DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii de legislatura a XX-a SESIUNEA a IV-a ORDINARĂ – MARTIE 2016 Ședința din data de 11 martie 2016 (STENOGRAMA) SUMAR

1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului de 2 Stat al Republicii Moldova.)

2. Dezbaterea ordinii de zi. 2–5

3. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 5–48 nr.68 din 29 februarie 2016 cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești.

4. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 48–60 nr.321 din 14 septembrie 2015 pentru modificarea și completarea 114 unor acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească – art. 22, art. 45, art. 47; Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii – art. 4; Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală – anexa nr.1; ș.a.).

5. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.78 din 4 martie 60–105 2016 privind acceptarea demisiilor și declararea vacanței funcțiilor de Guvernator și Prim-viceguvernator ai Băncii Naționale a Moldovei.

6. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.79 din 4 martie 60–106 2016 cu privire la numirea Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei (Sergiu CIOCLEA).

7. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.32 din 107 – 1 09 15 februarie 2016 privind demisia unui deputat în Parlament (Constantin BOTNARI).

8. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.91 din 10 martie 107–109 2016 privind demisia unui deputat în Parlament (Iurie CAZACU).

9. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2 din 4 ianuarie 109–114 2016 privind aprobarea structurii și efectivului-limită ale Centrului Național Anticorupție.

1 10. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3 din 4 ianuarie 110–114 2016 privind aprobarea Listei funcțiilor din cadrul Centrului Național Anticorupție și a gradelor speciale ce le corespund.

11. Dezbaterea și respingerea proiectului nr.63 din 26 februarie 2016 – 114–155 moțiunea simplă asupra activității domnului Anatolie Șalaru, ministru al apărării.

Ședința începe la ora 14.10. Lucrările sînt prezidate de domnul Andrian Candu, Președintele Parlamentului, asistat de doamna și de domnul Vladimir Vitiuc, vicepreședinți ai Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Bună ziua. Rog deputații să ia locul. Iar Secretariatul Parlamentului, Să anunțe prezența, pentru a începe ședința.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului: Doamnelor și domnilor deputați, Bună ziua. Vă anunț că la ședința Parlamentului, din totalul celor 101 deputați, și-au înregistrat prezența 92 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Ghilețchi Valeriu, Neguța Andrei, Bodnarenco Elena – deplasare; Panciuc Vasilii – concediu medical; Andronachi Vladimir, Botnari Constantin, Sorocean Victor.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Sînt 92 de deputați prezenți în sală. Avem cvorumul. Înainte de a începe ședința, vă rog să onorăm Drapelul de Stat. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Vă mulțumesc. Dragi colegi, Avem ordinea de zi prestabilită. În contextul anunțurilor tradiționale, dați-mi voie să vă aduc la cunoștință că astăzi, 11 martie, nici n-aș putea să zic că se sărbătorește, pentru că, de fapt, se comemorează mai mult, e Ziua europeană a victimelor terorismului. Și de obicei se păstrează un minut de reculegere pentru toate victimele actelor teroriste. Vă rog frumos să-i onorăm. (Se păstrează un minut de reculegere.) Vă mulțumesc. În continuare, pe ordinea de zi, dacă sînt chestiuni stricte de procedură.

2 Domnule Dodon, Poftiți. Dacă aveți ceva de procedură. Un minut la dispoziție.

Domnul Igor Dodon: De procedură, domnule Președinte. Proiectul de Hotărîre nr.2 privind acceptarea demisiilor. Eu vreau să vă aduc aminte că este un proiect de hotărîre, prin care noi cerem nu acceptarea demisiei lui Drăguțanu, dar eliberarea pentru încălcări. Noi considerăm că ar trebui astăzi să-l demitem pe guvernatorul Băncii Naționale cu transmiterea tuturor dosarelor la Procuratura Generală pentru intentarea cauzelor penale. De aceea, vă rugăm, domnule Președinte, să faceți uz de dreptul dumneavoastră stabilit de Regulament și de legislație și să comasăm proiectul nr. 2 din ordinea de zi cu proiectul nr. 78 care este inclus cu proiectul care a fost propus de Fracțiunea Socialiștilor pentru eliberarea din funcție în legătură cu încălcarea drastică a legislație. Vă rog foarte mult să faceți uz de dreptul dumneavoastră. Altfel să nu-l pierdem din țară. O să fugă. Îl eliberați acum și o să …

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Aveți tot dreptul. Domnule Voronin, Poftiți. Un minut.

Domnul Vladimir Voronin: Da. Și cei care nu vor vota această propunere, înseamnă că au participat la furtul miliardului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Pentru a-i scuti pe cei care eventual au vreo implicare ca să voteze, Președintele Parlamentului n-o să facă uz de dreptul său. Vă mulțumesc frumos. În continuare, în schimb, o să … Domnule Ghimpu, Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul : Mulțumesc. Știți vorba asta la noi „Hoțul strigă: vine hoțul!”. Taman ca dumneavoastră și cel care face mare gălăgie. Pe timpul guvernării comuniste, cînd era și domnul, care-i mare patriot acum, care v-o trădat, domnule Voronin, s-au furat 6 miliarde prin creditele neperformante. Și nu arătați cu degetul la oamenii cinstiți. Totuși, ați fost Președinte. Ar fi corect să fiți onest. Votul e vot și furtul e furt. Asta-i

3 problema. Hoțul, cum spunea Jiglov: «Вор должен сидеть в тюрьме», товарищ Voronin și Dodon.

Domnul Andrian Candu: Ei, am crezut că o să vă abțineți să ziceți nume. Acum trebuie să dau dreptul la replică. Domnule Voronin, Aveți dreptul la replică. Poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: El a arătat și cu degetul, nu numai că… (rîsete în sală) a spus numele. Ghimpu, Tu ești așa de păcătos că mai bine să închizi fortocica să nu te tragă curentul și pe tine, și pe nepotul tău, și pe toată haita ta. Tu ai văzut aseară ce-au vorbit despre ministrul transportului al vostru? A? Și despre ministrul apărării ce o să vorbească. Iată, stă acolo cu barbă. (Rumoare în sală.) Îl vedeți? Totul e la temă. E la temă. La temă. Că voi nu numai furați țara, dar o și vindeți. Măi, trădători ai Patriei, liniștiți-vă!

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Vă rog frumos să nu deraiem de la Regulamentul Parlamentului. Ați fost menționați fracțiunea și domnul Dodon, vă rog frumos, aveți dreptul. Domnul Batrîncea nu a fost menționat. (Rumoare în sală.) Fracțiunea n-a fost … Dumneavoastră, domnule Dodon, ați fost, dacă vreți vă exercitați dreptul la replică, dacă nu, nu. Nu a fost menționată fracțiunea. Nu comentați, foarte bine. Vă mulțumesc foarte mult. Voi face uz de dreptul Președintelui de ședință și a Parlamentului pentru a solicita votul plenului pentru a introduce pe ordinea de zi cîteva subiecte strict tehnice, legate de demisia unor deputați. Și aici mă refer la proiectul de hotărîre nr. 32 din 15 februarie 2016 ce se referă la demisia unui deputat în Parlament, și anume a domnului Constantin Botnari. Și la proiectul nr. 91 din 10 martie 2016 ce ține, la fel, de demisia unui deputat în Parlament și anume a domnului Iurie Cazacu. Ambii sînt din Fracțiunea Partidului Democrat. Potrivit procedurii e nevoie de votul plenului. Cine este pentru introducerea pe ordinea de zi de astăzi a proiectului nr. 32 din 15 februarie 2016, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Majoritatea a acceptat introducerea pe ordinea de zi a proiectului nr. 32. Și, la fel, cine este pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului nr. 91 din 10 martie 2016, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală. Ambele proiecte nr. 32 și nr. 91 au fost introduse pe ordinea de zi de astăzi.

4 Rog Comisia juridică și Secretariatul Parlamentului să repartizeze toate materialele necesare pentru deputați, pentru a fi examinat și dezbătut acest subiect astăzi. În continuare, dragi colegi … Doar nu vreți, domnule Dodon, să obligați cu forța Președintele Parlamentului. În continuare, dragi colegi, propun pentru examinare și dezbatere proiectul de Lege nr. 68 din 29 februarie 2016 cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești. E nr. 4 de pe ordinea de zi. Prezintă proiectul domnul Cebotari, ministru al justiției. Și-l invităm la tribuna principală. Poftiți.

Domnul Vladimir Cebotari – ministru al justiției: Bună ziua. Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Onorați oaspeți, Astăzi propunem către dumneavoastră un proiect deosebit de important în viziunea noastră, care trebuie să facă o reamplasare geografică a tuturor instanțelor judecătorești din Republica Moldova. Proiectul cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești vine, de fapt, cu o propunere în care ar urma să reducem numărul de instanțe, care sînt amplasate astăzi în fiecare centru raional din Republica Moldova. Acest proiect nu vizează și nu afectează în niciun mod curțile de apel sau Curtea Supremă de Justiție. El se referă doar la lichidarea unor instanțe judecătorești și concentrarea acestora, mai bine zis a judecătorilor din aceste judecătorii în alte localități, unde deja sînt amplasate celelalte judecătorii. Scopul este unul foarte simplu. În primul rînd, este de a îmbunătăți calitatea actului de justiție. Și acest lucru se realizează prin faptul că ne vom putea permite să avem judecători calificați și specializați pe domenii mai înguste. Or, astăzi noi avem o mare problemă în acest sens, deoarece un judecător poate să înceapă ziua de muncă la orele 8 cu un dosar penal, să continue la orele 9 sau 10 cu un dosar civil, după care să urmeze un dosar în contenciosul administrativ și tot așa. Și dumnealui nu poate să fie foarte calificat într-un domeniu mai îngust, spre exemplu, cel civil sau nu poate administra suficient de calitativ un dosar economic, sau, și mai rău, nu poate administra, nu poate deține suficientă calificare, sau nu cunoaște toate subtilitățile dintre un dosar penal. După cum am spus anterior, acest proiect nu propune reducerea numărului de judecători, dar ne dorim să păstrăm numărul de instanțe și să atingem exact același obiectiv. Asta ar însemna că pe anumite locuri ar trebui să înmulțim la 4, numărul de judecători, ceea ce ar însemna că majorăm și numărul asistenților și, evident că, majorăm mult costurile de calitate a justiției. S-a opinat atît în comisii, cît și în această sală că, prin acest proiect, se reduce accesul la justiție. Și eu vreau să vă asigur că nu acesta este scopul și nu astfel de consecințe sau de efecte va aduce proiectul respectiv. 5 Și explicația este una simplă: nu odată cu aprobarea proiectului de lege și intrarea lui în vigoare vom închide instanțele de judecată care urmează a fi închise conform acestui proiect. Pentru aceasta noi am prevăzut un plan de acțiuni pentru maximum, 10 ani de zile în care trebuie să reamplasăm aceste instanțe de judecată, dar nu înainte de a crea condițiile necesare în judecățile unde noi urmează să ne concentrăm pe acei judecători. În paralel cu aceste acțiuni, noi trebuie să venim și cu alte soluții pentru a facilita și simplifica accesul la justiție. Și aceste soluții sînt de ordin tehnic și de ordinul digitalizării sistemului judecătoresc. Noi exact, în paralel, și nu trebuie de văzut ca proiecte absolut separate, ne propunem ca ședințele de judecată să fie petrecute atunci cînd este cazul sau atunci cînd persoana nu are posibilitatea să se afle în ședința de judecată, inclusiv cînd este amplasată la o distanță prea mare de această judecată, prin intermediul conferințelor video. Noi, deja în acest sens am formulat sarcinile tehnice pentru a extinde lista funcționalităților programului integrat de gestionare a dosarelor. Să nu uităm că, cu astfel de probleme se confruntă astăzi și persoanele cu dizabilități care nu vin la judecăți, chiar dacă se află în nemijlocita apropiere sau într-o rază de doar cîțiva kilometri. De asemenea, nu poate fi acceptat, din punctul nostru de vedere, drept argument problema amplasării la o distanță mai mare, pentru că astăzi justițiabilii se confruntă și cu alte probleme: gen – coordonarea agendei ședințelor de judecată, ori noi ne-am propus și avem un nou proiect și acest lucru se va face în formă electronică, cu prezentarea probelor în formă electronică și accesul la dosarul electronic. Instanțele de judecată trebuie să fie eficiente în lucrul său. Trebuie să dedice timp suficient în cadrul unei ședințe, pentru ca părțile pe deplin să-și poată reprezenta pozițiile sale. Dar acest lucru nu se va petrece într-o instanță de judecată, unde este un singur judecător și care deservește tot raionul. Noi vrem ca instanțele de judecată să aibă mulți judecători calificați și specializați. Prin acest proiect, de asemenea, noi urmărim scopul de a reduce costul procesului, costul sistemului judecătoresc. Da, în primii 10 ani noi urmează să suportăm aproximativ 1,2 miliarde de lei ca și cost al implementării acestui proiect. În același timp, economiile care vor fi aduse de la implementare, doar la valoarea actuală sînt peste 46 de milioane de lei anual. Acest proiect este unul fezabil, iar la baza proiectului respectiv au stat diverse studii, atît realizate de experții naționali, cît și de experții internaționali. Și nu am vrut să încep cu acest lucru, dar nu pot să nu-l spun. Acest proiect este unul din angajamentele noastre asumate atît în cadrul Strategiei de reformă a sectorului justiției care a fost aprobată aici în Parlament, cît și unul din angajamentele față de partenerii noștri de dezvoltare. În acest context, eu nu pot decît să solicit susținerea dumneavoastră pentru a aproba acest proiect. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim, domnule ministru. Și în continuare, începem sesiunea de întrebări-răspunsuri.

6 Domnule Reșetnicov, Vă rog frumos, prima intervenție.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule ministru, V-am ascultat foarte atent, vrînd să aflu care este totuși motivul și scopul acestei reorganizări sau optimizări în sistemul judiciar și nu m-ați convins. Am citit și nota informativă, am căutat motivele și în conținutul legii. Din start vreau să vă spun, sigur că există angajamente față de partenerii externi, angajamente care sînt scrise în strategie, aveți perfectă dreptate, dar angajamentul principal, pentru care trebuie să acționeze Guvernul, este angajamentul față de cetățean, de om și sigur că, în cazul dat, noi examinăm conceptual legea. Aș vrea să vă spun că ea vine în contradicție, cel puțin, cu alineatul (2) articolul 20 din Constituție, care prevede că nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție, pentru că în preambul sau la începutul proiectului de lege, spuneți că scopul legii este asigurarea calității actului de justiție, dar scopul principal trebuie să fie accesul omului, cetățeanului la justiție. Dumneavoastră, ca ministru, cunoașteți cît timp, energie și resurse materiale oamenii pierd pentru a ajunge în instanța de judecată, pentru a se judeca ani întregi cu amînări, cu fel de fel de proceduri judiciare și atunci, cînd măriți această distanță între domiciliul omului și centrul raional, care este acum, și divizați în alte centre raionale, sigur că aceasta este costul. Și costul este nu numai banii care dumneavoastră preconizați să le cheltuiți pentru implementarea acestei reorganizări, dar și costul pentru om, pentru cetățean, sigur că se va mări și n-aveți calcule pentru oameni, care va fi costul acestei justiții? De aceea, sigur că, în procesul prezentării și pregătirii acestui proiect de lege, pentru varianta finală, va necesita o revizuire. Nu este atît de eficient să transformăm sau să stabilim termenul de tranziție 10 ani. Este un timp destul de mult, noi uneori nu știm ce va fi mîine sau peste o lună, dar dumneavoastră prevedeți 10 ani pentru un termen de tranziție. Pentru o astfel de reformă destul de importantă pentru cetățeni, pentru încrederea în justiție, cunoașteți care este? De aceea, aș vrea să rămînă ca întrebare și ca sugestie pentru pregătirea în lectura a doua. Totuși, accesul la justiție trebuie să fie asigurat. Distanța între cetățean și instanța de judecată trebuie să fie asigurată. În astfel de circumstanțe, cum vedeți dumneavoastră îmbunătățirea acestui proiect de lege în scopul asigurării accesului la justiție? Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc mult.

7 Domnul Vladimir Cebotari: Domnule deputat, Accesul la justiție nu este dictat de acei suplimentari 30 de km care, într- adevăr, sînt un cost. Accesul la justiție noi îl garantăm atunci cînd justiția este una calitativă, cînd persoana nu trebuie să vină de 20 de ori la judecător pentru a se petrece o singură ședință, cînd vine la un judecător care vorbește în aceeași limbă cu el și înțelege ce înseamnă factură fiscală, dacă vorbește despre factură sau înțelege mai bine și mai în detaliu ce este latura obiectivă sau subiectivă a unei infracțiuni. Acesta este acces la justiție, cînd judecătorul pronunță o hotărîre calificată, una educativă și care este înțeleasă, și pe așteptarea societății, și mai ales a justițiabilului. Acesta este scopul pe care noi îl urmărim. Or, noi nu vom putea avea judecători astfel de pregătiți, care vor reduce numărul de zile de aflare a persoanelor în judecată și numărul de ani în care un proces este circulat, noi ne propunem să fie redus la cîteva luni. Or, extinderea sau amplasarea judecătoriilor la fereastra și la ușa fiecărei persoane acasă, nu face decît să aducă un act al justiției necalitativ, nu face decît să impună acei cetățeni să vină de multe ori și să piardă mulți ani, stînd pe coridoare și așteptînd ședințele de judecată de 15 minute, sau unde vor fi judecați și probele lor vor fi apreciate de judecători, care nici nu le știu a citi sau nu înțeleg exact acele raporturi juridice. Noi despre acest acces la justiție vorbim prin acest proiect de lege.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnule Reșetnicov, Dacă mai aveți alte precizări sau întrebări? Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul Voronin. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Eu n-am înțeles nimic din raportul ministrului, pentru că sînt ferm convins că de această lege nu ne trebuie astăzi, nici n-avem ce discuta. Dumneata, prin așa legi, prin așa norme ai distrus Calea Ferată, care acum ruginește și te-ai apucat, cu aceeași îndrăzneală și cu caracter, să distrugi justiția moldovenească. De aceea, trebuie să ne gîndim foarte bine. Eu aș ruga comisiile respective să se gîndească ce se întîmplă … ordinea de zi. Ieri am ascultat o jumătate de zi o aiureală despre notariat, astăzi iar ascultăm povești. Noi să ne gîndim, domnule ministru, domnule Preşedinte al Parlamentului la calitatea procesului de justiție, dar nu la cantitate și la cîți mai puțini ș.a.m.d. N-avem în materialul informativ nici o statistică cît la un judecător revine pe an procese, ce va fi după aceasta, care-i perspectiva? Vorbim despre 10 ani. Care 10 ani? Și voi răspundeți de 10 ani? Voi, mîine-poimîine o să vă fugărească norodul. Ce o să facem noi mai departe, dacă voi iar veți distruge.

8 Dați să fim serioși. Oamenii întîmplător nimeresc în posturi și apoi noi avem bătăi de cap, aici.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Domnule ministru, poftiți.

Domnul Vladimir Cebotari: Domnule deputat, Și justiția ca și „Calea Ferată” nu se construiește într-un an. De aceea, avem nevoie de ani de zile ca acest lucru să-l restabilim. În al doilea rînd, rog să nu luați acest lucru ca o creație a lui Cebotari. Aceasta este o creație a experților, a societății civile, a cetățenilor și a funcționarilor, care reprezintă diferite instituții ale statului și noi am venit cu calcule foarte clare în nota informativă, unde am arătat că numărul judecătoriilor nu se va schimba. Respectiv, nici nu are relevanță aici să vorbim despre încărcătura dosarului, numărul de dosare per judecător odată ce nu se schimbă sumele din acest calcul matematic. În același timp, noi am pus accentul foarte clar, proiectul vine să crească calitatea actului de justiție, atunci cînd judecătorii să-și poată permite specializarea. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim. În continuare, doamna Ciobanu. Poftiți. Domnul Voronin, Eu îmi cer scuze, dumneavoastră nu ați apăsat butonul. Eu nu pot să ghicesc mintea oamenilor. Dacă văd că se aprinde becul atunci, cu siguranță, vă dau cuvîntul.

Domnul Vladimir Voronin: Da pe alții …

Domnul Andrian Candu: Doamna Ciobanu, Vă rog frumos…

Domnul Vladimir Voronin: Pe alții îi întrebați.

Domnul Andrian Candu: A doua întrebare.

9 Doamna Maria Ciobanu: Domnule ministru…

Domnul Andrian Candu: Numai puțin, da, doamna Ciobanu, Vă rog frumos. Domnul Voronin, Poftiți, a doua întrebare.

Domnul Vladimir Voronin: Nu este a doua întrebare. Eu n-am înțeles nimic din răspunsul primei întrebări pe care eu am pus-o. Încă o dată repet, de unde ați luat ideea aceasta, în principiu, dacă, măcar asta puteți să dezvăluiți aici în plen? De unde, cine v-a încărcat cu această…

Domnul Vladimir Cebotari: Eu o să vă explic.

Domnul Vladimir Voronin: Noi avem și alte probleme în justiție. De unde ați luat? Voi de la coadă începeți totul, nu de acolo de unde trebuie.

Domnul Vladimir Cebotari: Domnule Preşedinte, Săptămîna viitoare se va petrece una dintre conferințe în Chișinău, poate așa o să fie mai simplu, în care se va discuta și se va ridica întrebarea că nu avem judecători specializați. O problemă pe care o ridică un număr suficient de mare de oameni care sînt membri ai sindicatelor. Doi la mînă. Noi discutăm foarte des că la noi nu sînt judecători calificați ca să examineze dosarele din contenciosul administrativ, care este o problemă, o altă problemă, de unde noi am luat această idee. Trei la mînă. Domnule Preşedinte, Noi am vorbit și v-am spus că nu se face justiție, de exemplu la Orhei un singur judecător într-un raion, și nu va fi niciodată, nu va avea niciodată suficient timp, acel judecător, ca să acorde fiecărui dosar timp sau să înțeleagă fiecare problemă, căci el din oră în oră sau din 15 în 15 minute trebuie să se gîndească, să- și transforme mintea ca sa fie în… să-și aducă aminte de toate cunoștințele din domeniul penal sau să-și aducă aminte de toate cunoștințele din domeniul civil, din domeniul muncii, din domeniul familial ș.a.m.d. Acestea sînt cauzele.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Dacă nu mai sînt alte întrebări sau precizări, doamna Ciobanu, vă rog frumos, reveniți. Poftiți. 10 Doamna Maria Ciobanu: Domnule ministru, Raționamentul pentru această inițiativă legislativă, dumneavoastră îl vedeți în eficientizarea actului de justiție. Pînă aici e totul bine și frumos. Dar spuneți-mi, domnule ministru, cum veți putea, actul de justiție, să-l eficientizați cu aceiași magistrați? Și spuneți-mi, vă rog, în cîte instanțe de judecată este un singur judecător? E foarte greu de crezut. Și la fel ca antevorbitorul meu, nu înțeleg, poate în planul de acțiuni la care ați făcut trimitere dumneavoastră aveți ceva concret cum ați putea schimba, fiindcă chiar nu văd. Am examinat și eu cu atenție această inițiativă și chiar nu văd cum o să puteți dumneavoastră cu aceiași judecători, actul de justiție să arate categoric altfel, adică bine.

Domnul Vladimir Cebotari: Doamnă deputat, Într-adevăr, acest document separat nu o să schimbe tot sistemul. Aceasta este una din piese din întregul tablou pe care noi trebuie să-l creăm. Din urmă, deja și în Parlament, în comisii sînt alte proiecte, care vin să ridice sau să schimbe sistemul de evaluare a judecătorilor, sistemul de numire și promovare în funcție a acestora, să reducă imunitatea judecătorilor. Vin și altele, venim cu alte proiecte de legi care, printre altele, astăzi unul va fi examinat, creșterea sau mai bine zis stabilirea unor funcționalități sau competențe suplimentare Institutului Național de Justiție în domeniul pregătirii acestora. Toate măsurile trebuie văzute în complex. O singură piesă nu o să schimbe nimic, dar cel mai mult nu o să schimbe nimic dacă noi nu vom dori acest lucru și noi trebuie să acceptăm schimbările și ei la fel, cei care fac justiția trebuie să accepte aceste schimbări.

Domnul Andrian Candu: Doamna Ciobanu, Vă rog frumos, continuați dacă aveți a doua întrebare sau precizare.

Doamna Maria Ciobanu: Domnule ministru, Dar nu era cazul să începeți exact cu acțiunile la care ați făcut trimitere, pe care le-ați nominalizat acum.

Domnul Vladimir Cebotari: Doamna…

Doamna Maria Ciobanu: 11 De ce dumneavoastră vă așezați… aveți răbdare, vă rog. Căruța înaintea cailor? Exact aceste acțiuni la care ați făcut trimitere acum, trebuiau și nu spuneți să acceptăm schimbarea, noi tare mult ne dorim schimbarea. Și spuneți-mi, vă rog, răspundeți-mi la întrebare: în cîte instanțe de judecată este un singur judecător?

Domnul Vladimir Cebotari: Eu acuși o să vă răspund și la a doua întrebare care urma să fie prima, dar nu noi creăm ordinea sau punem… nu, prioritizăm în Parlament proiectele pe care dumneavoastră trebuie să le examinați. Multe din proiectele despre care am vorbit, se află demult pe mesele deputaților. Eu aș fi apreciat, dacă dumneavoastră demult mă chemați la raport ca să vă explic acele proiecte de legi. Din păcate astăzi vorbesc despre acesta și urmează să vorbim mîine despre celelalte, sper… în numărul… Deja sîntem în ordinea de zi. Partea ce ține de numărul de… este adevărat că doar o singură instanță din Moldova are un judecător, dar eu pot să vă spun, mai multe instanțe au 2 și 3 judecători ceea ce la fel nu este suficient.

Domnul Andrian Candu: Domnule ministru, Ați vrea să scoatem de pe ordinea de zi proiectul?

Domnul Vladimir Cebotari: Nu.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Doamna Ciobanu, Vă rog frumos, precizare sau a doua întrebare.

Doamna Maria Ciobanu: O precizare. Guvernul poate prioritiza, domnule ministru. Care proiecte se află pe agenda parlamentară? Așa că aici ați dat-o în bară.

Domnul Vladimir Cebotari: Noi putem sugera, dar libertatea este a dumneavoastră.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, doamna Hrenova. Vă rog frumos. Poftiți.

12 Doamna Elena Hrenova: Господин министр, будьте добры, ответьте, пожалуйста, на вопрос. Если у нас в Кишиневе 5 секторов, в каждом есть свой суд, что это будет, если в Кишиневе будет один городской суд? Это даже трудно представить. Если сейчас суды завалены делами, которые рассматриваются месяцами, годами, что же это будет потом?

Domnul Vladimir Cebotari: Intenția acestui proiect nu este cumva ca mîine sau peste un an să închidă, de exemplu, Judecătoria Rîșcani. Intenția este să formeze un singur centru de administrare și distribuire a dosarelor, în dependență de calificarea și specializarea judecătorilor. Doi la mînă. Ce înseamnă 10 ani pentru noi? 10 ani înseamnă să creăm acele condiții sau acea unică instanță în Chișinău, cu acele capacități de suprafață și facilitați și dotări tehnice necesare, precum și resurse umane, ca numărul persoanelor să nu stea cu gloatele pe sub ușă, dar să creeze condiții confortabile în procesul justiției.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Dacă mai aveți precizări sau a doua întrebare. Poftiți.

Doamna Elena Hrenova: Да, второй вопрос. Куда денутся те судьи? Значит, я так понимаю, что они попадут под сокращение, если жудецы… как жудецы будут укрупняться суды. Судьи куда денутся или они тоже будут за 30, 40 километров ездить на работу?

Domnul Vladimir Cebotari: Numărul judecătorilor nu se va schimba, iar faptul că judecătorii vor circula pe drum, aceasta este o realitate astăzi. La Cahul merg judecători din Chișinău. La Hîncești merg de la Ialoveni. La Orhei aceeași situație, precum și la Rezina, Șoldănești, Bălți, Drochia. Nu, astăzi nu aceasta este o problemă pentru dumnealor. Noi avem altă problemă, și anume că nu avem judecători sau mai mult, este că judecătorii care sînt, nu sînt specializați.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Se pare că n-am ales bine primul proiect pentru discuții, căci se simte în plen o agresivitate. Trebuia să începem, domnule președinte, cu grupurile de prietenie, probabil. Continuăm cu domnul Deliu. Vă rog frumos. Poftiți.

13 Domnul : Mulțumesc mult. Am mai multe întrebări, domnule ministru, dar o să încep cu denumirea. Cum credeți nu era mai bine venită denumirea proiectului de Lege privind … sau harta dislocării instanțelor judecătorești? Fiindcă vorbim de sistemul instanțelor judecătorești, care presupune mult mai mult, decît doar dislocarea instituțiilor, harta, să zicem așa.

Domnul Vladimir Cebotari: Domnule deputat, Pentru noi nu este principială denumirea și poate, într-adevăr, ar fi mai potrivită sugestia dumneavoastră în privința numirii legii.

Domnul Andrian Candu: Deci propuneți schimbarea denumirii, dacă acceptă autorul?

Domnul Tudor Deliu: Nu, eu am venit să văd părerea dumnealui și dacă va trebui, voi veni și cu un amendament.

Domnul Andrian Candu: Faceți, atunci, amendamente pentru lectura a doua.

Domnul Tudor Deliu: Pur și simplu am vrut să aflu părerea domnului ministru.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, a doua.

Domnul Tudor Deliu: Și acum o altă întrebare, domnule ministru. La elaborarea unui proiect de reformare ar trebui să stea la bază niște criterii. Vorbind despre reformarea pe care o propuneți dumneavoastră, care este foarte importantă pentru sistemul judecătoresc din Republica Moldova, eu sînt aici de acord, dar părerea mea e că trebuie să stea la bază niște criterii, cum ar fi: numărul de unități administrativ-teritoriale pe care le plasăm într-o judecătorie, numărul de locuitori, statistica dosarelor din această regiune și altele. Eu la o simplă analiză am văzut că la nivel de unități administrativ-teritoriale diferă de la 47 la 150, care de 2 sau de 3 ori mai mare într-o instanță judecătorească decît în alta. Și, de aceea, mă întreb dacă s-a ținut oare cont de aceasta? Fiindcă, într-adevăr, s-a vorbit de costuri. Da, sînt foarte multe costuri. Și dau aici încă o idee. Anul trecut la Cimișlia s-a dat în exploatare clădirea instanței de judecată care a costat vreo 5 milioane de lei, acum Cimișlia este trecută la Leova, ca în timp de zece ani la Leova să se construiască o altă clădire. Acestea ce 14 sunt? Nu sunt irosiri de bani publici? Cînd acolo, clădirea este deja construită. Putea să fie Cimișlia cu Cantemir, să zicem, că-s foarte aproape. S-a ținut cont de niște criterii obiective la elaborarea acestui proiect de lege? S-au s-a împărțit pe hîrtie, cum zicea Cantemir „din cuțite și pahare”, avea el așa o vorbă.

Domnul Vladimir Cebotari: Domnule deputat, Într-adevăr, complexitatea criteriilor care au stat la baza evaluării și redislocării instanțelor de judecată este foarte mare. Noi avem la bază … drept bază pentru noi a servit un studiu care are mai bine de o sută de pagini și noi vom fi bucuroși prin intermediul Cancelariei Parlamentului să-l distribuim către toate persoanele interesate pentru a lua act și despre acele date statistice pe care dumneavoastră le solicitați.

Domnul Andrian Candu: Domnule Deliu, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Concretizare. Eu am făcut o mică greșeală. În Leova a fost construită clădirea instanței de judecată, dar acum de la Leova este mutată la Cimișlia, cînd e sub Cantemir și clădirea este gata. 5 milioane, de ce? Și în acești 10 ani totuși, părerea mea, poate să se întîmple multe. Foarte multe poate să se întîmple. Cu atît mai mult că se discută despre organizarea administrativ-teritorială și eu sper că în 10 ani se va înîtmpla, chiar poate și mai repede și vom avea alte unități de nivelul doi, care ar trebui acolo de plasat. De aceea, dacă vrem să facem o operație, dați s-o facem mai urgent. Chiar dacă doare astăzi, mîine o să treacă, dar nu vreau să doară 10 ani de zile, ar trebuie de micșorat timpul acesta de tranziție. Părerea mea.

Domnul Vladimir Cebotari: Eu cu dumneavoastră aș fi de acord, dar timpul de 10 ani e stabilit reieșind din criterii obiective, reale, pe care noi putem să le întrunim sau din precondiții. De exemplu, dacă luăm Ungheniul, astăzi noi acolo creăm un palat al justiției, unde cu ușurință o să facilităm toate instanțele de judecată, care urmează să le concentrăm la Ungheni, dar nu este însă așa situație și în alte raioane. Noi avem nevoie de terenuri alocate, avem nevoie de spații de construit sau de extins spațiile existente și aceasta ne poate lua mult timp. Sau în Chișinău, de exemplu, noi căutăm un simplu teren pentru a amplasa un palat al justiției și de ani de zile nu găsim răspuns la această întrebare. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Cu Leova, domnul …

15 Domnul Vladimir Cebotari: Așa stau calculele de la bază, domnule deputat. Și la Cimișlia exact e în reparație și s-au investit… Eu sînt de acord că nu logic s-au luat deciziile referitor la unele investiții anterioare, dar asta nu înseamnă că din cauza aceasta noi nu trebuie să facem celelalte măsuri de optimizare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, doamna Postoico. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Doamna Maria Postoico: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Noi înțelegem că această reformă, pe care toți o doresc, dar totodată sistemul instanțelor judecătorești care se reorganizează… sînt foarte multe întrebări. În primul rînd, am vrea să cunoaștem la moment, dacă sînt create condițiile pentru ca aceste instanțe de judecată, prin contopire, să fie reorganizate sau nu? Am în vedere dacă sînt create condițiile concrete pentru judecători? Fiindcă, noi cunoaștem foarte bine că, și acum judecătorii se află în instanțe de judecată care funcționează și nu sînt condițiile necesare. Cum dumneavoastră acum lămuriți? N-ar fi mai bine ca mai întîi să fie create condițiile concrete și cum au menționat și colegii noștri, să vedem cum va fi reforma teritorial-administrativă, și pe urmă să trecem la contopirea acestor instanțe de judecată? Este clar că 150 de judecători plus 150 de asistenți, nu avem așa clădire ca să poată cît de cît să funcționeze așa cum se cere după lege.

Domnul Vladimir Cebotari: Doamnă deputat, Dumneavoastră aveți perfectă dreptate. Noi nu avem toate condițiile, în toate instanțele de judecată, dar pentru a putea planifica și a aloca resurse pentru a crea condiții în acele instanțe de judecată, avem nevoie de acest proiect de lege. Și anume, din acest punct de vedere, el prevede o perioadă pînă la 10 ani de zile ca să realizăm acele condiții, în care vor fi amplasate celelalte judecătorii concentrate în judecătoria de bază.

Doamna Maria Postoico: Să înțelegem că în prezent cum funcționează așa și vor funcționa încă 10 ani? Așa reiese?

Domnul Vladimir Cebotari: Este adevărat. Președintele va fi redislocat acolo unde este prevăzut în proiect, ca judecătoria de bază. Celelalte instanțe și judecătorii rămîn amplasate în locurile de aflare la moment, pînă cînd vor fi create condițiile de reamplasare a acestora în judecătoria principală. 16 Domnul Andrian Candu: Doamna Postoico, Vă rog frumos, dacă aveți precizare sau a doua întrebare.

Doamna Maria Postoico: Da, eu am înțeles puțin care va fi aplicarea acestei legi. Fiindcă judecătoriile care se vor crea, conform articolului 1, am în vedere prin reorganizare, și prin contopire, deci ele vor începe activitatea de la 1 ianuarie. Alt termen de aplicare este prevăzut …

Domnul Vladimir Cebotari: Foarte corect.

Doamna Maria Postoico: … în 2027. Dar, totuși, multe instanțe de judecată care fuzionează prin contopire, ele, de fapt, dacă ne uităm geografic, se referă la acele județe care au fost pînă în 2003. Dumneavoastră anticipați reforma administrativ-teritorială?

Domnul Vladimir Cebotari: Doamnă deputat, Noi am făcut abstracție de la județele din 2003 sau pînă în 2003. Noi ne-am bazat exclusiv pe calcule. Noi am avut la bază un anumit studiu, în care au fost 3 scenarii și am ales scenariul în care vor fi cele mai mari economii anuale și unde oferă cel mai mare număr de judecători concentrați într-o instanță, pentru a permite o specializare cît mai bună acestora.

Doamna Maria Postoico: Și ultima, deci, totuși, constatare. Dacă am înțeles corect, deci cetățenii în timp de 10 ani pot să fie liniștiți, fiindcă în cazul dat, ei nu se vor deplasa, deci conform geografiei care este aici descrisă în articolul 1. Pînă la 10 ani.

Domnul Vladimir Cebotari: Pînă la 10 ani …

Doamna Maria Postoico: Să înțelegem că dumneavoastră treptat o să luați de la nord sau de la sud, sau din centru, sau cum? Ca cetățenii să înțeleagă. Fiindcă, într-adevăr, așa o reformă radicală, desigur pentru cetățeni este un șoc.

Domnul Vladimir Cebotari: Doamnă deputat, Pînă la 10 ani. Dar mai bine-zis, pînă la momentul în care vor fi create condițiile în acea instanță unde se concentrează celelalte instanțe de judecată mai mici. Dar noi pe lîngă crearea condițiilor fizice și a facilităților, cum și m-am referit în nota de introducere, noi ne propunem să dezvoltăm și alte metode în care 17 persoanele să fie prezente la proces prin intermediul punților video. Cu înregistrări automatizate, cu accesul la dosare de acasă, unde să le reducem timpul petrecut de persoane și costul. Pentru a se documenta pentru un dosar și pentru a participa și a- și apăra drepturile sale într-un proces.

Doamna Maria Postoico: Da, cred că cetățenii vor fi fericiți cînd fiecare va avea această legătură interactivă cu instanțele de judecată, fiindcă costurile sînt destul de mari, dar ele cad și pe umerii cetățenilor în cazul dat, nu numai costurile din contul statului. Aș vrea, totuși, să cunoaștem dacă dumneavoastră ați făcut vreun calcul referitor la costul acestei legi, fiindcă noi înțelegem foarte bine că justiția costă, ca și sănătatea cetățenilor, și de aceea trebuie, probabil dumneavoastră ceva ați prevăzut.

Domnul Vladimir Cebotari: Deci, costul de redislocare a instanțelor de judecată, crearea facilităților, echiparea cu tot necesarul este de un miliard 200 de milioane de lei la moment. În același timp, economiile anuale sînt de 46 de milioane, ceea ce ar însemna o perioadă de recuperare aproape de 30 de ani, este adevărat. Însă calitatea este un lucru care se evaluează absolut separat și el se evaluează în timpul economisit al persoanelor, reducerea timpului de examinare a unui dosar. Să nu uităm că noi avem deja un șir de dosare la CEDO pierdute și care urmează să le pierdem din cauza că este extins termenul de examinare a dosarului. A fost aprobată Legea nr. 87 în care s-a stabilit un termen rezonabil de examinare a dosarelor și noi, în judecățile existente astăzi, unde nu există specializarea, depășim mult acești termeni rezonabili, și vom plăti multe alte miliarde compensații pentru această încălcare, dacă nu facem schimbările urgente.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Bolea, poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Domnule ministru, O să încep de la denumirea proiectului de lege. De fiecare dată cînd deputații vin cu un proiect de lege și vine avizul de la Guvern, respectiv, de la Ministerul Justiției, de foarte multe ori scrieți că proiectul nu corespunde tehnicii legislative ș.a.m.d. dezvăluiți ideea în acest sens. Eu mă uit la proiect, se numește proiect de reorganizare a sistemului instanțelor judecătorești, așa? Capitolul II din proiect „Modificări şi completări ale actelor legislative” unde faceți completări şi modificări la mai multe legi: Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă, Legea cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești, privind organizarea judecătorească ș.a.m.d. Poate tot dumneavoastră, probabil, o să răspundeți, corespunde oare legea respectivă tehnicii legislative? Poate ar trebui să numim Legea privind modificarea 18 şi completarea unor acte legislative, în speță? Sau poate legea respectivă puteți eu știu, s-o tăiați sau să prezentați două proiecte de legi: primul – privind reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești și al doilea proiect – privind modificarea şi completarea unor acte legislative? Spuneți, vă rog. Pur și simplu...

Domnul Vladimir Cebotari: După cum am menționat, stimate domnule deputat, pentru noi nu este principială denumirea acestui act. Pentru noi este important efectul care îl va produce această lege.

Domnul Vasile Bolea: Dar nu corespunde Legii cu privire la actele normative.

Domnul Vladimir Cebotari: Și eu consider că noi putem...

Domnul Vasile Bolea: Dumneavoastră, prin proiectul respectiv, încălcați o altă lege, domnule ministru.

Domnul Vladimir Cebotari: Eu consider că noi putem să găsim numitorul comun în acest sens în cadrul comisiilor juridice, de exemplu, numiri și imunități, unde sînteți membru atît dumneavoastră, cît și domnul Deliu, care a formulat propuneri și comentarii vizavi de denumirea sau numirea proiectului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Deci s-au făcut propuneri și se vor face amendamente cu privire la titlul legii? În continuare, domnul Bolea. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Dar nu numai titlul, domnule Președinte. Eu văd, proiectul o să fie retras, să vină cu două proiecte concomitent. Unul – privind reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești și al doilea – cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative. Asta-i, după părerea mea, soluția. Ok. A doua întrebare. Dumneavoastră ați spus că proiectul prevede comasarea unor instanțe judecătorești, a cîte 3, 4 într-o singură instanță și tot dumneavoastră vorbiți despre faptul că în perspectivă, în decurs de 30 de ani, aceasta va duce la micșorarea, inclusiv a costurilor, deoarece justiția costă. Spuneți, vă rog, cum instanțele judecătorești lucrează și alte instituții: procuratura, inspectoratele de poliție, agenții constatatori de diferite nivele, 19 avocații. Închipuiți-vă un caz concret. Iată dumneavoastră spuneți că se reorganizează în judecătoria Orhei, se comasează judecătoria Orhei cu Telenești, Rezina și Șoldănești. Închipuiți-vă o persoană care a fost reținută din raionul Șoldănești, din vîrful dealului, cum s-ar spune, urmează a fi escortată la judecătoria Orhei, pentru a-i da un mandat de arest sau a prelungi ceva acolo, vre-un arest sau... Toate acestea sînt costuri: pentru benzină, motorină, distanța lungă. Noi sîntem, mă rog, situația la zi e de așa natură că, de exemplu, în Procuratură sau inspectorate de poliție nu se ajung bani pentru cele necesare, pentru deplasări ș.a.m.d., dar noi aici majorăm, după părerea mea, majorăm costurile...

Domnul Vladimir Cebotari: Domnule deputat...

Domnul Vasile Bolea: ...în urma implementării acestei reforme. Dumneavoastră și inclusiv ceea ce ține de accesul persoanelor, cum au spus colegii, la justiție. Închipuiți-vă o persoană... dintr-un sat din raionul Șoldănești va trebui să plece tocmai la Orhei pentru...

Domnul Vladimir Cebotari: Eu cred că, necătînd la faptul că de multe ori am spus aceleași argumente, totuși, o să le repet. În primul rînd, ceea ce ține de depunerea acțiunii în judecată. Eu m-am referit foarte clar, noi deja lucrăm la funcționalități și la prevederi legale, în care această acțiune să fie depusă în formă electronică și nu trebuie nimeni să se deplaseze nicăieri și care costa mai ieftin, decît s-ar duce din Orhei în Orhei. (Rumoare în sală.) Doi la mînă. Nu este vorba despre arest. Atunci cînd este reținută o persoană, arestul urmează după reținere. Mă scuzați, domnule deputat, dați-mi voie să răspund. Primul lucru care se întîmplă pînă la arest este reținerea. După care, în perioada de prelungire sau de punere sub arest de către instanța de judecată. Acest lucru se va face cu prezența procurorului. Dacă, dumneavoastră vă aduceți aminte, la proiectul aprobat în a doua lectură, o săptămînă sau două săptămîni în urmă, instituțiile Procuraturii vor fi localizate exact unde sînt localizate instanțele de judecată și aceste prevederi legale sînt deja prestabilite și aprobate de către dumneavoastră. De aceea nu vor fi costuri suplimentare în acest proces.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnul Bolea, Vă rog frumos, precizare.

20 Domnul Vasile Bolea: Domnule ministru, În cadrul examinării dosarelor, închipuiți-vă că va trebui să fie audiat un martor. Se va duce proces-verbal, unde martorul obligatoriu va trebui să semneze pentru aceea și va trebui să fie prevenit pentru darea declarațiilor false. El fizic va trebui să fie în fața instanței, nu prin intermediul telemostului Washington– Chișinău, dar aici, în fața judecătorului. Cum dumneavoastră o să realizați dacă el trăiește în Șoldănești, la 100 km de Orhei, asta nu este majorare de costuri? Sau procurorul va trebui să rețină o persoană la Rezina, va trebui să-l aducă la Orhei și după aia să vadă cu mandatele de arest ce fac.

Domnul Vladimir Cebotari: Sau alternativ, din oficiu.

Domnul Vasile Bolea: Poftim?

Domnul Vladimir Cebotari: Sau alternativ, în sediul oficiului de probațiune, aflat în cel mai aproape loc de către dumnealui, prin același punte-video.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul Stati. Vă rog frumos, poftiți. (Gălăgie în sală.)

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Stimate domnule ministru, Evident că proiectul trezește foarte multe semne de întrebare. Dar vreau, în sensul ăsta, să vă informez, dar probabil cunoașteți că deja în societate se vehiculează cu mai multă insistență, că acest proiect ar fi un prim pas spre reorganizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova și, în ultimă instanță, revenirea la județe. De aceea, vă rog foarte mult ca, dumneavoastră să aduceți o claritate în această situație. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Cebotari: Domnule deputat, Nu este în competența Ministerului Justiției să promoveze sau să elaboreze acte legate de reorganizarea administrativ-teritorială. Noi avem un rol în acest sens ca și multe alte ministere, care fac parte din acest Guvern, la fel ca și dumneavoastră, dar nu noi putem fi autorii sau promotorii unor astfel de politici. Și

21 vreau să vă asigur că acest proiect nu are nimic legat de reorganizarea administrativ-teritorială.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. În continuare, domnul Leancă. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Iurie Leancă: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule ministru, Obiectivul sau unul din obiectivele acestui proiect este asigurarea specializării judecătorilor. Un obiectiv absolut necesar, de acord. În același timp, pentru a asigura caracterul, funcționalitatea sistemului judecătoresc există un alt principiu care se numește „distribuția aleatorie a dosarelor”. Și atunci, întrebarea mea este, dacă vom putea asigura în continuare această distribuție aleatorie a dosarelor, atunci cînd se dorește specializarea judecătorilor pe cauză, fiindcă numărul de judecători va fi mult mai mic pe tip de cauză, astfel, dacă se va dori specialitatea pe 3 categorii de bază: civile, penale și contencios administrativ vom avea maximum 3 judecători pe categorie. Deci, nu va apărea o problemă, fiindcă caracterul aleatoriu… mai multă transparență, mai mic subiectivism, mai puțină corupție ș.a.m.d. Deci, nu vedeți dumneavoastră o problemă în acest sens?

Domnul Vladimir Cebotari: Odată ce vom concentra mai mulți judecători în una și aceeași instanță, și dacă noi… corect au observat colegii dumneavoastră sînt și 4, și 5 instanțe de judecată concentrate în una singură, și evident că, în dependență de proporția numărului de dosare care revin pe tipuri de litigii care sînt, vom avea posibilitatea să avem un număr mai lărgit de judecători. Deci, astăzi dacă la Orhei luăm altă judecată, dacă în Telenești, de exemplu, sînt 3 sau 4 judecători și între ei are loc această distribuire aleatorie, exact între 3 sau 4, va avea loc distribuirea dosarelor civile între 3 sau alți 3, sau alți 4 vor avea loc distribuirea dosarelor penale. Deci, ca efect ale acestui program integrat de gestionare a dosarelor nu se reduce importanța lui în acest nou sistem.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Nu mai sînt întrebări din partea domnului Leancă. În continuare, domnul Reidman. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Да, спасибо. 22 Господин министр, когда мы говорим о судебной системе, то, наверное, предполагаем, что существует взаимоотношение между различными инстанциями этой судебной системы… первичный апелляционный, высший и т. д., и когда вы говорите о загруженности судей, о большом количестве дел в их рассмотрении, чего-то совсем не говорится о том, что это количество обусловлено, в том числе, и значительным объемом возвратов дел из вышестоящей инстанции. Помнится, я уже человек не молодой, помнится, при мне был такой порядок: народному судье дважды вернули дело, он идет юрисконсультом в колхоз и никогда больше судить не будет. У нас же создается такое впечатление, что это пинг-понг между инстанциями и… дают друг другу, чем заняться и что заработать. Один принимает неправомерное решение, оно подымается наверх, потом возвращается вниз и снова вот так – вот пинг-понг. Что вы думаете предпринять в этом отношении?

Domnul Vladimir Cebotari: Noi, deja în acest sens, am stabilit condiții tehnice pentru a elabora funcționalități suplimentare ale aceluiași program integrat de gestionare a dosarelor, care trebuie să ducă o evidență separată pe fiecare hotărîre judecătorească și fiecare judecător separat, inclusiv prin prisma hotărîrilor care au fost casate sau au fost remise înapoi la judecare. Ce ne va da aceasta? Acesta va fi unul din criteriile care vor evalua calitatea și calificarea fiecărui judecător. Doi la mănă. Unul din obiectivele noastre din programul de guvernare, care a fost votat aici, este să stabilim condiții clare și de calitate a… standarde clare de calitate a hotărîrilor judecătorești, lucru, care astăzi nu există în Republica Moldova, asupra căruia noi trebuie să lucrăm și asupra căruia noi, de fapt, în minister deja am început lucrul.

Domnul Andrian Candu: Da, sigur. Vă rog frumos, domnul Reidman, precizare.

Domnul Oleg Reidman: Та система, о которой вы говорите, которая будет разрабатывать и внедрять и т. д., это, конечно, все хорошо, но иметь в виду надо и последствия собственно для судьи. Мы не должны его тренировать за счет истца или ответчика, мы должны его тренировать в вузе на курсах повышения квалификации и на ответственности за правомерно вынесенное решение – объективное и, будем так говорить, подтвержденное везде и окончательно. Вот о чем речь идет.

Domnul Vladimir Cebotari: De acord. 23 Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul Lebedinschi. Poftiți.

Domnul Adrian Lebedinschi: Domnule ministru, Din proiectul dumneavoastră, reiese că 27 de instanțe de judecată urmează să fie reduse, inclusiv judecătorii specializate, cum este Judecătoria Militară și Judecătoria Comercială… Spuneți, vă rog, ca… în proiect, dumneavoastră indicați, precum că este necesară specializarea judecătorilor. Foarte bine cunoașteți după reformarea Judecătoriei Economice care este situația. Acum cînd judecătorii au fost divizați, repartizați în instanțele de judecată și acum toate procesele ceea ce e legat de solvabilitate, ceea ce e legat de relațiile economice între agenții economici sunt, practic, pe stadii de moarte. Ele se examinează cîte 3, 4, 5 ani de zile, din simplu considerent că, judecătorul nu are experiență. Pentru ce a fost atunci reforma ceea făcută și care vrea s-o faceți acum? Mai mult ca atît, stimate domnule ministru, spuneți-mi, vă rog, din aceste 27 de judecătorii, sediile cărora la moment sînt în gestiunea ministerului, ce urmează să fie cu aceste sedii?

Domnul Vladimir Cebotari: Vă mulțumesc pentru întrebare. În partea ce ține de… deci, proiectul urmărește specializarea judecătorilor și nu a judecătoriilor. Iar Judecătoria, de exemplu, cea Militară, astăzi este judecătoria cu cel mai mic număr de dosare atît per total, cît și per judecător. Pe cînd, alte judecătorii îi revin unui judecător sute… 6, pînă la 600 de dosare și mai mult în decursul unui an, lucru care este absolut contraproductiv. Nu este real să scrii o hotărîre timp de o zi, nu mai vorbim de 3 hotărîri în decursul unei zile de muncă. Iar în partea ce ține de a doua întrebare, sediile, acest lucru noi îl vom discuta în cadrul Guvernului și acest lucru va fi transmis înapoi în administrarea Cancelariei de Stat, aceste bunuri imobile, care vor decide fie reamplasarea unor altor servicii publice în acele instituții, fie vor deveni obiect al… (Rumoare în sală.) Nu, nu, nu, am vrut să zic al locațiunilor.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. În continuare, dacă domnul Lebedinschi mai aveți întrebări sau a doua întrebare, sau precizare la prima.

Domnul Adrian Lebedinschi: În calitate de precizare. Ceea ce se referă la Judecătoria Militară sînt de acord. 24 Stimate domnule ministru, Eu aș veni cu propunerea să examinați această reorganizare anume în Chișinău. În instanțele de judecată din raioane și vă spun cu știință de cauză, 6 ani de zile am lucrat ca avocat acolo, da, volumul de lucru nu e atît de mare și la moment să stricați sistemul care este acolo... Din calculele care sînt incluse, inclusiv pe Judecătoria Hîncești, 700 de mii de lei sînt preconizate pentru anul 2015 pentru reparație ș.a.m.d. Cîte milioane au fost cheltuite pentru reparație? Nu este sens să faceți această distrugere a sistemului în raioane. Chișinăul e separat, aici este foarte mult de lucru. Într-adevăr, măriți numărul judecătorilor în Chișinău, dacă vreți să obțineți un rezultat.

Domnul Vladimir Cebotari: Stimate…

Domnul Adrian Lebedinschi: Altfel n-o faceți.

Domnul Vladimir Cebotari: Stimate domnule deputat, Eu m-am referit astăzi mult la costul de a crea condiții în judecătoriile unde noi urmează să concentrăm judecătorii, dar eu nu v-am spus nicio cifră referitor la cît ne-ar costa, ca noi să creăm condiții în judecătoriile existente. Iar acest cost este cel puțin dublu, domnule Preşedinte. De aceea, evident că este mult mai eficient din punct de vedere, chiar și a condițiilor și a costurilor, să concentrăm aceste instanțe.

Domnul Andrian Candu: Domnul Lebedinschi, A doua întrebare, poftiți, dacă aveți.

Domnul Adrian Lebedinschi: Noi, de fapt, asta și am așteptat astăzi, dumneavoastră să ne faceți o comparație, cît e necesar pentru a aduce la condiții normale… de judecată.

Domnul Vladimir Cebotari: Practic dublu, domnule deputat.

Domnul Adrian Lebedinschi: Urma să aduceți acest… în nota dumneavoastră informativă.

Domnul Vladimir Cebotari: Sînt de acord.

25 Domnul Adrian Lebedinschi: Da. Stimate domnule ministru, Puteți să ne spuneți cine este autorul, de fapt, numele, acestui proiect. Nu mă interesează, dacă spuneți că-i Guvernul. O persoană, care a lucrat nemijlocit, un grup de persoane, 3, 5 persoane, adică lumea să știe cine propune acest proiect. E foarte comod cînd deputatul vine și își asumă responsabilitatea. Dumneavoastră veniți din numele întregului Guvern. Acolo sînt și secții, sînt și diferite structuri, inclusiv ONG-uri.

Domnul Vladimir Cebotari: Noi, o să vă prezentăm o listă exhaustivă a tuturor membrilor grupului de lucru al acestui proiect.

Domnul Adrian Lebedinschi: Vă mulțumesc. …

Domnul Andrian Candu: Dar, în același timp, domnule Lebedinschi, inițiativa legislativă aparține deputatului și Guvernului, și nu a oamenilor din Guvern…

Domnul Adrian Lebedinschi: Înțeleg, dar lumea trebuie să știe eroii săi.

Domnul Andrian Candu: Domnule ministru, Vă rugăm să ne dați o listă a eroilor. Și în continuare, domnul Boțan. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Roman Boțan: Domnule ministru, Considerăm că este un proiect foarte important și în articolul 2 din… alineatul (2) din acest proiect se precizează că, unificarea sediilor judecătoriilor se va efectua treptat, pînă la 31 decembrie 2027. Cineva dintre colegi aprecia această reformă ca una radicală. Totuși, un termen atît de mare, presupun că nu este o reformă tocmai atît de dureroasă, încît și-ar dori unii să fie, pentru a face din lucrul acesta un spectacol, dar este o reformă foarte necesară. De asemenea, în contextul întrebării care urmează să v-o adresez, vreau să menționez faptul că unii din foștii colegi, care au promovat contra reforma administrației publice locale, acum își dau seama despre necesitatea reformei teritorial-administrative. Și acesta este un lucru îmbucurător, sper să se trezească toți. Întrebarea care am vrut să v-o dau, este: care legi, dumneavoastră, apropo, ați menționat acest lucru, necesită a fi adoptate în imediata apropiere de timp 26 pentru ca efectele care le vor avea aceste legi, să fie unele majore asupra calității justiției? Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Cebotari: În primul rînd, ce ar urma imediat să aprobăm, ar fi modificări în Legea cu privire la statutul judecătorilor, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nu în ultimul rînd, Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Dar, de asemenea, urmează să modificăm și cadrul legal, care reglementează activitatea Institutului Național de Justiție. Pentru că modificările, care astăzi se vor discuta în primă legătură, vin să ridice și nivelul de pregătire a asistenților judecătorilor, personalului tehnic, care are un rol foarte important în actul de justiție în pregătirea dosarelor, în pregătirea anumitor înscrisuri în dosar ș.a.m.d.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc. În continuare, domnul Țurcan. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Vladimir Țurcan: Da. Vă mulțumesc. Domnule ministru, Nu știu cum alți deputați consideră, dar eu vă expun opinia mea că nu m-ați convins absolut ce ține de problema dată, deci consolidării calității și specializării judecătorilor prin acest proiect de lege. Calitatea judecătoriei, judecătorilor sau justiției în întregime poate fi consolidată numai prin promovarea politicii respective de cadre și consolidarea responsabilității acestor actori din sistemul justiției.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, continuați.

Domnul Vladimir Țurcan: Da, ce ține de acest proiect de lege, știți, sînt mai multe întrebări decît răspunsuri. La mine sînt vreo zece întrebări. Dar, avînd în vedere că mai ard butoanele și la alți deputați, eu aș propune, domnule Președinte, să aplicați prevederile articolului 63 din Regulament, să finisăm noi dezbaterile pentru ziua de azi și să remiteți acest proiect de lege, cel puțin, în adresa comisiei sesizate în fond, pentru ca toate întrebările și dezbaterile să fie efectuate avînd și timp respectiv. Acest proiect de lege este mai mult decît proaspăt și eu sînt sigur că în cadrul dezbaterilor o să apară și mai multe întrebări. De aceea, nu este utilă astăzi prelungirea acestui exercițiu, mai bine este să discutăm în comisie și după aceea să venim cu opiniile foarte bine conturate. La etapa actuală eu nu văd absolut nicio… această lege. 27 Domnul Andrian Candu: Doamna Apolschii, Vă rog frumos, opinia dumneavoastră în privința restituirii sau remiterii proiectului în comisie. Dar în același timp, totuși, după cum se vede, proiectul de lege poate fi îmbunătățit cu amendamente pentru lectura a doua și nu aș vedea de ce să nu fie acceptat conceptual. Dar, haideți să vedem și care este opinia comisiei și opinia autorului în această privință. Vă rog frumos, doamna Apolschii inițial.

Doamna Raisa Apolschii: Stimate domnule Președinte, De fapt, este la altitudinea Parlamentului, dar, totodată, vreau să zic că, comisia va fi pusă în situația să examineze conceptul prezentat de autor. Autorul, din cîte cunosc, nu-și schimbă poziția în acest sens. Și atunci, ce ar putea face comisia eventual dacă ar remite acest proiect plenul Parlamentului în comisie? Chiar nu văd … Dar, cu adevărat, dacă deputații își doresc îmbunătățirea proiectului, sînt gata să examinăm toate amendamentele care vor parveni în cadrul comisiei.

Domnul Andrian Candu: Da, de foarte multe ori se lucrează foarte bine în lectura a doua și de aceea vă încurajez pe toți să depuneți amendamentele potrivit Regulamentului. Domnule ministru, Vă rog frumos, opinia dumneavoastră privind importanța aprobării în primă lectură.

Domnul Vladimir Cebotari: Domnule Președinte, Este un proiect deosebit de important și noi am fost la dispoziția tuturor, și rămînem la dispoziția tuturor de a participa la lucrul în comisiile dumneavoastră, pentru a discuta oricare amendament „și de a pregăti proiectele pentru lectura a doua. De altfel, comisiile deja au examinat acest proiect pentru lectura întîi, din cîte noi cunoaștem. Noi am avut raporturi aproape în toate comisiile, unde am dat răspuns, practic, la toate întrebările. Iar, dacă e să vorbim despre concept... Aici conceptul este aici unul singur. Fie noi realocăm instanțele de judecată, fie nu le realocăm. Oare acest concept, noi nu putem să-l schimbăm, alte optimizări nu pot fi realizate.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Porcescu. Poftiți.

28 Domnul Petru Porcescu: Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Cer scuze, domnule Porcescu. Doar zece secunde, o precizare. Domnule Țurcan, Poftiți.

Domnul Vladimir Țurcan: Da. Vă mulțumesc. Eu nu știu dacă au dovedit în toate comisiile, dar Comisia pentru drepturile omului încă n-a examinat acest proiect de lege. Eu sînt sigur că și alte comisii. Eu înțeleg foarte bine, domnule ministru, că marți trebuie să fiți la Bruxelles și trebuie de raportat că proiectul de lege este adoptat în primă lectură, dar cetățenii nu trebuie să fie îngrădiți, așa cum s-a mai spus că o să fie îngrădit accesul liber la justiție. Prin acest proiect de lege este vădit că va fi îngrădit accesul liber al cetățenilor la justiție.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Vă fac eu o precizare. Acest proiect nu ține de … nu e în lista priorităților. Este următorul, nr. 321 … Pentru luni sau marți la Bruxelles e următorul proiect, domnule Țurcan. V-au informat greșit. E nr.321. În continuare, domnul Porcescu. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Petru Porcescu: Vă mulțumesc, domnule Președinte. După toate discuțiile care au avut astăzi loc, eu consider că acest proiect de lege este prematur pentru a fi primit. Și poate că, într-adevăr, după cum spune domnul Țurcan, de întors înapoi în comisie, căci sînt mai multe întrebări decît răspunsuri. Și mi se face impresia, mie în orișice caz mi s-a făcut astăzi impresia că vorbește nevăzătorul cu acel care nu aude. Atîtea întrebări. Noi dacă le-am discuta în comisie încă o dată, atunci și spiritele poate s-au … Dumneavoastră astăzi, domnule ministru, ați încercat să ne convingeți pe noi toți, că și estimarea ați pus-o anume a costurilor din partea statului. Dar care estimare a costurilor din partea cetățeanului? În primul rînd, trebuie să fie asta întrebarea dată. Și iată, cînd o să punem noi caii în fața căruței, cred eu că posibil și proiectul de lege care îl propuneți dumneavoastră astăzi, posibil să fie primit și să fie acceptat cu brio și aici, în Parlament, și atunci, și de cetățeni poate să fie primit. Vă mulțumesc.

29 Domnul Vladimir Cebotari: Stimate domnule deputat, De fapt, răspunsurile la toate întrebările care astăzi au fost adresate sînt în proiectul de lege. Mie îmi pare foarte rău că eu am trebuit la foarte multe întrebări practic numai să nu citesc ceea ce-i scris într-un articol sau altul. Pentru că ele sînt foarte clare. Și mă tem că temerea asta a noastră și a dumneavoastră, și a altor persoane de anumite probleme care nu există și nu vor exista, nu duce la nimic altceva decît să întindem realizarea anumitor reforme, pentru care dumneavoastră și noi sîntem responsabili, pe care noi și dumneavoastră le-am acceptat deja în programul de guvernare.

Domnul Andrian Candu: Domnule Porcescu, Numai puțin. Domnule ministru, Întoarceți-vă, vă rog frumos. (Rumoare în sală.) Dragi colegi, În baza articolului 63 din alineatul 1, punctul b) „Remiterea proiectului de lege”, propun plenului să-l remitem în comisie și rog Comisia juridică să organizeze marți sau miercuri, după posibilități, dezbateri și audieri la acest subiect, cu invitarea domnului ministru și a colegilor din Ministerul Justiției pentru a răspunde mai amplu la toate întrebările pe care le are corpul legislativ. Dar, bineînțeles, voi supune votului. Înainte de toate, domnul Ghimpu. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc, domnule Președinte. Iată acești oameni sînt cei care au blocat toți anii aceștia reformele în Republica Moldova... care noi le-am făcut,... Facem reforme, trebuia să le facem din anii ʼ90 încoace. Acum toți sînt împotrivă, ei niciodată n-au vrut. Vorbesc în numele cetățenilor, pentru drepturile lor, dar niciodată nu s-au gîndit ca să trăiască oamenii bine. Ei se gîndesc doar la niște voturi, la un vot, două de aici. Este o reformă foarte bună, este un proiect de lege foarte bun. Noi, cînd o să punem punct să cheltuim bani aiurea în Republica Moldova și o să ne gîndim cum să majorăm pensiile și salariile la oameni? Iată care-i problema noastră. Și, eu nu înțeleg de ce dumneavoastră dați ascultare opoziției? Opoziția și-a asumat programul de guvernare? Ce-i ascultați pe dumnealor? Întrebați-ne pe noi, cei care sîntem la guvernare. Noi, Fracțiunea PL sîntem împotrivă. Noi avem nevoie de reforme. Noi vrem oamenii să trăiască bine, nu deputații și miniștrii care au venit în funcții amăgind cetățenii prin faptul că le vor face vodcă de 2 lei și 3 bănuți. Iată care-i problema.

30 Domnul Andrian Candu: Domnule președinte Ghimpu, Problema este că avem înscriși și au întrebări din toate fracțiunile, peste 40 de persoane, ceea ce înseamnă că proiectul poate fi discutat suplimentar săptămîna viitoare și pus, nemijlocit, săptămîna viitoare în continuare în plen, joia viitoare. Domnul ministru zice că 2, 3 zile nu sînt cruciale, dar măcar, prin audierile respective, se vor mai ajuta și se vor mai găsi soluții. Dar nu depinde de mine, nu decid eu sau nu decide cineva, o să decidă plenul. Vă rog frumos, domnul Ghimpu, poftiți.

Domnul Mihai Ghimpu: Mă scuzați, domnule Președinte. Și credeți dumneavoastră că săptămîna viitoare ei n-o să vină cu aceeași poziție? Aceștia-s numai ca să încurce să trăiască cetățenii normal, ca să facem reforme, acesta-i scopul lor. Ei sînt cu steaua de la Kremlin în frunte, toți. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Da. Vă rog frumos. Domnul Diacov, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul : Stimați deputați, Mie personal nu-mi place cînd domnul Ghimpu vorbește tare, mă dor urechile. Nu știu cum, dar el are dreptate. Fiindcă noi discutăm un proiect destul de complicat, într-adevăr, dar un proiect absolut necesar. Noi vorbim ani de zile că trebuie de făcut regulă și ordine în justiție. De aceea proiectul se votează în primă lectură și după aceea avem foarte mult de lucru, și noi invităm opoziția să participe activ pentru a pregăti acest proiect pentru lectura a doua. Acolo sînt și fiecare grup parlamentar o să aibă posibilitatea să se manifeste, să-l îmbunătățească, dar noi trebuie să ne mișcăm înainte. Poate propunerea domnului Președinte este de compromis ca ceva să mai discutăm pe larg în comisie, iar săptămîna viitoare să-l punem la vot. Dar trebuie să avem această înțelegere că săptămîna viitoare se votează în primă lectură proiectul dat. (Rumoare în sală.) Dacă e posibil și astăzi, colegii din spate spun poftim, putem și astăzi, dacă domnul Președinte susține propunerea noastră.

Domnul Andrian Candu: Dreptul la replică, domnul Ghimpu, poftiți, 3 minute.

Domnul Mihai Ghimpu: O minută. Domnule Diacov, Te rog frumos, să nu vorbești mai tare ca mine. Mulțumesc. 31 Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnul Lupu, poftiți.

Domnul : Mulțumesc, domnule Președinte. Eu voi exprima poziția Fracțiunii Partidului Democrat. Dar înainte de a face acest lucru, eu vreau să fac o concluzie din discuțiile de astăzi, din sala plenului Parlamentului. Aproape toți care au luat cuvîntul și au pus întrebări s-au referit la interesul cetățeanului, ca să avem un sistem de justiție calitativ. Acum, stimații mei colegi, ia hai și-om întreba moldovenii de astăzi: ei sînt satisfăcuți de sistemul judiciar, astăzi, în Republica Moldova? Eu vă asigur că 99 la sută o să vă dea un răspuns negativ, fiindcă tezele care au fost evocate și ideile propuse de către deputați au fost mai că nu avem un sistem ideal, iar această reformă o să strice acest tablou ideal. Nu este așa? Noi cu dumneavoastră înțelegem foarte și foarte bine că, calitatea actului de justiție este determinată de multe elemente și multe componente. Toți în această sală înțeleg foarte bine, că o reformă a acestui sistem e necesară și va fi necesară. Mai mult ca atît, stimați colegi, dumneavoastră foarte bine știți că odată cu votarea oricărui proiect de lege în primă lectură, el nu are efect juridic, este abia începutul muncii pentru lectura a doua și intrarea în vigoare va veni după ce va fi publicat în Monitorul Oficial. În concluzie, haideți să nu încercăm să ne facem mai catolici decît Papa de la Roma, să ne promovăm cu tot felul de populisme și grijă falsă de cetățeni. Noi avem obligațiuni de a face mai eficient acest sistem. Că sînt multe întrebări la acest proiect, sînt de acord și trebuie prelucrat pentru lectura a doua, cu siguranță. Dar conceptul, precum a zis și autorul, este unul: ori facem reforma, ori nu o facem. Iată de ce, în fond, eu aș susține propunerea domnului Președinte al Parlamentului, fiindcă noi trebuie să votăm acest proiect. Fracțiunea este gata să voteze în primă lectură acest proiect de lege, azi, dar dacă speakerul Parlamentului simte în sală că ar fi un pericol ca în prima lectură să nu acumuleze numărul necesar de voturi, poftim, ca și compromis, în cîteva zile, după o muncă suplimentară la nivel de comisie. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. În continuare, domnul Voronin. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Eu n-am vrut să mă implic, dar fiind menționat că sînt cu stea în frunte, nu am variante. Marii juriști, care au făcut studii la Universitate 13 ani de zile (Rîde.), trebuie de ascultat, n-avem încotro. Eu susțin propunerea raportorului, și a Președintelui Parlamentului, susținută de Marian Lupu, bravo Marian Ilici. Noi dacă facem ceva, trebuie să facem, într- 32 adevăr, calitativ, dar nu aiurea și pentru ca să ne dăm darea de seamă cuiva. Și pe urmă, umblăm toți și nu înțelegem nimic. Legea aceasta lucrează, nu lucrează, ce facem cu ea mai departe? Și cuvîntul „reformă” de-acum... acest cuvînt e gata, e distrus de tot, devalorizat absolut și noi iaca facem reforme. Aceasta-i reformă? Dați să facem... să ascultăm oamenii. În primul rînd, domnule ministru, aveți adunarea generală a judecătorilor, convocați adunarea aceasta... (Voci nedeslușite din sală.)

Domnul Vladimir Cebotari: E bine. În condițiile articolului 2 din lege, în care pe această perioadă să creeze condițiile ca ei să fie realocați. Ei spun că este un proiect bun doar atunci cînd se creează condiții pentru ei, pentru realocare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, ...

Domnul Vladimir Cebotari: Și ceea ce-i scris și-n lege. Da.

Domnul Andrian Candu: Continuăm dezbaterile potrivit Regulamentului. Domnule Novac, Dacă aveți o chestiune pur de procedură sau întrebări în adresa autorului?

Domnul Grigore Novac: Da, domnule Președinte. Mulțumesc. Eu de fapt și de procedură, și întrebări am. Aș vrea să încep cu ceea ce-ați făcut dumneavoastră referire la faptul că în cadrul... dacă vor fi eventuale dezbateri, ceea ce va organiza Comisia juridică, numiri și imunități, să fie invitată și societatea civilă, avînd în vedere că domnul ministru a spus că, coautor este și societatea civilă. Că noi de fiecare dată îi ignorăm și o să vedem, totodată, cine este societatea civilă și sub ce aspect se aduce aceasta. Asta unu. Doi. Cum a spus domnul președinte Voronin, făcînd referire la juristul nr. 1 din această sală, cu 13 ani de facultate, eu cred că da, ar trebui să luăm în calcul și opinia dumnealui. Și propun să-l delegăm în satul Brezoaia din raionul Ștefan Vodă, unde pentru un cetățean ca să se deplaseze la judecătoria Căușeni îs 120 km și ca specialist în domeniul justiției să-l delegăm acolo, doar că este un risc să se repete istoria din 20 ianuarie cu masajul.

Domnul Andrian Candu: Domnule Novac, Aveți întrebări la autor? Vă rog frumos.

33 Domnul Grigore Novac: Da. Întrebare. (Voce nedeslușită din sală.) Domnule ministru...

Domnul Andrian Candu: Domnule Ghimpu, N-a fost... nominalizat.

Domnul Grigore Novac: N-am numit... pe nimeni.

Domnul Andrian Candu: N-a fost nominalizat nimeni, domnule Ghimpu. (Rumoare în sală.)

Domnul Grigore Novac: Domnule ministru, Dumneavoastră anterior ați specificat că o modalitate de depunere a cererii de chemare în judecată ar fi, inclusiv, în mod electronic. Da? Și în acest sens, aș vrea să vă întreb, doar cunoaștem, Codul de procedură prevede clar care sînt modalitățile și condițiile pentru a depune o cerere. În varianta care ați propus-o în mod electronic pentru a nu se deplasa cetățeanul X din localitatea nu știu care, la 120 de kilometri, sigur că ar fi oportun această variantă, însă pentru aceasta este necesară și semnătura digitală, bănuiesc eu. Deci sîntem în condițiile în care fie cetățeanul trebuie să-l impună să-și facă semnătura digitală, fie trebuie să se deplaseze la o distanță de peste 100 de kilometri. Deci care este viziunea dumneavoastră în acest sens?

Domnul Vladimir Cebotari: … angajat un avocat și cel mai des se întîmplă că cererile de chemare în judecată sînt pregătite de persoane instruite și care au calificativul de avocat, iar noi cu Uniunea Avocaților… acest lucru l-am discutat încă 3 luni în urmă. Noi am încheiat acorduri respective de cooperare cu instituția avocaților, cu Uniunea Avocaților. Noi am generat și adrese electronice care se integrează deja cu programul integrat de gestionare a dosarelor și am elaborat o punte de colaborare dintre ei și Centrul de comunicații speciale pentru generarea semnăturilor digitale acestei instituții. Mai mult ca atît, Uniunea Avocaților a avut înțelegerea și deschiderea încît și-au preluat și partea de costuri pe care noi am suportat-o inițial pentru a crea aceste posibilități.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. A doua întrebare, dacă aveți la subiect.

34 Domnul Grigore Novac: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Mai întîi de toate o precizare. Domule ministru, Dumneavoastră doar cunoașteți că avocatul pentru un reclamant eventual este un drept nu este o obligație. În cazul în care cetățeanul, să admitem, nu are bani pentru un avocat, el trebuie să depună… și are capacitatea de a depune un act, o cerere de chemare în judecată, să întocmească conform Codului de procedură, oricum se impune această semnătură digitală ori condiția care am zis-o, ca să se deplaseze nemijlocit în… la judecătorie, s-o depună prin intermediul Cancelariei.

Domnul Vladimir Cebotari: Sau s-o transmită prin poștă, care tot este un drept, e prevăzut și astăzi în Codul de procedură civilă și de care se folosesc foarte mulți cetățeni. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, ultima precizare. Vă rog frumos. Ați avut intervenții la procedură, care n-a avut nicio legătură cu procedura și am tolerat. De aceea, vă rog frumos o precizare. Un minut maxim la dispoziție.

Domnul Grigore Novac: Deci, domnule ministru, În acest proiect, de fapt, chiar dacă se optimizează instanțele judecătorești, noi sîntem în condiția cînd toți subiecții, reclamanții, pîrîții, procurorul, martorul, inclusiv judecătorii, care deja activează în acest sistem, să zicem, nu de un an de zile, vor fi nevoiți fie să-și mute locul de trai, căci judecătorii, practic locuiesc în raza unde activează și în acest sens noi le facem un disconfort, practic, tuturor. Eu înțeleg că se dorește ceva să faci, însă nu trebuie să dăm cu bățul în cap tuturor pentru a ajunge la un rezultat nu știu de care. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Cebotari: Stimate domnule deputat, Doar un an în urmă sau un an și jumătate în urmă, pentru a te deplasa de la Șoldănești la Orhei, mă scuzați că mă refer la Orhei, dar Orhei e raionul de baștină, era necesar mai mult sau aproape două ore. Astăzi acest lucru îl facem în 30, 40 de minute. Spuneți-mi, cînd era mai greu de făcut acest lucru? (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Pistrinciuc, Vă rog frumos. Poftiți. 35 Domnul Vladimir Cebotari: O să mă duc la Căușeni și am să văd. (Rumoare în sală.) Poftim?

Domnul Vadim Pistrinciuc: Eu consider că volumul acesta mare de întrebări vine, în primul rînd, din cauza că proiectul poate că este necesar, cum ați spus, dar el este decupat de viziunea integrală a strategiei și de faptul că și societatea, și deputații vor, de fapt, să răspundă la cea mai mare provocare în justiție, da. Și corect s-a spus aici. Colegii au spus ca trebuie să ne gîndim la cetățeni, dar cetățenii nu vor dislocarea de judecăți. Cetățenii vor să vadă foarte clar că se schimbă sistemul, că sînt dați afară oamenii din sistem. Noi, 2 ani în urmă, am aprobat majorările de salarii la judecători și țin minte că atunci era argumentarea că se încep epurările din sistem, facem curat. După aceea ce a urmat? Judecători implicați în decizii prin miliarde, da. Acum iarăși începem de la coadă. Și noi considerăm că e decupată de o viziune mai largă și sugerăm ca, într-adevăr, să luăm s-o transferăm. Încă o săptămînă este puțin, nu cred că 5 zile schimbă ceva și în care să avem audieri foarte largi, să discutăm despre asta. În caz contrar, iese că parcă noi vrem să facem ceva, dar care o să intre în vigoare în 2007, 2027, pardon, cifre despre eficientizare, nu demonstrează cifrele că se eficientizează cumva. Cîndva, poate cumva s-a eficientiza. Deci, într-un fel, nu-i chiar ceea ce trebuie. Să discutăm despre asta. (Rumoare în sală.) Acest lucru, apropo, a dus imediat la schimbare și în buget, și în finanțare. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Mulțumim.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Foarte bine.

Domnul Andrian Candu: Continuați, vă rog frumos.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Foarte bine. Nimeni nu zice că nu este corect să facem chestia asta, dar oamenii pentru ce… ce vor ei? Oamenii vor dislocare de judecăți sau vor să vadă oameni pedepsiți de justiție. Asta vor să vadă. Vor să vadă o justiție independentă, dar noi vrem să facem o hîrtie care pe urmă să … (Rumoare în sală.) Noi vrem să facem o hîrtie pe care să scrie că noi am reorganizat sistemul de justiție din Moldova sau de… judecătoresc. El o să se reorganizeze în 2027 … (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Continuați, 10 secunde. Poftiți. 36 Domnul Vadim Pistrinciuc: Haideți mai bine să amînăm acest lucru. În caz contrar, vedeți că, și în… apar fisuri și în betonul majorității. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Nu vă faceți griji în privința majorității. Și să nu uitați că acest proiect de lege este în Strategia de reformă a justiției, care a fost elaborat de exponentul Partidului Liberal Democrat. În continuare, domnule ministru, vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Vladimir Cebotari: Domnule deputat, Aceasta este unica posibilitate pe care noi o vedem ca să putem face specializarea judecătorilor în teritoriu. Nu… altă posibilitate este să creștem numărul judecătorilor în teritorii, cost care este absolut nereal pentru noi. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Aveți a doua întrebare. Vă rog frumos, domnul Pistrinciuc.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Este o propunere diplomatică și cine a elaborat-o? Strategia a fost elaborată de către o majoritate și, apropo, are un termen – 2017, dacă nu mă înșel. Noi deja pe 2027 încetișor o să facem … deja. Mai repede s-o construiți.

Domnul Vladimir Cebotari: Strategia …

Domnul Vadim Pistrinciuc: Altceva vroiam să vă spun, unicul lucru concret pe care-l vedem de aici, că se creează o judecătorie mare la Chișinău, poate undeva pe hîrtie primii ani, dar în schimb se pune în frunte un președinte de judecată. Încă un zeu apare în sistem. Haideți să clarificăm aceste lucruri. Poate vă pare că noi sîntem naivi, însă oamenii pe noi ne întreabă sau nu înțelegem bine subtilitățile juridice, ne întreabă: cînd o să fie curățirea sistemului de... judecătoresc? Nu ne întreabă pe noi cînd o să realocați de la Basarabeasca la Cimișlia sau invers. Nu asta ne întreabă. Haideți să ne înțelegem. Mersi.

Domnul Vladimir Cebotari: Să răspund? Deci evaluarea judecătorilor… (Rumoare în sală.)

37 Domnule deputat, Evaluarea judecătorilor, noile criterii pentru judecători sînt în alte proiecte care urmează… De aceea, nu trebuie să… Iarăși noi acum vorbim despre fotoliul dintr-un automobil care vrem să meargă mai bine, dar noi avem nevoie să schimbăm încă multe alte lucruri în acel automobil. Ele vor fi și sînt un șir de proiecte deja în Parlament. (Rumoare în sală.) Acesta-i fotoliu.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Dacă nu mai aveți, domnul Pistrinciuc, altceva de precizat. (Rumoare în sală.) Da. Domnul Sîrbu, O ultimă intervenție, vă rog frumos și trecem la raportul comisiei. Poftiți.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Preşedinte, Consider că acele audieri de o oră și 40 de minute cred că au fost suficiente. Considerăm că sîntem gata să votăm în prima lectură. De aceea, propun încheierea dezbaterilor cu…

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Nu este cazul, sînteți ultimul care interveniți. Oricum, vă mulțumim foarte mult, domnule ministru. Subiectul este încheiat din punct de vedere al sesiunii de întrebări- răspunsuri. Și o invit la tribuna principală pe doamna Apolschii, președinta comisiei, să prezinte raportul comisiei. (Rumoare în sală.) Sigur, vă rog frumos.

Domnul Vladimir Cebotari: Eu plec și vă dau tribuna, doamnă preşedinte, dar nu înainte de a mulțumi anticipat totuși celor care astăzi vor vota și vor susține acest proiect. Și, totodată, vă mulțumesc și pentru acele întrebări multe care sînt, pentru că asta înseamnă că, de fapt, la toți le pasă. Dați-ne voie să vă demonstrăm, pentru a doua lectură, la audierile în comisiile dumneavoastră, că acest proiect e necesar. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă rog frumos, doamna Apolschii, prezentați raportul comisiei. Însă, înainte de asta 10 secunde pentru domnul Ghimpu. Vă rog frumos. 38 Aveți ceva de procedură, domnul Ghimpu? (Rumoare în sală.) N-are. Bine. Vă rog frumos, doamna Apolschii. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschii: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor de judecată, inițiativă legislativă a Guvernului. Vreau să menționez că acesta face parte din Strategia de reformă a sectorului justiției aprobat pentru anii 2011 – 2016. Vreau să menționez că, de fapt, acest… la baza acestui proiect de lege a fost și un studiu, care a fost efectuat de către Centrul de Resurse Juridice din Republica Moldova și s-a conformat unui șir de recomandări. Vreau să… Eu nu o să mă opresc, cu permisiunea dumneavoastră, asupra tuturor detaliilor, pentru că a fost dezbătut pe îndelete, dar vreau să vă spun că acest proiect de lege a stîrnit discuții mari și în Comisia juridică. Sigur că este o know-how, dacă vreți, pentru Republica Moldova. Dar vreau să-l susțin și pe ministrul justiției în acest sens, pentru că trebuie să vedem în complex ce s-a făcut și unde sîntem, și ce avem de făcut, ca să ne fie foarte clar care va fi, de fapt, rezultatul final. Stimați colegi, În rezultatul dezbaterilor, așa cum am zis, au fost discuții pe marginea acestui proiect în cadrul comisiei. Voturile s-au împărțit în felul următor: 4 au fost „pro”, 3 – abțineri și unul „împotrivă”. În aceste circumstanțe rămîne la latitudinea Parlamentului adoptarea proiectului de Lege cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor de judecată în prima lectură. Și vreau, în eventualitatea în care va fi adoptat acest proiect în prima lectură, să chem toți colegii, nu numai în sala plenului Parlamentului să fim foarte activi și să ne dăm cu părerea, dar veniți cu amendamente. Eu vreau să fac o remarcă, pentru că la acele proiecte de lege care au fost examinate cu două săptămîni în urmă, ceea ce ține de pachetul de integritate, noi azi avem trei sau patru amendamente. Dar cînd vine vorba de dezbateri în plenul Parlamentului nu ne dăm rînd la microfoane, dar asta nu înseamnă că contribuim la perfecționarea proiectului de lege. Eu vă mulțumesc mult. Și aștept amendamentele dumneavoastră. Și cred că nici audierile propuse, de fapt, dacă chiar le efectuam, nu schimbau absolut nimic, pentru că prezența, așa cum o demonstrează practica, nu este așa de dorită cum se dorește aici în plen, chiar acum, în momentul acesta. Pentru ca să fie niște audieri, să fie satisfăcută lumea de niște răspunsuri la întrebările care îi frămîntă, trebuie să fie prezența sută la sută a fiecărui deputat, dacă vrea cu adevărat, și-și dorește acest lucru. Dar numai să strigăm că vrem

39 audieri, dar să nu venim la aceste audieri, să stea președintele comisiei și cu membrii comisiei, asta absolut nu duce la nimic. Eu vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim. În continuare, sînt întrebări în adresa comisiei. Domnule Țurcan, Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Vladimir Țurcan: Doamnă președinte, Spuneți, vă rog, cîte comisii permanente au avizat acest proiect?

Doamna Raisa Apolschii: Acuși văd, eu nu chiar eram gata să vă spun. Stați o secundă. Eu trebuie să le răsfoiesc foarte mult. Să răsfoiesc hîrtiile, pentru că nu știu.

Domnul Vladimir Țurcan: Nu este nici un aviz, da?

Doamna Raisa Apolschii: Am aviz. Nu, am Comisia protecție socială. (Rumoare în sală.) Și Comisia cultură, educație …

Domnul Vladimir Țurcan: Doamna Domenti neagă că este aviz. (Rumoare în sală.)

Doamna Raisa Apolschii: M-ați întrebat de ... avizată.

Domnul Andrian Candu: Da, asta mai puțin contează. Vă mulțumim frumos. Domnule Țurcan, Dacă aveți de substanță, ceva întrebări în adresa comisiei? Poftiți.

Doamna Raisa Apolschii: Pînă la lectura a doua mai aveți timp, pînă la urmă.

Domnul Vladimir Țurcan: Pentru o precizare. Asta ca un fel de răspuns la întrebarea care eu am formulat-o. Că nu toate comisiile, de fapt, au avizat acest proiect. Iată de ce nu trebuie să ne grăbim.

40 Și doi. Dacă eu corect am înțeles, deci studiul acesta l-a efectuat, iarăși, același centru care …

Doamna Raisa Apolschii: Centrul de Resurse Juridice …

Domnul Vladimir Țurcan: … a depus eforturi mari pentru elaborarea proiectului de Lege cu privire la Procuratură și ca rezultat noi avem o lege, care încă, de fapt, nu este promulgată, care este semivie. Nu trebuie să vă grăbiți. Pentru opoziție acest proiect de lege este foarte bun pentru a discuta cu oamenii, dar eu vorbesc în cazul dat din interesul însăși a cetățenilor.

Doamna Raisa Apolschii: Domnule președinte al comisiei. Eu am să mă conformez votului Parlamentului. Așa că de mine chiar nu depinde. Eu v-am expus poziția comisiei și lucrul care s-a efectuat, mai departe deja depinde de întreg corpul legislativ. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Nu mai sînt întrebări în adresa comisiei. Vă mulțumim, doamnă Apolschii. În continuare, sînt luări de cuvînt. Îl invit la tribuna principală pe domnul Pistrinciuc. Poftiți. Înțeleg că din partea Fracțiunii.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Domnule ministru, În primul rînd, vreau să vă mulțumesc că ați venit în Parlament să prezentați acest proiect de lege. Interesul față de reforma sistemului de justiție, cu toată durerea în suflet, cît de traumantă deja este pronunțarea acestui cuvînt, este foarte mare. Dar este foarte mare, în primul rînd, din motivul că tuturor nouă, în opoziție, la guvernare ni se reproșează foarte multe păcate sau foarte multe probleme care sînt comise în instanțele de judecată de către judecători. Doamne ferește nu vreau să spun că în sistemul judecătoresc nu există oameni onești, cinstiți. Sînt, dar, din păcate, poate și numeric, nu știu cîți ori fi ei acolo, nu sînt specialist, dar sînt marginalizați de alte domenii, de alte, să spunem așa, grupuri și interese. Astăzi cea mai mare problemă a sistemului de justiție este independența, imparțialitatea. Omul nu spune că vrea acces la justiție, acces la instanță că e mai luminoasă, că e mai bună. Înțelegem, este greu, nici noi încă nu avem birourile aici, este greu, dar accesul la instanță fără independență și fără credință în această instanță nu înseamnă nimic. Putem să avem din sticlă, toate să fie transparente, dar dacă n-o să fie făcute alte lucruri, deci n-o să se schimbe nimic. 41 Deci, nimeni nu zice că este împotriva reformei, chiar dacă o să spuneți acest lucru, dar ce încurcă ca noi, de exemplu, să venim astăzi să discutăm la pachet cu alte legi? Ce nu sînt experți? Experți sînt foarte mulți. Problema nu că este grea în sistemul judecătoresc, dar este gravă, este, practic, tragică, zilnic apare informația despre decizii controversate. Astăzi ați citit ce sistem avem. Și înțeleg că este legea pentru trei kilograme de pepene verde condamnat cinci ani la închisoare și pe de altă parte avem caste întregi de judecători implicați în fraude bancare care nu fac altceva. O să spuneți că relocarea aceasta este foarte importantă. Dar eu am să vă spun de ce vreți să faceți asta. Fiindcă pe proiect scrie „Reorganizarea sistemului judecătoresc”. Care în realitate acum n-o să se producă, chiar dacă, aveți dreptate, cineva a spus aici sau domnul ministru, sau cineva dintre colegi deputați, că este urgent. Este urgent, dar nu trebuie să fie pe alături, nu trebuie să fie pe alături de problemele reale din sistemul de justiție, chiar dacă este calitativ. De aceea, noi sîntem gata să lucrăm și în week-end, să veniți cu pachete întregi de astfel de proiecte, dar nu în unele puse, într-adevăr, carul în fața boilor, care să mai dea un pic de respiro, se demonstrează că noi să bifăm undeva că am aprobat un proiect pe care scrie „Reorganizarea sistemului de justiție”, care, de fapt, totuna nu se va produce rapid, că nu sînt bani, că … obiective și s-a produce tocmai în 2027, în schimb anumite, de exemplu, iarăși o persoană în fruntea sistemului de justiție o punem acolo deasupra. Cine știe cum o să fie și ce rol o să joace în toate conspirațiile acestea. Nimeni nu este interesat să blocheze astfel de reforme, dar ele puse în așa ordine și decupate de întreaga viziune a strategiei, care tot greu au fost aprobate, ele, de fapt, nu fac nimic altceva decît așa un pic de cosmetică asupra sorry unui cadavru care se numește justiția din Republica Moldova. De aceea, vreau să vă spun, s-a dat exemplul cu Institutul Național de Justiție. Tot eu țin minte cînd a fost creată această instituție de învățămînt, am participat și noi ca reprezentanți ai societății civile, era un moment foarte frumos. De atunci pînă astăzi cîtă informație a apărut despre caste întregi, rude, feciori de procurori, judecători care învață acolo. Parcă este un fel de … nu știu, de institut al monarhiei din justiție. Ce reacție a urmat? Practic, deloc. Iată asta-i problema în justiție. Nu reorganizarea pînă în 2027. De aceea, cît de tare nu ne-ați blama, noi astăzi nu putem vota acest proiect, fiindcă, considerăm că el este făcut într-o ordine greșită și nu răspunde la foarte multe întrebări de astăzi din domeniul justiției. Mersi mult. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, cuvînt i se oferă domnului Ghimpu. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, 42 Stimați colegi, Știți că eu sînt omul care spune niște lucruri ce nu plac și am să fac și de data aceasta acest lucru. Faptul că astăzi sîntem în sărăcie și mizerie, cu un stat cel mai sărac, dar și cel mai corupt se datorează soric și eu fac parte din clasa politică, dar partidelor politice. Fiindcă partidele politice care au fost la guvernare n-au făcut la timp reformele. Partidele politice, conducătorii care au fost nu s-au gîndit la oameni, dar la viitorul lui mandat fie de Președinte, fie de deputat. Și, iată cum a spus un coleg de aici, că acest proiect de lege vine să îngrădească drepturile cetățeanului la justiție. Mă scuzați, vă rog, care drepturi se îngrădesc aici? Că nouă, opoziției, acest proiect ne va prinde foarte bine. Domnilor din stînga mea, Cîți locuitori face un raion dintr-o regiune din Rusia, să vă spun eu? La noi într-un raion locuiesc cetățeni, iată Strășeni – 90 de mii, dar într-un raion din Vladivostok îs 300, 400 de mii. Care-i suprafața unui raion din Rusia în cadrul regiunii (область) și care-i suprafața unui raion de la noi? Un raion la ei îi mai mare decît un județ de la noi. Despre care, vorbiți dumneavoastră, încălcare a drepturilor cetățeanului de a se deplasa la instanțele de judecată? Și cel mai mare argument: la judecată omul poate în viață o dată va merge și încă, dacă. Noi am făcut reforma, domnilor colegi din dreapta, optimizarea în educație. De cîte ori merge copilul la școală? În fiecare zi, încolo și înapoi. Și acolo s-a putut optimiza, da? Da aici nu se poate. Ce înseamnă reforma care astăzi noi am discutat-o? Asta înseamnă a distruge ceea ce-a creat Uniunea Sovietică și s-a prelungit la noi. Că Republica Moldova nu este statul cetățenilor, nu este un stat de drept și democratic, Republica Moldova este țara nacealnicilor. 32 sau 35 de procurori în afară de Chișinău și ... prin raioane nacealnici, 32–35 de președinți de judecată și tot așa nacealnici peste tot. Unde să mai lucreze și să mai trăiască lumea astălaltă simplă, stimați deputați, spuneți-mi vă rog? Ei, cu voi numai strigatul, trebuie și altceva ca să trăiască oamenii bine, că văd că vorba n-ajută. (Rumoare în sală.) Și, domnul Voronin, ca să punem punct ce ține de profesie. Eu am învățat ca toți studenții, anii care învață studenții, numai că, totuși, v-am spus și mai repet încă o dată, între повар și jurist есть большая разница. (Aplauze.) Și nu mă pișcați, doar știți că eu tot sînt ascuțit la limbă. Așa că, diploma dumneavoastră, totuși, e de bucătar, dar a mea e de jurist, este o diferență. (Voce nedeslușită din sală.) Așa, arătați-le pe toate și cea de miliționer de la Moscova arătați-o, că o știu și pe aceea. De ce pînă în 2027? (Voce nedeslușită din sală.) Da nu mă uit, eu mă uit la doamna Postoico, dumneavoastră nu meritați să mă uit. (Gălăgie în sală.) În fracțiunea dumneavoastră, Marina este puterea juridică, nu dumneavoastră. De ce pînă în 2027? Tot din cauza noastră, că noi pentru a folosi cetățenii, a obține voturi, da asta se întîmplă pentru a-i manipula, a-i amăgi. Cei care-s în opoziție se duc și fac totul ca să cîștige cetățeanul. Și la noi e deprins prin minciună. Dacă noi eram oameni de stat și responsabili, trebuia să facem asta imediat, acum. Ce facem pînă în 2027? Ca treptat, dumneavoastră, știm cum o să vă duceți 43 și o să întoarceți tot cu picioarele în sus și o să spuneți: iaca, se întîmplă așa că v-o luat dreptul. Ce are viața cetățeanului de astăzi sărac și mizer, săracul nu îmbracă copiii, n-are ce mînca și faptul că, dacă el se va duce vreo dată în viața lui la judecată la, la... nu la Hîncești sau la Basarabeasca, dar se va duce la Cimișlia, încă dacă se va duce. Noi acum trebuie să facem, stimați deputați, să strîngem cureaua și să găsim de peste tot de unde sînt bani plătiți aiurea și să încercăm să ridicăm nivelul de trai la cetățeni. Să le majorăm pensiile și salariile, iată care-i problema. Să punem cruce pe..., cum am spus eu pe țara nacealnicilor și să formăm de azi înainte să fie țara oamenilor. Mulțumesc. Și noi susținem acest proiect în prima lectură. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Și în continuare la tribuna principală îl invităm pe domnul Serghei Sîrbu, nu înainte de a permite dreptul la replică Fracțiunii Partidului Comuniștilor sau domnului Voronin. Aveți 3 minute la dispoziție. Poftiți. (Rumoare în sală.)

Domnul Vladimir Voronin: Într-o emisiune televizată, în 1996, candidați la postul de Președinție erau mai multe persoane, inclusiv Mihai Ghimpu, Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Voronin. Mihai Ghimpu a povestit cum el făcea studii la Universitate, cum aducea poloboacele cu vin din satul lui, cum se cheamă? Colonița. Și cum a crescut doi porci, special să-i dea pentru ca să primească diploma de specialist în jurisprudență.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, domnul Voronin.

Domnul Vladimir Voronin: A vorbit la televiziune. (Gălăgie în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos. Domnule Ghimpu, Este interzisă replica la replică. Dacă de procedură, vă rog frumos, un minut.

Domnul Mihai Ghimpu: În primul rînd, eu n-am candidat la funcția de Președinte niciodată. Doi, asta-i deja minciună. Și trei, Domnule Voronin, Toate butoaiele goale sună mai tare, știți de asta? Este o vorbă la români. Mulțumesc.

44 Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, Serghei Sîrbu, vă rugăm frumos, luarea de cuvînt, poftiți.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Președinte. N-am intenționat să intervin, dar cred că ar fi corect să venim și noi cu o replică la acele acuzații din partea unor colegi care astăzi sînt în opoziție și refuză categoric să susțină acest proiect de lege. Dar cred că este absolut și o dovadă de ipocrizie cel puțin, stimați colegi, care acum din opoziție este foarte simplu să criticați acest proiect de lege, această reformă. Atîta timp cît tot dumneavoastră, dragi colegi din Partidul Liberal Democrat, în anul 2011 ați promovat acea Strategie de reformă a sectorului justiției care, apropo, a fost votată atunci și de opoziție, deoarece este, într-adevăr, o strategie bună și noi cu toții ne punem în sarcină să avem un sistem judecătoresc, cu adevărat independent, cu adevărat corect. Este foarte complicat să realizăm această sarcină. Dar nu primul-ministru, care era din partea dumneavoastră, nu ministrul justiției care era din partea dumneavoastră a semnat, atenție, Acordul de finanțare ce ține de studiul de fezabilitate și studiul ce ține de optimizarea hărții instanțelor de judecată. În anul 2013, pe timpul dumneavoastră și pe timpul Ministerului Justiției care era condus... a fost inițiat acest proces și ați promovat atunci această optimizare a hărții de judecată, ca astăzi, tot dumneavoastră, să spuneți că este rău și nu votați, din simplul motiv că sînteți în opoziție și nu vă este convenabil. Cred că nu este corect, dragi colegi, deoarece ministrul justiției a argumentat foarte bine, deoarece noi aici punem accentul pe faptul că instanțele de judecată poate se vor afla la o distanță mai mare, dar accentul este pus absolut greșit. Atîta timp cît noi avem doi judecători într-o instanță în care unul se îmbolnăvește și altul are dosare timp de 6 luni și trebuie să examineze, într-adevăr, dosare civile, penale, contravenționale, de contencios și economice și, evident, despre ce fel de calitate a justiției noi vorbim? Și atunci cînd se vorbește de faptul că trebuie să venim cu abordare de pachet, păi sigur, da unde sînteți dumneavoastră, de ce nu veniți să dezbateți? Noi, doar astăzi, în ședința de astăzi, avem cel puțin două proiecte de legi din acest proces de reformă. Următorul proiect merge cu revizuirea activității Institutului Național al Justiției. Noi avem la Comisia juridică, cel puțin, încă vreo 7–8 proiecte, toate legate de reforma justiției și dumneavoastră acum ne spuneți nouă că noi venim cu abordare separată absolut greșit și ne pare rău că, 6 ani, atîta timp cît ați fost, dragi colegi, alături de noi, alături la guvernare, atunci vă era convenabil și acum puneți piedici și nu este corect. Nu este corect nu față de noi, dar față de acei cetățeni care, într-adevăr, așteaptă o justiție echitabilă. Și cu siguranță, această justiție într-o bună zi va fi una echitabilă, accesibilă, corectă, dar trebuie să depunem efort împreună, prin ajustarea cadrului legal, prin optimizarea hărții de judecată care, evident, nu va fi mîine sau poimîine, dar cu timpul, atît timp, cît vom avea posibilitate.

45 De aceea eu cred că este un proiect, chiar dacă dur criticat, dar accentele trebuie să fie puse, în primul rînd, pe calitatea actului justiției, pe specializarea acelor judecători și, evident, pe celelalte elemente care vor veni în urmă și noi trebuie să fim alături și să ajutăm. Și pentru lectura a doua să examinăm, și nu doar acest proiect de lege, dar și următoarele proiecte, ca să venim cu un cadru legal absolut eficient, cu siguranță noi ar trebui să susținem acest proiect în prima lectură. Și vă rugăm foarte mult, fiți activi la Comisia juridică și nu numai în sala de plen și să îmbunătățim acest proiect de lege. De aceea vă rugăm, stimați colegi, să susținem acest proiect în prima lectură. Este un proiect inovativ și foarte bun. Vă mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Luînd în considerare că a fost menționată o fracțiune, potrivit articolului 105 alineatul (7), dau dreptul la replică Fracțiunii Partidului Liberal Democrat. Domnule Pistrinciuc aveți 3 minute la dispoziție.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Eu vă mulțumesc pentru replică… de la dumneavoastră, cînd ne criticați de faptul că noi nu vrem reforma justiției, asta sună ca un compliment, de fapt, fiindcă societatea știe foarte bine cărui partid i se datorează acele semne de întrebare vizavi de independența justiției din Republica Moldova. Este unul. Doi. Eu n-am să încerc să vă conving că sînteți într-un fel sau altul, fiindcă aici se face politică, dar ca să găsiți răspunsul la întrebare cine sau cum se limitează drastic independența justiției sau cum a apărut justiția selectivă în Republica Moldova, eu vă recomand să citiți rapoartele de monitorizare de la Consiliul Europei pînă la Comisia Europeană, să reurmăriți dacă este necesar toate luările de cuvînt din Parlamentul European, care, în lux de amănunte, spune, de fapt, cărei forțe politice i se datorează, inclusiv această noțiune care mie sincer nu- mi place de „stat capturat” și de „justiție influențată” în așa o modalitate cum o avem noi. În cele din urmă, ca să nu fie, asta este. Da, noi am fost parteneri, am promovat această strategie, însă încă o dată am spus, lucrurile nu trebuie decupate pe o viziune de ansamblu a strategiei. Și doi. Nu trebuie să ne ocupăm, în limba rusă cuvîntul „приписки”, doar să scoatem o lege care o să intre în vigoare definitiv în 2027 doar din considerentul că se numește reorganizare. Calitatea legii noi nu am criticat-o, am spus doar că ea nu răspunde obiectivelor și necesităților de moment care există. Nu ne credeți pe noi, nu credeți cetățenii. Corect a spus domnul Preşedinte al Parlamentului, 99%, sau domnul Lupu, 99% nu cred în justiție. Citiți rapoartele experților partenerilor de dezvoltare, la care noi atît ne rugăm. Mersi mult.

46 Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, înainte de a supune votului pentru aprobarea în prima lectură, dacă ministrul justiției, ca autor, mai are drept la replică să încheie sau dacă nu trecem la vot. Se va… vă propun, onorat Plen, aprobarea în prima lectură a proiectului de Lege cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești, proiectul nr.4 pe ordinea de zi, proiectul nr.68 din 29 februarie 2016. Cine este pentru aprobarea acestuia în prima lectură, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală. Proiectul de lege a fost aprobat în prima lectură. Dacă sînt … (Rumoare în sală.) Am înțeles. Dacă sînt obiecții? Atunci am să solicit să… inițial numărătorii să ne dea prezența în sală pe sectoare. Vă rog frumos, sectorul nr.1, sectorul nr.2, sectorul nr.3. Sectorul nr.1, Vă rog frumos. Tehnicienii, Vă rog frumos, porniți microfonul sectorului nr.1.

N u m ă r ă t o r i i: – 22. Sectorul nr.2 – 38. – 15. 15 voturi.

Domnul Andrian Candu: Prezența în sală am solicitat. Vă rog frumos încă o dată, dacă e cazul.

N u m ă r ă t o r i i: – 23.

Domnul Andrian Candu: 83 de deputați în sală. Vă rog frumos și acum cine este pentru aprobarea acestui proiect de lege în prima lectură, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Și numărătorii să numere și să dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 33. Sectorul nr.3 – 16.

Domnul Andrian Candu: Cu 53 de voturi, proiectul de Lege cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești nr.68 din 29 februarie 2016 a fost aprobat în prima lectură. Vă rog frumos, trecem în continuare la următorul subiect. (Rumoare în sală.) 47 Domnul Bolea, Care e problema? De procedură, vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Domnule Preşedinte, Sectorul nr.2 au votat minus 10 oameni, nu-s 33. Începînd cu doamna Balmoș pînă la domnul Carpov n-o votat, total 10 persoane. Nu poate fi 33 să voteze în sectorul nr.2. Eu vă rog mult încă odată să se revadă votul. Este un proiect mult prea sensibil pentru a face mișmașuri cu votarea. Vă rog mult.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, știți procedura, numărătorii își asumă răspunderea. Dacă considerați că sînt greșeli, vă rog frumos să faceți propuneri privind anularea votului. A fost anunțat. Da, domnul Bolea, vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Numărătorul nu poate fi responsabil pentru votul pe care-l dă sau nu-l dă deputatul. Numărătorul este responsabil pentru a număra corect voturile. Și eu vă rog încă o dată sectorul nr.2 să fie numărate corect voturile. Vă rog mult să fie anunțat.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos. În continuare știți foarte bine că sîntem în prima lectură și cu 40 de voturi ar fi fost aprobat, dar vă rog frumos, sectorul nr.2 care este rezultatul pe … Numărător.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 33.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. În continuare, trecem la următorul subiect, proiectul nr.321 din 14 septembrie 2015, proiectul nr.5 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Vă rog frumos, domnul Serbenco. Poftiți la tribuna principală.

Domnul Eduard Serbenco – viceministru al justiției: Stimate domnule Preşedinte de Parlament, 48 Stimaţi deputaţi, Atenției dumneavoastră se propune proiectul de Lege privind modificarea și completarea unor acte legislative. Este vorba despre modificarea și completarea mai multor acte legislative. În nota informativă și în proiectul de lege este vorba despre 7 acte legislative care urmează să fie modificate prin acest proiect de lege. Este vorba despre Legea privind organizarea judecătoreasă, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind statutul și organizarea activității grefierilor în instanțele judecătorești, Legea cu privire la probațiune, dar cea mai importantă lege din acest pachet de modificare este Legea cu privire sau privind Institutul Național al Justiției. Vreau să vă zic că mă voi repeta, deoarece acest proiect de lege face parte din acele obligații pe care Republica Moldova, prin intermediul Parlamentului și-a asumat… votînd Legea cu privire la aprobarea Strategiei de reformare în sectorul justiției. Vreau să vă zic că, atunci cînd a fost elaborat acest proiect de lege, au fost consultați mai mulți actori în domeniul justiției. A fost consultată Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, alte instanțe judecătorești, dar în primul și în primul rînd Institutul Național al Justiției. Deci, ceea ce aveți în proiectul dumneavoastră, prezentat dumneavoastră, reflectă opiniile acestor instituții. Ministerul Justiției a colaborat cu toate aceste instituții menționate mai sus. Dacă ne referim la proiectele de legi care sînt supuse modificării, vreau să vă zic că celelalte proiecte, cu excepția Legii privind Institutul Național al Justiției se axează pe modificările de bază cardinale care sînt introduse în Legea privind Institutul Național al Justiției pentru a corela prevederile din acestea cu acel concept de pregătire continuă inițială a diferitor actori în sectorul justiției. Dacă nu mă voi referi la celelalte proiecte de legi, mă voi referi în particular la Legea privind Institutul Național al Justiției. Vreau să vă zic că, sînt aduse mai multe modificări în ceea ce privește definirea și determinarea statutului acestei instituții, precizarea rolului acesteia. Sînt aduse modificări în ceea ce privește statutul directorului instituției. Se propune prin acest proiect de lege ca directorul instituției, Institutului Național al Justiției, să aibă pregătire nu doar în domeniul dreptului, dar și în domeniul administrației, în alte domenii. Deci nu este o exclusivitate în ceea ce privește pregătirea juridică a acestei persoane. În schimb, proiectul de lege prevede instituirea a două posturi de directori adjuncți ai acestui Institut Național al Justiției, directori adjuncți care, în mod obligatoriu, trebuie să aibă pregătire juridică din considerentul că, un director adjunct se va ocupa de candidații la funcția de judecător și procuror, celălalt un director adjunct se va ocupa de celelalte persoane care activează în domeniul justiției. Ar fi asistenții judiciari, ar fi grefierii, ar fi administratorii de insolvabilitate.

49 Domnul Andrian Candu: Domnule ministru, Numai puțin.

Domnul Eduard Serbenco: Ar fi …

Domnul Andrian Candu: Domnule ministru, Vă rog frumos. Onorat plen, Pare-mi-se nu a fost anunțată nicio pauză, nu înțeleg de ce sînt atîtea discuții în plenul Parlamentului. Dacă cineva vrea să solicite pauză... Domnul Pistrinciuc, domnul Lupu, vă rog frumos. Sîntem în plen, sîntem în cursul dezbaterii. Vă rog frumos, dacă sînt alte discuții ori solicitați pauză, ori părăsiți sala plenului. (Rumoare în sală.) Vă rog frumos, domnule Novac, Luați loc sau părăsiți sala plenului, dacă sînt alte servicii. Vă rog frumos fără discuții în plen. Nu vom reporni dezbaterile, dacă nu este ordine și liniște în plen, dragi colegi. Vă rog frumos, continuați.

Domnul Eduard Serbenco: Deci vorbeam de director. Mandatul acestuia în comparație cu mandatul directorului existent sau mandatul directorului care este prevăzut de legea actuală, va fi redus la termenul de 3 ani de zile. Acest mandat va putea fi ocupat pe durata a două mandate, mandate ce vor putea fi exercitate în mod consecutiv. Este vorba de un mandat de 3 ani de zile, din acel considerent că persoanele care sînt judecători vor avea posibilitatea să candideze la funcția de director al insistatului. Și Legea privind statutul judecătorului, prevede posibilitatea detașării unui judecător pentru a ocupa o altă funcție. Deci, fiind detașat, un judecător va putea ocupa funcția de director al institutului. Vreau să vă mai zic adăugător că proiectul de lege prevede precizări și concretizări în ceea ce privește competențele Consiliului Institutului Național al Justiției. Consiliul Institutului Național al Justiției este organul suprem de conducere al acestei entități. Deci acest consiliu se va axa pe următoarele trei paliere ca competențe. Mă refer la organizarea activității institutului, competențele sînt menționate în proiect sub acest aspect; mai apoi în domeniul asigurării, formării inițiale a candidaților la funcția de judecător și procuror și mai apoi în ceea ce privește formarea inițială și continuu a altor persoane care activează în sectorul justiției. Mai apoi o îmbunătățire importantă, îmbunătățire care rezultă din recomandările organismelor internaționale, mă refer la organismele care activează sub egida Consiliului Europei și se referă la instituirea unui organ care se numește Consiliul metodico-științific. Misiunea principală va fi evaluarea programelor de 50 formarea curricumurilor la disciplinele care sînt predate la acest institut, precum și evaluarea formatorilor al acestui institut. Formatori care vor constitui cadrele didactice sau personalul didactic al acestui institut. Deci, este o îmbunătățire în raport cu proiectul anterior, în care nu există o asemenea instituție. Sînt prevăzute îmbunătățiri și detalieri ale procesului de admitere la institut, ale procesului de formare inițială a candidaților la funcția de judecător și procuror, sînt prevăzute și îmbunătățite procedurile referitoare la formarea continuă a judecătorilor și procurorilor, grefierilor, ale altor persoane care activează în sectorul justiției. Din punctul nostru de vedere sînt îmbunătățiri importante în ceea ce privește precizarea componenței Comisiei pentru examenele de admitere la acest institut. Deci comisie care va fi alcătuită din 7 persoane: două persoane din partea Consiliului Superior al Magistraturii, 2 persoane din partea Consiliului Superior al Procurorilor și celelalte persoane vor fi profesori în domeniul dreptului. Vreau să vă zic că proiectul de lege prevede o transparență maximă în activitatea institutului și în procesul de petrece a examenelor la acest institut. Proiectul prevede posibilitatea înregistrării probelor scris și oral atît audio, cît și video. Deci este o îmbunătățire esențială din punctul nostru de vedere. Un rol aparte în acest proiect de lege este acordat audienților la Institutul Național al Justiției, audiențe care vor putea face parte din Consiliul metodico- științific, pentru ca ei să-și spună păsul în ceea ce privește calitatea programelor care vor fi predate la Institutul Național al Justiției. Sînt aduse precizări în ceea ce privește stagiile de practică, pe care audienții institutului le vor avea în instanțele judecătorești: în Procuratură și în organele de urmărire penală. Sînt aduse precizări în ceea ce privește conducătorul practicii sau stagierii. Mai apoi sînt prevederi distincte în ceea ce privește posibilitatea ca acele persoane care au vechime în muncă să poată susține examenele în fața Comisiei pentru examenele de absolvire, ca ulterior să poată candida pentru o funcție de judecător în sistemul de justiție națională din Republica Moldova. Deci în ceea ce privește posibilitatea acordată Consiliului metodico-științific este un capitol distinct, capitolul 42, pentru ca acesta să-și poată exercita în mod eficient activitățile. Vreau să vă mai zic că adăugător proiectul de lege pune bazele legale pentru ca alți actori sau alte persoane care activează în domeniul justiției sau intervin în sectorul justiției să poată fi pregătiți în acest institut la cursurile de pregătire sau formare inițială și continuă. Mă refer la acela categorii de persoane, cum le-am menționat deja mai sus, este vorba despre experții judiciari, este vorba despre administratorii de insolvabilitate, este vorba despre avocați, aceeași avocați pe baze contractuale cu uniunile sau asociațiile profesionale în domeniile date vor fi putea fi încheiate contracte în virtutea cărora reprezentanții profesiilor în cauză își vor putea desfășura sau se vor putea pregăti la Institutul Național al Justiției pentru a căpăta studiile necesare accederii în funcțiile respective. Din punctul nostru de vedere, din punct de vedere al Guvernului vreau să vă zic, adoptarea unui asemenea proiect de lege va fortifica în mod esențial activitatea Institutului Național al Justiției, va contribui la sporirea transparenței organelor de conducere ale institutului, precum și ale organelor facultative. Mă refer la aceleași 51 comisii pentru examenele de admitere, pentru examenele de absolvire. Mă refer, totodată, și la posibilitatea, după cum v-am spus, prin intermediul constituirii acelui Consiliu metodico-științific, ca programele de formare la institut să poată fi evaluate și, respectiv, să poată fi modificate în consecință atunci cînd se constată anumite deficiențe în ceea ce privește pregătirea specialiștilor care vor activa în sectorul justiției. Vreau să recunosc acel fapt că există anumite critici în adresa Institutului Național al Justiției, toți sîntem conștienți de acest lucru. Critici există nu doar în adresa Institutului Național al Justiției, rateuri sînt înregistrate de către … practic tot sistemul de învățămînt din Republica Moldova. Nimeni, însă, nu trebuie să pună la îndoială acel fapt că Institutul Național al Justiției și-a demonstrat viabilitatea, și-a demonstrat importanța existenței sale, însă judecătorii care activează în sistem, deci participanții la sistemul … am în vedere profesioniștii din domeniu, recunosc importanța rolului acestei instituții. Dar totodată, noi sîntem conștienți că trebuiesc aduse anumite îmbunătățiri și aceste îmbunătățiri sînt preconizate a fi aduse, inclusiv prin acest proiect de lege. Eu țin să vă mulțumesc foarte mult pentru atenția acordată discursului susținut. Și vreau să vă rog în mod respectuos să susțineți acest proiect de lege, pentru ca acesta să fie promovat. Mulțumesc frumos.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, începem sesiunea de întrebări-răspunsuri. Și prima intervenție domnul Sergiu Sîrbu. Poftiți.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Președinte. Într-adevăr este un proiect extrem de important în contextul acelor discuții care au fost inițiate, mai ales ce ține de calitatea actului justiției și calitatea a celor viitori judecători care vor să devină adevărați profesioniști. Și sperăm foarte mult că în acest Institut Național al Justiției vom avea foarte mulți doritori, foarte mulți audienți, persoane tinere calificate. Sperăm să vină nu numai rude de judecători și procurori, dar să fie un cerc foarte larg de persoane, care să vină în final și să participe la un act profesionist al justiției. Întrebarea mea este, domnule ministru, am discutat și la Comisia juridică, poate veți avea un răspuns: care a fost raționamentul păstrării în articolul 18 alineatul (3) a acelei norme care prevede că „la expirarea termenului de 5 ani de la absolvirea institutului, absolventul nu mai poate participa la concurs în baza mediei generale obținute la examenul de absolvire a institutului”? Cred că știți și dumneavoastră, în anul 2011 o normă asemănătoare a fost declarată neconstituțională și de aceea, trebuie să vedem totuși, care este întinderea acestei interdicții și restricții, ca să nu ne trezim iarăși cu o violare a normei constituționale. 52 Vă mulțumesc.

Domnul Eduard Serbenco: Vă mulțumesc foarte frumos, domnule deputat, pentru cuvintele spuse și susținerea demonstrată. Vreau să vă zic că norma de la alineatul (3) articolul 18, în ceea ce privește faptul că la expirarea termenului de 5 ani de zile persoana nu va mai putea candida la concursul pentru suplinirea unui post de judecător sau de procuror este formulată în sensul că, pe parcurs, din punctul nostru de vedere, este un termen optim în decursul sau în interiorul căruia persoanele care au absolvit cursurile sau s-au pregătit la Institutul Național al Justiției își au cunoștințele actualizate. Deci, ei sînt la zi cu acele materiale, conținutul legislație, legislației procesuale. Deci, din acest punct de vedere și, totodată, ei la acest institut mai… la formarea de la acest institut ei vor obține niște abilități, niște deprinderi în ceea ce privește activitatea fie a judecătorului, fie a procurorului. Deci la expirarea… acest termen, deci aceste cunoștințe, eu știu, se estompează, nu mai sînt acele care au fost, eu știu, în imediata apropiere a absolvirii acestui institut. Vreau să vă zic că noi sîntem conștienți de existența hotărîrii Curții Constituționale în acest sens. După cum eu am spus și la comisie, noi vom revedea acest alineat. Eu am chiar acum în fața mea hotărîrea Curții Constituționale, este vorba de Hotărîrea Curții Constituționale din 15 pe 2011 și am și dispozitivul acestei hotărîri, în care se spune că limitarea… la expirarea acestui termen… este vorba de 3 ani de zile… absolventul nu mai poate participa la concurs pe baza mediei generale obținute la examenul de absolvire a institutului. Deci această normă s-a declarat neconstituțională. Noi vom revedea această prevedere, în sensul… să ne conformăm hotărîrii Curții Constituționale pentru ca să nu admitem eventuale încălcări.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În continuare, Sergiu Sîrbu, dacă aveți a doua întrebare sau precizare.

Domnul Serghei Sîrbu: Da, o mică precizare. În principiu, este clară logica. Poate după 5 ani acel absolvent ar putea să uite tot ce a învățat, dar, bine, ar fi puțin ridicol, atunci noi toți care am absolvit cîndva instituțiile de învățămînt superior după 10, 15 ani tot poate cîte ceva am uitat, dar pentru asta nu ni se anulează diploma de licență, doar că noi permanent ne perfecționăm cunoștințele. Eu cred că este o datorie a noastră, a tuturor și poate chiar unii deputați ar fi bine să treacă niște cursuri la acel Institut Național al Justiției. Eu cu mare plăcere aș fi de acord să ne perfecționăm acele cunoștințe ca să ne fie mai ușor să participăm la perfecționarea cadrului legal. 53 Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim…

Domnul Eduard Serbenco: Vă mulțumesc și eu. Eu n-am nimic împotrivă, deși aceasta puțin ar… eu știu, eluda scopul urmărit de acest proiect de lege, dar…

Domnul Andrian Candu: Domnule Sergiu Ciobanu, domnul Sergiu Sîrbu probabil a avut în vedere că vrea să predea, că doar asta se permite deputatului.

Domnul Eduard Serbenco: În calitate de formatori pot candida toți specialiștii cei mai buni, inclusiv din afara sectorului justiției. Așa că, domnul Sîrbu eu cred că se încadrează în acele criterii și el va putea candida în calitate de formator.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, doamna Maria Ciobanu. Poftiți.

Doamna Maria Ciobanu: Vă mulțumesc. Domnule viceministru, Dumneavoastră ați afirmat că în toate instituțiile de învățămînt sînt atestate cazuri de corupție. Eu vă rog foarte mult, să nu comparați școala din Valea Perjei cu Institutul Național al Justiției. Institutul Național al Justiției este o instituție publică care realizează formarea inițială a candidaților la funcțiile de judecător și de procuror, formarea continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, formarea inițială și continuă a grefierilor, formarea continuă a asistenților judiciari, a șefilor secretariatelor instanțelor judecătorești, a consultanților procurorului, a consilierilor de probațiune și a altor persoane care activează în sectorul justiției în cazurile prevăzute de legislație. Deci se presupune din start că ei trebuie să fie integri și să nu planeze asupra Institutului Național al Justiției corupția sau suspectarea de corupție. Presa a scris în repetate rînduri că în această instituție, într-adevăr, corupția e la ea acasă. Spuneți-mi, vă rog, în proiectul acesta de lege ce se presupune pentru ca să nu mai fie… să nu mai scrie presa cazuri ieșite din comun despre ceea ce se întîmplă în această instituție? Vă mulțumesc.

54 Domnul Eduard Serbenco: Stimată doamnă deputat, Atunci cînd m-am referit la instituțiile de învățămînt existente în republică, nu m-am referit la cele din Valea Perjei, m-am referit la instituțiile superioare de învățămînt și aici am avut în vedere facultățile de drept din Republica Moldova. Vreau să vă zic că acele critici care au fost aduse Institutului Național al Justiției am putea să le atribuim modului în care erau constituite diferite comisii. Bunăoară, comisia pentru examenele de admitere, comisia pentru examenele de finalizare. Deci, nu erau prevederi concrete în legea actuală, în ceea ce privește componența acestor comisii și eu presupun, n-am fost formator la această instituție, n-am fost membru în aceste comisii, dar se favorizau sau se favorizează anumite persoane prin intermediul acestor comisii. Faptul că legea, proiectul de lege vine cu precizări în ceea ce privește componența concretă a acestor comisii, cu interdicțiile concrete cine nu va putea fi membru al acestor comisii, eu cred că este un pas pozitiv și aceasta va aduce la ceea ce nu dorim noi cu toții, să nu planeze suspiciuni de corupție în activitatea acestei instituții. Mai apoi, examenele sau probele acestor persoane, audiențele vor fi înregistrate audio și video. Deci, iarăși, este o modalitate, din punctul nostru de vedere, care va contribui la îmbunătățirea activității acestui institut și, respectiv, a calității actului de învățămînt din instituția dată. Deci, sînt niște elemente care, din punctul nostru de vedere, vor contribui… Cu siguranță, noi trebuie să ne mișcăm înainte, adică altfel decît a umbla la cadrul normativ, de a cere ca în consiliul institutului să fie o repartiție echitabilă a judecătorilor, a procurorilor și de a cere de la acest consiliu ca activitatea sa să fie transparentă, prin faptul că procesele-verbale vor fi publicate pe… sau toate hotătîrile vor fi puse pe pagina de internet a institutului și ele vor fi în văzul lumii. Toată lumea le va putea consulta. Deci, sînt niște elemente care, din punctul nostru de vedere, vor contribui la înlăturarea acestor suspiciuni. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. În continuare, doamna Postoico. Poftiți.

Doamna Maria Postoico: Da. Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule viceministru, Vă rog, v-ați referit, de fapt, la punctul 9 alineatul (1), vă rog, ca să putem să conversăm mai concret.

Domnul Eduard Serbenco: La care? Încă o dată spuneți.

55 Doamna Maria Postoico: Punctul 9 alineatul (1) unde se statuează că directorul este selectat pe bază de concurs din rîndul persoanelor care au diplomă de studii superioare complete în drept, în administrația publică sau în management, fie echivalentul acestora și a căror calificare profesională și experiență de lucru din ultimii 7 ani este corespunzătoare pentru realizarea atribuțiilor institutului. Întrebarea: acordarea dreptului de a candida la funcția de director al Institutului Național al Justiției persoanelor cu studii superioare în administrația publică sau în management, nu contravine obiectivelor Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2018? Opinia dumneavoastră.

Domnul Eduard Serbenco: Din punctul nostru de vedere, nu contravine acest lucru. Directorul instituției date poate fi cu succes o persoană care nu neapărat are studii juridice, poate fi un bun administrator și o altă persoană decît un jurist. Deci accentul se pune pe o persoană și pe programul unei persoane care va avea o pregătire în domeniul gestiunii managementului. Totodată, trebuie să fim atenți că proiectul de lege prevede instituirea a două funcții de directori adjuncți, care, în mod obligatoriu, trebuie să aibă o pregătire în domeniul dreptului. Deci, studii superioare de licență. Deci, nu contravine din punctul nostru de vedere.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Doamna Postoico, Poftiți, a doua întrebare sau precizare.

Doamna Maria Postoico: Concretizare.

Domnul Eduard Serbenco: Este așa o experiență.

Doamna Maria Postoico: Concretizare.

Domnul Eduard Serbenco: Da, mă iertați. Da, da continuați. Să am iertare.

Doamna Maria Postoico: În opinia dumneavoastră, totuși, poate ar fi mai bine ca toate problemele din interior care sînt în această instituție să găsească și soluțiile eficace, pentru înlăturarea acestora. Ar fi mai bine un specialist în drept, care cunoaște această 56 activitate, fiindcă, mă rog, poate să fie el, într-adevăr, un manager destul de… de calitate superioară, dar dacă nu cunoști din interior toate problemele, care sînt uneori, șchiopătezi, fiindcă au fost cazuri de acestea.

Domnul Eduard Serbenco: Nu neg că s-ar putea… eventual am putea concepe existența unor asemenea pericole, dar, din punctul nostru de vedere, un bun manager pentru un asemenea institut poate fi și o altă persoană decît cea în domeniul dreptului. Vreau să vă mai zic, că există și o experiență în alte țări în care funcționează instituții … (Rumoare în sală.) Dumneavoastră ați văzut ceea ce prevede exact alineatul (1) din articolul 9. Din presupusul alineat, deci, aici este vorba despre administrația publică, deci este o pregătire în domeniul managementului, eu cred că… În mod neapărat o asemenea persoană are cursuri în acest domeniu, în administrația publică sau management, sau fie echivalentul acesteia. Dacă mă refer la întrebarea domnului președinte, un medic veterinar nu este echivalentul cu pregătirea în domeniul administrației publice. Deși, pînă la urmă, sînt și manageri foarte buni medicii veterinari. Dar eu cred că …

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Doamna Postoico. Vă rog frumos succint. Aveți trei minute pentru răspuns. Doamna Postoico, O ultimă precizare.

Doamna Maria Postoico: Este clară, de acum, poziția domnului ministru, fiindcă, într-adevăr, aici sînt unele suspiciuni că poate să aducă la unele … să zic așa, un management destul de prost.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc.

Domnul Eduard Serbenco: Vă mulțumesc și eu.

Domnul Andrian Candu: În continuare, domnul Casian. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Ion Casian: Mulțumesc, domnule Președinte. Vreau să constat că prezentul proiect, la fel ca și cel precedent, vine, deci, în reformarea și îmbunătățirea sectorului justiției din Republica Moldova. Întrebarea 57 mea se referă, deci, la articolul 18 din proiect, din Legea cu privire la Institutul Național al Justiției la alineatul (2). Deci, mie mi se pare că formula care se propune aici nu este corectă. Iată la alineatul (2), citez: „Dacă absolventul institutului nu participă la toate concursurile”, alineatul (1) îl obligă în timp de 5 ani să participe la toate concursurile, și alineatul (2): că dacă nu participă la toate concursurile pentru suplinirea funcțiilor timp de 5 ani el …, deci sau refuză de două ori, el își pierde calitatea sa. Nu ar fi corect, dacă am prevedea că dacă el participă nemotivat. Fiindcă ce facem, dacă el este în concediu, femeia în concediu de maternitate, în deplasare? Mai știu, sînt situații. Poate prevedem că, anume cînd el, din motive neîntemeiate, nu participă la concurs. Fiindcă, poate să fie uneori în imposibilitatea de a participa și atunci noi îl lipsim pe dînsul de dreptul acesta. Deci, ar trebui să fie ca prelungit atunci cînd el este motivat, plecat, că nu are posibilitatea de a participa, să i se poată prelungi acest termen. Mulțumesc.

Domnul Eduard Serbenco: Vă mulțumesc frumos pentru întrebare. Dacă ne uităm peste formulare la acest alineat, vom vedea aici că … Bine, mai întîi timp de 5 ani, după absolvirea institutului, mai apoi … sau refuză nemotivat, de cel mult două ori, funcțiile vacante. Deci, refuză nemotivat. El ar putea să refuze motivat.

Domnul Andrian Candu: Domnule Casian, Vă rog frumos, precizare.

Domnul Ion Casian: Deci, eu vorbesc nu de refuz, dar eu vorbesc atunci cînd el este în imposibilitatea de a participa, fiindcă aceasta este altceva. Ceea ce e … e corect prevăzut. Refuză nemotivat este una. Dar, atunci cînd el este în imposibilitate: concediu, deplasare, mai știu eu, acolo, bolnav, deci, ar trebui să fie prelungit, ca el să-și poată realiza acest drept. Mulțumesc.

Domnul Eduard Serbenco: Domnule Casian, Vă mulțumesc frumos. Eu mi-am însemnat. Ne gîndim la această prevedere și eventual s-o îmbunătățim. Mulțumesc frumos.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc mult. În continuare, domnul Boțan. 58 Vă rog frumos.

Domnul Roman Boțan: Mulțumesc, domnule Președinte. La articolul 13 terț, alineatul (2) se prevede că, concursul de admitere pentru formarea inițială se desfășoară sub forma unor examene de admitere, care constau în proba scrisă și proba verbală. Pentru proba verbală se preconizează înregistrarea audio, pentru proba scrisă nu e precizată nici un fel de monitorizare. Și, totuși, este formarea unor profesii foarte importante. La BAC se monitorizează video și proba scrisă. Am dat această întrebare și în comisie și am vrut să vă întreb încă o dată, dacă sînteți de acord ca proba scrisă să fie, totuși, monitorizată video, pentru a exclude orice suspiciuni de coruptibilitate?

Domnul Eduard Serbenco: Eu vreau să vă zic că eu subscriu personal acele spuse de dumneavoastră. Vreau să vă zic că, da, ea va putea fi înregistrată și video, din punctul meu de vedere și noi ne vom gîndi să includem acest lucru. Vreau să vă zic că, într-un alt articol din lege, se prevede la examenele de absolvire, probele sînt înregistrate și audio, și video. Deci vom repercuta video în această privință, deci este logic. Și, într-adevăr, pentru a scoate ceea ce ați spus dumneavoastră, acele suspiciuni care ar putea eventual să apară.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Se pare că nu mai sînt întrebări din plenul Parlamentului. Vă mulțumim, stimate domnule ministru. Și în continuare, o invităm la tribuna principală pe doamna președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități. Doamnă Apolschii, Poftiți.

Doamna Raisa Apolschii: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia a examinat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Inițiativă a Guvernului. Eu n-am să mă opresc asupra detaliilor din acest proiect, pentru că a fost explicat, a fost runda de întrebări și răspunsuri față de viceministru al justiției. Vreau să spun doar că, cu adevărat, acest proiect de lege a fost dezbătut cu lux de amănunte și în cadrul Comisiei juridice. Și întrebările care au parvenit din sală de la deputați au fost abordate și în cadrul comisiei. Sper ca pentru lectura a doua să avem amendamentele propuse în mod regulamentar de către deputați și le vom examina, pentru a îmbunătăți proiectul de lege respectiv.

59 Comisia, cu votul unanim, propune Parlamentului examinarea în ședința în plen a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative în prima lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări la acest subiect în adresa comisiei. Da, vă rog frumos, domnul Voronin, poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Без шуток. Chiar în mod serios la comisie voi ați trecut cu vederea, că directorul nu trebuie să aibă studii juridice? Nu-mi vine a crede, Raisa.

Doamna Raisa Apolschii: Nu, deci noi am examinat această întrebare, în zadar ironizați. Dar, deci motivarea care ar fi fost și în acest proiect de către autori, acest director, spre deosebire de situația de astăzi de la Institutul Național de Justiție, va avea doi adjuncți, deci, care vor activa pe domenii. Chestia asta nu este bătută astăzi în cui. Este pentru prima lectură. Este necesară existența studiilor superioare. Dacă s-a extins cumva și domeniile în care are aceste studii superioare, dar asta urmează să le examinăm în cadrul… pentru lectura a doua.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Nu mai sînt întrebări la acest subiect. Vă mulțumim mult, doamnă Apolschii. Vă rog frumos să luați loc. În continuare … Vom trece la procedura de vot spre sfîrșitul ședinței. Însă, înainte de a trece la următorul subiect, dați-mi voie să vin cu propunerea de a introduce pe ordinea de zi un alt proiect de act normativ și anume, e vorba de o Hotărîre ce ține de grupurile parlamentare de prietenie. În sfîrșit, au fost discuțiile între toate fracțiunile parlamentare și s-a găsit un consens pe toate dimensiunile și proiectul este repartizat. Nr.95 din 11 martie 2016. Dacă și comisia și doamna Buliga, care o să prezinte, este ok, atunci voi supune votului pentru introducerea pe ordinea de zi a acestui subiect. Cine este pentru a introduce proiectul nr.95 din11 martie 2016 pe ordinea de zi, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Cu majoritatea celor prezenți în sală proiectul nr.95 din 11 martie 2016 a fost introdus pe ordinea de zi. În continuare, vom trece la următorul subiect și anume subiectul nr.2 și 3 de pe ordinea de zi, legate de demisiile guvernatorului și prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a Moldovei și numirea Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei mă refer la proiectul nr.2 și 3 de pe ordinea de zi, proiectul nr.78 și nr.79 ca și numere de înregistrare. 60 Dragi colegi, Dați-mi voie foarte succint să... ca și autor a acestor două proiecte, doar două chestiuni legate pur tehnic, după cum cunoașteți, atît domnul Drăguțanu, cît și domnul Moloșag au depus cereri de demisie. Proiectul nr.78 se referă la acceptul demisiei celor doi, iar proiectul nr.79 se referă la numirea Guvernatorului Băncii Naţionale și este vorba de domnul Cioclea. Doar în 2–3 cuvinte, vreau să menționez că domnul Cioclea a fost selectat de o comisie de selectare, care a fost instituită prin dispoziția mea, a fost a doua tentativă. Prima s-a desfășurat anul trecut în toamnă care, cu regret, nu a avut reușita pe care, spre fericire, a avut-o cea de-a doua tentativă. Domnul Cioclea a fost selectat dintr-un număr de 9 candidați, care au participat de această dată. Comisia a fost formată atît din deputați din diferite fracțiuni parlamentare, cît și din persoane din societatea civilă și nu numai, din mediul academic, inclusiv din societatea civilă. S-au desfășurat interviuri. Și în baza unor criterii elaborate și aprobate, și apropo, elaborate nemijlocit de reprezentanții societății civile, două organizații nonguvernamentale de prestigiu și renume în Republica Moldova, inclusiv la lucrările acestei comisii a participat și un consultant european, numit... pe domeniul financiar-bancar. Deci, 10 persoane în total, 9 candidați și domnul Cioclea a luat punctajul cel mai mare. Președinte al Comisiei de selectare a fost domnul Ștefan Creangă, președintele Comisiei economie, buget şi finanţe care, bineînțeles, dacă este cazul, poate să vină cu anumite detalii și, bineînțeles, candidatul la fel se află astăzi aici, pentru a răspunde succint la unele întrebări, dacă vor fi. Urmează, după ce vom avea prezentarea rapoartelor din partea Comisiei juridice, să stabilim eventual și o mică procedură legată de sesiunea întrebări- răspunsuri, și o mică prezentare din partea domnului Cioclea. Iată de ce, permiteți-mi s-o invit la tribuna principală pe doamna Apolschii, președinte al Comisiei juridice, să ne prezinte rapoartele pentru cele două chestiuni, ca ulterior să trecem la sesiunea de întrebări-răspunsuri și la o mică prezentare din partea candidatului. Vă rog frumos, poftiți. (Rumoare în sală.)

Doamna Raisa Apolschii: (Voce nedeslușită din sală.) Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Comisia a examinat proiectul de hotărîre, pe care l-a prezentat domnul autor. În conformitate cu articolul 23 alineatul (9) din Legea nr.548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei, membrii Consiliului de supraveghere şi cei ai Comitetului executiv pot demisiona, cu condiţia informării în scris, cu 3 luni înainte, a autorităţii publice care i-a numit. Vorbesc despre condițiile în care este depusă cererea de către Guvernator şi prim-viceguvernator.

61 În contextul acestor prevederi legislative, membrii comisiei au examinat cererile de demisie depuse de către domnul Dorin Drăguţanu şi domnul Marin Moloşag la 21 septembrie 2015 în adresa Preşedintelui Parlamentului. Comisia juridică, în baza celor expuse, a decis în unanimitate să propună plenului Parlamentului pentru examinare şi adoptare, proiectul de Hotărîre nr.78 din 4 martie 2016. Și următorul proiect de Hotărîre este cu privire la numirea Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre nr.79 din 4 martie 2016 cu privire la numirea Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, iniţiativă legislativă a Preşedintelui Parlamentului. Prin proiectul de hotărîre se propune numirea domnului Sergiu Cioclea în funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei pe un termen de 7 ani. În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Legea cu privire la Banca Naţională, Guvernatorul Băncii Naţionale este numit de Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului. În cadrul examinării proiectului de hotărîre, comisia a examinat şi decizia Comisiei pentru selectarea candidatului la funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale privind rezultatele concursului pentru selectarea candidatului la funcţia de Guvernator care, în urma intervievării şi evaluării performanţelor profesionale şi manageriale ale candidaţilor, a decis să-l propună Preşedintelui Parlamentului pe domnul Sergiu Cioclea, în calitate de candidat la funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. Membrii comisiei au examinat materialele dosarului candidatului la funcţia de Guvernator şi au constatat că acestea corespund cerinţelor legale pentru această funcţie. În rezultatul celor expuse, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a decis, cu majoritatea voturilor, să propună Parlamentului pentru examinare şi adoptare proiectul de Hotărîre nr.79 din 4 martie 2016. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. În continuare, haideți să agreăm sesiunea de întrebări-răspunsuri să meargă pe proiecte, în mod regulamentar, deși au fost prezentate ambele fiind interconectate. Și dacă sînt întrebări la proiectul nr.78, ceea ce ține de demisia Guvernatorului şi prim-viceguvernatorului a Băncii Naţionale? Domnul Bolea, vă rog frumos, aveți prima intervenție.

Domnul Vasile Bolea: Da, domnule Președinte. Din start vreau să vă spun că astăzi am depus mai multe amendamente la proiectul nr.78, prin care voi solicita să fie expuse votului, înainte de toate, mă refer la proiect. Proiectul a fost înregistrat sub semnătura deputatului în Parlament Andrian Candu. Ați făcut-o în calitate de deputat sau în calitate de Președinte al 62 Parlamentului? Asta pentru dumneavoastră. Conform legii, asemenea proiecte se propun de către Președintele Parlamentului. Dumneavoastră aveți o...

Doamna Raisa Apolschii: Este o misiune tehnică, este evident doar, nu?

Domnul Vasile Bolea: Am dat întrebarea Președintelui Parlamentului Andrian Candu.

Doamna Raisa Apolschii: Mă scuzați. (Rumoare în sală.)

Domnul Vasile Bolea: Autorului proiectului, de fapt. Ați făcut-o în calitate de deputat sau în calitate de Președinte al Parlamentului?

Domnul Andrian Candu: Știți foarte bine, domnule Bolea, că tot ce ține de demisia și de numirea guvernatorilor..., potrivit Legii instituțiilor financiare, o face Președintele Parlamentului. Vă rugăm. Vă mulțumesc. A doua întrebare.

Domnul Vasile Bolea: Domnule Președinte, Totuși, ceea ce a reiterat președintele Partidului Socialiștilor, domnul Igor Dodon, noi, totuși, considerăm că acești domni, Guvernatorul Băncii Naţionale şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale, urmează a fi demiși, nu concediați, da, de către Parlament? Și, de aceea, mă refer la prima sintagmă. Noi propunem ca în denumirea proiectului „privind acceptarea demisiilor”, „acceptarea demisiilor”, această sintagmă să fie substituită cu sintagma „destituirea din funcție” și vă rog să fie pusă la vot. Următorul amendament. La articolul 1 din proiect, care sună: „se acceptă demisia şi se constată vacanţa funcţiei Guvernatorului Băncii Naţionale”, sintagma „se acceptă demisia” să fie înlocuită cu sintagma „se destituie din funcție”. La articolul 2, aceeași: „se acceptă demisia şi se constată vacanţa funcţiei de prim- viceguvernator a BNM”, sintagma „se acceptă demisia” să fie înlocuită cu sintagma „se destituie din funcție”. Încă o propunere: articolul 3 din proiectul înaintat, să devină articolul...

Domnul Andrian Candu: Cer scuze, domnule Bolea, doar foarte puțin. Puteți să invocați exact prevederile Legii cu privire la instituțiile financiare, ca să argumentați și juridic propunerea pe care o faceți?

63 Domnul Vasile Bolea: Eu o să argumentez din Regulamentul Parlamentului, domnule Președinte.

Domnul Andrian Candu: Regulamentul Parlamentului este Legea cu privire la instituțiile financiare care prevede revocarea din funcție (Voce nedeslușită din sală.) și Legea cu privire la Banca Naţională care prevede revocarea din funcție, la propunerea Președintelui Parlamentului și nu o altă modalitate. Iată de ce, vă rog frumos, să invocați exact dispozițiile legale, tot ce ține de propunerile pe care le faceți.

Domnul Vasile Bolea: Președintele Consiliului de Supraveghere este revocat la propunerea Președintelui Parlamentului cu votul a 2/3 din numărul deputaților aleși.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Și luînd în considerare, că Președintele Parlamentului nu a făcut astfel de propuneri, nu se acceptă propunerea dumneavoastră, nici nu le pot supune votului. (Rumoare în sală.) Vă rog frumos, știți foarte bine care este procedura. În continuare, domnul Bolea. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Eu n-am terminat pînă la urmă. Eu vă rog mult. Iar articolul 3 din proiectul înaintat să devină articolul 4 și articolul 3 să aibă următorul conținut: „prin derogare de la prevederile articolului 16 al Legii nr.199 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, garanțiile sociale în legătură cu încetarea mandatului, prevăzute pentru Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei domnul Dorin Drăguțanu și a prim-viceguvernatorului al Băncii Naționale domnului Marin Moloșag nu se aplică”. Noi am vorbit anterior cu dumneavoastră, inclusiv atunci cînd ați acceptat să veniți la fracţiune, la noi la fracţiune, ceva timp în urmă, am vorbit referitor la acest subiect, în urma demisiei onorabile, în ghilimele, a Guvernatorului și a prim- viceguvernatorului. Ei urmează să primească din partea statului sume considerabile de bani. Or, ieri, la un alt proiect depus de către colegul Sergiu Sîrbu, s-a vorbit că Parlamentul poate să aibă foarte multe cheltuieli pentru hîrtie și cerneală, iar în urma activității acestor domni statul urmează să le plătească niște garanții sociale foarte mari sau exagerat de mari. Ori noi considerăm că activitatea acestor domni a fost dezastruoasă pentru Republica Moldova și ei nu urmează a primi aceste garanții sociale. Și de aceea… Da, cel puțin jumătate de milion pentru fiecare. Eu am ridicat rapoartele sau declarația de venituri a domnului Dorin Drăguțanu, ca să nu creadă cineva că număr banii altora, dar este informație 64 publică, pentru anul 2014 dumnealui a ridicat aproape 1 milion de lei. În vreo cîțiva ani domnul s-a pricopsit și a devenit multimilionar în lei. Ori activitatea dumnealui lasă de dorit sau inactivitatea lui în această funcție a dus la faptul că statul a pierdut sau au fost furate miliarde de lei din sistemul bancar. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, doamna Apolschii, dacă aveți ceva de comentat sau... la acest subiect. Dacă nu, atunci puteți să ne invocați exact dispozițiile legale care le menționați, ce țin de plata plăților compensatorii în situația în care persoana pleacă din propria cerere din funcție. Ce fel de indemnizație vorbiți?

Domnul Vasile Bolea: Domnule Preşedinte, Acuș, un minut. Articolul 17 al Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, eu consider că, urmează a fi revăzut și acesta. La expirarea mandatului, în caz de demisie, revocarea sau eliberarea din funcție, ceea ce considerăm că, revocarea sau eliberarea din funcție s-a produs pe niște elemente care nu sînt… în urma unor încălcări, în ceea ce ține de activitatea persoanei cu statut de demnitate publică, beneficiază de o indemnizație unică egală cu două salarii ale funcției, dacă legea specială ce reglementează activitatea acestei persoane nu prevede un alt cuantum al indemnizației. Adică, indiferent este demisă sau aplicată în demisie, revocată această persoană, ea urmează a fi… să beneficieze de două salarii de funcție, iar în cazul în care în timp de două luni nu și-a găsit un alt loc de muncă, să mai beneficieze încă de un salariu de funcție. Eu propun ca articolul 3 din proiect să fie expus în redacția care am spus-o: „prin derogare de la prevederile articolului 17 din Legea nr.199 aceste persoane să nu beneficieze de aceste indemnizații”.

Domnul Andrian Candu: Și dumneavoastră cum ați calculat 500 de mii două salarii?

Domnul Vasile Bolea: Poftim?

Domnul Andrian Candu: Dumneavoastră cum ați calculat că-s 500 de mii două salarii?

Domnul Vasile Bolea: Păi, dacă salariul e de 100 de mii împreună cu celelalte adaosuri la 150 – 3 luni de zile, maxim 450. În jur de jumătate de milion de lei.

65 Domnul Andrian Candu: Da un…

Domnul Vasile Bolea: Domnule Preşedinte, Am calculator. Nu vă faceți griji.

Domnul Andrian Candu: Da, un calcul, bravo, v-ați echipat. Opinia Comisiei juridice în privința introducerii unui astfel de amendament, dacă nu vine în contradicție cu legislația și cu relațiile de muncă, în mod special.

Doamna Raisa Apolschii: Stimate domnule Preşedinte, Eu cred că nici nu are loc de discuție acest amendament. Asta este părerea mea subiectivă, dar în cadrul comisiei el nu a fost prezentat, el a fost prezentat astăzi, poate să fiu foarte sinceră, la 12 și 10 … l-a adus… asistentul domnului Bolea. De asta, comisia nu a examinat acest amendament, dar cred că au fost date explicațiile și de către dumneavoastră, aici în sală, cît își au locul aceste amendamente în acest proiect de hotărîre. De asta, rămîne la latitudinea Parlamentului să examineze amendamentele propuse.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc.

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: În continuare, luînd în considerare că nu ați depus amendamentele, o să insistați să le punem în plen la vot, dacă nu au fost examinate potrivit Regulamentului în comisie? Vă rog frumos să formulați exact amendamentul, pentru a pune la vot.

Domnul Vasile Bolea: Pe toate, domnule Preşedinte.

Domnul Andrian Candu: Pe rînd, vă rog frumos.

Domnul Vasile Bolea: Pe rînd, da. La denumire, Hotărîrea privind acceptarea demisiilor, sintagma „acceptarea demisiilor” se substituie cu sintagma „destituirea din funcție”. 66 Domnul Andrian Candu: Nu voi pune la vot acest amendament, deoarece încalcă legea și nu poate fi fără a fi introdus de către Președintele Parlamentului. Este o încălcare a legii. Următorul amendament, vă rog frumos.

Domnul Vasile Bolea: Domnule Preşedinte, Eu am argumentat.

Domnul Andrian Candu: Domnule Bolea, Cer scuze, eu nu pot încălca legea nici prin a pune la vot. Știți foarte bine, ați cerut demisia Guvernatorului atîta timp cît Președintele Parlamentului nu s-a expus în privința demisiei nu a fost discutat în plen. De aceea, haideți să vorbim despre amendamentele care sînt legale. De aceea, acesta e un amendament ilegal, nu-l pun la vot. Dacă puteți să continuați cu alt amendament.

Domnul Vasile Bolea: Domnule Preşedinte, Eu am să continui, dar, conform Regulamentului Parlamentului, fiecare deputat are dreptul să depună amendamente la proiect. Este proiectul dumneavoastră și eu am amendamente. Rog să fie … amendamentele la vot.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Se pare că nu înțelegeți că trebuie să fie constructivitate și toleranță. N-ați depus amendamentele la comisie după proceduri și după Regulament, refuz atunci să le pun la vot. Vă mulțumesc frumos. În continuare, domnul Agache. Poftiți.

Domnul Angel Agache: Domnule Preşedinte, Reieșind din faptul că, demisia a fost prezentată în perioada ce urma să ajungă la Chișinău Misiunea FMI, domnul Drăguțanu și-a prezenta această demisie exact în ajun. Pînă în prezent a refuzat să fie prezent la comisia de profil și eu cred că este oportun ca noi să-l invităm astăzi, în ședința de plen, atît pe domnul Drăguțanu, cît și pe domnul Moloșag, pentru că dînșii pleacă. Domnul Drăguțanu pleacă și din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere, și din funcția de președinte al Comitetului Executiv și, cel puțin, fracţiunea noastră vrea să știe dacă dînsul n-a fost forțat, impus sub presiuni ca să-și prezinte această demisie.

67 Și, cred că, ar trebui să luăm o pauză, să trecem la alt proiect, la alte proiecte din ordinea de zi, să-l așteptăm și să-i adresăm întrebările care urmează a fi…, să primim răspunsurile de rigoare. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnule Agache, Cererea de demisie a fost făcută încă în septembrie, dacă nu greșesc… pînă în martie 2016. Dacă ar fi fost presat nu ar fi fost cumva…

Doamna Raisa Apolschii: Să retragă…

Domnul Andrian Candu: … retrasă eventual chiar cererea strict juridic. Vă referiți să amînăm acest subiect în general sau să revenim la el într-un mod constructiv săptămîna viitoare sau peste o lună, sau peste două? Care este propunerea dumneavoastră, domnule Agache?

Domnul Angel Agache: Noi am avut și cîteva întrebări privind activitatea dînsului. Poate venea cu careva propuneri privind implementarea unor proiecte noi. Trebuia să-i auzim poziția, nu doar așa, fățiș pleacă dintr-o funcție de Guvernator.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Mă adresez plenului, dacă se acceptă amînarea? Pînă cînd, domnule Agache, doriți acest proiect?

Domnul Angel Agache: Azi, azi mai tîrziu. De cît timp are nevoie? Jumătate de oră, o oră, două. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnule Ghimpu, de procedură.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc, domnule Președinte. Oricare deputat e în drept să facă orișice propunere. Puneți la vot. Și dacă e susținută propunerea, atunci da, dacă nu, continuăm să lucrăm mai departe. Mulțumesc.

68 Domnul Andrian Candu: Mă adresez numărătorilor din sală să ne dea prezența pe sectoare pentru a pune la vot propunerile care sînt făcute în proces de către deputați. Vă rog frumos, sectorul nr.1, nr.2 și nr.3.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 25. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.3, Dacă aveți răspuns mai repede.

N u m ă r ă t o r i i: – 24. Sectorul nr.2 – 36.

Domnul Andrian Candu: 85 de deputați în sală. Cine este pentru amînarea acestui subiect, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Amînarea pe astăzi a acestui subiect și invitarea domnului Drăguțanu, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Se vede cu ochiul liber că plenul nu a acceptat această propunere. În continuare, domnul Batrîncea. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Vlad Batrîncea: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. Din partea celei mai mari Fracțiuni parlamentare, noi ne exprimăm indignarea față de comportamentul și atitudinea dumneavoastră, domnule Președinte. Deoarece la propunerea Fracțiunii nu supuneți votului amendamentele care sînt depuse în mod regulamentar, chiar nu vedem de data aceasta nimic excepțional. În regim de lucru colegul nostru Vasile Bolea va propus amendamente. Bine, nu le acceptați, vă spunem altceva. Chiar nu înțelegem, domnule Candu, de ce sînteți condus de domnul Mihai Ghimpu, prezent în această sală? Atunci cînd dumnealui se apropie de dumneavoastră sau vă propune să uzați de dreptul de Președinte de Parlament, dumneavoastră faceți acest lucru. Însă, în situația asta sîntem martori că, dumneavoastră personal îl promovați și îl asigurați pe domnul Dorin Drăguțanu ca să plece în demisia de onoare, necătînd că, cu toții înțelegem și toată țara înțelege că, domnul Dorin Drăguțanu a acoperit mai multe fraude bancare. Și locul domnului Drăguțanu este lîngă domnul Filat, ca și a multor alții. Și noi, chiar nu înțelegem, domnule Candu, de ce îi luați apărarea?

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult.

69 Investigațiile o să arate clar cine este vinovat și cine nu. Aici, în plenul Parlamentului, nu facem justiție. Iată de ce, dacă sînt amendamente regulamentare, ele se vor pune la vot, bineînțeles, numai plenul va decide dacă se acceptă sau nu. Vă mulțumesc. În continuare, domnul Bolea. Dacă aveți amendamente sau de procedură. Vă rog frumos.

Domnul Vasile Bolea: Da, de procedură, domnule Președinte. Referitor la depunerea amendamentelor. Într-adevăr amendamentele le-am depus astăzi în jurul orei 12.00. Ori, conform Regulamentului Parlamentului, amendamentele se depun în zece zile de la parvenirea proiectului sau de la votarea lui în prima lectură. Proiectul respectiv nr.78 a venit la data de 04.03, astăzi noi sîntem în data de 11, mai sînt încă trei zile pentru a depune amendamente. Dar reieșind, că dumneavoastră ați pus aceste proiecte pentru astăzi, de astăzi au fost și depuse. Și, rog încă o dată, dacă n-ați acceptat celelalte amendamente privind demisia, demiterea, destituirea din funcție, atunci amendamentul acesta unde articolul 3 din proiect devine articolul 4, iar articolul 3 va fi expus în redacția care am citit-o, să fie pus la vot.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos să-i dați citire și voi supune votului pentru plenul Parlamentului.

Domnul Vasile Bolea: Articolul 3 din proiectul înaintat devine articolul 4, iar articolul 3 va avea următorul conținut: „Prin derogare de la prevederile articolului 17 al Legii nr.199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică, garanțiile sociale, în legătură cu încetarea mandatului, prevăzute pentru guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei domnul Dorin Drăguțanu și a prim- viceguvernatorului al Băncii Naționale a Moldovei domnul Marin Moloșag nu se aplică.

Domnul Andrian Candu: De procedură, vă rog frumos, domnule Untila, poftiți.

Domnul Veaceslav Untila: Stimați colegi, Mă scuzați, dar noi nu avem dreptul prin hotărîre de Guvern să derogăm de la lege. Asta poate să se întîmple doar prin lege, prin Hotărîre de Parlament. Derogarea nu merge prin hotărîre. Sori.

Domnul Andrian Candu: Da, vă mulțumesc frumos. 70 La fel era așa o … Era la fel o astfel de mențiune. Domnule Bolea, Noi ne așteptăm la propuneri juridice calificate și profesioniste din partea dumneavoastră personal. Dar continuați, se vede că în același stil ca și cu ANRE, ce ține de demisiile rușinoase, combătute la Curtea Constituțională. Vă mulțumim. Dacă nu mai sînt alte subiecte juridice … Vă rog frumos, dacă nu mai sînt alte întrebări la proiectul nr.78. Da, este o precizare, de care mi-a adus aminte doamna Apolschii, luînd în considerare o solicitare scrisă, o cerere din partea domnului Cioclea ce ține de … în caz de vot pozitiv … Există o solicitare depusă în adresa Președintelui Parlamentului și a doamnei Apolschii, care, dacă permiteți, domnule Cioclea, o să dau citire: În eventualitatea numirii mele în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, solicit permisiunea de a intra în funcție fictivă pe data de 11 aprilie 2016, pentru a gestiona aranjamentele de ordin administrativ, fiscal și personal în legătură cu reședința mea actuală în Franța. Iată de ce se propune ca proiectul nr.78 ce ține de demisie, la fel, să fie reformulat și anume a considera demisia și a constata vacanța funcției la ambele persoane începînd din 11 aprilie și respectiv vor fi făcute aceleași amendamente la proiectul nr.79. Vă rog frumos, poftiți, domnule Lucinschi.

Domnul Chiril Lucinschi: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Atunci, apare întrebarea, dar cine va exercita funcția de guvernator în această perioadă?

Doamna Raisa Apolschii: Demisia și vacanța funcției …

Domnul Andrian Candu: Pînă la 11 aprilie …

Domnul Chiril Lucinschi: Domnul Drăguțanu pleacă, domnul …

Domnul Andrian Candu: Domnule Lucinschi, N-ați fost atent, am menționat că …

Domnul Chiril Lucinschi: Repetați, vă rog.

71 Domnul Andrian Candu: Deși, noi astăzi vom aproba hotărîrile, articolul 1 va suna în felul următor: „Se acceptă demisia din data de 11 aprilie în ambele cazuri în privința lui Drăguțanu și în privința lui Moloșag, ceea ce ține de demisii”. Iar în privința proiectului nr.79 ce ține de numire, la fel cu efect din 11 aprilie. Vă rog frumos, domnule Lucinschi. Poftiți.

Domnul Chiril Lucinschi: Am înțeles. Atunci ar fi logic și normal, eu nu știu, Dmitri Gheorghevici tot timpul se referă la niște tradiții, dacă nu există această tradiție, haideți s-o lansăm astăzi, că orice înalt demnitar care pleacă, trebuie să vină cu darea de seamă în fața Parlamentului. Cu atît mai mult este o instituție subordonată Parlamentului. Dacă el are o lună de zile, înseamnă că în perioada respectivă trebuie să vină în fața deputaților și să prezinte cu ce a început și cu ce a terminat. Și eu cred, că este un lucru absolut logic.

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Lucinschi, Am pus la vot deja această propunere. Iată de ce vom merge …

Domnul Chiril Lucinschi: Nu, această propunere nu a fost supusă votului. Alte circumstanțe au apărut acum. Și eu vă rog, dacă se poate, de repetat votul. Mersi.

Domnul Andrian Candu: În decurs de o lună se vor face cereri și solicitări din partea plenului sau din partea comisiei și domnul Drăguțanu va fi chemat. Nu ține de demisie nemijlocit astăzi. Iată de ce, doamnă Apolschii, vă rugăm frumos. Vă mulțumim. În continuare, cu permisiunea plenului, îl invit pe domnul Cioclea la tribuna principală pentru cinci minute de intervenție și ulterior, dacă sînt întrebări și în adresa candidatului. Cinci minute din partea domnului Cioclea. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Sergiu Cioclea – candidat la funcția de Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei: Bună ziua. Deci, presupun că voi răspunde la toate întrebările dumneavoastră în cadrul acestui plen. Am vrut să mi se dea cinci minute, ca să explic de ce sînt aici. Discuția … mă scuzați. Discuția, care numai ce am urmărit-o, îmi confirmă cît de sensibil este subiectul Băncii Naționale. Și în momentul cînd am pășit în țară și pînă în această clipă îmi dau seama cît de multe emoții sînt.

72 Eu o să încerc să mă detașez la maximum de unele polemici, care sînt aici, dar o să răspund ce gîndesc și care este planul meu de acțiuni. Este absolut normal, că după 2 ani de situație foarte complicată în țară, în sistemul bancar și care fost marcată și de o fraudă masivă, și de lichidarea unor bănci, dintre care una sistemică, demisia, din motivele invocate de domnul Drăguțanu, a Guvernatorului și... să spunem pe prima selecție... a doua selecție a creat așteptări foarte mari în societate, chiar și băbuțele care mă trag de mînă îmi confirmă acest lucru în fiecare zi cînd mă plimb prin oraș. Dar dacă sînt aici, mulțumesc foarte mult Comisiei de selecție și Comisiei juridice, care m-au înaintat și care au confirmat această selecție, deoarece sînt convins că experiența pe care o am eu este utilă pentru țară. Într-adevăr, am petrecut mai mult de 17 ani într-o instituție financiară de foarte mare calibru, a 7-ea din lume. Am lucrat în Franța, în Marea Britanie, în Țările de Est, în Moscova și de fiecare dată, în funcții diferite, inclusiv de management, și cred eu, este o experiență foarte bună pentru candidatura... într-un post atît de responsabil, într-o situație complicată. Dar, dacă am acceptat depunerea acestei candidaturi este nu numai din cauza că, cred eu că sînt bun, dar și din cauza că pot fi făcute acum reforme. Înțelegeți, frauda, criza nu sînt specific, nu este un specific moldovenesc. Unde nu am fost, am văzut și crize bancare, și chestii de fraudă. Cît de multe au fost, chiar și în țări foarte bine reglementate ca Statele Unite și Marea Britanie. Ce înseamnă asta? Este că, pe plan internațional este o mare experiență, ... rețete și soluții care pot fi implementate la noi în sistemul bancar pentru a-l reforma, pentru a-l face mai solid, a-l însănătoși. Deci, mă marchează faptul că timp de ani de zile nu s-a obținut un rezultat tangent, sistemul bancar rămîne opac, nu-și îndeplinește funcția de intermediere financiară și avem puține credit la economie, la populație și, în ciuda ratelor mari de rentabilitate, putem să spunem că este ineficace. Cine din dumneavoastră a văzut produse noi sau inovații bancare în ultimii 5–10 ani? Foarte puține, rămîn foarte, foarte rudimentare. Deci, eu aș fi vrut să fiu, dacă am susținerea dumneavoastră, Guvernatorul unui nou sistem bancar. Deci, pe vremea Președinției domnului Voronin am avut șansa să atrag un investitor străin, Société Générale, care a fost susținut, de altfel, de conducerea politică pe vremurile celea și consider, că a fost deja un prim pas pentru a deschide și a moderniza sistemul nostru bancar. Deci, scopul meu, la sfîrșit de mandat este să fie un sector bancar modernizat, cu investitori străini care au acces la lichiditate internațională mult mai ieftină, care se vor bate pentru agenții economici ca și clienți, pentru a putea să coboare ratele de dobîndă, să propună soluții care poate nici nu sînt la noi în calitate de produse bancare și toate acestea să ducă la o creștere economică. Știu, că Guvernatorul va fi judecat după stabilitatea leului și stabilitatea monedei naționale, dar și eu am mîndria mea, nu vreau să plec peste hotare ca reprezentant a celei mai sărace țări. Vreau țara asta să fie bogată, începînd cu cei mai simpli cetățeni și toți reprezentanții. Deci, în acest sens, sper, deși nu știu dacă pot conta pe o susținere mult mai largă, decît doar majoritatea parlamentară, este importantă pentru mine ca un 73 mandat de încredere. Este, probabil, și un semnal societății ca în ciuda... și am descoperit cît de dezbinați sînt prietenii mei în diferite tabere, este un scop comun de a face tot posibilul ca acest sector bancar, economia noastră să se poarte mai bine. Va fi o mare sarcină și, cum am spus membrilor de comisie, o cumpănă pentru mine, dar vă asigur că, cu toată responsabilitatea, am luat această decizie și sper eu, la sfîrșit, să dau conturi celor care le cer, numai pozitive. Acum nu știu de unde, răspund de aici sau de pe loc?

Domnul Andrian Candu: Rămîneți la tribuna principală. Înainte de a trece la sesiunea de întrebări- răspunsuri, deoarece nu am stabilit nici limită de timp sau limita... (Rumoare în sală.) 2–3 intervenții din partea fracțiunilor sau limitarea în timp? 2–3 din partea fracțiunilor și să zicem că nu mai mult de 30 de minute sau 40 de minute ca să nu-l epuizăm pe candidat înainte de a-și începe însăși misiunea de Guvernator. Iată de ce, în ordinea... cer scuze, o să merg proporțional pe fracțiuni, dar va începe domnul Reidman. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Да, спасибо. Господин Чокля, В вашем CV и в тех документах, которые были представлены отборочной комиссии указано, что ваш профессиональный опыт, может он неполный, не знаю, но, по крайней мере, так указано, сосредоточен в области банковского консультирования инвесторов, в деле приобретения пакетов акций, слияний, поглощений, т.е. в области инвестиционной деятельности. Нашей фракции представляется это недостаточным для того, чтобы возглавить Национальный банк, основная задача которого формирование денежной политики, ее реализация и управление инфляцией. Такого опыта вами не продемонстрировано, по крайней мере, в документах. Что вы скажете по этому поводу?

Domnul Sergiu Cioclea: Da, deci confirm, n-am lucrat în calitate de Guvernator înainte de această poziție, dar o să atrag atenția la mai multe lucruri. Prima: timp de 3–4 ani am fost economist senior pe întrebările de macroeconomie și sisteme bancare în cadrul Băncii BNP Paribas. Deci, la acel moment am lucrat exact în detaliu asupra la ce se întîmplă în cazul inflației, cum afectează ea sistemul bancar, care sînt implicațiile asupra ratei de schimb și deci, credeți-mă, o să vă prezint și publicații în acest domeniu, luate și de publicații internaționale, am avut autoritate în domeniu. Mai apoi, am confirmat această experiență printr-un lucru pe piețele de capital unde, invers, acestea afectau, desigur, datoria publică și cred că una din problemele care le are astăzi Republica Moldova este cum politica Băncii Naţionale va influența condițiile de îndatorare a statului și efectul asupra datoriei publice. Apoi, aveți dreptate, am lucrat în domeniul investițional, care se consideră 74 de elită într-o bancă. Deci, deoarece a ridica datoria e mult mai simplu decît a ridica capitalul propriu, deci este mult mai sofisticat și financiar, și din punct de vedere a tehnicilor. Dar o să vă atrag atenția dumneavoastră, că am avut, trebuie să număr exact, vreo 7–8 tranzacții chiar în bănci. Și ce înseamnă asta? Înseamnă că am făcut diagnostică de bancă, am făcut analiză de portofoliu, am făcut analiză de strategie, care este valoarea activelor, care este valoarea viitoare a băncii, din punct de vedere a strategiei, ce trebuie să fie modificat pentru ca să fie evaluată și vîndută. Și, credeți-mă, este un lucru foarte și foarte de detaliu, tocmai pentru a înțelege sistemul bancar și băncile cum funcționează. Dar, termin, am fost membrul comitetului executiv a BNP Paribas ZAO Rusia care, în active net avea aproape 3 miliarde în portofoliu, iar ... comitetul executiv se ocupa și de expunerile off-shor, deci vorbim de miliarde. Și credeți-mă, comparativ cu sistemul nostru bancar, e deja o bună parte de experiență, din punct de vedere al gestiunii și întrebărilor recurente: lichiditate, ..., restructurare de capital, pardon, de credite și altele. Deci, vă asigur, această experiență o am, iar cu ajutorul instituțional, căci înțeleg, că Banca Naţională are experți desigur, sînt sigur, voi putea să răspund la acele cereri de politică monetară și altele.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Dacă nu sînteți împotrivă, să stabilim cîte o întrebare din partea unor persoane, că lista e mare și atunci, să dăm posibilitatea la mai mulți. (Rumoare în sală.) Domnul Reidman, vă rog frumos, bine, (Voce nedeslușită din sală.) ne limităm în timp atunci, poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Mersi. A doua întrebare. Консультирование инвестора при приобретении одного из коммерческих банков, здесь, в Молдове, вообще ваши консультации, как на ваш взгляд, ваши консультации, оправдались ли ваши рекомендации в отношении этого банка? Судя по, я просто не хочу его называть, но он не занял, так сказать, с какого-то достойного, значимого места в системе. У нашей фракции вызывает опасение, в связи с этим, так сказать, ваши возможности, так сказать, равноудаленности и объективности в деле банковского надзора за системой. Здесь возможен конфликт интересов: вас, как консультанта одного из банков и вас, как Guvernator al BNM.

Domnul Sergiu Cioclea: Înțeleg întrebarea dumneavoastră, vă răspund cu mare plăcere. Dar ca să știi ce rivalitate este între BNP Paribas și Société Générale în Franța, ați fi sigur că nu sînt omul Société Générale. Deci este evident că am o altă cultură de întreprindere, iar Banca BNP Paribas nu este prezentă aici. Iar în tranzacția pe care o menționați, 75 îmi permiteți să termin, eu am reprezentat interese nu Société Générale, ci a vînzătorului care avea interese opuse, vroia să scoată mai mulți bani din Société Générale și nu mai puțini. Deci, apăram și acolo alte interese decît cele ale grupului pe care l-ați menționat dumneavoastră. Și în al treilea rînd, gestiunea băncii deja este o întrebare a acționarului. Eu consider că, dacă s-a făcut tranzacția, înseamnă că a fost satisfăcătoare pentru ambele părți, iar eu, ținînd cont de faptul că astăzi e banca numărul 4 și văd că atrage bine depunerile societății, cred că publicul moldovenesc a plebiscitat această tranzacție direct, fără de …

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Ultima precizare, vă rog frumos, domnul Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Господин Чокля, Со всем уважением, очень ловко вы обошли тот вопрос который я задал. Дело в том, что я представляю себе разницу между Paribas и Société Générale в общих чертах, конечно, но я говорил о том, что вы консультировали. Консультации ваши были направлены на то, чтобы банк был хорошо продан, что он займет определенное место в случае иностранных инвестиций. Этого не случилось, на мой взгляд. В результате, сегодня ваша репутация как консультанта должна, подтверждена и в этом есть конфликт интересов, в возможности равно удаленности с банками. Все, numai precizare. Eu n-aștept…

Domnul Sergiu Cioclea: A fost o tranzacție …

Domnul Oleg Reidman: Eu n-aștept…

Domnul Sergiu Cioclea: …ani în urmă. Pot să vă spun un lucru. În momentul cînd am luat această tranzacție prietenii mei mi-au spus: niciodată nu o să vinzi o bancă în Republica Moldova. Și pentru mine este un succes, că acest lucru a avut loc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Ghimpu. Vă rugăm frumos.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Spuneți, vă rog, știți că noi avem mare problemă cu puterea leului, da? 76 Domnul Sergiu Cioclea: Poftim, cu ce?

Domnul Mihai Ghimpu: E o mare problemă la noi cu greutatea leului, puterea leului, monedei naționale. Ca să audă… iată, dumneavoastră ați venit, încă nu știți o să aveți votul sau nu o să aveți votul Parlamentului, spuneți, vă rog, de ce depinde puterea leului în Republica Moldova? De Guvernator, de Parlament, de bombă atomică, de rachetă nucleară? De ce depinde? Ca să audă lumea și, în primul rînd, unii deputați de aici, care permanent stau la microfon și călăresc Banca Națională? Vă rog frumos. (Rumoare în sală.)

Domnul Sergiu Cioclea: Deci cum vedeți, cu greutatea eu nu am probleme, așa că sper și leul să ea puțină greutate. Desigur că, nu banca… (Rumoare în sală.) Desigur că, nu Guvernatorul decide care este echilibrul în piață. Sînt operații de intervenție care sînt necesare pentru a stabiliza sau cererea, sau oferta în momentul cînd acțiunile cumpărătorului nu sînt raționale sau riscă un derapaj. Astăzi, înțeleg că Banca Centrală nu face intervenție, deci cursul valutei naționale este, putem să spunem, în echilibru, dar el depinde desigur de foarte mulți factori externi. Cu părere de rău, devaluarea rublei și hrivnei a avut un efect dezastruos asupra… și remitentelor care sînt partea de ofertă a valutei, dar și a competitivității exporturilor noastre. Deci, desigur că, este o interacțiune directă între piața monetară și echilibrurile macroeconomice… de plăți cu care, cu părere de rău, nici Guvernatorul, nici Parlamentul, cred că, nu poate să decidă unilateral care trebuie să fie direcția.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Precizare sau a doua întrebare, domnule Ghimpu, poftiți.

Domnul Mihai Ghimpu: Precizare. Mulțumesc. Ați auzit, domnilor deputați, nu mai speculați și amăgiți lumea. Ați auzit, memorizați foarte bine.

Domnul Andrian Candu: Domnul Ghimpu, Dacă îmi permiteți cu… ca o glumă. Regretatul senator deputat din România Vece Tudor avea o vorbă: ce tot mai discutăm noi despre cursul valutar. Eu propun în fiecare zi în ședință plenară, dimineața, să votăm cursul pentru acea zi și o să fie mult mai simplu. (Rumoare în sală.) În continuare, domnul Agache. Vă rugăm frumos. Poftiți. 77 Domnul Angel Agache: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule candidat la funcția de Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, spuneți-mi, vă rog, care vor fi măsurile întreprinse de dumneavoastră în vederea transparenței acționariatului? Doi. Ieftinirea creditelor pentru sectorul real și depozitarul național.

Domnul Sergiu Cioclea: Deci astăzi Banca Națională, ați văzut, în ultimele săptămîni a procedat la acțiuni foarte energice privitor la pachetele de acțiuni care sînt suspectate de a nu fi deținut în... transparentă sau orchestrată. Deci eu consider că aceasta este direcția bună, pentru a rezolva una din cele mai mari probleme ale sistemului bancar, dar în plus, acțiunile directe pentru a lucra cu acționarii netransparenți sau mai bine zis care nu sînt beneficiarii ultimi ale acestor bănci și acestea sînt procedee foarte complicate juridice, trebuie dosarul să fie foarte solid, din nou aveți riscuri legale de acuzații de expropriere foarte serioase. Deci, aici aș fi fost foarte prudent. Eu aș ataca și la alt nivel. Deci, într-o țară normală, banca nu trebuie să fie un buzunar de cash pentru acționari sau să fie o bancă pentru a finanța interesele grupului de acționari sau afiliați, sau apropiați. Banca trebuie să fie doar o sursă de dividende pentru acești acționari, iar depunerile și alte resurse financiare care sînt atrase, trebuie să fie folosite pentru a finanța agenții economici. Deci, după părerea mea, Banca Centrală trebuie să facă tot posibilul ca această funcție a băncilor să fie independentă și să vină cei care dețin acțiunile într- o manieră netransparentă și să spună: nu mai vreau, căci altfel e foarte greu să scoți interesele posibile, care pot să-ți apară și mai tîrziu. O altă acțiune ar fi să rupem legătura între management și acționari. Deci, desigur managementul reprezintă acționarii, dar acționarii nu au dreptul să forțeze managementul, să ia decizii care sînt contra legii sau contra cadrului reglementar. Ba mai mult, institutul de administratori sau mai bine zis membrii Consiliului de Administratori astăzi nu sînt, într-adevăr, independent, sînt neexecutivi, adică nu sînt din management, dar nu sînt, într-adevăr, independenți. Deci, noi ar trebui eventual să ne gîndim, dacă putem ca în multe alte țări să fie membrii, într-adevăr, independenți și neexecutivi, care pot să fie omologați de un institut național, care verifică integritatea acestor reprezentanți și în momentul, cînd sînt tranzacții, să spunem, dubioase sau care este suspiciu de operații orchestrate, să vină ei cu votul lor, să fie în baza deciziilor. Deci, aș spune că este un lucru cu acționarii, un lucru cu managementul, dar, după mine, modelul bancar trebuie să se schimbe în Republica Moldova. Trebuie să fie un sistem bancar modern, în care nu trebuie să fie alte interese decît de a face o activitate bancară normală. A, mă scuzați, erau alte întrebări. Era despre... unic. Cu părere de rău, nu cunosc toate detaliile și, dacă îmi permiteți, aș reveni poate în lectura a doua sau a treia a proiectului de lege, dar este normal ca această întrebare să apară în legătură,

78 tocmai, cu acționarii, deoarece calitatea depozitarului este foarte importantă pentru transparență și evitarea riscurilor operaționale. Iar cînd m-ați întrebat cum e de făcut ca să fie o activitate de credit mai susținută în economie, tocmai prin acele acțiuni despere care am vorbit noi cu dumneavoastră acum cîteva minute în urmă.

Domnul Andrian Candu: Domnul Agache, Vă rog frumos, dacă aveți a doua întrebare sau precizare.

Domnul Angel Agache: Cele relatate de dumneavoastră mă duce la gîndul că de unul singur nu veți reuși ca să implementați cele spuse, veți avea nevoie și de o echipă. Sper că, această echipă să v-o alegeți singur, să nu fie politic impusă. Ca și comentariu. Iar, ținînd cont, că întrebarea care v-am adresat-o în Comisia juridică, numiri şi imunităţi ați spus că nu este locul ca să-mi dați răspuns politic, aștept răspuns acum, în plenul Parlamentului.

Domnul Sergiu Cioclea: Da. Deci, poate repetați întrebarea ca să știe și colegii despre ce vorbim.

Domnul Angel Agache: V-am întrebat, în plenul Parlamentului, dacă Guvernatorul Băncii Naționale era obligat, conform Legii cu privire la Baca Națională, să vadă, să observe cînd se producea furtul din sistemul bancar și dacă trebuia să intervină la acel moment prin măsurile impuse de respectiva lege.

Domnul Sergiu Cioclea: Deci, aici am mai multe elemente de răspuns. Deci, o fraudă prin definiție este deghizată și, cu părere de rău, nu am acces acum la materialele interne ale Băncii Naționale ca să înțeleg în ce măsură, care au fost indicatorii, să spunem, care a tras semnalul de alarmă în interiorul băncii. Desigur, au fost indicatori, au fost anomalii în mai multe informații care veneau de la băncile acestea. Din informațiile mele sau cel puțin publice, Banca Națională a alertat și întrebarea este, dacă era necesară doar o alertă sau o acțiune imediată. Cunosc ambele opinii și a Guvernatorului actual domnul Drăguțanu, dar și a oponenților lui. Eu cred, că ce se cere, în primul rînd, pentru mine ca să am un răspuns de calitate și nu doar, așa, declarativ, să văd situația în intern. Am înțeles că se dorește în plus de anchetele actuale, un audit al politicii Băncii Naționale și a soluțiilor care vor fi propuse, finanțate de FMI, înțeleg din discuțiile publice, cu experți intenționali. Este evident, că a fost o reacție întîrziată, care a avut un cost și administrare specială și lichidarea. Este foarte regretabil. Nu pot decît să confirm că trebuie înțeleasă această îtîrziere și să înțelegem, dacă este o lipsă de instrumentariu, o 79 lipsă de experiență, o lipsă de coordonare cu politicul, cu executivul sau probleme de interrelații cu judiciarii, complicități criminale sau o eschivă înainte de perioada electorală sau toate laolaltă. Știți că un avion cînd cade sînt o mulțime de mici probleme. Toate acestea, sper că ancheta o va identifica și voi putea să vă răspund cu mai multă informație.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Dacă, domnule Agache, nu mai aveți întrebări. Atunci îl rugăm pe domnul Leancă. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Andrian Candu: O precizare. Numai puțin, precizare de la domnul Agache. Vă rog frumos.

Domnul Angel Agache: Domnule Cioclea, Mulțumesc pentru răspuns. Vroiam doar să … ținînd cont, că aveți o vastă experiență în acest domeniu și doresc ca noi astăzi să știm, că în perioada dumneavoastră de mandat ca guvernator al Băncii Naționale, e vorba de șapte ani de zile, dacă sînteți gata astăzi să ne promiteți că nu veți permite alte furturi din sistemul bancar.

Domnul Sergiu Cioclea: Pot să vă spun că am să fac tot posibilul ca aceste furturi să nu se întîmple. Acum, cineva … Dacă e o întrebare față de mine, vă asigur că eu n-am să fur nimic, dacă e asta întrebarea.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Domnule Leancă, Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Iurie Leancă: Mulțumesc, domnule Președinte. Un succint comentariu. Vreau să salut inițiativa de a selecta guvernatorul Băncii Naționale printr-o astfel de metodă transparentă, care permite atragerea celor mai talentați compatrioți de ai noștri și din țară, dar și din afară. Și sper că, această abordare, această procedură va fi extrapolată și asupra selectării altor șefi de instituții regulatorii, instituții de drept ș.a.m.d. Doi. Domnule Cioclea, Aveți un CV extrem de impresionant. Vreau doar să vă felicit pentru curajul și de ce nu și patriotismul de a dori să reveniți într-o zonă atît de turbulentă. Ați văzut în această zi ce pateme aici se derulează. 80 Întrebarea mea ține de domeniul de supraveghere bancară, care, după mine, a fost cea mai deficientă ce a generat aceste probleme, turbulențe, fraude ș.a.m.d. Întrebarea ține de: cum doriți dumneavoastră, cum intenționați să consolidați această capacitate? Ce aveți de gînd să faceți? Echipa, viceguvernatorul responsabil de acest domeniu, bănuiesc că, va fi un actor-cheie în echipa dumneavoastră. În unele țări, știu că guvernatorul este desemnat de Președintele Parlamentului, dar viceguvernatorii sunt, pentru a menține un echilibru, desemnați de alte ramuri ale puterii. Poate ar fi cazul și la noi să procedăm așa, pentru a avea un pluralism de opinii și acest echilibru? Deci, asta mă interesează cel mai mult, ce aveți de gînd dumneavoastră să faceți în acest domeniu? Mulțumesc.

Domnul Sergiu Cioclea: Deci, din înțelegerea mea a situației în Republica Moldova nu e numai probleme de supraveghere, ci și de reacție în momentul cînd semnalele de alertă au funcționat. Deci, aici cred că am observat, ba mai mult am impresia că la noi în țară legea devine din ce în ce mai drastică, din ce în ce mai multe regulamente, iar pe acest fon situația nu se îmbunătățește. Exemplul este situația cu transparența acționarilor. Deci, eu cred că problema este nu de a face, știți, un gard de zece metri, atunci cînd este important ea să fie pur și simplu în jurul problemei și să transpunem și responsabilitatea, dar și penalitățile pe bănci, propriu-zise. Căci ele nu-și … deci, noi dorim, eventual, să avem o bancă supra centrală, da, cu multe prerogative, cu un rol de polițai, dar adevăratul filtru de riscuri, de luptă contra spălării banilor peste tot se face la nivel de bancă. Deci, înseamnă că funcționarea Băncii trebuie revăzută. Și nu numai, să spunem, un cadru din ce în ce mai dur. Aici sînt mai multe întrebări, de ce nu funcționează în cadrul Băncii … serviciile specifice nu lucrează bine și transferă doar problemele la CNA sau în ... la Banca Națională. Deci, este o întrebare pe care trebuie rezolvată. Căci astăzi nu este normal. Și dacă va primi Banca Națională sau CNA-ul zeci și mii de rapoarte cu activități suspecte, eficacitatea supravegherii nu se va îmbunătăți. Deci, trebuie să se schimbe felul în care băncile funcționează și Banca Centrală trebuie să dea acest imbold cu sistem de control, de monitoring și de responsabilități. Desigur, și Banca trebuie să-și revadă felul în care funcționează și cît de eficace este acest domeniu. Iar ca să termin, este nevoie de o schimbare de atitudini la orice nivel, inclusiv la evaluatori. Deci, foarte multe fraude s-au făcut cu supraevaluarea gajurilor. Deci, este foarte important ca acest organism care pare secundar să fie revăzut, să fie evaluatori omologați de Banca Centrală sau de alt organism, ca să fim siguri în momentul evaluării gajurilor că vorbim de active, într-adevăr, care există. Și, deci, toate procedurile acestea trebuie revăzute cu un ochi nou, eu am această șansă de a avea un ochi nou și știu cum funcționează într-o bancă franceză. Sper, pas cu pas, sistemul să fie din ce în ce mai coerent, liberal, dar foarte responsabilizat pentru băncile comerciale. 81 Domnul Andrian Candu: Vă mulțumi, domnule Leancă. Și vă mulțumim, domnule Cioclea. În continuare, mai aveți precizare sau a doua întrebare? Poftiți. Vă rog frumos.

Domnul Iurie Leancă: Încă o întrebare. Dumneavoastră ați remarcat corect, că fraude bancare se întîmplă peste tot. Întrebarea mea în acest context este, ce miză spuneți dumneavoastră pe activitatea Companiei „Kroll”? Și ce așteptări aveți dumneavoastră de la această activitate? După mine, absolut necesară, nu doar de aceea că am inițiat-o eu, dar fiindcă …

Domnul Sergiu Cioclea: Aici nu putem decît să găsim teren comun de acord. „Kroll” este o societate foarte respectată. Deci, am folosit-o și noi, și alte instituții serioase … cînd avem nevoie de niște studii la nivel de complaints și de... să spunem, situații de genul acesta. Aștept foarte mult de la al doilea raport, primul deși a dat elemente de răspuns, nu răspunde la principalele întrebări. Înțeleg că „Kroll” a dat și o estimare posibilă a unor, să spunem, active ca să fie recuperate. Dar experiența țărilor din CSI Kazahstan, Ucraina arată cît de complicat în cazul scandalurilor bancare Lazarenco sau alții a fost să recupereze acești bani. Este important să nu uităm că Banca Națională are doar un rol, să spunem, de participant la această anchetă și de furnizor de informații, dar nu e prerogativa Băncii Naționale să se angajeze cooperări internaționale cu..., să spunem, autoritățile din alte țări pentru a face acest lucru. Deci, este o întrebare, probabil, care trebuie reglată și cu alte organe ale statului, cu principalul scop și să obținem răspunsuri, să identificăm responsabilii, precum și să putem recupera la maximum sumele care au fost fraudulent scoase din țară.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Batrîncea, Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Vlad Batrîncea: Da. Vă mulțumesc. Înainte de a da întrebări, domnule Candu, eu vreau să vă spun că, atunci cînd se lua decizia că fiecare fracțiune adresează sau are cîte doi vorbitori, începeți, vă rog, dacă regulamentar și civilizat, de la cea mai mare fracțiune la cea mai mică, dar nu așa cum procedați tot timpul. Dacă vă place ceea ce faceți, asta nu ne place nouă. Asta nu este corect și nu este frumos.

82 Domnule Cioclea, Am la dumneavoastră două întrebări și pentru domnul Candu spun că, am să am și o precizare la urmă. Iată, în această sală unii consideră că dumneavoastră sînteți profesionist, aveți o prestație nu rea, probabil, și poate că, și sînteți profesionist, eu aș vrea să începem cu următoarea întrebare: Republica Moldova a devenit lider mondial la capitolul furturilor bancare, știe toată lumea. Toată lumea a aflat despre Republica Moldova datorită acestor furturi. Guvernatorul Băncii Naționale este o persoană direct responsabilă și conduce instituția statului, care se face responsabilă pentru ordinea și respectarea legislației în vigoare în sectorul bancar. Domnul Dorin Drăguțanu avea acces la informație și știa bine ce s-a petrecut în bănci, și nu a făcut absolut nimic pentru a combate aceste lucruri. Și astăzi, dumneavoastră, sînteți martor că are acoperire politică. E nepotul domnului Ghimpu, și mai sînt și alții care îl apără, și noi nu putem să-l demitem. Însă, pe mine mă interesează opinia dumneavoastră personală ca profesionist, ca persoana care își știe domeniul, aveți trei cetățenii, probabil că știți, care este experiența internațională, care este experiența în alte țări. Cum considerați dumneavoastră, se face domnul Drăguțanu vinovat, ca Guvernator al Băncii Naționale, în ceea ce s-a produs în sectorul bancar și ar trebui să răspundă dumnealui sau nu? Mulțumesc.

Domnul Sergiu Cioclea: Deci am impresia că am răspuns parțial la această întrebare domnului care mi-a pus-o din partea Fracțiunii PLDM. Deci, am confirmat că Banca Centrală a reacționat cu întîrziere. Explicațiile domnului Drăguțanu au fost pentru a evita o mișcare bruscă pe piața bancară și că nu existau fonduri necesare pentru a putea asigura... pardon, garanta retragerile posibile de depuneri și altele. Eu nu am elemente acum să spun are dreptate sau nu domnul Drăguțanu și am spus că voi putea să răspund la această întrebare după ce voi fi eu responsabil de acest post și voi putea, vă asigur, nici un căpitan nu vrea să ia o corabie dacă este deja o... dacă este o breșă și este vreo problemă. Întrebarea pe care o puneți dumneavoastră este întrebarea pe care mi-o pun și eu, vreau să știu exact în ce măsură poate fi sau nu prevenită asemenea situație, ce a funcționat și ce nu a funcționat. Deci vă asigur că voi face tot posibilul să am eu răspuns acum tocmai, deoarece vin din țări străine și știu că niciodată nu se depășește limita între suspiciune și acuzație, există proceduri normale de a acuza pe cineva, eu n-aș lua să spun nimic acum despre domnul Dorin Drăguțanu în lipsa, în primul rînd, de informații, dar și cred că nu e corect, ar fi abject ... din partea mea să o fac, tocmai deoarece în alte părți nu se face acest lucru.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. A doua întrebare, domnul Batrîncea, poftiți, sau precizare. 83 Domnul Vlad Batrîncea: Domnule Cioclea, Știți, în această sală deja l-am auzit pe domnul Dorin Drăguțanu care tot venea cu fraze generale. Dumneavoastră veniți într-o postură foarte responsabilă într-o țară unde s-au furat miliarde din sectorul bancar, miliarde. Și, probabil, ca profesionist, dumneavoastră urma să vă documentați unde mergeți, care este situația și cu siguranță ați făcut acest lucru. Eu, pur și simplu, vreau să înțeleg, dumneavoastră sînteți o persoană directă și aveți capacitatea și tăria de caracter să dați, să veniți cu aprecieri, să vă asumați responsabilitatea, pe urmă să nu veniți peste ceva timp tot în Parlament și tot așa, cum făcea domnul Drăguțanu, cu fraze comune, despre tot și despre nimic. Noi vrem să vedem, dumneavoastră aveți o apreciere, o viziune sau, mă rog, eu nu pot să judec, nu pot să vin cu aprecieri, dar noi dorim o persoană la Banca Naţională care să ia decizii, o persoană cu caracter, o persoană cu adevărat independentă. Da, iarăși, eu am auzit că nu în zadar v-am adresat încă o dată această întrebare, un pic altfel, ca să știu care este poziția și dacă dumneavoastră aveți această poziție, (Voce nedeslușită din sală.) că veniți într-o situație foarte complicată, veniți într-o situație foarte dificilă. Dumneavoastră vorbiți foarte frumos, foarte convingător. Dar noi deja știm să separăm cuvintele și faptele. Eu chiar vă rog încă o dată să spuneți, domnul Drăguțanu, Guvernatorul, se face responsabil sau nu?

Domnul Sergiu Cioclea: Deci dumneavoastră acum, dumneavoastră ați schimbat deja cuvintele, ați spus vinovat, acum responsabil, este o mare diferență între aceste cuvinte, în primul rînd. În al doilea rînd, îmi faceți un proces de intenții, eu nici n-am început activitatea mea, dumneavoastră știți deja că nu sînt tare, că nu sînt... Deci eu, cu toată responsabilitatea, anume din cauza responsabilității vă spun, nu mă iau să folosesc astăzi nici un calificativ fără să am informații interne... Dumneavoastră ați avut ocazia să aveți și o comisie parlamentară în care, probabil, ați avut mai multe informații, deși rezultatele sînt publice, deci eu consider anume responsabil și față de dumneavoastră, și față de public să măsor cuvintele exact și orice bancher ar face așa în locul meu. (Rumoare în sală.) O să fiu foarte bucuros să mă întîlnesc cu dumneavoastră și cu reprezentanții fracțiunilor, ceea ce o spun față de toată lumea, în momentul începerii mandatului meu, dacă o să am susținerea dumneavoastră, mă voi întîlni cu reprezentanții partidelor din Parlament, din afara Parlamentului pentru a avea și aceste opinii care să mă alerteze în felul care o să analizez situația, în momentul cînd o să fiu la cîrma acestei instituții.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

84 Domnul Batrîncea, O ultimă precizare, vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Vlad Batrîncea: Da. Vă mulțumesc. Noi nu putem fi, fracțiunea noastră nu poate fi satisfăcută de aceste răspunsuri. Nu avem claritate, pe noi nu ne-ați convins. Fracțiunea Partidului Socialiștilor nu va susține candidatura dumneavoastră. Vă mulțumesc. (Voce nedeslușită din sală.)

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. În continuare, domnul Voronin. Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Da. Mulțumesc, domnul Candu. Eu credeam de-acum că jucăria asta nu lucrează aici pentru mine, special. (Voce nedeslușită din sală.) Era înghețat. (Rumoare în sală.) De regulă, fiecare om dobîndește cetățenia acelei țări în care el s-a născut. Dumneavoastră aveți cetățenia și altor țări. Iarăși, ca regulă, de regulă, pentru a dobîndi cetățenia altei țări, trebuie de depus jurămînt pe Constituție, trebuie de luat obligațiunile respective, trebuie de semnat aceste obligațiuni. Și dacă, Doamne ferește, cum spune dumnealui, să se întîmple ceva, noi în care țară vă găsim pe dumneavoastră? (Voce nedeslușită din sală.) N-ar fi mai bine să faceți un gest, așa, frumos ca să credem că a venit în fruntea Băncii centrale, cum o numiți dumneavoastră, este o numire foarte corectă, un om, o persoană puternică, capabilă ca să facă față și n-are nici un fel de spate, nici politic, nici nimic, el este specialist în domeniu. Noi am saluta această decizie. Cred că și fracțiunea noastră n-ar hotărî să vă susțină, nu vă supărați.

Domnul Sergiu Cioclea: Eu înțeleg perfect.

Domnul Vladimir Voronin: Vă rog, pentru ce vă trebuie dumneavoastră personal atîtea cetățenii? Ce aveți de gînd să faceți?

Domnul Sergiu Cioclea: Acuș o să vă explic cu... (Rîde.) Deci vă asigur că nu sînt omul domnului Oland, cel puțin vă asigur, să nu aveți dubii. (Rumoare în sală.) Deci cetățenia română, ca să fie clar, este o redobîndire, (Voci nedeslușite din sală.) păi, presupun că este sensibilă și vreau să spun. Este o cetățenie, pentru mine, de suflet. (Aplauze.) Eu nu am nici pașaport, nici buletin de identitate românesc, nu am folosit niciodată această cetățenie nici pentru deplasare, nici pentru beneficiu, a 85 fost un demers al familiei. Bunicii mei s-au născut în România, a fost un moment luminos pentru viața lor și demersul familial l-am susținut și n-am nici (Rumoare în sală.) un sentiment de rușine pentru acest lucru. Dar o spun, n-am folosit-o pentru nimic altceva, deci n-am nici document, nimic. Cetățenia franceză am primit-o în 2009, ca să răspund. Deci toată cariera mea în Franța am făcut-o ca cetățean moldovean. Ba mai mult, legislația franceză permite să obții cetățenie franceză după ani de studii, după 3 ani de impozite. Eu am așteptat pînă în 2009, practic, în momentul cînd am fost la nivelul cel mai înalt în cariera mea, ca să cer și am fost naturalizat, deoarece la moment am simțit că este și casa mea, călătoream, dar tot la străduța mea din Paris mă întorceam, așa a fost să fie și nu credeam că într-o zi am să fiu în fața dumneavoastră. Deci pot să vă spun că pentru BNP Paribas am fost cetățean moldovean, pentru Guvernul român, cînd am fost consilier, am fost cetățean moldovean, pentru Guvernul rus, cînd am fost agent de privatizare, am fost cetățean moldovean și anume ca cetățean moldovean am obținut încredere pentru operațiuni foarte complicate, acces la informații foarte confidențiale. Deci dacă altă lume a avut încredere în mine în calitate de necetățeanul lor local, sper foarte mult, în țara mea să am încredere din partea dumneavoastră indiferent de celelalte... (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Domnule Voronin, (Rumoare în sală.) Vă rog frumos, a doua întrebare sau precizare.

Domnul Vladimir Voronin: Precizare, de fapt. Înseamnă că dumneavoastră colecționați cetățenii, da?

Domnul Sergiu Cioclea: Am refuzat cetățenia bulgară de onoare pentru tranzacția de privatizare în sectorul energetic. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Lupu în continuare, poftiți.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Președinte. Fracțiunea Partidului Democrat n-o să vină cu întrebări în cadrul ședinței plenului pe cîteva motive. Întîi de toate, am fost informați de către colegii noștri, membri ai fracțiunii care au făcut parte din Comisia de selectare, evaluare, după care am avut și o întrevedere cu o rundă destul de importantă de întrebări- răspunsuri, fracțiunea. Eu aș vrea doar să menționez următoarele: Parlamentul, și o să vă deprindeți, o să vedeți și în continuare, și în Moldova, și peste tot, este o instituție eminamente politică, lucru care nu ne scutește de responsabilitatea profesională, să fim și profesioniști atunci cînd abordăm subiecte speciale.

86 Astăzi am observat că partea sau latura a doua, profesionistă, de cele mai dese ori a avut de suferit și s-a pronunțat mult prea evident, mai degrabă, latura politică, de jocuri politice. Ceea ce mă bucură pe mine, stimați colegi, vreau să constat un lucru: eu sînt mîndru de faptul că un moldovean, fiindcă nu sînt atît de mulți, a făcut studiile respective și a făcut o carieră, nu una provincială și nu una într-o țară mai mică sau o țară din regiune, a făcut o carieră pe plan european și mondial. Și că o asemenea persoană, care și noi trebuie să ne bucurăm pentru succesele moldovenilor care ajung la asemenea nivel, va fi cel care va răspunde pentru gestionarea Băncii Naţionale a țării. În rest, succes, baftă. De lucru o să fie foarte și foarte mult, dar eu sînt mai mult ca sigur, precum v-am văzut și în această sală, la tribuna centrală, că aveți absolut toate capacitățile pentru a face față tuturor sfidărilor și exigențelor de moment în această postură. Mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Deliu. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Domnule Cioclea, Întrebarea pe care am s-o adresez nu ține atît de atribuțiile unui Guvernator, cît de demnitatea unui funcționar. Presupunem că dumneavoastră astăzi veți fi numit în funcție de Guvernator, dar dacă după o perioadă de timp, să zicem după 100 de zile, veți simți presiuni și șantaj din partea celor care au capturat statul Republica Moldova și nu vă va permite să realizați politicile pe care doriți să le implementați în redresarea situației financiar-bancare din Republica Moldova, veți ieși să anunțați public aceasta și să vă depuneți demisia de onoare?

Domnul Sergiu Cioclea: Deci cînd m-am… (Rumoare în sală.) Cînd m-am întîlnit cu domnul Jacques de Larosiere, fost guvernator al Băncii Centrale, și care m-a luat mai multe ore să discutăm despre această solicitare pe care am avut-o pentru scrisoarea de referință, mi-a spus că arma nucleară a unui guvernator este demisia, dar nu poate fi folosită și fluturată cu orice ocazie. Rolul guvernatorului este să se bată, să se bată pînă a obține de ce are nevoie. Să apere, să apere tot ce poate la maximum și numai în condiții absolut extreme să recurgă la acest pas. Deci confirm că eu nu sînt… eu sînt bătăuș și sper foarte mult să reușesc să realizez ceea ce sper și față de care mă angajez, față de dumneavoastră. Desigur că dacă este o incompatibilitate de acțiune cu situația care se va crea și n-am să pot să justific nici încrederea dumneavoastră, nici a publicului, este

87 absolut normal să-mi dau demisia și, contrar, poate, altor reprezentanți, eu nu mă tem de aceste chestiuni.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Domnul Deliu, Vă rog frumos, a doua întrebare sau precizare.

Domnul Tudor Deliu: O a doua întrebare. Mulțumesc de răspuns. Sperăm că așa se va întîmpla. Deci Otto Bismarck afirma odată că, cu legi rele și funcționari buni administrarea e posibilă, dar cu funcționari răi nu vor ajuta niciun fel de legi. Părerea dumneavoastră, considerați că ceea ce s-a întîmplat în sistemul bancar din Republica Moldova este de vină că legislația a fost imperfectă sau a fost un management defectuos?

Domnul Sergiu Cioclea: Știți, aș spune că ce s-a întîmplat în Republica Moldova este o oglindă în care societatea moldovenească s-a descoperit că este hidoasă. Deci este și problema sistemului bancar, este și sistema judiciară, și politică, și, inclusiv, societatea noastră. Deci putem să recunoaștem acest lucru. Eu consider că, într-adevăr, au fost probleme de management, ele trebuie soluționate, dar să știți că orice general se pregătește pentru războaiele care au avut loc pînă la el și orice bancher se pregătește pentru crizele care au avut loc ieri. Deci situațiile care le-a înfruntat conducerea Băncii Naționale au fost excepțional de complicate pentru ei în acel moment, cu lipsa de experiență de care țara noastră are în asemenea situații și lipsă și de instrumente financiare și instituționale. Deci eu sper să nu fiu niciodată într-o situație similară lor, dar dacă voi fi într-o situație similară să am toată panoplia pentru a putea în momentul situației să pot să le rezolv și să depindă doar de voința mea, căci cel mai rău este să ai voință și dorință, dar să nu ai instrumente pentru a putea rezolva. Și cred că acesta e răspunsul meu la întrebarea dumneavoastră.

Domnul Andrian Candu: Precizare sau … Domnul Deliu, Vă rog frumos.

Domnul Tudor Deliu: Da, o mică precizare. Vreau să zic că Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova își va anunța poziția. 88 Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Ne lăsați în suspans. Am înțeles. În continuare, domnul . Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Ion Balan: Domnule candidat la funcția de Guvernator, Sînt aici în primul rînd.

Domnul Sergiu Cioclea: Mă scuzați.

Domnul Ion Balan: Da, vreau să-mi continui gîndul care l-am început la întîlnirea noastră de astăzi cu grupul nostru parlamentar și vreau să zic că așa cum reprezint domeniul agricol din țară și, după cum cunoașteți și dumneavoastră, că agricultura este sectorul cu cele mai mari riscuri și, în plus, blocajele artificiale care sînt impuse deci de unele țări, de unele piețe de desfacere, agenților economici din agricultură din țara noastră le este foarte complicat de a obține credite de la băncile comerciale, nemaivorbind de rata dobînzii foarte înaltă, nemaivorbind de instabilitatea valutei naționale. Dar, totodată, fiind cea mai importantă ramură a economiei naționale vreau să vă întreb: cum vedeți dumneavoastră crearea unui fond de garantare pentru sectorul agricol, așa cum sînt în țările europene, și cu rata dobînzii destul de favorabilă și care să fie legat în mod direct cu fondul de subvenționare în agricultură?

Domnul Sergiu Cioclea: Deci venind din Franța, nu pot decît să confirm că multe țări susțin și subvenționează masiv sectorul agricol și într-o țară ca Republica Moldova este… bunăstarea publică depinde de bunăstarea agriculturii, valoare adăugată, locuri de muncă și multe altele, export. Forma exactă pe care această susținere poate s-o aibă este de două feluri. Prima este să rezolvăm în sistemul bancar felul în care se face creditarea, că astăzi nu numai sectorul bancar nu are, același lucru poate să spună și cutare, și cutare sector în care nu ajung creditele. Deci, după mine, este o schimbare generală de activitate în care, de pildă, băncile nu se vor ocupa cu cumpărarea… de investiție a hîrtiilor de valoare a statului, vor încerca să aibă o activitate mult mai concentrată asupra agenților economici și deci prin definiție a sectorului agricol. Ținînd cont de riscurile sectorului agricol este normal să fie și o susținere. Acum Banca Centrală nu are rol de finanțare directă a agenților economici. Cu experiența în domeniu se poate vedea crearea unui fond cu finanțări multilaterale, căci problema este în agricultură ciclicitatea și chiar dacă aveți un credit pe un an, 89 nu vă rezolvă problema, iar lichiditățile pe termen lung sînt rare, mai ales în lei. Deci este, probabil, posibil să se constituie un fond cu ajutor multilateral pentru a putea regla structural această întrebare de acces la credit de investiție și multe altele. Pe urmă mai sînt și alte instrumente, ca agenții de export pentru finanțarea ieftină a investițiilor în mediile de… mijloacele fixe și altele. Deci, dacă îmi permiteți, aș răspunde separat la întrebarea dumneavoastră, dar nu pot decît să fiu, să am simpatie față de grija și preocupările pe care le-ați exprimat acum.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Dacă numai sînt alte întrebări, domnul… Doamna Domenti, Vă rog frumos. Poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Vreau să vă pun următoarea întrebare. Considerați dumneavoastră oportun, util să participe statul în calitate de acționar în cadrul instituțiilor financiare comerciale? Vedeți dumneavoastră, anumite beneficii, anumite efecte pozitive într-o astfel de participare fie asupra stabilității sistemului monetar, fie asupra împrumuturilor interne? Se știe că în practica internațională există astfel de modele, chiar reușite. Predecesorii dumneavoastră au considerat că în Republica Moldova astfel de modele nu sînt potrivite. Eu vreau să vă întreb: care este părerea dumneavoastră, e locul statului în calitate de acționar în cadrul unei bănci comerciale în sistemul bancar?

Domnul Sergiu Cioclea: Deci eu vin dintr-o cultură în care statul nu este văzut ca un acționar bun al băncilor comerciale, dar deseori este văzut ca acționar stabil. Deci toată întrebarea este: care este situația în care ne aflăm? În cazul crizelor financiare, deseori statul a fost cel care a salvat bănci. Cel puțin în Statele Unite, știți în Marea Britanie și multe alte părți, în Belgia. În cazul de față, statul a ajutat să se redreseze situația prin garantarea pasivelor și, probabil, va continua în felul în care se va rezolva această problemă cu timpul. Dar nu pot să exclud că problema la BEM a apărut parțial din cauz că statul a fost acționar, deoarece într-o situație în care aveți alte întreprinderi de stat, alte proprietăți precum agricultura, tentația unui acționar, fie privat sau de stat, este mare, să dirijeze fluxurile financiare tocmai în direcția în care el dorește, nu bazată pe, să spunem, o politică comercială pură ținînd cont de riscuri. Deci în situația această nu exclud că o parte din problemele BEM-ului au venit tocmai ca o moștenire a acestui acționariat public. 90 Deci eu aș fi foarte precaut în a propune acum o renaționalizare sau o intrare masivă a statului în sectorul bancar, ținînd cont tocmai și de riscurile aferente, dar sînt situații, care nu cred că acum se materializează, cînd statul poate să ia în considerare aceste lucruri. A fost o întrebare, într-una din fracţiuni, dacă este nevoie de un agent bancar … de stat pentru, să spunem, îndeplinirea funcțiilor de suport ale Ministerului de Finanțe și în sate. Deci există modele în diferite țări ca banca poștală, unde statul poate să aibă o … și alte modele, dar cred că e o discuție foarte specifică pe care o putem discuta. Ca să fiu clar, eu nu cred că astăzi statul Republica Moldova are și interes financiar și interes economic să devină acționar într-una din bănci sau să-și creeze o bancă pentru sine.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Domenti, Vă rog frumos, dacă aveți a doua întrebare sau precizare la acest subiect.

Doamna Oxana Domenti: Vă mulțumesc mult pentru răspuns. Și cea de a doua întrebare pe care vreau să v-o pun, chiar dacă risc să repet această întrebare, am văzut că mai mulți colegi au încercat s-o pună, dumneavoastră, într-un fel, ați evitat acest răspuns cu privire la legislația actuală care reglementează sistemul bancar, este ea suficientă pentru ca Banca Națională să-și realizeze funcțiile într-un mod oportun? Este ea satisfăcătoare pentru ca Banca Națională să-și realizeze funcțiile în mod eficient? Dumneavoastră atunci cînd ați consultat investitorii străini să vină pe piața noastră, cu siguranță ați analizat și cadrul legislativ, probabil că îl considerați la momentul respectiv unul potrivit și dacă e nevoie acum să facem intervenții serioase în legislație, în Legea cu privire la Banca Națională, a instituțiilor financiare? Pentru că avem în Parlament pe rol mai multe modificări legislative care generează mai multe discuții contradictorii, inclusiv cu privire la privarea de responsabilitate a angajaților Băncii Naționale, dar și alte aspecte. Considerați satisfăcătoarea legea de astăzi pentru ca Banca Națională să-și realizeze eficient rolul?

Domnul Sergiu Cioclea: Deci eu nu sînt jurist și am să răspund, probabil, mai mult ca un bancher. Din discuțiile pe care le-am văzut publice, înțeleg că poziția Băncii Naționale este că legislația nu este satisfăcătoare din mai multe motive: lipsa de instrumente, de acțiune rapidă, mă refer aici la inexistența mecanismului de … și felul în care se alocă trecerea de active, care sînt resursele, care sînt responsabilitățile. Înțeleg că este o problemă de, să spunem, concurență între deciziile Băncii Naționale și deciziile judecătorești, care trebuie rezolvate, căci, știți prea bine, că sînt foarte multe decizii care au fost anulate. Și cum poate fi atacată o decizie a Băncii Naționale – inclusiv prin faptul că poate fi atacat personalul Băncii Naționale. 91 Deci înțeleg că sînt multe întrebări, eu n-am avut posibilitatea să stau cu Serviciul juridic, dar înțeleg că sînt justificate și, să spunem, suferite. Deci ținînd cont că aș fi vrut să fiu la conducerea unei instituții care are toate pîrghiile, am nevoie de a intra în fiecare propunere, proiect de lege, că știu că unele au trecut în primă lectură, altele trebuie să fie propuse cu amendamente în lectura a doua. Dar aș susține aceste inițiative, cu atît mai mult că a fost identificat și de Fondul Internațional și de alte organisme ca un cadru deficient, cel puțin nu pînă la capăt coerent pentru a permite o acțiune eficace a Băncii Naționale.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Doamnă Domenti, Dacă aveți ultima precizare sau… Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Răducan, Poftiți. Vă rog frumos, domnul Răducan.

Domnul Marcel Răducan: Da. Mulțumesc frumos. Mulțumesc, domnule Președinte. Nu am nici o întrebare, aș vrea numai, din partea comisiei în care am activat pentru selectarea candidatului la funcția de guvernator al Băncii Naționale, să-i mulțumesc domnului Cioclea pentru acel curaj și acele cunoștințe de care a dat dovadă în urma unei interogări, aș spune eu, de vreo oră și ceva. Și îmi pare foarte rău că unii colegi din dreapta mea, care acum nu vor să susțină acest candidat, au fost cei mai activi, au dat cele mai multe întrebări și au rămas satisfăcuți în totalitate de răspunsurile care le-a dat domnul Cioclea. Este paradoxal, dar oricum dumneavoastră ați acumulat cel mai mare număr de puncte de la toți participanții, inclusiv de la societatea civilă, care a fost expusă prin doi participanți, tot, apropo, au fost cele mai, aș spune eu pe alocuri, agresivi la întrebări și ați făcut față. Vreau încă o dată să vă încurajez, luînd în calcul că dumneavoastră ați spus la un moment dat, după o oră și ceva de întrebări și răspunsuri, ați spus că dacă voi avea patima, nu, nu patima ați zis… Dacă voi avea cumpăna să fiu ales guvernator voi face… Și v-ați pornit și nu puteam să vă oprim. Chiar cred în entuziasmul dumneavoastră. Sînt sigur că dumneavoastră veți face față cerințelor, luînd în calcul și acele recomandări, apropo, pe care colegii au avut posibilitatea să le vadă în… Da, tovarășe Voronin. Au avut posibilitatea să facă cunoștință. Dumnealui nu citește în franceză, de aceea n-a văzut acele recomandări care le aveți de la cei mai mari bancheri din Europa, inclusiv de la foști conducători ai organismelor internaționale financiare. Domnule Președinte, Propun, totodată, din numele fracțiunii, invocarea articolului 108. Mulțumesc. (Rumoare în sală.)

92 Domnul Andrian Candu: Sînt obligat, dacă vine propunerea din partea fracțiunii, să supun votului propunerea respectivă pentru accept sau refuz din partea plenului, invocarea articolului 108 ceea ce înseamnă încheiere dezbaterilor la acest subiect și trecerea la următoarea etapă. Cine este pentru aplicarea articolului 108, vă rog frumos să susțineți. Vă mulțumesc foarte mult. Majoritatea au susținut încheierea dezbaterilor la acest subiect. Domnule Cioclea, Vă mulțumim frumos. Ați făcut față, a trecut o minută… Și vă mulțumim pentru curaj, într-adevăr, și pentru prestanța pe care ați avut-o. Vă mulțumim frumos. În continuare, mă adresez Secretariatului, dacă sînt înscrieri pentru luările de cuvînt înainte de a supune votului cele două proiecte? Vă rog foarte mult, îl invit la tribuna principală pe domnul Golovatiuc din partea Fracțiunii Partidului Socialiștilor. Poftiți.

Domnul Vladimir Golovatiuc: Господин Председатель, Уважаемые депутаты, Перефразируя известное заявление, сделанное 99 лет назад, можно сказать отставка, к которой неоднократно призывали социалисты, наконец то свершается. Но, сейчас, уважаемые коллеги, не просто отставка, сегодня парламентское большинство, я так понимаю, утвердит нового президента Национального Банка и это прекрасный повод сформулировать основные претензии к действующему пока руководителю Национального Банка Молдовы. Ведь необходимо не просто смена руководство монетарной власти страны, главное не допустить повторение ошибок. Хотя, как вы помните, я убежден это были не ошибки, а сознательные действия, приведшие к дестабилизации рынка и банковской системы страны. В прошлом году, я не единожды встречался с господином Дрэгуцану и могу вас уверить, что это достаточно грамотный специалист. Он прекрасно все понимает, но это ведь еще хуже, ибо именно под его руководством произошло то, что произошло. Чтобы убрать все эту воду, постараюсь быть пунктуальным. И так, Партия социалистов неоднократно заявляла, что речь не должна идти об удовлетворении заявления господина Дрэгуцана об отставки. Необходимо освободить его с должности президента Национального Банка за допущенные нарушения в деятельности главного регулятора денежного рынка и банковской системы. В прошлом своем выступлении я остановился на профессиональной стороне вопроса, а сейчас хочу подойти с другой стороны. Во главе этой 93 чрезвычайной важной для функционирования всей экономической системы структуры должен находиться абсолютный государственник. Профессионал, да, не обсуждаемо, да. Это необходимо, но недостаточно. Он должен быть государственным человеком. А что Дрэгуцану? Приведу один пример. Вспомним начало 13-го года. В каждом своем интервью, он заявлял, Банка де Економий надо приватизировать, госпакет Банка де Економий необходимо продать стратегическому инвестору. Ему вторил и министр финансов Негруца, и другие, более высокопоставленные лица, отмечая, что государство не справляется с управлением комбанка, вывод – банк должен быть продан, приватизирован. Разве так могут рассуждать государственные люди, которые априори должны быть и профессионалами? Они должны, как минимум, понимать, что в наших условиях, в условиях не развитых, нормально регулируемых рынках, а в условиях развивающихся рынков, акционеры банков используют банк как финансовый инструмент своего небанковского бизнеса. Это факт. Случай с госбанком, государство, как акционер, точно так же использует его как финансовый инструмент своей государственной политики, причем не только социальной, но и экономической, проводя те или иные структурные реформы, стимулируя приоритетные развение развитие тех или иных секторов экономики и это нормально. Однако, отдельные высокопоставленные чиновники, злоупотребляя своим высоким положением, используют Государственный банк не в государственных интересах, а в интересах своего бизнеса или бизнеса своих близких. И позволяет им это делать и несовершенство законодательства, и коррумпированность власти, и кумовство, и так далее и тому подобное. В этом проблема, а не в госсобственности. А коль скоро так, то и бороться надо с этими явлениями, а не ликвидировать Государственный банк, к чему призывали отмеченные мною выше господа. Это лишь один пример и пример не имеющий прямого выхода на надлежащее исполнение профессиональных обязанностей, но весьма важное для руководителя этой важнейшей государственной структуры. Можно привести иной пример: самый сенсибильный – это инфляционный всплеск 15-го года. Это уже напрямую выходит на ответственность Национального банка Молдовы, главная цель которого ценовая стабильность. Тем не менее, именно в этой области произошли наиболее серьезные и социально ощутимые потрясения. Еще недавно, господин Дрэгуцану гордо заявлял, что в Молдове, на протяжении почти 40 месяцев, уровень инфляции соответствовал цели Национального банка Молдовы – 5%, плюс–минус полтора пункта. К сожалению, начиная с марта 15-го года, она закономерна, т.е. инфляция закономерно вышла из целевых параметров и выросла с 6% – в феврале, до 14% – в декабре. По результатам года, уровень инфляции вырос, практически, в 3 раза. Но опять же, если слушать господина Дрэгуцана, то Нацбанк здесь ни при чем, виноваты другие. Вместе с тем, в своих ежеквартальных докладах 94 по инфляции, Национальный банк однозначно указывает на главную причину инфляционного всплеска – это девальвация лея. Однако ответственность за девальвацию лея Национальный банк от себя полностью отметает, тем не менее это не выдерживает критики. Национальный банк Молдовы с начала, в 2012-м и 13-м годах, успешно разбил миф о стабильности лея, допуская значительные колебания курса практически на один лей за 10 дней, а затем, в 14-м году, допустил уже неуклонное снижение курса лея к доллару США аж на 7 лей. О виртуозной технологии обесценения нацвалюты мы уже говорили в своем прошлом выступлении, курс доллара вверх буквально толкали масштабные приобретения Национальным банком валюты каждый день по все возрастающему курсу. Кроме того, на слушаниях в спецкомиссии по расследованию действий Нацбанка, представители одной авторитетной организации подчеркнули что причины девальвации лея в 14-м году, которые приводил Национальный банк, не корректны. Тем не менее, факт остается фактом. Сначала была девальвация, с которой, смягчим, Национальный банк не справился, а затем последовала инфляция. Это означает только одно – руководство Национального банка виновна. Я уже опущу здесь то, что последовало потом, как Национальный банк Молдовы боролся с инфляцией за счет экономики, населения, бизнеса, бюджета, повышая многократную базисную ставку и нормы резервирования. Это трудно назвать содействием экономическому росту, кстати, вторичная цель Национального банка. В завершении, позвольте вернуться к тому, о чем говорилось вначале, а именно, что необходимо не просто удовлетворение заявления господина Дрэгуцана об отставке, необходимо освободить его с должности за допущенные нарушения в деятельности главного регулятора. Я, конечно, не судья и не нам судить какова его ответственность. Эти, с точки зрения Уголовного кодекса, этим должен заниматься суд. Я же говорю, прежде всего, о политической ответственности господина Дрэгуцана. Причины конкретны и вполне очевидны, а их последствия и ущерб – экономический, финансовый и в социальном плане – значительный и вполне измеряем: двузначная инфляция, банкротство 3-х банков, представляющих более 20% активов и 25%... (Voce nedeslușită din sală.)

Domnul Andrian Candu: Încă 2 minute, vă rog frumos, maxim.

Domnul Vladimir Golovatiuc: ...50-типроцентная девальвация, 60-типроцентный рост процента по кредитам, 35-типроцентное сокращение валютных резервов и почти 3-хкратное возможное увеличение внутреннего государственного долга, вот цена деятельности человека, прошение которого об отставке Парламент намерен удовлетворить. Фракция социалистов с этим категорически не согласна. 95 И, господин Председатель, буквально пару слов кандидату, если позволите. Уважаемый господин Чокля, Запомните, пожалуйста, этот день и сделайте для себя вывод. Этот вывод прост. Как я уже отметил, действующий пока Президент Национального банка грамотный специалист и разбирается в финансах. Но одно дело знать и совсем другое делать. Господин Дрэгуцану не смог или ему не позволили, или он не захотел. И дело здесь не в ущемленной de-jure независимости Национального банка, а в независимости суждении и позиции. В этой связи, господин Чокля, думаю весьма уместными здесь и сейчас станут слова Данте из «Божественной комедии»: „Здесь нужно, чтоб душа была сильна; Здесь страх не должен подавать совета.” Уверен, эти слова должны быть вывешены не только у входа в ад, но и на дверях кабинета Президента Национального банка. Спасибо. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, luare de cuvînt pentru domnul Cobzac. (Rumoare în sală.) Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul : Domnule Președinte, Onorat Plen, Fracțiunea PLDM îl va vota pe domnul Cioclea la funcția de Guvernator al Băncii Naţionale. Am cîntărit toate „pentru” și toate „contra”, pînă a lua decizia respectivă. Actuala majoritate parlamentară și-a manifestat pe deplin „natura democratică”, în ghilimele, venind cu o singură candidatură în fața Parlamentului. Ne pune în gardă acest fapt. Dar, avem ceea ce avem. S-ar părea că CV-ul excelent al candidatului trebuie să elimine orice semn de întrebare și, desigur, să ofere Băncii Naţionale o nouă perspectivă pentru a promova politici ce țin de realizarea obiectivului fundamental și executarea atribuțiilor de bază, articolul 4 și articolul 5 al Legii cu privire la Banca Naţională. Cu alte cuvinte, aceasta se numește a începe de la foaia nouă. Cred că aceasta și este scopul celor care iau decizii astăzi în această țară. Or, se dorește ca prin desemnarea, într-adevăr, a unui bun Guvernator, să se evite, în viitor, orice discuții și totalizări a politicilor falimentare din perioada domnului Drăguțanu. Noi înțelegem de ce Partidul Liberal, care l-a propus în această funcție, și cei din Partidul Democrat, care l-au protejat, își doresc acest lucru. Totuși vă propunem, în atenția dumneavoastră, puțină statistică pentru a trece în revistă „realizările”, în ghilimele, domnului Drăguțanu. Așadar, la 6 noiembrie 2009, cînd Drăguțanu a fost numit în funcție, un dolar costa 11,058 lei, ieri un dolar costa 19,92 lei, prețul unui litru de benzină la aceeași dată era 11,88 lei, ieri – 15,66, și aceasta în condițiile în care pe piața 96 mondială hidrocarburile au scăzut drastic în preț. Inflația pentru anul 2015 a fost de 13,4%. Aceste date reflectă realizarea obiectivului fundamental al băncii, conform articolului 4, „menținerea stabilității prețurilor”. În continuare, alte date ce țin de realizarea atribuțiilor de bază, conform articolului 5 al aceeași legi. Rata de finanțare a creditelor Băncii Naţionale la moment este de 19%, băncile comerciale finanțează sectorul real al economiei naţionale cu 25–26%, credite atît de scumpe nu au fost din anii ʼ90, economia este la pămînt. Mai departe, fenomenul spălării banilor prin sistemul financiar-bancar, iarăși, ne-a făcut vestiți în toată lumea și ne-a plasat, probabil, în toate listele negre care există pentru verificări. Statistica în acest sens este tabu, presa a estimat fenomenul la 20–30 de miliarde de dolari, noi am devenit necredibili în tranzacțiile valutare. Mai departe, Banca Naţională în această perioadă nu a întreprins nimic, practic, pentru a elimina netransparența în acționariatul băncilor comerciale, consecințele nu trebuie să vi le enumăr, sînt grave. Mai pe scurt, noi nu am avut parte de politici coerente în perioada respectivă, au fost 5 ani de dezastru, asumați-vă rezultatele guvernării Băncii Naţionale de către candidatul vostru, domnilor. Reacția celor vizați din această sală este una previzibilă: PLDM a furat miliardul, de aici și urmările. Cu părere de rău, ați reușit să formați, mai bine zis, să manipulați opinia publică. Presa a servit, căci o aveți la îndemînă, și-a spus cuvîntul. Noi, cei din PLDM, nu am fost auziți, din păcate. Așa sau altfel, dar odată cu plasarea în detenție a lui , problema cu întoarcerea miliardului și pedepsirea făptașilor nu a dispărut. Să nu sperați în zadar. Toate întrebările, la care cetățenii nu au primit răspuns, rămîn. Profit de ocazie și le expun încă o dată de la această tribună, o parte din ele. Unu. De ce este în libertate pînă în prezent Ilan Shor? Doi. Nici statut de bănuit nu are ex-guvernatorul Dorin Drăguțanu. Trei. Atît SIS, cît și mulți politicieni din această sală au bătut clopotele despre săvîrșirea ilegalităților de la aceste bănci. De ce nu sînt trași la răspundere factorii de decizie de la CNA și, de la Procuratura Generală? Cel puțin de neglijență în serviciu au dat dovadă. Patru. Mai nou, am aflat, iarăși din presă, că ancheta a refuzat serviciile oferite de către SUA la elucidarea cazului. De ce? Cinci și cel mai important. La etapa ridicării imunității parlamentare a lui Vlad Filat, la începutul anchetei, procurorii și mulți deputați au fost foarte vocali, aș spune gălăgioși. Am fost martor la o campanie mediatică orchestrată de numire a vinovatului. De ce acum însă procesul de judecată este unul cu ușile închise? De ce presa nu are acces? De ce nu este public? Nouă ce, ni se propune astăzi să credem pe cuvînt justiția moldovenească? În aceste circumstanțe, pînă la proba contrarie, cetățenii au dreptul la concluzie. Anchetarea furtului este efectuată de cei care fie au participat nemijlocit la furt, fie au trebuit să-l prevină în virtutea obligațiunilor de serviciu, dar nu au făcut-o. 97 De fapt, se caută un țap ispășitor avînd ca scop mușamalizarea cazului. Nu doresc să las spațiu pentru interpretări. Fracţiunea PLDM din Parlament își dorește, mai mult ca oricine, stabilirea adevărului în această crimă. Să fie întorși banii furați, să fie pedepsiți toți, absolut toți, fără excepție, cei care, cu adevărat, au comis infracțiunea. Ca și impediment determinant în realizarea acestui obiectiv noi vedem influența necorespunzătoare a actualei guvernări asupra anchetei, foarte diplomatic fiind spus, apropo, acest lucru. Dincolo de faptul că acțiunile sau inacțiunile Băncii Naționale au condus la săvîrșirea furtului, sînt suspiciuni că conducerea pune piedici în elucidarea cazului sau îl tergiversează. Cum altfel să înțelegem faptul că caietul de sarcini pentru „Kroll 1” a fost întocmit așa încît șeful CNA în Parlament a declarat că nu aflat nimic nou din acest raport. Sarcina putea fi mai complexă, să includă și componenta de rambursare, ceea ce pe urme proaspete ar fi avut mai multe șanse de reușită. De asemenea, este greu de explicat de ce cu mare întîrziere Banca Națională a anunțat concursul pentru cea de-a doua etapă, iar contractul „Kroll 2” a fost semnat abia în octombrie 2015. Or, fiecare zi trecută mărește șansele infractorilor de a ascunde banii. Amplifică suspiciunile noastre și faptul că termenul de executare a contractului „Kroll 2” este de 2 ani.

Domnul Andrian Candu: Continuați, vă rog frumos. Un minut.

Domnul Grigore Cobzac: … a fost negociat un termen mai restrîns și doar varianta finală, în varianta finală au apărut 2 ani. În viziunea noastră, Banca Națională ar fi trebuit să aibă o contribuție determinantă la desfășurarea anchetei. Obstacolul principal în acest sens a fost Dorin Drăguțanu și noi înțelegem de ce. Contribuția dînsului la o anchetă eficientă ar însemna împușcătură în picior. Speranța noastră este că odată cu numirea noului Guvernator BNM-ul, acesta va pune la dispoziția anchetei toată informația de care dispune. Mai mult ca atît, va participa cu analize și inițiative. Va fi așa sau nu, ne vom convinge în foarte scurt timp. De aici și rezervele noastre față de candidat. Unu. Veți putea, domnule Cioclea, să vă detașați de relațiile de prietenie cu domnul Drăguțanu în exercitarea funcției? Dorin Drăguțanu, mai devreme sau mai tîrziu, cu sau fără concursul dumneavoastră, va trebui să răspundă în fața legii pentru prestația care a avut-o în funcție. Doi. Veți putea exercita funcția independent, așa cum vă oferă posibilitate legea și să evitați sentimentul de „recunoștință”, în ghilimele, față de cei care v-au înaintat în funcție. În cazul nostru aceasta înseamnă dependență și noi știm cu ce se termină o asemenea relație.

98 Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, 10 secunde.

Domnul Grigore Cobzac: Votul nostru este unul în avans. Noi foarte sperăm, votăm în această funcție nu doar un specialist bun, ci o persoană integră și, de ce nu, un patriot al Republicii Moldova. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. În continuare i se oferă cuvîntul domnului Mihai Ghimpu. Poftiți.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Domnule Cioclea, Stimați cetățeni, Eu nu în zadar am pus întrebarea, pe care ați auzit-o, domnului candidat la funcția de Guvernator, de ce depinde puterea leului, monedei naționale, fiindcă am știut că la această tribună o să apară apărătorii celor care au furat miliardul și o să vorbească, ca de fiecare dată cum le cade un moment, să-l apere pe Filat și nu-i el vinovat, nu cel care a furat, dar paznicul, vorba ceea, știi, că nu l-a văzut. Domnule Cioclea, Să țineți cont, cred că azi ați avut posibilitate o zi întreagă să vedeți ce reprezintă acest Parlament, fracţiunile ce viziuni au și ce urmăresc. Ați auzit din partea stîngă că au început să spună că n-a făcut cutare bancă, n-a făcut cutare 50%, 60, 70, dar niciunul din ei n-a spus și nu vrea să recunoască că ei reprezintă interesul Rusiei, că puterea leului depinde de puterea rublei, de puterea hrivnei și de situația economică și financiară a Federației Ruse, a Ucrainei, a vecinilor și a influențat foarte mult leul nostru agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina. Ei despre asta nu vorbesc, ei vorbesc ce vor ei. Stînga. Dreapta spune că la 6 noiembrie 2009 leul era 11 și 18, azi e 19 și 80. Domnilor din partea dreaptă, dar puțin din stînga noastră, Da, cine a fost Președintele, Prim-ministrul Republicii Moldova, totodată, și președintele Consiliului de Stabilitate Financiară? Cine? Ce, domnule Țap, zîmbești? Nu Filat cumva, a? (Rumoare în sală.) Cine l-a propus, domnilor deputați, l-a promovat pe Ilan Shor, care, cu adevărat, trebuie închis, la Banca de Economii președinte al Consiliului de administrație? Cine l-a îndrumat pe Filat, și avem discuțiile celea telefonice cînd îi spune: lasă că eu o să ajung Președinte sau din nou Prim-ministru și o să-ți întorc pierderile care nu sînt la bancă acolo. Cine, domnul Voronin sau domnul Filat? A? 99 Ghimpu. Sigur că Ghimpu, da. În Republica asta Ghimpu e vinovat de toate și de Banca Națională, și de războiul din Ucraina, și de cursul leului, de tot absolut. Este foarte important pentru noi să fim responsabili și dacă noi acum ne bucurăm de un candidat care, vorba ceea, că se nasc și la noi, da, în Moldova oameni. Cunoașteți vorba asta. Păi, domnul Cioclea e născut la Edineț și trebuie să spunem că se nasc și la Edineț oameni și, cu adevărat, este un lucru bun și frumos pentru noi. Și eu mă mîndresc că sînt din cei care am început lupta ca tinerii noștri să facă studii și să muncească peste hotare, și să ajungă așa, încît să vină să reprezinte acest stat pentru cunoștințe foarte bune și în favoarea cetățenilor. Noi am avut o întîlnire, astăzi, cu domnul Cioclea, fracţiunea, o oră jumătate am discutat, am pus toate întrebările și susținem această candidatură la funcția de Guvernator, vom vota. Dar, domnule Cioclea, fiți foarte atent că clasa politică din Republica Moldova nu este clasa politică din Franța. Aici îs de ăștia care numai cu… azi v-au lăudat, dar mîine, în caz că se întîmplă ceva cu rubla rusească sau cu hrivna, sau o situație de remitență, cu republica, îndată o să vă pună pe umeri că dumneavoastră sînteți vinovat din cauza că a căzut leul. Așa-s la noi. Ăștia o parte nu-s ai noștri, numai poartă numele de… și mandatul Republicii Moldova. Eu cred că noi, totuși, trebuie să conștientizăm un lucru, că Banca Națională orice politică n-ar avea și cît de bună n-ar fi ea, mai corect, depinde de reformele pe care noi o să le facem și o să oferim mecanisme Băncii Naționale, Guvernului și instituțiilor statului. Și, iată, asta depinde de noi. Și ziua de azi, stimați colegi, a demonstrat că noi nu prea vrem să facem reforme, dar cerem de la oameni ca lucrurile să meargă bine. Mi-a plăcut, domnule Cioclea, că ați spus că sunteți un om bătăuș. Să vă bateți, cu moldovenii numai dacă te bați cîștigi ceva, dacă nu, ei te calcă în picioare. Și aveți susținerea noastră, a liberalilor. Mulțumesc. Și succese în activitate. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Cu luare de cuvînt domnul Candu, autorul inițiativei. Domnule Candu, Vă rog. Sau după? Bine.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În primul rînd, nu puteam să nu închei tot ceea ce înseamnă procesul de selecție și… de selectare și de numirea a candidatului fără să aduc, în primul și în primul rînd, mulțumiri și apreciere tuturor celor care au contribuit la întregul proces de selectare și mă refer, în mod special, și la deputații care au făcut parte, precum și la societatea civilă. La fel, nu puteam să nu remarc și să nu aduc aprecieri pentru toți cei care au candidat, au avut curajul să-și depună dosarele, să stea în fața acestei comisii, să 100 răspundă la întrebări. Și, mai mult ca atît, o apreciere deosebită față de cei care sînt în afara Republicii Moldova de o perioadă foarte mare de timp, inclusiv cum e domnul Cioclea sau alții, și care au avut curajul și au avut dorința să revină acasă, să revină în Republica Moldova, să treacă prin acest proces de selecție, să treacă prin acest proces politic de numire, care nu este unul ușor, și să contribuie nemijlocit la dezvoltarea Republicii Moldova în domeniul financiar-bancar. Apreciem foarte mult și asta, dragi colegi, onorat plen, e chiar de apreciat, indiferent că vorbim de domnul Cioclea, care vine din Franța și cu experiența lui în mod special pe Europa sau cei care sînt peste ocean sau cei care sînt în țări îndepărtate din Africa, fără să numim, dar e foarte mult de apreciat. Regret foarte mult că, deși recunoaștem că domnul Cioclea este o persoană profesionistă și deși recunoaștem și aici, cu siguranță, sînt, dacă mă refer la colegii din Fracțiunea Partidului Socialiștilor, oameni care știu foarte bine că domnul Cioclea e profesionist, pun în față interesul politic față de interesul profesional, acolo unde nu este cazul. Fiindcă vorbim, totuși, de Banca Națională. Dacă noi tot încercăm, noi în fiecare zi vorbim despre faptul că Banca Națională trebuie să fie independentă și să nu aibă nici o legătură politică, atunci voi, dragi colegi din Fracțiunea Partidului Socialiștilor, luînd în considerare profesionalismul candidatului, ar trebui să votați. Și noi toți, cei care sîntem astăzi în plen, indiferent cine propune, indiferent cine este Președintele Parlamentului sau indiferent de componența, în general, a plenului. Deoarece am fost menționat și cu titlu de replică, dar și în cunoștință de cauză pe unele procese. Deoarece există foarte multe semne de întrebare legate de fraudă. Și aici nu mă refer la chestiuni penale de investigație, dar, în mod special, mă refer la prestația Băncii Centrale și a guvernatorului Drăguțanu, fără să fac niciun fel comentariu de a apăra sau nu pe cineva. Nu noi, cei din plenul Parlamentului, sîntem, scuzați, dar noi nu sîntem capabili, datorită faptului că totuși sîntem un for politic, să dăm o notă profesională cuiva anume într-un domeniu atît de sensibil cum este sectorul financiar-bancar. Iată de ce, dragi colegi, așa cum a fost menționat și anterior, am inițiat un proces cu Fondul Monetar Internațional de elaborare a unui caiet de sarcini și a unei evaluări a Băncii Naționale și a întregului sistem în tot ceea ce ține supravegherea. Și, deși Fondul Monetar Internațional nu se implică în mod direct, dar ne consultă pe noi la tot ceea ce înseamnă caiet de sarcini pentru evaluare, ulterior vor veni, sper foarte mult, cu recomandări pe cine să angajăm pentru astfel de evaluare. Și mai mult ca atît, în foia de parcurs, care a fost făcută publică astăzi, în foia de parcurs ce presupune implementarea Acordului de Asociere și angajamentele noastre față de Uniunea Europeană este menționat lucrul acesta, că noi, pînă la 31 iulie, vom depune toate eforturile necesare ca să angajăm o echipă internațională care să facă un audit internațional la Banca Națională. S-a menționat despre „Kroll”. Dragi colegi, „Kroll”-ul a fost recomandat de cineva, la fel, foarte important ca partener internațional. „Kroll”-ul a fost angajat, iar caietul de sarcini n-a fost făcut de 101 Guvernul Republicii Moldova sau de Banca Națională singuri, caietul de sarcini de fiecare dată, și la prima fază, și la a doua fază, a fost consultat cuvînt cu cuvînt, virgulă cu virgulă cu partenerii noștri de dezvoltare și, în mod special, mă refer la Fondul Monetar Internațional. Dacă vă referiți la reținerile de la a doua fază, dați-mi voie să vă aduc aminte, dragi colegi din Fracțiunea Partidului Liberal Democrat, cine era Prim- ministru atunci, care punea foarte multe semne de întrebare la tot ceea ce înseamnă angajarea companiei și la negocierea prețului? Dar n-o să critic, doar am să ridic unele semne de întrebare. Vorbim despre intervenția Băncii Naționale, puneți-vă o simplă întrebare, de ce a durat șase luni de zile o autorizare din partea Ministerului Justiției, condus de colegul vostru din Fracțiunea Partidului Liberal Democrat, pentru a aproba o decizie a Băncii Naționale? Dar asta e o chestiune care sînt semne de întrebare la care nu trebuie neapărat noi să răspundem astăzi, căci va răspunde evaluatorul internațional, va răspunde „Kroll” și va răspunde și toate agențiile care sînt implicate în investigație. Nu e cazul noi să polemizăm, nu este cazul noi acum să ne aducem sau critici, sau să ne blamăm. Cert este faptul că astăzi sîntem într-un proces de numire a unui candidat la funcția de guvernator al Băncii Centrale, care pentru prima dată a trecut printr-un proces transparent și complet, complet lipsit de efect politic la selectare. Și dacă tot ați ridicat întrebarea, de ce un singur candidat? În primul rînd, legea spune, că Președintele Parlamentului vine cu propunerea candidatului, la singular, în plenul Parlamentului. Mai mult ca atît, dacă veneam cu al doilea candidat, cu siguranță era să speculați că de ce l-am adus pe cel care eventual are o anumită legătură cu Partidul Democrat. Fiindcă dacă veți vedea pontajul și veți vedea topul făcut de comisiei, veți vedea că persoana care a ocupat locul doi și pe care, eventual, ar fi trebuit să îl aduc în plen are o anumită legătură cu Partidul Democrat, cu toate meritele și tot profesionalismul. Și dacă veneam cu doi candidați era, cu siguranță, să ridicați o problemă politică, că ce urmărește Președintele Parlamentului sau Fracțiunea Partidului Democrat prin astfel de desemnare? Iată de ce ne-am abținut, pe parcursul întregii perioade, de la orice acțiune care eventual ar aduce anumite speculații. Și iată de ce eu mă bucur foarte mult că am ajuns în momentul de față să trecem printr-un proces de selecție așa cum, probabil, ar fi trebuit să mergem pe mai multe instituții. Și sper foarte mult că plenul Parlamentului va da susținere acestui candidat, indiferent de culoarea politică și va pune în față profesionalismul persoanei, experiența persoanei și nu orice altceva. Și să avem o Bancă Centrală lipsită de elemente politice, dar bazată pe independență, profesionalism. Iar semnele de întrebare pe care le ridicăm, cu siguranță, într-o bună zi vom avea și multe răspunsuri. Vă mulțumesc mult pentru susținere. Și sper foarte mult că plenul Parlamentului va accepta propunerea mea, în calitate de Președinte al Parlamentului potrivit legislației. Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

102 Doamna Liliana Palihovici: Domnul Țap, Dreptul la replică.

Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. La subiectul pe care l-a abordat domnul Ghimpu vroiam doar să precizez că este vorba despre Comitetul pentru stabilitate financiară. Și este unul consultativ. Iar Banca Națională, care este regulator în domeniul financiar-bancar, este o autoritate independentă și are toate instrumentele pe care trebuia să le aplice. Or, responsabilitatea revine pe deplin domnului Drăguțanu, dar și celor care l-au promovat, i-au acordat acoperire politică. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, înțeleg că e o chestiune de procedură, domnul Zagorodnîi. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, domnule Președinte. Mulțumim foarte mult pentru că ne-ați acordat timpul respectiv. Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Chiar dacă nu am fost prezenți în comisia care a selectat candidații la funcția de Guvernator al Băncii Naţionale, vreau să vă zic că am urmărit foarte atent ceea ce s-a întîmplat în această comisie și apreciem înalt capacitățile Comisiei de selectare și candidatul care a fost selectat întrunește toate capacitățile și tot profesionalismul de care trebuie să dea dovadă un guvernator al unei bănci naţionale. De aceea, din numele grupului parlamentar al Platformei Social- Democrate pentru Moldova, vreau să anunț plenul Parlamentului că noi vom susține candidatura domnului Sergiu Cioclea la funcția de Guvernator al Băncii Naţionale, deoarece dumnealui a dat dovadă de profesionalism, care este reflectat atît în CV-ul personal, cît și de la tribuna Parlamentului a răspuns la întrebările deputaților și a dat, prin aceste răspunsuri, încredere nouă, deputaților, că anume dumnealui va face față provocărilor care sînt astăzi în Republica Moldova. De aceea dumnealui, avînd experiență, atît pe plan național, cît și internațional în domeniul financiar-bancar, noi totuși credem că pentru a pune capăt crizei îndelungate în domeniul financiar-bancar din Republica Moldova, domnul Cioclea este persoana potrivită la locul potrivit. De aceea, noi vom susține candidatura domnului Cioclea pentru a aduce stabilitate financiară în Republica Moldova și încrederea cetățenilor în sistemul financiar-bancar din țara noastră. Mersi.

103 Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Și în continuare, domnul Pistrinciuc, să înțeleg că e replică la replică? Dar ea este interzisă. (Rumoare în sală.) Vă rog frumos, m-ați vizat, am răspuns. Dacă considerați că nu e replică la replică, vă acord, poftiți, un minut.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Vă mulțumesc foarte mult. Noi sîntem onorați de atîta atenție din partea dumneavoastră, domnule Președinte. Mai ales vedem deja că nici nu vă deranjează opțiunile geopolitice, apropo, aveți o simbioză foarte bună cu colegii din stînga. Dar vreau să vă spun un lucru clar că, cît de tare n-ați spune dumneavoastră că 6 ani de zile n-ați fost la guvernare, dar, nu știu cum, în pofida votului politic și a încrederii populare..., cam toată puterea acuma a ajuns în mîinile dumneavoastră, de aceea este timpul să vă asumați responsabilitatea, o zic asta foarte colegial. Și să nu încercați tot să găsiți vinovați, fiindcă știu foarte bine toți oamenii care e situația din sistemul bancar și care sînt principalii actori, asta este o mare problemă. În ceea ce privește candidatura domnului candidat, candidatura domnului Cioclea, noi ne-am întîlnit și noi la fracțiune, îi mulțumim pentru întîlnire. Considerăm că are, într-adevăr, un background foarte bun, însă și noi sîntem deciși să susținem această candidatură. Însă cel mai puternic argument pe care l-a dat dumnealui, îl considerăm că este cel că nu vrea ca după ce va pleca din această funcție să-i fie pătat numele. Și eu cred că omul care ține foarte mult la imaginea sa și la reputația sa merită un credit de încredere din partea noastră. Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Și aici se încheie sesiunea de luări de cuvînt. Vom trece la procedura de vot, nu înainte de a ruga numărătorii să ne dea prezența pe sectoare de a ști foarte bine, ulterior, prin vot, rezultatele. Vă rog frumos, prezența.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 18. Sectorul nr. 2 – 39. Sectorul nr. 3 – 23.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Voi pune la vot, primul subiect este proiectul (Voce nedeslușită din sală.) sigur, proiectul nr. 78 inițial ce ține de demisia celor doi. Și dați-mi voie să reiterez amendamentul acceptat și de comisie ce ține de data de 11 aprilie, luînd în considerare solicitarea domnului Cioclea. Deci textul va fi: „Se acceptă, din data 104 de 11 aprilie, demisia și se constată funcția” mai departe după text, în ambele articole, și 1, și 2. Cine este, încă o remarcă, cer scuze, pînă a pune la vot. Mă adresez Comisiei juridice, fiindcă nu am primit un răspuns. Revocarea din funcție a Guvernatorului și a prim-viceguvernatorului are un anumit număr, dar în cazul de față vorbim de demisie, la cerere. De aceea, cu care majoritate se aprobă această hotărîre? Vă rog frumos, doamna Apolschii.

Doamna Raisa Apolschii: Stimate domnule Președinte, În ambele cazuri, cu majoritate simplă.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Pentru stenogramă a fost necesară această precizare. Reiterez că proiectul nr. 78 se aprobă cu majoritate simplă, dar oricum o să numărăm și această majoritate ca să nu fie nicio problemă. Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotărîre cu numărul de înregistrare nr. 78 din 4 martie 2016, proiectul de Hotărîre privind acceptarea demisiilor și declararea vacanței funcțiilor de Guvernator și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, cu modificarea propusă la articolul 1 și articolul 2 ce ține de termenul de 11 aprilie, cine este pentru, vă rog frumos, să vă exprimați prin vot. Majoritatea celor prezenți în plen. Dar totuși, vă rog frumos, să anunțați rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 4. Sectorul nr. 2 – 39. Sectorul nr. 3 – 22.

Domnul Andrian Candu: Cu 65 de voturi, proiectul de Hotărîre privind acceptarea demisiilor și declararea vacanței funcțiilor de Guvernator și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 78 din 4 martie 2016 a fost aprobat. Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, voi supune votului proiectul de Hotărîre cu privire la numirea Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, fiind vorba de domnul Sergiu Cioclea, numărul de înregistrare nr. 79 din 4 martie 2016. La fel cu mențiunea la articolul 1 că „domnul Sergiu Cioclea se numește, din 11 aprilie, în funcția de Guvernator” și mai departe după text. Vă aduc aminte că respectiva hotărîre se aprobă cu majoritate absolută, adică cu majoritatea celor aleși, respectiv, minimum 51 de voturi. Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotărîre nr. 79 din 4 martie 2016, cu mențiunile invocate, vă rog frumos, să vă exprimați prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. 105 Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 4. Sectorul nr. 2 – 34. Sectorul nr. 3 – 23.

Domnul Andrian Candu: Cu 61 de voturi, proiectul de Hotărîre cu privire la numirea Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei în persoana domnului Sergiu Cioclea, nr. 79 din 4 martie 2016, cu efect din 11 aprilie, este aprobat și îl felicităm pe domnul Cioclea. (Aplauze.) Vă mulțumim foarte mult. Vă dorim succese, realizări frumoase și pentru stabilitate. Vă rugăm frumos, aveți posibilitatea să vă adresați plenului, două minute.

Domnul Sergiu Cioclea – Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei: Vă mulțumesc foarte mult pentru încredere. Știu că sînt foarte multe întrebări. Societatea așteaptă răspuns, dumneavoastră așteptați răspuns. Este, într-adevăr, o sarcină foarte mare pe care mi-o asum, înțelegînd tot șantierul care mă așteaptă și sper foarte mult să nu dezamăgesc, în primul rînd, publicul, societatea și cei care astăzi mi-au acordat încrederea. Voi face maximum ca să avem rezultate bune și eu sînt foarte sincer. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. (Aplauze.) Dragi colegi, Agenda e încă plină, mai sînt multe subiecte care trebuie să le examinăm. (Rumoare în sală.) În același timp, avem aproape 5 ore de cînd activăm. Mergem înainte, dar cu propunerea cine dorește, în mod individual, să-și ia o pauză, bineînțeles, nu este ținut. Pornim cu moțiunea, într-adevăr. Se propune pentru examinare și dezbatere în plenul Parlamentului subiectul nr. 1 de pe ordinea de zi (Voce nedeslușită din sală.) Da, doamna Apolschii, vă rog frumos, poftiți.

Doamna Raisa Apolschii: Domnule Președinte, Eu îmi cer scuze că am intervenit, dar eu aș propune poate să discutăm proiectele de demisie a unor deputați, pentru că sînt tehnice. Și, de fapt, și acele hotărîri care mai sînt vizavi de CNA, ele tot sînt tehnice și cred că nu ar... Moțiunea, bănuiesc, ar putea să ia din timp mult mai mult. Eu vă mulțumesc. Dacă acceptați...

106 Domnul Andrian Candu: Numai puțin. Da. Dragi colegi, Într-adevăr, sînt chestiuni tehnice și dacă îmi permiteți, foarte scurt, pînă la moțiune, să propun pentru examinare și dezbatere proiectul de Hotărîre nr. 32 din 15 februarie 2016 ce ține de demisia unui deputat din Parlament și este vorba de domnul Constantin Botnari. Vă rog frumos, doamna Apolschii, atît pentru proiectul acesta cît și proiectul nr. 91, dacă nu greșesc. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschii: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică a examinat proiectul de Hotărîre privind demisia unui deputat în Parlament în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) al Legii nr. 39 din 7 aprilie '94 despre statutul deputatului în Parlament. Cererea demisiei din funcția de deputat se prezintă Președintelui, iar Parlamentul, prin hotărîrea sa va lua act de cererea de demisie și va declara mandatul vacant. Comisia juridică a constatat că cererea prin care se informează despre renunțare la calitatea de deputat în Parlament a fost depusă de către domnul deputat Constantin Botnari în adresa Președintelui la 11 februarie 2016. În conformitate cu articolul 69 alineatul (2) din Constituție și articolul 2 alineatul (6) din Legea privind statutul deputatului, unul din temeiurile de încetare a calității de deputat îl reprezintă demisia. Prin urmare, membrii comisiei au decis, în unanimitate, să propună Parlamentului spre examinare și adoptare proiectul de Hotărîre nr. 32 din 15 februarie 2016 privind demisia deputatului în Parlament Constantin Botnari, ales din partea Partidului Democrat din Moldova și declararea mandatului de deputat vacant. Am să dau citire hotărîrii, proiectului de hotărîre. Hotărîre privind demisia unui deputat în Parlament. În temeiul articolului 69 alineatul (2) din Constituția Republicii Moldova și al articolului 2 alineatul (8) din Legea nr. 39 din 7 aprilie '94 despre statutul deputatului în Parlament, Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Articolul 1. – Se ia act de cererea de demisie a deputatului în Parlament Constantin Botnari, ales din partea Partidului Democrat din Moldova. Articolul 2. – Se declară vacant un mandat de deputat în Parlament care aparține Partidului Democrat. Articolul 3. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării. Și, dacă îmi permiteți, domnule Preşedinte, să dau citire și…

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos și proiectul nr. 91 ce se referă la…

107 Doamna Raisa Apolschii: Da, proiectul…

Domnul Andrian Candu: …demisia unui deputat în Parlament, fiind vorba de persoana domnului Cazacu. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschii: Proiectul de Hotărîre vizavi de renunțarea la calitatea de deputat de către domnul Iurie Cazacu. În baza articolului 69 alineatul (2) din Constituție și a articolului 2 alineatul (8) din Legea cu privire la statutul deputatului în Parlament, Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Articolul 1. – Se ia act de cererea de demisie a deputatului în Parlament Iurie Cazacu, ales din partea Partidului Democrat din Moldova. Articolul 2. – Se declară vacant un mandat de deputat în Parlament care aparține Partidului Democrat din Moldova. Articolul 3. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării. Vreau să menționez că Comisia juridică, în unanimitate, propune Parlamentului spre examinare și adoptare proiectul de Hotărîre nr. 91 din 10 martie 2016 privind demisia deputatului în Parlament Iurie Cazacu, ales din partea Partidului Democrat din Moldova și declararea mandatului de deputat vacant. Eu vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim frumos. Doamna Ciobanu, Aveți întrebări la… în adresa comisiei? Vă rog frumos. Doamna Raisa Apolschii, Vă rog frumos puțin să vă rețineți. Doamna Ciobanu, Vă rog frumos. Poftiți.

Doamna Maria Ciobanu: Doamna preşedinte Apolschii, Spuneți-mi, vă rog, dacă cunoașteți faptul, domnul Constantin Botnari a luat cu el borsetca sau a lăsat-o în Parlament?

Domnul Andrian Candu: Da. Vă rog frumos.

108 Doamna Apolschii, Vă mulțumim foarte mult. Înțelegem că se constată prin vot simplu. Dragi colegi, Voi supune votului. Vă rog frumos. Dragi colegi, Vă rog frumos atenție. Se pare că nu sînteți interesați să încheiem subiectul mai repede, de aceea, vă rog frumos să luați loc, pentru a trece la procedura de vot. Voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre privind demisia unui deputat în Parlament nr. 32 din 15 februarie 2016 ce ține de domnul Constantin Botnari. Cine este pentru aprobarea acestei hotărîri, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Cu majoritatea celor prezenți în sală, proiectul de Hotărîre nr. 32 din 15 februarie 2016 a fost aprobat. În continuare, se supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre privind demisia unui deputat în Parlament nr. 91 din 10 martie 2016 ce ține de Iurie Cazacu. Cine este pentru aprobarea acestuia, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Proiectul de Hotărîre privind demisia unui deputat, ce ține de Iurie Cazacu, nr. 91 din 10 martie 2016, a fost aprobat cu majoritatea celor prezenți în sală. Vă mulțumesc mult. Din cîte îmi aduc aminte, mai urma să supunem votului proiectul nr. 321 din 14 septembrie 2015, nr. 5 de pe ordinea de zi. Este vot pentru prima lectură. Proiectul a fost prezentat de domnul Serbenco, viceministru al justiției, și, ulterior, prin raportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Cine este pentru aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 321, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală. Proiectul de Lege nr. 321 din 14 septembrie 2015, nr. 5 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost aprobat în primă lectură. Și în continuare, așa cum a fost menționat, trecem la dezbaterea subiectului legat de moțiunea simplă asupra activității… Da, sînt două chestiuni iarăși tehnice, dacă înainte de moțiune să-l invităm la tribuna principală pe generalul, cum spune domnul Voronin, Veaceslav Untila, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, să ne prezinte proiectul de Hotărîre privind aprobarea structurii și efectivului-limită ale Centrului Național Anticorupție, proiectul nr. 6 de pe ordinea de zi, proiectul nr. 2 din 4 ianuarie 2016. Vă rugăm frumos. Poftiți.

109 Domnul Veaceslav Untila: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimaţi colegi, Necesitatea adoptării acestor două hotărîri, Hotărîrea nr. 2 și nr. 3 din 4 ianuarie a apărut în urma votării de către Parlamentul Republicii Moldova a transferului de competențe sau de subordine a Centrului Național Anticorupție din subordinea Guvernului în subordinea Parlamentului. Sînt în calitate de unul din autori, împreună cu doamna Apolschii. Am făcut acest gest din motivul că este necesar, de urgență, să adoptăm aceste două hotărîri, fiindcă este vorba despre structura și efectivul limită ale Centrului Național Anticorupție și este vorba despre lista funcțiilor din cadrul Centrului Național Anticorupție și gradele speciale ce le corespund. Deocamdată este un suspans în această subdiviziune, lucrurile nu merg, de aceea, depinde cum noi astăzi o să votăm. În calitatea mea de președinte de comisie, vreau să vă spun că, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului adoptat prin Legea nr. 797 din '96, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul Hotărîrii Parlamentului privind adoptarea structurii și efectivului-limită ale Centrului Național Anticorupție. Proiectul de hotărîre a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă a deputaților în Parlament în corespundere cu articolul 73 din Constituția Republicii Moldova și articolul 47 din Regulamentul Parlamentului. Proiectul respectiv rezultă din cerințele articolului 7 alineatul (3), Legea nr. 1104 din 2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție care prevede că structura și efectivul-limită ale Centrului, numărul și reședința subdiviziunilor teritoriale și raza lor de activitate se aprobă de către Parlament la propunerea directorului Centrului. La ședința comisiei au fost examinate amendamentele, propunerile și obiecțiile înaintate pe marginea acestui proiect, rezultatele cărora sînt expuse în sinteza care este parte componentă a prezentului raport. Proiectul dat a fost redactat reieșind din amendamentele și propunerile acceptate și este anexat la prezentul raport. Se informează Parlamentul că Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, în rezultatul examinării în cadrul ședinței din 9 martie 2016, propune adoptarea proiectului de către Parlament. Asta ține, domnule Președinte, de proiectul de Hotărîre nr. 2. Am și raport pentru proiectul de Hotărîre nr. 3.

Domnul Andrian Candu: Prezentați și proiectul nr. 3, ca după aia…

Domnul Veaceslav Untila. Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a examinat proiectul de Hotărîre privind aprobarea Listei funcțiilor din cadrul Centrului Național Anticorupție și gradelor speciale ce le corespund și realizează următoarele.

110 Proiectul de hotărîre a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă a deputaților din Parlament și corespunde cu articolul 73 al Constituției Republicii Moldova. Proiectul dat rezultă din cerințele articolului 18 alineatul (3) și ale articolului 20 alineatul (4) din Legea nr. 1104/2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție, care prevăd că lista funcțiilor din cadrul Centrului și gradele speciale ce le corespund se stabilesc de Parlament. La ședința comisiei au fost examinate amendamentele, propunerile și obiecțiile înaintate pe marginea acestui proiect, rezultatele cărora sînt expuse în sinteza care este parte componentă a prezentului raport. Proiectul dat a fost redactat reieșind din amendamentele și propunerile acceptate și este anexat la prezentul raport. Se informează Parlamentul că Comisia securitate națională, apărare și ordinea publică, în rezultatul examinării în cadrul ședinței din 9 martie 2006, propune adoptarea proiectului de către Parlament. Vă mulțumesc mult, stimați colegi. Vă mulțumim foarte mult. Se pare că nu sînt întrebări. Ba, sînt. Vă rog frumos, domnule Voronin. Poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Domnule Untila, Străduiți-vă să vă calmați, nu vă supărați. Cu ce ocazie voi doriți să oferiți grade speciale colaboratorilor Centrului Anticorupție? De unde ați luat voi chestia asta? Din ce reiese?

Domnul Veaceslav Untila: Din 2006 cineva a adoptat un proiect de Lege cu privire la Centrul Național Anticorupție, noi n-am schimbat absolut nimic, domnule Voronin. Cum a fost pînă acum, el numai a trecut din competența Guvernului la Parlament. Asta e tot ce s-a schimbat.

Domnul Vladimir Voronin: Domnule Untila, Cum … (Rumoare în sală.) O clipă, nu vă grăbiți cu comentarii. Cum s-a numit atunci prin decretul Președintelui această instituție? Numai corect numiți-o.

Domnul Veaceslav Untila: Centrul Național Anticorupție. (Rumoare în sală.) Centrul Național Anticorupție acum se numește.

Domnul Vladimir Voronin: Domnule Candu, Întrebarea nu este pregătită, trebuie de scos din ordinea de zi. Domnul președinte al comisiei nu poate explica Parlamentului.

111 Domnule Untila, Centrul s-a numit Centrul Combaterea Corupției și Crimelor Economice. Cu această ocazie, colaboratorii Centrului au avut dreptul că primească aceste grade speciale. Astăzi cum se numește Centrul?

Domnul Veaceslav Untila: Național Anticorupție.

Domnul Vladimir Voronin: Ați înțeles diferența?

Domnul Veaceslav Untila: Posibil.

Domnul Vladimir Voronin: Nu este consultată problema. Cu ce ocazie? Pentru ce lor le trebuie acest grad special? Pentru ce? Ce o să sporească, ce o să se îmbunătățească? Ce o să fie pentru aceasta? Eu repet, Centrul s-a numit Combaterea Corupției și Crimelor Economice. După ce comuniștii au plecat de la guvernare, voi, ca să nu moară Ministerul de Interne de foame, le-ați întors înapoi crimele economice și ați lăsat numai așa-numita corupție. Și acum vreți încă și grade. Pentru ce trebuie aceste grade? Eu nu înțeleg. Convingeți-mă, poftim.

Domnul Veaceslav Untila: Da, vreau să vă conving. Domnule președinte Voronin, Vreau să vă spun că acțiunea care o facem noi astăzi este pentru a da posibilitate să funcționeze în următoarele luni acest Centrul Național Anticorupție. Noi sîntem în pragul reformării acestui centru și în cazul acesta o să puteți veni cu propuneri de a îmbunătăți, de a lipsi de grade speciale, de a le da grade mai mari etc.

Domnul Vladimir Voronin: Asta nu este, domnule Untila, convingător, pentru că după aceasta urmează și salarii, și bani pentru aceste grade. Mata înțelegi sau nu?

Domnul Veaceslav Untila: Nu se schimbă nimic, domnule președinte. La momentul actual, nu se schimbă nimic față de ceea ce a fost.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc frumos. În continuare, domnul Diacov. Vă rog frumos. Poftiți.

112 Domnul Dumitru Diacov: Domnule Președinte, Eu cred că este un proiect care este așteptat din cauza că noi nu putem să ținem în aer o structură care trebuie să se ocupe cu crima organizată. Domnul Voronin întotdeauna a susținut acest departament…

Domnul Veaceslav Untila: Păi, e copilul lui.

Domnul Dumitru Diacov: De aceea, cred că acum, mă rog, e tîrziu și lumea e obosită. Dar noi rugăm să fie pus la vot.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. O ultimă intervenție. Domnule Voronin, Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Voronin: Da, într-adevăr, eu sînt autorul formării, creării acestui centru și am contribuit la crearea lui, dar fără aceste grade ce încurcă activitatea? Prima parte a proiectului care ați citit-o trebuie de votat, cum spune domnul Diacov, de susținut, să activeze Centrul, dar referitor la grade, dați să revenim și să ne consultăm. Dumneavoastră înțelegeți că aici și pensionari, stagiu de a ieși la pensie și multe lucruri reiese din aceste grade. Dați să ne gîndim, că aceștia-s banii statului, nu-s banii cuiva.

Domnul Veaceslav Untila: În momentul reformării o să aveți posibilitatea să faceți și acest lucru, domnule Voronin. Acum ce schimbăm conceptul, venim cu alt proiect de lege, ce facem?

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos.

Domnul Veaceslav Untila: Sînt două proiecte de hotărîre care le-am pus în discuție. Le susțineți sau nu le susțineți? Nu putem să mergem la grade mai departe să ne băgăm pe terenul acesta…

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos, domnule Untila.

113 Domnul Veaceslav Untila: …că este cîmp minat.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos, domnule președinte de comisie.

Domnul Veaceslav Untila: Vă mulțumesc mult, domnule Voronin. Și proiectul a fost pregătit, puteți să apreciați chestia asta. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Vom trece la procedura de vot. Voi ruga colegii să ia locul. Și se supune votului aprobarea proiectul de Hotărîre privind aprobarea structurii și efectivului-limită ale Centrului Național Anticorupție. Proiectul nr. 6 de pe ordinea de zi. Proiectul nr. 2 din 4 ianuarie 2016. Cine este pentru aprobarea acestuia, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală. Proiectul de Hotărîre nr. 2 din 4 ianuarie 2016 a fost votat și aprobat. Și, în continuare, se supune votului proiectul nr. 3, cu număr de înregistrare nr. 3 din 4 ianuarie 2016. Nr. 7 de pe ordinea de zi. Proiect de Hotărîre privind aprobarea Listei funcțiilor din cadrul Centrului Național Anticorupție și a gradelor speciale ce le corespund. Cine este pentru, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală. Proiectul de Hotărîre nr. 3 din 4 ianuarie 2016 a fost votat și aprobat. Vă mulțumesc. Și în final trecem la subiectul moțiunii simple ce ține de activitatea domnului Anatolie Șalaru. Țin să vă aduc aminte că proiectul nr. 63 din 26 februarie 2016 a fost inițiat de deputații din Fracțiunea Partidului Comuniștilor și ai Fracțiunii Partidului Socialiștilor. Potrivit procedurii și anume celei ce ține de articolul 115 din Regulamentul Parlamentului și 114 din Regulamentul Parlamentului, moțiunea simplă începe cu prezentarea raportului Guvernului, în cazul de față vorbim de Anatolie Șalaru, ministru al apărării. Îl rugăm să treacă la tribuna principală. Îl invităm. Și să ne comunice de cît timp consideră că are nevoie pentru a-și prezenta raportul. Pînă în zece minute a fost solicitat. Vă rog frumos, domnule Șalaru. Poftiți.

Domnul Anatolie Șalaru – ministrul apărării: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Excelențele voastre domnilor ambasadori, 114 Doamnelor și domnilor deputați. Încep prin a le mulțumi inițiatorilor moțiunii simple pentru faptul că mi-au acordat șansa de a veni în fața dumneavoastră pentru a-mi susține și argumenta punctul de vedere asupra activității mele în cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Securitatea și apărarea unui stat democratic sînt garantate de instituții puternice, stabile și consecvente în îndeplinirea principalelor atribuții legale. De la momentul preluării mandatului de ministru al apărării, la 30 iulie 2015, țara noastră s-a confruntat cu o criză politică profundă, care a pus instituția pe care o conduc în incapacitatea de a funcționa eficient în plan intern și de a-și lua angajamente viabile față de partenerii externi cu care dialogăm. Provocările prin care Republica Moldova a trecut în această perioadă demonstrează încă o dată fragilitatea democrației noastre. Măsurile implementate în scurta perioadă a mandatului meu sînt în perfectă concordanță cu programul de guvernare și nu depășesc în niciun fel atribuțiile legale ale ministerului. Pe această cale, aș dori să reamintesc faptul că pentru îndeplinirea obiectivelor de securitate și apărare este nevoie de conlucrarea tuturor instituțiilor cu rol definitoriu în acest domeniu. Pe de altă parte, invocarea votului de încredere al învestirii Guvernului de către inițiatorii acestei moțiuni este o contradicție în termeni, deoarece niciunul dintre aceștia nu s-a numărat printre cei care au ridicat mîna la votul din 20 ianuarie 2016. Moțiunea simplă, inițiată de deputații comuniști și socialiști, reprezintă un instrument democratic din sfera activităților de control ale Legislativului. Formularea acesteia intră sub incidența raporturilor Parlamentului cu Guvernul, astfel că procedurea cei în cauză au acționat conform legii. Pe de altă parte, în condițiile în care un grup de parlamentari solicită demisia unui ministru la o lună de la debutul mandatului, precum și prin motivarea și solicitările avansate, aceștia nu fac decît să confirme că o mare parte din culpa pentru actuala criză le aparține în mod direct. Nu de conflicte, instabilitate și neînțelegere între politicieni are nevoie Republica Moldova, ci de reforme și dezvoltare. Ce îmi doresc pentru Republica Moldova, în calitate de ministru, este o armată profesionistă, o forță de apărare modernă, capabilă să răspundă provocărilor la care sîntem supuși, este încrederea pe care partenerii noștri au în Republica Moldova și capacitatea Chișinăului de a deveni un actor relevant în politica regională. Vreau să precizez că această moțiune nu este îndreptată atît împotriva mea, ca ministru, cît împotriva partenerilor noștri externi, a țărilor UE, care sînt și membri NATO și care astăzi ajută din plin Republica Moldova. NATO nu reprezintă doar forța militară, NATO este, în primul rînd, o alianță a valorilor democratice, a prosperității dobîndite prin prelucrare, prin conlucrare cu respect și respect față de lege. Mă simt dator să vă reamintesc faptul că dezvoltarea Uniunii Europene s-a realizat într-un teritoriu postbelic securizat de existența NATO.

115 Referitor la acuzațiile care mi se aduc, doresc să abordez cele două subiecte distinct. Declarațiile cu privire la consolidarea relațiilor Republicii Moldova cu NATO sînt în concordanță cu obiectivele actualei guvernări și, anume, continuarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică. Adaug aici faptul că, în vederea asigurării acestor obiective, este nevoie de angajamente solide față de partenerii atlantici care investesc resurse în programele de pregătire în care sînt angrenați ofițerii armatei Republicii Moldova. Din acest motiv, obiectivul principal al mandatului meu este de a întări securitatea Republicii Moldova și de a contribui la securitatea regională, supusă astăzi asaltului forțelor revanșarde. În aceste condiții, apărarea Republicii Moldova poate fi asigurată doar în cadrul unei alianțe militare solide. Continuarea funcționării într-o zonă gri în domeniul apărării, fără angajamente solide față de parteneri și fără reforme concrete care să sprijine aceste angajamente, va afecta în mod direct securitatea și apărarea țării noastre. Ieșirea din izolare și din zona gri a relațiilor internaționale nu înseamnă că Republica Moldova devine membru NATO, înseamnă că renunțăm la obtuzitatea noastră politică și intelectuală. De asemenea, invocarea argumentului neutralității garantate de Constituție, pentru a sancționa declarațiile mele pe acest subiect, reprezintă o negare a realității tolerate și, chiar, încurajate de reprezentanții partidelor dumneavoastră, prezența trupelor rusești pe teritoriul statului nostru care încalcă, în mod flagrant, garanțiile constituționale. Republica Moldova este un stat neutru, dar este și un stat care trebuie să conteze în politica regională și să-și urmeze propriul drum și propriile interese. Declarațiile mele sînt în deplină concordanță cu dreptul la opinie și libera exprimare, garantate de Constituția Republicii Moldova. Așa cum semnatarii moțiunii susțin aderarea la Uniunea vamală, tot așa și eu susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și apropierea de NATO. Referitor la parteneriatul strategic cu România. România reprezintă principalul partener strategic al Republicii Moldova și avocatul țării noastre în relațiile cu Uniunea Europeană. Sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova în toate domeniile de importanță strategică garantează țării noastre șansa de a deveni cu adevărat un stat democratic european. Conform prevederilor constituționale, suveranitatea naţională aparține poporului Republicii Moldova, singurul în măsură să decidă ce este mai bine pentru țara noastră. În calitate de ministru al apărării, mă angajez să demonstrez populației că securitatea și apărarea Republicii Moldova sînt garantate doar din calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și alături de partenerii strategici puternici. Cel puțin pe doi dintre inițiatorii moțiunii am reușit să-i conving, avînd în vedere că se bucură de mai bine de 10 ani de cetățenia română. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Și, în continuare, luînd în considerare că sîntem într-o procedură la fel care nu e reglementată sută la sută de Regulamentul Parlamentului, întreb plenul

116 Parlamentului dacă nu ar fi cazul să agreăm prin vot o anumită procedură legată de întrebări-răspunsuri sau termen? (Rumoare în sală.) Bine, dacă plenul, dacă fracțiunile parlamentare nu au nici o propunere, eu aș propune atunci maximum 60 de minute sesiunea de întrebări-răspunsuri, cum facem de obicei cu moțiunile sau cu investirea Guvernului. Dacă nu aveți nimic împotrivă, o să solicit atunci votul plenului pentru a aproba timpul-limită de o oră, maximum 60 de minute. Cine este pentru, vă rog frumos, să aprobați. Propunerea, se pare, că nu a fost aprobată. Atunci, vom merge nelimitat în timp. Vă mulțumesc frumos. Domnul Mihai Ghimpu. Vă rog frumos, poftiți, primele întrebări.

Domnul Mihai Ghimpu: Da. Domnule ministru, Îmi pare că dumneavoastră la sfîrșit ați încheiat că i-ați convins pe doi semnatari ai moțiunii, se are în vedere că-s membrii NATO sau ce-s cu dînșii?

Domnul Anatolie Șalaru: Cetățeni români.

Domnul Mihai Ghimpu: Cetățeni ai României? Hopa. Și vă rog, dați-le numele atunci, dacă cunoașteți.

Domnul Anatolie Șalaru: Din informațiile pe care le dețin, domnul Mitriuc și domnul Labuneț au cetățenie română. (Rumoare în sală.)

Domnul Mihai Ghimpu: Hopa, da. Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnul Ghimpu, cu referire la moțiune.

Domnul Mihai Ghimpu: A doua întrebare. Domnule ministru, Colaborarea noastră, în baza parteneriatului, cu Alianța Nord-Atlantică nu este din 2009, ca ministru, cunoașteți.

Domnul Anatolie Șalaru: Da.

117 Domnul Mihai Ghimpu: Eu am înțeles că au semnat inclusiv și membri ai Fracțiunii Partidului Comuniștilor, chiar și domnul Voronin. Da? Moțiunea de cenzură, e semnată. Spuneți vă rog, pe timpul lui Voronin, Republica Moldova avea o colaborare pe linia parteneriatului, (Voce nedeslușită din sală.) colaborare sau nu? Așa cum este și astăzi. Asta am vrut să cunosc. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnule ministru, poftiți.

Domnul Anatolie Șalaru: La 7 iunie în 2005, domnul Voronin a vizitat Cartierul General NATO și a participat la ședințele Consiliului NATO unde a fost declarată intenția Republicii Moldova de a adopta Planul IPAP, plan de care ne conducem și astăzi, și este cea mai importantă colaborare pe care o avem noi cu NATO. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Deoarece au fost menționați unii deputați, îi întreb dacă vor să-și exercite dreptul la replică. Domnule Voronin, vă rog frumos, dacă considerați necesar, poftim, 3 minute.

Domnul Vladimir Voronin: Nu, întrebarea lui Ghimpu a fost provocatoare, dar răspunsul a fost foarte corect. Așa și a fost. Noi nu la tema aceasta ne referim. De fapt, dumneavoastră ați citit moțiunea? Pentru că discursul dumneavoastră nu răspunde la întrebările din moțiune. Noi pe dumneavoastră vă învinuim direct de încălcarea Constituției, nu vă atacăm dreptul dumneavoastră de a exprima liber ceea ce dumneavoastră doriți să exprimați, ca liberal, ca nu știu cine sînteți acolo. Dumneavoastră ați depus jurămînt față de Constituția Republicii Moldova, ați ținut mîna pe Constituție, ați stat într-un genunchi și ați sărutat Drapelul țării. Și ați ieșit din clădirea Președinției și ați spus că vreți în NATO. Aceasta noi pe dumneavoastră vă întrebăm, dar nu altceva. Și avem și alte întrebări, dacă dumneavoastră ați deschis gura așa de mare. Dar răspundeți la această întrebare, de ce dumneavoastră n-ați răspuns la întrebarea corectă din moțiune, dar nu ceea ce doriți să vorbiți.

Domnul Anatolie Șalaru: Aceasta este o declarație politică, iar aderarea la NATO ține de competența Parlamentului, domnule președinte Voronin. În cazul în care Parlamentul va decide, iar eu, în calitate de ministru, fiind persoană politică, fac declarații politice. Vreau să vă mai spun că și Procuratura a fost sesizată în legătură cu aceste declarații politice și concluzia este foarte clară –

118 nu există nici infracțiune, nici încălcare a legislației, deoarece în Republica Moldova dreptul la cuvînt și la opinie politică este garantat de Constituție.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Era dreptul la replică, nu la întrebări. La întrebări revenim, domnule președinte. Vreau să-i întreb pe domnii Mitriuc și Labuneț, dacă vor ei să-și exercite dreptul la replică? Da, vă rog frumos, domnul Mitriuc, poftiți.

Domnul Ghenadi Mitriuc: Я бы хотел задать вопрос министру, я здесь.

Domnul Andrian Candu: Nu, vă rog frumos, dacă aveți de replicat, da nu întrebări. La întrebări...

Domnul Ghenadi Mitriuc: Значит, я считаю, реплика.

Domnul Andrian Candu: Cu replică în privința cetățeniei, vă rog frumos, poftiți.

Domnul Ghenadie Mitriuc: Да, да, конечно, только. Значит, считаю и считал, как и сделал когда вступил в должность депутата отказаться от румынского гражданства и считаю, что все так должны сделать.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnul Labuneț, Poftiți. Domnul Labuneț, Dacă doriți dreptul la replică. Aveți dreptul, nu e obligație. Vă întreb.

Domnul Anatolie Labuneț: Я скажу тоже самое, что сказал мой коллега, и я считаю это правильным. И если всем тем, кто вступил в должность депутата я предлагаю тоже самое отказаться, как и мы отказались.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. În continuare întrebări. Domnul Mocanu, Vă rog frumos. Poftiți. 119 Domnul Gheorghe Mocanu: Domnule ministru, Motivele invocate de autorii moțiunii după mine nu sînt argument pentru a demite ministrul, pentru că toți oamenii care țin la această țară înțeleg că NATO este furnizor de securitate și dezvoltare, mai ales indirect, prin stabilitatea pe care o aduce într-o zonă, prin faptul că pot veni mai mulți investitori, pentru că așa s-a demonstrat pentru toate țările, inclusiv care sînt membre ale Uniunii Europene. Totodată, în ultima perioadă au apărut foarte multe articole în presă în care sînteți învinuit de delapidări, de numiri în funcții a rudelor, de demisii contrar legii și, în acest context, vreau să vă întreb, legat de vînzarea complexelor de apărare antiaeriană, care am înțeles că s-au vîndut cu 600 sau 660 de mii de dolari, deși în Ucraina ele pot fi reparate cu 3– 5 milioane și după aia ele costă 15. Deci care sînt… care este viziunea dumneavoastră, care este atitudinea dumneavoastră și răspunsul la această întrebare.

Domnul Anatolie Șalaru: Stimate domnule deputat, În 2001, prin hotărîrea Parlamentului, a fost aprobată o listă de utilaje de tehnică militară, de complexe care urmau să fie vîndute, deoarece au fost scoase din uz din Armata Națională. Aceste 3 complexe S 125 au gradul de uzură de 100% și din 2001 nu mai sînt în uz și nu mai pot fi folosite, deoarece sînt produse în 1974, iar reabilitarea lor costă 11 milioane de euro fiecare. Bugetul Armatei Naționale este mult mai mic, iar aceste complexe sînt depășite și învechite și moral, și fizic. Practic, reparația acestor 3 complexe ne poate costa pe noi bugetul Armatei Naționale mai mult de 2 ani. De aceea, am primit în toamnă sesizare de la procuratură să pună în aplicare hotărîrea Parlamentului din 2001 de a comercializa toată tehnica militară care nu este folosită și care a rămas învechită, iar militarii de profesie consideră că aceste instalații, aceste complexe astăzi nu sînt de folos Armatei Naționale. Ele nu au fost vîndute de Armata Națională, deoarece eu consider că armata nu trebuie să se ocupe de comercializări, armata nu trebuie să facă, să curețe cartofi, armata trebuie să se pregătească de luptă. Iar vînzarea, cumpărarea cum se face în toate țările lumii, trebuie să le facă firmele specializate. De aceea, ele au fost transferate la Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Mărculești”. A fost organizată o licitație, dar aceasta este abia prima etapă. Noi am făcut publică toată procedura, a fost verificată de procuratură, am actul de expertiză a procuraturii, care a constatat că s-a respectat legislația în vigoare și nu este încălcat nimic în acest caz, dar urmează ca comisia guvernamentală să ia decizia finală. Deci, practic, a avut loc licitația, dar care încă nu a fost aprobată și această procedură este foarte lungă, și este foarte complicată, deoarece e necesar ca persoana, firma care a cîștigat licitația să corespundă multor criterii internaționale. În rest, ceea ce ține de concediere. De cînd sînt ministru nu am concediat nicio persoană din armată. Am redus niște funcții care au fost create anterior 120 special pentru anumite persoane. Aceste funcții au fost create pentru oameni, pentru a li se da grade. Le-am redus cu acordul Statului Major, iar persoanelor care au fost reduse – două la număr, li s-a propus alte funcții, în conformitate cu legea. Persoanele respective au decis să se pensioneze, pentru a se reîntoarce după aceasta din nou în armată. În rest, mi s-au adus învinuiri că au plecat sute de ofițeri. Am statistica, este exact același număr de ofițeri care a plecat și în o mie nouă sute… în 2013, în 2014, în 2015, deoarece salariile îs mici, pachetul social – inexistent. Condițiile mai bune din alte părți îi fac pe militari să plece din rîndurile armatei. 70 de oameni au fost în 2013, 70 – în 2014 și 71 – în 2015. Din ei, aproape jumătate erau pensionari.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Mocanu, Vă rog, a doua întrebare.

Domnul Gheorghe Mocanu: A doua întrebare este legată de necesitatea păstrării acestei credibilități care a dobîndit-o Armata Națională de-a lungul timpului. În toate sondajele biserica este pe numărul 1, Armata Națională este pe locul 2 în încrederea populației, trei – presa ș.a.m.d.; clasa politică, din păcate, e la sfîrșit. Totuși în acest context și a necesității de a avea această credibilitate, această încredere, nu cred că sînt fapte care duc la creșterea încrederii în armată, disputele care le aveți public în presă cu șeful Marelui Stat Major, acest ping-pong cu Președintele țării, cu... dumneavoastră în calitate de ministru al apărării, poate reușiți să le rezolvați acolo, astfel încît să avem o soluție finală pentru publicul larg, pentru că eu nu cred că face bine Armatei Naționale ca instituție care trebuie să-și păstreze credibilitatea. Mulțumesc.

Domnul Anatolie Șalaru: Sînt de acord cu dumneavoastră. Nu face față, nu face cinste armatei ca un subaltern să iasă în presă. În armată există alte reguli și nimeni nu are drepturi să dea interviuri sau să facă atacuri în presă fără voia comandantului, voia șefului. În cazul cu domnul general Gorgan a apărut o situație foarte delicată, deoarece în perioada cît am fost ministru am fost sesizat de organele competente de mai multe delapidări din armată, de mai multe încălcări ale legislației, ca să zic așa, de mai multe lipsuri, inclusiv diminuarea capacității de apărare. Am sesizat Procuratura, au fost demarate procedurile legale, au fost intentate mai multe dosare penale în anumite locuri, în anumite unități militare. A fost intentat dosar penal și au statut de bănuit deja un comandant de brigadă, adjunctul lui și 2 ofițeri superiori. Domnul general Gorgan a înțeles că nu trebuie să se plaseze de partea legii, dar de partea celor care-i proteja și, astfel, a apărut acest conflict, care, de fapt, nu

121 este conflictul între mine și Gorgan, ci este conflictul între mine și un grup de interese care vrea să-și păstreze controlul asupra armatei. Se… lucrează în prezent un grup mare de la procuratură în urma sesizărilor pe care le-am făcut, un grup mixt cu specialiști din armată. Se efectuează contoarele, fiindcă nu este suficient ca armata să se bucure de încredere din partea populației, e nevoie ca și ofițerii, și militarii de rînd să aibă încredere în armată și în statul pe care îl reprezint.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Mocanu, Concretizare sau…

Domnul Gheorghe Mocanu: Am o concretizare. În contextul acesta, este adevărat că locțiitorului Marelui Stat Major, șefului Marelui Stat Major, care a fost numit recent, aveți grade de rudenie cu el sau nu?

Domnul Anatolie Șalaru: Eu am aflat, cînd am fost numit ministru, că am un verișor în armată. Pînă atunci n-am știut că am verișori militari, dar am aflat…

Domnul Gheorghe Mocanu: Și l-ați promovat în funcția de adjunct?

Domnul Anatolie Șalaru: Nu. Domnule deputat, Este vorba de colonelul Ohlaciuc, care mi-au spus mulți că este rudă cu mine. Am aflat de existența lui cînd am fost numit ministru, dar vreau să vă spun că dacă mi-ar fi văr, m-aș mîndri cu un asemenea văr. Dar, din păcate, nu-mi este văr. Și nu a am nici veri, nici verișoare militari.

Domnul Gheorghe Mocanu: Bine. Mulțumesc pentru răspunsuri.

Doamna Liliana Palihovici: Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico: Mulțumesc. Domnul ministru… Da, o secundă.

Doamna Liliana Palihovici: Doamna Postoico…

122 Doamna Maria Postoico: Da.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, o clipă doar. Stimaţi colegi, Avem 25 de deputați înscriși, avem, practic, dumneavoastră toată fracţiunea și tot așa. (Rumoare în sală.) Nu, dăm pe rînd. Domnul Candu, el a pornit procesul de dezbateri și a făcut lista. V-a scris pe toți la rînd, dar dăm proporțional, pe rînd, fiecare fracţiune. De la dumneavoastră a fost primul care a vorbit domnul Ghimpu, după care a fost domnul Mocanu, care era primul de la neafiliați. Acum e doamna Postoico, după care urmează PSRM și apoi PLDM. Și, repetăm, așteptați rîndul dumneavoastră. Veți fi următorul dumneavoastră din partea PL-lui. Doamnă Postoico, Vă rog.

Doamna Maria Postoico: Întrebări mai multe sînt din partea noastră, desigur, dar nu din partea celor care sînt la guvernare. Domnule ministru… Eu sînt aici. Dacă e posibil, da. Mulțumesc. Potrivit programului dumneavoastră de activitate sau, de fapt, al Guvernului, să zicem așa, dumneavoastră, ca conducător al Ministerului Apărării, v-ați asumat un obiectiv principal, adică aș spune cel mai principal obiectiv din… concretizat din domeniul securității și apărării suveranității și independenții Republicii Moldova. Deseori am auzit și din presă, și în cadrul vizitelor dumneavoastră în străinătate ați făcut declarații referitor la perspectiva aderării Republicii Moldova la NATO. Astăzi ați confirmat că această decizie va avea loc în cadrul Parlamentului, dar cred că cetățenii nu vor fi de acord și vor cere un referendum la acest subiect. Și întrebarea mea este: perspectiva securității Republicii Moldova este legată de unirea cu România, ca stat membru al NATO?

Domnul Anatolie Șalaru: Doamnă deputat, Eu am spus aici, perspectiva securității noastre este legată de aderarea la Uniunea Europeană. Dacă cetățenii acestei țări, în urma unui referendum, vor decide să se unească cu România, asta e decizia cetățenilor. Dacă cetățenii vor decide, în urma unui referendum, să adere la NATO, este decizia cetățenilor. Politicienii fac declarații politice. Astăzi noi nu facem parte din niciun bloc militar.

123 Doamna Liliana Palihovici: Doamnă Postoico, A doua întrebare, vă rog.

Doamna Maria Postoico: A doua întrebare. Deci e clar lucru că n-ați vrut să spuneți care este poziția dumneavoastră, de aceea și am întrebat, de ce depinde? De fapt, ultima vreme, la fel, în presă, în societate se discută diferite zvonuri referitor la studiile și specialitatea dumneavoastră, totuși afirmați sau infirmați ce legătură are specialitatea dumneavoastră și activitatea dumneavoastră ca ministru al Ministerului Apărăii? Fiindcă ați activat și în calitate de veterinar, ați activat și în calitate nu știu de ce acolo mai era, n-am să spun concret, dar, totuși, ce legătură este?

Domnul Anatolie Șalaru: Doamnă deputat, Eu am activat în multe funcții, cu părere de rău n-am activat în calitate de medic veterinar, fiindcă nu am cunoștințele necesare, deși cîteodată îmi pare rău că nu am cunoștințele necesare, fiindcă eu văd că mulți au nevoie de ajutor veterinar. (Aplauze.) Eu am absolvit Facultatea de Medicină în anul 1985. Institutul moldovenesc… cum se numea atunci Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. Astăzi se numește Universitatea de Stat de Medicină din Chișinău. Și Farmacie, da. Eu am lucrat în cercetare cinci ani de zile și am scris și o teză de doctorat în domeniul toxicologiei. Dacă vă prezintă interes cumva. Iar eu în funcția de ministru al apărării sînt persoană politică. Noi facem politicile la fel cum fac și alți miniștri din alte domenii. Și demult în lume nu mai există, în țările democratice, militari în fruntea Ministerului Apărării. În multe țări din Europa femeile conduc Ministerul Apărării. Și, chiar, și în Albania, țară musulmană, ministru al apărării este o femeie.

Doamna Liliana Palihovici: Am o rugăminte către… (Rumoare în sală.) Am o rugăminte către deputați și către invitatul de la tribuna centrală, vă rog respectuos comunicați în sală. Doamnă Postoico, Vă rog, precizarea.

Doamna Maria Postoico: Mulțumesc. De aceea, probabil, și noi cerem demisia dumneavoastră ca să vină în fruntea Ministerului Apărăii o doamnă, care o să facă mult mai mult decît dumneavoastră.

Doamna Liliana Palihovici: Următorul deputat domnul Diacov.

124 Domnul Dumitru Diacov: Mulțumesc. Mulțumesc, doamnă președinte. Domnule ministru, Sigur că noi sprijinim activitatea Guvernului, a ministerului, sperăm că și Guvernul, și ministerul o să lucreze cît mai bine și pe viitor. Una din sarcinile importante a Cabinetului de miniștri, din care dumneavoastră faceți parte, este să aibă relații bune cu toate țările vecine. Și din Programul de guvernare, din declarațiile Prim-ministrului este o chestie foarte importantă pentru Guvern să stabilească această încredere în vecinii săi. În același rînd, unul din membrii Cabinetului de miniștri așa cu regularitate cam declară, că noi sîntem în stare de război cu Rusia, noi sîntem în stare de război cu Rusia. Spuneți, vă rog, dar cum Prim-ministru, Filip, de exemplu, s-ar duce în Rusia și ar negocia o atmosferă bună, relații bune ș.a.m.d.? Nu considerați dumneavoastră că lucrurile acestea cam puțin sînt deplasate și trebuie cumva de reglementat? Să avem relații bune cu România, cu Rusia, cu Ucraina și cu toate țările din jur? Moldova, dumneavoastră știți foarte bine, n-avem tancuri, n-avem avioane, n-avem cu cine lupta, eu cred că și motorină la blindatele celea cam e difițit, înțelegeți, și e puțină. De aceea, și de comportamentul sau de declarațiile tuturor membrilor Guvernului depinde în ce măsură Guvernul își va realiza această sarcină de care eu am vorbit. Mulțumesc.

Domnul Anatolie Șalaru: Domnule deputat, Eu toată vremea am avut în vedere un război hibrid, pe care îl vedem toți, ceea ce ține de propaganda la televiziunile care… anumite acțiuni politice în Moldova. În rest, eu consider că este o recomandare din partea dumneavoastră, nu vreau să comentez mai departe, de care o să ținem cont mai departe.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Diacov, Aveți și a doua întrebare? Vă rog, continuați.

Domnul Dumitru Diacov: Nu am întrebare. Și, chiar, ultima sintagmă care a spus-o domnul ministru pe mine mă satisface și noi fiind așa, mai vechi cunoscuți, sperăm că Ministerul Apărării va contribui, în mare măsură, ca relațiile Republicii Moldova cu toți vecinii, inclusiv cu Rusia, să fie bune.

Domnul Anatolie Șalaru: Pe bază de respect reciproc.

125 Doamna Liliana Palihovici: Domnul Mitriuc. Nu mai vorbiți. Domnule Labuneț, Sînteți următorul. Nu. Deci atunci domnul Novac din partea fracțiunii dumneavoastră. Poftim, aveți microfonul conectat. Sînteți înscris și în lista pentru a adresa… Dacă nu aveți întrebări, eu trec la o altă fracțiune. Vă rog.

Domnul Grigore Novac: Odată ce ne-ați oferit cuvîntul, da.

Doamna Liliana Palihovici: V-ați înscris, eu vă ofer cuvîntul, să nu aveți pretenție că nu v-am respectat dreptul fracțiunii.

Domnul Grigore Novac: Da. Mulțumesc, doamnă vicepreședinte. Deci, domnule ministru, de fapt din informația pe care o am la ziua de azi, șase ofițeri din cadrul Armatei Naționale, care, nu fără suportul și sprijinul dumneavoastră, au fost destituiți din funcție, au fost retrogradați ș.a.m.d. de la caz la caz, au atacat în instanța de judecată Ministerul Apărării și pe dumneavoastră personal. În cazul în care dacă, totodată, sperăm noi ca să avem o justiție corectă în Republica Moldova și pretindem că o s-o avem odată, cine va acoperi prejudiciul cauzat ministerului în contextul unui eventual prejudiciu, inclusiv material? Vă mulțumesc. Aștept răspunsul.

Domnul Anatolie Șalaru: Stimate domnule deputat, În urma sesizărilor venite de la organele competente am demarat un control minuțios la Brigada nr. 1 din Bălți în frunte cu domnul general Cutie și cu șeful Inspecției Generale din minister. Timp de o săptămînă, au lucrat, au verificat tot de la a la z și, în urma acestui control, a fost discutat acest raport în cadrul Ministerului Apărăii și a Marelui Stat Major, s-a constituit o comisie din ofițerii Statului Major și ai ministerului care mi-a recomandat anumite sancțiuni care urmează… trebuiau aplicate ofițerilor vinovați de aceste încălcări. Acum, Procuratura a intentat în privința lor și dosare penale, judecata va stabili. Dar în armată nu putem lăsa nepedepsit un caz de încălcare a legislației, de delapidare, un caz de deteriorare intenționată a tehnicii militare.

Doamna Liliana Palihovici: De procedură.

126 Domnule Lupu, Vă rog.

Domnul Marian Lupu: Doamnă președinte al ședinței, Vă mulțumesc foarte mult. Strict de procedură. Eu trebuie să constat o deviere puternică și o încălcare a normelor Regulamentului, fiindcă noi nu sîntem acum în cadrul discuțiilor pentru audierea activității ministerului. Noi discutăm, conform ordinii de zi, moțiunea simplă. Și, în acest caz, toate întrebările, toate luările de cuvînt, toate discuțiile trebuie să fie axate anume pe subiectul invocat. Dacă sînt alte întrebări care nu se referă la această moțiune, poftim, se invită la timpul respectiv ministrul și se face o audiere privind activitatea ministerului. Haideți să nu încălcăm legea, Regulamentul Parlamentului. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Înregistrat. Stimați colegi, Vă rog, întrebările le adresați strict pe conținutul moțiunii și subiectele abordate în această moțiune simplă. Domnul Novac. Dacă aveți a doua întrebare. (Rumoare în sală.) Are dreptate.

Domnul Grigore Novac: Nu, eu de fapt, doamnă vicepreședinte, am avut în calitate de replică, pur și simplu domnul ministru, probabil, nu a fost atent la conținutul întrebării. Eu vorbeam că acești ofițeri au atacat în instanță, dar nu invers. Dar în cazul în care se constată o ilegalitate a unui ofițer sau altul, bineînțeles că da, desigur trebuie examinat, trebuie și pedepsit pentru o eventuală fărădelege. Eu am vorbit concret despre acei ofițeri care au stat, de fapt, la baza creării Armatei Naţionale. Și, în acest context, eu vreau să vă zic că...

Domnul Anatolie Șalaru: Cel mai bine să faceți în scris.

Domnul Grigore Novac: ...un exemplu în acest sens a fost că comandantul de brigadă de la Brigada nr. 3 din Cahul, a fost strămutat la Bălți. Așa este, da?

Domnul Anatolie Șalaru: Da.

Domnul Grigore Novac: Cel de la Bălți, în genere, a fost destituit din funcție. 127 Domnul Anatolie Șalaru: Ei se află la dispoziția ministrului.

Domnul Grigore Novac: O secundă, cel de aproape jumătate de an Brigada nr. 3 de la Cahul a rămas fără comandant. (Voci nedeslușite din sală.) Marian Ilici, Dumneavoastră, dacă ați obosit, aveți răbdare...

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Vă rog să adresați întrebarea. Timpul dumneavoastră aproape a expirat.

Domnul Grigore Novac: Asta a fost în calitate de replică. A doua întrebare ar fi referitor la cele 3 arme, mă refer la cele 3 pistoale de tip Glock 19 odată cu venirea dumneavoastră, care le-ați achiziționat pentru cei doi locțiitori și șoferul dumneavoastră personal, care au costat circa 60 de mii de lei. Numai nu spuneți că nu-s, că-s din banii publici, ele sînt, informația este. Poate dumneavoastră sînteți surprinși că noi am aflat de asta, dar... (Voce nedeslușită din sală.)

Domnul Anatolie Șalaru: Armele au fost procurate pentru ofițerii Armatei Naţionale, nu pentru locțiitori, nu pentru viceminiștri, nu pentru adjuncți.

Doamna Liliana Palihovici: Ați avut două întrebări, domnule Novac. (Rumoare în sală.) Replică? Nu v-a vizat. Precizare, domnul Novac.

Domnul Grigore Novac: Domnule Șalaru, Dumneavoastră ați procurat cele 3 pistoale cu circa 60 de mii de lei în contextul în care la depozitul Armatei Naţionale sînt o sumedenie de pistoale noi, care nu sînt utilizate. Și eu aici, cînd s-a cheltuit un ban public pe procurarea acestor pistoale, vorbesc, se pune, adică se strînge frîul peste tot, că nu sînt atît de multe cartușe pentru a merge ofițerii și soldații la trageri, pe cînd dumneavoastră măi, măi, măi, de tip Glock.

Doamna Liliana Palihovici: 30 de secunde au trecut.

128 Domnul Anatolie Șalaru: Nu sînt procurați din banii Ministerului Apărării, clubul sportiv a procurat din banii proprii.

Domnul Grigore Novac: Din banii proprii? Ați spus că pentru ofițeri. (Voce nedeslușită din sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Următorul deputat, doamna Ciobanu.

Domnul Anatolie Șalaru: Participă la competiții.

Doamna Liliana Palihovici: Nu mai adresați? Deci următorul în listă, domnul Apostol. (Rumoare în sală.)

Domnul : Domnule ministru, E clar că această moțiune a fost născută cu scopul de a face show aici în Parlament. Vreau să vă asigur că noi, Fracțiunea Partidului Liberal, apreciem mult eforturile dumneavoastră ce vizează întărirea capacității de apărare a Armatei Naţionale și este clar că acest lucru îi deranjează pe unii, nu este pe placul neprietenilor Republicii Moldova. Mă miră un lucru că unii au pierdut vigilența, cum se spune în limba rusă „потеряли нюх”. Ei au uitat că în stînga Nistrului avem armată de ocupație, acolo este mult armament și este necesar să ne bătem capul de asta, în primul rînd, nu de, nu să atacăm un ministru atunci cînd el întreprinde pași pentru a întări capacitatea de apărare. În acest sens, vreau să vă adresez o întrebare, dar nu înainte de faptul să remarc un lucru că cei doi colegi care ați spus că sînt posesori ai pașapoartelor românești, n-au vrut să vorbească, probabil că erau ocupați, că mîncau pașapoartele în timpul acesta, de frică ca să nu-i vadă șeful lor. Întrebarea. Ca să anticipez întrebarea altora, o pun mai bine eu. Este cunoscut faptul că sîntem într-o situație în care Șeful Marelui Stat Major al Forțelor Armate și-a exprimat nerespect și nesupunere în public față de Ministerul Apărării. Este o situație nemaipomenită și o sfidare a tuturor normelor. Cum apreciați această situație? (Rumoare în sală.)

Domnul Anatolie Șalaru: Domnule deputat, Eu deja am răspuns la această întrebare. Este o situație ieșită din comun care nu trebuie să se repete și nu trebuie să aibă influență asupra militarilor și asupra prestigiului Armatei Naţionale.

129 Doamna Liliana Palihovici: Domnule Apostol, Aveți și a doua întrebare? Vă rog.

Domnul Ion Apostol: A doua întrebare. Domnule ministru, Cum ar fi procedat Ștefan cel Mare în cazul, ca domnitor și conducător al oastei, dacă un căpitan nu i-ar fi îndeplinit ordinele?

Domnul Anatolie Șalaru: Și la noi există lege pentru asta. Cei care nu îndeplinesc ordine, sînt trași la răspundere. Și acuma eu vă asigur că se lucrează foarte activ. În armată, timp de 2 ani de zile, au fost interzise toate controalele. Acum am demarat o serie de controale, la toate brigăzile este verificată tehnica militară, sînt verificate depozitele, am descoperit delapidări, am descoperit foarte multe abuzuri, falsuri, fals în acte, fals în declarații, au dispărut produsele alimentare de la depozit, o situație lamentabilă care necesită măsuri foarte dure, drastice. Din cauza aceasta, au apărut unele nemulțămiri la unii care s-au simțit cu interesele lor afectate.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Apostol, Ultima precizare.

Domnul Ion Apostol: Da, o precizare. Domnule ministru, Eu cred că dacă era Ștefan cel Mare, am fi avut un călăreț fără cap sau cineva era trimis eunuc la Istanbul. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Următorul deputat...

Domnul Ion Apostol: Și vă rog, alo, vă rog frumos, aplicați prevederile articolului 108.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Nu este respectuos față de restul deputaților din această sală. La această etapă am 28 de deputați care s-au înscris să adreseze întrebări. Pînă acuma au adresat întrebări 6 deputați, (Gălăgie în sală.) la temă. Rugămintea mea este să adresați întrebările pe marginea conținutului moțiunii simple. Următorul deputat care adresează întrebări este domnul Gorilă.

130 Domnul Anatolie Gorilă: Mulțumesc, doamnă Președinte. Domnule ministru, Noi am discutat problemele ridicate în moțiunea care azi se discută în cadrul Comisiei securitate, dar mă voi repeta. Dar înainte de a da întrebările, stimați deputați, eu aș vrea să mă adresez la dumneavoastră cu o mică rugăminte. Problemele care astăzi sînt ridicate în moțiunea simplă și care noi le discutăm, cu părere de rău și cu regret, o să se mai repete și nu o dată. De ce? Scurt, mătincă, dacă mă greșesc, cer scuze, da sîntem unica țară în Europa unde se permite ca ministrul apărării să fie membru al unui partid oarecare. Și, cel mai strașnic, după părerea mea, că ministrul apărării și alt ministru de forță, n-are importanță, are dreptul să fie cetățean al altui stat. Vă închipuiți, undeva în Franța ca ministrul apărării să fie cetățean al Irlandei? Nu este așa ceva. (Rumoare în sală.) La noi, cu părere de rău, asta este și noi trebuie să îndreptăm această situație. Și mă adresez cu așa rugăminte: cît mai repede și mai urgent noi să ne întoarcem la această problemă și să primim o lege care concret ar indica ce ministru și ce minister trebuie să fie depolitizat complet. Și de aici apare și întrebarea mea, domnule ministru, sînteți gata astăzi sau în timpul apropiat să renunțați la apartenența politică pe mandatul cît îndepliniți funcția de ministru al apărării și desigur cu cetățenia ridic întrebarea.

Domnul Anatolie Șalaru: Vă rog să-mi dați exemplu într-o țară europeană unde ministrul apărării nu are dreptul să fie membru de partid.

Domnul Anatolie Gorilă: El renunță la apartenența politică pe mandatul îndeplinirii funcției.

Domnul Anatolie Șalaru: Dacă legea va prevedea acest lucru, atunci vom acționa în conformitate cu legea.

Doamna Liliana Palihovici: A doua întrebare, domnule Gorilă, vă rog.

Domnul Anatolie Gorilă: Mulțumesc. Și a doua întrebare. Articolul 11 din Constituția Republicii Moldova clar spune că Republica Moldova se declară stat neutru. Dumneavoastră ați dat jurămîntul în fața Drapelului Republicii Moldova, nu în fața Drapelului NATO sau al Uniunii Europene. De aceea și vă întreb, mă scuzați, dar chiar așa, direct întreb: aveți de gînd să îndepliniți articolul 11 al Constituției sau nu?

131 Domnul Anatolie Șalaru: Stimate domnule deputat, Neutralitatea nu trebuie recunoscută de cetățenii țării, ci trebuie recunoscută de instituțiile internaționale și de țările din regiune, și țările-membre ONU. Noi, cu părere de rău, nu sîntem recunoscuți de nimeni și principalul impediment în calea neutralității noastre este armata rusă în Transnistria. Fiindcă, în conformitate cu regulile internaționale, un stat nu poate fi neutru dacă are pe teritoriul țării armată străină. Vă rog frumos, convingeți-i pe partenerii și prietenii noștri din Rusia să-și retragă armata și să fie Rusia prima țară care recunoaște neutralitatea Moldovei. Și eu atunci o să aplaud și o să respect în continuare și o să fac tot posibilul ca neutralitatea noastră să înflorească.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Voronin.

Domnul Vladimir Voronin: Eu de-amu ș-am uitat ce vreau să-l întreb. (Rîsete.) M-ai ținut, doamna Palihovici, nu, nu…

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Voronin…

Domnul Vladimir Voronin: N-ai procedat corect cu mine. Nu-i… de… ținut un bărbat așa de mult în rezervă.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, adresați întrebarea pe marginea moțiunii. Vă rog mult.

Domnul Vladimir Voronin: Da. Eu, iaca, pe marginea moțiunii. Mai mult de atît eu îs primul semnător al moțiunii și mata m-ai ținut la 28. Eu de ce nu pot să întreb, pentru că eu la orice întrebare n-am auzit niciun răspuns corect, aiureli și minciuni. Și unde n-o fost acest domn, la orice minister, la oricine n-a fost, a făcut numai prostii și tîlhării. Acum referitor la întrebare. Întrebare. Горган, боевой офицер, o îndeplinit foarte multe misiuni după hotarele țării, a fost menționat de statele străine cu distincții, comandantul Armatei Naționale, o ajuns la aceea că scrie petiții și a trimis la toți deputații. Eu am primit personal de la dumnealui petiție în care el scrie despre afacerile matale cu ce ai început acolo în Ministerul Apărării. Eu nu știu comisia aceasta internă sau externă, care o faceți voi acolo, ce o să arate, dar trebuie, stimați parlamentari, dați să ne gîndim la chestiile acestea cui noi доверили национальную армию. Ce-i cu dînșii, cu aceștia și cu dînsul. Ce-i cu dînsul? Ce au să facă ei mîine- poimîine? Ați auzit ce răspunsuri, ce aiureli face el aici? 132 Da, pe Ghimpu îl țin aceștia, care cu coaliția sau cum vă numiți voi acolo, ca un fel de „dop” că el pleacă, se distruge tot, dar asta nu înseamnă ca noi să punem în risc țara cu așa miniștri, mai ales Armata Națională. Ce facem noi? Asta nu-i glumă. Asta nu-i glumă, asta-i întrebare foarte serioasă. Eu înțeleg din NATO, eu am fost, între altele, prieten cu Secretarul General, fostul Secretar General NATO Jaap de Hoop Scheffer, am hotărît foarte multe proiecte. Aceasta nu ține de mata, într-adevăr. Pur și simplu n-o trebuit să dă-i drumul așa de lung limbii. Dar ce facem noi mai departe? Domnul… eu nici nu… aștept răspuns… că eu știu ce are să vorbească și ce- are să fie. Ministerul Transportului încă nu s-a terminat cu proiectele care el le-o realizat și multe alte lucruri. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Domnul…

Domnul Anatolie Șalaru: Domnule deputat Voronin, Nu este obligatoriu să-i urăști pe cei cu care nu ești de acord. Pur și simplu, poți să accepți o poziție sau o părere sau să n-o accepți. Referitor la боевой офицер Горган, care a terminat școala politică și este политрук, замполит, am mari îndoieli în capacitățile lui de militar, conducător. Mai departe. Ceea ce ține de acuzațiile pe care le-a făcut Gorgan, el a scris în toate instanțele, mai puțin la procuratură. La procuratură am scris eu. Toate faptele enunțate de dînsul au fost transmise la procuratură… semnătura mea în care am solicitat o anchetă foarte minuțioasă, serioasă, fiindcă e periculos și pentru cei care tăinuiesc, dacă știu ceva și tăinuiesc, și spun numai în presă. Trebuie, în primul rînd, la procuratură, la organele de anchetă. Principala învinuire din aceste scrisori este proiectul de parteneriat public- privat pe care l-am demarat la Ministerul Apărării, care este legat de asigurarea cu apartamente a militarilor Armatei Naționale. Astăzi avem 1320 de militari care sînt, care vor să-și cumpere sau să primească apartament. Din 2007 pînă anul acesta, cînd au primit 111 apartamente de serviciu, Armata Națională nu a mai primit niciun apartament. A fost aprobată o hotărîre de Guvern, prin care 3,1 hectare de teren fac obiectul unui parteneriat public-privat și pe acest teren vor fi construite apartamente pentru militari la preț redus. Acest general mă învinuiește că acest teren eu l-am înstrăinat, l-am cumpărat s-au l-am vîndut. Terenul Armatei Naționale nu poate fi vîndut nici de ministru, nici de viceminiștri, nici de alții, este terenul statului și nu poate fi vîndut, are destinație specială. Desigur, nu le place că s-a început rezolvarea problemelor legate de apartament și alte probleme sociale. Nu le place că am început un proiect de trecere la catering. Astăzi dumneavoastră trebuie să știți că și armata rusă demult a trecut la catering. Noi în Armata Națională avem zeci de soldați care zilnic stau la curățat

133 cartofi cu utilaje învechite, de calitate proastă, care aduc pierderi foarte mari, se fură de la depozite. Foarte greu să-l dezobișnuiești pe cineva să fure. Chiar acum vreo 3 săptămîni a fost prins un bucătar cu 20 de litri de ulei la poartă, iar domnul Gorgan este împotriva cateringului, este împotriva construcției apartamentelor pentru militari, este împotriva rezolvării problemelor militarilor, fiindcă pe el îl interesează să facă cum a făcut cu contingentul care pleca în Cosovo. A făcut el lista personal cu cei 41 de militari pînă cînd 2 militari nu au sunat la telefonul de încredere și au spus că li s-a cerut cîte 1500 de dolari ca să fie incluși în listă și atunci am dat dispoziție să fie anulată lista, să fie făcută o comisie specială și să fie selectați în baza dosarelor, și de atunci s-a început conflictul meu cu Gorgan, fiindcă l-am lipsit de o sursă de finanțare. S-a ocupat procuratura, s-a ocupat SIS-ul, s-au ocupat toate organele. Toate în Armata Națională trebuie făcute transparent. Transparent cu invitația… să participe societatea civilă, să participe deputații, să participe toți, fiindcă foarte mult timp Armata Națională a fost ținută în umbră și nu s-a atras atenția proceselor și evenimentelor care au avut loc în Armata Națională, iar acești oameni se tem de transparență.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Voronin, Aveți a doua întrebare sau nu? Nu. Domnul Reșetnicov. (Rumoare în sală.) Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, doamnă preşedinte. Domnule ministru, Nu vreau să enumer declarațiile dumneavoastră care sînt în total dezacord cu programul Guvernului, inclusiv confirmate și astăzi în cadrul moțiunii simple și în acest context doresc să vă întreb: de ce v-ați permis aceste declarații? Și doi. Drept cine vă considerați, membru al Guvernului sau un fruntaș al Partidului Liberal? Prima întrebare.

Domnul Anatolie Șalaru: Domnule deputat, Aceste declarații sînt politice, îmi aparțin, eu sînt membru al Guvernului din partea Partidului Liberal și cînd am venit la Guvern, am venit și cu convingerile, și cu valorile pe care le-am avut și mai înainte. Iar colegii mei de Guvern știu chestia asta și întotdeauna cînd am făcut asemenea declarații am spus: este părerea mea, decizia o va lua Parlamentul și poporul, iar eu trebuie să explic poporului ceea ce gîndesc și ceea ce cred.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Stati, A doua întrebare. 134 Domnul Sergiu Stati: Da, un scurt comentariu. Eu cred că, în primul rînd, trebuie să împărtășiți programul Guvernului și să lucrați pentru realizarea lui. Dreptul dumneavoastră constituțional deci trebuie să-l faceți sîmbăta și duminica cred eu. Și a doua întrebare. Ce aveți sau ce presupuneți ca să întreprindeți pentru recunoașterea internațională a neutralității Republicii Moldova, fapt confirmat prin Constituția Republicii Moldova. Mulțumesc.

Domnul Anatolie Șalaru: Domnule deputat, Referitor la prima întrebare, eu vă asigur că toată activitatea mea este în conformitate cu programul Guvernului și legislația Republicii Moldova. Am fost verificat nu numai o dată de procuratură. În al doilea rînd, ceea ce ține de recunoașterea internațională a neutralități Republicii Moldova nu ține de competența Ministerului Apărării. Este de competența Ministerului de Externe, de competența Parlamentului, nu de competența Ministerului Apărării.

Doamna Liliana Palihovici: Comentariu sau…

Domnul Anatolie Șalaru: Deși ne-am dori foarte mult ca această neutralitate să fie recunoscută.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, domnul Stati, precizare.

Domnul Sergiu Stati: Da. Mulțumesc, domnule ministru. Dar eu cred că și Ministerul Apărării poate să-și aducă aportul său dat fiind că este un deziderat național. Adică, eu cred că asta nu trebuie împărțit prin ministere și departamente, ci trebuie să devină o idee națională, care urmează să fie promovată în complex. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Savva, vă rog. Domnul Savva, Vă rog, conectați microfonul.

Domnul Oleg Savva: Am conectat.

135 Doamna Liliana Palihovici: Da, vă rog.

Domnul Oleg Savva: E straniu că se aude la ministrul apărării că NATO nu-i organizație militară dar cu valori democratice. Cu valori democratice o bombardat Iugoslavia, Afganistanul, Livia acolo unde ei o participat. Asta eu am făcut, așa, o remarcă. Noi avem lege de mercenari. Este de acum cazul care au luptat la Donbass cetățenii noștri, sînt condamnați. Cum socotiți dumneavoastră, cazul acesta în Afganistan cînd trei ai noștri cetățeni, doi prizonieri și unul mort, e tragedie această pentru familie, condoleanțele mele pentru familie, dar cum socotiți, ei au contract cu o firmă americană, nu-s de la stat, nu-s persoane oficiale, ei sînt mercenari ori nu? Pe urmă, mai departe …

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, pe subiectul moțiunii.

Domnul Oleg Savva: Eu, da, pe subiectul acesta. Că dacă noi condamnăm alți cetățeni, alta. Eu m- am băgat în Internet, m-am uitat tipul acela de helicopter, pe urmă a apărut informația că acolo au fost 18 soldați din Armata afgană și ei se socot că participă în operațiuni militare. Cum le socotiți dumneavoastră personal?

Domnul Anatolie Șalaru: Domnule deputat, Ei sînt angajați civili ai unei companii civile și nu ține de competența Ministerului Apărării activitatea lor în Afganistan, nici a acestei companii, nici a acestor domni.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, dacă aveți a doua întrebare.

Domnul Oleg Savva: ...Neutralitatea prevede, în principiu, că teritoriile nu se dau pentru forțele străine armate. Iată azi a apărut informația că 30 de ai noștri ostași participă la un poligon în America. E clar lucru că nu împușcă ei din kalașnikov, din RGD acolo, din AGS, eu nu știu dacă asta vă spune ceva vouă. Și altă informație, că militarii americani participă la noi. Pentru aceea că stimează neutralitatea noastră, noi singuri trebuie neutralitatea noastră s-o îndeplinim, dar principiul acesta teritorial nu se dă a lui țara noastră. Iată asta-i. (Rumoare în sală.)

136 Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Vă rog, liniște în sală. Următorul deputat care are dreptul să adreseze întrebări doamna Zotea.

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc frumos. Domnule ministru, Spuneți, vă rog, cîte doamne aveți înrolate în Armata Națională? Și dacă cunoașteți și cîte doamne au semnat această moțiune? Prima întrebare. Mersi.

Domnul Anatolie Șalaru: În Armata Națională avem 520 de femei militar și 700 de femei angajați civil. În rest, nu mă pronunț asupra semnatarilor acestei moțiuni.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă Zotea, Aveți și a doua întrebare?

Domnul Anatolie Șalaru: Și vreau să vă spun că în fiecare an crește numărul doritorilor de gen feminin de a se înscrie la Academia Militară „Alexandru cel Bun”. Anul acesta nu am putut face față cerințelor.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, a doua întrebare.

Doamna Alina Zotea: Și a doua întrebare. Domnule ministru, Nu credeți că e timpul ca în fruntea sau cel puțin ca șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale să fie o doamnă?

Domnul Anatolie Șalaru: Avem o doamnă colonel, sper ca în cîțiva ani să avem și o doamnă general. Eu cred că în cazul în care va fi numit un nou șef al Marelui Stat Major vom proceda exact cum s-a procedat cu identificarea candidaturii la funcția de guvernator al Băncii Naționale, vom face un concurs pentru cel mai bun ofițer din Armata Națională care să ocupe această funcție. Și dacă va fi o doamnă, va cîștiga, atunci voi propune Guvernului ca la această funcție să fie numită o doamnă.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă Zotea, Precizare. 137 Doamna Alina Zotea: Precizare. Poate din doamnele care au semnat moțiunea vor fi doritoare la această funcție. Și, în cazul acesta, își retrag și semnătura de pe moțiune. Mersi.

Domnul Anatolie Șalaru: E nevoie să fie militar.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Deliu, Vă rog.

Domnul Tudor Deliu: Domnule ministru, Motivele invocate în moțiune nu sînt împărtășite de Fracțiunea Partidului Liberal Democrat, de aceea noi nu o vom susține. Dar, totuși, vreau să vin cu niște clarificări, nu am să încerc să vin cu acuzații nici dintr-o parte, nici din alta, dar vă cer și dumneavoastră, și colegilor și din stînga, și din dreapta să se rețină de la acuzații care nu sînt fondate, deoarece această tribună și această sală nu e loc pentru a veni cu subpoziții. Acest subiect ține de competența altor autorități din Republica Moldova, eu mă refer la Procuratură, anchetă ș.a.m.d. Dar, totuși, pentru unele clarificări, Legea cu privire la apărarea națională, articolul 34 alineatul (4) clar spune că, în cazul numirii în funcția de ministru al apărării a unei persoane civile, șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale devine concomitent și comandantul Armatei Naționale. Am auzit aici de locțiitor, de nu știu ce, sînt niște lucruri nelegale. Nu poate fi șeful Statului Major un vice sau nu știu ce, clar stipulează în lege. De aceea, pentru ceilalți, care au adresat întrebări, rog să ne comentați că conducerea nemijlocită a Armatei Naționale, care este exercitată de ministru, este prin intermediul șefului Stat Major al Armatei Naționale sau nu?

Domnul Anatolie Șalaru: Așa este. Ministrul apărării conduce Armata Națională prin intermediul șefului Marelui Stat Major.

Domnul Tudor Deliu: Așa. Și deci orice decizie care se ia la nivel și de efectiv al Armatei, și de pregătire profesională se face prin intermediul Statului Major de către ministrul apărării. Așa este sau nu?

Domnul Anatolie Șalaru: Deciziile politice le face ministrul și le implimentează…

Domnul Tudor Deliu: Eu nu vorbesc de politici. 138 Domnul Anatolie Șalaru: … șeful Marelui Stat Major.

Domnul Tudor Deliu: Eu n-am vorbit de decizii politice. Am vorbit de pregătirea profesională, de remanieri ș.a.m.d.

Domnul Anatolie Șalaru: Nu, remanierile le face ministrul. Țin strict de competența ministrului.

Domnul Tudor Deliu: Ca să fie clar, am vrut să scot aceste întrebări și rog să ne axăm pe subiect sau pe obiectul moțiunii.

Domnul Anatolie Șalaru: De acord.

Domnul Tudor Deliu: Fiindcă noi aici acuși o să întrebăm dacă avem la depozit haine pentru doamnele care fac serviciul militar. Eu cer scuze de așa comparație.

Doamna Liliana Palihovici: Puteți să întrebați dacă sînt și pentru domnii care fac serviciul militar. Tot e important. Doamna Bodnarenco.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc. Eu vreau să prelungesc întrebarea domnului Diacov. Господин министр, Вы заявили в прессе о том, что Молдова находится в состояние войны с Россией, вы не сказали о том, что это война холодная. Я задаю вопрос специально на русском языке для того, что бы средства массовой информации, в том числе из Российской Федерации, услышали, на территории каких районов, в каких населенных пунктов Республики Молдовы проходят военные действия? Была ли проведена мобилизация? Сколько было мобилизовано в действующие войска? Какая техника задействана в военных действиях? Какая техника пострадала? И были, ли, те два самолета, которые недавно, несколько дней назад, в прессе были засняты и которые сели на военном Аэродроме Маркулешть, военными самолетами Российской Федерации?

139 Domnul Anatolie Șalaru: Doamnă deputat, Niciodată n-am pomenit de „холодная война” sau războiul rece. Dumneavoastră ați spus „холодная война”. Este o mare diferență între războiul hibrid și războiul rece sau războiul de tip clasic convențional. Eu vă rog pe dumneavoastră și vă recomand, cînd citiți interviurile mele nu citiți numai titlurile, citiți și conținutul, acolo o să găsiți toate răspunsurile necesare.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă deputat, Vă rog, a doua întrebare.

Doamna Elena Bodnarecno: O precizare …

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog.

Doamna Elena Bodnarecno: …aici. Я как раз очень внимательно читала. Я сказала, что вы войну холодную не называли, господин министр. Когда ведется холодная война, тогда она ведется в прессе, тогда она не ведется на земле, в воздухе, на море. И вот, кстати, о море. Все-таки, зачем к нам приезжали генералы и адмиралы на наших 150 метров моря которую мы имеем?

Domnul Anatolie Șalaru: Vreau să vă informez că nu au venit la invitația Ministerului Apărării, a fost organizată de altă instituție de stat vizita unor generali și admirali care au fost în vizită în mai multe țări, o vizită de cunoaștere. Au venit să vadă Republica Moldova, să vadă situația din Moldova și nu au venit să se implice în politica internă a Republicii Moldova. Au fost și la Parlament, au fost la comisia parlamentară.

Doamna Liliana Palihovici: Aveți o precizare, doamnă deputat, sau nu?

Doamna Elena Bodnarenco: Am înțeles că la excursie la „криковские подвалы”. Da, și cu avioanele nu ați răspuns dumneavoastră.

Domnul Anatolie Șalaru: La Mărculești au aterizat două avioane militare americane, care au venit în cadrul unor exerciții comune moldo-americane, stabilite în conformitate cu un plan de lucru, semnat pe patru ani și care a fost aprobat de Președinte. Este cunoscută această vizită de mult timp, au venit cu tehnica lor, deoarece noi nu avem tehnică 140 să le punem la dispoziție. Vor fi aici pînă pe 19 martie. În același timp, un avion a plecat înapoi cu 30 de militari moldoveni, care vor participa la exerciții în Statele Unite. Este foarte bine pentru militarii noștri, este o posibilitate pentru ei, pentru a căpăta cunoștințe noi, moderne și pentru a se antrena.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Creangă.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, doamnă vicepreședinte. Stimate domnule ministru, Obiectul acestei moțiuni sînt acuzațiile. De fapt, dumneavoastră nu întreprindeți nimic pentru întărirea neutralității Republicii Moldova. Întrebarea mea este către dumneavoastră: ce întreprindeți nemijlocit dumneavoastră și tot ministerul, pentru a evacua armata 14 din Transnistria? Mulțumesc.

Domnul Anatolie Șalaru: Domnule deputat, Noi nu întreprindem nimic pentru aceasta, deoarece noi nu avem posibilitate și nu avem nici o dorință să începem un conflict armat la Nistru sau în Transnistria. Eu consider că retragerea armatei ruse din Transnistria, reglementarea conflictului transnistrean trebuie să fie făcută pe cale pașnică, sub mandat ONU, mandat internațional, cu implicarea tuturor actorilor politici importanți care susțin astăzi Republica Moldova, inclusiv Rusia. Fiindcă fără implicarea Rusiei, acest conflict nu poate fi rezolvat. Eu sînt pentru relații bilaterale bune și foarte bune cu Rusia, dar bazate pe respect reciproc și pe respectarea acordurilor internaționale.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, a doua întrebare, domnule Creangă.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc. Stimate domnule ministru, Acum cîteva minute în urmă dumneavoastră, răspunzînd la o întrebare a unui coleg deputat, ați menționat următoarea frază: „eu întreprind acțiuni în partea ce ține de a riposta unui grup, care doresc să controleze armata”. Este o declarație foarte periculoasă. Să înțeleg eu, exact, că cineva controlează Armata Republicii Moldova?

Domnul Anatolie Șalaru: Din interior, domnule deputat, pe parcursul anilor s-au constituit anumite grupulețe de interese, care au anumite interese și de business, și de promovare a anumitor oameni, au monopolizat anumite chestii, lucruri de care noi trebuie să scăpăm astăzi, fiindcă nu fac față unei armate moderne, totul trebuie să fie 141 transparent și deciziile, de exemplu, de deplasare, detașare în misiuni internaționale a ofițerilor trebuie luate de o comisie specială, nu de o singură persoană. Cine trebuie să plece la studii importante în afara țării trebuie luate de o comisie, nu de o singură persoană și multe, multe altele, inclusiv licitațiile trebuie făcute publice. Tot ce se face în Armata Națională pentru a crește încrederea populației în armată, trebuie făcut transparent și public.

Doamna Liliana Palihovici: Aveți? Nu aveți întrebări și precizări. De procedură, domnul Sîrbu.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, doamnă președinte. Dat fiind faptul că întrebările deja depășesc obiectul acestei moțiuni, propun încheierea dezbaterilor. Mersi.

Doamna Liliana Palihovici: Propuneți aplicarea articolului 108? Fracțiunile? Eu sînt obligată să supun votului. Cine este pentru încheierea dezbaterilor, vă rog, votați. Cu majoritatea voturilor, încheiem dezbaterile.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim, domnule ministru. Și aici trecem la următoarea etapă. Invităm la tribuna principală comisia permanentă sesizată în fond, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică. Vă rugăm frumos, domnule Untila, să ne prezentați avizul comisiei.

Domnul Veaceslav Untila: Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, în corespundere cu articolul 114 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797 din 2 aprilie 1996, a examinat în cadrul ședinței moțiunea simplă asupra activității domnului Anatolie Șalaru, ministrul apărării, inițiată de către un grup de deputați și relatează următoarele. În cadrul şedinţei Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică din 9 martie 2016 a fost audiat ministrul apărării, care şi-a prezentat opinia pe marginea moţiunii respective. Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, în rezultatul examinării în cadrul şedinţei, cu votul majorităţii membrilor comisiei, propune respingerea acestei moţiuni. Mulțumesc. 142 Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Dacă sînt... nu sînt întrebări în adresa comisiei. Vă mulțumim, domnule președinte. Și în continuare, înainte de a supune votului pentru moțiunea simplă, trecem la sesiunea luărilor de cuvînt. Sînt 5 înscrieri, o rugăm pe doamna Șupac (Rumoare în sală.) și o invităm la tribuna principală. Să înțelegem că e din numele fracțiunii. Potrivit Regulamentului, 7 minute, poftiți.

Doamna Inna Șupac: Cine dacă nu înșiși militarii pot descrie cu lux de amănunte activitatea, încă, a actualului ministru al apărării? În ultima vreme în spațiul public au apărut mai multe dezvăluiri în acest sens și, apropo, cei care au spus că nu sînt la temă, nu au fost incluse în textul moțiunii de cenzură, vreau să vă atrag atenția, stimați colegi, că anume, după ce noi am înregistrat această moțiune de cenzură, militarii sperînd ca ministrul actual să fie demis, au început să publice aceste declarații și aceste informații și din cauza asta noi le utilizăm, fiindcă ei acum ne privesc și așteaptă rezultatul votării de astăzi. Așa că, stimați colegi, vă propun să trecem în revistă unele opinii expuse din interiorul sistemului. Mă voi referi strict în citate: „Numirea în funcție de ministru a unei persoane necompetente, orgolioase, chiar și trădătoare, inspiră neîncrederea în ziua de mîine de către ofițeri și efectiv. Face declarații populiste. Cea mai mare nenorocire pentru militari – o persoană foarte periculoasă, o persoană fără de lege, un criminal, el ce vrea, aceea și face”. Citate: „Din prima zi s-a ocupat de distrugerea ministerului și Armatei Naţionale. Are ca scop să vîndă tot ce este posibil din patrimoniul Armatei Naţionale. Dezordinea în armată este din cauza ambițiilor personale ale domnului Șalaru și sfaturilor nepoților, și verișorilor lui. Intrigant politic. Consecințele aflării lui Șalaru în funcția de ministru mai departe ar putea fi cele mai tragice”. Acestea sînt citate din declarațiile publice de către militari. Mai departe, tot citate: „În ultima perioadă de timp în cadrul Ministerului Apărării au avut loc mai multe nereguli și încălcări grave ale legislației în vigoare. Fără temei juridic au fost, domnule Șalaru, destituiți din funcții majoritatea comandanților de unități, mai mulți comandanți și șefi de subunități. Decapitarea Armatei Naţionale și schimbările neîntemeiate ale structurii Marelui Stat Major au demoralizat efectivul armatei și au redus substanțial capacitățile ei de apărare. S-a creat o situație periculoasă în vederea unei posibile utilizări a Armatei Naţionale în scopuri neconstituționale”. Acesta este un citat dat de către militari. Drept consecință, mai mulți ofițeri superiori ai Armatei Naţionale au atacat în instanța de judecată sancțiunile disciplinare ilegal aplicate de către ministrul apărării, inclusiv ordinele de demitere din funcție, despre care domnul Șalaru știe că el nu a demis pe nimeni. Situația în Armata Naţională, datorită comportamentului iresponsabil și amoral, ilegalităților admise de ministrul Șalaru continuă să se agraveze. Și mai 143 departe, tot citate: „Neavînd consimțămîntul Comandantului Suprem al Forțelor Armate, Consiliului Suprem de Securitate, comisiei parlamentare și altor structuri abilitate de a comercializa acele 3 complexe de rachete antiaeriene despre care a fost întrebarea și fără de a se consulta... vă place dumneavoastră, domnule Șalaru, sau nu, dar trebuia să vă consultați și cu Șeful Marelui Stat Major. În acest sens, a fost organizată în grabă, în taină, în data de 16 februarie o licitație dubioasă unde aceste complexe au fost vîndute. Sau în alt caz, statului i-a fost adus prejudiciu de 2 milioane 700 de mii de lei, prin semnarea de către verișorul său a unui contract de procurare a stofei pentru confecționarea ținutei efectivului militar al Armatei Naționale, care astăzi, din cauza calității necorespunzătoare este neutilizabilă. La sfîrșitul anului 2015, printr-o hotărîre ilegală a Guvernului, Armata Națională a fost deposedată de peste 10 hectare de teren, aflată în centrul municipiului Chișinău. Atunci cînd Prim-ministru interimar a fost colegul dumneavoastră de partid domnul Brega, iar dumneavoastră ați îndeplinit funcția de interimat în calitate de ministru al apărării și acum se fac niște șmecherii în privința acelor 3 hectare de pămînt de pe strada Testemițanu. În ultima jumătate de an, mai bine spus de la venirea domnului Șalaru în fruntea Ministerului Apărării, zic însăși militarii, numărul infracțiunilor au crescut în forțele armate. Totodată, a crescut și numărul personalului administrativ angajat în cadrul Aparatului central al Ministerului Apărării și au fost stopate toate procesele de dezvoltare ale capabilităților militare și de modernizare. Armata nu numai că a fost decapitată, zic militarii, dar și demoralizată prin diferite insinuări și intrigi, zvonuri și scrisori anonime prin care se discreditează mai mulți ofițeri. Așa că, nu e nimic de mirare că a crescut numărul de infracțiuni, altfel nici nu putea fi”. Citate închise. Stimaţi colegi, Țin să vă reamintesc experiența mai multor state democratice cînd miniștrii își dau demisia după ce apar suspiciuni în corupere sau acuzație directă. Constat cu regret că domnului Șalaru îi place doar să spună demagogii despre un viitor luminos european, dar cînd este vorba de a proceda conform unor practici democratice aici deja apar standarde duble. Acestui personaj îi este totuna ce să distrugă, fie este vorba de sistemul de transport național, Calea Ferată, fie Armata Națională. Dacă mîine îi va fi ordonat să-i ajute colegei să distrugă mai repede sistemul de învățămînt, el va pune umărul și acolo, iar pentru a sustrage atenția de la furturi și corupție, domnul Șalaru peste o zi face declarații politice despre aderarea la NATO și unirea cu România. Toată lumea înțelege că aceste declarații oficiale contravin Constituției Republicii Moldova. Numiți-ne vreun stat unde ministrul apărării deschis se declară ca fiind un luptător pentru pierderea statalității. Ba mai mult decît atît, este foarte interesant, oare cum poate fi corelat mesajul să oprim războiul politic. Sper că, toată lumea ține minte de astfel de mesaje politice cu declarațiile lui Șalaru, potrivit căruia noi sîntem în stare de război cu unul din partenerii strategici ai Republicii Moldova.

144 Astăzi este cazul să reamintim textul jurămîntului militar. Citat: „Eu, cetățean al Republicii Moldova, jur credința Republicii Moldova și poporului ei, jur să-mi apăr patria chiar și cu prețul propriei vieți, să respect legile Republicii Moldova și regulamentele militare.” Citat închis. Este de neimaginat cum domnul Șalaru a reușit să dărîme practic fiecare cuvînt al acestui jurămînt simplu și laconic, sacru jurămînt pentru fiecare cetățean al Republicii Moldova, pentru fiecare bărbat adevărat. În asemenea condiții, Fracţiunea Partidului Comuniștilor consideră că, ministrul Anatolie Șalaru urmează a fi nu doar demis ci și diferit justiției. Aș dori să mă adresez deputaților din așa-numita majoritate parlamentară: Guvernul instaurat de dumneavoastră oricum nu are nici un fel de credibilitate, de facto, fiind unul nelegitim. Dați dovadă de bărbăție și rațiune și debarasați-vă ,cel puțin, de cei mai nerușinați, scandalagii și neprofesioniști membri ai acestuia.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Batrîncea. Vă rugăm frumos. Poftiți. Poftim, domnule Novac. Înțelegem că 5 minute aveți la dispoziție din partea dumneavoastră, ca deputat. Poftiți. Vă rog frumos să fiți succint.

Domnul Grigore Novac: Eu, domnule Preşedinte… Da, eu am grijă și de domnul Preşedinte al Parlamentului. Domnule Preşedinte, Onorat plen, Stimaţi colegi deputați, În perioada cînd ministrul Șalaru era ministru în cadrul Ministerului Transporturilor, ministerul se plasa în top 5 a celei mai corupte instituții publice din Republica Moldova. Din momentul cînd la conducerea Ministerului Apărării a venit domnul Șalaru, scopul și preocuparea de bază nu a fost dezvoltarea și modernizarea Armatei Naționale, dar a fost, în primul și în primul rînd, a fost preocupat de vînzarea patrimoniilor și bunurilor Armatei Naționale. Și în acest sens, vreau să vă aduc doar cîteva exemple de scheme liberale lansate de acest cetățean. O marea preocupare a ministrului Șalaru a fost cele 3,123 hectare din strada Nicolae Testemițanu numărul 3 din municipiul Chișinău, care, evident, are drept scop delapidarea ministerului cu un lot impunător de teren. Din informația pe care o posed, pe acele mai mult de 3 hectare urmează să construiască firma unui coleg deputat liberal, prezent în această sală… da, domnul Voronin, aveți dreptate, e acolo… care de-a lungul timpului s-a remarcat prin mai multe scandaluri. Recent au fost scoase în vînzare 3 complexe antiaeriene S-125 M1 NEVA pe care le-ați vîndut cu succes la prețul de 660 de mii de dolari SUA, 145 care a adus un prejudiciu Republicii Moldova și bugetului de peste 30 de milioane de dolari. Vă explic, domnule Sîrbu, de ce. Deoarece, pentru reanimarea unui complex de tip antiaerian la care am făcut referire era nevoie, pentru un complex era nevoie pentru reanimare, reparare eventuală de circa 3 milioane dolari, iar după reparația unui complex pe piața internațională ele costă de la 15 pînă la 18 milioane, deoarece se mărește capacitatea și raza de nimicire. Așa. (Rumoare în sală.) Da, desigur. Cumpărătorul este o firmă din Ucraina. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos…

Domnul Grigore Novac: Firmă din Ucraina. Mai departe.

Domnul Andrian Candu: Cu luare de cuvînt continuați fără întreruperi.

Domnul Grigore Novac: Odată cu vînzarea acestor 3 complexe antiaeriene, spațiul aerian al Republicii Moldova a rămas neprotejat, iar pentru a procura 3 complexe, să zicem așa, pentru a le înlocuit pe acestea similar, este nevoie de circa 50 de milioane de dolari SUA. Mai departe. Eu făcînd referire la comercializarea acestor 3 complexe antiaeriene, vreau să vă întreb, domnule Șalaru: da cu ce aveți de gînd să protejați spațiul aerian al Republicii Moldova? Cu arcuri, cu praștii ori cu ce anume? Datorită dumneavoastră, domnule ministru, am ajuns în situația similară ca în tunul de lemn. Încarcă, da cu de care, rămîne o bună întrebare. Sub conducerea dezastruoasă a ministrului Șalaru, Ministerul Apărării și Armata Națională a fost suplimentar prejudiciată cu 2 milioane 700 mii de lei printr-o altă achiziție dubioasă și destul de interesantă cînd s-au procurat circa 20 de kilometri de stofă, 20 de kilometri… aproape metri liniari de stofă de tip ripstop, dar dacă să fim mai exacți, în cantitate de 19 mii 500 de metri, de o calitate foarte proastă, care la prima spălare practic dispare acest desen camuflat, iar ținuta ostașilor, propriu-zis, arată jalnic, să zicem așa. Important este și faptul că ați făcut referire la acel colonel Ohladciuc, care spuneați că așa de tare vă mîndriți cu dînsul. Anume el este și șeful Departamentului dotări a Ministerului Apărării, anume el a fost responsabil, inclusiv de achiziționarea acestei stofe. Și eu nu știu unde este mîndria, dar probabil prejudiciul Armatei Naționale pentru dumneavoastră este o mîndrie. Apropo, care-l promovați foarte tare la funcția de șef al Marelui Stat Major. Un alt element distructiv, utilizat de ministrul Șalaru, este răfuiala cu ofițerii care se opun hoțiilor din patrimoniul Armatei Naționale. Dînsul, disponibilizează ofițerii cu experiență și demnitate și promovează la funcțiile-cheie din cadrul ministerului persoane dubioase, și pe criterii partinice. 146 Începînd cu anul 2009, stimaţi colegi, după venirea la guvernare a actualei alianțe, or, s-a schimbat de vreo zece ori, ați lipsit militarii de dreptul de a primi acel pachet social, inclusiv de spațiu locativ, foi de odihnă la stațiile de reabilitare, stațiile balneare, în genere, și mai multe facilități de care beneficiau, iar acum v-ați amintit că, uite, Doamne, au nevoie militarii de spațiu locativ. Ei și atunci aveau, și acum au. De fapt, fățărnicie curată, altceva nu poți să adaugi. Întoarceți militarilor acel pachet de care au beneficiat pînă în anul 2009. De fapt, știți cu toții că militarii au nevoie de ajutorul statului, dar nu de batjocorii și umilire.

Domnul Andrian Candu: Au expirat cele cinci minute. Vă oferim un minut, dar nu mai mult. Vă rugăm frumos.

Domnul Grigore Novac: Faptul că ministrul Șalaru n-a făcut nimic și nici serviciul militar în termen, și n-are nici studii militare superioare, nu simte și nu înțelege lumea și viața militară, nu consultă opinia profesioniștilor din cadrul Armatei Naționale, a avut și are un impact dramatic pentru Armata Națională și domeniul securității naționale, per ansamblu. Diminuarea capacității de apărare a statului este un pericol emitent pentru securitatea statului. De aceea, stimați colegi, dacă nu sînteți indiferenți de soarta Ministerului Apărării, dacă nu sînteți indiferenți de soarta Armatei Naționale, dacă, la urma urmei, sînteți împotriva hoțiilor. Și v-am repartizat materialele care fac parte din schema de înstrăinare a acestor complexe care stau la straja spațiului aerian al Republicii Moldova și mai multe, de fapt, se poate de adus argumente o sumedenie, doar că timpul ne limitează. Vă îndemn să susțineți această moțiune de cenzură și să punem capăt distrugerii sistemului militar în Republica Moldova. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. În continuare, domnul Batrîncea. Vă rugăm frumos. Înțelegem că e din partea fracțiunii. În baza articolului 105 alineatul (2) aveți la dispoziție șapte minute. Vă rugăm frumos.

Domnul Vlad Batrîncea: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Haideți împreună să analizăm cum apar fenomene Șalaru în activitatea Guvernului, în activitatea, în general, a Republicii Moldova. Atunci cînd atmosfera e de secret, cu deputați din partea opoziției care nici nu sînt invitați în ședință se 147 numește un Guvern, atunci cînd acest Guvern depune jurămînt noaptea, normal că sînt miniștri care nici nu au memorizat acele cuvinte care sînt prevăzute în acest jurămînt. Și această persoană, care a făcut mai multe declarații scandaloase, inclusiv, vă rog frumos atenție, a declarat război unui stat partener al Republicii Moldova. Ce înseamnă asta? Din numele cui el face declarații? Știți, pentru mine era o enigmă atunci cînd dumnealui la o întrebare: cum puteți să vă permiteți, fiind ministru al apărării, declarații politice? Știți ce a răspuns? Eu comentez ca persoană fizică. Dînsul nici nu înțelege că vorbește din numele Guvernului și în numele Guvernului și că este demnitar de rang înalt și că dumnealui nu poate să-și permită asemenea declarații, război cu Rusia. Dumneavoastră, probabil, acei care ați sărăcit, domnule Șalaru, țara de șase ani la rînd, din 2009 încoace, acei care, într-adevăr, ați luat indemnizații sociale, care ați luat înlesniri de la militari, cu cine vreți să faceți, să organizați un război? Și, într-adevăr, stimați colegi, ați primit, e strigător la cer, aceste complexe se vînd la o companie care este din Ucraina și este înregistrată în Marea Britanie. Nu miră pe nimeni, eu sînt absolut sigur, chiar și dacă nu veți recunoaște acest lucru, dar, cu siguranță, știți foarte bine cît de corupți sînt funcționarii din partea Partidului Liberal. O persoană cu studii în medicină, veterinărie, nu mai știu ce, poate conduce și Ministerul de Transporturi și Drumuri, care a fost cel mai corupt minister în acel Guvern, conform datelor CNA. Și pot să vă spun un lucru, că la noi, în Republica Moldova, și știți, iarăși dacă nu recunoașteți aici, dar cu siguranță o știți, noi am construit drumuri la preț de trei-patru ori mai scump decît în Europa. S-au făcut scheme, s-au spălat milioane la Calea Ferată prin achiziții dubioase și prin alte scheme. Și această persoană a adus practici de cele mai negative și la Ministerul Apărării. Însă apărarea este un sistem și mai vulnerabil și este și mai periculos să faci acolo experimente. Știți cu ce a început persoana? Așa cum a început și doamna Fusu la educație, și alți exponenți ai Partidului Liberal, ei nu știu cum au perceput că acest minister sau aceste ministere sînt secția de cadre a Partidului Liberal și trebuie să dai afară ofițerii doar de aceea, că ei nu împărtășesc aceste opinii și să pui loiali puterii partinice, de ce? Că, cum un ofițer de luptă, cum o persoană, un ofițer cu demnitate, care a depus jurămîntul, poate să împărtășească viziunea domnului Șalaru, că statul Republica Moldova, în timpul cel mai apropiat, se va uni cu România? Și, normal, că majoritatea absolută a ofițerilor nu împărtășesc această opinie, însă pe această persoană dumneavoastră ați numit-o responsabilă de un domeniu foarte delicat – de apărare. Și, cu siguranță, dumneavoastră, acei care ați votat, duceți responsabilitate pentru această persoană, care din numele Parlamentului, al Președintelui, al Țării declară război. Cu ce drept ați făcut aceste declarații, domnule Șalaru? Dumneavoastră măcar înțelegeți esența și consecințele acestor declarații? Dumneavoastră vorbiți, ca membru al Guvernului, din numele Guvernului. Prim-ministrul Filip a spus de mai multe ori și în presă, că trebuie de îmbunătățit situația cu Federația Rusă. Este un partener, acolo Republica Moldova 148 are interese. Dar iese un ministru al apărării și tot ce face tot Guvernul in corpore, toată guvernarea, cu o simplă declarație – o strică. Stimați colegi, Este foarte important ca noi să înțelegem un lucru, statul Republica Moldova încă mai are Constituție și statutul de neutralitate nu este o enigmă, ceea ce a spus domnul Șalaru, ceea ce ați spus dumneavoastră. Ce înseamnă neutralitate pentru mine este o enigmă sau nu există, este o mare aberație și este și o crimă, deoarece dumneavoastră vorbiți din numele Guvernului, sînteți demnitar. Cu părere de rău, știți, avem ceea ce avem în țară. Sau, cum spune domnul Timofti, nu avem ceea ce nu știu ce. Dar în orice stat democratic, în orice stat de drept această persoană era să fie trasă la răspundere și pentru corupție, și pentru declarații, și pentru acel pericol care-l creează prin activitatea sa. Și noi, cu toții, o să trebuiască să răspundem pentru aceste 8–9 % care le are Mihai Fiodorovici. Și, ca el să aibă aceste 8–9%, Șalaru face… A, nu, deja 2 în ultimele sondaje. Pentru ca, cît de cît, să sprijine partidul, ei au lansat unionismul. Și au luat decizia la partid, că trebuie să promovăm unionismul și să întoarcem alegătorii înapoi. Nu ne pasă nouă, nu pasă societății, alegătorilor dumneavoastră. Și, de aceea, eu chiar vă chem să vă gîndiți bine. Noi, cu părere de rău, nu am făcut rost de mai multe materiale, încercăm să vă prezentăm la următoarea ședință și mai multe materiale. Eu înțeleg conotația politică care este acum în sală și eu chiar mă adresez la dumneavoastră, ca să vă gîndiți un pic și la interesul dumneavoastră, ca al guvernării. Că, din cauza la ceea ce face dumnealui, o să purtați responsabilitate și răspundere și o purtați toți dumneavoastră. Și este… Dumneavoastră ați fost guvernarea toți acești șase ani, ați făcut ceea ce ați făcut și fiecare cetățean poate să vă comenteze ceea ce ați făcut și urmează să răspundeți, însă nu astăzi, asta mîine. Dar atunci cînd în această sală se face ping-pong și cineva este foarte popular, joacă aici „virgina politică”, că eu am fost la guvernare, eu nu, eu duc responsabilitate, eu nu, cu toții duceți răspundere în ceea ce ați făcut în șase ani, după 7 aprilie 2009 încoace. Însă, eu vă chem și în situația aceasta la raționament. Această…(Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. (Aplauze.) În continuare, îl invit la tribuna principală cu luare de cuvînt pe domnul Lupu, din partea Fracțiunii Partidului Democrat. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Sincer vorbind, înainte de a începe dezbaterile pe marginea acestei moțiuni simple, eu nu intenționam să mă înscriu pentru luările de cuvînt. Dar după ce-am ascultat în ce s-au transformat aceste discuții, am decis că neapărat trebuie să iau cuvîntul și, iată, pe ce motiv. Eu am observat că moțiunea se referea, de altfel, la un subiect care, într-adevăr, este strategic, important – neutralitatea Republicii Moldova. 149 În realitate însă ce-au discutat în această sală colegii, la 99% sînt subiecte care nici în clin, nici în mînecă nu se referă la subiectul moțiunii. Și îmi pare rău, fiindcă nu calific acest comportament decît ca o simplă șmecherie. Dacă abordați subiecte, puneți-le direct, puneți-le deschis, și puneți-le în discuție. Și nu trebuie de ascuns sub paravanul unei moțiuni ca să discute subiecte care sînt absolut diferite. Da, se referă la activitatea ministerului, dar puneți-le regulamentar. La această tribună nu sînt pentru a exprima simpatie sau antipatie pentru cineva, pentru a apăra sau pentru a ataca. Pe mine mă interesează, întîi de toate, subiectul fundamental pentru Republica Moldova – neutralitatea țării. Articolul 11 din Constituția țării scrie foarte clar că Republica Moldova își declară neutralitatea sa permanent. Vreau să vă spun, stimați colegi, că poate să ne placă sau să nu ne placă această idee, însă plasamentul geografic și geopolitic al Republicii Moldova este de așa natură că, de altfel, acest statut, el n-a fost întîmplător fixat în Constituție în ʼ94. El este, ca și statut, din punctul de vedere al meu și al Fracțiunii Partidului Democrat pe care o reprezint, unicul care poate să ne ofere șanse pentru reintegrarea teritorială a țării și, respectiv, să ne păstrăm atributele statale. Este o realitate pentru mine și este o axiomă pentru mine. Întrebarea, și revin acum la moțiune: declarații, luări de poziții politice, pun ele, oare, în pericol real neutralitatea Republicii Moldova? Răspunsul iese la suprafață – nu. Articolul 142 din Constituție foarte clar stipulează că doar referendum, cu votul majorității, nu a celor care participă, da votul majorității celor înscriși pe listele electorale, asta înseamnă majoritatea cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot. Asemenea lucruri, în general, pot fi abordate. Nici măcar Parlamentul nu-i aici, nu avem dreptul constituțional să atingem aceste subiecte, asta pentru mine contează cel mai mult. Ba mai mult ca atît, eu gîndesc, stimați colegi, că în perspectiva de timp, noi trebuie să adjudecăm o întrebare foarte importantă pentru noi. Pînă în prezent statutul neutralitate permanentă este fixat doar pe intern, în Constituția noastră. Asta înseamnă că el este garantat doar pe interior. Noi trebuie să ne ocupăm serios de subiectul asigurării unor mecanisme solide internaționale de garantare a acestui statut. Este un subiect fundamental pentru Republica Moldova. Cu referință la declarațiile domnului ministru, colegul meu domnul Diacov a vorbit, a pus întrebările și nu vreau decît să pun în evidență un singur lucru, nici pe departe ele nu pot fi calificate ca la locul lor, fiindcă e vorba de un Guvern, e vorba de un program al Guvernului și, respectiv, acest program trebuie să fie implementat. Mi-a plăcut luarea de cuvînt a domnului ministru aici, la această tribună, fiindcă mi-a părut a fi una echilibrată, deloc radicală și am simțit că și dumnealui a înțeles mai multe lucruri. Declarațiile politice, ideologice, întîi de toate, țin mai ales de competența acestei arene, parlamentare. Guvernul are sarcini pragmatice, practice, de implementare a programului său de activitate. Și sper foarte mult că ceea ce a fost dat ca și răspuns de la această tribună va fi în continuare realizat. Acum, pe final de undă. Știți de ce nu pot să-mi permit votul pentru această moțiune? Pe 3 motive. Primul motiv: am citit partea decizională „propunem 150 retragerea încrederii pentru”. Stimați autori, dar pe ce drept, voi, cei care nici n-ați investit cu încredere acest cabinet, n-ați vrut, veniți cu propunerea să-l retrageți? Lipsă de logică totală (Rumoare în sală.) și lipsă de, atenție, lipsă de logică simplă și de logică juridică. Doi la mînă. Stimați colegi, eu am ascultat cu multă atenție, vă rog frumos să ascultați, chiar dacă nu vă place, (Voce nedeslușită din sală.) (Rîsete în sală.) în asta constă și cultura politică. Deci eu v-aș recomanda să vă ridicați puțin la o înălțime, un pic alta decît la cea la care sînteți. Punctul 2. Punctul 2 este următorul. De la această tribună, cu excepția doar luării de cuvînt a lui Vlad Batrîncea, toate celelalte referințe au fost la completamente alte subiecte. Însă îmi pare rău că amăgiți oamenii. „Hai votați moțiunea, că moțiunea, înțelegi, o să ducă la demisia ministrului”. Minciună, oameni buni. Moțiunea simplă, potrivit legii, Regulamentul Parlamentului, este o dezbatere pe un aspect de politică internă sau externă și nu duce cu sine niciun fel de efecte juridice. (Rumoare în sală.) Pentru ce amăgiți voi oamenii, pentru ce? Trebuie să vorbiți cu ei sincer, care sînt efectele juridice. Și nu-mi place o asemenea abordare care nu este una deschisă și sinceră. Și ultimul moment, cel mai important, probabil. A fost spus, pe bună dreptate, noi, ca și deputați, întîi de toate, trebuie să respectăm prevederile Constituției. Și, atunci, cel puțin unei părți din autorii acestei moțiuni simple, eu aș spune: nu cred în sinceritatea acestei porniri a voastre, stimați colegi. Fiindcă articolul 1 din Constituție scrie că Republica Moldova este stat suveran, independent, unitar și indivizibil. Cine a venit în țara asta cu ideea de federalizare a Republicii Moldova, care vehement atacă articolul 1 din Constituția țării? Federalizarea Republicii Moldova, cu siguranță, (Voce nedeslușită din sală.) duce, în mod evident, ar duce la fragilizarea statului și la crearea unor premise legale pentru destrămarea lui. A fost un om în această țară în funcția de Președinte, este vorba de domnul Voronin, m-ați lăudat azi, v-o întorc cu aceeași monedă, care în 2004 a înțeles la ce consecințe poate să ducă federalizarea Republicii Moldova și a avut tăria să nu facă această crimă în țara noastră. Pe care motiv, dacă așa de mult vă doare Constituția, respectați-o voi, întîi de toate. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Și o ultimă luare de cuvînt din partea domnului Ghimpu. Vă rugăm frumos. Și după, trecem la procedura de vot.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, Stimați colegi, Cum spunea odată doamna deputat Hrenova „положение у социалистов хреновое”. (Rîsete în sală.) Nu știu cu accentul dacă stau corect. Știți ce s-a 151 întîmplat, stimați cetățeni, astăzi la noi în Parlament? Ceea ce s-a întîmplat cînd eram eu Președinte al Parlamentului și Președinte interimar. Și după ce am început să vorbesc despre situația din Republica Moldova, teritoriul ocupat o treime din stînga Nistrului, prezența armatei ruse și neasumarea angajamentelor Federației Ruse la Istanbul și la Strasbourg la primirea, în calitate de membru al Adunării Parlamentare. Eu am devenit dușman, inclus în lista dușmanilor Federației Ruse pentru faptul că vorbeam permanent despre retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Astăzi, anume din acest motiv, ați venit cu această moțiune, fiindcă domnul ministru Șalaru vorbește, cu adevărat, ca un ministru al apărării, că Republica Moldova, conform Constituției, este un stat neutru, dar nu poate fi tratat neutru din două considerente. 1. Că nu-i recunoscut de nimeni în lume. Și 2. Nu se recunoaște din cauză că e prezența armatei ruse pe teritoriul nostru și Rusia trebuie să-și retragă armamentul. Și ați văzut ce reacție a fost la Moscova?... de unde sau pornit lucrurile. Ce fel de patrioți așa mari sînteți, acestui stat independent, cînd voi niciodată n-ați pronunțat că stă armata Rusiei pe teritoriul nostru? Arătați-mi, domnilor din stînga, măcar o dată, o luare de cuvînt sau un proiect de lege, de hotărîre prin care să spuneți retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, aveți? N-aveți, că Vladimir Vladimirovici nu vă dă voie. Așa. Ce ține de unire, vă răspund și la acest subiect. Domnilor deputați, Stimați cetățeni, Despre unirea românilor din aceste 3 principate care au apărut în urma destrămării statului Dacia se vorbea încă și pe timpul lui Ștefan cel Mare și reunirea a celor care vorbesc aceeași limbă, care au aceleași cîntece, dansuri, tradiții, tot absolut, a început nu pe timpul lui Ghimpu și al lui Șalaru, dar pe timpul lui Mihai Viteazul s-a produs prima reunificare. Așa că... (Rumoare în sală.) Și, apropo, la norma constituțională. Eu v-am întrerupt cînd voi ați vorbit? Кремлевские ребята, Aveți educație oleacă. Reunirea sau unirea Republicii Moldova cu un alt stat Constituția spune că se face doar în baza referendumului, cu votul, cum a spus domnul Lupu, ce ține de neutralitate așa și de reunire, a 50 plus unu din cetățenii cu drept de vot. Dacă sîntem 2 milioane 800 de mii de moldoveni cu drept de vot trebuie să fie 1 milion 400 și a vostru vot încă, cîțiva acolo, 2, 3, 4. Da, acești care cu cetățenia română, apropo. Da. Iată de ce положение хреновое у вас, социалистов. De aici sînteți români, dar de aici țineți cu Rusia. Nu vă înțeleg eu. Acum ce ține de comercializare. Domnilor deputați, Nu, într-adevăr, cum a spus și domnul coleg Lupu, nu amăgiți lumea.

152 Domnule Preşedinte, Eu totdeauna am dat cezarului ce-i aparține cezarului. Doar această hotărîre a Parlamentului de vînzare a acestor rachete, cum se cheamă ele, antitanc, antisocialiști, comuniști, nu mai știu cum, a fost emisă pe timpul cînd erați dumneavoastră la guvernare, în 2002. Așa-i, domnule Voronin, ridicați hotărîrea Parlamentului și nu e emisă pe timpul nostru, cînd din 2009 sîntem, dar pe timpul dumneavoastră și aceste antirachete îs din '72. Да молчите, ради Бога…

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Am să vă rog frumos liniște. O să prelungesc timpul alocat dacă nu…

Domnul Mihai Ghimpu: Aceste…

Domnul Andrian Candu: …ascultare.

Domnul Mihai Ghimpu: Aceste rachete sînt din '72 și v-a spus domnul ministru, ca s-o repari trebuie milioane. De unde avem noi milioane să-i dăm să repare o rachetă care, chipurile, să împuște, în ce? Da… (Rumoare în sală.) În armata rusă din… lui Ștefan cel Mare? Hai să fim serioși. Dar la dînșii nici nu mă pot uita, domnule Voronin. La dumneavoastră mă uit, dumneavoastră sînteți bărbatul neamului, dar ei îs... (Rumoare în sală.) Acum… (Rumoare în sală.) Vă rog liniște. Vă rog liniște. Da, domnul Voronin v-a crescut pe voi și domnul Voronin a dat dovadă de patriot, cînd a refuzat semnarea memorandumului de federalizare, dar voi umblați cu federalizarea azi. Ați auzit? Iată omul care-i născut în stînga Nistrului și știe ce înseamnă pămînt natal, dar voi nu știți, cu toate că aveți cetățenie română. Iată care-i problema. Așa. Ce-i… unde-i rău, e rău, dar unde e bun, e bun. Asta e, să-i dăm cezarului, vorba ceea. Și voi acum încercați să… Voi trebuie să-i spuneți omului ăsta: спасибо, дорогой батюшка. (Rumoare în sală.) Că liderul vostru-i venit, crescut de domnul Voronin, măi, socialiștilor. Dar revenim la subiect. Vă rog. Îmi cer scuze. Acum știți care-i problema noastră? Chiar îmi pare foarte rău, eu vă stimez foarte mult, doamnă deputat Șupac, dar să veniți cu învinuire, reieșind din ceea ce v-a scris niște ofițeri și încă fără semnături, dumneavoastră, ca deputat. Deci se poate învinui un ministru, cînd Parlamentul a format o comisie, a verificat, dar dumneavoastră veniți cu cuvinte „criminal”. Mă scuzați, vă rog.

153 Nu contează, domnule Președinte Voronin, nu contează. Haideți să fim atenți la vorbele acestea, că știți cum e cu vorba ceea, cu fata popii. Știți? Și dumneavoastră sînteți domnișoară, Inna. Contează. Eu ce vreau să zic. Vă înțeleg că, pe de o parte, sînteți opoziție, vreți capital politic.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos prelungiți. Aveți un minut.

Domnul Mihai Ghimpu: …independență, integritate. Iată care-i problema și aici, și viitorul european al Republicii Moldova. Acum ce ține de integritate. Hai să fim serioși, domnilor. De securitate mai corect. Domnilor deputați, Am vorbit mai înainte și vorbesc, și închei cu asta. Ucraina, cu 49 de milioane, unde-i Crimeea? Tu, tu. Că nu vă place, cînd spun eu tu-tu. Unde-i Crimeea? Ce se întîmplă în Donbass? Cum vreți voi… cum vreți voi dacă nu la 200 de ani de istorie a noastră, noi avem după turci. Turcii îi lăsăm, că turcii ne-au luat școala, limba, biserica nu… luat. 200 de ani în timp, ultima perioadă, de 200 de ani, noi avem probleme cu Federația Rusă. Ce e rău, dacă noi vrem să găsim o umbrelă undeva, ca să ne apere această suveranitate, independență. Nu, care-i problema aici? De ce să nu colaborăm noi cu NATO? Credeți că n-am dori să colaborăm cu Federația Rusă? Cu mare plăcere, dar Federația nu colaborează, ea „унижает”. Ea te pune în genunchi, ea te cotropește. Iată care-i problema. Și toată lumea, de cînd există omenirea și firul de iarbă caută libertate și razele solare. Dar dumneavoastră ce căutați, întuneric, a? Mulțumesc. Domnule ministru, Condu mai departe armata că, altfel, dacă ai să-i asculți pe socialiști aceștia de stînga, înseamnă că, într-adevăr, o să se producă unirea. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Înainte de a pune la vot, întreb dacă cineva din cei vizați vor să-și exercite dreptul la replică, dacă nu, vom trece la vot. Domnul Voronin, Vrea… să spuneți ceva despre domnul Ghimpu, bănuiesc. Poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Vreau să spun că, după această discuție și după aceste argumente foarte convingătoare care au fost aduse în cadrul discuției, dacă acel, acea persoană care

154 astăzi este în funcția de ministru al apărării ar avea puțină demnitate, obraz și soveste, ar ieși în fața Parlamentului și și-ar cere demisia.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Dragi colegi, Vă aduc aminte că, conform articolului 115 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului moțiunile simple se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Iată de ce, înainte de a supune votului, am să rog numărătorii să ne dea prezența pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 23. Sectorul nr. 2 – 31. 15 – sectorul nr. 3.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, În sală sînt 69 de deputați. 35 sînt necesare pentru ca moțiunea simplă să fie aprobată. În continuare, voi supune votului aprobarea moțiunii simple asupra activității domnului Anatol Șalaru, ministru al apărării, înregistrată cu nr. 63 din 26 februarie 2016. Cine este pentru adoptarea acesteia, vă rog frumos să vă exprimați prin vot. Rog frumos numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 20. Sectorul nr. 2 – 5. Zero – sectorul nr. 3.

Domnul Andrian Candu: Cu 25 de voturi, moțiunea simplă asupra activității domnului Anatol Șalaru, ministru al apărării, nr. 63 din 26 februarie 2016, nu a fost aprobată de plenul Parlamentului. Dragi colegi, La acest capitol încheiem și dezbaterea pe acest subiect. Vă readuc aminte că a mai rămas pe ordinea de zi un singur subiect, legat de grupurile de prietenie. Mă refer la proiectul nr. 95 din… martie 2016. Avem o solicitare din partea unei fracţiuni, ca acest subiect, luînd în considerare și ora tîrzie, dar și alte amendamente care mai sînt la acest proiect de hotărîre să fie amînat pentru săptămîna viitoare, chiar în următoarea ședință a plenului. Dacă nu sînt alte obiecții, vă mulțumesc foarte mult pentru munca productivă de astăzi, pentru rezultatele care sînt și declar ședința închisă. Iar 155 următoarea ședință, în baza deciziei Biroului permanent, va fi anunțată, dar, cel mai probabil, săptămîna viitoare, în mod obișnuit. Vă mulțumesc frumos.

Ședința s-a încheiat la ora 21.00.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Secția pentru lucrările plenului Parlamentului din cadrul Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

156