IUNIE 2016 Ședința Din Ziua De 9 Iunie 2016 (STENOGRAMA) SUMAR 1

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a SESIUNEA a IV-a ORDINARĂ – IUNIE 2016 Ședința din ziua de 9 iunie 2016 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului de 3 Stat al Republicii Moldova.) 2. Dezbaterea ordinii de zi și aprobarea ei. 3 – 13 3. Înaintarea, de către deputații Fracțiunii Partidului Socialiștilor din 10 – 12 Republica Moldova, a moțiunii simple asupra activității domnului Octavian Armașu, ministru al finanțelor. Proiectul nr.258 din 9 iunie 2016. 4. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a 12 – 101 doua a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr.231 din 109–110 26 mai 2016. Prezentarea informației despre indicatorii macroeconomici ai economiei. 5. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.499 din 10 1 – 103 15 decembrie 2015 cu privire la proiectul bugetului Parlamentului 109 pentru anul 2016. 6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a 103–105 doua a proiectului de Lege nr.222 din 23 mai 2016 pentru 111–112 acceptarea Protocolului de amendare a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului. 7. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 105–106 nr.306 din 24 august 2015 pentru modificarea și completarea unor 110 acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească – art. 15 alin. (21), art. 16; Legea cu privire la statutul judecătorului – art. 24; Legea privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor – art. 23). 8. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 106–107 nr.164 din 14 aprilie 2016 pentru modificarea Legii privind 111 contracararea activității extremiste (art. 1 lit. b). 9. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 107–108 nr.133 din 1 aprilie 2016 pentru modificarea și completarea Legii 111 nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător (art. 8, 9, 10 ș.a.).

10. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 108 nr.27 din 10 februarie 2016 pentru completarea articolului 109 din 112 Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002.

11. Dezbaterea și respingerea proiectului nr.237 din 27 mai 2016 – 113–161 moțiunea simplă asupra activității doamnei Corina Fusu, ministru al educației.

12. Prezentarea, de către domnul director al Centrului Național de 161–163 Sănătate Publică Iurie Pînzaru, a informației referitor la utilizarea dezinfectanților în instituțiile medicale din țară – răspuns domnului deputat Radu Mudreac la întrebarea adresată în ședința plenară a Parlamentului din 12 mai 2016.

13. Întrebări. 163

Ședința începe la ora 10.08. Lucrările sînt prezidate de domnul Andrian Candu, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici și de domnul Vladimir Vitiuc, vicepreședinți ai Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Bună dimineața, Rog frumos să luați loc. Bună dimineața. Și vă rog să luați loc. Secretariatul, Să anunțați prezența. Vă mulțumim.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. La începutul ședinței de astăzi, din totalul celor 101 de deputați și-au înregistrat prezența 92 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Neguța Andrei, Țurcan Vladimir, Mitriuc Ghenadi, Goța Aliona – cerere; Știrbate Petru, Batrîncea Vlad, Carpov Eugen, Lebedinschi Adrian – concediu medical.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult.

Sînt 92 de deputați în plen, avem cvorum. Putem începe ședința. Înainte, însă, să onorăm Drapelul. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Vă mulțumesc. Onorat Plen, În cadrul ședinței Biroului permanent de ieri s-a luat o decizie privind aprobarea ordinii de zi ca și proiect ce va fi înaintat, bineînțeles, pentru aprobare și plenului. Ordinea de zi a fost repartizată, însă, înainte de a trece la dezbaterea subiectelor și a ordinii de zi, dați-mi voie să fac cîteva anunțuri în mod tradițional. În primul rînd, să vă anunț că în perioada premergătoare ședinței de astăzi și-au sărbătorit zilele de naștere colegii noștri Vladimir Golovatiuc și Ion Casian. Să le urăm la mulți ani, multă sănătate, fericire, bucurii și doar realizări frumoase în serviciul poporului în mod special. (Aplauze.) În mod regulamentar la ordinea de zi există o propunere făcută de Fracțiunea Partidului Comuniștilor. Se propune ca astăzi să fie introdus pe ordinea de zi audierea ministrului sănătății, doamna Ruxanda Glavan, fără, însă, a arăta pe ce subiect. Și bineînțeles, potrivit Regulamentului, vă rog frumos motivația. Doamnă Domenti, Aveți un minut la dispoziție pentru a expune motivele.

Doamna Oxana Domenti: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Recent, în presă, a fost mediatizat foarte larg un caz, de-a dreptul șocant, vizavi de condițiile antisanitare în care se prepară cafeaua și alte băuturi calde în așa-numitele puncte mobile de vînzare sau gherete mobile de vînzare. Subiectul a scos în evidență nereguli atît în activitatea de antreprenoriat a acestei afaceri, dar și în procesul de autorizare a acestei afaceri. Ținînd cont de impactul major pe care îl au, eventual, aceste servicii asupra sănătății populației, dorim să invităm ministrul sănătății cu o informație asupra acestui caz, la fel ținînd cont și de faptul că Centrul de Sănătate Publică Municipal, care autorizează aceste afaceri și care eventual din… se vede că nu, practic a autorizat cu nereguli, deci se află în subordinea directă a Ministerului Sănătății. De aceea, invităm ministrul cu o informație despre acest caz. La fel, dorim să sensibilizăm și Procuratura asupra acestui caz, pentru că, evident, este vorba de abateri de la legislație.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Domenti, Doar o precizare. Noi avem, potrivit procedurii, mecanisme de întrebări, interpelări, inclusiv cînd vine ministrul și dă explicații sau dă informația respectivă, solicitate din partea deputaților sau a plenului, și, bineînțeles, e o altă propunere pe care o faceți ce ține de inițierea audierilor în plenul Parlamentului. La care, totuși, ați vrea să vă opriți? Dacă rămîne în vigoare anume această propunere pentru a supune votului plenului? Vă rog frumos, doamnă Domenti. Poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Noi dorim audieri la acest subiect.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc mult. Dacă nu sînt alte opinii contrare din partea fracțiunilor parlamentare, voi supune votului această propunere. Onorat plen, Cine este pentru a accepta inițierea audierilor pentru ziua de astăzi a ministrului sănătății doamna Ruxanda Glavan pe subiectul precizat de doamna Domenti, rog foarte mult, să se pronunțe prin vot. Rog numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare pentru acuratețe.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 19. Sectorul nr.2 – 7. 9 voturi.

Domnul Andrian Candu: Cu 35 de voturi, plenul nu a acceptat propunerea respectivă și nu este susținută pentru a iniția procedura sau a iniția audierile și a completa astfel ordinea de zi. La ordinea de zi nu mai sînt făcute propuneri regulamentare, doar la chestiuni sau din partea comisiilor, sau la chestiuni de procedură. Vă rog frumos, doamnă Ivanov, poftiți.

Doamna Violeta Ivanov: Mulțumesc mult, stimate domnule Președinte. În numele Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, solicit respectuos amînare Proiectului sub nr.84, nr.4 din ordinea de zi pentru săptămîna viitoare. Mulțumesc mult.

Domnul Andrian Candu: Vă referiți la subiectul nr.4 de pe ordinea de zi, proiectul nr.84? Comisia propune amînare pentru săptămîna viitoare.

Doamna Violeta Ivanov: Pentru săptămîna viitoare, deoarece nu este raportul încă.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc frumos. Este dreptul comisiei. Raport nu există. Bineînțeles, se va amîna pe săptămîna viitoare și se va supune votului ordinea de zi în totalitate. În continuare, domnule Dodon, vă rog frumos, poftiți.

Domnul Igor Dodon: Da, domnule Președinte, Noi, de fapt, am vrut, din partea Fracțiunii, să propunem același lucru, dar înțeleg că, cel puțin tactic, încercați temporar să excludeți, dar noi vom protesta în continuare ca să nu fie aprobată Legea privind statutul municipiului Chișinău în redacția care este propusă. Vreau însă să propun din partea Fracțiunii excluderea Proiectului nr.231 al legii bugetului de stat pentru anul 2016, deoarece nu este aprobată politica fiscală în lectura a doua. În lectura a doua au venit mai multe propuneri din partea deputaților, din partea fracțiunilor care ar putea să schimbe conceptual unii parametri care au stat la baza elaborării proiectului examinat ieri în comisie, care ar putea să fie examinat astăzi în Parlament. De aceea, propunem ca să fie exclus proiectul bugetului și transferat pentru săptămîna viitoare, dar astăzi, mîine să examinăm politica fiscală în lectura a doua. În caz contrar, am putea să examinăm un buget care, pe urmă, va fi necesar să fie revăzut la capitolul „Parametrii de bază”. Mai mult decît atît. Domnule Candu, vă amintesc că dumneavoastră ați propus public ca din politica fiscală să fie excluse sau reduse unele majorări de impozite, cum ar fi impozitul funciar și alte impozite, dar în proiectul bugetului inclus în ordinea de zi aceste majorări există și este vorba de 500 și ceva aproape 600 de milioane de lei. De aceea, ar fi bine ca întîi să aprobăm politica fiscală în lectură finală și doar după aceea să începem examinarea bugetului. Vă rog această propunere să fie pusă la vot.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Două chestiuni. Una de formă și alta de substanță, dacă îmi permiteți. De formă. Potrivit articolului 46, solicitarea fracțiunii trebuie să fie făcută în scris, ca să pot să o supun votului. Cu regret, nu pot supune votului, de altfel încălcînd Regulamentul. Și a doua chestiune: se dezbate și se votează astăzi bugetul în lectura întîi și a doua ca cifre globale, dar nu ca detalii, care vor fi examinate, bineînțeles, și dezbătute în lectura a treia, după aprobarea politicii fiscale. Din cîte cunosc, și Guvernul a acceptat reducerea taxelor, a fost acceptat și se va realiza. Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere. Domnule Dodon, Poftiți.

Domnul Igor Dodon: Da. Vă mulțumesc. V-ați molipsit voi toți de formă și de conținut. Văd aceeași argumentare. Dar, la conținut. Poate dumneavoastră nu cunoașteți, deși, ca fost ministru al economiei, trebuie să știți, că atunci cînd se aprobă politica fiscală, se aprobă mărimile impozitelor care stau la baza cifrelor pentru lectura întîi.

De exemplu. Majorarea impozitului funciar, pe care îl preconizați în politica fiscală, aprobată în lectura întîi, presupune taxe suplimentare care vin la capitolul „Venituri” și exact cifrele pe care azi le aprobați. De aceea, dacă, în lectura a doua, majoritatea parlamentară, Guvernul vor fi de acord cu propunerea personală a dumneavoastră de reducere sau de nemajorare a impozitului funciar, atunci se schimbă cifrele de bază pe care o să le aprobați astăzi și o să reveniți la același subiect. Eu înțeleg că procedură, conținut ș.a.m.d., dar examinăm politica fiscală. Chiar, haideți, astăzi să examinăm politica fiscală în lectura a doua și pe urmă să revenim la buget. Asta unu. Și doi, domnule Candu, Vă rog, dacă, totuși, bugetul va fi examinat astăzi, ar fi o practică bună în istoria modernă a Republicii Moldova că mai întîi să raporteze ministrul economiei cu principalii indicatori macroeconomici care stau la baza elaborării bugetului. Ultimii 7 ani, de cînd avem această guvernare nocivă pentru Republica Moldova, niciodată nu a venit ministrul economiei cu un raport preventiv despre indicatorii macroeconomici. De aceea, dacă, totuși, o să fie astăzi examinat bugetul, ar fi bine primul să raporteze ministrul economiei. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Revin încă o dată la prevederile articolului 46: orice propunere privind modificările în proiectul ordinii de zi se face în formă scrisă. Țin să vă anunț că, odată ce Partidul Democrat și noua coaliție majoritară și- a asumat responsabilitatea de guvernare, în Republica Moldova s-au schimbat și regulile spre bine. Și iată de ce: ministrul economiei, viceprim-ministrul, ministrul economiei, domnul Octavian Calmîc va fi astăzi aici și va începe prezentarea bugetului. De aceea, vă mulțumim pentru laudă, nu ne așteptam, dar (aplauze) lucrurile se schimbă spre bine, după cum vedeți. Dați-mi voie, sînt foarte multe alte sesizări sau intervenții, de aceea, foarte scurt, 10 secunde, domnule Dodon, poftiți.

Domnul Igor Dodon: Foarte scurt: „Dă-i moldovanului mintea cea de pe urmă”. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnule Lupu, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Președinte.

Am o propunere, stimați colegi. Avem importante proiecte pe ordinea de zi, iar noi vedem o competiție ritorică aici, în sală. Proiectul Legii bugetului trebuie și va fi examinat astăzi în ședința plenului. Pentru asta sînt toate temeiurile, și profesionale, și logice. Îndreptați-vă atenția, vă rog: ce distanță mare a fost între prima lectură politica fiscală și a doua. În proiect, bugetul, a apărut și a fost prezentat în Parlament numai după ce la nivel tehnic, la nivel profesional de lucru, au fost încheiate toate dezbaterile, toate discuțiile și au fost stabiliți toți parametrii în forma lor finală. Pe care motiv nu riscăm nici într-un fel ca aceste 3 cifre de bază care urmează să fie aprobate în a doua lectură să fie supuse modificărilor. Rugămintea este, domnule Președinte al Parlamentului, ca acest proiect înaintat de către comisie, să-l examinăm și să-l aprobăm azi. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule președinte Voronin, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Este straniu de ascultat cum tot unul din foștii miniștri ai economiei propune să ne apreciem referitor la bujăt prin logică, da nu prin cifre și nu prin argumente. Unde ați fost, aiști cu logica, jumate de an? Cînd ați prezentat voi proiectul bujătului? Da, cînd? Dacă logica, conform logicii dumneavoastră. Este lege despre bujetul țării, da nu logică. De aceea nu trebuie de făcut aceste... altă treabă că voi aveți obligațiuni față de nu știu cine și voi toți vi le onorați și nu știți cu ce preț. Da dacă vreți așa ca să nu fie, 7 ani de zile voi n-ați executat niciodată bujătul țării și amu iară veniți cu el. Mai mult ca atît, că partea de venituri nu este asigurată cu nimic și voi nici nu știți ce o să fie mai departe în această parte de venituri. Așa că, domnul Lupu, кончай со своей логикой.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Lupu, Aveți dreptul la replică, evident, poftiți.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Președinte al Parlamentului. Eu încă o dată mă conving cît e de bine să prietenești cu logica și cît e de prost și nociv să nu fii prieten cu dînsa. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. În continuare, domnul președinte Ghimpu, bănuiesc că la același subiect. Poftiți.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Eu vreau să spun că noi niciodată n-o să votăm budjătul, noi o să votăm bugetul. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. În continuare, de procedură. Vă rog frumos, domnule Ghilețchi, poftiți.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Vă mulțumesc. Multstimate Președinte al Parlamentului, Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să adresez onoratului Parlament, membrilor Guvernului, invitaților, precum și tuturor celor care ne privesc și ne ascultă cele mai calde felicitări cu ocazia Sărbătorii Înălțării Domnului Iisus Cristos, anticipînd că astăzi s-ar putea să avem o zi fierbinte, politic vorbind. Mi-am amintit de o referință biblică unde evanghelistul Luca spune: „pe cînd îi binecuvînta, s-a despărțit de ei și a fost înălțat la cer”. De aceea vă îndemn: dacă vreți astăzi să experimentați un moment înălțător, în loc să ne blamăm, haideți să ne binecuvîntăm unii pe alții și vă urez încă o dată multe binecuvîntări. Hristos s-a Înălțat! (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Adevărat S-a Înălțat! (Voce nedeslușită din sală.) Domnule Zagorodnîi, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Mulțumesc, domnule Președinte. Solicităm un minut pentru a da citire unei sesizări. Vă mulțumesc. Stimați colegi, Pe 8 iunie 2016, în mijloacele de informare în masă, au fost difuzate rezultatele unei investigații jurnalistice cu genericul „Voronin le plînge de mila moldovenilor, dar aruncă milioane pe avioane”. În particular, în articolul publicat, se vorbește despre călătoriile domnului Voronin cu avioanele private în 2015. Costul estimativ al acestora depășește de cel puțin 10 ori mai mult decît veniturile

8 declarate pentru aceeași perioadă. Cinci din călătoriile respective au fost efectuate cu aeronava companiei „Air Clasica”, proprietar Ilan Shor, una cu un avion al Companiei sîrbe Price Aviacion și cîteva din aceste cu companii neidentificate de autorul investigației. Cheltuielile estimate se cifrează la minimum 150 mii euro sau la 3,3 milioane lei, în timp ce veniturile declarate de domnul Voronin pentru 2015 au constituit 380 mii lei. Respectivele cheltuieli reflectă doar costurile minime de transport, fără a ține cont de faptul că la destinație mai era nevoie...

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: ...și de alte mijloace pentru cazare...

Domnul Andrian Candu: O secundă, vă rog frumos, că nu e regulamentar. Vă rog frumos să încheiați propoziția.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Termin. Deci, din informațiile respective... noi... este clar că cheltuielile de transport au fost suportate de beneficiarul călătorilor. Și aici noi avem întrebarea: mai mult dacă ele au fost oferite gratuit, atunci ce a stat la baza unor astfel de cadouri? Corupția, conflictul de interese sau trădarea alegătorilor și membrilor de partid? Prin această sesizare, rugăm ca CNI-ul să ne pună la dispoziție următoarele informații: cîte zboruri charter-uri au fost efectuate de domnul Voronin în perioada 2015, ce companii au operat respectivele zboruri, cine a comandat serviciile respective de transport, cine a fost indicat în calitate de beneficiar al acestor transporturi și altele?

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Vă mulțumim. Este destul. Vă mulțumim. Domnule președinte Voronin, Vă rog frumos, dreptul la replică, poftiți. Dacă vă doriți să-l exercitați.

Domnul Vladimir Voronin: Da, se poate să fiu de acord cu cele propuse despre CNI, nu sînt de acord numai cu utilizarea cuvîntului „trădători”, pentru că noi știm cine-s trădători aici și cum au trădat și cît costă această trădare. Dar cînd CNI o să se clarifice cu acea situație, să nu uite de zborurile în Tailanda, Arabia Saudită și multe, multe alte zboruri... (Voce nedeslușită din sală.) CNI o să-ți răspundă.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Dragi colegi, Vă rog frumos, sîntem la dezbaterea ordinii de zi și la chestiuni de procedură ce țin de respectarea sau nerespectarea Regulamentului și atîta tot. Vă rog frumos, domnul Deliu. Poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Mă bucur că s-a ținut cont de solicitarea domnului Ghilețchi că astăzi avem o zi cu mult mai calmă. Dar, domnule Președinte, nu știu de ce ați solicitat opinia fracțiunilor cu referire la proiectul bugetului de stat, dar iarăși ați uitat de Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova, deoarece de vreo 10 minute e conectat microfonul. Eu cred că a fost o propunere destul de judicioasă și eu cred că nu trebuie să speculăm cu cele 3 cifre, deoarece politica bugetar-fiscală stabilește anume impozitele din care se constituie aceste cifre. Și noi, astăzi, dacă aprobăm aceste cifre, iar mîine sau poimîine, sau săptămîna viitoare, vom aproba politica bugetar- fiscală și va fi cu totul altceva, vor influența asupra acestor cifre pe care noi le vom adopta astăzi. Eu cred că logic e să adoptăm întîi politica bugetar-fiscală, iar apoi să adoptăm bugetul de stat. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu voi putea supune votului această propunere, fiind făcută neregulamentar. Domnule Furculiță, Vă rog frumos.

Domnul Corneliu Furculiță: Domnule Președinte, Mulțumesc. Onorat Plen, Fracțiunea Partidului Socialiștilor, în conformitate cu prevederile articolului 105 alineatul (2) din Constituția Republicii Moldova și articolele 112– 115 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, înaintează moțiunea simplă asupra activității domnului ministru finanțelor al Republicii Moldova Octavian Armașu. Actuala conducere a Ministerului Finanțelor sau nu înțelege care sînt funcțiile de bază ale instituției pe care o conduce sau nu știe cum ar trebui s-o facă, sau nu poate, fiindcă lucrurile în domeniul bugetar-fiscal nu merg deloc bine. Astăzi sîntem în luna iunie a anului 2016.

Domnul Andrian Candu: Cer scuze, domnule Furculiță.

Domnul Corneliu Furculiță: Da.

Domnul Andrian Candu: Cer scuze. Potrivit Regulamentului, dumneavoastră trebuie s-o anunțați și să mi-o prezentați. Eu o aduc la cunoștință plenului. Regulamentar vă spun cum stau lucrurile, în baza articolului 113. Vreți să-i dați citire sau vă rezumați la un minut? Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Corneliu Furculiță: Pe scurt, toate cele mai importante. Economia țării se sufocă de datorii, situația în domeniul finanțelor publice este catastrofală, veniturile la bugetul de stat pentru primul trimestru al anului 2016 au scăzut cu 9,4%, iar cheltuielile bugetului au scăzut cu 2%. Cheltuielile pentru sectoarele vitale ale statului au scăzut drastic, cele pentru sănătate au scăzut cu 42%, iar cheltuielile pentru învățămînt au scăzut cu 14%. Datoria de stat pentru anul 2016 va fi de 56,1 miliarde lei, comparativ cu 33,5 miliarde lei în 2015. Datoria internă a statului se planifică a se majora de la 7,2 miliarde lei la 21 miliarde lei. Asistăm la o creștere a datoriei internă a statului de 3 ori. Cu 20% va crește datoria externă a statului. Prin Legea bugetului, prin politicile bugetar-fiscale, ministrul finanțelor a avut în vedere doar creșterea numărului de taxe și impozite și majorarea celor deja existente și nu crearea unui cadru fiscal simplu și atractiv pentru mediul de afaceri. Acele propuneri și amendamente venite din partea opoziției parlamentare nu au fost luate în considerare. Am sperat la începerea unei ample reforme în instituțiile care colectează taxe și impozite, am crezut că veți ajunge la ideea creării unui serviciu unic de colectare a taxelor și impozitelor prin comasarea vamei și fiscului. Am așteptat că veți începe rescrierea Codului fiscal pentru a aduce acea stabilitate legislativă și simplificarea fiscală, însă în cele 6 luni de cînd domnul Octavian Armașu este ministru al finanțelor ne-a demonstrat că problemele Moldovei nu sînt și problemele lui.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Vă rog frumos să ne prezentați moțiunea. Vă mulțumesc. Sînt respectate prevederile articolului 112, 113, 114, 115 din Regulamentul Parlamentului. Moțiunea simplă a fost depusă …Prezidiul Parlamentului… conține

11 motivarea, conține dispoziția, partea dispozitivă și, bineînțeles, am verificat și numărul semnăturilor, depășește pe cel prevăzut de Regulament, în număr de 15. Iată de ce se ia act de prezentarea moțiunii, se transmite Secretariatului, se transmite Guvernului și Biroului permanent pentru a lua decizia cînd va fi examinată și dezbătură, potrivit Regulamentului, într-o perioadă de 14 zile lucrătoare de la depunere. Biroul permanent va lua o astfel de decizie. După cum vedeți, dragi colegi, cu referire iarăși la moțiune, astăzi avem o moțiune simplă în privința doamnei Corina Fusu și săptămîna viitoare, la fel, Biroul permanent a propus examinarea și dezbaterea moțiunii pe activitatea domnului Șalaru. Vă mulțumesc foarte mult. Cu alte cuvinte, nicio ședință sau nicio săptămînă fără vreo moțiune. În continuare, foarte scurt, vă rugăm frumos, doamna Domenti, și după domnul Țap o să votăm ordinea de zi. Poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Domnule Preşedinte, De procedură. Dacă este să urmăm, stimaţi colegi, logica lucrurilor în procesul bugetar, așa cum a fost propus, era firesc și corect mai întîi de toate să discutăm executarea bugetului de stat pentru anul 2015, pentru că se știe că acesta a fost mult sub executat. Este firesc să vedem și cauzele de ce nu a fost executat acest buget, unde avem datorii foarte mari față de anumite ramuri, dar era și un exemplu elocvent de a vedea ce se întîmplă cu un buget care este axat pe finanțe externe virtuale, de fapt, ceea ce-și propune Guvernul și în acest an. De aceea, propunerea noastră ar fi fost să discutăm mai întîi executarea bugetului de stat pentru anul 2015. Poate fi făcut chiar astăzi la pachet cu celelalte bugete ale asigurărilor sociale și asigurărilor medicale, după care să procedăm la dezbaterea bugetelor. În cazul în care nu se va accepta acest lucru, propun amînarea pentru cealaltă săptămînă, ca să fie discutate la pachet, cel puțin, raportul executării bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 și raportul executării fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2015. Deci, amînarea pentru data cînd va fi dezbătut raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2015, pentru ca acestea să fie discutate la pachet.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Potrivit aceluiași Regulament, nu voi putea supune votului. Și ultima intervenție, domnul Țap. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Iurie Țap: În numele fracţiunii, domnule Preşedinte, noi solicităm respectarea întocmai și în volum deplin a prevederilor Regulamentului. Orice sesizări etc. astăzi și în alte zile de la orice componente să fie doar regulamentar. Aceasta nu va periclita activitatea Parlamentului. Să fie un tratament echidistant. Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult pentru… Aveți perfectă dreptate, iată de ce, în mod regulamentar, aici încheiem discuțiile și dezbaterile pe ordinea de zi. Și supun votului plenului aprobarea ordinii de zi în forma în care a fost prezentată cu modificarea amînării de săptămînă asta pe săptămînă viitoare a Proiectului de lege privind statutul municipiului Chișinău, proiect nr.84 din 4 martie 2016. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Majoritatea celor prezenți în sală au aprobat ordinea de zi. Și în continuare… Vă rog frumos, dumneavoastră n-ați făcut-o regulamentar. După cum ați ascultat, și domnul Țap a făcut aceeași propunere să fim echidistanți, corecți și să aplicăm Regulamentul pentru toți. Vă mulțumesc foarte mult. S-a votat ordinea de zi și, respectiv, trecem la examinarea acesteia. În calitate de ce ați propus dumneavoastră, doamnă Domenti? Vă rog frumos, 10 secunde.

Doamna Oxana Domenti: Domnule Preşedinte, În calitate de președinte al comisiei, am înaintat Biroului permanent.

Domnul Andrian Candu: Foarte bine. Vă mulțumesc frumos. Închideți microfonul. Vă rog frumos. Doamnă Domenti, Vă recomand să citiți cu atenție articolul 46 din Regulamentul Parlamentului cum se fac propuneri la ordinea de zi. Vă mulțumesc foarte mult. Și în continuare, dragi colegi, trecem la examinarea primului subiect proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016. Îl invităm la tribuna principală evident pe domnul Octavian Calmîc, ministru al economiei, care va veni cu informații despre indicatorii macroeconomici ai economiei.

Pînă atunci însă să stabilim și un regim de lucru pentru astăzi. Propunerea este ca primul exercițiu de vot să fie la ora 13.00, cu pauză sau fără pauză – vom stabili în funcție de cum examinăm subiectul. Pentru a ne organiza bine și a da de știre, totodată, și doamnei Corina Fusu, să anunțăm că dezbaterea moțiunii simple se va face la ora 15.00. Dacă nu sînt alte obiecții? Nu sînt. Atunci, vă mulțumesc frumos că acceptați sugestia. Poftim.

Domnul Octavian Calmîc – ministru al economiei: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Se propun spre examinare indicatorii macroeconomici pentru anul 2016 care au stat la baza elaborării Proiectului legii bugetului 2016. De la bun început, vreau să menționez că au fost mai multe versiuni ale acestor indicatori, avînd în vedere faptul că Proiectul legii bugetului a început să fie elaborat la mijlocul anului 2015, ulterior fiind amînată decizia privind promovarea acestuia. De aceea, la baza acestui proiect de lege, care va fi ulterior prezentat de către Ministerul Finanțelor, au asistat indicatorii prezentați de Ministerul Economiei în luna ianuarie 2016. Dar acum, propun să vă prezint prognoza macroeconomică din aprilie 2016, care este cea oficială, elaborată de Ministerul Economiei și care are o ușoară deviere de la indicatorii macroeconomici nominali prezentați de Ministerul Economiei în luna ianuarie din simplul motiv că indicatorii nominali au fost ajustați în baza rezultatelor finale ale anului 2015 la acești indicatori. Astfel, acestea fiind spuse, vreau să trec la principalii indicatori, indicatori macroeconomici, și să dau diferența dintre cei care au stat în Proiectul legii bugetului și cei pe care noi îi prognozăm. Deci, în termeni nominali, produsul intern brut se estimează la suma de 133 de miliarde 300 de milioane de lei, doar cu 200 de milioane mai puțin decît cei care au fost, inițial, considerați la elaborarea proiectului de lege pentru 2016 din simplul motiv că, în urma ultimelor rezultate prezentate de Biroul Național de Statistică, produsul intern brut pentru anul 2015 a fost majorat cu aproximativ aceeași sumă. Un alt indicator. Creșterea produsului intern brut planificată sau prognozată pentru anul 2016 este de un 1%. Anterior, noi am estimat 1,5%. Dar trebuie să menționez că este unicul an cînd la creșterea produsului intern brut nu participă fondurile de dezvoltare de la partenerii externi, avînd în vedere că majoritatea acestora, la mijlocul anului trecut au fost suspendate. De aceea, nu am luat în calcul injectările de resurse financiare care urmează să fie contractate sau obținute de către Republica Moldova. Exact aceleași estimări ne dau și studiile făcute de alți parteneri de dezvoltare, cum ar fi Banca Mondială, FMI, acești indicatori fiind coordonați și cu ei anterior. Dacă vorbim despre inflație, avînd în vedere retrospectiva evenimentelor din 2015, noi am prognozat inițial o inflație mult mai mare decît cea finală pe care o estimăm. Deci, în prognoza lunii ianuarie am avut o inflație de 10,5% estimată. În

14 prezent, inflația pe care o prognozăm în medie pe an este de 7,2%. Spre sfîrșitul anului, intrînd în acel coridor minim necesar de 5%, care fiind și mandatul Băncii Naționale ca obiectiv. Rata de schimb a leului față de dolarul american. Prognozăm o evoluție pozitivă, o apreciere a ratei de schimb, fiind sub 20 de lei, mai exact 19,8 lei, anterior fiind prognozată o rată de schimb mult mai mare, de 21 de lei 10 bani. Pe partea de exporturi și importuri. Conjunctura regională și cea națională care sînt, precum și presiunea externă pe prețuri, în special pe componenta energetică au dus la diminuarea în expresie valorică a exporturilor și importurilor atît în anul 2015, cît și în anul 2016, dar pe de altă parte avem și o creștere cantitativă. Deci, în expresie cantitativă, exporturile din Republica Moldova au fost într-o ușoară majorare atît în 2015, cît și în 2016. În pofida acestor informații în expresie valorică noi estimăm în anul 2016 la exporturi o reducere de 6% și la importuri o reducere de 1%, avînd în vedere cele prezentate anterior, că nu există componenta investițională bugetată din partea statului, inclusiv suspendarea de programe, care țin tocmai de achiziții de echipamente, tehnologii și multe alte componente investiționale care urmează să fie contractate. Pe producția industrială și producția agricolă noi estimăm, avînd în vedere condițiile climaterice care sînt, precum și bugetele naționale care sînt dedicate transporturilor, altor industrii, noi estimăm o creștere a producției agricole de 7 la sută, a producției industriale cu 2%. În partea ce ține de investițiile în active materiale pe termen lung, avînd în vedere că trecem o perioadă încă de instabilitate și neclaritate cu partenerii noștri străini, nu se așteaptă mari fluctuații spre majorare a acestor fluxuri în anul 2016, volumul lor fiind cifrate la 21,6 miliarde de lei. Pe salariu mediu, avînd în vedere toate amendamentele care au fost făcute în acest sens, precum și reluarea anumitelor procese economice în economia națională, se estimează o creștere a salariului în expresie nominală cu 9,5%, atingînd plafonul de 5 050 de lei, ceea ce este fixat și în diferite programe ale noastre naționale. În expresie reală, salariul nominal se estimează să fie în creștere cu peste 2%. Acestea fiind spuse, rugăm ca acești indicatori macroeconomici care au fost ajustați să fie luați la baza Proiectului legii bugetului care va fi prezentat ulterior, inclusiv indicatorii bugetari care vor fi prezentați de către colegul meu. Vă mulțumesc. Dacă sînt întrebări, sînt gata să răspund pentru acești indicatori.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Bineînțeles, vor fi, cu siguranță, intervenții și vor fi întrebări sau solicitări, informații suplimentare. Și prima intervenție, domnule Reidman, vă rog frumos, poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Да. Спасибо. Господин министр, вы тут говорили о том, что у вас новые прогнозы и т.д., существует бюджетный процесс, бюджет делается к Новому году, летом может корректироваться, уточняться по каким-то там прогнозам: Вы что, каждые три месяца собираетесь прогнозы менять? И мы куда будем двигаться с бюджетными расходами, с бюджетными доходами, если вы каждые три месяца будете менять нам прогнозы?

Domnul Octavian Calmîc: Da. Vă mulțumesc. Așa cum am menționat, etapa de elaborare a Legii bugetului este acea tradițională care, conform legislației, trebuie să înceapă în luna octombrie și trebuie să fie prezentată Parlamentului. Anul trecut, Ministerul Economiei a prezentat prognoza indicatorilor macroeconomici, dar în lumina circumstanțelor care au fost, sigur că acest proiect de lege a bugetului n-a fost posibil să fie promovat în anul 2015, așa cum prevede cadrul juridic. A fost promovat la începutul anului curent. Ori de cîte ori am primit informații suplimentare de la Biroul Național de Statistică, care concretizează rezultatele activității economice pentru anul 2015, Ministerul Economiei a actualizat acești indicatori. Pe măsură ce ne-a fost solicitat să prezentăm versiunea actualizată a indicatorilor macroeconomici, aceasta a fost efectuată. Vreau să reiterez încă o dată că diferența dintre prognoza prezentată de Ministerul Economiei în luna ianuarie, care a stat la baza Proiectului legii bugetului pe anul 2016, nu este semnificativă sau importantă, sau diferită de acea prognoză care a fost actualizată în aprilie 2016 de către Ministerul Economiei, fiind doar abateri în expresie valorică, nesemnificativă. V-am zis că, la produsul intern brut, abaterea a fost de 200 de milioane doar, fiind comparativ cu baza de comparare a 2015, și s-au schimbat indicatorii care țin de inflație și de rata de schimb, fiind actualizați de către Banca Națională.

Domnul Andrian Candu: Domnule Reidman, Vă rog frumos precizare. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Да, хотел бы сделать некоторые уточнения. Вы не очень-то сильно, так сказать, гордитесь, что вы инфляцию загоняете в тот коридор, что вместо 10 с половиной вы ее прогнозируете 7, 2. Природа этого вам, как Министерству экономики, должна быть ясна: это сжатие потребительского спроса, отсутствие у людей возможности покупать. Это раз. Это precizare. Второй вопрос. Как падение экспорта такое достаточно внушительное, в деньгах, я имею в виду, – как падение экспорта согласуется с богатыми

обещаниями периода подготовки Соглашения об ассоциации? Два года прошло.

Domnul Octavian Calmîc: Dacă facem paralela cu punerea în aplicare a Acordului de Comerț Liber cu Uniunea Europeană… vreau să reiterez că, după aplicarea acestui acord, Uniunea Europeană a devenit cel mai mare partener al Republicii Moldova. Ponderea exporturilor din Republica Moldova în UE fiind în majorare cu aproximativ 15%, de la 49% a atins nivelul de 63%, fiind unica piață stabilă de penetrare a produselor noastre. Sigur că mai sînt posibilități și oportunități de afaceri pe această piață, avînd în vedere faptul că produsele de origine animalieră încă nu pot fi transportate datorită sistemului nostru intern de calitate. Pe de altă parte, încercăm să restabilim relațiile cu partenerii noștri tradiționali... cei din CSI, în special Federația Rusă, Ucraina, Belarus, ca să majorăm volumul exporturilor. Exporturile în expresie valorică s-au redus din simplul motiv că a fost o corecție de prețuri la export, atît pe plan regional, cît și pe plan mondial. Componenta de bază energetică a avut un impact semnificativ asupra prețului de export. Sigur că și acele embargouri care au fost introduse între diferiți parteneri comerciali a avut o influență asupra prețurilor de export.

Domnul Andrian Candu: Precizare, vă rog frumos, domnule Reidman, poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Да. Значит, мы можем гордиться тем, что продаем за бесценок, да? … Значит, конечно, когда цена и качество получили другое соотношение, то мы продаем за бесценок. Но я вас очень прошу, господин министр, не использовать аргумент относительно ponderea, экспорта туда или сюда, потому что вы вводите тем самым в заблуждение людей. Если у вас на столе пять картофелин, а сына забрали в армию, он не кушает, а вы съели вместо него, то вот ваша ponderea и выросла на те же самые пять картофелин, которые у вас были и вчера, и позавчера. Это, так сказать, негодный аргумент. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. În continuare, doamna Domenti. Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Vă mulțumesc.

Domnule ministru, E foarte greu, așa, la auz să percepi indicatorii ăștia noi pe care dumneavoastră îi dați, pentru că avem în față niște tabele cu alte cifre decît cele pe care le prezentați. Iar cifrele pe care le-ați anunțat, de fapt, influențează toate bugetele, inclusiv bugetul asigurărilor sociale și bugetul asigurărilor medicale care se bazează pe fondul de remunerare a muncii. Vreau să vă rog să repetați: la fondul de remunerare a muncii aveți o altă prognoză, pentru că la salariul nominal am văzut că se prognozează o creștere diferită. La fondul de remunerare a muncii care este prognoza?

Domnul Octavian Calmîc: Deci, la fondul de remunerare a muncii prognoza noastră finală este de 35,4 miliarde lei, în reducere cu 800 de milioane de lei, comparativ cu prognoza prezentată în luna ianuarie curent.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, da, poftiți, doamna Domenti, precizare sau clarificare.

Doamna Oxana Domenti: Da, tocmai asta vroiam să vă întreb. Deci, această reducere a fondului de 35... la 35,4 miliarde cu o creștere, eventual, a salariului mediu lunar, înseamnă că vom avea locuri de muncă mai puține sau aveți o altă explicație a acestui fapt? Pentru că există o corelație directă dintre salariul mediu, numărul de locuri de muncă și fondul de remunerare a muncii. Cum explicați această reducere a fondului de remunerare?

Domnul Octavian Calmîc: Explicația care o prezentați e logică.

Doamna Oxana Domenti: Deci locuri de muncă mai...

Domnul Octavian Calmîc: Nu, nu locuri de muncă mai puține. Deci, oamenii care sînt angajați în cîmpul de muncă vor fi mai puțini. Locurile de muncă sînt un alt indicator. Deci, oamenii, forța de muncă activă implicată în economie vor fi mai puțini.

Doamna Oxana Domenti: Păi și cum rămîne cu tablourile acelea, panourile pe care le-am văzut în tot orașul în care dumneavoastră promiteați locuri de muncă, în primul rînd.

Domnul Octavian Calmîc: Noi nu că promitem, ci și facem locuri de muncă. Avem mai multe proiecte investiționale, acum în derulare, care îs peste 100 de mii, 100 de milioane de euro investiții, care sînt în proces de implementare.

Doamna Oxana Domenti: Cifrele dumneavoastră sînt foarte serioase și atunci noi trebuie să revedem toți parametrii bugetului social și ai bugetului asigurărilor medicale, ori să fim conștienți că vom aproba niște bugete virtuale. Efectiv, ceea ce ați spus e absolut important. Trebuie făcute aceste corecții. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. În continuare, domnul Voronin. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Da, în același context. Creșterea în agricultură – 7%, în economia reală – 2%, cu ce se explică, cu majorarea prețurilor sau cu alte caracteristici?

Domnul Octavian Calmîc: Cu volumul producției. În agricultură se explică cu volumul producției. Anul trecut a fost o descreștere a producției agricole cu peste 15 la sută. Baza de comparare este foarte joasă. Anul curent, așteptăm minimum 7% – creștere a volumului de producție în expresie valorică.

Domnul Vladimir Voronin: Asta așa.

Domnul Octavian Calmîc: Dacă o să fie și-n expresie cantitativă, o să fie sinusoidă în sus, în jos. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Domnule Voronin, Vă rog frumos, precizare sau a doua întrebare.

Domnul Vladimir Voronin: Nu, eu n-am înțeles nimic și de aceea nu pot să precizez.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul Golovatiuc. Poftiți.

Domnul Vladimir Golovatiuc: Спасибо.

Господин министр, Господин Рейдман уже отмечал, что в течение года Министерство экономики достаточно часто, во всяком случае неоднократно, меняет свои прогнозы, т.е. прогнозы макроэкономических индексов, причем меняет разнонаправленно, т.е. меняются знаки: был плюс, потом минус. И мне представляется, что такая множественность прогнозов связана с качеством… с их качеством, с качеством разработки. Например, в январском прогнозе вы прогнозировали, т.е. прогноз Министерства экономики предусматривал рост экспорта, рост импорта на 2 процента, хотя очевидно было, что экспорт, импорт не меняются за один день. Исходя из чего Министерство экономики осуществляет прогнозы? Исходя из каких-то теоретических предпосылок, трендов или из анализа реальной ситуации в экономике? Ведь ну ничего не говорило о том, что будет рост экспорта. Куда, за счет чего, что производить, вернее, что продавать? Поэтому вопрос: удовлетворены ли вы вашим персоналом, который занимается прогнозами?

Domnul Octavian Calmîc: Da. Mersi mult de întrebare. Avînd în vedere că Ministerul Economiei face o sinteză și o modelare macroeconomică a indicatorilor macroeconomici pentru anul curent și pentru anii următori, noi ne bazăm pe informațiile primare pe care le primim de la alte instituții guvernamentale, sursa de bază fiind Biroul național de statistică. Este de recunoscut faptul: Calitatea datelor statistice care sînt colectate au anumite probleme în calitatea lor, de aceea și a fost nevoie să actualizăm acești indicatori macroeconomici. Plus la toate, volumul producției agricole a fost ajustat datorită condițiilor reale care sînt deja în Republica Moldova, avînd în vedere faptul că sîntem în luna iunie și deja pot fi efectuate anumite prognoze mai realiste. De aceea, fiind în luna iunie 2016, noi nu putem să prezentăm indicatorii din ianuarie care știm din start că nu sînt adecvați. Pe partea care ține de exporturi. În trimestrul I anul curent, la principalele categorii de produse destinate exporturilor pe piața mondială și pe piața regională a avut loc o corecție sau o reducere a prețurilor mondiale. În special, mă refer la tot grupa de produse care ține de cerealiere. A fost o reducere de 20 la sută a prețurilor de comercializare pe piața internațională. Chiar dacă în expresie cantitativă noi exportăm și continuăm să exportăm în cantități ușor mai mari decît în anii precedenți, în expresie valorică, așa cum am menționat, nu putem să atingem acele obiective. Nu în zadar am propus reducerea acestor indicatori pentru anul 2016.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. În continuare, domnul Golovatiuc. Dacă mai aveți? Nu.

Vă mulțumim foarte mult. În continuare, doamna Bodnarenco. Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc. Domnule ministru, Bugetele locale sînt o parte componentă a bugetului consolidat. Ce se întîmplă în anul 2016 cu bugetele locale? Vor fi majorate, vor fi micșorate, o să rămînă la nivelul anului precedent?

Domnul Octavian Calmîc: Deci întrebările care țin de bugete vor fi prezentate de colegii de la Ministerul de Finanțe. De aceea, n-aș vrea să trec pe o altă dimensiune. Dacă sînt întrebări la indicatori, sigur că pot să vă dau informații...

Doamna Elena Bodnarenco: Este indicatorul, repet, bugetele locale sînt o parte componentă a bugetului consolidat?

Domnul Octavian Calmîc: Bugetele, suma bugetelor locale nu sînt un indicator macroeconomic care este gestionat și monitorizat de Ministerul Economiei.

Doamna Elena Bodnarenco: În general, dumneavoastră, ca ministru, puteți să răspundeți?

Domnul Octavian Calmîc: Am răspuns deja.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Bodnarenco, Un picuț de răbdare. Ministrul finanțelor va prezenta următoarea informație și, bineînțeles, o să puneți aceeași întrebare. Dacă nu-i problemă, haideți să fim mai constructivi. Sînt alte întrebări? Vă mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Ghilețchi. Poftiți. Nu, nu, cer scuze, doamna Bodnarenco. Domnule Ghilețchi, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Domnule ministru, Întrebarea mea este următoarea. Pentru anul 2016, veniturile din proprietate, inclusiv defalcările de la întreprinderile de stat, se estimează în sumă de 175,1 milioane lei. Dacă nu greșesc, avem peste 200 de întreprinderi de stat în care… adică, de fapt, întreprinderi în care statul este acționar. Ele au vînzări anuale de peste 25 de miliarde de lei. Dacă ne uităm la suma acestor venituri, putem constata că, de fapt, ceea ce obține statul de la aceste întreprinderi nu se ridică nici măcar la 1%. Ce putem face? Numai din privatizări am primit mai mult decît de la veniturile pe care ni le dau aceste întreprinderi de stat. Nu pledez neapărat pentru privatizarea lor, dar cum putem să gestionăm aceste întreprinderi într-un mod în care statul să profite, mai cu seamă trecînd printr-o criză economică, avînd acțiuni la aceste întreprinderi de stat. Totuși, veniturile sînt destul de modeste din partea acestor întreprinderi? Cum ați putea răspunde la această întrebare? Vă mulțumesc.

Domnul Octavian Calmîc: Deci, în pofida faptului că această întrebare reiese din contextul discuțiilor de astăzi, o să încerc să vă dau un răspuns. Într-adevăr, pentru Proiectul legii bugetului 2016 s-au bugetat 175 de milioane de lei dividende de la activitatea întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni … statul are o cotă majoritară, fiind luată o decizie ca peste 50 la sută din dividendele care s-au acumulat să fie transferate din cadrul acestor întreprinderi la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului. Pe de altă parte, celelalte 50% care au rămas să fie date la dezvoltarea acestor întreprinderi. Trebuie să menționez că multe întreprinderi de stat au funcții strategice de control în diferite domenii sau de intervenție în anumite domenii. O să dau anumite exemple. Avem întreprinderea de stat în domeniul energetic, majoritatea lor în anul 2015 au finalizat anul financiar pe minus datorită faptului că tarifele nu au fost ajustate și nu au fost indexate acele tarife. A fost o decizie politică, iar companiile au luat pe seama lor toate aceste decizii. Avem alte domenii, cum ar fi aeronautica. Da, avem Compania „AIR Moldova”, avem alte companii, care, toate, avînd în vedere faptul că au făcut investiții la timpul său în aeronave, acum sînt la etapa de efectuare sau de rambursare a acelor investiții sau credite care au fost luate. De aceea, încercăm prin diferite instrumente să creștem… să responsabilizăm conducerea acestor întreprinderi, să consolidăm consiliile de administrare, unde sînt reprezentanți și ai Ministerului Economiei, și ai Ministerului de Finanțe, prin indicații mult mai clare și intervenții propriu-zis în activitatea acestor întreprinderi ca, într-un final, să ne dea rezultate mai bune în activitatea lor. Pe de altă parte, un alt proces fiind procesul de privatizare, care a fost reluat anul curent. Deci, acele întreprinderi care activează în sectoare unde există partea

22 componentă a privatului, unde există o competiție dezvoltată… statul cedează aceste întreprinderi prin procesul de privatizare, metoda de bază de privatizare fiind cea deschisă prin bursa de valori, unde indicatorul de bază este prețul oferit pentru pachetul de acțiuni pe care statul îl pune în vînzare. Și, pentru anul curent, noi deja am vîndut peste 350 de milioane de lei, partea leului în buget fiind deja transferată.

Domnul Andrian Candu: Domnule Ghilețchi, Ultima precizare, vă rog frumos, sau a doua întrebare.

Domnul Valeriu Ghilețchi: O mică precizare. Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru acest răspuns. Evident că el face sens. Pe de altă parte, cred că e și responsabilitatea ministerului care supraveghează acest domeniu ca aceste întreprinderi să fie mai eficiente. Nu știu dacă și consiliile actuale pe care le avem sînt suficient de capabile să îmbunătățească managementul acestor întreprinderi, dar, cu siguranță, e nevoie de făcut ceva, pentru că, repet, aceste venituri, relativ modeste, din partea acestor întreprinderi nu ne fac față. Vă mulțumesc.

Domnul Octavian Calmîc: Vreau să vă zic că, în scurt timp, Guvernul va veni cu un șir de inițiative pentru a consolida administrarea în întreprinderile de stat și în societățile pe acțiuni care sînt în responsabilitate.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. În continuare, domnul Deliu. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Domnule ministru, Spuneți, vă rog, după vizita dumneavoastră în Statele Unite ale Americii se vor îmbunătăți indicatorii macroeconomici, ceea ce va duce la impulsionarea dezvoltării economiei naționale?

Domnul Octavian Calmîc: Vreau să vă zic că nu doar vizita în Statele Unite va impulsiona, dar și vizita la Moscova, și la Kiev va redeschide piețele noastre tradiționale, inclusiv se vor intensifica relațiile noastre comercial-economice. Deci, un subiect aparte au fost discuțiile în cadrul FMI-ului și eu sînt convins că aceste relații vor fi într-un trend ascendent.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnule Deliu, Vă rog frumos, dacă aveți a doua întrebare sau precizare la prima.

Domnul Tudor Deliu: Da, am o precizare. De ce am adresat această întrebare, deoarece în presă se spunea că dumneavoastră ați plecat ca persoană politică și nu ca ministru al economiei și de aceea am vrut să vedem care sînt rezultatele pentru Republica Moldova în urma vizitei dumneavoastră. Mulțumesc.

Domnul Octavian Calmîc: Mersi.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim. În continuare, domnul Dudnic. Poftiți.

Domnul Corneliu Dudnic: Mai mult o precizare decît întrebare. Хочу обратить внимание наших коллег на ситуацию, которая сложилась сегодня в принципе в мировой экономике. И если посмотреть вокруг, то макроэкономический показатель, который сегодня предоставляет наш министр, можно сказать… дать оценку положительную, удовлетворительную. В бирже находится в стагнации Все мировые экономики сегодня испытывают очень серьезные проблемы, поэтому в таких условиях работать и поддерживать эти показатели на должном уровне – я считаю, что, ну, можно сказать, что это, скажем так, положительная, удовлетворительная оценка. Да. Поэтому, коллеги, еще раз вам говорю, – посмотрите вокруг себя, посмотрите, что творится на Западе, в каких, скажем, тех условиях работают и правительства соседних стран. И я думаю, что то, что сегодня мы услышали, то, что представлено сегодня нашим коллегой, еще раз говорю, можно поставить оценку удовлетворительно. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Mudreac. Poftiți.

Domnul Radu Mudreac: Domnule ministru, O întrebare. Aici. Deși agricultura este lăsată, după cum toți cunoaștem, în voia soartei, fiecare se descurcă cum poate. Dumneavoastră menționați faptul că creșterea producției agricole în anul 2016 va fi cu 17%.

Domnul Octavian Calmîc: Cu 7%.

Domnul Radu Mudreac: Cu 17%.

Domnul Octavian Calmîc: Cu 7%.

Voci din sală: Cu 7…

Domnul Radu Mudreac: Cu 7%.

Domnul Octavian Calmîc: 107% o să fie.

Domnul Radu Mudreac: Apare întrebarea: Sau dumneavoastră nu cunoașteți, sau nu sînteți informat. Nu demult, în zona de nord a republicii a fost o calamitate, au fost înghețate practic în jur de 9 mii de hectare, dacă ne referim la cifrele care au fost anunțate de Ministerul Agriculturii. În luna mai avem pe toate raioanele țării, da mai mult în centrul țării, avem dezastru în urma grindinei, în jur de 2660 de hectare. Cum puteți a vă referi la creșterea producției agricole în urma acestor calamități, mai ales că statul nu încearcă cumva să le acorde un suport acestor agricultori?

Domnul Octavian Calmîc: În primul rînd, așa cum am menționat, indicatorii macroeconomici sînt cei care au fost rectificați în aprilie 2016. Noi nu putem după fiecare ploaie sau după fiecare grindină să rectificăm volumul producției agricole. Chiar dacă pe alocuri o facem, asta în scopuri interne de estimare. Ca informație publică, nu prezentăm aceste date. Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii încă nu a estimat pagubele de pe urma acestor calamități naturale, estimare care urmează să fie făcută în timpul apropiat. Pe măsură ce vor fi estimate, vom veni cu anumite ajustări.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnule Mudreac, da, aveți precizare sau a doua întrebare. Poftiți.

Domnul Radu Mudreac: Ministerul Agriculturii poate să nu le estimeze nici anul acesta, nici la anul viitor. Apare întrebarea: cînd anunțați aceste cifre reieșiți și din situația cu calamitățile sau conștientizați că mărimea producției agricole nu va constitui creștere cu 7%? De aceea, cifrele macroeconomice nu înțelegem din ce le formați.

Domnul Octavian Calmîc: Stimaţi deputaţi, Noi prezentăm prognoza, ceea ce înseamnă cu o viziune de viitor. Deci, nu facem prognoze după fiecare ploaie. Unu. Pe de o parte. Pe de altă parte, la elaborarea acestor prognoze folosim diferite metode. De regulă, este metoda extrapolării rezultatelor din anii precedenți ajustate la diferite condiții sectoriale de dezvoltare. Deci, noi nu utilizăm nivelul micro cînd se însumează volumul producției la fiecare agent economic și să ne dea volumul producției agricole per total, dacă trecem la nivel sectorial. De aceea, vă zic că, pe parcursul anului curent, în dependență de informațiile suplimentare care vor parveni, voi veni cu indicatorii rectificați. Este vorba de a doua jumătate a anului, mai aproape de luna septembrie – octombrie atunci cînd vom propune eventual anumite rectificări la Legea bugetului și o să avem deja indicatorii macroeconomici rectificați mai reali, reieșind din primele rezultate ale activității economiei naționale în primele trimestre ale anului curent.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Mudreac, Dacă mai aveți o ultimă precizare? Dacă nu, vă mulțumim mult Domnule viceprim-ministru, Vă mulțumim foarte mult. Nu mai sînt întrebări în adresa dumneavoastră. Vă mulțumim foarte mult pentru prezentare și pentru clarificările de rigoare. Și, în continuare, îl invităm la tribună pe domnul Armașu, ministru al finanțelor, să ne prezinte și partea dumnealui din Legea bugetului. Poftiți.

Domnul Octavian Armașu – ministru al finanțelor: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Onorat Parlament, În numele Guvernului, vă rog să-mi permiteți să vă prezint în ședința de astăzi a Parlamentului Proiectul legi bugetului de stat pentru anul 2016, elaborat în

26 baza politicilor economice, bugetar-fiscale și financiare care derivă din Programul de activitate al Guvernului, din strategiile de dezvoltare naționale și sectoriale, din acordurile semnate cu partenerii externi de dezvoltare, precum și din prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 cu implementarea integrală începînd cu 1 ianuarie 2016. Proiectul de buget a fost elaborat luîndu-se în considerație amendamentele de ordin fiscal-bugetar înglobate în Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative din politica fiscală 2016, care are în vedere perfecționarea capacității de colectare a veniturilor și consolidarea disciplinei fiscale. Am să fac aici o remarcă. Ceea ce s-a invocat cum că bugetul nu prevede excluderea majorării impozitului funciar, vinietei ș.a.m.d., deci proiectul bugetului corespunde întocmai cu ultima variantă a politicii bugetar-fiscale care va fi propusă spre aprobare în ultimă lectură. Construcția bugetară a avut la bază prognoze macroeconomice actualizate de către Ministerul Economiei în ianuarie 2016, care prevede o creștere economică de 1,5 la sută în anul curent după o scădere de 0,5% în anul 2015. Pornind de la premisele macroeconomice și politicile bugetar-fiscale, precum și de la nivelul limită al deficitului bugetar, cadrul general de resurse ale bugetului public național se estimează în sumă de 52,8 miliarde lei, inclusiv venituri bugetare – 48,5 miliarde de lei sau cu 4,8 miliarde de lei mai mult față de cel executat în 2015 și sursa de finanțare – 4,3 miliarde de lei. Impact asupra bugetului vor avea: evoluțiile economice arătate în indicatorii macroeconomici, efectele se estimează de circa 3,5 miliarde de lei; măsurile prevăzute de politica fiscală care se însumează la jumătate de miliard de lei; granturile pentru buget vor crește cu circa un miliard 900 milioane de lei. Conform estimărilor, parametrii bugetului public național pe anul 2016 se prezintă astfel: venituri – 48,5 miliarde de lei, creștere cu 4,8 miliarde sau 11,1 la sută față de 2015; cheltuielile – 52,8 miliarde de lei, creștere cu 6,3 miliarde de lei sau 13,6 la sută; deficitul bugetului public național – 4,3 miliarde de lei, cu o majorare față de executat în 2015 cu 1,5 miliarde de lei. Adică ponderea în PIB a deficitului va constitui 3,2 la sută față de 2,3 la sută executat în 2015. Aici vreau să vin cu o precizare: în anul 2015, statul a pierdut accesul la finanțarea externă, cu toate că Legea bugetului pentru 2015 prevedea un deficit de 3,9 la sută, pe urmă a rectificat 3,4 și precizat tocmai 4,3. A fost posibil de finanțat un deficit doar de 2,3 la sută. Asta este cauza creșterii … cum se explică diferența în deficitul pe care îl preconizăm față de ceea ce s-a realizat anul trecut. Deci, pentru anul trecut a fost preconizat un deficit mult mai mare. Stimați deputați, În continuare, mă voi referi la indicatorii proiectului bugetului de stat pentru anul 2016, care urmează să fie aprobați prin Legea bugetului de stat. În componența bugetului public național, resursele bugetului de stat sînt estimate în sumă de 35,6 miliarde lei, din care: veniturile constituie 31,4 miliarde lei, surse de finanțare – 4,2 miliarde de lei. Veniturile bugetului de stat în 2016 față de 2015 cresc cu 3,3 miliarde de lei sau 11,1 la sută datorită următorilor factori: impactul

27 măsurilor de politică fiscală – 0,5 miliarde, dezvoltarea economică – 0,9 miliarde, granturile externe – 1,9 miliarde de lei. Structura veniturilor bugetului de stat se prezintă astfel: impozite și taxe – 83,9 la sută din suma totală, granturi – 11,6 la sută, alte venituri – 4,5 la sută. Deficitul bugetului de stat pentru anul 2016, estimat în sumă de 4 miliarde 182 milioane lei, se preconizează să fie finanțat preponderent din surse externe în proporție de 88 la sută și 12 la sută din surse locale. Din cheltuielile totale, excluzînd proiectele finanțate din surse externe, 53,5 se vor finanța prin intermediul autorităților publice centrale, iar 46,5 constituie transferurile către alte bugete. Cheltuielile incluse în proiect 35,6 miliarde de lei comparativ cu anul 2015 la total cresc cu 5,2 miliarde lei sau 17,1 la sută. Stimați deputați, Obiectivul esențial al proiectului legii în cauză este asigurarea finanțării programelor sociale, precum și a celor privind: învățămîntul, sănătatea, agricultura, dezvoltarea infrastructurii drumurilor și celelalte sectoare bugetare prin continuarea sistemului de alocare a fondurilor publice pe bază de programe și performanță care asigură prioritizarea și transparența utilizării fondurilor respective. În ceea ce ține de politica salarială, este asigurată continuitatea implementării normelor salariale prevăzute în legile privind salarizarea funcționarilor publici, judecătorilor, procurorilor și a muncitorilor. Costul măsurilor de majorarea a salariilor în 2016 constituie 532,2 milioane lei. Stimați deputați, Circa 54,4 la sută din cheltuielile bugetului de stat sînt direcționate sectoarelor sociale, din care: în învățămînt – 24,7 la sută, protecție socială – 18,2 la sută, sănătate – 9,6 la sută. Pentru domeniul economiei sînt direcționate circa 15,8 la sută din cheltuieli. Toate domeniile au creștere de alocări pentru implementarea politicilor asumate și cele noi. Pentru protecția socială se prevăd 6,5 miliarde lei, adică 18,2 la sută din cheltuielile bugetului de stat, cu o creștere de 736,3 milioane lei sau cu 12,8 față de cele executate în 2015. Creșterea acestor cheltuieli exprimă angajarea statului în îndeplinirea uneia dintre funcțiile sale cele mai importante, un impact social esențial, condiție a asigurării creșterii nivelului de trai al populației, protecția socială. Prioritățile Guvernului în domeniul sănătății sînt direct legate de accesul populației la serviciile medicale de calitate. Cheltuielile pentru sănătate, în bugetul de stat, se prevăd în sumă de circa 3,4 miliarde lei sau 9,6 la sută din cheltuielile bugetului de stat, sau 5 la sută din PIB, inclusiv din suport extern – 169,8 milioane lei – pentru modernizarea sectorului, cu 15,7 milioane lei mai puțin față de anul 2015. Cheltuielile se axează pe asigurarea implementării în continuare a priorităților strategice ale sectorului. Asigurarea obligatorie de asistență medicală a unor categorii de persoane conform legislației – 2 miliarde 419,9 milioane lei, conform datelor CNAM la situația din 1 ianuarie 2016 – 1 milion 673 mii

546 persoane. Realizarea a 16 programe naționale și speciale în domeniul ocrotirii sănătății – 199,4 milioane lei. Pentru continuarea inițiativei, deja aflate în derulare, prin implementarea Programului „Modernizarea sectorului sănătății în Republica Moldova” sînt prevăzute mijloace din contul împrumutului acordat de Banca Mondială în suma de 169,8 milioane lei, din care 77,6 milioane lei – pentru realizarea a 5 programe naționale și speciale în domeniul ocrotirii sănătății.

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule ministru, Cer scuze, se pare că mai puțin sînt interesați la prezentare. De aceea propun plenului... să trecem la sesiunea de întrebări și răspunsuri, majoritatea au văzut bugetul.

Domnul Octavian Armașu: Da.

Domnul Andrian Candu: Legea bugetului. Cine a fost interesat, a participat și la examinarea acestuia în comisie. Iată de ce, dragi colegi, haideți să trecem la sesiunea de întrebări- răspunsuri. Da, prima intervenție, vă rog frumos, domnule Mocanu. Poftiți.

Domnul Gheorghe Mocanu: Domnule ministru, Întrebarea mea este legată de riscurile la care este supus acest buget. Noi le-am văzut o parte. Mai mult însă mă interesează nu atît riscurile, cît planul B. Ce faceți în cazul în care chiar aceste riscuri, pe care le-ați trecut în buget, se îndeplinesc, au loc?

Domnul Octavian Armașu: Să zicem așa: au trecut deja, practic, 5 luni din anul curent și eu văd că pînă una, alta, riscurile cele mai importante nu se materializează. Sigur că îmi dau seama că în centrul atenției este întrebarea privind finanțarea externă. Vreau să vă asigur că noi sîntem... la un nivel destul de avansat în a restabili finanțarea externă pentru Republica Moldova. Din păcate, așa este situația financiară la noi în țară că bugetul statului este încă foarte dependent de finanțarea externă. Sperăm însă că politicile noastre, pe care le vom promova de-a lungul mandatului pe care-l avem, vor aduce o creștere economică care... va permite o schimbare calitativă a situației. Alte riscuri majore în anul curent eu nu văd. Ceea ce ține de încasările la buget, noi vedem o creștere robustă față de anul precedent. În primele 5 luni ale anului curent, bugetul de stat a încasat cu peste 1 miliard 200 de milioane lei mai mult decît în aceeași perioadă a anului precedent,

29 asta ceea ce ține de încasări fiscale. Vedem că tendința este foarte pozitivă. Explicația acestui rezultat este efortul pe care-l depune managementul din cadrul celor două instituții, anume fiscul și vama. Vom continua tot așa. Ne propunem să implementăm în aceste două instituții anumite reforme, care, credem, vor mări și mai departe calitatea administrării și vor majora și mai departe veniturile la buget. Astea fiind riscurile cele mai importante legate de venituri, cred că celelalte deja pot avea doar un efect minor.

Domnul Andrian Candu: Domnule Mocanu, Vă rog frumos, precizare sau a doua întrebare, poftiți.

Domnul Gheorghe Mocanu: A doua întrebare este legată de deficitul bugetar, mai exact de finanțarea lui. 3,2 este un deficit mai mare decît anul trecut, dar nu este exagerat, chiar dacă s-a încercat în presă să se creeze isterii politice pe subiectul ăsta. Pînă la urmă, în zona euro este 3 la sută pragul și multe țări europene îl încalcă. Important este cum îl acoperi acest deficit și cum utilizezi, de fapt, banii. Acum, legat de acoperire. Una dintre sursele de acoperire a deficitului bugetar... sînt privatizările. Am văzut că ați prevăzut pentru anul ăsta circa 300 de milioane de lei. Totodată, în ultimii ani, am văzut că niciodată n-am atins obiectivele pe care le-am propus. Anul trecut, au fost planificate 120 de milioane de lei și... la executare avem 24 de milioane de lei din privatizări. Anul ăsta avem planificat 300. Ați schimbat ceva în strategia de atragere a investitorilor, încît ați mărit suma pe care credeți că, anul ăsta, veți reuși să o obțineți din privatizări? Ce s-a schimbat că sînteți mai optimist?

Domnul Octavian Armașu: Chiar sînt optimist, pentru că, în mare măsură, resursele prevăzute din privatizări, pentru anul curent, sînt deja realizate... Guvernul a efectuat privatizări și am avut încasări la buget de peste 260 de milioane lei în luna aprilie, ceea ce îmi permite să cred că noi chiar vom depăși indicatorul prevăzut în legea bugetului la încasări din privatizări.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul Lipskii. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Oleg Lipskii: Mulțumesc frumos, domnule Președinte. Întrebarea mea e legată cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Agenția Naţională a Transport Auto este o instituție publică subordonată Ministerului Transporturilor. Ea nu se regăsește în anexa nr.6 la Legea bugetului de stat. Întreprinderea cu un buget de 42 de milioane lei, comparabil cu

30 tot profitul pe care îl aduc întreprinderile de stat în cursul anului, nu se regăsește în Legea bugetului. Întreprinderea unde șeful, după spusele neoficiale, deoarece grupul de lucru nu poate primi datele oficiale, are un salariu de 70 de mii de lei, mai mare decît cu... scandalos... întrebarea scandaloasă care aici, la noi, a fost cu ANRE-ul, cu șeful ANRE-ului, în jur de 40 de mii... da, deci nu se regăsește în buget. Întrebarea mea: de ce așa se întîmplă, în anexa nr.6 această întreprindere publică nu se regăsește?

Domnul Octavian Armașu: Dacă ne referim la drumuri, în bugetul de stat sînt prevăzute finanțările pentru Fondul rutier. Fondul rutier este administrat mai departe de un consiliu care repartizează resursele ce ajung poate și la întreprinderea de care vorbiți. Dar, aș ruga, dacă se poate, să intervină colegii mei de la Ministerul Transporturilor, să dea mai multe explicații.

Domnul Andrian Candu: Sau, da, doamna Carauș, și după, dacă ați putea... Da, poftiți, s-a conectat microfonul.

Doamna Maria Cărăuș – viceministru al finanțelor: Da. Vă mulțumesc. Stimate domnule deputat, Noi am dat acest răspuns și în cadrul ședinței comisiei parlamentare, dar reiterăm că această instituție are statut de instituție publică și este la autogestiune. Din această cauză ea nu se regăsește în anexa la Legea bugetului de stat.

Domnul Andrian Candu: Poftiți, vă rog frumos, domnul Lipskii, precizare.

Doamna Maria Cărăuș: Și nici transferuri sau alte subvenții nu primește de la bugetul de stat.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnul Lipskii, precizare.

Domnul Oleg Lipskii: Întrebarea mea este: de ce n-a fost inclusă în lista anexei nr.6? Lista autorităților instituțiilor publice la autogestiune. De ce n-a fost inclusă în această listă? Deci, ea a dispărut, deloc nu există în țară.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc frumos. Poftiți, doamnă Cărăuș.

Doamna Maria Cărăuș: Da, am înțeles, stimate domnule deputat. În această listă se regăsesc acele instituții care au conturi deschise în contul unic al Trezoreriei de Stat. Propunerea dumneavoastră o s-o examinăm și... este relevantă pentru a se regăsi în această listă.

Domnul Andrian Candu: Deci pentru următoarea lectură vor fi făcute ajustări și modificări la listă. Vă mulțumesc frumos. Și a doua întrebare, domnul Lipskii, poftiți.

Domnul Oleg Lipskii: Mulțumesc frumos. A doua întrebare este legată de Biroul relații interetnice. Noi găsim că pentru cheltuieli administrative se preconizează 90% din bugetul care-i alocat pentru acest birou – 3 milioane 580 de mii de lei și doar 398 de mii de lei – pentru activitatea ca atare. Deci, 90% pentru a susține acest birou administrativ. Cu așa o structură, care-i eficiența acestui birou? Mulțumesc.

Domnul Octavian Armașu: În Proiectul legii bugetului am inclus pentru acest birou sumele care sînt agreate cu fiecare instituție, inclusiv și cu biroul respectiv, care prevăd programele pe care le-a elaborat acest birou. Nu știu dacă este cineva reprezentant aici… avea mai multe detalii. Este cineva?

Domnul Andrian Candu: Doamna Cărăuș, Vă rog frumos. Poftiți.

Doamna Maria Cărăuș: Ceea ce este în proiectul Legii bugetului de stat corespunde necesităților estimate de birou, de această instituție nominalizată, și politicilor care sînt elaborate de ei în acest domeniu.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Precizare, vă rog frumos, domnul Lipskii. Poftiți.

Domnul Oleg Lipskii: O precizare. Reiese că 90% din cheltuieli se duc la cheltuieli administrative și, ca atare, lucrul pe care ei îl fac este 10%. Deci, banii pentru lucrul real care trebuie făcut sînt 10%. Care e efectul din așa un birou? Poate banii aceștia mai bine de împărțit între minoritățile, între asociațiile acestor minorități, decît să fie dați aici pentru… pur și simplu pentru salarii, pentru întreținerea acestui… ce au ei acolo nu știu.

Domnul Octavian Armașu: Bine. Nu cred că se poate de făcut concluzii doar după structura cheltuielilor. Acest birou are anumite scopuri, are anumite programe și, probabil, că realizarea lor impune, iată, anume așa o structură a cheltuielilor. Credcă nu au nevoie de mai mult. Eu de asta pot numai să mă bucur, pentru că eficientizarea cheltuielilor la orișice domeniu este întotdeauna binevenit, avînd în vedere situația financiară în care ne aflăm. Încă o dată vă spun: nu este atît de importantă structura cheltuielilor, cît scopurile pe care și le propune această instituție. În urma discuțiilor pe care le-am avut, mijloacele alocate le permite să realizeze programele pentru anul curent.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, doamna Bodnarenco. Vă rog frumos. Poftiți.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc. Domnule ministru, Repet întrebarea adresată domnului ministru precedent cu bugetele locale. Pentru anul 2016 se prevedere majorarea, micșorarea, ori bugetele locale o să fie păstrate la nivelul anului 2015?

Domnul Octavian Armașu: N-am înțeles întrebarea. Mă scuzați.

Doamna Elena Bodnarenco: Ce se întîmplă cu bugetele locale în anul curent?

Domnul Octavian Armașu: Pentru anul viitor bugetele autorităților…

Doamna Elena Bodnarenco: Nu, nu, eu întreb despre anul 2016. Noi aprobăm buget…

Domnul Octavian Armașu: 2016, da.

Doamna Elena Bodnarenco: … pe 2016, da.

Domnul Octavian Armașu: Mă iertați. Mi-a zburat. Anul viitor. Pentru anul în cauză, anul care e prevăzut în buget, bugetele au fost coordonate cu fiecare autoritate locală. Se prevăd anumite, per general… la nivel de țară se prevede o majorare a veniturilor la autoritățile publice locale cu, dacă nu mă înșel, vreo 6 sau… 5 la sută, cu 5 la sută și asta e situația la moment. Fiecare autoritate își cunoaște bugetul, el este deja, practic, în proces de executare și inclus în bugetul național consolidat.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Pentru informație suplimentară, permitem și doamnei Cărăuș. Vă rog frumos. Poftiți.

Doamna Maria Cărăuș: Vă mulțumesc. Bugetele locale, veniturile totale cresc cu 5,7 la sută. Din contul venitului persoanelor fizice – 9,2 la sută. Alte venituri – 5 la sută și transferurile de la bugetul de stat sînt în creștere cu 6 la sută. Bugetele sînt aprobate, bugetele au fost consultate și bugetele se finanțează prin transferuri de la bugetul de stat ritmic în anul curent.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Precizarea sau a doua întrebare, doamna Bodnarenco. Vă rog frumos. Poftiți.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc pentru precizare, doamna Cărăuș. Totuși, transmiterea impozitului pe autovehicule pentru anul 2016 nu este efectuată, evaluarea bunurilor imobile la fel, majorarea impozitului funciar este amînată. Nu întreb din ce surse provin aceste majorări cu cinci, 6%, dar descentralizarea și autonomia financiară rămîn pe hîrtie atunci. Practic, nu faceți nimic pentru autoritățile publice locale, în special de nivelul unu, și ce facem în 2017, atunci, cînd fondul de susținere va fi finalizat, așa presupunem, conform strategiei?

Domnul Octavian Armașu: Deci, două momente importante. În primul rînd, ce se așteaptă în viitor. În viitor, se așteaptă implementarea reformei administrației publice la toate nivelele, nu numai la nivel central, dar și la nivel local. Scopul nostru este eficientizarea, inclusiv a cheltuielilor, optimizarea cheltuielilor pentru administrație. Probabil că va trebui să venim cu anumite optimizări și la nivel de primării, ca să nu avem primării cu primar și secretară în fiecare cătun. În felul acesta, credem, este loc suficient pentru optimizare. În al doilea rînd, îndemn totuși și autoritățile publice locale să avem o altă optică a autonomiei financiare a autorităților publice locale și să învățăm mai mult de la țările care deja au avansat foarte mult în această direcție, în care autoritățile publice locale ca scop primordial au crearea locurilor de muncă în localitatea sa, atragerea investitorilor pentru a-și majora veniturile la bugetul local. Autoritățile publice locale nu pot avea autonomie financiară reieșind doar din impozitarea proprietății. Nici într-o țară din lume așa ceva nu există. Veniturile la bugetele locale trebuiesc asigurate din contul veniturilor cetățenilor care locuiesc în acea localitate.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos. Vă mulțumesc. Doamna Bodnarenco, Dacă mai aveți o precizare.

Doamna Elena Bodnarenco: O precizare. Все-таки рабочие места создают не примэрии. Примэрии создают условия для них. Дайте инструменты примэриям для того, чтобы они были свободными, и они будут работать. Поверьте мне, примаров в стране гораздо больше активных, чем представителей министерств. И если говорить о сокращении рабочих мест, скажите, пожалуйста, в сравнении с Румынией процентное соотношение представителей органов центрального публичного управления в Молдове.

Domnul Octavian Armașu: Eu nu dispun de așa cifre.

Doamna Elena Bodnarenco: А я вам посоветую поискать эти цифры, и вы увидите, что местa для сокращения гораздо больше в органах центрального публичного управления, чем местного публичного управления. Второй вопрос, господин министр. Вы привели такие радостные цифры о том, что у нас на миллиард 200 миллионов, если я правильно услышала, увеличились доходы в бюджет. Тогда почему вы 36 тысяч пенсионеров оставили без повышения пенсий на 10 процентов и не согласились

поддержать инициативу, предложенную Партией Коммунистов? То есть у нас в стране не все одинаковые тогда, когда идет речь о повышении пенсий?

Domnul Octavian Armașu: Мы пенсии индексируем в соответствии с законодательством. Это предусмотрено в законе о бюджете на текущий год. Я бы, конечно, хотел бы еще больше увеличить пенсии нашим пенсионерам, потому что они заслуживают этого, но…

Doamna Elena Bodnarenco: Вы не поняли мой вопрос. Я говорю о тех пенсионерах, которых не коснулась индексация пенсий. 36 тысяч пенсионеров выпали из системы.

Domnul Octavian Armașu: Noi am făcut majorările conform legii. Așa prevede legea, așa am indexat. Alte majorări, pînă ce o fi, nu există posibilitate.

Doamna Elena Bodnarenco: И доход этих граждан уменьшился. Вы приняли закон, которым вернули им только ту разницу. То есть фактического повышения или индексации, как вы говорите на 10 процентов пенсий 36 тысяч пенсионеров не почувствовали.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, dacă există cineva de la … La fel, doamna Cărăuș are informație suplimentară și, dacă va fi necesar, și de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Poftiți, doamna Cărăuș.

Doamna Maria Cărăuș: Da, vă mulțumesc. Deci, pentru aceste 36 de mii sînt bugetate mijloacele financiare necesare în buget și nu există o problemă în acest sens.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Ultima precizare, vă rog frumos, doamnă Bodnarenco. Poftiți.

Doamna Elena Bodnarenco: Позвольте не согласиться с вами здесь, госпожа Кэрэуш, потому что если и существуют средства, то не существует законодательной базы. Сегодня эти люди не получают больше, чем вчера, и больше, чем до 1 апреля. Или вы хотите взять инициативу Партии коммунистов, добавить к

ней 10–20 лей и, как обычно делает Правительство, прийти как бы со своей инициативой?

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Este normal să existe contradicții între opoziție și putere. Doamnă Palihovici, Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Liliana Palihovici: Mulțumesc. Domnule ministru, Întrebarea va fi adresată la cheltuielile planificate în capitolul „Protecția socială” alineatul „Acțiuni generale”, inclusiv pe subprograme la punctul 9030, unde vorbim de compensarea cheltuielilor energetice pentru populația din unele localități din raioanele Dubăsari și Căușeni, și din Varnița, Anenii Noi, sînt planificate 24,6 milioane lei. Noi, din păcate, cîțiva ani la rînd am avut o scăpare. Avem încă după localități, care sînt pe această linie de conflict înghețat și care, cu adevărat, au nevoie de susținerea Guvernului Republicii Moldova. Vorbesc de localitatea Hagimus și localitatea Fîrlădeni. Întrebarea mea este: Considerați că e posibil de completat acest alineat cu o sumă – nu este vorba de o sumă prea mare – pentru compensarea unor astfel de cheltuieli și pentru locuitorii din Hagimus și Fîrlădeni, așa cum este conform Legii nr.1435 din 2002, pentru Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pîrîta, Copanca și Varnița? Deci, localitățile de care vorbesc au chiar pe teritoriul satului punctul acesta de control și ele nu sînt incluse în programul de susținere din partea statului. S-a înțeles că, pentru acele localități, s-a luptat mai mult ca ele să-și primească susținerea, pe cînd acestea două localități nu au fost promovate de nimeni. La întîlnirea pe care am avut-o cu cetățenii din aceste localități, ei solicită Guvernului să înlăture această inechitate, fiindcă zi de zi suferă și au nevoie de susținerea Guvernului.

Domnul Octavian Armașu: Mulțumesc de întrebare. Probabil că acum ad-hoc nimeni n-o să vă poată da răspuns la această întrebare. Vă promit că o să readresez această întrebare colegilor care se ocupă de subiect, de la Oficiul de Reintegrare. După o evaluare suplimentară a situației în localitățile pe care le-ați pomenit, vom reveni la subiect și, dacă va fi necesar, ne vom strădui să identificăm surse suplimentare. Pînă una alta, subiectul îl las deschis.

Domnul Andrian Candu: Doamna Cărăuș, eventual, mai are informație suplimentară. Poftiți.

Doamna Maria Cărăuș: Ministerul de Finanțe nu a avut o solicitare în acest scop. Nu este cunoscut impactul, dar vom examina problema și vom vedea care este impactul, pentru a soluționa problema.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Palihovici, Vă rog frumos, precizare sau a doua întrebare?

Doamna Liliana Palihovici: Domnule ministru, Nu aștept să-mi dați acum o cifră exact, dar rugămintea mea, în numele lor, este ca acest subiect să fie abordat de către minister și Guvern pînă la lectura a treia. Dacă este nevoie, facem și modificarea Legii nr.1435. Cred că este în puterile Parlamentului să modifice această lege, să completeze lista satelor cu aceste două: Hagimus și Fîrlădeni, ca oamenii dați, cetățenii din aceste localități să-și primească tot suportul din partea Guvernului. Și a doua întrebare. Am încercat să găsesc în proiectul bugetului, nu mi-a fost clar de ce vă întreb acum. Pentru clarificare: există planificate sume pentru indexarea salariilor bugetarilor pentru anul 2016 sau nu?

Domnul Octavia Armașu: Nu există sume prevăzute pentru indexare. Este prevăzută majorarea salariilor pentru o anumită categorie de angajați din sectorul public, conform Legii salarizării.

Doamna Liliana Palihovici: Și indexarea nici pentru o categorie nu-i?

Domnul Octavia Armașu: Nu, nu-i prevăzută indexarea.

Doamna Liliana Palihovici: Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Lucinschi. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Chiril Lucinschi: Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnule ministru, Noi deja am abordat subiectul deficitului bugetar. Vreau, totuși, să înțeleg: suma care reflectă deficitul bugetar cum va fi acoperită? Din ce surse? Eu am înțeles că este una din sursele, care a fost numită deja, sînt banii care au să vină din partea privatizării, dar alte surse, externe? Fiindcă o bună parte a bugetului, a deficitului trebuie să fie acoperită din sursele externe. Iată puteți să ne spuneți exact: care surse vor fi utilizate pentru acoperirea bugetului … deja care sînt stabilite de dumneavoastră? Din cîte am înțeles, 60 milioane de euro care trebuie să vină din partea Guvernului României o să vină exact, da, la acest capitol, la acoperirea deficitului bugetar? În afară de asta, ați mai stabilit o sursă suplimentară la acoperirea bugetului din surse externe?

Domnul Octavia Armașu: Pentru finanțarea deficitului bugetar sînt prevăzute surse, ceea ce ați menționat dumneavoastră: împrumutul de la Guvernul României. Dar noi prevedem pentru anul curent deja două tranșe. Acum așteptăm să primim prima tranșă, care era preconizată pentru anul 2015, și, spre sfîrșitul anului, să primim a doua tranșă. În total ar fi 110 milioane euro. Așteptăm, estimăm să primim finanțare de la Banca Mondială pentru suport bugetar în sumă de, dacă nu greșesc, 47 milioane euro, care merge… Acordul DPO2 pentru finanțarea deficitului bugetar. Vor fi finanțări din contul emisiilor valorilor mobiliare de stat pe piața internă, privatizări, cum am mai spus, și alte împrumuturi din surse externe. Cam asta ar fi cele mai importante.

Domnul Andrian Candu: Domnul Lucinschi, Vă rog frumos, aveți precizare sau a doua întrebare?

Domnul Chiril Lucinschi: Da. Vreau să precizez anume suma care a fost numită de dumneavoastră din partea Băncii Mondiale – 47 de milioane. Urmează s-o votăm în Parlament?

Domnul Octavia Armașu: 45 de milioane. Pardon, 45 de milioane.

Domnul Chiril Lucinschi: 45 de milioane. Urmează să votăm această decizie? Ori 45 de milioane constituie și suma de 40 de milioane care a fost alocată Ministerului Educației cîndva?

Domnul Octavia Armașu: Nu, nu.

Domnul Chiril Lucinschi: A fost redistribuită sau este ceva nou?

Domnul Octavian Armașu: Este împrumut pentru susținerea … cu scop general. Deci, care se încasează pentru finanțarea deficitului bugetului. Nu are un scop clar pentru un program sau altul.

Domnul Chiril Lucinschi: Vreau să știu dacă acei bani care au fost alocați Ministerului Educației sînt intacți, sînt și în continuare disponibili Ministerului Educației, pentru programul Ministerului Educației?

Domnul Andrian Candu: Informație suplimentară, vă rog frumos, doamnă Cărăuș. Poftiți.

Doamna Maria Cărăuș: Da. Vă mulțumesc. Dacă îmi permiteți să reiterez. Deficitul bugetului de stat va fi finanțat preponderent din surse externe și anume: din partea Guvernului României – 110 milioane de euro, Băncii Mondiale DPO – 45 milioane de dolari SUA și suport bugetar sectorial – 19,2 milioane de dolari SUA. Și aici, domnule deputat, vreau să spun că sînt cîteva sectoare: sectorul educației, sănătății, protecției sociale și agriculturii. Ele sînt intacte, sînt bugetate la domeniu. Toate intrările în conformitate cu debursările, conform matricelor de politici SI 08.54, se reflectă la sector și se utilizează de către sector. Pentru proiecte finanțate din surse externe la deficit avem 126,8 milioane de lei. Dolari.

Domnul Andrian Candu: Cer scuze. Domnule Lucinschi, Vă rog frumos, poftiți, a doua întrebare.

Domnul Chiril Lucinschi: Da. A doua întrebare. Se știe foarte bine că, anul trecut, s-a acumulat o cifră enorm de mare ca datorii față de fondurile de dezvoltare interne. Și acolo, dacă nu mă înșel, s-au acumulat sute de mii datorii. Sumele indicate în acest buget cum vor fi utilizate, în scopul de a acoperi datoriile de anul trecut sau, totuși, vor fi… nu știu… examinate proiecte noi pentru anul 2016? Puteți să ne spuneți care-i situația cu datoria internă?

Domnul Octavian Armașu: Este adevărat. Mulțumesc pentru întrebare că este o întrebare foarte importantă, mi-a scăpat în timpul raportului. Într-adevăr, am început anul 2016 cu arierate foarte mari, poate ca niciodată de mari, în total de 743,5 milioane lei, din care: 100 milioane lei – instituțiile financiare, instituțiile finanțate de bugetul de stat, Fondul pentru subvenționarea producătorilor agricoli – 309 milioane lei, Fondul rutier – 208 milioane lei, Fondul național pentru dezvoltare regională – 39 milioane lei, bugetele locale – 85,8 milioane lei. Astea sînt arierate care sînt o povară suplimentară pe care noi am primit-o, să zicem așa, din anul 2015 și, evident, trebuie să găsim o soluție la aceste arierate. (Rumoare în sală.) Deci ceea ce ține de agricultură. Fondul pentru subvenționarea producătorilor agricoli – de 900 de milioane lei, include și achitarea arieratelor. La fel se procedează și cu celelalte fonduri. Practic, noi arieratele din anul trecut trebuie să le achităm. De altfel, la ziua de astăzi, mai mult de jumătate din datorii deja sînt achitate pe toate fondurile și cred că, odată cu obținerea finanțării străine, vom reuși să lichidăm aceste arierate și să mișcăm deja cu ritm normal activitatea la toate fondurile menționate.

Domnul Andrian Candu: Ultima precizare, vă rog frumos, domnul Lucinschi. Poftiți.

Domnul Chiril Lucinschi: Eu n-am auzit ce datorie aveți față de Fondul ecologic. Din cîte știu, acolo depășește 100 de milioane, pentru că sînt foarte mulți antreprenori care au făcut din banii lor multe lucrări în teritorii și, din păcate, nici pînă acuma nu sînt achitați. Dar repet, sumele care sînt prevăzute astăzi în buget o să ducă, parțial la acoperirea datoriilor din anul trecut, așa să înțeleg?

Domnul Octavian Armașu: Evident, așa.

Domnul Chiril Lucinschi: Înseamnă că se micșorează suma investițiilor. Lumea mizează pe ele, da, pentru anul 2016.

Domnul Octavian Armașu: Eu înțeleg...

Domnul Chiril Lucinschi: Vreau să înțelegem foarte clar că impactul acestor bani în dezvoltarea economică este foarte important, fiindcă, din păcate, comanda de stat, putem s-o numim așa, este foarte importantă pentru antreprenorii noștri și de aceea trebuie să știm care este situația reală.

Domnul Octavian Armașu: Deci... pînă la urmă... da... ceea ce spuneți dumneavoastră e adevărat... dar ca sume de bani care vor primi aceeași antreprenori... sumele sînt destul de semnificative anul curent. Că o parte se referă la datoriile din anul trecut, că o parte – la proiectele implementate anul ăsta, asta-i altă întrebare. Dar sumele din punct de vedere al cash-ului... care-i disponibil pentru antreprenori, sumele sînt, includ și datoriile de anul trecut și sînt semnificative. De fapt, asta este ceea ce sperăm noi că va ajuta parțial și la dezamorsarea situației. Evident, asta reduce din numărul unor proiecte pe care le putem implementa anul curent, dar ce să vă zic? Nu putem să anulăm datoriile cu care am intrat în anul curent. Asta-i o datorie, o povară pe care am moștenit-o. Altă soluție decît să achităm aceste datorii noi nu avem.

Domnul Andrian Candu: Domnule Lucinschi, Vă rog frumos, ultima precizare, ca să trecem la următoarea intervenție.

Domnul Chiril Lucinschi: Da. Înțeleg, domnule ministru, că vreți să spuneți corect, stînd în ipostaza asta... fiind în ipostaza asta... ministrul finanțelor. Da, sincer vorbind, nu este normal ca un antreprenor care și-a cheltuit banii luați din bancă sub dobîndă și, apropo, nu prevedeți dobîndă la acești bani, să fie achitat exact peste jumătate de an, da poate și peste un an, este o greșeală mare. De aceea nu cred că această abordare poate să dezvolte antreprenoriatul în Republica Moldova. Dar, din punctul de vedere al unui om nou de stat, vă înțeleg foarte bine că trebuie să apărați poziția Ministerului Finanțelor.

Domnul Octavian Armașu: Sînt perfect de acord cu dumneavoastră. Este absolut anormal ca bugetul de stat, la sfîrșitul anului, să ajungă cu arierate de aproape 1 miliard de lei. Asta ceea ce ne-a lăsat nouă Guvernul precedent. Problema asta trebuie s-o rezolvăm noi, din resursele pe care le avem. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Sorocean. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Victor Sorocean: Vă mulțumesc. Domnule ministru, O treime din buget din partea venitul, mă refer la bugetul de stat, este indicată suma 10 miliarde 200 milioane. Aici eu...

Domnul Octavian Armașu: Da, da, eu vă văd, eu nu vă aud.

Domnul Victor Sorocean: ...indicat ca împrumuturi și granturi. Spuneți vă rog, la concret, ce constituie aceste 10 miliarde de lei?

Domnul Octavian Armașu: Împrumuturi și granturi?

Domnul Victor Sorocean: Da.

Domnul Octavian Armașu: Păi, o parte sînt cele pe care le-am numit pentru finanțarea...

Domnul Victor Sorocean: Care-s ele, care-s sumele și de unde, care-s sursele?

Domnul Octavian Armașu: O parte, eu am pornit să vă răspund, o parte sînt îndreptate spre finanțarea deficitului sub formă de împrumuturi pe care le-am nominalizat, unele pentru acoperirea deficitului bugetar, cum am zis, de la Banca Mondială DPO, de la Guvernul României împrumut și suportul bugetar de la Uniunea Europeană. Pe lîngă asta, mai sînt împrumuturi sectoriale pentru anumite proiecte de investiții care tot fac parte din aceasta și, pe lîngă asta, sînt anumite granturi prevăzute de la partenerii de dezvoltare.

Domnul Victor Sorocean: Și care-i perspectiva?

Domnul Octavian Armașu: Uniunea Europeană și alte... organizații internaționale...

Domnul Victor Sorocean: Și care-i perspectiva? Este de a primi aceste granturi sau împrumuturi? Care este perspectiva?

Domnul Octavian Armașu: Poftim, poftim?

Domnul Victor Sorocean: Care este perspectiva? Vor fi ele sau nu?

Domnul Octavian Armașu: Perspectivele depind de noi. Asta am spus-o și în comisie, și astăzi. Vreau s-o reiterez, perspectivele depind de noi toți împreună. În ce măsură vom reuși noi să promovăm acele reforme și acele legi ca să... ca să... să zicem, asigurăm

43 partenerii de dezvoltare că noi mergem pe calea reformelor. Ei sînt gata să ne acorde suportul financiar. Vreau să vă asigur că, ceea ce ține de Guvern, deja am avansat foarte mult în direcția deblocării finanțării externe și cred că, în perioada imediat următoare, o să venim cu mai multe vești bune.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă rog frumos, domnule Sorocean, poftiți, a doua întrebare sau precizare.

Domnul Victor Sorocean: Ca o părere: este riscul foarte mare, o treime din buget să bazăm pe împrumuturi și granturi, asta ca o părere a mea personală.

Domnul Octavian Armașu: Sînt absolut de acord cu părerea dumneavoastră. Asta este un diagnostic de mai mulți ani al bugetului de stat că el este dependent de granturi și finanțări externe. Vorbește de slăbiciunea, să zicem, economică a Republicii Moldova. Eu ce să vă spun? Asta-i situația pe care noi, iarăși vă spun, am moștenit-o. Acum trebuie să găsim, trebuie să implementăm strategiile de reformare ca să creăm condiții pentru creșterea economică și revenirea la normal, cînd bugetul de stat este autosuficient și sustenabil. Lucrul ăsta nu se face peste noapte, ne dăm cu toții bine seama, este nevoie de muncă ani și ani de zile.

Domnul Andrian Candu: Domnule Sorocean, Vă rog frumos, a doua întrebare.

Domnul Victor Sorocean: Și ca o precizare în plus la asta. În istoria contemporană a Republicii Moldova așa ceva încă nu a fost, cînd o treime din bugetul de stat a fost bazat pe granturi și împrumuturi. A doua întrebare. Știți că, la momentul de astăzi, sînt stopate toate finanțările, investițiile capitale în republică. Ce va fi cu finanțarea acestei investiții pînă la... în următoarele 6 luni de zile?

Domnul Octavian Armașu: Deci, în primul rînd, sînt stopate nu toate investițiile. Sînt stopate... nu sînt stopate acele investiții care au finanțare externă, care sînt finanțate direct de donatorii externi. Ele continuă toate în ritm normal. În ceea ce ține de finanțări, de investițiile care sînt prevăzute din bugetul de stat, eu cred că ele vor fi toate iarăși deblocate, în curînd, după reluarea finanțării externe.

Domnul Victor Sorocean: Puteți să spuneți cînd, concret, cînd va fi deblocată această situație?

Domnul Octavian Armașu: Nu pot să vă dau o dată, nu vreau să speculez. Așteptările mele sînt foarte pozitive că asta se va întîmpla destul de curînd, dar ca să nu speculez, ca după asta să... să... să pun pe cineva în situație, vă spun că-i foarte curînd. Noi sîntem... am avansat foarte mult, încă o dată vă spun, ca să deblocăm această situație. Cred că în curînd vom veni cu vești bune, poate repet a doua oară același lucru.

Domnul Victor Sorocean: Precizare.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos.

Domnul Victor Sorocean: Eu vă dau un exemplu sînt unele fapte în primăriile locale care au surse pentru a finanța un proiect sau altceva și nu pot că este stopată …publice de a petrece niște concursuri sau licitații.

Domnul Octavian Armașu: Deci cei care au finanțare pot merge înainte. Achiziții publice, într-adevăr, au avut un moment de stopare la momentul de implementare a legii noi privind achizițiile publice și implementării unor acte subordonate. Practic, la moment totul este făcut. Autoritățile locale pot purcede la implementarea proiectelor.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Vă mulțumim, foarte mult. Doamna Domenti, Vă rog frumos. Poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimate domnule ministru, Am recitit cu atenție Programul Guvernului din care faceți parte și am așteptat ca acest buget să prevadă cel puțin atingerea anumitor obiective sau proprietăți pe care vi le-ați propus în acest program, printre care sporirea calității vieții cetățenilor, crearea locurilor de muncă, stimularea natalității și abordarea problemelor demografice, dezvoltarea capitalului uman, sporirea calității serviciilor medicale și sociale. Ieri am discutat în cadrul comisiei, practic, toată ziua acest buget. Vreau să vă spun că concluzia este că aceste priorități din păcate, departe sînt de a fi abordate de către acest buget. La capitolul „Calitatea vieții” avem, practic, regres la

45 toate capitolele. Salariul, în sectorul bugetar, rămîne la nivelul 1000 de lei deja de mai mulți ani la rînd. Indexări avem cu excepția doar a cîtorva categorii de salariați și acelea de la 1 septembrie. Adică, practic, dacă este să privim în perioada timpului de un an de zile, este o indexare de 3% în mediu pe an și nicidecum nu acoperă rata inflației. O sumedenie de categorii de bugetari rămîn în afara oricărei indexări. Toate celelalte prestații sociale, în afară de pensie, da, indexarea pensiilor care, de fapt, acest indicator și el va fi mai mic decît rata inflației prognozată pe care a oferit-o ministrul economiei deci, practic, toate celelalte rămîn neschimbate. Avem o sumedenie de prestații care nu cresc nici cu un bănuț. Aceeași indemnizație la naștere rămîne deja al treilea an la rînd neschimbată. Alocația de îngrijire a copilului de 440 de lei – neschimbată, o sumă absolut minoră. Deci, toate celelalte prestații, ajutorul de deces 1100 de lei, care rămîne a fi neschimbată, iarăși deja al treilea an la rînd. Practic, la majoritatea capitolelor legate de calitatea vieții cetățenilor avem o înrăutățire a situației, ținînd cont de rata inflației și de capacitatea reală de cumpărare a populației. Vreau să vă rog, să vă întreb: dacă ați abordat aceste probleme, de ce nu ați luat în calcul, totuși, aceste lucruri? Pentru că, dacă este să ne uităm la cheltuieli administrative, la ceea ce se întîmplă în diferite instituții de stat, am vedea că fiecare instituție și-a indexat neapărat cheltuielile legate de combustibil, de rechizite de birou, de deplasări, de alte cheltuieli administrative.

Domnul Andrian Candu: Doamna Domenti, Vă rog frumos.

Doamna Oxana Domenti: Iar aici, la cheltuielile legate de calitatea vieții cetățenilor nu avem nicio majorare. Din contra, avem înrăutățirea situației. Poate vrem să vă solicităm opinia de ce nu ați făcut acest lucru și, dacă este posibil, pentru lectura a doua să revedem anumite alocații, pentru că am constatat că aveți economii…

Domnul Andrian Candu: Doamna Domenti, Vă rog frumos, două minute pentru întrebare. Dacă vreți, considerăm ca două întrebări. Continuați.

Doamna Oxana Domenti: Da, considerați două întrebări. Am constatat chiar economii la multe poziții. Spre exemplu, la capitolul „Suport financiar la pensii”, despre care vă spunea colega mea că au ieșit din sistem mai mulți cetățeni, am constatat că Ministerul Finanțelor face economie în raport cu anul trecut de 46 de milioane de lei. Deci, practic, nu a fost acceptată propunerea Parlamentului de a majora acest plafon de la 1500 la 1650 de lei pentru a accepta, a păstra acei pensionari care au primit și

46 suport financiar în acest sistem, iar ministerul a preferat să facă economii la această poziție. La fel, economii vedem pe celelalte poziții de alocații, alocații nominale. Deci, noi vrem să vă rugăm să revedem pentru lectura a doua anumite poziții, să îmbunătățim lucrurile, pentru că este inadmisibil să mai treacă un an cu astfel de parametri și cu înrăutățirea calității vieții cetățenilor.

Domnul Octavian Armașu: Bine, ați… dumneavoastră ați dramatizat foarte mult situația. Lucrurile nu stau chiar așa. În proiectul bugetului este prevăzută finanțarea programelor pe care le-a propus Ministerul Muncii și, dacă este nevoie, reprezentanți ai acestui minister, vă rog, poate să veniți cu unele clarificări la ceea ce a întrebat doamna deputat.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă rog frumos, Inițial, doamna Cărăuș, vă rugăm frumos. Poftiți.

Doamna Maria Cărăuș: Da. Domnule Preşedinte al Parlamentului, Vă mulțumesc. Doamnă deputat, Vă informez că doar în conformitate cu Programul de activitate al Guvernului, în care se regăsesc toate prioritățile de politici ce derivă din Strategia națională de dezvoltare 2020, strategiile sectoriale, sînt bugetate 9 miliarde 839 milioane de lei la total. Securitatea și apărarea națională – 159; dezvoltarea economică, securitatea energetică, sporirea competitivității și crearea locurilor de muncă – 4 miliarde 428,1 milioane de lei; pentru justiție și drepturile omului – 308 milioane de lei; afacerile interne și siguranța cetățeanului – 316 milioane de lei; buna guvernare – 210 milioane; protecția mediului – 407 milioane; politici sociale pro active – 974 de milioane de lei; educația – 2 miliarde 400 de milioane de lei; sănătatea – 573 milioane de lei. Acestea sînt resurse repartizate conform funcțiilor statului și în conformitate cu Programul de activitate al Guvernului. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, dacă mai … Vă rog frumos, numai puțin, tehnic. Mă adresez către tehnicieni. Din ultimul rînd, vă rog frumos, dacă nu greșesc, doamna Dumbrăveanu. Da, vă rog frumos, ultimul rînd, al doilea microfon. Nu? Nu-i posibil.

Vă rugăm frumos să treceți în față și îl rugăm frumos pe domnul Calmîc să ofere microfonul dumnealui. Primul microfon, primul rînd, primul… și să folosim acel loc pentru cei care sînt mai în spatele de etajul, de…

Doamna Viorica Dumbrăveanu – viceministru al muncii, protecției sociale și familiei: Mulțumesc mult, domnule Preşedinte. Stimată doamnă deputat, Aș vrea totuși, pe lîngă ceea ce a menționat Ministerul Finanțelor, să trasez încă o acțiune, de fapt, care și-a asumat-o în cazul respectiv Guvernul. Este vorba de majorarea venitului minim garantat, ține de ajutorul social și, după cum țineți minte, în cazul respectiv venitul minim garantat a fost majorat la 900 de lei. Totodată, a fost revizuit și cuantumul ajutorului pentru perioada rece a anului, fiind realizată o majorare de la 250 la 315 lei și, după cum cunoașteți, a fost un salt destul de dinamic și pozitiv, ceea ce ține de creșterea numărului de beneficiari de aceste două prestații sociale. Totodată, ceea ce ați menționat despre faptul că economiile care s-au format în legătură cu sistemul de pensionare, am menționat în cadrul comisiei și reiterăm că, în contextul sistemului de pensionare, Guvernul și-a propus să vină cu o abordare sistemică complexă, astfel încît vom veni cu politici și mai consolidate privind reformarea sistemului de pensionare, prevenind, la anul, efectele care au fost pe parcursul a 2 ani de zile ca, în rezultatul indexării, să decadă din sistemul vizat pensionarii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Doamna Domenti, Vă rog frumos, precizare. Poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Da, îmi pare rău totuși că nu am avut un răspuns elocvent la întrebarea pe care am avut-o, dar totuși o precizare. Ajutorul social despre care vorbea doamna ministru și minimum garantat este o măsură care nu vizează anul 2016. Acesta a fost majorat anul trecut, iar problema de bază este că salariul minim a ajuns la nivelul acestui ajutor social și acesta nu a fost deloc indexat. Am ajuns că ajutorul social este, practic, echivalent cu salariul minim. Deci, ar trebui să avem totuși o stimulare a angajării în cîmpul muncii. Vizavi de ceea ce spuneți cu viziune în domeniul pensionării, cred că, pînă dumneavoastră veniți cu această viziune, era important să indexăm veniturile pensionarilor astfel încît aceștia să nu aibă cel puțin mai puțin decît în anul trecut în capacitatea de cumpărare și acest lucru este posibil cele 40 de mii, de milioane de lei pe care vi i-ați propus să-i economisiți în acest sens s-ar putea de realocat în acest… pentru a majora suplimentul financiar.

Și noi vom insista pentru lectura a doua.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule Carp, În continuare. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Lilian Carp: Domnule ministru, Vreau să mă refer anume la cheltuielile planificate și, în general, la Ministerul Culturii. Avem Legea protecției patrimoniului și evidența ș.a.m.d., în care este prevăzut că o dată la cinci ani urmează să fie revizuit Registrul monumentelor. Practic, din ’93 încoace, n-au mai fost revizuite niciodată. Dar, atunci, în ’93, cînd a fost elaborat Registrul monumentelor, nu au fost incluse toate monumentele istorice în cadrul acestui Registru. Astfel, avem în fiecare al doilea sat cîte un conac boieresc sau un alt monument istoric care nu este luat la evidență. În acest context, vreau să vă întreb, fiindcă pentru Ministerul Culturii este un buget destul de consistent, dacă luăm în considerație construcțiile unor edificii, restaurare ș.a.m.d. De ce nu s-a prevăzut cel puțin în acest an o anumită sumă de bani în ceea ce privește revizuirea Registrului monumentelor?

Domnul Octavian Armașu: Mulțumesc. Am să rog colegii de la Ministerul Culturii să vină cu explicații privind prioritățile de finanțare în domeniul culturii. Vă rog.

Domnul Andrian Candu: Vă rugăm frumos în primul rînd, în primul rînd, unde … Luați locul doamnei Dumbrăvean. Poftiți. Domnule Postică, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Gheorghe Postică – viceministru al culturii: Stimate domnule Președinte, Stimate domnule deputat Carp, Într-adevăr, este o problemă cu actualizarea Registrului monumentelor istorice. Din anul 1993 nu s-a produs nici o actualizare a acestui registru. Acest lucru se datorează faptului că Ministerul Culturii nu are capacitatea instituțională corespunzătoare. La moment, Ministerul Culturii a elaborat un proiect de lege privind protejarea monumentelor istorice, care, după cum spuneam anterior, în următoarele

49 luni vine în Parlament. Conform acestui proiect de lege și Programului de guvernare pentru anul 2017–2018, programăm formarea Institutului Monumentelor Istorice, care va avea prerogativa specială de elaborare a registrelor de patrimoniu cultural și de actualizare a acestora. Pentru acest lucru sînt necesare investiții speciale. Bineînțeles, avem nevoie de aceste investiții, dar avem nevoie și de capacitatea instituțională corespunzătoare. Credem că, dacă în anii următori, 2017 și 2018, vom forma acest institut, vom soluționa și problema actualizării registrelor de patrimoniu cultural.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Carp, A doua întrebare, vă rog frumos. Precizare.

Domnul Lilian Carp: Precizare Domnule Postică, Ministerul are în subordine două agenții. Este vorba de Agenția Protecția Patrimoniului Istoric și de patrimoniul arheologic. Spuneți-mi, vă rog, aceste două instituții, pe lîngă faptul că fac, eu știu, anumite acțiuni, conferințe, una, alta, cu ce se ocupă?

Domnul Gheorghe Postică: Da, într-adevăr, Ministerul Culturii dispune de Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor Istorice. Statul de personal al agenției este de cinci specialiști, un jurist și contabil. Cinci specialiști pentru inspectarea patrimoniului cultural din toată Republica Moldova. Practic, această agenție realizează inspectarea și evidența monumentelor istorice. Agenția, astăzi, nu dispune de capacități și de resurse umane pentru a efectua procedura de actualizare a registrului. Fiindcă procedura de actualizare a Registrului monumentelor istorice înseamnă în același timp și crearea dosarelor, documentației pentru fiecare monument istoric. Or noi nu avem această documentație în prezent.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. A doua întrebare, domnule Carp, vă rog frumos.

Domnul Lilian Carp: Domnule ministru, Domnule profesor, ca să fie mai simplu așa, că așa e relația între noi doi, nu este mai simplu de întărit capacitatea acestor două instituții ca ele să poată duce evidența acestor monumente și, totodată, să facă revizuirea Registrului monumentelor?

Deci, ori le dăm statut acestor funcționari, angajaților la aceste două agenții, mărim numărul și atunci aceste două agenții pot face revizuire fiecare pe subiectele ei. Dar și în aceste condiții dacă în fiecare zi, sînt două sute aproape și ceva de zile lucrătoare, dacă s-ar fi dus o dată în fiecare zi într-o localitate, aceste două agenții ar fi putut face deja revizuirea Registrului monumentelor, ca printre altele. Mersi. Asta în calitate de comentariu. Totuși ar fi bine să revizuiți activitatea unor dintre acești șefi de agenții. A doua întrebare se referă la Ministerul Educației și anume dacă este planificată o anumită sumă de bani în ceea ce privește evaluarea unor programe de calitatea studiilor și anume în domeniul economiei, științe ale educației? Fiindcă numai așa putem să întărim adică capacitatea de dezvoltare economică pentru viitor. Da, avem …, dar eu consider că ministerul trebuie să aibă o sumă bugetată în ceea ce privește pentru elaborarea unor programe care să evalueze propriu-zis calitatea în învățămînt și anume în domeniul masteratului.

Domnul Octavian Armașu: Mulțumesc. Am să rog pe doamna ministru să intervină.

Domnul Andrian Candu: Da, doamnă Fusu, Vă rugăm frumos, poftiți.

Doamna Corina Fusu – ministru al educației: Domnule deputat, Mulțumim pentru această întrebare. Ministerul Educației, într-adevăr, studiind Proiectul legii bugetului pentru 2016 și analizînd mijloacele financiare propuse, relevă necesitatea alocării mijloacelor suplimentare strict necesare pentru evaluarea externă și acreditarea instituțională și a programelor de studii în învățămîntul superior. Avem o instituție, entitate autonomă independentă care se numește ANCP, Agenția Națională de Evaluare a Calității în Învățămîntul Profesional Tehnic, dar și în învățămîntul superior, care are bugetare aparte în valoare de 2,8 milioane de lei. Dar acești bani sînt prevăzuți strict pentru salarii și pentru achitarea serviciilor sau întreținerii clădirii și altor servicii. Nu este prevăzută bugetarea pentru evaluarea și acreditarea anumitelor discipline și instituții de învățămînt profesional tehnic sau universități. Iată de ce Ministerul Educației vine cu propunerea de a completa Proiectul legii bugetului pentru anul 2016 la articolul 2 cu o poziție nouă, după cum urmează: „În bugetul Ministerului Educației în sumă de 685 mii de lei pentru evaluarea calității unor programe de studii de licență și de master, dar și a calității instituțiilor de învățămînt superior, după cum urmează: pentru acreditarea a zece programe de licență și zece programe de master în economie, pentru acreditarea a

51 zece programe de licență și zece programe de master în științe ale educației, pentru autorizarea provizorie a zece programe de master din diverse domenii de formare profesională, pentru autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea instituțională a zece instituții de învățămînt superior.” Această chestiune a fost discutată și ieri în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe. Propunerea era ca această sumă de 685 mii de lei să fie alocată ANCP. Examinînd problema mai profund, propunem ca 685 de mii de lei să fie alocate Ministerului Educației, care, ulterior, va achita serviciile pentru evaluări. Ca să fim siguri că vom putea evalua instituțiile, disciplinele și în anul 2016.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, doamna Greceanîi. Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Zinaida Greceanîi: Da, eu de ultima intervenție am rămas cam șocată. Noi cine sîntem aici, Guvernul? Guvernul n-a venit cu o poziție și ce rol are ministrul finanțelor dacă vin ministerele și fac intervenție? Dar asta așa. Nu în calitate de întrebare, domnule ministru, tot în calitate de constatare. Dumneavoastră ați vorbit vizavi de autonomia financiară a autorităților publice locale. Cred că înțelegeți perfect: pînă nu creăm baza fiscală, baza economică acolo în teritorii, putem mult și bine să vorbim despre descentralizarea financiară, despre autonomia locală, totul o să fie în zadar. Putem să creăm două județe, 3 județe, 11 sau nu știu cîte primării la un loc, totuna n-o să aibă bani suficienți pentru a se asigura și nu a primi bani de suport de la bugetul de stat. Întrebarea mea este alta, vizavi de riscuri. Care este suma datoriilor creditoare la bugetul public național, fiindcă, pînă la urmă, ele toate se reflectă la bugetul de stat la situația din 1 ianuarie 2016 și ce-ar însemna aceasta pentru bugetul, pentru resursele din 2016?

Domnul Octavian Armașu: Datoria, aveți în vedere datoria publică?

Doamna Zinaida Greceanîi: Datoria creditoare internă a bugetului public național.

Domnul Octavian Armașu: Datoria creditoare internă. Probabil, așa înțeleg că, atunci e vorba de arierate. Doamna Zinaida Greceanîi: Arierate, nu, numiți-le cum vreți. Eu știu că-i datorie creditoare.

Domnul Octavian Armașu: Nu, doar vreau să înțeleg exact ce vă interesează.

Doamna Zinaida Greceanîi: Da.

Domnul Octavian Armașu: La 31 decembrie 2015 sau 1 ianuarie 2016... cifra arieratelor este de 743,5 milioane lei. Asta este sumă confirmată de toate autoritățile. Pot încă o dată să vă dau exact cifrele. Instituțiile finanțate de la bugetul de stat – 100,4 milioane lei, fonduri – 557,3 milioane lei, inclusiv: Fondul pentru subvenționarea producătorilor agricoli – 309 milioane lei, Fondul rutier – 208,9 milioane lei, Fondul național pentru dezvoltare regională – 39,4 milioane lei, plus la asta bugetele locale – 85,8 milioane lei. Acestea sînt arierate, adică angajamentele statului care nu au fost executate la 31 decembrie.

Domnul Andrian Candu: Da, doamna Greceanîi, Vă rog frumos, precizare sau următoarea întrebare.

Doamna Zinaida Greceanîi: Nu, în calitate de precizare. Eu tot din darea de seamă, din raportul dumneavoastră citesc: „La situația din 31 decembrie 2015, la bugetul public național s-au înregistrat datorii creditoare, angajamente neachitate ale bugetului public național în sumă totală de 2 miliarde 62,1 milioane lei, 2 miliarde, inclusiv pe bugetul de stat – 1,2 miliarde, bugetele unităților administrativ-teritoriale – 761 milioane, bugetul asigurărilor sociale – 72 și fondurile de asigurări obligatorii de asistență medicală încă 3,1. Și mai este încă un lucru. Comparativ cu 31 decembrie 2014 s-au majorat cu 418 milioane lei. Pe mine mă interesează: aceste 2 miliarde cum, o să afecteze bugetul public național în anul 2016 sau, mai bine zis, ele vor fi achitate din contul resurselor bugetului anului 2016?

Domnul Octavian Armașu: Din contul bugetului resurselor anul 2016 vor fi achitate sumele pe care vi le-am numit eu. Celelalte reprezintă niște defalcări care nu le-a efectuat bugetul de stat în anul trecut și, respectiv, ele, conform legii, nu reprezintă un angajament, o datorie și nu se transferă pe anul următor...

Domnul Andrian Candu: O precizare și informație suplimentară din partea doamnei Cărăuș. Vă rog frumos, poftiți. Doamna Cărăuș. Către tehnicieni mă adresez. Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Maria Cărăuș: Datoriile pe care le-a menționat domnul ministru sînt exact acestea și sînt datorii cu termen de achitare expirat. Celelalte la care se referă doamna deputat Greceanîi sînt datorii trecătoare. Dar, stimați deputați, legea și sistemul, și procesul bugetar, precum și legea, care a intrat în vigoare, finanțele publice și responsabilitățile bugetar-fiscale au articolul în Legea nouă, nr.67..., care menționează în felul următor: că datoriile autorităților instituțiilor bugetare din anii precedenți se achită de către acestea din contul și în limita bugetelor autorităților instituțiilor respective aprobate pentru anul bugetar curent. Deci, în astfel de situații legea prevede cum trebuie să executăm întocmai datoriile.

Domnul Andrian Candu: Doamna Greceanîi, Vă rog frumos, a doua întrebare dacă se poate?

Doamna Zinaida Greceanîi: Nu am a doua întrebare. Fiindcă noi am discutat mult în cadrul comisiei și nu mai are rost să repet că la acele 10,2 miliarde care sînt surse externe și constituie 30% din volumul bugetului de stat se mai adaugă niște riscuri de 2 miliarde care tot afectează bugetul anului 2016. Da, eu știu că asta este prevedere de lege, dar, stimați colegi, hai să spunem pe șleau cum este, care este situația reală. Noi tot micșorăm și micșorăm din volumul, din posibilitățile bugetului anului curent. Asta a fost, de fapt, întrebarea. Eu nu că nu..., nu cunosc legislația, o cunosc perfect și cunosc ce înseamnă datorie creditoare, și cunosc ce înseamnă datorie trecătoare, cunosc perfect lucrul ăsta. Eu vreau să spuneți dumneavoastră foarte clar, domnule ministru, asta vă vine în atribuția dumneavoastră să spuneți. În afară de aceasta, noi mai avem următoarele riscuri, care, de fapt, diminuează din resursele anului 2016.

Domnul Octavian Armașu: Înc-o dată: pentru bugetul anului curent noi trebuie... din bugetul anului curent noi trebuie să finanțăm 743 de milioane. Restul nu se transferă cu bugetul anului curent.

Doamna Maria Cărăuș: Și încă un aspect: neexecutate alocații bugetare în anul trecut – 2 miliarde 900 la bugetul de stat, ca alocații, dar ca datorie sînt cele cu termen de achitare expirate, pe care le-a menționat domnul ministru.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Ultimele 10 secunde, doamnă Greceanîi. Vă rugăm frumos.

Doamna Zinaida Greceanîi: Eu cred că, domnul ministru și doamna viceministru, trebuie să mai facem o precizare: totuși, toate 2 miliarde vor fi achitate din alocațiile anului 2016 și asta este clar. Domnule ministru, Haideți să facem o învățătură tehnică împreună cu dumneavoastră și cred că o să fie mai bine.

Domnul Octavian Armașu: Cu mare plăcere ne așezăm și vă arătăm cifrele, dar eu vă spun că în bugetul anului curent sînt prevăzute acele 743,5 miliarde, milioane de lei care trebuie să le achităm.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Ghilețchi, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Vă mulțumesc. Domnule ministru, Este cîntarea asta sau cîntecul ăsta bine cunoscut: „этот день мы приближали как могли”, adică felicitări, pentru că, în sfîrșit, ați ajuns aici, în Parlament, cu proiectul bugetului pentru anul 2016. Prima mea întrebare ține de salariul minim pe economie. Avem o situație așa un pic neobișnuită. Salariul minim pe economie pentru, să zic, sectorul real al economiei este de 2100 de lei. Acuma pentru cel public e de 1000 de lei, o diferență, un decalaj de 1100 de lei. Cum vi se pare decalajul acesta? Adică este în drept statul să ceară de la agenții economici să asigure un salariu minim de 2100, cînd Guvernul asigură doar unul de 1000 de lei? Nu ar fi, totuși, mai corect să ridicăm salariul minim și pentru sectorul public, pentru că ar fi, repet, o echitate și pentru agenții economici și, de fapt, pentru toți cetățenii Republicii Moldova?

Domnul Octavian Armașu: Eu absolut susțin ideea dumneavoastră că în sectorul public trebuiesc majorate salariile, atîta doar că noi nu putem majora astăzi salariul la toată lumea, că doar nu ne ține buzunarul, trebuie să reieșim din posibilitățile reale pe care le avem. Dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la obiectivul nostru de a da salarii decente angajaților din sectorul public. Mai mult decît atît, scopul nostru este să menținem și să atragem talente care să lucreze în sectorul public pentru a îmbunătăți calitatea guvernării și acest obiectiv poate fi realizat doar printr-o strategie care se numește reforma administrației publice. În urma acestei reforme, vrem să optimizăm și numărul de angajați în sectorul public, ceea ce ne va da posibilitatea să majorăm și salariile.

Domnul Andrian Candu: Domnule Ghilețchi, A doua întrebare sau precizare, poftiți.

Domnul Valeriu Ghilețchi: O mică precizare și trec la a doua întrebare. Eu salut intenția pe care o aveți, doar că, totuși, acest decalaj nu mi se pare unul corect. Adică, ar trebui să-l revedem, nu putem cere de la alții ceea ce noi singuri nu putem face. A doua întrebare este următoarea: astăzi e și zi de sărbătoare, (voce nedeslușită din sală) fiecare sărbătoare are simbolul ei. Felicitări și dumneavoastră cu ocazia sărbătorii Înălțării Domnului Iisus Cristos! Acum, simbolurile își au ele rolul lor aparte, pentru că fiecare simbol te ajută să memorezi, să înțelegi mai bine un anumit lucru. Cînd dumneavoastră pronunțați cuvîntul „bugetul anului 2016”, care-i cuvîntul-cheie cu care asociați acest buget? De obicei, jurnaliștii tind să dea un titlu. Dumneavoastră ați folosit cuvîntul „robust”, „datorii”. Este un buget al datoriilor, un buget robust, un buget al miliardului dispărut sau e un buget al speranței și al credinței că lucrurile vor fi mai bine în Republica Moldova?

Domnul Octavian Armașu: Exact această întrebare am primit-o zilele acestea în comisii. Și, iarăși, fiind pe o undă mai poetică, eu l-am numit „un buget al depășirii”, un buget prin care noi vrem să depășim criza. Vrem să depășim situația cînd bugetul, statul este plin de datorii și nu-și poate onora obligațiile față de agenții economici. Vreau să vă asigur că am avansat foarte mult în această direcție. Văd că obiectivul acesta este realizabil într-un timp cît se poate de scurt. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Ultima precizare, domnule Ghilețchi, vă rugăm.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru acest răspuns. Deci, altfel spus, dumneavoastră afirmați că există speranță.

Domnul Octavian Armașu: Mai mult decît speranță. Eu am certitudinea că noi, pentru anul viitor, deja vom veni cu o altă abordare și, poate, cu un buget calitativ mai bun.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Leancă, Vă rugăm frumos.

Poftiți, intervenția dumneavoastră.

Domnul Iurie Leancă: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domule ministru, Am avut deja discuții pe acest proiect de buget ieri, – în comisie, luni – în grupul de lucru, pe sustenabilitatea acestui proiect de buget m-am referit… chestiune foarte optimistă. Aș fi preferat să veniți cu unul mult mai prudent și, eventual, după aceea dacă toate calculele dumneavoastră și în mod special miza pe finanțarea din afară, rambursabilă și nerambursabilă, se adeverește, să veniți cu o rectificare în sus și nu să se întîmple invers. Dar acum am două întrebări punctuale. Prima ține de faptul că ați alocat la subprogramul susținerea suplimentară a unor categorii de populație. Deci, acest program prevede beneficii pentru pensii și alocații sociale pentru cei care au un cuantum mai mic de 1500 de lei. Conform datelor Biroului Național de Statistică, pentru semestrul întîi al anului 2015 avem o situație următoare aceea ce înseamnă minimul de consum, de existență. Cifra este de 1700 de lei minimul de existență. Întrebarea mea. Ar fi mai logic, ținînd cont de inflație, de pauperizarea în populație, să extindem acest cuantum tocmai pînă la minimul de existență, pînă la 1724 de lei? Eu nu cred că ar fi cheltuieli suplimentare prea mari, dar, cel puțin, am putea veni cu un sprijin tocmai pentru populația cea mai săracă.

Domnul Octavian Armașu: Mulțumesc. Cred că am să rog colegii de la Ministerul Muncii să intervină cu mai multe detalii pe programele… Cred că este mai indicat să vă dea ei un răspuns mai profesionist. Atîta doar, o remarcă. Stimaţi deputaţi, Inflația, indicele inflației care este pus în proiectul bugetului de 10 la sută, haideți să fim mai atenți cu acest indice. Nu se va materializa el. Noi vom avea o inflație ceva mai mică. Deci, prognozele eu văd că sînt permanent în scădere. La ultimele prognoze am auzit de circa 6,5 la sută. Deci, dați să nu dramatizăm situația în ceea ce ține de inflația pentru anul curent. Acum, vă rog.

Domnul Andrian Candu: Vă rugăm frumos, doamna Dumbrăveanu, da, de la… la doamna Cărăuș, acolo. Vă rog frumos. Poftiți.

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Stimate domnule deputat, Am vrea să facem totuși o precizare că reformarea sistemului de pensii sigur că presupune, în cazul respectiv, consolidarea unei astfel de prestații cum sînt

57 pensiile, dar actualmente să mergem pe formula egalării pensiilor sau aducerii la acest plafon a minimului de existență. Și vreau să menționez, de fapt, că pentru pensionari în anul curent minimul de existență este de 1437,4 lei. Deci, ar distorsiona, de fapt, sistemul de asigurări sociale, pentru că, în cazul respectiv, noi demotivăm persoanele să contribuie la sistemul de asigurări sociale. Și reiterăm faptul că trebuie să avem totuși o abordare consecventă a ceea ce ține de reformarea sistemului de pensii și consolidarea, în cazul respectiv, a puterii de cumpărare, inclusiv a pensiilor. (Rumoare în sală.) Da, dar nu putem să-i aducem pe toți la un nivel.

Domnul Andrian Candu: Domnule Leancă, Vă rog frumos, dacă aveți precizare sau a doua întrebare. Poftiți.

Domnul Iurie Leancă: Mulțumesc. O precizare. Nu știam că pensionarii consumă mai puțin în Republica Moldova decît alți cetățeni.

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Datele biroului…

Domnul Iurie Leancă: Și atunci, cînd, în 2014, am introdus acest supliment pentru cei care primesc alocații și pensii pînă la 1500 de lei, ne-am ghidat de alte raționamente. Cred că ar… acum era logic să creștem acest plafon pornind de la faptul că, în ultimii 2 ani, tocmai această categorie de populație a suferit cel mai mult… și inflația ș.a.m.d. A doua întrebare, domnule ministru, cred că dumneavoastră… În presă… atunci cînd vorbeați în comisie, ieri, despre datoria de stat, v-ați referit la cifra pe care o prognozați pentru finele acestui an. Întrebarea mea era: cînd intenționați să veniți în Parlament cu un proiect de lege care rezultă din memorandumul pe care înțeleg că l-ați semnat cu Banca Națională? Și întrebarea cea mai importantă, dacă e să credem presa, acolo se folosește cifra de 5 la sută pentru… ca dobîndă. De ce 5 la sută? De ce nu-i 1 la sută, de ce nu-s 2 la sută? Care este explicația? Că nici 5 la sută nu reflectă sub nicio formă situația de pe piața respectivă. Din punctul meu de vedere, 1 la sută ar fi mult mai suficient și astfel încît și presiunea, inclusiv pe buget, anii următori ar fi mult mai mică.

Domnul Andrian Candu: Dacă permiteți, doar o chestiune tehnică. Astăzi a fost înregistrat în Parlament proiectul de lege ce ține de respectivul subiect. În anexă la acel proiect de lege, dacă nu greșesc, nr.254… sau o să verificați numărul… cu siguranță, cu

58 ușurință… e și un tabel pe cei 25 de ani cu rata… rata de 5 la sută… este rata efectivă agreată cu partenerii de dezvoltare în primii ani, dacă nu greșesc, 6 sau 7 ani… e unu virgulă… 1,2; 1,3; 1,5. Și plus, încă o chestiune foarte importantă, pentru ca să evităm speculațiile deja de astăzi: legea prevede că profitul Băncii Naționale se redirecționează pentru răscumpărarea obligațiunilor cele mai povărătoare. Dar, bineînțeles, la acest subiect vom reveni deja la dezbaterea acelei legi. Domnule ministru al finanțelor, Dacă mai aveți detalii pe acest subiect.

Domnul Octavian Armașu: Nu, probabil cu… domnul Preşedinte cred că v-a explicat exact situația. De ce-i 5 la sută raționamentul economic financiar. El există, nu din pod s-a luat cifra asta. Deci, cifra de 5 la sută este prognoza pe termen lung și a inflației în Republica Moldova și trebuie să fie la orice instrument financiar, trebuie să fie o rată a dobînzii care să nu fie mai mică de inflație. De altfel, el devine un instrument cu o rată negativă. De ce trebuie să nu fie instrument cu o rată negativă, că, în cazul acesta, un astfel de instrument va avea efect negativ asupra valorii activelor Băncii Naționale și, de altfel, ceea ce a menționat domnul Preşedinte, transferul profiturilor de la Banca Națională către bugetul de stat are loc numai în situația cînd se atinge un anumit nivel a acestui indice a activelor. Dacă punem o rată a dobînzii mai mică, atunci valoarea acestor VMS-uri se va micșora dramatic și încă mulți ani nu vom primi profituri de la Banca Națională. Acesta este raționamentul general și mai sînt și altele. Dar, probabil va trebui prea mult să vorbesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Vom reveni la acest subiect la dezbaterea proiectului, evident. Domnule Juravschi, Vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Nicolae Juravschi: Mersi, domnule Preşedinte. Domnule ministru, Sîntem în ajunul jocurilor olimpice, a XXXI-a ediție a jocurilor de la Rio. E clar că acest obiectiv și această sarcină a noastră e să vedem soluția pentru a asigura echipa națională cu echipamente, cu cazare, drum, tot, tot ce necesită pentru … sperăm la o bună evaluare. Părerea dumneavoastră, dacă, în capitolul II, o să venim cu un amendament în „Reglementări speciale” ca anume pentru Comitetul Olimpic banii deja identificați să fie plasați anume aici, un punct.

Domnul Octavian Armașu: Unde să fie plasați? N-am înțeles întrebarea.

Domnul Nicolae Juravschi: „Reglementări special” la capitolul „Ministerul Tineretului și Sportului” pentru Comitetul Olimpic, pentru jocurile olimpice și tot … direct. Direct să fie... da.

Domnul Octavian Armașu: Eu am înțeles. Deci programele … participarea noastră la jocurile olimpice face parte din programele Ministerului Tineretului și Sportului și ministerul respectiv este singurul responsabil de gestionarea acestor fonduri.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnule Juravschi, poftiți.

Domnul Nicolae Juravschi: Domnule ministru, Jocurile olimpice în exclusivitate aparțin comitetelor olimpice... Noi nu putem să schimbăm harta olimpică. În Legea culturii fizice și a sportului este specificat: Comitetul Olimpic, sub programe speciale, poate să beneficieze de bani publici. Acest obiectiv l-am negociat deja și în cadrul ministerului, și al Ministerului Finanțelor pentru a aloca acești bani. Fiindcă asta este. Cred că aici s-ar regăsi acest punct și nu afectăm cu nimic. Nu știu din ce considerente dumneavoastră așa socotiți? Eu văd la Ministerul Culturii, la Ministerul Muncii, toate ministerele dispun de așa programe și așa puncte în capitolul II. De ce sînteți categoric contra Comitetului? Nu mi-i clar.

Domnul Octavian Armașu: Stați puțin. Eu n-am zis că sînt categoric. Eu v-am dat de înțeles că întrebarea aceasta trebuie s-o adresați ministrului tineretului și sportului și cu dînsul să conveniți. Pentru că dînsul este persoana care răspunde de implementarea acestor programe.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos.

Domnul Octavian Armașu: Și cum vor fi implementate depinde numai de el.

Domnul Andrian Candu: Haideți să vedem ce ne spune și ministerul de resort. Înțeleg că domnul Pavel Ianeț e în sală. Da, în partea cealaltă. Vă rog frumos, tehnicienii, microfonul primul din extremă din … Da, vă rugăm.

Mersi mult.

Domnul Pavel Ianeț – viceministru al tineretului și sportului: Da. Mulțumesc. Domnule deputat, După cum foarte bine știți, ați discutat deja acest subiect cu domnul ministru. Pentru anul 2016 Ministerul Tineretului și Sportului va susține în continuare Comitetul Național Olimpic. În bugetul Ministerului Tineretului și Sportului sînt prevăzute 2,5 milioane de lei pentru Comitetul Național Olimpic. Această sumă a fost discutată inclusiv cu Ministerul Finanțelor și a fost acceptată de comun acord. Dar, venim în continuare cu rugămintea să primim și raportările pe banii care au fost alocați în anii precedenți Comitetului Național Olimpic.

Domnul Andrian Candu: Domnule Juravschi, Vă rog frumos, precizare.

Domnul Nicolae Juravschi: Domnule viceministru, Probabil că ar fi cazul să înțelegem că jocurile olimpice nu se pregătesc în patru sau în cinci luni. Jocurile olimpice... unii sportivi... chiar șapte, opt, zece ani... și pentru aceasta trebuie de cunoscut și cel puțin măcar să fim loiali să ne ascultăm unul pe altul. Chestia este că noi cu domnul ministru în cadrul Ministerului Finanțelor, am negociat acest obiectiv și am pus întrebarea, cu 2 milioane, ceea ce a spus fostul ministru al sportului în buget nu acoperim nici un punct din necesitățile noastre care sînt. Și am avut toată încrederea domnului ministru. Noi am depus aceste doleanțe și el urma să le propună la Ministerul Finanțelor. Acum nu le regăsesc aici. De aceea am ieșit cu propunerea să le amplasăm. Am vorbit cu domnul ministru vizavi de necesitățile către jocurile olimpice. El cunoaște lucrurile. De ce acum este pe o altă poziție, mi-e greu să înțeleg.

Domnul Andrian Candu: Rugămintea este, eventual, pentru lectura a treia să …

Domnul Nicolae Juravschi: Exact.

Domnul Andrian Candu: … faceți, să aveți discuții suplimentare și să …

Domnul Nicolae Juravschi: Exact.

Domnul Andrian Candu: …adresați și comisiei.

Domnul Pavel Ianeț: Dacă îmi permiteți, domnule Președinte.

Domnul Andrian Candu: Da, vă rog frumos, poftiți.

Domnul Pavel Ianeț: Dacă îmi permiteți. De fapt, banii alocați pentru dezvoltarea sportului în Republica Moldova nu sînt banii care sînt prevăzuți pentru Comitetul Național Olimpic. Participarea sportivilor la olimpiadă este susținută de Ministerul Tineretului și Sportului nu doar prin aceste 2,5 milioane de lei. De fapt, pentru domeniul sportului în 2016, s-a luat în considerare și participarea sportivilor și a delegației Republicii Moldova la jocurile olimpice de la Rio. Bugetul pe domeniul sportului este de 117 milioane de lei. Aici sunt … de fapt, este repartizat pe trei domenii de finanțare, inclusiv sportul de performanță, instituțiile sportive, Comitetul Național Olimpic ș.a.m.d. Noi am prevăzut bani și, de fapt, bugetul este în creștere cu aproximativ 15 la sută comparativ cu anul precedent, inclusiv din cauza participării... sau prin motivul participării Republicii Moldova la jocurile olimpice de la Rio. Dar, cum am spus, reiterez: discuții am avut cu Comitetul Național Olimpic. S-au prevăzut 2,5 milioane de lei și o să căutăm soluții să venim în susținerea Comitetului Național Olimpic în continuare, așa cum am făcut și în anii precedenți. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnule Juravschi, da, pentru încheiere, vă rog frumos, un minut.

Domnul Nicolae Juravschi: Da, dar mai am și a doua întrebare. Sînt surprins de aceste confirmații ce spuneți dumneavoastră, fiindcă am negociat inițial cu totul altă sumă. În afară de aceasta, vreau să vă spun că ministerul, practic, s-a inclus în pregătirea către jocuri în februarie, dar probele de sport din octombrie. Și de aceea am zis că ar fi bine să lucrăm, să fim parteneri pentru dezvoltarea sportului, dar nu … În fine... bine, pentru …

Domnul Andrian Candu: Lectura a treia.

Domnul Nicolae Juravschi: … lectura a treia vom, da, veni cu …

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim frumos. Vă mulțumim mult pentru înțelegere. Doamna Zotea, Vă rog frumos, poftim. A, bine, a doua întrebare. Domnule Juravschi, Vă rog frumos.

Domnul Nicolae Juravschi: Domnule ministru, Noi toți demult discutăm vizavi de obiectivul național sau simbolul național Stadionul Central al statului nostru. Nicidecum nu se regăsește nimic. Ar fi fost normal să ne gîndim cum ieșim, cum începem acest obiectiv? Fiindcă stadionul nu este numai o ocupație sportivă, acolo este … într-adevăr, trebuie să aibă o menire de simbol național pentru promovarea națiunii noastre. Și eu credeam că ministerul va veni inițial cu o propunere pentru a face un studiu de fezabilitate... eu nu știu... proiectările... ca anii următori să începem acest obiectiv. Și ar trebui să ne gîndim toată lumea, ce facem noi? Este o necesitate nu numai pentru Juravschi sau pentru sportivi, e pentru toată națiunea noastră. Cred că trebuie să pornim din punctul acesta de stagnare acest obiectiv, fiindcă nu mai face față deja.

Domnul Octavian Armașu: Cum am mai spus la întrebarea domnului Ghilețchi, bugetul anului curent este un buget de depășire a crizei. Evident, prioritățile anului curent sînt axate anume pe acest obiectiv. Deci, să aducem în regulă bugetul de stat, să depășim, să achităm arieratele, să revenim la finanțarea ritmică a instituțiilor statului, a sistemului social. Aceasta ne-am propus ca obiectiv primordial pentru anul curent. Ceea ce ține de propunerea dumneavoastră, sigur că este una foarte bună. Probabil că va trebui să ne gîndim. Poate găsim și o punem în priorități pentru anii viitori. Anul curent, din păcate, nu putem să includem acest proiect.

Domnul Andrian Candu: Domnule Juravschi, Vă rog frumos.

Domnul Nicolae Juravschi: Mersi, domnule ministru. Dar nu-i primul an cînd această versiune a existat și, cu părere de rău, stagnăm.

Domnul Andrian Candu: În anul 2017, bugetul va fi cu totul altfel. Veți vedea, domnule Juravschi.

Domnul Nicolae Juravschi: Sperăm.

Domnul Andrian Candu: Vorbim de stadion. Domnule Lucinschi, Ați întîrziat puțin. Doamna Zotea Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, După cum bine știți, tinerii sînt motorul societății. Spuneți-mi, vă rog, care au fost acele mecanisme pe care le-ați întreprins dumneavoastră în bugetul de stat? În primul rînd, pentru susținerea tinerilor și diminuarea fenomenului migrației în rîndul acestora. Vă mulțumesc.

Domnul Octavian Armașu: Mulțumesc. Iarăși, cu detalii la programe pe diferite domenii. Eu de asta am și invitat reprezentanții ministerelor să vă dea răspunsuri cît se poate de exacte și detaliate. Vă rog, Ministerul Tineretului și Sportului.

Domnul Andrian Candu: Da, vă rugăm frumos, ministerul.

Domnul Pavel Ianeț: Da. Mulțumesc frumos. Doamnă deputat, De fapt, pentru anul 2016 Ministerul Tineretului și Sportului, la capitolul „Implementării politicii de tineret”, are preconizat un buget de 22,1 milioane de lei. Este un buget, comparativ cu anii precedenți, unul mult mai mare. Ne bucurăm că am găsit susținerea și la Ministerul Finanțelor. Pentru programul de granturi pentru ONG-urile de tineret, pentru susținerea societății civile avem un program pentru anul 2016 de 5 milioane de lei, precum și un program național de susținere și dezvoltare a centrelor de tineret din fiecare regiune, raion din Republica Moldova în sumă totală de 8 milioane de lei. De asemenea, vom crea platforme pentru participarea tinerilor, o platformă web va fi creată... în sumă de 500 de mii de lei, unde tinerii vor putea interacționa și vor putea să identifice problemele și să vină, inclusiv prin suportul Ministerului Tineretului și Sportului, cu soluții. De asemenea, avem incluse în programul de finanțare pentru anul 2016 promovarea spiritului civic și al voluntariatului în rîndul tinerilor, dezvoltarea programului de creare și susținere a consiliilor de tineret,

64 raionale și locale. Orice participare a tinerilor din zonele rurale, mai ales, va fi susținută de Ministerul Tineretului și Sportului. Vreau să reiterez: pentru anul 2016, Ministerul Tineretului și Sportului are un buget pe domeniul de tineret mai mare decît în anii precedenți. De fapt, este îmbucurător acest lucru, vrem să venim cu mulțumiri.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Doamna Zotea. Cer scuze. Doamna Cărăuș, Vă rog frumos, pentru detalii și informații suplimentare.

Doamna Maria Cărăuș: Mai există încă un program care se numește „Susținerea întreprinderilor mici și mijlocii”, abreviat PNAET 20 de milioane de lei pentru activități de instruire și consultare antreprenorială pentru persoane tinere de 18–30 de ani, finanțarea proiectelor investiționale prin acordarea împrumuturilor rambursabile cu porțiune de grant. Totodată, în buget sînt prevăzute mijloace pentru susținerea tinerilor specialiști în mediul rural și costul este de 28 de milioane de lei.

Domnul Andrian Candu: Doamna Zotea, Vă rog frumos, a doua întrebare, poftiți.

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, A doua întrebare pentru dumneavoastră. Spuneți-mi, vă rog, cum credeți, care este suma care nu ajunge la buget din cauza economiei tenebre? Și ce face Ministerul Finanțelor în acest sens? Vă mulțumesc.

Domnul Octavian Armașu: Mulțumesc de întrebare. Nu cred că cineva poate estima cu exactitate dimensiunea economiei tenebre. Toți știm că există, noi toți o vedem, o vedem acolo unde se vinde, se comercializează producție fără documente, fără acte, o vedem acolo unde oamenii primesc salarii în plicuri. Vreau să vă asigur că noi, în minister, acuma venim cu anumite propuneri în acest sens, pe care le veți regăsi, se vor regăsi în politicile fiscale pentru anul 2017. Procesul deja a demarat de cîteva săptămîni. În zilele următoare aceste politici vor fi discutate și cu mediul de afaceri și, după asta, va merge în Guvern și vom veni cu aceste politici în Parlament.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul..., doamna Postoico, Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Maria Postoico: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, De-acum colegii mei au ridicat această întrebare referitor la tinerii specialiști, că în ultima vreme este o migrație foarte mare. Cu toate că noi așteptăm ca această migrație să fie în sectorul rural, cu părere de rău, este în sectorul … peste hotare. Întrebarea mea constă în următoarea: Spuneți vă rog – iată, a fost menționat că 28 de milioane sînt pentru susținerea tinerilor specialiști – și, totuși, mă interesează: în prezent aceste alocații care erau încă... substituite, să zicem așa, încă de pe timpul comuniștilor, au crescut sau nu, ori mai mult s-au micșorat? După suma care este, mi-ar părea că sînt micșorate. În afară de aceasta, ele nu sînt nici însușite de tinerii specialiști. Care este totuși viitorul susținerii și al majorării acestor alocații?

Domnul Octavian Armașu: Mulțumesc de întrebare. Iarăși risc să mă bag într-un domeniu nu tocmai specific activității nemijlocite a Ministerului de Finanțe. Dar părerea mea este că problema tinerilor care pleacă din țară are mult mai multe dimensiuni decît, să zicem, ceea ce s-a vorbit de alocațiile din bugetul de stat. (voce nedeslușită din sală) Și doar cu aceste alocații niciodată nu vom fi în stare să rezolvăm problema. Astăzi, tinerii, tinerilor specialiști le vine foarte greu să cumpere o casă. Astăzi, tinerii specialiști văd că în Occident pot primi, cu aceeași bani, servicii sociale mult mai calitative, și în sănătate, și în educație. Acestea sînt niște lucruri care nu se rezolvă peste noapte. Dar, cu toate acestea, nu înseamnă că noi nu trebuie să facem nimic. În Guvern discutăm programe, pe lîngă cele incluse în bugetul de stat, ce-am reușit noi pînă acuma să dezvoltăm. Venim cu idei noi și programe noi care sînt în proces de elaborare. Cred că, în curînd, vor ajunge și în Parlament.

Domnul Andrian Candu: Precizare sau a doua întrebare, doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico: Da, o precizare. Domnule ministru, Întocmai, aceste alocații erau prevăzute pentru procurarea, într-adevăr, a caselor, a locuințelor și pentru a duce viața mai departe. Din 2009 însă pînă în prezent n-a fost niciodată majorată această alocație. E adevărat că prețurile se

66 ridică, dar majorarea alocației pentru susținerea tînărului specialist noi nu avem. Iată despre aceasta este vorba. Se prevede sau nu, da sau nu?

Doamna Maria Cărăuș: Da, da, dacă îmi permiteți?

Doamna Maria Postoico: Sau găsim altă strategie, anume care le vedeți? Totuși, realizările care sînt?

Domnul Octavian Armașu: Încă-o dată. Deocamdată, venim cu ceea ce ați văzut în legea bugetului, cu aceste alocări. Și cum v-am spus, sînt pe rol pregătite programe suplimentare, încă nu știm cum vor fi exact...

Doamna Maria Postoico: Vor fi atractive sau nu aceste programe pentru tînărul specialist?

Domnul Octavian Armașu: Păi, asta ne propunem, ca ele să fie atractive ca tinerii să beneficieze să rămînă la noi în țară, să nu plece peste hotare. În primul rînd, ține de procurarea locuințelor. Acesta este proiectul următor cu care venim în echipa guvernamentală să-l lansăm.

Doamna Maria Postoico: Da. Vă mulțumesc. Este un răspuns virtual.

Domnul Andrian Candu: Și a doua întrebare, vă rugăm frumos.

Doamna Maria Postoico: Nu, de-acuma nu mai am întrebări.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Maria Cărăuș: Domnule Președinte, Se putea de...

Domnul Andrian Candu: Domnul, da, cer scuze. Da, într-adevăr, doamna Cărăuș, vă rog frumos.

Doamna Maria Cărăuș: Da. Doamnă deputat. Dacă prezentăm în dinamică informația, în anul 2013, în acest scop au fost prevăzute 19 milioane de lei. Acum, în proiectul bugetului de stat avem 28,3 milioane de lei. Deci, cuantumul indemnizației a rămas, iar serviciile comunale le indexăm anual la rata inflației.

Domnul Andrian Candu: Doamna Postoico, Vă rog frumos, la microfon ca să... Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Maria Postoico: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Eu am avut în vedere anume cuantumul alocațiilor, că cea mai mare, pînă acum, era 30 de mii. Deci, cuantumul acesta... dacă este prevăzută majorarea, da, da.

Domnul Andrian Candu: Doamna Cărăuș, Nu mai e nimic de suplimentat? Vă mulțumesc. Da. Vă mulțumim. Domnul Sîrbu, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Președinte. În conformitate cu prevederile articolului 108 din Regulament, solicit încheierea dezbaterilor, deoarece sînt foarte mulți deputați care vor să ia cuvîntul în fața onoratului Plen. Vă mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Sînt multe întrebări încă și sînt multe luări de cuvînt, și sînt încă foarte multe. Noi, într-adevăr, ar trebui... ministrul stă două ore deja în fața voastră. Ori trecem la alt subiect, dacă vreți, ori, potrivit Regulamentului, luînd în considerare că a fost invocat articolul 108, sînt obligat să supun... Dar, domnule Boțan, noi vă încurajăm, dacă vreți să vă înscriem la luările de cuvînt. (Voce nedeslușită din sală.) Regulamentul Parlamentului mă obligă să supun votului aplicarea articolului 108. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă rog frumos. Inițial, prezența pe sectoare și, ulterior, să numărăm voturile pentru acuratețe.

Vă rog frumos. Inițial, prezența pe sectoare. Domnul Untila, Vă rugăm frumos să preluați pentru această procedură rolul de numărător pentru sectorul nr.3, prezența.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 18. Sectorul nr.2 – 35. – 18.

Domnul Andrian Candu: 71 de deputați în sală. Vă rog frumos, încă o dată: cine este pentru aplicarea articolului 108, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 33. 13 – sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 50 de voturi, plenul Parlamentului a acceptat invocarea articolului 108 și încheierea dezbaterilor. Vă mulțumim frumos. Aici, încheiem dezbaterile, mai bine zis–sesiunea de întrebări-răspunsuri și prezentarea proiectului. Vă mulțumim, domnule ministru. În continuare, invităm la tribuna principală comisia și anume pe domnul Creangă, președintele Comisiei economie, buget şi finanţe, să ne prezinte raportul comisiei. Poftiți.

Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Plen, Fiecare dintre dumneavoastră ați primit raportul comisiei. Este un raport destul de amplu – 11 pagini. Cred că nu am să dau citire acestui raport integral. Vreau doar să menționez cîteva lucruri: acest proiect de lege a fost elaborat în conformitate cu Legea finanțelor publice, responsabilitățile bugetar-fiscale și vine cu…

Domnul Andrian Candu: Domnule preşedinte Creangă, Doar un minut, vă rog frumos, pentru precizare, înainte de a continua. Este ora 13.00. Evident, nu vom avea exercițiul de vot. Am stabilit la ora 15.00 dezbateri pe moțiunea simplă. Iată de ce, onorat plen, vă sugerez și vă rog să acceptați ca exercițiul de vot să fie la ora 15.00. Dacă nu sînt… (Rumoare în sală.) Votul și apoi dezbaterea moțiunii. La ora 15.00. Vă mulțumesc foarte mult. Ca să știm exact, ca scenariu, cum lucrăm în continuare. Continuați, vă rog frumos, domnule Creangă. Cer scuze pentru întrerupere.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Spuneam despre proiectul Legii bugetului pentru 2016 că a fost elaborat conform cadrului legal și altor acte legislative ce reglementează aspectul bugetar- fiscal în baza obiectivelor politicii bugetar-fiscale pentru anul 2016, care au fost examinate de către Parlament în primă lectură și încorporează impactul modificărilor Codului fiscal și ale Codului vamal, precum și majoritățile salariale din sectorul public, avînd la bază și ultimul aviz al Guvernului pe politica fiscală. De asemenea, prioritățile de politici care derivă din Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020” și alte documente politice strategice naționale și sectoriale. Vreau să menționez că protecția macroeconomică pentru 2016 prevede o redresare treptată a situației economice, avînd la bază bugetul de stat. S-a discutat despre creșterea PIB-ului, s-a discutat despre prognozele stabilite de către Ministerul Economiei în coraport… în colaborare cu Banca Națională și cu Ministerul Finanțelor despre inflație. S-a vorbit inclusiv despre suportul pe segmentul social. Vreau să menționez că parametrii bugetului de stat pentru 2016 au fost stabiliți la 13 miliarde 378,9 milioane lei la venituri, în creștere față de cel executat în 2015 cu 11,1. Partea de cheltuieli pentru 2016, bugetul de stat se estimează la 35 de miliarde 561 milioane virgulă 7, în creștere cu 17,1 cu cheltuielile executate în 2015. Pe componenta de bază, cheltuielile bugetului de stat pentru 2016, cu excepția celor aferente proiectelor finanțate din surse externe, se prevăd în sumă de 32 de miliarde, cu creștere de 25 la sută față de 2015. În cadrul proiectelor finanțate din surse externe, se prevăd cheltuieli în sumă de 2 miliarde 717,6 milioane, cu o diminuare de 35,5 comparativ cu anul 2016. În aspect funcțional, în structura cheltuielilor bugetului de stat în 2016 predomină cheltuieli pentru învățămînt – 24,7, protecție socială – 18,2, servicii de stat cu destinație generală – 16% și servicii în domeniul economiei – 15,8.

În 2016, comparativ cu 2015, în valoare nominală, practic, toate grupurile principale au beneficiat de majorările alocației. Soldul datoriei de stat la situația din 31 decembrie 2016, așa cum s-a menționat, va constitui 56 de miliarde 113 milioane, inclusiv 21 de milioane 09 datorie de stat internă și 35 de miliarde 103,9 milioane datorie de stat externă, înregistrînd o majorare cu, accentuez, 22 miliarde 603,8 față de 31 decembrie 2015. Balanța bugetului de stat sau deficitul bugetului de stat în anul 2016 se estimează în sumă de 4 miliarde 182,8. Din această sumă 1 miliard 771,1 milioane lei sau 42,3 revine deficitului proiectelor finanțate din surse externe. Reieșind din capacitatea bugetului 2016, se pune accent pe prioritățile de politici, asigurarea cerințelor de cheltuieli înaintate de către autoritățile publice și este orientat spre minimizarea riscurilor de destabilizare bugetar-fiscală și îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare. Totodată, la prezentul scenariu al evoluției cadrului de resurse și cheltuieli al bugetului pentru 2016 pot influența și factori de risc ce pot apărea pe plan extern și intern și pot avea implicații supra finanțelor publice. Acest fapt impune Guvernul să promoveze o politică bugetar-fiscală axată pe raționalizarea și eficientizarea cheltuielilor și promovarea unei politici bugetare orientate spre asigurarea și menținerea stabilității social-economice. Totodată, Proiectul legii bugetului de stat pentru 2016 a fost aprobat de către Guvern cu întîrziere, la 24.05.2016. Astfel, urmare a încălcărilor regulilor de derulare a procesului bugetar și anume a calendarului bugetar prevăzut de articolul 47 din Legea finanțelor publice și responsabilitățile bugetar-fiscale, potrivit cărora Guvernul urma să prezinte Parlamentului Proiectul legii bugetare pînă la 15 octombrie, ar putea avea drept consecințe negative privind riscul necorelării planificării bugetare cu execuția bugetară și buna guvernare a activităților administratorilor de buget, elemente care vizează interesul public general. Stimaţi colegi deputați, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat în ședință deschisă proiectul bugetului de stat pentru 2016 și propune, cu majoritatea voturilor membrilor ei, ca Parlamentul sau onoratul Plen să adopte prezentul raport și, respectiv, să adopte pentru primă lectură concepția proiectului bugetului de stat, iar pentru lectură a doua indicatorii generali ai bugetului, și anume venituri în sumă de 31 miliarde 378 922,8 mii lei și cheltuieli 35 miliarde 561 milioane șapte sute șaptezeci… 744,8 mii lei, cu o depășire a cheltuielilor asupra veniturilor, adică un deficit de 4 miliarde 182 800,00 mii lei. Vă mulțumesc. Rog susținerea acestui raport și proiect de lege.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Vă readuc aminte: inițiem sesiunea de întrebări-răspunsuri în adresa comisiei, dar ne limităm, potrivit Regulamentului, doar la amendamentele făcute, examinate sau respinse. Iată de ce rog, dragi colegi, în baza…

Domnul Ștefan Creangă: Asta-i prima lectură. Conceptual.

Domnul Andrian Candu: Conceptual. Bine, dar, bineînțeles…

Domnul Ștefan Creangă: Întrebări asupra raportului dacă sînt.

Domnul Andrian Candu: Întrebări asupra raportului. Vă mulțumim frumos. Cer scuze pentru greșeala tehnică. Domnule Cobzac, Vă rog frumos.

Domnul Grigore Cobzac: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Domnule președinte al comisiei. Recunosc că întrebarea am dorit s-o adresez ministrului de finanțe. Dacă veți dori, desigur, puteți să o readresați. În alocuțiunea sa și în răspunsul la întrebări, domnul ministru a specificat că majorarea salariilor în domeniul public este posibilă și indirectă în dependență de reformele în acest domeniu, deoarece presiunea salariilor, presiunea salarizării angajaților din domeniul public, care sînt foarte mulți, este enormă asupra bugetului și, desigur, că este o legătură directă între majorare și între reformă. Subscriem pînă aici. De asemenea, întrebarea ce ține de riscurile neacumulării veniturilor la buget din donații și granturi de la partenerii de dezvoltare a fost pusă în directă dependență de convingerea acestora că actuala guvernare este pusă pe reforme. Și dacă este așa, atunci vor fi și acele venituri promise. Și acum nemijlocit întrebarea: ține aceasta de reformele și în administrația publică centrală, și în administrația publică locală ori noi subînțelegem aici reforma teritorial-administrativă? Guvernul și-a făcut publică poziția sa pe aceste două reforme, inclusiv prin declarații publice, precum și în cadrul Comitetului de Asociere „Republica Moldova – Uniunea Europeană” și a stabilit obiectivele, 2016 – 2018 – reforma în administrația publică centrală, 2018 – 2020 – reforma teritorial-administrativă. Nu cunosc străinii că mandatul primarilor …

Domnul Andrian Candu: Continuați, vă rog.

Domnul Grigore Cobzac: .. nu poate fi întrerupt, conform cadrului legal. Asta înseamnă că alegerile viitoare locale vor fi în condițiile legislației vechi. Primarii își vor exercita

72 mandatul din 2018 pînă în 2022, nu ai dreptul să intervii, după aceasta implementarea și efectele de la această implementare un an – doi cu siguranță va trece și nemijlocit întrebarea, efectele de la reformele pe care le promiteți noi le așteptăm peste zece ani în 2022? Am dori ca să fie în timpul nostru, ceva mai aproape.

Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc de întrebare. Domnule deputat, Sigur că dacă discutam Proiectul de lege privind reforma autorităților publice centrale, întrebarea dumneavoastră era să fie foarte, foarte la moment. Dar dacă dumneavoastră doriți să vă răspund la această întrebare, vă răspund în felul următor: reforma care a fost anunțată public referitor la autoritățile publice centrale nu este la momentul actual bugetată în acest buget, deoarece a fost doar numai o intenție publică. Ceea ce ține de reforma autorităților publice locale și întreruperea de mandate, eu cred că este un subiect aparte și nu cred că se va permite în acest plen ш să i se întrerupă cuiva mandatul, deoarece Constituția prevalează și va fi respectată. În momentul cînd a fost reiterat, de către Ministerul Finanțelor, răspunsul privitor la bugetele autorităților publice locale și cînd am menționat că este necesar să revenim, să revizuim bugetele, să revizuim conceptul, ceea ce înseamnă primării, numărul de locuitori ai primăriei sau cu dreptul de a avea primărie în localitate, eu subscriu și susțin poziția ministrului finanțelor. Deoarece, la momentul actual, este imperios a discuta problema primăriilor. Vă asigur însă că acest subiect va fi unul mult mai discutat, dar într-o ședință separată, doar după ce Guvernul va veni cu reforma autorităților publice centrale, unde vom bugeta aceste reforme, pentru că orice reformă presupune cheltuieli enorme. Și vă asigur că, dacă vom veni chiar și cu micșorarea numărului de ministere, așa cum a fost declarat, va fi nevoie de rectificări la buget în privința reformei date. Și orice reformă, dacă discutăm de principiile generale ale reformelor, se prevăd cheltuielile pe termen mediu, ca să avem un feedback sau un impact direct pentru cetățeni. Nu poate aduce o reformă, la momentul actual sau astăzi, un impact pozitiv după ce a fost votată legea. Dumneavoastră cunoașteți foarte bine faptul că, timp de șase ani de zile, s-au făcut reforme în continuare întru dezvoltarea segmentului proeuropean, dar, la momentul actual, se simt reformele în creștere, în puțină creștere, chiar dacă s-au făcut reforme, au început reformele cinci ani în urmă. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnule Cobzac, A doua întrebare sau precizare?

Domnul Grigore Cobzac: Precizare.

Domnul Andrian Candu: Vă rog.

Domnul Grigore Cobzac: De fapt, întrebarea mea țin de termeni. Începutul implementării reformei care va fi elaborată, adoptată ș.a.m.d. ține de 2022. Întrebarea asta a fost: în 2022 începem să implementăm reforma teritorial-administrativă sau nu?

Domnul Ștefan Creangă: Nu, eu nu cunosc anul fix cînd va începe reforma. Este important să începem reforma. Dar dumneavoastră vă referiți la reforma autorităților publice locale, să înțeleg? Eu cred că, după alegerea Președintelui … Este important de menționat că în bugetul 2016 sînt prevăzute cheltuieli bugetare pentru a organiza alegerile prezidențiale. Ulterior, vă asigur, vom identifica resursele financiare pentru a face și reforma pe care dumneavoastră ați menționat-o.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. A doua întrebare, dacă este? Dacă nu, trecem la următoarea intervenție. Domnule Boțan, Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Roman Boțan: Vă mulțumesc, domnule Președinte. De fapt, întrebarea era adresată ministrului, Sînt însă convins că dumneavoastră ați discutat și acest subiect, pe care îl voi aborda în comisie. De aceea, întrebarea este următoare: În anexa nr.3 la compartimentul „Acțiuni generale” secțiunea „Protecție socială” este prevăzută compensarea pierderilor pentru depunerile bănești ale cetățenilor în Banca de Economii în sumă de peste 17 milioane lei. Întrebarea este următoarea: este vorba de compensare parțială sau de sume care vor fi restituite în totalitate deponenților?

Domnul Ștefan Creangă: Mecanismul de compensare, de indexare, să spunem, a depunerilor bănești a funcționat și, vă asigur, va funcționa pînă nu vom termină să achităm cetățenilor indexarea pe toți anii respectivi. Chiar marți am avut o întrevedere cu guvernatorul Băncii Naționale. Am discutat subiectul respectiv reieșind din situația creată cu Banca de Economii și lichidarea acestei bănci. Mecanismul, la momentul actual, de compensare a acestor resurse care sînt integral... așa cum este stabilit în lege... dacă acestea sînt .. cîte

74 milioane ați menționat dumneavoastră... 18 milioane de lei... ele sînt integral pentru anumiți deponenți pe anumiți ani de depuneri a sumelor date. La momentul actual, acest mecanism de indexare este puțin stopat. De aceea și am avut discuția cu guvernatorul Băncii Naționale pentru a vedea exact care sînt problemele. Dumnealui m-a asigurat că probleme din partea administratorului sau lichidatorului Băncii de Economii în relații, în corelare cu Poșta Moldovei, care urmează să preia toate dosarele de indexare, și Ministerul Finanțelor va începe să funcționeze, iar banii respectivi vor fi achitați. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Boțan, Aveți a doua întrebare sau precizare? Poftiți.

Domnul Roman Boțan: Deci, este vorba de indexare sau de compensare? Este vorba, conform proiectului, de compensare integrală, să înțeleg eu, ați menționat dumneavoastră.

Domnul Ștefan Creangă: Da.

Domnul Roman Boțan: Deci, fiecare deponent își va primi banii integral. În acest context, vreau să fac următoarea precizare. Este absolut important pentru noi toți să transmitem un mesaj clar, că cei care sînt vinovați sau sînt suspectați că sînt vinovați în acest dezastru bancar, pe care l-a avut ca finalitate Banca de Economii, trebuie să fie urmăriți și trebuie, în finalitate, să fie pedepsiți, inclusiv cu confiscarea bunurilor și averii dobîndite nejustificat în baza a ceea ce au acționat atunci. Consider foarte important acest lucru de menționat. De asemenea, acei mii de deponenți care au fost nedreptățiți, prin acțiunea întreprinsă acum, sper, să fie mulțumiți. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. În continuare, domnule Panciuc, poftiți.

Domnul Vasilii Panciuc: Mulțumesc, domnule Președinte. Уважаемый господин докладчик, Мне тоже не удалось задать министру вопрос, поэтому позвольте его задать вам. Сравнительный анализ бюджетных средств, предусмотренных для летнего отдыха детей, показывает, что он за последние годы остается

практически неизменным. В то же время мы знаем, что растут цены, тарифы и прочее. Означает ли это, что мы должны экономить на питании детей или сокращать количество детей? И ваше мнение по этому вопросу: не считаете ли вы необходимым изменить, и что экономия на детях – это неправильно? Спасибо.

Domnul Ștefan Creangă: Bine. Aș ruga colegii de la Ministerul Finanțelor să prezinte informația a ceea ce ține de contribuția statului la creșterea copiilor, alimentarea copiilor, la odihna copiilor. Vreau să vă asigur că, la momentul actual, odihna se organizează în strictă conformitate cu Hotărîrea de Guvern care este stabilită, odihna pentru copii și... au organizat, au asigurat buna organizare a odihnei copiilor și nu va fi stopată. Solicit suportul din partea ministerului pentru a da și cifre.

Doamna Maria Cărăuș: Da, dacă îmi permiteți. Deci, în bugetul public național, în acest scop, adică pentru organizarea odihnei de vară, sînt prevăzute 90 de milioane de lei, 79 de milioane de lei – pentru bugetele unităților administrativ-teritoriale, 1 milion 700 milioane de lei – pentru Ministerul Educației și 9 milioane de lei de la bugetul de stat, prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Panciuc, Dacă mai aveți ceva de precizat? Bineînțeles, vă rog frumos.

Domnul Vasilii Panciuc: Речь как раз идет о том, что эти суммы остаются неизменными уже не один год, но цены – то растут, значит, мы должны или сокращать объем детей, или сокращать питание.

Doamna Maria Cărăuș: Încă un moment. Alocațiile se indexează anual la rata inflației și în dependență de numărul de copii, că cresc sau descresc. Aceasta este abordarea.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, doamnă Domenti. Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Da. Mulțumesc. Doar ca o precizare. Numărul copiilor implicați în odihna de vară depinde de banii care au fost alocați în acest sens. Dacă erau să fie bani mai mulți, era să

76 crească și... copiilor, dar așa, constatăm că chiar și numărul este în descreștere, doar 2% din copii își pot permite acest lucru, reieșind din această finanțare. Vreau, totuși, să pun o întrebare președintelui comisiei. Ținînd cont de faptul că ministrul economiei a vorbit aici despre niște indicatori macroeconomici prognozați care diferă de cei care au stat la baza acestor bugete: Considerați necesar revederea parametrilor bugetari de bază în acest sens, pentru că o diminuare eventuală a fondului de remunerare a muncii cu 800 de milioane de lei ar conduce eventual la o reducere a veniturilor la bugetul de asigurări sociale cu circa 200 milioane de lei, iar la bugetul asigurărilor medicale cu peste 70 de milioane de lei. Deci, în total, avem, iată, o sumă foarte mare de bani care va trebui să fie compensată de undeva. În cazul bugetului asigurărilor sociale, această sumă urmează a fi compensată din contul bugetului de stat, deci acolo fie că este revăzut, majorat deficitul, fie că sînt... revăzute alte surse, dar evident că trebuie să corectăm acești parametri bugetari. Considerați necesar, iată, după aceste declarații și intenționați să faceți aceste corecții? Mi se pare acuma necesar la primă lectură să facem acest lucru.

Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc de întrebare. Sigur că, dacă luăm pur științific, noi ar trebui să facem această corecție, eu aici aș susține corecția dată. Însă, din punct de vedere practic, la momentul în care avem bugetul în luna iunie discutat, cred că nu este judicios să facem acest lucru. Asta ar însemna restituirea bugetului înapoi în Guvern. Reexaminarea de către Ministerul Finanțelor, cu atît mai mult diferența parametrilor macroeconomici care a fost anunțat nu este atît de mare, la 133,5 miliarde – de 200 milioane nu este atît de mare și nu vor fi corectări semnificative. De aceea, susțin poziția Ministerului, atît al Economiei, cît și al Finanțelor pe parametrii respectivi la momentul actual. Odată cu aprobarea acestui proiect de lege sau începerea implementării pînă în toamnă, în momentul cînd, de fapt, se fac rectificări la buget, putem face aceste ajustări. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Următoarea întrebare sau precizare, doamna Domenti, Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Da. Domnule președinte, Vorbiți despre un buget de 133 de miliarde, nu știu, poate noi...

Domnul Ștefan Creangă: PIB-ul, PIB-ul, PIB-ul, 133,5 miliarde PIB-ul.

Doamna Oxana Domenti: Păi, bun, da noi vorbim despre parametri bugetari în acest sens...

Domnul Ștefan Creangă: Diferența, diferența macroeconomică, spuneam de parametri de 200 de milioane.

Doamna Oxana Domenti: ...și vă spuneam că 300 de milioane de lei...

Domnul Ștefan Creangă: 200.

Doamna Oxana Domenti: ...pentru bugetul asigurărilor sociale sau bugetul asigurărilor medicale, asta e o sumă enormă, ca să înțelegeți, 30% majorarea salariilor tuturor lucrătorilor medicali se echivalează cu această sumă. În cazul în care noi nu încasăm o eventuală sumă de 300 milioane de lei la buget, punem în pericol multe programe sociale. Deci, după mine, ar trebui să facem această corecție. De altfel, o să aprobăm niște cifre virtuale.

Domnul Ștefan Creangă: Vă asigur că vor fi încasările sută la sută.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Domnule Hotineanu, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Hotineanu: Domnule președinte, Am o rugăminte, nu atît întrebări, cît o rugăminte, fiindcă experiența parlamentară îmi spune că, de regulă, amendamentele și doleanțele care parvin din comisii nu întotdeauna, în special în procesul bugetar, sînt luate în considerație. Înțelegem din ce motive, dar, de data asta, vă rog foarte mult, în special fiindcă au fost invocate și amendamentele atît din partea Ministerului Educației, cît și din partea Tineretului și Sportului, Comitetului Național Olimpic și a noastră, toate aceste amendamente și doleanțe sînt expuse în avizul Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Vă rugăm foarte mult să le analizați cu multă precauție și cu multă seriozitate să luați decizia la aceste amendamente. Vă mulțumesc mult.

Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule profesor, Vă asigur: comisia va examina toate amendamentele deputaților, va lua în calcul strategiile pe care Guvernul urmează să pună accent. Reieșind din strategiile propuse de către deputați sau de comisii pe segmentele date, vom identifica soluții împreună cu Guvernul și, respectiv, vom face anumite modificări pe cheltuieli.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Se pare că aici se încheie ședința de... sesiunea de întrebări-răspunsuri. Vă mulțumim mult, domnule președinte Creangă. În continuare, înainte de a încheia dezbaterile, avem tradiționalele luări de cuvînt. De data asta, sînt 10 înscrieri. Și iată de ce, vom începe cu prima. (Rumoare în sală.) Domnule Golovatiuc, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Golovatiuc: Господин Председатель, Уважаемые коллеги, Два месяца назад мы рассмотрели в первом чтении проект Налоговой политики на 2016-й год и, не утвердив данный документ в окончательном варианте, на наше обсуждение вынесен проект бюджета. По сути это говорит о том, что ничего в принципе в политике не изменится, и все уже решено, и бюджет проголосуется, и политика. Тем не менее мы выскажем некоторые суждения. Я не буду говорить о деталях, об этом, возможно, будут говорить мои коллеги. Кратко остановлюсь на том, на чем должен основываться бюджет и на чем базируется представленный проект. Что должен дать бюджет, к чему должен привести и что даст, к чему приведет рассматриваемый проект? По сути, эти вопросы касаются тех требований, которые были сформулированы к Налоговой политике, а именно реалистичность и прагматичность. Реалистичность – это связь с реальными процессами и реальной ситуацией в экономике, а прагматичность – это нацеленность на решение конкретных задач, расшивание конкретных узких мест, которые мешают нашему устойчивому развитию. Реалистичность реализуется в разработке параметров бюджета, исходя из прогноза Министерства экономики по макроэкономическим индексам. Вроде все в порядке. Прогноз Министерства экономики имеется, но реалистичным проект бюджета вряд ли можно назвать. Дело в том, что проект базируется на январском прогнозе Министерства экономики, где преобладал оптимистичный взгляд на развитие экономики. Все в плюсе и относительно негативный по инфляции и курсу лея. Однако в апреле, с учетом реалий года, Министерство экономики пересмотрело свой прогноз ВВП, а также экспорта и импорта в сторону

ухудшения, а по инфляции и курсу – в сторону улучшения, при этом проект бюджета пересчитан не был, а стало быть, он не реалистичен даже в формальном плане. Я понимаю авторов проекта. Если исходить из нового прогноза, то бюджет надо было бы скорректировать более чем на миллиард лей минимум инфляция, … надо было. Это в части реалистичности. Относительно прагматичности, то есть нацеленности на конкретные результаты... какие цели были поставлены авторами данного проекта при его разработке? Может, стимулирование и поддержка предпринимательства, или создание условий для роста конкурентоспособности экономики? А может, преследовалась цель импортозамещения и поддержки экспортно- ориентированных предприятий, или изменения структуры экономики, структуры экспорта? Вот эти цели? Но увы, ответ на все эти предположения отрицательный. Кстати, 900 миллионов лей вряд ли можно назвать достаточной поддержкой аграриев. Еще полтора года назад они требовали миллиард. Сегодня их потребности значительно выше. Или бюджетные инвестиции. Из года в год их обьем сокращается, и это, уважаемые коллеги, в условиях кризиса, когда экономика остро нуждается в денежной подпитке, особенно после увода миллиарда, когда процентные ставки по кредитам значительно возросли, а обьемы кредитования существенно сократились. Так вот, в 2014 году бюджетные инвестиции составили 2,8 миллиарда лей. В 2015 году – 2, 2 миллиарда. А на 2016-й предусмотрено только полтора, минус 32 процента. Таким образом, рассматриваемый проект бюджета вряд ли можно назвать и стимулирующим, но какая-то цель же была? Нам очевидно, что целью проекта бюджета банально является выживание. Схема достаточно проста. Откуда только возможно заполнить доходную часть бюджета и латать дыры, особенно на взрывоопасных направлениях. Немного зарплаты, немного пенсий, немного инвестиций. Вот и все. Хотя не все. Проблемы в экономике не закрыты и вряд ли будут закрыты, и с поступлениями налогов может быть осечка. И вот тут-то на помощь должна прийти палочка–выручалочка – внешние ресурсы и гранты. И, как говорят в Одессе, – таки да. На текущий год предусмотрено беспрецедентное участие внешних ресурсов. Если в самом урожайном в этом смысле, 2010 году, доля внешних ресурсов в бюджете составляла 24 процента, то на текущий год – аж, около 30, а это более 10 миллиардов лей против четырех с половиной в десятом году. Здесь, кстати, возникает вопрос. Насколько реалистичен такой расчет на внешние ресурсы? На 15-й год также были предусмотрены внешние кредиты и гранты в размере шесть с половиной миллиардов, но реально поступило только 4, 2. Так что есть риск и значительного неисполнения бюджета, и его секвестра. Эти риски видны уже сейчас.

Кстати, и в 2015 году, и за пять месяцев текущего года отрицательное сальдо между поступлениями и платежами Минфина по прошлому году – это 9 миллионов, но сегодня вот буквально я посмотрел за пять месяцев – уже минус 44 миллиона. 60 миллионов мы заплатили в Минфин, и только 16 поступило. Государственный долг. Министерство финансов прогнозирует его значительное увеличение с 33 до 56 миллиардов лей. Практически на 70 процентов. Внутренний госдолг планируется довести с 7 до 21 миллиарда. То есть почти в три раза. В результате расходы государственного бюджета по обслуживанию внутреннего госдолга превысит миллиард 400 миллионов, а это почти в две раза выше прошлогодних расходов, и это, заметьте, без расходов на обслуживание долга, связанного с кражей миллиарда, который планируется платить с 2017 года, а это еще плюс в среднем по 300 миллионов каждый год в течение 25 лет. Кроме этого, Минфин планирует в текущем году увеличить внешний госдолг с миллиарда 300 миллионов до миллиарда 600 миллионов, то есть на 20 процентов. Такое увеличение государственных заимствований доведет размер долга до угрожающих размеров – более 42 процента ВВП. При этом в мировой практике считается, что уровень долга выше 25 процентов свидетельствует о повышенных рисках государства, экономической безопасности государства. Напомним, что уровень госдолга в Молдове снизился с 1999 по 2008 год с 78 до 18 процентов. Сейчас планируется 42. В завершение я хотел бы еще раз подчеркнуть нашу позицию по поводу и бюджета, и налоговой политики. Можно, конечно, говорить о деталях, но это ничего не меняет. Мы принципиально против предложенных проектов, ибо убеждены, что они не только не отвечают потребностям страны, но еще более усугубят ситуацию. Бюджетно-налоговая политика, особенно в кризис, должна способствовать решению экономических проблем. Проблемы молдавской экономики принципиальные. Вот Мариан Ильич вышел, а он прекрасно помнит диагноз Счерса: стратегия экономического роста и снижения бедности, деформированная структура экономики, моноструктура экспорта, и это означает модель экономики, основанную на потреблении. Такая парадигма экономического роста не может служить основой устойчивого развития. Необходим ее полный слом и построение экономики, основанной на внутреннем производстве, инвестициях и экспорте. За прошедшие 12 лет не только не удалось сломать данную систему, она еще более укрепилась. Приведу лишь несколько цифр по структуре экономики, считаю это важным.

Domnul Andrian Candu: Continuați, vă rog frumos. Foarte succint.

Domnul Vladimir Golovatiuc: В начале нулевых годов… В начале нулевых годов средний вес производства в Молдове в ВВП, производства товаров в ВВП составлял 38 процентов. В последние годы – 26. Доля услуг была 50, сейчас – 60. Налогов было 13, сейчас 17. Вот какую экономику мы имеем. Для примера: в Румынии доля производства превышает 40 процентов. В Словакии и Словении – 34. Несколько больше еще в странах Балтии. В странах СНГ, в Армении – 48, Киргизии – 40, Узбекистане – 48, в Украине и Российской Федерации – 34. Мы рекордсмены, к сожалению, в негативе. Построение эффективной экономики – вот на что должна быть направлена и бюджетная политика, и налоговая. То есть стимулировать и регулировать, а если политика будет направлена на латание дыр, то эти дыры с каждым годом будут все больше и больше. Надо начинать было вчера. Времени у нас нет. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. În continuare, cuvînt se oferă domnului Reidman. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Господа депутаты, Наконец-то нам с вами представили документ, который правящее большинство называет проектом бюджета нашего государства на текущий 2016 год. Опять безответственность Правительства, основанная на бесконтрольности и безнаказанности, зашкаливает так, что ломаются стрелки измерителей, то есть показателей из жизни Молдовы. Правительство, видимо, путает ответственность перед народом Молдовы с дрожью в коленях перед узкой группой захватчиков государства, а тем нужно не благосостояние людей, не будущее страны, не ее развитие, а благосклонность «барина», в кавычках, в лице Международного валютного фонда и других международных финансовых организаций. Вся надежда власть предержащих на то, что «вот приедет барин, барин нас рассудит». Надежда на то, что вместо показательной порки барин даст денег, чтоб до конца года не помереть. Посмотрите сами. Не говорим уже о каких-либо программах развития, которые удержали бы активное население Молдовы от массового трагического исхода с родины. Зато видим, что для самых необходимых государственных обязательств только по плану не хватает более четырех миллиардов лей. Правительство рассчитывает получить деньги от иностранных источников. В результате в два с половиной раза увеличивается доля этих

займов, внешний долг превысит ВВП 1 миллиард долларов. Нам придется потратить на обслуживание только внешнего долга почти 2 миллиарда леев, то есть на 70 процентов больше прошлого года. То, что мы отдаем за такую помощь, растет быстрее, чем то, что мы занимаем. Главное, что эта помощь проедается и не создает новых источников национального богатства. Деньги берутся и даются лишь на удержание у власти правительства национального предательства. Людям же придется еще тяжелее. Уже запланировано, – ну, правда, здесь министр экономики немножко подкорректировал, – уже запланировано, что инфляция будет 10,5, а средняя зарплата подрастет только на 9,1. И то эта «средняя температура по больнице» обеспечивается углублением разбега разных категорий работников. Зарплата в системе правоохранительных... правоохранения судах, прокуратурах и т.д. растет с космической скоростью, а у остальных остается на стартовом столе. Это все содержание реформы юстиции? Перефразируя великого комбинатора Остапа Бендера, пусть тот, кто почувствовал эту реформу, я имею в виду, юстиции и правоохранения, – первый бросит в меня камень Еще два слова о профессионализме и четкости правительственных чиновников. Приходит … заместитель министра социальной защиты, которая, извините, проспала выпадение из системы социальной поддержки 36 тысяч пенсионеров, позволяет себе ввести в заблуждение Парламент относительно потребности в средствах для исправления ошибки министерства, экономит на этих пенсионерах более 40 миллионов леев, оставляет этих 36 тысяч пенсионеров с деньгами на уровне до проведения индексации пенсии, а вместо наказания перебирается в кресло директора Национальной кассы социального страхования. Так мы очень далеко пойдем! Бюджетный процесс сломан, нарушен не только формально, но и логически. Бюджетная политика еще не принята, отчет не проанализирован, а бюджет, как та телега, уже поставлен впереди лошади. Скажите, господа властное большинство, каково основное содержание этого бюджета? Как он называется: бюджет развития, стабилизации, остановки кризиса, индустриализации, развития экспорта или как-нибудь еще? Где основная идея этого документа? В чем она? Ссылки авторов, что политическая нестабильность повлияла на формирование госбюджета, несостоятельны. Что, власть переходила от нынешнего правящего большинства к кому-либо другому? Или Министерство экономики, финансов, социальные министерства переходили от оппозиции к большинству? Вся политика последних семи лет – это политика разрушения и деградации, за что ни возьмись. Вот вы, большинство, привели Молдову в процесс ассоциации с ЕС для чего? В чем состоит процесс? Куда мы движемся? Модернизируем ли мы страну и общество, приближаясь к европейским нормам и стандартам жизни? В год подписания соглашения об Ассоциации, 2013 у нас госбюджет

составлял без 20 миллионов 8 миллиардов долларов, а в этом году мы ждем только 6,3 миллиарда. Обещанные нам властями и евроэкспертами, включая теперь туриста господина Баррозу, космический рост экспорта, в реале обратился падением экспорта на 1/3. Инвестиции долгосрочные сократились почти на полмиллиарда долларов, то есть почти на 1/3. И это наше будущее? И, конечно, следствием этого является сокращение, падение номинальной средней заработной платы с 299 долларов в 13-м году, до подписания Соглашения, до 239, то есть на 20 процентов. В результате несостоятельной, а главное – бесцельной, то есть непрофессиональной политики власти резко растет государственный долг, забивая насмерть перспективы нашего развития. И вы, Правительство, имеете смелость предложить нам голосовать за такой бюджет? Мы ни при каких обстоятельствах не позволим себе голосовать за такой документ. Спасибо. (Aplauze.)

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Pistrinciuc, Poftim.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Stimați colegi, Într-adevăr, se spune că exercițiul bugetar este unul foarte responsabil, probabil cel mai responsabil în practica parlamentară, dar și guvernamentală. Însă în tot acest exercițiu și proces să demonstreze responsabilitate, s-a demonstrat mai mult o atitudine ușuratică față de buget și, în consecință, față de cetățeni. S-a vorbit despre formă și conținut. Am să încerc și eu astăzi să mă țin de acest lucru. Forma, da, procesul... ce am primit în loc? Bugetul este, pentru prima dată, aprobat cu o așa întîrziere, în aproape 20 de ani. De fapt, nu există buget real, fiindcă cifrele prezentate deputaților se bazează pe politicile bugetar-fiscale, pe care deputații nu le-au acceptat anterior. Deci, iarăși, totul este făcut invers. De asemenea, deși cu întîrziere împins în Parlament, cît mai repede în comisii, în cîteva zile. Politica bugetar-fiscală neaprobată, discutată, dezbătută înaintea aprobării bugetului, așa cum ar trebui, de fapt, să fie. Și cel mai important, este un buget aprobat pe prognoze economice relative, o perioadă … au mai rămas încă cinci-șase luni de zile, probabil că este o superficialitate ceea ce se întîmplă astăzi, în cîteva luni va trebui să fie modificat. Este asta oare un proces responsabil de elaborare a bugetului? Nu cred. Nu vă supărați, dar mai degrabă seamănă a troling. Cu forma noi ne-am clarificat. Haideți să vedem care este conținutul. Cel puțin aici ne-am clarificat cu una. Se vorbește una la televiziuni și se face alta. Se vorbește despre relansarea triumfătoare a economiei. În realitate – descreșterea veniturilor și creșterea impozitelor, un buget auster, un deficit în creștere cu circa 50 la sută, veniturile din finanțări externe ratate.

Apropo, este o creștere la granturi doar din contul disbursărilor proiectelor europene pentru anul 2015, din trecut. Apropo, se vorbește foarte des la televiziune despre creșterea veniturilor și încasărilor. Noi vom lăuda și vom sprijini foarte mult fiecare lucru dacă se va face și va fi unul simțitor. Se vorbește că … la televizor se spune că cresc veniturile, încasările cu 30 la sută. În proiect vedem că, de fapt, sînt cu 11 la sută, în cazul vămii, ceea ce demonstrează că și în vamă, și în altele a fost corupție, dar continuă să fie și mai departe. Un buget care nu prevede majorări de salarii, plăți sociale, dar, în schimb, ieri, s-a majorat de 2,5 ori unitatea convențională, adică amenzile. Da, înțeleg, veți spune că este criză, este greu, nu sînt bani. Așa este, înțelegem și noi. Deci, bugetul dumneavoastră nu este un răspuns la criză, nu este un buget anticriză, nu conține nici măsuri de stimulare a sectorului real, nici anumite plăți sociale de criză pentru cetățeni. De unde bani? Este veșnica întrebare. Într-adevăr, se face și mult populism pe asta. Da, trebuie discutată disciplina fiscală, încasările. Vom lăuda de fiecare dată cînd acest lucru se va face. Însă, cel mai important, trebuie să căutăm și în economia tenebră. Apropo, căutăm de multe ori acoperirea acestor deficituri din finanțări externe. Este clar, Moldova are nevoie de aceste finanțări. Am văzut însă analize de experți ale organizațiilor internaționale care demonstrează că și în gestionarea întreprinderilor de stat sînt foarte multe probleme. Dacă s-ar căuta bine acolo, poate s-ar găsi măcar un miliard de lei care ar putea să acopere acest deficit. Acești bani pot acoperi o majoritate – două de transfer de la bugetul de stat către bugetul de asigurări sociale, cîteva fonduri ecologice, un fond rutier, granturi pentru antreprenori. Nu mai vorbesc de contradicția noastră veșnică: țară săracă, dar prin care se spală zeci de miliarde de dolari. În concluzie. Se demonstrează metodic, zi de zi, că se guvernează în totală disonanță cognitivă. La televiziuni se spune despre marile victorii economice, în realitate însă este un buget mediocru. Apropo, acum două luni, se spunea că, undeva, prin luna iunie, se va veni cu o politică bugetar-fiscală revoluționară, nouă, inovatoare, care va pune baza unor creșteri viitoare. În realitate nu vedem această inovație promisă. Înțelegem că ați ales stabilitatea. Dragi colegi, Cu o economie sărăcită, oameni care pleacă zilnic, investitori care fug de Moldova, cu o justiție și instituții controlate, Moldova nu are nevoie de stabilitate. Stabilitatea, apropo, acolo unde pleacă în ultimul drum oamenii. Dar are nevoie de evoluții și revoluții și în economie, și în plan social, și în politică fiscală. Cînd acest lucru va fi conștientizat, sînt sigur că va susține tot Parlamentul o astfel de politică bugetar-fiscală sau buget. Însă, luînd în considerație calitatea exercițiului pe conținutul bugetului, noi nu vom vota acest buget. Mersi mult.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc.

Domnule Ion Balan, Poftim, la tribuna principală.

Domnul Ion Balan: Stimați colegi, Astăzi se discută în ședința Parlamentului documentul de bază al acestui an, chiar dacă calendarele ne arată că aproape jumătate din zilele pe care le are au fost însumate. Este acea lege care reflectă sau, haideți, să spunem trebuie să reflecte cît se poate de fidel nu doar situația reală dintr-un domeniu sau altul, dar și responsabilitatea cu care fiecare dintre noi, fie deputat, fie membru al Executivului abordează problemele cu care se confruntă economia în general, diferite domenii cu caracter social și cetățeanul simplu. Deci, este un document în care cifrele sînt cele care contează. Dincolo de ele se ascunde însăși viața oamenilor, acea viață constituită din muncă, familie, copii care trebuie să fie sănătoși și bine educați. Oameni care vor și trebuie să aibă locuri de muncă, oameni care fie au un business la oraș, fie au o bucată de pămînt de care și-au legat strîns propriul destin, fie și-au asumat angajamentul de a crește pîine pentru țară, de a-și promova numele în lume producînd vinuri de calitate, cultivînd legume, struguri, fructe și altele. De deciziile pe care le vom lua în procesul dezbaterii și aprobării Legii bugetului va depinde starea generală de lucruri, inclusiv în agricultură, domeniu pe care îl cunosc foarte bine și pe care, trebuie să spun, îl reprezint prin mandatul de deputat pe care îl dețin. Este un mandat pe care mi l-au încredințat cetățenii, iar asta mă obligă să vorbesc exclusiv în numele lor. Faptul că, de data aceasta, Legea bugetului intră în dezbateri parlamentare cu o întîrziere destul de mare, dar care este justificată, reieșind din realitățile de astăzi, oferă și unele avantaje, iar unul dintre acestea este că, la momentul discuțiilor, vedem clar despre ce fel de an vorbim. Pentru agricultură, putem spune că este vorba despre un an bun, un an destul de promițător, cu suficiente precipitații, cu un start, practic, excelent pentru cereale, viticultură, pomicultură, grădinărit. E tocmai situația în care factorul uman devine unul determinant, cît de determinante sînt deciziile pe care le luăm, cît de determinante sînt învățămintele pe care le tragem din trecutul nostru, fie mai îndepărtat, fie mai apropiat. În această luare de cuvînt, am decis să abordez o problemă pe care foarte mulți sau o trec cu vederea, sau o abordează selectiv din perspectiva propriilor interese. Este vorba despre protejarea culturilor agricole împotriva căderilor de grindină, fenomen care aduce anual pagube extrem de mari, atît economiei în ansamblu, producătorilor agricoli, cît și cetățeanului simplu care se hrănește din ceea ce poate culege de pe acei cîțiva ari pe care îi are pe lîngă casă. Înainte însă de a mă referi concret la problemele pe care le avem, aș dori să fac o scurtă prezentare a stării de lucruri în acest domeniu la ora actuală. Din informațiile pe care le-am solicitat structurilor abilitate, înțelegem că, actualmente, pe suprafața protejată împotriva căderilor de grindină sînt incluse parțial sau în totalitate 24 de raioane cu 115 puncte rachetare. În raioanele Briceni, Ocnița, Edineț, Soroca, Rîșcani, Glodeni, Strășeni, Nisporeni, Fălești, Ungheni, Telenești,

Florești și UTA Găgăuzia sînt protejate mai mult de 50 la sută din suprafețele agricole pe care le dețin, iar teritoriile raioanelor Drochia, Dondușeni, Sîngerei și Călărași sînt protejate împotriva grindinei în proporție de 100%. Potrivit responsabililor din domeniu, sub această umbrelă, ca să spun așa, au fost incluse în totalitate sau parțial regiunile cu nivel sporit de pericol de grindină, unde, anual, teritoriile afectate pot atinge pînă la 30 la sută și mai mult din toate terenurile arabile. În mare parte, acestea sînt regiunile de nord și de centru ale republicii. Sincer vorbind, înclin să pun la îndoială acest clasament al raioanelor cu un eventual grad sporit de pericol. Suprafața protejată de grindină în Republica Moldova, la momentul actual, este de 1 milion 486 mii hectare terenuri agricole, din suprafața totală de 1 milion 995 mii hectare. Raioanele neprotejate sînt următoarele: raionul Leova, Cantemir, Cahul, Cimișlia, Căușeni, Ștefan-Vodă și, parțial, raioanele Hîncești și Taraclia. Tabloul pe care-l avem în față arată clar că poziționarea punctelor ca criteriu de lansare practic a rămas neschimbată de-a lungul mai multor ani, chiar dacă, pe întregul acest parcurs, în fruntea structurilor abilitate cu luarea deciziilor, în fruntea Ministerului Agriculturii, ca instituție directă responsabilă de gestionarea acestor servicii, s-au schimbat mai multe persoane. Nu cred că e cazul să catalogăm abordarea pe care o suportă raioanele din sudul țării ca pe un evident act de discriminare intenționată, poate fi reparată, dar în drept un act de iresponsabilitate și de inechitate, însă perpetuarea acestei situații ne pune, totuși, pe gînduri pe noi, dar mai ales pe cetățenii cu care mă întîlnesc eu, mă întîlnesc cu diverse ocazii. Indignarea lor, cred, este plină de motivație. Iată cîteva date din perioada anilor 2013–2015. Pe teritoriul raionului Căușeni, teritoriu neprotejat, au fost înregistrate căderi de grindină masivă care au afectat peste 14 mii 300 de hectare de culturi agricole și au provocat prejudicii de peste 50 de milioane de lei. De asemenea, au fost înregistrate pierderi și căderi de grindină considerabile în raionul Cantemir – 1100 de hectare, Ștefan Vodă – 3500 de hectare, Leova – 500 de hectare, Hîncești – 1300 ș.a.m.d. În anul acesta, de referință, pentru documentul pe care-l dezbatem acum, situația, practic, s-a repetat. Căderile de grindină au avut aproximativ aceeași intensitate și au generat pierderi comparative cu cele suportate de agricultori în anii precedenți. În total, în primăvara aceasta, au fost 15 zile cu grindină care au afectat 3500 de hectare de terenuri agricole din raioanele neprotejate și au adus pagube economice care se cifrează la peste 20 de milioane de lei. Nu vreau să creadă cineva că mă las în prizoneriatul unor probleme de importanță locală, motiv din care insist ca, la adoptarea Legii bugetului, să se țină cont neapărat de faptul că, la scara națională, se atestă un deficit permanent de rachete antigrindină, din cauza insuficienței de mijloace bugetare. În acest scop, cred că ar fi rezonabil ca achiziționarea rachetelor să fie scutită de TVA, iar mijloacele pe care le vom economisi să fie folosite pentru procurarea unor stocuri suplimentare. Mai mult decît atît, pentru evitarea riscurilor de producere a evenimentelor negative în viitor, de exemplu conducerea raionului Hîncești a luat decizia de a restabili activitatea punctelor rachetare pe teritoriul raionului din surse bugetare

87 proprii. Actualmente, raionul Hîncești a construit deja o infrastructură necesară pentru activitatea a 6 puncte rachetare pe lîngă cele 3 funcționale. Serviciul special antigrindină, prin susținerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, înaintează propunerea însoțită de calculele respective ce țin de reluarea lucrărilor de protecție în raioanele menționate pe o suprafață de 420 de mii de hectare, care ar constitui, la moment, aproximativ o sumă de 30 de milioane de lei. Pagubele anuale în urma căderilor de grindină ar fi acoperit această cifră de mai multe ori. În încheiere, stimați colegi, țin să vă atrag atenția asupra faptului că problema la care m-am referit este de o importanță nespus de mare, a fost inclusă în agenda mea personală la insistența producătorilor agricoli și trebuie să aibă, ca finalitate, soluționarea ei în termene rezonabile și la cota de sus a echității și moralității. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Domnul Mudreac, Poftim, 5 minute.

Domnul Radu Mudreac: Onorat Parlament, Stimați colegi, Din start aș dori să vă reamintesc în ce țară locuiți – Republica Moldova, un stat care a fost și va rămîne agrar cel puțin încă vreo 50 de ani înainte, sector a cărui susținere, de fapt, a fost mimată, iar uneori chiar și ignorată complet de către guvernarea pro-europeană. Întrucît, în deciziile pe care le luați, vă sprijiniți mereu pe experiența statelor UE, o să mă refer și eu la unele aspecte ale politicii agrare din aceste state. Politicile economice de pînă acum ar fi trebuit să cuprindă o sumă de măsuri pentru revigorarea agriculturii autohtone, așa cum se întîmplă în orice stat din UE sau statele central și est-europene. Temelia pe care ar fi trebuit să se sprijine aceste politici, revigorarea economiei prin producție și servicii, a fost omisă în mod intenționat și a fost dirijată cu bună știință din 2009 cînd ați venit la guvernare. Altfel nu se explică distrugerile și dezastrul sistematic atît din agricultură, cît și din alte ramuri ale economiei naționale. Nu au fost aplicate politici de creștere a patrimoniului național, ci, dimpotrivă, politici de vindere, divizare, partajare, împărțire a acestui patrimoniu, prin politici macroeconomice în ghilimele, care au urmărit orice alte scopuri în afară de stimularea dezvoltării economice propriu-zise. Rolul agriculturii a fost redus la asigurarea cu hrană a populației, însă astăzi majorarea, majoritatea analiștilor economici realizează importanța agriculturii pentru dezvoltarea și creșterea economică. Afirmația dată este adevărată mai ales în cazul țărilor sărace, categorie la care este atribuită și Republica Moldova.

La noi în țară, agricultura este subdezvoltată față de cea europeană, involuțiile au fost de asemenea amploare încît în asanarea și dezvoltarea sectorului agricol este necesar de a fi revăzute majoritatea politicilor promovate pînă în prezent. Guvernarea însă continuă în aceeași manieră. Pe fundalul crizei economice, sub influența factorilor climaterici, sectorul agroalimentar al țării a ajuns în cea mai dificilă situație din ultimii 20 de ani. Cine dintre dumneavoastră a fost în mijlocul producătorilor agricoli în ultima perioadă de timp? Producătorii agricoli sînt indignați de indiferența guvernării, nu se depun eforturi pentru a-i ajuta în urma înghețurilor din această primăvară. Potrivit reprezentanților Asociației de Agricultori din țară, pierderile pot fi estimate la sute de milioane de lei, întrucît au fost afectate peste 9 mii de hectare, iar roada din acest an este, practic, compromisă. Identificarea resurselor financiare pentru a acoperi cel puțin parțial pierderile din sector trebuie să fie o prioritate pentru Guvern. Altfel, agricultura va fi afectată pe mulți ani înainte. Guvernul însă nu doar că nu caută soluții pentru îmbunătățirea situației în sector, dar vine cu o politică de susținere, dacă poate fi numită de susținere, pe care producătorii agricoli nu o vor avea în anul curent. Sîntem deja la mijlocul anului 2016, iar Guvernul încă nu și-a onorat obligațiile financiare față de agricultori care constituie aproximativ 260 milioane lei în totalmente pe anii 2014, 2015. În același timp, mărimea fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2016, conform proiectului bugetului de stat, este preconizat în sumă de 900 milioane lei, inclusiv 387,6 milioane de lei sînt din contul Programului de suport bugetar ENPARD al Comisiei Europene. Constatăm că fondul de subvenționare pentru anul 2016 este de 405 milioane lei, iar pentru comparație vreau să vă amintesc că în anul 2007 din bugetul de stat au fost acordate peste 760 milioane lei. Vă aduc aceste cifre pentru a demonstra că sînteți incapabili de a gestiona financiar această țară. Cei ce vă hrănesc vor rămîne cu mîna întinsă și în acest an pentru că nu vor vedea nici un bănuț din bugetul de stat, iar voi, cei de la guvernare, o să vă ascundeți după declarațiile propuse că Europa ne ajută. Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că unele țări încearcă fără succes să vă ajute și ca exemplu servește creditul de asistență acordat de Guvernul Poloniei. Acordul privind obținerea unui credit de asistență în sumă ce nu depășește 100 de milioane euro pentru finanțarea proiectului în domeniul agriculturii, procesarea produselor alimentare, inclusiv infrastructura aferentă acestora, semnat de către Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Polonia, a intrat în vigoare la 8 august 2014 și urma a fi implementat timp de 2 ani, adică pînă la 8 august 2016. Eu nu voi intra în detalii. Vreau doar să menționez că, din cauza incapacității și impotenței Ministerului Finanțelor Republicii Moldova, pînă la moment, sînt acceptate doar 6 dosare, în sumă totală de 14,1 milioane euro, din care 10 milioane euro vor fi accesați din contul creditului de asistență și 4,1 milioane euro contribuția proprie a beneficiarilor timp de 2 ani, doar 6 credite care încă nu au fost acordate.

Tergiversarea valorificării creditului dat poate duce la apariția riscului de anulare a asistenței oferite de către Guvernul Republicii Polone și pierderea de către Republica Moldova a unei finanțări în valoare de 100 milioane de euro. De asemenea, mult discutatul pachet agricol promis de către Președintele Parlamentului că va fi adoptat la finele sesiunii nu a fost adoptat, dar și cele mai discutat proiect, cum ar fi nr.282... proiectul… Guvernul. O secundă. Solicităm repetat adoptarea în a doua lectură a proiectului de lege sus-numit. Va spori suportul statului acordat sectorului agricol, se vor face mai eficiente programele de susținere a acestui sector și, nu în ultimul rînd, pentru a permite respectarea integrală a angajamentelor asumate de către stat, se propune de a majora fondul de subvenționare a producătorilor agricoli pentru 2016 pînă la 1 miliard de lei, fără includerea datoriilor pentru anul 2014 și 2015. Majorarea respectivă ar permite acoperirea financiară și extinderea subvenționării asupra utilatorului de produse se uz fitosanitar și de fertilizanți prin restituirea TVA-ului de 20% la importul acestora. Scutirea agricultorilor de impozitul pe autovehicule la tractoare și remorci va permite investirea mijloacelor financiare în întreținerea tehnicii agricole, care este într-o stare deplorabilă și care este utilizată doar sezonier, excluderea majorării impozitului financiar, unele din măsuri care sînt propuse pentru redresarea situației. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Спасибо. Односталко, пожалуйста. Вам слово.

Domnul Vladimir Odnostalco: Добрый день, дорогие коллеги. Я слушал доклад наших министров, наших докладчиков и понял одно – что ориентация бюджета, ориентация этого документа на 2016 год, она ориентирована только на несколько вещей. Первое – это кто бы нам одолжил денег. Второе – это у кого их взять. И третье – это полное отсутствие ориентации на человека. Наша страна обладает только одним ресурсом – человеческим. У нас нет ни газа, ни нефти. Сельское хозяйство, как сказал коллега Мудряк, находится там, где находится, и мы ничего не вкладываем в наших людей. Более того, те цифры, которые нам озвучивало Правительство по документу 2016 года, говорят о том, что инвестиции в человека в этом году будут уменьшаться и еще раз уменьшаться. Я приведу только некоторые примеры. Власти пытаются скрыть внешние долги и хвастаются увеличением заработной платы, пенсии, стипендии. Все мы слышали о повышении пенсии на 10, 1 процента.

А что происходит на самом деле? На самом деле не учитываются или скрываются намеренно рост цен, инфляция, услуги повышаются, и вместо этого идет не повышение, а, что очень важно, идет просто банальная индексация. То есть человек, пенсионер как купил в прошлом году бутылку воды, так же и в этом году ее купит, и ничего себе не может позволить больше. Следующий момент по пенсионной системе. Все мы с вами знаем, что она уже давно устарела, но никто ничего не хочет делать. И опять же не было сказано ни в одной политике, ни одного шага разумного, который бы говорил о том, что мы ее либо гармонизируем, усовершенствуем, либо отменим и разработаем новую. У нас сегодня такие области, как искусство, здравоохранение в сельской местности, у нас средняя пенсия там – до 600 леев. При этом другие категории, например, судьи, прокуроры, мы с вами, председатели районов и т.д. получают пенсию до 5000 леев. У меня вопрос возникает: педагог или медик меньше работает или хуже работает, чем остальные категории населения, которые получают пенсию до 5000 леев? Или вклад медика и педагога в развитие нашей страны хуже, чем у нас с вами? Мы должны сделать из этого выводы. А что касается других категорий населения, сегодня больше всего благодаря, в кавычках, этой экономической ситуации страдает несколько категорий. В первую очередь это дети, люди с ограниченными возможностями и пенсионеры. По пенсионерам я вам уже сказал. Мы должны с вами подумать. Что касается детей. Прожиточный минимум детей сегодня в сельской местности в зависимости от возраста ребенка равен плюс минус 1600 леев. В городской местности он немножко выше – 1900 леев. Что мы видим на практике. У нас деторождение падает. За последние шесть лет мы имеем рост смертности среди новорожденных. У нас по регионам самый большой результат – 10, 1 пункт. То есть 10 новорожденных на 1000 человек. Они умирают. За последний год почти 400 младенцев умерло, и они умирают не потому, что они больные, они умирают потому, что нет хорошего ухода в период беременности, потому что мать не может себе позволить хорошие, качественные медицинские услуги, потому что доступ к медикаментам очень слабый, потому что мать сегодня не застрахована и получает пособие в 440 леев. Что вы можете купить на 440 леев? Да ничего не можно купить на 440 леев, в то время как прожиточный минимум, я вам сказал, 1600 леев сегодня на ребенка. А мать еще не работает, ей самой нужно как-то питаться, ей самой нужно что-то делать. Это очень важный социальный аспект, и нам нужно обратить на это внимание, потому что завтра у нас будет все меньше и меньше детей. Что касается вопроса миграции, подымались вопросы, коллеги депутаты говорили о том, что у нас большая миграция. Я вам хочу сказать,

что миграция у нас связана не только с молодежью, она связана и с трудовыми ресурсами. О чем я хочу сказать. О том, что у нас на сегодняшний день по статистике 691 тысяча детей находится, из них, вот внимательно прошу всех послушать, 140 тысяч детей живут с одним родителем. Это не означает, что они развелись, это говорит о том, и по статистике оно так и есть, что папы или мамы уехали из страны в поисках лучшей жизни, потому что они не могут прокормить, потому что они не смогут обучить. Потому что у нас тенденции за последние шесть лет ежегодно на 10–11 процентов к уменьшению бюджетных мест. Они вынуждены кормить своих детей, они вынуждены оплачивать это все. И кто в этом виноват, они? Нет, в этом виновата власть, в этом виноваты мы все здесь сидящие за то, что не принимаем правильные решения, которые бы повышали уровень их благосостояния. При этом я хочу подчеркнуть: у нас сегодня 60 тысяч детей – 60 тысяч! живут без родителей. Это люди уехали на заработки. Это официальная статистика. Это статистика 2015 года. Это говорит о том, что эти люди, эти дети пущены на самотек, они не посещают школы, и постоянно мы в прессе видим эту информацию. Эти ребята живут на попечении бабушек и дедушек, и вы об этом прекрасно знаете, те, кто депутаты, кто принимает людей, ведет прием, и приходят люди, жалуются постоянно на отсутствие средств, на отсутствие родителей. Это повышает, в свою очередь, криминогенность, подростковую преступность, и так далее, и тому подобное. Хорошего из этого ничего не вытекает.

Domnul Vladimir Vitiuc: Минуту еще, пожалуйста.

Domnul Vladimir Odnostalco: Буквально минуту. Я могу много на этой теме... Это вопрос качества подготовки педагогов, который у нас остается очень важным. У нас, вы знаете, 50 процентов не сдают бакалавр. Разве в этом дети виноваты, что они на выходе из школы не могут сдать бакалавр? Нет, в этом виновата система, потому что качество подготовки, мягко говоря, отвратительно. Почему так происходит? Потому что мы на сайте Минобразования не найдем ни одного отчета о качестве подготовки педагогов. Были какие-то там вопросы о повышении, говорят, что было хорошо. Но где оценивается этот положительный импакт этого всего процесса? Или у нас опять все наши обучения, все наши повышения квалификации сводятся к формату coffee- break? Я думаю, так оно и есть, потому что это так происходит. И последнее. Очень важен момент доступности лекарств для нашего населения. Сегодня у нас имеется 725 сел, с населением менее полутора тысяч человек, в которых нет аптек. То есть на сегодняшний день доступность лекарств очень низкая. Несколько факторов этому

предшествует, но опять же… Да, но мы говорим о динамике роста этой проблемы, господин Лупу, и, к сожалению она увеличивается. (Aplauze.)

Domnul Vladimir Vitiuc: Спасибо. Domnule Iurie Țap, Poftim. Cinci minute.

Domnul Iurie Țap: Se vede și importanța problemei care se discută, după sală. Stimați colegi, Voi aborda subiectul pus în discuție prin prisma colectivităților locale. În mesajul domnului ministru a sunat și cifra… veniturile colectivităților locale se vor majora cu 5,7 la sută. E mult sau e puțin? Dacă vom face referire la ceea ce a spus, de la această tribună, domnul Calmîc, ministrul economiei, despre rata inflației de 7,2 la sută, să dea Domnul să fie așa. Răspunsul este clar: această creștere de 5,7 la sută va însemna reducerea veniturilor autorităților publice locale. Pe fundalul faptului că anul trecut, în 2015, față de 2014 veniturile autorităților publice locale au fost în descreștere, veniturile nominale, cu peste 11 la sută. Voi aduce o cifră care a parvenit de la Ministerul Finanțelor. La 1 ianuarie 2016, orașele de reședință, din cele 32, 12 orașe au o stare de lucruri proastă. Cheltuielile depășesc veniturile. Nu mai vorbim de starea lucrurilor din majoritatea satelor și comunelor noastre. În acest context, faptul că nu am discutat politica bugetar-fiscală ca să avem o claritate în acest sens este o problemă majoră. Ori în cazul cînd astăzi vom aproba cifrele – mă rog, așa cum le vom aproba – iar acele porniri, propuse în politica bugetar-fiscală pentru 2016 și elaborate de comun acord cu Congresul autorităților locale de către Ministerul Finanțelor și subcomisia pentru descentralizare, care, din cîte am văzut în cadrul discuției politicii bugetar-fiscale în primă lectură, vor fi, de fapt, egale cu zero sau vor fi negate, atunci noi nimerim tocmai în situația foarte proastă pentru autoritățile locale. Și aici voi spune. Stimați colegi, Fiindcă am auzit aici mai multe .. și domnul ministru s-a referit… și chiar este un pic de neînțeles… cînd o să înțelegem noi că sistemul administrației publice locale este parte a puterii executive de rînd cu Guvernul și administrația publică centrală? Or competențele acestora sînt scoase de sub autoritatea Guvernului. Aceste servicii, pe care le prestează colectivitățile locale, sînt prestate doar de ei. Și în cazul cînd noi avem autorități publice locale care au o finanțare proastă, vor avea de suferit serviciile pe care aceștia trebuie să le presteze cetățenilor. Aceasta înseamnă lipsă de apă, canalizare, drumuri, salubrizare, amenajare, etc., etc. Nu mai vorbim, de faptul: care dezvoltare locală, care dezvoltare regională, unde autoritățile locale sînt actorii principali? De aici vine ceea ce trebuie să se întîmple. Vreau să răspund, pentru că domnul ministru al finanțelor a vorbit despre

93 reforme, despre ceea ce trebuie să se întîmple. Statul este obligat, atunci cînd transmite competențe autorităților locale, să acorde și instrumentele respective. Ori dacă aș face trimitere la Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei, care deține obiective și activități foarte concrete, în special la capitolul „Patrimoniu”, „Capacitatea pentru dezvoltarea locală”, acestea, practic, au rămas pe hîrtie. Deci, a învinui autoritățile locale este, pur și simplu, neserios, ca să nu spun că este, de fapt, descalificant. Și aici este, de fapt, problema cetățenilor, trei milioane care locuiesc în satele și orașele noastre, dincolo de Chișinău. În rest problemele sînt grave de tot. În 2016 nu va mai funcționa Fondul de compensare. Atunci, colectivități care erau în pierdere, noi le-am estimat în 2012, erau 176. Acum cred că sînt mai mult de jumătate. Stimați colegi, În 2016, autoritățile publice locale nu că se presteze servicii, ele nu vor putea achita salariile pentru anumiți funcționari. Și atunci, ne întrebăm: politica bugetar- fiscală cu care venim și bugetul cu care venim ce sens au? Care-i scopul? Și unde este ziua de mîine? Dacă azi nu punem baza, dacă astăzi nu consolidăm, nufortificăm aceste colectivități locale, nu creăm instrumentele, peste un an – doi nu avem ce aștepta. Cu părerea de rău, ultimii 5 – 6 ani s-a vorbit mult, nu s-a făcut… Nici politica bugetar-fiscală, nici propunerea de astăzi care vine nu soluționează o problemă foarte importantă, care, de altfel, este și în Programul de guvernare și este una din condițiile partenerilor de dezvoltare și este o poziție care reiese din Carta europeană a autonomiei locale. Dar, cel mai important, stimați colegi, sînt cetățenii noștri pe care sîntem obligați să-i deservim respectiv. În acest sens este o doleanță. Ea nu vine de astăzi, fiindcă am expus-o de mai multe ori Hai să încercăm să avem o viziune clară asupra țării și asupra sistemului de administrație. Or, partenerii de dezvoltare au spus că reforma administrației publice centrale și locale, descentralizarea puterii, de fapt, este al doilea element după problema combaterii corupției. Altfel riscăm să eșuăm în toate reformele. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Domnule Marcel Răducan, Poftim, la tribuna principală.

Domnul Marcel Răducan: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Am pregătit un discurs profesionist, cu cifre, ca să încerc să demonstrez colegilor din sală că Guvernul Filip este acel Guvern care în pofida poverii care a preluat-o … Apropo, de responsabilitate. Povara care a luat-o este anume acea problemă. Guvernul Filip este Guvernul care a stopat acea stagnare, a stopat acel

94 declin și cu toate acele preziceri și, chiar aș spune: pe alocuri și așteptări de la cei care pe la colțuri se declară că sînt stataliști, de la cei care luptă pentru cetățenii Republicii Moldova, a demonstrat că se poate de lucrat. Se poate de lucrat și fără intervențiile care vin de la organismele internaționale, se poate de lucrat și fără acele donații de la donatorii externi. Greu, de acord, dar acel declin nu a avut loc. N-a avut loc acel declin, ba din contra, a avut loc o stabilitate. O stabilitate. Trebuie să recunosc că această stabilitate este o stabilitate politică datorită conștiinței unor deputați din această sală, care au hotărît să răspundă acelor probleme pe care le au cetățenii și acelei stagnări care era în Republica Moldova ca să instaureze acel Guvern. Astăzi, stînd în fața dumneavoastră, am renunțat la acel discurs și vreau să vă întreb pe dumneavoastră, cei care v-ați străduit timp de 20 de minute sau mai mult chiar să arătați cît e de rău în Republica Moldova, să demonstrați că Republica Moldova este un stat falimentar, să demonstrați că Republica Moldova nu are un viitor și ziua de mîine nu este aici, dar este undeva, nu contează, în altă țară. Chiar la un moment dat îmi părea că la tribună nu stau deputați, la tribună nu sînt cei pe care i-a ales poporul Republicii Moldova să vină și să dea soluții, să vină să susțină, dar sînt niște, mă scuzați, niște vrăjmași care se străduie să arăte cît e de rău și cît de nociv este acest Guvern, și cît de imperspectiv pentru ziua de mîine. Stimați prieteni, Avem cu toții mandat de la popor. Avem acest mandat pentru a crea bunuri pentru această țară. Avem împreună acest mandat pentru a da o nădejde și o șansă generațiilor din Republica Moldova că e bine aici, la noi acasă, că sîntem capabili aici să făurim, noi sîntem capabili aici să avem o țară prosperă și să avem un buget. Dar toți s-au străduit să demonstreze că e mai bine fără buget, că e mai bine cu cifre negative decît acea perspectivă care este pentru ziua de mîine. Apropo, de responsabilitate. Vorbea cineva aici: responsabilitatea este a tuturor, în special a celor care din 2009 și-au luat angajamentul cu mai multe partide să scoată țara din impas. Responsabilitatea este a celor care au fost la guvernare. Acuma îți faci impresia că la guvernare a fost numai un partid sau două, restul nu au fost la guvernare. Restul au stat și au dat din cap. Au fost foarte, foarte fericiți cînd lucrurile mergeau așa cum mergeau, au numit careva ministere. Haideți să fim serioși. Ministerul de Finanțe, alte structuri ale Ministerului de Finanțe unde erau atunci, de cine erau tutelate? Da, erau tutelate anume de cei care stau în sala asta și acum zîmbesc, așa cu ehiditate, să arate cît de prost merg lucrurile. Îmi pare rău, îmi pare rău de acea iresponsabilitate, îmi pare rău de acea fericire cînd este rău. Și sînt sigur că nimeni dintre dumneavoastră n-o să demonstreze că toată perioada aceasta administrația publică locală nu a avut susținerea și nu are susținerea. Și dacă ne uităm atent la buget, acele cifre care demonstrează perspectiva administrației publice locale și demonstrează că acele reforme pe care le plănuiește Guvernul sau le planifică Guvernul vor avea loc. Eu chiar sînt curios să aflu, fiindcă cu siguranță sîntem monitorizați și cineva urmărește, și de la Fondul Monetar, și donatorii externi, organismele financiar- internaționale. Ce gîndesc ei despre noi cînd noi stăm aici și îi rugăm să nu vină,

95 nu susțineți acest popor, nu susțineți acest Guvern, nu susțineți ziua de mîine a copiilor noștri. Sînt sigur că este o rușine pentru noi, este o rușine pentru acei care vor să fie cît mai rău, este o rușine pentru acei care numai ca să capete careva dividende politice, în viziunea lor, distrug această țară și se străduie să distrugă acea stabilitate care este. Apropo de responsabilitate. Stimați colegi, Dacă avem responsabilitate, n-am zis aveți, dacă avem, fiindcă mă adresez la toți 101 deputați care sînt în sala aceasta, haideți să votăm acest buget, să dăm o șansă Guvernului ca să demonstreze că, în urma votului nostru responsabil, este capabil ca să dezvolte această țară și să avem acel drept moral, împreună cu toții, să-l invităm pe Primul-ministru împreună cu cabinetul peste o perioadă de timp ca să ne dea darea de seamă ce a realizat în urma votului nostru de încredere. Eu vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Domnul Iurie Leancă. Poftim. (Rumoare în sală.)

Domnul Iurie Leancă: Stimate domnule Președinte al ședinței, Stimați colegi, Mă bucur că într-un final, la nici 161 de zile de la începutul anului 2016, analizăm în prima lectură … cel mai important proiect de lege pentru țară. Apreciez eforturile colegilor din Ministerul Finanțelor pentru depunerea acestor eforturi conjugate în compilarea documentelor deloc simple care ne-au fost transmise spre examinare. În ciuda acestui fapt, nu pot să nu recunosc că, în urma analizei notelor informative, mi-au apărut mai multe întrebări decît răspunsuri. Și deși am încercat să adresez mai multe întrebări și în ședințele Comisiei economie, buget şi finanţe și comisiei de lucru, trebuie să constat că, din păcate, răspunsurile au fost, de regulă, extrem de evazive. Eu nu voi comenta prea multe subiecte. Colegii deja s-au pronunțat pe marginea diferitelor aspecte ale bugetului. Eu mă voi referi doar punctual la două sau trei. În primul rînd, colegii din Guvern au zis că acest proiect de buget are un caracter social și, bineînțeles, atunci cînd discutăm acest proiect de lege, mă gîndesc la reacția cetățenilor din Republica Moldova. Poate o bună parte din ei se gîndesc că pe ei nu-i afectează în mod direct discuția de astăzi pe proiectul de buget, dar sînt convins că toți vor să înțeleagă cîteva elemente importante. În primul rînd, avem o creștere economică sau nu și cum această situație se va răsfrînge pe veniturile lor, mă refer la salarii și mă refer la pensii și alocații sociale. Cu riscul de a repeta ceea ce am subliniat și cu alte ocazii, după ce în 2013 și în 2014 Moldova a înregistrat cele mai mari creșteri economice din întregul spațiu european de circa 14 la sută, constat, cu regret, că în 2015, iată, și în 2016 trebuie să ne mulțumim cu un rezultat foarte și foarte modest, astfel încît obiectivul primar

96 al nostru fiind diminuarea sărăciei, din păcate doar atestăm un fundal al creșterii acestei sărăcii. Constat chiar că și nota informativă, prezentată de colegii din Guvern, admite foarte clar că în termene reale salariul mediu pe economie va fi în descreștere și asta în contextul în care aceste evaluări sînt, de regulă, destul de optimiste. Iată că chiar și colegii recunosc că va fi o descreștere de 1% a salariului real pe economie. În acest context, pe majoritatea pozițiilor salariaților de la buget se prevede o creștere sub nivelul inflației. Și, în ciuda acestui fapt, totuși este prevăzută o majorare a statelor de personal dependente de bugetul public național. N-ar fi fost mai logic, totuși, să ne axăm pe creșterea salariilor și mai puțin pe creșterea unităților... în administrația publică centrală și locală? Al doilea subiect la care am vrut să mă opresc ține de securitatea energetică. Eu admit că situația economică în țară este una de criză, admit că și bugetul respectiv e unul de criză, de supraviețuire. Da atunci cel puțin resursele modeste pe care le planificăm să le cheltuim, aș considera absolut normal să țină cont de aceste priorități. Și odată ce banii sînt cheltuiți, să vedem după aia dividende, eficient, să vedem eficiența acestor bani cheltuiți. Iată că, în primul rînd, trebuie să spun, domnule ministru al economiei, că așa și n-am auzit o prezentare foarte clară a priorităților pe interconexiune, că doar prin interconexiunea pe gaze și energia electrică noi putem asigura această siguranță energetică. Văd aici 130 milioane de lei pentru linia aeriană Bălți– Suceava, asta în situația în care în ʼ14 și în ʼ15 am constatat că prioritate nu este această linie pentru a construi interconectarea, ci ar fi o altă linie, cea de la sud – Isaccea–Vulcănești. Doi. Văd 20 de milioane de lei pentru capitalul social al întreprinderii care se numește „Vestmoldtransgaz” pentru capitalizare și este întreprindere. În momentul în care nici n-am început măcar construcția gazoductului de la Ungheni spre Chișinău, care este logica acestor 20 de milioane de lei? Și mă mai întreb, bineînțeles, da unde sînt 10 milioane de euro care lipsesc chiar și din acest proiect de buget pe care trebuia să-i primim de la Comisia Europeană? Deci, domnule ministru, Îmi pare rău să zic: în primul rînd, așa și n-am înțeles care sînt prioritățile, care sînt aceste puncte de interconexiune, dacă ne referim la energia electrică. Nu am înțeles, vom lua bani de la finanțatorii internaționali sau vom merge totuși pe discuții cu Guvernul României, care a propus să facă investiții din contul companiilor listate public ale României. Iată că, după mine, este doar o cheltuială de bani nu foarte și judicioasă. Trei. Am avut un proiect de lege anul trecut cu colegul meu care prevedea amînarea finanțării partidelor de la bugetul public. Eu sînt conștient că partidele trebuie să fie susținute cu banii din bugetul public. Doar că atunci am spus, și acum insist pe acest lucru, atît timp cît nu avem un mecanism foarte clar de raportare a veniturilor reale și a cheltuielilor reale ale partidelor politice, atît timp cît nu avem un mecanism în mod special de verificare a acestor rapoarte, atît timp cît există suficiente bănuieli că există finanțări obscure pe interior și din exterior a partidelor politice, astăzi să mai alocăm încă 40 de milioane de lei pentru a finanța partidele

97 politice mi se pare mult prea prematur. Mai bine, banii aceștia îi alocăm în alt domeniu. Și ultimul subiect, foarte succint, pe sustenabilitatea acestui proiect de buget. Mie mi se pare absolut incorect să venim cu un buget care se bazează pe niște previziuni foarte și foarte optimiste știind că avem de a face deocamdată cu niște elemente de imprevizibilitate, incertitudine și, în mod special, mă refer la finanțarea din exterior, cea rambursabilă și nerambursabilă. Cred că ar fi fost mult mai corect să se vină cu un proiect de buget foarte prudent, mult mai riguros, mult mai conservator. Dacă se adevereau toate previziunile dumneavoastră în două-trei luni, să veniți cu un proiect revizuit. Așa, dacă mergem pe această variantă, nu sîntem siguri dacă vor veni banii, iarăși vom începe să facem cheltuieli și ne vom pomeni cu arierate enorme, ne vom pomeni cu faptul că banii prevăzuți pentru fonduri speciale, rutier ș.a.m.d. iarăși se vor duce pe cheltuieli sociale, cum a fost în 2015. Deci, din păcate, nu am cum să susțin un astfel de proiect de buget. Vă…

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnul Bejan, Poftim. Domnul Bejan. 5 minute.

Domnul Valerian Bejan: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Cetățeni, Astăzi, în plenul Parlamentului, se discută proiectul bugetului de stat pentru anul 2016, un proiect de buget ce vine să reflecte modul în care acest Guvern gîndește și vede perspectiva de dezvoltare a Republicii Moldova nu doar pe termen scurt. La elaborarea acestui proiect de lege, a stat la bază responsabilitatea, transparența și eficiența, pentru ca cetățenii, contribuabilii să știe pentru ce se cheltuiesc banii, dar și pentru a asigura o execuție bugetară cît mai aproape de realitate, ținîndu-se cont de programul de guvernare și de Acordul de Asociere „Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Așteptările la acest buget sînt mari, după un an politic complicat, cînd produsul intern brut în anul 2015 a înregistrat o descreștere de 0,5% din cauza factorilor externi și cei interni, dar și a pierderii încrederii din partea partenerilor externi datorită hoțiilor din sistemul bancar, situație care urmează să o redresăm printr-o politică transparentă și eficientă. La elaborarea proiectului de buget pentru anul 2016 s-a luat în considerație realitățile economice mondiale și ale țărilor care sînt partenerii noștri comerciali, precum și situația geopolitică zonală, care este una dificilă.

Dar, și în aceste condiții complicate, se estimează o creștere a produsului intern brut cu 1,5% ,fapt care ar oferi posibilitatea să ne onorăm obligațiile sociale față de cetățeni, dar și să oferim posibilitatea ca Republica Moldova să se dezvolte. Chiar dacă unii indicatori economici sînt destul de optimiști, Guvernul va fi obligat să depună eforturi sporite pentru executarea lor integrală și aceasta poate fi realizată prin îmbunătățirea administrării fiscale, vamale, prin diminuarea contrabandei, evaziunii fiscale și contracararea economiei tenebre. De asemenea, pentru a stimula o creștere economică durabilă, trebuie să îmbunătățim accesul întreprinderilor mici la piața unică și să dezvoltăm spiritul antreprenorial pentru crearea de noi locuri de muncă ce depind de existența unor pieți sănătoase, bine conectate, în cadrul cărora concurența și accesul consumatorilor să poată stimula activitatea economică și inovarea. Iar pentru viitor, este necesar de stabilit obiective de dezvoltare pe termen lung care ne va permite realizarea scopului final, eradicarea sărăciei, ridicarea calității vieții, respectiv bunăstării și spiritului într-un mediu natural sănătos. Dat fiind faptul că Partidul Liberal face parte din majoritatea parlamentară, unde,prin intermediul ministerelor pe care le gestionează, a participat activ la elaborarea prezentului proiect de buget, la care vom veni și cu amendamente pentru îmbunătățirea acestuia, în vederea asigurării parcursului european al Republicii Moldova, noi vom susține prezentul proiect al bugetului de stat. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Și ultima luare de cuvînt din partea domnului Gheorghe Mocanu. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Gheorghe Mocanu: Stimaţi colegi, Onorat Plen, Astăzi discutăm, de fapt, cea mai importantă lege anuală: proiectul de Lege pentru bugetul de stat. Este o ocazie bună pentru guvernare ca să prezente cifre atrăgătoare. Totodată, este o ocazie extraordinar de bună pentru opoziție de a critica cu vehemență după principiul „Totul este rău, statul falimentează”. Eu m-am uitat peste discursurile din anii anteriori ai opoziției, în principiu, de fiecare dată sau se începe discursul, sau se finalizează cu acest citat: „La anul Republica Moldova falimentează” și tot așa de 7 ani. Adevărul este că acest moment, cînd primim bugetul de stat, este un moment al adevărului, pentru că cifrele nu mint. Putem să le comparăm, putem să ne uităm foarte clar și să spunem lucrurilor pe nume. Eu am încercat să fiu maxim de obiectiv atunci cînd m-am uitat peste aceste cifre și adevărul este că vedem și vești bune, și trebuie să le spunem, dar și o serie de vești proaste, din păcate. Am să le prezint în cifre.

Prima cifră este 52. Cincizeci și două de miliarde de lei anul acesta statul își planifică să cheltuie pentru salarii, pensii, construcții de drumuri, reparații de grădinițe ș.a.m.d. Este o cifră mică, dacă o comparăm cu necesitățile reale pe care le avem în Republica Moldova, dar, totodată, este și o veste bună că, în sfîrșit, peste 7 ani, este primul an în care noi dublăm bugetul de stat față de anul 2009. Deci, avem de două ori mai mulți bani la dispoziție. Asta este vestea cea bună. Vestea cea proastă este însă că, din cauza inflației din ultimii ani, dacă o cumulăm mai mult de 40 la sută, înseamnă că nu ne permitem cu acești bani, deși avem de două ori mai mulți bani la dispoziție, nu ne permitem să alocăm de două ori mai mulți bani pentru salarii, pentru pensii, pentru drumuri, pentru că o parte din ei sînt erodați de inflație. A doua cifră – 3,2. Trei și doua zecimi este deficitul pentru anul acesta. El a fost criticat, uneori isteric. Este în creștere față de anul trecut. Dar, dacă e să fim sinceri, să-l comparăm, stimaţi colegi. Trei și doua zecimi la sută este norma pentru zona euro. Deci, țările tind să ajungă la 3 la sută în zona euro și chiar și acolo o bună parte din țări nu-l ating. Eu am să vă dau un exemplu sau mai multe exemple. În ultimii ani, practic, toate țările Uniunii Europene au avut deficit, unele chiar de 8 la sută, 11 la sută, 14 la sută. Mă refer la țări ca Spania, Marea Britanie, Irlanda. Poate doar Norvegia, care, oricum, nu este membru al Uniunii Europene, a avut un excedent bugetar și atît. În rest, toate țările au deficit bugetar. Nu este o problemă să ai deficit bugetar. Problema este cum îl acoperi, de fapt, și care sînt sursele de finanțare a acestui buget, a acestui deficit. O altă cifră – 74. Șaptezeci și patru la sută din granturile pe care le primește Republica Moldova sînt din Uniunea Europeană și zero la sută din Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan. Asta ca să fie foarte clar că soarele în Republica Moldova nu mai răsare de la răsărit, dar mai mult dinspre vest. Următoare cifră este 40. Patruzeci de milioane de lei anul acesta, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, alocăm pentru partide politice. În principiu, este o veste bună, pentru că, teoretic, înseamnă mai multă democrație, teoretic înseamnă mai puțină corupție politică și este o măsură comună pentru multe țări europene. Este sprijinită această măsură de partenerii noștri externi. Vestea proastă însă este legată de faptul că aceasta este o măsură nepopulară. Oamenii sînt total împotriva acestei măsuri: să alocăm bani pentru partidele politice de la bugetul de stat din simplul motiv că partidele politice, în ansamblu lor, ca instituții, se află la coada clasamentului la capitolul „Încredere”. Mai mult decît atît, cea mai mare parte din acești bani urmează să le primească partidele politice cu 1, 2, 3 la sută încredere din partea populației, ceea ce este o veste proastă. Probabil, utilizînd acești bani ulterior pentru spălarea imaginei, pentru a plăti angajații secretariatelor ca să dea clik pe Facebook sau like-uri pentru liderii lor. Și asta este o veste proastă, că banii statului urmează să fie folosiți în acest mod. Acum, întrebarea, spre final, este totuși: votăm acest buget sau nu? Sînt o serie de argumente și o serie de argumente aduse atît de opoziție, cît și de guvernare. Am să prezint cîteva cifre. După mine, a nu vota bugetul țării, care

100 presupune alocări financiare pentru o serie de categorii sociale, înseamnă, de fapt, cîteva lucruri. Primul. A nu aproba și a nu fi de acord să cheltuim în acest an 2,4 miliarde de lei pentru reparația drumurilor. Înseamnă că nu ești de acord să acorzi 60 milioane de lei pentru gazoductul Iași-Ungheni. Și nu ești de acord să acorzi resurse financiare pentru desfășurarea alegerilor la funcția de Președinte al Republicii Moldova. A nu vota acest buget înseamnă că nu ești de acord să dăm 7 la sută din produsul intern brut pentru educație, inclusiv 96 de milioane de lei pentru modernizarea școlilor profesionale, numite acum centre de excelență în domeniul profesional tehnic. A nu vota acest buget înseamnă că nu ești de acord să dai 900 de milioane de lei pentru subvenționarea producătorilor agricoli, care înseamnă, așa cum ne sînt prezentate cifrele, cu 290 de milioane de lei mai mult decît anul trecut. Și, la fel, a nu vota acest buget înseamnă că nu votezi ca din luna septembrie să fie mărite salariile cadrelor didactice cu 10 la sută, pentru care Guvernul a prevăzut în buget circa 100 de milioane de lei, inclusiv alte majorări care sînt prevăzute în sectorul bugetar.

Domnul Andrian Candu: Continuați. Cer scuze.

Domnul Gheorghe Mocanu: Și, în sfîrșit, a nu vota bugetul de stat înseamnă, de fapt… dacă noi toți am face lucrul acesta, dacă nimeni din această sală n-ar vota bugetul de stat, înseamnă să lași țara fără investiții suplimentare, înseamnă să nu dai salarii și să nu dai pensii. Astea sînt cifrele, acesta este adevărul legat de buget. Decizia aparține fiecăruia. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim mult, domnule Mocanu: Nu cred, domnule Golovatiuc, că … Numai puțin, cer scuze. Nu cred că nu a fost niciun fel de mențiune a numelui dumneavoastră sau a fracțiunii. De aceea, nu se permite la luări de cuvînt să se dea replică, doar dacă nu ești vizat. Înainte de încheierea dezbaterilor, de obicei întrebăm autorii dacă mai au ceva de menționat? Domnule Calmîc sau domnule Armașu? Dacă nu, atunci încheiem dezbaterile pe acest subiect. Vă mulțumesc foarte mult. Aici în mod … Încheiem dezbaterile pe subiectul nr.1, proiectul nr.231 din 26 mai 2016 cu referire la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016. Și în continuare, tot cu referire la buget, examinăm proiectul de Hotărîre cu privire la proiectul bugetului Parlamentului pentru anul 2016. Aici, rugăm frumos, domnule Creangă, cu ajutorul, bineînțeles, și al colegilor din minister, și al

101 colegilor din Direcția financiară a Parlamentului cu toate informațiile care o să trebuiască. Puteți să ne prezentați, totodată, și raportul comisiei mixte. Vă rog.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Președinte. În primul rînd, vreau să aduc la cunoștință onoratului plen că bugetul de 141 milioane 112,5 mii de lei, această cifră se află în bugetul de stat. Adică, de ce este necesar să votăm suplimentar bugetul Parlamentului? După cum cunoașteți, s- a modificat legea prin care se elaborează bugetele instituțiilor independente. Și Parlamentul, de asemenea, este o instituție separată ca și buget. Însă Regulamentul Parlamentului stabilește foarte clar, că Parlamentul adoptă propriul buget. De aceea, eu sînt în fața dumneavoastră pentru a menționa că bugetul de 141 de milioane al Parlamentului prevede, sînt planificate cheltuieli: 58 de milioane – retribuirea muncii, contribuții la bugetul asigurărilor sociale – 12 milioane, plata mărfurilor și serviciilor – 27 de milioane, deplasări în interes de serviciu – 4 milioane, contribuția asigurărilor obligatorii de asistență medicală – 2 milioane, transferul către populație – 8 milioane, procurarea mijloacelor fixe – 26 de milioane. Stimați colegi, Este un buget comparativ mic cu bugetul de anul trecut. De aceea, dacă sînt întrebări suplimentare la bugetul Parlamentului, eu și cu colegii din Secretariatul Parlamentului sîntem dispuși să vă răspundem. Totodată, stimate domnule Președinte, solicit onoratului plen ca acest proiect de hotărîre să fie votat și să fie înglobat în bugetul de stat. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim foarte mult, domnule președinte Creangă. Aici, încheiem dezbaterile și la subiectul numărul … La subiectul nr.2? Poftim, doamnă Domenti, Ați avut întrebări? Poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Da. În primul rînd, îmi pare rău, n-am reușit să dezbatem în comisie acest subiect, probabil că este unul mai …

Domnul Andrian Candu: El a fost dezbătut în Biroul permanent, așa cum se face de obicei.

102

Doamna Oxana Domenti: … mai nou, da. Eu vroiam să fac o sugestie Parlamentului. De fiecare dată cînd există vreo deplasare undeva a deputaților sau a angajaților Parlamentului, încerc așa să fac o agendă provizorie și biletele pe care le găsesc pe Internet, diferite agenții care vînd bilete sînt, de regulă, de trei, de patru ori mai ieftine decît cele pe care le cumpără Parlamentul de la agenții care au cîștigat aceste concursuri. De aici, evident, și costurile, pe care le aprobăm astăzi, de 4 milioane pentru deplasări sînt extrem de exagerate. Recomandarea mea ar fi să schimbăm această modalitate de procurare a biletelor și să mai optimizăm din cheltuieli, că este de unde.

Domnul Andrian Candu: Rugămintea este în adresa Secretariatului ca, pentru următoarea ședință a Biroului permanent, să ne pregătească o informație suplimentară în privința a tot ceea ce înseamnă achiziții, deplasări și, eventual, noile propuneri privind contractarea nu doar a unei companii cu exclusivitate, dar poate mai multe oferte din mai multe companii, ca pentru următoarea ședință a Biroului permanent acest subiect, precum și altele, de organizare a lucrului Parlamentului să fie discutate. Vă mulțumim mult, doamnă Domenti. În continuare, se încheie dezbaterile aici, la proiectul nr.499 din 15 decembrie 2015, proiectul de Hotărîre cu privire la bugetul Parlamentului pentru anul 2016. Vom trece la procedura de vot, precum am agreat, la ora 15.00. Pînă atunci însă, dragi colegi, profitînd de faptul că viceprim-ministru, ministrul economiei domnul Calmîc încă este aici, îl rugăm frumos să ne prezinte subiectul nr.7 de pe ordinea de zi, proiect de Lege pentru acceptarea Protocolului de Amendare a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului. Pînă cînd ajunge dumnealui aici, dați-mi voie să vă anunț, să fac un anunț. În mod oficial am fost anunțați, dragi colegi, că Misiunea Fondului Monetar Internațional cu mandat de negociere a Programului vine la Chișinău în data de 5 iulie 2016. Vă mulțumim foarte mult. (Aplauze.) Poftiți.

Domnul Octavian Calmîc Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Se propune spre examinare proiectul de Lege privind ratificarea … pentru acceptarea Protocolului de Amendare a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului. Este vorba despre acordul care a fost convenit în cadrul Conferinței ministeriale de la Bali a acestei organizații la 27 noiembrie 2014, care ține de facilitarea comerțului. În cadrul acestui acord sau tratat internațional, care a fost acceptat de peste 162 de state, se prevăd un șir de norme care țin de facilitarea comerțului, de îmbunătățirea administrării vamale, de introducerea diferitelor principii

103 internaționale care țin de ghișeul unic, principiul de facilitare a comerțului și de tranzit atît la export, cît și la import, precum și un sistem, și un mecanism de facilitare a procesării prealabile a documentelor, precum și schimbul de date între diferite state membre și facilitarea tranzitului pe teritoriile statelor care sînt participante la acest acord. Trebuie să menționez că Republica Moldova deja o bună parte din aceste angajamente le implementează prin legislația sa internă sau prin actele normative care sînt luate la nivel de Guvern sau la nivel de autorități, doar că efectul general al acestui Acord internațional este ca aceleași principii și norme să fie preluate de către toate statele. Trebuie să menționez că Republica Moldova este printre ultimele state din cadrul CSI-lui, care în același timp este semnatară și membră al acestei Organizații Mondiale a Comerțului și, în scurt timp, urmează ca aceste instrumente de ratificare să fie depuse la Secretariatul de la Geneva în vederea accesării și fondurilor financiare care sînt disponibile pentru implementarea acestor norme extrem de importante. De aceea rugăm, pornind de la importanța acestui acord și a ratificării lui, rugăm să fie acceptată propunerea de a ratifica sau de a accepta aprobarea acestui proiect în ambele lecturi în ședința de astăzi pentru a depune instrumentul de ratificare. Vă mulțumesc. Dacă sînt întrebări, sînt gata să le răspund.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, domnule viceprim-ministru. Nu sînt întrebări.

Domnul Octavian Calmîc: Mersi mult.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim mult, domnul Calmîc. În continuare, doamna Buliga, vă rugăm frumos, la tribuna principală să ne prezentați raportul Comisiei politică externă şi integrare europeană. Poftiți, doamnă președinte.

Doamna Valentina Buliga: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi deputați, În cadrul comisiei a fost examinat prezentul proiect de lege. Constatăm că decizia urmează să fie adoptată de către Parlament în conformitate cu Legea nr.595. Acordul conţine un şir de măsuri tehnice care vizează organizarea comerțului internațional, transparenţa şi o mai bună guvernare în domeniul comerţului internaţional, precum: publicarea, informaţia disponibilă pe internet,

104 deciziile preliminare, sancţiuni, penalităţi, consultarea cu părţile interesate, reducerea formalităţilor şi a numărului de documente la trecerea frontierei, la fel procedurile comune la frontieră aplicate de către ţările membre, tranzitul de mărfuri şi altele. O bună parte din beneficiile economice ale acestui acord revin mai ales ţărilor în curs de dezvoltare şi ţărilor mai puţin dezvoltate. Acestea pot beneficia de asistenţă pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii, instruirii funcţionarilor vamali şi altor măsuri de punere în aplicare a documentului. Raportul îl aveți prezentat, stimați deputați. Comisia propune Parlamentului să adoptăm în prima şi a doua lectură.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Dacă nu sînt întrebări? Și nu sînt. Vă mulțumim, doamnă Buliga. Vă mulțumim, doamnă președinte. Și în continuare, îl rugăm pe domnul Creangă, președinte al Comisiei economie, buget şi finanţe, să ne prezinte de pe loc coraportul comisiei.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Președinte. Onorat Plen, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat Protocolul de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, întocmit la Geneva la 27 noiembrie 2014, şi constată că acceptarea Protocolului va contribui la facilitarea comerţului regional şi internaţional şi, în mod special, va oferi Republicii Moldova posibilitatea de a beneficia de asistenţă din partea donatorilor externi, iar agenţii economici care vor efectua operaţiuni comerciale internaţionale vor beneficia de reducerea costurilor şi timpului aferent procedurilor de import, export şi tranzit. Pornind de la cele menționate, comisia susţine proiectul de lege și solicită votul pentru acest proiect. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări. Aici, încheiem dezbaterile, dragi colegi, pe subiectul nr.7 de pe ordinea de zi, Proiectul nr.222 din 23 mai 2016 și vom trece la procedura de vot, precum am agreat, la ora 15.00. În continuare, vă rog frumos, doamna Apolschii, să ne prezentați raportul comisiei pentru subiectul nr.3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege nr.306 din 24 august 2015, pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Președinte.

105

Onorat Parlament, Acest proiect este inițiativa legislativă a Guvernului. Vreau să vă aduc aminte că a fost adoptat în primă lectură în ședința plenară din 12 mai. Comisia a examinat amendamentele deputaților asupra acestui proiect de lege în perioada pregătirii pentru lectura a doua, care se conțin în sinteză, parte integrantă la raport. În rezultatul dezbaterilor, Comisia juridică, numiri și imunități, cu votul unanim al membrilor prezenți, propune plenului Parlamentului adoptarea proiectului de lege în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări. Aici, încheiem dezbaterile la subiectul nr.3, Proiectul nr.306 din 24 august 2015. Vă mulțumim, doamnă Apolschii. Și în continuare, se propune pentru examinare și dezbatere subiectul nr.6 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii privind contracararea activității extremiste, pentru lectura a doua. Rog frumos, domnule președinte Untila, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, să ne prezentați raportul comisiei.

Domnul Veaceslav Untila: Domnule Președinte, Stimați colegi, În conformitate cu Regulamentul Parlamentului, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, sesizată în fond, prezintă spre examinare şi dezbatere plenului Parlamentului propunerile şi obiecţiile înaintate de către deputaţi, comisiile parlamentare, Direcţia generală juridică, CNA şi Guvernul Republicii Moldova asupra Proiectului de lege pentru modificarea Legii privind contracararea activităţii extremiste. Sinteza amendamentelor și decizia argumentată a comisiei sînt parte integrantă a prezentului raport. Ținînd cont de faptul că scopul de bază al prezentului proiect de lege este remedierea omisiunilor de ordin normativ ce au apărut în urma deciziei Curţii Constituţionale prin care au fost declarate neconstituţionale prevederile literei b) a articolului l din Legea nr.54 din februarie 2003 privind contracararea activităţii extremiste, consider că noua redacţie a prevederilor în cauză, pe care comisia o susţine, este una bine argumentată, clară şi explicită. Pornind de la cele expuse, comisia solicită plenului Parlamentului examinarea şi adoptarea proiectului de lege în cauză în a doua lectură. Mulțumesc.

106

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări. Aici, încheiem dezbaterea pe subiectul...

Domnul Veaceslav Untila: Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: ... pe care-l prezentați. Mă refer în mod special la subiectul nr.6 Proiectul de Lege nr.164 din 14 aprilie 2016 pentru modificarea Legii privind contracararea activității extremiste. În continuare, vom reveni, evident, la ora 15.00 la procedura de vot și pe acest subiect. În continuare, subiectul nr.5 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege nr.133 din 1 aprilie 2016 pentru modificarea și completarea Legii privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător. Este proiect pentru lectura a doua și îl rugăm pe domnul Creangă, președinte al Comisiei economie, buget şi finanţe, să ne prezinte raportul comisiei pentru lectura a doua.

Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule Președinte, Onorat Plen, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat pentru lectura a doua Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.451 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi comunică următoarele. Pentru lectura a doua, Comisia economie, buget şi finanţe a acceptat un amendament privind completarea articolului 8 cu un punct nou, nr.11.1 „activitatea de autogară”, adică se referă la o activitate licențiată, şi cu completarea dispoziţiilor finale şi tranzitorii cu prevederi de rigoare privind termenul de punere în aplicare a licenţelor pentru genul de activitate care a fost inclus cu 1 ianuarie 2018. Această modificare a fost acceptată pornind de la faptul că Codul transporturilor a stabilit astfel de termene și trebuie ajustată și Legea nr.451. În contextul amendamentelor şi al obiecţiilor acceptate și în urma votării, Comisia economie, buget şi finanţe a propus adoptarea Proiectului de lege nr.133 în lectura a doua ca lectură finală. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim, domnule Creangă. Aici încheiem, dragi colegi, onorat Plen, încheiem dezbaterile la Proiectul de lege nr.133 din 1 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii privind

107 reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, subiectul nr.5. Revenim la procedura de vot la ora 15.00. Pînă atunci însă, mai avem un ultim proiect de lege, și anume subiectul nr.8 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege nr.27 din 10 februarie 2016 pentru completarea articolului 109 din Codul penal al Republicii Moldova. Rugăm frumos pe doamna Apolschii, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, să ne prezinte raportul comisiei pentru lectura a doua.

Doamna Raisa Apolschii: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Proiectul de lege este iniţiativă a Guvernului. A fost adoptat acest proiect de lege în primă lectură în ședința din 28 aprilie 2016. În perioada pregătirii proiectului pentru examinare și adoptare în lectura a doua, a parvenit un amendament de la domnul deputat Casian, care a propus la articolul unic, după sintagma „încetarea procesului penal pentru infracţiuni similare” să fie completat cu sintagma „comise cu intenţie”. Urmare a dezbaterilor în comisie, amendamentul menţionat a fost acceptat. Comisia, cu vot unanim, propune plenului Parlamentului adoptarea proiectului de lege în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim foarte mult. Și aici, dragi colegi, onorat Plen, se încheie dezbaterile la subiectul nr.8 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege nr.27 din 10 februarie 2016 pentru completarea articolului 109 din Codul penal al Republicii Moldova. Vă mulțumesc foarte mult. Revenim la procedura de vot, precum am agreat, la ora 15.00. Dragi colegi, Cinci minute de organizare. Pauză tehnică pînă la ora 15.00. Rog fracţiunile să se mobilizeze. Secretariatul să anunțe toți colegii să revină în sală. La ora 15.00 ne vedem la procedura de vot, ca, ulterior, să continuăm cu moțiunea simplă. Vă mulțumesc foarte mult.

P A U Z Ă * * * *

108

D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Andrian Candu: Este ora 15.00. Rog frumos... vă rog foarte mult să luați loc toți deputații. Numărătorii să aibă posibilitatea să numere și să ne dea prezența pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 20. Sectorul nr.1 – 22.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.1 rectificare pentru stenogramă. Sectorul nr.1 – 22.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 38. 25 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Optzeci de deputați în sală. Patruzeci și trei este numărul pentru aprobarea actelor normative în primă lectură, a hotărîrilor de Parlament. Dragi colegi, În continuare, să trecem la procedura de vot. Se supune votului pentru aprobare inițial a subiectului nr.2 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărîre nr.499 din 15 decembrie 2015 cu privire la proiectul bugetului Parlamentului pentru anul 2016. Este hotărîre de Parlament. Cine este pentru aprobarea proiectului de hotărîre, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Vă rog frumos, numărătorii, să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 34. 22 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 60 de voturi, Proiectul de hotărîre nr.499 din 15 decembrie 2015, cu privire la proiectul bugetului Parlamentului pentru anul 2016 a fost aprobat. În continuare, se supune votului pentru aprobare în primă lectură Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2016 nr.231 din 26 mai 2016. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Rog numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

109

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 34. 17 – Sectorul nr. 3.

Domnul Andrian Candu: Cu 55 de voturi, Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2016 nr.231 din 26 mai 2016 a fost aprobat în primă lectură. Și în continuare, dragi colegi, onorat Plen, supun votului aprobarea în lectura a doua a Proiectului legii bugetului de stat pe anul 2016. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Rog frumos numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 34. 17 voturi – Sectorul nr. 3.

Domnul Andrian Candu: 55 de voturi. Plenul a aprobat Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2016 nr.231 din 26 mai 2016 în lectura a doua. Dragi colegi, Potrivit procedurii, propuneți amendamentele comisiei, care vor fi examinate pe parcursul următoarelor două săptămîni, în așa fel încît să revenim și la lectura a treia și ultima. Vă mulțumim foarte mult. Au fost votate și aprobate subiectul nr.1 și subiectul nr.2, care va fi parte integrantă din bugetul de stat. În continuare, se supune votului pentru aprobare în lectura a doua Proiectul de lege nr.306 din 24 august 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Subiectul nr.3 de pe ordinea de zi. Cine este pentru, rog frumos să se pronunțe prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 22. Sectorul nr.2 – 34. 17 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 73 de voturi, Proiectul de lege nr.306 din 24 august 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost aprobat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumim.

110

În continuare, se supune votului pentru aprobare în lectura a doua, subiectul nr.5, Proiectul de lege nr.133 din 1 aprilie 2016 pentru modificarea și completarea Legii privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător. Cine este pentru aprobarea acestuia în lectura a doua, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii, Vă rugăm frumos să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 34. 17 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Rectificare pentru sectorul nr.3. Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 24. Rectificare.

Domnul Andrian Candu: Cu 62 de voturi, Proiectul de lege nr.133 din 1 aprilie 2016 pentru modificarea și completarea Legii privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumesc. În continuare, se supune votului pentru aprobare în lectura a doua Proiectul de lege nr.164 din 14 aprilie 2016 pentru modificarea Legii privind contracararea activității extremiste, subiect nr.6 de pe ordinea de zi. Cine este pentru, vă rog frumos să se pronunțe prin vot. Numărătorii, Vă rugăm frumos să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 22. Sectorul nr.2 – 38. 23 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 83 de voturi, Proiectul de lege nr.164 din 14 aprilie 2016 pentru modificarea Legii privind contracararea activității extremiste a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumesc. În continuare, se supune votului pentru aprobare în primă lectură Proiectul de lege nr.222 din 23 mai 2016 pentru acceptarea Protocolului de Amendare a

111

Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului. Cine este pentru aprobarea acestuia în lectura întîi rog frumos, să se pronunțe prin vot. Mulțumesc foarte mult. Majoritatea celor prezenți în sală au aprobat proiectul în lectura întîi. Și cine este … În baza propunerilor din partea comisiilor sesizate în fond, se propune plenului aprobarea în lectura a doua a Proiectului de lege nr.222 din 23 mai 2016 pentru acceptarea acestui Protocol. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Mulțumesc foarte mult. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 39. 26 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 69 de voturi, Proiectul de lege nr.222 din 23 mai 2016 pentru acceptarea Protocolului de amendare a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumesc foarte mult. Și un ultim exercițiu de vot asupra subiectului nr.8, Proiectul de lege nr.27 din 10 februarie 2016 pentru completarea articolului 109 din Codul penal al Republicii Moldova. Vot pentru lectura a doua. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Numărătorii, Să ne dați rezultatele pe sectoare, vă rugăm.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 22. Sectorul nr.2 – 34. – 26.

Domnul Andrian Candu: Cu 82 de voturi, Proiectul de lege nr.27 din 10 februarie 2016 pentru completarea articolului 109 din Codul penal al Republicii Moldova, a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, Aici, se încheie procedura de vot.

112

În continuare, examinăm următorul subiect și ultimul de pe ordinea de zi de astăzi și anume moțiunea simplă asupra activității doamnei Corina Fusu, ministru al educației Republicii Moldova. Dragi colegi din Guvern, Vă mulțumim foarte mult că ați fost astăzi alături de noi și vă mulțumim pentru tot suportul acordat pentru elaborarea, examinarea și dezbaterea Legii bugetului în prima și a doua lectură. Vă rugăm foarte mult, la fel, să participați și la lucrările în comisie pentru lectura a treia. Vă mulțumim. O zi bună. Succese. Doamnă Fusu, Vă așteptăm … Doamnă ministru, Vă așteptăm la tribuna principală. Dragi colegi, Biroul permanent a propus, ca și scenariu tradițional deja, următorul scenariu. Propunerea este raportul domnului ministru... doamnei ministru, cer scuze, 15 minute, sesiunea întrebări-răspunsuri – pînă într-o oră, raportul comisiei și luările de cuvînt. Dacă nu sînt obiecții, supun votului acest scenariu. Rog plenul Parlamentului să-l accepte. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au aprobat acest scenariu. În continuare, doamnă ministru, aveți 15 minute la dispoziție. Poftiți.

Doamna Corina Fusu: Onorați membri ai Parlamentului, Stimată audiență, Educația constituie baza oricărei societăți democratice care contribuie la pregătirea multilaterală a cetățenilor pentru a fi capabili să se integreze în societate atît din punct de vedere profesional, cît și din punct de vedere civic. Asigurarea accesului la educați de calitate pentru toți cetățenii, indiferent de gen, etnie, sex sau confesiune religioasă, este un drept fundamental al fiecăruia. Sistemul educațional trebuie să facă față nevoilor de dezvoltare economică, sporind calitatea, relevanța și accesul, iar învățămîntul pe tot parcursul vieții va constitui suportul creșterii profesionale și garanția afirmării. O problemă majoră cu care se confruntă astăzi Republica Moldova, dar și alte țări constă în numărul mare de persoane excluse din viața economică, socială, politică și culturală a comunității din care fac parte. Bineînțeles, o astfel de societate n-are cum să fie sigură și eficace, iar educația, în acest context, poate oferi cheia pentru a ieși din impas, cheie care să permită ameliorarea aptitudinilor personale, lărgirea cîmpului de opțiuni pentru a profita plenar de libertățile ce dau sens și valoare existenței. Contează, în primul rînd, cunoștințele de bază obținute prin educație, lectura și scrierea, avînd valoare intrisecă.

113

Iată de ce, în calitate de ministru al educației, m-am gîndit și m-am ghidat în activitatea mea de următoarele priorități: – promovarea bunei funcționări a limbii române în școală și societate pentru a ameliora comunicarea bazată pe cunoaștere și respect reciproc; – modernizarea învățămîntului profesional tehnic pentru racordarea învățămîntului la necesitățile societății și cerințele pieței muncii; – orientarea cercetării către universităţi pentru a asigura studenţilor posibilitatea de a face cercetare la universităţile la care învaţă; – ridicarea prestigiului profesiei de pedagog prin îmbunătățirea stării materiale la nivelul ținutei pedagogice reclamate de situația actuală. Stimați deputați, (Rumoare în sală.) Avînd în vedere cele expuse mai sus, vă prezint raportul pe marginea moțiunii simple nr.237 din 27 mai 2016 asupra activității mele în calitate de ministru al educației. Prima obiecție. Organizarea concursurilor pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în instituțiile de învățămînt. În conformitate cu prevederile legale, în mod special Codul Educaţiei, alte regulamente, a fost elaborat și Regulamentul cu privire la desfăşurarea concursurilor pentru directorii şi directorii adjuncți în instituţiile din învăţămîntul preuniversitar. Proiectele regulamentelor prenotate au fost consultate public, în conformitate cu Legea privind transparența în procesul decizional, și supuse expertizelor juridice și anticorupție. Propuneri de modificare/completare a prevederilor proiectelor regulamentelor respective, referitoare la obligația de cunoaștere a limbii române, nu au parvenit în adresa ministerului. Concursul se desfășoară în 4 etape: 1) verificarea îndeplinirii condițiilor de participare la concurs; 2) evaluarea cunoștințelor profesionale și manageriale (testul); 3) evaluarea curriculum vitae; și 4) interviul. În limba română se desfășoară doar o singură etapă a concursului – evaluarea cunoștințelor profesionale și manageriale, care se mai numește test. Prin realizarea acestei etape a concursului se verifică și cunoașterea limbii române de către candidați. Celelalte etape ale concursului pot fi desfășurate și într-o altă limbă decît cea română. Absoluta majoritate a candidaților la funcția de director în instituţiile unde limba de predare este alta decît cea română, au promovat testul. Unii candidați nu au promovat din motivul necunoașterii răspunsurilor la întrebările din test, și nu din motivul necunoașterii limbii române. Din informația pe care o deține ministerul, nu au fost cazuri de neadmitere a unor candidați la concurs din motivul necunoașterii limbii române. De asemenea, în adresa ministerului nu au venit contestații privind dezacordul cu susținerea testului în limba română. În situația în care am admite alegerea limbii de susținere a testului, română sau rusă, de către candidați, ministerul va trebui să includă o altă prevedere în

114 regulament referitoare la verificarea sau confirmarea cunoașterii limbii române de către candidații care aspiră la funcția de director. (Rumoare în sală.) Menționăm că obligația privind cunoașterea limbii române de către conducătorii instituțiilor de învățămînt este stipulată și în articolul 7 din Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova din 1 septembrie 1989. O altă obiecție din moțiune. Reducerea numărului de instituții cu predare în limba rusă. În perioada anilor 2005–2014 au fost lichidate 176 de instituții de învățămînt general, dintre care doar 38 de instituții au fost cu limba rusă de predare. A treia obiecție. Repartizarea planurilor de admitere în instituțiile de învățămînt. Repartizarea planului de admitere în instituțiile de învățămînt profesional tehnic și superior nu poate avea loc pe criterii de partid, deoarece acesta se aprobă anual de către Guvern și servește drept temei pentru ordinele ministrului educației privind repartizarea pe instituții în conformitate cu următoarele criterii: – capacitatea instituțională; – realizarea planului de admitere din anul precedent; – solicitările instituțiilor de învățămînt; – necesitățile pieței muncii la nivel național și regional. În învățămîntul superior se ţine cont de existenţa instituţiilor regionale care trebuie să acopere necesarul de cadre în teritoriile respective. În anul 2015, numărul de locuri bugetare la studii superioare s-a redus în concordanţă cu reducerea numărului de absolvenţi din învăţămîntul secundar general. Astfel, numărul de locuri bugetare la studii superioare de licenţă în anul 2015, faţă de 2014 s-a diminuat cu 408 locuri. Cea de-a patra obiecție. Funcționarea unor instituții neautorizate sau neacreditate. Autorizarea de funcţionare şi acreditare a programelor de studii a demarat în anul 2014, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod al educaţiei. Aceste evaluări externe au fost realizate de agenţii internaţionale. Astfel, în scopul acreditării, au fost evaluate peste 50 de programe de licenţă şi master în peste 20 de instituţii de învăţămînt superior. Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional, prescurtat ANACIP, a demarat activităţile de autorizare provizorie de funcţionare a instituţiilor de învăţămînt superior/acreditare. În anul precedent, 2015, ANACIP a autorizat pentru funcţionare şcolile doctorale şi programele de doctorat în curs de acreditare, în anul 2016 sînt peste 40 de programe de studii de licenţă şi master, inclusiv acreditări instituţionale. Acolo unde instituţiile nu au fost acreditare, examenele de finalizare a studiilor se susţin în instituţii de învăţămînt superior cu programe de studiu acreditate. (Gălăgie în sală.) Salarizarea profesorilor din instituţiile de învăţămînt superior. Profesorii din instituţiile de învăţămînt superior sînt remuneraţi în baza Hotărîrii de Guvern nr.195 din 2013 privind condiţiile de salarizare a personalului din instituţiile de învăţămînt superior de stat cu autonomie financiară care stipulează clar cum se

115 remunerează activitatea profesorilor. Senatele universitare au elaborat și aprobat regulamente instituţionale de remunerare și stimulare a muncii salariaţilor sau pentru acordarea sporului la salariu pentru cadrele didactice. Astfel, sporurile salariale sînt cuprinse între 650 și 1200 de lei lunar. Recent, la dispoziția universităților, în aceleași condiții de autonomie universitară, a fost pus în aplicare un nou regulament-cadru privind normarea activității didactice, care reduce numărul de ore de contact direct, oferindu-i mai multe posibilități cadrului didactic universitar pentru pregătirea către ore, cercetare universitară etc. A șasea obiecție, realizarea orelor de educație fizică în învățămîntul superior. Educația fizică în instituțiile de învățămînt superior se predă conform planului- cadru. Componenta de formare a abilităților și competențelor generale este obligatorie și include un curs de educație fizică pentru studenții anilor unu și doi, care nu se cuantifică cu credite, dar a cărui evaluare cu calificativul admis reprezintă o precondiție de admitere la examenul de finalizare a studiilor superioare de licență. A șaptea obiecție, promovarea în sistemul de învățămînt al Republicii Moldova a culturii, istorie și intereselor unui stat străin. Se are în vedere România. Afirmația este fără temei, cu atît mai mult, în conformitate cu planul-cadru pentru învățămîntul primar, gimnazial și liceal pentru anul de studii 2016 – 2017, aprobat prin ordinul ministrului educației la 25 martie 2016 pentru elevii de naționalitate ucraineană, găgăuză, bulgară în trunchiul disciplinelor obligatorii pe lîngă disciplina „Istoria românilor” și universală se regăsește și disciplina „Istoria, cultura și tradițiile popoarelor rus, ucrainean, găgăuz și bulgar”. Stimată audiență, Analiza situației din învățămînt a determinat spectrul activităților Ministerului Educației, care în perioada de referință februarie – mai a fost axată pe următoarele direcții. În vederea asigurării calității învățămîntului profesional a fost adoptată metodologia de evaluare externă a calității în vederea autorizării de funcționare provizorie și acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățămînt profesional tehnic, superior și de formare continuă, care va constitui instrumentul de bază al ANACIP-ului în procesul de evaluare externă, astfel contribuind la sporirea calității în învățămînt. În scopul organizării eficiente a activității instituțiilor de învățămînt și a procesului educațional în anul de studii 2016 – 2017, prin ordin al ministrului educației au fost aprobate mai multe regulamente, regulamentul de organizare și funcționare a instituțiilor de învățămînt primar și secundar general ciclul întîi și doi. Acest regulament unifică într-un singur act normativ prevederile ce țin de reglementarea activității instituțiilor de învățămînt la cele trei cicluri ale învățămîntului general primar, gimnazial și liceal. Instituie, de asemenea, procedura de reorganizare a instituției de învățămînt secundar ciclul doi care, pe parcursul a 3 ani de studii consecutiv, nu a avut admitere în învățămîntul liceal și, astfel, se transformă în instituție gimnaziu. Planul-cadru pentru învățămîntul primar, gimnazial și liceal, anul de studii 2016 – 2017, care a fost suplimentat cu planul-cadru de învățămînt liceal seral și

116 planul-cadru de învățămînt pentru instruirea generală a deținuților minori din penitenciare și prin care au fost extinse listele disciplinelor opționale recomandate pentru clasele întîia – a patra, a cincea – a noua și a zecea – a douăsprezecea. Regulamentul de organizare a studiilor în învățămîntul profesional tehnic postsecundar și postsecundar non-terțiar în baza sistemului de credite de studii transferabile, care reprezintă cadrul de reglementare a organizării și desfășurării procesului de instruire a învățămîntului profesional tehnic și asigură implementarea sistemului de credite de studii în învățămîntul profesional tehnic. De asemenea, a fost adoptat regulamentul-cadru privind organizarea admiterii în ciclul întîi, studii superioare de licență pentru anul universitar 2016 – 2017. Instrucțiunea cu privire la personalizarea automatizată, eliberarea, evidența și păstrarea actelor de studii din învățămîntul general. Prin hotărîre a Colegiului Ministerului Educației a fost aprobat regulamentul-cadru cu privire la normarea activității științifico-didactice, despre care am vorbit mai sus. Cu sprijinul UNICEF au fost desfășurate 21 de seminare, cu durata de 3 zile fiecare, în cadrul cărora au fost formate 142 de cadre didactice privind implementarea standardelor de învățare și dezvoltare a copilului pînă la 7 ani. A fost organizată competiția instituțională a granturilor doctorale în cadrul căreia 42 de școli doctorale de la 16 instituții organizatoare de doctorat au depus proiecte. Numărul total de proiecte înregistrat a depășit 500. În proces de elaborare sînt următoarele proiecte de acte normative. Proiectul de lege de modificare a Codului educației privind Consiliul de dezvoltare strategică instituțională pentru asigurarea dualității structurilor de guvernare universitară, proiectul nomenclatorului specialităților și domeniilor de formare profesională pentru ciclurile întîi, doi și trei, alte regulamente și modificări la Codul educației pe care le vom examina în minister și la colegiul ministerului, apoi le vom dezbate public. De asemenea, vreau să menționez că, în cadrul proiectului reforma învățămîntului în Moldova, finanțat de Banca Mondială, a fost aprobată compania de consultanță care va elabora o nouă metodologie de salarizare bazată pe performanțe a cadrelor didactice și manageriale școlare. A fost selectată și compania care va face un nou studiu de fezabilitate a rețelei școlare. Încă cîteva informații și asta va fi concluzia. Conform proiectului bugetului pentru anul 2016, care a fost votat astăzi în două lecturi, de la 1 iunie 2016 au fost majorate salariile pentru cadrele auxiliare din învățămînt pentru vechime în muncă, inclusiv pentru alt tip de muncitori, valoarea totală este de 56 milioane 480 mii de lei. Totodată, de la 1 septembrie 2016, au fost majorate salariile cadrelor didactice cu 3%, valoarea fiind de peste 97 milioane de lei. Vor fi majorate salariile cadrelor didactice de la 1 septembrie 2016 cu 10%, suma totală fiind de aproape 83 milioane de lei. Pentru acordarea dejunurilor calde elevilor, conform prevederilor Hotărîrii de Guvern nr.234 din 2005 cu privire la alimentarea elevilor claselor întîia - a

117 patra, norma zilnică de alimentație a fost majorată cu 6,4%. Țin să menționez că a fost majorat cuantumul burselor de studii pentru elevi și studenți, suma totală fiind de 14,3 milioane de lei. La solicitările înaintate de APL-uri, au fost alocate 83 de milioane de lei pentru susținerea învățămîntului preșcolar. Din suportul bugetar al Băncii Mondiale pentru reformă în învățămînt au fost alocate 180 de milioane de lei pentru renovarea colilor de circumscripție, iar pentru învățămîntul profesional tehnic au fost alocate 160 milioane de lei, bani debursați din grantul Uniunii Europene. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Este 15 și 28. Dragi colegi, Începem sesiunea de întrebări-răspunsuri. Am agreat că o facem timp de o oră, 60 de minute. Voi merge în ordinea înscrierilor pentru întrebări, dar voi interveni pentru a păstra și o proporționalitate, dacă permiteți. În continuare, prima întrebare, prima intervenție domnul Reidman, vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Госпожа министр, Я хотел бы у вас узнать: в какой степени территориальные органы просвещения, Министерство просвещения самостоятельны в определении административных методов управления своими на территории подведомственными учебными заведениями и персоналом этих заведений? Я к чему говорю? Вы, наверное, помните, я направил вопрос, запрос к вам в отношении того, что вдруг в муниципии Кишинэу, ни с того ни с сего все учителя, работающие уже очень давно, нанятые на работу в учебные заведения, от них потребовали справку о несудимости, которая стоит 30 лей и три посещения этого учреждения. Потом от них потребовали перевода fișa personală на государственный язык – у тех, у кого этого не было. Потом у них потребовали копии трудовых книжек, к которым они не имеют доступа до момента увольнения или оформления пенсии, ксерокопирование и т.д. Все это мне напоминает предоставление возможности неким организациям заработать деньги на учителях, которые и так не самые богатые люди в нашем обществе, и вдобавок ко всему просто возбудить у них, так сказать, какое-то неудовлетворение своим руководством и желание побыстрее уйти с этой работы. Так вот скажите мне… вы мне ответили тогда на этот вопрос, что министерство таких указаний не давало. Тем не менее, в муниципии

118

Кишинэу это повсеместно, и директора этого требуют на основании каких-то документов.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă rog frumos, 10 secunde, Domnule Reidman, vă rog frumos.

Domnul Oleg Reidman: Вы мне ответили только на половину вопроса, что министерство таких указаний не давалo. Но я же предполагал, что министерство будет разбираться, на каких законных основаниях такие требования предъявлялись к учителям?

Doamna Corina Fusu: Învățămîntul preuniversitar sau învățămîntul general, conform noului Cod al educației, este administrat de către autoritățile publice locale de nivelul întîi și de nivelul doi. Noi presupunem că conducătorii direcțiilor generale de învățămînt au fost aleși conform criteriilor de profesionalism și integritate. Despre concursuri v-am răspuns mai înainte. Într-adevăr, Ministerul Educației nu a dat indicații vreunei instituții școlare, mai ales că nici nu avem dreptul să o facem. Privitor la solicitarea actelor despre care dumneavoastră ați menționat. Poate, între timp, au apărut noi informații la această temă. O să-l rog pe domnul Valentin Crudu, șeful Direcției învățămînt general, să ne răspundă la această întrebare.

Domnul Andrian Candu: Pentru tehnicieni, vă rog frumos, microfonul nr.3 din primul rînd.

Doamna Corina Fusu: Dacă avem noi informații privitor la această temă.

Domnul Valentin Crudu – șef al Direcției învățămînt preuniversitar în cadrul Ministerului Educației: Stimate domnule deputat, Vreau să adaug că noi, într-adevăr, am efectuat o analiză de serviciu în municipiul Chișinău și vreau să vă zic că tot ce ține de acest certificat pentru справка о несудимости este un document obligatoriu pentru candidații la postul de director sau vicedirector, deoarece s-a constatat, pe parcursul ultimilor ani, cînd în sistemul educațional au fost admise astfel de persoane al căror trecut nu-l știm. În rest, despre ceea ce vorbiți dumneavoastră – fișa personală sau carnetul de muncă. Deci, fișele personale demult în Republica Moldova se completează în limba română și nu înțeleg care ar fi impedimentul să fie traduse din rusă în română? Și carnetele de muncă, de regulă, se află la angajator. Angajatorul, în cazul de față, este Direcția generală învățîmînt, tineret și sport Chișinău.

119

Domnul Andrian Candu: Bineînțeles, poftim, domnule Reidman, precizare.

Domnul Oleg Rediman: Да. Я знаю, что fișa personală давным-давно заполняется на государственном языке, кстати говоря, не обязательно. А во-вторых, fișa personală находится в составе личного дела, к которому преподаватель, который был принят на работу 40 лет назад, не имеет доступа, и заставлять его переводить через 40 лет это на государственный язык, я считаю, никакого отношения к качеству его образования не имеет. Cazier juridic. Действительно, может быть, для участников конкурса это условие конкурса – предъявить, но заставить всех учителей пойти и получить сazier juridic не основано ни на каких законных требованиях. В отношении carnet de muncă – он тоже находится в распоряжении, на хранении у нанимателя и получается на руки согласно закону только при оформлении пенсии или при увольнении с работы. Вот о чем я говорю. Вы, господин Круду, мне не отвечаете на вопрос, соответственно, вы не информируете министра, соответственно, министр не принимает решений таких, какие бы удовлетворили бы общество нормально. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. A doua întrebare aveți, domnule Reidman? A doua întrebare. Nu. Vă mulțumim mult. Mersi mult. Domnule Boțan, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Roman Boțan: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Prima întrebare. Este bine cunoscut faptul că dumneavoastră, în calitate de ministru, v-ați asumat obiective imperioase pentru societatea noastră, inclusiv în cea de fortificare a coeziunii sociale și bunei comunicări în domeniul educației din instituțiile cu predare în limba minoritarilor naționale prin promovarea studierii culturii, tradițiilor și istoriei minorităților naționale și, implicit, prin studierea limbii române. Întrebarea este următoarea: puteți să ne informați despre gradul de însușire a limbii române în instituțiile cu predare în limba minorităților naționale la moment? Mulțumesc.

Doamna Corina Fusu: Ministerul Educației asigură, pentru că ne obligă atît Constituția, cît și Codul Educației, studierea limbii materne pentru toate minoritățile naționale. Noi avem

120 elaborate programe și curricula, fondul de manuale editează manualele respective, Ministerul Educației asigură această posibilitate de a studia limba maternă. Pe de altă parte, este adevărat, noi am aprobat printr-o hotărîre de Guvern un Plan de acțiuni în ceea ce privește îmbunătățirea studierii limbii române de către minoritățile naționale. Este un plan ambițios care prevede, pe de-o parte, perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română pentru alolingvi. Limba română pentru ei este ca și limbă străină, este limbă nematernă. Dar, pentru implementarea unor asemenea planuri ambițioase mai e nevoie și de suport financiar serios. La moment, avem un suport modest de 600 mii de lei, dar, prin proiecte, sperăm să îmbunătățim și să putem pune în aplicare Planul de acțiuni, despre care este vorba. Avem colaborări foarte bune cu Universitatea din Comrat, care, la rîndul său, are încheiat un contract, este deschisă o filială a Universități din Galați, profesori din România vin cu regularitate pentru a ridica nivelul profesorilor noștri în predarea limbii române.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Boțan, Aveți a doua întrebare sau precizare? Vă rog frumos.

Domnul Roman Boțan: O precizare. În acest context, vreau să menționez că am fost în Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat la careul de sfîșrit de an și vreau să confirm faptul că gradul de studiere a limbii române în Comrat este unul care se îmbunătățește, iar în liceul respectiv învață nu doar copii de etnie română, dar învață și copii de etnie rusă, găgăuză și ucraineană, ceea ce este un fapt îmbucurător. Iar din punctul acesta de vedere, lucrurile țin să se îmbunătățească. Cred că societatea trebuie să aprecieze acest lucru. A doua întrebare. Instituțiile școlare care sînt în prezent la autogestiune au demonstrat eficiență în administrare, ceea ce este direct proporțional cu calitatea managerilor. Întrebarea este următoarea: instituțiile preșcolare, adică grădinițele, vor trece la o asemenea etapă cînd vor fi la autogestiune sau nu? Vă mulțumesc.

Doamna Corina Fusu: Cu privire la remarca dumneavoastră, Ministerul Educației în Planul de acțiuni pentru îmbunătățirea studierii limbii române are prevăzut mai multe acțiuni în ceea ce privește pilotarea în mai multe școli. La ora actuală, se pilotează 35 de instituții școlare, unde unele discipline școlare, în școlile cu predare în limba rusă, se predau în limba română. Această experiență dorește să o preia și liceul din orașul Taraclia. Profesorilor de limbă rusă le-am recomandat să învețe limba română și să predea aceeași disciplină și în limba oficială a statului.

121

În ceea ce privește finanțarea instituțiilor școlare printr-o formulă calculată per elev, este o recomandare și o propunere care a venit din partea Băncii Mondiale pentru a eficientiza folosirea banului public. Așadar, instituțiile școlare care au un management bun și, prin aceasta, atrag mai mulți copii să învețe în respectiva instituție atrag, ca urmare, și o finanțare mai bună. (Rumoare în sală.) La capitolul instruirea managerilor școlari, pentru că este, cum să zic, o noțiune nouă pentru ei de a gestiona banii publici, noi organizăm instruiri pentru managerii școlari. Mai mult decît atît, tot cu ajutorul Băncii Mondiale, prin finanțarea lor, am contractat o firmă ... care va pregăti un program de instruire atît a managerilor școlari, cît și a profesorilor din toate treptele de învățămînt general. Această idee de finanțare corectă per elev a fost preluată de către Ministerul Educației și am elaborat deja formula pentru finanțarea școlilor profesionale tot reieșind din costul educației pentru un elev. Din punctul nostru de vedere, aceeași logică trebuiește aplicată pentru grădinițe, pentru creșe, dar și pentru universități. Pentru că, la ora actuală, noi nu cunoaștem cu exactitate cît costă educarea unui student de la diferite universități, pentru că diferite universități oferă servicii educaționale de mai de o calitate sau de un nivel care costă mai scump sau mai ieftin... De asta o să ne preocupăm în etapa următoare, pentru că, în învățămîntul universitar, abia acum un an au început reformele mai serioase.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Ultima precizare. Vă rog frumos, domnul Boțan, ca să trecem la următoarea intervenție. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Roman Boțan: Doamnă ministru, Vă mulțumesc pentru răspunsuri. Vă dorim mult succes în activitatea pe care o faceți, pentru că este una foarte importantă și nobilă. Mulțumim.

Doamna Corina Fusu: Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. În continuare, domnul Smirnov. Vă rog frumos, poftiți. (Rumoare în sală.) Domnul Smirnov, Vă rog frumos.

122

Domnul Eduard Smirnov: Ало. Спасибо. Уважаемый господин министр, Я так к вам обращаюсь деликатно, ну, вот вы сказали, что в своих действиях руководствуетесь законодательными актами Республики Молдова, но ни Кодексом образования, ни другими законными и подзаконными нормативными актами не установлены требования подтверждения директорами и заместителями директоров школ своей квалификации на государственном языке. Более того, законодательство о функционировании языков на территории Республики Молдова предусматривает, что делопроизводство, собрания, заседания, … информация осуществляются в них, т.е. в учебных заведениях, на языке воспитания и обучения. (Rumoare în sală.) Но возникает резонный вопрос: почему разработанный Министерством просвещения документ предусматривает проведение конкурса на занятие должности директора только на румынском языке? Как это сочетается с законами нашей страны?

Doamna Corina Fusu: În raportul pe care l-am prezentat am făcut trimitere la o lege mai veche, din 1989, care, din punctul meu de vedere ar fi trebuit revizuită, dar chiar și această lege veche, în articolul 7, prevede că cunoașterea limbii de stat de către conducătorii instituțiilor de învățămînt este obligatorie și pentru alte categorii este obligatorie, dar eu mă refer la domeniul de care răspund la momentul actual.

Domnul Eduard Smirnov: Спасибо. Вас понял, но...

Doamna Corina Fusu: Și medicii trebuie să cunoască limba oficială ca să poată comunica cu pacienții și alte categorii.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim frumos.

Doamna Corina Fusu: Și deputații. Eu răspund de domeniul meu.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Smirnov, Vă rog frumos, precizare sau a doua întrebare.

123

Domnul Eduard Smirnov: Понятно. У меня есть уточнение только лишь в одном. Мы слушали ваше выступление, заслушали вас на заседании Комиссии по правам человека, мы вам рекомендовали, высказали свои рекомендации. Я так понимаю, что вы их не приняли, эти рекомендации. У меня следующий вопрос. Вот я читаю ваше положение… о конкурсе. «На должность директора общеобразовательного учреждения может претендовать лицо, соответствующее в совокупности следующим требованиям», вот, шестой пункт: «владеет румынским языком». Далее, в скобочках, «для трудоустройства в населенных пунктах проживания разных миноритарных групп, у которых преподавание ... на родном языке или учреждения в которых язык преподавания другой, нежели румынский, владеет румынским языком на уровне общения и соответстующее … образование.» Здесь не говорится, что должен знать. Поэтому я спрашиваю: как в вашем-то понимании, что означает знание румынского языка или общение на румынском языке?

Doamna Corina Fusu: Eu vă explic imediat. Cunoașterea limbii române pentru trecerea concursului cu succes pentru ocuparea funcției de director sau director adjunct în instituțiile de învățămînt general este prevăzută doar pentru o singură etapă a concursului, care se mai numește test, iar acest test se efectuează prin modalitate electronică. Deci, trebuie să cunoști calculatorul. Calculatorul îți oferă 20 de întrebări din tot sistemul. Avem pregătite în jur de 400–500 de întrebări. Ele sînt enunțate, scrise în limba română, trebuie să alegi varianta corectă. Asta înseamnă nivelul de înțelegere. Pentru că, cu siguranță, majoritatea populației Republicii Moldova de orice etnie înțelege limba română. Asta și înseamnă nivelul de înțelegere, să citești și să înțelegi. Subliniez: celelalte etape ale concursului, interviul, spre exemplu, poate fi efectuat în orice limbă: rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză, în orice limbă maternă în care dorește să răspundă candidatul. Asta înseamnă comunicare, a cunoaște la nivel de comunicare. La nivel scris sau la nivel de vorbire, exprimare, este mai complicat. Noi asta nu solicităm la momentul dat.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Dacă aveți precizări, domnule Smirnov, să putem trece ulterior, poftiți.

Domnul Eduard Smirnov: ...Вы поддержите просьбу районого совета Тараклийского района, который просил вас принять решение, просил вас, чтобы у них проводилась аттестация на русском языке? (Rumoare în sală.)

124

Doamna Corina Fusu: Stimate domnule deputat, În raport am subliniat faptul că majoritatea directorilor care conduc sau care au pretins la conducerea unor instituții de învățămînt cu predare în limba rusă, pentru că majoritatea școlilor de învățămînt general din Taraclia și din UTA Găgăuzia sînt cu predare în limba rusă, majoritatea dintre ei au trecut concursul și n-au avut pretenții sau solicitări față de noi să le traducem testele. Solicitarea, în acest context, de traducere a testelor în limba rusă a venit doar din partea Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia cărora le-am tradus aceste teste pentru că ne permite legislația în vigoare. UTA Găgăuzia își are o lege specială în care este stipulat că pe teritoriul UTA Găgăuzia funcționează 3 limbi oficiale: găgăuza, rusa și româna.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Și în continuare...

Doamna Corina Fusu: În acest caz, am putut face excepție.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Novac, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Grigore Novac: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Doamnă ministru, ...Ați prevăzut în bugetul ministerului, care s-a discutat, bani pentru repararea căminelor? Toți cunoaștem: căminele studențești sînt într-un hal fără de hal. Ne îngrijorează situația alarmantă din cămine, deoarece condițiile de trai sînt practic inumane acolo. Dacă ați mers și ați văzut care sînt: ferestrele putrezite, referitor la blocul sanitar, acolo în genere-i jale. Referitor la acest subiect, vă rog, dacă...

Doamna Corina Fusu: Reparația căminelor pentru studenți poate fi efectuată în cazul învățămîntului superior, adică a universităților de către instituția respectivă, pentru că ei se află la autonomie universitară, ei au posibilitatea de a genera venituri și, în dependență de faptul cît de bun manager este rectorul instituției, reușește să repare și cămine. În ceea ce privește căminele pentru elevii de la școlile profesional tehnice și colegii, la momentul actual Ministerul Educației nu dispune de asemenea finanțare. Majoritatea proiectelor în educație noi le implementăm cu ajutorul partenerilor de

125 dezvoltare, internaționali. Banca Mondială pe învățămîntul general și Uniunea Europeană pe învățămîntul profesional tehnic. Avem proiectate deja, da, este o obligație a noastră și un indicator de debursare să reparăm și cămine pentru studenți de la învățămîntul profesional tehnic. Dar, iarăși, problema, bugetul, deblocarea banilor UE și, atunci, vom putea reconstrui și școli de circumscripție, și colegii, și cămine. Credeți-mă că asta, în primul rînd, ar fi în interesul meu, în calitate de ministru, și sper să se întîmple lucrul acesta.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, precizare. Domnul Novac. Poftiți.

Domnul Grigore Novac: Adică, doamnă ministru, într-un cuvînt, starea deplorabilă din cămine așa și o să urmeze mai departe, avînd în vedere că nu dispuneți de surse financiare, da?

Doamna Corina Fusu: Eu încă o dată repet: noi oferim acum instituțiilor de învățămînt să-și gestioneze banii eficient și corect și să pună mai presus interesul elevului și al studentului decît interesul personal sau de grup, și atunci o să găsească bani pentru dezvoltarea instituției.

Domnul Andrian Candu: Domnul Novac, Vă rog frumos, a doua întrebare. Poftiți.

Domnul Grigore Novac: Mulțumesc, domnule Preşedinte. A doua întrebare. Stimată doamnă ministru, Sîntem acum, de fapt, în perioada cînd liceenii vor susține bacul; ulterior, cîțiva din ei vor merge la instituțiile superioare de învățămînt. Cu toții cunoaștem că, în Republica Moldova, avem instituții superioare de învățămînt atît de stat, cît și private, iar conform Codului educației articolul 61 alineat (2), articolul 85 alineat (1), articolul 89 alineat (1), articolul 92 alineat (5) punctul a), articolul 121 alineat (1), articolul 124 alineat (1) punctele b) și c) concludem că instituțiile de învățămînt sînt obligate să dețină autorizare pentru funcționare provizorie sau acreditare pentru a oferi servicii de educație și, respectiv, pentru a emite deja diplome.

Doamna Corina Fusu: Așa.

126

Domnul Grigore Novac: Care va fi soarta instituțiilor care nu se includ în acești parametri pe care i-am enumerat mai sus? Din oferta pe care au prezentat-o instituțiile de învățămînt ministerului observăm că cele din urmă au solicitat locuri de admitere și pentru unele instituții neacreditate și fără autorizare. Admiterea, practic, o să înceapă… nu… plus minus, într-o lună, să zicem așa. Cum veți proceda cu instituțiile date? La fel ca și în anii precedenți, în favoarea celor… în defavoarea celor de stat ori… care-i este…?

Doamna Corina Fusu: Noi nu favorizăm instituțiile de învățămînt. Noi apreciem instituțiile de învățămînt după calitatea serviciilor prestate, indiferent de nivel. În suportul sau sprijinul Ministerului Educației vine o instituție creată de curînd – Agenția Națională de Acreditare a Învățămîntului Profesional Tehnic, dar și superior, care deja are posibilitatea să evalueze și să acrediteze instituțiile de învățămînt și disciplinele care se predau. Anul trecut, pentru că nu exista încă metodologia de evaluare și acreditare, acum ea există, a intrat în vigoare de o lună și agenția va avea posibilitatea să evalueze și, ulterior, să acrediteze instituțiile de învățămînt. Anul trecut, pentru că nu funcționa ANACIP-ul, Ministerului Educației, prin concurs, a contractat agenții de evaluare a calității din Uniunea Europeană, din Estonia și din Germania, care au evaluat disciplina „drept”, pentru că am considerat că e nevoie să începem cu evaluarea acestei discipline, pentru că, la momentul actual, ea este predată, această disciplină, în majoritatea universităților. Și am dorit să venim și în suportul Ministerului Justiției, pentru a pregăti cadre calificate pentru această dimensiune. Cinci universități nu au reușit să treacă evaluarea. Așadar, repet, toate instituțiile care doresc să-și evalueze o disciplină, două, trei sau mai multe se adresează acestei instituții specializate și, dacă o să corespundă criteriilor descrise în regulament, atunci va trece acreditarea. Eu am… în raport am vorbit despre faptul că instituțiile care nu au primit acreditarea la drept, de exemplu, studenții dau examenele de licență sau susțin examenele de licență nu în instituția care nu are acreditare, ci într-o altă instituție, care are acreditare pentru specialitatea respectivă. Deci, totul depinde de dorința… Noi nu discriminăm nicio instituție și nici nu avem dreptul să o facem, fie ea privată sau publică.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim mult.

Doamna Corina Fusu: Dar trebuie să răspund… Da, poftim.

127

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Dacă mai aveți precizare sau putem să trecem. Poftim, precizare. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Grigore Novac: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Totuși, nu ați răspuns la întrebarea: care va fi soarta acestor instituții care nu se includ în parametrii prevăzuți de Codul educației?

Doamna Corina Fusu: Repet: instituțiile care nu vor ști să demonstreze că au un învățămînt de calitate vor dispare de la sine, pentru că studenții n-o să dorească să învețe la o universitate care nu are profesori buni, care nu are laboratoare dotate, care are toate aceste lucruri doar pe hîrtie. Trebuie să dovedească experților de la ANACIP că corespund standardelor și decide ANACIP și nu Ministerul Educației. Acei care nu sînt de calitate o să dispară și asta e.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Dudoglo, vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Nicolai Dudoglo: Уважаемый Председатель, Дудогло, Фракция ДПМ. Госпожа министр, здесь, здесь.

Doamna Corina Fusu: Да, да.

Domnul Nicolai Dudoglo: Госпожа министр, Я хотел задать такой вопрос: почему конкурс на утверждение директоров лицеев и гимназий в Гагаузии по сегодняшний день не закончился? Шесть месяцев тестирования прошло, а дальше не продолжается. В чем причина?

Doamna Corina Fusu: Liceul sportiv din Comrat este de nivel republican și se subordonează Ministerului Educației, dar comisia de concurs…

128

Domnul Nicolai Dudoglo: Гагаузии. Конкурсы Гагаузии.

Doamna Corina Fusu: Vorbiți despre liceul sportiv?

Domnul Nicolai Dudoglo: Я… Гагаузии и…

Doamna Corina Fusu: Toate concursurile care sînt începute trebuie să aibă și finalitate. Tergiversarea concursului înseamnă nedorința cuiva din comisia de concurs de a da cîștig de cauză unui sau altui candidat. Cu părere de rău, multe comisii de concurs sînt organizate de autoritățile locale în așa fel încît să cîștige candidatul preferat de ei, dar concursul trebuie finalizat pînă la ultima etapă. Eu ce pot să vă spun. Noi cu UTA Găgăuzia acum sîntem într-o comunicare mult mai bună. Am vizitat de mai multe ori UTA Găgăuzia, am fost la Comrat, am fost și la Avdarma, unde a avut loc o ședința comună a Guvernului și a Adunării Populare a Găgăuziei. Comunicarea noastră se îmbunătățește. La momentul actual, discutăm cum să îmbunătățim Legea cu privire la învățămînt, elaborată și votată de Adunarea Parlamentară a UTA Găgăuzia. Trebuie să clarificăm niște lucruri, în care să existe claritate. Lucrăm într-o echipă de… care reprezintă Ministerul Educației, Ministerul Justiției, domnul constituționalist, stimatul domnul Osmochescu, și doi reprezentanți juriști din UTA Găgăuzia. Să vedem de ce nu merg lucrurile.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Vă rog frumos, domnule Dudoglo, aveți precizare sau a doua întrebare?

Domnul Nicolai Dudoglo: Да, да. Госпожа министр, совершенно так, действительно … Гагаузии работает, и очень плодотворно, но при этом Управление образования Гагаузии никому не подчиняется, как привести их к порядку? Потому что шесть месяцев там уже есть директора школ, но никак не проводят до конца конкурс. К кому нужно обратиться, что все-таки наступил порядок?

Doamna Corina Fusu: Dumneavoastră îmi adresați o întrebare extrem de complicată. UTA Găgăuzia trebuie să decidă și să recunoască faptul că ei pot să aibă o lege mai specială pentru învățămînt, dar numai în cazurile în care nu contravine Codului educației al Republicii Moldova și nu contravine Constituției Republicii Moldova.

129

Cred că punțile de comunicare pe care încercăm că le construim vor reuși să facă pe … sau administrația din Găgăuzia să conștientizeze faptul că există subordonare de la nivel local spre nivel central, în cazul dat – Ministerul Educației. Noi cu doamna Torlac lucrăm asupra acestei înțelegeri corecte. Sînt de părerea că doar discutînd și comunicînd poți îmbunătăți lucrurile și poți găsi soluții.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Vă rog frumos, domnule Dudoglo, aveți a doua întrebare? Vă rog frumos.

Domnul Nicolai Dudoglo: Прошу Вас, уважаемый министр, обратиться к Премьер-министру, потому что мы порядок никак не можем навести, и, может быть, общими усилиями все-таки мы конкурс доведем до конца. Потому что я тут вижу, что ни башкан Гагаузии, ни начальник Управления Гагаузии не хотят этот конкурс закончить, и мы просто издеваемся над директорами. Спасибо.

Doamna Corina Fusu: Stimate domnule deputat, În afara faptului că se lucrează la Ministerul Educației asupra analizei Legii învățămîntului din UTA Găgăuzia, din cîte eu sînt informată, și Parlamentul a creat o comisie specială, care este formată din deputați atît din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, cît și din cadrul Adunării Parlamentare a UTA Găgăuzia, condusă de doamna Elena Babenco, Elena Bacalu, mă scuzați, și, cînd terminăm lucrarea noastră complexă cu expertiza Legii învățămîntului, o să prezentăm mult stimaților deputați spre discuții. Consider că și dumneavoastră puteți face parte din această comisie și vă expuneți punctul de vedere.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, doamnă Ciobanu, Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Maria Ciobanu: Doamnă ministră, Colegiul Internațional de Administrare și Business activează de 20 de ani, fiind fondat în 1996. În acest răstimp, el nu a fost acreditat niciodată. Din anul 2014, nu are autorizație de funcționare. Este o instituție, doamnă ministră, care are o bază materială didactică sub orice nivel, nu are sală pentru sport. Din discuțiile pe care le-am purtat cu profesorii, cu părinții, cu copiii, cu studenții, mă scuzați, reiese că la multe discipline notele se pun contra plată. Am înțeles că pe numele ministerului au parvenit mai multe petiții. Spuneți-mi, vă rog,

130 cine este interesat ca în această instituție să nu ajungă niciun angajat al Ministerului Educației? Și de ce, chiar dacă această instituție nu are autorizație, oferta, planul de admitere, este mai mare decît la un colegiu finanțat de stat?

Doamna Corina Fusu: Stimată doamnă deputat, Una din prioritățile Ministerului Educației, după cum am enunțat, este ridicarea prestigiului profesiei de pedagog. Faptul că a scăzut prestigiul, și trebuie lucrul acesta să-l recunoaștem, are mai multe rădăcini. Pe de-o parte, de vină este statul, pentru că salariile pedagogilor sînt foarte modeste. Pe de altă parte, sînt și pedagogi care nu întotdeauna manifestă integritate. Noi ne-am propus drept scop să luptăm cu acest flagel care a pătruns și în domeniul educației. În acest context, împreună cu Centru Național Anticorupție, am elaborat Codul de etică, în care este stipulat ce poate face un pedagog și ce nu poate face un pedagog. Acum să răspund concret la întrebarea cu colegiul, dar nu am reținut de unde el este. A, din Chișinău.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Ciobanu, da, pentru stenogramă. Vă rog frumos.

Doamna Maria Ciobanu: Colegiul Internațional de Administrare și Business.

Doamna Corina Fusu: Din Chișinău?

Doamna Maria Ciobanu: Da, firește. Unde mai avem business moldovenesc?

Doamna Corina Fusu: Despre note contra plată am spus că luptăm cu ajutorul Centrului Național Anticorupție. Dar noi nu putem să penalizăm pe nimeni și nici să tragem la răspundere dacă nu avem dovada acestui fapt. Doar prin zvonuri și scrisori anonime este complicat să lupți cu fenomenul corupției. Cu toate acestea, Ministerul Educației a întreprins cîteva acțiuni de control sau investigație la mai multe colegii, nu doar din municipiul Chișinău, dar și din republică. O să rog mai apoi pe domnul director al Direcției învățămînt profesional tehnic să ne răspundă la această întrebare mai concret. Colegiul Internațional de Administrare și Business din orașul Chișinău este un colegiul privat, este adevărat. La ora actuală, nu are nici evaluare, nici acreditare, pentru că Agenția noastră la care … ANCP care sperăm să ne fie de mare ajutor, inclusiv în lupta noastră cu flagelul corupției n-a reușit să acrediteze,

131 pentru că este prea mare numărul de instituții care necesită a fi acreditate, dar mai multe dintre ele au acreditare provizorie. O să-l rog pe domnul Silviu Gîncu să ne vină cu date mai concrete.

Domnul Andrian Candu: Da, vă rog frumos tehnicienii. Microfonul nr.2 în primul rînd, vă rog frumos.

Domnul Silviu Gîncu – șef al Direcției învățămînt profesional în cadrul Ministerului Educației: Stimată doamnă deputat, Cu privire la întrebarea dumneavoastră pot să menționez că Ministerul Educației, pe parcursul anului 2015, a întreprins mai mult de trei vizite de documentare la Colegiu de Administrare și Business. Într-adevăr, au fost constatate la prima etapă mai multe nereguli. Aceste nereguli, în mare măsură, au fost cauzate de către cei patru fondatori, care sînt fondatori ai acelui colegiu privat. Deci există și un conflict între doi fondatori și alți doi fondatori. Filiala de la Bălți și-a sistat activitatea și ei deja desfășoară activitate doar la Chișinău. Ei primesc admitere doar pentru disciplinele sau specialitățile care sînt cu profil din domeniu și sînt în limba rusă. Urmare a constatărilor care le-a avut, Ministerul Educației a emis prescripții pentru înlăturarea lor. Ei în mare măsură s-au conformat. Iar cu privire la sala de sport. Deja s-au adresat la Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale care este la 10 metri de ei ca să desfășoare aceste ore de educație fizică în incinta lor. Suplimentar, vă informez că Ministerul Educației a expediat scrisori cu titlu de recomandare la toate instituțiile de învățămînt profesional tehnic privat, astfel încît să depună cereri la Agenția Națională de Asigurare a Calității Învățământului Profesional pentru a fi autorizate și acreditate în acest an. Este o condiție, dacă doriți, pentru ulterioara repartizare a planului de admitere.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Doamnă Ciobanu, Dacă aveți precizare sau a doua întrebare? Poftiți.

Doamna Maria Ciobanu: A doua întrebare. Doamnă ministră, Pe perioada scurtă a ministeriatului dumneavoastră, ați reușit să profanați concursul la funcția de director. Subiectele de examen, testele au ajuns să fie vîndute celor interesați. Deși m-am adresat și eu personal, și mai mulți concurenți, și membri ai comisiilor, Ministerul Educației categoric nu vrea să se implice pentru a pune capăt acestei experiențe rușinoase.

132

Doamna Corina Fusu: Vă referiți la concursurile pentru directori de …

Doamna Maria Ciobanu: Da. Și nu dați vina doar pe autoritățile locale, vă rog eu. Pe consiliile locale.

Doamna Corina Fusu: Credeam că vă referiți la bacalaureat.

Doamna Maria Ciobanu: Nu, eu mă refer la testul care este propus concurentului.

Doamna Corina Fusu: În ceea ce privește testele, ele sînt în număr de, v-am spus, 300 – 400, sînt foarte multe. Noi acum sîntem la etapa de reînnoire a testelor, să le schimbăm, să le modificăm, să ajungem poate la un număr de 700 de teste și să le facem publice, să le plasăm pe site-ul Ministerului Educației. Și cine este capabil să învețe 700 de răspunsuri la 700 de întrebări este bravo. Cum se vînd testele, cum se vînd 700 de teste sau 500 cînd îți pică la alegere de către calculatorul la care ești așezat. Ele vin din sistem din 300 în calculatorul tău vin 20. Asta ar fi răspunsul meu. Sigur că este, din punctul meu de vedere, o obișnuință păguboasă de a nu avea încredere în propriile tale forțe și a cerși ajutor, impunîndu-i pe funcționari să încalce legea. Eu sînt împotriva unor asemenea acțiuni și întreprindem toate măsurile. Dacă observăm, vă rugăm să ne anunțați și luăm măsuri.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Doamna Corina Fusu: Chiar mă interesează cine dintre funcționarii Ministerului Educației vinde testele la..., ei nici nu le cunosc cred că...

Domnul Andrian Candu: În continuare, domnul Apostol. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Ion Apostol: Stimați colegi, Doamnă ministru, Mai întîi de toate vreau să aduc aminte unor colegi că limba de stat, conform deciziei Curții Constituționale, este limba română. Vă rog, dacă ne stimați, nu vă străduiți să evitați acest termin, arătați o stimă față de legea Republicii Moldova, Legea Supremă care este Constituția și față de noi, purtătorii acestei limbi. E foarte simplu să rostești, dacă nu ești deprins, să repeți de vreo 20 de ori română și atunci intră în cap. (Voce nedeslușită din sală.)

133

Acum întrebarea. Doamnă ministru, Examenul, după cum știm, a avut loc recent, examenul de bacalaureat la limba română, în liceele cu predare în altă limbă decît cea română. Puteți să ne spuneți care este situația la acest capitol comparativ cu anul 2015?

Doamna Corina Fusu: Este adevărat. Primul examen de bacalaureat s-a desfășurat pe data de 3 iunie la limba și literatura română pentru alolingvi și limba de instruire pentru toți candidații.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Doamna Corina Fusu: Pe data de 7 iunie a avut loc cel de-al doilea examen de bacalaureat la limba și literatura română, limba și literatura rusă sau limba de predare. (Rumoare în sală.) Din observațiile pe care noi le efectuăm, particip și eu destul de activ la monitorizarea desfășurării examenelor de bacalaureat, vreau să vă comunic, noi avem un centru de monitorizare unde, la un monitor mare, putem include orice centru de bacalaureat și să urmărim cum se desfășoară. Din observațiile mele personale, atmosfera în aceste centre este una calmă, copiii arată încrezuți în sine și nu au fost depistate cazuri majore de încălcare a regulamentului sau a metodologiei de desfășurare a bacalaureatului. Ne străduim să punem mai multe filtre ca să nu se întîmple fraudarea examenului de bacalaureat. Avem o comisie specială în cadrul Ministerului Educației care se numește Comisia naţională pentru examene care stabilește componența sau lista centrelor de bacalaureat acolo unde sînt create condiții, stabilește componența ... și președinții acestor centre de bacalaureat, iar cel mai important, comisia dă evaluare examenelor de bacalaureat unde sînt echipe foarte mari pentru fiecare disciplină în parte cu președinte, cu doi vicepreședinți. Avem operatori care ajută președinții de comisie de examene să introducă datele în calculator. Și trei. Avem observatori sau monitorizatori care reprezintă societatea civilă, dar și mediul academic. ...Asta sînt informațiile de care dispun eu. Știu că au fost eliminați de la examen 4 candidați. Unul dintre ei pentru că a răspuns la telefonul mobil, alții doi pentru că și-au scris numele pe foaia de test, deci încălcări minore. Dar dacă domnul Anatol Topală, Președintele Agenției pentru Evaluare are alte informații, îl rog să ni le comunice.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos. Microfonul 5, primul rînd, vă rog frumos, tehnicienii.

134

Doar apăsați butonul, tehnicienii se vor ocupa. Microfonul 5, ultimul microfon, rîndul întîi. Tehnicienii. Dacă butonul e apăsat sau mai apăsați-l odată. Poftiți.

Domnul Anatol Topală – șef al Agenției Naţionale pentru Curriculum și Evaluare: Mulțumesc. Vreau să comunic că rezultatele examenului de bacalaureat vor fi cunoscute la data de 27 iunie. Atunci vom ști care sînt rezultatele la primul examen – limba română pentru cei alolingvi. Cred că la asta v-ați referit, domnule deputat, da? Pe 27 iunie vor fi cunoscute rezultatele la toate disciplinele.

Domnul Andrian Candu: Domnule Apostol, Vă rog frumos, poftiți, a doua întrebare.

Domnul Ion Apostol: Întrebarea a doua. Doamnă ministru, Este o vorbă: bucură-te cînd te hulesc ... neprietenii și întristează-te cînd te laudă. Faptul că asistăm la această moțiune simplă ... spune că ministrul educației, ministerul este pe calea cea dreaptă. Și, în acest context, o întrebare. Poate aveți vreo idee de viitor, cum am putea noi ca pe viitor să îmbunătățim situația lingvistică astfel încît viitorii deputați în Parlamentul Republicii Moldova... să aibă acces... să poată cunoaște mai bine limba română ca să aibă acces mai liber, direct la comorile limbii și culturii românești. (Rumoare în sală.)

Doamna Corina Fusu: Eu cred că acest proces deja se întîmplă. Astăzi, observăm că toți deputații care ne-au adresat... mi-au adresat întrebări au numit limba oficială a Republicii Moldova pre numele ei – limba română. Avem semnale din teritoriu că minoritățile naționale doresc să învețe limba de stat a Republicii Moldova, limba română. Ei deja conștientizează faptul că, pentru a se putea integra în societate și a nu fi excluși din anumite domenii din viața socială, economică și politică, trebuie să cunoști limba oficială a statului în care locuiești. Dacă acest proces s-a pornit, înseamnă că noi trebuie doar să-l susținem. Din punctul meu de vedere, calitatea vorbirii limbii române astăzi este mult, mult mai bună decît la începutul anilor ʼ90, cînd eu, în calitate de reporter la „Știri”, eram obligată să tai sau ... să curăț textele de diferite cuvinte infecte, rusisme ș.a.m.d. Astăzi, am descoperit în școli din Taraclia, din UTA Găgăuzia, din alte școli rusești copii care vorbesc foarte frumos limba română și scriu foarte frumos.

135

Am fost mirată cînd, (rumoare în sală) în urma unui examen sau olimpiadă, nu țin minte, mi s-au adresat elevi de la o școală rusă, repet, care erau nemulțumiți de faptul că li s-a micșorat nota la examenul de limbă română pentru că au scris „î” din „i”. Ei consideră, pentru că citesc: că este corect să scrii „î” din „a”, asta sînt copii ruși. Deci, naționalitatea încă nu spune că ești open mind sau cu mintea închisă. Trebuie să fim toți cu mintea deschisă și să acceptăm realitățile în care noi trăim. Și atunci, o să trăim foarte bine, pașnic și o să crească și nivelul de bunăstare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Vă rog frumos, ultima precizare foarte succint. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Ion Apostol: Vă mulțumesc. Stimaţi deputaţi, Vă mulțumesc pentru răbdare. Doamnă ministru, Vă mulțumesc foarte mult pentru prestația dumneavoastră de astăzi. Și, în genere, vă mulțumim pentru răspunsuri directe, oneste și vă dorim succes și mai departe, astfel încît să… educația din Republica Moldova să fie una din cele mai importante priorități ale statului Republica Moldova.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Doamna Corina Fusu: Vă mulțumesc și eu.

Domnul Andrian Candu: Domnul Furculiță, Vă rog frumos. Poftiți. (Rumoare în sală.)

Domnul Corneliu Furculiță: Moțiunea este a noastră, nu vă supărați.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Vă rog frumos. Așa cum am menționat, vă rog frumos, după proporționalitate, luînd în considerare că, și în primul rînd, ei sînt autorii moțiunii, nu vă supărați, dar trebuie să mergem pe proporționalitate.

136

Pe moment, avem două întrebări din partea socialiștilor, o întrebare din partea comuniștilor. De aceea, o să urmeze socialiștii și după aceea comuniștii. (Rumoare în sală.) Dragi colegi, Trebuie să luăm în considerare că Partidul Liberal e și el fracţiune, iar acest ministru îi și reprezintă. Vă rog frumos. Domnul Furculiță, Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Corneliu Furculiță: Da, domnule Preşedinte, Mulțumesc. Într-adevăr, este moțiunea noastră. De aceea, vă adresez, doamnă ministru, următoarea întrebare. Liceul „Dante Alighieri” din municipiul Chișinău, părinții elevilor și profesorii protestează și cer demisia directorului Rodica Guțu, numită în funcție în urma unui concurs, organizat acum un an și 10 luni. Cîte întîlniri ați avut cu părinții și profesorii care au remis către dumneavoastră numeroase scrisori? Cît de corect, democratic și legal este impunerea unui director în pofida opoziției înverșunate atît a colectivului pedagogic, cît și a părinților, elevilor instituției date? De ce profesorilor nu le este plătit salariul în ultimele 3 luni și care este poziția ministerului vizavi de subiectul dat?

Doamna Corina Fusu: Istoria conflictului de la Liceul „Dante Alighieri” din municipiul Chișinău a ajuns deja o istorie de poveste. Adevărul este că doamna Rodica Guțu, acum un an și jumătate, a cîștigat concursul la funcția de director al Liceului „Dante Alighieri”, fapt care a nemulțumit unii pedagogi și părinți de la respectivul liceu, care au contestat decizia comisiei de concurs prin care doamna Rodica Guțu a cîștigat concursul. S-au început nenumărate procese de judecată și, în final, Curea Supremă de Justiție a declarat că decizia este irevocabilă, că Rodica Guțu a cîștigat concursul pe meritate. Faptul să unii cetățeni nu doresc să se supună legilor și hotărîrilor judecătorești irevocabile denunță că ei nu conștientizează faptul că există și supunere civică în unele cazuri. Ministerul Educației a întreprins toate măsurile pentru a împăca părțile. Am avut nenumărate întîlniri cu profesorii, cu părinții, cu directorii adjuncți de la acest liceu. Executorul judecătoresc, care, conform legislației, este obligat să pună în aplicație decizia Curții Supreme de Justiție, de asemenea, s-a implicat. La momentul actual, doamna Rodica Guțu are acces în propriul birou după aproape 2 ani de tratative și discuții.

137

În ceea ce privește neplata salariilor, se datorează faptului că ștampila directorului instituției nu era în… cum să zic, în disponibilitatea doamnei Rodica Guțu. La moment, printr-o decizie, va fi confecționată cea de-a doua ștampilă și toate problemele vor fi rezolvate. Consider că s-a procedat corect, pentru că nu am dori să facem un precedent de nesupunere în cazul unei decizii de judecată.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Furculiță, Dacă aveți precizare sau a doua întrebare.

Doamna Corina Fusu: Legea trebuie respectată, chiar dacă nu-ți place rezultatul.

Domnul Andrian Candu: Poftiți, domnule Furculiță. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Corneliu Furculiță: Doamnă ministru, Considerați că majoritatea colectivului, în acest caz, are o opinie greșită, de asemenea și părinții copiilor au o opinie greșită și nu s-a meritat ca dumneavoastră să faceți o întîlnire cu ei și să discutați toate aceste subiecte sau, pur și simplu, probabil, doamna Rodica Guțu este membră a partidului dumneavoastră și aveți interese ca ea să rămînă acolo.

Doamna Corina Fusu: Doamna Rodica Guțu a venit în orașul Chișinău din orașul Bălți acum 2 ani, consecința unei situații tragice din familie, despre care nu doresc să vorbesc aici. Personal, am discutat cu doamna Rodica Guțu pentru că ea a cîștigat și concursul pentru funcția de vicedirector al Inspectoratului școlar național. Este o persoană cultă, este o persoană competentă, care a condus o instituție școlară din orașul Bălți. Faptul că ea nu place cuiva din anumite motive nu poate să mă facă pe mine să închid ochii la deciziile, încă o dată repet, ale instanței supreme de judecată. Eu recomand, în calitate de ministru al educației, ca fiecare să se gîndească la progresul cultivării propriei culturi – culturii interioare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnul Furculiță, Dacă aveți a doua întrebare, vă rog frumos. Poftiți.

138

Doamna Corina Fusu: Și eu o felicit pe doamna Rodica Guțu că a rezistat și a ținut piept atîtor…

Domnul Corneliu Furculiță: Doamnă ministru, Vă rog…

Doamna Corina Fusu: …cum să zic.

Domnul Corneliu Furculiță: Vă rog frumos să…

Doamna Corina Fusu: Batalii, pe baricade.

Domnul Corneliu Furculiță: … respectați Regulamentul.

Doamna Corina Fusu: Pe baricade. Au fost bătălii de baricade. Mie mi-i rușine de comportamentul unor profesori.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Vă rog frumos, a doua întrebare. Poftiți.

Domnul Corneliu Furculiță: Și a doua întrebare, iarăși Liceul „Nicolae Iorga”, unde s-a desfășurat concursul pentru ocuparea funcției de director, care s-a finalizat în luna martie. Pînă în prezent nu este numit directorul.

Doamna Corina Fusu: Nicolae Iorga.

Domnul Corneliu Furculiță: Ținem să menționăm că atît părinții, cît și pedagogii au depus numeroase contestații și plîngeri față de candidatul Aida Gonța, care a promovat concursul. De ce contracandidatul doamna Groza Natalia, care a muncit în această instituție ca director adjunct foarte mulți ani și care, conform comisiei, are o pregătire mult mai bună decît doamna Aida Gonța, nu a promovat concursul?

139

Doamna Corina Fusu: Eu vreau să constat următorul lucru. Unii directori, nu vreau să numesc de care tip de instituții, consideră că ei trebuie să fie directori pe viață. Și, în general, cea mai iubită profesie de către cetățenii Republicii Moldova este profesia de director. Nu, ceva să conduci. Dar, iată, să fii un profesor de calitate, de matematică, de fizică, de chimie, eu consider că asta este mult mai important. Referitor la cazul concret „Nicolae Iorga”, din cîte înțeleg eu, contestația nu am văzut-o, nici nu știu cine a cîștigat concursul. Nu știu. Avem o comisie specială de contestație, dar eu vă spun foarte sincer, dorim să oferim și tinerilor posibilitatea să acceadă la funcțiile de conducere. Dacă merită, dacă au cîștigat concursul, iar cealaltă persoană a contestat, comisia de contestație trebuie să se expună și să decidă: ori se repetă concursul cu altă componență a comisiei de concurs, dar de obicei se organizează în așa fel ca să cîștige precedentul sau fostul direct care dorește să fie director în continuare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Vă mulțumim. Domnul Furculiță, Dacă aveți o precizare, ultima, foarte succint, să trecem la alte intervenții.

Domnul Corneliu Furculiță: Deci, eu constat că doamna ministru, probabil, își făcea foarte bine funcția în Ministerul de Interne. Dumneavoastră trebuie să aveți în considerație că conduceți un minister al educației și trebuie să lucrați și să vorbiți cu profesorii. La interne sînt ordine, acolo sînt.

Doamna Corina Fusu: Da. Vă mulțumesc, domnule deputat. Am declarat de mai multe ori că nu doresc să fiu procuror și nici polițist la Ministerul Educației, dar obligațiunea mea este să nu admit încălcarea legislației. Și, cu părere de rău, 75% din timpul unui ministru din Republica Moldova constă în faptul de a verifica de nenumărate ori ca să nu faci greșeli atunci cînd îți pui semnătura pe un document. De aceea uneori sînt obligată să fiu foarte vigilentă.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, doamnă Postoico, vă rog frumos, poftiți.

Doamna Maria Postoico: Da, domnule Președinte, vă mulțumesc mult. Dar eu, totuși, cedez Oxanei Ivanovna.

Domnul Andrian Candu: Vă rog foarte mult, doamnă Domenti, poftiți.

140

Doamna Oxana Domenti: Mulțumesc mult. Doamnă ministră, Ași avea pentru dumneavoastră două întrebări. Prima întrebare, aș vrea să abordăm problema pedagogilor de vîrstă pensionară. Spuneați anterior că vă doriți politici de încurajare și de încadrare a tinerilor în sistemul de educație. Este un lucru foarte bun. Știu că tocmai pentru a atinge aceste obiective ați venit și cu modificări, nu dumneavoastră personal, dar dumneavoastră ca deputat ați susținut acele modificări la Codul muncii prin care angajatorii au fost obligați, de fapt, să rezilieze contractele de muncă cu pedagogii de vîrstă pensionară. Acum constată, peste ani, o sumedenie de probleme în legătură cu această modificare legislativă, cu interpretarea acesteia. În sistemul educației, mai mulți tineri, din păcate, nu au venit, deficitul de cadre pedagogie este, la fel, unul mare. Ba, din contra, acest număr este în creștere, iar pedagogii de vîrstă pensionară sînt tratați într-un mod inechitabil în raport cu alte categorii de pedagogi. Pentru că, oferindu-se această posibilitate de reziliere a contractelor cu ei și posibilitatea subiectivă a directorilor de școală de a reangaja ulterior pensionari pe o perioadă determinată de timp ulterior în cadrul muncii instituției, deci acest lucru se întîmplă ca regulă de la 1 septembrie pînă la 25 mai. La 25 mai, pedagogii de vîrstă pensioară sînt frumos alungați, spunîndu-li-se că „pînă aici am avut pentru dumneavoastră bani, mai departe plecați acasă, nu ne mai interesează consultațiile dumneavoastră”. Ajungem în situația în care profesori care au educat copii, au pregătit copii, clasa 12, clasa 11, orice clasă nu ar fi, sînt rugați să plece acasă, copii lăsați în voia soartei, fără ca să mai fie consultați înainte de examene. Acestor profesori nu li se păstrează garanțiile sociale la fel ca și celorlalți profesori, iar directorii de școală fac referință la anumite ordine pe care le au de la Ministerul Educației în acest sens, că asta s-ar face în scopul de a economisi anumite resurse financiare. Mi se pare această problemă destul de gravă și chiar vreau să văd dacă aveți o opinie sau o soluție la acest capitol.

Doamna Corina Fusu: Da. Vă mulțumesc pentru întrebare și pentru această constatare, care este o realitate. Vreau să vă spun că, în sistemul educațional din Republica Moldova, într-adevăr, se resimte o deficiență de pedagogi, în special la disciplinele exacte: fizică, chimie, biologie și matematică, pentru că sînt discipline grele și trebuie să muncești mult aici. Trebuie să ne învățăm să muncim și să învățăm. Majoritatea pedagogilor care predau aceste obiecte sînt, într-adevăr, de vîrstă pensionară. Noi ne gîndim cum să atragem tineretul prin diferite instrumente, dar n-o să vorbesc acum despre asta aici. Esența întrebării dumneavoastră, faptul că contractul se încheie pe o perioadă determinată de timp și anume pe un an de zile îi lipsește pe pedagogii de vîrstă pensionară de concediu. Și aici economisește nu Ministerul Educației, pentru că noi nu avem cum să economisim, salariile nu le stabilim noi la Ministerul Educației.

141

Anterior, v-am vorbit despre faptul că finanțarea instituțiilor se face direct în conformitate cu formula per elev. Așa că cine este cointeresat să facă economii pe spinarea pensionarilor poate fi doar directorul, în nici un caz Ministerul Educației. Dar problema există și noi trebuie să o soluționăm și o să ne gîndim. Mulțumim pentru că ne-ați atras atenția, noi cunoșteam problema. Dar doar în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale putem găsi soluții la această întrebare privitoare la …

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Doamna Corina Fusu: … pedagogi.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Doamna Corina Fusu: care sînt lipsiți de banii pentru concediu. Pe urmă iar îi angajează de la 1 septembrie, pentru că nu au pedagogi.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Doamna Corina Fusu: Dar economisesc un concediu sau mai multe.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Domenti, Vă rog frumos, precizare sau a doua întrebare? Poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Da, eu vă mulțumesc, doamnă ministră, pentru această abordare constructivă și deschidere din partea Ministerului Educației. De fapt, aveți dreptate. Aceste contracte se încheie pînă la 25 mai, iar ei sînt și trebuie atrași într-un proces educațional pe o perioadă mai mare de timp, pentru că sînt și examene, consultații ș.a.m.d. și, normal, ar fi ca aceste contracte să se încheie pe un an calendaristic, nu doar pe un an educațional. Și aceste lucruri… să veniți cu aceste recomandări către autoritățile publice locale. Și noi poate cu modificări la legislație. Cea de a doua întrebare pe care vreau să v-o adresez ține de serviciile antepreșcolare pentru copii cu vîrsta de la 0 la 3 ani. Dumneavoastră cunoașteți foarte bine această problemă. Noi, un grup de deputați, de fapt membrii Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, am venit cu anumite

142 amendamente la Codul educației… cu un proiect de lege prin care am dorit să facem amendamente la Codul educației și să oferim posibilitatea ca statul să finanțeze serviciile pentru copiii de la 2 la 7 ani din contul bugetului de stat. Or, astăzi, aceste grupe pentru copii cu vîrsta de la 2 la 3 ani există. Ele sînt finanțate din bugetul statului. Modificările la Codul educației din 2014, dar care intră în vigoare în 2017, prevăd o nouă clasificare a acestor servicii de la 0 la 3 ani și de la 3 ani la 7 ani, cu presupunerea că pînă la vîrsta de 3 ani copii sînt educați în familie și aceștia sînt susținuți de stat în familie. Astfel, după aceste modificări, dacă aceste modificări intră în vigoare, copiii cu vîrstă de la 2 ani nu vor mai fi legal admiși în cadrul acestor instituții preșcolare. Dumneavoastră ați avizat negativ acest proiect de lege al nostru, probabil că aveți o altă viziune la acest capitol. Vreau să văd dacă aveți o viziune clară asupra acestui proces. Dacă nu venim cu modificări la Codul educației sau cu finanțări suplimentare, acești copii cu vîrstă de la 2 ani nu vor mai fi legal admiși în grădinițele pentru copii începînd cu anul 2017.

Doamna Corina Fusu: Avizul nu a fost unul negativ. Avizul a fost unul realist. Codul educației prevede că educația timpurie se împarte în două trepte: educația preșcolară care cuprinde vîrsta, asta scrie în lege, de la 3 la 7 ani și educația antepreșcolară de la 0 pînă la 3 ani. Așa a fost scris Codul și așa a fost votat. Specialiștii, psihopedagogii susțin că cea mai potrivită vîrstă de a integra copilul în societate, în grădiniță, în creșă este de la vîrsta de 2 ani. Este adevărat. Avizul a fost unul neacceptabil pentru moment, la etapa actuală, pentru că orice modificare care solicită finanțare trebuie să prevadă și o sursă de finanțare. La moment, mai ales în Chișinău, în orașe știți că este o insuficiență de grădiniță, avem doar două creșe deschise în municipiul Chișinău …

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte frumos.

Doamna Corina Fusu: Așa că problema este una complexă …

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Doamna Corina Fusu: Noi doar avem …

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Doamna Corina Fusu: Să găsim soluții.

143

Domnul Andrian Candu: Doamnă Domenti …

Doamna Corina Fusu: Trebuie să găsim soluții.

Domnul Andrian Candu: Mai aveți ceva de precizat? Foarte succint.

Doamna Corina Fusu: Pînă la ora actuală, vreau să vă spun că statul nostru, Republica Moldova, a avut foarte puține posibilități financiare pentru a construi grădinițe, creșe, școli, gimnazii. Noi toate le-am moștenit din perioada sovietică și acum …

Domnul Andrian Candu: Doamnă ministru …

Doamna Corina Fusu: … doar le renovăm și le reparăm.

Domnul Andrian Candu: Doamnă ministru, Noi vă mulțumim. Noi știm, vă înțelegem.

Doamna Corina Fusu: Da.

Domnul Andrian Candu: Cunoaștem. Vă mulțumim. Doamnă Domenti, Precizare. Noi sîntem deja în … am depășit termenul și vreau să vă întreb… foarte succint să vă rog frumos.

Doamna Oxana Domenti: Doamnă ministru, Mulțumim pentru această deschidere. Eu sper să găsim soluții și de ordin legislativ.

Doamna Corina Fusu: Trebuie să le căutăm împreună ca Ministerul Educației...

Doamna Oxana Domenti: Dar vă încurajez...

144

Domnul Andrian Candu: Doamna Fusu, doamna ministru, Vă rog frumos...

Doamna Oxana Domenti: ... nu doar să constatăm faptul că nu avem bani, ci să identificăm acești bani, să dezvoltăm capacitatea acestor servicii, pentru că altfel nu vom veni cu soluții la această problemă.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Aici, se încheie sesiunea de întrebări-răspunsuri. Vă mulțumim foarte mult. În continuare, raportul comisiei. Domnul Hotineanu, Raportul comisiei care, potrivit Regulamentului, se numește aviz. Dragi colegi, Înainte de a prezenta domnul Hotineanu raportul comisiei, vreau să vă anunț că după... mai sînt 5 luări de cuvînt. Iată de ce, vă rog foarte mult, la ora 17 și 15 minute să fiți toți în sala plenului, pregătiți pentru exercițiul de vot... 17 și 15 minute. Vă rog frumos, domnule președinte Hotineanu, poftiți.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat moțiunea simplă și, pornind de la competențele și atribuțiile funcționale, comunică următoarele. Moțiunea simplă asupra activității doamnei Corina Fusu, ministrul educației al Republicii Moldova, a fost prezentată de Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Autorii moțiunii își manifestă dezacordul în iresponsabilitatea ministrului educației față de atribuțiile de funcție și solicită inițierea procedurii de demitere. Urmare a dezbaterii în comisie pe data de 1 iunie, accentuez, pe 1 iunie, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a dezbătut toate problemele și toate întrebările invocate către doamna ministru și, cu votul majorității membrilor prezenți, 7 prezenți au fost, 8 au fost prezenți în ședința aceasta din 9 care sînt membri ai comisiei, 5 au votat pentru respingerea acestei moțiuni, 2 pentru susținere și 1 abținut. (Rumoare în sală.) De aceea, comisia propune moțiunea simplă nr.237 din 27.05.2016 spre respingere în plenul Parlamentului. Vă mulțumesc.

145

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu-mi închipui care ar fi întrebările pe raportul comisiei, dar totuși... Domnule Carp, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Hotineanu: Păi, domnul Carp a fost în ședință.

Domnul Lilian Carp: Da, am fost în comisie, dar voi pune aceeași întrebare pe care am pus-o cu doamna Ciobanu în cadrul comisiei. Totuși,această moțiune de cenzură a fost pentru ministrul educației sau pentru ministrul culturii? Fiindcă, dacă citesc această moțiune de cenzură ... simplă, scrie: „un alt factor important este promovarea în sistemul de învățămînt al Republicii Moldova în mod abuziv și unilateral de către doamna ministru a culturii, istorie și interesul unui stat străin. (Voce nedeslușită din sală.) Dacă vorbim, văd că apare un minister nou. Eu înțeleg că oamenii n-o umblat pe la școală unii, ar fi bine, cel puțin, cînd apar asemenea tipuri de moțiuni de cenzură, măcar să-și pună virgulele la loc, ca să nu se întîmple ca în bancul cu băiatul care trebuia să descrie întîlnirea cu Zîna nopții și începe cu „Bună ziua, noapte”. Mersi mult.

Domnul Vladimir Hotineanu: Multstimate domnule deputat, Vreau să vă spun că Ministerul Educației, cu tot corpul său de profesori în școala primară, în gimnazii și în liceale contribuie maximum la fortificarea culturii, educă copii și ei își aduc aportul, și noi trebuie să le spunem mulțumim profesorilor că ei astăzi au contribuit mult la oamenii de cultură care sînt și activează astăzi în țară. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Cer scuze, dar n-am înțeles sugestia, nici a domnului Carp, nici a dumneavoastră, domnule Hotineanu. Trebuie să o invităm și pe doamna ministru Babuc? (Gălăgie în sală.) Vă rog frumos să nu mai dați idei bune colegilor noștri din Fracțiunea Partidului Socialiștilor, că...

Domnul Vladimir Hotineanu: Doamna ministru Babuc trebuie să colaboreze și să conlucreze excepțional de fructuos cu doamna ministru al educației. (Voce nedeslușită din sală.) Da, și a sănătății la fel.

146

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule Carp, Vă mulțumim foarte mult. Și în continuare, dragi colegi, trecem la sesiunea luărilor de cuvînt. Domnule Vasile Bolea, Vă rog frumos, vă rugăm foarte mult, vă invităm la tribuna principală cu prima luare de cuvînt, din partea fracțiunii, înțelegem. Poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Mulțumim, domnule Președinte. Stimați colegi, Astăzi, se dezbate moțiunea simplă asupra activității ministrului educației doamnei Corina Fusu. Această moțiune ține de politica internă a statului, și anume politicile în domeniul educației. Noi considerăm că actuala conducere a Ministerului Educației a dat dovadă de incapacitate, incompetență și s-a organizat sub forma unui mecanism de promovare a intereselor Partidului Liberal. (Rumoare în sală.) Incapacitatea de a administra sistemul de învățămînt este observată nu numai de noi, deputați, această incapacitate de a administra sistemul de învățămînt este observată aproape zilnic de părinți, elevi și presă. Mai ales la capitolul ce ține de subfinanțarea sistemului de învățămînt, lipsa de fonduri pentru administrarea școlilor din sate, diminuarea numărului de manuale oferite gratuit elevilor, o bază materială precară care nu asigură un învățămînt modern și eficient. Doamnă ministru, Dezvoltarea învățămîntului trebuie să fie o prioritate națională și o prioritate inclusiv pentru dumneavoastră, ca și ministru al învățămîntului. Trebuie să fie o prioritate națională pentru a pregăti resursele umane pentru economia națională, pentru profesionalizarea pieței muncii. În realitate, problemele din învățămîntul Republicii Moldova nu sînt și problemele dumneavoastră. Deocamdată, constatăm că, pe alocuri, aveți multă improvizație, nepricepere, măsuri dictate de conjuncturi politice și lipsa unei strategii de reformare a sistemului educațional. Cînd vorbim despre conjuncturism politic, atragem atenția asupra netransparenței în organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți în instituțiile de învățămînt. Sînt angajați directori care au carnetul albastru, carnetul de membru al Partidului Liberal în mare parte. „Blue” sau „blio”, cum vreți. Se lichidează școlile în care instruirea se face în limba minorităților naționale, se încearcă să fie promovată istoria, cultura și interesele unui stat străin, fie el și vecin, și anume României. Nicidecum nu se promovează istoria, cultura și interesele statului Republicii Moldova. Stimați colegi, Eu vă aduc aminte că, ceva timp în urmă,în Parlamentul Republicii Moldova a fost votată Declarația privind susținerea independenței, suveranității, neutralității

147

Republicii Moldova. Dacă vreți, această Declarație este o declarație antiunionistă. (Gălăgie în sală.) Iar acum, vreau să vă întreb: noi ce facem? Eu vreau să vă întreb pe dumneavoastră, domnilor din Partidul Democrat, cei care ați votat declarația antiunionistă, noi ce facem? Îi susținem mai departe activitățile doamnei ministru, activitățile distructive la Ministerul Educației? Eu vreau să vă întreb pe dumneavoastră, stimați reprezentanți ai platformei democrate, nu social-democrate, da, democrate: noi ce facem? Dumneavoastră ați susținut acea declarație antiunionistă. Și acum, dacă veți fi consecvenți, atunci trebuie să susțineți moțiunea împotriva ministrului unionist care distruge învățămîntul moldovenesc. Iar dacă vreți să o susțineți pe doamna ministru prin nevotarea acestei moțiuni, atunci ce fel de stataliști sînteți dumneavoastră? Veți fi catalogați drept o alianță pentru prestarea de servicii funerare pentru învățămîntul moldovenesc dacă nu veți susține această moțiune. Doamnă ministră, Dumneavoastră lichidați în continuare școlile și după aceasta vreți să atingeți performanțe la capitolul calitatea în învățămînt? Vreau să vă aduc aminte un principiu științific. Ați vorbit aici despre acele materii exacte care trebuie să fie studiate bine în școlile noastre. Vreau să vă aduc aminte despre un principiu științific, care sună în felul următor: transformarea indicilor cantitativi va duce la transformarea inclusiv a indicilor calitativi. Dacă nu veți avea cantitatea necesară de instituții școlare și preșcolare pe teritoriul țării, nu veți obține indicii calitativi în învățămînt, ceea la ce, probabil, ar trebui să rîvniți dumneavoastră. Mă scuzați, doamnă ministră, dar, din discuțiile cu profesorii, profesioniștii din învățămînt, eu am aflat doar una: că ei blamează maniera dumneavoastră de administrare a treburilor în minister. Ei spun în felul următor: că dumneavoastră gestionați treburile ministerului după principiul „проблемы негров шерифа не волнуют”. Mă scuzați, dar așa spun profesorii. Din fericire, pentru noi, toți cetățenii Republicii Moldova, copiii noștri, profesorii, directorii din instituțiile de învățămînt nu sînt negri, iar dumneavoastră, doamnă ministră, nu sunteți șerif. Stimaţi colegi, Este un domeniu mult prea important pentru Republica Moldova, la fel ca și domeniul justiției, care trebuie să fie reformat. Noi trebuie să investim în învățămînt, trebuie să terminăm cu indiferența, incompetența și inconștiența actualei conduceri a ministerului, iar această moțiune este un prilej pentru a aduce schimbarea. Dacă voi vreți schimbarea, schimbarea adevărată, schimbarea reală, atunci trebuie să susțineți această moțiune, să susțineți schimbarea și să susțineți învățămîntul.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, cuvînt se oferă doamnei Maria Ciobanu.

148

Vă rugăm frumos. Poftiți.

Doamna Maria Ciobanu: Domnule Preşedinte, Doamnelor și domnilor deputați, Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat nu se află în fața unei dileme susține sau respinge moțiunea simplă de demitere din funcție a ministrei educației, de altfel moțiune prost argumentată, ci ne aflăm în fața unui adevăr axiomatic și anume: actuala echipă a Ministerului Educației, în frunte cu doamna Fusu, a deturnat, cu bună știință, reformele din sistem. Atunci cînd ștafeta educației a fost preluată de către Partidul Liberal, am înțeles toți actorii implicați în actul educației că pe munca dedicată a fostei echipe se pune cruce. Nici pomină de continuitate, stabilitate, doar implicare politică. Au fost angajate la Ministerul Educației persoane care nu cunosc domeniul, precum și repuse în funcții de răspundere personaje certate rău cu legea asupra cărora planează suspiciuni de corupție. De la o zi la alta, situația din învățămînt devine tot mai precară, elevii și studenții sînt dezorientați, părinții de asemenea, iar profesorii trăiesc una dintre cele mai accentuate drame ale vieții lor. Ei continuă să primească un salariu de mizerie, dar trebuie să dea rezultate. Inițiativa mea legislativă de a suplini salariul profesorilor care aspiră la grade didactice a fost declinată în Parlament de către nocturna majoritate, dar și de către Guvern, membru al căruia este doamna ministră Fusu. Politicile educaționale, dacă le putem numi astfel, se dovedesc a fi de formă, nu de fond. Echipa pe care o conduceți, doamnă ministră Fusu, s-a dovedit a fi ineficientă în elaborarea actelor normative aferente Codului educației, iar cele care au fost elaborate conțin norme ambigue, intrînd deseori în contradicție cu Codul educației și, de fapt, constituie un pas înapoi în raport cu codul. Ineficiența ministerului se manifestă și în reformarea sistemului de învățămînt superior în sensul aplicării recomandărilor proiectului Tempus, restructurarea domeniului științei și inovării prin adoptarea unei noi legislații în domeniu, reformarea Academiei de Științe, trecerea instituțiilor de cercetare în universități, optimizarea universităților pentru eficientizarea cheltuielilor publice, proiectul european în valoare de 1 milion 300 mii euro. Ceea ce se întîmplă azi în domeniul educației, doamnă ministră, este și rezultatul insuficientei cunoașterii de către dumneavoastră a stării de fapt din domeniul de intervenție vizat. Ce ați reușit totuși, aflîndu-vă în fruntea unui domeniu atît de important? Vă răspund punctual: v-ați implicat brutal politic în angajarea unor persoane incompetente, dar cu carnete de membri ai Partidului Liberal. Ați eliberat, s-au eliberat din funcții responsabile personalități notorii în domeniul educației, alegînd să-și păstreze demnitatea și să nu adere cu sila la partidul dumneavoastră. Ați modificat regulamentul de organizare a concursurilor în așa fel încît reprezentanții partidelor politice să decidă asupra învingătorilor. Formal, totul este

149

OK, doar că niciun concurent nu va cîștiga, fie el și cu stea în frunte, dacă nu este membru al Partidului Liberal sau, după caz și înțelegeri, al Partidului Democrat. Acestea sînt reușitele dumneavoastră cele mai răsunătoare. Despre ele se vorbește în toate colectivele profesorale. Nu ați reușit, doamnă ministră, și nici nu aveți cum reuși să asigurați cultura calității, calitatea actului didactic, să dezvoltați la nivel de minister strategii și instrumente în vederea îmbunătățirii procesului educațional. Ministerul Educației nu are o strategie clară, punctuală pe implementarea procesului de la Bologna și altor procese și politici internaționale. Nu se monitorizează de către Ministerul Educației cum se implementează recomandările europene pentru modernizarea universităților, creșterea transparenței lor. Extensiunea universitară este lăsată în exclusivitate în seama cîtorva instituții universitare. Drept concluzie, doamnă ministră, o spun cu toată convingerea, nu ați pășit cu dreptul pragul Ministerului Educației. Sînteți percepută de către actorii din domeniu drept un corp străin, de aceea plecarea dumneavoastră din fruntea Ministerului Educației va fi doar benefică. Noi, Fracţiunea Partidului Liberal Democrat, nu ne solidarizăm cu Fracţiunea Socialiștilor, care, periodic, fac doar valuri în politică, dar vom vota pentru demiterea dumneavoastră din funcție, din considerentele expuse mai sus. Credeți-mă, va fi bine și pentru dumneavoastră, dar mai ales pentru domeniul educației. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnul Cobzac, Vă rog frumos. Poftiți. (Rumoare în sală.) Domnul Cobzac, Vă rog frumos. Poftiți. Dragi colegi, Vă rog frumos, tolerant. Să nu uitați de mesajul pe care l-a avut și domnul Ghilețchi astăzi. Vă mulțumesc.

Domnul Grigore Cobzac: Domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Stimată doamnă ministră Fusu, Vorbim despre învățămîntul general. Politicul în educație totdeauna a lovit în calitatea acesteia. Despre aceasta toți vorbesc, dar acțiuni concrete pentru eliminarea lui din domeniu a întreprins echipa precedentă din conducerea ministerului, în frunte cu Maia Sandu și Guvernul Filat.

150

Eu, succint, mă voi referi la acele prevederi legale care permit o independență financiară subordonată doar legii pentru instituțiile de învățămînt preuniversitar care, astăzi, nu se respectă și de care se folosește guvernarea pentru a controla politic sistemul. Or, independența financiară este determinantă pentru evitarea unui asemenea amestec în educație. Așa dar, scurtă informație despre finanțarea învățămîntului. Codul educației articolul 9 alineatul (2) garantează finanțarea statului pentru pachetul standard de servicii în învățămîntul preuniversitar. Articolul 9 alineatul (3), articolul 40 alineatul (1) și articolul 145 alineatul (1) litera a) prevăd principii clare, matematice de alocare de finanțări pe normative pentru fiecare elev în parte, iar banul urmează elevul. Și, atenție, se transferă la instituția de învățămînt în care aceștia învață. Citat închis. Loc pentru politică este puțin. În continuare, despre valorificarea acestor bani sau, în termeni profesionali, efectuarea bugetelor școlare. Legea finanțelor publice locale, la articolul 30 alineatul (2), stabilește clar: „conducătorul instituției publice finanțate de la bugetul unităților administrativ-teritoriale cu statut de persoană juridică sînt executori secundari de buget”. Articolul 31 alineatul (2) le atribuie dreptul de a aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, iar articolul 32 alineatul (1) litera c) și alineatul (3) le stabilesc responsabilitatea pentru oportunitatea și legalitatea angajării și utilizării alocațiilor bugetare în limita și cu destinațiile aprobate în buget. Citat închis. Doamnă ministru, Aceasta prevede legea, care astăzi nu se respectă. Președinții de raioane, prin intermediul direcțiilor de finanțe, fac imixtiuni directe în gestionarea acestor bugete. Practica veche a revenit, la unul i se permite, la altul – nu. Nu este o metaforă, se întîmplă la propriu. Și rog să nu confundați cu prioritizarea cheltuielilor cu care se camuflează implicarea. Această practică este una ilegală și contravine Codului educației articolului 141, care stabilește atribuțiile autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea în administrarea sistemului de învățămînt. Cei care cred că raioanele, efectuînd asemenea „tutelări” se detașează de politic, pur și simplu sînt naive. Dumneavoastră, doamnă ministru, nu vă opuneți și nu apărați sistemul de asemenea practici nocive. Nu are nimic aceasta cu moțiunea de cenzură, dar, în viziunea mea, este o carență în activitatea ministerului. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, doamnă Șupac, vă rog frumos.

Doamna Inna Șupac: Stimați colegi, Demult noi nu am avut posibilitatea de a discuta problemele din sectorul educațional. Probabil că ultima dată așa, în mod mai amplu am făcut acest lucru

151 cred că undeva doi ani în urmă. Multe lucruri s-au schimbat de atunci. Și îmi permiteți, stimați colegi, să ne reamintim, totuși, care sînt rezultatele așa-numitei istorii de succes în sectorul educațional. Datele pe care vreau să vi le reamintesc, stimați colegi, sînt date oficiale pe care dumneavoastră puteți să le găsiți inclusiv pe site-ul statistica.md. Așa că, stimați colegi, în anul de studii 2015 – 2016, numărul total de instituții s-a diminuat cu 24 de unități comparativ cu anul de studii precedent. Asta pentru cei care consideră că de cînd doamna Fusu a devenit ministrul al educației cineva încearcă să spună că procesul de optimizare s-a stopat, nu este așa, din păcate. Și-au sistat activitatea 6 școli primare, 11 gimnazii, 2 licee și 5 școli pentru copiii cu deficiențe în dezvoltare intelectuală sau fizică. Totodată, 19 unități au fost reorganizate din gimnazii în școli primare, iar 30 de licee au devenit gimnazii. Atrag atenția, stimați colegi, că aceste 6 școli primare, 7 gimnazii închise, care și-au sista activitatea, au fost din mediul rural. Asta ar însemna că timp numai de un an de zile cel puțin 13 sate au rămas fără o instituție școlară. Ce se va întîmpla cu aceste sate, stimați colegi din coaliția de la guvernare? Ce se va întîmpla cu acele edificii în care au fost închise aceste școli? Noi știm răspunsul, cred că îl știți și dumneavoastră. În medie la 10 mii de locuitori revin 938 de elevi din învățămîntul primar și secundar general față de 955 în anul de studii precedent. Asta ar însemna cu aproape 25 de elevi mai puțin. În profil teritorial, cea mai mică valoare a acestui indicator s-a înregistrat în regiunea de nord. Și atrag atenția aici la acei deputați din Parlament care vin anume din regiunea de nord. Stimați colegi, numai 877 de elevi la 10 mii de locuitori față de 897 în anul precedent! Și anume la regiunea de nord, stimați colegi, este înregistrat și cel mai înalt coeficient de îmbătrînire a populației. Oare nu doriți dumneavoastră, mai ales cei veniți din regiunea de nord, să discutăm mai întîi aceste lucruri, stimați colegi, decît denumirea limbii? Ceea ce se încearcă să fie făcut de Partidul Liberal. Diminuarea numărului de elevi cu circa 16% comparativ cu anul de studii 2010 s-a rezultat în reducerea numărului de clase cu minus 21%. Tot este un fel de istorie de succes. O altă informație tot oficială. Pe parcursul anilor 2010 – 2015, atît numărul de cadre didactice, cît și numărul de elevi s-a redus semnificativ. Astfel numărul de elevi s-a diminuat cu circa 16%, iar numărul cadrelor didactice cu 21%. Așa cum s-ar spune „creștem Moldova”. În anul 2015, numărul de absolvenți ai învățămîntului gimnazial a constituit circa 30 mii de persoane sau cu 5% mai puțin față de anul 2014. Dacă facem comparație cu anul 2008, o parte din plenul Parlamentului consideră că totul a fost nu prea bine. Atunci, în anul 2008, au fost aproape 50 de mii de persoane absolvenți ai învățămîntului gimnazial. Dacă facem calculele respective, asta ar însemna că numărul de absolvenți ai gimnaziilor, în anul 2015, s-a diminuat în comparație cu anul 2008 cu 35 la sută, tot este rezultatul dumneavoastră. În același timp, numărul de absolvenți ai liceelor s-a diminuat, numai timp de un an de zile, cu 15%, înregistrînd acum cifrele de aproape 14 mii de persoane. Doriți să aflați procentul diminuării în comparație cu anul 2008? Vă zic: 39%.

152

În anul de studii 2015, în instituțiile de învățămînt primar și secundar general de zi … Apropo, în raionul Hîncești tot au fost închise mai multe școli, stimați colegi, cei care nu doresc să afle ceea ce se petrece în sectorul educațional… În anul de studii 2015, în instituțiile de învățămînt primar și secundar general de zi și-au desfășurat activitatea didactică 30 de mii de persoane, cu 4% mai puțin comparativ cu anul de studii precedent. Dacă e să vorbim despre numărul de elevi în învățămîntul profesional tehnic secundar, la moment avem 16 mii de persoane, ceea ce ar însemna cu 8% mai puțin față de anul de studii precedent și cu 34% mai puțin decît în anul, cum cineva spune, totalitar al dominării comuniștilor, anul 2008. În învățămîntul profesional tehnic secundar, stimați colegi, au fost înmatriculate 9,4 mii de persoane, ceea ce este cu 38% mai puțin în comparație cu anul 2008. Eu, stimați colegi, vreau și pot să vă aduc și alte cifre foarte periculoase din sectorul educațional. De fapt, noi putem să spunem că este o catastrofă națională în sectorul educației. Și aceste cifre deloc nu corespund promisiunilor electorale care au fost făcute de fiecare partid în ajunul alegerilor parlamentare. Stimați colegi, Fracțiunea Partidului Comuniștilor dorește să atragă atenția că aceste probleme sistemice, anume ele trebuie să fie discutate în plenul Parlamentului, anume aceste probleme trebuie să fie ridicate de ministrul educației, doamna Fusu, și de însăși de conducerea acestui minister.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. (Voce nedeslușită din sală.) Au trecut cele 7 minute, vă mai ofer încă un minut pentru a încheia. Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Inna Șupac: Dar, în schimb, nouă ni se propune de către doamna Fusu să vorbim despre ideologizarea sistemului educațional, despre lichidarea învățămîntului în limbile materne, inclusiv în limba rusă, despre faptul că candidații la funcția de directori trebuie să treacă testele numai în limba moldovenească, nu aceste sînt probleme principale. Așa că, stimați colegi, Fracțiunea Partidului Comuniștilor vă reamintește tuturor, întregului plen al Parlamentului, încă o dată, luați promisiunile dumneavoastră electorale și vă rugăm să susțineți această moțiune simplă. Vă mulțumim. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Sorocean. Vă rugăm frumos, poftiți.

153

Domnul Victor Sorocean: Stimați colegi, Cu regret situația actuală în sistemul educațional moldovenesc provoacă nedumeriri și îngrijorări nu numai pe parcursul anului de studii, ci și în general pe întreaga perioadă din ultimii ani. Ne referim la ... în fraudă rezultatelor la diferite probe și la diferit nivel, coruperea în învățămînt și criticile dure aduse diverșilor actori implicați în procesele din sistemul educațional. Este condamnabil faptul că aceste fenomene în Republica Moldova se înscriu într-o tradiție, ba chiar într-un stereotip comportamental, iar unele încercări convulsive de a aduce schimbare în sensul sporirii credibilității sistemului naţional de educație, sporirii transparenței echității și eficienței procesului de învățămînt sînt zădărnicite de unii sfetnici clasici din cadrul Ministerului Educației, experți universaliști sau reprezentanții notorii din sistem. Miniștrii se schimbă, iar acești actori rămîn. Fără prea mare trudă, ei relansează modelele aplicate cu 4–5 ani în urmă cu scheme de fraudare verificate, ambalate și marcate cu grad de noutate. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și-a exprimat de nenumărate ori nemulțumirea și îngrijorarea privind activitatea actualului Guvern începînd de la modul nelegitim în care acesta a fost numit și sfîrșind cu numeroasele fărădelegi comise chiar sub nasul cetățenilor. Moțiunea simplă de exprimare a neîncrederii față de ministrul educației Corina Fusu este doar un reper, o adresare către guvernanți care, către întregul corp didactic, către toți cetățenii Republicii Moldova. Este inadmisibilă promovarea corupției, lipsei de profesionism, absența totală și completă a unei viziuni clare asupra stării actuale și respectivelor perspective din sistemul educațional. Aici, vreau să mă refer la cîteva din problemele majore existente actualmente. Accesiunea ideilor unionismului în sistemul educațional, educația civică a generației tinere, studierea diferitelor epoci istorice trebuie să conducă în mod necesar nu doar la aflarea unui adevăr istoric, ci și poate, mai ales, la aflarea unui adevăr despre noi înșine. Cine sîntem, încotro pornim? Ori sîntem doar un popor mioritic sau urmași ai adevăratului gospodar al neamului moldovean, urmași ai lui Ștefan cel Mare? Elevii din instituțiile noastre de învățămînt sînt obligați de situația creată să înghită informația dozată și deseori perversă despre trecutul nostru glorios, despre situațiile dramatice, tragediile prin care a trecut țara noastră pentru a deveni un stat independent și expunerea unilaterală pe marginea acestor probleme nu contribuie la consolidarea statalității, dezvoltarea societății și ridicarea bunăstării care toate sînt în minimele liceenilor de astăzi. Eu îmi amintesc foarte bine cînd domnul Diacov a vorbit din tribuna aceasta centrală cînd a fost pus la votare Declarația de suveranitate, a fost discurs foarte important, foarte sincer, patriotic. Da, interesant, ce s-a întîmplat acuma, de ce nu susțineți ceea ce propunem noi acuma să eliminăm unionismul din procesul educațional al Republicii Moldova? Arătați, prin vot, care poziție aveți pînă la capăt, cetățenilor.

154

De ce doamna ministru, dau întrebarea concretă, încalcă Constituția Republicii Moldova prin promovarea limbii române, nu moldovenească? Cu privire la Constituția Republicii Moldova, articolul 13 sună foarte clar care este limba de stat a Republicii Moldova. Asta primul. Vă dau răspuns, domnii care se referă la niște acte care au fost primite de limba de...

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, 30 de secunde, să încheiați.

Domnul Victor Sorocean: Constituția Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nicio lege și niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică. La final. Vă asigur, domnii liberali, nu vă reușiți să distrugeți țara prin răsturnarea istoriei limbii și sufletele poporului moldovenesc. Dacă mai aveți mîndria statului nostru moldovenesc, mîndria de istoria noastră adevărată, arătați prin susținerea moțiunii simple de demitere a doamnei Fusu. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Și ultima luare de cuvînt, doamna Bodnarenco. Vă rog frumos. Și după, trecem la procedura de vot. Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Elena Bodnarenco: Onorat Plen, Astăzi, ministrul educației a pronunțat o propoziție: „scopul ministerului este ridicarea prestigiului profesiei de pedagog”. Colegii au adus mai multe exemple ridicării prestigiului în ghilimele, și salariile mizere, și lipsa susținerii tinerilor pedagogi și excluderea din sistem a pedagogilor pensionari. Am încă un exemplu: 3 specialități predate la moment în Colegiul pedagogic „Mihai Eminescu” din orașul Soroca: „Pedagogia învățămîntului primar”, „Pedagogia preșcolară” și „Instruirea muzicală” urmează a fi sistate pînă în 2017 deși toate aceste specialități au fost și sînt solicitate de către tineri. Instituția dată a fost fondată în anul 1912 cu menirea de a pregăti cadre didactice și are o istorie mare. Spre exemplu, „Instruirea muzicală” care, din 2017, nu va mai fi predată la colegiu, are o istorie de 50 de ani. În afară de aceasta, denumirea instituției se planifică a fi modificată în Colegiul „Mihai Eminescu”, cuvîntul pedagogic dispare din denumire. Ministerul Educației intenționează să reorganizeze mai multe colegii, inclusiv colegii pedagogice, transformîndu-le în centre de excelență și să lichideze Colegiul pedagogic „Alexandru cel Bun” din Călărași. În schimb, specialitățile,

155

învățămîntul, „Pedagogia învățămîntului primar” și „Pedagogia preșcolară” va fi instituită de specialitatea „Secretariat și birotică”. Noi deschidem centre de excelență pentru pregătirea secretariatelor și specialiștilor în birotică. Și asta se numește ridicarea prestigiului profesiei de pedagog. Я могла бы продолжить список тех учебных заведений, где по политическим принципам не названы директора, … гимназий из Стрэшень где директор гимназии выиграл конкурс, но только потому, что его оппонентом был представитель Либеральной партии, конкурс аннулирован министерством, и в настоящее время будет объявлен новый конкурс. Но я хотела бы поговорить сегодня о детях. В настоящее время оптимизировано больше 250 учебных заведений. 18 с половиной тысяч детей перевозятся на сегодняшний день различными видами транспорта, часть детей ходят пешком, и на сегодняшний день министерство не публикует, но неправительственные организации говорят, что более 20 процентов детей не посещают школу вообще в Республике Молдова в результате оптимизации. Если говорить о том, что дети предоставлены сами себе, Министерство до сих пор так и не решило вопрос о том, чем им заняться с 13 до 15, с 12 до 15 часов, в то время, когда маленькие дети, заканчивающие учебный процесс раньше, ждут тех, кто заканчивает учебный процесс позже. Если говорить, что эти дети просто голодают, принимая первый раз пищу около 7 часов, в крайнем случае, 7 часов утра и в следующий раз – после 15 часов. Я не думаю, что дети министра и представителей сотрудников министерства 8 часов не едят. А голодный ребенок будет ли думать об обучении? Я считаю, что сегодняшнее руководство министерством и министерство в частности – это огромная опасность для всего населения Республики Молдова, но в первую очередь – для детей и для педагогов. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Aici, se încheie sesiunea luărilor de cuvînt. De procedură și replică, de fapt, colegilor din Fracţiunea Partidului Socialiștilor. Vă rog frumos, domnul Lupu. Poftiți.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Preşedinte. De obicei, oamenii serioși, în referințele lor și în luările de cuvînt pe marginea unui subiect, se referă la subiect. Cei care urmăresc alte scopuri procedează de o altă manieră, exact așa cum au fost și unii din antevorbitori din Fracţiunea Partidului Socialist.

156

Acum. Stimaţii mei colegi, Mulțumesc pentru oportunitatea care mi-ați oferit-o, gratuită de altfel, să pun în evidență încă o dată poziția Partidului Democrat, dar, spre deosebire de dumneavoastră, noi sîntem cei care am promovat și vom promova două lucruri importante, respectul față de dreptul fiecărui cetățean la autoidentificare etnică și culturală, iar cînd vorbim de națiunea moldovenească, noi mergem pe linia aplicării modelului european de națiune civică moldovenească care să unească oamenii de diferită apartenență etnică și culturală, așa cum se face în toată lumea civilizată. Și doi la mînă. Odată ce ne-ați întrebat ce facem și ce vom face, inclusiv astăzi, eu consider că, prin politicile pe care le promovați dumneavoastră, unele din ele, voi sînteți mai răi decît unioniștii. Și vă explic de ce. Unioniștii cel puțin deschis vin cu ideea că sînt pentru lichidarea statalității moldovenești. Voi doar prin ideea de federalizare a Republicii Moldova, iar dacă sînteți oameni serioși și pregătiți înțelegeți că federalizarea țării este o fragilizare a statului Republica Moldova, care, cu siguranță, în condițiile dificile existente regionale, mai devreme sau mai tîrziu, va duce la dispariția statului Republica Moldova, pe care motiv, de ce am spus că sînteți mai răi decît unioniștii, ăștia măcar deschis își anunță scopurile, iar voi, acoperindu-vă cu noțiunea de stat, suveranitate, promovați politici deghizate, ascunse pentru a atinge exact același scop antistatal. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, În continuare, Fracţiunea Partidului Socialiștilor, ca autori ai moțiunii de cenzură, au dreptul, moțiunii simple, cer scuze, au dreptul, potrivit Regulamentului, o ultimă, cuvînt, nu replică în cazul de față. Vă rog frumos, domnul Dodon, foarte succint, un minut la dispoziție. Poftiți.

Domnul Igor Dodon: Referitor la ministrul educației, cred că totul este clar. Majoritatea din cei care sînt în sală cred că sînt de aceeași opinie, doar conjunctura politică nu le permite și nu le va permite unora să voteze. În ceea ce ține de învinuirile care vin din partea unor pretinși stataliști și pacificatori, da, noi sîntem mai rău ca unioniștii și vom fi mult mai răi ca unioniștii și ca cei care se poartă ca „женщины легкого поведения” de pe sectorul din centru, unii din ei. Noi vom lupta pentru statalitate și nu ne-am schimbat nici o dată poziția, însă să vorbești cu lozinci pacificatoare și să votezi miniștri unioniști și miniștri care vor să meargă în NATO, aceasta demonstrează foarte clar că atunci cînd vă este convenabil faceți așa, cînd vă este altfel convenabil procedați altfel. În limba rusă asta se numește, am vrut să spun cum, „легкого поведения”.

157

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Domnul Igor Dodon: Dar…

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Aici încheiem. Aici încheiem. Vă rog frumos. Există termen, vă rog frumos. (Rumoare în sală.) Nu ați fost menționat. Vă rog frumos. (Rumoare în sală.) N-ați fost menționat nici partidul. Încetați, vă rog frumos. Trecem la procedura de vot. Este 17 și 25. (Rumoare în sală.) Nu aveți dreptul, fiindcă doar luările de cuvînt. Încheiați, vă rog frumos discuțiile. Vă rog frumos, trecem la procedura de vot. Vă rog frumos. Replică la replică, nu. Domnul Dodon a avut dreptul, din partea fracţiunii, ultima luare de… ultima luare de cuvînt la subiectul moțiunii. Vă rog frumos, încheiem discuțiile aici. Dragi colegi, Vă rog frumos… Dragi colegi, Regulamentul Parlamentului este pentru toți. Vă rog frumos, numărătorii… Stimate domnule preşedinte Lupu, Vă rog frumos. Trecem la procedura de vot. Vă rog frumos, dragi colegi. Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare. Vă rog frumos. Poftiți.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 23. Sectorul nr.2 – 38. 22 – sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Încă o dată, vă rugăm.

N u m ă r ă t o r i i: – 22.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Sînt 83 de deputați în sală.

158

Vă aduc aminte că, potrivit articolului 115 din Regulamentul Parlamentului, moțiunea simplă se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți în sală, ceea ce înseamnă 42 la număr. Cine este pentru a aproba moțiunea simplă împotriva activității sau cu referire la activitatea doamnei Corina Fusu, ministrul educație, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rog frumos să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 19. Sectorul nr.2 – 6. Sectorul nr.3 – 6 voturi.

Domnul Andrian Candu: Cu 31 de voturi, moțiunea simplă nu a fost aprobată de plenul Parlamentului. Vă mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, Aici se încheie dezbaterile. Vă rog frumos, dacă sînt de procedură chestiuni înainte de procedură, vă rog frumos. Domnule preşedinte Lupu, Poftiți.

Domnul Marian Lupu: Nu este de procedură, domnule Preşedinte. Și eu voi susține și în continuare teza că Regulamentul trebuie să fie respectat întocmai de toți și solicitarea mea a fost regulamentară. Eu înțeleg că cei care se emoționează mult prea mult pierd cumpătul și controlul asupra lor și nu mai au argumente și trec la tot felul de prostii, dar ca să știți dumneavoastră, recent am fost la Berlin, precum s-a anunțat, și în discuții cu mai mulți colegi din Germania au făcut referință inclusiv la conducerea Partidului Socialiștilor, care, de multiple ori, în discuții cu colegii germani, le atestă următoarea idee, că, de fapt, antieuropenismul lor este, așa, doar de dragul campaniei și speculațiilor. În realitate, ei susțin parcursul european al țării și, respectiv, este doar o chestie tactică și ei sînt cei mai buni prieteni ai europenilor. Deci, de aici, vă rog frumos, să faceți concluziile de rigoare. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. De procedură, vă rog frumos. Domnul Mihai Ghimpu, Poftiți.

159

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Nu doar de dragul speculațiilor, dar și de dragul banului care vine de la Moscova, fiindcă primesc milioane, dar asta mai tîrziu. Oricum, noi o să vorbim, domnule Dodon, despre banii care-i primiți dumneavoastră. Dar vreau să vă spun că stataliștii și unioniștii fac totul ca să dezvolte acest stat, dar voi „kremliniștii”, vedeți că a mai apărut o noțiune – „kremliniștii” ați fost împotrivă și o să fiți împotrivă, fiindcă voi n-aveți nimic cu acest pămînt. Voi aveți doar cu politica imperialistă a Federației Ruse. Și rușine că copiii tăi învață limba română, dar tu umbli cu ideea de … și cu zvezdocica rusească.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. De procedură. Doamnă Bodnarenco, Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Elena Bodnarenco: Mersi. У меня вопрос не касается предыдущих дебатов. Господин Председатель Парламента …

Domnul Andrian Candu: Atunci, vă rog frumos, numai puțin.

Doamna Elena Bodnarenco: De procedură.

Domnul Andrian Candu: Dați-ne voie să încheiem …

Doamna Elena Bodnarenco: OK.

Domnul Andrian Candu: … aceste dezbateri. Fiindcă domnul Dodon, probabil, vrea să-și exercite și el nu dreptul la replică, dar de procedură. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Igor Dodon: Știți este o vorbă că „Pasărea pe limba ei piere”. Eu am vorbit de „женщины легкого поведения” și sare Ludmila Fiodorovna. Eu nu înțeleg ce înseamnă asta.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, dragi colegi.

160

Domnul Igor Dodon: Dar în ceea ce ține de …

Domnul Andrian Candu: Închideți microfonul, vă rog frumos. Închideți microfonul. Vă rog frumos, respect față de toți colegii. Vă rog frumos. Aici … Încheiați, vă rog frumos. Domnule președinte Dodon, Vă avertizez: ați încălcat Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova prin a vă manifesta și a face declarații care nu se cuvin, insultătoare și restul. Chiar dacă sînt subînțelesuri, nu se permite în cadrul Parlamentului. Vă rog frumos. (Rumoare în sală.) Eu vă propun să încheiem aici dezbaterile. Eu vă propun, aici să încheie dezbaterile, domnule președinte. În continuare, doamna Bodnarenco, Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Elena Bodnarenco: Спасибо. Господин Председатель, я попросила Вас публично озвучить информацию об отсутствии депутата Елены Боднаренко на заседании постоянной комиссии, в составе которой она является членом. Прошло два заседания Парламента, эта информация не была озвучена. Я прошу завтра на заседание Парламента, пожалуйста, поручите еще раз Секретариату озвучить эту информацию.

Domnul Andrian Candu: Secretariatul Parlamentului, Vă rog frumos să-mi oferiți această informație privind absențele sau prezențele doamnei Bodnarenco, ca mîine să le facem public în cadrul plenului Parlamentului. În continuare, dragi colegi, e Ora întrebărilor. Din partea Centrului Național de Sănătate Publică, pe domnul Iurie Pînzaru, director, îl invităm la tribuna principală pentru a prezenta informația referitor la utilizarea dezinfectaților în instituțiile medicale din țară. Solicitarea de informație a venit din partea domnului Mudreac Radu, Fracțiunea Partidului Socialiștilor. Vă rog frumos, poftiți, la tribuna principală.

Domnul Iurie Pînzaru – director al Centrului Național de Sănătate Publică: Mult stimate domnule Președinte al Parlamentului,

161

Stimați deputați, Sînt în fața dumneavoastră pentru a vă informa că, în anul 2012, Societatea cu răspundere limitată „Dita Estfarm” a înregistrat în Republica Moldova, conform prevederilor Hotărîrii de Guvern nr.564 din anul 2009, 4 produse biodistructive ale producătorului din România „Hexi Pharma” SRL și anume: suprasept, clohexin -B, clohexin - C și toro. Conform declarației firmei SRL „Dita Estfarm”, dar și în urma verificărilor în bazele de date ale Serviciului Vamal, din anul 2012 pînă în prezent aceste produse nu au fost importante în Republica Moldova, cu excepția produsului biodistructiv tor, care a fost importat în anul 2013 în cantitate de 900 de grame și presupunem că aceasta a fost o mostră pentru a lua o decizie în continuare. Importul a fost efectuat de către SRL „Euromedic Steam”, care, din anul 2014, și-a sistat și activitatea. Totodată, vă informez că Centrul Național de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății efectuează permanent controale complexe privind circulația produselor biodistructive, conform prevederilor Registrului Național al Substanțelor Biodistructive. Totodată, această instituție, pe care o reprezint, duce și controlul monitorizarea infecțiilor nozocomiale în raport cu produsele biodistructive. Deci ,din ultima informație pe care o deținem, nici într-un spital din Republica Moldova nu au fost depistați dezinfectanți ale firmei „Hexi Pharma” din România, dar nici alte încălcări de acest gen nu au fost stabilite. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Domnule Mudreac, Poftim.

Domnul Radu Mudreac: Domnule director, Reieșind din informația care ne-ați prezentat-o, noi putem să spunem că ne- am sensibilizat în urma celor ce s-a întîmplat în România cu produsele care au fost menționate. Eu nu știu dacă este necesar, dar vă privește. Poate încercați să le reînregistrați, să mai efectuați o altă investigație de laborator asupra acestor produse? Pentru că, poate, între timp, a fost schimbat ceva în producerea acestor produse. Ca să nu ajungem în situația care s-a întîmplat în România cu aceste produse menționate. În rest, deocamdată ne liniștește faptul că nu au fost depistate în Republica Moldova. Vrem să vă atenționăm că situația în ceea ce privește ca aceste produse să fie luate la un control strict, să nu ne pomenim cu ceea ce s-a întîmplat în România.

Domnul Iurie Pînzaru: Da. Mulțumesc, domnule deputat, de sugestie.

162

Dar lucrul acesta îl facem zi cu zi. Avem echipe care se deplasează în teritoriu și, sub diferite aspecte, atît toxicologice, cît și bacteriologice, purcedem la neadmiterea a atare produse în instituțiile atît sanitare, cît și în celelalte din țară.

Domnul Radu Mudreac: Vă mulțumesc.

Domnul Iurie Pînzaru: Mulțumesc și dumneavoastră .

Domnul Vladimir Vitiuc: Все? Mulțumesc. Переходим к вопросам. Василий Тарасoвич Панчук, пожалуйста, ваш вопрос.

Domnul Vasilii Panciuc: Спасибо. Мой вопрос адресован Министерству здравоохранения. Ко мне обратились жители села Кишкэрень Сынжерейского района с проблемами местного медицинского учреждения по части обеспечения медицинским персоналом и физприборами. Прошу Министерство здравоохранения рассмотреть данный вопрос и дать письменный ответ и примэрии, и мне, если можно. Спасибо.

Domnul Vladimir Vitiuc: Спасибо. Больше вопросов нет. Завтра в 10.00 встретимся. Спасибо. До свидания.

Ședința s-a încheiat la ora 17.36.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Secția pentru lucrările plenului Parlamentului din cadrul Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

163