Stenograma) Sumar

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a SESIUNEA a IV-a ORDINARĂ – IULIE 2016 Ședința din ziua de 7 iulie 2016 (STENOGRAMA) SUMAR

1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului de 4 Stat al Republicii Moldova.)

2. Dezbaterea ordinii de zi și aprobarea ei. 4 –14

3. Înaintarea, de către deputații Fracțiunii Partidului Socialiștilor din 11 – 13 Republica Moldova, a moțiunii simple asupra activității domnului Gheorghe Brega, viceprim-ministru pe probleme sociale. Proiectul nr.309 din 7 iulie 2016.

4. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 14 – 36 nr.125 din 2 aprilie 2015 pentru completarea Codului 117 audiovizualului al Republicii Moldova nr.260-XVI din 27 iulie 2006. Pentru lectura a doua proiectul nr.125 se va comasa cu proiectul de Lege nr.53 din 5 martie 2015, proiectul nr.53 fiind ca proiect de bază.

5. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 36 – 58 nr.218 din 22 mai 2015 cu privire la modificarea și completarea 118 Codului audiovizualului al Republicii Moldova (art. 2, 4, 9, 11, 27, 38). Pentru lectura a doua proiectul nr.218 se va comasa cu proiectul de Lege nr.53 din 5 martie 2015, proiectul nr.53 fiind ca proiect de bază.

6. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 58 – 61 nr.231 din 28 mai 2015 pentru modificarea și completarea 118 Codului audiovizualului al Republicii Moldova nr.260-XVI din 27 iulie 2006 (art. 38, 40). Pentru lectura a doua proiectul nr.231 se va comasa cu proiectul de Lege nr.53 din 5 martie 2015, proiectul nr.53 fiind ca proiect de bază.

7. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 61 nr.271 din 17 iunie 2016 cu privire la procuraturile specializate. 118

8. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 62 nr.214 din 16 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor 119 acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat și între-

prinderi – art. 3, 22, 30; Legea privatizării fondului de locuințe – anexa nr.5; Legea cambiei – art. 4, 12, 27, 51, 63; ș.a.). 9. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 62 – 70 nr.69 din 29 februarie 2016 cu privire la modificarea și 119–120 completarea unor acte legislative (Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale – art. 25, 27, 68; Legea privind administrația publică locală – art. 101, 102, 20, 32 ș.a.; Codul contravențional – art. 3261, 4151; Legea privind transparența în procesul decizional – art. 161). 10. Dezbaterea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.74 din 7 0 – 8 2 2 martie 2016 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998 (art. 2, 6, 8, 11, 12 ș.a.). În urma dezbaterii, proiectul nr.74 se remite spre definitivare comisiei permanente sesizate în fond. 11. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 83 – 84 nr.393 din 16 octombrie 2015 pentru completarea Legii 120 nr.1591-XV din 26 decembrie 2002 privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii, stabilite în sistemul public de asigurări sociale (art. 15, 16, 2). 12. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 84 – 85 nr.211 din 13 mai 2016 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 118 31 mai 1990 cu privire la Guvern (art. 71, 271). 13. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 85 – 109 nr.246 din 2 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor 119 acte legislative (Legea taxei de stat – art. 4; Codul penal – art. 77, 1331, 145, 2011, 3201; Codul de procedură penală – art. 69, 71, 118, 2151, 276; ș.a.). 14. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 109–116 nr.299 din 30 iunie 2016 cu privire la modificarea și completarea 119 unor acte legislative (Legea instituțiilor financiare – art. 3, 9, 15 ș.a.; Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali – art. 251). 15. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a 120–122 doua a proiectului de Lege nr.256 din 7 iunie 2016 privind ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova, SA „CET-Nord” și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind grantul investițional acordat din Fondul Regional al Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P) pentru proiectul „Sistemul termoenergetic al municipiului Bălți (SA „CET-Nord”)”.

16. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a 122–124 doua a proiectului de Lege nr.150 din 8 aprilie 2016 privind ratificarea Convenției Poștale Universale și Protocolului ei final.

17. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a 122–125 doua a proiectului de Lege nr.148 din 8 aprilie 2016 privind ratificarea Regulamentului General al Uniunii Poștale Universale.

18. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a 122–125 doua a proiectului de Lege nr.149 din 8 aprilie 2016 pentru ratificarea Aranjamentului privind serviciile poștale de plată.

19. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.308 din 7 iulie 125–130 2016 privind modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.98 din 13 mai 2016 cu privire la constituirea Comisiei de anchetă privind activitatea ÎS „Poșta Moldovei” în legătură cu informațiile referitoare la organizarea de către angajații instituției a transportării ilegale în afara teritoriului Republicii Moldova a substanțelor interzise.

20. Dezbaterea și respingerea proiectului nr.282 din 23 iunie 2016 – 130–170 moțiunea simplă asupra activității doamnei Stela Grigoraș, ministrul muncii, protecției sociale și familiei.

Ședința începe la ora 10.07. Lucrările sînt prezidate de domnul Andrian Candu, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici și de domnul Vladimir Vitiuc, vicepreședinți ai Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Bună dimineața. Vă rog foarte mult să luați loc. Secretariatul, Vă rugăm să ne prezentați prezența.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la ședința Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 92 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Pleșca Nae-Simion, Lucinschi Chiril, Chiseliov Serghei, Știrbate Petru, Leancă Iurie, Țîrdea Bogdat, Dodon Igor – cerere; Agache Angel – concediu medical.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Sînt 92 de deputați în sală. 47 e numărul pentru hotărîri și pentru majoritatea simplă. Înainte de a începe, vă rog frumos să onorăm Drapelul. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Dragi colegi, Înainte de a începe discuțiile pe marginea ordinii de zi, mai ales propunerea făcută de Biroul permanent, dați-mi voie să fac cîteva anunțuri. Și, în primul rînd, … Dacă ați putea și telefoanele să le închideți. Ieri, 6 iulie, s-au împlinit 67 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste. Primul val a avut loc în perioada 12–13 iunie ’41, fiind deportate circa 30 mii de persoane. În zilele de 6–7 iulie 1949 au fost deportate în Siberia peste 11 200 de familii sau peste 35 mii de oameni. Iar cel de al treilea val a fost în 31 martie – 1 aprilie 1951, fiind arestate și deportate 723 de familii, respectiv peste 2 600 de persoane. În memoria celor deportați și celor care au suferit, vă rog frumos să păstrăm un moment de reculegere. (Se păstrează un moment de reculegere.) Domnule Cobzac, Văd o propunere de a introduce pe ordinea de zi un subiect legat de modificarea hotărîrii ce ține de investigații pe Poșta Moldovei. Vă referiți, probabil, la schimbarea termenului. Vă rog frumos, un minut la dispoziție pentru a vă motiva propunerea.

Domnul Grigore Cobzac: Da, domnule Președinte, Vă mulțumesc. Ține de prelungirea termenului de activitate a Comisiei de anchetă. Practic, sînt semnăturile membrilor comisiei, necesare pentru a fi propus pentru ordinea de zi de astăzi. Acum se înregistrează tehnic, în 10 – 15 minute proiectul o să fie pe masă la dumneavoastră. Solicităm includerea în ordinea de zi.

Domnul Andrian Candu: Dar proiectul este înregistrat, are număr de înregistrare?

Domnul Grigore Cobzac: V-a sustras domnul Ghimpu. Eu am menționat: proiectul în 10 – 15 minute înregistrat, semnat cu semnăturile membrilor comisiei va fi pe masă la dumneavoastră.

Domnul Andrian Candu: Atunci sigur, fără nici o problemă, în mod de excepție, dacă va fi cazul. Îl vom propune pentru introducere în ordinea de zi. Singura chestie este că nu putem vota dacă nu are acum număr.

Domnul Grigore Cobzac: Da, în cel mai scurt timp, el va fi pe masă la dumneavoastră.

Domnul Andrian Candu: Începem să examinăm atunci subiectele și o să revenim la acest subiect. Dragi colegi, Un grup de deputați din partea Fracțiunii Partidului Socialiștilor, în baza Regulamentului și a prevederilor acestuia, a articolelor 46 și 126 din Regulament, propune introducerea pe ordinea de zi a unor audieri a cîtorva instituții legate de măsurile întreprinse pentru identificarea persoanelor, organizațiilor necomerciale, nonguvernamentale ș.a.m.d. cu referire la acele corturi și cu referire la faptul că … În fine să vedem despre se este vorba. Domnule Novac, Vă rog frumos, un minut la dispoziție. Poftiți.

Domnul Grigore Novac: Mulțumesc, domnule Președinte. De fapt, motivarea a fost expusă data trecută, cînd am solicitat aceleași audieri parlamentare domnului Eduard Harunjen, domnului Jizdan și domnului Balan, care sînt și conducătorii instituțiilor de rigoare. Între timp, au mai apărut motive de audieri, deoarece acești tineri, care pretind a fi nu știu care onoare, demnitate ș.a.m.d., de fapt și-au permis pe site-ul lor oficial la rubrica „Parteneri” să-și atribuie așa instituții cum ar fi Universitatea Tehnică, cum ar fi Academia de Științe, cum ar fi Academia de Studii Economice din Republica Moldova, cum ar fi „Moldova 1”, cum ar fi Primăria municipiului Chișinău. Acestea, de fapt, sînt instituții care sînt finanțate de la bugetul de stat. Eu, domnule Președinte, am la mînă răspunsul oficial al Universității Tehnice din Republica Moldova în original, unde domniile lor confirmă că nici măcar nu au știut că pe site-ul oficial …

Domnul Andrian Candu: Zece secunde, vă rog frumos. Fiindcă trebuie să vă motivați propunerea, ca s-o pun la vot, de aia și este acordat un minut. Vă rog frumos.

Domnul Grigore Novac: Nici măcar n-au știut că astfel de situație există. Ne-au confirmat oficial, în scris, că au fost făcute toate acestea fără acordul lor. Acestea sînt instituții finanțate de la bugetul de stat. De aceea, solicităm introducerea în ordinea de zi, în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul Parlamentului și articolul 126, a solicitării noastre pentru data de 7 iulie 2016. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Pentru astăzi. Vă mulțumesc mult. Onorat Plen, Cine este pentru introducerea în ordinea de zi a audierilor Procurorului General, directorului Serviciului de Informații și Securitate, ministrului afacerilor interne privind măsurile întreprinse în identificarea persoanelor și organizațiilor noncomerciale ș.a.m.d. după text, care noi deja îl cunoaștem din mai multe ședințe, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. În minoritate. Această propunere nu a fost susținută de plenul Parlamentului. La fel, din partea grupului de persoane din partea Fracțiunii Partidului Socialiștilor se solicită introducerea pe ordinea de zi de astăzi a audierilor Procurorului General, directorului Centrului Național Anticorupție și directorului Serviciului de Informații și Securitate privind mersul anchetei în domeniul furtului miliardelor din sistemul bancar. Acest subiect a fost discutat și ieri la Biroul permanent, unde am adus și informația primită din partea Procurorului General, a Centrului Național Anticorupție și din partea Serviciului de Informații și Securitate, care au menționat că, în această perioadă, cînd se desfășoară ancheta propriu-zisă și mai ales procesele de judecată deja, chiar dacă vor veni în plen nu vor da și nu va fi posibil să dea nici o informație în plenul Parlamentului, luînd în considerare că procesul de judecată deja merge. Și, bineînțeles, Biroul permanent a luat decizia de a respinge astfel propunerea venită din partea unui grup de deputați. Dar, bineînțeles, fracțiunea parlamentară are dreptul să propună plenului subiectul respectiv să fie introdus pe ordinea de zi, dacă insistă se va pune la vot. Și în mod regulamentar, articolul 46 din Regulamentul Parlamentului oferă și un minut domnului Batrîncea să vină cu motivația. Poftiți.

Domnul Vlad Batrîncea: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Într-adevăr, în ultima perioadă de timp, societatea moldovenească a fost zguduită de informațiile apărute despre furtul în sectorul bancar. Imaginea Republicii Moldova a avut de pierdut mult după acest furt. Și pînă astăzi, societatea nu cunoaște care sînt actorii. Domnule Președinte, În pofida poziției Biroului, în urma acelor informații apărute în spațiul public, am aflat despre imixtiunea directă a politicului în aceste furturi. Reieșind din acest lucru, că și partidele politice, și actorii politici au avut o imixtiune directă în această fraudă, considerăm că Parlamentul Republicii Moldova, ca for suprem în această țară, care reprezintă poporul Republicii Moldova, trebuie să se sesizeze, iar noi avem tot dreptul să aflăm detalii, ce fel de imixtiune politică, care sînt actorii și confirmă sau infirmă Procuratura Generală aceste informații. Pînă la urmă, nu se

va întîmpla ca cineva să ascundă informații privind furtul din sectorul bancar. Este prea important ca noi să ignorăm acest lucru, să spunem că este doar secretul anchetei, iar Parlamentul nu este în drept. Parlamentul este în drept și este obligat, în numele poporului Republicii Moldova, să examineze aceste informații.

Domnul Andrian Candu: Înțeles. La acest subiect, probabil, domnul Țap. Vă rog frumos, poftiți, aveți un minut la dispoziție.

Domnul Iurie Țap: Stimați colegi, Furtul miliardului este un fenomen care a afectat grav Republica Moldova, despre aceasta vorbim aproape 2 ani de zile. Vorbim despre combaterea corupției, vorbim despre statul de drept și, totodată, se încearcă ca furtul miliardului să fie pus pe spatele unui om. Dacă procesul Filat, dacă Filat are parte de vină, să răspundă. Dar, pe de altă parte, atîta informație în spațiul public și, principalul, stimați colegi, ne interesează în ce măsură Procuratura Generală, CNA-ul, instituțiile statului își fac meseria? Și atunci cînd am adresat domnului Procuror General întrebarea: de ce instanțele de judecată care au suspendat din februarie pînă în august, în repetate rînduri, acel Regulament al Băncii Naţionale, care, fiți atenți, a acoperit, de fapt, furtul miliardului, nu am primit răspuns. Noi vrem ca Parlamentul să asigure controlul parlamentar asupra Procuraturii, CNA-ului, Guvernului, asupra tuturor instituțiilor. Aceasta este problema, aceasta ne-au spus-o partenerii de dezvoltare, aceasta este principala condiție. De aceea, Parlamentul are dreptul și trebuie ca aceste audieri să aibă loc aici, stimați colegi. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mă adresez Direcției juridice: care sînt prevederile Regulamentului sau dacă sînt prevederi ale Regulamentului care interzic chiar și plenului Parlamentului să desfășoare audieri care ar putea să aibă imixtiune în actul justiției?

Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Regulamentul Parlamentului interzice expres audieri sau interpelări în problemele care sînt sau care fac obiectul anchetei sau se află în justiție.

Domnul Andrian Candu: Luînd în considerare și această opinie, rog plenul Parlamentului să se pronunțe pe marginea propunerii de a introduce pe ordinea de zi aceste audieri. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot.

Insuficiente voturi pentru a susține o astfel de propunere. Respectiv, ea este respinsă. Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Gutium, Vroiați să ne faceți un anunț ce ține de relațiile pe care le conduceți cu Grupul parlamentar italian. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Artur Gutium: Bună ziua! Mulțumesc, domnule Președinte. Vroiam să vă anunț că săptămîna aceasta am avut o întrevedere în Parlamentul și în Senatul italian. Deci, am avut o întîlnire cu vicepreședintele Senatului și președintele Comisiei de relații externe. S-a ajuns, în sfîrșit, la semnarea, ratificarea Acordului în domeniul transportului. Acest acord a fost ratificat de partea moldovenească încă în ʼ97 și acum, prin intermediul Grupului de prietenie, raportul uman a fost mai presus de tot. Deci, în urma acestui acord, vor beneficia, în primul rînd, membrii diasporei din Italia, care, în sfîrșit, vor circula în securitate, și agenții economici care vor avea autorizații și legal vor putea face transporturi de colete și de persoane. Vreau să mulțumesc partea italiană, președintelui Grupului de prietenie domnul Andrea Causin care a făcut un lucru extraordinar, și partea moldovenească, domnului Vladimir Cernat, care m-a susținut, și ministrului transporturilor care a fost domnul Iurie Chirinciuc, prezent la aceste întrevederi, și în foarte puțin timp va fi ratificat Acordul. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. (Aplauze.) Într-adevăr, apreciem și încurajăm pe toți ceilalți președinți de grupuri de prietenie sau delegație. Într-adevăr, să reușim unde există astfel de subiecte care au stat foarte mult timp pe agendă și nu se mișcau deloc, cum era și cazul acestui acord care nu era ratificat mult timp de partea italiană. De procedură, domnule președinte Voronin, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Și de procedură și propunere. Eu n-am fost ultimele ședințe, îmi cer scuze. Referitor la aceste audieri, statutul deputatului în Parlamentul Republicii, însăși legea Parlamentului, ne oferă nouă, deputaților dreptul să facem orice fel de interpelări, să ne adresăm la orice instituție, să primim răspunsurile respective. Doi. Nimeni nu interzice fracțiunilor să invite acești miniștri, aceste persoane din conducere ca să asculte informațiile respective, ca să le analizeze, ca să pună întrebările respective. De ce Parlamentul, în loc să se ocupe cu probleme strategice, probleme care țin de activitățile noastre integral, pe toate dimensiunile,

ce țin de regulile noastre în țară, noi.. în fiecare dată, în fiecare săptămînă, ca de serviciu, să ascultăm aceste audieri, care, la urma urmei, nu se termină cu nimic, numai dacă cineva dorește să-și acapareze capital politic. Dați să fim atenți la aceste întrebări. Și doi. Domnule Candu, Eu foarte atent am citit, avînd timp, mă rog, ultimul dumneavoastră interviu referitor la noțiunea de „reparație” și eu aș propune dumneavoastră să începeți mai concret a vă ocupa, ca Președinte al Parlamentului, cu această reparație, reparare. De exemplu, începînd cu repararea Curții de Conturi. Mandatul... acelui tip care stă acolo, în Curtea de Conturi, de cîți ani a expirat foarte demult. Dumneavoastră, eu vă rog insistent să vă exercitați funcțiile de Președinte al Parlamentului și să înaintați propuneri. Peste cîteva zile plecăm în vacanță și apoi iară. Noi ce, sîntem obligați să susținem pe aceștia, pe toți care sug din sînul pămîntului moldav tot ce se poate interminabil, și în primăria Chișinăului, și în alte instituții, să-i mai ținem și mai departe care nu fac nimic pentru societate? Cu ce ocazie? Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Batrîncea, Vă rog frumos, poftim, de procedură.

Domnul Vlad Batrîncea: Mulțumesc, domnule Președinte. De procedură. Sesizăm Comisia juridică, numiri și imunități, sesizăm Biroului Parlamentului referitor la declarațiile ilegale ale unui deputat în Parlament, și anume Mihai Ghimpu, care și-a permis, la un post de televiziune privat, să facă declarații precum că furtul miliardelor va suporta cetățenii și că cetățenii Republicii Moldova va trebui să achite acest furt. Considerăm că și Procuratura Generală urmează să sesizeze cum un deputat în Parlament poate să permită asemenea declarații. În numele cui a vorbit domnul Mihai Ghimpu și care sînt consecințele acestei declarații? Considerăm că chiar și dacă este domnul Ghimpu șef...

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule Batrîncea, Mi-ați solicitat de procedură, asta presupune încălcarea Regulamentului, dar nu știu dacă cunoașteți, și în Parlament, și în Republica Moldova există libertate de exprimare, mai ales pentru deputați unde există libertatea de exprimare și gîndire politică și declarații politice. Vă mulțumesc foarte mult. Da, bineînțeles, domnul Ghimpu, aveți dreptul la replică.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu știu că noi avem mari specialiști în spălare de creieri și, în primul rînd, nu unul, dar mai mulți vizavi de noi care umblă cu minciuna. Banii trebuie să-i întoarcă acei care i-au furat. Începînd cu Țopii, soțul doamnei Greceanîi care a luat credit de 500 de milioane, Filat, Shor... și alții, Bodiu, cine mai sînt acolo, tot, toate firmele care au luat credite neperformante, știind foarte bine că nu va întoarce banii, a luat credite. Eu am vorbit despre faptul că, în situația respectivă, în toată lumea statul, pînă la întoarcerea banilor din partea hoților, acoperă această gaură. Și n-am spus că din buzunarul cetățenilor. Eu n-am spus, deci cînd vorbim de buget, bugetu-i una și buzunarul cetățenilor e cu totul alta. Așa că, nu amăgiți și manipulați oamenii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Vă mulțumim foarte mult. Doamna Greceanîi, Aveți dreptul la replică, 3 minute. Vă rog frumos.

Doamna Zinaida Greceanîi: Domnule Preşedinte, E foarte greu pe mine să mă provoace cineva la o replică oarecare. Dar, domnule Ghimpu, cu minciuna umblați dumneavoastră cînd invocați că soțul meu a luat credit, careva credit bancar. Calmați-vă și nu induceți lumea în eroare. Dacă este ceva, sînt organele de drept, care sînt în stare să depisteze toate lucrurile. Soțul meu, fiind director tehnic la o întreprindere vinicolă, nicicum nu putea să angajeze careva credite financiare. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Deliu, Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Da. Mulțumesc. Domnule Preşedinte, Eu aș vrea ca șefii subdiviziunilor din Secretariatul Parlamentului să nu inducă în eroare deputații în Parlament și opinia publică, fiindcă întrebarea și răspunsul primit nicidecum nu se încadrează în prevederile Regulamentului Parlamentului.

Noi vorbim de audieri și nu de comisii de anchetă. Citez articolul 126: „La propunerea Biroului permanent, a comisiilor permanente sau a fracţiunilor parlamentare, Parlamentul inițiază audieri și în alte domenii de interes public major”. Eu cred că furtul miliardului sau raportul Kroll, chiar dacă major nu are superlativ, dar este hipermajor această problemă pentru cetățenii Republicii Moldova. Și vă rog, nu încurcați comisiile de anchetă, unde nu se poate să-i inviți pe cei din instanțe, cu audierile parlamentare, cu audierile și rapoartele făcute de către Parlament. Cît privește declarațiile anterioare, eu aș ruga ca deputații să se rețină de la pronunțarea unor nume și să țină cont de faptul că noi avem și un articol în Constituție care vorbește de prezumpția nevinovăției. Dar mie mi se pare că noi sîntem în situația cînd hoțul strigă: prindeți hoțul! Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Dragi colegi, Vă rog frumos să trecem la… Nu, dreptul la replică, replică la replică nu e posibil. Nu, domnule preşedinte, să nu deschidem mai departe dezbaterile. Nu se mai… (Rumoare în sală.) Nu, vă rog frumos, dacă nu e în baza Regulamentului și dacă nu e… Dragi colegi, Revin la propunerea făcută de domnul Cobzac, în calitate de președinte al acelei comisii de anchetă ce ține de activitatea Poștei Moldovei. S-a prezentat Proiectul nr.308 din 7 iulie 2016 cu propunerea ca acest proiect să fie introdus pe ordinea de zi, de astăzi, înțeleg, domnule Cobzac. De astăzi? Rog plenul Parlamentului să se pronunțe prin vot privind introducerea pe ordinea de zi a Proiectului nr.308 din 7 iulie 2016 ce ține de prelungirea termenului de activitate a acestei comisii. Rog să vă pronunțați prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Plenul Parlamentului susține și rugăm Secretariatul Parlamentului să multiplice și materialele, că dacă este necesar și să le repartizeze plenului. Domnule Bolea, Dacă e chestie de procedură, vă rog frumos invocați articolul din Regulament și după aceea motivația, vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Da, mulțumesc, domnule Preşedinte. Invocăm prevederile articolului 111, 115 din Regulamentul Parlamentului. Astăzi, depunem moțiunea simplă pe activitatea viceprim-ministrului pe probleme sociale domnului Gheorghe Brega și dacă îmi permiteți s-o argumentez.

Domnul Andrian Candu: Vă rog, poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Stimaţi colegi, Sub Guvernul Filip, Republica Moldova cunoaște o adîncire dramatică a diferenței sociale, a reducerii preocupărilor pentru bunăstarea cetățenilor și pentru reflectarea echitabilă a creșterii economice, nivelului de trai fiecărei familii în parte. Coaliţia aflată la guvernare este preocupată de politizarea administrației publice, de creșterea taxelor și impozitelor pentru a acoperi deficitele bugetare înregistrate ca urmare a unei politici iresponsabile și în mare parte abandonează categoriile largi de cetățeni a căror viață zilnică devine din ce în ce mai grea. De la învestirea domnului Gheorghe Brega în funcția de viceprim-ministru pe probleme sociale, noi constatăm cu îngrijorare înrăutățirea stării de lucruri în domeniul protecției sociale. Veniturile disponibile ale populației sînt în descreștere. În această perioadă, au crescut semnificativ prețurile și tarifele, prețurile la mărfurile de primă necesitate, ceea ce a dus la reducerea substanțială a veniturilor populației. În sfera asistenței medicale, asistăm la micșorarea, de facto, a salariilor medicilor. Instituțiile medicale înregistrează datorii la achitarea contractelor pentru livrarea medicamentelor și, la ziua de astăzi, la ziua de azi, aceste datorii înregistrează o sumă de 275 de milioane de lei. Medicamentele compensate de la bugetul de stat practic au dispărut din farmacii. În domeniul educației noi atestăm cu îngrijorare majorarea costurilor de accedere în învățămîntul școlar. Manualele școlare sînt vechi și se dau contra plată în pofida gratuității învățămîntului, fapt stabilit cert și expres în Constituție. În școlile de la sate, lipsesc specialiști calificați. Pentru alimentarea copiilor în școli, administrațiile achită 7 lei pentru o persoană pe zi. Chiar și în pușcării, pentru a pregăti balanda pentru deținuți, statul cheltuie mult mai mult, iar copiii sînt lăsați pe planul doi, ba chiar și pe planul trei. De aceea, astăzi, stimaţi colegi, noi depunem moțiunea pe activitatea viceprim-ministrului pe probleme sociale domnului Gheorghe Brega. Avînd în vedere motivația expusă mai sus, solicităm inițierea procedurii demiterii din funcție a viceprim-ministrului pe probleme sociale domnului Gheorghe Brega. Mai avem și unele propuneri. Cred că mulți deputați care, într-adevăr, sînt patrioți vor susține aceste propuneri care se referă la majorarea reală peste rata inflației a tuturor pensiilor, deoarece recalcularea și indexarea pensiilor s-a dovedit a fi o minciună.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, încheiați.

Domnul Vasile Bolea: … s-a dovedit o minciună pentru majoritatea pensionarilor din Republica Moldova.

Noi solicităm revizuirea mecanismelor de indexare și compensare a veniturilor bănești ale populației în legătură cu schimbarea prețurilor și tarifelor, cu majorarea lor, revizuirea cadrului normativ în scopul de a actualiza indicatorii utilizați în formula de calcul al pensiilor și identificarea resurselor de ajustare a prestațiilor sociale și a salariului minim, cel puțin, pînă la nivelul minim de existență. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Trebuie să recunoaștem că, probabil, n-a mai fost vreo moțiune legată de activitatea unui membru al Guvernului fără portofoliu, dar care răspunde de un anumit domeniu, deși moțiunile, într-adevăr, trebuie să se refere la o politică internă sau o politică externă, sau un subiect ce a făcut obiectul unei interpelări și, probabil, în cazul de față, ne vom mai consulta și cu Comisia juridică, și cu Direcţia juridică, și, poate, și cu Curtea Constituțională, dar ca să vedem pe cine chemăm, doar pe domnul Brega sau încă 3 miniștri, la asta mă refer. Care au mai fost, apropo. Care au mai fost. (Discuții.) Și educație, iar astăzi îi social și, respectiv, un subiect respins, un subiect respins într-o anumită ședință plenară… nu mai poți… adică într-o sesiune nu poți, dar revenim la subiectul acesta. Nu intrăm acum în dezbateri, verificăm îndeplinirea condițiilor de formă măcar. Nu, de conținut n-o să-l verificăm acum, domnule Novac. Asta o s-o facă alții. Dragi colegi, Se înregistrează ca fiind depusă moțiunea simplă asupra activității domnului Gheorghe Brega viceprim-ministru pe probleme sociale. Moțiunea conține motivarea și dispozitivul. A fost subsemnată de cel puțin 15 deputați. Va fi transmisă și Guvernului, și comisiei sesizate în fond pe domeniu, iar Biroul permanent va lua decizia ce ține de data și ora dezbaterii acesteia în plenul Parlamentului. Vă mulțumesc foarte mult. La ordinea de zi, vă rog frumos, dacă mai sînt subiecte pentru a pune la vot sau de procedură. Domnule Pistrinciuc, Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Vă mulțumesc. Deci, onorat Parlament, Într-adevăr, nimeni nu contestă importanța ca Republica Moldova să aibă relații bune cu Federația Rusă. Am văzut vizita demnitarului rus Rogozin la Chișinău. Dacă au avut loc niște declarații diplomatice, totul era bine. Ieri, în vizită

la Tiraspol, am văzut că au urmat alt tip de declarații, care, în primul rînd, încurajează separatismul cu caracter militarist ș.a.m.d. Deci, rugăm să solicităm din partea Parlamentului, precum și Ministerului de Externe, să întreprindă măsurile de rigoare pe cale diplomatică ca aceste lucruri să nu fie. Fiindcă astfel de declarații, într-adevăr, nu doar că afectează procesul acesta, dialogul, să-i spunem, bilateral dintre Republica Moldova și Federația Rusă, dar creează premise foarte grave și încurajează separatismul în Republica Moldova sau, să spunem așa, impune anumite situații regretabile pentru toți cetățenii Republicii Moldova și chiar arde punțile care sînt atît de greu de construit. Mersi.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Alte demersuri sau propuneri regulamentare cu privire la ordinea de zi nu au fost, decît cele făcute de Biroul permanent. Iată de ce, onorat Plen, vă solicit aprobarea ordinii de zi, a suplimentului pentru data de 7, luînd în considerare că au mai rămas încă trei subiecte de data trecută și ordinea de zi pentru întreaga perioadă de pe 7 pe 15 iulie. Cine este pentru, rog frumos să se pronunțe prin vot. Majoritatea au susținut aprobarea acestei ordine de zi cu propunerea făcută de domnul Cobzac, care, la fel, este introdusă pentru ziua de astăzi. Propunerea unor fracțiuni a fost ca să încercăm astăzi să acoperim și ordinea de zi sau subiectele de mîine. Iată de ce, vă rog frumos, să vă înarmați cu răbdare și cu sîrguință. Astăzi, la ora 15.00, este prevăzută dezbaterea moțiunii simple pentru activitatea doamnei Stela Grigoraș, ministrul muncii, protecție sociale, care va veni la 15.00. Și atunci, vă propun și la ora 15.00, adică să avem și procedura de vot pentru toate proiectele dezbătute și examinate pînă la acea oră. Primul subiect pe ordinea de zi din cele rămase de data trecută, este proiectul nr.125 din 2 aprilie 2015 care se referă la modificarea și completarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova. Prezintă, în numele grupului de deputați domnul, Lilian Carp acest proiect pentru lectura întîi.

Domnul Lilian Carp: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi deputați, Spre atenția dumneavoastră se propune modificări la Codul audiovizualului, luînd în considerație și Constituția Republicii Moldova, articolul 32, care menționează că sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţa publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional. Articolul 34 al Constituţiei Republicii Moldova alineatele (2), (3) și (4) stabileşte următoarele:

Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. Dreptul la informare nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională. În acest context, mijloacele de informare publică de stat sau private sînt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. De aceea, se propun modificări la articolul 11, care se completează cu alineatul 31 cu următorul cuprins: „Radiodifuzorii și distribuitorii de servicii vor difuza programe autohtone cu caracter informativ și analitic în proporție de 100%, dintre care 80 vor fi în limba română. Se permite difuzarea programelor informative și emisiunilor politice analitice produse în statele membre al Uniunii Europene, SUA, precum și a statelor care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră”. Totodată, la articolul 38, după alineatul (1), se include alineatul prim cu următorul conținut: „Pentru încălcarea normelor prevăzute în articolul 11 alineatul (31 ) se aplică gradual următoarea sancțiune: amendă de la 30 mii de lei la 50 mii de lei, suspendarea licenței de emisie pentru o perioadă de 30 de zile și cere retragerea licenței de emisie în cazul cînd se repetă aceste încălcări”. Mersi.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Și în continuare, întrebări. Domnule președinte Voronin, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Cifra de 80% în limba moldovenească, voi nu citiți Constituția, măcar că sînteți deputați, de unde ați luat-o? Pe ce se bazează cifra 80%, pe ce calcule? De unde ați luat-o?

Domnul Lilian Carp: Calculul se ia și după numărul, procentele minorităților care sînt în Republica Moldova.

Domnul Vladimir Voronin: Și?

Domnul Lilian Carp: Și în acest context, 80 la sută este în limba română.

Domnul Vladimir Voronin: Și de unde ați luat acest număr?

Domnul Lilian Carp: Poftim?

Domnul Vladimir Voronin: Numiți documentul, источник, de unde ați luat acest număr de oameni care vorbesc în limba moldovenească, nu română?

Domnul Lilian Carp: În limba română.

Domnul Vladimir Voronin: Mata ești în Parlamentul Moldovei.

Domnul Lilian Carp: Sînt în Parlamentul Moldovei, dar se vorbește limba română, în urma declarației pe care a făcut-o Curtea Constituțională. Și aici nu pot să nu iau în considerație …

Domnul Vladimir Voronin: Nu, hai să ne întoarcem la 80%.

Domnul Lilian Carp: 80%. Sînt și sondajele, sînt și datele de la statistică, care spun că, în Republica Moldova, aproape 80 la sută vorbesc limba română.

Domnul Vladimir Voronin: Numiți datele statistice, numiți concret.

Domnul Lilian Carp: Domnule, Luați rezultatele de la statistică …

Domnul Vladimir Voronin: Da nu eu iau, mata ești raportor.

Domnul Lilian Carp: Păi, eu sînt raportor. Vă spun, în datele de la statistică în Registru sînt 80 %.

Domnul Vladimir Voronin: În care date statistice?

Domnul Lilian Carp: În documentul de la Registru.

Domnul Vladimir Voronin: Anul, источник, numiți tot documentul.

Domnul Lilian Carp: În 2003. Acum, deci, o să fie publicat și acesta care nou. Deci, sînt aproximativ 80 la sută care vorbesc în limba română.

Domnul Vladimir Voronin: Cînd o să fie publicat, atunci o să vorbești. Dar acum de unde ai luat 80%?

Domnul Lilian Carp: În 2004 care a fost făcut ș.a.m.d.

Domnul Vladimir Voronin: Așa. Și cît era acolo alolingvi în Moldova în 2004? Corect. În 2004 noi am făcut primul și ultimul recensămînt național. Ceea ce ați făcut voi asta de foaie verde. Numai banii i-ați spălat. Cîți alolingvi erau în 2004 în Republica Moldova?

Domnul Lilian Carp: 32%.

Domnul Vladimir Voronin: Și dacă de la 100 luăm 32 după aceea cît se primesc procente? 80?

Domnul Lilian Carp: 68. Dar noi trebuie să luăm în considerație că și minoritățile din Republica Moldova trebuie să învețe limba română.

Domnul Vladimir Voronin: Noi luăm în considerație că voi sînteți naționaliști și voi ați ruinat statul acesta și cu ajutorul mass-mediei, în primul rînd. „Moldova 1” voi ați făcut-o deja televiziunea românească toată, măcar că-i finanțată din bugetul național. Noi toți plătim acolo în acest buget. Iată voi ce ați făcut. Ce faceți mai departe? Ruinați statul Republica Moldova.

Domnul Lilian Carp: Televiziunea Republicii Moldova difuzează în limba oficială a Republicii Moldova.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, doamnă Palihovici, Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Liliana Palihovici: Da. Mulțumesc. Eu întrebarea o adresez și autorului, dar, probabil că, și Comisiei juridice și Direcției juridice. Noi vorbim de trei proiecte care urmează să le dezbatem 125, 218 și 231, toate trei vin să modifice vechiul Cod al audiovizualului. Iar noi, săptămîna trecută, la ultima ședință, am votat conceptul Codului audiovizualului nou. Întrebarea mea către autor pe proiectul dat și pe următoarele proiecte la ceilalți autori: care este logica să votăm noi acum aceste modificări în codul care va fi anulat, în cît? În două săptămîni, în trei săptămîni sau cînd va intra în vigoare noul Cod al audiovizualului.

Domnul Lilian Carp: Mersi mult de întrebare, doamnă deputat. Aceste prevederi, care sînt prevăzute în proiectul nr.125, vor fi făcute ca amendamente la noul Cod al audiovizualului.

Domnul Andrian Candu: Da, vă rog frumos, doamnă Palihovici.

Doamna Liliana Palihovici: Logica era acum ca dumneavoastră, în calitate de autori, după ce s-a votat conceptual Codul audiovizualului, să vă retrageți proiectul nr.125 și Parlamentul astăzi să nu piardă timpul pe dezbaterea lui, iar acest amendament să-l dați pe proiectul care se află în comisie pentru pregătirea raportului pentru lectura a doua.

Domnul Lilian Carp: Doamnă vicepreședinte, Logic a fost să prezentăm toate aceste proiecte în primă lectură, după care, în lectura a doua, vor fi luate ca amendamente la proiectul de bază.

Domnul Andrian Candu: Domnule Creangă, Ați înțeles despre ce este vorba? Vă rog frumos, poftiți. Tehnicienii, Vă rog frumos …

Domnul Ion Creangă – șef al Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova: Domnule Președinte, Stimați deputați, În cazul în care există mai multe proiecte de lege care reglementează același obiect, deci după prima lectură, dacă au același concept, sînt comasate în cel mai

global, în cel mai mare proiect. În cazul dat, dacă el, proiectul noului Cod al audiovizualului, și proiectul codului vechi sînt plasate pe același concept, dar nu știu dacă este același concept, atunci comisia trebuie să spună: merge pentru a doua lectură comasat, sau de respins, pur și simplu.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Palihovici, Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Creangă, (Rumoare în sală.) Dacă mă auziți, vorba este că proiectul nr.125, nr.218 și nr.231 modifică Legea nr.260,...

Domnul Ion Creangă: Codul de astăzi în vigoare.

Doamna Liliana Palihovici: ...iar nr.260 va fi abrogat ca lege îndată ce votăm Codul audiovizualului. Are rost Parlamentul să piardă timpul pentru dezbaterea acestor 3 probleme? Sau amendamentele. Ceea ce doresc autorii să includă în Codul audiovizualului trebuie pus ca amendamente pentru lectura a doua la proiectul pe care l-am votat săptămîna precedentă.

Domnul Ion Creangă: Este logic. Deci, ca amendament să fie supus separat, dar, totodată, el poate să fie luat și ca primă lectură și după aceea comasat în cel mai mare, dacă vizează obiectul care este și în noul proiect.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Dragi colegi, Un picuț atenție, vă rog frumos. Domnule Sîrbu, Sînteți și dumneavoastră unul din autorii următorului proiect. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Serghei Sîrbu: Stimați colegi, Este logică întrebarea dacă noi am fi absolut siguri că vom reuși într-o săptămînă–două să adoptăm noul Cod al audiovizualului, dă Doamne să ne reușească, noi vom depune efort maxim să ne reușească, dar nu avem nicio garanție că vom reuși într-un timp foarte, foarte scurt să adoptăm noul cod, iar celelalte 3 proiecte sînt extrem de importante, abordează niște probleme extrem de

importante, care au fost avizate, expertizate de către structurile internaționale și ele mult mai simplu ar putea fi adoptate pentru a intra în vigoare atît timp cît noi vom lucra pentru noul cod. Deci, nu văd absolut nici o problemă să adoptăm aceste 3 proiecte de lege la codul în vigoare, ulterior să lucrăm în paralel la noul cod și, dacă vom reuși la noul cod, atunci aceste idei, nu proiecte, dar ideile conceptuale vor fi transferate în noul cod, dar noi nu avem nici o garanție că vom reuși pentru noul cod. De aceea, este foarte important să adoptăm în primă lectură și, ulterior, în dependență de care proiect va fi gata pentru adoptare. Atunci, vom prelua aceste idei. De aceea, eu cred că este absolut logic, și atîta timp cît noi nu avem noul cod, să adoptăm toate aceste 3 proiecte.

Domnul Andrian Candu: Doamna Palihovici, Vă rog frumos, o ultimă precizare.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Sîrbu, Eu sînt de acord că am putea să votăm aceste legi și în lectura a doua să le avem în vigoare aceste prevederi pe două săptămîni, pe două luni, nu știu pe cît, pînă cînd va fi votat în lectura a doua. Dar, țineți cont de faptul că aceste prevederi nu intră în vigoare în momentul adoptării lor, deoarece țin de schimbarea de grilă și este dată gradual intrarea lor în vigoare. Ar putea să intre în 2017, peste cîteva luni. De aceea, lucrurile trebuie făcute logic, atunci cînd vorbim de dezbatere în Parlament. Poate totuși, continuăm pregătirea pentru lectura a doua a Codului audiovizualului și, după aceea, ca rezultat al votului, venim și vedem care-i soarta acestor proiecte.

Domnul Andrian Candu: Domnul Sîrbu, Vă rog frumos.

Domnul Serghei Sîrbu: Stimată doamnă Palihovici, Este foarte important ca Parlamentul să adopte ideea conceptuală în primă lectură. Astfel, noi și comisia vom cunoaște deja foarte bine în ce direcție urmează să meargă atunci cînd vom definitiva proiectul Codului audiovizualului în lectura a doua. De aceea, chiar insistăm să fie examinate aceste proiecte de legi.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Doamna Bodnarenco, Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Elena Bodnarenco: Спасибо. Я не знаю – что вдруг такая скорость бешеная развита при рассмотрении этого проекта закона? У нас есть законопроекты, которые с прошлого года лежат и которые не рассматривают даже в комиссиях, а здесь в первом чтении нам нужно принять прямо сегодня. (Voce nedeslușită din sală.) Господин автор, я хотела спросить, консультировались ли вы с владельцами телевидений в Молдове, проводились ли какие-то публичные слушания, учитывался ли рейтинг информационных передач на румынском языке и на русском языке? Потому что это немаловажно для тех, кто предоставляет услуги для граждан Республики Молдова по предоставлению информации, аналитики.

Domnul Lilian Carp: Doamnă deputat, Acest proiect nu este unul nou, este semnat încă la data de 2 aprilie 2015, are un an de zile. Și, în acest context, nu putem vorbi că este un proiect nou. Totodată, stipulările care sînt în proiect au fost consultate și dezbătute public, au fost dezbătute și e clar că părerile sînt diferite și expertizate de către OSCE. Deci, au fost prevederile și ele au fost dezbătute și public. Clar că public întotdeauna o părere va avea atîți susținători care vor fi și împotriva acestor prevederi. Noi... avem această expertizare și din partea OSCE-ului, este totul bine, noi vom merge cu prevederile care sînt în acest proiect de lege, vom merge... noul Cod al audiovizualului.

Doamna Liliana Palihovici: Doamna Bodnarenco.

Doamna Elena Bodnarenco: Все-таки информационные аналитические передачи... транслируются в Республике Молдова не для OSCE, а для граждан Республики Молдова, из которых, я уверена, более половины молдаван не понимают румынского языка; и попробуйте поговорить, используя вашу терминологию, в селах, и вы увидите, насколько они воспринимают эту информацию. Поэтому мой вопрос о рейтингах был не случаен.

Domnul Lilian Carp: Eu vreau să vă spun căб în Republica Moldova, tot mai multă populație, chiar și din vorbitori de limbă rusă, cunosc limba română, spre părere de bine, în acest context. Noi sîntem siguri că, într-un viitor apropiat, toți vor putea vorbi în limba de stat oficială. Și, în asemenea context, eu nu văd o problemă în faptul că vor fi transmise aceste emisiuni informative și analitice 80 la sută în limba de stat.

Doamna Liliana Palihovici: Doamna Bodnarenco, A doua întrebare.

Doamna Elena Bodnarenco: У меня нет второго вопроса, o precizare. Учитывая то, что на прошлой неделе Парламент не поддержал предложения фракции коммунистов о финансировании из государственного бюджета обучения молдавскому языку жителей Гагаузии и района Тараклия, я не думаю, что в скором времени все будут владеть румынским, как вы говорите, языком. Все-таки граждане Республики Молдова в большинстве своем считают себя молдаванами, поэтому вы и не торопитесь опубликовывать данные переписи населения 2014-го года и поэтому игнорируете мнение граждан тогда, когда они говорят… они уже вам даже пишут на заборах «мы молдаване, наш язык молдавский».

Domnul Lilian Carp: În ceea ce privește cum își declară în recensămînt o persoană sau alta apartenența de naționalitate, nimeni, nu este cineva să-i manipuleze conștiința care o are. Dar, noi vorbim încă o dată, deci noi vorbim aceeași limbă în Republica Moldova, și cei care se declară moldoveni, și cei care se declară români.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Novac.

Domnul Grigore Novac: Mulțumesc. Domnule autor, De fapt, este clar care este intenția de-facto a dumneavoastră, ca autor, a celor care au mai semnat. Nu este intenția de a face ceva bun și de a modifica Codul audiovizualului. Eu ceea ce văd este faptul că proiectul dat, în primul și în primul rînd, este în contradicție cu articolul 10 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, cu articolul 32 din Constituția Republicii Moldova. Mai avem și Hotărîrea nr.17 din data de 06.12.2012 pentru controlul constituționalității unor prevederi ale Codului audiovizualului al Republicii Moldova, unde Curtea a constatat că: nu există democrație fără pluralism, democrația se hrănește din libertatea de exprimare. De asemenea, Curtea Constituțională indică faptul că, într-o societate democratică, pentru a asigura un pluralism real în sectorul audiovizual, trebuie să se permită acces efectiv la piața audiovizualului a potențialilor operatori pentru a asigura o diversitate a programelor care să reflecte cît mai mult posibil varietatea de curente, de opinii din societate cărora care este, care aceste programe sînt destinate. Ceea ce faceți dumneavoastră, de fapt, nu este altceva decît... eu, de fapt,

nu am auzit care este argumentul logic și necesitatea acestor modificări la Codul audiovizualului. La fel, noi am discutat acest proiect în cadrul Comisiei pentru apărarea drepturilor omului și, de fapt, comisia a propus respingerea acestui proiect. Nu înțeleg de ce se insistă așa de tare și așa cu... Eu, de fapt, stimați colegi deputați, îi înțeleg pe liberali că ei îs cum îs ei, doamne ferește... însă eu chiar sper la aceea că dumneavoastră gîndiți mai calculat oleacă, mai cu multă rațiune. Este evident că acest proiect contravine a cel puțin două documente supreme, care sînt, să zicem așa, sfinte pentru noi, ceea ce ține de Constituție și ceea ce ține de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului. Dacă este așa, atunci ce discutăm noi. Haideți să respingem acest proiect și să punem capăt din start. Vă mulțumesc.

Domnul Lilian Carp: Domnule deputat, Despre felul cum este o fracţiune sau un deputat, vă rog, să vă țineți această părere pentru dumneavoastră, pentru a nu face alte discuții mai întortocheate. În ceea ce privește… spuneți-mi, vă rog, unde este încălcat dreptul la pluralismul de opinii în contextul cînd se pune în sarcina radiodifuzorilor naționali 100% să fie programe autohtone cu caracter informativ, 100% Republica Moldova? Care este problema? Este problema… pentru faptul… ca să vină cineva din afară să ne facă buletinul de știri și să ne facă agenda Republicii Moldova. Asta este una. Și doi. Spuneți-mi, vă rog, unde se încalcă articolul 32 din Constituție, care prevede că sînt interzise și pedepsite prin lege contestările și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război și agresiune, la ură națională, rasială? Deci, unde este prevăzut în acest proiect de lege că este încălcat articolul 32 din Constituție, cînd acest proiect de lege are ca obiectiv existența unor programe informative 100% din Republica Moldova … autohtonă?

Doamna Liliana Palihovici: A doua întrebare, vă rog, domnul Batrîncea. Domnul Novac.

Domnul Grigore Novac: Vă mulțumesc. Domnule Carp, Dacă dumneavoastră mai deschideați din cînd în cînd Constituția, găseați și astfel de prevederi acolo, la fel și convenția CEDO, că o să spuneți că nici în convenția CEDO nu există așa ceva. Vă sugerez, deschideți la articolul 10 și o să vedeți ce scrie acolo. Dacă dumneavoastră pretindeți a respecta tot ceea ce respectați, de ce nu faceți trimitere

la Hotărîrea nr.17 a Curții Constituționale? De ce vă faceți că n-o vedeți și nu știți despre ea?

Domnul Lilian Carp: Spuneți, vă rog, unde este încălcată… prin faptul că se cere…

Domnul Grigore Novac: Aici eu pun întrebări, nu dumneavoastră…

Domnul Lilian Carp: 100%. Dar eu vă spun, dumneavoastră…

Domnul Grigore Novac: Cînd a să fiu eu la tribună, a să-mi puneți mie întrebări.

Domnul Lilian Carp: Dumneavoastră puneți întrebări și deci încercați să manipulați cu...

Domnul Grigore Novac: Nu răspundeți la întrebări cu întrebare, că…

Domnul Lilian Carp: Eu vă spun, dumneavoastră încercați să manipulați.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, operatorii, deconectați … deconectați un microfon. Cîte un microfon în sală să fie conectat. Vă rog, răspundeți, domnule deputat.

Domnul Lilian Carp: Dumneavoastră nu încercați să manipulați cu informații despre care… vă … credeți dumneavoastră că este corectă sau încercați s-o manipulați în direcția care doriți. Deci, acest proiect de lege are ca obiectiv să securizeze Republica Moldova de propaganda care cheamă la ură rasială, la război ș.a.m.d.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul…

Domnul Lilian Carp: Înseamnă că nu vă uitați la știri.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Novac, Precizare.

Domnul Grigore Novac: Spuneți, vă rog, cîte state membre ale Consiliului Europei n-au ratificat Convenția Europeană cu privire la Televiziunea Transfrontalieră? Cunoașteți măcar asta?

Domnul Lilian Carp: N-a semnat Federația Rusă, restul toate au semnat.

Domnul Grigore Novac: Poftim?

Domnul Lilian Carp: Deci, n-a semnat Federația Rusă, din cîte…

Domnul Grigore Novac: Vă spun eu. Eu… Domnule Carp, Dumneavoastră ați ieșit cu lecțiile nefăcute aici la tribună și încercați să faceți proști din noi. 14 state nu au semnat acest… nu au ratificat acest document și n-au semnat, dar dumneavoastră ne spuneți de Federația Rusă.

Domnul Lilian Carp: Înseamnă că nu vor putea transmite pe teritoriul Republicii Moldova.

Domnul Grigore Novac: Ați ieșit aici nepregătit.

Domnul Lilian Carp: Nu vor putea transmite pe teritoriul Republicii Moldova.

Domnul Grigore Novac: Și încercați să ne prostiți pe noi.

Domnul Lilian Carp: Mă bucur.

Doamna Liliana Palihovici: Eu am să aplic instrumentele extremale pentru a opri toate microfoanele dacă nu este respect atunci cînd se dezbate un proiect. Dumneavoastră ați avut două întrebări, ați avut dreptul la precizare. Următorul deputat, domnul Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Domnule Carp, Prima întrebare este următoarea.

Dumneavoastră utilizați în acest articol termenul „vor difuza”. În actualul Cod al audiovizualului noi avem și termenul de „retransmisie”, este transmisie și retransmisie. Dacă vă uitați la definiția de transmisie acolo e folosit verbul „a difuza”, la retransmisie nu-i folosit. Întrebarea mea este: dacă dumneavoastră considerați că această prevedere se referă și la retransmisie, pentru că după cum ați formulat-o, mie, spre exemplu, nu-mi este clar dacă include retransmisia sau nu include. Pentru că, repet, în actualul Cod al audiovizualului noi avem termenul de „retransmisie” și este reglementată retransmisia.

Domnul Lilian Carp: Mersi mult de întrebare. Se referă în ceea ce privește difuzarea pe teritoriul Republicii Moldova, retransmisie în ceea ce privește știri pe teritoriu Republicii Moldova de către alte televiziuni nu se va permite în ceea ce privește cu programe autohtone cu caracter informativ și programe analitice.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Dumneavoastră așa considerați, dar nu m-ați convins, pentru că dumneavoastră, repet, folosiți un limbaj care nu corespunde terminologiei din actualul Cod al audiovizualului. Poate pentru lectura a doua va trebui să vă gîndiți cum. Dacă aveți în vedere și limitarea retransmisiei, ar trebui altfel formulată această prevedere. Și doi, ascultînd, și cei din opoziție înțeleg că există pe undeva și un raționament în ceea ce spun colegii din opoziție. Nu considerați că poate ar trebui să limităm doar emisiunile cu caracter analitic? Cele informative totuși sînt informative. Adică, o emisiune cu caracter informativ e o emisiune cu caracter informativ, te-ai informat, te-ai documentat și ai plecat. Cea analitică, ea, într-adevăr, de multe ori manipulează. Ea utilizează anumite mecanisme pentru a transmite mesaje, pentru a obține anumite, eu știu, decizii pe care le urmărești prin acele emisiuni analitice. Ca o variantă de compromis, eventual. Poate și opoziția ne va susține în acest caz.

Domnul Lilian Carp: Mersi mult de întrebare, domnule deputat. Logica este… și programele informative, cu caracter informativ… deoarece pot fi făcute reportaje în cadrul acestor programe informative manipulatorii și, în acest context, au aceleași consecințe manipulatorii ca și programele analitice.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Ghilețchi, Nu mai aveți o altă întrebare? Următorul deputat, domnul Voronin.

Domnul Vladimir Voronin: Eu am vorbit cînd era Președinte domnul Candu… fiți atenți. Acum s-o schimbat Președintele și începe Regulamentul de la zero. Da. Eu sînt de acord că raportorul și autorul nu sînt pregătiți absolut în domeniul acesta. Eu susțin propunerea doamnei Palihovici să revenim atunci cînd s-a precăutat codul, dar pe mine m-a surprins întrebările domnului Ghilețchi. Domnul Ghilețchi, vă rog, mata ai intrat adînc în temă, ori mata nu ești în alianța asta „тупых но послушных”, da, dar mata tocmai ai atins nervul acela care este în baza acestei inițiative. Da, el nu vrea să spună despre aceasta, da aici e o afacere și noi nu trebuie să participăm la aceste afaceri. Ne-a plăcut foarte mult propunerea dumitale, domnule Ghilețchi, referitor la analitică, da. D-amu îi tulburată toată societatea, da să știți că o să fiți… a să fiți pedepsiți de acești analitici care aceasta este sursa lor de existență și umblă ca „tabarul” de la un canal la altul în fiecare seară, nici nu știu cum reușesc la aceste emisiuni și de amu o zăpăcit toată lumea cu aiurelile lor. Aici eu vă susțin absolut în toate. Propun: întrebarea să fie scoasă din agendă și să revenim atunci cînd o să fie precăutat programul legat de Codul audiovizualului. Altă propunere nu am. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Da, nu poate fi scoasă din ordinea de zi acum, deoarece dezbaterile au fost lansate. Următorul deputat, doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Domnule Carp, Dumneavoastră, la răspunsul colegei mele doamnei Bodnarenco, ați spus că sînt opinii din partea experților OSCE-ului și Consiliului Europei. Da, sînt, știm și noi. Mai mult decît atît, am analizat foarte minuțios aceste recomandări. Nu știu dacă dumneavoastră ați analizat, probabil că da, da probabil că dumneavoastră ați sperat că noi, deputații în Parlament, nu cunoaștem conținutul. Prima mea întrebare este legată de faptul că, citez din comunicatul Agenției de Stat „Moldpres” din 11 septembrie 2015, în care este scris că amendamentul ca radiodifuzorii să difuzeze programe autohtone cu caracter informativ în proporție de 100%, dintre care 80 să fie în limba moldovenească, este considerat de Consiliul Europei ca unul neclar, reieșind din prevedea specifică privind limba de emisie. Citat închis. Dumneavoastră cum puteți să comentați această opinie a experților din partea Consiliului Europei?

Domnul Lilian Carp: Spuneți-mi, vă rog, dar unde este interzis sau este spus că nu poate fi aplicată această prevedere? Deci, mai departe noi, Parlamentul Republicii

Moldova, vom decide în ce context aprobăm aceste modificări și vor fi aplicate în practică.

Doamna Inna Șupac: Domnule Carp, Atunci a doua întrebare. Dacă dumneavoastră nu doriți cumva să auziți experții din Consiliul Europei, probabil că doriți cumva să auziți experții din OSCE. Iată, am la mine o analiză, o analiză oficială publicată pe site-ul OSCE în iulie 2015 și expusă de către, cred că o cunoașteți pe doamna Dunia Miatovici, care răspunde în OSCE de domeniul respectiv. Și iată ce spun experții OSCE. Experții OSCE consideră, că inițiativa ca radiodifuzorii să difuzeze programe autohtone cu caracter informativ în proporție de 100% dintre care 80 să fie în limba moldovenească reprezintă o restricție care va afecta negativ pluralismul de știri. Citat: „Aceasta are consecințe negative. Acesta fapt va limita într-un mod semnificativ spectrul de știri din Rusia, care prezintă interes pentru minoritatea rușilor și cea vorbitoare de limbă rusă din Republica Moldova”. Citat închis. Se menționează în document. Dumneavoastră nu doriți cumva să auziți și OSCE, și doamna Dunia Miatovici.

Domnul Lilian Carp: Este o părere a doamnei. În ceea ce privește …

Doamna Inna Șupac: (Rîde.) Da, bravo, bravo, vom transmite, domnule …

Domnul Lilian Carp: În ceea ce privește pluralismul de opinii și emisiuni în limba rusă. Nu sînt interzise emisiunile în limba rusă, dar proiectul își propune ca toate emisiunile să fie de produs autohton. Noi trebuie, în primul rînd, să ne securizăm spațiul informativ din Republica Moldova și nu este încălcat dreptul sau accesul vorbitorilor de limbă rusă la știrile în limba rusă.

Doamna Liliana Palihovici: Precizare, doamnă Șupac.

Doamna Inna Șupac: Precizare. Iată acțiunile dumneavoastră și reprezintă unul din răspunsurile care le dau și europenii. De ce, oare, în 2007, 70 la sută de cetățeni ai Republicii Moldova au susținut ideea de modernizare europeană și, acum această cifră a scăzut la 35? Răspunsul este că dumneavoastră promovați legi care contravin chiar și opiniilor expuse de experții europeni. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Deliu în continuare.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Stimați colegi, Eu aș vrea să revenim, totuși, din punct de vedere legal, la procedura de adoptare a acestor trei acte legislative și revin la propunerea doamnei Palihovici, invocînd articolul 34 din Legea nr.780 privind actele legislative. Alineatul (4) al articolului 34 din această lege expres prevede actul legislativ cu aplicabilitate nedefinită în timp. Fac aici o pauză și argumentez. O săptămînă în urmă, noi am adoptat în primă lectură un nou Cod al audiovizualului. În conformitate cu Regulamentul Parlamentului, în timp de 30 de zile comisiile trebuie să pregătească și să-l prezinte pentru a doua lectură. Deci, actualul Cod al audiovizualului se încadrează în noțiunea că… noi nu știm cît timp încă va funcționa el. Și citesc în continuare. Actul legislativ cu aplicabilitate nedefinită în timp nu poate fi completat cu reglementări temporare. Ori, ce facem noi acum? Noi venim să completăm prin trei proiecte actualul Cod al audiovizualului despre care nu știm cît timp va mai fi aplicabil și care se încadrează perfect în prevederile acestui alineat din articolul 34. De aceea, părerea noastră …, a mea personală zic, susțin ceea ce a spus doamna Palihovici, a fracțiunii este ca să nu pierdem timp pentru a dezbate aceste trei proiecte de lege. Ele pot veni ca amendamente la noul Cod al audiovizualului. Să venim peste două săptămîni sau o săptămînă și să adoptăm acel cod. Eu nu mă refer la conținut, fiindcă Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova susține aceste prevederi pe care le propuneți dumneavoastră, dar noi vrem, dorim ca ele să fie… din punct de vedere legal. Nu putem modifica azi acel act legislativ care în „Dispoziții finale și tranzitorii” a noului Cod al audiovizualului …

Domnul Lilian Carp: Domnule deputat, Am mai menționat sau am mai răspuns la această întrebare. Deci, prima lectură nu este lectură definitivă. Și atît cu Legea nr.53, care am votat-o în primă lectură săptămîna trecută… păi, noi trebuie încă să ajungem s-o votăm în lectura a doua. Prevederile pe care le-am prevăzut noi în acest proiect de lege propunem ca să fie în lectura a doua în calitate de amendamente, să fie comasate cu noul Cod al audiovizualului.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Deliu, Mai aveți dreptul și la a doua întrebare.

Domnul Tudor Deliu: Nu e întrebare, e doar o completare.

Eu înțeleg, domnule Carp, înțeleg, dar nu văd necesitatea să pierdem … Iată noi avem o oră… de acuma discutăm… o să mai discutăm și celelalte proiecte o oră și ceva, ca mai apoi să le înaintăm ca amendamente. Foarte interesant. Le-am adoptat în primă lectură și actul legislativ adoptat în primă lectură îl transformăm în amendament la noul Cod al audiovizualului. Eu nu văd aici logica, pur și simplu. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Deliu, De asta și am propus la începutul dezbaterilor să stabilim ce facem și cum facem. Dacă Parlamentul la acea etapă nu a decis nimic, continuăm dezbaterile. Următorul deputat, domnul Apostol.

Domnul Ion Apostol: Stimați colegi, Domnule autor, Văd că aici unii deputați sînt foarte îngrijorați de situația cu informarea, de drepturile omului, invocă experții europeni atunci cînd le convine lor, în schimb uită un lucru: că în Federația Rusă, poate știți dumneavoastră, canalele centrale… cam care este procentajul de emisie în limba minorităților? Fiindcă știm că proporția și componența etnică a Federației Ruse este de … ruși adică care sînt declarați ruși sub 80%, 20 și ceva de procente sînt minorități. Cîte, dacă aveți așa informație, posturi și care este procentul de emisie în limba minorităților naționale pe aceste canale?

Domnul Lilian Carp: Dacă vorbim de televiziunile naționale 100% sînt în limba rusă, în limba oficială a statului. Fiindcă în Federați Rusă limba oficială este limba rusă și nu au deci o altă politică decît de a avea programe informative doar în limba rusă.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Apostol, Vă rog, continuați.

Domnul Ion Apostol: Și precizare. Iată aici ipocrizia, fățărnicia, cum se spune în limba … mai simplu, fățărnicia unor colegi, care, uite, arată cu degetul în altă parte, ca să nu vadă că se fură în cealaltă parte. Chiar și la televiziunea din stînga Nistrului, la televiziunile de la Tiraspol, acolo unde procentul moldovenilor e de peste 40 la sută, acolo doar în limba rusă și este clar. Nu aud pe nimeni să apere drepturile informării moldovenilor, cum spun ei, la informare în limba lor, nu văd aici, dar tare îi doare într-un loc pentru altceva.

Domnul Lilian Carp: Referitor la Tiraspol. Ele nu pot fi reglementate, este un teritoriu care nu este controlat de către Republica Moldova și ceea ce fac acolo nu se încadrează în baza legală a Republicii Moldova.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Batrîncea în continuare.

Domnul Vlad Batrîncea: Mulțumesc, doamnă Palihovici. Păcat că Parlamentul iarăși este ostatic și este o platformă pentru promovarea agendei obscure a celei mai mici fracțiuni. Deoarece, în afară de propagandă, nu se face nimic acum de la tribuna centrală, ca cineva să mai găsească un procent de rating, că sînt în speranța de a intra în următorul legislativ. Însă, ca principiu, și acest proiect este profund antieuropean. Valoarea de bază a Uniunii Europene este unitatea prin diversitate. Și Uniunea Europeană apără drepturile oamenilor, apără dreptul fundamental al mass-mediei, libertatea la exprimare. Și libertatea mass-mediei este, iarăși, unul din principiile de bază al Uniunii Europene. Noi, din contra, încercăm, într-o țară mică de tot, într-un stil absolut totalitar să dictăm mass-mediei ce fel de emisiuni urmează să producă. Nu este absolut normal acest lucru, deoarece, pînă la urmă, spectatorul este cel care decide ce dorește să urmărească și de unde dorește să fie informat. Și, dacă dumneavoastră încercați să impuneți alegătorului ce televiziuni și canale trebuie să privească, la fel, probabil liberalii speră că, în viitor, cumva să excludă din procesul civic, procesul politic, procesul electoral toți cetățenii Republicii Moldova care nu sînt români. Nu este corect acest lucru. Știți și datele recensămîntului care așa și n-au fost publicate. Pur și simplu, doriți să impuneți agenda proprie majorității oamenilor care nu doresc acest lucru. Nu este normal, este perfect anticonstituțional și regretabil că în acest Parlament decide o coaliție care poartă numele lui Mihai Ghimpu. Păcat că în acest Parlament se votează așa cum vrea Ghimpu. Și păcat că coaliția de guvernare este coaliția de buzunar a lui Ghimpu. Noi sîntem nevoiți să ascultăm toate aceste aberații. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebare nu am văzut aici.

Domnul Lilian Carp: Domnule deputat, Eu o să-i dau răspuns pentru a nu fi multe. (Voce nedeslușită din sală.) Nu, ați avizat Fracțiunea Partidului Liberal, eu vreau să vă spun: nu contează numărul deputaților care sînt într-o fracțiune, contează acțiunile pe care le

întreprinde o fracțiune sau alta. Puteți fi 49 sau 50, dar să lucrați împotriva acestui stat și să mergeți a tot ce este împotriva cetățenilor Republicii Moldova. Asta este. În ceea ce privește coaliția, cui aparține, această coaliție este formată din două fracțiuni și este formată și din alți deputați care au hotărît să meargă împreună pentru a salva Republica Moldova de situația de criză care s-a aflat atunci. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Furculiță, Prima întrebare.

Domnul Corneliu Furculiță: Da, doamnă președinte. Mulțumesc.

Domnul Lilian Carp: Da. Slavă Domnului c-am salvat-o de voi în 2009.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Furculiță, Timpul vă trece.

Domnul Corneliu Furculiță: Păi, dați-mi voie să pun întrebarea. Domnule autor, Eu citez: „produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, precum și în alte state care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Spuneți-mi, vă rog, SUA a ratificat această…?

Domnul Lilian Carp: Nu a ratificat. În schimb, sînt mai multe canale care au emisiuni informative sau emisiuni de tematică care pot fi transmise... în teritoriul Republicii Moldova și nu...

Domnul Corneliu Furculiță: Și prezintă un interes major pentru cetățenii din Republica Moldova.

Domnul Lilian Carp: Da, da, și reprezintă interes major pentru cetățenii Republicii Moldova.

Domnul Corneliu Furculiță: Da de ce nu includeți Canada, Australia?

Domnul Lilian Carp: Poftim? Vom lua în calcul și în lectura a doua poate vom introduce și Canada, și Australia.

Domnul Corneliu Furculiță: Da de ce nu introduceți? (voce nedeslușită din sală) Considerați că, care a fost considerentul că anume SUA l-ați introdus?

Domnul Lilian Carp: Am introdus datorită televiziunilor tematice pe care le au, așa, și care vin să... îmbogățească cunoștințele în anumite domenii specializate.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Furculiță, Aveți și a doua întrebare?

Domnul Corneliu Furculiță: Nu aveți o consecutivitate. Dacă spuneți că atunci să fie doar țările care au ratat convenția corespunzătoare, să fie țările care au ratat convenția corespunzătoare. Pentru ce includeți toate țările din Uniunea Europeană și SUA? Includeți și Marea Britanie care recent a ieșit din Uniunea Europeană. Ce-o să faceți?

Domnul Lilian Carp: Mai este pînă a ieși. (Rumoare în sală.)

Domnul Corneliu Furculiță: O să iasă.

Domnul Lilian Carp: O să transmită. V-am menționat, televiziunile care sînt în Statele Unite nu au caracter manipulatoriu (rumoare în sală), cel puțin pe teritoriul Republicii Moldova... Eu înțeleg, pentru voi este dureros, fiindcă nu este prezentat acele informații manipulatorii cu care sînteți deprinși să hrăniți Republica Moldova prin televiziunile rusești, dar asta este.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Furculiță, Aveți și a doua întrebare? Vă rog.

Domnul Corneliu Furculiță: Domnule autor, Vreau să vă spun că manipularea prin intermediul televiziunii a luat naștere în Statele Unite. Este un fapt cunoscut, este un fapt recunoscut de către ei și ei sînt maeștri în acest domeniu.

Domnul Lilian Carp: Eu vă asigur...

Domnul Corneliu Furculiță: ...Rușii îs copii încă față de dînșii, vreau să vă spun.

Doamna Liliana Palihovici: Următoarea întrebare de la domnul deputat Boțan.

Domnul Roman Boțan: Dragi colegi, Observăm că unii deputați se … în apărători a moralității sau vor să ne dea lecții de viață, voi cei care apărați interesele unui stat străin, voi cei care apărați un idol care, de la răsărit, unde televiziunea este sută la sută în limba oficială a statului respectiv. Nu duceți lumea în eroare și nu manipulați. Eu consider că aceste discuții sînt sterile la moment și solicit aplicarea articolului 108.

Doamna Liliana Palihovici: Nu este cazul să aplicăm 108, alți deputați nu s-au înscris pentru a adresa întrebări. Vă mulțumesc, domnule autor, pentru prezentarea proiectului. Și invit Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media să prezinte raportul.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia a examinat acest proiect de lege și propune să fie comasat în lectura a doua cu proiectul de Lege nr.53. Mai mult ca atît, chiar ieri am semnat adresarea către fracțiuni. Formăm grup de lucru pentru proiectul nr.53, să-l pregătim pentru lectura a doua, propunere care a fost invocată aici, din plenul Parlamentului. Rog să ne desemnați reprezentanții fracțiunilor ca să începem lucrul pentru lectura a doua și vom vedea ce facem și cu aceste proiecte de legi pe care le comasăm în lectura a doua. Vă mulțumesc mult.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc.

Eu încă o dată vreau opinia Comisiei juridice vizavi de propunerea din raportul comisiei mass-media.

Domnul Vladimir Hotineanu: Eu pot să mă așez?

Doamna Liliana Palihovici: Nu știu. Puteți să vă așezați, da ar putea să mai fie și întrebări, domnule Hotineanu. Cum poate fi comasat un proiect care modifică altă lege decît proiectul nr.53? (Voce nedeslușită din sală.)

Domnul Vladimir Hotineanu: Fiindcă proiectul nr.53 nu este lege, el este votat doar conceptual. Lege va fi cînd îl vom vota în lectura a doua. Și aceste proiecte de legi nu sînt legi, ele sînt doar proiecte pe care le discutăm conceptual și le vom analiza în grupul de lucru și vom propune... Să vedem ce luăm din aceste proiecte de legi, ca în lectura a doua să votăm proiectul nr.53.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Creangă, Vă rog. Eu am încercat juridic, corect și simplu să explic. Vă rog, domnule Creangă, explicați mai departe. Nu este întrebare la președintele comisiei, este de procedură juridică corect să facem aici. Vă rog, domnule Creangă.

Domnul Ion Creangă: Doamnă Președinte al Parlamentului, Domnilor deputați, Regulamentul stabilește proceduri de comasare a proiectelor de legi care au tangență, fie la concept, fie la reglementare, indiferent cum sînt amplasate. Și în cazul dat noi, nu vedem nicio problemă ca ele să fie discutate în cadrul lecturii a doua pentru comasare sau în primă lectură, să spunem că se comasează în a doua lectură și comisia să vină cu decizia finală pentru lectura a doua, poate fi comasată sau nu poate fi comasată. Și dacă nu poate fi comasată, ea rămîne neexaminată sau respinsă. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, conectați microfonul domnului Hotineanu.

Domnul Vladimir Hotineanu: Deci, noi pînă acuma, în acest Parlament... eu, cel puțin, țin minte din 2009, tot am comasat proiecte de legi atunci. N-am procedat nici atunci corect cînd am comasat un proiect cu alt proiect. Chiar și recent în ședințele trecute... Eu cred că...

Doamna Liliana Palihovici: Se comasau proiectele care modifică aceeași lege. Noi nu...

Domnul Vladimir Hotineanu: Da noi nu modificăm aceeași? De fapt...

Doamna Liliana Palihovici: ...și putem comasa 3 proiecte nr.125, nr.218 și nr.231...

Domnul Vladimir Hotineanu: Nu, doamnă președinte, hai că nu-i corect.

Doamna Liliana Palihovici: ...da nu cu proiectul nr.53. Vă rog, gata, aici încheiem dezbaterile. Domnule Voronin, Dacă de procedură, ați atenționat, vă rog.

Domnul Vladimir Voronin: Da. Luați exemplu de la Curtea Constituțională: ce trebuie aceea face Curtea Constituțională peste noapte. Ce retrăiți dumneavoastră?

Doamna Liliana Palihovici: Nu retrăiesc. Pur și simplu, mi-am dorit să respectăm procedurile. Încheiem dezbaterile pe acest subiect. Luări de cuvînt nu sînt înregistrate. Următorul proiect pe care îl vom supune dezbaterii este proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea Codului audiovizualului Republicii Moldova, articolele 2, 4, 9, 11, 27, 38, proiect înregistrat cu numărul 218 în 22 mai 2015. Prezintă domnul Sîrbu. De procedură. Domnule Sîrbu, Așteptați, vă rog. Domnule Deliu, Vă rog, de procedură.

Domnul Tudor Deliu: Da. Mulțumesc mult. Noi am expediat o scrisoare unde am retras semnăturile de pe acest proiect de lege, a rămas semnătura domnului Valeriu Streleț, deoarece nu se află în funcția

de deputat acuma. Vreau să vă transmit că dumnealui a confirmat că nu se mai regăsește și nu dorește să se regăsească ca autor al acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Înregistrat. Domnule Sîrbu, Prezentați, vă rog, proiectul.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Președinte… doamnă Președinte. Onorat Plen, Se prezintă proiectul de Lege pentru modificarea Codului audiovizualului sub nr.218. Stimați colegi, Codul audiovizualului al Republicii Moldova reprezintă un act legislativ de o importanţă deosebită pentru dezvoltarea principiilor statului de drept şi dezvoltarea democraţiei în Republica Moldova. De la adoptarea lui din 2006, codul a suferit un şir de modificări, care au avut scopul de a perfecţiona relaţiile ce ţin de apărarea drepturilor consumatorilor de programe de a recepţiona informaţii corecte şi obiective, pe de o parte, şi asigurarea drepturilor radiodifuzorilor la libertatea de exprimare şi editorială. Dezvoltarea pieţei media, introducerea şi utilizarea pe larg a tehnologiilor modeme, precum şi evoluţia permanentă a jurisprudenţei europene în domeniul respectiv impune necesitatea de a veni cu anumite ajustări la legislaţia naţională cu privire la audiovizual. Un factor important care a generat necesitatea promovării acestui proiect de lege 1-au constituit şi ultimele evenimente din regiune, sensibilitatea informaţiilor care pot avea un impact deosebit de negativ asupra respectării drepturilor omului, securităţii statului,... consolidării statutului de stat suveran, independent şi integru. Prezentul proiect de lege vine să introducă unele precizări referitoare la noțiunile de „retransmisie”, „radiodifuzor” și „produs autohton”. Pentru a evita abuzurile și interpretările eronate, este clarificată definirea radiodifuzorului aflat sub jurisdicția Republicii Moldova. În același context, în vederea asigurării securității informaționale a statului, neadmiterea informațiilor cu impact negativ care pot atenta asupra suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova, respectării drepturilor omului, precum și pentru corelarea cadrului normativ național la standardele internaționale, se propune de a interzice transmisia și retransmisia posturilor de televiziune și radio care conțin programe sau emisiuni informative și informativ- analitice, militare, care nu sînt produse în statele-membre ale UE, precum și în statele care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la Televiziunea Transfrontalieră.

Totodată, pentru a crea premise pentru dezvoltarea radiodifuzorilor naționali și promovarea produsului autohton, se propune a revedea cotele minime de volum zilnic de emisie, inclusiv cel difuzat în limba de stat. În același timp, se propune de a mări intervalul orelor de maximă audiență cu două ore seara și va constitui 18.00, 24.00. De remarcat că aceste prevederi nu se vor aplica radiodifuzorilor care nu vor plasa produs publicitar și drept scop beneficierea doar din resurse financiare obținute din distribuție. În proiect se mai introduc restricții radiodifuzorilor privați de a utiliza sigla și semnalele video, audio ale altor posturi de televiziune. Dat fiind că, de la adoptarea Codului audiovizualului, piața media s-a dezvoltat vertiginos, legislația a fost perfecționată, este necesar de a revedea și mecanismul, și cuantumul sancțiunilor aplicate în cazul încălcării prevederilor imperative ale codului. În acest sens, se propune o nouă redacție a articolului 38. Luînd act de cele expuse, conștientizînd sensibilitatea subiectelor abordate prin acest proiect de lege, considerăm că doar prin astfel de reguli exprese statul și autoritățile vor dezvolta audiovizualul autohton, vor demonstra atașamentul nu doar de principiile democratice, ci și de sarcina de bază – asigurarea intereselor naționale. Repet, securitatea națională, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova – valori supreme garantate de Constituție. Rog susținerea acestui proiect de lege în primă lectură. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc. Prima întrebare, domnul Furculiță.

Domnul Corneliu Furculiță: Doamnă Preşedinte, Mersi mult. Domnule autor, Probabil te simțeai puțin jenat pînă și lumina s-a stins în cadrul prezentării proiectului. Spuneți-mi, vă rog, dumneavoastră ce canale de televiziune vizionați?

Domnul Serghei Sîrbu: Secret comercial. Eu, domnule deputat, să vă spun sincer: și toată Fracţiunea Partidului Democrat, și toată alianța muncește foarte mult, noi nu avem timp să privim televizorul. Vă mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Corneliu Furculiță: Nu priviți deloc televizorul, da?

Domnul Serghei Sîrbu: Dar cînd mă invitați la canalul dumneavoastră, cu mare plăcere vin.

Domnul Corneliu Furculiță: Știu, dar din răspunsul dumneavoastră reiese că toată fracţiunea nu privește nici un post de televiziune. Ați remarcat, da. Bine, asta a fost concretizarea. Doamnă Preşedinte, A doua întrebare se poate, da?

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog mult.

Domnul Corneliu Furculiță: Ну, там есть обязательства…

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog adresați a doua întrebare, domnule Furculiță.

Domnul Corneliu Furculiță: Spuneți-mi, vă rog, domnule deputat, cum veți proceda cu canalele regionale, cu canalele care difuzează în Găgăuzia, de exemplu, veți reveni integral la prevederile acestea?

Domnul Serghei Sîrbu: Acest proiect de lege nu afectează nicidecum difuzarea posturilor de televiziune de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv UTA Găgăuzia. Nu vor fi afectate nicidecum prin acest proiect de lege, absolut. Vreau să vă spun că aceste… marea majoritate a posturilor regionale, astăzi, execută întocmai prevederile legale ce țin de produsul autohton și ar trebui să luăm exemplu… acele posturi naționale… de la posturile regionale care respectă întru totul și difuzează foarte mult produs și content media autohton, inclusiv în limba de stat.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Batrîncea, Prima întrebare.

Domnul Vlad Batrîncea: Da, mulțumesc, doamnă Vicepreședinte. Domnule autor, Din cîte înțeleg din proiectul de lege prezentat de dumneavoastră, deci, prin acest proiect, activitatea posturilor de televiziune, activitatea redacțiilor care, prin produsul lor, prejudiciază statul Republica Moldova care atentează la suveranitatea și integritatea țării, va fi suspendată sau va fi sancționată, dacă va fi considerat că conținutul posturilor de televiziune cu conținutul produselor acestor posturi prejudiciază statul Republica Moldova. Corect?

Domnul Serghei Sîrbu: Nu este chiar așa, domnule deputat. Bine, așa ați interpretat dumneavoastră. Doar vreau să vă spun că toți radiodifuzorii din Republica Moldova care sînt înregistrați sînt obligați să respecte prevederile Codului audiovizualului în vigoare și pentru nerespectare noi am propus un șir de sancțiuni la articolul 38, sancțiuni graduale expres așa cum ne recomandă expertizele Consiliului Europei și OSCE-ului. Sancțiuni graduale de la amenzi pînă la interzicerea de a plasa publicitate și pînă în final, la retragerea licenței, dar, evident, doar prin intermediul instanței de judecată și doar pentru anumite condiții, care sînt prevăzute și le propunem la articolul 27. Este vorba despre incitarea publicului la ură națională, rasială sau religioasă, incitarea explicită la violență publică în masă, incitarea la acțiuni care au drept scop răsturnarea sau schimbarea prin violență a orînduirii de stat sau încălcarea prin violență a integrității Republicii Moldova, incitarea la acțiuni teroriste. Aceste condiții sînt pentru retragerea licenței, dar pentru ca aceste condiții să intre în vigoare, evident că retragerea se va face doar prin intermediul instanțelor de judecată și nicidecum automat, așa cum și toate temeiurile, fie ele motivate sau nemotivate, vor fi examinate în strictă conformitate cu procedurile civile și judiciare.

Doamna Liliana Palihovici: A doua întrebare, domnul Batrîncea.

Domnul Vlad Batrîncea: O precizare la prima. Deci, în principiu, ați confirmat ceea ce am spus și eu. Adică, dacă vreun post de televiziune, prin producția sa, va prejudicia interesul național, suveranitatea, integritatea teritorială, acest canal va fi sancționat. Asta și v-am întrebat, de fapt, și ați confirmat acest lucru prin…

Domnul Serghei Sîrbu: Păi, sigur. Păi, nici un stat în lume nu permite să fie promovate astfel de idei. Dacă dumneavoastră acceptați ca cineva să promoveze idei care incită la violență, la ură națională, la schimbarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, atunci îmi pare rău, domnule deputat.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Sîrbu, Eu vă rog să…

Domnul Serghei Sîrbu: Da, și doar prin instanța de judecată și astfel de sancțiuni sînt, ele sînt în Codul penal, infracțiuni care sînt condamnate, inclusiv cu închisoarea. Dacă omul poate fi tras la răspundere penală cu închisoarea pînă la 15 sau 25 de ani, atunci un radiodifuzor care exact aceleași acțiuni le întreprinde, evident, cred că retragerea

licenței este încă o sancțiune destul de blîndă pentru acest radiodifuzor. De aceea, să abordați corect această întrebare și încercați să nu manipulați opinia publică.

Doamna Liliana Palihovici: Eu am să vă rog să întrerupem cîteva secunde dezbaterile fierbinți pentru a afla totuși de la serviciul tehnic ce se întîmplă în sală. La fiecare 5 minute se deconectează curentul electric. (Rumoare în sală.) Care este problema? Vă rog frumos să ne anunțați, putem continua ședința sau nu. A doua întrebare, domnul Batrîncea.

Domnul Vlad Batrîncea: Deci, domnule Sîrbu, asta și am vrut să aflu și îmi pare bine că așa de înflăcărat dumneavoastră apărați ceea ce apără și ei. Și de aceea, a doua întrebare sună în felul următor. Cu certitudine, deși nu aveți timp ca să priviți televizorul, însă, cu certitudine, cunoașteți că sînt posturi de televiziune care, seara, în prime time, desfășoară diferite dezbateri, toc show-uri și care chiar și prin știri care produc aceste televiziuni promovează foarte clar lichidarea statului Republica Moldova și unirea cu alt stat. Dumneavoastră, cu certitudine, știți despre ce vorbesc și, de aceea, eu vă întreb opinia, și, cum prevede și acest proiect de lege, cum vor fi sancționate acele posturi de televiziune care spun deschis că Republica Moldova este un proiect eșuat și trebuie de lichidat și de unit cu alt stat. Care este opinia dumneavoastră?

Domnul Serghei Sîrbu: Bine, este o speță în practică dacă un radiodifuzor, cine nu ar fi, în emisiunile sale va incita la acțiuni care au drept scop răsturnarea sau schimbarea prin violență, atenție, prin violență, a orînduirii de stat sau încălcarea prin violență a integrității teritoriale a Republicii Moldova, atunci, prin instanța de judecată, acestui radiodifuzor poate să-i fie retrasă licența.

Doamna Liliana Palihovici: Precizare succintă, domnule Batrîncea.

Domnul Vlad Batrîncea: Da, succint. Domnule Sîrbu, Eu vă recomand, seara să găsiți timp și să priviți postul de televiziune publica „Moldova 1” și alte canale din Republica Moldova ca să vedeți că deschis promovează lichidarea statului și deschis cheamă la unire cu alt stat. Și, probabil, că dumneavoastră ar trebui să vă sesizați că pretindeți a fi un jurist pregătit. Mersi.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Sorocean, Prima întrebare.

Domnul Victor Sorocean: Vă mulțumesc. Domnule autor, Sintagma „limitarea retransmisiei canalelor străine” se referă și la țările UE și SUA sau nu?

Domnul Serghei Sîrbu: Deci, conform proiectului nostru, repet, se va interzice radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii transmisia și retransmisia posturilor de televiziune și radio care conțin programe sau emisiuni informative, informativ analitice și politice care nu sînt produse în statele membre ale UE, precum și în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Nu este vorba de posturi, este vorba doar despre emisiuni informative, politice, analitice și militare din afara acestui spațiu.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Sorocean, Precizare dacă aveți.

Domnul Victor Sorocean: Precizare. Nu vorbesc de posturi, am în vedere: se referă la țările străine, la țările UE și SUA sau nu? Asta a fost întrebarea.

Domnul Serghei Sîrbu: Am spus, statele UE și statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră fac excepție de la această interdicție.

Domnul Victor Sorocean: Așa, e clar.

Doamna Liliana Palihovici: Mai aveți și a doua întrebare, domnule Sorocean? Nu? Următorul deputat, doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Господин Сырбу, Первый вопрос. Ну, мы все помним всю ту историю, которая была связана с регистрацией вашего законопроекта, тогда поднялся очень большой шум, скандал и среди владельцев телеканалов, и среди гражданского общества, и мы все помним, когда господин Канду в качестве председателя Парламента сказал: ну, для того чтобы избежать каких-то, значит, таких

вопросов, мы отправляем в международную структуру и в Венецианскую комиссию. Мнения Совета Европы и ОБСЕ мы нашли, мы проанализировали, как вы прекрасно знаете, по ряду наиболее щепетильных вопросов, по которым уже задавались предыдущими ораторами вопросы. Это мнение негативно, и вы это прекрасно знаете. Вопрос вот, насчет Венецианской комиссии: мы, к сожалению, не нашли заключение, есть ли оно? Если есть, пожалуйста, мы хотели бы попросить, чтобы Секретариат нам его дал всем депутатам.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, doamnă deputat. Vreau să vă spun că au reacționat la acest proiect de lege și au efectuat expertizele Consiliul Europei și OSCE. Vreau să vă spun că Comisia de la Veneția este o structură a Consiliului Europei. Și atît timp cît există expertiza Consiliului Europei, evident că sînt suficiente aceste două expertize. Dacă tot ați atins această întrebare, stimată doamnă deputat, permiteți-mi să dau citire la cîteva concluzii, ca să nu existe speculații din concluziile experților străini care, de fapt, susțin acest proiect de lege. Consiliul Europei recomandă multiplicarea eforturilor privind stimularea și dezvoltarea industriei audiovizuale autohtone, mecanisme și măsuri care, din punctul de vedere sistemic, ar putea fi complementare prevederilor Codului audiovizualului. Astfel, în Republica Moldova poate fi lărgit cu scopul de a încuraja producția audiovizuală autohtonă. Mai mult decît atît, se propune ca produsul autohton să constituie cel puțin 8 ore din volumul zilnic de emisie. Consiliul Europei consideră că această abordare nu vine în contradicție cu standardele europene și ar trebui să fie sprijinită. Produsul autohton poate contribui enorm la pluralismul și echilibrul informațiilor și opiniilor în cadrul dezbaterilor publice. Ce ține de propagandă, ca să anticipez întrebarea dumneavoastră și care a mai fost deja, vreau să vă spun că, într-adevăr, experții Consiliului Europei s-au arătat îngrijorați de această prevedere, dar au spus că orice restricții trebuie să fie proporționale cu scopul legitim și necesare într-o societate democratică. Experții OSCE, de asemenea, au spus că restricțiile trebuie să fie necesare și proporționale. Păi, eu vreau să vă spun că noi, în acest proiect de lege… și, dacă va trebui, pentru lectura a doua vom adopta așa o redacție a proiectului că el va fi expres conform paragrafului II al articolului 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care permite restricția libertății de exprimare atunci cînd este necesar într-o societate democratică, atunci cînd este necesar pentru asigurarea ordinii publice, securității naționale. Noi vom lua în considerație opiniile experților și, la lectura a doua, vom adopta astfel de redacție și vom demonstra că ea este necesară în această societate democratică în primul rînd, pentru a respecta suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, a statului nostru pe care noi îl iubim atît de mult.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Sîrbu, Eu cred că nu trebuie să luați angajamente în numele deputaților pentru votul lor. Următoarea întrebare …

Domnul Serghei Sîrbu: Eu cred că noi toți ne iubim țara.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă Șupac, Precizare sau a doua întrebare?

Doamna Inna Șupac: Mai întîi precizare. Господин Сырбу, Но, повторюсь, мы хорошо проанализировали мнения Совета Европы и ОБСЕ и не совсем все так, как вы говорите. Это я скажу в цитате в своем luare de cuvînt. Но относительно одной международной структуры. Я все- таки, уважаемые коллеги, приведу цитату не кого иного, как вашего коллеги по партии, Председателя Парламента господина Канду. Цитата. «Учитывая, насколько чувствительна эта тема, законопроекты не могут быть рассмотрены на пленарном заседании, отправлю их в Венецианскую комиссию и в международные организации, чтобы они высказались по этим законопроектам. Только после этого мы вернемся к этой теме, после того как иностранные эксперты выскажутся о том, насколько хорош этот проект, и вынесем его на пленарное заседание.» Citat închis. Господин Сырбу, уважаемые коллеги из других фракций, Мы прекрасно поняли ответ господина Сырбу, экспертизы Венецианской Комиссии, куда отправлен ваш и проект либералов, нет. Так вот, я все-таки в этом смысле… наша фракция поддерживает предложение господина Канду, которое было озвучено в прошлом году: только после наличия экспертизы Венецианской комиссии вернуться к рассмотрению этих вопросов на заседании Парламента.

Domnul Serghei Sîrbu: Este expertiza. Doamnă deputat, Expertiza Consiliului Europei a Direcției generale a drepturilor omului și statului de drept, Direcția societatea informațională și lupta împotriva crimelor a Сonsiliului Europei, este expertiza. Vreau să vă reamintesc: Comisia de la Veneția este o structură…

Doamna Inna Șupac: Eu știu ce înseamnă Comisia de la Veneția.

Domnul Serghei Sîrbu: … a Consiliului Europei.

Doamna Inna Șupac: Spuneți domnului Candu …

Domnul Serghei Sîrbu: Și Consiliul Europei a decis ca, în această direcție, și anume acești experți, să dea … Avem toate expertizele. Vă rog frumos, să nu manipulați. Există toate expertizele absolut pozitive. Și sîntem gata să examinăm acest proiect de lege, iar la lectura a doua să-l îmbunătățim, ca să avem un proiect foarte bun. Chiar vă rog să vă implicați activ, să dezvoltăm acest proiect, deoarece știu că aveți experiență foarte bună în domeniu.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă Șupac, Aveți un minut pentru formularea întrebării a doua.

Doamna Inna Șupac: A doua întrebare. Господин Сырбу, вот возвращаюсь к тому, что вы противоречите тому, что периодически предлагают ваши коллеги по фракции в Парламенте. Значит, тот же господин Канду, если мне не изменяет память, определенное время назад предложил создать рабочую группу между Парламентом Республики Молдова и Народным Cобранием Гагаузии для того, чтобы обсуждать совместно вопросы и решать совместно проблемы. Тот же господин Канду на заседании Постоянного бюро несколько недель назад предложил создать рабочую группу по диалогу с Верховным Советом Приднестровья. Возникает вопрос, господин Сырбу: а как вам кажется, вот ваше предложение в вашем законопроекте о запрете ретрансляции программ из Российской Федерации насколько эффективно повлияет на сам диалог в рамках этих групп и с Приднестровьем, и с Гагаузией?

Domnul Serghei Sîrbu: Stimată doamnă deputat, Acest proiect de lege nu ține de problema reglementării conflictului transnistrean. Сred că negociatorii vor depune efort maxim și vor găsi soluții astfel, ca nici un proiect de lege, pe care noi îl adoptăm și astăzi, nu va influența acest proces. Dar ca, totuși, să fie claritateб vreau să dau citire părții introductive a acestui aviz. Consiliul Europei a primit o solicitare oficială de la Președintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul Andrian Candu, la data de 27 iunie

2015 în vederea efectuării expertizei juridice a două proiecte de lege de modificare a Codului audiovizualului. Direcția societatea informațională și lupta cu crimele a solicitat expertului Consiliului Europei … să-și expună opinia în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fapt ce s-a executat. Vă rog frumos, să nu manipulați.

Doamna Liliana Palihovici: Doamna Șupac. Dar vă rog, succintă precizare.

Doamna Inna Șupac: Господин Сырбу, Не путайте, манипуляцией… занимаются 5 телеканалов, входящие в известный медиахолдинг. И последнее, насчет Совета Европы и ОБСЕ. Экспертизу мы знаем, она негативна. Есть такая структура, как Венецианская комиссия, руководителем является Джанни Букиккио, секретарем Томас Маркер. Туда отправил господин Канду в том числе ваши проекты, и мы хотим видеть эту экспертизу.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnul Candu a trimis proiectul la Consiliul Europei. Vă rog frumos să citiți partea introductivă.

Doamna Liliana Palihovici: Următoarea întrebare vine din partea domnului Pistrinciuc.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Vă mulțumesc. Într-adevăr, dacă luăm așa, noi încă nu știm care va fi proiectul final pentru lectura a doua, cum va fi comasat. Dar... să simulăm un pic, și, în proiectul acesta unul din scopurile lui este securizarea spațiului informațional al Republicii Moldova.

Domnul Serghei Sîrbu: Inclusiv.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Inclusiv, da. La moment, dacă să fim mai expliciți,...

Doamna Liliana Palihovici: Vorbiți în microfon!

Domnul Vadim Pistrinciuc: ...la moment, dacă un post de televiziune străin, nu din Republica Moldova, de peste hotare, nu este operator audiovizual aici, nu are emisiuni locale, dar este retranslat prin rețeaua de cablu, acest lucru este posibil și conform proiectului dumneavoastră? Așa-i?

Domnul Serghei Sîrbu: Da, sigur.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Mai departe. După ce se aprobă acest proiect, în continuare putem să avem, de fapt, televiziuni străine care promovează propaganda și, în același timp, sînt retransmise prin rețele de cablu, nu sînt operatori ai audiovizualului local, nu au licență etc. Acest lucru este posibil?

Domnul Serghei Sîrbu: Nu. Domnule deputat, Va fi interzisă și distribuirea serviciilor, inclusiv prin cablu, acelor posturi de televiziune care conțin... (Voce nedeslușită din sală.) Nu, repet.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Pistrinciuc, Precizare.

Domnul Serghei Sîrbu: Repet. Toate posturile sau radiodifuzorii, inclusiv prin distribuție, care conțin emisiuni informativ-analitice, politice și militare din afara acelui spațiu nu vor putea nici retransmite, ori vor trebui să-și excludă din grila de emisie acele emisiuni.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Dar, iarăși, cînd cineva va trebui să stabilească că ele conțin aceste emisiuni. Corect?

Domnul Serghei Sîrbu: Sigur, sigur. CCA-ul

Domnul Vadim Pistrinciuc: Iarăși CCA-ul o să trebuiască, același instrument CCA-ul îl are și astăzi. Practic, în mod automat, acest proiect, de fapt, nu interzice propaganda, dar bagă suplimentare reglementări care poate să curmeze și mica libertate de expresie care există astăzi în Republica Moldova. Știm foarte bine unde sînt concentrate televiziunile și cărui partid servesc interese.

Uitați-vă atent, noi în ultimii 2 ani de zile, conform raportului Freedom House, pierdem puncte la liberate. Prin acest proiect, noi, de fapt, automat, nu interzicem această propagandă, iarăși va trebui CCA-ul să se expună, cum a făcut- o în cazul, de exemplu, unui canal rusesc „Rossia-24”... a luat o decizie,...

Domnul Serghei Sîrbu: Nu este chiar așa.

Domnul Vadim Pistrinciuc: ...a fost sistată. Deci, instrumentul există.

Domnul Serghei Sîrbu: Nu este chiar așa.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Protecție, să spunem așa, sigură nu aduce, dar bagă alte reglementări...

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule deputat, Eu aș vrea să vă amintesc că noi cu dumneavoastră împreună am stat asupra elaborării acestui proiect de lege. Am stat zile și nopți împreună cu dumneavoastră. Fiecare virgulă am coordonat-o împreună și ați acceptat atunci acest proiect de lege. Dar vreau să vă spun că există o posibilitate, deoarece CCA-ul nici nu va acorda acea autorizație de retransmisie acelor posturi dacă nu vor îndeplini această prevedere de lege, foarte simplu.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Pistrinciuc, A doua întrebare.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Exact la acest subiect discutam și atunci. Erau două subiecte, dacă vă aduceți aminte. Acesta, dacă asta este o siguranță sau nu... să nu apărem prin rețele de cablu sau farfurii de estea, nu știu de care... o să retransmită mai departe, o să trebuiască CCA-ul să-i prindă să nu retransmită și cu produsul autohton care o să pună în imposibilitate canalele mici sau viitoarele canale și studiouri, în dependență de producție... să aibă emisiuni, fiindcă asta costă. Și apropo, putem să ne uităm la experiența țărilor baltice care chiar au vrut să înlocuiască emisiunile de cultură sau distracție, inclusiv din Federația Rusă, și au văzut că, oricum, oamenii găseau modalități să le promoveze. Nu vorbesc de emisiuni... din proiect, dar anume de cele de distracție.

Domnul Serghei Sîrbu: Eu vreau să vă spun că anume emisiunile de nișă au produs autohton. Și eu țin minte, noi am avut chiar audieri publice în care a venit reprezentantul postului

de TV, Gurinel TV, care a susținut acest proiect de lege și a spus că anume el are acest produs autohton, dar din cauza acelei concurențe acerbe și nu întotdeauna loiale, nu are posibilitatea să participe la această piață media, anume ele au, au produs autohton. De aceea, n-ar trebui să inducem lumea în eroare, sînt alții care nu au și ar trebui să aibă mai mult.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Pistrinciuc, Ultima precizare.

Domnul Vadim Pistrinciuc: O precizare. Deci, să nu ajungem timpul să ne uităm toți doar la Gurinel TV și la cele 5 canale care intră...

Domnul Serghei Sîrbu: Nu există un astfel de risc, absolut. Eu...

Domnul Vadim Pistrinciuc: ...în componența partidului dumneavoastră, asta o să fie un pericol foarte mare. De aceea eu vreau foarte mult... eu înțeleg că-i prima lectură... dar chiar domnul Președinte al Parlamentului Candu a spus, la ședința trecută, cînd se examina proiectul, colegilor liberali că, pentru lectura a doua, se va ține cont și de recomandările Freedom House, și de altele care monitorizează, să nu ne trezim, într-adevăr, că vom avea în continuare propagandă prin rețele... sau găsind condiții tehnice să fie promovată... dar pe de altă parte, noi băgăm un cîrd de reglementări peste un spațiu audiovizual, care, și așa, nu este liber și nu este, nu are libertatea necesară ca să se dezvolte.

Domnul Serghei Sîrbu: Stimați colegi, Noi am avut audieri publice, anul trecut, foarte aprinse la acest subiect. Îmi pare rău că toți încearcă să treacă cu vederea cîteva decizii ale instanțelor de judecată foarte importante, deoarece există o decizie a CCA-ului prin care s-a menționat necesitatea minimă a 30% de produs autohton să fie difuzate, dintre care 50% în Prime time. Asta înseamnă, la nivel tehnic, în fiecare zi, fiecare radiodifuzor trebuie să aibă cel puțin 7,2 ore pe zi produs autohton, dintre care 3,6 ore în Prime time. Astăzi, conform reglementărilor actuale și conform deciziilor irevocabile ale instanțelor de judecată, astăzi. Noi propunem nu 7,2 ore pe zi, noi propunem 8 ore. Adică, am majorat doar cu 40 de minute acest interval, doar că diferența este că acele 8 ore trebuie să fie difuzate în intervalul 6–24. Asta, de fapt, înseamnă nu 30%, da 33% pe zi. Noi majorăm cota produsului autohton doar cu 3%. De aceea, este foarte important ca toți să cunoască aceste cifre, deoarece chiar astăzi au această obligație. Și astăzi se eludează și se încalcă prevederea legală, deoarece tot așa-numitul produs autohton,

adică niște muzică, același clip muzical îl difuzează de 50 de ori pe timpul nopții și asta este o sfidare a legislației Republicii Moldova și acelor prevederi care sînt astăzi în Codul audiovizualului.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă rog frumos, domnule președinte Voronin, poftiți, de procedură.

Domnul Vladimir Voronin: ...Constituția și Legea Parlamentului. În sală nu sînt 51 deputați, noi nu avem dreptul să prelungim ședința. Cer întrerupere în ședință și acumulați coaliția voastră послушных и тупых și lucrăm mai departe. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, numărătorii să ne dea prezența în sală, dacă se găsesc numărători.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 9 persoane.

Domnul Andrian Candu: Doamna Apolschii, Vă rugăm frumos, pentru al doilea sector, vă rugăm.

Doamna Raisa Apolschii: Sectorul nr.2 – 22.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 7.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 8.

Voce din sală: Nu 8, îs 9.

N u m ă r ă t o r i i: Nouă chiar.

Domnul Andrian Candu: Nu avem cvorum. Dragi colegi, Declar pauză de 15 minute.

Și rog președinții și șefii de fracțiuni și de grupuri să invite colegii în sala plenului. Ne revedem la 12 și un sfert.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Andrian Candu: … și să rugăm numărătorii să ne dea prezența în sală, să vedem dacă avem cvorum, să continuăm ședința. Domnul Odnostalco, Spuneți-ne care-i situația pe sectorul nr.1 și pe sectorul nr.2 chemați numărătorii. (Rumoare în sală.) Sînt.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 18. Sectorul nr.2 – 22. 14 – sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: 54 de deputați în sală. Avem cvorum, putem continua. Domnule Sîrbu, Sîntem în continuare la sesiunea de întrebări-răspunsuri și prima intervenție sau următoarea intervenție, din partea domnului Reidman. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Да, спасибо. Вы знаете, по всему этому пакету законов по аудиовизуалу есть такая русская поговорка – «Беда, коль сапоги начнет тачать пирожник, а пироги печь сапожник». Когда вы говорите о том, что вам рекомендует Совет Европы развитие аутохтонного продукта, да, рекомендует властям предпринять меры для развития аутохтоного продукта, это означает что такие вещи нужно стимулировать. Вы же вводите нормы, и вслед за нормами – рестрикции, и не рестрикции, а санкции за несоблюдение этих норм, и ни одной меры, которая бы стимулировала к производству таких продуктов здесь, на территории Республики Молдова. Это основной недостаток, будем так говорить. Известно же, что все посты телевизионные живут за счет рекламы. Завтра будет 80 процентов по норме аутохтонного продукта, «шай дири дай», фольклор, песни и так далее

и тому подобное, и вы посмотрите, за исключением, конечно, отдельных постов, куда сосредоточена вся… весь рынок рекламы молдавской, да, вы посмотрите, на что им придется жить. Поэтому, уважаемые, эти… весь этот комплект законов требует доработки с точки зрения не введения норм, а с точки зрения стимулирования и создания условий для разработки аутохтонных продуктов.

Domnul Serghei Sîrbu: Stimate domnule deputat, Vă mulțumesc pentru sugestii. Sperăm foarte mult că ne veți ajuta la lectura a douaб poateб să perfecționăm proiectul de lege și să găsim acele măsuri suplimentare de stimulare a dezvoltării pieții media. Dar vreau să vă spun că și… bine, mă repet, dar astăzi, astăzi toți radiodifuzorii sînt obligați să difuzeze 7,2 ore pe zi produsul autohton. Noi propunem 8 ore. Venim doar cu o majorare de 3%, stimate domnule deputat. Adică, ei astăzi fac asta doar că dacă cineva încearcă cu un șiretlic să prezinte produsele în timpul nopții, să le facă ziua și atît. Ei au asta.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Vă rog frumos, domnule Reidman, o precizare. Poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Да, видимо, господин Сырбу, вы не совсем поняли то, что я сказал. Мы можем поставить своей целью и 100 процентов продукции аутохтонной иметь, и 100 процентов. Во-первых, это не значит, что она, эта продукция, пойдет только на одном языке. Она может пойти на разных языках.

Domnul Serghei Sîrbu: Da, de acord.

Domnul Oleg Reidman: Это раз. Во-вторых, в зависимости от того, насколько государство способно стимулировать, мы должны идти градуально – сперва посмотреть, что мы можем предложить производителям аутохтонной продукции для того, чтобы их стимулировать к большему объему этой продукции, на эту норму им выйти. В следующем году больше предложить возможностей, повысить норму, и так далее и тому подобное. А заводить сейчас восьмичасовую норму, мне кажется, преждевременно. Спасибо.

Domnul Serghei Sîrbu: Vreau să vă spun că acest proiect de lege nu va intra în vigoare imediat și, evident, toți radiodifuzorii vor avea un timp suficient pentru a-și ajusta grila de emisii. Și, încă o dată, repet: noi majorăm doar cu 3% produsul autohton.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu mai sînt întrebări la adresa dumneavoastră. Domnule Sîrbu, Vă mulțumim foarte mult. Aici, încheiem sesiunea de întrebări-răspunsuri în privința… adică pentru autor. Și, în continuare, îl rugăm pe domnul Hotineanu, președintele Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, să ne prezinte raportul comisiei pentru prima lectură. Poftiți.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Preşedinte, Doamnelor și domnilor deputați, Ca și proiectul precedent, comisia a dezbătut proiectul de Lege nr.218 și, cu votul majorității – 6 „pro”, 2, două abțineri, propune proiectul de Lege nr.218 pentru aprobarea în lectură… prima lectură și comasarea cu proiectul nr.53 pentru lectura a doua. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Doar puțină răbdare să mai aveți. Sînt intervenții.

Domnul Vladimir Hotineanu: Da.

Domnul Andrian Candu: Doamna Șupac, Vă rog frumos.

Doamna Inna Șupac: Domnule Hotineanu, Am o întrebare, am la mine aviz al Centrului Național Anticorupție la acest proiect de lege, care este datat… data de 5 iunie 2015. La punctul promovarea sau prejudicierea intereselor de grup ori individuale, în lipsa unei justificări a interesului public, acest Centru Național Anticorupție a dat niște îngrijorări. Citat: „Prin stabilirea cotelor minime pentru produsul autohton sînt promovate interesele anumitor radiodifuzori și producători de programe independenți din Republica Moldova.

Totodată, semnalăm faptul că există riscuri ca stabilirea limitelor minime pentru difuzarea produsului autohton să poată servi ca un filtru pentru excluderea radiodifuzorilor care, deși difuzionează programele proprii autohtone și opere europene, totuși nu difuzează zilnic 8 ore de produs autohton și, prin urmare, nu vor îndeplini cerințele stabilite de Codul audiovizualului”. Citat închis. Ceea ce am semnalat eu, există și este plasat pe site-ul Parlamentului un supliment al avizului Centrului Național Anticorupție în care același director adjunct Vadim Cojocaru spune că, în urma consultațiilor publice cu autorii proiectului și reprezentanții societății civile, Centrul Anticorupție a exclus acești doi factori de coruptibilitate. Îmi apare întrebarea și nu știu dacă dumneavoastră ați reușit să atrageți atenția asupra acestui fapt… Este de mirare că domnul Cojocaru, ca director adjunct al acestui centru, a dat acest supliment în care spune că el exclude acești doi factori de coruptibilitate în aceeași zi, data de 5 iunie 2015, și că după consultații publice cu autorii și reprezentanții societății civile. Îmi apare întrebarea logică: cum Centrul Național Anticorupție poate, într-o zi – să spună, de dimineață, că noi știm că sînt factori de coruptibilitate, de la amează – să se consulte cu autorii și cu reprezentanții societății civile și deseară – să spună că, sorry, noi am greșit? Dumneavoastră nu v-ați pus această întrebare?

Domnul Vladimir Hotineanu: Doamnă deputat, Sper că reprezentanții Centrului Național Anticorupție privesc acum ședința Parlamentului, se vor autosesiza și o să vă răspundă la întrebare. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Ba mai mult decît atît, vă rugăm frumos, domnule Hotineanu, atunci cînd veți avea discuții pentru lectura a doua, invitați totuși și pe cei de la CNA. Dacă sînt, într-adevăr, precizări, atunci să fie clarificate, precum a menționat și doamna Șupac. Vă mulțumim foarte mult. Alte întrebări nu sînt. Avem o luare de cuvînt din partea doamnei Șupac. Vă rugăm frumos. Poftiți. Înțelegem că-i din partea fracţiunii. Poftiți.

Doamna Inna Șupac: Уважаемые коллеги, Думалось, что уровень демократии в Республики Молдова уже успел достичь своего дна, но тут снизу постучали. Оказалось, это еще не предел. Все, вопрос в стране уладили. Парламентское большинство известно каким способом склеили, незаконному решению Конституционного суда от 4 марта

поаплодировали, единственного козла отпущения в краже миллиарда нашли, теперь вот пришла очередь навести порядок в аудиовизуале. Нельзя не отметить оригинальность реальных заказчиков на выведении. Сначала включили в проект супержесткие меры, присутствие которых было признано отвлечь все внимание, весь гнев гражданского общества. После ожидаемой реальными заказчиками шумихи авторы соблаговолили изъять эти режущие глаза пункты и представили уже новый законопроект, якобы призванный защитить безопасность страны и интересы граждан. Так, согласно нововведением молдавские телеканалы не смогут показывать информационно–аналитические программы стран, не ратифицировавших европейскую конвенцию о трансграничным телевидении. Среди стран, которые не ратифицировали конвенцию, – Россия. Соответственно, если поправки примут, под запретом окажутся российские новости, информационно–аналитические программы, выходящие на смешанных молдавских телеканалах, как РТР Молдова, Prime, РЕН ТВ. Кабельным операторам предлагается запретить трансляцию иностранных телеканалов с информационно-аналитическими программами из стран, не ратифицировавших эту конвенцию, это может коснуться телеканалов «РБК», «Дождь» и «ТВ Центр». Нам говорят – так мы хотим бороться с пропагандой, а мы вам в ответ говорим: народ-то имеет право самостоятельно, с помощью пульта для телевизора, выбрать канал, который ему интересен. Понятно, что мнение собственного народа не особенно вас интересует, единственная для вас проблема – мнение внешних партнеров и доноров приходится выслушивать только лишь ради «крыши» и очередной порции кредита. Ну что же, послушайте тогда мнение ваших доноров. Citat. „Protecția libertății de exprimare și a libertății de emisie trebuie să fie necondiționate. Prevederile vagi și restrictive pot lesne echivala cu cenzura, iar limbajul instigator la ură și declarațiile false pot fi contracarate cel mai ușor prin mai multă comunicare: pluralism de opinie, dezbateri deschise și poziții clare”. Citat închis. Se menționează în avizul al experților Consiliului Europei. Un alt citat. „Dacă este impusă o interdicție de recepție sau retransmisie trebuie să fie specificate temeiurile și condițiile în care aceasta poate avea loc. O interdicție generală pentru anumite programe care pot duce la dezbateri politice, după cum este formulată la momentul actual, poate suna vag și aplicarea acesteia poate duce la cenzură. Cît de eficientă poate fi o astfel de interdicție existînd acum acest acces liberul și deschis la Internet”? Citat închis. Este concluzia experților Consiliului Europei. Посмотрим, что же говорит экспертиза ОБСЕ. Citat. „Nu ar trebui să existe încercări de a interzice propaganda prin intermediul legislației, deoarece este dificil de definit în mod obiectiv această noțiune și cea ce este legat de aceasta. Propaganda ar trebui fie contracarată prin oferirea de informații, chiar dacă acest

lucru este un instrument mai lent și adesea frustrant”. Se menționează în avizul OSCE. Interdicția ca radiodifuzorii să transmită și să retransmită posturile de televiziune și radio care conțin emisiuni ce nu sînt produse în statele UE, este considerată de experții OSCE ca fiind una excesivă, care poate fi explicată din considerentele politice și poate fi ineficientă. Эксперты ОБСЕ и Совета Европы представили свои негативные отзывы и по другим пунктам этих законопроектов, но кажется, что авторам все равно. Перед ними поставили задачу, и они любой ценой должны ее выполнить. Чтобы понять, что на самом деле стоит за этими нововведениями, следует сначала ответить на вопрос «кому выгодно»? Что же, обратимся к журналистским экспертным расследованиям, в одном из которых опубликовано письмо одного из авторов, господина Сергея Сырбу, отправленное с его электронного адреса и содержащее новый вариант поправок. Это письмо, помимо коллег по Парламенту, депутат Сырбу отправил главе «General Media Group» Петру Желиховскому, а также гендиректору Sales House «Casa Media», которые продают рекламу на каналах, входящих в «General Media Group», Дорину Павелеску. В списке адресов, на которые было направлено письмо, есть адрес с именем и фамилией Сергея Сырбу, оканчивающийся на «Prime Group.md». Такое впечатление, что данная электронная почта депутата Парламента обслуживается на сервере компании «Prime Мanagement», компании, которая объединяет в себе весь бизнес, подконтрольным исполнительному координатору Владу Плахотнику. Почему получилось так, что проект поправок обсуждался с конкретной компанией и отдельным Sales House? Наверное, потому, что они подконтрольны все тому же Плахотнюку. Так в чем же выгода реального заказчика этих проектов? Один из примеров, то, о чем сегодня говорилось, – увеличение объема собственного контента и жестко регламентированное время его выхода в эфир. Если норма станет законом, это приведет к еще большей монополизации рынка в пользу «General Media Group». Исходя из опубликованных в журналистском расследовании данных, если час трансляции российского сериала стоит около ста … до 500 долларов, то, чтобы произвести свой контент, нужно потратить около одной тысячи долларов в час, что могут себе позволить, коллеги, немногие, зато возможностям … «General Media Group» можно позавидовать, и техника есть, и оборудованные площадки. Там можно производить все, а потом показывать на несколько телеканалах. При этом предлагаемые в законе изменения будут невыполнимы для, например, региональных телеканалов. «А как же «Prime»?» спросите вы. Неужели же под видом борьбы с пропагандой он откажется от подконтрольного ему телеканала? По информации опять-таки специалистов, ежегодное содержание холдинга «General Media Group» обходится в 8 миллионов евро, из которых 1 и 2 миллиона евро выплачивается первому каналу за ретрансляцию программ

на телеканале «Prime». Так может, у кого-то возникло желание отказаться от контракта с Первым каналом и заодно от связанных с ним расходов? Решить свой интерес, а заодно преподнести запрет на ретрансляцию российский каналов и программ в нужном месте как свидетельство верности и преданности. Коллеги, не путайте, пожалуйста, свои личные интересы с государственными, а чем дольше вы будете это делать, тем ниже будет падать процент поддержки молдавскими гражданами идей европейской интеграции, которыми вы прикрываетесь. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare … Și aici se … (Rumoare în sală.) De pe loc puteți. Nu, nu, dreptul la replică … (Rumoare în sală.) Vă rog frumos, aveți dreptul ca autor, într-adevăr, înainte de vot, sigur, poftiți, la încheierea dezbaterilor. Dacă e drept la replică, atunci de pe loc, dacă cu drept de autor, vă rog frumos. Da, vă rog frumos, să încercați să vă încadrați, totuși, în trei minute, domnule Sîrbu. Poftiți.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu în calitate de autor, la finalul acestor dezbateri cred că ar fi corect, foarte scurt, nu vreau să dau replică la acele minciuni și falsuri care s-au vociferat de la această tribună. Pentru asemenea proceduri există instanțele de judecată Eu nu știu de unde dumneavoastră ați găsit și ce ați găsit? Și aceste diferite comunicări care nu corespund realității, dar asta vă privește. Sînteți un partid de opoziție și urmează să criticați. Stimați colegi, Acest proiect de lege, de fapt, vrea să aducă claritate în piața audiovizuală și îmi pare rău că dumneavoastră ați omis completamente lucrurile care chiar sînt în acest proiect de lege. De exemplu, licitațiile pentru măsurătorul cotelor de audiență. Nu vă interesează. E normal că nu vă interesează, deoarece sînt niște lucruri care, apropo, sînt incluse și în Acordul de Asociere, și în Planul de acțiuni „Republica Moldova – Uniunea Europeană”, în foaia de parcurs. Nu vă interesează absolut dezvoltarea pieței audiovizualului nici acele foarte bune norme. Ați omis intenționat acele concluzii pozitive din toate expertizele Consiliului Europei și OSCE care chiar încurajează să dezvoltăm piața media. Dar asta este o tactică a dumneavoastră evidentă și este foarte explicită. Stimați colegi, Noi nu vrem să pretindem că acest proiect de lege este unul perfect. Și la lectura a doua vom examina foarte atent, toate recomandările experților, inclusiv ale comunității și societății civile.

Pentru lectura a doua a acelui Cod al audiovizualului noi vom lua doar cele mai bune idei și concepte care vor susține dezvoltarea audiovizualului din Republica Moldova și cu respectarea strictă a intereselor Republicii Moldova, a suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova, pe care noi o apărăm, sper foarte mult, că și dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Aici, se încheie dezbaterea proiectului nr.218 din 22 mai 2015. Vom reveni la procedura de vot, precum am agreat, la ora 15.00. În continuare, se supune examinării și dezbaterii următorul proiect de pe ordinea de zi, proiectul de Lege nr.231 din 28 mai 2015 pentru modificarea și completarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova. Îl rugăm pe domnul Eșanu, viceministrul justiției, să ne prezinte din partea Guvernului acest proiect. Poftiți. Vă rugăm foarte mult, succint.

Domnul Nicolae Eșanu – viceministru al justiției: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră vine să aducă modificări la articolele 38 și 40 din Codul audiovizualului în scopul aducerii acestora în concordanță cu Hotărîrea Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile care prevedeau intrarea în vigoare imediată a deciziilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului prin care se aplicau sancțiuni, inclusiv privind suspendarea licenței sau retragerea licenței de emisie. Noi propunem să divizăm subiectul respectiv în două părți. Astfel, se păstrează regula intrării în vigoare a deciziilor privind sancționarea de la momentul emiterii, cu excepția deciziilor privind suspendarea licenței și retragerea licenței, care vor intra în vigoare, dacă nu au fost atacate în termenul stabilit de lege sau dacă vor fi atacate după ce va rămîne definitivă hotărîrea instanței judecătorești. Rugăm susținerea proiectului. Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări? Ba, cer scuze, sînt intervenții. Vă rugăm frumos, doamna Șupac, poftiți.

Doamna Inna Șupac: Domnule Eșanu, Iată, în nota informativă la acest proiect de lege este scris, și aș dori ca și alți colegi care n-au citit să audă, că, în Hotărîrea nr.17 din 6 decembrie 2012, Curtea

Constituțională declară neconstituționale prevederile din Codul audiovizualului în partea referitoare la devenirea executorie a deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la aplicarea sancțiunilor de suspendare a licenței de emisie pentru o anumită perioadă sau de retragere a licenței de emisie de la data adoptării și aducerii la cunoștință radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii vizați prin scrisoare recomandată. Domnule Eșanu, Dumneavoastră, avînd în vedere că aveți o experiență vastă în domeniul jurisprudenței, puteți să ne spuneți: asta ar însemna că, prin această decizie a Curții Constituționale, se recunoaște faptul că decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului, adoptată la data de 5 aprilie anul 2012, cu privire la retragerea licenței de emisie a televiziunii „NIT”, de fapt, a fost una ilegală. Așa este, domnule Eșanu?

Domnul Nicolae Eșanu: Nu, hotărîrile Curții Constituționale nu au efect retroactiv. În Constituție este stipulat expres că hotărîrile Curții produc efecte doar pentru viitor. Și al doilea aspect este că Curtea Constituțională nu se pronunță, nu a emis o hotărîre care ar viza legalitatea sau ilegalitatea hotărîrilor CCA în fond, ci doar modul în care acestea intră în vigoare. Deci, Curtea Constituțională a spus că aceste hotărîri nu pot deveni executorii imediat după adoptare, indiferent sînt ele legale sau ilegale. Din această perspectivă, noi vedem că Curtea s-a pronunțat cu privire la procedură, dar nu cu privire la fondul hotărîrilor audiovizualului.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, o precizare, Doamna Șupac, poftiți.

Doamna Inna Șupac: Vreau numai să vă reamintesc și dumneavoastră, și tuturor colegilor care au fost implicați în acest caz, că la data adoptării, de către CCA, 5 aprilie 2012, a acestei decizii cu privire la retragerea licenței de emisie de la televiziunea „NIT”, era în vigoare articolul la Codul audiovizualului conform..., acel la care dumneavoastră acum doriți să revenim. Și numai după 7 zile, la data de 13 aprilie, majoritatea parlamentară a schimbat această prevedere. Ar însemna că, la data deciziei de a închide televiziunea „NIT”, a fost încălcată legislația în vigoare atunci a Codului audiovizualului, conform căruia licența de emisie se retrage numai după decizia definitivă a instanței de judecată. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Eșanu: Eu vă atrag atenția, dumneavoastră ați formulat întrebarea în sensul: a declarat oare Curtea Constituțională ilegală hotărîrea? Dumneavoastră vă referiți la modul în care a fost aplicată hotărîrea, adică cînd s-a retras licența. Sînt lucruri total diferite, aparent aceleași cuvinte se folosesc.

Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Nu mai sînt întrebări. Vă mulțumim, domnule Eșanu. Și în continuare, o să rugăm pe domnul Hotineanu să ne prezinte raportul comisiei pentru acest proiect de lege aflat în lectura întîi. Poftiți.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia, la fel, a examinat Proiectul nr.231 și, prin 6 voturi „pro”, două abțineri, propune votarea în primă lectură și comasarea acestui proiect de lege pentru lectura a doua. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrian Candu: Domnule Hotineanu, Vă rog frumos să ne readuceți aminte proiectul, numărul proiectului pentru...

Domnul Vladimir Hotineanu: Nr.231.

Domnul Andrian Candu: Nu, nu, cel care va fi de bază, Codul audiovizualului.

Domnul Vladimir Hotineanu: Proiectul de bază nr.53. Codul audiovizualului... proiect de lege...

Domnul Andrian Candu: Nr.53 din?

Domnul Vladimir Hotineanu: ...votat vineri.

Domnul Andrian Candu: Da, da din?

Domnul Vladimir Hotineanu: Din martie 2015, nu mai țin minte data.

Domnul Andrian Candu: Bine, bine, pentru stenogramă o să avem precizările respective la Cod.

Domnul Vladimir Hotineanu: Nr.53 din 05.03.2015.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc foarte mult. Aici se încheie dezbaterile și la acest subiect. Dragi colegi, Vom reveni pentru votul în lectura întîi la ora 15.00, precum am convenit. În continuare, o rugăm pe doamna Apolschii să ne prezinte raportul comisiei pentru lectura a doua la proiectul de Lege nr.271 din 17 iunie 2016 cu privire la procuraturile specializate. Vă rugăm frumos, poftiți. Am trecut la ordinea de zi votată suplimentar astăzi, la acea de bază, într-un fel. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc. Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.271 din 17 iunie 2016 cu privire la procuraturile specializate, iniţiativă legislativă a Guvernului. Proiectul are drept scop determinarea cadrului juridic, a structurii şi modului de organizare şi funcţionare a procuraturilor specializate, garanţiile de independenţă administrativă şi financiară a acestora. Proiectul conţine, de asemenea, reglementări privind mecanismul de detaşare a ofiţerilor de urmărire penală, ofiţerilor de investigaţii şi a specialiştilor, precum şi drepturile şi obligaţiile specifice ale acestora. La etapa de pregătire a proiectului de lege pentru dezbatere în lectura a doua, Comisia juridică a examinat amendamentele deputaţilor, avizele comisiilor permanente, ale Direcţiei generale juridice a Secretariatului. Decizia membrilor comisiei asupra amendamentelor se conţine în tabela de sinteză, care este parte componentă a prezentului raport. În rezultatul dezbaterilor, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a decis, cu votul majorităţii membrilor, să propună Parlamentului proiectul de Lege nr.271 din 17 iunie 2016 cu privire la procuraturile specializate spre examinare şi adoptare în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim mult, doamna Apolschii. Vom reveni la votul pentru lectura a doua la ora 15.00.

În continuare, vă propun atenției pentru examinare și dezbatere, dragi colegi, proiectul de Lege nr.214 din 16 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, proiect la stadiul, la etapa lecturii a doua. Îl rugăm pe domnul Creangă, președintele Comisiei economie, buget şi finanţe, să ne prezinte raportul comisiei. Poftiți.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Președinte. Onorat Plen, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat pentru lectura a doua proiectul de Lege pentru completarea şi modificarea unor acte legislative şi comunică următoarele. Proiectul de lege pentru completarea şi modificarea unor acte legislative a fost examinat şi aprobat în lectura întîi în cadrul şedinţei plenare din 10 iunie 2016. În perioada de pregătire a proiectului de lege nominalizat pentru lectura a doua, în adresa Comisiei economie, buget şi finanţe au parvenit avizele pozitive ale comisiilor permanente ale Parlamentului şi avizul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Pentru lectura a doua, comisia a acceptat propunerile de redactare a tehnicii legislative expuse în avizul Direcţiei generale juridice. În urma examinării proiectului de lege, Comisia economie, buget şi finanţe, cu majoritatea voturilor, propune Parlamentului examinarea şi adoptarea proiectului de Lege nr.214 din 17 mai 2016 în lectura a doua ca lectură finală. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Se pare că nu sînt întrebări. Iată de ce, dragi colegi, încheiem dezbaterile la proiectul nr.214 din 16 mai 2015, cer scuze, 2016, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Vom reveni la votul pentru lectura a doua la ora 15.00, precum am agreat. Dragi colegi, Vă propun atenției proiectul nr.69 din 29 februarie 2016, subiectul nr.11, dacă-l vedeți, din supliment. O rugăm pe doamna Ivanov, președinte al Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, să ne prezinte acest proiect de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative aflat în lectura a doua. Vă rugăm frumos să ne prezentați raportul comisiei.

Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Președinte,

Stimați colegi, Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice a examinat proiectul de lege în cauză, înaintat de către Guvernul Republicii Moldova, aprobat în primă lectură de plenul Parlamentului la 21 aprilie 2016, și comunică următoarele. Prezentul proiect prevede crearea Registrului de stat al actelor locale, o bază de date care va include toate textele electronice ale actelor emise de către autoritățile publice locale. Scopul proiectului este de a crea un instrument normativ complex pentru promovarea și implementarea principiului transparenței procesului decizional la nivelul autorităților publice locale. Propunerile și obiecțiile parvenite din partea comisiilor permanente, precum și cele care sînt expuse de deputați în amendamente sînt raportate la sinteza amendamentelor, care se anexează la proiect. Drept urmare a celor menționate, comisia, cu vot unanim, propune plenului Parlamentului examinarea și aprobarea proiectului de lege în a doua lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă atrag atenția, dragi colegi, că sîntem în lectura a doua. Respectiv, doar intervențiile autorilor amendamentelor sînt permise, potrivit procedurii. În continuare, vă rog frumos, domnul Deliu. Poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Doamnă preşedinte, Deci eu am avut mai multe amendamente, unele au fost acceptate, altele nu. Am vrut să clarific de ce nu au fost acceptate două amendamente. Am propus la articolul 101 asigurarea evidenței actelor autorităților administrației publice locale și transparența procesului decizional că încadrarea în prevederile Legii nr.436 nu este posibilă și că această prevedere ar trebui să fie în articolul 1 al prezentului proiect de lege, adică cu referire la actele normative ale Guvernului și alte autorități ale administrației publice locale, deoarece introducerea unui articol 101 după articolul 10 din Legea nr.436 nicidecum conceptual nu se încadrează. Articolul 10 din nr.436 prevede dreptul autorităților administrației publice locale respectiv la unele competențe, care sînt date de către autoritățile centrale, și remunerarea respectivă, dar noi venim cu articolul 110 care nu se încadrează aici. De aceea, eu aș ruga, dacă dumneavoastră puteți, să-mi argumentați de ce nu a fost acceptat. Și rog, domnule Preşedinte, ca acest amendament să fie supus votului.

Doamna Violeta Ivanov: Vă mulțumesc mult, stimate domnule deputat.

Într-adevăr, dumneavoastră ați venit cu un șir de amendamente care au îmbunătățit acest proiect. Cu referire la amendamentul respectiv, vreau să vă spun că comisia a decis că resursa informațională va conține date privind exercitarea controlului administrativ al actelor administrative de către oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat. În registru vor fi incluse nu doar actele normative ale administrației publice locale, dar și cele cu caracter individual. Mai mult, registrul va include și acte complementare ale administrației publice locale, așa cum ar fi procese-verbale ale ședințelor consiliului, avizele consiliilor. De aceea, comisia s-a expus, dar este dreptul dumneavoastră pentru a pune la vot, iar plenul Parlamentului să se expună. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnule Deliu, Vă rugăm frumos, pentru stenogramă, dacă ați fi atît de drăguț, să ne dați citire amendamentului înainte de a-l supune votului.

Domnul Tudor Deliu: Articolul 10 cu indicele doi: „Registrul de stat actelor locale”, se propune a fi exclus din articolul 2 și să devină punctul 1 al articolului 1 al prezentului proiect. Respectiv, urmează de prenumărat celelalte puncte din acest proiect de lege. Renumerotat, clarific.

Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a susține amendamentul făcut de domnul Deliu, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Cu regret, nu a fost susținut. În continuare, vă rog frumos, domnule Deliu, dacă mai aveți un alt amendament. Poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Și încă un amendament, se referă la articolul 326 cu indicele unu din Codul contravențional, care prevede aplicarea sancțiunilor pentru neincluderea pe ordinea de zi a ședinței Consiliului local raional de către persoana responsabilă a notificării oficiului teritorial al Cancelariei de Stat. Vreau să argumentez că deciziile de a introduce sau a refuza introducerea în ordinea de zi aparțin organului colegial, care este atît la nivelul întîi, cît și la nivelul doi… consiliu. Respectiv, responsabilitatea este colectivă pentru acțiunile consiliului local sau raional. Întrebarea mea era cînd am înaintat acest amendament: cum va putea fi aplicată această sancțiune și către… de cine dacă unii din consilieri nu vor ridica mîna pentru a introduce în ordinea de zi notificarea Cancelariei de Stat?

Cu atît mai mult că Legea nr.436, în articolul 68 alineatul (4), stabilește în mod expres că, în cazul în care în termenul stabilit la alineatul (3), autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, repet, nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile. Deci, Legea nr.436 nu obligă expres că notificarea poate, trebuie inclusă în ordinea de zi. Consiliul poate s-o includă, să pronunțe menținerea propriei decizii sau modificarea ei, sau poate să nu includă reexaminarea actului contestat și… este procedura care urmează a fi efectuată de către oficiul teritorial al Cancelariei de Stat. De ce am insistat asupra acestui amendament? Părerea mea că va fi o lege moartă, ea nu va putea fi aplicată. Cui o să aplicăm noi sancțiuni? Consilierilor care au votat împotriva introducerii ordinii de zi? (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Da. Vă rog frumos, succint.

Domnul Tudor Deliu: Da, 30 de… Sau primarului, cărui îi aparține dreptul de a propune ordinea de zi? El o propune, dar votează Consiliul. Cui o să aplicăm noi aceste sancțiuni? Și iarăși o să insist să fie pus la vot, după ce doamna preşedinte îmi va comunica decizia comisiei.

Doamna Violeta Ivanov: Vă mulțumesc foarte mult, stimate domnule deputat. Deci, vreau să vă spun că, foarte activ, a fost dezbătut anume acest amendament în cadrul comisiei, unde au participat iarăși pentru lectura a doua autorii, Cancelaria de Stat. Au fost mai multe opinii. Într-adevăr, dumneavoastră aveți dreptate că Codul contravențional nu prevede atare sancțiuni, însă scopul proiectului, ași spune scopul de bază pentru care a fost elaborat proiectul a fost identificarea măsurilor adecvate pentru responsabilizarea administrației publice locale în ceea ce ține de transparența decizională și accesul cetățenilor la informație. Dorim doar ca cetățenii să cunoască ceea ce se face în administrația publică locală și acesta a fost ca un mecanism de responsabilizare. Aveți dreptate. Inițial, au fost propuse amenzi destul de mari. În urma dezbaterilor în cadrul comisiei, acestea au fost micșorate considerabil. Vedeți aici, în articolul 3, de la 30 la 50 unități convenționale, la 10, 20 și dacă aveți sinteza în față dumneavoastră, aveți propunerile deputaților care au fost puse la vot. Dar iarăși este dreptul dumneavoastră și doar plenul poate să se expună referitor la amendamentul înaintat de dumneavoastră. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnule Deliu, Vă rog frumos, o scurtă precizare înainte de a supune votului, dacă o să insistați.

Domnul Tudor Deliu: Eu salut unele prevederi ale acestui proiect de lege. Am menționat-o și la discuțiile în primă lectură și, mai ales, cu referire la transparența procesului decizional. Acesta este alineatul (3) „Împiedicarea accesului liber la ședințele consiliului”. E clar. Eu mă refer la alineatul (5) „Neincluderea pe ordinea de zi a ședinței Consiliului local raional de către persoana responsabilă a notificării oficiului teritorial a Cancelariei de Stat” se sancționează cu amendă cutare… Cui? Pe cine vom sancționa noi?

Doamna Violeta Ivanov: Deci, este vorba de secretar și nu de… (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Domnule Deliu, Vă rog frumos, conectați microfonul.

Domnul Tudor Deliu: Nu vreau să dau lecții de administrație publică. Nu are secretarul nimic aici. Dreptul de a propune chestiuni în ordinea de zi îi aparține primarului, iar votarea o fac consilierii. El propune. Fix aceeași procedură ca și aici, se propune, noi ridicăm mîna. Și dacă n-am ridicat mîna, ce eu trebuie să fiu sancționat că nu s-a inclus în ordinea de zi? Este, pur și simplu, o prevedere moartă, ea nu va putea fi aplicată. Și de aceea consider că alineatul (5) trebuie exclus. Vreau ca și ceilalți să conștientizeze acest fapt. Nu are rost să venim cu o prevedere care nu va funcționa. Nu e aplicabilă.

Doamna Violeta Ivanov: Vă mulțumesc mult. Stimate domnule deputat, Sînt aici în calitate de președinte de comisie, nu de autor. Eu prezint doar opinia comisiei. Vă mulțumesc. Știu că ați lucrat și cu autorii… și nu ați găsit un subiect așa… mă rog… discordie, anume la propunerea respectivă. De aceea, propun ca plenul Parlamentului să se expună prin vot. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnule Deliu, Foarte succint, pentru stenogramă, înainte de a supune votului. Vă rog foarte mult

Domnul Tudor Deliu: Se propune excluderea din articolul 3261 a alineatului (5): „Neincluderea pe ordinea de zi a ședinței consiliului local, raional de către persoana responsabilă a notificării Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat se sancționează cu amendă de la pînă la.” Argumentele că legea nu va funcționa, această prevedere, că nu avem față de cine să aplicăm aceste sancțiuni.

Domnul Andrian Candu: Domnule Eșanu, Urmăriți? Nu punem la îndoială că nu urmăriți. Ați putea să ne spuneți foarte succint motivația și argumentarea, ca să știe plenul ce decizie să iee? Poftiți.

Domnul Nicolae Eșanu: Da. Mulțumim. Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Cred că problema trebuie separată în două părți. Primul aspect, care îl invocă domnul Deliu, privind imposibilitatea tragerii la răspundere a membrilor unui organ colegial este conceptual greșită. Legislația prevede acest lucru. Mai mult decît atît, în Planul privind implementarea Programului privind .. Strategiei de combatere a corupției, Procuratura Generală este restanțieră la capitolul … și Ministerul Justiției alături de ea, ca să nu iasă că critic pe cineva, nu au venit cu amendamente la legislație care ar clarifica acest mecanism. Noi am avut un studiu cu experții din Germania pentru a prelua experiența lor. Deci, din punct de vedere conceptual, a spune că membrii organului colegial nu pot fi trași la răspundere pentru neincludere este greșit. Al doilea aspect ține de includerea în proiectul ordinii de zi și, cred, aici este o neclaritate și cu Cancelaria. Din ceea ce știu eu nu s-a dorit ca consilierii să fie trași la răspundere pentru că nu includ în ordinea de zi și să fie tras la răspundere primarul că nu propune în proiectul ordinii de zi, sau președintele raionului, că nu propune în proiectul ordinii de zi și nu aduce la cunoștință consilierilor despre faptul că există o asemenea adresare. Deci, conceptual amendamentul poate fi … eventual ar putea fi amendat nu pentru neincluderea în ordinea de zi, dar pentru neincluderea în proiectul ordinii de zi pentru a fi în concordanță cu intenția autorilor, pe care eu, din discuții, am auzit- o, apropo nu afirm că cunosc intenția Cancelariei definitiv. Dar conceptual, propunerea că nu pot fi trași la răspundere membrii organului colegial nu este corectă. Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim. Au fost făcute toate clarificările. Onorat Plen, Cine este pentru susținerea amendamentului făcut de domnul … Păi, da, pînă acum ați avut posibilitate, domnule Deliu. Noi stăm 20 de minute, puteți să fiți de acord, puteți să nu fiți de acord. Plenul Parlamentului … Vă rog frumos. Vă rog frumos. Vă rog frumos. Conectați microfonul, vă rog frumos. Poftiți. Domnule Deliu, Poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Hai să fim corecți. Eu, domnule Eșanu, stimez părerea dumneavoastră, dar nu am avut în vedere întregul organ colegial: patru au votat „pentru”, trei – împotrivă. Cine va fi sancționat că nu a fost introdusă în ordinea de zi? Asta am avut în vedere. Vă rog să nu induceți lumea în eroare. Neincluderea în ordinea de zi a ședinței consiliului prevede expres că ea de acum e inclusă pentru a fi discutată și nicidecum nu se referă la proiectul ordinii de zi, care poate fi inițiativa primarului sau 1/3 din consilieri. Așa prevede legea. Și dacă primarul a propus și nu a fost susținut, pe cine vom sancționa? Iată întrebarea mea, care a fost.

Domnul Andrian Candu: Domnul Eșanu.

Domnul Nicolae Eșanu: Mulțumim. Domnule Deliu, Vă asigur că nu este intenția mea de a induce în eroare. Cît privește cine o să fie sancționat dacă patru n-au votat „pentru”? O să fie sancționat cel care este prezent la ședință și nu a votat pentru o hotărîre care trebuie să fie legală. Acesta este conceptul. Înțeleg că vi se pare amuzantă această chestiune, dar este valabilă pentru toate cazurile cînd vorbim de organele colegiale. Aceasta o să fie, cel puțin, conceptul care o să fie pus la bază. (Rumoare în sală.) Și iată, de aceea noi luptăm acum cu Procuratura, care vrea să vină cu soluții ce o să blocheze activitatea organelor colegiale. Ei vor să-i oblige pe toți ca, la fiecare votare, să se menționeze nominal cine a votat „pentru” și cine a votat „împotrivă”. Dumneavoastră vorbiți de faptul …

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult.

Dragi colegi, Vă readuc aminte, sîntem în lectura a doua. Acest proiect foarte mult a fost dezbătut în cadrul comisiei, plenul a înțeles care este amendamentul și al domnului Deliu. Vă rog frumos, cine susține amendamentul domnului Deliu, rog frumos, să se pronunțe prin vot. O să am nevoie de, pentru acuratețe, de rezultatul votului. Poftiți, pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 13. Sectorul nr.2 – 4. 8 voturi.

Domnul Andrian Candu: Vă rugăm frumos și prezența în sală. Vă rog frumos.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 15.

Domnul Andrian Candu: Prezența în sală, vă rog frumos.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 23. 19 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 25 de voturi, amendamentul nu a fost susținut. În continuare, vă rugăm frumos, domnul Cobzac. Poftiți.

Domnul Grigore Cobzac: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Practica votării proiectelor de lege la o anumită oră, în viziunea mea, s-a îndreptățit, se justifică și chiar îmi doresc ca această practică să fie continuată. Dar este o situație cînd sînt amendamente foarte bune, pe care poate să le susțină eventual și o parte din majoritate, însă ei nu sînt în sală din simplul motiv că și-au replanificat timpul la subiectele care nu-i interesează. Aș veni cu propunerea ca amendamentele în a doua lectură să fie votate odată cînd se votează proiectele de lege. Atît.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult.

Nu-mi închipui procedural cum asta o să întîmple, dar vreau să vă atrag atenția că, dacă deputatul este interesat în subiect, va sta aici și va fi prezent în sală. Dacă și-a replanificat, după cum ziceți, potrivit altor interese, îi aparține lui, că-i dreptul suveran. Vă mulțumim foarte mult. Aici, se încheie dezbaterile și la acest subiect. Vom reveni la procedura de vot, precum am agreat, la ora 15.00. Vă rugăm frumos, domnule Mudreac, dacă ați putea, să ne prezentați proiectul nr.74, aflat cu nr.6 pe ordinea de zi, proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii cadastrului bunurilor imobile, proiect aflat în lectura a doua. Prezintă proiectul președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară. Domnule Mudreac, Poftiți.

Domnul Radu Mudreac: Onorat Parlament, Comisia agricultură şi industrie alimentară a examinat în lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998 şi comunică următoarele. Proiectul în cauză a fost prezentat de Guvern şi are drept scop modificarea şi completarea Legii cadastrului bunurilor imobile în vederea îmbunătăţirii cadrului juridic, reglementării unor situaţii neacoperite cu norme legale, precum şi asigurării creării arhivei electronice în sistemul de cadastru. După cum a fost menţionat şi în raportul prezentat pentru prima lectură, implementarea modificărilor şi completărilor propuse la Legea cadastrului bunurilor imobile va aduce efecte utile atît pentru proprietarii bunurilor imobile, cît şi pentru activitatea organelor de înregistrare. Toate propunerile şi obiecţiile parvenite au fost sistematizate şi examinate pentru lectura a doua, fiind reflectate în sinteza rezultatelor examinării lor şi în proiectul de lege redactat, care sînt părţi integrante ale prezentului raport. În contextul celor relatate, Comisia agricultură şi industrie alimentară înaintează proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998 spre adoptare în a doua lectură.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Vă atrag atenția, dragi colegi, onorat Plen, că sîntem în lectura a doua. Respectiv, doar intervențiile deputaților autori ai amendamentelor care n-au fost examinate sau au fost respinse de comisie sînt admise. Vă rog frumos, domnul Sîrbu, dacă sînteți autorul unui amendament.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Președinte. Cu referire la amendamentul în sinteză sub nr.8, numărul de ordine, la articolul 1 punctul 2) din lege, s-a acceptat de comisie un amendament prin care

s-au inclus deputații Parlamentului Republicii Moldova cu drept de a utiliza gratis și a utiliza baza de date a Registrului bunurilor imobile conform... pentru activitatea acestora. Nu este clar pentru ce au nevoie deputații de acces nelimitat la această bază de date, oricum, potrivit Legii despre statutul deputatului, la orice interpelare, orice instituție de stat, pe un caz concret, este obligată să dea răspunsuri exhaustive. Mă tem să nu fie un abuz din partea unor deputați să utilizeze nonstop, online toată baza de date a oricăror registre, nu vorbesc doar de cadastru. Consider că ar trebui de respins și de exclus litera k) ce ține de deputații în Parlament pentru articolul 6 din acest amendament. Și eu chiar aș propune să supunem votului. N-au nevoie deputații de atîtea supraputeri. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă rugăm frumos, domnul Mudreac, dacă aveți comentariu sau voi supune votului?

Domnul Radu Mudreac: Referitor la amendamentul care a fost propus, ca autor, de deputatul Adrian Lebedinschi, a fost examinat în cadrul comisiei, comisia a acceptat, domnul Sîrbu,... de aceea, ulterioara decizie privind amendamentul care a fost acceptat de comisie îi revine plenului Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Sîrbu, Insistați să punem la vot amendamentul?

Domnul Serghei Sîrbu: Eu doar rog ca din acest amendament să fie exclusă litera k) din articolul 6 alineatul (2) cu indice 3, adică ce ține de deputații în Parlament. Nu întreg amendamentul, deoarece aici este, apropo, la litera e) Comisia Națională de Integritate. Pentru redacție, ar trebui să fie Autoritatea Națională pentru Integritate, așa cum noi am votat recent, aici mai mult de redacție... dar excluderea literei k)...

Domnul Andrian Candu: Spuneți-mi, vă rog frumos, dumneavoastră sînteți autorul acestui amendament pe care îl solicitați să fie o parte exclus?

Domnul Serghei Sîrbu: Nu sînt autorul acestui amendament, dar eu am venit cu o propunere.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. O faceți în mod neregulamentar, nu poate fi făcută în plen.

Vă mulțumesc foarte mult. Iar ce ține de redacție, într-adevăr, domnul Mudreac, o să vă rugăm frumos, acolo unde e vorba de CNI, e Autoritatea Națională pentru Integritate.

Domnul Radu Mudreac: Da, o să redactăm ceea ce ține de...

Domnul Andrian Candu: Domnule președinte Diacov, Sînteți autorul amendamentelor? Poftiți.

Domnul Dumitru Diacov: În numele fracțiunii parlamentare. Noi am discutat astăzi acest amendament. Am auzit că Guvernul este împotrivă și am înțeles că-i o chestie de lobbyism, așa, din partea unor colegi care vor să folosească în calitate de avocați accesul la baza de date. Eu cred că nu-i normal. Deputații au dreptul, prin interpelare, să obțină orice informație, nu este deloc necesar ca chestia asta să existe în lege pentru deputați. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Totuși, am o întrebare: sîntem în lectura a doua, sînt autorii amendamentelor făcute în mod regulamentar? Nu sînt. Domnule Ghilețchi, Sînteți autor al amendamentelor?

Domnul Valeriu Ghilețchi: De procedură. Uitați-vă, domnule Președinte, La dezbateri nu știam cine-i autorul amendamentului, dar la dezbateri am pus această întrebare. Stimați colegi din Partidul Democrat, Cînd au fost dezbateri în prima lectură, eu am menționat, m-am confruntat cu o situație cînd am trimis o interpelare la cadastru și mi s-a spus că trebuie să plătesc, nu se poate să mi se dea gratuit această informație. De aceea, asta a fost (voce nedeslușită din sală) motivația, pentru că am spus despre acest lucru. De aceea, mie mi se pare că, într-adevăr, este neregulamentar să intervenim acuma. Lucrurile acestea au fost spuse și în cadrul dezbaterilor în prima lectură și ele trebuie păstrate, pentru că există o situație în care noi, ca și deputați, ne-am confruntat cu ea.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. (Rumoare în sală.)

Mă adresez onoratului Plen cu mențiunea și vă readuc aminte, sîntem în lectura a doua, doar intervențiile autorilor la amendamente sînt permise. Domnule Batrîncea, Sînteți autor al amendamentelor? Vă rog frumos, de procedură, foarte succint.

Domnul Vlad Batrîncea: Da. Vă mulțumesc pentru informația plenului Parlamentului. Într-adevăr, astăzi, deputatul în Parlament trebuie să achite serviciile cadastrului, ceea ce este de prisos. Într-adevăr, de mai multe ori se face trimitere că există date cu caracter personal și nici deputații nu au drept de acces. Considerăm că acest proiect este unul binevenit pentru activitatea deputatului care exprimă voința poporului. Mersi.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Vă readuc aminte că acest proiect este, de fapt, o inițiativă a Guvernului. Domnul Răducan.

Domnul Marcel Răducan: Da, tot de procedură. Domnule Președinte, Mulțumesc. Deci, într-o perioadă nu chiar atît de lungă, Serviciul de Informații și Securitate a solicitat acest drept, comisia respectivă a votat împotriva accesului Serviciului de Informații și Securitate la informația online a cadastrului. Acum facem un pic altfel: celor care au dreptul și sînt obligați să monitorizeze și să ia informația din prima sursă le-am interzis, dar deputatul, care și așa are dreptul, prin interpelare, să ceară toată informația motivînd pentru ce are nevoie... cred că nu este corect acuma să mergem pe varianta asta. Și, luînd în calcul, domnule Președinte, că autor este Guvernul, ar fi foarte bine să aflăm opinia Guvernului și după aceea să votăm. Poate, scoatem de pe ordinea de zi astăzi... și așteptăm opinia Guvernului, care sînt autori?

Domnul Andrian Candu: Domnule Eșanu, Care este opinia Guvernului?

Domnul Nicolae Eșanu: Organul competent, cadastru.

Domnul Andrian Candu: Vă rugăm frumos, microfonul.

Tehnicienii, Vă rog frumos, microfonul 1 de pe rîndul doi din loja Guvernului. Sau, da, cel mai bine, treceți la microfonul 1.

Domnul Anatolie Ghilaș – director general al Agenției Relații Funciare și Cadastru: Mulțumesc, domnule Președinte. Părerea noastră, ca autori, este că noi sîntem împotrivă ca deputații să aibă acces la baza de date.

Domnul Andrian Candu: Mai tare puțin, puțin mai tare.

Domnul Anatolie Ghilaș: Părerea noastră este ca deputații să nu aibă dreptul la baza de date, deoarece sînt atîtea organe de control care se supun Parlamentului care... Se aude? (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Noi nu v-am auzit aproape deloc. Vorbiți în microfon.

Domnul Anatolie Ghilaș: Noi ne-am expus părerea...

Voce din sală: Вы можете говорить громче?

Domnul Anatolie Ghilaș: Можем. (Rîsete în sală.) Я думал, вам это поможет. Părerea noastră este că deputații nu au dreptul la baza de date cu caracter personal Au atîtea instrumente prin instituțiile CNA, CNI, Procuratura Generală, care orice informație va fi...

Voce din sală: Vorbiți așa la microfon.

Domnul Anatolie Ghilaș: … care orice informație va fi perfectată legal și pusă la dispoziția deputaților. Ceea ce se referă la…

Domnul Andrian Candu: Scuzați, o întrebare.

Domnul Anatolie Ghilaș: Ceea ce se referă la…

Domnul Andrian Candu: Poftiți.

Domnul Anatolie Ghilaș: … la plată, eu nu cred că este vreun caz unde deputații au plătit pentru informație la oficiile cadastrale. (Rumoare în sală.) Poate a fost tentativă, poate a fost, dar este exclus. (Rumoare în sală.) Decizia, pînă la urmă, vă aparține vouă, deputaților, dar noi v-am argumentat de ce, că orice organ de control… deputatul nu este controler, cum zicem. (Rumoare în sală.) Este CNI, este CNA-ul, este Procuratura Generală. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Vă rog frumos, mîinile ridicate asta înseamnă drept, asta înseamnă autori? De procedură. Bine, pornim de procedură. Domnul Bannicov, Poftiți.

Domnul Alexandr Bannicov: Спасибо. Насколько я понимаю, здесь идет разговор о том, чтобы депутатам предоставлять обобщенную информацию. То есть на сегодняшний день обобщенной информацией пользуются только правоохранительные структуры. Даже тот же СИБ, правильно господин Рэдукан сказал, что в 2006 году СИБ-у было отказано. По моему мнению, неправильно было отказано, и то, что было предложено сегодня кадастром, надо было поддержать, чтобы СИБ-у предоставили такую информацию. То есть идет разговор, еще раз говорю, об обобщенной информации на персону, на юридическое или на физическое лицо. Для чего депутату такая информация? Такая детальная информация не нужна депутату ни в коем случае. Хочет депутат получить какую-то информацию – существует бесплатная «е-кадастру» куда он может зайти и посмотреть стоимость данного объекта, метраж и тому подобное. Для чего это нужно? Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Doamna Zotea, Vă rugăm frumos. Poftiți.

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Din partea Fracţiunii PL, susținem și noi excluderea acestui amendament, fiindcă deputații nu trebuie să aibă alte privilegii suplimentare pentru a solicita aceste informații față de cetățenii Republicii Moldova. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Lupu. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimaţi colegi, Voi începe pe scurt cu subiectul de procedură sau partea de procedură a acestui subiect. Rugămintea o să fie regulamentară, stimate domnule Preşedinte, înainte de a purcede la votul per ansamblu în a doua lectură a acestui proiect de lege, avînd diferite opinii la acest amendament, să fie supus votului cu exactitate acest amendament, după care să votăm în lectura a doua. Iar pe scurt, pe partea de fond. Stimaţi colegi, Haideți să nu uităm de un singur lucru: cadastrul reprezintă unul din registre. Noi mai avem dincolo de aceste registre, avem Registrul populației, avem Registrul automobilelor și, atunci, întrebarea mea este: de ce în cadrul acestui registru se solicită accesul, atenție, on-line, adică omul primește cheia, are conecțiunea la computerul său și se bagă direct în baza de date? Apar o sumedenie de întrebări aici: de ce doar la acest registru, de ce nu la celelalte? Și doi la mînă. Dar care sînt garanțiile că computerul care va fi accesat sau va fi conectat la această bază de date doar deputatul să se folosească de el. Nu vă supărați, dar aici apar multe probleme de securitate, pe care motiv eu reconfirm, pe baza acestor argumente, reconfirm poziția că întrebarea, cel puțin, este foarte prost studiată și pregătită ca noi s-o votăm astăzi în plenul Parlamentului. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Bolea. Poftiți.

Domnul Vasile Bolea: De procedură, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi, Nu uitați că noi avem registre publice dintre care și registrul cadastrului este un registru public la care poate să aibă acces orice cetățean al Republicii Moldova. Se are în vedere accesul deputatului la informație, gratuitatea acestui acces, deoarece, cum a remarcat și domnul Ghilețchi, de foarte multe ori deputații care, într-adevăr, lucrează cu populația în teritorii și care rezolvă foarte multe probleme cetățenilor din zona rurală au nevoie de acces la baza de date a cadastrului. De foarte multe ori, chiar și eu, personal, am solicitat, prin intermediul unor interpelări, niște informații de la cadastru și, știți, cum îmi dădeau „pisulcă, otpiscă”, cum vreți, numai nu informația care era solicitată. În ceea ține de respectarea Regulamentului, aceste amendamente în lectura a doua au fost discutate în comisii, sînt autorii și comisia în care sînt reprezentanți ai tuturor fracţiunilor din Parlament și care au susținut acest amendament. Vreau să vă aduc, domnule Preşedinte, la cunoștință ceea ce ați făcut data trecută cu acea propunere la un amendament al altui deputat, cînd dumneavoastră ați refuzat, la Legea privind modificările la Codul electoral, ați refuzat să puneți la vot.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos.

Domnul Vasile Bolea: De aceea, conform Regulamentului, ca să nu încălcăm, urmează să votăm sinteza și proiectul în a doua lectură fără ca să luăm în considerare acea propunere care a venit din partea domnului Sîrbu.

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Bolea…

Domnul Vasile Bolea: Întru respectarea întocmai…

Domnul Andrian Candu: Eu vă mulțumesc foarte mult că-mi dați lecții de Regulament. Însă, spre deosebire de acel exemplu pe care l-ați dat, aici avem Guvernul, care este autorul proiectului de lege și, în situația în care Guvernul, reprezentanții Guvernului sînt împotriva acestui amendament care aduce atingere scopului proiectului de lege, eu voi fi obligat ori să pun la vot ceea ce au solicitat deputații, ori să-l scoatem din agendă și să fie discutat suplimentar în comisie cu autorii. Mulțumesc frumos. În continuare, domnul Dudnic. Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Corneliu Dudnic: Да, уважаемые коллеги, маленькое дополнение к технической части этого вопроса. Хочу обратить внимание коллег на то, что каждый коллега, каждый депутат должен будет получить ключ. То есть это означает, что регистр должен будет предоставить каждому депутату отдельный код. И еще хочу обратить внимание на то, что эти ключи, насколько я понимаю, обновляются раз в три месяца в целях безопасности. То есть это… то есть, я вижу здесь еще и техническую сторону вопроса. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Untila, Vă rugăm frumos. Poftiți, de procedură.

Domnul Veaceslav Untila: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimaţi colegi, Noi chiar ieri am avut în comisie audieri parlamentare la capitolul „Protecția datelor cu caracter personal” și vreau să vă spun, ceea ce se propune acum o să fie o încălcare de lege, fiindcă, azi, cetățenii Republicii Moldova au acces la cadastru, dar ei primesc o informație limitată, care în nici un caz nu vine în contradicție cu Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal. În legătură cu aceasta, propun să trimitem înapoi în comisie acest proiect. Prima. Doi. În comisie, cînd va fi discutat, o să vin și eu cu un amendament ca, totuși, noi să-i dăm posibilitate SIS-ului, în scopuri operative, să aibă accesul direct la Registrul de cadastru. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Reidman, Poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Уважаемые коллеги, электронный регистр вот этого кадастра, он предназначен для определенных технических процедур, которые исполняются теми людьми, которые имеют право на исполнение таких процедур и имеют соответствующий доступ к этому регистру. Это обеспечивают и целостность, там остаются следы того, кто зашел, и эти

следы обязательно, так сказать, остаются в соответствии с определенными процедурами. Если депутату предоставить такую возможность, то потом с депутата совершено не спросишь – чего ты делал там, в регистре, и с какой целью ты туда заходил – с целью технической работы с определенным объектом или с целью поиска каких-то материалов, которые не относятся к техническому содержанию этого регистра? Поэтому я считаю, что не следует этого делать.

Domnul Andrian Candu: Am ascultat toate opiniile, toate fracţiunile s-au expus. Atunci, avem două soluții: ori acest proiect de lege este expediat înapoi în comisie pentru a fi consultat suplimentar, inclusiv cu SIS-ul, pentru a vedea și subiectul pe care se pare că noi l- am trecut cu vederea și nu ar fi trebuit, ori trecem la votul amendamentelor. Foarte scurt, o propoziție din partea fracţiunilor. Fracţiunea Partidului Socialiștilor, În comisie sau vot al amendamentului. Doamna Greceanîi, Vă rugăm frumos. Poftiți.

Doamna Zinaida Greceanîi: Domnule Preşedinte, Eu cred că, dacă au apărut mai multe suspiciuni, nici o parte, nici alta nu prea are dreptate, fiindcă nu s-au adîncit în esența acestei probleme. Cel mai bine ar fi, în comisie, de fapt, s-a votat acest amendament și a fost susținut, haideți, dacă noi avem suspiciuni, într-adevăr să nu stricăm tot proiectul, mai bine îl mai întoarcem o dată în comisie și în comisie lasă să se discute foarte serios. Dacă au nevoie de Direcția juridică, să se implice și Direcția juridică. Dacă au nevoie de specialiști din alte …

Domnul Andrian Candu: Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal … evident.

Doamna Zinaida Greceanîi: Indiferent de unde. Numai că noi, de aici, chiar nu trebuie să facem nici un fel de politică, noi trebuie să fim foarte corecți cu cetățenii noștri. Fiindcă, eu sînt sigură, cu accesul și unii, și alții, și o parte și alta pot să facă abuz de aceasta. Haideți să fim corecți …

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Propunerea este de a fi trimis în comisie. Domnule Lupu, Vă rog frumos, poftiți.

Numai puțin. Să vedem comisiile. Fracțiunile. Poftiți.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Propunerea mea este următoarea. Haideți să fie supus votului acest amendament, după care să votăm legea în a doua lectură. Și vă spun de ce. Guvernul, ca și autor, a venit cu acest proiect de lege urmărind completamente alte obiective. Acest amendament vine nu în albia conceptului general al proiectului de lege. Între timp, ca și o altă inițiativă, și eu pot să presupun că nici nu-i vorba de acest proiect de lege, s-ar putea să fie necesar ca noi să lucrăm la amendamente la Legea privind statutul deputatului. Fiindcă, dragii mei colegi, atîta timp cît o să încerce cineva să-mi spună că deputatul are dreptul la accesul online, repet încă o dată, doar la baza Cadastrului, fără interes de a avea acces online la alte registre, eu n-o să înțeleg o asemenea poziție. Într-adevăr, aici, ori, dacă este o abordare de sistem, înseamnă că-s accesele la toate registrele, dar cu toată argumentația, ori la niciuna. Nicio altă abordare nu o să-mi pară a fi una serioasă. Deci, în concluzie, votul asupra amendamentului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Deliu, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat, poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Domnule Președinte, Eu v-aș ruga să avem aceeași atitudine față de toate proiectele de lege. Și, dacă ați pus în discuție problema remiterii în comisie, cred că și proiectul nr.69 ar trebui remis în comisie. Dar dacă nu, atunci să acționăm în conformitate cu prevederile Regulamentului, care prevede procedura de adoptare a actelor în lectura a doua.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Din partea Fracțiunii Partidului Comuniștilor opinia, vă rog frumos. Domnule Reidman, Poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Наша фракция считает, что мы можем проголосовать этот амендамент здесь, сейчас и проголосовать закон в целом.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim.

Domnule Gheorghe Mocanu, Poftiți.

Domnul Gheorghe Mocanu: Domnule Președinte, Dumneavoastră ați propus două opțiuni: retragerea în comisie sau votarea amendamentului. Nu există un amendament făcut regulamentar, pe care noi să-l putem pune la vot. Există doar amendamentul făcut în comisie, votat de comisie. Deci, unica variantă este de a retrage proiectul în comisie și atît. Nu pot fi făcute amendamente în plen, dacă nu s-au făcut, pentru lectura a doua. Iar ceea ce ține de Guvern. Guvernul trebuie să aibă … dacă are un aviz sau dacă are o poziție, trebuie să fie în scris. Și în cazul acesta nu este atît de relevant, pentru că avizul pozitiv al Guvernului contează doar în cazul în care noi intervenim pe buget. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Zotea, Vă rog frumos.

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Președinte. Fracțiunea PL propune votul asupra amendamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: (Rumoare în sală.) Văd că Direcția juridică a dispărut. De procedură. Domnule Diacov, Poftim.

Domnul Dumitru Diacov: Stimați colegi, De procedură. Ceea ce a citit președintele comisiei este un amendament a unui deputat care nu a fost supus votului în plen. De aceea, acum se pune la vot acest amendament, se acceptă de plen sau nu se acceptă și după asta punem legea în întregime. Gata, s-a terminat.

Domnul Andrian Candu: Domnule Ghilețchi, Dumneavoastră sînteți autorul amendamentului. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Stimați colegi, Eu am vorbit în plen. Domnule Președinte, Eu cred că ar fi mult mai bine să-l trimitem în comisie, vă spun din ce considerente. Noi astăzi am vorbit despre mai multe argumente. Argumentul pe care l-am invocat eu și domnul Ghilaș… eu am un răspuns… nu știu dacă e semnat de dumneavoastră sau de altcineva de la „Cadastru”… în care mi s-a argumentat, că nu mi se dă răspuns gratuit în scris. Eu sînt de acord… să nu cheie… accesul electronic… dar deputatul să aibă acces atunci cînd trimite o interpelare și să primească răspuns în scris. Și, pentru aceasta, în comisie ar fi nevoie de reformulat, poate, amendamentul. De aceea, trebuie trimis înapoi în comisie, de găsit o variantă de compromis, înțelegeți cum este?

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Aș … Da, doamnă Apolschii, Poftiți.

Doamna Raisa Apolschii: Eu îmi cer scuze. Domnule Președinte, Eu cred că cel mai judicios și mai corect este să remitem în comisie acest proiect de lege din simplul motiv… sinteza, tabela de sinteză în care se conține acest amendament este parte integrantă a raportului. Noi astăzi supunem, de fapt, în plenul Parlamentului raportul comisiei. Felul în care vrem sau intenționăm să procedăm la acest amendament ar crea un precedent nu chiar bun, ca să zic așa, mai molicel. De aceasta… propunerea… și cred că ar fi foarte judicios să-l transmitem, să-l remitem în comisie, ca ulterior să revenim la acest proiect și să îl dezbatem.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În urma consultării tuturor opiniilor din partea fracțiunilor, propun onoratului Plen să susțină restituirea proiectul de lege către comisie. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Majoritatea a susținut. Proiectul de Lege nr.74 din 2 martie 2016 revine în comisie pentru discuții suplimentare cu autorii, Serviciul de Informații și Securitate. Comisia de securitate, vă rugăm frumos, să vă implicați și, la fel, și „Cadastrul”. Vă mulțumim, domnule Ghilaș. Vă mulțumim mult.

În continuare, dragi colegi, să examinăm și să dezbatem pentru lectura a doua proiectul nr.393. Doamna Domenti, președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie, să ne prezinte raportul pentru lectura a doua la proiectul de Lege pentru completarea Legii privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii, stabilite în sistemul public de asigurări sociale. Subiectul nr.12 de pe ordinea de zi. Poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Stimați colegi, Prezint atenției dumneavoastră raportul asupra proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.1591-XV din 26 decembrie 2002 privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii și a unor categorii de populație. Proiect de lege examinat în lectura a doua. Comisia noastră a examinat acest proiect de lege, care este inițiativă legislativă a deputaților membri ai Comisiei protecție socială, sănătate și familie. Vă comunic, că proiectul prevede stabilirea unei alocații lunare de stat unor categorii de populație care au activat în instituțiile de învățămînt din partea stîngă a Nistrului și din orașul Bender, subordonate Ministerului Educației al Republicii Moldova. Proiectul menționat a fost avizat pozitiv de către majoritatea comisiilor parlamentare. A fost prezentat, de asemenea, avizul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului, dar și raportul de expertiză anticorupție al Centrului Național Anticorupție. La data de 17 iunie 2016, Guvernul a aprobat avizul la proiectul în cauză și a comunicat susținerea acestuia, formulînd, totodată, anumite propuneri de completare a proiectului. Aceste propuneri, susținute de către membrii comisiei, se regăsesc în sinteza propunerilor și obiecțiilor la proiect, ea fiind parte integrantă a raportului. Pornind de la resursele financiare identificate în bugetul de stat, membrii Comisiei protecție socială și familie au propus realizarea plăților alocațiilor lunare menționate din data de 1 iulie 2016. Urmare a votării, cu votul unanim al membrilor săi prezenți în ședință, 7 voturi „pentru”, comisia noastră de profil propune examinarea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de lege menționat, luînd în considerare propunerile acceptate de către comisie. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim, doamnă Domenti, pentru activitate și pentru cele mobilizate în comisie. Aici, se încheie dezbaterile la proiectul nr.393 din 16 octombrie 2015.

Vom reveni la procedura de vot pentru lectura a doua la ora 15.00, precum am convenit. Revenim la primele subiecte de pe ordinea de zi. Vă propun pentru examinare și dezbatere proiectul nr.211 din 13 mai 2016. Îl rugăm pe domnul Eșanu, din partea Guvernului, să ne prezinte proiectul de Lege pentru modificarea Legii Guvernului. Poftiți.

Domnul Nicolae Eșanu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră vine cu o nouă redacție a articolului 71 din Legea cu privire la Guvern, prin care se reglementează atribuțiile și limitele competenței Guvernului ale cărui mandat a încetat. În proiectul supus atenției dumneavoastră, se stipulează regula din Constituție care prevede că: în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Primului-ministru sau alegerii unui nou Guvern, adică cazurile cînd încetează mandatul Guvernului, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern,... acesta poate adopta doar acte cu caracter individual sau normativ necesare pentru administrarea treburilor publice. Altfel spus, competența Guvernului este limitată. Pentru a veni cu o anumită clarificare a conceptului ce înseamnă acte ce țin de administrarea treburilor publice, noi propunem ca, în alineatul (2), în punctul 2), să fie stipulat care acte nu pot fi întreprinse de Guvernul al cărui mandat a expirat. Concomitent, considerăm că ar fi conceptual incorect de a încerca să definim care sînt, exhaustiv, actele care ar putea fi adoptate de un Guvern al cărui mandat a expirat deoarece aceasta poate crea situații foarte periculoase în care... țara să rămînă neguvernată perioade destul de lungi. Rugăm susținerea proiectului. Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim, domnule Eșanu. Rugăm pe doamna Ivanov să ne prezinte raportul comisiei pentru prima lectură. Vă rugăm frumos, poftiți.

Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Președinte, Onorat Plen, Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice a examinat proiectul de lege înaintat de către Guvernul Republicii Moldova și comunică următoarele.

Proiectul de lege a fost elaborat în vederea executării prevederilor Hotărîrii Curții Constituționale prin care s-au recunoscut parțial neconstituționale unele prevederi ale articolului 71 al Legii cu privire la buget... Astfel, se propune modificarea acestui articol ce reglementează atribuțiile și limitele Guvernului în exercițiu. Conform prevederilor de lege, Guvernul al cărui mandat a încetat nu este în drept: să aprobe și să prezinte Parlamentului proiecte de legi și proiectele documentelor de politici, să emită ordonanțe și să adopte documente de politici, să avizeze inițiative legislative, să numească și să propună pentru numire sau pentru eliberare din funcție persoane cu funcții de demnitate publică ori cu funcții publice de conducere, să-și asume obligații contractuale pe o perioadă nedeterminată ori pe o perioadă ce depășește un an sau a căror valoare este disproporționată în raport cu cheltuielile necesare pentru administrarea treburilor publice curente ori pentru gestiunea unor chestiuni de urgență, să încheie tratate internaționale care atrag obligații pecuniare din partea Republicii Moldova. Pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern, Prim-ministrul interimar nu are dreptul să propună Președintelui Republicii Moldova remanieri guvernamentale. Pe marginea proiectului de lege menționat au parvenit avizele comisiilor permanente și Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului și Centrului Național Anticorupție. Toate comisiile care au avizat acest proiect de lege s-au pronunțat pentru examinarea și adoptarea acestuia în plenul Parlamentului. Propunerile și obiecțiile parvenite din partea comisiilor și deputaților sub formă de amendamente vor fi examinate pentru a doua lectură. Drept urmare celor menționate, comisia, cu unanimitatea voturilor, propune plenului Parlamentului examinarea și aprobarea proiectului de lege în cauză în prima lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim. Aici, se încheie dezbaterile la proiectul nr.211 din 13 mai 2016. Vă mulțumim foarte mult. Vom reveni la procedura de vot la ora 15.00. Pînă atunci, colegi, haideți să examinăm și să dezbatem proiectul nr.246 din 2 iunie 2016, modificarea şi completarea unor acte legislative ce ține de mai multe modificări în legislație cu referire la violența în familie. Rugăm pe doamna Dumbrăveanu, viceministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei, să ne prezinte proiectul. Ulterior, dezbateri. Poftiți.

Doamna Viorica Dumbrăveanu – viceministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei: Stimate domnule Președinte, Stimate doamne, Domni deputați, Prezint atenției dumneavoastră proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care vin să îmbunătățească cadrul normativ în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. Vreau să menționez, că acest proiect de lege transpune în legislația națională practicile europene. Inclusiv, este vorba despre reglementările juridice ale Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței față de femei, violenței domestice. Totodată, vreau să menționez că proiectul asigură un mecanism viabil în contextul protejării victimei violenței în familie. Proiectul amendează 11 acte legislative și, printre cele mai importante modificări și completări pe care le propunem este modificarea unor definiții în Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie sub aspect de victimă a violenței, sub aspect de violență în familie, sub aspect de agresor. Totodată, este vorba și despre includerea unor definiții noi, cum sînt „situații de criză”, „situații critice” și „ordin de restricție de urgență”. Apropo, este vorba și de niște măsuri eficiente în contextul protecției victimelor violenței în familie, măsuri prompte care sînt asigurate prin ordinul de restricție de urgență și, de fapt, care sînt aplicate de către colaboratorii de poliție imediat și pentru un termen de 10 zile, astfel încît să fie asigurată securitatea și siguranța victimei violenței în familie. Menționăm că este reglementată răspunderea contravențională pentru încălcarea ordinului de restricție de urgență, este reglementată răspunderea penală pentru încălcarea unei astfel de măsuri precum ordonanța de protecție existentă la momentul actual, că venim cu amendamente pentru asigurarea implementării și respectării acesteia. Este vorba de o reglementare a unei noi contravenții, precum este actul de persecuție. Totodată, revizuim prevederile Codului penal sub aspectul infracțiunilor ce țin de violența în familie și, în cazul respectiv, avînd un element- cheie nu doar numai cu locuirea împreună, dar și cu locuirea separată. Stimați deputați, Luînd în considerare amploarea fenomenului violenței în familie, luînd în considerare că trebuie să reacționăm acum, dat fiind faptul că nu este vorba numai despre impactul financiar și investițiile financiare care trebuie să fie alocate pentru a preveni și a combate acest flagel al societății, dar este vorba despre un impact social imens al fenomenului respectiv, solicităm susținerea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Înainte de a trece la sesiunea de întrebări și răspunsuri, dați-mi voie, onorat Plen, să salutăm reprezentanții societății civile care sînt alături de noi, organizațiile care sînt specializate în protecția copiilor, în prevenirea violenței în familie și

altele. Vă salutăm și vă mulțumim foarte mult pentru contribuție și contăm foarte mult pe suportul și contribuția voastră și pentru a doua lectură și pe întregul proces. În continuare, intervențiile, întrebările. Doamna Buliga, Poftiți.

Doamna Valentina Buliga: Mulțumesc mult, domnule Președinte. De la bun început aș vrea să spun următoarele. Vreau să felicit Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei și, în mod personal, pe doamna viceministru Dumbrăveanu și șefa direcției Lilia Pascal, pe cei care sînt astăzi aici prezenți, pentru munca depusă pe parcursul ultimilor 3, aproape chiar 4 ani, de cînd acest proces de modificare şi ajustare a legislației naționale cu scopul de a preveni și de a asista victimele violenței în familie a ajuns în sfîrșit în Parlamentul țării. Vreau să menționez că, odată ce noi ne-am angajat plenar în asigurarea respectării drepturilor omului și cunoaștem și conștientizăm riscurile și costurile acestui fenomen rușinos în Republica Moldova, este de datoria noastră să avansăm, să susținem acest proiect de lege și să-l punem în aplicare așa cum așteaptă, de fapt, întreaga societate. Sper că și cei violenți așteaptă această lege, pentru a clarifica anumite lucruri. Întrebarea mea, doamnă viceministru, este: în viziunea dumneavoastră, după ce Republica Moldova s-a aliniat la anumite convenții și avem o anumită experiență, care este numărul de victime înregistrate în sistemul de evidență și care este calitatea serviciilor, ce constatați dumneavoastră, aveți nevoie de servicii suplimentare și în care regiuni, reieșind din incidența acestui fenomen.

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Stimată doamnă deputat, Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare. Vreau să fac referite, de fapt, la un studiu în care a fost focalizată violența față de femei în Republica Moldova și, în contextul respectiv, să menționez că 63% de femei s-au confruntat cel puțin cu o formă de violență pe parcursul vieții, 12% de femei au fost supuse tuturor formelor de violență, 40% de femei au suferit cel puțin o dată de violență fizică din partea soțului, partenerului pe parcursul vieții. Totodată, vreau să menționez o cifră destul de alarmantă, în context procentual. Este vorba de 19% de femei care au fost supuse violenței sexuale cel puțin o dată pe parcursul vieții. În acest context, vreau să fac referire și la acei copii care au fost separați ca rezultat al unui pericol iminent pentru viața și sănătatea lor. Este vorba de circa 300 de copii care au fost separați de mediul familial și, de fapt, unul din riscul de bază care a stat la baza separării a fost anume fenomenul violenței față de ei. Proiectul respectiv vine cu o abordare comprehensivă și inclusiv ceea ce ține de asistența victimelor violenței în familie. La capitolul „Dezvoltarea serviciilor sociale și diversificarea acestora”, sigur că, este necesar să venim cu eforturi conjugate și consolidate, pentru că o

perioadă îndelungată de timp, aceste servicii au fost prestate și continuă a fi prestate de către societatea civilă. Este vorba de dezvoltarea acestora, de contractarea în anumite situații și de finanțarea lor corespunzătoare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Doamna Buliga, Dacă mai aveți alte intervenții. Vă mulțumim foarte mult. Domnul Ghilețchi, Poftiți.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Doamnă viceministru, Sigur că acest proiect este binevenit și este salutabil. Sînt și bunele remarci critice, le voi spune în luarea mea de cuvînt. Domnule Preşedinte, Aș vrea să mă înscrieți cu o luare de cuvînt. Dar două întrebări conceptuale. Una ține de faptul că dumneavoastră ați inclus în proiectul de lege prevederi ale convenției de la Istanbul. Dacă înțeleg, dacă nu greșesc, noi încă nu am ratificat această convenție. Întrebarea mea este următoare: de ce ne grăbim să introducem aceste prevederi înainte ca să ratificăm convenția? Vor fi costuri. Eu nu știu dacă Guvernul este gata să suporte toate costurile. Noi avem o experiență cînd am mai ratificat convenții, dar nu am reușit să le implementăm în deplină măsură. În calitatea mea de președinte al Comisiei sociale APCE, am fost în vizită în Bundestagul Germaniei și, cînd i-am întrebat de ce ei nu ratifică Carta socială, știți ce mi-au spus? Au zis: nu ratificăm, pentru că poate pentru voi a ratifica însemnă a bifa, dar pentru noi înseamnă a aplica convenția. Întrebarea revine din nou. Noi nu am ratificat convenția de la Istanbul, dar, deja în acest proiect de lege, am introdus un șir de prevederi din convenția de la Istanbul. Cum explicați acest lucru?

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Da. Vă mulțumesc foarte mult. De fapt, după cum ați și menționat, există foarte multe tratate internaționale, care regretabil, rămîn în cazul respectiv neimplementate, dat fiind faptul că a fost omisă o primă etapă. De fapt, și în cazul respectiv este vorba despre acel studiu de fezabilitate și, totodată, de corelare a cadrului normativ cu prevederile respective. Aveți dreptate, ne-am propus, de fapt, ca autoritate centrală responsabilă de prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie, transpunerea în legislația națională, dar etapizat, a prevederilor convenției respective. Totodată, vreau să menționez că, grație suportului care a fost oferit de către… și a fost realizat raportul de compatibilitate a legislației naționale cu

prevederile convenției de la Istanbul, doar ca rezultat al acestui raport a fost inițiat procesul de corelare a legislației la prevederile acestei convenții. Totodată, vreau să menționez foarte critic, clar, că nu ne grăbim, sîntem conștienți că, în momentul în care acest fenomen este de amploare în Republica Moldova, este necesar să ne aliniem la anumite standarde internaționale. Dar convenția de la Istanbul presupune și alocarea de resurse financiare pentru servicii specializate, nu doar sociale, este vorba și de servicii medicale, este vorba și de personal specializat pe domeniul violenței în familie. Convenția de la Istanbul mai prevede și un șir de alte elemente sub aspect de redefinire a unor aspecte conceptuale din legislația, inclusiv penală, dar și de specialitate, deci în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. De aceea, ne-am propus să mergem etapizat, chiar dacă avem deja elaborat pachetul corespunzător pentru inițierea procesului de ratificare a convenției respective.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Ghilețchi, Dacă aveți a doua întrebare sau precizare la prima.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da, mai am o întrebare, domnule Preşedinte. Doar o mică precizare legată de prima întrebare. Eu, totuși, rămîn convins că este mult mai corect pentru un stat-membru al Consiliului Europei să ratifice mai întîi convenția, să analizeze care sînt costurile aplicării sau ratificării implementării acestei convenții și apoi aceste instrumente să fie preluate în legislația națională. A doua întrebare. Vă citesc o informație, adică o a doua afirmație, și aș vrea să văd opinia dumneavoastră. Din start, trebuie de menționat că, în legislația națională, lipsește o definiție clară și completă a familiei. Articolul 48 al Constituției oferă niște repere ale noțiunii de „familie”, însă ele nu sînt dezvoltate într-o definiție în Codul familiei. Sînteți de acord cu aceste afirmații? Dacă da, cum să înțeleg aceste afirmații care sînt făcute.

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Bine. Vă mulțumesc foarte mult. De fapt, întrebarea respectivă a fost abordată în cadrul mai multor comisii și, într-adevăr, noțiunea de „familie” este utilizată în mai multe acte legislative, dar ea este definită reieșind din obiectul de reglementare a legii respective. Spre exemplu, în cazul în care vorbim despre Legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie, am dat definiția de „membru de familie” în cazul respectiv și este reflectat și elementul, definiția de „violență în familie”. Dacă e să vorbim de Legea cu privire la ajutor social, acolo, la fel, este reglementată familia, doar că este într-un spectru mult mai larg cei care duc o gospodărie comună. Dacă e să vorbim, în cazul respectiv, despre elemente de asigurare cu spațiu locativ, iarăși este vorba despre o altă definiție.

S-ar putea de revenit la aspectul reglementării în Codul familiei a noțiunii de „familie”, dar vreau să menționez, că dacă e să fac referire la acest proiect de lege, totuși, calitatea de membru de familie este mult mai largă decît acele relații de căsătorie și efectele relațiilor de căsătorie, pentru că ați văzut că sînt abordate și relațiile de concubinaj. Este vorba, în cazul respectiv, și de persoanele care sînt în îngrijirea agresorului. Este vorba și de relații asemănătoare celor dintre soți, părinți, copii, copiii care sînt adoptați, adică este mult mai larg în cazul dat.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Doamnă viceministru, Vă mulțumesc pentru răspuns, doar că așa ar fi trebuit și în proiectul de lege să fie scris, ca și în nota informativă. În contextul combaterii violenței, prevenirii și combaterii violenței în familie, iată definiția a ceea ce înseamnă membru de familie. Dar atunci, cînd dumneavoastră spuneți că în articolul 48 din Constituție sînt doar niște repere, pe mine mă îngrijorează. Constituția este ca o Biblie atît pentru Parlament, cît și pentru Guvern, precum și pentru societatea civilă. Nu putem acum veni cu tot felul de aluzii la faptul că, iată, reperele din articolul 48 nu sînt suficiente pentru a defini familia în Republica Moldova. Iată unde e elementul de îngrijorare și nu ar trebui ca aceste semnale de îngrijorare să fie transmise de Guvernul Republicii Moldova.

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Vă mulțumesc mult. Doar o precizare. În lege este reglementat, există prevederea în sensul prezentei legi și, ulterior, merg definițiile. În continuare venim deja cu completări la un act legislativ existent, care are un șir de definiții. Dacă este vorba de precizări ce țin de nota informativă, putem reveni la ele.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Reidman, Vă rugăm frumos, poftiți, intervențiile dumneavoastră.

Domnul Oleg Reidman: Да. Спасибо. Безусловно, в обществе, в котором или отсутствуют, или порушены определенные традиции семейные, безусловно, нужен такой закон. И настойчивость в том числе и гражданских организаций в том, чтобы такой закон был, может только приветствоваться. Но мне бы хотелось обратить внимание что некоторые положения этого закона либо носят декларативный характер, либо никак не обеспечены. К примеру, статья 6, пункт 9 предложенного проекта. Добавляется пункт 41 : „Victimele violențelor în familie căreia i s-au cauzat vătămare gravă a integrității corporale sau sănătății

beneficiază de o compensație financiară din partea statului pentru prejudiciul cauzat prin infracțiune în condițiile stabilite de legislație”. Есть статистика – предусмотрено что-то в бюджете по этому поводу? Сколько предусмотрено? Какие это будут компенсации? Кто констатирует наличия оснований, да? Как это будет осуществляться?

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Vă mulțumesc foarte mult. De fapt, în cazul respectiv, s-a realizat o corelare a două norme juridice din cadrul a două acte legislative separate. Cunoașteți că, în plenul Parlamentului, a fost, recent chiar, pus în discuție proiectul Legii privind reabilitarea victimelor infracțiunilor. Acolo, este reglementat nemijlocit aspectul ce ține de repararea prejudiciului. Este vorba, în cazul respectiv, de acel fond care va fi creat, inclusiv de compensarea prejudiciului din fondul respectiv.

Domnul Andrian Candu: Domnule Reidman, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Мы говорим через призму именно этого закона. Значит, когда мы говорим о жертве преступления, то сперва констатируется преступление. В нем есть виновник, то есть совершивший преступление, и жертва этого преступления. И когда расследуется оно и потом предается суду, то там определяется, кто и кому чего должен заплатить: то ли тот, кто сидит, должен выплачивать в пользу, то ли государство, и т. д. Здесь ясно написано – «государство». Механизмов этого дела я не вижу, я… просто вот я получил ваш ответ, но я хотел бы просто предупредить о том, что мы можем получить множественные запросы на это и не получить ответов на претензии. Только что мы приняли закон пустой. И теперь второй, такой, более простой вопрос. Скажите мне, пожалуйста, вы не предполагаете вообще сговор членов семьи относительно того, чтобы продемонстрировать насилие в семье, с тем чтобы получить от государства какую-то, так сказать, компенсацию? Ну, например, кто-то падает в обморок, известно как восстанавливают сознание людей, либо брызгают водой, либо хлопают по щекам. Хлопают по щекам, пощечина – « насилие в семье». У ребенка остановилось дыхание у новорожденного, что делают? Извините, хлопают его по попе. «Насилие в семье». Что будет?

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Bine. Oricum … Nu, am să răspund eu. Sigur că există o delimitare a răspunderii contravenționale și există o delimitare, în cazul respectiv, a răspunderii

penale. Și există o delimitare, în cazul respectiv, a unor elemente, eu nu știu, de resuscitare sau de acordare a unei asistențe medicale. Clar că n-o să intrăm în teoria dreptului penal și Codului contravențional, dar, pentru ca să se califice o faptă drept contravenție, trebuie să existe niște elemente componente și, pentru a califica drept răspundere penală pentru anumite acțiuni ilicite, este altceva. Clar este că, oricum, noi trebuie să depășim odată pentru totdeauna paradigma respectivă, pentru că, cu regret, avem și cazuri fatale. Și, cu regret, vreau să menționez că suferă, în cazul respectiv, și cei care primesc o palmă, dar avem și consecințe, de fapt, cu decese. Decese ale mamelor și decese ale copiilor. Vă rog.

Domnul Andrian Candu: Da, vă rog frumos, precizare. Poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Если вот этот закон предполагает какое-то дополнение к Уголовному кодексу. Cauzele fatale noi știm, это уголовные преступления, которые расследуются определенным образом, это же специальный Закон о насилии в семье. Здесь акты насилия, будем так говорить, они распространяются далеко за пределы уголовной квалификации, далеко за пределы. Это и моральное насилие, это и экономическое насилие, в обще что-то сомнительное такое – не дал жене на сережки – и уже экономическое насилие. Ну, я так понимаю, должно быть все четко и ясно оговорено, что такое экономическое насилие. Не кормишь – одно, не покупаешь сережки – другое. Поэтому для второго чтения здесь вот так, море работы, и никто не должен рассчитывать на то, что второе чтение будет очень быстро. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Boțan, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Roman Boțan: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Din start, vreau să salut prezența în sala Parlamentului a colegilor din societatea civilă. Vreau să menționez că atît eu, personal, cît și colegii mei vom susține acest proiect pentru primă lectură. Totuși, vreau să vă adresez următoarele întrebări. Evident că trebuie să folosim în legea pe care o adoptăm termeni care să corespundă prevederilor în vigoare. De aceea, la articolul 3 punctul 3 „Subiecții violenți în familie”, iar la alineatul (2), sînt definiți membrii familiei. Și la punctul a) „în condiția conlocuirii, persoanele aflate în relații de căsătorie, de divorț”. Adică, aflate în relație de divorț.

La punctul b) se menționează „foști soți”. Care-i diferența dintre cei aflați în relații de divorț și foștii soți? Mie mi se pare că ei sînt soți pînă în momentul cînd nu este desfăcută căsătoria. Asemenea remarci sînt pe parcursul întregii legi. De aceea, pentru lectura a doua, trebuie să fim foarte atenți, pentru a evita unele definiri neconforme. Ele să se regăsească, la fel, în întreaga lege. De asemenea, o altă sugestie, o întrebare se referă la articolul 11, prin care Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei se obligă să asigure efectuarea mai multor măsuri, printre care: crearea și menținerea paginii web privind prevenirea și combaterea violenței în familie; b) instituirea și menținerea serviciului de asistență telefonică gratuită, care să ofere consiliere apelanților în regim de 24 din 24 de ore, 7 zile în săptămînă ș.a.m.d. Sînt niște măsuri, într-adevăr, foarte bune. Vreau să întreb, autoritatea pe care o reprezentanți cît de disponibilă este ca să aplice aceste prevederi la acest moment? Mulțumesc.

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Ceea ce ține de prima observație. De fapt, am discutat în cadrul Comisiei juridice și am acceptat pentru lectura a doua să venim cu precizările de rigoare în ceea ce ține de relațiile de divorț. Sîntem de acord în contextul dat. Ceea ce ține de cea de a doua întrebare privind, de fapt, și voința, dar și capacitatea ministerului de a dezvolta un serviciu, în cazul respectiv, cu specializare înaltă pentru victimele violenței. Vreau să menționez că noi deja avem un precedent și o practică bună în sensul respectiv. Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a dezvoltat cadrul normativ, dar și a instituit un serviciu care este finanțat din bugetul de stat, funcțional 24 din 24 de ore, 7 zile în săptămînă, și este vorba de Serviciul de asistență telefonică gratuită pentru copii. Vreau să menționez că el este finanțat din bugetul de stat. Este prestat de către organizație neguvernamentală. Și, de fapt, avem deja o practică pozitivă în sensul dat și considerăm că și pentru acești subiecți, cum sînt victimele violenței, dar nu doar, pentru că se pot adresa la această linie telefonică și agresorii, și specialiștii în domeniu. Considerăm că vom reuși să dezvoltăm și acest serviciu.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Boțan, Vă rog frumos.

Domnul Roman Boțan: Vă mulțumesc pentru răspuns. Vă doresc succese în implementarea acestei legi, după ce va fi adoptată și în a doua lectură sper să fie o lege foarte bună și să fie aplicabilă.

Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Țuțu. Poftiți.

Domnul Constantin Țuțu: Domnule Președinte Candu, Mulțumesc. Am și eu o întrebare. Recent, cîteva zile în urmă, am auzit în presă un caz feroce, mama și-a bătut fiica. Și, probabil, la poliție au întrebat: din ce cauză s-a întîmplat lucrul acesta? Mama a spus că din cauză că copilul se duce mai des la bunica și bunica are mai multă atenție din partea copilului. În aceste cazuri, ce face statul? Și mă interesează foarte mult cum sînt tratați copiii de stat în cazurile acestea?

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare. Doar în cunoștință de cauză vreau să menționez.Cu regret, era vorba despre o familie în situație de risc, o familie în care existau anumite vicii sociale. Nu vreau acum să intru în detalii, pentru că este vorba de anumite aspecte în date cu caracter personal. Dar vreau să menționez că în cazul respectiv, a fost realizată evaluarea familiei. Copilul este luat la evidență ca și copil în situația de risc, în situațiile respective, fiind aplicată de fapt, cea mai dură măsură, precum este separarea copilului de familie, pentru a identifica o formă adecvată de protecție. Am făcut deja referire cu regret, la faptul, că în anul 2015, circa 300 de copii au fost separați de familie iar una din cauze o reprezintă fenomenul violenței în familie. Cu regret, în societatea noastră mai continuă să fie aplicată metoda educativă fizică față de copii. În cazurile respective, clar, ce se realizează? Se realizează separarea, dacă este clar că este în interesul copilului. Se inițiază procedura de luare a copilului fără decădere din drepturile părintești sau chiar cu decăderea din drepturile părintești dacă aceasta este în interesul copilului, se realizează plasamentul copilului, cînd este posibil, în familie extinsă, sub tutelă/curatelă sau se face plasamentul, servicii alternative, clar că cu accentul pe servicii de tip familial. O componentă care trebuie dezvoltată și, de fapt, un element al acestei legi îl reprezintă consilierea psihologică. Este vorba de consiliere calificată. Iată, la capitolul respectiv, cu licențierea psihologilor, cu monitorizarea calității acelei consilieri, trebuie să mai dezvoltăm cadrul normativ și să venim și cu abordări financiare.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim.

Domnul Țuțu, Dacă nu mai aveți, poftiți.

Domnul Constantin Țuțu: Cum știm, la școală copiii sînt învățați, Regulamentul de circulație, cum să se poarte în stradă. Poate, să facem ceva, ori în școală, ori să le aducem cumva la cunoștință ce drepturi au și ce pot să facă, pentru că, în cazul ăsta, bine, a fost bunica și bunica a sesizat poliția, dar în alte cazuri, cînd nu sînt buneii ori altcineva, ce fac copiii cînd îs numai cu părintele în casă? Mersi.

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Vă mulțumesc. Vreau să menționez, de fapt, că în curricula școlară există subiectul ce ține de prevenirea și educația nonviolentă a copiilor. Cu regret, nu există o altă componentă pe care sîntem centrați și, chiar ieri, Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a abilităților parentale. Este mai slabă componenta a ceea ce ține de conștientizarea și realizarea de către părinte a faptului că copilul nu-i datorează viață pentru că el l-a născut și, dimpotrivă, el îi datorează copilului o creștere adecvată. Pe filiera respectivă, ne propunem să venim cu un șir de programe de dezvoltare a abilităților parentale, pentru că mai există unele stereotipuri, cu regret, în societate.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Deliu, poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Trebuie să recunoaștem că se vine cam prea tîrziu cu mecanisme concrete ce se referă la prevenirea și combaterea violenței în familie, deoarece, încă în anul 2007, prin Legea nr.45, statul a recunoscut violența în familie ca un fenomen social. Dar vorba aceea: „Mai bine mai tîrziu, decît deloc”. Și eu cred că, aici, ar trebui să recunoaștem și aportul societății civile, care, în această perioadă, a dat alarma și, în sfîrșit, au fost auziți. Eu, doamnă Dumbrăveanu, v-am adresat și în comisie cîteva întrebări. O să încerc să le repet. Articolul 5 din acest proiect se referă la modificarea Legii nr.436 privind administrația publică locală. Trebuie să recunoaștem că administrația publică locală de aceea a fost constituită fiidcă este cea mai aproape de cetățean, vede cel mai bine problemele și poate propune cele mai operative și bune soluții pentru a rezolva problemele depistate. Eu mă refer, în primul rînd, la articolul 29 sau la modificările articolului 29, care sînt competențele primarului, unde se introduce o nouă literă, litera i1), că, adică, „primarul sau autoritatea executivă organizează” și urmează „în limita resurselor disponibile, studii privind tipurile” ș.a.m.d. Eu am încercat în comisie, parcă am primit un răspuns, dar mie mi se pare că păstrarea frazei sau sintagmei

„în limita resurselor disponibile” nu va duce la soluționarea acestei probleme, mă refer la elaborarea studiilor. Deoarece unul o să zică că eu am resurse, altul că nu are resurse. Cred că ar trebui de revenit la această problemă. Eu o să mă strădui, pentru lectura a doua, să vin cu unele amendamente.

Domnul Andrian Candu: Da, continuați, vă rog frumos, domnule Deliu.

Domnul Tudor Deliu: Și, respectiv, v-am întrebat atunci dacă acceptați propunerea ca modificarea propusă la articolul 51 litera b1) „elaborează... proiectele programelor de dezvoltare a serviciilor sociale” să fie exclusă, iar această prevedere, „elaborează proiecte”, să fie introdusă la articolul 53, deoarece articolul 51 se referă la aparatul președintelui raionului, care nu este o autoritate și nu poți să pui în seama lui niște obligativități. El ajută, președintele raionului, în exercitarea atribuțiilor sale executive. Și, de aceea, spuneți vă rog, dacă o să acceptați, totuși, ca articolul 51 să fie omis, iar prevederea b1) să fie inclusă la articolul 53 care se referă la atribuțiile președintelui raionului, să punem responsabilitatea pe o autoritate, nu pe o structură funcțională.

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Domnule Deliu, Vă mulțumesc foarte mult. Și, după cum am menționat în cadrul comisiei, pentru lectura a doua chiar am acceptat aceste recomandări care au fost date și sînt acceptate. Dar, dacă-mi permite domnul Președinte, doar numai un aspect. Într-adevăr, Legea nr.45 a scos fenomenul violenței în familie, atunci cînd a fost adoptată, din cadrul unui flagel care ține doar de familie. Și, în cazul respectiv, nu trebuie scos din familie ceea ce ține, de fapt, de intimitatea și relațiile între soți sau între părinți–copii. Într-adevăr, la acea etapă, ordonanța de protecție, a fost de fapt, o măsură, în viziunea noastră, revoluționară și o măsură nouă determinată pentru protecția victimelor violenței în familie. Dar, în procesul implementării, am constatat că, în termen de 24 de ore, cît instanța este în drept să emită încheierea cu privire la aplicarea acestei ordonanțe de protecție, se pot întîmpla foarte multe și, de fapt, s- au întîmplat, cu regret, foarte multe. De aceea am și venit, în cazul respectiv, cu o reglementare și o măsură de urgență, ...putem s-o numim, care este acest ordin de restricție.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Deliu, ultima precizare, poftiți.

Domnul Tudor Deliu: O precizare.

Doamna Dumbrăveanu, Am zis că mai bine mai tîrziu, decît deloc, de aceea salutăm acest proiect de lege și Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova va susține și va contribui la îmbunătățirea pentru a doua lectură. Mulțumesc mult.

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Vă mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Apostol, Poftiți.

Domnul Ion Apostol: Stimată doamnă, Proiectul este binevenit și-l vom susține, doar că mai sînt... vreau să aflu niște precizări. La articolul 2151 litera d), ce ține de protejarea victimei. El spune așa: că făptuitorul sau făptuitoarea... i se va interzice să se apropie de anumite locuri, de exemplu locul de muncă al victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate, pe care persoana protejată le frecventează. Poate fi așa o situație că, și făptuitorul, și victima activează în aceeași instituție sau merg pe aceeași stradă, frecventează aceleași locuri. Cum asigurăm? Mi se pare că este o măsură cam exagerată sau nu este clară, ambiguă. Și cum asigurăm noi respectarea acestei prevederi?

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Vă mulțumesc foarte mult. De fapt, în cazul respectiv, deja este vorba despre o măsură de protecție la care am făcut referire, de ordonanța de protecție, care este aplicată de către instanța de judecată prin examinarea tuturor probelor. În cazul respectiv, judecătorul va lua în considerație aspectul dat că și victima, și agresorul activează în cadrul aceleiași instituții. Deci, există o abordare individuală pentru fiecare situație. Dar, este cert faptul că, pentru cazurile de excepție, nu putem, în cazul respectiv, să ignorăm, într-o normă juridică, o prevedere de protecție în cazul dat.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Apostol, Dacă mai aveți o întrebare sau precizare.

Domnul Ion Apostol: Precizare. Nu este clar, activează în aceeași instituție, ce facem, cum procedăm?

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Judecătorul va decide.

Domnul Ion Apostol: Păi, da, va decide?

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Sigur că, ordonanța de protecție am menționat, se aplică…

Domnul Ion Apostol: Aici este clar. Judecătorul nu poate decide la discreția… este clar, este stipulat clar, se interzice să se apropie de anumite locuri și este stipulat, este clar, este nominalizat, și locurile… Și alte locuri determinate, da, alte locuri determinate… ele pot fi multe.

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Pe lîngă…

Domnul Ion Apostol: Ce facem atunci, cum procedăm?

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Vă mulțumesc. Pe lîngă această măsură, există o multitudine de alte măsuri care sînt reglementate și care se află la dispoziția judecătorului. Într-un caz, judecătorul va considera că, în baza probelor elocvente care sînt prezentate, în interesul victimei este necesar să-i aplice această interdicție. În alte situații, alte situații… dar, menționez, fiecare caz în parte oricum este examinat de judecător în baza probelor care-i sînt prezentate.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Ultima precizare. Poftiți.

Domnul Ion Apostol: Putem deduce, atunci dacă i se interzice accesul, locul, înseamnă că-l dăm afară din serviciu. Așa iese sau cum? Nu, da să frecventeze. E vorba de frecventare, lucrează în aceeași școală, în aceeași… da… ce facem? (Rumoare în sală.) Poate fi atacat și la Curtea Constituțională pe acest motiv.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Vă mulțumim mult, doamnă ministru.

Aici, se încheie sesiunea de întrebări. Vă mulțumim foarte mult. O invităm pe doamna Apolschii, președintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, să ne prezinte raportul comisiei pentru lectura întîi. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschii: Întîi raportul, pe urmă coraportul. Mulțumesc. Stimate domnule Preşedinte, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat, în mod prioritar, proiectul de Lege nr.246 din 2 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, inițiativă legislativă a Guvernului. Proiectul de lege, așa cum a menționat și doamna viceministru, are drept scop eficientizarea mecanismului de soluționare a actelor de violență în familie și consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor acestor infracțiuni. Proiectul oferă o nouă redacție a unui șir de noțiuni la care s-a referit doamna viceministru. Cu permisiunea dumneavoastră, n-am să mă opresc la tot șirul de noutăți care apar în acest proiect de lege. Vreau doar să indic suplimentar că sînt propuse modificări, ceea ce nu este deloc de neglijat, modificări de scutire a victimei de cheltuielile de judecată în legătură cu examinarea cererii de obținere a ordonanței de protecție, precum și asigurarea asistenței juridice garantate de stat în mod obligatoriu victimelor violenței în familie. Nu în ultimul rînd, proiectul propune includerea competențelor și atribuțiilor relevante autorităților publice locale în dezvoltarea serviciilor sociale. În procesul de dezbatere a proiectului de lege, membrii comisiei au prezentat o serie de propuneri de perfecționare a reglementărilor din proiect care urmează a fi examinate pentru lectura a doua și, în urma dezbaterii, membrii comisiei, cu votul unanim, au propus proiectul de Lege nr.246 din 2 iunie 2016 spre examinare și adoptare de către Parlament în prima lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări în adresa Comisiei juridice. Vă mulțumim foarte mult. Și, în continuare, o rugăm pe doamna Domenti să ne prezinte coraportul Comisiei protecție socială, sănătate și familie. Poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Stimaţi colegi, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prezentat de către Guvern cu nr.246 din 2 iunie 2016 pentru lectura întîi. Din conținutul notei informative constatăm că elaborarea proiectului sus-menționat este prevăzută și de Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere „Republica Moldova – Uniunea Europeană” în perioada anilor 2014 – 2016. Sînt acțiuni incluse în titlul 2 articolul 3 alineatul (2) litera e) punctul 9 și 10. Modificările și completările propuse au drept scop eficientizarea mecanismului de soluționare a actelor de violență în familie și de asigurare a drepturilor victimelor infracțiunilor, inclusiv armonizarea cadrului legal național în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie la Convenția Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea violenței față de femei și violenței domestice. Proiectul în cauză conține propuneri de modificare și completare a 11 acte legislative, printre care a Legii nr.45 din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului de procedură civilă, a Codului contravențional. Cele mai complexe modificări și completări sînt propuse de către Legea de bază nr.45. Printre cele mai relevante, pornind de la domeniul de activitate al comisiei, pot fi menționate noțiunea de „membru al familiei” în sensul prezentei legi și în vederea extinderii listei subiecților violenței în familie care este prevăzută în articolul 3, reglementarea mai clară a sesizării cazurilor de violență în familie – articolul 12, introducerea unor măsuri provizorii de protecție a victimei, ordinul de restricție de urgență – articolul 12/1, perfecționarea mecanismului de aplicare și de ordonanță de protecție a actului instanței de judecată în vederea sporirii nivelului de protecție, precum și excluderea ambiguităților și deficiențelor la aplicarea măsurilor de protecție. De asemenea, în codurile sus-menționate au fost propuse modificări ce vizează introducerea unor sancțiuni pentru neexecutarea de către agresor a măsurilor de urgență și ordonanței de protecție, precum și modificarea sancțiunilor existente. Urmare a votării cu votul unanim al membrilor săi prezenți în ședință – 7 voturi „pentru”, Comisia protecție socială, sănătate și familie propune examinarea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative în ședința de plen a Parlamentului în lectura întîi. Totodată, din partea Fracţiunii PCRM, vreau să comunic că, la fel, vom susține acest proiect de lege. Îl considerăm unul bun și așteptat de societate și necesar. Mulțumesc.

100

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Vreau să mă adresez membrilor Comisiei pentru drepturile omului, da, domnul Casian. Dumneavoastră o să prezentați coraportul din partea Comisiei pentru drepturile omului. Poftiți.

Domnul Ion Casian: Da. Mulțumesc, domnule Preşedinte. Onorat Plen, Comisia drepturile omului și relații interetnice a examinat proiectul nominalizat, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, și constată următoarele: în proiectul dat, se propune modificarea a 11 acte legislative în vederea eficientizării mecanismului de soluționare a actelor de violență în familie, consolidării mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor, a infracțiunilor, asigurării armonizării cadrului legal național în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie cu actele internaționale. Astfel, proiectul stabilește noi mecanisme de protecție a intereselor victimelor violenței în familie, a copiilor și altor persoane dependente de victimă prin instituirea mecanismelor de protecție a victimelor și atribuirea obligațiilor autorităților competente de soluționare a cauzelor de violență în familie. În concluzie, cu votul al membrilor comisiei prezenți, comisia propune examinarea proiectului dat și aprobarea în primă lectură în plenul Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări în adresa comisiilor. Vă mulțumim, domnule Casian. Aici, se mai încheie o etapă a dezbaterilor. Trecem la cea a luărilor de cuvînt. O invităm la tribuna principală pe doamna Palihovici, vicepreședintele Parlamentului. Aveți 7 minute, din partea fracţiunii fiind luarea de cuvînt.

Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi colegi, Onorat plen, Astăzi, dezbatem un subiect extrem de important pentru societatea noastră. Vreau să spun că am ajuns, cred, la a treia etapă a procesului de luptă pentru combaterea violenței în familie. Eu am numit-o convențional a treia etapă și am să explic de ce. Dacă, în anii '90, la nivel internațional, violența în familie a fost declarată ca gravă încălcare a drepturilor omului, a fost recunoscută ca o încălcare a drepturilor omului, în 2007, eu ași cataloga ca prima etapă în Republica Moldova, atunci, cînd

101

a fost votată Legea cu privire la violența în familie, ca prima etapă de acțiuni ale statului în combaterea violenței în familie. În 2010, avem etapa a doua, cînd am modificat, la fel, vreo 11 legi în care am spus foarte clar că cel care trebuie să părăsească domiciliul este agresorul, nu victima, nu mama cu copiii care au fost agresați trebuie să părăsească casa, ci agresorul. Astăzi, mai facem un pas înainte în acest proces și, sper, să fie unul eficient și să ne ajute să diminuăm cu adevărat numărul de cazuri de violență în familie și în general de violență umană. De ce trebuie să discutăm acest subiect astăzi? Statisticile arată că, la nivel mondial, avem în jur de 35% din femei care sînt victime ale violenței în familie. Pe cînd statisticile moldovenești sînt mult mai grave. Voi face referință la date ale Biroului Național de Statistică, pe care le-am găsit, din 2011, unde se spune foarte clar, dar cred că nu a fost o schimbare dramatică din acea perioadă: 63% din femei s-au confruntat cel puțin cu o formă de violență pe parcursul vieții lor; 12% din femei au fost supuse tuturor formelor posibile de violență; 40 % de femei au suferit cel puțin o dată o formă de violență fizică asupra lor; Din punctul mediu de vedere, cifra, care urmează s-o dau este cel mai grav lucru pe care poate să se întîmple într-o relație umană: fiecare a 17-a femeie care a fost supusă violenței fizice a pierdut pruncul. Acesta este un lucru grav care nu se întîmplă nici între animale. Nu pot să cataloghez acest lucru atunci cînd este vorba de o relație între două ființe umane. Mai grav este că acest fenomen afectează persoana și o face vulnerabilă și la alte probleme sociale. Statisticile, tot ale Biroului Național, ne vorbesc că 90% din femeile traficate au fost victime ale violenței în familie. Deci, este o problemă cu rădăcini foarte grave. De aceea, stimați colegi, astăzi, cred că trebuie să facem abstracție de la viziunile noastre personale și să gîndim de interes de societate. Ne dorim o societate mai sănătoasă, deci, trebuie să votăm pentru introducerea în legislația națională a tuturor instrumentelor pentru prevenirea violenței în familie și pentru pedeapsa violenței în familie. Totodată, vreau să atrag atenția, cu această ocazie, nu doar asupra violenței împotriva femeii. Vreau să atrag atenția și asupra violenței împotriva copiilor, care sînt încă mai neputincioși în acest proces. Spre exemplu, statisticile ne arată că, în 2014 – 15, au fost raportate 13 230 de cazuri de violență împotriva copiilor, cazuri raportate de cadrele didactice, din care 6 383 se referă la cazurile de violență fizică, 3 559 se referă la abuzul psihologic, 47 de cazuri la abuz sexual și 3 cazuri la trafic de ființe umane cu implicarea copiilor. Deci, aceste cifre, încă o dată, stimați deputați, ne vorbesc că legea pumnului trebuie să dispară, exact cum trebuie să dispară discriminarea, ura și alte forme negative de comportament inuman.

102

Eu cred că nu este niciun argument de ce nu trebuie să votăm astăzi această lege. Și, totodată, cred că toți ați citit în presă despre cazul bebelușului de aproape doi ani, despre care presa a relatat că a decedat în urma bătăilor aplicate de către concubin. Nu poate fi catalogat astfel de caz ca lovitură pentru resuscitare. Și nu trebuie să admitem nici într-o formă ca agresorii care comit astfel de infracțiuni să treacă nepedepsiți, să scape de puterea legii. Deci, Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută ca Convenția de la Istanbul, nu a fost ratificată de către Republica Moldova. Asta însă nu ne încurcă niciodată ca noi, pe plan național, să modificăm legislația, să dăm mai multe instrumente polițistului ca să poată acționa în comunitatea de care răspunde pentru a preveni cazurile grave care pot apărea în urma violenței în familie. Onorat Parlament, Vă îndemn ca, prin votul de susținere a proiectului nr.246, să adoptăm politici de zero toleranță față de orice formă de violență în societate, în mod special violență în familie, violență împotriva copiilor. Vă îndemn să susținem acest proiect. În numele Fracțiunii Liberal- Democrate, sper că acest proiect să fie susținut azi din primă lectură și nu într-un viitor foarte îndepărtat să-l dezbatem și în lectura a doua. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În continuare, cuvînt i se oferă doamnei Valentina Stratan din partea Fracțiunii Partidului Democrat din Moldova. Poftiți.

Doamna Valentina Stratan: Mult stimate domnule Președinte. Stimați colegi deputați, Onorată asistență, Proiectul de lege discutat abordează un subiect foarte sensibil. Or, violența în familie reprezintă o problemă socială de natură infracțională ce încalcă grav drepturile fundamentale ale omului și atinge, aduce atingere demnității și credințelor umane. Recunoașterea fenomenului „violența în familie” în calitate de problemă socială a generat, în Republica Moldova, progrese substanțiale, printre care enumerăm: Legea nr.45 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în martie 2007, legea care a îmbunătățit mecanismul de soluționare a cazurilor de violență, a asigurat operaționalitatea procedurii de emitere a ordonanței de protecție și a legiferat drepturile victimelor la protecție și asistență. Aprobarea actelor normative care reglementează serviciile sociale adresate subiecților violenței în familie și a standardelor minime de calitate. Aprobarea instrucțiunilor sectoriale pentru specialiștii competenți de prevenire și combatere a

103

violenței domestice, precum sunt: asistenții sociali, medicii, organele de Poliție și autoritățile publice locale. Cu toate acestea, ne-am convins repetat că practica bate viața. Astfel, situația la acest capitol ne-a arătat că cadrul legal încă nu este suficient de reușit în combaterea acestui flagel. Ne-am convins că avem încă multe lacune și imperfecțiuni care, cu regret, nu ne permit să constatăm că indicatorii de violență domestică sub diferite forme bat în retragere în Republica Moldova. Anume aceste aspecte au mobilizat în ultimii ani, specialiștii de la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, reprezentanții societății civile, experții în domeniu, care au muncit mult la elaborarea de amendamente concentrate pe modificarea legislației în vigoare în vederea îmbunătățirii mecanismului de implementare a Legii nr.45, precum și la armonizarea acesteia cu standardele europene. Permiteți-mi să le mulțumesc și pe această cale tuturor pentru suportul, pentru munca dumneavoastră, stimați reprezentanți ai ministerului, în primul rînd, și ai societăți civile, pentru tot ce ați depus în acest sens. Printre modificările noiu-formulate se prevede introducerea unui nou mecanism de intervenție a ordonanțelor de protecție urgentă, emise de Poliție, finanțarea obligatorie din partea statului a centrelor prestatoare de servicii pentru victimele violenței în familie, excluderea din legislație a prevederilor referitoare la mediere și consiliere pe cazurile de violență în familie. Stimați colegi, Violența în familie are repercusiuni majore asupra calității vieții membrilor familiei, afectînd în mod special femeile și copiii, precum și șansele acestora de participare la viața socială și economică. Femeile victime ale violenței sînt adesea izolate, sînt incapabile de a solicita suport și protecție, iar acest flagel al violenței afectează profund copiii. Ca orice fenomen negativ de ordin social, pe lîngă costurile materiale, violența în familie implică costuri morale care afectează relațiile dintre parteneri, destramă familii, dezorganizează relațiile părinți–copii, face să crească criminalitatea în societate, precum și costurile social-economice – prin creșterea numărului concediilor medicale, scăderea productivității muncii, creșterea mortalității, mărirea cheltuielilor pentru pedepsirea, asistența și consilierea agresorilor, reabilitarea victimelor, întreținerea copiilor instituționalizați. Sînt sigură că fiecare dintre noi cunoaște cazuri de familii destrămate și copii părăsiți, cînd soțiile unor bărbați violenți au lăsat tot ce au agonisit prin multă muncă și au luat drumul pribegiei, doar ca să scape de pumnii grei și de cuvintele insultătoare ale agresorilor. Studiile din domeniu demonstrează că fenomenul violenței în familie se perpetuează prin intermediul copiilor care devin victime sau martori ale actelor de violență, părinții care au fost martori sau victime ale unui comportament abuziv în copilărie, manifestă tendința de a reaplica acest model de comportament în raport cu propriii copii și membrii familiei. Astfel spus, violența naște violență. Deși problema violenței în familie a fost recunoscută în calitate de problemă socială de aproape un deceniu, amploarea acestui fenomen indică asupra faptului

104

că această problemă continuă să fie relevantă, de relevanță majoră. Analiza hotărîrilor emise de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pe marginea cazurilor de violență în familie, precum și studiile și cercetările efectuate pe parcursul ultimilor ani au demonstrat existența lacunelor și deficiențelor sectoriale, dar și sistemice de abordare a fenomenului în domeniul de referință. Luînd în considerare amploarea și impactul negativ al fenomenului violenței în familie, se impune necesitatea adoptării și implementării unor măsuri ferme, sistemice, racordate la standardele internaționale din domeniu, în particular la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Proiectul de lege discutat în Parlament prezintă o necesitate stringentă în întreprinderea măsurilor legislative pentru eficientizarea mecanismelor de protecție a violenței domestice. Deși recunosc că nu avem prea mult timp pentru tărăgănare, or, în spatele fiecărei cifre, fiecărui caz de violență, raportat de către Ministerul Afacerilor Interne, organizațiile nonguvernamentale, de alte structuri responsabile, stă, de fapt, o viață, o soartă a unei femei, a unui copil, a unei familii. Totodată, menționez necesitatea introducerii în proiectul de lege a unui articol nou, „Dispoziții finale și tranzitorii”, care să stabilească clar termenul de intrare în vigoare și să asigure funcționalitatea și eficiența legii, ori ne dăm bine seama că mai avem nevoie de timp de pregătirea celor ce vor implementa prevederile legii. Fracțiunea Partidului Democrat susține adoptarea acestui proiect de lege pentru primă lectură și ne propunem și noi să venim cu propuneri, amendamente care ar îmbunătăți esențial acest cadru legal. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Invit la tribuna centrală pe doamna deputat Alina Zotea.

Doamna Alina Zotea: Domnule Președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor, Sînt recunoscătoare că vocea celor care sînt supuși violenței în familie a fost auzită, iar pe ordinea de zi se regăsește acest proiect care are ca obiectiv diminuarea acestei probleme. Este cunoscut faptul că fenomenul violenței în familie este destul de ridicat, cifră care, cu părere de rău, crește de la an la an. Este absolut inacceptabil să mai păstrăm tăcere și să nu facem nimic. De aceea, aprobarea acestui act normativ va trebui să descurajeze la maxim agresorii. Înțeleg că o reformă ca aceasta în domeniu este costisitoare, dar noi nu putem încălca la nesfîrșit drepturile omului care reprezintă consecințe grave pentru generațiile actuale și viitoare. De asemenea, studiile arată că copiii care au fost martori sau au fost supuși violenței sînt mai susceptibili în a deveni pe viitor victime sau chiar agresori. Este în puterile noastre să oferim încredere cetățenilor că atunci cînd o femeie va fi

105

bătută de soțul ei să aibă unde să meargă cu copiii ei, să se bucure de un adăpost și de siguranță din partea statului. Sau o victimă a violenței trebuie să aibă maximă încredere că, atunci cînd va depune o plîngere împotriva agresorului, acesta va fi pedepsit sau atunci cînd un elev este agresat verbal de profesorul lui, el trebuie să știe că această nedreptate poate fi corectată dacă anunță familia și autoritățile. Datoria noastră este să nu ne oprim la acest proiect de lege, să continuăm cu modificări de legi, politici și programe care vor interzice în mod explicit și vor reprima violența în familie în conformitate cu acordurile internaționale la care Republica Moldova face parte. În concluzie, susțin proiectul și vă îndemn să fiți solidari în vederea înăspririi pedepselor conform noilor modificări legislative în Codul penal al Republicii Moldova. Încurajez toți cei agresați să fie deschiși în a sesiza aceste cazuri, ca agresorii să fie pedepsiți. Iar fiecare dintre noi putem și trebuie să lucrăm împreună pentru a identifica, raporta și a preveni violența, astfel încît vinovații să știe că nu au unde să se ascundă. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Următorul deputat pe care îl invit la tribuna centrală, estedomnul Valeriu Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Doamnă președinte, Stimați colegi, La școală, o profesoară i-a întrebat pe copii: „Dragi copii, cine știe unde este raiul”? Un băiețel a ridicat repede mîna. Profesoara bucuroasă i-a dat cuvîntul, așteptînd că el va spune ceea ce știm cu toții, că raiul este în cer. Băiatul, plin de mîndrie, a spus cu voce tare: „Raiul este la noi acasă”. Toată clasa a pufnit în rîs, el a lăsat capul în jos. După o pauză, a adăugat zicînd: „De cînd tata nu mai bea, raiul a venit în casa noastră”. Stimați colegi, Casele noastre, într-adevăr, ar putea fi un colț de rai, dar, din păcate, de multe ori, ele mai degrabă seamănă cu un colț de iad. Și aceasta se datorează în mare parte abuzului de alcool și, nu în ultimul rînd, violenței în familie. Soții își bat soțiile, soțiile, ca să se apere, lovesc în soți și, de multe ori, aceste lovituri de apărare pot fi fatale. Copiii sînt plini de rebeliune față de părinți și de agresiune față de frații și surorile mai mici. Părinții își neglijează și, nu rareori, își abuzează copiii. Deci, prin urmare, problema violenței în familie, așa cum deja s-a spus, este una extrem de gravă. De aceea, în acest context, proiectul de lege pe care îl discutăm astăzi este foarte binevenit. Nu putem fi indiferenți față de această plagă socială. Este lăudabil faptul că Guvernul vine cu o serie de propuneri menite să prevină și să combată violența în familie. Precizarea unor definiții, introducerea unor noi mecanisme, accentul pus pe consiliere și prevenire sînt elemente importante ale acestui proiect de lege.

106

M-a bucurat să văd că Guvernul a introdus în acest proiect de lege în lista partenerilor sociali și organizațiile religioase. Este important ca toate bisericile să conștientizeze acest lucru, să se pătrundă de această responsabilitate pe care o au în prevenirea și combaterea violenței în familie. Educația, inclusiv cea de ordin religios, trebuie să joace un rol important în eradicarea acestui fenomen. Să nu uităm, de asemenea, că un alt rol important îl are și mass-media. Recent, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, am prezentat un raport despre lupta împotriva ultrasexualizării copiilor. Raportul scoate în evidență că una dintre cauze ale acestei ultrasexualizări este tocmai mass-media. Deci ei fac un apel către societatea civilă să facă un studiu și să vadă care este legătura între violența promovată astăzi la televizor și violența pe care o vedem în familiile noastre. Totodată, sînt nevoit să fac cîteva remarci de ordin critic. Așa cum am menționat, prima este legată de introducerea unor prevederi din Convenția Consiliului Europei privind combaterea și prevenirea violenței împotriva femeilor și violenței în familie, cunoscută sub Convenția de la Istanbul. Deși multe dintre aceste prevederi sînt binevenite, totuși cred că era mult mai bine să așteptăm ratificarea convenției, pentru că sînt costuri pe care nu sînt sigur că Guvernul le va putea suporta. Domnul Reidman a făcut deja referință la cîteva situații posibile. În al doilea rînd, introducerea ordinului de restricție stîrnește anumite îngrijorări. Așa cum a menționat și doamna Palihovici, noi, în 2010, deja am făcut anumite modificări la Legea nr.45. Ordonanța de protecție se introduce în termen de 24 de ore și înțeleg că 24 de ore poate fi termen prea mare. E nevoie de intervenții imediate. Totuși, consider că este absolut greșit ca ordinul de protecție să fie eliberat de un colaborator de poliție doar în baza unor bănuieli rezonabile. Cum poate un polițist să estimeze, să evalueze dacă sînt rezonabile bănuielile sau nu. El trebuie să constate dacă este un risc iminent asupra sănătăți, asupra vieții unui membru de familie. Și o altă întrebare este: de ce ordinul de restricție este eliberat pentru 10 zile dacă noi avem… dacă instanța este obligată să se pronunțe în 24 de ore? Deci, asemenea prevederi, după mine, deschid ușa pentru anumite posibile abuzuri. Să nu uităm de cazul familiei Botnariu din Norvegia. Orice intervenție administrativă sau decizii administrative trebuie folosite în situații extreme și pe un termen foarte limitat. Ultimul cuvînt trebuie să-i aparțină instanței de judecată. În al treilea rînd, și cu aceasta închei, cel mai îngrijorător lucru pe care l-am sesizat este această poate intenție ne… cum să zic, așa, neconștientizată pînă la capăt de a schimba definiția familiei. În legislația națională lipsește o definiție clară și completă a familiei. Articolul 48 din Constituție oferă doar niște repere a noțiunii de „familie”, însă ele nu sînt dezvoltate într-o definiție în Codul familiei. După mine, trebuie excluse cu desăvîrșire. Constituția este și trebuie să rămînă ca o Biblie pentru Guvern, Parlament, societate civilă. Noi trebuie să înțelegem lucrul acesta. CEDO nu demult a reiterat

107

acest lucru, este dreptul nostru de a da o definiție familiei și este dată în articolul 48 din Constituție. Dacă este nevoie, așa cum spunea doamna Dumbrăveanu, să fie extinsă lista membrilor familiei, este important să fie specificat lucrul acesta, doar că, doamna Dumbrăveanu, într-un caz, dumneavoastră l-ați specificat, dar în al doilea caz nu ați specificat. De aceea, în articolul 1331, spre exemplu, nu ați specificat acest lucru. În încheiere. De asemenea, consider că proiectul de lege trebuie votat în primă lectură. Trebuie în curînd examinat și pentru lectura a doua. Vă îndemn să protejăm familiile noastre ca ele să se transforme, cu adevărat, într-un colțișor de rai și să fie așa cum le-a intenționat Dumnezeu cînd a întemeiat familia. Doamne ajută în adoptarea acestei legi.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim Și ultima luare de cuvînt din partea domnului Lilian Carp. Poftiți.

Domnul Lilian Carp: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Despre violența în familie noi nu cunoaștem de azi sau să spunem că astăzi, în Republica Moldova, au loc acele acțiuni din partea puterii pentru a putea proteja atît copiii, a proteja femeile, dar și nu numai de violența care are loc în cadrul familiei. Vrea să menționez faptul că, datorită societății civile care, încă din anii '90 a întreprins mai multe acțiuni să demonstreze că, în societate, ne ciocnim cu această problemă, astăzi putem vorbi despre faptul că este necesar să protejăm copiii, să protejăm femeile, să ne protejăm de această violență în familie. Și datorită faptului că am ieșit la tribună, vreau în primul rînd, să vorbesc despre unii dintre pionierii din societatea civilă care au început acest proces, și anume datorită lui Iosif Moldovan. Țin minte că încă în anii '97, '98 s-au făcut anumite acțiuni prin intermediul UNICEF-ului, proiecte prin care se vorbea despre violența asupra copiilor în școală. Trebuie să știm că, din păcate, am moștenit un sistem educațional conservator în care copilul este considerat doar instrument, obiect al instruirii și nici de cum nu un subiect care se modelează, poate crește un bun cetățean pentru societate. Abia în anii '97, '98 în secolul trecut, s-a vorbit despre faptul că copilul este un subiect. Trebuie să atragem atenție asupra felului cum creștem acești copii și ce cetățeni vom avea peste 10, 20 de ani de zile și ce s-a întîmplat. Abia în anii 2007, 2008, 2009 s-a început a se vorbi deschis despre faptul că avem violență în școală și abia în anii 2010 – 2011 avem primele statistici care demonstrează brusc că avem această violență în școală, parcă pînă atunci noi n-am avut această violență, pînă în 2010, 2011 nu am avut această violență.

108

Dar, slavă Domnului, și instituțiile statului au început să se autosesizeze că există aceste probleme, că este necesar să ne protejăm copiii, că putem să creștem o generație care pe viitor să ne mîndrim. De aceea, intervenția pe care am vrut s-o fac, am vrut anume să fie spre mulțumirea societății civile, care printre primii au sesizat problema violenței care există în familie, dar și în societate. Mersi mult. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Dragi colegi, Aici, se încheie și etapa luărilor de cuvînt și, astfel, se încheie și dezbaterile pe proiectul nr.246 din 2 iunie 2016. Vom reveni foarte curînd la procedura de vot pentru aprobarea în primă lectură a acestui proiect. Pînă atunci însă, să mai examinăm un subiect, și anume numărul 5 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege proiectul nr.299 din 30 iunie 2016, cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, proiect care a venit ca inițiativă din partea Guvernului, dar, de fapt, … autor e și e Banca Națională a Moldovei. Vă rugăm, domnule Sturzu, viceguvernator al Băncii Naționale, prezentați- ne proiectul și încercați cît mai succint. Vă mulțumim frumos.

Domnul Ion Sturzu – viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei: Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Stimaţi deputaţi, Proiectul Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative prevede modificarea și completarea Legii instituțiilor financiare și a Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali. Proiectul de lege are drept scop consolidarea cadrului legal național privind transparența și calitatea acționariatului bancar, guvernarea corporativă, sisteme de control intern și administrarea riscurilor, precum și ridicarea nivelului calității auditului extern efectuat în bănci. Beneficiarii proiectului de lege sînt băncile din Republica Moldova, iar rezultatul scontat ca urmare a implementării proiectului de lege constă în perfecționarea modului de reglementare și supraveghere a activității băncilor și implicarea mai activă a autorității de reglementare în dialog cu societățile de audit extern contractate de bănci. De asemenea, modificările propuse stabilesc un cadru normativ care să determine administrarea riscurilor în funcție de specificul fiecărei bănci și vor contribui la crearea în bănci a unor politici și sisteme clare și eficiente de activitate bazate pe cele mai bune practici internaționale în acest sens. Pentru fortificarea procesului de monitorizare a acționariatului, proiectul vizează completarea cu mecanismul aferent obținerii permisiunii Băncii Naționale pentru achiziționarea acțiunilor băncii emise ca urmare a anulării acelor care nu au

109

fost înstrăinate de către deținătorii de cotă substanțială cărora le-a fost retrasă permisiunea prealabilă a BNM ca urmare a nerespectării cerințelor privind calitatea acționariatului prevăzut de lege instituțiilor financiare. De asemenea, proiectul prevede acordarea dreptului de a institui administrarea specială în cazul în care se constată acțiunea concertată a acționarilor care dețin o cotă substanțială mai mare de 50% în capitalul social al băncii fără permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naționale. Pentru ridicarea nivelului de veridicitate a rapoartelor întocmite de bănci și responsabilizarea auditurilor externe ale băncii, se propune completarea aferentă desfășurării activității de audit în alte scopuri decît auditul financiar anual. Totodată, proiectul conține anumite propuneri referitor la modificarea termenelor aferente procesului de lichidare a unei bănci. Aceste modificări au drept scop soluționarea problemelor ce țin de evaluarea și comercializarea activelor, soluționarea litigiilor în instanță de judecată, executarea titlurilor executorilor, derularea procedurii de insolvabilitate a debitorului și altele. Ținînd cont de particularitățile specifice de lichidare a unei bănci, cum ar fi procedura extrajudiciară de lichidare silită, proiectul prevede completarea Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali în contextul radierii băncilor în proces de lichidare din Registrul de stat, ținut de Camera de Înregistrare. Modificările și completările propuse vor contribui la fortificarea cadrului legal național din domeniu și vor crea premise pentru reglementarea eficace a activității bancare, inclusiv structura de proprietate, fapt care va conduce la ridicarea nivelului de soliditate a sistemului bancar. Pornind de la cele expuse mai sus, se propun pentru examinare în primă lectură prezentele modificări.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Și, în continuare, întrebări în adresa autorilor. Prima intervenție din partea doamnei Bodnarenco. Vă rugăm frumos, poftiți.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc mult. Spuneți, vă rog, guvernatorul Băncii Naționale a participat la elaborarea proiectului de lege?

Domnul Ion Sturzu: Acest proiect de lege a fost pregătit pînă la venirea actualului guvernator, dar dînsul sigur că cunoaște subiectul. Și atunci, cînd aceste materiale au fost examinate în ședință de Guvern, de asemenea a cunoscut și a fost implicat nemijlocit în proces.

110

Doamna Elena Bodnarenco: Dar totul e bine cu domnul guvernator? Este în țară, n-a plecat nicăieri? N-a fost furat? Iată, noi stăm de vorbă cu colegul meu și cam nu prea ținem minte cum arată domnul guvernator. De ce se teme guvernatorul Băncii Naționale că vină în…?

Domnul Andrian Candu: Îmi permiteți, domnule Sturzu.

Domnul Ion Sturzu: Nu, la sigur că o să aveți posibilitatea să-l vedeți pe domnul guvernator.

Domnul Andrian Candu: Domnule Sturzu, Dați-mi voie, vă rog frumos. Domnule Sturzu. Stimată doamnă, Guvernatorul se află în negocieri cu Fondul Monetar Internațional, ca întreaga echipă a Guvernului care sînt dedicați. De aceea, și în discuțiile cu el pe care le-am avut, a fost agreat ca domnul Sturzu să prezinte acest proiect. Vă mulțumesc. Și a doua întrebare.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc, stimate domnule Președinte al Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnule Reidman, Poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Да. Спасибо. Господин вице-губернатор, В предложенном проекте множество положений, которые, так сказать, допускают разного рода вольности или же при оценке действий Национального банка, или других субъектов этого закона могут быть оспорены как превышающие закон и т.д. Я понимаю, когда эти положения были положениями Регламента Национального банка, который сам устанавливает. Мы говорили на эту тему и в прошлый раз. Который он сам устанавливает правила, сам их контролирует, сам их может изменять оперативно в целях, так сказать, нормального регулирования банковской системы. Вот здесь, например, мне представляется в пункте 13-м изменения в статью 34, пункт 3: «Национальный банк может устанавливать положениями

111

осуществление аудиторской деятельности банка в целях надзора». Здесь имеется в виду назначение аудиторской проверки по требованию Национального Банка, так я понимаю? И далее идет: «По требованию Национального банка аудиторское общество обязано предоставлять любые детали, разъяснения и объяснения, связанные с аудируемым банком». Видите, не говорится, что это относится к тому аудиторскому контролю, который назначен по требованию Национального банка! Потому что любое аудирование может быть назначено Советом акционеров, акционерным собранием, руководящим органом. И делается это для того, чтобы аудитор указал на недочеты администрации, которая имеет возможность это исправлять. Здесь же вы пишете: «по требованию Национального банка аудиторское общество обязано предоставлять любые детали, разъяснения и объяснения, связанные с аудируемым банком». Мне кажется, что здесь нужно уточнить, что это распространяется лишь только на те аудиторские проверки, которые назначены регулятором.

Domnul Ion Sturzu: Pot să răspund? Noi pornim de la scopul introducerii acestei norme. Pe regulator îl interesează toată informația veridică care se produce într-o instituție financiară cu scopul de a lua atitudine și de a se implica nemijlocit, la moment, cînd aceste instituții de audit, indiferent de cine au fost ele comandate, la a cui inițiativă, au mers și au făcut acest audit în aceste instituții, să dispunem de aceste rezultate ca să putem lua atitudine. Adică, noi considerăm că ceea ce am introdus aici este bine venit și, cu atît mai mult, corespunde bunelor practici. Dacă o să mergem în alte țări și o să vedem în alte țări care sînt cerințele la acest capitol, ele, practic, coincid cu ceea ce acum am încercat să promovăm.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Domnule Reidman,. Dacă aveți precizare sau a doua întrebare, poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Precizare. Вы понимаете, какое дело – у Национального банка и в его надзорной функции, и в его службах, которые осуществляют надзор, есть достаточно инструментов для того, чтобы самим искать нарушения, а не сидеть у себя в Национальном банке под кондиционером и ждать, когда ему аудитор принесет. Тем болеу что аудитора приглашают для того, чтобы исправить, для того, чтобы войти в нормы Национального банка и не получить ни санкций штрафных, никаких иных. Вы же пытаетесь, так сказать, всю внутреннюю информацию, которая еще не предназначена для отчета, которая в стадии подготовки отчета, пытаутесь вытащить раньше

112

времени к себе, если не указываете, что вот это аудирование касается только назначенного аудита со стороны Национального банка.

Domnul Ion Sturzu: Domnule deputat, Cred că atît pe noi, ca responsabili ai Băncii Naționale, cît și pe dumneavoastră, ca reprezentanți ai Legislativului, ne interesează ca instituțiile financiare din țară să fie instituții financiare stabile în care riscurile de fraudă să fie diminuate. În acest scop, trebuie să folosim toate instrumentele legale ca anume aceste instituții să se mențină la nivelul cuvenit. Noi nu vrem să repetăm și să admitem practici de fraudă cu impact negativ pentru toți noi.

Domnul Andrian Candu: Domnule Reidman, Aveți a doua întrebare?

Domnul Oleg Reidman: Da. Ну, аудит не предназначен только для того, чтобы выявлять fraude, аудит предназначен и для других вещей. Аудит предназначен для соблюдения нормативов во времени, да, аудит предназначен для соблюдения потенциальных норм и т.д., nu numai fraude. И все это … Аудит для того и предназначен, чтобы со стороны ,свежим взглядом дать возможность и дать заключение исполнительному органу увидеть, что у него не так, а не для того, чтобы стучать в Национальный банк. У вас есть для этого куча инструментов. Все. Это не вопрос, это мое мнение. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul Bejan. Poftiți.

Domnul Valerian Bejan: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule viceguvernator Sturzu, Spuneți, vă rog, la articolul 251 punctul b). Hotărîrea Băncii Naționale a Moldovei cu privire la aprobarea dării de seamă privind lichidarea băncii. Care-i părerea dumneavoastră dacă sintagma „darea de seamă” va fi înlocuită cu cuvîntul „raport”.

Domnul Ion Sturzu: Mă scuzați, care articol 25?

113

Domnul Valerian Bejan: 251 punctul b). La articolul II pe urmă mai departe merge … Pe a doua pagină.

Domnul Ion Sturzu: Deci articolul 251 …

Domnul Valerian Bejan: Punctul b).

Domnul Ion Sturzu: Punctul b). Hotărîrea Băncii Naționale cu privire la aprobarea dării de seamă privind lichidarea băncii.

Domnul Valerian Bejan: Da. Deci, cuvîntul… sintagma „dare de seamă” să fie înlocuită cu cuvîntul „raport”.

Domnul Ion Sturzu: Noi putem să denumim oricum …

Domnul Valerian Bejan: Dar mai corect ar fi „raport” decît „dare de seamă”. Totuși, pe toate blanchetele este scris „raport”, nu „dare de seamă”.

Domnul Andrian Candu: Deci, pentru lectura a doua. Subiectul, într-adevăr … Da. Vă mulțumim. Și aici se încheie etapa întrebărilor în adresa autorului. Vă mulțumim foarte mult, domnule Sturzu. În continuare, îl invităm pe domnul Creangă, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, să ne prezinte raportul comisiei pentru lectura întîi pe acest subiect.

Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule Președinte, Onorat Plen, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative și informează despre următoarele. Proiectul în cauză este înaintat cu titlul de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova și prevede completări și modificări la Legea instituțiilor financiare și la Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali.

114

Modificarea Legii instituțiilor financiare urmărește fortificarea cadrului legal național privind transparența și calitatea acționariatului bancar, guvernării corporative și administrării riscurilor prin două căi. Prima. Băncile, în mod independent, urmează să-și evalueze și dezvolte procedurile, sistemele interne existente pentru a asigura o adaptare la natura, amploarea și complexitatea riscurilor interne, modelului de afaceri și activităților desfășurate. Și doi. Banca Naţională a Moldovei va stabili prin acte normative principiile, criteriile tehnice şi alte cerinţe în acest sens care urmează a fi respectate de bănci. Totodată, modificările propuse au ca scop stabilirea unui cadru normativ care să determine administrarea riscurilor în funcţie de specificul fiecărei bănci. De asemenea, pentru ridicarea nivelului de transparenţă al acţionariatului, proiectul prevede completarea mecanismului ce ţine de vînzarea la bursa de valori a noilor acţiuni emise ca rezultat a celor anulate de către organul executiv în condiţiile Legii instituţiilor financiare. Astfel, articolul 15 alineatul (1) va stipula obţinerea permisiunii Băncii Naţionale pentru achiziţionarea sau subscrierea acţiunilor băncii asupra cărora au devenit indice... prevederile articolului 156 alineatul (3). Totodată, completările includ motivele de refuz privind eliberarea permisiunii prealabile şi în cazul în care informaţiile şi documentele prezentate de către achizitorul potenţial vor conţine date eronate. Această completare este necesară ţinîndu-se cont de faptul că, în cadrul verificării informaţiei prezentate, în seturile de documente pot fi depistate date eronate și nu se exclude prezentarea acestor informații eronate şi în mod intenţionat. Propunerile mai au drept scop evitarea posibilităţii de manipulare în ceea ce priveşte deţinerea directă sau indirectă de cote în capitalul altor bănci de către persoane faţă de care au fost dispuse anumite măsuri ca urmare a nerespectării din partea acestora a cerinţelor privind calitatea acţionariatului prevăzute de Legea instituţiilor financiare şi de actele normative subordonate. Astfel de persoane nu vor avea dreptul de deţinere directă sau indirectă a unor noi acţiuni în capitalul social al băncilor. O altă completare conţine prevederi care acordă dreptul Băncii Naţionale de a institui administrarea specială în cazul în care constată acţiunea concertată a acţionarilor, care deţin o cotă substanţială mai mare de 50% din capitalul social al băncii, fără permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naţionale. Prevederile cu pririre la acţionariat vor conduce la sporirea transparenţei acţionarilor băncilor, prin intervenţia timpurie a autorităţii de supraveghere la formarea acţionariatului bancar şi facilitarea urmăririi de către supraveghetor a schimbărilor în structura acestuia. Pentru ridicarea nivelului de veridicitate a rapoartelor întocmite de către bănci, se propune completarea legii cu prevederi care vor da dreptul Băncii Naţionale de a stabili, prin reglementări, desfăşurarea activităţii de audit la bănci în alte scopuri decît cele prevăzute actualmente în Legea instituţiilor financiare. În cazul în care dobîndirea sau majorarea cotei substanţiale, care reprezintă 50 la sută şi mai mult din capitalul social al băncii, a fost efectuată în baza actului

115

juridic lovit de nulitate, se propune stabilirea prin lege a dreptului Băncii Naţionale de a institui, la necesitate, administrare specială. Acest fapt va crea condiţii în vederea eliminării deficienţelor în administrarea băncii în astfel de situaţii. În conformitate cu prevederile actuale din Legea instituţiilor financiare, procesul de lichidare a unei bănci nu poate depăşi 3 ani de la data retragerii licenţei. Termenul poate fi prelungit de Banca Naţională pentru cel mult un an, în baza demersului argumentat al lichidatorului băncii. Avînd în vedere imposibilitatea lichidatorilor băncilor de a finaliza procesul de lichidare a băncilor în termenul menţionat, se propune de a extinde termenul procesului de lichidare a băncilor de la 3 ani pînă la 5 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului cu încă 2 ani în loc de un an. Completarea Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali cu un nou articol prevede ca radierea din Registrul de stat a băncilor în proces de lichidare silită să fie efectuată în baza următoarelor documente: cerere de radiere, depusă de lichidatorul băncii; hotărîre a Băncii Naţionale cu privire la aprobarea dării de seamă privind lichidarea băncii; bilanţul de lichidare a băncii. Urmare a examinării proiectului de lege, Comisia economie, buget şi finanţe propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări în adresa comisiei. Aici, încheiem dezbaterile și la proiectul nr.299 din 30 iunie 2016. Vă mulțumesc foarte mult, dragi colegi. Este 15.11 Precum am convenit, o mică reținere. Începem procedura de vot, o chestiune pur tehnică. Un minut, două, eventual, ca toți deputații să se mobilizeze. Într-un minut începem votul. Rog numărătorii să se pregătească pentru a ne da prezența.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 23. Sectorul nr.2 – 4.

Domnul Andrian Candu: Încă o dată.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 40. Sectorul nr.3 – 22.

Domnul Andrian Candu: Sînt 85 de deputați în sală. 43 de voturi sînt necesare pentru hotărîri de Parlament și majoritatea simplă și cele din primă lectură.

116

Și, dragi colegi, Vă rog frumos, să vă luați locul. Mă adresez deputaților cu rugămintea de a lua loc pentru a începe procedura de vot. Mă adresez către campionul Țuțu să încerce să-și manifeste și respectul față de Prezidium, să se așeze jos. Vă mulțumim foarte mult. Da. Vă rog frumos, domnul Deliu, de procedură. Poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Domnule Președinte, Eu vin, totuși, cu rugămintea, înainte de supunere la vot a proiectelor, ca proiectul nr.69 să fie reîntors în comisie. Și... argumentez de ce. Astăzi, totuși, nu am ajuns la o formulare a prevederilor modificării Codului contravențional. Noi vorbeam despre ordinea de zi, domnul Eșanu a propus că poate în proiectul ordinii de zi, deci nu este clară sintagma. Și, ca să nu facem o greșeală, vin cu rugămintea, dacă se acceptă, să-l reîntoarcem în comisie pentru a formula corect această prevedere. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Mie mi se pare că plenul s-a pronunțat și prin vot asupra acestui subiect. Dar, evident, dacă sînt opinii care domină din partea fracțiunilor... Fracțiunile dacă vor să se pronunțe? Nu văd niciun interes al fracțiunilor să se pronunțe la acest subiect. Mulțumesc foarte mult. Trecem la vot, la exercițiul de vot. Dragi colegi, Se propune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.125 din 2 aprilie 2015 pentru completarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova nr.260. Cine este pentru aprobare în primă lectură, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea în primă lectură a proiectului nr.125 din 2 aprilie 2015. La fel, vă rog frumos, votul plenului pentru ca acest proiect să fie comasat cu proiectul nr.53 din 5 martie 2015. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Plenul a acceptat și a aprobat comasarea acestui proiect cu proiectul nr.53, luîndu-se ca bază proiectul nr.53.

117

În continuare, se supune votului pentru aprobarea în primă lectură proiectul nr.218 din 22 mai 2015 cu privire la modificarea şi completarea Codului audiovizualului. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea acestui proiect de lege nr.218 din 22 mai 2015. Rog plenul Parlamentului să se pronunțe pentru comasarea acestuia cu proiectul nr.53 din 5 martie 2015, luîndu-se ca proiect de bază proiectul nr.53. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Plenul a susținut comasarea acestuia cu nr.53. Și, în continuare, se supune votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.231 din 28 mai 2015 pentru modificarea şi completarea Codului audiovizualului. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea în primă lectură. Și, în continuare, comasarea cu proiectul nr.53. Cine este pentru, rog frumos, să susțină. Vă mulțumesc foarte mult. Astfel, cele 3 proiecte de legi votate în primă lectură se comasează cu proiectul nr.53 din 5 martie 2015, luîndu-se ca bază proiectul nr.53. În continuare, se supune votului pentru primă lectură proiectul de Lege nr.211 din 13 mai 2016 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Plenul susține aprobarea în primă lectură a proiectului de lege nr.211 din 13 mai 2016. Și, în continuare, se propune pentru aprobare în lectura a doua proiectul de Lege nr.271 din 17 iunie 2016 cu privire la procuraturile specializate. Cine este pentru aprobarea acestuia în lectura a doua, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii, Vă rugăm foarte mult să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 3. Sectorul nr.2 – 34. 19 – sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 56 de voturi, proiectul de Lege nr.271 din 17 iunie 2016 cu privire la procuraturile specializate a fost votat în lectura a doua și ultima.

118

În continuare, se supune votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.246 din 2 iunie 2016 cu privire… pentru modificarea și completarea unor acte legislative, cunoscut și proiectul de Lege cu referire la violența în familie. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Unanimitatea celor prezenți în sală. Proiectul de Lege nr.246 din 2 iunie 2016 a fost votat în primă lectură. Rugăm Comisia juridică, numiri şi imunităţi să inițieze discuțiile, dezbaterile cu toți cei implicați, inclusiv cu societatea civilă, pentru pregătirea proiectului pentru lectura a doua. Și noi încă o dată, plenul Parlamentului, mulțumim pentru contribuția societății civile, ai cărei reprezentanții sînt în sală. În continuare, se supune votului pentru aprobare în lectura a doua proiectul de Lege nr.214 din 16 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 3. Sectorul nr.2 – 34. 22 – sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 59 de voturi, proiectul nr.214 din 16 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, a fost votat în lectura a doua și ultima. În continuare, se supune votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.299 din 30 iunie 2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative. Cine este pentru aprobarea acestuia în lectura întîi, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea acestui proiect de lege în lectura întîi și anume fiind vorba de nr.299 din 30 iunie 2016. În continuare, se supune pentru aprobare în lectura a doua proiectul de Lege nr.69 din 29 februarie 2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 23. Sectorul nr.2 – 34. 18 – sectorul nr.3.

119

Domnul Andrian Candu: Cu 75 de voturi, proiectul de Lege nr.69 din 29 februarie 2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumesc foarte mult. Onorat Plen, Se supune votului pentru aprobare în lectura doua proiectul de Lege nr.393 din 16 octombrie 2015 pentru completarea Legii privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii stabilite în sistemul public de asigurări sociale. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii, Să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 23. Sectorul nr.2 – 34. Sectorul nr.3 – 22.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.2, Rectificare, vă rog frumos. Poftiți.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 40. … N-ați votat.

Domnul Andrian Candu: Cu 85 de voturi, proiectul de Lege nr.393 din 16 octombrie 2015 pentru completarea Legii privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii stabilite în sistemul public de asigurări sociale a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, Aici se încheie procedura de vot. Vă mulțumesc foarte mult. Sînt… Deja e ora agreată pentru examinarea și dezbaterea moțiunii simple, însă mai sînt 4 acorduri internaționale și rog plenul să accepte o mică reținere la dezbaterea moțiunii. Ne cerem scuze față de colegii din minister și doamna ministru. Vă propun să examinăm foarte repede tratatele internaționale. Iată de ce, propun plenului să dezbatem subiectul nr.7 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege nr.256 din 7 iunie 2016 privind ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova CET-Nord și Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare privind grantul investițional acordat din Fondul Regional al Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică.

120

Rog, dragi colegi, să vă rețineți în plenul Parlamentului. Le voi supune votului unul după altul, mai ușor să trecem la moțiune. Vă rog frumos. Domnule Eșanu, Vă rugăm frumos să ne prezentați proiectul nr.256 din 7 iunie 2016.

Domnul Nicolae Eșanu: Mulțumim. Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră, după cum deja a fost anunțat, vine să asigure ratificarea Acordului de grant în sumă de 3 milioane de euro, care se adaugă la creditul de 7 milioane de euro, deja ratificat de către Parlament, destinate modernizării sistemului de termoficare, sistemului energetic din municipiul Bălți. Rugăm susținerea proiectului. Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim, domnule Eșanu. Și, în continuare, o rugăm pe doamna Buliga, președintele Comisiei politică externă și integrare europeană, să ne prezinte raportul comisiei.

Doamna Valentina Buliga: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi, În cadrul comisiei, a fost examinat acest proiect de lege. Se încadrează perfect în categoria tratatelor internaționale supuse examinării și ratificării de către Parlament. În cadrul raportului, care este prezentat, aveți aduse argumentele și necesitatea acestui document. Întucît secțiunea 703 articolul 7 din Acord invocă necesitatea remiterii în adresa băncii a unei opțiuni legale elaborate de Ministerul Justiției ca o condiție suplimentară pentru intrarea în vigoare a prezentului Acord, comisia consideră necesară completarea textuui legii cu un articol nou, 3, care are următorul cuprins: Ministerul Justiției va întocmi și va remite prin canale diplomatice Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare opinia legală privind acordul menționat. Articolul 3 din proiect va deveni articolul 4. Ținînd cont de cele expuse, comisia, cu majoritate de voturi, propune adoptarea proiectului de lege în prima și a doua lectură.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult.

121

Nu sînt întrebări. Vă mulțumim mult, doamnă preşedinte. Și, în continuare, îl rugăm pe domnul Creangă, de pe loc, să ne prezinte coraportul Comisiei economie, buget şi finanţe.

Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule Preşedinte, Onorat plen, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege nr.256, și în unanimitate, cu 9 voturi „pentru” și o abținere, propune plenului Parlamentului spre susținere și votare în primă lectură.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Nu sînt întrebări în adresa comisiei. Iată de ce încheiem dezbaterile la acest subiect și rog deputații să ia loc pentru a se trece la procedura de vot. Numărătorii să fie gata pentru vot. Onorat Plen, Vă propun să susținem proiectul de Lege nr.256 din 7 iunie 2016. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog frumos, să se pronunțe prin vot. În unanimitatea celor prezenți în sală, proiectul a fost susținut pentru aprobare în primă lectură. Comisiile propun aprobarea acestuia și în a doua lectură. Dacă nu sînt opinii contrare, atunci, onorat Plen, cine este pentru aprobarea acestui proiect de Lege nr.256 din 7 iunie 2016 în a doua lectură, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 23. Sectorul nr. 2 – 39. Sectorul nr.3 – 22.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Onorat Plen, Cu 84 de voturi, proiectul de Lege nr.256 din 7 iunie 2016 privind ratificarea Acordului de grant a fost aprobat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, se propune pentru examinare proiectul de Lege nr.150 din 8 aprilie 2016 privind ratificarea Convenției Poștale Universale și Protocolului ei final. Vă rugăm frumos, doamnă Buliga, la tribuna principală să ne prezentați … A, ce scuze, cer scuze. Domnul Ciolac, viceministru al tehnologiei informației și comunicațiilor, poftiți, prezentați-ne proiectul de lege.

122

Domnul Vitalie Ciolac – viceministru al tehnologiei informației și comunicațiilor: Mulțumesc, stimate domnule Președinte, Stimate domnule Președinte, Stimați domnilor deputați, În anul 2012, în orașul Doha, a avut loc cel de al XXV-lea congres al Uniunii Poștale Universale. În cadrul congresului, Republica Moldova a semnat trei acte: Convenția Poștală Universală și Protocolul ei final, Regulamentul General al Uniunii Poștale Universale și Aranjamentul privind serviciile poștale de plată. Ca urmare, se propune atenției dumneavoastră trei proiecte de lege privind ratificarea de către Republica Moldova a actelor poștale universale. Actele în cauză vor asigura libertatea tranzitului, posibilitatea de a efectua schimbul de poștă și decontările respective cu toate țările lumii, organizarea și exploatarea serviciilor internaționale financiare, implementarea serviciilor poștale electronice, asistența tehnică privind promovarea tehnologiilor noi poștale și oferirea burselor internaționale de participare la seminare, conferințe și de perfecționare a cadrelor în domeniul poștal și cotizațiile Republicii Moldova ca membru UPU. Mulțumesc pentru atenție. Și rog adoptarea acestor proiecte de lege.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Spuneți-ne dacă mai aveți și materialele la celelalte două, ca să ne prezentați și celelalte și după aceea raportul. Le-ați prezentat pe toate? Foarte operativ. Pentru stenogramă. Au fost prezentate și proiectele nr.148 și nr.149 din 8 aprilie 2016. Vă mulțumim mult. Nu sînt întrebări. Domnule Ciolac, Vă mulțumim frumos. În continuare, o rugăm pe doamna președintă a Comisiei pentru politică externă și integrare europeană, doamna Buliga, să ne prezinte raportul comisiei la acele trei acorduri. Și domnul Creangă ulterior și corapoartele.

Doamna Valentina Buliga: Domnule Președinte, Cu adevărat, în cadrul comisiei au fost examinate toate cele trei proiecte de lege: nr.148 cu privire la ratificarea Regulamentului General al Uniunii Poștale Universale, nr.150 ratificarea Convenției Poștale Universale și Protocolului ei final și Aranjamentul privind serviciule poștale de plată. Toate sînt complexe pentru a asigura buna funcționare a acestor servicii în Republica Moldova. De aceea, comisia propune să aprobați, dragi colegi, toate trei rapoarte în prima și a doua lectură.

123

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări în adresa Comisiei pentru politică externă. Vă mulțumim foarte mult. Și nu vor fi întrebări nici în adresa Comisiei economie, buget și finanțe, deoarece, probabil, dintr-o greșeală tehnică nu a fost repartizat comisie pentru corapoarte. Cerem scuze. Vom mai reveni. Sperăm că nu aveți obiecții la acest acord. Vă mulțumim. Dragi colegi, Vă rog frumos, să luați loc pentru a trece la procedura de vot. Numărătorii să fie atenți la vot pentru numărare. Onorat Plen, Se supune votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.150 din 8 aprilie 2016 privind ratificarea Convenției Poștale Universale și Protocolului ei final. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Se pare că în unanimitatea celor prezenți în sală. Și pentru lectura a doua, cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 22. Sectorul nr.2 – 39. 21 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 82 de voturi, proiectul de Lege nr.150 din 8 aprilie 2016 privind ratificarea Convenției Poștale Universale și Protocolului ei final a fost aprobat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumesc. În continuare, se supune votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.148 din 8 aprilie 2016 privind ratificarea Regulamentului General al Uniunii Poștale Universale. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Mulțumesc foarte mult. În unanimitate, proiectul de lege a fost aprobat în primă lectură. Cine este pentru aprobarea acestuia în a doua lectură, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 22.

124

Sectorul nr. 2 – 39. 21 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Cu 82 de voturi, proiectul nr.148 din 8 aprilie 2016 a fost votat în lectura a doua și ultima. Și, în continuare, se supune votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.149 din 8 aprilie 2016 pentru ratificarea Aranjamentului privind serviciile poștale de plată. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Mulțumesc foarte mult. Plenul Parlamentului a aprobat în primă lectură acest proiect de lege. Cine este pentru aprobarea în a doua lectură, rog frumos, să voteze. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 23. Sectorul nr.2 – 39. 19 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 81 de voturi, proiectul de Lege nr.149 din 8 aprilie 2016 pentru ratificarea Aranjamentului privind serviciile poștale de plată a fost aprobat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumesc. Astfel, au fost epuizate toate subiectele de pe ordinea de zi ce țin de proiecte de acte normative și au mai rămas … Cer scuze mai e unul supliment. Da, domnule Cobzac, bine că mi-ați adus aminte. Proiectul de hotărîre, tehnic, de altfel, privind modificarea Hotărîrii Parlamentului. Vă rugăm frumos, domnule Cobzac, să ne prezentați în calitate de… reprezentant al grupului de autori. Ține de modificarea termenelor de prezentare a raportului Comisiei de anchetă privind activitatea Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”. Vă rugăm frumos, foarte succint, poftiți.

Domnul Grigore Cobzac: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. Voi fi foarte succint. Cred că, în continuare, activitatea comisiei supără și va supăra pe foarte mulți, de aceea voi fi foarte atent la formulări și foarte succint. Se propune atenției dumneavoastră proiectul de Hotărîre nr.308 ce ține de prelungirea termenului de activitate al Comisiei de anchetă, denumirea o cunoașteți

125

cu toții, ea este una lungă, și se propune de prelungit acest termen pînă la data de 29 iulie 2016. Expiră termenul de activitate la data de 13 iulie. Argumentele care sînt aduse de către comisie în susținerea propunerii sînt complexitatea subiectului. Subiectul este unul foarte specific. Volumul de informații și de documente care trebuiesc prelucrate și examinate este unul foarte mare. Termenul de prezentare legală a documentelor solicitate de la instituțiile publice, de către două instituții, este utilizat la maximum. Expiră acest termen… eu am în vedere 30 de zile, plus 30 de zile lucrătoare, expiră acest termen undeva în data de 18 – 19, vom vedea cum vor fi prezentate documentele. Pînă la moment, setul de documente nu este unul concludent. Acestea cam sînt argumentele. Dacă se permite, domnule Președinte, aș dori să fac o foarte succintă informație despre activitatea comisiei pînă la moment, pentru că sînt probleme în activitate. Dar, eu știu, dacă acum sau data viitoare… dar eu aș vrea să-mi rezervez acest drept pentru a informa plenul Parlamentului despre desfășurarea lucrărilor comisiei.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Cred că acum, pe moment, luînd în considerare că sîntem în așteptare și de către membrii Guvernului, domnule Cobzac, probabil, acum e să votăm, în primul rînd, modificarea termenului şi după aia, la proxima oportunitate, în următoarele ședințe, bineînțeles, cu mare plăcere vom asculta și informațiile ce țin de activitatea comisiei. Dacă sînt întrebări în adresa autorilor? Domnule Creangă, Aveți întrebări sau coraport, raport?

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Președinte. Nu, am o propunere la acest proiect de hotărîre. La articolul 2, stimate domnule președinte al comisiei de anchetă, dumneavoastră ați propus ca la data de 29 iulie să fie prezentat raportul de redacție, pînă la data de 29. Știm că data de 29 este planificată ultima ședință a plenului, posibil să fie una solemnă. De aceea, s-ar putea să facem ședința pe 28, ca să nu fie exact termenul de 29 stabilit în hotărîre.

Domnul Grigore Cobzac: Domnule președinte Creangă, Eu am o poziție separată, ca și președinte. Acest termen a fost votat în comisie. Părerea mea este că, da, și eu am venit cu proiectul de hotărîre, fiind votat un asemenea proiect de hotărîre în comisie. Părerea mea este una separată. Cu siguranță, comisia nu va reuși să facă un raport concludent pînă la această dată, cu siguranță.

126

Și vă informăm data viitoare, miercurea viitoare sau cînd va fi ședință, voi informa plenul Parlamentului și voi aduce argumente pentru aceasta, în susținerea acestei afirmații. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Poate ar fi cazul să fie extins termenul pe octombrie, de exemplu 1 octombrie sau? (Voce nedeslușită din sală.) Domnule Untila, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Veaceslav Untila: Mulțumesc, domnule Președinte. Nu este necesar să arătăm termenul care este. Prelungim pe un termen rezonabil și atunci n-o să intrăm în nici o...

Domnul Andrian Candu: Dacă nu greșesc, sînt și procedurile, și prevederile Regulamentului care... astfel de comisii, totuși, trebuie să aibă ca activitate un anumit termen. Dacă ați putea între timp, domnule Creangă, să verificați Regulamentul Parlamentului. Iar între timp, domnul Diacov, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Dumitru Diacov: Domnule Președinte, N-are rost. Dacă președintele comisiei spune că pe 29 precis nu ne încadrăm, atunci trebuie să spunem: pe parcursul sesiunii de toamnă-iarnă sau pînă la 15 noiembrie, de exemplu, pînă la 15 noiembrie. Fiindcă septembrie noi nu lucrăm, n-o să fim în plen. Eu aș propune pînă la 15 noiembrie, pînă la... (Rumoare în sală.) Dacă o să fie mai devreme, gata, poftim, nici o problemă.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Răducan, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Marcel Răducan: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia asta e deocheată, cred că din start am mers cu piciorul stîng cînd s-o votat. Fiindcă, la ziua de astăzi, avem două luni de zile lucrate. Practic, ne-am întîlnit numai de cîteva ori și, pînă la urmă, rezultatul n-o să-l avem. Dacă o să insistăm să fie pînă la nesfîrșit, o să avem și o comisie care n-o mai fost precedentă în Parlament, așa termen...

127

De atîta, termenul care este propus de comisie este un termen destul de real, numai că trebuie să lucrăm. Trebuie să lucrăm. Eu o să vă transmit pozele, cine dorește, să vedeți cîte tone de informație a fost solicitată. Eu nu știu dacă cineva va fi capabil vreo dată s-o studieze toată informația asta. De atîta, haideți să punem niște termeni concreți, să lucrăm în comisie. Fiecare fracțiune are reprezentanți în comisia dată, să fim un pic mai activi și să venim la sfîrșitul sesiunii cu un raport consolidat la tema dată. (Voce nedeslușită din sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă atrag atenția, dragi colegi, că practic, mai sînt vreo 3 săptămîni. Nu știu dacă nu s-a făcut lucrul în vreo 2–3 luni, credeți că în 3 săptămîni e destul? Bine. (Voce nedeslușită din sală.)

Domnul Grigore Cobzac: Vă atrag atenția că două instituții publice, pînă acum, nu au prezentat documentele solicitate legal.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Zagorodnîi, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Mulțumesc, domnule Președinte. În calitate de membru al comisiei de anchetă, vreau să vă zic sincer, comisia respectivă urma, în genere, să nu... fie constituită, fiindcă noi, în principiu, nu prea avem ce examina la această comisie. Dar, mă rog, s-a votat ceea ce s-a votat. Eu cred că termenul este mult prea bun pentru ca noi să ne încadrăm în acest termen. Nu este nevoie de noiembrie, nu este nevoie, în genere, de prelungit. Era bine ca noi, pînă pe 13, să ne facem bine treaba dacă eram convocați mai des și era lucrul pus la punct mai bine. Dar, în fine, noi credem că, pînă pe 29, este bine de scris „pînă pe 29”, fiindcă noi avem de audiat cel mult 4–5 persoane în această comisie. Mai mult eu nu văd sensul și colegii, cred, o să mă susțină. Și o să ieșim cu un raport în fața Parlamentului și o să spunem ce-s cu pastilele celea și ce s-o depistat și care a fost pricina. Fiindcă, pînă la urmă, este un act contravențional deja întocmit pe cazul dat de Serviciul vamal, persoanele au fost pedepsite cu amendă. Și noi, comisia de anchetă, doar urmează să facem o statistică în ceea ce a avut loc în acest caz. De aceea, cred că termenul „pînă la 29 iulie” este unul rezonabil și noi, comisia, o să ne încadrăm în acest termen. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Numai puțin. (Voce nedeslușită din sală.)

128

Domnule Deliu, Vă rog frumos, ultima intervenție, după care trecem la procedura de vot. Poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Domnule Președinte, Eu cred că noi nu putem să ne grăbim sau să stopăm activitatea acestei comisii. Eu cred că ar fi foarte rezonabil ca, în ședința viitoare, să includem în ordinea de zi o informație privind mersul activității acestei comisii, să auzim ce s-a făcut pînă acuma și ce avem de făcut în continuare. Fiindcă eu nu sînt membru al comisiei și nu pot să mă pronunț, dar, din declarațiile unor membri, mie îmi trezesc suspiciuni. Mie mi se pare că ceva vrea să se ascundă aici. De aceea, vă rog, de aceea eu cer, adică rog ca să fie, pentru data viitoare, în ședință prezentată o informație privind mersul activității acestei comisii, iar astăzi, prelungim doar în termenele care au fost prevăzute în această hotărîre.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Dacă astăzi prelungim termenul pînă în data de 29 iulie, mai avem, efectiv, 3 săptămîni ca să ascultăm, în general, raportul, și de activitate, și pe substanță pe acest subiect. Ultima intervenție. Vă rog frumos, domnul Ghimpu. Și trecem la procedura de vot.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Domnule Președinte, Stimați colegi, Noi am format comisia pentru a ne prezenta un raport, da nu să ne prezinte în fiecare săptămînă cum decurge activitatea acestei comisii. A cerut președintele de comisie să prelungim termenul, prelungim pînă la 29, punctum și gata. Sau au muncit – ne-au prezentat raportul, n-au muncit – să poarte răspundere în fața societății. Și-au asumat cei care au inițiat acest proiect, trebuie să lucreze și noaptea, da nu să vină, să prelungim pînă în 2030. (Voce nedeslușită din sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Vă mulțumim, domnul Cobzac. Nu mai sînt întrebări. Mulțumim foarte mult. Nu avem comisie raportoare, că e o chestiune tehnică. Se propune... există o inițiativă legislativă... Proiectul nr.308 din 7 iulie 2016... se propune pînă în data de 29 să fie prezentat raportul, 29 iulie.

129

Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotărîre, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Rog... De fapt, cu ochiul liber se vede că-i majoritatea celor prezenți în sală, e proiect de hotărîre, acesta a fost aprobat. Rugăm comisia să se convoace, să continue activitatea și, pînă în data de 29 iulie, să ne prezinte raportul, atît pe subiectul activității Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, precum și în alte chestiuni legate de activitatea ei. Vă mulțumim foarte mult, domnule Cobzac. Și acum, onorat Plen, trecem la subiectul... da, vă mulțumim, domnule Cobzac. Vă mulțumim, domnule Cobzac. Și trecem la dezbaterea moțiunii simple. Tradițional, înainte de a trece la moțiune, avem un scenariu, deja o tradiție. Biroul permanent propune același scenariu: pînă în 30 de minute, pînă în 30 de minute. Da, bineînțeles... aparține doamnei ministru să facă raportul, după care e sesiunea de întrebări-răspunsuri – pînă într-o oră, după care e prezentarea raportului din partea comisiei. În cazul de față, e Comisia protecție socială, sănătate și familie, după care, iarăși, întrebări-răspunsuri. Luările de cuvînt… Cîte o luare de cuvîn din partea fracţiunilor sau a grupurilor parlamentare și votul în final. Cu referire la acest scenariu, pe care-l propune Biroul permanent, rog frumos fracţiunile să se expună. Domnul Apostol, Din partea Fracţiunii Partidului Liberal, poftiți.

Domnul Ion Apostol: Din partea mea personală, de procedură. Cred că ar fi mai bine să punem imediat la vot această procedură.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult, domnule Apostol. Aveți simțul umorului, apreciem foarte mult. Domnule Bolea, Vă rog frumos.

Domnul Vasile Bolea: Da, mulțumim, domnule Preşedinte. Totuși, la capitolul „luări de cuvînt” aș ruga să nu fie cîte o luare de cuvînt din partea fracţiunilor, dar și a celorlalți deputați, dacă se vor înscrie să aibă posibilitate… deoarece este Regulamentul Parlamentului… prin aceasta noi încălcăm dreptul deputatului de a-și expune poziția pe o chestiune sau alta…

Domnul Andrian Candu: Este adevărat, dragi colegi. Într-adevăr, dacă Regulamentul Parlamentului permite fiecărui deputat să se înscrie cu luările de cuvînt pe subiectul moțiunii.

130

Domnule Deliu, Vă rog frumos, din partea Fracţiunii Partidului Liberal Democrat, poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Deci, Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova se conformează hotărîrii Biroului permanent.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Atunci, onorat Plen, Vă solicit aprobarea acestui scenariu. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Cu luările de cuvînt vom încerca să fim foarte operativi. Și în continuare, o invităm la tribuna principală pe doamna Stela Grigoraș, ministrul muncii, protecției sociale, familiei și familiei. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Doamna Stela Grigoraș – ministrul muncii, protecției sociale și familiei: Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Doamnelor și domnilor deputați, Trecînd peste denumirea juridică a procedurii, propriu-zisă, comunicarea și dezbaterile publice dintre Executiv și Parlament într-o manieră transparentă și cu respect pe probleme de interes public major, consider că sînt esențiale pentru o guvernare democratică și în interesul cetățenilor. Am analizat cu atenție textul moțiunii simple și, în continuare, o să încerc să răspund punctat la îngrijorările domnilor deputați. În domeniul ocupării forței de muncă, conform datelor statistice pentru trimestrul I 2016, numărul șomerilor, într-adevăr, a fost de 74,4 mii persoane, acesta fiind în descreștere cu 23,5 mii persoane față de perioada similară a anului 2015. Tradițional, rata șomajului în rîndul tinerilor este mai mare de două ori decît media pe țară, fenomen caracteristic și țărilor cu un nivel de dezvoltare înalt, date fiind dificultățile legate de trecerea tinerilor de la educație la muncă. În trimestrul I 2016, ea a constituit 13,9%, înregistrînd o valoare mai mică comparativ cu trimestrul I a anului 2015, cînd rata șomajului la tineri a fost de 19,8%. În continuare, voi aduce cîteva date privind profilul șomerilor înregistrați, adică oferta și particularitățile cererii locurilor de muncă vacante declarate. Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în perioada 1 ianuarie 2016 – 27 iunie 2016, au fost înregistrate circa 24,2 mii de persoane, din care au fost plasate în cîmpul muncii circa 8,6 mii de persoane. Impedimentele în acest sens ar fi: 67% din șomeri sînt din mediul rural, cu oportunități reduse de angajare, 62% din șomeri sînt fără o calificare, 20% sînt

131

persoane în vîrstă prepensionară și angajatorul nu-i acceptă, 31% sînt tineri, mulți din ei fără experiență și fără o calificare. În semestrul I agențiile teritoriale au înregistrat circa 22,4 mii locuri de muncă vacante din care 64% au constituit locurile oferite muncitorilor, iar 36 specialiștilor. Numărul locurilor de muncă vacante în mediul rural constituia 16% comparativ cu numărul șomerilor din mediul respectiv, care era de 67%. Deci, majoritatea locurilor de muncă vacante se află în mediul urban. Salariile mici nu-i motivează să se angajeze la o distanță mare de casă, mai mult decît atît, cheltuie și pe drum. Este un deficit al persoanelor calificate în unele ramuri textile, servicii în domeniul sănătății, comerțului, finanțelor, administrației publice, managementului. Actualmente, este în proces de elaborare o nouă strategie de ocupare a forței de muncă, precum și o nouă lege în acest domeniu. Documentele menționate abordează provocările pieții muncii din Republica Moldova cu accent deosebit pe problema șomajului în rîndul tinerilor și prevăd acțiuni concrete privind susținerea tranziției tinerilor de la educație la muncă, de stimulare a creării locurilor de muncă în mediul rural, de susținere a autoangajării în rîndul tinerilor și persoanelor cu dizabilități, precum și de stimulare a angajatorilor să adapteze locurile de muncă la nevoile persoanelor cu dizabilități. Următorul subiect, Protocolul opțional la Pactul cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. A fost efectuat un studiu de fezabilitate pentru aderarea la acest protocol opțional, însă decizia privind ratificarea protocolului urmează a fi una comună, pe motiv că pactul prevede mai multe drepturi, a căror asigurare ține de competențele mai multor autorități publice centrale, iar ratificarea acestuia presupune reafirmarea angajamentului față de procesul constructiv, participativ și de consolidare a capacităților, creat prin mecanismul de plîngeri individuale în cadrul sistemului internațional de protecție a drepturilor omului, și asigură accesul legal, egal la proceduri internaționale de plîngeri individuale cu privire la toate drepturile omului. Referitor la politicile privind garantarea unui salariu minim pe economie, trebuie de accentuat că cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real al economiei se reexaminează anual în dependență de creșterea sumară anuală a indicelui prețurilor de consum și a ratei de creștere a productivității muncii la nivel național. Astfel, statul protejează salariații cu retribuție mică din unitățile autonome. De la 1 iunie??? mai? 2016 cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real este stabilit în mărime de 2100 de lei pe lună față de 1900 de lei stabilit în anul precedent. În limitele mijloacelor prevăzute în bugetul de stat, în anul 2016, sînt prevăzute unele măsuri ce țin de majorarea salariilor diferitelor grupuri de salariați din instituțiile bugetare, astfel fiind puse în aplicare în totalitate prevederile Legii nr.355 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

132

Astfel, începînd cu 1 aprilie 2016, salariile judecătorilor se plătesc în cuantum deplin prevăzut de Legea nr.328, cu indexarea acestora. Începînd cu 1 iunie persoanele angajate în profesii muncitorești beneficiază de spor pentru vechime în muncă. De la 1 septembrie 2016, vor fi majorate salariile cadrelor didactice cu 8,6%, iar începînd cu 2016, funcționarii publici beneficiază de plata unui premiu anual pentru rezultatele activității înregistrate în anul precedent. Pentru perioada imediat următoare, obiectivele noastre primordiale în domeniul remunerării constă în majorarea graduală a salariului minim pe țară care va asigura o creștere directă a salariilor angajaților din instituțiile bugetare și, în acest sens, fiind deja prezentată Guvernului spre examinare o nouă modalitate de stabilire a salariului minim pe țară. Punerea în aplicare a noului mod va permite aducerea salariului minim, într-o perioadă relativ scurtă de timp, de 3 ani, pînă la nivelul minimului de existență, indexarea anuală a salariilor angajaților bugetari pe măsura creșterii indicelui prețului de consum în anul precedent anului gestionar și, în acest sens, ministerul a elaborat și prezentat Guvernului spre examinare proiectul de lege respectiv. Sub aspectul respectării legislației în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă. De la începutul anului curent, Inspectoratul de Stat al Muncii a monitorizat 1 720 de unități cu un număr de 76 mii de salariați. Ca rezultat, au fost consemnate peste 21 de mii de încălcări și abateri de la prevederile actelor legislative și normative din domeniu. Circa o jumătate din aceste încălcări se înregistrează în domeniul sănătății și al securității în muncă. Pentru redresarea situației și în vederea realizării angajamentelor asumate în Acordul de asociere privind transpunerea directivelor UE, au fost aprobate în perioada vizată trei hotărîri de Guvern privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă în vederea protejării lucrătorilor de riscul inevitabil la locul de muncă, iar alte trei sînt în proces de transpunere. Monitorizarea practicii de aplicare a legislației muncii scoate în evidență faptul că, în acest domeniu, se comit un șir de încălcări ale normelor legale referitoarea la: angajare, salarizare, durata timpului de muncă, securitatea și sănătatea în muncă și altele. Încălcările comise de angajatori reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii, constituie fenomenul muncii nedeclarate și prejudiciază esențial drepturile salariaților, dar și defalcările la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale, precum și la fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală. Aceste încălcări au condiționat elaborarea de către minister a Proiectului legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Din lipsă de timp însă nu voi intra în detalii tehnice la momentul actual. Bineînțeles, la capitolul „îmbătrînire” avem temei de îngrijorare și asta ne confirmă specialiștii în sociologie și demografie. De altfel, aceste îngrijorări au fost accentuate de experți încă prin anul 2008. Cu dinamica pe care o avem, vom ajunge că în 2050, bunăoară, 1/3 dintre cetățenii țării vor avea peste 60 de ani. Alte calcule demografice arată că, peste 10 ani, pensionarii vor constitui un sfert din

133

populația țării și se va munci unul pentru trei, dar nu invers, așa cum ar trebui să fie. Urmează să elaborăm politici mai îndrăznețe prin îmbunătățirea calității capitalului uman, promovarea ocupării forței de muncă în rîndul tinerilor, persoanelor cu dizabilități, îmbătrînirea activă a populației și solidaritatea între generații. Fenomenul migrației este, la fel, îngrijorător, dar, în același timp, și practica ne confirmă acest lucru, nu trebuie privit numai ca o amenințare, trebuie să vedem și beneficiile acestui fenomen. Buna gestionare a acesteia poate juca un rol important în dezvoltarea socio- economică și culturală a țării. Cauzele emigrării țin și de oportunitățile de obținere a unor venituri cu mult mai mari peste hotare, dar și atractivitatea stilului de viață din țările în care migrează. În prioritățile ministerului intră, în primul rînd, susținerea migrației legale a forței de muncă pentru a gestiona fluxul migrațional, dar și măsuri pentru reintegrarea cetățenilor noștri din țările de destinație, măsuri care contribuie la informarea cetățenilor plecați privind oportunitățile de reintegrare economică și socială. De aceea, în conformitate cu Planul de acțiuni pentru anii 2014 – 2016, sînt în proces de creare punctele focale sau, mai bine-spus, persoane cu atribuții speciale dedicate acestei categorii de beneficiari, care vor dispune de instrumentele necesare pentru a acorda suport pentru migrarea legală și reintegrarea migranților. Pentru a proteja drepturile de asigurări sociale, în special drepturile de pensii, ale cetățenilor care își desfășoară activitatea în afara țării, Republica Moldova a încheiat acorduri de securitate socială cu 11 state membre ale UE. Sîntem în proces de negociere cu alte patru state, însă, cu regret, atestăm lipsa deschiderii statelor cu o prezență majoră a lucrătorilor migranți moldoveni, cum ar fi: Italia, Spania, Grecia și Franța. Cît privește sistemul de pensii în general, subliniez lipsa reformelor în domeniu din ultimii zece ani, stoparea și tergiversarea unor măsuri de reformă, cum ar fi stoparea creșterii vîrstei de pensionare, a stagiului de cotizare și precedente gen indexare electorală a pensiilor. Cel mai elocvent exemplu a fost în anul 2009, cînd au fost indexate cu 20%. Au distorsionat sistemul prin majorarea deficitului bugetului de asigurări sociale, iar existența deficitului demonstrează nesusținabilitatea sistemului, care, în prezent, a ajuns să poarte un caracter permanent. În particular, asupra reducerii veniturilor și formării deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat acționează: reducerea numărului de contribuabili și, totodată, creșterea numărului beneficiarilor de pensii, intensificarea migrației, munca informală, participarea redusă a populației active la sistemul de asigurări sociale. Astfel, în lipsa unor reforme structurale parametrice pe termen scurt și structurale pe termen lung, sistemul riscă să intre în incapacitate de plată în viitorul apropiat. Revizuirea sistemului actual de pensionare printr-o abordare multidimensională reprezintă una din prioritățile de activitate ale Guvernului. Prin

134

Dispoziția Prim-ministrului din 24 mai 2016 a fost creat un grup de lucru în vederea reformării sistemului actual, care va elabora un concept unic, dar și cadru legal aferent, pînă la finele anului curent. La subiectul ce ține de suportul financiar de stat, menționez că această plată a fost instituită în 2013 ca o măsură temporară de protecție a persoanelor a căror pensie nu depășea minimum de existență pentru pensionari, respectiv suportul financiar nu constituie o parte a pensiei contributive sau o majorare a acesteia. La moment, unica modalitate de majorare a pensiilor este indexarea acestora, acțiune apreciat înalt de către partenerii de dezvoltare. Anul curent, toate pensiile au fost indexate cu 10,1%. Urmare a indexării, 35 831 de beneficiari ale căror pensii au depășit 1 500 de lei, care este criteriul obligatoriu de legibilitate au decăzut din categoria beneficiarilor de suport financiar de stat. Ținem însă să menționăm că situație similară a avut loc și după indexarea pensiilor în aprilie 2015, cînd, de la plata suportului beneficiar, din același motiv, au decăzut peste 20 mii de persoane. Pentru remedierea situației create în 2015, de către minister a fost elaborat și Proiectul de lege privind instituirea pensiei de bază în scopul substituirii suportului financiar de stat, care urma să comporte un caracter permanent și să fie acordată tuturor beneficiarilor de pensii pentru limită de vîrstă, fără pragul de 1500 de lei. Proiectul dat însă nu a fost susținut din lipsa identificării mijloacelor financiare. Mai mult, au fost operate modificări legislative, astfel încît, în cazul în care, după indexare, cuantumul pensiei indexate depășește 1500 de lei, acestor beneficiari li se acordă suport financiar de stat în mărimea diferenței dintre cuantumul cumulativ al pensiei și suportul financiar de stat pînă la indexare și cuantumul pensiei indexate. Cu referire la statutul Casei Naționale de Asigurări Sociale, țin să apreciez că ea este o autoritate publică autonomă, de nivel național, subordonată Guvernului, care administrează și gestionează sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova. Următorul subiect, persoanele cu dizabilități. Politicile de protecție a persoanelor cu dizabilități sînt orientate spre asigurarea accesului acestor persoane la prestații și la servicii, avînd ca scop final asigurarea incluziunii lor sociale. Este important de menționat că majorarea prestațiilor sociale are loc periodic, reieșind din posibilitățile financiare ale statului. Spre exemplu, de alocație socială de stat beneficiază circa 47 de mii de persoane cu dizabilități care nu întrunesc condițiile pentru a beneficia de pensii de dizabilitate, de vîrstă în raport cu stagiul de cotizare. Conform prevederilor legislației în vigoare, unele categorii de persoane cu dizabilități severe au dreptul la alocații pentru îngrijire, însoțire și supraveghere care, după indexarea din 1 aprilie 2016, constituie 711 lei. De această alocație beneficiază circa 15 mii 700 persoane. Cît privește Serviciul de asistență personală, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Este un serviciu nou și are drept scop de a oferi asistență persoanelor cu dizabilități severe pentru a-i ajuta să ducă o viață mai independentă

135

în familia lor și în comunitatea lor. În prezent, avem 1890 de asistenți personali față de 300 în primul an de implementare. De menționat, dizabilitatea severă, însă, nu este unicul criteriu de eligibilitate pentru asistență personală. Persoana trebuie să întrunească mai multe condiții, inclusiv trebuie ca instituția responsabilă care determină dizabilitatea persoanei să-i recomande acest serviciu, persoana să nu beneficieze de alte servicii rezidențiale sau de îngrijire la domiciliu și să nu primească alocație pentru îngrijire și însoțire. Cu privire la protecția copiilor și a familiilor cu copii. În scopul asigurării unor măsuri proactive de susținere a familiilor cu copii și reieșind din angajamentele asumate în baza tratatelor internaționale, ministerul, pe parcursul ultimilor 3 ani, a elaborat și promovat 3 proiecte de legi privind prestațiile pentru copii. Propunerile vizează, în speță: acordarea indemnizației unice la nașterea copilului în cuantum egal cu valoarea monetară a coșului minim de bunuri necesare la nașterea copilului, corelarea etapizată a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani cu minimul de existență, acordarea indemnizației lunare de suport pentru creșterea pînă la vîrsta de 3 ani a copiilor gemeni sau a mai multor copii născuți într-o singură sarcină. Din lipsă de resurse financiare, aceste proiecte de legi nu au avut sorți de izbîndă. Dar, odată cu învestirea în funcția de ministru, am revenit la problema susținerii familiilor cu copii, am reexaminat proiectele de legi menționate și am promovat din nou un proiect de act legislativ, care a fost prezentat Guvernului spre examinare. În aspect de documentare a copiilor. Menționez că, recent, Ministerul Muncii a realizat o analiză a situațiilor care necesită implicarea autorităților tutelare. Menționez că responsabilitatea pentru documentarea copiilor revine părinților. Autoritatea tutelară intervine doar în cazurile în care există litigii între părinți ori în cazul situației copiilor găsiți, abandonați, copiilor care au pierdut ocrotirea părintească. Conform datelor noastre, din 2014 pînă în martie 2016, numărul de cazuri nedocumentate ale copiilor în care a fost implicată autoritatea tutelară constituie 0,23% pe an, dintre ele 0,17% sînt cazuri de documentare prin intermediul organelor de stare civilă. Astfel, cele mai frecvente impedimente în documentarea copiilor țin de nedocumentarea părinților, fiind vorba de atitudine sau iresponsabilitate și, în rare cazuri, de situați cînd intervine asistența socială. În scopul asigurării unui cadru legal special de protecție și monitorizare a copiilor rămași fără îngrijire părintească, ministerul a aprobat Legea nr.140 privind protecția specială a copiilor. Odată cu aprobarea acestei legi, copiii ai căror părinți sînt plecați peste hotare beneficiază de măsuri de protecție, fiind instituit un mecanism de identificare, de către specialiștii cu competențe în domeniu, de evaluare a situației copiilor și instituire a tutelei sau curatelei în baza Dispoziției autorității tutelare locale și în temeiul consimțămîntului părintelui. Legea prevede că, în cazul plecării peste hotare a ambilor părinți sau unicului părinte pe un termen mai mare de 3 luni ai căror copii rămîn în țară,

136

aceștia urmează să informeze în prealabil autoritatea tutelară locală despre persoana în grija căreia vor rămîne copiii. Aș vrea să menționez că plecarea părinților peste hotare nu are drept efect juridic încetarea drepturilor și obligațiilor părintești. Vreau să menționez că problema abordată privind reglementarea obligațiilor, responsabilităților părinților ai căror copii au fost luați din familii în temeiul Legii nr.140 nu constituie obiect de reglementare al legii date. Există un șir de efecte juridice în cazul neexercitării sau exercitării necorespunzătoare a obligațiilor părintești, precum decăderea din drepturile părintești, constrîngere de ordin contravențional și penal. Invocarea faptului că autoritățile tutelare se ghidează, în activitatea lor, de instrucțiuni privind Serviciul de tutelă/curatelă din 1978 este nefondată. Procedura de instituire a tutelei asupra copiilor este reglementată într-un capitol separat al Codului familiei din 2000, care prevede cerințe față de tutore, reprezentarea copiilor aflați în plasament, drepturile lor, drepturile tutorilor și obligațiile lor. Concomitent, Legea nr.140, la care m-am referit mai sus, pentru prima dată a venit cu soluții viabile de protecție în cazul copiilor care au fost afectați de fenomenul migrației. Unul din obiectivele bunei guvernări îl reprezintă delimitarea responsabilităților între diferite niveluri de autoritate publică locală pe verticală și pe orizontală. În acest context, problema privind asigurarea cu spațiu locativ a copiilor rămași fără ocrotire părintească nu ține de competența ministerului. În condițiile Legii privind administrația publică locală, autoritățile administrației publice locale decid punerea la evidență a persoanelor vulnerabile care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor locative. Totodată, în temeiul articolului 19 al Legii privind drepturile copilului, APL-ul asigură întreținerea și reparația locuințelor copiilor orfani și celor rămași fără îngrijire părintească pînă la majorat. Dar, în cazul copiilor care revin dintr-o instituție rezidențială sau din plasament al rudelor li se atribuie peste rînd spațiu locativ dacă e imposibilă instalarea lor în locuința ocupată anterior. Cu privire la asigurarea cu norme provizorii de cheltuieli în bani a elevilor, studenților rămași fără ocrotire părintească care-și continuă studiile la instituțiile de învățămînt profesional tehnic, superior și absolvenții instituțiilor rezidențiale, menționez că Hotărîrea Guvernului nr.870 din 2004 nu limitează dreptul copiilor la prestații vizate în dependență de statutul și forma de organizare juridică a instituției de învățămînt. Totodată, elevii care își fac studiile în liceu nu sînt beneficiari ai acestui suport, deoarece, în condițiile Hotărîrii Guvernului nr.581 din 2006, acest grup de copii beneficiază, pînă la finalizarea studiilor liceale, de indemnizație pentru tutelă/curatelă. În contextul reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului, se constată o tendință pozitivă de reducere a numărului de copii instituționalizați. Astfel, la începutul anului 2016, ...sistemul rezidențial includea 29 instituții rezidențiale cu circa 1998 copii, din care 24 de instituții cu 1610 copii sînt în subordinea Ministerului Educației. La debutul reformei, în 2007, peste 11 mii de copii erau plasați în instituții rezidențiale, fiind 65 la număr.

137

Trebuie să remarc faptul că Ministerul Muncii s-a angajat plenar în reorganizarea instituțiilor pentru copii din subordinea sa. Astfel, în baza unui parteneriat din Casa-internat pentru copii cu deficiențe mintale Orhei, începînd cu anul 2009, au fost dezinstituționalizați 142 de băieți, totodată fiind prevenită instituționalizarea a 50 de copii. Vreau să accentuez că, într-adevăr, în instituțiile pentru copii au rămas în plasament tineri, adulți, cauza fiind o conștientizare întîrziată a necesității reorganizării și acestor instituții rezidențiale pentru persoane cu dizabilități. Cu referire la activitatea asistenților sociali comunitari, menționez că, din numeroase discuții cu aceștia, precum și cu managerii acestora, cunoaștem că principalul, dacă nu chiar singurul, motiv care condiționează nivelul înalt de fluctuație a asistenților sociali comunitari constă în mărimea salariului. În acest context, cea mai simplă soluție ar fi majorarea treptei de salarizare, ceea ce nu este foarte simplu, după cum știți. Consider însă că, pentru obținerea unor performanțe, sistemul de motivare, inclusiv sistemul de salarizare, ar trebui legat de performanță. În acest context, în ceea ce privește referințele din moțiune privind evaluarea activității asistenților sociali comunitari, instruirea acestora, comunicăm că ministerul a pus la dispoziția angajaților din cadrul structurilor de asistență socială teritorială un set de instrumente de lucru, care vin să standardizeze procedurile de prestare a serviciilor la nivel local, printre care proceduri privind evaluarea necesităților de instruire, planificarea și oferirea instruirilor, comunicarea, supervizarea profesională, evaluarea performanțelor asistenților sociali comunitari. De asemenea, ministerul a elaborat cadrul normativ privind instituirea Agenției Naționale de Asistență Socială, a cărei misiune va consta în sporirea calității asistenței sociale acordate populației, în consolidarea și eficientizarea sistemului de asistență socială. Cu referire la ultimul subiect, serviciile sociale, țin să menționez că, în conformitatea prevederii Legii privind descentralizarea administrativă, dezvoltarea și gestionarea serviciilor sociale, inclusiv monitorizarea calității prestării lor, țin de domeniile proprii de activitate ale autorităților publice locale de nivelul doi. Ministerului îi revine atribuția de monitorizare a sistemului în întregime și de acordare a asistenței metodologice pentru dezvoltarea sistemului, context în care ministerul a elaborat și pus la dispoziția structurilor teritoriale de asistență socială metodologii, cum ar fi metodologia și instrumentele de evaluare a necesităților populației în servicii sociale, precum și instrumente de planificare strategică și planificare bugetară pentru serviciile sociale, precum și monitorizarea și evaluarea serviciilor sociale. Menționez că, după implementarea reformei privind finanțele publice locale, un risc sporit este legat de asigurarea sustenabilității financiare pentru menținerea și dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local. Pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă în prezent autoritatea publică locală în procesul de creare, dezvoltare, finanțare și menținere a serviciilor sociale, Ministerul Muncii a creat un grup intersectorial, constituit din reprezentanții Parlamentului, Guvernului, partenerilor de dezvoltare și societății

138

civile. O analiză a situației în domeniu a fost realizată, astfel ministerul elaborînd un plan de acțiuni privind elaborarea mecanismelor de finanțare a serviciilor sociale. Actualmente, se lucrează la conceptul unui proiect de lege care va amenda mai multe acte legislative și care va avea la bază mai multe modele de finanțare a serviciilor sociale din întreg sistemul. Dragi colegi, Este destul de dificil de cuprins toate aspectele de politici promovate de minister într-un timp atît de restrîns. Cert este că, în domeniul social sînt necesare reforme complexe și multidimensionale, care sînt deloc ușoare, dar de durată, efectul lor fiind așteptat cu nerăbdare de societate. Promovarea lor oportună și eficientă este condiționată și de necesitatea echilibrului între reformele economice și cele de suport social prin consolidarea dialogului cu societatea civilă și cu partenerii de dezvoltare. În experiența mea profesională anterioară, timp de 18 ani am fost un partener de nădejde al Ministerului Muncii, Protecției Sociale și al Familiei, dar și al Ministerului Educației, oferindu-le asistență tehnică în dezvoltarea politicilor și cadrul legislativ privind protecția socială, asistența socială, protecția copilului și familiei, educație incluzivă, reorganizarea sistemului de îngrijire a copilului. De asemenea, am susținut autoritățile publice locale, practic, din toată țara, oferindu-le asistență tehnică și finanțare pentru dezvoltarea serviciilor și sistemelor la nivel local. Țin să menționez că, fiind lider al organizației, am adus în sistem peste 25 de milioane de euro. Toți banii au mers la dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local și politicilor pentru protecția copilului și familiei la nivel de țară. Chiar nu vreau să credeți că justific aflarea mea în această poziție. La o adică poți fi de folos societății nu doar cocoțat într-o funcție publică. Am acceptat această provocare pentru a-mi continua misiunea de a dezvolta acest sistem, de a susține reforme reale care vor avea un impact benefic asupra copiilor, familiilor, comunităților și nu doar pe hîrtie. Indiferent de rezultatul acestei moțiuni, voi continua să contribui la această operă de modernizare a sistemului social așa cum am făcut-o toată viața mea profesională. Eu vă mulțumesc mult.

Doamna Liliana Palihovici: Prima întrebare, doamnă Zotea. (Rumoare în sală.)

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc frumos. Vă mulțumesc, stimată doamnă ministru, pentru această informație amplă. Consider că, dacă ar fi toți deputații în această sală, multe din întrebările lor ar fi fost deja de prisos, dar revin cu două întrebări și anume: ce acțiuni a întreprins sau întreprinde ministerul pe care-l conduceți pentru reformarea în continuare a

139

Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă și, în special, în prevenirea cazurilor de corupție din acest sistem? Vă mulțumesc.

Doamna Stela Grigoraș: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare. Este o întrebare importantă și foarte dificilă în același timp. Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă reprezintă, de fapt, un organ care a fost pentru prima dată reorganizat în anul 2013 și, în special, în contextul trecerii de la modelul medical la modelul psihosocial sau medico- social. În acea perioadă, au fost angajați în echipele de experți pentru prima dată asistenți sociali psihopedagogi. În același timp însă, după cum am spus, este un sistem în devenire. Numărul persoanelor cu grad de dizabilitate ne îngrijorează foarte mult. Vedem că, în interiorul sistemului, există multe situații în care există diferite conflicte de interese și, de aceea, în intenția noastră de a asigura obiectivitate în stabilirea gradelor de dizabilitate, dar și în contestarea acestor decizii, în perioada de la 1 ianuarie pînă acum am făcut mai multe schimbări. În primul rînd, am reorganizat Consiliul de litigii, Comisia de litigii care pune… care analizează toate contestările beneficiarilor cu privire la decizia luată schimbînd nu doar regulamentul de activitate al acesteia, dar și componența nominală a membrilor, excluzînd din această comisie reprezentanți ai Ministerului Muncii, Educației, Sănătății și altor autorități publice centrale și incluzînd din societatea civilă. Sperăm noi că aceste lucruri vor duce la o îmbunătățire a situației în consiliu, însă vom continua să reorganizăm acest sistem. Dorim foarte mult să demonopolizăm sistemul și să asigurăm o examinare aleatorie a dosarului fiecărui, fiecărei persoane care depune pentru gradul de dizabilitate. Schimbări majore vor urma.

Doamna Liliana Palihovici: A doua întrebare, doamna Zotea.

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc frumos. Și, spuneți-mi, vă rog, doamnă ministră, care sînt acțiunile care le întreprindeți în vederea soluționării problemei finanțării serviciilor sociale și asigurării durabilității acestora? Mersi.

Doamna Stela Grigoraș: Da, după cum am spus, sistemul de servicii sociale este un sistem în devenire și eu vreau chiar să înțelegeți acest lucru. Cu 10 ani în urmă, multe din serviciile sociale nu existau și mulți dintre dumneavoastră ați atestat acest proces de dezvoltare a serviciilor sociale. De fapt,

140

ceea ce s-a întîmplat la momentul actual cu serviciile sociale nu este în folosul dezvoltării serviciilor sociale, pentru că ele abia au ajuns la nivelul la care a început să se dezvolte uniform pe toată țara, s-au dezvoltat competențele, capacitățile. În conformitate cu Legea privind finanțele publice locale, începînd cu anul 2014, autoritățile publice locale nu mai primesc resurse financiare prin programele cu destinație specială, așa cum primeau înainte, pentru dezvoltarea serviciilor sociale. Serviciile sociale fiind responsabilitatea proprie autorităților publice locale, finanțarea acestora ține foarte mult, în primul rînd, de modalitatea în care autoritățile publice locale își prioritizează dezvoltarea serviciilor sociale și, în al doilea rînd, de veniturile proprii pe care le încasează la nivel local. De aceea, ministerul, dar nu doar ministerul, sînt sigură că și mulți dintre dumneavoastră, în această sală, conștientizează necesitatea dezvoltării unor mecanisme financiare posibil bazate pe mai multe modele, astfel încît să putem acoperi întregul sistem de servicii sociale, începînd cu serviciile primare, serviciile specializate și serviciile cu specializare înaltă. Și, totodată, este foarte important să ne dăm seama că undeva 1/3 din țară nu au un sistem de servicii sociale bine pus la punct. Și de aceea, avem nevoie ca statul, în continuare, să poată să protejeze persoanele care nu au avut norocul să se nască în raioanele unde se dezvoltă servicii mai bine.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă Spatari, Prima întrebare.

Doamna Mihaela Spatari: Mulțumesc. Moțiunea este un instrument foarte important pe care îl are Parlamentul și un act politic. Prin această moțiune, Parlamentul își exprimă poziția într-o problemă internă sau externă. Din păcate însă, în această sală, săptămînal, ideea de moțiune simplă își pierde tot mai mult din valoare. Îmi este interesant, totuși, cum sînt selectați miniștri? Cu miniștrii liberali am înțeles. Sînt selectați alfabetic, doar că de la coadă în sus. Însă, totuși, cum îi selectează pe ceilalți autorii? Sau poate îi iau aleatoriu. Trecînd totuși, la alte lucruri și profitînd de prezența dumneavoastră aici, o să vă pun o întrebare, dar, înainte de asta, o să atenționez colegii să vorbească atunci cînd le vine rîndul și să nu-mi facă observații. Vă mulțumesc mult, domnule Bolea. Și, trec mai departe. Vroiam să ne oferiți mai multe detalii despre acțiunile pe care le întreprinde ministerul pentru a implementa Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, care a fost ratificată de Republica Moldova în 2010. Mulțumesc.

141

Doamna Stela Grigoraș: Vă mulțumesc foarte mult pentru introducere, în special. Pentru că și eu împărtășesc această opinie, de fapt. Trebuie să fiu onestă cu dumneavoastră, așa o fac de fiecare dată. Cu privire la întrebarea dumneavoastră. Apreciez foarte mult această întrebare, pentru că domeniul protecției persoanelor cu dizabilități este un alt domeniu, care a progresat foarte rapid în ultimii ani. Înainte de ratificarea Convenției aveam foarte puține servicii sociale care erau la dispoziția persoanelor cu dizabilități. Erau doar cîteva prestații și atunci erau foarte multe prejudicii cu privire la persoanele cu dizabilități. Ceea ce atestă noi acum, vedem că, odată cu ratificarea Convenției, au fost introduse mai multe acte legislative, normative, strategii, prima Strategie pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități, precum și Legea privind incluziunea persoanelor cu dizabilitți, în baza cărora s-au dezvoltat mai multe servicii sociale. Atenție, cu susținerea societății civile s-au dezvoltat foarte multe servicii ce țin de găzduirea persoanelor cu dizabilități la nivel de comunitate, servicii cum ar fi: locuință protejată, casă comunitară, echipe mobile care vin și susțin persoanele cu dizabilități, în special copiii în casele persoanelor cu dizabilități, plasament familial pentru adulți, servicii de respiro atunci cînd copilul sau persoana adultă este plasată într-un alt serviciu pentru o perioadă de timp, astfel încît îngrijitorul să aibă un pic de repaos pentru reîncărcarea bateriilor, pentru că ei îngrijesc 24 din 24 de ore de aceste persoane. Progrese s-au făcut foarte multe. La momentul actual, suntem… în primul rînd, ceea ce am vorbit, planificăm dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități. Acum, sîntem într-un proces enorm de evaluare a tuturor instituțiilor pe care le are Ministerul Muncii, Protecției Sociale în contextul elaborării planurilor de transformare, dezvoltării serviciilor la nivel de comunitate și transferarea acestor persoane la nivel de comunitate, acolo unde le este locul, de fapt în familii și în comunități. În același timp, lucrăm la elaborarea unui nou Program pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități pentru anul 2017 – 2020. O altă acțiune cu care ne mîndrim foarte mult ține de elaborarea setului de indicatori pentru monitorizarea convenției. Este un document amplu, care ne va ajuta să monitorizăm modul în care Convenția privind persoanele cu dizabilități se implementează în Republica Moldova. Acest document este la aprobarea Guvernului, la momentul actual. În același timp, inițiem și procedura de semnare a Protocolului opțional pentru Convenția ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități. Și, în acest sens, a fost elaborat deja decretul Președintelui Republicii Moldova, care, în prezent, este consultat cu autoritățile publice centrale, locale și partenerii de dezvoltare. Asta foarte pe scurt. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Aveți a doua întrebare? Nu?

142

Domnule Odnostalco, Poftim.

Domnul Vladimir Odnostalco: Спасибо. Наконец-то очередь дошла и до нас. Вначале был вопрос помогающий, потом был вопрос затягивающий, вот, а теперь и до нас очередь дошла. Госпожа министр, Вы – долгожданный министр в этом зале, потому что мы вас ждали вчера на комиссии, вы вчера не пришли.

Doamna Stela Grigoraș: Опять ждали?

Domnul Vladimir Odnostoalco: Опять, снова, да. Вы опять не пришли на комиссию.

Doamna Stela Grigoraș: Хорошо. Рада слышать.

Domnul Vladimir Odnostalco: Но сегодня вы пришли Вы 45 минут рассказывали, ваш отчет больше похож на сценарий фантастического фильма – у нас настолько все хорошо. Я думаю, те люди, которые все это дело слышали, – все цифры ваши, все успехи, – они думают это наверно министр какой-то европейской страны. Я бы хотел бы, чтобы так было, но по факту мы имеем другие совершено вещи, к сожалению. Это такой маленький комментарий. Значит, что касается вопроса. Вы очень много говорили о безработице у нас в стране. Вы похвастались, что у нас за первый квартал этого года по сравнению с первым кварталом того года значительное снижение числа… количества безработных. Но вы не говорите о том, что большинство из них просто не становится на учет. Это первое.

Doamna Stela Grigoraș: …в стране еще.

Domnul Vladimir Odnostalco: Я вас 45 минут слушал. Это первое. Второе. Большое количество людей просто уезжают за границу, и они не становятся на учет, соответственно, некому становиться на учет, за счет этого и количество падает. Следующий момент. У нас сегодня в Центре помощи, в Центре занятости имеется много бюрократических моментов. Первое. Если молодой человек или любой другой житель работает в столице, чтобы встать на учет

143

в Центре занятости, он обязан поехать по месту прописки, то есть либо в район, либо в село. А мы все знаем: большинство молодых людей сегодня урбанизируются, они в городе Кишинев ищут работу, потому что в селе работы нет. Это первый момент, который … Второй момент, опять же который возникает с этим вопросом. Ничего страшного. Вы не представили статистику, сколько людей было из молодых в возрасте до 34 лет трудоустроены? Ее тоже не было.

Doamna Stela Grigoraș: Есть.

Domnul Vladimir Odnostalco: Вот прокомментируйте как-то вот этот вопрос. Кроме того, закрывая тему безработных. Вы хвастались социальным обеспечением за рубежом наших граждан. В связи с этим у меня вопрос. У нас сегодня 700 тысяч человек наших граждан работают в Российской Федерации. Это самое большое количество из всех стран, куда наши люди уезжают в поисках заработка. Есть ли какие-то шаги? Вы подписали какие-то соглашения, которые бы обеспечили социальную защиту 700 тысяч молдавских граждан за рубежом?

Doamna Stela Grigoraș: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare. Și să știți că raportul meu n-a fost o laudă, dar, de fapt, am explicat niște lucruri simple pe care le cunoaște toată lumea, posibil cu excepția informatorului dumneavoastră, care n-a știu chiar toate detaliile din legislație. Sînt lucruri simple. Chiar mi-a fost rușine să prezint mai multe din aceste materiale, dar au fost incluse în moțiune și, atunci, este obligația mea să fac referire la tot ce a fost inclus în moțiune. Aveți totală dreptate, că piața muncii, de fapt, se caracterizează prin faptul că avem o rată relativ mică a șomajului, în primul rînd, pentru că forța de muncă nu este în țară, forța de muncă este peste hotare și acest lucru îl știți dumneavoastră, îl știu eu, însă, cu părere de rău, sînt niște procese migraționale pe care Ministerul Muncii cu greu ar putea să le controleze, să le gestioneze de unul singur. În primul rînd, avem nevoie de locuri de muncă bune, bine plătite, așa cum ați spus dumneavoastră, în orașe, și nu în sate, acolo unde trăiesc 67% din șomeri. Avem nevoie ca salariile să ofere o viață decentă persoanelor... care muncesc. Cu părere de rău, pentru că foarte multă lume este peste hotare, cu părere de rău, pentru că ne-am învățat să trăim din remitențe. Populația care a rămas în Republica Moldova nu acceptă salarii mici, nu acceptă salarii, locuri de muncă în orașe, pentru că le este foarte greu să călătorească în orașe pentru a face un job, în special atunci cînd trebuie să mai plătești și cheltuielile de transport. Problema ține și de un alt aspect pe care poate dumneavoastră nu l-ați întrezărit, ține de educația profesională, pentru că noi avem contradicții mari între

144

cerere și ofertă. Și, în primul rînd, pentru că persoanele care ies de pe băncile școlii nu au competențele și cunoștințele necesare pentru a face față provocărilor pieței muncii. Și aici, Ministerul Muncii lucrează, să știți, foarte intens pentru a construi această punte de legătură dintre cerere și ofertă. De aceea, avem foarte multe acțiuni pe care le întreprindem împreună cu Ministerul Educației și, în special, prin dezvoltarea standardelor ocupaționale pe care nu le avem pentru toate profesiunile. În al doilea rînd, pentru crearea comitetelor sectoriale tripartite, unde avem și reprezentanți ai cererii și reprezentanți ai ofertei, pentru ca să creăm această legătură dintre cerere și ofertă. Dar să știți că Ministerul Muncii nu creează locuri de muncă. Poate este o surpriză pentru dumneavoastră, noi nu creăm, noi ne ocupăm de ocuparea forței de muncă, noi încercăm să construim această punte de legătură între cerere și ofertă, ăsta este rolul nostru. Sînt foarte empatică față de ceea ce-ați spus dumneavoastră că pleacă tinerii din Republica Moldova. Și să știți că pleacă pentru că nu vor să vadă acest fel de discuții în Parlament, (rumoare în sală) da, dați-mi voie să spun, pentru că stilul de comunicare, stilul de viață, cultura este mai atractivă peste hotarele țării. Și de aceea noi, cei care am rămas, trebuie să dăm dovadă și să depunem efort pentru ca să creăm un stil de viață care să fie atractiv pentru tinerii noștri. În această ordine de idei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei lucrează foarte mult pentru a ține tinerii în țară, deși nu este rolul nostru de a opri exodul tinerilor, așa cum ați spus dumneavoastră în moțiune. Ceea ce facem noi este să creăm servicii de informare, servicii de consiliere pentru tineri, astfel ca tînărul să știe care este piața muncii în Republica Moldova, care sînt competențele necesare pentru piața muncii. Am creat centre de consiliere și ghidare în carieră pentru tineri. Primul centru deja s-a deschis la Chișinău. Două centre vor fi deschise la sudul și la nordul republicii, unde tinerii pot să vină, să navigheze, să cunoască piața muncii, să cunoască care sînt competențele lor, care pot fi dezvoltate și care ar fi profesia pe care ei pot să și-o aleagă, astfel încît să poată să rămînă în țara asta și să contribuie la edificarea țării, Republica Moldova. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Есть уточнение у вас? Domnul Odnostalco, Poftim.

Domnul Vladimir Odnostalco: Вы совершено правы, молодым людям, да не только молодым людям, не хочется слышать в Парламенте всякие, будем говорить так, недостойные вещи, но они, к сожалению, сегодня слышат, и слышат, к сожалению с центральной трибуны Парламента... никого не хочу обидеть, просто личное мнение, извините если кого-то задел. Что касается…

145

Domnul Vladimir Vitiuc: Спасибо. Doamnă Buliga, Poftim, prima întrebare. (Rumoare în sală.) Он задал два вопроса. Он говорил первый вопрос и второй вопрос, так вы сказали?

Doamna Stela Grigoraș: Да, так было.

Domnul Vladimir Vitiuc: Я давал уточнение после двух вопросов. Doamna Buliga, Poftim, prima întrebare.

Doamna Valentina Buliga: Mulțumesc mult, domnule președinte al ședinței. Stimați colegi deputați, Înainte de a adresa două întrebări doamnei ministru, vreau să vă spun că noi, deputații, ne facem meseria, avem drepturi, moțiuni, dar aș avea și o dorință, poate gîndim cum să modificăm Legea cu privire la Guvern ca să instituim așa o rotație ca mai mulți deputați să treacă prin funcția de ministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei și să vedeți cît este de ușor să-ți asumi responsabilitatea într-o țară încă cu multe nevoi și cu insuficiențe de surse financiare. Dar, doamnă ministru, vreau să vă spun că informația pe care ați prezentat-o astăzi este complexă și relevantă și sînt sigură că ați răspuns la tot ceea ce au solicitat colegii din dreapta mea. La fel, vreau să apreciez că ați fost puține doamne din societatea civilă care v-ați asumat acest curaj și ați venit și la fel ați fost puține dintre miniștrii din Moldova care sînteți consecventă și ați apreciat acolo unde au fost lucruri frumoase făcute de predecesorii dumneavoastră și ați răsuflecat mînicile la cele care nu au fost reușite din anumite motive și le continuați să le faceți. Două întrebări. Unde este documentul cu Agenția Națională care trebuia deja de aproape 2 ani, să fie instituită și care este viziunea dumneavoastră asupra amendamentului la Legea cu privire la finanțele publice locale, finanțarea serviciilor, că, și astăzi, ați reiterat îngrijorarea care o cunoaștem și o susținem și noi. Mulțumesc.

Doamna Stela Grigoraș: Doamnă deputat, Vă mulțumesc foarte mult pentru încurajare. Chiar mă simt puțin mai bine după cuvintele dumneavoastră. Într-adevăr, Agenția Națională pentru Asistență Socială este o structură la care s-a mers foarte mult timp și, la acest concept, s-a lucrat foarte mult. La momentul actual, proiectul de hotărîre de Guvern este deja în

146

Guvern, sperăm să fie aprobat în viitorul apropiat. Sperăm că, odată cu crearea acestei agenții, care va îngloba și un centru de instruire pentru resursele umane din sistem, vom putea să oferim mai mult suport autorităților publice locale, precum și prestatorilor de servicii sociale, pe care trebuie să-i susținem cu ghidări, cu instruiri, cu diferite oportunități de învățare. Sînt foarte optimistă că această agenție va fi creată în viitorul apropiat. Mai mult decît atît, este și o condiționalitate, dumneavoastră știți, a proiectului Băncii Mondiale și se așteaptă și o debursare de bani în bugetul Republicii Moldova. Cu privire la serviciile sociale, v-am spus, este durerea mea cea mai mare, în special pentru că, ani de rînd, mai mult de 15 ani, am tot investit în dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local. Eu cred că... situația poate fi schimbată spre bine, pentru că, dacă n-o schimbăm acum, odată cu finalizarea acestui fond de compensare, putem fi în situația în care deja atestăm: multe servicii sociale se închid, pentru că au fost dezvoltate cu aportul societății civile, autoritatea publică locală a preluat aceste servicii, iar acum sînt în capacitatea de a menține serviciile sociale la același nivel de finanțare. Și de aceea, trebuie să ajungem la un mecanism, pentru că, pînă la urmă, statul răspunde, asigură nu doar educația și sănătatea, protecția socială tot este prerogativa statului. Și aici, trebuie să găsim acel bun echilibru între protecția din partea statului și autonomia locală. Autoritățile publice locale au nevoie de suport, la momentul actual, pentru dezvoltarea serviciilor sociale. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Doamna Domenti, Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Doamnă ministru, Vă salut și chiar nu vroiam să vă ofer întrebări, pentru că, în principiu, lucrurile mi-s clare din acest sistem. Totuși, ați făcut o declarație pe care n-o pot trece cu vederea și vreau să mă asigur că, fie că e o eroare pe care ați făcut-o prin declarație, fie că...a gafat cel care v-a pregătit discursul. Ați spus că unica modalitate de majorare a pensiilor este indexarea. Și vreau să vă zic că există diferențe conceptuale mari, și ca concept, și ca esență economică între majorare și indexare de pensii. Indexarea este doar un proces economic care păstrează valoarea prestațiilor la o anumită perioadă, ține cont de rata inflației și nicidecum nu este majorare. Și faptul că rata indexării, de multe ori și în ultimii ani, chiar și în acest an, este una mai mică decît rata inflației în anul curent, este un lucru care denotă că pensiile nici măcar nu-și păstrează în anul curent valoarea. Iar de majorări nici nu mai vorbim de la 2009 încoace. Așa că…

Doamna Stela Grigoraș: Da. Sînt de acord.

147

Doamnă deputat, Sînt de acord.

Doamna Oxana Domenti: Vreau să vă zic că există multe modalități de majorare care, spere regret, nu sînt aplicate de către minister.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. În continuare, domnul Bolea.

Doamna Stela Grigoraș: Ar putea fi aplicate…

Domnul Andrian Candu: Da, cer scuze.

Doamna Stela Grigoraș: … doar că..

Domnul Andrian Candu: Poftiți.

Doamna Stela Grigoraș: … știți dumneavoastră care-i situația.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnule Bolea, Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Da, mulțumesc, domnule Preşedinte. Doamnă ministru, În primul rînd, o mică remarcă la ceea ce ați spus în prezentare referitor la faptul că Inspecția Muncii a efectuat de la începutul anului peste 1500 de controale la întreprinderi, unde lucrează peste 76 de mii de muncitori. Dacă ați uitat, vă aduc aminte că, de la începutul anului, s-a instituit moratoriu la controale.

Doamna Stela Grigoraș: Sigur.

148

Domnul Vasile Bolea: Și, în cazul respectiv, sau dumneavoastră manipulați, sau umflați cifre pentru a arăta frumos, solid, aici, în plenul Parlamentului. Acum prima întrebare. Dumneavoastră ați vorbit despre acele indexări de pensii, ați atins acei 36 de mii de pensionari, care, după indexarea pensiei, nu beneficiază de acel suport și spuneți că este normă. Întrebarea este următoarea, Legea pensiilor nr.156 prevede stabilirea pensiilor pentru cetățeni, sînt prevăzute formulele de calcul al pensiilor, formulele de determinare a coeficientului individual, da, pentru stabilirea pensiilor. Situația este îngrijorătoare, de ce? Deoarece, astăzi, lucrătorii din agricultură au pensie medie sau în jur de 700 de lei lunar. Pensia medie pentru procurori este în jur de 5500 de lei, judecătorii primesc 12, 13 mii de lei pensia și aceasta se datorează faptului că, în formulele pentru calcularea pensiei, se utilizează 35% din salariul pe care îl avea agricultorul și pentru judecători, procurori, alți funcționari de rang înalt în stat se utilizează procentul de 75 de procente din salariul pe care l-a avut judecătorul, procurorul și alții. O întrebare. Dumneavoastră conduceți un minister care este Ministerul Protecției Sociale și acest Minister al Protecției Sociale trebuie să ofere sau să asigure, în primul rînd, echitate socială. Spuneți, vă rog, în acest sens, ce măsuri ați întreprins dumneavoastră, măsuri concrete, odată ce ați venit în funcție, pentru a modifica formula de calul al pensiei, pentru ca agricultorii noștri, în mare parte ați spus 65% din cetățenii noștri care trăiesc la sate și care, pe timpurile Uniunii Sovietice, lucrau în agricultură, să primească sau să fie majorat acest coeficient, acest procent cel puțin la 42, ca pentru restul muncitorilor?

Doamna Stela Grigoraș: Vă mulțumesc foarte mult. În primul rînd, nu pot să nu fac o replică la ceea ce ați spus dumneavoastră cu privire la moratoriul cu privire la controalele inopinate efectuate la biroul agentului economic. Eu am vorbit în prezentarea mea și am spus că Inspectoratul de Stat al Muncii a monitorizat 1720 unități cu un număr de 76 de mii de salariați. vorbim, sînt două tipuri de controale diferite. Bine, asta am trecut. Cu privire la echitatea de care vorbiți dumneavoastră sînt de acord cu dumneavoastră 100% și asta am vorbit cu dumneavoastră și atunci cînd am apărat aici, în fața dumneavoastră, bugetul asigurărilor sociale. La momentul actual, sistemul de pensie, cum există în formula în care-l știm noi toți, într-adevăr, nu asigură această echitate, în primul rînd, pentru că avem și o legătură slabă dintre contribuții și mărimea pensiei. În același timp, trebuie să recunoaștem și care este modalitatea de contribuire a lucrătorilor din sectorul agrar. Deci, ei tot nu contribuie la nivelul persoanelor pe care i-ați numit dumneavoastră, dar nu mergem în detalii pentru că chiar… ceea ce… mesajul meu este că sistemul de pensie, la momentul actual, are nevoie de o abordare complexă.

149

Ceea e am făcut eu în aceste luni, am scos tabu-ul de pe acest sistem, pentru că în ultimii 10 ani, reforma pensiilor totdeauna nu era la momentul potrivit, pentru că orice reformă este dureroasă, vor fi cîștigători, vor fi și perdanți. Ați numit pensiile procurorilor, judecătorilor, funcționarilor publici, parlamentarilor ș.a.m.d. Da, o să fie și persoane care vor fi împotriva acestei reforme, dar, în același timp, ceea ce ne dorim noi foarte mult, să dezvoltăm acest concept nu doar pe elemente de persoane care din agricultură 35 la 42, noi vrem o abordare complexă a sistemului. Pentru asta avem experți care lucrează acum la diferite modelări. În viitorul apropiat, domnule deputat, vă vom pune la dispoziție și vă vom invita la consultări publice cu privire la conceptul, la care am ajuns noi împreună, de reformare a sistemului de pensii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Bolea, Dacă aveți a doua întrebare sau precizare, vă rog frumos. Poftiți, a doua întrebare.

Domnul Vasile Bolea: Da, precizare. În 6 luni de zile ați scos tabu-ul de pe această problemă. Bine. A doua întrebare legat de mame, de copii. Iarăși, în luarea dumneavoastră de cuvînt ați vorbit despre faptul că mamele cu mulți copii primesc alocații sociale, ele sînt suficiente. Vreau să abordez o problemă legată de mamele cu mulți copii. La noi, iarăși, conform Legii nr.156, mamele cu 5 copii care au împlinit vîrsta cel puțin de 8 ani, da, care mamă i-a crescut pînă la vîrsta de 8 ani, beneficiază, adică poate să iasă la pensie la vîrsta de 54 de ani, cu condiția că stagiul de muncă, stagiul de cotizare este de 30 de ani ca și pentru toți. Acum, facem o simplă matematică: 54 de ani vîrsta la care iese mama cu mulți copii la pensie, minus stagiul de cotizare, 30 de ani care trebuie să-l îndeplinească. Pînă la vîrsta de 24 de ani mama trebuie deja să aibă 5 copii, să-i crească pînă la vîrsta de 8 ani. Cum credeți, iacă-tă corelația asta, simpla asta matematică nu vă… nu vă deranjează?

Doamna Stela Grigoraș: Da, sună straniu, îmi sună straniu, de asta…

Domnul Vasile Bolea: Ce ați îndeplinit în acest sens ca să spuneți despre reformă, despre reformă? Legea nr.156 noi o avem, așa cum ea este, sînt stabilite pensii pentru diferite categorii de oameni inechitabil.

Doamna Stela Grigoraș: De acord.

150

Domnul Vasile Bolea: Ați vorbit despre mamele cu mulți copii, iarăși că statul îi protejează, că statul le oferă condiții. Da, iacă-tă, un simplu caz, o simplă matematică, ce ați întreprins dumneavoastră într-acestea 6 luni de zile? (Rumoare în sală.) Deoarece…

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Poftim, doamnă ministru.

Doamna Stela Grigoraș: Domnule deputat, Mulțumesc pentru întrebare. Și iarăși vă înțeleg empatia dumneavoastră față de acest grup de beneficiari. Este încă un grup de beneficiari care este participant la sistemul de pensie și va… și situația acestora se va schimba la fel ca rezultat al unui nou concept de pensionare. Dar, pentru precizare, ca să nu rămîneți nesatisfăcut de răspunsul meu, o rog pe colega mea să vină cu mai multe detalii la această întrebare.

Domnul Andrian Candu: Vă rog, luați loc în… Microfonul nr.1 din primul rînd, vă rugăm frumos.

Doamna Viorica Dumbrăveanu: Domnule deputat, De fapt, s-a menționat că reforma în sistemul de pensionare a fost lansată în '99. Calculul matematic elementar făcut este bun, dar, după cum vă aduceți aminte, în sistemul de asigurări sociale era prevăzută reforma cu privire la majorarea treptată a vîrstei de pensionare și a stagiului de cotizare, etapă care a fost stopată, ceea ce a condiționat, pentru aceste mame cu 5 copii, această situație. De aceea, doamnă ministru foarte corect a menționat: cînd vom aborda reforma sistemului de pensionare, vom reveni și la această condiție de pensionare în condiții privilegiate. Dar, anume stoparea acelor elemente, de care vă spun, majorarea vîrstei de pensionare, a stagiului de cotizare a condiționat acest colaps.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Domnule Bolea, Dacă aveți precizare, poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Da, pînă o să ajungeți dumneavoastră la o simplă problemă de rezolvat, mamele noastre cu mulți copii o să meargă în alte țări, unde, cu adevărat, sînt protejate.

151

Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnule Țuțu, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Constantin Țuțu: Domnule Președinte, Mulțumesc. Spuneți-mi, vă rog… am o întrebare… probabil, pentru toți tinerii este întrebarea asta și am s-o dau eu aici, în Parlament: spuneți ce facem cu tinerii? Că rata șomajului în rîndul tinerilor este azi foarte complicată și, după cum știm, este de două ori mai mare comparativ cu rata șomajului la nivel de țară? Cum facem? Și cum dumneavoastră vedeți soluția?

Doamna Stela Grigoraș: Da. Mulțumesc frumos pentru întrebare. Și, de fapt, noi deja începusem discuția pe această temă. Într-adevăr, ocuparea tinerilor este o prioritate pentru Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Și această rată, care este de două ori mai mare, după cum am spus, în comparație cu rata șomajului mediu pe țară ține în special de această trecere de la procesul de educație la procesul de muncă. Și nu este specific doar pentru Republica Moldova. Este un fenomen care se regăsește în mai multe țări, inclusiv în țările destul de dezvoltate. Ce facem noi pentru a integra tinerii? Prin intermediul agențiilor de ocupare a forței de muncă, noi prestăm diferite servicii pentru ocuparea tinerilor. De exemplu, o activitate ar fi sporirea accesului tinerilor la informația despre piața muncii. Posibil că mulți dintre dumneavoastră cunosc site-ul care se numește www. angajat. md. Centrul de Informare despre Piața Muncii. Avem Centrul de Apel Piața Muncii, avem Platforma Tîrgurilor online ale locurilor de muncă www. e-angajare.md. Totodată, anual se organizează forumul profesiilor sau forumul meseriilor și al tîrgurilor locurilor de muncă. Doar de la începutul anului 2016 pînă acum, am avut deja 22 de tîrguri ale locurilor de muncă pentru tineret. După cum am spus, în conformitate cu planul nostru pentru 2014 – 2016, ce ține de ocuparea forței de muncă, sîntem în proces de creare a centrelor de ghidare în carieră pentru tineri. La Chișinău, avem un centru care deja activează cu succes, două centre urmează să fie deschise în sudul și în nordul țării. Și cu referire la o întrebare la care am uitat să răspund. A fost întrebarea: Cîți tineri am reușit, de fapt, să încadrăm în cîmpul muncii? De la începutul anului, în semestrul I, au fost plasați în cîmpul muncii 3 mii de tineri din cei 8 mii care au fost înregistrați, 7 mii de tineri care sînt la evidență. Peste o mie de tineri au primit instruire gratuită la diferite cursuri de formare, ca să le sporim cumva competențele lor și cunoștințele pentru a deveni mai eligibili pentru locurile de muncă care sînt disponibile pe piața muncii.

152

Însă, în același timp, trebuie să recunosc că șomajul printre tineri nu este doar responsabilitatea noastră. Știu că Ministerul Tineretului face foarte multe lucruri bune pentru a atrage tinerii și pentru a-i ajuta, a le facilita procesul de integrare în cîmpul muncii. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnule Țuțu, Dacă aveți a doua întrebare, vă rog frumos, poftiți.

Domnul Constantin Țuțu: Noi știm destul de bine, într-o societate mult depinde de tineri și de forța de muncă a tinerilor specialiști. De aceea vreau să vă rog din partea mea și din partea Partidului Democrat să faceți mai des campanii ca să informați tinerii ce au de făcut și cum pot să facă lucrul acesta. Pentru că sînt tineri care locuiesc la Chișinău, ei pot mai ușor să facă lucrul acesta, dar care locuiesc în sate, în raioane pentru dînșii este mai complicat. Și vreau să vă rog să nu uitați de ei. Vă mulțumesc mult.

Doamna Stela Grigoraș: Vă mulțumesc. Și aici, vom lucra împreună cu Ministerul Tineretului.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Următoarea intervenție. Doamna Hrenova, vă rog frumos, poftiți.

Doamna Elena Hrenova: Спасибо. Госпожа Григораш, Скажите, пожалуйста, вот такой вопрос будет. Я была в Бельцах, встречалась с жителями города. Ко мне подошли несколько инвалидов с проблемой о том, закрывается ли дом инвалидов в городе Бельцы? Люди … Если закрывается, коротко только ответите, не надо мне длинные вот эти вот речи. Если закрывается, то куда будут размещать 480 больных, инвалидов, 480 человек, для которых дом инвалидов стал родным домом, это люди, живущие там? Пенсию, естественно, они свою мизерную отдают этому дому инвалидов, и вот они там живут. Какова ситуация?

Doamna Stela Grigoraș: Vă mulțumesc mult pentru întrebare. Răspunsul meu scurt ar fi că nu se închide în special acum. Dar dacă nu mai vreți explicații, mă opresc aici.

153

Domnul Andrian Candu: Poftim, a doua întrebare. Vă rog frumos.

Doamna Elena Hrenova: Второй вопрос. Вот такова ситуация, инвалид второй группы, инвалид детства, став взрослым человеком, получает детскую пенсию по инвалидности – 280 лей, но когда он был ребенком, это можно понять – 280 лей, но когда ему 40 лет, и он получает 280 лей, тут непонятно, как может быть такое? Да, когда я обращалась в органы соцобеспечения, в общем-то и в Собес, и везде, мне говорили о том, что нет стажа у этого человека. Если он инвалид детствa, откуда у него взяться cтажу? Он не может работать, он без правa работы.

Domnul Andrian Candu: Poftiți, doamnă ministru,.

Doamna Stela Grigoraș: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare. Să știți că această indemnizație nu trebuie să fie unica sursă de existență pentru acest tînăr sau adult. Pentru a ajuta persoanele respective, există un instrument foarte bun, apropo, foarte bine apreciat din Fondul Monetar de Investire și se numește „Ajutor social”. Persoanele care întrunesc nu o dată … Nu este ajutorul material, eu vorbesc despre ajutorul social, care se oferă gospodăriilor, familiilor care sînt în situație de sărăcie. Tînărul de care ați vorbit dumneavoastră, clar, că depinde cu cine trăiește și care este structura familiei respective, dar, din informația pe care mi-ați spus-o dumneavoastră, este eligibil pentru ajutor social. Dar situații de acestea chiar vă invit să le discutăm la minister, pentru că noi chiar sîntem deschiși și transparenți și putem să avem discuții pe fiecare caz în parte, pe situații concrete. Chiar vă invit. Avem o echipă foarte profesionistă la minister și o să vă răspundă la toate întrebările care vă chinuie așa de mult.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos.

Doamna Stela Grigoraș: Da, vă rog frumos, vă rog frumos, doamnă.

Domnul Andrian Candu: Bine. Vă mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Carp. Vă rugăm frumos, poftiți.

154

Domnul Lilian Carp: Doamnă ministru. În dreapta dumneavoastră. În dreapta. Sînt aici. Noi cunoaștem despre migrația care are loc în Republica Moldova, fenomenul copiilor care rămîn cu bunicii și problemele care apar din această cauză cu acești copii și de comportament, dar, din păcate, avem și alte situații cînd acești copii sînt agresați și au nevoie de asistența socială și psihologică necesară. Însă, din păcate, acei asistenți sociali care îi avem noi în sate, trebuie să cunoască și modalitatea cum să asiste o persoană în vîrstă sau de alt tip, nu întotdeauna au pregătirea necesară pentru a asista copiii de asemenea gen. Spuneți, vă rog, ce acțiuni se întreprind pentru a avea asistenți sociali care să se ocupe doar cu asistarea psihologică și nu numai a copiilor care rămîn singuri fără îngrijirea părinților și doar în îngrijirea buneilor?

Doamna Stela Grigoraș: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare. Într-adevăr, asistenții sociali comunitari, așa cum îi avem noi, sînt generaliști. Sînt profesioniștii care se îngrijesc de toți membrii comunității și sînt persoanele care trebuie să țină mîna pe pulsul comunității să poată să identifice orice persoană care are nevoie de suport, de o susținere într-o anumită perioadă de timp. În același timp, vreau să vă reamintesc că, cu ceva timp în urmă, atunci cînd ați aprobat Legea nr.140, ați aprobat și specialiști în protecția copilului care trebuie să fie angajați la nivel de comunitate. Însă, și atunci ne-am bucurat foarte mult. Și eu, fiind în societatea civilă, chiar eram foarte fericită că s-a aprobat o lege și vom avea, în sfîrșit, forță de muncă specializată pentru copii la nivel de comunitate. Însă, iarăși, din motivele legate de descentralizarea fiscală și autonomia publică locală, acest lucru, angajarea acestor specialiști, nu are loc. Din cîte știu, doar 2 specialiști au fost angajați la nivel de comunitate și ne pare foarte rău. Sper că comunitățile și, în special, primarii acum, cînd au un rol mai mare și mai important în protecția copilului, își vor da seama că au nevoie de brațe de muncă specializate pentru a face față provocărilor copiilor la nivel de comunitate. În același timp, un lucru pe care aș vrea să-l menționez, este că, poate, nu de fiecare dată asistentul social trebuie să fie unica persoană care răspunde de toți copiii și de toate familiile la nivel de comunitate. Ceea ce facem noi acum cu ministerul, încercăm să introducem un nou instrument, noi îl numim, așa, metaforic „cadru de bunăstare a copiilor” sau „modelul național de practici,” prin care vrem ca, la nivel de comunitate, asistentul social să poată să conlucreze cu ceilalți profesioniști: medicul de familie, profesorul din școală, polițistul, oferindu- le un limbaj comun al bunăstării copiilor astfel încît să putem identifica copilul ori familia la o etapă foarte precoce, atunci cînd încă nu a apărut riscul, dar atunci cînd apare prima îngrijorare. În același timp, chiar dacă această prevenire primară o să lucreze foarte bine, și sînt optimistă, va lucra, pentru că avem angajamentul tuturor sectoarelor de a implementa acest model național de practici, avem nevoie și de servicii

155

specializate. Și aici, iarăși, avem nevoie de un mecanism prin care să le instituim, servicii specializate care să vină cu consiliere, în special pentru copiii care au nevoi emoționale complexe și care au trecut prin trauma despărțirii, prin abuzuri, prin traume în o perioadă foarte precoce de viață sau persoanele ori tinerii care au trăit în instituția rezidențială și au ieșit cu traumă de acolo. Avem foarte puține servicii de acest gen, trebuie să recunosc, pentru reabilitarea acestor copii. Și acum, Ministerul Muncii a elaborat o viziune strategică privind serviciile de protecție a copilului, protecție în sensul îngust: de abuz, de violență, de trafic, o viziune care a fost dezvoltată împreună cu partenerii noștri sociali și sperăm foarte mult să o punem în aplicare în viitorul apropiat, astfel încît să avem servicii de acest gen la nivel de țară, mai specializate, poate la nivel de regiune, pentru că sînt specializate pentru un număr mai restrîns de copii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule Carp, Dacă aveți a doua întrebare, poftiți.

Domnul Lilian Carp: Am o precizare, în primul rînd. Doamnă, Clar că sistemul nu este ideal. Acum, se încearcă prin sistemul educațional de a identifica aceste cazuri, dar, totodată, am avut și o situație cînd, de fapt, Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul polițiștilor de moravuri minori ș.a.m.d., duceau evidența copiilor cu anumite dificultăți de comportament, clar că nici acea situație nu era una bună. Sistemele sînt diferite absolut. În Marea Britanie există pedagog care se ocupă doar de monitorizarea acestor cazuri. Ei au grijă ca acești copii să fie integrați, să poată depăși problema psihologică care o au. Deci, dumneavoastră trebuie să aveți o claritate foarte clară, unde trebuie să se afle acest tip de asistență specializată pentru copii și atunci noi, dacă îl plasăm în interiorul școlii, să știți că problema va fi rezolvată. Însă în ceea ce privește cazurile care sînt, cum poate fi monitorizat un copil, încercați la nivel interministerial, începînd cu Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Ministerul Asistenţei Sociale, să aveți această evidență, fiindcă medicul de familie este primul care face cunoștință cu copilul și face cunoștință cu condițiile în care el trăiește şi, atunci... clar că noi putem, prin această activitate interministerială, să avem deja monitorizarea copilului de la naștere chiar,... pînă în prima zi. Acum, a doua întrebare. Noi cunoaștem că a fost reformat Centrul de plasament de la Orhei pentru copiii cu anumite... cu necesități speciale. Spuneți-mi, vă rog, cîte centre de plasament sau servicii au fost create pe teritoriul Republicii Moldova după ce acest centru a fost reformat?

Doamna Stela Grigoraș: Vă referiți la Casa-internat?

156

Domnul Lilian Carp: Da.

Doamna Stela Grigoraș: Ea nu este reorganizată, ea continuă să existe.

Domnul Lilian Carp: Nu, eu vorbesc pentru copiii cu necesități speciale. Ea este în proces de reformare, din cîte cunosc eu, și fie că o să ajungem peste 3 ani, peste 5 ani de zile ca această instituție să fie reformată, noi trebuie să avem instituțiile pregătite. Din păcate, iarăși, doar societatea civilă, prin cîteva organizații, … și alte încearcă să rezolve această problemă prin crearea acestor centre de plasament. Spuneți-mi, vă rog: la nivel instituțional, ministerul ce politici își propune prin crearea acestor servicii la nivel teritorial?

Doamna Stela Grigoraș: Bine. Haideți, totuși, să revenim la prima întrebare, ceea ce-ați spus dumneavoastră, cu conlucrarea intersectorială. În primul rînd, vreau să vă spun că există deja o instrucțiune, aprobată prin hotărîre de Guvern, care se implementează la nivel de țară și prin care specialiștii din toate cele 4 sectoare nominalizate lucrează împreună pentru a identifica copiii, pentru a evalua, pentru a dezvolta un plan de intervenție, pentru a monitoriza copilul. Acum, mergem cu doi pași în urmă și vrem o instrucțiune similară pe cazurile de prevenire primară și intervenție timpurie, pentru că avem doar pe cazurile de abuz. Așa că, lucrul este în proces. De asistenți specializați avem nevoie oriunde: și la nivel de comunitate, și la nivel de servicii specializate, și, poate, în servicii universale, dar asta chiar nu știu dacă ne putem permite la momentul actual la nivelul de dezvoltare în care ne aflăm noi. Cu privire la instituția pentru copiii cu deficiențe mintale din Orhei, după cum am spus, din 2009 încoace este în proces de dezinstituționalizare. De fapt, a fost o evaluare complexă, 140 de copii au fost... dezinstituționalizați. Ași vrea să menționez că s-au dezvoltat mai multe servicii, în special cu contribuția societății civile, așa cum am menționat, dar cu ghidarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale. S-au creat foarte multe servicii într-o perioadă foarte scurtă cum ar fi: „Casa protejată, „Locuința protejată”, „Casa comunitară”, echipe mobile pentru monitorizarea copiilor ăștia în comunitatea și în familia unde trăiesc. Eu am cifre... dar nu știu... asistența personală este un serviciu... Dar, cel mai important lucru este că, pentru toate aceste servicii, într-o perioadă foarte scurtă s-a dezvoltat și baza normativă, regulamentele, standardele de calitate, oferind posibilitate celorlalte autorități publice locale să-și dezvolte, dacă au nevoie, servicii specializate pentru a reintegra persoanele cu dizabilități.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Ultima precizare, domnul Carp.

157

Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Lilian Carp: Ultima precizare, doamnă. Cu adevărat, această instituție de la Orhei trebuie reformată, fiindcă nu este corect ca copiii să se afle ca într-un ghetou acolo. Ei și așa au destule probleme, din păcate, de la naștere, iar noi îi mai instituționalizăm în aceste instituții. Dar să nu uităm că administrația publică locală nu întotdeauna are puterea de a oferi acestor copii asistența necesară. De aceea, trebuie de văzut cum se poate interveni la nivel central pentru a ajuta administrația publică locală să se creeze servicii de calitate pentru acești copii.

Doamna Stela Grigoraș: Sigur. Și de asta spuneam că avem un plan de transformare. În prezent lucrăm asupra costurilor, deja asigurăm finanțare din exterior, pentru că serviciile respective sînt foarte specializate, foarte costisitoare, bani noi nu avem, în schimb avem angajamentul partenerilor de dezvoltare să ne ajute, să ajutăm noi, la rîndul nostru, autoritățile publice locale să-și dezvolte serviciile. Plus la aceasta, mecanismul financiar de care am vorbit este nevoie să-l perfecționăm, să asigurăm astfel durabilitatea financiară a acestor servicii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Reidman, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Oleg Reidman: Да. Спасибо. Ну, прежде всего, госпожа министр, Я бы попросил вас призвать, так сказать, к осторожности ваших вице, – которые говорят о коллапсе, и так далее, и тому подобное. «Коллапс не в прихожих, а в головах», – это перефразирую известную фразу о разрухе, «не в прихожих, а в головах». Дело в томб что остановка… роста увеличения пенсионного возраста и стажа котизации, кстати, эта же вице-министр очень сильно хвалила, работая тогда тоже вице-министром, и не вела ни к какому коллапсу, социальный бюджет исполнялся с… превышением, не с дефицитом, а с профицитом. Теперь о другом. Вопрос: какой средний возраст дожития у наших пенсионеров после выхода на пенсию? Если можно, у мужчин и женщин, если можно, руральных и городских. Какой средний возраст?

Doamna Stela Grigoraș: Bine. În primul rînd, dați-mi voie să nu fiu chiar de acord cu dumneavoastră. Poate că, la momentul cînd s-a stopat creșterea vîrstei de pensionare și stagiul de cotizare, era o situație mai bună, dar, de atunci încoace, am vorbit despre demografie, am vorbit despre migrație, am vorbit despre scăderea…

158

Domnul Oleg Reidman: Asta-i altă treabă.

Doamna Stela Grigoraș: … contribuabili, am vorbit despre numărul… creșterea numărului persoanelor care primesc pensii și, în contextul stopărilor care au avut loc, situația este gravă la momentul actual. Și dumneavoastră știți foarte bine, pentru că chiar dumneavoastră mi-ați spus mie data trecută, cînd eram în față și prezentam bugetul pentru asigurări sociale, și dumneavoastră mi-ați spus: aveți grijă, doamnă ministru, că situația este critică. Și eu de atunci mă uit cu ochi critic la sistemul de pensii. (Rumoare în sală.) Bine. Nu o să intrăm cred că în foarte mari detalii, într-adevăr, și nu am să vă dau cifre chiar care este vîrsta persoanelor după ieșirea la pensie, dar știu că femeile în Republica Moldova deși iese… au… ies la pensie la vîrsta de 57 de ani, dar trăiesc cu mult mai mult decît bărbații și-mi pare rău să spun acest lucru, dar așa este situația în Republica Moldova, pe cînd bărbatul, care iese la 62 de ani după pensie, trăiește cu mult mai puțin decît femeia. Femeia poate ajunge și la 15, 20 de ani. Da, nu, 15, 20 de ani după ieșirea la pensie, pe cînd bărbatul este cu mult mai mic, de două, trei ori mai mic…. această, și, de aceea, pentru a proteja bărbații și pentru a le oferi femeilor posibilitatea de a îmbătrîni activ, util, cu beneficiu pentru țara respectivă, trebuie să ne uităm și la acești indicatori parametrici. Este timpul deja, este momentul. Nu ne putem ascunde mai mult.

Domnul Andrian Candu: Domnule Reidman, A doua întrebare sau precizare la prima.

Domnul Oleg Reidman: Precizare, numai o precizare. Ваш ответ свидетельствует, к сожалению, о некомплексном представлении обо всех этих делах, потому что вы путаете средний возраст, средний возраст при средней, продолжительности жизни, со средним сроком дожития после выхода на пенсию. Это разное.

Doamna Stela Grigoraș: Asta am avut în vedere. Asta și am avut în vedere.

Domnul Oleg Reidman: Минуточку. Но теперь послушайте меня. Это разные понятия. Второе. Пенсии женские значительно ниже, ну не значительно, но ниже, чем пенсии мужские.

Doamna Stela Grigoraș: Pentru că…

159

Domnul Oleg Reidman: Пенсии мужские и срок дожития мужчин в три раза, как вы говорите, в три раза меньше, но это значительно меньше… значительно больше, чем в три. Я вот к чему это веду – что увеличение строка котизации и увеличение пенсионного возраста, как возможность для поддержания социального бюджета, открывается лишь только тогда, когда вот эти параметры увеличиваются. То есть здоровье, активность и срок дожития, а не тогда, когда у вас дефицит в бюджете. Спасибо.

Doamna Stela Grigoraș: Și eu sînt de acord cu ceea ce ați spus dumneavoastră, domnule Reidman. De asta și spuneam că, așa cum ați spus și dumneavoastră, femeile sînt în avantaj din punctul de vedere al perioadei de după pensionare. În același timp, sînt în dezavantaj după mărirea pensiei, pentru că ele nu realizează un stagiu de cotizare egal cu bărbatul și, atunci cînd iese la vîrsta de pensionare, la 57 de ani, deja multe dintre aceste femei intră foarte repede în sărăcie. De asta este… și în special că trăiesc mai bine și mai mult și pentru că sînt mai sănătoase ar trebui să ne gîndim cum am putea să le oferim acea posibilitate să îmbătrînească frumos, activ și în beneficiul propriei familii și al țării.

Domnul Andrian Candu: Mai avem pentru o scurtă întrebare timp și avem înscriere din partea Fracţiunii Partidului Socialiștilor ori doamna Rădvan, ori domnul Lipskii, alegeți. Domnule Lipskii, Vă rog frumos, foarte succint. Poftiți.

Domnul Oleg Lipskii: Deci una întrebarea sau două totuși?

Domnul Andrian Candu: O singură întrebare, vă rugăm.

Domnul Oleg Lipskii: O singură, bine, da, o singură. Avem mai multe solicitări de la oameni în etate de amplasare la centrele de amplasament pentru persoane în etate. Poate nu corect folosesc de noțiunea, dar este destul de dificil, fiindcă-i deficit de locuri, da. Și întrebarea mea e legată cu așa un centru de la Cocieri. Este preconizat pentru 220 de persoane. Acum sînt amplasate 140 de persoane. Întrebarea este: de ce așa, fiindcă anul acesta a fost amplasată doar o singură persoană? Deci, avînd deficit, nu putem amplasa acolo oameni. Care-i problema, ce se întîmplă cu acest centru? O să fie închis, o să fie privatizat, o să fie vîndut, fiindcă diferite zvonuri circulă. Întrebarea concretă.

160

Doamna Stela Grigoraș: Bine. Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare. Și am să vă răspund foarte succint, pentru că chiar nu mai avem foarte mult timp, putem discuta în privat și la minister. Acest azil pentru persoane în etate nu se închide, însă procedura… autoritate, de fapt… în primul rînd… centrele de plasament sau azilurile, cum ați spus dumneavoastră, pot fi responsabilitatea autorităților publice locale. La momentul actual, am fost martor… și am mers prin mai multe raioane… sînt deja centre foarte bine dezvoltate, dotate la nivel de autoritatea publică locală, cu regim semiprivat ș.a.m.d. Azilul de la Cocieri este o instituție de proporție, cum ați spus, cu un număr mare de paturi, care se află în subordinea Ministerului Muncii. Ea va fi reorganizată sub aspectul sporirii calității serviciilor prestate pentru persoanele în etate, procedura este foarte simplă. Atunci cînd autoritatea publică locală nu are posibilități interne de a avea grijă de persoanele în etate, pregătește un dosar care este prezentat la Ministerul Muncii și este examinat de o comisie specială, care se uită prin dosarul persoanei, evaluează necesitățile și toate serviciile care au fost prestate și trebuie să fie prestate persoanei respective pentru a identifica cel mai bun serviciu pentru această persoană.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Foarte scurt, precizare, vă rog frumos.

Domnul Oleg Lipskii: Și totuși, de ce nu se primesc oameni acolo la moment? Ce se întîmplă, din ce cauză?

Doamna Stela Grigoraș: De ce nu se primesc? Nu știu dacă este întrebarea prea corectă. V-am spus care este procedura. Procedura de plasare nu mai este așa de simplă cum era înainte, se ducea autoritatea locală sau persoana direct la instituția respectivă. Acum procedura, de plasament este prin interior… prin comisia specializată în cadrul Ministerului Muncii, care consideră toate cazurile care sînt prezentate la noi. Cred că nu prezintă cazurile.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Aici, se încheie sesiunea de întrebări-răspunsuri în adresa ministrului. Vă mulțumim foarte mult. Doamnă ministru, Vă rugăm frumos, luați loc.

161

În continuare, raportul comisiei. O invităm la tribuna principală pe doamna Domenti, președintele comisiei, să ne prezinte raportul comisiei. După, sînt 3 luări de cuvînt și votul, dragi colegi. Deci, aproximativ la fără zece șase ar trebui să încheiem.

Doamna Oxana Domenti: Stimaţi colegi, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat, în ședința din 6 iulie curent, în conformitate cu prevederile articolului 114 al Regulamentului Parlamentului, moțiunea simplă asupra activității doamnei Stela Grigoraș, ministrul muncii, protecției sociale și familiei, moțiune înregistrată cu nr.282 din 23 iunie 2016. Moțiunea sus-menționată a fost inițiată de un grup de 17 deputați din Fracţiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și a fost depusă pe data de 23 iunie curent la Președintele ședinței în plenul Parlamentului. De asemenea, moțiunea cuprinde motivarea și dispozitivul. Dispozitivul moțiunii conține atît inițiativa de inițiere a demiterii din funcție a ministrului muncii doamnei Stela Grigoraș, cît și obiecțiile față de activitatea ministrului, care au stat la baza acestei inițiative. Ședința comisiei s-a desfășurat în lipsa doamnei Stela Grigoraș, ministrul muncii, protecției sociale, sănătății și familiei. Urmare a dezbaterilor și votării pe marginea moțiunii, voturile membrilor comisiei s-au divizat: 4 membri au votat pentru a susține moțiunea și 4 împotrivă, comisia fiind în imposibilitatea luării unei decizii pe marginea acestei moțiuni, urmînd ca pe marginea ei să se expună plenul Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Vă mulțumim, doamnă preşedinte. În continuare, luările de cuvînt și, dacă vreți, lăsăm pe altcineva și după aceea veniți dumneavoastră. Poftim. Doamnă Domenti, Aveți luare de cuvînt. Poftim.

Doamna Oxana Domenti: Onorată asistență, Termenul de șase luni în activitatea unui ministru vizionar poate fi sau ar putea fi suficient pentru a realiza o bună parte din programul sectorial de guvernare, pentru a identifica și a prezenta soluții la problemele arzătoare, pentru a pregăti documente de politici, pentru a le promova și pentru a promova schimbările necesare corespunzătoare pe care să le resimtă oamenii. A fost sau nu valorificat acest termen și mandat de conducerea actuală a Ministerului Muncii și Protecției Sociale? Și cum a evaluat starea lucrurilor în domeniul din responsabilitatea acesteia? Inacțiunile, dar și mai multe acțiuni

162

nechibzuite, sporadice, iar unele întreprinse ad-hoc de autorități sub presiunea chiar a nemulțumirilor și revoltei cetățenilor care și-au pierdut garanțiile sociale și veniturile în ultimele luni, la fel ca și regresul social bine conturat în documentele de planificare bugetară pentru anul 2016 ne oferă temei să declarăm că conducerea Ministerului Social a pășit cu stîngul și nu a reușit să promoveze subiectele, probleme și nevoile sociale pe agenda de priorități ale Guvernului. Vom trece punctual în revistă mai multe aspecte din competențele acestui minister. Pe fundalul accelerării declinului demografic din țara noastră cu o rată în creștere fără precedent a sporului negativ al natalității de tocmai 1,5 ori în anul 2015 față de 2014, ministerul a ales să fie un observator pasiv în acest proces, fără a promova măsurile pronataliste necesare. Mărimea indemnizației la naștere nu se schimbă deja al treilea an consecutiv, iar raportată la inflație aceasta și-a pierdut deja 30 la sută din valoarea reală anterioară din 2014, anul ultimii majorări, constituind în raport cu minimul strict necesar estimat de specialiști pentru îngrijirea primară a nou-născuților mult sub minimul acesteia. Dezvoltarea serviciilor de creșă și a altor servicii sociale comunitare pentru familiile cu copii a rămas doar la nivelul declarațiilor. Zeci de mii de familii cu copii cuprinși în vîrstă de 1,5 pînă la 3 ani sînt lăsate să se descurce fără nicio susținere din partea statului. Nicio acțiune nu a fost întreprinsă și nici cel puțin planificată pentru a ajuta familiile să posede sau să ia în chirie vreo locuință. Am văzut că ministerul chiar pasează această obligație, pe care, de fapt, o are și o au foarte multe ministere din toată lumea de a oferi garanții sociale cetățenilor în acest domeniu. Deși pentru aceste probleme au fost propuse soluții legislative concrete de deputați, ministerul a preferat adesea să le ignore, depășind toate termenele de avizare sau, și mai simplu, să le respingă. Majoritatea țărilor europene asigură pachete de garanții și facilități sociale solide familiilor tinere, familiilor cu copii. Se pare însă că astfel de practice europene sînt în afara atenției Guvernului. Ca rezultat, avem statisticile și calculele dramatice care nu poate lăsa pe nimeni indiferent. Chiar recent, a fost publicat un studiu de către Fondul Națiunilor Unite, care denotă că Republica Moldova este țara care pierde la fiecare oră cîte cinci cetățeni. La fiecare oră, în Moldova se nasc 4 cetățeni, mor cinci și emigrează în străinătate alte persoane, alte patru persoane, majoritatea tineri, cu copii sau care pot naște copii mîine. La fiecare răsărit de soare, țara noastră se trezește mai săracă și mai pustiită, se trezește fără de 120 de cetățeni. Urmare a acestor legități fără intervenții prompte din partea statului, peste 20 de ani, așa cum vorbea, de fapt, și doamna ministru, vom avea o populație de trei ori mai mică ca număr, mai sărăcită, mai bolnavă și mai îmbătrînită. Am putea să ne oprim la aceste constatări, pentru că alegerea făcută de minister de a privi pasiv la aceste fenomene e deja un motiv de moțiune de cenzură. Dar avem și alte obiecții, evident. Politicile sociale actuale descurajează nu doar natalitatea, ci și munca în Moldova. Decizia ministerului și a Guvernului de a păstra salariu minim în

163

sectorul bugetar neschimbat deja de cîțiva ani la doar o mie de lei va conduce și în continuare la erodarea de către inflație a veniturilor salariaților bugetari. Haosul care stăpînește în domeniul salarizării de mai mulți ani s-a amplificat și mai mult în ultimele luni. Ministerul a pierdut în totalitate controlul asupra coordonării politicilor statelor la acest capitol. Diverse instituții statale promovează măsuri de schimbare a regulilor și mecanismelor de salarizare, fără a ține cont de careva principii generale setate în legislația-cadru sau fără a consulta, cel puțin, viziunea ministerului de resort privind perspectiva de dezvoltare a sistemului, care, de fapt, se pare că nici nu există. Deși datorită măsurilor fragmentate și necoordonate, menționate, inechitățile salariale între categorii de specialiști care prestează muncă de complexitate echivalentă sau comparabilă, s-au aprofundat, autoritățile responsabile nici nu mai pomenesc de perfecționarea legislației sau politicilor în domeniul salarizări, care, la părerea noastră, este imperios necesară. În general, necorelarea ritmurilor de creștere salarială cu cel al ajutoarelor salariale a determinat situația în care mai multe familii cu salariați dispun astăzi de venituri de muncă mai reduse decît familiile ce se întrețin doar din ajutoare sociale. Aceste fenomene, de rînd cu abuzurile admise în administrarea ajutoarelor sociale, la fel demotivează cetățenii să se angajeze, să muncească și să rămînă în țară. Activitatea ministerului din sectorul asigurărilor sociale este și ea motiv de obiectare pentru noi. Deficitul financiar propriu al fondurilor de asigurări sociale este în creștere accelerată. De la o stare de proficit în anul 2009, în 2016 bugetul a înregistrat un deficit de 1,1 miliarde sau circa zece la sută din parametrii principali bugetari. Soluțiile imediate identificate de minister, declarate sus și tare chiar și astăzi, chiar și din prima zi de învestire, iar unele chiar promovate sînt creșterea vîrstei de pensionare și tăierea suplimentelor financiare. Regretabil că ministerul a ales cele mai neadecvate, la părerea noastră, soluții. Există alte soluții alternative viabile, complexe, oportune de care ministerul nu pomenește, ne referim la extinderea bazei de venituri a fondurilor de asigurări sociale, la diminuarea sectorului tenebru al economiei și oficializarea plăților salariale din care se achită contribuții, la sporirea atractivității sistemul de garanții sociale de asigurări prin indexări, prin majorări constante ale prestațiilor. Ne referim la o mai bună corelație dintre contributivitate și mărimea prestației și multe altele. Anume acestea ar trebui să fie preocupările ministerului la acest capitol. Revenind la problema protecției sociale a pensionarilor. Inechitățile cu caracter sistemic care se regăsesc în mecanismul de oferire a suplimentelor financiare la pensii și ignorarea pe criterii politice a soluțiilor înainte de Fracțiunea PCRM, dar și, de fapt, de alți deputați, inclusiv prin instituirea pensiei de bază, au condus la faptul în care 36 mii de pensionari după 1 aprilie și-au pierdut dreptul la aceste suplimente și nu au mai resimțit rezultatul indexării veniturilor sale de10 la sută. Precizez că nu e vorba de o eroare tehnică, după cum s-a vehiculat la Guvern și în mass-media. Acestea sînt rezultatele unor acțiuni premeditate ale ministerului de resort, fapt confirmat și astăzi de către ministru.

164

Documentele bugetare arată că 40 de milioane de lei este cifra planificată de minister ca și sumă de economii pe seama reducerii contingentului cu suplimentul financiar. Argumentele ministerului cu referire la minimumul de existență pentru pensionari …

Domnul Andrian Candu: Vă rugăm mai succint, încheiați.

Doamna Oxana Domenti: Argumentele ministerului cu referire la minimumul de existență pentru pensionari care, chipurile, ar descrește le calificăm pe de-a dreptul cinice. Alte aspecte de obiectat pe marginea activității ministrului sînt și regresul în sectorul serviciilor sociale comunitare, care, în loc să se dezvolte, se închid zilnic, și politicile amorfe din domeniul protecției și integrării persoanelor cu dizablități, și lipsa unor intervenții prompte ale ministerului în combaterea fenomenului copiilor străzii, care, regretabil, a luat amploare în ultimele luni. Iar pentru serviciile de triere, necesare în aceste situații, nu se găsește minimumul de resurse. În final. Indiferent cu ce se va finaliza această moțiune, sugerăm conducerii ministerului să se detașeze de interesele politicului, care s-a infiltrat ca niciodată în această instituție, și să acționeze în exclusivitate în interesul cetățeanului simplu, în interesul societății. Agenda socială trebuie readusă în actualitate și reașezată între prioritățile guvernării, indiferent de candidatura ministrului. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Cuvînt i se oferă domnului Vladimir Odnostalco. Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Odnostalco: Добрый день. Уважаемые депутаты, на сегодняшний день мы можем констатировать одно точно – что итоги социальной политики, которую проводит вот это Министерство Социальной защиты и семьи, являются катастрофическим. На сегодняшний день очень много людей уезжают за границу, в первую очередь это молодые. И как бы здесь депутаты из так называемого альянса ни пытались помогать нужными вопросами министру социальной защиты, она так и не смогла компетентно и доступно для людей ответить на простые вопросы – что она собирается делать, когда она это собирается делать и, самое главное, когда будет наконец-то элементарный результат? Это первое. Но давайте обо всем по порядку. Первое. С чего начинает работать любая команда? Она начинает работать со стратегии, с плана развития. Согласно решению Правительства № 94 от 1 февраля 2013-го года, любое

165

министерство, точнее – каждое, обязано разработать план работы на текущий год. Что мы видим в этом году? В этом году его принимают 6 мая, т.е. с опозданием практически на 4 месяца. Госпожа министр, Это вам к «мантре» о том… о профессиональной команде, о том, как вы хорошо работаете. То есть, что мы можем констатировать? Что вы начали работать с позиции двоечника, без плана работы. Дальше, что касается сферы труда. Господа депутаты, ситуация здесь, мягко говоря, плачевная. На сегодняшний день 74 тысячи безработных, и это только официальные цифры, сколько их на самом деле, никто не знает, потому что в Центр занятости населения приходят далеко не все, потому что большинство граждан не верят власти, не верят Правительству, они просто покупают билет и уезжают туда, где они могут заработать на кусок хлеба элементарно. И это… вы об этом знаете. Поэтому докладывать о снижении показателей безработицы как минимум аморально по отношению к гражданам нашей страны. Плюс ко всему, у нас есть такая норма, что если ты владелец земельной квоты, то тебя не ставят на учет в Центре занятости. Друзья мои, вопрос. Скажите, пожалуйста, с каких пор владение земельной квотой говорит о благосостоянии народа? У нас вся страна владеет земельными квотами, и все они живут за чертой бедности. Хочу отметить, что каждый 12-й безработный, который зарегистрирован в Республике Молдова, потерял работу в результате двух причин: банкротство предприятия или сокращение его рабочего места. Это говорит о работе Правительства в целом. Я не говорю уже о незащищенности наших граждан, которые работают за границей. Я приводил пример Российской Федерации где 700 тысяч граждан Республики Молдова и так и до сих пор нет никакого договора, соглашения, которое бы гарантировало их социальную защищенность. Эти люди едут сегодня туда, работают там, приезжают сюда к старости лет, когда уже работать не могут, и не получают ни копейки пенсии за тот период времени, пока они там работали. (Rumoare în sală.) Что касается сферы семьи и обеспечения молодежи, здесь ситуация примерно такая же, как и в других областях, а именно: впервые в этом году – точнее, это Правительство, министерство продолжают практику 2014-го года, 2015-го года, – с тех пор не повышалось единоразовое, единовременное пособие по рождению, оно как было 3100 и 3400 леев для незастрахованных и застрахованных, так оно и есть. При этом, Национальное бюро статистики говорит о том что первичный пакет при рождении минимальный состоит на уровне 5500 леев. Что может купить мать? Остается вопросом. Дальше, что касается незастрахованных семей, незастрахованных лиц – я говорю о матерях, которые воспитывают… которые не застрахованы и воспитывают детей до полутора лет. Сегодня их в Молдове 40 тысяч семей. 40 тысяч семей сегодня получают аж 540 лей от государства. Прожиточный

166

минимум одного ребенка 1647 леев, есть градация … от возраста и так далее, но – 540 леев… Уважаемое Правительство, Уважаемая госпожа министр, попробуйте прокормить ребенка на 540 леев в месяц и расскажите об этом 40 тысяч матерям республики. Ситуация с инвалидами такая же. Их в республике, (voce nedeslușită din sală) да, нормально, их в республике 134 тысячи человек, за ними сегодня практически никто не смотрит. Самая страшная ситуация. Что меня поразило: несколько дней назад ко мне пришел на прием человек, родственник одного из инвалидов с тяжелой степенью, и он говорит, что «я для того, чтобы получать мизерное пособие, среднее которое по инвалидности, 1000 леев плюс-минус, должен ежегодно подтверждать инвалидность во ВТЭКе». Скажите, пожалуйста, уважаемое министерство – и так видно, что человек с детства инвалид, зачем еще его приводить в ВТЭК насильно и заставлять проходить комиссию? Если вы не платите ему пособие, не заставляйте его хотя бы унижаться! Раздел пенсий – это вообще отдельная заслуга. Коллеги депутаты уже поднимали эту тему, и мы в комиссии тоже поднимали эту тему. Ваша индексация так называемая, которую вы преподносите как повышение, лишило дополнительных доходов 36 тысяч пенсионеров. И вы сегодня в докладе говорите, что это норма, что так и в других областях, что это нормально. При этом, когда депутаты нашей социальной комиссии, которые здесь находятся в зале, предложили поднять cuantumul... для того, чтобы попытаться выровнять эту ситуацию, никто не проголосовал за это, всем на это просто наплевать. Извините, может быть кому-то не понравится такой жаргон, но мы должны говорить тем языком, который поймет народ, а не красивыми цифрами, которыми выражается сегодняшнее министерство. Что касается вопросов разницы пенсий. Об этом уже говорилось здесь. Госпожа министр, при помощи госпожи замминистра ответила, что у нас реформа, что там Премьер-министр дал поручение и так далее, и тому подобное. При этом, я еще раз хочу напомнить, работник культуры получает 580 леев среднюю пенсию, работник сельского хозяйства – чуть больше, около 800 леев, а судья получает – средняя пенсия – 12 тысяч леев. Как можно так жить? У нас сегодня система начисления одним начисляет 35 процентов от заработной платы, вторым – 42, здесь присутствующим в зале, а судьи, прокуроры и так далее получают 75 процентов от заработной платы. Вопрос: как это может быть? Также не выровнена ситуация с пересчетом пенсий тех, кто вышел до 99-го года и после 99-го года. Те, кто принимают граждан знают об этой проблеме, постоянно приходят, жалуются, но воз и ныне там, ничего не было сделано. (Rumoare în sală.) И в конце. Госпожа министр, возвращаясь к вашей «мантре» о профессиональной команде, о вашем профессиональном подходе и обо всех

167

ваших профессиональных регалиях. Я вам хочу сказать следующее: непрофессионалы построили Ноев ковчег, профессионалы, как вы, построили «Титаник». (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Și în continuare, ultima luare de cuvînt, doamna Bacalu din partea Fracțiunii Partidului Democrat. Și după, dragi colegi, va fi votul. Poftiți, doamna Bacalu.

Doamna Elena Bacalu: Mulțumesc mult. Stimate domnule Președinte, Stimați colegi deputați, Onorată asistență, Noi toți conștientizăm faptul că, în domeniul social, sînt necesare reforme complexe și multidimensionale deloc ușoare, de durată, dar care trebuie făcute, pentru că sînt așteptate de societate. Nu mai puțin adevărat este că, fără un echilibru sănătos între reformele economice și cele de suport social, nu vom putea izbîndi. Este vorba de o muncă în echipă pe care și-a asumat-o Guvernul actual și care, indiferent de moțiunile de cenzură ce le avem practic, în fiecare săptămînă, muncește pentru a demonstra cetățenilor acestei țări că se poate. Trebuie să recunoaștem faptul că prioritățile ce țin de creșterea bunăstării, siguranței și calității vieții cetățenilor, în special, prin dezvoltarea economiei și facilitarea creării locurilor de muncă bine plătite, asigurarea protecției sociale pentru grupurile vulnerabile ale populației vizate de moțiune constituie, de fapt, obiectivul principal al programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2016–2018 care, așa cum menționăm, este asumat de echipa guvernamentală. Aș vrea, în special, să mă opresc la subiectul moțiunii care vizează reforma rezidențială și dezvoltarea serviciilor sociale precum că am fost parte a acestui proces și pot să mă expun în cunoștință de cauză. Acum, evident că e foarte ușor să vii cu comentarii, critici cînd, practic, toată societatea susține acest proces. Autoritatea centrală încurajează reformele sociale pe toate fronturile. Vreau să reamintesc faptul că Republica Moldova a ratificat Convenția Organizației Națiunilor Unite încă în anul 1993 și, la începutul anilor 2000, practic, nu erau întreprinse nici un fel de acțiuni pentru implementarea acesteia, în special în ceea ce ține de dreptul copilului la familie. Nu pot să nu menționez, stimați colegi, că, pe parcursul mai multor ani în fruntea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei s-au aflat mai multe doamne, care au dat dovadă de curaj și profesionalism, mai multe doamne vicepreședinte de raion, responsabile de domeniul social, viceprimari, șefi de direcții ai asistenței sociale și protecției familiei, care s-au pătruns de

168

responsabilitate și si-au asumat toate acele greutăți care sînt în cadrul acestui domeniu. Am fost alături pilotînd, testînd politicile și serviciile sociale propuse pentru dezvoltare, care, acum sînt reglementate și recomandate tuturor administrațiilor publice locale pentru dezvoltare, precum servicii asistență parentală profesionistă, serviciul sprijin familial, comisia copilului aflat în dificultate. Au fost elaborate și aprobate, anume și într-o manieră europeană: pachetul legislativ în domeniu, Programul național privind dezvoltarea serviciilor sociale integrale, Legea serviciilor sociale, regulamentele și standardele de calitate pentru serviciile pentru copii și familii, Legea privind ajutorul social, Legea nr.140 privind protecția specială a copiilor și multe altele. Datorită acestor eforturi, Republica Moldova este considerată de către partenerii de dezvoltare drept țară cu cele mai bune rezultate printre țările din spațiul ex-sovietic, inclusiv prin contribuția determinată a doamnei ministru Grigoraș: investițiile financiare obținute din partea partenerilor, investițiile umane și sociale care au stat la chezășia reformelor și obținerea unor succese notorii pentru familiile și copiii din Moldova, care, de altfel, au fost reiterate în raport. Așa cum am învățat, în domeniul protecției copilului implementarea oricărei reforme de importanță majoră este un proces continuu și necesită timp. Am analizat activitatea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei în cele 5 luni de zile și am constatat că, de fapt, această instituție fierbe de activitate. Practic, pe toate domeniile-cheie sînt în proces de elaborare politici sau deja au fost aprobate. Și aici, pot să menționez Strategia și Legea privind ocuparea și susținerea forței de muncă, hotărîri de Guvern privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru protejarea lucrătorilor de riscul la locul de muncă, Centrul de ghidare în carieră pentru susținerea persoanelor în căutarea unui loc de muncă, deschis la Chișinău, și pregătirea pentru deschiderea încă a două centre la Soroca și Cahul. Stimaţi deputaţi, Principala lecție învățată de mine în ultimii ani este că oamenii fac reforme nu pentru că trebuie să implementeze documente de politici sau tratate internaționale, ci pentru că ei cred în schimbare, cred că se poate și muncesc pentru aceasta în pofida tuturor dificultăților. Echipa guvernamentală care o avem astăzi este dedicată și determinată să asigure stabilitate și o viață mai bună pentru fiecare cetățean. Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Aici etapa luărilor de cuvînt a luat sfîrșit. O voi întreba pe doamna ministru Grigoraș dacă mai are, înainte de vot, ceva de menționat, dacă nu, trecem la procedura de vot. Dragi colegi numărători, Rog să ne dați prezența în sală pe sectoare.

169

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 23. Sectorul nr.2 – 34. 16 voturi în sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, 73 de voturi în sală. Vă aduc aminte că moțiunea simplă se adoptă cu votul majorității celor prezenți, adică 37 de voturi este necesar pentru ca această moțiune să fie aprobată. În continuare, se supune votului adoptarea moțiunii simple asupra activității doamnei Stela Grigoraș numărul 282 din 23 iunie 2016. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii, Vă rugăm foarte mult să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 20. Sectorul nr.2 – 4. Sectorul nr.3 – zero voturi.

Domnul Andrian Candu: Cu 24 de voturi, moțiunea simplă asupra activității doamnei Stela Grigoraș, ministrul muncii, protecției sociale și familiei, nr.282 din 23.06.2016, nu a fost susținută de plenul Parlamentului și este respinsă. (Aplauze.) Vă mulțumesc foarte mult. Doamnă Grigoraș, Succese în activitate. Succese și colegilor din minister. Dragi colegi, Vreau să vă întreb dacă sînt întrebări. Dacă nu sînt întrebări… (Rumoare în sală.) Dacă nu sînt întrebări, atunci declar încheiată ședința de astăzi și ne vedem săptămîna viitoare. Un bun sfîrșit de săptămînă, succese, realizări frumoase.

Ședința s-a încheiat la ora 17.50.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Secția pentru lucrările plenului Parlamentului din cadrul Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

170