală XII–lea. Acesta ne transmite informaiiă conformă crora, la începutul veacului al X–lea,ă Tuhutumă (conductorul unuia dintreă triburileă maghiare)ă îlă trimiteă peă ună oarecareă Ocmand,ă dreptă iscoadă aă saă înă Transilvania.ăÎntorsăînătabr,ăacestaădescrieăstpânuluiăsuălocuitoriiăîntâlnii,ăprecumăiă bogiileă afltoareă înă ”araă deă pesteă pduri”,ă printreă careă aurulă dină nisipulă râuriloră iă belugulăocnelorădeăsare. Dină acesteă relatriă reieseă că exploatareaă sriiă seă fceaă iă înă perioadaă premergtoareă aezriiă maghiariloră înă Câmpiaă Panonic.ă Faptulă că locuitoriiă dină Transilvania exploatau sarea din vechile ocne romane, este oădovadăcăînăjurulăacestoră exploatriăfuncionauăaezriăomenetiăprintreăcareăiăaceeaădeălaăTurda.ăPeădeăaltăparte,ă înă Transilvania,ă celeă dintâiă aezriă maiă dezvoltateă cuă caracteră deă târg,ă datează dină vremea primelor voievodate. Mai târziu, în veacurile XI – XIII,ăoraeleăseădezvoltăînăjurulă unoră cetiă regale,ă alteleă laă încruciareaă unoră importanteă drumuriă comerciale,ă peă lângă exploatrileăminiereăsauăocneădeăsare.ăÎnăacesteaădinăurmăerauăpuiăsălucreze,ăcumăaă fostă cazulăiălaă salineleă dinăTurda,ă peă lângă raniiă btinaiădeă peă domeniileă regale,ă iă colonitiă aduiă dină regiunileă undeă mineritulă eraă maiă dezvoltat,ă colonitiă aezaiă peă bazaă unorăprivilegii,ăînăjurulăunorăasemeneaăexploatri.

16 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Distrugerileăiăpustiirileăabtuteăasupraăorauluiăodatăcuă mareaăinvazieămongolă din anul 1241 suntăcunoscuteăîndeosebiădinădocumenteleădinăcareărezultăcăTurdaăaăfostă druită cuă noiă privilegii,ă ceă auă încurajată grabnicaă refacereă aă vieiiă economice,ă pentruă asigurareaă aprovizionriiă cuă sare,ă furnizând, înă acelaiă timp,ă venituriă mnoaseă visterieiă regale.ăAstfel,ăînăaădouaăjumtateăaăveaculuiăalăXIII–lea,ăprinăaezareaădeănoiăiănumeroiă coloniti,ă pricepuiă laă muncaă deă exploatareă aă salinelor,ă Turdaă seă refaceă iă seă dezvolt,ă chiar mai repede ca înainte. Prin actul din 1291ă”oaspeii”ăaezaiălaăTurdaăsuntăscoiădeă subă autoritateaă voievoduluiă Trasilvanieiă iă aă comiteluiă deă Turdaă dându-li-se dreptul de auto-administrare.ă Acestă dreptă vaă constituiă punctulă deă pornireă aă acordriiă unoră largiă privilegiiă deă natură să transforme Turdaă medievală într-ună oraă ”liber”, supus direct autoritiiăregale.ă În 1279 seă înfiinează Comitatulă Turda,ă unulă dină celeă apteă comitateă medievaleă maghiare din Transilvania, denumite arhaic varmeghii - dinămaghiară"vármegye". Nobilii maghiariă îiă construiescă caseă înă totă oraul.ă Deă asemenea,ă Turdaă esteă menionată 13 pentruăprimaădatăcaă“ora”ăînăanulă1297ăsubănumeleădeă“Civitas Tordensis”.

Turda - locăalăadunrilorăobşteştiă(congregaţiileăgenerale)ădinăTransilvania Începândă cuă aă douaă jumtateă aă veacului al XIII–lea,ă înă contextulă dezvoltriiă voievodatuluiăTransilvaniei,ăoraulăTurda,ăpeălângărolulăeconomicămereuăînăcretere,ăvaă primiă iă oă însemnată funcieă administrativă iă politic,ă caă locă deă întrunireă aă adunriloră obtetiă dină Transilvaniaă numiteă i ”Congregaiiă Generale”.ă Adunrileă obtetiă dină VoievodatulăTransilvanieiăerauăconvocateăînămodăobinuitădeăctreăvoievod.ăEleăputeauăfiă convocateă iădeă ctreă regeă sau,ă maiărarădeă vicevoievodă iăcorespundeauă adunrilorădeă comitată dinărileăapusene,ă întruniteă uneoriă deă rege,ădarăînămodă obinuită deă palatină sauă vicepalatin. CeaădintâiăadunareăobteascădinăTransilvaniaăaăfostăinutăînăapropiereaăTurziiăînă anulă1288,ăînătimpulăputerniculuiăvoievodăRolandăBora.ăEăvorbaădeăoăadunareăobtească aă”nobilimiiăTransilvaniei”,ăconvocatădeăvicevoievodăînănumeleăvoievodului.ăCuătimpul,ădină adunriăinuteălaăînceputăînămodăneregulat,ăînăurmaăîntririiăputeriiăcentraleăiăaămsuriloră administrativeă luateă deă regeleă Carolă Robertă deăAnjouă după 1330,ă eleă seă transformă înă adunriă periodiceă cuă caracteră judiciar,ă înă careă rolulă principală îlă jucaă nobilimeaă dină celeă apteăcomitateătransilvnene.ăAcesteăadunriăseăineauăanualăsauădeădouăoriăpeăan,ădeă obiceiălângăTurda. Deseori,ăalturiădeănobilimeaădinăceleăapteăcomitate,ăluau parteălaăacesteăadunriă iăalteăcategoriiăsociale,ăinteresateăînăproceseleăsauăînăcelelalteătreburiădezbtuteăacolo.ă Dintreăaceleăcategoriiăfceauăparteăsecuiiăiăsaii,ăprecumăiă”oamenii de orice altă stare i seamă din pările Transilvaniei”, ”nobili i nenobili având posesiuni”. 14 Deiă alctuiauă majoritateaăpopulaieiădinăTransilvania,ăromâniiănuăerauăadmiiăînăgenereăsăparticipeălaă acesteăadunri.ăUneoriăsuntămenionaiăînsăprintreăparticipaniăiăromâniiă– desigur cnezi iăaliăoameniăliberiă– precumăiăreprezentaniiătârgurilorăiăoraelor,ăatunciăcândăacesteaă aveauăproceseăiăalteăintereseădeăsusinut.ăParticipareaăromânilorăesteămenionat,ăastfel,ă laăcongregaiaăgeneralădinăanulă1355,ăinutălaăTurda,ălaăcareăauăparticipată”toi prelaii, baronii, nobilii, secuii, saii, românii i ceilali oameni de orice stare i seamă, aezai i aflători în ... pările Transilvaniei”. 15 Înătimpăceăadunrileălaăcareăparticipaănumaiănobilimeaăerauăconvocateădeăvoievodă dinăproprieăiniiativ,ăceleălaăcareăluauăparteăiăalteăpturiăiăcategoriiăsocialeăsauăetnice,ă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX erauă convocateă numaiădină poruncaă regelui.ăAdunrileă prezentau,ădeă obicei,ă ună caracteră judiciar.ă Maiă rar,ă seă ocupauă şiă cuă alteă probleme,ă economiceă sauă administrative,ă ca:ă reglementarea raporturilor dintreă biserică şiă nobilimeă cuă privireă laă dijmeleă eclesiastice,ă problemaăvmilorăfeudale,ăverificriădeăacteădeădanieăetc.ăUneori,ăînălegturăcuăcaracterulă lorăjudiciar,ăputeauăsăaibăşiăunulălegislativ;ăcunoaştemăunăsingurăcazăînăaceastăprivinţ,ă pe cel menţionată laă 8ă maiă 1342,ă cândă seă acordă nobilimiiă dreptulă deă judecată asupraă iobagilor.ăConvocareaăcongregaţiilorănobilimiiădinăcomitateleăTransilvanieiăvoievodaleăeraă motivatăuneoriăşiăprinănecesitateaădeăaăînfrânaăpeă„tâlhari”ăşiă„rufctori”,ăprecumăşi pe alţiă„tulburtori”,ăprinăaceştiătermeniănobilimeaănumind,ăînăgeneral,ăpeăţraniiăcareăluptauă împotrivaăexploatrii. Dacă până laă 1437ă puteauă să participeă laă congregaiileă generaleă iă cneziiă iă voievoziiă români,ă după această dată eleă devină adunriă exclusiveă aleă celoră treiă ”stri”ă privilegiate.ăPrinăurmare,ăpopulaieămajoritarăînăTransilvania,ăromâniiăauăfostăexcluiăînătotă cursulăevuluiămediuădeălaăviaaăpoliticăaării. Aiciătrebuieăamintităc,ăînăcadrulăDieteiăținută la Turda în ianuarie 1568, s-aă declarată primaă dată înă Europaă libertateaă conştiințeiă şiă toleranţeiăreligioaseăînăurmaăapariţieiăreligieiăunitariene,ădreptăurmareăaăpoliticiiădeschiseă dusă deă domnitoriiă dină Transilvaniaă multicultural,ă astfelă că după cca.ă ună secolă deă laă această dat,ă cuă apariţiaă Bisericiiă Greco-Catolice,ă apară treptată şiă şcolileă confesionaleă româneşti.

DezvoltareaăurbanisticăaăorauluiăTurda între sec. XV- XVII (DupăBRANGA, Nicolae, Urbanismul Daciei Romane, Ed.ăFacla,ăTimioara,ă1980) Urmândăcaleaădeădezvoltareăobinuităiăcomunămultorălocaliti,ăoraulăTurdaădeă astziăesteărezultatulăintegrriiătreptateăaăunorăaezriămaiămici.ăVatraăvecheăaăorauluiăs-a dezvoltatăînăparteaădeăNordăaăArieului,ăînăjurulăuneiăfortificaiiăpomenităînădocumenteăsubă diferite denumiri:ă cetateaăTurda,ăArie,ă Sânmicluă sauă cetateaă banuluiă Micud.ăAceastă cetate din Turda Veche (Otorda)ăaăavutănucleulăpeăloculăactualăalăPieeiăRomane. UnănucleuăexistaălaăestădeăsatulăSânmicluş,ădenumităSatulăBisericii,ăconstituităînă jurul bisericii cu hramulăSfântuluiăDuh,ăatestatăprinăacteădeăgrniţuireăînăanulă1171,ăacteăceă nuă maiăexist,ă iarăcca.ă ună secolămaiătârziu,ă prină acteleă referitoareălaă aceeaşiăgrniţuire,ă acteăcareăseămaiăpstrează(Orbán Balázs). Unăaltănucleuăaăluatăfiin,ăconformădocumentelor din secolele XIII – XIV, în partea deănordăaăorauluiăactual,ănuădeparteădeăsaline.ăÎnăceaămaiămareăparte,ăaceastăaezare,ă eraă populată cuă colonitiă deă origineă german,ă careă i-auă construită iă ună locă deă refugiuă fortificat, cu material luat dinăcastrulăromanădinăapropiere.ăÎncăînăprimaăjumtateăaăsec.ăală XIV–lea,ă documenteleă menionează această aezareă subă denumireaă deă ”Turdaă Nou” (“Uj-Thorda”). Cel de-al patrulea nucleuăaăluatănatereălaăSudădeăArie,ăpeăloculăactualuluiăcartieră Opriani,ă unde în veacul al XIII–leaă esteă pomenită documentară oă casă iă ună sată aparinândăordinuluiăIoaniiloră(”Domus”ăiă”villaăcruciferorumădeăThorda”).ăÎnăaceastăcasă eraă gzduită voievodulă iă peă câmpulă învecinată seă ineauă primeleă adunriă generaleă aleă nobilimii din Transilvania. 16 Dezvoltareaă economică înă cadrulă creiaă mineritulă ocupaă ună locă deă seam,ă aă determinatăoăcretereăaăpopulaieiăînădecursulăveacurilorăXIVă– XVăi,ăimplicit,ăoăextindereă aă construciilor,ă faptă ceă aă dusă maiă târziuă laă contopireaă urbană iă administrativă aă celoră

18 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX douăaezriădeălaăNordădeăArie.ăCelăde-al treilea nucleu de la Sud de râu, s-a dezvoltat caă oă aezareă agrar,ă învecinată cuă Turda,ă dară neîncorporată dină punctă deă vedereă administrativ,ăpânălaăconstruireaăactualuluiăcartierăOpriani. Înmulireaămeteugurilor,ăextindereaăexploatriiăsalinelorăiădezvoltareaăcomeruluiă aă însemnată totodată cretereaă populaieiă lucrtoareă supusă exploatrii,ă ală creiă numră creteă iăprină refugiereaă înă oraă aă numeroilorăraniăfugiiădeă peădomeniileă nobiliare, a crorăviaăurmaăsăfieăfoarteăgrea,ădarăbeneficiau, totui,ădeăoăoarecareălibertate.ăMuncaă istovitoareă iă lipsurileă deă totă felulă voră îndemnaă srcimeaă orauluiă să participeă laă evenimenteleă revoluionareă aleă vremii.ă Deiă nuă seă cunoscă dateă preciseă despre participareaăpopulaieiăsraceădinăTurdaălaărscoalaăranilorădeălaăBobîlnaă(1437-1438), faptulănuăarăfiăexclus,ădinămomentăceănouăconductoriăaiărscoalei,ăpriniădeănobili,ăauă fostăspânzuraiăpeăunădealădinăapropiereaăoraului.ă Participareaă oreniloră dină Turdaă laă rzboiulă rnescă dină 1514ă condusă deă Gheorgheă Dojaă esteă însă ună faptă dovedit.ă Înă urmaă sângeroaseiă represiuniă nobiliareă împotrivaă rsculailor,ă conductoriiă orauluiă apelează laă bunvoinaă regeluiă pentruă aă leă recunoateăvechileăprivilegiiăiăliberti,ăpierduteăprinăalturareaălaămicare.ăLuândădeăbună argumentulă cuă careă patriciatulă seă dezvinovea,ă acelaă că participareaă laă rscoală seă fcuseă înă modă silit,ă subă ameninateaă unoră tulburriă aleă populaiei,ă regeleă acceptă repunerea în drepturi aă oreniloră dină Turda.ă Într-adevr,ă inândă seamaă deă existenaă contradiciiloră dintreă pturileă sraceă iă bogateă aleă oraelor,ă pareă foarteă posibilă caă srcimeaădinăTurdaăsăseăfiăpusăînămicare,ăsolidarizându-seăcuăDojaăîmpotrivaăvoineiă conduceriiăoraului aflatăînămânaănobililor,ănegustorilorăiămeseriailorăînstrii.ăăăăă După dezastrulă deă laă Mohaciă ină 1526,ă cândă putereaă militară aă Ungarieiă aă fostă zdrobit,ăiăaraăocupatădeăotomani,ăimportanaăeconomicăiăpoliticăaăTurziiăcreteăînă cadrul principatuluiă autonomă creată înă anulă 1541ă subă suzeranitateă turceasc,ă dară fiindă condusădeăprincipiăaleiădinăfamiliileănobiliare.ăBazeleăorganizriiăpoliticeăiăadministrativeă ale Principatului Autonom Transilvania au fost puse la dieta de la Turda din anul 1542. inuteătotălaăTurdaăiăprintreăprimeleădinăEuropa,ădieteleădinăaniiă1557ăiă1568ăauădecretată libertateaăaăpatruăculteăreligioaseăexistenteăpeăteritoriulăTransilvaniei,ădinăpcate,ăcuăaceleă prilejuri, nu s-aălegiferatăiălibertateaăconfesionalăaămajoritiiăpopulaieiădinăTransilvania,ă aărnimiiăromâne.ă(a se vedea Fig. 9, sursăIambor,ăp.ăActaăMuseiăNapocensisă1977),ăiăfig.10,ă11,ă12,ă 13, 14 surs,ăMateiăSt,ăMatei. A, Contract nr. 1. Studii de fundamentare PUG i PATA Turda privind istoricul localităii sub aspect istorico-cultural, etnografic, urbanistic, arhitectural, Contract nr. 1/1994, p.I-a, responsabilătem,ăA.Matei,ăbeneficiarăPrimriaăMunicipiuluiăTurda).

ProsperitateaăorauluiăTurdaăexprimatăînăarhitectur UnaădinătemeliileăprosperitiiăeconomiceăaăTurziiăcontinuăsăfieăexploatareaăsrii.ă Comisariiăimperiuluiăhabsburgic,ăpeălaă1550ă(cândăTransilvaniaăaăfostăvremelnicăocupat),ă auă fcută oă inventariereă aă ocneloră dină Turda,ă furnizândă dateă despreă calitateaă srii, procedeeleă deă lucru,ă despreă numrulă iă felulă lucrtoriloră etc.ă Dină dateleă cuprinseă înă inventarăreieseăcăsalineleădinăTurda,ăalturiădeăceleădeălaăOcnaăSibiului,ăerauăceleămaiă productiveădinăaceaăvreme;ăsareaădeăaiciăeraăfolositănuănumaiăînătoatăTransilvania, ci eraăexportatăiăpesteăhotare. Prină urmare,ă principiiă Transilvanieiă îiă stabilescă laă Turdaă unaă dină reedineleă lor,ă construindădupă1560ă”oăcurteăprinciar”,ăînăjurulăcreiaăaăfostăridicatăiăoăfortificaie.ăCaă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX oădovadăaăprosperitiiăoraului,ăîncădeăpeălaă1400ăauăînceputăsăfieăridicateăbisericiăatâtă înăoraulăvechi, câtăiăînăTurdaăNou.

STEMAăŞIăSIGILIUăORAŞULUIăTURDAăDINăANULă1721

Stema din anul 1721 a orașuluiăTurdaăexprimăclarăramurileădeăbazăaleăeconomieiă şiă anumeă mineritulă (simbolulă formată dină ciocanulă şiă târncopulă încrucişat)ă iă agriculturaă (douăseceriăîncrucişate)ăpeălângăsimbolizareaăCheilorăTurzii,ăaăSfântuluiăLadislauăşiăaă stejarului,ăsimbolăalăperpeturiiăvieţii.ă

20 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 9:ăPrincipaleleăaşezriăămedievaleădeăpeăvatraăoraşuluiăTurda. (sursa: Iambor, Petru, In legătură cu localizarea cetăii Sânmiclău (Turda), Acta Musei Napocensis vol XIV, p. 314

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 10: Situaţia aproximativ în jurul anului 1200. (sursa: Niedermaier, Paul, Turda, dezvoltarea urbanistică, Acta Musei Napocensis vol XIV, p. 331, 1977) 1 – posibilăaşezareătimpurie,ă2ă– Turda Veche, 3 – SatulăBisericiiă(formăposibil), 4 – CetateaăSaxonyaăcuăoăeventualăaşezareătimpurie,ă5ă– satul Sf. Nicolae

22 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 11: Situaţia aproximativ în jurul anului 1240. (sursa: idem fig.10, p. 332) 1 – posibilăaşezareătimpurie;ă2ă– Turda Veche; 3 – Satul Bisericii; 4 – Cetatea Saxonya; 5 – satul Sf. Nicolae

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 12: Situaţia aproximativ în jurul anului 1300. (sursa: idem fig.10, p. 333) 1 – posibilăaşezareătimpurie;ă2ă– Turda Veche; 3 – Satul Bisericii; 4 – probabilăextindereă a Satului Bisericii; 5 – satul Sf. Nicolae; 6 – Cetatea Saxonya; 7 – CasaăCruciaţilor;ă8ă– SatulăCruciaţilor;ă9ă– TurdaăNou.

24 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 13 Situaţia aproximativ în jurul anului 1350. (sursa: idem fig.10, p. 334) 1 – posibil aşezare timpurie; 2 – Turda Veche; 3 – Satul Bisericii; 4 – satul Sf. Nicolae; 5 – Cetatea Saxonya; 6 – Casa Cruciaţilor; 7 – Satul Cruciaţilor; 8 – Turda Nou

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 14: Situaţia aproximativ în jurul anului 1450. (sursa: idem fig.10, p. 335)

26 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

17 ConsecineleăămoriiăluiăMihaiăViteazulăasupraăorauluiăTurda

Înăcursulăevenimentelorăistoriceăcareăauăurmat,ăistoriaăorauluiăTurdaăesteălegatăiă deă personalitateaă mareluiă iă strlucitoruluiă voievod,ă primulă unificatoră ală riloră române,ă Mihaiă Viteazul,ă celă ală cruiă sfârită (9ă augustă 1601)ă aveaă să aibă locă peă câmpia din apropiereaăoraului.ăPe locul unde gloriosul voievod a fost sacrificat de Casa de Austria, seăridicăastziăunăimpuntorămonumentăcareăneăaminteteăcăjertfaăluiăMihaiănuăaăfostăună bunărisipităfrăfolos,ăciăunăîndemn,ăunăstrigtădeăluptăpreluatădinăgeneraieăînăgeneraie,ă alăcruiăsorocăseăvaăîmpliniăabiaăînă1918,ăcând, laăAlbaăIulia,ăcapitalaăcelorătreiăriăuniteă subă sceptrulă su,ă ună poporă careă aă tiută să lupteă timpă deă secoleă cuă oă perseverenă exemplar,ă vaă pecetluiă actulă prină careă româniiă seă regseauă înă hotareleă uneiă riă reîntregite.

Lupteleă interneă careă auă urmată moriiă luiă Mihai,ă întreă trupeleă imperialeă iă celeă aleă nobilimii din Transilvania, auăprovocatămariădistrugeriăorauluiăTurda,ămaiăcuăseamăaceloră priă situateă înă afaraă incinteiăfortificate.ă ÎndeosebiăTurdaă Nouă aă czută pradă jafuriloră iă incendiilor,ă rmânândă aproapeă depopulat.ă Subă ameninareaă devastriloră pricinuiteă deă ciocnirileădintreăceleădouătabere,ălocalniciiăs-auăadpostităînăspateleăîntriturilorădinăjurulă lcauluiă deă cult.ă Ceiă careă auă reuită să supravieuiască cumpliteloră încercriă abtuteă asupra lor, au luat calea pribegiei. Interesatădeăbunaăfuncionareăaăocnelorădeăsare,ăprincipeleăTransilvaniei, Gabriel Bethlen (1613 - 1639),ă aă emisă privilegiileă dină aniiă 1614ă iă 1619,ă prin care se încuraja repopulareaă oraului.ă Dacă înainteă deă evenimenteleă dină 1601ă iă prină reglementrileă privilegiuluiădină1614ăpreponderenaăînăcadrulăconduceriiăcomunitiiăoăaveauălocuitoriiădină TurdaăVeche,ăactulădină1619ăîiăavantajeazăpeăceiăproasptăaezaiăînăTurdaăNouăiăcareă erauăînăceaămaiămareăparteăfotiăofieriăiăsoldaiăeliberaiădinăarmataăprincipelui,ăcroraăliă seă acordă privilegiiă nobiliare.ă Dină această cauză s-auă iscată oă serieă deă nemulumiriă iă neînelegeriă întreă oreniiă dinăTurdaă Vecheă iă ceiă dinăTurdaă Nou,ă neînelegeriă careă auă continuatămultăvreme,ăfiindăaplanateădupă1631,ăcândăiăvechiulăoraăaăobinutădrepturiă nobiliare,ă celeă două comunitiă contopindu-seă înă aaă numitulă Târgă Nobilă (oppidumă nobilium)ăTurda.ăOăsporireăaăpopulaieiăTurziiăaăavutălocăpeălaă1660,ăcândăunămareănumră de familii s-auărefugiatăaici,ăînăurmaăocupriiăOradieiădeăctreăturci.

E.ăOCUPAIAăHABSBURGIC ConsecineleăcuceririiădeăctreăImperiulăHabsburgicăasupraăorauluiăTurda Încorporarea Transilvaniei în imperiul habsburgicălaăsfâritulăsecoluluiăalăXVII–lea a fostăprimităcuăostilitate,ăfaptăceăaădeterminatăcurândădupă1700ăaderareaăuneiămariăpriăaă Transilvanieiă laă rscoalaă antihabsburgică condusă deă Franciscă Rakoczi.ă Pornită caă oă micareă deă rezistenă aă nobilimiiă ameninat, după ocupareaăTransilvanieiă deă austrieci,ă s-iăpiardăpoziiileăconductoare,ărscoalaăaăatrasăiămaseleărneti,ăcareănzuiauălaă eliberareaă deă subă povaraă asupririiă iobgeti,ă tentateă fiindă deă promisiunileă nobilimiiă dină frunteaămicrii. Rscoalaăaăcuprinsăînă1703ăiăprileăTurzii,ăoraulăînsuiăfiindăocupatădeăpartizaniiă luiă Rakoczi,ă împotrivaă croraă armataă imperială condusă deă generalulă Tiegeă aă dată lupteă grele, pricinuind, dinănou,ămariădistrugeriăaleăorauluiăiăgreleăsuferineălocuitorilor.ăDupă ocupareaă orauluiă deă ctreă imperiali,ă ceteă deă rsculaiă auă încercată să rezisteă înă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

împrejurimi.ă Unulă dină conductoriiă populariă aiă rscoalei,ă cpitanulă Nichitaă Balica,ă înă frunteaăuneiăceteădeărsculaiăs-aăapratăînăpeterileădinăCheileăTurziiăi, conformătradiiei,ă deăatunciăauărmasăzidurileăceăseămaiăobservălaăintrareaămariiăpeteriădeăpeăversantulă sudic al cheilor. Înă urmaă înbuiriiă rscoaleiă înă anulă 1711ă auă avută locă aspreă persecuiiă împotrivaă ranilorăînrolaiăînărândurileăei.ăProfitândădeătulburri,ănumeroiăraniăromâniădinăsateleă învecinateăi-auăgsitărefugiuăînăTurdaăpentruăaăscpaădeăiobgie.ăÎmpotrivaălorăiăaăceloră careă ară încercaă înă viitoră să seă aezeă înă ora,ă adunareaă generală aă nobililoră dină oraulă Turda, la 19 iulie 1711, luândă actă deă sporireaă numruluiă româniloră dină ora,ă hotrteă alungareaăacestoraăiăinterziceăoferireaădeăadpostăsubăameninareaăcuăpedeapsa. Revoluiaădină1784ăcondusădeăHorea,ăClocaăiăCrian,ădeiăs-a extins aproape în întreagaă Transilvanieă iă aă cuprinsă sateleă până aproapeă înă vecintate, nu a atins direct oraulăTurda.ăDarăvetileădespreădesfurareaărevoluiei,ădespreăforaărnimiiărsculate,ă despreă rfuielileă rsculailoră cuă nemeiiă maghiariă iă atacareaă cetiiă Devaă auă ajunsă laă urechile patriciatului orenescădinăTurda,ăînspimântându-l. După înbuireaă micriiă cuă putereaă armelor,ă autoritileă auă luată toateă msurileă pentruă restabilireaă linitiiă iă readucereaă fugariloră laă caseleă lor.ă Aă urmată apoi,ă execuiaă conductorilorărscoalei,ăHoreaăiăCloca,ăîn ziuaădeă28ăfebruarieă1785,ăînăfaaăcetiiădină Albaă Iuliaă iă înă prezenaă unuiă mareă numră deă rani,ă aduiă cuă silaă pentruă aă asistaă laă supliciu. Dreptăurmareăaămariiămicriărnetiăiăpornindădeălaăideeaăcăpricinaăprincipalăaă ruluiă iă aă nemulumiriloră rezidă înă lipsaă deă uniformizareă aă obligaiiloră iobaguluiă iă aă abuzuriloră nobilimii,ă împratulă Iosifă ală II–lea a emis, la 22 august 1785, patenta de desfiinareă aă iobgieiă înă Transilvania.ă Prină reglementrileă eiă îns,ă patentaă aă desfiinată iobgiaămaiămult cuănumele,ăobligaiileărnimiiărmânândălaăfelădeăîmpovrtoareăcaăiă înainte. RscoalaăluiăHoria,ăClocaăiăCrianădină1784,ăcareăs-a extins în aproape întreaga Transilvanie, n-aăatinsădirectăTurda,ădeiăfrmântrileărnimiiăs-auăîntinsăpânăaproape, în satele învecinate, iar în perioada 1848-1918,ăTurdaăaăavutăoăevoluieăcareăs-a înscris pe de o parte în aceea general-transilvan,ă iară peă deă altă parteă aă fostă determinată deă condiiileă locale, întreă careă rolă hotrâtoră auă avută situaiaă saă politico-administrativă deă reedină aă comitatuluiă Turdaă iă deă privilegiată ală întâlniriiă intereseloră economiceă iă comercialeă aleă zoneloră dină careă eraă alctuită comitatul.ă Fostulă comitată medievalăTurdaă aă cunoscut în vremea reformei administrative din anul 1876 o importantă modificareă prină aceeaă că parteaă saă estică aă trecută laă scaunulă Mure,ă alctuindu-se astfel comitatul Mure-Turda. (Fig. 15, 16)

28 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 15: Turda între anii 1769-1773 (harta Josefin).

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 16 Schiţăaxonometricăa Turzii anilor 1880,ăpublicatădupă1945 84 – BisericaăReformatăTurdaăVeche;ă85ă– ParohiaăReformatăTurdaăVeche;ă86ă– Casa princiar,ăaziămuzeulăoraşului;ă87ă– Casa Wesselényi; 88 – BisericaăCatolic;ă89ă– BisericaăLuteran;ă90ă– CasaăIoanăRaţiu

30 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 17: Reţeaua stradal a oraşului Turda – 1909, dupa călăuza turistică „Turda si împrejurimi” de Pap Domokos, profesor de gimnaziu 1. cuptor de var; 2. fabric de celuloz; 3. fabric de gips; 4. pod acoperit; 5. fabric de bere; 6. parcul Szèchenyi; 7. Biserica Lutheran; 8. sediu judeţean; 9. locuinţa prefectului şiă subprefectului;ă 10.ă hotelă „Erzsébet”;ă 11.ă Bisericaă Reformat;ă 12.ă Şcoalaă elementară deă stat;ă 13.ă Palatulă deă finanţe;ă 14.ă casaă deă naştereă aă luiă Br.ă Jósikaă Miklós;ă 15.ă vecheaă reşedinţă domneasc;ă 16.ă hotelă „Korona”;ă 17.ă placaă memorială Petöfi;ă 18.ă Şcoală superioară deă fete;ă 19.ă BisericaăUnitarianăşiăinternatul;ă20.ăTribunalulăşiăPrimria;ă21.ăBisericaăCatolicădeălaăpiaţ;ă22.ăCasinoul;ă23.ăŞcoală superioarădeăbieţi;ă24.ăGimnaziuădeăstat;ă25.ăŞcoalăprofesionalăeconomic;ă26.ăBisericcaăFranciscan;ă27.ăBisericaă Greco – Catolic;ă28.ăSpitalăădeăchirurgie;ă29.ăSpitalulăorşenesc;ă30.ăminaădeăsare;ă31.ăBisericaăReformatăTurdaăNou;ă 32.ăŞcoalăelementarădeăstat;ă33.ăGrdiniţaă„Margitay”;ă35.ăBisericaăGreco-Catolic;ăăă36.BisericaăOrtodox.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Rolăpolitic,ăadministrativăiăeconomicăalăorauluiăTurdaăpânăînă1918

Înă Turdaă îiă aveauă reedinaă structurileă conduceriiă politico-administrative ale comitatului.ăCldireaăînăcareăs-au instalat, la 15 noiembrie 1885, autoritileăcomitatenseă (actualaă Primrie)ă – inaugurată oficială laă 13ă februarieă 1886,ă aă fostă construită înă stilă renatereă(neo),ădupăplanurileăarhitectuluiăHalmaiăAndor.ăLucrrileădeăconstrucieăauăfostă conduse de inginerul regal Kordos Jozsef.

Din punctădeăvedereăeconomic,ăoraulăaăcunoscutătrecereaălentădeălaăstadiuădeă centruămeteugrescăiăagrarăctreăacelaăalăînceputurilorăproducieiădeăfabricăcuătoateă consecineleădeăordinăsocialăpeăcareăleăcomportaăprocesul.ăDupădesfiinarea,ălaă1872,ăaă sistemului breslelor, s-aă trecută laă acelaă ală asociaiiloră deă meseriai,ă faptă careă aă fostă deă naturăsăducălaălrgireaăproducieiămeteugreti. Laă sfâritulă secoluluiă ală XIX-leaă auă luată natereă diferiteă instituiiă deă credit:ă bnciă înfiinateăînă1872,ă1877,ă”BancaăPopular”ăînă1885,ă”BancaăArieana”ăînă1887. Alturiădeăextraciaăsrii,ăînainteaăprimuluiărzboiămondial,ămaiăfuncionaălaăTurdaăoă fabricădeăbere,ăunaădeăgips,ăaltaădeăceluloz,ăpentruăca, în anul 1913, săfieăînfiinată fabrica de ciment.

Lupta continuă pentruă pstrareaă identitiiă naionale a românilor.

Înă timpulă revoluieiă deă laă 1848,ă oraulă Turdaă aă cunoscut din plin febra evenimentelor în derularea lor cronologic,ă trindă câtevaă momenteă deă agitaieă înă cursul acesteia. Prin noiembrie-decembrie 1848, unele legiuniăaleăluiăAvramăIancuăauătrecutăpeălângăTurda,ăînă drumăspreăCluj.ăConducereaăoraului,ădeăteamaăacestoră detaamenteărevoluionare,ăaăintratăînătratativeăcuăeleăiă s-aăoferităsăleăaprovizioneze.ăă În ianuarie 1849 din cele 172 de sate ale comitatului,ă 162ă refuzauă supunereaă faă deă autoriti,ă situaieă înă careă msurileă represiveă aleă acestoraă dină urmă auă dusă laă organizareaă unoră ”detaamenteă deă vântoare”ăiăînfiinareaă”tribunalelorădeăsânge”,ăaciuniă îndreptate împotrivaăranilorărzvrtii.

Fig. 18,ăDrăIoanăRaiu,ă1898 Laă sfâritulă luniiă martieă 1849, înă închisoareaă dină Turdaă seă gseauă aproapeă 400ă deă arestai,ăînămareaălorămajoritateăraniărsculai.ăIarăînăvaraăanuluiă1849,ălegiunileămoiloră erauăgataăsăintreădinănouăînăTurda,ădarăauăfost împiedicate în ultimul moment de sosirea unorătrupeăariste,ăcantonateăpeăcâmpulădeălaăsudădeăArie. Valul deă revolte,ă îns,ă nuă s-a oprit aici. Cel împotriva abuzurilor, careă auă însoită aciunileădeăsegregareăiăcomasareăaăpmânturilor, aăavutălocădup promulgarea patentei

32 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX deă laă 1854,ă aaă cumă auă fostă aceleaă dină primvaraă anuluiă 1859ă deă laă Clrai,ă Moldoveneti,ăCorneti,ăVlioara.ăÎnătimpulăacestorăprocese,ăfiguraăunuiaădintreăaprtoriiă ranilor,ă dr.ă Ioană Raiuă (Fig. 18), aveaă să seă impună pregnantă înă inimileă iă contiineleă acestora.ă Poziiaă laă careă dr.ă Ioană Raiuă s-aă ridicat,ă începândă cuă ală apteleaă deceniuă ală secolului al XIX-lea,ă înă micareaă naională aă româniloră transilvneniă iă careă aă fcută dină Turda,ăpânălaăMemorandum,ăunăcentruăalăacesteiămicri,ăseădatoreazăînăbunămsură popularitiiă obinuteă prină activitateaă saă neobosită deă pledantă pentruă cauzaă ranilor,ă împotriva nobililor, în procesele urbariale.

Legileăprivindăegalaăîndreptireăaănaiuniiăromâneăiărecunoatereaălimbiiăromâneă ca limbă oficială auă fostă ună succesă pentruă c,ă după această scurtă perioad,ă plină deă speraneă pentruă româniiă transilvneni,ă aă urmată adâncaă îngrijorareă stârnită deă noriiă amenintoriă reprezentaiă deă tratativeleă dintreă cercurileă habsburgiceă iă burgheziaă maghiar, care au premers actul dualist din 1867. Aniiă1866ăiă1868,ădinainteaăiădeădupăinstaurareaăregimuluiădualistăaustro-ungar, aceaă ”unioă duarumă contraă plures”,ăauă fostă marcateă deă două importanteă aciuniă politico- naionaleăromâneti,ăcareăi-au avut în prim planăpeădr.ăIoanăRaiuăiăpeăGeorgeăBari: - Memoriulă datată 31ă octombrieă 1866ă laă Braovă iăTurdaă – document remarcabil al rezisteneiă româneti,ă împotrivaă dualismului,ă prină careă eraă cerută pstrareaă autonomiei Transilvaniei - Audienaăacordatădeăctreăîmprat, la 31 decembrie 1866, luiăIoanăRaiu.

Protestulă permanentă aveaă să devină tacticaă politică adoptată deă româniiă transilvneni.ăTurdaăaădevenităcentruăalăacesteiăpolitici,ăoraulăfiindăpropus,ălaăunămomentă dat,ă caă locă ală desfurriiă Conferineiă naionaleă a românilor, careă urmaă să statuezeă organizareaăiăprogramulălupteiălorănaionale.

Ună altă capitolă cuă multipleă semnificaiiă naionaleă aă fostă reprezentată deă eforturileă turdeniloră depuseă înă vedereaă înfiinriiăaiciă aă uneiăcoliă româneti.ăConcepută înăfolosul românilorădinăîntreagaăzon,ăaceastăcoalăarăfiăurmatăsăcontribuieămajorălaăpromovareaă intereselorălorănaionale.ă

Aniiă urmtoriă auă meninută Turdaă înă prim-planulă lupteiă naionaleă aă româniloră transilvneni.ăDarăînceputulăprimuluiărzboiămondialăaădusălaăoăconsiderabilăînrutireăaă situaieiă socialeă iă naionaleă aă româniloră dină întreagaă Transilvanie.ă S-a ajuns astfel la izbucnirea,ă încă dină toamnaă anuluiă 1917,ă aă rzvrtiriloră locale, care vor lua o mare amploareă înă cursulă anuluiă urmtor.ă Înă primaă sptmână aă luniiă noiembrieă 1918ă aă fostă constituităConsiliulăNaionalăRomânăalăcomitatuluiăTurdaăînăfrunteăcuăAl.ăRaiuăiăI.ăBoieriu,ă iară apoiă Consiliileă Naionaleă deă plasă iă comunale,ă luândă astfelă natere,ă prină voinaă maselor populare, noile organe de conducere, careă i-auă asumată atribuiileă politico- administrative la nivelurile respective.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

F. TURDA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

DezvoltareaăurbanisticăaăorauluiăîncepândăcuăsecolulăXIX

PIAAăCENTRALAăDINăTURDA (Sinteză după Pop,ă Virgil,ă Piaa Centrală Turda, Contract FAU-UTCN nr. 1/2006, beneficiar SC Dacia SA Alba-Iulia, nepublicat) Înă afară deă bisericiă iă deă actualulă Muzeuă deă Istorie,ă nuă seă maiă pstrează niciă oă cldireăanterioarăsecoluluiăalăXVIII-lea,ădarăoăetapănouăînădezvoltareaăurbanăaăTurziiă începe înă ultimulă sfertă deă secolă XIX.ă După actulă dualistă iă după depireaă crizeiă economiceădinăimperiulăhabsburgic,ăvaăîncepeăoăperioadădeărefaceriăurbane.ăSemnalulăîlă dă Vienaă cuă formareaă Ringului,ă urmândă Budapestaă iă toateă oraeleă imperiului.ăAceastă febrăaămodernizrilorăvaăcuprindeătoateăoraeleăprovinciale,ăinclusivăTurda.

FebraăMileniuluiăaăfostăceaăcareăaădictatăînărestaurareaăfcutălaăCasaăfiscului,ăcareă astfelăaăcâtigatăunăsporădeăistoricitate.ăTransformrileăurbaneăvorăvizaăînăspecialăspaiileă ample,ăarterele,ă pieeleă iăparcurile.ă Esteăperioadaădeă intensămodernizareă aămonarhieiă dualiste.ăÎnănumeleăacesteiămodernizri,ăoraeleăcareăauăincinteăfortificateăvorăfiăeliberateă deăacestea.ăEsteăcazulăClujuluiădinăapropiereăcare,ărândăpeărând,ăîiăpierdeăbastioanele, însănuăreueteăoădezvoltareăaăRinguluiălaăfelăcaăînăVienaăsauăCracovia.

Fig. 19 Planulă parcelriiă reconstituită după planurileă centralizatoareă deă C.F. (ccaă1910,ădupădemolri)

34 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Obsesiaăpentruăspaiiălargiăiăperspectiveă mgulitoareăspreăobiecteădeăarhitectură importanteă dină oraă aă dusă laă eliberareaă deă ”parazii”ă aă multoră bisericiă (ceaă dină Cluj,ă deă exemplu,ă aă creiă insulă înconjurtoareă aă fostă demolată pentruă aă puteaă fiă percepută înă întregime). Turda avea o fortificatie doară înă interiorulă oraului,ă cuă suprafaă restrâns,ă careă nuă împiedicaă dezvoltareaă ciloră deă circulaieă sauă aă unoră cldiriă importanteă pentruă ora.ă Totuiă vaă fiă iă aceastaă demolat.ă iă poartaă deă careă eraă legat,ă înă modă legendar,ă denumireaă oraului,ă vaă fiă demolat.ă Demolareaă vaă fiă fcută pentruă degajareaă bisericiiă reformate.

Însă transformrileă specificeă sfârituluiă deă secolă voră afectaă înă mică msură aspectulă planimetrieiă pieeiă centrale.ă Schimbriă seă voră produceă înă ceeaă ceă priveteă aspectulăfronturilor.ăIniialăcuăfronturiădeătipăruralăiăcuăspaiulăcentralăalăpieeiăăfolosităcaălocă deă târg,ă acesteă activiti,ă combinateă cuă aspectulă fronturilor,ă intră înă contradicieă cuă principiileăurbanisticeădinăepoc.ăAstfel,ăcldiriăadecvateăfunciunilorăceăseăimpuneauăunei reedineădeăcomitatăauăfostăridicate,ăîncercându-se închiderea fronturilor.

Cldirile, care erau în cea mai mare majoritate de tip rural, cu ocuparea terenului înăfrontădiscontinuuăiăpeălimitaăînspreăpiaăvorăfiăînlocuiteăcuăcldiriăînăfrontăcontinuu. Se vaă urmriă schimbareaă coamei, careă până atunciă eraă perpendiculară peă axulă pieei,ă cuă coameăparaleleăcuăpiaa.ăÎnăpiaăseămaiăpstrau,ăălaăînceputulăsecoluluiăalăXX-lea,ăcldiriă baroce, care aveau un mod de ocupare a terenului care poate fi numit pseudourban: cldireăpeăoăparteăaăparceleiăcuăpoartaăinclusăînăprelungireaăzidrieiăcareăînăacestăfelăară creaăunăfalsăaspectădeăfrontăcontinuu.ăAceastămanierăesteăspecificăsatelorăssetiăiăaă fostă folosită înă secolulă ală XVIII-leaă iă înă mediuă urbană pentruă aă daă impresiaă deă inută corespunztoareămarilorăoraeăăînălocalitileăprovinciale.ăAceastătipologieăseăvaăimpuneă laăGherlaăiăvaădeveniăoăregul.ăÎnăaceastălocalitate,ădinăcauzaădecderiiăeconomiceădină secolele urmatoare, tipologia s-aă pstrată dominant.ă În dreptul bisericii romano-catolice seămaiăpstreazătreiăcaseăcuăcoamaăperpendicularăpeăaxulăpieei.ăAcestăgrupăcompactă deăcaseăsuntăoămrturieăaăfazeiăbaroceădeădezvoltareăaăoraului.ăCaseleăsuntăcuăacoperiă înă două apeă iă cuă pinionă laă strad.ă Procesul deă “modernizare”ă prină careă seă urmreteă realizareaă cornieiăcontinueă iăînlareaă acesteiaă esteă destulădeă anevoios.ă Laă cumpnaă secolului al XIX-lea cu al XX-leaămaiăsuntădestuleăcldiriăcareăamintescădeăaspectulărural.ă Înăacestăprocesăseăîncearcăiăoăunificareăaăparcelelorăpentruăaăputeaăintroduceăcldiriăcuă gabarite mai importante.

Resurseleă financiareă voră împiedicaă oraulă Turdaă să susină construireaă cldiriloră impozanteăcareăsăînchidăfronturileăpieei.ăSeăvaăconstruiăoăJudectorie,ăoănouăcldireă pentruăAdministraiaă financiar,ă cldiriă bancare.ăAcesteaă suntă toateă cldiriă cuă etajă iă cuă corniaăparalel cuăaxulăpieei.ăStilulăarhitecturalăesteăcelăalăeclectismuluiăclasicizant,ădară nuă înă variantaă luiă auster.ă Înă pofidaă resurseloră financiareă modeste,ă se manifestă oă tendinăctreăstilulăneo-baroc.

Acestăstilăesteăpreferatăpentruăfunciunileăceăauălegturăcuăadministraiaăcentralăaă imperiului,ă fiindă deă altfelă stilulă preferată ală Împaratuluiă Franză Iosif.ă iă cldireaă careă vaă fiă folosită ulterioră pentruă funciuneaă deă teatruă esteă înă stilă neo-baroc, dar fiind aproape de 1900ăvaăfiăcontaminatădeăSecesionulăvienez.ăCldireaăvaăadpostiăCasino-ul.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Dinăeforturileăadministraieiădeăaăeliminaătârgulădinăspaiulăcentralăalăoraului,ăseăvaă formaă oă nouă piaă înă spateleă uneiă ampleă cldiriă ceă vaă aveaă două ganguri carosabile dinspreăpia.ăProbabilăexistaăoătendinădeăaăînchideăpeătoateălaturileăacestăspaiuădeătârg,ă darăoraulănuăreueteăsăintroducăfunciunileăcareăsăjustificeăaceastăconstruire.ăDupă construireaă noiiă piee,ă seă vaă puneă problemaă eliminriiă depoziteloră careă seă aflauă lângă actualaă biserică reformat.ă Deiă erauă înă directă legtură funcională cuă fostaă casă aă fiscului,ăfaadeleăacestoraăerauăconsiderateănereprezentativeăpentruăoăpiaăcuăfunciuneă reprezentativ.ă După demolareaă depoziteloră s-a formată ună parc,ă însă neconturat,ă dată fiindăînchidereaăpeăparteaănordicăcuăcldirileăceăauăaparinutăoraului.ăAstfel,ăacestaăarată maiămultăcaăverigaălipsădinăfrontulăpieei,ăfiindăpuinănefireascăpoziionareaălui.

Pornindădeălaăaceastăaciuneăiăluând înăconsiderareătendineleăvremii,ăăseăpoateă presupuneă că ară fiă existată iă inteniiă deă degajareă aă bisericiiă romano-catolice din centrul pieei.ăÎnăalteăcazuriăsimilare, aceste corpuri din jurul bisericilor centrale au fost demolate. La Cluj, de exemplu, s-au purtat tratative timp de 30 de ani pentru a se degaja biserica. În prezentăpoateăfiăconsideratăoăansăaceastămeninereăaăcldiriiădinăfaaăbisericii,ălaăfelă cum s-aăprocedatăiălaăBraov.ăSpaiulăurbanădeăfacturămedievalăarăfiăavutădeăsuferităprin această“modernizare”ădeălaăsfâritulăsecoluluiăalăXIX-lea.

Seăobservădorinaădeămodernizareăiădeăadaptareălaănoileăprincipiiăurbanisticeăiă prină funciunileă noiă introduseă înă Turda.ă Acesteă noiă funciuniă încearcă să introducă iă remodelareaă urbană careă altfelă nuă ară fiă putută fiă impus.ă Simplaă introducereă aă unuiă regulamentănuăarăfiăfostăeficientăîntr-oălocalitateăcuăresurseăfinanciareătotuiălimitate.ăSeă profită deă acesteă noiă funciuniă prină grupareaă loră înă fronturileă pieeiă sauă aleă pieelor.ă Cldireaă comitatuluiă vaă fiă introdusă înă parteaă sudică aă acestuiă spaiu,ă înă zonaă numită astziăpiaaă1ăDecembrieă1918.

Parcul Tineretului – primulă parcă amenajată prină eforturiă comuneă aleă autoritţiloră localeăşiăaleăcetţenilorăînădeceniulă7ăalăsec. XIX, pe locul berculuiăaflatălaăsudădeăPiaţaă Fânului/azi 1 Decembrie 1918 – semnaleaz, de asemenea, dezvoltareaăurbanistică înă sensulăpreocuprilorăctreăodihnăşiăpetrecereaătimpuluiăliber.ăParculăaveaăînădotare, pe lângăplantaţiileădateădeănatur:ăpromenad,ăcazinouăde var,ărestaurant,ăştrand.ăă

36 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 20 Caseleă”baroce”,ăPiaaăRepubliciiănră46,ă47,ă48

Actualaăprelungireăaăpieeiă1ăDecembrieăarăfiăpututăcreaăunăaxădeăperspectiv,ădeiă pareă puină probabilă să fiă existată această intenieă prină faptulă c, înă faaă cldirii, s-a reconstruit bisericaăabandonatăaăpaulinilor,ăcumpratădeălaăstat,ăcaăedificiuăalăBisericiiă Luterane. Întreăceleădouănoiăcldiriăs-aărealizatăunădrumădeăaccesăctreăparcul oraului iă ctreăabator,ăambeleăaflateăînăvecintateaăPieei. S-au introdus accente de neo-baroc în compoziiaăfaadeiăpentruăaăcompensaăamplasamentulămediocru.ăCuăastfelădeăcldiriăseă reueteă într-oă oarecareă msură să seă schimbeă aspectulă Turziiă dintr-un târg provincial într-unăoraăcentralăeuropean.ăTipulădeăcompoziieăvaăfiăpeăurmăimitatăiăînăalteăcompoziiiă dinăpia.ă

Cuătoateăcăseădoreteăaceastămodernizareăaăspaiuluiăcentralădinăora,ăcldirileă careăîiăgsescăunăaltăamplasamentămultămaiăfiresc,ănuăvorăcontribuiălaămobilareaăpieei.ă Liceul de stat va fi construit într-oăzonămultămaiălinitit,ălaăfelăiăspitalulăorenesc. Prinăacesteăeforturiăseăvaăschimbaăfaaăoraului,ădeiăauămaiărmasăcldiriăcareăină de epocile anterioare: celeă treiă cldiriă baroceă amintite,ă lângă bisericaă romano-catolic,ă precumăiăîncădouăcldiri parter, careăauăinutărural,ăfrăaărealizaăfrontulăcontinuuăatâtă deămultăurmritălaăsfâritulăsecoluluiăalăXIX-lea.ăCldirileăbaroceărealizeazăiăunăsaltăuoră

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

înăfrontulăstrzii.ăCoameleăsuntăperpendiculareăpeăfront,ăînsăparticipădestulădeăpuină la atmosferaăpieei,ăfiindăînăspateleăbisericiiăgotice.ăAcesteăsituaiiăcreeazăceeaăceăpoateăfiă numită“incoerenăurban”.ăCazurileărespectiveăconduc, înăceleădinăurm, la formarea unei configuraiiă urbane.ăAcesteă urmeă merită conservateă caă atare,ă înă ciuda faptuluiă că potă fiă considerateăincoereneăurbane,ăpentruăcăoferăoăadâncimeătemporal.

Fig. 21 Spitalul municipalăTurda,ăSeciaăchirurgie

DupăinformaiileăProf.ăDr.ăGergelyăEugen,ăînăanulă1299ăesteămenionat primaăinstituieă sanitarădinăoraăcuănumele: ”domusăhospitalisădeăTorda”.ăÎnăanulă1845ăapareăoămeniuneă de Spital ce avea doar 15 paturi. Edificiul vechiului Spitalul public al Comitatului Turda- Arieşă (aziă secţiaă psihiatrie),ă reconstruită înă anulă 1894,ă esteă menţionată înă anulă 1896,ă iară cldireaă Secției de chirurgie de vis-a-vis,ă nouaă cldireă aă Spitalulă publică ală Comitatuluiă Turda-Arieşă construită înă stilă secesion,ă după proiectulă arhitectuluiă Hűbneră Jenő,ă esteă menţionatăînă1909.

38 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

H. MAREA UNIRE DE LA 1918

(Sinteză după Ioană Ciupea,ă istorieă modern,ă ”Studiu de fundamentare ale P.U.G. i P:A:T:A. Turda privind istoricul localităii sub aspect istorico-cultural, etnografic, urbanistic, arhitectural”, Contract nr. 1/1994,ăresponsabilătemăA.ăMatei,ăPrimriaăMunicipiului Turda)

DupăMareaăUnireădeălaă1918

Stemaă orauluiăTurda, înă perioadaă interbelic, artaă astfel:ăunăscutărouăcuăbraăcuăhalebard,ăargintiu,ăînă dreapta sus o stea aurie. Partea de sus a scutului are trei coroane voievodale aurii pe fond negru. Scutulăareădeasupraăoăcoroanădeăargintăcuă5ăturnuri.ă Simbolisticaă stemeiă esteă uoră deă desluit;ă braulă înarmat al Marelui Voievod care a realizat prima unireăpoliticăaăcelorătreiăriăromâne.

Deiă persistă încă notaă patriarhală aă miciloră orae,ă modernizareaă vieiiă urbaneă aă reprezentată tendinaă dominant.ă Laă nivelulă aniloră deă laă mijloculă celui de-alăpatruleaădeceniu,ăînăTurdaăfuncionauă

Fig. 22 StemaăTurziiăadoptatădupăMareaăUnireădină1918 douăfabriciădeăciocolatăiăbomboane,ăunaădeăsodăcaustic, acid clorhidric etc., una de carbonatădeăcalciuăiăsareăGlauber,ăoăturntorieădeăfierăiăfabricădeămaini,ăaseătbcrii,ă oăfabricădeămobil,ăoăfabricădeăciment,ăoăfabricădeăvar,ăoptădeăobiecteădeăalabastru,ătreiă deăvaseăceramice,ăunaădeăsticlrie,ăunaădeăporelanăiăunaădeăcrmiziărefractareăiăgresieă deăcoase,ăoăfabricădeăasfaltă(”Bitumen”-Opriani)ă.a.

BogiaăvestigiilorăarheologiceădeăpeăteritoriulăorauluiăTurdaăiăîmprejurimiăaăatrasă deă timpuriuă ateniaă învailorăvremii.ă Oă importantă colecieă deăantichitiăaă constituit,ă laă Turda,ăinspectorulăcolarăI.ăTeglas,ăcolecieăcare, dupămoarteaăcreatoruluiăeiă(1915), ar fi trebuită să devină bazaă unuiă muzeuă careă eraă preconizată încă dină 1913, când a fost inaugurată”CasaăCultural”ădinăTurda.

I. CELăDEăALăDOILEAăRZBOIăMONDIAL

Viaaăcotidianăaăorauluiăaveaăsăcunoascăoăbulversareăaărosturilorăsaleăodatăcuă dictatulăimpusăRomânieiălaă30ăaugustă1940ălaăViena.ăTurdaăaădevenit,ădupăunătitluădină presaăvremii:ă”Cetateăaăbejenieiăromâneti”.ă”GazetaădeălaăTurda”ă(1940-1945)ărmâneăînă timpă oă mrturieă deă primă mână pentruă reconstituireaă dramaticuluiă tablouă ală epocii.ă Regimulădeăteroareăinstauratădeăadministraiaăhorthystăînăteritoriulăocupatăaăînsemnatătotă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX atâtaă suferină morală iă pentruă turdeniiă care triauă cuă înfrigurareă vetileă aduseă deă expulzaiă iă refugiai.ă După începereaă ofensiveiă unitiloră fascisto-horthyste din 5 septembrieă1944,ătrupeleăromâneăauăopusăoărezistenădârzăoprindăînaintareaăinamiculuiă careăurmreaăocupareaătrectorilorăCarpailor Meridionali. Din zona Turzii inamicul urma săînaintezeăînspreăAiudăiăpeăValeaăArieului.ăDupălupteăgrele, aceastăînaintareăaăfostă oprit,ă iară dateleă deă 15ă septembrieă 1944,ă respectivă 9ă octombrieă 1944ă auă fostă decisiveă pentruă eliberareaă pmântuluiă românescă laă careă eroiiă turdeniă i-au adus din plin contribuia.ă

După rzboiă aveaă să seă instaurezeă iă laă Turdaă oă nouă ordine,ă caă deă altfelă înă întreagaăar,ăordineăceănuămaiăeraăunaăconformăcuăaspiraiileăpoporuluiăromân,ăciăunaă impusă prină foră deă mareleă vecină deă laă rsrit.ă Prină foraă armateiă deă ocupaie,ă printr-o propagandăbineăinstrumentat, începea procesul de comunizare a României.

NoulăregimădeădupăRzboi

RzboiulăaălsatămariădistrugeriăiăasupraăorauluiăTurda.ăRosturileăvieiiăeconomiceă iă sociale auă fostă puternică perturbate.ă Înă condiiiă deă srcieă iămariă privaiuni,ă populaiaă orauluiă aă trecută laă reconstrucie.ă Până înă anulă 1950ă practică s-aă reuită tranziiaă spreă oă relativă normalitate.ă Evenimenteleă istoriceă dină Româniaă deă după rzboi,ă schimbareaă regimuluiăpolitic,ăprocesulădeănaionalizareăîncheiatăînă1947ăs-auăfcutăsimiteăiălaăTurda.ă Auălocămariăschimbriăînăceăpriveteăproprietatea,ăînăstructuraăsocialăaăpopulaiei,ăoraulă începeă să seă dezvolteă dină punctă deă vedereă industrial,ă seă producă serioaseă modificriă înă toateăsectoareleăiădomeniileăeconomice.

De asemenea, seă producă transformriă iă dină punctă deă vedereă ală organizriiă administrativ-teritoriale.ăTurda,ăfostăreedinădeăcomitatăiădeăjudeăoălungăperioadăaă istorieiăsale,ăcuăoăviaăpolitic,ăeconomic,ăsocialăiăculturalăbogatăînăperioadaăceăaă trecutădeălaăMareaăUnireăi-aăpierdutăacestăstatutădupăanulă1950,ăcaăurmareăaămsuriloră de reorganizare teritorial-administrativ,ă prilejă cuă careă auă fostă înfiinateă regiunileă iă raioanele.

Dupăanulă1948ăTurdaăcunoateăoăputernicădezvoltareăeconomic.ăSeăînfiinează noiă întreprinderi,ă celeă vechi,ă naionalizare,ă suntă reorganizateă iă dezvoltate.ă Primaă nouă întreprindereă ceă seă puneă înă funciuneă după rzboiă esteă Fabricaă deă produseă refractareă ”Silica”ă(maiătârziuă”9ăMai”),ăprimulăanădeăproducieăfiindă1949,ăunitateaăfiindăprofilatăpeă producereaădeăcrmiziărefractareăpentruăindustriaăsiderurgic.ăDupămaiăpuinădeăpatruă ani,ăînă1952,ăintrăînăproducieăIntreprindereaădeăprefabricateădinăbeton,ăunitate ce se va uniă după puină timpă cuă fabricaă deă cartonă asfaltat,ă ”Bitumen”,ă auă aprută noiă seciiă iă sectoare.ăSeăconstruieteădupă1960ămareaăîntreprindereăprofilatăpeăizolatoriăelectrici,ădeă înalt,ămedieăiăjoasătensiune,ădeătoateădimensiunile,ăunicăînăară– Electroceramica – prină extindereaă iă modernizareaă vechiiă manufacturiă naionaleă deă porelană ”Coral”.ă Auă

40 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX cunoscutăoămareădezvoltareăvechileăunitiăindustriale,ăFabricaădeăCimentăTurda,ăFabricaă deă Sticl,ă Uzineleă Chimiceă (fosteă ”Solvay”),ă Fabricaă deă ceramic,ă ipsos, ar, se produc modificriăînăsectoareleădeătransportăpeăcareăferatăiărutier.

După1965,ăînăperioadaăcomunist,ăTurdaăaăcunoscutădezvoltareaăeconomicăceaă maiă puternică iă auă avută locă practică toateă transformrileă urbanisticeă careă auă adus-o la formaăactual.ăPânăînăanulă1989ăpopulaiaămunicipiuluiăTurdaăaăcrescutăcontinuuălaăpesteă 60000ădeă locuitori.ăTeritoriulăorauluiă s-a extins. S-auă construită cartiereă noiă iăunănumră foarteămareădeăblocuriădeălocuine.ă

În zona ansamblului urban de sec. XVIII-XIX se produc asemenea câteva modificri.ăPeălângăschimbrileăvechilorăfuncțiuniă(înăurmaănaţionalizrii)ăcldirileăcareăauă suferităînăurmaăbombardamentelorăsuntădezafectate/demolateăşiăapar,ăspreăex.,ăspaţiiădeă curţi,ăcaăînăloculăfosteiăpoliţiiăşiăpompierilorădeălângăJudectorieă(Republiciiănr.ă4),ăundeă observmăoăplombăceădateazădeădupă1990;ăbloculăchimicelor,ăpeăloculăaăpatruăcldiriă (Republicii nr. 43, în locul fostelor nr. 40-43); hotelul cu bazinul de înot (nr. 6). Se amenajeazăpentruăpetrecereaătimpuluiăliberătreiăcinematografeă(Pacea,ăFlacraăşiăcelădeă var),ăteatrul,ăbibliotecaăşi,ăînăafaraăperimetruluiăstudiuluiăprezent,ăseămaiăamenajeaz,ăînă BileăSrate, ştrandul şiăParculăZoologic.ă

Intervenţiiăprină demolareaă vechilor cldiri: în anii 1970, construirea cldirii fostei PTTR (P-ţaă 1ă Decembrieă 1918ă nr. 33)ă şiă a BIG-ului (la nr. 34),ă cldiriă careă suntă înă discordanţă flagrantă cu silueta ambientului. De asemenea, Casaă deă Cultură (cldireă nefinalizat),ăplantatăînăloculăBisericiiăLuterane.

Înăcadrulămodernizrii drumurilor – atât cât permit gabaritele parcelarului medieval şiăcileăsinuoaseădinăoraşulăvechiă – seălrgescăpodurileăpesteăPârâulăRacilor, între cele două pieţe,ă ă Republiciiă şiă 1ă Decembrieă 1918ă (cca.ă înă 1965)ă şiă ctreă strzile George Coşbucă(cca.1965)ăşiăMihaiăEminescu (cca.1975-80).

J. EVENIMENTELE DIN DECEMBRIE 1989

Revoluiaă dină decembrieă s-aă resimită iă înă zonaă Turzii,ă drumurileă blocateă deă controaleă ”adă hoc”,ă anunareaă otrviriiă fântânilor,ă focuriă deă armă înă zoneleă ocupateă deă sediulăsecuritiiăstatului.ăAu fost 14 victimeăînsănu au fost mari distrugeri materiale.

Dină pcate,ă după revoluiaă dină decembrieă 1989,ă municipiulă Turdaă cunoateă oă perioadă deă recesiuneă economică accentuat,ă nuă seă producă transformriă notabileă subă aspectă urbanistic.ă Efectulă perioadeiă deă tranziieă esteă puternică resimit,ă astfelă că dintr-un centruă industrială important,ă Turdaă devineă oă zonă cuă oă rată aă omajuluiă dintreă celeă maiă ridicateădinăar,ăunănivelădeătraiăsczutăiămulteăproblemeăsociale.ă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Urbanizareaăforată dinainteă deă1990ă (industrieă chimic,ă industriaămaterialelorădeă construciiă – ciment, var – materialeă refractare,ă materialeă abrazive,ă industriaă sticlriei,ă ceramiciiă etc.)ă auă fcută caă oraulă Turdaă să fieă unulă dintreă celeă maiă poluateă oraeă dină România.ăAceastăsituaieăaădeterminatădiminuareaăpotenialuluiăturistic.ă

După 1990,ă odată cuă scdereaă economică accentuată dină perioadaă deă tranziie,ă prin închiderea sau reorganizarea multor fabrici, efectul negativ al industriei turdene asupra mediului s-a diminuat continuu. Poluareaă aă sczută considerabil,ă iară oraulă dă semne de revenire.

Primriaăorauluiăaădevenitătotămaiăinteresatădeăpunereaăînăvaloareăaăpatrimoniuluiă atâtădeăpreios.ăTreiăstudiiăasupraăPieeiăCentraleăTurda auăprecedatăpeăacestaădeăfaăiă anume:

1. Studii de fundamentare PUG i PATA Turda privind istoricul localităii sub aspect istorico- cultural, etnografic, etnografic, urbanistic, arhitectural, Contract nr 1/1994, p.I-a,ăresponsabilătem,ăA.Matei,ă beneficiarăPrimriaăMunicipiuluiăTurda.

2. Idem p. a II-a, nr 2/1995

3. Studiu de reabilitare centru istoric Turda, SC Birou de arhitecturăS.C.ă”NUOVAăCITTA”,ăcontractă 050/1996, beneficiar, Consiliul Local al Municipiului Turda

4.Studiu istoric centru Turda, Contract FAU-UTCNănr.ă1/2006,ăPopăVirgil,ă.a.ăben.ăS.C.Dacia S.A. Alba Iulia.

CAPITOLUL III ZONAăCENTRALăAăORAULUI

ZONA CENTRALăDINăTURDAă–DESCRIEREăGENERAL Astzi, înămunicipiulăTurda,ăPiaaăRepubliciiăesteăapreciatăcaăăfiindă"centrulăistoric",ă completată recentă cuă zonaă Pieţeiă 1ă Decembrieă 1918ă iă cuă oă parteă dină captulă sudică ală strziiăAvramăIancu.ăAiciăseăgseşte ponderea patrimoniului arhitectural-istoric. Nucleulă istorică medievală esteă considerată celă dină jurulă bisericiiă plebane,ă adică biserica romano-catolicădinăPiaţaăTârguluiă(aziăP-ţaăRepublicii)ăpiaţăorientatănord-sud, subă formă deă fus,ă rară întâlnită laă pieţeă europeneă istoriceă - caă rezultată ală condiţiiloră geografice.

42 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 23 FormaădeăfusăaăpieeiăRepubliciiă(BingăMaps,ă2015)

AcestăspaţiuăurbanăurmreaătraseulăViiăRacilorăşiăliniaădrumuluiăcomercialăalăepociiă - azi drumul european E60. În jurul acestui spaţiuăs-aăformatăreţeauaăstradalăşiăalteăpieţeă de târg care, laăsfârşitulăsec.ăXIX, încămarcauăperiferiileăoraşuluiă(limitaănordică - piaţaă dinăjurulăbisericiiădinăTurdaăNou,ăaziăP-ţaăBasarabiei,ăcolţulăsud-esticăpiaţaădeăfân,ăaziăP- ţaă1ăDecembrieă1918, partea sud-vesticăpiaţaădeălemne,ăaziăP-ţaăRoman,ăceleădinăurmă pieţeă fiindă legateă prină str.ă Eclesiei,ă aziă str.ă Libertţii,ă iară înă paralelă cuă PiaţaăTârgului.ă Laă vestă seă situauă strzileă Cizmarilor,ă aziă str.ă Dr.ă I.ă Raţiu,ă şiă str.ă Mic,ă aziă G-rală Drglina, aceste zone n-auă pstrată însă cadrulă construită valorosă urbanistică (toponimiiă vechiă după OrbánăBalázsăşiăCarteaăFunciarăTurda). Centrul,ăaziăaflatăpeălistaămonumentelorăistoriceăcaăşiăansambluăurbană – conform Ordinuluiă Ministeruluiă Culturiiă şiă Culteloră nr. 2.314/8.07.2004 – referitor la municipiul Turda, sub cod 1302 CJ-II-m-B-07797ă”Ansamblu urban municipiul Turda sec. XVIII-XIX”, cuă zonaă delimitată de:ă limitaă deă parcelă dină str.ă Avramă Iancuă nr.ă 10ă şiă 12,ă fundulă deă parcelăstr.ăAvramăIancuănr.ă10-2, str. Castanilor front nordic, str. Axente Sever front estic,

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX str.ă Gh.ă Lazră frontă estic,ă str.ă Geluă frontă estic,ă pârâulă Raciloră întreă str.ă Geluă şiă piaţaă 1ă Decembrie 1918, fundul de parcele din P-ţaă 1ă Decembrieă 1918ă frontă estic,ă fundulă deă parcele din P-ţaă1ăDecembrieăfrontăvesticăpânălaăpârâulăRacilor,ăP.ăRacilorămalădreptăîntreă P-ţaă 1ă Decembrieă 1918ă şiă str.ă Mihaiă Eminescu,ă P.ă Raciloră malulă drept,ă deă laă str.ă M.ă Eminescuă până laă fundulă deă parcelă dină str.ă Avramă Iancuă nr.ă 9,ă limitaă deă parcelă str.ă Avram Iancu nr. 11.

Astzi, zonaă centrală aă oraşului (considerată dincoloă deă ansamblulă nostruă înă studiu) seă mrgineşteă laă vestă cuă strzileă G-ral Dragalina (Oltului), începând cu actuala Poliţieă (fostă Policlinic), până laă girațiaă situată laă sud,ă apoiă laă nordă şiă estă str.ă Barbuă Lutaruă- Gh.LazrăşiăcontinuăpânălaărâulăArieşăspreăsud.ă Conform P.U.G. - 1999 ceăsemnalizeazăuneleădisfuncuni,ăaceastăzonăarăputeaă fiăatentăamenajatăprinăurmtoareleăfaze:ă rezolvareaă corectă aă circulaieiă majore, prină fluidizareaă acesteiaă iă prină creareaă unorăartereădeăstrpungereăceăvorăsacrificaăanumiteăzoneădeălocuit;ăăasanareaăunorăspaiiă urbane compromise ca imagine; revitalizarea unor zone de loisir; sporirea interesului turistic prin punerea în valoare a monumentelorăistorice;ăăsporireaăsuprafeelorăverzi.ă

REZIDENIALULăÎNăZONAăCENTRALă Existentul este divizibil în câteva mari categorii: rezidenialulăcompusă dinăfronturiă compacteăaleăzoneiăprotejate,ărezidenialulăadiacentăacesteiaăiărezidenialulăceă ar putea suferiătransformriămajore.

Rezidenialul ce compune fronturile compacte ale centrului istoric - având majoritatea parterelor conservateăsauămcarăpivnieăboltiteădinăperioadeăistoriceăvechi,ăcuă faadeăavândărecunoscutăvaloareaăarhitecturalădinăperioadaăbaroc, neoclasicistăsauă interbelic.ăăAceastaăcuprindeăzonaăceăseăaxeazăpeăstr.ăAvram Iancu limitatălaănordădeă limita dintreă parcelaă cuă nră 12ă iă 10 iă respectiv nr. 9 de vis-avis, de pe strada Avram Iancu, Teatrul Municipal şiă Bisericaă Romano-Catolică (sec.XIII-XIV), iar la sud cuprinde teritoriulăstructuriiănetreminateăaăpropuseiăCaseădeăCulturăiăa Tineretului,ăpânălaăParcul Central.ăLaăvestăzonaăeălimitatădeămalulădreptăalăVii Racilor, iar la est de linia frontului estic al strzillor AxenteăSeverăşiăGheorghe Lazr.ă Acestărezidenţialăeste în general bine conservat, datorităclasriiăfronturilorăPieţeiă Republicii, în anul 1955, pe lista monumentelor istorice (cuămiciăexcepţii), iar zona a fost propusă în întregime pe lista monumentelor istoriceă încă dină 1990ă înă momentulă reînfiinriiăDMI-uluiăpeălângăMinisterulăCulturii.ăÎnăanulă2003ăacestăarealăaăfostărepropus pe Lista Monumentelor Istorice, preluatăapoiădeălistaădină2010,ăsubăcodulăLMI:ăCJ-II-s-B- 07797 ca ”Ansamblu urban de secol XVIII-XIX”. De aceea, oriceăintervenţieăînăzonăesteă nevoieăaăfiăaprobatădeăcomisiaăCNMASI- Transilvan-Vest. Fronturile sunt compactate,ăregimulădeăînlţimeăesteăsubsol sau demisol cu parter iăunulăsauădouăetaje, cuămiciăexcepţiiădinăperioadaăpremodern, care sunt doar parter, darăcareănuădistoneazăcuărestulăarhitecturii.ă

44 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Majoritatea caselor din fronturile stradale sunt extrem de valoroase ca vechime, ca abordareă stilistic,ă artistică iă funcională iă seă află înă stareă relativă bună dină punctă deă vedereăstructural.ăUneleăconservăelementeădeosebitădeăvechiăşiăinteresante,ămrturiiăaleă unoră epociă glorioaseă subă aspectă economică iă cultural.ă Centrulă orauluiă Turdaă esteă reprezentativă pentruă ună oraă europeană occidentală prină stilurileă extremă deă variateă caă influene dominate de Secession, Neoclasic, Neobaroc, Neorenascentist, dar cu mici accenteădeăstilăNeoromânescă(celeădeădupă1920)ăsauăunele moderniste. Piaţaăcentralălrgităaăfostăpavatăpeălaturaăesticăiăredatăpietonilor,ăiarăcirculaiaă autoă peă direciaă spreă Clujă aă fostă deviată peă stradaă Axenteă Sever.ă Astfel, zona a fost degajatăşiăaptăpentruăaăpreluaădiverseăelementeădeăagrementareăambientală- fântâni, statui,ăspaţiiăverzi.ăAcestălocănuăaăfostăfructificatădecâtăînăextremaădeănordă(cuăoăfântânăcuă lebede care,ăînăciudaăgustuluiădubitabilăalăornamentrii,ăaduceaăunăsporădeăprospeţimeăşiă ludicăînăzon).ăUnăirădeăbrduiăînăjardiniereăurmeazăcurbaăunduităaăpietonaluluiăoferindă dinamism, darăiăintimitateăpietonului. Din nefericire, înă varaă anuluiă 2015ă auă aprută peă acestă pietonală maiă multeă construciiăcuăaspectăprovizoriu,ădarădeăsuprafaămare,ăsubăformaăunorăchiocuri- terase cu rol de cafe-barăsauăchiarărestaurant.ăAcestea,ăpeălângăaspectulăuorărusticăpeăcareăîlă etalează înă contrastă cuă fronturileă neoclasiceă dominante, având un aer european occidental,ăobtureazăputernicăvizibilitateaătocmaiăaăacestorăfronturiăvaloroase. Referindu-seălaărezidenţial,ădincoloădeăfrontulăstradal,ăuneleălocuinţeăcreazăincinteă interesante,ădeălaăsfârşitulăsecoluluiătrecutăşiăînceputulăacestuiaăsauăperioadaăinterbelic,ă cumă eă ceaă aă aaă numiteiă ”Pieeă aă Ruilor”ă ceă cuprindeaă înă perioadaă comunistă ună cinematografădeăvar,ăori celăalăPieţeiăagroalimentareăactualeă(fostăHotelăElisabeta)ăceăară puteaă fiă asanat,ă revitalizată şiă pusă înă valoare,ă prină propunerileă actualuluiă proiect,ă ori scuarulănumităiăPiaaăMuzeului,ăansamblulăcuăceaămaiămareăvechimeăaăoraului etc. Zonaă centrală cuprinde, la sud, Piaaă 1ă Decembrie 1918,ă aă creiă configuraieă rezidenialădinăaniiăsfârituluiădeăsecolăurmaăaceleaiăreguli:ăacelaiăregimădeăînlime,ă aliniereaălaăfrontulăstradalăiăcoerenăstilistic.ăColulăsud-vestic al frontului a fost întregit cu diverse plombe moderne, blocuri, iar în anii 80 ai veacului trecut s-a creat, spre vest, ună ansambluă deă oă parteă iă deă altaă aă axului str.ă Libertii ceă deviază spreă vest, desfurându-seă paralelă cuă râulă Arie.ă Frontulă vestică ală pieeiă esteă celă maiă coerent, coninândăcaseăvaloroase, printreăcareăcasaăDr.ăIoanăRaiuăiăaltele.ăAiciăs-aăpstratăuna dină caseleă ruraleă dină secolulă XIX,ă ceă aă fostă recentă propusă iă acceptată caă monumentă istoric, în ideea de aădeveniăsecieăetnograficăaăMuzeuluiădeăIstorie.ă Piaaă aă fostă obiectulă unoră inseriiă urbane majoreă laă sfâritulă secoluluiă XIXă iă începutulă secoluluiă XX,ă destinateă unoră funciuniă publiceă majore, cum ar fi prefectura judeuluiăsauălocuinaăprefectuluiăiăsubprefectului,ădarăiăaaăzisaă”CatedralăOrtodox”ă amplasatăpeăoăparcelăsituatălaăinflexiuneaăaxeiămajoreăiăoferindăastfelăoăperspectivă interesantădinăambeleăsensuriăaleăacesteiăaxe.ă ExtremaăsudicăaăPieiiă1ăDecembrieă1918ă(ceăcuprindeăzonaăundeăesteăamplasată statuia Dr. Ioană Raţiu)ă prea maiă bineă integrată înă sensulă deă maiă sus, dar iă aici, pe partea nord-estic,ă auăaprutădouămariăedificiiădupăaniiă1965ă(fosteleăcldiriăaleăPTTRă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

şiăBIG),ăaăcrorăintegrareăînăsităesteăextremădeăagresiv,ăînăprimulărândăcaăvolumăînăsineă (dimensiunea,ăformaăiăamplasamentulănuăsuntădeăfelăîncadrate în context), în al doilea rând,ă acesteaă obturează perspectivaă valoroasă ctreă importanteleă monumenteă peă careă aceastăPiaăleăposedă(Catedrala ortodox,ăfostaălocuinăaăprefectului,ăactualaăBancă B.C.R.ă siă Primriaă Municipiuluiă Turda,ă fostaă prefectur).ăAxulă deă perspectivă ală acesteiă Pieiădinspreănordăesteă”CasaădeăCultur”ăînceputăînăaniiă1980,ădarărmasătimpădeă25ădeă aniăneterminat, actualmente în stare de degradare.

Piața 1 Decembrie mai cuprinde o girațieăimportant realizatăînă2010, care însă perturbeazătraversrileăpietonaleășiăceleăautoădeopotriv.

Zonaăadiacentăacestuiărezidenţialăcentralăesteăformatădinăloturileăînşiruiteă de-aălungulăstrzilorăEminescu,ăCoşbuc,ădr.ăI.ăRaţiu,ăLibertţii laăvestăşiăCastanilor, Axente Sever, Gheorghe Lazr, Aurel Vlaicu la est. Acesteaăsuntălocuinţeăizolateădeă regul,ădeăgenulăcelorăcareăformeazădeăfaptămajortateaărezidenţialuluiăturdean,ăregimăP,ă maxim P + 1 + M, dintre care unele sunt în stare de degradare. Un studiu pertinent de sistematizare ar putea studia plombarea sau implementarea unor imobile de locuit cu respectareaăunorărestricţiiăimpuseădeăPUZ-uri sau PUD-uri actualizate. Zoneărezidenţialeăadiacenteăcentrului, compromise urbanistic şiăcareăarăpretindeă oă sistematizareă careă să asigureă oă ţinută urbană corespunztoareă oraşului, având în vedereăcăcirculaţiaădeătraversareăseăfaceăprinăaceastăzon,ăcuprindăsuprafaţaăloturiloră deălaăvestăşiăestulăstrziiăAvramăIancuă- limitateălaăvestădeărâulăCopceniăiarălaăestădeăstr.ă BarbuăLutaru.ă

Zone adiacenteă centrululă ară puteaă suferiă transformriă majoreă datorateă unoră intervenţiiă ulterioare (cum a fost, de exemplu, cea referitoare la reglementarea circulaţieiăşiăunde,ăconformăP.U.G.ă1999, au fost prevzuteărestricţiiăsauăchiarăinterdicţiiădeă circulaţie pentru 5 ani). O concluzieăgeneralăreferitoareălaărezidenţialulădinăzonaăcentral esteăaceeaăcă elăprezintăimportanţămajorădin punct de vedere patrimonial-istoricăiăcăstudiulădeăfa este destinat tocmai fundamentriiă documentaiilor tehnice de punere în valoare a patrimoniului istorico-arhitectural i care vor sta la baza P.U.Z-ului acestei zone, pentru a puteaăfiăredatăcircuituluiăturistic. Potenialulăturistico-culturalăalăorauluiăTurdaă ar putea deveni una din direciileăprincipaleădeădezvoltareăaăorauluiăTurda,ăcare,ăînălipsaăproducieiă industriale, e obligat s-iăadapteze direciileădeădezvoltare.

DOTRIăÎNăZONAăCENTRALAă Comerţul Începandă cuă piaţaă agroalimentară (neacoperită sauă parţială acoperit)ă situaţiaă peă frontul estic iă vestic al P-ţeiă Republiciiă cuprinde magazine ale complexelor alimentare multinaionaleă şiă ună mareă numră deă complexeă alimentareă şiă nealimentareă românetiă situateă laă parterulă cldiriloră dină centru,ă majoritateaă covârşitoareă aă dotriloră deă comerţă sunt masate în aceastăzon.ă

46 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Administraia PrimriaămunicipiuluiăTurdaă(fostaăPrefectur),ăBCR, bncileăprivateăînfiinţateădupă 1990ăsuntăcldirileăceleămaiăreprezentativeăaleăoraşului,ăcareăauăoăvechime considerabil, iară alteleă oă monumentalitateă deosebită (fostaă Judectorie, fostaă Prefectur,ă BCR- fosta locuină aă prefectului,ă fostulă Palată ală Finanelor,ă Teatrulă ”Aureliuă Manea”- cldiri de la începutul secolului XX).

Poliţiaă (aziă magazin BILLA),ă Judectoriaă (laă parteră Bibliotecaă pentruă Copii,ă Televiziuneaălocal,ăetajulăneocupat)ăşiăPoştaă(aziăsecţiaădeădializăaăspitalului)ăs-au mutat dinăzon,ălsândălocădotrilorăcomercialeăşiăaltorăservicii.ăă

Cultura

Dupăinformaiileăstatistice, oraulădeine 25 de biserici. Una din cele mai vechi biserici din Turda este biserica romano-catolic, aleăcreiă vestigiiădateazădinăsecoluiăXVăşiăesteăreprezentativăpentruăgoticulătransilvnean,ăatâtăcaă volum, câtăşiăcaăpoziţie.ăDealtminteri,ălaărândulăsu, aceastaărivalizeazăcuăSf. Mihai din Cluj - renumităprinăfrumuseeăşiăprestanţ.ăInteriorulăşiăfaţadaăsuntăbaroce.ă Biserica reformat-calvină- din Parcul Muzeului,ădeţineăvestigiiădinăsecolulăXIVă- dar cldireaăareăoăînfţişareăşiăoăstructurăgoticăcuăadaosuriăbaroce.ăValoareaăacestuiăedificiuă esteă sporită deă vestigiileă Cetiiă Medievaleă aleă orauluiă înă preajmaă ruineloră croraă esteă aezată iă deă existenaă caseiă parohiale,ă aă coliiă elementareă deă stat,ă aziă Liceul Jósika Miklós.

Bisericaă unitariană aă fostă construită înă anulă 1792ă - pe locul fostului gimnaziu unitarian,ă acestaă fiindă reconstruită maiă laă sudă deă biseric,ă undeă seă află şiă aziă cuă altă funcţiuneă– înăstilăbarocătârziu,ădupăceăaărevenităcatolicismulăşi în Turda prin re-ocuparea bisericiiăplebaneădinăcentrulăoraşuluiă(PiaţaăRepubliciiănr.ă54). Ceaămaiăimportantăbisericădeărităortodoxăesteă Catedrala ortodoxă- realizatăînă perioadaăinterbelicădeăaceeaşiăechipădeăarhitecţiăconduşiădeăarhitectulăTraianescu, care s-au inspirat dinălcaurileădeăcultăaleăcelorătreiăprovinciiăromâneti. Proporţiaăarmonioas,ă amplasamentulăînlţatăşiăechilibrulăvolumetricăfacăcaăaceastaăsăfieăconsideratăunaădină cele mai frumoase biserici ale epocii interbelice. O altă biseric, Biserica Retilor, se aflăînăspateleăCatedralei ortodoxe, peăstradaăceăduceăspreăcimitiră(Gh.Lazr), databilăîn primaăjumtateăa secolului XIX iăinvestităcuăvaloareădeăsimbolăpentruăpopulaiaăoraului. Oă biserică valoroasă subă aspectă semantică esteă fostaă Biserică aă ovagilor, cea reconstruită dină temelii,ă laă 1709,ă înă rită greco-catolic,ă astziă ortodox, situat pe strada Salinelor, în afara ansamblului studiat, careă dejaă apareă peă hrţileă josephine,ă peă lângă primaăbisericăaăşovagilor,ăceaădeălângăOcneleădeăsare. Peă stradaă Eminescuă seă gseşteă Sinagoga - cldireă impuntoare,ă retrasă deă laă strad,ăcuăaspectădeăinterbelicăşiănuanţeădecorativeămaiătimpurii.ă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Edificiiă deă cultură laică suntă destulă deă puine:ă Teatrul ”Aureliuă Manea”, fostul Casino,ăcldireăclasicistăeclecticădeăînceputădeăsecol, operăaăarhitectuluiăAdolfăLang, construită întreă 1901-1902, cuă oă valoareă arhitecturală deosebit.ă Auă existată două cinematografe - de maxim 300 locuri (deci insuficiente), în anii 1957-1980, (Flacraă şiă Pacea), care, după1989, s-auădesfiinat. Casaăădeăcultură- ultima dotare a anilor 80 – a rmasăpânăaziăneterminat,ăconstituindăunăfactorădeăpoluareăvizualăaăorauluiădinămaiă multeăaxeădeăperspectiv.ă Faţă deă populaţiaă oraşului,ă esteă evidentă că acesteă sliă deă spectacoleă suntă insuficiente.ăNuăexistăsalădeăconcertăsauăaudiţiiămuzicale.ă Muzeul de Istorie (fost Palat Princiar sau Palatul Voievodal) ală oraşuluiă esteă oă cldireăveche,ămonumetăistoricăceădeţineăimportanteăvestigiiăarheologiceăceădepşescăariaă oraşului.ă Druireaă şiă abnegaţiaă localnicilorăfaceă caă acestămuzeuă să seăfiă menţinută şiăsă creascăvaloric în ciuda fondurilor bugetare insuficiente alocate în ultimii 50 de ani. Bibliotecaămunicipal,ădiverseăcaseădeăculturăaleăsindicatelorăexistenteăînăcldiriă nespecificeă şiă uneleă dezafectateă după revoluţie,ă alteleă doară redistribuiteă suntă dotriă deă cultură totală insuficienteă (ex:ă peă str.ă Traian,ă fostaă „casă aă pionierilor”,ă apoiă internată ală Liceului Mihai Viteazul,ăauăfostăînfiinateăînăcasaănaționalizatăaăconteseiăBethlen; după 1990 cldireaăaăfostădestinatăînvţmântuluiădeătipăWaldorf,ă astzi, cldireaăcuăvaloareă istoric,ădatatădină1905, pierzând aceastăfuncțiune educațional,ăcareăseămutăînăaltă parte).

Servicii - Sectorulă teriară esteă înă întreagaă ţară totală insuficient.ă Transportulă înă comun este exclusiv realizat de autobuze. Gara C.F.R., fost nod feroviar important, a fost dezafectat,ăiarăautogaraăsituatăînăspateleăpieeiăagroalimentare, de asemenea. În anii 1950 era un singur hotel important, avândă ună numră limitată deă locuri de cazare i, la subsol, o piscin, singurul bazină deă antrenamentă dină oraş,ă situată înă Piaaă Republicii nr. 6.ăAstzi,ăbazinulăs-a transformat într-un centru SPA cu standarde ridicate. S-aăînmulităiănumrulăhotelurilor,ămulteădinăacesteaăreuindăsărespecteăcondiiileăceruteă de hotelurile de patru–cinciă steleă iă avândă dotriă deă divertisment, spa iă alimentaieă public. Serviciile (reparaţii,ăîntreinereăetc.)ăsuntărspânditeăpeătoatăsuprafaaăcentral,ăiară înă urmaă privatizrii,ă eleă s-auă diminuată caă numră înă locă să seă dezvolte, fcândă locă unoră buticuri mixte, cu aspect dezagreabil.

Invmântulă Invmântulăturdeanăaăfostăapreciatămereuăcaăunulădintreăceleămaiăbuneădinăjude.ă iă astziă colegiileă naionaleă auă fostă distinseă cuă diplomeă ceă atestă înaltaă inută aă învmântului.ăÎnăperioadaăăocupaieiăhortisteădinăaniiă1940ăoăbunăparteăaăintelectualitiiă clujene universitare s-a mutat la Turda, iar mai târziu, în perioada comunist, o mare parteă dină profesoriiă interbeliciă auă profesată înă învmântulă liceal,ă ridicândă standardeleă acestuia.ăPrintreăceleămaiăvestiteăseăaflăactualulăColegiuăNaionalăMihai Viteazul.

48 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Colegiulă Naional Mihai Viteazul seă gseşteă într-oă zonă adiacentă întreă zonaă centrală şiă cartierulă Turdaă Nou, pe strada Dr. Ioană Raiuă nră 111. i această cldire, proiectatădeăarhitectulăPártosăGyula, aăfostăconstruităpeăăvremeaăregimuluiăaustro-ungar, începută înă anulă 1908ă iă terminată înă 1911,ă este oă cldireă reprezentativă pentruă oraulă Turda.ă Cldireaă monumentală esteă dotat, înă afaraă sliloră deă clas,ă aă cancelarieiă iă aă apartamentuluiă directorului,ă cuă oă sală festiv,ă o sală deă sport,ă laboratoareă deă fizic,ă deă chimie,ă deă biologieă iă aseă cabineteă moderne,ă patruă ateliereă colare,ă internată iă cldiriă anexeăpentruăpersonal.ăCldireaăeăprevzutăînspreăstradăcuăunăparc,ăiarăînăadâncimeaă lotuluiăcuăoăcurteăimensădotatăcuăterenuriădeăsportăiăgrdiniătematiceăiăexperimentale.ă Esteăună exempluă deădotareă deă învmântă licealăceă arăputeaă constitui un model pentru multe din liceele de azi.

OămeniuneăspecialăesteăLiceulăJósika Miklós, situatăpeăstradaăHadeuănr. 4,ăfostă coal elementară reformată deă bieiă (perioadaă antebelic),ă fostă coală deă stat de bieiă (perioadaă interbelic), fostă coală generală nr. 1 (perioada 1945-1989), fostă coalăTheodorăMuranuă(1990-2006), despre care vom vorbi mai jos. Fostul Liceu de Fete nr. 2, actualaă coală Generală ”Theodoră Muranu”,ă fostul liceuădeăfete,ăeăsituat peăstr.ădr.ăIoanăRaţiuăiăesteăoăcldireăcareădateazădină1882,ăde P+1ăcuăinternat,ăsalădeăsportăşiăatelier.ă Turdaă maiă deineă iă alteă colegiiă cumă arăfi:ă ColegiulăTehnicăTurda,ă Colegiu Tehnic ”Dr.ăIoanăRaiu”,ăLiceulăTeoretică”LiviuăRebreanu”,ăColegiulă”EmilăNegruiu.

SPAIIăVERZIăÎNăZONAăCENTRALă Singurele zone verzi amenajate din zona veche a municipiul Turda, care pot fi numite parcuri, sunt:

 Parculă Tineretuluiă (parculă oraşului),ă amplasată laă limitaă deă sudă aă cartierului central, de-aălungulăArieşului,ăînăsuprafaţădeă8,75ăha;  ParculăTurdaăNou,ăamplasatăînăpiaţaăBasarabiei,ăînărealitateăunăscuarăformatăla intersecţiaăaătreiăstrzi,ăînăsuprafaţădeă2,7ăha.

Zonaăcentral dispuneădeădouăzoneăverzi.ă Parcul Tineretului (Central) situat pe latura de nord aă râuluiă Arieş, având o suprafaămicăiniţialăşiădinăceăînăceădiminuatăînăultimii ani, avea un patinoar artificial, un pavilionăstilă"varwerk"ăiăunăchioşcăpentruăorchestr,ătoateădinălemnă- la sfârşitulăsecoluluiă XIX iăînceputulăsecoluluiăXX.ăAcesteaăauădisprut,ădesigur,ădarănuăauămaiăfostăînlocuiteă cuăalteădotriăspecifice.ă

Zona scuarului dinăPiaaăMuzeului este mic,ădar preioas datorităparticipriiălaă PiaaăRepublicii iăaăperimetruluiăconstruităfoarteăvaloros. Oraşuluiă îiă lipsescă zoneleă verzi, iară potenială există chiară înă adiacenaă zoneiă centraleăprotejate,ăprinăexistenaăPârâuluiăRacilor, aleăcruiămaluriăarăputeaăfiăamenajateă ca loisir.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Oăimportantăzonăverdeăoăconstituieăcimitirulăcentrală(cimitirulădinăTurdaăveche), ce areă oă geografieă complicat, dară şiă oă vegetaieă bogat.ă Frumuseeaă monumenteloră funerareăesteăcompletatădeăpitoresculăpeisajului.ăTrebuieătotuşiăremarcatăfaptulăcăşiăaiciă amenajareaă aleiloră lasă multă deă dorit,ă surprileă şiă alunecrileă deă terenă fiindă fenomeneă frecvente.

Industrie - Zonei centrale îiălipseşteăsectorulăindustrial,ăgraieăproximitiiădeăzona industrial major, care azi este,ăînăbunăparte, într-o stare de dezafectare.

Singuraăzonăindustrialăsituatăînăproximitateaă zonei Ansamblului urban de sec. XVIII-XIXă esteă fostaă ”Fabrică deă bere”,ă aziă proprietateă privat,ă cuă reală valoareă arhitectural iăasupraărevitalizriiăcreiaăsuntăfcuteănumeroase studii de fezabilitate.

50 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

CAPITOLUL IV PIAAăREPUBLICIIă CLDIRILEăDEăIMPORTANăMAJOR

A. MUZEUL DE ISTORIE Cod LMI: CJ-II-m-B-07794 Denumire: Palatul Voievodal Amplasament: str. BogdanăPetriceicuăHadeu nr. 2 Datare: 1309 Funciune: Muzeul de Istorie Turda Stil: Goticăcuăelementeărenascentisteăînăurmaărestaurrii.

Fig. 24 Localizarea Muzeului de Istorie

Cldireaă aă avută maiă multeă denumiri, conformă cuă funciunileă avute:ă Cmară turdeanădeă sare,ă Curiaă CaseiăFiscului,ă Casaă Fiscal,ă CasaăPrinciar,ă Casaă Principilor,ă Palatulă Voievodal,ă ConaculăPrinciară iă Casaă Bathory. Destinată pentruă vamaă sriiă deă laă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Turda,ă cldireaă aă servită iă deă reedină temporară aă principiloră Transilvanieiă înă timpulă vizitelorăînăzon,ădeăundeăiădenumireaădeăCasăPrinciarăsauăPalatăVoievodal18 InstituiaăcmriiădeăsareădinăTurda,ăasemntorăcelorlalteăcmriădinăTransilvania,ă a existat deja în secolul al XIV-lea.ă Cmaraă turdeană deă sare,ă deă subă administraiaă trezorerieiăregale,ăaăfostăceaămaiăimportantădintreăcmrileătransilvane.ăăAceastaăesteăoă cldireă construită înă secolulă ală XV-lea i al XVI-lea, având caracteristicile stilistice ale Renaterii.ăAăfostăputernicătransformatăînăsecolulăalăXVIII-lea,ăînsăînărestaurareaăfcută deăLuxăKalmanăcldireaăîiărecapatăunăfantezistăcaracterărenascentist.ă Monumentulă esteă oă cldireă cuă parteră iă ună etaj,ă deă formă aproximativă ptrat,ă avândăînăparteaădeănordăoăanexăfrăetaj.ăFaadaăprincipalăareăunăportalădeăintrareăînă arcă frântă iă treiă ferestreă deă formă dreptunghiular.ă Deasupraă intrriiă seă află ună balconă sprijinităpeăconsoleăînăretrageriătreptate.ăLaădreaptaăiăstângaăacesteiaăseăgsescăferestreă dreptunghiulare cu sprâncene deă cornieă iă frizeă deă denticuleă înă parteaă superioar.ă Celelalteă faadeă suntă lipsiteă deă elementeă decorative,ă doarăferestreleă dispună deă anumiteă accente.

Subsolulăcldiriiăesteăacoperităcuăboliăsemicilindriceădinăcrmid,ăpeăcândăparterulă poartăunătavanădeălemnăsprijinităpeăgrinziăputernice.ăUileădeălaăîncperileăparteruluiăauă cadreă dreptunghiulareă cuă excepiaă uneiaă încheiată susă înă arcă frânt.ă Etajulă esteă iă elă tvnit,ăiarăcadreleăuilorăsuntădreptunghiulare. Înă anulă 1552,ă cltorulă Georgă Wernheră vorbeteă dejaă despreă casaă regească denumită casaădepozituluiă deă sare,ă deciăaă considerat-oă oă cldireă reprezentativ.ă Oă altă indicaieăaăreprezentativitiiăacesteiăcldiriălaăînceputulăsecoluluiăalăXVI-leaăesteădatăiădeă detaliileă înă stilă gotică târziu.ă Lucrrileă deă reabilitareă finanateă deă Sigismundă Bathoryă suntă indicateă deă două inscripiiă înă limbaă latin,ă unaă peă cldireă (1587,ă disprut),ă cealaltă peă poartaămare,ă demolată (1588ă – inscripiaăaăfostă înzidită ulteriorădeasupraă intrriiăcasei).ă Acesteă dateă indică extindereaă cldiriiă medievaleă laă sfâritulă secoluluiă ală XVI-lea. Prin această reabilitareă s-au stabilit atât actuala volumetrie, precumă iă compartimentareaă interioarăaăcldirii,ăiarăancadramenteleădenticulateădeăfereastrăiăuăauăfostăproduseăînă aceastăperioad.ăEsteătotuiăgreuădeăprecizatăcareădintreăacesteaăsuntăoriginaleăi care auăfostăamplasateăînătimpulărestaurrilorădintreăaniiă1909-1913. Renovarea din 1818 a afectat cel mai mult etajul turnului, când din cauza unui zid de compartimentare, s-a renunatălaăfrumoasaăsaăfereastrăgotic.ăTotăatunciăs-a demolat iăscaraăexterioar,ăiarăînăfaaăuiiădeălaăetajăs-a construit un balcon sprijinit, dupa moda epocii,ă peă două coloane.ă Foarteă probabilă înă aceeaiă perioadă auă fostă realizateă iă ancadramentele neoclasicisteăcuăparteaăsuperioarăevazatăiăcontraforturile.ă Înă1883,ăpoartaămareăornatăcuăinscripiiăiăblazoaneăaăfostădeclaratănesigurăiăaă fostădemolat.ăInscripiaăporiiăaăfostăînziditădeasupraăintrriiăcasei,ăiarăblazonulăBathoryă (cuăsuprafaaădistrus,ăabiaărecognoscibil)ădeasupraăuiiădeăbalcon.ă Înă 1887ă auă avută locă câtevaă lucrriă deă întreinere,ă înă cadrulă croraă aă disprută balconulăfaadeiăprincipaleăsusinutădeăcoloaneăiăaăaprutăbalconulăînăformaăsaăactual.

52 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Înă1902,ăcasaăiăparcelaăauăfost obinuteădeăora,ăiarăînă1907ăaăfostăinauguratăcaăiă Casă deă Cultur.ă Întreă aniiă 1909-1913ă aă avută locă oă restaurareă deă mareă anvergură condusădeăarhitectulăKálmánăLux,ăînăcadrulăcreiaăcldireaăaăfostăadaptatănoiiăfunciuni.ă Tavaneleămaiăsimpleăaleăîncperilorăreprezentativeăauăfostăschimbateăînătavaneăsusinuteă cu grinzi, cu decor bogat, iarăzidurileăauăfostăconsolidateăcuătirani.ăÎnă1910,ăIstvánăTéglás,ă unulădintreăpionieriiăarheologieiădinăTransilvania,ăaănotatăcăaăfostădistrusăpicturaămurală de sub tencuialaăgroasăaă„sliiădeătron”.ăFunciaădeăcasădeăculturăs-aămeninutăiădupă primulărzboiămondial,ăiarăînăcâtevaăîncperiăaăfuncionatăcaăiămuzeuăiăsalaămareăaăfostă transformatăînăcasino.ăÎntreagaăcldireăaăfostăpreluatădeămuzeuăînă1943.ăDrept fondatori aiăinstituieiămuzealeăpotăfiăconsideraiăA.ăRaiu,ăI.ăigraăiăI.ăI.ăRussuăprinăactivitateaăloră notabilădeăcolecionareăiăpstrareăaăvestigiilorăarheologiceăiăistoriceădinăvremeaăluiăJ.ă Keményă iă I.ă Téglás,ă înă perioadaă interbelică iă urmtoare celui de-ală doileaă rzboiă mondial. (Gh: Sebestyen, V.Sebestyen, 1963, p. 62,93)

Înăaniiă1960,ăapoiăîncepândăcuăaniiă1990,ăauăavutălocănoiărenovri,ăfinalizateădoară de curând.ăRenovrileădinăaniiă1990ăauăfostăprecedateădeăsondajeăarheologice,ăprinăcareă s-aă descoperită chiară oă încpereă necunoscută până atunciă laă subsolulă cldirii.ă Tencuialaă exterioarăaăfostăadaptatăfunciuniiănoiădejaălaăînceputulăsecoluluiăalăXX-lea,ăoătendinăă careăaăcontinuatăiăacum,ăcândădatoritămutriiăscriiăauăfostăcreateămaiămulte goluri de acces.ăÎnădouăsliădeălaăetajăauăfostădemontateăcâtevaăarcade,ăcareăîns,ăseăpareăcănuă au fost originale. Deasupra subsolului nou descoperit s-aăconstruităoăextindereăcuăpereiă deăsticl,ăcareăesteădeăfaptăreconstituireaăultimeiăîncperi,ăprinăcareăvolumetriaăcldiriiăesteă puternică alterat.ă Înă acestă volumă s-aă amplasată doară oă scaraă deă serviciu.ăAă fostă pusă înă valoareă intrareaă originală exterioară aă subsolului,ă descoperită recent.ă Maiă multeă ancadramenteăauăfostărecioplite,ăastzi, dinăpcate, foarteăpuineădinăceleăoriginaleăauăfostă pstrateă peăfaade.ăAăfostă schimbată parialăacoperiulăedificiului,ă careă aăfostă mansardat,ă mrindu-seăastfelăspaiulăexpoziional.ă 1889

Fig. 25 Imagine cuăpoartaăoraului Fig. 26 Imagineăaăcldiriiădinăanulă1889ăăăăăăăăăăăăăăăăăă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 27 Imagine din anul 1950 Fig. 28 Detaliu balcon renascentist

F Fig. 29 Vedere dinspre nord a Muzeului de Istorie astazi, extindere arh. Gh. Polizu

Fig 30 Vedere din interior din anul 1971

54 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

B. LICEULăTEORETICă„JÓSIKAăMIKLÓS”.

Cod LMI: Nu este monument istoric Denumire: Liceulă”JosikaăMiklos” Amplasament: str. BogdanăPetriceicuăHadeu nr. 4 Datare: 1898 Funciune: Liceu teoretic Stil: Neoclasic

Fig 31 Localizare liceu

Dionisie tercaăuluiu,ădirectorăalăprimeiăbnciăpopulareă„Arieana”,ăaăfostăcelăcareă i-aălsatătoatăavereaăînăvaloareădeă40.000ădeăcoroaneăcoliiăgreco-catolice din Turda Veche,ăspreăaăseăedificaăoăcoalănou.ăDorinaăsaăaăfost repedeăîndeplinitădeăBiseric,ă astfelăîncât,ăînă1898,ăpeăsitulăfosteiăcoliăelementareăreformate,ădeăbieiă(1868),ăoănouă construcieămultămaiămareăiămaiăluminoasăaăfostărealizat.ă19 Aceastaă aă servită aniă laă rândulă caă iă şcoală deă stată (nr.1),ă după 1990 ca coalaă Gimnazială „Teodoră Mureanu”,ă iară înă prezentă este Liceulă Teoretică „Jósikaă Miklós”, cu predareăînălimbaămaghiar.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Astziăseăprezintăsubăformaăuneiăcldiri sobre P+1ăcuăunăuor accent neoclasic, subăformaăuneiăbareădispuseăfrontalăfaădeăaxulăscuarului Muzeului de Istorie, având 11 travei ceă deină ferestreă echidistanteă alungiteă peă vertical,ă dreptunghiulareă laă parteră iă terminateă înă semicercă laă etaj,ă reuniteă deă ună chenară alungită unificatoră peă înlime,ă ceă crează ună ritmă verticală accentuată ală faadei.ă Chenarele au la etaj sprâncene puternice semicirculare.ăDintreăacesteătraveiăceleăpatruădinăextremaănordicăfacăparteădintr-un volum dispusăperpendicularăpeăprimul,ăacoperităînătreiăapeăiăformândăaripaănordicăaăvolumuluiă general.

Celeă două ferestreă aleă extremeiă sudiceă suntă alungite,ă îngusteă iă apropiateă sugerândăoăsingurăsalăînalt, genăcapel.ăAmbeleăregistreăverticaleăaleăextremelorăsuntă ieiteă înă exterioră faă deă corpulă centrală cuă cca. 50 cm. Spre sud, volumul principal se continuăcuăunăaltulăavândădoarăparter,ălipitădeăprimul,ăceăpstreazăritmulăferestrelorăiă chenareleăalbeăaleăprimuluiăvolum,ădoarăcăferestreleăsuntădreptunghiulareăcaăiăceleădeălaă parterul volumului principal.

Ansamblulă esteădezvoltată înă curteă cuă alteă volumeă ceă dein funciuneaădeă salădeă sportăiăalteăanexeăliceale.ăLiceulădezvoltădouădireciiădeăspecializare:ătiineleănaturiiăiă filologie.

Fig. 32 Liceul Jósika Miklós,ăvedereăfrontalădinăscuarulăMuzeuluiădeăIstorie.ăÎnă stângaăseăobservăfaadaănordicăa Bisericii reformat-calvine din Turda Veche.

56 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

C. FOSTUL PALAT AL FINANELOR Cod LMI: CJ-II-m-B-07799 Denumire: FOSTUL Palat al Poteiăi Finanelor Amplasament: PiaaăRepubliciiănr. 15 Datare: 1901-1902 Funciune: Sediul maiămultorăbnci,ăbirouri,ăcomer Stil: NeobarocăcuăinflueneăSecessionă

Fig. 33 Localizarea fostului Palat alăPoteiăiăFinanelor FostulăPalatăalăPoteiăiăFinanelorădinăPiaaăRepubliciiănr.ă15ăaăfostăconstruităîntreă anii 1901-1902,ă înă loculă construciiloră demolateă din frontulă pieei:ă depozitulă cizmarilor- tbcarilor,ă celoră apteă cldiriă taxaleă (concesionate) iă poartaă barocă aă Caseiă Fiscului.ă Stilul eclectic-neobarocăalăcldiriiăpoartăamprentaăArteiă1900ăiăesteăvizibilăînceputulăuneiă degajriă urbanisticeă nefinalizate peă parteaă cealaltă aă prculeului,ă ctreă Bisericaă Reformat.ăArhitectulăcareăaăsemnatăacestăproiectăesteăLángăAdolf.ă Înă perioadaă sfârituluiă deă secolă XIXă auă locă tranformriă înă cadrulă Pieeiă Centrale.ă Totui,ăplanimetriaăacesteiaăseăschimbăpuin,ăiarămodificrileăceleămaiărelevanteăsuntăceleă legate de aspectul fronturilor. Piaaăaveaăfronturiădeătipărural,ăcareăintrauăînăcontradicieăcuă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX principiileăurbanisticeădinăepoc.ăAstfel,ăseăvorăconstruiăcldiriăadecvateăfunciunilorăceăseă impuneau unei reedineăde comitat. ÎnăloculădepozitelorăseărealizeazăPalatulăFinanelor,ă oăcldireăcuăetaj,ăînăporiuneaăieitădinăliniaăfrontului având un gang cu acces carosabil marcată cuă coloane.ă Ulterior,ă cldireaă aă gzduită primria,ă judectoria,ă pota,ă iară astziă bnciăiămagazine. Dupădemolareaădepozitelorăs-aăformatăiăunăparc.ăÎnălipsaăunuiăplanădeăarhivăcareă să prezinteă inteniileă deă restructurareă urbană seă poateă doarăobservaă situaiaă actual,ă iă anumeăfaptulăcăacestăparcăaăfostăproiectatăcuăsiguran.ăAstfel,ăcldireaăFinanelor nu ar fiă avută faadaă peă laturaă sudic:ă înă lipsaă parculuiă aceastaă ară fiă trebuită să fieă ună calcan.ă Parculă rmâneă neconturat,ă probabilă că proprietateaă bisericiiă aă împiedicată dezvoltareaă parcului. 19

Fig. 34. Piaaălaă1900.ăCldirileăcu nr. 15 au fost demolate, iar în locul acestora s-a construit Palatul Poteiăi Finanelor,ăînăstilăSeccesion

Fig. 35 Fostul palat al Poteiăi Finanelor, înainte de 1918

58 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 36 Fostul Palat al Poteiăi Finanelorăastzi

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

D. TEATRUL MUNICIPAL TURDA

Cod LMI: Nu este monument istoric,ăpropusăînăstudiulădeăfa Denumire: Teatrul ”AureliuăManea” Amplasament: PiaaăRepublicii nr. 42 Datare: 1901-1904 Funciune: Teatru Stil: Neobaroc, Art Nouveau

Fig. 37 LocalizareaăTeatruluiă”AureliuăManea” Cldireaă aă fostă construitaă laă începutulă secoluluiă ală XX-lea (1901-1904)ă după proiectulăarhitectuluiăAdolfăLang.ăPeăamplasamentăexistaăoăcldireădinăsecolulăalăXIX-lea din care s-aă pstrată oă parteă dină subsol,ă înspreă Piaa Republicii,ă iară după 1948,ă cândă cldireaă aă preluată oficială funciaă deă teatruă municipal, s-aă adugată ună nouă corpă (turnulă scenei).20

Înăprimăfaz,ăcldireaăaveaăfunciuneaădeă”casina”ă(magh.ăvigadó)ăfiindăunăspaiuă publică multifuncional:ă cultural,ă divertisment,ă comercial.ă După 1921ă aceastaă aă adpostită ”Casinaă Intelectualiloră Români”ă iă cinematografulă particulară ”Laă Grecu”ă (apoiă cinematografulă ”Arta”),ă iară dină 1922ă iă ”Societateaă Amiciiă Artelor”.ă Înă anulă 1948,ă

60 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX cinematografulă ”Arta”ă s-aă închisă iară cldireaă a devenit sediul Teatrului de Stat Turda (ulterior denumit Teatrul MunicipalăTurda,ăiarăastziăTeatrul ”Aureliu Manea” Turda). Teatrulă dină Turdaă îiă începeă activitateaă încă deă laă mijloculă secoluluiă ală XVIII-lea, conform istoricul Orbán Balázs. În ultimele decenii ale secolului XIX, turneele devin tot mai frecvente. Ca în orice localitateămaiăînsemnatădinăAustro-Ungaria și la Turda funcționa un Casino într-oăcldireă înăformădeăLă pe locul actualului hotel Potaissa din anii 30 ai sec. XIX. Atunci, edificiul fosteiăPrimriiănuăeraăîncăextinsăctreăstr.ăGeorgeăCoșbucăşiăaăexistatăcâteăunăprculeţă atâtăînădreptulăPrimriei,ăcâtăşiăînădreptulăCasinei,ăastfelăcreându-se un loc de agrement. (dateă după Orbán Balázs, cap.XLIX). Aici, trupele de teatru ambulante își desfșurau spectacolele, se țineau întruniri ale elitei intelectuale, baluri ș.a. Oraşulă aă cumprată amplasamentulă actuală ală teatruluiă deă laă stată şiă Casina a fost ridicat, pe banii municipalitii,ăînăprimiiăaniăaiăsecoluluiăalăXX-lea,ăcldireaăTeatruluiă, când s-aăconstruităiă laă Clujă cldireaă Teatruluiă Naională (însă laă Turda,ă această cldireă nuă aă avută iniială funciuneaădeăteatru).ă

Fig. 38 Teatrulă(PiaţaăRepubliciiănr. 52), în anul 1911.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 39 Teatrulă(PiaţaăRepubliciiănr. 52), înaintea anului 1918.

Fig. 40 Teatrulă(PiaţaăRepubliciiănr. 52), în anul 1942.

62 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 41 Teatrulă(PiaţaăRepubliciiănr. 52)ăşiăFântânaăLebedelor,ăînăanulă1951. Cldireaă esteă formată dină treiă corpuriă cuă regimuriă deă înlimeă diferite, corespunztoareă celoră treiă zoneă majoreă ceă definescă schemaă funcională aă unuiă teatru:ă primireaăpublicului,ăsalaădeăspectacoleăiăscenaăcuăanexeleăsale. Planulă esteă neregulat,ă asimetrică rezultată ală schimbriloră deă funciuneă deă peă parcursul mai multor decenii.

Faadaă principală aă fostă proiectată deă arhitectă caă fiindă simetrică faă deă axulă central,ă dară adugirileă ulterioareă schimbă planurileă iniiale. Acoperiulă deă deasupraă frontonuluiă arcuită ală etajuluiă esteă surclasată deă ună turnuleă uoră alungită peă orizontal, cu douăfleeălaăextreme. Caăiăînăplan,ăsimetriaăesteăalteratădeăceleădouăcorpuriăadugate:ă gangulă deă accesă pentruă trsuri,ă supraetajată (înă parteaă sudic)ă iă corpulă biblioteciiă municipaleă (înă parteaă nordic).ă Faadaă captă astfelă ună caracteră deă improvizaie.ă Compoziiaăfaadeiăesteădominatădeăunărezalităputernicăînăaxulăprincipal.ă Faadaă laterală nordică esteă simpl,ă fiindă ritmată deă ferestreă cuă chenareă înă stilă Secession.ă Această faadă foarteă lungă esteă împrită înă două registreă printr-un brâu intermediarăcareăesteătratatălaăfelăcuăcaptulăvesticăalăcldirii. Stilul este Neobaroc, cu elemente de Secession,ă iară decoraiileă interioruluiăă încrcateăiăpreioase, darăeleganteăiădeăbunăgust, vdescăgustulăepocii.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 42 Teatrulă(PiaţaăRepublicii nr. 52), în anul 1971

Fig. 43 Interiorul Teatrului, înaintea anului 1918

64 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

E. FOSTAăJUDECTORIE (anteriorăfostaăPrimriaăorauluiăTurda)

Cod LMI: Nu este monument istoric; propusăînăstudiulădeăfa Denumire: FostaăJudectorie Amplasament: PiaaăRepublicii nr. 5 Datare: 1795-1805 Funciune: azi e nefuncional,ăfost Judectorie Stil: Baroc târziu

Fig. 44 LocaiaăfosteiăJudectorii Fosta Judectorie seă afl în partea de nord aă pieeiă centraleă aă orauluiă Turda.ă Construciaă s-a ridicat între anii 1795-1806. Construireaă aă fostă coordonată deă Kövecsi János,ăunăarhitectăautodidact.ăăRenumeleănuăvineădeălaăfaptulăcăarăfiăoăcldireăveche,ăfiindă construităîntreăaniiă1795-1805, ci pentruăcăînăraportăcuămareaădimensiuneăaăcldirii cu etaj, ea aă fostă construită dină lespezileă fostuluiă Castruă roman,ă iară holulă iă scara sunt construiteă dină pieseă preluateă totă dină Castruă i tanateă cu inscripia: ”Legiunea a V-a Macedonica”21. Întreă 1812ă i 1849ă aă fostă sediulă Cldiriiă Judeeneă Turda,ă după careă primeteăfunciuneaădeăJudectorie. 65

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Primriaă s-aă mutată înă cldireaă fosteiă Prefecturiă (Piaaă 1ă Decembrieă nr.ă 28),ădupă desfiinareaă Comitatuluiă Turda-Arieă înă 1925,ă cldireaă fiindă utilizată deă instanele judectoretiădinăTurda.

Fig. 45 CldireaăfosteiăJudectorii,ăînăformăoriginal Cldireaă esteă dezvoltată înă jurulă uneiă curiă interioareă peă terenulă rezultată dină unificareaă maiă multoră parcele.ă Cldireaă existentă areă planimetriaă specifică unuiă palată barocădinăaădouaăjumtateăaăsecoluluiăalăXVIII-lea. Faadaă estic,ă ceaă dinspreă pia, esteă dominată deă portalulă monumentală ală ganguluiădeăaccesăînăcurte.ăAcestăgangăesteăboltităcuăcaloteăboemeăpeăarceădublouăiăareă chenar deăpiatrăînămânerădeăco.ăGangul este accentuat printr-unăbalconăaezatăpeăpeă coloaneădeăpiatrăcuăcapitelăcompozităiăabacăptraticărsucitălaă45ăgrade.ăBalconulădeă piatră stă peă console, dină careă ceaă centrală eă unificată cuă cheiaă arculuiă deă laă gang.ă Faadaăesteăritmatădeăpilatriăaplatizaiăsuprapui,ăcare, la etaj, suntăprevzuiăcuăcapitelă compozit.ăUneleătraveiăauăpilatriădubli,ăgeminaiăcareăstauăpeăoăunicăbazăceăseăcontinuă cuăunăsingurăpilastruălatăcâtăceiădoiădeămaiăsus.ăSeăpareăcămodelulăstilisticăaăfostăpalatulă Banffy din Cluj.

Laăsfâritulăsecoluluiătrecutăiăînceputulăacestuiaăcolurileăstradaleăauăfostăteiteălaă 45ăgradeăsauărotunjite,ăiarăcornieleămarcate.ăÎnăcazulădeăfa, colulăaăfostămarcatădeăoă traveeă rotunjită cuă corniăplan iă supraînlat,ămarcatădeă ună balcon cu parapet din

66 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX fierăforjat.ăGolulădeălaăuaăbalconuluiăeăprevzutăcuăunăfrontonătriunghiularădeasupraăcruiaă seăarcuieteăoăcornieăceăcontinuăcorniaăcldiriiăbaroce. Peăaxulăcentralăalăfaadeiăestice,ăpeăacoperiăseăaflăunăturnuleăclopotăprevzut cu oăcupoletădecupatăpeătreiălaturiăcuăarcuriăsemisfericeăceăadpostescăceasuri.ăClopotulă anunaăînceputulăadunrilorădeăjudecatăînăcentrulăpieei,ădeăaceeaăaăfostănumită”clopotulă Judecii”. Pereteleăcareăînchideăcurteaăinterioarăaveaăreprezentatăun bazorelief care ilustra oăscenăfunerarădeătipăroman, careăaziăseăaflăînăMuzeulădeăIstorieădinăTurda. Cldireaăaăfostădezafectatăpeădataădeă20ăaugustă2008,ădinăcauzaăpericoluluiădeă surpareăaătavanelorăiăaăpereilor.ăJudectoriaăs-a mutat provizoriu înăPiaaă1ăDecembrieă 1918ănr.ă29,ăapoiăînăPiaaăRomanănr.12.

Fig. 46 CldireaăfosteiăJudectoriiăînainteădeă1918,ădupăextindere pstratăiăaziăcaă imagineăemblematicăaăcentruluiăoraului.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

CAPITOLUL V PIAAă1ăDECEMBRIEă1918 Piaaă1ăDecembrieă1918ăvineăînăcontinuareaăPieeiăRepublicii,ăpeădrumulăprincipal,ă iăaărmasăneamenajat.ăSeăsimteăoărupturăevidentălaănivelădeălimbajăarhitectural,ădeă gabarit,ă deă ritm,ă deă importan acordată spaiiloră libere.ă Seă treceă deă laă spaiulă pietonală amplu la circulaieăcuăpatruăbenzi,ătrotuareămaiăînguste,ătreceriădeăpietoniălaădistaneămariă iă ampriză monumental.ă Captulă deă perspectivă esteă dată deă Casaă deă Cultur,ă cldireă aflatăînăparagin,ăînsăcareăpusăînăvaloareăarăputeaăreactivaăunăspaiuămareăiămortăînă momentulăactual.ăPrimriaăiăBancaăComercialăRomânănuăsuntăcldiriăcareăsăstrângă unănumrămareădeătrectori,ăiarăfrontulăopusăesteăocupatădeălocuineăcolectiveăcareăsuntă segregate foarte clar prin dimensiunea mare a carosabilului iălipsaătrecerilor.

Fig. 47 LocalizareaăPieei 1 Decembrie 1918 (fostăPiaaădeăFân,ăfostăPiaaă Kossuth,ăfostăPiaaăReginaăMaria,ăfostăPiaaăSteluei)

68 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

A. BANCAăCOMERCIALăROMÂN (fostaăCasăaăPrefectului) Cod LMI: Nuăesteămonumentăistoric,ăpropusăînăstudiulădeăfa Denumire: BancaăComercialăRomână(Fosta casăaăPrefectului) Amplasament: Piaaă1 Decembrie 1918 nr. 29 Datare: 1884-1896 Funciune: azi e banc,ăfostălocuinăaăPrefectuluiăiăSubprefectului Stil: Neoclasicist

Fig. 48 LocalizareaăCldiriiăBCRă(fostăcasăaăPrefectului) Conducereaă comitatuluiă aă hotrâtă construireaă uneiă caseă pentruă ceiă maiă înalţiă conductoriăaiăsi.ăAstfel, între 1884-1896 s-a ridicatăpentruăprefectăşiăsubprefectăoăcasă reprezentativ.ăÎnăanulă1170,ăpeăamplasamentulăacesteiăconstruciiăexistaăoămnstire a OrdinuluiăClugrescăIoanităînăaăcruiăproprietateăeraăsatulăCristi,ăactualulăOpriani.22 Până înă 1946ă aă funcionată cuă aceeaiă destinaie,ă ultimulă prefectă deă Turdaă aă fostă avocatul dr. Iulius Popa. Între 1948-1990ăaăavutănumeroaseădestinaiiăpublice.ăăă După 1990,ă Bancaă Naţională s-aă mutată înă spaţioasaă cldire,ă iară urmtorulă şiă actualul locatar este BancaăComercial Român. BCR-ul ocupaăînsăunăspaţiuămaiămic, între 2008-2012, fiindcălaăetajăerauăbirourileăJudectoriei,ădeoareceăînăaceastăcldireăaă funcionatăoăperioadădeătimpăiăJudectoriaăTurda.ă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 49 Imagine din 1908 aăcldiriiăactualeiăBCR

Fig. 50 Imagineădină1917ăaăcldiriiăactualeiăBCRă ( Sursa Gergely, Eugen, Op. Cit. p. 350-351)

70 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 51 Imagineădină1918ăaăcldiriiăactualeiăBCRă ( Sursa Gergely, Eugen, Op. Cit. p. 350-351)

Cldireaă cuă regimă deă Parteră iă ună etajă areă oă amprentă laă solă înă formă deă Lă cuă laturileă orientateă spreă vestă iă sud,ă iară spreă nordă eă prevzută cuă calcană înă vedereaă dezvoltrilorăviitoare.ă Edificiul este unul impozant, monumental, marcat de un registru central foarte puternicădecorată cuă coloaneă deă ordină ”colosal”ă careă continuă laă parteră cuă niteă consoleă dezvoltate pe întreaga înlimeăaăparterului,ăceăsprijin unăbalconădeăformăcurbat, ce se întindeă peă toată limeaă registruluiă principal. Acest registru este marcat de un fronton triunghiularăceăreuneteăceleăpatruăcoloane,ădecupându-se de pe un atic major plat aflat la fiecareăregistru,ăcelădinămijocăfiindăsupraînlat.ăRegistrulăcentralămaiădeineăîncădouă aripiăieiteăfaădeăfrontulăfaadeiăiăavândăfiecareăcâteăoădeschidereăsuprapunere. Registreleă extremeă aleă faadeiă principaleă suntă deă departeă multă maiă simpleă caă tratare. Ferestreleăsuntădreptunghiulare,ăceleădeălaăetajădinăregistrulăcentralăsuntăprevzuteă cu sprâncene în unghi, ceăîncadreazăcheiaătripartit.ăFerestreleădeălaăparterăauăchenareă mai simple.

Oăcurteăinterioarăeăaccesatăprintr-un gang aflat în registrul lateral nordic. Interiorulăaă fostă puternică transformată deă ctreă Banc; interveniaă aă fostă destulă deă invaziv,ăacoperindăsauăascunzândăoăparteădinădecoraii.ăă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

B. PRIMRIA MUNICIPIULUI TURDA (fosta PrefecturaăJudeului) Cod LMI: CJ-II-m-B-07788 Denumire: PrimriaăMunicipiuluiăTurda,ăfostaăPrefecturăaăJudeului Amplasament: Piaaă1ăDecembrieă1918ănr.ă28 Datare: 1884-1886 Funciune: Primrie Stil: Neoclasicist

Fig. 52 LocalizareaăPrimrieiădinăTurda FostaăPrefecturăaăComitatuluiăTurda-Arieăaăfost proiectatădeăarhitectulăHalmaiă Andoră iă realizată deă ctreă antreprenorulă Horváth Gyula, între 1884-1886, în stil neorenascentist.ă După desfiinareaă Comitatuluiă Turda-Arie,ă cldireaă aă fostă preluată deă Primriaăoraului. (Orbán Balázs, op.cit. la nota 15) Cldireaă areă oă compoziieă clasicistă cuă simetriaă puternică acuzat.ă Totuiă amplasareaă esteă inabil, fiindă percepută într-un racursiu puternic. Actuala prelungire a Pieeiă1ăDecembrieăarăfiăpututăcreaăunăaxădeăperspectiv,ădarăpareăpuinăprobabilăăsăfiă existatăaceastăintenieăprinăfaptulăcăînăfaaăcldiriiă s-au restaurat ruinele vechii biserici

72 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX paulineăpentruăaădeveniăBisericaăLuteran,ăimobilulăfiindăcumpratădeăenoriaşiădeălaăstat,ă la scurt timp dup inaugurarea sediului comitatului. Întreă celeă două noiă cldiriă s-aă realizată ună drumă deă accesă ctreă parcul oraului.ă Acestădrumăareăziduriădeăsprijinărealizateădinăpiatrăbrut.ăiădinăaceastădirecieăcldireaă comitatuluiă esteă prostă perceput.ă S-au introdus accente de neo-barocă înă compoziiaă faadeiă pentru aă compensaă amplasamentulă mediocru.ăAcoperiulă cuă pantă dublă frântă este,ăpeălângăoăinfluenăaăstiluluiăbaroc,ăoămanierădeăaămriăprestanaăcldirilorăoficiale.ă Rezalitul puternic din ax este inspirat din limbajul palatelor publice vieneze, careăiăele se inspir, la rândul lor, dină palateleă baroce,ă reedineă nobiliareă dină Viena.ă Soclulă areă ună bosajă puternic,ă iară corpulă centrală areă ună portică compoziional,ă doară traveeaă centrală reprezintăunăgangăcarosabil.ă Cuăastfelădeăcldiriăseăreuete, într-o oarecareămsur, săseăschimbeăaspectulă Turzii dintr-un târg provincial într-unăoraăcentralăeuropean. Funciuneaăpublicăesteăexprimatăiăprintr-un balcon deasupra porticului. Tipul de compoziieăvaăfiăpeăurmăimitatăiăînăalteăcompozitiiădinăpia. 23

Fig. 53 Desenădinăanulă1889ăcuăcldireaăPrefecturiiăjudeţuluiăTurdaă (înăprezentăPrimriaămunicipiului).

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 54 Fosta PrefecturăaăjudeţuluiăTurda şiăfostaăBisericăLuteran. Pozăfcutăînăanulă1901. (ColeciaăRaduăCerghizan)

Fig. 55 Fosta Prefecturăaăjudeţului Turda şiăfostaăBisericăLuteran. Pozăfcutăînăanulă1905 (ColeciaăRaduăCerghizan) Cldireaăimpuntoareăiămonumental,ăcuăsubsol,ăparterăiăetaj,ăavândăamprentaălaă solăînăformădeăUăcuălaturiăinegale, egaleăiniial,ăadugireaădinăsudădatândădinăperioadaă interbelic,ă latura dinspreă sudă fiindă maiă dezvoltată înă adâncime,ă iară ceaă deă nord,ă maiă scurtă lsândă locă uneiă dezvoltriă urbanisticeă peă stradaăAurelă Vlaicu,ă fostaă Prefectură aă JudeuluiăTurdaătrebuiaăsădeaătonulădezvoltriiăviitoareăaăacesteiăzoneăaăoraului,ăpână atunciă relativă neglijată subă aspectulă dotriloră publice.ă Peă deă altă parte, eaă trebuiaă să exprimeă putereaă imperială habsburgică totă maiă zdruncinată deă nemulumiriă interneă aleă popoarelor constitutive.

74 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 56 Fotografieădinainteaăanuluiă1918ăcuăcldireaăPrefecturiiăjudeţului Turda (în prezentăPrimriaămunicipiului).ă(ColeciaăRaduăCerghizan)

Fig. 57 Primriaăactuală(fostăPrefecturăaăjudeţuluiăTurda)ăşiăfostaăBiserică Luteran. Pozăfcutăînădecembrieă1918ă(fotoăS.Tömlö)ăînăajunulăintrriiătrupelorăromâneă înăoraş. (ColeciaăRaduăCerghizan)

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 58 Fotografieădinăanulă1935ăcuăcldireaăPrefecturiiăjudeţuluiăTurda (în prezent Primriaămunicipiului).ăStatuiaăDr.I.Raţiuăfuseseăfinisatăînăanulă1929. Cinci registre verticale alctuiescăfaadaăprincipal,ădin care cele trei centrale sunt puternicăavansate,ăcelăcentralăfiindătratatăcaăunăcorpămajor,ămultăieitădinăliniaăfrontului,ăiă multă supraînlat,ă avândă acoperiă distinctă înă patruă ape,ă cuă panteă frânteă iă concaveă laă parteaă inferioar.ă Corpulă centrală deineă cinciă traveiă subliniateă laă etajă deă cinciă coloaneă semicirculare angajate, ceăseăcontinuălaăparterăcuătotăatâiaăpilatriăangajaiăprevzuiăcuă bosajeă multă reliefateă iă formând, astfel, imaginea unui ordin colosal. În axul central volumulăesteăstrpunsădeăunăgangăboltit, semicilindricăpesteăcareăavanseazăînăconsolă ună balconă destulă deă redusă caă lime,ă iară acoperiulă primete, deasupra arhitravei dezvoltate, oă lucarnă cuă frontonă verticală decorată cuă oă sprânceană semicircular.ă Registreleălateraleăaleăvolumuluiăcentralăsuntăcompuseăcaăniteăturnuleeălipiteădeăoăparteă iăaltaăfaădeăcelăcentral,ăavândătreiălaturiăiăacoperiădistinct, cu pante concave, marcat deăoălucarnăcuăfronton vertical deasupra laturii frontale. Registreleăceăformeazăcorpurileălateraleăsuntădotateăcuăcâteăaseătravei,ăfiecareă prevzuteă cuă ferestreădreptunghiulareămaiămiciă iămaiăsimpleă laă parter,ă maiămariă iămaiă decorateă laă etaj,ă separateă deă aceleaiă elementeă verticale,ă cuă diferenaă transformriiă coloanelorăînă pilatri.ă Ferestrele etajului registreloră lateraleă suntă prevzuteă cuă coluriă deă sprâncene baroce, iar cele ale registrului central, semicirculare atât la parter, câtă iă la etaj, cuăchenareăiăcheie,ădoarăcăultimeleăprimescălaăparteaăsuperioarăcâteăună”ochi”ădeă geamădeăformăcircular. Faadeleălateraleăprimescăoătratareădecorativăidenticăceăceaăaăregistrelorălateraleă aleă faadeiă frontale. Ună brâuă puternică marcată atâtă laă parteaă superioar, câtă iă la cea inferioarăesteăritmatădeăpilatriăreliefaiăînădreptulăfiecreiăaxe verticale dintre ferestre.

76 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 59 AleeaăcareăduceaădinăPiaţaă1ăDecembrieă1918ăînăparc.ăInăstânga: Biserica Luteran,ăînădreapta:ăfostaăPrefectură(aziăPrimria).ăFotoăS.Tömlöă(1918) Întregulă parteră esteă prevzută cuă bosajeă puternică reliefateă ceă accentuează orizontala,ăiarăacesteăbosajeămarcheazăiăcolurileăcldiriiăpânăsus. Stilul arhitectural este unul eclectic, cu elemente neorenascentiste (arcuirea ferestrelor centrale, ordinulă ”colosal”), neobaroceă (formaă acoperiului,ă ambrazurileă ferestrelor, inflexiunileă cuă dublă curbur),ă neoclasiciste (simetriaă perfect, ierarhia volumetrică iă ceaă aă distribuieiă funcionale)ă etc.ă Cldireaă esteă maiă sobră decâtă ceaă aă fostului Palat al PoteiăiăFinanelor, aăcruiăconstrucieăneobarocăvaăfiăridicatăcâivaăaniă mai târziu.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

CAPITOLUL VI BISERICI DIN TURDA SITUATE ÎN PERIMETRUL ANSAMBLULUI URBAN DE SECOL XVIII-XIX

A. BISERICA REFORMAT-CALVIN,ăTURDAăVECHE Cod LMI: CJ-II-m-A-07793 (Cod RAN: 55268.11.01, 55268.11.02) Categorie: monument istoric

Denumireăoficial: BisericaăReformată"TurdaăVeche" Amplasament: Str. BogdanăPetriceicuăHadeu,ănr.ă1 Datare: sec XV

Confesiune: reformat-calvin,ăiniialăromano-catolicăpânăînă1564

Fig. 60 Localizarea Bisericii reformat-calvinădinăTurdaăVeche

78 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Bisericaăesteăalctuitădintr-oăsingurănavăcuăturnăpeălaturaăsudic.ăIniialăaăavută iăunăaltarăpeălaturaăestic,ădarăcareăaăfostădemolat.

Bisericaăaăfostăcontruităînăstilăgotic.

Evoluie

Biserica Reformat-Calvină dină Turda-Veche,ă celă maiă vechiă monumentă pstrată înă Turda,ăesteăsituatăînăcentrulăorauluiă(str.ăHadeu,ănr.1),ăînăvecintateaăPieeiăRepublicii,ă a scuarului Muzeului iăfostuluiăPalatăPrinciară(aziăMuzeulădeăIstorie)ăiăaăfostăconstruităpeă amplasamentulăuneiăiămaiăvechiăbiserici.

Fig. 61 FortificaiaăMedievalădinăTurdaăVecheăcuăBisericaăreformatăcalvinăiă Palatul Princiar (azi Muzeul de Istorie) (sursăOrbán Balázs, op.cit.)

Primaăbisericăpeăacestălocăaăfostădeărităromano-catolic,ăconstruităînăsecolulăalăXIV- lea,ădeăctreăcavaleriiăcruciaţi,ăcuăhramulăSf.ăMaria.ăEsteămenionatăîntr-un vechi registru papal de impozite, din anul 1332, caăfiindăcondusădeăpreotulăPeterădină„AntiquaăThorda"ă („Turda-Veche").ăCldireaăbisericiiăeraăalctuitădintr-oăsalăcuăunăturnăplasatăpeălaturaădeă SudăiăunăcorăplasatăpeălaturaădeăEst. 24

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 62 Portalul gotic Fig. 63 Turnul din 1906 Fig. 64 Vedere din anii 1862-1906

Biserica a doua, ceaă actual,ă ridicată peă vremeaă luiă Sigismundă deă Luxemburgă (1368-1437), înă jurulă anuluiă 1400,ă lucrrileă continuândă până înă anulă 1494.ă Aă fostă conceputăînăstilăgotic,ăavândăoăsingurănav,ăînălungimeă(actual)ădeă26ăm,ălaimeădeă8,5ă măiăoăînlimeădeă16ăm.ăIniialăaăfostămaiălungăcuă5-10ăm,ăavândăspreăEst,ăadicăspreă Piaaă Republicii,ă obinuitulă cor/altar,ă cuă boliă ogivaleă înă cruce.ă Înă aă douaă jumtateă aă secolului al XV-lea a fost ridicatăoăfortificaţieăînăjurulăbisericii,ădeăformădreptunghiular,ă cuăzidămasivădeăaprare,ăcuăturnuriăînăceleă4ăcolţuriăşiăcuăunăbastionădeăpoartăpeălaturaădeă Vest.ă Bisericaă fiindă amplasată de-aă curmeziulă faă deă fortrea,ă nuă maiă încpeaă înă incinta zidurilorădeăaprareăiăatunciăcorulăaătrebuităsăfieăsacrificatăpeăoălungimeădeă5-10 m.ăÎnăloculăcoruluiădemolată(peănoulăzidădeăaprare)ăaăfostăridicat, în secolul al XVII-lea, un turn cu clopot, care s-aăprbuităînăanulă1862ădinăcauzaăfundaieiăcareăaăcedat,ădinăfericireă fră aă produceă victimeă omeneşti.ă Întreă aniiă 1862-1906ă bisericaă aă rmasă atâtă fră coră (altar),ăcâtăşiăfrăturn.ăChiarăiăînăprezentăbisericaăesteălipsitădeăaltar, iar pentru slujbele religioase a fost oricum înă conformitateă cuă nouaă religieă reformat. Biserica, zidul de aprareăînconjurtorăşiăbastioaneleăauăavutădeăsuferităînătimpulăluptelorăgeneraluluiăGiorgioă Basta între anii 1600–1601,ăprecumăşiăaăluptelorădin anii 1703–1711ă(înătimpulărscoaleiă anti-habsburgice, revoltaăcuruţilor, conduse de principele Ardealului, Francisc Rakoczy II). Zidulă şiă bastioaneleă auă fostă refcuteă treptată deă principiiă Gabrielă Bathoryă (principeă întreă 1608–1613), Gábriel Bethlen (1613–1630)ă şiă Gheorgheă Rakoczyă Iă (1630–1648). Mai târziu,ăzidulăşiăbastioaneleăşi-auăpierdutăutilitateaămilitarăşiăs-au ruinat, cedând locul unor construcţiiăcivile.ăSeămaiăpstreazăînăprezentăunăfragmentădeăzidăînălungimeădeă25ăm,ălaă aproximativ 40 m sud deă biseric,ă paralelă cuă str.ă Mirceaă celă Btrân,ă avândă ună bastionă trapezoidalădeăcolţ.ăPeăparteaăexternăaăacestuiăzidăseămaiăpstreazăinscripţiaădină1608,ă anulărefaceriiăsale.ăTurnulănouă(actual)ăcuăceas,ădeăpeălaturaăsudic,ăcuăoăînlimeădeă60ă m, a fost construit între anii 1904-1906.

80 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 65 Vedereăctreăcoră Fig. 66 DetaliuăconsolăneobarocăFig.ă67 Detaliu amvon

Faadaă deă Vestă areă intrareaă încadrat deă ună portală ornamentat,ă careă prezintă elemente tipice de stil gotic, de la începutul secolului al XV-lea. Portalul vestic este terminat în arc frânt, cuă ambrazură bogată profilată iă capiteluriă decorateă cuă motiveă deă frunzeă deă stejar.ă Faadaă deă Nordă prezintă cinciă contraforiă iă ună portală secundară (permanent închis). Interiorul bisericii a fost deteriorat în urma unui incendiu din secolul al XVII-lea.ăOrnamentaiaăinterioarăe, în cea mai mare parte, opera refacerilor ulterioare.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

B. BISERICA ROMANO-CATOLIC TURDA VECHE

Cod LMI: CJ-II-m-A-07800

Categorie: monument istoric

Denumireăoficial:ăBisericaăRomano-Catolică”NatereaăSfinteiăFecioareăMaria”

Amplasament:ăPiaaăRepublicii,ănr. 54

Datare: anii 1460, 1490

Confesiune:ă înă prezent,ă bisericaă esteă folosită pentruă credincioiiă romano-catolici, însă înă istoriaă ei,ă aă suferită deseă schimbriă deă confesiuneă (romano-catolic,ă unitarian,ă iezuit)

Fig. 68 Localizarea Bisericii romano-catolice Turda Veche

82 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Bisericaă esteă formată dintr-oă navă spaţioas,ă cuă coră poligonală şiă cuă sacristieă etajat.ăDatoritălţimiiăfoarteămari,ăseăpareăcănavaăbisericiiăaăfostăproiectatăînăsistemădeă hal,ăcuătreiănaveă(caăşiănavaădeălaăAiud),ăînsăboltaănuăaăfostăconstruităniciodat.ăNavaă principal,ăorientatăest-vest,ăareălungimeaădeă50ămăiălimeaădeă18,20ăm,ăiarăaltarulăareă 20,2 m lungime. Biserica a avut un turn-clopotniţăadosatăfaţadeiăvestice,ăcareăs-a distrus cândva la mijlocul secolului al XVIII-lea,ă fundaţiileă acestuia fiind dezvelite recent de arheologi. 25

Stil arhitectural

Biserica, unaădintreăceleămaiămariăcldiriăgoticeădinăTransilvania,ă are exteriorulăiă câteva detalii ale interiorului care pstreaz încă imagineaă original, medieval.ă Ferestrele înalte, elegante ale corului sunt decorate cu menouri deosebit de fine, dintre care trei au fost eliberate de sub înzidire recent, în 2010. Peretele sudic al bisericii are patruă ferestreă imenseă artândă evoluiaă stilistică aă bisericii.ă Decupajeleă baroceă suntă încadrate de celeăgotice,ămultămaiăzvelte.ăPortalulăsudicăareădouăgoluriă(înăsecolulăalăXIX- lea s-aă înzidită golulă vestic,ă cellaltă aă fostă redusă printr-un ancadrament nou) cu fronton ogivalăcomun.ăAncadramenteleăcuălintelăpeăconsoleăsuntădecorateăcuăbagheteăîncrucişateă într-oăformăbogat,ădarătotuşiănepretenţioasăşiăilogic.ă

Fig.ă69ăFaadaăvestic Fig. 70 Biserica Romano-Catolic, faadaănordic

Tipulădeă portală nuă esteă necunoscută înă arhitecturaă goticăa Transilvaniei, primul a fostă intrareaă vestică aă bisericiiă deă peă stradaă Koglniceanu, din Clujă (construită contemporan cu biserica de la Turda, între 1490-1504).ă Analogiaă stilistică indică clară legturileă artisticeă cuă atelierulă careă aă construită bisericaă de peă stradaă Koglniceanu.ă Peă faţadaă nordică gsimă ună portală asemntor,ă cuă două goluri,ă fră fronton,ă cuă bagheteă încrucişateămultămaiăfinăşiăelegantărezolvateăşiăcuăoăfrizărenascentistăpeălintel.ăPortalul

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX nordicăpoateăsăfieămaiătârziuădecâtăcelăsudicăchiar cu un deceniu, nefiind exclus datarea lui din anii 1510-1520,ăînsăaparţineăaceluiaşiăatelierăgoticătârziuădinăCluj.

Aă urmată reconstrucia,ă înă manieră neo-baroc,ă prină introducereaă unoră pilatriiă puternici,ă independeniă deă structuraă gotic,ă peă careă sprijină caloteleă boemeă aleă noiloră travei aleănaveiăiăcorului.ăÎnăexteriorăs-auăpstratăoăseamădeăelementeăgoticeăpeăfaadeleă bisericii,ăcuăexcepiaăfaadeiădeăvest,ăcareăs-aărealizatăînăacelaiăstil,ăceaăiniialăfiindăfoarteă asemntoareă cuă ceaă aă Bisericiiă Reformateă deă laă Aiud.ă Deă asemenea,ă s-auă pstrată elementeăiăurmeleăunorăelementeăoriginaleăînăpodulăbisericii.

Etajulă sacristieiă areă oă boltă neogotică dină ipsos,ă însă auă fostă dezveliteă şiă urmeleă nervuriloră bolţiiă vechi.ă Înă coră s-aă descoperită pastoforiulă foarteă fragmentară şiă oă sedilieă deosebitădeăfrumoas,ăcuătreiănişeădeăşezut,ălaăcareăs-auăpstratăşiă„bolţile"ăstelateăsauăînă reţea.ăAcesteăelementeăfoarteăfinăsculptateăpotăfiămaiătârziiăcuăcâtevaădeceniiăfaţădeăcor,ă analogiileăceleămaiătimpuriiăaleăpastoforiuluiădateazădinăaniiă1490.ăCuăocaziaăcercetriloră arheologiceă auă fostă descoperiteă câtevaă pietreă decorateă cuă crengiă şiă frunzeă careă auă analogii la consolele corului bisericii evanghelice de la Mediaşăşiălaăoăconsolăaăbisericiiă reformateă deă peă stradaă Koglniceanu,ă Cluj.ăAcesteă pietreă foarteă fină ciopliteă auă decorată probabil consolele corului.

Evoluie

Cercetrileă arheologiceă (numeroaseleă morminteă distruseă deă fundaiileă bisericiiă actuale,ă monedeleă gsite aici – sec.XIV-XV),ă dateleă istorice,ă precumă iă fragmenteleă deă frescădescoperiteăindicăunălcaădeăcultămai vechi, probabil de la înc.sec.al XIV-lea, cea nouăfiindăconstruit,ăpractic,ăînăjurulăbisericiiămaiăvechiăpentruăcontinuitateaăliturghiilor.ă

Bisericaă aă fostă (până înă secolulă ală XVIII-lea)ă înconjurată deă ziduriă deă aprare,ă groaseădeă2ămăiăînalteădeă12ăm. Poartaăfortificaieiăaăfostădemolatăcuăocaziaăcldiriiăcaseiă cuăetajădeălângăbiseric,ăcareăaăfolositămaterialulădinăaceaăpoart.

Fig. 71 Portalul gotic de nord Fig. 72 Piatrăfunerar.ăInteriorăFig.ă73 Portalul sudic Dintreăinscripţiileădeădatareăcareăseăgsescăin situ, ceaămaiătimpurieă(1473)ăseăaflă peă ună ancadramentă deă uşă foarteă interesant,ă careă seă deschideaă dină turnulă spiralată ală

84 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX sacristieiăspreăspaţiulăcorului.ăPeăunăcontrafortăsudicăalăcoruluiăseăciteşteădataă1478,ăaaă căaparentăconstruireaăcoruluiăaăînceputăcuăzidulănordic.

Oăcontribuieăimportantălaăedificareaăbisericiiăaăavut-o magistrul Ioan de Turda – parohă deă Turdaă iă rectoră deă altar,ă obinândă parohieiă numeroaseă donaiiă iă terenuri,ă inscripiileădeăpeăfaadaăsudicăaănaveiă(1493-98,ă1504)ăartândăcăarăputeaăfiăfondatorulă navei bisericii.

Evoluiaă bisericiiă esteă strânsă legată deă tendineleă religioaseă aleă vremii.ă Înă 1565,ă s-a înfiinatăepiscopiaăcatolicăaăTransilvaniei,ăînă1568ă Bisericaă Unitarian,ă iară bisericaă aă fostă martor la sinoadeleă iă disputeleă confesionaleă dină principat,ă dară iă laă dieteleă înă urmaă croraă s-a proclamat libertateaă credineiă (1557,ă 1568).ă Înă aă douaă jumtate a sec. al XVI-lea,ă deiă nuă suntă multeă date,ă putemă fiă siguriă că cldireaă aă fostă „curţat"ă deă altareă şiă alteă obiecteă liturgiceă catolice, cu ocaziaădeselorăschimbriădeăconfesiune.

Fig. 74 Interior. Vedere spre altar. Stil baroc opulent

La sfâritul sec. al XVIII-leaăauăavutălocălucrrileădeărenovareăprinăcareăs-a format imagineaăinterioarăşiăexterioarăactualăaăbisericii.ăStarea bisericii în secolul al XVIII-lea esteădocumentatădeăunăproiectănerealizatăşiănedatat.ăNavaă - originalăneboltită- fusese neacoperit,ă înă faţaă intrriiă seă vdă ruineleă turnului,ă corulă pstrândă încă acoperişulă cuă şarpantaăgotic.ăÎncepereaăuneiăbisericiădeăasemeneaămrimeăaăpututăsăfieămotivatădeă pierdereaăranguluiădeăoraşăliberăregal,ăturdeniiădorindăînăacestăfelăs-iăprezinte puterea lor economic.

Elemente valoroase

Altarul principal, monumental, alăbisericiiăreprezintăprinăfiguriăciopliteăînălemnădeă aproapeă mrimeă naturală Rstignirea.ă Altarulă aă fostă comandată deă episcopulă Ignaţiuă Batthyány în 1794 de la cel mai bun sculptor clujean al vremii, Simon Hoffmayer. Altarul, deăoăcalitateăartisticăexcepţional, aăfostăterminatăînăanulă1800ăşiăaăfostăasamblatădupă moartea sculptorului.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

C. BISERICA UNITARIANăTURDAăVECHE

Cod LMI: nu este monument istoric

Categorie:

Denumireăoficial:ăBisericaăUnitarianădinăTurdaăVeche

Amplasament: Strada Dacia nr. 3

Datare: anii 1791-1792

Fig. 75 Localizarea Bisericii unitariene din Turda

Descriere istoric bisericaăşiăgimnaziulăunitariană(complexăbisericăşiăşcoal) (din Orbán Balázs – Turda şi împrejurimile ei, Budapesta, 1889, cap. XXXIX)

86 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

În secolul al XVI-lea, înă urmaă ă apariţieiă religieiă unitarieneă înă Turda,ă (după declarareaălibertţiiăconfesionale la Dieta din ianuarie 1568 în biserica mare, pleban, P- a Republicii nr. 54), Ioan Sigismund a emis un ordin privitor la predarea sfertului din dijmăpreoţilorăşiăadministratorilorăşcolilorăconfesionaleăturdeneă(laă01.06.1557, în urma recunoaşteriiă religieiă unitariene).ă Şcoalaă unitariană iniţială s-aă înfiinţată probabilă înă apropierea bisericii, posibil în casele din jurul bisericii mari, care s-au demolat la sfâritul secolului al XIX-lea.ă(LaăTurda,ăodatăcuăapariţiaăunitarianismului,ămajoritateaăcetţeniloră s-auăconvertitălaăacestaădeălaăcatolicism,ămaiăpuţinăreformaţii).

Astfel,ăbisericaămareăplebanăromano-catolicăaăfostăocupatădeăctreăunitarieniă până laă revenireaă catolicismului.ă Caă urmare, înă această perioad,ă graţieă ordinuluiă franciscan, s-aăconstruităbisericuţaăşiămnstirea de pe strada Avram Iancu nr. 49.

Locaţia şcoliiăesteăpeă„peninsula”ăDaciaă1-3,ăpeăterenăparohialăunitarian,ăcldireăcuăetajă din lemn, cu prima datare – conform matricolei gimnaziului – dină1589,ădatareăînglobată înăpereţiiăşcolii:ă„Judice Nicolao Pogany, opus hoc in laudem et gloriam nominis Dei et emolumentum Studiosae juventutis erigabatur A. MDLXXXIX” – „Acest edificiu a fost înălţat spre lauda şi slava numelui Domnului şi în folosul tineretului studios, de către Primarul Pogany Miklos în anul 1589”. Cldireaă şcoliiă aă suferită modificriă în repetate rânduri pe vremea lui Basta, apoi a ars în 1706, în urma distrugerilor fcuteădeătrupele generalului austriac Trefforf, apoi au intervenit repetateleă reconstruiri/renovri, iar în 1743ăaăfostăafectatădeăoăinundaţieămare.

Dupărestaurareaăcatolicismului înăTurda,ăunitarieniiărmaşiăfrăbiserică(alungaţiă deă ctreă ordinulă pauliniană adusă înă ajutorulă catolicilor)ă şi-auă ţinută slujbeleă într-una din încperileăşcoliiăpânăînă1784, pânăceătotăgimnaziulăs-a transformat. Pe vechiul loc al gimnaziului s-a construit, în 1792 biserica, iar şcoalaăaăfostămutatămaiăspreăsudăîntr-o nouăcldireădeălemnăcuă4ăsliădeăclas,ălaăcareăs-auămaiăadugatălaăînceputulăsecoluluiă XIXă şiă altele,ă şiă totă atunciă s-aă construită peă parteaă estic,ă dină piatr,ă casaă rectoruluiă (momentăînăcareăcldireaăiaăformaădeă„L”ăînăplan).ăÎn aceastăparteăesticăaăşcoliiăs-au fcută reconstruireaă şiă extindereaă finala dină piatră întreă aniiă 1860-1870. În urma unei înţelegeriă întreă Biserica Unitariană şiă Ministerulă Culturiiă din a II-aă jumtateă aă secolului XIX aici a funcţionatăşcoala superioarădeăstat.

Înă aniiă comunismuluiăaă încetatăfuncţionareaă şcoliiăaiciă (după1980ă eraă oăaripă aă Şcoliiă generaleă nr.ă 1ă deă peă Haşdeuă nr.ă 4)ă şiă s-a dat în administrarea Întreprinderii de MicăIndustrie,ăurmândăca, dup 1990, imobilulăsăfieăînstrinat.

BisericaăUnitarian aăfostăconstruităîntre anii 1791-1792ădeăctreămaestrulăzidară Janos Sandor din satul învecinat, Moldovenetiă(Varfalva),ăiarăturnulăîntre anii 1801-1809, pe locul vechii coliăunitariene.ăInteriorulăbisericiiăaăfostăterminatăînăanulă1797.ăBisericaăaă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX fostăreparatăînăaniiă1828,ă1890,ă1903ăiă1946.ăÎntr-oăproporieămaiămareăaăfostărenovată înăanulă1903,ădupăplanulăarhitectuluiăPakeiăLájos.

Fig 76 Bisericaăunitarian.ăInterioră Fig. 77 Vedere dinspre nord-est

Stilul bisericii esteă barocă târziuă transilvan.ăArhitecturaă exterioară foarteă sobră cuă turnădotatăcuăfleăascuităiăfrontoaneăsemicirculareădecupateăînăacoperiăiăprevzuteă cu chenar. Turnul are trei registre suprapuse dotate cu ferestre pe toate patru laturile ce crescăînădimensiuneăpeăvertical. Interiorulănaveiădeineăunăracordăcilindricăîntreătavanăiăperei,ăritmatădeăpenetraiiă transversale de mici dimensiuni, ce dau impresia unor ogive curbe. Este un artificiu des întâlnit în bisericile din Transilvania începutului de secol, pe care arhitectul clujean Pakey Lajos l-a exploatat mereu. Celebrul sculptor Iosifă Patakiă aă reuit, în anii 80-90 ai sec. al XX-lea, s-i impresioneze pe turdeniă prină sculpturileă înă lemn.ă Ceaă maiă importantă realizareă esteă împodobireaă interioruluiă cuă obiecteă dină lemn,ă sculptateă cuă oă mareă finee.ă Dină 1984,ă deă cândăaăînceputăîmpodobireaăbisericii,ăIosifăPatakiăaărealizatăpesteă60ădeălucrriăînălemn,ădeă la candelabre până laă lambriuriă iă meseă artizanale.ă Unaă dintreă celeă maiă importanteă realizriă esteă cupolaă amvonului,ă careă areă inscripionată peă frontispiciuă credo-ul unitarienilor:ă“EgyăazăIsten”ă(“UnulăesteăDumnezeu”)

88 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

D. CATEDRALAăORTODOXăDINăTURDA

Cod LMI: Nu existăpeălistaăLMIă2010

Categorie: declaratămonumentădeăarhitecturăînă1955,ădarănuăfigurează peălistaăactualăaămonumentelorăistoriceădinăjudeulăCluj

Denumireăoficial:ă CatedralaăOrtodoxădinăTurdaă”SfiniiăMihailăiăGraviil”

Amplasament: str. Andreiăaguna,ănr.2

Datare: 1926-1935

Confesiune: ortodox

Arhitect: Ioan Traianescu

Fig. 78 Localizarea Catedralei ortodoxe din Turda

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Planimetrie

Bisericaă esteă realizată înă formaă tradiională deă cruceă greac,ă cuă oă capacitateă deă 1200 de persoane, dupăplanurileăarhitectuluiăIoanăTrinescu, care mai are în portofoliu urmtoareleă edificii:ă Palatulă Ligiiă Culturale,ă Bucureti;ă Catedralaă Mitropolitană dină Timioara;ăBisericaăSfântulăGheorgheădinăTecuci.

Oă biserică deă mrimeă mijlocieă înă suprafaţăutilădeă320ămp,ăpentruămrireaă ei recurgându-se la câte o galerie între pronaosăiănaos,ăcuăscriădeăaccesăpentruă publică înă dreaptaă iă stângaă clopotniei.ăă Acesteă două scriă dauă accesă laă coră şiă laă culaăclopotniţei,ădândănaştereăînăfaţadălaă două turleă miciă alturate acesteia. Prin dispoziţiaă celoră patruă piloniă ceă susţină cupolaă centrală aă fostă ă obţinută ună naosă ptrată deă 9,20ă mă lţime,ă iară bolţileă moldoveneştiă ceă seă ridică deasupraă naosuluiă auă dusă laă niteă proporiiă zvelteă ale turlei centrale cu diametrul de 5,40 m. Peă vertical,ă întreă intrareaă principal şiă spaţiulădeăsubăclopotniţ, s-a prevzutăună spaţiuădeă36ămpăpentruăcor.

Fig 79. Bisericaă Ortodoxă dină Turda (foto Octavian Bie)

Stil arhitectural

În cuvintele arhitectului, stilulă întrebuinţată esteă inspirată după vechileă monumenteă aleă ţriiă cuă înclinaţieă spreă stilulă moldovenesc,ă avândă asemnareă cuă monumenteleă ardeleneşti,ă iară caă oă amintireă aă epociiă eroiceă aă luiă Mihaiă Viteazu,ă clopotniaă aă primită ună aspectădeăcul.

Aspectulă eiă generală esteă însă neobizantin, caracteristicile acestui edificiu fiind clopotniaăcuăboliămoldoveneti.

Evoluie

Piatraă deă temelieă aă fostă pusă înă anulă 1926,ă iară lucrrileă auă fostă terminateă înă 1935. Laă3ănoiembrieăesteătârnositădeăctreăepiscopulăLucianăTriteanuăalăRomanului,ăiar dupăaceastă dată continuă lucrrileă laă picturaă interioară până înă anulă1938,ă cândăesteă

90 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX resfinţită deă ctreă episcopulă Nicolaeă Colană ală Clujului,ă succesoră ală vredniculuiă vldică Nicolae Ivan, subăcareăaăînceputăşiăs-aăfinalizatăconstrucţia.

Înă timpulă rzboiului, biserica a avut de suferit avarii care au fost remediate în grab,ăiarăînăanulă1955ăaăfostădeclaratămonumentădeăarhitectur,ăfiindăunaădinăpodoabeleă arhitectoniceăaleăoraşului.

Fig. 80 Bolileăturleiăcentrale Fig. 81 Vedere din Clopotni Fig. 82 Uiăpictate (Molda)

ÎnăparteaăstângăaăintrriiăînăcatedralăseăaflaăoăpicturăaăregeluiăCarolăalăII-lea, în uniformă deă generală deă vântoriă deă munte,ă cuă pelerinaă Ordinuluiă Mihaiă Viteazul.ă După abolirea monarhiei în 1948ăşiăvenireaăcomuniştilorălaăputere,ăpicturaăaăfostăacoperităcuăună strat de vopsea de culoare maro.

RidicareaăedificiuluiăaăfostăposibilădatoritădonaiilorăfcuteădeăBancaăArieean,ă Societateaă femeilorăortodoxe,ă diverseă întreprinderiă iă persoaneă particulare, respectiv cu sprijinulăprotopopuluiăIovianăMurean,ăcareăaăpstorit-o timp de 38 de ani.

Elemente valoroase

Picturaă esteă executată deă ctreă doiă dină ceiă maiă renumiţiă reprezentanţiă aiă picturiiă bisericeşti:ă PaulăMoldaă şiăGheorgheă Belizarie.ă Primulăpictează iconografia iconostasului direct pe lemn, în ulei cu fond de aur, iar al doilea restul bisericii.

AurelăPopă dinăTârguăMureă sculptează iconostasul,ă amvonul,ă tronurileă arhiereti,ă stranele, tetrapoadele, scaunele, ornamentându-leăcuăfrunzeădeăvi,ăîngeriăiăfrunzeădeă acant.

Icoanaă Fecioareiă Mariaă cuă Prunculă eă renumită caă fcândă minuniă laă rugminteaă celor care doresc copii.26

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

CAPITOLUL VII BISERICI DIN TURDA SITUATE ÎN AFARA PERIMETRULUI ANSAMBLULUI URBAN DE SEC. XVIII-XIX

A BISERICA REFORMAT-CALVINăDINăTURDAăNOU

Cod LMI: CJ-II-m-B-07789 Categorie: Monument istoric

Denumire oficiala: BisericaăReformat-CalvinădinăTurdaăNou Amplasament: str. Basarabiei nr. 12, Turda Datare: 1311-1340

Confesiune: La început, romano-catolic; începând cu secolul al XIV-lea iă pân în prezent, reformat-calvin

Fig. 83 Localizare a Bisericii reformat-calvineădinăTurdaăNou

92 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Evoluie

Bisericaă Reformat-Calvină dină Turdaă Nouă (înă maghiară Újtordai református templom)ăaăfostăridicatăîntreă1311-1340ăpeăloculăuneiăbisericiăiămaiăvechiă(primaăbiserică esteămenionatăînădocumente din anul 1179). 27

Ttariiădistrugăînă1241ăatâtăoraul,ăcâtăiăbisericaăiniial.ăNouaăbisericăcatolicăaă fostă reconstruită deă regeleă maghiară Carolă Robertă deă Anjouă (1288-1342) în cinstea Sfântului Ladislau (LadislauăI,ăcunoscutăiăcaăLadislauăcelăSfânt), în stil gotic timpuriu.

Pe baza celor observate pe monument, seă poateă afirmaă că biserica a fost construităînătreiăfazeămajoreămedievale. În prima s-a realizat nava cu arcadele laterale şiă contraforturileă cuă semneă deă lapidariu.ă După toateă probabilitţile, aceste arcade erau acceseă spreă capeleă laterale.ă Dină pcate, dină această perioadă nuă s-auă pstrată pieseă databileă stilistică şiă niciă semneleă deă lapidariu cu forme foarte simple nu ne dau indicii pentruăidentificareaăunorălegturiăartistice.ăFrăastfelădeăindiciiăseăpoateădoarăpresupuneă că navaă s-ar fi construit cândva la începutul secolului al XIV-leaă şiă poateă fiă identică cuă bisericaăiniial.ă

Corul bisericiiăaăfostălrgitălaăînceputulăsecoluluiăalăXVI-lea în stil gotic târziu, fapt confirmat şiădeă donaţiileă dină aceeaă perioad.ă Pereţiiăşiăferestreleă coruluiă suntă datateă deă inscripţiaă1504ăşi, deoarece ferestrele navei sunt aproape identice cu acestea, putemăsă presupunemă transformriă importanteă înă această perioadă şiă laă nav.ă Probabilă şiă turnulă esteărezultatulăacesteiăperioadeădeăconstrucţie,ăferestreleăluiăgoticeăparăaăfiăconstruiteădină ancadramenteleărefolositeăaleăcoruluiăşiănaveiăvechi.ă

Aă douaă perioad - când s-aă formată aproapeă înă totalitateă volumetriaă actuală aă bisericii - aă fostă urmrită deă oă fază gotică târzie, careă foloseaă dejaă şiă elementeă renascentiste. Cum s-aă remarcată deja,ă fereastraă estică aă corului, din 1504, a fost îngustat,ăindicândăfoarteăbineăaătreiaăfaz, când s-aărealizatăboltaăcoruluiăşiăaăsacristieiăşiă ancadramentulă uşiiă sacristieiă care, pe baza analogiilor, pot fi datate în anii 1520, cum indicăşiăinformaţiileăscriseădinăperioadaărespectiv.ă

Înă aniiă 1720ă şiă 1730ă auă avută locă lucrriă importante de renovare ale incintei fortificate.ăTurnulăaăfostăînlţatălaăînlţimeaăactualăînă1782,ăşarpantaăbisericii,ăîmpreună cuăplanşeulănavei,ămobilierulăşiătribuneleădateazădeălaăcumpnaăsecolelorăXVIII-XIX.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 84 BisericaăreformatăcalvinădinăTurdaăNouăiăfortificaiaădeăsecolăXV-XIX

În secolul al XV-lea s-aăconstruităînăjurulăbisericiiăunăzidăfortificatădeăformăelipsoidal,ăînaltă de 4-5ă m,ă cuă 6ă bastioaneă semicirculareă iă ună bastionă patrată (bastionulă patrată aă fost totodatăiălocuinaăclopotarului).ă

Dină bastioaneleă semicirculareă aă maiă rmasă doară unulă singură ("Turnulă Pârclabului"- "Parkoláb torony"). S-aă pstrată până aziă iă bastionulă ptrat,ă careă serveteă deă intrareă înă curteă(“Turnulădeăintrare”).

Exteriorul bisericii s-a renovat între anii 1969-1972.

Planimetrie

Bisericaăreformatăesteăînconjuratădeăunăzidădeăincintăpeăplanăneregulatăovoidal.ă Înăparteaăsudicăaăcetţiiăseăaflăturnulăetajatăalăporţii.ăLaăsud-vestădeăturnulăporţiiăseăaflă un turn semicircular etajat.ăÎnăzonaăvesticăşiănord-esticăaăincinteiăseăvdăurmeleăunoră ancadramente medievale, care, eventual, potăsăprovinădinăturnuriămedievaleădemolate.

Bisericaăesteămedieval,ăcorulăpoligonalălatăseăalturăuneiănaveărelativăscurteăfaţă de dimensiunea acestuia.ăLaăcaptulăvesticăalănaveiăseăridicăturnul, iar peălaturaăsudică seăaflăporticulăcuăoăintrareăsemicircularălat.

94 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 85 Bolta stelatădeăgoticătârziu Fig. 86 Interiorulăcuăorgaăiăamvonul

Stil arhitectural

Cuă ocaziaă lucrriloră deă restaurare a bisericii din 1504, stilul gotic timpuriu a fost modificată (laă sanctuară iă laă sacristie)ă înă stilă gotică târziu,ă careă seă pstrează iă astzi.ă ConsoleleădeăaziăsuntăînăstilăEmpire,ăiarăclopotniaăînăstilăbaroc.

Interiorulăbisericiiăpstreazăpuţineăelementeădinăperioadaăsaămedieval.ăNavaăesteă acoperitădeăunăplanşeuădecoratăcuăstucaturi,ăsusţinutădeăpilaştriălaterali.ăAmvonulăelegantă este decorat cu elemente vegetale, preluate din emblemele reformate ale epocii. Corul este acoperit cuăoăfrumoasăboltăgoticătârzie înăreţea,ăavândănervuriăcuăprofilaturăcuă pinteni.ăSacristiaăareăoăboltăînădouătraveeiăcuănervuriăcuăprofilaturiăidenticeăcuăceleădină cor.ăÎnăsacristieăexistăoăpiatrăfunerarăprovenitădinăperioadaărenaşteriiătârzii.ă

Biserica este luminată prină ferestreă mari, ogivale,ă dintreă careă fereastraă estică aă coruluiă aă fostă îngustată încă înă evulă mediuă dină cauzaă uneiă schimbriă deă proiect.ă Peă pereteleăsudicăalănaveiăseăobservădouăarcadeăînzidite,ăunaăfiind acoperitădeăportic.ăPeă peretele nordică gsimă oă arcadă asemntoare,ă cuă ancadramentă deă piatr.ă Peă bazaă bosajuluiă dinăblocuriădeă piatrăfţuiteă seăpoateă afirmaă că celeă două treimiă inferioareă aleă turnului sunt medievale, dar cele trei ferestre ogivale de aici au profilaturi diferite.

Deasupra planşeuluiă naveiă s-aă pstrată ună tavană casetată necunoscută literaturiiă deă specialitate. Acest tavan nu a avut decor pictat, dar pe coronamentul zidului s-aăpstratăoă frizădecorativăcuăoăornamenticăvariat.ăFrizeleăornamentaleăsuntăaproapeănecunoscuteă de cercetrileădeăistoriaăartei.

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

B BISERICA ”ÎNTREăROMÂNI”

Cod LMI: Nuăexistăpeălist

Categorie:

Denumire oficiala: Biserica dintre Români

Amplasament: str. Sirenei nr. 17, Turda

Datare: 1840, 1865, 1942

Confesiune ortodox

Fcândă oă statistică aă bisericiloră dină Turda,ă numrtoareaă ajungeă laă 25 (parcurgându-leă peă celeă maiă valoroaseă dintreă eleă dină punctă deă vedereă arhitecturală iă ală evoluieiă unuiă rit).ă Referitoră laă bisericileă românetiă dină Turda,ă seă poateă menionaă că înă TurdaăNouăexistaăoăparohieăîncăînainteădeăanulă1700,ălaăfelăiăînăTurdaăVeche,ăexistândă documenteă careă arată că peă vremeaă luiă Ioană Corvin,ă înă zonaă Piaaă Roman,ă peă lângă parc,ă româniiă aveauă aiciă oă biserică iă chiară iă oă coală româneasc,ă distruseă înă timpulă luptelor dintreănobiliiăunguriăiăarmataăregeluiăMateiăCorvin.ă

Fig 87. Localizarea Bisericii dintreăRomâniădinăTurdaăNou

96 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Biserica Între Români,ă numită i Biserica Dintre Români, este cea mai veche bisericăortodoxădin Turda.ăIstoriaăspiritualăaăeiăîncepeăpeălaămijloculăsecoluluiăalăXIX- lea,ă cândă româniiă i-auă construită oă biserică dină lemnă înă deal,ă subă vii,ă înă apropiereă deă cimitirulăcentral.ăHramulăbisericiiăaăfostăiăaărmasă”AdormireaăMaiciiăDomnului”.ă

Înăaceastăbisericăauăfostăaleiăcaăepiscopiăortodoci Vasile Moga (primul episcop român), la 19 septembrie 1810 i Andrei, Baronădeăaguna, la 2 decembrie 1847.

În anul 1861 vechea Biserică Între Români aăfostătrznităiăaăarsădinătemelii.ăDupă mareleăincendiuăcauzatădeătrsnet,ăînămodăprovizoriuăaăfostăridicatăoăbisericădinălemn,ă adusădin Slciua.

Între anii 1861-1865 mitropolitul ortodox, Andreiă aguna, instituieă oă colectă public,ă cuă ajutorulă creiaă s-aă construită oă nouă biserică dină crmiziă iă piatră înă cartierul Între Români,ăpeăterenulădeălângărâpaăArieului.ă

Bisericaă aă fostă ridicată deă ctreă meterulă Patia, din Câmpeni.ă Nouaă biserică (plasatăpeăstr. Sirenei nr. 17,ăcolăcuăstr.ăN.Vlduiu)ăaăfostăreconstruităînăformădeănav,ă între anii 1861-1865.ăDupănumaiăcâivaăaniăturnulăs-aădrâmat,ăfiindăridicatăaltulădoarăînă anul 1942, când s-aăfcutăiăoăreparaieăgeneral.28

Fig. 88 Biserica dintre Români, vedere din vest

Planulă bisericiiă esteă claiscă pentruă bisericileă deă inspiraieă romanică dină zonaă Transilvaniei,ăalctuitădinăpronaos,ănaosăiăaltar.ă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Pronaosulă esteă prevzută cuă turnulă clopotni, cel mai inalt dintre cele trei ale faadeiă vestice,ă acoperită deă oă cupolă subă formă deă clopot,ă iară turnuleeleă nieloră pronaosului, mai scunde, suntă prevzuteă cuă acoperiă înă patruă ape, cuă panteă frânteă iă abrupte.

Naosulăesteăsimplu,ăalctuitădintr-oăsingurănav,ăacoperităînădouăape.

Absidaăaltaruluiăpentagonalăesteădecroatăiăboltitălaăinteriorăcuăoăboltăalctuită dinăsegmenteădeăsemicalotăsferic.

Refacerile recente, înăspecialăzugrveala, sunt destul de agresive; interveniile ar fi recomandatăs fie supravegheateădeăspecialiti.

Fig. 89 Biserica dintre Români. Vedere din est.

În 1919, picturaăinterioarăaăfostărestauratăcuăocaziaăviziteiăRegeluiăFerdinandăiăaă Reginei Maria la Turda, careă auă vizitată iă această biseric.ă Iconostasulă dină lemnă aă fostă sculptată deă eleviiă coliiă deă Arteă iă Meseriiă dină Turda, subă conducereaă meteruluiă Chiă Alexandru.

Aăfostăsfinit, în anul 1948, deăctreăepiscopulăNicolaeăColan.ăÎnăaceastăbisericăaă inut un mare discurs Samuil Micu,ăreprezentantădeăseamăal coliiăArdelene.

98 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

C BISERICA ”OVAGILOR”

Cod LMI: Nuăexistăpeălist

Categorie:

Denumire oficiala: Bisericaă”ovagilor”ă

Amplasament: str. Salinelor nr. 10, Turda

Datare: 1717

Confesiune: ortodox,ăfostăgreco-catolic

Fig. 90 LocalizareaăBisericiiăovagilor

DinăconscripiaăluiăMicuăKlein, deălaă1733,ărezultăcăTurdaăNouăaveaăconducereă proprie,ătrindăacoloăcircaă350ădeăromâniăcare-iăaveauăbisericaăproprie, greco-catolic iă oăcasăparohial.ăPrimaăbisericăaășovagilor,ăceănuămaiăexistăazi,ăeraăpeăcoamaădealului ocnelor (azi str. Agriculturii),ăconstruitădin lemn pentruătietoriiădeăsare,ădeăaceeaăiăseăși spuneaă”bisericaășovagilor”,ăeaăfiind construitădeăMinisterulăungarăalăAgriculturii. A doua bisericăaășovagilorăaăfostăconstruitătotădinălemn,ăpeăstrada Salinelor, cu cel puțin 300 de ani înaintea bisericii greco-catolice,ă construită dină temeliiă laă 1709.29 Peă hrţileă josephineăseădistingăambeleăbisericiăaleă„şovagilor”.29

Înăanulă1467ăregeleăMateiăCorvinăaăînbuşităunăcomplotăalănobililorădinăClujăi Turda şiăaănumităcaăprefectăalăSalinelorădinăArdeală(cuăsediuălaăTurda)ăpeăMiklosăOlah,ăunăunchiă

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX alăsu,ăcareăaăpermisăromânilorăortodocşiădeălaăSalinaăTurdaăs-şiăconstruiascăînăacelăană oăbisericăproprie,ănuădeparteădeăSalin,ăcuăcondiţiaăsălucrezeăla minele de sare.

Înă urmaă conflicteloră dintreă nobilimeaă ardeleană iă rege,ă ostaiiă regeluiă jefuiescă oraulăiăardăbisericaăromâneascăsituatăsubăcimitirulădinăTurdaăNou.ăÎnăloculăbisericiiăs- aăconstruităoăcoal.ăPentruălucrtoriiădinăsalinămaiăexistaăoăcapelălaăintrareaăînăsalin.ă

Din anul 1700 Turda devine sediul Protopopiatului Român greco-catolic. În anul 1717ă bisericaă esteă reconstruită dină piatră cuă ună singură turn,ă iară Bisericaă ”ovagilor”ă devine Biserica Protopopiatului Greco-Catolic Turda. 30

După239ădeăani,ăînă1948ăcaăşiăalte biserici greco-catolice,ăşiăaceastăbisericăaă fostăconfiscatădeăautoritţileăcomunisteăşiădatăînăfolosinţăbisericiiăortodoxe.ăOrtodocşiiă au modificat-o în stil bizantin.

Dupăanulă1948ăbisericaăaădevenităortodoxăcuăhramulă“Sf.ăTreime”,ăiarăvechiul turn a fost înlocuit cu un turn în stil ortodox, neobizantin.

Bisericaă esteă cunoscută deă localniciă subă numeleă tradiţională deă „Bisericaă Şovagilor”,ă„BisericaăTietorilorădeăSare”,ădinămaghiarăă(sóă=ăsareăşiăvágóă=ătietor).

Fig. 91 Bisericaă”ovagilor”ădupărefacereaădinăperioadaădeădupă1948

100 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Planulăbisericiiăaăfostădezvoltatălaăformădeăcruce,ăiarăînăloculăturnuluiăascuţitădeă odinioară (careă aminteaă deă tradiiaă bisericiloră deă lemnă transilvaneă cuă turnă înaltă iă fleă ascuit)ăauăaprută3ăturnuriăînăfaţăşiăunulămaiăscundăiămaiăgrosăîn spate. Nimic nu mai aminteşteădeăfostaăbiseric,ăînăafarădeăcâtevaăicoaneăpictateăpeălemn.

Fig. 92 Bisericaă”ovagilor”, vedereălateralănord

Planulăînăformădeăcruceăaăfostăpstratăiăaccentuatădeătranseptulădinăparteaăestic,ă prinăceleădouăabsideăadiacenteăaltarului.ăLaăinterseciaăacestoraăseăînalăoăturlăscurtă prevzutăcuăoăcupolăînădouăregistre.ă

Celeătreiăturleădinăfaadaăvesticăsunt, de asemenea, oarecum bulbare, cu partea superioarămaiăînalt, cuădublăcurbur.

Interiorulă intensă decorată iă pictată esteă destulă deă recent,ă dară nuă maiă pstrază dină bisericaăiniialădecâtăcâtevaăicoaneădeălemn, pictate.

Fig. 93 Interior, vedere spre abisda altarului

101

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

D. BISERICA FRANCISCANădinăTurdaăNou

Cod LMI: Nuăexistăpeălist

Categorie:

Denumire oficiala: BisericaăFranciscan

Amplasament: str. Avram Iancu nr. 49, Turda

Datare: 1735-1737

Confesiune romano-catolicăfranciscan

Fig. 94 LocalizareăBisericaăFranciscanăTurda

Bisericaăiămnstireaăfranciscanăseăaflăînăzonaădeămijlocăaădrumuluiăcareăleagă TurdaăVecheăcuăTurdaăNou.ăAnsamblulăformatădinăcldiriănuăpreaăspaţioase,ăîntr-o stare degradat,ă areă ună aspectă simpluă şiă esteă înconjurată deă oă grdină îngrijit.ă Cldireaă mnstiriiăesteăpreaăpuţinăcunoscutăînăliteraturaădeăspecialitateăşiădoarăcercetrileăceleă maiă recenteă auă identificată dateleă celeă maiă importanteă aleă istoriculuiă cldiriiă şiă poziţiaă saă istorico-artistic.ă

Complexul esteă formată dină două cldiri,ă dină biserică şiă dină cldireaă mnstiriiă cuă douăaripi,ăunaăde-aălungulăbisericiiăşiăaripaăprincipal,ăcareăseăracordeazăperpendiculară laăcor.ăÎnăaripaăetajatăde-aălungulăbisericiiăgsimăcâtevaăanexeăaleămnstiriiăşiădeăaiciă poateăfiăaccesatăşiăamvonulăbisericii.

102 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 95 Perspectivădinspreănordăvest

Subăbisericăseăgseşteăoăcript,ăaccesibilădinănav.ăPlanulăparterăalăbisericiiăesteă destul de simplu:ăunăholădeăintrareăboltit,ălrgităcuăoăcapelălateral, poligonal.ă Dinăholăseădeschideănavaămultămaiăspaţioas,ăracordatădeăcorulăpoligonalădotatăcuă sacristie.ăCorulăesteăseparatădeănavădeăarculădeătriumfăsemicircular.ă

Fig. 96 Vedere din interior spre altar

103

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Pereţiiă lateraliă aiă naveiă suntă sprijiniţiă dină exterioră deă perechiă deă contraforturi,ă dină interiorăsuntăarticulaţiădeăperechiădeăarcade.ă

Holulădeăintrareăesteăseparatăînădouănivele,ănivelulăsuperiorăfuncţioneazăcaăşiăoă tribunăspreăspaţiulănavei,ăaccesibilădinspreăcldireaăetajatăparalelăcuăbiserica.ăTavanulă navei este casetat, iar cea a corului tencuit.

Printreă mnstirileă franciscaneă dină Transilvaniaă construiteă înă secoleleă XVII-XVIII bisericaă turdeană aparţineă unuiă tipă planimetrică special,ă careă evoc planimetriaă şiă volumetria arhitecturii medievale. Cele mai importante exemple ale acestui tip planimetric suntă mnstirileă franciscaneă deă laă Clugreni,ă Dej,ă Fgraşă şiă Albaă Iulia,ă bisericaă turdeanăavândăunăaspectăfoarteăsimpluăfaţădeăceleăenumerate.31

MnstireaăturdeanăesteăoăversiuneăsimplificatăaăplanimetrieiădeălaăDej.ăLaăTurdaă reminiscenţeleă arhitecturiiă medievaleă suntă evocateă deă corulă poligonală şiă perecheaă deă contraforturi,ă darăarticulareaă pereţilorăşiăbolţile, în mod firesc, urmrescă dejaămorfologia stiluluiă barocă târziu.ă Evocareaă formeloră medievaleă arhitecturaleă poateă fiă înă legtură cuă reprezentareaăvechimiiăşiăaăroluluiăistoricăalăordinuluiăfranciscan.

104 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

E BISERICAăRETILORă

Cod LMI: - nu este monument istoric

Categorie: cldireaănuăesteăatestatăcaămonumentăistoric

Denumireăoficial:ă BisericaăRaetilor

Amplasament: str.ăGheorgheăLazr,ănr.ă17-19

Datare: 1839

Confesiune: ortodox,ăiniialăgreco-catolic (deălaăedificareăi pânăînă1948)

Fig. 97 LocalizareaăBisericiiă”Retilor”ădinăTurda

105

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Planimetrie

Bisericaăareăplanulăînăformădeăcruceăînscris.

Stil arhitectural

Alturiă deă Catedralaă Ortodox,ă Bisericaă Rţeştiloră esteă ună valorosă edificiuă deă arhitecturăbisericeascăromâneascădinăTurda,ăziditădinăpiatrăşiărealizatăînăstilăbaroc.

Fig. 98 Perspectivădinspreănordăvest

Evoluie

Până înă anulă 1839ă înă Turdaă existauă doară două bisericiă româneti,ă unaă greco- catolică înă cartierulă Turdaă Nouă (Bisericaă ovagilor)ă iă unaă ortodoxă înă Turdaă Vecheă (Biserica Între Români). Greco-catolicii,ă inclusivă membriiă familieiă Raiu,ă trebuiauă să meargălaăslujbăînăTurdaăNou.ăAstfel,ăfondurileăpentruăoănouăbisericăauăfostăasigurateă înăprincipalădeăBasiliuăRaiuăiăfraiiăsiădinăsurseăpropriiăiăapoiădinădespgubireaăînăbaniă pronunată printr-oă hotrâreă judectorescă împotrivaă confiscriiă ilegaleă aă proprietiloră familieiă Raiuă deă laă Nagylakă (Nolac, judeulă Alba), în anul 1653, deă ctreă principeleă Gheorghe Rákóczi al II-lea.32

106 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Înăanulă1829ădupăreatestareaătitluluiădeănobilitateăaăfamiliei Raiuăiăconfirmareaă dreptuluiă deă aă locuiă înă Turda,ă primaă donaieă aă permisă cumprareaă terenurilor,ă ridicareaă bisericii greco-catoliceăaăRetilor,ăaăcaselorăpreotului,ăcantoruluiăiăcrâsniculuiă(inclusivă terenăagricolănecesarăsubzisteneiăacestora), darăiă pentruă cimitirulăcredincioilorăgreco- catoliciă iă aă celoră ortodoci,ă întrucâtă până atunciă româniiă nuă aveauă voieă saă fieă înmormântaiă înă oraulăTurda.ă Elă aă stabilită caă bisericaă să aibă acelaşiă hramă cuă bisericaă ortodoxădinăapropiere,ătocmaiăpentruăaăpstraăunitateaăfamilieiăşiăaăromânilorădinăTurdaă Veche.ăAstfel,ăbisericaăaăfostăridicatăprinăefortulăprotopopuluiăgreco-catolic Basiliu Raiuă înăanulă1839.ăLucrrileăauăfostăfinanateădeăfamiliaăRaiu,ăsinguraăfamilieănobiliarăromână existentăînăTurdaăînăsec.ăalăXIX-lea,ăprinăurmare,ănumeleăbisericiiăevocăfamiliaăctitoriloră (Raiu).

Iniţială aă fostă compusă dintr-oă navă dreptunghiulară înă stilă bazilical,ă prevzută laă Vestăcuăunăimpuntorăturnăclopotniţăpeătreiăetaje,ăiarălaăEstăseăaflaăoăabsidăsemicircular,ă careăconstituieăaltarul.ăUlterior,ăcuăocaziaăaniversriiăcentenaruluiădinăanulă1939,ăaăavutălocă oăamplărenovare.ăBisericaăaăsuferităimportanteămodificriăarhitecturale,ăpstrateăpânăînă prezent; aăfostămrităprinăconstruireaăaădouăabsideălaterale,ădispuseălaăNordăşiălaăSud,ă fiindăînfrumuseţatăatâtăînăexterior, câtăşiăînăinterior.ăAcesteaăauăfostălegateădeănaos,ăcorpulă principal ală edificiului,ă prină sistemulă pandantivilor.ă Absideleă lateraleă deă formă dreptunghiulară auă adosateă două turleă cuă miciă încperiă laă nivelulă inferior,ă iară absidaă altarului,ăseparatădeănaosăprinăiconostas,ăaăfostăcompletatăcuădouăsacristii.ăÎnăsacristiaă din stângaă seă pregtescă ceremoniiileă religioaseă şiă seă pstrează obiecteleă deă cultă şiă veşminteleăpreoţeşti.ăSacristiaădinăparteaădreaptăareădestinaţiaădeăbibliotec.ăAcoperişulă bisericiiăesteăînăşarpant, maiăpuţinălaăabsideleălaterale, la care este boltit.

Fig. 99 BisericaăRetilor.ăVedereăaerian

107

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Intrareaă înă biserică seă faceă printr-ună pronaosă sobruă situată înă parteaă inferioară aă turnuluiăclopotniţ,ăacoloăesteăacumăexpusăpisania,ăiarădeasupraăintrriiăînănaosăseăaflă balconulăcorului.ăPrinărealizareaăacestorănoiăconstrucţii,ăbisericaăareăacumăform de cruce înscrisă cuă trsturiă deă arhitectură deă tradiţieă bizantin,ă înă careă absideleă poligonaleă laă exterior sunt frecvente.

Primulă preotă ală bisericiiă aă fostă Gregoriuă Raiuă (1840-1859). Au oficiat, apoi, doar preoiă dină familiaă Raiuă sauă agreaiă deă ctre aceasta:ă Petruă Raiuă (1860-1873), administrator al protopopiatului, protopop de Cojocna; Iosif Hossu (1873-1874), profesor iăcanonicălaăBlaj;ăAlexandruăPopăRomanană(1875-1901)ăiăNicolae-PortosăRaiuă(1903- 1932), viceprotopop onorar. Ultimul preot greco-catolicăalăacestuiălcaăaăfostăDr. Coriolan Sabu (1932-1948),ăprotopopădeăBucuretiăiăTurda,ăarestatădeăautoritileăcomunisteăînă anul 1948 pentruărefuzulătreceriiălaăBisericaăOrtodoxăRomân.

Dină1948,ăanulăpreluriiăbisericiiădeăctreăcultulăortodox,ătreiătablouriădeăvaloareăaleă unor membri de frunte ai familieiăRaiu auăfostădepozitateănecorespunztorăîntr-o magazie aă bisericiiă (tablourileă îiă înfiează peă prepozitulă capitulară greco-catolic Basiliuă Raiu, ctitorul bisericii, pe memorandistul Dr. Ioană Raiu,ă primulă preedinteă ală Eforieiă iă peă protopopul greco-catolic Nicolaeă Raiu). Abia de curând, tablourile au fost mutate în biblioteca bisericii. Actualaă pictură deă peă faadă aă fostă fcută întreă aniiă 1965-1966, de ctreăCornelăCenanădinăCluj.ăDeăoăparteăiăaltaăînăpronaosăseăgsescădouăpicturiămuraleă peă tavan,ă careă prezintă celeă 12ă zodii.ă Peă picturaă dină stângaă suntă prezentateă 6ă zodiiă (Sgettor,ă Peti,ă Balana,ă Scorpion,ă Crab,ă Leu),ă peă ceaă dină dreaptaă celelalteă 6ă zodiiă (Taur,ăVrstor,ăCapricorn,ăGemeni,ăUnicorn,ăFecioara).ă

În anul 1967 s-aăfcutăiconostasulădinălemnădeăstejarăsculptat.ăTotăînă1967ăauăfostă executateăiăalteălucrriă(scauneăarhiereti,ăamvon,ătetrapod),ăautoriăfiindămeteriiăsculptoriă AurelăSmrtineanăiăGrigoreăFrteanădinăTurda.ăÎnă1971ăs-aăfacutăreparaiaăexterioar.ăÎnă dataădeă28ăiulieă2011,ăcuăaprobareaămitropolituluiăAndreiăAndreicu,ăaăfostăsfinităPisaniaă Bisericiiă Retilor,ă reconstituită după pisaniaă original,ă careă aă disparută înă condiiiă necunoscuteă după anulă 1948.ă Reaezareaă pisanieiă aă constituită ună gestă deă recuperareă istoric.

Fig. 100 Vedere din interior

108 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

CAPITOLUL VIII

MONUMENTE DE FOR PUBLIC

SITUATE ÎN PERIMETRUL ANSAMBLULUI URBAN DE SEC. XVIII-XIX

109

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

STATUIAăDR.ăIOANăRAIUă Este opera sculptorului Cornel Medrea iă aă fostă inaugurată la Turda pe 9 iunie 1930,ăesteăamplasatăînămiculăparcădinăPiaaă1ăDecembrieă1918ă(fostaăPiaaăReginaă Maria),ăînăfaa sediului actual al Primriei. Statuiaă Dr.ă Ioană Raiuă esteă înscrisă pe listaă monumenteloră istoriceă dină judeulă Cluj[1],ăelaboratădeăMinisterulăCulturiiăsiăPatrimoniuluiăNaionalădinăRomâniaăînăanulă2010ă (cod LMI CJ-III-m-B-07823). Statuiaă îlă reprezintă pe Dr.ă Ioană Raiu înă timpulă procesuluiă memoranditiloră deă laă Cluj, din mai 1894, când a rostităcunoscutaăsintagm: „Existena unui popor nu se discută, ci se afirmă”,ăreprodusăiăpeăplacaădeăbronzădeăpeăsoclulăstatuii.ăMonumentulăaăfostăcreată dină bronz,ă laă iniiativaă lui Augustină Raiu (nepotulă memorandistului),ă I.ă Moldovană iă aă AsociaieiăAvocailor.ăPeădouădinălaturileăpostamentuluiăexistăbasoreliefuri:ăbasoreliefulă dină stângaă socluluiă îlă înfiează peă Dr. Ioană Raiu la proces, iar în dreapta soclului basorelieful îi reprezintăpeămoiăconduiăde Avram Iancu. (Dr. IoanăRaiu a fost tribun în armata lui Avram Iancu). La baza statuii (jos, înă fa)ă esteă aezată oă coroană deă lauri,ă realizatădeămaestrulăFeurdean. Împrejmuirea din piatr i soclul statuii au fost realizate de pietrarul Eduard Schnabell, din Deva. Costurile realizrii acestui monument s-au ridicată laă sumaă deă 506.847ă lei.ă Laă ceremoniaă dezveliriiă luiă auă participat,ă printreă alii, Ion Agârbiceanu, Iuliu Hossu, Valeriu Moldovan i EmilăRacovi.

Fig. 101ăStatuiaăDr.ăIoanăRaiu

110 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

CRUCEAăMAREăDEăPIATR Monumentul este dedicat declarrii libertiiă exprimriiă religioase,ă proclamată înă interiorul Bisericii Romano-Catolice din Turda, cu ocazia Dietei din ianuarie 1568. Esteă situată peă parcelaă nordică deă lângă Bisericaă Romano-Catolică dină centrulă oraului Turda,ă aă fostă ridicată spreă sfâritul secolului al XIX-lea, pe locul unde s-au reînhumat oseminteleă tuturoră moriloră dezgropai din cimitirul vechi medieval, care era amplasatălangăpereteleăbisericii. Peă multeă imaginiă vechiă cruceaă apareă peă poziiaă eiă iniială (laă sudă deă Bisericaă Romano-Catolic),ă deă undeă în anii 70 ai secolului al XX-leaă aă fostă mutată peă actualulă amplasament.

Fig. 102ăCruceaămareădeăpiatr

111

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

MONUMENTUL EROILOR (denumităi Obeliscul cu vultur, sabie i cruce sau Monumentul Aviatorilor) Esteăamplasatăînăfaa Catedralei Ortodoxe (Piaaă1ăDecembrieă1918), fiind închinat eroilorăromâniăczuiăînătimpulăbtliilorăcareăs-au dat la Turda în cel de-alădoileaărzboiă mondial. Aăfostăridicatăînămemoriaăaă15ăaviatoriăromâni,ăczuiăînălupteleăaerieneăpurtate,ăînă aceaăperioad,ăîmpotrivaăaviaieiăsovietice. A fost realizat de sculptorul Eduard Costin în 1942. După 1944,ă cândă comunismulă s-aă instalată iă laă Turda,ă plciiă originaleă aă monumentului i s-aă schimbată semnificaia,ă aplicându-i-seă motivaiaă fictivă că ară fiă fostă ridicată pentruă eroiiă czuiă înă Turda, cândă acestă oraă aă fost, între septembrie-octombrie 1944, ocupatădeătrupeleăhorthisteăiăgermane. Monumentulă areă formaă unuiă trunchiă deă piramidă alungit,ă deă plană ptrată iă esteă realizatădinăblocuriădeăpiatrăcioplit.ăÎnăparteaăsuperioarăseăaflăun vultur din bronz, cu aripile întinse, purtând o cruce în cioc, iar în ghiare o sabie. AăfostărecondiionatăprinăgrijaăclubuluiăRotaryăTurda,ăcuăsprijinulăPrimrieiăTurda,ăînă octombrieă2008,ădatălaăcareăaăfostămontatăoăplacăcomemorativămenităsăpstrezeăvie amintireaă celoră 15ă eroiă aviatoriă czuiă laă datorieă înă anulă 1942.ă Peă placaă deă bronză scrie: „Slavă eroilor români căzui în luptele pentru eliberarea orauluiTurda”.

Fig. 103 Monumentul Eroilor

112 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

MILIARUL DE LA AITON

Esteăoăbornăkilometricăromană(în latin miliarium) din anul 108 d.C., care a fost descoperită înă secolulă ală XVIII-lea în comuna Aiton, judeulă Cluj. Originalul miliarului se pstrează la Muzeulă Naională deă Istorieă aă Transilvaniei din Cluj-Napoca. O copie a miliaruluiăaăfostăaezat, în iunie 1993, înăfaaăfostei Poteădin Turda (Piaaă1ăDecembrieă 1918),ăiarăoăaltăcopieăînăsatulăAitonă(2010). Miliarulă indică oă distană de M.P.X. între localitile Aiton i Potaissa (azi Turda), ceeaăceăînseamnă1000ă(M =ămillia)ădeăpaiă(P)ăînmuliiăcuăzeceă(X),ărespectivădistanaă de la Aiton la Potaissa (14,8 km). Un pas roman (P)ă(sing.ă„passus“,ăpl.ă„passuum“)ăesteă egală cuă distanaă întreă vârfurileă degeteloră deă laă mâini,ă întinseă înă sensă contrară (1,48ă m).ă M.P.X.ă=ă1000ăpaiăxă1,48 m x 10 = 14.800 m = 14,8 km. Inscripiaă eraă parială tearsă iă eaă aă fostă copiată cuă lacuneă după cumă urmeaz:ă "IMP. CÆSAR NERVA TRAIANVS AVG. GERM. DACICUS PONTIF. MAXIM. POT. XII. CO. S. IV IMP. VI. P. P. FECIT. PER.COH. I. FL. VLP. SP. MIL. C. C. I. Q. A POTAISSA PO. CÆ M .P. X." Inscripiaă completă este:ă "IMPerator CAESAR NERVA TRAIANUS AUGustus GERManicus DACICUS PONTIFex MAXIMus (tribunicia) POTestate XII, COnSul IV, IMPerator VI, Pater Patriae, FECIT PER COHortem I FLaviam ULPiam hiSPanorum MILliariam Civium Romanorum EQiutatam A POTAISSA naPOCAE. Millia Passuum X." Inscripiaă aă fostă înregistrată în „Corpus Inscriptionum Latinarum”, vol.III, textul 1627, Berlin, 1863. Traducereaă inscripieiă înă română esteă aceasta: Împaratul Caesar Nerva Traianus Augustus (învingator al) germanilor (i) dacilor, preot suprem (investit) cu putere (tribuniciară) de 12 ori, consul de 4 ori, aclamat împarat de 6 ori, părintele patriei, a făcut (această bornă) prin intermediul (unităii militare) cohorta I Flavia Ulpia Hispanorum de o mie de pedestrai, cetăeni romani i cuprinzând un contingent de cavalerie. De la "Potaissa Napocae" (sunt) 14,8 km (M.P.X. = millia passuum 10 = 1000 x 1,48 x 10 = 14,8 km). Înă ultimaă parteă sintagmaă "Potaissaă Napocae"ă esteă tradusă îndeobte:ă "de la PotaissaăctreăNapoca",ăconsiderândăcăformaădeăgenitivăaănumeluiăNapocaăarăexprimaăoă locaieă(aaănumitulăgenitivălocativ)ăiănuăapartenena,ăcumăseăîntâmplădeăobicei.ăNumaiă c, înălimbaălatin, direciaăesteăexprimatăfirescăprinăcazulăacuzativăplusăprepoziieă(ad,ă versus etc). De aceea, nuăputemăexcludeăipotezaăformulatăîncădeăTheodorăMommsen,ă căNapocaăeraănumeleăuneiăregiuni,ăcareăînglobaăiăsatulă(vicus)ăPotaissa.ăCentrulăacesteiă regiuniă eraă situată înă aezareaă omonimă deă peă Someulă Mic.ă Înă satul Aiton, în locul numit „La cruce” din vatra satului, în curtea casei nr. 130, precumăiăînăcurteaăcolii,ăseă gsescăurmeăaleădrumuluiăroman Potaissa-Aiton-Napoca.

113

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 104 MiliarulădeălaăAitonă(replic)

114 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

TROIAăGRECO-CATOLIC DIN TURDA

Este amplasatăîn Piaaă1ăDecembrieă1918ăiăaăfostăridicatăîn memoria martirilor greco-catolici din Turda, având inscripia: BISERICAăROMÂNăUNITăGRECO-CATOLICăDINăTURDAăÎN LIBERTATE ÎNăMEMORIAăMARTIRILORăSI TroiaăaăfostăexecutatăînăMaramure,ăcuăimplicareaăpreoilorăMihaiăGzdac,ăVasileă GhibăiăIlieăRusuă(primulăprotopopăgreco-catolicădeăTurda,ădupă1990)ăiăaăcredincioilor greco-catoliciă dină Turda.ă Aă fostă sfinită laă 28ă octombrieă 1990,ă cuă participareaă Arhiepiscopuluiă Georgeă Guiu,ă Episcopuluiă Luciană Mureană (actuală Cardinală iă Arhiepiscop major al Arhieparhiei de Alba-Iuliaă iă Fgra)ă iă aă zeciă deă preoiă greco- catolici din Ardeal,ăînsoiiădeăenoriaiiădinăparohiileălor.

Fig. 105ăTroiaăgreco-catolicădin Turda

115

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

MONUMENTULăMARTIRILORăDEăLAăHRCANA MasacrulădeălaăHrcanaă(unăctunăsituat la circa 10 km nord-est de Turda) a fost svârită deă ctreă trupeleă militare maghiare,ă careă auă ucisă 18ă persoaneă deă naionalitateă român,ăbtrâniăi copii. Incidentul s-a petrecut la 24 septembrie 1944.

Fig. 106 MonumentulămartirilorădeălaăHrcana

116 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

STATUIA LUI AVRAM IANCU (1824-1872)

Este amplasată înă Piaaă Republicii,ă peă loculă undeă până înă 1998ă aă fostă amplasat Statuia Lupa Capitolina din Turda (mutatăînăacelaiăanăînăPiaaăRoman). Inscripiaă deă peă socluă este: Unicul dor al vieii mele este să-mi văd naiunea fericită.ă Aă fostă ridicată cuă ocaziaă aniversriiă aă 150ă aniă deă laă revoluiaă deă laă 1848 iă dezvelit la 25 octombrie 1998, de Ziua Forelor Armate, prin grija Consiliului Local Turda, aăprimaruluiăVirgilăBlasiuăiăSocietiiă"Avram Iancu".ăStatuia,ărealizatăînăiulieă1998,ăesteă opera sculptorului Ilarion Voinea[1],ă ină colaborareă cuăEmilă Creuă din Cluj-Napoca, Adrian Mitran i Daniel Sandu. Aăfostătranspusăînăbronzăla TurntoriaăMetalulăCluj.ăAreăînlimea de 3,5 m.

Fig. 107 Statuia lui Avram Iancu

117

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

MONUMENTULăEROILORăREVOLUIEIăDINă1989

Situată înă Piaaă 1ă Decembrieă 1989 (înă faaă Caseiă deă Cultur),ă aă fostă ridicată deă Asociaia Lupttorilor din 22 Decembrie 1989, împreună cuă Primriaă Municipal,ă înă memoria celor care s-au jerfit pentru libertateăiădesfiinareaăcomunismului. Monumentul a fost dezvelit în decembrie 2006. Iniiatorii proiectului au fost: Marian Popescu, preedintele Asociaiei de RevoluionariădinăTurda i Tudor tefnie, primarul municipiului Turda. Sculptorul care a realizatălucrareaăesteăCornelăToa, din Cluj-Napoca. Dedesubtăesteăinscripionat:ă„Pentruăcaăoănaiuneăsăfieăliber,ăeădeăajunsăsăvrea.ă Jertfa lor - libertateaănoastr.ăAmin”

Fig. 108 MonumentulăeroilorăRevoluieiădină1989

118 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

BUSTUL LUI EMINESCU Bustulăpoartaăsemntura autorului local Suba Ladislau - 2007.

Fig. 109 Bustul lui Eminescu

PLACA MEMORIAL A SCULPTORULUI ETIENNE HAJDU Etienne Hajdu ( n. 1907, Turda – d. 1996, Bourg la Reine, Frana ) a fost un sculptor francez de origine ungaro-evreiasca din Transilvania.

Fig.ă110ăPlacaămemorialăEtienneăHajdu, autor local Suba Ladislau - 2007

119

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

CAPITOLUL IX

EVOLUIAăCRONOLOGICăAăPIEELORăăăă

SITUATE ÎN PERIMETRUL ANSAMBLULUI URBAN DE SEC. XVIII-XIX

A.ăPIAAăREPUBLICII Evoluia cronologică a Pieei Republicii din Turda esteă prezentată înă CAIETULă DOCUMENTAR anexat, în care eăanalizat evoluiaăpeăporiuniăaăfronturilorăsauăaăcaseloră peă parcursulă perioadeiă deă unulă sauă două secole,ă imaginile reprezentând etapele transformrilorăsuccesiveăaleăcldirilor,ăaleăinterseciilorăstradaleăsauăaleăpiaetelor. Morfologiaă Pieeiă Republiciiă nuă s-a schimbat esenial în dreptul fronturilor, dar putem considera câteva etape:

Prima, cea pe care Profesorul Niedermayer33 oăconsiderăcaăfiindătipicăoraeloră miniere medievale, adică deă oă formă dreptunghiular-alungită aezată de-a lungul drumului principal, fost roman, ceălegaăoraulăNapocaădeăApullumătrecândăprinăPotaissa,ă apoi drum fost medieval ce lega Clausenburg (Clujul) de Gyulai Fehérvár (Alba Iulia) trecândăprinăTordaă(Turda),ăaaănumitădrumulăsriiăiăalăaurului.ăAcestui dreptunghi i-a fost limitată extindereaă dezordonată deă câteă oă cldireă monumentală laă extreme,ă careă să defineascăpiaaăviitoareăcuăunăecartămaiămareădecâtăcelăstradal.ăAaăs-arăexplicaăapariiaă Bisericii Romano-Catolice cuă oă dispoziieă transversală faă deă direciaă nord-sud a drumului. Monumentul existent deja al actualei Biserici Reformat Calvine (fostăromano- catolic)ă aă creiă construcieă aă precedată cu mai mult de un secol pe prima (1332) era dispusătotăpeăaceeaiădirecie,ădarăpeăunăterenămaiăridicatăcuăaproapeătreiămetriăiăavândă corulătangentăcuăactualulăfrontădeăvestăalăPieiiăRepubliciiăactuale.ăStradaăprincipalătrebuiaă săocoleascăspreăest, peăterenulădeămaiăjoasăaltitudine. Această ipoteză ară puteaă fiă confirmată deă apariiaă unuiă monumentă echivalentă laă captulă opus,ă careă lipsete,ă dară ună elementă limită la sud ar putea fi considerat podul pesteă Pârâulă Raciloră care,ă deiă crează oă direcieă transversală drumului, este, totui, o limită permisivă pentruă dezvoltareaă spreă sud,ă după cumă s-aă vzută ulterior.ă Peă deă altă parte,ăecartulă relativă constantă alăpieiiă nuă aăpututăfiărealizată dină cauzaă traseuluiă Pârâuluiă Racilorăcareăesteăunulăfoarteăsinuos,ăcuămuliăaflueniădeămicăimportan,ădarăinundabili,ă ceeaă ceă fceaă dificilă parcelareaă riguroas.ă Lipsaă monumentuluiă transversală spreă sud,ă precumăiăgeografiaăcomplicatăaăpârâuluiăauăcondusălaăformaăfusiformăaăpieei, care s-a pstratăpânăazi.ă Oă altă ipotez, maiă fireasc, care infirmă ipotezaă deă maiă susă esteă faptulă c,ă conformătradiieiăcretine,ăoriceăbisericăeraădispusăcuăaxaălongitudinalăest-vest pentru a orientaă altarulă spreă rsrit.ă Odată bisericaă catolică deă mariă dimensiuniă ridicat,ă eraă evidentă că drumulă principală trebuiaă s seă bifurce,ă pentruă aă înconjuraă piaaă iă astfelă s-a

120 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX creat un largo, care era folosit ca târg la fel ca în toate burgurileăepocii.ăDezvoltareaăpieei a continuat spre sud, dară configuraiaă terenuluiă s-a modificat iă înă secolulă ală XV-lea cu ocazia construciei Cetiiămedievale, aăcrei perimetru proiectat era împiedicat de corul bisericii,ă astfelă că acestaă aă fostă demolat.ă Cetateaă cuă turnuriă stelateă aă suferită multipleă schimbri, iarăbisericaăaărmasăiăaziăfrăcor, prezentândăspreăfrontulăPieei Republicii o faadădestulădeăanost. Desigur, Biserica Romano-CatolicăSf.ăMihailăaăfostăparazitatăînătimpădeăoămulimeă deăcldiri parter, dispuseăsemiperimetralăpeăconturulăuneiă”insulie”ăceăconstituiaăparcelaăiă proprietatea bisericii. Acestea au fost, în cea mai mare parte, demolateă laă sfâritulă secoluluiă XIXă dină ordinulă administraieiă austro-ungare, care a procedat la degajarea monumenteloră istoriceă iă demolareaă ziduriloră medievaleă aleă cetilor.ăAă maiă rmasă spreă sudăoăsingurăcldireădeăparterăiăetaj caăoămrturieăaăistoriei.ă Scuarul din partea de nord a bisericii a fost cercetat de arheologi, careăauă gsită mai multe elemente (portalul gotic) ce au fost puse în valoare. În anii ‘70 s-a mutat monumentulă”Cruceaădeăpiatr”, aflat pânăatunciăpe latura sudic, peălaturaănordicăundeă aărmasăpânăazi.ă Înă perioadaă comunistă s-aă propusă oă fântână decorativă cuă lebede,ă ceă constituiaă capădeăperspectivăaăvederiiădinspreăCluj,ărespectivămarcareaăintrriiăînăcentrulăistoricăală Turzii,ă lecturată peă faadaă lateral, maiestuoas, a Bisericii Romano-Catolice. Pentru degajareaăcirculaţieiărutiere,ălaăsfârşitulăaniloră‘60ăăfântânaăaăfostădemolat,ărefcându-se dupăcâtevaădeceniiă(după2010)ăcuăimagineaădeăastzi. Pe frontul sudic al bisericii a peristat multă vremeă (perioadaă comunist) o ambiguitateă urbanistică major,ă accentuată deă prezenaă staieiă deă autobuză ceă duceaă laă Bileă Srate.ă Aici s-aă creată ună prculeă iă monumentulă eroilor.ă Odată cuă refacereaă centruluiă cuă suprafaaă pietonal,ă sensulă spreă Clujă s-a deviat peă stradaă Gh.ă Lazr,ă respectivă Axenteă Severă iă apoiă Castanilor,ă astfelă că zonaă s-a degajat, oferind frontul cldiriiă vechiă P+1ă aă parohieiă romano-catolice spreă pia. Azi, zona a primit statuia lui AvramăIancuăcuăorientareăspreăsud,ădispusăpeăunăpiedestalăcu trepte, una din cele mai frumoase statui ale marelui erou.

Din zona aferentăpriiădeănordăaăPieeiăRepublicii maiăputemămenionaăevoluiaă aaă ziseiă ”peninsule”ă formată deă Pârâulă Raciloră cuă stradaă Daciaă deă astzi,ă ceă conineă Biserica Unitariană iă gimnaziul unitarian (azi,ă sediulă Serviciuluiă Publică deă Asistenă Social). Acestaă dină urmă aă fostă construită după Dietaă dină 1568ă aă declarriiă ”libertii confesionale”34 pe terenul parohial unitarian, avândă iniială oă cldireă cuă etajă dină lemn, datat 1589. Acest edificiu a fost înlată înă folosulă tineretuluiă studiosă unitarian.ăAă arsă înă 1706, înă urmaă intervenieiă austriecilor, apoi restaurat, dar suferă dină nouă înă urmaă inundaiiloră din 1743.ă Rmaiă fră biseric,ă unitarieniiă auă inută slujbeă înă cldireaă coliiă pânăînă1784.ăÎn 1784, pe locul vechiului gimnaziu s-a construit BisericaăUnitarian,ăiară coalaă s-a mutat spre sud într-oă cldireă deă lemn, extinsă înă secolulă XIXă cuă alteleă peă parteaăestic, cum ar fi casa rectorului, realizatădinăpiatr, ultima extindere fiind între anii 1860-1870. Azi, aceastăcldireăaăfostăînstrinat, fiindăoferităuneiăinterprinderiădeămică industrie.

121

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

OăaltăzonăistoricăimportantăesteăceaăaăactualeiăPieeăagro-alimentareăsituatăpeă frontul esticăalăPieeiăRepubliciiălaănr.ă28-29. Aceastăparcelăreunitădinăcelăpuinădouă mai mici a fost construitălaăcomandaăfamilieiăRaiu,ăcreiaăiăseărecunoateătitlulănobiliară deăctreăPrincipeleăApaffiăI,ăiăcare,ămutându-se în Turda în 1658, cumprăterenulănumită ulterioră”Grdinaă Retilor” iăridică oă coală greco-catolică deăfete.ăAcestă terenă aăfostă druită Parohieiă greco-catolice. Între anii 1892-1920 aici s-a construit Hotelul Elisabeta. După1918ătârgulăorauluiăs-a mutat aici în conformitate cu regulamentele urbane impuse de regimul Habsburgic. Ulterioră coalaă aă fostă demolat,ă iar după 1945,ă religia greco-catolică fiindă nerecunoscut,ă terenulă aă fost naionalizat.ă Fostulă hotelă devineă proprietateădeăstatăcuălocuineăcolectiveădateăînăchirie.ăO mare parte din imobil e transferat în proprietateaăParohieiăortodoxe,ăiarădupă1990ăParohieiăgreco-catoliceăiăseăretrocedează parteaădeţinutădeăstatădinăparterulăfrontuluiăsudicăalăcldiriiăundeăaziăseăaflăfarmacieă și diverse magazine. Astzi, în spatele imobilului funcionează Piaaă agroalimentar, parazitată deă oă sumedenieă deă cldiriă apruteă spontan,ă ceă dau un aspect dezordonat ansamblului.

GraieănoilorăregulamenteăurbaneăimpuseădeăFranzăJozsefăoămareăparteădinăcaseleă parterăceăaveauăportalăbaroc,ăacoperiăînăpatruăapeăcuăcoamaăperpendicularăpe frontul stradalăauăfostădemolate,ăsauăsupraetajate,ăiăacoperiteăînădouăapeăcuăcoamaăparalelăcuă frontul stradal. Un astfel de exemplu este cazul locuintei (casa de la nr. 14) unde s-a nscută scriitorulă maghiară Jósika Miklós (n. 1794), ceă aă aparinută apoi baronului Wesselenyi, casăcareăaăfostărenovatăiăapoiădemolatăiăreconstruit în secolul XX (anii 1920) într-un stil neoromânesc.

Dintreăcaseleărmaseăparterăpânăaziămenionm:ăansamblulă”caselorăbaroce”ădeă la numerele 46, 47, 48, casele ”rurale”ă deă laă nr.ă 3,ă 9,ă 17,ă 18,ă precumă iă ansamblulă Parohiei Romano-Catolice de pe Republicii de la numerele: 1-2ă(parohiaăiăfostaăcoală confesional,ăpreluatădeăstat,ăaziăgrdini). Oă altă zonă istorică ceă aparineă Pieiiă Republiciiă este terenul amplasamentului actualeiă Bisericiă Ortodoxeă ”Catedrala”,ă careă aă fost probabilă loculă fosteiă Mnstiriă aă OrdinuluiăPaulinăi, de asemeni, locul a douămoriăpeăPârâulăRacilor,ăunaădintreăeleăfiindă MoaraăErcseyăcareăaădatădenumireaăiniialăaăpoduluiăactual,ăPodulăErcsey. După rzboi,ă foarteă multeă caseă bombardateă auă trebuită refcuteă sauă reconstruite.ă Astfel, fosta tipografie Füssy, peste care s-aăconstruităactualaă”Casăcuăcprioare”,ăsauă casele dintre Republicii 40-43,ăpeăloculăcroraăs-a ridicat un bloc de locuineăcolective. Tot aiciă putemă pomeniă deă cunoscutulă ”Pasajă Lengyel”, azi obturat, (cldireaă cuă nr. 44) sau supranumit ”TunelulăTurzii”ădeoareceăfceaălegturaăcuăstradaăAxenteăSever.

B. PARCUL MUZEULUI (a se vedea CAIET DOCUMENTAR Evoluia cronologică a Parcului Muzeului din Turda)

Oă zonă extremă deă importantă aă unei zone adiacente Pieiiă Republiciiă esteă modificareaă fcută înainteaă construiriiă fostuluiă palată ală Poteiă iă Finanelor,ă careă aă determinatădemolareaămaiămultorăcldiriăăiăanume:ătoateăcasele de pe frontul nordic al

122 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX strdueiă ceă legaă stradaă B. P. Hadeuă (actual) deă Piaaă Republicii,ă demolareaă construciilor din frontul Pieei Republicii: depozitul cizmarilor-tbcarilorăiăpoartaăbarocă a Casei Fiscului. În locul acestora s-a construit, între anii 1901-1902, Fostul Palat al PoteiăiăFinanelorădinăPiaaăRepubliciiănr. 15.

În felul acesta s-aă nscută scuarulă Parcului Muzeului,ă degajareaă zoneiă permiândă maiă multeă faciliti:ă oă bună vizibilitateă spreă laturaă nordică aă Bisericiiă Reformat Calvine dominatădeăturnulădinăaniiă1906,ăoăvizibilitateăfrontalăaăLiceuluiăactual, Jósika Miklósăiăoă accesibilitateădirectăctreăactualulăMuzeuădeăIstorieăalăMunicipiuluiăTurda,ăfostăCmară deă sareă deă secolă XIV,ă fost Casă Princiară deă secol XVI. (A se vedea CAIETUL DOCUMENTAR: Evoluie cronologică a Parcului Muzeului)

C. PIAAă1ăDECEMBRIEă1918 (A se vedea CAIETUL DOCUMENTAR: Evoluie cronologică a Pieei 1 Decembrie 1918 din Turda)

Piaaă1ăDecembrieă1918ăesteăsituatăînăcontinuareaăPieei Republicii, spre sud iă seă consideră că limitaă nordică esteă dată deă numereleă caselorăsituateă peă malul drept al Pârâului Racilor, începândă cuă ”Casaă Raiu”, situată laă numrulă 1ă iă amplasamentulăă Catedralei Ortodoxe,ă deă laă numrulă 2. Înă parteaă sudic,ă ansamblulă esteă mrginită deă Parcul oraului, ce constituia dintotdeauna singurul parc de agrement situat în proximitatea centrului istoric.

Denumirileăanterioareăaleăacesteiăzoneăauăfost:ăPiaaădeăFân,ăPiaaăKossuth,ăPiaaă ReginaăMaria,ăPiaaăStelueiăiăultimaădenumire,ăPiaaă1ăDecembrieă1989.

Deiăiniialăs-aăpstratăideeaăfrontuluiăunitar,ăaăregimuluiădeăînlimeăiăaădispuneriiă coamelorăcldirilor din frontul stradal,ăcaăoăcontinuareăaăPieei Republicii,ăseăobservăpeă imaginileă dină jurulăaniloră1910ă c, înă zonaănordică aăpieei, multeădină caseămaiăpstrauă regimul de parter, ceea ce crea oădiscrepanăîntreăregimulădeăînlimeăsczutăiăecartulă foarteăampluăalăstrzilor,ădublatădeădeschidereaăcreatăînăavalădeăterenulădinăparteaăestică a podului de peste Pârâulă Racilor.ă Seă pareă caă autoritileă auă hotrâtă creareaă unoră ansambluriă monumentaleă înă zonă iă astfelă s-au creat marileă cldiri administrative de sfâritădeăsecol.

Primulă monumentă importantă (aziă disprut)ă aă fostă Bisericaă Lutheran, aprută înă anul 1714,ăodatăcuăprimireaădeăctreăordinulăpaulinilorăaăterenuluiăbisericiiăiămnstiriiă dinspre parc (probabil a Satului Bisericii),ăundeăerauămaiămulteăcldiriăînăparagin.ăPauliniiă auărefcutăiăreparatăbiserica.ăDupăocuparea, în 1721, a bisericii mari, plebane, deăctreă catolici, prină alungareaă unitarienilor,ă ordinulă pauliniloră aă fostă desfiinat,ă iară bisericaă iă mnstireaă auă ajunsă înă proprietateaă fiscului.ă Laă sfâritul sec. XVIII s-aă înfiinată oă mică comunitateăluteranăceănuăaveaălca,ăastfelăterenul a fostăcumpratădeălaăstatădeăctreă luterani, iar biserica paulinilor aăfostăpreluatădeăacetia, careăauătransformatămnstireaă înăcasăparohial.ă(după Orbán Balázs, op.cit. cap. XLVI)

123

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Întreă aniiă 1884ă iă 1886ă s-au construit, peă frontulă estică ală Pieiiă Kossuth (azi 1 Decembrie 1918), celeădouăcldiriăextremădeăimpozante, a PrefecturiiăJudeeneăTurdaăiă a locuineiăprefectuluiăiăsubprefectului.ăAliniateălaăacelaiăfront,ăacesteaădirecionauăaleeaă ctreă parculă oraului,ă prină intermediulă unoră ziduriă deă sprijină lateraleă între care cobora drumul spre parc.ăBisericaăLuteranăvaăfiădemolatăînăanulă1985.

Fizionomiaă orauluiă seă schimbă întreă 1885ă iă 1918ă prină inseriileă urbaneă de pe frontul vestic, ceăridicănivelulăregimuluiădeăînlimeălaădouăsauătreiănivele, dar frontul de estă dinspreă nordă rmâneă înă continuareă dezarticulată ceeaă ceă permiteă perioadeloră urmtoare amplasareaăunorăconstruciiăpublice.ă

În parcul deăpeămalulăstângăalăArieului,ănumit azi Parcul Tineretului, au aprut, la iniiativaăuneiăasociaiiăaămamelorădinăTurda, înăaădouaăjumtateăaăaăsecoluluiăalăXIX-lea noi amenajri: un restaurant, un patinoarăiăunăcasinoădeăvar,ă peălângăpromenadaăiă fanfaraăobinuit.ăAceste noiăamenajriăsunt contemporaneăcuărestaurantulăBilorăSrateă iăcuăHotelulăElisabeta,ădinăPiaaăRepublicii.

FrontulăvesticăalăPieei 1 Decembrie 1918ăîncepeăcuăCasaăFamilieiăRaiu, la nr 1, o casădeăcol,ăstilăneoromanticădeăsfâritădeăsecolăXIX,ăasemeniăcelorădeăpeăacelai front (cuă excepiaă ”caseiă rurale”, devenită monumentă istorică înă 2014,ă cuă funciuneă deă Secieă EtnograficăaăMuzeuluiădeăIstorie). Casa Raiuăseăremarcăprintr-un bowindou cilindric în consolă iă oă extindereă peă malulă regularizată ală Pârâuluiă Racilor,ă astziă sediul ”Centrului RaiuăpentruăDemocraie”.

Colulă deă sudă ală frontuluiă deă maiă susă s-a demolat în perioada 1945-1990, construindu-seăunăblocăetajatădeălocuineăcolective, ceăformeazăunăfrontăteitălaă45ăgrade.ă

CapulădeăperspectivăalăpieeiădinspreăPiaaăRepubliciiăîlăprezintăimensaăcldireăaă CaseiădeăCultur, începutăînă1985ăiărmasăînăantierăînă1989,ăapoiădegradatăpânăazi.ă Cldireaăarăputeaăfiăreactivat,ărevitalizat, pentru a deveni un centru deăatracie.

Dup 1989 s-auă construită două cldiriă agresive:ă fostaă potă (PTTR), funciuneă mutatăaziăpeăstradaăLibertii,ăprecum iăactualaăcldireăaămall-ului din Turda, mult mai agresivădecâtăprima, nu numai prin volumul ieitădinăscar, darăiăprinăculoare.ăAcesteă două cldiri ar trebui demolate, deoarece disonează puternică cuă restulă cldiriloră iă obtureazăperspectivaădinspreăPiaaăRoman aăturitilorăceătraverseazăoraulăspreăCluj,ă perspectivă ce eraă deschisă spreă Catedralaă ortodox iă spreă centrulă valorosă istorică ală Pieei Republicii.

124 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

CAPITOLUL X

CONCLUZII PRIVIND PATRIMONIUL CLDIRILORă

SITUATE ÎN PERIMETRUL ANSAMBLULUI URBAN DE SEC. XVIII-XIX

Interveniileă surveniteă înă ultimiiă aptezeciă deă aniă seă potă împriă înă două mariă categoriiăiăanumeăcategoriaăetapeiă1945-1990ăiăceaăaăetapeiă1990-2015.

În cadrul primei categorii (1945-1990),ăsubăinfluenaămicriiămoderneăoccidentaleă iăa CarteiădeălaăAtenaăaăaa numituluiă”urbanismăliber”ăs-a aderat la mai multe principii printreăcareăeraăiăcelăalăneglijriiăcontextului.ă

În cazul centrelor istorice s-a intervenit în mod agresiv prin plombarea unor fronturi cuăcldiriămoderne, cu acoperiăterasăsauăchiarăblocuri.ăAiciăamăputeaămeniona blocurile deălocuineăcolectiveă”tip”ăceăauă”împodobit”ăfronturiăîntregiăaleăpieelorămaiăsusăcercetateă cuăoăăarhitecturăanostăiăcompletăamnezicălaăvecinti.ă

Înăceăpriveteăcldirileăistorice,ăaiciătraveaiaădelicat-vertical,ădecoraiileăpreioase aleăetajelorăcare,ădeăceleămaiămulteăoriăacuzauăaceastătraveaie,ăauăfostătotalăneglijateălaă parter, vitrinele fiind dezvoltate mai curând peă lateral,ă deseoriă fră nicioă referină laă ferestreleădeălaăetajăiăsuplimentate cu apariiaăunorăreclameăluminoaseămariăiăcolorate, cu tuburi fluorescente, oferind oăimagineătotalădiferitădeăceaădeălaăetaj.ăS-a creat astfel un clivajămaximăîntreăparterăiăetajulăsauăetajeleăsuperioare,ăaccentuatăiădeă degradarea tot mai vizibil a etajelor.

Politica era aceea deăneglijareăaămonumenteloră(DireciaăMonumentelorăIstoriceăaă MinisteruluiăCulturiiădesfiinându-se în 1978, pânăînă1990) i,ăîntrucât toate monumentele centrului istoric erau în proprietatea statului, proprietarii noi, de cele mai multe ori familii nevoiae, nu au fost interesaiăsăleăîntrein.ăEconomiaăriiăeraăintităspreămarileăgesturiă urbaneă aleă luiă Ceauescuă (celeă 7ă mariă cldiri, incluzând Casa Poporului, Bulevardul Victoriei Socialismului etc.)

Din fericire, o mare parte din centrele istorice din Transilvania, întreăcareăiăTurda,ă auăfostăpstrate, spreădeosebireădeăalteă29ădeăoraeădinăzonaăextracarpaticăaăRomânieiă (dupăDinuăC. Giurscu,ăDistrugerea trecutului Rămâniei, 1994).

Ceaădeăaădouaăcategorieădeăinterveniiăesteălegatădeăperioadaă1990-2015.

Odată cuă recâtigareaă libertiiă iăapropieriiădeă Europaă occidentală auă ptrunsă iă noileăevaluriăaleăatitudiniiăfaădeăpatrimoniu,ărestaurarea,ărevitalizareaăi reconsiderarea

125

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX patrimoniului ca fiind inte absolut obligatorii impuse deănenumrateleăCarte,ăConferineăiă Declaraiiăpeăaceastătem,ăaraănoastrăaderândălaătoateăacestea.

Reînfiinareaă Departamentuluiă Monumenteloră Istoriceă iă aă filialeloră regionale,ă apariiaă unoră legiă restrictiveă privindă interveniileă asupraă monumentelor i reapariia specialitilorăiăexperilor au condus la îmbuntireaăsituaieiămonumentelor din centrele istorice.

Aderarea, în 2007, la Uniunea Europeană aă dus, printre altele, la infuzia de resurse financiare pentru investirea în restaurarea monumentelor,ăiarăatitudineaăiăpoliticaă administraiiloră localeă s-a schimbat, realizândă că unaă dină resurseleă palpabileă deă dezvoltareăaăoraelorăesteăreabilitareaăiărevitalizareaăcentrelorăistorice,ăpreioaseămrturiiă aleăculturiiăiăcontinuitiiăcomunitilor multimilenare europene.

Etapa aceasta a fost caracterizat deăschimbareaăproprietii, deălaăceaăunic, a statului, laăceaăaănenumrailorăproprietari,ăiar retrocedrile,ădeiăauăavansatăfoarteăpuină (dină cauzaă multeloră proceseă ceă seă deruează până azi) au dus la efecte contradictorii asupraăcldirilorăistorice.ă

Efecteleă celeă maiă nociveă suntă legateă deă construireaă unoră cldiriă private, dar destinateă unoră funciuniă publiceă (mall-uri, hoteluri, restaurante, birouri etc.), care nu au inutăcontădeăvecinti, fiindăproiectateădeănespecialiti. Esteăcazulăinterveniilorăamintite, situateăpeăfrontulănordăesticăalăPieeiă1ăDecembrieă1989,ăcareăprinăscar,ăform, culoareăiă poziieă disonează puternică cuă atmosferaă generală aă Pieeiă iă ară trebuiă demolate. De asemenea, amă puteaă amintiă interveniaă recentă aă construirii, pe pietonalul agreabil al Pieei Republicii, aă unoră construciiă deă lemnă cvasiruraleă (teraseă cuă funciuneaă deă alimentaieă public), ce par a fi provizorii dar, chiară iă aa, suntă extremă deă agresiveă i nepotriviteă cuă imagineaă elegantă aă orauluiă ceă evocă oă epocă rafinat, reprezentativă pentruăunăcentruădeăoraăeuropean, comparabil cu cele occidentale.

Efecteleăbeneficeăaleăschimbriiăproprietiiăseăvdăprinăaspectulămultămaiăîngrijităală caselor istorice (în special cele care au fost restituite proprietarilor de drept), reparateăiă chiar restaurate parial.

iăproprietileădeăstatăauăfost reconsiderate, autoritileălocaleăiănaionaleăfiind tot maiă contienteă deă valoareaă inestimabilă aă palateloră administrativeă peă care le dein/ administraz. Reabilitareaăiărevitalizareaălor ar aduce un plus nuănumaiăinstituieiăîn sine, dară maiă alesă identitiiă culturaleă locale, putând intra, astfel, în competiiaă turismuluiă cultural, caăpotenialădeădezvoltareăaălocalitiiăiăregiuniiăîn care seăafl.

Oă concluzieă generală ară fiă aceeaă c,ă înă principiu,ă caseleă istorice,ă atâtă celeă recurenteă (caseă cuă comeră laă parteră iă locuireă laă etaj), câtă iă celeă monumentale (foste palate administrative)ăsuntăînăstareăbun,ăinterveniileănegativeăsuntăminore, astfelăc pot

126 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX fi restaurate iărevitalizate printr-oăjustăsupraveghereădeăspecialitateăiăprezintăoărealăă resursăcultural-identitar,ăcareăpoateăsusineăcuăsuccesăunaădinădireciileăpotenialuluiăde dezvoltare a Municipiului Turda.

127

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

NOTE

1 BÂRZU, Ligia, Continuitatea creaiei materiale i spirituale a poporului român pe teritoriul fostei Dacii, Ed.ăAcademieiăRep.ăSoc.ăRomânia,ăBucureti,ă1979

2 MURANU,ăTheodor,ăCălăuza Turzii, EdituraăiătiparulăTipografieiăluiăIosifăFüssy, Turda, 1923, p. 24

3 BRANGA, Nicolae, Urbanismul Daciei Romane, Ed.ăFacla,ăTimioara,ă1980

4 MURANU,ăTheodor,ăop.ăcit.ăp.ă25

5 idem, p. 26

6 ibidem

7 FODOREANU, Florin, Evoluia cercetării privind drumurile din Dacia Romană, RevistaăBistriei,ăXVII,ă2003,ăp.55

8 MURANU,ăTheodor,ăop.ăcit.ăp.ă26

9 idem, p. 27

10 MATEI,ă tefan,ă etă all,ă (sinteză dup)ă Studii de fundamentare ale PUG i PATA Turda privind istoricul localităii sub aspect istorico-cultural, etnografic, urbanistic, arhitectural, Contractănră1/1994,ăresp.ăTemăA.ăMatei,ăPrimriaăMunicipiuluiăTurda

11 Documente, Transilvania, veac XI-XIII, vol I, p. 1

12 IAMBOR, Petru, În legătură cu localizarea Cetăii Sânmiclău (Turda), Acta Musei Napocensis, vol. XIV, 1972, p. 310

13 Documente, Transilvania, veac XIII, vol II, p. 435

14 POP,ăVirgil,ă (sinteză dup),ă Studiu Istoric centru Turda, Contr. Nr 1/2006, benef. SC Dacia SA Alba-Iulia

15 ORBÁN, Balázs, (sintezădup),ăTurda i împrejurimile sale, Budapesta, 1889

16 idem

17 MUREAN,ăCamil, Monumente istorice din Turda,ăEd.ăMeridiane,ăBucureti,ă1968

18 ORBÁN, Balázs, Turda i împrejurimile sale, Budapesta, 1889,ăp.ă343ăiă349

19 MUREAN,ăCamil, Monumente... op. cit.

20 ORBÁN, Balázs, Turda i...op. cit.

128 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

21 Idem

22 GERGELY, Eugen, Istoric i contemporaneitate, Turda, 2005, p. 92

23 POP, Virgil, op.cit.

24 MUREAN,ăCamil, Monumente...op. cit. p.13,ăVTIANU,ăV,ă1959,ăp.ă247

25 VTIANU,ă Virgil,ă Istoria artei feudale în ările Române, Ed. Academiei RepubliciiăPopulareăRomâne,ăBucureti,ă1959, p. 522-523

26 www.biserici.org/biserici din turda

27 ORBÁN, Balázs, op.cit.

28 www.biserici.org/biserici din turda

29 GERGELY, Eugen, Istoric i..., op.cit.

30 www.biserici.org/biserici din turda/biserica sovagailor

31 GERGELY, Eugen, Istoric i..., op.cit.

32 www.biserici.org/biserici din turda/biserica ratestilor

33 NIEDERMAIER, Paul, Turda. Dezvoltarea urbanistica a unui centru minier pina in secolul al XVI-lea, in ACTA MUSEI NAPOCENSIS, vol XIV, 1977, p. 314-336

34 ORBÁN, Balázs, op. Cit.

129

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

BIBLIOGRAFIE

Lucrriăpublicate - cri,ămonografii,ăbrouri

ORBÁN, Balázs, Turda i împrejurimile sale, Budapesta, 1889

BRBULESCU,ăMihaiă- coordonator, Atlas – Dicionar al Daciei Romane, Ed. Tribuna, Cluj - Napoca, 2005

BRBULESCU, Mihai, Castrul legionar de la Potaissa,ăZalu,ă1997

BRBULESCU, Mihai, Evoluia cercetărilor privind Potaissa Romană,ăZalu,ă1997

BRBULESCU, Mihai, Interferene spirituale în Dacia Romană, Ed. Dacia, Cluj - Napoca, 1984

BRBULESCU,ăMihai,ăPOTAISSA – Studiu Monografic, Muzeul de Istorie - Turda, 1994

BRBULESCU,ăMihai,ăPOTAISSA. Studii i comunicări, Turda, 1978

BÂRZU, Ligia, Continuitatea creaiei materiale i spirituale a poporului român pe teritoriul fostei Dacii,ăEd.ăAcad.ăRep.ăSoc.ăRomânia,ăBucureti,ă1979

BERGIER, Nicolas, Histoire des grands chemins de l’Empire romain, C. Morel – Imprimeur du Roy, 1622, Paris

BRANGA, Nicolae, Urbanismul Daciei Romane, Ed. Facla, Timisoara, 1980

GEHL, Jan, Orae pentru oameni,ăEd.ăIglooMedia,ăBucureti,ă2012

GERGELY, Eugen, Comuna Mihai – Viteazu. Istorie i civilizatie,ă Ed.ă Casaă Criiă deă Stiin,ăClujă– Napoca, 2007

GERGELY, Eugen, Judeul Cluj – Turda între anii 1940 - 1944, Turda, 2010

GERGELY, Eugen, Pagini de istorie. Turda între anii 1945 - 1950,ăEd.ăCasaăCriiădeă Stiin,ăClujă- Napoca, 2012

GERGELY, Eugen, Potaissa – Turda, istorie, Turda, 2001

GERGELY, Eugen, Turda – istorie i contemporaneitate, Turda, 2005

GERGELY, Eugen, Turda la Marea Unire: 1 decembrie 1918 – 1 decembrie 2008, Turda, 2008

130 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

HALGA,ă Nicolina; Viinescu,ă Valentin,ă Turda – oraul renăscut: o monografie a municipiului., Ed. Risoprint, Cluj – Napoca, 2011

LAURENCE, Ray, The Roads of Roman Italy: Mobility and Cultural Change, Routledge, 1999, Londra

LESCARPIER, Pierre, Jurnal – urme antice de la Turda

MACREA, Mihail, Viaa în Dacia Romană,ăEdituraăStiinific,ăBucureti,ă1969

METE,ăS.,ăContribuii la studiul populaiei din Transilvania I. Populaia din judeele Cojocna, Dăbâca i Turda în secolul al XVIII – lea,ăBucureti,ă1941

MUREAN,ăCamil, Monumente istorice din Turda,ăEd.ăMeridiane,ăBucureti,ă1968

MUREAN,ă Ion,ă Judeul Turda – Arie. Cunotine folositoare., Ed. Cartea Româneasc,ăBucureti,ă1925

NEMEă M.,ă BUJOR,ă E.,ă MERA,ă L.,ă LECHINANă V.,ă DEAC,ă V.,ă SUCIU,ă A.,ă Câmpia Turzii. Istorie, Cultură, Civilizaie, Ed.ăCasaăCriiădeăStiin,ăClujă– Napoca, 1998

PASCU, St., Meteugurile din Transilvania până în secolul al XVI – lea, Ed. Academiei,ăBucureti, 1954

POP, Gr., Bodocan, V., Oraele Transilvaniei în ultimul secol i jumătate (1850 - 1999), Studia UBB, Geographia, 2, Cluj – Napoca

POP, Gr., Probleme ale industriei din bazinul inferior al Arieului, Studia UBB, Geographia, nr. 2, XLVII, Cluj – Napoca, 2002

POPESCU, C. R., Disparităi regionale în dezvoltarea economico – socială a României,ăEd.ăMeteorăPress,ăBucureti,ă2003

POPESCU – Argeel,ăI.,ăValea Arieului, Ed. Sport – Turism,ăBucureti,ă1984

SUCIU, C., Dicionar istoric al localităilor din Transilvania, vol. I, II, Ed. Academiei Republicii Socialiste Române, 1967 – 1968

SUCIU, Petre, Judeul Turda - Schiă monografică,ăEd.ăDesprmîntuluiă”Astra”ăiăaă Camerei Agricole din Turda, Turda, 1929

SURD, Vasile, Municipiul Turda – Studii de geografie aplicată, UBB, Cluj – Napoca, 1996

SURD Vasile, Zotic, V., The demographic Risc in the Arie Superior Basin, Editura Studia, Cluj – Napoca, pg. 407 – 446, 2003

131

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

SURD, Vasile, Geografia aezărilor,ă Universitateaă ”Babeă - Bolyai”,ă Clujă – Napoca, Facultatea de Geografie

TEFNIE, Tudor; VIINESCU, Valentin, Ghid turistic - Turda,ă Ed.ă Casaă Criiă deă tiin,ăCluj-Napoca, 2011

TEFNIE, Tudor; VIINESCU, Valentin, Târgurile din Turda,ă Ed.ă Casaă Criiă deă tiin,ăClujă– Napoca, 2007

VARGA, A. E., Transylvania‘s ethnic and sectarian statistics, 1850 – 1992

VTIANU,ă Virgil,ă Istoria artei feudale în ările Române, Ed. Academiei Republicii PopulareăRomâne,ăBucureti,ă1959

VON HAGEN, Victor Wolfgang, The Roads That Led to Rome, Weidenfeld & N, 1967

VIINESCU, Valentin, Dicionar de personalităi turdene,ă Ed.ă Casaă Criiă deă tiin,ă Cluj-Napoca, 2006

VIINESCU, Valentin, Leagăn de civilizaie românească,ă Ed.ă Casaă Criiă deă tiin,ă Cluj-Napoca, 2006

VIINESCU, Valentin, Pagini de istorie i cultură turdeană, Ed. Promedia Plus, Cluj- Napoca, 1999

VIINESCU, Valentin, Sânduleti: studiu monografic, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2003

VIINESCU, Valentin, Spiritualitate turdeană,ăEd.ăCasaăCriiădeătiin,ăCluj-Napoca, 2004

VIINESCU, Valentin, Turda: Statornicie i continuitate: 1601 - 2001,ăEd.ăCasaăCriiă deăStiin,ăCluj-Napoca, 2001

VLASSA, Nicolae, Neoliticul Transilvaniei: studii, articole, note., Comitetul pentru Culturăiăeducaieăsocialist,ăIndianaăUniversity,ă1976

132 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fonduri arhivistice

ARHIVELE NAIONALEă– DireciaăjudeeanăCluj

DOCUMENTE. C. Transilvania, veacurile XI-XIII, vol. II

Periodice,ăpres,ăarticoleăonă– line

ANUARULă DEă ISTORIEă ORAL,ă nr.3,ă Aspecte privind viaa socială din Turda interbelică, Cluj-Napoca, 2002

FODOREAN, Florin, Evoluia cercetărilor privind drumurile din Dacia Romană, Revista Bistriei,ăXVII,ă2003

IAMBOR, Petru, În legătură cu localizarea Cetăii Sânmiclău (Turda), Acta Musei Napocensis, vol. XIV, 1972

PrimriaăTurda, Turda, 20 de secole de istorie

TODA, Oana, Reutilizarea medievală a drumurilor romane în Transilvania i Banat, BuletinulăCercurilorătiinificeăStudeneti,ăArheologieă– Istorie – Muzeologie 13, 2007, p. 79 - 87

URBANISMULă Serieă Nou,ă Bucureti,ă Revistă editată deă Registrulă Urbanitiloră dină România

Studii urbanistice, istorice

LANDES – GYEMANT, Amalia; MATEI, Adriana; POP, Virgil; Analiză urbanistică a ansamblului central istoric i a Văii Racilor din Turda Enciclopedia arheologiei i istoriei vechi a României,ă Ed.ă Enciclopedic,ă Bucureti,ă 1996 Ministerulă Culturiiă iă Patrimoniuluiă Naional,ă Institutulă Naională ală Patrimoniuluiă - Lista monumentelor istorice din judeul Cluj, 2010 Repertoriul arheologic al Judetului Cluj, Cluj, 1992 Birouă deă arhitectură NUOVAă CITTA,ă Studiu de reabilitare - centru istoric Turda, Volumul I -Situaiaăexistent, noiembrie 1996

133

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Contracte

1. Studii de fundamentare PUG i PATA Turda privind istoricul localităii sub aspect istorico- cultural, etnografic, etnografic, urbanistic, arhitectural, Contract nr 1/1994, p..I-a,ăresponsabilătem,ăA.Matei,ăbeneficiarăPrimriaăMunicipiuluiăTurda.

2. Idem p. a II-a, nr 2/1995

3. Studiu de reabilitare centru istoric Turda,ăSCăBirouădeăarhitecturăS.C.ă”NUOVAă CITTA”,ăcontractă050/1996,ăbeneficiar,ăConsiliulăLocalăalăMunicipiului Turda

4.Studiu istoric centru Turda, Contract FAU-UTCNănr.ă1/2006,ăPopăVirgil,ă.a.ăben.ă SC Dacia SA Alba-Iulia.

Strategii de dezvoltare

Analiza mediului socio – economic în regiunea NV, SC. FAST TRAINING – CONSULTING SRL,ă Proiectă cofinanată dină Fondulă Socială Europeană prină Programulă Operaională Sectorială Dezvoltarea resurselor Umane 2007 - 2013 Cadrul regional strategic de dezvoltare 2007 – 2013 al Regiunii de Dezvoltare Nord – Vest Transilvania de Nord, iulie 2006 Charte de Leipzig sur la ville européenne durable, Leipzig, 24 mai 2007

CON – TURDA. Concept de dezvoltare la nivel regional 2011 – 2016 CON – TURDA. Concept de dezvoltare la nivel regional 2014 – 2020 Dezvoltare urbană durabilă integrată. Politica de coeziune 2014 - 2020 , Comisia European Les villes de demain. Défis, visions et perspectives., Union européenne, Politique régionale, octombrie 2011 P.A.T.J. – StrategiaăJudeuluiăClujă– pr. IRCETT Planul de dezvoltare regională a Regiunii Nord – Vest 2014 – 2020, Transilvania de Nord – 2020,ăMinisterulădezvoltriiăregionaleăiăadministraieiăpublice,ă2013,ăp.ă113 Programul Operaional Regional 2007 – 2013,ă Ministerulă Dezvoltrii,ă Lucrriloră Publiceă iă Locuinelor,ăBucureti,ăIunieă2007 Toledo Informal Ministerial Meeting On Urban Development Declaration, Presidencia Espanola, Toledo, 22 iunie 2010

Hri

Ridicarea topografică Iozefină,ădenumităiă”Primaăridicareătopografic”

Website – uri

Institutulădeăcercetareăaăcalitiiăvieii,ăhttp:// www.iccv.ro

European Observation for Territorial Development and Cohesion, http://www.espon.eu

134 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

LISTA ILUSTRAIILOR :

Fig. 1 AezareaăPotaisseiăpreromane (sursa: Brbulescu,ăM., POTAISSA – Studiu Monografic, Muzeul de Istorie - Turda, 1994 Fig. 2 Potaissa in prima jum. a sec. II î.Hr. (sursa, idem, fig.1) Fig. 3ă Potaissaă înă sec.ă IIIă d.Hră (după Brbulescu, Mihai, Castrul legionar de la Potaissa, Zalu,ă1997) Fig.ă 4ă Poziiaă castruluiă faă deă oraulă antic (Brbulescu, Mihai, Evoluia cercetărilor privind Potaissa Romană,ăZalu,ă1997) Fig. 5 Aezareaăromanădeălângăcastru (sursa idem fig 4) Fig.ă6ăTurdaăpoziiaăcastruluiăromanăfaădeăoraulămodern (sursaăBrbulescu,ăM., Atlas – Dicionar al Daciei Romane, Ed. Tribuna, Cluj - Napoca, 2005 Fig. 7 Drumurile în Dacia. (sursa, Fodoreanu, F., Evoluia cercetărilor privind drumurile din Dacia Romană, Revista Bistriei,ăXVII,ă2003 Fig. 8 Formaţiuniă prestateleă întreă secoleleă ală IX-lea - al XIII-leaă (Turdaă aă aparinutăăăăăăăă voievodatului lui Gelu). (sursa, Expoziieă Muzeulă Naională deă Istorieă ală Transilvaiei). Fig. 9 PrincipaleleăaşezriăămedievaleădeăpeăvatraăoraşuluiăTurda.(sursa,ăIambor,ăP,ăopă„ cit., 1977) Fig.10 Situaţiaăaproximativăînăjurulăanuluiă1200. (sursa: Matei St, Matei.A, Contract nr. 1. Studii de fundamentare PUG i PATA Turda privind istoricul localităii sub aspect istorico- cultural, etnografic, etnografic, urbanistic, arhitectural, Contract nr 1/1994, p..I-a,ă responsabilă tem,ă A.Matei,ă beneficiară Primriaă Municipiului Turda) – preluat din NIEDERMAIER, Paul, Turda. Dezvoltarea urbanistică a unui centru minier până în sec. al XVI-lea în ACTA MUSEI NAPOCENSIS, vol XIV, 1977, p. 314-336. Fig.ă11:ăSituaţiaăaproximativăînăjurulăanuluiă1240. (sursa, idem fig. 10) Fig. 12 :ăSituaţiaăaproximativăînăjurulăanuluiă1300. (sursa idem fig. 10) Fig.ă13:ăSituaţiaăaproximativăînăjurulăanuluiă1350. (sursa idem fig. 10) Fig.ă14:ăSituaţiaăaproximativăînăjurulăanuluiă1450. (sursa idem fig. 10) Fig. 15: Turda între anii 1769-1773ă(hartaăJosefin). Fig.ă16:ăSchiţăaxonometricăaăTurziiăaniloră1880,ăpublicatădupă1945 Fig. 17: ReţeauaăstradalăaăoraşuluiăTurdaă– 1909 (sursa, idem fig 10,11,12,13,14) Fig. 18: DrăIoanăRaiu,ă1898 Fig.ă19:ăPlanulăparcelriiăreconstituitădupăplanurileăcentralizatoareădeăC.ăF. (cca. 1910, dupădemolri) (sursa idem fig 10) Fig.ă20:ăCaseleă”baroce”,ăPiaaăRepubliciiănră46,ă47,ă48 ( arhiva personal), Fig. 21: Azi Spitalul municipalăTurda,ăSeciaăchirurgie (arhivăpersonal)

135

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 22: Stema TurziiăadoptatădupăMareaăUnireădină1918 (PrimriaăMun.ăTurda) Fig.ă23:ăFormaădeăfusăaăpieeiăRepubliciiă(BingăMaps,ă2015) Fig. 24: Localizarea Muzeului de Istorie (Bing Maps, 2015) Fig. 25:ăImagineăcuăpoartaăorauluiă(sursa,ăPop,ăV.,ădupăOrban,B., 1889, Budapesta Fig.ă26:ăImagineăaăcldiriiădinăanulă1889 (idem sursa fig 25) Fig. 27: Imagine din anul 1950 (sursa Muzeul de IstorieăTurda,ăarhiv) Fig. 28: Detaliu balcon renascentist (sursa Muzeul de IstorieăTurda,ăarhiv) Fig. 29: Vedere dinspre nord a Muzeului de istorie astzi, extindere arh. Gh. Polizu, arhiv personal Fig. 30: Vedere din interior din anul 1971 (sursaăMuz.ădeăistorieăTurda,ăarhiv) Fig. 31: Localizare liceu (Bing Maps, 2015) Fig. 32: LiceulăJosikaăMiklos,ăvedereăfrontalădinăscuarulăMuzeuluiădeăIstorie.ăÎnăstângaăseă observăfaadaănordicăaăBisericiiăreformat-calvine din Turda Veche. (arh. pers) Fig. 33: Localizarea fostului Palat alăPoteiăi Finanelor (Bing Maps, 2015) Fig. 34: Piaaălaă1900.ăCldirileăcuănr.ă15ăauăfostădemolate, iar în locul acestora s-a construit Palatul Poteiăi Finanelor,ăînăstilăSeccesion (surs,ăcoleciaăRaduă Cerghizan) Fig. 35: FostulăpalatăalăFinanelorăăînainteădeă1918 (surs,ăcoleciaăRaduăCerghizan) Fig. 36: FostulăPalatăalăFinanelorăastzi (surs,ăarhivăpersonal) Fig. 37: LocalizareaăTeatruluiă”AureliuăManea” (Bing Maps, 2015) Fig. 38: Teatrulă(PiaţaăRepubliciiănr. 52), în anul 1911. (surs,ăcoleciaăRaduăCerghizan) Fig. 39: Teatrulă(PiaţaăRepubliciiănr. 52), înaintea anului 1918. (surs,ăidemăCerghizan) Fig. 40: Teatrulă(PiaţaăRepubliciiănr. 52), în anul 1942. (surs,ăidemăCerghizan) Fig. 41: Teatrulă(PiaţaăRepubliciiănr. 52)ăşiăFântânaăLebedelor,ăînăanulă1951. (idem) Fig. 42: Teatrulă(PiaţaăRepubliciiănr.ă52),ăînăanulă1971. (surs,ăcoleciaăRaduăCerghizan) Fig. 43: Interiorul Teatrului, înaintea anului 1918. (surs,ăcoleciaăRaduăCerghizan) Fig. 44: LocaiaăfosteiăJudectorii (Bing Maps, 2015) Fig. 45: CldireaăfosteiăJudectorii,ăînăformăoriginal (surs,ăcoleciaăRaduăCerghizan) Fig. 46: CldireaăfosteiăJudectoriiăînainteădeă1918,ădupăextindereăpstratăiăaziăcaăăăăăă imagineăemblematicăaăcentruluiăoraului. (surs,ăcoleciaăRaduăCerghizan) Fig. 47: LocalizareaăPieiiă1ăDecembrie 1918 (fostăPiaaădeăFân,ăfostăKossuth,ăfostă PiaaăReginaăMaria,ăfostăPiaaăSteluei) (Bing Maps, 2015) Fig. 48: LocalizareaăCldiriiăBnciiăBCRă(fostăcasăaăPrefectului) (Bing Maps, 2015) Fig. 49: Imagine din 1908 a cldiriiăactualeiăBCR (surs,ăcoleciaăRaduăCerghizan) Fig. 50: Imagineădină1917ăaăcldiriiăactualeiăBCRă (surs,ăcoleciaăRaduăCerghizan) Fig. 51: Imagineădină1918ăaăcldiriiăactualeiăBCRă (surs,ăcoleciaăRaduăCerghizan) Fig. 52: LocalizareaăPrimrieiădin Turda (Bing Maps, 2015) Fig. 53: Desenădinăanulă1889ăcuăcldireaăPrefecturiiăjudeţuluiăTurdaă(înăprezentăPrimriaă municipiului). (surs,ăcoleciaăRaduăCerghizan) Fig. 54: FostăPrefecturăaăjudeţuluiăTurda, în 1901 şiăfostaăBisericăLuteran. (idem) Fig. 55: FostăPrefecturăaăjudeţuluiăTurdaăînă1905ăşiăfostaăBisericăLuteran. (idem) Fig. 56: Fotografieădinainteaăanuluiă1918ăcuăcldireaăPrefecturiiăjudeţuluiăTurda Fig. 57: Primriaăactuală(fostăPrefecturăaăjudeţuluiăTurda)ăşiăfostaăBisericăLuteran.ă Pozăfcutăînădecembrieă1918ă(fotoăS.Tömlö)ăînăajunulăintrriiătrupelorăromâneăînă oraş.

136 STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 58: Fotografieădinăanulă1935ăcuăcldireaăPrefecturiiăjudeţuluiăTurdaă(înăprezentă Primriaămunicipiului).ăStatuiaăDr.I.Raţiuăfuseseăfinisatăînăanulă1929. Fig. 59: AleeaăcareăduceaădinăPiaţaă1ăDecembrieă1918ăînăparc.ăInăstânga:ăBisericaă Luteran,ăînădreapta:ăfostaăPrefectură(aziăPrimria).ăFotoăS.Tömlöă(1918) Fig. 60: Localizarea Bisericii Reformat-CalvinădinăTurdaăVeche (Bing Maps, 2015) Fig. 61: FortificaiaăMedievalădinăTurdaăVecheăcuăBisericaăreformatăcalvinăiăPalatulă Princiară(aziăMuzeulădeăIstorie)ă(sursăOrbán Balázs, op.cit.) Fig. 62: Portalul gotic (sursăOrbán Balázs, op.cit.) Fig. 63: Turnul din 1906 (sursăOrbán Balázs, op.cit.) Fig. 64: Vedere din anii 1862-1906 (sursăOrbán Balázs, op.cit.) Fig. 65: Vedereăctreăcor (surs,ăarhivăpersonal) Fig. 66: Detaliuăconsolăneobaroc (surs,ăarhivăpersonal) Fig. 67: Detaliu amvon (surs,ăarhivăpersonal) Fig. 68: Localizarea Bisericii Romano-Catolice Turda Veche (Bing Maps, 2015) Fig. 69: Faadaăvestic (surs,ăVtianu,ăV,ă1959) Fig. 70: Biserica Romano-Catolic, faadaănordic (surs,ăVtianu,ăV,ă1959) Fig. 71: Portalul gotic de nord (surs,ăarhivăpersonal) Fig. 72: Piatrăfunerar.ăInterioră(surs,ăarhivăpersonal) Fig. 73: Portalul sudic (surs,ăarhivăpersonal) Fig. 74: Interior. Vedere spre altar. Stil baroc opulent (surs,ăarhivăpersonal) Fig. 75: Localizarea Bisericii unitariene din Turda (Bing Maps, 2015) Fig. 76: Bisericaăunitarian.ăInterior (sursăwww.biserici.org) Fig. 77: Vedere dinspre nord-est (sursăwww.biserici.org) Fig. 78: Localizarea Catedralei ortodoxe din Turda (Bing Maps, 2015) Fig. 79: Catedrala Ortodoxădin Turda (foto Octavian Bie) Fig. 80: Bolileăturleiăcentraleă(arhivăpersonal) Fig. 81: VedereădinăClopotniăă(arhivăpersonal) Fig. 82: Uiăpictateă(Molda) (arhivăpersonal) Fig. 83: Localizarea Bisericii Reformat-CalvineădinăTurdaăNou (Bing Maps, 2015) Fig. 84: Biserica Reformat CalvinădinăTurdaăNouăiăfortificaiaădeăsecolăXV-XIX (Orbán Balázs) Fig. 85: Boltaăstelatădeăgoticătârziu (sursă(sursaăMureanăC,ăMonumenteăist., 1968) Fig. 86: Interiorulăcuăorgaăiăamvonul (sursaăMureanăC,ăMonumenteăist., 1968) Fig. 87: Localizarea BisericiiăDintreăRomâniădinăTurdaăNou (Bing Maps, 2015) Fig. 88: Biserica dintre Români, vedere din vest ( sursa www.biserici.org) Fig. 89: Biserica dintre Români. Vedere din est. ( sursa www.biserici.org) Fig. 90: LocalizareăaăBisericiiăovagilor (Bing Maps, 2015) Fig. 91: Bisericaă”ovagilor”ă după1948ă( sursa www.biserici.org) Fig. 92: Bisericaă”ovagilor”ăvedereălateralănord ( sursa www.biserici.org) Fig. 93: Interior, vedere spre abisda altarului ( sursa www.biserici.org) Fig. 94: LocalizareăBisericaăFranciscanăTurda (Bing Maps, 2015) Fig. 95: Perspectivădinspreănordăvest (sursa www.biserici.org) Fig. 96: Vedere din interior spre altar ( sursa www.biserici.org) Fig. 97: LocalizareaăBisericiiă”Retilor”ădinăTurda (Bing Maps, 2015) Fig. 98: Perspectivădinspreănordăvest ( sursa www.biserici.org) Fig. 99: BisericaăRetilor.ăVedereăaerian ( sursa www.biserici.org)

137

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL ANSAMBLUL URBAN SEC. XVIII - XIX

Fig. 100: Vedere din interior (sursa www.biserici.org) Fig. 101: Statuia Dr. Ioan Raiu (sursa www.turisminturda.ro) Fig. 102: Crucea mare de piatr (sursa www.turisminturda.ro) Fig. 103: Monumentul Eroilor (Aviatorilor) (sursa www.turisminturda.ro) Fig. 104: Miliarul de la Aiton (sursa www.turisminturda.ro) Fig. 105: Troia greco-catolic din Turda (sursa www.turisminturda.ro) Fig. 106: Monumentul Martirilor de la Hrcana (sursa www.turisminturda.ro) Fig. 107: Statuia lui Avram Iancu (sursa www.turisminturda.ro) Fig. 108: Monumentul Eroilor Revoluiei din 1989 (sursa www.turisminturda.ro) Fig. 109: Bustul lui Eminescu 2007 (sursa www.turisminturda.ro) Fig. 110: Placa memoriala a sculptorului Etienne Hajdu 2007 (sursawww.turisminturda.ro)

138