Serie nouã ACTUALITATEA AUGUST8 2017 (CLXLIII) 48 pagini MUZICAL~ ISSN MUZICAL~ 1220-742X REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA D i n s u m a r: Adio, Viorel Cosma! Remember Ştefan Niculescu Maniac după Sonomania Festivalui internaţional “George Grigoriu” Vrancea eroică În imagine: compozitoarea şi interpreta Sanremo - istoria unui festival (II) Paula Seling Editorial Erudiţie şi umanism În ultima zi a lui Cuptor, Ştefan Niculescu ar fi împlinit nouăzeci de ani. Când l-am cunoscut, în urmă cu © Liviu Haidu patru decenii, propunea un model solitar (pentru acele timpuri) de locuire a cetăţii, axat pe forţa de agregare a cunoaşterii istorice, logica entuziasmului cultural şi fidelitatea creatoare faţă de tradiţiile religioase sau laice ale modernităţii. Tinerilor, furioşi ori blazaţi, cu toţii nemulţumiţi de reţetarul oficial al ratării naţional- comuniste, Ştefan Niculescu le oferea, rezistând cultural, alături de criteriile justei notorietăţi, arma de împotrivire faţă de provincialism şi întristare. O armă ce nu necesita permis de posesie, ci doar dorinţa şi putinţa de a o curăţa şi încărca aşa cum se cuvine. În acea perioadă de răstrişte intelectuală, când sărăcia şanselor în procesul de omologare cultural europeană îţi sărea în ochi, Ştefan Niculescu a intervenit salutar, iniţiind o conversaţie internaţională, cel puţin în domeniul artei sonore, proiectele lui componistice şi muzicologice rămânând, iată, după aproape un deceniu de la dispariţia lui fizică, teme de colocvii, referate, ne bucurăm de reuşita aproapelui, cum să aplaudăm doctorate şi polemici intense. În plus, ne invită, nu de victoriile timpurii sau împlinirile autumnale ale altora, puţine ori ceremonios, la aprofundări, nuanţe şi sugerându-ne totuşi că adevăraţii campioni sunt puţini la continuităţi, în răspăr cu orice fel de festivisme. Fără număr şi nu mereu la vedere, că e recomandabil să fim îndoială, a fost un învederat erudit şi umanist. Partea de uneori circumspecţi cu judecăţile categorice sau umanitate controlată se dezvăluie odată cu ţesătura caracterizările vitriolante, în sfârşit, că ubicuitatea eşecului mărinimos cuprinzătoare a structurilor sonore de tip rămâne o sursă de îndoială faţă de orice proiect utopic, cu vitraliu, ce reflectă verva credinţei în mântuire, inflexiunile iz progresist. Trecerea, cernerea şi risipa timpului ne docte, elanurile prospective, distanţările şi apropierile impune să-i dedicăm lui Ştefan Niculescu nu atât elegante, evidenţiind mecanismul intim al unei gândiri cât gongorisme postume, cât, mai ales, cercetări asidue, se poate de salubre în jurul unui punct referenţial: nu locul restituiri elocvente, monografii critice şi, de ce nu, chiar compozitorului, ci buna lui aşezare în lume; altfel apus, instituţii. calea către o posibilă redempţie. Pe de altă parte preţuirea Liviu DĂNCEANU sinceră pentru erudiţia Profesorului instalează premisele unui dialog despre constanţă şi continuitate. Ştefan Niculescu ştia foarte bine că fără axioma respectului, DIN SUMAR cultura nu prinde cheag şi sfârşeşte într-o devălmăşie a contestărilor nenumărate. Din toate întreprinderile sale Adio, Viorel Cosma!.................................2-4 pedagogice ne-a făcut să înţelegem că interesul cognitiv pentru o fenomenologie a actului creator produce infinit Remember Ştefan Niculescu....................5-7 mai mult decât un uriaş siloz de informaţii sau teorii aleatorii despre structura evenimentului sonor. Aşa se face Interviu cu Marcel Spinei (II)...................8-9 că la Ştefan Niculescu întotdeauna căutarea sensului a precumpănit decisiv în faţa exhibiţionismului bibliografic. Maniac după Sonomania.....................10-11 De-a lungul vieţii a avut suficiente nedumeriri, cumpene, decepţii. L-a preocupat, consecutiv ori simultan, declinul Fenomenul “Pro Arte”.........................12-13 occidental şi metisajul cosmopolit, feţele secularizării, soarta oamenilor simpli şi stilul rafinat al aristocraţiei “Tintea Muzicală” 2017.......................14-15 culturale, hedonismul citadin şi riturile de trecere ale consumismului, noua (des)ordine mondială şi soarta Masterclass de Cânt Bizantin la Iaşi.....17-19 ecumenismului non-instituţional. Şi, nu în ultimul rând, ce anume poate supravieţui dintr-o identitate românească, Competiţie de pian la Braşov................20-21 marcată pregnant de spiritul creştin-ortodox. A contat enorm palpitul vieţii duhovniceşti, muzica estompată a Festivalul “Hariclea Darclée”..............26-27 sferelor, izbăvirea de mlaştină ori stufărişul materialităţii, Vrancea eroică......................................30-33 starea de graţie şi re-locarea marilor adevăruri sufleteşti. S-a străduit din rărunchi să-şi prezerve ucenicii de Festivalul “George Grigoriu”...............36-39 scurgerile de mediocritate şi să evacueze sonorităţile apocaliptice, toate nefiind altceva decât fapte comune ce Despărţiri.............................................40-42 intră în economia risipirii individuale: mai întâi se iveşte abaterea punctuală, apoi se înşurubează repetiţia, pentru Sanremo, istoria unui festival (II)..........43-45 ca în final totul să eşueze în banalitatea unei vieţi trăită în absenţa patosului eroic. Ne-a arătat, fără să mimeze, cum să Discuri..................................................47-48 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 8 August 2017 1 Despărţiri Viorel Cosma nary of Music and Musicians, Die Musik in Geschichte und Gegen-wart, Dictionnaire des interprètes de Alain Pâris şi la marile enciclopedii din lume. Suntem loviţi sufleteşte de cumplita veste a Vocaţia de istoric a lui Viorel Cosma se împleteşte despărţirii de cel ce a fost muzicologul Viorel Cosma, cu cea a experienţei literatului, perspective paralele ce veste care a umbrit marea sărbătoare a credincioşilor jalonează activitatea neobosită de elaborare de-a lungul ortodocşi şi catolici, Sfânta Maria Mare. Incredibilă magistralei muzicologice, inventarul cărţilor semnate de plecarea dintre noi a Maestrului care a fost lumina şi autor dezvăluind, pentru cine nu ştia încă, pasiunea cu sufletul, gândul muzicii româneşti, savantul muzicolog care autorul a realizat, ciclic, reevaluările subiectelor de Viorel Cosma. Creator al unei opere ştiinţifice cu o valoare cercetare, împlinite performant, fără odihnă, în timpul fără seamăn, martor al unui secol de existenţă a artei muncii desfăşurate în numeroasele decenii ale existenţei muzicale româneşti, Viorel Cosma a reprezentat un sale. Bibliografia creaţiei semnate de Viorel Cosma model de destin împlinit, ca un falnic stejar al culturii impune imaginea unui autentic jurnal de bord al pasiunii noastre, în plan naţional şi internaţional. documentaristului. Moştenirea pe care o lasă urmaşilor În domeniul didacticii, ca profesor de muzicologie, este mărturia un act de credinţă în idealul său, document Mentorul a ridicat prima generaţie profesionistă de de identitate românească, cu adevăruri temeinice, din muzicologi şi critici muzicali români din secolul XX, păcate, insuficient ştiute de către cei mulţi. O operă ce îl deţinând prima catedră de profil din cadrul Universităţii reprezintă, un dar nepreţuit oferit de acest mare savant Naţionale de Muzică din Bucureşti. A fost Doctor în generaţiilor de azi. Muzică al Universităţii Naţionale de Muzică din Grigore CONSTANTINESCU Bucureşti, Doctor Honoris Causa al Institutelor de Arte din Chişinău, din Iaşi, Cetăţean de Onoare al oraşului Timişoara, distins cu Premiul Academiei Romane (1974), premiul internaţional al criticii muzicale Artisjus din La moartea Patriarhului Budapesta (1984), premiile Uniunii Compozitorilor, cu Muzicologiei Româneşti, Ordinele Coroana României, Steaua României, Steaua RSR, Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer, membru maestrul Viorel Cosma corespondent al Pontificia Accademia Tiberina din Roma, Italia. Vestea a căzut ca un trăznet. Mi-a adus-o Viorel Cosma a pus bazele lexicografiei muzicale Constantin Erbiceanu în dimineaţa zilei de Adormirea moderne în România, realizând, ca autor al celor 12 Maicii Domnului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. lexicoane (1965-2017), cea Ştiam de accidentul stupid mai amplă exegeză urmat de fractura de col lexicografică naţională din femural, ştiam de operaţia lume. Investigaţia istorică se complicată, de recuperarea întinde pe 5 secole (1500- laborioasă. Întâmplător, 2000), muzicologul treceam prin aceleaşi etape descoperind sute de nume de reabilitare tot după o de creatori români care au intervenţie ortopedică, activat în ţară şi peste hotare. schimbam impresii cu În plan internaţional, a maestrul după ce mi-a adus contribuţii esenţiale la povestit de accident şi mi-a legăturile culturilor muzicale dat cu generozitatea-i europene cu România, des- caracteristică sfaturi utile. coperind peste 100 de lucrări Totul părea că merge strună. străine, inspirate din folclo- Până în ziua de 15 august. rul românesc (consemnate Avea 94 de ani împliniţi. în Dicţionarul interferenţelor Numele de „Patriarh muzicale, în cicluri de con- al Muzicologiei Româneşti” certe-experimentale sub ge- i-a fost dăruit de vrednicul de nericul Vocaţia universală a pomenire Patriarh Teoctist, folclorului românesc, în comu- aşa cum amintea Preafericitul nicări ştiinţifice susţinute în Părinte Daniel, Patriarhul România, Europa şi SUA). În Bisericii Ortodoxe Române, mod special, s-a ocupat cu în mesajul de condoleanţe pasiune de personalitatea lui transmis la înmormântare. George Enescu şi legăturile Maestrul Viorel acestuia de afecţiune cu Cosma a luminat muzicolo- Franţa şi SUA, conferenţiind la Universitatea