Damnation Army

24 pagini, 2 1 leu februarie an XI, nr. 134 TIMPUL 2010 REVIST| DE CULTUR|

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP7 - IA{I Crepuscul Crepuscul

Num\r ilustrat cu fotografii de Natalie Schor Damnation Army Dorin Tudoran Publish or perish! Philologorum Agonia Marcela Ciortea Despre Venea din timpul diez Interviu cu Bogdan Suceav\ consemnat de Andrei Simu] La pescuit. Cu Augustin Fr\]il\ (1953-2010) Dan-Silviu Boerescu

www.timpul.ro Agora 2 TIMPUL

NOTE INUTILE `ncep`nd cu Sarkozy – s`nt influen]a]i de umoarea general\. ~ns\, continu\ Luc Ferry, adev\rul iese `ntotdeauna la iveal\ [i mai ales Multiculturalitate, faptul c\ economi[tii liberali (adev\ra]i) a- veau dreptate. Situa]ia unor state precum Gre- cia, Spania sau Portugalia ce s`nt pe marginea pr\pastiei din cauza datoriilor e aspectul „po- liberalism, socialism zitiv“ al crizei: f\r\ reforme liberale, economia nu poate supravie]ui. dac\ cumva se recunoa[te acest lucru, nu e litatea francez\ nu reprezint\ mare lucru dec`t Despre aceea[i problematic\ a se citi [i in- vina lor ci a… societ\]ii ce nu a reu[it s\-i „in- atunci c`nd s`nt intervieva]i de ziari[ti sau de teviul cu sociologul Raymon Boudon tot `n Le tegreze“, neacord`ndu-le posibilitatea s\ fac\ sociologi. C`teva statistici semnificative. ~n Figaro (5 ianuarie) [i revista Sociétal (nr. 67) studii sau s\ lucreze. Totu[i, o analiz\ lucid\ [i 2009 au fost inventariate `n Fran]a 220 de cu un excellnt articol al economistului ungur neutr\ a situa]iei ne arat\ c\ motivele violen- „bande“ etnice, dintre care 65 la Paris [i `n Janos Karnai [i intitulat „S\ nu ne `n[el\m ]elor nu pot fi puse doar pe spinarea societ\]ii, zona limitrof\. Exist\ `n jur de 300 de zone despre Marx“: „Dac\ teza s\r\cirii proleta- oric`t ar fi de nedreapt\. S\ ne uit\m la sta- „abandonate“ de Stat, unde poli]ia nu are cu- tistici: cele mai frecvente incidente au loc `n rajul s\ intre. ~n ultimii 3 ani, atacurile violen- riatului ar fi fost valabil\, scrie Karnai, atunci m`nia a milioane de oameni ar fi m\turat de BOGDAN regiunea parizian\ sau `n cartierele m\rgina[e te `n licee [i colegii au fost de 3 ori mai nume- ale ora[elor Strasbourg, Metz… ~n aceste zo- mult capitalismul“. C|LINESCU roase dec`t `n trecut, iar `n departamentul ne, rata [omajului e mai mic\ dec`t media na- Seine Saint-Denis, 44% din popula]ie a sufe- Din p\cate, nu asta e [i opinia lui Claude ]ional\. La Strasbourg au fost investi]i milioa- rit din cauza violen]ei. Dac\ guvernul conti- Karnoouh `ntr-un interviu acordat Rom=niei ne de euro pentru reamenajarea urban\: tere- nu\ s\ `nchid\ ochii, `n ciuda promisiunilor lui Libere din 22 decembrie. Bine hr\nit cu Fran]a multicultural\ nuri de sport, s\li de dans, biblioteci care au Sarkozy `n 2007, viitoarele alegeri `n 2012 Marx, domnul Karnoouh afirm\ c\ „P\catele fost, bine`n]eles, distruse. Alt paradox: `n zo- risc\ s\-i fie fatale… capitalismului rom=nesc s`nt p\catele capita- nele cele mai s\race din Fran]a, `n Nord, `n Un reportaj despre violen]a `n suburbiile lismului `n general, adic\ un Weltanschauung ora[e precum Roubaix sau Lille, unde [omajul care este unul singur: profitul.“ A rezuma ca- Parisului difuzat de canalul France 2 (de Stat!) e foarte ridicat, problemele de violen]\ `n Despre liberalism pitalismul doar la profit – consider`nd c\ pro- a declan[at un val de proteste f\r\ precedent. suburbii s`nt mult mai pu]in numeroase dec`t Asocia]ii de protec]ie a minorit\]ilor au depus `n celelalte zone men]ionate mai sus. Excelent articolul lui Luc Ferry `n Le fitul ar fi un lucru negativ – demonstreaz\ o pl`ngere la tribunal. Ce a fost la originea a- {i mai grav. Fenomenul de band\ etnic\ e Figaro (4 februarie) despre acuza]iile adre- total\ ignoran]\ a problemelor economice [i cestor reac]ii? Faptul c\ `n reportaj persoanele din ce `n ce mai frecvent. Junii „ne`n]ele[i“ se sate liberalismului cu ocazia crizei. Faptul c\ un profund dispre] la adresa celor ce profit\ filmate s`nt de culoare sau au tenul `nchis… A adun\ `n grupuri de 20-30 [i atac\ alte grupuri liberalismul a fost considerat drept cauza pro- (pardon!) de capitalism (vezi afirma]ia lui spune sau a sugera c\ problemele de violen]\ sau persoane la `nt`mplare pe strad\. Banda blemelor economice [i financiare din toamn\ Karnai de mai sus). `n aceste zone s`nt provocate aproape exclusiv respectiv\ e constituit\ `n func]ie de aparte- lui 2008 a f\cut mult r\u `n dezbaterile media- de tineri arabi sau negri e un subiect tabu. Iar nen]a etnic\ a membrilor pentru care na]iona- tice [i `n opinia public\. Oamenii politici – Paris, februarie 2010

CAPRICORN C\ile Omului g`ndirii [i vie]ii (s\ zicem: cosmologia, onto- nomul `n]elepciunii umane prin excelen]\. deslu[irile hegeliene. Faptul este paradoxal logia, epistemologia etc.). Dac\, totu[i, o Iar structura acestui genom este echivalentul [i oarecum nea[teptat, la un ins care [tie c\ fac, cu at`t mai bine. O asemenea `nt`mplare „c\ilor omului“, pe care to]i oamenii se fiecare biografie `[i descrie propriul curcu- nu dep\[e[te `ns\, cu tot dinadinsul, contin- `nscriu, cu sau f\r\ de [tiin]\. Cum ignorarea beu, evolu`nd pe propria orbit\, `n „orizontul gentul. Se poate s\ o fac\, dar se poate [i s\ lor presupune costuri esen]iale, `nstr\inare vie]ii sale“. Exist\ structuri mentale obliga- nu. Ceea ce `ns\ r\m`ne interzis, ne`ng\duit, de condi]ia uman\ [i alienare, iat\, acest lu- torii? {i, dac\ da, s`nt tocmai cele pe care le prohibit cu des\v`r[ire, nejustificat [i intole- cru r\m`ne de ne`ng\duit. pune `n mi[care, armoniz`ndu-le dialectic, rabil este, crede Noica, s\ nu `ncerci s\ des- Are `ns\ Noica `n vedere un re]etar atunci Hegel? Ceva mai t`rziu, dup\ aproape un lu[e[ti [i s\ te dumire[ti asupra „c\ilor omu- c`nd vorbe[te despre „c\ile omului“? S-ar secol, paradigmele vechi ale g`ndirii au ce- OVIDIU PECICAN lui“. ~n caz c\ nu ar fi existat nimeni s\ le crede c\ da, c`t\ vreme el socote[te c\ r\s- dat pe mai multe liniamente [i, `n timp ce arate, ar mai fi fost cumva de `n]eles, de[i punsurile la interoga]iile referitoare la aceste Frege se pleca `n fa]a matematicilor lui Exist\ undeva `n Noica – autor plin, de cine te-ar fi `mpiedicat, la urma urmei, s\ iei aspecte se g\sesc `n cartea din 1805 a lui Russell, iar Newton f\cea loc fizicilor lui altfel, de evad\ri `n largul vorbirii – p\rerea pe cont propriu o asemenea sarcin\? Formu- G.W.F. Hegel, Fenomenologia spiritului. Einstein [i Heisenberg ori Bohr, Freud [i, care sun\ astfel: „Po]i ignora p\rerile g`ndi- l`nd altfel aceast\ exigen]\, s-ar putea spune Nicio clip\ Noica nu crede c\ „traseele“ par- ulterior – prin `nc\ un salt – Jung, plonjau `n- torilor, po]i ignora chiar adev\rurile lor, dac\ chiar c\ imperativul acesta ]ine de condi]ia curse de om `n decantarea con[tiin]ei sale ca tr-un model de descifrare a jocurilor psihis- s`nt str\ine de orizontul vie]ii tale, dar nu uman\. Dac\ nu te interesezi, nu cau]i, nu te atare ar putea fi doar una dintre multiplele mului mult diferit de cel `n care se mi[case po]i l\sa ne[tiute c\ile omului, dac\ a reu[it str\dui s\ decantezi – pentru uzul propriu [i, descifr\ri posibile, [i `nc\ una determinat\ omul hegelian. cineva s\ le arate“. S-ar spune c\ este vorba, poate, [i al celor dragi din proximitate – istoric. El nu are nicio `ndoial\ c\ evocarea Paradoxal, modelul avut `n vedere de aici, de o pledoarie pentru filosofie; sau pen- „c\ile omului“, ce fel de om e[ti? Cunoa[te- v\milor [i etapelor pe care le traverseaz\ Lucian Blaga `n trilogiile lui – cu matrice tru unii filosofi; ori m\car pentru unul. (Noica te pe tine `nsu]i din perspectiva umanit\]ii pe con[tiin]a insului uman `n parcursul ei c\tre stilistic\, cenzur\ transcendent\, personan]\ `l [i nume[te: este vorba de Hegel, cel din care o con]ii [i care se exprim\ prin tine, r\- decantare are universalitate [i reprezint\ o [i alte structuri antropologice subordonate a- Fenomenologia spiritului.) Dar este, oare, sun\ ca un ecou vechiul imperativ etic, ge- c\l\uz\ pentru oricine ar veni `n contact cu celeia[i func]ion\ri sistemice – este mai con- `ntr-adev\r, astfel? De fapt, pare s\ fie mai temporan dec`t con[tiin]a abisal\ hegelian\ degrab\ un avertisment aruncat `nspre lume, at`t de pre]uit\ de Noica. Prin aceast\ op]iu- de felul celui de la Delphi, din care Socrate ne – ardent\, dac\ ar fi s\ se ia seama la fap- [i-a f\cut, se spune, o deviz\ proprie: „cu- tul c\ Fenomenologia spiritului nu a r\mas noa[te-te pe tine `nsu]i“. G`ndul de mai sus s\ fie descifrat\, „t\lm\cit\“ [i adus\ mai al lui Noica ar putea fi a[ezat foarte bine sub aproape de cititorii rom=ni o singur\ dat\ de genericul: Despre limitele ignor\rii. Fiindc\, c\tre Noica – filosoful de la P\ltini[ `[i dez- de fapt, asupra acestora atrage filosoful aten- v\luie nu numai o anume clasicitate tempe- ]ia. Unde trebuie s\ se opreasc\ dezinteresul, ramental\ [i de gust, nici doar inaderen]a indiferen]a, nep\sarea noastr\, a fiec\ruia. ([tiut\) la inova]iile contemporane, ci [i Pentru cei care socotesc c\ prostia, stupi- dimensiunea apolinic\ `n care evolueaz\, ditatea, superficialitatea, `ngustimea de spi- refuz`nd tenebrele care sub`ntind dinamicile

rit s`nt, practic [i virtual, infinite, ideea c\ [i Drum spre nic\ieri ele `[i `nt`lnesc marginea poate constitui o con[tiin]ei. noutate. Mul]i ar putea crede c\, `n fantezia S`nt obligatorii „c\ile omului“ recoman- formelor lor de manifestare [i unicitatea de date de Hegel [i prin glasul lui Noica? De ce expresie pe care o iau `n cazul fiec\rui om, ar fi mai valabile ele dec`t, s\ zicem, formula acestea s`nt infinite [i nem\rginite. Dar lu- paradoxurilor zen? Descoperirea propriei crurile nu stau astfel, cel pu]in `n delimitarea umanit\]i [i a traseelor care `l leag\ pe individ pe care o face autorul Povestirilor despre de marele bazin al fundamentelor sale umane om. ~n viziunea lui, fiecare dintre noi se etice [i axiologice poate `ncepe de oriunde. mi[c\ `n cadrele unui orizont biografic care Din Biblie pentru noi, dar [i din Coran, pentru nu intersecteaz\ `n chip obligatoriu filosofia, al]ii. De ici sau de colo. Important r\m`ne s\ ideile marilor g`nditori sau axiomele eviden- `nceap\ de undeva, pentru a se evita dezas- ]iate de ace[tia pentru un domeniu anume al trele dec\derii din condi]ia uman\. februarie 2010 www.timpul.ro Agora TIMPUL 3 BOR, stat [i na]iune: Remember o Reform\? Florin Na]iunea este o component\ de baz\ a discur- cu statul c`t [i cu societatea nu a fost pus nicio- Zamfirescu BOGDAN C. ENACHE sului public al reprezentan]ilor Bisericii ortodoxe dat\ serios `n discu]ie, ba chiar a fost reformulat din secolul al XIX-lea [i p`n\ ast\zi3. Ace[tia pos- [i ad`ncit de unii filozofi8, r\m`n`nd a[adar o parte Istoria Bisericii Ortodoxe Rom=ne, organic tuleaz\, ca laitmotiv, o leg\tur\ indisolubil\ `ntre integrant\ at`t a modelului „post-bizantin“ de re- `ntre]esut\ de la bun `nceput cu istoria statului etnicitatea rom=nilor [i confesiunea ortodox\, ba la]ie dintre stat [i Biseric\ sugerat de Radu Preda9, na]ional rom=n, este istoria unei surprinz\toare chiar c\ – a[a cum Dumitru St\niloae, cel mai c`t [i a contribu]iei originale pe care dimensiunea alian]e `mpotriva naturii. influent teolog ortodox rom=n, `ncearc\ s\ arate cultural\ ortodox\ ar aduce-o, `n opinia lui Radu De[i `ncheiat\ c`ndva pe la mijlocul secolului `n Na]iune [i cre[tinism4 – neamul, na]iunea sau Carp, la construc]ia european\10. ~n aceste con- al XIX-lea, alian]a dintre t`n\rul stat laic na]ional etnia nu este doar o realitate istoric\ [i cultural\, di]ii, emergen]a unei biserici ortodoxe realmente [i Biserica ortodox\ (apostolic\, ecumenic\ [i soci [i una teologic\, care are un rol important at`t independente fa]\ de stat [i inclusiv-personaliste borniceasc\) este ast\zi la fel de actual\ ca acum `n economia m`ntuirii fiec\rui individ, c`t [i `n la nivel social nu poate avea loc dec`t printr-o aproape o sut\ cincizeci de ani. ~n esen]\, ea con- perspectiva escatologic\ cre[tin-ortodox\. A- Reform\ radical\ a BOR care s\ scuture secole st\ dintr-un sistem semi-oficial de instrumentali- ceast\ viziune etnocentric\ a ortodoxiei nu res- de mo[tenire bizantin\ [i reintrepret\ri post-bizare reciproc\ a Bisericii de c\tre stat [i a statului pinge, in extremis, doar orice interpretare civic\ zantine. de c\tre Biseric\, sistem care, `n ciuda unor asi- a comunit\]ii politice – a[a cum a conchis `n mod Aceast\ idee ar putea p\rea nu doar eretic\, ci metrii din perioada comunist\, a supravie]uit corect Nechifor Crainic, `n lucrarea sa Ortodoxie [i utopic\ `n momentul de fa]\. Cu toate acestea, 5 p`n\ `n prezent. La baza acestui pact faustic st\ [i Etnocra]ie , cel dintì [i cel mai coerent teore- chiar istoria BOR ne ofer\ un precedent care venera]ia comun\ fa]\ de un nou [i seduc\tor tician a ceea ce putem numi filetismul rom=nesc poate fi aprofundat sau poate servi ca surs\ de idol: na]iunea [i na]ionalismul. modern –, dar ea pune sub semnul `ntreb\rii [i inspira]ie pentru demersuri similare de Reform\ Cazul BOR nu este unul singular. Acela[i tip mesajul eminamente personalist al Evangheliilor `n cadrul confesiunii ortodoxe. ~n perioada inter- de rela]ie `ntre Biserica ortodox\ [i stat, rezultat\ sau voca]ia universal\ a Bisericii. Cu toate a- belic\, `ntre 1920-1924, pe fondul unor dispute `n urma unei evolu]ii politice [i ideologice comu- cestea, o versiune moderat\ a viziunii filetiste teologice `ntre preo]ii, ortodoc[i Dumitru Corni- ne, caracterizeaz\ toate statele-na]ionale din sud- este ast\zi `mp\rt\[it\ de cea mai mare parte lescu [i Teodor Popescu, pe de o parte, [i clerul estul Europei unde confesiunea ortodox\ este dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe Rom=ne, BOR, pe de alt\ parte, se constituie Biserica majoritar\1, c`t [i statele succesorale ale Uniunii r\posatul patriarh Teoctist fiind de altfel unul Evanghelic\ Rom=n\, `nregistrat\ oficial `n 1927 Plecarea nea[teptat\ dintre noi a lui Sovietice cu acelea[i caracteristici culturale. dintre cei mai vizibili propagatori ai acestei lec- 6 sub numele „Cre[tinii dup\ Scriptur\“. Aceast\ Florin Zamfirescu a `nsemnat dispari]ia Din punct de vedere institu]ional, BOR este turi teologice filetiste . nou\ biseric\ sau denomina]iune, originat\ din unuia din cei mai str\luci]i jurnali[ti ie- `n `ntregime o crea]ie a statului modern rom=n. Viziunea filetist\ st\ la baza eclesiologiei interiorul confesiunii ortodoxe, va c`[tiga repede [i]i de pe b\ncile „[colii de pres\“ neofi- BOR [i ì structureaz\ propria interpretare cu pri- Evenimentele majore din via]a Bisericii ortodo- c`teva mii de adep]i `n ora[e importante din Mun- ciale, care a func]ionat la revistele stu- vire la care trebuie sa fie rela]ia potrivit\ dintre xe, precum ob]inerea autocefaliei sau crearea tenia, Moldova [i chiar Transilvania. Dumitru den]e[ti ie[ene, `nainte de 1989, [i a u- stat [i Biseric\. ~n aceast\ chestiune, BOR suge- patriarhatului, urmeaz\ `ndeaproape evenimente- Cornilescu realizeaz\ [i o traducere a Bibliei, ne- nuia dintre cei mai importan]i partici- reaz\ o diviziune a muncii `ntre stat, instan]a po- le majore din istoria statului rom=n, precum ob- recunoscut\ de BOR, `ntr-o limb\ rom=n\ mo- pan]i la geneza presei libere post-de- litic\ a na]iunii rom=ne, [i Biserica ortodox\, in- ]inerea independen]ei sau constituirea Rom=niei dern\ [i uzual\, care este `n prezent utilizat\ de cembriste, nu doar `n Ia[i, ci [i la nivelul stan]a sa spiritual\. Ambele institu]ii lucreaz\ mari, [i s`nt o reflectare direct\ a acestora. Dac\ toate confesiunile protestante [i neoprotestante `ntregii ]\ri. De la „Opinia studen]eas- pentru bun\starea na]iunii, numai c\ eforturile ]inem cont c\ t`n\rul stat rom=n s-a autoprocla- din Rom=nia. ~n epoc\, Biserica Evanghelic\ c\“, „Monitorul“ [i re]eaua na]ional\ cu mat, de la bun `nceput, un stat laic, atunci aten]ia fiec\reia au loc `n sfere diferite, de[i acestea se Rom=n\ sau „Cre[tinii dup\ Scriptur\“ reprezen- acela[i nume, pe care a construit-o, la [i importan]a deosebit\ acordat\ `n trecut Bise- intersecteaz\ la un moment dat `n chestiuni pre- ta o realitate incomod\ pentru BOR, dar [i pentru „Obiectiv“, „Lumea Ie[eanului“ [i, `n ul- ricii majoritare (finan]\ri generoase, statut privi- cum educa]ia religioas\, `ntre]inerea material\ a guvernan]i, deoarece era un afront direct la teza timii ani ai vie]ii sale, la „Lumina“, pri- legiat, episcopi senatori de drept [.a.m.d.) poate l\ca[elor de cult [i a clericilor, legiferarea de c\tre filetist\ fundamental\ c\ exist\ o identitate per- mul ziar religios din Rom=nia, Florin p\rea inexplicabil\. Dar dac\ ]inem seama de stat a unor norme etice cre[tine [.a.m.d. A[a cum fect\ `ntre etnie [i credin]\, `ntre confesiune [i Zamfirescu s-a dovedit mereu un creator faptul c\ legitimitatea statului rom=n s-a cl\dit – Prefericitul Daniel a ]inut s\ precizeze `n discur- na]iune. ~n consecin]\, guvernul Rom=niei Mari, de produse jurnalistice inteligent [i inge- at`t `n plan intern c`t [i `n plan extern – pe ideo- sul ]inut la Cotroceni, la scurt timp dup\ ceremo- nios, cu o imagina]ie inegalabil\ `n do- logia na]ionalist\, rela]ia str`ns\ cu Biserica orto- nia de `ntronizare, BOR nu `n]elege principiul `nt`mpl\tor condus de patriarhul Miron Cristea, for]eaz\ o fuziune `ntre Biserica Evanghelic\ Ro- meniu. Dar Florin Zamfirescu nu a creat dox\ devine perfect inteligibil\ c\ci, `n confec- autonomiei bisericii drept o mutare `n cadrul so- numai ziare, numai publica]ii, ci [i jur- ]ionarea identit\]ii na]ionale, ortodoxia a devenit ciet\]ii civile (cum ar fi, de altfel, at`t consecvent m=n\ [i Cultul Cre[tin dup\ Evanghelie, o biseric\ de factur\ luteran\, de[i cele dou\ denomina- nali[ti. ~ncep`nd cu ziarele create sau repede – al\turi de limba neolatin\ [i originile din punct de vedere etic cre[tin, `n opinia mea, c`t conduse din anii nou\zeci [i `ncheind cu daco-romane – o marc\ identitar\ fundamental\ [i mai benefic, pe termen lung, pentru institu]ia ]iuni nu se armonizau din punct vedere istoric [i doctrinar. Biserica Evanghelic\ Rom=n\ a fost „Lumina“, publica]ie ce presupunea un a rom=nit\]ii. Bisericii [i pentru societate `n ansamblu), ci `n]e- alt tip de ziaristic\ dec`t cea obi[nuit\, La r`ndul ei, Biserica ortodox\ nu a r\mas lege prin autonomie o libertate responsabil\ de reactivat\ `n 1990, fiind ast\zi unul dintre 17 culte religioase recunoscute oficial de stat [i num\- prin mìnile sale au trecut zeci, poate indiferent\ la ideile na]ionaliste `n vog\ `n seco- cooperare cu Statul rom=n spre binele comun al sute de tinere talente, care au `nv\]at nu lul al XIX-lea. De altfel, unii clerici, precum societ\]ii rom=ne[ti, care are nevoie de vindecare r`nd, conform propriilor estim\ri, circa 20.000 de adep]i. doar abc-ul profesiei, ci mul]i dintre ei [i preotul Radu {apc\, au f\cut parte din avangarda spiritual\, de consolidare material\ [i de afirmare secretele acesteia, ajung`nd ei `n[i[i jur- revolu]iei de la 1848. Tensiunea creat\ de na]io- `ntru demnitate uman\ pe plan na]ional [i inter- 1 Olivier Gillet, „Religion et politique dans les Balkans. nali[ti remarcabili, conduc\tori [i crea- nalizarea averilor m`n\stire[ti `n timpul lui Ale- na]ional. Rug\ciunea [i fapta bun\, cultul [i cul- tori de publica]ii. tura inspirate din credin]\, afirmarea identit\]ii Les enjeux contemporains“, Studia Politica, vol. IV, no 2, xandru Ioan Cuza a fost temporar\. Clerul orto- 2004, pp. 269-277. Nu `n ultimul rind, trebuie s\ amintim dox s-a adaptat `n scurt timp [i cu succes la exi- na]ionale si deschiderea spre universal, aceste 2 George Florovsky, „Empire and Desert“, The Greek apropierea sa de literatur\, arte, cultur\ gen]ele noii st\ri de fapt. La nivel fundamental, valori constituie coordonate permanente si prio- Orthodox Theological Review, Vol. Ill, No. 2 (1957), pp. `n general. Nici una din publica]iile con- Biserica ortodox\ integreaz\ `n aceast\ perioad\ rit\]i ale slujirii ca Patriarh. 133-159. 3 Iuliana Conovici, „L’orthodoxie roumaine et la duse sau create de Florin Zamfirescu n-a ideile na]ionaliste `n eclesiologia ortodox\. Ve- Aceast\ leg\tur\ str`ns\, `n cheie filetist\, din- fost lipsit\ de informa]ia, analiza [i co- tre confesiunea ortodox\ [i na]iune, este de altfel modernité. Le discours officiel de l’Église Orthodoxe chea simphonia bizantin\ dintre tron [i altar, a[a Roumaine après 1989“, Studia Politica, vol. IV, no 2, 2004, mentariul aplicate diverselor domenii cum a fost formulat\ `n contextul mai larg al unei explicit afirmat\ `n nou statul al BOR, articolul 5, pp. 389-420. ale culturii. Din acest motiv, noi, cei din antropologii [i filozofii politice cre[tine `n epoca alineatul 2 stipul`nd c\: „Biserica Ortodox\ Ro- 4 Dumitru St\niloae, Na]iune [i cre[tinism, studiu intro- 2 redac]ia „Timpul“, ne-am sim]it mai a- medieval\ , este brusc redefinit\, sub impactul m=n\ este na]ional\ [i majoritar\, potrivit vechi- ductiv, `ngrijire de edi]ie [i note de C. Schifirne], Editura propia]i de Florin Zamfirescu mai mult curentului filetist, ca o simphonia `ntre Biseric\ [i mii apostolice, tradi]iei, num\rului de credincio[i Elion, Bucure[ti, 2003. 5 dec`t de oricare alt creator sau conduc\- Na]iune care, spre deosebire de versiunea ante- [i contribu]iei sale deosebite la via]a [i cultura Nichifor Crainic, Ortodoxie [i etnocra]ie. Cu o anex\: Programul statului etnocratic, studiu introductiv, `ngrijire de tor de gazete din Ia[i. De altfel, revista a rioar\, se plaseaz\ `n `ntregime `ntr-un cadru laic poporului rom=n. Biserica Ortodox\ Rom=n\ edi]ie [i note de C. Schifirne], Bucure[ti, Albatros, 1997. ap\rut `n condi]ii tipografice [i de tehno- [i nu `[i mai extrage seva din interiorul reflec]iei este Biserica neamului rom=nesc“. Chiar dac\ `n 6 Teoctist Ar\pa[u, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=- redactare foarte bune `n anii din urm\ [i cre[tine. legea nr. 489 din 2006, privind libertatea religi- ne, „Biserica [i na]iunea – colaborare `n spiritul simfoniei bi- zantine“, `n Pe treptele slujirii cre[tine, vol. X, Editura Insti- datorit\ sprijinului s\u direct sau indi- De[i condamnat de Sinodul din 1872 de la oas\ [i regimul general al cultelor BOR nu a ob- rect. Oricum, ni se `nt`mpl\ s\ ni-l amin- Constantinopol, filetismul, curent ap\rut `n Bul- ]inut statutul privilegiat de biseric\ na]ional\ pe tutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom=ne, Bucure[ti, 2001, pp. 454-458. tim cu revista noastr\ `n m`ni, r\sfoind-o garia ca o sintez\ `ntre na]ionalismul romantic care `l solicita, alineatul 2 al articolului 7 nu uit\ 7 Lavinia Stan [i Lucian Turcescu, Religie [i politic\ `n cu un z`mbet discret pe figur\ [i comen- german [i ortodoxie, este `mbr\]i[at rapid de cle- s\ aminteasc\ `n mod vag [i impar]ial leg\tura Rom=nia postcomunist\, editura Curtea Veche, 2009; edi]ie t`nd una sau alta din crea]iile ad\postite rul [i de revolu]ionarii din tot sud-estul european special\ dintre religie, [i mai exact confesiunea original\, Religion and Politics in Post-Communist Romania, `n paginile sale. Nou\ ne vor lipsi [i z`m- ortodox, dar [i de panslavi[tii ru[i, deoarece el ortodox\, pe de o parte, na]iune [i stat, pe de alt\ Oxford University Press, 2007. 8 betul s\u, [i evalu\rile sale [i sprijinul acomoda programul ideologic care a dus at`t la parte, conform tradi]iei teologico-politice inau- De pild\, Bogdan T\taru-Cazaban, „~ngerii neamurilor sau dimensiunea teologico-politic\ a angelologiei“, `n s\u competent [i prietenesc. crearea statelor na]ionale, c`t [i a autocefaliilor gurate `nc\ de la crearea statului na]ional rom=n: Miruna Tataru-Cazaban (coord.), Teologie [i politic\: de la na]ionale ([i nu pur geografice, cum era cazul „Statul rom=n recunoa[te rolul important al Bise- Sfin]ii P\rin]i la Europa unit\ , Editura Anastasia, 2004. Dumnezeu s\-l odihneasc\! anterior cu Bisericile din Orientul Mijlociu). ~n ricii Ortodoxe Rom=ne [i al celorlalte biserici [i 9 Radu Preda, „Biseric\, na]iune, stat. C\tre un model post-bizantin“ `n: Nichifor Crainic, Dumitru St\niloae, R\z- contextul rom=nesc, aceast\ inova]ie operat\ `n culte recunoscute `n istoria na]ional\ a Rom=niei (Redac]ia revistei Timpul) corpusul doctrinar al Bisericii ortodoxe asigur\ [i `n via]a societ\]ii rom=ne[ti“. van Codrescu, Radu Preda, „Fiecare `n r`ndul cetei sale“. Pentru o teologie a neamului, introducere [i note de R\zvan p`n\ `n prezent o anumit\ convergen]\ ideologic\ De[i chestiunea BOR a generat numeroase Codrescu, Editura Christiana, Bucure[ti, 2003, pp. 235-251. 7 `n jurul ideii de na]iune [i, ca urmare, o colabo- dezbateri `n epoca postcomunist\ , etosul teolo- 10 Radu Carp, Dumnezeu la Bruxelles. Religia `n spa]iul rare privilegiat\ `ntre stat [i BOR. gic filetist care moduleaz\ rela]ia sa special\ at`t public european, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009. www.timpul.ro februarie 2010 Chestiunea universitar\ 4 TIMPUL Autonomia universitar\ se ap\r\ `n instan]\ m`ntul superior este coordonat de Ministerul „104: Probele de concurs [i con]inutul a- `n `nv\]\m`ntul universitar este pur [i simplu ~nv\]\m`ntului, cu respectarea autonomiei cestora s`nt stabilite de c\tre catedre [i deun act provocator, c\ruia ar trebui s\ i se r\s- universitare“ (art. 15 (7)) [i o detaliaz\ altele: partamente. pund\ pe m\sur\. Universit\]ile au de `nceput „Autonomia universitar\ vizeaz\ domenii- 105: Consiliile profesorale r\spund de or- titulariz\rile, f\r\ s\ cear\ voie nim\nui. Dac\ le conducerii, structur\rii [i func]ion\rii insti- ganizarea concursurilor [i selectarea candi- la primul pas `n care intervine semn\tura Mi- tu]iei, ale activit\]ii didactice [i de cercetare da]ilor.“ nisterului Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i [tiin]ific\, ale administr\rii [i ale finan]\rii“ E limpede, guvernul nu-[i afl\ un rol `n ini- Sportului acesta o refuz\ pe motiv de „blocare (art. 91 (2)); „Autonomia universitar\ se reali- ]ierea concursurilor pentru titularizare. C`nd a posturilor“, stau la dispozi]ie instan]ele de ABRIEL G zeaz\, `n principal, prin: programarea, organi- este prezent – [i este prin aprobarea candida- judecat\. Iar dreptul procesual este asigurat ANDREESCU zarea, desf\[urarea [i perfec]ionarea procesu- turilor [i recunoa[terea titlurilor – o face pen- at`t universit\]ilor ca atare, c`t [i candida]ilor. Refuzul `ncheierii procedurilor de deschidere lui de `nv\]\m`nt; organizarea cercet\rii [tiin- tru confirmarea procedurilor. Logica lucruri- Rectorul Andrei Marga pare a fi fost pri- [i de recunoa[tere a titulariz\rilor permise ca- ]ifice [i a document\rii; stabilirea specializ\- lor este cea din administra]ie: prefectul are o mul care a luat o pozi]ie public\ fa]\ de bloca- drelor universitare care au `ncheiat cu succes rilor; stabilirea planurilor de `nv\]\m`nt [i a func]ie de verificare a legalit\]ii, nu de con- rea posturilor universitare de c\tre guvernul titularizarea este un abuz `ndreptat `mpotriva programelor analitice, `n acord cu standardele testare a hot\r`rilor consiliului local. Boc: „Este contraproductiv\ [i `mpiedic\ afir- intereselor publice. Ca [i un act abuziv al na]ionale; admiterea candida]ilor la studii, pe Analogia dintre cele dou\ situa]ii, a unor marea universit\]ilor rom=ne[ti“, a sus]inut hot\r`ri din `nv\]\m`nt [i a altora din adminis- „func]ionarului public, care, `n exerci]iul atri- domnia sa, ca apoi s\ explice: „Blocarea pos- baza criteriilor generale stabilite de Ministe- bu]iilor sale de serviciu, cu [tiin]\, nu `ndepli- rul ~nv\]\m`ntului; selectarea [i promovarea tra]ie are o explica]ie de ad`ncime: autonomia. turilor universitare f\cut\ `n 2009 a fost o gra- ~n fond, prevederile Legii ~nv\]\m`ntului re- ne[te un act… [i prin aceasta cauzeaz\ o v\t\- personalului didactic [i ale celorlalte categorii 3 v\ eroare [i un fapt asem\n\tor nu s-a mai co- prezint\ o circumscriere a prevederii constitu- mare a intereselor legale“ ale candida]ilor. de personal; stabilirea criteriilor de apreciere mis `n Rom=nia din 1987. Universitatea Ba- ]ionale de la art. 32 (6) care anun]\: „Autono- T\cerea sau pozi]iile defensive cu care lu- a activit\]ii didactice [i [tiin]ifice; acordarea, be[-Bolyai a adresat memorii tuturor instan- mia universitar\ este garantat\“. Autonomia mea universitar\ a `nt`mpinat anun]ul guver- `n condi]iile legii, a titlurilor didactice, [tiin- ]elor [i cere, `n continuare, ca lucrurile s\ evo- universitar\ are deci statut de valoare consti- nului Boc de blocare a posturilor s`nt nedem- 1 ]ifice [i onorifice...“ (art. 91 (3)). ne pentru conducerile institu]iilor de `nv\]\- lueze `n firescul lor...“ . Ecaterina Andrones- tu]ional\ care fondeaz\ [i dreptul corespunz\- Articolele reproduse recunosc indiscutabil m`nt superior [i pentru universitari. Dac\ `n- cu, pre[edinta Consiliului Na]ional al Recto- tor al cadrelor universitare de a se bucura de cercarea actual\ de a `nfr`nge autonomia uni- rilor (CNR), depl`ngea la `nceputul lui februa- competen]a universit\]ilor `n materia titulari- libertatea academic\, cu tot ce `nseamn\ versitar\ `n raport cu o prerogativ\ at`t de evi- rie faptul c\ „anul acesta nu am reu[it s\ scoa- z\rii. E adev\rat c\ apare, `n ultimul enun] re- aceasta. dent\ [i important\ precum titularizarea g\- tem la concurs nici m\car posturile mici. Nu produs, o referire la „acordarea, `n condi]iile Chiar dac\ autonomia universitar\ nu ar fi se[te corpul cadrelor din `nv\]\m`ntul superior se impune blocarea posturilor universitare. legii, a titlurilor didactice“. Dar formularea nu fost enun]at\ `n constitu]ie, universit\]ile din obedient [i nepreg\tit s\ `[i apere drepturile, Fiecare universitate trebuie s\ se `ncadreze `n are cum s\ legitimeze o hot\r`re guvernamen- Rom=nia ar fi beneficiat de ea, c\ci autono- atunci, cu acest precedent, orice alt\ `nc\lcare fondurile alocate...“2. ~n momentul scrierii a- tal\ de „blocare a posturilor“, `ntruc`t este mia are o sus]inere cutumiar\. Este un drept va fi posibil\. Respingerea de c\tre universi- cestui text nu se [tia dac\ va exista cumva o strict corelativ\ cu atributul „select\rii [i pro- tradi]ional al universit\]ilor care func]ioneaz\ t\]i a `ncerc\rii de blocare, de c\tre Guvern, a pozi]ie oficial\ a CNR, cum fusese anun]at\. mov\rii personalului didactic“. din Evul Mediu. Un regim totalitar `l poate posturilor didactice reflect\ [i obliga]ia ap\r\- Surprinz\tor `n aceste declara]ii f\cute de Logica acestor prevederi a fost asumat\ de ucide, desigur, cum s-a `nt`mplat, dar `ntr-o Cartele universit\]ilor c\ci, cum spune tot le- rii, de c\tre ace[tia, a autonomiei universitare cei doi fo[ti mini[tri ai Educa]iei [i actuali rec- democra]ie nu ai cum s\ explici refuzul auto- `n ansamblul ei. tori, de altfel persoane impetuoase, este felul gea de resort, ansamblul de drepturi [i obliga- nomiei universitare. E drept, faptul c\ legea ]ii [i normele care reglementeaz\ via]a comu- subaltern de a trata problema posturilor `n fundamental\ a Rom=niei insereaz\ principiul 1 „Andrei Marga: Rom=nia are nevoie de cel pu]in `nv\]\m`ntul superior. S\ vorbe[ti despre o nit\]ii universitare `n spa]iul universitar pro- nu este un detaliu oarecare. El devine un in- 25.000 de profesori. Este nevoie de for]e didactice, [i nu „grav\ eroare“ sau „`ncadrarea `n fondurile priu s`nt cuprinse `n Carta universitar\ a insti- strument puternic c`nd e nevoie s\ acuzi nede concedierea lor“, Napoca News, 8 January 2010. alocate“ este neadecvat [i oarecum nedemn. tu]iei de `nv\]\m`nt superior. Voi da ca exem- constitu]ionalitatea unei legi sau unui act gu- 3 Abuzul `n serviciu contra intereselor persoanelor, ~n fond, titularizarea este o component\ a au- art. 246 Cod penal. plu Carta {colii Na]ionale de {tiin]e Politice [i vernamental care atac\ autonomia. 2 „Consiliul Na]ional al Rectorilor ar putea solicita tonomiei universitare. O spune clar Legea ~n- Administrative (SNSPA), cu dou\ prevederi ~n contextul clarit\]ii normelor invocate, deblocarea posturilor din universit\]i“, ~nv\]\m`nt v\]\m`ntului `ntr-un articol cadru „…`nv\]\- relevante: preten]ia Guvernului de a bloca titularizarea universitar, 4 februarie 2004.

RAME Portretul unui clasicist (III) ]ia (pe etape, pe secole) a formelor acesteia dreptul vizionare, se a[az\ [i se ridic\ pe te- altfel spun`nd, chemarea – sintezei, ca instru- etc., etc. melia cunoa[terii limbilor [i culturilor, nu ment [i, totodat\, ca ]el ultim al `naint\rii cu- Marea reu[it\ `n [tiin]\ – de oricare natur\ ne`ndrept\]it numite clasice, ale Antichit\]ii. noa[terii `n spa]iul [tiin]ei de care vorbim. ar fi [tiin]a `n cauz\, cognitiv\ ori de orientare Cea de-a doua linie a evolu]iei [tiin]ei cla- Pe aceste largi, deschise coordonate ale tra- preponderent practic\ – personal s`nt absolut sicit\]ilor antice a urmat, `n spa]iul rom=nesc di]iei clasiciste rom=ne[ti se `nscrie [i opera convins c\ trebuie s\ `[i caute ra]iunile cele al acelora[i ultime dou\ veacuri, un traseu [tiin]ific\ – ale c\rei `ncheieri, `nc\ nea[ternu- mai profunde `n capacitatea de a proiecta [i de specific, dar, `ntr-un anume fel, oarecum se- te, le intuim plasate `ntr-un viitor amplu – a a transpune `n realitatea/practica epistemic\ cundar ca vizibilitate, fapt datorat, `n primul profesorului {tefan Cucu. C`teva ultime, aici, sintezele de viziune, sintezele teoretice ale r`nd, absen]ei unei solide tradi]ii umaniste de constat\ri, de fapt preliminarii pentru viitoarea LIVIU FRANGA disciplinei `n cauz\. Filologia clasic\, `n cali- esen]\ pur [i strict filologic\, precum `n occi- noastr\ discu]ie. Autentic discipol spiritual – tatea sa de [tiin]\ totalizatoare, a[ spune chiar dentul european. Este o linie afirmat\ tardiv, `n cazurile cronologic apropiate, [i efectiv – al Percep]ia pe care mai cu seam\ ultimul se- global\, a Antichit\]ii greco-romane, nu nu- ini]ial f\r\ relief savant marcat [i original, `n unor ilu[tri clasici[ti rom=ni predecesori, {te- col, `n a doua sa parte, a creat-o [i a impri- mai c\ nu se excepteaz\, ci mult mai mult, schimb cu ambi]ii recuperatorii, abia la sf`r- fan Cucu a fost [i el, este [i va r\m`ne, ca cer- mat-o, la nivelul con[tiin]ei culturale a socie- ofer\ o paradigm\ modelatoare `n aceast\ pri- [itul secolului al XIX-lea, prin autori meri- cet\tor clasicist, `n mod fundamental un pro- t\]ii avansate europene [i occidentale `n gene- vin]\. ~n aceea c\ progresul autentic al cerce- tuo[i, `ns\ de rangul al doilea, precum un fesor. Cel pu]in `n [tiin]a antichit\]ilor – evident, nu numai `n ea –, de oric`nd [i de oriun- ral, `n ceea ce prive[te pozi]ia profesional\ a t\rii, `n spa]iul [tiin]ei, presupune [i impune, Burileanu sau Dimitrie Evolceanu, `ntre mul]i de, inclusiv de la noi, universitatea a devenit practicantului [tiin]ei antichit\]ilor clasice a dincolo de avansarea pe principiul pa[ilor al]ii. Pentru ca ulterior, la `nceputul secolului condi]ia profesional\ obligatorie a calit\]ii, fost `n mod evident una reductiv\, tinz`nd analitici, panorama complex\, viziunea sta- trecut [i `n prima lui jum\tate, George Murnu, mai exact spus, a excelen]ei cercet\rii. Apoi, `n spre esen]ializare [i, de aici, spre specializarea tuant\ a sintezei. `n c`mpul traducerii filologico-literare avizate cazul particular, dar emblematic, al profeso- tot mai ad`nc\, dar [i tot mai `ngust\. Spre O dovede[te, `n cazul de fa]\, destinul filo- (urmat de mai pu]in notoriii, dar la fel de rului tomitan, clasicism nu (mai) `nseamn\ exemplu, un elenist (pe spa]iul Antichit\]ii, logiei clasice `n Rom=nia ultimelor dou\ vea- valoro[ii {tefan Bezdechi, Dimitrie Mur\ra[u desigur) a `nceput, gra]ie tocmai secolului tre- (doar) antichit\]i. Constat\m, `n realitate, o curi. Linia general\ a evolu]iei [tiin]ei Anti- [i Teodor Naum), respectiv Vasile Bogrea, cut, s\ `nsemne [i s\ fie considerat altceva mobilitate investigatorie ampl\, care survolea- chit\]ii a fost determinat\ la noi de ceea ce nu Matei Nicolau, Cezar Papacostea, N.I. Heres- dec`t un latinist (la fel [i invers), tot a[a cum – z\ Antichitatea greco-roman\ dinspre teritoriul cred c\ gre[im dac\ accept\m s\ o numim vo- spre a lua un alt exemplu comparabil, din teri- cu, Teofil Simenschy, Aram Frenkian, Vlad ei s\-i spunem propriu c\tre zona formativ\ a torii ale [tiin]elor zise exacte – un geometru, ca]ia sintezei. Punctul de pornire `l constituie B\n\]eanu, Constantin Balmu[ [i Dionis M. recept\rii [i a model\rii culturale postantice, de[i tot matematician, este, de mult\ vreme, opera, preponderent istoric\ [i lingvistic\, dar Pippidi, `n zona filologic\ propriu-zis\, s\ de la medievalitate p`n\ `n postmodernitate. ~n cu totul altceva dec`t un specialist `n algebr\ [i erudit etno-cultural\, a principelui moldo- marcheze debutul afirm\rii plenare, la nivel sf`r[it, {tefan Cucu, urm`nd izolate exemple ori un statistician; sau, pentru a privi spre aria vean devenit membru al Academiei din na]ional, a [colii rom=ne[ti de filologie clasi- ale c`torva predecesori (la noi, un Murnu, P=r- artelor (oare le-am putea numi „[tiin]e ale Berlin, oper\ ce `ncununeaz\ izbucnirea t`r- c\. Remarcabilele ei reu[ite, inclusiv ca ecou van, Bogrea, Herescu sau Petru Cre]ia), `[i `m- voca]iei“, „voca]ionale“?), cum un regizor e zie, dar `n for]\, a umanismului renascentist [i european ([i nu numai!), prin opere precum pline[te superior voca]ia cercet\rii [tiin]ifice altceva dec`t un actor sau un scenarist, un post-renascentist rom=nesc. Aceast\ linie `l cele ale unui Alexandru Graur, N.I. Barbu, dirij`nd-o spre [i comut`nd-o `ntr-o realitate pictor dec`t un sculptor, un pianist dec`t un une[te, a[adar, pe Cantemir cu savan]ii arde- Petru Cre]ia, Cicerone Poghirc, Eugen Cizek ontologic\ aparent opus\, de fapt organic violonist... leni contemporani [i posteriori, dar [i cu Has- sau Dan Slu[anschi, au confirmat apeten]a complementar\: imaginarul fic]iunii. ...[i a[a mai departe, desigur: un „lingvist“ deu, Odobescu, Tocilescu, Iorga [i P=rvan: clasicistului rom=n spre pluri- [i interdiscipli- Tot at`]ia pa[i pe care, din nou `mpreun\, dec`t un „literat“, de pild\, sau un istoric al to]i – mai ales ultimii doi –, autori de sinteze naritate, sub cupola aceleia[i [tiin]e filologic mai avem a-i face `n opera, egalmente creatoa- limbii [i un gramatician al ei fa]\ de un spe- istorico-arheologice, dar [i istorico-lingvisti- fundamentate, pe de o parte, iar, pe de alta, au re [tiin]ific [i fic]ional, a unui emblematic cialist `n originile culturii literare [i `n evolu- ce, ale c\ror construc]ii ample, unele de-a scos `n eviden]\ ceea ce am numit voca]ia – filolog clasic rom=n de azi. februarie 2010 www.timpul.ro Chestiunea universitar\ TIMPUL 5 Publish or perish! Philologorum Agonia toate domeniile de activitate, dac\ vorbim limba [i literatura s`nt `n primul r`nd na]io- nu pomenim segmente ce-ar putea d\una at`t MARCELA CIORTEA despre via]\, `n general. nale, iar cercetarea [tiin]ific\ `n acest do- auzului/v\zului, c`t [i sim]ului estetic al ci- Prin urmare, publicarea rezultatelor acti- meniu trebuie s\ se arate demn\ de a se ar\ta titorului. Este l\udabil\ orice propunere de strate- vit\]ii noastre de cercetare, `n Rom=nia, `n `n primul r`nd na]iunii rom=ne, prin orice – S\ caute `n str\in\tate simpozioane pe gie menit\ s\ redreseze situa]ia confuz\ [i oricare alt\ limb\ dec`t limba rom=n\ este demers care se cuvine recunoscut: arii de interes c`t de c`t apropiate care, oric`t contradictorie a `nv\]\m`ntului nostru actual, prima [i cea mai grav\ opreli[te `n calea im- – Conferin]e, simpozioane, sesiuni de co- de `nvecinate, pot fi, totu[i, str\ine. cum merituos este [i efortul unanim de relan- plement\rii rezultatelor ob]inute de cercet\- munic\ri, mese rotunde, `ntruniri culturale, – S\ caute reviste indexate corespunz\tor sare a cercet\rii [tiin]ifice desf\[urate `n uni- rile noastre, obstruc]ion`nd flagrant transfe- manifest\ri artistice sau culturale, indiferent cerin]elor actuale, care ar putea fi neinteresate versit\]i dup\ standarde interna]ionale. ~n]e- rul de informa]ie de la furnizor (i.e. cercet\- de gradul de indexare academic\, deoarece de problema limbii sau a literaturii rom=ne. leg`nd ca atare demersurile oficiale desf\[u- torul) c\tre beneficiar (i.e. poporul rom=n). limba este un bun comun a c\rui expresie nu – S\ pl\teasc\, din surse proprii, un tradu- rate la noi `n ultimii 20 de ani, cadrele didac- este doar una [tiin]ific\ ori academic\. c\tor pentru rezultatele [tiin]ifice destinate tice universitare profes`nd pe linia [tiin]elor 2. Ce [tie un filolog? – Studii `n volume colective de specia- public\rii, sau, dimpotriv\, redarea `n limba umaniste au `n]eles [i, totodat\ [i-au asumat litate, indiferent de maniera de indexare rom=n\ a rezultatelor deja publicate, ceea ce (JSTOR, ISI, BDI, B+, B sau f\r\ nicio astfel rolul ce le revine `n aceast\ privin]\. Spre Filologul studiaz\, `n principal, faptele de duce la situa]ia halucinant\ [i ridicol\ `n care de cotare), c`t\ vreme fiecare cet\]ean are deosebire de colegii care profeseaz\ `n do- limb\, din cel pu]in dou\ perspective: una o idee este prelucrat\ succesiv la patru m`ini: sincronic\, centrat\ pe actul lingvistic `n drept de acces la actul lingvistic, oricare ar fi meniul [tiin]elor exacte, unde s-a constatat, de la autor la traduc\tor [i invers, de la tradu- desf\[urare la momentul de fa]\, [i alta dia- modul de popularizare. `n timp, un oarecare progres, umani[tii s-au c\tor la cititor; or filologul [tie din experien- cronic\, centrat\ pe actul lingvistic `n evo- – Articole `n reviste de specialitate (cu pomenit `n situa]ia de neimaginat `n care au ]\ c\ un astfel de transfer duce la diluarea lu]ia lui, la care se adaug\, de la caz la caz, sau f\r\ indexare academic\), reviste literare, fost impuse activit\]ii lor de cercetare stan- ideii de baz\ ori chiar la anihilarea ei, ca s\ perspective diverse (comparatiste, normati- reviste de cultur\, cotidiane sau ziare locale, darde comune, dac\ nu chiar specifice unui nu mai vorbim de posibilitatea redus\ de ci- ve, prospective etc.). `n func]ie de raza de activitate [i zona de domeniu str\in. tare `n oricare dintre situa]iile de mai sus. Dac\, `n ceea ce prive[te studiul actului interes [tiin]ific a fiec\rui specialist. – S\ recurg\ la artificii de natur\ algebric\ F\r\ vreo inten]ie de a ne sustrage respon- lingvistic pe orizontal\, am reu[it s\ facem – Edi]ii `ngrijite din operele scriitorilor pentru a putea `ntruni num\rul de puncte ne- sabilit\]ii ce ne revine, pentru a avea, `ns\, o cunoscut\ limba rom=n\ `n lume prin in- rom=ni sau antologii, cu studiu critic, note cesar activit\]ii [tiin]ifice anuale, stabilit, viziune de ansamblu asupra st\rii societ\]ii termediul lectorilor no[tri afla]i `n str\in\- [tiin]ifice, index [i glosar, de la caz la caz. noastre `n ultimele trei sferturi de veac, se tate, `n ]ar\ `nt`mpin\m `nc\ dificult\]i majo- – Dic]ionare, coresponden]\, memorii, cum am ar\tat mai sus, prin criterii univoce cuvine s\ subliniem din capul locului c\, re, `ntruc`t predarea limbii rom=ne `n [coli jurnale r\mase `n manuscris, editate cu apa- [i p\rtinitoare. at`ta vreme c`t [tiin]ele exacte au evoluat si- este deficitar\ din multe puncte de vedere, ratul [tiin]ific de rigoare. – S\ inventeze pretexte plauzibile de a multan [i armonios la nivel interna]ional, [ti- at`t la capitolul metode de `nv\]\m`nt, con- – Traduceri `n limba rom=n\ a oric\rei completa la modul rezonabil rubrica brevet in]ele umaniste au `nt`mpinat, la noi, mari di- ]inuturi, programe [colare [i manuale, c`t [i lucr\ri [tiin]ifice sau literare elaborate `ntr-o de inven]ie ce-i figureaz\ `n baza de date uni- ficult\]i, declan[atoare de conflicte de idei, `n privin]a unei mentalit\]i rigide asociate limb\ str\in\ [i considerat\ util\ nou\ de c\- c\ per universitate. contradic]ii, altern`nd cu perioade `ndelungi unei rezisten]e masive la nou din partea seg- tre speciali[ti. – S\ completeze lunar fi[a de activitate de stagnare creativ\, dac\ ar fi s\ amintim [i mentului preuniversitar. – Traduceri ale operelor scriitorilor no[tri zilnic\, care, `n universit\]ile respectabile, numai grava afectare ideologic\ ce s-a mani- ~n consecin]\, aten]ia filologului se cere cel pu]in `n limbile de circula]ie european\, ]ine de competen]a personalului nedidactic. festat `n societate nu doar la nivelul mentalu- canalizat\ spre segmentul [colar, cel dint`i tocmai `n scopul de a face cunoscut\ lumii lui individual, ci [i `n literatur\, filozofie, beneficiar al muncii noastre, iar, pentru ca activitatea literar-artistic\ din Rom=nia `n 4. Respiro [i n\duf muzic\, art\ etc. Aducem spre argumentare [i informa]ia s\ ajung\ `n manier\ corect\ [i ne- ultimii 20 de ani [i nu numai. numai exemplul cercet\rilor `n domeniul eronat\ la destinatar, se impune din nou – C\r]i de autor ap\rute la edituri recunos- Dac\ secolul XX a fost, ne`ndoielnic, se- limbii rom=ne, unde o nou\ edi]ie a Grama- publicarea studiilor noastre `n limba rom=n\, cute `n mediul academic, f\r\ anularea vala- colul vitezei, secolul XXI va fi, la fel de ticii Academiei Rom=ne a ap\rut la o distan]\ `n revistele de cultur\ de la noi [i `n volumele bilit\]ii lor la un anumit interval (`n spe]\, 5 ne`ndoielnic, secolul vitezei superluminice. de aproape 40 de ani fa]\ de edi]ia preceden- colective rezultate din ac]iunile noastre de ani, `ntruc`t, dat\ fiind evolu]ia lingvistic\ Partea bun\ este c\ ne vedem motiva]i s\ fim t\, iar Dic]ionarul Ortografic, Ortoepic [i specialitate. lent\, informa]ia nu se perimeaz\ at`t de u[or `n r`nd cu lumea; partea proast\ este c\, f\r\ Morfologic al Limbii Rom=ne a fost rev\zut De cealalt\ parte, cercetarea actului ling- ca `n domeniul [tiin]elor exacte). s\ ne d\m seama, devenim victimele pripelii. [i reeditat de acela[i for la aproape dou\ de- vistic `n evolu]ia lui presupune un demers – Volume de autor: poezie, proz\, drama- Pentru c\, `n munca unui filolog, intervin cenii [i jum\tate de la prima edi]ie. elaborat [i bine strunit pe marginea unor turgie, `ntruc`t, pe de o parte, chiar `n aceast\ elemente care, `n domeniul [tiin]elor exacte, ~ntruc`t este posibil ca particularit\]ile fapte lingvistice cu o vechime de c`teva se- form\ devine literatura m\rturie a unei epoci, fie lipsesc, fie nu s`nt necesare `n aceea[i cercet\rii umaniste s\ nu fie cunoscute `n- cole, dac\ ar fi s\ ne oprim numai la momen- iar, de cealalt\ parte, beletristica a fost mereu propor]ie, fie nu s`nt tratate corespunz\tor: deajuns, consider\m c\ este de datoria noas- tul apari]iei scrisului `n limba rom=n\, [i cu un instrument solid `n [lefuirea expresiei aparatul critic, notele, abrevierile, biblio- tr\ s\ le punct\m `n continuare, `n speran]a b\taie mult mai lung\, p`n\ la limba latin\, lingvistice a vorbitorului de r`nd. grafia, indexul de nume, indexul de cuvinte, c\ demersul nostru va avea un ecou, iar fac- dac\ e s\ ne g`ndim la originea limbii noastre – Orice colaborare academic\, [tiin]ific\, glosarul, transliterarea etc. Ad\ug\m c\ toa- torii decizionali vor proceda `n consecin]\. [i, totodat\, la limba savant\ a Evului Mediu. didactic\, cultural\, artistic\, ce presupune te aceste am\nunte, aparent f\r\ importan]\, A[adar, pentru l\murirea unor aspecte munc\ `n echip\, fie ea grant, proiect de cer- dar absolut necesare `n cercetarea filologic\, 1. Ce este un filolog? lingvistice controversate ori nep\trunse p`n\ cetare sau nu. se deprind `n ani, uneori decenii de munc\ [i acum nici chiar de speciali[ti, se impune pu- – Activitatea didactic\ desf\[urat\ la cur- ucenicie asidu\, sub coordonarea unor profe- suri, ilustrat\, `n cazul filologilor, prin nu- Filologul este o persoan\ care, datorit\ blicarea rezultatelor noastre `n limba rom=- sori cataloga]i acum (pe nedrept!) desue]i, m\rul absolven]ilor titulari `n sectorul preu- unei specializ\ri corespunz\toare, are ca n\, [tiut fiind faptul c\ limba rom=neasc\ c`nd tocmai aceast\ „desuetudine“ ar putea fi veche prezint\ acte greu de `n]eles [i de c\tre niversitar, fapt cu oarecare greutate `n grila principal obiect de cercetare cuv`ntul, `n toa- calitatea salutar\ `n munca pe text. Uit\m c\ vorbitorul nativ, dar\mite de un alolingv, ca de acreditare academic\ impus\ de ARACIS. te formele sale, de la primele sunete articu- oamenii ace[tia, pe l`ng\ limbile studiate `n s\ nu mai vorbim de segmentele de-a dreptul – Activitatea didactico-[tiin]ific\ desf\[u- late, p`n\ la cel mai elaborat discurs. Prin ur- am\nunt, au f\cut eforturi masive pentru a intraductibile, cum este [i rom=nescul „dor“, rat\ la cursurile de formare [i perfec]ionare mare, filologul este specialistul `n sarcina c\- `nv\]a limbajul calculatorului, cu toate ne- celebrul chiri]ism „de florile cucului“, nu cu personalul didactic din `nv\]\m`ntul pre- ruia cade exprimarea corect\, curent\, fluen- ajunsurile sale. E de mirare atunci rezisten]a mai pu]in cunoscutele vorbe de duh ale lui universitar. la termeni ca grant, de exemplu, c`nd oame- t\, clar\ [i expresiv\ `ntr-o limb\, care poate Creang\ „o apuc\ pe bab\ de c`nepa dracu- – Activitatea didactico-[tiin]ific\ desf\[u- fi, dup\ caz, limba oficial\ `n statul de drept lui“ (de p\r), „lega p\r\lu]a cu [apte no- rat\ `n programul de acordare a gradelor nii ace[tia exact asta fac, de c`nd se [tiu tru- (la noi, limba rom=n\), limb\ matern\ (la duri“, „bani albi pentru zile negre“, sau ex- didactice personalului didactic din sectorul dind pe t\r`mul umanioarelor? Pentru c\ filo- noi, rom=na, germana, maghiara, rromani, presii de limb\ veche savant\, ca aceasta, la preuniversitar. logul nu poate lucra dec`t `n echip\. Dar mo- ucraineana, s`rba etc.), limb\ modern\ (en- Cantemir: „…iat\ dar\ eu cum voiu réle [i dul `n care s`nt g`ndite formularele, rubricile, gleza, franceza, germana etc.), limb\ clasic\ stric\toare cuvintele tale asculta.“ 3. Ce face un filolog? dead-line-urile etc. este descurajant pentru (latina [i greaca veche). Un filolog [tie, pe l`ng\ limba pe care o cercet\torul care studiaz\ perioade `ndelungi Indiferent de aria cercet\rii, activitatea studiaz\ `n principal, cel pu]in `nc\ o limb\ Cu toate c\ a fost instruit s\ se dedice ex- pentru a descoperi o fisur\ care s\ merite [tiin]ific\ a filologului se r\sfr`nge `n primul modern\, matern\ sau clasic\, din categoriile clusiv artei cuv`ntului, pentru a contribui, prin cercetat\ [i s\ aib\ sor]i de a fi [i implemen- r`nd `n societatea noastr\ rom=neasc\, `n care amintite mai sus. ~n aceast\ situa]ie, orice act darul s\u, la aspira]ia oric\rei societ\]i spre tat\ cu succes `n mentalul colectiv. limba oficial\ este limba rom=n\. Studiile de [tiin]ific, didactic sau cultural `nf\ptuit de un concordie, filologul de ast\zi de vede nevoit: Dat\ fiind aceast\ situa]ie, consider\m specialitate au ar\tat c\ deprinderile lingvis- filolog merit\ s\ stea al\turi de ac]iunile de – S\ opereze cu un sistem informatizat inechitabil\ [i necolegial\ stabilirea unei gri- tice corecte faciliteaz\ `n]elegerea `n toate cercetare desf\[urate de colegii speciali[ti `n din care, de cele mai multe ori, lipsesc, `n le unice de apreciere a cercet\rii [tiin]ifice, domeniile vie]ii sociale, iar la nivel restr`ns, [tiin]e exacte. Dac\ matematica, fizica, chi- primul r`nd, diacriticele. Or, [tiut este faptul iar punctarea activit\]ii filologilor dup\ nor- elevul/ studentul/ individul bun cititor, de e- mia, biologia etc. s`nt universale, iar, `n a- c\ una e s\ spui rom=n, alta e s\ spui roman, mele [tiin]elor exacte, o consider\m ne- xemplu, manifest\ randament pe m\sura a[- ceste domenii, cercetarea [tiin]ific\ de la noi `ntr-o sintagm\ de genul: Vocile romanului dreapt\ [i jignitoare. tept\rilor la toate disciplinele de `nv\]\m`nt, a ob]inut, p`n\ la momentul de fa]\, rezultate (rom=nului???) interbelic, ori altele, de Pentru cine lucreaz\ filologul rom=n? Nu dac\ vorbim despre [coal\, `n special, [i `n demne de a fi publicate oriunde `n lume, genul: ]\ri/ tari, ]ar\/ tara, f\]i[/ fatis, ca s\ pentru noi? www.timpul.ro februarie 2010 Recitiri 6 TIMPUL

POLEMICI CORDIALE R O L I }

R Identitatea cultural\ |

C tr\im, arat\ autoarea, nu s`nt at`t de rigide mezeluri f\cute din carne de animal domes-

A precum s-ar p\rea. Nici difuziunea, adic\ ticit `n Asia, s\rat\ [i afumat\ dup\ un pro- S procesul prin care elementele culturale p\- R cedeu din nordul Europei. Dac\ va bea ca-

U r\sesc aria de origine pentru a fi adoptate de fea, aceasta este o plant\ de origine etiopia- B alte culturi, [i nici acultura]ia, rezultatul con- n\, iar dac\ adaug\ zah\r [i lapte, s`nt produ- tactului dintre dou\ culturi, dintre care una se ob]inute `n India, respectiv domesticirea este dominant\ iar cealalt\ dominat\, nu pot vitelor se origineaz\ `n Orientul Apropiat. Matei Florian, {i Hams {i Regretel, da seama complet de schimb\rile ce pot sur- Dup\ mas\, poate s\ fumeze, obicei ameri- Editura Polirom, 2009, Colec]ia Ego veni `n procesul moderniz\rii [i globaliz\rii. can, fie o ]igar\ (originar\ din Mexic) sau o Proz\, 257 p. De[i ambele s`nt cazuri de schimbare cultu- pip\ (preluat\ de la indienii din Virginia). ral\, modernizarea poate fi `ncadrat\ at`t `n Dac\ `ncearc\ un trabuc, acesta este un o- O apari]ie mai degrab\ citat\ dec`t ADRIAN NI}| tipologia schimb\rii spontane c`t [i `n cea a biect transmis de locuitorii insulelor Antile comentat\ pare s\ fie, cel pu]in p`n\ schimb\rii induse. Pe de alt\ parte, globali- prin mijlocirea Spaniei. Citind ziarul de di- acum, straniul {i Hams {i Regretel al lui Una dintre vorbele cele mai cunoscute ale zarea este un proces ce caracterizeaz\ toate Matei Florian, lansat la editura Polirom lui Noica este c\ `n cultur\ nu se [tie nicio- culturile, ce este simultan spontan, prin pris- minea]\, se folose[te, desigur, de literele in- spre sf`r[itul anului trecut, cu promisiu- dat\ cine d\ [i cine prime[te. Este o intui]ie ma comunic\rii, [i indus, `n condi]iile `n care ventate de vechii semi]i, imprimate pe un nea de a deveni o poveste de succes nu confirmat\ de studiile de antropologie, care este receptat de cultura gazd\ ca o presiune. material inventat `n China printr-un proce- doar pentru publicul larg, ci [i `n r`ndul demonstreaz\ extrem de conving\tor c\ Probabil c\ cel mai interesant fenomen deu tehnic inventat `n Germania. Iar ,,`n criticilor. Plas`ndu-se `n tradi]ia fan- schimburile culturale, adic\ condi]ia princi- care intervine `n procesul schimb\rii cultura- timp ce se las\ captivat de relat\rile privind tasy-urilor din literatura rom=n\ recent\ pal\ a evolu]iei unei comunit\]i, nu stau sub nenorocirile externe, dac\ este un cet\]ean (de la R\zboiul fluturilor [i Teodosie cel le este acultura]ia. Aceasta cuprinde fenome- semnul unui simplu `mprumut. Chiar dac\ bun [i supus, mul]ume[te unei zeit\]i evre- mic p`n\ la Basmul prin]esei Repede- nele ce rezult\ din faptul c\ grupuri de indi- exist\ prejudecata c\ `ntre o cultur\ mare [i Repede), nara]iunea lui Florian ia forma vizi de diferite culturi ajung `ntr-un contact ie[ti, `ntr-un limbaj indo-european, c\ este una mic\ schimbul cultural s-ar produce `n- unui „delir“ cu pitici, consemnat la per- continuu [i direct, cu consecin]a c\ se aduc sut\ la sut\ american“ (Ralph Linton, The tr-un singur sens, de la cea mare la cea mic\, soana `ntì masculin cu o jovialitate pro- modific\ri modelului cultural original al Study of Man, apud Mona Mamulea, pp. gramatic for]at\, care ascunde o dram\: aceasta este numai o parte din complexa unuia dintre grupuri sau al am`ndurora. A- 166-167). un omor din culp\ moral\, de[i ultimul problem\ a schimburilor culturale. cultura]ia apare astfel deosebit\ de schimba- Pentru a `ncheia, s\ spunem c\ lucrarea O lucrare recent\ ce trateaz\ despre aces- termen al ecua]iei, o sugereaz\ narato- rea cultural\, ce este doar un aspect al ei, de demonstreaz\ conving\tor c\, p`n\ `n secolul te aspecte este Dialectica `nchiderii [i des- rul, poate fi pus `ntre paranteze. Trauma asimilare, ce este uneori o simpl\ faz\ a al XVIII-lea, cultura rom=n\ a fost de tipul chiderii `n cultura rom=n\ modern\, elabo- din miezul c\r]ii – un „ratat“ `ndr\gostit, acultura]iei, dar [i de difuziune, ce este un Gemeinschaft, prin care s-a creat o form\ de rat\ de Mona Mamulea, [i ap\rut\ la Editura fenomen ce se manifest\ frecvent chiar [i `n cultur\ ]\r\neasc\ ce r\spundea cel mai bine Academiei Rom=ne. Afl\m de aici cum reto- nevoilor [i contextului. Faptul c\ Lovinescu rica intelighen]iei rom=ne[ti s-a raportat la afara apari]iei tipului de contact interuman produsele culturale de import. ~ncep`nd cu precizat mai sus, fiind doar unul din aspec- acuza acest tip de cultur\ de `ncremenire, intelectualii revolu]iei de la 1848, [i conti- tele acultura]iei. Exist\ astfel trei tipuri de trebuie v\zut `n cadrul acesta mai larg, deci nu`nd cu Ha[deu, Maiorescu, Lovinescu, r\spuns al culturii ]int\, ca rezultat al acultu- extrem de discutabil dac\ se are `n vedere Ibr\ileanu [i al]i g`nditori moderni, cu to]ii ra]iei: acceptarea (`n condi]iile primirii unei dialectica schimburilor culturale. Dup\ apa- au preluat o serie de idei din Occident [i le-au mari por]iuni din alt\ cultur\), adaptarea ri]ia elitelor culturale, la mijlocul secolului adaptat nevoilor culturale ale rom=nilor (c`nd tr\s\turi originare [i str\ine se combin\ al XVIII-lea, se fac demersurile de constitui- `nainte de a deveni ni[te bunuri culturale, astfel `nc`t s\ produc\ o cultur\ omogen\ `n re a identit\]ii culturale, cumulate cu `ncer- adic\ ceea ce se nume[te ,,locuri culturale“. stare de func]ionare) [i reac]ia (c`nd, din ca- carea de a propune o configura]ie [i o direc- Mona Mamulea demonstreaz\ cum orice uza unor rezultate neprev\zute ale accept\- ]ie acestei identit\]i. Astfel, genera]ia pa[op- schimb cultural nu este, `n fond, nici xenofa- rii, are loc o mi[care contra-aculturativ\). tist\ a fost prima care a propus critica `mpru- gie, adic\ o ingerare pasiv\ de elemente exo- Ilustrarea cea mai clar\ a ideii de schimb muturilor culturale prin raportarea sus]inut\ tice, nici xenoemie, adic\ o respingere a al- cultural a fost oferit\ de un cercet\tor care la specificul na]ional. Din aceast\ cauz\, ara- terit\]ii. Schimburile se `ntemeiaz\ pe nu prezint\ (ipotetic) c`teva minute din via]a t\ autoarea, s-au impus numai par]ial mode- mai pu]in de trei etape, bine definite [i deli- unui cet\]ean american. Acesta se treze[te lele evolu]ioniste, organiciste [i relativiste. mitate, unele mai pregnant observate, altele diminea]a `ntr-un pat construit dup\ un mo- A fost respins `n bloc individualismul, iar ro- `mprumutat parc\ din prozele lui Lucian mai pu]in conturate, dar f\r\ a fi ocolite del originar din Orientul Apropiat [i care a Dan Teodorovici, e martor la sinucide- mantismul nu s-a bucurat de mare trecere. complet de c\tre cei doi actori afla]i pe scena suferit modific\ri `n nordul Europei, `nainte rea iubitei sale, punct culminant al cri- Relativismul a fost acceptat numai `n m\sura cultural\. Un prim pas al schimbului este se- zei din cuplu – declan[eaz\ un proces de de a ajunge, ca model, `n America. D\ la o `n care f\cea elogiul diferen]ei. Subiectivis- lec]ia acelor elemente care s`nt `n acord cu exorcizare prin scris, ce implic\ [i con- parte cuvertura din bumbac (cultivat `n In- mul, ascendentul afectelor asupra ra]iunii, a nevoile, exigen]ele [i contextul cultural vocarea unor pitici traversa]i, la r`ndul dia), sau din in (din Orientul Apropiat), sau p\truns numai `n poezie, dar nu [i `n g`ndirea lor, de suferin]e amoroase. Str\veziile existent. Este evident c\, pentru asta, cultura din m\tase (descoperit\ `n China). ~[i pune ce prime[te trebuie s\ fie deschis\, s\ nu fie socal-politic\. Astfel, intelighen]ia de la fiin]e liliputane redacteaz\, `mpreun\ cu `n picioare mocasinii inventa]i de indieni [i 1848, av`nd drept scop constituirea cultural\ descoperitorul lor, un roman epistolar cu supus\ vreunei presiuni interne [i externe merge la baie, ale c\rei dispozitive reprezin- care ar duce la preluarea a tot ce este str\in [i politic\ a na]iunii, nu [i-a permis gratui- suflu epic inegal, continuat, dup\ moar- t\ un amestec de inven]ii europene [i ameri- tatea aventurii romantice, al c\rei model ger- tea naratorului personaj, de ei `n[i[i, `n sau, dimpotriv\, care ar respinge tot ceea ce cane. ~[i scoate pijamaua, inventat\ `n India, man presupunea divor]ul de calea ra]iunii [i registre vizibil diverse. vine din afar\. Al doilea pas este traducerea, se spal\ cu s\punul inventat de vechii gali [i `ndep\rtarea de societate. O anume ezitare auctorial\ se resimte adic\ transformarea elementului cultural `n se b\rbiere[te, un foarte vechi obicei maso- la nivelul `ntregii c\r]i, stric`nd atmosfe- acord cu nevoile culturii gazd\. A[a se face chist ce provine din Sumer sau din Egipt. ~[i c\ elementul importat `[i pierde o parte din ra ansamblului prin combinarea unor teh- pune haine provenite ini]ial din `mbr\c\min- semnifica]iile cu care a fost investit `n nici nu foarte bine alese: monologul piti- tea de piele a nomazilor din stepele asiatice, cultura donatoare, c\p\t`nd noi semnifica]ii, cului „l`lìt“, care ocup\ un `ntreg capitol, se `ncal]\ cu pantofi confec]iona]i din piele devine repede ilizibil, `ncetineala „face- `n acord cu cultura gazd\. ~n fine, elementul t\b\cit\, dup\ un procedeu inventat `n Egipt rii“ nara]iunii e supralicitat\, taxonomia cultural ajunge un loc cultural, un bun cultu- ordinelor pitice[ti e lipsit\ de farmec, iar ral ce influen]eaz\ cultura de adop]ie. Acest [i croi]i dup\ un model provenit de la civili- animizarea universului `nconjur\tor r\- proces de integrare se deosebe[te `n mod za]iile mediteraneene. ~nainte de a ie[i, se m`ne o op]iune f\r\ acoperire. clar de cel al traducerii, c\ci etapa a doua, uit\ pe geam (f\cut din sticl\ inventat\ `n Nu `n ultimul r`nd, limbajul figurativ, traducerea, nu este automat o interpretare, o Egipt), iar dac\ plou\ `[i pune [o[onii con- expresiv, care devine denotativ prin `n- hermeneutic\. Interpretarea se face `n pasul fec]iona]i din cauciuc inventat de amerindi- tors\turi nu `ntotdeauna ingenioase, im- al treilea, `n momentul `n care elementul este eni [i `[i ia umbrela, inventat\ `n Asia de prim\ pove[tii o culoare unitar\, de fee- integrat `n cultura gazd\. Astfel, pasul al Sud-Est. ~n drum, `[i cump\r\ un ziar, pl\- rie cu subiect existen]ialist. {i Hams [i doilea vizeaz\ aproprierea alterit\]ii, `n timp tind cu monede, o veche inven]ie lidian\. La Regretel r\m`ne, a[a cum probabil `[i [i ce pasul al treilea tinde spre absorb]ia alte- micul dejun se confrunt\ cu o lung\ serie de propune, o curiozitate literar\, un expe- rit\]ii astfel `nc`t s\ poat\ fi pus\ la lucru `n elemente culturale `mprumutate. Farfuria riment, care `ncurajeaz\ o lectur\ scrut\- beneficiul gazdei. Abia dup\ acest al treilea este confec]ionat\ printr-un procedu de ol\rit toare, `n dauna uneia de pl\cere. pas se poate afirma c\ avem o deschidere inventat `n China. Cu]itul este din o]el, un cultural\, locul cultural devenind el `nsu[i aliaj ob]inut ini]ial `n sudul Indiei, furculi]a (A.G.) obiectul unor negocieri contextuale. este o inven]ie italieneasc\ medieval\, iar O discu]ie foarte interesant\ este prilejui- lingura este un produs de origine roman\. ~n- t\ de dialectica moderniz\rii [i globaliz\rii. cepe micul dejun cu o portocal\ din zona V\zute `n contextul schimb\rii culturale, a- mediteranean\. Poate servi un ou al unei ceste dou\ fenomene ale culturii `n care specii de pas\re domesticit\ `n Indochina sau februarie 2010 www.timpul.ro Recitiri TIMPUL 7 Damnation Army vreodat\ diferen]ele specifice. Dimpotriv\, le `mi aduc aminte cu emo]ie dup\ at`]ia ani. zau breasla. Dar, obiectiv`ndu-m\ pe c`t de va face mai clare prin ad\ugarea nuan]elor. Nici diploma]ii str\ini nu lipsesc din amintiri- mult posibil – adic\, uit`nd cu des\v`r[ire de Suferim, de-acum cronic, de `nver[unarea de le autorului – de la cei de bine, p`n\ la colabo- umila mea contribu]ie `n acele forumuri – pot a sublinia – [i c`nd este [i, mai ales, c`nd nu ratori ai Securit\]ii. Nu lipse[te nici portretul spune cu m`na pe inim\ c\, `n spirit, afirma]ia este necesar – ce ne-a desp\r]it [i ce ne des- lui Gheorghe Hu]anu, victim\ a dezinform\rii ce provoac\ scepticismul lui Gabriel Andrees- parte, `n continuare. Securit\]ii. Nu lipsesc nici referirile la Mihnea cu este adev\rat\. Am fost de fa]\, nu de pu- Exist\ o anume unicitate a demersurilor lui Berindei, cel care a fost un uria[ motor de ]ine ori, c`nd colegi de ai mei spuneau – `n Gabriel Andreescu, [i ea nu se manifest\ de sprijinire a opozi]iei din Rom=nia. prezen]a multor reprezentan]i de toate nive- ieri, de azi. Nu ni se dezv\luie pentru prima Spre onoarea sa, Gabriel Andreescu a fost luri ale Partidului [i convin[i c\ totul era `nre- DORIN TUDORAN oar\ `n aceast\ carte – acum se consolideaz\. [i atunci, este [i azi, campionul unor cauze gistrat de Securitate, [i era! – lucruri de o du- Este vorba de aten]ia acordat\ celor uita]i, ce- ritate inimaginabil\. C\ asta nu a fost de ajuns, Nu s`nt mul]i cei care pot vorbi cu autori- considerate de mul]i secundare, dac\ nu de-a lor din linia a doua sau a treia, celor profund s`nt de acord. Dar, cum `ntrebam `nc\ `ntr-un tate despre ce a fost, cum a fost [i ce a `nsem- dreptul controversate: soarta minorit\]ilor (et- nedrept\]i]i de uit\rile noastre vinovate. Lua]i text scris `n acei ani, `n Rom=nia, unde era nat disiden]a `n Rom=nia. Unul dintre ei este nice, religioase etc.). ~nd`rjirea sa de a merge de valul `n[el\tor al gloriilor personale, prea `mpotriva curentului, a confortului, nu s-a to- vocea clasei muncitoare? C\ci, la urma urme- Gabriel Andreescu. O face, din nou, de data mul]i dintre pu]inii fo[ti disiden]i `[i mai aduc aceasta `n volumul L-am ur`t pe Ceau[escu: cit. ~n vreme ce mul]i au optat pentru a sus]ine lor, exact `n numele clasei muncitoare ne stri- aminte, public, de re]eaua uman\ ce a f\cut Ani, oameni, disiden]\, ap\rut la editura Poli- cauze cu mult mai spectaculoase [i cu mai vea dictatura vremii – pe to]i, f\r\ discrimina- posibil discursul lor. Uneori chiar r\m`nerea rom spre sf`r[itul anului trecut. {i o face `ntr-o mult\ priz\ la opinia public\, Andreescu r\- re. A venit [i vocea acelei clase, cu pedepsele lor `n via]\. Gabriel Andreescu este excep]ia structur\ `n care pasiunea [i analiza, rememo- m`ne devotat cauzelor ce intr\ sub un alt cu- de rigoare, dar lipsa simultaneit\]ii nu trebuie aproape singular\ ce ne izb\ve[te de un p\cat rarea [i interpretarea faptelor, tragediile [i v`nt umbrel\ [i u[or de manipulat – drepturile s\ conduc\ la neglijarea faptelor ca atare. colectiv. m\[tile se `mpletesc `ntr-un tablou ce merit\ Cartea lui Gabriel Andreescu nu este un Portretul f\cut ne`nfricatei dar discretei omului. Pentru Gabriel Andreescu nu exist\ o toat\ aten]ia noastr\ – at`t a celor ce am tr\it ierarhie prestabilit\ `n acest domeniu, nu exit\ tratat despre ur\, ci o pledoarie pentru practi- Carmen Popescu este un bun exemplu. Citez carea responsabilit\]ii [i atunci c`nd iert\m, [i anii respectivi, c`t [i a celor ce nu trebuie s\ drepturi mai importante [i mai pu]in impor- c`teva r`nduri: „Nu [i-a pl`ns absolut niciodat\ atunci c`nd nu putem `ntoarce [i cel\lalt obraz `ndure vreodat\ un asemenea co[mar. tante. Pentru el, lezarea demnit\]ii umane este de mil\. A murit la New York, la 24 ianuarie spre a fi lovi]i de stafiile celor ce au reprezen- Mai `nainte de orice, Gabriel Andreescu o crim\, indiferent de unghiul `n care este 2004, dup\ lungi ani de suferin]\, f\r\ ca opi- tat r\ul exemplar `n vie]ile at`tor milioane de semnaleaz\ un r\zboi semantic ce a declan[at comis\ agresiunea. nia public\ s\-i aduc\ vreun omagiu.“ [...] „Nu oameni. scrutarea mai atent\ a nuan]elor ce separ\ ter- Exist\ [i c`teva verdicte de care m-am deam cunoscut niciodat\ un om at`t de drept `n Este un `ndemn s\ nu s\rim, doar de dragul menii de disident [i opozant, disiden]\ [i re- limitat `nc\ din vremea c`nd Gabriel Andreescu zisten]\. Dezbaterea interna]ionalizat\ a subi- fa]a vie]ii precum era Carmen.“ [...] „Exem- virtu]ii pe care o reprezint\ actul de a ierta, de publica fragmente din aceast\ carte `n ziare. ectului este abia la `nceput [i va lua ceva vre- plul ei m\ face s\ p\strez un anumit scepti- la ceea ce a[ numi Damnation Army la ceea ce De pild\, `n efortul de a scoate la ramp\ nume p`n\ c`nd puncte de vedere uneori extrem cism [i `n ce prive[te rigoarea comportamen- ne-ar putea transforma `ntr-un fel de Salva- de inflexibile [i vehemente se vor topi `ntr-o tului meu. Oare c`t mi-am respectat aspira]ia mele [i ac]iunile celor uita]i sau `mpin[i pe ne- tion Army, de a c\rei generozitate, orice ce am `n]elegere `n]eleapt\ a celor `nt`mplate. P`n\ curajului cu care m\ cuceriser\ literatura [i drept `ntr-un plan secund, Gabriel Andreescu spune, unii nu se pot `nvrednici. atunci, Gabriel Andreescu decide, cu dreptate via]a?“. ~n fapt, nu exist\ un omagiu mai po- nedrept\]e[te pe al]ii. Astfel, pare a se `ndoi Dar iat\-l pe Gabriel Andreescu `n pro- zic eu, s\ foloseasc\ un termen ca disident „`n trivit pe care un disident `n via]\ `l poate profund de adev\rul con]inut de un text `n priile-i cuvinte: „A-l ierta pe Ceau[escu nu sensul (lui) larg acceptat ast\zi de comunitatea aduce unuia plecat dintre noi dec`t gestul de care [edin]ele Consiliilor Uniunii Scriitorilor este o problem\ personal\. Eu l-am ur`t pe care studiaz\ rezisten]a din blocul sovietic.“ a-[i supune autoritatea moral\ unei radiografii [i Conferin]ele Na]ionale ale breslei scriitori- Ceau[escu pentru c\ ura reprezint\ revolta Important pentru Gabriel Andreescu – opi- c`t mai oneste. ce[ti au devenit la un moment dat „forumuri mea mistuitoare fa]\ de r\ul interior f\cut pe nie la care subscriu – este ca `n toiul dezbate- Prietenii lui Gabriel Andreescu din acei ani de contesta]ie politic\ f\r\ termen de compa- lume de acest scelerat. Iar Revolta nu-mi a- rii s\ nu uit\m un lucru esen]ial: care a fost duri nu au fost pu]ini. ~l aminte[te pe Teodor ra]ie `n Rom=nia comunist\“. par]ine mie, fiin]ei mele `nt`mpl\toare. Revol- numitorul comun al unor pozi]ii n\scute din Vulcan, de ale c\rui telefoane [i scrisori prin Am scris, `n repetate r`nduri, despre pasi- ta aceasta este chiar dovada, evident imperso- locuri de pornire diferite. Asta nu va [terge care m\ soma s\-l ajut pe Gabriel Andreescu vitatea [i formele de hahalerism ce caracteri- nal\, c\ lumea are un sens“. O istorie, mai multe istorisiri Daniela Zeca a[az\ `n centrul Istoriei ro- de contrast este cel scontat: `ntre un univers guez, kefta, mirmiz, mergoum s`nt doar cateva ELENA SPIRIDON man]ate a unui safari tema cunoa[terii celui- plin de mister care o face pe protagonist\ s\ exemple luate la `nt`mplare) [i prin pres\rarea lalt, ilustrat\ ca reprezent`nd o luare `n pos- simt\ c\ „se odihnise pe din\untru“ [i o lume dialogurilor cu expresii fran]uze[ti, acesta Ap\rut\ anul trecut la editura Polirom, `n esie a datelor lumii c\ruia acesta ì apar]ine, o `n care instabilitatea devine rutin\, `n care fiind idiomul de `nt`lnire al personajelor. colec]ia „Ego. Proz\“, cartea Danielei Zeca, resim]ire aproape organic\, visceral\ a aces- via]a este fie amorf\, fie „o stra[nic\ [i necon- Istoria roman]at\ a unui safari se ofer\ Istoria roman]at\ a unui safari, se vrea un teia, dup\ cum spune [i vocea naratorial\ care trolat\ comedie de situa]ii absurde“. Str`ns cititorului – de[i e limpede c\ Daniela Zeca periplu narativ ce s-ar putea rezuma, f\r\ ris- prezint\ de la primele pagini, direct, trama legate de istoria central\, `nchegate prin trimi- vizeaz\ `n primul r`nd un public feminin – ca cul de a simplifica, astfel: `nt`lnirea feminit\- acestei c\r]i: „El ì turnase `n vene tifosul teri implicite, cele c`teva istorisiri roman]ate av`nd impregnat\ `n ea toate datele lumii sen- ]ii europene cu spiritul [i cutumele societ\]ii Africii...“. Astfel de afirma]ii, strecurate ici [i conexe (cea a lui Rhyme, a Sousse Annei, sibile pe care o reprezint\ feminitatea. Din africane magrebine. Subintitulat\ roman, ma- colo `n nara]iune, prea explicit, departe de a europene asimilate lumii arabe), reprezint\ acest punct de vedere, intentio operis se su- teria narativ\ a volumului se `ncheag\ dintr-o face volumul mai conving\tor, falsific\ efec- fragmente de via]\, experien]e ale tr\itului, prapune aproape perfect cu intentio auctoris, serie de povestiri ce dezv\luie lumea interi- tul de real pe care autoarea `l are `n vedere. care l\rgesc c`mpul de observa]ie al protago- rezult`nd o carte care `[i duce la bun sf`r[it oar\ a protagonistei, Darrielle, [i felul `n care De[i tehnica de ansamblu este una a suges- nistei, rotunjind perspectiva deja foarte „fe- propriul proiect. ochiul feminin, naiv, al acesteia reflect\ lu- tiei, a izol\rii impresiei subiective [i a trans- minin\“ a c\r]ii. mea `n mirajul c\reia va fi prins\ [i pe care `[i miterii acesteia c\tre cititorul ce intr\ `n uni- Trebuie de asemenea remarcate eforturile propune s\ o descopere. versul povestirii, exist\ unele pasaje `n care vizibile ale Danielei Zeca de a face c`t mai procedeele literaturiz\rii lumii puse `n pagin\ exotic universul pus `n pagin\, `n special prin Autoarea adopt\ ca tipar narativ punerea s`nt prea la vedere ori excesive. asidue exerci]ii de stil, barochiz`nd un limbaj `n pagin\ a unor povestiri aparent indepen- Ceea ce reprezint\ Africa pentru eroina deja de o excesiv\ pre]iozitate. Substan]a na- dente, topite `ntr-o istorisire ce se vrea uni- Darrielle – un mister de dezlegat –, este [i rativ\ roman]ioas\ este contaminat\, astfel, tar\, printr-o constan]\ `n tonul nara]iei, dat\ Darrielle pentru societatea magrebin\, cu de numeroase hipotipoze (care cer `ntr-ade- de folosirea acelora[i procedee de creare a at- prec\dere `n latura ei masculin\, cu care vine v\r un deosebit dar descriptiv), cu scopul de mosferei: imagini foarte plastice, cu asupra `n contact. Raportul `ntre eu [i cel\lalt devine a crea expresii frumoase [i efecte c`t mai tea- de m\sur\ uneori, ale lumii reprezentate, o unul (prea) simetric, `n aceast\ reciprocitate a trale, „ca-ntr-un film“ (compara]ie folosit\ de dominant\ senzorial\ prin care se inten]io- dorin]ei de apropiere [i apropriere a str\inu- dou\ ori). Nu arareori, pelicula las\ s\ se vad\ neaz\ schi]area unui univers mai mult explo- lui. Cuprins fiecare de febra dorin]ei de a peisaje construite foarte st`ngaci. Astfel, ora- rat prin sim]uri, dec`t cunoscut `n adev\rata descoase universul celuilalt, Darielle aduce [ul se z\re[te av`nd „cupole rotunde ca ni[te sa complexitate. Experien]ele tr\ite astfel [i cu ea spiritul femeii europene ce „`nt`lnise s`ni de fosfor bomba]i spre cer“, m\slinele a[ezate, deloc `nt`mpl\tor, sub semnul „v`n\- Africa [i de[ertul, dar f\r\ ambi]ia c\ le [i pri- s`nt „m\rgele negre“, „lacrimi de onix“ [i torii“, s`nt aduse `n pagin\ de vocea unei cepuse“, iar arabul Mehria, greu de „price- „boabe de chihlimbar“, de[ertul este „cernut naratoare, care face ca substan]a povestirii s\ put“, `n]elege [i mai pu]in din universul inte- din f\in\ de `ngeri“, Darielle prive[te cum „s- fie impregnat\ de subiectivitatea personajului rior al celei ce-l face, ca `ntr-o hipnoz\, s\ do- apropie ploaia ca sf`rcul de gura unui sugar“, feminin, ce trece `n lumea sa interioar\ toate reasc\ a o p\stra. iar [irul exemplelor ar putea continua. Nevoia datele lumii din afar\. Urm\rind ceea ce este Paralel cu i]ele acestei pove[ti, se dezvol- imperioas\ de a stiliza se concretizeaz\ `n story `n aceast\ carte, putem rezuma cele t\ `n planul secundar o alta, reprezentat\ de aglomer\ri disonante de epitete [i `n compa- c=teva fragmente de via]\ ca reprezent`nd po- cele c`teva mesaje off-line, ale prietenei r\- ra]ii improprii uneori. Se adaug\ la acestea vestea de dragoste dintre Darrielle [i un mag- mas\ prizonier\ `n lumea european\ a aface- tu[e groase de culoare local\, prin utilizarea nat al lumii arabe, Mehria. rilor, a messenger-ului, a singur\t\]ii. Efectul unui vast material lexical arab (tarha, mer- www.timpul.ro februarie 2010 Cronici din tranzi]ie 8 TIMPUL Literatura – de la centru la periferie nescu, Eugen Negrici ridic\ o baz\ metodo- tuia din urm\ va fi mai fluid\ [...]“ (2009:11). mic\ publicitate, ale c\ror efecte, uneori sur- logic\ mai pu]in [ubred\ pentru demersul ~n al doilea r`nd, artisticitatea textelor non- prinz\tor de reu[ite, s`nt tot involuntare, ca s\u recuperator (care, de altfel, poate fi citit literare e legat\ organic de recursul – inevi- `n aceast\ [tire de v`nzare a unui imobil: [i ca un experiment de pl\cere, f\r\ preten]ia tabil `n actul scrierii – la formele tradi]ionale „Garsonier\ Turturele, etaj 9, dou\ lifturi, de a demonstra nimic). Fructific`nd rela]iile ale expunerii (nara]iunea, dialogul, descrip- achitat\“. propuse de {klovski – un teoretician destul ]ia), care transform\ orice discurs `ntr-unul Poten]ialul expresiv al textelor nonliterare de des vizitat, prin cit\ri directe sau implicite cu poten]ial literar. Experimentul de a atribui [i paraliterare comentate cu delicii de Eugen ANDREEA – `ntre „obiectul creat ca prozaic [i perceput semnifica]ii artistice textelor scrise cu alt\ Negrici nu a r\mas neintuit de scriitorii `n- [i[i. Un deschiz\tor de drum `n literatura ro- GRINEA ca poetic“ [i cel „creat ca poetic [i perceput destina]ie nu reprezint\, desigur, o noutate `n ca prozaic“, Eugen Negrici aplic\ pe terenul istoria recept\rii. Nu altceva propunea Gé- m=n\ este, desigur, Caragiale, pe care auto- Inaugurate prin Antim, Logos [i persona- scrierilor nonliterare concluzia poeticianului rard Genette, de pild\, atunci c`nd distingea, rul `l [i invoc\, via Al. C\linescu. Mai pu]in litate (1971) [i Nara]iunea `n cronicile lui rus, conform c\ruia „artisticitatea unui o- `n afara poeticii normative, o „poetic\ a con- cunoscut este un continuator „spiritual“ al Grigore Ureche [i Miron Costin (1972), biect este rezultatul modului nostru de a-l di]ionalit\]ii“, care fixa regimul literar sau maestrului telegramelor – prozatorul Ale- preocup\rile lui Eugen Negrici pentru tex- percepe“ (Arta ca procedeu). Bahtin, Eco [i nonliterar al unui text `n func]ie de raporta- xandru Monciu-Sudinski, `n ale c\rui Ca- tele preliterare [i nonliterare `n limba rom=- Genette, din care autorul citeaz\ `n func]ie rea receptorului (sau a comunit\]ii interpre- ractere [i Biografii comune publicate la `n- n\ se rotunjesc `n trei c\r]i-eseu, grupate de necesit\]i, s`nt chema]i s\ dea un plus de tative) fa]\ de acesta. ~n aceast\ linie trebuie ceputul anilor [aptezeci s`nt mimate reporta- ulterior `n ciclul Expresivitatea involuntar\ legitimitate muta]iei care survine `n actul citite cele trei fe]e ale literarit\]ii (de[i Ne- je reale cu oameni ai muncii, interven]iile (2000). Ultim\ parte a acestui trio – dup\ Ex- recept\rii operelor nonliterare: „Orice text grici prefer\ termenul „literatur\“) schi]ate auctoriale limit`ndu-se de multe ori doar la presivitatea involuntar\ (1977) [i Figura `[i va transforma f\r\ `ncetare propriile de- de studiul `n discu]ie. „Literatura implicit\“, `ngro[area unor efecte ale limbii de lemn, spiritului creator (1978) –, Imanen]a litera- nota]ii `n conota]ii [i propriile lui semnifica- n\scut\ din apelul la formulele standard ale expresiv\ [i ridicol\ prin ea `ns\[i. Fire[te, turii (1981) a fost readus\ sub tipar anul tre- ]ii vor deveni semnifican]i ai altor semnifi- nara]iei, „literatura implicat\“, care rezid\ `n miza central\ a scrierilor lui Monciu-Su- cut [i publicat\ `n colec]ia „Critic\ & Istorie ca]ii. [...] F\r\ `ndoial\, efortul cel mai mare virtu]ile expresive [i literatura „imanent\“, dinski are `n vedere crearea unor efecte sub- versive, dar pentru personajele sale expresi- literar\“ a editurii Cartea Rom=neasc\. (duc`nd la un fel de receptare de gradul II) `l ascuns\, paradoxal, `n discursul cel mai vitatea involuntar\ e a doua natur\ a limba- Ca [i Iluziile literaturii rom=ne lansate `n va solicita textul nedestinat a fi literatur\“ aseptic, cel [tiin]ific, demonstreaz\ c\ liter- jului. Tot `n spirit caragialian procedeaz\ [i 2007, Imanen]a literaturii, prin muta]iile pe (2000:19) – asupra c\ruia Negrici se apleac\ aritatea este, `n cele din urm\, „o fatalitate a un poet „nou\zecist“ `n scrierile sale din care le propune, reprezint\ un exerci]iu ([i) `n Imanen]a literaturii. Tot ceea ce se na[te limbajului“. Arta Popescu, recuper`nd pentru poezie `n terapeutic, al cronicarului literar saturat de `n afara inten]iilor explicite ale produc\toru- special anun]ul de mic\ publicitate. ~n sf`r[it, „fabricarea unor false glorii scriitorice[ti“ lui textului [i ale cititorului pe care acesta `l Comedia literaturii un prozator precum Mircea C\rt\rescu spe- printr-o receptare afectiv\, `ncurajat\ de po- viza, intr\, conchide profesorul bucure[tean, culeaz\ efectele lirice ale limbajului medical ten]ialul subversiv al textelor comentate. `n conceptul „expresivit\]ii involuntare“. Parcurgerea amplelor citate excerptate de de strict\ specializare, viz`nd o obscurizare C\ut`nd s\ fug\, a[a cum m\rturise[te `n pre- Eugen Negrici din operele pe care le scru- cu rezonan]e lirico a unor pasaje. fa]a volumului din 2000, de simulacrul de teaz\ pune `n mi[care mecanismul [klovs- Trei fe]e ale literarit\]ii A[a cum observa recent un comentator al critic\ din arena public\, Eugen Negrici se kian al insolit\rii, cre`nd `ns\ [i derizorii c\r]ii de fa]\, republicarea Imanen]ei litera- `ndreapt\ c\tre periferiile literaturii, desco- Dou\ s`nt, a[adar, sursele efectului artistic efecte de umor involuntar, precum `n aceast\ turii poate fi `n]eleas\ ca un gest programa- perind `n textele vechi oaze de expresivitate definit de Eugen Negrici drept „expresivi- mostr\ de stil [tiin]ific din anul 1832, prelu- [i edificii arhitectonice dintre cele mai inge- tic, `n continuarea celui reprezentat de Ilu- tate involuntar\“. ~n primul r`nd, e vorba at\ din Antropologhia primului doctor `n ziile literaturii rom=ne. Dac\ `n volumul din nioase, de un eclectism `nnobilat de patina despre tensiunea, ap\rut\ `n actul recept\rii, medicin\ al Transilvaniei, capitolul despre timpului, `ns\ bine ferite de ochii trec\torilor 2007 `ntreaga literatur\ canonic\, sau chiar `ntre „mesajul de atunci [i codul de referin]\ digestie: „~ntre toate mut\rile care le p\]esc `ntreaga literatur\ rom=n\, e adus\ de la cen- `n c\utare de valori canonice. al interpretului de ast\zi“. ~ndep\rtarea `n m`nc\rile `n canalu nutre]ului, r`jnirea `ntìul Spre deosebire de studiile care o preced, tru spre periferie `mpreun\ cu scriitorii care timp a textului fa]\ de interpret `l elibereaz\ loc cuprinde. Prin aceasta se face ca m`nc\- `n Imanen]a literaturii s`nt supuse unei lec- o locuiesc, printr-o mi[care contestatoare, `n pe primul de ideologia [i func]iile sale origi- rile `nsu[irile sale ceale b\tr`ne s\ le ]`pe [i turi literaturizante nu doar scrierile st`ngace ciclul Expresivit\]ii involuntare, mi[carea nare, permi]`nd celui de-al doilea s\ fac\ alte noi s\ `mbreace, cu care organismul se de `nceput – de[i volumul dedic\ o sec]iune fusese una invers\, de mutare a periferiei `n- abstrac]ie de ele [i s\ dispun\ de oper\ dup\ s\ poat\ mai u[or asem\na. Mare dar\ este genealogiei cronicilor istorice [i o alta lectu- spre centru. Inversarea polilor literaturii au- bunul s\u plac, fructific`nd-o exclusiv ca act vrednicia r`jnirii [...] ba fiind c\ organisa]ia rii psihanalitice a Divanului cantemirian. tohtone e implicat\ de analiza contestatoare, de limbaj. O astfel de lectur\ tenden]ioas\, [i purcederea vie]ii s`nt cu mare leg\tur\ la Eugen Negrici aduce sub lup\ texte parabi- adesea ludic sofistic\, practicat\ `n Iluzii... legitimat\ de structurali[ti [i precursorii lor, olalt\ unite, toate func]iile trupului mai mult blice („jitii“ [i c\r]i de prevestire), codice de Pe de alt\ parte, relectura Imanen]ei liter- reprezint\ gestul extrem de libertate al inter- sau mai pu]in de la condi]ia folcu]ului at`r- legi, zapise, hrisoave, ipisoace, condici de aturii d\ seam\ o dat\ `n plus de unitatea visterie, descrip]ii [tiin]ifice, `nsemn\ri de pretului fa]\ de textul pe care `l recreeaz\ din n\“ (2009:203). Frapeaz\ dintru `nceput ase- scrisului lui Eugen Negrici pe parcursul a grefieri, anun]uri publicitare, reportaje socia- temelii: „cu c`t mai `ndep\rtat\ ca spirit e m\narea de stil cu Istoria ieroglific\ a lui patru decenii. Folosind instrumentele din liste [i nu numai. Acest vast corpus de texte, cultura destinatarului, [...], cu c`t mai `nfier- Dimitrie Cantemir, un argument `n plus c\ ciclul Expresivit\]ii involuntare – lectura `n de o plasticitate incontestabil\, reprezint\ ma- b`ntat\ imagina]ia [i mai dispus la aventur\ expresivitatea, chiar literaritatea unui text r\sp\r, exerci]iile de psihanaliz\, tratarea iro- teria sensibil\ a c\r]ii de fa]\, care `ncearc\ s\ spiritul care divagheaz\ `n fa]a stimulului vechi s`nt efecte conjuncturale. De o poetic\ nic\, privirea concentrat\ pe detaliu, analiza recupereze pentru literatur\ opere cu desti- devenit ambiguu, cu at`t reac]ia `n fa]a aces- lapidaritate se dovedesc a fi anun]urile de speculativ\ etc. – Negrici a dat, `n controver- na]ii net diferite, ignor`nd mobilurile autoru- satul volum de acum trei ani, o comedie a lui [i „`nmul]ind“ miracolele textului. literaturii rom=ne. ~n aceast\ lumin\, Iluziile Pozi]ia cercet\torului expresivit\]ii invo- literaturii rom=ne nu mai apare ca un gest luntare devine, dintru `nceput, cea a deschi- programatic, ci poate fi citit\ ca manifesta- z\torului de drum; de[i precursorii nu lip- rea necru]\toare a unei „fatalit\]i“ a limbaju- sesc, s`nt `nl\tura]i printr-o singur\ `ntors\tului critic, care se reproduce prin autopasti[\. r\ de fraz\: „Premisa noastr\ este c\ perioa- Portretul derizoriu al intelectualului auto- de `ntregi nefertile sau neinteresante `n isto- hton lipsit de „putirin]\“ este atemporal. riile literaturii nu exist\ [i ceea ce a fost so- Descrierea `nv\]atului de la 1832 poate fi re- cotit ca atare reprezint\ ne[ansa respecti- g\sit\, `n acelea[i tu[e, [i `n paginile c\r]ii velor epoci, care au avut parte de comenta- din 2007, f\r\ s\-i par\ autorului inadecvat\, tori st`ngaci sau limita]i de conven]ii“ de[i v`rsta cultural\ la care face referire e (2000:7). Paradoxal, un astfel de comentator acum alta: „Astfel, s`ntem ispiti]i s\ ni-l ima- este, `n viziunea autorului, chiar G. C\lines- gin\m ca pe un `nv\]at revenit de la `nalte cu, socotit „minimalizator de geniu“ al scri- studii universitare, c\ruia i se `nt`mpl\ s\ itorilor de limb\ rom=n\ preliterari, de[i ges- piard\ sau i se confisc\, s\ zicem, la grani]\, tul recuperator al acestuia, legitimat de crea- tomurile scumpe, caietele de noti]e, plan[ele, rea unui canon na]ionalist, a avut o `nsem- bruioanele, carne]elele, schi]ele anatomice, n\tate hot\r`toare pentru l\rgirea grani]elor [i care, precipitat de dorin]a nobil\, nu-i a[a, literaturii autohtone, prin `nglobarea unor de a aduce degrab\ poporului lumina [tiin]ei, texte cu virtu]i exclusiv expresive. e silit, presat de timp cum e, s\ reconstituie E drept c\, dac\ G. C\linescu ì citea pe din memorie ceea ce a acumulat cu tru- cronicarii moldoveni prin Creang\ [i Emi- Claviatur\ d\“(2009:201). februarie 2010 www.timpul.ro Lecturi blecheriene TIMPUL 9 ~nt`mpl\ri `n irealitatea imediat\ Structura romanului le dou\ tipuri de discurs corespund celor dou\ nifest`ndu-se discursiv cu pregnan]\ `n pri- blecherian, aceste evenimente s`nt: experien- euri presupuse de orice nara]iune subiectiv\2. mul capitol [i `n ultimul. ~ntre aceste dou\ ca- ]ele de la [coal\, `n laboratorul de chimie, `n Exist\ mai `ntì eul povestirii, cel scriptural, pete de pod se `ntinde o nara]iune a trecutu- care un lichid ro[u era colorat `ntr-un verde naratorul, [i apoi un eu povestit: eroul. Cei lui, fragmentat\ de dese reveniri `n prezent. perfect; momentul c`nd, la gr\din\, un covri- doi trebuie separa]i `n diferitele lor inciden]e Trecutul se poveste[te, cum am spus, `ntr-o gar i-a ar\tat micului erou o carte po[tal\ pe parcursul scrierii, deoarece fiecare posed\ ordine capricioas\, dar nu pentru c\ este su- pornografic\; nop]ile petrecute `n lecturi din o alt\ cunoa[tere de sine, niciuna subsumabi- biectiv\, ci pentru c\ pare a urm\ri un proiect Jules Verne sau clipele `n care, la b`lci, eroul l\ celeilalte. Generic, naratorul subiectiv vor- mai `ndr\zne] dec`t simpla recuperare a tim- realiza scurte experimente sonore: „Totul `mi be[te `n povestirea sa despre un eu care nu pului scurs. ~n schimb, revenirile `n prezent ap\rea `n secunda aceea haotic, a[a cum, c`nd (mai) exist\. ~ntre cele dou\ ipostaze ale ace- reprezint\ tot at`tea „ie[iri din poveste“, sub ascult`nd o fanfar\ [i, astup`ndu-mi urechile, luia[i a intervenit timpul, pe care nara]iunea forma discursului analitic, non-narativ. dezlipeam degetele o clip\, toat\ muzica `mi DORIS MIRONESCU personal\ sper\ s\-l dep\[easc\, anul`nd ac]i- p\rea `n acea clip\ zgomot pur“. Ultimul e- unea sa dizolvant\, `n timp ce interven]iile in- Nara]iunea `n analeps\ xemplu ne ajut\ [i la `n]elegerea complexit\- Aspectul de ansamblu al romanului ~nt`m- sinuante ale fenomenelor de fals\ memorie [i ]ii veritabile, deloc limitat\ la o simpl\ indi- pl\ri `n irealitatea imediat\, privit f\r\ inten- ale uit\rii (semnalate `n c`teva locuri `n ~n- Trei analepse majore, de dimensiuni am- ca]ie temporal\, a acestor inciden]e. Ele nu ]ia de a reordona episoadele oferite de memo- t`mpl\ri `n irealitatea imediat\3) `nstr\ineaz\ ple, cuprinz`nd cel pu]in un capitol, au loc `n s`nt doar episoade nedesf\[urate ale nara]iu- ria capricioas\ a naratorului, este unul decon- [i mai mult chipul trecutului. Dar chiar [i cursul romanului, `ntr-o ordine anticronolo- nii, momente ale trecutului excluse din rela- certant. Cartea este compus\ dintr-o suit\ am- atunci c`nd memoria pare s\ func]ioneze per- gic\: mai `ntì evocarea aventurii erotice cu tarea analitic\ a naratorului matur. Unele pl\ de „`nt`mpl\ri“, unele de dimensiuni mari, fect, exist\ ceva din trecut ce apar]ine numai Clara `n pr\v\lia de ma[ini de cusut; apoi dintre ele semnaleaz\ metaforic sensul expe- altele relatate pe scurt, iar altele la care se fa- acestuia. „prima amintire din copil\rie“, tot de natur\ rien]elor care le cheam\ `n amintire. Eroul `[i ce doar aluzie, parcurse de eroul mereu uimit Dup\ o punere `n tem\ proustian\, dar care sexual\, cuprinz`nd [i descoperirea tulburat\ astup\ urechile [i ob]ine „zgomot pur“ prin de varietatea aspectelor neobi[nuite ale lumii se `ndep\rteaz\ mult de imaginea eului din ~n a jocurilor erotice cu ajutorul mai ini]iatului perceperea brusc\ [i simultan\ a „simfoniei `n care tr\ie[te [i mereu `ntristat de finitudi- c\utarea timpului pierdut, romanul bleche- Walter; `n fine, a treia analeps\ este cea mai b`lciului“ dup\ un moment de lini[te. El ob- nea concret\, frustrant\, a obiectelor `ntre ca- rian se preg\te[te s\ `nceap\ povestirea trecu- ampl\ [i mai insesizabil\, cuprinz`nd, cu in- serv\ astfel discontinuitatea realului, haosul re se mi[c\. Excluz`nd orice aranjament tem- tului, scopul oric\rui roman subiectiv. ~ns\ termiten]e, povestea casei Weber, a c\s\toriei lumii pe care oricine `l poate observa dac\ `[i poral [i narativ, consider`nd toate capitolele naratorul are aprehensiuni puternice fa]\ de lui Paul cu Edda, a `ndr\gostirii naratorului- astup\ urechile pentru c`teva clipe, dar [i c\r]ii drept elemente ale unei singure desf\[u- ideea de biografie, ca [i fa]\ de cea de pove- adolescent de t`n\ra femeie [i a mor]ii [i `n- u[urin]a de a se abstrage din lume [i de a face r\ri liniare de fapte, ~nt`mpl\ri `n irealitatea stire, pe care o g\se[te irealizabil\ cu ajutorul morm`nt\rii acesteia `ntr-un cadru exemplar universul incomprehensibil. Iat\ c\ o referin- imediat\ apare ca un roman „neterminat“, cuvintelor („~ncerc s\ definesc exact crizele pentru viziunile ap\s\toare ale adolescentu- ]\ biografic\ incidental\, folosit\ doar pentru lipsit de structur\, realizat prin metoda pre- mele [i nu g\sesc dec`t imagini“). Pentru a lui. De[i conectate tematic `n mod evident o compara]ie, poate reprezenta o puternic\ modern\ a adi]ion\rii de secven]e epice, care evita capcana epicului, trecutul va fi chemat (chiar [i la nivelul de suprafa]\: toate s`nt ni[- metafor\ a absurdului existen]ei, constatat poate continua la nesf`r[it. Acela[i tip de ro- `n amintire doar secven]iat, „pe s\rite“, cu doar te secven]e ale cunoa[terii erotice), cele trei dureros [i f\r\ `ncetare de c\tre peregrinul man este `ntruchipat [i de Procesul sau Cas- c`teva momente [i locuri privilegiate desprin- mari nara]iuni ale romanului s`nt separate metafizic din ~nt`mpl\ri. telul de Franz Kafka, scrieri pe care autorul se fulgurant din masa temporal\: „~n afar\ de prin spa]ii ample, care `mpiedic\ `nsumarea lor le considera cu adev\rat ne`ncheiate, pro- aceste dou\ locuri blestemate restul ora[ului narativ\ a experien]ei. ~ntre ele se g\sesc Universul fantastic babil din cauza deschiderii lor epice uria[e, se pierdea `ntr-o past\ de uniform\ banalitate, vaste enclave non-narative, episoade de oa- imposibil de `nchis `ntr-o formul\ enume. cu case ce se puteau `nlocui unele cu altele, recare `ntindere care `ntrerup cursul unei Dac\ dimensiunea temporal\ a romanului Toma Pavel consider\ c\ precursorii romane- cu copaci exasperant de imobili, cu cìni, povestiri f\r\ a se men]ine `n acea[i zon\ de se `mbog\]e[te mult prin aportul aluziilor la lor moderne „f\r\ subiect“ de genul celor ale maidane [i praf“. Cititorul nu va lua cuno[tin- interes epic. De exemplu, povestea t`njirilor ni[te evenimente neprecizate din trecut (mici lui Kafka [i Blecher s`nt Lazarillo de Tormes ]\ de anii de ucenicie [i apoi, eventual, de anii adolescentine ale eroului `n preajma Eddei analepse fulgurante), spa]iul romanului este [i Moll Flanders, romanele picare[ti, cu o de r\t\ciri ai unui personaj obi[nuit. Biografia Weber este `ntrerupt\, iar unitatea ei epic\ l\rgit imens de un nou univers ad\ugat realu- evident\ inflexiune metafizic\ `ns\: „Dup\ o sa se desf\[oar\ `n jurul unei nelini[ti esen- pus\ sub semnul `ntreb\rii de un episod relui, care `l deschide `n nenum\rate direc]ii si- expozi]iune care aminte[te de practica roma- ]iale [i ]ine s\ ilustreze o idee. Trecutul ca flexiv, analitic, `n care se vorbe[te pe larg multan. Distan]ele „invizibile, populate de nului din secolul al XIX-lea, operele lui Kafka atare nu intereseaz\. Conteaz\ ideea ce struc- despre obiectele realizate `n lemn `ntr-un mon[tri [i de timidit\]i – de proiecte fantas- se `ntorc, mult mai hot\r`t dec`t cele ale lui tureaz\ acel trecut [i doar aceast\ idee trebuie atelier de sculptur\ artizanal\ din mahala, `n tice [i de gesturi neb\nuite“, aflate `n spa]iul Joyce, Faulkner [i Musil, la practica premod- izolat\ dintr-un noian de amintiri care nu au capitolul zece. Nara]iunea subiectiv\ ce prin- gol dintre doi oameni care nu-[i vorbesc, s`nt ern\ a `nl\n]uirii de episoade ce subliniaz\ toate aceea[i valoare. sese a se desena, `n cadrul c\reia erau relata- o extensiune a lumii vizibile, ad\ug`nd uni- f\r\ preget leg\turile de ordin general `ntre eu A[a cum naratorul se cufund\, `n prezent, te (de fapt, mai mult sugerate) suferin]ele din versului romanesc noi compartimente. ~n a- [i lume. [...] Ca `n vechile romane picare[ti, `n jocuri mentale care `l scot din cadrele „nor- dragoste ale unui adolescent amorezat pla- cela[i timp, spa]iile universului concret ca- episoadele din Procesul [i din Castelul ar malit\]ii“ percep]iei, copilul de odinioar\ tra- tonic de o femeie mai `n v`rst\ dec`t el, este p\t\ dimensiuni noi prin intermediul atitu- putea `n principiu prolifera `n mod nedefinit, versa momente de o intensitate deosebit\, sabotat\ de un capitol v\dit anticronologic, dinii fantastice a naratorului. Astfel, de e- rolul lor nefiind acela de a face personajele s\ a[a-numitele „crize“ sau „transe“. ~ns\ expe- desprins din timpul micronara]iunii respec- xemplu, un loc oarecare al ora[ului de pro- progreseze c\tre deznod\m`nt (tragic `n rimentele identitare din prezent nu s`nt iden- tive [i `nscris `n zona atemporal\ a exegezei vincie prin care perambuleaz\ confuz eroul Procesul, probabil fericit `n Castelul), ci s\ le tice crizelor din copil\rie. Multe lucruri le realului. ~nt`mpl\rilor este varieteul, spa]iu binecu- reveleze prin `ndrept\ri succesive adev\rul despart. Revelator este faptul c\, `n crize, co- Primele dou\ analepse, cea desf\[urat\ `n noscut, care nu poate s\ rezerve surprize. Cu raportului lor cu lumea“1. pilul cade pur [i simplu, ca `ntr-o capcan\ jurul personajului Clara [i cea a lui Walter, toate acestea, privit cu uimirea [i cu a[tepta- ~ns\ asem\narea ~nt`mpl\rilor `n irealita- („adev\rate capcane invizibile“), `n vreme ce s`nt mai compacte [i au fucn]ia de a am`na rea supranaturalului care definesc proza fan- tea imediat\ cu scrierile kafkiene este limita- experimentele s`nt premeditate, acte de declan[area unei povestiri mai substan]iale. tastic\, acesta se `mbog\]e[te cu noi conota- t\ prin interven]ia, `n cazul scriitorului ro- voin]\, tr\d`nd o aspira]ie perpetu\ [i nesatis- Ca digresiuni, ele distrag cititorul de la posi- ]ii. Varieteul devine un spa]iu secret, predes- m=n, a influen]ei (salvatoare) a modelului f\cut\ la pierderea de sine: „Acum c`nd m-am bilitatea lecturii romane[ti, re]in`ndu-i aten]ia tinat, asemenea casei „}ig\ncilor“ din nu- proustian. Acesta pune `n centrul nara]iunii reg\sit [i caut s\-mi exprim senza]ia, ea `mi prin teoretiz\ri `nc\p\]`nate ale „nostalgiei e- vela fantastic\ a lui Mircea Eliade: „locurile subiective o problem\ de construc]ie epic\: apare cu totul impersonal\: o simpl\ exagera- sen]iale a inutilit\]ii lumii“ [i prin modalit\]i aventurilor mele erau fixate dinainte [i [...] cum poate cineva s\ `n]eleag\ structura trecu- re a identit\]ii mele, crescut\ ca un cancer din inedite de manifestare a ceea ce va fi numit eram sortit s\ cad `n ele ca `n ni[te curse bine tului, dac\ a l\sat mult `n urm\ acel trecut, propria-i substan]\. Un picior al meduzei care `n cur`nd „irealitate imediat\“. ~n fine, dis- `ntinse“. Iar cu[ca sufleurului de sub scen\ uit`ndu-i semnifica]iile, pierz`nd sentimentul s-a `ntins peste m\sur\ [i a c\utat exasperat continuitatea celor trei evoc\ri mai ample are un corespondent precis, de basm: „Eram particip\rii organice la acea ordine a univer- prin valuri p`n\ ce `ntr-un sf`r[it a revenit sub este subliniat\ [i de alte c`teva incursiuni `n departe de lume, departe de str\zile calde [i sului? Astfel, povestea antirealit\]ii se com- gelatina ventuzei“. Sfor]\rile de disjunc]ie a memorie de mic\ `ntindere, anecdotice, ade- exasperante, `ntr-o celul\ r\coroas\ [i secre- pleteaz\ cu istoria eului [i cu glosele interpre- eului prezent, oric`t\ spaim\ ar provoca, nu sea survenite `n miezul unor compara]ii cu t\, `n fundul p\m`ntului“. Spa]iul din subso- tative ale unui narator matur, c\ut`nd s\-[i a- s`nt dec`t ni[te jocuri melancolice ce `ncearc\ func]ie de ilustrare. lul scenei r\spunde din ora[ul banal de pro- propie o epoc\, cea a copil\riei, de care se [tie s\ reediteze senza]ia puternic\ din timpul cri- Numeroase evenimente ale existen]ei co- vincie `n str\fundurile p\m`ntului – o dovad\ iremediabil `ndep\rtat. Lectura calificat\ a lui zelor de odinioar\. Prima pagin\ a ~nt`mpl\ri- pilului, ne`nf\]i[ate scenic (realizate prin de fantastic\ expansiune a universului romanului mult dincolo de limitele impuse de des- Blecher trebuie s\ ]in\ seama de aceast\ com- lor `n irealitatea imediat\ semnaleaz\ `nde- telling, [i nu prin showing4), s`nt men]ionate plexitate real\ a romanului. p\rtarea ireversibil\ de un trecut irecuperabil, doar fugitiv, reu[ind astfel s\ dimensioneze f\[urarea propriu-zis\ a ac]iunii. recognoscibil doar prin „atmosfera neobi[nui- biografia sa cu laturi necunoscute, deliberat 1 t\ de inutilitate [i desuetudine“ care urmeaz\ l\sate `n umbr\. Aceste men]iuni episodice Thomas Pavel, La pensée du roman, Paris, Cum se poate povesti trecutul? Gallimard, 2003, p. 389. ie[irii din trans\. Revizitarea lui este una nos- joac\ rolul personajelor despre care se vor- 2 Jean Rousset, Narcisse romancier. Essai sur la pre- Structura narativ\ a romanului const\ din talgic\, adic\ plin\ de sentimentul ireparabi- be[te `n piesele lui Caragiale, f\r\ a fi chema- mière personne dans le roman, Paris, José Corti, 1973, p. 22. `mbinarea `ntre un discurs teoretic [i analitic, lului. Aceast\ con[tiin]\ acut\ a trecerii timpu- te `ns\ `n scen\: ele servesc la sporirea di- 3 O fals\ amintire este consemnat\ `n capitolul penul- apar]in`nd timpului prezent, contempla]iei lui justific\, poate, aversiunea naratorului fa]\ mensiunilor universului piesei, impun`nd tim, al mor]ii Eddei: „Poate c\ [i acest lucru l-am imaginat dezabuzate a naratorului cufundat `n singur\- mai t`rziu; `n tot ce prive[te Edda, nu deslu[esc nimic din de mecanismele temporale ale nara]iunii. impresia unei desf\[ur\ri virtual infinite a ceea ce pot fi eu `nsumi cu adev\rat [i ceea ce a fost ea“. tatea [i inutilitatea lumii, [i un alt discurs, na- Sentimentul trecerii timpului are func]ia acestuia, p`n\ la suprapunerea perfect\ peste 4 Wayne C. Booth, Retorica romanului, trad. {tefan rativ, referind de obicei asupra trecutului. Ce- unui arc ce sub`ntinde `ntreg romanul, el ma- lumea noastr\, a spectatorilor. ~n romanul Stoenescu, Bucure[ti, Univers, 1976, p. 199. www.timpul.ro februarie 2010 Teatru 10 TIMPUL Te-a p\r\sit, nu-i a[a? os mai mare, de altfel foarte rotunjit [i alunecos, X: {i... {i... c`nd am cunoscut-o avea... Y: Dup\ lumina de afar\ s\ tot fie vreo [ase o ciud\]enie. avea... jumate... Mai mult nu... X: Eu nu am cunoscut nici o femeie cu o Y: Avea nevoie de cineva... {tii cum se X: E[ti sigur? falang\ `n plus. `nt`mpl\... Y: Aha... Vrei s\ [tii la ce or\ s\ te arunci? Y: Nici n-ai s\ cuno[ti. Astea s`nt unicat. X: Era lumina ochilor mei. (pl`nge) X: Nu, a `nceput s\ m\ cam doar\ spatele... X: Mda... E[ti un om norocos, s\ [tii. Y: Ei, hai... ce faci? Las\... las\, fii b\rbat ce Y: {i pe mine... Y: {tiu. naiba... {i? A murit? Ai ucis-o? X: E curios c\ nu ne-a z\rit nimeni p`n\ X: {i totu[i, ce cau]i aici? X: A, nu! Doamne fere[te... E vie [i acum. E acum. Au trecut c`]iva. LUCIAN Y: Eu locuiesc aici. {i tu e[ti un intrus, un din Sibiu. Y: Eu s`nt invizibil. Pe mine nu au cum s\ individ care mi-a violat domiciliul. m\ vad\. PARFENE Y: A... acum `n]eleg... Sibiu... E departe, s\ X: A[a c\... [tii... Hai, mai spune-mi despre ea... De ce te-a X: E[ti invizibil? I. Y: A[a c\... ar fi bine s\ te g`nde[ti c\ e[ti pe p\r\sit? Y: Aha... De vreo doi ani... De c`nd locui- proprietatea altuia [i c\... e[ti pasibil de... (num\- X: Ea nu m\ mai iubea... s-a `ndr\gostit de esc aici am devenit invizibil. Probabil de la r\ pe degete) tulburarea lini[tii publice, intrare liniile de `nalt\ tensiune, efectul electromag- Personaje: X, Y. altcineva... prin efrac]ie, sperjur, a... Y: Altcineva. Normal, clasic... netic... naiba [tie... X: Salut! X: E[ti nebun. Te pomene[ti c\ stau de vorb\ X: De un [arpe! X: Te cred, s\ [tii. {i mie mi-ar pl\cea s\ fiu Y: Salut! cu vreun sf`nt. Vreun st`lpnic. Y: De un ce? De un [arpe...!? invizibil. X: Cine e[ti? Y: ~ntocmai. Un sf`nt de ocazie. Apropo, co- X: Da, domnule, de un [arpe constrictor. Un Y: Nu e mare chestie. E chiar obositor. Nu Y: Ha.... lega... nu ai ceva de m`ncare? Mi s-a f\cut foame. monstru... un avocat, cu [anse mari s\ ajung\ prea ai cu cine s\ stai de vorb\. Te plictise[ti X: Vad c\ por]i p\l\rie. X: Poftim. (se caut\ `n buzunar, ì `ntinde o judec\tor, poate procuror, cine [tie... repede. Y: Da. pung\ cu alune) Mi-au r\mas de ieri. Y: Devine interesant... {i? X: Aha... X: E demodat. Y: Ai fost la vreo petrecere? X: {i de c`nd [arpele a `nceput s\ dea t`rcoale Y: Mda... Lumea e rea cu cei invizibili. Nu-i Y: {tiu. Ne cunoa[tem? X: Nu, la o lansare de carte. casei... Nu ne-am mai `n]eles deloc. A[a c\ cine- respect\ mai deloc. Un fel de rasism... X: Doar din auzite. Y: Aaa... Domnul e scriitor. Atunci e clar... va trebuia s\ se urce pe st`lp, nu? X: E frig tare... Y: Aha. {i ce cau]i aici? te-a p\r\sit. Da, da... acum se leag\ totul. Y: M\i s\ fie... {arpe spui!? Constrictor... Y: Aha... E toamn\ doar... E sezonul sinuci- X: Am venit s\ te v\d, nu m\ mul]umisem X: Nu m-a p\r\sit! Nici m\car nu e din ora[... Uau! ~ntocmai... Cu metabolismul lent... lent, ga[ilor. Toamna s`nt mul]i... Foarte mul]i... Nu numai la noi, `n toat\ lumea se `nt`mpl\ asta. E doar cu auzul. Y: Vezi... vezi... eu ce spuneam, vezi c\ e[ti dar sigur... Pai \sta e subiect de roman, dom- ceva cu aerul... Poate de la mirosul frunzelor Y: Lucrezi la securitate? un mincinos... un la[, neserios... nule... Femeia [i [arpele constrictor... Din uscate, poate de la alge... se `ntunec\ [i mai X: Nu. X: Ai grij\ cum vorbe[ti, domnule... [i nu s`nt Sibiu, spui? devreme, e mai pu]in oxigen `n atmosfer\, Y: Atunci e[ti de la electricitate? scriitor... Da?... X: Din Sibiu. creierul nu judec\ bine... de... X: Se poate. Y: Mda... fie, cum vrei… Acu[i se lumineaz\, Y: Extraordinar, constrictor... Y: Ascult\ pu]in... Pe st`lpul asta eu m-am e aproape diminea]\, uite, au `nceput s\ circule X: Oare...? X: Da, constrictor! Cu s`nge rece. Un uciga[... Y: S`nt sigur... Apropo, ai fost vreodat\ la urcat primul ma[inile. Y: V-a]i certat de la un [arpe... Ha... S\ [tii vr\jitoare? X: Ba eu. X: Deja? c\ mie `mi plac [erpii, s`nt utili, m\n`nc\ ro- X: Nu. Y: Nu, nu... mi-a[ fi dat seama mai de mult. Y: Mda... se duce lumea la serviciu. Pe aci z\toare [i nu prea fac mizerie, s`nt silen]o[i... Y: Eu am fost. Acum c`]iva ani am avut o Era noapte c`nd te-ai suit aici? trec mul]i naveti[ti, se duc la gar\. Se scoal\ cu animale fantastice... {i tu, gata, m\ sinucid... problem\... Vroiam s\ m\ arunc `n fa]a trenului. X: Da!? noaptea-n cap. S`nt o specie aparte de c\l\tori, Jap, jap... ai n\v\lit peste mine aici... Ce dra- De, necazuri... {i n-am avut curaj... Am stat cu Y: P\i vezi? Eu m-am coco]at pe lumin\. vorbesc foarte pu]in [i nu prea beau ap\. Ciu- m\, extraordinar... ~]i dai seama, dac\ nu era ochii `nchi[i pe linie p`n\ c`nd mecanicul a X: Bine, bine... dar... da]i... {tii ce?... d\-mi telefonul t\u, vreau s\ sun [arpele \la, constrictorul \la cu s`nge rece, nu claxonat. M-am speriat a[a de tare de ]ignalul Y: Dar ce? Ai venit s\ te sinucizi. Vrei s\ ceri pe cineva. ne-am fi cunoscut niciodat\. X: A, da... poftim... ala `nc`t am s\rit imediat de pe [ine. Poate dac\ ceva de la prim\rie? X: A[a e... Nu e nici o fericire. nu claxona... cine [tie... X: Nu. Y: Da, cum se deblocheaz\? Y: Da, ai dreptate... nici o fericire... Deci? Ce X: Ape[i lung pe diez. X: {tii c\ [i eu am avut de g`nd s\ fac ches- Y: Atunci? faci, cobori sau mai st\m de vorb\? Eu a[ Y: Diez... a, gata. (formeaz\) tia asta? X: Atunci ce? prefera s\ mai stai. ~ncepi s\-mi fii simpatic. X: S\ nu vorbe[ti mult, nu prea mai am credit. Y: Cu pastile ai `ncercat? Y: {tii ceva, mai bine coboar\ [i alege alt s`lp. X: Eu, simpatic... Of... Ascult\, da tu, tu de Y: Sst... Alo! Alo! Bun\, drag\. Ce s\ fac, X: ~ncercat... la 18 ani. N-a mers... Uite, e unul la o sut\ de metri mai la dreapta. ce e[ti aici? {i tu vrei s\ te sinucizi, nu? Nu!? bine. S`nt `n tren, vin spre voi, da... probabil pe Y: Da, [tiu cum e. N-am avut niciodat\ `n- X: Nu mi se pare o idee bun\. E cam riscant. Y: }i-am mai spus, eu... locuiesc... aici... la opt jumate ajung. Nu, nu, am pierdut acce- credere `n doctori. Ni[te m\celari. Sst... taci Y: Ai un telefon mobil? X: Pe naiba... S`ntem doi sinuciga[i pe ace- leratul, a[a c\ vin cu personalul. Bine, bine. Te oleac\... X: Da. la[i st`lp, nu?! Nu? Spune c\ nu-i a[a... sun de pe telefonul unui prieten. Bine, pa. Totul X: Ce e? Y: Sun\ pompierii. Ei o s\ te coboare. Y: Nu. Y: Parc\ se aude un mieunat... X: {i tu ce ai de g`nd? e ok. Nu am nimic... Nu... M\ simt foarte bine... (ì `ntinde telefonul) Gata. X: Bine, bine... ]ine-o pe a ta. X: Vine motanul? Y: Eu o s\ r\m`n aici, `mi place aici. Y: {i c`nd ai de g`nd s\ te arunci? Vrei s\ o Y: Sst... nu e el... Al meu miaun\ mai gros, X: {tii ce?... devii enervant. X: Te duci acas\? Y: Nu. La amant\. faci pe lumin\. C`nd se str`ng autorit\]ile. un pic nazal... Asta e probabil o pisic\. S`nt al Y: Ba tu e[ti enervant, sinuciga[ule. E[ti un Poate vine [i televiziunea... Ce zici... O s\ naibii de geloase m`]ele astea, he he... O fi p\- sinuciga[, nu-i a[a? X: La amant\!? Y: Aha... ajung vedet\... r\sit-o [i acum e disperat\ potaia. Da, nu `[i X: Ha... Eu, sinuciga[?... No... gre[it, dom- X: Adic\ cum, dumneata, vedet\!? Eu o s\ face el probleme... Nu... E un motan pe cinste, nule... Poate tu e[ti \la... X: Parc\ spuneai c\ locuie[ti aici... Y: Da, ce ]i se pare a[a de anormal? fiu vedet\. s\ [tii... motanii s`nt ni[te creaturi care [i-au Y: Tu vrei ceva de la prim\rie. Eu nu vreau Y: P\i, ai s\ te arunci de la mine din cas\ nu? dep\[it de mult condi]ia... S`nt Don Juanii nimic... Te-a p\r\sit, a[a e? X: Nimic. M\ g`ndeam... c\ vrei s\ o chemi la tine acas\... X: E[ti nebun... regnului animal... Am studiat chestia asta... Se X: Nu s`nt `nsurat. Y: (ridic\ tonul) Nu s`nt deloc nebun... S`nt lumineaz\... Y: A[a deci? Parc\ asta conteaz\? Te-a Y: Nu. Aici nu aduc niciodat\ femei. E regul\. X: Aha... un om ca [i tine... A[tept zorii ca s\ m\ duc la X: A[a o fi... da, se lumineaz\... p\r\sit, nu-i a[a? amant\. Y: Ce facem... cobor`m sau nu? X: Nu m-a p\r\sit nimeni. M-au fug\rit ni[te Y: Te `n]eleg. C`nd te p\r\se[te cineva e `n- grozitor. Mintea o ia razna... X: Mda... Te-am auzit. Ai mai spus asta... X: Eu zic s\ mai st\m. cìni [i m-am urcat aici. Y: Tu nu ai vreo amant\? Doar tipa aia din Y: Ar cam fi vremea s\ plec, trebuie s\ ajung Y: Pe naiba... X: Dar nu m-a p\r\sit nimeni! Y: Ei, vezi cum te dai de gol. S\ [tii c\ nu Sibiu? la amant\, ]i-am mai spus. X: Poate s`nt alpinist, c\]\r\tor [i acum m\ X: Mda... p\i atunci eu ce s\ fac... [i mota- merit\, z\u nu merit\... Da ce fac aici cu dum- X: Eu nu am avut niciodat\ amant\. Am fost antrenez. nul... nu a venit `nc\. neata, hai... hai, hai coboar\... Fii un om `n]ele- mereu singur p`n\ acum. Y: Imposibil, stai de dou\ ore aici. Ai [i pl`ns. Y: (coboar\) Ce vrei... A[a s`nt motanii... da, g\tor, mergi frumu[el acas\ [i te culc\... eu unul Y: E[ti la prima dragoste, a[a e? vine el, vineee... Tu dac\ vrei mai stai, numai s\ Hai, spune sincer. Vrei s\ te arunci de aici? Te-a mai am de a[teptat. X: Cam a[a ceva. nu faci mizerie... ~mi place s\ am casa curat\. p\r\sit, te-a dat afar\ din cas\? X: A[tep]i pe cineva? Y: Atunci se explic\ tot. Da, tot. E[ti un mare X: O s\ ne mai vedem? X: E[ti un dobitoc. Refuz s\ mai vorbesc cu Y: Mda... P`n\ nu se `ntoarce motanul nu pot prost. Y: Cu siguran]\... {i s\ [tii c\... mi-a f\cut tine. s\ cobor de aici. Am un motan. O frumuse]e... X: {tiu. pl\cere s\ stam de vorb\. Y: Atunci coboar\. Eu am fost primul, e L-am g\sit `ntr-o diminea]\, slab, jig\rit, mieu- Y: S\ [tii c\ nu m\ deranjeaza deloc dac\ ai X: {i mie... st`lpul meu. S`nt st\p`nul acestui st`lp. Nu vezi? na la baza st`lpului. De atunci locuim `mpreun\. s\ te arunci. N-am v\zut p`n\ acum pe nimeni Y: A... {i `nc\ ceva... Curaj, domnul meu, Eu s`nt mai sus dec`t tine a[a c\ eu am fost pri- X: Aha... O frumuse]e... Motan... `n]eleg... c\z`nd de la `n\l]ime. O s\ fie interesant. M\ mul. Ce, nu e logic? Hai, de ce taci? Ai s\ pl`ngi g`ndesc numai c\ o s\ faci pu]in\ mizerie. O curaj... Nu v\ lua]i dup\ ce spune lumea... ave]i Y: Acum e `n sezonul de `mperechere, [tii [i `ncredere `n eul dumneavoastr\... La revedere... iar? Te-a p\r\sit, nu-i a[a? Mda... S\ [tii c\ nu dumneata... Venise `ntr-o zi cu o pisicu]\... o s\-]i sar\ creierii de asfalt, o s\-]i explodeze merit\. A mea era blond\ [i habar nu avea s\ g\- burta... beah... ma]ele pe-afar\... X: La revedere... frumuse]e, alb\ cu pete negre. {tii ce bine le st\- (Se lumineaz\. ~n cadru apar trec\torii. Pe teasc\. {i pe l`ng\ toate astea, `ncepuse s\ ì teau `mpreun\? Vad c\ tremuri, ]i-e frig. X: Devii scabros... Ascult\, dumneata chiar tremure buza de sus. ~]i imaginezi? vrei s\ m\ sinucid? asfalt se vede desenat cu cret\ conturul unui X: Un pic. om. Y coboar\ [i se `ntinde `n forma desenat\. X: ~i tremura buza de sus? Y: De ce nu? }i-am mai spus c\ nu am v\zut Y: P\i nu ]i-am spus s\ cobori. Treaba dumi- Zgomotul ora[ului se amplific\, nimeni nu `l Y: Mda... Buza de sus. Da, uite a[a ì f\cea. pe nimeni f\c`nd asta. Plus c\ o s\ ajung vedet\. tale... a[a e la `n\l]ime. Prima dat\ c`nd m-am observ\. Se aude [uieratul unui tren. Trec\tori (mi[c\ din buze zgomotos) Interviuri, chestii... Poate o s\ ajung s\ o cunosc mutat aici am r\cit. Cu timpul te obi[nuie[ti. invizibil trec pe l`ng\ el. X, r\mas sus, `[i aprin- X: Pai [i pentru at`ta lucru... [i pe fata aia din Sibiu... a... ce zici?... `mi dai X: Da... desigur... de o ]igar\ [i contempl\ ora[ul. Y: Pentru at`ta lucru ce? Y: Era frumoas\? Avea gene lungi? Hai, num\rul ei de telefon?... poate o s\ o sun dup\... X: Te-a p\r\sit, nu-i a[a? Nu exist\ nici o X: P\i, nu te vezi? Stai de diminea]\ aici. m\i... ca `ntre b\rba]i, ce naiba... Hai c\ te las s\ o s\ ies cu ea la o cofet\rie... [arpe, nici un constrictor, nimeni, nimeni... Pentru buza ei de sus? mai stai... X: Hei... Hei... Gata... S\ [tii c\ e[ti cam nimeni. Y: Nu, mai avea o falang\ `n plus la m`na X: Era... Era... Era... o... Era prim\var\... nesim]it. Am s\ cobor dac\ mai vorbe[ti a[a. st`ng\. De c`te ori o ]ineam de m`n\ aveam ten- Y: Mda... mereu p\]im lucruri din astea pri- Y: Pai coboar\... ce? Eu nu te las? (Cortina cade, luminile se sting, zgomotele din]a s\ m\ joc cu ea. Era interesant, s\ [tii. Un m\vara. X: Apropo, c`t e ceasul? `nceteaz\, autorul nu mai are nimic de spus.) februarie 2010 www.timpul.ro Fragmentarium japonez 11 TIMPUL G`nduri despre „locuri“ [i „v`nt“ crea]ie din care at`t eu, c`t [i cei implica]i din mite pozi]ii [i cu st`lpi pe care, nu [tiu din ce Numit adeseori de pres\ „un vizionar“, partea gazdelor ie[im mult mai rafina]i, mai pricin\, se afl\ texte scrise `n latin\ [i creeaz\ Tetsuya Kaida este general manager al elegan]i. C`teodat\, aceste discu]ii s-au trans- astfel un spa]iu `n care, `n anumite momente, Departamentului de crea]ie a valorilor format chiar [i `n emisiuni de televiziune. privirile ]i se `nt`lnesc cu cele ale oamenilor corporate din Toyota Motor Corporation, celor a[eza]i la alte mese, iar `n altele e[ti Japonia. ~ncep`nd din 2005, Kaida a ini- {i tocmai c`nd m\ aprind mai tare [i scriu complet singur. Timpul petrecut `mpreun\ cu ]iat o campanie de prezentare a unui nou despre toate astea, m\ surprind `ntreb`ndu-m\ cei din jur [i cel pe care `l petreci de unul sin- set de valori corporatiste pentru Toyota, `nciudat: „Nu tu erai \la care avea limba lega- gur se completeaz\ reciproc. valori bazate pe un concept generic numit t\ `n fa]a oamenilor?“ „originalitate japonez\“. Kaida a confe- Pe l`ng\ aceste varii forme [i materiale, ren]iat pe aceast\ tem\ `n mai mult de 25 ~n fine, passons... ce[tile pl\cute la atingere `n care ]i se aduce de universit\]i din lume, `n companii [i ~n echipa cu care lucrez `n momentul de cafeaua, cele dou\ tipuri de alune pe care le institute de cercetare, adun`nd reac]ii [i fa]\, s`nt [i mai mul]i str\ini (non-japonezi), prime[ti dup\ ce te a[ezi la mas\, pìnea pr\ji- opinii `ntr-un continuu efort de a dezvol- oameni de un talent deosebit. t\ cu scor]i[oar\, care e preferata mea, creeaz\ ta, rafina [i globaliza conceptul pe care `l Ei s`nt cei care `mi creeaz\ toate aceste po- aici, pe dealul acesta din vestul v\ii Mikawa, propune. sibilit\]i de `nt`lnire [i interac]iune f\c`ndu-m\ un spa]iu ideal `n care s\-]i petreci dimine]ile ~n Rom=nia, Kaida a sus]inut p`n\ acum dou\ conferin]e pe aceast\ tem\, la Academia c`teodat\ s\ cred, `n mod ciudat, c\ nu `[i dau de s`mb\ta [i duminica, dup-amiezele ploioa- de Studii Economice [i la Universitatea Rom=no-American\ [i a organizat un workshop cu seama c\ s`nt numai unul singur sau c\ dac\ `[i se, serile umede de toamn\ sau apusurile mol- studen]ii celei din urm\. Cu sprijinul Universit\]ii Rom=no-Americane [i al Toyota Motor dau seama, par s\ fie convin[i c\ pot face orice. come de soare din luna mai. Defini]ia perfect\ Din cauza asta, `mi [i `ncep de multe ori Corporation, va lansa `n 2010, creative library BUCHAREST, un spa]iu de studiu al aces- a acelui loc `n care `]i sufletul seren [i `n ar- conferin]a cu `ntrebarea „Ce caut eu, de fapt, tui concept. monie cu restul lumii. Activitatea lui Kaida `n Rom=nia va continua cu conferin]e la Universitatea Babe[- aici?“ {i nu am niciodat\ un r\spuns adecvat. Bolyai din Cluj [i `n alte ora[e, precum [i cu workshop-uri cu studen]ii rom=ni. ~ncep`nd din Adev\rul e c\ pe m\sur\ ce `ncerc s\ V-am oferit aici un fragment de via]\ coti- acest num\r, revista Timpul v\ propune o serie de articole despre conceptul de „originali- dian\ `n Japonia. tate japonez\“, a[a cum este el v\zut de Tetsuya Kaida. explic mai bine ce vreau s\ scriu aici, m\ g`ndesc s\ caut [i un r\spuns potrivit la `ntre- Cum vi se pare? barea de mai sus. participat la `nt`lniri de neuitat, am avut real- Toate cele despre care v-am povestit au iz\ri semnificative [i, `n dorin]a de a crea noi TETSUYA KAIDA Scriu aceste r`nduri `ntr-o cafenea oarecare fost aduse aici pe mare, cine [tie `n ce perioa- valori pentru o lume viitoare, am ini]iat c\u- din Japonia. d\, de demult. Dar ceea ce reprezint\ ast\zi t\ri, am trecut prin `ncerc\ri [i erori. Eu scriu „cafenea“, dar, oare, ce fel de loc, „locurile“ [i „v`ntul“ acestui loc creeaz\ f\r\ La `nceputul unei noi decade Am colaborat [i am lucrat `mpreun\ cu oa- ce fel de atmosfer\ v\ imagina]i voi, cititorii? `ndoial\ un spa]iu spiritual caracteristic numai (Introducere) meni de film, din anime, muzic\, arhitectur\, ~n func]ie de ]ara, de ora[ul `n care v\ Japoniei. design, cu buc\tari renumi]i, oameni din mo- afla]i, `n func]ie de cultur\ [i de moda c\rora Mai apoi, o cafenea ca La l\mpi nu exist\ E 3 ianuarie 2010. d\, profesori universitari, oameni din indus- le apar]ine]i, `mi dau seama c\ ceea ce v\ dec`t aici. Am fost plecat din ]ar\ mai bine de 10 zile tria de entertainment, `nv\]`nd de la ei lucruri imagina]i acum despre locul `n care s`nt eu Cafenele [i ceain\rii de genul \sta repre- [i nu m-am putut bucura de Cr\ciun [i de a- noi. Am petrecut mai multe luni `n compania difer\ enorm de realitate. zint\ „locurile [i v`ntul“ Japoniei. elevilor de [coal\ primar\ din diverse ora[e, junul Anului Nou `n Japonia. Nu am fost nici Unele se afl\ aici din vechime [i s-au adap- la templu la cump\na dintre ani, dup\ cum `ncerc`nd `mpreun\ s\ ne imagin\m ma[ina M\ aflu undeva `n centrul Japoniei, `n tat schimb\rilor, `n timp ce altele s`nt con- cere tradi]ia. viitorului, `n timp ce al]i elevi, mai mari de Miyoshigaoka, un or\[el relativ nou, ap\rut `n data aceasta, m-au ajutat s\ `n]eleg cum `[i struite temporar pentru uzul muncitorilor de partea vestic\ a v\ii Mikawa. Acolo s-a con- ici sau de colo. Cele din urm\ s`nt produse de Cu ochii la alte culturi, n-am participat la tr\iesc ei `n via]a de zi cu zi. struit acum vreo doi ani aceast\ cafenea, moment. evenimentele semnificative ale acestui sezon Am interac]ionat de nenum\rate ori cu „Ranpu“ (La l\mpi). at`t de „japonez“. LGBT (Lesbian Gay Bisexual Transsexual) membri ai a[a-numitei clase creative [i am Cu lambriuri [i podea dintr-un lemn de un A[adar... {i uite-a[a, `nv\luit de v`nturile de iarn\ ale petrecut multe ore disec`nd concepte precum maroniu intens, mesele au fost [i ele f\cute s\ Acesta este unul dintre aspectele care fac c`mpiei vestice a v\ii Mikawa, nu [tiu din ce „mottai nai“ (Ce p\cat! Ce risip\!) sau „chou- se potriveasc\ cu acea culoare. Deasupra lam- Japonia s\ fie Japonia. pricin\, acest an nou m-a inspirat s\ scriu o do ii“ (numai bine), uit`ndu-ne la clipurile vi- briurilor, pere]ii s`nt vopsi]i `n beige deschis, Iar eu de g`nd s\ scriu exact ceea ce simt „carte“. Nu s`nt `ns\ nici scriitor [i nici vreun deo pe care le creasem pentru a exprima viziu- iar scaunele cu sp\tare sculptate amintesc despre Japonia contemporan\. specialist obi[nuit s\ scrie tot timpul. S`nt un nea acelor cinci izvoare. Nu de pu]ine ori, dis- cumva de anii ’20. Din tavan at`rn\ ni[te l\mpi Eu, nici `nv\]at, nici scriitor [i nici specia- simplu amploaiat al unei mari corpora]ii [i cu]iile s-au `ncheiat `n hohote de r`s. {i poate c\ care contribuie [i ele la crearea acelei atmos- list `n vreun domeniu anume, am adunat varii fac, zi de zi, aceea[i munc\ de salariat. {i cum m\ dep\rtez pu]in aici de subiect, dar discu]iile fere de antic [i care r\sp`ndesc `n jur o lumin\ aspecte cotidiene ale acestei Japonii non[alan- scriu „simplu“ `mi aduc aminte de vorbele despre aceste clipuri video au fost uneori at`t difuz\. Muzic\ de pian se aude `n cafenea tot te, dar unice. Japonia zilelor noastre. unei cuno[tin]e care-mi spunea deun\zi c\ eu de aprinse `nc`t cele dou\ ore programate ini- timpul, f\r\ `ns\ s\ acopere sunetele clien]ilor. nu s`nt „un simplu“ nimic. ]ial s-au f\cut, trei, apoi patru [i nici atunci ni- Parfumul de roman din anii ’20 [i copacii Adun aici Japonia v\zut\ din Japonia. Sper Cu toate astea, s`nt c`t se poate de cinstit a- meni nu p\rea dispus s\ plece acas\. care tremur\ `n v`ntul iernatic `n gr\dina care s\ v\ plac\. tunci c`nd spun c\ nu s`nt dec`t o persoan\ se vede dincolo de ferestre se `mbin\ [i ele „simpl\“. {i, `n urma acestor nenum\rate `nt`lniri armonios. (Continare `n num\rul viitor) care m-au transformat profund, s-au n\scut, ~n ultimii 10 ani am tot fost plecat `n acum trei ani, cele cinci direc]ii-concept: So Cafeneaua este construit\ `n forma literei Traducere din limba japonez\ de str\in\tate. (Simplu), Sei (Calm), Dou (~n mi[care), Ten U, cu pere]i pe care nu ì vezi dec`t din anu- George {ipo[ Totul a `nceput cu o c\utare, cu dorin]a de- (Schimb\tor) [i Wa (Armonios). a g\si r\spunsurile la `ntreb\ri precum „Ce e Simplu reprezint\ reducerea cu o c`time a Japonia?“ „Unde se afl\, ce este, cum este ce- modului nostru de via]\. va anume, japonez?“ Pentru unul ca mine, un Calm este simbolul unei vie]i tr\ite cu su- pe[te care `noat\ `n oceanul care se cheam\ fletul curat [i s\n\tos. Japonia, r\spunsul la `ntrebarea „Ei, cum `]i ~n mi[care reprezint\ posibilitatea de a ne place `n apa asta?“ e c`t se poate de greu de reg\si unul pe cel\lalt ca fiin]e umane. exprimat. Schimb\tor este dragostea pentru ceea ce Timp de doi ani de zile, m-am `nt`lnit [i-am se schimb\, pentru transformarea constant\. interac]ionat cu oameni din varii ora[e, am dat ~n fine, Armonios reprezint\ dragostea fa- interviuri [i-am participat la discu]ii [i mese milial\. rotunde, ajung`nd astfel s\ fiu `n stare s\ dis- Izvoarele s`nt sursa originar\ a celor cinci ting diferen]ele dintre cei obi[nui]i, ca mine, direc]ii-concept, ]elul pe care l-am adoptat `n cu apa, [i ceilal]i. construirea unei lumi a viitorului.

Am publicat mai apoi o bro[uric\, pe care Dar toate acestea nu s`nt altceva dec`t mun- am intitulat-o Originalitatea japonez\ subli- ca mea, ceea ce fac la serviciu, iar subiectul mat\ `n valori globale. acestei c\r]i a[ prefera s\ fie toate acele idei Acolo am definit cele cinci izvoare: „Ar- interesante [i practice, toate acele valori c\rora monia spa]iului“, „Metamorfoza dincolo de le-au dat na[tere cele prezentate mai sus. cele cinci sim]uri“, „M\iestria simplit\]ii [i `n- Un subiect pe baza c\ruia s-ar putea dez- frumuse]\rii“, „Dualitatea magic\“ [i „Spiri- volta un nou concept asupra lumii, asupra tul estetic ludic“. (Mi-e greu s\-mi dau seama oamenilor. c`t de traductibile `n alte limbi vor fi fiind ~n ultima vreme, posibilitatea unei noi vi- aceste concepte). ziuni asupra vie]ii `n general a devenit princi- Privind `n urm\, resimt acel titlu ca pe o pala tem\ de discu]ie a `nt`lnirilor pe care le povar\ pe umeri [i nu m\ pot st\p`ni s\ nu am la varii universit\]i din lume. z`mbesc amar. ~n astfel de ocazii, discu]ia o ia uneori `n Au urmat al]i ani `n care, pornind din por- direc]ii at`t de surprinz\toare `nc`t e nevoie s\ tul unde se adunau aceste cinci izvoare, am revin `n acel loc [i s\ continuu cu un atelier de Cafeneaua La l\mpi, interior www.timpul.ro februarie 2010 Interviu 12 TIMPUL Despre Venea din timpul diez Interviu cu Bogdan Suceav\ consemnat de Andrei Simu] B.S.: Nu cred c\ exist\ o ]icneal\ rom=- B.S.: Situarea naratorului `n Venea din ~ntr-un num\r din decembrie 2009 al Observatorului neasc\ invariant\ `n timp, cred c\ exist\ evo- timpul diez a fost o problem\ la care m-am cultural, Péter Demény scria despre edi]ia maghiar\ a lu]ii ale ei. Nu [tiu dac\ rom=nii din 1990 sau g`ndit enorm `ntre 2002 [i 2004. Sim]eam c\ romanului Venea din timpul diez c\ „are un succes sur- 1993 au reac]ionat chiar la fel ca cei de dup\ toat\ arhitectura c\r]ii depinde de ea. Sim- prinz\tor `n Ungaria“ [i c\uta o explica]ie a acestui inte- 1848 sau din alte ere aflate `n siajul vreunei ]eam c\ redarea istoriei ideilor care au ie[it la res din partea criticii. Concluzia lui e c\ acest roman „[i zavere. Cred c\ acest roman nu putea fi situat suprafa]\ `n perioada tranzi]iei are nevoie de datorit\ `mprejur\rilor favorabile, a reu[it s\ `mbine ele- `n alt\ perioad\ istoric\: ne[ansa a f\cut ca o poetic\ aparte, `n]eleg`nd prin aceasta o mente ale mentalit\]ii rom=ne[ti exportabile literar. Pre- dup\ 1989 s\ se reuneasc\ un set de condi]ii foarte particular\ situare a punctului de ve- luabile [i, ca s\ zic a[a, «empatizabile»“. E un roman care au permis ca la suprafa]a societ\]ii s\ dere narativ, irepetabil\ `ntr-o alt\ carte. Solu- despre care critica din Rom=nia a discutat mult. Paul transpar\ un maxim de bizarerii. De exemplu, ]ia literar\ mi-a fost sugerat\ de o imagine. Cernat consemna `n noiembrie 2005 `n Observatorul cultural c\ „Venea din timpul diez este una dintre piesele atmosfera din CPUN, din prima jum\tate a Mi-am amintit c\ `n intervalul dintre 1990 [i grele ale noului val de prozatori“. ~n aceea[i perioad\, anului 1990, e irepetabil\, [i nu doresc nim\- 1993 au fost multe momente c`nd am sim]it Mihai Vakulovski ajungea la o concluzie similar\ `n nui s\ tr\iasc\ `ntr-o ]ar\ func]ion`nd f\r\ c\ percep]iile mele s`nt acelea[i cu cele ale Tiuk!: „Venea din timpul diez este o carte a literaturii ro- Constitu]ie. Am evocat atmosfera aceea pu- unor mase mari de oameni. Ie[eam `n strad\ [i m=ne contemporane cu adev\rat important\, o carte cu n`nd `n scen\ `n roman un „proces“, al lui sim]eam c\ s`nt parte a unui corp uria[ care `[i care genera]ia t`n\r\ se poate m`ndri f\r\ nici o re]inere“. Mircea Pric\jan a scris `n acela[i Vespasian Moisa, care nu e deloc bine definit propune s\ exprime un mesaj politic. Sim- an: „Nu m\ feresc s\ afirm c\ Venea din timpul diez va r\m`ne `n istoria literaturii rom=ne din punct de vedere legal, o execu]ie care nu ]eam c\ v\d la fel, c\ percep situa]ia politic\ ca un roman emblematic pentru societatea post-revolu]ionar\, ca romanul care a reu[it s\ e tocmai o execu]ie, o salvare a lumii care nu la fel ca [i ceilal]i, zece mii sau dou\zeci de surprind\ cu mare art\, `ntr-o form\ nou\, metehnele ei cele mai crase“. ~ntr-unul dintre e tocmai o salvare, o cucerire a puterii care nu mii, afla]i `n Pia]a Victoriei sau la Universita- primele comentarii despre acest roman, Liviu Antonesei scria `n Timpul, nr.10/2004 c\ „este e tocmai asta, s`nt evocate `n roman tot felul te. Pentru mine, cred c\ momentul trezirii din primul roman al tranzi]iei, care m\ convinge cap-coad\. Nici nu [tiu ce s\ remarc mai `ntì, de lucruri ilegitime [i neterminate, cam a[a iluzia c\ putem spune „noi“ cu generozitate a construc]ia impecabil\, frazarea lin-aluvionar\, ingeniozitatea pove[tii [i a mul]imii de cum s`nt multe prin lumea rom=neasc\. C`t venit undeva `n toamna lui 1991, c`nd am pove[ti decupate [i intercalate `n povestea principal\?“. Marius Mihe] scria `n Familia despre prezumtiva perpetuitate a ]icnelii ro- realizat c\, de fapt, nici unul dintre punctele (nr.3/2005) c\: „Venea din timpul diez este o cronic\ a Rom=niei anilor ’90, c`nd libertatea m=ne[ti, ar trebui spus c\ oamenii `n general de vedere exprimate `n spa]iul public nu-mi brusc\ de dup\ Revolu]ie a provocat deregl\ri `n substan]a rom=nilor“. Claudiu Turcu[ a comit eroarea de logic\ de a considera c\ reprezint\ viziunea `n `ntregime. C`nd e[ti la notat despre acest roman c\ „poetica lui e matur\, greu de `nghesuit sub cupola unui grup“ multe dintre condi]iile lor actuale vor fi pre- un miting, nu exist\ nici o form\ de a spune (Vatra, 5/2008). Daniel Cristea-Enache g\sea `n Rom=nia literar\ (nr. 42/2005) c\ exist\ „[i zente mereu. Eu s`nt optimist. Sper ca pentru „nu, cu nuan]a asta nu s`nt de acord, asupra a- un s`mbure de gravitate al c\r]ii, o pledoarie discret\ pentru normalitate social\ [i mize genera]ia viitoare acest roman s\ devin\ de cestei nuan]e a[ avea o obiec]ie“. Or, narato- esen]iale `n planul vie]ii personale“, [i concluziona c\ „Venea `n timpul diez este un surprin- ne`n]eles [i un cititor din viitor s\ cread\ ca rul din Venea din timpul diez urma s\ contri- z\tor, excelent roman al Tranzi]iei, reduc`nd cu inteligen]\ [i umor falia dintre alienare [i autorul a exagerat, sau c\ a fost excesiv de buie la fundamentarea unui discurs menit s\ alinare“. ~n 2006, `ntr-o analiz\ mai ampl\, Sanda Cordo[ descria romanul drept o „cronic\ sup\rat pe era Ion Iliescu [i pe pauza sa, Emil de-construiasc\ dintr-un unghi critic acea nostalgic\ a Bucure[tiului, alunec`nd subtil `ntre excentric [i excep]ional, `ntre clovnesc [i Constantinescu. {i a mai fost ceva: dup\ ’90, lume, dintr-o perspectiv\ menit\ totodat\ [i s\ metafizic, evanghelie apocrif\ a unei lumi cu prea mul]i salvatori, dar inapt\ de m`ntuire, spa]iul intelectual rom=nesc a fost asaltat de ironizeze aceast\ situa]ie personal\ raportat\ `nfierb`ntat\ de idei [i c\ut`nd, orbe[te, mai mult un p\stor dec`t libertatea, distil`nd «timpul tot felul de idei din anii ’30 revizitate [i actuala situa]ia politic\ a tranzi]iei. Naratorul spu- diez al sim]urilor noastre r\nite, deschise, acutizate» `ntr-o construc]ie literar\ impecabil\ lizate. S-a spus c\ perioada interbelic\ a fost ne eu [i noi `ntr-o subtil\ manier\ inter[anja- [...]“. De atunci, au ap\rut edi]ia maghiar\, la Noran Kiado, edi]ia bulgar\ la Paradox Press, un soi de maximum cultural al Rom=niei, bil\ pentru a reda contextul psihologic al iar edi]ia american\ e `n curs de apari]ie la Northwestern University Press. ~n februarie ceea ce mie mi se pare o absurditate, fie [i nu- perioadei ce a urmat imediat dup\ revolu]ie. 2010, edi]ia a doua a romanului Venea din timpul diez apare la Editura Polirom. mai pentru c\ romanele rom=ne[ti cu cea mai De pild\, el se refer\ `ntr-un loc la Biserica solid\ component\ epic\ s-au scris `n inter- „noastr\“. Am fost `n strad\ la multe eveni- Andrei Simu]: Drag\ Bogdan Suceav\, la noi. Cred c\ multe dintre textele de calitate valul 1955-1960. De aceea cred c\ Venea din mente politice din Bucure[tii acelor vremi. iat\ c\ `n sf`r[it avem a doua edi]ie din aproa- ap\rute `n colec]ia Purgatoriu a Nemirei, din timpul diez caracterizeaz\ neap\rat prima ju- Am sim]it nevoia s\ imprim aceast\ expe- pe clasicizatul t\u roman Venea din timpul anii ’90 sau dintre cele ap\rute `n perioada de m\tate a anilor ’90; nu ar putea fi situat nici rien]\ personal\, ca pe o form\ de autoironie diez. De prima edi]ie ne despart aproape [ase `nceput a seriei Ego. Proz\ ì s`nt `ndatorate. azi, nici `n 1947, de pild\. suprem\, `n structura romanului. Am numit, ani, timp `n care au mai ap\rut dou\ romane I-am transmis `n 2004 textul intitulat Harta `n planul meu de lucru, acest set up „narator semnate de tine [i bine primite de critic\ [i de Bucure[tilor [i el mi-a propus de la bun `nce- A.S.: A[ vrea s\ discut\m pu]in despre miriapodic“: e punctul de vedere al unui per- public. Venea din timpul diez a beneficiat nu put s\-i schimb\m titlul, pe care cred c\-l g\- prima propozi]ie a romanului, „Povestitorul sonaj din mul]ime care `[i imagineaz\ c\ ori- doar de multe cronici, este deja tradus `n alte sea simplist, [i s\ folosim ca titlu una dintre s`nt eu“, o personificare abrupt\ a unui nara- cine altcineva din gloat\ g`nde[te la fel. Iar r\- limbi (maghiar\, bulgar\, englez\), dar e [i expresiile imersate `n text, c\tre finalul roma- tor care pe parcursul romanului va excela d\cinile acestui set up literar se intersecteaz\ subiect de seminarii la universitate (Romanul nului. Eu credeam c\ titlurile bune trebuie s\ tocmai prin obiectivare (scopul fiind de a cu fundamentele ideologiei statului na]ional rom=nesc 2000+, la Facultatea de Litere din fie ceva de genul: La Boto[ani, o g\in\ a n\s- ar\ta adev\rul fiec\ruia), oper`nd cu r\ceala unitar, la care identitatea Rom=niei tranzi]iei Cluj) [i studii despre identitatea rom=neasc\. cut pui vii. |sta e un titlu impresionant, c`nd [i transparen]a unei camere de filmat (roma- revenise imediat ce N. Ceau[escu a disp\rut. 2010 va fi un moment al bilan]urilor, a[a c\ te `l cite[ti nu-]i mai po]i regla percep]iile la rea- nul se [i `ncheie cu metafora camerei video C\ci dac\ republica socialist\ nu mai e, atunci `ntreb: cum percepi romanul Venea din tim- litate pentru tot restul zilei. Dan Petrescu s-a care se r\stoarn\, film`nd cerul). De ce acest ce mai r\m`ne? Cum mai putem spune „noi“ pul diez acum, la a doua edi]ie, cum `]i per- g`ndit probabil c\ titlul ar trebui s\ `ng\duie o incipit cu „povestitorul s`nt eu“, `mbibat de dac\ republica socialist\ nu mai exist\? Am cepi un text scris acum [ase ani? Care e deschidere c\tre semnifica]ia profund\ a tex- aluzii culturale? Ce te-a f\cut s\ reiei aceast\ preluat aceast\ `ntrebare `n configurarea nara- povestea scrierii acestui roman? tului, nu s\-i v`nd\ suprafa]a. Nu jocul facil sintagm\ la finalul romanului? tiv\ a c\r]ii. Viziunea naratorului poate fi sin- ne era miza, `n fond, ci decriptarea sensului Bogdan Suceav\: ~mi pare r\u c\ s-a `n- ad`nc al perioadei tranzi]iei, `n m\sura `n care cheiat perioada `n care am scris textul acesta. exist\ vreuna. C\ci romanul acesta ]intea de- Scriam f\r\ vreo inten]ie de a publica, f\r\ parte, c\tre caracterizarea [i structurarea uni- termen limit\, era un text despre Rom=nia versului de idei al tranzi]iei. Din 2000 am scris `ntr-o perioad\ c`nd nu am c\l\torit vre- avut intui]ia c\ miza literar\ cea mare nu e s\ me de peste cinci ani spre Rom=nia. ~mi aduc descrii revolu]ia, ci tranzi]ia care i-a urmat, aminte de pl\cerea cu care am elaborat textul, acel laborator al ideilor politice din care se cum am f\cut un plan de lucru `n 2000 [i cum n\[tea lumea cea nou\, oric`t de torturat de l-am respectat p`n\ la final, construind pies\ demoni ar fi fost ambientul. Am r\spuns unor cu pies\ `ntregul ansamblu, preg\tind fiecare sugestii editoriale pe care Dan Petrescu le-a dintre conexiunile care acum se v\d `n text. E f\cut [i a[a am definitivat versiunea final\ `n [i un avantaj `n faptul c\, `n general, scriitorul vara lui 2004. de limb\ literar\ rom=n\ nu-[i leag\ literatura de bani [i nu are vreo presiune extern\ ca s\ A.S.: ~n interviurile tale de p`n\ acum te `ncheie munca la text. Atunci c`nd eu lucram refereai mereu la „]icneala rom=neasc\“ [i la la Venea din timpul diez, nu se lansase colec- faptul c\ Venea din timpul diez este o cronic\ ]ia Ego. Proz\ la Polirom, iar colec]ia Purga- a anilor ’90, ceea ce spune [i naratorul pe toriu de la Nemira disp\ruse. Am `ncheiat pagina `ntì a romanului. Cum te raportezi la ultima versiune a romanului `n vara lui 2004, acele voci, care, peste ani, ar spune c\ nu e dup\ ce colec]ia Ego. Proz\ a fost lansat\. deloc important c\ romanul t\u face referire Venea din timpul diez e mult `ndatorat edito- `n subtext la o decad\ specific\ din istoria rului Dan Petrescu, pentru c\ mult\ vreme am Rom=niei, spun`nd c\ e p`n\ la urm\ arbi- scris cu speran]a c\ pot s\-i propun ceva care trar\ epoca istoric\ aleas\ drept fundal? Ce s\-i plac\ lui, neap\rat lui. Pentru c\ e un om le-ai spune cititorilor acestei edi]ii a doua imposibil, exigent, lucid [i de o onestitate in- care ar fi `nclina]i s\ vad\ reflexele actuale telectual\ inexplicabil\ `n lumea editorial\ de ale „]icnelii rom=ne[ti“? Bogdan Suceav\ cu editorul s\u maghiar februarie 2010 www.timpul.ro Interviu TIMPUL 13 tetizat\ a[a: „noi to]i ne imagin\m c\ g`ndim inte unde anume se monteaz\ `n plan, precum la fel [i de acum `mpreun\ schimb\m lumea“. piesele unui joc de puzzle. Acum, amintindu- Pe m\sur\ ce lucram tablourile din carte am mi de perioada c`nd am lucrat la acest roman, realizat c\ aceast\ configurare e foarte comun singur cuv`nt `mi vine `n minte: beatitudi- patibil\ cu registrul comediei. Pentru c\ acest ne. Cartea s-a scris singur\. Cred c\ ai drepta- „noi“ din primii ani ai tranzi]iei, de fapt, nu te, capitolul 21 este esen]ial, e la fel de impor- exista, era doar o iluzie generat\ ideologic. tant ca [i capitolul 1, cel care d\ ritmul [i Nu putem spune „noi“ by default, nu f\r\ o construie[te atmosfera. ~mi doream o succesi- important\ rezerv\ critic\. {i am c\utat o cale une rapid\ de scene care s\ `ndemne cititorul prin care inclusiv structura c\r]ii se preia a- la reflec]ie despre soarta Rom=niei `n plin\ ceast\ punere a problemei. tranzi]ie. Cititorul e invitat s\ se `ntrebe: `n fond ce se petrece aici? Despre ce e vorba? E A.S.: Ce i-ai spune unui cititor `mp\timit un proces? O execu]ie? O r\zbunare? E cum- de detalii, gata s\ vad\ aluzii textuale peste va un asasinat produs de tr\d\tori? {i, la tot, c\ruia i s-ar p\rea c\ `n Venea din timpul urm\, clarificarea: e o topire `n eter! Dac\ e diez, `n prima parte de exemplu, s`nt aluzii la vorba de r\sturn\ri de situa]ii, modelul meu e R\zboiul sf`r[itului lumii, iar alteori c\ trimi]i partea de `nceput a romanului Hristos r\stig- spre un alt mare roman, Maestrul [i Mar- nit a doua oar\, de Nikos Kazantzakis, unde gareta? succesiunea de situa]ii diferite `ndeamn\ cititorul la reflec]ii cu un con]inut filozofic B.S.: Aici a[ r\spunde doar at`t: nici o co- deloc trivial. nexiune nu e `nt`mpl\toare. S`nt multe semne [i analogii, [i nu doar cu aceste opere, ci [i cu A.S.: La o privire de ansamblu asupra pasaje din Noul Testament, cu multe trimiteri cronicilor la scrierile tale, putem spune c\ [i la poezia rom=neasc\ modernist\. Cred c\ cel critica e de acord cu tine s\ plaseze pe primul mai bine e dac\ cititorul descoper\ singur a- loc Venea din timpul diez, caz destul de rar `n ceste conexiuni. Nu cred c\ autorul ajut\ dac\ Amintiri din copil\rie dialogul receptare-autor. Cum `]i confrun]i le sugereaz\ sau dac\ le declar\ prerequisites romanul cu celelalte scrieri ale tale, ap\rute pentru `n]elegerea c\r]ii. Cartea poate fi citit\ regim, am revenit `n plin Eden. ~n Rom=nia a Dealul Mitropoliei ca s\ salveze na]iunea, `n deja (Miruna, o poveste, Vincent nemurito- [i de c\tre cineva care nu are idee cine este O `nvins revolu]ia, dar tranzi]ia a demarat pe o c\ma[\ alb\, `n fruntea unei procesiuni demne rul) sau aflate `nc\ `n stadiu de proiect? Ce Conselheiro. cale perdant\, `n care o mul]ime de lucruri au de veacul al XIV-lea. Iar la o analiz\ mai a- surprize ne preg\te[ti? Ai `n acest moment fost f\cute gre[it, plec`nd de la Constitu]ia tent\ descoperim c\ fenomenul r\s\ririi pro- proiecte mai ambi]ioase dec`t acest roman? A.S.: Exist\ `n romanul t\u cel pu]in un care a avut [i are incorporate tot felul de in- fe]ilor nu e nou. A fost doar amplificat dup\ personaj episodic memorabil, acel ofi]er de consisten]e logice [i continu`nd cu erori mo- 1989, c`nd Rom=nia a fost nevoit\ s\ reflec- B.S.: Mi-a[ dori s\ nu public mai mult securitate preschimbat `n motan. Ce ne po]i numentale f\cute `n domeniul economic. teze la propria ei legitimitate [i consisten]\ dec`t am de spus. ~ncerc\ri am multe, unele spune despre acest personaj care mi se pare Citeam zilnic prin 2002 sau 2004 [tirile din (mai ]ii minte comisarii europeni care veneau dintre ele `ncheiate, dar prefer s\ le p\strez, s\ un excelent contrapunct comic pentru orice Rom=nia [i eram convins c\ ceea ce `ncerc s\ la Bucure[ti [i se mirau c\ Rom=nia nu merge le elaborez `n timp, s\ reflectez asupra lor. scen\ din roman [i totodat\ o subtil\ aluzie la ilustrez prin acest roman `mi e confirmat de pe calea Iugoslaviei sau Cehoslovaciei? C`nd Dup\ experien]a scrierii romanului Venea din universul bulgakovian? realitate [i e acoperit de fapte, pentru c\ a- ei se `ntrebau: de ce?). Lista profe]ilor `n cul- timpul diez mi-a[ dori s\ simt din nou aceea[i tunci se vedeau consecin]ele actelor de la `n- tura rom=n\ e lung\. Al. I. Cuza a fost ales ca pl\cere de a rescrie un text de mai multe ori, B.S.: Crearea acestui personaj e mult `n- ceputul anilor ’90. Chiar dac\ romanul des- s\ salveze ]ara, apoi Carol I a venit ca s\ sal- de a reveni la el atunci c`nd simt nevoia s\ fac datorat\ unor observa]ii din Teoria r`sului a crie o istorie alternativ\, `mi doream ca rapor- veze Unirea, apoi Carol al II-lea s-a `ntors ca asta, de a-l umple cu imagini pline de sub- lui Henri Bergson: `ntì e vorba despre com- tul lui cu realitatea real\ s\ fie semnificativ. un salvator. Fir-ar s\ fie, istoria Rom=niei e stan]\ [i cuvinte rare, precise ca o t\ietur\ de portamentului mecanic al unui personaj- plin\ de salvatori. Mare[alul Averescu a intrat bisturiu. Le voi propune editorilor atunci c`nd marionet\ [i apoi poten]ialul comic pe care `l A.S.: Ceea ce mi se pare mie fascinant la `n politic\ precum Mesia, iar Iuliu Maniu a voi fi convins c\ fiecare dintre materiale [i-a au scenele `n care un animal reproduce ges- acest roman, printre altele, este faptul c\ ai fost a[teptat la guvernare cu speran]e simila- atins poten]ialul maxim de con]inut [i exac- turi umane. Un motan dezam\git de faptul c\ reu[it s\ conturezi un personaj central foarte re. Unii l-au prezentat ca salvator [i pe Corne- titate, iar dac\ nu voi fi convins de asta, nu un `nalt prelat catolic d\ dovad\ de misticism complex, care, de[i `nconjurat de o lume pes- liu Zelea-Codreanu, al]ii pe Ion Antonescu, mai public nimic [i nu voi avea nici un regret. sau un motan `ncerc`nd s\ recruteze ca infor- tri]\, comic\ `n mare parte, `[i p\streaz\ mis- al]ii pe Horia Sima, al]ii pe Petru Groza. ~n Mitul scriitorului prolix care d\ o carte pe an mator un personaj r\nit, aflat `n condi]ii de terul [i aura impenetrabil\ p`n\ la sf`r[it: este 1965, apari]ia lui Ceau[escu a fost privit\ ca o [i fiecare dintre ele e esen]ial\ e o exagerare a sl\biciune, mi s-au p\rut scene pline de sem- vorba despre Vespasian Moisa. Este singurul salvare. Ce figur\ istoric\ ar fi fost N. Ceau- marketingului contemporan cu care po]i vin- nifica]ie [i substan]\, pe l`ng\ poten]ialul lor personaj care nu cade sub inciden]a ironiei [escu dac\ ar fi avut avantajul de a pierde de orice alte produse, dar nu c\r]i. Temele li- comic. Deloc `n cele din urm\, eu nu cred c\ ustur\toare a c\r]ii, ci mai degrab\ sub pova- ni[te alegeri libere dup\ patru ani de mandat terare cu care lucrez vin din afara mea, din ofi]erii de securitate au fost autentici patrio]i, ra `ntreb\rilor ei grave. Eram curios dac\ decent! Cum a stat mai mult de patru ani la realitate, nu reprezint\ ni[te abstrac]iuni [i dac\ ne g`ndim ce ampl\ istorie de dezert\ri, acest fals Mesia a avut un corespondent real putere, cum a `nceput s\ cread\ c\ are drepta- trebuie transpuse `n text a[a `nc`t s\ `nsemne defec]iuni [i `ntoarceri ale armelor au avut `n Bucure[tiul anilor ’90 care s\ te fi inspirat. te `n toate: un profet `n plus, care vrea s\ ceva [i pentru cititor. S`nt teme pline de ofi]eri din serviciile respective. Am sim]it ne- transforme Bucure[tii `ntr-un nou Ierusalim, con]inut real, pe care trebuie s\ le abord\m cu voia s\ redau literar convingerea aceasta su- B.S.: Vespasian Moisa reprezint\ un un Maglavit dotat cu metrou de concep]ie in- modestie [i umilin]\. Ambi]iile pot fi ele ger`nd c\ ofi]erul Tr\istaru, chiar [i transfor- simbol mai mare dec`t via]a, mai mare dec`t tegral rom=neasc\. (A uitat aerul condi]ionat oric`t de mari, dar soliditatea unei c\r]i nu e mat `n pisic\, vine s\ lupte pentru ]ar\. O oricare dintre contemporanii no[tri reali. Cu [i toaletele, nuan]\ arhitectectural\ consisten- dat\ de magnitudinea ambi]iei, ci de raportul pisic\ patrioat\, recent revenit\ din Uzbekis- na[terea aceea a lui, din dou\ surse, transilva- t\ viziunii sale despre omul nou, care nu avea ei onest cu „realitatea real\“, iar pentru asta e tan, care traverseaz\ Bulevardul Magheru la n\ [i reg\]ean\, [i cu disolu]ia lui `n eter, nu e nevoie nici de ventila]ie, nici s\ fac\ pipi.) E nevoie de reflec]ie [i de mult timp. or\ de v`rf pentru a raporta [efului. N-am clar cine este? C`t despre oamenii din carne [i imposibil s\ nu te g`nde[ti dac\ nu cumva rezistat s\ nu fac asta. s`nge, s\ ne g`ndim la apari]ia cea dintì a lui structura asta logic\, nevoia de Mesia pogor`t Ion Iliescu, sau mai `ncolo la cea a lui Emil `n veac, nu reprezint\ un viciu logic care revi- A.S.: S-a vorbit, `n opinia mea, prea pu]in Constantinescu, am`ndoi r\s\ri]i dintr-un ne periodic `n cultura rom=n\, risc`nd s\ str\- despre faptul c\ romanul deconstruie[te `ntr- ocean de speran]e. Venea din timpul diez a bat\ p`n\ la suprafa]\ `n momente c`nd nu un mod foarte original scenariul clasic apo- fost generat de disperarea de a vedea c\ anii exist\ nimic altceva pentru a sus]ine e[afoda- caliptic al mi[c\rilor milenariste, al coagu- de guvernare ai Conven]iei s-au irosit. Nu jul realit\]ii. Ca [i cum patria e ]inut\ laolalt\ l\rii lor `n jurul unui personaj carismatic, un cred c\ vom mai vedea vreodat\ un asemenea numai de speran]a c\ va na[te un profet. Pro- presupus Mesia, [i despre faptul c\ romanul capital de speran]\ c`t\ a fost investit\ `n babil c\ momentul de maxim\ derut\ identita- este `n mod explicit o satir\ la adresa funda- toamna lui 1996. {i ce a urmat? {i nu a fost r\ a fost cel de la `nceputul lui 1990, dup\ ce mentalismului religios ortodox. Satira ]inte[te singura dezam\gire codificat\ `n Vespasian am realizat cu to]ii c\ vechea Constitu]ie a de- foarte bine [i spre celelalte forme ale funda- Moisa. ~mi aduc aminte c\ `n 1990 m-a intri- colat de pe cl\direa C.C.-ului pe 22 decem- mentalismului religios, [i m\ g`ndesc acum la gat apari]ia lui Marian Munteanu. C`nd s-a brie, dup\ pr`nz, lu`nd cu ea nu doar pe Emil cele de pe teren american, unde avem funda- declarat grev\, pe 12 decembrie 1990, `mpo- Bobu, ci [i ideea de Partid unic, l\s`nd `n mentalismul religios multiplicat `n toate sec- triva lui Ion Iliescu, `n Universitatea Bucu- urm\ doar ideea de stat na]ional unitar, sub]i- tele [i sub toate formele. Ai urm\rit o dere[ti a ap\rut o specie de devota]i ai Ligii Stu- re precum o umbr\. construire parodic\ a scenariului milenarist den]ilor care p\reau s\ fi renun]at la func]iile `n acest roman? propriului creier, d\ruind liberul lor arbitru A.S.: Care ]i s-a p\rut cel mai dificil ca- liderului maxim al Ligii. Eu nu pricepeam de pitol de scris din roman [i care e capitolul B.S.: Un pasaj care m-a pus pe g`nduri se ce pentru grevele Ligii ar trebui s\ nu merg la sau scena preferat\ de tine? Mie unul mi s-a afl\ `n partea de `nceput a romanului Terra cursul de geometrie diferen]ial\ sau la cel de p\rut r\v\[itor capitolul 21, cu cele mai Nostra, al lui Carlos Fuentes, unde scena analiz\ complex\. Doar pentru a exprima un multe r\sturn\ri de situa]ii, `n care a[tept\rile apocaliptic\ e reprezentat\ `n plin Paris. Am mesaj politic? {i actul meu de a nu merge la cititorului s`nt contrazise la fiecare pas [i ajuns la Terra Nostra urm`nd sfatul unui amic curs `l va da jos pe Ion Iliescu? Greva a avut sensul grav se p\streaz\ p`n\ la sf`r[it. mexican cu care am stat de vorb\ `n Fran]a, loc [i p`n\ la urm\ jos nu l-a dat. Eu am r\mas prin 1993. Ideea finalului universului privit cu geometria diferen]ial\ [i cu analiza com- B.S.: Nici un capitol nu a fost greu de dintr-un downtown m-a urm\rit mult\ vreme plex\, `n timp ce Ion Iliescu a devenit o p\pu- scris. Nici o pagin\ n-a fost for]at\, nici scris\ p`n\ c`nd am realizat c\, de fapt, asta am [i [\ Muppets izometric\ ideii de tranzi]ie `n cu ochii pe ceas. Le-am l\sat s\ fie scrise a- v\zut noi `n perioada tranzi]iei, c`nd eram imaginarul nostru febril. Am r\mas [i cu a- tunci c`nd a venit ideea, c`nd am v\zut cum domina]i de iluzia c\, odat\ ce a c\zut vechiul mintirea unui Marian Munteanu care urc\ trebuie scrise. {i c`nd ideea venea, [tiam dina- www.timpul.ro februarie 2010 Est-Vest 14 TIMPUL

CORESPONDEN}| DE PE TAMISA Misterele justi]iei tuia [i dezv\luit `ntr-un articol recent din 2003), Jack Straw [i Margaret Beckett (Se- Dezam\girea cea mai mare a fost provo- ANA-MARIA PASCAL Sunday Times Magazine, dedicat lumii inte- cretari de Stat pentru Afaceri Externe, 2001- cat\ tot de fostul prim ministru care, `ntrebat rioare a Cur]ii (inaccesibil\ publicului [i 2006, respectiv 2006-2007), Sir Suma dac\ are regrete cu privire la deciziile [i ac- Dintotdeauna mi-a pl\cut s\ observ felul deschis\ pentru prima dat\ unui reprezentant Chakrabarti (Secretar Permanent la Departa- ]iunile sale, a r\spuns sec [i calculat: „Res- `n care s`nt a[ezate lucrurile `ntr-un ora[. Mi mass-madia): „Legea `n]elep]ilor este o f`n- mentul de Dezvoltare, 2002-2007), Sir ponsibility, not regret.“ Aceasta este, in nuce, se p\rea c\ `n]eleg ceva cu privire la spiritul t`n\ a vie]ii“ (The law of the wise is a foun- Michael Wood (consilier juridic pentru De- reac]ia insului aflat la putere [i responsabil acestuia, din modul cum `[i aloc\ spa]iul [i tain of life) st\ scris pe frontispiciul holului partamentul de Afaceri Externe, 2001- de luarea unei decizii ilegale [i care a avut din raporturile existente `ntre diferitele locuri central al cl\dirii (cf. David James Smith, 1006), Lord Goldsmith QC (Attorney Gene- drept consecin]\ moartea a aproape dou\ sute [i numele lor. The Sunday Times Magazine, 31/01/2010, p. ral 2001-2007), Clare Short MP [i Hilary de oameni, f\r\ vreun folos cert. La auzul a- 25). {i totu[i, nimic din normele [i compor- Benn MP (Secretari la Departamentul de celei fraze pline de arogan]\, multe din rude- ~ntre art\ [i afaceri tamentul Cur]ii nu ilustreaz\ acest crez. Le- Dezvoltare International\, 2001-2003, res- le solda]ilor disp\ru]i (aflate `n sal\) au le[i- gea aplicat\ aici – aceea penal\ – are ca o- pectiv 2003-2007), Dr. John Reid MP (Se- nat; altele au izbucnit `n lacrimi. Nici pre[e- Londra m-a fascinat din prima zi, prin biect [i, de cele mai multe ori, ca rezultat, cretar de Stat la Departamentul Ap\r\rii, dintele comisiei nu [i-a putut ascunde m`nia. felul `n care se leag\ [i se despart zonele fi- moartea, `n diferitele ei forme: crim\, omor 2005-2006) [i Tony Blair (prim ministru Este ca [i cum ai asista la o parad\ a modei nanciar\, cultural\ [i legal\ `n cadrul ei. La din culp\, viol; iar de cealalt\ parte – con- p`n\ `n 2007). Actualul prim ministru, Gor- pus\ `n scen\ de c\tre un acuzat care tocmai un cap\t de centru se afl\ the City sau „mila damnare [i, de multe ori, `nchisoare pe via]\. don Brown, urmeaz\ a fi interogat `nainte de [i-a m\rturisit crima. Tot ce `l preocup\ este p\trat\“, zona financiar\; la cel\lalt – West Nu mai pu]in sumbr\ este seria de reguli [i alegerile din mai. s\ arate bine la momentul culminant. End-ul, plin de teatre [i muzee. ~ntre ele `nsemne ale Cur]ii: pelerine lungi, negre Nu [tiu dac\ cineva ar fi putut spune cu (menit\ s\ le uneasc\ sau s\ le despart\?), pentru judec\tori [i avoca]i, costume negre exactitate care erau a[tept\rile na]iunii `na- Corpora]ii care ucid Fleet Street – zona legal\. Aici, la egal\ dis- pentru func]ionarii din administra]ie, o lips\ inte de `nceperea investiga]iei; cert este c\ tan]\ `ntre domeniul teatrelor [i catedrala St. total\ de comunicare cu lumea din afar\ (ori- ele erau imense. Chestiunea interven]iei ar- ~n ultimele trei decenii, zeci de dezastre, Paul, urmat\ de zona Bank, sediul B\ncii ce aparat – mobil, radio, CD, sau de fotogra- mate `n Irak este at`t de disputat\ `n cadrul av`nd drept consecin]\ moartea a mii de oa- Na]ionale [i al celorlalte mari institu]ii fi- fiat – este confiscat la intrare, unde m\surile acestei popula]ii care a pierdut 179 de tineri meni, au avut loc datorit\ neglijen]ei marilor nanciare [i de afaceri, se afl\ Curtea Regal\ de securitate s`nt mai severe dec`t `n aero- `n acest r\zboi (pe care `l resimte ca fiindu-i corpora]ii – care se arat\ preocupate mai de Justi]ie [i Old Bailey (tribunalul rezervat porturi). Este, de asemenea, interzis accesul str\in), iar solicit\rile publice at`t de intense mult de profit, dec`t de siguran]a celor care celor mai grave cazuri penale). {i tot aici, cu bagaje sau copii. Acest t\r`m al `n]elep]i- (mai ales `n contextul celuilalt r\zboi actual muncesc pentru asigurarea acestuia. numeroase firme de avocatur\. Toate, la doi lor nu pare a avea multe pun]i de leg\tur\ cu – din Afganistan, care a ucis peste 200 de ~n decembrie 1984, `ntre 3.000 [i 10.000 pa[i de Tamisa, care une[te zona politic\ lumea celor vii. Cel mult, putem spera c\ le- solda]i britanici), `nc`t trebuia s\ aib\ loc o de oameni [i-au pierdut via]a `n explozia in- (Westminster-ul) de Canary Wharf (a doua gea se dore[te o surs\ de via]\ spiritual\... judecat\. dustrial\ de la Bhopal, din India [i o popu- mare zon\ financiar\) [i Greenwich – centru Cele mai acute paradoxuri, `ns\, rezid\ `n Ceea ce ni se ofer\ este cu mult sub a[tep- la]ie de peste 500.000 a fost afectat\, timp maritim [i simbol al orient\rii geografice chiar con]inutul [i practica legii. Voi lua do- t\ri [i nu seam\n\ a judecat\ nici `n privin]a de decenii, de pe urma dezastrului. Compa- timp de secole. u\ exemple: `nc\lcarea dreptului interna]io- formei, nici `n cea a con]inutului. La deschi- nia (Union Carbide India Limited) nu a fost, Fleet Street, dup\ cum o sugereaz\ [i nu- nal prin decizia politic\ de a invada Irakul [i derea sesiunii din 29 ianuarie, `n care urma nici p`n\ `n ziua de ast\zi, supus\ urm\ririi mele (to fleet `nseamn\ a evada, a parcurge `nc\lcarea legilor privind siguran]a munci- s\ fie audiat Tony Blair, pre[edintele comi- penale. repede un anumit spa]iu), este locul de trece- torilor, de c\tre marile corpora]ii. Practic, siei a [i spus, de altfel, c\ aceasta nu este o ~n 1995, Banca Barings a dat faliment da- re `ntre spa]iul cultural [i cel economico-fi- aceste dou\ tipuri de abateri (ambele, extrem curte de justi]ie [i c\ nimeni nu este acuzat torit\ specula]iilor frauduloase ale unui an- nanciar. Pe de alt\ parte, `ns\, aici se afl\ de grave [i av`nd ca urm\ri pierderi masive de nimic. Faptul a st`rnit, pe bun\ dreptate, gajat dintr-un birou din Singapore, care au cele mai remarcabile (deopotriv\ ca `nsem- de vie]i omene[ti) s`nt tratate, din punct de indignarea popula]iei [i a mass-media: „El dus la pierderi de 800 de milioane lire sterli- n\tate [i aspect) sedii legale din Londra: vedere legal, exact pe dos fa]\ de cum ar [Sir Chilcot – n.n., AMP] a fost singura per- ne. O astfel de fraud\ nu putea fi comis\ de Curtea Regal\ de Justi]ie [i Old Bailey. A- p\rea firesc sim]ului comun: `n primul caz – soan\ din sal\ [i din ]ar\ care a crezut acest unul singur (adic\ `n absen]a unui sistem ca- cesta din urm\, construit `n 1539, este, prac- acolo unde indivizi concre]i, afla]i `n perioa- lucru. Dac\ acesta nu este un proces, atunci re s\ o acopere). Leeson „a putut-o comite [i tic, cel mai cunoscut tribunal penal din lu- da respectiv\ la putere [i responsabili `n mod ce sens are? (...) Dac\ aceasta nu este o curte r\m`ne nedescoperit deoarece lucra `ntr-o me. Iar Curtea Regal\ de Justi]ie, inaugurat\ direct pentru luarea deciziei ultime, ar trebui de justi]ie, dac\ nu ne afl\m aici pentru a organiza]ie prost-func]ional\“ (Minkes, eds, `n 1882 de c\tre regina Victoria, este sediul tra[i la r\spundere, se inventeaz\ o vin\ (ci- identifica o vin\, a face dreptate victimelor [i p. 110). Managementul companiei era com- Cur]ii Supreme. Ar fi greu de imaginat dou\ te[te: scuz\) colectiv\ sau nici m\car nu se a-i pedepsi pe cei vinova]i, atunci pentru ce plice, prin atitudinea sa de neimplicare `n institu]ii mai solide [i mai ancorate `n tradi- caut\ un vinovat. Acolo unde de vin\ este, toat\ aceast\ investiga]ie? De ce a mai fost ac]iuni de acest fel – cu un `nalt risc pentru ]ie dec`t acestea. {i totu[i, ele se afl\ `n ceea `ntr-adev\r, o structur\ colectiv\, caracteri- ini]iat\, dac\ nu pentru a afla r\spunsuri?“ companie. {i totu[i Leeson a fost singurul ce este perceput a fi o zon\ de trecere, un in- zat\ printr-o cultur\ institu]ional\ de neim- (The Sunday Times, 31/01/2010, p. 16). urm\rit penal [i condamnat, nu compania ca terval. De cinci ani `ncoace, `ncerc s\-mi ex- plicare [i tolerare a practicilor dubioase, de Trebuie, totu[i, spus c\, de-a lungul aces- atare. plic acest paradox [i singurul r\spuns pe ca- neglijen]\ [i sacrificare a normelor de sigu- tei investiga]ii publice, am avut parte de im- Sute de oameni [i-au pierdut via]a `n acci- re mi-l pot da se refer\ la natura `n[el\toare ran]\, de dragul profitului (ca `n al doilea portante dezv\luiri. Primul ministru `n]ele- dentele rutiere de la Southall, Hatfield [i a percep]iei: poate c\ intervalul `nsu[i este caz), codul penal adopt\ principiul indivi- sese bine c\ nu exista o leg\tur\ direct\ `ntre Paddington. ~n toate aceste cazuri, a fost im- zona stabil\, iar capetele lui – arta [i finan- dualismului – fapt care conduce, inevitabil, Irak [i atacul din septembrie 2001, de[i Sta- posibil s\ se identifice un individ responsa- ]ele – s`nt fugitive... Cert este c\ pe mine, la imposibilitatea unei condamn\ri a marilor tele Unite pretindeau c\ exist\. (Acest lucru bil la nivel superior (fapt explicabil, dat\ fi- una, Fleet Street m-a interesat, dintotdeauna, companii, datorit\ ierarhiei complicate a a- nu l-a `mpiedicat, totu[i, pe Blair s\ sus]in\ ind structura ierarhic\ elaborat\ a unor com- mult mai mult dec`t Covent Garden, Trafal- cestora, care nu permite identificarea unui argumentul cu privire la existen]a unei astfel panii de dimensiunile celor feroviare), `nc`t gar Square, sau zona Bank. Chiar despre ea, singur individ responsabil. de leg\turi, cf. Alistair Campbel, The Blair organiza]ia nu a putut fi tras\ la r\spundere. despre ce se `nt`mpl\ `n aceast\ zon\ legal\, Years, p. 644). Era, de asemenea, con[tient a[ vrea s\ vorbesc aici. „Procesul“ de falsa impresie creeat\ ([i pe care era dato- Dincolo de lege? conflictului din Irak ria lui s\ o corecteze) cum c\ Saddam Hussein Paradoxurile domeniului legal ar fi avut arme de distrugere `n mas\, capa- Cum se explic\ aceast\ stare de lucruri – Pe 30 ianuarie, s-au `mplinit [ase luni de bile a fi declan[ate `n 45 de minute. El [i-a cel pu]in bizar\ – `ntr-o ]ar\ al c\rei sistem Zona abund\ `n paradoxuri, at`t `n ceea ce la lansarea investiga]iei oficiale asupra con- exprimat acordul de a-l `nl\tura pe Saddam, juridic este printre cele mai avansate din lu- prive[te materia, c`t [i spiritul ei. Old Bailey, flictului din Irak. Cunoscut\ sub denumirea cu for]a dac\ este nevoie [i chiar `n absen]a me? R\spunsul nu este nici simplu, nici sediul tribunalului penal, apar]ine unei cor- the Chilcot inquiry, datorit\ numelui pre[e- unei a doua rezolu]ii ONU, `nc\ de la `nt`lni- univoc, `ns\ el are de a face cu o combina]ie pora]ii (City of London Corporation) [i este, dintelui comisiei, Sir John Chilcot, investi- rea sa cu George Bush din aprilie 2002 – a- de trecut ([i tradi]ie), existen]\ (sau nu) a ca atare, `ntre]inut din resurse private, ob]i- ga]ia are ca scop declarat „studierea inter- proape un an `naintea invaziei din Irak. Spe- unor legi specifice pentru anumite infrac]i- nute de la firmele de afaceri din Mila P\- ven]iei britanice `n Irak, inclusiv a modului ciali[tilor `n drept interna]ional nu le-a fost uni (cum ar fi nerespectarea m\surilor de trat\. Totul – cl\direa propriu-zis\, conduce- `n care au fost luate deciziile [i au fost exe- cerut\ opinia dec`t foarte t`rziu — [i atunci, s\n\tate [i protec]ie) [i popularizare/aplicare rea ei, personalul [i cheltuielile de `ntre]ine- cutate ac]iunile, pentru a se stabili, pe c`t de `n mod tangen]ial, ca [i cum ar fi fost o ches- a acestora `n practica marilor companii – de re – se pl\te[te cu banii marilor corpora]ii. clar posibil, ce s-a `nt`mplat [i ce lec]ii pu- tiune pur op]ional\. Malcolm Shaw QC1, cele mai multe ori, multina]ionale, av`nd S\ nu aib\ lucrul acesta nici un efect asupra tem desprinde pentru viitor“ (extras din dis- profesor de drept interna]ional la Universita- raporturi laxe cu legile na]ionale. destinului companiilor, atunci c`nd acestea cursul pre[edintelui comisiei, la lansarea intea din Leicester, explic\: nici m\car consi- ajung `n banca acuza]ilor? Ca s\ nu mai vor- vestiga]iei, pe 30 iulie 2009). lierului guvernamental principal `n materie 1 Queen’s Counsel (QC) este, `n Marea Britanie, titlul oficial al avoca]ilor care au dreptul de a sus]ine pledoarii bim de nepotrivirea asocierii unei institu]ii P`n\ acum, la audieri au fost chema]i mi- de drept (la acea vreme Attorney General la tribunal. regale vechi de cinci secole cu resurse ni[tri, avoca]i, consilieri guvernamentali din Lord Goldsmith) „nu i s-a cerut s\ intervin\ private... perioada 2001 – 2009, diploma]i [i oficiali dec`t relativ t`rziu, de[i el [i-a exprimat opi- Referin]e Nu mai pu]in remarcabil\ este [i contra- din armat\. Cel mai intens urm\rite [edin]e nia din c`nd `n c`nd, dup\ cum considera de Alistair Campbell, The Blair Years, Hutchinson, dic]ia dintre crezul institu]iei [i normele (sau (totul se transmite `n direct la BBC) au fost cuviin]\. Acesta nu poate fi cel mai eficient, London, 2007 comportamentele) din cadrul ei. Crezul, sau acelea c`nd la interviu s-au prezentat sau m\car corect, mod de a oferi consiliere John Minkes and Leonard Minkes (eds), Corporate and White-collar Crime, Sage, London, 2008 principiul de baz\ al tribunalului penal din Alastair Campbell (Director de Comunicare juridic\ guvernului la cel mai `nalt nivel“ The Sunday Times, 31/01/2010 Old Bailey, este curprins `n motto-ul aces- [i Strategie al primului ministru, 2001- (The Sunday Times, p. 17). http://www.iraqinquiry.org.uk/about.aspx februarie 2010 www.timpul.ro Eseu TIMPUL 15 Mundaneum: ordinea lucrurilor nen]a individului la o astfel de mul]ime e una Documentation. Nu at`t `ncercarea de a aduna combina]ii inedite cu o alt\ fi[\ decupat\ VALERIU GHERGHEL ea `ns\[i nuan]at\. documente a celor doi savan]i ne provoac\ dintr-un alt tom. Judec`nd dup\ faptele bune [i dup\ faptele uimire, c`t u[urin]a cu care folosesc adjectivul La urma urmelor, g`ndul lui Otlet nici nu rele ale fiec\rui individ, Dumnezeu trebuie s\ „universal“. era at`t de nes\buit. Voltaire aplicase metoda O sfidare a ordinii: determine gradul lui de apartenen]\ la o mul- „diviziunii“ `naintea lui: filosoful sf`[ia pur [i Fiara din Apocalips ]ime sau alta. Acest grad nu poate fi unul [i Paul Otlet [i simplu c\r]ile [i arhiva `n dosare separate, acela[i pentru to]i indivizii. Putem nota gradul compuse dup\ obsesiile sale, extrasele (pagini Am c\utat adesea o entitate care s\ nu poat\ apartenen]ei maxime 1. Gradul apartenen]ei reinventarea cabalei r\zle]e sau capitole `ntegi). fi clasat\ cu nici un chip, care s\ nu aib\ nici un minime 0. ~ntre 1 [i 0, exist\ `ns\ o multitudine A[ face adaos, `n `ncheiere, c\ viziunea lui loc, nici o apartenen]\, nici o filia]ie. Prima de grade intermediare. Unde `l vom situa pe A[ dori s\ revin, `n aceast\ succint\ `nsem- Paul Otlet sufer\ de un imens defect. L-a pus ipotez\ a numit, fire[te, divinitatea. ~n defini- acela al c\rui grad de apartenen]\ la mul]imea nare, asupra unei figuri ie[ite din comun: bel- `n lumin\, printre al]ii, Steffen Ducheyne, `ntr- tiv, nici Binele lui Platon nu poate fi clasat, ferici]ilor e 0, 001? Printre ferici]i? Pentru nu- gianul Paul Otlet (1868-1944). El este inven- un studiu din revista Knowledge Organization fiind dincolo de fiin]\. mai at`t? tatorul a[a-numitei clasific\ri zecimale univer- (32: 3 (2005), pp.110-116), intitulat „Paul De cur`nd, am dat peste un articol scris de Theodore Sider conchide c\ problema nu sale (CDU). Bibliografii s`nt `n tem\. E vorba, Otlet’s theory of knowledge and linguistic ob- Philippe Lherminier [i publicat `n Bulletin de are solu]ie. Dumnezeu nu poate determina lo- deci, de o clasificare a (materiei) c\r]ilor. Visul jectivism“. Astfel, Paul Otlet consider\ c\ fie- la Société zoologique de France, 127: 1 (2002), cul cazurilor marginale (al celor mai degrab\ utopic al lui Paul Otlet a fost, `n fond, s\ clasi- care „atom“ verbal (lingvistic) poate fi pus `n pp.35-47. Lherminier `[i pune o problem\ ase- p\c\to[i dec`t ne-p\c\to[i). ~nc\ o „neputin]\“ fice lumea (este [i titlul unei biografii a sa- coresponden]\ cu unul ([i numai unul) din ele- m\n\toare: putem identifica o f\ptur\ care s\ `n contul omnipoten]ei divine? vantului publicat\ `n 2006: L’homme qui vou- mentele care compun lumea. Aceste elemente nu apar]in\ nici unei specii [i, ca atare, s\ nu lait classer le monde). Totu[i, universul nu s`nt discrete [i pot fi perfect definite. Rezult\ poat\ fi clasificat\? Autorul nume[te, `n primul Mundaneum poate fi clasificat ca atare, fiind nelimitat [i c\ prin combinarea atomilor verbali poate fi a- r`nd, f\pturile hybride, acele entit\]i compozi- heteroclit. Pentru a fi clasificat, un domeniu proximat\ [i prins\ `ns\[i „ordinea lumii“. Alt- te, de tipul himerei sau dragonului, care i-au De[i universul con]ine o infinitate de lu- trebuie s\ fie omogen. Clasifici fructe (entit\]i fel spus: fiecare element al lumii este numit fascinat pe antici [i medievali. Dincolo de a- cruri [i f\pturi (sau, poate, tocmai din aceast\ din aceea[i specie). Dar nu po]i clasifica (prea (poate fi numit). Numele nu e ambiguu: trimite ceast\ fascina]ie (u[or de priceput), nici o taxi- pricin\), au existat mereu min]i temerare, care u[or) mese, fotoni, unicorni, ecua]ii de gradul la o singur\ entitate mundan\. De asemeni, ori- nomie zoologic\ nu poate face loc mon[trilor. au `ncercat s\ pun\ ordine [i s\ clasifice infi- 4, enciclopedii medievale ori staruri de cine- ce entitate mundan\ trimite la un singur nume. Himera prin `ns\[i constitu]ia ei (are cap de nitatea. Pe urmele lui Plinius cel B\tr`n, Isidor ma. Paul Otlet [tia bine acest lucru. El s-a g`n- Nu exist\ entit\]i f\r\ nume (sau care nu pot fi leu, trup de capr\ [i coad\ de [arpe) este incla- din Sevilla, de pild\, a `ncercat o atare isprav\ dit s\ reduc\ la un numitor comun diversul, he- numite). Nu exist\ nume f\r\ entit\]i. Combi- sificabil\. ~n al doilea r`nd, Philippe Lhermi- `n secolul al VII-lea. Secolul al XIII-lea a fost teroclitul, mul]imea tuturor mul]imilor (care na]iile numelor revel\ `ntotdeauna combina]ii nier consider\ c\ fiara din Apocalips, fiara cu numit, de altfel, secolul enciclopedi[tilor: Bar- nu e nicidecum o mul]ime!). „Taxonul“ (unita- ale lucrurilor. [apte capete, este „modelul oric\rui bestiar fi- tolomaeus Anglicus, Vincent de Beauvais se tea de arhivat) `n clasificarea lui Otlet e docu- Desigur, aceast\ idee nu a fost c`tu[i de losofic“. Prin modul `n care conjug\ specii di- num\r\ printre ei. mentul (sau fi[a). Pentru a ordona f\r\ rest c\r- pu]in str\in\ cabali[tilor. ferite, desfiin]`ndu-le, prin faptul c\ nu ]ine Dar visul clasific\rii perfecte, visul de a ]ile, a inventat o metad\ de omogenizare. A seama de limite, fiara apocaliptic\ e o sfidare a r`ndui `ntregul nu s-a sf`r[it niciodat\. E[ecul g`ndit cartea ca fascicul de fi[e. Cartea devine P. S. ~n parantez\ fie zis, Jorge Luis Borges Ordinii, iar aceast\ sfidare e, ne`ndoios, una de str\mo[ilor nu i-a descurajat pe succesori. De `n acest chip document, fi[\, rezumat, inscrip- a ironizat, `n eseul Limba analitic\ a lui John ordin metafizic. ~n sf`r[it, autorul constat\ o exemplu, la finele secolului al XIX-lea, doi sa- ]ie lapidar\. Mai mult: visul lui ramificat [i Wilkins, ar[i]a enciclopedic\ a lui Otlet: „In- anume evolu]ie a g`ndirii taxinomice `n cuprin- van]i belgieni (care amintesc de nechibzuin]a smintit era de a tip\ri c\r]ile sub forma unui stitutul Bibliografic din Bruxelles practic\ [i el sul Bibliei: Geneza constituie o consacrare a unor Bouvard [i Pecuchet, personajele lui m\nunchi de fi[e. Fila se cuvenea a fi tip\rit\ haosul: parceleaz\ universul `n 1000 de divizi- speciilor: fiecare f\ptur\ se cuprinde `ntr-o Flaubert) s-au hot\r`t s\ adune tot ceea ce se pe o singur\ parte, spre a facilita munca de uni, dintre care parcela 262 corespunde Papei; specie definit\ [i nu exist\ `nc\ f\pturi incla- [tie despre univers `ntr-un imens repertoriu. E arhivare a bibliologului. Savantul putea decu- 282, Bisericii Romano-Catolice; 263, Zilei sabile. ~n schimb, Apocalipsa vorbe[te deja de o `ncercare cu adev\rat halucinant\! Cei doi pa din cuprinsul paginii un anume paragraf, o M`ntuitorului; 268, [colilor duminicale; 298, entit\]i non-specifice: fiara cu [apte capete este savan]i se numeau Henri La Fontaine [i Paul sec]iune, s\ zicem, dedicate unui singur subi- mormonismului, iar 294, brahmanismului, bu- cel mai ilustru exemplu. Otlet. Rezultatul muncii lor, inventarul lumii, ect. Cartea nu mai era privit\ ca un `ntreg indi- dismului, [intoismului [i taoismului“ etc. A[adar, Geneza rezult\ dintr-o g`ndire cla- s-a numit Mundaneum. Catalogul cuprindea pe vizibil, ca un obiect unitar, ca o epifanie conti- sificatorie sigur\ pe ea. Apocalipsa marcheaz\ pu]in 16 milioane de fi[e. {i era `nso]it de un nu\ a divinului. Ea `[i pierdea prestigiul. ~n Parazitul [i gazda „decrepitudinea“ acestei g`ndiri. Trebuie s\ muzeu `n care Henri La Fontaine [i Paul Otlet mintea lui Paul Otlet, cartea se transforma de ni-l imagin\m pe Adam nelini[tit. arhivau c\r]i, ziare, imagini tip\rite, afi[e, `ndat\ `ntr-un puzzle, `ntr-un m\nunchi de Una din temele metafizice grave este, ne- scrisori, c\r]i postale. Una din ramurile acestui teme [i idei, f\r\ o leg\tur\ necesar\ `ntre ele. `ndoios, aceea a parazitului ([i a statutului s\u). P. S. Trebuie s\ presupunem c\ fiin]ele hy- nes\buit catalog se refer\ la iconografie (a fost Dac\ ne g`ndim bine, cartea nici nu e altceva Cel dintì filosof care a discutat aceste chesti- bride (tragelaphos, chimaira etc.) ]in de hy- intitulat\ Répertoire Iconographique Univer- dec`t un agregat (de litere, de cuvinte, de g`n- uni subtile a fost Lucian din Samosata. El a duri). Fi[a poate fi m`nuit\ mai lesne dec`t to- bris-ul grec, fiindc\ nu respect\ justa m\sur\. sel) [i arhiveaz\ toate imaginile disponibile. propus, de altfel, [i o nou\ [tiin]\, aceea `n care Alt\ ramur\ se cheam\ Répertoire Universel de mul din care provine, ea poate intra mereu `n este expert parazitul. {i anume parazitica. ~n viziunea lui Lucian din Samosata, parazitul Paradisul diabolic Autoportret Natalie Schor este individul care se caracterizeaz\ prin dou\ ~n filosofia religiei, se discut\ de mult o atribute: a) nu face nimic (nu munce[te, `n sensul propriu al termenului); b) e un `nso]itor in- problem\ nea[teptat\ (cel pu]in pentru mine): dispensabil al individului avut. ~ntr-un cuv`nt, exist\ realmente iadul, infernul? Unii teologi parazitul paraziteaz\ (dar nu asupre[te pe serio[i contest\ pur [i simplu existen]a lui. Cei nimeni)... mai mul]i `l accept\. {i aduc argumente seri- ~n 1980, Michel Serres a publicat o carte cu oase `n favoarea lui. ~n ce sens putem vorbi de titlul Le parasite, `n care descrie am\nun]it fi- infern? Ca loc „fizic“ al p\c\to[ilor [i damna- gura parazitului, pornind de la defini]ia urm\- ]ilor? Ca loc inteligibil, `n sensul lui topos noe- toare: parazitul este f\ptura care nu m\n`nc\ tos al lui Platon? Sau, pur [i simplu, ca dispo- niciodat\ la masa proprie, ci la masa altuia, la zi]ie sufleteasc\? ~mi amintesc c\ eseistul N. masa unei gazde. Gazda nu e neap\rat o victi- Steinhardt vorbea despre iad `n acest sens. O- m\ a parazitului. De obicei, gazda `ns\[i `l in- mul care a gre[it poart\ deja iadul remu[c\rilor vit\ la mas\ pe parazit. ~n opinia lui Serres, `n suflet. Iadul e o stare psihic\. ~n leg\tur\ cu parazitul are o func]ie pozitiv\, chiar produc- infernul, a[adar, p\rerile s`nt legiune. tiv\. ~n fond, al\turi de viru[i, `ngeri [i vampiri, ~n alt\ ordine de idei, m-a frapat c`nd am omul este, prin `ns\[i esen]a sa, o fiin]\ parazi- citit Mic tratat despre iad al teologului catolic tar\. Fiindc\ nu are un loc propriu, ci e mereu Hans Urs von Balthasar (1905-1988) sugestia `n c\utarea unei gazde, parazitul poate fi des- lui c\ o existen]\ a iadului [i dup\ eschaton e cris, dar nu poate fi clasificat. A clasifica `n- cu totul improbabil\. Dumnezeu ì va recupera seamn\ a distribui unui anume element o pozi- pe p\c\to[i [i, p`n\ la urm\, `l va recupera [i pe ]ie precis\ `ntr-o mul]ime. Parazitul e mereu diavol. Nu mi-a sc\pat nuan]a origenist\ a a- „la mijloc“, `ntr-un spa]iu intermediar: el este cestei opinii. Dar tema apocatastazei (despre un individ `n rela]ie cu o rela]ie. ~ntr-un fel, el care Origen `nsu[i m\rturisea c\ i se atribuie pe e un nomad. nedrept) e o ispit\ puternic\ pentru orice teolog Ca [i viru[ii (despre care nu se [tie precis [i, a[ `ndr\zni s\ zic, pentru orice fiin]\ muri- dac\ s`nt ni[te creaturi vii), omul e o fiin]\ re- toare. ~n ce chip ar ar\ta o lume (dup\ „plinirea la]ional\. timpurilor“), `n care de o parte ar sta ferici]ii [i Dumnezeu, iar de alta damna]ii? Din perspectiva `ndur\rii divine, putem accepta o astfel de Natalie Schor (n. 1983) este absolvent\ a lume? Universit\]ii din Tel Aviv (facult\]ile de ~n `ncheierea acestor g`nduri disparate, a[ Teatru [i de Istoria Artelor, precum [i a men]iona interesantul studiu al filosofului Cercului de Fotografie Artistic\ al uni- Theodore Sider, intitulat „Hell and Vagueness“ versit\]ii). Fotografiile sale au ap\rut deja (a se vedea publica]ia Faith and Philosophy 19 `n mai multe publicatii israeliene [i ro- (2002): 58-68). Sider argumenteaz\ c\, la Ju- m=ne[ti, precum Express Magazin, Yediot decata de apoi, Dumnezeu se va confrunta cu o Ahronot, Time Out, Romanian VIP [. a. redutabil\ problem\ logic\. Clasificarea p\c\- Ilustr\m aceast\ edi]ie a revistei noastre to[ilor ]ine de o logic\ a vagului. Mul]imea fe- cu un set de fotografii ale sale realizate rici]ilor (sau aceea a damna]ilor, nu conteaz\) foarte recent. este o mul]ime vag\ (nuan]at\, fuzzy). Aparte- www.timpul.ro februarie 2010 Polemici 16 TIMPUL Mi[carea Goma pentru drepturile omului – 33 de ani de izolare [i umiliri – promitere [i anihilare pentru orice b\iat [turlu- mului ce poart\ numele Goma. Cu o lun\ `nain- via]\ de p\m`ntul pe care s-au n\scut? C`]i oa- batic [i pe invers, real sau `nchipuit. (Nu pot s\ te trimisese `n nume personal o Scrisoare „C\- meni [tiu c\ exist\ state `n care, de zeci de ani uit cum d\duse peste margini un foarte cotat tre Pavel Kohout [i camarazii s\i“, solidariz`n- votan]ii voteaz\… `n unanimitate candidatul scriitor-publicist-jurnalist folosind drept argu- du-se cu Carta 77 a cehilor. Netalentatul, pede- unic propus de putere [i `mpotriva votan]ilor? mente imuabile zoaiele fabricate de Securitate rastul, jidanul, antisemitul Goma scria atunci, C\ exist\ ]\ri `n care cet\]enii s`nt obliga]i s\ pentru a-l compromite pe Paul Goma; pe care, `ntre altele: „Voi (ca, de altfel, polonezii, ger- serveasc\ interesele statului – care s`nt, de de altfel, numai cine are interes le crede [i le manii de est, ungurii, bulgarii), voi s`nte]i sub regul\, potrivnice intereselor cet\]enilor? C\ promoveaz\, ori, la fel de grav, cine nu a citit ocupa]ie ruseasc\; noi, rom=nii, ne afl\m sub mai s`nt locuri pe p\m`nt unde convingerile FLORI suficient despre cum ac]ionau tovar\[ii no[tri ocupa]ie rom=neasc\ – la urma urmei mai dure- s`nt impuse prin for]\? Consider\m dease- B|L|NESCU inteligen]i de la criminalul stabiliment.) Dup\ roas\, mai eficace dec`t una str\in\“. La scurt\ meni c\ este inadmisibil\ extinderea princi- cum tot istoria (fie ea [i cu dosarele `nc\ la se- vreme, din disperare c\ prietenii scriitori („un“ piilor neamestecului `n treburile interne (ale ~ntr-o ]ar\ `n care pre[edintele a condamnat cret) ne arat\ c\ nu orice feti[can\ cu har poetic Breban, de exemplu) nu vor s\ intre `n nicio unui stat) asupra drepturilor (individuale) ce- comunismul, se pare c\ pensiile celor care [i limbaj alambicat era `n primul vizor al vigi- hor\ care n-ar fi fost pe placul puterii, ì scrie lui t\]ene[ti fundamental“. ne-au decimat elitele intelectuale, profesionale len]ei revolu]ionare. Cine a pus regimul `n peri- Ceau[escu o scrisoare deschis\. Este un text de- O `ntrebare `nc\ neinfirmat\ de istorie: c`]i [i sociale nu pot fi (re)calculate dup\ o ra]iune col, sau reprezenta un poten]ial pericol, a su- men]ial, cum spun tinerii zilelor noastre. L-am rom=ni [tiau asta [i au stat cumin]i, `n b\ncile care s\ menajeze ce a mai supravie]uit din fibra portat consecin]e drastice. Degeaba r\sar opo- citit de zeci de ori. F\r\ fisur\. O mic\ exempli- lor, cu mìnile la spate? Patrio]ii care nu doreau noastr\ moral\... zan]ii dup\ „revolu]ie“, precum melcii dup\ ficare: „Domnule Ceau[escu, `n]eleg c\ `nalta s\ `[i p\r\seasc\ ]ara aveau toate motivele s\ o ~ntr-o ]ar\ `n care colaboratori notorii, ploaie... dar c`]i dintre ei au fost arunca]i `n Dumneavoastr\ semn\tur\ nu va accepta nicio- apere semn`nd aceast\ Scrisoare, `n chiar „anul dat\ s\ se a[eze l`ng\ a unui simplu cet\]ean – [i (auto)recunoscu]i, ai Securit\]ii s`nt conspira]i pu[c\rii, `n azile psihiatrice, `n afara fiin]ei lor – drepturilor omului“ (1977). {i nu au semnat-o `n continuare de c\tre Securitate, prin interme- `n angoasa mor]ii? `nc\ a unui scriitor ([i acela f\r\ talent). Dar dec`t oameni obi[nui]i, cu excep]iile arhicunos- diul CNSAS... ce s-ar mai putea face? Sorin Alibiul intelectualit\]ii de ieri [i de azi este chiar dac\ se va `nt`mpla aceast\ minune, ce se cute: Ion Negoi]escu [i Ion Vianu. Este unul din Ro[ca-St\nescu strig\ `n gura mare c\ a cola- un balon cu pucioas\. Talentul rezisten]ilor prin poate face numai cu dou\ semn\turi? Ar semna cele mai aprige momente ale istoriei noastre borat cu Securitatea [i vrea s\ i se recunoasc\ t\cere, autocenzur\ [i cultur\ (Paul Goma a [i so]ia mea, dar situa]ia nu se va schimba: dac\ recente `n care ne-am autosabotat. oficial acest statut, dar prime[te certificat de spus „paraliteratur\“) a sufocat [i a ucis viitorul s-au g\sit 30 unguri, atunci, propor]ional, ar fi b\iat curat... a peste 20 de milioane de rom=ni (m\ g`ndesc nevoie de 90 semnatari rom=ni. Hai, 50; m\car Mìne, 8 februarie 2010, se `mplinesc 33 de Singura solu]ie exemplar\ ar fi ca securi[tii la cet\]enii Regatului Mare al Rom=niei), care 10. Dar de unde at`]ia? ani de c`nd cei 8 au semnat Scrisoarea [i au tri- cu pensii nemeritate s\ se adune `ntr-o Asocia]ie `nc\ mai dau semne c\ vor s\ fie trata]i cu res- V-am mai spus: rom=nii se tem de Securitate. mis-o prin mai multe canale `n Occident. A do- a Fo[tilor Tor]ionari [i s\ dea statul rom=n `n ju- pect. Ceva esen]ial este `n neregul\ cu noi a- Rezult\ c\, `n Rom=nia, doi in[i nu se tem de ua zi, pe 9 februarie, la mai bine de dou\ s\pt\- decat\ pentru c\ le `ncalc\ dreptul legitim de a tunci c`nd un rezistent pe burt\ ì arunc\ `n o- Securitate: Domnia Voastr\ [i cu mine. Dar, dup\ m`ni de c`nd fusese trimis\, se citea la radio se c\i, prin reducerea pensiilor, ca prim pas `n- braz lec]ii de retoric\ unui opozant autentic – cum v-am mai spus: numai dou\ semn\turi…“. Europa Liber\ Scrisoarea c\tre Kohout... Mi[- tr-un proces al comunismului, dovedit p`n\ a- precum Radu Filipescu (crede]i c\ era u[or s\ ~n aceea[i lun\, Goma g\se[te semnatarii carea Goma prindea contur. cum o hidoas\ gargar\ propagandistic\. stai ani de zile `n pu[c\ria Aiudului, aten]ie – `n pentru o alt\ scrisoare. Puncteaz\ drepturile `n- Oric`t de retoric ar p\rea, adresez c`teva `n- ~ntr-o ]ar\ `n care apar edi]ii fabuloase ale anii 80! – `n timp ce poporul t\u, cu jaluzelele c\lcate ale rom=nilor, reu[ind s\ induc\ ideea de treb\ri de bun sim] pre[edintelui Traian B\sescu scrierilor unor indivizi care au hr\nit prin supu- trase, `[i d\dea-n bobi s\ vad\ c`nd o s\ crape grup protestatar. C\ dup\ ce a fost dat\ publici- [i acelor institu]ii ale statului nostru de drept, [enia [i micimea lor fiara comunist\... Ceau[escu?), c`nd un pre[edinte care a f\cut a- t\]ii (adic\ difuzat\ prin Europa Liber\) aderen- care s-ar putea autosesiza pentru a repara o ne- ~ntr-o ]ar\ `n care intelectualii cultiv\ con- vere `n timp ce noi m`ncam pe cartel\, din ma- ]ii au `nceput s\ se str`ng\ cu sutele este o alt\ dreptate at`t de mare. Poate domniile lor ar reu[i fuzia [i dispre]ul... rea mil\ a Inegalabilului C`rmaci, `[i permite parte a pove[tii. C\ 6 semnatari din cei 8 ini]ia- s\ elimine acest handicap istoric, printr-un sim- ~ntr-o ]ar\ `n care posturile publice de radio s\-[i bat\ joc de un om ca Vasile Paraschiv, `n tori, except`nd familia Goma (`n ordine alfabe- plu gest de voin]\ politic\ (o expresie foarte `n- [i televiziune fac reclam\ de[\n]at\ groparilor direct, la or\ de maxim\ audien]\, `n aplauzele tic\, ace[tia au fost: Feher Adalbert, Gesswein dr\git\ `n campanii). ~n acela[i pre], i-ar sc\pa [i culturii rom=ne... unor intelectuali lipsi]i de [ira spin\rii (Paras- Erwin, Gesswein Emilia, Goma Paul, Manoliu pe intelectualii no[tri de trauma nede]inerii Ei bine, `n aceast\ ]ar\ `n care intelectualii chiv e un om care a cunoscut toate iadurile po- Maria, Manoliu Sergiu, N\vodaru Ana Maria, „unui Havel“. „de marc\“ `[i pl`ng de mil\ spun`nd „ce s\ fa- sibile pe p\m`ntul ]\rii lui, mai bine ar face ro- {tef\nescu {erban) doreau numai s\ ob]in\ pa- Ar fi un foarte nimerit exemplu pentru decem, dac\ n-am avut [i noi un Havel...“, even- m=nii s\-i citeasc\ memoriile!); c`nd superoa- [aport [i s\ plece (au [i plecat!), asta nu diminu- mararea „lucr\rilor“ procesului comunismului, tual, „un Havel“ care s\ ne fi picat precum para menii no[tri de cultur\ o iau `n t\rbac\, o mai- eaz\ cu nimic importan]a momentului. Dimpo- c\ la vorbe nu ne `ntrece nimeni (fiind noi un m\l\ia]\, drept `ntre ochi, `n aceast\ ]ar\ adev\- mu]\resc, c`nd violent, c`nd condescendent, pe triv\. Scrisoarea deschis\ adresat\ Conferin]ei popor at`t de talentat, dar cu serioase probleme rul a ajuns o otrav\ letal\ chiar pentru aceia care Herta Müller (de ce? c\ a avut curaj s\ spun\ de la Belgrad era rezultatul asum\rii-revendic\- de sciatic\), dac\ Pre[edintele ar `ncerca un act au avut de suferit. adev\rul, c\ are nas pentru securi[ti, pe care ì rii unor drepturi garantate de Constitu]ie, dar `n- de minim\ repara]ie moral\, din partea statului Alibiul postfactum al intelighen]iei rom=ne: miroase de la o po[t\? nici ea nu are talent?) ...`n c\lcate de regimul comunist. ~ncercarea postde- [i a poporului rom=n, prin care Paul Goma s\ be- dac\ n-am avut [i noi un Havel... Am citit-o [i fine, c`nd intelectualii no[tri de azi trec peste cembrist\ a unora (care s-au ferit s\ se implice) neficieze, m\car dup\ 20 de ani de la Revolu]ie, auzit-o de prea multe ori, ca s\ nu [tiu deja c\ asemenea lucruri cu non[alan]\ (e mai de bun de a diminua importan]a Mi[c\rii printr-o eti- de efectele Decretului 118/1990, completat cu este un soi de axiom\ a genera]iilor antedecem- gust s\ ciocne[ti o cup\ de [ampanie la palatul chet\ cu damf peiorativ, precum „grupare de Legea 221/1990. To]i pre[edin]ii postdecem- briste care au croit cutumele `n spa]iul cultural preziden]ial, s\ ai impresia c\ vei intra `n istorie pa[aportari“, este, nici mai mult, nici mai pu]in, bri[ti ai Uniunii Scriitorilor din Rom=nia nu au (se `n]elege, distrug`nd prin „rezisten]a“ lor pe u[a din fa]\, dec`t s\ fii solidar, s\ fii empatic dec`t vulgar\. S\ ai curajul `n Rom=nia anului avut puterea (bunul sim], colegialitatea, ru[inea, miezul a ceea ce ar fi trebuit s\ fie societatea cu neintelectualii sub]iri Radu Filipescu, Vasile 1977 s\ te la[i descoperit `n fa]a aparatului re- con[tiin]a; curajul?) de a-i trimite lui Paul Go- civil\), [i pe care au grij\ s\ le men]in\ ast\zi. Paraschiv..., cu netalentatul Paul Goma, cu ne- presiv prin cererea public\ a unui drept elemen- ma o h`rtie cu antetul USR prin care s\-l `n[tiin- M\ `ntreb, desigur, retoric, de ce nu se pri- rom=nca Herta Müller!) tar – libera circula]ie – este o lec]ie de civism ]eze c\ a redevenit membru (reamintesc, l-au vesc domniile lor `n oglind\, c`nd `n cea mai a- Problema noastr\ s\ fie oare c\ n-am f\cut, pentru pretin[ii verticali ce declar\ azi, pun`nd dat afar\, f\c`ndu-se mici `n fa]a Securit\]ii, pe prig\ intimitate, s`nt sigur\, se `ntreab\: dar de ce pentru c\ n-am avut „un Havel“? (Cine s\ ni-l fi carul `naintea boilor, c\ ei nu [i-au dorit nicio- c`nd era `nchis la Rahova, `n ’77, b\tut [i drogat, n-am avut noi un Ple[u, un Liiceanu, un Breban, `n[urubat `n creier [i `n con[tiin]\, ca pe un cip?) dat\ s\ `[i p\r\seasc\ ]ara. Voita confuzie a luca s\ moar\). Poate c\ Pre[edintele ]\rii, dup\ ce un Manolescu... un S\raru... un oricare ...escu, Nu, adev\rata noastr\ zgaib\ (care ne zg`n- crurilor nu este dec`t o parte a alibiului de care va reciti Constitu]ia, o s\ reu[easc\ s\ atrag\ ...eanu... aru etc.? Oare ce (pe cine) ar vedea? d\r\) este: Tu (eu) de ce n-ai (n-am) fost Havel? pomeneam. S\ [tii c\ po]i ie[i [i intra liber din/ aten]ia asupra situa]iei nefire[ti `n care este l\sat {i dac\ cei ce nu au fost `n stare s\ fie, dar (Havel este mai talentat dec`t Goma, de-asta a `n ]ar\ este, repet, un drept, nu un privilegiu (a[a Paul Goma. azi au preten]ia c\ au f\cut tot ce s-a putut, [i ar avut succes `n spa]iul public? P\i, `n Rom=nia cum a fost pentru foarte mul]i intelectuali, din- Domnule Pre[edinte, p`n\ [i din Comisia fi putut mai mult dac\ aveau „un Havel“, `[i talentul [i moralitatea se exclud!?) tre care unii dovedi]i colaboratori ai Poli]iei po- Tism\neanu a fost dat afar\, chiar dac\ nu apu- imagineaz\ c\ pot „trece“ peste Paul Goma, ~nc\ mai cred, `nc\ mai sper c\ adev\ratul litice). Pe de alt\ parte, Scrisoarea se referea la case s\ intre, de[i se spunea c\ Domnia Voastr\, `nseamn\ c\ el nu a existat? nostru „un Havel“ ar fi trebuit s\ mijeasc\ `n multe aspecte: „drepturile garantate prin legile Alibiul intelectualit\]ii rom=ne, indiferent creierul [i `n con[tiin]a oric\rui intelectual ro- interne [i conven]iile interna]ionale ratificate de personal, l-a]i fi vrut acolo. Crede]i c\ este posi- de originea etnic\, este infirmat de o excep]ie ce m=n. Cine i-a `mpiedicat pe talenta]ii no[tri guvernele statelor totalitare nu s`nt respectate; bil ca statul rom=n de drept, care `ncearc\ s\ re- sfideaz\ regula (a supu[eniei, la[it\]ii, meschi- compatrio]i, indiferent de limba lor matern\, s\ articolele din Constitu]ia R.S.R. referitoare la pare, m\car declarativ, consecin]ele crimelor n\riei [i defetismului neao[): PAUL GOMA. fie „un Havel“? Cu siguran]\, nu Goma. El a drepturile civice (art. 17); dreptul la munc\ (art. statului totalitar, s\ g\seasc\ solu]ia de a nu-l Pesemne, este foarte convenabil s\ spui c\ avut curajul nebun de a fi „singur `mpotriva 18); dreptul la instruire (art. 21); la asociere (art. mai umili la nesf`r[it pe singurul nostru scriitor n-ai avut „un Havel“, dar asta nu merge la ne- Lor“, cu alte cuvinte le-a ridicat mingea la fileu 27); libertatea cuv`ntului, a presei, a `ntrunirii, a opozant autentic? Chiar nu poate statul de drept sf`r[it. Formula nu `l poate diminua, [i nici [ter- marilor no[tri arti[ti `ntru toate. Istoria ne arat\ mitingurilor, a demonstra]iilor (art. 28); liberta- s\ fac\ lumin\ `n privin]a cet\]eniei rom=ne, pe ge din istorie pe Goma. La fel de convenabil\ (aceea[i istorie sabotat\ de rom=ni) c\ falnicii, tea con[tiin]ei (art. 30); inviolabilitatea persoa- care statul totalitar le-a furat-o membrilor fami- este [i re]eta securist\, colportat\ cu aplomb de talenta]ii, rasa]ii no[tri intelectuali erau preo- nei (art. 31); a domiciliului (art. 32); secretul liei Goma `n noiembrie 1977? Chiar nu poate autoritate `n materie: „Goma nu are talent“. Un- cupa]i s\ prind\ mingea pe burt\, pe sub fileu... coresponden]ei [i al convorbirilor telefonice statul de drept, domnule Pre[edinte, s\ acorde [i de dai [i unde crap\!, c`nd vine vorba s\ spunem ca s\ nu fac\ praf, s\ nu st`rneasc\ valuri... s\ nu (art. 33). Deasemeni nu este respectat dreptul la lui Paul Goma drepturile cuvenite, statuate de o ce am f\cut noi. Sau de ce nu am f\cut. Tot a[a, fie lua]i la ochi. libera circula]ie a persoanelor, a ideilor, a infor- lege, de care, de altfel, beneficiaz\ at`]ia rom=ni? Goma a fost „f\cut“ [i pederast, jidan, kaghe- Din p\cate. ma]iei, iar dreptul la cet\]enie este transformat O alt\ `ntrebare neinfirmat\ de istorie (aceea bist, spion american, antisemit. ~ns\, cu sigu- ~n februarie 1977, c`]iva rom=ni doritori s\ `ntr-o obliga]ie care nu serve[te cauzei progre- nefalsificat\): ce nevoie aveam noi, cet\]enii ran]\ el chiar a f\cut istorie, nu a `ncercat s\ o ob]in\ un pa[aport pentru a sc\pa din azilul psi- sului. Peste tot `n lume se vorbe[te despre dem- Rom=niei, de „un Havel“, at`ta vreme c`t l-am saboteze. Doar nu-[i imagineaz\ cineva c\ Tov’ hiatric Rom=nia [i-au pus semn\tura, al\turi de nitate, despre libertate, dar c`]i oameni din ]\rile avut pe Paul Goma? Cred c\ r\spunsul este, va R\posescu [i bra]ul `narmat al revolu]iei sale Paul [i Ana Maria Goma, pe Scrisoarea ce avea `n care demnitatea [i libertatea exist\ cu adev\- fi `nc\ mult\ vreme, examenul pe care-l tot pic\ desf\[urau dispozitive impresionante de com- s\ consfin]easc\ Mi[carea pentru drepturile o- rat [tiu c\ s`nt state `n care oamenii s`nt lega]i pe [i trebuie s\ `l treac\ intelectualitatea de la noi. februarie 2010 www.timpul.ro Recitiri TIMPUL 17 ~n c\utarea originilor d\m de tumultul istoriei beside the shore“2. Materia volumului se con- Dac\ `ncercarea de spionaj `n favoarea Axei losit de autorit\]ile otomane, sub conducerea centreaz\ asupra a dou\ lumi disp\rute, cum a bunicului s\u matern r\m`ne nel\murit\, au- lui Enver Pa[a, pentru a provoca anihilarea ar- s`nt `n general lumile bunicilor [i str\bunicilor torul put`nd doar presupune motiva]ia care l-a menilor din Anatolia era faptul c\ ar fi pactizat no[tri. Aceasta este [i tema principal\ a volu- determinat pe imprudentul s\u bunic s\ `ntre- cu trupele ruse, ceea ce nu este greu de crezut mului, recuperarea memoriei unor persoane prind\ o c\l\torie riscant\ `ntr-o zon\ `n plin av`nd `n vedere tratamentul la care fuseser\ su- apropiate, pe care scriitorul le-a cunoscut indi- r\zboi, implicarea familiei sale irlandeze `n pu[i de otomani (vezi masacrul din Adana din rect [i care ì ofer\ posibilitatea de a s\pa `n mi[carea republican\ este incontestabil\, iar 1909)8. Alia]ii turcilor, militari, tehnicieni [i in- c\utarea a dou\ lumi pe cale de dispari]ie (dou\ Joseph O’Neill face o analiz\ mult mai lucid\ a structori germani afla]i `n zon\, au fost martorii Atlantide): lumea cosmopolit\ (cre[tin\ de di- acestei conexiuni certe. Bunicul s\u patern, `ngrozi]i ai acestor evenimente `nfrico[\toare, verse rituri, dar nu numai) a Turciei post-kema- Jim O’Neill, fusese o figur\ important\ a mi[- f\r\ s\ b\nuiasc\ faptul c\ peste dou\ decenii [i liste [i lumea na]ionalist-republican\ a Irlandei c\rii republicane `n West Cork fiind arestat de jum\tate na]iunea german\ se va face vinovat\ CODRU} CONSTANTINESCU `n primele decenii de libertate politic\ [i inde- c\tre autorit\]ile sud-irlandeze `n 1940 ca ur- de un genocid teribil, care a dus la moartea pendent\, dup\ plecarea englezilor din Sud mare a unei campanii ratate a I.R.A. `ndreptate mult mai multor oameni (aproximativ 6 mili- Joseph O’Neill reprezint\ o figur\ intere- (1921) prin retragerea lor `n Nord (p`n\ `n pre- `mpotriva ocupantului britanic. Campanie care oane de evrei fa]\ de doar un milion, un milion sant\ a literaturii irlandeze contemporane. ~n zent). ~n Turcia zilelor noastre minorit\]ile i-a adus pe voluntarii I.R.A. [i bombele lor `n [i jum\tate de armeni). Masacrele `ndreptate ciuda numelui s\u tipic irlandez (tat\l s\u este cre[tin\ [i evreiasc\ s`nt nesemnificative din ora[ele britanice (`nc\ din 1939 c`nd englezii `mpotriva micii comunit\]ii protestante din irlandez, el `nsu[i n\sc`ndu-se `n 1964 la Cork) punct de vedere al ponderii economice sau de- `nc\ nici nu intraser\ `n r\zboi cu Germania!). Cork au determinat plecarea rapid\ a acestora compozi]ia sa etnic\ este mai complicat\, c\ci mografice dup\ decenii de na]ionalism agresiv, Jim O’Neill a fost `nchis p`n\ la sf`r[itul r\z- din zon\, la fel cum minorit\]ile cre[tine au p\- mama lui provine dintr-o familie de origine care a determinat o emigrare masiv\, ceea ce boiului `n lag\rul pentru prizonieri de r\zboi de r\sit treptat Turcia kemalist\, exod foarte rapid cre[tin-libanez\ stabilit\ de la jum\tatea sec- nu era deloc cazul `n Turcia Otoman\ sau `n la Curragh, fost\ baz\ militar\ a armatei britani- [i violent, `nso]it de masacre ale numeroaselor 5 olului al XIX-lea `n Turcia, `n ora[ul Mersin, cea de imediat dup\ primul r\zboi mondial. ce . Chiar dac\ pentru zdrobitoarea majoritate a comunit\]i elene [i armene (e drept, grecii ana- mic port la Marea Mediteran\. T`n\rul Joseph Ceea ce leag\ destinele celor doi bunici ai opiniei publice mondiale voluntarii I.R.A. nu tolieni au sc\pat mai ieftin [i pentru c\ aveau `n O’Neill a petrecut mai mult timp `n alte p\r]i autorului, irlandezul Jim O’Neill (bunicul pa- au fost dec`t ni[te terori[ti s`ngero[i, identici cu spate un stat care i-a ap\rat, a luptat pentru a-i `ndep\rtate ale lumii dec`t `n Irlanda, iar aceas- tern) [i Joseph Dakad (bunicul matern), este to]i ceilal]i. „Pentru cei din afar\, membrii `ngloba [i primi, regatul grec). Ambii s\i bunici t\ perioad\ formativ\ [i-a pus amprenta asupra faptul c\ am`ndoi au fost `nchi[i `n `nchisori/la- I.R.A. erau personificarea amenin]\rii; dar pen- au fost prezen]i `n acele locuri c`nd evenimen- spiritului s\u. Tat\l s\u era inginer `n domeniul g\re de concentrare `n timpul celui de al doilea tru cei din interiorul mi[c\rii, ei erau oameni tele s`ngeroase aveau loc, fapt care probabil l-a construc]iilor industriale, iar firma la care lucra r\zboi mondial. Joseph Dakad, cet\]ean turc de buni la inim\, personaje demne de iubit, av`nd intrigat pe scriitorul irlandez. ~ncercarea lui de construia fabrici `n diverse regiuni ale lumii, origine libanez\, religie cre[tin\, francofon, om o anumit\ noble]e – cavaleri chiar“. Jim a g\si r\spunsuri, de a reface din mici buc\]i motiv pentru care Joseph O’Neill a tr\it `n Mo- de afaceri relativ prosper, proprietarul unicului O’Neill a fost `nmorm`ntat `ntr-un cimitir `n a- destinele bunicilor s\i `n acele condi]ii de isto- zambic, Iran, iar de la v`rsta de 12 ani a crescut hotel din micul port Mersin situat pe litoralul fara ora[ului Cork. Piatra tombal\ are inscrip- rie zbuciumat\ (spre deosebire de postistoria turc al Mediteranei Orientale, `ntreprinde o c\- ]ionat un mesaj militant clar: „In proud and `n Olanda unde a urmat cursurile unor [coli cu plictisitoare `n care tr\ie[te el) este captivant\ l\torie de afaceri `n 1940 `n Palestina ocupat\ loving memory of James O’Neill Dun Ard…1st predare `n limba englez\. Studiile universitare c\ci „trecutul este esen]ial [i ineluctibil. F\r\ el, de britanici pentru a cump\ra l\mì ieftin [i a le Battalion, 1st Cork Brigade. Irish Republican `n domeniul Dreptului le-a urmat `n cadrul Cir- ne-ar lipsi identitatea [i nimic nu ne-ar fi famil- revinde mai scump `n Turcia. Autorit\]ile en- Army. D(eceased) Sept. 1973 Aged 63“. Cere- ton College din Cambridge, prefer`nd aceast\ iar, iar prezentul n-ar avea sens“ (David Lo- gleze `l aresteaz\ pe imprudentul vizitator, b\- monia `nmorm`nt\rii a fost atent supravegheat\ specializare `n locul literaturii engleze, de care wenthal – Trecutul este o ]ar\ str\in\). se sim]ea ata[at. Dup\ ce a absolvit Dreptul, a nuit a fi spion, astfel `nc`t bunicul s\u putre- de c\tre agen]ii Special Branch, serviciul spe- ajuns avocat `n domeniul Dreptului Comercial ze[te `n `nchisorile improvizate de britanici `n cial al Republicii Irlanda, care `nc\ din anii ’20 (face de altfel c`teva referiri la acesta [i la Palestina p`n\ la terminarea r\zboiului. O’Neill se ocupa de activitatea I.R.A. `n Sud. 1 Joseph O’Neill, Blood-Dark Track. A Family History, c\l\toriile pe care a fost nevoit s\ le `ntreprind\ purcede la o c\utare a motivelor care au dus la F\c`nd o excursie cu unchiul s\u Brendan Harper Perennial, London, New York, Toronto, Sydney `n interes de serviciu [i, probabil, munca de aceast\ turnur\ a evenimentelor. O‘Neill, membru al I.R.A. implicat `n anul and New Delhi, 2001 2 documentare deprins\ `n activitatea sa profe- ~ntreb`ndu-l pe fostul consul al Marii Brita- 1969 `n antrenarea voluntarilor din Derry, cu „C`ndva ne vom scula `nainte de r\s\ritul soarelui/ [i nii la Mersin, Wright, despre arestarea bunicu- binecuv`ntarea for]elor de securitate ale Repu- ne vom reg\si ogarii `n fa]a u[ii/ dorinci s\ `nceap\ sional\ i-a fost de folos `n scrierea volumului v`n\toarea/ adulmec`nd din nou urma s`ngelui `ntunecat/ Blood-Dark Track). Ini]ial a fost atras de poe- lui s\u, acesta ì men]ioneaz\ „legea Varlik blicii Irlanda, pe urmele periplului s\u din acea adulmec`nd prada de l`ng\ ]\rm.“ (tr.n.) zie. O’Neill este autorul a trei romane: This Is Vergisi adoptat\ de c\tre autorit\]ile turce `n perioad\, autorul ì face unchiului o fotografie 3 ~n 1907, bunicul s\u era unul din cei 70.000 de copii the Life (Faber& Faber; Farrar& Giroux, 1942 sau 1943, care era un fel de impozit pe l`ng\ o plac\ memorial\ ridicat\ de c\tre I.R.A. de orgine sirian\ care urmau una din [colile cu predare `n 1991), The Breezes (Faber &Faber,1996) [i avere menit a distruge minorit\]ile. Autorit\]ile pentru a aminti trec\torilor de moartea unui vo- limba francez\ administrate de diverse ordine catolice turce evaluau averea cre[tinilor [i evreilor [i, de luntar, Jim McGinn, mort la datorie, „who was franceze `n Iskenderun (Alexandretta). Netherland (Pantheon; Forth Estate, 2008). 4 Pp. 256-257. Acest ultim roman a avut un mare succes `n lu- obicei o supraevaluau cu mult; dac\ nu reu[eai killed on active service on 15 december 1973“. 5 al\turi de al]i 300-500 de colegi – num\rul lor a variat. mea anglofon\. New York Times Book Review s\ pl\te[ti impozitul ajungeai s\ fii trimis s\ „Unchiul meu poza cu gravitate `n fa]a obiecti- 6 Op.cit., pag.240 l-a numit „cea mai furioas\, inteligent\ [i sin- spargi pietre la construc]ia de drumuri `n estul vului meu, gravitatea demersurilor republicane 7 Op.cit., pag.247 8 guratic\ fic]iune av`nd ca subiect via]a `n New- Turciei“. Fostul diplomat ì `ntinde autorului [i respectul fa]\ de cei care [i-au dat via]a, indi- Situa]ia armenilor, socoti]i ]api isp\[itori de c\tre un raport scris `n ianuarie 1944 `n care este a- ferent c`t de mult timp a trecut de la acele mo- militarii turci pentru `nfr`ngerile lor zdrobitoare `n fa]a York [i Londra dup\ atentatele din 2001“. Car- Rusiei, ne-au adus aminte, f\c`nd un mic salt `n timp [i tea chiar a fost inclus\ `n topul celor mai bune nalizat\ compozi]ia etnic\ a regiunii `n care se mente; dar [i dorin]a mi[c\rii republicane de a spa]iu geografic, de contribu]ia Rom=niei la Holocaust. 6 zece c\r]i ale anului 2008 alc\tuit de prestigio- afla deta[at. Compozi]ia etnic\ a regiunii era men]ine treaz\ amintirea voluntarilor“ . Pe dru- ~n mod similar, [i evreii din Basarabia [i Bucovina au fost sul ziar New York Times. Criticul literar James foarte divers\, `n acea zon\ locuind o `nsem- mul de `ntoarcere unchiul s\u ì spune: „C`nd socoti]i ]api isp\[itori pentru demoralizanta retragere din Wood a declarat c\ „este cea mai interesant\ nat\ popula]ie musulman\ vorbitoare de arab\, tat\l meu era pe patul de moarte, mi-a zis c\ ar 1940, `n mod similar au fost trimi[i `n lungi mar[uri dar [i c`teva sute de turci originari din Creta, vrea s\ fie dus pe sus p`n\ `n scaunul din fa]\ al for]ate, menite a-i extermina, c\tre Transnistria, f\r\ nici carte postcolonial\ pe care am citit-o“. Dar re- un fel de preg\tire logistic\ nici `n timpul drumului nici numele acestui critic p\le[te `n fa]a cuvintelor care vorbeau greaca, ajun[i acolo ca urmare a unei ma[ini, s\ i se dea o pu[c\ mitralier\ [i ast- `n zonele lag\relor. spuse de noul Mesia al planetei, `nsu[i Barak schimbului de popula]ie dintre Grecia [i Turcia fel s\ poat\ [arja `n r`ndurile solda]ilor brita- Obama, care, `ntr-un interviu pentru BBC `n de dup\ primul r\zboi mondial, kurzi, circazi- nici. Voia s\ moar\ astfel, s\ fie util [i s\ ucid\ iunie 2009, recuno[tea c\ citea exact romanul eni. ~n regiune mai locuiau c`teva zeci de fami- cat mai mul]i solda]i cu putin]\“7. Autorul face e- Netherland, pe care `l g\sea excelent. Probabil lii de evrei (unele vorbeau ladino, altele araba) forturi l\udabile s\ `n]eleag\ resorturile l\untrice a doua zi un milion de exemplare ale romanu- [i ]igani. Minoritatea cre[tin\ era format\ din care i-au `mpins pe ai s\i [i, `n general, pe to]i lui au [i fost v`ndute (ceea ce nu este deloc un greci, armeni [i sirieni care vorbeau araba, republicanii irlandezi s\ fie gata s\-[i dea via]a lucru r\u, ne-ar fi pl\cut ca `n campania elec- franceza [i turca3. Sirienii, cum erau numi]i `n `n lungile confrunt\ri cu du[manul britanic. toral\ recent\ candida]ii la Pre[edin]ie s\ fie `n- epoc\ [i locuitorii Libanului, nu erau v\zu]i fa- O’Neill recurge, c\tre finalul c\r]ii, la o in- treba]i [i ce c\r]i citesc, de ce, cum le aleg [i, e- vorabil de c\tre turci din cauza originii, averii teresant\ compara]ie `ntre istoriile celor dou\ ventual, chiar s\ fie chestiona]i despre con]inu- (c\ci erau familii de negustori) [i religiei cre[ti- ]\ri `n care au tr\it cei doi bunici, personajele tul lor, asta pentru a fi siguri c\ nu mint). ne. ~n plus, sirienii fuseser\ supu[i influen]ei principale ale volumului, Jim O’Neill [i Joseph O’Neill este activ [i `n presa cultural\, scriind franceze (cunoa[tem interesul ar\tat de Napo- Dakak, Irlanda [i Turcia. O’Neill face o para- pentru revista american\ Atlantic Monthly. leon al III-lea cre[tinilor maroni]i din Libanul lel\ `ntre masacrarea aleatorie a zece protes- Chiar dac\ volumul la care ne vom referi `n otoman) p\str`nd cu sfin]enie dragostea pentru tan]i `n anul 1922 `n comitatul Cork de c\tre continuare nu a st`rnit v`lva pe care a f\cut-o Europa. Raportul consemneaz\ [i atitudinea elemente republicane drept represalii fa]\ de a- romanul Netherland, nici acesta nu a l\sat lu- ostil\ a autorit\]ilor turce fa]\ de minorit\]i. lungarea [i uciderea catolicilor `n Nordul (par- mea criticii indiferent\, fiind declarat\ cartea „Turcilor nu le plac minorit\]ile, `n care nu au ]ial) protestant, r\mas sub autoritatea britanic\ anului de c\tre revista The Economist [i ziarul deloc `ncredere. Motivul pentru care `n Mersin [i a establishment-ului protestant [i genocidul dublinez The Irish Times. Titlul volumului, nu au avut loc masacre pe scar\ mare, spre deo- groaznic suferit de c\tre minoritatea armean\ Blood-Dark Track1, este inspirat de versurile sebire de Adana, este faptul c\ `n Mersin nu lo- din Imperiul Otoman `n anul 1915. Evident, e- poetului irlandez W.B. Yeats din poemul cuiesc prea mul]i armeni, care au fost victimele xist\ diferen]e cantitative apreciabile, c\ci una Hound Voice (Vocea ogarului) „Some day we masacrelor de la Adana, dar [i pentru c\ Mersin este s\ ucizi zece oameni [i alta este s\ supui shall get up before the dawn/ And find our an- nu a fost niciodat\ un ora[ `n `ntregime turc, milioane de oameni unor mar[uri de sute de cient hounds before the door/ and wide awake influen]a sirian\ [i traficul maritim f\c`nd din kilometri, f\r\ hran\, `n zone aride, chiar dac\ that the hunt is on/ stumbling upon the blood- Mersin un ora[ mai european dec`t `nvecinata a produce moarte este condamnabil `n orice dark track once more/ that stumbling to the kill Adana“4. `mprejurare, indiferent de num\r. Pretextul fo- www.timpul.ro februarie 2010 Est-Vest 18 TIMPUL Payback Time cultur\ uman\ se limita doar la ni[te desene [i ne iart\ nou\ p\catele noastre, `n timp ce PRO FLORIN IRIMIA st`ngace pe pere]ii unor pe[teri, zicala ce-i `n Sf`ntul Matei zice [i ne iart\ nou\ debita nos- m`n\ nu-i minciun\, sau ca s\ folosim expresia tra, adic\ datoriile noastre. A[adar, aramaica The Massey Lectures (Prelegerile Massey) englezeasc\, a bird in hand is worth two in the nu f\cea nicio distinc]ie `ntre p\cat [i `ndatora- reprezint\ un eveniment cultural cu tradi]ie `n bush, mai potrivit\ `n context, era c`t se poate re, de unde rezult\ c\ `ndatorarea e un p\cat. Canada. ~ncep`nd din 1961, `n fiecare an, timp de valabil\. Cu toate acestea, Atwood merge Vorbim, de fapt, de datoriile spirituale pe care ~nc\ din 1960 Donald Gardner a scris de o s\pt\m`n\, o personalitate cultural\ con- mai departe, sus]in`nd c\ exist\ chiar [i o a le avem [i, `n m\sura `n care noi vom putea s\ [i a interpretat poezii, iar `n prezent c\l\- temporan\ este invitat\ s\ ]in\ o serie de prele- treia explica]ie pentru justificarea conceptului, le trecem cu vederea pe cele ale semenilor tore[te `ntre Londra, ora[ul `n care locu- geri pe o anumit\ tem\, prelegeri care se trans- una care, de[i la fel de veche, nu are leg\tur\ no[tri, a[a [i Dumnezeu le va trece cu vederea ie[te (Amsterdam) [i New York pentru a mit live la radio CBS. De-a lungul timpului, nici cu l\comia, nici cu instinctul primar de a pe ale noastre la momentul Judec\]ii de Apoi. lectura poezii. ~n anii ’70, Donald Gard- printre personalit\]i s-au num\rat nume im- ne men]ine `n via]\. Vorbim aici de echitate/ A trece cu vederea. A anula. A face pierdut. O ner era actor amator `n cadrul companiei portante ale lumii apusene cum ar fi Northrop corectitudine/ dreptate (fairness) din simplul dorin]\ veche de c`nd lumea, sau de c`nd exist\ London Living Theatre. Gardner a publi- Frye, Martin Luther King, Jr., George Steiner, motiv c\, f\r\ echitate, nici nu s-ar mai pune datornici [i creditori. {i dac\ acest lucru nu cat o serie de colec]ii de poezie, ultima Claude Levi Strauss, Leslie Fielder, Carlos problema `ndator\rii, pentru c\ n-ar mai exista este posibil pe lumea aceasta, (pentru c\ totul dintre acestea fiind „Marea Sc`nteietoa- Fuentes, Noam Chomsky, Doris Lessing [i nimeni care s\ fie dispus s\ ne `mprumute, at`t s-ar duce de r`p\, de[i va exista mereu cineva re“ (Hearing Eye, 2006). al]ii. ~n 2008, a fost r`ndul lui Margaret timp c`t creditorul ar [ti dinainte c\ n-ar mai care s\ `ncerce) nu ne r\m`ne dec`t speran]a ca vedea un ban `napoi. Nu mai insist\m aici pe povara datoriei s\ ne fie ridicat\ de pe umeri `n link: ww.poetrypf.co.uk/donaldgardnerpage.html Atwood, de cur`nd laureat\ [i a premiului translation on-line link: pending Principelui de Asturias pentru Literatur\, care genealogia conceptului de echitate, pe care Lumea de Apoi. Nu degeaba Dumnezeu este e-mail: [email protected] [i-a ales ca tem\ conceptul – foarte actual – de Atwood `n carte ]ine s\ o realizeze, cert este c\ supranumit M`ntuitorul, the Redeemer, `n en- datorie/ `ndatorare (debt), iar volumul care invocarea ei sau, mai bine zis, a absen]ei aces- glez\. Pentru c\ to redeem mai `nseam\ [i a Marea Sc`nteietoare adun\ `ntre coper]ile sale cele cinci prelegeri [i teia se face de la v`rste timpurii. „Nu e corect/ r\scump\ra, a salva, iar c`nd Iisus ia asupra Sa l-a intitulat, provocator, Payback: Debt and drept!“ (It’s not fair!), spune copilul `ncep`nd p\catele omenirii (mo[tenite de la Adam `n- the Shadow Side of Wealth. de pe la v`rsta de patru ani, `nainte de a fi do- coace), ceea ce face El este, de fapt, s\ ne anu- DONALD GARDNER Margaret Atwood nu este la primul volum b`ndit no]iunile de mil\ sau iertare. Mai mult, leze toate datoriile. Nu uita]i, `n aramaic\, pen- de scrieri non-fiction. Dimpotriv\. Payback se se pare c\ nu doar oamenii, ci [i maimu]ele ar tru datorie [i p\cat avem acela[i cuv`nt. Cu alte M-am visat c\z`nd de pe cea mai `nalt\ `nscrie `n linia inaugurat\ de Survival: A The- fi `nzestrate cu radarul detect\rii nedrept\]ii a- cuvinte, Cristos devine supremul Sin Eater, cl\dire, matic Guide to Canadian Literature (1972) [i tunci c`nd aceasta se produce, iar primatele M`nc\torul de P\cate, un personaj destul de `ns\ chiar eu eram acea cl\dire. mai `ncoace de Negotiating with the Dead: A (cimpanezii) ar opera chiar [i cu conceptul de prezent `n cultura anglo-saxon\, cel pu]in `n Dar datoria m-a m`nat c\tre cel de-al Writer on Writing (2002), ultimul, produs al datorie de onoare, ceva de genul: eu te ajut pe trecut, adic\ cel care ia asupra sa p\catele mor- nou\sprezecelea etaj unei alte serii de prelegeri, poate chiar mai cu- tine acum, iar tu m\ vei ajuta mai t`rziu pentru tului – un gest foarte altruist –, iar at`ta timp c`t l`ng\ marea sc`nteietoare. noscute `ntruc`t au loc `n Marea Britanie, The a-mi pl\ti datoria. Echitatea (corectitudinea) nu se va ivi [i pentru el un sin eater la momen- st\ la baza tranzac]iilor inter-umane, de[i vor tul desp\r]irii de lumea aceasta, toate p\catele Iubita-mi spuse: „Iubitule, nu te duce Empson Lectures, ]inute de c\tre autoare la exista `ntotdeauna [i tri[orii, aceia care, [tiind acumulate, at`t ale lui dar [i ale celor pe care ast\zi, Universitatea Cambridge `n anul 2000. cuib\re[te-te l`ng\ mine“. ~n stilul s\u caracteristic, erudit dar `n ace- c\ a tri[a nu e corect, aleg totu[i s\ o fac\ pen- i-a salvat, vor trece `n contul s\u personal. {i Am spus: „Iubito, e[ti mofturoas\ c`nd la[i timp accesibil, `mbin`nd abil umorul fin [i tru a dob`ndi o serie de avantaje nemeritate. chiar va trebui s\ pl\teasc\ pentru ele pentru c\ spui un lucru at`t de dulce, inteligent cu ironia mu[c\toare, gravitatea Tocmai de aceea, ei trebuie pedepsi]i. De aici (zic eu, nu Atwood) nicio fapt\ bun\ nu r\m`ne dar str`ng bani pentru noi“. tonului cu scepticismul implicit al unei foarte [i p`n\ la reprezentarea celei/ celui/ celor care nepedepsit\. Chiar, oare cine este autorul aces- bune cunosc\toare a naturii umane, [i stabilind pedepe[te/ pedepsesc nu e dec`t un pas, iar pe- tei vorbe, foarte populare la rom=ni? Ea spune: „Spune-i [efului t\u c\ e[ti mai mereu pun]i de leg\tur\ `ntre experien]a sa deapsa, la r`ndul ei, poate lua o mul]ime de bolnav, personal\ [i cea a personajelor literare pe care forme. Vorbim desigur de Iustitia din cultura Datoria ca intrig\ [i mai lenevim pu]in“ le invoc\, Atwood ne ofer\ un volum ce se ci- roman\, dar reprezent\ri similare se reg\sesc [i Dar eu am oftat [i m-am `mbr\cat te[te pe ner\suflate [i care delecteaz\ `n acela egipteni, unde o avem pe Ma’at, zei]a ca- Trecem, din lips\ de spa]iu, la capitolul trei, [i am ie[it pe u[a dormitorului imediat. ea[i m\sur\ `n care reu[e[te s\ pun\ pe g`nduri. re-]i c`nt\rea inima imediat dup\ moarte pe un Datoria ca intrig\ (Debt as Plot), unde c`ntar-balan]\ [i dac\ inima at`rna mai greu de- Atwood discut\ modurile `n care `ndatorarea/ S-a `ntors c\tre perete [i a `nchis ochii Echilibre antice c`t pana zei]ei, era aruncat\ unui zeit\]i cu cap datoria se reflect\ `n literatur\. S`nt invocate dar nu a z\bovit prea mult. de crocodil care o `nghi]ea f\r\ nicio ezitare. ~n B`lciul de[ert\ciunilor al lui Thackeray A trezit-o explozia de [tiri de la TV, Primul capitol, Echilibre antice (Ancient schimb, dac\ inima ]i-era u[oar\ ca o pan\, tre- (Becky Sharp ia pe credit, dup\ care se eschi- [i [i-a amintit unde am plecat. Balances) porne[te de la constatarea autoarei ceai la nivelul urm\tor unde te `nt`lneai cu veaz\ de la plat\), Casa veseliei a lui Edith potrivit c\reia de c`nd s-a introdus pe pia]\ car- Osiris, care te prelua pentru a-]i oferi un loc `n Wharton, unde Lily Bart se sinucide pentru c\ Oh! te rog, Dumnezeule, f\-m\ s\ `nt`rzii dul de credit, `n 1950, tot mai mul]i oameni au lumea de dincolo, cu posibilitatea de a rena[te nu vrea s\ pl\teasc\, dar nici s\-i fac\ pe al]ii la lucru `nceput s\ cheltuie mai mult dec`t c`[tig\, iar la o dat\ ulterioar\. Responsabilitatea lui Ma’at, s\ pl\teasc\, [i Moara de pe Floss a lui George l`ng\ marea sc`nteietoare. reclamele, at`t cele care te `ndeamn\ s\ te `nda- cuv`nt ce se traducea prin adev\r, justi]ie, echi- Eliot, unde drama lui Maggie Tulliver porne[- F\ ca un incident minor s\-mi `nt`rzie torezi, c`t [i cele care `]i spun cum s\ supor]i libru, era tocmai s\ se asigure c\ toate aceste te de la datoriile pe care le face tat\l ei [i pe trenul mai u[or `ndatorarea, au proliferat, ajung`nd s\ principii s`nt respectate. Grecii le aveau pe care acesta nu le poate pl\ti. Nici Ebenezer c\tre canioanele acelea l`ng\ marea le `nlocuiasc\ pe cele tradi]ionale, din anii ado- Themis, pe fiica acesteia, Astraea, dar [i pe Scrooge din Colind\ de Cr\ciun, faimoasa [i sc`nteietoare. lescen]ei autoarei, c`nd mai important p\rea s\ Nemesis. ~n ceea ce o prive[te pe „oarba“ Ius- permanent ecranizata nuvel\ a lui Charles fie ce [ampon sau past\ de din]i folose[ti. ~n- titia, ea a r\mas cel mai bine reprezentat\ `n Dickens, nici doctorul Faust din nu mai pu]in M-am visat c\z`nd de pe cea mai `nalt\ datorarea este asemenea unui balon cu heliu, cultura occidental\, unde s-a p\strat p`n\ azi, cunoscuta pies\ de teatru scris\ de Christopher cl\dire, `nf\]i[at\ cu o balan]\ `ntr-o m`n\ [i o sabie `n `ns\ acea cl\dire eram chiar eu. ne explic\ Atwood, referindu-se la desenul de Marlowe nu s`nt neglija]i. Ambii, de[i la cealalt\, de[i la origine mai dispunea [i de o Dar datoria m-a m`nat c\tre cel de-al pe copert\: `n vremuri bune ne coco]\m pe el Scrooge acest lucru e mai pu]in evident, au f\- tor]\, simboliz`nd lumina adev\rului. Ce preia nou\sprezecelea etaj [i ne ridic\m din ce `n ce mai sus, `n timp ce cut pactul cu Diavolul, altfel de unde at`ta b\- Cre[tinismul de la lumea p\g`n\? Printre multe l`ng\ marea sc`nteietoare, marea sc`nte- balonul devine din ce `n ce mai mare, `ns\ ul- net? De fapt, pentru unii, Scrooge e `ns\[i Dia- ietoare. terior apare cineva care are chef s\ ne strice alte concepte, ideile de dreptate, echilibru [i volul c\ci ocupa]ia lui e s\ `ndatoreze oamenii, cheful [i atunci sparge balonul, iar noi ne pr\- judecat\ dreapt\ a individului dup\ moarte. iar catastiful `n care Bob Cratchit nu mai con- (traducere de Alexandru C`r]u) bu[im `n gol de la mare `n\l]ime, lucru care se Func]ia lui Ma’at este preluat\ `n cre[tinism de tene[te s\ scrie, nu este dec`t o variant\ a regis- petrece chiar `n momentul de fa]\. Dar de unde Arhanghelul Mihai, reprezentat, asemenea lui trului Diavolului, unde s`nt trecute toate dato- provine, p`n\ la urm\, aceast\ tendin]\ de `nda- Ma’at, cu aripi [i adesea ]in`nd `ntr-o m`n\ o riile muritorilor tocmai pentru a nu fi trecute torare, se `ntreab\ autoarea. Ce anume `n gene- balan]\ [i `mprumut`nd de la Iustitia sabia cu vederea. Dincolo de acest detaliu, obser- le noastre ancestrale poart\ r\spunderea pentru drept\]ii. Nici musulmanii nu se las\ mai pre- v\m `n atitudinea celor doi scriitori fa]\ de per- `ns\[i existen]a conceptului? O prim\ explica- jos. Raqeeb [i Ateed s`nt acolo s\ se asigure c\ sonajele lor o consecin]\ a mentalit\]ii religi- ]ie a succesului enorm de care s-a bucurat car- faptele individului, bune dar [i rele, s`nt con- oase a vremurilor. ~n perioada `n care scrie dul de credit [i `n general conceptul de „iei semnate judicios, astfel `nc`t la sf`r[it balan]a Marlowe (sf`r[itul secolului al [aisprezecelea), acum, pl\te[ti mai t`rziu“ (pactul lui Faust cu s\ se `ncline corect `ntr-o parte sau alta. averea nu este `nc\ v\zut\ drept un semn al Mefistofel fiind versiunea sa extrem\) se fun- gra]iei divine [i, din aceast\ cauz\, doctorul damenteaz\ nu at`t pe l\comia uman\ (de[i ~ndatorare [i p\cat Faust este aspru pedepsit pentru bog\]ia sa, nici ea nu este de neglijat), c`t mai ales pe inde[i a f\cut mai mult bine `n cei dou\zeci [i stinctul nostru de supravie]uire, `n mod firesc F\r\ a-l fi epuizat pe primul, trecem la al patru de ani pe care i-a avut la dispozi]ie dec`t ad`nc `nr\d\cinat `n ADN-ul mental, compor- doilea capitol, Debt and Sin, care trateaz\, a[a a f\cut vreodat\ Scrooge. Dickens, `n schimb, tamental al umanit\]ii. La urma urmelor, ex- cum reiese [i din titlu, rela]ia dintre `ndatorare este beneficiarul reformei protestante din An- plic\ autoarea, nu putem tr\i dec`t dou\ s\pt\- [i p\cat. De remarcat c\, `n aramaic\, cuv`ntul glia, drept pentru care nu are nimic `mpotriva m`ni f\r\ m`ncare [i doar [aptezeci [i dou\ de pentru p\cat [i datorie era unul [i acela[i. Nu e banilor, ci doar a `nc\p\]`n\rii lui Scrooge de a ore f\r\ lichide, prin urmare, dac\ n-am fi m`n- de mirare, a[adar, remarc\ Atwood, c\ traduce- nu circula ace[ti bani. Avari]ia, blocarea capi- cat m\car o parte din fructele aflate la `ndem`- rea rug\ciunii Tat\l Nostru con]ine, `n func]ie talului, nu capitalul propriu-zis, este ceea ce-l n\ `n fa]a noastr\, n-am mai fi fost `n via]\ [ase de traduc\tor, dou\ variante pentru unul [i ace- deranjeaz\ pe Dickens, `ns\, spre deosebire de luni mai t`rziu ca s\ ne felicit\m pentru cump\- la[i vers. ~n rom=n\, am ajuns s\ avem chiar Marlowe, scriitorul englez este dispus s\-i dea tarea [i voin]a noastr\ de a am`na ob]inerea trei: [i ne iart\ nou\ gre[elile noastre, spunem lui Scrooge o [ans\, pe care acesta din urm\ va gratific\rii. ~nc\ de pe vremurile c`nd `ntreaga `n prezent, de[i exprimarea Sf`ntului Luca este [ti s\ o aprecieze cum se cuvine. Se [tie c\ februarie 2010 www.timpul.ro Est-Vest TIMPUL 19 victorienii aveau, `n general, ni[te caractere cunoscute `n istoria american\ drept The P\m`ntului din Prezent [i bine`n]eles, Ziua optimiste. Intolerable Acts. P\m`ntului din Viitor. La fel ca `n povestirea PRO Mai exist\ [i acele situa]ii c`nd o datorie nu original\, cele trei Spirite (din care ultimul ì Partea nev\zut\ se poate pl\ti cu bani. Este cazul datoriilor de apare ini]ial sub forma unui g`ndac de buc\t\- onoare, c`nd singura modalitate de a r\scum- rie pentru c\ ei, g`ndacii, vor fi singurii mo[te- Louisa Hooper a absolvit Cambridge cu specializarea Literatur\ Englez\ [i a p\ra ceva este prin v\rsare de s`nge. Vorbim de nitori ai p\m`ntului dac\ o ]inem `n ritmul a- Al patrulea capitol, Partea nev\zut\ (The ob]inut diploma de masterat `n domeniul r\zbunare aici, v\zut\ drept o alt\ fa]et\ a pl\ti- cesta) `l poart\ `ntr-o c\l\torie `n trecut, pre- Shadow Side), ne vorbe[te despre ceea ce se Crea]ie Literar\, la Bath Spa. Dup\ ce a rii unor „datorii“. ~ns\ r\zbunarea tinde s\ pro- `nt`mpl\ c`nd oamenii nu vor sau nu pot s\-[i zent [i viitor, mai ampl\ de data asta, pentru c\ predat engleza `n Japonia [i `n Marea voace o alt\ r\zbunare `n replic\ [i, `n felul pl\teasc\ datoriile, indiferent de natura lor. [i loca]iile s`nt mai variate, cu scopul de a-l Britanie, Louisa lucreaz\ acum ca editor acesta, se intr\ `ntr-un cerc vicios din care unii R\spunsul se `ntrevede deja [i nu e unul prea face martor al c`torva din multele nenorociri [i la Londra. Lucr\rile sale au fost publicate nu mai reu[esc s\ ias\ niciodat\. E cazul evrei- pl\cut. Pedepsele s`nt privarea de libertate, `n- calamit\]i pe care oamenii, dar [i P\m`ntul, `n antologia Poetry School I Am Twenty chisoarea datornicilor fiind unul din locurile lor [i palestinienilor care au mereu de pl\tit da- le-au `ndurat, le `ndur\ [i le vor `ndura de-a People! (Enitharmon 2007). Este editor al pe care cei `ndatora]i erau obliga]i s\ le vizite- torii de onoare unii altora sau al anumitor fa- lungul timpului. La 1347, ora[ul Caffa este cu- revistei Brittle Star [i s-a aflat `n juriul ze [i pentru care, `n mod paradoxal [i foarte milii italiene `n mijlocul c\rora nu ]i-ar pl\cea prins de o epidemie de cium\ bubonic\, `n ur- concursului de poezie Koestler `n 2007. ironic, erau obliga]i s\ pl\teasc\. I s-a `nt`m- s\ te na[ti, indiferent c`t de mul]i bani ar exista ma invaziei mongole. De aici, vasele genove- ~n unele dintre lucr\rile sale, `ncearc\ s\ plat chiar tat\lui lui Dickens, drept pentru care acolo. Antidotul la r\zbunare nu este drepta- ze o vor `mp`nzi `n toat\ Europa [i milioane de surprind\ farmecul unei clipe. micul Charlie a trebuit s\ renun]e la [coal\ [i s\ tea, pentru c\ s-ar putea ca, p`n\ la genera]ia oameni vor muri `n urma acestui flagel. Dar ce se angajeze `ntr-o fabric\, experien]\ care-l va ta, conceptul s\ se fi relativizat mult prea tare, leg\tur\ are asta cu ideea de a da socoteal\? link: www.poetrypf.co.uk/ louisahooperpage.html ci iertarea. Este abordarea pe care a adoptat-o C`nd omenirea devine prea iritant\, c`nd oa- translation on-line link: pending l\sa profund traumatizat. Ast\zi, exist\ mult e-mail: [email protected] mai mult\ `n]elegere pentru datornici, cel pu- Nelson Madela la sf`r[itul apartheid-ului, dar menii s`nt prea mul]i, prea murdari, prea dis- ]in pentru cei ce s-au `mprumutat pe c\i legale. [i a unui grup de indieni nord-americani care, trug\tori, nu cumva `[i face apari]ia o epide- Alta e situa]ia c`nd creditorul e Mafia. Pentru `n 2005, a emis O proclama]ie a iert\rii (A mie? Una care are scopul de a rea[eza lucrurile Mozaicuri la Montreal Proclamation of Forgiveness) pe care a `nain- a vedea ce se `nt`mpl\ `n asemenea situa]ii, pe f\ga[ul normal? Oare nu este acesta felul `n tat-o guvernului american. Una dintre p\r]i Atwood ne recomand\ s\ citim cunoscutul care p\m`ntul se scutur\ de rele? De amintit LOUISA HOOPER trebuia s\ fac\ acest pas, adic\ fie guvernul roman ([i el ecranizat) al lui Elmore Leonard, aici [i ultimul film al lui M. Night Shyamalan, s\-[i cear\ iertare, fie popula]ia indigen\ s\ Get Shorty. The Happening, care, chiar dac\ prost jucat, O moned\ `n fant\ lumineaz\ acorde iertarea [i, spre cinstea lor, indienii au Exist\ `ns\ situa]ii, rare ce-i drept, c`nd da- are la baz\ o idee similar\: ca orice organism Testamentele. Cele mai multe pove[ti, le avut ini]iativa. Atwood propune un scenariu tornicul [i nu creditorul este cel ce apeleaz\ la viu, P\m`ntul este [i el `nzestrat cu un meca- [tim. asem\n\tor [i `n cazul atacurilor din 11 sep- mijloace extreme pentru a sc\pa de datorie. nism de autoap\rare, iar declan[area unor epi- tembrie. Ce-ar fi fost dac\ `n momentul acela, Este cazul regelui Fran]ei Filip al IV-lea care, demii ucig\toare ca r\spuns la agresiunea ne- Uite-l pe Noe, ie[ind din arc\ pre[edintele Bush ar fi ap\rut pe post [i `n loc contenit\ a rasei umane asupra sa ar putea fi s\-l lase pe leu s\ intre. So]ia sa, fii s\i `n 1307, porne[te o campanie de represiune `m- s\ declare r\zboi `mpotriva terorismului isla- potriva Templierilor tocmai din cauza datorii- parte a acestui mecanism. [i so]iile lor se `mbulzesc la ferestre, cu mic, ar fi spus c\ din ra]iunea de a nu perpetua Revenind la Payback, Spiritul Prezentului ì chipurile nesigure. lor uria[e pe care le avea c\tre Ordin. Odat\ cu o reac]ie `n lan] de r\zbun\ri [i contra-r\zbu- Templierii ar[i pe rug, s-a mistuit `n fl\c\ri [i arat\ lui Scrooge Nouveau cum, pentru a pes- n\ri, America va alege calea iert\rii? Chiar, cui o anumit\ specie de pe[te, n\voade uria[e Deasupra lor, Dumnezeu st\ a[ezat pe datoria pe care o avea regele la ei. Simplu ca oare ce-ar fi fost? glob [i las\ bun\ ziua. La fel s-a procedat `n Anglia, la s`nt lansate pe fundul oceanului, n\voade care prind [i distrug `n plasele lor toat\ fauna [i apele s\ se separe, descoperind cerul 1190, c`nd un grup de nobili cu datorii prea [i p\m`ntul. Face s\ par\ u[oar\ crea]ia mari c\tre creditorii evrei s-au r\sculat `mpo- Ziua scaden]ei flora pe care o `nt`lnesc `n cale. La suprafa]\, p\durea amazonian\ continu\ s\ fie defri[at\ triva lor, reu[ind s\ dea foc nu creditorilor, ci Ultimul capitol este cel care d\ titlul volu- cu un gest al mìnii c\tre lucrul registrelor acestora [i astfel, din nou, datoria pentru a face loc culturilor agricole [i p\[uni- pe care `l iube[te. Un alt gest [i p\m`ntul mului [i anume Payback, care s-ar putea tradu- lor pentru animale, dar nici p\durile boreale s-a transformat `n cenu[\. Exemplele continu\, ce prin Socoteala, ca `n a da socoteal\..., dar se umple nefiind limitate la o anumit\ perioad\ din isto- nu se prezint\ mai bine. ~n Antarctica, blocuri cu p\s\ri, iar apele cu pe[ti. Ne minun\m [i prin Restituire a unei datorii pe care ai f\cut- uria[e de ghea]\ se pr\bu[esc din ce `n ce mai ria oamenirii sau la o singur\ cultur\. o la un moment dat. Cuv`ntul `n limba englez\ Taxele s`nt [i ele o form\ de `ndatorare a frecvent `n ap\, iar `n zonele arctice, tot din de detalii, de penele lungi din coada con]ine ambele sensuri [i pentru ambele vine cauza dezghe]ului cauzat de poluare [i a efec- guvernelor fa]\ de cet\]eni, iar regula spune c\ la un moment dat ziua scaden]ei. p\unului, tului de ser\, tundra a `nceput s\ emane nori aceast\ datorie va fi achitat\ printr-o serie de There’s no such thing as a free lunch, spune de barza pe picioroange sub]iri, de po- uria[i de gaz metan, care, la r`ndul lor, intensi- servicii `n folosul cet\]enilor. Taxa pe venit, o vorb\ englezeasc\, ceea ce `n rom=n\ s-ar rumbei, de pe[ti, fic\ gradul de poluare. Mai mult dec`t at`t, `n este bine de [tiut, a ap\rut `n Marea Britanie `n traduce prin Nimic pe lume nu e gratis. {i chiar iubesc pe[tii, cu capetele `ntinse c\tre mal, 1972, Clubul de la Roma a comandat un stu- 1799, ajung`nd pe continentul nord-american nu e, chiar dac\, la prima vedere, exist\ lucruri diu, efectuat de speciali[ti de la MIT, care a unde st\ creatorul lor. Deasupra u[ii `n 1862 (SUA), respectiv 1917 (Canada). ~n care par a fi lipsite de eticheta pre]ului. ~n rea- ar\tat c\ p`n\ `n 2042, economia mondial\ va Eva se furi[eaz\ de l`ng\ Adam care toate cele trei situa]ii a fost motivat\ de cheltu- litate, exist\ un pre] ascuns pentru orice, chiar intra `n colaps, cauz`nd foamete, s\r\cie [i mo- doarme. ielile mari de r\zboi. R\zboaiele au trecut, ta- dac\, uneori, el nu implic\ o sum\ de bani. Dar lime la scar\ planetar\, `n cazul `n care rata ac- xa, `ns\, a r\mas. Dar ce se `nt`mpl\ atunci de fiecare dat\ cineva va trebui s\ pl\teasc\. tual\ a cre[terii economice nu va fi diminuat\. c`nd `ndatorarea nu este r\spl\tit\ prin servicii ~ntr-un fel sau altul. E vorba de faptul c\ cre[terea popula]iei [i a Sharon Morris a studiat artele vizuale sau c`nd ea este prea mare? Bine`n]eles, oame- Avertismentele de natur\ ecologic\ s`nt bunurilor materiale necesare acesteia nu pot la Slade School of Fine Art, unde `n nii `ncep s\ se revolte, iar dac\ s`nt bine organ- vechi la Atwood [i `n ultima vreme s-au `nte]it prezent este profesoar\. Poeziile sale au za]i, revolu]ia iese `nving\toare. Este cazul ce- (vezi romanul Oryx [i Crake, iar `n 2009 The avansa la nesf`r[it deoarece exist\ o cantitate finit\ de resurse naturale disponibile. Pentru fost publicate `ntr-o antologie a Poetry lor treisprezece colonii americane care n-au Year of the Flood). ~n Payback, un Scrooge al School, Tying the Song, (Enitharmon, mai putut tolera nedrept\]ile imperiului brita- zilelor noastre, adic\ un magnat capitalist, de- mai multe detalii v\ recomand acest link: http://www.context.org/ICLIB/IC32/Meadow 2000). Prim\vara fals\, prima sa colec]ie nic [i au decis c\ e mai bine s\ se autotaxeze ]in\tor al multor companii, care, atunci c`nd si- integral\, a fost publicat\ de Enitharmon s.htm. Cu alte cuvinte, `nc\ din 1972 guverne- dec`t s\ contribuie cu sume de bani consistente tua]ia a cerut-o, nu s-a sfiit s\ calce pe cadavre Press, `n 2007. `n beneficiul nu [tiu c\rui lord londonez. Nu pentru a ajunge unde este acum, este vizitat de le mondiale au fost `n[tiin]ate `n leg\tur\ cu a- degeaba taxele pretinse de britanici au r\mas trei Spirite, Ziua P\m`ntului din Trecut, Ziua cest aspect, totu[i nimeni nu a `ntreprins nimic link: www.poetrypf.co.uk/sharonmorrispage.html pentru a combate aceast\ tendin]\. Cum va a- translation on-line link: pending r\ta atunci viitorul? ~n mare m\sur\, asta de- e-mail: smmorris9@ aol.com pinde de noi. Poate fi o priveli[te edenic\, `n care oamenii circul\ pe biciclete [i `n vehicule Ag\]`nd de tivul rochiei tale propulsate de energie nepoluant\, `n care guvernele mondiale au renun]at la orgolii na]io- HARON ORRIS nale, la rivalit\]i inutile [i s-au pus pe treab\ S M pentru a repara `mpreun\ ceea ce a distrus fie- Imi place s\ stau cu un pas `n urma ta, s\ care `n parte [i `n care Scrooge Nouveau a faci parte reu[it s\ salveze de la dispari]ie albatrosul, sau din imaginea mea asupra lumii, poate fi o priveli[te dezolant\, `n care roaba de bani a lui Scrooge nu valoreaz\ nici c`t o con- s\ te cred c`nd spui „nu exist\ dec`t serv\ cu m`ncare pentru cìni, la care fostul existen]a“ magnat, un s\r\ntoc rupt de foame acum, se iar neantul nu-i dec`t o vorb\, uit\ melancolic. Afar\ c\ldura e oprimant\. a[a cum zero nu-i printre cifrele romane, ~ntr-un col], trei oameni s-au luat la b\taie de la o pisic\ moart\... `n timp ce peste tot `n jurul dar ca lucrurile s\ fie at`tea c`te s`nt, nici lor, haosul a pus st\p`nire pe omenire. Spiritele mai mult, nici mai pu]in, dispar [i Scrooge e readus `n prezent. Prive[te trebuie s\ nu existe lucruri `ntre lucruri, pe fereastr\ afar\. Lumea e `n continuare fru- altminteri iepurele n-ar ajunge vreodat\ moas\ dar acum ì apare ca fiind [i foarte fra- din urm\ ]estoasa. gil\. O simpl\ rafal\ de v`nt ar putea-o spulbe- ra `n cele patru z\ri. Disperarea `l cuprinde Exist\, totu[i, o singur\tate instantaneu. S`nt at`t de multe lucruri de f\cut. `n felul `n care p\[esc `n fa]a ta. Dar de unde s\-nceap\? (traducere de Alexandru C`r]u) Margaret Atwood, Payback: Debt and the Cine-i acolo Shadow Side of Wealth. Anansi: 2008 www.timpul.ro februarie 2010 Vitraliu 20 TIMPUL Evolu]ia fantasmelor medievale de la Tanacu la Prostanacu’ toate celelalte zile ale s\pt\m`nii; pentru el este care a avortului ar reveni `n for]\ `nghi]itul de Dincolo de comicul pe care `l genereaz\, si- la fel de adev\rat [i c\ leoparzii ]in post, [i c\ ei sticl\ pisat\ diminea]a, pe stomacul gol. Abia tua]ia este `ngrijor\toare. Cei care cred mai pu- m\n`nc\ zilnic; leoparzii s`nt periculo[i tot tim- `n aceast\ paradigm\ d-na Geoan\ ar putea ]in `n „para-“ pot consulta recentele statistici. pul: el [tie asta din experien]\; [i s`nt nu mai acuza scurgeri de energie pentru c\ un vampir Conform unui studiu dat publicit\]ii de pu]in cre[tini: i-o garanteaz\ tradi]ia»“. energetic cu musta]\ ar pi[ca-o de aur\. APADOR Elve]ia [i Funda]ia Solidaritatea Crede cu adev\rat Mircea Geoan\ & co. `n Desigur, s-ar spune c\ actuala criz\ a fost pentru Libertatea de Con[tiin]\2, „dup\ 1989, `n flac\ra violet? Crede c\ cel care l-a `nvins a cauzat\ de faptul c\ ni[te copii de bani gata au medie, Rom=nia s-a ales cu 200 de biserici noi reu[it acest lucru `n aceea[i m\sur\ datorit\ umblat la heblu, fapt ce a produs un [oc ener- pe an, `n timp ce num\rul [colilor a sc\zut cu SORIN unei strategii de campanie concepute `n baza getic global, [i c\, dac\ ne p\str\m echilibrul [i peste 1.000 pe an…“. Dup\ cum observa Vintil\ BOCANCEA unor m\sur\tori [i calcule [i datorit\ unui emi- nu mai debord\m de energie, aceast\ pan\ va Mih\ilescu `n comentariul la acest studiu, „pa- ]\tor de fl\c\ri violet? S`ntem pu[i `n fa]a a do- trece. Iar `n a[teptarea trecerii crizei, am `nlo- tosul religios a c\p\tat tot mai mult `n ultima C`nd l-am auzit pe Viorel Hrebenciuc c\ u\ modele explicative ce se bat cap `n cap (cel cui tratatele de economie cu Aurora lui Jakob vreme o coloratur\ u[or mistic\“, fapt ce-i de- indic\ drept cauz\ a e[ecului electoral al lui pu]in din perspectiva „programului de adev\r“ Böhme [i am privi cu to]ii `n g\le]i de cositor termin\ pe rom=ni, indiferent de statut, s\ pri- Mircea Geoan\ prezen]a, `ntr-o zi de joi la ora al celor ce s-au format la [coala modernit\]ii). `n speran]a unei revela]ii, a vederii peste r`nd [i veasc\ Biserica [i practicile religioase „ca pe 20.00, a culorii violet pe cravatele pedeli[tilor, Apoi, dac\ prezen]a de acum celebrului para- `n ciuda modernit\]ii secularizante a „r\s\ritu- un fel de poli]\ de asigurare: un acatist, o sfe[- am pus aceasta pe seama v`rstei. Nimeni nu psiholog cu un nume de neuitat, Aliodor Ma- lui care se `ntrez\re[te“. tanie, o dona]ie prind bine“, `n compara]ie cu poate [ti cum va veni b\tr`ne]ea peste noi, cu ce nolea, `n staff-ul pre[edintelui s-a datorat acele- ~n Rom=nia, proiec]iile private au invadat sprijinirea construirii unui spital sau a unei lucruri n\stru[nice [i bizare ne va extrage din ia[i credin]e [i nu simplului motiv c\ ar fi fost spa]iul public. Fiecare individ `[i are supersti- [coli, care implic\ „un prea ra]ional spirit civic, cele concrete pentru a ne preda unei lumi a ino- unul dintre sprijinitorii `n campanie (av`nd `n ]iile sale, de la preferin]a pentru datele de na[- iar la acest capitol st\m mult mai prost“. cen]ei, plin\ de culori pastelate [i de acorduri vederea afacerile imobiliare de la Vaslui), lu- tere ale membrilor familiei p`n\ la frecventarea M\ `ntreb ce genera]ii preg\tim `n [colile de harp\. Cu v`rsta, unii indivizi se apropie de crurile devin grave. unor speciali[ti `n gestionarea acestei nevoi de pline de icoane [i `ntr-o societate `n care expli- cele sfinte, iar al]ii `ncep s\ cread\, precum Ce ar fi dac\ flac\ra violet care l-a ars pe fantasme; `ns\, de la a scuipa `n s`n p`n\ la a ca]iilor ra]ionale le-au luat locul cele „para-“. copiii, `n „ceasul r\u, pisica neagr\“. Dar, c`nd Geoan\ la alegeri [i l-a men]inut pe B\sescu la justifica un e[ec politic prin invocarea unor Probabil c\ acestea vor perpetua acelea[i com- l-am auzit [i pe fostul viitor pre[edinte al Ro- Cotroceni s-ar impune societ\]ii noastre ca o energii, fl\c\ri [i culori este cale lung\. Dar, `n portamente ca [i ale actualilor p\rin]i, care cred m=niei, Pre[edinte al Senatului Rom=niei, pre- realitate? ~n primul r`nd, consilierii politici ar ]ara miracolelor de la Maglavit este posibil [i c\ vechiul regim a fost un blestem venit de la [edinte al unui partid mare, fost ambasador al disp\rea, locul lor fiind luat de c\tre invita]ii la a[a ceva. Problema e c\ la gravitatea prezen]ei Divinitate sau din URSS peste meningele ima- Rom=niei `n SUA [i fost ministru de externe emisiunile lui Oreste, cel cu ale lui inele puse `n func]ii publice a persoanelor ce cred, ase- culat al poporului, c\ bietul popor nu a avut ab- acuz`nd acela[i lucru, am `nceput s\ cred c\ unul peste altul. Ace[ti noi „b\ie]i de[tep]i“, menea familiei Geoan\, `n spiridu[i [i pitici solut nicio vin\, c\ actuala s\r\cie este cauzat\ „nea Vioric\“ nu este singur `n lumea basmelor speciali[ti ai traficului cu noua form\ de ener- energetici ce fac atletism pe circumvolu]iuni- de occidentalii care ne vor avu]ia, c\ soarta `n care s-a retras pentru a-[i linge r\nile de gie, se vor `nt`lni cu reprezentan]ii FMI [i ì vor le unui candidat la pre[edin]ie se adaug\ [i noastr\ depinde de bun\voin]a „bubulilor“ lui mare strateg. determina s\ ne dea bani necondi]ionat. Strate- faptul c\ o mare parte din popula]ie crede `n Coru] sau de energia emanat\ periodic de la ~n fiecare societate, exist\ un segment de giile de dezvoltare ar fi realizate de c\tre gru- a[a ceva. Astfel se explic\ succesul emisiuni- Sarmisegetuza [.a.m.d. Se preg\te[te flac\ra popula]ie care crede `n minuni, care merge la puri de interpre]i din operele lui Nostradamus lor cu ghicitori, clarv\z\tori, speciali[ti `n or- violet pentru a fi preluat\ `n colec]ia de cauze ghicitori cu aceea[i fervoare cu care merge la (varianta digitalizat\), iar bugetul ar fi conce- ganizarea de revela]ii [i tot felul de indivizi cu ale e[ecurilor noastre purificatoare. biseric\ [i care crede `n statistici la fel ca [i `n put dup\ indica]iile Uraniei. Cursul valutar nu min]i organizate `n spirale energetice ce Domnul Geoan\ [i to]i cei ca d-sa pot crede, sumbrele prevestiri ale zbaterii ochiului st`ng. ar mai `nregistra cre[teri sau sc\deri, ci calit\]i func]ioneaz\ pe baz\ de pipi. in foro interno, `n ce vor, chiar `n faptul c\ ~ntr-un excelent eseu, Paul Veyne1 spunea: amare, acre [i dulci. La fiecare chio[c, s-ar vin- Cu ani `n urm\, „cazul Tanacu“ a zguduit leoparzii s`nt periculo[i tot timpul [i c\ postesc „Copiii cred deopotriv\ c\ Mo[ Cr\ciun le adu- de energie pentru flac\ra violet la pet-uri de di- Rom=nia [i nu numai, `nsu[i Pascal Buckner miercurea [i vinerea. Dar, cu o asemenea men- ce juc\rii prin hornul sobei [i c\ respectivele ferite capacit\]i, contra bani violet, `n ora[e fiind trimis de Le Monde pentru a scrie despre talitate, copiii din Rom=nia Prostanacului vor juc\rii s`nt puse acolo de c\tre p\rin]ii lor; cred violet, pentru oameni violet… „`ntr-un cer vio- acesta. Dar trebuie re]inut faptul c\ protagoni[- a[tepta cadouri `n mod exclusiv de la Mo[ Cr\- ei, atunci, cu adev\rat, `n Mo[ Cr\ciun? Da, [i let“. ~n fiecare diminea]\, am sacrifica animale tii filmului de groaz\ din Tanacu aveau un ni- ciun, fiindc\ p\rin]ii nu vor mai avea bani la fel de deplin\ este [i credin]a popula]iei pentru a le citi `n m\runtaie [i am interpreta vel de cultur\ redus [i probleme de natur\ psi- pentru asta. Dorzé; `n opinia acestor etiopieni, ne spune zborul p\s\rilor: dac\ zboar\ de la dreapta la hic\. Or, `n filmul fl\c\rii violet este vorba de Dan Sperber, «leopardul este un animal cre[tin, st`nga, vom avea iar guvern de coali]ie, iar dac\ persoane instruite. {i mai identific o diferen]\: 1 Paul Veyne, Au crezut grecii `n miturile care respect\ posturile prescrise de Biserica zboar\ de la st`nga la dreapta, vom avea stabi- `n cazul Tanacu a fost implicat un grup restr`ns; lor? Eseu despre imagina]ia constituant\, Edi- copt\…; un Dorzé nu este, `ns\, din aceast\ pri- litate, guvern majoritar. Orice simptom de gri- `n cazul fl\c\rii violet este vorba de mii de in- tura Univers, Bucure[ti, 1996, p. 21. cin\, mai pu]in preocupat s\-[i p\zeasc\ vitele, p\ ar fi tratat cu desc`ntece, problemele psihice divizi. De la Tanacu la „Prostanacu’“, fantas- 2 Andrei Luca Popescu, „Rom=nia `n plata miercurea [i vinerea, zile de post, la fel ca `n provocate de stres fiind rezolvate prin metoda mele [i apuc\turile de sorginte medieval\ au Domnului: dispar trei [coli pe zi, apare o biseric\ brevetat\ la Tanacu, iar printre c\ile de provo- c\p\tat propor]ie de gloat\. la dou\ zile“, `n Rom=nia liber\, 18.01.2010.

VERBA LATINA Poiemata

KONSTANTINOS KAVAFIS Sorocul Lui Nero Mora Neronis Nero nu se nelini[ti c`nd auzi Nil curauit Nero cum audiuit prezicerea oracolului delfic: Delphici Oracli fata. „Fere[te-te de [aptezeci [i trei de ani!“ „Septuaginta tres annos timeat.“ Timp era berechet s\-[i duc\ traiul: Habebat tantum aeui dum fruatur. abia `mplinise treizeci de ani. Sorocul Tricesimum annum agit. Satis superque ce-i h\r\zise zeul i-ajungea din plin est mora quam deus illi dat spre-a st\vili capcane viitoare. ideo ut caueat uentura pericula.

Se-ntoarce-acum la Roma, pu]in cam obosit, Nunc Romam redibit lassus parum, pl\cut\ oboseal\, dup-o c\l\torie at mire lassus ab itinere ipso, bogat\-n zile pline de desf\t\ri senzuale – quo fuerant assidue dies deliciarum – `n teatre, prin gr\dini, pe la palestre... in theatris, in hortis, in gymnasiis... Serile, ah! din cet\]ile-Ahaiei... Urbium Achaiae uesperes... {i voluptatea mai ales a trupurilor goale... Ah nudorum corporum uoluptas ante omnia...

A[a se g`ndea Nero. ~n Spania `ns\, Galba Haec Nero. Ast in Hispania Galba `[i str`nge-n tain\-armata [i-o instruie[te. furtim exercitum suum parat et docet, Galba, b\tr`nul de [aptezeci [i trei de ani. senex ille septuaginta trium annorum.

(traducere de Elena Laz\r) (traducere de Liviu Franga) Nu pierde TIMPUL, cite[te! februarie 2010 www.timpul.ro Est-Vest TIMPUL 21 Pe urmele lui Himerus Alter (IV) cate, `nseriate... ~n 1989, prin aprilie, la 23 al oamenilor `nsufle]eau str\du]ele din materie de muzic\ pop-rock. Mie `ns\ mi-a VASILE BAGHIU de ani, ie[eam a[adar pentru prima oar\ din preajma Dom-ului. Numai clipa discu]iei atras aten]ia `n chip special acest Michael Rom=nia, anume `n Bulgaria. Se organizase despre titlu era acolo. Am v\zut-o pe dat\ Jackson, cu obsesia lui pentru perfec]iune, Prin ianuarie anul acesta am primit un o excursie `n interiorul lag\rului, `n ]ara ve- aievea. Era decupat\ `n decor `ntocmai ca `n cu sunetele [i mi[c\rile de dans neobi[nuite, pachet din Germania, de la prietenii no[tri cin\ de la sud de Dun\re, iar Iuliana [i cu programul de editare a fotografiilor de pe cu obsesia lui pentru tema trecerii timpului Anne Cerbe [i Achim Jäger. Era o cutie mine, recent c\s\tori]i, ne-am g`ndit s\ ne computer, un fragment desprins din spa]iu [i mai ales pentru schimbarea identit\]ii, pe u[oar\ con]in`nd ni[te lucruri de suflet: dou\ `nscriem. A fost un [oc pentru noi s\ vedem [i timp. care le aveam [i eu, `n parte, care m\ fr\- ziare cu articole despre o bun\ colaborare lumin\ pe toate str\zile [i `n toate ora[ele, Poezia era [i agita]ia noastr\, cu p\l\riile m`ntau [i pe mine. L-am scos dintre discuri cultural\ rom=no-german\ `n care Achim [i abunden]\ de produse de tot felul, v`nz\toa- pe cap, `ntr-o zi `nsorit\, `ntr-o parcare anul trecut, `n zilele acelea ale plec\rii ma- cu mine am fost implica]i, o ilustrat\ cu c`- re amabile care te invitau s\ alegi fructele curat\ de pe autobahn, nu mult dup\ Frank- relui artist din lumea noastr\ [i m\ g`ndeam teva ur\ri scrise de m`n\, ni[te pliante de de pe tarab\, `ntr-un an `n care la noi era furt am Mein, c`nd am pus camera foto pe c\ a fost ascultat at`t de noi, `n anii nou\- prezentare ale unor evenimente din Köln bezn\, frig [i foame. Veliko T`rnovo ni s-a automat [i ne-am pozat r`z`nd, ferici]i c\ zeci, c`t [i de copiii no[tri, aproape odat\ cu [i… dou\ p\l\rii. Ce c\utau p\l\riile acolo? p\rut o minune de or\[el, `n care eu m\ cre- eram `mpreun\, evit`nd s\ vorbim despre noi. Cu coperta lui pu]in cam ponosit\ de Una din ele, u[oar\, de un albastru deschis deam (`n secret, m\rturisesc ast\zi) un Mon- asta tocmai pentru a p\stra sentimentul pl\- ani, „Thriller“ este un moment al vie]ii ca al cerurilor de c`mpie, cu panglic\, era a tale f\c`nd incursiuni `n spa]ii balcanice, iar cut `n zona de siguran]\, `n sufletul fiec\ru- noastre, al tinere]ii, este bucuria pe care so]iei mele Iuliana, iar cealalt\, din `mple- Sofia, plin\ de tineri `mbr\ca]i ca `n Oc- ia, ferici]i `ntocmai ca atunci, `n Balcani, le-o ofeream prietenilor [i rudelor invit`n- titur\ de paie, a mea. Le uitasem `n var\ `n cident, o s\rb\toare. Tocmai cump\rasem c`nd copiii `nc\ nu veniser\ pe lume, c`nd du-i, la sanatoriu, s\-l asculte pe acest artist cuierul din holul de la intrare al casei ospi- edi]ia albastr\ cu facsimilul semn\turii fanteziile mele poetice himeriste `ncepuser\ cu alur\ de extraterestru, rafinament de poet taliere a prietenilor no[tri. marelui poet italian pe copert\ [i eram plin s\ capete materialitate, ie[iser\ un pic `n lu- [i suflet de copil. C`nd am desf\cut pachetul, `n ma[in\, de spa]iile lui de emo]ie, de incursiunile `n me din spa]iul `nchis al sanatoriului de boli Nu voi merge mai departe `n aceast\ per- dup\ ce am rupt ambalajul de plastic al Po[- spa]ii doar lui familiare care aveau s\-mi pulmonare [i izol\ri disperate, din sanato- spectiv\ bulg\reasc\, balcanic\, unde ar tei Rom=ne care m\ asigura c\ a g\sit-o „`n dea av`nt [i `ncredere `n `ncercarea proprie riul mai larg al Rom=niei, nu foarte departe, `nc\pea poate [i ni[te secven]e de la Istam- aceast\ stare“, m-au cuprins sentimente de a trece peste grani]e reale [i imaginare. dar suficient `nc`t s\ m\ simt propriul per- bul, cu cheiul Cornului de Aur primindu-m\ dintre cele mai diverse: recuno[tin]a pentru La Sofia am ratat anume vizita la mauso- sonaj, s\ tr\iesc ceea ce scrisesem, s\ transfer indiferent, cu vapoarele lui cu muncitori f\- grija lor fa]\ de ni[te obiecte (puseser\ p\l\- leul unui important lider comunist de-al lor, emo]iile scrise `n emo]ii tr\ite. c`nd naveta din partea asiatic\, dincolo de riile `ntr-o cutie mai mare ca s\ nu fie turti- Dimitrov, pentru c\ ne doream at`t de mult Ceea ce vreau `ns\ s\ spun cu aceast\ n\lucirea podului dintre continente, cu b\r- te), amintirea pl\cut\ a c\l\toriei din august s\ ne plimb\m singuri pe str\zi [i prin par- `nsemnare „bulg\reasc\“, inserat\ aici ca un cile de tot felul, cu ]ipetele negustorilor de `n Germania, sclipirile de poem care m-au curi, s\ auzim oamenii vorbind, s\-i vedem ceas fluid dintru-un peisaj dalinian, nu este pe[te, ap\ [i baclavale urm`ndui-[i calea de fulgerat v\z`nd p\l\riile noastre c\l\toare [i tr\indu-[i via]a de zi cu zi, s\ prindem c`tu[i numai at`t. ~n acea excursie toat\ lumea vin- veacuri, la umbra zidurilor vechiului Con- sentimentul inconfortabil de contrast dintre de pu]in din pulsul vie]ii unei capitale str\i- dea [i cump\ra ceva (blugi, adida[i, chestii stantinopol, perpectiv\ unde ar `nc\pea poezia c\l\toriei [i proza vie]ii de aici. ne, s\ gust\m poezia locului. din astea), dar noi aveam alte idei [i alte in- poate [i re`ntoarcerea de peste ani la Sofia, P\l\riile c\l\toare m-au f\cut s\ m\ g`n- Este adev\rat c\ m\ mi[cam [i tr\iam ca terese, cam ciuda]i pentru `ntregul grup [i poate [i aventura `ncerc\rii disperate de a desc la poezie `ntr-un fel `n care nu mi se un poet `n acele zile la Veliko T`rnovo [i la pentru timpurile acelea. Ei bine, ceea ce am trece `n 1992 peste grani]a ungaro-croat\, `nt`mpl\ foarte des. ~ntotdeauna am sim]it Sofia, de m`n\ cu ea, privind g`nditori [i cu- cump\rat noi a fost un vraf de discuri de la `nspre Italia, c`nd am fost la un pas s\-mi poezia ca pe ceva av`nd leg\tur\ `n mod fi- rio[i la fa]adele caselor, printre oameni vor- magazinul imens Balkanton [i at`t. Ceilal]i, pierd via]a. resc mai mult cu st\ri, emo]ii, sentimente bind o alt\ limb\, este adev\rat c\ tr\iam plini de m\rfuri pe care nu mai [tiau pe un- M\ voi `ntoarce `n Germania, la Aachen, dec`t cu lucruri, peisaje, locuri. Acestea din realitatea visat\ de mine mereu `ncep`nd cu de s\ le plaseze prin autocar, ziceau c\ sigur la Langenbroich-ul lui Böll, la terasa `nso- urm\ – [tiu – pot conecta natura noastr\ sla- un an `n urm\, c`nd la sanatoriu m\ g`ndi- nu s`ntem normali. Noi z`mbeam [i ne m`n- rit\ a prietenilor Anne [i Achim, la Düren-ul b\ la cele pomenite `nt`i, dar ele r\m`n tot sem s\ scriu din perspectiva altcuiva [i s\ dream, `ntr-un fel lipsit de ostenta]ie, cu „a- lor, unde la prim\rie am primit o can\ cu lucruri exterioare. De data aceasta `ns\, la pornesc pe drumul himerismului, da, este normalitatea“ noastr\, pentru c\ normalita- emblema ora[ului [i o cutie de ceai, unde `n fel ca atunci c`nd iarna, la c\ldur\, `n cas\, adev\rat, totul era cum nu se poate mai real. tea noastr\ era s\ avem parte de toate acele timp ce p\l\ria c\l\toare din paie st\tea cu- tr\iri ne[tiute de al]ii, transferate din poe- `]i aminte[ti de vacan]ele la mare privind Cu toate acestea, sim]eam c\ undeva `n tot minte pe biroul ziaristei Margret Hanushkin mele himeriste, de muzica pe care cu greu o co[ule]ul cu scoici, p\l\riile erau pur [i acest mecanism complicat al tr\irii vie]ii [i am r\spuns la c`teva `ntreb\ri pentru puteai auzi `n ]\ri[oar\. A[a ne-am ales cu simplu poezia. al sim]irii poeziei ceva se insinua perfid [i Aachener Zeitung, un ziar local care a titrat Deep Purple, Rolling Stones, Queen, Erau doar ni[te obiecte, dar ele avea le- f\cea aproape imposibil\ simultaneitatea mai t`rziu c\ `n sf`r[it pot circula liber prin tr\irii [i a poeziei. Beatles, Edith Piaf, Bach, Bethoveen, g\tur\ cu tot ceea ce am sim]it emo]ional `n Europa cu familia. Exist\ `n ceea ce are mai esen]ial poezia Mozart [i al]ii. Un bra] de pl\ci, cum li se „Vasili Baghiu kann endlich mit seiner trecerea noastr\ prin Europa, cazarea noap- ceva care merge `mpotriva existen]ei, ceva spunea `n epoc\. Familie frei reisen“. Citeam z`mbind `n ma- tea t`rziu la hotelul Kafemühle din Viena, care `l blocheaz\ pe om (autor sau cititor) [i ~ns\ achizi]ia cea mai gustat\ de noi a [ina `nc\ nepornit\, `n fa]a Po[tei din carti- pe o ploaie toren]ial\, dup\ ce ne-am `nv`rtit `l scoate `n afara normelor sociale, de parc\ fost „Thriller“-ul lui Michael Jackson. Nu erul M\r\]ei al Pietrei Neam]ului, dup\ ce cu ma[ina pe str\zi cu linii de tramvai aflate poezia (tr\s\tur\ distinctiv\ a omului, con- pentru c\ Michael ar fi fost `n sufletul meu `mpr\[tiasem pe scaunul din dreapta cutia `n repara]ie, pe sensuri unice care te scoteau fundat\, pe c`t de frecvent pe at`t de legitim, mai „altfel“ dec`t ceilal]i, a[a cum `l sim- `nc\p\toare, punga de plastic, sfoara de f\r\ s\-]i dai seama din zon\, timp `n care cu atitudinea plin\ de sensibilitate, uman\) ]eam la v`rsta aceea. Nicidecum. Unicitatea c`l]i, ilustrata, pliantele, p\r]i din ziare [i... p\l\riile au stat `n spate, sub luneta ma[inii, ar fi expresia unei alte forme de via]\ sau o fiec\ruia exclude orice compara]ie, fire[te. p\l\riile. Z`mbeam `n fapt unei amintiri pe printre c`teva c\r]i [i pulovere sub]iri, micul orientare paralel\ cu via]a concret\. Mai mult, to]i avem preferin]ele noastre `n cale s\ devin\ poem nou de litere [i cuvinte. dejun luat `mpreun\, to]i patru, Iuliana, Ioana, Poezia merge uneori `mpotriva vie]ii {tefan [i cu mine, jos `n micul restaurant al pentru c\ aspir\ la esen]ializare, la subli- hotelului, `n fa]a unei picturi murale imense mare. Astfel, p\l\riile noastre `nc\rcate de cu lacuri care se `ntrevedeau printre flori „tr\iri“, acelea[i p\l\rii plimb`ndu-se prin puse pe terase, bucuria de a revedea locuri fa]a cafenelelor vechi din Aachen, l`ng\ pri- cercetate de mine `n tihn\ `n iarna lui 2006, m\rie, `n preajma catedralei carolingiene, privind de unul singur prin ferestrele cafe- unde Achim mi-a amintit c\ `n vara anului nelelor primitoare, pustiul str\zilor din Vie- 2002 acela a fost locul `n care am g\sit, st`nd na duminica diminea]a, acea duminic\ di- `mpreun\ la o cafea, titlul volumului „Hime- minea]a a noastr\ `n care lumina se rev\rsa rus Alter `n Rheinland“, ap\rut un an mai generoas\ pe cl\dirile din preajma Operei, t`rziu la Editura Vinea a lui Nicolae Tzone, preg\ti]i s\ pornim spre Praga, drumul p`n\ cel `nc\ nedescoperit ca poet din cauz\ c\ e la Praga cu p\l\riile cl\tin`ndu-[i borurile prea editor [i prea `n slujba altor poe]i… u[or `n spate reflectate `n oglinda retrovi- Uitasem de acea discu]ie la cafea... Achim zoare, plimbarea prin Praga, pe str\zile `n nu uitase. }inuse minte un astfel de moment pant\, dup\ ce v\zusem castelul, pe deal, legat de scrisul meu, iar eu am tres\rit des- cobor`re care mie mi-a amintit de str\zile `n coperind c\ mai exist\ oameni ca el `n lu- pant\ din Veliko T`rnovo, primul ora[ de mea asta, aten]i la un vers, la un titlu de car- dincolo de grani]\ pe care l-am v\zut vreo- te, oameni `n stare s\ transforme o clip\ oa- dat\, emo]ionat, cu n\luca meterezelor na- recare `ntr-un reper al vie]ii interioare, care turale din st`nc\, a caselor urcate sus pe conteaz\ `n fapt cel mai mult, un firav reper st`nci, cu emo]ia special\ a sunetului unei de emo]ie `n curgerea vie]ii sau a istoriei. limbi str\ine `n jur, cu emo]ia ie[irii peste Al]i oameni treceau acum pe acolo, al]i nori grani]\, chiar dac\ doar `n Bulgaria... se mi[cau pe cer, alt clinchet de vesel\ [i ta- Ah, toate drumurile duc `napoi, `n me- c`muri se auzea pe la mesele scoase pe cal- morie, spre locuri sigure, tr\ite deja, clasifi- dar`m `n strad\, alte valuri de r`s de fericire Cos`nzeana www.timpul.ro februarie 2010 Vitraliu 22 TIMPUL

INSCRIP}II O regul\ de aur Numai c\ ei se ciorov\iesc deasupra ecranu- vrei, jigodie?“, `ntreb. Fa]a ì este tumefiat\, loare, are p\r galben, zburlit, dar eman\ acelui f\r\ s\ se pun\ de acord asupra ordinii probabil nu s-a b\rbierit de c`teva zile. Poart\ la[i miros pregnant de ]igan. ~mi dau seama opera]iilor pe care le au de executat. Tuciu- un tricou [i o geac\ de f`[ `nchis\ la culoare. c\ el reprezint\ for]a brut\, nu va interveni riul acela continu\ s\ se `nghesuie `n mine ~n buzunarul din dreapta `n care ]ine m`na are dec`t la semnul celuilalt. Nici nu [tiu ce s\ [i-i simt mirosul. N-am cum s\ m\ `n[el, mi-l un cu]it probabil. M\ g`ndesc s\-l dau pe m`na cred, m\ simt cuprins de un sentiment confuz amintesc perfect peste ani [i ani. Pe c`nd e- autorit\]ilor [i repet `ntrebarea: „Jigodia nai- de umilin]\ [i neputin]\. Mi se pare ciudat ca ram copil p\rin]ii m-au pus s\ botez feti]a bii, ce vrei?“ Acela bolborose[te ceva, p\r`nd `ntr-un mare ora[, `n mijlocul civiliza]iei, s\ oarb\ a unor ]igani de prin vecini. Cre[tinea- c\ sufl\ prin buzele vinete [i spuzite. Scoate fiu molestat `n acest chip de c\tre ni[te brute CONSTANTIN z\ un copil, ce dac\-i ]igan? auzeam `n jur. c`teva sunete nearticulate, apoi `n]eleg c\ a care ar trebui s\ zac\ `n `nchisoare. Pentru o ARCU Re]in c\ au f\cut [i o cumetrie de pomin\, un vrut s\ m\ ajute la automatul de bilete, ca clip\ o z\resc pe Livia cum introduce iar `n chiolhan pe ni[te mese de lemn a[ezate l`ng\ `ntre rom=ni. Nu-l scap din ochi [i `n lumina automat bancnota de 10 Euro, f\r\ s\ fi sesi- Ne aflam `ntr-o gur\ de metrou din Bar- cocioaba unde aveau [i fier\ria. Un taraf for- clar\ a neoanelor `mi dau seama c\ nu va ata- zat ceva. Nu apuc s\-i fac alt semn, `ntre noi celona, `ncerc`nd s\ lu\m tichete de la auto- se interpune animalul acela uria[, cu o geant\ mat din vioar\, acordeon [i cobz\ zdr\ng\nea ca. Nu `ndr\znesc totu[i s\-l apuc de bra] pen- mat. Se f\cuse noaptea, dup\ ce filmasem tot at`rnat\ la spate. Pericolul plute[te prin aer, asurzitor [i ]ig\ncile dansau descul] prin iar- tru a-l preda poli]iei spaniole, cum `mi f\cu- spectacolul acela fascinant de muzic\, ritm al amenin]area cap\t\ contururi clare: uranguta- ba `nalt\, `nv`rtindu-[i fustele colorate. Nu sem la iu]eal\ socotelile. Tipul de al\turi se apelor arteziene [i amestec de culori de la nul m\ poate sugruma `n doi timpi [i trei mi[- F`nt`nile magice. Tot buton`nd la automat, [tiu unde se aflau p\rin]ii mei, iar ]iganii m-au `n[urubeaz\ ca o m`]\ uria[\ pe l`ng\ automat c\ri. M\ `ntorc spre bestia colorat\, m\car o simt ceva pip\indu-m\ [i `ncerc m\ `ntorc. urcat pe mas\ [i c`ntau `mbr\]i[`ndu-m\ [i [i apare deasupra mea, `n st`nga. ~i observ fi- brum\ de creier tot are. ~i spun c\ se joac\ cu Observ `n spate o creatur\ `ntunecat\, un ma- `nv\luindu-m\ `n mirosul lor dulceag de fum gura lombrozian\, pe fa]\ are `ntip\rit\ o ex- focul; eu am botezat [i am cununat mul]i ]i- grebian sau un maimu]oi, nu [tiu exact. Se [i pe[te stricat p`n\ mi s-a f\cut r\u [i m-au presie cretin\, uciga[\. {i priviri de bestie, o gani, `l anun]. Exagerez, desigur, dar `mpre- `nghesuie peste um\rul meu [i morm\ie ceva dus pe bra]e acas\. cicatrice ì br\zdeaz\ piezi[ [i ad`nc fruntea. jur\rile m\ oblig\. Numai s\ mi se `nt`mple frec`ndu-se de parc\ ar fi fost pus `n priz\, Dar mirosul acela inconfundabil nu l-am (Mai t`rziu m-am `ntrebat cum de vame[ii ceva r\u [i nu va g\si ad\post nici `n gaur\ de `nc`t nu reu[esc s\ m\ extrag din `nghesuial\. uitat. Sim]indu-l din nou acum, m\ `nfurii. no[tri permit s\ treac\ frontiera asemenea [arpe, c\ mul]i vor fi pe urmele lor, amenin]. ~mi dau seama c\ se `nt`mpl\ un lucru bizar, Reu[esc s\ m\ smucesc [i m\ retrag p`n\ creaturi.) Figura lui pare suspendat\ undeva Nu [tiu ce a `n]eles bestia din bìguiala mea dar nu `n]eleg nimic. M\ simt cuprins dintr-o l`ng\ zid. ~i v\d clar figura tuciuriului, albul `n col]ul zidului, r`njind [i expun`ndu-[i din]ii agitat\, dar a fost ca `n povestea cu „Sesam, dat\ de o u[oar\ ame]eal\, nici n-am putere ochilor [i m\ preg\tesc s\-l pocnesc. „Ce galbeni, caria]i. Tenul ì este deschis la cu- deschide-te!“ Dintr-o dat\ s-a f\cut lumin\ `n de-a cere ajutor celorlal]i. ~n]eleg totu[i c\ jur, abia am apucat s\ observ cum am`ndoi m-au izolat, `ntre mine [i Livia s-a interpus dispar rapid `ntr-o succesiune invers\ a mi[- alt\ persoan\. Iar agita]ia grupurilor g\l\gi- c\rilor ciudate prin care m-au `nv\luit. ~ncerc oase de turi[ti str\ini nu-mi creeaz\ nici un s\-mi revin din surescitare [i m\ `ntorc l`ng\ sentiment de siguran]\. E cum mai r\u, `n automat. ~nso]itoarea mea tocmai ob]inuse mijlocul aglomera]iei cu]itul intr\ printre biletele [i num\ra restul. Nici nu b\gase de coaste ca `n unt [i numai ce te sprijin\ s\ alu- seam\ c\ fusesem victima unei tentative de neci l`ng\ automatele astea. furt. Verific din nou geanta, camera este la lo- Reu[esc s\-mi duc m`na la spate unde am cul ei. ~n timp ce-i explic situa]ia, prin aglo- camera de filmat. ~nchiz\toarea de la geanta mera]ie, observ c\ o doamn\ `n v`rst\ de la din p`nz\ de doc este deschis\. De ce oare cel\lalt tonomat tot mo[monde[te ceva peste m-am a[teptat la asta? (Se repet\ parc\ tras\ la geanta deschis\, iar capetele ]iganilor s`nt indigo faza dintr-un troleu bucure[tean, c`nd o deasupra, implacabile. ~i strig [i-i fac semne doamn\ m-a aten]ionat c\ mi se umbl\ la disperate, dar nu m\ observ\. Pu]in mai t`rziu geant\, iar ]iganul de al\turi, `n v`rst\, la cra- ì v\d pe cei doi strecur`ndu-se prin mul]ime. vat\ [i bine `n]olit, m\ privea cu ni[te ochi Ni[te fiare care adulmec\ dup\ alte victime bl`nzi [i nevinova]i, de[i apucase s\ deschid\ `n marea aceea de oameni creduli [i nepre- fermoarul.) Pip\ind geanta, `mi dau seama c\ g\ti]i, dar n-am ce face. Ne reunim [i doamna ho]ul n-a reu[it s\ execute dec`t primul pas al `mi spune c\ tipii erau doi b\ie]i rom=ni, s\r- opera]iunii, deschiderea gen]ii. ~n timp ce manii de ei. Urc\m `n metrou [i de `ndat\ `n- mi-ar fi distras cumva aten]ia, urma s\ exe- cepe s\-[i `ntoarc\ pe toate p\r]ile geanta. ~i cute la iu]eal\ pasul urm\tor, extragerea ca- disp\ruse portofelul cu actele [i banii, dar de merei. Strig c\ mi-au deschis geanta, dar cei- unde s\-i mai iei pe s\rmanii b\ie]i? lal]i nu aud, se tot `nv`rt pe l`ng\ alte automa- O regul\ de aur: Pentru siguran]a dumnea- te. Le fac disperat semne c\ s`nt `n pericol. Dialogul surzilor voastr\, `n ]\ri str\ine, nu vorbi]i rom=ne[te! File dintr-un jurnal teatral Ce-a p\]it bietul muzician, dup\ moarte? A r\mas [i el f\r\... ~n primul r`nd, Unchiul Vanea nu e roman, ci pies\ de teatru. creier! (L-au scos autopsierii, ca s\-l studieze, pentru a afla ce ~n al doilea r`nd, Alexander (Serebreakov, `n pies\) nu e str\- otr\vuri i s-au administrat decedatului, `n ziua dispari]iei). lucit, ci... dimpotriv\. Q.e.d. Dar ar fi absurd s\ cerem celor ce fac prezent\ri de filme – aici [i aiurea – s\ cunoasc\ [i teatru: ei abia se descurc\ cu fil- ¤ mele – fiindc\ [i astea-s indecent de multe... Am urm\rit, `n sala Cub a Na]ionalului ie[ean, al\turi de mult\ „lume bun\“, un documentar intitulat M\ria Sa, Birlic ¤ (realizator – Carmen Olaru). Ideea filmului este excelent\, C\ tot vorovim de gafe culturale: `ntr-o revist\ care apare `n BOGDAN ULMU deoarece Birlic a fost unul dintre marii actori ai lumii. Dac\ America – Origini – Pavel Chihaia vorbe[te despre „Nicolae Ionesco spunea despre Caragiale c\ a fost „cel mai mare dintre Kiri]escu, autorul piesei Gai]ele“. Numai c\ pe autorul celebrei „La Boston, Shylock era un personaj scos din Commedia..., dramaturgii necunoscu]i“, trebuie s\ declar c\ observa]ia e comedii `l chema Alexandru; Nicolae era director de teatru [i de un fel de Pantalone cu peruc\ ro[ie [i nas acvilin, un clovn care valabil\ [i pentru interpretul n\scut `n F\lticeni. Fire[te, `n- scen\. locuind autor, cu actor. se ap\r\ b\t`ndu-[i joc de cre[tini“ – spune Andrei {erban `n Printre al]i invita]i, a ap\rut, de dou\ ori, marele impresar al Biografia sa. ¤ perioadei inter [i post belice, Gabi Mich\ilescu. Era insuporta- Cum am mai repetat-o, timp de peste dou\ decenii, de c`nd bil la privit [i ascultat! Era `n ultima stare de degradare fizic\, Delicios scrie Andrei Ple[u `n Adev\rul despre cineva care a ]in acest jurnal, totul se poate, `n lumea din ce `n ce mai ar\ta cumplit [i vorbea ininteligibil! De altfel, dup\ c`teva zile f\cut o compara]ie deplasat\: „A-l compara pe Iorga, cu Puric, permisibil\ a teatrului rom=nesc & universal. Important e s\ de la filmare a [i murit. Nu am `n]eles de ce era nevoie de apa- e ca [i cum l-am compara... pe Iorga, cu Puric“. aib\ [i noim\, reinterpret\rile cu pricina. ri]ia sa `n acest film evocator... Asta n-are... ¤ ¤ Solomon Marcus, la TV, `n dialog cu Patapievici, m\rturi- ¤ ~ntr-unul dintre multele suplimente cu programul canalelor se[te cu m`hnire c\ actorii se mai [i laud\ c\ au fost pro[ti la Ca s\ vezi cum imit\ via]a/ moartea, arta: mega-starul tv, g\sesc o descriere scurt\ a filmului Via]a la ]ar\. Din docta matematic\... Michael Jackson a jucat c`ndva rolul Sperietorii de ciori dintr-o prezentare, afl\m c\ filmul e „adaptarea romanului lui Cehov Ca s\-i ofer o palid\ consolare marelui om de [tiin]\: [i eu am ecranizare a Vr\jitorului din Oz. Ce-[i dorea eroul lui Baum? S\ Unchiul Vania“ [i c\ ferma i-ar apar]ine „lui Alexander, un fost prost la matematic\, dar m\ ru[inez de aceast\ personal\ aib\ creier! str\lucit critic literar“. incapacitate. Punct. februarie 2010 www.timpul.ro Interviu TIMPUL 23 „S`nt [i rezultatul `nt`lnirilor esen]iale de care am avut parte“ Interviu realizat de Laura Gu]anu cu Tavi Jighirgiu face [i pe mine s\ neglijez orice altceva, am Ia[i. Vrei s\ faci c`teva comentarii legate de A f\cut facultatea de actorie la Ia[i [i a de- `mp\rt\[it `mpreun\ cu el revela]ii artistice. toate astea? butat la un post de televiziune local, student Alexander Hausvater este o alt\ `nt`lnire esen- fiind. ~l ]in minte, cam st`ngaci, `n emisiunile ]ial\ a mea. ~n toamna lui 2005 am fost che- Despre experien]a mea managerial\ tre- s\pt\m`nale realizate `n tandem cu un coleg. mat pentru o colaborare la Teatrul „Mihai buie s\ spun c\ nu am dob`ndit-o neap\rat `n Am aflat `ntre timp c\ emisiunile `n direct s`nt Eminescu“ din Boto[ani. Spectacolul se nu- urma unui stagiu de preg\tire, chiar dac\ am cele mai grele. L-au ajutat incon[tien]a tinere- mea „Paradisul terestru“, dup\ un text de f\cut a[a ceva, ci am luat contact cu probleme ]ii extreme [i entuziasmul care nu l-a p\r\sit Tennessee Williams. Nu pot explica ce anume de ordin administrativ `nc\ din facultate, c`nd am organizat, `mpreun\ cu c`]iva colegi, mai nici acum: joac\, pune `n scen\, descoper\ mi-a transmis acest om, acest regizor com- multe turnee `n ]ar\ [i str\in\tate. Adic\ ne poe]i [i-i public\, organizeaz\ turnee, a f\cut plex, dar cred c\ totul s-a produs la un nivel energetic [i telepatic care dep\[e[te ra]iona- eram proprii no[tri impresari [i ne reprezen- chiar [i un doctorat care-l are ca subiect pe mentul elementar. Nu pot `ncheia r\spunsul la tam `n rela]ia cu ter]e organiza]ii sau institu]ii. Matei Vi[niec, este implicat `n tot felul de aceast\ `ntrebare f\r\ s\ amintesc de al]i oa- Impresariatul a venit ca o consecin]\ fireasc\ proiecte. A jucat `n spectacole regizate de meni minuna]i care mi-au intersectat traiec- a unui demers al meu vechi de vreo 6 ani. Mi- C\t\lina Buzoianu, Alexander Hausvater, toria existen]ei, influen]`ndu-mi parcursul: am `nfiin]at o firm\ cu obiect de activitate `n Attila Vizauer, Drago[ Galgo]iu, Benoit Dionisie Vitcu, Mircea Diaconu, Diana domeniul producerii [i organiz\rii de specta- Vitze, Chris Simion, Felix Alexa, Mihai M\- Lupescu, Nicolae Ularu, Victor Rebengiuc, cole. Legea cerea s\ fiu atestat de Ministerul niu]iu. Am fost curioas\ s\ aflu mai multe Drago[ Galgo]iu, Hora]iu M\l\ele, Cristina culturii pentru a putea face o astfel de activi- despre Octavian Jighirgiu [i i-am f\cut o Dumitrescu, Eugen Cristea [i, nu `n ultimul tate. A[a am ajuns s\ m\ preg\tesc [i s\ dau examen pentru atestatul de impresar artistic. vizit\ `n apartamentul „vis-à-vis de pizzerie“. r`nd, controversatul, dar at`t de `mp\timitul de teatru, Beno`t Vitse. Am realizat destule turnee cu spectacole de prim\ m`n\ din Bucure[ti, plimbate, ca s\ zic ~ncep pun`ndu-]i o `ntrebare pe care mi-a marcat fundamental evolu]ia artistic\. E[ti implicat `n multe proiecte, foarte a[a, prin provincie, dar am organizat [i turnee probabil ai tot auzit-o: de ce tocmai teatru? Fin psiholog, regizor de mare fine]e [i inven- diverse, `n care cau]i valoarea, pe care o ar\]i cu spectacolul „Mor]i [i vii“ din Ia[i `n alte tivitate, aceast\ creatoare, devenit\ emblema- lumii. Ai o structur\ de fondator [i o energie ora[e [i chiar `n capital\. Practica acestor E adev\rat! Am mai auzit `ntrebarea asta tic\ pentru teatrul rom=nesc [i pentru cel euro- turnee m-a `nv\]at destul de multe despre de invidiat. Proiectele astea vin ele spre tine? de sute de ori. Am fost eu `ntrebat `n calitate pean, mi-a c\l\uzit, ca s\ spun a[a, primii pa[i showbiz. Consider c\ un artist al zilelor noas- de actor sau ca profesor de Arta actorului, de dup\ terminarea facult\]ii. Am debutat la tre trebuie s\ aib\ aceste no]iuni ale manage- A fost o vreme `n care luptam s\ ob]in „bi- i-am `ntrebat pe al]ii. De ce teatru? Probabil Constan]a cu un rol principal `n spectacolul mentului [i marketingului pentru a rezista „pe letul de intrare“ `n proiecte teatrale. De ceva pentru c\ nu m-am v\zut niciodat\ f\c`nd „Penthesileea“ scris de Mioara Cremene [i re- pia]\“. Acum s`nt [ef al Catedrei de Arta timp `ncoace lucrurile s-au mai schimbat [i altceva! E o meserie voca]ional\, [i eu, ca ma- gizat de doamna C\t\lina, cum i se spune `ntre Actorului de la Universitatea de Arte „George joritatea celor din bran[\, am sim]it chemarea arti[ti, iar mai apoi am avut [ansa s\ mai joc la acum proiectele au `nceput s\ vin\ ele spre Enescu“, unde am ocazia s\-mi verific zi de zi artei scenice de `ndat\ ce am luat contact cu domnia sa `n alte doua spectacole. Primul mine. Asta nu `nseamn\ c\ nu m\ preocup\ capacit\]ile manageriale, [i jur c\ nu e un lucru ea ca spectator. E o profesie `n care te po]i fa- dintre ele este „Levantul“ de Mircea C\rt\res- realizarea de noi proiecte personale. „Mor]i [i u[or. De doi ani de c`nd am fost ales `n aceast\ ce remarcat, cunoscut. C`nd `ncepi s\ con[ti- cu la Teatrul L.S. Bulandra unde doamna Ma- vii“ de la Ateneul T\t\ra[i este un astfel de func]ie m-am izbit de at`tea probleme, `nc`t am entizezi absurdul existen]ial, fuga asta spre riana Mihu] trona `n fruntea unei distribu]ii de exemplu, proiect realizat `n colaborare cu avut c`teva tentative de renun]are. Dar nu nic\ieri, ]i se face brusc fric\ c\ te po]i pierde zile mari. Cel de-al doilea este „Tat\l“ de regizorul Ion Sapdaru [i dramaturgul {tefan mi-a[ putea ierta un asemenea act de la[itate, `n mul]ime. Deci, „frica de anonimat“ e pro- August Strindberg, spectacol produs de Caraman. Tot la Ateneu am realizat cu o echi- a[a c\ merg `nainte cu motoarele turate. babil r\spunsul la `ntrebarea ta! Catedra UNESCO a Institutului Interna]ional p\ de actori ai Teatrului Na]ional din Ia[i de Teatru [i `n care am avut [ansa s\ evoluez „Farsa jup`nului Pathelin“, o comedie de mo- Octavian Jighirgiu `[i tr\ie[te cu intensi- Cine ]i-a spus prima dat\: da, ai talent, pe scen\ al\turi de Valeria [i Virgil Og\[anu. ravuri francez\, textul dat`nd din evul mediu. tate rolurile pe scen\ [i via]a al\turi de fru- mergi pe drumul \sta? Matei Vi[niec, de care m\ leag\ o prietenie de Apoi a venit r`ndul textului „{i cu violoncelul moasa [i talentata lui so]ie, actri]a Irina Scu- mai bine de cincisprezece ani, este un alt om ce facem?“ de Matei Vi[niec s\ devina spec- tariu, [i de cei doi b\ie]i plini de energie [i de Histrionismul m-a caracterizat dintotdeau- care mi-a influen]at traiectoria. L-am contac- tacol `n regia mea, la acela[i Ateneu din T\t\- `ntreb\ri. Face multe, foarte multe lucruri, le na, aduc`ndu-mi aprecieri favorabile `n r`ndul tat `n penultimul an de facultate, c`nd i-am ra[i. Am mai montat la Boto[ani un spectacol face bine, cu seriozitate. Este plin de planuri apropia]ilor mei. O p\rere avizat\ am avut cerut ni[te texte pentru spectacolele noastre dup\ piesa lui Roberto Mazzuco, „Cum se de viitor,- multe dintre ele ne includ [i pe noi, abia dup\ terminarea liceului. ~n 1992, cu c`- de produc]ie [i dumnealui, prompt, deschis [i face“. Chiar acum lucrez la un proiect pe care spectatorii de teatru, la Teatrul Na]ional din teva s\pt\m`ni `nainte de admiterea la Facul- f\r\ nici o re]inere, ne-a trimis c`teva dintre nu vreau `nc\ s\-l dezv\lui, dar care sper c\ va Ia[i, sau la des pomenitul Ateneu din T\t\ra[i. tatea de Teatru, auzind de ni[te ore de preg\- scrierile sale dramatice. S-au n\scut astfel trei avea o finalitate deosebit\. Voi vorbi despre Personal mi-a[ dori s\ v\d din nou `nc`nt\to- tire colectiv\, sus]inute de actori profesioni[ti spectacole: „Spectatorul condamnat la moar- asta la timpul potrivit. rul spectacol „Farsa jup`nului Pathelin“ pe cu aspiran]ii la actorie, am mers la sediul Uni- te“, cu care am participat `n 1995 la un festi- care `l recomand tuturor, indiferent de v`rst\, versit\]ii de Arte unde am cunoscut-o pe mi- val din Liverpool, apoi „Bine mam\, dar \[tia Ai experien]\ managerial\, ai f\cut [i im- indiferent de starea de spirit. Sper ca Tavi nunata actri]\, doamna Ada G`r]oman. C\ldu- povestesc `n actu’ doi ce se `nt`mpl\ `n actul presariat, ai participat [i la un concurs Jighirgiu s\–i g\seasc\ un loc `n agenda lui ra [i r\bdarea cu care m-a ascultat doamna `ntì“, spectacol care s-a bucurat at`t de apre- pentru directoratul Teatrului Na]ional din at`t de `nc\rcat\. G`r]oman mi-a dat mult curaj [i `ncredere `n cierea publicului c`t [i de cea a criticii, fiind mine. ~i port acestei femei minunate o deose- r\spl\tit cu mai multe premii, dintre care cel bit\ recuno[tin]\ pentru acea clip\ decisiv\ `n mai important este premiul UNITER `n 1996, existen]a mea, [i chiar dac\ ea ne-a p\r\sit, iar cel de-al treilea este „Caii la fereastr\“, plec`nd spre z\ri mai senine, s`nt convins c\ spectacolul care ne-a adus mie [i so]iei mele, de acolo de unde e z`mbe[te [i-i protejeaz\ pe actri]a Irina Scutariu, c`te un premiu indivi- oamenii care au iubit-o [i o iubesc. dual de interpretare. ~n 2002, c`nd am hot\r`t s\ m\ `nscriu la doctorat, am sim]it c\ „a- Ada G`r]oman ar fi prima dintre oamenii ventura Vi[niec“ trebuie s\ continue, a[a `nc`t care-]i marcheaz\ destinul. Au mai fost [i am ales s\ `mi dau doctoratul cu tema: „Matei al]ii, b\nuiesc. Vi[niec sau problematica omului contemporan“. {i, pentru c\ tot am vorbit de doctorat, Da, evident. Consider c\ maturizarea, for- nu pot s\ nu amintesc de `ndrum\torul meu `n marea, devenirea, at`t `n plan uman c`t [i `n acest dificil demers, domnul profesor Florin plan profesional, este dat\ de suma `nt`lnirilor Faifer, filolog de mare valoare, profesor esen]iale pe care le-ai avut [i, evident, le vei emerit [i om cu o deosebit\ fine]e a spiritului. avea. M\ pot l\uda cu c`teva astfel de `nt`lniri. Ion Sapdaru reprezint\ o alt\ mare `nt`l- ~n facultate, am fost marcat de contactul cu nire. Dincolo de rela]ia scenic\, dincolo de Geta Anghelu]\, chiar dac\ ea era profesoara colaborarea extraordinar\ actor – regizor, el altui an. Constantin Popa, omul care mi-a fost este [i un mare prieten. Produs al [colii de pe tot parcursul facult\]ii, [i chiar [i dup\ ter- teatru ruse[ti, deopotriv\ actor [i regizor, Ion minarea ei, un veritabil barometru al evolu]iei Sapdaru are nelini[tile [i efervescen]a unui mele artistice, reprezint\ o alt\ `nt`lnire e- mare creator de teatru. Discursul s\u cuce- sen]ial\. ~nt`mplarea fericit\ a f\cut ca eu s\-i re[te, iar modul de lucru cu actorii creeaz\ fi fost asistent la una din clasele de Actorie ale dependen]\. Am descoperit la Ion semne de Universit\]ii ie[ene de Arte. C\t\lina Buzoia- `ntrebare care nu-mi d\deau nici mie pace, am nu reprezint\ pentru mine omul de teatru care aflat la el aceea[i patim\ pentru teatru care m\ www.timpul.ro februarie 2010 Flash 24 TIMPUL La pescuit Cu Augustin Fr\]il\ (1953-2010) la 10-11 seara, dar nu mai r\spundea la tele- [i anun]a solemn, cu deferen]a cuvenit\ criti- vicele Nicu Birjaru ne invit\ la chiolhan `n- DAN-SILVIU BOERESCU fon [i-l d\duser\m pierdut. Pe la 1 noaptea, cului dictator: „– ~nc\rcat, dom’ Boerescu, tr-o camer\ mai din spate, nu `nainte de a mobilul a b`zìt, totu[i, nervos. Gusti m\ lansa]i!“. Un asemenea ciclu dura 2-3 minu- l\sa vorba gardianului s\ ni-l aduc\ [i pe Mi-a luat o jum\tate de or\ s\-i g\sesc anun]a c\ traverseaz\ }\nd\reii [i m\ soma te, apoi se va fi repetat implacabil pe durata Gusti, c`nd va fi venit. Gardianul, `n circum- c\r]ile, r\scolind abia jum\tate de metru de s\-i explic cum se ajunge la balt\. ~ntreprin- a 3-4 ore. Pe dig, f\cea legea un soare ucig\- stan]ele vitrege locale (mobilul nu avea aco- bibliotec\… derea era sortit\ e[ecului din start: itinerarul tor. Nea Ne[u era `n costum verde, cu o b\s- perire, iar afar\ se pornise o ploaie toren]ia- ~n aceast\ duminic\ de ianuarie era `ntortocheat, prin lanuri de porumb [i m\lu]\ `nnodat\ cochet peste chelie. La un l\), devenea un element cheie al comunic\- (17.01.2010), mi s-au `nt`mplat multe lucruri mai era [i o bezn\ cumplit\. Totu[i, minune, moment dat, m\ `ntorc spre Gusti. Acesta rii. Peste o or\-dou\, Gusti, `ns\, uit\ de Bir- stranii. Dup\ ce am g\sit cu greu cele dou\ dup\ vreo 20 de minute, Gusti a nimerit cu str`nsese sculele [i fuma tacticos. „– Ce faci, jaru [i `ntreab\ de domnu’ vice …Gardianu. volume de poezie (Gramatica mor]ii, 1995; ma[ina exact l`ng\ masa noastr\! A fost sin- de ce nu pescuie[ti? Nu vezi `n ce hal trage?“ Gardianul substantiv comun, confuz de la El-Roi, 1997 – s`nt m`ndru c\ la apari]ia a- gurul pescuit de noapte la care am rezistat „– P\i, zice el, e mult mai mi[to spectacolul natur\, se confuzeaz\ [i mai tare, d`nd un cestuia am contribuit [i eu), i-am c\utat cele p`n’ la ziu\. A doua zi, spre sear\, nea Gigi a pe care-l dai tu cu domnul Ne[u…“. r\spuns acoperitor dar neajut\tor: „– Nu e, dou\ CD-uri pe care le aveam: Mai s`nt pen- venit cu `nc\ un portbagaj: trei saci cu cr\- Alt\dat\, pe Valea Argovei, dup\ ce ne domn’e, nici un viceprimar Gardianu! E tru c\ el m\ este [i A[a am tr\it (ambele, poaice doldora de icre, somptuo[i crapi-o- am\gisem o zi `ntreag\ cu cara[i banali din Nicu Birjaru, care st\ pe prima uli]\ la st`n- 2005). La fel ca `n cazul c\r]ilor, am scormo- glind\, somotei hiperbolici, cara[i de palma- seria 4-5 la kil, pe la 5 dup\-amiaza ne retr\- ga, `n fund“. Birjaru st\tea, ce-i drept, `n nit amarnic `ntr-un mald\r de plastice url\- res. A fost o partid\ chiar reu[it\! Gusti st\- geam ab\tu]i. C`nd, deodat\, `n dreptul bazi- fund, dar nu `n fundul uli]ei, ci la c`]iva metri toare, pentru a da de ele sub ni[te compila]ii tea pe atunci la Dristor [i mi-a povestit ce nului 2 – „interzis“ (un fel de cresc\torie) – ([i c`teva ziduri) mai `ncolo, cu noi la chef. de discotec\ absolut aberante. ~n fine, am ochi au f\cut vecinii de bloc c`nd l-au repe- vedem un ciortan magnific plesnind apa Printre rafalele de ploaie, patin`nd cu Cieloul vrut s\ le ascult, dar CD-urile au refuzat s\ rat t`r`nd sacul lui de pe[te. ostentativ, chiar `n mijlocul b\l]ii, la st`lpul- – impozant, pe atunci – de la ALL pe [leau- porneasc\. Am `ncercat s\-l ascult pe Gusti Alt\ dat\, pe la apusul Conven]iei Demo- reper unde se furaja pe[tele. Ca doi vechi rile de noroi, pilotul, poetul, cantautorul, pe YouTube, dar primul c`ntec era… mut. crate, `n vara lui ’99, ne-am dus la Ileana, complici, ne-am `n]eles instantaneu, din pri- editorul [i pescarul Augustin Fr\]il\ se Primul site pe care am intrat, g\zduind trimi[i de [eful culturii c\l\r\[ene, poetul viri! Gusti a l\sat motorul s\ mearg\, am dep\rteaz\ de noi, o ia pe uli]a predestinat\, blogul lui Horia G`rbea, s-a blocat dup\ ce Michi Dr\ghici, la primarul liberal Hari P`r- scos fiecare c`te o lanset\, am pus viermu[ii ajunge la poarta casei Birjaru, unde este `n- am citit comunicatul despre Gusti… [oiu. Evident, am trezit gospodarul la 5 di- cei mai gra[i `n ace, am aruncat am`ndoi li- t`mpinat c\lduros de mama [i de soa]a vice- Cu marii mei prieteni, am fost m\car o minea]a, c`t s\ afl\m c\, oricum, balta era niile de o parte [i de alta a st`lpului din mij- primarului (care-l confundau cu un angrosist dat\ la pescuit. Cu Gusti, am fost de multe gratis, f\r\ paznici. De bucurie, Gusti a uitat locul iazului [i, dup\ un minut, am`ndoi mu- de gr`ne de la Bucure[ti, ce urma s\ cumpere zeci de ori, `n unele sezoane aproape `n fie- farurile aprinse, iar la amiaz\ bateria ma[inii linam, icnind dar r\zbun`nd ghinionul `ntre- recolta de p\ioase), fiind poftit la o alt\ mas\, care weekend. Am fost, la `nceput, cu un fai- era dus\. Norocul nostru a fost c\ am g\sit gului sezon. Am f\cut asta de trei ori, apoi poate chiar mai `mbel[ugat\ ca a noastr\ (la mos Trabant, apoi, de cele mai multe ori, cu un tractorist ungur din Satu Mare (localnicii am aruncat pe[tii `n portbagaj depotriv\ cu nici o sut\ de metri sau o eternitate dep\rta- un Cielo. De obicei, mergeam `n lacurile din erau ocupa]i cu alte alea), care ne-a tras p`n\ lansetele nedemontate [i am tulit-o original. re). At`ta doar c\ amicul Gusti nu se poate B\r\gan, dar am ajuns [i `n Delt\ (nu am la [osea. (N-am uitat povestea, nici balta, iar Abia la [osea, peste vreo 10 km, am scos ab]ine [i `ntreab\: „– Dar domnu’ Birjaru cum s\ uit teribila traversare, noaptea, a unei peste ani mi-am luat p\m`nt [i mi-am f\cut primele vorbe… unde e, c\ aveam `nt`lnire cu el?“. La care, Dun\ri care ni se p\rea ostil\, `ntr-o barc\, cas\ acolo: `n 2007, cred, Gusti a s\dit un Dac\ e s\ aleg, `ns\, partida istoric\ de nevasta gospodarului lanseaz\ implacabil: destul de am\r`t\, de lipovean [i `nc\ de lipo- pom `n curtea mea). Tot Michi, care ne-a fa- pescuit cu Gusti, aceasta s-a petrecut `ntr-o „– Ei, unde s\ fie? La mas\ cu ni[te t`mpi]i vean octogenar, convins c\ mujdeiul trebuie cilitat multe alte partide, ne-a trimis odat\ la comun\ din C\l\ra[i, tot gra]ie lui Michi de scriitori!“. L\trau caii, l\trau caii, / C`nd frecat cr`ncen cu m`nerul de lemn al cu]itu- Cioc\ne[ti, unde pescuitul a degenerat `ntr-o Dr\ghici. Era prin vara lui 1998. Eu lucram veneau, ahei, ahaii… (Nichita St\nescu – lui, p`n\ c`nd devine o maionez\ iute incali- mas\ v`n\toreasc\, excel`nd `n iepuri, po- cu jum\tate de norm\ la Muzeul Literaturii Augustin Fr\]il\, Ora]ie de nunt\) ficabil\, dar la fel de convins c\ Andreea rumbei [i purcelu[i de lapte (ace[tia, v`na]i Rom=ne, aveam program lejer. Gusti tr\gea Marin era cea mai frumoas\ femeie din lu- prin cur]ile fostului CAP). Alt\dat\, Michi din greu la editur\. A[a c\, vineri diminea]a, me). Am fost `mpreun\ la pescuit, de regul\, ([i el ajuns, mai de demult, pe plaiurile ve[- m-am urcat singur `n tren la Gara Obor, r\- vara, dar ni s-a `nt`mplat s\ d\m [i la copc\, nice ale pescuitului) ni l-a prezentat pe Ioan m`n`nd s\ facem jonc]iunea dup\-amiaz\, la `nainte de Cr\ciun. De departe, o experien]\ Ne[u, distins prozator de Slobozia [i [ef al locul faptei. La C\l\ra[i, `n gar\, Michi m\ fabuloas\ a fost cea de la Strachina, prin ocolului silvic de la Jeg\lia. L-am vizitat la a[tepta cu Dacia de la Cultur\ (condus\ de 1997. Aranjasem, prin intermediul banche- canton cu Gusti [i cu Dorin M\ran, am acel Petric\ cu care avea s\ intre sub un TIR rului Gigi Carniciu (ulterior, zice-se, `ncar- petrecut o noapte `ntreag\ cu diverse viet\]i la T\m\d\u, `ntr-o diminea]\ ce]oas\ de de- cerat, dar ce om de isprav\!), o partid\ `n gr\sune la pro]ap, dar [i cu o inenarabil\ ]ui- cembrie, `n 2000). Aveau un aer ciudat, pre- lacul de l`ng\ }\nd\rei. Eu, `mpreun\ cu Ho- c\ de caise, amestecat\ cu coniac din colec- vestitor a nu se [tie ce. M-au luat pe sus [i ria G`rbea [i cu inseparabilul amic comun (al ]ia privat\ a lui nea Ne[u (cel care, mai apoi, m-au dus la o c`rcium\ care p\rea p\r\sit\. meu [i al lui Gusti) Dorin M\ran, ajunsesem ne-a introdus la nea Gigi, omul cu Strachi- ~n\untru, `ntuneric total. Intr\m, ne a[ez\m de cu sear\. Era trecut de miezul nop]ii, iar na). A doua zi, hai la pe[te! Dorin devenise la o mas\ oarecare, scaunul [ubred d\ se pr\- noi st\team la taclale, la o mas\ exagerat\, subit indisponibil, `n urma odiosului carca- bu[easc\ sub mine, c`nd, deodat\… lumini chiar pe malul b\l]ii. Nea Gigi avea grij\ s\ lete, [i a r\mas s\ boleasc\ `n ma[in\, renun- feerice, forfot\ de osp\tari, larm\ de muzi- ne trimit\, cam la 3-4 ore, `nc\ un portbagaj ]`nd la orice f\r`m\ de demnitate sportiv\. Eu can]i: l\utarii veni]i din neant m\ `nt`mpinau de m`ncare [i b\utur\, cr\pelni]a era `n toi d\deam la caras p\lma[, care mu[ca `ntr-un cu Mar[ul Gloriei din opera Aida. Michi, (de[i noi mimam [i pescuitul, lansetele fiind ritm infernal. Nu apucam s\ alimentez cu m`ndru tare: „– Ieri i-am angajat la Inspec- fixate chiar pe terasa unde chefuiam; ba r`me, a[a c\, `n spatele meu, nea Ne[u era torat!“. ~n fine, dup\ dejunul fastuos de ri- chiar bambinele se agitau c`nd [i c`nd, obli- dispus strategic cu cutia plin\ cu pre]ioasele goare, cu muzici, mastica]ie, degluti]ie exci- g`ndu-ne s\ mulin\m spre mal c`te un caras viermuitoare. Eu scoateam forfacul cu 2-3 piens q.s., hai la pescuit. O lu\m spre o co- incon[tient, noctambul). Gusti, care avusese cara[i, aruncam lanseta `n spate, nea Ne[u mun\ oarecare (s\ fi fost Ulmu? dracu’ mai ceva treab\ la Editura ALL, urma s\ vin\ pe debarasa, apoi potrivea r`mele, mi-o `napoia [tie!). Aici, descindem la prim\rie, unde

Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i Colegiul de redac]ie: Redactor [ef: Colaboratori: Responsabilitatea opiniilor exprimate `n Abonamentele revistei „Timpul“ se primesc la toate oficiile po[tale din ]ar\. {tefan Afloroaei, Al. Andriescu, paginile revistei apar]ine autorilor Gabriela Gavril Dan Acostioaei Costul unui abonament este de 3 lei pe Liviu Antonesei, Al. C\linescu, C\t\lina Butnaru (marketing) Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, trei luni, 6 lei pe [ase luni, 11 lei pe an. Radu Pavel Gheo Liviu Leonte, Dan Petrescu, Redac]ia: Adres\ coresponden]\: Cititorii din str\in\tate se pot abona Alexandru Zub Gabriela Haja prin S.C. Rodipet S.A., cu sediul în Pia]a Radu Andriescu Adrian Marin CP 1677, OP 7, Ia[i Presei Libere nr. 1, Corp B, sector 1, Coresponden]i externi: Constantin Arcu Andi Mihalache Bucure[ti, România, la P.O. Box 33-57, la Sorin Bocancea Elena-Mirabela Oprea fax 004021/318.70.02, e-mail: abona- J. W. Boss (Amsterdam) Maria-Elena C=mpean Florin }upu [email protected]; sau on line la adresa Bogdan C\linescu (Paris) Nicoleta Dabija Cristian Dumitriu (tehnoredactor) www.rodipet.ro. Eva Defeses (Lisabona) www.timpul.ro Claudia Fitcoschi Paul Dan Pruteanu (webmaster) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Andreea Grinea E-mail: [email protected] Ramona Mitric\ (Londra) Mihai Mocanu Revist\ editat\ de: Ana-Maria Pascal (Londra) Laura P\ule] ISSN 1223-8597 Funda]ia Cultural\ Timpul Alina Savin (Stockholm) Lucian Dan Teodorovici Nr. catalog Rodipet 4624 Bogdan Suceav\ (Los Angeles) George {ipo[ Director general: Gabriel Cucuteanu William Totok (Berlin) Bogdan Ulmu Director executiv: Adi Afteni Pre]: 1 leu februarie 2010 www.timpul.ro