AM Nr. 8-2017 Interior:Layout 1.Qxd

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

AM Nr. 8-2017 Interior:Layout 1.Qxd Serie nouã ACTUALITATEA AUGUST8 2017 (CLXLIII) 48 pagini MUZICAL~ ISSN MUZICAL~ 1220-742X REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA D i n s u m a r: Adio, Viorel Cosma! Remember Ştefan Niculescu Maniac după Sonomania Festivalui internaţional “George Grigoriu” Vrancea eroică În imagine: compozitoarea şi interpreta Sanremo - istoria unui festival (II) Paula Seling Editorial Erudiţie şi umanism În ultima zi a lui Cuptor, Ştefan Niculescu ar fi împlinit nouăzeci de ani. Când l-am cunoscut, în urmă cu © Liviu Haidu patru decenii, propunea un model solitar (pentru acele timpuri) de locuire a cetăţii, axat pe forţa de agregare a cunoaşterii istorice, logica entuziasmului cultural şi fidelitatea creatoare faţă de tradiţiile religioase sau laice ale modernităţii. Tinerilor, furioşi ori blazaţi, cu toţii nemulţumiţi de reţetarul oficial al ratării naţional- comuniste, Ştefan Niculescu le oferea, rezistând cultural, alături de criteriile justei notorietăţi, arma de împotrivire faţă de provincialism şi întristare. O armă ce nu necesita permis de posesie, ci doar dorinţa şi putinţa de a o curăţa şi încărca aşa cum se cuvine. În acea perioadă de răstrişte intelectuală, când sărăcia şanselor în procesul de omologare cultural europeană îţi sărea în ochi, Ştefan Niculescu a intervenit salutar, iniţiind o conversaţie internaţională, cel puţin în domeniul artei sonore, proiectele lui componistice şi muzicologice rămânând, iată, după aproape un deceniu de la dispariţia lui fizică, teme de colocvii, referate, ne bucurăm de reuşita aproapelui, cum să aplaudăm doctorate şi polemici intense. În plus, ne invită, nu de victoriile timpurii sau împlinirile autumnale ale altora, puţine ori ceremonios, la aprofundări, nuanţe şi sugerându-ne totuşi că adevăraţii campioni sunt puţini la continuităţi, în răspăr cu orice fel de festivisme. Fără număr şi nu mereu la vedere, că e recomandabil să fim îndoială, a fost un învederat erudit şi umanist. Partea de uneori circumspecţi cu judecăţile categorice sau umanitate controlată se dezvăluie odată cu ţesătura caracterizările vitriolante, în sfârşit, că ubicuitatea eşecului mărinimos cuprinzătoare a structurilor sonore de tip rămâne o sursă de îndoială faţă de orice proiect utopic, cu vitraliu, ce reflectă verva credinţei în mântuire, inflexiunile iz progresist. Trecerea, cernerea şi risipa timpului ne docte, elanurile prospective, distanţările şi apropierile impune să-i dedicăm lui Ştefan Niculescu nu atât elegante, evidenţiind mecanismul intim al unei gândiri cât gongorisme postume, cât, mai ales, cercetări asidue, se poate de salubre în jurul unui punct referenţial: nu locul restituiri elocvente, monografii critice şi, de ce nu, chiar compozitorului, ci buna lui aşezare în lume; altfel apus, instituţii. calea către o posibilă redempţie. Pe de altă parte preţuirea Liviu DĂNCEANU sinceră pentru erudiţia Profesorului instalează premisele unui dialog despre constanţă şi continuitate. Ştefan Niculescu ştia foarte bine că fără axioma respectului, DIN SUMAR cultura nu prinde cheag şi sfârşeşte într-o devălmăşie a contestărilor nenumărate. Din toate întreprinderile sale Adio, Viorel Cosma!.................................2-4 pedagogice ne-a făcut să înţelegem că interesul cognitiv pentru o fenomenologie a actului creator produce infinit Remember Ştefan Niculescu....................5-7 mai mult decât un uriaş siloz de informaţii sau teorii aleatorii despre structura evenimentului sonor. Aşa se face Interviu cu Marcel Spinei (II)...................8-9 că la Ştefan Niculescu întotdeauna căutarea sensului a precumpănit decisiv în faţa exhibiţionismului bibliografic. Maniac după Sonomania.....................10-11 De-a lungul vieţii a avut suficiente nedumeriri, cumpene, decepţii. L-a preocupat, consecutiv ori simultan, declinul Fenomenul “Pro Arte”.........................12-13 occidental şi metisajul cosmopolit, feţele secularizării, soarta oamenilor simpli şi stilul rafinat al aristocraţiei “Tintea Muzicală” 2017.......................14-15 culturale, hedonismul citadin şi riturile de trecere ale consumismului, noua (des)ordine mondială şi soarta Masterclass de Cânt Bizantin la Iaşi.....17-19 ecumenismului non-instituţional. Şi, nu în ultimul rând, ce anume poate supravieţui dintr-o identitate românească, Competiţie de pian la Braşov................20-21 marcată pregnant de spiritul creştin-ortodox. A contat enorm palpitul vieţii duhovniceşti, muzica estompată a Festivalul “Hariclea Darclée”..............26-27 sferelor, izbăvirea de mlaştină ori stufărişul materialităţii, Vrancea eroică......................................30-33 starea de graţie şi re-locarea marilor adevăruri sufleteşti. S-a străduit din rărunchi să-şi prezerve ucenicii de Festivalul “George Grigoriu”...............36-39 scurgerile de mediocritate şi să evacueze sonorităţile apocaliptice, toate nefiind altceva decât fapte comune ce Despărţiri.............................................40-42 intră în economia risipirii individuale: mai întâi se iveşte abaterea punctuală, apoi se înşurubează repetiţia, pentru Sanremo, istoria unui festival (II)..........43-45 ca în final totul să eşueze în banalitatea unei vieţi trăită în absenţa patosului eroic. Ne-a arătat, fără să mimeze, cum să Discuri..................................................47-48 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 8 August 2017 1 Despărţiri Viorel Cosma nary of Music and Musicians, Die Musik in Geschichte und Gegen-wart, Dictionnaire des interprètes de Alain Pâris şi la marile enciclopedii din lume. Suntem loviţi sufleteşte de cumplita veste a Vocaţia de istoric a lui Viorel Cosma se împleteşte despărţirii de cel ce a fost muzicologul Viorel Cosma, cu cea a experienţei literatului, perspective paralele ce veste care a umbrit marea sărbătoare a credincioşilor jalonează activitatea neobosită de elaborare de-a lungul ortodocşi şi catolici, Sfânta Maria Mare. Incredibilă magistralei muzicologice, inventarul cărţilor semnate de plecarea dintre noi a Maestrului care a fost lumina şi autor dezvăluind, pentru cine nu ştia încă, pasiunea cu sufletul, gândul muzicii româneşti, savantul muzicolog care autorul a realizat, ciclic, reevaluările subiectelor de Viorel Cosma. Creator al unei opere ştiinţifice cu o valoare cercetare, împlinite performant, fără odihnă, în timpul fără seamăn, martor al unui secol de existenţă a artei muncii desfăşurate în numeroasele decenii ale existenţei muzicale româneşti, Viorel Cosma a reprezentat un sale. Bibliografia creaţiei semnate de Viorel Cosma model de destin împlinit, ca un falnic stejar al culturii impune imaginea unui autentic jurnal de bord al pasiunii noastre, în plan naţional şi internaţional. documentaristului. Moştenirea pe care o lasă urmaşilor În domeniul didacticii, ca profesor de muzicologie, este mărturia un act de credinţă în idealul său, document Mentorul a ridicat prima generaţie profesionistă de de identitate românească, cu adevăruri temeinice, din muzicologi şi critici muzicali români din secolul XX, păcate, insuficient ştiute de către cei mulţi. O operă ce îl deţinând prima catedră de profil din cadrul Universităţii reprezintă, un dar nepreţuit oferit de acest mare savant Naţionale de Muzică din Bucureşti. A fost Doctor în generaţiilor de azi. Muzică al Universităţii Naţionale de Muzică din Grigore CONSTANTINESCU Bucureşti, Doctor Honoris Causa al Institutelor de Arte din Chişinău, din Iaşi, Cetăţean de Onoare al oraşului Timişoara, distins cu Premiul Academiei Romane (1974), premiul internaţional al criticii muzicale Artisjus din La moartea Patriarhului Budapesta (1984), premiile Uniunii Compozitorilor, cu Muzicologiei Româneşti, Ordinele Coroana României, Steaua României, Steaua RSR, Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer, membru maestrul Viorel Cosma corespondent al Pontificia Accademia Tiberina din Roma, Italia. Vestea a căzut ca un trăznet. Mi-a adus-o Viorel Cosma a pus bazele lexicografiei muzicale Constantin Erbiceanu în dimineaţa zilei de Adormirea moderne în România, realizând, ca autor al celor 12 Maicii Domnului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. lexicoane (1965-2017), cea Ştiam de accidentul stupid mai amplă exegeză urmat de fractura de col lexicografică naţională din femural, ştiam de operaţia lume. Investigaţia istorică se complicată, de recuperarea întinde pe 5 secole (1500- laborioasă. Întâmplător, 2000), muzicologul treceam prin aceleaşi etape descoperind sute de nume de reabilitare tot după o de creatori români care au intervenţie ortopedică, activat în ţară şi peste hotare. schimbam impresii cu În plan internaţional, a maestrul după ce mi-a adus contribuţii esenţiale la povestit de accident şi mi-a legăturile culturilor muzicale dat cu generozitatea-i europene cu România, des- caracteristică sfaturi utile. coperind peste 100 de lucrări Totul părea că merge strună. străine, inspirate din folclo- Până în ziua de 15 august. rul românesc (consemnate Avea 94 de ani împliniţi. în Dicţionarul interferenţelor Numele de „Patriarh muzicale, în cicluri de con- al Muzicologiei Româneşti” certe-experimentale sub ge- i-a fost dăruit de vrednicul de nericul Vocaţia universală a pomenire Patriarh Teoctist, folclorului românesc, în comu- aşa cum amintea Preafericitul nicări ştiinţifice susţinute în Părinte Daniel, Patriarhul România, Europa şi SUA). În Bisericii Ortodoxe Române, mod special, s-a ocupat cu în mesajul de condoleanţe pasiune de personalitatea lui transmis la înmormântare. George Enescu şi legăturile Maestrul Viorel acestuia de afecţiune cu Cosma a luminat muzicolo- Franţa şi SUA, conferenţiind la Universitatea
Recommended publications
  • Rom Pentru Romania
    ROMI PENTRU ROMÂNIA 1 2 PREFACE PREFAȚĂ faptele lor au exprimat poziții specifice etniei romilor în perioada care i-au Cultura este un moment al umanității, al existenței ei Culture is a moment of humanity, of its spiritual consacrat, iar pe de altă parte asupra măsurii în care ele spirituale, prin care omul își afirmă trecerea prin istorie, la fel existence whereby affirms his passage through history, the corespund concepțiilor și idealurilor noastre actuale. Interesul cum și-o afirmă și prin știință. O regăsim pretutindeni în same way he does through science. We can find it everywhere in mankind’ existence, where all forms of art interfuse with pentru valorile romilor din trecut și din prezent este azi la noi existența societății, unde arta sub toate formele ei și omul se man so deep that it seems a single pulsation beats the rhythm mai viu ca oricând. Devine astfel, implicit, necesară viitorului amestecă atât de mult încât pare că aceeași pulsație bate în of history in both of them. The creation of a culture passes intelectual orientarea, ierarhizarea, cercetarea ceva mai amândoi ritmul istoriei. Crearea unei culturi trece prin selectarea through the selection or affirmation of values, beliefs, aprofundată a momentelor importante ale culturii și istoriei sau afirmarea valorilor, credințelor, pasiunilor indispensabile passions which are indispensable for putting in order rules, romilor. Aceasta trebuie să sublinieze sensul punerii în ordine a regulilor, finalităților, normelor. O cultură este goals, and norms. A culture is a spiral whose force rests on moștenirii culturale pe care ne-a lăsat-o trecutul – o moștenire o spirală a cărei forță se bazează pe conservare și pe continuitate.
    [Show full text]
  • Muzică Din Bucureşti Au Avut Ca Menire Comunicarea Şi O Viziune Subiectivă Schimbul De Idei Între Creatorii Moderni Prezenţi În Număr Mare La Festival
    Serie nouă ACTUALITATEA OCTOMBRIE102019 (CCXIX) 48 pagini MUZICAL~ ISSN MUZICAL~ 1220-742X REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA D i n s u m a r: Festivalul Internaţional “George Enescu” (II) Seria Mari Orchestre ale lumii Mozartweek in Residence Portret Virgil Popescu Adio, Florin-Silviu Ursulescu! În imagine: Gramofon - un concert Andrei Tudor Sanda LADOŞI Editorial Ce (nu) avem Unii dintre noi, trăitori şi în vremurile de 30 de ani apuse, am fost obişnuiţi să ni se spună că “dispunem de tot ceea ce este necesar”. Adică: nu ne lipseşte nimic. Dar rostit într-o formă neangajantă, care la o adică să poată fi răsucită şi răstălmăcită, într-un comentariu de genul: am zis asta? aşa aţi înţeles voi… După Festivalul “Enescu” şi după o vizită de documentare pe Broadway, încerc să îmi pun întrebarea: avem săli de spectacole? Cum ar fi zis Ismail talente estem, regizori estem, anunţurile de spectacole noi şi atractive ne asaltează de pe Facebook, ba chiar şi bani estem – vezi Festivalul sau vezi spectacole de mare anvergură artistică finanţate pe linie privată, primite cu entuziasm de public care cumpără cu aviditate toate biletele disponibile. Dar unde se joacă ele? Nu are rost să mai reiau eternele plângeri ale dirijorilor şi soliştilor vizavi de Sala Palatului, formalizate inclusiv în petiţii sau în Scrisori deschise, la nivel internaţional… Pe hârtie avem sală, ba chiar una mai mare decât în alte capitale apusene. Deci?! Ce mai vrem?! Dacă nu se aude bine, să mai trecem pe la ORL, poate avem noi o problemă. Pentru onorabilii ministeriabili se aude, chiar foarte bine.
    [Show full text]
  • Name: Ionel, Aka Johnny Name: Bota Date of Birth: 31/01/1956. Birthplace
    Name: Ionel, aka Johnny Name: Bota Date of birth: 31/01/1956. Birthplace: Timişoara, Romania Address: 300 585 Timişoara, str. No. 27 bl. A2 Surorile Martir Caceu, Ap.19 Phone: 004-0723-163471 Email: [email protected] Website: www.begabluesband.ro Marital status: Married STUDIES AND DIPLOMAS 1976-1980 musical studies at the Academy of Music "Gheorghe Dima" from Cluj-Napoca, in Violin 1980 first degree in performance and instrumental pedagogy 2008 Diploma of PhD at the Music Academy "Gheorghe Dima" from Cluj-Napoca ACTIVITY 1980 is awarded the Grand Prix at the Architecture Festival with the "Experimental Quintet" 1980 violin and viola teacher at the National College of Arts "Ion Vidu" Timişoara: get his students every year, the highest awards in performing competitions Founded in 1983 with guitarist Dan Ionescu, the "Crepuscul" group, which won the prize of Consecration at the Sibiu Jazz Festival 1983 first collaboration with Bela Kamocsa at the jazz festival in Brasov and founding the Bega Blues Band 1984-1988 bass in "Quartet Gondi" 1990 Professor and founder of the classical guitar department of the Conservatory of Timişoara 1990-2002 editor and producer of the show "Jazz Reflex" at Radio Timişoara 1990 Philharmonic violinist in the orchestra "Banat" in Timişoara 1990 and 1991 participates in Jazz Festival Debrecen Hungary, sharing the same stage with Elvin Jones, Charles Lloyd, Charlie Mariano, Larry Corryell, Niels-Henning Oersted-Pedersen, Aladar Pege 1991 Vice President of the Romanian Association of Jazz 1992 attending the Festival
    [Show full text]
  • Jazz Grupo Musical & Artista Musical Lista
    Jazz Grupo musical & Artista musical Lista Sexteto do Jô https://pt.listvote.com/lists/music/artists/sexteto-do-j%C3%B4-10370875/albums Nick Fatool https://pt.listvote.com/lists/music/artists/nick-fatool-1985385/albums Carlos del Junco https://pt.listvote.com/lists/music/artists/carlos-del-junco-911064/albums Bill Dowdy https://pt.listvote.com/lists/music/artists/bill-dowdy-862067/albums Victor Recording Orchestra https://pt.listvote.com/lists/music/artists/victor-recording-orchestra-7926275/albums Paleka https://pt.listvote.com/lists/music/artists/paleka-2930241/albums Frank Luther https://pt.listvote.com/lists/music/artists/frank-luther-1443687/albums Royal Swingers https://pt.listvote.com/lists/music/artists/royal-swingers-10657486/albums The Ingenues https://pt.listvote.com/lists/music/artists/the-ingenues-16367/albums Eckart Kahlhofer https://pt.listvote.com/lists/music/artists/eckart-kahlhofer-1281340/albums Wetle Holte https://pt.listvote.com/lists/music/artists/wetle-holte-7990130/albums Betinho & Seu Conjunto https://pt.listvote.com/lists/music/artists/betinho-%26-seu-conjunto-16498104/albums Malika Zarra https://pt.listvote.com/lists/music/artists/malika-zarra-6743655/albums Chelsea Bridge https://pt.listvote.com/lists/music/artists/chelsea-bridge-16826439/albums The Gilbert's Feed Band https://pt.listvote.com/lists/music/artists/the-gilbert%27s-feed-band-10381411/albums Don Thompson https://pt.listvote.com/lists/music/artists/don-thompson-1239549/albums Dinerral Shavers https://pt.listvote.com/lists/music/artists/dinerral-shavers-5278053/albums
    [Show full text]
  • Candidatura Tudor Ionel (PDF)
    ,:d uarrR -A{)r. li/'l-n " i:l rli'GlsIRAiUttA Ci:'1i E4/l FORMULAR DE CERERE CANDIDATURA ,,,rr,rt n i " ^r -, -PENTRUAIFG IN FUNCTIA DE MEMBRU AL CONSILIULUI DIRECTOR AL UCMR-ADA ,- , ,'4d a{ g.;7tq ADUNAREA GENEMLA ORDINARA DIN 15/17.06.2021 doresc sd imi depun candidatura pentru alegerea ca membru al Consiliului Director al UCMR-ADA ce urmeaza a fi ales de catre Adunarea Generala Ordinara a membrilor UCMR-ADA din data de 15/17.06.2021, pentru mentionata mai Categoria statutara pentru care imi depun candidatura penhu alegererile desfaurate in cadrul Adunarii Generale Ordinare din 15/17 iunie 2021, dintre cele trei prevazute de art.7.2.5 din Statutul UCMR-ADA, polrivit acestuia, este cea prevazula de: ar1.7,2.5lit. a), respectiv muzica: rock, pop, jazz, elno, populara, editori si alte asemenea aft.7.2.5lit. b), respectiv muzica: simfonicd, camerali, opera 9i alte asemenea, cu atestat din partea uniunii profesionala in domeniu (creatiei muzicale) l aft..7.2.5lit. c), respectiv muzica: corala, fanfara si alte asemenea I Declar ca an o vechime de peste 5 ani in calrtate de membru al UCMR-ADA. Declar pe propria rdspundere, sub sancttuntle prevdzute de lege, cd nu md aflu in vreunuldintre cazuib de incompatibilitate prevdzute de at. 4.2.3* din Statutul UCMR-ADA. Anexez prezentei: a) CV; b) copie Cl; c) prezentarea obiectivelor pe care le voi urmdri in cazul alegerii mele ca membru al Consiliului Director al UCMR-ADA; d) dovada atestarii de cahe uniunea profesionala, penhu categoriile prevazute la art, 7.2.5 alin (1) lit.b) si c) din Statutul UCMR-ADA.
    [Show full text]
  • Michel Mainil - Thomas Champagne Quintet Le Vendredi 21 Octobre 2016 À 20 H 00 Salle Du Café "Le Rondeau" Grand-Place À 7130 Binche
    BULLETIN D'INFORMATION 13 - octobre 2016 NOS PROCHAINS RENDEZ-VOUS A NE PAS MANQUER Michel Mainil - Thomas Champagne Quintet Le vendredi 21 octobre 2016 à 20 h 00 Salle du café "Le Rondeau" Grand-Place à 7130 Binche La Maison du Jazz en Hainaut présente un quintet de haut niveau pour un concert exceptionnel ! La crème du jazz belge ! Thomas Champagne, Michel Mainil (saxes) Paolo Loveri (guitare) Jean-Louis Rassinfosse (Contrebasse) Bruno Castellucci (Drums) Au cours de cette soirée, présentation de la publication et du CD de Willy Burgeon : "Fernand Laute et le Jazz dans la région du Centre". Les biographies de ces artistes sont impressionnantes, voyez ci-dessous : Thomas Champagne a sillonné la Belgique avec son Trio pendant 12 ans (Gaume Jazz, Jazz à Liège, etc, centres culturels, clubs, ...) et fait quelques dates en France, en Allemagne et aux Pays-Bas. Après un premier album en 2008 pour le label Igloo (Charon's Boat), le Thomas Champagne Trio fête une décennie d’échange (2011) et invite différents musiciens à se joindre à lui pour créer le “10 Years Project” (Quartet avec Jean-Paul Estiévenart, Dre Peremans, Bart Defoort, Pierre Vaiana, Lorenzo Di Maio et Benjamin Prischi). En 2013-2014, le trio joue dans la pièce de théâtre de Nicolas Bedos, “Promenade de santé” avec Tania Garbarsky et Charlie Dupont. En 2009, Thomas monte également, avec le contrebassiste Nicholas Yates, le quintet harbop The Sidewinders (Igloo Records, novembre 2012) et joue et arrange pour le septet de pop/rock brésilien UTZ (projet du chanteur et guitariste Renato Baccarat). Thomas participe au magnifique projet Al Manara, quinze musiciens belgo palestinien au service de la musique de Ramzi Aburedwan, arrangée par Eloi Baudimont (concerts dans la cathédrale de Tournai, en Tunisie, Palestine et à la fête de l'Huma à Paris).
    [Show full text]
  • Suceava European Capital of Culture 2021
    Suceava European Capital of Culture 2021 Inspire. Imagine. Feel - BID BOOK - Suceava City Hall County Council of Suceava Lungu Ion Nechifor Cătălin-Ioan Mayor President Suceava European Cultural Capital Association Founding Members: Ardeleanu Sanda Maria, Asociaţia culturală „SFÂNTUL MITROPOLIT DOSOFTEI” Suceava, Baciu Sorin- Dumitru, Baltag Vasile, Brăteanu Călin, Choleva Biatrice-Liliana, Cosmulese Gheorghe, Cramariuc Constantin Florin, Fînaru Maria-Sabina, Gafiuc Petru Vasile, Golda Sorin, Grădinariu Florin Maricel, Ieremie Doina, Lauric Sophia-Cristina, Mihăescu Oana-Alina, Pânzaru Mihai, Petrovici Viorica, Purici Ştefan, Rusu Vasile, Steiciuc Carmen-Veronica, Steiciuc Elena-Brânduşa, Stroe Şerban-Adrian, Varvaroi Viorel Institutional Partners: University Stephen the Great Suceava, Bucovina Cultural Centre, Archdiocese of Suceava and Radauti, Romanian Order of Architects - Center for Architecture, Urban Culture and Landscape, Sibiu Jazz Festival Foundation, Library of Bucovina IG Sbiera, Museum Bukovina, Society of Writers from Bucovina, Direction for Culture and Heritage Suceava, Children's Palace Suceava, Cultural Foundation Bucovina, Child Protection Suceava, Foundation Ana, Association Juventus, Chamber of Commerce and Industry Suceava, Trade Register, College of Physicians Suceava, the Union of Poles in Romania "Dom Polski", German Democratic Forum Suceava, Community Hebrew in Suceava, the Association of Arts and Humanity, Young Entrepreneurs Association Suceava, Rotary Club Suceava Bucovina, Club Rotaract Suceava, Lions Club
    [Show full text]
  • Caiet Program Műsorfüzet International Guitar Festival Festival
    Harmonia Cordis Egyesület harmonia cordis 15. International Guitar Festival Festival Internațional de Chitară Nemzetközi Gitárfesztivál 8–13 SEPT 2020 Cetatea din Târgu-Mureș Marosvásárhelyi vár Caiet program Műsorfüzet Rovshan Mateusz Yamandu Cassie Raphael Mamedkuliev Kowalski Costa Martin Feuillâtre Big names play Savarez strings Târgu-Mureș • Marosvásárhely September 8, 2020 BABȚAN-VARGA FLORIAN João Pernambuco (1883–1947): Sons de Carrilhões Andy Mckee (1979): Ebon Coast Andy Mckee (1979): Drifting GIN: Sakura Wish Florian Babțan-Varga started his musi- stantin Andrei. Florian has a strong affinity cal studies at the “Sigismund Toduță” Music with modern classical music, he often works School in Cluj-Napoca and began playing the together with local composers, to expand the guitar at the age of 13 under the guidance of classical guitar repertoire. teacher Laura Platon, then Ludovic Bíró and He also enjoys playing acoustic guitar, es- George Muntean. Over the years he attended pecially modern finger style music inspired by master-classes of Judicael Perroy, Gabriel great musicians like Andy Mckee or Jon Gomm. Bianco, Costas Cotsiolis, Giampaolo Band- Florian also teaches guitar at the Instrumentor ini, Anton Baranov, Csáki András, Rovshan Association in Cluj-Napoca, organizes guitar Mamed kuliev, Florian Larousse, Alexis Muzu- festivals with the Harmonia Cordis Association rakis, Susana Prieto and many more. Florian and plays concerts all over Romania in many is actively attending guitar festivals and com- different formations. Besides the guitar, Flori- petitions in Romania and Europe, his latest an also plays the mandolin and bouzouki, and achievement being the first prize at the Tran- his services are often requested by the Roma- sylvania International Guitar Festival cham- nian National Opera of Cluj Napoca, the Hun- ber music competition with the Intono string garian National Opera of Cluj-Napoca and by quartet.
    [Show full text]