DIN ISTORICUL ATENEULUI ROMÂN. AMINTIRI ŞI SCRISORI INEDITE
VIRGILIU FLOREA
ntre instituţiile bucureştene pornite din iniţiativă I privată care au jucat un rol de prim ordin în pro păşire a culturală şi ştiinţifică a capitalei, a întregii ţ fi ri în ultimă insta nţă (o asemenea in s tituţie era se mn a l a t ă, la sfîrşitul lui 1884, şi la Craiova) se num ă r ă Ateneul Român, aniversat în acest an cu prilejul împlinirii a 100 de ani de activitate organizată în cadrul maiestuosului său edificiu de azi. Creaţie a medicului, naturalistului ş i diplomatului Con stantin Esarcu (1836-1898), acest 'edificiu a fost inau gurat (parţi a l) la 14-26 februarie 1888, prin cunoscuta conferinţă Palatul Atheneului Român şi clă.cliril e antice, rotunde sau pă.trate, cu clom circular a scriitorului Alexan dru Odobescu. Ateneul în sine avea însă, la acea d · ~ tă, o tradiţie mai îndelungată, datînd din 28 ianuarie 1865, cînd ace l aş i Constantin Esarcu, „un sp'irit cultivat şi practic, cum îl numea Al. Petrescu, unul dintre primii ateneişti 1, inaugura, printr-o conferinţă de popularizare, Natura şi regnurile, „conferinţe l e publice clin :care a ieşit Ca rte' poştală ilustra Ul din 1902, rcprezcn tinei c l ădi rea ş i g rădina Ate Atheneul Romcîn"2. neului Homân (A rhiva i\l. Gns ler el e la Uni vcrsi ty Co ll ege di11 Londra). Animat de dorinţa de a grupa, în jurul noii in s tituţii, toate societăţile culturale din ţară, ceea ce ar fi dus la sofie al Universităţii din Leipzig, care se întorcea acasă, crearea, în acest fel, „a unui puternic centru ele niişcare dup ă străluci te studii filologice şi teologice în Germania intel ec tual ă, a unui focar ele activitate ştiinţifică, lite (1873-1880), tocmai în epoca de emulaţie şi efervescenţă rară şi arti. tică"3, Constantin Esarcu, caracterizat de creatoare de dup ă obţinerea Independenţei, cînd ener poetul Vasile Alecsandri drept „neobositul apărător şi sus giile descă tuşa te imprimau vieţii cultura l- ştiinţifice din ţinător al Atheneului"4, „a fost capabil să-şi procure mij România o a nv e rgură şi o impetuozitate nemaicunoscute loacele pentru a-l întreţine şi a-l face să propăşeas c ă pîn ă atunci. cu ajutorul a nişte bărbaţi inspiraţi ele entuziasmul ţle a Insuşi Ateneul Român avea să c uno ască , în preajma propaga cultura"5. jubileului să u de 20 de ani, împliniri dintre cele mai Alături de „veteranii şi oamenii 1wştri politici cei notabile: „acel gust ele cultură int e lectuală şi morală" mai marcanţi" (Ion Ghica, Ion Br ă tianu, Vasile Boerescu, pentru care fusese creat „a început să princlă răclăcini" 9, D. A. Sturdza etc.), care „s-au asociat în cliverse rînduri după cum o arătau nw11 ă rul mare al conferinţe l or (31 în cu ideea Atheneului şi au dat acestei tribuni prestigiul anul 1883/84, respectiv 39 în anul 1884/85), ca şi „listele numelui şi autoritatea talentului lor", A teneul Român a atras „în sînul şi sfera activităţii sale pe toţi tinerii ele conferenţiarilor, fără finit" şi, respectiv, „nemărginitul talent şi ele ştiinţă, [pe care] îi îndemna la muncă şi le număr al auclitoriului"10. procura ocaziunea ele a se manifesta în public clupă o Energic şi meticulos, Gaster ia parte la adunările de nobilă tribună"6. S-a şi spus, de altfel, că Ateneul Român pregătire a conferinţe lor publice11 , principala formă de se amă 11 , a fost „mai cu tribuna tinerimei' cuprinzînd, în manifestare a vechiului Ateneu, a căror tipărire12 şi , programele co nferinţelor sale publice, „numele celor mai respectiv, popularizare13 le şi mijloceşte, într-o vreme cînd, emin enţi tineri ce se 'află în Capitală" B . Printre aceştia în a b s enţ a unei publicaţii proprii ( a pă rut ă, sub numele se găsea ş i tîn ă rul M. Gaster, proaspătu l doctor în filo-
9 l XX-a aniversare a A theneului Romdn : Toastul lui Al. Petrescu, 1 Gf. A XX-a aniversare a Atheneului Romun: Toastul lui Al. P e p. 99. trescu, în Atheneul Homân, Con fe rinţe publice. 1884- 1885, B ucureş ti , 10 Ibidem . Editura Librări e i Socec & Comp., 1884 - 1885, p. 98. 11 Cf., mai jos, scrisoarea ce i-a fost adresat ă , la 18 noiembrie 1883, 2 C. Esarcu, Discursul de descllidere a coitf e rinţel or pub Zice pe anul de către prof. bucureştean George Coman, păstrată, ca şi celelalte docu 1884- 1885, în voi. cil„ p. 11. Publicat şi în „Hevista literară", VI (1885), mente manuscrise la care ne vcm referi, în arhiva Gaster de la Londra. nr. 10 clin 21 aprilie, p. 146-150. (Cf. V. F lorea, Prefaţă la 111. Gaster ln corespondenţă. Ediţie îngrijită, pre 3 Cf. „Hevista literară", VI (1885), nr. 16 din 2 iunie, p. 350. faţă, note şi indice de .. „ Bucureşti, Editura Minerva, 1985, p. V-VIII.) 4 Cf. A XX-a aniversare a Atheneu/ui Romdn: Răspunsul lui V. 12 Cf „ mai jos, prima scrisoare a I ui C. Esarcu. Alecsandri la toastul lui P. V. Aurelian, p. 92. 13 Ca membru neoficial al r e drlcţ. iei „Hevistci literare" (cf. Scrisoare 5 lbidem: Toastu l lui Al. P etrescu, p. 99-100. din 13 martie 1885 a lui Şte fan Vei/eseu, prin care viitorul director al aces tei reviste îl invita pe Gaster „spre a con feri asupra revistei despre care v-am 6 C. Esarcu, Discursul de deschidere a conf e rinţe lor publice pe anul vorbii"), la care publica, în acea vreme, stăruitor, Gaster a recenzat aici 1884- 1885, p. 13- 14. Energia 111 viaţa fi zicii şi morală. Conferinţă a d-lui Ştefan C. Mihăilescu 7 A XX-a aniversare a Atheneului Romdn: Toastul lui C. Arion, (cf. „Hevista literară", VI (1885), nr. 8, p. 121-122), Despre supersliţiuni p. 96. la romtlni şi la alte popoare. Conferinţa d-lui T. G. Djuvara (Ibidem, nr. ~ C. Esarcu, [Discurs de descllidere· a conferinţelor publice pe anul 11, p. 285-286) şi Mihail C. Ş utzu, Desple originele monedelor. Confe 1883-:„.'J884], în Atheneul Român. Conferin(e publice. 1883- 1884, Bucu rinţă ţinută la 7 martie 1885, Ibidem, nr. 21, p. 459 - 460. (Originalul reşti, Editura Librăriei Socec & Comp„ 1883-1884, p. 20. acestei recenzii se p ăs trează în arhiva Gaster de Ia Londra).
http://patrimoniu.gov.ro Fragment din programa conl'erin\.clor publice ţinute la 'I .... --· -·· Ateneu 111 anul 18tM - 1885, Intre ca re si una din ce le două C'onfcrin\c a le lui M. Gaster (aceeaşi a'rhi vă). ~ot li. l.~· ~t '. \HI~, ..l'CVt OHI ~~fi~ I>. B. :--11:1·.1xo~-c 1 :! ' lla11ort11rilr. iull'C ngric11J,„;1·ii ~i iu- · ilustri•'· ·' , 1. , . \ .\\... i·' . •' On11~11: ,1 :.Jf) IANnR·is, :! onc P. 11. . /1, O. DH. ~·E1.1~: " h'l11rt·e><·l11 i;liNt~I i11 11llil.;1il ';111i·. ' SOC&C'O 4 r:J.;. ~„„/.r~· 1#~ ...... -..... „ ...... •.„ Joi :!!.\· 1Asu.~l\lS1 ti ·:~ Oli~ ·~l:llA 't...... IU.lllll•••• - •hit...... I>. °'11i.1117„1»1·111r.>tw: Sc•~no. tl porlr1•t,) •101 i FCllRUAlllF., !i .,~ <111\F. ijlftl I>. D. 1Uaottn.15u: Rt1torll)11 penitenci111i1. . 1 Dvimnc~ 10 fc11RvA111E, ~ 0111 P. •· O. $nrAN VELE8cu: Art~ de d.t4~ea. ' 1 Joi fct. FtoRu.1111~. 8 1\1 oRi: ~~11.1. . I). ( ~ 0. l)~~IT"EIC~~J'~res ii QVO l11ti11itc. '1 0Ulll:\ICA 17 FtAftll,\KIC, :! OllF. p. „. D. loxi:."':u-Umx: Elementul pitm;~-..c 111(•1·0111„uiu1•01nl1i1„, · ., . fot ~1 fltilR~Alllll, · tl '), tlll~ "~ltA . · I)' . .:, ,\fan14r: l.!i1t111u11 , ·srtva„ DlllÎ1lll•'-I , :M: f'1t1111q111~' :! \!llK P. 11. Scrisoare din 15 martie 1884 a librarului-editor I. Socec, referi • D. lo~~a · 1'A•:ui.:;' l)(lclriu" hti. · , \nru~h· 1.:01~1~ i;1 t;11 • toare la popularizarea volumasc gli11•1·u. Jor cu pri nzincl c onferinţ e l e de ' 1a A teneu (aceeaş i arhivă). de „Atheneul Român", numai între 1866-1869), se re şi pentru preocup ăr ile sale de numismatică 17), care nu curgea la spaţiul tipografic şi la serviciile publicitare ale s-au sfiit să-l arunce peste graniţă pe acest credincios „Revistei literare", „începînd astfel a stabili o legătură fiu al Bucureştilor. între Atheneu şi această Revistă", cum îi scria Esarcu, Stabilindu-se la Londra, Gaster ducea cu sine nostalgia în primăvara lui 1885, mai tînărului său colaborator. ţă rii sale de origine, pe care o va servi, ou dragoste şi Dar Gaster se număra, tot pe atunci, şi printre iluştrii devota ment, pînă la sfîrşitul vieţii. Vine destul de des conferenţiari de la Ateneu, rostind aici, în răstimpul acasă (graţie intervenţiei lui Titu Maiorescu, decretul celor doi ani amintiţi, două strălucite conferinţe: Apo de expulzare a fost ridicat în prim ă vara lui 1888, la ve crifele în literatura română (5 februarie 1884) şi Origi nirea la putere a unui guvern conservator), cum s-a nele alfabetului şi ortografia română (3 februarie 1885), întîmplat în vara lui 1902, cînd se las ă cop leşit , în cursul atît de apreciate încît oratorul, unul dintre distinşii în• peregrină rilor sale prin Bucureşti, de năvalnicele amin văţaţi ai ţ ă rii - se scria în ziarul „România", organul tiri ale tinereţii . : „... M-am plimbat încetişor de-a lungul Partidului Conservator, din 14 februarie 1884 -, era s trăzilor - îi scria Gaster:, la 1 aiugust 1902, soţiei sale, trecut în categoria acelora care au ridicat Ateneul, prin Lucy Gaster, ră masă la Londra -, pînă cînd mn ajun conferinţele lor, la rangul unei adevărate Academii14 . De la « Şa. ea»; acolo m-am, aşezat în grădină (Bufet), am altfel, cele două conferinţe, adesea menţionate şi comen luat o îngheţată şi am cumpărat 1 O cărţi poştale cu tate, în mod laudativ, în ziarele ş i revistele timpului 15, vecler-i clin Bucuresti. Am a.les acele locuri cu care am i-au adus lui Gaster, la 8 mai 1885, calitatea de membru fost oclinioa.ră clire'ct legat şi am scris pe fiecare cîteva al Ateneului Român (Diploma nr. 25), onoare considera- rîncluri, explicînd legătura. Ele sînt adresate mie însumi, bilă pe atunci, dacă ne gîndim că - o spunea însuşi ţie şi Jiecăruia dintre copii". Pe una dintre ele, adresată fiicei sale Henrietta, se putea citi: „Bucureşti, 31.VII.1902. Gaster - „nuniărul membrilor se cifrează la cel niult Acesta este asezămîntul la a cărui construire tăticul .tău 50, cărora le aparţin cei mai / proeminenţi învăţaţi şi a a.jutat foarte niult şi în cadrul căruia tăticul tău a oratori ai Rornâniei"16. ţinut două conferinţe publice, cu mult înainte ca ac eastă Din păcate, activitatea lui Gaster în sînul Ateneului clădire să fie ridicată, într-un alt Atheneu, cu lac şi Român se va curma nu mult după aceea, din cauza inami grădină, ele lîngă Cişmigiu." ciţiei unora dintre politicienii timpu1ui, D. A. Sturdza Mai tîrziu, cînd b ătrîneţele şi alte „metehne", lipsa în special (apreciat totuşi de către Gaster pentru grija şi de vedere în special, îl vor împiedica să revin ă acasă, interesul purtate, ca pre şe dinte, Academiei Române, ca Gaster îşi va scrie, în englezeşte, amintirile, rememorînd în Things that were, Ms. C: [Reminiscences II] (1932), 14 Apuc! M. Schwarzfeld, A Biographical Skelch of Dr. Gasler's Early oameni şi locuri din Bucureştii copilăriei şi tinereţii sale. Days, în Ga~ler Anniversary Volume, cdited by Bruno Schindler, Ph. D„ Acum le avem în vedere doar pe acelea despre Constantin in collaboration with A. Marmorstcin, Ph. D„ London, Taylor's Foreign Press, 1936, p. 3. Esarcu şi Ateneul Român 16. 15 Cf. „România liberă" din 11 februarie 1884 ; „Românul" din 18 Scrise în anul 1932, ele evocă personalitatea lui februarie 1884 ; „Bukarester Tagblatt" din 19 (7) februarie 1884 ; „Telc• graphul" clin 23 februarie 1884, respectiv „Telegraphul" d in 5 februarie Constantin Esarcu, cu .care Gaster era în relaţii apro 1885; „România liberă" din 6 februarie 1885 ; „România" din 14 februarie piate, după cum rezultă din amintiri, ca şi din cele două 1885; „Doina: ~· din 1 mai 1885 etc. 16 Dr. M. G[aster], Expulzarea mea din Romdnia, articol manuscris, datat: în exil, Vien,a 6.Xl.1885, trimis spre publicare ziarului vienez 11 Cf. M. Gaster, '1'/iings tliat were, Ms. C: [Rcminiscences II], 1932, „Neue Freie Presse", în care a şi apărut, în numărul din 10 noiembrie p. 12. 1885. 1~ Ibidem, p. 22-26. Traducerea lor în româneşte ne aparţine. 77 http://patrimoniu.gov.ro p•'-'O lru c·ow ... 1r1drfla edificiului AHw11r nl11i •llufll4l1 ,, ~l!tll ' rit deeiilillll it Nt 1,851 din no liii\ie ''"'" N \) M E l'i \) L BILE' T EL o F< r~ M rn E : f> OO.OOIJ, LOTUR !CE C AŞTI GATOA RE : UN MARE LOT DE 75,000 LEI 1foi~ ...... 20,000 ~i II hU . . ... 5,~'lO lei I let ~ . . . . . I0,000 ki a lob1M~e r.Ai~ . . 1,000 lri 50 loturl de căLe 100 lei. PRETUL UNU I BILET : UN LEU. Biletele ~ e gă~esc la Casierul C M. GASTER, LUCRURI CARE AU FOST21 Printre ce i pc cn rc a m ajuns sii-i cunosc , cred cn 1n ccrc11I lni Maioresc u, era, de ase menea un domn , C. Esn rcu . E l fu scsr, cred , reprezenta nt a l g11 vc rn11l11i român ncreclilnl în rta li n ~ i exn111int1 sc a rhivele \'cnc \j ei, uncie n descoperit u1wl e cl ccu- ~ 1 Mss. C.: (Reminisce nces JJ] [Rcminiscen/e 11], 1932, p . 22- 26. park in Bucharcst cal led C i şm i g iu , the namc being dcrived probably from Hedacl'ate Ja bătrîn eţ e, pe cînd î şi pierduse cu totul vederea, Gaste.r îşi the ol el Cişmea which mea ns thc founta in. No doubt it must havc been thc dicta aminliri lc direct secretarelor sale part iculare, care Ic da ctilografiau place of Oile Of lhc big founla in s. ln my time this pa rk was practically a apo i dnp ă stenogramă . Cum insţt acest e secretare erau n e mţoai ce sa u engle foJ'saken place„ very Jcw 1icople wcnt ther e, thc Jakc in the middlc was zoaice, deloc familiarizate cu specifi cul limbii rom il nc, în amintirile lui ncg lectcd a nd it was a pla ce more or !css for ma id s. GasteJ' s-au strecurat., în special in scrirrca numelor proprii, o serie de By the ga le to t he right was lhat build in g the Chi ş Alhencu, a big in exac tităţi, de tipul : Taciunescu „Take lonescu"; Buim1 „B ianu"; Tote concert ha li, for many of the symphony concerts wcre g iven therc, and on lescu „Tocil escu" ; Pisco P ia „Ep iscopia". Am i'ăc u t deci înclreptiirilc de thc left was the tribuua I, at ·that timc t he cent1'a l court of :justice, a Iso a rigoare, iar la un titlu am completat, între c ro şete, cuvintul r ă mas neclac fin e building. No cloubt thesc t wo h a ve sin ce b een Jon g a go demol ished, tilograf.iat. Dăm în continuare versiun ea o ri g inală a textului. cspecially as J undcrsland lhe park has b ccome transformed. lt is now the r 0 sorl of the higbest bourgeois, ele. By the wa ll of lhe tribune in the corner oit! Zwiebcl got what we M. Gaster, Tbings Ural were ca ll a taraba, just two presses of shel ves with ole! books. He was the bcst lrnown dealer in second ha•nd books and I owc him a great debt of grati t.ucl e for many a book & MS. he h elped me to obtain. He was a nice man, Among the people I learned to know I bclievc in thc circle oJ Maio shrcwd, clever, modest, h e kncw a]J thc people who usecl to go thcre, rescu was also a Mr. C. Esarcu. He baci been I believe the creditcd repre sentative of the Romanian government in ltaly and he hac! exa mincd Jawycrs, politicians, and they always used to come and buy books from the archives of Venice and found thcre some intcresting documents conce rn him. He tolei me of one who onc day came and to his great surprise aud ing the ancient history of Romania. He was a very fine man, l belicve dismay asked hhn to takc off t he covcr of a large number of ole! books unmarried, a lmost of the same ~ensitiv e ness as people of thc Victorian for which he paici a ha ndsom e sum. He clici not understand the va lue which age here, almost womanlikc, he tried to arrange a serics of lectures ca ]] ed Athcneu. is placed upon old bindings but the buyer thereby contributcd to clestroy It was a very ancient big place close to thc gate of thc Romanian some most va luable books. 78 http://patrimoniu.gov.ro menle intercsn nl e pri v itoare la istori a veche n Ho m fi niei 22. E ra un o m minunat, n ecă să t o rit C' red, a proa pe el e a c eeaş i sensi(jj'_ litatc cu oa menii el e aici jcUn Angli a - 11.11.] clin epoca v i cto ri a n ă , a proape feminin ă; ci a !necrea t să orga ni zeze o suitlt ele c onf e rin ţe numi te Athcneu. Exista o ·liiclirc ma rc, foa rte veche, ap roa pr el e i ntra rea p!l rcului românes clin B u c ur eş ti Humit C i ş mi g iu 2 a , numele fiind de ri vat, pe se mne, clin vec hiul c i ş 111 ca , ca re însca mnii !întin ă. F ~mi încloial ii . trebui e să fi Co s t Jocul uncia clin ma rile c i ş m e l c 2 ' 1 . Pc vre mea mea , nccs t pa rc era , pra c liC' . uu loc p ă r ăs i t , foa rte p u ţ in ă lume mergea a colo , Incul clin mijloc era neglijat, ş i crn , 111ni mult sau mai pu\in, un luc pe ntru servit oa re . L!n":1 intra re, pc cl rcapl.a , se găs ca acea c l ădir e . C hi ş A thencul , o 111 nrc sa l ă ele concerte, pculrn c ă multe cl in ·o ncer tclc simfonice se cl ii cl ea u a l'olo, ia r p c stînga se giisca. Tri buna lul , pe atunci Curtea C e nt rală el e .J11 sti\i e. ele asemenea 0 c l ă dire i i npun ă toar e . Fă r ă înd o i a l ă , a m .î ncl o u ă c l ă diril e a u fos t el e mult ă vre me cl c mola te, î 11 specia l c ă , clin ci te înţ c l cg2s, parcu lui i s-a da t o a l t ~'\ î nf ă ţi şa r e. Acum este lo cul el e int !lnire a l celor mai mari dint re burghezi e le. L in gă zidul Tribu na lului , !n colL b ă tr l nul Zwi cb c: I avea ceea ce noi 11urni111 ta ra bă, doar dou ă cl ulnpuri cu poli\:c pline cu că rţi vechi . E l era cel ma i cunosru t n nticar, iar cu îi da tore z 11111l lă r c c 1111 o ş tin\ . ă pe n tru n c nnm ărat e l c că rţi ş i ma nuscri se pc ca re m-a a j11 ta l să Ic ca pă t. E ra un 0 111 pl{tcut, aţ:rc r , d eş t e p t , muclcs l, c i c un o~tc a pc t Thcn E sarcu eonceivecl the idea of n rran ging a sc ries of popula r lec cl cducling 15 % ns il' I h a c! macle a profit. Th:;y kncw lhat J ha c! cm t ures in t his Atheneum. The a 1Ta ngcment wns ma ele wi th lhe 'Lllen h iggest ployed a gcnls for the purpose, not one of lhe111 a ccording t o the l ist h ookseller and publisher , Socec, to print those leclures, which h e clici , în was a ble t o ~e l I as ma ny as 500 a ncl yct t hey g rumhfo d n t m e. very dninty littlc volumes, beautifull y ex ccutccl . That Ateneu was ereclcd in thc ga rdcn of lhe so-callcd E piscopia , 1 ga ve tbere a Jecturc first on the A pocri plia afl(l R omanian lilcra an old church which ha cl bcen dcmolishecl n ncl which is now the centre Jurc. Ali my friencls a nd lhe people .rrom lhe ci re le of Maiorescu ancl Take of a !l mus ical cn le rl. a inmc11t hul lo r lhc in a uguralion no on c sent me an Ionesc u ca me . 1t was t bcfirst time Lh a l'a .Jew Jecturcd in public and JJ cfore inviln lion. T ruc, I was Ut cn a lreacl y oul of t hc count ry . su ch a n clitcn ncl m y l'ricnds outs.icl c, J\.ll'. Zwichcl, etc „ werc wnlehing 1111 - 22 Cf„ între a ltele' , c. Esa rcu, S ie/an ce l 11fare. Docw nen le descope ee.rtainly wbat would hap·pcn . T h a d brou "ht a Iso two broa cl s icles with m e, rile 111. arhivele Fenc{i ci , el e „ „ 13u c ur eş li , T ip . Antoniu Mi'i nescu, 1874, 104 -Oll C of tbe migration oJ thc SOLI] a ncl various briclgcs whcrc the ci CITlOllS were p. ; P elnt Cerce l. Documenle descoperile ln A riliuc/c V cnefi ci, B u c ur e şti, waiting for thc soul to capture it u nei thc a ngcls a ccompany ing it, irnown „Dacia''. P. Condura lu ş i Aug. La urian, 1874, 52 p. ; Docwnenlc istorice, a s thc (Mirnclcs] of B asil llu• youngc!', u nei in tbc m iclst ol' the lecturc T descoperile 111 arliivcle Ila /i ei. C o ul c rin\ ă publi că ţinut ii in sea ra cl e 8 a prilie unrollcd it. It was a lrcm encl ous success allC! Zwiebcl tole! rn c a ftcrwarcls 1878. Extras ci in „G lobul ", B u c ur eş ti , Tipog ra fi a Na ~i o n a le C.N. Hă clu t hat he askccl l.h e people as t h ey ca me out whcthc1· t hcy werc plcasc!I wilh lcsc 11 , 1878, Q7 p . A lhcneul Rorn f1n . the 1cc t u re a ne! Lhey a li a n swerc cl Lha l l hey wcre h ighly sa tisfi ecl . " 3 E ra vorhn el e „inlrnrca p rin cipa l ă a gr ădin ii (unde aclualmen lc se l bcca me a lso a g reat fricncl of Esarc u. l lecturcd n seconcl timc, ii' a/ l ă p ia fa Va /I er J\ fă răci n c a 1111 ) " . (CL George Polra, Din fl u c ur eş lii de poss ible wilh g rcatcr success, on thc orig in of lhc alpha bet. U p till a // ă dală , D u c \IJ' cş ti, E di t u ra Ş liin ţ. ifi c ă ş i E n c i c lop e di că , 1981, p . 257). t ba t time thcre were ma n y schools i11 R o11iania or lilerafi who tricd to 2'1 S upoziţi a lui Gastcr se c onfirm ă documenta r, că ci era vorba , l':lrii translilcra t c t hc ole! Romanian script into thc ln lin alpha bct andin my i n cl oi a ·1 ă , de una clin cele dou ă c i ş m e l e pe care clom11 itor11l Al exandru MSS . Lhcre is a stucl y of mine clescribing thc in numcrable systcms which Jps il a nt o rcl o11 ase, la 10 oc lornb ric J770, a fi construite în B u c ur eş ti , hac! h cc n s uggcstccl a ne! pra ctiscd . l thell suggrslerl pure phonel.i c no cty anume cca c on s truit ă „pc lowl unde a s l ă. : i cs le grtJdin a ( C i ş mi g iu] , inspre mology a ncl no arbitrar)'. This c rca tcd such a n imprcss ion lhat B innu lhe fJ 79 http://patrimoniu.gov.ro este posibil, despre originea alfabetului 31. Pînă la vremea aceea, existaseră, tn România, multe şco li de lit e ra ţ i, care au lncerca t să tra nspun ă vechea scriere românească ln alfa betul latin, ia r Intre manuscri sele mele se a flă un studiu de-al meu, care descrie puzderia de sisteme, care fuseser ă sugerate ş i aplicate. E u am propus atunci sistemul pur fon etic, nu eti mologic şi nu arbitrar. Aceasta a creat o ase menea impresie incit Bianu, secretarul ele a tun ci al Academici Române, s-a g răbit s ă pre gă t ească un astfel de alfabel32• L-a pus pe Jspi rcscu să- l tipărească şi aceasta a devenit ortografia oficială a Acade mici Române. El a adoptat, tacit, sugestia mea cum că trebuia f ăc ută o uşoară varia-ţie ln cazul a una sa u dou ă vocale, dar chiar ş i aceasta a dispărut, ş i orice tipăritură di n ul t imii 20- 30 de ani a urmat, ln lntregime, exemplul ş i sistemul meu aa. E i bine, Esarcu era un om foarte pudic. Jntr-o zi a avut loc o co nferinţă despre Istoria emanc ip ări i (iganilor3~ ş i ora torul vorbea, într-o m a ni e r ă destul de deli ca tă , de spre boiernl care avea, pe vremea aceea, un num ă r de robi, printre ca re şi fete, iar una dintre ele a fost pusă , cum se exprimase, să-i giclilc picioarele. Rezultatul a fost că, ma i Urziu , acea fată a avutunb ă i a t ,carca fo st tri.mis şi educat la Paris ş i niciod a tă nu ş i- a dat seama că nu era n ăsc ut clin p ă rinţi liberi.Apoi , lntr-o zi, pe cinci se găsea u la la şi, ci a aflat că era, practic, un rob, astfel că a i eşit ln balcon ş i s-a impu şca t. Aceasta a constituit o co titur ă radicală ln istoria p ganilor. E l era considerat fiul boierului al că rui nume 11 purta ş i ca re ii recu noscuse drept fiul său şi se mi şca ln cercurile ce le mai !nalte. Urmarea a fo st o hotărlre bine conso lid ată, care a co ndus la emanciparea definitivă, la Congresul ele la Paris, a ţ i gan il o r . Ei bine, această expresie foarte specifi că l-a şocat pc Esarcu, care a venit lu mine, fr cc lnclu- ş i na~ul ş i ziclncl: „Nu miroase, n-a fost aceasta cu lotul inuli/?" _ E i bine, acest Esarcu era un om ferm ş i ele caracter. E l ])ăr ca să fi fost cliplomnt tnnăscut. Se lnţelegc:i foarte bine cu toată lumea şi ş ti a cum să se re tra gă, a tunci ctnd era necesar. l\fai tlrziu, a conceput ideea de a construi un loca l imens, numit Ateneul Român 36• ln acest scop, era nevoie ele un capital considerabil ş i a căpătat , de la guvern, permi si unea de a emite bilete de loterie. Se puteau scoa te bani buni , dar o parte import a nt ă a acestora trebuia cl cst inntă Ateneului. Ernm in c:c mitet:Ml, şi el m-a ruga t să cumpăr un loz ; a m spus că voi Iuaa7 • S-a decis să se acorde 15% a celora care distribuiau ş i vindeau lozuri. E u am găs it un om foarte energic ş i inteligent, care nu avea bani, şi l-am lntrebat dacă n-ar lua aceasta as upr ii-ş i, dar l-a m prevenit că era o afacere ri sca ntă. Tata mi -a spus să n-am lncredcre ln ci. Deci, omul a spus că !şi va depune, drept gara nţi e, J a nţul şi ceasul. I-a m dat lozurile şi ln decurs de 24 de orc a fost in m ăs ură să-şi recupereze lanţul şi ceasul şi ca să scurtez, povestea , lozurile au fost vl ndute cu, un leu buca ta, iar cu am putut vinele lozuri in va I oa re ele 40.000 lei. Dcsi gur, am reţinut, pentrn om, cei 15 %· Am a flat, mai tirziu, de la Tocilescu că unii din comitet au obiectat împotriva reţi n e rii , ele către mine, a celor 15%, ca ş i cum ar fi fost propriul meu profit. Ei ştia u că rinduisem agenţi ln acest sco p , nimeni altul n-a fost ln stare, conform li stei, să vlndă mai mult ele 500 ele lozuri şi, cu toate acestea, m-a u bodogănit. Acel Ateneu a fost construit ln Grădina aşa-numit ei Episcopii , o bi se ri că veche, care fusese dărtm a tăa s, ş i este acum ce ntrul tuturor spectacolelor muzica le, dar nici unul nu mi -a trimis, la inaugurare, o in v itaţi e. Adevărat , pe atunci eram deja plecat din \nril. Scrisori inedite despre Ateneul Român, adresate lui M. Gaster Bu c ur eşti, 18 nov [embrie ) 1883 Domnule Gasler, Astăz i , la 8 ore seam, va f'i lnlrunirea domnilor pentru co nferin/ele ce se vor fi nea la A leneu, ş li11 cil ai promis că vei lua şi D-ta parte, deci le invit penim astă - sea râ la lnlrunire, 111 ca ncelaria l\lft1:eului39. Te sa lut, G. Conrnu40 a1 Cf. Athcncul Român. Originea alfabetului şi ortogra fia român ă. ş i importante apropos de /oierie, cn privire la o raşul Ga lai:". Conferin \ . ă ţinulii la 3 februari e 1885, ele Dr. M. Gnstcr, Bucu reş ti , I.G. 37 Probabil unul din ce le doui\ lozuri cu numerele 325, 046 şi 325, Hai mann, Librar-ecli tor, 1885, 43 p. Aic'i găs im potri vit a nclă u ga că, 0 1!7, pi\strate !n fonclti'I M. Gastcr ele la Londra . Se ma i păstre azi\ aici, ln deşi I.V. Socec ti părea şi conferin\elc din 1884-1885 ele Ia Ateneu, cea a f a ră de Programa co n{erinfelor publice pe anul 188!1.- 1885, şi un afiş cu de-a doua c011fer i11 ţă a lui Gastcr a fost publi cată ele J.'G. Hai mann, care ii „Loteria pentru construirea edificiului Alheneul11i , a u torizată de guvern prin tipărise lui Gaster, cu numai doi ani lnainte, a sa Lileralt1ra popu lară deci ziu nea cu No. 5 859 din :JO a prilie 1885". Conform acestui afiş, impri ro m ână. Se vecie că si acest librar-editor, primise, Intre timp, dreptul ele 0 mat de Socec & Tecl u, fu sese r ă emise un nnmăr ele 500 OOO de bilete, la a tipări, in aceleaşi lnnlte c ondiţii gra fi ce, o parte din co nf e rinţ e l e ce se pr eţ ul de 1 len bile tul. Tragerea era programat:) a avea loc .lu Bucureşt i , la ţi n ea u Ja At eneul Român, după cum rezultă dintr-un ::nnmţ bibli ogra fi c clatri de 1 noie mb ri e 1885, cinel urmau s~'i se atri bu ie c'lştiguri in valoa re de publicat ln nr. 10, cUn 21 aprilie 1885, al ,;Revistei li terare", ln care se 120 OOO de lei , clupă cum urm ează: un loz ele 75 OOO lei ; un loz de 20 OOO enumerau conferin\ele ·\inute la Ateneu, apă ru te „pinii acum !11 edi(it.zn.ea lei ; un loz el e 1O OOO Ici ; un loz ele 5 OOO Ici ; 5 lozuri ele cite 1 OOO lei ş i , Li bră ri ei Il aima 1111" , intre ele ş i „Originea alfabei11l11i şi ortogra fi a româ.nă respectiv, 50 el e lozuri ele cite 100 lei . (CI'. ş i „Revistn lit erară", VI (1885), de d-[n]1.1l Dr . M. Gasler", „fiecare formlnd frumoasă broşură, edific de lux, nr. 16, p. 351). Se pare lns ă că numilru l ele bilete nu s-a epuizat p1n ă Ia ciz pre(ul fi ecăreia de un len. Se vinde la Librăria Haiman[nJ, calea V icto da ta stab ili tă, astfel că tragerea a fost a minată cu şas e luni , cl up ă cum rezultă riei No. 7'1, şi l a principalele librării" (p. 160). clin scri soarea pe ca re i-o adresa lui Gastcr, la 12/27 .iuni e 1886, fratele său a2 Cf. şi M. Schwarzfcld , /11cr. cil ., p . 2-3. Max, viitor avocat ln Buc m eşti, .colabora for' al lui Take Ionescu ş i Con 33 Fără a ignorn valoarea ş i frumu seţea acestei co nfer in ţe, crede m, stantin Disscscu : „L-am înlllnil de asemenea pc Slân.cescu (ele Ia Teatru - totuşi , că Gaster şi-a exagerat c ontribuţia Ia stabilirea ortografici fonetice era vor ba ele pi ctort1l Const. r. Stăncescu , membru fouclntor al Ateneului cu a l[abet la lin, căci „unele idei, ca cea despre posibili lalea de temperare a Român, membru, VTcm e lnclelun ga tă, n i co mitetului ele direcţi e al Teatru ortogra fiei fonetice dialectale prin tradl!la lllcraril fuseseră exprimate limpede lui Na ţ · ion a l - n .n.) ş i m-a rugat scl-fi transmit complimente din partea lui. de A. Lambrior, lncîl Gasler nu face decll să le reia. De altfel, în privinfa Ş tii că Loteria va conlinua tncâ şase luni şi noi sperâm să vinde m pairu pln'll aceasta co nferin(a lui Gasler mz se poale compara ciz documentatele lucrări ale la ci n.ci mii de hifele" . Cf., pentrn amă nunt e, , ; Naţiun ea", IV (1885), nr. 975 lui Lambrior, publicate ln „Convorbiri lilerare". (I.C. C hi · ţimi a, Co nlribiz cli n 31 octombrie, p. 1 ş i nr. 980 din 6 noiembrie, p . 3. fia lui M. Gaster ln domen.iul folclornlui, in Id ., Folclorişti ş i fo l c lor is ti că 38 A m ă nunt e confirmat e de C. Baca l başa, Gh. Crutzescu şi G. Potra, român easc ă, Bucureşti , Editura Academi ei R. s:-România, 1968, p. 281). ln lu crăr il e şi, respectiv, la paginile pc ca re le-a m mcll'ţionat. 34 în caz că nu era vorba el e o co nferinţ ă supll m e ntar ă, a nunţ. a t ă 39 Era vorba ele Muzeul Naţio n a l de A nti chităţ i , de sub direcţia lui numai prin presă, această co nferinţ ă trebuie să fi avut loc tnaintc de a nul Gr. G. Tocilescu. 1883/84, căci n-o intllnim ln programele co nf e rinţ e lor clin anii 1883/84 io George Coman, subcllrcctor, Intre 1883-1885, al Muzeului Naţ.io şi 1884/85, publica te ln fruntea celor dou ă volume ele conferin\.e editate ele nal de Antichităţi clin Bucureşti , ş i , ln această ca li ta t e, se ocupa ş i ele re Ateneul Român. dactarea „Revistei pentru istoric, arheologic ş i filologie", editntă de Gr. 5 a Cf., pentru istori cul Ateneului, C. Ba ca lbaşa, lucr. cil., p. 57- Tocilescu . Ca dova d ă, rugindu-l pe Gaster, Ia 8/21 martie 1907, să -i me 58 ş i, mai ales, Gh. Crutzcscu, Podul 1Wogoşoaei. Povestea unei s tră zi . Pre dieze ni ş te afaceri petroliere cu industri aş i englezi, li amintea acestuia faţ.ă de E ugen Barbu. Note ele Virgillu Teodorescu, Bucureş ti , Editura „ele Comân, cu care odată lucrai la publicarea articolelor D-tale ln Revista Meridiane, 1986, p. 202-209. V. şi G. Potra, lucr. cil., p. 239-240. pentru istorie, filologie şi arheologic, cc apărea pe vremuri sub direcţiunea 36 Că ocupa o poziţie lnsemnată ln chestiunea Loteriei Ateneului ci-lui Gr. Tocilescu". S-a remarcat şi ca profesor ele limba ge rmană, publi rezultă şi dintr-un fragment clin scri soa rea pe care i-o trimitea, la 5 octom cind o Gramatică practi că a limbii germane pentru uzul şcoalelor primare brie 1'885, Th. M. Stoenescu, redactor-administrator al „Revistei literare": secundare, Bucureşti, ed. I, 1884;; ed. a II-a, 1885, precum şi un Dicţionar „ lntlln eş le-l e n e apărat cu D-[n]ul Esarcu, are să-fi comunice lucruri urgente enciclopedic german-româ.n, 2. voi. Bu c ureşti , 1925. 80 http://patrimoniu.gov.ro II Sllmale D-le Gnsteru, Primii aslăzi bro ş ura ln care a apă ml discursu/ meu de deschidere .. . Socec mi-a promis că- mi va /rimele 11wnuscris11/ aces/ui di .~ c ur s ... Ş i eu cred că, penlru ca. sl.i ne l n fe l e agă bine imporlan(a A l!tene11lui , ar fi de dorii ca sd apa ră acesl discurs 111 capul .Hevistei Dv. , 1nce p1 nd astfel a stabili o l e gă/ ur ă Intre A ll1 enc11 şi aceas t ă Revist:1 42 . Vei fa ce, cu. tacl11l D-lale obici1mil , aceea ce uei crede de cuviin(tl. A l D-tale deuolal , C. Rsncrn III Slimnte lJ-le Gaster, A m (o sl foarle sim(ilor bunei D-la/e aminliri43 ş i văd„ cu mare pl ăc e r e , că, d e şi deparle de {ara noaslnl, urmezi c11 alen. (iune şi i11l eres cele cc se petrec pc aici. Eu loldawia am f os l p enibil impres ionat de deportarea D-lale din România .~ i am 11n since r regrel gUidindu-mă la serviciile eminente ce ai (i adus lileri/or române şi cullurei noastre na/ionate. ln spcran(a câ poale 11ă voi vedea 11ara aceasta la Londra, le rog a primi amicalele m ele sat11lâ1,i. C. Esnrru B u c ur eşti , 13 ma rtie 11 ]891 IV ATI-JENEUL ROMÂN Bucureşti, 2 octomv[rie] 1885 No. 3!J8 li mpri ma t]44 Domnule Doctor, La 10 oc/omb[ric] corcnlc, urmind a se (ace silua/irtnea firi.a. nciard a /o l ăriei A ll1 eneulrri Român, v11. ro.q, Domnule Doc/or să bi 11 e11o i(i a dispune sâ se uerse la Ban.ca Na (i ona / ă ln. Bucu r e ş /i, 1n primirea D-lui T !t . .Ş i e (ă n esc u , director al Ban.cei şi casier co mplabit a l [ olăr i e i , suma ce se ua (i Incasa/, p1nâ la dala sus-i11dicald, penim bilele/e 111ndule, din cele ce ui s-au lncredin/al. Priimi{i, Domnule Doc/or, încredin(area disli11sei mele considera(iuni. Preşedinte, Secretar, N. Kret:m Iese u Const. Sti'lncescu O-Sa le D-lui Dr. Gasler Strada Sticla ri, Sf. Vineri Loco V socec & Comp. Bucureşt i , 15 martie 1884 Li brăric ş i Edi tun'i le le. ] antet tip ă rit] [ St.lmal.Jlle Domni Co nform l n{elegerei luate crr D l. Esarcu, arJe m onoare a Vă lrimilc, odală cer aceasla , cl/e două exemplare din Con ferin/ele A lf1 e11 eului publicale plnă acum. Şi fiind că ele sruil de un interes des/111 de fo/osilor publicului noslrL1, Vei rrtg ă m a le fa că cunoscute, p e ci l se poale mai mrtll, ln cercul c w wşlinfe l o r D-uoaslre, spre care scop vom continua a Vd lrimile regulat clle doue 45 exemplare din. fiecare con(erinfcl, lndalâ dL1p ă apari(iurie • Profil ă m de acea slll ocaziune, penlnt a Vâ ruga sâ primi(i expresiunea distinsei stime ce \lei pâ s lr ă m . Socec & Co mp. I. V. Socec D-snlc Domnului Dr. M. Gasler Loco u Scrisoare nedalat ă, 1nslt a t ab il ă cu oareca re aproximaţi e . F iind din trimiterea C/11· cs/omafiei romcine , apă nrhl ! n primilvani lui l8!Jl. Do vorba de discursul de deschiderea co nf c rinţ e l orpub li ce peanul 1884 - 1885, vada : scrisoa rea pe ca re i-o trimitea lui Gastcr, la 21 iulie 1891, frate le care a a p ă rut ln nr. 10, clin 21 apri li e1885, p. 141i - 150, a l „Revistei lite său Max, deja a mintit: ;,A m fo s t săph'\ m ! n a asta cu Esa rcu la m as ă cu Take rnre'', presupunem că scri soa rea lui Esarcu va fi fost trimisă la o dată apro jionese 11 - n .n. j ş i Esarcu 111-a ru gat, cinci ţ i -o i scri e, să-ţi trimet sa lu pia tă de cea de sus. tări clin pa rte-i că ş i p ăst reazt'\ o pltkut:1 suvenire de la d-ta . S-a mirat ele 42 Dovada pere mptori e a acestei l egă turi o constituie nu numa i ce n-a i trimcs incă un exemplar clin Clr resloma(ic ş i Ateneului , cc trebuia i , publi ca rea, ln paginile „Revistei literare", a unor co nf er inţ e sau recenzii zice cllnsul, să o faci ce l clintu r„ .]". 44 a le cîtorva conferin\.e \inule la A teneu, ea ş i a a ltor materia le el e popu Doa r număru l , cele două date, ca li tatea, numele ~ i a dresa destina lariza re (an un ţ uri bibliogra fi ce sau referitoare la loteria Ateneului), ci şi tarului , respectiv cele două semnături fiind seri se ele m î n ă . faptul, oarecum ext eri or , că , potrivit a fi ş ului despre Loteria Ateneului, 46 Popula rizarea c onferinţe l o r ţ.inute la Atene ul Ro mân in anul „Cancelaria Loteriei este stab ilit ă [ln] Pasagiul român No. 3 bis, in sa loa 1883- 1884 a fo st a tlt de e fi cie nt ă, iar interesul publi cului a tît ele mare, nele Reuislei literare, unde publicul se poa te adresa pentru orice informa incit - „progres lnsemnat la noi ln fard - scria C. Esarcu ! n Discursul de ţiuni". deschidere a co nferin/elor publice pc anul 1884- 1 885 (p. 15) - edilorul a 4a înclin ă m să credem că „buna a mintire" a lu.i Gaster va fi constill(] izbulil să-ş i sc oa/ă c/r e/lrrie/i/e". 81 http://patrimoniu.gov.ro \'I SOCIETATEA REVISTEI LIT ERA TORUL SF!NTU[L] SPIRIDON, 25 BUCUREŞT I [a ntet tip ~1 rit] S timale D-le Gas1e1·, Ascu/llnd cu mullă plăc e r e i11L er esanlrr Dv. con {e rin(ă, ce afi finul în. sa l a A l ene11lui16, alil eu, cll şi co legii mei de la „Lileralorul" \f-am /'i f oa rle l ndalora(i dacă ne-afi lncredinfa manuscriptul con{erinfei Du., spr e a o p 11blica 111 „Lileralorul" , 111 m1111 ere/e ce apar 111 fiece să plămlnă 11 . D-[n]ul Slclnce:;cu m-a asigurai f oc/J'L e despr e amabili l al ea Dv. ş i suni co nvins câ, făci 11d11 -vă accasl ll rng ă mi11l e, 11u vo i fi r efuza i. Primifi asigurar ea stimei ş i rulmirafi1.1 11 ei celui ce s-ar simii prea f ericii a vâ [i cunoscui. Th. l\f. Stoenescu, Redactor la „Literatorul" 1885, fc br[uaric] 3 VII [i a nuari e 1885 1 JJ[l). V. A. Ur ec /iia a mi11l eş l e D- [voas )lre adunarea at e niană de miercuri, JO ia1111ar[icl, 8 or e sc ara1 s. 1a E ra vorba de c onferinţa Origina, pn progra 111 : Origi11 e/e] alfabel11/11i para\ic, dimensiuni le conl'erin\clor apă rut e, in acea vre me, 111 paginile şi ortografia r omllmi, deja m e np o n ată. „Revistei li tera re": Discurs de deschider e a co 11.[erinfelor publice pe anul H Din clle c unoa ş t e m , această co nf e rin ţă a lui Gaster, ţinută chiar 1884- 1885 din Alliencul Romdn, a p ă rut in nr. 10, clin 21aprilie 1885, era ln ziua de 3 fcbr llarie 1885, n-a fost publicat ă în „LiLera toru l", revist a sis publicat la p. 146- 150, în t imp cc co nf e rin ţa Despr e prejudi(ii, ţinută, la tinclu-şi a pari(.ia odată cu nr. 7, cl in 17 ma rtie 1885, clin ca uza pl ecă rii 3 martie 1885, de C.C . Arion ş i publi cată in nr. 12, clin 5 ma i 1885, era lui Maccdonski la Paris. N-a fost publi ca t ă ni ci Jn „Hcvista lit era r ă ", c uprin să intre p. 280- 285. continuatoarea, ineeptnd cu 7 aprilie 1885, a „Literntornlui ", la cn re 4s P resupune m că era vorba el e o obişnuită şccl in \: ă de lu cru a Ate funcţ.ia ele redactor-administrator era d eţ inută tot de către Tlt. M. Stoc neului Român, p robabil în vederea urm ătoa re i conferinţe publice, f i xată ncscu. P roba bil lnsă c ă dimensiunile conferin\.ei lui Gaster - nu ma i pentru a doua zi , joi :n ia nua ri e 1885, cinci Dr. Bui cliu a vorbi t despre puţin el e 43 p„ [ormat mic, e adcvărnt - o l' ăcea u in atlccva L ă publi că rii ci I stor ie ş i ip nolism. într-o foaie lit era ră , fi e ea chia r şi cu a pa ri ţ i e să ptă 1 ~1în a l ă. Dăm , spre co m- SUMl\fAHY ------ The presc nt paper t urns to account a pa rL of the s till u11kn ow 11 E n Esarcu to crather , by mcn ns of a lottery authorised by thc sta le, the neces glish me moirs, whi ch have hcen Iert behincl by n grea t schola r : Dr. M. sary funcl s cla i med by thc replacing of the ole! conference halt (w hi ch, he Gaster, born in Romani a, the autbor, among othcrs, o[ the impressive saicl , "cloes not mcet t he requirecl conclitions for celebra ting art"), with Ilomanian Folk Lilcr alure (1883) and Romaniall Chres 1omall1y (1801). a ncw a nd imposin g builcling, "a rea l te mple of a rt and sciencc ", as wc Writlen i n 193:.! , t hese memoirs reca ll t he personali ty o[ Lhe physi ca n finei it even toclay. The nrnjesti c building of the Homanian Atheneum cian, natura li st a nd diplomat Co nsta ntin Esarcu, an initia tor as ea rl y was i nauguratecl a lrnnclred yeras ago, by a well-known confcrcnce hcld by as 1805 of "the pu bli c co nferences whi ch led to thc co nst ructi ng of t lle the writer Al. Odobescu. Romania n Atheneum " . T he problems inclucl ed in t hc severa ! co mplcmcntary lctters wc One ca1J"fincl furthcr referenccs to Lh e builcling of t he old Alhencum , publish a re, to a great extent, identica !. p laccd in Lh c proximity o[ the C i ş mi g iu Ga rdens, with a clcta il ecl presen P rcsc rvecl i n thc i mprcssi vc Gaster a rchi ves of thc Lonclon Uni ver ta tion of the content a ncl a tmosphere i n wlti ch thc two co nfcrcnccs were si ty Co llege, both the letters a11Cl thc memoirs represent valuablc r·e mem helcl there by M. Gaster. bra nccs or thc activity co nnectecl with the Athencum until the a utumn of F inally, wc a rc givcn de ta.il s a bout the cndcnvours of the sn mc C. 1885, when M. daster setllecl himse lf in E ngla nd . http://patrimoniu.gov.ro