Muzică Din Bucureşti Au Avut Ca Menire Comunicarea Şi O Viziune Subiectivă Schimbul De Idei Între Creatorii Moderni Prezenţi În Număr Mare La Festival
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Serie nouă ACTUALITATEA OCTOMBRIE102019 (CCXIX) 48 pagini MUZICAL~ ISSN MUZICAL~ 1220-742X REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA D i n s u m a r: Festivalul Internaţional “George Enescu” (II) Seria Mari Orchestre ale lumii Mozartweek in Residence Portret Virgil Popescu Adio, Florin-Silviu Ursulescu! În imagine: Gramofon - un concert Andrei Tudor Sanda LADOŞI Editorial Ce (nu) avem Unii dintre noi, trăitori şi în vremurile de 30 de ani apuse, am fost obişnuiţi să ni se spună că “dispunem de tot ceea ce este necesar”. Adică: nu ne lipseşte nimic. Dar rostit într-o formă neangajantă, care la o adică să poată fi răsucită şi răstălmăcită, într-un comentariu de genul: am zis asta? aşa aţi înţeles voi… După Festivalul “Enescu” şi după o vizită de documentare pe Broadway, încerc să îmi pun întrebarea: avem săli de spectacole? Cum ar fi zis Ismail talente estem, regizori estem, anunţurile de spectacole noi şi atractive ne asaltează de pe Facebook, ba chiar şi bani estem – vezi Festivalul sau vezi spectacole de mare anvergură artistică finanţate pe linie privată, primite cu entuziasm de public care cumpără cu aviditate toate biletele disponibile. Dar unde se joacă ele? Nu are rost să mai reiau eternele plângeri ale dirijorilor şi soliştilor vizavi de Sala Palatului, formalizate inclusiv în petiţii sau în Scrisori deschise, la nivel internaţional… Pe hârtie avem sală, ba chiar una mai mare decât în alte capitale apusene. Deci?! Ce mai vrem?! Dacă nu se aude bine, să mai trecem pe la ORL, poate avem noi o problemă. Pentru onorabilii ministeriabili se aude, chiar foarte bine. Doar au şi boxe, deci se poate da mai tare, pentru cine doreşte… vodevilul, ajuns însă la cote de interes fantastice şi la Greu să mai sperăm să înţeleagă cei care ocupă la realizări artistice demne de toată lauda, care aduc şi deschiderea Festivalului loja oficială de ce e prea mic venituri pe măsură. Celor cărora le pasă. Cum statul nu Ateneul şi de ce este surdă Sala Palatului, astfel încât să cere de la managerii culturali eficienţă ori atragerea de construiască ceva modern şi de calitate. Nu în loc de, ci în resurse într-un cuantum măsurabil şi semnificativ, se pare plus. La Moscova tocmai a fost inaugurat cel de-al zecelea că mai avem de aşteptat până cineva va înţelege cum teatru de operă din oraş (teatru privat de data asta)… După funcţionează lucrurile de fapt, în ţări înspre care ne uităm ce nu demult au construit o fabuloasă sală de concerte, când vine vorba de lupta împotriva corupţiei, ultra-modernă, în plin centru, demolând pentru asta un independenţa justiţiei, luarea de măsuri economice, politici hotel de câteva sute de camere… vizavi de multinaţionale, de bănci, de politicile anti-trust Dar pentru teatrul muzical modern avem săli? La şi anti-concurenţiale etc. Faţă cu asemenea teme, cui îi mai New York, la Londra, clădirile destinate musicalurilor pasă de spectacolele muzicale… Nu ne mai uităm cum se ocupă străzi întregi, sunt construite unul lângă altul, şi face la ei, astea nu sunt lucruri importante. La noi… merge însumează zeci de asemenea spaţii de joc, cu capacitate şi aşa! Acesta pare a fi, din ce în ce mai clar, brandul nostru medie între 900-1800 de locuri, ideale pentru genul acesta de ţară… de spectacole – printre care titluri atât de bine lansate în Mihai COSMA ultimul timp în România, prin repertoriu de referinţă, în interpretări regizorale şi actoriceşti de cel mai înalt nivel. DIN SUMAR Dar, tot Sala Palatului li se oferă şi acestor artişti. Dar desigur nu oricând. Ci de 2-4-6 ori pe an maxim, că mai Festivalul Internaţional “George Enescu”..2-22 trebuie să lăsăm loc şi pentru “Spectacole extraordinare”, şi pentru populară, şi pentru balet, şi pentru rock, şi pentru Seria Mari Orchestre ale Lumii...... 3-20 aniversări, şi pentru folk, şi pentru şedinţe de partid, de nu mai ajung zilele din calendar… Iar în această zonă, a Mozartweek in Residence............ 20-22 spectacolului de musical, reţeta spune clar că este vorba despre show-business. Adică despre business. Adică Festivalul “Enescu şi muzica lumii”......23-24 despre profit. Adică dacă ai spectacole, ai profit. Ele nu aduc pagubă, ci aduc bani. Totul este să le poţi juca potrivit Lombarzii la Cluj-Napoca......................24-25 unei reţete simple, ştiută de toată lumea: aduni echipa, plăteşti premiera şi o prezinţi de mai multe ori. De cât mai Imperial divas......................................26-27 multe ori. De mimim n ori, astfel încât încasările să depăşească cheltuielile. Simplu. Aşa s-au îmbogăţit toţi Zilele Muzicii Contemporane la Bacău...28-29 producătorii de musicaluri, unii dintre ei ajungând în topurile milionarilor. Despărţiri - F. Bucescu, F. S. Ursulescu.. 33-36 Ca investiţie publică sau ca iniţiativă privată, o Portret componistic - Virgil Popescu.....42-43 asemenea clădire este indispensabilă dacă vrem să putem să ne aliniem cu tendinţa vieţii muzicale internaţionale, Vedete - Sanda Ladoşi................................44 dominată numeric şi financiar nu de muzica academică, ci mai degrabă de acest gen modern, rudă cu opereta şi cu “Gramofon” - marca Andrei Tudor.....45-46 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 10 Octombrie 2019 1 Festival Festivalul Internaţional Cornel Ţăranu, Dan Dediu, Unsuk Chin, Călin Ioachimescu, Fred Popovici, Lera Auerbach etc. George Enescu Sesiunile de discuţii, simpozioane şi ateliere de la cea de a 24-a ediţie, compoziţie organizate la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti au avut ca menire comunicarea şi o viziune subiectivă schimbul de idei între creatorii moderni prezenţi în număr mare la festival. Din conţinutul programelor Lumea muzicală a avut bucuria de a participa, între prezentate în decursul festivalului au făcut parte peste 30 31 august şi 22 septembrie 2019, la cea de a 24-a ediţie a de lucrări, adică aproape toată creaţia lui George Enescu. Festivalului Internaţional George Enescu. În marea lor În penultima seară a festivalului, opera sa Oedip a fost majoritate, evenimentele s-au desfăşurat la Bucureşti, care prezentată într-o versiune de mare ţinută la Opera a devenit astfel, pentru trei săptămâni, capitala muzicală Română, la nivelul aşteptat pentru performarea uneia a lumii. Mai amplu şi mai fastuos decât oricând, festivalul dintre creaţiile lirice majore ale secolului XX. Cercetarea a adus pe scenele noastre peste 2000 de artişti interpreţi, compoziţiilor şi a tradiţiei enesciene în interpretarea mai mult de 80 de formaţii mari, zeci şi zeci de grupuri muzicală a făcut obiectul unei ample sesiuni ştiinţifice camerale, solişti vocali şi instrumentişti, renumiţi dirijori, internaţionale de muzicologie, care a reunit un număr unele dintre cele mai bine cotate ansambluri vocal- semnificativ de contribuţii ce au fost publicate bilingv simfonice din perioada actuală. Conţinutul concertelor şi într-un volum special. al recitalurilor a etalat capodopere ale muzicii universale Însoţită de ingenioase programe adiacente derulate culte din Renaştere şi pănă în stricta contemporaneitate, în spaţii publice, pieţe, parcuri şi esplanade, atât în sub cupola conceptului generos denumit Lumea în capitală, cât şi în centre culturale din ţară, ediţia de anul armonie. Patru mii de spectatori fericiţi au umplut seară acesta a produs un impact semnificativ, benefic de seară marea Sală a Palatului, care, deficitară ca deopotrivă pentru elitele profesioniste şi pentru marele acustică, aşa cum se prezintă încă, îşi aşteaptă mult public. Iar dacă Televiziunea Română şi Radio România promisele ajustări şi remedieri. Trecând peste Actualităţi ar fi promovat cu obstinaţie evenimentele neajunsurile fonice ale receptării, formaţiile şi spectatorii zilnice, lucru care, din păcate, nu s-a petrecut, acest s-au întâlnit în momente de supremă elevaţie artistică impact s-ar fi multiplicat încă şi mai puternic. Un gând de mulţumire se cuvine organizatorilor, în primul rând prilejuite, spre exemplu, de minunata Concertgebouw din ARTEXIM, condus de infatigabilul său director, domnul Amsterdam, Orchestra Filarmonică din Sankt Petersburg Mihai Constantinescu, pentru enormul efort depus cu sau Orchestra Naţională şi Corul Academic Radio succes maxim şi la această ediţie. Felicitări şi mulţumiri Bucureşti. Mari solişti precum Nelson Freire, Yuja Wang, deosebite se cuvin a fi adresate guvernului României, prin Vadim Repin, Denis Matsuev sau Gerhard Oppitz şi-au reprezentantul său, ministrul culturii, care a alocat demonstrat excelenţa unor cariere aflate la apogeu. Dar importantele resurse financiare necesare, punând în meritul principal reveine, fără îndoială, dirijorului practică bine cunoscutul adagiu care spune că investiţia în Vladimir Jurovski, directorul artistic, care a pus accentul educaţie şi cultură este cea mai profitabilă investiţie. special, în ediţia de faţă, pe principiul de a promova După stingerea ultimelor ecouri ale unui asemenea muzica valoroasă a secolelor XX şi XXI. În felul acesta am festin artistic care a plasat România în primele rânduri ale avut şansa de a asculta pentru prima dată în concert, în ţărilor civilizate ce promovează tezaurul culturii România, capodopere precum opera Femeia fără umbră de universale, ne dorim ca lanţul ediţiilor succesive să Richard Ştrauss sau Peter Grimes de Benjamin Britten, continue neabătut. Visăm deja să fim spectatori la oratoriul Moise şi Aron de Arnold Schoenberg, Simfonia a următoarea ediţie, a 25-a, peste doi ani. 8-a de Krzysztof Penderecki, lucrări recente semnate de Lavinia COMAN AM ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 10 Octombrie 2019 Festivalul Internaţional