Gabriel Andreescu Extremismul De Dreapta În România
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
GABRIEL ANDREESCU EXTREMISMUL DE DREAPTA ÎN ROMÂNIA SERIA DiVERSITATE ETNOCULTURALÃ ÎN ROMÂNIA GABRIEL ANDREESCU EXTREMISMUL DE DREAPTA ÎN ROMÂNIA CENTRUL DE ETHNOCULTURAL RESURSE PENTRU DiVERSITY DiVERSITATE RESOURCE ETNOCULTURALÃ CENTER CLUJ, 2003 EXTREMISMUL DE DREAPTA ÎN ROMÂNIA Cluj-Napoca: Fundaþia CRDE, 2003 128 p.; 16x23,5 cm ISBN: 973–85738–8–2 I. Andreescu Gabriel ©CENTRUL DE RESURSE PENTRU DIVERSITATE ETNOCULTURALÃ Cluj-Napoca, 2003 Seria: Sinteze Coordonatori: Gábor Ádám ºi Levente Salat Volumul 4: Extremismul de dreapta în România. Lector: Lucian Nastasã Corecturã: Bogdan Domocoº Tehnoredactare: Elemér Könczey Coperta ºi grafica seriei: Elemér Könczey CUPRINS Argument.........................................................................................................7 I. Sensul termenului „extremism”...................................................................9 II. Ideologii, discursuri, asocieri extremiste..................................................13 Miºcãri de extremã dreaptã. Fondul tradiþional legionar Revizionismul ºi antonescianismul Antonescianismul Presa naþionalã scrisã ºi „cultura înaltã” în promovarea discursului vio- lent antiminoritar, antimulticulturalist, antimodern ºi xenofob III. Principalele forþe extremiste: de la Vatra Româneascã la PUNR ºi PRM......29 Partidul România Mare Tentativa de loviturã de stat din anul 1999 IV. Tendinþe extremiste din Biserica Ortodoxã Românã................................35 Biserica Ortodoxã Românã, cadru de manifestare a curentelor extremiste fundamentaliste Biserica Ortodoxã Românã ºi contestarea statului de drept Supunerea clasei politice la presiunea ortodoxistã Legãturi istorice cu legionarismul Armata ºi Biserica Ortodoxã V. Legislaþia ºi instituþiile relevante pentru combaterea manifestãrilor extremiste...........................................................................47 Legislaþia privind protecþia membrilor minoritãþilor naþionale Sistemul antidiscriminatoriu Ratificarea legislaþiei internaþionale relevante Aplicarea normelor VI. Factori care încurajeazã extremismul......................................................55 1. România ca „stat slab” 1.1. Serviciul Român de Informaþii ºi slãbiciunea statului democratic 1.2. Limitele puterii naþionale la nivel local 2. Neîncrederea populaþiei în instituþiile democraþiei 3. Lipsa de transparenþã 4. Sãrãcia 5. Corupþia 5.1 Corupþia structuralã 6. Conexiunea sãrãcie, corupþie ºi extremism 5 VII. Forþe care se opun extremismului în România.......................................71 Forþe politice interne Participarea României la viaþa internaþionalã, principal factor de limitare a extremismului Sinergia VIII. Concluzii................................................................................................79 Din punctul de vedere al cadrului legislativ Din punctul de vedere al statului de drept În domeniul politicilor publice Atitudinea comunitãþii internaþionale Anexa 1. ........................................................................................................85 Serviciul român de informaþii – instituþie promotoare a ultranaþionalismului Rapoartele SRI Provocarea antimaghiarã din toamna anului 2001 Evaluarea Raportului Comisiei de control al SRI Conclizii Anexa 2. ........................................................................................................99 Ordonanþa de urgenþã nr. 31 privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist, rasist ºi xenofob Comparaþia cu alte norme juridice Cultul personalitãþilor vinovate ºi reglementarea spaþiului public Limbajul urii ºi distincþiile/indistincþiile Ordonanþei de urgenþa nr. 31 Negaþionismul Negaþionismul într-o fostã þarã comunistã Este necesarã adoptarea unei legi anti-negaþioniste? Concluzii Indice...........................................................................................................117 6 ARGUMENT Volumul actual este o variantã dezvoltatã a raportului pe care l-am pregãtit în cadrul unui proiect regional iniþiat de Institutul pentru o Societate Deschisã (Budapesta): „Monitorizarea ºi combaterea extremismu- lui în Europa Centralã ºi de Est”. Proiectul a fost condus de cãtre Nils Muiznieks, Directorul Centrului Letonian pentru drepturile omului ºi studii etnice. Varianta propusã spre publicare a profitat de observaþiile lui Renate Weber. Lectura ºi pregãtirea volumului au fost fãcute nu numai cu compe- tenþã, ci ºi cu dãruire, de cãtre Lucian Nastasã. Principalele referinþe în domeniul extremismului din România au fost lucrãrile lui Michael Shafir ºi William Totok. Un gând de gratitudine am pentru Cas Mudde, co-preºedinte al Consor- þiumului european al Grupului permanent de cercetãri politice privind ex- tremismul ºi democraþia (Universitatea din Edinburgh), cu care am dezbãtut rapoartele naþionale. Devotamentul sãu pentru tratarea liberalã a extremis- mului mi-a dat mai multã siguranþã în propria mea atitudine. 7 I. SENSUL TERMENULUI „EXTREMISM” În Raportul sãu pregãtit pentru Comitetul Afacerilor Politice, privind ameninþarea pe care o constituie partidele ºi miºcãrile extremiste din Europa la adresa democraþiei¾1, raportorul Henning Gjellerod (Danemar- ca, Grupul Socialist) fãcea o împãrþire în cinci categorii: I. Miºcãri teroriste de extremã stângã, care au ca scop rãsturnarea ordinii constituþionate prin mijloace violente; II. Miºcãri armate naþionaliste ºi pro- sau anti-independenþã, care urmãresc fie sã obþinã, fie sã împiedice secesiunea unor provincii sau grupuri etnice; III. Miºcãri armate musulmane fundamentaliste ºi ramurile europene ale partidelor fundamentaliste din nordul Africii ºi din Orientul Mijlociu; IV. Partide comuniste nereformate din Europa Centralã ºi de Est, care se opun oricãrui compromis cu instituþiile stabilite în procesul de demo- cratizare; V. Partide ºi miºcãri de extremã dreaptã, care promoveazã lipsa de încredere în democraþie laolaltã cu rasismul, xenofobia, antisemitismul ºi revizionismul, toate în grade diferite. Raportorul nota marea eterogenitate a evoluþiilor ºi manifestãrilor asociate astãzi extremismului în þãrile Consiliului Europei; creºterea spectaculoasã a numãrului partidelor naþionalist-populiste în anii '90; importanþa „unor demagogi talentaþi”; faptul cã populismul ºi xenofobia sunt armele de bazã ale extremiºtilor, de asemenea uniþi prin ostilitatea lor împotriva integrãrii europene; caracterul lor anti-american, date fiind anti-liberalismul ºi aversiunea faþã de orice lucru cosmopolit. Aceastã realitate complexã face ca alegerea unui anumit „concept al extremismului” sã fie determinatã de utilitatea lui, cu alte cuvinte, de capacitatea sa de a cuprinde tendinþele cele mai destabilizatoare dintr-o anumitã þarã. În cazul României, acestea sunt reprezentate de multitudinea atitudinilor de tip rasist, ºovin, antisemit, xenofob ºi de manifestarea lor 1 Din data de 3 ianuarie 2000, cf. http://stars.coe.int/ 9 Gabriel Andreescu: Extremismul de dreapta în România politicã. Ca urmare, obiectul paginilor urmãtoare are în vedere atitudinile cele mai apropiate de „hipernaþionalism”¾2 sau „ultranaþionalism”. În Româ- nia, partea cea mai consistentã, cea mai eficace ºi mai periculoasã a atitu- dinilor extremiste a luat forma hipernaþionalismului/ ultranaþionalismului3¾ . Una dintre întrebãrile uzuale cu privire la extremism ar fi dacã avem de-a face cu un extremism „de dreapta” ori „de stânga”. Aceastã întrebare este de douã ori relevantã în cazul României. În ultimele sale decenii, comunismul românesc a îmbrãcat haina naþional-comunismului, între ati- tudinile sale anti-maghiarismul jucând un rol tactic bine elaborat. Dupã 1990, ultranaþionalismul a fost condus de fostele elitele comuniste ºi ale forþelor de Securitate cele mai compromise, ca strategie de relegitimare¾4. Din punctul de vedere al categoriilor tradiþionale, rasismul, ºovinis- mul, xenofobia, antisemitismul, sunt considerate atitudini de dreapta¾5. Restrângerea actualei analize la atitudinile extremiste de dreapta pleacã ºi de la faptul cã extremismul de stânga a fost ºi pare sã rãmânã, pentru o lungã perioadã de timp, o prezenþã obscurã ¾6. Cele câteva organizaþii extremiste de stânga identificate la începutul anilor ’90 („Liga comuniºti- 2 În sensul lui John Mearsheimer: „Credinþa cã alte naþiuni ori state-naþiune sunt simultan inferioare ºi ameninþãtoare, ºi ca urmare trebuie tratate cu asprime” (John Mearsheimer, Back to the Future: Instability in Europe after the Cold War, în „International Security”, vol. 15, No. 1, Summer 1990, pp.5-56). 3 Deºi folosit ºi în literatura româneascã, termenul de „hipernaþionalism” este mult mai puþin utilizat decât varianta „ultranaþionalism”. Vezi Valentin Stan, Nationa- lism and European Security: Romania's Euro-Atlantic Integration, în „Internatio- nal Studies”, Bucharest, 1995, No. 1, pp.27-48; Gabriel Andreescu, Renate Weber, Nationalism and its Impact upon the Rule of Law in Romania, în „International Studies”, Bucharest, 1995, No. 1, pp.49-64. Termenul „ultranaþionalism” este pre- ferat ºi în analiza cuprinzãtoare pe care o face asupra României cercetãtorul englez Tom Gallagher, Democraþie ºi naþionalism în România, 1989–1998, Bucureºti, Edit. All, 1999. Un alt analist sistematic al manifestãrilor extremiste din România, Michael Shafir, foloseºte acelaºi termen (vezi Reports on Eastern Europe and East European Perspectives: www.rferl.org/eepreport/). 4 Vezi Gabriel Andreescu, Ruleta. Români ºi maghiari, 1990–2000, Bucureºti, Edit. Polirom, 2001. 5 Formularea unuia dintre specialiºtii europeni ai extremei drepte este