S T E N O G R A M A ședinței plenare a Parlamentului Republicii Moldova din ziua de 15 decembrie 2017 SUMAR

1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului 6 de Stat al Republicii Moldova.)

2. Dezbateri la ordinea de zi. Votat. (Pro – majoritatea) 6 – 16

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut 16 – 36 dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind 91 asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova și a Memorandumului de înțelegere ca parte integrantă a acestui Acord. Nr.369 din 04.12.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) Lectura II. (Pro – 69) (Prezintă – Iuri Cicibaba, viceministru al finanțelor în exercițiu) (Raportor – Ștefan Creangă, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe) (Coraportor – Violeta Ivanov, președinte al Comisiei politică externă și integrare europeană)

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de grant dintre 17 – 36 Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența 94 – 95 macrofinanciară pentru Republica Moldova. Nr.380 din 13.12.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) Lectura II. (Pro – 68) (Prezintă – Iuri Cicibaba, viceministru al finanțelor în exercițiu) (Raportor – Ștefan Creangă, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe) (Coraportor – Violeta Ivanov, președinte al Comisiei politică externă și integrare europeană)

5. Proiectul de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la 36 – 41 Protocolul adițional la Convenția privind contractul pentru 92 – 93 transportul internațional de mărfuri pe șosele (CMR) cu privire la scrisoarea de trăsură electronică. Nr.342 din 06.11.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) Lectura II. (Pro – 90) (Prezintă – Serghei Bucataru, secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii) (Raportor – Violeta Ivanov, președinte al Comisiei politică externă și integrare europeană)

1

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul 41 – 44 Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind 93 readmisia persoanelor. Nr.354 din 15.11.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) Lectura II. (Pro – 68) (Prezintă – Alexandru Larionov, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne) (Raportor – Violeta Ivanov, președinte al Comisiei politică externă și integrare europeană)

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de 42 – 444 implementare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova 93 – 94 și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind readmisia persoanelor. Nr.355 din 15.11.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) Lectura II. (Pro – 68) (Prezintă – Alexandru Larionov, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne) (Raportor – Violeta Ivanov, președinte al Comisiei politică externă și integrare europeană)

8. Proiectul de Hotărîre privind numirea în funcția de 44 – 48 vicepreședinte al Colegiului civil, comercial și de contencios 99 – 100 administrativ al Curții Supreme de Justiție (Oleg Sternioală). Nr.377 din 12.12.2017. Votat. (Pro – 57) (Prezintă – Raisa Apolschii, deputat) (Raportor – Raisa Apolschii, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunității)

9. Proiectul de Hotărîre privind numirea în funcția de judecător la 48 – 49 Curtea Supremă de Justiție (Nina Vascan). Nr.378 din 100 12.12.2017. Votat. (Pro – 58) (Prezintă – Raisa Apolschii, deputat) (Raportor – Raisa Apolschii, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunității)

10. Proiectul de Hotărîre privind alegerea unui membru al 49 – 50 Consiliului Superior al Procurorilor (Lilia Mărgineanu). Nr.381 100 – 101 din 14.12.2017. Votat. (Pro – 61) (Prezintă – Raisa Apolschii, deputat) (Raportor – Raisa Apolschii, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunității)

2

11. Proiectul de Hotărîre privind alegerea unor membri ai 50 – 51 Consiliului Superior al Magistraturii (Ion Postu, Mariana 101 Timotin, Serghei Țurcan). Nr.383 din 14.12.2017. Votat. (Pro – 57) (Prezintă – Raisa Apolschii, deputat) (Raportor – Raisa Apolschii, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunității)

12. Proiectul de Hotărîre privind numirea în funcția de director al 51 –70 Centrului Național Anticorupție (Bogdan Zumbreanu). Nr.382 101 – 102 din 14.12.2017. Votat. (Pro – 60) (Prezintă – Raisa Apolschii, deputat) (Raportor – Raisa Apolschii, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunității)

13. Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență 70 – 71 medicală pe anul 2018. Nr.358 din 23.11.2017. Lectura II. (Pro – 98 – 99 57) (Raportor – Valentina Buliga, președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie)

14. Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 71 – 72 2018. Nr.359 din 23.11.2017. Lectura II. (Pro – 57) 99 (Raportor – Valentina Buliga, președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie)

15. Legea nr.225 din 2 noiembrie 2017 pentru modificarea și 72 – 75 completarea unor acte legislative. Nr.2344 din 11.12.2017. 98 Reexaminare. Referitor la proiectul de Lege nr.210 din 22.06.2017. (Pro – 57) (Raportor – Ștefan Creangă, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe)

16. Proiectul de Lege privind auditul situațiilor financiare. Nr.309 75 din 12.10.2017. Lectura II. (Pro – 57) 90 – 91 (Raportor – Ștefan Creangă, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe)

17. Proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative 76 – 78 (Legea privind piața de capital – art.11; Legea instituțiilor 91 – 92 financiare – art.15). Nr.336 din 31.10.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) Lectura II. (Pro – 57)

3

(Prezintă – Ștefan Creangă, deputat, în calitate de coautor) (Raportor – Ștefan Creangă, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe)

18. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.121-XVI din 78 – 86 5 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății 92 publice (art.541). Nr.337 din 31.10.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) Lectura II. (Pro – 57) (Prezintă – Ștefan Creangă, deputat, în calitate de coautor) (Raportor – Ștefan Creangă, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe)

19. Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 19 din Legea 86 – 88 nr.1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea 90 farmaceutică. Nr.32 din 17.02.2017. Lectura II. (Pro – 68) (Raportor – Valentina Buliga, președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie)

20. Proiectul de Lege privind informarea consumatorului cu privire 95 – 98 la produsele alimentare. Nr.55 din 09.03.2017. Lectura II. (Pro – 103 – 104 54) 237 – 239 (Raportor – Ion Balan, președinte al Comisiei agricultură și industrie alimentară)

21. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.60 din 30 martie 104 – 107 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități 236 (art.16). Nr.335 din 30.10.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) (Prezintă – Valentina Stratan, deputat) (Raportor – Valentina Buliga, președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie)

22. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte 107 – 110 legislative (Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor 219 publici – art.6; Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar – capitolul III, art.83). Nr.13 din 01.02.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) (Prezintă – Anatolie Zagorodnîi, deputat) (Raportor – Valentina Buliga, președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie)

23. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte 110 – 114 legislative (Legea privind prevenirea și combaterea traficului de 219 ființe umane – art.1, 2, 4, 7, 8, 9, 10, 11, 14 ș.a.; Legea privind

4

protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți – art.8). Nr.341 din 03.11.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) (Prezintă – Nicolae Eșanu, secretar de stat al Ministerului Justiției) (Raportor – Roman Boțan, președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică) (Coraportor – Valentina Buliga, președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie) 24. Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative 114 – 139 (Legea privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii 219 – 220 Moldova – art.14; Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate – art.7, 36). Nr.260 din 10.08.2017. Lectura I. În urma dezbaterilor, s-a propus amînarea procedurii de vot pentru o ședință ulterioară. (Pro – majoritatea) (Prezintă – Nicolae Eșanu, secretar de stat al Ministerului Justiției) (Raportor – Roman Boțan, președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică) 25. Proiectul de Lege cu privire la modificarea și completarea unor 139 – 167 acte legislative (Codul fiscal – art.5, 6, 15,18, 19, 20, 24 ș.a.; 221 – 228 Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal – art.24; Legea cu privire la tariful vamal – art.28, anexa nr.2; Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal – art.4; Legea privind sistemul public de asigurări sociale – art.30; ș.a.). Nr.317 din 17.10.2017. Politica bugetar-fiscală- vamală. Lectura II. (Pro – 55) (Raportor – Ștefan Creangă, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe) 26. Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Nr.357 din 168 – 190 23.11.2017. Lectura II. (Pro – 55) 228 – 236 (Raportor – Ștefan Creangă, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe) 27. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte 192 – 202 1 legislative (Codul civil – art.1245 , Legea cu privire la ipotecă – 220 art.27). Nr.367 din 04.12.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) (Prezintă – Igor Vremea, deputat) (Raportor – Raisa Apolschii, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunității)

5

28. Proiectul de Hotărîre pentru modificarea articolului 1 din 204 – 215 Hotărîrea Parlamentului nr.1/2016 pentru aprobarea Programului 237 de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere Guvernului. Nr.389 din 15.12.2017. Votat. (Pro – majoritatea) (Prezintă – Raisa Apolschii, deputat) (Raportor – Raisa Apolschii, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități)

29. Proiectul Legii contabilității. Nr.209 din 22.06.2017. Lectura II. 216 – 219 (Pro – 55) (Raportor – Ștefan Creangă, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe)

Ședința începe la ora 10.26. Lucrările sînt prezidate de domnul Andrian Candu, Președinte al Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Vitiuc și domnul Iurie Leancă, vicepreședinți ai Parlamentului. Domnul Andrian Candu: Bună dimineața. Putem începe ședința plenului. Majoritatea colegilor au revenit din comisii, din alte discuții și dezbateri care au fost de dimineață. Vă rugăm frumos, înainte de a onora Drapelul, să ne anunțați care este prezența. Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la ședința Parlamentului, din totalul celor 101 deputați, și-au înregistrat prezența 97 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Reidman Oleg – cerere, Mironic Alla – concediu medical, Gagauz Fiodor, Ghimpu Mihai. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Dragi colegi, Să onorăm Drapelul. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Dragi colegi, Cîteva evenimente au marcat zilele acestea de la precedenta ședință a Parlamentului și de aceea dați-mi voie să încep cu lucrurile mai puțin plăcute și să ne exprimăm condoleanțe și prin a ține un minut de reculegere în memoria

6 domnului Alexandru Moșanu – primul Președinte al Parlamentului Republicii Moldova și a maestrului Vladimir Curbet, care a fost conducătorul „Jocului”. (Se ține un minut de reculegere.) Mulțumesc, dragi colegi. Vreau să vă anunț că, în baza deciziei Curții Constituționale prin Hotărîrea nr. 36 din 13 decembrie, a fost validat mandatul de deputat în Parlament a candidatului supleant de pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, al doamnei Aliona Babiuc. Dați-mi voie s-o salutăm, să-i urăm un bun venit în Parlamentul Republicii Moldova, (aplauze) să-i dorim succese, realizări frumoase, bineînțeles în serviciul cetățenilor Republicii Moldova. Bine ați venit și succese. Numai puțin, mai am un anunț și după care, bineînțeles … Bine. Doamnă Șupac, Vă rog frumos, în acest context dacă e legat de doamna Babiuc, evident, poftiți. Doamna Inna Șupac: Da. Stimați colegi, Luînd în considerare Hotărîrea Comitetului executiv politic al Partidului Comuniștilor din 11 decembrie 2017, care se bazează pe decizia comisiei de partid din decembrie 2015 cu privire la excluderea Alionei Babiuc din rîndurile partidului, Fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova este constituită din 6 membri, respectiv: domnul Vladimir Voronin, domnul Oleg Reidman, doamna Elena Bodnarenco, doamna Maria Postoico, doamna Alla Mironic și Inna Șupac. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos pentru informație, doamnă Șupac. În continuare dați-mi voie să … Doamnă Babiuc, Bineînțeles, dumneavoastră aveți dreptul și la replică potrivit Regulamentului Parlamentului. Cer scuze, n-am văzut inițial că sînteți … Microfonul domnului Padnevici, vă rog frumos, pe moment. Poftiți, doamnă Babiuc, aveți trei minute la dispoziție, dacă considerați că vreți să dați o replică. Doamna Aliona Babiuc: Да. Спасибо, господин Председатель.

7

Не буду сегодня комментировать решение центрального комитета, хотя и центральным комитетом это сложно называть после выхода из партии почти всего политисполкома, мне сложно комментировать действия оставшейся группы депутатов-коммунистов. Вы развалили партию, сегодня вы доводите и фракцию до состояния политической группы. Спасибо огромное. Я получила мандат по воле избирателя. Обещаю избирателю и своим коллегам, что буду работать в интересах страны и собственного народа. Спасибо. Domnul Andrian Candu: Dragi colegi … (Rumoare în sală.) Dragi colegi … (Rumoare în sală.) Doamnă Zotea, Dragi colegi, Vă rog frumos liniște. Dragi colegi, Este binevenit momentul de haz eventual și de relaxare, dar vreau să vă anunț că avem astăzi cel puțin planificată o ședință grea, lungă, de aceea haideți să ne înarmăm cu răbdare și cu emoții pozitive. Și pe baza acestor emoții pozitive dați-mi voie să fac și cîteva anunțuri legate de zilele de naștere, ca să avem ocazia și să-i felicităm pe colegii noștri. Și, în primul rînd, vreau să vă menționez că, în perioada premergătoare a ședinței de astăzi, și-au sărbătorit zilele de naștere colegii noștri Alina Zotea și Oleg Savva. Și-i felicităm, „La mulți ani!”. (Aplauze.) Și astăzi își sărbătorește ziua de naștere … Dragi colegi, Dragi colegi, Haideți să mai felicităm un coleg care își sărbătorește astăzi ziua de naștere domnul Octavian Grama. Vă urăm „La mulți ani!”, felicitări, realizări frumoase. (Aplauze.) Domnule Grama, Dumneavoastră o să sărbătoriți ziua de naștere într-o componență foarte frumoasă și în serviciul poporului. Să aveți răbdare. Biroul permanent al Parlamentului, la ședința sa de ieri, a făcut propuneri privind suplimentarea ordinii de zi pentru perioada 15 – 22 decembrie. La fel, Biroul permanent al Parlamentului a luat decizia de încheiere a sesiunii plenare pe data de 22 decembrie 2017, săptămîna viitoare în ziua de vineri. Pînă atunci vom

8 avea încă ședințe cîte sînt necesare pentru a epuiza ordinea de zi, inclusiv de astăzi și cea de săptămîna viitoare, pe care noi o vom aproba astăzi. Înainte însă de a trece la votul pentru aprobarea suplimentului la ordinea de zi, am să dau citire propunerilor care au venit în mod regulamentar înainte de ședința plenului. Și o primă propunere vine din partea Fracțiunii Partidului Liberal Democrat, care solicită introducerea pe ordinea de zi pentru ciclul bisăptămînal pentru perioada 14 – 22 decembrie a chestiunii privind executarea Hotărîrii Parlamentului privind Raportul Comisiei de anchetă pentru evaluarea exercitării atribuțiilor autorității statului în procesul de monitorizare a executării angajamentelor care derivă din contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestuora. Pentru a argumenta propunerea, vă rog frumos, domnule Țap, aveți la dispoziție un minut. Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Stimați colegi, La 8 decembrie 2016 Parlamentul a aprobat Hotărîrea privind Raportul Comisiei de anchetă în problemele ce țin de concesionarea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”. Prin această hotărîre Parlamentul a obligat Guvernul să examineze posibilitatea renegocierii contractului de concesiune. Și doi, foarte important, anularea taxei de modernizare, care a fost inclusă ilegal în acest contract. Totodată, Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție au fost obligate ca autorități să examineze respectarea legislației în vigoare de către persoanele cu funcții de conducere și funcționarii publici care au fost implicați în procedura de concesionare a Aeroportului. Parlamentul are și obligațiunea de a controla executarea legilor și hotărîrilor pe care le adoptă. În acest sens, domnule Președinte și stimați colegi, noi propunem să examinăm cum Guvernul și alte autorități ale statului își onorează obligațiunile în problema dată. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Doar ca precizare. Am primit informație din partea Secretariatului Parlamentului că subiectul respectiv ca termen de scadență are data de 23 ianuarie 2018 și ar fi putut să fie examinat pînă la acea dată, inclusiv de comisiile specializate ale Parlamentului. Dar, evident, a sunat propunerea cu argumentele care au fost expuse de domnul Țap.

9

Și dacă fracțiunile parlamentare nu au alte propuneri, voi supune votului. Cine este pentru a introduce pe ordinea de zi subiectul respectiv pentru perioada 14 – 22 decembrie vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Voi avea nevoie totuși de numărare. În primul rînd, dragi colegi numărători… dragi colegi numărători… Da, mai avem nevoie de un numărător. În primul rînd, vă rog frumos să anunțați prezența pe sectoare, deoarece văd că unii deputați nu sînt. Chiar dacă am fost anunțați că sînt 97 de deputați înregistrați, vă rog frumos, inițial, prezența pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 27. Sectorul nr. 2 – 39. Sectorul nr. 3 – 25. Domnul Andrian Candu: Sînt 91 de deputați în sală. Vă rog frumos acum, cine este pentru a introduce acest subiect pe ordinea de zi, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Ridicați puțin mîna în sus, numărătorii să vadă. Și vă rog frumos, numărătorii, să ne anunțați rezultatul. N u m ă r ă t o r i i: Сектор первый – 23. Sectorul nr. 2 – 4. Sectorul nr.3 – 14. Domnul Andrian Candu: Sînt 41 de voturi. Propunerea nu a fost acceptată. Pentru ca propunerea să fie acceptată trebuiau să voteze 46 de deputați. În continuare, Fracțiunea Partidului Liberal propune introducerea pe ordinea de zi de astăzi, a ședinței plenului din 15 decembrie 2017, a proiectului de Hotărîre privind declararea anului 2018 Anul unirii. Este proiectul nr. 373 din 6 decembrie 2017. Doamnă Zotea, Vă rog frumos, aveți un minut la dispoziție pentru a vă argumenta propunerea. Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Preşedinte.

10

Fracțiunea PL va propune la fiecare ședință includerea acestui proiect pînă cînd această hotărîre va fi susținută. Deci Fracțiunea Partidului Liberal propune adoptarea prezentei hotărîri prin care anul 2018 să fie declarat Anul unirii. Sîntem convinși că prin aceasta vom contribui la perpetuarea idealului sfînt al înaintașilor noștri și vom demonstra că împărțim cu România aceeași identitate, limbă, tradiții și valori. De aceea propunem și crearea unei comisii speciale pentru elaborarea unui Plan de acțiuni dedicat centenarului marii uniri, iar din această comisie să fie reprezentați fracțiunile parlamentare următoare: Fracțiunea Partidului Liberal, Fracțiunea Partidului Democrat, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat și Grupul Parlamentar Popular European. Vă mulțumesc. (Rumoare în sală.) Domnul Andrian Candu: Domnule Dudnic, Dumneavoastră vreți să vă referiți... În numele fracțiunii vorbiți? De procedură. Înainte… dați-mi voie atunci să închei acest subiect și după aia vă dau posibilitatea de procedură. Dacă nu… Domnule Lupu, Vă rog frumos, la acest subiect, din numele Fracțiunii Partidului Democrat. Poftiți. Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc, domnule Preşedinte. Eu vreau să fac doar o scurtă remarcă la cele spuse de colega noastră. Fiecare fracțiune este în drept să-și promoveze ideile, proiectele. Doar vin cu o rugăminte. Nicio fracțiune în această sală nu este în drept să indice sau să decidă pentru altă fracțiune, să intre sau să nu intre în componență. Pe mine nu mă interesează ce gîndiți, acesta este dreptul fracțiunii, pe care motiv, măcar să propuneți în fiecare zi această idee, remarc, partea a doua a remarcii rog s-o omiteți, fiindcă dacă nu o să opriți acest lucru, o să începem noi singuri să vă indicăm unde trebuie să fie PL-ul și unde nu trebuie să fie. Mersi. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. (Rumoare în sală.) Vă mulțumim foarte mult. (Discuții.) Vă mulțumim foarte mult. Propunerea a fost făcută. Ea, potrivit Regulamentului, în mod regulamentar va fi supusă votului. Nu sînt alte opinii din partea fracțiunilor.

11

Domnule Dudnic, Din partea fracțiunilor, scrie în Regulamentul Parlamentului. Dumneavoastră o să vă dau posibilitatea să vă referiți din punct de vedere al procedurilor. Cine este pentru a introduce pe ordinea de zi de astăzi, 15 decembrie 2017, proiectul de Hotărîre nr. 373 din 6 decembrie 2017, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. E număr insuficient de deputați ca să susțină această propunere. Plenul Parlamentului nu o susține. Următoarea propunere la fel a venit din partea Fracțiunii Partidului Liberal și Fracțiunea Partidului Liberal propune introducerea pe ordinea de zi de astăzi, 15 decembrie 2017, a proiectului de Hotărîre ce ține de aprobarea Raportului anual pe anul 2016 al Băncii Naționale a Moldovei, proiectul nr. 1064 din 31 mai 2017. Înainte de a pune la vot această propunere, aș vrea să mă adresez președintelui comisiei de specialitate, să ne spună dacă acest subiect a fost examinat în comisie și care sînt eventualele propuneri după…, dacă există. Vă rog frumos, domnule Creangă. Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Onorat Plen, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat Raportul Băncii Naționale și a luat act de acest raport. Respectiv, comisia nu a decis să-l prezinte în plenul Parlamentului, deoarece nu exista obligativitatea în acest sens. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Dar ați discutat în comisie să se supună discuțiilor în plen sau nu. Vă rog frumos, domnule Creangă. Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Da, în cadrul comisiei am discutat acest subiect, ca să fie transmis plenului sau nu și, respectiv, comisia nu a susținut această propunere. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Atunci, în mod democratic, luînd în considerare Regulamentul, inițial am să dau posibilitatea să-și argumenteze propunerea colegii din Fracțiunea Partidului Liberal, după care, bineînțeles, în mod regulamentar, se va supune votului.

12

Doamnă Zotea, Vă rog frumos, aveți un minut la dispoziție pentru a vă argumenta propunerea. Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal propune includerea în ordinea de zi a ședinței de astăzi următorul proiect de Hotărîre Raportul anual 2016 al Băncii Naționale a Moldovei. Cetățenii Republicii Moldova trebuie să cunoască situația economică a Republicii Moldova, situația fluxurilor de mijloace bănești, situația privind capitalul și rezervele. De aceea solicităm prezentarea Raportului anual 2016 de către Guvernator. Și ca să-i dau replică domnului Lupu. Asta încă o dată dă dovadă, deci exprimă dovada că nu există un stat democrat, pentru faptul că dați indicații unde să stea un partid, ceea ce nu este corect, domnule Lupu. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Mi-a scăpat. N-am înțeles, dumneavoastră ați argumentat propunerea sau… Și una, și alta. Ați reușit tot în 45 de secunde. Bravo. Vă mulțumesc foarte mult. Se supune votului includerea pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, 15 decembrie 2017, a dezbaterilor și a proiectului Hotărîre ce ține de Raportul anual 2016 al Băncii Naționale a Moldovei, proiectul nr. 1064 din 31 mai 2017. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Rog frumos, numărătorii, iarăși să ne dați rezultatul votului. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 23. Sectorul nr. 2 – 4. Sectorul nr. 3 – 13 voturi. Domnul Andrian Candu: 40 de voturi au fost exprimate pentru a introduce acest subiect pe ordinea de zi. Astfel, plenul Parlamentului nu a susținut propunerea colegilor din Fracțiunea Partidului Liberal, propunea fiind astfel respinsă. Domnule Dudnic, De procedură. Am să vă întrerup microfonul, dacă nu e de procedură.

13

Vă rog frumos. Domnul Corneliu Dudnic: Domnule Preşedinte, Eu o să vă rog să nu întrerupeți microfonul, că eu o să vorbesc numai de procedură. Domnul Andrian Candu: Vă rog. Domnul Corneliu Dudnic: И в этом контексте хочу обратиться в юридическое управление. Господин Крянгэ, если вы меня слышите. Господин Крянгэ, у меня к вам вопрос. Здесь, Дудник, да. У меня к вам вопрос. Скажите, пожалуйста, позволяет ли регламент, наш регламент Парламента размещать депутатам на своих рабочих местах флаги других государств? Если это позволяет регламент? И в этом контексте хочу сказать, что мы все очень хорошо помним про ту поддержку, которую оказывает правительство Румынии нашему государству. Никто с этим не спорит, но это не дает нам право издеваться над институтом власти. Представьте себе, госпожа Зотя, если завтра здесь появятся 24 флага Российской Федерации, 4 флага Турецкой республики. Во что мы превращаем институт нашей власти, скажите, пожалуйста? Мы являемся представителями высшего законодательного органа Республики Молдова, а не другого государства. Поэтому я вас попрошу перестать издеваться над институтом власти и убрать флаги чужих государств с ваших рабочих мест. (Rumoare în sală.) Спасибо большое. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule Dudnic, Vreau să vă aduc la cunoștință că discuțiile din plenul Parlamentului din partea deputatului către Direcția juridică în felul ăsta nu prea sînt nici etice și nici corecte. Vă adresați mie, că eu moderez această ședință. Dacă e o chestiune de procedură, o adresăm în mod oficial, inclusiv prin Biroul permanent, Direcției juridice, Direcția juridică analizează subiectul și vine cu răspunsul clar. Altfel noi pur și simplu o să creăm un ping-pong și... sau numiți-l cum vreți ca sport. Și o să rog frumos ca toți să încercăm să ne concentrăm la ordinea de zi, mai ales că este una foarte mare.

14

Biroul permanent, așa cum am menționat, a venit cu supliment la ordinea de zi și trebuie supus votului pentru a-l aproba. Dragi colegi, Cine este pentru a aproba suplimentul la ordinea de zi a ședințelor în plen a Parlamentului, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Suplimentul astfel a fost aprobat, fiindcă ține de două săptămîni. Și acum chestiuni tehnice legate de o zi sau alta. Vă rog frumos, domnule Creangă. Poftiți. Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Președinte. Onorat Plen, Solicit amînarea pentru săptămîna viitoare a trei subiecte din ordinea de zi de bază, subiectul nr. 2, proiectul de Lege privind delimitarea proprietății publice, proiectul nr. 331 din 24.10.2017. Este nevoie de a mai conlucra cu autorii, inclusiv și cu amendamentele deputaților. Un alt subiect care solicită amînarea este din supliment proiectul nr. 325 cu privire la organizațiile de creditare nebancară și proiectul nr. 326 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative care este în corelare cu acest proiect de Lege cu privire la organizațiile de creditare nebancară, de asemenea pentru săptămîna viitoare, în legătură cu faptul că au mai parvenit unele amendamente și urmează comisia suplimentar să le examineze. (Gălăgie în sală.) Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Într-adevăr, ele sînt votate, aprobate a fi în ordinea de zi pentru ciclul bisăptămînal. De aceea, la solicitarea comisiei, nu văd nicio problemă dacă cineva s-ar opune, dar nu văd. De aceea toate trei subiecte: nr. 325 din 20 octombrie 2017, nr. 326 din 20 octombrie 2017 și din ordinea de zi bază nr. 331 din 24 octombrie 2017 sînt amînate pentru săptămîna viitoare. Și rugăm Secretariatul să țină cont de acest lucru. Domnule Țap, Vă rog frumos, dacă aveți ceva de procedură. Poftiți. Domnul Iurie Țap: Mulțumesc.

15

Domnule Președinte, Regulamentar, astăzi urmează să aibă loc și Ora Guvernului sau Ora întrebărilor. La înregistrare specialiștii responsabili m-au informat despre faptul că reprezentanții Guvernului, care urmau să vină astăzi, au transmis că nu sînt gata. Voi menționa faptul că Guvernul și Primul-ministru nu asigură responsabilitatea Guvernului față de Parlament, așa cum prevede Constituția. Este o iresponsabilitate. Și solicitarea mea este către dumneavoastră, care sînteți responsabil de organizarea plenului Parlamentului, cel puțin, pentru data viitoare, să discutați cu reprezentanții Guvernului, cu Primul-ministru, pentru ca ei să vină să-și onoreze obligațiunile. Au rămas 5 întrebări, inclusiv sînt două din sesiunea de primăvară. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Mă adresez Secretariatului, Vă rugăm frumos, luați legătura cu toți acei reprezentanți ai Guvernului și prin Cancelarie, în mod special, și să solicitați prezența acestora astăzi în ședința plenului. Vom reveni puțin mai tîrziu, stabilirea orei care, probabil, va fi ora 17 sau ora 18, în funcție și de agenda noastră. Ca reper, este ora 17.00, dar o să mai revenim. Dragi colegi, Luînd în considerare că avem o ordine de zi, pe care am aprobat-o prin votul Parlamentului, rog să trecem la examinarea subiectelor de pe ordinea de zi. Și un prim subiect pe care vi-l propun ține de subiectul nr. 4 de pe ordinea de zi din supliment, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova și a Memorandumului de înțelegere ca parte integrantă a acestui Acord, proiectul nr.369 din 4 decembrie 2017. Prezintă proiectul domnul Cicibaba, viceministru în exercițiu al finanțelor. (Gălăgie în sală.) Vă rugăm frumos. Îl invităm la tribuna principală să ne prezinte acest proiect de lege, precum și următorul care va fi, nr. 380 din 13 decembrie 2017, la fel, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de grant, în cazul de față, dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, subiectul nr. 12 din supliment.

16

Domnule Cicibaba, Vă rugăm frumos, poftiți. Domnul Iuri Cicibaba – viceministru al finanțelor în exercițiu: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Onorat Plen, Se prezintă atenției dumneavoastră proiectul de Lege nr. 369 din 4 decembrie 2017 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova și a Memorandumului de înțelegere ca parte integrantă a acestui Acord. Asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova, acordată de către Uniunea Europeană, reprezintă o susținere a agendei reformelor Guvernului și reprezintă operaţiunea de finanţare în valoare de pînă la 100 milioane euro, din care 60 milioane euro urmează să fie furnizate sub formă de împrumut şi 40 milioane euro – sub formă de grant. (Rumoare în sală.) Asistenţa macrofinanciară va contribui la crearea unui cadru macroeconomic stabil, inclusiv pentru promovarea unei balanţe de plăţi şi a unei situaţii bugetare sustenabile, precum şi a unui cadru adecvat pentru reformele structurale. Asistenţa financiară va fi debursată în 3 tranșe în anul 2018 și se încadrează în plafonul datoriei de stat externe inclus în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Debursarea banilor va avea loc în funcție de progresele înregistrate în implementarea prevederilor Memorandumului cu Fondul Monetar Internațional și a condiţionalităţilor convenite între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Maturitatea împrumutului este de maximum 15 ani. Rata dobînzii aplicată pentru fiecare tranșă va depinde de costul la care se va împrumuta Comisia Europeană pe piața financiară internațională. Acordul de împrumut şi Memorandumul de înţelegere aferent asistenţei macrofinanciare au fost semnate la 23 noiembrie 2017 la Bruxelles. Memorandumul de înţelegere conţine 28 condiţionalităţi pe domenii, precum: guvernanţa publică, combaterea corupţiei, reforme în sectorul energetic, guvernanţa în sectorul financiar, climat de afaceri. Ținînd cont de cele expuse, rog susținerea proiectului. Domnul Andrian Candu: Nu sînt întrebări în adresa autorului. Și, cu permisiunea dumneavoastră, onorat Plen, luînd în considerare că sînt subiecte legate, am să-l rog pe domnul Cicibaba să ne prezinte și proiectul nr. 380

17 din 13 decembrie 2017, subiectul nr. 12 din supliment, ce se referă la Acordul de grant ce ține de asistenţa macrofinanciară. Vă rugăm frumos. Domnul Iuri Cicibaba: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Onorat Plen, Se prezintă atenției dumneavoastră examinarea proiectului de Lege nr. 380 din 13 decembrie 2017 privind ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova. Suma grantului reprezintă suma 40 milioane de euro sub formă de grant, care o să fie debursată în 3 tranșe: primele două cîte 10 milioane euro, ultimul – 20 milioane de euro. Asistenţa financiară va fi debursată în decursul anului 2018 și se încadrează și a fost inclusă în Legea bugetului 2018. Acordul de împrumut și Acordul de grant au fost semnate pe 23 noiembrie 2017 la Bruxelles. Ținînd cont de cele expuse, rog susținerea proiectului. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, domnule Cicibaba. Se pare că nu sînt întrebări în adresa dumneavoastră nici la acest subiect. Vă mulțumim foarte mult. Vă dorim succese în continuare. Și îl invit la tribuna principală pe... Cer scuze, cer scuze. Domnule Cicibaba, Vă rugăm frumos să reveniți. Tehnologiile informaționale îmi dau puțin bătaie de cap astăzi și cer scuze. Doamnă Greceanîi, Vă rog frumos, dumneavoastră, bineînțeles, dacă aveți întrebări, vă rog. Doamna Zinaida Greceanîi: Da, sigur că, domnule Președinte, mulțumesc.

18

Domnule viceministru, Dumneavoastră știți ce vreau să vă întreb. 100 de milioane de euro, spuneți- ne foarte concret, în care scopuri vor fi utilizate și care sînt acele poziții bugetare, care vor fi finanțate din contul creditului și din contul grantului? Domnul Iuri Cicibaba: Împrumutul o să fie folosit, 60 milioane de euro, și conform bugetului 2018, pentru finanțarea deficitului pentru anul 2018. Grantul este inclus ca parte a veniturilor care o să fie folosite conform destinațiilor pe deplin, deci el merge în coșul total al cheltuielilor și o să fie folosit conform cheltuielilor prevăzute de către Legea bugetului. Noi nu avem alte obligații să folosim la alte activități decît ce este planificat în bugetul nostru. Deci în cazul acesta și o să meargă și la cheltuieli sociale, și la cheltuieli prevăzute în Legea bugetului. Doamna Zinaida Greceanîi: Domnule ministru, Asta nu înseamnă altceva decît că împrumutul și sursa externă, care este grant, noi îl folosim pentru consumul curent. Noi doar de mult timp discutăm și dumneavoastră discutați cu partenerii externi și există mecanismul acesta. Dar arătați-ne nouă concret că acestea vor fi proiecte investiționale, că doar din sursele acestea externe se vor finanța proiecte investiționale, ca toată lumea să cunoască. Fiindcă finanțarea deficitului bugetar asta nu este altceva decît finanțarea consumului curent. Banii îi mîncăm, dar cu ce o să-i întoarcem înapoi? 60 de milioane de euro? Dumneavoastră doar ați înțeles perfect despre ce v-am întrebat. Și eu, în locul dumneavoastră, domnule ministru, aș veni cu proiectul de hotărîre și aș anexa la proiect acesta de hotărîre o anexă cu, uite, pentru scopurile acestea. Dacă nouă ne trebuie bani în reforma justiției, banii aceștia se duc suplimentar la acei bugetari în reforma justiției. Dacă banii aceștia sînt pentru reforma sănătății, ei se duc acolo suplimentar la banii bugetari pentru reforma sănătății. Noi înțelegem că orice reformă costă bani, dar arătați destinația lor specială, fiindcă altfel ne împrumutăm, mîncăm și pe urmă nu avem cu ce să întoarcem. Aceasta eu vreau de la dumneavoastră, ei să aibă o destinație specială și partenerii externi, de asemenea, să cunoască foarte bine pentru ce vor fi utilizați banii aceștia. Și încă un lucru, ca să nu mai revin de 10 ori. Care sînt condițiile, nu condițiile financiare, ce trebuie să facă Moldova pentru ca să primească acest împrumut și aceste granturi? Ce trebuie să facă Moldova? Domnul Iuri Cicibaba: Pe site-ul și al Ministrului Finanțelor, și pe site-ul Parlamentului Republicii Moldova a fost publicat acest Memorandum care conține 28 condiționalități. Majoritatea acestor condiționalități se află în Planul de activitate a Guvernului pentru perioada 2016 – 2018. Ca exemplu, acolo este prevăzut că noi trebuie să aprobăm politica fiscală pentru anul 2018, să aprobăm Legea bugetului 2018 la

19 timp, Agenția Națională privind soluționarea contestațiilor să fie lucrativă, ce deja se întîmplă din 4 septembrie 2017, ei au început să facă… au emis primele decizii privind contestațiile, conform Legii nr. 131 privind achizițiile publice. Ca exemplu, Legea privind organizațiile de creditare nebancară și alte legi și numirea președintelui, alegerea președintelui și vicepreședinților în Autoritatea Națională de Integritate. Deci toată lista de aceste 28 de condiționalități este publică. Și în cazul acesta noi vedem că ei sînt… majoritatea sînt luate, chiar nu majoritatea, toate sînt văzute și în Planul de activități a Guvernului pentru perioada 2017–2018. Nu e ceva nou, care nu a asumat responsabilitatea Guvernul încă în 2016 cînd el a fost învestit. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnul Iuri Cicibaba: Mulțumesc pentru... Cu folosirea împrumutului și cred că deja la rectificarea bugetului 2018, noi o să luăm în calcul comentariul dumneavoastră. Domnul Andrian Candu: Doamnă Greceanîi, Vă rog frumos, precizare. Doamna Zinaida Greceanîi: Precizare. Mulțumesc, domnule Președinte. Ce are rectificarea? Doar dumneavoastră ați spus că acestea 100 de milioane sînt incluse în proiectul bugetului pentru 2018. Ce are rectificarea? Noi vrem să ratificăm Acordul de împrumut și Acordul de grant și toată lumea trebuie foarte bine să cunoască în care scopuri vor fi utilizate aceste surse externe. … Asta doar nu e greu. Asta puteți să o faceți dumneavoastră, Ministerul Finanțelor, și pe urmă să monitorizați. Vouă vă va fi mai simplu. Eu asta o vreau de la voi. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. În continuare, domnule președinte Voronin, vă rog. Domnul Vladimir Voronin: Da, mulțumesc. Видит Бог, nu am vrut să mă implic în această problemă, dar citesc pe tablou că acest document e înaintat de Președintele Republicii Moldova, acel ales în mod neconstituțional și eu nu înțeleg de ce Fracțiunea Socialiștilor pune aceste

20

întrebări? (Rîsete în sală.) Nu am înțeles, de ce Președintele republicii, înaintînd acest proiect, n-a pus aceste întrebări în capul mesei? Interesant? Как вы там работаете, черт его знает. Domnul Andrian Candu: Doamnă Greceanîi, Bineînțeles, aveți dreptul la replică. Vă rog frumos, poftiți. Doamna Zinaida Greceanîi: Mulțumesc, domnule Președinte Candu. Eu, de fapt, nici nu știu cum să dau o replică, să răspund. Parcă domnul președinte, fost-președinte, nu cunoaște, ex-președinte, care este procedura legislativă în acest caz și nu cunoaște că toate acordurile de împrumut, toate acordurile de finanțare externă se înaintează de către Președintele Republicii Moldova, indiferent cine le-a negociat. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Domnule Bejan, Vă rog frumos, întrebările dumneavoastră în adresa Ministerului Finanțelor. Domnul Valerian Bejan: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule Cicibaba, Spuneți, vă rog, poate nu toată populația are posibilitate să acceseze site-ul Guvernului pentru a citi acele 28 de condiționalități, dar spuneți, vă rog, dacă într- aceste 28 este undeva, se vorbește despre care trebuie să fie atitudinea Parlamentului, a Guvernului față de votul mixt în continuare. Vă mulțumesc. Domnul Iuri Cicibaba: Deci aceste 28 de condiționalități sînt pe domenii: guvernanță publică, combaterea corupției, reforme în sectorul energetic, guvernanță în sectorul financiar, climatul de afaceri. Asta de întrebări la nivel politic și… Nu conține întrebarea dumneavoastră… răspuns la întrebarea dumneavoastră noi nu putem găsi în acest memorandum. Deci el este bazat, pur și simplu, pe domeniile pe care acum le-am citit. Domnul Andrian Candu: Da, vă rugăm frumos, domnule Bejan, dacă aveți a doua întrebare sau precizare.

21

Domnul Valerian Bejan: Da, mulțumesc. Precizare. Deci domeniile, clar, dar domeniile în general, dar mai departe ele trebuie să fie și concretizate, bănuiesc eu. Domnul Iuri Cicibaba: Să citesc toate 28 de condiționalități actualmente? Voce din sală: Da. Domnul Valerian Bejan: Dacă le aveți dumneavoastră, ar fi bine. Domnul Andrian Candu: Dar, domnule Bejan, dumneavoastră nu le aveți? Domnul Valerian Bejan: Păi bine, dacă le am eu, eu nu am posibilitate ca să le citesc, pentru ca să le audă toată republica. Domnul Andrian Candu: Domnule Cicibaba, Vă rog frumos… Domnul Iuri Cicibaba: Pot să iau… am lăsat. Domnul Andrian Candu: Da, sigur, vă rog frumos luați toate 28 de condiții și vă rog frumos să le dați citire. Dar domnul Bejan a zis că el nu le are și… (voci din sală) nu are posibilitatea să le citească, bine. Haideți să acordăm posibilitatea domnului Cicibaba, cer scuze, să le citească ca să le audă absolut toți cetățenii Republicii Moldova care sînt interesați de aceste condiții. Vă rugăm frumos, condiția nr. 1, nr. 2, nr. 3 pînă la nr. 28. Domnul Iuri Cicibaba: Condiția nr. 1. Parlamentul să adopte o lege nouă privind Guvernul, care o să schimbe Legea nr. 64 din 1992. Acțiunea nr.2. Domnul Andrian Candu: Dacă îmi permiteți, eu am să spun executat sau neexecutat.

22

Domnul Iuri Cicibaba: Executat. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnul Iuri Cicibaba: Acțiunea nr. 2. Bazîndu-se pe Strategia de dezvoltare a domeniului achizițiilor publice pentru perioada 2016–2020, aprobată prin hotărîre de Guvern în decembrie 2016, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor trebuie să înceapă lucru. Aceasta o să fie verificată în baza deciziilor adoptate, numărul de angajați în această agenție. Din 4 septembrie 2017 această agenție lucrează. Domnul Andrian Candu: Deci a doua condiție executată. Domnul Iuri Cicibaba: Da. Domnul Andrian Candu: Mai departe. Domnul Iuri Cicibaba: Acțiunea nr. 3. Pentru ridicarea transparenței și responsabilității a întreprinderilor de stat și … Parlamentul o să adopte o nouă Lege privind întreprinderile de stat și întreprinderile municipale, care o să introducă obligațiunea pentru audit obligatoriu situațiilor financiare și publicarea situațiilor financiare și a raportului de audit pe site-urile acestei întreprinderi și pe site-ul Agenției Proprietății Publice. Domnul Andrian Candu: Executată acum două săptămîni. Mai departe. Domnul Iuri Cicibaba: Da, executată. Acțiunea nr. 4. Parlamentul o să adopte o nouă Lege privind Curtea de Conturi, care o să fie plasat pe standarde INTOSAI. Domnul Andrian Candu: Executată săptămîna trecută a patra condiție. A cincea. Domnul Iuri Cicibaba: Da. A cincea. Acțiuni în sectorul combaterea corupției și spălarea banilor. O să fie adoptată o nouă Lege privind spălarea banilor și finanțarea terorismului.

23

Domnul Andrian Candu: Executat parțial. Votat în prima lectură. Urmează săptămîna viitoare lectura a doua. Vă rugăm frumos, mai departe. Domnul Iuri Cicibaba: Autoritatea Națională de Integritate – o să fie ales pentru ea președinte și vicepreședinte. Domnul Andrian Candu: În proces de executare. Deja am înțeles că Consiliul de integritate a propus Președintelui sau urmează să propună Președintelui Republicii Moldova numirea conducătorilor. Vă rugăm frumos, mai departe. Domnul Iuri Cicibaba: Parlamentul, o să facă tot… este responsabil pentru delegarea … Mă scuzați că este în engleză, traduc deodată. OK. (Citește în engleză). Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Iuri Cicibaba: (Citește în engleză). Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Dați-mi voie să traduc. Parlamentul va modifica legislația și va da competențe suplimentare pentru consolidarea Agenției pentru recuperarea bunurilor infracționale. În proces, săptămîna trecută a fost votată. Realizată și această condiție. Mai departe. Domnul Iuri Cicibaba: Acțiunea nr. 8. Parlamentul să adopte o nouă Lege privind sectorul energetic. Domnul Andrian Candu: Este noua Lege a energeticii, care a fost aprobată în iulie și ulterior revotată, după ce a fost remisă de Președintele Dodon. Respectiv, și această condiție a fost executată.

24

Domnul Iuri Cicibaba: Pentru dezvoltarea climatului de business, Ministerul Economiei trebuie să revadă toate … numărul de permise și organele de control pentru facilitarea climatului de business. Și va micșora numărul de aceste licențe și acte permisive. Domnul Andrian Candu: A fost realizată prin reforma regulatorie pe care noi am întreprins-o, în susținerea Parlamentului bineînțeles, la acțiunile Guvernului. Noi am susținut propunerea Guvernului privind reforma regulatorie, tot ce a presupus simplificarea procedurilor la nivel de autorizații, licențe și permise și la numărul regulatorilor. Deci și această acțiune este executată. Domnul Iuri Cicibaba: Acțiunea nr. 10. Parlamentul va adopta noua Lege privind Serviciul Vamal. Legea va oferi instrumentele necesare pentru fortificarea resurselor umane și a capacității administrative a Serviciului Vamal, contribuind la implementarea Acordului de Asociere și anume DCFTA. În același timp asigurînd standardele înalte de integritate și bunele practici. Domnul Andrian Candu: Legea respectivă se află pe rolul Parlamentului și săptămîna viitoare va fi aprobată în lectura finală și astfel a zecea acțiune și a zecea condiție la fel va fi îndeplinită în acest an. Domnul Iuri Cicibaba: Au fost primele zece condiționalități care sînt pentru posibilitatea de a atrage prima tranșă. Pentru a doua tranșă sînt următoarele zece condiționalități. Acțiunea nr. 11. Parlamentul va adopta noua Legea privind activitatea bancară și supravegherea prudențială a băncilor și a societăților de investiții, iar instituțiile corespunzătoare de supraveghere, Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională pentru Piața Financiară, vor face progrese substanțiale în vedere adoptării unei legislații secundare cheie, pentru a aduce cadrul de reglementare pentru bănci și standardele Uniunii Europene, în special noile norme BASEL III. Domnul Andrian Candu: A fost executat prin aprobarea noii Legi cu privire la activitatea băncilor, care, din cîte înțeleg, chiar astăzi a fost publicată, fiind promulgată de Președintele Dodon. Noua lege prevede toate standardele legate de BASEL III și introducerea noilor regulamentări din sectorul bancar. În aceste condiții deja a fost executată, chiar dacă această condiție se referă deja la a doua rată de finanțare. Domnul Iuri Cicibaba: Acțiunea nr. 12. Pentru a spori transparența guvernării și acționarilor în sectorul asigurărilor din Moldova, CNPF va adopta un Plan de acțiuni pentru

25 auditul tuturor companiilor de asigurări și pentru identificarea beneficiarului final de acționari calificați în toate companiile de asigurări. Acțiunea nr.13. În conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului privind zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător, Guvernul va înainta Parlamentului amendamente la Legea achizițiilor publice, Legea privind parteneriatele public private și Legea cu privire la societățile de utilitate publică pentru a reglementa mai bine concesiunile, parteneriate public private și achizițiile publice de către companiile prestatoare de servicii din sectorul utilității. Acțiunea nr. 14. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la autoritatea națională de integritate și ale Legii privind declararea activelor și intereselor, autoritatea va adopta un regulament care să clarifice metodologia de verificare a declarațiilor de avere și a conflictelor de interese. Sistemul de verificare și de declarație electronică de avere va fi lansat online, permițînd transmiterea electronică a declarațiilor de avere și făcînd publică accesibilitatea acestora. Acțiunea nr. 15. Guvernul va prezenta Parlamentului o nouă Lege privind eficiența energetică, care armonizează legislația Republicii Moldova în acest domeniu cu Directiva 27 din 2012 privind eficiența energetică. Acțiunea nr. 16. Avînd în vedere construirea conductei de gaz Ungheni – Chișinău, critic pentru diversificarea surselor de gaze naturale și interconectivitatea energetică a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, Guvernul va organiza licitația pentru selectarea unui antreprenor general pentru construirea conductei. Acțiunea nr. 17 din climatul în afaceri și implementarea Acordul privind zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător. Acțiunea nr. 18. Pentru a promova un sistem bazat pe merit și transparent pentru selecția și promovarea judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii va revizui criteriile cuprinse în Decizia 211/8 din 5 martie 2013 pentru selectarea și promovarea judecătorilor, aducnîndu-le în conformitate cu standardele internaționale și cele mai bune practici. Pentru a stabili un mecanism eficient pentru asigurarea responsabilității judecătorilor, Parlamentul va adopta amendamente la Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Tranșa a treia. Deci acțiunea nr. 19. Pentru a spori transparența guvernării și a acționarilor din băncile din Moldova și în conformitate cu angajamentele asumate de autorități în contextul acordurilor de 3 ani din cadrul Fondului extins de finanțare și a Facilității de credit extins convenit cu Fondul Monetar Internațional, Banca Națională a Moldovei va finaliza identificarea beneficiarilor efectivi finali a – deținătorilor calificați de acțiuni în toate băncile și va încheia analizele creditării părților afiliate în toate băncile, cu excepția filialelor băncilor străine. În continuare, Banca Națională va face progrese substanțiale în ceea ce privește recomandările acestor analize creditării părților afiliate în cele trei bănci importante.

26

Acțiunea nr. 20. În scopul susținerii stabilității financiare în Moldova și în concordanță cu Planul de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere, Parlamentul va adapta amendamente la Legea privind asigurarea depozitelor, care va consolida sistemul de asigurare a depozitelor. Amendamentele vor armoniza legislația Moldovei cu privire la garantarea depozitelor cu Directiva Uniunii Europene și în special amendamentele vor crește, printre altele, nivelul de acoperire pentru fiecare deponent la nivelul corespunzător și vor extinde protecția depozitelor pentru a include societățile nefinanciare, întreprinderile mici și mijlocii. Acțiunea nr. 21. Pentru a promova dezvoltarea sectorului financiar nebancar, prevenind în același timp riscurile excesive în sistem, Guvernul va înainta Parlamentului o Lege privind organizațiile de creditare nebancare. Această lege va reglementa, în special, condițiile de acces la activitatea de creditare nebancară, determinarea cerințelor legale pentru instituirea instituțiilor de credit nebancare, va asigura protecția drepturilor și a intereselor legitime ale părților interesate, cum ar fi creditorii, clienții și acționarii, și va îmbunătăți accesul la resursele financiare nebancare atît pentru persoanele fizice, cît pentru persoanele juridice. Acțiunea nr. 22. Progrese substanțiale vor fi realizate cu punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute pentru anul 2017, astfel cum se prevede în Planul de acțiuni care însoțește Strategia Națională de Integritate și Anticorupție pentru perioada 2017–2020, adoptată de Parlament în martie 2017. Progresul va fi măsurat, printre altele, de primul Raport anual privind punerea în aplicare a strategiei, care urmează să fie aproba de către Parlament. Acțiunea nr. 23. Pentru a se recupera în Moldova activele de la Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, transferate în mod fraudulos în afara țării, vor fi realizate progresele substanțiale în implementarea de către autorități a Strategiei de recuperare a activelor fraudate. Această strategie va lua în considerare, de asemenea, constatările firmei de consultanță Kroll. În acest sens, autoritățile vor fi pregătite și vor transmite Parlamentului un raport privind progresele înregistrate. Acțiunea nr. 24. Pentru a proteja gospodăriile cele mai vulnerabile de ajustare a tarifelor de energie, Guvernul va consolida și va îmbunătăți direcționarea programelor de asistență socială, în special a indemnizației pentru încălzirea locuinței și ajutorul social, inclusiv prin revizuirea setului de criterii proxy pe care se bazează eligibilitatea pentru aceste programe. Resurse adecvate vor fi alocate în bugetul de stat pentru anul 2018 pentru aceste două programe. Acțiunea nr. 25. Progresele substanțiale vor fi realizate prin punerea în aplicare a planului de acțiuni elaborat cu sprijinul Secretariatului Comunității Energiei și a partenerilor internaționali pentru separarea juridică și funcțională a celor 3 operatori de sistem din sectorul gazelor naturale, în conformitate cu

27 termenii condițiilor stabiliți în Legea nr. 108 din 27 mai 2016 privind gazele naturale. Acțiunea nr.26. În conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul de Asociere, Guvernul va propune amendamente la Legea privind concurența, cu scopul de a actualiza lista zonelor Consiliului Concurenței de intervenție în conformitate cu standardele internaționale, în special de a include sectorul mass-media. Acțiunea nr. 27. În conformitate cu angajamentele din cadrul Acordului de Liber Schimb, Parlamentul va adopta un nou Cod vamal în conformitate cu Codul vamal al Uniunii Europene. Acțiunea nr. 28. În vederea creșterii eficacității și independenței sistemului judiciar, Parlamentul va adopta legislația primară și secundară pentru consolidarea poziției Consiliului Superior al Magistraturi, în special prin limitarea calității de membru la un singur termen de 6 ani și obligarea Guvernului să consulte Consiliul Superior al Magistraturii la stabilirea bugetului sistemului judiciar. Parlamentul se va strădui să excludă Procurorul General și președintele Curții Supreme din componența sa din oficiu și să adopte o legislație care să asigure absența lor de a vota asupra chestiunilor care ar pune în pericol principiul independenței sistemului judiciar. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Acestea au fost toate condițiile, inclusiv unele comentarii din partea mea ce țin de executarea, majoritatea din ele ce țin de prima rată. Domnule Bejan, Vă rog frumos, dacă aveți precizare sau a doua întrebare. Domnul Valerian Bejan: Da. Vă mulțumesc. O concretizare. Deci cum s-a întîmplat așa că un șir de condiționalități la momentul cînd s-a semnat memorandumul deja erau îndeplinite? Asta vorbește despre lipsă de comunicare sau dificultate în comunicare sau europenii nu erau informați că ele deja sînt îndeplinite, sau cum? Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Pot să vă răspund eu? Dacă se poate. Acordul este deja negociat și e în discuție cu colegii din Uniunea Europeană de o bucată de vreme, deja de mult timp, cel puțin de jumătate de an. Discuțiile respective au început încă din vară și multe condiții au început să fie executate de noi pe parcursul inclusiv al acestei sesiuni și al perioadei despre care vorbim noi.

28

Chiar în cadrul negocierilor noi deja analizam aceste condiții și mergeam în avans, cu încredere prin acțiunile care sînt întreprinse. Nu văd nimic rău în asta, domnule Bejan, ba chiar e o atitudine exemplară din partea guvernării, deoarece merge cu acțiuni eficiente în avans. Domnule Bejan, Vă rog frumos, dacă aveți a doua întrebare. Domnul Valerian Bejan: Da, îs de acord. Felicit Guvernul pentru toate aceste acțiuni, însă ar fi bine ca toate aceste îmbunătățiri să le resimtă și cetățenii de rînd. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Domnule Cobzac, Vă rog frumos. Domnul Grigore Cobzac: Da, vă rog, aici, domnule viceministru. Scrie Ziarul de Gardă: „Declarația comună a Parlamentului European a Consiliului Europei… a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei este anexată la decizie”. Scrie în Memorandumul de înțelegere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. În declarația comună a celor 3 instituții europene se stipulează expres, avînd în vedere inițiativele legate de modificările aduse sistemului electoral din Republica Moldova, Parlamentul European, Consiliul și Comisia subliniază că o condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare este ca țara beneficiară să respecte mecanismele democratice reale, printre care un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept și să garanteze respectarea drepturilor omului. Comisia și serviciul european de acțiune externă monitorizează îndeplinirea acestei condiții prealabile pe parcursul întregului ciclu de viață al asistenței macrofinanciare din partea Uniunii și astfel vor acorda atenție maximă luării în considerare a recomandărilor formulate de partenerii internaționali relevanți, deschidem paranteza, în special Comisia de la Veneția și OSCE, de către autoritățile din Republica Moldova. Ce aveți de spus? Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Cred că este irelevant ca un membru al Guvernului sau reprezentant al statului să comenteze un articol dintr-un ziar sau din altul, luînd în considerare că

29 acum, domnule Cobzac, s-a dat citire la toate 28 de condiții care sînt prevăzute în Acord care este supus astăzi ratificării în plenul Parlamentului. Orice altceva este ori un comentariu, ori precizări care urmează ulterior, eventual, dumneavoastră, în calitate de deputat, să le faceți, inclusiv cu delegația Uniunii Europene aflată la Chișinău. Vă rog frumos, domnule Cobzac, poftiți precizare. Domnul Grigore Cobzac: S-a vorbit nu o dată, instituțiile europene condiționează acordarea asistenței macrofinanciare de implementarea votului mixt. Dumneavoastră acum, eu știu, neglijați sau negați, sau nu vreți să atrageți atenție acestor condiții, dar va veni timpul și desigur că va trebui să răspundeți și la această întrebare. Eu cred că pînă la urmă o asemenea poziție ține de manipulare și nimic mai mult Domnul Andrian Candu: Domnule Cobzac, Deoarece se referă și la guvernare, am să-mi permit să vă dau eu replică. Noi astăzi ratificăm Acordul de asistență macrofinanciară cu Uniunea Europeană. Condițiile sînt prevăzute în Acord. Cele 28 de condiții au fost citite acum de reprezentantul Guvernului. Orice altă condiție nu este, după cum ați văzut, în Acord. Dumneavoastră aveți la dispoziție și aveți acces la toate informațiile care țin de acest Acord și aveți posibilitatea și dreptul să decideți dacă votați Acordul sau nu votați Acordul. Vă mulțumim foarte mult. În continuare, dacă nu mai sînt alte întrebări la cele două acorduri care au fost prezentate. Vă mulțumim foarte mult, domnule Cicibaba. Vă dorim succese și realizări frumoase în activitatea pe care o desfășurați. Și-l vom ruga pe domnul Ștefan Creangă, președintele Comisiei economie, buget şi finanţe, să ne prezinte raportul comisiei pentru ambele proiecte, inclusiv pentru cel cu referire la grant. Vă rugăm frumos. Poftiți. Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Onorat Plen, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea

30

Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova și a Memorandumului de înțelegere ca parte integrantă a acestui Acord. Asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova acordată de către Uniunea Europeană reprezintă operațiuni de finanțare în valoare de pînă la 100 milioane de euro, dintre care 60 milioane de euro urmează să fie acordate sub formă de împrumut și 40 milioane de euro sub formă de grant. Suma propusă este justificată pe baza unei evaluări actualizate nevoilor de finanțare externă a țării. Obiectivul acestei asistenţe este de a uşura constrîngerile de finanţare externă ale ţării, de a diminua balanţa de plăţi, de necesităţile bugetare şi de a-şi consolida poziţia de rezervă valutară, şi de a ajuta Republica Moldova să abordeze vulnerabilităţile externe şi financiare actuale. Această asistenţă din partea Uniunii Europene este complementară resurselor furnizate ţării de către instituţiile financiare internaţionale şi donatorii bilaterali în sprijinul stabilizării economice şi a programului de reformă al autorităţilor. Debursarea asistenţei este condiţionată de semnarea angajamentului juridic corespunzător, adică Acordul de împrumut şi Acordul de finanţare, de către părţi: Comisia Europeană, reprezentînd Uniunea Europeană, Ministerul Finanţelor, reprezentînd Republica Moldova, şi, respectiv, Banca Naţională a Moldovei, care acţionează ca agent financiar al ţării responsabile de deservirea datoriei externe a ţării. Asistenţa va fi plătită în trei tranşe, fiecare fiind alcătuită dintr-un grant şi un element de împrumut. Prima tranşă va fi de pînă la 30 de milioane euro (10 milioane euro grant + 20 de milioane euro împrumut), a doua tranşă va ajunge la 30 de milioane euro (10 milioane euro grant + 20 de milioane euro împrumut), iar a treia tranşă va ajunge pînă la 40 de milioane euro (20 de milioane euro grant + 20 de milioane euro împrumut). Debursarea primei tranşe nu va avea loc mai devreme de prima zi după intrarea în vigoare a Memorandumului de înţelegere. Debursarea celei de-a doua tranşe nu va avea loc mai devreme de trei luni de la data eliberării primei tranşe. Debursarea celei de-a treia tranşe nu va avea loc mai devreme de trei luni de la data eliberării celei de-a doua tranşe. Debursarea celor trei transe din asistentă va fi condiţionată atît de un bilanţ satisfăcător în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Acordului de credit convenit între Republica Moldova şi Fondul Monetar Internaţional, cît şi de o evaluare pozitivă a Comisiei Europene, în numele Uniunii Europene, cu privire la progresele realizate cu privire la măsurile de ajustare macroeconomică şi structurală. Memorandumul de înţelegere aferent asistenţei macrofinanciare a fost încheiat la Bruxelles la 23 noiembrie 2017. Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova a fost întocmit la Bruxelles la 23 noiembrie 2017 şi prevede acordarea Republicii Moldova a

31

împrumutului de 60 de milioane euro, care va fi debursat în trei tranşe egale a cîte ... 30 milioane euro 2018. Debursarea tranşelor va avea loc în funcţie de progresele înregistrate în implementarea prevederilor Memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional şi condiţionalităţilor convenite între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Maturitatea împrumutului este de maxim 15 ani. Rata dobînzii aplicată pentru fiecare tranşă va depinde de costul la care se va împrumuta Comisia Europeană pe piaţa financiară internaţională. Intrarea în vigoare a Acordului menţionat, inclusiv a Memorandumului de înţelegere ca parte integrantă a Acordului dat, va crea condiţii favorabile pentru creşterea economică durabilă, menţinerea stabilităţii fiscale şi macroeconomice şi concomitent va contribui la reducerea sărăciei în Republica Moldova. Memorandumul de înţelegere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană conţine 28 de acţiuni, pe care autorităţile Republicii Moldova se angajează să le realizeze pe următoarele domenii: guvernarea sectorului public, lupta împotriva corupţiei şi a spălării banilor, reforma sectorului energetic, climatul de afaceri şi implementarea DCFTA, guvernarea sectorului financiar. Acordul de împrumut respectiv şi Memorandumul de înţelegere, ca parte integrantă a acestui Acord, nu contravin politicii interne şi externe promovate de Republica Moldova. În contextul celor expuse, Comisia economie, buget şi finanţe propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului şi adoptarea în prima şi a doua lectură ca fiind lectură finală. Acest raport se referă la proiectul de Lege nr. 369. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim. Și vă rugăm frumos să vă referiți și la proiectul nr.380 din 13 decembrie 2017, ce se referă la grant din cadrul asistenţei macrofinanciare, microfinanciare. Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Proiectul de lege a fost prezentat Parlamentului spre adoptare de către Preşedintele Republicii Moldova, fapt ce corespunde cu articolul 86 alineatul (1) din Constituţia Republicii Moldova şi articolul 14 din Legea privind tratatele internaţionale. Scopul acestui proiect de lege este ratificarea Acordului de grant în valoare de 40 milioane de euro dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind asistenţa macrofinanciară. Suma propusă este justificată pe baza unei evaluări actualizate a nevoilor de finanţare externă ale țării.

32

Obiectivul acestei asistenţe este de a uşura constrîngerile de finanţare externă ale ţării, de a diminua balanţa de plăţi şi necesităţile bugetare, de a-şi consolida poziţia de rezervă valutară şi de a ajuta Republica Moldova să abordeze vulnerabilităţile externe şi financiare actuale. Debursarea asistenţei este condiţionată de semnarea angajamentului juridic – Acordul de grant. Grantul va fi debursat în trei tranşe în anul 2018. Prima tranşă va fi de 10 milioane, a doua de 10 milioane și a treia de 20 de milioane euro. Debursarea banilor va avea loc în funcţie de progresele înregistrate, așa cum am menționat. Prin urmare, intrarea în vigoare a Acordului menţionat va crea condiţii favorabile pentru creşterea economică durabilă, menţinerea stabilităţii fiscale şi macroeconomice şi, concomitent, va contribui la dezvoltarea țării. Acordul de grant respectiv nu contravine politicii interne şi externe promovate de Republica Moldova. Totodată, comisia propune de completat articolul 1 din proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova cu următoarea sintagmă „în sumă de 40 de milioane de euro”. În contextul celor expuse, Comisia economie, buget şi finanţe propune proiectul de lege în cauză spre examinare şi adoptare în prima şi a doua lectură a proiectului de Lege nr. 380. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări în adresa comisiei. Și luînd în considerare că avem și coraport din partea Comisiei politică externă şi integrare europeană, am s-o rog pe doamna Violeta Ivanov să se refere la ambele acorduri și să ne prezinte raportul comisiei. Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia politică externă şi integrare europeană, în conformitate cu funcţiile şi atribuţiile sale, a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova și a Memorandumului de înțelegere ca parte integrantă a acestui Acord. Reieșind din faptul că colegii mei deja au expus în detalii scopul Acordului, eu nu o să repet, nu o să citesc coraportul.

33

Vreau doar să citesc partea constatatoare prin care se spune că Comisia politică externă şi integrare europeană, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, s-a pronunţat pentru examinarea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova şi a Memorandumului de înţelegere ca parte integrantă a acestui Acord, în plenul Parlamentului. Referitor la coraportul la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova sub nr. 380 din 13 decembrie 2017, la fel, Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect. Faptele enunțate în coraport deja au fost vociferate de către președintele Comisiei economie, buget şi finanţe. De aceea, în partea constatatoare a coraportului, comisia propune Parlamentului examinarea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, cu votul majorităţii membrilor comisiei. Vă mulțumesc mult. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, doamnă președinte, pentru prezentarea rapoartelor comisiei. Și dați-mi voie, onorat Plen, aici atunci să încheiem discuțiile pe marginea proiectului nr. 369 din 4 decembrie 2017 cu referire la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova și a Memorandumului de înțelegere ca parte integrantă a acestui Acord. Și, totodată, să încheiem discuțiile și pe marginea proiectului nr.380 din 13 decembrie 2017, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova. Vom reveni, prin vot, la ora votului. Numai voiam să anunț ora votului. Dar, vă rog frumos, înainte de asta, precizare. Domnule președinteVoronin, Vă rog. Domnul Vladimir Voronin: Dar dacă nu îndepliniți aceste 28 de puncte, o să primiți aceste 100 de milioane? Domnul Andrian Candu: Din cîte cunosc eu, domnule președinte Voronin, pentru fiecare plată, sînt 3 plăți, se îndeplinesc anumit număr de condiții.

34

Pentru prima plată – 10 condiții, care ați văzut și din raportarea care a fost făcută că majoritatea din ele deja sînt îndeplinite și, respectiv, pentru celelalte plăți – celelalte condiții. În cazul în care Republica Moldova nu îndeplinește condițiile, nu primește banii. (Voce nedeslușită din sală.) Așa trebuie și așa și-o să fie, fiindcă așa scrie și în Acord. Vă mulțumim foarte mult că ne doriți succese și ajutorul lui Dumnezeu alături de guvernare. Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul Cobzac. Vă rog frumos, de procedură. Domnul Grigore Cobzac: În continuarea ideii domnului Voronin, eu totuși vreau să știu, iată, în corpul Acordului, în spiritul Acordului, este condiționată alocarea finanțării de anularea votului mixt? Domnul Andrian Candu: Dumneavoastră n-ați citit Acordul? Nu înțeleg? Domnule Cobzac, Ca să înțeleg și eu? Dumneavoastră tot insistați la un subiect. Dumneavoastră n-ați citit Acordul? Domnul Grigore Cobzac: Eu am studiat, dar eu îl privesc, Acordul, și din cîte cunoaștem și Uniunea Europeană îl privește la fel. În contextul la complexitatea relațiilor Moldovei cu Uniunea Europeană, au sunat nu o dată din partea Uniunii Europene, instituțiilor Uniunii Europene că acordarea asistenței macrofinanciare este condiționată inclusiv și de implementarea condițiilor Comisiei de la Veneția privind implementarea votului mixt. Este sau nu este asta, puteți să-mi spuneți? Ia guvernarea în considerare iată această condiționalitate – că noi o numim condiționalitate, dumneavoastră o numiți altfel, nu știu cum comunicare, noi o numim condiționalitate – ia guvernarea în calcul obținerea acestei finanțări de doleanța sau de condiționalitatea instituțiilor europene de anulare a votului mixt? Domnul Andrian Candu: Din cîte noi am fost informați, Comisia de la Veneția urmează în luna februarie, martie să se expună prin evaluarea implementării recomandărilor expuse la implementarea votului mixt. În funcție de evoluțiile care vor fi în urma acelei evaluări de la Comisia de la Veneția, probabil, se vor lua în considerare unele decizii, inclusiv într-o relație sau alta. Dar Guvernul Republicii Moldova, nu

35 vorbim de Guvernul Republica Moldova, dar de majoritatea parlamentară și-a asumat, prin voință politică, inclusiv promisiunea făcută de Partidul Liberal Democrat, atunci cînd au promis electoratului să promoveze votul mixt și asta e angajamentul pe care și l-a asumat și majoritatea parlamentară în luna iulie, atunci cînd au votat sistemul mixt, schimbarea sistemului electoral. Vă mulțumesc frumos. Luînd în considerare că nu mai sînt alte întrebări, încheiem dezbaterile la acest subiect și vă propun, dragi colegi, să revenim la vot la ora 14.00. Și vom vota la 14.00 absolut toate acele subiecte care au fost discutate și examinate pînă la acea oră. Luînd în considerare că mai sînt cîteva acorduri pe ordinea de zi, vă propun să continuăm cu partea de drept internațional în plenul Parlamentului. Și următorul subiect de pe ordinea de zi este subiectul nr. 9 din supliment, proiect de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul adițional la Convenția privind contractul pentru transportul internațional de mărfuri pe șosele cu privire la scrisoarea de trăsură electronică, proiectul nr.342 din 6 noiembrie 2017. Prezintă proiectul – domnul Bucataru, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii. Vă rugăm frumos, la tribuna principală vă invităm pentru a ne prezenta acest proiect de lege, inclusiv proiectul de acord. Domnul Serghei Bucataru – secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii: Stimate domnule Președinte, Onorat Plen, Prezint atenției dumneavoastră proiectul Legii cu privire la aderarea Republicii Moldova la Protocolul adițional la Convenția privind contractul pentru transportul internațional de mărfuri pe șosele, acronimul utilizat fiind CMR, cu privire la scrisoarea de trăsură electronică întocmit la Geneva la 20 februarie 2008. Protocolul menționat constituie o continuitate a Convenţiei CMR încheiat la Geneva la 19 mai 1956, la care, prin Hotărârea Parlamentului nr.1318 din 2 martie 1993 a aderat şi Republica Moldova. Protocolului adiţional la Convenţia CMR reprezintă o suplimentare a Convenţiei menţionate pentru a facilita întocmirea optimă a scrisorii de trăsură prin proceduri utilizate pentru înregistrarea electronică a datelor. Scrisoarea de trăsură electronică reprezintă o scrisoare de trăsură emisă prin comunicaţie electronică de către transportator, expeditor sau orice altă parte interesată de execuţia unui contract de transport la care se aplică Convenţia menţionată, inclusiv detaliile asociate logic comunicaţiei electronice prin ataşament sau legate prin alte mijloace

36 de comunicaţia electronică în momentul sau ulterior emiterii sale, în vederea includerii acestora în scrisoarea de trăsură electronică. Obiectul în cauză constă în asigurarea facilitării întocmirii optime a scrisorii de trăsură prin proceduri utilizate pentru înregistrarea şi gestionarea electronică a datelor între ţările semnatare ale Convenţiei CMR, avînd drept scop dezvoltarea continuă a colaborării la nivel interguvernamental şi fortificarea relaţiilor Republicii Moldova cu statele semnatare ale Convenţiei menţionate şi anume cu: Austria, Belarus, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Marea Britanie, Ungaria, Germania, Grecia, Olanda, Norvegia, Polonia, precum și alte țări. Printre obiectivele de bază ale Acordului în cauză pot fi menţionate: facilitarea întocmirii optime a scrisorii de trăsură CMR; dezvoltarea coridoarelor internaţionale de transport; promovarea unei politici eficiente în domeniul transporturilor internaţionale; perfecţionarea şi modernizarea cadrului juridic al colaborării în domeniul transporturilor internaţionale de mărfuri; eficientizarea conexiunilor de transport la organizarea transportului de mărfuri între ţările semnatare ale Convenţiei privind contractul pentru transportul internaţional de mărfuri pe şosele (CMR). Prin aderarea la Protocolul adiţional la Convenţia CMR, Republica Moldova va avea un impact…, această Convenție va avea un impact pozitiv asupra protecţiei intereselor economice ale Republicii Moldova şi asupra dezvoltării durabile a economiei ţarii şi, nu în ultimul rînd, asupra transportatorilor moldoveni de mărfuri pe segmentul internaţional. Dezvoltarea uniformă a sectoarelor transporturilor va contribui la asigurarea circulaţiei libere a mărfurilor şi serviciilor, protecţiei concurenţei şi libertăţii activităţii economice, ridicării nivelului de trai al populaţiei. Aderarea la Protocol va contribui direct la majorarea volumului de mărfuri transportate în trafic internaţional, va reduce timpul de perfectare a scrisorii de trăsură prin înregistrarea electronică a datelor, ceea ce va spori utilizarea eficientă a infrastructurii sistemului de transport şi va majora veniturile la bugetul de stat. Prezentul Protocol presupune crearea condiţiilor necesare pentru eficientizarea procesului de eliberare şi completare a scrisorii de trăsură CMR, după întocmirea optimă a acestei scrisori, determinarea noilor vectori de reglementare în acest domeniu, precum şi elaborarea unui plan de acţiuni orientat spre realizarea acestor obiective. Acţiunile de bază prevăzute de Protocol urmează să fie realizate de către Guvern şi autorităţile competente în sfera transporturilor a statelor semnatare. Documentul în cauză corespunde normelor dreptului internațional și legislației naționale a Republicii Moldova și reprezintă o oportunitate de consolidare a relațiilor de colaborare reciproc avantajoase în domeniul transporturilor cu toate statele semnatare ale Convenției CMR.

37

Prevederile prezentului Protocol nu au ca scop abordarea aspectelor de ordin politic, cultural sau social și nu contravin politicii externe și interne promovate de către Guvernul Republicii Moldova. Aderarea la Protocol nu va implica realizarea unor măsuri instituționale și organizatorice de înființare a unor structuri noi sau de modificare a celor existente. Instituția responsabilă de negociere, semnare și implementare a Protocolului adițional la Convenția CMR și semnarea acestui protocol după finalizarea negocierilor este Ministerul Economiei și Infrastructurii. Cheltuielile ce țin de realizarea în practică a prevederilor prezentului Protocol de către Republica Moldova vor fi acoperite din contul mijloacelor financiare prevăzute anual în bugetul Serviciului Vamal. Totodată, este de menţionat faptul că actualmente Serviciul Vamal al Republicii Moldova deja dispune de sisteme informaţionale necesare pentru eficientizarea procesului de eliberare şi completare a scrisorii de trăsură CMR. Reieșind din raționamentele expuse, rog plenul Parlamentului să aprobe acest proiect de lege. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. În continuare, întrebări în adresa autorului. Și prima intervenție – din partea domnului Lipskii. Domnul Oleg Lipskii: Да, спасибо. Вопрос такой: доступ в эту систему для оформления CMR будет платный? Domnul Serghei Bucataru: Încă o dată, vă rog, că nu am… Domnul Oleg Lipskii: Доступ в систему будет платным для оформления CMR? Для того чтобы ее оформить надо войти на какой-то сайт, наверное, в какую-то систему, на платной основе? Domnul Serghei Bucataru: Reieșind din prevederile Convenției…, acest fapt, în principiu, nu este reglementat și nu cred că va fi cu plată. Cheltuielile sînt doar de gestionare a acestui sistem, pe care și le asumă Serviciul Vamal. După cum am menționat deja Serviciul Vamal are și a pus în aplicare sistemele informaționale care permit utilizarea acestui sistem CMR. Deja ține de competența Serviciului Vamal dacă va recepționa sau dacă va încasa anumite taxe de la transportatorii rutieri pentru mentenanța acestui soft.

38

Domnul Oleg Lipskii: Хорошо. И второй вопрос. Вы сказали, что это приведет к увеличению доходов государства. Каким образом, хотелось бы понять? Domnul Serghei Bucataru: Deci orice transport de mărfuri sau majorarea transporturilor de mărfuri duce la încasarea unor sume mai mari de către operatorii de transport ca rezultat al serviciilor prestate. Și, respectiv, orice sumă care este încasată de către operatorul de transport respectiv este contabilizată sau taxată de către stat prin impozitele ce urmează a fi alocate. Domnul Oleg Lipskii: Небольшое уточнение. Вы сказали, что оформляться этa товаротранспортная накладная может отправителями товара, перевозчиками, a сейчас мы говорим об оформлении таможней. Поэтому тут надо понимать все-таки, кто ее будет оформлять, и если будет оформлять, и плата в системе какая-то должна быть, видимо, там предусмотрена. Было бы неплохо, если бы мы это понимали уже сейчас, когда это голосуем. Domnul Serghei Bucataru: Acest protocol, pur și simplu, pentru o viziune generală, vine doar să simplifice activitatea operatorilor de transport, pentru a substitui acea factură de trăsură de pe suport pe hîrtie în format electronic, pentru a reduce timpul de perfectare a pachetului de documente necesar în vederea efectuării oricăror încărcături. Aceasta e tot. Domnul Andrian Candu: Domnule Lipskii, Vă rog frumos, precizare. Domnul Oleg Lipskii: Значит, вопрос в чем: сегодня на первом экземпляре CMR с обратной стороны проставляется печать статистики и эта CMR остается в данном случае на таможне. В этом случае ведь правила никто пока не меняет, мы принимаем новые правила по электронной CMR, и что будет для перевозчиков? Он не сможет сдавать этот экземпляр потому, как он будет в электронном виде – даже если он его распечатает, уже печать статистики там не будет. Domnul Serghei Bucataru: Deci acces la acest soft sau imediat după completarea facturii electronice de trasură va avea Serviciul Vamal și Serviciul de Statistică. Motiv din care nu va fi necesar de a lăsa propriu-zis factura în cadrul Serviciului Vamal, deoarece ea va fi vizibilă în format electronic la traversarea frontierei de stat.

39

Domnul Andrian Candu: Nu mai sînt alte întrebări. Vă mulțumim foarte mult, domnule Bucataru. Nu mai sînt întrebări în adresa dumneavoastră. Și am s-o rog pe doamna Ivanov, președintele Comisiei pentru politică externă și integrare europeană, să ne prezinte raportul comisiei la acest subiect. Înțeleg că pentru lectura întîi și doi. Vă rog. Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia politică externă și integrare europeană, în conformitate cu funcțiile și atribuțiile sale și în temeiul articolului 27 din Regulamentul Parlamentului, a examinat prezentul proiect de lege și comunică următoarele. Protocolul adițional la Convenția privind contractul pentru transportul internațional de mărfuri pe șosele cu privire la scrisoarea de trasură electronică, potrivit alineatului (1) din articolul 11 din Legea privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, se încadrează în categoria tratatelor internaționale supuse examinării și ratificării de către Parlament. Protocolul a fost întocmit la Geneva la 20 februarie 2008 și prezintă un tratat internațional care subliniază Convenția privind contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele. Cele mai importante obiective ale protocolului sînt: facilitarea întocmirii optime a scrisorii de trăsură, dezvoltarea coridoarelor internaționale de transport, promovarea unei politici eficiente în domeniul transportului, perfecționarea și modernizarea cadrului juridic al colaborării în domeniul transportului internațional de mărfuri, eficientizarea conexiunilor de transport la organizarea transportului de mărfuri între țările semnatare ale convenției. Aderarea Republicii Moldova la acest document va contribui în mod considerabil la îmbunătățirea reglementărilor transportului rutier internațional de marfă, fiind un instrument util și eficient în simplificarea și eficientizarea expedițiilor rutiere de mărfuri. Pînă în prezent, Protocolul adițional la Convenția privind contractul pentru transportul internațional de mărfuri pe șosele cu privire la scrisoarea de trăsură electronică a fost ratificat de 13 state, precum: Austria, Belgia, Finlanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveția, Franța, Spania, Germania și Italia. Prevederile protocolului nu contravin politicii externe promovate de Republica Moldova și nu afectează drepturile și obligațiunile asumate în conformitate cu alte instrumente internaționale la care statul nostru este parte.

40

În adresa comisiei au parvenit avizele Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului cu mai multe obiecții de ordin redacțional-tehnic, care au fost deja luate în considerație, și avizele comisiilor permanente, care sînt pozitive. În acest context, Comisia politică externă și integrare europeană, cu majoritatea voturilor, propune Parlamentului adoptarea proiectul de Lege pentru aderare Republicii Moldova la Protocolul adițional la Convenția privind contractul pentru transportul internațional de mărfuri pe șosele cu privire la scrisoarea de trăsură electronică în prima și a doua lectură. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări în adresa comisiei. Și vă mulțumim foarte mult, doamnă Ivanov. Încheiem dezbaterile la proiectul nr. 342 din 6 noiembrie 2017. Vom reveni la procedura de vot la ora 14.00, precum a fost agreat. Dragi colegi, În continuare încă două subiecte legate de acordurile cu Ucraina ce ține de readmisia persoanelor. Și dați-mi voie să vă propun, onorat Plen, examinarea subiectului nr. 10 de pe ordinea de zi din supliment – proiectul nr. 354 din 15 noiembrie 2017, proiect de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind readmisia persoanelor. Prezintă proiectul domnul Larionov, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne. Vă invităm la tribuna principală. Domnul Alexandru Larionov – secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne: Stimate domnule Președinte, Onorat Plen, Prezint atenției dumneavoastră proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind readmisia persoanelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 953 din 7 noiembrie 2017. Reieșind din faptul că Protocolul de implementare a Acordului este parte integrantă a acestuia, propun ca să fie ambele examinate în paralel. Domnul Andrian Candu: Da, vă rog frumos să le prezentați pe ambele.

41

Pentru stenogramă va fi prezentat și subiectul nr. 11 de pe ordinea de zi din supliment, proiectul nr.355 din 15 noiembrie 2017, care este legat de nr.354. Vă rog frumos, domnule Larionov, puteți să le prezentați pe ambele. Domnul Alexandru Lariovon: Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului de implementare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind readmisia persoanelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 954 din 7 noiembrie 2017. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind readmisia persoanelor și Protocolul de implementare a acestuia au fost întocmite la Chișinău la 6 octombrie 2017 în contextul vizitei în Republica Moldova a domnului Vladimir Groisman, prim-ministru al Ucrainei. Acordul prevede principii și norme armonizate ce reglementează returnarea și readmiterea persoanelor aflate pe teritoriul părților în încălcarea regimului de intrare, ieșire și ședere a cetățenilor străini și apatrizi, reglementează procesele migraționale în combaterea migrației ilegale. Acordul stabilește mecanismul de cooperare între autoritățile abilitate în acest domeniu al readmisiei persoanelor cu ședere ilegală, precum și determină expres termenii de examinare a cererilor de readmisie, proceduri de readmisie, modalități de tranzit și de asistență. Cu privire la Protocolul de implementare: a fost încheiat în scopul soluționării aspectelor tehnice legate de readmisie a persoanelor. Încheierea acestor instrumente internaționale va contribui la consolidarea cooperării bilaterale în vederea combaterii migrației ilegale. Și, totodată, aș vrea să remarc faptul că acest acord a prezentat o condiționalitate a implementării Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize și reprezintă un obiect… este reprezentat un obiectiv al Acordului de Asociere. Acordul și Protocolul enunțate au fost avizate de către ministerele de resort pozitiv. Totodată, țin să menționez că Republica Moldova la momentul actual are încheiate Acordul cu Comunitatea Europeană în domeniul de readmisie și 19 protocoale în acest scop și 9 acorduri de readmisie și protocoale adiționale cu statele terțe. Reieșind din cele expuse, rog susținerea dumneavoastră pentru aprobarea acestor proiecte vizate. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări în adresa Guvernului. Vă mulțumim foarte mult domnule Larionov. 42

Mulțumim. Și o invităm la tribuna principală pe doamna Ivanov, președintele Comisiei politică externă și integrare europeană, pe care, la fel, o rugăm foarte mult să ne prezinte rapoartele comisiei pentru ambele proiecte de legi, pentru proiectul nr. 354 și pentru proiectul nr. 355 din 15 noiembrie 2017. Ambele. Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia politică externă şi integrare europeană, în conformitate cu funcţiile şi atribuţiile sale, a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind readmisia persoanelor. De asemenea, a examinat proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului de implementare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind readmisia persoanelor. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind readmisia persoanelor, întocmit la Chişinău la 6 octombrie 2017, potrivit alineatului (1) al articolului 11 din Legea privind tratatele internaţionale, se încadrează în categoria tratatelor internaţionale supuse examinării şi ratificării de către Parlament, la fel ca și proiectul nr. 355 din 15 noiembrie 2017. Deci proiectele au fost înaintate cu titlu de iniţiativă legislativă de către Preşedintele Republicii Moldova, la fel, fapt ce corespunde articolului 86 din Constituţia Republicii Moldova şi articolului 14 din Legea privind tratatele internaţionale. Scopul Acordului nominalizat este de a stabili un mecanism de acordare a unei asistenţe reciproce între Republica Moldova şi Ucraina în vederea îndeplinirii eficiente a politicilor de readmisie, ţinînd cont de aflarea ilegală a cetăţenilor pe teritoriul statelor semnatare, deci care este o problemă de importanţă majoră. Totodată, Acordul prevede principii şi norme armonizate, ce reglementează ordinea transmiterii, acceptării şi returnării persoanelor aflate pe teritoriul ţărilor lor în incapacitatea respectivă. De asemenea, în conformitate cu prevederile articolului 14 din Acord, acesta urmează să intre în vigoare după 30 de zile calendaristice din data primirii, prin canale diplomatice, a ultimei note scrise privind implementarea de către părți a procedurii interne necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia. Totodată, Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei privind reluarea şi returnarea persoanelor la frontiera de stat moldo-ucraineană din 11 martie 1997 îşi va înceta aplicabilitatea din data intrării în vigoare a prezentului Acord.

43

Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia generală juridică a Secretariatului Parlamentului au prezentat în adresa Comisiei politică externă şi integrare europeană avize pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Acordului, precum și aviz pozitiv pentru ratificarea Protocolului. Urmare a examinării proiectului de lege, Comisia politică externă şi integrare europeană, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, s-a pronunţat pentru adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind readmisia persoanelor în plenul Parlamentului în prima şi a doua lectură, la fel, ca și Protocolului de implementare a Acordului dintre Republica Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei. Mulțumim. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, doamnă Ivanov. Se pare că nu sînt întrebări în adresa comisiei. Și aici încheiem dezbaterile la proiectul nr.354 din 15 noiembrie 2017 și proiectul nr. 355 din 15 noiembrie 2017 cu referire la Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind readmisia persoanelor. Și vom reveni la procedura de vot, prin a propune votul în primă și a doua lectură la aceste proiecte, la ora 14.00. Dragi colegi, Onorat Plen, Luînd în considerare că pe ordinea de zi de astăzi sînt și cîteva subiecte legate de numirea unor persoane în diferite funcții, pentru a nu-i reține aici, în plenul Parlamentului, vă propun atunci să trecem pe fiecare subiect de pe ordinea de zi în continuare. Și anume subiectul nr. 18 de pe ordinea de zi, proiectul de Hotărîre privind numirea în funcție de vicepreședinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, proiectul nr. 377 din 12 decembrie 2017, cu referire la domnul Oleg Sternioală. Vă rugăm frumos, doamnă Apolschii, să ne prezentați și proiectul de hotărîre, precum și decizia comisiei, dacă este, sau raportul comisiei. Doamna Raisa Apolschii: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnul Andrian Candu: Vă rugăm frumos, subiectul nr.18 de pe ordinea de zi.

44

Doamna Raisa Apolschii: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Parlament, Am să dau citire proiectului de Hotărîre privind numirea în funcție de vicepreședinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție. „În temeiul articolului 116 alineatele (4) și (5) din Constituția Republicii Moldova, articolul 91 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Articolul 1. – Domnul Oleg Sternioală se numește în funcţia de vicepreşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie pe un termen de 4 ani. Articolul 2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.” Vă aduc la cunoștință și raportul comisiei. Comisia a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea numirii domnului Sternioală în calitate de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, la funcția preşedinte al Colegiului și de vicepreşedinte al Colegiului pot candida judecătorii selectaţi în baza concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Comisia a examinat Hotărîrea Consiliului Superior din 12 decembrie 2017 cu privire la desfăşurarea concursului pentru suplinirea funcţiei vacante de vicepreşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin care a fost propusă Parlamentului candidatura domnului Oleg Sternioală pentru numirea în funcţia menţionată. Comisia, cu majoritatea voturilor, propune Parlamentului pentru examinare şi adoptare proiectul de Hotărîre nr. 377 din 12 decembrie 2017. Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Întrebări sînt în adresa dumneavoastră. Și prima intervenție, doamna Șupac. Doamna Inna Șupac: Stimată doamnă președinte, Iată, ieri am văzut o declarație care a fost remisă de către mai multe organizații din societatea civilă. Printre semnatari sînt: „Amnesty international”, „Promo-LEX”, „ADEPT”, „Expert-Grup”, Centul de Investigații Jurnalistice, Institutul de Politici Publice și „Transparency International” și mai mulți, care regretă lipsa unei proceduri clare și nivelul redus al transparenței alegerilor în

45

Consiliul Superior al Magistraturii și în Consiliul Superior al Procurorilor. Aceste organizații… Domnul Andrian Candu: Doamnă Șupac… Doamna Raisa Apolschii: Noi sîntem la alt proiect acum. Domnul Andrian Candu: Cer scuze, noi ne referim la Curtea Supremă de Justiţie. Dumneavoastră v-ați referit la CSM și CSP. Doamna Inna Șupac: Se are în vedere și în mai multe posturi vacante, inclusiv și la acest subiect. Domnul Andrian Candu: OK. Doamna Inna Șupac: … unde figurează și domnul Sternioală. Aici este vorba, nu știu dacă dumneavoastră ați luat cunoștință, doamnă preşedinte, de scrisoarea remisă în data de 6 decembrie a acestor organizații și din opinia lor, la moment, a fost aleasă o altă procedură de selecție, care este diferită de cea adoptată prin hotărîrile precedente ale comisiei din decembrie 2013. Și conform opiniei organizațiilor semnatare, ei consideră că, de fapt, s-au ignorat solicitările de extindere a termenului-limită pentru depunerea actelor, completarea listei actelor cu viziunea candidaților asupra activității respective, publicarea datei interviurilor și altele. Dumneavoastră, ca preşedinte al acestei comisii, dacă ați văzut această scrisoare pe numele comisiei și cum puteți să o comentați. Doamna Raisa Apolschii: Stimată colegă, Noi sîntem, de fapt, discutăm acum pe un alt proiect decît cel la care vă referiți dumneavoastră, dar, cu permisiunea domnului Preşedinte, am să dau explicații. Nu au avut decît organizațiile semnatare să vină, să participe. A fost anunț, a fost publicat regulamentul, a fost publicată toate informația ce ține de desfășurarea concursului propriu-zis și depunerea dosarelor. Nimeni din societatea civilă, mai cu seamă cei semnatari, nu s-au prezentat și nici, cred, că nu au avut interesul să o facă. Dacă ați urmărit desfășurarea concursului propriu-zis, el a fost online retransmis de către o sumedenie de televiziuni și toți concuremții, toți participanții,

46 toți memrii comisiei au fost la vedere. Așa că nu cred că asta ar fi o lipsă de transparență. Părerea, mă rog, au dreptul la opinia dînșilor, nu insist, dar comisia și-a făcut onest datoria la selectarea concurenților. Și eu nu știu la ce condiții și reguli de joc schimbate se referă stimabilii semnatari ai acestui apel. Pentru că, de fapt, concursul și toată procedura de anunț, de publicare, de informare a fost exact respectată, cum a fost și anterior. Au trebuit să vină și să urmărească și... Cred că decădeau mai multe întrebări decît în acel apel. Domnul Andrian Candu: Doamnă Șupac, Aș vrea să vă citez articolul 116 alineatul (4) din Constituția Republicii Moldova care spune în felul următor: „Președintele, vicepreședinții și judecătorii Curții Supreme de Justiție sînt numiți în funcție de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ei trebuie să aibă o vechime în funcția de judecător de cel puțin 10 ani”, asta prevede Constituția. Vă mulțumesc frumos. Vă rog frumos, doamnă Șupac, dacă aveți precizare. Doamna Inna Șupac: Precizare. Eu vă mulțumesc, domnule Candu, că anume dumneavoastră faceți referire la Constituția pe care dumneavoastră, da, doriți uneori s-o schimbați ca, spre exemplu, săptămîna următoare. Dar, ca o precizare. Nu știu dacă eu sînt în postură de a da unele sfaturi, dar, probabil că, ar fi bine în cadrul comisiei dumneavoastră să aveți acest dialog cu aceste organizații, ca altădată ei să nu vină cu astfel de declarații față de comisia care este condusă de dumneavoastră. Și din partea mea personal, probabil că a fost o greșeală tehnică a celor care se ocupă de site-ul oficial al Parlamentului, dar vreau să vă zic că miercuri, cînd am accesat ordinea de zi a Comisiei juridice, a fost plasat pe site-ul Parlamentului numai ordinea de zi în care nu a figurat acele chestiuni, vă zic din experiența mea proprie. Acum, cînd am accesat deja, într-adevăr, miercuri a apărut și un supliment. Eu nu știu, poate că este cazul să vorbiți, ca președinte al comisiei, cu cei care moderează site-ul Parlamentului, poate din niște chestiuni tehnice, dar nu a fost în acea zi plasat acel supliment ca oamenii să cunoască că, iată, anume astăzi comisia va discuta aceste chestiuni. Mersi.

47

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc. Eu cred că cei responsabili vă aud și vă văd, așa că vor lua act. Dar ceea ce ține de lipsa sau existența unui dialog, eu vă asigur că noi acest dialog îl avem. Nu a fost dorință, probabil, de participare, eu numai așa îmi explic situația la care v-ați referit dumneavoastră. (Voce nedeslușită din sală.) Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu mai sînt întrebări în adresa comisiei și a autorilor acestui proiect de hotărîre. Vroiam să vă atrag atenția că în sală este prezent domnul Sternioală, dacă nu greșesc, da, este și dacă... ar fi întrebări, bineînțeles, în adresa dumnealui, stă la dispoziție pentru răspunsuri. Nu sînt întrebări. Vă mulțumesc foarte mult. Dacă nu sînt, atunci, domnule Sternioală, vă rog frumos să vă luați locul. Și încheiem dezbaterile la proiectul nr. 377 din 12 decembrie 2017. Revenim la procedura de vot, precum a fost agreat, la ora 14.00. Doamnă Apolschii, Am să vă rog să ne prezentați și proiectul de Hotărîre privind numirea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, proiectul nr. 378 din 12 decembrie 2017, ce ține de doamna Nina Vascan, subiectul nr. 19 din supliment. Vă rugăm frumos. Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Președinte. Proiectul de Hotărîre privind numirea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. „În temeiul articolului 116 alineatele (4) și (5) din Constituția Republicii Moldova, al articolului 9 și 10 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Articolul 1. – Doamna Nina Vascan se numește în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.”

48

Și, pentru stenogramă, vreau să spun că a fost omis articolul 2, unde se prevede că prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării. Mulțumesc. Și raportul comisiei. Comisia a examinat Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii din 12 decembrie anul curent cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcției vacante de judecător al Curții Supreme de Justiție prin care a fost propusă candidatura doamnei Vascan pentru numirea în funcția nominalizată. În rezultatul dezbaterilor, comisia a decis, cu majoritatea voturilor, să propună plenului Parlamentului pentru examinare și adoptare proiectul de Hotărîre nr. 378 din 12 decembrie 2017. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Dacă sînt întrebări la acest subiect în adresa doamnei Apolschii sau pentru candidat – doamna Nina Vascan? Nu sînt întrebări. Vă mulțumim foarte mult. Aici se încheie dezbaterile și la proiectul de Hotărîre nr.378 din 12 decembrie 2017. Și revenim la procedura de vot, precum a fost agreat, la ora 14.00. În continuare, următorul subiect de pe ordinea de zi, subiectul nr. 20 din supliment, proiectul de hotărîre privind alegerea unui membru al Consiliului Superior al Procurorilor, proiectul nr. 381 din 14 decembrie 2017. Vă rugăm, doamnă Apolschii, să ne prezentați și acest proiect de hotărîre. Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnul Andrian Candu: Atrag atenția că se referă la doamna Lilia Mărgineanu și înțeleg că și dumneaei este astăzi aici, în plenul Parlamentului. Vă mulțumim foarte mult. Dacă sînt întrebări și în adresa dumneaei, sînteți liberi, dragi colegi, să le puneți. Doamna Raisa Apolschii: „Hotărîre privind alegerea unui membru al Consiliului Superior al Procurorilor

49

În temeiul articolului 69 alineatul (4) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Articolul 1. – Doamna Lilia Mărgineanu se alege în funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor pe un mandat de 4 ani. Articolul 2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.” Comisia a examinat acest proiect de hotărîre și, în urma concursului care a fost desfășurat, doamna Lilia Mărgineanu se propune plenului Parlamentului pentru a fi numită în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii..., mă iertați, al Procurorilor pe un mandat de 4 ani. Decizia a fost luată cu majoritatea voturilor. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Onorat Plen, Se pare că nu sînt întrebări nici în adresa doamnei Apolschii și nici în adresa candidatului – doamna Mărgineanu. Încheiem aici dezbaterile la proiectul nr. 381 din 14 decembrie 2017. Și să trecem la subiectul nr. 22 de pe ordinea de zi din supliment, proiectul de Hotărîre privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la următoarele persoane: Ion Postu, Mariana Timotin și Serghei Țurcan. Vă rugăm frumos, doamnă Apolschii, să ne prezentați proiectul nr. 383 din 14 decembrie 2017. Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Președinte. „Hotărîre privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii În temeiul articolului 3 alineatul (3) din Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Articolul 1. – Se aleg în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii pentru un mandat de 4 ani următorii profesori de drept titulari: Postu Ion, Timotin Mariana, Țurcan Serghei. Articolul 2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.” Decizia a fost luată în cadrul comisiei. În rezultatul concursului desfășurat, comisia, cu votul unanim al membrilor prezenți, a selectat candidații respectivi,

50 care sînt propuși plenului Parlamentului pentru a fi confirmați în funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Se pare că nu sînt întrebări nici la acest subiect, mă refer la proiectul de Hotărîre nr. 383 din 14 decembrie 2017, ce se referă, la rîndul său, la alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, nici în adresa membrilor candidaților care sînt prezenți astăzi în sala plenului nu sînt întrebări. Iată de ce, închei dezbaterile la proiectul nr. 383 din 14 decembrie 2017. Și vom reveni la procedura de vot la ora 14.00. Și un ultim subiect legat de numiri, subiectul nr. 21 de pe ordinea de zi, proiectul de Hotărîre privind numirea în funcția de director al Centrului Național Anticorupție, proiectul nr. 382 din 14 decembrie 2017, cu referire la candidatul Bogdan Zumbreanu. Vă rugăm frumos, doamnă Apolschii, să ne prezentați acest proiect de hotărîre. Domnul Bogdan Zumbreanu este și el prezent aici în sală. Și dacă vor fi întrebări în adresa dumnealui, vă rog frumos să le puneți. Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Președinte. Comisia, în rezultatul concursului desfășurat pentru suplinirea funcției de director al Centrului Național Anticorupție și conform articolului 8 din Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție, comisia, cu majoritatea voturilor membrilor săi, a selectat candidatura domnului Zumbreanu Bogdan cu propunerea către plenul Parlamentului pentru a fi numit în funcția de director al Centrului Național Anticorupție. Și de aici derivă și proiectul de hotărîre pe care îl supunem atenției dumneavoastră: privind numirea în funcția de director al Centrului Național Anticorupție. „În temeiul articolului 8 din Legea nr.1104/2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție, Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Articolul 1. – Domnul Bogdan Zumbreanu se numește în funcție de director al Centrului Național Anticorupție pentru un mandat de 5 ani. Articolul 2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.” Mulțumesc, domnule Președinte.

51

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, Dacă sînt întrebări în adresa autorului acestui proiect de hotărîre, de fapt, e președintele Comisiei juridice, sau a candidatului, domnul Zumbreanu fiind prezent în sala plenului. Și prima intervenție – doamna Ciobanu. Vă rog frumos. Doamna Maria Ciobanu: Domnule Zumbreanu, Spuneți-mi, vă rog, cîte procese ați pierdut la CEDO și cît a fost nevoit Guvernul să achite din buget pentru lipsa dumneavoastră de profesionalism sau din rea-credință? Asta-i prima întrebare. Domnul Andrian Candu: Vă rugăm foarte mult, domnule Zumbreanu, aveți microfonul deschis. Vă rog frumos, poftiți. Domnul Bogdan Zumbreanu – candidat la funcția de director al Centrului Național Anticorupție: Vă mulțumesc foarte frumos pentru această întrebare. Stimată doamnă deputat, Am posibilitatea să răspund la aceste acuzații în incinta înaltului for legislativ. Nici într-o hotărîre a Curții Europene pentru Drepturile Omului nu veți găsi un act juridic, pentru care Republica Moldova ar fi fost condamnată, semnat de ofițerul de urmărire penală Bogdan Zumbreanu. Capetele de acuzare a Republicii Moldova, de condamnare, mă scuzați, a Republicii Moldova pe unele procese penale pe care am desfășurat eu urmărirea penală sau subalternii mei, capetele de acuzare se referă la acte procesuale emise și întocmite de alți subiecți procesuali antrenați în procesul de urmările penală. Repet, niciun act al ofițerului de urmărire penală Bogdan Zumbreanu nu a fost declarat de natură să încalce drepturile omului. Sper că v-am răspuns la întrebare. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. În continuare, doamnă Ciobanu, dacă… (voce din sală.) Noi după procedură mergem, domnule Voronin,… e un mod obișnuit. Domnul Zumbreanu este la dispoziția noastră. Dacă avem întrebări, haideți să-i punem.

52

Doamnă Ciobanu, Vă rog frumos, precizare sau a doua întrebare. Doamna Maria Ciobanu: Mai întîi o precizare și pe urmă a doua întrebare. Domnule Zumbreanu, Funcția pe care ați deținut-o dumneavoastră a fost foarte importantă, iar presa de investigație a spus totul, adică a răspuns, de fapt, așa cum… că dumneavoastră vă faceți vinovat personal de procesele care au fost pierdute la CEDO. Și acum a doua întrebare, domnule Zumbreanu. În timpul activității dumneavoastră în cadrul CNA-ului, funcție, repet, foarte importantă pe care ați deținut-o, s-au întîmplat grave ilegalități, așa precum furtul miliardului, jafurile de la instituțiile de stat, spălătoria rusească, concesionarea aeroportului în detrimentul statului Republica Moldova și alte ilegalități. Spuneți-mi, vă rog, aveți dumneavoastră dreptul moral să aspirați la funcția de director al CNA-ului? Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, tehnicienii, să lăsați microfonul deschis pentru domnul Zumbreanu pînă se pun toate întrebările și răspunsurile. Vă rugăm. Domnul Bogdan Zumbreanu: Fără nicio intenție de a-mi pasa responsabilitatea pentru atribuțiile care îmi revin. Sînt jurist de profesie, sînt jurist de profesie și răspund strict în limitele atribuțiilor de serviciu, care mi-au revenit în calitate de conducător al organului de urmărire penală. Nicidecum nu-mi pot asuma nici obligațiile, nici atribuțiile și nici responsabilitățile care revin altor participanți la procesul penal. Întrebarea pe care ați formulat-o dumneavoastră este, de fapt, mai mult o constatare. Nu aș vrea acum să dau aprecieri și nici nu am dreptul să dau aprecieri, de aceea nu consider că nu aș avea dreptul moral să conduc această instituție. Mai mult ca atît, consider că am dreptul moral să conduc această instituție, deoarece în ea m-am format ca specialist, cunosc lucrul de pe interior, știu ce am de făcut și știu că am o echipă de profesioniști în cadrul Centrului, cu suportul cărora o să reușesc să ridic imaginea instituției, inclusiv, sper, în fața dumneavoastră. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. A doua întrebare, doamnă Ciobanu, vă rog frumos.

53

Doamna Maria Ciobanu: Domnule Zumbreanu, Aceste ilegalități, dar și altele nici pînă în ziua de astăzi nu au fost elucidate. Concluzia este următoarea: cu siguranță nu veți muri din cauza modestiei. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Țap. Vă rugăm. Domnul Iurie Țap: Domnule Zumbreanu, Am și eu două întrebări către dumneavoastră. Mai întîi voi preciza că acum două zile în Republica Moldova a fost o delegație a Consiliului Congresului puterilor locale și regionale, urmare a sesizării Congresului autorităților locale din Moldova privind presiunile asupra primarilor. În acest sens, voi face trimitere la cîteva cazuri: Primarul orașului Taraclia – de altfel, care a cîștigat în Curtea Supremă de Justiție și întrebarea ar fi cine o să-i repare prejudiciile sau, cel puțin, o să-i ceară scuze; Primarul Basarabeasca; reținerea Președintelui raionului Dubăsari, Policinschi și aș putea să aduc multe alte cazuri. Deci întrebarea este: de ce CNA-ul admite intervenții disproporționate? Or, acești aleși ai poporului, care au mandatul cetățenilor și, chiar dacă în unele cazuri admitem că ar fi fost admise unele încălcări, de ce aceste arestări, mediatizate, apropo, voi preciza că CEDO a condamnat și să luați în considerare pentru că arestările mediatizate este o încălcare gravă a articolului 8 din Convenția respectivă. Deci primarii zic: „CNA-ul este bîta politică pentru primari”. Și aceasta se întîmplă în cazul a sute de primari pe parcursul ultimilor doi, trei ani. În acest context, chiar am rezerve și ca fost primar. Vă rog. Domnul Bogdan Zumbreanu: Aș vrea să înțeleg totuși care este întrebare? Dumneavoastră, de fapt, ați făcut o constatare cu care îmi permiteți să nu fiu puțin de acord. Domnul Andrian Candu: Precizare, dacă este cazul, domnule Țap, vă rog. Domnul Iurie Țap: Nu o să precizez, domnule Președinte. Pentru a fi mai… o să rog să mă înscrieți pentru o luare de cuvînt la subiectul dat, dar a doua întrebare va fi… Domnule Zumbreanu, În primăvara anului 2015, Guvernul a creat un grup de lucru privind problemele concesionării aeroportului. Atunci CNA-ul a intrat în forță, au fost

54 pornite mai multe cauze penale. În calitate de președinte al comisiei de anchetă în 2016 am adresat mai multe scrisori în acest sens. Atunci mi s-a răspuns că sînt create comisii rogatorii, că durează. Pînă în prezent nu avem nici un răspuns. Ce s-a întîmplat totuși cu acele dosare penale? Vă rog. Domnul Bogdan Zumbreanu: Pentru moment, eu nu am mandat din partea domnului Procuror să vă vorbesc pe aceste dosare. Pornind de la faptul că Procuratura este unicul organ care conduce urmărirea penală desfășurată în cadrul Centrului, dumneavoastră cunoașteți foarte bine că este vorba despre o serie de cauze penale. În cazul în care voi obține votul dumneavoastră de încredere, vă asigur că am să întreprind toate măsurile pentru a acorda procurorilor asistența necesară, ca să elucidăm aceste cazuri. Chiar astăzi ați abordat acest subiect în cadrul ședinței Parlamentului și printre primele chestiuni care am să le fac – o să solicit informația de rigoare la aceste subiecte, fiindcă acest subiect vizează nu doar activitatea subdiviziunii pe care am condus-o pînă astăzi. Domnul Andrian Candu: Mulțumim. În continuare, domnul președinte Voronin. Vă rog frumos, poftiți. Domnul Vladimir Voronin: Da, domnule Zumbreanu, Noi cu dumneavoastră, în primul rînd, dumneavoastră, e clar lucru, ideea a fost a mea, dar realizarea vă aparține dumneavoastră – dumneavoastră sînteți unul din fondatorii acestui Centru, așa? Domnul Bogdan Zumbreanu: Parțial. Domnul Vladimir Voronin: Modest. Bravo. Asta nu e întrebare, asta e discuție. Mergem mai departe. Și atîta timp cît noi am fost, de fapt, și am rămas unicul Centru cu așa destinație în tot spațiul CSI pînă astăzi – atîta timp cît un specialist metodist din Statele Unite, la solicitarea mea față de domnul Președinte Bush, a activat aici în cadrul Centrului, Centrul a activat foarte normal și foarte rodnic. Cum s-a dus această doamnă, știți din ce considerente, și mai pe urmă, Centrul astăzi nu este acel Centru și nu corespunde acelei destinații care a fost. Eu, de fapt, am intenția să vă susțin, să votez pentru dumneavoastră, pentru că eu vă spun dumneavoastră sînteți unul din fondatorii acestui centru, dar eu îmi amintesc de predecesorul deja care a fost directorul Centrului, care aici, de la tribuna aceasta, cînd a fost întrebat despre miliard, despre „Kroll”, despre toate

55 aceste chestii, a spus: da ce ne trebuie nouă „Kroll”, ce ne trebuie nouă alții? Dar noi avem toate capacitățile ca noi să deschidem tot aceasta ce-i legat de furtul miliardului. Aceasta era tocmai în momentul cînd se hotăra soarta lui Filat. Și iată de acum Filat peste un an de zile se află nu aici, dar despre miliard nu se vorbește nimic. Și noi iară toți stăm, toată Moldova stă și așteaptă „Kroll”-ul acesta, „krolicii” aceștia de unde? Din America. Mata o să aveți tot instrumentarul respectiv, necesar pentru a vă ocupa de aceste probleme și nu numai de acestea. Sau dumneavoastră o să fiți manipulat și condus din punct de vedere politic? Care o să fie poziția dumneavoastră? Că eu vă știu ca om cinstit, ca o persoană foarte competentă, așa v-am apreciat tot timpul cît am colaborat împreună. Cum o să fie mai departe comportamentul dumneavoastră? Domnul Bogdan Zumbreanu: Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Da, vă rog frumos continuăm… Da, cer scuze, răspunsul, vă rog. Domnul Bogdan Zumbreanu: Vă mulțumesc pentru întrebare, domnule președinte. Este o onoare pentru mine să aud complimente din partea ex-președintelui Republicii Moldova. Vreau să vă răspuns așa după cum m-ați caracterizat. La capitolul tehnic și competent. Dosarele penale care vizează așa-zisul furt al miliardului se află în exercitarea Procuraturii Anticorupție. După cum am menționat în cadrul concursului, optez pentru faptul ca fiecare instituție și persoană care activează în instituție să fie responsabilă strict de domeniul în care are atribuții. Centrul Național Anticorupție nu poate prezenta rezultate care nu depind doar de noi. În ceea ce ne privește, o să acordăm toată asistența necesară, vă asigur, procurorilor anticorupție pentru realizarea cu succes a acestei investigații. Mai mult ca atît, în cadrul Centrului a fost creată Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale. Eu înțeleg foarte bine că viitorul director al Centrului, peste o perioadă foarte scurtă de timp, o să trebuiască să vă prezinte unele rezultate. Îmi pare rău că nu a fost mai multă șl lume la ședința comisiei unde, probabil, puteam să discutăm mai aprofundat la acest subiect. O să ne ciocnim cu un șir de probleme foarte mari pe intern, probleme care nu cred că o să intereseze înaltul for legislativ. În situația în care obțin acest mandat, vă asigur că într-o perioadă foarte scurtă de timp o să vin în fața deputaților cu propunerile de rigoare, chiar dacă CNA nu dispune de dreptul de inițiativă legislativă, dar cred că o să identificăm o formulă optimă pentru promovarea proiectelor care necesită ajustarea cadrului, 56 care să dea posibilitate acestei agenții și Centrului, în general, posibilitatea să realizeze acele rezultate pe care le așteptați dumneavoastră de la noi. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim, domnule Zumbreanu. În continuare, domnule Președinte, dacă mai aveți alte întrebări? Dacă nu, trecem la următoare intervenție. Și, vă rog frumos, domnule Casian. Domnul Ion Casian: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. La fel am o întrebare către domnul Zumbreanu. Într-adevăr dumneavoastră activați de mult în cadrul Centrului și eu v-aș ruga să ne spuneți, dacă cumva v-ați documentat înainte de a candida la această înaltă funcție, care este gradul de credibilitate în societate în activitatea Centrului Național Anticorupție? Se are în vedere cît este de obiectivă, imparțială această activitate a Centrului? Domnul Bogdan Zumbreanu: Vă mulțumesc pentru întrebare. Domnule deputat, Eu nu m-am documentat la capitolul sondaje referitor la un eventual rating al Centrului Național Anticorupție. Eu vă pot spune despre abordarea de pe intern a acestui lucru, fiecare persoană este tratată cu respect și în mod egal de angajații Centrului. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnule Casian, dacă aveți a doua întrebare sau precizare. Domnul Ion Casian: Da, am și a doua întrebare. Noi cunoaștem sondajele, cunoaștem multe opinii care sînt în mass-media și am vrea să vedem iată și opinia dumneavoastră sincer așa, în fața înaltului for, dacă în gestiunea Centrului Național Anticorupție se află dosare politice? Domnul Bogdan Zumbreanu: În gestiunea Centrului Național Anticorupție se află dosare în privința funcționarilor publici numiți pe criterii politice, dar infracțiunea nu are culoare politică, precum nu are nici rasă, sex sau religie. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc frumos. Domnule Casian, Vă rog frumos, precizări, dacă sînt necesare.

57

Domnul Ion Casian: Da, o precizare. Deci, da, eu am avut în vedere dosare politice, dosare la comandă politică. Iată aceasta eu am avut întrebarea, da. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. În continuare… Da, vă rog frumos răspunsul. Domnul Bogdan Zumbreanu: Să înțeleg că sesizările deputaților privind faptul că undeva s-a comis o infracțiune este o comandă politică? Cred că nu. Le tratăm egal, ca și pe toate celelalte sesizări. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Deliu. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Prima întrebare este pentru doamna președinte, doamna Apolschii. La insistența mea ca vicepreședinte al comisiei de a efectua, într-adevăr, un concurs veritabil, cu un Regulament care trebuia să prevadă ce, cum și unde, s-a purces pe cea mai simplă cale: trei propoziții Regulamentul și doar interviul, fără a organiza proba de concurs. Eu nu zic că e stipulat în lege acest lucru, dar cunoaștem cum au fost aleși sau se aleg la CNI… îmi cer scuze ANI, cum s-a ales la CNA anterior. Eu fără a mă referi la calitatea candidaților, dar absolut nu mă refer la ei, de ce totuși s-a purces pe această cale? Cu atît mai mult că în concurs sau în comisie nu au fost atrași observatori, ca observatori persoane din societatea civilă și, respectiv, din mediul academic? Care a fost pricina, deoarece s-a diminuat acest concurs? Doamna Raisa Apolschii: Să înțeleg că întrebarea e adresată mie, da, domnule Deliu? A, mă scuzați. Îmi pare rău că n-ați participat la desfășurarea concursului propriu-zis. Cred că în caz contrar aveați o altă opinie. Asta este una. A doua. A fost decizia comisiei și nu este nicăieri indicat și stipulat expres că anume așa sau altfel trebuie să demareze un concurs. Cu votul majorității a fost aprobat anume ca modalitate desfășurarea acestui concurs – interviul. Dacă țineți minte, eu, pur și simplu așa o retrospectivă, în cadrul comisiei, cînd s-a discutat acest subiect, s-au pus mai multe întrebări care puteau fi generate și astăzi, de fapt, de alți colegi. Dar cine face acele întrebări pentru proba scrisă, în

58 ce măsură sîntem noi, cei care fac această variantă de probă scrisă, cei mai indicați s-o facem? Și mai multe întrebări care, de fapt, încă se trag de la concursul anterior, pe care l-am trecut ambii cu dumneavoastră în perioada precedentă. Dar acesta a fost, după mine cel puțin, și am să susțin acest lucru, a fost un concurs transparent, toată lumea a avut posibilitate și condiții de a prezenta … și viziunea, de a prezenta și a da răspunsuri la întrebările care au apărut. Dacă nu ați participat, numai din presupuneri cred că nu ar fi bine să punem la îndoială onestitatea și, pînă la urmă, obiectivitatea Comisiei juridice din care faceți parte. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Domnule Deliu, Dacă aveți precizare. Domnul Tudor Deliu: Da, am precizare și o a doua întrebare o să am. Doamnă Apolschii, Ori n-am fost înțeles, ori n-ați vrut să mă înțelegeți. Eu nu am contestat calitatea candidaților și nicidecum nu am vorbit cum a fost interviul. Și dacă nu am fost, eu eram plecat în deplasare, doamnă Apolschii. Dar chiar să fi fost pe loc, că eu nu participam la această farsă. Dar eu am întrebat: de ce nu au fost atrași reprezentanții care expres prevede legea? Fiindcă concursul se începe de la … de atunci de cînd se studiază dosarele. Aceasta este tot parte a concursului: studierea dosarelor, admiterea dosarelor și respectiv, celelalte probe. De aceea nu mi-ați… nu sînt satisfăcut de răspunsul pe care mi l-ați adresat, cu atît mai mult că și în comisie am avut aceste discuții, cu atît mai mult că știați din start, măcar de ochii lumii trebuia de organizat un concurs transparent. Și a doua întrebare către domnul… Doamna Raisa Apolschii: … Dacă îmi permiteți, domnule Deliu. Domnul Tudor Deliu: Da. Doamna Raisa Apolschii: Chiar îmi pare rău, să zic, atîta, să zic, atîta pafos și cu atîta ardoare vreți cumva să diminuați din rolul și activitatea oamenilor care muncesc în cadrul comisiei. Chiar îmi pare rău. Mai cu seamă, cum am zis, faceți parte din această

59 comisie. Chiar cred că nu este cazul și locul potrivit s-o faceți, dar, mă rog, vă privește. Domnul Tudor Deliu: Eu... Doamna Raisa Apolschii: Eu vă respect opinia dumneavoastră… Domnul Tudor Deliu: Doamnă Apolschii, N-am nominalizat niciun membru al comisiei. Cunoașteți care este… Doamna Raisa Apolschii: Păi, numai că nu i-ați numit… Domnul Tudor Deliu: … atașamentul față de membrii comisiei… Doamna Raisa Apolschii: … dar, în rest, ați vorbit de comisie, pur și simplu. Domnul Tudor Deliu: … și nici… Eu am spus ceea ce s-a întîmplat în comisie, fapt ce poate fi confirmat. Doamna Raisa Apolschii: Mă iertați, dar asta-i reacția atunci cînd este vizată comisia. Domnul Tudor Deliu: Păi, mă rog, da. Da. Și a doua întrebare, către domnul Zumbreanu. Domnule Zumbreanu, Eu am o întrebare care se referă la proceduri. Spuneți-mi, vă rog, dacă în ulterioara dumneavoastră activitate, dacă veți fi numit în calitate de director al Centrului Național Anticorupție, veți prelungi practica vicioasă de a aresta persoane care nu prezintă pericol pentru societate, prin mănăstiri, aeroporturi, loc de muncă, cu televiziuni după ele sau veți respecta procedurile legale. Domnul Bogdan Zumbreanu: Domnule deputat, Vă mulțumesc pentru întrebare. Răspunsul meu, partea tehnică a răspunsului – arestează doar instanța de judecată, nu Centrul Național Anticorupție. Dumneavoastră, ca jurist, cunoașteți foarte bine acest fapt.

60

Cît privește reținerile realizate de Centrul Național Anticorupție, am înțeles, cît privește reținerile, maniera în care sînt mediatizate aceste rețineri nu o decide Centrul Național Anticorupție și nici directorul acesteia, dar o decide fiecare canal de știri sau site în mod independent, în primul rînd. Într-al doilea rînd, locul reținerii persoanei se decide în fiecare caz aparte, în dependență de circumstanțele cauzei și în dependență de pericolul pe care-l prezintă persoana pentru societate. Cît privește aplicarea măsurilor de constrîngere începînd de la reținere și terminînd cu arestare preventivă a persoanelor care nu prezintă, după cum spuneți dumneavoastră, un pericol social și nu este necesară izolarea lor de societate, din cîte cunosc, pe ultima sută de metri se află proiectul unui… unei modificări a legislației procesual penale în acest sens, autor fiind Ministerul Justiției, asupra cărora ne-am expus și noi, ca Centrul Național Anticorupție. Ar mai fi mai multe de spus la acest subiect, inclusiv și la insuficiența numărului de judecători de instrucție, care nu reușesc să intre în esența fiecărui caz în parte și examinează cîte 60 de demersuri la arest sau prelungirea arestului sau interceptări pe zi, probleme care urmează a fi soluționate. Îmi asum și eu dreptul, dacă vreți, să intervin cu propunerile de rigoare în situația în care o să obțin mandatul de încredere de la dumneavoastră. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Și ultima precizare, domnule Deliu, dacă o aveți. Domnul Tudor Deliu: Da, o precizare. Într-adevăr, eu m-am referit la reținere, și nu la arestări. Și eu nu am încercat să pun la dubiu sau să comentez ceea ce s-a întîmplat. Eu am întrebat dacă în practica ulterioară. Deci prin răspunsul dumneavoastră că, într-adevăr, televiziunile își au politica lor editorială, interesant, dar cum știu ei că CNA la ora cutare va fi în locul cutare. Interesant acest lucru. Or, aceasta este o planificare ulterioară, care este coordonată cu televiziunile. Eu doar v-am întrebat, domnule Zumbreanu, dacă se va prelungi această practică. Nu am întrebat ceea ce s-a făcut pînă acum. Mulțumesc. Domnul Bogdan Zumbreanu: Pot să vă răspund? Domnul Andrian Candu: Da, vă rog frumos.

61

Domnul Bogdan Zumbreanu: Domnule deputat, Nu au fost cazuri cînd presa a sosit la fața locului înaintea noastră. Vă asigur. Al doilea moment. Noi intervenim, Centrul Național Anticorupție intervine în instituții publice, deoarece acolo este locul de muncă al subiecților vizați în investigațiile noastre. Serviciile, instituțiile respective dispun de putători de cuvînt, dispun de persoane care au legătură cu reprezentanții presei și există niște acorduri între ei, nu vorbesc despre acorduri scrise, niște înțelegeri, în cazul în care intervine CNA, numaidecît să fie mediatizat acest fapt. Noi cunoaștem foarte bine. Cît privește continuarea Centrului de aceeași manieră, vă răspund tehnic, directorul Centrului Național Anticorupție nu are dreptul să dea indicații pe cauzele penale. El este conducătorul organizatoric și administrativ al ofițerilor de urmărire penală, care se supun doar legii și procurorului. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Înainte de a trece la următoarele intervenții, am o rugăminte, că văd că există o anumită intenție din partea unor fracțiunii de a propune articolul 108. Sîntem la… bineînțeles, este dreptul fracțiunilor s-o facă, dar sîntem la numirea, la procedura de numire a directorului Centrului Național Anticorupție. Vă rog foarte mult să dăm posibilitate tuturor celor care vor să se expună, să pună întrebări ori în adresa autorilor, ori comisiei, ori candidatului. Noi nu votăm în fiecare zi, nu numim în fiecare zi directorul Centrului. De aceea haideți, vă rog frumos să fim toleranți și să dăm posibilitatea tuturor celor care vor să se expună – să se expună. Domnule Novac, Vă rog frumos. Poftim. Domnul Grigore Novac: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule Zumbreanu, Am o întrebare de așa gen. Centrul, de fapt, efectuează și expertize anticorupție. Legislatura XX, cel puțin, am văzut foarte multe expertize efectuate, unele profesionist, unele poate mai puțin. Însă întrebarea este în felul următor. Atunci cînd Centrul Național Anticorupție efectuează o expertiză anticorupție vizavi de un proiect sau altul și plenul Parlamentului nu ia în calcul, nici comisiile de profil și nici forul legislativ, în genere, nu ia în calcul opinia Centrului, nu prea am văzut ca Centrul ori reacția Centrului vizavi de proiect și expertiză.

62

Deci se face expertiza, este anexată la proiect, nimeni nu ia în calcul această expertiză, se pune la vot și, sănătate!, înainte. Întrebarea mea ar fi: care este, în genere, opinia dumneavoastră vizavi de ignorarea acestor expertize, și care, în genere, e esența lor, dacă totuna, pînă la urmă, nu se iau în calcul? Și cum dumneavoastră vedeți, cum s-ar putea insista ca noi, deputații cel puțin, forul legislativ, să se ghideze inclusiv de acest, de aceste expertize? Vă mulțumesc. Domnul Bogdan Zumbreanu: Vă mulțumesc pentru întrebare, domnule deputat, Deci sfera expertizării proiectelor de acte normative nu a ținut de competența subdiviziunii pe care am condus-o. Am o viziune a mea aparte referitor la întreaga activitate de expertiză anticorupție. A fost un segment nou introdus mulți ani în urmă, încă în 2007, dacă nu greșesc, expertiza anticorupție a actelor legislative. Este un instrument foarte bun. Consider că Parlamentul ar fi cel mai interesat subiect să restituie actele care nu au trecut sau au trecut aviz negativ la capitolul „Expertiză anticorupție”. Eu vă promit să am o abordare foarte serioasă față de acest subiect și, în cazul în care nu vor fi luate în calcul chestiuni principiale, o să semnalăm conducerea, cred că a Parlamentului, urmează să vedem un mecanism care este, conducerea Parlamentului, vizavi de unele subiecte, în special cele care reprezintă interes pentru societate. Dar să nu transformăm chestiunea asta în piață, fiindcă Centrul trebuie să știe atribuțiile și limitele acestor atribuții, iar Parlamentul să știe și să-și cunoască, și să-și execute atribuțiile strict în limitele constituționale și legale. Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Novac, Vă rog frumos, dacă nu mai sînt alte întrebări. Sînt. Vă rog frumos, a doua întrebare. Poftiți. Domnul Grigore Novac: Nu este a doua întrebare, este o precizare, domnule Preşedinte. Domnule Zumbreanu, Da, dumneavoastră aveți dreptate atunci cînd spuneți că este o intenție bună tot ceea ce ține de expertiză și nimeni nu spune ca să…, eu nu am avut în vedere ca Centrul Național Anticorupție să se transforme cumva într-un centru de presă unde să…

63

Dar, pînă la urmă, implementarea unui proiect de lege care a fost votat cu ignorarea raportului de expertiză, pînă la urmă, și Centrul se confruntă cu o dificultate... Știți, avem prea mulți iepuri pe care trebuie să-i prindem, care și așa-s destui, dacă le mai dăm încă apă la moară, atunci... Ex-directorul, într-o discuție odată cu mine, a spus că numărul dosarelor este foarte mare, ofițeri, mă rog, sînt cîți sînt și volumul de lucru este foarte mare. Și atunci ar trebui, și chiar vă încurajăm, de fapt, pe dumneavoastră ca să insistați pe aceste expertize ca, pînă la urmă, să fie mai ușor și dumneavoastră, Centrului, ca să vă faceți meseria așa cu brio, cum trebuie s-o faceți. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Boțan. Vă rugăm frumos. Domnul Roman Boțan: Vă mulțumesc. Domnule Zumbreanu, Am două întrebări. Este binecunoscut faptul că în societate planează suspiciuni că instituții ale statului care, în conformitate cu legea, sînt independente, sînt, de fapt, manevrabile politice. Asta este o percepție generală, din păcate. În condițiile articolului 2 alineatul (4) din Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție, Centrul este independent în activitatea sa și se supune doar legii. Cînd vorbesc despre independența instituțiilor statului, mă refer per general. Și, în acest sens, bineînțeles că, în calitate de membru al Fracțiunii Partidului Liberal, pot să exemplific cazul primarului Dorin Chirtoacă. Dar dacă ne referim exclusiv la Centru, Centrul este independent în activitatea sa și se supune doar legii, vreau să vă întreb dacă numirea dumneavoastră în funcție va asigura această independență și imixtiunea politică va fi totalmente evitată și contracarată. Vă mulțumesc. Domnul Bogdan Zumbreanu: Vă mulțumesc pentru întrebare, stimate domnule deputat. Eu sper, cu ajutorul domniilor voastre, să ajungem la această situație în care politicul va interveni către CNA doar cu sesizări despre comiterea unor infracțiuni, și nu cu alte sesizări. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnule Boțan, dacă aveți precizare sau a doua întrebare.

64

Domnul Roman Boțan: Precizare și a doua întrebare. Vă mulțumesc pentru sinceritate. Să înțeleg că și dumneavoastră înțelegeți că societatea are o asemenea percepție. Și sper să contribuiți ca această percepție să nu aibă temei. A doua întrebare se referă la faptul că există foarte multe cazuri, conform articolului 4 din Legea cu privire la Centru, Centrul, avînd atribuții de prevenire și contracarare a fenomenului corupției există cazuri notorii, cum ar fi furtul miliardului (laundromatul rusesc), persoane care sînt suspectate că sînt implicate în aceste cazuri, unele dintre ele gestionează resurse publice în continuare, este o situație pentru care ne rîde o lume întreagă. Vreau să vă întreb dacă... numirea dumneavoastră în funcție va asigura grăbirea procesului de identificare a celor implicați în aceste cazuri și ca ulterior acestea să fie supuse rigorilor legii. Domnul Bogdan Zumbreanu: Vă mulțumesc pentru întrebare, domnule deputat. Vă răspund ceea ce am răspuns și anterior. Cauzele penale la care vă referiți dumneavoastră se află în exercitarea Procuraturii Anticorupție. Centrul Național Anticorupție a acordat, acordă și va acorda tot suportul necesar pentru identificarea vinovaților, tragerea lor la răspundere penală, recuperarea și repatrierea bunurilor infracționale, în măsura în care ne vor permite instrumentele legale. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Boțan, Dacă nu mai aveți alte întrebări, atunci doamna Zotea. Vă rog frumos. Doamna Alina Zotea: Mulțumesc frumos, domnule Președinte. La 20 septembrie 2017, CNA a publicat un spot publicitar prin care se spune că corupția înseamnă atunci cînd mașina și casele sînt înscrise pe numele rudelor. Spuneți-ne, vă rog, domnule Zumbreanu: cum rămîne cu angajații CNA care vin la serviciu cu mașini de lux de milioane, care au în posesie apartamente și case care sînt trecute în proprietatea rudelor? Spuneți-mi, vă rog, ce veți face în acest sens? Domnul Bogdan Zumbreanu: Vă mulțumesc frumos pentru întrebare, stimată doamnă deputat.

65

Prima. Într-adevăr, au fost semnalate cazuri în cadrul cărora, investigații, pardon, deci a apărut investigația la care vă referiți din „Ziarul de Gardă” că angajații Centrului ar avea bunuri înscrise pe alte persoane. Prima ce vreau să fac cu această ocazie – să-mi expun aprecierea de maniera în care a fost realizat acest material, fiindcă ni s-a dat posibilitatea să oferim unele explicații pînă ca să apară materialul, ceea ce este corect din punct de vedere etic și „jos pălăria!” față de așa jurnaliști. Doi. Rudele angajaților au dreptul să aibă proprietăți. Dacă se constată, prin probe, că aceste proprietăți nu le aparțin lor sau nu au putut fi obținute prin surse legale, atunci în componența angajaților... în acțiunile angajaților Centrului există componență de infracțiune. Atîta timp cît nu există probe că aceste bunuri nu le aparțin rudelor angajaților, dar aparțin angajaților, noi nu putem discuta despre acest fapt. Eu înțeleg foarte bine ce răspuns așteptați dumneavoastră acum de la mine. Eu vă asigur că, în calitate de..., dacă voi obține mandatul de director, o să am o discuție cu fiecare angajat în parte vizat în această investigație. Totodată, vă rog să mă credeți pe cuvînt, cu siguranță, domnul general Chetraru a avut și el o discuție cu fiecare dintre acești angajați și dacă aceste discuții nu s-au soldat cu efectul așteptat de unii jurnaliști, înseamnă că persistă totuși partea legală. O să am discuții cu fiecare dintre acești angajați, o să mă clarific personal în fiecare situație în parte, dar o să am așa discuții și de aceeași manieră cum am și cu orișicare altă persoană... care activează în cadrul Centrului. Cît vizează latura morală a problemei, cu siguranță vă interesează mai mult acest fapt, vă asigur că, în cazul în care devin director al CNA, o să conving angajații să fie mai modești, chiar dacă dețin bunuri de lux legal. Sper că v-am răspuns la întrebare. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Și mai avem... (Rumoare în sală.) Da, vă rog frumos, doamnă Zotea, vă rog frumos, întrebare. Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Președinte. Și a doua întrebare, domnule Zumbreanu. Spuneți-mi, vă rog, dacă CNA-ul, sub conducerea dumneavoastră, este gata să aducă experți din DNA-ul românesc pentru a participa la soluționarea dosarelor cu caracter politic? Mulțumesc.

66

Domnul Bogdan Zumbreanu: Vă mulțumesc pentru întrebare. Repet, nu avem dosare politice. Avem dosare pe care figurează, în cadrul cărora sînt bănuite sau învinuite persoane numite pe criterii politice. Doi. Este interzisă atragerea în calitate de experți a unor procurori în cadrul unei investigații concrete. Cît privește să preluăm de la partenerii noștri, de la colegii noștri din România anumite tactici și metode poate noi, poate nu chiar noi, optez pentru asta. Mai mult ca atît, o să vin, vă asigur, în cadrul Comisiei juridice, numiri și imunități, o să vin cu idei de preluare a unor tehnici din cadrul Codului de procedură penală a României. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Și ultima intervenție din partea domnului Ghilețchi. Vă rugăm. Domnul Valeriu Ghilețchi: Domnule Zumbreanu, În unul dintre răspunsurile pe care le-ați oferit dumneavoastră, ați făcut referință la faptul că intenționați să veniți în Parlament cu anumite propuneri de a modifica legislația existentă. Asta presupune o viziune de, probabil, reorganizare sau reformare a Centrului. Dacă ați putea succint să ne spuneți cîteva dintre ideile pe care le aveți. Și, în particular, noi, săptămîna viitoare, urmează să votăm în lectura a doua o lege ce ține de combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și e vorba de această direcție care era în componența CNA și se propun anumite modificări, Agenția de recuperare a bunurilor, adică relația dintre Centru și Agenția de recuperare a bunurilor. Și, dacă considerați că sînt și alte elemente care vi se par importante legat de această viziune privind îmbunătățirea activității Centrului Național Anticorupție. Vă mulțumesc. Domnul Bogdan Zumbreanu: Vă mulțumesc, domnule deputat. Cu siguranță, am o viziune a mea asupra structurii și formatului în care la moment activează își desfășoară activitatea Centrul Național Anticorupție. Evident, voi veni cu propuneri care, în esență, constau în redistribuirea forțelor pe intern, implicate în procesul de prevenire și procesul de combatere. De altfel, toate acestea reieșind din așteptările, în primul rînd, ale societății și ale Parlamentului referitor la rezultatele activității noastre.

67

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Ghilețchi, Dacă aveți… nu mai sînt întrebări. Dragi colegi, Vă mulțumesc foarte mult. Nu mai sînt întrebări nici în adresa autorilor proiectului de hotărîre, nu mai sînt întrebări nici în adresa Comisiei juridice și nu mai sînt întrebări nici în adresa candidatului, domnului Bogdan Zumbreanu. Și iată de ce, înainte de a încheia dezbaterile la acest subiect, mai avem o luare de cuvînt. Și îl rog frumos pe domnul Țap, îl invit la tribuna principală pentru luarea de cuvînt din partea fracțiunii. Aveți 7 minute la dispoziție. Vă rog frumos. Domnul Iurie Țap: Domnilor și doamnelor deputați, Onorată asistență, Lupta cu corupția este pentru Republica Moldova o dilemă hamletiană: „A fi sau a nu fi”. Dacă pierdem lupta cu corupția sau dacă se mimează lupta cu corupția, Republica Moldova nu are viitor. Astăzi la această tribună a fost reiterată una dintre cele 28 de condiții ale partenerilor de dezvoltare. Nu este un secret, pentru că, de fapt, pînă în prezent această luptă se mimează. Și în acest context, vreau să spun și colegilor care au organizat, au participat, acest concurs care a fost organizat fără a intra în detalii, puterea, guvernarea trebuia să vină cu o abordare care să demonstreze o transparență deplină, să vină… poate să fie un concurs care ar fi fost și … în afară de interviu și acele probe scrise, și același poligraf ca la ANI, deci să demonstreze că tocmai… și concursul cum se organizează este pe potriva așteptărilor societății. Spre regret, a fost un concurs fără de concurs, pentru că și internauții scriau săptămîni în urmă – este clar cine va cîștiga acest concurs. Voi încerca să vin și cu alte abordări. Domnule Zumbreanu, V-am adresat întrebarea și am vorbit cu zeci de primari. Și la acea întîlnire pe care am avut-o cu reprezentanții Congresului puterilor locale și regionale au fost prezenți cîțiva primari, care au adus argumente despre o abordare de neconceput din partea Centrului. Este vorba de intimidări. Și o să vă aduc un exemplu, primarul de la Rîșcani – a fost reprodusă situația cu el – care îi întreba pe reprezentanții CNA-ului: „Și dacă nu făceam acest lucru, ce se întîmpla?” I s-a răspuns: „Dacă nu făceați, era intentat dosar, cauză penală pe neglijență în serviciu”. Lui i se intentase pe abuz în serviciu. Aceasta vorbește, de fapt, despre

68 situația reală. Dacă nu ar fi fost… și atenție! despre ce este vorba? În majoritatea cazurilor, cauzele penale sînt pornite după acele negocieri, după acele presiuni de a adera la un anumit partid sau a se declara independenți. Iată care este argumentul de bază, domnule Zumbreanu, în foarte multe cazuri aceste dosare sînt politice și aș putea să vă dau un exemplu clasic. Consilierul raional Cebanu, Florești, pornite două cauze penale, după ce s-a declarat independent, de fapt, nu mai sînt cauze penale, nu mai merge mai departe. Aș putea aduce și multe alte probe în acest sens. Este aspectul politic, domnule Zumbreanu. Iată de ce, de aici vine neîncrederea în ceea ce spuneți și, în special, în ceea ce faceți. Vorbeam despre intervenții disproporționate: primarul de la Taraclia – da, au fost tăiați acei copaci. Oare era cazul ca el să fie asaltat cu mascați? Sau Grigore Polcinschi, sau același primar de la Basarabeasca, sau aș putea să zic, alaltăseară era, primarul, pare mi se, de la Băcioi, care spunea, la fel, despre abordare chiar ieșită din comun. Deci aceste argumente, domnule Zumbreanu, fac să credem că sînteți omul guvernării. Pentru… dacă vreți, această funcție vi se oferă într-un fel ca recompensă pentru atitudinea pe potrivă. Așa se vorbește, această o spun și așa vin argumentele. Eu aș putea să vă zic, aș putea să vă dau… ați apreciat ziariștii și vă apreciez și eu în acest sens. Scria…, zilele acestea am văzut o investigație în care se spunea despre o companie de cîteva luni, care a cîștigat licitație de milioane. Compania este a deputatului din majoritatea parlamentară, iar primăria este tot reprezentantul Partidului Democrat. Sînt multe cazuri de genul acesta. Și credeți că se întîmplă? Nu se întîmplă nimic. Iată argumente de genul acesta, fac să demonstreze că, de fapt, CNA-ul pînă în prezent a fost o bîtă politică. Și, spre regret, revin și la problema legată de concesionarea aeroportului. Atunci cînd argumentam în ședința comisiei, majoritatea probelor sau încercam să demonstrez pentru a… ca să fim mai credibili cu documentele autorităților statului, inclusiv a CNA, pentru că CNA a intrat în forță, dar, atenție! în toamna 2015 această energie a CNA-ului s-a stins. De ce oare? Că pînă în prezent sînt foarte multe întrebări pe chestiunea aeroportului, inclusiv, dumneavoastră știți foarte bine că contractul a fost semnat cu încălcări grave. Compania care n-a participat la concurs a fost și astăzi este în offshore. Și dacă… o să vă zic, pînă în prezent nu sînt răspunsuri la aceste întrebări. De altfel, unul dintre deputații din comisie, la întrebarea mea că, uite, aceasta este poziția CNA, spunea: „Adresați-vă acum, poate CNA și-a schimbat poziția”. Scrisorile ulterioare au demonstrat, CNA își schimbase poziția. Sînt argumente sau sînt probe, domnule Zumbreanu, care sînt incontestabile și nu pot să mă fac să gîndesc altfel, pentru că lupta cu corupția, spuneam, este crucială. Și nu se poate! Guvernarea trebuie să fie foarte deschisă, trebuie să fie transparentă și să demonstreze cu adevărat că dorește această schimbare, pentru că, de fapt, mimarea ei va conduce la prăbușirea Republicii Moldova.

69

În final, aș vrea să zic: este prea importantă această funcție, ca și multe altele, și nu urmează să ne jucăm, scuzați-mă, de-a țara. Fiindcă cu tot respectul față de persoană, dar în această perioadă s-au întîmplat lucruri grave. Și nu avem dreptul, noi, ca deputați, să trecem cu vederea peste ele, pentru că mai degrabă sau mai tîrziu va trebui să ținem seama în fața cetățenilor. Aceasta este situația și îndemn și majoritatea parlamentară: haideți totuși să avem o abordare pe potrivă! Dacă vorbim despre vectorul european, dacă vrem să introducem modificare în Constituție, haideți nu doar să spunem, nu să vorbim, s-o demonstrăm în fapte. În rest, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat nu va susține, din motivele pe care le-am invocat, domnule Zumbreanu, candidatura dumneavoastră la funcția de șef al CNA-ului. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim, domnule Țap. Și aici se încheie dezbaterile la proiectul de Hotărîre privind numirea în funcție de director al Centrului Național Anticorupție, proiectul nr.382 din 14 decembrie 2017 și vom reveni la procedura de vot, precum a fost agreat, la ora 14.00. În continuare, dragi colegi, luînd în considerare că mai sînt, înțeleg, unele subiecte în discuție, inclusiv în Comisia economie, buget și finanțe, vom reveni mai tîrziu la proiectul de lege legat de politica bugetar-fiscală și buget. Pînă atunci însă să fie examinat bugetele asigurărilor sociale și medicale? (Voci din sală.) Cum nu sînt astăzi? Sau vedeți vreo problemă? Trebuie inițial bugetul de stat… examinăm în a doua lectură? Vă rugăm frumos, subiectul nr.16 de pe ordinea de zi, proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2018, proiectul nr.358 din 23 noiembrie 2017. Proiectul respectiv este în lectura a doua. O rugăm foarte mult pe doamna Buliga, președintele Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie să ne prezinte rapoartele comisiilor, raportul comisiei. Doamna Valentina Buliga: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi deputați, În cadrul comisiei a fost examinat pentru lectura a doua proiectul Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2018. În urma discuțiilor pe marginea proiectului de lege vizat, membrii comisiei comunică următoarele. Proiectul are ca scop reglementarea adoptării Legii fondurilor pentru anul 2018. În această perioadă, după examinare, în cadrul comisiei au parvenit avizele

70 consultative ale comisiilor parlamentare, Direcției juridice, amendamente ale deputatului domnului Odnostalco, care au fost incluse în sinteza amendamentelor, propunerilor și obiecțiilor și sînt prezentate în sinteză la anexa la acest raport. Ținînd cont de faptul că amendamentele prezentate necesită cheltuieli suplimentare, a fost solicitat avizul Guvernului asupra acestora. Guvernul a examinat în ședința sa propunerile deputatului și a menționat că nu poate să le susțină, pe motiv că mijloacele financiare disponibile ale bugetului de stat au fost deja direcționate exclusiv la onorarea angajamentelor și alte surse suplimentare, nu pot fin identificate. Membrii comisiei, în contextul avizului Guvernului, nu au susținut amendamentele înaintate. Cu votul majorității membrilor prezenți la ședință – 6, Comisia protecție socială, sănătate și familie propune adoptarea proiectului de lege discutat în lectura a doua. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări în adresa comisiei la acest subiect aflat în lectura a doua. (Rumoare în sală.) Și astfel încheiem dezbaterile la proiectul nr.358 din 23 noiembrie 2017. Revenim la vot la ora 14.00, după cum a fost agreat. Și, doamnă Buliga, Vă rog frumos să prezentați raportul comisiei și la subiectul nr.17 de pe ordinea de zi, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018. Proiectul nr.359 din 23 noiembrie 2017. Vă rugăm. Doamna Valentina Buliga: Stimați colegi deputați, Stimate domnule Președinte, În cadrul comisiei a fost examinat proiectul de Lege a bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2018. Proiectul a fost avizat pozitiv de către comisiile permanente ale Parlamentului, a fost prezentat de asemenea avizul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Au fost prezentate cîteva amendamente de către deputații Valentina Buliga și Vladimir Odnostalco, prin care au fost propuse majorări ale cuantumului indemnizației lunare pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de trei ani atît pentru persoane asigurate, cît și pentru cele neasigurate, precum și cuantumul ajutorului de deces, la fel propuneri de ordin redacțional al Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului, care se găsesc în sinteza propunerilor și obiecțiilor la acest proiect. Guvernul prin avizul din 13 decembrie nu a susținut amendamentele propuse reieșind din faptul că nu au fost stabilite surse suplimentare de finanțare.

71

Urmare votării, cu votul unanim al 6 membri prezenți în ședința comisiei, comisia propune forului Legislativ adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua, în lectură finală. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, doamnă Buliga. Nu sînt întrebări. Iată de ce proiectul nr.359 din 23 noiembrie 2017, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 a ajuns la final, putem încheia dezbaterile și vom reveni la procedura de vot la ora 14.00. În continuare, dragi colegi, vă propun pentru examinare și dezbatere subiectul nr.14 de pe ordinea de zi, este vorba despre Legea nr.225 din 2 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, înregistrată cu demersul 2344 din 11 decembrie 2017, se referă la proiectul de Lege 210 din 22 iunie 2017 și este vorba despre o lege care a fost expediată de Președintele Republicii Moldova la reexaminare în Parlament. Vă rugăm foarte mult. Inițial să vedem dacă avem reprezentantul Președintelui. Îl rugăm pe domnul Lebedinschi să atragă atenția în plenul Parlamentului, după care să revină eventual la colegii de la justiție și să ne prezinte argumentele Președintelui Republicii Moldova ce au stat la baza expedierii repetate a proiectului de lege în Parlament. Vă rugăm frumos chiar la tribuna principală. Domnul Maxim Lebedinschi – consilier în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, reprezentant al Preşedintelui Republicii Moldova în relaţiile cu Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova: Bună ziua. Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Atragem atenția dumneavoastră că în scrisoarea de remitere s-a făcut referire la cîteva momente esențiale și anume în privința la acele modificări sau amendamente care au fost adoptate pentru articolul 6 din lege, ce vizează Comisia Națională a Pieței Financiare. În special atragem atenția dumneavoastră că acea independență excesivă sau mai binespus lipsa controlului parlamentar, precum și posibilitatea comisiei de a-și stabili de sine stătător atît tarifele regulatorii, cît și bugetul său, poate să afecteze interesul nemijlocit al agenților economici sau al persoanelor juridice implicate în activitatea care este sub controlul comisiei. Astfel, considerăm, ca și în situația anterioară ce viza ANRE-ul, că acordarea posibilității comisiei de a-și ajusta de fiecare dată bugetul său intern în dependență de necesitățile acestora ar putea da posibilitatea unor abuzuri din partea acestora.

72

Controlul parlamentar trebuie să persiste, inclusiv pentru acele instituții care beneficiază de independență, dar asta nu înseamnă că acea independență în activitatea lor ar trebui să fie un temei pentru crearea unei norme dispozitive care nu stabilește anumite limite. În legătură cu acest fapt, solicităm acceptarea acelor obiecții înaintate de instituția Prezidențială. În rest, cu privire la celelalte propuneri ale legii, instituția prezidențială nu a înaintat careva obiecții. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Da, vă mulțumim foarte mult, domnule Lebedinschi. Dacă sînt întrebări în adresa Președinției în cazul de față? Nu sînt întrebări. Vă mulțumim foarte mult, domnule Lebedinschi. Să vedem care este și opinia comisiei la cele pe care le-ați menționat dumneavoastră. Îl invităm la tribuna principală pe domnul Creangă, președintele Comisiei economie buget și finanțe, pentru a ne prezenta poziția comisiei. Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule Președinte, Onorat Plen, Comisia economie, buget și finanțe a reexaminat Legea nr.225 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, nepromulgată de Președintele Republicii Moldova, și comunică următoarele. Legea nr.225 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, adoptată de Parlament la 2 noiembrie 2017, este o lege organică, care are ca scop de a ajusta prevederile actelor legislative existente la noile norme și noțiuni reglementate în Legea privind piața de capital și consolidarea sistemului de reglementare și supraveghere a sectorului financiar nebancar. În rezultatul examinării legii nominalizate, Președintele Republicii Moldova a expus unele obiecții și a remis Parlamentului spre examinare legea în cauză. Comisia economie, buget și finanțe a examinat obiecțiile și a respins motivele invocate, argumentîndu-le în modul următor. Referitor la alineatele (11), (2), (21) și (6) din articolul 6 din Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare menționăm: Comisia Națională a Pieței Financiare rămîne sub controlul parlamentar. Obiecția a fost că comisia iese de sub controlul parlamentar. Potrivit articolului 1 alineatul (1), articolul 2 alineatul (2) din Legea nr.192, Comisia Națională a Pieței Financiare este o autoritatea publică autonomă, responsabilă față de Parlament. În context susținem că Legea nr.225 în niciun caz nu diminuează raporturile juridice și administrative dintre Comisia Națională a Pieței Financiare și Legislativ.

73

Mai mult, prin Legea nr.221 din 27.10.2017 s-au operat modificări și completări la articolul 2 alineatul (2) și articolul 6 alineatul (2), fiind concretizate modul de raportare instituțională și bugetară a Comisiei Naționale a Pieței Financiare față de Parlament. Respectiv, Comisia Națională a Pieței Financiare prezintă anual Parlamentului pînă la data de 1 iunie un raport, care se examinează în ședința plenară a Parlamentului și care include informația privind funcționarea pieței financiare nebancare și privind activitatea sa în anul precedent, inclusiv executarea bugetului, raportul fiind publicat pe pagina web oficială a Comisiei Naționale. Cîte o copie a raportului se remite Președintelui Republicii Moldova și Guvernului pentru informare. Prin urmare, atît Legea nr.221, cît și Legea nr.225 consolidează de altfel, ca și în cazul altor regulatorii în domeniu ANRE, BNM, autonomia și independența financiară și operațională a comisiei. Aferent formării bugetului din contul plăților regulatorii, al taxelor de supraveghere atenționăm că mărimea maximă a taxelor și a plăților sînt stabilite în alineatul (1) al articolului 6 din Legea nr.192. Majorarea arbitrară a plăților menționate este absolut exclusă, acestea în condițiile controlului parlamentar fiind raportate la normele legale. Ce ține de prevederile alineatului (21), acestea au fost preluate prin analogia din Legea finanțelor publice și responsabilități bugetar-fiscale, care în articolul 61 alineatul (5) prevede că în cadrul unui an bugetar pot fi efectuate, de regulă, cel mult două modificări ale bugetelor, componente ale bugetului public național, care se adoptă nu mai degrabă de 1 iulie și nu mai tîrziu de 15 noiembrie. În condițiile normelor propuse, Comisia Naţională a Pieţei Financiare va putea interveni în rectificarea bugetului, în perioada nu mai devreme de 1 iulie și nu mai tîrziu de 1 noiembrie și numai în condițiile necesarului pentru asigurarea unei activități stabile a pieței financiare nebancare. Rectificările aprobate se remit spre informare Parlamentului cu publicarea transparentă a acestora. În această ordine de idei, comisia a constatat că Comisia Naţională a Pieţei Financiare este responsabilă de aprobarea de sine stătător și în mod transparent a propriului buget, exercițiul care este supravegheat de către Parlament și, respectiv, raportat Parlamentului. În contextul celor relatate, Comisia economie, buget şi finanţe consideră oportun menținerea deciziei Parlamentului asupra Legii nr.225 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult.

74

Se pare că nu sînt întrebări nici în adresa Comisiei economie, buget şi finanţe. Și la acest capitol, la această etapă, încheiem dezbaterile la proiectul respectiv, la subiectul legat de reexaminarea Legii nr.225 din 2 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Și vom reveni la procedura de vot la ora 14.00, prin a susține sau nu poziția comisiei. Stimate domnule Creangă, Vă rugăm să ne prezentați subiectul nr.3 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind auditul situațiilor financiare, proiect aflat în lectura a doua, cu nr.309 din 12 octombrie 2017. Vă rugăm frumos, poziția comisiei. Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Onorat Plen, Comisia economie, buget şi finanţe, în cadrul ședinței din 13 decembrie curent, a examinat proiectul de Lege privind auditul situațiilor financiare, care a fost examinat în primă lectură în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 2 noiembrie 2017, și comunică următoarele. Pentru lectura a doua comisia a examinat toate amendamentele și propunerile parvenite de la deputați, comisiile permanente ale Parlamentului, Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului, Banca Națională a Moldovei, echipa de experți din cadrul Academiei de Studii Economice a Moldovei, precum și de la unele organizații profesionale de profil. Rezultatul examinării propunerilor și amendamentelor este reflectat în sinteză și în proiectul redactat, care sînt părți componente ale prezentului raport. În contextul amendamentelor și propunerilor acceptate, Comisia economie, buget şi finanţe, cu majoritatea voturilor, propune adoptarea proiectului de Lege privind auditul situațiilor financiare nr.309 în lectura a doua, ca fiind lectură finală. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Se pare că nu sînt întrebări nici la acest subiect. Respectiv, încheiem dezbaterile la proiectul nr.309 din 12 octombrie 2017, proiectul de Lege privind auditul situațiilor financiare, aflat în lectura a doua. Și voi reveni la procedura de vot la ora14.00.

75

Domnule Creangă, În calitate de coautor, la subiectul nr.5 din ordinea de zi, din supliment, proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative, proiectul nr.336 din 31 octombrie 2017. Vă rugăm foarte mult să-l prezentați și în calitate de coautor, dar și, ulterior, raportul comisiei pe care o conduceți. Subiect aflat în lectura întîi. Domnul Ștefan Creangă: Stimaţi colegi deputați, Prezint atenției dumneavoastră proiectul de Lege nr.336 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Cadrul actual de eliminare a acționariatelor necorespunzătoare a dat naștere unor probleme semnificative de punere în aplicare și generează mai multe riscuri conexe. Unul dintre acestea reprezintă riscul juridic legat de raporturile de implementare a prevederilor actuale, dat fiind faptul că legislația nu reglementează detaliat procedura de anulare, emitere și vînzare a particularităților deținute cu nerespectarea cerințelor privind calitatea acționariatului în cadrul băncilor. Un alt risc la care sînt expuse băncile este riscul decapitalizării acestora, deoarece băncile au obligația de a răscumpăra acțiunile nevîndute într-o perioadă relativ scurtă de timp cu diminuarea concomitentă a capitalului și de a compensa acționarii eliminați. Avînd în vedere cele menționate, precum și ținînd cont de necesitatea asigurării stabilității financiare a sectorului bancar, consolidarea prerogativelor regulatorii pieței de capital aferente gestionării riscurilor ce țin de anularea, emiterea și vînzarea acțiunilor deținute cu nerespectarea cerinţelor privind calitatea acţionariatului în capitalul băncilor constituie un obiectiv de maximă importanță. Astfel, prezentul proiect de lege în sensul enunțat completează cadrul juridic existent și anume Legea privind piaţa de capital cu prevederi ce reglementează etapele și procedura de anulare, emitere şi vînzare a participanților… participațiilor deţinute cu nerespectarea cerinţelor privind calitatea acţionariatului în cadrul… în capitalul băncilor. Proiectul de lege a fost elaborat ținînd cont și de recomandările Fondului Monetar Internațional aferent reevaluării acționariatului bancar și beneficiarilor efectivi. Un concept similar este pus în aplicare la momentul actual și în domeniul asigurărilor. Procedura prevăzută de proiectul de lege are un regim special, fiind instituită prin derogare de la normele generale stabilite în Legea nr.1134 privind societățile pe acțiuni. Proiectul de lege vine cu o procedură coerentă de vînzare a acțiunilor noi emise de către bancă care determină expres criteriile de stabilire a prețurilor acțiunilor expuse spre vînzare, termenele de vînzare a acțiunilor respective,

76 condițiile de prelungire a acestora, precum și stabilește procedura de compensare a foștilor acționari. În vederea eliminării riscului de decapitalizare a băncilor, proiectul de lege revede eliminarea anulării obligatorii a acțiunilor. Totodată, pentru a stimula vînzarea acțiunilor de către acționarii suspendați, pe lîngă cele 3 luni acordate de Legea instituțiilor financiare pentru renunțarea la acțiunile lor, proiectul de lege vine cu o perioadă de prelungire încă cu 3 luni în cazul în care prelungirea este necesară în vederea neadmiterii periclitării stabilității financiare sau există un interes public în a dispune prelungirea, sau atunci cînd a fost identificat un achizitor potențial a acțiunilor expuse pentru vînzare caracterul potrivit și adecvat al calității căruia nu comportă suspiciuni întemeiate la momentul adoptării deciziei de prelungire. Stimaţi colegi, În linii generale, acesta este obiectivul proiectului de lege care a fost prezentat către dumneavoastră. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult pentru prezentarea proiectului nr.336 din 31 octombrie 2017. Nu sînt întrebări în adresa autorilor. Și iată de ce, domnule Creangă, în calitate de președinte al Comisiei economie, buget şi finanţe, vă rog frumos să ne prezentați raportul comisiei. Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă. Proiectul de lege, așa cum am menționat, modifică Legea privind piaţa de capital şi Legea instituţiilor financiare şi are drept scop reglementarea detaliată a procedurii de anulare, emitere şi vînzare a cotelor de participare deţinute cu nerespectarea cerinţelor privind calitatea acţionariatului în capitalul băncilor, procedură similară care a fost adoptată şi cum menționam în domeniul asigurărilor. Ţinînd cont că articolele din Legea instituţiilor financiare care se propun spre modificare se abrogă de la data intrării în vigoare a Legii privind activitatea băncilor, comisia a acceptat propunerea de substituire a modificărilor la Legea instituţiilor financiare cu cele la Legea privind activitatea băncilor. Proiectul de lege a fost supus expertizei anticorupţie. Respectiv, comisiile parlamentare: Comisia agricultură şi industrie alimentară, Comisia juridică, numiri

77

şi imunităţi, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media au propus examinarea proiectului de lege în şedinţa plenului Parlamentului. Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice a decis respingerea iniţiativei respective. Comisia mediu şi dezvoltare regională nu a luat nici o decizie asupra proiectului. Direcţia generală juridică a prezentat un aviz cu obiecţii şi propuneri la proiectul de lege. Propunerile şi obiecţiile parvenite au fost sistematizate şi examinate, fiind reflectate în sinteza rezultatelor examinării lor şi în proiectul de lege redactat, care sînt parte integrantă a raportului comisiei. Totodată, vreau să menționez, pentru stenogramă, că la articolul 3 al proiectului… articolul III al proiectului cuvintele „cu 3 luni” se exclud, a fost o omisiune. Reieşind din cele relatate, Comisia economie, buget şi finanţe propune examinarea şi adoptarea proiectului de lege în prima lectură, şi dacă nu sînt obiecții, și în lectura a doua. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări în adresa comisiei. Aici încheiem, la această etapă încheiem dezbaterile la proiectul nr.336 din 31 octombrie 2017, proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative. Și vom trece la procedura de vot la ora 14.00, precum am agreat. În continuare, se supune examinării și dezbaterii următorul subiect de pe ordinea de zi din supliment, subiectul nr.6, cu referire la proiectul de Lege pentru completarea Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, proiectul nr.337 din 31 octombrie 2017, aflat în lectura a doua. Vă rugăm frumos, domnule Creangă, inițial, în calitate de coautor, să ne prezentați proiectul de lege și, ulterior, din partea comisiei raportul acesteia. Vă rog frumos. Poftiți. Domnul Ștefan Creangă: Stimaţi colegi, Acest proiect de lege sigur că este conex cu cel prezentat anterior. Asigurarea transparenței și creșterii calității acționariatului băncilor comerciale din Republica Moldova este un aspect foarte important în menținerea stabilității financiare a sectorului bancar. Astfel, în scopul îngrădirii băncilor de influența negativă a acționarilor de rea-credință, prevederile articolului 15 alineatul (6) din Legea instituțiilor financiare prevăd obligativitatea vînzării de

78 către acționarii în cauză a acțiunilor deținute, în caz contrar anularea acestora și emiterea de către aceste bănci a unor noi acțiuni. Vînzarea acțiunilor căzute sub incidența prevederilor articolului 156 din Legea instituțiilor financiare, precum și a acțiunilor noi emise și scoase în vînzare de către emitent, prezintă un proces îndelungat, avînd în vedere particularitățile realizării investițiilor majore în sectorul bancar. Lipsa de solicitări din partea investitorilor va conduce la anularea acțiunilor noi emise nevîndute și reducerea capitalului social al emitenților, ceea ce nu poate fi admis în cazul băncilor de importanță sistemică. Este de menționat că în cadrul sectorului bancar, la momentul actual, primele două bănci de importanță sistemică au o pondere cumulativă a activelor de 46,8 la sută, a creditelor de 52 la sută și a depozitelor de 48,7 la sută. Din aceste motive, prezenta propunere legislativă are menirea de a institui un mecanism capabil să ridice nivelul atractivității acțiunilor noi emise în locul celor anulate ale băncilor ce vor fi considerate ca sistemic importante. Astfel, a fost considerată oportună implicarea statului prin procurarea și vînzarea acțiunilor noi emise, fapt care va crea premise pentru identificarea de către stat a unor investitori strategici în vederea procurării acestor acțiuni. Este necesar de menționat faptul că acest mecanism se propune a fi utilizat doar pentru băncile sistemice, determinate de către Comitetul Național de Stabilitate Financiară, în baza deciziei Guvernului Republicii Moldova, într-un mod ce va asigura transparența maximă posibilă. Astfel, mecanismul prevăzut în acest proiect de lege are drept scop asigurarea stabilității financiare a băncilor de importanță sistemică și, ca rezultat, protejarea intereselor deponenților, ceea ce constituie un factor important în menținerea stabilității financiare a sectorului bancar și, implicit, a securității economice a statului. Stimați colegi, Acesta este argumentul de bază pentru care a fost prezentat proiectul pentru dumneavoastră și pentru onoratul Plen. Vă mulțumesc. Domnul Iurie Leancă: Și eu vă mulțumesc, domnule Creangă. Prima întrebare – domnul Cobzac. Vă rog s-o adresați. Domnul Grigore Cobzac: Da. Vă mulțumesc. Domnule președinte al comisiei, Am impresia de deja-vu. Eu nu cunosc în detalii stenogramele cînd se argumenta intervenția cu bani publici pentru a salva Banca de Economii, acele

79

3 bănci care au fost devalizate, dar cred că ceva asemănător era și atunci: trebuie să salvăm sistemul, trebuie să intervenim, stabilizare ș.a.m.d. Eu, de exemplu, văd foarte multe puncte de tangență. Întrebarea mea ține de salvarea garantată a băncilor care au un management defectuos sau ele nu țin concurența pe piață. Spuneți-mi, vă rog, de ce procurarea acțiunilor care au fost expuse, conform Legii nr.336, la vînzare și au trecut toată procedura și nimeni n-a dorit să le procure, de ce trebuie să vină statul să cumpere, să achiziționeze un produs care nu este fezabil pe piață, care nu are întrebare pe piață? De ce aceasta nu ar trebui să fie problema băncilor, de ce ele nu trebuie să simtă în spate acest cuțit rece al concurenței, care ar ști că dacă noi nu răzbatem, înseamnă că noi ne ruinăm ori iar intervenim cu banul public? Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc, domnule deputat, de întrebarea dumneavoastră, este o întrebare foarte pertinentă și vă înțeleg îngrijorările dumneavoastră. (Gălăgie în sală.) Însă să înțelegem exact care este obiectivul acestui proiect de lege. Obiectivul acestui proiect de lege este ca să facem mult mai atractive investițiile în domeniul bancar la băncile de sistem. Cînd spun băncile de sistem și vreau să menționez că nu este vorba de management prost al acestor bănci de sistem, este vorba de anularea acțiunilor care au fost procurate fără permisiunea Băncii Naţionale. Noi cunoaștem problema care este la momentul actual pe 3 bănci. De aceea există unele riscuri pe sistemul bancar, de aceea oamenii nu vor să procure pachetul unic care a fost anulat, acțiunile. Pentru aceasta statul urmează să intervină, să dea credibilitate la acțiunile respective. În sensul dat, este necesar ca statul să intervină, să dea credibilitate investitorilor. Ce propunem noi ca autori, și în cadrul grupurilor de lucru, discuțiile cu Banca Naţională, pentru că acest proiect de lege a fost elaborat împreună cu Banca Naţională, inclusiv cu Fondul Monetar Internațional, cum să găsim soluția de a atrage investitori strategici... pe domeniul bancar. La momentul actual, ca procedură, dacă acțiunile respective nu sînt vîndute, statul nu este obligat, este în drept să intervină cu un mecanism prin care se propune în felul următor: să identifice investitorul strategic pentru banca X, după care se face antecontractul cu banca cu investitorul X, (gălăgie în sală) obligatoriu se cere avizul de la Banca Naţională pentru care Banca Naţională spune dacă este eligibil acest investitor sau banii sînt, nu vin din offshore, hai să spunem direct de ce ne temem noi. Pentru că, de fapt, obiectivul nostru e acesta: să curățăm băncile, să aducem investitori calificați ca să putem să dezvoltăm sistemul bancar. Ulterior, după ce se identifică aceste 3 elemente, bancă de sistem, antecontractul propriu-zis cu elemente foarte strict stabilite în lege – normele obligatorii care trebuie să prevadă antecontractul, avizul de la Banca Naţională, se purcede la procedura deschisă de participare și procurare a acțiunilor.

80

În această perioadă, Guvernul emite o hotărîre de Guvern prin care are dreptul să procure acțiunile pe maxim termen 90 de zile, iar ulterior să încheie, în baza antecontractului, să facă mai departe contractul de vînzare-cumpărare, adică toate procedurile ex-ante s-au efectuat, a rămas procedura de semnare a contractului. Dacă, ca și procedură, la momentul cînd după ce s-a semnat antecontractul, avem avizul de la Banca Naţională, investitorul nu mai dorește... să finalizeze contractul, oricum, sînt responsabilități în partea antecontractului, atunci, prin lege, sînt obligați, Guvernul este obligat, prin lege, să întoarcă aceste acțiuni băncii. Banca este obligată să le cumpere, să le procure de la Guvern la prețul cu care a fost achiziționat, plus cheltuielile care au avut loc la tranzacție, plus rata dobînzii hîrtiilor de valoare emise de Ministerul Finanțelor. Adică tot mecanismul propriu-zis, încercăm să facem un mechanism, să ne securizăm procesul în sine din partea statului, ca nu cumva statul să aibă unele riscuri. De ce se urmărește acest obiectiv? În primul rînd, orice investitor strategic își dorește un parteneriat cu țara, cu Guvernul și are garanția că Guvernul nu va fi un vînzător de rea-credință, că de aici și mai apare problema. Totodată, există riscurile ca odată cu anularea acțiunilor emise anulate de către bancă, la propunerea Băncii Naţionale, foștii acționari, dar trebuie să menționez aici încă un lucru că, odată ce sînt vîndute acțiunile, banii de pe aceste acțiuni sînt transferați pe contul la foștii acționari. Adică nu există sub aspect de expropriere care am mai auzit și astfel de întrebări: că asta-i expropriere? Nu. Se vînd, el și așa are obligația să vîndă acțiunile că Banca Naţională a stabilit, după care banii se întorc în cont la dumnealor, respectiv, toată această procedură este pentru a da credibilitate unui proces mai durabil și de a atrage un investitor strategic pentru Republica Moldova. Iată pentru aceasta se face acest proiect de lege. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Precizare sau a doua întrebare, domnule Cobzac. Vă rog frumos. Domnul Grigore Cobzac: Da. Domnule președinte al comisiei, Chiar vă mulțumesc pentru un răspuns atît de desfășurat. Doar că eu vorbeam despre acea salvare garantată. Iată, băncile cunosc că în caz... Noi avem o situație cînd nu se cumpără niște acțiuni de la bănci. Cum au fost ele procurate, este altă întrebare, dar ele nu se vînd, nu se întreabă. Aceasta este o consecință a unui management neperformant, al încălcării de lege.

81

Manageriatul ei, cînd au fost procurate aceste acțiuni, vreți să spuneți că cei care au executat funcțiile de manager nu au cunoscut că s-a încălcat legea? Și ori… dați-mi voie să finalizez întrebarea, ori noi acum, cînd venim și prin lege, garantat salvăm băncile, măcar nu includem în acest proiect de lege ca să schimbăm toată… tot eșalonul de vîrf al conducerii băncii, pentru că asta este o consecință. Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc de întrebare, de precizare la întrebare. Poate eu nu am fost foarte clar la răspunsul dumneavoastră. Eu am menționat faptul că nu este vorba de un management defectuos. Băncile sînt solvabile. A intervenit procedural… Domnul Grigore Cobzac: Dacă nu se procură acțiunile, asta înseamnă că ele nu se întreabă pe piață. Domnul Ștefan Creangă: Acțiunile… O clipă, o clipă, domnule deputat. Ideea cu acțiunile procurate concertat, fără avizul Băncii Naționale, a fost o perioadă, dacă vă aduceți aminte, despre netransparență, cînd era prin sistemul bancar, cînd puteai să faci tranzacțiile între acționari fără înștiințarea Băncii Naționale, pînă la 5% din acțiuni. După care, după ce s-a întîmplat nenorocirea, s-a intervenit, s-a stabilit că pînă la… la un 1% deja este necesar avizul Băncii Naționale. Iată perioada aceea care a fost de glorie pentru cineva. Au făcut tot felul de achiziții, de acțiuni și au încercat, să spunem așa, au încercat să controleze banca. Noi avem o bancă unde s-au anulat 40 și ceva de procente, adică, oricum, nu a fost majoritatea și o bancă care s-au anulat 60 și ceva de procente, unde s-a reușit să ia partea ce ține de managementul instituției. La a doua bancă, unde s-a reușit mai mult de 50+1%, noi cunoaștem că Banca Națională a intervenit, rezoluția timpurie, unde managementul este tot schimbat, inclusiv în consiliul de administrare sînt aduși experți internaționali. Adică, acești pași sînt făcuți la momentul actual de Banca Națională. Adică, de ce nu se procură acțiunile? Iată aceasta e, de fapt, întrebarea la dumneavoastră. De ce nu se procură acțiunile? Vă spun de ce. Riscurile, riscurile de litigiu. Iată, din cauza că… investitorii ar dori să procure o bancă de sistem din Republica Moldova și vă asigur că sînt investitori, dar riscurile propriu-zise de anulare, ei se tem de riscuri de anulare ulterioare. Și cunoașteți din presă, Stockholmul care deja s-a expus și a dat cîștig de cauză la Banca Națională, că a acționat corect cînd a anulat acțiunile, cînd a dispus anularea acțiunilor la unii acționari. Iată acesta este, din punctul meu de vedere, unicul impediment, pentru care investitorii nu doresc să cumpere pachetul unic la unele bănci.

82

Domnul Andrian Candu: Vă rugăm foarte mult. Domnule Cobzac, Vă rugăm frumos, precizare sau a doua întrebare. Domnul Grigore Cobzac: Ultima precizare. Domnule președinte al comisiei, Eu cred că cel puțin nu este rațional să promovăm un asemenea proiect de lege în condițiile cînd noi nu avem elucidat furtul miliardului, unde de asemenea s-a intervenit cu bani publici. Vă mulțumesc. Nu m-ați convins și eu nu voi vota acest proiect de lege. Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu mai sînt alte întrebări. Vă mulțumim foarte mult. Trecem la următoarea etapă – prezentarea raportului din partea comisiei. Vă rugăm frumos, domnule Creangă, fiți atît de amabil, în calitate de președinte de comisie să ne prezentați raportul. Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Onorat Plen, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.121 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către un grup de deputaţi şi raportează următoarele. Proiectul de lege are drept scop instituirea unui mecanism capabil să ridice nivelul atractivităţii acţiunilor noi emise, în locul celor anulate ale băncilor ce vor fi considerate ca sistemic importante. Respectiv, a fost considerată oportună implicarea statului prin procurarea şi vînzarea acţiunilor noi emise, fapt care va crea premise pentru identificarea de către stat a unor investitori strategici în vederea procurării acestor acţiuni. Proiectul de lege vine cu completarea Legii nr.121 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice cu articolul 541, care conţine prevederi referitoare

83 la reglementarea procesului de cumpărare şi deetatizare a acţiunilor noi emise de băncile de importanţă sistemică, ca urmare a anulării acţiunilor neînstrăinate ale foştilor deţinători, asupra cărora au devenit incidente prevederile legislaţiei aferente activităţii bancare care vizează anularea acţiunilor. Comisia, în cadrul şedinţei, a acceptat amendamentele la proiectul de lege, deoarece pornind de la domeniul supus reglementării este necesară efectuarea modificărilor şi altor acte legislative tangente în vederea aducerii prevederilor acestora în concordanţă cu prevederile propuse la Legea nr.121. Cer scuze. În acest context au fost acceptate unele completări la proiectul de lege cu articole noi ce ţin de alte acte legislative, respectiv modificînd şi denumirea proiectului de lege. Au fost acceptate completări la Legea nr.1134 privind societăţile pe acţiuni. Completările la Legea privind societăţile pe acţiuni constau în acordarea dreptului potenţialilor investitori de a efectua tranzacţii pe piaţa reglementată cu valorile mobiliare emise de bănci atît în condiţiile regulilor pieţei reglementate, cît şi pe baza contractului de vînzare-cumpărare încheiat direct între vînzător şi cumpărător la preţul liber convenit între părţi şi condiţiile contractuale stabilite de acestea conform legii. Completările sînt propuse reieşind din necesitatea creării condiţiilor care să asigure o tranzacţionare mai eficientă a valorilor mobiliare emise de către acestea. Un articol aparte ce ţine de modificarea Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale a fost acceptat. Proiectul de lege prevede cumpărarea de către Guvern a acţiunilor băncilor de importanţă sistemică în vederea expunerii ulterioare a acestora spre vînzare. Respectiv, Guvernul trebuie să dispună de mijloace financiare necesare în acest sens, însă o planificare respectivă a acestora nu poate fi efectuată, reieşind din considerentele că este imposibilă planificarea perioadei, volumului şi preţului acţiunilor noi emise care vor fi cumpărate de Guvern. Pornind de la cele relatate, se propune modificarea Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale cu prevederi care ar permite efectuarea plăţilor legate de cumpărarea de către stat a acţiunilor nou emise de băncile de importanţă sistemică. Modificarea articolului IV al Legii nr.182 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative este dictată de necesitatea reglementării particularităţilor de finalizare a procesului de lichidare la unele bănci în proces de lichidare silită, precum şi a particularităţilor de comercializare a datoriilor debitoare sau creanţe cu reducere. În conformitate cu articolul IV din legea menţionată, băncile pentru care termenul procesului de lichidare silită a fost prelungit în condiţiile articolul 381 alineatul (7) din Legea instituţiilor financiare şi al căror proces de lichidare silită nu a fost încheiat la data intrării în vigoare a legii date urmau a fi lichidate pînă la

84

31 decembrie 2016. Acest termen putea fi prelungit de Banca Naţională cu un an, în baza demersului argumentat al lichidatorului băncii. Cu toate acestea, este de menţionat că procesul de lichidare a băncilor este unul anevoios şi îndelungat, deoarece este condiţionat de tergiversarea examinării acţiunilor în instanţele de judecată din cauza amînării repetate a şedinţelor judiciare; executarea îndelungată a documentelor executorii din motiv că acţiunile executorilor judecătoreşti sînt contestate în instanţa de judecată de către debitori; dificultăţile în depistarea locului aflării atît a debitorului, cît şi a bunurilor de către executorii judecătoreşti; lipsa de cumpărători din motiv că bunul nu este solicitat pe piaţă şi se află într-un loc nepopulat sau din alte cauze ce fac dificilă executarea efectivă a hotărîrilor. Astfel, avînd în vedere imposibilitatea finalizării procesului de lichidare a băncilor în termenul prevăzut de articolul IV din Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, se propune de a extinde termenul procesului de lichidare a băncilor respective prin prelungirea de către Banca Naţională a Moldovei cu una sau mai multe perioade de un an în baza demersului argumentat al lichidatorului, dar care nu poate depăşi 3 ani. Totodată, s-a acceptat şi completarea Legii privind activitatea băncilor. Legea respectivă se completează cu prevederi care vin să precizeze că clauzele de nevalabilitate a deciziei organului executiv al băncii privind anularea acţiunilor care nu au fost înstrăinate şi emiterea în locul acestora a acţiunilor noi, precum şi decizia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare de înregistrare a acţiunilor menţionate nu atrage invaliditatea şi nu afectează emisia de acţiuni noi. Aceste norme vor crea premise pentru ridicarea nivelului de atractivitate a investiţiilor în domeniul bancar din republică pentru investitorii strategici. De asemenea, completările respective conţin şi prevederi care specifică neafectarea dreptului persoanelor vătămate de a cere repararea prejudiciului cauzat de decizia organului executiv al băncii şi decizia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Proiectul de lege a fost supus expertizei anticorupţie. Respectiv, comisiile parlamentare: Comisia agricultură şi industrie alimentară, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media au propus examinarea proiectului de lege în şedinţa plenului Parlamentului. Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice a decis respingerea iniţiativei respective. Comisia mediu şi dezvoltării regionale nu a luat o decizie asupra proiectului dat. Direcţia generală juridică a prezentat aviz cu obiecţii şi propuneri la proiectul de lege . Propunerile și obiecțiile au parvenit, au fost sistematizate și examinate fiind reflectate în sinteza rezultatelor examinării lor și în proiectul de lege redactat, care sînt parte integrantă al raportului comisiei. Totodată, pentru stenogramă, menționez că comisia a acceptat și amendamentul la articolul II din proiectul de lege, la articolul 541 alineatul (11), unde se completează cu litera (c) în următoare redacție: „În cazul vînzării acțiunilor prin licitație, cererea de desfășurare a licitației, conform alineatelor (1) și (9) se depune în adresa pieței reglementate cu cel puțin șapte zile calendaristice,

85 dar nu mai mult de 60 de zile calendaristice pînă la data desfășurării licitației”. Citat încheiat. Reieșind din cele relatate, Comisia economie, buget și finanțe propune examinarea și adoptarea proiectul de lege în prima lectură și, dacă nu vor fi obiecții, și în lectura a doua. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, domnule președinte Creangă. Nu sînt întrebări în adresa comisiei. Astfel, la această etapă deja încheiem dezbaterile la proiectul nr.337 din 31 octombrie 2017, proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.121 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice cu referire la articolul 541 și restul. Mulțumim foarte mult, domnule Creangă. Și dragi colegi, Luînd în considerare că mai avem 15 minute disponibile pînă la ora votului… Numai puțin, să arunc o privire pe ordinea de zi, să vedem ce am putea noi în 15 minute examina sau cel puțin să începem. Doamnă Buliga, Ce ziceți de subiectul nr.4 de pe ordinea de zi, proiectul nr.32 din 17 februarie 2017? El e în lectura a doua. Și dacă ați putea să ne prezentați raportul comisiei pe care aveți onoarea s-o conduceți, Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie, să ne prezentați proiectul de Lege pentru modificarea articolului 19 din Legea cu privire la activitatea farmaceutică, mai bine-zis raportul comisiei pentru lectura a doua. Vă rugăm foarte mult. Doamna Valentina Buliga: Mulțumesc mult, domnule Președinte. În cadrul comisiei a fost examinat pentru lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea articolului 19 din Legea nr.1456 și comunicăm următoarele. Prevederile proiectului de lege țin de abrogarea alineatelor (4), (5) și (6) ale articolului 19 din Legea cu privire la activitatea farmaceutică, care stabilesc normativele de amplasare a farmaciilor nou-fondate indicatori geografici și indicatori demografici. Modificările la articolul 19 au fost operate prin Legea nr.56 din 4 aprilie 2011, însă, pînă la momentul actual, responsabilul de la ministerul de resort nu a elaborat Planul național de amplasare a farmaciilor din motive obiective, ultimul fiind nefuncțional. Prin prisma aceasta lăsînd loc de interpretări și posibilități de a nu se ține cont de indicatorii geografici și demografici. În consecință, avem o situație în țară cînd farmaciile sînt amplasate haotic, iar rețelele mari de farmacii au înghițit farmaciile unitare, impunîndu-și în același

86 timp politicile de prețuri la medicamente și monopolizînd importul mai multor denumiri de medicamente. În comisie au parvenit avizele consultative ale comisiilor parlamentare, al Direcției juridice și amendamentul Valentinei Buliga, eu nu eram în această comisie, așa pentru claritatea, la momentul examinării, eram în Comisia politică externă, cu propunerea de a exclude din Legea nr.1456 cu privire la activitatea farmaceutică doar prevederile alineatului (6) al articolului 19 în ceea ce ține de Planul național de amplasare a farmaciilor, lăsînd în vigoare condițiile de amplasare a farmaciilor, ținînd cont de distanță și numărul de populație, condiții valabile pentru marea majoritate a țărilor membre ale Uniunii Europene. Amendamentul a fost susținut de membrii comisiei. Astfel, cu 6 voturi „pro”și 2 „abțineri” se propune adoptarea proiectului de lege în lectura a doua, ținînd cont de amendamentul înaintat. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, întrebări în adresa comisiei. Și prima intervenție, domnule Deliul, vă rog. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc, domnule Președinte. Doamnă Buliga, Într-adevăr, acest proiect și în timpul discuției în fracțiune a provocat multe întrebări, nu înțelegeam de ce se cere abrogarea alineatelor (4) și (5). Fiindcă noi ne-am trezit în Republica Moldova cu farmacii, cum ziceau colegii, una lîngă alta și una peste alta. Și eu aș vrea ca totuși, pentru stenogramă, dumneavoastră să dați citire care va fi articolul unic al acestui proiect de lege. Să știm mai apoi ce să votăm. Doamna Valentina Buliga: Articolul 19 rămîne în întregime cu excepția „farmaciile nou fondate vor fi înființate conform Planului național de amplasare a farmaciilor” alineatul (6) se exclude. Rămîn în vigoare „modul de deschidere se stabilește de Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății stabilește normativele referitoare. Farmaciile nou fondate vor fi amplasate la o distanță de cel puțin 250 cale accesibilă de la farmacia existență și la o distanță de cel puțin 500 de metri cale accesibilă de la farmacia existentă cu funcție de preparare. Și pentru înființarea farmacii se stabilesc normative demografice. Numărul de locuitori este dovedit prin adeverința eliberată”. După ce noi am modificat aici un șir de legi, astăzi dreptul sau obligativitatea de a licenția o are Agenția Medicamentului, care este instituție subordonată Guvernului, și Agenția Sănătate Public, care are rolul de control și respectarea cerințelor pentru deschiderea unei farmacii sau a unui depozit farmaceutic.

87

Această normă sperăm foarte mult că va motiva într-un fel deschiderea farmaciilor în satele cu populație, unde astăzi nu sînt farmacii și asistență farmaceutică nu există. Domnul Andrian Candu: Domnule Deliu, Vă rog frumos dacă aveți precizare sau a doua întrebare. Domnul Tudor Deliu: Da, o precizare. Mulțumesc, doamnă Buliga. Deci să înțeleg că articolul unic va avea următoarea redacție: „La articolul 19 din Legea nr.1456 alineatul (6) se abrogă”. Doamna Valentina Buliga: Da. Domnul Tudor Deliu: Cu această modificare fracțiunea noastră va susține acest proiect. Mulțumesc. Doamna Valentina Buliga: Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Se pare că nu mai sînt alte întrebări. Iată de ce încheiem dezbaterile la proiectul nr.32 din 17 februarie 2017, proiect de Lege pentru modificarea articolului 19 din Legea cu privire la activitatea farmaceutică, subiectul nr.4 de pe ordinea de zi, astfel fiind încheiate dezbaterile și revenim la procedura de vot la ora 14.00. Dragi colegi, Mai sînt 10 minute pînă la vot, v-aș propune să nu mai începem dezbateri la alte subiect pe moment, să trecem de procedura de vot, după care vom trece la altele, de aceea declar o pauză mică, tehnică mai mult, de 10 minute. Rugăm Secretariatul Parlamentului să anunțe toți colegii să revină în sala plenului la ora 14.00. Și, la fel, fracțiunile, vă rog frumos conducerea și secretariatul fracțiunilor, la fel, anunțați toți colegii să revină la ora 14.00 în sala plenului. Pauză 10 minute. P A U Z Ă *

88

D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Andrian Candu: … revenim în sala plenului, să trecem la procedura de vot. Vă rog frumos, toți deputații, vă rog frumos să luați locul. Vă rugăm pe toți colegii să luați locul, ca numărătorii să poată număra prezența în sală pe sectoare și să primim informația ce ține de prezența pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 26. Sectorul nr.2 – 42. 25 – sectorul nr.3. Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Sînt 93 de deputați în sală. Putem trece la procedura de vot. 47 de voturi sînt necesare pentru majoritatea simplă sau pentru deciziile legate de prima lectură. Dragi colegi, Să trecem la procedura de vot. Rog frumos numărătorii să fie gata să numere și să ne dea rezultatul, ulterior, pe sectoare. Să le luăm în ordinea examinării, de fapt, în ordinea ordinii de zi, probabil, o să fie cel mai simplu. Cer scuze pentru pleonasme. Și să începem cu primul subiect de pe ordinea de zi de bază, care doar se pune la vot, este vorba despre proiectul Legii contabilității, care a fost examinat și dezbătut și ne aflăm, de fapt, în lectura a doua. Este vorba de proiectul nr.209 din 22 iunie 2017. Se pune la vot proiectul Legii contabilității pentru lectura a doua. Cine este pentru, vă rugăm frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați… (Rumoare în sală.) Cer scuze. Cine este autorul amendamentelor? Domnul Gagaguz. Dar domnul Gagaguz nu este. Ce facem? Revenim, revenim. Dați să votăm altceva. Revenim la acest subiect. Cer scuze, nu am știut de existența amendamentelor. Mergem mai departe.

89

Se supune votului subiectul nr.4 de pe ordinea de zi de bază, proiectul nr.32 din 17 februarie 2017, proiectul de Lege pentru modificarea articolului 19 din Legea cu privire la activitatea farmaceutică, vot pentru a doua lectură. Cine este pentru, vă rugăm frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 42. Sectorul nr.3 – 25. Domnul Andrian Candu: Rectificare, sectorul nr.2. Vă rog frumos să fiți atent, domnule Sîrbu. (Rumoare în sală.) Vă rog frumos, rectificare. Domnule Sîrbu, Vă rog. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 39. Domnul Andrian Candu: 39 – sectorul nr.2. 68 de voturi pentru aprobarea proiectului de lege. Respectiv, proiectul nr.32 din 17 februarie 2017 a fost votat în lectura a doua și ultima. Trecem la vot pentru subiectele care au fost examinate din supliment la ordinea de zi. Și se supune votului pentru aprobarea în cea de-a doua lectură a proiectului de Lege privind auditul situațiilor financiare, proiectul nr.309 din 12 octombrie 2017. Cine este pentru aprobarea acestuia în lectura a doua, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 14.

90

Domnul Andrian Candu: Cu 57 de voturi, proiectul de Lege privind auditul situațiilor financiare nr.309 din 12 octombrie 2017 a fost votat în lectura a doua și ultima. Se supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova și a Memorandumului de înțelegere ca parte integrantă a acestui Acord, proiectul nr.369 din 4 decembrie 2017. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului de lege. Comisia și autorii au solicitat aprobarea acestuia și în cea de-a doua lectură. Dacă nu sînt obiecții, cine este pentru a aproba în a doua lectură acest proiect de lege, vă rugăm frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 26. Domnul Andrian Candu: Cu 69 de voturi, proiectul de Lege nr.369 din 4 decembrie 2017 ce ține de Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost votat în lectura a doua și ultima. Se supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege pentru completarea unor acte legislative, proiectul nr.336 din 31 octombrie 2017, subiectul nr.5 de pe ordinea de zi. Cine este pentru a aproba acest subiect în primă lectură, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului în primă lectură. Comisia și autorii au propus aprobarea acestuia în cea de-a doua lectură. Cine este pentru a aproba proiectul în a doua lectură, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare.

91

N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 14. Domnul Andrian Candu: Cu 57 de voturi, proiectul nr.336 din 31 octombrie 2017, proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative a fost votat în lectura a doua și ultima. Se supune votului pentru aprobare în primă lectură a subiectului nr.6 de pe ordinea de zi, proiectul nr.337 din 31 octombrie 2017, proiectul de Lege pentru completarea Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului în primă lectură. Autorii și comisia au propus aprobarea acestuia și în cea de-a doua lectură. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 14. Domnul Andrian Candu: Cu 57 de voturi, proiectul de Lege nr.337 din 31 octombrie 2017, proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.121 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice a fost votat și în lectura a doua și ultima. Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, se supune votului subiectul nr.9 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul adițional la Convenția privind contractul pentru transportul internațional de mărfuri pe șosele cu privire la scrisoarea de trăsură electronică, proiectul nr.342 din 6 noiembrie 2017, vot pentru primă lectură. Cine este pentru, rog să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului de lege.

92

Comisia și autorii au solicitat aprobarea acestuia și în cea de-a doua lectură. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 26. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 25. Domnul Andrian Candu: Cu 90 de voturi, proiectul nr.342 din 6 noiembrie 2017 cu privire la aderarea Republicii Moldova la acest Protocol ce ține de Convenția privind contractul pentru transportul internațional de mărfuri pe șosele cu privire la scrisoarea de trăsură electronică a fost votat în lectura a doua și ultima. În continuare, se supune votului subiectul nr.10 de pe ordinea de zi din supliment, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind readmisia persoanelor, proiectul nr.354 din 15 noiembrie 2017, vot pentru primă lectură. Cine este pentru, vă rugăm frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului în primă lectură. Și cine este pentru a aproba acest proiect de lege în cea de-a doua lectură, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 25. Domnul Andrian Candu: Cu 68 de voturi, proiectul nr.354 din 15 noiembrie 2017 a fost votat în lectura a doua și ultima. Respectiv, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind readmisia persoanelor a fost astfel aprobat în lectură finală. Se supune votului subiectul nr.11 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de implementare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind readmisia 93 persoanelor, proiectul nr.355 din 15 noiembrie 2017, vot pentru primă lectură. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului de lege în primă lectură. Cine este pentru a aproba acest proiect de lege în cea de-a doua lectură, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 25. Domnul Andrian Candu: Cu 68 de voturi, proiectul nr.355 din 15 noiembrie 2017, proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de implementare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind readmisia persoanelor a fost votat în lectura a doua și ultima. Dragi colegi, Se supune votului cel de-al 12-lea subiect de pe ordinea de zi din supliment, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, proiectul nr.380 din 13 decembrie 2017, vot pentru lectura întîi. Cine este pentru, vă rog să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului de lege. Cine este pentru a aproba acest proiect de lege în cea de-a doua și ultimă lectură, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 26.

94

Domnul Andrian Candu: Cu 69 de voturi, proiectul nr.380 din 13 decembrie 2017, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, a fost votat în lectura a doua și ultima. Dragi colegi, Se supune votului subiectul nr.13 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, proiectul nr.55 din 9 martie 2017, vot pentru lectura a doua. Cine este pentru, vă rugăm frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm frumos să ne dați rezultatele pe sectoare. (Rumoare în sală.) Dragi colegi, La precedenta ședință s-au încheiat dezbaterile la acest proiect de lege prin votul ultimului amendament propus de Comisia agricultură şi industrie alimentară. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de lege, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm frumos să ne dați rezultatele pe sectoare. În timpul votului nu se discută alte subiecte de procedură. Vă rog frumos, numărătorii, rezultatele pe sectoare. Eu vă rog, numărătorii, rezultatele pe sectoare. (Voci nedeslușite din sală.) Numărătorul sectorului nr.1, Vă rog frumos. N u m ă r ă t o r i i: – 0. (Voce nedeslușită din sală.) Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, sectorul nr.1, cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorul, Vă rog frumos, votul pentru sectorul nr.1. N u m ă r ă t o r i i: – 4. Domnul Andrian Candu: – 4.

95

Sectorul nr.2? (Gălăgie în sală.) N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 39. Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.3? N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 14. Domnul Andrian Candu: Cu 57 de voturi, proiectul de Lege pentru informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, nr.55 din 9 martie 2017, a fost votat în lectura a doua și ultima. De procedură, vă rog frumos, domnule Deliu. Poftiți. Domnul Tudor Deliu: Da. Mulțumesc. De procedură, domnule Președinte. Deci la ședința trecută, cînd s-a discutat în lectura a doua, a fost acceptat un amendament pe care l-am propus eu. A fost votat de Parlament acel amendament. Nu ați supus votului acest proiect de lege pentru lectura a doua și, peste două săptămîni, contrar prevederilor Regulamentului, ați venit dumneavoastră cu un amendament, care nu a fost discutat în ședința de plen, deoarece au cerut pauză colegii de la spate. Au cerut pauză și nu s-a discutat, și nu s-a supus votului. Procedural, acum era necesar de pus la vot anularea amendamentului pe care l-am propus eu și acceptarea amendamentului pe care l-ați propus dumneavoastră. În caz contrar, reiese că Parlamentul a votat două amendamente și aceste amendamente se... conțin ambele la articolul 8 litera f). Care din ele va fi? Domnul Andrian Candu: Domnule Balan, Vă rog frumos, dumneavoastră o să veniți cu precizările suplimentare. Dar din cîte îmi aduc și eu aminte, la ultima ședință, atunci cînd a fost examinat acest subiect, a fost votat, a fost dezbătut în comisie, acceptat de comisie și supus plenului Parlamentului, în baza raportului comisiei, un alt amendament, formulat de Andrian Candu, care acoperea amendamentul dumneavoastră, anulîndu-l în felul respectiv. (Rumoare în sală.) Și acum s-a votat în a doua lectură, de fapt, legea. Vă rog frumos, domnule Balan.

96

Pentru stenogramă, vă rog frumos. Domnul Ion Balan: Domnule Președinte, Stimați colegi, Exact așa cum a formulat domnul Președinte, așa și a fost. Comisia s-a întrunit încă o dată în ședință, după ce a fost înaintat, amendamentul domnului Candu a fost examinat și aprobat. Și a fost pregătit un alt raport cu amendamentul acceptat de către comisie care, de fapt, automat anulează amendamentul precedent. De aceea a rămas doar să fie pus la vot proiectul de lege, așa cum s-a petrecut astăzi. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. (Gălăgie în sală.) În continuare, se supune votului următorul subiect. Domnule Mudreac, Vă rog frumos, poftiți. Domnul Radu Mudreac: Domnule Președinte, Într-adevăr, raportul cu amendamentul pe care l-ați expus dumneavoastră comisia l-a dezbătut, a fost pregătit un raport, raportul n-a fost dat citirii. Nu l-a auzit raportul final nu l-a auzit nimeni. Pentru că raportul care a fost prezentat era cu amendamentele expuse anterior. Raportul final al comisiei n-a fost prezentat în plen. Plenul nu cunoaște raportul comisiei prezentat de către... poziția comisiei, conform raportului final, după cum se exprimă domnul Balan. De aceea, la moment, intră în vigoare, după cum s-a votat, proiectul de lege cu amendamentul domnului Deliu. Așa reiese. Domnul Andrian Candu: Domnule Balan, Vă rog frumos. Domnul Ion Balan: Domnule deputat, Îmi pare rău, dar dumneavoastră nu aveți dreptate. Acest raport definitivat cu amendamentul acceptat de către comisie a fost citit de la tribuna centrală... ultima dată cînd a fost acest proiect de lege pus pe ordinea de zi în plenul Parlamentului. Este stenogramă, puteți verifica. 97

Domnul Andrian Candu: Da. (Gălăgie în sală.) Vă rugăm frumos, dragi colegi, vom clarifica acest subiect foarte simplu. Rugăm Secretariatul Parlamentului, precizînd cu domnul Balan cînd a fost acea ședință care a fost întreruptă și, ulterior, a fost prezentat raportul, să pregătească stenograma acelei ședințe și astăzi, pe parcursul zilei, să ne pună nouă la dispoziție pentru a clarifica acest subiect. Dacă va fi necesar, vom reveni la acest subiect pe parcursul zilei de astăzi. Dragi colegi, Continuăm cu votul. Subiectul nr.14 de pe ordinea de zi, legat de reexaminarea Legii nr.225 din 2 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Se supune votului reexaminarea, prin propunerea Comisiei economie, buget și finanțe prin a menține votul inițial al Parlamentului Republicii Moldova. Cine este pentru menținerea votului astfel, la reexaminare, fiind aprobat proiectul de lege sau Legea nr.225 din 2 noiembrie 2017, vă rugăm frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 14. Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Cu 57 de voturi, Parlamentul își menține votul pentru Legea nr.225 din 2 noiembrie 2017, Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative și va fi expediată repetat pentru promulgare Președintelui Republicii Moldova. În continuare, se supune votului subiectul nr.16 de pe ordinea de zi, proiectul nr.358 din 23 noiembrie 2017, proiectul Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2018. Vot pentru lectura a doua. Cine este pentru, vă rugăm frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm frumos să ne dați rezultatele pe sectoare.

98

N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 14. Domnul Andrian Candu: Cu 57 de voturi, proiectul nr.358 din 23 noiembrie 2017, proiectul Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2018 a fost votat în lectura a doua și ultima. Se supune votului subiectul nr.17 de pe ordinea de zi din supliment, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, proiectul nr.359 din 23 noiembrie 2017. Cine este pentru a aproba acest proiect de lege în lectura a doua, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 14. Domnul Andrian Candu: Cu 57 de voturi, proiectul de Lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, nr.359 din 23 noiembrie 2017 a fost votat în lectura a doua și ultima. Dragi colegi, Se supun votului următoarele proiecte de hotărîri legate de unele numiri. Și următorul subiect nr.18 care se supune votului este proiectul de Hotărîre privind numirea în funcția de vicepreședinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, a domnului Oleg Sternioală, proiectul nr.377 din 12 decembrie 2017. Cine este pentru, vă rugăm frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm frumos să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 39.

99

Sectorul nr.3 – 14. Domnul Andrian Candu: Cu 57 de voturi, proiectul de Hotărîre privind numirea în funcția de vicepreședinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, a domnului Oleg Sternioală, a fost votat și aprobat de Parlament. Domnule Oleg Sternioală, Noi vă felicităm, vă dorim succese, realizări frumoase să aveți. (Aplauze.) Dragi colegi, Se supune votului următorul subiect de pe ordinea de zi, nr.19, și anume proiectul de Hotărîre privind numirea în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție a doamnei Nina Vascan, proiectul nr.378 din 12 decembrie 2017. Cine este pentru a aproba acest proiect de hotărîre, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: – 4. Sectorul nr.2 – 40. Sectorul nr.3 – 14. Domnul Andrian Candu: 58 de voturi sînt pentru aprobarea acestui proiect de hotărîre. Respectiv, Parlamentul a aprobat proiectul de Hotărîre privind numirea în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție a doamnei Nina Vascan, proiectul nr.378 din 12 decembrie 2017 fiind, astfel, aprobat. Doamnă Vascan, Vă dorim succese, realizări frumoase și felicitări. (Aplauze.) Se supune votului următorul subiect de pe ordinea de zi din supliment, subiectul nr.20, proiectul de Hotărîre privind alegerea unui membru al Consiliului Superior al Procurorilor, proiectul nr.381 din 14 decembrie 2017, fiind vorba de doamna Lilia Mărgineanu. Cine este pentru a aproba acest proiect de hotărîre, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rog să ne dați rezultatele pe sectoare.

100

N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 18. Domnul Andrian Candu: Cu 61 de voturi, proiectul de Hotărîre privind alegerea unui membru al Consiliului Superior al Procurorilor, proiectul nr.381 din 14 decembrie 2017 a fost votat, aprobat și, astfel, doamna Lilia Mărgineanu este aleasă în calitate de membru al Consiliului Superior al Procurorilor. Vă felicităm, vă dorim succese și realizări frumoase în activitate. (Aplauze.) Următorul subiect care se pune pentru aprobare este subiectul nr.22 de pe ordinea de zi din supliment, proiectul de Hotărîre privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul nr.383 din 14 decembrie 2017. Cine este pentru a aproba acest proiect de hotărîre cu referire la domnul Ion Postu, doamna Mariana Timotin și domnul Serghei Țurcan, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 14. Domnul Andrian Candu: Cu 57 de voturi, proiectul de Hotărîre privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul nr.383 din 14 decembrie 2017 a fost votat, aprobat de Parlament și, astfel, în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, au fost aleși și numiți Ion Postu, Mariana Timotin și Serghei Țurcan. Vă felicităm, realizări frumoase în activitate. (Aplauze.) Și ultimul subiect care se supune votului acum este subiectul nr.21 de pe ordinea de zi, proiect de Hotărîre privind numirea în funcție de director al Centrului Național Anticorupție, proiectul nr.382 din 14 decembrie 2017, fiind vorba despre domnul Bogdan Zumbreanu. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare.

101

N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 42. Sectorul nr.3 – 14. Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.2, Sînt obiecții la…? Sectorul nr.2 nu sînt obiecții. Cu 60 de voturi, proiectul de Hotărîre privind numirea în funcție de judecător al Centrului Național Anticorupție, proiectul nr.382 din 14 decembrie 2017, a fost votat și aprobat de plenul Parlamentului, astfel, este numit în funcția de director al Centrului Național Anticorupție, domnul Bogdan Zumbreanu. (Aplauze.) Vă felicităm, realizări frumoase. Luînd în considerare prevederile Legii cu privire la Centrul Național Anticorupție care prevede următoarele și anume: că centrul este condus de un director care este numit în funcție de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, ceea ce s-a realizat, 60 de deputați, pentru un mandat de 5 ani. Candidatul la funcția de director este așa… la data numirii în funcție, articolul 8 alineatul (5) prevede din Legea nr.1104 că la data numirii în funcție directorul depune în fața Parlamentului jurămînt. Vă rugăm frumos să veniți la tribuna principală pentru a depune jurămîntul în fața plenului Parlamentului. Domnul Bogdan Zumbreanu – director al Centrului Național Anticorupție: Jur să respect cu strictețe Constituția și legile Republicii Moldova, să îndeplinesc conștiincios obligațiile ce-mi revin, să apăr ordinea de drept, drepturile și libertățile omului, interesele generale ale societății și ale cetățenilor Republicii Moldova de a trăi și de a se dezvolta într-un mediu liber de corupție. 15 decembrie 2017. Bogdan Zumbreanu. Domnul Andrian Candu: Domnule Zumbreanu, Vă felicităm încă o dată. Succese, realizări frumoase în activitate și să-l mai aplaudăm încă o dată, dorindu-i succese! (Aplauze.) Dragi colegi, Au fost epuizate subiectele care au fost examinate pînă la această oră.

102

Și să continuăm, dacă Comisia economie, buget și finanțe este gata cu politica bugetar-fiscală sau cu bugetul? Nu este gata. O clipă, o clipă. De procedură. Domnule Deliu, Vă dau posibilitatea. Doar numai puțin, să lăsăm colegii care și-au încheiat misiunea pentru astăzi cu plenul Parlamentului să plece. Vreau să vă întreb, dragi colegi, dacă este nevoie de o pauză? (Voce din sală.) Nu? Se muncește în continuare? Bine. Pînă revenim noi la cîteva chestiuni, în primul rînd, am să rog Secretariatul, într-adevăr, să găsească și să pregătească stenograma acelei ședințe pentru a clarifica proiectul nr.55 și, bineînțeles, pentru a clarifica inclusiv elementele de procedură care au fost invocate. Înainte de a trece la următorul subiect de pe ordinea de zi și anume la subiectul nr.15, proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, subiectul nr.15 de pe ordinea de zi. Doamnă Stratan, Pregătiți-vă. Înainte însă de a trece la acest subiect, domnule Deliu, de procedură. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Domnule Președinte, Putem admite că uneori se mai fac unele încălcări ale procedurii legislative, dar ceea ce s-a întîmplat astăzi, eu cred că nu ține. Nu poate o comisie parlamentară să anuleze un amendament votat de către Parlament. De aceea, dacă nu revenim la acest proiect, eu, nu mă interesează că a prezentat raportul sau nu, procedural este de anulat acel amendament și de acceptat alt amendament de către Parlament. În caz contrar fracțiunea își rezervă dreptul în semn de protest de a părăsi sala, deoarece nu vrem să asistăm la aceste nelegiuiri, care se fac sub tutela dumneavoastră, apropo, domnule Președinte. Fiindcă am înțeles că amendamentele se acceptă în dependență de rangul pe care îl ocupă deputatul în Parlament. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Domnule Deliu, Este în competența, în obligația și dreptul meu și chiar neapărat vom examina și vom verifica acest subiect prin stenograma care va fi pusă la dispoziție de Secretariat. Dacă există o neregularitate în privința stenogramei, care, apropo, a fost mie adusă acum…

103

Dragi colegi, Am să rog Secretariatul Parlamentului să pună la dispoziția cui este interesat stenograma, însă vreau să vă anunț următoarele. Într-adevăr aveți dreptate, domnule Deliu, potrivit stenogramei care mi-a fost prezentată, a fost prezentat raportul de domnul Balan și n-a fost votat raportul, și n-a fost votat amendamentul. Respectiv, revenim încă o dată la acest subiect și vom anula voturile, respectiv vom reveni la proiectul nr.55. Pînă a reveni la proiectul nr.55, vă rugăm frumos, doamnă Stratan, proiectul nr.335 din 30 octombrie 2017 să-l prezentați, este vorba despre proiectul de Lege pentru completarea Legi nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Vă rugăm frumos la tribuna principală. Dragi colegi, Este ora 15 aproape, vă propun ca la ora 17.30 să fie ora votului pentru toate restul subiectelor care au mai rămas de examinat, de dezbătut, inclusiv cu referire la proiectul nr.55. Însă, înainte de asta, stimată doamnă, vă rog frumos să ne prezentați proiectul de Lege nr.335. Doamna Valentina Stratan: Da. Mulțumesc. Stimate domnule Președinte, Stimați colegi deputați, Proiectul de lege vine să amendeze articolul 16 din Legea nr.60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, o lege pe care Legislativul a aprobat-o în 30 martie 2012. Am constatat că există o lacună care creează anumite impedimente în activitatea Consiliului Național de Determinare a Dizabilității și Capacității de Muncă. Astfel, în lege noi avem o normă care prevede că, la momentul stabilirii dizabilității și capacității de muncă la persoanele adulte, consiliul și structurile sale elaborează și niște recomandări de exercitare a activității profesionale, cu toate că i se stabilește această dizabilitate, reieșind din anumite criterii. Pe cînd această normă lipsește pentru copiii cu vîrsta de 15 – 18 ani, cei care sînt angajați în cîmpul muncii, conform articolului 46 din Codul muncii. Am considerat discriminatorie această normă și, prin elaborarea acestui proiect de lege, venim să înlăturăm această lacună și stipulăm în egală măsură că Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă și structurile sale la determinarea dizabilității persoanelor încadrate în cîmpul muncii, inclusiv a copiilor cu vîrsta cuprinsă între 15 – 18 ani, luînd în considerare studiile, funcția deținută, condițiile de muncă și elaborează recomandări pentru exercitarea în continuare a activității de muncă. Avizul Guvernului este pozitiv, al comisiei la fel.

104

De aceea, stimați colegi, vă rog mult să susțineți acest proiect de lege. Domnul Andrian Candu: Întrebări în adresa autorilor? Vă rog frumos, prima intervenție, domnul Boțan. Domnul Roman Boțan: Doamnă deputat, Am o întrebare care ține mai mult de redacție. Articolul sună în felul următor: „La determinarea dizabilității persoanelor„ după text „Consiliul și structurile sale teritoriale iau în considerare studiile”. Deci, probabil, nu cînd se determină dizabilitatea se ia în considerare studiile și certificatele medicale, presupun, se iau în considerare studiile la elaborarea recomandărilor, și nu la determinarea dizabilității. Doamna Valentina Stratan: Stimate domnule Boțan, Întrebarea dumneavoastră, poate ar fu justă, dar nu este obiectul amendamentului pe care l-am făcut eu. Ori propunerea mea este includerea unei sintagme „inclusiv a copiilor cu vîrsta cuprinsă între 15 – 18 ani” Deci ideea proiectul nu a fost să redacteze însuși acest articol care există, de fapt, în lege. Știu că au existat întrebări, de ce se ia în considerare studiile, funcția deținută? Am întrebat specialiștii, experții din Consiliu și mi-au spus în mod practic au nevoie de aceste date. De aceea, la momentul adoptării Legii nr.60 în 2012 s-a ținut tocmai cont de necesitatea acestor criterii pentru experții care stabilesc dizabilitatea. Pentru că cunoscînd ei, experții, studiile, activitatea pe care o desfășoară cetățeanul, copilul, adultul, nu contează, în cîmpul muncii, atunci cînd i se stabilește dizabilitatea se ia în considerare el va putea în continuare să facă activitatea profesională sau, intervenind dizabilitatea, el nu mai poate face și-i recomandă unde să fie transferat această persoană. De aceea, eu vă înțeleg, dar nu este subiectul proiectului meu. Domnul Andrian Candu: Domnule Boțan, Vă rog frumos, dacă aveți a doua întrebare sau precizare. Domnul Roman Boțan: Da, o precizare. Am înțeles că nu este obiectul amendamentului pe care l-ați propus prin acest proiect de lege. Totuși, probabil ar fi cazul să se redacteze acest alineat în cazul în care oricum este vizat, deoarece se creează o confuzie. Pentru că consider că o persoană care are un grad de dizabilitate, indiferent de studiile respective, va fi încadrată în categoria la care se referă, chiar dacă are studii superioare sau de altă natură. Iar atunci cînd se elaborează recomandările

105 pentru a fi încadrat în cîmpul muncii trebuie, bineînțeles, luate în considerare studiile. Vă mulțumesc. Mai mult pentru redacție. Doamna Valentina Stratan: Eu vă mulțumesc. Doar o mențiune, că noi avem niște obiecții în avizul Guvernului, există niște obiecții, evident că în lectura a doua vom ține cont ca să fie îmbunătățit și redacțional acest articol. Domnul Andrian Candu: Mulțumim frumos. Și în continuare, domnul Bejan. Domnul Valerian Bejan: Stimată colegă, Spuneți, vă rog, în proiectul dumneavoastră este vorba despre recomandări? Recomandarea rămîne recomandare. În ce măsură ea îmbunătățește legislația dacă recomandarea poate să fie îndeplinită, poate să nu fie îndeplinită? Mulțumesc. Doamna Valentina Stratan: Stimate coleg, Sînt prevederile Codului muncii și sînt angajamentele luate de angajator. Consiliul nu este în drept să oblige un angajator, pentru că el trebuie să analizeze și să examineze posibilitățile asigurării acelor recomandări. Este un raport de muncă dintre angajator și angajat. Din aceste considerente, fiecare angajat nu-și dorește litigii, nu-și dorește să fie sensibilizat de către organisme internaționale sau structurile care urmăresc respectarea drepturilor omului. De aceea eu cunosc cazuri cînd în rezultatul discuțiilor, al examinării, angajatorii au creat aceste condiții, ținînd cont tocmai de recomandările eliberate de către Consiliul pentru dizabilitate. Deci consiliul nu este în drept să oblige și legea prevede și astăzi, articolul 16 prevede această… această prevedere există în lege, articolul, alineatul (3), (4), (5) articolul 16 cu privire le determinarea dizabilității pentru persoanele adulte. Doar că noi aceste prevederi le răsfrîngem și asupra copiilor care sînt încadrați în cîmpul muncii. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

106

Domnule Bejan, Vă rog frumos, dacă aveți a doua întrebare sau precizare. Domnul Valerian Bejan: O precizare. Deci pînă la urmă să înțeleg că aceste recomandări nu au nicio putere juridică. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Se pare că nu mai sînt întrebări. Vă mulțumim foarte mult, doamnă Stratan. Și în continuare, o rugăm pe doamna Buliga, președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, să ne prezinte raportul comisiei la acest subiect. Doamna Valentina Buliga: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, În cadrul comisiei a fost examinată iniţiativa legislativă pentru completarea Legii nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, iniţiativă legislativă a deputatei doamnei Valentina Stratan. Scopul proiectului a fost menţionat, nu o să-l repet. Guvernul, prin avizul său, a avizat pozitiv proiectul în cauză. Urmare a votării, cu votul unanim al membrilor prezenţi în şedinţă – 9 voturi „pentru”, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie propune examinarea şi adoptarea proiectului în lectura întîi. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, doamnă Buliga. Nu sînt întrebări în adresa comisiei. Respectiv, vom reveni la procedura de vot, precum am agreat, la 17.30, la proiectul de Lege nr.335 din 30 octombrie 2017, subiectul nr.15. În continuare, subiectul nr.3 de pe ordinea de zi de bază, proiectul nr.13 din 1 februarie 2017, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, inițiat de un grup de deputați. Prezintă proiectul unul dintre coautori. Domnule Zagorodnîi, Vă invităm la tribuna principală. Doamna Buliga va prezenta comisia, viziunea comisiei, să fie pregătită.

107

Vă mulțumim foarte mult. Domnul Anatolie Zagorodnîi: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Propun atenției dumneavoastră proiectul de Lege nr.13 din 1 februarie 2017 privind modificarea și completarea unor acte legislative, și în special este vorba despre completarea Legii nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici și Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, și în special este vorba de angajații Curții de Conturi. Vreau succint să vă prezint o informație, deoarece nota informativă o dispuneți cu toții, dar oricum. Rolul și responsabilitățile Curții de Conturi în calitate de instituție supremă de audit sînt consfințite de articolul 133 din Constituția Republicii Moldova, care specifică: „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare publice”, iar „modul de organizare și funcționare a acestuia sînt stabilite prin legea sa organică”. În acest sens, legea-cadru de organizare și funcționare a Curții de Conturi conferă Curții de Conturi statutul de unică autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de instituție supremă de audit și este protejată legal de interferența din partea organelor de drept sau cu funcții de control. Lipsa de echilibru între responsabilitățile angajaților Curții de Conturi care se îngrijesc de buna gestiune a fondurilor publice și motivarea irelevantă, nesatisfăcătoare, inechitabilă în comparație cu alte instituții cu activitate de control, generează o fluctuație constantă a personalului din cadrul instituției, la origine fiind factorii ce țin atît de complexitatea activității de audit, ca să știți că un auditor este antrenat în cîteva misiuni de audit concomitent, deficiențe majore în gestionarea fondurilor publice, lipsa de implementare a managementului financiar și control în entitățile publice etc., dar și de atractivitatea salariilor în alte instituții cu activitate similară, cum a fost, cum sînt Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal, Inspecția Financiară, care sînt prevăzute în anexa nr.1. Astfel, pentru informare, rata medie de disponibilizare în anul 2016 a constituit 17 la sută, demisionînd 30 de angajați din instituția respectivă sau 19 la sută din numărul scriptic de personal. Suplinirea locurilor vacante este foarte dificilă dat fiind faptul că în lipsa unei motivări adecvate, complexității și riscului activității de audit, persoanele calificate nu doresc să se angajeze. În aceste situații, în această situație absolut nefavorabilă, soluția cea mai relevantă pentru recrutarea și motivarea angajaților de o pregătire profesională înaltă și un comportament ireproșabil o constituie ajustarea

108 cadrului legal aferent remunerării personalului și conducerii Curții de Conturi în condiții egale cu alte instituții de control, plusvaloarea adusă de aceștia fiind incomparabilă cu sursele suplimentare necesare și fiind calculată în limita surselor bugetare prevăzută pentru anul 2018. Stimaţi colegi, Un rol semnificativ și o responsabilitate majoră în activitatea Curții de Conturi o constituie auditarea de către Curte a fondurilor provenite din surse financiare externe. În acest context, se remarcă vădit votul de încredere acordate instituției supreme de audit de către donatorii noștri externi, partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova cum este Uniunea Europeană, Banca Mondială și altele. Or, se atestă o tendință constantă de majorare de la an la an a solicitărilor acestora de auditare a resurselor alocate pentru dezvoltarea social-economică a țării astfel consolidînd credibilitatea donatorilor vizavi de activitățile instituțiilor statului. De asemenea, Curtea, prin auditarea resurselor date, sensibilizează atenția autorităților statului, factorilor de decizie despre deficiențele și în gestionarea fondurilor existente externe venim și cu soluții, care, fiind implementate, contribuie la eliminarea neregularităților, respectiv menținînd oportunitatea de a beneficia și în continuare de fonduri externe. În acest sens, conform bunelor practici internaționale în cadrul instituțiilor supreme de audit, sînt create autorități naționale de audit. În acest context și ținînd cont de cele expuse, vreau să reiterez că Curtea de Conturi, ca și alte celelalte instituții cu activitate de control, cum am enumerat mai sus, cum este Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Inspecția Financiară, are drept obiectiv identificarea deficiențelor, nelegalitățile și neconformitățile în gestiunea resurselor și patrimoniul public. În acest context, vă propun atenției dumneavoastră și rog să susțineți ca prezentul proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar și Legii nr.48 din 28 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici, cu titlu de inițiativă legislativă, care a fost înaintată pentru sporirea activității, respectiv motivării în condiții echitabile cu alte instituții de control a personalului și conducerii Curții de Conturi. Vreau să menționez că proiectul respectiv a fost avizat de către Guvernul Republicii Moldova. Resursele bugetare în mărime de 15,6 milioane de lei au fost acoperite din contul cheltuielilor menționate, sînt prevăzute pentru anul 2018 în bugetul de stat. Vă mulțumesc pentru atenție. Și rog susținerea acestui proiect de lege.

109

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Întrebări nu sînt. Și vă rog, doamnă președinte Valentina Buliga, prezentați raportul comisiei pe acest subiect. Poftim. Doamna Valentina Buliga: Cu permisiunea dumneavoastră, o să prezint acest scurt raport de aici, de pe loc. Scopul proiectului a fost menționat de către domnul Zagorodnîi, în numele autorilor. Se propune completarea articolului 6 din Legea nr.48 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici. De asemenea, se propune completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Comisia a luat act de avizul Guvernului, care va fi examinat în cadrul şedinţei comisiei pentru lectura a doua, de rînd cu eventualele amendamente la acest proiect, care pot parveni din partea deputaţilor. Urmare a votării, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenţi în şedinţă (7 voturi „pentru” şi 2 „abţineri”), comisia propune Parlamentului aprobarea în primă lectură a acestui proiect de lege. Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, doamnă președinte. Întrebări nu sînt. Și următorul proiect de Lege nr.341 din 3 noiembrie 2017. Prezintă proiectul domnul Nicolae Eșanu, secretar de stat al Ministerului Justiției. Domnule Eșanu, Poftim, la tribuna principală. Domnul Nicolae Eșanu – secretar de stat al Ministerului Justiției: Stimate domnule Președinte al ședinței, Doamnelor și domnilor deputați, Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră vine să asigure perfecționarea mecanismului național privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și este rezultatul analizei practicii de implementare a legislației în vigoare.

110

În cadrul acestui proiect se propune concretizarea noțiunilor din Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și Codul penal, avînd în vedere că legislația care a fost amendată de mai multe ori a adus unele confuzii în ceea ce privește corelația dintre noțiunea de „trafic de ființe umane”, „trafic de copii”, avînd în vedere că atît copiii... copiii, la fel, sînt ființe umane, noi propunem să se modifice terminologia care este folosită în lege și în Codul penal. De asemenea, propunem de a completa legea cu noțiuni de „victimă prezumată a traficului de ființe umane” și „potențială victimă a traficului de ființe umane” și se propune instituirea unui sistem național de referire pentru a asigura activitatea corelată a tuturor organelor implicate în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane. De asemenea, se propune ca să fie completată lista organelor care au atribuții în domeniul traficului de ființe umane și a fi incluse în cadrul Comitetului Național al Biroului pentru relații cu diaspora și a Inspectoratului de Stat al Muncii. În legătură cu aceasta, legea este completată cu norme prin care se stipulează atribuțiile acestor organe. Un subiect care a trezit multe discuții în comisii ține de instituirea prevederii privind stabilirea în bugetul anual al autorităților publice locale a mijloacelor pentru a contribui la protecția și combaterea traficului de ființe umane. Menționez că prin proiectul de lege nu se instituie noi obligații în sarcina autorităților publice locale și nu se instituie obligația acestora de a aloca bani suplimentari pentru aceste cheltuieli, doar se instituie un mecanism care ar permite autorităților locale care, în principiu, își manifestă disponibilitatea de a asigura protecția persoanelor victime a traficului de ființe umane, să aibă posibilitatea legală de a aloca mijloace pentru aceste activități. Rugăm susținerea proiectului. Mulțumim. Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, domnule Eșanu. Întrebări nu sînt. Și vă rog, domnule președinte Boțan, prezentați raportul comisiei pe acest proiect. Domnul Roman Boțan: Stimați deputați, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, şi menţionează următoarele.

111

Prezentul proiect de lege a fost elaborat în vederea facilitării activităţii autorităţilor publice în procesul de asigurare a asistenţei şi protecţiei victimelor traficului de fiinţe umane. În context, se propune amendarea Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi a Legii privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi. Scopul operării modificărilor şi completărilor legilor prenotate constă în necesitatea eliminării unor probleme de ordin legislativ, definirii termenilor specifici din legislaţia de specialitate, divizării clare a atribuţiilor autorităţilor publice centrale şi consolidării abilităţii acestora de a preveni şi combate traficul de fiinţe umane, precum şi acordării protecţiei şi asistenţei necesare victimelor acestor infracţiuni. Subsidiar, proiectul instituţionalizează Sistemul naţional de referire ce va asigura abordarea sistemică a protecţiei şi asistenţei victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane, precum şi asigurarea respectării drepturilor omului. La fel, proiectul introduce dreptul Avocatului Poporului de a participa la şedinţele Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi stipulează atribuţiile Secretariatului permanent al Comitetului care va asigura coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a fenomenului dat. Urmare a dezbaterilor asupra proiectului de lege menţionat, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, cu votul unanim al membrilor prezenţi, s-a pronunţat pentru examinarea şi aprobarea acestuia în primă lectură. Vă mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: O clipă, este o întrebare. Doamnă Postoico, Poftim. Doamna Maria Postoico: Vă mulțumesc, domnule Președinte al ședinței. Domnule președinte, Spuneți, vă rog, în cadrul comisiei s-a discutat totuși, fără resurse financiare, dacă nu vor fi alocate administrației publice locale, cum va fi implementată această lege? Fiindcă e clar lucru că trebuia să fie un mecanism. Dar în afară de mecanism trebuie să fie și resurse financiare. Iată în momentul acesta, ați discutat acest subiect? Domnul Roman Boțan: Vă mulțumesc pentru întrebare. Acest subiect a fost discutat, conceptual, proiectul a fost susținut. Argumentele care au fost invocate de autor, dumneavoastră deja le-ați auzit.

112

Dacă există momente de îmbunătățire a proiectului pentru ca, într-adevăr, această lege să asigurăm aplicarea acesteia, bineînțeles, că noi vom discuta toate amendamentele care vor parveni în mod regulamentar și vom discuta suplimentar acest moment în lectura a doua. Conceptual, acest proiect a fost susținut. Doamna Maria Postoico: Domnule președinte, Poate este cazul, totuși, ca să fie un fond oarecare, care, cît de cît, să aibă posibilitate administrația publică locală să se folosească de resursele financiare alocate acestui fond care este împotriva, să fie împotriva violenței? Domnul Roman Boțan: Personal v-aș răspunde că autoritățile publice locale au nevoie de fortificarea capacităților și noi avem o reformă, în general, a autorităților publice locale. De aceea în această perspectivă sînt de acord cu dumneavoastră. Doamna Maria Postoico: Mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: Vă mulțumesc, domnule președinte Boțan. Întrebări nu sînt. Și vă rog, doamnă președinte Buliga, coraportul comisiei. Doamna Valentina Buliga: Stimate domnule Președinte al ședinței, Stimați colegi, În cadrul comisiei a fost examinat acest proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvern, și constatăm următoarele. Necesitatea elaborării proiectului constă în scopul eliminării unor probleme de ordin legislativ cu care se confruntă specialiștii din cadrul autorităților publice abilitate în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și în acordarea protecției și asistenței necesare victimelor traficului. Proiectul de lege nominalizat prevede completarea și modificarea a două acte legislative, este vorba despre Legea nr.241 și Legea nr.140. La fel, analizînd prevederile proiectului, s-a constatat că proiectul definește o serie de termeni specifici din legislația de specialitate; divizează clar atribuțiile autorităților; consolidează abilitățile acestora de a preveni și combate traficul de ființe umane; promovează interesele cetățenilor de a beneficia de o protecție eficientă împotriva acestui fenomen asigurat de către autoritățile implicate.

113

Prin modificările prezentate se propun următoarele: – dreptul avocatului Poporului de a participa la ședințele Comitetului Național, prin monitorizarea și raportarea modului de respectare a drepturilor omului la nivel național; – planificarea anuală a resurselor financiare pentru susținerea serviciilor de asistență și protecția victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane de către autoritățile administrației publice locale; – instituționalizarea deja a sistemului național de referire, echipele multidisciplinare teritoriale care vor asigura abordarea sistemică a protecției și asistenței victimelor și potențialelor victime, precum și respectarea drepturilor omului; – majorarea perioadei de cazare în centre a copiilor ce sînt victime ale traficului pînă la 12 luni pentru asigurarea sporirii garanțiilor de protecție a minorilor; – completarea articolului 8 cu litera i), g) „Copiii sînt victime ale infracțiunilor” a Legii nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situații de risc și a copiilor separați de părinți, pentru ca victimele traficului de copii să poată beneficia de protecție în conformitate cu prezenta lege. Urmare a dezbaterilor, comisia cu votul a 9 membri „pentru” s-a pronunțat pentru examinarea și adoptarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.341 în ședința plenară a Parlamentului. Totodată, vreau să-l rog pe domnul Boțan pentru lectura a doua să țină cont, au parvenit și în adresa comisiei și nouă, în cadrul comisiei, au apărut unele propuneri, de aceea sperăm pentru lectura a două să avem un raport care să-și atingă obiectivul proiectul de lege. Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, doamnă președinte. Întrebări nu-s. Următorul proiect de Lege nr.260 din 10 august 2017. Prezintă proiectul – Nicolae Eșanu, secretar de stat al Ministerului Justiției. Vă rog. Domnul Nicolae Eșanu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră vine să aducă legislația în vigoare și, în special, Legea privind Serviciul de Informații și Securitate și Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate, cu Hotărîrea Curții Constituționale nr.31 din 11 decembrie 2014.

114

Această problemă ține de posibilitatea persoanelor care au dublă cetățenie de a activa în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Prin proiectul de lege, de fapt, nu se modifică regimul juridic reglementat de legislația în vigoare, deoarece, odată cu adoptarea Hotărîrii Curții Constituționale, dispozițiile legale menționate nu mai pot fi aplicate. Astfel, la momentul actual, în Republica Moldova nu există interdicție pentru persoanele care dețin cetățenia altui stat de a fi angajați în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Adoptarea acestui proiect este necesar doar pentru a exclude din textul legilor în vigoare normele care nu mai pot fi aplicate. Rugăm susținerea proiectului. Mulțumim. Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, domnule Eșanu. Și prima întrebare – domnul Gorilă. Poftim. Domnul Anatolie Gorilă: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Eșanu, Știu că nu sînteți dumneavoastră autor, dar totuși poate aveți informația. Spuneți, vă rog, în cîte țări, de fapt, este permis așa ceva? Dacă puteți să ne spuneți? Domnul Nicolae Eșanu: Nu, nu pot să vă spun. Cu certitudine este permis. Eu nu am studiat numărul țărilor, dar nu are importanță în cîte țări. În măsura în care există o hotărîre a Curții Constituționale, ea trebuie să fie respectată. Domnul Anatolie Gorilă: Da, mulțumesc. Dar, după cum eu știu mătincă numai în Bangladesh și Sri Lanka așa ceva își permit, dar nicio țară europeană așa nu poate să-și permită. Eu nu, nu am pretenții către dumneavoastră. Mulțumesc. Domnul Nicolae Eșanu: Am înțeles, dar eu și în comisie am discutat subiectul acesta, cred că mai mult decît ar fi meritat, poate. Lipsa unei interdicții exprese privind angajarea în cadrul Serviciului de Informații și Securitate a persoanelor care au dubla cetățenie nu înseamnă automat că aceste persoane urmează a fi angajate și aceste persoane urmează să poată să pună în pericol securitatea națională.

115

În principiu, nu prea există studii care ar demonstra că în dependență de cetățenia persoanei ea este un pericol mai mare sau mai mic al securității. Mulțumim. Domnul Vladimir Vitiuc: Doamnă Postoico, Poftim, prima întrebare. Doamna Maria Postoico: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Spuneți, vă rog, dar, de fapt, dumneavoastră mi-ați răspuns aproape la întrebarea pe care au vrut să v-o pun referitor la aceea că la angajare totuși conducătorul poate să aibă aceste rezerve și să nu fie angajat. În cazul dat, e posibil? Domnul Nicolae Eșanu: Nu ar fi posibil, pentru că dacă el nu ar fi angajat exclusiv pe motivul că deține cetățenia altui stat, există riscul ca acest lucru să fie considerat discriminatoriu. Pentru că persoana nu poate să fie tratată diferită, în dependență de anumite criterii. Dar cu certitudine acest eventual risc este un element care trebuie să fie luat în considerație la momentul cînd se decide angajarea persoanei sau la momentul cînd se decide menținerea acesteia în serviciu, inclusiv datorită faptului că ea trebuie să aibă acces la secretul de stat. Doamna Maria Postoico: Da, vă mulțumesc. Și totodată dacă acest risc, care își va lua asupra sa conducătorul la angajare, și ceva, mă rog, este un agent al altui, stat care duce toată informația. Cine atunci va duce răspundere? Domnul Nicolae Eșanu: Răspundere o să poarte acel care a divulgat informațiile și sigur, eventual, acei care nu au întreprins măsurile necesare pentru a evita scurgerea de informații. Dar eu, din… experiență nu pot să spun, din ce cunosc eu, cred că serviciile secrete vor avea grijă ca agenții lor să respecte toate rigorile formale pe care le punem noi în legislație. Doamna Maria Postoico: Eu cred că în cazul dat nu era necesar de modificat legislația. Domnul Nicolae Eșanu: Nu, aici este decizia Curții Constituționale pe care noi nu o putem…

116

Doamna Maria Postoico: Noi cunoaștem. Domnul Nicolae Eșanu: … pune în discuție. Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Domnule Țurcan, Poftim, prima întrebare. Domnul Vladimir Țurcan: Da, vă mulțumesc. Domnule ministru, Eu vă înțeleg foarte bine. Sînteți un jurist și parte formală trebuie să o respectați. Dumneavoastră v-ați referit că nu există niște studii, există practici, care, printre altele, au anume serviciile speciale. Și în cazul dat, reieșind din aceste practici, dumneavoastră ați luat în considerație avizul însuși al Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova, care este unul negativ față de acest proiect de lege. Domnul Nicolae Eșanu: Eu regret că în Republica Moldova există instituții care pot emite opinii contrare Constituției. Noi putem să discutăm: este bună sau nu prea soluția, dar în măsura în care există o hotărîre a Curții Constituționale, indiferent dacă ne place sau nu, noi trebuie să adoptăm poziții reieșind din hotărîrea Curții Constituționale. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Țurcan. Domnul Nicolae Eșanu: Deci, din această perspectivă, noi nici nu aveam posibilitate să luăm în considerație, pentru că pe noi Constituția ne obligă să amendăm legile care au fost declarate neconstituționale. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Țurcan, Poftim, a doua întrebare. Domnul Vladimir Țurcan: Domnule ministru, Eu, printre altele, la ședința comisiei v-am propus o soluție. V-am propus o soluție, nu știu dacă ați adus-o la cunoștință conducerii Guvernului. Și o soluție absolut legală, absolut constituțională, care, realizînd această soluție este

117 posibilitatea de a… nu că de a evita hotărîrea, dar de a exclude motivul și temeiul care a fost pus în baza acestei hotărîri a Curții Constituționale și anume dumnealor au făcut referință la faptul că există Convenția cu privire la cetățenie, care a fost ratificată de către Republica Moldova. Printre altele, această convenție a fost ratificată pînă a apărut această prevedere care permitea cetățenia dublă. Și atunci eu v-am propus doar o concluzie și o soluție foarte clară. Și eu așa văd, după faptul că astăzi totuși este pus în ordinea de zi, acest proiect de lege, deci nu s-a discutat această propunere la Guvern, da? Domnul Nicolae Eșanu: Nu, la Guvern nu a fost discutată această propunere, pentru că lucrurile nu sînt într-o legătură directă. Domnul Vladimir Țurcan: Cum nu este? Domnul Nicolae Eșanu: Procedura de… Domnul Vladimir Țurcan: O legătură absolut directă. Domnul Nicolae Eșanu: Nu este chiar… Domnul Vladimir Țurcan: Anume datorită acestei soluții…. Printre altele anume pe această cale și au mers toate țările care au ratificat această convenție. Și dumneavoastră așa și n-ați răspuns la întrebarea domnului Gorilă, dar eu vă răspund, nu-i nicio țară unde este așa fel de prevedere. Nicio țară care stimează însăși pe dînsa ca țară nu permite ca serviciile speciale și nu numai să aibă cetățenia dublă. Toate persoanele care au acces la secret de stat nu pot să aibă cetățenie dublă. Asta este o regulă începînd de la țara cea mai mare și terminînd cu țara cea mai mică. Domnul Nicolae Eșanu: Eu nu știu, din informațiile pe care le dețin eu există multe țări …. Domnul Vladimir Țurcan: Numiți măcar o țară. Domnul Nicolae Eșanu: … în care nu există o asemenea … Domnul Vladimir Țurcan: Numiți măcar o țară.

118

Domnul Nicolae Eșanu: Eu nu vă pot … Domnul Vladimir Țurcan: Apoi asta și-i problema. Domnul Nicolae Eșanu: ... aduce nicio țară din memorie. Dar trebuie să înțelegem că în măsura în care legislația … nu este necesar ca țara să prevadă expres că poți să accezi dacă ai dublă cetățenie sau multiplă cetățenie. Este suficient ca legislația să nu prevadă interdicția. Și foarte multe țări, în genere, nu au reglementări cu privire la accesul în dependență de cetățenie. Ei pot, de facto, să nu …(rumoare în sală.) A, dar asta n-are nicio legătură. Rezerva la convenție … Nu, deci dacă legislația … Rezerva la convenție permite țării să nu aplice convenția. Rezerva la convenție nu are legătură cu regimul pe care îl stabilește țara, important este ca țara să nu aibă un regim juridic contrar convenției. Adică, țara poate face rezervă, dar oricum poate aplica prevederea din convenție. Nicio regulă a tratatelor internaționale nu interzic țărilor să aplice convențiile, chiar dacă a făcut rezervă sau chiar dacă nu sînt parte a acestor tratate. Deci problema doar se pune, poți să ai reglementări contrare tratatului. Doar în acest … Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Țurcan, Poftim, ultima precizare. Domnul Vladimir Țurcan: Eu cred că nu este util absolut ca să avem acum discuții, eu voi lua cuvînt pe marginea acestui proiect. Dar, domnule Eșanu, dumneavoastră ca, mă rog, ex-membru al Comisiei de la Veneția trebuie să cunoașteți această practică. Și printre altele, această soluție este rezultatul examinării practicii și opiniilor Comisiei de la Veneția. Vă documentați. Domnul Nicolae Eșanu: Comisia de la Veneția nu are niciun document în care să reglementeze standardele de accedere în Serviciul de Securitate sau în oricare autoritate publică. Comisia de la Veneția poate și are opinii privind legislația unor țări concrete, dar în care niciodată nu a expus reguli generale cum ar trebui să fie. Din perspectiva Comisiei statul poate să instituie restricții, poate să nu le instituie, comisia nu are standarde în această privință. Mulțumim.

119

Domnul Vladimir Vitiuc: Господин Банников, Пожалуйста. Domnule Eșanu, Încă o întrebare. Пожалуйста, Банников. Domnul Аlexandr Bannicov: Спасибо. Господин Ешану, Вопрос такой. Насколько я знаю, во многих странах, в большинстве стран при получении гражданства принимают присягу, – так или нет? Domnul Nicolae Eșanu: Насколько знаю, да, но не могу гарантировать. Domnul Аlexandr Bannicov: Я тоже, насколько знаю, принимают присягу. В этой присяге будущий гражданин присягает на верность родине, гражданином которой он становится, так? В случае если он стал сотрудником секретной службы, а он гражданин другого государства – не могут ли его привлечь за то, что он не защищает интересы своего нового государства, своей новой родины? Когда он выезжает за пределы этой страны, ему могут предъявить какие-то претензии, даже, может быть, уголовное преследование может быть возбуждено в отношении него, потому что он не исполняет ту присягу, которую он принял на верность новой родине? Domnul Nicolae Eșanu: Нет, такого нет. Ни в одной стране мира нет уголовной ответственности за неисполнение присяги гражданина. Уголовная ответственность может быть за какие-то конкретные нарушения, которые являются следствием нарушения присяги, но такого, чтобы сказать: нарушил присягу – привлекаем к ответственности, такого я не знаю ни в одной стране мира. Domnul Аlexandr Bannicov: Спасибо. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Novac, Poftim, prima întrebare. Domnul Grigore Novac: Da. Mulțumesc, domnule Președinte al ședinței. 120

Întrebarea mea este în felul următor. În esență, Serviciul de Informații și Securitate este un organ de stat specific în componența lui, care în limitele competenței sale trebuie să aibă un rol cheie în asigurarea securității statului. Eu mă uitam prin lege, la articolul 7 din Legea nr.753 privind Serviciul de Informații și Securitate, adică la „Atribuțiile Serviciului” vedem, putem citi așa: „Spionajul, adică transmiterea informației ce constituie secret de stat altor state, precum și obținerea ori deținerea ilegală a informațiilor ce constituie secret de stat în vederea transmiterii lor unor state străine, structuri anticonstituționale, trădarea manifestată prin acordarea de ajutor unui stat străin în desfășurarea activităților ostile împotriva lui, protecția secretului de stat” ș.a.m.d. după text. Avem și articolul 8 „Direcțiile de activitate ale Serviciului” care ne spune: „Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce țin de asigurarea securității statului, Serviciul desfășoară activități informative și contrainformative”. Și ceea ce spuneau și colegii din sală, și domnul Bannicov, avînd în vedere că potențialul candidat ori ofițerul angajat în cîmpul muncii în Serviciu depune un jurămînt militar în esența lui. Obținînd cetățenia altui stat depune un alt jurămînt de credință, care parcă s-ar părea, la prima vedere, că este prioritar celui militar. Întrebarea mea este, de care jurămînt, pînă la urmă, se va ghida ofițerul de Serviciul de Informații și Securitate care deține cetățenie dublă și căruia acel stat străin, în interesul statului străin, îi solicită informație la care ofițerul are acces, informație care constituie secret de stat? Domnul Nicolae Eșanu: Noi intrăm într-o discuție care nu are legătură cu acest proiect. Domnul Grigore Novac: Ba da, are. Sînt articole din lege, nu-s inventate de mine. Domnul Nicolae Eșanu: Acest proiect ține doar de aducerea legislației în concordanță cu hotărîrea Curții Constituționale. Întrebarea dumneavoastră ar fi pertinentă dacă această lege ar avea vreun efect asupra faptului, vor avea sau nu dreptul să fie angajați în Serviciul de Informații și Securitate persoane cu multiplă cetățenie. Din punct de vedere juridic, indiferent de faptul dacă se adoptă această lege astăzi sau nu se adoptă, problema accederii persoanei cu multiplă cetățenie pentru angajare în cadrul Serviciului de Informații și Securitate a fost rezolvată de Curtea Constituțională prin declararea neconstituțională a acestor texte. Noi doar acum le excludem formal din textul legii. Deci, indiferent ce o să decidem noi astăzi, nu are nicio referință. Cît privește întrebarea pe care ați menționat-o dumneavoastră, este un subiect pe care să-l discutăm aici este mult prea mult. Ce legătură este între divulgarea secretului și jurămîntul la diferite state? Cînd depui jurămîntul de credință unui stat, nu depui jurămîntul de a încălca vreo lege. Un cetățean al unei

121

țări nu trebuie să divulge informația pe care el nu are dreptul s-o divulge conform legii. Un cetățean al Republicii Moldova care activează în SIS a devenit cunoscător al unei informații comerciale, care-i secret comercial, el are obligația să n-o divulge, dacă este secret comercial, nici chiar Serviciului său de Informații și Securitate, dacă acest secret nu atentează la securitatea națională. Deci nu există legătură directă între deținerea cetățeniei și obligația de a nu divulga informația secretă. Este chiar discutabil și riscul. Însuși faptul cetățeniei creează risc de divulgare a informației. Cetățenia aduce probleme, dar ea n-are legătură cu activitatea criminală. Problema poate să apară că el are jurăminte de loialitate, adică neîncălcînd legea. (Rumoare în sală.) Pentru că eu am spus că nu are. Dumneavoastră îmi puneți întrebări care nu are… Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Novac, Poftim, a doua întrebare. (Discuții.) Domnule Novac, Poftim. Domnul Grigore Novac: Da. Vă mulțumesc. Domnule ministru, Eu, de fapt, țin să vă amintesc că dumneavoastră tot faceți trimitere la Hotărîrea Curții Constituționale, dar ați evitat să spuneți că 5 din cei 6 judecători ai Curții Constituționale taman că sînt cetățenii altui stat și cărui stat au servit ei atunci cînd au emis această hotărîre este cam greu de spus. Dar poate este un conflict de interese și ei au oferit posibilitate cetățenilor români să… haideți de amu să facem o, știți, nu să se numească Serviciul de Informații și Securitate „SIS”, dar prin abreviatură să mai adăugăm „SRI”… prin abreviatură – „SBU” să mai adăugăm acolo și tot așa mai departe. Dumneavoastră acum propuneți noi ce să facem în esență, să legiferăm? Eu înțeleg că dumneavoastră acum, ca atare, stați la tribună și sînteți în situația în care trebuie să justificați, iată, toată chestia asta, dar o justificare în detrimentul interesului statului Republica Moldova nu-și are locul aici, în Parlament. Ați spus că nu-i cazul să discutăm aici. Dar unde să discutăm? Să ieșim pe prag afară să discutăm la tema asta sau unde, avînd în vedere că este vorba despre organul care trebuie să stea la straja securității statului?… Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Novac…

122

Domnul Grigore Novac: Și dumneavoastră ne spuneți că nu aici în Parlament. Dar unde? Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Novac, Întrebare. Domnul Grigore Novac: Așa, mai departe. Spuneți, vă rog, a doua întrebare, cîți ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova astăzi au așa mare nevoie de a doua cetățenie, că a fost nevoie de elaborat un așa proiect? Domnul Nicolae Eșanu: Proiectul nu are nicio legătură cu faptul dacă au sau nu au ofițerii multiplă… Domnul Grigore Novac: Dar cui i-o venit în cap toată harababura asta? Domnul Nicolae Eșanu: În cap, nu i-a venit în cap legiuitorului constituant. Domnul Grigore Novac: Asta la cei 5 cetățeni români de la Curtea Constituțională, lor le-a venit în cap. Domnul Nicolae Eșanu: Cînd a fost scrisă Constituția s-a reglementat în Constituție un mecanism care asigură corelația dintre legislație și Constituție. Și în Constituție… Domnul Grigore Novac: Domnule Eșanu, Pe dumneavoastră vă privesc studenții acum ceea ce vorbiți dumneavoastră. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Novac, Mulțumesc. (Rumoare în sală.) Domnul Nicolae Eșanu: Constituția mă obligă… Domnul Vladimir Vitiuc: Domnul Diacov… Domnule Eșanu, Mulțumesc.

123

Domnule Diacov, Poftim, prima întrebare. Domnul Dumitru Diacov: Stimate domnule ministru, Eu acum înțeleg că la noi juriștii pot să lămurească orice și să îndreptățească tot așa – orice. Din cauza asta noi trăim în atmosfera asta și în situația asta și așa mai departe. Eu îmi pun întrebarea: trebuie să existe în Republica Moldova cîteva categorii de funcționari de stat care să apere Republica Moldova, interesele naționale ale Republicii Moldova? Domnul Nicolae Eșanu: Răspunsul este – da. Domnul Dumitru Diacov: Dumneavoastră ați citit jurămîntul pe care trebuie să-l dai în Federația Rusă, în România, în Turcia, în Bulgaria, fiindcă noi avem nu numai că unii se gîndesc la cetățenia română, alții se gîndesc la cetățenia rusă, noi, eu cred că în serviciile respective avem de toți. De atîta eu cred că în loc ca Ministerul Justiției și dumneavoastră personal, ca om cu multă experiență, să veniți, să ne așezăm, să ne gîndim ce categorii de oameni care să facă excepție de la legea ceea care a fost votată de comuniști prin anii 2000. Este posibil. N-o să găsiți în România, n-o să găsiți în Rusia, n-o să găsiți în Israel și în multe alte state în serviciile speciale oameni cu 3 pașapoarte în buzunar. N-o să găsiți. N-o să găsiți. Eu înțeleg, Curtea Constituțională la noi a luat multe decizii, inclusiv foarte multe deocheate și asta este una dintre deciziile deocheate. Cum așa, dacă noi, cetățenii au dreptul la dublă cetățene, păi, Parlamentul unui stat suveran nu are dreptul să ia decizii ca să-și apere interesul național. Noi, Președintele țării e normal să fie cu 3 pașapoarte în buzunar? Procurorul General e normal să fie cu 3 pașapoarte în buzunar? Serviciile speciale e normal? Eu cred că noi trebuie să ne determinăm. Eu acum așa am spus, orientativ. De aceea eu propun ca noi să retragem din ordinea de zi acest proiect, să-l lăsăm, că nu ține de angajamentul Republicii Moldova, nu-i integrare europeană ș.a.m.d. și noi să ne așezăm, să luăm o decizie care să ia în considerație și interesul Republicii Moldova. Eu înțeleg care… cetățenii nu-s vinovați care au dublă cetățenie, fiindcă este lege care permite, dar tu, dacă vrei să ai anumite funcții, să accezi la anumite funcții, tu trebuie să înțelegi că nu poți să vii în funcția asta cu 3 pașapoarte în buzunar. Înțelegeți? De aceea, domnule Preşedinte, eu propun să retragem din discuție acest proiect. O să revenim, o să discutăm într-o atmosferă destul de… mai constructivă.

124

Domnul Nicolae Eșanu: Dacă îmi permiteți. Domnul Dumitru Diacov: Și terminăm discuțiile. Domnul Nicolae Eșanu: Dacă îmi permiteți. Eu nu… din tot ce am argumentat eu astăzi, eu nu m-am pronunțat asupra faptului dacă trebuie sau nu să fie admisă angajarea în cadrul Serviciului de Informații și Securitate a persoanelor cu multiplă cetățenie. Eu m-am referit la un lucru, noi avem obligația să îndeplinim hotărîrile Curții Constituționale și eu sînt ferm convins că cel mai mare pericol pentru Republica Moldova este încălcarea ordinii constituționale. Este un pericol cu mult mai mare și real decît eventuala multiplă a cetățeniilor a oricărui demnitar de stat. Și noi am avut obligațiunea să venim în fața dumneavoastră cu acest proiect de lege. În eventualitatea în care el se respinge de Parlament, noi o să trebuiască să venim în mod repetat cu acest proiect de lege atîta timp cît Curtea Constituțională nu-și revizuiește hotărîrea, pentru că eu pornesc de la faptul că am obligația legală și morală să asigur respectarea hotărîrilor Curții Constituționale. (Rumoare în sală.) Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Diacov… Domnule Diacov, Poftim. Stimaţi colegi… Domnul Dumitru Diacov: Eu nu am întrebare. Eu vă rog, liniștiți-vă. Și domnule ministru, tot liniștiți-vă. Dar dumneavoastră n-aveți obligațiunea morală, dumneavoastră să vă duceți la Curtea Constituțională și de pe pozițiile Ministerului Justiției să le lămuriți că, băi, în țara asta trebuie să existe cineva care să slujească acestei țări, dar nu la 20 concomitent? Aveți obligațiunea morală sau nu? Domnul Nicolae Eșanu: Avem obligațiunea… Domnul Dumitru Diacov: Sau aveți obligațiunea să veniți aici să troncăniți, înțelegeți. Domnul Nicolae Eșanu: … și morală, și legală.

125

Domnul Dumitru Diacov: Nu. Domnule Preşedinte, Scoateți, vă rog, proiectul acesta și hai, avem ordinea de zi destul de încărcată. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Boțan, Poftim, prima întrebare. Domnul Roman Boțan: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Bineînțeles că există Adresa Curții Constituționale și eu înțeleg poziția autorului. Pe de altă parte, apartenența sau deținerea unei cetățenii nu-i împiedică pe unii cetățenii ai unui stat, mă refer la România în acest caz, să-și bată joc necontenit, în acest caz încălcînd în fiecare zi acest jurămînt. Mă refer la colegii de vizavi. Pe de altă parte, domnule ministru, v-am adresat această întrebare și în cadrul comisiei, o întrebare care se reflectă atît în sinteza, atît în analiza Centrului Național Anticorupție, dar și în avizul de care se vorbea anterior, emis de către Serviciul de Informații și Securitate, prin care, pe bună dreptate, consider eu, trebuie de identificat un mecanism care trebuia să fie menținut, să fie existent în proiectul pe care l-ați propus cu privire la soluționarea acestei coliziuni între interesele naționale și prevederile constituționale. De ce nu ați ținut cont de această observație sau n-a fost posibil de identificat un asemenea mecanism pentru a respecta hotărîrea Curții Constituționale, dar pentru a asigura și interesele naționale? Domnul Nicolae Eșanu: ... Nu există nicio posibilitate de a respecta hotărîrea Curții Constituționale, fără a abroga acest text de lege, pentru că în asta constă... (Gălăgie în sală.) Cît privește hotărîrea expertiza anticorupție, eu am mai spus-o de la această tribună și am avut posibilitatea să particip cînd ei și-au aprobat Metodologia. Cu părere de rău, Centrul Național Anticorupție nu face distincții între expertiza anticorupție și alte analize, cum ar fi constituționalitatea. În această privință nu există nicio problemă care ar ține de competența Centrului Național Anticorupție, pentru că aici nu este vorba despre o normă care ar putea genera corupție. Putem să spunem ori de cîte ori că... nu este bună această soluție, dar ea nu are treabă cu faptul că se generează corupție. Și CNA, în cazul de față, și-a depășit mandatul. Mulțumim.

126

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Deliu, Poftim, prima întrebare. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc mult. Stimați colegi, Asistăm iarăși nu știu la ce, numai nu la o ședință a Parlamentului Republicii Moldova. Gesturile care sînt folosite, lîngă mine este persoana care a folosit niște cuvinte dintr-un vocabular suburban la adresa unui demnitar de stat. Și eu cred că aici ar fi cazul să vă cereți scuze, domnule, fiindcă nu e permis într-un Parlament să te adresezi cu așa cuvinte unei persoane care prezintă, că vă place sau nu vă place. Și aici nu că vreau să dau dreptate cuiva și cuiva să nu dau dreptate. De ce, interesant, hotărîrile Curții Constituționale, atunci cînd ne convin nouă, începem... a bate din palme, dar atunci cînd nu vă convine ceva, învinuiți persoana care vine să prezinte și, apropo, el v-a dat azi o lecție ca să cunoașteți. Și eu cred că, încă o dată repet, cu „șezi băi”, așa cum s-a exprimat și față de mine, și „a trăncăni”, asta poate pe la Bașcalia pe undeva să fie, numai nu în sediul Parlamentului. (Rumoare în sală.) Eu nu sînt de acord că acest proiect trebuie amînat. Noi l-am amînat la data de 5 octombrie, că a fost inclus în ordinea de zi, l-am amînat la data de 7 decembrie, haideți să-l amînăm și astăzi. Și ceea ce spunea domnul Eșanu, totdeuna va reveni acest subiect ca să-l discutăm în Parlament. De aceea, stimați colegi, Haideți să ne stimăm unii pe alții și să nu ne transformăm în Calea Basarabiei, uitînd că sîntem aleșii poporului. Mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Stati, Poftim, prima întrebare. Domnul Sergiu Stati: Da. Stimați colegi, Vreau să chem și eu la calm, în primul rînd. În același timp, sincer vorbind, se creează o impresie că nu prea înțelegem despre ce vorbim. Mă miră colegii liberali, liberalii democrați în frunte cu domnul Deliu și toți ceilalți care au sărit în apărarea unor teze numai din considerentul că ăștia neapărat trebuie să fie români, dar în realitate ei pot să fie și ruși, pot să fie și ucraineni.

127

Și eu vreau să mă uit la dumneavoastră atunci cînd o să fie jumătate din SIS cetățenii Federației Ruse și Ucrainei. Ce o să spuneți voi atunci? Sau ai Turciei sau nu știu de unde. Voi vă gîndiți numai aceea că ei neapărat trebuie să fie români, dar ei nu neapărat trebuie să fie români, domnule Deliu. (Voci nedeslușite din sală.) N-a înțeles el... Doamnă Ciobanu, Eu am înțeles perfect ceea ce spuneți, dar vă spun că este o abordare absolut eronată. Și respectiv, în sensul ăsta, eu sînt de acord cu Președintele de Onoare al Partidului Democrat. Trebuie să-l scoatem, trebuie ca să ne gîndim, poate Ministerul Justiției sau Guvernul ca să pregătească altceva și să intervenim încă o dată la Curte. Trebuie să avem, într-adevăr, un organ în care am fi conștienți că avem niște oameni care sînt pentru noi, nu pentru București, nu pentru Moscova, ...nu mai știu pentru cine. Dacă el, cetățeanul, nu vrea să renunțe la alt pașaport, înseamnă că el trebuie să renunțe la aceea ca să lucreze la SIS. Asta este opinia mea și părerea mea. Și eu, dacă va fi pus la vot, voi vota categoric împotriva acestui proiect. Mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, domnule Stati. Și domnul Președinte de Onoare Diacov. Предложение по снятию с повестки дня я поставлю в процедуре голосования, потому что мы следуем этому Регламенту: и все вопросы, и амендаменты, и все процедурные вопросы. (Voce nedeslușită din sală.) Нет председательствующего, он ушел. (Rîsete și rumoare în sală.) Уважаемые коллеги, еще два вопроса, и перейдем к следующему. А снятие с обсуждения мы будем ставить в процедуре голосования. Domnule Deliu, Poftim. Domnul Tudor Deliu: Da. Mulțumesc. Dreptul la replică. Domnule Stati, Dacă ați observat, eu nu am pronunțat ce fel de cetățenie are cineva și care trebuie s-o aibă. Eu am încercat să apăr procesul legislativ și am zis că nu putem să ne jucăm de-a legea, atunci cînd o amînăm din zi în zi. Și m-am referit anume la 128 comportamentul unor deputați (rumoare în sală) și încă o dată sînt convins că ar trebui să adoptăm acel Cod de etică... (Voce nedeslușită din sală.) Iată, vedeți cum vorbește, ca la Bașcalia: „Haide băi!”, „Haide băi!” Domnul Vladimir Vitiuc: Уважаемые коллеги, Спасибо. Domnul Tudor Deliu: Hai liniștiți-vă dumneavoastră. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Deliu, Mulțumesc. Domnul Tudor Deliu: De aceea... Domnul Vladimir Vitiuc: Уважаемые коллеги! (Rumoare în sală.) У нас в повестке дня еще два очень важных и непростых вопроса. Поэтому мы должны экономить время – наше и наших граждан – и переходить к следующему вопросу повестки дня. Domnule Dudnic, Poftim, ultima întrebare. Domnul Corneliu Dudnic: Уважаемые коллеги, Ну, конечно, повторяться на тему того, что сегодня было сказано уже очень много раз, не хочется, но тем не менее как депутат с правом законодательной инициативы также настаиваю на том, чтобы эта инициатива была снята с рассмотрения повестки дня. Domnul Vladimir Vitiuc: Хорошо. Domnul Corneliu Dudnic: Я думаю, что аргументы здесь более чем убедительны, более чем весомы. Поэтому не будем повторяться, давайте последуем тому, что уже было сказано много раз: снимем этот вопрос с повестки дня и не будем больше возвращаться… Спасибо.

129

Domnul Vladimir Vitiuc: …следуем процедуре голосования. Я еще тоже не буду повторяться, но все-таки повторю: в процедуре голосования мы все предложения по снятию вопроса с повестки дня будем голосовать. Mulțumesc, domnule Eșanu. Domnule Boțan, domnule președinte, Poftim, raportul comisiei. Ну отложим в процедуре голосования, там решим, зачем мне... Domnul Roman Boțan: Stimați colegi, Vă aduc la cunoștință raportul definitivat asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.260 din 10 august 2017 pentru lectura întîi. (Rumoare în sală.) Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, sesizată în fond, a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat spre examinare Parlamentului de către Guvern. (Gălăgie în sală.) Prezentul proiect de lege a fost elaborat de către Ministerul Justiţiei în vederea executării Adresei Curţii Constituţionale din 31 ianuarie 2017 care prevede ajustarea legislaţiei în vigoare la prevederile Constituţiei prin excluderea interdicţiei deţinerii dublei cetăţenii de către ofiţerii de informaţii şi securitate. Majoritatea comisiilor parlamentare permanente şi Direcţia generală juridică a Secretariatului Parlamentului au avizat proiectul de lege în cauză şi au înaintat amendamente asupra cărora comisia se va pronunţa în lectura a doua. Totodată, Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice şi Comisia mediu şi dezvoltare regională s-au pronunţat pentru respingerea proiectului în cauză, iar Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a adopta o decizie asupra prezentului proiect. La 20 septembrie 2017, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a examinat proiectul de lege. Astfel, 5 membri ai comisiei au votat „pentru”, 2 – „împotrivă”, 2 – „s-au abţinut”, iar în raportul comisiei s-a specificat solicitarea către plenul Parlamentului să se expună prin vot asupra oportunităţii adoptării prezentului proiect de lege în lectura întîi. La solicitarea unui grup de deputaţi, prezentul proiect de lege a fost exclus din ordinea de zi a Parlamentului din 5 octombrie 2017 şi, respectiv, din data de 12 octombrie 2017, în vederea examinării suplimentare a acestuia de către comisia sesizată în fond.

130

Proiectul a fost examinat suplimentar în şedinţa comisiei din 29 noiembrie 2017. Astfel, 5 membri ai comisiei au votat „pentru”, iar 3 „împotrivă”. Prin urmare, solicităm plenului Parlamentului să se expună prin vot asupra oportunităţii adoptării prezentului proiect de lege în lectura întîi. Vă mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, domnule Boțan. Domnule Țurcan, Poftim, prima întrebare. Domnul Vladimir Țurcan: Da. Vă mulțumesc. Domnule președinte, La mine doar o întrebare. Dumneavoastră cred că, nu cred că, dar așa-i procedura, pregătind acest raport, ați analizat toate avizele care au fost prezentate, inclusiv avizul Comisiei pentru drepturile omului. Noi acolo am propus, într-adevăr, o propunere, o soluție, care, îmi pare că ar fi dat posibilitatea ca noi să ieșim din acest impas, și anume de a consulta Ministerul de Externe, Guvernul… Deci doar există în afară de prevederile constituționale și este articolul 8 al Constituției care clar stipulează și… 54 al Constituției, cum trebuie de procedat în caz dacă este o discordanță între Constituție și actul internațional. Nu ați încercat totuși să consultați această problemă? Domnul Roman Boțan: Domnule președinte, Cu siguranță, acest lucru s-a discutat foarte intens în cadrul ședinței comisiei. Dumneavoastră ați observat că și în cazul primului raport și în cazul raportului definitivat acesta nu a întrunit numărul necesar pentru a avea o anumită poziție definitivă, lăsînd plenului Parlamentului să decidă asupra oportunității adoptării acestui proiect în lectura întîi. Avînd în vedere că este Adresa Curții Constituționale, noi am examinat acest proiect de lege și, cu siguranță, în cazul în care acesta va fi acceptat, conceptual, se va purcede la examinarea tuturor amendamentelor și tuturor celor ce au fost incluse în avizele comisiilor care au examinat acest proiect. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Țurcan, Poftim, a doua întrebare.

131

Domnul Vladimir Țurcan: De fapt, și ca o precizare. Înțelegeți care e problema? Adoptarea conceptului, de fapt, exclude variantele altor amendamente, deoarece conceptul e unul. Sau da, ba nu. Asta este problema. De aceea întrebarea este pusă în alt fel, anume de a consulta posibilitatea de a ieși din această situație foarte, aș spune eu așa, amuzantă dintr-o parte, dar, în același timp, foarte absurdă, de a ieși prin consultări cu Ministerul de Externe, Guvern și, în acest context, pentru ca să nu pornim aici discuțiile acestea care vor aduce… pur și simplu legea va fi respinsă. Doar este clar ca „bună ziua” conceptul. Haideți sau respingem acest concept, sau îl scoatem din ordinea de zi și consultați cu Ministerul de Externe și cu Guvernul. Domnul Roman Boțan: Domnule președinte, Dacă vom… chiar se va proceda la asemenea consultații, bineînțeles că va trebui să vă expuneți asupra acestui proiect, fie că acceptați acest concept sau nu. Vă repet încă o dată, părerile sînt diferite, fără a intra în detalii cine și cum a votat, dar există Curtea Constituțională, care este totuși o autoritate cu anumite atribuții. Din acest punct de vedere, eu personal am solicitat reprezentantului ministrului justiției sau l-am întrebat ceea ce l-am întrebat și astăzi: care este acel mecanism care va asigura acel echilibru? (Voci din sală.) Răspunsul dumneavoastră l-ați auzit, însă Curtea Constituțională a decis în acest sens. Respectiv, dumneavoastră, în calitate de parlamentar, aveți dreptul să vă expuneți prin vot asupra proiectului. Vă mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Gorilă, Poftim, prima întrebare. Domnul Anatolie Gorilă: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Boțan, Dumneavoastră sînteți președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Nu vă supărați, așa o întrebare: dumneavoastră vă închipuiți ca un ofițer de la Serviciul român de informație să aibă pașaportul Republicii Moldova în buzunar? Sau de la FSB din Rusia să aibă pașaportul cetățeniei Moldovei în buzunar? Domnul Roman Boțan: Dacă aș face un exercițiu de imaginație, nu exclud faptul că mulți agenți ai statelor pe care dumneavoastră le-ați menționat deja dețin anumite cetățenii.

132

Domnul Anatolie Gorilă: Nu, nu. Domnul Roman Boțan: Și dacă vom adopta și legislația care va permite obținerea cetățeniei Republicii Moldova prin simplificarea procedurilor pentru cei care locuiesc în teritoriul necontrolat, neconstituțional vor fi din ce în ce mai multe persoane. Sînt convins că calitatea jurămîntului pe care dumneavoastră îl depuneți în calitate de angajat al unui serviciu este cea care trebuie să determine, fiindcă natura atribuțiilor pe care le are, presupun că, ar face posibilitatea să dețină diferite cetățenii, fiindcă lucrează în diferite state. Domnul Anatolie Gorilă: Domnule Boțan, Nu mi-ați răspuns, cu părere de rău. Domnul Roman Boțan: Și plus la asta sînteți și dumneavoastră membru al Comisiei securitate națională și aveți toată posibilitatea să vă expuneți în cadrul ședințelor. Domnul Anatolie Gorilă: Domnule Boțan, Nu mi-ați răspuns, cu părere de rău. Eu am dat întrebare domnului ministru. Domnul Roman Boțan: Dacă îmi imaginez? Da, îmi imaginez. Domnul Anatolie Gorilă: Dați-mi să… dați-mi să răspund. Dacă un lucrător, ofițer, colaborator al serviciului român de informație o să aibă în buzunar pașaportul moldovenesc, el mai mult de 5 minute nu o să fie ținut acolo. El nu numai că o să fie eliberat, o să fie și în pușcărie băgat, să mă credeți pe mine. Acolo legile sînt tare aspre în așa direcție. Cu părere de rău, domnule Boțan, să mă scuzați, noi ne slăvim în toată lumea – i-am dat întrebare domnului ministru – da, nu-i nici într-o țară așa ceva, să mă credeți, nu este. Nu este așa ceva, nu se permite nicăieri ca ofițerul de la cel mai special serviciu să aibă cetățenia dublă. O să vină timpul cînd o să-i bată în ușă așa și o să spună: „Dă datoria înapoi, stimate ofițer”. Noi îi băgăm singuri pe dînșii, să mă scuzați, în închisoare, pe băieții aceștia. Nu se poate așa ceva. Noi ne slăvim nu prea bine. Așa o mică informație. La Guvern, cînd era Filat la guvernare, nu vă supărați prieteni, colegi din Partidul Liberal Democrat, se permitea ofițerului de la Poliția de Frontieră care făcea serviciul în Giurgiulești să trăiască în Galați. Vă închipuiți asta? El venea la tură, el făcea tura și pleca în Galați și trăia acolo. Peste două zile

133 iar se întorcea. Vă închipuiți să fie așa ceva la români sau la ruși? Dar nu se permite. Noi ne slăvim iar cu, să mă scuzați, cu niște prostii care vrem să le primim. Domnul Roman Boțan: Eu personal nu mă cert cu nimeni, domnule deputat. Și întrebarea referitor la imaginație: da, eu mi-aș putea imagina și v-am răspuns în acest context. În altă ordine de idei, dumneavoastră ați observat ce întrebare am adresat eu și părerile vizavi de poziția mea personală dumneavoastră le cunoașteți. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Boțan, Mulțumesc. Întrebări nu-s. Pe acest proiect noi avem două luări de cuvînt. Și primul – domnul Țurcan. Vă rog, la tribuna principală. Domnul Vladimir Țurcan: Stimați colegi, Vă spun sincer, eu cînd prima dată am văzut acest proiect de lege, am crezut că aceasta e o glumă. Cînd a fost inclus în ordinea de zi, am crezut că totuși este un bun simț, este o rațiune care n-ar permite în genere să discutăm așa fel de proiecte de legi. Dar acum eu mi-am adus aminte despre un clasic al genului de umor că „маразм крепчал все больше”. Înțelegeți? Asta este. Altceva nici nu pot să vă spun. Dar din punctul de vedere al conținutului însuși și ce ține de partea juridică, problema este nu pur și simplu de SIS, doar înțelegeți foarte bine. Iată domnul… colegul nostru… ca un exemplu, Poliția de Frontieră, exact aceeași situație cu Curtea Constituțională, este vorba de funcționari care au acces la secret de stat. Și printre altele, eu nu întîmplător am întrebat care este practica internațională, anume asta și este practica internațională. Persoanele care au acces la secret de stat nu pot să aibă cetățenie dublă. Dar pentru ca să fie asigurată această prevedere este necesar, cei care nu au făcut această rezervă la convenție la momentul ratificării convenției – Moldova a ratificat-o în 1999, dacă nu mă-nșel – deci noi acum trebuie să facem, să mergem pe calea acestei proceduri și anume, să inițiem, eu am în vedere Ministerul de Externe să inițieze niște consultări, negocieri, dacă doriți, cu cei care sînt semnatari ai acestei convenții pentru ca să fie permis ca Moldova, reieșind din situația în care ne aflăm, să facă această rezervă. Și atunci nu vor fi cazuri de genul acela despre care foarte mulți aici ați vorbit. Doar, într-adevăr, persoana cînd depune jurămîntul, el ce spune? Că eu jur să respect Constituția, eu jur să procedez numai în folosul acestui stat. Punct. Mai departe apare întrebarea: în folosul cărui stat? Pînă ești cetățean simplu, nicio problemă, nicio problemă, nu există acest conflict de interes, dar în cazul dat noi vorbim despre securitatea statului. Nu pur și simplu despre un secret comercial, despre care aici a încercat să vorbească domnul ministru, este vorba de secretul

134 statului. Și articolul 54 al Constituției foarte clar prevede, în cazul cînd este vorba de protecția, de interesele securității statului pot fi introduse restricții în legislația în vigoare, una la mînă. Doi. Articolul 8 al Constituției clar prevede, da, Moldova este obligată să respecte tratatele internaționale, dar, în caz dacă este o discordanță între articolul Constituției și acest acord, trebuie să fie avizarea acestui acord. În cazul dat Curtea Constituțională pur și simplu formal a preluat sau a constatat că Moldova n-a făcut această rezervă și pur formal, deoarece, într-adevăr, cum au spus colegii noștri, au interes personal, deoarece sînt cetățenii altui stat, au adoptat această hotărîre formală, ne-au aruncat-o aici, în Parlament, mai departe rugumați-o. Rugumați-o, noi deja am hotărît întrebarea noastră, noi am hotărît întrebarea statului Republica Moldova. Deoarece cine după această lege poate să spună deci foarte ferm noi sîntem pentru acest stat, noi sîntem pentru promovarea intereselor și promovarea statalității Republicii Moldova. Și eu sînt sigur cei care vor vota această lege vor fi anume cei care nu doresc ca statul Republica Moldova și securitatea acestui stat să fie păstrată și dezvoltată mai departe. De aceea, propunerea mea este una foarte clară: a). Sau noi mergem pe calea respingerii acestui proiect de lege. b) Varianta mai diplomatică. De pornit aceste negocieri cu statele care au ratificat exact așa cum și Moldova această convenție. Și ajungem la o variantă civilizată, dacă doriți. Nicio țară în lume n-are așa fel de prostie în legislație. Vă mulțumesc. (Aplauze.) Domnul Vladimir Vitiuc: Vă mulțumesc. Domnule Mitriuc, Poftim la tribuna principală. Domnul Ghenadi Mitriuc: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Vreau să vă aduc la cunoștința dumneavoastră că, прикрываясь решениями Конституционного Суда, большинство членов которого присягнули на верность соседнему государству, о выполнении международных обязательств по соблюдению прав человека, олигархическая группировка действует в своих меркантильных интересах, которые совпадают с интересами её наймитов, находящихся за рубежом, а именно: любой ценой не допустить развитие Молдовы как суверенного, нейтрального государства, поддерживающего равные отношения как с востоком, так и с западом.

135

Введение норм, позволяющих допускать к особо охраняемым секретам государства иностранных граждан, можно с уверенностью назвать финальным шагом первого этапа специальной операции по ликвидации Республики Молдова как независимого государства. Ведь большинство шагов были уже осуществлены. Назову лишь некоторые из области национальной безопасности: Разрешение двойного гражданства для лиц, находящихся на государственной службе, в том числе в юстиции, органах внутренних дел, вооруженных силах; введение специального статуса, включая применение вооружения, при пребывании на территории страны иностранных вооруженных сил стран одного милитаристского блока и в то же время объявление нелегитимным пребывания воинского контингента государства, которое установило и поддерживает, подчеркиваю, поддерживает мир в течение уже 25 лет на берегах Днестра; заключение двусторонних договоров с соседним государством, разрешающих применение иностранных полицейских и военных контингентов при возникновении ситуации во внутренних делах суверенного государства Республика Молдова; введение ограничений на свободу слова и запрета на плюрализм мнений путем ограничения доступа к приему и распространению информации. Эти и многие другие факты из других областей, таких как внешняя политика, экономика, национальная политика, указывают на то, что осуществляется согласованный в Брюсселе и утвержденный в Вашингтоне план по уничтожению нашего с вами государства. Стоит отметить цинизм горе-правителей, которые унизили всех действующих и отставных офицеров Службы информации и безопасности. На начальном этапе обсуждения данного проекта представители Службы выступили категорически против введения таких законодательных норм. Также негативная оценка была дана в антикоррупционной экспертизе, отметившей, что предлагаемые изменения направлены против интересов государства и представляют риск продвижения интересов против Республики Молдова в интересах другого государства. После окрика из Глобал-Бизнес-Центра руководство Службы поменяло свое мнение на диаметрально противоположное и поддержало проект под №260. Хочется отметить, что всем понятно, что это мнение принадлежит руководству Службы, которое было назначено, к несчастью офицеров информации, по политическому алгоритму. Этих руководителей невозможно называть профессионалами своего дела, а выскочками и реваншистами, которые являются neamuri, кто захватил наше с вами государство. Очевидно, что принятие данных норм открывает дорогу в Службу представителям иностранных спецслужб, которые с большой долей вероятности смогут стать начальниками над офицерами СИБ.

136

Господа офицеры, Вы сможете терпеть такие издевательства над собой? Коллеги-депутаты, Принятие норм, снимающих ограничения на право проходить службу в Службе информации и безопасности, является умышленным действием, которое относится к составу преступлений, для которых предусмотрены суровые наказания согласно Уголовному кодексу Республики Молдова. Тех, кто собирается голосовать за введение таких норм, с уверенностью можно считать соучастниками преступных действий клики, захватившей власть в стране. Недалек тот час, когда неангажированная юстиция, повторяю, неангажированная юстиция привлечет лиц, участвующих в захвате государства, к уголовной ответственности за преступления против суверенитета, целостности и независимости страны. В числе этих лиц может оказаться кто-то из вас, кто проголосует за этот антигосударственный законопроект. Коллеги, Подумайте дважды и примите решение, которое может повлиять на вашу судьбу в будущем. А наша фракция сделала свой выбор в пользу суверенного государства Республика Молдова и не будет голосовать за уничтожение нашей страны. (Aplauze.) Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Novac, Poftim. Doamnă Maria Ciobanu, Vă rog. De procedură, poftim. Doamna Maria Ciobanu: Domnul deputat are cetățenie română. Să înțeleg că a solicitat-o în ce scop? Să facem unirea cu țara, domnule deputat? Vă mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Poftim. Domnul Grigore Novac: Acum ascultați, doamnă româncă. Fiți atentă.

137

Stimați colegi, În această sală, de fapt, dacă mai privim printre rînduri, vedem foarte mulți ofițeri care cîndva au depus jurămînt, credință acestei țări. Da, poate este o țară mică, este săracă, dar totuși este o țară suverană, independentă, care are propria Constituție. Astfel de țări mici cum este Republica Moldova sînt foarte multe, dar, cum au spus și colegii în această sală, n-o să vedeți nicăieri toată … nici nu știu cum să-i zic, toată epopeea asta care s-a pornit la noi aici. Noi, de fapt, am propus și a propus și Dmitri Gheorghevici s-o scoată și, în genere, nici să n-o discutăm. Serviciul de Informații și Securitate este un organ de stat specific, pe el nu putem să-l comparăm cu un minister care, la fel, este important, are la bază principiul de a sta la straja securității acestui stat. Despre articolele din Constituție și despre articolele din Legea cu privire la Serviciul de Informații și Securitate au vorbit colegii. Nu, iarăși, nu știu, noi uneori parcă vrem să ne slăvim nu știu cu ce, dar cînd facem cîte o boroboață rîde o lume întreagă de ceea ce facem noi. În timpul angajării în cadrul Serviciului de Informații și Securitate fiecare ofițer depune un jurămînt de credință Republicii Moldova și de a fi în slujba statului Republica Moldova. În cazul în care modificarea propusă va fi votată, asta total șterge toate principiile de credință Republicii Moldova. Avînd în vedere că la dobîndirea ori redobîndirea cetățeniei altui stat ofițerul SIS o să depună un jurămînt și va jura credință deja statului respectiv. Care jurămînt îl va respecta? Știți cum, un jurămînt militar undeva parcă este inferior jurămîntului de credință depus în statul X sau Y. N-o să dau denumire, că acuși se aprind unii pe aici. Votarea acestui proiect de lege nimicește toate principiile în baza căror activează Serviciul de Informații și Securitate. În esență, jurămîntul de credință depus, cum am mai spus, este mai presus. Și, cu siguranță, cum au vorbit și colegii, o să vină ziua cînd o să trebuiască să plătească pentru cetățenia care a… Eu, în genere, nu înțeleg care este plusvaloarea acestui proiect. Vine... Domnule ministru, Cu tot respectul față de dumneavoastră, dar vă aud studenții și pe cine educăm noi – Dumnezeu știe. Noi ce facem din Serviciul Informații și Securitate o… filiale, așa, multidimensionale la SRI, …, SBU. Poate și la FSB, de ce nu? Vă convine asta? Eu vreau să vă aduc aminte cît tam-tam s-a făcut la noi, în Republica Moldova, cînd trădare de patrie, nu știu ce, spionaj, rețineri, în presă. Doamne ferește, prăpădenie era acolo, toți vorbeau, coșmar se întîmplă. Curtea Constituțională, domnule Eșanu, ne spuneți că trebuie să respectăm decizia Curții Constituționale. Dar de cînd Curtea Constituțională este un organ

138 legislativ? Ori poate ați uitat că la articolul 60 din Constituția Republicii Moldova, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă în acest stat. Dacă vrem să ne evidențiem prin ceva, haideți poate pînă la urma-urmei să ne evidențiem cu ceva bun, dar nu taman să ne evidențiem cu toate prostiile și legiferarea în esență, numiți-i cum vreți „spioni”, „stucacioci” ori ce vreți să fie și atunci cînd ne vom pomeni mîine-poimîine că nu mai are cine sta la straja acestui stat. Atunci să știți că, în primul și în primul rînd, o să fie… aiștia de la Curtea Constituțională clar lucru că și-or lua valizele și ce mai au împrejurul casei și vor pleca peste Prut în partea cealaltă, dar Republica Moldova, statul Republica Moldova, copiii care vin din urmă rămîn aici. Și noi ce facem, vrem să legiferăm distrugerea acestui stat? Eu, stimaţi colegi, vă chem totuși la rațiune. Și, domnule Preşedinte al ședinței, Totuși cînd vom ajunge la etapa, haideți deci măcar să nu punem la vot, că nu avem ce pune la vot. Retrageți o dată proiectul acesta nenorocit și smintit de-a binelea, că judecătorii Curții Constituționale, prin hotărîrea lor, care nu prima dată și-a atribuit deja atribuții de organ legislativ, totodată, vor trebui atrași la răspundere. Nu la răspundere așa ca să-i vorbească lumea, dar la răspunderi penale și care pe urmă să nu să se bocească și să se jeluie că e dosar politic, e dosar, nu știu ce. Oameni buni, Se încalcă Constituția, se încalcă Legea supremă în stat. Vă mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: Уважаемые коллеги, обсуждения 260-го проекта закона от 10 августа 2017 года закончились, и в ходе процедуры голосования мы определим решение, которое будет принято Парламентом, о судьбе этого закона. Следующий, următorul proiect nr.317 din 17 octombrie 2017 politica bugetar-fiscală-vamală. Domnule preşedinte Creangă, Poftim, prezentați raportul comisiei. Domnul Ștefan Creangă: Stimaţi colegi, Stimate domnule Preşedinte al ședinței, Comisia economie, buget şi finanţe, în contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului,

139 amendamentele deputaților și avizul Guvernului pe marginea acestora, a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative pentru lectura a doua. Prezentul proiect de lege conține propuneri care rezultă din politica fiscală și vamală pe anul 2018, bazate pe prevederile Programului de activitate a Guvernului, Strategiei naționale „Moldova 2020”, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, avînd ca scop consolidarea capacităților instituțiilor statului în vederea colectării veniturilor bugetare și eficientizarea administrării fiscale și vamale și diminuarea proporțiilor de evaziune fiscală și vamală. Ținem să menționăm că pe marginea proiectului de lege au fost înaintate amendamente la care a fost solicitat avizul Guvernului în contextul respectării articolului 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. Amendamentele și propunerile înaintate, precum și opinia Guvernului Republicii Moldova pe marginea acestor amendamente, au fost puse în discuție în cadrul ședinței comisiei, fiind expuse în anexă la prezentul raport. Totodată, în proiect au fost incluse modificări și completări cu caracter redacțional și de corelare cu prevederile legilor în vigoare. Pornind de la cele menționate și ținînd cont de majoritatea avizelor pozitive ale comisiilor permanente, ale Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului și de avizul Guvernului, comisia propune proiectul de lege spre examinare și adoptare în lectura a doua ca fiind lectură finală, luînd în considerare obiecțiile amendamentelor relatate în anexă la prezentul raport. Vă mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Уважаемые коллеги, проект во втором чтении, все выступающие с амендаментами. Да? Am înțeles. Doamnă Zotea, Poftim, prima întrebare. Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Eu am un amendament, aș vrea să-l dau citirii și, în cele din urmă, să fie expus votului. Deci pe marginea articolului 1 din proiect, punctul 72 din proiect, care cuprinde tabelul cu mărfurile care se supun accizelor, anexa nr.1 la titlul 4 din Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163 din 24 aprilie 1997, în rîndul 4 din tabelul propus, poziția tarifară 220300 marfa bere fabricată din malț, cifrele 2,50,

140

2,50, 2,63 lei din coloanele 4, 5 și 6 ale tabelului propus se substituie cu cifrele 3,75 lei și respectiv 4,5 lei. Deci analizînd evoluția valorii accizelor la bere și luînd în calcul deprecierea valutei naționale din ultimii ani, constatăm că accizul la berea fabricată din malț nu a fost majorat, ci, dimpotrivă, s-a diminuat de la 0,116 euro, 1,85 lei în 2012 pînă la 0,102 euro 2,15 lei în 2015, 0,097 euro, echivalentul a 2 lei și 15 bani în 2016 și aproximativ 0,120 euro, echivalentul a 2 lei 50 în 2017. Deci această majorare a cotei de acciz se încadrează în realizarea Programului național pentru controlul alcoolului pe anii 2012–2020. Există și o hotărîre de Guvern în acest sens, întrucît se estimează că majorarea cotei de acciz la bere va diminua consumul de bere de către populație, căci conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, berea este consumată în special de tinerii sub 30 de ani, inclusiv minori. În Republica Moldova, 52 la sută din consumatorii de alcool, în special al berii, sînt tinerii. Peste 70 la sută dintre minori consumă bere, potrivit datelor statistice ale Ministerului Sănătății, iar țara noastră ocupă locul 2 în topul țărilor cu cel mai mare consum de băuturi alcoolice din lume. De aceea, stimaţi deputaţi, rog susținerea acestui amendament. Vă mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule preşedinte. Domnul Ștefan Creangă: Da. Vă mulțumesc. Stimaţi colegi, În sensul dat, vreau să aduc la cunoștință că amendamentul doamnei deputat nu a fost susținut de către Guvern, deci este un aviz negativ la acest amendament. Respectiv, orice modificare adusă prin majorare se încalcă articolul 131 din Constituție. Este la latitudinea dumneavoastră să înțelegeți necesitatea sau susținerea, sau nesusținerea acestui amendament, însă comisia rămîne pe poziția de a nu susține acest amendament. Domnul Vladimir Vitiuc: Proceduri… Амендаменты будем ставить на голосование в процедуре голосования как мы это делали всегда. В ходе… Ну, в процессе голосования проекта проголосуем амендаменты потом будем голосовать проект в целом. Doamnă preşedinte Greceanîi, Poftim. Doamna Zinaida Greceanîi: Da, mulțumesc.

141

Da, vă rog să-mi explicați. Eu aici am pe vreo 20 de pagini amendamente, cum atunci o să le puneți la vot? Domnul Vladimir Vitiuc: Я извиняюсь. Doamna Zinaida Greceanîi: Lumea n-are să știe cum să voteze. Domnul Vladimir Vitiuc: Очень просто, как это делалось всегда. Мы подходим к процедуре голосования во втором чтении, и голосует весь Парламент амендаменты потом голосуем… Doamna Zinaida Greceanîi: Давайте мы договоримся. Domnul Vladimir Vitiuc: Я ничего нового не придумал. Doamna Zinaida Greceanîi: Нет, вы ничего нового не придумали, вы установили просто раньше этот порядок, который я не думаю что самый эффективный. Domnul Vladimir Vitiuc: Еще вопросы? Doamna Zinaida Greceanîi: Но, уважаемые коллеги, раз мы говорим об этом, говорю, чтобы было всем понятно: это проект закона о налоговой политике, тут очень много законодательных амендаментов. Поэтому я думаю: вот прочитала, я прочитала один амендамент, соберите всех, пожалуйста, в зале и голосуем: согласны или не согласны. А когда все в куче – ничего не понятно. Ну, извините, так не делается. Domnul Vladimir Vitiuc: Зинаида Петровна, Ну, так делается до меня, и я ничего нового не открыл. Когда будем обсуждать этот проект, все амендаменты проголосуются, как это было всегда во всех проектах. Doamna Zinaida Greceanîi: Скажите, когда будем… Domnul Vladimir Vitiuc: В 17.30.

142

Doamna Zinaida Greceanîi: … Тогда в 17.30 я буду читать каждый амендамент и за каждый амендамент будем голосовать. Domnul Vladimir Vitiuc: Так и было, так и будет. Doamna Zinaida Greceanîi: А мне сейчас зачем его читать? Тогда, в 17.30, будем зачитывать. Domnul Vladimir Vitiuc: Договорились. Domnul Țap. Domnul Iurie Țap: Domnule președinte, Vă rog să mă ajutați, pentru că nu am găsit în sinteza respectivă punctul 96, propunerea a fost: se exclude. Motivarea contravine principiului autonomiei locale. Domnul Ștefan Creangă: Domnule deputat, Acuș încerc să găsesc amendamentul dumneavoastră... Domnul Iurie Țap: Punctul 96 din proiectul de lege. (Gălăgie în sală.) Domnule președinte Creangă, Poate vă ajută Ministerul Finanțelor? Ei sînt gata. Poate... dacă... Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim, tehnicienii, loja Guvernului. Da, vă rog. Domnul Dorel Noroc – șef Direcție generală politică și legislație fiscală și vamală din cadrul Ministerului Finanțelor: (Dorel Noroc – Ministerul Finanțelor.) Stimate domnule deputat, Probabil, vorbim de faptul limitării evaluării bunurilor imobiliare din împrumuturile pe care le contractă autoritățile locale. Guvernul a acceptat amendamentul dumneavoastră și a fost retrasă propunerea respectivă. Domnul Ștefan Creangă: 253, o clipă. Of, doamne!

143

Stimați colegi, Sinteza asta e de 240 de pagini și, sincer, îmi vine cam complicat să identific de fiecare dată. Da, da, bine. Da, mersi. Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim, domnule Țap. Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Punctul 111, ceea ce ține de Cancelaria de Stat. Or Legea nr.436 prevede ca toate deciziile consiliilor locale să fie supuse controlului de legalitate. Și dublarea care este aici chiar nu are treabă și doar vine să vorbească despre controlul excesiv din partea Guvernului, ceea ce este condamnat de Congresul puterilor locale și regionale. Domnul Ștefan Creangă: Eu îmi cer scuze, domnule deputat, punctul 111 la ce articol se referă? Domnul Iurie Țap: Sintagma... Domnul Ștefan Creangă: Nu, nu, la ce articol se referă din Codul fiscal? Domnul Iurie Țap: Alineatul... Se introduce aici punctul 111... Domnul Ștefan Creangă: La care articol se introduce? Ca eu să pot să încerc să găsesc în sinteză. (Voce nedeslușită din sală.) Domnul Iurie Țap: Nu am reușit, fiindcă și eu sinteza am primit-o acum și e mărișoară. Poate Ministerul Finanțelor? Domnul Ștefan Creangă: Bine, pentru că, pe parcurs, dacă ne uităm pe proiectul redactat, punctul 111 se referă la... Domnul Iurie Țap: Citez: „Cancelaria de Stat, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, va supune controlului administrativ de legalitate deciziile autorităților deliberative ale

144 administrației publice locale privind stabilirea cotelor taxelor locale, în scopul asigurării respectării prevederilor” ș.a.m.d. pe text. Doar că spuneam: toate deciziile consiliilor locale sînt supuse controlului de legalitate. Și atunci, dacă luăm Legea nr.780 privind actele legislative, se face trimitere la ea, dar nu se reproduce. Aceasta era esența. Domnul Ștefan Creangă: Da, am găsit, domnule deputat. Într-adevăr, amendamentul dumneavoastră se referă la articolul 297 alineatul (10) prin care se introduce următoarea sintagmă: „Cancelaria de Stat, prin intermediul oficiilor sale teritoriale...” Da, este așa ceva. ... La acest articol mai sînt amendamente. Respectiv, poziția Guvernului este de a nu susține amendamentul dumneavoastră... și vă dau citire din poziția Guvernului: ... excluderea punctului 297 alineatul (10) nu se susține. „Măsura are drept scop asigurarea transparenței decizionale la stabilirea tuturor taxelor locale și reglementarea rapoartelor cu contribuabilii în vederea participării la procesul decizional”. Menționăm că, conform articolului 8 alineatul (3) din Legea privind administrația publică locală, proiectele de decizii ale consiliului local se consultă public în conformitate cu legea, cu respectarea procedurilor stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă și deliberativă a populației unității administrativ- teritoriale de nivelul I sau al doilea, după caz. La fel, normele legii privind transparența în procesul decizional nr.239 se extind și asupra deciziilor autorităților administrației publice centrale și locale. Concomitent, întru asigurarea respectării cerințelor transparenței decizionale în cadrul stabilirii taxelor locale de către autoritățile locale, se propune ca oficiile teritoriale să verifice respectarea criteriilor și principiilor specificate la articolul 297 alineatul (8) și alineatul (9) din Codul fiscal”. Totodată, se propune completarea articolului 298 alineatul (3) cu textul: „cu excepția prevederilor 297 alineatul (8) și (9)”. De menționat că actualmente Serviciul Fiscal de Stat exercită controlul asupra modului în care autoritățile publice locale execută titlul VII „Taxele locale”, inclusiv controlul asupra respectării principiilor stabilite la 297 alineatul (8) din Codul fiscal. Astfel, prin modificarea înaintată, prin proiectul de Lege nr.317, se propune ca exercitarea atribuției respective să fie realizată de către Cancelaria de Stat, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, și nu de către Serviciul Fiscal de Stat. Adică ideea cu supravegherea pe care o menționați dumneavoastră excesivă din partea statului, eu cred că nu este justificată prin... așa cum s-a menționat, în primul rînd, trecem de la Serviciul Fiscal la Cancelaria de Stat, pentru că e mult mai logic... așa cum ați menționat dumneavoastră, că ele deja toate deciziile locale sînt exercitate. Această normă mai mult se referă pentru Serviciul Fiscal, hai să

145 spunem, în esență, ca Serviciul Fiscal să nu ducă la autoritățile locale și este corect, pentru că deciziile date să nu aibă atribuții cu Serviciul Fiscal. Dar dacă dumneavoastră, procedural, aveți dreptate, trebuie să spunem că dumneavoastră aveți aici dreptate cînd să facem trimitere în conformitate cu Legea nr.780. Dar eu cred că, deocamdată, o astfel de formulare mai mult încurajează și îmbunătățește esența Codului fiscal. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Țap, Aveți precizări? Domnul Iurie Țap: Bine. Eu doar o să regret faptul, pentru că angajamentele Guvernului asumate prin Strategia de reformă a administrației publice, contextul general al Acordului de Asociere, nemaivorbind de Strategia... de descentralizare, și foarte important, recomandarea nr.322 din 2012 a Congresului puterilor locale și regionale privind controlul excesiv din partea Guvernului. (Rumoare în sală.) Și voi preciza: taxele locale, în general, sînt o competență a autorităților locale și Guvernul, în general, nu ar trebui să aibă treabă la ele. De aceea regret mult, dar aceasta vorbește despre faptul că se pune presiuni pe autoritățile locale. (Gălăgie în sală.) Mesajul este prost de tot. 113, domnule președinte. Domnul Ștefan Creangă: Da, vă rog. 113 punctul 298? Domnul Iurie Țap: Da. Domnul Ștefan Creangă: La articol… Domnul Iurie Țap: Deci este vorba de persoanele care practică activitatea, desfășoară activitatea profesională în sectorul justiției. În cazul dat se reduce baza impozabilă a autorităților locale. E o chestie de principiu. Și așa este mică. Prin această prevedere se reduce și, de fapt, contravine principiilor constituționale. Domnul Ștefan Creangă: O clipă, o clipă, o clipă. De ce dumneavoastră considerați că se reduce?

146

Domnul Iurie Țap: Pentru că în cazul persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, el poate să mai aibă, această persoană poate să mai aibă unu, doi, trei sau patru angajați. Pentru acești angajați el nu va achita taxa respectivă de amenajare a teritoriului. (Discuții în sală.) Dacă este un executor sau, eu știu, altele și el are unu, doi, trei angajați, el achită doar ca persoană care profesează, nu și angajații. Și este, de fapt, un principiu care ar discrimina alți agenți economici. Domnul Ștefan Creangă: Domnule deputat, Spuneți-mi, vă rog, despre care articol este vorba? Domnul Iurie Țap: Punctul 113. Domnul Ștefan Creangă: Dar ce articol? 113. Ce articol? Înseamnă că e articolul… punctul 114. Pentru că eu mă uit aici pe proiectul redactat și taxa pentru amenajarea teritoriului. O clipă. Domnul Iurie Țap: Exact. Domnul Ștefan Creangă: Da, da. 114 e la mine, fiindcă au intervenit în redactare articole suplimentare, puncte suplimentare în proiectul de lege. Așa. Propunerea dumneavoastră era: sintagma „în cazul persoanelor care desfășoară activitate profesională… Domnul Iurie Țap: Exact. Domnul Ștefan Creangă: … în sectorul justiției, numărul de persoane abilitate prin lege pentru desfășurarea activității profesionale în sectorul justiției… profesională în justiție se exclud”. Așa. O clipă. Mă clarific. Înseamnă că Guvernul menționează în felul următor: că nu susține, reieșind din argumentele invocate în avizul propriu-zis și unitățile, coloana 2 va avea următorul cuprins: „unitățile de comerț și/sau de prestări servicii care corespund activității expuse la anexa nr.1 cu privire la comerțul interior”. Eu, stimate domnule deputat, nu văd o problemă pentru că formularea veche așa-zisă a anexei era în formula de… m-am încurcat, domnule Țap, sincer vă spun că… Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule președinte.

147

Domnul Ștefan Creangă: Stați, stați o clipă. Domnul Vladimir Vitiuc: Din loja Guvernului poate să ajute. Poftim. Domnul Ștefan Creangă: Asta e formularea din titlul anexei. Domnul Dorel Noroc: Stimate domnule deputat. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule președinte. Domnul Dorel Noroc: În varianta actuală este numărul mediu scriptic trimestrial al salariaților sau fondatorilor întreprinderilor, întreprinderilor. Guvernul a venit din contra să lărgească baza impozabilă, specificînd că în cazul activităților profesionale în sectorul justiției și aceștia vor achita taxa pentru amenajarea teritoriului, ținînd cont de numărul persoanelor care activează în cadrul serviciilor respective. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Țap, Poftim. Domnul Iurie Țap: În cazul persoanelor care… citez: „în cazul persoanelor care desfășoară activitatea profesionistă în sectorul justiției – numărul de persoane abilitate prin lege pentru desfășurarea activității și dacă este el unul executor judiciar, judecătoresc, dar el are doi sau trei angajați, el va plăti doar pentru sine, nu și pentru cei angajați pe care îi are, eu știu: secretar tehnic, ajutor, contabil, altele. Deci se reduce, numărul va fi mai mic și aceasta afectează de principiu… principiul autonomiei locale, fiindcă micșorează baza impozabilă. Asta este. Am clarificat. Și eu propun colegilor, mă rog, să susțină. Vom reveni. Și ultimul, domnule președinte, cel mai important, propunerea de a introduce articolul 17, adică după 17, 18 modificări la Legea privind finanțele publice locale. Altfel spus, acel transfer cu destinație specială care, de fapt, doar mărește dependența bugetelor locale de bugetul central de stat să-l transformăm în venituri proprii exact păstrînd formulările conceptuale și de conținut, doar ca să fie transformate în venituri proprii care consolidează ceea ce prevede Strategia națională de descentralizare, Strategia de reformă a administrației publice. Aceasta este propunerea.

148

Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc. Domnule deputat, Subiectul acesta e un subiect foarte sensibil și dumneavoastră știți foarte bine. Conceptual, pînă la urmă, trebuie să decidă Ministerul Finanțelor ce facem noi pînă la urmă cu veniturile proprii, cu transferurile. Eu cred că este prematur să discutăm o astfel de întorsătură în ceea ce înseamnă transferurile ca venituri proprii. Sînt sigur că la subiectul acesta vom reveni, sînt sigur de aceasta că vom reveni. Nu știu dacă la momentul actual Ministerul Finanțelor, în general, este gata pentru a face astfel de acțiuni. Pentru că logica dumneavoastră este una corectă în sensul dat, dar în partea ce ține de tot procesul bugetar, eu aici cred că trebuie să ne gîndim suplimentar. Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Poate este un pic de partea tehnică, dar nu este atît de complicat, dacă se dorește. Și, de fapt, domnule Președinte și stimați colegi, problema de bază este ceea ce spune Constituția, articolul 109 alineatul (2) „Autonomia privește organizarea, funcționarea și gestiunea colectivităților locale”. Acesta este principiul suprem, principiul constituțional și noi ne-am obligat, ne-am asumat prin mai multe documente, prin mai multe strategii, ne-am asumat să creștem veniturile proprii ale autorităților locale și eu chiar nu înțeleg care este problema. Anul 2018 este limita cînd Guvernul trebuie să-și asume… Astăzi vorbeam despre cele 28 de condiții. Stimați colegi, Una dintre aceste condiții este buna guvernanță, principiul guvernanței, care cuprinde mai multe elemente, de aceea eu vă propun totuși să urmăm ceea ce ne-am asumat. Mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Ghilețchi, Poftim, amendamentele dumneavoastră. Domnul Valeriu Ghilețchi: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Creangă, Eu am un amendament, am mai multe, dar am un amendament legat… acuș vă spun la ce pagină, dacă dumneavoastră aveți sinteza în față, e vorba de pagina

149

66, e vorba de articolul 112, da, articolul 112, modificarea articolului 12 din Codul fiscal. În varianta propusă de Guvern sună în felul următor: „subiectul care desfășoară activitățile de întreprinzător cu excepția autorităților publice, instituțiilor publice specificate la articolul 51, exclusiv instituțiile de învățămînt publice, instituțiilor medico-sanitare publice și private”. Eu am propus pe lîngă instituțiile de învățămînt publice să fie adăugat și cuvîntul „private”. Adică eu cred că atît instituțiile de învățămînt publice, cît și cele private trebuie să aibă exact același tratament. Nu cred că este corect să le tratăm în funcție de statutul de proprietate. Am citit de cîteva ori explicația Guvernului și poate este Guvernul aici, poate nu înțeleg eu ceva, dar eu totuși pînă la urmă nu am înțeles. Guvernul vine cu explicația în care spune că instituțiile de învățămînt publice și private sînt egale, dar nu au acceptat amendamentul care nu face altceva decît același lucru pe care îl vedem cu privire la instituțiile medico-sanitare, instituțiile medico-sanitare publice și private. Nu înțeleg de ce la instituțiile de învățămînt nu se acceptă fraza „publice și private”? Poate mă lămuriți, ca să înțeleg? Sau poate reprezentanții ministerului ar putea să îmi ofere această explicație? Domnul Ștefan Creangă: Sigur că. Rog ministerul să prezinte informația suplimentară. Domnul Dorel Noroc: (Dorel Noroc, Ministerul Finanțelor.) Stimate domnule deputat, În varianta de proiect și în sinteza care s-a prezentat dumneavoastră, conform modificărilor care vor fi făcute atît instituțiile publice, cît și cele private, instituțiile de învățămînt, ele vor avea obligativitatea să se înregistreze ca plătitori de TVA, în calitate de contribuabili la TVA. Domnul Valeriu Ghilețchi: Nu, dar ele sînt prevăzute într-o frază, domnule Hotineanu. Eu mă refer la faptul că ei au prevăzut, dar aici în cazul acesta au prevăzut numai public, fără cele private. Acolo, la instituțiile de … Păi, în Codul educației, domnule președintele Hotineanu, instituțiile de învățămînt și publice, și private au exact același statut, nu există nicio diferență între ele. Păi, ba da, este corect, este neconstituțional să faci o diferențiere între instituții de învățămînt după statutul lor de proprietate. Eu totuși iarăși nu înțeleg, dumneavoastră îmi spuneți acum că ele sînt egale, dar nu acceptați amendamentul. Asta nu pot să înțeleg. Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim.

150

Domnul Dorel Noroc: Și actualmente și în varianta care o să fie după proiectul de lege atît instituțiile publice, cît și cele private sînt plătitori de TVA în cazul în care livrează mărfuri mai mult de 600 mii de lei. Aici pur și simplu este … se înțelege fraza puțin greșit că este „cu excepția și exclusiv”. Anume prin exclusiv am vrut să spunem că instituțiile de învățămînt publice trebuie să fie plătitoare de TVA în cazul în care depășesc limita respectivă. Iar prin instituțiile private se subînțelege fraza de mai sus „subiectul care desfășoară activitatea de întreprinzător”. Prin subiectul care desfășoară activitatea de întreprinzător înțelegem orice instituție care are drept scop obținerea venitului. În sensul Codului fiscal instituțiile private cad sub noțiunea „subiectul care desfășoară activitatea de întreprinzător” și ele au obligația și actualmente, și după votarea acestui proiect să fie înregistrați ca plătitori de TVA. Domnul Ștefan Creangă: Oricum, domnule deputat Ghilețchi, eu acum citesc încă o dată suplimentar la ceea ce dumneavoastră ați menționat, sînt sigur că, poate, pînă la votare eu am să încerc să mă clarific, undeva dumneavoastră… Nu înțeleg, vreau să mă mai uit încă o dată pe poziția Guvernului, dar cred că este o scăpare în sensul dat. Domnul Vladimir Vitiuc: Domnul Ghilețchi. Domnul Valeriu Ghilețchi: Mulțumesc. Eu aș vrea, într-adevăr, domnule președinte Creangă, să vă uitați. Pentru că dacă e așa cum spune Guvernul, nu știu de ce se refuză amendamentul. Ori e un raționament de ce este refuzat dacă mi se spune că după adoptarea acestui proiect de lege oricum va fi același tratament. Eu n-am propus nimic altceva decît să fie un tratament echitabil. Asta e tot ce am dori. Domnul Ștefan Creangă: Exact. Eu cred că este aici o omisiune, din punctul meu de vedere, după cum mă uit eu după redacție, cred că este o omisiune. Domnul Vladimir Vitiuc: Doamnă președinte Greceanîi, Vă rog. Doamna Zinaida Greceanîi: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. N-ați vrut să mă ascultați pe mine, am să vă chinui de două ori. De aceea îmi cer scuze dinainte de la colegii mei.

151

Dar, domnule președinte al comisiei, spuneți-mi, noi cu dumneavoastră de foarte multe ori în cadrul comisiei și în Parlament am discutat că noi trebuie să le dăm un cadru legal previzibil, un cadru bugetar-fiscal foarte previzibil pentru agenții economici și pentru cetățenii noștri. Am propus ca proiectul în cauză să fie completat cu un articol cu următorul cuprins, pe parcurs articolul se completează cu articolul 172 și se completează cu articolul 15 cu următorul cuprins. Articolul 151. Asigurarea previzibilității cadrului bugetar-fiscal. Prima. Pe parcursul anului bugetar fiscal nu se admit amendamente ale legislației în domeniul bugetar-fiscal care stabilesc majorarea cotelor de impozite și taxe, precum și instituie impozite și taxe noi. Alineatul (2). După termenul specificat la articolul 47 alineatul (1) litera b) nu se admit amendamente ale legislației în domeniul bugetar-fiscal care stabilesc majorarea cotelor de impozite și taxe, precum și se instituie impozite și taxe noi pentru anul următor. Mulțumesc. Eu mai am, dar asta am început de la sfîrșit. Domnul Ștefan Creangă: Bine. Doamnă președinte Greceanîi… Doamna Zinaida Greceanîi: Mie îmi pare că noi cu toții tindem spre aceasta. Domnul Ștefan Creangă: Noi tot timpul am tins spre a da o previzibilitate la mediul de afaceri și în acest sens, dacă vă aduceți aminte, cu toții aici am votat că intrarea în vigoare a modificării Codului fiscal se face după șase luni de la publicare. Asta a fost primul pas în sensul dat. Doamna Zinaida Greceanîi: Hai să facem și al doilea. Domnul Ștefan Creangă: Eu cred că, cu siguranță, vom ajunge la etapa cînd politica fiscală va fi votată o dată la trei ani de zile, la cinci ani de zile, în dependență. Însă, la momentul actual, nu este posibil sub nicio formă, pentru că în cadrul reformelor, care se află statul la momentul dat, sîntem impuși de situații de a ne adapta cerințelor pieței în diferite forme. Și atunci modificarea pe care ați pus-o dumneavoastră undeva ne restrînge în a face anumite reforme. Acesta este unicul argument din partea mea pe care am putea să-l acceptăm. În rest, dumneavoastră aveți aici dreptate, trebuie să mergem pe ideea asta și noi tindem să mergem pe stabilitatea propriu-zisă, dar deocamdată situația este așa.

152

Doamna Zinaida Greceanîi: Domnule președinte, Dați-mi voie să nu fiu de acord cu dumneavoastră aici, fiindcă nu este chiar așa. Taxele și impozitele se stabilesc o dată pe an. Noi discutăm politica bugetar- fiscală, lasă să vină guvernanți atunci cînd se cuvine, în luna iulie, să aprobăm politica bugetar-fiscală, să le stabilim o claritate pentru tot mediul de afaceri și ei să lucreze pe parcursul întregului an. Eu n-am abordat acum problema o dată la trei ani, cu toate că ar fi normal să facem lucrul acesta, cu toate reformele pe care le facem. Doar noi nu facem reformele pentru a stabili unele taxe pentru unii agenți economici în detrimentul altor. Doar nu asta vrem s-o facem. De aceea, atunci de ce noi nu putem să acceptăm amendamentul în cauză? Eu cred că i-ar disciplina puțin și pe cei de la guvernare, pe acei din Guvern, Aici nu este vorba de reforme, că n-au nimic cotele de taxe și impozite, ele nu trebuie după esență să se schimbe, să se modifice de mai multe ori pe an. Ori amendamentele care vin țin de protejarea unor agenți economici în detrimentul altora. Iată toată explicația. E așa. Atunci dați-mi voie … Eu nici nu aștept comentarii de la dumneavoastră. Eu, pur și simplu, vreau cînd o să punem la vot, să se gîndească toți colegii din Parlament să votăm acest amendament. Domnul Ștefan Creangă: Bine. Doamnă președinte, Eu nu vreau să comentez ceea ce ați făcut dumneavoastră ca și amendament, fiindcă vreau să mai aduc un argument suplimentar, că anul trecut, de exemplu, noi am votat pe trei ani accizele, anumite accize le-am votat pe trei ani. Adică, se face, încet, pas cu pas, se merge în direcția aceasta. Doamna Zinaida Greceanîi: Și ce a mai rămas în afară de accize? De ce noi ne temem de lucrul acesta? Domnul Ștefan Creangă: Nu, nu ne temem. Doamna Zinaida Greceanîi: Ne temem. Domnul Ștefan Creangă: Eu sînt sigur că nu ne temem. Doamna Zinaida Greceanîi: Ne temem.

153

Domnul Ștefan Creangă: Încă mai sînt anumite domenii în care trebuie găsită soluția optimă în administrarea fiscală și vamală. Doamna Zinaida Greceanîi: De exemplu. Domnul Ștefan Creangă: De exemplu. Taxa de mediu, de exemplu. Doamna Zinaida Greceanîi: Pentru ce? Domnul Ștefan Creangă: Taxa de mediu. Doamna Zinaida Greceanîi: Taxa de mediu? Domnul Ștefan Creangă: Da. Acesta e un subiect pentru care încă nu este găsit mecanismul foarte bine amplasat … De aceea, eu cred că trebuie… Doamna Zinaida Greceanîi: Domnule președinte … Domnul Ștefan Creangă: … rațional să mergem, încetișor. Doamna Zinaida Greceanîi: Mai departe mergem. La articolul 1. Care procedură? Răbdați, n-ați vrut să acceptați ceea ce trebuia să acceptați, acum răbdați. La articolul 1 textul se modifică cu următorul conținut: la articolul 15 literele a) și b) vor avea următoarea redacție: a) Pentru persoanele fizice, cu excepția gospodăriilor țărănești de fermieri și întreprinzători individuali în mărime de 7% din venitul anual impozabil ce nu depășește suma de 100 mii lei, 18% din venitul anual impozabil de la 100 mii pînă la 300 mii, 25% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 300 mii de lei. Și eu cred că aici este absolut logic și argumentat ca acei care primesc mai mult, care cîștigă mai mult să se împartă mai mult cu bugetul. Și lucrul acesta ar fi foarte rațional și foarte bine primit de cetățeni. Ca să nu impozităm cu două cote de taxare și să-i prindem pe acei mijlocii, dar să-i prindem și pe acei mai bogați, cum spuneți dumneavoastră. Și litera b) Pentru persoanele juridice, gospodăriile țărănești de fermieri și întreprinzători individuali în mărime de 0% din venitul anual impozabil cu condiția

154 respectării dispozițiilor alineatului 23 șapte al articolului 24 al Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal. Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc. Doamnă președinte Greceanîi … Doamna Zinaida Greceanîi: Am să mai citesc o dată. Domnul Ștefan Creangă: Sigur că propunerea dumneavoastră de a face 3 trepte de impozitare este, de fapt, o nouă viziune a unei politici fiscale, dacă ne uităm în esență și al doilea amendament, ce ține de cota zero la venitul reinvestit, dacă nu greșesc. Dumneavoastră cunoașteți conceptul pe care eu îl susțin și eu susțin ideea aceasta, foarte… cred în dezvoltarea economiei în momentul cînd va fi reinvestit și asta a demonstrat-o, în Republica Moldova a fost demonstrat acest lucru, însă aici a apărut problema pierderilor la buget în primul an, cînd vom face implementarea respectivă. Totodată, propunerile dumneavoastră ca și calculare de pierderi la buget, eu, de exemplu, nu pot să-mi aduc aminte exact cît sînt, cît a făcut calcule Ministerul Finanțelor, dar dacă colegii o să aibă aceste calcule, pot să le spună. Deocamdată noi nu putem să ne permitem sub aspectul deficitului bugetar. Eu cred că această propunere merită atenție sporită din partea Guvernului și trebuie să identifice soluția propriu-zisă, pentru ca să găsească acoperire financiară la prima etapă, iar ulterior, de la sine o să fie acumulările. Domnul Vladimir Vitiuc: Doamnă Greceanîi, Poftim. Doamna Zinaida Greceanîi: Domnule preşedinte, De la sine poate să fie și cu efect imediat, fiindcă noi o să scoatem economia tenebră la suprafață. Agenții economici trebuie să devină credibili și ei vor să facă lucrul acesta. Principalul e ca guvernanții să nu-i încurce și să cîștige, și să lucreze legal. De ce ne încurcă pe noi lucrul acesta? De ce noi ne temem? Altă propunere. La articolul 20 litera r) cuvintele „un salariu mediu lunar pe economie” se modifică cu cuvintele „două salarii medii pe economie, în continuare după text”.

155

Domnul Ștefan Creangă: Doamnă preşedinte, Iarăși această normă nu a fost susținută din restrîngerea veniturilor bugetare. Orice propunere pe care dumneavoastră o înaintați urmează să fie acoperită. Odată cu implementarea lor urmează să fie acoperite din cheltuieli, să spunem, să găsim alte articole de venit la bugetul de stat. Vă dați seama că Guvernul, dacă nu are alte articole, nu poate să vă susțină propunerea dumneavoastră. Este una bună, eu înțeleg asta, dar deocamdată nu avem acoperire financiară. Doamna Zinaida Greceanîi Domnule preşedinte, Guvernul trebuie să se gîndească unde este acoperirea financiară. Noi nu trebuie sursele proprii interne să le călcăm în picioare, să ne împrumutăm la nivel de 30% din volumul bugetului de stat. Asta nu este admisibil, dar banii sînt în țară. Pur și simplu, ei nu se utilizează așa cum trebuie. La articolul 33 la alineatul (1), textul „în sumă de 10 mii 620 lei pe an” se substituie cu textul „în mărimea cuantumului anual al minimului de existență calculat pentru anul precedent”. La alineatul (2) textul „15 mii 840 lei pe an” se substituie cu textul „un nivel majorat, aplicînd coeficientul de 1 și 5 în mărimea cuantumului anual al minimului de existență calculat pentru anul precedent”. Domnul Ștefan Creangă: Doamnă preşedinte, Scutirile personale dumneavoastră… Doamna Zinaida Greceanîi Da. Domnul Ștefan Creangă: Discutăm despre scutirile personale. Doamna Zinaida Greceanîi Exact…. Domnul Ștefan Creangă: Bine. Toată lumea își dorește să aibă scutiri personale mai mari. Asta noi înțelegem, tindem și Guvernul de fiecare dată încearcă să mărească scutirile personale. Însă foarte puțin, hai să spunem, la momentul actual este doar o ajustare la inflație, ceea ce nu este cel mai plauzibil pentru un cetățean, însă sînt legate strict acțiunile date de pierderile bugetare.

156

Doamna Zinaida Greceanîi Domnule preşedinte, Tindem, tindem și tot în sărăcie sîntem. Unde tindem? Domnul Ștefan Creangă: Dacă-i sărăcie, ce să facem? Doamna Zinaida Greceanîi Unde să… pentru cine, pe cine să-i îmbogățim? La articolul 901 textul «la alineatul (35) cifra „3” se înlocuiește cu cifra „5”» se exclude. Domnul Ștefan Creangă: Îmi cer scuze: la care articol? 90 și… Doamna Zinaida Greceanîi 901. Domnul Ștefan Creangă: 901 – rețineri la sursa de plată. Da? Doamna Zinaida Greceanîi La sursa de plată acum este 3%. La sursa de plată pentru agricultură. Haideți sub… Domnul Ștefan Creangă: Da, mai sînt amendamente în sensul dat. Doamna Zinaida Greceanîi Haideți să lăsăm la nivel de… să rămînă așa cum este. Pentru ce ea trebuie înlocuită de la 3 la 5? Mare majorare am făcut și pe seama fermierilor noștri, cei mai bogați. Pe cei mai bogați nu vrem să-i prindem cu impozitare, dar pe fermieri vrem să-i prindem. Domnul Ștefan Creangă: Nu, nu, nu, cei mai bogați le-am inclus taxa de lux, inclusiv și anul acesta, taxa de lux la automobilele de lux. Doamna Zinaida Greceanîi A să-i prindeți. Domnul Ștefan Creangă: Dar cum nu o să-i prindem. Anul trecut a fost taxa de lux peste 50 de milioane încasată la bugetul de stat. Este ceva. Bine. Eu vreau să întreb aici dacă Guvernul are calculele cu de la 3 la 5.

157

Domnul Dorel Noroc: Stimată doamnă deputat, Estimările noastre, majorarea de la 3 la 5 la sută ne aduce aproximativ suplimentar la buget 50 milioane de lei, ele fiind incluse și pe partea de cheltuieli. Respectiv, dacă se acceptă amendamentul dumneavoastră, trebuie să reducem și partea de cheltuieli cu aproximativ 50 milioane de lei. Domnul Vladimir Vitiuc: Doamnă Greceanîi, Poftim. Doamna Zinaida Greceanîi Stimaţi colegi de la Ministerul Finanțelor, Spuneți-mi, vă rog, cît îs încasările zilnice la bugetul de stat? Pe zi cît încasăm noi la bugetul de stat venituri? Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim. Doamna Natalia Sclearuc – șef Direcție prognoză și analiză microfinanciară din cadrul Ministerului Finanțelor: Pînă la 100 de milioane. Depinde. Domnul Vladimir Vitiuc: Doamnă Greceanîi, Poftim. Doamna Zinaida Greceanîi Bugetul pe jumătate de zi de încasare. Domnul Ștefan Creangă: Da, doamnă preşedinte, eu sînt de acord cu dumneavoastră. Fiecare amendament presupune impact de genul: 50 de milioane, 100 de milioane, 200 de milioane. Doamna Zinaida Greceanîi Domnul… Domnul Ștefan Creangă: Dacă noi mergem cu așa tempou, departe nu ajungem cu bugetul. Doamna Zinaida Greceanîi Domnule preşedinte, Sînt absolut de acord cu lucrul acesta, dar trebuie să înțelegeți un lucru, că noi, dacă îmbunătățim administrarea fiscală și utilizarea eficientă a banilor publici,

158 despre acele 11 miliarde despre care vorbește Curtea de conturi, 50 de milioane nu costă să le scoatem de pe seama țăranilor noștri. Mai departe. Articolul 96 se completează cu litera a1 cu următorul cuprins „cota standard în mărime de 20% din valoarea impozabilă a producției agricole și acelei zootehnice cu restituirea integrală a plăților TVA în termen de 5 zile”. Și litera b) – liniuța a patra va avea următorul cuprins: „5% la gazele naturale și gazele lichefiate de la poziția 27 11 atît cele importate, cît și cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și la serviciile de transport și de distribuție a gazelor naturale”. Astăzi cota este de 8%. Eu cred că ar fi normal noi s-o coborîm pentru gazele naturale la 5%. Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc. Doamnă deputat, TVA, în general, conceptul TVA-ului, în esență, el trebuie să fie unic, inclusiv 20 la sută la gaze trebuie să fie, dacă discutăm. Noi înțelegem că toată această politică de diversificare a cotelor pe TVA a fost impusă de anumite restricții de moment. Că se varsă, se arată în tarif, dacă discutăm despre gaz. Eu înțeleg că dumneavoastră doriți să facem TVA 5 la sută, ca să micșorăm tarifele la gaz. Eu cred că tarifele la gaz nu se micșorează prin micșorarea TVA-ului propriu-zis. Și aici nu știu exact care ar fi pierderile de la 7 la 5, dar sînt sigur că sînt destul de grase pierderile. Dar ce ține de TVA în agricultură, eu am avut discuții cu agricultorii, inclusiv pe amendamentul respectiv. Unicul impediment care la momentul actual este pentru agricultori, dacă noi facem acest lucru, atunci cash flow-ul pentru agricultori, practic, noi îi punem pe brînci. Eu îmi doresc chestia asta s-o fac, dar trebuie să intrăm în situația dînșilor, ei trebuie să se dezvolte și atunci am mers pe soluția propriu-zisă. Eu înțeleg că dumneavoastră,… ca mecanism este unul foarte logic, achită, se restituie frumușel, subvenționăm, dar deocamdată nu cred că agricultorii sînt pregătiți pentru astfel de etapă. Domnul Vladimir Vitiuc: Doamnă Greceanîi, Poftim. Doamna Zinaida Greceanîi Mai am un amendament. Cred că celelalte nu le mai citesc, văd că colegii au obosit și, pur și simplu, mi-i jale de dînșii. Dar... Da, eu am auzit cine.

159

Domnule președinte, Dumneavoastră spuneți că, iată, scoatem..., luăm de la țăranii noștri și asta-s 50 de milioane. Dar chiar obiectele acestea de lux trebuie să le scutim de accize? Eu înțeleg că administrarea, spuneți că, ne costă mai mult, nu ne costă mai mult, lumea n-o să ne înțeleagă. Pentru ce articolele din aur, de bijuterie noi trebuie să le excludem? De aceea eu propun ca noi să reintroducem cotele accizelor la obiectele din aur și obiectele de lux și eu cred că este o posibilitate foarte reală ca să le administrăm. Cotele au fost propuse, nu le mai citesc... la fiecare poziție, că sînt 3 poziții tarifare, unde trebuie să reintroducem cota accizelor. Domnul Ștefan Creangă: Bine. Veniturile în bugetul de stat la accizul respectiv 2016 a fost de 10 întreg, aproape 11 milioane de lei. (Voce nedeslușită din sală.) ... Administrarea propriu-zisă este un domeniu cu risc sporit să spunem și, odată ce, din punctul meu de vedere, și susțin poziția Guvernului, odată ce noi lăsăm, pe lîngă faptul că avem TVA-ul la import, mai lăsăm și accizul respectiv, am ridicat nivelul de contrabandă. Noi cunoaștem foarte bine ce înseamnă un pumn de bijuterii, asta exact cîntărește 200 de grame de aur. Dacă înmulțim, ne dăm seama că 200 de grame de aur le-ai pus în buzunar și ai trecut vama, nici nu ai clipit din ochi. (Gălăgie în sală.) De aceea administrarea propriu-zisă de a exclude accizul este ca și o măsură de stimulare a trecerii pe alb... a declarării acestui bun, cînd se introduce în țară. Eu cred că este un pas, pînă la urmă, echilibrat, dacă dorim să scoatem pe alb acest bun care este vîndut către cetățeni. Nu este vorba de esența că noi scutim bijuteriile sau scutim altceva de acciz, este administrarea. Și eu vă asigur că în toate țările la care eu am analizat problema aceasta, nu există acciz. Și este corect să nu existe acciz la astfel de marfă, pentru că nu are sens, pur și simplu, nu are sens accizul la această marfă, pentru că cu cît mai mult punem acciz la această marfă, cu atît mai mult se duc la negru toate mișcările cu aurul. De aceea eu cred că noi permitem, prin acest lucru, permitem să fie declarat mult mai mult marfă în vamă. Doamna Zinaida Greceanîi: Domnule președinte, Eu sînt de acord și nu sînt de acord cu dumneavoastră, fiindcă dacă nu îmbunătățim administrarea acestei piețe, știți că nu se întîmplă absolut nimic și nimeni nu iese la suprafață, fiindcă nimeni nu vrea să plătească impozite, asta-i toată problema. ... Și nu este vorba doar de acciz, doar înțelegeți foarte bine, nu este vorba doar de acciz.

160

De aceea, stimați colegi, eu aș accepta propunerea ceea pe care a menționat- o ultima domnul Ștefan Creangă, dacă Parlamentul acceptă toate celelalte amendamente, atunci aurul ista eu sînt gata să-l cedez, ținînd cont că eu înțeleg care este problema în administrare. Ia să-mi spună cineva dintre colegi, care din aceste amendamente nu sînt niște amendamente foarte pragmatice, foarte reale care sînt posibil de administrat și care trebuie să le facem pentru oameni, pentru cetățenii noștri. Mulțumesc. Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă Bodnarenco, Poftim, amendamentele dumneavoastră. Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumim. Domnule președinte, Am venit și eu cu un șir de amendamente pentru domeniul administrației publice locale, dintre care niciunul, spre regret, nu a fost susținut. Și am vrut să vă explicați: de ce, spre exemplu, nu doriți ca 50 sau oricare alt procent al amenzilor pentru contravențiile comise pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale de nivelul I să rămînă în posesia unităților? Domnul Ștefan Creangă: Îmi cer scuze, doamnă deputat, despre ce 50 este vorba? Doamna Elena Bodnarenco: 50% al amenzilor care sînt colectate pe teritoriul administrat. Cel puțin acele amenzi care sînt colectate de către agentul constatator primărie. Domnul Ștefan Creangă: Sincer, eu nu m-am pregătit de această întrebare, nu m-am gîndit... Alte întrebări le-am analizat, am presupus anumite întrebări și m-am pregătit mai bine, dar aceasta, trebuie să recunosc... Poate Ministerul Finanțelor îmi dă răspuns ca și mecanism de administrare a amenzilor. Bine, noi avem exemple cînd se transferă, dar nu înțeleg de ce au refuzat. Domnul Vladimir Vitiuc: Doamnă Bodnarenco, Poftim. Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumim. 161

Parlamentul Republicii Moldova în anul 2016 a numit primăria în calitate de agent constatator, dar nu stimulăm primăria să constate diferite... различные правонарушения на ее территории, потому что мы все штрафы забираем в государственный бюджет. Domnul Vladimir Vitiuc: Есть конкретный амендамент по этому вопросу? Domnul Ștefan Creangă: Да, есть. Doamna Elena Bodnarenco: Da... Articolul 5 alineatul (5)... Domnul Vladimir Vitiuc: Нашли? Loja Guvernului, poftim. Domnul Dorel Noroc: Pentru contravențiile unde primăria este organ constatator, ele rămîn în cadrul bugetului primăriei. Pentru acele contravenții unde avem ca organe constatatoare, inclusiv și poliția sau alte organe, aceste contravenții vin în bugetul de stat. Domnul Vladimir Vitiuc: Doamnă Bodnarenco, Poftim. Doamna Elena Bodnarenco: Мы разрешили сейчас сотрудникам дорожной полиции оставлять в своем распоряжении 25 процентов штрафов, которые они собирают в территории. Да? А примэриям, на территории которых совершаются правонарушения? Скажем, сельская примэрия, в которой 4–5 сотрудников, не успевает констатировать все правонарушения, это делают другие государственные служащие – полицейские, например, или сотрудники санитарно-ветеринарной службы. Почему эти штрафы не остаются, хотя бы частично, в распоряжении примэрии? (Voce nedeslușită din sală.) Doamna Natalia Sclearuc: (Ministerul Finanțelor – Sclearuc Natalia.) Amenzile, chiar dacă sînt constatate pe teritoriul localităților de către agenții constatatori, aceste amenzi sînt transmise la comisia pe lîngă consiliul local și această comisie... aplică amenzi în acest sens, conform Codului contravențional, și aceste amenzi rămîn la bugetul respectiv, unde a aplicat comisia.

162

În ce privește amenzile privind încălcarea traficului rutier, amenzile care sînt aplicate de către secțiile de supraveghere pe lîngă consiliile locale, la fel rămîn la bugetele locale. Doar acele aplicate de Inspectoratul Național de Patrulare și... vin la bugetul de stat. Dar vreau să vă spun că și poliția totalmente, inclusiv colaboratorii secțiilor pe care le-am menționat, sînt întreținuți din sursele bugetului de stat. Domnul Vladimir Vitiuc: Doamnă Bodnarenco, Poftim. Doamna Elena Bodnarenco: Nu mai este așa, dar am aici o întrebare: dar în cazul cînd amenzile sînt aplicate de către instanța de judecată? (Gălăgie în sală.) Doamna Natalia Sclearuc: Bugetul de stat. Domnul Ștefan Creangă: Bine. Eu cred că subiectul ista urmează de discutat suplimentar la nivel de Ministerul Finanțelor, pentru ca să facem o analiză mai profundă... Dumneavoastră aveți parțial dreptate la ceea ce ați propus. Însă eu cred că aici mai mult ține de analiza suplimentară pe fiecare contravenție, stabilirea exactă cine este agentul constatator, pentru că noi avem anumite contravenții unde sînt mai mulți agenți constatatori ca să vedem, ca și mecanism în sine, dacă este posibil ceea ce dumneavoastră propuneți. Eu, oricum, eu cred că Ministerul Finanțelor urmează suplimentar să examineze problema aceasta. Dar, printr-un simplu amendament, eu nu cred că... de atît și n-au venit cu susținerea, pentru că mecanismul lucrează, însă trebuie de identificat toate contravențiile care au impact, ca și agent constatator, în localitate. Eu cred că propunerea merită atenție și cred că Guvernul urmează să facă totuși analiza aceasta. Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim, doamnă Bodnarenco. Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumim. A doua propunere privind defalcările de la impozitul pe venit al persoanelor juridice și noi propunem…, noi am propus – 50%, dar putem să discutăm aici în plenul Parlamentului oricare procent care poate să ramînă în posesia unității administrativ teritoriale.

163

Domnul Ștefan Creangă: Bine, eu cred că aici este puțin mai complicat sub aspectul de a accepta acest amendament. Noi cunoaștem că subiectul acesta l-am discutat nu o dată, pentru că transferurile propriu-zise către autoritățile publice locale creează impedimente de identificare a agentului economic și către care buget local să fie transferat. Pentru că compania este înregistrată în localitatea X, ea are sediu în localitatea Y, are filială în altă localitate și atunci apare conflictul acesta: unde să fie transferat acest venit? Aceasta este una, ca mecanism de administrare este o problemă foarte mare. Și doi, noi știm foarte bine că nu sînt resurse financiare pentru a acoperi gaura dată, că dacă noi transferăm la autoritățile publice locale, noi pierdem din partea asta la buget. Nu este un argument foarte plauzibil din partea mea ce ține de mișcarea de resurse financiare, pentru că noi avem și transferurile suplimentare către autoritățile publice locale din bugetul acesta, dar deocamdată acest mecanism este mai ușor de administrat sub aspect global. Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim, doamnă Bodnarenco. Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumim. Domnule președinte, O bancă are filială…, o bancă din Chișinău are filială la Soroca. Spuneți, vă rog, cine prestează serviciile la nivel local, Chișinău ori Soroca? Primăria Chișinăului ori primăria Soroca? Domnul Ștefan Creangă: Bine. Dumneavoastră vă referiți cine prestează fizic sau cine și unde raportează? Doamna Elena Bodnarenco: Fizic. Domnul Ștefan Creangă: Fizic prestează, da, cetățenii care sînt amplasați în localitatea… Doamna Elena Bodnarenco: Da, dar toate impozitele lor merg la Chișinău, nu la Soroca. Domnul Ștefan Creangă: Da, exact. Eu îs de acord aici cu dumneavoastră, dar nu toate. Impozitele persoanelor fizice… noi avem proporția, unde se duce la autoritățile publice locale. Însă administrarea… aici și este problema, noi avem o instituție care are 30 de filiale și atunci toate raportările se fac la întreprinderea-mamă, sub aspectul de administrare pe intern deja, practic, e imposibil.

164

Doamna Elena Bodnarenco: Domnule președinte, Люди космические корабли запускают, роботов выпускают, а мы не можем сделать софты для того, чтобы в 30 филиалов распределять эти налоги? Это обычный бухгалтерский учет, это нужно сделать один раз, запустить, и потом это будет работать. Pur și simplu dacă nu vrem, dacă vorbim de autonomia locală și, în primul rînd, autonomia financiară, dar totul ținem în centru, înseamnă că слова расходятся с делом. Domnul Ștefan Creangă: Eu sînt sigură că vom ajunge la etapa cînd autoritățile publice locale vor avea autonomia financiară așa cum și-o doresc, prin consolidarea bazei fiscale, dar nu în forma administrativ-teritorială pe care o avem la momentul actual. Doamna Elena Bodnarenco: Никто же не гарантирует, что если даже пройдет административно- территориальная реформа, то вы пересмотрите… Domnul Ștefan Creangă: Пересмотрим. Doamna Elena Bodnarenco: … налоговое обложение. Кормить не обещали, как говорится. Următoarea propunere. Revizuirea mecanismului ca taxele pe resursele naturale sau pentru poluarea mediului să fie parțial livrate la bugetele locale. Domnul Ștefan Creangă: Îmi cer scuze, taxa pentru? Doamna Elena Bodnarenco: Poluarea mediului ori taxa pentru resursele naturale… Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule președinte. Domnul Ștefan Creangă: Bine, pentru… Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule președinte. Domnul Ștefan Creangă: Da.

165

Domnul Vladimir Vitiuc: Guvernul vrea să răspundă. Domnul Dorel Noroc: Stimată doamnă, Taxele pentru resursele naturale rămîn la nivel local și nu se transferă la bugetul de stat. Ideea este că ele sînt la nivelul doi local, dar ele nu vin la bugetul de stat. Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim, doamnă Bodnarenco. Doamna Elena Bodnarenco: Da, mulțumesc. Eu vorbesc de administrația publică locală de nivelul unu. Ele dacă nimeresc la nivelul doi, vă asigur că tare rar sînt transferate la bugetul administrației publice de nivelul unu. Și ultima întrebare, că aud că la cineva în spate le arde … (rîsete în sală). Rezolvarea situației instituțiilor sociale finanțate din bugetele primăriilor: centre de zi, centre sociale, la fel și altele, care la nivelul unu au fost deschise prin susținerea diferitor fonduri, diferitor donatori, la insistența primăriilor, consiliilor locale și la moment aceste cheltuieli pentru întreținerea instituțiilor sociale nu sînt acoperite din bugetul de stat măcar parțial și noi putem să ne trezim într-o situație cînd o parte a instituțiilor sociale va fi închisă. Domnul Ștefan Creangă: Doamnă deputat, Eu am să rog din loja Guvernului, Doamnă secretar de stat, Vă rog foarte mult. Doamna Viorica Dumbrăveanu – secretar de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale: Stimată doamnă deputat, Deja am vociferat în plenul Parlamentului despre faptul că venim cu un mecanism de finanțare a serviciilor sociale, dar nu va fi vorba de toate serviciile sociale, de acel pachet minim de servicii sociale, în special, cele de tip familial, în bază de familie și care vor fi finanțate din bugetul de stat prin transferuri cu destinație specială către bugetele unităților administrativ-teritoriale. Totodată, ceea ce ați menționat dumneavoastră, că au fost create mai multe servicii sociale, aceste servicii, de regulă, sînt create în baza unor acorduri care au fost încheiate între partenerii de dezvoltare și primării. Respectiv, autoritățile

166 publice locale la fel și-au asumat responsabilitatea să asigure sustenabilitatea financiară a acestor servicii. Domnul Vladimir Vitiuc: Doamnă Bodnarenco, Poftim. Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc, mulțumesc. Articolul 61 din Legea nr.435 privind descentralizarea administrativă prevede expres că „competențele autorităților publice centrale în domeniul asistenței sociale se deleagă autorităților publice locale și se finanțează din contul transferurilor cu destinație specială de la bugetul de stat prevăzute în legea bugetară anuală”. Dumneavoastră vorbiți despre unele servicii sociale, dar cum rămînem cu restul serviciilor sociale? Doamna Viorica Dumbrăveanu: Deci articolul respectiv face referire inclusiv la o altă formă a asistenței sociale, precum sînt prestațiile și, din cîte cunoașteți, ele la fel sînt finanțate cu transferuri cu destinație specială. Dar am menționat că va fi un pachet minim de servicii sociale care vor fi finanțate prin aceste transferuri, dar nu absolut toate serviciile: cele care sînt standardizate, cele care sînt create în bază de familii, deci sînt de tip familial, și care corespund necesităților și intereselor beneficiarilor. Doamna Elena Bodnarenco: Doamnă ministru, Cu două luni în urmă, la Soroca, a fost închis Centrul social pentru copii aflați în situații de risc care a activat din anul 2002 și dumneavoastră vorbiți de tip familial. Atunci cînd la Soroca… în raionul Soroca a fost închis internatul special pentru copii cu deficiențe mintale, cunoașteți care e situația? Cîți dintre acești copii au nimerit în familiile parentale? Domnul Vladimir Vitiuc: Это был последний, да? Спасибо. Уважаемые коллеги, по этому проекту дискуссии закончили. Domnule președinte, Mulțumesc frumos. Амендаменты, как и говорили, в процессе голосования будем каждый голосовать и обсуждать.

167

Și domnule președinte Creangă, Vă rog frumos, prezentați raportul comisiei pe proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule Președinte, Onorat Plen, Comisia economie, buget și finanțe, în contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului, al amendamentelor deputaților și al avizului Guvernului, a examinat proiectul Legii bugetului de stat pentru 2018 pentru lectura a doua. Proiectul de lege are ca obiect stabilirea bugetului de stat pe 2018 cu indicatori generali ai bugetului care au fost stabiliți la venituri în sumă de 36 miliarde 618 milioane 500 mii de lei și cheltuieli – 41 de miliarde 332 400 mii de lei cu un deficit de 4 miliarde 713 900 mii de lei. Proiectul bugetului de stat pentru 2018 a fost elaborat în baza obiectivelor politicii fiscale, bugetar-fiscale pe anul 2018 și incorporează atît impactul modificărilor codului fiscal și vamal, cît și prioritățile de politici care derivă din Programul de activitate al Guvernului și alte documente de politici, strategii naționale și sectoriale, precum și acordurile semnate, ratificate cu partenerii de dezvoltare. Amendamentele și propunerile înaintate la proiectul bugetului de stat 2018 au fost remise Guvernului ca să se expună asupra acestor propuneri în contextul prevederilor articolului 131 alineatul (4) și alineatul (6) din Constituția Republicii Moldova. Guvernul a avizat amendamentele și propunerile efectuate de către deputați la proiectul bugetului de stat prin Hotărîrea Guvernului nr.1067 din 13 decembrie 2017. Suplimentar Guvernul propune unele completări la proiectul de lege, iar ca urmare a examinării proiectului de buget, precum și a solicitării unor autorități publice centrale parvenite suplimentar la proiectul de buget, propune modificări, redistribuiri de alocații la compartimente „Acțiuni generale. Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Procuratura Generale, Cancelaria de Stat, Academia de Științe a Moldovei, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.” Concomitent propunerile în cauză sînt expuse în anexă la prezentul raport. În contextul acesta vreau, pentru stenogramă, să fie clar, de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării se redistribuie 4 milioane la subprogramul 8602 activitatea sport, subsidii acordate organizațiilor obștești, cod economic 2530, în scopul susținerii activității Comitetului Olimpic și Sportiv, fapt ce urmează a fi reflectat la articolul 2 al proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018 drept alocație bugetară pentru scopuri specifice. Acesta este în contextul redistribuirii.

168

Cheltuielile suplimentare susținute urmează a fi acoperite din contul mijloacelor prevăzute pentru acțiuni cu caracter general. În rezultatul modificărilor operate, indicatorii generali ai bugetului de stat (venituri, cheltuieli) nu au fost modificați. Propunerile și amendamentele înaintate au fost puse în discuție în cadrul ședinței comisiei în contextul avizului Guvernului asupra amendamentelor, iar rezultatele examinării sînt expuse în anexă la prezentul raport. Pornind de la cele menționate și ținînd cont de avizele comisiilor permanente, ale Direcției generale și de avizul Guvernului, comisia propune proiectul Legii bugetului de stat 2018 spre examinare în lectura a doua ca fiind lectură finală, luînd în considerare obiecțiile, propunerile și amendamentele relatate în anexă. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult, domnule președinte Creangă. Și în continuare, întrebări în adresa comisiei. Vreau să vă readuc aminte, dragi colegi, potrivit Regulamentului, sîntem în lectura a doua, respectiv se discută doar pe marginea amendamentelor propuse de deputați și neluate în considerare de comisie sau, mai bine-zis, respinse de comisie. Și prima intervenție, domnule Boțan, vă rog frumos să vă referiți la amendamentele dumneavoastră. Domnul Roman Boțan: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Proiectul Legii bugetului de stat a fost examinat în cadrul Comisiei securitate națională și în avizul respectiv erau înscrise mai multe doleanțe, inclusiv care au parvenit de la autoritățile din cadrul sistemului de securitate și apărare. Am o întrebare către domnul președinte Creangă. La 5 decembrie 2017 prin Hotărîrea Guvernului nr.1043 a fost aprobat Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Apărare 2017–2021. După cum se menționează și în aviz, și în scrisoarea adresată de către Ministerul Apărării, pe care noi … împreună cu alte autorități au fost invitate la ședința comisiei, se menționează că diferențele dintre cele prevăzute în Legea bugetului și respectiv Planul de implementare a Strategiei menționate sînt de 13 milioane de lei. Am vrut să vă întreb: dacă au fost aduse în concordanță cele prevăzute în buget? Și a fost luat în considerare faptul că această strategie trebuie implementată, iar în buget să fie prevăzute cheltuielile necesare? Diferența arată 13 milioane. Vă mulțumesc. Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc, domnule președinte Boțan.

169

Comisia pe care o reprezentanți dumneavoastră a propus trei amendamente, din aceste trei amendamente a fost acceptat un singur amendament în sumă de 3 milioane 200, dacă nu greșesc, din memorie, mătincă 3 milioane 200 pentru activități operative de investigații, ceva de genul acesta, în rest, suportul bugetar nu există din partea Guvernului pentru amendamentul respectiv. Domnul Andrian Candu: Domnule Boțan, Dacă, bineînțeles, din partea comisiei o să insistați asupra unor amendamente să fie puse la vot, ele vor fi puse la vot separat. Vă rog frumos, dacă există al doilea amendament. Domnul Roman Boțan: Nu știu dacă …, bineînțeles că amendamentul în ceea ce privește toate structurile care au fost invitate în cadrul comisiei și prin aviz am solicitat și comisiei sesizate în fond să invite reprezentanții Ministerului Apărării, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul Protecției Paze de Stat și Departamentul Instituțiilor Penitenciare care au avut propuneri la acest proiect, pot fi puse separat, fiecare separat la vot, nu știu dacă va fi susținerea majorității parlamentare. Ceea ce ține de amendamentele care ați spus că au fost acceptate, salutăm acest lucru. Dar personal îmi exprim insatisfacția în legătură cu faptul că Guvernul adoptă în 5 decembrie o anumită bugetare, prin ceea ce adoptăm astăzi e o altă bugetare, iar prin aceste gesturi, pur și simplu, avem o atitudine iresponsabilă față de sectorul de apărare și securitate. Ar trebui, dragi guvernanți, să ne schimbăm atitudinea față de acest sector. Vă mulțumesc. Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc, domnule președinte Boțan. Pentru o concretizare. În avizul Guvernului 2 milioane 300. Eu am spus 3 milioane 200, invers 2 milioane 300. Sigur că este un pas înainte prin faptul că a acceptat propunerea chiar și de 2 milioane 300. Eu înțeleg îngrijorarea dumneavoastră ca președinte de comisie. Toate demersurile dumneavoastră pe care mi le-ați transmis către comisie au fost remise către Ministerul Finanțelor, respectiv la nivel de Guvern au avut discuții, inclusiv cu Ministerul Finanțelor, cu Guvernul cînd au avizat, pentru că s-a făcut în ședință publică. Aceste autorități care au solicitat…, de fapt nu autoritățile au solicitat, invers, comisia care a solicitat, sînt unele autorități care chiar au votat avizul Guvernului în cunoștință de cauză că nu există resurse financiare. Adică, oricum, strategia care a fost aprobată și care nu are integral acoperire financiară, eu cred că Guvernul ia în calcul acest lucru și poate depune efort suplimentar de identificare a resurselor, inclusiv externe, ca să implementeze această strategie.

170

Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Smirnov. Domnul Eduard Smirnov: Спасибо. Мой вопрос касается двух поправок, которых я внес и которые комиссия отклонила. Речь идет о реконструкции детской оздоровительной базы отдыха в селе Кирсова, АТО Гагаузия, речь идет о 354 тысячах леев. Но ссылка комиссии на то, что отсутствуют средства, и то, что в условиях финансовой автономии должны решать органы местного самоуправления, я думаю, что она некорректна еще и потому, что моим коллегам, которые обратились с такой же поправкой (моя поправка на 42-й странице, если вы ищете), моим коллегам, которые находятся в другой, правящей фракции, аналогичные поправки были утверждены и приняты. Я просил бы поддержать и выделить 350 тысяч леев для реконструкции, для ремонта детской оздоровительной базы отдыха, село Кирсова, Гагаузия. Domnul Ștefan Creangă: Domnule deputat, Sigur că, vreau să menționez către stimații colegi deputați, amendamente au fost propuse în sumă de 474,5 milioane lei. Este o sumă destul de, să spunem așa, consistentă pentru buget. Totodată, vreau să apreciez foarte mult străduința deputaților care au avut o concurență pe intern și au făcut unul și același amendament pe anumite localități. La momentul actual, Guvernul a satisfăcut, reieșind din strategiile interne, să spunem așa, doleanțele deputaților în sumă de 101 milioane de lei. Adică, dacă ne uităm, de la 474 la 101, și scoatem diferența la care s-au suprapus anumite proiecte, eu cred că este o cifră destul de, așa, bună, din punctul meu de vedere. Sigur că necesitățile noastre sînt mult mai mari, dar s-au prioritizat cheltuielile reieșind din strategiile Guvernului. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Da, vă rog frumos. Domnule Smirnov, Vă rog frumos. Domnul Ștefan Creangă: Нет денег.

171

Domnul Eduard Smirnov: Браво, да. Domnul Andrian Candu: Domnule Smirnov, Vă rog frumos. Domnul Eduard Smirnov: …Аналогичные поправки, которые мои коллеги высказали из фракций, так сказать, руководящих, – они приняты. У меня вторая поправка есть, это 41-я страница. Речь идет о центре для престарелых и инвалидов, который построен в селе Садаклия Бессарабского района. Районный совет сделал все для того, чтобы центр был готов к эксплуатации: отремонтировано здание, куплено все полностью – оборудование, мебель, все настроено на то, чтобы … работать. Не хватает соответствующих денег на этот год для его эксплуатации. Речь идет о 985 тысячах леев. Вы то же самое отложили, то же самое сказали, что это все должны решать местные органы власти. Domnul Ștefan Creangă: În primul rind… Domnul Eduard Smirnov: По бюджету что-то может дать государственный бюджет? Domnul Ștefan Creangă: Da. Sigur că da. Bugetul dă tot timpul. Foarte… Domnule deputat, Stimate coleg, Cu tot respectul pentru amendamentul dumneavoastră, însă aceste cheltuieli nu sînt eligibile. Nu că nu sînt bani, ele nu sînt eligibile în general pentru bugetul de stat și aici este argumentul cu care a venit Guvernul. Și vreau să înțelegeți foarte clar, stimaţi colegi, că nu comisia a respins amendamentele. Comisia încearcă să susțină orice amendament, însă noi sîntem restrînși de poziția, de norma constituțională care ne cere avizul pozitiv obligatoriu de la Guvern pe orice cheltuială. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Domnule Țap, Vă rugăm frumos.

172

Poftiți. Domnul Iurie Țap: Vă mulțumesc. Domnule preşedinte, La rîndu-mi, luînd în calcul discuțiile noastre anterioare, dar și în urma întîlnirilor pe care le-am avut în teritoriu, apropo, au fost și propuneri care au venit în Frumușica, raionul Florești, Cuhureștii de Jos, raionul Florești, de la cetățeni, am propus pentru anexa nr.5 la compartimentul „Unitatea administrativ teritorială Florești” 3 amendamente, ceea ce ține de reparația Casei de cultură din satul Frumușica, respectiv reparația sediului primăriei din Frumușica și reparația Casei de cultură din comuna Cuhureștii de Jos. Domnul Ștefan Creangă: Domnule deputat, Ce raion dumneavoastră spuneți? Domnul Iurie Țap: Florești. Domnul Ștefan Creangă: Florești. Încerc eu să mă uit ce e aici, dar cred că dumneavoastră ați găsit răspunsul. Bani nu-s. Cred că este avizul negativ din partea Guvernului. Eu… Dacă puteți să-mi sugerați care este numărul paginii din anexă, ca să nu caut, să-mi aduc aminte. Domnul Iurie Țap: Îmi pare rău, dar nu am. Domnul Ștefan Creangă: Aha. Bine. Domnul Iurie Țap: Nu pot să vă ajut. Îmi pare rău. Domnul Ștefan Creangă: Nu vă grăbiți, stimaţi colegi, că reușim pe toate să le așezăm la loc. Dar dacă nu sînt bani – nu sînt bani, ce să facem. Mai căutăm. Da. (Discuții.) 23. Mulțumesc. Pagina 23, îmi sugerează aici colegii de la Ministerul Finanțelor. Așa, Florești – 400 de mii, 250 de mii, 700 de mii. Lipsa resurselor financiare disponibile la momentul actual. Acesta este argumentul Guvernului.

173

Domnul Andrian Candu: Domnule Țap, Vă rog frumos. Poftiți. Domnul Iurie Țap: Stimaţi colegi, Și domnule Preşedinte, Voi reitera. Abordarea corectă ar fi fost ca Guvernul să-și asume Strategia de reformă a administrației publice, unde a spus clar că descentralizarea financiară întîrzie și riscă să fie compromisă reforma de descentralizare. Respectiv, Strategia națională de descentralizare prevedea la acest capitol instituirea grantelor competitive și urma să fie făcută corect, pentru a nu discrimina alte colectivități. În acest sens, sînt nevoit să constat că, de fapt, este un buget electoral, este un buget – doar se acceptă amendamentele propuse de deputații din majoritatea parlamentară. Doar voiam să vă asigur că cetățenii din Frumușica și Cuhureștii de Jos sînt oameni de bună credință, lucrează pentru și în acest stat, achită impozitele, au și ei dreptul să li se facă dreptate. Îmi pare rău, dar este incorect, injust și, de fapt, sper că cetățenii vor aprecia la justa valoare această abordare duplicitară. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Doamnă Zotea, Vă rog frumos. Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule Creangă, domnule preşedinte al comisiei, Am înaintat și un amendament la articolul 10 alineatul (2) litera a) din proiectul de lege, sintagma „Autoritățile, instituțiile bugetare finanțate de la bugetul de stat și uniunile de creație” se modifică și completează avînd următorul cuprins: „Autoritățile, instituțiile bugetare finanțate de la bugetul de stat, uniunile de creație și organizațiile de tineret”. Am constatat, cu regret, că Guvernul nu a susținut amendamentul propus de mine referitor la necesitatea scutirii organizațiilor de tineret de plata chiriei pentru bunurile proprietate publică, precum sînt propuse spre scutire uniunile de creație. Argumentele pe care le-a invocat Guvernul, precum că modificarea propusă va avea un impact financiar negativ asupra agenților economici care oferă în

174 locațiune bunuri proprietate publică și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării sprijină financiar aceste organizații în limita bugetului aprobat, sînt de-a dreptul discriminatorii. Noi am primit foarte multe solicitări din partea organizațiilor de tineret, care vin cu propunerea ca acestea ca să fie scutite de plata chiriei. De asemenea, dumneavoastră ați menționat că Guvernul a satisfăcut unele amendamente ale unor deputați și s-au alocat plus, suplimentar 101 milioane de lei. Deci, domnule preşedinte, haideți să găsim și să susținem acest amendament, fiindcă nu au posibilitatea acești tineri, care înființează organizațiile de tineret, să-și plătească această chirie. Domnul Ștefan Creangă: Sigur că, eu… stimată doamnă deputat, membru al Comisiei economie, buget şi finanţe, mi-ar plăcea să susțin acest amendament, însă eu personal nu am răspuns la cîteva întrebări la acest amendament. În primul rînd, despre cîte uniuni sau asociații de tineret sînt. Sînt vreo 400, da. Iată… Vă mulțumesc de răspuns la această întrebare. Care este, de fapt, impactul acestui amendament sub aspect de scutire, unde sînt amplasate aceste organizații de tineret, dacă nu cumva fac inclusiv partizanat politic, ca să mergem să înțelegem exact cu ce se ocupă aceste organizații. Adică sînt prea multe întrebări și prea puține soluții pentru aceste organizații. Eu cred că Ministerul Educației, avînd pe domeniul tineretului articol aparte, am menționat,... cam în jur de 100 milioane în bugetul Ministerului Educației sînt pe acest segment. Sînt sigur că sînt articole prevăzute, inclusiv pentru anumite cheltuieli... pentru organizațiile de tineret. De aceea Guvernul, inclusiv prin persoana Ministerului Educației, nu a susținut amendamentul respectiv. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Doamnă Zotea, Vă rog frumos, a doua întrebare. Doamna Alina Zotea: Mulțumesc. Domnule Creangă, Eu nu cred, deci vreau să nu cred că Guvernul intenționat nu susține tinerii. Fiindcă cunoașteți că aceste organizații de tineret sînt, cum ar fi: Alianța studenților din Moldova, deci sînt organizații care în permanență merg să negocieze cu oricine vreți dumneavoastră, reprezentanți ai instituțiilor de

175

învățămînt. Dacă sînt plăcuți, sînt lăsați, dacă nu sînt plăcuți sau nu activează în unele diverse interese, atunci aceștia sînt alungați. De ce să nu acceptăm acest amendament? Și, dacă vreți, stipulăm: va fi oferită această, să zic, scutire în cazul disponibilității bunurilor statului, adică cumva venim în întîmpinarea acestor tineri, fiindcă vom ajunge să-i pierdem pe toți. Domnul Ștefan Creangă: Bine. După cum săptămîna trecută am votat proiectul de Lege „Prima casă”, vedeți că Guvernul se gîndește la tineri, nu-i uită, sub nicio formă, încearcă să găsească mecanisme eficiente. Dar, așa cum spuneam, prioritizăm cheltuielile. Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Ultima precizare, doamnă Zotea. Doamna Alina Zotea: Mulțumesc frumos. Eu o să vin cu o rugăminte față de deputații din Parlamentul Republicii Moldova să susțină acest amendament, să demonstrați că tinerii totuși sînt o prioritate pentru noi și să nu dăm cu piciorul de fiecare dată cînd aceștia vin cu o inițiativă sau cu o durere, cerință în plenul Parlamentului. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim frumos. Doamnă Șupac, Poftiți. Doamna Inna Șupac: Înainte de amendamentul propriu-zis, stimate domnule Președinte, totuși, avînd în vedere că este ora votului, poate, domnule Candu, poate este cazul acum ca să fie pus la vot fiecare amendament la care insist din partea deputaților, fiindcă după aceea va fi mai dificil să înțelegem... Domnul Andrian Candu: Nu vă faceți griji. Deputații noștri sînt foarte capabili și vor înțelege absolut totul atunci cînd se vor pune la vot. Doamna Inna Șupac: Bine, domnule Candu. Nu știu.

176

Propunerea mea este, totuși noi... (Rumoare în sală.) Domnul Andrian Candu: Noi n-am încheiat dezbaterile. Eu nu pot să pun la vot. Noi am stabilit ora votului pentru toate proiectele care sînt. Și astfel e o tradiție pe care am implementat-o cu succes și pe ea o vom urma. Doamna Inna Șupac: Nu știu dacă cu succes, domnule Candu. Am vrut doar să sugerăm îmbunătățirea calității votului și amendamentelor. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Doamna Inna Șupac: Stimați colegi, Am propus un amendament la articolul 3 litera c) din proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018, ceea ce ține de politici de reintegrare a țării și, în special, după sintagma „15 milioane de lei care sînt preconizate pentru politici de reintegrare a statului” se completează cu textul „inclusiv 5 milioane de lei pentru consiliul raional Dubăsari în vederea susținerii bugetului raional în procesul realizării programelor sale de activitate în zona de securitate”. Aici am auzit că domnul președinte Creangă a nominalizat că deputații au concurență între ei, cine va propune mai mult. Dar aici noi nu propunem ceva mai mult decît s-a propus în însuși bugetul de stat, noi propunem ca din acele 15 milioane, 5 milioane, nu 3, să fie alocate nemijlocit pentru consiliul raional Dubăsari. (Gălăgie în sală.) Și, în acest context, vreau să vă reamintesc, stimați colegi, că administrația raionului Dubăsari de-facto deservește 50 mii de locuitori, inclusiv din orașul Dubăsari, din Grigoriopol, din alte localități din stînga Nistrului, pe cînd cifra oficială luată ca bază de calcul de către Guvernul Republicii Moldova este 35 de mii de locuitori pentru acest raion. Noi considerăm că reintegrarea înseamnă măsuri concrete pentru a dezvolta și a face atractive localitățile respective din partea moldavă a raioanelor divizate, în primul rînd, a raionului Dubăsari și aș ruga susținerea acestui amendament. Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc, doamnă deputat. Este important că Guvernul a alocat 15 milioane de lei pentru astfel de acțiuni – reintegrarea țării, deja este plauzibil. Noi cunoaștem că administrarea acestor 15 milioane de lei se face în baza unui regulament. Respectiv, urmează fiecare beneficiar sau fiecare acțiune urmează să întrunească acele cerințe, condiții conform regulamentului stabilit de Guvern.

177

Eu nu cred că este cazul de dat din aceste 15 milioane, de transmis raionului Dubăsari nemijlocit 15 milioane de lei, pentru că conceptul de integrare este mult mai complex decît doar raionul Dubăsari. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, precizare, doamnă Șupac. Doamna Inna Șupac: Nu am a doua întrebare. O precizare în acest sens pentru stimați colegi din plenul Parlamentului, În primul rînd, vreau să explic că nu este vorba despre 15 milioane pentru raionul Dubăsari, 5 milioane de lei din cele 15 preconizate pentru politici de... Domnul Ștefan Creangă: Da, exact, eu am înțeles exact... Doamna Inna Șupac: ... fiindcă dumneavoastră ați spus 15 milioane pentru raionul Dubăsari... Domnul Ștefan Creangă: Nu, 15 pentru reintegrare. Doamna Inna Șupac: Exact. Domnul Ștefan Creangă: Și dumneavoastră din aceste 15, 5 vreți să le luați pentru Dubăsari. Doamna Inna Șupac: Problema este că noi nu dorim să credem că, pînă la urmă, acest program va presupune că marea majoritate din acele 15 milioane vor merge pentru vizită la Viena sau la alte chestiuni. Da, sînt importante. Dar noi dorim să apelăm la dumneavoastră ca să înțelegem că politici de reintegrare înseamnă nu numai vizite importante, dar și niște programe concrete, inclusiv în raionul Dubăsari. Domnul Ștefan Creangă: Da. Vă mulțumesc. Stimați colegi, Noi avem, Guvernul are multe acțiuni și facilități pentru partea... cetățenii care locuiesc în zona de conflict, așa-zisă „zonă de conflict”, inclusiv raionul Dubăsari, avem facilități din partea Guvernului pentru compensarea la pensii, la salarii, pentru pămînt, sînt acțiuni concrete întreprinse.

178

Dar dacă discutăm de programe suplimentare. Eu vă înțeleg îngrijorarea, însă, credeți-mă că, chiar și o pentru deplasare la Viena, dacă vine cu un rezultat pozitiv, se merită de cheltuit și acești bani pentru a reintegra țara. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule Mudreac, Vă rugăm frumos, poftiți. Domnul Radu Mudreac: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Domnule președinte Creangă, La anexa nr.5 ce ține de acordarea unei sume de 2 milioane lei pentru reconstrucția Centrului de Sănătate din localitatea orașul Vatra. Proiectul integral este de 14 milioane lei, însă ca să ne dăm seama pentru o localitate, suma este destul de considerabilă. De aceea și am venit, prin această solicitare, pentru a da un ajutor ca să... poată derula acest proiect de reconstrucție a Centrului de Sănătate, care nu este la ziua de astăzi. Domnul Ștefan Creangă: Domnule președinte Mudreac, Din memorie, din amendamentele dumneavoastră, unul a fost acceptat de către Guvern. Dar centrele de sănătate nu sînt eligibile, ele au fondul CNAM. Domnul Radu Mudreac: Principiul de acceptare a fost unul de 100 de mii acceptat și acel de 2 milioane – nu. Domnul Ștefan Creangă: Deja e plus. S-a acceptat un amendament al dumneavoastră. Domnul Radu Mudreac: Bine. O să vedem cum o să se expună plenul. Și al doilea amendament care a fost expus din partea comisiei. Eu rog ca membrii Comisiei mediu și dezvoltării regionale să fie atenți aici, pentru că a fost un amendament care a fost susținut de toți membrii comisiei. La articolul 2, unde este solicitat ca să se respecte Legea nr.438, unde este prevăzut la articolul 6 că fondul va constitui 1% din bugetul de stat. După toate calculele care au fost făcute și expuse în cadrul comisiei – suma ar fi de 230 de milioane. Ceea ce este prevăzut în buget este de 200 de milioane și comisia a solicitat ca, pur și simplu, ca să fie respectat principiul legii, acel procent, un procent care îi revine acestui fond.

179

Comisia a avut cîteva ședințe de lucru în teritoriu și la Nord, și în Centru, din zonă am văzut cum se derulează proiectele și ar fi bine ca să respectăm acel principiu al legii, să respectăm acel 1%. Domnul Ștefan Creangă: Da, am văzut amendamentul dumneavoastră. Guvernul nu susține propunerea dumneavoastră. Bine, proporționalitatea cheltuielilor, eu cred că acest principiu urmează să fie respectat, legea care a fost votată urmează să fie respectată, dar restrîngerile bugetare ne impun în situația dată. Domnul Andrian Candu: Domnule Mudreac, Vă rog frumos, precizare. Domnul Radu Mudreac: Da, domnule președinte Creangă, Haideți să modificăm legea atunci. Este legea care este în vigoare și ea trebuie să fie respectată. Dacă nu sîntem de acord cu legea și Guvernul nu este de acord să respecte legea, haideți să venim cu un amendament, modificăm legea, dar legea nu poate să fie ignorată, principiul legii. Domnul Ștefan Creangă: Da, vă înțeleg îngrijorarea. Domnul Radu Mudreac: Dar nu e a mea îngrijorarea. E a tuturor membrilor din comisie. Domnul Ștefan Creangă: Inclusiv a mea. Domnule președinte Mudreac, Inclusiv a mea e îngrijorarea. Domnul Radu Mudreac: Că nu se respectă. Domnul Ștefan Creangă: Da. Dar noi avem restrîngerea bugetară. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Dacă nu mai sînt alte chestiuni. Domnule Dudnic, Vă rog frumos.

180

Domnul Corneliu Dudnic: Уважаемые коллеги, ну, несомненно, в таких дискуссиях в Парламенте будет много недовольных людей с учетом того, что из 400 миллионов, которые предлагали депутаты в виде поправок, Правительство утвердило только 100 миллионов. Но тем не менее я внимательно изучал все поправки, всю синтезу по предложениям депутатов, и хочу сказать, что опасения некоторых наших коллег, которые были высказаны на прошлом заседании, относительно того, что эти деньги будут выделяться Правительством и правящим большинством исходя из каких-то политических критериев, не оправдались. Если вы посмотрите внимательно синтезу, вы найдете очень много депутатов из оппозиции, которые получили то, что они требовали для тех или иных населенных пунктов. Я имею в виду оппозицию и с левой стороны, и с правой стороны – и не надо усмехаться, коллега Цап. Спросите у господина Делиу, сколько поправок было утверждено Правительством по его инициативе? Это первое. Поэтому я хочу, чтобы все граждане понимали, что поправки в бюджет-2018 утверждались и Правительством, и комиссией по бюджету вне зависимости от политической принадлежности депутатов. Это первое, что я хотел сказать. Теперь второе. Господин Смирнов, я очень ценю ваше старание и вашу инициативу в поддержку Гагаузии… Domnul Andrian Candu: Domnule Dudnic, Cer scuze, vă rog frumos. Domnul Corneliu Dudnic: Da. Domnul Andrian Candu: Dumneavoastră aveți amendament? Dumneavoastră aveți amendament? Domnul Corneliu Dudnic: Da. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, amendamentul să-l menționați. Dumneavoastră dacă credeți că noi la 18.00 avem chef să stăm să intrăm în polemici cu alți colegi din… noi toți vrem să fie foarte eficient. Vă rog frumos, cu referire la amendament.

181

Domnul Corneliu Dudnic: Domnule Președinte, Nu intru în polemici, doar folosesc dreptul meu de… Domnul Andrian Candu: Aveți dreptul să vă înscrieți cu declarație și cu luare de cuvînt. Dacă aveți amendament: întrebare la domnul Creangă. Domnul Corneliu Dudnic: Am întrebare la domnul Creangă. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos. Domnul Corneliu Dudnic: Господин председатель, мы сегодня в комиссии обговаривали одну мою поправку. Или я был невнимательным, или вы не учли ее в рапорте. Если можно, хотел бы уточнить. Знаете, о какой поправке идет речь. Есть, она отражается в рапорте, просто вы его зачитывали, я не слышал. Domnul Ștefan Creangă: Domnule deputat, Amendamentul dumneavoastră eu sînt sigur că se află în sinteză, îl găsesc acuș… Domnul Corneliu Dudnic: Eu nu vorbesc despre sinteză, vorbesc despre raportul pe care l-ați citit dumneavoastră de la tribună Parlamentului. Domnul Ștefan Creangă: Nu trebuie în raport să fie amendamentul care a fost întărit la comisie. La pagina 3? Domnul Corneliu Dudnic: Din cîte știu eu, procedural, ar trebui să existe în… Domnul Ștefan Creangă: Procedural… vă citesc din sinteza amendamentelor: „Corneliu Dudnic, Comitetul Paralympic. Pregătirea lotului național paralympic pentru jocurile olimpice 2020 – 1 milion de lei”. Se susține. Pentru protocol. Domnul Andrian Candu: Nu pentru protocol, dar pentru stenogramă, da?

182

Domnul Ștefan Creangă: Stenogramă, (rîde) cer scuze. Domnul Andrian Candu: Domnule Dudnic, Se susține. Pentru stenogramă. …precizare. Domnul Corneliu Dudnic: Da, mulțumesc. Nu mai am întrebare. Mulțumesc frumos. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Lipskii. Domnul Oleg Lipskii: Da, mulțumesc, domnule Președinte. În anexa nr.5 „Volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale pentru anul 2017 – alocarea mijloacelor financiare pentru: proiectul de finisare a construcției blocului suplimentar pentru Liceul teoretic „Iulia Hașdeu”, strada Titulescu 18”. Este vorba de un bloc suplimentar. Din ce cauză? Acest liceu nu are cantină și copiii sînt nevoiți să facă drum de aproximativ 800 de metri distanță ca să mănînce, dar este vorba de copii și clasa 1–4. E o problemă gravă pentru un liceu din Chișinău, asta e ceva ieșit din comun. Asta este prima. A doua. Proiectul de finisare a construcției terenului de sport al Liceului teoretic cu profil sportiv „Gloria”, Teilor 7. E vorba de 3 milioane de lei. Și amenajarea terenului sportiv, și schimbarea ferestrelor în incinta complexului pilot de pedagogie curativă „Orfeu”, strada Hașdeu, nr.4 – 1 milion de lei. Este vorba de instituții de învățămînt și, în primul rînd, vorbim de sănătatea copiilor. Este legat doar cu problema în cauză. Domnul Ștefan Creangă: Domnule deputat, Amendamentele dumneavoastră nu sînt susținute de către Guvern. Argumente în afară decît lipsa resurselor financiare nu există, dar eu mizez pe faptul că totuși prin Programul FISP vor fi identificate soluții către instituția școlară despre care dumneavoastră spuneți, inclusiv din donațiile de la București va fi făcută reparație la această școală. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult.

183

Domnule Lipskii, Mai aveți ceva? Vă mulțumim. Doamnă Bodnarenco, Vă rog frumos. Doamna Elena Bodnarenco: Я не знаю, как мои амендаменты не отражены в синтезе, я их передала в комиссию. Но у меня вопрос: вообще приложение «Капитальные инвестиции» – его нет, еще с 2014 года, да? Здесь оказывается, что 100 миллионов есть. Я хотела спросить: нет моих амендаментов, я знаю, что другие коллеги предлагали по Сорокам выделение денежных средств, и в синтезе я не вижу для Сорок ни одного лея, в то время как другие районы – и 3, и 5, и 10 миллионов леев. Почему так несправедливо распределены были? Domnul Ștefan Creangă: Ну, несправедливость – principiul este tot timpul în țară. Doamna Elena Bodnarenco: Но где-то далеко. (Rîde.) Domnul Ștefan Creangă: Eu nu știu de ce la Soroca nu s-a dat niciun leu. Poate Soroca trăiește mai bine și mai bine administrează banii? Și lor nu prea le trebuie? Eu nu pot să vă spun acum, dar găsesc. Nu este. Nu sînt amendamentele dumneavoastră? Doamna Elena Bodnarenco: Dar au fost și amendamentele altor colegi pentru raionul Soroca și nicio sumă nu a fost acceptată. De ce? Domnul Ștefan Creangă: Nu știu. Îmi pare foarte rău, dacă amendamentele dumneavoastră nu-s. Poate ministerul are răspuns la întrebare legată de amendamentul dumneavoastră? Acuș. Domnul Andrian Candu: Da, doamnă Bodnarenco, Așteptam să văd dacă cineva de la minister se sesizează. Dar nu se sesizează. Nu văd microfoane. Domnule președinte Creangă … Domnul Ștefan Creangă: Da.

184

Domnul Andrian Candu: Dumneavoastră … Să avem răbdare, doamnă Bodnarenco, să verifice domnul Creangă. Domnul Ștefan Creangă: Nu, dumneaei a menționat că există amendamente pe Soroca și nu există în sinteză. A, dumneavoastră ați vorbit cu colegii, n-ați văzut amendamentele? Domnul Andrian Candu: Doamnă Bodnarenco, Vă rog frumos. Doamna Elena Bodnarenco: Eu am dat amendamentele mele, nu văd, nu sînt incluse în anexă. Și eu întreb, bine, dacă ale mele nu sînt incluse, amendamentele altor colegi care au propus pe Soroca? Eu nu văd Soroca deloc în această anexă. Din cauza aceasta și spun, nu căutați în zadar, nu pierdeți timp. Domnul Ștefan Creangă: Nu, eu mă gîndesc poate la alte… Doamna Elena Bodnarenco: Chișinăul plînge că bea apă poluată din Nistru, poluată de la Soroca. Atunci cînd noi avem stația de epurare, de ce Guvernul nu prevede niciun ban pentru construcția stației de epurare la Soroca? Domnul Ștefan Creangă: Doamnă deputat, Eu am să ridic și toate amendamentele să văd exact problema pe care ați invocat-o dumneavoastră. Mie îmi vine greu să cred că amendamentele nu au ajuns la comisie. Pentru că noi data trecută am mai avut un astfel de caz cînd n-au ajuns la comisie. Poate dumneavoastră aveți dreptate. Doamna Elena Bodnarenco: Bine. Domnul Ștefan Creangă: Dar dacă ale dumneavoastră … Să admitem teoretic că ale dumneavoastră nu au ajuns, dar la alți colegi trebuia să ajungă, nu poate să fie vreo rea-voință că pentru raionul Soroca să nu fie inclus. Aceasta este exclus din start. Domnul Andrian Candu: Domnule Țap, Vă rog frumos.

185

Înțeleg că dumneavoastră aveți o replică domnului Dudnic, deși eu n-am înțeles că … sau domnul Deliu, sau cine vrea să dea replică, fiindcă domnul Dudnic nu s-a referit la nimeni pe nume din cîte eu îmi aduc aminte, de aceea … La dumneavoastră, la domnul Deliu s-a referit? Cer scuze. Atunci e greșeala mea. N-am urmărit cu atenție. Pînă domnul Creangă se mai uită în voluminosul dosar pe care îl are în față, domnule Deliu, aveți trei minute la dispoziție pentru dreptul la replică. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc, domnule Președinte. Deci domnul Dudnic v-a rugat să mă întrebați pe mine: cîte amendamente au fost acceptate, inclusiv de la cei din dreapta și de la cei din stînga? Mulțumesc, domnule Dudnic de grija pe care mi-o purtați. Vreau să vă aduc aminte că eu sînt deputat în Parlamentul Republicii Moldova din anul 2010 și abia pentru prima dată am venit cu un amendament cu 300 mii de lei pentru iluminarea satului în care sînt născut. Pe cînd văd că dumneavoastră vă lăudați pe Facebook și am în fața mea postarea dumneavoastră, în sumă sînt 4 milioane 214 mii de lei, deci pot și să citesc: „Reparația Casei de Cultură Ceadîr-Lunga, Școala profesională Vulcănești, Casa de Cultură Vulcănești, stațiile de autobuze Vejghioz, blocurile sanitare Etulia, iluminare Etulia și încă la sfîrșit mai veniți cu o remarcă, că vă anunț, stimați locuitori, că încă 404 milioane de lei au fost din bugetul central direcționat spre Găgăuzia”. Postarea iată este aici. De aceea, eu cred că nu e cazul să vedem la care și cîte amendamente au fost acceptate. Și de la colegii mei din fracțiune a fost acceptat doar sigurul amendament, încă o dată repet, pentru satul meu de baștină – 300 mii de lei și cred că nu trebuie să faceți din aceasta tarantamuri, domnule Dudnic, în comparație cu ceea ce am citit eu acum – 4 milioane 214 mii și 300 de mii cred că este o diferență. Așa că, dacă tăceai, filosof rămîneai, domnule Dudnic. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Domnule Țap, Și dumneavoastră, la fel, ați fost menționat? Vă rog frumos, dreptul la replică. Domnul Iurie Țap: Mulțumesc, domnule Președinte. Este o procedură regulamentară și cred că e bine să fie așa. Cît privește domnul deputat Dudnic. La general, dumneavoastră ar trebui să cunoașteți că Guvernul, Parlamentul nu trebuie să împartă acești bani aici. Dacă o să faceți cunoștință cu strategiile Guvernului, la care se referea domnul deputat Creangă, și o să spun Strategia de reformă a administrației publice, Strategia națională de

186 descentralizare în baza Constituției prevăd foarte clar o reformă profundă de descentralizare în baza conceptului de autonomie locală. Ceea ce face guvernarea actuală, de fapt, a blocat reforma de descentralizare pentru că a venit cu un buget electoral. Aceasta este, domnule Dudnic, situația și îmi pare rău că dumneavoastră nu conștientizați și faceți referire. La sfîrșit doar o singură remarcă. Eu cred că faptul că primarul din localitatea de unde este și domnul deputat Deliu este de la Partidul Democrat, aceasta ar fi un argument, dacă vreți să cunoașteți pînă la sfîrșit problema. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos. Păi, dumneavoastră puteți să fiți vizat și de o mie de ori, domnule Dudnic, dar replică la replică nu se dă. Fiți mai atenți la declarații și atunci cînd menționați pe cineva. Eu am o problema cu tehnologiile informaționale și îmi vine foarte greu să urmăresc dacă mai sînt altele cu referire nu la replici, dar la amendamente. Se pare că nu mai sînt. Atunci am să rog tehnicienii să reseteze sistemul, fiindcă eu dau cuvîntul, dar la mine nu dispar oamenii. Nu că aș vrea ca să dispăreți în niciun caz, e vorba din lista mea. (Rumoare în sală.) Din lista mea. Nu, stăm locului și muncim în continuare. Dar, domnule Creangă, noi vă mulțumim foarte mult pentru munca pe care ați depus-o. Și luînd în considerare că nu mai sînt alte întrebări, bineînțeles noi vom reveni la unele amendamente pe care s-a insistat și haideți să vedem ce spun tehnicienii. Văd că microfoanele sînt aprinse, dar eu nu văd… Se întîmplă ceva cu tehnicienii? Ca să putem să continuăm. Au obosit aparatele. Dragi colegi, Se încheie dezbaterile la proiectul… Atunci așteptăm. Pauză 10 minute pentru pauză tehnică, dacă ziceți că горела. Atunci o să așteptăm. Pauză 10 minute. Revenim la 18.16. Da, ca să ne lămurim la cine горела și la cine не горела. P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă Domnul Andrian Candu: Domnul Creangă! L-am pierdut pe domnul Creangă. Domnul Ștefan Creangă!

187

Nu cred, doamnă Maria, nu se fumează în Parlament. Să nu mai spuneți așa ceva. Mai sînt intervenții din partea domnului Labuneț și din partea domnului Cuciuc, dar îl așteptăm pe domnul Creangă să revină la tribuna principală, să vă poată răspunde la amendamentele care au fost formulate, și nu au fost luate în considerare sau au fost refuzate de comisie. Spuneți-mi, vă rog frumos, cineva are pornită muzica sau mie mi se pare? Vă rugăm frumos să opriți muzica. Se discută bugetul și nu-i deloc a veselie. Cineva insistă. Da? Domnule Creangă, Vă rugăm frumos să reveniți în sala plenului. Domnule Creangă, Ne cerem scuze, mai sînt încă… noi n-am încheiat dezbaterile și vă rugăm frumos să reveniți la tribuna principală, că noi am rezolvat problemele tehnice și mai sînt două intervenții din partea colegilor noștri din Fracțiunea Partidului Socialiștilor. Vă rugăm frumos să vă luați acel dosar fermecat. Și vă rugăm frumos, domnule Cuciuc, amendamentul dumneavoastră sau subiectele pe care dumneavoastră voiați să le discutați. Sau domnul… Haideți, domnule Labuneț, dumneavoastră. Poftiți. Domnul Anatolie Labuneț: Уважаемые друзья, у меня есть ряд амендаментов, которые, я считаю, не очень дорого и стоят. Допустим, возьмем comuna Ochiul Roșu, Anenii Noi – 100 тысяч леев просят для ремонта дома культуры. Далее есть у меня амендамент по Anenii Noi, satul Zolotievca. Там вообще очень плохая питьевая вода. Они просят всего 100 тысяч леев на ремонт системы водоснабжения. Далее – библиотека Кишинева, biblioteca municipală Hajdeu, filiala Lomonosov. За время независимости Республики Молдова не проведено ни одного ремонта. Они просят поменять окна и сделать ремонт в туалете. Это стоит всего 500 тысяч леев. Liceul teoretic „Alexandr Pușkin”, raionul Anenii Noi. Детям негде заниматься спортом, спортивный зал в нерабочем состоянии. Просят также отремонтировать. Вот это пока что все. Я прошу вас помочь этим людям, этим детям, привести хотя бы немножко в рабочее состояние их институции.

188

Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule deputat, În situația în care dumneavoastră ați propus amendamentele mai sînt și alte școli, și alte biblioteci. Respectiv, resursele financiare limitate nu au permis Guvernului să susțină poziția dumneavoastră. Totodată, partea ce ține de apă și canalizare, Guvernul argumentează că aceste cheltuieli urmează să fie făcute din fondul ecologic. Domnul Anatolie Labuneț: Ну, к сожалению, я опять вижу, что наших граждан Республики Молдова делят на красных и белых и… Да, нет, вы не машите головой, потому что это так. Все мои амендаменты, которые я сделал – их тут 7 штук, ни один вы не поддержали. И я попрошу при голосовании поставить каждый из этих амендаментов на голосование отдельно. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim foarte mult. Așa vom face. Domnule Cuciuc, Și dumneavoastră ultima intervenție, înainte de a trece pe urmă la procedurile… la procedura de vot. Vă rog frumos. Domnul Oleg Cuciuc: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Eu cer scuze că am... intervenția noastră primul caz este un caz la prima vedere banal, dar este un caz ieșit din comun. Amendamentul la pagina 52. Deci vorbim despre o clădire în care actualmente se situează administrația publică locală, primăria comunei Pervomaisc, dar care peste 32 de ani a fost transmisă la balanța inspectoratului de poliție sau la balanța Ministerului Afacerilor Interne. Deci, de la formarea unui raion nou în 1985, clădirea a fost transmisă cu titlu gratuit Guvernului, care din '99 a fost părăsită. Pe parcursul a 10 ani toate administrațiile publice locale au încercat să-și întoarcă clădirea înapoi și abia a fost emisă hotărîrea de Guvern anul acesta, în luna mai. Deci imobilul a fost transmis într-o stare deplorabilă. O clădire nu are acoperiș, nu are ferestre, nu are uși, nu are sistem de încălzire, nu are sistem de iluminare, nu are nimic. A doua clădire datează cu anul 1930 – acoperișul cade. De aceea, întrucît Guvernul ar trebui să-și recupereze clauzele care au dus la degradarea imobilului, rugăm ca, cu titlu de excepție, pentru a transmite sau a defalca pentru administrația publică locală Pervomaisc suma de 400 mii de lei. Inițial au fost 500 de mii, pentru a aduce clădirea într-o stare cît de cît funcțională.

189

Mulțumesc. Domnul Ștefan Creangă: Bine. Domnule deputat, Guvernul, așa cum ați menționat dumneavoastră, a fost receptiv și a transmis deja la autoritatea publică locală acest imobil. Acesta este un pas foarte bun din partea Guvernului. Sînt sigur că pentru rectificarea bugetului noi putem să-i aducem aminte Guvernului ca s-o repare, dar, deocamdată, se vede că nu au găsit bani pentru ca să vă susțină. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim foarte mult. Domnule Creangă, Se pare că acum încheiem discuțiile la subiect și trecem la procedura de vot. Vă mulțumesc foarte mult. Haideți, dragi colegi, atunci să revenim la procedura de vot. Rog frumos toți deputații să treacă în sala plenului și să se așeze la locurile lor. Vom avea nevoie de numărători pentru a fi foarte atenți la numărarea voturilor, mai ales cînd va fi vorba despre amendamente și despre aprobarea acelor proiecte de legi care au mai rămas. (Gălăgie în sală.) Rog toți deputații să se așeze. Numărătorii, Să ne dați prezența în sală. N u m ă r ă t o r i i: – 22. Domnul Andrian Candu: Domnule Sîrbu, Noi toți așteptăm. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 40. Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.2 – 40. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 19.

190

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Sînt nevoit, atunci, să mai anunâ o pauză și să revenim la ora 19.00, pînă toți deputații o să conștientizeze să treacă la locurile de muncă și să continue să revină în sala de ședințe. (Voce nedeslușită din sală.) Despre cei care nu au disciplină. La ora 19.00 ne revedem în sala plenului. Pauză. Vă mulțumesc foarte mult. 19.00, peste 30 de minute. Da, doamnă Greceanîi, vă rog frumos, poftiți. Doamna Zinaida Greceanîi: Mulțumesc. Domnule Președinte, Dar toată coaliția de guvernare trebuie să revină în sală. Ai noștri, care au fost la ședința de astăzi, sînt toți prezenți. De aceea, nu știu dacă este necesar să mai facem o pauză de jumătate de oră. Cu atît mai mult, precedentul, care a prezidat ședința, a spus că amendamentele la politica fiscală trebuie citite încă o dată, să le punem la vot, iar asta durează vreo două ore, domnule Președinte. (Rumoare în sală.) Domnul Andrian Candu: Și unde se grăbește, și cine se grăbește? Doamna Zinaida Greceanîi: Nu, haideți... Domnul Andrian Candu: Noi toți vrem să votăm bugetul și politica bugetar-fiscală. Comisia, din cîte înțeleg, mai recitește amendamentele, caută amendamentele doamnei Bodnarenco, este de lucru. Ne revedem toți... Nu credeți că o să fie de folos? Eu cred că o să fie de folos. La ora 19.00 ne revedem. Mersi mult. P A U Z Ă *

191

D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Andrian Candu: … Să fie la ora 19.00, dar pînă atunci mai avem de lucru, trebuie să examinăm un subiect. Și, anume, subiectul nr.7 de pe ordinea de zi de bază, proiectul nr.367, proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Vă rugăm frumos, dragi colegi, să luați loc, mai ales, cei care stau lîngă tribuna Parlamentului, domnul Țap. Domnule Țap, Vă rugăm frumos, să nu stați, pur și simplu, aici lîngă tribună, deoarece domnul Vremea prezintă un proiect de lege. Vă mulțumesc foarte mult. Nu, revenim. Vă rog frumos, dragi colegi, se examinează proiectul nr.367 din 4 decembrie 2017, proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Domnule Vremea, Vă rugăm frumos, poftiți. Domnul Igor Vremea: Stimați colegi, Vă prezint atenției dumneavoastră, în calitate de coautor, proiectul de modificare a unor acte legislative, în particular, fiind vorba despre modificarea Codului civil și a Legii cu privire la ipotecă. În special, vreau să zic că, în contextul evoluţiei sistemului bancar, tranzacţiile de cesiune reprezintă o soluţie pentru asigurarea continuităţii activităţii băncilor. Prin proiectul pe care încercăm să-l promovăm, se încearcă, mai bine spus, se introduce în Codul civil un articol, o normă care va reglementa cesiunea contractului de credit bancar. Prin norma respectivă se încearcă o definire a conceptului de cesiune a contractului de credit bancar prin precizarea efectului principal pe care îl generează respectiva cesiune, și, anume, substituirea unui terț în raporturile născute din contract și a condițiilor în care poate cesiunea respectivă să fie operată. Astfel, ca și elemente caracteristice care se pot desprinde din norma respectivă, pe care încercăm să o introducem în Codul civil, aș menționa faptul că cesiunea contractului de credit, în particular, antrenează o transmitere, cu titlu particular, a raportului juridic obligațional.

192

În al doilea rînd, este o operațiune unică care trebuie efectuată în mod unitar și nu ca o transmitere succesivă a laturii active și, respectiv, pasive a unei obligațiuni. Și în al treilea rînd, respectiva cesiune de contract presupune în mod obligatoriu notificarea părții care își păstrează poziția contractuală, pentru a se produce efectul de înlocuire a contractului său cu o persoană terță. Simplu vorbind, aș menționa că, la moment, legislația civilă reglementează cesiunea de creanțe, dar noi venim cu reglementarea concretă anume a cesiunii contractului de credit bancar, care presupune, pe lîngă faptul că sînt cesionate anumite drepturi, cesionarea și în totalitate a obligațiunilor de care sînt legate părțile creditului bancar. În final, aș solicita susținerea acestui proiect, pentru a uniformiza și aplicarea prevederilor referitoare la cesiunea raporturilor juridice care sînt legate de executarea unui credit bancar. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Întrebări către autori. Și prima intervenție, din partea domnului Deliu. Vă rugăm frumos. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc mult. Mi-a plăcut expresia dumneavoastră „aș solicita” și nu „solicit”. (Rîde.) Domnul Igor Vremea: Nu, solicit. Luați și dumneavoastră aceasta ca o greșeală de-a mea. Domnul Tudor Deliu: Asta-i glumă, domnule Vremea. Spuneți-mi, vă rog, dacă există raportul de expertiză anticorupție, avizul Guvernului și avizul Agenției pentru Protecția Consumatorului? Domnul Igor Vremea: Doamna președinte poate să ne spună, fiindcă eu nu știu. Domnul Andrian Candu: Probabil, o să vă adresați, mai bine, președintelui comisiei, dacă autorul nu prea cunoaște care-s procedurile. Domnul Tudor Deliu: Întrebarea este dacă există sau nu avizul. Deci, se creează impresia că acest proiect de lege poate crea, contrar argumentelor cu care veniți dumneavoastră în nota informativă, care, cer scuze, e cam subțire, niște premize de mobilitate 193 excesivă a creditelor bancare, favorizînd recidivă în atenție de fraudare ale participanților la piața financiar-bancară. Spun acest lucru, deoarece e normal ca serviciile oferite de băncile comerciale să fie coroborate inclusiv și cu legislația privind protecția consumatorilor. Și, iată, aici mă refer la un articol din acest proiect de lege despre clauze abuzive: nu vi se pare dumneavoastră că în acest proiect se conțin niște clauze abuzive care contravin prevederilor Legii cu privire la protecția consumatorului? Domnul Igor Vremea: Domnule Deliu, Cu tot respectul, am să vă contrazic. Domnul Tudor Deliu: Da, vă rog. Domnul Igor Vremea: Pornim de la faptul că, la moment, este în vigoare Legea privind contractele de credit pentru consumatori, lege adoptată în 2013. Prin forul nostru legislativ a trecut un asemenea proiect, astfel că, practic, acele clauze care le găsim compilate în norma respectivă pe care o introducem în Codul civil și care va reglementa, în mod special, cesiunea contractului de credit, le găsim și în Legea privind contractele de credit pentru consumatori. Mai mult, avem un șir de acte normative și, în primul rînd, e vorba despre Codul civil, care, la moment, reglementează raporturile legate de cesiunea creanțelor și în Codul civil sînt reglementate diverse aspecte care vizează momentul, să spunem, efectului sau care urmează cesiunii creanțelor de la o parte la alta ori de la o persoană la alta, cesiunea de drepturi etc. Mai mult, vreau să vă spun că deja în comisie este depus un proiect, pornind de la directivele UE privind evitarea suspiciunilor care pot exista cu privire la clauzele abuzive; deci, noi am propus ca modificările cu care am venit astăzi, 5 alineate în articolul 12451, să fie completate expres, referitor la cesiunea contractului de credit, și cu o specificare că respectiva cesiune să nu aducă atingere drepturilor debitorului care existau la momentul cesiunii, astfel ca să evităm anumite abuzuri în raport cu persoana care este vizată de respectivul credit. Domnul Tudor Deliu: Bine, deci eu am să mă refer nemijlocit la articolul 12451 pe care dumneavoastră îl propuneți. Domnul Igor Vremea: Da.

194

Domnul Tudor Deliu: Deci, să citim, fără a folosi vocabularul bancar, dar așa: „creditorul poate transmite contractul de credit bancar unei bănci cu sediul sau sucursala… Domnul Igor Vremea: Corect. Domnul Tudor Deliu: … fără acordul celelalte părți.” Așa. Domnul Igor Vremea: Corect. Domnul Tudor Deliu: Acum, eu vorbeam de clauza abuzivă. Dacă ne uităm foarte atent și o să dau citire din Legea privind protecția consumatorului: „clauza abuzivă, nefiind negociată în mod individual cu consumatorul preia însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorilor, contrar cerințelor de bună-credință, un dezechilibru etc.”, nu citesc pînă la capăt. Ce înțeleg eu? Creditorul, fără acordul celeilalte părți, poate transmite contractul de credit unei bănci sau altei sucursale, fără să mă întrebe pe mine ca beneficiar al acestor servicii; mie mi se creează impresia că, posibil, creditele neperformante pot fi cesionate într-o bancă, care, apriori, cu rea-credință, va face obiectul unei lichidări abuzive în timpul apropiat. Ce se întîmplă în cazul acesta? Domnul Igor Vremea: Deci, domnule Deliu, La moment, Codul civil reglementează cesiunea de creanțe. Spuneți-mi ce se cesionează în acest caz, dacă vorbim de o datorie existentă la bancă? Unul. O persoană sau o bancă cesionează dreptul său de creanță unei alte bănci. Noi venim cu introducerea unei norme și spunem că se va cesiona nu doar creanța, nu numai dreptul, dar și obligațiile, noi îl „legăm”. Și, de aceea, și este stipulat în alineatul (1) al articolului respectiv faptul că, pentru a evita anumite riscuri pentru debitori, transmiterea aceasta sau cesiunea contractului, a raportului juridic existent, poate avea loc doar între băncile din Republica Moldova sau sucursale, astfel ca să nu-l trimitem pe cetățeanul care este debitor undeva peste hotare să-și caute dreptate. Și, mai mult, am prevăzut că toți, părțile ulterioare cesiunii, sînt „legate” prin contract, astfel că el poate să-și pretindă drepturile așa cum le pretindea și de la prima bancă, de care era „legat” pînă la cesiune. Și nu e în detrimentul consumatorului. Cu atît mai mult, pentru a fi opozabilă transmiterea respectivă, banca care obține dreptul de care îl „leagă” efectul acesta al cedării creditului bancar sau a contractului de credit bancar, este obligată să notifice debitorul despre schimbările respective.

195

Astfel, în lipsa unei astfel de notificări în decurs de zece zile, practic, debitorul nu este „legat” de cel, căruia i s-a transmis contractul de credit bancar. Domnul Andrian Candu: Mulțumim frumos. Domnule Deliu, Ultima precizare. Domnul Tudor Deliu: Precizare. Eu înțeleg, domnule Vremea, dar citesc încă o dată: „creditorul poate transmite fără acordul celeilalte părți”. Așa este sau nu? Deci, eu sînt o parte în acest contract, pe de altă parte este creditorul; de ce fără voia mea poate fi transmis unei bănci sau unei sucursale, de ce? De ce mă exclud pe mine din acest proces? Domnul Igor Vremea: Nu vă exclud. Dumneavoastră o să fiți notificat și atunci va deveni opozabil. Dacă dumneavoastră n-o să vreți să fiți „legat” în continuare – o să renunțați la aceste relații. Domnul Tudor Deliu: Păi, da, dumneavoastră spuneți că eu voi fi informat și am dreptul să invoc împotriva cesionarilor orice mijloc de apărare. Domnul Igor Vremea: Corect. Domnul Tudor Deliu: Eu trebuie să umblu prin judecată. Dar de ce la momentul cesionării… Domnul Igor Vremea: Dacă nu vreți, atunci întrerupeți relațiile, precum se întîmplă la moment, domnule Deliu. Domnul Tudor Deliu: Nu știu, mie mi se pare că… Domnul Igor Vremea: Ca și la moment. Domnul Tudor Deliu: …nu e dusă pînă la bun sfîrșit această idee, chiar dacă pe undeva aveți dreptate. Dar nu e dusă, totuși, pînă la capăt.

196

Domnul Igor Vremea: Domnule Deliu, Nu în zadar am pornit de la Legea privind contractele de credit pentru consumatori, conform acesteia și mai vulnerabili sînt consumatorii vizați de legea respectivă. Și în acea lege avem problemele menționate și funcționează din 2013; aici însă ne referim doar la creditele bancare. Domnul Tudor Deliu: Da, domnule Vremea, dar eu vorbesc și prin prisma Legii privind protecția consumatorului. Eu sînt consumatorul acestui produs, de ce nu ați coroborat cu această lege? Domnul Igor Vremea: E coroborat cu Legea … Domnul Tudor Deliu: Nu-i coroborat. Domnul Igor Vremea: …cu privire la creditele pentru consumator. Domnul Tudor Deliu: Bine. Mulțumesc. Domnul Igor Vremea: Și cu alte norme generale. Domnul Tudor Deliu: Noi venim cu amendamente. Domnul Igor Vremea: Dacă aveți amendamente pentru îmbunătățire a prevederilor în care dumneavoastră vedeți riscurile care pot apărea în implementarea respectivei norme, atunci nu este o problemă. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Domnule Bolea, Vă rugăm frumos, poftiți întrebările dumneavoastră. Domnul Vasile Bolea: Vă mulțumesc. Prima întrebare iarăși ține de articolul 12451 și, în aceeași idee, despre care a vorbit domnul Deliu, ține de protecția drepturilor consumatorilor. După părerea

197 mea, dacă se face cesionarea respectivă fără acordul celeilalte părți contractate sau a terților, în cazul respectiv se încalcă drepturile consumatorilor. Și am să vă explic. De exemplu, din punct de vedere tehnic, un cetățean din raionul Briceni, unde în oraș sînt sucursale a două sau trei bănci, a luat un credit, a întocmit contract de credit bancar și, după aceasta, fără acordul lui creditul se cesionează altei banci, care are filială în Chișinău sau oficiul central al băncii se află în Chișinău: în cazul respectiv, persoana pentru a achita creditul este nevoită de fiecare dată să suporte cheltuieli suplimentare să vină la Chișinău, să caute sucursala ceea sau banca către care a fost cesionat creditul. Cum credeți, e normal așa, fără ca persoana să-și dea consimțămîntul pentru a fi cesionat acest contract de credit? Domnul Igor Vremea: Domnule Bolea, Un singur exemplu, să zicem așa: debitorul este pus în situația să suporte anumite cheltuieli și în cazul în care este lichidată o sucursală în localitatea în care el se afla și era unica a acelei bănci și el va fi nevoit să se ducă în altă localitate. Același exemplu. Este pus în aceeași situație, dacă se va întîmpla că dintr-o localitate în alta; și acum se întîlnește această situație, dar noi vorbim despre creditul propriu-zis, el nu va fi afectat de transmiterea aceasta a drepturilor și obligațiunilor de care sînt „legate” părțile în cazul contractului de credit bancar. Domnul Vasile Bolea: Cum nu este afectat? Dumneavoastră ați vorbit despre că se cesionează inclusiv drepturile debitorului; da, nu vor fi, adică vor rămîne intacte? Domnul Igor Vremea: Corect. Domnul Vasile Bolea: Dar în cazul cesiunii, obligațiile debitorului față de banca care a primit în cesiune aceste obligații ale debitorului poate impune diferite obligații suplimentare, în sensul unor comisioane ascunse, care nu le avea banca inițială, dar le are banca care a primit în cesiune acel contract de credit? Doar poate să existe asemenea situații. Domnul Igor Vremea: V-am spus… Domnul Vasile Bolea: Dumneavoastră ați vorbit despre drepturi, că ele nu vor fi atinse, dar pe persoană o interesează și ce obligații va avea. Domnul Igor Vremea: Corect. Deci, domnule Bolea...

198

Domnul Vasile Bolea: Deci, poate fi așa o situație cînd va suporta… Domnul Igor Vremea: Eu am menționat, pentru lectura a doua deja am propus acea clauză, care este de ordin general, în Codul civil, am raportat-o și aici și va fi inclusă expres, ca cesiunea aceasta a creditului, a contractului de credit bancar, să nu facă obligația debitorului mai oneroasă, decît era la momentul cesiunii, adică să fie în aceleași limite, ei să fie „legați” strict de contractul pe care îl au între ei. Normele generale și acum prevăd exact aceleași condiții, noi doar am răspîndit sau am lărgit, să zicem, cesiunea nu doar în privința creanțelor, dar și a obligațiunilor, să fie raportul integral transmis, dacă se transmite. Să nu fie „legat” debitorul de o bancă în privința drepturilor și de alta – în privința obligațiunilor. Domnul Vasile Bolea: Să admitem. A doua întrebare vizavi de proiect se referă la articolul 3. „Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.” Și alineatul (2), care, după părerea mea, contravine Constituției, deoarece aici apare efectul retroactivității legii. „Din momentul intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile prezentei legi sînt aplicabile și actelor juridice care au fost încheiate pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi și care sînt în curs de derulare.” Domnul Igor Vremea: Corect. Domnul Vasile Bolea: Это как? Domnul Igor Vremea: În sensul că… Domnul Vasile Bolea: În Constituție avem prevederi că legea nu are efect retroactiv. Prin fraza respectivă dumneavoastră spuneți altfel și introduceți un alineat care contravine Constituției. Domnul Igor Vremea: Deci, noi vorbim despre raporturile juridice existente la momentul intrării în vigoare a prezentei legi. La momentul în care ea va intra în vigoare, tot ce este în derulare, tot ce nu a fost finalizat prin executare, obligațiuni și drepturi, aceea se cesionează; nu poți cesiona ceea ce deja nu mai există. S-a finalizat sau s-a încheiat acest proces de executare bilaterală a obligațiunilor și drepturilor, astfel nu putem cesiona. Noi cesionăm ceva – drepturi, obligațiuni. Există – le cesionezi, nu sînt – n-ai ce cesiona. Ceea ce va fi în derulare, aceea și este reglementat, niciun fel de retroactivitate. Nu vorbim despre ceea ce a existat pînă atunci, dar de la momentul intrării în vigoare. Ele sînt în derulare, nu-i ceva inexistent.

199

Domnul Andrian Candu: Domnule Bolea, Vă rugăm frumos, precizare. Domnul Vasile Bolea: Stimate domnule Vremea, În afară de acea frază în care se vorbește despre retroactivitate, care contravine Constituției, doar noi cunoaștem, chiar dacă un contract a fost semnat prin anul 2008 sau 2001, înainte ca legea asta să intre în vigoare, sînt și unele termene prescrise de Codul civil, termenele generale de prescripție, care, de asemenea, pot fi aplicate în cazul obligațiilor care sînt sau le are persoana înainte ca legea asta să intre în vigoare. Dumneavoastră acum vorbiți că asupra obligațiilor care sînt în curs de derulare se va aplica acest efect de retroactivitate. Domnul Igor Vremea: Domnule Bolea, Dumneavoastră… Domnul Vasile Bolea: Și aceasta este o încălcare a Constituției. Domnul Igor Vremea: Domnule Bolea, Dumneavoastră… Domnul Vasile Bolea: Doar sîntem toți juriști, ca și dumneavoastră,… Domnul Igor Vremea: Eu pot să vorbesc… Domnul Vasile Bolea: … și conștientizăm lucrul dat. Domnul Igor Vremea: … ceva și dumneavoastră știți despre ce vreți să întrebați și la ce faceți aluzii. Deci, orice normă se aplică în complexitatea normelor existente în vigoare. Prin urmare, nu vom aplica o normă în detrimentul altor norme sau cu încălcarea altor norme, inclusiv și cu privire la termenul de prescripție. Eu v-am spus, ceea ce o să poți cesiona, aceea o să cesionezi. Eu, ca bancă, care primesc careva contracte, care-mi asum niște drepturi și obligațiuni față de o terță persoană, n-o să iau, n-o să reiau de la dumneavoastră

200 ceea ce nu există sau ceea ce a expirat, termenul de prescripție. Pentru ce mie îmi trebuie, așa? Vorbim în termeni juridici, domnule Bolea. Și legea cred că trebuie tratată în spiritul în care a fost gîndită, dar nu cu rea-credință. Eu mă refer la faptul că orice lege trebuie să fie aplicată și interpretată cu bună-credință. Domnul Andrian Candu: Domnule Bolea, Ultima precizare, vă rog frumos. Domnul Vasile Bolea: Domnule Vremea, Orice lege trebuie să fie tratată în spiritul Constituției și trebuie să fie adoptată în așa mod ca nicio parte din acest proiect de lege să nu fie în detrimentul sau cu încălcarea Constituției. Dar aici, la alineatul (2) de la articolul 3, toți, inclusiv și studenții de la anul întîi, înțeleg că acest alineat încălcă Constituția. Domnul Igor Vremea: Și e o opinie. Domnul Vasile Bolea: Și dacă vreți ca legea să aibă… Domnul Igor Vremea: Aveți dreptul la contestare, în cazul în care va fi adoptat. Domnul Vasile Bolea: … efect, în lectura a doua, vă rog, acest alineat să fie exclus, ca să fie legea OK. Ea nu este OK, dar, mă rog. Domnul Igor Vremea: Discutăm toate aspectele care pot trezi dubii și prezintă careva riscuri, într-o formă sau alta, pentru persoanele care dețin contracte de credit bancar. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, domnule Vremea. Doamnă Apolschii, Vă rugăm frumos să ne prezentați raportul comisiei privind proiectul nr.367 din 4 decembrie 2017, să ne menționați exact, precum a solicitat și domnul Deliu, dacă există expertizele respective și să menționați clar dacă ne limităm la examinarea în lectura întîi sau și în lectura a doua. Vă mulțumesc foarte mult. Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Preşedinte.

201

Comisia a examinat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prezentat cu titlul de iniţiativa legislativă de un grup de deputaţi. N-am să mă opresc la scopul și obiectul acestui proiect, pentru că unul dintre autori, cu lux de amănunte, a expus esența acestuia. Vreau să vă informez că comisia a examinat acest proiect și, cu votul majorităţii, propune proiectul de lege spre aprobare în primă lectură de către plenul Parlamentului. Pentru lectura a doua vor fi examinate amendamentele deputaților, propunerile comisiilor permanente, obiecțiile de ordin tehnico-legislativ ale Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Domnule Deliu, Vă rugăm frumos, dacă aveți întrebări în adresa comisiei. Poftiți. Domnul Tudor Deliu: Da, deci care este răspunsul la întrebarea pe care ați formulat-o și dumneavoastră, dacă există raportul de expertiză anticorupție, avizul Guvernului și avizul de la Agenția pentru Protecția Consumatorilor? Doamna Raisa Apolschii: La moment nu există. Sper, pînă la examinarea în lectura a doua să parvină și actele pe care le-ați nominalizat. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Dacă nu mai sînt întrebări, nu mai sînt precizări, vă mulțumim foarte mult, doamnă Apolschii. Și aici încheiem dezbaterile privind proiectul nr.367 din 4 decembrie 2017. Și profitînd de faptul că e liniște în sala plenului și deputații încep să revină la locurile lor de muncă, vă propun să fie introdus pe ordinea de zi un alt subiect, care este propus de autor și de Comisia juridică, legat de modificarea proiectului de Hotărîre nr.1 pentru aprobarea Programului de activitate a Guvernului și acordarea votului de încredere Guvernului. Mai multe detalii, bineînțeles, vor fi oferite de autorii proiectului de hotărîre și de comisie. Este vorba de proiectul nr.389 din 15 decembrie 2017 și, inițial, trebuie pus pe ordinea de zi.

202

Dragi colegi, Mă adresez vouă, dacă susțineți introducerea pe ordinea de zi a proiectului nr.389 din 15 decembrie 2017. Ce prevede – numai ce v-am spus. Trebuie să fiți atentă, doamnă Zotea. Atenție. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut introducerea pe ordinea de zi a proiectului nr.389 din 15 decembrie 2017. Rog Secretariatul să repartizeze proiectul de hotărîre. Și, ulterior, îi vom da posibilitatea doamnei Apolschii să-l prezinte. Nu acum, după ce deputații vor avea posibilitatea să-l examineze. Între timp, revenim la procedura de vot. E ora 19.00. Vă rog frumos, toți deputații să se uite în stînga, să se uite în dreapta, să vadă dacă este colegul alături. Dacă nu, să informeze Secretariatul. Și am o întrebare pur tehnică. Noi trebuia să avem și Ora Guvernului. Sînt colegi de la Guvern care așteaptă și au răbdarea să aștepte și în continuare. Întrebarea este: să mai aștepte sau ce facem, să repetăm Ora Guvernului cu aceste subiecte săptămîna viitoare? (Rumoare în sală.) Domnule Țap, Vă rugăm frumos, dumneavoastră. Poftiți. Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Domnule Preşedinte, Eu regret mult atitudinea Parlamentului față de colegii de la Guvern. În repetate rînduri am vorbit despre faptul că Ora Guvernului trebuie să fie una predictibilă. În acest sens, este normal ca Parlamentul, dacă activează de la 9.00 sau de la 10.00 pînă la 18.00, ora 17.00, de exemplu, să fie clar ca ei să poată avea program. Eu, de principiu, pot să accept, fiindcă nu este corect, o să mai dureze la noi; să procedăm în felul următor, doar ca să stabilim pentru următoare zi de joi ora exactă, așa cum o cere Regulamentul Parlamentului, cu bună credință și să încercăm să fim corecți pe ambele maluri. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: După mine, domnule Țap, noi putem să începem următoare zi de joi anume cu Ora Guvernului, la ora 10.00, ca să fie mai simplu.

203

Domnul Iurie Țap: Foarte bine. (Rumoare în sală.) Domnul Andrian Candu: Sau: ora 9.00 – Ora Guvernului, ora 10.00 – ședința plenului. Haideți să discutăm subiectul acesta la Biroul permanent și să stabilim la Biroul permanent ora, după care aprobă plenul Parlamentului. Da, domnule Țap, vă rugăm frumos. Poftiți. Domnul Iurie Țap: Domnule Preşedinte și stimaţi colegi, Cu tot respectul, dar Ora Guvernului este parte a ședinței plenului Parlamentului. Și, vă rog, să nu simplificăm lucrurile, pentru că, de fapt, controlul parlamentar este a doua funcție importantă a Parlamentului. Să nu devenim ridicoli. Hai să încercăm, totuși, să urmăm cu bună-credință Regulamentul. (Gălăgie în sală.) Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Dragi colegi, Atunci, dacă sînteți de acord, haideți să fim corecți, să lăsăm pe membrii Guvernului atunci. Le mulțumim frumos. Ne cerem scuze. Ați avut măcar parte de a vedea, de a asculta dezbaterile foarte aprinse din Parlament. Nu cred că, uneori, este cea mai frumoasă imagine sau sînt cele mai bune și inspirate scene. Vă mulțumim foarte mult. Ne cerem scuze. Și ne revedem săptămîna viitoare cu colegii din Guvern. Înțeleg că Secretariatul Parlamentului reușește să ne pună la dispoziție proiectul nr.389 din 15 decembrie 2017. Și dacă este așa, atunci o rugăm pe doamna Apolschii, care este unul dintre autorii acestui proiect de hotărîre, să-l prezinte, despre ce este vorba, ca să înțeleagă mai bine și colegii. Vă rugăm frumos, poftiți.

204

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Președinte. Proiectul de hotărîre este distribuit. De fapt, este mai mult, după mine, un proiect tehnic. Prin această hotărîre se propune la articolul 1, pozițiile „Octavian Calmîc” și „Andrei Galbur” din Hotărîrea Parlamentului nr.1 din 2016 pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere Guvernului, precum și sintagmele „viceprim-ministru” se exclud. Vreau să reamintesc că, prin Hotărîrea nr.189 din 21 iulie 2017, Parlamentul a acceptat solicitarea Prim-ministrului și a aprobat lista ministerelor, reducînd numărul acestora de la 16 la 9. Această raționalizare a numărului de ministere s-a bazat, în primul rînd, pe prioritățile de dezvoltare social-economică și angajamentele asumate în demersul de integrare europeană. În această ordine de idei, două obiective fundamentale ale Programului său de activitate, pentru care Guvernul a primit vot de încredere, sînt integrarea europeană și reintegrarea țării. Pentru facilitarea procesului decizional, orientat spre realizarea acestor două priorități ale Guvernului, se consideră rațional și oportun revizuirea structurii conducerii Guvernului și, anume, reducerea numărului de viceprim-miniștri. Hotărîrea Parlamentului nr.1 din 20 ianuarie 2016, prin care Parlamentul a acordat Guvernului vot de încredere, prevede în componența Guvernului 4 viceprim-miniștri. Se consideră oportună reducerea numărului de viceprim- miniștri la doi, excluzînd calitatea de viceprim-ministru, ministrului economiei și infrastructurii și ministrului afacerilor externe și integrării europene. Astfel, urmînd logica solicitării, în componența Guvernului urmează să se regăsească 2 viceprim- miniștri, domeniile de competență ale cărora vor fi atribuite ulterior de către Guvern, prin aprobarea unei hotărîri în acest sens. (Gălăgie în sală.) În acest sens, examinînd acest proiect de hotărîre, comisia, cu majoritatea voturilor, propune plenului Parlamentului adoptarea acestui proiect de hotărîre. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Și întrebări în adresa autorilor. Domnule Deliu, Prima intervenție. Domnul Tudor Deliu: Da. Mulțumesc.

205

Eu am o întrebare la care, dacă nu voi primi un răspuns pe măsură, îl rog pe domnul Candu să se implice. Spuneți-mi, vă rog, această sintagmă „viceprim-ministru” se exclude pentru a mai face loc cuiva sau, pur și simplu, nu vom mai avea viceprim-miniștri? Doamna Raisa Apolschii: Domnule Deliu, Eu am spus că raționamentul acestui proiect de hotărîre este de a reduce numărul existent de viceprim-miniștri, și de aceea, a fost și este propus acest proiect de hotărîre. Domnul Tudor Deliu: Bine. Mulțumesc. Am înțeles. Și o a doua întrebare: cum credeți dumneavoastră, oare nu ar fi bine de venit cu o propunere față de Guvern, reieșind din Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2016–2020, de a institui o funcție de viceprim-ministru responsabil pe problemele administrației publice? Vreau să zic că, actualmente, în Guvern doar Cancelaria de Stat are careva competențe, în rest – nu avem, la nivel de membrii Guvernului, o persoană care să fie responsabilă. Cîndva a fost și un minister. Dar cum credeți dumneavoastră, oare n-ar fi cazul să fie numit un viceprim- ministru pe problemele administrației publice, reieșind din Strategia de reformă? Doamna Raisa Apolschii: Bine. Asta este prerogativa Prim-ministrului. De aceea, dacă vă adresați cu o solicitare și găsește de cuviință... Domnul Tudor Deliu: Păi, nu eu trebuie să mă adresez. Doamna Raisa Apolschii: Dumneavoastră mă întrebați: n-ar fi bine? Poate și ar fi bine. Domnul Tudor Deliu: Eu l-am rugat și pe domnul Candu să se implice, să-mi răspundă. Doamna Raisa Apolschii: Bine, poftim. Domnul Andrian Candu: Mulțumim.

206

Domnul Tudor Deliu: Am zis că dacă poate să se implice și domnul Candu, să-mi răspundă la această întrebare. (Voce nedeslușită din sală.) Domnul Andrian Candu: Dar el nu-i autor. Domnul Tudor Deliu: Domnule Candu, Nu părerea dumneavoastră cu privire la instituirea funcției de viceprim- ministru în problemele administrației publice. Domnul Andrian Candu: Sînt de acord. Da, pregătiți amendamentul și eu îl voi susține. (Rîsete în sală.) Domnul Tudor Deliu: Acest proiect îl pregătesc cu mare plăcere, dar acest proiect... Domnul Andrian Candu: Da, vom fi noi doi care... Domnul Tudor Deliu: Acest proiect prevede excluderea sintagmei de „viceprim-ministru”. Unde să-l propun atunci? Doamna Raisa Apolschii: Se reduce numărul: din 4 rămîn 2, domnule Deliu. Domnul Tudor Deliu: Este prerogativa Guvernului de a propune. Domnul Andrian Candu: Haideți atunci o să vedem, poate vine Guvernul cu o idee, într-adevăr? Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. (Rumoare în sală.) Domnul Andrian Candu: Știți, cum e întrebarea, așa este și răspunsul, uneori. Doamnă Șupac, Vă rugăm frumos. Doamna Inna Șupac: Bine. Sigur că, toată lumea înțelege că acest proiect de hotărîre este un fel de „черная метка” pentru aceste două persoane: domnii Calmîc și Galbur.

207

Dar întrebarea mea nu este legată de careva persoane aparte, dar despre funcțiile deținute. Noi vedem o contrazicere. Pe de o parte, guvernarea spune că integrarea europeană este o prioritate, dar pe de altă parte, de la funcția de viceprim-ministru se exclude „ministrul afacerilor externe și integrării europene”. Acest lucru s-a făcut conștient? Doamna Raisa Apolschii: Dumneavoastră, de fapt, așa, ați meditat asupra acestui lucru. (Rumoare în sală.) Eu am zis care este raționamentul în alocuțiunea mea, de ce s-a venit cu acest proiect de hotărîre. Mai mult decît atît, eu nu vă pot spune. Dumneavoastră dacă mai extindeți discuțiile, putem ajunge departe. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim frumos. Doamnă Șupac, Vă rog frumos, a doua întrebare sau precizare. Doamna Inna Șupac: Precizare. Poate, într-adevăr, și domnul Candu poate să ne răspundă, cu toate că nu este printre autorii acestui proiect. Nu știu dacă ați auzit această întrebare, domnule Candu, dar totuși, din ce considerente de la funcția de viceprim-ministru se exclude „ministrul afacerilor externe și integrării europene”? Înseamnă aceasta că deja nu este o prioritate pentru guvernare sau altceva? Domnul Andrian Candu: Altceva. (Rumoare în sală.) Doamna Inna Șupac: Altceva. Dar puteți să ne spuneți ce? Dacă dumneavoastră ați răspuns altceva, deja cunoașteți ceva. Domnul Andrian Candu: Nu vă pot spune, fiindcă nu sînt autorul proiectului. Doamna Inna Șupac: Am înțeles. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Doamnă președinte Greceanîi, Vă rugăm frumos, poftiți.

208

Doamna Zinaida Greceanîi: Da. Mulțumesc. Doamnă președinte, Puteți să-mi explicați un lucru tehnic: cîți membri de Guvern se reduc, cîte unități se reduc în structura Guvernului? Dumneavoastră ați spus că este o reducere, este o optimizare. Cîți se reduc? Doamna Raisa Apolschii: Păi, am spus: din numărul de 4, existenți azi, 2 rămîn și 2 se exclud, aceste două sintagme. Doamna Zinaida Greceanîi: Doamnă președinte, Dar numărul de membri ai Guvernului rămîne? Doar nu reducem numărul de miniștri – ministru al economiei, ministru al afacerilor externe. Ori îi reducem și pe aceștia, ori eu ceva nu înțeleg? Doamna Raisa Apolschii: Nu, nu-i reducem. Acești miniștri nu-i reducem, pur și simplu funcția aceasta, poziția de prim-viceprim-ministru. Atît. Doamna Zinaida Greceanîi: Viceprim-ministrul are o responsabilitate, cînd e viceprim-ministru, și, cînd este cu portofoliu de ministru, are o responsabilitate mai mare. Eu înțeleg că ministrul economiei care e și viceprim-ministru, e responsabil de tot blocul economic. Acum ce se va întîmpla cu acest bloc economic? Cine va consolida pe lîngă viceprim-ministru Ministerul Finanțelor și pe toți ceilalți? Ce se întîmplă? Eu logic vreau să înțeleg cum se va produce lucrul acesta. Doamna Raisa Apolschii: Nu cred că dacă este exclusă funcția de viceprim-ministru, rămîne „dezgolit” domeniul economic. Doamna Zinaida Greceanîi: Cum? Doamna Raisa Apolschii: Ministrul activează în calitatea sa de ministru și gestionează domeniul respectiv.

209

Doamna Zinaida Greceanîi: Ministrul economiei e doar ministrul economiei, nu e și ministrul finanțelor. Cînd e și vicepremier, acesta gestionează întreg blocul economic, în care intră și Ministerul Finanțelor. Acum eu logic vreau să înțeleg, mai mult nimic. Domnul Andrian Candu: Doamnă Greceanîi, Dați-mi voie să fac o mică corectare. Doamna Zinaida Greceanîi: Da. Domnul Andrian Candu: În calitate de fost ministru al economiei și viceprim-ministru, vreau să vă spun că nu tutelam și nu aveam în portofoliu coordonarea Ministerului Finanțelor, a altor ministere; da, e vorba de Ministerul Agriculturii, Ministerul Tehnologiilor Informaționale, Ministerul Transporturilor și Infrastructurilor, dar o parte din aceste ministere deja sînt în portofoliul ministrului economiei. O parte. În acea parte care, el răspunde de portofoliul respectiv. Vă rog frumos, doamnă Greceanîi. Doamna Zinaida Greceanîi: Să înțeleg, domnule Președinte, că și Ministerul Agriculturii; explicați-mi niște lucruri simple, dumneavoastră m-ați provocat singur, mi-ați răspuns și eu n-am primit răspuns la ceea ce mi-ați spus. Bine, Ministerul Finanțelor, Dumnezeu cu dînșii. Dacă ei nu se înțeleg, apoi nu se înțeleg dintotdeauna, principalul depinde de oameni; dar eu vorbesc de sectorul economic, ceea ce ați vorbit și dumneavoastră. Domnul Andrian Candu: Prim-ministrul este responsabil. Doamna Zinaida Greceanîi: Am înțeles. Mulțumesc. Blocul economic nu e atît de important. Pe mine celălalt mai puțin mă interesează. Domnul Andrian Candu: Prim-ministrul este responsabil. Mulțumim frumos. Alte întrebări. Domnule Lupu, Vă rugăm frumos.

210

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Președinte. Nu vin cu întrebări. Vin cu două constatări. Întîi de toate, haideți să nu catalogăm și să nu atribuim sensuri inexistente acestei acțiuni. Mă refer, inclusiv și la ultima catalogare că blocul economic e lăsat fără monitorizare, supraveghere și coordonare. Este de ajuns să aduc un singur argument: pe durata mandatului meu de ministru al economiei, nu am deținut funcția de viceprim-ministru și, credeți-mă, că ministerul nu a avut de suferit, iar activitatea în domeniul respectiv, apropo, împreună cu dumneavoastră, stimată colegă, a fost realizată destul de bine, așa mă gîndesc eu. Deci nu contează titulatura, cît contează abordarea și sarcinile pe care le stabilim. Și a doua constatare, stimați colegi. Eu înțeleg că, poate, vă roade curiozitatea, vreți să dormiți liniștiți, dar noi vrem să mai dormiți olecuțică neliniștiți, mai rămînem olecuțică cu un pic de intrigă, ca să vă ținem mobilizați. Ideea e simplă. Patru funcții de vicepremieri existente pînă în prezent; de aici încolo, vor exista două funcții de vicepremieri. Simplu? Clar? Doamna Raisa Apolschii: Как божий день. (Rîde.) Domnul Marian Lupu: Ce întrebări mai pot fi? Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Doamnă Greceanîi, Ultima precizare, vă rugăm. Doamna Zinaida Greceanîi: Eu vreau să confirm, într-adevăr, cînd erau doi miniștri, al finanțelor și al economiei – a fost o conlucrare extraordinară. Nu știu dacă după aceea s-au mai întîmplat lucruri de genul acesta și dacă există acum. Dar dacă noi vrem să votăm, apoi spuneți-ne în ce e intriga? Ați spus că „este o intrigă și să nu mai dormiți noaptea”. Dar, atunci, nu trebuie să votăm, dacă aici sînt intrigi. Domnul Andrian Candu: Și ultima intervenție, din partea domnului Bejan. Vă rugăm frumos. Domnul Valerian Bejan: Mulțumesc, domnule Președinte.

211

Da, intenția, bănuiesc, este nobilă, dar întrebarea mea constă în următorul fapt: dacă prezenta hotărîre este consultată cu Guvernul? Deoarece eu văd că prezenta hotărîre vine din partea unui deputat. Poate Prim-ministrul, Guvernul nici nu știu despre toate chestiunile acestea? Mulțumesc. (Rîsete în sală.) Doamna Raisa Apolschii: Vreau să vă răspund la această întrebare, dacă îmi permiteți, domnule Președinte. Domnul Andrian Candu: Dar e o întrebare chiar logică. (Rîsete în sală.) Nu înțeleg de ce rîdeți? Vorbim de structura Guvernului. Doamna Raisa Apolschii: Poate este misiune din partea… Domnul Andrian Candu: Spuneți-ne, vă rugăm frumos. Vă rog frumos să ne spuneți: ați vorbit cu Prim-ministrul? El știe ce faceți dumneavoastră în plenul Parlamentului? Doamna Raisa Apolschii: Am ajuns și la dezlegarea intrigii, ca să înțeleg. Este o adresare a domnului Prim-ministru pe numele domnului Președinte al Parlamentului, în care scrie: „În contextul reorganizării structurale a administrației publice centrale de specialitate și, implicit, a componenței Guvernului, intervine și necesitatea de restructurare a conducerii Guvernului prin reducerea numărului de viceprim-miniștri. Pentru realizarea acestui obiectiv este necesară modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.1 din 20 ianuarie 2016 pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere Guvernului privind excluderea a două funcții de viceprim-ministru, în cazul ministrului economiei și infrastructurii și al ministrului afacerilor externe și integrării europene. În legătură cu cele expuse, rog susținerea dumneavoastră în promovarea în regim prioritar al proiectului de hotărîre care se solicită”. Domnul Andrian Candu: Deci, această inițiativă a apărut ca propunere și ca solicitare din partea Primului-ministru, este o scrisoare oficială care este transmisă Comisiei juridice. Dacă nu este anexată la setul de materiale, ne cerem scuze. Dacă este nevoie, rugăm Secretariatul să facă copii și să v-o pună la dispoziție.

212

Doamna Raisa Apolschii: Bine, eu îmi aduc scuzele de rigoare, dar cred că și ora e tîrzie, poate și aceasta ne-a derutat. Am citit scrisoarea de la început pînă la sfărșit. Ce să amînăm? Ca să o mai citim încă o dată fiecare? Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule Bejan, Vă rugăm frumos, a doua întrebare sau precizare. Domnul Valerian Bejan: Da, precizare. Vă mulțumesc mult, doamnă deputat, doamnă președinte pentru un răspuns exhaustiv, dar ar fi fost bine ca prezenta scrisoare să fie anexată la proiectul de hotărîre. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. În continuare, nu mai sînt întrebări în adresa autorilor. Și, vă rugăm, doamnă Apolschii, să ne prezentați raportul comisiei. Doamna Raisa Apolschii: Îmi pare că m-am referit în alocuțiunea mea. Domnul Andrian Candu: Foarte succint, numai puțin. Doamna Raisa Apolschii: Comisia a examinat acest proiect de hotărîre și, în rezultatul examinării, cu majoritatea voturilor, a decis să propună Parlamentului pentru examinare și adoptare proiectul de Hotărîre nr.389 din 15 decembrie 2017. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Aici încheiem. Aveți întrebări la proiect? Vă rog frumos, la comisie, înțeleg că aveți întrebări, poftiți. Doamna Alina Zotea: Domnule Președinte, Fracțiunea PL solicită o pauză de o oră.

213

Domnul Andrian Candu: În primul rînd, dați-mi voie să încheiem dezbaterile privind proiectul nr.389 din 15 decembrie 2017. Și, luînd în considerare că noi am epuizat toate subiectele de pe ordinea de zi, întrebarea este dacă solicitați, cu adevărat, o pauză de 30 de minute? După vot, da? (Gălăgie în sală.) Dragi colegi, Vă rog frumos, liniște. Este Regulamentul Parlamentului, este dreptul fracțiunii să solicite. (Discuții în sală.) Dragi colegi, Vă rog frumos, liniște. Noi sîntem obligați să oferim pauză, dar luînd în considerare faptul că… Dragi colegi, Numai puțin. (Gălăgie în sală.) Luînd în considerare că pauza se oferă doar pentru 30 de minute, dar și luînd în considerare că, în același timp, este oră tîrzie și nu mai sînt alte subiecte pe ordinea de zi, vă oferim o pauză de 8 minute, pînă la 19.30. Poftiți. După pauză, vrem să știm care au fost motivele pauzei. Vă rog frumos, ramîneți în sală, deoarece dacă Partidul Liberal declară că nu are nimic de declarat după pauză, atunci înseamnă că nu are nevoie de pauză.

P A U Z Ă *

* * *

D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Andrian Candu: … sala plenului și revenim la procedura de vot, în mod special, proiectele care au fost examinate și dezbătute pînă la ora actuală. Mă adresez colegilor din Fracțiunea Partidului Liberal, dacă au vreo declarație făcută, luînd în considerare pauza care a fost solicitată. Domnule Casian, Vă rugăm frumos. Poftiți.

214

Domnul Ion Casian: Domnule Preşedinte, Noi ne-am consultat și insistăm, ca să vedem scrisoarea Prim-ministrului adresată Parlamentului. Deoarece noi nu am luat cunoștință de acest document, care este un document important. Este o chestiune de procedură care trebuie respectată și noi solicităm prezentarea acestui document. (Rumoare în sală.) Domnul Andrian Candu: Rugăm Secretariatul Parlamentului să pună la dispoziția colegilor acest document. Doamnă Apolschii, Vă rog frumos să comunicați, acum, cu Secretariatul. Aveți copia scrisorii Prim-ministrului. Vă rugăm frumos să faceți copii. Secretariatul să repartizeze scrisoarea colegilor noștri din Fracțiunea Partidului Liberal. Pînă vom ajunge să votăm această inițiativă, acest proiect de hotărîre, cu siguranță, veți avea scrisoarea Prim-ministrului. Între timp, însă, dragi colegi, să trecem la procedura de vot. Și primul subiect care se supune votului… Dar înainte de a trece la procedura de vot, rugăm numărătorii să ne dea prezența în sală. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 22. Sectorul nr.2 – 41. Sectorul nr.3 – 19. Domnul Andrian Candu: 82 de deputați în sală. 83 de deputați în sală. 84 de deputați în sală. Haideți, pentru acuratețe, vă rugăm frumos, încă o dată, numărătorii, dați-ne rezultatele, dați-ne informația rectificată. Vă rugăm frumos de la microfon. Vă rugăm frumos, domnule Odnostalco. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 22. Domnul Andrian Candu: 22 – primul sector.

215

Sectorul nr.2? N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 41. Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.3? N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 20. Domnul Andrian Candu: 83 de deputați în sală. 42 de voturi sînt necesare pentru a fi majoritatea simplă, pentru aprobarea hotărîrilor de Parlament. Dragi colegi, Și pentru votul amendamentelor. Dragi colegi, Se supune votului subiectul nr.1 de pe ordinea de zi, proiectul Legii contabilității, proiectul nr.209 din 22 iunie 2017. Va fi vot pentru lectura a doua. Inițial, însă, trebuie supuse votului amendamentele care au fost formulate. Și mă refer la amendamentul făcut de domnul Furculiță și de domnul Gagauz. Domnule Furculiță, Vă rugăm frumos, să dați, încă odată, citire amendamentului, iar plenul Parlamentului se va expune pe marginea acestuia. Vă rog frumos. Domnul Corneliu Furculiță: Domnule Preşedinte, Eu nu am acum la mine amendamentul și n-o să pot să-l dau citire. Eu pot să argumentez și să spun despre ce a fost acesta. În ședința precedentă, eu i-am dat citire. Deci, pentru stenogramă… Domnul Andrian Candu: Da, vă rugăm acum doar să readuceți aminte subiectul în cauză. Vă rog. Domnul Corneliu Furculiță: Deci, subiectul amendamentului este modificarea articolului 32 din proiectul de lege respectiv, pare-mi-se, care instituie obligativitatea executării controlului entităților economice a auditului.

216

Deci, prin amendamentul care eu l-am introdus, această obligativitate dispare. Sînt expuse în continuare controlului de către auditor, doar acele entități economice care astăzi, la moment, au această obligație, precum societățile pe acțiuni, societățile cu capital privat și capital de stat în comun. Prin amendamentul respectiv, eu exclud necesitatea obligativității auditului. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Domnule Creangă, Dumneavoastră vă aduceți aminte și vă rog frumos, dacă aveți argumentele pe care comisia le-a invocat atunci cînd a refuzat acest amendament. Pentru stenogramă, vă rog. Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc. Stimaţi colegi, Colegul deputat domnul Furculiță a propus modificarea articolului 32 alineatul (1), prin care să fie excluse de la auditul obligatoriu entitățile mijlocii și mari. Argumentul comisiei de a respinge această propunere a fost bazat pe următoarele: În primul rînd, auditul obligatoriu, așa cum prevede conceptul proiectului de lege, este o ajustare la directivele Uniunii Europene în ceea ce înseamnă entitățile mici, entitățile mijlocii și mari. Ce înseamnă entitate mijlocie din punct de vedere al proiectului de lege? Este vorba de entitățile mijlocii care au active 63 de milioane de lei pînă la 318 milioane de lei și venitul din vînzări de la 127 de milioane de lei pînă la 636 de milioane de lei. Și, respectiv, 250 de angajați trebuie să aibă. Obligativitatea intervine dacă întrunesc minim două criterii din cele trei – 250 de angajați și 63 de milioane. Este vorba de sume destul de mari și obligativitatea auditului urmează să fie menținută, ca să se cunoască despre situațiile reale în aceste companii. Propunerea dumnealui se referă și la acele mari, care reprezintă de la 318 milioane de lei active și 636 milioane de lei venitul din vînzări. Adică, noi discutăm despre jumătate de miliard de lei și un audit, care este necesar, inclusiv pentru societate. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Cine este pentru amendamentul făcut de domnul Furculiță, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot.

217

Vă mulțumesc foarte mult. Acest amendament nu a fost acceptat de plenul Parlamentului. Și în continuare, supun votului proiectul de lege. Cine este pentru a aproba proiectul Legii contabilității nr.209 din 22 iunie 2017. (Rumoare în sală.) Dacă domnul Gagauz nu este, atunci… Bine. Pun la vot amendamentul domnului Gagauz, care a fost dat citire, cînd a fost examinat subiectul respectiv. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat acest amendament. De procedură. Domnule Dudnic, Vă rog. Domnul Corneliu Dudnic: Господин Председатель, вас на прошлом заседании не было, когда мы обсуждали эту тему. Мы отложили этот проект закона, и наши аргументы были абсолютно логичные. То есть, если мы вводим эту норму, я не говорю – подавляющее большинство жителей республики экономических агентов, но достаточно огромная часть просто не смогут сдавать эти отчеты с учетом того, что люди не могут говорить на государственном языке. И это приведет к тому, что затруднится их экономическая деятельность. И это приведет к тому, что отчеты бухгалтерские будут иметь не всегда… Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Domnule Corneliu Dudnic: …достоверную информацию. Поэтому мое предложение: давайте или мы дождемся все-таки автора этих поправок, или перенесем еще раз, если процедура не позволяет нам это сделать… Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Argumentele au fost expuse. Luînd în considerare că acest proiect de lege este foarte important să fie aprobat în această săptămînă, îl voi supune votului. Cine este pentru a aproba proiectul Legii contabilității nr.209 din 22 iunie 2017 în lectura a doua, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Vă rog frumos, numărătorii, să ne dați rezultatele pe sectoare.

218

N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 2. Sectorul nr.2 – 38. Sectorul nr.3 – 15. Domnul Andrian Candu: Cu 55 de voturi, proiectul Legii contabilității nr.209 din 22 iunie 2017 a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumesc foarte mult. Se supune votului subiectul nr.3 de pe ordinea de zi de bază, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, proiectul nr.13 din 1 februarie 2017, vot pentru lectura întîi. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului de lege. Doamnă Buliga, A fost propunere și pentru lectura a doua sau doar pentru lectura întîi? Doar pentru lectura întîi. (Gălăgie în sală.) Vă mulțumesc foarte mult. Proiectul de Lege nr.13 din 1 februarie 2017 a fost votat în lectura întîi. Se supune votului pentru aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, proiectul nr.341 din 3 noiembrie 2017, subiectul nr.5 de pe ordinea de zi de bază. Cine este pentru a aproba acest proiect de lege în primă lectură, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți au susținut aprobarea proiectului în primă lectură. Mă adresez comisiilor, dacă au fost propuneri pentru lectura a doua? Nu. Vă mulțumesc foarte mult. Rămîne doar lectura întîi. Se supune votului pentru aprobarea în primă lectură proiectul nr.260 din 10 august 2017. (Rumoare în sală.) Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Domnul Boțan. Nu, la comisie mă refer, noi votăm acum propunerea comisiei. Comisia domnului Boțan, cine poate să...

219

Domnule Diacov, Vă rog frumos. Domnul Dumitru Diacov: Domnule Președinte, Eu am propus, ca să nu creăm această situație, să-l scoatem din discuție și să ne gîndim cum să procedăm în cazul respectiv. Domnul Andrian Candu: Să înțeleg că dezbateri, oricum, nu vor mai fi pe acest proiect de lege, fiind deja încheiate. Dar putem să-l amînăm, pentru a lua deciziile politice corespunzătoare. Și dacă nu-i nicio problemă, votul plenului Parlamentului pentru a amîna subiectul respectiv pentru săptămîna viitoare. Cine este pentru amînare, vă rog să vă pronunțați prin vot. Mulțumesc foarte mult. Majoritatea au susținut propunerea de a amîna acest subiect pentru săptămîna viitoare. În continuare, se supune votului pentru aprobarea în primă lectură a proiectului nr.367 din 4 decembrie 2017, subiectul nr.7 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Cine este pentru a aproba acest proiect de lege în primă lectură, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea în primă lectură. Doamnă Apolschii, Acest proiect a fost propus pentru a doua lectură? (Gălăgie în sală.) Nu. Vă mulțumesc foarte mult. Rămîne doar în primă lectură. Dragi colegi, Se supun votului amendamentele la proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale, proiectul nr.317 din 17 octombrie 2017. Trecem la votul amendamentelor. Și aș începe inițial... Vă rog frumos, apăsați microfoanele cine are amendamente. Doamnă Zotea, Vă rog frumos, foarte succint.

220

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Președinte. Propunem modificarea punctului 72 din proiect, care cuprinde tabelul cu mărfurile ce sînt supuse accizelor, anexa nr.1 la titlul IV din Codul fiscal al Republicii Moldova. În rîndul 4 din tabelul propus, poziția tarifară 22030 – marfă, bere fabricată din malț, cifrele „2,50 de lei”, precum și „2,50 de lei”, „2,63 de lei” din coloana 4, 5 și 6 al tabelului propus se substituie cu cifrele „3 lei”, „3,75 de lei” și, respectiv, „4,50 de lei”. Rog deputații să susțină acest amendament. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a aproba acest amendament, formulat de doamna Zotea, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost susținută această propunere. În continuare, domnul Țap. (Rumoare în sală.) Vă rugăm frumos, poftiți. Domnul Iurie Țap: Punctul 111, sintagma, citez: se completează cu alineatul (10) cu următorul cuprins: „Cancelaria de Stat, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, va supune controlului administrativ de legalitate deciziile autorităților deliberative ale administrației publice locale privind stabilirea cotelor taxelor locale, în scopul asigurării respectării prevederilor alineatelor (8) și (9)” se exclude. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a aproba acest amendament, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost susținut de plenul Parlamentului. Domnul Iurie Țap: Și următorul. Punctul 113... Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, următorul, domnule Țap. Domnul Iurie Țap: Guvernul l-a propus într-o redacție nouă și se acceptă. Se propune introducerea articolului 17 care, în esență, prevede transformarea transferului cu destinație specială în venituri proprii ale autorităților publice locale respective. Deci, pentru sate, orașe... pentru nivelul întîi, pentru nivelul al doilea, respectiv, pentru municipiile Bălți și Chișinău. Mecanismul se păstrează cel care a fost, în

221 cazul transferului cu destinație specială, doar că se propune transformarea acestora sau crearea instrumentului nou de venituri proprii locale. Ca să fiu mai succint, să cîștigăm un pic mai mult. Vă rog. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Cine este pentru a accepta amendamentul formulat de domnul Țap, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat de plenul Parlamentului. Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul Stati. De procedură, vă rog. Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, domnule Președinte. Dat fiind faptul că noi am dezbătut foarte amănunțit, astăzi, proiectul politicii bugetar-fiscale și al bugetului de stat. Am trecut de 3 ori toate aceste amendamente, deci, noi, acum, mergem pe aceeași cale. De aceea, se propune ca cei care insistă să fie votat... să fie prezentat numele și prenumele deputatului care a înaintat propunerea, și să se supună votului, fiindcă toți deja le știu pe de rost. Adică, acum nu are niciun sens să se repete. (Gălăgie în sală.) Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Eu înțeleg că poate sîntem epuizați, nu avem putere și răbdare, dar Regulamentul Parlamentului, articolul 69, prevede clar mecanismul de dezbatere și de aprobare, precum și punerea la vot a amendamentelor. Înainte de a supune votului, Președintele Parlamentului formulează clar ce se supune votului, inclusiv autorii amendamentului trebuie să-l formuleze, foarte succint, dar trebuie să-l formuleze. Să spună, măcar, numărul, paranteza, fără să mai cerem explicațiile comisiei. În continuare, doamna Greceanîi. Vă rog frumos. Doamna Zinaida Greceanîi: Da. (Rîde.) Mulțumesc.

222

Дмитрий Георгиевич, Вы сами себя не пожалели. Eu v-am propus foarte clar, atunci cînd dezbatem fiecare amendament să-l votăm separat, să nu mai revenim la acesta. Președintele ședinței n-a vrut să accepte lucrul acesta. Acum pe cine întrebați? Кого нужно жалеть? Сами себя пожалейте. Domnule Președinte, Eu înțeleg foarte bine. (Gălăgie în sală.) Dar amendamentele sînt esențiale și sînt foarte importante, sînt pentru susținerea agenților economici, ca ei să aibă o stabilitate în politica fiscală, și cea bugetară, sînt pentru cetățenii noștri. Eu n-am înțeles care a fost argumentul Guvernului de n-au susținut aceste amendamente. Cînd vor să majoreze cota de impozitare cu impozitul pe venit la sursa de plată pentru agricultori și din asta bugetul o să aibă doar 50 de milioane – jumătate de zi de încasare, și noi n-acceptăm sau cînd spunem politica bugetar-fiscală nu trebuie să fie modificată pe parcursul anului și noi n-acceptăm, atunci ce vreți să credem noi? Domnul Andrian Candu: Doamnă Greceanîi, Vă rog frumos, formulați amendamentele ca să le pot pune la vot. Doamna Zinaida Greceanîi: Da. Stimați colegi, Articolul 1 din Codul fiscal se completează cu următorul text: „La articolul 15 literele a) și b) vor avea următorul cuprins: a) pentru persoanele fizice, cu excepția gospodăriilor țărănești (de fermier) și întreprinzătorii individuali în mărime de 7% din venitul anual impozabil ce nu depășește 100 de mii, 18% din venitul anual impozabil de la 100 de mii pînă la 300 de mii și 25% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 300 de mii pentru a prinde cei cu venituri mai mari”. Și punctul b) pentru persoanele juridice, gospodăriile țărănești (de fermieri) și întreprinzătorii individuali în mărime de 0 din venitul anual impozabil cu condiția respectării dispozițiilor articolului 24 alineatele (23) și (7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult.

223

Cine este pentru a accepta amendamentul formulat de doamna Greceanîi, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat de plenul Parlamentului. Următorul amendament. Doamna Zinaida Greceanîi: La articolul 20 litera r) cuvintele „un salariu mediu lunar pe economie” se substituie cu cuvintele „două salarii medii pe economie”, în continuare după text. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta formularea… cine este pentru a accepta acest amendament formulat de doamna Greceanîi, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumesc foarte mult. Continuați, doamnă Greceanîi. Doamna Zinaida Greceanîi: La articolul 33 alineatul (1), textul „în sumă de 10620 de lei pe an” se substituie cu textul „în mărimea cuantumului anual al minimului de existență calculat pentru anul precedent”. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, vă rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, doamnă Greceanîi. Doamna Zinaida Greceanîi: La articolul 901, textul „la alineatul (35), cifra „3” se substituie cu cifra „5”” se exclude. Adică ceea ce am vorbit eu despre impozitarea agricultorilor, taxa să ramînă la nivel de 3% și să nu fie majorată la 5%. Da, veniturile persoanelor fizice. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog plenul Parlamentului să se expună prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumesc foarte mult. Doamnă Greceanîi, În continuare.

224

Doamna Zinaida Greceanîi: Articolul 96 se completează cu litera a1) cu următorul cuprins: „cota standardă în mărime de 20% din valoarea impozabilă a producției agricole și zootehnice, cu restituire integrală a plăților TVA în termen de 5 zile”. La litera b), liniuța a patra va avea următorul cuprins: „5% la gazele naturale și gazele lichefiate de la poziția tarifară 2711 atît la cele importate, cît și la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și la serviciile de transport și distribuție a gazelor naturale”. Să revenim la cota de 5%, care a fost anterior. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumesc foarte mult. Doamnă Greceanîi, În continuare. Doamna Zinaida Greceanîi: Articolul 24 se completează cu alineatul (237) cu următorul cuprins: „cota prevăzută la articolul 15 litera b) din Codul fiscal se va aplica a) cu condiția că venitul determinat în conformitate cu prevederile Codului fiscal ce urmează a fi achitate la buget este direcționat spre investiții în dezvoltarea producției proprii, lucrări și servicii. Investiții în dezvoltarea producției proprii presupune efectuarea, din veniturile obținute, a cheltuielilor pentru achiziționare, reparație, modernizarea fondurilor fixe”. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumim frumos. Doamnă Greceanîi, Continuați. Doamna Zinaida Greceanîi: La final, proiectul acestei inițiative legislative a Guvernului, se completează cu articolul 151 cu următorul cuprins: „Pe parcursul anului bugetar-fiscal nu se admit amendamente ale legislației în domeniul bugetar-fiscal care stabilesc majorarea cotelor de impozit și taxe, precum și să se instituie impozite și taxe noi”. Alineatul (2), după termenul specificat la articolul 47 alineatul (1) litera b) „nu se admit amendamente ale legislației din domeniul bugetar-fiscal care stabilesc majorarea cotelor de impozit și taxe, precum și instituie impozite și taxe noi pentru anul următor”.

225

Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumesc foarte mult. Continuați, doamnă Greceanîi. Doamna Zinaida Greceanîi: Mulțumesc, domnule Președinte. Îmi rămîne să constat doar un lucru, că și cei care fac parte din majoritatea parlamentară nu sînt altceva decît o mașină de vot al guvernării. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Nu, pînă cînd nu toți s-au purtat etic și fiecare are dreptul la vot și la dreptul de exprimare. Vă mulțumesc foarte mult. Doamnă Bodnarenco, În continuare, amendamentele dumneavoastră. Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc. Propun completarea articolului 5 alineatul (1) punctul 1 cu litera e1). Cuprinsul l-am citit. Este vorba de transmiterea unor amenzi la administrațiile publice locale de nivelul întîi. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat acest amendament. Vă mulțumim foarte mult. Doamnă Bodnarenco, Următorul amendament. Doamna Elena Bodnarenco: Articolul 5 alineatul (5) punctul 2 propun să fie completat cu litera c) privind transmiterea a 50% din amenzile colectate de pe teritoriul unității administrativ- teritoriale. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

226

Cine este pentru a accepta acest amendament, vă rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumim foarte mult. Următorul amendament. Doamna Elena Bodnarenco: Următorul amendament ține de completarea articolului 5 alineatul (5) cu punctul 21, unde este vorba despre defalcările de la impozitul pe venit a persoanelor juridice pentru bugetele municipiilor. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumim foarte mult. Dacă mai sînt amendamente, doamnă Bodnarenco, vă rog frumos, poftiți. Doamna Elena Bodnarenco: Da, este încă un amendament. Articolul 11 alineatul (1) propun să fie completat cu litera a2), unde este vorba despre finanțarea instituțiilor sociale din teritoriu. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumim foarte mult. Am notat aici că… Domnule Ghilețchi, Dumneavoastră aveți un amendament sau e o greșeală în listă? Politica bugetar-fiscală. Vă rog frumos, poftiți. Domnul Valeriu Ghilețchi: Da, am avut un amendament, dar l-am discutat cu domnul Creangă. Urma, totuși, să fie făcute niște clarificări, nu știu, cu colegii de la Ministerul Finanțelor. Pînă la urmă, eu nu insist, pentru că, se pare că, e nevoie de o clarificare suplimentară privind acel amendament. Vă mulțumesc.

227

Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Luînd în considerare că nu mai sînt alte amendamente, voi supune votului proiectul de lege. Rog frumos numărătorii să fie atenți, fiindcă votăm pentru lectura a doua proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale. Dacă sînteți gata, cine este pentru a aproba proiectul de Lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, proiectul nr.317 din 17 octombrie 2017. Se supune votului politica bugetar-fiscală în lectura a doua. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Sectorul nr.2 – 38. Sectorul nr.2 – 13. Domnul Andrian Candu: Cu 55 de voturi, proiectul de Lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.317 din 17 octombrie 2017, cunoscut ca politica bugetar-fiscală și vamală a fost aprobat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumim foarte mult pentru toți cei care au muncit la proiectul de lege – Guvernului, comisiei și tuturor colegilor deputați care s-au expus pe marginea acestui subiect. Următorul subiect care se supune votului, inițial prin amendamente și ulterior, însuși proiectul de lege. Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018, proiectul nr.357 din 23 noiembrie 2017. Și începem cu amendamentul formulat de doamna Zotea. Vă rog frumos foarte succint pentru a-l pune la vot. Poftiți. Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Președinte. La articolul 10 alineatul (2) litera a) din proiectul de lege, sintagma „autoritățile, instituțiile bugetare finanțate de la bugetul de stat și uniunile de creație” se modifică și se completează cu următorul cuprins: „autoritățile, instituțiile bugetare finanțate de la bugetul de stat, uniunile de creație și organizațiile de tineret”.

228

Rog ca deputații Parlamentului să susțină acest amendament, dînd dovadă de seriozitate și, într-adevăr, de onestitate că vor să susțină tinerii din Republica Moldova. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament formulat de doamna Zotea, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumim foarte mult. (Gălăgie în sală.) În continuare… Doamnă Zotea, Dumneavoastră insistați să se numere voturile? Cine este pentru a accepta amendamentul doamnei Zotea, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Iar numărătorii, Vă rugăm să numărați voturile și să le anunțați. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 18 voturi. Sectorul nr.2 – 3 voturi. Sectorul nr.3 – 6 voturi. Domnul Andrian Candu: Cu 27 de voturi, această propunere nu a fost susținută. Vă rugăm frumos, doamnă Șupac. Doamna Inna Șupac: La articolul 3 litera (c), după sintagma „15 milioane de lei pentru politici de reintegrare a țării” se completează cu textul „inclusiv 5 milioane de lei pentru Consiliul raional Dubăsari, în vederea susținerii bugetului raional în procesul realizării programelor sale de activitate în zona de securitate”. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru să fie acceptat acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Mudreac, vă rugăm frumos. Domnul Radu Mudreac: Da. Vă mulțumesc.

229

Modificare la anexa nr.5, ceea ce ține de acordarea unei sume de 2 milioane lei pentru reconstrucția Centrului de Sănătate din orășelul Vatra. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Mudreac, Mai aveți amendamente? Domnul Radu Mudreac: Da. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos. Domnul Radu Mudreac: Un amendament din partea Comisiei mediu și dezvoltare regională ține de modificarea articolului 2. Suma care este acordată fondului, de 200 de milioane să fie modificată cu suma de 230 de milioane. Și anume vreau să menționez cu respectarea Legii nr.438 articolul 6, care prevede că fondul reprezintă un procent din veniturile aprobate din bugetul de stat. De aceea, solicit să fie respectată Legea nr.438. Amendamentul a fost votat cu votul unanim al comisiei și insist, ca acei membri din cadrul comisiei să susțină acest amendament. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Cine este pentru a accepta amendamentul făcut de domnul Mudreac, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat. Vă mulțumesc foarte mult. (Rumoare în sală.) Da, dacă insistați... dacă autorul amendamentului are dubii în privința vederii sau calitățile de vedere ale speakerului, vă rog frumos, numărătorii să ne dați rezultatul pe sectoare. Cine este pentru acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Dați-ne rezultatele. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 18.

230

Sectorul nr.2 – 3. Sectorul nr.3 – 6. Domnul Andrian Candu: Cu 27 de voturi, amendamentul nu a fost acceptat de plenul Parlamentului. Vă mulțumim frumos, domnule Mudreac. Înainte de a trece la următorul autor al amendamentelor, domnule Răducan, de procedură, vă rog. Domnul Marcel Răducan: Domnule Președinte, A fost vociferat amendamentul din partea comisiei. De cînd comisia poate veni cu amendamente? Domnul Andrian Candu: Nu, domnul Mudreac s-a greșit. Domnul Marcel Răducan: Păi, dacă e personal, să zică că-i personal, dar nu din partea comisiei. Domnul Andrian Candu: Domnul Mudreac a greșit în formulare, probabil. Vă rog frumos. Mai puțin contează acum aceasta, mai ales după vot. Vă mulțumim foarte mult. Domnule Mudreac, Vă rog frumos, haideți, e oră tîrzie, să fim mult mai eficienți, să nu intrăm în dezbateri inutile. Domnule Lupu, Vă rog frumos, de procedură. Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Președinte. Au mai sunat în sală anumite propuneri de raționalizare a muncii noastre și nu pe motivul că sîntem la ora 8 seara, noi avem în practica noastră de muncă și pînă la 12 seara, și pînă la 2 dimineața. Problema constă în normele juridice. Dacă nu greșesc, avem prevederi constituționale care spun foarte clar, că acele propuneri, la oricare etapă n-ar fi, al ciclului bugetar care nu sînt avizate pozitiv de către Guvern și afectează cifrele de venituri sau cheltuieli, ele, în general, nu pot fi examinate, cu atît mai mult votate de către parlamentari în această sală. Or, în prima lectură aceste cifre au fost adoptate și nu doar printr-un

231 simplu vot, ci prin hotărîre de Guvern … prin hotărîre de Parlament, cer scuze, sînt deja un act normativ. Iată de ce, stimate domnule Președinte, pentru a evita coliziile juridice, deci la vot, dacă se insistă, pot fi făcute doar acele propuneri venite de la autori adiționale dar care au aviz pozitiv de la Guvern. Altminteri, avînd prevederile constituționale, noi ne ocupăm de un exercițiu lipsit nu doar de sens, dar și de temei juridic. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, Autorii amendamentelor au dreptul să se expună. În situația în care plenul Parlamentului va accepta un amendament care nu are avizul pozitiv al Guvernului, noi vom înceta dezbaterile, vom trimite înapoi Guvernului pentru reavizarea proiectului de lege și vom avea o pauză de cîteva zile. Dar trebuie să mergem pe proceduri. Amendamentele în continuare, vă rog frumos domnule Țap. Domnul Iurie Țap: Anexa nr.5. Unitatea administrativ-teritorială Florești. Reparația Casei de Cultură din satul Frumușica – 400 de mii de lei, reparația Primăriei din satul Frumușica – 250 de mii de lei și reparația Casei de Cultură din satul Cuhureștii de Jos – 700 de mii de lei. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat amendamentul. Vă mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Cuciuc. Vă rugăm frumos. Domnul Oleg Cuciuc: Mulțumesc, domnule Președinte. Modificare la anexa nr.5. Pentru unitatea administrativ-teritorială Căușeni, reparația acoperișului și termoizolarea pereților clădirii Primăriei satului Pervomaisc, comuna Pervomaisc, raionul Căușeni – 546 de mii de lei.

232

Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat de plenul Parlamentului. Vă mulțumim foarte mult. Domnul Lipskii, Vă rog frumos amendamentul dumneavoastră. Domnul Oleg Lipskii: Da. Mulțumesc. Anexa nr.5. Unitatea administrativ-teritorială Chișinău, proiect de finisare a construcției blocului suplimentar al Liceului Teoretic „Iulia Hașdeu” – 18,5 milioane de lei. Al doilea. Proiectul de finisare a construcției terenului de sport al Liceului Teoretic cu Profil Sportiv „Gloria”, strada Teilor 7 – 3 milioane de lei. Și al treilea. Amenajarea terenului sportiv și schimbarea ferestrelor în incinta Complexului-Pilot de Pedagogie Curativă „Orfeu” de pe strada Hajdeu 4 – un milion de lei. Acesta a fost primul amendament. Mai am unul. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat de plenul Parlamentului. Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Oleg Lipskii: Al doilea amendament. Anexa nr.5. Unitatea administrativ-teritorială Șoldănești. Construcția acoperișului șerpar de pe blocurile Grădiniței de copii „Mărțișor”, orașul Șoldănești – 2 milioane 160 de mii de lei. Și reparația capitală a oficiului medicilor de familie din satul Găuzeni, raionul Șoldănești – un milion de lei. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat de plenul Parlamentului. Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Labuneți, Vă rog frumos amendamentul dumneavoastră. Ultimele amendamente.

233

Domnul Anatolie Labuneț: Unitatea administrativ-teritorială Anenii Noi, reparația capitală a sălii de sport a Liceului Teoretic „Alexandr Sergheevici Pușkin”, municipiul Anenii Noi – 4 milioane 728 de mii 764 lei. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat acest amendament. Vă rog frumos în continuare, domnule Labuneț. Domnul Anatolie Labuneț: Al doilea. Unitatea administrativ-teritorială comuna Ochiul Roș, reparația exterioară a acoperișului Căminului Cultural, pavarea terenului adiacent acestuia 120 m2 și procurarea scaunelor – 30 de bucăți în satul Ochiul Roș, Anenii Noi – 100 mii de lei. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Cine este pentru a accepta acest amendament? Nu a fost susținut de plenul Parlamentului. Vă mulțumesc foarte mult. Și ultimul amendament. Domnul Anatolie Labuneț: Al treilea. Nu ultimul. Domnul Andrian Candu: Nu ultimul? Domnul Anatolie Labuneț: Al treilea. Domnul Andrian Candu: Al treilea din cîte? Domnul Anatolie Labuneț: Din șapte, nu știu. Domnul Andrian Candu: Da, bine … Domnul Anatolie Labuneț: Unitatea administrativ-teritorială Anenii Noi, satul Zolotievca, reparația și înlocuirea conductei vechi de apă în satul Zolotievca, municipiul Anenii Noi – 100 de mii de lei.

234

Domnul Andrian Candu: Mulțumim frumos. Cine este pentru a accepta acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat de plenul Parlamentului. Vă mulțumesc mult. Domnul Anatolie Labuneț: Următorul. Reparația capitală a sălii mari de sport a Liceului Teoretic „Pușkin” din raionul Anenii Noi – un milion de lei. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat amendamentul. Vă mulțumesc foarte mult. În continuare… Domnul Anatolie Labuneț: Următorul. Finisarea lucrărilor de reparație a bazinului din incinta Liceului Teoretic „Natalia Gheorghiu” – 10 milioane de lei. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat de plenul Parlamentului. Vă mulțumim foarte mult. Și ultimul. Domnul Anatolie Labuneț: Și acum – ultimul. Domnul Andrian Candu: Ultimul amendament, vă rog. Domnul Anatolie Labuneț: Executarea lucrărilor de reparație a viceelor și schimbarea ferestrelor din incinta Bibliotecii Municipale Hașdeu, filiala Lomonosov – 500 de mii de lei. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru a accepta acest amendament, rog să vă pronunțați prin vot. Nu a fost acceptat de plenul Parlamentului. Domnul Anatolie Labuneț: Mulțumesc.

235

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, domnule Labuneț. Aici se încheie dezbaterea amendamentelor și punerea la vot, de fapt, a amendamentelor. Dragi colegi, Trecem la procedura de vot a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Vă aduc la cunoștință decizia comisiei și a plenului Parlamentului din data trecută, care prevede ca Legea bugetului să fie votată în două lecturi. Cea de-a doua lectură fiind lectura finală. Iată de ce, rog numărătorii să fie gata, să fie pregătiți. Cine este pentru aprobarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018 pentru lectura a doua și lectura finală, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne prezentați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 38. Sectorul nr.3 – 13. Domnul Andrian Candu: Cu 55 de voturi, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018, proiectul nr.357 din 23 noiembrie 2017 a fost votat în lectura a doua și ultima. În continuare… (Aplauze în sală. ) Da, într-adevăr, se merită aplauze atît pentru Guvern, cît și pentru Comisia pentru economie, buget și finanțe, precum și pentru întreg plenul Parlamentului, și pentru toți colegii care au muncit la proiectul Legii bugetului de stat. Următorul subiect care se supune votului este subiectul nr.15 de pe ordinea de zi din supliment, proiectul nr.335 din 30 octombrie 2017, proiect de Lege pentru completarea Legii nr.60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Cine este pentru a aproba acest proiect de lege în primă lectură, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului de lege în primă lectură. Doamnă Buliga, Ajutați-mă, dacă trebuie pentru lectura a doua? Nu. Doar lectura întîi. Vă mulțumim frumos.

236

Rămîne doar lectura întîi. Și ultimul subiect care se va supune votului este Hotărîrea Parlamentului nr.389 din 15 decembrie 2017, proiectul de Hotărîre pentru modificarea articolului 1 din Hotărîrea Parlamentului nr.1 din 2016 privind aprobarea Programului de activitate a Guvernului și acordarea votului de încredere Guvernului. Secretariatul Parlamentului, să înțeleg că a repartizat tuturor deputaților scrisoarea Prim-ministrului. Înțeleg că e o procedură de vot… e chestiune de procedură înainte de vot. Doamnă Șupac, Vă rog frumos. Doamna Inna Șupac: Fracțiunea Partidului Comuniștilor, stimați colegi, este gata să voteze demisia in corpore a acestui Guvern antipopular, dar avînd în vedere că acest proiect de hotărîre nu face altceva decît să schimbe paturile într-o instituție cunoscută, nu-l vom susține. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Da, vă mulțumesc foarte mult. Vă atrag atenția, dragi colegi, că nu este ultimul subiect. Mai este încă un subiect care se va pune la vot. Înainte, însă, de acel subiect, îl punem la vot pe acesta. V-am confuzat completamente, știu. Se supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre nr.389 din 15 decembrie 2017. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului de hotărîre. Și acum, în sfîrșit, ultimul subiect de pe ordinea de zi, proiectul nr.55 din 9 martie 2017, proiectul de Lege cu privire la informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Luînd în considerare cele examinate în stenogramă, inclusiv cele ce s-au întîmplat pe parcurs în precedentele ședințe plenare, vă propun următoarele. Se propune votului anularea votului anterior, prin care s-a aprobat acest proiect de lege în lectura a doua. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Votul anterior a fost anulat prin vot. Vă rog frumos, numărătorii, să ne dați rezultatele votului.

237

N u m ă r ă t o r i i: Первый сектор – 4. Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.2? N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 38. Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.3? N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 13. Domnul Andrian Candu: Cu 55 de voturi a fost anulat votul de aprobare a proiectului de Lege privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Și acum, luînd în considerare raportul comisiei și amendamentele care au fost făcute inițial, se va purcede la anularea votului pentru amendamentul expus de domnul Deliu. Cine este pentru anularea acelui amendament, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Plenul Parlamentului, cu majoritatea celor prezenți în sală, au anulat amendamentul aprobat, formulat de domnul Deliu. Și, în continuare, vă rugăm frumos să… comisia a formulat un nou raport. Domnule Balan, Vă rugăm frumos doar să dați citire concluziile acelui raport care se va pune la vot prin amendamentul care a fost expus. Domnule Balan, Vă rog frumos, președintele comisiei sesizate în fond. Domnul Ion Balan: Comisia agricultură şi industrie alimentară a examinat amendamentul prezentat de deputatul în Parlamentul Republicii Moldova Adrian Candu care prevede următoarele. „Articolul 8 alineatul (l) litera f) din proiectul de Lege nr.55 din 09.03.2017 se prezintă cu următorul cuprins: „ f) informaţii referitoare la valabilitatea produsului alimentar: – data limită de consum sau data durabilităţii minimale; sau – data fabricării şi termenul de valabilitate.”

238

În urma dezbaterilor, cu votul majoritarii membrilor săi, comisia a acceptat amendamentul supus examinării. Amendamentul acceptat este parte componentă a sintezei, parte integrantă al raportului definitivat al comisiei din 27 octombrie 2017. Reieşind din cele expuse, Comisia agricultură şi industrie alimentară, cu votul majorităţii membrilor săi, propune proiectul de lege nr.55 din 9 martie 2017 spre adoptare în lectura a doua. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, domnule Balan. Și în continuare, se supune votului aprobarea raportului comisiei și votul pentru lectura a doua. (Discuții în sală.) Dar ce fel de… noi am reluat ceea ce domnul Balan... a avut deja o prezentare. Domnul Balan a avut deja prezentarea respectivă. Noi, acum, pur și simplu, reluăm votul nemijlocit. Haideți să nu facem spectacol. Cine este pentru a aproba raportul comisiei și, respectiv, votul pentru a doua lectură pentru proiectul nr.55 din 9 martie 2017, vă rugăm frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 38. Sectorul nr.3 – 12. Domnul Andrian Candu: Cu 54 de voturi, proiectul de Lege nr.55 din 9 martie 2017 a fost votat în lectura a doua în redacția propusă de Comisia de agricultură și industrie alimentară. Și acum putem să considerăm că ședința plenului e pe sfîrșite. Toate subiectele au fost examinate. Dragi colegi, Vă mulțumesc foarte mult pentru munca eficientă. Vă doresc un week-end frumos, un sfîrșit de săptămînă bun și ne vedem săptămîna viitoare. La revedere. Ședința de astăzi, data de 15 decembrie 2017, este închisă.

Ședința s-a încheiat la ora 20.19. 239

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Secția pentru lucrările plenului Parlamentului din cadrul Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului

240