Damnation Army
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
24 pagini, 2 1 leu februarie an XI, nr. 134 TIMPUL 2010 REVIST| DE CULTUR| Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP7 - IA{I Crepuscul Crepuscul Num\r ilustrat cu fotografii de Natalie Schor Damnation Army Dorin Tudoran Publish or perish! Philologorum Agonia Marcela Ciortea Despre Venea din timpul diez Interviu cu Bogdan Suceav\ consemnat de Andrei Simu] La pescuit. Cu Augustin Fr\]il\ (1953-2010) Dan-Silviu Boerescu www.timpul.ro Agora 2 TIMPUL NOTE INUTILE `ncep`nd cu Sarkozy – s`nt influen]a]i de umoarea general\. ~ns\, continu\ Luc Ferry, adev\rul iese `ntotdeauna la iveal\ [i mai ales Multiculturalitate, faptul c\ economi[tii liberali (adev\ra]i) a- veau dreptate. Situa]ia unor state precum Gre- cia, Spania sau Portugalia ce s`nt pe marginea pr\pastiei din cauza datoriilor e aspectul „po- liberalism, socialism zitiv“ al crizei: f\r\ reforme liberale, econo- mia nu poate supravie]ui. dac\ cumva se recunoa[te acest lucru, nu e litatea francez\ nu reprezint\ mare lucru dec`t Despre aceea[i problematic\ a se citi [i in- vina lor ci a… societ\]ii ce nu a reu[it s\-i „in- atunci c`nd s`nt intervieva]i de ziari[ti sau de teviul cu sociologul Raymon Boudon tot `n Le tegreze“, neacord`ndu-le posibilitatea s\ fac\ sociologi. C`teva statistici semnificative. ~n Figaro (5 ianuarie) [i revista Sociétal (nr. 67) studii sau s\ lucreze. Totu[i, o analiz\ lucid\ [i 2009 au fost inventariate `n Fran]a 220 de cu un excellnt articol al economistului ungur neutr\ a situa]iei ne arat\ c\ motivele violen- „bande“ etnice, dintre care 65 la Paris [i `n Janos Karnai [i intitulat „S\ nu ne `n[el\m ]elor nu pot fi puse doar pe spinarea societ\]ii, zona limitrof\. Exist\ `n jur de 300 de zone despre Marx“: „Dac\ teza s\r\cirii proleta- oric`t ar fi de nedreapt\. S\ ne uit\m la sta- „abandonate“ de Stat, unde poli]ia nu are cu- tistici: cele mai frecvente incidente au loc `n rajul s\ intre. ~n ultimii 3 ani, atacurile violen- riatului ar fi fost valabil\, scrie Karnai, atunci m`nia a milioane de oameni ar fi m\turat de BOGDAN regiunea parizian\ sau `n cartierele m\rgina[e te `n licee [i colegii au fost de 3 ori mai nume- ale ora[elor Strasbourg, Metz… ~n aceste zo- mult capitalismul“. C|LINESCU roase dec`t `n trecut, iar `n departamentul ne, rata [omajului e mai mic\ dec`t media na- Seine Saint-Denis, 44% din popula]ie a sufe- Din p\cate, nu asta e [i opinia lui Claude ]ional\. La Strasbourg au fost investi]i milioa- rit din cauza violen]ei. Dac\ guvernul conti- Karnoouh `ntr-un interviu acordat Rom=niei ne de euro pentru reamenajarea urban\: tere- nu\ s\ `nchid\ ochii, `n ciuda promisiunilor lui Libere din 22 decembrie. Bine hr\nit cu Fran]a multicultural\ nuri de sport, s\li de dans, biblioteci care au Sarkozy `n 2007, viitoarele alegeri `n 2012 Marx, domnul Karnoouh afirm\ c\ „P\catele fost, bine`n]eles, distruse. Alt paradox: `n zo- risc\ s\-i fie fatale… capitalismului rom=nesc s`nt p\catele capita- nele cele mai s\race din Fran]a, `n Nord, `n Un reportaj despre violen]a `n suburbiile lismului `n general, adic\ un Weltanschauung ora[e precum Roubaix sau Lille, unde [omajul care este unul singur: profitul.“ A rezuma ca- Parisului difuzat de canalul France 2 (de Stat!) e foarte ridicat, problemele de violen]\ `n Despre liberalism pitalismul doar la profit – consider`nd c\ pro- a declan[at un val de proteste f\r\ precedent. suburbii s`nt mult mai pu]in numeroase dec`t Asocia]ii de protec]ie a minorit\]ilor au depus `n celelalte zone men]ionate mai sus. Excelent articolul lui Luc Ferry `n Le fitul ar fi un lucru negativ – demonstreaz\ o pl`ngere la tribunal. Ce a fost la originea a- {i mai grav. Fenomenul de band\ etnic\ e Figaro (4 februarie) despre acuza]iile adre- total\ ignoran]\ a problemelor economice [i cestor reac]ii? Faptul c\ `n reportaj persoanele din ce `n ce mai frecvent. Junii „ne`n]ele[i“ se sate liberalismului cu ocazia crizei. Faptul c\ un profund dispre] la adresa celor ce profit\ filmate s`nt de culoare sau au tenul `nchis… A adun\ `n grupuri de 20-30 [i atac\ alte grupuri liberalismul a fost considerat drept cauza pro- (pardon!) de capitalism (vezi afirma]ia lui spune sau a sugera c\ problemele de violen]\ sau persoane la `nt`mplare pe strad\. Banda blemelor economice [i financiare din toamn\ Karnai de mai sus). `n aceste zone s`nt provocate aproape exclusiv respectiv\ e constituit\ `n func]ie de aparte- lui 2008 a f\cut mult r\u `n dezbaterile media- de tineri arabi sau negri e un subiect tabu. Iar nen]a etnic\ a membrilor pentru care na]iona- tice [i `n opinia public\. Oamenii politici – Paris, februarie 2010 CAPRICORN C\ile Omului g`ndirii [i vie]ii (s\ zicem: cosmologia, onto- nomul `n]elepciunii umane prin excelen]\. deslu[irile hegeliene. Faptul este paradoxal logia, epistemologia etc.). Dac\, totu[i, o Iar structura acestui genom este echivalentul [i oarecum nea[teptat, la un ins care [tie c\ fac, cu at`t mai bine. O asemenea `nt`mplare „c\ilor omului“, pe care to]i oamenii se fiecare biografie `[i descrie propriul curcu- nu dep\[e[te `ns\, cu tot dinadinsul, contin- `nscriu, cu sau f\r\ de [tiin]\. Cum ignorarea beu, evolu`nd pe propria orbit\, `n „orizontul gentul. Se poate s\ o fac\, dar se poate [i s\ lor presupune costuri esen]iale, `nstr\inare vie]ii sale“. Exist\ structuri mentale obliga- nu. Ceea ce `ns\ r\m`ne interzis, ne`ng\duit, de condi]ia uman\ [i alienare, iat\, acest lu- torii? {i, dac\ da, s`nt tocmai cele pe care le prohibit cu des\v`r[ire, nejustificat [i intole- cru r\m`ne de ne`ng\duit. pune `n mi[care, armoniz`ndu-le dialectic, rabil este, crede Noica, s\ nu `ncerci s\ des- Are `ns\ Noica `n vedere un re]etar atunci Hegel? Ceva mai t`rziu, dup\ aproape un lu[e[ti [i s\ te dumire[ti asupra „c\ilor omu- c`nd vorbe[te despre „c\ile omului“? S-ar secol, paradigmele vechi ale g`ndirii au ce- OVIDIU PECICAN lui“. ~n caz c\ nu ar fi existat nimeni s\ le crede c\ da, c`t\ vreme el socote[te c\ r\s- dat pe mai multe liniamente [i, `n timp ce arate, ar mai fi fost cumva de `n]eles, de[i punsurile la interoga]iile referitoare la aceste Frege se pleca `n fa]a matematicilor lui Exist\ undeva `n Noica – autor plin, de cine te-ar fi `mpiedicat, la urma urmei, s\ iei aspecte se g\sesc `n cartea din 1805 a lui Russell, iar Newton f\cea loc fizicilor lui altfel, de evad\ri `n largul vorbirii – p\rerea pe cont propriu o asemenea sarcin\? Formu- G.W.F. Hegel, Fenomenologia spiritului. Einstein [i Heisenberg ori Bohr, Freud [i, care sun\ astfel: „Po]i ignora p\rerile g`ndi- l`nd altfel aceast\ exigen]\, s-ar putea spune Nicio clip\ Noica nu crede c\ „traseele“ par- ulterior – prin `nc\ un salt – Jung, plonjau `n- torilor, po]i ignora chiar adev\rurile lor, dac\ chiar c\ imperativul acesta ]ine de condi]ia curse de om `n decantarea con[tiin]ei sale ca tr-un model de descifrare a jocurilor psihis- s`nt str\ine de orizontul vie]ii tale, dar nu uman\. Dac\ nu te interesezi, nu cau]i, nu te atare ar putea fi doar una dintre multiplele mului mult diferit de cel `n care se mi[case po]i l\sa ne[tiute c\ile omului, dac\ a reu[it str\dui s\ decantezi – pentru uzul propriu [i, descifr\ri posibile, [i `nc\ una determinat\ omul hegelian. cineva s\ le arate“. S-ar spune c\ este vorba, poate, [i al celor dragi din proximitate – istoric. El nu are nicio `ndoial\ c\ evocarea Paradoxal, modelul avut `n vedere de aici, de o pledoarie pentru filosofie; sau pen- „c\ile omului“, ce fel de om e[ti? Cunoa[te- v\milor [i etapelor pe care le traverseaz\ Lucian Blaga `n trilogiile lui – cu matrice tru unii filosofi; ori m\car pentru unul. (Noica te pe tine `nsu]i din perspectiva umanit\]ii pe con[tiin]a insului uman `n parcursul ei c\tre stilistic\, cenzur\ transcendent\, personan]\ `l [i nume[te: este vorba de Hegel, cel din care o con]ii [i care se exprim\ prin tine, r\- decantare are universalitate [i reprezint\ o [i alte structuri antropologice subordonate a- Fenomenologia spiritului.) Dar este, oare, sun\ ca un ecou vechiul imperativ etic, ge- c\l\uz\ pentru oricine ar veni `n contact cu celeia[i func]ion\ri sistemice – este mai con- `ntr-adev\r, astfel? De fapt, pare s\ fie mai temporan dec`t con[tiin]a abisal\ hegelian\ degrab\ un avertisment aruncat `nspre lume, at`t de pre]uit\ de Noica. Prin aceast\ op]iu- de felul celui de la Delphi, din care Socrate ne – ardent\, dac\ ar fi s\ se ia seama la fap- [i-a f\cut, se spune, o deviz\ proprie: „cu- tul c\ Fenomenologia spiritului nu a r\mas noa[te-te pe tine `nsu]i“. G`ndul de mai sus s\ fie descifrat\, „t\lm\cit\“ [i adus\ mai al lui Noica ar putea fi a[ezat foarte bine sub aproape de cititorii rom=ni o singur\ dat\ de genericul: Despre limitele ignor\rii.