CUPRINS

akademos Sesiunea a XV-a a Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei ...... 3 Acad. Gheorghe Duca. Reformarea cercetării ştiinţifi ce – imperativ acut al societăţii ...... 5 Revistă de ştiinţă, „Voi duce cu mine în România onoarea şi reputaţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei” ...... 9 inovare, cultură şi artă Acad. Grigore Belostecinic. Profesorul Ion Petrescu – Membru de Onoare al Academiei de Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Ştiinţe a Moldovei ...... 10 25.05.2005, nr. 189. Prof. univ., dr. Ion Petrescu, Membru de Onoare al AŞM. Reputaţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, garantată de managementul său performant ...... 13 Acad. Valeriu Canţer, acad. Simion Toma, dr. hab. Vitalie Minciună, dr. Lucia Bileţchi. Ratingul actualizat al instituţiilor de cercetare acreditate din Republica Moldova: 1 ianuarie 2013...... 15 Drd. Igor Cojocaru. Evaluarea ştiinţei moderne: cu -metrii vechi şi/sau noi? ...... 25 Acad. Valeriu Pasat. Politica conducerii RSS Moldoveneşti în domeniul învăţământului în perioada 1944-1953. „Şcoala nouă” de sorginte sovietică ...... 39 Dr. Valentin Burlacu. Politica culturala din RSS Moldovenească: între discursul identitar românesc şi promovarea „moldovenismului” ...... 49 Acad. Grigore Belostecinic. Competitivitatea şi inovarea în contextul integrării europene ....52 Dr. hab. Alexandru Stratan. Planifi carea strategică în suportul dezvoltării comunităţilor lo- cale ...... 62 M. cor. Dumitru Moldovan. De la economia cunoaşterii – la „economia imaginaţiei creative” 65 Aкад. Ф.И. Фурдуй. Сначала социальная среда, сознание и креативность создали само- го человека, а не труд, как писал Энгельс ...... 74 Acad. Ion Tighineanu. Nanotehnologii nelitografi ce în Moldova ...... 80 Fondator: Dr. hab. Ion Mereuţă. Viziuni conceptuale manageriale, fi nanciare şi de estimare din perspec- Academia de Ştiinţe a Moldovei tiva ştiinţei academice ...... 85 M. cor. Victor Ghicavîi, dr. Lucia Ţurcan, dr. Lilia Podgurschi. Actualitatea implementării Colegiu de redacţie: şi fortifi cării sistemului de farmacovigilenţă ...... 91

Dr. Victor Popescu. Procedeu de prognozare a riscului de dezvoltare a cancerului glandei Acad. Gheorghe Duca, preşedinte tiroide ...... 96 Acad. Ion Bostan Drd. Tatiana Revencu, dr. Valentin Friptu, dr. Ludmila Nacu, dr. Viorel Nacu. Terapia Acad. Valeriu Canţer celulară în infertilitatea tubară determinată de boala infl amatorie pelvină ...... 99 Acad. Leonid Culiuc Acad. Aurelian Gulea. Noi inhibitori de proliferare a celulelor de cancer ...... 102 Dr. hab. Aurelian Dănilă Dr. Veaceslav Boldescu. Nanoparticule şi microparticule în chimioterapia tuberculozei ...108 Acad. Teodor Furdui Acad. Boris Gaina Acad. Maria Duca. Aspecte fi ziologice şi genetice ale sistemului asc-rf la fl oarea-soarelui ...112 Acad. Stanislav Groppa Acad. Gheorghe Cimpoieş. Sporirea productivităţii mărului prin optimizarea structurii plan- M. cor. Ion Guceac taţiei ...... 119 Dr. hab. Victor Moraru Acad. Serafi m Andrieş, dr. Tamara Leah, dr. hab. Igor Povar, m. cor. Tudor Lupaşcu, Dr. Svetlana Munteanu dr. Vladimir Filipciuc. Analiza cercetărilor privind utilizarea îngrăşămintelor pe diferite ti- Acad. Gheorghe Rusnac puri de sol ...... 123 Acad. Ion Tighineanu Dr. Vasile Pojoga. „Porumbeni” – realizări şi perspective ...... 132 M. cor. Mariana Şlapac М. Д. Вронских, член-корр. АН Молдовы, В. С. Лесник, доктор с/х наук. Опыт ор- ганизации зоны внедрения гибридов подсолнечника и их семеноводства в Молдове ...136 Redactor-şef: Dr. Oleg Maşner, dr. hab. Petru Liuţcanov. Nivelul de producţie al caprinelor locale şi posi- Viorica Cucereanu bilităţile de selecţie ...... 144 Fotografi i: Dr. Oxana Savciuc, drd. Elena Railean. Biblioteca în sistemul de creare şi difuzare a cunoş- tinţelor ştiinţifi ce ...... 147 Eugenia Tofan Acad. Gheorghe Mustea. Muzica şi Ştiinţa ...... 152 *** Eugenia Florescu. Eudochia Zavtur: sensibilizarea materiei ...... 155 Acest număr este ilustrat cu lucrări de Eudochia Zavtur Un fi zician strălucit, Evgheni Moscalenco ...... 158 Un aport esenţial la ştiinţa Moldovei: profesorul Iulia Boiarskaia ...... 161 Adresa Redacţiei: MD 2001 Dr. hab. Nicolae Enciu. O cronologie a confl ictului transnistrean în documente şi materiale mun. Chişinău, inedite ...... 167 bd. Ştefan cel Mare 1 Dr. Varvara Buzilă. Îndemn la salvare ...... 170 et. 4, birou 432 Канд. ист. наук Александр Красножон. Сравнительная кастеллология – зарождающаяся Tel.: (+373 22) 212381 дисциплина ...... 172 www.akademos.asm.md Dr. hab. Valentin Codreanu la 75 de ani ...... 174 e-mail: [email protected] Acad. Isaac Bersuker la 85 de ani ...... 175 [email protected] Dr. hab. Vasile Babuc la 80 de ani ...... 176 ISSN 1857-0461 M. cor. Evgheni Lvovschi la 80 de ani ...... 177 Editat la Tipografi a AŞM Dr. hab. Anatol Gavrilov la 70 de ani ...... 178 Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru M. cor. Sergiu Dimitrachi la 80 de ani ...... 179

opiniile exprimate de autori Dr. hab. Gheorghe Iliadi la 75 de ani ...... 180 Distribuire gratuită Dr. hab. Ştefan Topală la 75 de ani ...... 182nr. 1 (28), martie 2013 - 1 Akademos

PROFESORUL ION PETRESCU, MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

Savanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi-au pus în slujba patriei experienţa de construcţie economică şi socială în procesul de modernizare şi europenizare a Republicii, fi ind, prin acest efect, o dată în plus, în consonanţă cu trebuinţele macromanageriale. Prof. Ion Petrescu, România

2 - nr. 1 (28), martie 2013 Eveniment

SESIUNEA A XV-a rarea priorităţilor de cercetare până în 2020; valo- rifi carea statutului de ţară asociată la PC7, statut A ASAMBLEEI ACADEMIEI care, începând cu 1 ianuarie 2012, a oferit drep- DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI turi similare cu cele ale statelor membre ale UE, cercetarea devenind astfel primul şi unicul dome- niu la care Republica Moldova a obţinut statutul La 12 martie a.c., în Sala Azurie a AŞM, şi-a de ţară asociată; adoptarea de către CSŞDT a pa- desfăşurat lucrările cea de-a XV-a sesiune a Asam- chetului de măsuri pentru reformarea AŞM şi efi - bleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care a tota- cientizarea activităţilor de cercetare-inovare etc. lizat rezultatele ştiinţifi ce obţinute în anul 2012. Aducând exemple de realizări cu certă valoare Manifestarea a fost onorată de prezenţa ştiinţifi că, care ar putea fi implementate în secto- Excelenţei Sale Nicolae Timofti, preşedintele Re- rul real al economiei, preşedintele AŞM a subliniat publicii Moldova. La eveniment au mai asistat Mihai că oamenii de ştiinţă au fost implicaţi în procesul Moldovanu, viceprim-ministru, Chiril Lucinschi, de ela-borare a documentelor de politici publice, preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură, unul dintre cele mai importante fi ind Strategia de educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, cercetare-dezvoltare „Moldova Cunoaşterii” 2020, dr. Iurie Bolboceanu, secretarul aceleiaşi Comisii, adoptată ulterior de Guvernul Republicii Moldova. m.c. Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei Scopul Strategiei constă în crearea condiţiilor parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi pentru dezvoltarea unui sistem de cercetare-dez- familie, m.c. Ion Hadârcă, preşedintele fracţiunii voltare capabil să genereze cunoaştere ştiinţifi că parlamentare a Partidului Liberal. Autorităţile pub- performantă în vederea creşterii competitivităţii lice locale au fost reprezentate de Grigore Cobzac, economiei naţionale şi a gradului de bunăstare preşedintele raionului Hânceşti. Printre invitaţii de a populaţiei. Ca o continuare logică a proce- onoare s-au numărat Petru Lucinschi, preşedintele sului de planifi care strategică, în raport a fost Republicii Moldova (1996-2001), Serafi m Ure- evidenţiată lansarea spre discuţii publice a noilor chean, preşedintele Curţii de Conturi, reprezentanţi priorităţi de cercetare, care vor sta la baza prog- ai corpului diplomatic, precum şi ai societăţii civile, ramelor şi proiectelor de cercetare şi vor asi- jurnalişti. gura un impact adecvat la nivel de societate. Comunitatea ştiinţifi că a fost reprezentată de 98 În discursul său, preşedintele AŞM s-a referit de membri titulari şi membri corespondenţi, 78 de şi la diminuarea fi nanţării alocate de la bugetul de doctori habilitaţi, rectori ai instituţiilor de învăţământ stat, fapt care a afectat activitatea cercetătorilor superior şi directori ai instituţiilor de cercetare. şi care a determinat realocarea resurselor umane În cadrul sesiunii, preşedintele AŞM, de la procesul de cercetare la cel de supravieţuire. acad. Gheorghe Duca, a prezentat raportul „Cerce- „La modul practic, în loc să ne concentrăm pe tarea şi inovarea – cheia dezvoltării ţării”. El a men- activităţile de cercetare, am fost puşi în situaţia în ţionat că anul ştiinţifi c 2012 a fost unul difi cil, dar care să reducem fi nanţarea şi aşa austeră a proiecte- oamenii de ştiinţă au reuşit să transforme provocă- lor de cercetare”, a menţionat acad. Gheorghe Duca. rile în oportunităţi, promovând performanţa în cer- Raportul prezentat de m.c. Ion Guceac, secre- cetare. Realizările ştiinţifi ce obţinute au contribuit tarul ştiinţifi c general al AŞM, a vizat activitatea esenţial la fundamentarea politicilor, dezvoltarea managerială şi economico-fi nanciară a Consiliului socio-economică a ţării, generarea de noi cunoştin- Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică ţe, iar asocierea la Programul Cadru 7 al Uniunii Eu- în anul 2012. Membrilor Asambleei li s-a oferit o ropene pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică a informaţie consolidată privind volumul fi nanţării şi constituit o recunoaştere efectivă de către comunita- rezultatele valorifi cării alocaţiilor bugetare în sfera tea internaţională a potenţialului ştiinţifi c autohton. ştiinţei şi inovării în anul 2012, dinamica cuantumu- Preşedintele AŞM a trecut în revistă rezul- lui fi nanţării sferei ştiinţei şi inovării, volumul chel- tatele principale înregistrate în sfera de cercetare, tuielilor de bază. Au fost evidenţiate şi cheltuielile evocând, totodată, problemele şi procesele care au pentru procurarea echipamentului ştiinţifi c, fi ind marcat activitatea comunităţii ştiinţifi ce în perioada invocată necesitatea asigurării organizaţiilor din de referinţă. Printre succesele menţionate de rapor- sfera ştiinţei şi inovării cu echipament performant. tor s-au numărat exerciţiul de evaluare a sistemu- S-a menţionat că, actualmente, din numărul to- lui de cercetare-inovare din Republica Moldova, tal de cercetători antrenaţi în activitatea ştiinţifi că, desfăşurat în perioada ianuarie-iunie 2012; elabo- 28 la sută sunt tineri, iar 7 la sută din aceştia

nr. 1 (28), martie 2013 - 3 Akademos conduc laboratoare sau centre de cercetare în prim-ministrul Mihai Moldovanu, Gheorghe Cobzac, cadrul organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării. preşedintele raionului Hânceşti, precum şi aca- M.c. Ion Guceac a prezentat, de asemenea, demicienii Teodor Furdui, Stanislav Groppa, Valeriu principalele elemente de conţinut ale proiectului Pasat, Valeriu Canţer, Mihail Dolgan, Vasile Micu, Strategiei de cercetare-dezvoltare până în 2020, m.c. Nicolae Dabija, dr. hab. Svetlana Cojocaru. subliniind că documentul de politici va contribui la În cadrul sesiunii au fost prezentate şi aprobate diversifi carea mijloacelor de fi nanţare prin investiţii modifi cările la regulamentul Consiliului Suprem private în dezvoltarea structurilor organizaţiilor din pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, noua sfera ştiinţei şi inovării, prin crearea parteneriate- redacţie a Statutului AŞM şi Acordul de parteneriat lor publice-private în domeniul cercetării-inovării. între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei Prezent la lucrările celei de-a XV-a sesiuni a pentru anii 2013-2016. Asambleei AŞM, preşedintele Republicii Moldo- Forul ştiinţifi c l-a ales, prin vot secret, la pro- va Nicolae Timofti a declarat: „Sunt bucuros că am punerea preşedintelui AŞM, în calitate de prim- prilejul să mă întreţin cu elita intelectuală a ţării, cu vicepreşedinte al AŞM, pe acad. Ion Tighineanu. personalităţi distinse din sfera cercetării şi inovării, Pentru al doilea mandat a fost desemnat, în cali- care simbolizează progresul, care aduc deschiderea tate de secretar ştiinţifi c general al AŞM, m.c. Ion spre viitor şi care dau sens intenţiilor noastre de a face Guceac. parte din familia popoarelor civilizate prospere”. Totodată, a fost aleasă noua componenţă a În discursul său, şeful statului a evidenţiat Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare câteva obiective care pot fi realizabile cu condiţia Tehnologică. Din CSŞDT urmează să facă parte, unor schimbări calitative, dacă ne dorim o econo- din ofi ciu, preşedintele AŞM, acad. Gheorghe mie prosperă, o cultură şi un învăţământ întemeiate Duca, prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Ion Tighi- pe valori autentice, o ştiinţă axată pe metodologii neanu, secretarul ştiinţifi c general al AŞM, m.c. Ion performante, expertiza ştiinţifi că în acest sens fi ind Guceac. extrem de importantă. „Cercetarea reprezintă dome- În calitate de noi membri au fost aleşi: niul prin care am obţinut, pentru prima dată, statutul acad. Ion Ababii, acad. Ion Bostan, acad. Valeriu de ţară asociată. Sper că vom reuşi să benefi ciem Canţer, acad. Leonid Culiuc, acad. Stanislav Groppa, de toate avantajele pe care le oferă acest statut” a acad. Boris Gaina, dr. hab. Aurelian Dănilă, dr. hab. remarcat preşedintele Nicolae Timofti, apreciind Victor Moraru, dr. hab. Alexandru Stratan, dr. Vea- consecvenţa de care a dat dovadă, în acest sens, ceslav Kulciţki, dr. Svetlana Munteanu, dr. Ludmila Academia de Ştiinţe a Moldovei. Tăutu. Cu mesaje către înaltul for academic, dar şi Eugenia Tofan, către întreaga comunitate ştiinţifi că, au venit vice- Centrul Media al AŞM

Sesiunea a XV-a a Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 12 martie 2013

4 - nr. 1 (28), martie 2013 Reforma în cercetare

REFORMAREA între modul de dezvoltare şi organizare a societăţii şi activităţile elitelor intelectuale a existat în perma- CERCETĂRII nenţă o legătură dinamică, care a făcut ca gândirea ŞTIINŢIFICE – ştiinţifi că să devină profund responsabilă pentru schimbările din mediul social. IMPERATIV ACUT Ultimele două sute de ani au avut un caracter AL SOCIETĂŢII defi nitoriu. Revoluţiile industriale au propulsat in- tens dezvoltarea intelectuală a societăţilor avansate, transformând cercetarea ştiinţifi că în activitate auto- Academician Gheorghe DUCA nomă şi independentă, menită să asigure un suport te- Preşedintele AŞM oretico-practic adecvat activităţilor productive com- plexe. Exemplele elocvente le reprezintă industria REFORMING SCIENTIFIC RESEARCH – AN constructoare de maşini şi cea chimică, metalurgia şi ACUTE IMPERATIVE OF THE SOCIETY domeniul energetic, care s-au dezvoltat autonom şi The advancement of scientifi c thinking has been au servit ca bază pentru alte domenii conexe. always connected to the social and economical de- Spaţiul cuprins în cadrul politic actual al Repub- velopment. Such a harmonious integration is reaso- licii Moldova nu a fost izolat de aceste procese, nable, since scientifi c research provides a theoretical apogeul integrării tehnico-ştiinţifi ce fi ind atins la basis for all the productive activities, and the more sfârşitul secolului trecut. Însă cataclismele sociale complex are the latter, the higher scientifi c support is care au avut loc în fosta Uniune Sovietică au pus needed. The discrepancies in this relationships cause severe social problems to communities, no matter are comunitatea ştiinţifi că moldovenească în discrepan- they local or global. Such an example is given by the ţă totală cu condiţiile socio-economice formate oda- evolution of Moldovan research community, which tă cu destrămarea imperiului de altădată. Aceasta a after deep political changes in the early 90-s has lost impus promovarea unor reforme radicale în sfera its linkage to the socio-economical base. Abrupt re- cercetării-dezvoltării, lucru care a decurs foarte ane- duction of fi nancing caused an intensive decline in voios, atât din cauza impedimentelor economice, research activity in Moldovan scientifi c institutions, cât şi a obstacolelor de natură mentală. De aceea în accompanied by an exodus of researches and dimi- ultimele două decenii declinul în sfera C&D a fost nished impact of science in the society. catastrofal, el exprimându-se prin reducerea drasti- Reforms have been promoted, in order to reinsta- că a volumelor de fi nanţare, exodul de cadre şi im- te the supportive role of Moldovan research instituti- ons. Current challenges connected to European inte- pactul social din ce în ce mai slab al cercetării. gration require that reforming of scientifi c research is Adoptarea în 2004 a Codului cu privire la Şti- not an act, but a permanent dynamic process. In this inţă şi Inovare a Republicii Moldova a stopat pro- light, the Academy of Sciences of Moldova has plan- cesele degenerative din C&D şi a dat un imbold ned a set of measures to respond in a fl exible manner instituţiilor de cercetare prin fi nanţare mai substan- to current changes on the way of Moldovan scientifi c ţială, precum şi prin metode de management mai community to a combative state of an active player in combative. Promovarea activităţilor de cercetare în European research area. The paper outlines the main bază de concurs şi stimularea implicării tinerilor în milestones of this strategy. C&D au reprezentat aspectele cele mai relevante ale schimbărilor produse după 2004. Nivelul de dezvoltare a oricărei societăţi este Odată cu subscrierea la aspiraţiile europene ale determinat în mod primordial de capacitatea intelec- Republicii Moldova, comunitatea ştiinţifi că s-a tuală a oamenilor de a răspunde provocărilor timpu- plasat în avangarda armonizării practicilor naţio- lui. Echilibrul între problemele societăţii şi soluţiile nale cu cele europene. Pentru cercetarea ştiinţifi că aferente, pe durata evoluţiei civilizaţiei umane, a aceasta înseamnă în primul rând performanţă. Con- fost asigurat de elitele intelectuale. Forţa şi dezvol- diţiile crizei economice globale au acutizat şi mai tarea acestora fuseseră de-a lungul anilor diferite, mult necesitatea unui sistem de C&D performant, în funcţie de magnitudinea şi spectrul riscurilor şi axat în primul rând pe nevoile reale ale societăţii şi obstacolelor cu care se confrunta omenirea. orientat spre benefi cii sesizabile ale tuturor părţilor Impactul elitelor, de regulă, era cu atât mai re- interesate. În virtutea acestor circumstanţe şi din levant, cu cât cadrul social politico-economic se do- necesitatea obiectivă de a răspunde schimbărilor vedea a fi mai larg. Analizând evoluţiile umanităţii locale şi globale, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă din acest punct de vedere, putem lesne conchide că şi Dezvoltare Tehnologică (CSŞDT) al Academiei

nr. 1 (28), martie 2013 - 5 Akademos de Ştiinţe a Moldovei a iniţiat un şir de reforme De asemenea, se doreşte stimularea implemen- orientate spre integrarea mai profundă a instituţi- tării inovaţiilor, în acest scop preconizându-se: ilor de cercetare în viaţa socio-economică a ţării, - elaborarea cadrului legislativ pentru introdu- creşterea vizibilităţii cercetătorilor noştri la nivel cerea voucherelor inovaţionale – proiecte de scurtă local şi global şi, nu în ultimul rând, spre un dia- durată pentru soluţionarea unor probleme concrete log mai efi cient între ştiinţă şi societate. Or, pro- ale agenţilor economici; movarea cercetării şi inovării responsabile de către - înaintarea propunerilor pentru modifi carea Uniunea Europeană pentru perioada până la 2020 cad rului normativ în domeniul achiziţiilor publice, are ca punct de referinţă responsabilizarea întregii în vederea facilitării procedurilor de achiziţie în ca- societăţi pentru rezultatul şi succesul activităţilor zul procurărilor ce ţin de activitatea de cercetare şi ştiinţifi ce şi inovative. Aceste reforme au fost apro- stimulării produselor inovaţionale în cadrul achizi- bate de CSŞDT al AŞM la şedinţa din 31 ianuarie ţiilor publice. anul curent. După un an de la semnarea, pe data de 11 oc- După cum am menţionat, schimbările propuse tombrie 2011, a Acordului de asociere a comunită- urmăresc, pe de o parte, asigurarea unei activităţi ţii ştiinţifi ce moldave la spaţiul unic de cercetare al efi ciente în condiţiile asocierii comunităţii ştiinţifi ce Uniunii Europene (până la etapa actuală este primul din Republica Moldova la programul actual comu- şi unicul domeniu al Republicii Moldova asociat la nitar al Uniunii Europene – PC7 şi pregătirea pentru Uniunea Europeană), s-a conştientizat că este ne- asocierea la următorul program – Orizont 2020, iar voie de ajustat cadrul legislativ naţional la rigorile pe de altă parte, estomparea efectelor nefaste ale tă- directivelor Uniunii Europene. În acest scop urmea- ierii masive de fonduri destinate ştiinţei, cu 47 mil. ză să fi e preluate şi transpuse toate actele norma- lei, pentru anul 2013, aprobată de Parlament. Re- tive europene privind cercetarea şi inovarea. Deja, formele sunt condiţionate şi de rezultatele auditului a fost constituit Comitetul consultativ de cercetare Comisariatului UE şi Curţii de Conturi privind ma- Moldova-PC7, în curând urmează să fi e constituit nagementul cercetării din Republica Moldova. Comitetul naţional pentru asociere în programul co- Ce prevede acest pachet de reforme? În primul munitar Orizont 2020. rând, e cazul de menţionat că acţiunile ce vor fi în- Pentru a fi comensurabili cu subiecţii de treprinse sunt grupate în 4 compartimente: cercetare-inovare din Europa, vor fi pregătite pro- I. DEZVOLTAREA STRATEGICĂ; puneri pentru aplicarea integrală a indicatorilor II. SPORIREA EFICIENŢEI CERCETĂRII; EUROSTAT în C&D din Republica Moldova. III. SPORIREA IMPACTULUI CERCETĂRII- Compartimentul II al setului de reforme – SPO- DEZVOLTĂRII-INOVĂRII (C&D&I) ASUPRA RIREA EFICIENŢEI CERCETĂRII – este orien- SOCIETĂŢII; tat, în primul rând, spre promovarea unor reforme IV. PREGĂTIREA CADRELOR ŞI INSTRUI- structurale. Dintre acestea cele mai relevante sunt REA CONTINUĂ; următoarele: Compartimentul I – DEZVOLTAREA STRA- - reforma reţelei institutelor de cercetare; TEGICĂ – se axează pe reformarea cadrului legis- - revizuirea în baza criteriilor prestabilite a sec- lativ şi transpunerea directivelor europene pentru toarelor, centrelor, laboratoarelor şi posturilor de aprofundarea integrării ştiinţei din Republica Mol- cercetători din institute şi universităţi; dova în spaţiul european. Părţile componente ale - modifi carea organigramei CSŞDT în vederea acestui set de măsuri constituie: reducerii posturilor şi efi cientizării activităţii perso- - elaborarea „Strategiei de cercetare-dezvoltare nalului; până în 2020: Moldova cunoaşterii”; - optimizarea instituţiilor auxiliare ale Acade- - promovarea propunerilor Academiei de Şti- miei de Ştiinţe a Moldovei în vederea utilizării mai inţe a Moldovei pe marginea „Strategiei de inovare efi ciente a patrimoniului şi resurselor umane; şi competitivitate”, elaborată de Ministerul Econo- - elaborarea propunerilor pentru stimularea atra- miei; gerii fondurilor din străinătate şi din parteneriate - modifi carea Codului cu privire la Ştiinţă şi private cu mediul de afaceri. Inovare; Pe de altă parte, va fi necesar să se implemen- - elaborarea priorităţilor strategice de cercetare teze şi reforme metodologice de sporire a calităţii în Republica Moldova pentru anii 2014-2020; cercetării. Printre acestea se vor număra: - aprobarea Nomenclatorului specialităţilor şti- - evaluarea şi revizuirea tematicii din cadrul in- inţifi ce de către Guvern. stituţiilor şi universităţilor şi a programelor speciale

6 - nr. 1 (28), martie 2013 Reforma în cercetare

(de stat, pentru tineret, procurare echipament, ino- inţifi ce vor fi selectaţi 50 de cercetători performanţi vare); care vor fi salarizaţi cu un coefi cient dublu. - crearea reţelei naţionale de centre şi laboratoa- Compartimentul III din setul de măsuri refor- re de excelenţă; matoare – SPORIREA IMPACTULUI C&D&I - elaborarea indicatorilor pentru stimularea fi - ASUPRA SOCIETĂŢII – este orientat spre un di- nanciară a autorilor de publicaţii ISI şi de brevete alog mai efi cient între actorii din cercetare şi restul înregistrate în străinătate; societăţii. - elaborarea indicatorilor de performanţă ai La acest compartiment se înscriu activităţile C&D şi implementarea lor în practica curentă – care, pe de o parte, trebuie să pună la dispoziţia ex ante şi monitorizarea implementării – ex post; societăţii şi a comunităţii ştiinţifi ce internaţionale - reformarea procesului de evaluare a proiecte- rezultatele cercetărilor autohtone, iar, pe de altă par- lor prin introducerea expertizei străine cu evaluarea te, să stimuleze un schimb permanent de informa- în mai multe etape; ţii în scopul stabilirii unor parteneriate şi formulării - constituirea bazei de date a experţilor străini obiectivelor de cercetare relevante scopurilor socia- care vor fi implicaţi în procesul de expertiză; le. În acest context se înscriu următoarele măsuri: - înregistrarea experţilor din Moldova în baza - amplifi carea prezenţei comunităţii ştiinţifi ce de date a experţilor europeni şi în bazele regionale în reţeaua globală Internet prin revizuirea paginilor ale experţilor. web, site-urilor şi portalurilor Academiei, universi- În fi nal, se va recurge la stimularea efi cienţei tăţilor şi ale instituţiilor din sfera C&D; cercetării prin intermediul unui sistem fl exibil de sa- - implementarea programului de e-guvernare larizare. Astfel, remunerarea în institutele şi centre- pentru promovarea principalelor rezultate ale cer- le universitare se va realiza în baza performanţelor cetării; atinse în perioada imediat precedentă celei vizate. - atragerea principalilor benefi ciari în procesul În scopul evaluării cercetărilor vor fi implementate de elaborare a priorităţilor de cercetare şi de evalua- criterii cuantifi cabile de performanţă. re a rezultatelor fi nale; Rezultatele vor fi cuantifi cate în cadrul secţiilor - diseminarea obligatorie a rezultatelor proiec- de ştiinţe în baza unor algoritme diverse, inclusiv: telor de cercetare. - volumul alocaţiilor per cercetător; Totodată, pentru efi cientizarea transferului ino- - volumul alocaţiilor per angajat; vaţiilor şi stimularea implementării elaborărilor şti- - cota mijloacelor extrabugetare din volumul to- inţifi ce în activităţile productive, se vor întreprinde tal de fi nanţare; următoarele acţiuni: - cota mijloacelor din proiecte şi servicii de cer- - reformarea Agenţiei pentru Inovare şi Transfer cetare din volumul mijloacelor extrabugetare; Tehnologic; - numărul de articole în reviste cotate cu factor - promovarea atragerii fondurilor oferite de do- de impact la 100 000 lei alocaţi; natorii naţionali şi străini pentru fi nanţarea proiecte- - numărul de articole în reviste cotate cu factor lor de transfer tehnologic; de impact la un cercetător; - antrenarea administraţiei publice locale, raio- - numărul de doctoranzi care îşi fac studiile în nale şi municipale în promovarea antreprenoriatului instituţiile de cercetare şi universităţi raportat la nu- inovaţional (formarea start-up-urilor, spin-off-uri- mărul de cercetători; lor); - numărul de doctoranzi care au susţinut cu suc- - elaborarea măsurilor de stimulare din partea ces tezele, raportat la numărul de cercetători; statului a agenţilor economici receptivi la imple- - numărul de masteranzi şi licenţiaţi salarizaţi de mentarea inovaţiilor. instituţiile de cercetare şi universităţi. Ultimul, cel de-al IV-lea set de măsuri reforma- Se preconizează, de asemenea, ca instituţiile de toare – PREGĂTIREA CADRELOR ŞI INSTRU- cercetare şi centrele universitare, care vor fi nomi- IREA CONTINUĂ – este dedicat îmbunătăţirii nalizate ca fi ind de excelenţă, să aibă un coefi cient continue a resurselor umane implicate în cercetare, dublu de salarizare. Institutele de categoria I vor acestea reprezentând factorul de importanţă cruci- primi indemnizaţiile integral, iar instituţiile de cer- ală pentru asigurarea succesului oricăror politici şi cetare care vor fi evaluate sub pragul defi nit nu vor reforme. În opinia întregii comunităţi ştiinţifi ce, re- benefi cia de indemnizaţiile prevăzute de Codul cu forma nu va avea sorţi de izbândă fără soluţionarea privire la Ştiinţă şi Inovare. problemelor legate de asigurarea unui fl ux perma- De asemenea, din cadrul întregii comunităţi şti- nent de cadre tinere în cercetare, instruite adecvat

nr. 1 (28), martie 2013 - 7 Akademos

şi pregătite pentru a soluţiona cele mai complexe - elaborarea regulamentelor de instruire conti- probleme ale ştiinţei moderne. De asemenea, men- nuă şi de atestare a cadrelor din cercetare; ţinerea unui proces de instruire continuă va permi- - perfecţionarea regulamentelor de organizare a te asigurarea comunităţii ştiinţifi ce cu cunoştinţe concursurilor pentru funcţiile vacante. complementare profi lului ştiinţifi c propriu. Dintre În încheiere, e cazul de reiterat că reforma rea- măsurile cele mai relevante în acest sens menţio- lizată în cercetare în 2004 şi-a adus roadele sale şi năm: comunitatea ştiinţifi că, de rând cu întreaga societa- - revizuirea conceptului şi modalităţii de pre- te, a recunoscut pe larg acest lucru. Însă în condiţii- gătire a cadrelor prin doctorantură, inclusiv prin le integrării europene, a crizei economice globale şi implementarea doctoratului industrial promovat în austerităţii fi nanciare locale se cer noi abordări, care comun cu mediul de afaceri; într-un mod fl exibil trebuie să răspundă schimbări- - aprobarea noilor planuri de studii în cadrul lor externe şi interne. Suntem siguri că vom reuşi şcolilor doctorale; şi avem, de asemenea, profunda convingere că în - promovarea modulelor de instruire privind aceste acţiuni vom avea susţinerea deplină a Pre- managementul în cercetare, gestionarea proprietăţii şedintelui Republicii, Parlamentului, Guvernului, a intelectuale, managementul fi nanciar în cercetare, colegilor din ministere, a societăţii civile, precum şi antreprenoriatul inovaţional etc.; a majorităţii cercetătorilor din ţară.

Eudochia Zavtur. Mioriţa. 1997, 420×300 mm, tehnică mixtă

8 - nr. 1 (28), martie 2013 Eveniment

„VOI DUCE CU MINE prof. Ion Petrescu fi ind autor a peste 300 de lucrări publicate, cărţi, monografi i, articole în domeniul ÎN ROMÂNIA ONOAREA economiei, psihologiei, sociologiei, pedagogiei, a ŞI REPUTAŢIA 100 de comunicări ştiinţifi ce în ţară şi peste hotare. Profund emoţionat, proaspătul Membru de ACADEMIEI DE ŞTIINŢE Onoare al AŞM, profesorul Ion Petrescu, şi-a pre- zentat Oratio Gratitudinis întitulat sugestiv „Re- A MOLDOVEI” putaţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei garan- tată de managementul său performant”. „Este o Prin decizia CSŞDT, profesorul universitar, plăcere ştiinţifi că să adresez acest discurs comuni- dr. Ion Petrescu, decan al Facultăţii de Manage- tăţii academice a Republicii Moldova, fapt ce-mi ment la Universitatea „Spiru Haret” din Româ- permite şi o subliniere aparte asupra reputaţiei şi nia, a fost ales Membru de Onoare al Academiei managementului ei. Managementul reputaţiei aca- de Ştiinţe a Moldovei. Ceremonia de înmânare a demice îndeamnă la demnitate şi responsabilitate”. însemnelor de Membru de Onoare al AŞM a avut Profesorul Ion Petrescu şi-a exprimat recu- loc la 22 februarie 2013, în Sala Azurie a AŞM. noştinţa conducerii Academiei de Ştiinţe a Mol- Festivitatea, la care au asistat reprezentanţi ai dovei, care l-a primit în rândurile sale, onoarea fi - instituţiilor academice şi universitare, a fost inau- ind îndreptată nu doar spre Domnia Sa, ci şi spre gurată de către preşedintele AŞM, acad. Gheor- Şcoala primară, Liceul, spre cele patru facultăţi ghe Duca, care a subliniat onoarea de a-l avea în pe care le-a urmat, spre Academia de Studii Eco- rândurile Academiei de Ştiinţe a Moldovei pe nomice din Bucureşti, unde şi-a susţinut docto- distinsul profesor universitar dl Ion Petrescu. ratul în economie şi Universitatea din Bucureşti Preşedintele AŞM a remarcat tradiţia academi- unde şi-a dobândit titlul de doctor în psihologie că de a pune în valoare contribuţia substanţia- care l-au format ca om şi mai apoi ca om de ştiinţă. lă adusă de iluştrii noştri contemporani din afara Distinsul profesor a dat asigurări că îşi va în- ţării la dezvoltarea ştiinţei, culturii, economiei, deplini cu onoare toate îndatoririle academice societăţii în ansamblu din Republica Moldova. care îi vor reveni. „Voi duce cu mine în România Tradiţionalul Laudatio a fost prezentat de către onoarea şi reputaţia Academiei de Ştiinţe a Mol- acad. Grigore Belostecinic, rectorul ASEM, care a dovei”, a spus el, specifi când că va contribui şi de evocat meritele profesorului universitar Ion Petres- acum încolo la dezvoltarea relaţiilor dintre Aca- cu, importanţa şi rolul ştiinţei economice în asigu- demia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia Româ- rarea progresului şi dezvoltării umane, dar şi a bu- nă, dintre Academia de Ştiinţe a Moldovei şi So- nelor relaţii de colaborare ştiinţifi că stabilite între cietatea Academică de Management din România, centrele academice şi universitare din Republica dintre Academia de Studii Economice a Moldo- Moldova şi România. „Realizările profesorului uni- vei şi Institutul Naţional de Cercetări Economi- versitar Ion Petrescu impresionează atât în aspect ce „Costin C. Kiriţescu” al Academiei Române. cantitativ, având o productivitate excepţională a „Vă mulţumesc pentru amabilitatea pe care muncii, cât şi în cel calitativ, mai ales prin profun- aţi dovedit-o ascultându-mi punctele de vedere zimea şi corectitudinea abordării problemelor care şi angajamentele şi vă rog să consideraţi prezen- constituie interesele domniei sale în domeniul edu- ţa mea în rândurile Academiei de Ştiinţe a Mol- caţiei şi cercetării economice. Calităţile deosebite dovei ca pe un semn al frăţiei dintre românii din pe care le posedă, dezvoltate prin educaţie, muncă stânga şi dreapta Prutului”, şi-a încheiat discursul asiduă, înaltă responsabilitate, înaltă moralitate şi Membrul de Onoare al AŞM prof. Ion Petrescu. profundul respect faţă de colegi, îmbinarea reuşită În semn de înaltă preţuire pentru colaborarea a activităţii practice cu cea de cercetare şi instruire, fructuoasă de durată a cercetătorilor de pe ambele dorinţa de a transmite experienţa acumulată tinerei maluri ale Prutului, Membrul de Onoare al AŞM generaţii îmi permit să-l consider pe domnul Profe- Ion Petrescu a fost decorat cu cea mai înaltă dis- sor Ion Petrescu un adevărat intelectual al neamu- tincţie academică – Medalia „Dimitrie Cantemir”. lui din care facem parte, cu o contribuţie personală De la declararea independenţei Republicii Mol- dova, 73 de personalităţi notorii au fost alese mem- deosebită la prosperarea acestui neam”, se arată în bri de onoare ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei. discursul rectorului ASEM. Bogata-i activitate di- dactică şi de cercetare în domeniul social şi eco- Eugenia Tofan, nomic i-a adus un prestigiu ştiinţifi c internaţional, Centrul Media al AŞM

nr. 1 (28), martie 2013 - 9 Akademos

PROFESORUL ION PETRESCU – MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

Academician Grigore BELOSTECINIC

-Multstimate D-le Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, stimaţi colegi, onorată asistenţă, Permiteţi-mi, pentru început, să salut prezenţa dumneavoastră, a celor care formează elita educaţiei Profesorul Ion PETRESCU şi cercetării economice din Republica Moldova, la acest deosebit eveniment de conferire a înaltului tit- ving de acest lucru şi cele două lucrări remarcabile, lu de Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a lansate recent la Braşov, eveniment la care am avut Moldovei profesorului universitar Ion Petrescu. Ne frumoasa ocazie să particip. bucurăm că împreună cu noi sunt şi colegii noştri Prima este întitulată Filosofi a mea de viaţă, de la Institutul Naţional de Cercetări Economice al avându-l autor pe prof. univ. Ion Petrescu, în care se Academiei Române şi vreau să-l salut personal pe reconstituie itinerarul de gândire şi de activitate, ca domnul profesor universitar, director general ad- economist, profesor, cercetător, manager, pe parcur- junct al INCE, Doctor Honoris Causa al ASEM, Va- sul a 65 de ani de trudă, şi pe care editorul lucrării, leriu Ioan-Franc. profesorul Valeriu Ioan-Franc o consideră că nu este La fel, ţin să-i aduc cele mai sincere mulţumiri un jurnal, nici o carte-omagiu, nici o carte-felicitare personal d-lui preşedinte al AŞM, academicianu- şi nici o carte-laudatio. Deşi s-ar fi cuvenit să fi e… lui Gh. Duca, membrilor Consiliului Suprem pen- Ce-a de-a doua carte este întitulată Manual de tru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică pentru înalta management al reputaţiei. Ion Petrescu – contempo- preţuire a meritelor Profesorului universitar Ion rani despre om şi operă, pe care aş fi redenumit-o – Pet rescu, a importanţei şi rolului ştiinţei economice Contemporani despre un adevărat Om şi o adevărată în asigurarea progresului şi dezvoltării umane, dar Operă. Vă prezint doar câteva titluri ale celor 55 şi a bunelor relaţii de colaborare ştiinţifi că stabilite de opinii care se conţin: Ion Petrescu, predesti- între centrele academice şi universitare din Republi- nat pentru management; Ion Petrescu străluceşte ca Moldova şi România. în contextul naţional şi european; Ion Petrescu în Vreau să menţionez că realizările profesorului slujba managementului; Ion Petrescu, omul cu grijă universitar I. Petrescu impresionează atât în aspect pentru oameni; Ion Petrescu, un sufl et mare şi un cantitativ, dovedind o productivitate excepţională a mare carac ter; Ion Petrescu, rară consecvenţă în muncii, cât, mai cu seamă, în cel calitativ, prin pro- activitatea didactică, de cercetare şi management; funzimea şi corectitudinea abordării problemelor Ion Petrescu – promotor al psihologiei manage- care constituie interesele Domniei Sale în domeniul riale; Ion Petrescu, titan al ştiinţei manageriale; educaţiei şi cercetării economice. Calităţile deosebi- Profesorul Ion Petrescu sau modestia ca „armă” te pe care le posedă au fost dezvoltate prin educaţie, de apărare; Ion Petrescu, model pentru cadre uni- muncă asiduă, înaltă responsabilitate, înaltă mora- versitare, cercetări şi manageri şi altele. litate şi profundul respect faţă de colegi. Îmbinarea Sunt aprecieri care-l reprezintă plenar. Or, profe- reuşită a activităţii practice cu cea de cercetare şi in- sorul universitar, doctor Ion Petrescu este o personalita- struire, dorinţa de a transmite experienţa acumulată te care s-a remarcat printr-o bogată activitate didactică tinerei generaţii îmi permit să-l consider pe dom- şi de cercetare în domeniul social şi economic de-a nul profesor I. Petrescu un adevărat intelectual al lungul a peste şase decenii, activitate care i-a adus un neamului din care facem parte, cu o contribuţie prestigiu ştiinţifi c şi managerial recunoscut de comu- personală deosebită la prosperarea aces tuia. Ne con- nitatea academică. Este autor a peste 300 de lucrări

10 - nr. 1 (28), martie 2013 Eveniment publicate – cărţi, monografi i, articole – în domeniul - Directorul Centrului de Cercetare în Manage- economiei, psihologiei, sociologiei, pedagogiei, a 100 ment din Braşov, din 2005; de comunicări ştiinţifi ce în ţară şi peste hotarele ei. - Expert gr. I în management al Institutului Ro- Printre cărţile şi monografi ile publicate, 112 la mân de Management, din 1991; număr, voi menţiona câteva mai recente: Managemen- - Membru de onoare al Asociaţiei Consultanţilor tul şi managerii în Federaţia Rusă (2012); Provocări în Management din România (1992) şi al Asociaţiei ale managementului modern în China contemporană Naţionale a Evaluatorilor din România, din 1996; (2011); Liderul între graniţele ştiinţei şi artei (2010); - Conducător de doctoranzi în management la Managementul dezvoltării durabile (2009); Manage- Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, din 1997. mentul capitalului uman (2008). Acestea şi multe al- În ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifi că, atenţia tele sunt concepute ca o sursă de informare ştiinţifi co- domnului profesor a fost îndreptată spre studierea didactică şi servesc atât pentru pregătirea economică unor procese de rezonanţă, precum problematica a studenţilor, cât şi pentru investigaţiile cercetătorilor psihopedagogiei universitare, problemele creşterii ştiinţifi ci, pentru perfecţionarea cadrelor manageriale şi efi cienţei economice, cu accent pe domenii, didactice din învăţământul din România şi din Repub- printre care: a) cercetarea ştiinţifi că în unităţi ale lica Moldova. industriei chimice şi problemele efi cienţei econo- Ion Petrescu aparţine categoriei de cadre uni- mice a cercetării din chimie; b) creşterea efi cienţei versitare şi cercetători ştiinţifi ci care îmbină reuşit investiţiilor în întreprinderile chimice; c) rezerve şi munca de investigaţie şi cea de învăţământ cu acti- căi de creştere a efi cienţei activităţii de aprovizio- vitatea practică de administrare a unor domenii im- nare tehnico-materială în întreprinderi; d) aspecte portante din economia unităţilor economice. Timp principale ale creşterii efi cienţei economice în pro- de peste 25 de ani a condus serviciul de planifi ca- cesul de producţie în unităţi ale industriei chimice; re, serviciul organizarea conducerii, producţiei şi a e) efi cienţa activităţii întreprinderii chimice pentru desfacerea produselor pe piaţa internă şi la export; muncii, serviciul salarizare, învăţământ, personal şi normare, serviciul fi nanciar, preţuri, analize econo- f) căi de creştere a efi cienţei conducerii unităţilor industriei chimice, problematica microgrupurilor mice şi control fi nanciar intern, serviciul cercetări de psihologie şi ergonomie în mari unităţi economice. uzinale în Combinatul Chimic Făgăraş, problemele Puternica sa personalitate didactică, ştiinţifi că, psiho-socio-economice ale conducerii industriale, managerială s-a remarcat şi în exercitarea unor funcţii domeniul conducerii în profi l teritorial a procesului de conducere, precum: rector al Universităţii „Andrei de utilizare raţională a forţei de muncă, aspectele Mureşanu” (1.10.1992-30.09.1993), rector al Institu- psihosociale ale efi cienţei economice, posibilităţile tului de Ştiinţe Economice şi Juridice (1.10.1993- şi acţiunile de implementare a managementului în 30.09.1996), prorector al Universităţii „Spiru Haret” organizaţiile româneşti. O contribuţie aparte este (22.03.2001-30.10.2004), director coordonator al adusă în domeniul teoriei şi practicii manageriale. Centrului Universitar Braşov (1.09.2004-1.05.2011), Prin comunicările ştiinţifi ce susţinute şi, mai decan al Facultăţii de Management a aceleiaşi ales, prin studiile şi lucrările proprii, cele realiza- Universităţi (1.03. 2008- 1.05.2011). te în colaborare cu alţi specialişti sau în echipe de Profesorul I. Petrescu este membru al mai mul- autori, a oferit practicienilor şi teoreticienilor un tor organizaţii profesionale şi ştiinţifi ce, precum: suport ştiinţifi c important pentru dezvoltarea prac- - Vicepreşedinte al Consiliului Naţional şi pre- ticii şi teoriei manageriale. Amintim, în acest sens, şedinte al Sucursalei Regionale a Societăţii Naţio- că preocuparea constantă, pe care domnia sa a ma- nale „Spiru Haret” pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cul- nifestat-o pentru problematica educaţiei şi formării tură, din 2007; tinerei generaţii, a dus la crearea de către domnul - Membru Fondator al Societăţii Academice de profesor a Şcolii de Management din Braşov. Management din România, din 2005; De asemenea, graţie calităţii de conducător de - Membru al Asociaţiei Managerilor şi Ingineri- doctorat, domnia sa a sprijinit cadrele didactice şi lor Economişti din România, din 2007; tinerii cercetători în eforturile lor de a se specializa - Membru al Societăţii Române pentru Protecţia prin studii doctorale, oferindu-le cu profesionalism Bunurilor Culturale, din 2007; şi competenţă consultanţă şi îndrumare ştiinţifi că. - Membru al Asociaţiei pentru Protecţia Consu- Dintre aceştia, 66 au primit titlul de doctor în ma- matorilor din România, din 2008; nagement, dintre ei 7 cu distincţia „cum laude”. - Membru al Asociaţiei Române de Marketing, Iată doar câteva titluri de teze susţinute sub con- din 2005; ducerea profesorului Ion Petrescu:

nr. 1 (28), martie 2013 - 11 Akademos

• Fundamente manageriale şi de marketing activitatea practică de conducere în domenii impor- în afacerile economice internaţionale; tante vitale pentru propăşirea Ţării – economia şi • Managementul fi nanţelor publice în profi l psihologia. Apreciem faptul că dumneavoastră, ex- teritorial, la nivelul judeţului Sibiu; pert principal în management, sunteţi un cercetător • Coordonate ale managementului fi rmei din neobosit şi autor performant, care prin numeroase- perspectiva globalizării economiei; le lucrări ştiinţifi ce publicate vă învredniciţi de tit- • Managementul pieţei muncii şi ocupării lul de ctitor al Şcolii moderne de Management din forţei de muncă; România. Încercăm un profund sentiment de mân- • Managementul negocierilor directe în drie, pentru că astăzi, în cadrul şedinţei festive a tranzacţionarea acţiunilor societăţilor comerciale; Senatului ASEM, vi se decernează titlul de Doctor • Managementul general în societăţile de Honoris Causa, cu atât mai mult cu cât activitatea investiţii fi nanciare. Studiu de caz la S.I.F. Transil- dumneavoastră a fost înalt preţuită la nivel naţional vania Braşov; şi internaţional prin alegerea ca Membru de Onoare • Implementarea sistemului de management al Societăţii Consultanţilor în Management şi al al calităţii în instituţiile prestatoare de servicii de Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România, instruire în concordanţă cu exigenţele normelor prin conferirea titlului de „Om al anului 1996” de Uniunii Europene; către Centrul Internaţional de Biografi e din Cam- • Managementul relaţiilor cu clienţii cu ac- bridge, prin includerea, în 1997, de către Institu- cent pe utilitatea componentelor neconvenţionale tul American de Biografi i, printre cei 500 de lideri pentru asigurarea satisfacţiei în sectorul industrial; cu infl uenţă din lume în domeniul preocupărilor • Managementul resurselor energetice prin ştiinţifi ce, iar în anul 2000, în semn de recunoaştere utilizarea în condiţii de efi cienţă ridicată a energiei a meritelor în domeniul managementului, prin de- regenerabile; cernarea, de către acelaşi Centru Internaţional de • Contribuţii la dezvoltarea teoriei şi practi- Biografi i din Cambridge, a diplomei şi medaliei cii în managementul dialogului social. „Om al mileniului”. Recunoaşterea prestigiului său este relevată şi Şi dacă până atunci, comunitatea ASEM, în prin faptul ca profesorul Petrescu este membru al mare parte, îl cunoştea pe domnul Ion Petrescu de la multor organizaţii profesionale şi ştiinţifi ce din ţară bibliotecă, de atunci încoace fi ecare student, cadru şi de peste hotarele ei. Dumnealui i-au fost acordate didactic sau simplu colaborator îl percepe ca pe un numeroase distincţii şi premii. om al mediului său, aşa cum îi percepe şi le poartă La acestea se adaugă trăsăturile morale care atestă respect celor mai buni prieteni de-ai noştri, iar de că în activitatea lui profesorul Ion Petrescu s-a simţit acum încolo – şi al forului principal al oamenilor răspunzător nu numai profesional, ci şi în relaţiile cu de ştiinţă din Republica Moldova – Academia de oamenii, ceea ce dă măsura angajamentului faţă de Ştiinţe a Moldovei. sine însuşi şi lumea în care trăieşte, conferindu-i şi o Acestea fi ind spuse, stimate domnule Profe- autoritate morală care-i întregeşte identitatea. sor Ion Petrescu, vă rog să acceptaţi felicitările Academia de Studii Economice din Moldova se noastre prilejuite de această înaltă preţuire a meri- consideră dăruită de destin cu fericita întâmplare de telor d-voastră din partea comunităţii ştiinţifi ce din a-l cunoaşte pe domnul profesor Petrescu – un Om Repub lica Moldova. Vă urăm sănătate, inspiraţie, de deosebită cumsecădenie, a cărui putere creatoare putere, astfel încât mult, mult timp să avem parte de şi rodnică perseverenţă, de o rară exemplaritate, ne-a cel mai „…credincios ideii că universitatea şi sluji- stârnit nelimitat uimirea, admiraţia şi respectul. De torii ei, pe lângă misiunea formării tinerei generaţii, altfel, la 28 septembrie 2007, atunci când Academia au îndatorirea de a fi avanposturi ale cercetării şi de Studii Economice din Moldova îşi sărbătorea creaţiei, capabile să contribuie la schimbarea lumii Ziua fondării şi pe cea profesională – a Economis- de azi cu cea de mâine prin intermediul şcolii”. tului, în cadrul şedinţei festive a Senatului ASEM Să ne trăiţi şi mulţi ani înainte, d-le profesor Ion prilejuită de conferirea titlului de Doctor Hono- Petrescu! ris Causa profesorului universitar Ion Petrescu, se Laudatio cu prilejul conferirii titlului menţiona: „Vă asigurăm că ne simţim onoraţi să de Membru de Onoare al AŞM vă avem prieten – o personalitate polivalentă, care profesorului Ion Petrescu, a îmbinat munca de investigaţie şi cea de catedră cu 26 februarie 2013

12 - nr. 1 (28), martie 2013 Eveniment

REPUTAŢIA ACADEMIEI a Academiei de Ştiinţe a Moldovei încorporează valori, credinţe şi perspective sau aşteptări pe care membrii DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI, Academiei le împărtăşesc sub forma unor modele ex- plicite sau implicite, ori prin comportament academic GARANTATĂ responsabil. Sistemul de valori şi norme al Academiei DE MANAGEMENTUL de Ştiinţe a Moldovei se prezintă societăţii, naţiunii, sub forma punctelor de vedere şi acţiune cu privire la SĂU PERFORMANT problemele ştiinţei şi societăţii în ansamblul ei. Statutul Academiei de Ştiinţe a Moldovei insistă Prof. univ., dr. Ion PETRESCU pe continuitatea reputaţiei, subliniindu-se că Acade- mia este „succesoarea de drept a Academiei de Ştiinţe Membru de Onoare al AŞM a RSS Moldoveneşti, fondată la 2 august 1961 şi re- organizată pe termen nelimitat”. Am subliniat, pentru Reputaţia academică, ca dimensiune a manage- o mai bună înţelegere, termenul nelimitat al reputaţiei mentului academic, reprezintă o stare de competitivi- academice drept poziţionare către scopul, sarcinile, tate, atinsă printr-un nivel de efi cacitate şi productivi- atribuţiile, responsabilităţile, genurile de activitate şi tate ştiinţifi că menite să-i asigure prezenţa durabilă în direcţiile principale de exprimare ale Academiei pen- viaţa publică, în condiţiile interacţiunii multiforme şi tru viitorime. complexe a numeroşi factori. Managementul însoţeşte Garanţia continuităţii reputaţiei academice este şi supraveghează în permanenţă reputaţia pe care, ab managementul acesteia, consecventă în conducerea initio, o academie o dobândeşte încă de la crearea sa. Academiei, respectiv în Asambleea Academiei şi După părerea noastră, reputaţia academică consti- Adunarea Generală a membrilor titulari şi membrilor tuie acea sumă de atribute înalte de ordin ştiinţifi co- corespondenţi ai Academiei, în managementul gene- juridic, de drept şi de relaţii publice. ral exercitat de preşedintele Academiei, primul vice- Dintr-o altă perspectivă, mai putem defi ni reputa- preşedinte, vicepreşedinţii şi secretarul ştiinţifi c gene- ţia academică şi drept opinie general-constituită asup- ral al Academiei, de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă ra calităţii trăsăturilor pozitive receptate de societate, şi Dezvoltare Tehnologică. de publicul larg. Aceasta, atâta vreme cât, prin defi - În aplecarea noastră asupra managementului repu- niţie, Academia este un organism social dotat, cum taţiei academice la Academia de Ştiinţe a Moldovei, o spuneam, cu reputaţie. preocupare aparte a vizat obiectivele şi scopurile fun- Studiul nostru cu privire la evoluţia reputaţiei şi damentale orientate spre dezvoltarea şi menţinerea de a managementului acesteia la Academia de Ştiinţe a active şi atribute ale reputaţiei academice. Moldovei, prezentat mai larg într-o altă împrejurare, Aşa cum se arată în art.5 din Statutul Academiei ne-a permis sublinierea că, odată probată reputaţia, de Ştiinţe a Moldovei, Scopul principal al Academiei managementul ei a fost infl uenţat de un număr im- constă în organizarea şi efectuarea cercetărilor ştiin- portant de factori, care a crescut odată cu dezvoltarea ţifi ce fundamentale şi aplicative, orientate spre obţine- Academiei, ceea ce a complicat urmărirea efectelor rea de cunoştinţe noi privind legităţile dezvoltării na- pentru a delimita responsabilităţile specifi ce dome- turii, omului şi societăţii, elaborarea şi implementarea niului. tehnologiilor avansate întru dezvoltarea economică, Pe parcurs, conceptul tradiţional al managemen- socială şi spirituală a ţării. Prin acelaşi statut, pentru tului reputaţiei al Academiei de Ştiinţe al Moldovei realizarea respectivului scop s-au stabilit un număr de a fost confruntat cu exigenţele unor factori sau servi- douăzeci de obiective, dintre care am reţinut ca deosebit cii constructive şi speciale, care au conferit un statut de semnifi cative sub aspectul reputaţiei academice: ela- tot mai înalt realizatorilor sau utilizatorilor, respectiv borarea şi promovarea strategiei dezvoltării sferei şti- corpusului academic şi de cercetare şi societăţii. inţei şi inovării; realizarea politicii de stat de antrenare Reputaţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei îşi a ştiinţei în toate domeniile de activitate ale societăţii; găseşte exprimarea în cultura organizaţională şi în contribuirea la dezvoltarea durabilă social-economică cultura managerială a acesteia. Atât la nivel organiza- şi umană a Republicii Moldova; utilizarea realizărilor ţional, cât şi la cel managerial, cultura este împărtăşită ştiinţei naţionale şi mondiale în interesul ţării. de membrii şi cercetătorii comunităţii academice, for- În asigurarea reputaţiei acestor procese, un rol mând baza activităţii ştiinţifi ce. În Academie, cultura esenţial îl are conducerea executivă a Academiei, abi- şi legătura ei cu managementul reputaţiei academice litată să defi nească cu precizie scopurile şi obiective- s-au dezvoltat în timp sub forma unei continuităţi fl u- le, să-şi asume responsabilitatea realizării acestora şi ide din trecut în prezent şi apoi spre viitor. să evalueze periodic progresele înregistrate în mana- Atât cultura organizaţională, cât şi cea managerială, gementul reputaţiei academice.

nr. 1 (28), martie 2013 - 13 Akademos

Prin exercitarea funcţiilor sale, conducerea orien- dezvoltare durabilă care să satisfacă nevoile genera- tează Academia spre obiective şi linii de acţiune în ţiilor prezente, fără a compromite posibilităţile ge- concordanţă cu evoluţia fenomenelor şi proceselor din neraţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile aspiraţii, mediul ambiant, creând premise favorabile pentru o cu trecerea de la general la particular, cu evaluarea reputaţie academică înaltă. Iar, aici, este locul să scoa- premiselor interne şi externe ale acestei dezvoltări, tem în relief contribuţia acad. Gheorghe Duca, preşe- care îi determină nu numai necesitatea ca atare, ci şi dintele nostru, care, de ani buni, menţine la parametri posibilitatea realizării sale. Aici, un demers aparte s-a înalţi poziţiile academismului Republicii Moldova, constituit într-o acţiune constantă pentru propagarea printr-un management de înaltă performanţă, îndrep- cunoştinţelor în societate, ca vector al dezvoltării şi tat spre valori şi etică academică, spre comunicare factor determinant al progresului, unde rolul ştiinţei şi participare liberă şi transparentă la managementul şi culturii este primordial. A fost elaborată o politică academic. S-a extins, în mandatul său de preşedinte, a calităţii care a fost transmisă cercetării ştiinţifi ce, au munca în echipe, a crescut frecvenţa evaluării perfor- fost organizate sondaje de opinie pentru a se cunoaşte manţei manageriale în raporturile Academiei cu exte- aspectele privind organizarea, desfăşurarea şi calita- riorul, iar proprietatea intelectuală şi managementul tea ştiinţei şi inovării, este stimulată cercetarea ştiinţi- performanţei au devenit profund convergente. fi că fundamentală şi aplicativă în domeniile prioritare La baza performanţei managementului Academi- economice şi sociale ale Republicii Moldova. Sunt ei de Ştiinţe a Moldovei s-a aşezat mai stabil, ca parte conştientizate şi conduse spre soluţionare probleme constitutivă, academicianul, care, în ambianţa institu- de ordin teoretic şi practic ce apar în urma restructu- ţională, s-a constituit ca un complex de compatibilităţi, rărilor de ordin social şi economic. complementarităţi, consonanţe şi, important, rezonan- Printr-o comunicare judicios concepută şi reali- ţă publică. Reperele strategice, ştiinţifi ce şi organiza- zată este promovată imaginea Academiei de Ştiinţe a torice ale trecerii Moldovei la economia de piaţă cu Moldovei în ţară şi străinătate. Se răspândeşte cu suc- numeroasele schimbări sociale şi economice în toate ces brandul „Academia de Ştiinţe a Moldovei” ca ele- domeniile de activitate au devenit rapid obiective aca- ment de imagine şi reputaţie, prin participări la târguri demice. Respectând exigenţele, Academia de Ştiinţe a şi expoziţii ştiinţifi ce naţionale şi internaţionale. Moldovei contribuie la soluţionarea marilor probleme Oferta ştiinţifi că a Academiei de Ştiinţe a Moldo- cu care se confruntă societatea moldovenească bazată vei, menită să promoveze comunicarea Academiei cu pe cunoaştere şi informare, tehnici şi tehnologii noi, partenerii săi, este mai bine articulată, mai responsa- în special aria informaţională, care măresc viteza de bilă şi mai adecvat sprijinită de un marketing viguros. propagare a cunoştinţelor. Se elaborează şi se prezintă rapoarte şi informări de Savanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi-au natură să orienteze factorii de decizie economică şi pus în slujba patriei experienţa de construcţie econo- socială. Se acţionează cu succes pentru dezvoltarea mică şi socială în procesul de modernizare economică relaţiilor internaţionale ale Academiei de Ştiinţe a şi de europenizare a Republicii, fi ind, prin acest efect, Moldovei şi promovarea imaginii sale. Se diversifi că o dată în plus, în consonanţă cu trebuinţele macroma- legăturile internaţionale, se promovează schimburi de nageriale. Sunt cunoscute implicările în elaborarea programe de cercetare ştiinţifi că, de experienţă în sco- strategiei creşterii economice şi reducerii sărăciei, pul abordării procesului de cercetare ştiinţifi că dintr-o în protecţia mediului, în schimbări considerabile în perspectivă nouă, adecvată epocii. structura geografi că a comerţului exterior, cu orienta- Dezvoltarea învăţământului în general şi a celui re pro Uniunea Europeană. Nevoia de competitivitate superior în special, sunt priorităţi ale Academiei de a fost ridicată la rangul de dimensiune a cauzei. Integ- Ştiinţe a Moldovei, având în vedere coordonatele noi, rarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este de ordin teoretic şi practic, care se pun permanent în tratată de mediile academice nu ca un scop în sine, ci legătură cu restructurările profunde ale întregii vieţi ca o cale posibilă de dezvoltare economică şi socia- economico-sociale şi ale procesului de integrare eco- lă a ţării, de creştere a nivelului de trai al populaţiei. nomică. Cercetătorii Academiei de Ştiinţe a Moldovei investi- În concluzie, Academia de Ştiinţe a Moldovei este ghează şi fundamentează căi de reducere a decalajelor o instituţie în care mintea luminată şi dorinţa sinceră care fac diferenţe de compatibilitate şi competitivitate sunt puse în slujba propăşirii neamului academic, îşi între Moldova şi statele europene dezvoltate. face datoria civică, ridicată la rang de înaltă preţuire, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi-a concentrat imprimându-i frumuseţe, demnitate şi reputaţie. eforturile ştiinţifi ce asupra problematicii dezvoltă- rii durabile şi competitive a Republicii Moldova, în Oratio Gratitudinis cu prilejul acordării titlului condiţiile integrării europene şi globalizării contem- de Membru de Onoare al AŞM porane. Academicienii moldoveni pledează pentru o 26 februarie 2013

14 - nr. 1 (28), martie 2013 Acreditare ştiinţifi că

RATINGUL ACTUALIZAT acreditării ştiinţifi ce. Prima clasifi care a instituţii- lor acreditate de către CNAA a inclus 14 entităţi şi AL INSTITUŢIILOR s-a referit la perioada anilor 2010-2011 [2]. În anul DE CERCETARE 2012 lista dată s-a extins cu 20 de entităţi, oferind un material bogat de analiză şi actualizare a distribuţi- ACREDITATE DIN ei instituţiilor din cercetare pe palierele realizărilor. REPUBLICA MOLDOVA: Clasamentul efectuat a fost axat pe evidenţierea şi specifi carea performanţei în scopul efi cientizării ac- 1 IANUARIE 2013 tivităţii ştiinţifi ce.

Academician Valeriu CANŢER1 Metodologia procesului de eşalonare Academician Simion TOMA1 Clasamentul se stabileşte la fi nele fi ecărui an Dr. hab., conf. cerc. Vitalie MINCIUNĂ1,2 şi are la bază principiul cumulativ. Instituţiile nou- 1 acreditate/reacreditate în ultimul an de referinţă se Dr., conf. cerc. Lucia BILEŢCHI intercalează în lista comună a organizaţiilor estima- 1 Consiliul Naţional pentru Acreditare te, poziţionarea lor fi ind determinată de punctajul şi Atestare acumulat în procesul evaluării entităţilor. 2Institutul de Dezvoltare a Societăţii Astfel, în clasamentul propus au fost incluse 34 Informaţionale de organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării acreditate/ reacreditate pe parcursul anilor 2010-2012. Ele au fost distribuite în mai multe loturi, apropiate după UPDATED RATING OF THE ACCREDITED specifi cul activităţilor de cercetare, care au fost RESEARCH INSTITUTIONS FROM THE REPU- apreciate în baza diferitelor seturi de indicatori de BLIC OF MOLDOVA: JANUARY 1, 2013 evaluare [2]. It is presented the updated national rating of Punctajul integral al organizaţiei este constituit organizations in the fi eld of science and innovation and their research profi les, which is based solely on din punctajul atribuit pentru Capacitatea instituţi- number of points accumulated during the process of onală de cercetare, cel acumulat pentru Rezultate scientifi c assessment and accreditation carried out by şi efi cienţa demonstrată, precum şi punctajul supli- NCAA. It consists of 34 organizations accredited/re- mentar acordat de comisia specializată de evaluare accredited in 2010-2012. (în limitele a 10% din cuantumul punctelor obţinu- Key words: scientifi c accreditation, organization te la cele două compartimente menţionate) pentru from the science and innovation fi elds, rating, resear- managementul instituţiei şi proiectul managerial. ch profi le. În baza Rezultatelor şi efi cienţei a fost interpretată, de asemenea, performanţa pe profi lul/profi lurile de Evaluarea şi ierarhizarea (clasifi carea) institu- cercetare a/ale organizaţiei. ţiilor de învăţământ superior şi celor de cercetare- Capacitatea instituţională de cercetare a insti- dezvoltare au devenit deja un fenomen obişnuit atât tuţiei a fost apreciată pornind de la cadrul cercetării, la nivel naţional, cât şi la cel internaţional. Acestea potenţialul uman, logistic şi fi nanciar al organiza- rep rezintă o sursă importantă de documentare pentru ţiei. În acelaşi timp, Rezultatele şi efi cienţa au fost factorii decizionali privind fi nanţarea organizaţiilor, expuse evidenţiind alte compartimente şi capitole în antrenarea lor în proiecte şi programe academice şi cadrul spectrului de performanţă a metodologiei de de cercetare, precum şi structurarea sistemului edu- evaluare şi acreditare: caţional. Ratingurile refl ectă capacitatea competiti- Performanţa şi vizibilitatea la nivel internaţio- vă a instituţiilor şi sunt o modalitate de evaluare şi nal, determinată prin numărul de Publicaţii în străi- asigurare a calităţii în învăţământ şi cercetare, un nătate, Impactul internaţional al cercetărilor şi ela- stimulent în dezvoltarea ştiinţei şi educaţiei, precum borărilor, Aprecierea internaţională şi antrenarea şi o formă de dialog a comunităţii ştiinţifi ce cu so- în activităţi de expertiză; cietatea civilă [1]. Contribuţia ştiinţifi că şi recunoaşterea naţio- Pe parcursul a doi ani consecutivi, Consiliul nală, expusă reieşind din numărul de Publicaţii în Naţional pentru Acreditare şi Atestare al Republicii ţară, Impactul şi relevanţa ştiinţifi că, Aprecierea Moldova (CNAA) clasifi că organizaţiile din sfe- naţională şi antrenarea în activităţi conexe cerce- ra ştiinţei şi inovării conform punctajului atribuit tării; de comisiile specializate de evaluare în procesul - Relevanţa economică, calculată prin evaluarea

nr. 1 (28), martie 2013 - 15 Akademos

Activităţii de brevetare, licenţiere, certifi care a pro- Ratingul organizaţiilor duselor, Transferului tehnologic, Asistenţei şi servi- Institute de cercetare în domeniul ştiinţelor ciilor ştiinţifi ce prestate; exacte. Din grupul entităţilor din cadrul acestui do- - Relevanţa socială, redată prin Transferul de meniu fac parte 5 organizaţii reacreditate în ultimii cunoştinţe şi activitatea didactică, Participări la 3 ani (Tab.1). Institutul de Inginerie Electronică şi elaborarea actelor normative şi în activităţi de con- Nanotehnologii „D. Ghiţu” (IIEN) s-a poziţionat sultanţă, Diseminarea informaţiei ştiinţifi ce şi pro- pe prima treaptă, deţinând întâietatea la capitolul movarea imaginii ştiinţei. Rezultate şi efi cienţă şi plasându-se pe poziţia se-

Tabelul 1 Ratingul institutelor de cercetare din domeniul ştiinţelor exacte Punctaj

Capacitatea Rezultate Suplimentar, RD Instituţia instituţională Total şi efi cienţă acordat CSE

Subordonare de cercetare

1 Institutul de Inginerie Electronică şi I 882 270 532 80 Nanotehnologii „D. Ghiţu” 2 Institutul de Matematică şi Informatică I 848 265 506* 77 3 Institutul de Fizică Aplicată I 806 295 451 60 4 Institutul de Energetică I 745 245 432 68 5 Institutul de Geologie şi Seismologie I 589 235 354 0 Notă: RD – rating pe domeniu; I – membru instituţional al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; CSE – comisie specializată de evaluare; *– este refl ectat indicatorul mediu pentru două profi luri.

Tabelul 2 Ratingul profi lurilor de cercetare ale organizaţiilor din domeniul ştiinţelor exacte Punctaj

Performanţă Contribuţie RD Profi lul/Instituţia şi vizibilitate ştiinţifi că şi Relevanţă Relevanţă

Total la nivel recunoaşte- economică socială internaţional re naţională 1 Fizica şi electronica solidului, inclusiv a 532 230 96 141 65 structurilor nanometrice, tehnologia şi ingineria materialelor şi dispozitivelor electronice/IIEN 2 Matematică teoretică şi aplicată, modelare şi 509 201 95 58 82 optimizare/ IMI 3 Informatică. Tehnologii informaţionale/ IMI 503 231 80 59 61 4 Fizica materiei condensate şi nucleare, 495 205 97 142 51 ştiinţa materialelor, dispozitive fotonice şi optoelectronice/ IFA 5 Electro- şi termofi zica proceselor de transfer, 407 151 91 135 30 tehnologii de prelucrare a materialelor şi a produselor alimentare/ IFA 6 Inginerie şi tehnologii pentru efi cientizarea 432 150 82 112 88 complexului energetic / Institutul de Energetică 7 Geologie regională şi seismologie/ Institutul 354 128 76 81 69 de Geologie şi Seismologie

16 - nr. 1 (28), martie 2013 Acreditare ştiinţifi că cundă la compartimentul Capacitate instituţională ţie, din 7 profi luri eşalonate, se plasează profi lul de de cercetare, unde primul loc îi revine Institutului cercetare al IIEN, urmat de profi lul de cercetare ce de Fizică Aplicată (IFA). Punctajul Institutului de cuprinde cercetările matematice ale IMI. Punctajul Matematică şi Informatică (IMI), estimat pe scala integral pe profi lurile de cercetare ale IMI, estimate de evaluare cu 900 puncte, a fost ajustat la scala de pe scala de evaluare cu 600 puncte, a fost ajustat la apreciere cu 1000 puncte. cea cu 700 puncte. IMI şi IFA au înaintat spre confi rmare în proce- sul acreditării câte două profi luri de cercetare, cele- Institute de cercetare în domeniul ştiinţelor lalte organizaţii – câte unul (Tab.2). Pe prima pozi- naturale. În lotul institutelor de cercetare din do- Tabelul 3 Ratingul institutelor de cercetare din domeniul ştiinţelor naturale Punctaj Capacitatea RD Instituţia Rezultate Suplimentar, Total instituţională şi efi cienţă acordat CSE

Subordonare de cercetare 1 Institutul de Chimie I 849 265 514 70 2 Institutul de Genetică şi Fiziologie a I 840 255 516 69 Plantelor 3 Institutul de Zoologie I 746 275 435 36 4 Institutul de Microbiologie şi I 740 230 449 61 Biotehnologie 5 Institutul de Ecologie şi Geografi e I 651 205 387 59 6Grădina Botanică (Institut) I 624 215 374 35 7 Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie I 591 230 307 54

Tabelul 4 Ratingul profi lurilor de cercetare ale organizaţiilor din domeniul ştiinţelor naturale Punctaj Performanţă Contribuţie RD Profi lul/Instituţia şi vizibilitate ştiinţifi că şi Relevanţă Relevanţă

Total la nivel recunoaşte- economică socială internaţional re naţională 1 Genetica, fi ziologia şi ameliorarea plantelor/ 516 185 93 173 65 Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor 2 Sinteza, structura şi proprietăţile substanţelor 514 216 80 149 69 noi polifuncţionale; procese şi tehnologii chimice utile pentru economie şi mediul ambiant/ Institutul de Chimie 3 Microbiologie şi biotehnologie/ Institutul de 449 164 101 138 46 Microbiologie şi Biotehnologie 4 Zoologia, diversitatea, monitoringul şi 435 168 89 100 78 valorifi carea durabilă a lumii animale în ecosistemele acvatice şi terestre/ Institutul de Zoologie 5 Evoluţia geoecosistemelor şi elaborarea 387 171 80 62 74 sistemului geoinformaţional de mediu şi resurse naturale/ Institutul de Ecologie şi Geografi e 6 Botanica, introducerea şi conservarea 374 93 73 134 74 diversităţii vegetale/ Grădina Botanică (Institut) 7 Fiziologie şi sanocreatologie/ Institutul de 307 127 76 56 48 Fiziologie şi Sanocreatologie

nr. 1 (28), martie 2013 - 17 Akademos meniul ştiinţelor naturale au fost incluse 6 institu- mare punctaj pentru relevanţa socială a activităţi- ţii cu aspect biologic şi Institutul de Chimie. Prima lor întreprinse. poziţie în lista de performanţă a revenit Institutului de Chimie, urmat de Institutul de Genetică şi Fizi- Institute de cercetare în domeniul ştiinţelor ologie a Plantelor (Tab.3). Aceste două instituţii se medicale. Lotul organizaţiilor eşalonate din dome- caracterizează prin indicatori înalţi la capitolul Re- niul ştiinţelor medicale include 5 instituţii (Tab.5). zultate şi efi cienţă; cât priveşte compartimentul Ca- Prima poziţie în lista de performanţă a revenit Insti- pacitatea instituţională de cercetare, pe primul loc tutului de Cardiologie, poziţionarea fi ind infl uenţată se poziţionează Institutul de Zoologie. substanţial de punctajul maximal acumulat pentru Eşalonarea profi lurilor de cercetare ale acestor Capacitatea instituţională de cercetare. În acelaşi entităţi este expusă în Tab.4. Pe primele poziţii cu timp, Centrul Naţional de Sănătate Publică, care un punctaj aproape identic se plasează Institutul ocupă poziţia secundă datorită punctajului integral, de Genetică şi Fiziologie a Plantelor şi Institutul a acumulat cele mai multe puncte pentru rezultatele de Chimie, cel dintâi fi ind mai efi cient la com- ştiinţifi ce înregistrate. partimentul Relevanţa economică, pe când cel din Primul loc în lista profi lurilor de cercetare ale urmă demonstrează cea mai înaltă performanţă şi entităţilor medicale evaluate i-a revenit Centrului vizibilitate la nivel internaţional. Dacă Institutul Naţional de Sănătate Publică, care s-a bucurat de de Microbiologie şi Biotehnologie refl ectă cea aprecierea înaltă dată de comisia specializată de mai înaltă contribuţie ştiinţifi că şi recunoaştere evaluare pentru compartimentele Performanţă şi naţională, Institutul de Zoologie a obţinut cel mai vizibilitate la nivel internaţional şi Relevanţă eco- Tabelul 5 Ratingul institutelor de cercetare din domeniul ştiinţelor medicale Punctaj Capacitatea RD Instituţia Rezultate Suplimentar, Total instituţională şi efi cienţă acordat CSE

Subordonare de cercetare 1 IMSP Institutul de Cardiologie P 768 285 413 70 2 Centrul Naţional de Sănătate Publică P 726 210 481 35 3 IMSP Institutul Oncologic P 717 270 382 65 4 IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifi ce în P 716 225 426 65 domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului

5 IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Ch. P 590 195 341 54 Draganiuc” Notă: P- membru de profi l al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Tabelul 6 Ratingul profi lurilor de cercetare ale organizaţiilor din domeniul ştiinţelor medicale Punctaj Performanţă Contribuţie RD Profi lul/Instituţia şi vizibilitate ştiinţifi că şi Relevanţă Relevanţă

Total la nivel recunoaşte- economică socială internaţional re naţională 1 Igienă şi epidemiologie/ Centrul Naţional de 481 190 83 136 72 Sănătate Publică 2 Sănătatea mamei şi copilului/ IMSP Institutul 426 158 82 109 77 de Cercetări Ştiinţifi ce în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului 3 Cardiologie / IMSP Institutul de Cardiologie 413 155 99 89 70

4 Oncologie şi hematologie/ IMSP Institutul 382 143 96 82 61 Oncologic 5 Pneumoftiziologie/ IMSP Institutul de 341 150 64 77 50 Ftiziopneumologie „Ch.Draganiuc”

18 - nr. 1 (28), martie 2013 Acreditare ştiinţifi că nomică (Tab.6). Institutul de Cardiologie a obţinut internaţional, precum şi contribuţie ştiinţifi că şi recu- cel mai mare punctaj pentru contribuţie ştiinţifi că noaştere naţională. La capitolul Relevanţa economică şi recunoaştere naţională, în timp ce Institutul de mai bine se poziţionează profi lul de cercetare al Mu- Cercetări Ştiinţifi ce în domeniul Ocrotirii Sănătăţii zeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Mamei şi Copilului demonstrează cea mai înaltă re- Cea mai înaltă relevanţă socială a rezultatelor obţinute levanţă socială a activităţilor întreprinse. şi activităţilor întreprinse o demonstrează profi lul de cercetare al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. Institute de cercetare în domeniul ştiinţelor socio-umaniste. Către acest moment, doar 3 repre- Institute de cercetare în domeniul ştiinţelor zentanţi ai sferei ştiinţei şi inovării pe segmentul agricole. În lotul de referinţă au fost incluse 4 or- respectiv de cercetare au fost evaluaţi cu aprecierea ganizaţii acreditate. Spre deosebire de alte dome- performanţei (Tab.7). Cel mai mare punctaj pentru nii, decalajul de punctaj acordat reprezentanţilor activitatea ştiinţifi că întreprinsă a fost acumulat de ştiinţelor agricole pentru performanţa ştiinţifi că Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Această instituţie este mult mai mic (Tab.9). Poziţionarea Institutului se situează în fruntea listei de referinţă la ambele Ştiinţifi co-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi compartimente mari evaluate: Capacitate instituţio- Medicină Veterinară este, de fapt, o consecinţă a nală de cercetare şi Rezultate şi efi cienţă. deciziei comisiei specializate de acreditare de a nu Totodată, la estimarea performanţei ştiinţifi ce acorda organizaţiei puncte suplimentare, care erau conform profi lurilor de cercetare, pe prima treaptă la discreţia acestei structuri. urcă profi lul de cercetare în istorie al Institutului de Is- Diferenţe substanţiale de punctaj nu s-au înre- torie, Stat şi Drept (Tab.8). Acest profi l se evidenţiază gistrat nici la estimarea compartimentelor principale prin cea mai înaltă performanţă şi vizibilitate la nivel ale instrumentului de evaluare. Puţin mai inferioară

Tabelul 7 Ratingul institutelor de cercetare din domeniul ştiinţelor socio-umaniste Punctaj Capacitate RD Instituţia Rezultate Suplimentar, instituţională Total şi efi cienţă acordat CSE

Subordonare de cercetare 1 Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei P 667 255 369 43 2 Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a P 631 245 334 52 Moldovei 3 Institutul de Istorie, Stat şi Drept P 556 155 351 50 Tabelul 8 Ratingul profi lurilor de cercetare ale organizaţiilor din domeniul ştiinţelor socio-umaniste Punctaj

Performanţă Contribuţie RD Profi lul/Instituţia şi vizibilitate ştiinţifi că şi Relevanţă Relevanţă

Total la nivel recunoaşte- economică socială internaţional re naţională 1 Istoria Moldovei în context general românesc 376 173 92 35 76 şi european/ Institutul de Istorie, Stat şi Drept

2 Bazele pedagogice şi psihologice ale educaţiei/ 369 155 66 57 91 Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei 3 Muzeologie şi valorifi carea patrimoniului 334 147 62 71 54 istorico-cultural/ Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei 4 Dezvoltarea statului şi dreptului Republicii 326 154 71 27 74 Moldova în contextul integrării europene/ Institutul de Istorie, Stat şi Drept

nr. 1 (28), martie 2013 - 19 Akademos pare a fi capacitatea instituţională de cercetare a In- Solului „N. Dimo” are o contribuţie ştiinţifi că şi stituţiei Publice Institutul de Cercetări pentru Cultu- recunoaştere naţională mai mare. De menţionat că rile de Câmp „Selecţia”, dar diferenţa de puncte este Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” depăşeşte recuperată la capitolul Rezultate ştiinţifi ce, la care cu un decalaj substanţial celelalte entităţi la capi- entitatea de referinţă se plasează pe primul loc. tolul Relevanţa economică, iar Institutul Ştiinţifi co- Din estimarea mai detaliată a performanţei con- Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină form profi lurilor de cercetare, putem conchide că Veterinară – la compartimentul Relevanţa socială a profi lul de cercetare al Institutului de Cercetări pen- activităţilor realizate. tru Culturile de Câmp „Selecţia” şi cel al Institutului Ştiinţifi co-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Instituţii de învăţământ superior. În lista per- Medicină Veterinară, plasate pe primele două pozi- formanţelor ştiinţifi ce au fost incluse 10 instituţii de ţii, refl ectă şi o performanţă şi vizibilitate la nivel învăţământ superior: 8 universităţi reacreditate pe internaţional mai evidentă (Tab.10). În acelaşi timp, durata anilor 2010-2012 şi 2 – cu acreditare iniţială Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a în anul 2012 (Tab.11). Dat fi ind faptul că în clasa-

Tabelul 9 Ratingul institutelor de cercetare din domeniul ştiinţelor agricole Punctaj Capacitate RD Instituţia Rezultate Suplimentar, Total instituţională şi efi cienţă acordat CSE

Subordonare de cercetare 1 Institutul de Pedologie, Agrochimie şi P 670 220 389 61 Protecţie a Solului „N. Dimo” 2 Întreprinderea de Stat Institutul de Tehnică P 668 225 382 61 Agricolă „Mecagro” 3 Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru P 667 200 423 44 Culturile de Câmp „Selecţia” 4 Institutul Ştiinţifi co-Practic de Biotehnologii P 634 220 414 0 în Zootehnie şi Medicină Veterinară Tabelul 10 Ratingul profi lurilor de cercetare ale organizaţiilor din domeniul ştiinţelor agricole Punctaj

Performanţă Contribuţie RD Profi lul/Instituţia şi vizibilitate ştiinţifi că şi Relevanţă Relevanţă

Total la nivel recunoaşte- economică socială internaţional re naţională 1 Ameliorarea, producerea seminţelor şi 423 136 69 152 66 perfecţionarea tehnologiilor de cultivare a culturilor de câmp/ Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” 2 Tehnologii în zootehnie şi medicină 414 138 70 131 75 veterinară/ Institutul Ştiinţifi co-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară 3 Resursele de sol: evaluarea, protecţia şi 389 118 94 119 58 sporirea fertilităţii solurilor/ Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „N. Dimo” 4 Tehnologii şi mijloace tehnice pentru sectorul 382 81 74 188 38 agroalimentar/ Întreprinderea de Stat Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro”

20 - nr. 1 (28), martie 2013 Acreditare ştiinţifi că ment au fost preluate instituţii cu atribuţie la diferite Printre cele 25 de profi luri de cercetare ale segmente ale spectrului de cercetare, punctajul acu- instituţiilor de învăţământ superior (Tab.12), pe mulat de instituţiile de învăţământ superior cu atri- locul I s-a plasat profi lul de cercetare cu aspect buţie la ştiinţele socio-umaniste, evaluate la scala de chirurgical al Universităţii de Stat de Medicină şi 600 puncte la profi lul de cercetare, şi la scala de 900 Farmacie „N. Testemiţanu”, urmat de profi lul de puncte la estimarea integrală a organizaţiei, a fost cercetare cu atribuţie la electronică şi informatică al ajustat la scala de 700/1000 puncte. Universităţii Tehnice a Moldovei. Cel dintâi profi l Pe prima poziţie se plasează Universitatea Teh- refl ectă şi cea mai înaltă performanţă şi vizibilitate nică a Moldovei, care a obţinut cel mai mare punctaj la nivel internaţional, dar şi cea mai mare relevan- pentru rezultatele şi efi cienţa demonstrată. În ce pri- ţă economică. Cel plasat pe poziţia secundă are cea veşte capacitatea instituţională de cercetare, aceasta mai mare contribuţie ştiinţifi că şi recunoaştere na- a fost apreciată la nivelul Universităţii de Stat din ţională şi alături de profi lul Inginerie civilă, econo- Moldova şi este puţin depăşită de alte două enti- mie şi management al aceleiaşi instituţii – cea mai tăţi: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie semnifi cativă relevanţă socială. „Nicolae Testemiţanu” şi Universitatea Agrară de În fi nal, ratingul profi lurilor de cercetare uni- Stat din Moldova. versitare cu atribuţie la ştiinţele socio-economice şi Eşalonarea profi lurilor de cercetare s-a efectuat umaniste este redat în Tab.13. în urma distribuirii lor în două loturi. Pe de o parte, Clasamentul include 17 profi luri de cercetare cu cele cu atribuţie la ştiinţele naturale, medicale, agri- atribuţie la domeniile de referinţă şi este condus de cole, inginereşti şi tehnologice (evaluate la scala de profi lul de cercetare cu aspect fi lologic al Universi- 700 puncte). Pe de altă parte, ştiinţele socio-econo- tăţii de Stat din Moldova, urmat de cel educaţional mice şi umaniste (evaluate la scala de 600 puncte). al entităţii de referinţă. Primul profi l menţionat se Profi lurile de cercetare în matematică şi informatică detaşează semnifi cativ, după punctajul obţinut, de au fost incluse în primul lot, dar cu efectuarea unor celelalte profi luri la capitolul Performanţă şi vizi- corecţii a punctajului acumulat la capitolul Relevan- bilitate la nivel internaţional şi Contribuţie ştiinţi- ţa economică. Tabelul 11 Ratingul instituţiilor de învăţământ superior Punctaj Domeniul de Capacitate RD Instituţia Rezultate şi Suplimentar, referinţă Total instituţională efi cienţă acordat CSE de cercetare 1 Universitatea Tehnică a Moldovei Şt. inginereşti şi 893 270 542 81 tehnologii 2 Universitatea de Stat de Medicină Şt. medicale 839 285 478 76 şi Farmacie „N. Testemiţanu” 3 Universitatea de Stat din Moldova Şt. exacte 796 270 454 72 Şt. socio-umaniste Şt. naturale 4 Universitatea Agrară de Stat din Şt. agricole 739 285 412 42 Moldova Şt. socio-umaniste 5 Universitatea de Stat de Educaţie Şt. socio- 726 230 443 53 Fizică şi Sport umaniste 6 Universitatea Pedagogică de Stat Şt. socio- 694 235 408 51 „I. Creangă” din Chişinău umaniste 7 Universitatea de Stat „Alecu Şt. socio-umaniste 639 235 354 47 Russo” din Bălţi Şt. exacte 8 Universitatea de Stat din Tiraspol Şt. exacte 623 235 353 35 Şt. naturale Şt. socio-umaniste 9 Institutul de Relaţii Internaţionale Şt. socio- 502 180 322 0 din Moldova umaniste 10 Universitatea de Studii Politice şi Şt. socio- 497 165 309 23 Economice Europene „C. Stere” umaniste

nr. 1 (28), martie 2013 - 21 Akademos

Tabelul 12 Ratingul profi lurilor de cercetare cu atribuţie la ştiinţele naturale, medicale, inginereşti şi tehnologice ale instituţiilor de învăţământ superior Punctaj ă i ş

i

ă ş ie ă

ţă ţ ţă tere tere ă ş ional

RD Profi lul de cercetare acreditat Instituţia social ţ c fi i ţă ţ ional ţ Total na tiin Relevan economic Contribu ş recunoa interna Performan Relevan vizibilitate la nivel 1 Chirurgie Universitatea de Stat de Medicină 599 242 100 173 84 şi Farmacie „N. Testemiţanu” 2 Electronică, informatică şi Universitatea Tehnică a 588 226 112 154 96 comunicaţii Moldovei 3 Inginerie mecanică şi energetică Universitatea Tehnică a 558 224 92 154 88 Moldovei 4/5 Chimia materialelor şi tehnologii Universitatea de Stat din 525 206 99 144 76 nonpoluante Moldova 4/5 Inginerie civilă, economie şi Universitatea Tehnică a 511 189 76 149 97 management Moldovei 6 Procese tehnologice în industria Universitatea de Stat din 511 176 74 171 90 alimentară şi uşoară Moldova 7 Ştiinţe matematice: aspecte Universitatea de Stat din 508 203 87 61 84 teoretice şi aplicative Moldova 8 Horticultură şi silvicultură Universitatea Agrară de Stat din 492 183 94 128 87 Moldova 9 Farmacie Universitatea de Stat de Medicină 473 173 81 133 86 şi Farmacie „N. Testemiţanu” 10 Probleme actuale în domeniul Universitatea de Stat din 471 160 88 70 86 informaticii şi al ştiinţelor Moldova economice 11 Stomatologie Universitatea de Stat de Medicină 470 178 94 120 78 şi Farmacie „N. Testemiţanu”

12/13 Sănătate publică şi management Universitatea de Stat de Medicină 468 150 100 135 83 şi Farmacie „N. Testemiţanu” 12/13 Fizica şi tehnologia mediilor Universitatea de Stat „Al. Russo” 468 180 82 122 84 materiale din Bălţi 14 Sănătatea mamei şi copilului Universitatea de Stat de Medicină 457 166 103 99 89 şi Farmacie „N. Testemiţanu”

15 Inginerie agrară Universitatea Agrară de Stat din 455 175 81 126 73 Moldova 16 Medicină internă Universitatea de Stat de Medicină 448 158 110 101 79 şi Farmacie „N. Testemiţanu” 17 Biodiversitatea şi utilizarea Universitatea de Stat din 441 161 82 108 90 raţională a bioresurselor în Moldova asigurarea securităţii biologice 18 Fizica şi ingineria materialelor, Universitatea de Stat din 433 207 65 102 59 nanostructurilor şi a Moldova dispozitivelor 19 Medico-biologic Universitatea de Stat de Medicină 430 153 94 106 77 şi Farmacie „N. Testemiţanu”

20 Zootehnie Universitatea Agrară de Stat din 429 171 75 106 77 Moldova 21 Medicină veterinară Universitatea Agrară de Stat din 424 148 76 116 84 Moldova 22 Agronomie Universitatea Agrară de Stat din 379 112 72 114 81 Moldova 23 Probleme actuale ale ştiinţelor Universitatea de Stat din 376 188 76 47 65 matematice şi fi zico-chimice Tiraspol 24 Studiu regional asupra sistemelor Universitatea de Stat din 357 138 79 70 70 geografi ce şi biologice Tiraspol 25 Cadastru, resurse hidrofunciare şi Universitatea Agrară de Stat din 328 108 77 81 62 drept funciar Moldova

22 - nr. 1 (28), martie 2013 Acreditare ştiinţifi că

Tabelul 13 Ratingul profi lurilor de cercetare cu atribuţie la ştiinţele socio-economice şi umaniste ale instituţiilor de învăţământ superior Punctaj

i

ţă ă ş ie ă

ţ ţă ţă tere tere ă ă ş RD Profi lul de cercetare acreditat Instituţia ional ţ c fi i ţ ional ţ Total social la nivel na tiin Relevan Relevan economic i vizibilitate Contribu ş Performan ş recunoa interna

1 Lingvistica teoretică şi aplicativă; Universitatea de Stat din 422 208 103 37 74 istoria şi teoria literaturii Moldova 2 Ştiinţele educaţiei şi psihologia Universitatea de Stat din 393 147 89 69 88 în modernizarea învăţământului Moldova naţional 3 Ştiinţe ale educaţiei fi zice şi Universitatea de Educaţie 380 182 80 40 78 sportului Fizică şi Sport 4 Patrimoniul istoric şi cultural în Universitatea Pedagogică 366 180 72 32 82 context european de Stat „I. Creangă” din Chişinău 5 Ştiinţe sociale, politice şi Universitatea de Stat din 359 147 96 29 87 demografi ce – suport în dezvoltarea Moldova societăţii contemporane 6 Ştiinţe ale educaţiei şi formarea Universitatea Pedagogică 356 107 73 86 90 cadrelor didactice de Stat „I. Creangă” din Chişinău 7 Unitate şi diversitate istorico- Universitatea de Stat din 351 163 81 24 83 culturală în procesele civilizatorii Moldova 8 Psihologia personalităţii, Universitatea Pedagogică 348 132 73 50 93 dezvoltării şi educaţiei de Stat „I. Creangă” din Chişinău 9 Dreptul naţional şi sistemul Universitatea de Stat din 334 162 84 31 57 judecătoresc racordate la Moldova standardele internaţionale 10 Economie şi management în Universitatea Agrară de 324 133 84 42 65 sectorul agroalimentar Stat din Moldova 11 Fenomene lingvistice şi literare Universitatea de Stat „Al. 321 152 72 22 75 în /din perspectivă diacronică şi Russo” din Bălţi sincronică 12 Concepte şi strategii de modernizare Universitatea de Stat din 280 79 79 38 84 a procesului educaţional Tiraspol 13 Relaţiile internaţionale ale Institutul de Relaţii 276 102 76 22 76 Republicii Moldova: dimensiune Internaţionale din Moldova politică, economică şi juridică 14 Valorifi carea standardelor euro- Universitatea de Studii 265 153 55 15 42 pene în consolidarea statului Politice şi Economice de drept şi a societăţii civile din Europene „C. Stere” Republica Moldova

15 Teleologia curriculumului Universitatea de Stat „Al. 250 82 62 35 71 educaţional Russo” din Bălţi 16 Filologia modernă în contextul Universitatea de Stat „Al. 237 120 48 15 54 dialogului culturilor Russo” din Bălţi 17 Dimensiunea sociojuridică a Universitatea de Stat „Al. 222 100 46 21 55 integrării europene a Republicii Russo” din Bălţi Moldova

nr. 1 (28), martie 2013 - 23 Akademos

fi că şi recunoaştere naţională. La compartimentul de activităţi, spre deosebire de instrumentele ante- Relevanţa economică, estimată în baza unor indica- rioare de clasifi care, care încercau doar să cuprindă tori de impact indirecţi asupra economiei naţionale, cât mai multe activităţi în care este antrenată o uni- mai bine se poziţionează profi lul de cercetare cu as- versitate. Altfel spus, s-a încercat să se înlocuias- pect pedagogic al Universităţii Pedagogice de Stat că întrebarea „Ce face ea?” cu „Cât de bine face ea „I. Creangă”. Profi lul de cercetare cu aspect psiho- ceea ce face?”. Studiul de fezabilitate a demonstrat logic al instituţiei respective a obţinut cel mai mare interesul viu al universităţilor în participarea la al- punctaj pentru relevanţa socială a activităţii ştiinţi- cătuirea clasifi cării, de aceea primele rezultate sunt fi ce realizate. deja aşteptate la începutul anului 2014. Ratingul organizaţiilor realizat de CNAA n-are Discuţii drept scop substituirea clasamentelor internaţiona- Pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova le. El redă o ierarhizare a organizaţiilor acreditate tot mai frecvent fi gurează în ratingurile internaţio- ştiinţifi c în baza performanţei demonstrate, evaluate nale. De altfel, sunt şi clasamente unde instituţiile cu aplicarea unei anumite metodologii. Sigur că şi din ţară demonstrează performanţe plauzibile, fapt această clasifi care, ca orice rating în general, va tre- care denotă o creştere a vizibilităţii lor pe arena in- zi opinii controversate. ternaţională. Ne referim în primul rând la poziţio- În acelaşi timp, eşalonarea întreprinsă prezintă narea pe Internet – Webometrics Ranking [3]. informaţii asupra unor stări de lucruri din cadrul Astfel, conform datelor colectate în ianuarie sferei ştiinţei şi inovării; poate servi drept temei 2013 pe un eşantion de peste 20 de mii de univer- pentru diversifi carea principiilor de fi nanţare a acti- sităţi din întreaga lume, Universitatea Tehnică a vităţii ştiinţifi ce şi poate fi plasată în lista măsurilor Moldovei ocupă poziţia 2998 în clasamentul mon- chemate să impulsioneze performanţa ştiinţifi că. dial al instituţiilor de învăţământ superior, Univer- Concluzii sitatea de Stat din Moldova – poziţia 3332, Univer- Metodologia aplicată în procesul acreditării şti- sitatea Liberă Internaţională din Moldova – 4652, inţifi ce permite o distribuire a organizaţiilor evalu- Academia de Studii Economice a Moldovei – 4926 ate în cadrul spectrului de performanţă cu eviden- şi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ţierea Capacităţii instituţionale de cercetare şi Re- „N. Testemiţanu” – 5072. Menţionăm că în anul zultatelor şi efi cienţei acestora, estimate prin prisma 2011 Universitatea Tehnică a Moldovei se afl a pe vizibilităţii naţionale şi internaţionale, cu evaluarea poziţia 4420, Universitatea de Stat din Moldova – pe relevanţei economice şi sociale. Mai mult decât atât, 4344, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie similar metodologiilor cu referire la învăţământul „N. Testemiţanu” – pe 6802. Lista acestor top – 5 superior, unde este prevăzută eşalonarea programe- universităţi din Republica Moldova este urmată în lor de studii, instrumentele utilizate de CNAA în clasifi carea Webometrics de altele 20. scopul acreditării ştiinţifi ce permit clasifi carea pro- Clasifi carea institutelor/centrelor de cercetare fi lurilor de cercetare. din Republica Moldova este condusă de Academia de Ştiinţe a Moldovei – poziţia 139 în clasifi carea Bibliografi e mondială, urmată de Institutul de Matematică şi In- 1. Buletinul Departamentului Calităţii şi Completivi- formatică – 1535. tăţii, Universitatea Babeş-Bolyai, 2008 (1), 34 p., http:// www.qa.ubbcluj.ro Pentru entităţile autohtone un interes aparte 2. Canţer V., Toma S., Minciună V., Bileţchi L. Eva- prezintă, desigur, accederea în clasamentele cotate: luarea şi acreditarea ştiinţifi că – una din modalităţile de Shanghai Academic Ranking of World Universities, ierarhizare a instituţiilor de cercetare. În: Evaluarea şi THES-GS World Universities Rankings etc. [4,5]. atestarea – chezăşia calităţii în cercetare şi învăţământul Recent, în ianuarie 2013, la Dublin a avut loc superior, Chişinău, 2012: 119-135. lansarea ofi cială a unui nou sistem european de cla- 3. http://www.webometrics.info (11.02.2013) sifi care a universităţilor [6]. Noul sistem de clasi- 4. http://www.arwu.org (11.02.2013) 5.http://www.timeshighereducation.co.uk fi care a universităţilor, numit U-Multirank, inclu- (11.02.2013) de un şir de indicatori ai performanţei în educaţie 6. U-Multirank. Design and Testing the Feasibility şi cercetare, care ţin de: 1) activitatea didactică; of a Multidimensional Global University Ranking. Final 2) cercetare; 3) transferul de cunoştinţe; 4) orien- Report. Frans van Vught & Frank Ziegele (eds.) Con- tarea internaţională şi 5) antrenarea regională. Au- sortium for Higher Education and Research Performan- torii U-Multirank „Versiunea 1” au pus accentul pe ce Assessment, CHERPA-Network, June 2011, http:// performanţa universităţilor în cadrul acestor grupuri ec.europa.eu (11.02.2013)

24 - nr. 1 (28), martie 2013 Managementul în cercetare

EVALUAREA ŞTIINŢEI tărilor prin produse şi servicii inovaţionale” [5]. Re- zultatele cercetărilor sunt evaluate prin intermediul MODERNE: CU -METRII indicatorilor, printre care sunt factorul de impact, in- VECHI ŞI/SAU NOI? dicele H [6], indicele G, eigenfactor etc. În lume există mai multe instrumente informati- ce specializate pentru studiul aspectelor cantitative Drd. Igor COJOCARU ale informaţiilor, aspectele calitative fi ind mult mai Institutul de Dezvoltare a Societăţii greu de cuantifi cat. Cele mai importante domenii de Informaţionale, www.idsi.md măsurare, sau metrii, se consideră la ora actuală ur- mătoarele: bibliometria, scientometria, informe- tria, webometria şi cybermetria. Aceşti termeni EVALUATION OF MODERN SCIENCE: OLD AND/OR NEW METRICS? au generat şi provoacă în continuare numeroase During the last decade the RDI system in the Re- discuţii, inclusiv în contradictoriu [7, 8]. Oferim o public of Moldova faces the topical issues of Open descriere sumară a acestora. Access to information. Due to the expansion of free BIBLIOMETRIA a apărut cu mult timp înainte access to scientifi c information and its presentation de constituirea disciplinei „ştiinţa informaţiei” (sau in online format, the areas focused on measuring the impact of scientifi c achievements such as infometrics, informetria) şi în prezent a ajuns să fi e inclusă în bibliometrics, scientometrics, webometrics, cyber- aceasta din urmă. Termenul „bibliometrie” a fost in- metrics complemented only recently by altmetrics, trodus în literatura ştiinţifi că de către Alan Pritchard were supplemented by various digital submetrics: în anul 1969, fi ind defi nit ca „aplicarea metodelor blogometrics, wikimetrics, sitemetrics, tagometrics, matematice şi statistice în studierea cărţilor şi altor email metrics etc. All of these will become increasin- gly important in the knowledge economy enabled by mijloace media” [9]. information technologies. Bibliometria reprezintă un instrument de urmă- Key words: science evaluation, information so- rire a parcursului ideilor ştiinţifi ce, a progreselor ciety, information technology, open access, infome- înregistrate de ştiinţă şi a impactului rezultatelor trics, bibliometrics, scientometrics, webometrics, cercetărilor ştiinţifi ce [10]. cybermetrics, altmetrics, nanopublications. Metodele bibliometrice pot fi utilizate pentru a evalua infl uenţa intelectuală a autorului în cadrul unui DIVERSITATEA -METRIILOR [1] anumit domeniu tematic, pentru a stabili locul unui Sfera cercetării-dezvoltării se confruntă cu nu- cercetător sau al unei organizaţii în sistemul naţional, meroase provocări ale societăţii moderne. Trecerea regional sau mondial, pentru a evalua productivita- de la formatul print al publicaţiilor ştiinţifi ce la cel tea programelor, dinamica direcţiilor ştiinţifi ce etc., electronic anunţă cu claritate că viitorul ştiinţei va pentru a urmări istoria descoperirilor ştiinţifi ce, nive- fi depozitat în format electronic (e-Science) [2], iar lul actual al problemei, liderii în anumite domenii de accesul deschis la informaţia ştiinţifi că în formatul cercetare etc., precum şi a evidenţia relaţiile dintre respectiv reprezintă cea mai efi cientă modalitate de diverse lucrări publicate, inclusiv dintre autorii publi- gestionare a ştiinţei şi de asistenţă în procesul deci- caţiilor. În prezent, studiile bibliometrice se bazează zional [3]. Acesta este şi dezideratul strategiilor în pe reperarea citărilor unor publicaţii în cadrul altora. domeniul TIC elaborate în UE şi în lume. În acest scop sunt utilizate pe scară largă instrumente O retrospectivă asupra stării de lucruri în sfera precum Science Citation Index, Social Science Cita- cercetării-dezvoltării-inovării (CDI) în Republica ton Index şi altele asemănătoare. Moldova din ultimul deceniu arată că de o stringen- SCIENTOMETRIA este termenul care a intrat tă actualitate rămân problemele accesului deschis la în circulaţie odată cu apariţia revistei „Scientome- informaţie (Open Access) [4]. Facilitarea accesului trics”, fondată în 1977, în Ungaria, care între timp la cea de-a cincea libertate europeană – libertatea a devenit o revistă internaţională de largă circulaţie circulaţiei cunoştinţelor – fi gurează şi pe agenda [11]. Iniţial scientometria se ocupa de aplicarea me- AŞM, ca obiectiv al Ofi ciului Republicii Moldova todelor cantitative la studiul istoriei ştiinţei. Derek pentru ştiinţă şi tehnologie pe lângă UE (MOST). John de Solla Price este considerat părintele scien- În urma implementării noii Strategii de dezvolta- tometriei [12]. Cea mai importantă contribuţie a sa re a cercetării-inovării 2020: Moldova Cunoaşterii, este Legea lui Price: 25% dintre autori sunt respon- se propune „accelerarea dezvoltării cercetării şi ino- sabili pentru 75% dintre lucrările ştiinţifi ce publicate. vării, îmbunătăţirea impactului acestei sfere pentru Având o sferă mai largă, scientometria acoperă pro- societate, facilitarea transparenţei rezultatelor cerce- ducţia ştiinţifi că în general, nu doar publicaţiile ştiin-

nr. 1 (28), martie 2013 - 25 Akademos

ţifi ce. La ora actuală se bucură de o largă recunoaştere Clasamentul elaborat de laborator se numeşte We- accepţiunea atribuită scientometriei de către Eugene bometrics (Webometrics Ranking of World Univer- Garfi eld [13], şi anume aceea de analiză cantitativă a sities) [23] şi e un instrument web care măsoară ref- ştiinţei şi a producţiei ştiinţifi ce în general. lectarea performanţelor ştiinţifi ce în spaţiul virtual. În Republica Moldova există mai mulţi specia- Ierarhizarea webometrică este realizată semestrial lişti preocupaţi de studii scientometrice [14]. În cad- în lunile iulie şi ianuarie de către CSIC din Spania. rul IDSI s-a format un grup de cercetători interesaţi Sunt elaborate 5 clasamente: de tematica studiilor scientometrice (webometrice ● universităţi (cca 20 000) – „Webometrics şi altmetrice), cu orientarea pe dezvoltarea noilor Ranking of World Universities” (din 2008); direcţii de evaluare a ştiinţei bazate pe măsurători ● centre de cercetare (cca 8000) – „Ranking generate de TIC. Web of World Research Centers” (din 2006); INFO(R)METRIA este conceptul care a fost ● spitale (cca 12 000) – „Ranking Web of World introdus în Germania în anul 1979 de către Otto Hospitals” Hospitals (din 2008); Nacke [15], aprofundat ulterior de M. Bonitz [16] ● şcoli de business (cca 1200) – „Rank of Busi- etc., dar a căpătat o circulaţie largă abia în 1987 prin ness Schools by Country” (din 2009); iniţierea seriei de conferinţe internaţionale de info- ● repozitorii (cca 1600) – „Ranking Web of metrie. Obiectul de studiu al infometriei îl reprezen- World Repositories” (din 2010). ta productivitatea lucrului cu informaţia în general. Pentru ierarhizarea universităţilor, Webometrics Poziţionarea infometriei în sistemul disciplinelor cu foloseşte 4 indicatori în realizarea clasamentului: profi l de analiză cantitativă în ştiinţele informaţiei - visibility / vizibilitatea (numărul total de legă- şi bibliotecilor se datorează contribuţiilor lui Leo turi externe unice primite – inlinks); Egghe şi Ronald Rousseau [17]. Actualmente există - size / mărimea (numărul de pagini ale site-ului tendinţa de a fi înlocuit cu termenul „informetrie”, web); în care se refl ectă impactul contactului informaţiei - rich fi les / fi şierele de conţinut (numărul fi şie- cu TIC. relor în format PDF, Word, PPT etc.); Relaţiile existente între disciplinele reprezentate - scholar (numărul de lucrări şi citări indexate de instrumentarul de cuantifi care specifi c analizelor de pe site în Google Scholar). infometrice se bazează pe formalizarea matema- Dacă alte clasamente se concentrează asupra tică a trei legi de bază şi anume cele ale lui Lotka, anumitor aspecte relevante, în special asupra rezul- Bratford şi Zipf [18]. În limba rusă termenul mai e tatelor cercetării, indicatorii web utilizaţi se bazează numit „наукометрия” şi se datorează cercetătorului pe o gamă mai largă de activităţi ale profesorilor şi V.V. Nalimov (o trecere în revistă a activităţii sale a cercetătorilor şi pot refl ecta mai bine imaginea de se vedea în articolul semnat de Granovski Y.V. [19]). ansamblu. WEBOMETRIA este ştiinţa evaluării ge- Pentru institute/centre de cercetare, indicatorii nerată de impactul cu tehnologiile informaţio- webometrici se calculează astfel: nale şi se referă la măsurarea informaţiei pos- Vizibilitatea (50%) – se obţine din înmulţirea tate pe web. Webometria este denumită uneori rădăcinii pătrate a legăturilor externe unice şi nu- şi „cybermetrie”, care însă e o noţiune mai lar- mărul de domenii menţionate în conformitate cu gă. Primii care au adus în discuţie termenul we- furnizorii de date privind linkurile şi experţii SEO, bometrie în 2001 sunt consideraţi cercetătorii precum Majestic SEO şi ahrefs; L. Bjorneborn şi P. Ingwersen [20]. Din 2004 există Activitatea (50%) – Google se utilizează pentru şi o revistă – Webology [21]. Ca domeniu de cerceta- a obţine indicatori precum: mărimea – numărul to- re, a fost lansată de către Lab Cybermetrics, un grup tal de pagini web (1/3); fi şiere de conţinut – suma de cercetare al Consiliului Superior de Investigaţii următoarelor tipuri de fi şiere: pdf, doc, docx, ppt, Ştiinţifi ce din Spania (CSIC), instituţie ce aparţine pptx, ps & eps (1/3); Scholar – numărul de pub- Ministerului Educaţiei din Spania (Madrid) şi are ca licaţii în Google Scholar pentru o perioadă de 5 ani scop încurajarea creşterii calităţii şi volumului site- (2008–2012) (1/3). urilor ofi ciale ale organizaţiilor de cercetare şi de Pentru universităţi, indicatorii webometrici se învăţământ superior. calculează astfel: Laboratorul, în frunte cu Isidro F. Aguillo [22], activitatea (50%), constituită din prezenţă (1/3), a început să elaboreze indicatori web încă pe la mij- deschidere (1/3) şi excelenţă (1/3): locul anilor 1990, iar în 1996 a purces la editarea – prezenţă (1/3). Volumul global al conţinutului primei reviste electronice a CSIC, „Cybermetrics”. publicat pe domeniile universităţii, cum este indexat

26 - nr. 1 (28), martie 2013 Managementul în cercetare de cel mai mare motor de căutare (Google). Acesta 10% dintre documentele cele mai citate în domenii- numără fi ecare pagină web, inclusiv toate formatele le ştiinţifi ce respective. Deşi aceasta este o măsură a recunoscute în mod individual de către Google, atât producţiei de înaltă calitate a instituţiilor de cerceta- paginile statice, cât şi cele dinamice. Pentru scopul re, furnizorul de date SCImago group a oferit valori clasamentului, prezenţa web este un bun indicator al diferite de zero pentru mai mult de 5200 universităţi activităţilor desfăşurate de către universităţi. (perioada 2003-2010). – deschidere (1/3). Efortul global de a crea de- Vizibilitatea (50%), se măsoară prin impact: pozite ştiinţifi ce instituţionale este recunoscut în calitatea conţinutului este evaluată printr-un „refe- mod explicit de acest indicator, care ia în conside- rendum virtual”, în care se numără toate legăturile rare numărul de fi şiere de conţinut (*.pdf, *.doc, externe unice primite de domeniul universităţii de la *.docx, *.ppt) publicate pe site-urile dedicate, con- terţe părţi. Aceste legături externe recunosc presti- form motorului de căutare, Google Scholar. Atât fi - giul instituţional, performanţele academice, valoa- şierele totale, cât şi cele cu nume de fi şiere formate rea informaţiei, precum şi utilitatea serviciilor, după corect sunt luate în consideraţie (de exemplu, fi şie- cum este prezentat în paginile web în conformitate rele Adobe Acrobat ar trebui să se termine cu sufi xul cu criteriile milioanelor de editori web din întrea- .pdf) pentru perioada (nouă) 2008-2012. ga lume. Datele cu privire la vizibilitatea legături- – excelenţă (1/3). Lucrările ştiinţifi ce publica- lor sunt colectate de la cei doi furnizori importanţi te în reviste internaţionale cu impact mare joacă un de informaţii de acest gen: Majestic SEO şi ahrefs, rol foarte important în clasamentul universităţilor. care oferă imagini suprapuse foarte aproape de aco- Aprofundând angajamentul faţă de această măsură- perirea globală reală. toare, iniţiat de Webometrics în ediţia precedentă, Cercetătorii au observat că „datele de nivel actualmente este introdus indicatorul de Excelenţă, macro- trebuie privite de la înălţimea zborului păsă- producţia ştiinţifi că universitară fi ind parte din cele rii, panoramic, deoarece nu sunt vizibile de aproape.

Fig. 1. Asemănările şi deosebirile dintre infor-, biblio-, sciento-, webo- şi cybermetrie

nr. 1 (28), martie 2013 - 27 Akademos

Fig. 2. Relaţiile dintre domeniile infor-/biblio-/sciento-/webo-/cybermetrie [26] (fi gura clasică, autori: L. Björneborn şi P. Ingwersen)

Fig. 3. Relaţia celor 5 domenii pentru cazul disciplinelor cantitative (adaptată după L. Björneborn şi P. Ingwersen)

Vizualizarea volumelor masive de informaţie webo- timedia sunt o informaţie înregistrată stocată pe metrică oferă rezultate cu adevărat spectaculoase, şi serverele web. Înregistrarea poate fi doar tempo- această tendinţă în ştiinţă se va dezvolta cu siguran- rară, la fel precum nu toate documentele pe hârtie ţă” [24]. Numeroase studii sunt deja consacrate no- sunt în mod corespunzător arhivate. Webometria ului domeniu afl at abia la început de cale [25]. Din este parţial acoperită de scientometrie, deoarece anul 2011, în clasamentul Webometrics intră majo- multe activităţi ştiinţifi ce azi sunt bazate pe web, ritatea universităţilor şi institutelor de cercetare din în timp ce alte astfel de activităţi sunt situate din- Republica Moldova. colo de bibliometrie, nefi ind măsurate, cum ar fi CYBERMETRIA, despre care discută pentru conversaţiile de la persoană la persoană. Studiile prima dată aceiaşi L. Bjorneborn, P. Ingwersen, este webometrice în mod clar limitează, de asemenea, domeniul care are ca scop oferirea unui instrument alte domenii sociale decât cel ştiinţifi c. Conform de referinţă la cercetările care vizează descrierea estimărilor specialiştilor, onlinemetria va înregis- cantitativă şi analiza internetului ca un instrument tra progrese incomparabil mai mari. de comunicare ştiinţifi că. Acesta este destinat, de În fi g. 2 domeniul cybermetriei depăşeşte limi- asemenea, pentru a descrie date originale, ca o sur- tele bibliometriei, deoarece unele activităţi în spaţiul să de referinţă pentru studii mai mari, inclusiv cifre cibernetic de obicei nu sunt înregistrate, dar sunt co- privind distribuţia şi evoluţia de cercetare şi dezvol- municate sincron, ca şi în camerele de chat, de exem- tare a conţinutului World Wide Web. plu. Studiile cybermetrice ale unor astfel de activităţi Analiza comparativă a celor 5 domenii este se potrivesc domeniului generic al informetriei ca prezentată în fi g. 1, iar relaţia dintre cele 5 dome- studiu al aspectelor cantitative de informaţii „în ori- nii – în fi g. 2, poziţionare care serveşte ca reper ce formă” şi „în orice grup social”. Bibliometria nu pentru alte studii. a fost concepută strict pentru evaluarea rezultatelor În fi g. 2 se observă că aspectele politico-econo- cercetărilor – aceasta o fac experţii, dar o fac nu în mice ale scientometriei sunt acoperite de o parte a ultimul rând cu ajutorul bibliometriei. analizei scientometrice situată în afara bibliomet- Specialiştii constată că domeniile respective riei. Mai mult decât atât, fi gura prezintă webome- se suprapun pe mai multe dimensiuni, având to- tria ca fi ind acoperită în întregime de bibliometrie. tuşi specifi cul lor [27]. Aplicând schema în cauză Aceasta deoarece documentele web, text sau mul- la disciplinele cantitative, de exemplu, cercetătorul

28 - nr. 1 (28), martie 2013 Managementul în cercetare

Isidro F. Aguillo vede o cu totul altă perspectivă, în Totodată, cercetătorii moldoveni care lucrează care informetria nu mai este domeniul care le aco- peste hotare sau în colaborare cu parteneri externi peră, ci care se intersectează parţial cu celelalte [28] rareori sunt indicaţi ca primul autor în cererea (fi g. 3). de brevet (fapt relevant pentru a atribui brevetul Această viziune arată că pentru scientometrie în la o anumită ţară). Strategia în domeniul inovării general, actualmente webometria are o importanţă pentru anii 2012–2020 [32] anunţă, de asemenea, foarte mare, deoarece depăşeşte cantitativ enorm in- foarte clar că sectorul inovaţiilor e cel mai vulnera- formaţia ştiinţifi că tipărită pe hârtie. bil în Republica Moldova, de aceea patentometria Activitatea ştiinţifi că nu se rezumă doar la ceea trebuie să intre pe un făgaş modern pentru a putea ce crede comunitatea ştiinţifi că despre ea însăşi, în măsura rezultate reale, competitive la nivel inter- speţă la ce cred evaluatorii ofi ciali (desemnaţi şi ei naţional şi a fi capabilă să arate starea de lucruri în de aceeaşi comunitate) despre rezultatul ştiinţifi c şi domeniu. impactul acestuia. De această dată se vor lua în con- siderare şi evaluările publice, ale societăţii în între- POZIŢIA REPUBLICII MOLDOVA ÎN gime, care este contribuabil, atunci când cercetarea, CLASAMENTUL WEBOMETRICS la fel ca şi evaluarea, se face din bani publici. În Analizele specialiştilor acordă atenţie tot mai societatea informaţională şi societatea cunoaşterii, sporită indicatorilor digitali. Acest fapt ne determi- în general între toate tipurile de indicatori CD, locul nă să examinăm situaţia Republicii Moldova la acest indicatorilor webometrici devine la fel de important capitol, pentru a putea recomanda îmbunătăţirea re- ca şi al celor tradiţionali (fi g. 4). zultatelor naţionale. Clasamentul respectiv câştigă tot mai mult teren faţă de altele, întrucât măsoară activitatea reală pe web a instituţiilor monitorizate, tot mai multe ţări intrând într-o competiţie globală a vizibilităţii pe web, unde se transferă refl ectarea tu- turor activităţilor legate de cercetare şi de adminis- trare ale ştiinţei mondiale. Comunităţile ştiinţifi ce se transformă în e-comunităţi. În clasamentele din iulie 2012/ianuarie 2013 au fost evaluate site-urile web a 7532/7562 centre/in- stituţii de cercetare şi site-urile web a cca 21 000 de universităţi. Cu părere de rău, în Top este inclus doar un spital, niciun repozitoriu şi nicio şcoală de business din Republica Moldova. În clasamentele din iulie 2012 şi din ianuarie 2013, aici fi gurau 20 Fig. 4. Locul indicatorilor webometrici în societatea centre/institute de cercetare (21 cu AŞM – care le informaţională (Isidro F. Aguillo) rep rezintă) şi 26/25 de universităţi. Includerea insti- tuţiilor ştiinţifi ce în topul site-urilor centrelor elabo- Pentru un tablou mai complet, trecem în revis- rat de prestigiosul instrument Webometrics [33] este tă şi denumirile altor câteva -metrii care se referă un indicator clar al creşterii gradului de informatiza- prioritar la ştiinţă, intrate de ceva timp în atenţia re a sferei CDI din Republica Moldova. specialiştilor, dar cărora în sfera CDI din ţara noas- Potrivit Webometrics, celor două ediţii ale tră deocamdată nu li se acordă atenţia cuvenită: clasamentului Webometrics, poziţia a 17 din 21 proiectometria [29], patentometria, tehnometria [30], librametria, reviewmetria, dissertationme- instituţii de cercetare este mai bună în anul 2013, tria [31] etc. – care se regăsesc în spaţiul online şi comparativ cu 2012. Poziţia sumară a tuturor sunt obiectul de studiu a numeroase şcoli, instituţii site-urilor institutelor de cercetare din Republi- şi proiecte de prestigiu. ca Moldova în aceste 2 clasamente a crescut cu Una dintre ele, cum ar fi patentometria sau bre- 5054 poziţii, cea mai mare creştere (+ 3085 po- vetometria, de exemplu, poate fi descrisă astfel. Nu- ziţii) înregistrând-o site-ul Institutului de Ener- mărul redus de brevete eliberate cetăţenilor Repub- getică al AŞM (www.ie.asm.md). Institutul de licii Moldova se explică şi prin costurile ridicate ale Energetică a înregistrat cea mai mare creştere din- brevetării la 3 cele mai importante ofi cii din lume, tre toate organizaţiile la 2 indicatori: Vizibilitate care variază de la 12 mii Euro (USPTO) până la 30 (+2579 poziţii), Scholar (+2835 poziţii), Institu- mii Euro (EPO). tul de Geologie şi Seismologie al AŞM (+2835

nr. 1 (28), martie 2013 - 29 Akademos poziţii) la indicatorul Fişiere de conţinut şi Insti- onale. În ambele clasamente pe primele 3 poziţii tutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale sunt aceleaşi instituţii: AŞM, IMI şi IDSI. la indicatorul Mărime (+973 poziţii) (Tabelul 1, Includerea în topurile internaţionale ale orga- fi g. 5). Această creştere s-a datorat deschiderii ac- nizaţiilor din sfera CDI este unul din obiectivele cesului la cunoştinţele acumulate de către instituţii principale anunţate în planul de acţiuni privind in- şi plasării lor pe site-ul organizaţiei, precum şi or- formatizarea sferei de CDI din Republica Moldova, ganizării unor evenimente ştiinţifi ce internaţionale elaborat şi implementat de IDSI în comun cu insti- sau lucrului activ în cadrul proiectelor internaţi- tutele de cercetare şi universităţile din ţară. Interco-

Tabelul 1 Clasamentul institutelor/centrelor de cercetare din Republica Moldova în Webometrics (2012-2013) Ianuarie 2013 Iulie 2012 Diferenţa Poz. Poziţia Poziţia Poziţia. în poz. Site Organizaţie RM în lume RM lume 2012 -2013 1 223 ↓ 1 139 -84 www.asm.md Academia de Ştiinţe a Moldovei Institutul de Matematică şi 2 1498 ↑ 2 1535 37 www.math.md Informatică al AŞM Institutul de Dezvoltare a Societăţii 3 1999 ↑ 3 2304 305 www.idsi.md Informaţionale 4 3569 ↑ 9 6654 3085 www.ie.asm.md Institutul de Energetică al AŞM Institutul de Istorie, Stat şi Drept al 5 4763 ↑ 6 5260 497 www.iisd.md AŞM 6 5180 ↑ 5 4636 -544 www.phys.asm.md Institutul de Fizică Aplicată al AŞM 7 5786 ↓ 7 5522 -264 www.iiesp.asm.md Institutul de Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM Institutul de Geologie şi Seismologie 8 5967 ↑ 14 7310 1343 www.igs.asm.md al AŞM 9 6282 ↑ 10 6851 569 www.chem.asm.md Institutul de Chimie al AŞM 10 6289 ↑ 12 6952 663 www.if.asm.md Institutul de Filologie al AŞM Biblioteca Ştiinţifi că Centrală 11 6299 ↓ 4 4217 -2082 www.amlib.info „Andrei Lupan” a AŞM Institutul de Microbiologie şi 12 6550 ↑ 11 6886 336 www.imb.asm.md Biotehnologie Institutul de Economie, Finanţe şi 13 6936 ↓ 8 6540 -396 www.iefs.md Statistică Institutul de Ecologie şi Geografi e al 14 6986 ↑ 15 7372 386 www.ieg.asm.md AŞM www.gradinabotanica. Grădina Botanică (Institut) a AŞM 15 7033 ↑ 18 7452 419 asm.md

16 7113 ↑ 13 7229 116 www.iien.asm Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţul” Institutul de Fiziologie şi 17 7186 ↑ 16 7384 198 www.ifs.asm.md Sanocreatologie al AŞM www.enciclopedia. Institutul de Studii Enciclopedice al 18 7219 ↑ 21 7465 246 asm.md AŞM www.ippae.asm.md 19 7342 ↑ 20 7461 119 Institutul de Protecţia a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM 20 7390 ↑ 19 7459 69 www.zoology.asm.md Institutul de Zoologie al AŞM Institutul de Genetică şi Fiziologia 21 7405 ↑ 17 7441 36 www.igfp.asm.md Plantelor al AŞM Total + 5054 Sursa: elaborat de autor după datele www.webometrics.info, vizitat la 17 noiembrie 2012 şi la 17 ianuarie 2013

30 - nr. 1 (28), martie 2013 Managementul în cercetare P C M Ş Ş Ş IGS Ich IFil B IMB IEFS IEG GB IIEN IFS IEnc IPPAE IZ IGFP A IMI IDSI IEn IISD IFA IIE 1 223 139 1001 1498 1535 1999 2001 2304 3001 3569

4001 4217 47634636 5001 5260 5522 5180 5967 6550 6001 6282 6299 5786 6540 6654 6289 6986 7186 7342 70337113 7001 7219 7390 7310 6851 6952 6886 6936 7405 7372 7229 7452 7384 7465746174597441 8001

Iulie, 2012 Ianuarie, 2013

Fig. 5. Dinamica poziţionării institutelor de cercetare din Republica Moldova în clasamentul Webometrics (iulie 2012, ianuarie 2013). Elaborat de autor după datele www.webometrics.info nectarea tuturor instituţiilor de cercetare în cadrul organizaţiilor de cercetare sporind de la 235285 în unei reţele unice ACADEMICA şi interconectarea 2008 la 243323 în 2009, 561100 în 2010, 565054 în cu reţelele universităţilor din Republica Moldova 2011 şi 682754 în 2012; numărul de vizitatori unici prin intermediul RENAM, accesul de la locul de în 2008 fi ind de 83566, 172739 în 2009, 243323 în muncă al cercetătorilor la Internet şi bazele de date 2010, 182657 în 2011 şi 340227 în 2012 [35] ştiinţifi ce internaţionale la care este abonată Biblio- (fi g. 6). teca Ştiinţifi că „Andrei Lupan” [34], elaborarea şi Trafi cul de date al comunităţii ştiinţifi ce, mem- menţinerea site-urilor web ale organizaţiilor de cer- bri ai reţelei ACADEMICA, se dublează anual cetare, dar şi dezvoltarea serviciilor informaţionale (fi g. 6). Trafi cul total (Download+Upload) a cres- pentru comunitatea academică sunt unele acţiuni cut în anul 2012 de 2,01 ori faţă de 2011 şi de 4,02 care deja au început a da roade. faţă de 2010. Trafi cul Download (consumul de in- În urma elaborării sistemelor informatice, vizi- formaţii de către comunitatea ştiinţifi că) în anul bilitatea activităţii de CDI în Republica Moldova a 2012 s-a mărit de 1,92 ori faţă de 2011 şi de 3,69 crescut continuu, numărul de vizite ale site-urilor ori faţă de 2010. Trafi cul Upload (utilizarea resur-

113.61 120

100 33.09

56.35 80

60 Trafic Upload, TB 14.49 28.23 80.52 40 TraficDownload, TB 6.42 41.86 20 21.81

0 2010 2011 2012

Fig. 6. Dinamica trafi cului de date, reţeaua ACADEMICA, 2010-2012

nr. 1 (28), martie 2013 - 31 Akademos selor academice de către alţi consumatori, în mare tribuie esenţial la creşterea utilizării instrumente- parte cetăţeni ai Republicii Moldova) în anul 2012 lor şi resurselor informaţionale în managementul s-a mărit de 2,83 ori faţă de 2011 şi de 5,15 ori activităţii de cercetare, precum şi în activitatea de faţă de 2010. Rezultatele obţinute demonstrează cercetare, şi constituie unul dintre factorii cheie de că spaţiul informaţional ştiinţifi c consolidat con- creştere a vizibilităţii comunităţii ştiinţifi ce şi con- Tabelul 2 Clasamentul universităţilor din Republica Moldova în Webometrics

Ianuarie, 2013 Iulie, 2012 Dif. poz. Poz. Site Universitate Poz. în Poz. Poz. în 2012 în lume în RM lume -2013 RM 1 2998 ↓ 1 2168 -830 www.utm.md Universitatea Tehnică a Moldovei 2 3332 ↓ 3 2852 -480 www.usm.md Universitatea de Stat din Moldova Universitatea Liberă Internaţională din 3 4651 ↓ 4 5060 409 www.ulim.md Moldova 4 4926 ↓ 2 2622 -2304 www.ase.md Academia de Studii Economice din Moldova Universitatea de Stat de Medicină şi 5 5072 ↑ 5 5587 515 www.usmf.md Farmacie „Nicolae Testemiţanu” Universitatea de Stat „Alecu Russo” din 6 5972 ↑ 6 6167 195 www.usb.md Bălţi Universitatea Pedagogică de Stat „Ion 7 10002 ↑ 13 12370 2368 www.upsc.md Creangă” Academia de Administrare Publică de pe 8 10111 ↓ 8 8823 -1288 www.aap.gov.md lângă preşedintele Republicii Moldova Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu 9 10552 ↓ 9 9500 -1052 www.usch.md Hasdeu” 10 10913 ↓ 11 10901 -12 www.uasm.md Universitatea Agrară de Stat din Moldova Universitatea „Şcoala Antropologică 11 11988 ↑ 16 13657 1669 www.ant.md Superioară” 12 12081 ↓ 10 9968 -2113 Universitatea de Stat din Comrat 13 13007 ↓ 15 12966 -41 www.perspectiva.md Universitatea „Perspectiva-INT” 14 13600 ↓ 14 12847 -753 www.ust.md Universitatea de Stat din Tiraspol Universitatea Cooperatist-Comercială din 15 13830 ↓ 12 12145 -1685 www.uccm.md Moldova 16 15061 ↑ 19 15479 418 www.surm.md Universitatea Slavonă Universitatea Academiei de Ştiinţe a 17 15336 ↑ 20 16629 1293 www.edu.asm.md Moldovei Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului 18 15840 ↓ 18 13876 -1964 www.academy.police.md Afacerilor Interne 19 16108 ↓ 17 13701 -2407 www.cfbc.md Colegiul Financiar-Bancar din Chişinău 20 16524 ↑ 22 18018 1494 www.amtap.md Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice 21 16839 ↓ 7 8781 -8058 www.univers.md Univers-Moldova University Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi 22 17621 ↑ 23 18524 903 www.usefs.md Sport Universitatea de Studii Europene din 23 18151 ↑ 24 18814 663 www.usem.md Moldova 24 18768 ↓ 21 17314 -1454 www.sgi.md Institutul Umanistic Contemporan Institutul Internaţional de Management „IMI 25 19248 ↑ 25 19275 27 www.imi-nova.md - NOVA” Universitatea de Studii Politice şi 0 26 20296 www.ispri.md/ www.uspee.md Economice Europene Total -14487

Sursa: elaborat de autor după datele din Clasamenturl universităţilor din Republica Moldova, www.webometrics.info (vizitat 16 iulie 2012 şi 16 ianuarie 2013)

32 - nr. 1 (28), martie 2013 Managementul în cercetare

A IV T C S A E V P M P R S M F C H M S M M S M C A E F M O M M IM E M B S P C S T C R T C R A S B T IV E E I -N T S L S S S P P S A N S E S C U n P F M N S S G I U U U A U U U A U U A U P U U S U A C A U U U S IM 0

2168 3332 2622 2852 2998 5072 5000 4926 5060 4651 5972 5587 6167 8823 9500 8781 9968 10002 10000 10552 10913 10901 10111 12145 12847 12370 12966 11988 12081 13007 13876 13701 13657 13830 13600 15000 16108 15061 15336 16524 16839 15479 15840 17621 16629 17314 18524 18018 19248 18768 1881418151 20000 19275

25000

Januarie, 2013 julie, 2012 Fig. 7. Dinamica poziţionării universităţilor Republicii Moldova în clasamentul Webometrics (iulie 2012 – ianuarie 2013). Elaborat de autor după datele www.webometrics.info sumului de conţinut digital generat de comunitatea te, iar site-urile organizaţiilor din sfera CDI vor fi ştiinţifi că. clasate pe poziţii mai bune în clasamentele inter- Conţinutul digital creat de comunitatea ştiinţifi că naţionale. şi găzduit pe serverele IDSI este în continuă creşte- re: la 31 decembrie 2012 conţinut video – 129,3 GB, DIGITALMETRIA [36] / e-METRIA [37]. Totul mail – 47,65 GB, hosting – 102,91 GB, dintre care se măsoară, mai nou, prin metrii digitale, iar ştiinţa 11,99 GB – IBN şi 3,85 GB – EXPERT online. nu poate să nu fi e parte componentă a lor. Deşi nu numără decât circa două decenii, formatul digital al TOP SITE-URI UNIVERSITĂŢI din Repu- cercetării, ca urmare a politicilor de acces deschis la blica Moldova. Webometrics realizează şi clasa- informaţie, marchează şi modifi că datorită specifi cu- mentul internaţional al site-urilor web ale universi- lui său nu numai mediul şi metodele de cercetare, ci tăţilor, în 2012 fi ind analizate 20745 site-uri. Con- şi metodele de evaluare digitală a rezultatelor ştiinţi- form datelor ultimelor 2 clasamente, o universitate a fost exclusă din clasament (şi-a schimbat denumirea fi ce. Această direcţie de cercetare se numeşte „noua domeniului: din www.ispri.md/ în www.uspee.md), bibliometrie” (new bibliometrics sau newmetrics) şi doar 10 universităţi din cele 25 incluse în clasa- [38] şi se datorează relaţiei dintre alte două discipli- mentul din ianuarie 2013 au înregistrat o creştere a ne care nici nu au avut timp să se rodeze sufi cient, poziţiei din clasament. adică să se învechească sau să fi e testate: webome- Poziţia sumară a tuturor site-urilor universităţi- tria (vezi supra) şi altmetria (vezi infra) (fi g. 8). lor din Republica Moldova în aceste 2 clasamente a scăzut cu 14487 poziţii (Tabelul 2, fi g. 7). ALTMETRIA reprezintă analiza şi utilizarea Poziţia medie a site-urilor universităţilor din indicatorilor de impact în activităţile ştiinţifi ce şi Republica Moldova în clasamentul Webometics, instrumentele online şi a fost lansată ca domeniu de din numărul total de universităţi, este mai bună curând, în 2010, de către J. Priem, P. Groth, D. Tara- comparativ cu poziţia medie a site-urilor institu- borelli [39]. După Martijn Roelandse de la Springer, telor de cercetare. Dar viteza de creştere a indica- altmetria ar fi în prezent singurul produs care oferă torilor webometrici a institutelor de cercetare este aprecierea articolelor prin prisma activităţii de soci- mai mare decât cea a universităţilor. Utilizarea TIC al-media. Monitorizarea discuţiilor publice privind în procesul de educaţie şi cercetare, generarea de conţinutul (ştiinţifi c) şi, astfel, evaluarea lui în mass- conţinut digital şi amplasarea pe platformele web media socială confi rmă interesul publicului larg care instituţionale va avea un impact pozitiv în societa- merge dincolo de procesul strict legat de publicare.

nr. 1 (28), martie 2013 - 33 Akademos

Fig. 8. Bibliometria clasică vs Noua Bibliometrie (Webometrie + Altmetrie) (după http://www.pensierocritico.eu/webometria.html)

Altmetria oferă o imagine mai precisă a impac- bul de date ştiinţifi ce primare precum seturi de date, tului fi ecărei lucrări individuale în mass-media soci- coduri şi scheme experimentale; publicaţii semanti- ală şi pe web, altfel spus, este o evaluare publică. Ea ce sau „nanopublicaţii”, în care unitatea citabilă este se referă la crearea şi studiul unor noi metrici bazate un argument sau un pasaj (şi nu articolul complet); pe webul social/public pentru analiza şi informa- autopublicarea prin bloguri, microbloguri, comen- rea mediului academic [40]. Deoarece oamenii de tarii şi adnotări ale lucrărilor existente. ştiinţă îşi transferă tot mai mult activitatea pe web, Aşadar, altmetria este foarte diversă şi se utili- noi indicatori care măsoară performanţele ştiinţifi ce zează pentru evaluarea impactului în noul ecosistem sunt absolut indicaţi. ştiinţifi c. Ea este rapidă, datele sunt adunate zilnic Sistemele de management al referinţelor online, şi lunar. Datele, scripturile şi algoritmii cu care precum Zotero şi Mendeley, stochează fi ecare pes- operează şi pe care le interpretează altmetria sunt te 40 milioane de articole; cel puţin o treime din- deschise. Altmetria oferă nu doar cifre, ea pune ac- tre cercetători sunt la ora actuală pe Twitter şi mai cent pe conţinutul semantic, precum nume de uti- mulţi, creează bloguri ştiinţifi ce. Aceste forme noi lizatori, etichete de timp şi cuvinte-cheie (tag-uri) de activitate refl ectă şi transmit impactul ştiinţifi c: (a se vedea, în aceeaşi ordine de idei, studiul lui Ti- articolul de pe raft (necitat) se afl ă acum pe Mende- bor Braun [41] sau studiul semnat de chinezi referi- ley, CiteULike sau Zotero, unde poate fi vizualizat tor la descărcările din BD Springer [42]). şi evaluat nu doar de către comunitatea ştiinţifi că, Altmetria nu este citare, nici webometrie, deşi ci şi de publicul larg. Social peer-review este noua webometria este apropiată de altmetrie, aceasta este modalitate de evaluare a calităţii publicaţiilor ştiin- relativ lentă, nestructurată şi închisă. Viteza altmet- ţifi ce. Discuţiile despre cele mai recente descoperiri riei oferă oportunitatea de a crea recomandări şi s-au transferat în bloguri şi reţelele sociale. Seturi im- sisteme de fi ltrare colaborative în timp real. Este portante de date s-au transferat în repozitoriile online. utilă în special dacă se combină cu „alt-publicaţii- Toate aceste activităţi generează un impact mult mai le” rapide, precum blogurile sau serverele de pre- semnifi cativ decât analiza bibliometrică clasică. printuri, reducând ciclul de comunicare de la ani la Aceste articole ştiinţifi ce sunt însoţite de: schim- săptămâni sau zile. Metriile de impact mai rapide şi

34 - nr. 1 (28), martie 2013 Managementul în cercetare mai vaste pot avea un rol important în deciziile de Altmetria aduce un echilibru în acest sens. fi nanţare şi promovare. Cât priveşte analiza cantitativă, aceasta se bazea- În acest context, e de amintit că programul Ori- ză pe citarea lucrărilor. Analiza citaţională nu rămâne zont 2020 se axează pe nevoile societăţii. Cel mai nici ea în formatul tradiţional, ci se îmbogăţeşte cu ieftin instrument de identifi care a nevoilor societă- noi forme, care până nu demult nu se luau nicidecum ţii sunt reţelele de socializare. Odată ce peste 53% în calcul sau n-au existat în genere. La acestea se re- din cetăţenii Republicii Moldova sunt conectaţi la feră conversaţiile şi comentariile cu citate şi referinţe Internet, majoritatea timpului petrecut la calculator de pe reţelele de socializare (numită şi sociometrie este alocat discuţiilor pe aceste reţele de socializare revizitată – sociometrics revisited), blogurile (blo- [43]. Numărul de descărcări, numărul de accesări ale gometrics) [44] şi site-urile (sitemetrics), activitatea publicaţiilor online, numărul de vizualizări şi chiar de generare a articolelor în enciclopediile Wikipedia aprecieri (like-uri) şi comentarii ale website-urilor şi (wikimetrics), activitatea de generare şi de citare a blogurilor de specialitate de pe reţelele de socializare, cuvintelor-cheie şi a tagurilor (tag-metrics) [45], a numărul de vizitatori unici, numărul de vizite ale site- adnotărilor şi rezumatelor articolelor (abstractme- ului, precum şi locaţia vizitatorilor (ţările) sunt luate trics), activitatea de corespondenţă cu alţi cercetători în calcul de altmetrie. Comentariul utilizatorului-spe- prin intermediul e-mailurilor de specialitate (e-mail- cialist şi comentariul omului de rând intră în atenţia metrics [46]), activitate de cercetare pe motoarele de evaluării publice. Aceştia indică factorul de uzaj sau căutare, cum ar fi googlemetrics sau pe reţele (face- de uzabilitate al publicaţiilor online. Instrumentul bookmetrics, twitermetrics etc.). Bibliometric Naţional (IBN), de exemplu, ar putea În digitalmetrie, componentele minimale ale analiza la nivel naţional şi asemenea indicatori alt- măsurărilor nu sunt altceva decât componente nano- metrici, dacă şi-ar extinde posibilităţile şi opţiunile. tehnologice informaţionale. Nanopublicaţiile [47], Procesarea mecanică a indicatorilor poate fi aşa cum le clasifi că J. Priem, P. Groth, D. Taraborel- contraproductivă pentru politica ştiinţei în general li [48], sunt elementele unei publicaţii identifi cabile şi pentru anumite domenii ale ştiinţei, în particular. şi analizabile prin indicatori altmetrici [49]. Rapor- Pentru diferite domenii ale ştiinţei specifi cul inves- tând elementele pe care le indexează bazele de date tigaţiilor rezultă din numărul diferit de publicaţii (sistemele informatice) naţionale sau internaţionale ştiinţifi ce şi de citări ale acestora. Aceasta impu- la fenomenul NANO-, se poate observa o clară co- ne stabilirea unor coefi cienţi suplimentari în cazul respondenţă între aceste metadate şi nanoelemente- comparării productivităţii ştiinţifi ce a tuturor cerce- le altor structuri. tătorilor din sfera CDI. Acest specifi c şi alţi factori În conformitate cu teoria noii direcţii de studii alt- au necesitat investigaţii şi o tratare mai aprofundată metrice, cel mai mic element/particulă a unui obiect/ a rezultatelor cercetărilor bibliometrice. Reţelele de fenomen etc. abordat online este cuantifi cabil. Astfel, socializare pot conferi, ştiinţelor umaniste îndeo- toate elementele componente ale unei reviste (nume- sebi, o valoare adăugată mai mare. le autorului, titlul publicaţiei, cuvintele-cheie, rezu- Analiza calitativă din bibliometria clasică, repre- matul/abstractul, coautorii, domeniul, BD, URL etc.), zentată prioritar de peer-review, adică evaluarea cole- ale unei publicaţii, ale unui site/blog de specialitate, gială de către evaluatori recunoscuţi ex-ante, tinde să ale unei contribuţii personale la elaborarea unui dicţi- fi e înlocuită tot mai mult de către peer-review efec- onar online sau Wikipedia, de exemplu, sunt elemen- tuat ex-post de către evaluatori necunoscuţi. Această te nano-, care pot fi măsurate prin factorul de uzabi- răsturnare de optică poate să pară neavenită într-o co- litate, prin indicatori de accesare, de descărcare, de munitate cu un grad insufi cient de alfabetizare şi in- vizualizare etc. Un singur exemplu: căutarea cuvinte- cluziune digitală, cum e cea din Republica Moldova. lor-cheie dintr-un articol ştiinţifi c şi din mass-media. Cu toate acestea, faptul că ţara noastră deja e partener Evaluarea publicaţiilor ştiinţifi ce (ideilor, realizărilor, în cadrul FP7, elaborează o strategie în domeniul di- contribuţiilor etc.) nu doar de către experţi şi comu- gital, iar din 2011 toate institutele, centrele şi univer- nitatea ştiinţifi că, ci de întreaga societate – iată miza sităţile din republică fi gurează în Webometrics – sunt acestei noi direcţii de evaluare a cercetărilor, care se fapte care confi rmă necesitatea ca noii indicatori de afl ă abia la începuturi. evaluare, discutaţi intens la nivel european şi interna- Puse împreună, selectiv şi iarăşi evaluativ (eva- ţional, să fi e diseminaţi şi în spaţiul autohton pentru luarea evaluării [50]) vor arăta un tablou mai ve- familiarizare şi utilizare. Peer-review-ul public sau ridic al researchmetrics [51], pe care actualmente social este noua formă de evaluare, care nu o înlo- formula de evaluare încă nu-l poate arăta îndeajuns cuieşte, dar o complementează pe cea tradiţională. de convingător şi aplicativ.

nr. 1 (28), martie 2013 - 35 Akademos

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI DE care performanţa web a unei instituţii este sub po- CREŞTERE A INDICATORILOR WEBO- ziţia de aşteptat în funcţie de excelenţa academică, METRICI autorităţile universitare ar trebui să reconsidere Tendinţele spre care se îndreaptă ştiinţa într-o politica tehnologiilor web, promovând o creştere anumită ţară, noile direcţii de cercetare interdisci- substanţială a volumului şi calităţii publicaţiilor în plinare, politicile în domeniul ştiinţei etc. pot fi ur- format electronic. Unitatea de analiză este domeniul mărite utilizând modele noi de evaluare, la a căror instituţional, astfel încât numai universităţile şi cen- efi cienţă pot contribui TIC. În acest context, siste- trele de cercetare cu domenii web independente sunt mul CDI din Republica Moldova trebuie să-şi axeze luate în consideraţie. eforturile pe identifi carea de obiective şi indicatori Apare mai stringentă necesitatea alfabetizării pentru evaluarea cercetărilor. şi incluziunii digitale a tuturor cercetătorilor din Evaluarea rezultatelor ştiinţei nu este nouă. Dar sfera CDI. Navigarea pe Internet şi documentarea în 50 de ani o parte din instrumentele de măsurare de- ştiinţifi că online, competenţa digitală de a lucra cu venite tradiţionale s-au uzat, altele nu au dat niciodat ă hypertextele şi hyperlinkurile şi a le genera etc. tre- rezultate sufi cient de credibile, iar unele s-au dovedit buie să devină condiţii obligatorii pentru un cerce- a fi inaplicabile pentru anumite domenii. Numărarea tător modern. Pentru creşterea vizibilităţii activităţii citărilor şi numărul de produse noi generate şi utili- de cercetare din Republica Moldova este necesară zate în masă s-au dovedit a fi cele mai rezistente în întreprinderea unor acţiuni coordonate cu respec- timp. Citarea numărului de peer-review al lucrărilor tarea unor anumite recomandări de editare online unui cercetător, numărului de publicaţii, număru- a informaţiilor ştiinţifi ce, care vor spori viteza de lui de comunicări etc. au fost luate în considerare la circulaţie a cunoştinţelor şi interacţiunea lor cu cele dezvoltarea politicilor în ştiinţă, ca argument pentru generate la nivel internaţional. stimularea cercetărilor şi ca factor de decizie. Orga- În acest scop pot fi trasate următoarele recoman- nismele de fi nanţare trebuie să urmărească rezultatele dări: reale privind citarea publicaţiilor pentru a evalua oa- 1. Elaborarea unor cerinţe minime obligatorii menii de ştiinţă şi impactul muncii lor. pentru paginile web din sfera CDI(site organizaţie, Dar metriile tradiţionale au şi defi cienţe. „Nu tot subdiviziune, proiect etc.). ceea ce contează poate fi numărat, şi nu tot ceea ce 2. Crearea şi actualizarea continuă a conţinu- poate fi numărat contează”, spunea Albert Einstein. tului paginilor institutelor/centrelor de cercetare, Dacă lucrările cercetătorilor nu există pe web – în- universităţilor, cercetătorilor, proiectelor pe site-ul seamnă că pentru foarte mulţi ele nu există ca atare, ofi cial, pe Wikipedia etc. fi indcă nu vor avea acces la ele niciodată. Respectiv, 3. Amplasarea informaţiei publice privind re- nu fi gurează nici autorul, nici titlul, nici instituţia, zultatele obţinute pe pagina web a organizaţiei. nici cuvintele-cheie, nici rezumatul, nici linkurile 4. Crearea paginilor subdiviziunilor de cerceta- etc. Înseamnă că sunt indexate doar local. Câtă vre- re, proiectelor, evenimentelor organizate, cercetăto- me bazele de date locale lipsesc sau nu sunt interco- rilor pe site-urile institutelor. nectate, nu comunică între ele, informaţia nouă riscă 5. Utilizarea reţelelor de socializare de către cer- să nu mai ajungă la destinatar. cetători în vederea dezvoltării comunităţilor virtuale În plus, citările din publicaţiile în format tipărit pe domenii de cercetare etc. se vor mişca cu paşi mult prea lenţi în epoca Inter- 6. Toate organizaţiile care benefi ciază de bani netului, astfel încât impactul muncii cercetătorului publici să dispună de site-uri, pe care să fi e imple- va fi în mare întârziere şi nu va putea fi cu adevărat mentate instrumente de monitorizare a indicatorilor evaluat dacă se pierde timp preţios. Dacă cineva a de generaţie nouă (webometrici şi altmetrici). făcut primul o descoperire, ar trebui să o aducă la Aceste recomandări reprezintă jaloane impor- cunoştinţa întregii omeniri cât mai rapid. Noile me- tante care vor contribui la realizarea obiectivelor trii digitale vin să faciliteze într-un mod incredibil, Strategiei Moldova Cunoaşterii 2020. recomandând citări bazate pe alte tipuri de evaluări: în primul rând evaluarea altmetrică, publică, socia- Bibliografi e lă. Citarea alternativă este menită să o completeze 1. -METRÍE - Element secund de compunere savantă pe cea efectuată de specialişti şi să ofere date mai cu semnifi caţia „măsurare”, „măsură”. [< fr. -métrie, it. -me- complete privind impactul cercetărilor şi inovaţiilor tria, cf. gr. metrion]. http://dexonline.ro/defi nitie/metrie asupra întregii societăţi. 2. Паринов С.И. Онлайновое будущее науки: Autorii Webometrics consideră că în cazul în наукометрическая сигнальная система. М.:

36 - nr. 1 (28), martie 2013 Managementul în cercetare

Издательский дом ГУ ВШЭ, 2007; https://www.hse.ru/ 24. Беленький А. Визуализация в инфометрии — data/2010/05/04/1216407493/WP2_2007_01.pdf] красота, да и только, în: Infometrics.ru, Электронный 3. Байков Э. Информационные технологии журнал, http://informetrics.ru/articles/sn.php?id=73 в постиндустриальном обществе: перспективы 25. Michael Thelwall. Introduction to Webometrics: развития, 2007; http://www.i-u.ru/biblio/archive/bay- Quantitative Web Research for the Social Sciences; http:// kov_inf/ www.morganclaypool.com/doi/abs/10.2200/S00176ED- 4. Journal Management System open source; http:// 1V01Y200903ICR004 oad.simmons.edu/oadwiki/Free_and_open-source_jour- 26. Björneborn L., Ingwersen P. Towards a basic nal_management_software framework for webometrics, in: Journal of American 5. Guceac Ion. O nouă platformă strategică pentru Society for Information Science and Technology, 2004, comunitatea ştiinţifi că din Republica Moldova, în: Aka- 55(14):1216–1227. demos, 2012, nr. 4, p. 18. 27. Librametric, Bibliometric, Scientometrics, Infor- 6. Frangopol P.T. Indexul Hirsch – un nou indicator metrics; http://www.netugc.com/librametric-bibliome- scientometric pentru evaluarea rezultatelor unui cerce- tric-scientometrics-informetrics tător ştiinţifi c (The Hirsch-Index – a new scientometric 28. Aguillo Isidro F. Cybermetrics: Defi nitions and indicator for the evaluation of a scientist), in: Revista de methods for an emerging discipline. 2012 http://www. politica ştiinţei şi scientometrie – Serie Nouă, 2012, nr. slideserve.com/tory/cybermetrics-definitions-and-me- 1, p. 75-78. thods-for-an-emerging-discipline 7. Tague-Sutcliffe J. An introduction to informetrics, in: 29. PEL research metrics project; http://conservancy. Information Processing & Management, 1992, 28 (1), 1-3. umn.edu/bitstream/91774/1/ohr_asset_097544.pdf 8. Peter Ingwersen and Lennart Björneborn. Methodo- 30. William W. Hood, concepción S. Wilson. The logical issues of webometric studies, in: H.F. Moed et al. literature of bibliometrics, scientometrics, and informe- (eds.), Handbook of Quantitative Science and Technology trics. Akadémiai Kiadó, Budapest Scientometrics, and Research, Kluwer Academic Publishers, 2004, 339-369. Kluwer Academic Publishers, Dordrecht Vol. 52, No. 9. Pritchard A. Statistical Bibliography or Bibliome- 2 (2001) 291–314; http://faculty.kfupm.edu.sa/MATH/ trics? in: Journal of Documentation, 25:4, 1969. kabbaj/Benchmarks/HoodWilson2001.pdf; http://www. 10. Glanzel W. Bibliometrics as a research fi eld, iva.dk/bh/Core%20Concepts%20in%20LIS/articles%20 2003; http://www.norslis.net a-z/technometrics.htm 11. B.C. Brookes. Biblio-, sciento-, infor-metrics??? 31. Kam C.Chan et al. Ranking accounting journals what are we talking about? in: Informetrics, 5, 1990; http:// using dissertation citation analysus: A research note, in: uhdspace.uhasselt.be/dspace/bitstream/1942/857/1/ Accounting. Organization and Society, 34 (2009) 875- Brookes31.PDF 885; http://www.researchgate.net/publication/46492913_ 12. http://en.wikipedia.org/wiki/Derek_J._de_Sol- Ranking_accounting_journals_using_dissertation_citati- la_Price on_analysis_A_research_note 13. Eugene Garfi eld; http://en.wikipedia.org/wiki/ 32. Strategia în domeniul inovării a Republicii Eugene_Garfi eld Moldova pentru anii 2012–2020, p. 14-15; http://www. 14. Al. Dicusar. Discursul „Impactul ştiinţei asu- aitt.md/baza-juridic%C4%83/strategia-%C3%AEn-do- pra dezvoltării unui stat; http://www.youtube.com/ meniul-inov%C4%83rii-republicii-moldova-pentru- watch?v=RMDEJv4BwJE anii-2012-2020) 15. Nacke O. Informetrie: eine neuer Name für eine 33. Webometrics, http://www.webometrics.info/ neue Disziplin, in: Nachrichten für Documentation, 1979, 34. BD accesibile din reţeaua ACADEMICA;http:// 30(6), 219-226. bsclupan.asm.md/?lng=2&action=show&cat=36 16. Bonitz, M. Scientometrie, Bibliometrie. Infor- 35. Cojocaru Igor. “Informatizarea organizaţiilor metrie, in: Zentralblatt für Bibliotekswesen, 1982, 96(1), din sfera ştiinţei şi inovării”, şedinţa Consiliului Suprem 19-24. pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM din 30 17. Egghe L., Rousseau R. Introduction to Infome- iunie 2011; http://www.idsi.md/node/552 trics. Quantitative Methods, in Library, Documentation 36. http://www.cim.co.uk/training/CourseDetails. and Information Science. Amsterdam: Elsevier, 1990. aspx?course=0659 18. Librametric, Bibliometric, Scientometrics, Infor- 37. http://www.emetrics.org/toronto/2013/sponsor- metrics, http://www.netugc.com/librametric-bibliome- exhibit-list/#visibilitymagazine tric-scientometrics-informetrics 38. Dalla Bibliometria allo sviluppo della Webome- 19. Грановский Ю.В. Можно ли измерять науку? tria; http://www.pensierocritico.eu/webometria.html http://www.informetrics.ru/articles/sn.php?id=63 39. Pensierocritico. Concetti, Metodi e Strumenti per 20. Bjorneborn L., Ingwersen P. Perspectives of we- difendersi dalla manipulazione mediatica. Pagina: Dal- bometrics, in: Scientometrics, 50 (1), 2001, 65-82. la Bibliometria allo sviluppo della Webometria; http:// 21. Webology, http://www.webology.ir/ www.pensierocritico.eu/webometria.html 22. http://en.wikipedia.org/wiki/Cybermetrics_Lab 40. http://altmetrics.org/about/; http://altmetrics.org/ 23. Webometrics; http://www.webometrics.info/ manifesto/; http://altmetric.com/

nr. 1 (28), martie 2013 - 37 Akademos

41. Analysis of the context of citations as a new ciometrics-revisited-presentation evaluation method of the performance of individual re- 45. Aguillo Isidro F. Cybermetrics: Defi nitions and searchers and research groups, illustrated by the case of methods for an emerging discipline. 2012 http://www. nanostructures research, in: Revista de politica ştiintei slideserve.com/tory/cybermetrics-definitions-and-me- si scientometrie – serie noua Vol. 1, No. 3, Septembrie thods-for-an-emerging-discipline 2012, p. 248-253. 46. http://www.idealware.org/articles/email_metrics. 42. Xianwen Wang, Zhi Wang, Shenmeng Xu. Tracing php scientist’s research trends realtimely, in: Scientometrics, 47. http://www.pensierocritico.eu/webometria.html http://download.springer.com/static/pdf/40/art%253A10.1 48. Priem J., Groth P., Taraborelli D. The Altmetrics 007%252Fs11192-012-0884-5.pdf?auth66=1363336368_ Collection. PLoS ONE. 2012, 7(11); http://www.ncbi. 09b50cea889b84d59b9501905966ec90&ext=.pdf nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3486795/; manifestul - 43. Percepţia, asimilarea şi susţinerea de către po- http://altmetrics.org/manifesto/ pulaţie a e-Transformării Guvernării în Republica Mol- 49. Dalla Bibliometria allo sviluppo della Webome- dova, Raport analitic asupra rezultatelor sondajului, tria; http://www.pensierocritico.eu/webometria.html 2012; http://www.idsi.md/fi les/fi le/Raport_analitic_fi - 50. Nature; http://www.nature.com/news/specials/ nal_RO.pdf metrics/index.html 44. http://www.slideshare.net/Connecto/webome- 51. Nazi Torabi. Research Metrics; http://www.sli- trics-20-blogometrics-wikimetrics-tagometrics-and-so- deshare.net/ntorabi/research-metrics

Eudochia Zavtur. Madona. 1999, 600×700 mm, u/p

38 - nr. 1 (28), martie 2013 Istorie

POLITICA CONDUCERII existat în Basarabia până la 1940, în şcoli primare (de 4 ani), medii incomplete (de 7 ani) şi şcoli me- RSS MOLDOVENEŞTI dii (de 10 ani). Problema primordială era lichidarea ÎN DOMENIUL analfabetismului. Potrivit estimărilor conducerii republicii, la acea ÎNVĂŢĂMÂNTULUI dată nivelul analfabetismului populaţiei RSS Moldo- veneşti era extrem de înalt. La jumătatea anului 1945, ÎN PERIOADA 1944-1953. ponderea populaţiei analfabete ajungea la cota de „ŞCOALA NOUĂ” DE 65%, iar între femei – la 85% [1]. Combaterea anal- 1 fabetismului şi a slabei ştiinţe de carte a fost declarată SORGINTE SOVIETICĂ * drept una dintre sarcinile prioritare ale noii puteri. Dacă e să comparăm cu perioada interbelică, Academician Valeriu PASAT conform recensământului din anul 1930 analfabetis- mul constituia printre bărbaţi 48,5%, iar printre fe- EDUCATIONAL POLICY ESTABLISHED BY mei – 74,9%. Lichidarea analfabetismului era dată THE MOLDAVIAN SOVIET SOCIALIST REPUBLIC drept problemă prioritară şi a conducerii române în BETWEEN 1944 AND 1953. „THE NEW SOVIET perioada interbelică, însă programul fusese realizat SCHOOL” atunci doar parţial. The historian’s article academician Valeriu Pasat După război, analfabetismul era, pe bună drep- analyses the steps undertaken by the soviet regime, tate, considerat un obstacol în faţa dezvoltării cultu- instaured in Bessarabia in 1940 and developed later rale şi economice a republicii. De lucrători instruiţi in the Moldavian Soviet Socialist Republic after aveau nevoie colhozurile, sovhozurile şi întreprin- 1944. The aim of this educational policy was the derile industriale care se înfi inţau, de recruţi instruiţi liquidation of illiteracy, the introduction of Russian avea nevoie armata. În fi ne, ştiinţa de carte constitu- as the language of instruction in schools steps that was rejected by some teachers. By relegating and ia o condiţie importantă pentru însuşirea propagan- repressing intellectuals, the new regime was trying dei sovietice, ale cărei arme principale erau atunci to educate the soviet individual, devoted to the new ziarele şi alte tipărituri propagandistice. policy, that was a part of the propagandistic soviet Pentru depăşirea analfabetismului şi ridicarea system and of the ideologized educational frame. nivelului de cultură generală a populaţiei, în RSS Moldovenească erau aplicate în fond metodele tes- Anii 1940-1941 şi 1944-1953 au jucat un rol- tate deja în URSS în perioada antebelică – diversele cheie în istoria tuturor domeniilor vieţii RSS Mol- „campanii culturale” „extraordinare” şi dezvoltarea doveneşti. Au fost nişte etape istorice complexe, dar şcolii sovietice care îndeplinea sarcinile de instruire şi tragice, marcate de ororile războiului şi de opri- şi de propagare a noilor principii ideologice şi mo- marea stalinistă. Procesele care s-au desfăşurat în rale. Printre obiectivele „campaniilor culturale” se Republica Moldova între aceste două repere crono- numărau, în primul rând, instruirea analfabeţilor şi logice pot fi caracterizate în general ca o etapă deci- a persoanelor cu puţină ştiinţă de carte. La 17 iulie sivă a formării Republicii unionale Moldoveneşti şi 1945, SCN [2] al RSSM şi biroul CC al PC(b) [3] a sovietizării ei, adică a transformării preponderent al Moldovei au adoptat hotărârea „Cu privire la li- forţate a vieţii politice, economice, sociale, dar şi a chidarea analfabetismului şi a ştiinţei puţine de car- vieţii culturale în conformitate cu standardele siste- te între oamenii muncii din RSS Moldovenească”, mului sovietic socialist. care prevedea instruirea în anul de studii 1945-1946 Din punctul de vedere al culturii, mai exact al cu forţele învăţătorilor, lucrătorilor din domeniul ştiinţei de carte, în perioada supusă cercetării, în culturii şi sindicatelor a 450 mii de analfabeţi şi per- virtutea unui şir de cauze istorice, în linii generale, soane cu puţină ştiinţă de carte [4]. În realitate, în populaţia se caracteriza printr-un anumit grad al an- anul de studii 1945-1946 în şcolile de acest gen au alfabetismului. fost instruite 289 mii de persoane. La 12 august 1940 a fost adoptată Hotărârea cu În plus, după cum se arăta în raportul CC al privire la reorganizarea şcolilor din RSS Moldove- PC(b) al Moldovei din 5 februarie 1947, dintre aces- nească, ce stipula reorganizarea şcolilor de cultură te 289 mii de persoane analfabete şi cu puţină ştiinţă generală (şcoli primare, gimnazii, licee), care au de carte anul de studii respectiv l-au fi nalizat doar 131,5 mii de analfabeţi (aceştia au fost transferaţi în * Articol scris în contextul cercetărilor pentru care autorul grupele de persoane cu puţină ştiinţă de carte), iar a fost ales în calitate de membru titular al AŞM, prin decizia Adunării Generale a membrilor AŞM din 6 decembrie 2012. grupele cu puţină ştiinţă de carte au fost absolvite

nr. 1 (28), martie 2013 - 39 Akademos de 58,3 mii de persoane [5]. Aceste date ar fi trebuit lucraseră anterior [9]. Această situaţie a fost genera- să pună pe gânduri conducerea republicii. Dar, după tă, în afară de moartea învăţătorilor, de refugiul lor cum se spunea în raportul de activitate al Biroului în masă în România de frica persecuţiilor sovietice. CC al PC(b)U pentru Moldova, pe anul următor, Conform estimărilor autorităţilor moldoveneşti, în când campania a cuprins 297 mii de persoane an- România s-au evacuat 7 mii de profesori [10]. alfabete şi cu puţină ştiinţă de carte, „dacă această Pentru a recupera rapid defi citul de cadre didac- muncă nu va slăbi, lichidarea analfabetismului şi a tice şi a organiza de bine, de rău procesul de studii ştiinţei puţine de carte va fi în fond terminată în de- în şcoli, autorităţile republicii au apelat la măsuri cursul a 3-4 ani” [6]. extraordinare. În răstimp de două-trei luni, la cur- După cum au arătat evenimentele ulterioare, suri speciale au fost pregătiţi 4 520 de învăţători această estimare fusese prea optimistă. Ea se baza dintre persoanele care absolviseră 7 clase de şcoală pe presupunerea că cifrele rapoartelor refl ectau sta- românească sau 4 clase de liceu românesc (care se rea reală a lucrurilor în domeniul instruirii analfa- considerau echivalente cu clasele 5-8 ale şcolii so- beţilor. În realitate însă, înscrierea în şcolile pentru vietice). În afară de aceştia, 1 440 de învăţători au analfabeţi era în multe cazuri formală. Mulţi dintre fost re-evacuaţi în republică, iar alţi 160 de învăţă- cei incluşi în liste nu frecventau şcolile. Alţii nu pu- tori noi au venit din Republica Sovietică Federativă teau însuşi programa sau uitau repede tot ce învăţa- Socialistă Rusă. Astfel, până la începutul anului de seră (fenomenul „analfabetismului repetat”). studii 1944-1945 s-a reuşit să fi e aduşi în şcoli 7 315 După cum raporta la CC al PC(b)U, în noiembrie de învăţători. Dar nivelul lor de pregătire era foarte 1950, şeful Secţiei propagandă şi agitaţie a CC al redus – 69,5% aveau studii medii incomplete, inclu- PC(b)M, K. U. Cernenco, în total în anii 1944-1949 siv 27% n-au absolvit nici şcoala de şapte ani [11]. în Moldova au fost instruite 445 mii de persoane Fiind conştiente de lacunele instruirii la cursuri analfabete şi circa 334 mii de persoane cu puţină şti- a învăţătorilor, autorităţile şi-au propus să pună la inţă de carte. La fi nele anului de studii 1949-1950, punct de urgenţă activitatea instituţiilor de învăţă- în aprilie 1950 au fost organizate examene. În urma mânt pedagogice. Anume acesta era sensul principal examenelor, în grupele de persoane cu puţină ştiinţă al hotărârii Biroului organizatoric al CC al PC(b)U de carte au fost transferate peste 78 mii de persoa- „Cu privire la măsurile de ajutor şcolilor din RSS ne, iar 50 mii de persoane cu puţină ştiinţă de car- Moldovenească”, adoptată la 13 martie 1945 [12]. te au fost considerate ca absolvente ale cursurilor. Hotărârea îi cerea CC al PC(b) al Moldovei „să Dar s-a dovedit că „mulţi analfabeţi au fost trans- adopte măsuri serioase de consolidare a instituţiilor feraţi în grupele celor cu puţină ştiinţă de carte fără de învăţământ pedagogice din republică, asigurându- să fi însuşit în mod trainic materialul programei”. le cu cadre didactice califi cate, încăperi pentru studii A fost luată decizia de a organiza învăţământul su- şi cămine, precum şi să adopte măsuri de îmbunătă- plimentar în perioada de vară. Dar nici această ac- ţire a deservirii materiale şi de trai a studenţilor”. În ţiune nu s-a soldat cu rezultatele scontate. Circa 13 hotărâre era prevăzută deschiderea până la începutul mii de analfabeţi transferaţi în grupele celor cu pu- anului 1945-1946 a două şcoli pedagogice noi la Ca- ţină ştiinţă de carte, conform rezultatelor anului de hul şi la Soroca (a câte 100 de elevi), precum şi a studii 1949-1950, nu au fost în stare să înveţe mate- institutului de învăţători la Bălţi (120 de studenţi). rialul prevăzut pentru cei cu puţină ştiinţă de carte şi Pentru a pregăti învăţători pentru clasele 1–4 se au fost retransferaţi în grupele analfabeţilor [7]. permitea organizarea cursurilor de şase luni cu 500 Nu mai puţin complicată era situaţia în ce pri- de persoane. Dar la acestea erau admise doar per- veşte dezvoltarea şcolii de cultură generală. În au- soanele cu studii medii complete. Se interzicea pre- gust 1945 a fost efectuată evidenţa copiilor între 7 gătirea la cursurile pedagogice a învăţătorilor care şi 15 ani, care a arătat că în anul 1945-1946 urmau nu aveau studii medii. Auditorii fără studii medii, să fi e şcolarizaţi 379 049 de copii, inclusiv 332 027 care erau deja instruiţi la cursuri, urmau să fi e trans- de copii – în învăţământul primar general obligato- feraţi la şcolile pedagogice. Învăţătorii fără studii riu. Cu acest scop până la încheierea anului de studii medii, care lucrau deja, urmau să-şi încheie studiile respectiv a fost desfăşurată următoarea reţea de la şcolile pedagogice, iar învăţătorii claselor 5-10 şcoli: 14 590 primare, 302 – de şapte ani şi 57 me- fără studii corespunzătoare – la institutul de învăţă- dii [8]. Însă de fapt aceste şcoli nu puteau funcţiona tori sau la cel pedagogic. normal în virtutea lipsei învăţătorilor şi a clădirilor Concomitent, în legătură cu defi citul enorm de pentru studii. După revenirea puterii sovietice, la manuale, Editura de stat a RSFSR [13] a fost obliga- sfârşitul anului 1944 în şcolile din republică rămă- tă să tipărească de urgenţă (până la 1 august 1945) seseră 1 195 de învăţători din totalul de 10 760 care 300 mii de manuale în „limba moldovenească”. Al-

40 - nr. 1 (28), martie 2013 Istorie tele 20 mii de manuale în limba rusă urmau să fi e mai menţionat, s-a reuşit asigurarea şcolilor cu 10,1 trimise de la Moscova pentru clasele 8-10 ale şcoli- mii de învăţători. Defi citul de învăţători era depăşit lor moldoveneşti şi pentru şcolile pedagogice. prin metode ca majorarea sarcinii învăţătorilor pe Indicatorii cantitativi ai îndeplinirii acestei ho- materii în clasele 5-10 şi lucrul cu două clase în loc tărâri erau impresionanţi. În doi ani (anii de studii de una a învăţătorilor şcolilor primare [17]. 1944-1945 şi 1946-1947) numărul celora care îşi fă- Baza tehnico-materială a şcolilor era slabă. La ceau studiile la institutele de învăţători şi la şcolile începutul anului de studii 1945-1946 şcolile erau pedagogice a crescut de 2,5 ori. Învăţătorii care nu amplasate în 1 551 de clădiri speciale şi 1 221 de aveau studii de şapte clase sau speciale au studiat clădiri adaptate, cu un total de 5 821 săli de clasă. În la cursurile de pregătire după programele şcolii de acestea studiau 10 149 de clase cu peste 300 mii de şapte ani cu înscrierea lor ulterioară la şcolile peda- elevi [18]. O mare parte a clădirilor şcolare erau case gogice fără frecvenţă. 2 mii de învăţători s-au întors ţărăneşti obişnuite, care nu corespundeau normelor din armată şi au venit din regiunile estice ale URSS. sanitare şcolare elementare. Multe săli de clasă nu Ca rezultat, la fi nele anului 1946 numărul total erau mobilate, nu aveau în primul rând bănci. Ca re- al învăţătorilor a crescut la 10,1 mii de persoane faţă zultat, din cauza lipsei sălilor de clasă şi a mobilei de 7,3 mii la sfârşitul lui 944. În anul de studii 1945- şcolare jumătate dintre elevi învăţau în schimbul doi. 1946 funcţionau 1871 de şcoli cu 360,8 mii de elevi. În anul de studii următor, 1946-1947, situaţia urma Dacă în anul de studii 1944-1945 şcolile dispuneau să se complice şi mai mult, deoarece planurile preve- de 457 de mii de manuale, în anii 1945 şi 1946 li s-au deau înscrierea elevilor în aproape 10,4 mii de clase. dat suplimentar peste 1,5 milioane de manuale [14]. Nu erau manuale sufi ciente. Pentru tot anul de studii Cu toate acestea, succesele în dezvoltarea şco- 1945-1946 fi ecărui elev îi reveneau câte 7 caiete. lii din punctul de vedere al indicatorilor calitativi În urma defi citului de combustibil, în multe şco- şi al necesităţilor reale erau extrem de modeste. li lecţiile se desfăşurau la temperaturi joase şi chiar Pregătirea accelerată a învăţătorilor nu permitea să în clase absolut neîncălzite [19]. Controlul efectuat fi e rezolvată problema nivelului redus al instruirii într-un şir de şcoli din raionul Slobozia în anul de lor. Dintre cei 9 111 de învăţători afl aţi în evidenţă studii 1947-1948 a depistat următorul tablou: „Băn- în anul de studii 1945-1946, doar 485 aveau studii cile şi mesele cu bănci sunt stricate şi murdare, hărţi- superioare. Majoritatea covârşitoare a învăţătorilor le geografi ce care atârnă în clase sunt foarte rupte şi (5 388) aveau studii medii incomplete, iar 1 047 nu acoperite de praf, în încăperile şcolii podeaua e de lut absolviseră nici şcoala de şapte ani [15]. Ce-i drept, şi nu se face sistematic curăţenie, în încăperi e înă- deja la începutul următorului an de studii, din contul buşeală. Mesele învăţătorilor se clatină şi sunt făcute pregătirii la cursuri s-a reuşit reducerea numărului din scânduri rupte, iar în fi liala şcolii ucrainene nr. 3 învăţătorilor fără studii de şapte clase la 700 [16]. învăţătoarea face lecţia în clasă în picioare din cauza Conform calculelor, pentru anul de studii 1946-1947 lipsei scaunelor şi a taburetelor în şcoală” [20]. erau necesari suplimentar încă 3,7 mii de învăţători, Nivelul general redus de cultură, precum şi con- adică în total – 12,8 mii. În realitate, după cum am diţiile extrem de grele de viaţă ale populaţiei, agra-

„Şcoala nouă” de sorginte sovietică (foto din arhiva personală a autorului)

nr. 1 (28), martie 2013 - 41 Akademos vate de foametea postbelică de durată, nu le permi- voltării gândirii logice a copiilor, a deprinderii lor să teau multor copii să înveţe. Mulţi dintre ei nu aveau lucreze de sine stătător. Drept urmare, în pofi da unei nici măcar îmbrăcăminte şi încălţăminte ca să poată relative ameliorări a predării în comparaţie cu anul merge la şcoală. În primii ani postbelici nu s-a reuşit trecut, calitatea cunoştinţelor elevilor din majorita- introducerea în republică a învăţământului primar tea şcolilor e departe de a fi satisfăcătoare. Aceasta general obligatoriu. Potrivit datelor ofi ciale (mai se referă înainte de toate la şcolile săteşti, în care degrabă, „înfl orite”, în anul de studii 1945-1946 în cadrele didactice sunt cu mult mai slabe”. afara şcolii s-au pomenit 48 350 de copii din cei 378 La un nivel redus, după cum rezulta din raport, mii de vârstă şcolară. Cea mai nefavorabilă situaţie era predată în şcoli „limba moldovenească”: „Copi- în acest sens se atesta în judeţele Cahul, Orhei, Bălţi ii citesc lent, inexpresiv, limba vorbită e dezvoltată şi în raionul Tiraspol. Era deosebit de mare numărul slab, limbajul e sărac. Gramatica limbii moldove- copiilor neşcolarizaţi în şcolile moldoveneşti. Nu neşti este studiată insufi cient, elevii fac prost analiza erau îndeplinite planurile de completare a claselor gramaticală a propoziţiilor. Cunoaşterea ortografi ei e superioare ale şcolilor de şapte ani şi celor medii, slabă”. Controlul lucrărilor de examen a 165 de elevi deoarece adolescenţii nu-şi puteau permite să înveţe din patru clase ale diferitelor şcoli săteşti, efectuat de din cauza condiţiilor materiale difi cile de viaţă ale Institutul de perfecţionare a învăţătorilor, a arătat că familiilor lor [21]. În anul de studii 1947-1948 în doar 14 elevi au comis câte 1-3 greşeli, 33 de elevi – şcoli iarăşi nu învăţau 20 mii de copii [22], în anul între 4 şi 7 greşeli, iar 118 elevi au comis mai mult de de studii 1950-1951 – peste 19 mii [23]. Dar chiar 7 greşeli fi ecare. Extrem de slab decurgea însuşirea şi elevii înscrişi la şcoli în multe cazuri le frecven- de către elevi a limbii ruse chiar şi în şcolile în care tau rareori. În anul de studii 1945-1946 media frec- limba rusă era limba principală de predare. Dintre ventării pe republică era de 80%, dar într-un şir de 1 582 de elevi din clasele 5-10 ale şcolilor din Chişi- şcoli din judeţele Orhei şi Chişinău acest indicator nău, 338 erau corigenţi la limba rusă. Studiul limbii era între 40 şi 63%. Una din cauzele principale ale ruse în şcolile moldoveneşti era organizat şi mai prost. situaţiei date era foametea şi lipsa hainelor. Mulţi În raportul Secţiei şcoli a CC al PC(b)M se spunea în copii, mai ales în perioada lucrărilor agricole, erau această ordine de idei: „Deosebit de proastă este situ- nevoiţi să-şi ajute părinţii la muncă [24]. Cu toate că aţia în şcolile săteşti, care reprezintă ¾ din numărul situaţia se ameliora treptat, nivelul de frecventare în total al şcolilor. Cauza principală constă în faptul că multe şcoli a rămas scăzut şi în anii următori [25]. majoritatea covârşitoare a învăţătorilor nu ştiu limba În defi nitiv, rezultatul califi cării insufi ciente rusă, nu cunosc nici măcar la nivelul elementar me- a învăţătorilor, al bazei tehnico-materiale slabe a todica predării. Ajutorul din partea asociaţiilor meto- şcolilor şi al nivelului de viaţă mizer al populaţiei dice este insufi cient. Situaţia se complică şi pentru că era nivelul jos de predare şi însuşire a programe- şcolile n-au fost asigurate deloc cu manuale de limba lor şcolare. Raportul Secţiei şcoli a CC al PC(b) al rusă. Chiar şi învăţătorii califi caţi îşi limitează pre- Moldovei pentru anul de studii 1945-1946 conţinea darea la a scrie pe tablă cuvinte ruseşti cu traduce- informaţii importante referitoare la rezultatele învă- rea lor în limba moldovenească, citirea şi învăţarea ţământului şcolar. În el se comunica, în particular, pe dinafară a textelor ruseşti. Unii învăţători predau următoarele [26]: „În majoritatea şcolilor din repub- în limba moldovenească. Deprinderile elevilor sunt lică predarea multor materii se efectuează la nivel foarte slabe, ei nu ştiu să se folosească de cuvinte nesatisfăcător, fapt ce se explică în primul rând prin şi să alcătuiască din ele cele mai simple propoziţii. lipsa materialelor metodice ilustrative necesare şi Deseori elevii recită poezii sau expun cele citite fără pregătirea slabă a părţii covârşitoare a învăţătorilor. să înţeleagă ce spun”. Recapitularea materialului studiat în anii precedenţi Situaţia creată era deosebit de iritantă pentru de studii deseori nu este făcută pentru că nici învăţă- autorităţi, deoarece însuşirea limbii ruse de către torii înşişi nu stăpânesc în măsură deplină materialul populaţia republicii era considerată una din sarcini- factologic, nu pot distinge esenţialul, face generali- le prioritare ale statului, cea mai importantă metodă zarea, confrunta faptele şi trage concluziile necesa- de integrare a Moldovei în componenţa URSS. În re… S-a stabilit că mulţi învăţători nu efectuează defi nitiv, nivelul scăzut al predării şi însuşirii mate- verifi carea serioasă şi sistematică a cunoştinţelor rialului se refl ecta în rezultatele promovării elevilor elevilor, pun nejustifi cat note mari, scăzând astfel dintr-o clasă în alta şi în listele de absolvenţi ai şcoli- exigenţa faţă de cunoştinţele elevilor şi nu îi deprind lor. În anul de studii 1945-1946, din cei 330 699 de cu îndeplinirea insistentă, regulată a sarcinilor... În elevi înregistraţi la sfârşitul anului de studii, au tre- multe şcoli lipseşte lucrul sistematic asupra dezvol- cut clasa şi au absolvit şcoala 245 167, adică 74,1%; tării exprimării orale şi scrise a elevilor, asupra dez- au rămas repetenţi 73 220 de elevi, adică 22,1%; s-a

42 - nr. 1 (28), martie 2013 Istorie amânat pentru toamnă examenul pentru 12 276 de lucrau în republică la 20 mai 1953, moldovenii erau elevi, adică 3,8%. Ce-i drept, aceste cifre erau un pic 9548 la număr [30]. Această situaţie constituia una mai bune decât cele din anul precedent, când consti- din cauzele defi citului considerabil de învăţători în tuiau, respectiv, 70,1%, 24,4% şi 4,9% [27]. şcolile de la sate. În multe dintre acestea lipseau în În anii următori autorităţile au depus eforturi general învăţătorii cu studii superioare, ei încercând mari pentru a îmbunătăţi situaţia din şcoli. În pri- să-şi găsească de lucru în oraşe. După cum raporta mul rând, s-a acordat o atenţie deosebită pregătirii la CC al PC(b)M conducerea Ministerului Învăţă- cadrelor didactice. În anul de studii 1944-1945 în mântului al RSSM în februarie 1951, completarea şcolile din RSS Moldovenească erau 7 315 de învă- şcolilor săteşti cu învăţători care ştiu limba moldo- ţători, iar peste nouă ani, la sfârşitul anului de studii venească se confrunta cu mari difi cultăţi. „Mulţi din- 1952-1953 – 18031, adică de 2,5 ori mai mulţi [28]. tre învăţătorii trimişi la sat refuză să plece din oraşe Ca nivel de studii, învăţătorii din anul 1944, în ma- şi din raioanele de pe malul stâng… În legătură cu joritatea lor absolvenţi ai şcolilor pregătiţi în pripă aceasta, din 92 de învăţători convocaţi la convorbire la cursuri, se deosebeau substanţial de învăţătorii la Ministerul Învăţământului, 68 au refuzat categoric din 1953, care în mare parte absolviseră instituţiile să ia îndreptarea, declarând fi e că rămân fără lucru, de învăţământ superior şi institutele de învăţători. fi e că pleacă din sistemul Ministerului Învăţământu- În general însă, creşterea impresionantă a nu- lui” [31]. Această tendinţă a învăţătorilor de a refu- mărului învăţătorilor devansa vizibil procesul de za să lucreze la sat şi-a păstrat caracterul permanent ameliorare a calităţii instruirii lor. În ciuda tuturor [32]. eforturilor de pregătire a cadrelor, în anul de studii Obiectul grijii deosebite a autorităţilor era „pre- 1953-1954 în şcolile din republică activau 8 027 de lucrarea ideologică” a învăţătorilor, ca o condiţie im- învăţători (42% faţă de numărul lor total), care nu portantă a infl uenţării ideologice a tinerei generaţii. aveau studiile necesare pentru îndeplinirea obliga- Nivelul ideologico-politic iniţial al cadrelor didactice ţiilor de serviciu. Era deosebit de proastă situaţia în a fost defi nit la plenara a V-a a CC al PC(b) al Mol- ce priveşte clasele 5-7 ale şcolilor de şapte ani şi me- dovei din luna mai a anului 1945 astfel: „Dacă un dii, în care din 9 697 de învăţători 4 957, adică mai procent atât de mare al învăţătorilor din RSS Mol- mult de jumătate, nu aveau studiile corespunzătoare, dovenească a plecat cu românii şi rămâne în conti- inclusiv 660 care nu aveau nici măcar studii medii. nuare acolo, se vede că noi nu am dus multe până Din cei 7 256 de învăţători care predau la clasele 1-4, la capăt în anii 1940-1941 în domeniul educaţiei 2 334 nu aveau studii medii, iar 2 118 aveau doar intelectualităţii Moldovei, în domeniul educaţiei în- studii medii generale, adică pur şi simplu absolviseră văţătorilor, pentru a atrage majoritatea învăţătorilor şcoala. Erau selectate cu greu chiar şi cadrele califi - de partea noastră” [33]. Între cei peste 9 mii de învă- cate pentru a conduce şcolile. Din cei 278 directori ţători, în anul de studii 1945-1946 erau doar 72 de de şcoală medie, în anul de studii 1953-1954, 97 nu membri ai PC(b)U şi 69 de candidaţi [34]. O parte aveau studii superioare, din cei 946 de directori ai importantă a învăţătorilor s-a format în condiţiile şcolilor de şapte ani – 308 aveau studii medii, iar 17 României burgheze şi erau dispuşi fi e ostil, fi e cri- nu le aveau nici pe acestea, din 663 de şefi ai şcolilor tic faţă de noua ordine sovietică. Ministerul Securi- primare 425 nu aveau studiile medii pedagogice, ne- tăţii Statului (MSS) al Moldovei înregistra deseori cesare pentru îndeplinirea acestor obligaţii, inclusiv stările de spirit antiguvernamentale ale învăţătorilor. 214 nu aveau în general studii medii. Într-un memoriu informativ al MSS adresat conduce- Totuşi, nici existenţa diplomei de studii nu ga- rii Biroului CC al PC(b)U pentru Moldova din 7 iulie ranta un nivel bun de pregătire a învăţătorului. După 1947 erau reproduse exemple de felul următor: cum se menţiona într-un memoriu informativ al Sec- „În judeţul Bender, învăţătorul de la şcoala pri- ţiei şcoli a CC al PCUS, din care am preluat datele mară Ţulea Avraam Ivanovici… îşi exprimă nemul- citate mai sus, sesiunile de examinare în instituţi- ţumirea de restabilirea puterii sovietice în Moldova, ile de învăţământ superior pedagogice demonstrau el spune: „Ar fi bine ca frontiera cu România să fi e „un nivel extrem de jos al pregătirii absolvenţilor pusă nu pe râul Prut, ci pe râul Nistru, mulţi aşteap- instituţiilor pedagogice”. Era o consecinţă a lucrului tă asta, dar când va fi ceasul acesta fericit, eu nu prost al instituţiilor de învăţământ superior, a bazei ştiu. Se vorbeşte foarte mult în această chestiune, lor tehnico-materiale slabe şi a insufi cienţei cadre- dar cum să crezi în aceste vorbe, oamenii care se lor de profesori şi conferenţiari [29]. duc în Ucraina Apuseană după pâine, acolo zic că Ca şi în alte domenii ale culturii şi economiei, schimbarea trebuie să fi e neapărat, iar că dau pâine în şcoală îşi păstra acuitatea problema pregătirii acum, apoi e ajutorul din America”. cadrelor naţionale. Din cei 18 mii de învăţători care Învăţătorul şcolii din Tănătari Afteni Vladimir

nr. 1 (28), martie 2013 - 43 Akademos

Ustinovici… într-o discuţie despre alegerile în Sovi- spunea: „Împrumutul cu seminţe şi alimentar le este etul Suprem al RSS Moldoveneşti a declarat: „Dacă dat săracilor şi mijlocaşilor, iar pe cei înstăriţi nu-i organele sovietice nu i-ar speria pe ţărani cu represiu- au de oameni. Asta poate fi numai la puterea sovie- nile, în perioada votării nimeni dintre ţărani n-ar vota, tică. Va veni timpul colectărilor de pâine, apoi în aşa însă ne obligă forţat, iată eu sunt învăţător şi tot primul rând după pâine vor veni la cei înstăriţi şi iar nu cred în puterea sovietică, ce spun lucrătorii sovie- vor lua totul”. tici, totul este incorect, ei numai minciuni spun”. Învăţătorul şcolii din satul Mătăsari, raionul Învăţătorul Osacii Savva Petrovici… lăudând cul- Leova, Beşan Feodosi Grigorievici… a declarat: „În tura germană, povestea: „În Germania oamenii sunt România, chiar dacă nu-i recoltă, dar acolo regele îi foarte culţi, toţi trăiesc foarte bine, casele lor sunt aprovizionează pe ţărani mai bine. României îi aju- bune, acolo învăţătorii nu trăiesc ca la noi, în Uniunea tă Anglia şi America, care îi dau României fonduri Sovietică, dar nu-i nimic, noi n-o să lucrăm mult timp mari de pâine şi de alte produse. Nouă numai ne ca învăţători, pentru că anul acesta va fi război, iată o vorbesc şi ne promit mult, dar ţăranilor nu le dau ni- să vedeţi şi o să vă amintiţi de cuvintele mele”. mic. Le-au pus ţăranilor aşa un jug, că n-au unde se Denisov Iacov Nichiforovici, învăţător la şcoala duce. Dacă va mai fi aşa încă luni, apoi tot poporul medie nr.1 din oraşul Bender, spunea: „Acum peste moldovenesc va pieri”… tot e samavolnicie şi dezordine, care se explică prin Zagrujinschi Nichifor Dmitrievici, învăţător la faptul că toată populaţia e preocupată de gândul la o şcoala din Cotovschii… într-o convorbire cu cole- bucată de pâine şi reduce totul la asigurarea interese- gii săi spunea: „De la învăţători puterea sovietică lor personale. Războiul Angliei şi a Americii contra cere foarte multe, dar îi asigură foarte rău, învăţăto- URSS este inevitabil, iar cât priveşte spatele frontului rii suferă de foame. Iată cunoscutul meu învăţătorul nostru, trebuie spus că el a devenit cu mult mai slab, Potânga Vasili e bolnav de distrofi e. Aşa învăţătorii decât era în războiul trecut, ca să nu mai vorbim de pot trăi doar în orânduirea sovietică, unde sunt col- Basarabia, spatele frontului este deosebit de slăbit”. hozuri. În alte ţări, ca în România, se manifestă o Cerembei Clavdia Ivanovna, învăţătoare la şcoa- grijă adevărată faţă de învăţători”... la din satul Chiţcani, ... spunea: „Toată lumea s-a Învăţătoarea de la şcoala din satul Costeşti, raio- unit contra URSS şi îi va distruge pe duşmanii urâţi nul Cotovschi, Todica Vera Alexeevna… a declarat: – comuniştii, care doar scriu că la ei e bine, dar de „Acum învăţătorilor le e foarte greu de trăit, îi lasă fapt poporul moare de foame. Să cumperi produse pe toţi să moară de foame. La români noi trăiam la piaţă nu este accesibil, învăţătorii umblă ca nişte foarte bine, aveam ce mânca, primeam un salariu calici, agronomul iată umblă în rupturi şi nu este în decent şi nu sufeream de foame ca acum cu puterea stare să se îmbrace. Era cu totul altfel în România, sovietică”… când intelectualitatea era sătulă şi îmbrăcată”. Învăţătorul şcolii din s. Măleşti raionul Cotov- Putea Mihail Macarovici, învăţător la şcoala schi Cucu Nicolai Anisimovici… a declarat: „Parcă primară din satul Larga, spunea: „Eu nu doresc pu- într-un asemenea stat se poate trăi liniştit. Este statul tere sovietică. Eu vreau ca Basarabia să fi e de sine terorii şi al foametei. România este un stat mic şi ne stătătoare, iar puterea sovietică îi exploatează pe oa- hrănea pe toţi, iar acum chiar şi copiii învăţătorilor meni. Basarabenii erau oameni cinstiţi, dar au venit suferă de foame şi stau desculţi şi dezbrăcaţi. Deg- ruşii, i-au învăţat pe basarabeni să fure”. rabă se va rezolva chestiunea despre soarta Basara- Botnari Vasili Iacovlevici… învăţător în satul biei. Basarabia va fi din nou românească”... Trebisăuţi, în mai 1947, în legătură cu faptul că i Învăţătorul din satul Zberoaia raionul Nisporeni s-a propus să ia parte la difuzarea împrumutului, a Griţevschi Serghei Sidorovici... într-o convorbire declarat: „La ce-mi trebuie lucrul acesta, ca pe urmă despre starea învăţământului public a declarat: „Îna- să mă chinuiască românii ca activist sovietic? Lasă-i inte românii se interesau mai mult de învăţătura copi- să se ducă să difuzeze împrumutul cei care vor să ilor decât ruşii. În cărţile lor ruşii scriu că pe vremea fi e pedepsiţi de români. Totuna în Basarabia puterea ţarului în Donbass poporul era exploatat cu cruzime, sovietică nu se menţine mult timp. Aici au fost ro- iar acum e şi mai rău, poporul este pus cu de-a sila să mânii, tot ei vor fi ”. lucreze, iar dacă refuzi te vor băga la puşcărie” [35]. Învăţătorul şcolii din satul Sărata Galbenă, raio- După cum arată aceste afi rmaţii, un şir de învă- nul Cotovcschi, Scripnic Pavel Safronovici, în ziua ţători moldoveni erau nemulţumiţi de situaţia lor sub alegerilor în Sovietul Suprem al RSSM spunea: puterea sovietică. La fel ca şi restul populaţiei Mol- „Aceste alegeri sunt numai de ochii lumii, comuniş- dovei, învăţătorii şi familiile lor sufereau de foame tii ştiu din timp că acei care au fost numiţi candidaţi şi de condiţiile materiale grele de trai. Deseori ei vor câştiga”. În timpul campaniei de semănat tot el lucrau în încăperi şcolare reci şi efectuau un volum

44 - nr. 1 (28), martie 2013 Istorie de lucru dublu în virtutea defi citului de cadre. Învă- Astfel, într-un comunicat special al MSS al ţătorii moldoveni au afl at foarte repede că în URSS RSS Moldoveneşti, expediat la 16 decembrie 1952 învăţătorimea, în pofi da lozincilor proclamate, nu se conducerii republicii, se anunţa despre „poluarea” bucura de autoritate reală. Atitudinea faţă de peda- Ministerului Învăţământului al RSSM cu „elemen- gogi a fost într-o anumită măsură ilustrată de cazul te socialmente străine”. De exemplu, E.G. Muşins- învăţătoarei Palmarciuc din raionul Vertiujeni. La caia, care lucrase anterior ca inspector-metodist al 30 martie 1948 ea s-a adresat cu o plângere unui Direcţiei şcoli a fost transferată în funcţia de învăţă- deputat, înştiinţându-l despre batjocura la care este tor de limbă rusă la o şcoală din Chişinău. Cu toate supusă din partea directorului şcolii. Directorul a acestea, MSS o urmărea în continuare, acuzând-o alungat-o în plină iarnă din sediul şcolii, trimitea la de legături de rudenie cu unul dintre conducătorii ea acasă elevi ca să-i ia patul care aparţinea insti- comunităţii basarabenilor din România şi de faptul tuţiei. Într-un bileţel adus de copii învăţătoarea era că a locuit pe teritoriul ocupat. Era similară şi soarta învinuită că a furat lemnele şcolii. Copiii au citit bi- directorului şcolii nr. 28 din Chişinău, a învăţăto- leţelul şi au ofensat pedagogul, numind-o hoaţă. La rului cu mare vechime de muncă M. E. Cravcenco, 1 aprilie reclamaţia a ajuns la Secţia agricolă (!) a care fusese anterior demis din funcţia de inspector CC al PC(b) al Moldovei, de unde a fost transmisă al Direcţiei şcoli în legătură cu originea sa „din- la Secţia şcoli (nu e cunoscută data la care a fost tr-o familie de chiaburi mari” şi „stările de spirit transmisă). Abia la 2 mai Secţia şcoli a CC a expe- naţionaliste”. Directorul şcolii nr. 7 din Camenca diat copiile reclamaţiei la Ministerul Învăţământului I. F. Zama era acuzat de faptul că provenea din fa- şi la CR Vertiujeni al PC(b)M. N-a parvenit niciun milia unui psalmist şi a făcut serviciul militar în răspuns la aceste demersuri. Iar la 22 septembrie, pe armata română. Şeful şcolii de şapte ani din Bolo- marginea reclamaţiei a fost făcută nota formală cum tina M. N. Şor era suspectat că ar fi „fi ul unui mare că învăţătoarea e restabilită la lucru. Nu era adevă- negustor”, iar învăţătorul de matematică din satul rat. La 3 septembrie, soţul lui Palmarciuc, alungat Mălăieşti, raionul Bolotina, N. C. Volneanschi – de din şcoală împreună cu ea, a scris un alt demers la „complicitate cu ocupanţii”. A.A. Biletov, absolvent Secţia şcoli a CC al PC(b) al Moldovei, comunicând al Universităţii din Iaşi, care preda limbile germană că el şi soţia lui stau fără lucru şi nu pot pleca la Chi- şi franceză la şcoala medie din Olăneşti, se afl a sub şinău. Ei rugau să fi e transferaţi la lucru în alt raion o supraveghere deosebită, deoarece provenea „din şi să le fi e trimis prin poştă ordinul de numire. Pe familie de moşier, fost colonel al armatei ţariste şi a scrisoare a fost făcută o notă cu privire la un telefon fost însurat cu o româncă care a învăţat împreună cu la Ministerul Învăţământului şi restabilirea acestor el la Universitatea din Iaşi” etc. învăţători la lucru, deşi ei rugau să fi e transferaţi Comunicatul special conţinea informaţii com- în alt raion. Despre atitudinea urâtă a autorităţilor promiţătoare despre 20 de învăţători şi directori de locale anunţa şi învăţătoarea din raionul Vertiujeni şcoli. În afară de acestea, în document se afi rma că Muratova, la fel concediată împreună cu soţul şi ră- „în ultimii ani Ministerul Securităţii de Stat al RSSM masă fără mijloace de existenţă. La reclamaţiile ei, a demascat şi a arestat ca participanţi ai organizaţi- precum şi la reclamaţiile învăţătoarei Burovei, con- ilor antisovietice un şir de lucrători ai Ministerului cediată de la o şcoală din Chişinău, şi ale învăţătoru- învăţământului”. Astfel, cu acuzaţia de apartenenţă lui Fârlădani din raionul Bender Secţia şcoli a CC al la „organizaţia antisovietică de gherilă „partidul li- PC(b) al Moldovei n-a dat niciun răspuns [36]. bertăţii” au fost arestaţi circa 20 de învăţători din Atitudinea suspicioasă faţă de învăţători, mai raioanele Cărpineni, Cotovschi (Hânceşti) ş. a. Câţi- cu seamă faţă de cei dintre ei care au lucrat sau şi- va învăţători din raionul Căinari au fost condamnaţi au făcut studiile în România, era cauza epurărilor „ca participanţi ai organizaţiei antisovietice teroris- permanente în sistemul învăţământului. Mulţi în- te formate din persoane de naţionalitate bulgară”. văţători şi metodişti ai Ministerului Învăţământului Directorul şcolii din Congaz a fost condamnat la 25 erau supuşi discriminării [37], excluşi din sistemul de ani de lagăre ca „agent al spionajului turc”, iar un învăţământului public sau chiar arestaţi în virtutea învăţător al şcolii din satul Chiţcani, raionul Bender, originii sociale „incorecte” sau a „activităţii antiso- fusese osândit pe acelaşi termen „ca agent al spiona- vietice”. În decursul operaţiunii „Sud”, în iulie 1949 jului românesc” [39]. din Moldova au fost deportaţi 354 învăţători. Un şir Fără îndoială, represiunile şi epurările de cadre de învăţători au fost condamnaţi la termene mari şi-au jucat rolul în consolidarea loialităţii politice şi de detenţie în lagăre [38]. Dar chiar şi după aceste eradicarea gândirii „eretice” în mediul didactic. Dar epurări organele securităţii de stat continuau să „de- şi-au spus cuvântul în acest proces şi alţi factori. În maşte” „elemente străine” printre învăţători. pofi da condiţiilor difi cile de muncă şi de viaţă, noua

nr. 1 (28), martie 2013 - 45 Akademos

învăţătorime moldovenească în masa ei de bază se tatea proastă a instruirii. În cursul întregii perioade forma şi îşi căpăta studiile anume în anii puterii so- postbelice un număr considerabil de copii nu frec- vietice, de aceea era cât se poate de loială şi chiar venta şcolile. În anul de studii 1945-1946 au fost fi delă acesteia. Mulţi învăţători, mai ales cei care înregistraţi 27 168 de copii care nu erau cuprinşi de proveneau din cele mai sărace straturi ale ţărănimii, învăţământul primar de patru clase obligatoriu pe tratau posibilitatea de a face studii şi de a se rupe de atunci. Introducerea învăţământului, obligatoriu de munca ţărănească grea drept o avansare importantă şapte ani a condus la extinderea contingentelor de pe scara socială. Iar gradul scăzut de instruire a mul- copii pasibili de instruire obligatorie. La rândul său, tor învăţători a contribuit într-o anumită măsură la acest fapt împiedica, în pofi da eforturilor depuse, însuşirea necondiţionată de către ei a clişeelor pro- combaterea fenomenului nefrecventării. pagandistice sovietice şi a sistemului de învăţământ În anul de învăţământ 1953-1954, potrivit date- ideologizat. lor Secţiei şcoli a CC al PC(b) al Moldovei, 22 908 Deşi reducerea numărului şcolilor cu începere de copii nu frecventau şcoala. Ba chiar cifra era di- din anul de studii 1951-1952 s-a produs în legătu- minuată artifi cial, deoarece se ducea prost evidenţa ră cu lichidarea unui şir de şcoli mici şi construcţia copiilor care urmau să fi e instruiţi şi evidenţa frec- altora mai mari, în general, numărul total al şcolilor ventării şcolilor. Din cei 90 794 de copii înscrişi la în perioada examinată a crescut nesemnifi cativ. Mai şcoală în anul 1947, în clasele de a şaptea în anul substanţiale erau schimbările calitative. Creştea în 1953 rămăseseră 35 551, adică 55 243 au părăsit ritmuri alerte, în legătură cu introducerea învăţă- şcoala. Cauza principală consta în situaţia materială mântului de şapte ani obligatoriu, numărul şcolilor grea a multor familii care nu-şi puteau permite să de şapte ani şi al celor medii. Se reducea corespun- trimită copiii la şcoală şi, cu atât mai mult, să-i în- zător numărul şcolilor primare. Totodată, rămânea treţină timp de şapte ani ca elevi. Încercările de a so- vizibil decalajul în aprovizionarea şcolilor din oraşe luţiona problema prin organizarea şcolilor-internat, şi a celor de la sate. Cu toate că în sate locuia ma- adică a transferului copiilor la întreţinerea statului, joritatea populaţiei republicii, numărul şcolilor de nu s-au încununat cu succese mari. Numărul inter- şapte ani şi al celor medii din localităţile rurale era natelor nu era sufi cient. Cele care funcţionau erau mai mic decât din cele urbane. deseori amplasate în încăperi rele, nu aveau mobilă. Existau probleme mari în ce priveşte asigurarea În aceste internate copiii trăiau în condiţii antisani- şcolilor cu încăperi. Din cele 1 887 de şcoli care tare, dormeau câte doi pe un pat, nu erau asiguraţi funcţionau la jumătatea anului 1954, doar 90 dispu- cu hrană caldă etc. [41] neau de blocuri-tip şcolare. 80 de şcoli se afl au în Nivelul scăzut al pregătirii preşcolare, puţina stare avariată. Starea edifi ciilor şcolare era ilustrată ştiinţă de carte în masă în familiile elevilor, calitatea şi de exemple concrete. Şcoala de şapte ani din satul proastă a predării şi absenţele numeroase de la lecţii Ustia, Glodeni, era amplasată în cinci case, dintre au făcut ca problema repetenţei să devină una croni- care şcolii îi aparţinea o singură casă care se năruia. că. Numărul repetenţilor constituia în anul de studii În aceasta erau trei săli de clasă semiobscure, în care 1945-1946 peste 73 mii de persoane (22% din toţi tavanul se lăsa în jos şi se ţinea pe proptele. Şcoala elevii), în anul de studii 1947-1948 – 60 mii (18%), medie din Sturzovca, acelaşi raion, era amplasată în în 1948-1949 – până la 70 mii (20%), în 1952-1953 şapte case, situate la distanţe de până la doi kilometri – 61,4 mii (17%) [42]. Cota repetenţilor putea fi cu una de alta. Planurile de construcţie a şcolilor noi nu mult mai mare dacă notele nu erau majorate artifi - erau îndeplinite sistematic. Calitatea construcţiilor cial în toate şcolile. Învăţătorii recurgeau la ea din era foarte proastă. Era tipică situaţia şcolilor medii cauza sistemului de raporturi în şcoala sovietică, din Cărpineni şi Bolotina, date în exploatare în anul orientat spre indicatorii formali ai „reuşitei totale” de studii 1952-1953. Ele nu erau încălzite, deoarece [43]. După cum se menţiona într-un memoriu al sobele fuseseră clădite greşit. Elevii stăteau la ore în Secţiei şcoli a CC al PCUS din august 1954, această haine de stradă, lecţiile erau deseori anulate. Şcoa- majorare avea un caracter de masă. la medie din Caterinovca, raionul Camenca, a fost Astfel, un control a constatat că în şcoala de şap- dată în exploatare în 1950, iar în anul 1952 i-a căzut te ani din Sturzovca, raionul Glodeni, tezele la limba tavanul etc. [40] rusă ale elevilor au fost evaluate cu note pozitive, deşi Calitatea proastă a cadrelor didactice, condiţiile conţineau câte 10-15 greşeli ortografi ce. În clasa a 8-a nesatisfăcătoare de studii şi, mai cu seamă, nivelul din Chiriutnea, raionul Congaz, din 14 teze 13 au fost redus de viaţă al populaţiei nu permiteau în ultimă apreciate pozitiv de către învăţători, după verifi care instanţă să fi e soluţionate problemele principale ale constatându-se că doar 4 teze meritau note pozitive. educaţiei – nefrecventarea în masă a şcolilor şi cali- „Tinzând să arate o reuşită mai mare, unii învăţători

46 - nr. 1 (28), martie 2013 Istorie trec cu vederea conştient greşelile elevilor sau le co- „omul sovietic” devotat din punct de vedere politic rectează. Faptele de acest fel au căpătat un caracter noii orânduiri, ce trebuia să se încadreze perfect în de masă pentru că organele învăţământului public din sistemul propagandistic sovietic şi al învăţământu- RSS Moldovenească judecă despre activitatea şcoli- lui ideologizat. lor doar după procentele reuşitei, fără să pătrundă în Bibliografi e conţinutul procesului de instruire şi educaţie”, se afi r- 1. Rоссийский Государственный Архив Социально- ma în memoriul Secţiei şcoli a CC [44]. Политической Истории. (în continuare: РГАСПИ) Ф. În realitate, după cum se menţiona în acelaşi 573. Оп. 1. Д. 4. Л. 25. memoriu, „nivelul de pregătire a elevilor care ab- 2. Sovietul Comisarilor Norodnici. solvesc şcolile de şapte ani şi cele medii este extrem 3. Comitetul Central al Partidului Comunist de redus. Mulţi elevi, mai ales din şcolile moldove- (bolşevic) al Moldovei. neşti, nu capătă cunoştinţele stabilite de programele 4. Культура Молдавии за годы Советской власти. de studii şi au un nivel nesatisfăcător de instruire şi Т. 2. Ч. 1. Культурное строительство в Советской cultură, fapt ce constituie o frână serioasă în pregă- Молдавии. 1940-1960. Кишинев, 1984. С. 159-162. tirea cadrelor naţionale”. Din 380 de absolvenţi ai 5. Культура Молдавии за годы Советской власти. şcolilor care asigurau în anul de studii 1953-1954 Т. 2. Ч. 1. С. 214. admiterea la Tehnicumul agricol din Cucuruzeni, 6. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 9. Л. 15. 230 de persoane au luat note nesatisfăcătoare la lim- 7. Arhiva Organizaţiilor Social Politice din Repub- lica Moldova (în continuare AOSPRM). F. 51. Inv. 9. D. ba rusă şi cea moldovenească, nefi ind astfel admişi 266. Ff. 174-176. la examenele ulterioare. În total n-au susţinut exa- 8. Культура Молдавии за годы Советской власти. menele 300 de persoane. Din 337 de persoane care Т. 2. Ч. 1. С. 205. În alte surse sunt reproduse alte date s-au înscris pentru admiterea la Tehnicumul agricol referitoare la numărul şcolilor, dar diferenţele nu sunt din Grinăuţi, 226 de persoane, sau 67%, n-au susţi- semnifi cative. Vezi РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. 13. Л. 16. nut examenele la matematică. 9. РГАСПИ. Ф. 17. Оп. 117. Д. 501. Л. 174. Fapte similare aveau loc aproape în toate institu- 10. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 9. Л. 15. ţiile de învăţământ din republică. După cum arătau 11. РГАСПИ. Ф. 17. Оп. 117. Д. 501. Л. 174. examenele pentru atestatul de maturitate, „în unele 12. РГАСПИ. Ф. 17. Оп. 116. Д. 207. Л. 23–24. şcoli elevii nu au studiat compartimente întregi ale 13. Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. programelor de studii la un şir de materii. Cunoştinţe- 14. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 9. Л. 15. le elevilor la limba şi literatura rusă, mai ales în şcoli- 15. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 13. Л. 26; Культура le de la sate, sunt extrem de primitive… Compunerile Молдавии за годы Советской власти. Т. 2. Ч. 1. С. scrise de elevi pentru atestatul de maturitate nu au un 208. caracter creativ şi reprezintă deseori expunerea unor 16. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 9. Л. 15. 17. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 13. Л. 26. conspecte schematice învăţate pe de rost, făcute sub 18. Культура Молдавии за годы Советской власти. dictarea învăţătorului, şi de aceea sunt în majoritatea Т. 2. Ч. 1. С. 171 lor de acelaşi tip, scrise cu un limbaj sărac, incolor. În 19. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 13. Л. 32-34. compunerile elevilor sunt multe greşeli gramaticale 20. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 29. Л. 89. şi deosebit de multe greşeli stilistice”. 21. Культура Молдавии за годы Советской власти. În pofi da campaniei de lichidare a analfabetis- Т. 2. Ч. 1. С. 205-206. mului şi a numeroaselor hotărâri adoptate cu aceas- 22. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 26. Л. 10. tă ocazie de către autorităţile republicii, fenomenul 23. Культура Молдавии за годы Советской власти. n-a putut fi înlăturat încă în decursul multor ani. Re- Культурное строительство в Советской Молдавии. censământul populaţiei din anul 1959 a depistat mii 1940-1960. Т. 2. Ч. 2. Кишинев, 1985. С. 27. de analfabeţi cu vârste între 9 şi 49 de ani. Cei mai 24. Культура Молдавии за годы Советской власти. mulţi analfabeţi erau în raioanele Comrat, Cahul Т. 2. Ч. 1. С. 206-208. şi Ungheni. Până şi în Chişinău au fost înregistraţi 25. Культура Молдавии за годы Советской власти. peste două mii analfabeţi. Т. 2. Ч. 2. С. 28. Depăşirea nivelului jos de instruire în şcoli, lichi- 26. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 13. Л. 1-34. 27. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 13. Л. 4-5. darea analfabetismului au necesitat cu mult mai mult 28. РГАСПИ. Ф. 17. Оп. 117. Д. 501. Л. 174; timp decât se presupunea la sfârşitul anilor 1940. АOSPRM. F. 51. Inv. 12. D. 431. F. 8. În concluzie, se poate sublinia cu certitudine că 29. Российский Государственный Архив Новей- prin aplicarea mecanismului epurărilor şi a repre- шей Истории (în continuare: РГАНИ). Ф. 4. Оп. 9. Д. siunilor asupra învăţătorimii locale şi a intelectua- 1123. Л. 140-141. Această situaţie era tipică pentru toată lităţii în general, noua conducere încerca să educe perioada postbelică. Astfel, în perioada sesiunii de vară

nr. 1 (28), martie 2013 - 47 Akademos din 1949, din 3388 de învăţători de la secţia fără frecvenţă învăţat mai întâi la Institutul de limbi străine din Odessa, doar 45 % au susţinut examenele şi au fost promovaţi în iar apoi la Universitatea din oraşul Sibiu din România. anul următor de studii. În anul respectiv doar 318 per- MSS o acuza pe Barbaneagra de faptul că „a fost expusă soane au absolvit secţia fără frecvenţă (РГАСПИ. Ф. prelucrării ideologice active din partea ocupanţilor româ- 573. Д. 41. Л. 2). ni”, precum şi de relaţii cu „elementele duşmănoase” 30. АOSPRM. F. 51. Inv. 12. D. 431. F. 8. (AOSPRM. F. 51. Inv. 10. D. 129. F. 128-139). 31. AOSPRM. F. 51. Inv. 10. D. 283. F. 6-7. 38. AOSPRM. F. 51. Inv. 9. D. 17. F. 250-252. 32. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 29. Л. 50; РГАНИ. 39.AMSN RM. Дело со спецсообщениями, Ф. 4. Оп. 9. Д. 1123. Л. 140. возвращенными из ЦК КП(б)М в 1952 г. Д. 3. Л. 196- 33. РГАСПИ. Ф. 17. Оп. 45. Д. 1195. Л. 120. 209. 34. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 13. Л. 26. 40. РГАНИ. Ф. 4. Оп. 9. Д. 1123. Л. 138-139. 35.Arhiva Ministerului Securităţii Naţionale a Re- 41. РГАНИ. Ф. 4. Оп. 9. Д. 1123. Л. 138. publicii Moldova (în continuare: AMSN RM). Дело со 42. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 13. Л. 16; Д. 26. Л. спецсообщениями, возвращенными из ЦК КП(б)М за 10; Д. 41. Л. 2; РГАНИ. Ф. 4. Оп. 9. Д. 1123. Л. 143; 1947 г. Т. 1. Кор. 4. Л. 197-214. Культура Молдавии за годы Советской власти. Т. 2. 36. РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 29. Л. 138-139. Ч. 2. С. 60. 37. Vezi, de exemplu, cazul învăţătoarei de la şcoala 43. Культура Молдавии за годы Советской власти. de şapte ani din Băcioi L. I. Barbaneagra, care a fost Т. 2. Ч. 2. С. 58. supusă persecuţiilor pentru că în perioada războiului a 44. РГАНИ. Ф. 4. Оп. 9. Д. 1123. Л. 143.

Eudochia Zavtur. Mioriţa. 1997, 420×300 mm, tehnică mixtă

48 - nr. 1 (28), martie 2013 Istorie

POLITICA bii materne a fost dat de Congresul al III-lea al Uni- unii Scriitorilor din RSS Moldovenească. În cadrul CULTURALĂ DIN acestui congres, desfăşurat în octombrie 1965, mai RSS MOLDOVENEASCĂ: mulţi participanţi au abordat o serie de probleme stringente de interes naţional, în special revenirea ÎNTRE DISCURSUL la alfabetul latin. Evenimentele respective vor con- stitui piatra de hotar care va pune începuturile unei IDENTITAR ROMÂNESC revizuiri radicale a politicii culturale din Republica ŞI PROMOVAREA Moldovenească. Perioada „dezgheţului cultural” între Româ- „MOLDOVENISMULUI” nia şi RSS Moldovenească, care durase cu acordul Moscovei aproximativ un deceniu, se încheia şi, Dr., conf. univ. Valentin BURLACU implicit, politica culturală a autorităţilor sovietice Universitatea Pedagogică de Stat avea să urmeze un „nou” curs. Astfel, în articolul „Ion Creangă” lui I. Bodiul, primul secretar al CC al PCM, din 23-24 noiembrie 1965, mesajul principal îl consti- tuie problema limbii şi grafi ei. Autorul, într-un mod The article contains a review of the impact aberant, încearcă să demonstreze că „în norod nu of Soviet-Romanian relations on SSRM. Cultural este şi n-a existat o problemă a limbii şi a scrisu- politics. Following the course about Sovietic Union`s lui. Ea este creată în mod intenţionat de propaganda distancing and Bessarabian’s problem of membership, burgheză, care speculează sentimentele naţionale ideological-propagandistic activity in the round of ale popoarelor în scopuri duşmănoase” [2]. autochthonous population of republic. The objective Continuând aceeaşi linie, în raportul prezen- is to cultivate a moldavian identity – particular by the tat la 24 noiembrie 1965 liderul comuniştilor de Romanian society. la Chişinău încearcă să-şi asume rolul de avocat al „poporului moldovenesc” în problemele vizate: „În Declanşat imediat după retragerea trupelor so- ultimul timp, unii reprezentanţi ai intelectualităţii au vietice (1958) şi amplifi cat odată cu implicarea în început să manifeste tendinţa de a înlocui tot ce este disputa chino-sovietică de la începutul anilor ’60, rusesc în limba moldovenească, ei se rostesc pentru cursul României spre distanţare de Uniunea So- a înlocui alfabetul rus cu cel latin. Şi toate acestea vietică (fără însă abandonarea modelului originar) se fac cu o condamnabilă uşurinţă şi neseriozitate. şi promovarea unei politici independente pe plan Trebuie să spunem clar şi hotărât, că aceste tendinţe internaţional, s-a accentuat la mijlocul deceniului sînt în contradicţie cu interesele poporului moldo- respectiv. În acest context, anul 1964 a reprezentat venesc, ele nu refl ectă năzuinţele şi aspiraţiile lui, un moment de cotitură în ceea ce priveşte relaţiile nu corespund câtuşi de puţin dorinţelor lui” [3]. sovieto-române sub toate aspectele. Prin discursul din 22 decembrie 1965 I. Bodiul După acţiunile de derusifi care iniţiate de lide- aduce o serie de reproşuri istoricilor şi ştiinţei is- rul comuniştilor români Gheorghe Gheorghiu-Dej, torice din Moldova, care, chipurile, nu-şi îndrep- rescrierea istoriei în spirit naţional, renunţarea la tăţesc funcţia socială. „Ştiinţa noastră nu a studiat slavism şi la lozinca „fratelui mai mare”, anul 1964 cum se cuvine nici perioada ocupaţiei prin violenţă este semnifi cativ prin faptul că va cunoaşte şi o pri- a Basarabiei. Sub pretextul de „a nu răvăşi trecu- mă abordare a problemei apartenenţei Basarabiei tul”, oamenii de ştiinţă nu dezvăluie adânc situaţia într-un context ofi cial (conform relatărilor lui Hruş- economică, socială şi culturală a poporului afl at sub ciov în memoriile sale) [1]. Situaţia internaţională, călcâiul cotropitorilor (N.B! – nu se indică cine-s); precum şi studiile savanţilor din Occident favorizau lupta lui eroică pentru unirea cu Patria-mamă – demersul şi mesajul promovat de conducerea româ- Uniunea Sovietică”. Pe aceeaşi notă se recunoaşte: nească având, deci, un impact important asupra po- „Noi am încetat chiar de a marca pe larg data de liticii „culturale” promovate de sovietici în RSSM. 28 iunie – ziua reunirii – marea noastră sărbătoare Începând cu anii 1950, istorici, lingvişti, politologi, naţională” [4]. fi lozofi , etnografi din Occident manifestă un interes Astfel, un prim impact al situaţiei create va de- tot mai mare faţă de problemele naţionalităţilor din veni intensifi carea muncii ideologice pornind de la URSS, în general, şi din RSSM, în special. dezideratele programatice ale partidului. În docu- Tonul reizbucnirii disputelor în chestiunea lim- mentele menţionate se insistă în repetate rânduri că

nr. 1 (28), martie 2013 - 49 Akademos

„educaţia internaţionalistă trebuie ridicată la o nouă denigrând regimul din Basarabia din anii 1918- treaptă şi pusă la baza muncii ideologice. Educa- 1940 şi criticând poziţia Bucureştiului. Chiar şi dis- rea patriotismului sovietic, a prieteniei popoarelor cursurile lui I. Bodiul devin tot mai agresive faţă de URSS trebuie să se afl e permanent în centrul aten- România, indiferent de epocile la care se refereau. ţiei organizaţiilor de partid” [5]. Ca argument se Din acest moment, un element esenţial îl constituie invocă faptul că acestei prietenii „norodul moldo- promovarea moldovenismului, cu precădere în do- venesc le datorează eliberarea sa de sub dominaţia meniul cultural, în contrast cu ideile românismului. moşierilor şi capitaliştilor, alungarea ocupanţilor de Dacă ştiinţele istorice încep o veritabilă campanie pe pământul său, înfl orirea economiei şi culturii re- de exaltare a „slavismului”, „luptei comune împot- publicii” [6]. riva exploatatorilor”, „rolului eliberator”, punerea Disputele româno-sovietice în „problema Basa- în practică a unui „moldovenism istoric cu caracter rabiei” se amplifi că şi iau proporţii în anii următori aniversativ de genul 1812, 1918, 1924, 1940, 1944 [7]. În acest context, anul 1967 reprezintă unul din şi a personalităţilor respective, în politica „cultu- exemplele cele mai elocvente ale impactului relaţi- rală” propriu-zisă are loc o reorientare bruscă spre ilor dintre cele două ţări, ajunse la punctul lor mi- exacerbarea „prieteniei popoarelor U.R.S.S.”, „suc- nim, asupra politicii culturale din RSSM. cesele grandioase” înregistrate de „poporul moldo- Pentru URSS, anul 1967 a fost marcat de pre- venesc” în anii puterii sovietice, ruperea legăturilor gătirile pentru sărbătorirea jubileului de 50 de ani ai de orice gen cu România. Într-o astfel de agendă se revoluţiei bolşevice, iar pentru conducerea repub- înscrie organizarea la Moscova a „zilelor culturii şi licii – o ocazie ordinară de a „convinge” propriul artei Moldovei”, inaugurate la 5 septembrie 1967. popor şi opinia publică internaţională în ce priveşte Mesajul propagandistic al acestui eveniment este „realizările” grandioase înregistrate în anii puterii evident. În articolul lui I. Bodiul „Sărbătoarea fră- sovietice. Deja la 13 februarie 1967 s-a desfăşurat ţiei de nez druncinat”, publicat cu această ocazie, se plenara ordinară a CC al PCM, în cadrul căreia I. evidenţiază amploarea şi scopul desfăşurării: „Pen- Bodiul a prezentat raportul „Cu privire la pregătiri- tru a participa la această demonstraţie strălucită a le pentru semicentenarul Marii Revoluţii Socialiste realizărilor în domeniul culturii republicii, în ca- din Octombrie şi sarcinile organizaţiei de partid a pitala Patriei noastre au plecat sute dintre cei mai republicii”, care, dincolo de spiritul mobilizator, buni oameni de creaţie. Ei vor demonstra valorile conţinea şi o interpretare partinică a rolului acestui spirituale ale norodului moldovenesc create în anii eveniment „epocal” în destinele „poporului mol- Puterii Sovietice, vor povesti despre contemporanul dovenesc” , expus în mod special într-un amplu nostru, despre omul nou, ce posedă un orizont larg, compartiment chiar la începutul raportului, intitulat profunde cunoştinţe ştiinţifi ce, înzestrat cu o bună- sugestiv „Unele chestiuni ale mişcării revoluţionare tate şi dragoste de muncă, cu înalte gusturi estetice”. din Moldova, lupta oamenilor muncii pentru Pute- Chintesenţa acestuia rămâne, totuşi, „prietenia mul- rea Sovietică şi apărarea cuceririlor ei”. tiseculară şi dezinteresată”. Astfel, „norodul moldo- Este semnifi cativ faptul că, pentru prima dată venesc” care „aşteaptă eliberarea de la Răsărit ”... în disputele din perioada anilor 1965-1966-1967, în „n-a greşit în alegerea prietenului său”. Şi „Marea discursurile publice ale lui I. Bodiul şi ale altor dem- Rusie i-a venit în ajutor, eliberându-l din robia stră- nitari din republică, în mod direct se face referinţă ină”, drept rezultat, „astăzi, ca şi în trecut, norodul la România regală care ar fi „ocupat” în 1918 Basa- recunoscător cântă în cântece, proslăveşte în legen- rabia [8]. Este un argument concludent, care denotă de şi cântece cu sfi nţenie amintirea minunaţilor vi- gradul de tensionare a relaţiilor bilaterale, caracterul teji ruşi. Ca urmare, multaşteptata eliberare a venit ireversibil al gravităţii evenimentelor care se desfăşu- la 28 iunie 1940. Această zi a pus începutul unei noi rau. Astfel, problemele limbii, abordate în 1965, erau epoci în soarta norodului moldovenesc” [9]. strâns legate de cele privind istoria teritoriului dintre Din acel moment, cu regularitate şi într-un mod Prut şi Nistru, precum şi relaţiile ruso-române şi so- fastuos vor fi omagiate aniversările ordinare ale vieto-române, viziunea promovată insistent de Mos- raptului Basarabiei de către sovietici, deghizate sub cova nefi ind împărtăşită de „naţionaliştii moldoveni”, lozinca „eliberării poporului moldovenesc”. De ase- infl uenţaţi, desigur, de „propaganda românească”. menea, autorităţile sovietice au luat anumite contra- Reacţiile sovietice nu întârzie să apară de fi eca- măsuri practice şi de alt gen. Mai întâi de toate, au re dată. În stânga Prutului, autorităţile locale ampli- fost limitate contactele directe moldo-române, re- fi că şi intensifi că propaganda împotriva României, ducându-se drastic, totodată, abonamentele la pub-

50 - nr. 1 (28), martie 2013 Istorie licaţiile româneşti, de la 66 501 exemplare în 1966 Bibliografi e la 4 275 în 1968. Ulterior, numărul abonamentelor 1. Emil Plopeanu. Ideologia şi adevărul istoric în isto- din România pentru cetăţenii RSSM fusese redus riografi a românească. Unele consideraţii. Analele Asociaţiei aproape complet, fi ind permis numai unor persoane Naţionale a Tinerilor Istorici din Moldova. Revistă de istorie verifi cate, „demne de încredere” [10]. nr. 8., 2008, Chişinău, p. 196. În acest context, spre deosebire de alte republici, 2. Moldova Socialistă, 23, 24 noiembrie 1965; Comu- nistul Moldovei, nr. 11, 1965, p. 7-23. unde „naţionaliştii burghezi” locali erau priviţi ca 3. Cultura, 28 noiembrie 1965. o ameninţare la adresa unităţii statului sovietic, în 4. Moldova Socialistă, 5 ianuarie 1966; Cultura, Moldova, politica culturală sovietică s-a concen- 8 ianuarie 1966. trat asupra cultivării unui naţionalism moldovenesc 5. Moldova Socialistă, 5 ianuarie 1966; 7 ianuarie subtil, de sorginte locală, şi a unei identităţi moldo- 1966; 19 decembrie 1965; 12 februarie 1966; Cultura, veneşti distincte ca o garanţie a stabilităţii graniţei 8 ianuarie 1966, 12 februarie 1966, 15 ianuarie 1966. de vest a Uniunii Sovietice [11]. 6. Moldova Socialistă, 19 decembrie 1965. În încheiere, ţinem să concluzionăm că aşa-zisul 7. Charles King. Moldovenii, România, Rusia şi poli- „naţionalism” al lui N. Ceauşescu nu a făcut decât tica culturală. Ed. Arc, 2002, Chişinău.; Kateryne Verdery. să accentueze izolarea RSSM faţă de România, ni- Compromis şi rezistenţă, Cultura română sub Ceauşescu. cidecum să apropie cele două maluri ale Prutului. E. Humanitas. Bucureşti, 1994, p. 98. El va servi, între altele, Kremlinului şi conducerii 8. Moldova Socialistă, 16 februarie 1967; Cultura, 18 docile de la Chişinău nu numai drept motiv pentru februarie 1967. 9. Moldova Socialistă, 5 septembrie 1967. promovarea unui moldovenism primitiv, dar şi ca 10. Ioan Popa, Luiza Popa. Românii, Basarabia şi Trans- pretext al declanşării unui val de represiuni şi per- nistria. Bucureşti, Editura Fundaţia Europeană Titulescu, secuţii împotriva „elementelor antisovietice” din re- 2009, p. 207. publică – o campanie ce o arunca într-un obscuran- 11. Charles King. Moldova Postsovietică. Iaşi. 1997, tism spiritual care amintea de vremurile staliniste. op. cit., p. 29.

Eudochia Zavtur. Seria M. Eminescu. De dragoste. 1986, 200×150 mm, acvaforte

nr. 1 (28), martie 2013 - 51 Akademos

COMPETITIVITATEA lă (180 state), Organizaţia Mondială a Comerţului (130 state) etc. ŞI INOVAREA S-au constatat mai multe forme de integrare ÎN CONTEXTUL economică, printre care: 1. Zonele de liber schimb. Ele reprezintă pri- 1 INTEGRĂRII EUROPENE * mul nivel de integrare, ce presupune înţelegeri între state privind limitarea restricţiilor vamale, inclusiv Academician Grigore BELOSTECINIC restricţiilor cantitative, în comerţul cu mărfuri şi ser- Academia de Studii Economice vicii. Pozitiv pentru o asemenea formă de integrare este previzibilitatea politicilor comerciale ale state- din Moldova lor fondatoare. Drept consecinţă negativă poate de- veni pierderea competitivităţii produselor autohtone COMPETITIVENESS AND INNOVATION WI- în urma deschiderii pieţelor statelor-membre, înăs- THIN THE EUROPEAN INTEGRATION prirea concurenţei şi falimentarea unor întreprinderi The Republic of Moldova continues to swing producătoare din cauza lipsei de competitivitate. between East and West, including in its intentions De remarcat, că acordul privind crearea Zonei de of economic integration. In this context, the paper liber schimb aprofundat şi cuprinzător al Repub licii argues the importance of the European vector of Moldova cu Uniunea Europeană presupune libera- Moldova’s strategic orientation and acceleration; as a prerequisite of this process is considered the assu- lizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, rance and the development of economic competitive- reducerea taxelor vamale (taxa vamală zero la impor- ness to a level close to the one achieved by the EU tul produselor industriale moldoveneşti), abolirea re- countries, the main reserves in this regard being the stricţiilor cantitative, barierelor tehnice şi netarifare. attraction of foreign direct investment, improvement La fel, Republica Moldova îşi asumă responsabilita- of export performance, development of an innovative tea de a continua ajustarea cadrului legislativ, norma- economy. tiv şi instituţional în domeniul administrării vamale, Key words: globalization, European integration, regulilor de origine, evaluării conformităţii produ- economic integration, economy of knowledge, com- selor, concurenţei, proprietăţii intelectuale la cel al petitiveness, main factors of competitiveness. Uniunii Europene, necesare pregătirii ţării pentru un regim liberalizat cu UE. Cert e că noul acord va oferi Economia mondială este profund marcată de fe- oportunităţi mult mai mari decât cel actual, iar con- nomenul internaţionalizării afacerilor, creşterii inter- form unui studiu efectuat de experţii UE, unele rezul- dependenţei economice între state, integrării econo- tate preliminare fi ind anunţate recent, acordul de liber mice la nivel regional, european şi chiar mondial. La schimb cu UE ar putea duce la creşterea anuală a ex- fel, creşte rolul pe care îl au organizaţiile fi nanciare porturilor moldoveneşti cu până la 16%, iar a PIB-ului internaţionale – Fondul Monetar Internaţional, Ban- cu 5,6%. ca Mondială, Organizaţia Mondială a Comerţului etc. 2. Uniunile vamale. Acestea se instituie în baza În acest context, procesele integraţioniste care au loc unor înţelegeri între statele-fondatoare privind anu- permit constatarea a două tendinţe mai importante: larea totală a taxelor vamale în comerţul cu bunuri 1. Creşterea numerică a statelor, integrate în di- şi servicii, stabilirea unor taxe vamale unice pentru verse uniuni şi agregate economice, ceea ce demon- unele produse în comerţul cu alte state. Uniunea va- strează intensifi carea globalizării economice, aceas- mală reprezintă o formă mai avansată de integrare ta fi ind considerată o schimbare cantitativă. în relaţiile economice internaţionale decât zonele de 2. Perfecţionarea continuă a formelor şi meto- liber schimb, deoarece nu doar elimină restricţiile delor de realizare a integrării economice, conside- vamale, dar şi impune statelor membre promovarea rată drept o schimbare calitativă în procesele de in- unei politici unice în comerţul exterior. Totodată, tegrare. stabilirea tarifelor unice pentru unele produse şi Spre sfârşitul secolului XX majoritatea absolută servicii poate genera efecte pozitive prin protejarea a statelor lumii au devenit membre ale diferitelor or- pieţei statelor fondatoare de dependenţa externă şi ganizaţii economice internaţionale, precum Fondul crearea unor condiţii favorabile creşterii competiti- Monetar Internaţional (183 state), Banca Mondia- vităţii produselor în interiorul uniunii şi schimburi- * Articol scris în contextul cercetărilor pentru care au- lor comerciale între statele fondatoare. Un exemplu torul a fost ales în calitate de membru titular al AŞM, prin decizia Adunării Generale a membrilor AŞM din 6 decembrie de atare asociere este considerată intenţia de creare 2012. a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan. 52 - nr. 1 (28), martie 2013 Economie

3. Piaţa comună presupune un grad şi mai avan- tă, costurile unei asemenea integrări nu pot fi doar sat de integrare economică şi, pe lângă cele indicate cantitative şi de ordin economic. Să recunoaştem şi mai sus – stabilirea unor norme tehnice şi ecologi- faptul că agregatul politic şi economic numit CSI, ce unice, o legislaţie unică în vederea reglementării precum şi ideea formării unui spaţiu economic unic activităţii de antreprenoriat pentru toate statele fon- în baza acestuia, este pe cale de falimentare totală. datoare. Experienţa creării Pieţei Unice Europene a De fapt, despre CSI în ultimul timp se vorbeşte mai demonstrat necesitatea unei perioade lungi şi destul mult ca despre „clubul liderilor politici” al statelor de complicate, cu un şir de procese contradictorii care l-au constituit. în constituirea acesteia, precum stabilirea unor cote La fel, confruntându-se cu o serie de probleme pentru producerea şi comercializarea mărfurilor şi în cadrul ţării, Rusia îşi pierde atractivitatea în for- serviciilor atât în interiorul, cât şi în afara fi ecărui marea unor agregate de ordin economic şi politic, stat şi a pieţei comune în întregime. deseori demonstrează lipsă de consecvenţă şi since- 4. Uniunea economică reprezintă astăzi cea mai ritate politică în relaţiile sale politice şi economice avansată formă de integrare a statelor, fi ind o comu- cu statele vecine. Să ne amintim aici de rolul activ, nitate de state cu un spaţiu economic, legal, militar sfi dător şi adesea agresiv al Rusiei în perpetuarea şi informaţional unic, cu unele autorităţi supranaţi- problemei transnistrene, problemă care poate fi con- onale comune. Astăzi în lume există o singură uni- siderată ca fi ind cea mai mare piedică în rezolvarea une economică – Uniunea Europeană, constituită tuturor problemelor de ordin economic şi social cu în anul 1993 în baza Pieţei Unice Europene. Către care se confruntă Republica Moldova. Să ne amin- anul 2015 se propune formarea Uniunii Economice tim şi de interdicţiile şi barierele impuse importuri- Eurasiatice. lor vinurilor moldoveneşti, a apei minerale georgie- Este limpede că prin crearea Uniunii Europene ne, a produselor lactate din Belarus etc. nu au fost, cel puţin deocamdată, depăşite toate con- Şi Ucraina impune un şir de bariere economi- tradicţiile de ordin economic şi comercial care au ce în faţa exporturilor moldoveneşti pe piaţa estică existat anterior între statele fondatoare, aceasta nu spre Rusia, în primul rând sub forma diferitelor taxe. a lichidat concurenţa între ţări, iar fi ecare stat-mem- Drept consecinţă, avem o balanţă de plăţi extrem de bru, susţinând interesele comune ale Uniunii în în- negativă în relaţiile economice cu această ţară. tregime, continuă să plaseze pe prim plan propriile În situaţia dată vectorul european al orientării interese naţionale. Astfel, Marea Britanie până în strategice a Republicii Moldova capătă, evident, o prezent nu a acceptat valuta unică europeană şi se importanţă deosebită şi condiţionează o opţiune de- abţine de la semnarea Convenţiei privind deplasarea fi nitivă în favoarea aderării la Uniunea Europeană. liberă a forţei de muncă în interiorul Uniunii. Totodată, trebuie să conştientizăm şi faptul că integ- De menţionat şi faptul că grupările economice rarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu includ, de regulă, state cu nivele diferite de dezvolta- trebuie să reprezinte un scop în sine, ci o cale posi- re economică. Această diferenţiere, precum şi posi- bilă de dezvoltare economică şi socială a ţării, de bilităţile economice diferite, fac ca în urma integrării creştere a nivelului de trai al populaţiei. economice să aibă de câştigat în primul rând statele La fel, integrarea europeană reprezintă un pro- mari şi puternic industrializate. De obicei, statele mai ces care implică atât benefi cii, cât şi unele riscuri. dezvoltate din punct de vedere economic au atins şi Este fi resc că atunci când un popor acceptă să adere un nivel mai înalt al economiei bazate pe cunoaşte- la anumite structuri, el renunţă voluntar într-o anu- re şi inovaţii, iar potenţialul exportului de capital al mită măsură la suveranitatea proprie şi acceptă acestora le asigură şi o profi tabilitate superioară în impunerea regulilor structurii respective etc. comparaţie cu alte activităţi economice. Uniunea Europeană înaintează un şir de condiţii Trebuie să recunoaştem că Republica Moldova obligatorii faţă de statele candidate. Va fi necesa- continuă să balanseze între Est şi Vest, inclusiv în in- ră îndeplinirea unor criterii politice şi economice tenţiile sale de integrare economică. La fel, deocam- pentru iniţierea negocierilor şi procedurii de adera- dată nu s-au efectuat studii fundamentale prin care să re. În acest scop, după cum au făcut-o şi alte state, fi e evaluate oportunităţile, riscurile, dar şi costurile trebuie să efectuăm o evaluare exhaustivă a stării care ar putea fi suportate pentru fi ecare alternativă. economiei naţionale în raport cu cerinţele integrării De remarcat că, pe termen scurt, putem fi ten- în UE. Urmează să recunoaştem că avem nevoie de taţi de unele oportunităţi oferite de Uniunea Vamală o economie de piaţă funcţională, care să facă faţă estică, de genul reducerii tarifelor la resurse ener- unor noi presiuni concurenţiale, într-un nou mediu getice, capacitatea pieţei de desfacere etc. Totoda- concurenţial, încadrat în cu totul alte dimensiuni.

nr. 1 (28), martie 2013 - 53 Akademos

O importanţă deosebită capătă în aceste condiţii Economia bazată pe factori, în care factorii de asigurarea şi dezvoltarea competitivităţii economi- producţie primari, cum ar fi forţa de muncă ieftină şi ce la nivel de produs, întreprindere, la nivel naţio- accesul la resursele naturale, sunt sursele dominante nal, fi ind evidentă şi legătura de reciprocitate dintre ale avantajului competitiv. acestea. Este de menţionat şi faptul că nicio naţiune Economia bazată pe investiţii, în care compe- nu poate fi competitivă în toate tipurile de activităţi titivitatea este rezultatul creşterii efi cienţei produc- economice, accentuându-se tot mai frecvent carac- ţiei şi a îmbunătăţirii calităţii bunurilor şi serviciilor terul relativ şi dinamic al competitivităţii. produse. Chiar dacă în literatura de specialitate nu există Economia bazată pe inovare, unde capacitatea până în prezent o opinie unică referitoare la con- de a realiza produse şi servicii inovatoare la limita ţinutul noţiunii de competitivitate, în linii generale tehnologiilor globale, utilizând cele mai avansate aceasta poate fi defi nită drept: metode, devine sursa dominantă a avantajului com- - capacitatea unei ţări, măsurată prin comparaţie petitiv. cu alte ţări, de a forma şi asigura un mediu econo- De menţionat că Republica Moldova este consi- mic, social şi politic care să susţină crearea accele- derată astăzi în lume ca având o economie bazată rată de valoare adăugată; pe folosirea intensivă a factorilor primari, alături - capacitatea de a obţine o productivitate înaltă de state, precum Bangladesh, Burkina Faso, Etiopia, pe baza unei utilizări inovative a resurselor umane, Kîrgîzstanul sau Tadjikistanul, afl ate preponderent la fi nanciare şi materiale; începutul procesului de dezvoltare (Tabelul 1). Pen- - capacitatea de a crea valoare pentru consumato- tru acestea este specifi că concentrarea exporturi- rii tot mai exigenţi, care sunt dispuşi să plătească pre- lor în industriile care exploatează avantajul pre- ţuri mai mari pentru o valoare percepută mai mare; ţului scăzut al factorilor primari (resurse natura- - un ansamblu de instituţii, politici şi factori care le, condiţii climaterice, forţa de muncă). În astfel determină nivelul productivităţii unei ţări; de economii, concurenţa este, de regulă, scăzută, - capacitatea întreprinderilor, industriilor, ramu- industriile subfurnizoare sunt insufi ciente sau in- rilor, naţiunilor de a asigura factorilor de producţie existente, puterea de cumpărare redusă face pia- un profi t şi un nivel de folosire relativ crescut, pe o ţa puţin atractivă, tehnica şi tehnologiile sunt în bază durabilă, acestea fi ind expuse concurenţei in- mare măsură importate. Economia, la acest stadiu, ternaţionale. este foarte sensibilă la crizele economice mondiale Dezvoltarea economică presupune un proces de şi la schimbarea cursurilor valutare, care duc la in- modernizare continuă. Urmând modelul lui M. Por- stabilitatea cererii şi a preţurilor. Pe lângă aceasta, ter, putem vorbi despre trei etape ale competitivităţii avantajele competitive bazate pe dotarea cu factorii economice [1]: de producţie sunt puţin protejate.

Tabelul 1 Repartizarea statelor lumii pe nivele de dezvoltare în anul 2012 Nivelul 1 Tranziţia de la nivelul Nivelul 2 Tranziţia de la nivelul Nivelul 3 1 spre 2 2 spre 3 Bangladesh Algeria Albania Argentina Australia Burkina Faso Azerbaidjan Armenia Brazilia Canada Bolivia Brazilia Croaţia Cipru Cambodgia Brunei Bulgaria Estonia Cehia Etiopia Egipt China Letonia Hong Kong India Gabon Georgia Lituania Israel Kîrgîzstan Iran România Polonia Japonia R. Moldova Kuwait Macedonia Slovacia Norvegia Nigeria Maroc Muntenegru Turcia Slovenia Pakistan Mongolia Serbia Ungaria Statele UE 15 Tadjikistan Ucraina Ucraina Federaţia Rusă SUA ...... 38 state 17 state 33 state 21 state 35 state

54 - nr. 1 (28), martie 2013 Economie

Des. 1. Indicele Competitivităţii Globale a Republicii Moldova în 2012 Forumul Economic Mondial publică anual, în- iar la „Complexitatea businessului” – 121 (poziţia 117 cepând cu 1979, Raportul Competitivităţii Globale, în anul 2011) (des. 1). La aceste poziţii, Republica considerat cea mai importantă şi credibilă sursă de Moldova cedează considerabil şi în aspect regional, date comparabile privind creşterea competitivităţii inclusiv în raport cu principalii săi parteneri comerci- economice, monitorizând politicile aplicate de gu- ali – România, Ucraina şi Federaţia Rusă (des. 2). verne, sugerând măsurile necesare a fi luate de căt- Trebuie să menţionăm aici că printre factorii cu re acestea. În plus, contribuie la formarea imaginii impact pozitiv asupra Indicelui Global al Competiti- percepute a unei economii (stat) în lume şi atractivi- vităţii Republicii Moldova în anul 2012 se remarcă: tatea investiţională a lor. De menţionat, că începând - cazuri de îmbolnăvire de malarie, la 100 000 cu anul 2010, Centrul de Cercetare Economică al populaţie – poziţia 1; ASEM este partenerul ofi cial al Forumului Econo- - impactul malariei asupra businessului – poziţia 1; mic Mondial în elaborarea acestor rapoarte, fi ind - capacitatea de acces la Internet – poziţia 15; responsabil de recoltarea şi prelucrarea informaţii- - importurile ca şi procent din PIB – poziţia 16; lor primare, precum şi de lansarea ofi cială a rapoar- - indicele protecţiei drepturilor legale (pe piaţa telor în Republica Moldova. fi nanciară) – poziţia 2; Republica Moldova fusese inclusă pentru prima - suportarea de costuri suplimentare antitero- dată în Raportul Competitivităţii Globale în anul rism – poziţia 25; 2005, fi ind plasată pe poziţia 82 din totalul celor - încadrarea femeilor în câmpul muncii (0,91 117 state, iar în anul 2012 fi gura pe poziţia 87 din faţă de bărbaţi) – poziţia 26; totalul celor 144 state incluse în clasament, cu o îm- - fl exibilitatea sistemului de salarizare – poziţia 27; bunătăţire a poziţiei deţinute în comparaţie cu anul - datoriile publice raportate la PIB – poziţia 31; precedent. - prezenţa liniilor de telefonie fi xă – poziţia 36; În acest context, trebuie să menţionăm că Repub- - mărimea taxelor, % din PIB – poziţia 39; lica Moldova continuă să prezinte serioase decalaje - salarii şi productivitate – poziţia 40; de competitivitate în raport cu majoritatea absolută - numărul de zile necesare pentru iniţierea unei a statelor europene, la nivelul tuturor elementelor afaceri – poziţia 43; care determină capacitatea competitivă, iar decalajul - impactul îmbolnăvirilor de SIDA asupra busi- cel mai mare se manifestă, în primul rând, în ceea ce nessului – poziţia 43; priveşte inovarea şi cercetarea-dezvoltarea, domeniul - costuri suplimentare ce ţin de criminalitate şi societăţii informaţionale, fi ind plasată la capitolul violenţă – poziţia 53; „Inovaţii” pe poziţia 135 (poziţia 124 în anul 2011), - defi citul bugetar, % din PIB – poziţia 59.

nr. 1 (28), martie 2013 - 55 Akademos

Totodată, printre factorii cu impact negativ Succesul sau eşecul în afaceri, în cadrul unei asupra poziţiei Republicii Moldova în clasamentul economii, se poate datora unei mari diversităţi de competitivităţii globale în anul 2012 şi care trebuie să factori cu impact negativ sau pozitiv în derularea constituie domeniile prioritare de activitate în vede- afacerilor reale. Totodată, după cum demonstrează rea îmbunătăţirii competitivităţii putem menţiona: experienţa SUA, Japoniei şi altor state, creşterea 1. Calitatea drumurilor – poziţia 144. competitivităţii acestor ţări a început la nivelul unor 2. Prezenţa activităţii de cercetare-dezvoltare în întreprinderi concrete. Aceasta se observă şi din luc- întreprinderi – poziţia 140. rările savanţilor cu renume în domeniu (M. Porter, 3. Prezenţa clusterilor – 140. J. Shumpeter ş.a.) care, vorbind despre economia 4. Independenţa justiţiei – poziţia 138. naţională, de fapt se referă la competitivitatea între- 5. Plecarea forţei de muncă califi cată (exodul prinderilor care participă nemijlocit în lupta concu- creierilor) – poziţia 137. renţială, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. 6. Procurări guvernamentale de produse de teh- Dacă, pentru a supravieţui, o întreprindere nu trebuie nologii avansate – poziţia 136. decât să se adapteze continuu la mediul în care acti- 7. Costul politicilor agrare – poziţia 134. vează, atunci, pentru a fi competitivă, ea are nevoie 8. Calitatea instituţiilor de cercetare – poziţia ca mediul însuşi să respecte anumite reguli favori- 131. zante. Sensul de mediu, în acest caz, poate fi înţeles 9. Sufi cienţa de cercetători şi ingineri – poziţia ca o totalitate de performanţe ce sunt prezentate atât 131. de mediul legislativ, politic, cultural şi economic, cât 10. Efi cienţa politicilor antimonopol – poziţia şi de schimbările esenţiale ale sistemului de valori şi 130. ale comportamentului social, în general. 11. Prezenţa de întreprinderi dominante pe piaţă Pornind de la cele indicate mai sus, în cadrul – poziţia 130. sondajului naţional organizat pe un eşantion format 12. Calitatea infrastructurii portuare – poziţia 129. din 108 de întreprinderi din toate regiunile ţării care 13. Capacitatea de absorbţie a tehnologiilor noi reprezintă cele mai importante sectoare ale economi- – poziţia 128. ei naţionale, respondenţilor li s-a solicitat să indice, 14. Corectitudine în fi nanţare pe piaţa locală – dintr-o listă oferită, cinci din cei mai problematici poziţia 127. factori pentru dezvoltarea businessului în Republica 15. Gradul de orientare spre clienţi (efi cienţa Moldova. Rezultatele cercetării au demonstrat că, în pieţei bunurilor) – poziţia 126. calitate de factori cu un impact negativ mai mare asu- 16. Colaborarea între universităţi şi mediul de afa- pra derulării afacerilor, pot fi consideraţi (des. 3): ceri în domeniul cercetării-dezvoltării – poziţia 124. 1. Corupţia – menţionată de 79,6 % din întrep- 17. Dezvoltarea transportului aerian – poziţia 123. rinderile chestionate (în anul 2011 – 75,0%); 18. Mărimea pieţei interne (2,3 p. din 7) – po- 2. Instabilitatea politică – factor menţionat de ziţia 122. 58,4% % din totalul întreprinderilor chestionate (în 19. Drepturile asupra proprietăţii – poziţia 122. anul 2011 – 77,8%);

Des. 2. Poligonul Competitivităţii Globale a Republicii Moldova în context regional în anul 2012

56 - nr. 1 (28), martie 2013 Economie

3. Efi cienţa birocraţiei guvernamentale – 48,7%; general. În acelaşi timp, societatea modernă devi- 4. Legislaţia fi scală – 45,1%; ne tot mai mult o societate bazată pe cunoaştere şi 5. Accesul la fi nanţare – 41,6 %; informaţie, informaţia devenind, de fapt, o resursă 6. Calitatea forţei de muncă – 40,7 %. strategică şi fundamentală, asemănătoare capitalu- Totodată, nu se consideră un pericol mare pen- lui în societatea industrială, cu un impact hotărâtor tru dezvoltarea afacerilor sănătatea populaţiei, fac- asupra dezvoltării şi prosperităţii oricărei naţiuni. În tor remarcat doar de 8,8 % din totalul respondenţi- societăţile cele mai dezvoltate din punct de vedere lor, furturile şi criminalitatea (9,7 %), restricţiile pe economic, folosirea intensivă a cunoaşterii este re- piaţa valutară (16,8 %). cunoscută ca principalul factor al progresului. După cum s-a menţionat, Republica Moldova Pornind de la faptul că noua economie este baza- continuă să prezinte serioase decalaje de competi- tă pe Internet, constatăm că esenţa lucrurilor în con- tivitate la nivelul tuturor elementelor care determi- diţiile actuale este dată de comunicare, de schimbul nă capacitatea competitivă, decalajul cel mai mare de informaţii între parteneri, schimb din care rezultă manifestându-se, în primul rând, în ceea ce ţine de o nouă informaţie. inovare şi cercetare-dezvoltare, domeniul societăţii Noua economie înseamnă mai mult decât teh- informaţionale. nologie înaltă şi Internet. Ea presupune utilizarea în Nu încape îndoială că, pentru a fi competitivă, o mod creativ şi efi cient a inovării prin implementa- economie trebuie să se bazeze pe o populaţie edu- rea noilor realizări tehnice, crearea de noi produse şi cată şi califi cată, pe o infrastructură informaţională servicii, noi forme de prezentare, noi structuri func- dezvoltată, un sistem inovativ efi cient şi un sistem ţionale, noi metode de organizare a muncii, un nou economic şi instituţional care să susţină aceas- stil de conducere etc. tă abordare. Iată de ce, în situaţia în care pentru De menţionat că într-un alt raport anual lan- Republica Moldova creşterea competitivităţii sat de Forumul Economic Mondial, întitulat The economice reprezintă o prioritate, obiectivul de Global Information Technology Report, Republica dezvoltare a unei economii inovative trebuie să Moldova este inclusă în grupul de state afl ate la fi e la fel unul prioritar. etapa convergentă, de trecere de la etapa primară Este bine cunoscut faptul că ştiinţa, tehnica, la cea avansată de dezvoltare a tehnologiilor infor- inovarea, utilizarea cunoştinţelor şi până acum, de-a maţionale (tabelul 2) şi este plasată pe locul 78 din lungul timpurilor, au avut un rol important şi şi-au 152 de state incluse în clasament. La acest capitol adus contribuţia inestimabilă la dezvoltarea social- poziţia ţării noastre în clasament a fost infl uenţată economică, în susţinerea progresului economic la pozitiv de grupe de indicatori, precum accesibilita-

Des. 3. Incidenţa factorilor cu impact negativ în derularea afacerilor în 2012 şi 2011

nr. 1 (28), martie 2013 - 57 Akademos

Tabelul 2 Repartizarea statelor lumii pe etapele de dezvoltare a Tehnologiilor informaţionale în 2011 Etapa I Etapa II Etapa III Etapa primară Etapa convergentă Etapa avansată Armenia, Bangladesh, Albania, Argentina, Brazilia, Australia, Burkina Faso, Bulgaria, Belarus, China, Canada, Cambodgia, Ghana, Cehia, Georgia, Grecia, Hong Kong, Islanda, Gabon, Etiopia, Ungaria, Kuwait, Lituania, Noua Zeelandă, India, Indonezia, Laos, Mexic, R. Moldova, Israel Nepal, Niger, Polonia, România, Federaţia Rusă, Japonia Pakistan, Africa de Sud, Sri Lanka, Portugalia, Serbia, Slovacia, Turcia, Norvegia Tadjikistan, Tanzania, Ucraina Slovenia, Elveţia, Uganda Singapore Statele UE 15 SUA 61 state 60 state 31 state tea tehnologiilor informaţionale moderne (poziţia - accesibilitatea TIC – locul 8; 8), dezvoltarea infrastructurii şi conţinutul digital - numărul de proceduri la executarea unui con- al informaţiilor (poziţia 63), abilităţi în folosirea tract – locul 18; tehnologiilor informaţionale (poziţia 65). Într-o - numărul de zile la executarea unui contract – măsură mai mare infl uenţa negativă asupra poziţiei locul 20; Republicii Moldova ţine de utilizarea tehnologiilor - banda de Internet, Mb/sec la 10 000 populaţie informaţionale în afaceri (poziţia 120) şi mediul – locul 20; politic şi de reglementare (poziţia 109) (des. 4). - rata totală a impozitelor, % din profi t – locul 39; Din cei 53 de indicatori concreţi folosiţi în ela- - numărul de zile necesare lansării unei afaceri borarea clasamentului, drept factori cu impact pozi- – locul 42; tiv asupra Indicelui Global al Tehnologiilor Infor- - rata de alfabetizare a adulţilor – locul 44; maţionale al Republicii Moldova în anul 2011 pot - conectarea gospodăriilor la Internet – locul 56; fi consideraţi: - indicele de E-participare – locul 56; - competiţia în domeniul tehnologiilor informa- - Rata de conectare la Internet în bandă largă – ţionale şi comunicaţionale – plasare pe locul 1; locul 60; - tarifele pentru servicii internet în bandă largă – - dotarea gospodăriilor cu calculatoare – locul 63; locul 5; - accesul la Internet în şcoli – locul 63.

Des. 4. Indicele Global al Tehnologiilor Informaţionale al Republicii Moldova în 2011

58 - nr. 1 (28), martie 2013 Economie

În acelaşi timp, în calitate de factori cu impact şi o poziţie mai bună în clasamentele mondiale ale negativ asupra Indicelui Global al Tehnologiilor competitivităţii (des. 5). Aceasta determină necesi- Informaţionale al Republicii Moldova, cu rezerve tatea creşterii investiţiilor în cercetare-dezvolta- mari de îmbunătăţire pot fi consideraţi: re-inovare, în procese tehnologice moderne, în - achiziţiile publice de tehnologii avansate – lo- instruirea personalului, în tot ceea ce determină cul 134; potenţialul inovativ al unei ţări. - independenţa instanţelor de drept – locul 132; De remarcat că după o perioadă lungă de subfi - - disponibilitatea capitalului de risc – locul 126; nanţare a cercetării în anii 1990, situaţia la acest - gradul de absorbţie a tehnologiilor de către bu- capitol s-a ameliorat considerabil în perioada 2005- siness – locul 126; 2008, până la declanşarea crizei, atingând volumul - calitatea şcolilor de management – locul 124; de 394,8 mil. lei, ceea ce constituia 0,63% din PIB. - importanţa TIC ca viziune guvernamentală – Chiar dacă pe parcursul următorilor ani fi nanţarea locul 119; cercetării în valoare absolută nu a suferit schimbări - gradul de pregătire a personalului – locul 118; radicale (volumul fi nanţării în anul 2012 este preco- - utilizarea TIC şi efi cienţa guvernamentală – nizat la nivel de 364 mil. lei, ceea ce constituie 92% locul 114; din cel atins în anul 2008), raportată la PIB suma - impactul TIC asupra accesului la servicii tradi- alocată pentru cercetare s-a micşorat până la 0,40%, ţionale – locul 114; sau circa un procent din bugetul public naţional (des. - accesul la cele mai moderne tehnologii – locul 6). La acest capitol mai avem de recuperat decalaje 112; considerabile în raport cu statele dezvoltate din punct - protecţia proprietăţii intelectuale – locul 110; de vedere economic, unde cheltuielile totale pentru - efi cienţa sistemului juridic în soluţionarea liti- cercetare raportate la PIB sunt cu mult superioare ni- giilor – locul 108; velului atins în ţara noastră: Suedia – 3,42, Finlanda - rata de piraterie a softurilor – locul 103; – 3,87, Slovenia – 2,11, Ungaria – 1,11 etc. - cadrul regulator al TIC – locul 101. Totodată, trebuie să menţionăm că în Republica Investigaţiile şi analizele pe care le-am efectu- Moldova se constată o implicare foarte redusă a sec- at au scos în evidenţă existenţa unei corelaţii reale torului privat în activitatea de cercetare, atât în ce între Indicele Competitivităţii Globale şi cheltuie- priveşte fi nanţarea cercetării, cât şi efectuarea aces- lile pentru cercetare-dezvoltare raportate la PIB în tora, indiferent de sursa de fi nanţare (des. 7,8,9). statele lumii, or, anume statele cu o pondere mai De menţionat şi faptul că lipsa cercetării priva- mare a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare au te (în întreprinderi) stopează dezvoltarea cererii în  Slovenia Lituania ionale Ɯ 4.5 Letonia Cehia Ungaria informa  CroaƜia Muntenegru 4.3 Polonia FederaĠia Rusă Turcia tehnologiilor  4.0 MacedoniaRomânia al  Slovacia R.Moldova UcrainaAlbania Global  3.8 Bosnia HerƜegovina Serbia Indicele 3.5 3.8 3.9 4.0 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6

IndiceleCompetitivitĉƜiiGlobale2011 

Des. 5. Corelarea între Indicele Competitivităţii Globale şi Indicele Global al tehnologiilor informaţionale în context regional în 2011

nr. 1 (28), martie 2013 - 59 Akademos

Des. 6. Interdependenţa între Indicele Competitivităţii Globale şi Indicele Global al tehnologiilor informaţionale în context mondial în 2011 cadrul pieţei de cercetare, întrucât nu apare nevoia Trebuie să luăm în considerare şi faptul, că de asimilare a rezultatelor cercetării. Creşterea im- piaţa cercetării nu este caracterizată numai prin plicării sectorului privat în activitatea de cercetare- sortimente şi tipodimensiuni, dar şi prin niveluri dezvoltare-inovare poate fi atinsă şi prin susţinerea de performanţă, niveluri de preţuri, raportul per- din partea statului, inclusiv prin granturi, subvenţio- formanţă/preţ. La fel şi analiza pieţelor nu trebuie nări sau credite fi scale. să se refere doar la descrierea de sortimente, ci şi la La fel, şi funcţia de marketing – sau lipseşte, alţi parametri ai marketingului: promovare, reţele sau este slab dezvoltată în instituţiile de cercetare. de distribuţie, eventuali intermediari etc. Interme- În aceste circumstanţe, se impune promovarea unor diarii pe piaţa de cercetare trebuie să îndeplineas- cooperări şi parteneriate dintre economie şi ştiinţă, că funcţia de informare reciprocă a actorilor din indiferent de originea sursei de fi nanţare, iar im- cadrul pieţei, promovarea produselor pe piaţă, să plementarea funcţiei de marketing presupune nu acorde asistenţă în negocierea condiţiilor contrac- altceva decât orientarea activităţii de cercetare spre tuale, comercializarea propriu-zisă a produselor nevoile potenţialilor clienţi, adoptarea activităţii in- ştiinţifi ce, implementarea acestora prin inovare şi stituţiilor de cercetare la nevoile pieţei. transfer tehnologic etc.

Des. 7. Structura cheltuielilor pentru CDI după sursa de fi nanţare

60 - nr. 1 (28), martie 2013 Economie

Des. 8. Cheltuielile pentru CDI al sectorului public ca benefi ciar raportate la PIB în unele state în 2000-2010

Des. 9. Structura cheltuielilor pentru CDI după sectoarele benefi ciare în unele state în 2010

Bibliografi e 4. Datele Băncii Naţionale a Republicii Moldova. 1. M. Porter. Building the Microeconomie Founda- http://www.bnm.md tions of Prosperity: Findings from the Microeconomie 5. Datele Comisiei Europene pentru Statistică. http:// Competitiveness Indices. În: Global Competitiveness www.epp.eurostat.ec. europa.eu/portal/page/portal/eu- Report 2002-2003, WEF, Geneva, 2003. rostat/home 2. The Global Competitiveness Report 2011-2012. 6. Datele Fondului Monetar Internaţional. http:// – World Economic Forum. Geneva, Switzerland: 2011. www.bnm.md imf.org/external/index.com 527 p. 7. Datele Comitetului pentru Statistică al CSI. http:// 3. Datele Biroului Naţional de Statistică al Republi- cii Moldova. http://www.statistica.md www.cisstat.com

nr. 1 (28), martie 2013 - 61 Akademos

PLANIFICAREA ma perioadă, adică a evoluţiei previzionate pentru perioada curentă pe baza celei anterioare. Trebuie STRATEGICĂ pornit de la faptul că planifi carea nu determină ime- ÎN SUPORTUL diat o schimbare de evoluţie. De regulă, primele re- acţii apar în decursul unei perioade medii. Dacă se DEZVOLTĂRII compară obiectivul stabilit cu situaţia reală, poate rezulta o suprapunere a obiectivului cu realizatul, ce COMUNITĂŢILOR iscă un decalaj între cele două. LOCALE 3. Constatarea abaterilor dintre evoluţia nor- mală a realizărilor şi obiectivelor stabilite. Aceste Dr. hab. Alexandru STRATAN adiscrepanţe între obiectiv şi realizat trebuie şi pot fi eliminate cu ajutorul unei diversităţi de măsuri. Institutul de Economie, Finanţe 4. Identifi carea măsurilor adecvate pentru în- şi Statistică, AŞM lăturarea eventualelor erori. Se examinează o etapă de concepţie în care se aleg metode de atenuare a STRATEGIC PLANNING TO SUPPORT LOCAL decalajelor în timpul necesar atingerii obiectivului COMMUNITY DEVELOPMENT stabilit. La această etapă se impune evaluarea tutu- The purpose of this article is to outline the im- ror posibilităţilor, metodelor prin intermediul cărora portance of local strategic planning through the bot- se pot realiza în mod realist obiectivele presupuse tom-up approach, i.e. a planning that comes from the şi planifi cabile, adică să fi e posibilă concretizarea society members to the local authority. The experien- fi ecărei măsuri în parte. ce of local authorities in Moldova, on the implemen- 5. Planifi carea detaliată a activităţii. La această tation and operation of local development strategies, etapă se cuantifi că obiectivul întreprinderii, ţinând highlights the shortcomings of planning models and cont de evoluţia generală, prin intermediul măsurilor perception of strategic documents. determinate în faza anterioară. Fraze „sinucigaşe” ca „nimic nu poate fi planifi cat, totul este întâmplător” sunt inutile în activitatea concretă şi, ca atare, trebuie Dacă managementul se realizează prin exercita- respinse şi considerate nevalabile şi fără valoare. Este rea funcţiilor de planifi care, organizare, conducere evident că o planifi care efi cientă este posibilă dacă (antrenare la acţiune) şi control, o afi rmaţie precum sunt utilizate metode corespunzătoare. că ,,planifi carea este funcţia de bază a managementu- 6. O planifi care realistă reprezintă premisa reali- lui” poate să pară o exagerare; s-ar putea ca impresia zării obiectivului planifi cat. Dacă planifi carea detali- aceasta să fi e creată de forma de exprimare. Şi totuşi, ată arată că apare un nou decalaj între rezultatele pla- dacă planifi carea este catalogată ca fi ind ,,cheia de nifi cării şi obiective, atunci trebuie revizuite măsurile boltă” (J. Ivancevich) sau ,,funcţia fundamentală” prevăzute pentru atingerea obiectivelor şi, respectiv, (H. Koontz) este pentru că prin toate acţiunile mana- planurile. Aşadar, este necesară o permanentă corela- geriale de organizare, conducere şi control se urmă- ţie obiectiv-plan. Dacă planul şi obiectivul se supra- reşte aducerea la îndeplinire a deciziilor planifi cării. pun, planifi carea se consideră acceptată. Pentru ca organizaţia economică să obţină rezulta- 7. Controlul şi verifi carea permanentă în peri- te prin care să supravieţuiască, în ansamblul ei dar şi oada de plan (comparaţia plan/realizat). Verifi carea fi ecare componentă, fi ecare angajat trebuie să ştie ce pe parcursul perioadei de plan creează posibilitatea are de făcut, iar răspunsul se obţine prin planifi care. depistării din timp a eventualelor abateri, jucând ro- Procesul de planifi care, ca o funcţie a manage- lul unui sistem de „alarmă”. mentului, parcurge următoarele etape (schema 1): 8. Analiza devierilor. Această analiză nu are ro- 1. Înregistrarea situaţiei de facto, prin aceasta lul de a găsi un vinovat, ci de a depista cauzele care înţelegându-se cunoaşterea exactă a situaţiei reale a au determinat decalajele pentru a aplica măsuri fi e întrep rinderii la momentul întocmirii planului. Ea pre- în sensul modifi cării instrumentului de planifi care, supune, deci, defi nirea clară a condiţiilor în momentul fi e de îmbunătăţire a măsurilor luate. începerii activităţii. Această situaţie poate fi prezentată Experienţa autorităţilor locale din Republica mai exact prin analiza datelor disponibile din ultimii Moldova privind implementarea şi punerea în func- trei-cinci ani. Situaţia de facto reprezintă condiţia pri- ţiune a strategiilor de dezvoltare locală scoate la mordială pentru stabilirea obiectivelor reale. iveală defi cienţe ale modelelor de planifi care şi de 2. Stabilirea obiectivelor. Obiectivele trebuie să percepere a documentelor strategice. fi e realiste şi corelate cu tendinţa evoluţiei din ulti- Orice strategie trebuie construită pe principiul

62 - nr. 1 (28), martie 2013 Economie dezvoltării locale integrate. Prin dezvoltarea locală 1. Crearea grupului de lucru local. În compo- integrată se înţelege dezvoltarea care corelează trei nenţa acestui grup de lucru trebuie să participe nu aspecte majore ale dezvoltării, şi anume: doar reprezentaţii autorităţilor locale de nivelul I şi • Dezvoltare economică; II, dar şi membrii comunităţii, reprezentanţi ai dife- • Dezvoltare socială; ritor pături sociale; • Gestionarea echilibrată a resurselor şi a me- 2. Stabilirea domeniului de cuprindere a stra- diului natural. tegiei. Aşa cum a fost menţionat, strategia trebuie să Planifi carea strategică de tip „bottom-up” este se bazeze pe principiul dezvoltării locale integrate. specifi că UE, şi anume Obiectivului General al Axei Este notoriu ca domeniile strategiei să aibă acoperi- 4 – LEADER. Abordarea LEADER „de jos în sus” re cuprinzătoare şi nivelul de expertiză a membrilor reprezintă o modalitate ce permite actorilor locali să grupului de lucru local să fi e sufi cient; determine nevoile zonei din care provin şi să con- 3. Analiza situaţiei actuale. La această etapă tribuie la dezvoltarea teritorială din punct de vede- membrii comunităţii trebuie să participe activ pen- re economic, demografi c, educaţional, cultural etc. tru a se expune asupra tuturor problemelor şi resur- prin intermediul unei strategii de dezvoltare elabo- selor existente în localitate. De asemenea, viziunea rată şi implementată local. Abordarea LEADER – obiectivă a formatorilor şi/sau consultanţilor, exper- „de jos în sus” – reprezintă o modalitate ce permite ţilor care urmează să pună pe hârtie strategia, este Grupului de Acţiune Locală să îşi aleagă un grup foarte importantă, pentru a prioritiza cum trebuie de coerent de măsuri adaptate priorităţilor identifi cate acţionat ulterior; pe teritoriul sau, măsuri transpuse în strategiile de 4. Viziunea comunităţii. O strategie nu tre- dezvoltare locală, pentru a pune în valoare potenţia- buie să se rezume doar la rezolvarea problemelor, lul endogen al teritoriului. dar trebuie să fi e condusă spre o aspiraţie comună a În contextul celor expuse, ţinem să accentuăm membrilor societăţii; semnifi caţia planifi cării de jos în sus, utilizând re- 5. Formularea obiectivelor; sursele neo-endogene, pentru a răspunde necesi- 6. Dezvoltarea planurilor comunitare de acţiu- tăţilor locale şi a tinde spre dezvoltare sustenabilă ne, a ţintelor şi a planului de monitorizare a strategi- (dezvoltare care are o continuitate). Pentru autori- ei. De asemenea, este important de întocmit o hartă tăţile locale din Republica Moldova este imperativ comparativă a indicatorilor de impact şi de rezultat, să înţeleagă această sarcină şi să contribuie la or- pentru a înţelege ce se va atinge în urma implemen- ganizarea planifi cărilor strategice participative prin tării unui obiectiv, program şi proiect. abordarea de tip „bottom-up”. Un exemplu relevant privind implementarea Pentru ca un plan strategic de dezvoltare socio- practicii menţionate îl reprezintă elaborarea Strate- economică locală să fi e sustenabil şi realizabil se giei de dezvoltare socio-economică a raionului Hân- impune: ceşti pentru perioada 2013-2020. Prin intermediul

Etapa strategică Înregistrarea Stabilirea Constatarea situaĠiei reale obiectivelor abaterilor

Depistarea Analiza măsurilor devierilor adecvate

NU

Controlul úi Corespunde planificarea Planificarea în verificarea DA permanentă detaliată detaliu obiectivelor ? Etapa analizei comparative plan / realizat Etapa de planificare

Schema 1. Desfăşurarea procesului de planifi care [3]

nr. 1 (28), martie 2013 - 63 Akademos experţilor Institutului de Economie, Finanţe şi Sta- şi gestionarea echilibrată a resurselor şi a mediului tistică şi a formatorilor cu practică europeană în dez- natural caracteristic raionului Hânceşti. voltare strategică locală, Consiliul raional Hânceşti Astfel, datorită noului model de elaborare a stra- a reuşit să îşi asume angajamentul de planifi care tegiei de dezvoltare socio-economică, documentul „bottom-up”. S-a lucrat intensiv asupra sensibilizării în sine se bazează pe necesităţi şi posibilităţi reale, comunităţii de a participa, de rând cu reprezentanţii care pot fi realizate în comun cu cetăţenii raionului Consiliului raional, la analiza situaţiei existente în Hânceşti, precum şi susţinute de instituţiile statului raion, principalelor probleme care afectează diferite şi organizaţiile internaţionale. Pentru autorităţile lo- pături ale societăţii. De asemenea, au fost expuse cale din Republica Moldova este imperativ să înţe- şi analizate aşteptările şi viziunea comunităţii refe- leagă această sarcină şi să contribuie la organizarea ritoare la dezvoltarea raionului Hânceşti pe termen planifi cărilor strategice participative prin abordarea lung, deoarece strategia de dezvoltare socio-econo- de tip „bottom-up”, utilizând resursele neo-endoge- mică a raionului Hănceşti este planifi cată pentru o ne, pentru a răspunde necesităţilor locale şi a tinde perioadă de 7 ani (2013 – 2020). În contextul proce- spre dezvoltare sustenabilă. sului de planifi care, membrii societăţii şi-au asumat Doar cu o asemenea abordare, planurile strate- angajamentul civic (unul dintre cei patru piloni care gice de dezvoltare socio-economică locală ar putea caracterizează capitalul social al comunităţii) de a avea un impact pozitiv asupra tuturor factorilor in- utiliza resursele endogene, inclusiv resursele proprii teresaţi din comunitate. pentru a contribui la dezvoltarea raionului. În acest context, planifi carea strategică are funcţia Astfel, Consiliul raional Hânceşti, cu suportul de a administra schimbarea întregii comunităţi pentru experţilor din cadrul Institutului de Economie, Fi- asigurarea unui viitor economic mai bun. Complexita- nanţe şi Statistică, în luna octombrie 2012, a iniţiat tea sa este determinată de analiza iniţială a condiţiilor proiectul de elaborare a Strategiei de dezvoltare so- economice la nivel local, de interacţiunile specifi ce în cial-economică a raionului Hânceşti. Perioada de im- cadrul comunităţii şi de factorii care afectează comu- plementare a strategiei vizează anii 2013-2020. nitatea în ansamblu (cum ar fi cei de ordin social, de Făcând abstracţie de metodologia de care se mediu, economic, politic şi tehnologic). conduce majoritatea autorităţilor în elaborarea stra- Pe de altă parte, schimbările făcute urmează să tegiilor locale, echipa de experţi din cadrul IEFS a infl uenţeze întreaga economie locală prin acţiuni venit cu o nouă abordare, de esenţă europeană, de speciale, selective. Având în vedere faptul că resur- planifi care „bottom-up”, care reprezintă o modali- sele şi capacitatea unei comunităţi sunt întotdeauna tate ce permite actorilor locali să determine nevoile limitate, procesul de planifi care strategică trebuie să zonei din care provin şi să contribuie la dezvoltarea determine în permanenţă problemele, obiectivele şi teritorială din punct de vedere economic, demogra- acţiunile care sunt cele mai necesare, sigure şi fe- fi c, educaţional, cultural etc. prin intermediul unei zabile, iar planifi carea strategică trebuie elaborată în strategii de dezvoltare elaborată şi implementată mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tu- local. turor grupurilor social-economice din comunitate. Astfel, această abordare a permis Grupului de Acţiune Locală să îşi aleagă un set coerent de măsuri Bibliografi e adaptate priorităţilor identifi cate pe teritoriul său, 1. Ivancevich J., Human Resource Management, măsuri transpuse în strategia de dezvoltare locală, McGraw-Hill/Irwin; 11th edition, 2009, 672 p. pentru a pune în valoare potenţialul endogen al te- 2. Koontz H., O’Donnell C. Principles of Mana- ritoriului. De asemenea, Grupul de Acţiune Locală a gement: An Analysis of Managerial Functions, 4th Ed., generat soluţii de remediere a problemelor, a defi nit McGraw-Hill, New York, 1968, 822 p. viziunea comună, unde şi cum văd cetăţenii raionul 3. Stratan A. Management: resurse-transformare- rezultate. F.E.P. „Tipografi a Centrală”, Chişinău, 2001, Hânceşti în anul 2020, precum şi a participat la ela- 168 p. borarea obiectivelor şi planului de acţiuni, care ur- 4. Importanţa planifi cării strategiilor de dezvol- mează a fi îndeplinit în perioada anilor 2013-2020. tare socio-economice prin abordarea de tip bottom-up, „Strategia de dezvoltare social-economică a pe principiul dezvoltării locale integrate. Disponibil pe: raionului Hânceşti 2013-2020” urmăreşte şi este http://eco.md/index.php?option=com_content&view=ar construită pe principiul dezvoltării locale integrate. ticle&id=7954:importana-planifi crii-strategiilor-de-dez- Prin dezvoltarea locală integrată se înţelege dezvol- voltare-socio-economice-prin-abordarea-de-tip-bottom- tarea în care corelează trei aspecte majore, şi anume: up-pe-principiul-dezvoltrii-locale-integrate&catid=98:ec dezvoltarea economică, dezvoltarea socială, precum onomie&Itemid=469.

64 - nr. 1 (28), martie 2013 Economie

DE LA ECONOMIA Quesnay (1694 – 1774) şi englezul Adam Smith (1723 – 1790), au elaborat un sistem de cunoştinţe CUNOAŞTERII – (o copie a realităţii, cum considerau ei) în care toate LA „ECONOMIA procesele economice se desfăşoară în strictă confor- mitate cu anumite legi, la fel de obiective, generale IMAGINAŢIEI CREATIVE” şi neschimbătoare ca şi legile naturii. Dar iată că „revoluţia cuantelor”, declanşată în Membru corespondent al AŞM anul 1900 de fi zicianul german Max Planck (1858 – Dumitru MOLDOVAN 1947), impune treptat o nouă interpretare a lumii, in- clusiv a fenomenelor economice. Efectuând o mulţime Academia de Studii Economice de experienţe, savantul german a descoperit că lumina din Moldova (ca şi radiaţia termică) nu „curge” într-un şuvoi conti- nuu, cum se considera până atunci, ci este emisă şi ab- The article FROM KNOWLEDGE ECONOMY sorbită în unităţi elementare distincte, pe care Planck TO „THE ECONOMY OF CREATIVE le numeşte cuante. Aceste particule nu au o identita- IMAGINATION” argues in favour of the assumption te stabilă, ci se manifestă când sub formă de materie, that the process of creating economic goods, când sub formă de unde de energie. Apoi savanţii au as well as living conditions of an individual, is accomplished, fi rst of all, in the person’s brain, in the constatat că la nivelul acestor particule, omul de ştiin- imagination, by mobilizing the cosmic energies of a ţă, care le cercetează, nu poate fi o persoană obiectivă certain frequency. Then, by physical and intellectual şi imparţială. Vrând-nevrând, prin imaginaţia sa el par- effort, the „created” goods take their physical and ticipă nemijlocit la crearea, la acest nivel, a unei sau visible form. This article also sketches the traits of altei realităţi, vizualizând particula subatomică, fi e în a new theory, such as: reducing the dependence of calitate de corp solid, fi e de undă de energie. the production process on natural resources; ways Aşadar, la nivelul particulelor elementare nu mai of employing the spiritual qualities of an individual; există o realitate obiectivă (cum este cazul proceselor infl uence of involuntary imagination and negative „de suprafaţă” studiate de Newton), ci o realitate „mo- expectations on launching some phenomena that is delată”, „creată” de imaginaţia, intenţiile şi aşteptările unfavourable for economic development. individului. Oamenii de ştiinţă au constatat, de aseme- nea, că în timp ce fenomenele vizibile, „de suprafaţă”, 1. Fizica teoretică şi evoluţia ştiinţei econo- sunt supuse principiului determinismului, adică sunt mice perfect previzibile, la nivelul cuantelor domină princi- Se spune că în prezent în lume sunt mai mulţi piul incertitudinii. Particulele elementare nu se mişcă cercetători ştiinţifi ci decât au fost în toată istoria în mod continuu, de la un punct la altul, ci efectuează, omenirii de până acum. În viitor însă s-ar putea să aşa, din senin, fără o cauză oarecare, anumite mişcări fi e şi mai mulţi, deoarece ştiinţa evoluează aproape bruşte, neaşteptate, numite „salturi cuantice”. în progresie geometrică, o nouă descoperire declan- Astfel, fi zica cuantelor impune un nou adevăr şând imediat un val de reevaluări şi cercetări în cele- ştiinţifi c şi anume: elementul primordial, constitutiv lalte domenii ale ştiinţei. Astăzi, de exemplu, succe- al Universului nu este materia, ci energia, care are sele remarcabile ale fi zicii cuantice şi ale psihologiei proprietatea de a „se solidifi ca”, adică de a se pre- generează o reinterpretare grabnică a cunoştinţelor face în materie. noastre despre viaţa economică, în special despre procesul de producţie a bunurilor materiale. 2. Universul a apărut şi evoluează pe calea După cum se ştie, constituirea economiei politi- prefacerii energiei în materie ce (teoriei economice) ca ştiinţă a avut loc în urma Aristotel considera că Universul este veşnic. Şti- unui şir de descoperiri în mecanica clasică. Potri- inţa contemporană, ca de altfel şi toate religiile lumii, vit convingerilor părintelui acesteia, Isaac Newton afi rmă că Universul material n-a existat totdeauna, că (1642 – 1727), la temelia Universului se afl ă materia, el a apărut la un moment dat şi cândva va dispărea. care are proprietatea de a se diviza în particule foar- Potrivit celei mai populare ipoteze ştiinţifi ce, Univer- te mici „ce nu se uzează şi nu se sfărâmă niciodată”, sul material s-a format cu circa 14 miliarde de ani în toate fenomenele din Univers, supuse principiului urmă. Până atunci exista doar un punct fără dimen- determinismului, fi ind perfect previzibile. Pornind siuni, mai mic decât nucleul unui atom, dar „ticsit” de la ideile savantului englez despre materie şi Uni- cu energie pură. În urma unei explozii inegalabile, vers, clasicii ştiinţei economice, francezul François numite „Big Bang”, circa 3% din energia pură s-a

nr. 1 (28), martie 2013 - 65 Akademos prefăcut în materie (planete, stele, comete etc.), pre- transforme materia dintr-o formă în alta. cum şi în energie liberă şi informaţie. Restul energiei Dacă acceptăm ideea că Omul este fi ul lui aşa şi a rămas sub forma ei iniţială [1]. Dumnezeu, cum afi rmă Biblia, atunci trebuie să re- Religia, spre deosebire de Ştiinţă, susţine că cunoaştem că omul a moştenit de la Părintele său Universul n-a apărut spontan, de la sine, ci a fost ceresc şi extraordinara capacitate de a transforma, creat în mod conştient, treptat şi chibzuit de însăşi cu ajutorul gândului, cuvântului şi imaginaţiei sale, Creatorul Suprem. Biblia afi rmă că iniţial nu era energia pură în bunuri materiale. Ajunşi aici vom decât Dumnezeu, care la un moment dat a „făcut remarca o coincidenţă, pur şi simplu fantastică, ce lumea” (Pământul, Luna, Soarele, stelele, plantele există între esenţa duală a omului (trup material, pă- şi animalele) cu ajutorul cuvântului. Astfel, la în- mântesc, vizibil şi sufl et invizibil) şi dualitatea par- ceputul timpurilor energia pură a fost transformată, ticulelor elementare, care se manifestă uneori sub sau s-a transformat de la sine, în lucruri materiale. formă de corp solid, material, alteori – de impuls, de În anul 1929, astronomul şi cosmologul ameri- undă efemeră, invizibilă. Să fi e oare o coincidenţă can Edwin Hubble (1889-1953), face o descoperire întâmplătoare la mijloc? epocală şi anume: Universul, pornit odată din punc- Vorbind despre esenţa divină a omului, celeb- tul zero, va continua să se extindă uniform în toate rul fi losof francez de origine bulgară, Omraam direcţiile, cu o viteză din ce în ce mai mare. Se va Mikhaël Aïvanhov (1900-1986), remarca faptul că extinde încă circa 20 miliarde de ani, după care va Iisus Hristos a fost pedepsit cu răstignirea pe cruce reveni la punctul său iniţial. Mulţi ani mai târziu, anume „pentru curajul de a fi spus că El este Fiul celebrul fi zician englez Stephen Hawking (1942) lui Dumnezeu şi că toţi oamenii sunt, de asemenea, avea să scrie: „Conceptul despre Universul care se fi ii şi fi icele Celui de Sus” [3]. Relaţiile de „rude- extinde nu exclude existenţa Creatorului ”[2]. nie apropiată” între Om şi Creatorul Suprem sunt Acum să ne întrebăm: după „Big Bang” (ipo- „certifi cate” şi de alte religii. În cartea sfântă a hin- teză ştiinţifi că recunoscută drept corectă şi de către duşilor, „Bhagavad – Ghita”, de exemplu, se spune Papa de la Roma), procesul de „facere a lumii” a că „sufl etul omului constituie o părticică calitativ luat sfârşit? Sau transformarea în materie a celor identică cu Sufl etul Suprem”. 93% de energie pură, rămase după marea explozie, Însă nu doar religia, ci şi un număr însemnat de mai continuă şi în prezent? Şi dacă „facerea lumii” oameni de ştiinţă consideră că omul are cele mai încă se prelungeşte, cum se înfăptuieşte acest lucru? apropiate „relaţii de rudenie” cu Creatorul Suprem. În mod spontan, de la sine, sau conştient, chibzuit, Aceasta este convingerea unor fi zicieni de talia bine planifi cat? Iar dacă Universul evoluează pe cea lui I. Newton, A. Einstein, M. Planck, T. Edison, de a doua cale, atunci cine preface energia pură în D. Bohm şi mulţi alţii, care afi rmă, având şi argu- materie, tot Creatorul Suprem, sau Cineva căruia mentele respective: „Conştiinţa umană este o par- Dumnezeu i-a încredinţat această misiune în diferite te a Conştiinţei Supreme.” Iar biofi zicianul rus segmente ale Universului? A. P. Dubrov (1931), membru titular al Academiei Chiar recent, la începutul anului 2013, savanţii de Ştiinţe din New York , declară că interacţionând au reuşit să urmărească cum, prin „înghiţirea” pra- în permanenţă cu lumea înconjurătoare la nivelul fului cosmic şi a gazului ce înconjoară o stea înde- particulelor elementare conştiinţa umană este ca- părtată, se naşte o nouă planetă. Mai mult. Astrono- pabilă să creeze orice formă de materie [4]. mul Simon Casassus, de la Universitatea Santiago Aşadar, creierul omului poate fi comparat cu din Chile, a declarat că „a fost descoperit un proces o „maşină” care transformă, fără un efort special, care permite stelelor să crească”. undele energetice în particule solide, în materie. Cât priveşte planeta Pământ, aici, în opinia Această idee era bine cunoscută încă în antichita- noastră, procesul de transformare în continuare a te, ajungând până la noi şi sub forma unei celebre energiei pure în materie este înfăptuit de cei care, legende despre regele Midas, care obţinuse de la potrivit Bibliei, au fost creaţi după „chipul şi ase- zei extraordinara proprietate de a transforma în aur mănarea lui Dumnezeu”. Expresia „după chipul şi orice obiect de care se atingea. asemănarea lui Dumnezeu” este înţeleasă de obicei În această ordine de idei este deosebit de sem- anume în sensul că omul este un gânditor, este un nifi cativ faptul că în limba română (dar probabil şi creator al realităţii în care trăieşte şi, pe această cale, în alte limbi), cuvintele „Creatorul”, „creierul” un co-Creator al Universului. Nu avea niciun rost ca şi „a crea” au aceeaşi rădăcină! Să fi e şi aici doar Dumnezeu (sau natura) să fi lucrat atât de mult la o simplă suprapunere? Sau poate cei care au făurit desăvârşirea omului ca acesta să fi e capabil doar să graiul românesc au ţinut să ne transmită şi un mesaj

66 - nr. 1 (28), martie 2013 Economie extrem de important, şi anume: omul, cu ajutorul 3. Imaginaţia individului – „atelierul” în care creierului său, creează realitatea în care trăieşte, la se „produce” realitatea fel cum a procedat Creatorul Suprem în momentul În opinia noastră, contrar aparenţelor, precum şi „facerii lumii”. „Creează”, dar numai cu condiţia că a conceptelor ştiinţifi ce deja afi rmate, procesul de face acest lucru cu „credinţă”. producere se desfăşoară în două etape, la două Incontestabil, o confi rmare a ideii precum că niveluri diferite, şi anume: omul este în stare să transforme energia pură în ma- a) în imaginaţia individului (sau în imaginaţii- terie ar fi constatarea faptului că dimensiunile Pă- le unui grup de indivizi ce activează în echipă); mântului cresc. Nu însă în urma sedimentării prafului b) în atelierele, fabricile şi uzinele tradiţio- cosmic şi a rămăşiţelor de meteoriţi, ci ca urmare a nale. transformării, de către conştiinţa umană, a energiei După cum se ştie, orice activitate umană, inclu- pure în materie. Deocamdată ştiinţa nu a înregistrat siv cea economică, porneşte de la o simplă intenţie o creştere a volumului planetei noastre. Zicem deo- a individului de a confecţiona ceva sau de a-şi însuşi camdată, deoarece s-a demonstrat că dimensiunile anumite bunuri. Mai apoi, individul „cu intenţii” îşi altor corpuri cosmice pot creşte. În fi ne, potrivit „te- imaginează cum va proceda în continuare pentru a oriei corzilor”, Universul ar avea nu patru dimensi- obţine bunurile dorite. Ajuns aici, atenţie! atât in- uni (înălţime, lungime, lăţime şi timp), ci tocmai 15, tenţiile, cât şi imaginaţia omului nu constituie, aşa dintre care 11 nu sunt percepute de simţurile omului. cum se mai crede, doar nişte fenomene ireale, fi c- Or, s-ar putea întâmpla ca o anumită parte din masa tive, închipuite. Imaginaţia şi intenţia sunt forţe materială a pământului să treacă în alte dimensiuni. fi zice reale, capabile să modifi ce profund realita- Oricum, există o lume invizibilă, o lume a ener- tea! Anume în imaginaţia individului, într-un mod giilor, gândurilor, informaţiei, lume ce ascunde o cu totul misterios şi inexplicabil, are loc procesul mulţime de taine şi pe care ştiinţa contemporană, de de prefacere a energiei pure în bunuri economice şi curând, a început s-o studieze în mod sistematic. Şti- situaţii de viaţă. Deocamdată acest fapt nu poate fi inţa nu dispune deocamdată de instrumentele adecva- sesizat de organele de simţ ale individului, deşi une- te pentru a efectua asemenea investigaţii. Or, cum se le persoane avansate spiritual mărturisesc că „văd” ştie, cele mai multe cunoştinţe despre lumea invizi- totul ce se petrece în creierul omului. bilă se afl ă în cărţile sfi nte. „Ştiinţa contemporană, scriu fi zicienii ruşi Vitalie (1993) şi Tatiana (1938) Tihoplav, ajungând în cercetările sale la hotarele lumii invizibile şi încercând să treacă aceste hota- re, se apropie tot mai mult şi mai mult de religie” [5].

După ce în „atelierul” imaginaţiei individului, bunurile dorite sunt „conturate” şi „încărcate” cu energiile respective, mai departe, în fabricile, uzi- nele şi atelierele tradiţionale, prin anumite eforturi fi zice şi intelectuale şi cu folosirea materiei prime, bunurile „create” deja în creierul omului, îmbracă forma lor vizibilă. Pentru a fi mai expliciţi, vom recurge la o ana- Lumea invizibilă este studiată deocamdată doar logie cu procesul de „facere” a unei fotografi i. La de ştiinţele exacte, de fi zică în primul rând. Dar este prima etapă, prin apăsarea butonului respectiv are evident că un şir de „taine” ce ţin de dezvoltarea loc „producerea” pozei dorite. Deşi există deja, deşi economică, de procesul de producere şi distribuire a a fost deja fabricată, această poză nu poate fi încă bunurilor materiale în societate, rămân a fi „ascun- văzută. Şi abia după developarea peliculei şi tipă- se” în lumea invizibilă a gândurilor, ideilor, energi- rirea fotografi ei noi obţinem poza ce a fost „creată” ilor, conştiinţei.

nr. 1 (28), martie 2013 - 67 Akademos

încă în momentul când s-a „deschis” obiectivul apa- ratului de fotografi at. Aşadar, instrumentul cu ajutorul căruia gândul „modelează” materia şi creează realitatea dorită este imaginaţia. Cunoscutul fi losof şi om de afaceri american Charles F. Haanel (1866-1949) încă în anul 1912 scria: „Adevăratele bunuri sunt create de Raţiunea Independentă cu ajutorul imaginaţiei. Constructorul nu va ridica niciun edifi ciu până nu va primi de la arhitect planul acestuia” [6]. În prezenta lucrare vom analiza procesul de pro- ducţie doar la prima sa etapă, adică la nivelul imagi- naţiei creative. Totodată, vom identifi ca punctele de reper ale unei teorii, pe care o întitulăm „economia imaginaţiei creative”. Potrivit acestei teorii (care în realitate este deocamdată o simplă ipoteză), atât bunurile economice propriu-zise, cât şi condiţii- le concrete, în care acestea vor „îmbrăca hainele lor vizibile”, sunt „concepute şi create” în imagi- naţia individului. Având o infl uenţă decisivă asup- ra „comportamentului” particulelor elementare, imaginaţia umană este acea forţă care „are acces” la Trecând în continuare la argumentarea ideilor „oceanul” inepuizabil de energie pură, din care s-a ipotezei noastre, vom menţiona că ştiinţa contem- format cândva Universul material. porană, pe cale experimentală, a demonstrat că in- tenţiile şi imaginaţia omului sunt forţe fi zice rele şi nicidecum nişte eforturi sterile şi efemere, care nu „trec” de hotarele craniului uman. Din contra, aces- te însuşiri spirituale, neglijate de obicei de marea majoritate a oamenilor, sunt capabile să „trezească la viaţă” anumite energii cosmice, să le mobilize- Economiştii din trecut n-au examinat gândul ze şi să le aranjeze într-o anumită ordine şi formă. omului în calitate de factor distinct de producţie. Mai mult, intenţiile şi imaginaţia individului de- Unele idei, în acest sens, au fost exprimate totuşi. vin momentan cunoscute în întregul Univers. Astfel, Karl Marx (1818-1883), analizând dife- Aceasta se întâmplă deoarece vidul (adică spaţiul renţa dintre „efortul” fi zic al animalelor şi munca gol, care ne înconjoară) de fapt nu este gol, ci este înfăptuită de către om, scria: „… albina îşi clădeşte „ticsit” cu diferite forme de energie, de „identităţi” astfel celulele ei de ceară, încât îi dă de ruşine pe care comunică în permanenţă între ele. Acest lucru unii arhitecţi din rândurile oamenilor. Dar, chiar şi a fost demonstrat iniţial prin descoperirile făcute de cel mai prost arhitect se deosebeşte din start de cea fi zicienii Universităţii din Paris, conduşi de Alain mai bună albină prin faptul că, înainte de a construi Aspect (1947), în anul 1982. Savanţii francezi au celula, el o construieşte mai întâi în capul său” [7]. demonstrat că doi electroni sunt capabili să comu- Subliniem faptul că, în opinia lui Marx, arhitec- nice instantaneu între ei indiferent de distanţa ce-i tul mai întâi „construieşte” ceva în capul său. Or, a separă. Mai mult, fi ecare electron este „informat” „construi” presupune depunerea unui efort oareca- într-un mod miraculos despre toate ce se întâmplă re, presupune un act de creaţie, o activitate producti- cu ceilalţi electroni. Această descoperire, puţin im- vă. Potrivit unor cercetători, activitatea imaginaţiei portantă la prima vedere, modifi că radical concepte- creative se înfăptuieşte în strânsă „colaborare” cu le noastre despre lumea înconjurătoare. Creatorul Suprem. Napoleon Hill (1883-1970), de Având drept punct de plecare descoperirea fi zi- exemplu, scriitor şi om de afaceri american, consili- cienilor francezi, laureatul Premiului Nobel David er al preşedintelui SUA Franklin D. Roosevelt, scrie Bohm (1917-1992) de la Universitatea din Londra că „prin intermediul imaginaţiei creative, conştiinţa lansează ipoteza potrivit căreia particulele subato- limitată a omului începe să comunice în mod direct mice se afl ă în stare de contact instantaneu, indife- cu Inteligenţa Infi nită” [8]. rent de distanţa care le separă, nu pentru că între ele

68 - nr. 1 (28), martie 2013 Economie are loc un schimb miraculos de informaţii, ci fi indcă rarea spaţială a particulelor subatomice este o iluzie, separarea acestora este o iluzie. După cum afi rmă aceste particule nefi ind entităţi individuale ci extin- Bohm, „există un nivel mai profund al realităţii”, deri ale aceluiaşi „ceva” fundamental, dacă tot ceea unde particulele subatomice nu sunt entităţi indivi- ce există în acest Univers este interconectat, între- duale, ci extinderi ale unei „esenţe” fundamentale. gul regăsindu-se în parte, iar partea fi ind în întreg, Acest lucru înseamnă pur şi simplu că, dincolo de atunci mai poate fi oare pusă la îndoială afi rmaţia planul fi zic în care trăim, există şi alte dimensiuni, biblică precum că toţi oamenii sunt fraţi între ei? alte lumi. În opinia fi zicianului englez, principalul însă este faptul că lumea noastră nu are propria sa 4. Imaginaţia creativă şi legea atracţiei identitate, ci reprezintă o „proiecţie a unui nivel În procesul de creare a bunurilor economice, in- mai profund al realităţii”, la care omul nu are ac- dividul este capabil să efectueze trei tipuri diferite ces, dar care a dat naştere la tot ce există în Univer- de muncă (de efort, de activităţi) şi anume: sul material. Bohm susţine că, în pofi da aparentei a) muncă spirituală; solidităţi a Universului, de fapt el este o gigantică b) muncă intelectuală; hologramă, o proiecţie a unei realităţi pe care nu c) muncă fi zică. suntem în stare s-o vedem. Probabil deocamdată. Vom reprezenta tipurile de efort depus de către Paradigma hologramei presupune, aşadar, exis- individ sub înfăţişarea unei piramide, în vârful căre- tenţa unui alt nivel, mai profund, al Universului, unde ia s-ar afl a cel mai evoluat om din punct de vedere se şi „făureşte” lumea materială în care trăim. Pre- spiritual. Iar la baza piramidei regăsim milioanele şi cum şi faptul că particulele subatomice, afl ate la mari miliardele de indivizi care îndeplinesc, în temei, o depărtări, nu sunt interconectate între ele prin forţe muncă fi zică puţin califi cată. ce se mişcă cu viteza gândului, ci că aceste particule Munca fi zică, precum şi munca intelectuală sunt sunt nişte reprezentări ale unei singure entităţi. astăzi cele mai răspândite (deci şi cele mai studiate) În opinia noastră, nivelul profund al realităţii forme ale efortului uman. Deocamdată abia începe îl constituie chiar Conştiinţa Supremă la care au însă studierea efortului spiritual al individului. „acces” intenţiile, imaginaţia, rugăciunile şi aş- În opinia noastră, imaginaţia – forma cea mai teptările individului. răspândită a efortului spiritual al individului – con- Făcând aici o mică „abatere lirică”, să ne între- stituie o străduinţă a creierului uman, de creare băm dacă, la un nivel mai profund al realităţii, sepa- a unor tablouri – imagine ce reprezintă anumi-

CredinĠa Cel mai evoluat om din Teleportarea punct de vedere spiritual munca Clarviziunea spirituală

IntuiĠia úi telepatia ImaginaĠia creativă ÎnĠelegerea rostului vieĠii

úi a misiunii personale

munca Efectuarea calculelor úi modelarea matematică intelectuală Sinteza cunoútinĠelor úi formularea concluziilor

Analiza úi comparaĠia datelor úi a situaĠiilor de viaĠă Capacitatea de a citi úi a scrie Munca fizică calificată (lemnar, pietrar, fierar, olar)

Munca fizică necalificată munca fizică Schema 1. Tipurile de muncă pe care le poate înfăptui individul Schema 1. Tipurile de muncă pe care le poate înfăptui individul

nr. 1 (28), martie 2013 - 69 Akademos te idei, concepte, bunuri şi situaţii de viaţă, ne- ştiute şi neexplorate încă, sau vizualizarea „cu ochii interni”, a unor produse şi circumstanţe deja cunoscute. Deşi mai continuă să fi e neglija- tă de majoritatea oamenilor, care o consideră drept însuşire secundară, „neserioasă”, lipsită de efecte reale, imaginaţia pare a fi cea mai miraculoasă, dar şi cea mai importantă calitate umană – „instrumen- tul” principal cu care individul îşi făureşte realita- tea în care trăieşte. „Imaginaţia creează realitatea”, susţine compozitorul german Richard Wagner (1813-1883), iar scriitorul irlandez Bernard Shaw (1856-1950) consideră că „imaginaţia este începutul Adeseori se consideră că imaginaţia creativă creaţiei”. În acelaşi timp, cel mai mare fi zician con- este o calitate pe care o posedă doar scriitorii, picto- temporan, Albert Einstein (1879-1955), afi rmă că rii, regizorii de fi lme, compozitorii, deoarece numai „imaginaţia este mai importantă decât cunoştin- operele lor sunt numite „creaţii”. În realitate orice ţele”. Anume imaginaţia face deosebirea între om şi individ este înzestrat cu asemenea însuşire. Efi cien- animale, anume această calitate i-a permis omului ţa folosirii acesteia însă diferă mult de la caz la caz. să iasă învingător în lupta cu calamităţile naturale, Unii indivizi nu recurg deloc la imaginaţia lor crea- dar mai ales – cu animalele răpitoare, mai puternice tivă, alţii o folosesc doar ocazional. Prima condiţie şi mai viclene decât dânsul. ca imaginaţia creativă să dea roade, să fi e efectivă, În prezent specialiştii identifi că două forme de este ca „tabloul – imagine”, creat de gândul omului, imaginaţie: să fi e vizualizat de „ochii interni” ai individului („cu a) Imaginaţia reproductivă (sau sintetică, de credinţă şi aşteptări pozitive”), o perioadă de timp sinteză); mai îndelungată. Altfel spus, se materializează doar b) Imaginaţia creativă (sau creatoare). gândurile – imagini dominante, nu şi cele întâmplă- Cu ajutorul imaginaţiei reproductive se obţin toare, în realizarea cărora individul nu crede. bunuri şi situaţii de viaţă întâlnite anterior. Imagi- Paradoxal, dar ştiinţa contemporană adeseori naţia creativă însă este un proces de inventare, de descoperă adevăruri şi realităţi ce erau cunoscute „producere” a unor idei, bunuri economice şi cir- iniţiaţilor în misticism şi în tainele religiei cu sute cumstanţe necunoscute altădată. şi chiar cu mii de ani în urmă. Astfel, cu peste două Din cele două forme de imaginaţie, cea mai milenii în urmă, doi titani ai antichităţii, Pitagora răspândită, cea mai „folosită” este imaginaţia rep- (560-500 î. Hr.) şi Platon (427-347 î. Hr.) afi rmau roductivă. Se recurge la această calitate spirituală că gândul omului este capabil să creeze materie mai cu seamă atunci când, în procesul unor relatări şi să „producă” în imaginaţia sa evenimente, verbale, precum şi a citirii cărţilor, ziarelor, accesării întâmplări şi situaţii, care apoi se manifestă în internetului etc., individul îşi imaginează involuntar viaţa reală. Adeseori şi cunoscutul adevăr biblic anumite locuri, fenomene, întâmplări. Imaginaţia „ce vei semăna, aceea vei culege” este interpretat creatoare însă, poate fi : a) inconştientă, spontană; anume ca o legătură directă între fenomenele ce ni b) dar, în primul rând, voluntară. Imaginaţia cre- le imaginăm şi le aşteptăm (a semăna) şi bunurile, ativă involuntară (inconştientă) se manifestă sub situaţiile şi succesele ce le obţinem (a culege). forma viselor (în timpul somnului), halucinaţiilor, Ideile autorilor antici cu privire la proprietăţile dar şi a visărilor cu ochii deschişi. Visările apar mai gândului uman au fost mai recent concretizate şi ac- ales în momentul când aşteptăm desfăşurarea unor tualizate de către cunoscutul fi losof, scriitor şi om evenimente aşa cum ne-am dori sau cum credem că de afaceri american William Walker Atkinson, nu- acestea s-ar putea petrece în realitate. mit şi Yogi Ramacharaka (1862-1932). În cartea Imaginaţia involuntară infl uenţează, în mod di- sa întitulată „Legea atracţiei şi puterea gândului” rect, viaţa economică. Dar, din punct de vedere al (1906) autorul american examinează în profunzime procesului de producere, mult mai valoroasă este legăturile dintre calitatea gândurilor omului şi des- imaginaţia creativă voluntară (sau conştientă) care tinul acestuia. poate fi : artistică, ştiinţifi că, tehnică, organizatorică, „Legea atracţiei”, despre care vorbeşte Atkin- dar şi creatoare de bunuri economice şi situaţii de son, cunoscută astăzi şi sub denumirea de „principiu viaţă inedite, originale, nevăzute altădată. al atracţiei”, „legea gândurilor pozitive” sau „legea

70 - nr. 1 (28), martie 2013 Economie afi rmaţiilor şi imaginaţiei”, este considerată de unii „imagini-tablou”, devine principalul factor de oameni de ştiinţă drept „legea fundamentală a psi- producţie. Într-un „atelier invizibil” gândul omului hologiei”. „creează” bunurile necesare şi alte condiţii de viaţă William W. Atkinson defi neşte legea atracţiei ale individului. în felul următor: „Noi atragem tot ceea ce dorim, Realizările fi zicii cuantice impun şi alte modi- precum şi fenomenele de care ne este frică” [9]. fi cări, alte interpretări ale vieţii economice. După Cercetată insufi cient, legea atracţiei este con- cum conştiinţa individului modelează „comporta- siderată de unii specialişti drept o formă de mani- mentul” particulelor subatomice, transformându-le festare a „legii atracţiei Universale”, care, spun ei, din „unde de energie” în materie, la fel şi simplele se aplică nu doar obiectelor, dar şi fi inţelor şi par- aşteptări, intenţii, imagini dominante din conşti- ticulelor elementare. Mai recent însă, legea atrac- inţa unor grupuri de indivizi, mai ales credinţa ţiei este înţeleasă ca o derivată a Legii Vibraţiei. acestora, infl uenţează în mod nemijlocit indica- Potrivit acesteia, nimic nu este în repaus, totul se torii economiei întreprinderii, economiei naţio- mişcă, totul se schimbă, totul vibrează la o anumită nale şi chiar ai economiei mondiale. frecvenţă, începând cu un simplu electron, până la Cu circa cinci milenii în urmă, cunoscutul mag întregul Univers. egiptean Hermes Trismegistus scria pe „Plăcuţa de Gândurile omului reprezintă una din cele mai smarald” următoarele cuvinte: „Precum este dea- înalte, cele mai puternice forme de vibraţie. Întrucât supra, la fel şi dedesubt. Cum este în interior, la „asemănarea aduce la apropiere” sau, altfel spus, fel şi în afară.” Astăzi această celebră constatare „lucrurile asemănătoare se atrag”, „imaginile-tab- este interpretată în sensul că, aşa cum se comportă lou” formate în creierul omului devin nişte „staţii de particulele elementare, la fel se manifestă şi între- emisie-recepţie”, care emit vibraţii corespunzător gul Univers. Şi dacă la nivelul subatomic domină cu gândurile individului şi care apoi atrag, „recep- principiul incertitudinii, atunci este fi resc ca un şir ţionează”, energiile de aceleaşi vibraţii. Unii speci- de fenomene economice să se petreacă fără anumi- alişti compară „imaginile-tablou”, create conştient te temeiuri obiective, aşa ca din senin, asemănător de individ în lumea gândurilor sale, cu un magnet „salturilor cuantelor”. Evident, aceste fenomene nu puternic, care tinde să atragă şi să se unească cu pot fi prevăzute nici cu ajutorul celor mai sofi sticate acele energii care corespund cu vibraţiile acestuia modele şi calcule matematice. În viaţa reală aşa şi (Energiile atrase se manifestă apoi sub formă de bu- se întâmplă. Astfel, după cum constată economistul nuri, fenomene, situaţii de viaţă). american Philip Ball (2006), „teoria economică 5. Trăsăturile defi nitorii ale „economiei ima- neoclasică, care domină astăzi în ştiinţa econo- ginaţiei creative” mică… n-a izbutit să prezică niciun faliment la Imaginaţia creativă este practicată astăzi de un bursele de valori…” [10]. număr mereu crescând de persoane, fapt ce modifi - Căutând să facă faţă noilor realităţi, ştiinţa că caracterul relaţiilor între individ şi lumea încon- economică contemporană, păstrând în continu- jurătoare. Individul nu se mai simte „cineva” străin, are cele mai apropiate „relaţii de prietenie” cu diferit de restul Universului, ci o parte componentă regina ştiinţelor – matematica, revine treptat la a acestuia, capabil să-l infl uenţeze şi să-l modeleze prima sa dragoste – fi zica teoretică. Pe la mijlocul după bunul său plac. Treptat, dar sigur, se modifi - anilor 1990 apare şi o nouă direcţie de cercetare, în- că vectorul gândirii umane – tradiţionalele relaţii titulată „econofi zica”, care are ca obiectiv folosirea Om-Pământ sunt înlocuite tot mai mult cu rapor- metodelor proprii fi zicii teoretice în explicarea anu- tul Om-Cosmos (Univers). Iar în paralel cu această mitor fenomene economice. schimbare se realizează tranziţia de la „economia Ştiinţa economică tradiţională a neglijat ro- cunoaşterii”, bazată în temei pe folosirea facul- lul jucat în viaţa economică de asemenea calităţi tăţilor intelectuale ale omului, la „economia ima- spirituale ale individului ca intuiţia, imaginaţia, ginaţiei creative”, în care predominant devine credinţa, clarviziunea, care sunt, cum am văzut, efortul spiritual. forţe fi zice reale. După cum am conchis deja, trăsătura distincti- Întrucât, prin activitatea gândurilor sale, indivi- vă a acestei economii constă în modifi carea rolului dul „pune în mişcare” anumite energii cosmice, orice jucat de calităţile spirituale ale omului în activita- luc rător al unei întreprinderi sau instituţii, prin atitu- tea economică. Deşi pare cu totul neverosimil, dar dinea sa faţă de munca ce-o îndeplineşte, prin starea cu timpul, nu capitalul, nu munca, nu resursele sa psihologică şi gândurile sale dominante, infl uen- naturale, ci creierul omului, prin formarea unor ţează nemijlocit mersul lucrurilor într-o direcţie sau

nr. 1 (28), martie 2013 - 71 Akademos alta. Mai mult, eforturile spirituale ale individului, în naturale, umane şi fi nanciare în bunuri materiale şi cazul unei întreprinderi, devin deja astăzi un factor de servicii). Atâta doar că „omul creativ” activează în producţie la fel de important şi efi cient ca şi resursele alte „spaţii productive”, acestea fi ind bibliotecile, naturale şi fi nanciare, ca şi forţa de muncă fi zică şi sălile de concert, laboratoarele de cercetare, propria intelectuală, ca şi noile tehnologii. locuinţă, bisericile, precum şi alte locuri în care in- Pornind de la această constatare, suntem obligaţi dividul reuşeşte să se concentreze, să mediteze şi să ţinem cont de faptul că succesele economice, la să-şi „pună la treabă” imaginaţia creativă. orice nivel (întreprindere, regiune, ţară etc.) sunt Utilizarea imaginaţiei şi a altor calităţi spiritu- determinate nu doar de efi cienţa utilizării facto- ale de un număr mereu crescând de persoane re- rilor de producţie tradiţionali (capital, muncă, duce, mai întâi de toate, dependenţa procesului de natură, inovaţii), dar şi de „calitatea” gându- producţie de resursele naturale ale Pământului. rilor emanate de individ, de caracterul (pozitiv Indiscutabil, dacă pornim de la premisa că resur- sau negativ) intenţiilor, imaginaţiei şi aşteptă- sele planetei Pământ au fost „create” cândva, odată rilor acestuia, iar în ultimă instanţă, de nivelul pentru totdeauna, este fi resc să presupunem că aces- de dezvoltare spirituală a societăţii. Şi chiar dacă tea sunt limitate şi cu timpul se vor epuiza defi nitiv. realitatea de pe planeta Pământ nu-i decât proiecţia Dacă însă admitem ipoteza că „facerea lumii” mai unui nivel mai profund al Universului, cum susţine continuă, că omul se impune ca un co-Creator al Uni- David Bohm, oricum, punctul de pornire al oricăror versului, capabil să transforme energiile cosmice în schimbări în lumea aceasta este conştiinţa, gândul bunuri materiale, atunci opinia despre epuizarea re- individului. surselor naturale ale Pământului nu este corectă de- Efortul spiritual, deşi invizibil, este mult mai cât pe termen scurt. Prefăcând energiile Universului productiv decât cel fi zic şi intelectual. Încă pe la (care, evident, nu fac parte din resursele Pământului) mijlocul secolului al XIX-lea, economistul german în bunuri economice, omul este în stare să scoată ac- Friedrich List (1789-1846) scria că „cei care cresc tivitatea economică de sub presiunea legii rarităţii. porci, care fac cimpoaie sau pilule de farmacie, sunt Pentru a fi mai expliciţi, vom reproduce, în cele într-adevăr productivi, dar dascălii care fac educaţia ce urmează, un binecunoscut episod din Biblie în tineretului şi a celor mai vârstnici, marii muzicieni, care se vorbeşte despre unul din cele mai fantastice medicii, judecătorii şi administratorii sunt cu mult miracole săvârşite de Iisus Hristos, numit „înmul- mai productivi” [11]. ţirea pâinilor”. La un moment dat, fi ind înconjurat List nu face încă deosebire între munca intelec- de o gloată mare de oameni fl ămânzi, Fiul lui Dum- tuală şi cea spirituală, dar afi rmă, fără drept de apel, nezeu „… a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti. Şi-a că efortul intelectual este mai rodnic decât cel fi zic. ridicat ochii spre cer, a binecuvântat, a frânt pâinile După toate aparenţele, activitatea spirituală a omu- şi le-a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit norodului. lui, deşi nu poate fi deocamdată măsurată, este mult Toţi au mâncat şi s-au săturat; şi s-au ridicat două- mai fertilă, mai efi cientă decât orice muncă intelec- sprezece coşuri pline cu rămăşiţele de fărâmituri. tuală, oricare ar fi aceasta. Cei ce au mâncat, erau cam la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi copii.” (Matei 14: 19, 20, 21) 6. „Omul creativ” şi reducerea dependenţei Aşadar, cu ajutorul cuvântului, Iisus Hristos a de resursele materiale ale Pământului prefăcut energiile cosmice în nişte bunuri materiale În ipoteza noastră, „omul creativ” este con- concrete. La fel a procedat şi Dumnezeu la „facerea siderat persoana care întrebuinţează, în mod siste- lumii”. Bine, a prefăcut energiile invizibile în pâine matic şi conştient, imaginaţia sa, dar şi alte calităţi şi peşte însăşi Fiul lui Dumnezeu. Dar omul, stă- spirituale, pentru „a crea” (iniţial în creierul său) pânul Pământului, este şi el capabil să săvârşească anumite bunuri şi situaţii de viaţă. În cazul dat, cel asemenea miracole? Bineînţeles! Însă numai în ca- mai important factor de producţie devine imaginaţia zul în care luăm în serios afi rmaţiile lui Iisus Hristos creativă a individului, precum şi credinţa acestuia în precum că toţi oamenii sunt şi ei fi ii Celui de Sus. realizarea obiectivelor (intenţiilor) propuse. Trans- Ca o confi rmare a acestor spuse, pe parcursul formând, prin intermediul intenţiilor, imaginaţiei, secolelor mai multe persoane au reuşit să săvârşeas- rugăciunilor şi aşteptărilor sale, energiile cosmice că miracole similare cu cele descrise în Biblie. Iar în bunuri economice şi alte condiţii de trai, indivi- contemporanul nostru, celebrul lider religios, guru dul se aseamănă cu o „fabrică” specială (de altfel şi mistic indian Sri Sathya Sai Baba (1926-2011), şi întreprinderile tradiţionale – fabricile şi uzinele cu puterea gândului, în faţa a mii de spectatori, reu- – prefac „ceva în altceva” – ele „prefac” resursele şea să „creeze” din aer (din nimic) asemenea bunuri

72 - nr. 1 (28), martie 2013 Economie materiale, cum ar fi pietrele, sarea, scrumul, fructele seama că aceste aşteptări tainice, invizibile, necon- etc., pe care mai apoi le împărţea celor ce asistau la trolate, reprezintă nişte forţe fi zice la fel de reale ca aceste miracole. şi imaginaţia creativă conştientă. Aşadar, putem conchide că legea rarităţii (care Cândva, în anumite condiţii istorice concrete care stipulează că volumul, structura şi calitatea resurse- nu se mai pot repeta, oamenii şi-au creat un stereotip lor economice evoluează în timp mai lent în raport cu de gândire în privinţa crizelor economice, asociin- nevoile) poartă un caracter istoric, adică trecător. du-le cu nişte evenimente neplăcute, dezastruoase, Pe măsură ce resursele naturale vor fi înlocuite cu mizerabile. Or, potrivit „legii atracţiei”, imaginile energiile cosmice (este vorba de prefacerea energi- create de aşteptările pesimiste, precum şi cuvintele ilor invizibile în combustibil, produse alimentare şi cu încărcătură negativă, rostite sau auzite la fi ecare alte bunuri solide), această lege îşi va pierde defi ni- pas, cum ar fi : „criză”, „eşec”, „sărăcie”, „faliment” tiv actualitatea. Deja astăzi una din cele mai impor- etc. acţionează asemeni unor magneţi invizibili care tante resurse economice – informaţia – nu se mai atrag din Univers energiile nefavorabile pentru dez- afl ă sub „presiunea” legii rarităţii. Este nelimitat şi voltarea economică, contribuind astfel la declanşarea potenţialul creativ al omului. O confi rmare a acestei dar şi, mai ales, la perpetuarea anumitor dezechilibre, idei găsim în viaţa de toate zilele chiar în prezent. inclusiv a crizelor economice. Astfel, recent în Marea Britanie a început produce- Realitatea ar putea fi cu totul alta dacă o masă cri- rea benzinei din aer. În fi ne, în viitorul apropiat, un tică de persoane ar trata crizele economice drept nişte număr mereu crescând de persoane vor „consuma” fenomene preponderent pozitive, indispensabile pro- în mod direct (fără a le preface în bunuri materiale) gresului economic. Fiind o acţiune conştientă, ima- energiile cosmosului. Despre faptul că individul ar ginaţia creativă este un instrument extrem de efi cient fi capabil să se hrănească cu energia solară a vor- în depăşirea multor dezechilibre. Pentru aceasta este bit şi cunoscutul mineralog şi geochimist sovietic sufi cient de a crea şi a menţine în conştiinţa (imagi- V.I. Vernadsky (1863-1945). Savantul rus a de- naţia) individului diferite aşteptări pozitive concrete. monstrat că între molecula de hemoglobină care Acest instrument va deveni şi mai efi cient pe măsu- alimentează corpul uman cu oxigen, şi molecula ra popularizării noilor invenţii şi produse, precum şi de clorofi lă ce „hrăneşte” plantele cu energie sola- acelor efecte pozitive, generate, în mod inevitabil, de ră, aproape nu există nicio deosebire. Oricum, in- crizele economice şi şomaj, de exemplu. diferent de faptul ce spun savanţii, în lume creşte numărul persoanelor care trăiesc fără să consume Bibliografi e hrana solidă, alimentându-se doar cu energie sola- 1. Cynthia Stokes Brown. Istoria lumii de la Big Bang ră. Aceste persoane sunt numite autotrofi (în rusă până în prezent. Bucureşti, Litera, 2009, p. 17, 18. – solnţeedî). 2. Стивен Хокинг. Краткая история времени. Москва, Аcтра, 1992, стр. 10. 3. Омраам Микаэль Айванхов. Вы боги (Псалтирь 7. Dezechilibre economice generate de imagi- 82:6; Евангелие святого Иоанна 10:34). Изд. Просвета, naţia necontrolată Минск, 2001, стр. 16. Un şir de fenomene economice, care nu au nici 4. Дубров А. П. Когнитивная психофизика. până în prezent o explicaţie plauzibilă, pot fi înţelese Москва, Берлин, 2006, стр. 73. doar prin prisma „economiei imaginaţiei creative”. 5. Виталий и Татьяна Тихоплав. Новая физика веры. Această constatare se referă la crizele economice, Санкт-Петербург, Изд. Крылов, 2007, стр. 170. şomaj, prăbuşirea acţiunilor la bursă etc., fenomene 6. Чарльз Энел. Ментальная химия. Москва, care adeseori sunt declanşate de eforturile necontro- София, 2009, стр. 129. late ale imaginaţiei unei mase critice de persoane, 7. Karl Marx. Capitalul. Ed. Cartea Moldovenească, Chişinău, 1967, p. 195. de aşteptările negative, pesimiste ale acestora. 8. Napolean Hill. De la idee la bani (Think and grow Orice individ, indiferent de situaţia sa materia- rich action pack). Ed. Curtea veche, Bucureşti, 2008, lă sau nivelul de dezvoltare intelectuală, trăieşte în p. 102. permanenţă cu tot felul de aşteptări. Chiar şi atunci 9. Уильям Аткинсон. Закон привлечения и сила când desfăşoară anumite activităţi economice, so- мысли. Москва, Изд. София, 2008, стр. 8. ciale sau de altă natură, individul mereu aşteaptă 10. Эконофизика. Современная физика в поисках „ceva”. Aceste aşteptări nedeclarate, adeseori nei- экономической теории. Ред. В. В. Харитонова и А. А. dentifi cabile, reprezintă nişte acţiuni necontrolate Ежова. Москва, МИФИ, 2007, стр. 6. ale imaginaţiei, având un conţinut, de la caz la caz, 11. Friedrich List. Sistemul naţional de economie po- fi e pozitiv, fi e negativ. De obicei oamenii nu-şi dau litică. Ed. Acad. RSR, Bucureşti, 1973, p. 128.

nr. 1 (28), martie 2013 - 73 Akademos

СНАЧАЛА СОЦИАЛЬНАЯ ляющих осознанное поведение и осмысленную деятельность человека (Фурдуй Ф. И., и др., СРЕДА, СОЗНАНИЕ 2012, 2013). При этом учитывалось, что те или И КРЕАТИВНОСТЬ иные факторы могут играть предрасполагаю- щую, детерминирующую и способствующую СОЗДАЛИ САМОГО роли в превращении обезьяны в человека. ЧЕЛОВЕКА, В 1876 году Ф. Энгельс написал работу «Роль труда в процессе превращения обезьяны в чело- А НЕ ТРУД, КАК ПИСАЛ века», опубликованную в 1896 году. Уже в самом ЭНГЕЛЬС названии статьи в краткой форме излагалось со- держание марксистского тезиса, ставшего одним из основополагающих в теории исторического 1 Академик Ф.И.ФУРДУЙ* материализма. В ней написано: «Сначала труд, а Институт физиологии затем и вместе с ним членораздельная речь яви- и санокреатологии АН Молдовы лись двумя самыми главными стимулами, под влиянием которых мозг обезьяны постепенно превратился в человеческий мозг, который при INITIALLY SOCIAL ENVIRONMENT, CON- всем своем сходстве с обезьяньим далеко пре- SCIOUSNESS AND CREATIVITY CREATED THE MAN BUT NOT LABOUR AS WRITTEN BY FRIE- восходит его по величине и совершенству» и что DRICH ENGELS «труд создал самого человека». In the paper, from the position of the sanocrea- Относительно утверждения Энгельса о том, tological conception on the formation and the main- что мозг человека, при всем сходстве с обезья- tenance of psychic processes, one of the dogmata of ньим, обладает количественным преимуще- Marxism - labour supposedly created the man itself ством, мы полностью согласны. Это подтверж- that is stated in the Engels’ paper „The role of labour дается данными об увеличении массы мозга in the process of transformation of the ape into the в процессе его становления и развития: если man” (1896) - has been analysed. масса мозга у хабилин (Homo habilis), относя- Some conclusive proofs sustaining that transfor- щихся к группе предков современного человека mation of the ape into the man was determined by the 3 development of consciousness, creative capabilities – австралопитека, составляла около 685 см ; у 3 and the social form of life sustenance are adduced. Homo electus – превышала более, чем на 100 см Labour, the development of both speech and langua- таковой у хабилинов; у неандертальцев и кро- ge, sense organs evolution furthered the intensifi cati- маньонцев, представляющих собой переходной on of the formation and the development of the man. тип к современному человеку – Homo sapiens, отчетливо была выражена прогрессирующая В связи с тем, что в конце 2012 года Высшим тенденция к ее увеличению – более 1100 см3; то Советом по науке и технологическому разви- у современных европейцев достигает 1450 см3 тию я был отмечен в номинации «Ученый года» (у мужчин) и 1300 см3 (у женщин). В процессе за цикл работ по развитию санокреатологии, а филогенеза усложнилась и структура мозга. не за создание этой науки, я решил свою пред- Вместе с тем, следует подчеркнуть, что мозг полагаемую речь при вручении памятной сим- обезьян – предков человека, например, неандер- волики посвятить не успехам и задачам этой, тальцев располагал одним важным преимуще- по существу новой науки, а рассмотрению от- ством, позволившим ему совершенствоваться крывающихся новых видений общепринятых в в морфо-физиологическом плане: он обладал диалектическом и историческом материализме достаточно развитой корой мозга с новыми, хотя непреложных истин, в частности, ревизии дог- и не вполне дифференцированными полями, что мы о детерминирующей роль труда в превраще- позволяет считать мозг человекообразных обе- нии обезьяны в человека. зьян одним из факторов, предрасполагающих к В основу этого анализа легла концепция о превращению обезьяны в человека. механизмах формирования психического стату- Одновременно с морфо-физиологическим са и о психологических процессах, предопреде- совершенствованием мозга эволюционировали и подчиненные ему органы чувств, что также * Acad. Teodor Furdui a fost distins cu premiul „Savantul anului 2012”, pentru ciclul de lucrări în domeniul sanocreatolo- явилось предпосылкой для развития сознания, giei.. способности к абстракции и умозаключению.

74 - nr. 1 (28), martie 2013 Ştiinţe interdisciplinare

Относительно того, что, якобы, изначально и деревья, на которых они проводили большую труд явился самым главным стимулом в пре- часть жизни, и переселяться в саванны, из-за чего вращении обезьяны в человека, видимо, из-за сильно затруднялось пищедобывание и защита недостаточного развития в то время нейронаук от врагов, но стимулировалось приобретение и расшифровки механизмов, детерминирующих прямоходящей походки, освободившей и перед- становление нейропсихических процессов, Эн- ние ноги от ходьбы. Именно прямоходящая поза гельс не был прав. и освобождение передних ног от передвижения Дело в том, что хотя в зародышевой форме давали этим обезьянам большое преимущество употребление и создание средств труда и охоты в жизнеобеспечении и были первыми, наряду с свойственны некоторым видам обезьян, они это развитием мозга, факторами, предрасполагаю- осуществляют инстинктивно или полуинстин- щими к превращению обезьяны в человека. ктивно, но никак не осознанно-целенаправленно. Однако, и эти привилегии перед другими В полном смысле слова, трудиться может толь- животными далеко не решали проблему выжи- ко человек, животное само не трудится. Следо- вания наших предков. Дело в том, что большин- вательно, утверждение Энгельса, что обезьяна, ство четвероногих животных, являющихся вра- благодаря своему труду, превратилась в человека гами или источником пищи, обладали органами – представляется неправомочным. Существенно нападения, такими, как крупные клыки и ногти, то, что без осознанной деятельности не может а также способностью большой скорости пере- быть создано ни одно орудие труда и защиты. движения в условиях открытой местности, где Отсюда становится ясным, что для того, чтобы обезьянам негде было укрыться, из-за чего они можно было начать создавать орудия труда и це- фактически постоянно находились в состоянии ленаправленно их использовать в своей жизни, стресса. К тому же они лишились многих съе- т.е. трудиться, надо было обладать сознанием, добных растений и фруктов, произраставших в только благодаря которому возможно осуще- тропических лесах, что затрудняло им обеспече- ствить осмысленные действия. Одним словом, ние себя и сородичей пищей. В новых условиях если перефразировать Энгельса – то «сначала обитания большую опасность для сохранения сознание, а затем труд». Человекообразных обе- их популяций также представляла низкая рож- зьян, как и домашних животных – лошадей, бы- даемость, характерная для высших приматов, ков, ослов – сколько бы их не заставляли трудить- и продолжительный период полового созрева- ся на благо общества, они никогда не превратятся ния нового поколения. Все вышеперечисленные в человека. К тому же известно, что люди, стра- трудности являлись постоянными, относитель- дающие идиотизмом или имбицильностью, у ко- но стрессогенными факторами и, в сочетании торых сознание недоразвито, сколько бы их не с жесткостью естественного отбора, оказыва- инструктировали, осмысленно трудиться они не ли постоянный физиологический прессинг на смогут. Этим самым мы хотим подчеркнуть, что центральную нервную систему, чем стимули- изначально не труд создал человека, как считал ровалась эволюция мозга и, тем самым, разви- Энгельс, а сознание и креативные способности. тие умственных способностей, по сравнению с История эволюции труда – от инстинктивного к другими животными, которые нападали на них. полуинстинктивному и, наконец, к осознанно- Если ранее поведение обезьян носило прими- целенаправленному – показывает, что без созна- тивный, инстинктивный характер и они только ния, сознательной деятельности не может быть в исключительных случаях могли использовать создано ни одно орудие труда. При этом, мы не в качестве орудия наиболее доступные природ- отрицаем того факта, что труд как таковой, осо- ные материалы, то в период освоения лесостепи, бенно креативный, оказал серьезное влияние на даже полуинстинктивное поведение, характери- анатомо-физиологическое развитие мозга, рук, зующееся способностью находить лучшие спо- органов чувств, но не выполнял роль первого и собы применения естественных вспомогатель- самого главного стимула в «создании самого че- ных средств, в качестве орудий по добыче пищи ловека», а лишь содействовал его становлению и защиты от врагов, мало улучшало их жизнео- и развитию. беспечение. Поэтому суровость, стрессогенные Похолодание в плейстоцене создало стрессо- условия вынуждали не только к поиску лучших генные, критические ситуации для существова- способов применения естественных орудий, ния обезьян – предков человека, вынудившие их но и приспособления их для новой обстанов- покидать облюбованные ими лесные массивы ки жизни, что могло стать возможным за счет

nr. 1 (28), martie 2013 - 75 Akademos

дальнейшего развития психического статуса, и в статус человека, его психическое здоровье и первую очередь, креативных способностей, ко- креативные способности формируются и разви- торым принадлежит важнейшая роль не только ваются в процессе ассимиляции информации об в изготовлении орудий труда, их использовании окружающем мире и влияния факторов внешней на практике, но и на всем протяжении эволюции среды на организм и самой среды обитания, т.е. Homo sapiens. наш предок обладал возможностью за счет раз- Следует подчеркнуть, что суровые условия вития психических процессов, в особенности жизнеобеспечения фактически являлись для на- сознания, приобрести еще одно исключительное ших предков источником развития у них хрони- преимущество в выживании и дальнейшем раз- ческого стресса, ставшим, в свою очередь, фак- витии, по сравнению с другими животными. тором эволюции, вследствие чего слабые особи Уже на самых ранних этапах развития чело- вытеснялись жизнестойкими. Для последних веческого общества неизбежно возникает раз- стресс служил тонизирующим фактором в поис- деление на отдельные участки, прежде единого ке путей и возможностей выживания, фактором процесса деятельности: на долю одних индиви- морфо-физиологического и психического со- дов выпадает, например, поддержание огня и об- вершенствования. Если рассматривать стресс, работка на нем пищи, на долю других – пресле- как таковой, в процессе становления человека дование дичи и нападение на нее, т.е. это ведет в целом, то ему, как и развитию мозга, органов к коренному изменению структуры деятельно- чувств, прямоходящей походке, освобождению сти индивидов – участников совместной дея- рук от ходьбы принадлежит предрасполагаю- тельности. щая роль в превращении обезьяны в человека. Если индивидуальная деятельность обезьян Опыт выживания в стрессогенных условиях направлена на предметы биологической потреб- инстинктивно ориентировали наших предков на ности и побуждается этими предметами, то в сов местные действия при защите от врагов и охо- условиях коллективного строения деятельности те на крупных зверей, что явилось предпосылкой направленность действий каждого индивида не социальной организации их деятельности. совпадает с мотивом его деятельности, т.е. выч- Социальная среда стала детерминирующим леняются отдельные операции из единой интег- фактором в развитии психических процессов ральной деятельности. Соединяет между собой будущего человека, в первую очередь, сознания раздельную деятельность отношение индивида и креативных способностей. Дело в том, что к другим членам коллектива. Именно действие совместная форма жизнеобеспечения, стадный других людей составляет объективную основу образ жизни со своей системой взаимодействий специфического строения деятельности чело- и общения и стрессогенные условия существо- веческого индивида, т.е. по способу своего воз- вания стимулировали, в первую очередь, работу никновения связь мотива с предметом действия мозга обезьян, от функции которого зависели отражает объективно-общественные связи и от- поведенческие реакции и их деятельность, осо- ношения. бенно, в стрессогенных ситуациях. Посколь- Совместные действия стимулировали спо- ку мозг, как таковой, является самым молодым собности концентрироваться на определенных органом, сформировавшимся в процессе эво- видах деятельности, держать их в своем фокусе; люции, он обладает самой высокой пластич- умение избирательно направлять свое внимание ностью и возможностью модифицироваться в сторону определенных объектов и явлений структурно-функционально. Эта способность внутреннего и внешнего мира; проявление спо- легко изменяющегося морфо-физиологического собности формировать осознанное и целенаправ- статуса мозга под воздействием факторов внеш- ленное поведение и разумно его регулировать; ней среды, в условиях социальной среды и при выражение определенных отношений к объек- стрессогенных ситуациях, обусловленных флук- там познания, деятельности и общения в виде туациями экологических факторов и постоянной эмоций (радость, удовольствие, горе, ярость и угрозы со стороны естественных врагов, стали т.д.); осмысленно стремиться к определенной стимулами которые, согласно санокреатологии, цели; осознавать свои действия, свое место в об- ускорили формирование и развитие психиче- ществе и др., т.е. явно содействовали развитию ских процессов, особенно сознания. Напомним, сознания и других психических процессов. что в соответствии с одним из основополагаю- Следовательно, деятельность обезьян, под- щих положений санокреатологии, психический чиняющаяся естественным внешним связям и

76 - nr. 1 (28), martie 2013 Ştiinţe interdisciplinare

отношениям, стала превращаться при коллек- Если животное находит естественный предмет тивной деятельности в деятельность, подчи- определенной формы и обладающий определен- няющуюся связям и отношениям изначально ными физическими свойствами, инстинктивно общественным. Это свидетельствует о том, что использует его для осуществления различной общественная форма жизнедеятельности стала деятельности, то для человека изготовленное ору- детерминирующим фактором в превращении дие – есть общественный предмет, продукт обще- обезьяны в человека и одновременно являет- ственной практики. Изготовление первых ин- ся той непосредственной причиной, благодаря струментов, представляющих собой осознанное которой возникает специфически человеческая действие, и успешное их применение на практи- форма отражения действительности – сознание ке, послужили толчком к ускоренному развитию человека, т.е. сознание могло возникнуть лишь креативных способностей, что и предопределило в условиях совместной деятельности. Сознание дальнейшее расширение и усугубление творче- уже с самого начала есть общественный продукт ской деятельности в плане создания новых ин- и является детерминирующим фактором в про- струментарий и технологий, в конечном счете, цессе превращения обезьяны в человека. развития научно-технической революции и всего Все проявления человеческого сознания реа- того, чем современный человек обладает в плане лизуются в общественно-обусловленной среде, науки, техники и технологий. в которой развивались и потребности, носящие Первоначально сознание существовало лишь общественный характер. Унаследованные пот- в форме психического образа, предметного ребности от животных предков, благодаря обще- сознания. Под влиянием орудийных действий, ственному образу жизни, модифицировались. направленных на преобразование предмета, пер- Стремление к удовлетворению самопродуциру- цептивный образ превращается в субъективный емых потребностей стало одной из важнейших образ (образ осознаваемый субъектом), на базе движущих сил прогрессивного общественного которого начинает функционировать предмет- развития. Человеческие потребности представ- ное сознание. В структуре предметного созна- ляют собой исторический феномен и определя- ния важнейшую роль начинает играть наглядно- ются экономическим и социальным строем. действенное мышление, которое давало возмож- Продолжающееся ухудшение экологиче- ность первобытному человеку образно отражать ских условий обитания стимулировало уско- связи и отношения между предметами и явле- ренное развитие и других элементов сознания, ниями, а воображение – создать новые образы свидетельством чего может служить развитие и предметы, которые могли изготавливаться в у предков человека способности устанавливать процессе труда. адекватные причинно-следственные отношения Выделение и осознание объективных взаи- между различными явлениями внешнего мира, модействий – взаимодействий предметов – явля- между этими явлениями и своими собственны- ется предпосылкой возникновения мышления. ми действиями; возникновение специфической Познание, процесс сознательного отражения формы отражения действительности – сознания, действительности в таких объективных ее свой- благодаря которому стало возможным осмыс- ствах, связях и отношениях, в которые включа- ленное создание орудий труда и целенаправлен- ются и недоступные непосредственному чув- ное их использование. ственному восприятию объекты, представляет Возникшее сознание и его дальнейшее усо- собой мышление. Это познание, в принципе, вершенствование при социальном образе жиз- состоит в том, что мы подвергаем вещи испы- ни, коллективной организации деятельности и танию другими вещами и, сознавая устанавли- развитие речи стало играть детерминирующую вающиеся отношения и взаимодействия между роль в превращении обезьяны в человека. Бла- ними, судим по воспринимаемому нами измене- годаря сознанию, наши предки стали изготав- нию их непосредственно скрытых от нас свойств ливать инструменты для целенаправленного их этих вещей. Мышление развивается в процессе использования. познания, совместного действия, изготовления и Изготовление и использование орудий труда использования инструментов, в процессе поиска является результатом первой настоящей созна- и ошибок жизненно важных проблем. Оно не- тельной и разумной абстракции, сознательного и сет в себе зародыш креативности, новаторства в разумного общения и деятельности, и представ- труде, познания, изобретательства, выбора дей- ляет собой новый этап в становлении человека. ствия из имеющихся альтернатив.

nr. 1 (28), martie 2013 - 77 Akademos

Следует подчеркнуть, что именно человече- ствованию сознания. Доказательством могут ское сознание, проявляющееся в способности служить известные факты, свидетельствующие познавать окружающий мир, рассуждать и мыс- о том, что на фоне недоразвития сознания, чело- лить абстрактно, размышлять о своем прошлом, века, как и человекообразных обезьян, фактиче- критически оценивая его, и думать о будущем, ски невозможно обучить осознанной членораз- разрабатывая и реализуя рассчитанные на него дельной речи; и что глухонемые люди с разви- планы и программы, является существенным тым сознанием, не владеющие членораздельной отличием человека от обезьяны, оказывающее речью, за счет их обучения с помощью знаков, детерминирующее влияние на превращение обладают всеми остальными человеческими обезьяны в человека, на становление и разви- психическими способностями. тие вида Homo sapiens и сохранение его на всем Итак, возникновение и развитие созна- протяжении дальнейшей истории его существо- ния у человека обусловленно общественно- вания. историческими условиями, которые определяли Дальнейшее развитие сознания у человека характер деятельности и психологические осо- происходило под влиянием другого мощного бенности сознания. Под влиянием предметно- фактора – языка и речи. Возникновение языка практической социальной деятельности и дру- и речи у первобытного человека было детерми- гих стимулов формировалось элементарное нировано необходимостью в общении при веде- предметное сознание, речевая деятельность, а нии совместной деятельности людей и переда- использование знаков привело вначале к появле- чи друг другу своих знаний и опыта. Благодаря нию примитивного языкового сознания, а затем развитию сознания, памяти, речевому общению способствовало возникновению высшей формы и отвлеченному речевому мышлению, инстин- сознания, свойственной человеку – абстрактно- ктивные отношения стали заменяться осознан- символическому сознанию, от степени развития ными отношениями, а стадо превращаться в которого зависит не только настоящее, но и бу- общество. С появлением примитивного языко- дущее человечества. вого сознания у человека начинает функциони- Следовательно, превращение обезьяны в че- ровать наглядно-образное мышление, которое ловека было обусловлено развитием сознания, давало ему возможность совершать умственные креативными способностями и общественной действия, направленные на познание и преобра- формой организации жизнедеятельности, био- зование внешнего мира, создание произведений логической предпосылкой развития которых искусства и культуры. было строение мозга с наличием коры, прямо- Дальнейшее развитие сознания было связа- ходящая походка, освобождение рук от ходьбы, но с тем обстоятельством, что в связи с услож- хронический стресс, использование естест- нением социального взаимодействия и трудовой венных предметов для добывания пищи и защи- деятельности человек стал применять, наряду со ты от врагов. Труд, развитие речи и языка, ис- словами, разнообразные знаки письма, матема- пользование знаков, эволюция органов чувств тические символы, схемы и т.п., которые имели содействовали, способствовали интенсифика- определенное смысловое значение. Используя ции становления и развития сознания, креатив- знаки, как орудие умственной деятельности, ных способностей, социальной формы деятель- человек получил возможность обобщенно и от- ности и, в целом, интеллекта и интеллигентно- влеченно отражать предметы и явления внешне- сти человека. По существу, история становления го и внутреннего мира и, благодаря этому, про- и развития вида Homo sapiens и человечества в извольно управлять своим поведением и своей целом, это история самоорганизации социаль- психической деятельностью. Так, постепенно ной формы жизнеобеспечения, формирования у человека стало формироваться самосознание, способностей воспроизведения действитель- как способность осознать самого себя. Сказан- ности в мышлении, реализации креативности, ное подтверждает точку зрения Энгельса, что созидательной, творческой деятельности. Со- членораздельная речь была одним из главных знание, мышление и креативные способности стимулов, под влиянием которого мозг обезьяны позволили человеку выйти из животного мира, постепенно превращался в человеческий мозг, возвыситься над миром животных, бесповорот- но при этом ее роль была не детерминирующей, но нарушив преемственность между историей а способствующей интенсификации морфо- природы и историей будущего человечества. физиологического развития мозга и совершен- Последствия биологической и социальной

78 - nr. 1 (28), martie 2013 Ştiinţe interdisciplinare

эволюции превращения обезьяны в человека 3. Фурдуй Ф.И., Чокинэ В.К., Фурдуй В.Ф., отразились благоприятно не только на умствен- Вуду Л.Ф. и др. Психическое здоровье с позиции са- ных способностях, но и на физическом развитии нокреатологии и системогенеза. // Buletinul Academiei Homo sapiens, позволивших сознательно ис- de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele Vieţii. 2012. Nr. 2 (317), пользовать, преобразовывать и приспосабливать c. 4-11. к своим нуждам окружающую среду. Этим он 4. Фурдуй Ф.И., Чокинэ В.К., Фурдуй В.Ф., обязан социальной среде, сознанию и креатив- Штирбу Е.И., Врабие В.Г., Бешетя Т.С., Георгиу З.Б., Телевка В.M., Кэзэнеску В.В., Стоян И.Н. Психофи- ным способностям. зиологические процессы, управляющие поведением, Bibliografi е как база совершенствования тестов диагностики осо- 1. Friedrich Engels. The role of work in the знанности действий во время совершения антисоци- transformation of the monkey in man. Die Neue Zeit, альных деяний. I. Психофизиологические процессы – 1896, vol. II, nr. 44, p. 545-554. потребность, ценностная ориентация, установка, мо- 2. Фурдуй Ф.И., Чокинэ В.К., Фурдуй В.Ф. и тивация и принятие решений – основа сознательной др. Санокреатологическая теория психического здо- психической деятельности и поведения. //Buletinul ровья. // Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. 2013. Ştiinţele Vieţii. 2012. Nr. 1 (316), c. 4-14. N. 1 (319), p. 4-11.

Eudochia Zavtur. Seria Mihai Eminescu. De dragoste. 200x150 mm., acvaforte

nr. 1 (28), martie 2013 - 79 Akademos

NANOTEHNOLOGII NELITOGRAFICE ÎN MOLDOVA*

Academician Ion TIGHINEANU1

NON-LITHOGRAPHIC NANOTECHNOLO- GIES IN MOLDOVA The efforts related to the development of nano- technologies in Moldova are described, the main ac- cents being focused on non-lithographic nanotechno- logies successfully developed by the author and his colleagues over the last decade. Achievements in the creation of capacities in the fi eld involved are presen- Figura 1. Evoluţia în timp a numărului de citări la ted, in particular in the creation of nanotechnological articolele publicate în reviste internaţionale (o secvenţă infrastructure, multidisciplinary training of students, din cadrul prelegerii publice Nanotehnologiile – promotion of doctoral thesis etc. It is shown that our provocarea timpului, canalul TV „Культура”, 2012). papers published in top-rank scientifi c journals have been highly appreciated by the international commu- vitate termică de 5-7 ori mai mare decât cuprul, ceea nity which is demonstrated by the increasing number ce deschide posibilităţi de a evita supraîncălzirea ci- of citations, selection by the NanoTechWeb.org por- purilor electronice. tal of the developed novel nanotechnological approa- Deşi termenul nanotehnologii a fost propus încă ches among the best achievements in the nano-fi elds, în anul 1974 de către profesorul Norio Taniguchi successful attraction of extrabugetary sources of mo- de la Universitatea de Ştiinţe din Tokyo pentru a ney via Europen competion etc. descrie precizia creării materialelor cu toleranţă de Key words: nanotechnologies, non-lithographic nanometri (un nanometru echivalează cu o milio- nanotechnologies, nanotechnological infrastructure, nime de milimetru), o adevărată explozie a explo- nanomaterials, training of students, nanoelectronic and optoelectronic applications. rării şi utilizării nanotehnologiilor s-a produs după lansarea „Noii Iniţiative Nanotehnologice” („New Nanotechnology Initiative”) în SUA şi a Programu- 1. Infrastructura nanotehnologică lui european de cercetare Cadru 6, respectiv în anii Putem afi rma cu certitudine că domeniul na- 2000 şi 2002. notehnologiilor a fost „prorocit” în anul 1959 de Putem afi rma cu certitudine că Republica Mol- profesorul american Richard Feynman, care în tim- dova s-a implicat plenar în dezvoltarea acestui do- pul unei lecţii publice a declarat: „Există un spaţiu meniu în 2002, odată cu fondarea, în cadrul Univer- enorm la nivelul atomilor”. Este de remarcat faptul sităţii Tehnice a Moldovei, a Centrului Naţional de că această afi rmaţie fusese făcută în perioada când Studiu şi Testare a Materialelor dotat cu microscoa- erau lansaţi primii sateliţi artifi ciali ai Terrei, ceea ce pe moderne electronice şi de forţă atomică, ele fi ind semnala începutul explorării unui alt spaţiu enorm – achiziţionate prin susţinerea fi nanciară din partea al celui cosmic. fundaţiilor CRDF-MRDA. Ulterior, dotarea tehnică În traducere din limba greacă, „nano” înseamnă şi tehnologică a Centrului a fost realizată prin do- „pitic” sau „mic”. Obiectele nanometrice nu numai naţii şi granturi internaţionale din partea Fundaţiei că sunt extrem de mici, adesea fi ind constituite doar „Alexander von Humboldt”, Centrului Ştiinţifi co- din câteva molecule sau atomi, dar ele posedă pro- Tehnologic din Kiev, Ministerului Federal al Educa- prietăţi noi, uneori surprinzătoare în comparaţie cu ţiei şi Cercetării din Germania, Comisiei Europene obiectele macroscopice. La dimensiuni nanometri- (programele INTAS şi Cadru 7) etc. ce, de pildă, carbonul devine de cca 200 de ori mai Actualmente, Centrul Naţional de Studiu şi Tes- trainic decât oţelul, iar membranele constituite din tare a Materialelor dispune de o infrastructură nano- câteva straturi atomare de carbon posedă conducti- tehnologică solidă ce asigură condiţii adecvate nu nu- mai pentru crearea şi caracterizarea nanomaterialelor, * Articol scris în contextul cercetărilor pentru care autorul a fost ales în calitate de membru titular al AŞM, prin decizia dar şi pentru elaborarea de noi dispozitive electronice Adunării Generale a membrilor AŞM din 6 decembrie 2012. şi fotonice. Printre echipamentele principale putem

80 - nr. 1 (28), martie 2013 Nanotehnologii menţiona utilajele tehnologice necesare pentru reali- conceptul potrivit căruia nanostructurarea dirija- zarea proceselor fotolitografi ce, inclusiv echipamen- tă a compuşilor semiconductori este posibilă prin tul pentru producerea măştilor litografi ce; instalaţiile tratarea electrochimică a materialelor, preliminar pentru nanostructurare şi depuneri electrochimice de iradiate cu ioni, ce modifi că localizat proprietăţile straturi subţiri; instalaţia de corodare dirijată în plas- lor, şi prin crearea condiţiilor de autoorganizare a mă; echipamentul pentru depuneri chimice din fază nanostructurilor. Prin urmare, n-au fost implicate de vapori asistată de plasmă, a peliculelor dielectrice nanotehnologiile litografi ce. de pasivare pe diverse elemente de dispozitive, inclu- Cercetările în baza acestui concept au permis de siv pe senzori, detectori, tranzistoare etc. În cadrul a elabora metode noi de nanostructurare spaţială a Centrului au fost dezvoltate metode de caracterizare materialelor semiconductoare, în particular, metoda electrică şi fotoelectrică a nanomaterialelor, inclusiv litografi ei sarcinii de suprafaţă, realizată prin indu- la temperaturi scăzute, excitarea optică fi ind asigu- cerea cu ajutorul razei focalizate de ioni la energii rată de surse laser cu schimbarea dirijată a lungimii mici a unei sarcini negative la suprafaţa semicon- de undă în tot diapazonul vizibil al spectrului. Con- ductorului care îl protejează de corodare electro- comitent, unităţi importante de utilaj tehnologic şi de chimică (Applied Physics Letters, Vol. 86, 174102, caracterizare au fost achiziţionate şi de alte instituţii 2005). Între anii 2007-2012 au fost propuse şi reali- din ţară. zate următoarele metode nanotehnologice întemeia- Totodată, subsemnatul (acad. I.Tighineanu – n.r.) te pe concepţii noi: a contribuit personal la dotarea Institutului de Fizică • Metoda creării reţelelor ordonate de nanotuburi Aplicată cu utilaj performant pentru creşterea do- din dioxid de titan cu diametrul intern dirijat. Teh- telor cuantice din compuşi semiconductori. Astfel, nologia a fost remarcată de site-ul NanoTechWeb. dezvoltând cooperarea bilaterală cu Germania, am org din UK, vezi http://nanotechweb.org/cws/article/ obţinut o donaţie semnifi cativă de echipament de la tech/42313, precum şi de site-ul MaterialsViews.com Universitatea Christian-Albrechts din Kiel (Germa- din Germania, vezi http://www.materialsviews.com/ nia) pentru acest institut. În continuare, în anul 2009 more-less-hollow-always-nano-titania-templates/; am reuşit fondarea Laboratorului de nanotehnologii • Metoda formării reţelelor ordonate de nanotu- în cadrul Institutului de Inginerie Electronică şi Na- buri metalice incorporate în matrice de semiconduc- notehnologii (IEEN) „D. Ghiţu”, înzestrat cu utilaj tor. Tehnologia a fost refl ectată pozitiv de acelaşi site modern de producere a nanotemplatelor semicon- NanoTechWeb.org, vezi http://nanotechweb.org/cws/ ductoare. Ulterior, laboratorul a fost dotat cu utilaj article/tech/34704; de creştere a straturilor subţiri prin tehnologia mag- • Metoda vizualizării directe a nanoarhitecturii netron sputtering şi de caracterizare a acestora prin spaţiale a dislocaţiilor într-un corp solid a fost, de metoda dispersării micro-Raman. Recent, în cadrul asemenea, apreciată de site-ul NanoTechWeb.org proiectului european Mold-Nanonet, unităţi de utilaj din UK, vezi http://nanotechweb.org/cws/article/ tehnologic performant a achiziţionat, de asemenea, tech/44967; Institutul de Cercetări Ştiinţifi ce „ELIRI”. • Metoda intensifi cării rezistenţei la radiaţii a compuşilor semiconductori prin nanostructurare a 2. Direcţia ştiinţifi că „Nanotehnologii neli- fost mediatizată de acelaşi site NanoTechWeb.org tografi ce” ca o noutate ştiinţifi că de valoare, vezi http://nanote- Pe parcursul ultimilor decenii au fost elaborate chweb.org/cws/article/tech/49261; două metode nanotehnologice larg utilizate: prima • Metoda de formare a membranelor ultra-sub- se bazează pe asamblarea nanomaterialelor noi din ţiri de GaN suspendate pe nanocoloane de GaN, molecule sau atomi (un exemplu deja clasic fi ind epi- create în mod dirijat în acelaşi proces tehnologic, taxia din fascicule de molecule), iar a doua metodă a avut multiple ecouri pe diverse site-uri, inclusiv pe utilizează litografi a cu fascicul de electroni pentru site-ul NanoTechWeb.org, vezi http://nanotechweb. corodarea prin ferestre, ce duce la nanostructurarea org/cws/article/tech/49261. spaţială a materialelor. Ambele metode însă necesită Utilizarea acestor metode a permis dezvăluirea utilaj sofi sticat şi scump. În această ordine de idei, şi explicarea proceselor de formare a nanotuburilor cercetătorii au fost şi sunt în căutarea noilor concepţii metalice prin depunere electrochimică, elaborarea şi metode accesibile şi, totodată, efi ciente de nano- nanomaterialelor noi, printre care membranele con- structurare a materialelor pentru diverse aplicaţii. stituite din nanotuburi de TiO2 cu diametrul intern Reieşind din cele expuse, investigaţiile noas- dirijat, reţelele bidimensionale ordonate metal/se- tre în domeniul nanotehnologiilor s-au bazat pe miconductor, nanopiramidele din nitrură de galiu

nr. 1 (28), martie 2013 - 81 Akademos rezistente la radiaţii, membranele ultra-subţiri de pei, atins în colaborare cu parteneri din Germania şi GaN pentru diverse aplicaţii, precum studierea pro- SUA, este elaborarea LED-urilor pentru spectrul UV prietăţilor lor fi zice. În particular, prelucrarea nano- în baza reţelelor de nanofi re de ZnO depuse electro- matricelor semiconductoare cu ioni grei la energii chimic la temperaturi relativ scăzute pe substraturi de mari (85 MeV Kr+15 şi 130 MeV Xe+23) a rezultat în p-GaN (ACS Applied Materials & Interfaces, Vol. 2, intensifi carea emisiei undelor Terahertz la excitarea no 7, pp. 2083-2090, 2010). cu ajutorul laserului cu impulsuri de femtosecunde, Rezultatele investigaţiilor teoretice, experimen- ceea ce a permis un studiu sistematic al procesului tale şi metodele nanotehnologice elaborate au per- de generare a undelor Terahertz în funcţie de mai mis fondarea direcţiei ştiinţifi ce „Nanotehnologii mulţi parametri. Dependenţa emisiei de densitatea nelitografi ce” în baza tratării cu ioni şi creării condi- de excitare optică, orientarea unui câmp magnetic ţiilor de autoorganizare, precum şi a şcolii ştiinţifi ce co-planar aplicat şi unghiul azimutal al feţei nano- deja recunoscute nu numai la noi în ţară. Sunt mân- matricei faţă de polarizarea excitării a identifi cat dru de cei 16 doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe, rectifi carea optică ca mecanism responsabil de ge- care au pregătit şi au susţinut tezele de doctorat sub nerarea undelor Terahertz (Applied Physics Letters, conducerea şi îndrumarea mea, iar astăzi fac cerce- Vol. 97, 181921, 2010). tare de performanţă. A fost observat, studiat şi explicat fenomenul După cum ne-am convins, rezultatele obţinute de retrorefl exiei luminii în probe nanoporoase puternic cercetătorii noştri sunt evaluate la înalta lor valoa- absorbante de InP cu o topologie de plasă (Optics re de comunitatea ştiinţifi că internaţională. Primul Letters, Vol. 36, no 16, pp. 3227-3229, 2011). Un alt argument în acest sens este publicarea articolelor rezultat important al cercetărilor noastre, publicat în noastre ştiinţifi ce în cele mai prestigioase reviste din reviste cu factor de impact, este demonstrarea fezabi- domeniu (Nanotechnology, Applied Physics Letters, lităţii utilizării materialelor nanocompozite semicon- Journal of Applied Physics, Physical Review B, Se- ductor-oxid în calitate de mediu activ al laserelor ale- miconductor Science and Technology, Electroche- atoare. În cazul dat, împrăştierea puternică a luminii, mical and Solid-State Letters, Physica Status Solidi necesară pentru formarea micro-cavităţilor, este asi- etc.), inclusiv solicitarea prezentării lucrărilor de gurată de fl uctuaţiile în spaţiu ale indicelui de refracţie sinteză în reviste internaţionale şi în cadrul forumu- al mediului poros, iar emisia şi amplifi carea radiaţiei rilor ştiinţifi ce din domeniu. De exemplu, Referatul electromagnetice se datorează ionilor de pământuri „Surface Charge Lithography: Maskless Nanofabri- rare sau ionilor de tranziţie impregnaţi în materialul cation based on Surface Radiation Defects (Invited nanocompozit. Totodată, s-a demonstrat că explora- Paper)” a fost prezentat la E-MRS Fall Meeting rea modurilor de emisie în micro-tetrapozi de ZnO 2012, Warsaw, Poland, September 17-21, 2012; poate fi utilizată pentru determinarea dependenţei de Referatul „Focusing elements based on photonic temperatură a dispersiei indicelui de refracţie în regi- metamaterials consisting of nanotubular structures unea rezonanţei excitonice (Applied Physics Letters, and multilayer rods (Invited Paper)” – la Internati- Vol. 95, 171101, 2009). Un succes remarcabil al echi- onal Conference ROMOPTO-2012 „Micro- to Na-

Figura 2. Coperta revistei Physica Status Solidi RRL din Germania şi a revistei Journal of Nanoelectronics and Optoelectronics din SUA

82 - nr. 1 (28), martie 2013 Nanotehnologii no-Photonics III”, Bucharest, Romania, September Conform datelor Institutului de Informaţie Ştiinţifi - 3-6, 2012; Referatul „Maskless nanoscale fabrica- că din SUA, numărul de citări la articolele publicate tion by using negative charge direct writing (Invi- de subsemnat, în calitate de autor sau coautor, în re- ted paper)” – la „2012 International Workshop on viste internaţionale depăşeşte cifra de 2000 şi este în Advanced Nanovision Science”, Research Institute continuă creştere. of Electronics, Shizuoka University, Hamamatsu, Am reuşit să promovăm o imagine pozitivă Re- Japan, January 23-24, 2012; Referatul „Surface publicii Moldova şi prin prelegerea publică Nano- charge lithography for GaN micro- and nanostruc- tehnologiile – provocarea timpului, ţinută în cadrul turing (Invited paper)” – la SPIE Photonics West programului „Academia” în martie 2012 la invitaţia Conference, Report 7216-34, January 24-29, 2009, canalului TV „Культура” al Federaţiei Ruse (http:// San Jose, California, USA; Referatul „Nanoporous tvkultura.ru/video/show/brand_id/20898/video_ III-V and II-VI Semiconductor Compounds (Invited id/155723) (fi gura 1). Prelegerea respectivă a fost înalt paper)” – la International Conference on Surfaces, apreciată de organizatori, ea fi ind ulterior retransmisă Coatings and Nanostructured Materials, July 9-11, de canalele TV „Культура” şi „РТР Планета”. Vom 2007, Algarve, Portugal (http://www.nanosmat.org/ specifi ca că în anii precedenţi, în cadrul prog ramului keynotes.asp) etc. „Academia”, au ţinut prelegeri publice acad. Jores Numai între anii 2007-2012, împreună cu cole- Alferov, laureat al Premiului Nobel în fi zică, profe- gii mei, am publicat 3 monografi i în limba engleză, sorul Serghei Kapiţa, personalitate bine cunoscută şi 78 de articole în reviste internaţionale recenzate, la noi în ţară, academicienii Vladimir Skulachev şi un articol în Enciclopedia UNESCO Encyclopedia Konstantin Skryabin – experţi de talie mondială în of Life Support Systems: Nanoscience and Nanote- biochimie şi bioinginerie etc. chnologies (2012) (http://www.eolss.net/Sample- Chapters/C05/E6-152-51-00.pdf), de asemenea, am 3. Colaborarea internaţională. Proiectul obţinut 8 brevete de invenţie şi am prezentat 14 re- Mold-Era ferate invitate la conferinţe internaţionale şi semina- Realizările noastre se datorează, în mare par- re organizate de universităţi şi centre ştiinţifi ce din te, cooperării internaţionale. Anume prin granturi diverse ţări. Elaborările noastre au fost distinse cu 5 internaţionale am reuşit să achiziţionăm unităţi de medalii de aur şi 2 de argint la expoziţii internaţio- utilaj modern, să participăm la prestigioase foru- nale, inclusiv metoda nanotehnologică de formare a muri ştiinţifi ce internaţionale şi, cel mai important, reţelelor ordonate de nanotuburi din dioxid de titan să ridicăm nivelul cercetării ştiinţifi ce la noi acasă. cu diametrul intern dirijat a fost distinsă cu Medalia Excelenţa în cercetare nu este o lozincă pentru noi, de Aur la Expoziţia EUREKA-2011 din Bruxelles ci a devenit un mod de viaţă. În anii ’90 ai secolului şi Premiul special „Pentru cea mai bună invenţie în trecut personal am realizat câteva proiecte ştiinţifi ce domeniul nanotehnologiilor” la Expoziţia Speci- în Germania, SUA, Italia şi, concomitent, am des- alizată „Arhimede” din or. Moscova. Actualmente chis posibilităţi similare şi pentru membrii echipei această invenţie se implementează la Centrul Naţi- noastre. În toamna anului 2002, de exemplu, tânărul onal de Studiu şi Testare a Materialelor în scopul absolvent al UTM Veaceslav Popa a plecat pentru elaborării dispozitivelor nanoelectronice. trei luni în SUA, unde a învăţat arta studierii obiecte- De o înaltă preţuire internaţională se bucură şi lor nanometrice cu ajutorul microscoapelor electro- versiunea modifi cată a litografi ei sarcinii de sup- nice şi de forţă atomică. Trainingul pentru dânsul a rafaţă care a stat la baza elaborării în premieră a fost de un bun augur. Revenind acasă, colegul nostru membranelor ultra-subţiri de nitrură de galiu şi este a lucrat insistent asupra tezei de doctor în ştiinţe teh- fezabilă pentru nanostructurarea tridimensională a nice, pe care a susţinut-o cu brio în decembrie 2005. materialului. În primăvara anului 2012, metoda res- Ulterior, a câştigat prestigioasa bursă „Alexander pectivă a fost plasată pe coperta revistei internaţio- von Humboldt”. Au urmat 2 ani de cercetare ştiinţi- nale Physica Status Solidi – Rapid Research Letters fi că la Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germa- din Germania. Fiind coordonator al Programului nia, în condiţii tehnologice de excelenţă, după care de Stat „Nanotehnologii şi nanomateriale” (2009- tânărul savant iarăşi a revenit acasă, de data aceasta 2012), recent am promovat publicarea rezultatelor aducând şi el donaţii de utilaj performant, dar şi o fundamentale într-un volum special al revistei şti- experienţă europeană deosebit de valoroasă. inţifi ce din SUA Journal of Nanoelectronics and Această istorie de succes se repetă în cazul Optoelectronics (Vol. 7, nr. 7 din decembrie 2012, tânărului doctor în ştiinţe Eduard Monaico, care vezi http://www.aspbs.com/jno.htm) (fi gura 2). după absolvirea UTM a realizat un training la fi r-

nr. 1 (28), martie 2013 - 83 Akademos ma Oxford Instruments din Londra, Marea Britanie, ram modern de formare în nanobioinginerie pentru iar după susţinerea cu succes a tezei de doctorat a cei tineri şi acordarea de asistenţă cercetătorilor şi câştigat aceeaşi bursă „Alexander von Humboldt”. personalului din instituţiile ştiinţifi ce, pentru o mai Actualmente el implementează un proiect ştiinţi- bună înţelegere a regulilor PC7 prin intermediul se- fi c pentru o perioadă de 2 ani la Universitatea din minarelor de instruire. Hamburg, Germania. Proiecte ştiinţifi ce în Germa- Proiectul MOLD-ERA a avut un impact pozitiv nia au realizat şi alţi tineri cercetători din echipă: şi în cadrul Conferinţei Internaţionale de Nanoteh- dr. Victor Zalamai – proiect Humboldt la Univer- nologii şi Inginerie Biomedicala (7-8 iulie 2011). sitatea din Karlsruhe, dr. Olesea Volciuc – proiect Acest eveniment s-a produs în premieră la Chişinău, NATO la Universitatea Tehnică din Darmstadt, reunind 150 de participanţi din 17 state ale lumii, in- dr. Lilian Sirbu – proiect DFG la Universitatea din clusiv din Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania, Kiel. Merită a fi menţionat şi succesul doctorului Elveţia, Statele Unite ale Americii, Japonia, Israel, habilitat Oleg Lupan, care după deplasări extinse în România, Rusia, Ucraina, Republica Moldova etc. SUA şi Franţa a câştigat recent bursa „Alexander von A doua ediţie a Conferinţei Internaţionale de Nano- Humboldt” şi următorii doi ani va realiza un proiect tehnologii şi Inginerie Biomedicală este programată nanotehnologic de anvergură la Universitatea din la Chişinău pentru 18-20 aprilie curent, fi ind supli- Kiel, în cadrul căruia va elabora unele elemente de mentată de Simpozionul moldo-german în domeniul dispozitiv în baza nanostructurilor din oxid de zinc. nanomaterialelor noi pentru aplicaţii electronice, fo- Voi specifi ca şi importanţa proiectului european tonice şi biomedicale (www.icnbme.sibm.md/). MOLD-ERA care reuneşte parteneri din Marea Bri- tanie, Germania, Israel şi Republica Moldova, fi ind 4. Concluzii primul proiect PC7 în care ţara noastră, reprezentată Pe parcursul ultimilor ani, Direcţia nanotehno- de Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehno- logiilor nelitografi ce a cunoscut o dezvoltare ascen- logii „D. Ghiţu”, are rolul de coordonator. Demarat dentă în ţara noastră, fi ind susţinută atât prin Progra- în noiembrie 2010, cu o durată de30 de luni, proiec- mul de Stat „Nanotehnologii şi nanomateriale”, cât şi tul MOLD-ERA are un impact semnifi cativ în ceea prin realizarea unor importante proiecte europene ca ce priveşte extinderea infrastructurii existente în Mold-Era şi Mold-Nanonet. Ca rezultat, a fost creată domeniul nanotehnologiilor, furnizarea unui prog- o infrastructură modernă de echipament, a fost in- struită o generaţie nouă de tineri savanţi – experţi în domenii multidisciplinare, care au trecut prin traininguri interna- ţionale şi au acumulat experienţa nece- sară pentru dezvoltarea în continuare a cercetărilor. Concomitent, creşte numărul de teze de doctorat în domeniul „nano”, realizate şi susţinute în Repub lica Moldova. Este în permanentă creştere şi citarea publicaţiilor semnate de cer- cetătorii noştri. În ultimii ani au fost iniţiate mai multe proiecte multidis- ciplinare şi a fost lansată Conferinţa Internaţională de Nanotehnologii şi Inginerie Biomedicală. Nanotehnolo- giile au prins rădăcini în ţara noastră, iar capacităţile deja create ne insufl ă încrederea că ele vor fi dezvoltate şi mai departe atât în aspect funda- mental, cât şi în cel aplicativ. Acest nou domeniu de cercetare, mai mult ca oricare altul, urmează să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea unei econo- Eudochia Zavtur. Renaştere. 2011, 900x900 mm, u/p mii bazate pe cunoaştere.

84 - nr. 1 (28), martie 2013 Sănătate publică

VIZIUNI CONCEPTUALE ştiinţifi ce. În acest context, vom specifi ca următoa- rele: MANAGERIALE, a) AŞM este constituită din instituţii ştiinţifi ce FINANCIARE academice şi extra-academice; b) fi nanţarea instituţiilor academice se efectuea- ŞI DE ESTIMARE ză de la bugetul de stat; DIN PERSPECTIVA c) fi nanţarea laboratoarelor ştiinţifi ce extra-aca- demice trebuie făcută în baza contractelor, în func- ŞTIINŢEI ACADEMICE ţie de necesităţile tematice invocate de către AŞM. AŞM poate forma diferite secţii, subdiviziuni şti- Dr. hab., prof. univ. Ion MEREUŢĂ*1 inţifi ce instituţionale, dar şi grupuri de cercetări şti- inţifi ce extra-academice, ghidându-le doar metodolo- USMF „Nicolae Testemiţanu” gic, fără a-şi asuma fi nanţarea lor. Deoarece interesul IMSP Institutul Oncologic ştiinţifi c vine cu preponderenţă din segmentul extra- academic, în acest caz Academia lărgeşte colaborarea CONCEPTUAL MANAGERIAL, FINANCIAL cu publicul ştiinţifi c naţional. În contextul respectiv, AND ASSESSMENT VIEWS FROM THE PERSPEC- AŞM ar putea fonda şi aşa-numita „Academia mică”, TIVE OF ACADEMIC SCIENCE care ar deveni un „nucleu academic” de pregătire a I have marked some problems in system acade- viitorilor membri corespondenţi, membri titulari sau mic management, the aspects of human resources onorifi ci. Forma organizatorică, dirijarea, tematica management, of formation and attestation of scien- ştiinţifi că, temele selectate pentru cercetare vor pu- tifi c and didactic stuff, salarization mechanisms, sti- tea fi determinate prin decizia AŞM, iar normativ – mulation and motivation of scientifi c work of colla- borators, some development aspects of academic and printr-un regulament adoptat de conducerea Acade- extraacademic departments, of medical section. Just miei. some conceptual visions of solving some actual pro- Finanţarea AŞM este asigurată: de la bugetul de blems, that have to be solved from the authors point stat în baza Legii bugetului de stat şi a Legii recti- of view, had been exposed. fi cării bugetului pe parcursul sau la sfârşitul anu- Key words: system academic management, con- lui în curs; din surse extrabugetare – organizaţii şi ceptual visions of reformations, fi nancing mechanis- fundaţii europene, granturi, în urma contractelor de ms, estimation and control in scientifi c research. parteneriat ştiinţifi c internaţional sau din „trialurile ştiinţifi ce”; din donaţiile persoanelor juridice şi fi - Actualitate. După intrarea în vigoare a Codului zice din ţară şi de peste hotare, care se acumulează cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldo- în „fondul extrabugetar academic” deschis în baza va, în anul 2004, s-au creat condiţii favorabile pen- unei hotărâri de guvern. Este posibilă şi acumularea tru consolidarea capacităţilor instituţionale ale AŞM veniturilor din alte activităţi – darea în arendă a unor şi extinderea implicării academice în toată sfera de spaţii instituţiilor de cercetare sau unor laboratoare cercetare şi inovare, fapt care, indiscutabil, dove- ştiinţifi ce cu acordul guvernului; parteneriate AŞM- deşte actualitatea optimizării manageriale produse. persoane juridice sau fi zice care au necesitatea unor Managementul sistemic al AŞM. Instituţiile de studii la care Academia poate fi consultant sau exe- cercetare şi inovare au fost fortifi cate în cadrul AŞM, cutant. Sursele fi nanciare se mai pot acumula din dar şi în cel ministerial, departamental şi chiar privat. contracte ale AŞM cu instituţii dispuse să fi nanţeze Este foarte important că s-a produs optimizarea ma- lucrările părţii contractuale. Membrii Academiei ar nagementului sistemic al AŞM, a managementului putea acorda servicii, consultaţii ştiinţifi ce atât per- de personal, managementului fi nanciar etc. Secţiile soanelor juridice, cât şi celor fi zice. Acumulări la AŞM au fost reorganizate atât în conformitate cu di- bugetul AŞM se pot efectua şi din contractele indi- recţiile ştiinţifi ce moderne, cât şi cu imperativele ma- viduale sau cu persoanele juridice pentru pregătirea nagementului ştiinţifi c de performanţă. cadrelor ştiinţifi ce de doctorat. Sunt necesare regle- În condiţiile de austeritate – reducerea bugetu- mentări în această direcţie, determinarea tarifării lui AŞM cu 48 mil. lei în 2013 – apare necesitatea şi prin hotărâre de guvern. oportunitatea implementării noilor metode şi meca- Tematica ştiinţifi că de cercetare poate fi acumu- nisme de fi nanţare a AŞM şi, evident, a cercetărilor lată de la structurile academice, dar şi de la cele ex- 1 Dr. hab. Ion Mereuţă a fost distins cu Premiul AŞM pe tra-academice, care se stochează la Consiliul ştiinţi- anul 2012, pentru un ciclu de lucrări în domeniul oncologiei. fi c. Ar fi raţional ca AŞM să îndeplinească comanda

nr. 1 (28), martie 2013 - 85 Akademos de stat în domeniul cercetărilor ştiinţifi ce. Tematica luate capacităţile didactice – pregătirea pedagogică, tuturor cercetărilor, inclusiv a celor secrete, trebuie să măiestria, aptitudinile, criterii specifi ce didactice etc. fi e stabilită în numele statului. În ce priveşte activita- Sunt necesare reforme şi în ce priveşte compo- tea secţiilor extra-academice – se identifi că tematica, nenţa Consiliilor ştiinţifi ce specializate, instituirea se anunţă temele şi concursul proiectelor ştiinţifi ce. instituţiei recenzenţilor, a Comisiilor de cercetare şi După concurs, AŞM încheie contracte de colaborare evaluare a materialului primar, a Comisiei metodo- cu instituţiile extra-academice şi fi nanţează lucrul şti- logice de cercetare, a Comisiei de non-plagiat, a Co- inţifi c tematic după criterii contractuale. Cercetătorii misiei estimării impactului lucrării ştiinţifi ce pentru activează atât timp cât este stipulat în contract până economia naţională, sănătate sau calitatea vieţii şi la fi nalizarea temei de cercetare. Finanţarea se efectu- alte criterii ce se cer a fi stabilite de experţi. ează în funcţie de rezultate. În acest caz, colaboratorii Este foarte important ca AŞM să dispună de cele ştiinţifi ci îşi exercită activitatea în baza contractului 3 componente instituţionale care, de fapt, ar trebui să individual de muncă, aplicându-se principiul „execu- fi e independente – Elaborarea politicilor, Agenţia de tarea lucrărilor concrete”. implementare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifi ce şi Criteriile de evaluare şi control în ştiinţa acade- Evaluarea – control al efi cacităţii şi randamentului mică, în viziunea noastră, sunt următoarele: implementării rezultatelor ştiinţifi ce în practică. • managementul de performanţă în ştiinţă; Este necesară introducerea în Nomenclatorul • descoperirile; specialităţilor ştiinţifi ce a unor noi direcţii în ştiinţă, • invenţii şi inovaţii; la tangenţa specialităţilor ce se impun şi devin opor- • impactul şi randamentul cercetărilor ştiinţifi ce tune pentru ştiinţă şi societate cum ar fi : dezvoltarea în economia naţională, sănătatea publică şi calitatea umană durabilă şi securitatea statală, dreptul medi- vieţii oamenilor; cal ş.a., la decizia AŞM. Este necesară organizarea • impact educaţional (articole ştiinţifi ce, Seminarelor de profi l şi Consiliilor ştiinţifi ce speci- monog rafi i etc.). alizate în aceste domenii. În cazul dat coordonarea Managementul resurselor umane academice ştiinţifi că va aparţine AŞM. Membrii titulari şi membrii corespondenţi din cad- Secţia de ştiinţe medicale a AŞM este gestionată sub aspect administrativ şi fi nanciar de către AŞM. rul secţiilor academice sunt fi nanţaţi de la bugetul Instituţiile de cercetare extra-academice funcţionea- AŞM, iar membrilor titulari şi membrilor corespon- ză în cadrul IMSP. Secţia nu dispune de instituţii denţi din secţiile extra-academice ar trebui să li se medicale academice şi nici de clinici academice. aloce fi nanţe numai în cadrul prevederilor contrac- Dezvoltarea şi reformarea secţiei în cadrul AŞM tuale, în cazul în care domniile lor vor fi incluse în ar putea avea loc în baza Institutului de Fiziologie grupurile de cercetare. şi Sanocreatologie, care ar putea fi transformat în Un rol deosebit revine Managementului pre- Institutul de Medicină, Fiziologie şi Sanocreatolo- gătirii şi atestării cadrelor ştiinţifi ce şi didactice. gie. În acest caz s-ar schimba atât bazele statutare Regulamentul CNAA suportă schimbări repetate şi ale Institutului, cât şi se va forma baza Clinica şi nu corespunde pe deplin cerinţelor timpului, nu asi- de Cercetare, care ar include cercetări fi ziologice, gură principii adecvate şi efective. Este necesar de sanogenetice fundamentale, precum şi cercetări în adoptat o Lege normativă „Cu privire la pregătirea sanocreatologie şi adaptabilitate clinică (Figura 1). şi atestarea cadrelor ştiinţifi ce şi didactice” sau de În ce priveşte reformarea şi transformarea labo- efectuat amendamentele respective la Codul cu pri- ratoarelor în cadrul IMSP, ar fi necesară păstrarea lor vire la ştiinţă şi inovare. în cercetarea fundamentală, iar în cercetările aplica- Admiterea la studii în doctorat şi post-doctorat tive, clinice să se creeze în baza laboratoarelor Cli- urmează să fi e accesibilă şi să se înfăptuiască atât la nici Universitare, Instituţionale şi Academice. Cli- comanda de stat, cât şi din propria iniţiativă. Impor- nicile trebuie să dispună de un Regulament adoptat tante sunt criteriile de evaluare şi atestare a lucr ării şi aprobat selectiv de organele de gestiune: Clinicile ştiinţifi ce. Trebuie estimat efortul şi rezultatul ştiinţi- Universitare – de rector şi ministrul Sănătăţii, Cli- fi c al autorului. Numai rezultatele ştiinţifi ce persona- nicile Instituţionale – de către directorul instituţiei, le ale autorului trebuie luate în consideraţie. Lucrările Clinicile Academice – de conducerea AŞM. în comun ar urma să fi e estimate în cotă procentuală, Managementul şi mecanismele salarizării cerce- selectiv pentru fi ecare autor. Doar în acest caz se va tătorilor ştiinţifi ci. Pentru ameliorarea managemen- respecta dreptul de autor şi la prop rietatea intelectua- tului fi nanciar al laboratoarelor extra-academice am lă. În procesul atestării cadrelor didactice trebuie eva- examinat mecanismele şi bazele juridice de salarizare

86 - nr. 1 (28), martie 2013 Sănătate publică

în cercetare şi problemele ce ţin de competenţa IMSP Contractul de fi nanţare se elaborează şi se în- cu statut ştiinţifi c academic. Acestea sunt instituţii cheie în corespundere cu prevederile Codului cu medico-sanitare publice care se afl ă la autogestiune privire la ştiinţă şi inovare, Legii privind sistemul şi benefi ciază de mijloace fi nanciare din fonduri- bugetar şi procesul bugetar nr.847-XHI din 24 mai le asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi alte 1996, precum şi Regulamentului privind fi nanţa- surse conform legislaţiei în vigoare. Concomitent, în rea activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării, aprobat conformitate cu art. 17 al Codului cu privire la ştiinţă prin anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr.27 din 22 şi inovare al Republicii Moldova, aprobat prin Legea ianuarie 2009 „Cu privire la aprobarea Acordului nr.259-XV din 15 iulie 2004, ele sunt organizaţii de de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe drept public din sfera ştiinţei şi inovării. a Moldovei pentru anii 2009-2012”. Cât priveşte mecanismele legitime de suplimen- După cum stabilesc prevederile articolelor 36 şi tare a salariului de funcţie a colaboratorilor ştiinţi- 37 al acestui Regulament, cheltuielile de personal fi ci din sursele extrabugetare, cota fi nanciară folosi- (care includ fondul de retribuire a muncii, contribuţii tă şi care ar fi nivelul deciziilor raportat la IMSP, de de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de către Ministerul Sănătăţii sau Ministerul Finanţelor, asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate venim cu următoarele propuneri. de patroni) nu vor depăşi 70% din alocaţiile totale Fondul de retribuire a muncii personalului or- pentru executarea proiectelor de cercetări ştiinţifi ce, ganizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi ino- luând în consideraţie şi volumul de cofi nanţare. vării, care efectuează cercetări ştiinţifi ce fi nanţate Deciziile defi nitivate privind fi nanţarea pro- de la bugetul de stat, se stabileşte în contractul de iectelor de cercetări ştiinţifi ce ale organizaţiilor se fi nanţare a proiectelor, selectate pe bază de concurs, aprobă anual după adoptarea Legii bugetului de stat, în conformitate cu Hotărârea Consiliului Suprem prin Protocolul anual, parte integrantă a Acordului pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică. de parteneriat. Remunerarea colaboratorilor ştiin-

SecĠia medicală a AùM

Consiliul ùtiinĠific Academic de Coordonare

Institutul de Fiziologie úi x InstituĠii de Cercetări ùtiinĠifice din Sanocreatologie cadrul IMSP (secĠiile de útiinĠă), MSRM/AùM AùM Laboratoarele útiinĠifice x USMF „N.TestemiĠanu”

Reformare úi transformare Reformare úi transformare

Institutul de Medicină, Fiziologie úi Laboratoare ùtiinĠifice Clinici Sanocreatologie AùM Clinici: Centrul de Centrul -universitare -instituĠionale Fiziologie úi Cercetărilor -academice Sanocreatologie Clinice Grupuri de cercetare (personalităĠi útiinĠifice) Cercet ări Clinica SpitalulClinic fundamentale ambulatorie Academic -siniscenĠa Mecanisme În ce priveúte re -adaptabilitatea sanocreatologice úi reabilitare -imunitatea -corelaĠia sistemului fiziologic- -oxigenoterapia radiaĠia ionizant ă -HBO(normobarică, hiperbarica) -hipercapnia transcutana -corelaĠia –SNC úi telefoane mobile, -pneumopuncturacuCO2 electrounde, câmp magnetic etc. Ͳlaseropunctura Ͳfitopreparate Ͳetc.

Figura 1. Secţia medicală a AŞM (actualmente şi conceptual pe viitor)

nr. 1 (28), martie 2013 - 87 Akademos

ţifi ci, inclusiv a celor din laboratoarele IMSP, care din 13 aprilie 2006 „Cu privire la condiţiile de sala- exercită cercetările ştiinţifi ce fi nanţate de la bugetul rizare a personalului din unităţile bugetare”. de stat, se reglementează prin Legea cu privire la Pentru salariaţii menţionaţi, care au categorii sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355- de califi care prevăzute pentru medici, suplimentele XVI din 23 decembrie 2005 şi Hotărârea Guvernului de plată se calculează ţinându-se seama de sporul nr.47 din 12 ianuarie 2007 „Cu privire la salarizarea pentru categoria de califi care. Suplimentele în cauză angajaţilor organizaţiilor de drept public din sfera se achită din contul fondului de retribuire a muncii ştiinţei şi inovării fi nanţate de la Bugetul de stat”, personalului instituţiei, indiferent de sursa de for- care stabilesc condiţiile de salarizare şi de acordare mare a acestuia. a adaosurilor, sporurilor şi suplimentelor la salariul În ce priveşte mecanismele de optimizare, de ma- de bază cu titlu de stimulare sau compensare. jorare a salariilor de funcţie a colaboratorilor ştiinţi- Salarizarea şi stabilirea plăţilor salariale cu ca- fi ci din sursele bugetare putem constata că sistemul racter stimulator a salariaţilor unităţilor bugetare actual de salarizare garantează un anumit nivel de fi nanţate, integral sau parţial, din contul mijloace- salarizare pe categorii de angajaţi, stabilit prin actele lor speciale, se reglementează prin art.34 al Legii legislative şi normative în vigoare. Cât priveşte ma- nr.355-XVI din 23 decembrie 2005. Persoanele, jorarea salariilor de funcţie ai colaboratorilor ştiinţi- responsabile pentru stabilirea salarizării colaborato- fi ci din sursele bugetare, menţionăm că Parlamentul rilor ştiinţifi ci, în limita mijloacelor fi nanciare dis- aprobă politica în domeniul salarizării, iar Guvernul ponibile destinate salarizării urmează să identifi ce stabileşte nivelul grilelor de salarizare, care actual- de sine stătător mecanismele legitime, care pot fi mente nu pot fi revăzute de către conducătorul insti- aplicate pentru acordarea adaosurilor la salariul de tuţiei. funcţie a colaboratorilor ştiinţifi ci, examinând acte- Pentru colaboratorii ştiinţifi ci, care sunt salarizaţi le legislative şi normative menţionate. Aceste acte conform normelor salariale stabilite prin Hotărârea legislative şi normative reglementează concomitent Guvernului nr.1593 din 29 decembrie 2003, condu- nivelul deciziilor pentru fi ecare situaţie concretă. cătorul poate stabili salariile pe grile de coefi cienţi. Cu referire la bazele legislative şi normative Mulţi membri titulari şi membri corespondenţi acti- pentru suplimentul la salariile colaboratorilor ştiin- vează concomitent în IMSP şi în laboratoarele ştiinţi- ţifi ci din sursele Companiei Naţionale de Asigurări fi ce din cadrul USMF „Nicolae Testemiţanu”. În acest în Medicină, având în vedere că colaboratorii ştiin- caz mecanismele de salarizare sunt polivalente. ţifi ci tratează 50-60% din bolnavii externaţi şi 100% Cu referire la mecanismele de adaos la salariul din bolnavii gravi, se comunică că modul de sala- pentru tratarea bolnavilor în instituţiile medico-sani- rizare, precum şi plata sporurilor şi suplimentelor tare publice de către colaboratorii USMF „Nicolae cu caracter stimulator a angajaţilor din instituţiile Testemiţanu”, baza clinică a căror sunt spitalele mu- medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigu- nicipale, republicane sau institute ştiinţifi ce, putem rărilor obligatorii de asistenţă medicală este stabilit afi rma următoarele. în Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului Modul, mărimea şi condiţiile de retribuire a nr.1593 din 29 decembrie 2003. muncii colaboratorilor catedrelor clinice ale Uni- Conform prevederilor punctului 6 al Regula- versităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae mentului în cauză, cota maximală a cheltuielilor Testemiţanu” este stabilit în Regulamentul privind prevăzute pentru salarizarea angajaţilor instituţiei salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sani- se stabileşte anual prin negocieri dintre Ministerul tare publice încadrate în sistemul asigurărilor obli- Sănătăţii, Compania Naţională de Asigurări în Me- gatorii de asistenţă medicală, aprobat prin Hotărârea dicină şi Sindicatul de ramură. Conform prevederi- Guvernului nr.1593 din 29 decembrie 2003. lor punctului 13 al Hotărârii Guvernului nr.47 din Conform punctului 5 al Regulamentului în cau- 12 ianuarie 2007, suplimentele de plată pentru de- ză, remunerarea pentru asistenţa medicală, acordată servirea nemijlocită a bolnavilor, administrarea sec- de colaboratorii catedrelor clinice ale Universităţii ţiilor, serviciilor din clinici şi spitale se stabilesc cer- de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Teste- cetătorilor ştiinţifi ci principali, coordonatori şi supe- miţanu”, se face din contul mijloacelor instituţiei, riori, şefi lor de laboratoare (sectoare de cercetări şti- fi nanţarea căreia se efectuează din bugetul de stat. inţifi ce) în mărime de 50%, iar celorlalţi cercetători Astfel, deciziile privind remunerarea pentru asis- ştiinţifi ci – în mărime de 75% din salariul de funcţie tenţa medicală, acordată de categoriile de personal al medicilor, potrivit categoriei de salarizare stabilită în cauză, precum şi acordarea plăţilor suplimentare conform anexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.381 acestora, aparţine conducerii Universităţii de Stat de

88 - nr. 1 (28), martie 2013 Sănătate publică

Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. modifi ca mecanismele fi nanciare şi Universitatea Particularităţile aplicării prevederilor Regula- va funcţiona după principiul cererii pieţii medicale. mentului respectiv privind salarizarea pentru asis- În contextul mecanismelor de majorare a bugetului tenţa medicală, acordată de către colaboratorii cate- USMF „Nicolae Testemiţanu” la compartimentul drelor clinice ale Universităţii de Stat de Medicină venituri, propunem următoarele: şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, sunt specifi cate - Reconfi rmarea prin ordin a catedrelor şi clini- în Anexa nr.2 „Condiţiile de salarizare a personalului cilor universitare, a şefi lor de catedră, directorilor din instituţiile de învăţământ superior, postuniversitar de clinici. şi de perfecţionare a cadrelor” la Hotărârea Guvernu- - Fiecare catedră/ clinică/, să dispună de un sub- lui nr.381 din 13 aprilie 2006 ,,Cu privire la condiţiile cont fi nanciar în contabilitatea USMF „Nicolae Tes- de salarizare a personalului din unităţile bugetare”. temiţanu” (se exclude dreptul de persoană juridică). Potrivit prevederilor art.16 al Legii privind ac- Aceasta va asigura autonomia asimetrică a catedrelor şi tele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi clinicilor. ale administraţiei publice centrale şi locale nr. 317- - Desemnarea prin ordin a unui casier (laborant) XV din 18 iulie 2003, „interpretarea ofi cială a acte- înzestrat cu aparat fi scal de casă şi seif. lor normative ţine de competenţa autorităţilor care - Stipularea în ordin a tarifelor consultaţiilor le-au emis”. – asistenţilor, conferenţiarilor, profesorilor uni- Argumentăm ştiinţifi c implementarea mecanis- versitari, academicienilor (Hotărârea Guvernului melor de sporire a salariului de bază şi prin adaosuri, Nr.1020 din 2011, care necesită amendamente refe- salariul urmând să fi e format din: 1. Salariul bugetar, ritoare la cadrul universitar). în conformitate cu contractul dintre IMSP şi AŞM pe - Specifi carea în ordin a procedurii de încasa- temele instituţionale, de transfer tehnologic sau in- re, păstrare şi livrare a banilor în casa trezoreriei ternaţionale care poate fi sporit anual de către AŞM USMF „Nicolae Testemiţanu”, spre exemplu, o dată şi individual pentru fi ecare proiect bugetar la decizia pe săptămână (vineri). AŞM; 2. Din sursele CNAM-ului, 50-75% din sa- - Ordinul trebuie să stipuleze că pacienţii trataţi lariul de bază al medicului ordinator; 3. Din sursele ambulatoriu, care necesită consultaţia specialiştilor extrabugetare (veniturile din serviciile contra plată, – colaboratori ai USMF „N.Testemiţanu”, vor achi- prin contract, de la arenda spaţiilor etc.). ta suma în casa catedrei/clinicii şi bonurile vor fi eli- Mărimea adaosurilor trebuie să fi e estimată în berate bolnavului şi medicului consultant – asistent, conformitate cu Regulamentul Instituţional adoptat conferenţiar, profesor, academician. de Consiliul de Administraţie al Instituţiei, care de- IMSP (CNAM) va livra în casa trezoreriei Uni- termină criteriile – numărul de invenţii, numărul de versităţii (e necesar un act normativ – Contract între inovaţii, acte de implementare, monografi i, lucrări IMSP, baza clinică a catedrei sau clinicii şi USMF publicate, organizarea şi participarea la foruri ştiin- „Nicolae Testemiţanu” aprobat de CNAM şi Minis- ţifi ce etc. Acest Regulament trebuie să prevadă me- terul Sănătăţii): 5-10% din suma costului cazului canisme fi nanciare de remunerare, stimulare şi mo- tratat/ DRG pentru fi ecare bolnav din clinica (secţia) tivare a muncii colaboratorilor ştiinţifi ci, să conţină respectivă; 20-25% din suma costului cazului tratat criterii de apreciere a activităţii muncii ştiinţifi ce, / DRG în cazul în care medicul a fost colaboratorul determinare a mărimii sporului şi coefi cienţilor de catedrei sau clinicii (acest principiu va fi aplicat ul- stimulare. Totodată, în Regulament trebuie să fi e sti- terior numărului de pacienţi examinaţi sau trataţi, pulaţi indicii de stabilire a sporului/ suplimentului, determinaţi pentru lucrul clinic al colaboratorului precum şi indicii de scădere pentru fapte discipli- universitar); 20-25% din costul operaţiei, actului nare, nerespectarea şi neexecutarea cerinţelor acti- anestezic sau manipulaţiei, în cazul în care opera- vităţii ştiinţifi ce. Mecanismele enunţate vor stimula torul principal sau medicul ATI a fost colaboratorul şi vor motiva medicii şi colaboratorii ştiinţifi ci să catedrei sau clinicii; 10-15% din costul operaţiilor amplifi ce procesul de cercetare-dezvoltare. sau manipulaţiilor (inclusiv ATI), în cazul în care Având în vedere schimbarea, începând cu anul colaboratorul catedrei sau a clinicii a asistat operaţi- de studii 2012-2013, a statutului juridic şi econo- ile sau manipulaţiile. mico-fi nanciar al universităţilor de stat, inclusiv a Cotele procentuale (%) vor fi stipulate în Con- USMF „Nicolae Testemiţanu”, stipulată în proiec- tractul USMF „Nicolae Testemiţanu” – IMSP apro- tul Bugetului de stat pentru anul 2013 adoptat de bate de CNAM şi Ministerul Sănătăţii, care pot fi Parlament – trecerea de la statutul de „instituţie bu- modifi cate. Catedra/ clinica poate asigura venituri şi getară” la cel de „autonomie fi nanciară” – se vor din pregătirea postuniversitară la locul de muncă în

nr. 1 (28), martie 2013 - 89 Akademos afară planului universitar stabilit. În acest subcont al mice şi extra-academice, a secţiei medicale. Au fost catedrei/clinicii pot fi acumulate surse fi nanciare şi expuse doar unele viziuni conceptuale de rezolvare din donaţii în conformitate cu legislaţia în vigoare. a unor probleme de stringentă actualitate. Resursele fi nanciare acumulate în subcontul catedrei /clinicii se vor distribui în conformitate cu Bibliografi e Hotărârea Guvernului şi ordinul Ministerului Finan- 1. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republi- cii Moldova aprobat prin Legea nr.259-XV din 15 iulie ţelor cu privire la distribuirea surselor extrabugetare 2004. a instituţiilor, care reglementează că 70% din sur- 2. Constituţia Republica Moldova, adoptată la sele extrabugetare rămân administrative, iar 30% – 29.07.1994, Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, pentru adaosul la salarizarea colaboratorilor ce au din 12.08.1994. contribuit la aceste venituri. Cele 30% din sursele 3. Hotărîrea Guvernului nr.47 din 12 ianuarie 2007. fi nanciare se împart corelativ, în funcţie de contri- 4. Legea „Cu privire la sistemul de salarizare în sec- buţie şi performanţa colaboratorilor, se semnează torul bugetar” nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 şi Ho- de către directorul clinicii, conferenţiar, casier şi se tărîrea Guvernului nr.47 din 12 ianuarie 2007 „Cu privire prezintă rectorului spre aprobare, lunar. la salarizarea angajaţilor organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării fi nanţate de la Bugetul de stat”. Aceste mecanisme fi nanciare ar fi necesar de 5. Legea cu privire la Guvern Nr. 64-12 din implementat în clinicile universitare, instituţionale 31.05.1990. sau academice. Managementul de performanţă al 6. Legea ocrotirii sănătăţii Nr.411-13 din 28.03.1995, colaboratorilor ştiinţifi ci care activează şi în cadrul Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, Nr.34 din altor IMSP, laboratoare ştiinţifi ce justifi că şi se cer 22.06.1995. a fi introduse în noile condiţii de activitate. Aceste 7. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar propuneri managerial-fi nanciare se încadrează şi în nr.847-XHI din 24 mai 1996. măsurile de prevenire a plăţilor neautorizate, mitei 8. Mereuţă I. şi col., „Managementul fi nanciar al sis- şi corupţiei în sfera asistenţei medicale. temului sănătăţii”, Chişinau, 2004, pag.173. 9. Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului Am evidenţiat unele probleme ale managemen- nr.1593 din 29 decembrie 2003. tului sistemic academic, aspecte ale managementu- 10. Regulamentul privind fi nanţarea activităţilor în lui resurselor umane, de pregătire şi atestare a cadre- sfera ştiinţei şi inovării, aprobat prin anexa 2 la Hotărîrea lor ştiinţifi ce şi didactice, mecanisme de salarizare, Guvernului nr.27 din 22 ianuarie 2009 „Cu privire la stimulare şi motivare a muncii ştiinţifi ce a colabora- aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Aca- torilor, unele aspecte de dezvoltare a secţiilor acade- demia de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012”.

Eudochia Zavtur. Floarea-soarelui. 2009, 540×440 mm, u/p

90 - nr. 1 (28), martie 2013 Ştiinţe medicale

ACTUALITATEA favorabile) medicamentoase reprezintă reacţii dă- unătoare, periculoase pentru organism, apărute la IMPLEMENTĂRII administrarea substanţelor medicamentoase în doze ŞI FORTIFICĂRII terapeutice (recomandate), utilizate la om pentru prevenirea, diagnosticarea şi/sau tratarea afecţiuni- SISTEMULUI lor, precum şi pentru corecţia şi modifi carea funcţii- lor fi ziologice. Reacţii adverse la medicamente sunt DE FARMACOVIGILENŢĂ considerate toate consecinţele nefavorabile ale me- dicamentului cu excepţia: erorilor terapeutice; into- Membru corespondent al AŞM xicaţiei ocazionale; intoxicaţiei voluntare; abuzului Victor GHICAVÎI de medicamente [1,2]. Dr. Lucia ŢURCAN Actualmente este cert că investigaţiile preclinice Dr. Lilia PODGURSCHI şi clinice nu pot asigura inofensivitatea completă a medicamentelor. Studiile clinice pre-marketing nu USMF „Nicolae Testemiţanu” cuprind un număr sufi cient de mare de pacienţi, iar aceştia nu sunt trataţi sufi cient de mult timp pentru a THE ACTUALITY OF IMPLEMENTATION AND avea garanţia detectării tuturor efectelor adverse ale STRENGTHENING OF PHARMACOVIGILANCE medicaţiei studiate: incidenţă rară, efecte tardive, cele SYSTEM IN REPUBLIC OF MOLDOVA The problems relating to the use of medicines care pot rezulta doar din interacţiuni medicamentoase are manifold. They may differ in pharmacological, sau se pot semnala doar la anumite grupuri populaţio- epidemiological and legal respects, and may have nale cu risc mărit. Astfel de RAM, care au o incidenţă different consequences, for example, regarding drug destul de rară, dar pot fi foarte periculoase sau chiar regulation or rational use. Pharmacovigilance is fatale, se depistează numai la utilizarea largă a me- concerned with all such problems as: adverse effect dicamentului în practica medicală. În acest scop a şi of medicines, drug interactions, as well as problems relating to ineffectiveness, inappropriate use, depen- fost creat Sistemul de Farmacovigilenţă, sistem care dence and poisoning. Spontaneous reporting system asigură depistarea, colectarea, analiza, înregistrarea, for advers drug reactions (ADRs) remain a corner- validarea şi evaluarea sistematică a reacţiilor adverse stone of pharmacovigilance. The main aim of this ar- la medicamente. Organizarea efi cientă a sistemului ticle is to inform our society about medicine-related de asigurare a inofensivităţii preparatelor medica- problems and solutions: importance of implementing mentoase constituie o măsură de determinare preco- the Pharmacovigilance system in Moldova and furt- her improvement of national campaigns to intensify, ce a riscului de apariţie a RAM legate de utilizarea encourage adverse drug reactions reporting. medicamentelor şi evitarea acestora [8]. Key words: medicine, side effects, pharmacovi- Sistemul de farmacovigilenţă, conform direc- gilance, spontaneous reaction, monitoring of adverse tivei CE 2001/83 a Parlamentului şi Consiliului drug reactions European din 6.11.2001 „despre legile în domeniul medicamentelor de uz uman”, capitolul IX art.101- Problema asigurării inofensivităţii preparatelor 108, reprezintă un sistem statal de colectare a date- medicamentoase (PM) a apărut odată cu unul dintre lor, care în baza informaţiei obţinute despre RAM cele mai vechi principii medicale „primum non no- în condiţii de utilizare obişnuită asigură adoptarea cere” – „mai întâi nu dăuna” sau principiul non-vă- deciziilor în domeniul reglementării medicamente- tămării, dar se impune şi mai acut în zilele noastre, lor autorizate în Uniunea Europeană. când există un număr considerabil de medicamente, Obiectivele şi sarcinile farmacovigilenţei sunt utilizarea cărora este însoţită de numeroase efecte următoarele: adverse. Conform datelor Organizaţiei Mondiale • depistarea cât mai precoce a unui nou efect a Sănătăţii (OMS), 10-20% dintre pacienţii expuşi advers; unui tratament medicamentos dezvoltă o reacţie ad- • cunoaşterea tipurilor de reacţii adverse pentru versă, mai mult sau mai puţin gravă. Reacţiile ad- fi ecare medicament în parte; verse medicamentoase (RAM) se situează pe locu- • elaborarea celor mai bune metode de preveni- rile 4-6 printre cauzele deceselor în Statele Unite ale re şi tratare a RAM; Americii [9]. Astfel, complicaţiile farmacoterapiei • monitorizarea utilizării PM în practica cotidiană au devenit o problemă majoră atât medicală, cât şi cu scopul depistării RAM, necunoscute până în pre- socio-economică. Cheltuielile în legătură cu lichi- zent, precum şi studierii incidenţei RAM cunoscute; darea RAM constituie miliarde de dolari [3,11]. • stabilirea cauzalităţii RAM, a factorilor de Conform defi niţiei OMS, reacţiile adverse (ne- risc şi mecanismelor de dezvoltare a RAM;

nr. 1 (28), martie 2013 - 91 Akademos

• determinarea corelaţiei benefi ciu/risc la utili- lor dintr-unul sau mai multe spitale într-o anumită zarea PM; perioadă. Farmacovigilenţa la scara populaţională • determinarea calitativă a riscului ce ţine de constă în înregistrarea consumului de medicamente administrarea PM studiat în raport cu cel al trata- şi RA semnalate la o populaţie şi în analizarea aso- mentului alternativ; cierilor probabile între diferite medicamente şi dife- • soluţionarea situaţiilor urgente/critice; rite tipuri de reacţii adverse [4]. Iată de ce este atât • distribuirea informaţiei necesare pentru ame- de oportun monitoringul administrării PM la etapa liorarea utilizării medicamentelor; de utilizare largă, când apare posibilitatea de obţine- • informarea şi familiarizarea medicilor, farma- re a noilor date despre benefi ciul şi riscul PM. ciştilor şi pacienţilor cu privire la RAM [3,9]. Cu toate acestea, actualmente principala mo- Monitorizarea inofensivităţii preparatelor me- dalitate de colectare a informaţiei privind efectele dicamentoase se efectuează la toate etapele de im- adverse la medicamente rămâne metoda comuni- plementare a PM în practică: începând cu cercetă- cărilor spontane, prin care lucrătorii medicali sunt rile preclinice şi clinice, continuând în perioada de obligaţi să înştiinţeze despre reacţiile adverse la me- utilizare largă după autorizarea de punere pe piaţă dicamente autorităţile centrale de monitorizare. a medicamentului. Trebuie de menţionat că profi - La nivel internaţional, colectarea RAM este sub lul de siguranţă al medicamentului poate fi stabilit responsabilitatea Centrului OMS de monitorizare a pe deplin doar în urma aplicării acestuia în practica reacţiilor adverse, fondat în 1968, apoi transferat în medicală reală, unde nu sunt restricţii caracteristice Suedia, Uppsala (UMC) şi dezvoltat ca să gestio- investigaţiilor clinice (criterii de includere şi exclu- neze volumul informaţional global. Numărul de co- dere a pacienţilor, terapia asociată etc.). În afară de municări anuale atinge peste 250 000. Dezvoltarea aceasta, studiile clinice se efectuează pe un contin- tehnologiei informaţionale a permis globalizarea gent de subiecţi umani limitat, fapt care nu permite informaţiei: accesul şi transmiterea ei în cel mai op- depistarea RAM întâlnite rar. De exemplu, pentru timal şi rapid mod. Cu toate acestea, sunt încă foarte depistarea RAM, incidenţa cărora este 1:10 000, multe obstacole în colectarea datelor [8]. e necesar de a administra medicamentul la peste Astăzi Programul internaţional de colectare a 30 000 de oameni. Prin urmare, investigaţiile precli- RAM cuprinde peste 144 de ţări, Republica Moldo- nice şi clinice vor permite doar cunoştinţe prelimi- va fi ind a 71-a ţară – membră din anul 2003. nare despre profi lul inofensivităţii PM. Centrele de monitorizare a inofensivităţii prepa- Necesitatea monitorizării medicamentelor după ratelor medicamentoase există în majoritatea ţărilor lansarea lor pe piaţă şi colectarea reacţiilor adverse lumii, fi ind conectate într-o reţea informaţională a impus utilizarea metodelor de studii epidemiolo- globală. Aceste centre sunt împuternicite să moni- gice. Astfel, a fost înfi inţată o nouă ştiinţă interdis- torizeze RAM. Concluziile expertizei efectuate de ciplinară – farmacoepidemiologia, care a preluat către aceste instituţii contribuie la întocmirea măsu- obiectul de studiu de la farmacologia clinică şi me- rilor administrative în vederea reglementării mana- todele de studiu de la epidemiologie. gementului medicamentos. Actualmente contribuţiile potenţiale ale farma- În urma analizei tuturor datelor recepţionate, coepidemiologiei au depăşit hotarele farmacovigi- OMS elaborează şi publică periodic Lista Medica- lenţei, şi anume prin: studiul prescrierii raţionale mentelor pentru care au fost introduse restricţionări a preparatelor medicamentoase, studiul efectelor be- în utilizare, s-a modifi cat statutul de eliberare din nefi ce ale medicamentelor, metodelor şi schemelor farmacii, care au fost interzise (medicamente sus- de utilizare a medicamentelor, evaluării economice pendate) sau cărora li s-a refuzat autorizarea sau re- a preparatelor medicamentoase etc. autorizarea de către Autorităţile de Reglementare în Sursele de colectare a informaţiei despre reacţi- domeniul medicamentului din diferite ţări. ile adverse constau din studiile de farmacovigilenţă În acest context prezentăm câteva măsuri întrep- şi farmacoepidemiologie. Metodele de supraveghe- rinse la nivel internaţional în temeiul activităţii de re în farmacovigilenţă sunt comunicările spontane farmacovigilenţă [5,6]. şi farmacovigilenţă intensivă, inclusiv studiile clini- În urma analizei situaţiei la nivel internaţional ce postmarketing, la scară largă [3]. referitor la siguranţa medicamentelor, s-a constatat Farmacovigilenţa spontană constă în raportări că în Republica Moldova se menţin în circulaţie, in- voluntare, individuale, făcute de medici, farmacişti clusiv cu statut de eliberare din farmacii OTC, un şi pacienţi. Farmacovigilenţa intensivă constă în co- şir de medicamente, cum ar fi : Metamizolul, Nime- lectarea datelor de către o echipă de specialişti în sulida, Nifuroxazina, produsele utilizate în răceală urma unor studii organizate asupra tuturor bolnavi- şi gripă cu conţinut de bromfeniramină, clorfenira-

92 - nr. 1 (28), martie 2013 Ştiinţe medicale

Tabel Preparatul, grupa Cauza Ţara /Anul farmacoterapeutică / Măsura* Astemizol, antihistaminic sistemic, RA cardiovasculare serioase, prolongarea SUA si alte ţări unde produsul inhibitor H1- receptori / S intervalului QT, aritmii ventriculare a fost pe piaţă /1999 Cisaprid, procinetic / S RA cardiovasculare serioase, inclusiv SUA si alte ţări unde produsul aritmii a fost pe piaţă / 2000 Dequalinium, antiseptic / S RAS Bulgaria / 1998 Erythritil tetranitrat, antianginos / S Lipsa datelor referitoare la efi cienţa SUA / 1998 preparatului în tratamentul şi profi laxia anginei pectorale Metamizol şi produsele Agranulocitoză şi alte RAS raportate Armenia, Columbia, Marocco medicamentoase combinate cu /2000 conţinut de metamizol, analgezic- Suedia /1999 antipiretic / S sau NA Siria,Yemen /1998 Lituania /2000 Filipine /2009 Mibefradil, antagonist al canalelor de Corelaţie benefi ciu/risc nesatisfăcătoare SUA si alte ţări unde produsul Ca / S a fost pe piaţă/ 1998 Nandrolon, anabolizant steroidian / S Corelaţie benefi ciu/risc nesatisfăcătoare Franţa / 1998 Oxeladin, antitusiv central/ NA Risc potenţial de carcinogenitate Armenia / 2000 Fenolftalein, laxativ şi produsele cu Risc potenţial de carcinogenitate Canada, Marocco / 1997 conţinut de fenolftalein / S Oman / 1998 Singapore / 1999 Fenilbutazona, anti-infl amator Toxicitate sporită Armenia / 2000 nesteroidian / S Prometazina, antihistaminic / MS Contraindicat copiilor cu vârsta sub 2 ani Marocco / 2000 Rituximab, anticorp monoclonal / R Uz spitalicesc Marea Britanie /1999 Sertindole, antipsihotic atipic / S RAS, aritmii cardiace şi decese asociate Marea Britanie, cu utilizarea preparatului Bulgaria / 1998 Sibutramin, anorexigen central / MS Reevaluarea corelaţiei benefi ciu/risc SUA / 1998 şi 2009; şi S Armenia, Belarus, Brazilia, Egipt, UE, Sudan, Elveţia, Ucraina, Moldova / 2010 Terfenadine, antihistaminic sistemic, Risc sporit de aritmii ventriculare Franţa, Islanda /1999 inhibitor H1- receptori / S Marocco, Oman /1997 Singapore, SUA / 1998 Tolcapone, inhibitor COMT / S Hepatotoxicitate severă Australia, Bulgaria EMEA / 1998-1999 Normatens, antihipertensiv Refuzul reautorizării în temeiul reevaluării Lituania /2000 combinat (Clopamid, reserpin şi corelaţiei benefi ciu risc şi prezenţa altor dihidroergocristin) / NA produse de alternativă mai efi ciente şi inofensive. Aliskiren, inhibitor direct al reninei / Corelaţia benefi ciu/risc. Contraindicaţii UE / 2009 - 2012 R.: MI noi: nu se va asocia cu IEC şi BRA (Inhibitorii Enzimei de Conversie şi Blocanţii Receptorilor Angiotenzinei II) la pacienţii cu diabet zaharat şi în afecţiunile renale moderate şi severe-rata fi ltraţiei glomerulare mai mică de 60 ml/min. Clopidogrel, antiagregant plachetar / Interacţiuni medicamentoase: de evitat UE /2009 R.: MI administrarea concomitentă cu IPP- inhibitorii pompei protonice Clozapina (Leponex), antipsihotic Necesitatea monitoringului în vederea Franţa / 2010 atipic / R.: MI evitării agranulocitozei şi cardiotoxicităţii Efalizumab (Raptiva), anticorp Corelaţie benefi ciu/risc nefavorabilă Canada, UE, monoclonal / S Ucraina /2009

nr. 1 (28), martie 2013 - 93 Akademos

Etoricoxib, anti-infl amator Risc sporit de reacţii adverse UE / 2008 nesteroidian / R.: MI cardiovasculare Flecainid, antiaritmic / R.: MI Efect aritmogen Noua Zeelandă / 2009 Gadoline (Omniscan, Optimark), Afecţiuni renale severe UE / 2009 remediu de contrast / R.: MI Moxifl oxacin (Avelox), antimicrobian Afecţiuni hepatice severe UE / 2008 / R.: MI Mycofenolat mofetil (CellCept), RAS (pierderea sarcinii, embriotoxicitate, SUA / 2009 imunosupresor R.: MI infecţii, etc.) Nifuroxazin, antimicrobian / S Corelaţie benefi ciu/risc nefavorabilă Belgia / 2008 Nimesulid, antiinfl amator nesteroidian Reevaluarea Corelaţiei benefi ciu/risc, Argentina, Brazilia, Egipt, / S; R.: MI toxicitate hepatică Malaiezia, Mexic, Singapore Ucraina / 2008-2009 Orciprenaline (Alupent, sirop), Efi cacitate scăzută comparativ cu Marea Britanie / antiasmatic / S Salbutamolul 2009 Produse utilizate în răceala şi gripă Contraindicate copiilor cu vârsta sub 6 ani. Noua Zeelandă, cu conţinut de bromfeniramină, Marea Britanie, clorfeniramină, dextrometorfan, SUA / 2008-2010 difenhidramină, doxylamină, quaifenesin, fenilefrină, folcodină, prometazină şi pseudoefedrină /S, R.: MS *Notă: S – suspendat; G – restricţionarea utilizării; MS – modifi carea statutului; NA – refuzul autorizării sau reautorizării. mină, dextrometorfan, difenhidramină, doxylamină, nr. 75 din 1999, actualizat în anul 2006, conform quaifenesin, fenilefrină, prometazină, pseudoefedri- ordinului MS nr.20 din 20.01. 2006, care a aprobat nă şi altele, pentru care în alte ţări a fost modifi cat instrucţiunea de raportare a RAM şi Fişa Model de statutul de eliberare, s-au aplicat modifi cări ale in- comunicare de către medici, farmacişti şi pacienţi. strucţiunilor de utilizare la compartimentul indicaţii, Toate aceste prevederi legislative şi măsuri întrep- contraindicaţii, interacţiuni şi atenţionări, precum şi rinse cu referire la supravegherea RAM în ultimii ani suspendarea de pe piaţa farmaceutică. (2008-2012) nu au contribuit la implementarea ulte- Reieşind din cele relatate putem menţiona că rioară şi buna funcţionare a monitorizării efectelor pe măsură ce utilizarea medicamentelor devine tot adverse medicamentoase în ţară, activitatea sistemu- mai excesivă, defi citară sau neadecvată, sistemul de lui de farmacovigilenţă fi ind practic inefi cientă. sănătate trebuie să asigure metode moderne şi efi ci- Rolul centrului informaţional unic de colectare ente de supraveghere a medicamentelor. a rapoartelor despre RAM îl joacă Agenţia Medica- Actualmente în majoritatea ţărilor funcţionează mentului, însă reţeaua naţională, despre care am pu- programe de supraveghere a folosirii medicamen- tea să vorbim ca despre un sistem naţional efi cient telor la nivel de ţară şi de spital. Totodată, se caută şi important de evidenţă a efectelor adverse a medi- în perspectivă noi căi de dezvoltare privind analiza camentelor, practic s-a destrămat şi nu mai există. raportărilor spontane despre reacţiile adverse medi- Informaţii despre RAM ale medicamentelor parvin camentoase, precum şi stabilirea unui algoritm cât în Republica Moldova preponderent pe linia prog- mai sigur de diagnosticare a acestora. Medicamen- ramului OMS de monitorizare la nivel internaţional tele utilizate, în special medicamentele noi, inclusiv a preparatelor medicamentoase, însă comunicările produsele biologice şi cele obţinute prin inginerie reacţiilor adverse din instituţiile medico-sanitare genică, sunt tot mai sofi sticate şi cu o acţiune mai publice (IMSP) locale, din păcate, sunt mult mai ţintită, dar ele posedă, de asemenea, din ce în ce o modeste. Totodată, este de menţionat că date despre potenţă tot mai mare şi deci devin tot mai difi cil de RAM la utilizarea preparatelor de fabricaţie autoh- manevrat. Astfel, specialistul în farmacologia cli- tonă practic lipsesc, în timp ce rata medicamentelor nică deţine rolul major în depistarea şi prevenirea fabricate în Moldova şi prezenţa lor pe piaţa farma- efectelor adverse, este membru indispensabil al ceutică este în continuă creştere. În acelaşi timp, echipei de lucru ce urmăreşte îmbunătăţirea asisten- în ţară aproximativ 92% din medicamente prezintă ţei medicale prin activitatea de farmacovigilenţă. copii reproduse (medicamente generice), autoriza- Activitatea sistemului de farmacovigilenţă în rea cărora deseori se efectuează în lipsa studiilor de Republica Moldova a fost stabilită prin ordinul MS bioechivalenţă sau a studiilor clinice comparative.

94 - nr. 1 (28), martie 2013 Ştiinţe medicale

Din aceste considerente necesitatea funcţionării Bibliografi e unui sistem de farmacovigilenţă şi pregătirea spe- 1. Ghica vîi V.I. Medicamentul: benefi ciu sau prejudi- cialiştilor în domeniul respectiv pentru Republica ciu. FEP „Tipografi a centrală”, Chişinău, 2009, pp 61-98. 2. Ghicavîi V.I. et al. Farmacologia clinică, CEPM al Moldova rămâne un imperativ al zilei. USMF, Chişinău, 2009, pp 61-98. Astfel, prin intermediul studiilor clinice pre- 3. Bates D.W. et al. Incidence of adverce drug events marketing reacţiile adverse determinate de propri- and potential adverce drug events: Implications for pre- etăţile farmacodinamice (tip A, dependente de me- vention. JAMA. 1995; 274:29-34. dicament) vor fi tot mai bine cunoscute din punct 4. Brian L. Strom: Pharmacoepidemiology, ediţia a de vedere al diagnosticării şi incidenţei, iar reacţiile II-a. University of Pensilvania,1994. 5. „Consolidated List of Products whose Consumpti- adverse ideosincrazice (tip B, dependente de paci- on and/or Sale have been Banned, Withdrawn, Severely ent) vor fi în continuare în mare parte depistate prin Restricted or Not Approved by Governments”, WHO/ intermediul supravegherii postmarketing – rapor- EMP/QSM/2001.3. tarea spontană rămânând una din metodele farma- 6. „Consolidated List of Products whose Consumpti- coepidemiologice de bază, prin fl uxul de informaţii on and/or Sale have been Banned, Withdrawn, Severely Restricted or Not Approved by Governments”, WHO/ oferit atât pentru pacienţii spitalizaţi, cât şi pentru EMP/QSM/2010.3. cei trataţi ambulatoriu [4, 10]. 7. Drug Monitoring. The role of the hospital. WHO De asemenea, este actuală şi optimizarea activi- Technical Report Series 425. World Health Organization, tăţii de supraveghere a medicamentelor eliberate fără Geneva, Switzerland, 1969. prescripţie medicală (OTC), din punct de vedere al 8. Edwars IR, Biriell C.,. Hormonization in pharma- efi cienţei şi, mai ales, din cel al posibilităţii de indu- covigilance. Drug saf 1994; 10: 93-102. 9. Lazarou J, Promeranz BH, Corey PN. Incidence cere a unor iatrogeni. of adverce drug reactions in hospitalised patient: a meta- Întrucât practic nu există medicament fără re- analysis of prospective studies. Jurnal of the American acţii adverse, farmacovigilenţa poate cel puţin să Medical Assocition, 1998, 279:1200-1205. depisteze aceste reacţii cât mai curând posibil, să 10. Rawlins MD, Thompson JW. Mechanism of ad- îi familiarizeze pe medici, farmacişti şi pacienţi cu vers drug reactions. In: Davies DM, editor. Textbook of privire la conştientizarea importanţei problemei advers drug reactions. IVth ed. Oxford: Oxford Universi- ty Press, 1991: 18-45. date, prevenind astfel alte noi dezastre iatrogene, iar 11. The safety of Medicines in Public Health Pro- farmacologul clinician rămâne instrumentul princi- grammes: Pharmacovigilance an essential tool. World pal în realizarea acestei sarcini. Health Organization, 2006.

Eudochia Zavtur. Dorin. 1980, 500×600 mm, pastel

nr. 1 (28), martie 2013 - 95 Akademos

PROCEDEU DE PROGNOZARE A RISCULUI DE DEZVOLTARE A CANCERULUI GLANDEI TIROIDE*1

Dr. Victor POPESCU USMF „Nicolae Testemiţanu” precum Rb/p16 şi p53/p14/MDM2 sau altele, pot fi PROCEDURE FOR THE PROGNOSIS OF cauza creşterii neoplazice. THYROID CANCER PROGRESSION RISK – THE Scopul studiului INNOVATION OF 2012 YEAR IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA Compararea particularităţilor profi lurilor meti- In this study we have obtained some methylation lice ale promotorului genei p15 în ţesutul normal profi les in DNA extracted from normal tissue and al glandei tiroide şi în tumori maligne tiroidiene, thyroid malignant tumors (various morphologic în vederea stabilirii unor markeri moleculari noi de subtypes). We have identifi ed differences in the prognozare a cancerului tiroidian. methylation profi le of p15 gene promoter of the thyroid tumors compared with the profi le of normal Materiale şi metode thyroid cells (peritumoral tissue). In conclusion we În acest studiu a fost investigat un grup de 50 sustain that MM methylation profi le of p15 gene de persoane afectate de cancer tiroidian (tumori promoter can be used as a molecular marker for the maligne din diverse subtipuri morfologice: car- examined person who is at risk with thyroid cancer cinom medular, folicular, papilar), fi ind, anterior, development referring the day of sample collection. diagnosticate primar şi internate în Secţia Tumori Key-words: tumor-suppressor genes, methylation cap şi gât a Institutului Oncologic din Republica specifi c polymerase chain reaction, genetic prognostics, Moldova. high-risk with cancer development. Metoda de bază utilizată în cercetarea dată a fost evidenţierea metilării ADN-ului la nivelul promoto- Introducere Datele din literatura de specialitate atestă faptul rului genei p15 prin tratarea ADN-ului cu bisulfi t că genele tumor-supresoare se caracterizează ade- de sodiu (conversia citozinei nemetilate în uracil) şi seori printr-un grad avansat al metilării la nivelul amplifi carea porţiunilor genice cu ajutorul perechi- promotorilor în neoplazmele umane, fenomen ce lor de praimeri nonmetil-specifi ci şi metil-specifi ci corelează cu inactivarea genelor date prin diminua- prin tehnica MSP (Methylation Specifi c Polymerase rea sau stoparea transcripţiei acestor gene în celule- Chain Reaction). le preneoplazice şi în cele maligne [1]. Descrierea succintă a inovaţiei Promotorul genei p15 (denumirea ofi cială – În anul 2010, elaborarea întitulată „Procedeu CDKN2B), poziţionată în locusul cromozomial de prognozare a riscului de dezvoltare a cance- 9p21, la fel se caracterizează adeseori printr-un grad rului glandei tiroide” a fost brevetată la Agenţia avansat al metilării, în special, în neoplazmele he- de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din Repu- matopoietice umane. A fost stabilită, inclusiv, core- blica Moldova, brevet de invenţie nr. MD-4038. laţia între hipermetilarea promotorilor genelor p15 Esenţa procedeului propus de noi constă în iden- şi p16 situate adiacent [2]. tifi carea profi lurilor metilice ale genei p15 în Între profi lurile metilice ale tumorilor din dife- ADN-ul din fragmentele tumorilor maligne şi evi- rite stadii nu au fost găsite diferenţe semnifi cative, denţierea particularităţilor acestor profi luri în raport sugerându-se că alterările epigenetice au loc în sta- cu cele ale ţesutului normal peritumoral. diile precoce ale dezvoltării cancerului sau în mo- Procedeul se efectuează în modul următor: mentul iniţierii tumorilor [3]. 1. Prelevarea fragmentelor din glanda tiroidă Dereglarea unor căi semnalizatoare moleculare, (fragment din ţesutul normal al glandei tiroide şi, * Elaborarea a fost desemnată drept Inovaţia anului 2012 separat, din tumori maligne);

96 - nr. 1 (28), martie 2013 Ştiinţe medicale

2. Extracţia ADN-ului genomic uman din frag- stabileşte risc de cancer al glandei tiroide (cu referi- mentele glandei tiroide; re la data prelevării probei biologice). 3. Modifi carea ADN-ului prin conversia citozi- Domeniul de aplicare şi necesitatea implementă- nei în uracil; rii inovaţiei în Republica Moldova 4. Amplifi carea ADN-ului modifi cat prin MSP Invenţia se referă la medicina preventivă şi poa- (Methylation Specifi c Polymerase Chain Reaction) te fi aplicată pentru identifi carea presimptomatică şi la nivelul promotorului genei p15; prevenirea cancerului tiroidian. 5. Vizualizarea şi analiza produşilor de amplifi - Benefi ciari ai acestui procedeu nou sunt: care (fi g. 1A, fi g. 1B); 1. Pacienţii cu status postoperatoriu al cance- 6. Formularea concluziilor. rului glandei tiroide, în special cu istoric de cancer În urma analizei profi lurilor electroforetice, cu tiroidian, cărora li se indică investigaţia de laborator ajutorul transiluminatorului, la lumină ultravioletă de referinţă elaborată de savanţii noştri în vederea (lungimea de undă 302 nm), am constatat că fragmen- prevenirii în timp rezonabil a unor potenţiale reci- tele de ţesut normal ale glandei tiroide au prezentat, dive ale bolii şi în scop de profi laxie diferenţiată şi concomitent, atât banda U (produs al reacţiei de am- individualizată. plifi care corespunzătoare ADN-ului nemetilat, la ni- 2. Persoane sănătoase, în vederea prevenirii şi velul promotorului genei p15), cât şi banda M (produs identifi cării presimptomatice a potenţialelor trans- al reacţiei de amplifi care corespunzătoare ADN-ului formări maligne la nivelul glandei tiroide (cu con- metilat, la nivelul promotorului genei p15), adică pro- diţia confi rmării datelor din literatura de specialitate fi lul UM, în toate specimenele analizate (fi g. 1A). [1, 4] privind prezenţa în serul/plasma sanguină a Fragmentele din tumorile maligne ale glandei ADN-ului metilat circulant şi constituirea protocolu- tiroide au prezentat numai banda M (produs al re- lui noninvaziv de prelevare a materialului biologic). acţiei de amplifi care corespunzătoare ADN-ului metilat, la nivelul promotorului genei p15), adică Indicaţii profi lul MM, în toate specimenele analizate, fapt ce Investigaţia de referinţă efectuată în laborator este semnifi că starea metilată a ambelor alele în toate ce- indicată cu frecvenţa de cel puţin 2 ori pe an pentru lulele probei biologice analizate (fi g. 1B). una şi aceeaşi persoană, ceea ce asigură o adresabili- tate continuă pentru acest serviciu de laborator. Concluzie Investiţii necesare şi rentabilitatea acestora Prin urmare, dacă în gelul de electroforeză se pentru implementarea inovaţiei vizualizează doar banda de amplifi care corespun- Investiţiile necesare pentru implementarea in- zătoare ADN-ului metilat la nivelul promotorului venţiei cuprind: fondurile fi xe – circa 12 000 Euro, genei p15 – se atestă risc de dezvoltare a cancerului plus cheltuielile curente. glandei tiroide (cu referire la data prelevării probei biologice), iar dacă gelul de electroforeză conţine Avantajul inovaţiei prezentate faţă de produsele atât banda de amplifi care corespunzătoare ADN- existente pe piaţă ului metilat la nivelul promotorului genei p15, cât şi Este cunoscut procedeul Real-Time Quantitati- banda de amplifi care a ADN-ului nemetilat – nu se ve Methylation Specifi c Polymerase Chain Reaction

Figura 1A. Profi luri metilice la nivelul ADN-ului din Figura 1B. Profi luri metilice la nivelul ADN-ului ţesutul normal peritumoral al glandei tiroide (original) din tumori maligne ale glandei tiroide (original)

nr. 1 (28), martie 2013 - 97 Akademos

(Real-Time QMSP), descris de către Hoque M. şi Distincţii obţinute colaboratorii săi în anul 2005, care include obţine- În perioada 2011-2012, elaborarea „Procedeu de prog- rea profi lurilor metilice ale genelor umane Rassf1A, nozare a riscului de dezvoltare a cancerului glandei tiroi- TSHR, RaRβ2, DAPK, S100, p16, CDH1, CALCA, de” a fost distinsă cu 4 medalii şi anume: TIMP3, TGF-β şi GSTpi, publicat în acelaşi an în 1. Medalie de aur. Expoziţia Internaţională de Inventi- că – INVENTICA-2011, Iaşi, 8-10 iunie 2011. revista „The Journal of Clinical Endocrinolgy and 2. Medalie de argint. VII Международный салон Metabolism” [5]. изобретений и новых технологий НОВОЕ ВРЕМЯ, Dezavantajele procedeului elaborat de Hoque Севастополь, 22-24 septembrie 2011. M. şi colaboratorii săi [5] constau în următoarele: 3. Medalie de argint. Expoziţia Internaţională Speci- este nespecifi c (nu caracterizează strict ADN-ul din alizată de Inventică INFOINVENT- 2011, Chişinău, 22- fragmentele tumorilor maligne în raport cu ADN-ul 25 noiembrie 2011. din ţesutul normal peritumoral) şi redundant (pre- 4. Medalie de argint. Expoziţia Internaţională Spe- supune obţinerea concomitentă a profi lurilor metili- cializată de Inventică EUROINVENT- 2012, Iaşi, 12 mai ce ale câtorva gene umane Rassf1A, TSHR, RaRβ2, 2012. DAPK, S100, p16, CDH1, CALCA, TIMP3, TGF-β În afară de aceste distincţii, în cadrul Concursului na- ţional „Topul Inovaţiilor”, ediţia a IV-a, elaborarea dată şi GSTpi, adică 11 gene = un criteriu diagnostic). a fost desemnată drept „INOVAŢIA ANULUI 2012”. Procedeul propus de noi se caracterizează prin Instituţiile organizatoare ale concursului au fost Aca- următoarele avantaje: demia de Ştiinţe a Moldovei, Agenţia Pentru Inovare şi 1. Este specifi c (caracterizează nemijlocit Transfer Tehnologic, Agenţia de Stat pentru Proprieta- ADN-ul din fragmentele tumorilor maligne în ra- tea Intelectuală a Republicii Moldova, cărora le aducem port cu ADN-ul din ţesutul normal peritumoral); sincere mulţumiri pentru susţinerea permanentă, pentru 2. Sensibil (ţesutul de analizat este sufi cient în munca zilnică asiduă alături de cercetători şi calde felici- limitele a 100 mg); tări pentru succesele frumoase în promovarea rezultate- 3. Nonredundant (o genă = un criteriu diagnos- lor cercetărilor ştiinţifi ce autohtone atât pe plan naţional, tic). cât şi internaţional! Bibliografi e 1. Levenson V., Melnikov A. (2012) DNA Methylation as Clinical- ly Useful Biomarkers - Light at the End of the Tunnel. Pharmaceuticals, 5, 94-113. 2. Gronbaek K., Nedergaard T. et al. (1998) Concurrent disruption of cell cycle associated genes in mantle cell lymphoma: a genotypic and phenotypic study of cyclin D1, p16, p15, p53 and pRb. Leukemia 12: pp. 1266-1271. 3. Costello J., Fruhwald M. et al. (2000) Aberrant CpG-island methy- lation has non-random and tumour- type-specifi c patterns. Nat. Genet. 24: pp. 132–138. 4. Shuiying H., Marge E. et al. (2006) Detection of Serum Deoxyri- bonucleic Acid Methylation Markers: A Novel Diagnostic Tool for Thyroid Cancer. The Journal of Clinical Endo- crinology & Metabolism 91(1):98–104. 5. Hoque M., Rosenbaum E. et al. (2005) Quantitative assesment of pro- moter methylation profi les in thyroid neoplasms. The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism 90(7): 4011-4018. Eudochia Zavtur. Flori şi pere. 2010, 400x400, u/p

98 - nr. 1 (28), martie 2013 Ştiinţe medicale

TERAPIA CELULARĂ episod de infecţie, cu 30% – după două şi cu 50% – după trei şi mai multe episoade [3]. ÎN INFERTILITATEA Actualmente, conform datelor literaturii de spe- TUBARĂ DETERMINATĂ cialitate, rolul de bază în declanşarea BIP la pacien- tele cu infertilitate tubară îi revine Chl. Trachoma- DE BOALA tis, care a atins nivelul de până la 80% din numărul INFLAMATORIE total de cazuri [4-7]. După cum atestă majoritatea cercetătorilor şi conform programelor de bază ale 1 PELVINĂ* OMS, Chlamidioza urogenitală este una dintre cele mai răspândite maladii infecţioase sexual transmi- Drd. Tatiana REVENCU sibile, care numai în 10,5 la sută dintre cazuri se Dr., prof.univ. Valentin FRIPTU descoperă ca monoinfecţie, iar în celelalte cazuri se constată în asociere atât cu agenţi patogeni specifi ci Drd. Ludmila NACU (Gonococi – 25%, Trichomonas vaginalis – 64%, Dr., prof.univ. Viorel NACU Candida – 15%), cât şi cu cei 10 nespecifi ci (Gar- dnerella – 21%, fl ora condiţionat patogenă – 55%, CELL THERAPY IN TUBAL INFERTILITY DE- enterobacterii, în special E.coli – 38,1%) [4,8]. TERMINED BY THE PELVIC INFLAMMATORY Potrivit datelor existente, cea mai nefavorabi- DISEASE lă asociere de microorganisme care provoacă BIP Couple’s infertility by tubal damage caused este Chl.Trachomatis + Neisseria Gonorrhea + by pelvic infl ammatory disease (PID) is one of the Trichomonas vaginalis. Datorită parazitării intra- complications of acute pelvic infl ammatory disease, celulare, astfel de asocieri de microorganisme sunt recurrent or chronic, causing alteration of fallopian foarte rezistente la tratament, au o evoluţie torpidă tube anatomy and physiology. In recent years, experi- îndelungată, cu manifestări clinice slab pronunţate mental or clinical trials conducted , is envisaged large [9-11]. potential use of cord blood stem cells in the fi eld of regenerative tissue and organic medicine. The abili- Patomecanismul dereglării funcţiei tubare în ca- ty to repair the tubal defects with the proper functi- zul infecţiilor tractului reproductiv e condiţionat de oning of the host tissue without risk of denervation gradul de răspândire a procesului infl amator, deter- or revascularization seems to be the ideal solution, minat de un edem pronunţat tubar, dereglarea me- allowing an expansion of qualifi cations for women tabolismului tisular şi microcirculaţiei, descuama- with peritoneal-tubal infertility. rea celulelor ciliare şi afectarea aparatului fi mbrial Key words: pelvic infl ammatory disease, cell [12,13]. Dereglările imunologice au un rol impor- therapy, stem cells. tant în evoluţia clinică, tratamentul şi pronosticul infertilităţii. O atenţie deosebită în literatura de spe- Introducere cialitate se atribuie dereglărilor homeostaziei imu- Infertilitatea feminină este una dintre compli- nologice care se manifestă prin formarea stărilor de caţiile bolii infl amatorii pelvine (BIP) acute, reci- imunodefi cienţă, precum şi proceselor imunopato- divante sau cronice, care determină alterarea mic- logice ce susţin infl amaţiile cronice, cu producerea roanatomiei, anatomiei şi fi ziologiei salpingiene, în de imunoglobuline, citokine, complexe imune pato- cadrul paralelismului între fenomenele lezionale şi gene şi molecule adezive [14]. fenomenele reparatorii caracteristice bolii şi tipuri- Conform unor autori, restabilirea funcţiei rep- lor de germeni implicaţi. roductive după tratamentul conservativ al sterilită- Infertilitatea cuplului de cauză tubară determi- ţii tubar-peritoneale este de 16% [15]. Rezultatele nată de boala infl amatorie pelvină (BIP) este esti- cercetărilor efectuate de un şir de savanţi refl ectă mată variabil de-a lungul timpului: de la 10,8% în faptul că tratamentul chirurgical clasic al pacien- sus – de către autorii suedezi din Lund (Westrom telor cu infertilitate peritoneal-tubară contribuie la L., Joesoef R. et al., 1992) [1] – la 14% – de către restabilirea fertilităţii în 20% cazuri [16,17]. De Guzick D.S. (2006) [2]. Westrom L.V. a notat că fe- aceea, pentru a spori ponderea restabilirii funcţiei meile cu infl amaţie pelvină acută au risc sporit de reproductive la pacientele cu infertilitate peritoneal- a dezvolta infertilitate de origine tubară şi sarcină tubară, în practica ginecologică a fost implementată ectopică. Rata infertilităţii creşte cu 15% după un microchirurgia [18,19]. Aceasta însă a oferit rezul- * Elaborarea a obţinut locul III în cadrul Concursului tate contradictorii. naţional „Topul Inovaţiilor 2012”. Potrivit relatărilor lui Iacobs L. şi coaut. (1998),

nr. 1 (28), martie 2013 - 99 Akademos microchirurgia, în ciuda posibilităţii unei restabiliri Utilizarea celulelor stem în infertilitatea de mai corecte a anatomiei trompelor uterine, la pacien- cauză tubară determinată de BIP tele cu infertilitate peritoneal-tubară duce la redresa- Celulele stem din cordonul ombilical (CSCO) rea funcţiei reproductive doar în 18-25% cazuri [20]. au potenţial de utilizare terapeutică şi în alte dome- În mod similar, Gaitard Cl. şi coaut. susţin că, odată nii medicale, în afara hematologiei sau a oncologiei. cu creşterea numărului de intervenţii microchirurgi- Astfel, conform rezultatelor obţinute în ultimii 10- cale, efi cacitatea tratamentului sterilităţii tubar-peri- 15 ani în cadrul studiilor experimentale sau clinice toneale se micşorează de la 25% la 18% [21]. desfăşurate, se prefi gurează mari potenţiale de utili- zare a celulelor stem din sângele placentar, în dome- Utilizarea diferitor populaţii de celule niul medicinii regenerative tisulare şi organice (re- Organismele multicelulare provin dintr-o singu- pararea celulelor afectate sau distruse, altele decât ră celulă totipotentă şi se dezvoltă printr-un proces cele ale liniei hematopoietice). CSCO au câteva ca- de proliferare şi diferenţiere progresivă a celulelor. racteristici care le fac atractive din punct de vedere Celulele somatice izolate dintr-un organism adult, al folosirii lor în medicina regenerativă. Conţine o de obicei, se diferenţiază limitat în celule speciali- populaţie celulară eterogenă, pe lângă celulele stem zate în condiţii de cultură specifi ce in vitro sau in hematopoietice identifi cându-se şi alte tipuri celula- vivo în combinaţie corespunzătoare cu factorii de re, cum ar fi precursorii endoteliali, epiteliali, celule creştere şi biomoleculele. Aceste „celule stem pluri- stem mezenchimale, precum şi celulele pluripotente potente” sunt necesare pentru remodelarea ţesutului embrionic-like [30]. Aceste populaţii celulare au ca- normal şi pentru răspunsuri adecvate în caz de tul- pacitatea de diferenţiere in vitro într-o multitudine burări reconstructive. de celule şi ţesuturi. Surse de celule stem disponibile sunt: măduva CSCO pot atenua daunele fi e prin diferenţierea osoasă, sângele periferic şi sângele placentar. Mă- în diferitele tipuri de celule afectate, fi e prin acţi- duva osoasă este o sursă de celule stem hematopo- une terapeutică indirectă în urma secreţiei de fac- ietice şi celule stem mezenchimale (CSM). Precur- tori antiinfl amatori, angiogenetici sau chemotactici sorii hematopoetici reprezintă un exemplu de celule care pot repara ţesutul sau îl protejează de viitoarele stem pluripotente deosebit de bine studiaţi [22]. Ce- agresiuni. lulele stem mezenchimale (CSM) sunt defi nite ca Celulele stem sunt obţinute din măduva osoa- celule care pot genera o varietate de tipuri de celule să, sângele ombilical, ţesut adipos şi muşchi striaţi. derivate din mezenchim, în special fi broblaste, con- Aceste celule au capacitatea de a se diferenţia în drocite, osteoblaşti, mioblaşti, şi adipocite [23-26], ţesut muscular striat neted care funcţionează co- precum şi celule non-mezenchimale (endodermice rect [31]. Administrarea grefei celulare sub ghidaj sau celule nervoase) [27]. endoscopic, bilateral în ligamentul lat şi în spaţiul Sângele din cordonul ombilical (din cordonul subseros al porţiunii intramurale a trompei uterine ombilical uman) este o sursă de variate tipuri de contribuie la stimularea proceselor de regenerare în ţesuturile trompei uterine, activează proliferarea celule stem: celule stem embrionare, mezenchimale celulelor lojei recipiente (prin eliminarea de către şi hematopoietice şi celule progenitoare endotelia- celulele transplantate a unor factori de creştere), le [28]. Sângele placentar a fost introdus ca o sursă res tabilirea parţială sau integrală a structurii şi func- alternativă de celule stem după succesul obţinut cu ţiei organului şi stimulează imunitatea locală şi ge- transplant de celule stem din cordonul ombilical la nerală a organismului femeii. un copil cu anemie Fanconi [29]. Este cunoscută capacitatea celulelor stem de a Celulele sângelui ombilical au o capacitate ma- se integra în structurile organismului, ceea ce con- joră de a restabili practic integral sistemul hemato- fi rmă perspectiva folosirii acestora pentru terapia poietic distrus al pacientului. Cu toate că sângele de substituţie, totodată, capacităţile preparatului ombilical conţine mai puţine celule stem compara- morfoinductiv se datorează multiplicării nu numai tiv cu măduva osoasă, calitatea grefei este superioa- a celulelor transplantate, ci şi a proteinelor specifi ce ră celei osteomedulară. În aceste cazuri este nevoie care se afl ă în aceste celule şi stimulează prolifera- de zece ori mai puţine celule stem ombilicale pentru rea celulelor nediferenţiate. transplantare reuşită, datorită imaturităţii celulare, Concluzii comparativ cu celulele stem adulte ce ar putea con- Infertilitatea cuplului prin defecte tubare deter- stitui un avantaj terapeutic în augmentarea mecanis- minate de boala infl amatorie pelvină este estimată melor regenerative. variabil de-a lungul timpului. Rata infertilităţii creş-

100 - nr. 1 (28), martie 2013 Ştiinţe medicale te cu 15% după un episod de infecţie, cu 30% – după трубно-перитонеального бесплодия у женщин. două şi cu 50% – după trei şi mai multe episoade. Вестник врача общей практики. 2002,N1, c.5-9. Sângele placentar a fost introdus ca o sursă al- 15. Arurtjunyan A.V., Kerkeshko G.O., Stepanov M.G. et all.// Book of abstracts 1-st Euro-Asian Congress, ternativă de celule stem după succesul obţinut cu 20-22 may 2004. The events of the year in gynecology and transplant de celule stem din cordonul ombilical obstetrics. Saint Petersburg, Russia, 2004, p.20. la un copil cu anemie Fanconi. Abilitatea celule- 16. Friptu V., Grosu A. Utilizarea endoscopiei în di- lor progenitoare din sângele ombilical de a repara agnosticul şi tratamentul patologiei uterine şi anexiale. J. defectele tubare cu funcţionarea corectă a ţesutului Obstet. Gynecol. Pediat., Chişinău, 1998, N 1, p. 32-35. 17. Moşin V. Cuplul infertil. Bazele ştiinţifi ce şi as- gazdă, fără riscul de denervare sau revascularizare, pectele clinice. Chişinău, 2001, 302 p. pare a fi soluţia optimă. În viitor, aceasta va permite 18. Puttemans P., Campo R., Gordts S. And Bro- o extindere a califi cărilor pentru femeile cu inferti- sens I. Hydrosalpinx and ART: hydrosalpinx funcional litate peritoneal-tubară, care, din diferite motive, nu surgery or salpingectomy. Hum. Reprod.,2000, Vol.15, pot urma un tratament chirurgical. p.1427-1430. 19. Singletarg K., Meline B. Effect of grape seed Bibliografi e proanthocyanidins an colon ablerrant crypts and breast 1. Westrom L., Joesoef R., Reynolds G., Hagdu A., tumors in a rat dual – organ tumor model. Nutrition & Thomson S. Pelvic infl ammatory disease and fertikity. A Cancer, 2001, no. 39 (2), p. 252-258. cohort study of 1844 women with laparoscopically verifi ed 20. Iacobs L., Thie J., Patton Pe. et al. The rezul- disease and 657 control women with normal laparoscopic tats of treatmen of peritoneal inferility. J. Fertil.and Ste- results. Sex Transm Dis. 1992 Jul-Aug; 19(4): p.185-192. ril.,1998, vol. 50, N 5-6, p. 855-859. 2. Guzick D.S. Patient information: Evaluation of 21. Gaitard Cl., Climente Rh., Nanney L., Davidson the infertile couple, Up to Date, febr.2006. Im, Richiards Wo. Adhezions formation is reduced after 3. Westrom L.M. Chlamydia and its effect on re- laparoscopic surgery. Surgycal endoscopy, 1999, vol.13, producrion. Journal of the British Fertility Society, 1996, p. 10-13. vol1.no.1, p.23-30. 22. Dupont B. Immunology of hematopoietic stem 4. Ascy A., Eddy C. The impact of adhesions on cell transplantation: a brief review of its history. Immu- infertility after cuneiform resection of ovaries. J. Reprod. nol Rev 1997; 157:5-12. Med., 2003, vol.97, N 12, p. 123-126. 23. Bruder S.P., Fink D.J., Caplan A.I. Mesenchy- 5. Freindak Hm., Clad A., Herr As, Wiedmann-Al- mal stem cells in bone development, bone repair, and Ahmad M., Jung B. Immune response to Chlamydia tra- skeletal regeneration therapy. J. Cell Biochem 1994; chomatis heat-shock protein in infertile female patients 56:283-294. and infl uence of Chlamydia pneumonia antibodies. J. Eu- 24. Owen M., Friedenstein A.J. Stromal stem cells: ropean of Clinical Microbiology & Infectious Diseases, marrowderived osteogenic precursors. Ciba foundation 1995, vol.14, N 12, p. 1063-1069. symposium 1988; 136:42-60. 6. Larsen U., Masenga G., Mlay J. Inferility in 25. Pittenger M.F., Mackay A.M., Beck S.C., Jais- a community and clinical-based sample of couples in wal R.K, Douglas R., Mosca J.D., Moorman M.A., Si- Moshi, Northern Tanzania. Boston, SUA. East Afr. Med. monetti D.W., Craig S., Marshak D.R. Multilineage po- J., 2006, vol. 1, p. 7-10. tential of adult human mesenchymal stem cells. Science 7. Loomis, Wp. T cell responses to Chlamydia Tra- 1999; 284:143-147. comatis. Curr. Opin. Microbiol., 2002, vol.5, p. 87-91. 26. Prockop DJ. Marrow stromal cells as stem cells 8. Ştemberg M., Gladun E., Rotaru M., Friptu V., for nonhematopoietic tissues. Science 1997; 276:71-74. Moşin V., Corolcova N. Cuplul steril. Ginecologie neo- 27. Shukla D., Box G., Edwards R., [et al.]. Bone perativă, Chişinău, 1996, 508 p. marrow stem cells for urologic tissue engineering. World 9. Eţco L. Aspecte actuale ale infecţiilor sexual J Urol. 2008, 26, p.341-349. transmisibile în perinatologie. Rev. ştiinţ. pract. Buletin 28. Van Rood J.J,Stevens C.E, Smits J., Carrier C., de perinatologie, 2000, N 3. p. 58-63.. Carpenter C., Scaradovou A. Reesposure of cord blood to 10. Tiitinen A., Surucel Hm., Halttunenn M. Chla- noninherited maternal HLA antigens improves transplant midia trachomatis and chlamydical heat shock protein 60 outcome in hematological malignancies., Prc. Natl.Acad. - specifi c antibody and cell-mediated responsespredict Sci. U.S .A.1062009 :19952-19957. tubal factory infertility. Human Reprodaction, 2006, vol. 29. Ponce D., Zeng J, Gonzales A.M, et.al.,Desease 21, N 6, p. 431. free suvival after cord blood transplantation is not di- 11. Janet S. Handbook of Ginecology Management fferent to that after related or unrelated donor transplan- by Sylvia K. Rosevear: Sexually Transmitted Diseases, tation in patients with hematologic malignancies. Blo- 2004; no. 6 (3), p. 327-358. od.2009;114 :906. 12. Philippe G. Judlin. Les MST. Gynecologie et 30. Ewa K., Zubo Surma and colab. Methods for sante des femmes, 2000, vol.3, p. 23-34. isolating very small embryonic like stem cell. United 13. Russu Manuele, Hudiţă D. Boala infl amator pel- States PatentApplication Publication. Oct.21.2010. vină – reconsiderare. Congresul naţional de Obstetrică şi 31. Bujan J., Pascual G., Corrales C., [et al.]. Mus- Ginecologie. Bucureşti. 2002, p. 66-72. cle-derived stem cells in tissue engineering: defi ning cell 14. Садыкова М.Ш., Аюпова Ф.М., Калегин properties suitable for construct design. Histol Histopa- А.В., Ким О.Б. Клинико-иммунологические аспекты thol. 2005, 20, p.891-899. nr. 1 (28), martie 2013 - 101 Akademos

NOI INHIBITORI ces cercetări ample atât în domeniul sintezei dirijate a compuşilor coordinativi ai metalelor nonplatinice DE PROLIFERARE cu liganzi chelanţi şi macrociclici în baza halco- A CELULELOR gensemicarbazidelor, cât şi în vederea valorifi cării proprietăţilor lor anticancer. Ca rezultat al lucrărilor DE CANCER* sistematice realizate pe parcursul ultimilor ani, s-au obţinut compuşi ai metalelor nonplatinice cu liganzi Academician Aurelian GULEA polidentaţi chelanţi şi macrociclici, asamblaţi în urma Universitatea de Stat din Moldova condensării tiosemicarbazidei cu aldehide şi cetone [4-15]. Complecşii respectivi manifestă proprietăţi an- NEW INHIBITORS OF CANCER CELLS PRO- ticancer netriviale. Avantajele reies din faptul că LIFERATION unii din aceşti compuşi întrec de zeci şi sute de ori The present paper describes the synthesis and characterisation of novel copper, nickel and zinc activitatea antitumorală, spre exemplu, a doxorubi- complexes with the salicylidenthiosemicarbazones cinei – preparat utilizat actualmente pe larg în onco- of general formula (X)N-NH-C(S)-NH(Y) obtained logie, având concomitent o toxicitate mică [16-20]. from the condensation reaction of thiosemicarbazi- În legătură cu aceasta, proiectul propus este orientat de (Y = H) or 4-phenylthiosemicarbazide (Y = C H ) 6 5 spre următoarele obiective majore: with 2-hydroxybenzaldehyde and its derivatives 1. Designul şi sinteza dirijată a agenţilor mo- (X). The composition and structure of complexes were confi rmed by elemental analysis, single crystal leculari noi de inhibiţie a cancerului de o efi cienţă X-Ray Diffraction, IR, 1H NMR, 13C NMR spectro- sporită şi o toxicitate redusă. scopies, and magnetochemical, thermoanalytical and 2. Punerea în evidenţă a activităţii lor anticancer molar conductance measurements. All ligands and cu metode moderne expres de o selectivitate şi sen- metal complexes were tested as inhibitors cancer cel- sibilitate înaltă. ls proliferation. 3. Studiul biochimic preclinic al agenţilor anti- cancer efi cienţi. Introducere Rezultate şi discuţii În practica mondială designul moleculelor cu prop- Laboratorul de Chimie coordinativă este specia- rietăţi anticancer s-a dezvoltat preponderent în direcţia lizat în sinteza şi designul inhibitorilor de proliferare sintezei combinaţiilor cis-platinice [1] şi a compuşilor a celulelor de cancer mamar, cancer la prostată, can- steroidieni [2,3]. Aplicarea compuşilor platinici la tra- cer la fi cat şi leucemie. Lucrările recente au permis tarea cancerului se confruntă astăzi cu multiple efecte studiul a peste 500 de substanţe noi cu proprietăţi adverse. Problema de asamblare a unor noi agenţi de antiproliferative în colaborare cu profesorul Donald inhibare a proliferării celulelor de cancer, efi cienţi şi Poirier de la Centrul de cercetări oncologice, Uni- puţin toxici, rămâne a fi în continuare una actuală. versitatea Laval, Canada. Aceste molecule reprezin- La Catedra Chimie anorganică şi fi zică de la Uni- tă o nouă generaţie de inhibitori ce constituie patru versitatea de Stat din Moldova se efectuează cu suc- nivele de diversitate după cum urmează: R 1 R1

OH OH H H S N N

O + NH 2 Y N Y - H O R 2 R2 N N 2 H H S 1-10 H2L 1-5 6-10 H2L R1 R2 YH2L R1 R2 Y L1 HHHL6 Cl Cl H L2 HClHL7 Br Br H 3 8 L HBrHL HHC6H5 4 9 L HNO2 HL HBrC6H5 5 10 L HCH3 HL HNO2 C6H5 Fig.1. Structura generală a liganzilor

* Articol scris în contextul cercetărilor pentru care autorul a fost ales în calitate de membru titular al AŞM, prin decizia Adunării Generale a membrilor AŞM din 6 decembrie 2012.

102 - nr. 1 (28), martie 2013 Chimie

R1 A O S M . nH2O NH2 N were N R2 Fig. 2a. Structura generală a complecşilor I-XIV

Fig. 2b. Strucura generală a complecşilor XV- XXXII, M = Cu (XV – XXX, Ni (XXXI), Zn (XXXII);

R1 = H (I - XIX, XXX - XXXII), Cl (XX), Br (XXI - XXIX); R2 = H (I, II, VIII, IX, XV, XXX), CH3

(XIX), Cl (VII, XIV, XVI, XX), Br (V, VI, XII, XIII, XVII, XXI - XXV, XXIX - XXXII), NO2 (IV, X, XI,

XVIII); Y = H (I - III, V, VII, VIII, X, XII, XIV – XXXII), C6H5 (IV, VI, IX, XI, XIII) Tabel Activitatea antiproliferativă asupra celulelor de cancer de leucemie umană (HL-60) Inhibitori Formula de structură a Inhibarea proliferă- Inhibitori Formula de structură a Inhibarea prolife- complecşilor de cupru rii celulelor, % complecşilor de cupru rării celulelor, %

R1 R1 H2O 10 1 0.1 A 10 1 0.1 O O S S M Cu μM μM μM μM μM μM NH2 NHY N N N R2 N R2 H

R1 R2 YR1 R2 A XV H H Py - 60 0 1 H H H 98 50 0 XVI H Cl Py - 25 5

II H H -C6H5 100 90 0 XVII H Br Py - 50 0

III H NO2 H 90 70 0 XVII1 H NO2 Py - 10 0

IV H NO2 -C6H5 96 78 0 XIX H CH3 Py - 55 0 V H Br H 95 90 0 XX Cl Cl Py - 60 10

VI H Br -C6H5 90 90 0 XXI Br Br NH3 -250 VII H Cl H 95 95 0 XXII Br Br 4-MePy - 20 0 VIII H H H 100 95 0 XXIII Br Br 3-MePy - 30 15

IX H H -C6H5 100 100 0 XXIV Br Br 2-MePy - 30 5

XHNO2 H 100 90 0 XXV Br Br Ethazole - 60 15

XI H NO2 -C6H5 100 90 0 XXVI Br Br Streptocide 65 40 5 XII H Br H 98 95 0 XXVII Br Br Sulfocile 65 40 5

XIII H Br C6H5 100 80 0 XXVIII Br Br Norsulfo- 65 55 5 sole XIV H Cl H 100 90 0 XXIX Br Br Sulfadimi- 65 40 5 zine Doxorubi- 100 100 30 XXX H H Ethazole 60 65 0 cine DOX XXX1 H H Ethazole 5 5 5 XXXII H H Ethazole 10 5 0

nr. 1 (28), martie 2013 - 103 Akademos

CTL Effet des produits sur les cellules HL-60 CMT-28 CMD-1 140 CMD-2 CMD-3 120 CMD-4 CMD-5 100 CMD-6 CMD-7 80 CMD-8 CMD-9 60 CMD-10 40 CMD-13

% de croissance cellulaire CMD-14 20 CMD-15 CMD-16 0 CMD-17 Fig. 3 Proliferarea-8 M celulelor de -7 Mcancer în prezenĠa diferitor -6 M inhibitoriA.J. octobre 2009 CMD-18

Activitatea liganzulor versus activităţii complecşilor

IC50 = 0,12 μM IC50 = 0,015 μM

IC50 = 0,01 μM IC50 = 0,008 μM J. Med. Chem. 2009, 52, 1459-1470

IC50 – concentraţia minimă de inhibare, μM/L Fig. 3. Proliferarea celulelor de cancer în prezenţa diferitor inhibitori

Activitatea antiproliferativă la celulele de can- pe interacţiunea dintre metal şi enzimă. Un alt me- cer este mai mare pentru complecşii metalici decât canism de inhibiţie, caracteristic în special pentru la moleculele organice (liganzi) aproximativ de moleculele organice, este bazat pe contactul intim 5-10 ori, mecanismul de inhibiţie a proliferării ce- cu ARN. Astfel, bazele afl ate în componenţa ARN- lulelor de cancer fi ind unul întemeiat suplimentar ului, spre exemplu guanina (Fig. 4), sunt capabile de

104 - nr. 1 (28), martie 2013 Chimie

α şi puţin probabilă în poziţiile β şi γ. Măsurătorile experimentale ale proprietăţilor antiproliferative au demonstrat că moleculele ce conţin azot în inelul piridinic în poziţia α au activitate de 1000 ori mai mare faţă de poziţiile β şi γ (Fig.6).

IC50 = 0,12 μM

I

II III Fig. 4. Fragment al ADN ce conţine guanină IC50 > 100 μM IC50 > 100 μM a forma legături slabe de hidrogen de tip N-H...N sau N-H...O cu molecula de inhibitor după schema ară- Fig. 6. Activitatea moleculelor de inhibitori în funcţie tată mai jos (Fig. 5). Astfel, au fost sintetizate clase de poziţia inelului piridinic noi de inhibitori anticancer care au capacitatea de a penetra în celulele de cancer pentru ca mai apoi să Echipa principală de cercetători activează în formeze legături slabe de hidrogen cu ARN. Ulteri- Laboratorul Chimie coordinativă al Universităţii or, aceste molecule de inhibitor – parte componentă de Stat din Moldova (3 dr. hab. şi 8 dr. în chimie, a acidului ribonucleic – sunt implicate la replica de 3 doctoranzi şi 4 studenţi masteranzi), care au re- formare a acidului diazoribonucleic. Deoarece inhi- alizat designul şi sinteza agenţilor moleculari de bitorul reprezintă o moleculă străină, aceasta nu este inhibiţie în baza metalelor nonplatinice cu liganzi recunoscută şi procesul de replicare se opreşte, ca ur- organici şi steroidieni şi studiul proprietăţilor aces- mare inhibându-se procesul de înmulţire a celulelor tora. Proprietăţile anticancer au fost investigate în de cancer. Drept rezultat, procesul de proliferare a Centrul Oncolgic de la Universitatea Laval (Prof. celulelor de cancer este oprit. Pentru substanţele bi- Donald Poirier). Cercetările preclinice se realizează în Laboratorul central de la Universitatea de Stat de ologic active concentraţiile minime de inhibare IC50 sunt de ordinul a micro sau chiar nanomoli pe litru. Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” (prof., dr. hab. Valentin Gudumac), iar cercetările clinice – la Institutul Oncologic (prof., dr.hab. Larisa Sofroni). S

N N NN Concluzii

H H 1. A fost realizat designul inhibitorilor de proli- H H ferare a celulelor tumorale de o nouă generaţie, care N NO Legături de hidrogen slabe H conţin:

N N – H --- N (13 kJ /mol) a) molecule organice cu setul de atomi donor N, N N – H --- O ( 8 kJ /mol) O, S (Se); N Legături de hidrogen puternice b) complecşi ai metalelor nonplatinice ce se

O H deosebesc prin structura geometrică, structura elec- H O – H --- N (29 kJ /mol) O H tronică, stabilitatea termodinamică şi o toxicitate C H O – H --- O (21 kJ /mol) H2 redusă. OH 2. Peste 500 de substanţe au fost studiate ca in- hibitori ai proliferării celulelor de cancer de tipul Fig. 5. Legături de hidrogen dintre guanină şi molecula HL-60 (Leucemie mieloidă umană), MCF-7, T47D de inhibitor (Cancer la glanda mamară), HepG2 (Cancer la fi - cat), LNCaP (Cancer la prostată). Capacitatea azotului piridinic de a forma legă- 3. Au fost selectate clase noi de substanţe biologic turi de hidrogen în funcţie de poziţia sa în inel a active cu o capacitate de inhibiţie sporită la nivel de fost determinată teoretic. S-a demonstrat că această concentraţii nanomolare (IC50 = 0,01- 0,001 μM). proprietate este adecvată atomului de azot în poziţia 4. Cercetările în acest domeniu extrem de im-

nr. 1 (28), martie 2013 - 105 Akademos

portant, cu impact benefi c pentru societate şi, în pri- Gulea, Kenton H. Whitmire Bismuth(III) complexes mul rând, pentru sănătatea cetăţenilor, vor fi valo- with amino- and polyamino-polycarboxylic acids: che- rifi cate cu eforturi comune în baza colaborărilor cu mistry and structure Coordination Chemistry Reviews, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. 2006, 250, 2782-2810. Testemiţanu” şi cu Institutul Naţional de Oncologie. 7. A.P. Gulya, S.N. Spynu, V.I. Tsapkov, and Pe plan internaţional, rezultatele ştiinţifi ce vor fi va- D.Poirier Sulfanylamide-containing coordination com- lorifi cate în baza contractului bilateral Republica pounds of 3d-elements with 2,4-pentanedione bis-thio- semicarbazone and bis-4-phenylthiosemicarbazone // Moldova-România cu tema „Detecţie şi inhibare a Russian Journal of General Chemistry, 2008, V.78, Nr.5, cancerului la nivel molecular”, a grantului indivi- p.984-990. dual cu Guvernul Canadei „Synthèse et caractéri- 8. Aurelian Gulea, Modern Coordination Chemis- sation de nouveaux complexes métal-stéroïde com- try. Cobalt-59 NMR Spectroscopy // Chişinău, CEP me agents anticancéreux”, în Centrul de cercetări USM, 2006, 143p. oncologice, Universitatea Laval, Canada, în cadrul 9. Roşu T., Negoiu M., Păsculescu S., Pahonţu proiectului Internaţional Econet cu tema „Metho- E., Poirier D., Gulea A. Metal-based biologically acti- des netraditionnelles de synthese des agents bioac- ve agents: Synthesis, characterization, antibacterial and tifs avec application en medecine” în colaborare cu antileukemia activity evaluation of Cu(II), V(IV) and Universitatea Paul Sabatier, Franţa. Ni(II) complexes with antipyrine-derived compounds // European Journal of Medicinal Chemistry 45 (2010) Bibliografi e 774-781. 1. Galanski M, Arion VB, Jakupec MA, Keppler 10. Roşu T., Pahonţu E., Maxim C., Georgescu R., BK. Current Pharm Design 2003; 9:2078. Stanică N., Almajan G.L., Gulea A. Synthesis, characte- 2. Poirier D. Recent advances in development of rization and antibacterial activity of some new complexes inhibitors of 17b-hydroxysteroid dehydrogenases. Curr. of Cu(II), Ni(II), V(IV), Mn(II) with Schiff base derived Med. Chem. – Anti Cancer Agents (soumis) (Review). from 4-amino-2,3-dimethyl-1-phenyl-3-pyrazolin-5-one 3. Bérubé M., Laplante Y., Poirier D. (2006) De- // Polyhedron 29 (2010) 757-766. sign, synthesis and in vitro evaluation of 4-androstene- 11. Gulea A., Tsapkov V., Poirier D., Arucsandei C., 3,17-dione/adenosine hybrid compounds as bisubstrate Pahonţu E. Sulfanylcontaining copper(II) internal com- inhibitors of type 3 17b-hydroxysteroid dehydrogenase. plexes with 2[(2-hydroxifenilamino)-methyl]-fenol and Med. Chem., 2: 329-347. 1-[(2-hydroxifenilamino)-methyl]-naftalene-2-ol // Russi- 4. Gulea A., Poirier D., Roy J., Stavila V., Bulime- an Journal of General Chemistry vol. 40, 3 (2010) 212. stru I., Ţapcov V., Bârcă M., Popovschi L. In vitro anti- 12. A.P.Gulea, V.I.Prisacar, V.I.Tsapkov, leukemia, antibacterial and antifungal activities of some S.A.Buracheva, S.N.Spynu, N.P.Bezhenar, D.Poirier, 3d metal complexes: Chemical synthesis and structure – J.Roy. Synthesis and antimicrobial activity of sulfany- activity relationships // Journal of Enzyme Inhibition and lamide containing copper (II) and nickel (II) salicyliden Medicinal Chemistry, 2008; V. 23. Nr.6, pp.806-818. thiosemicarbazidates // Pharmaceutical Chemistry Jour- 5. Novitchi G.; Riblet F.; Scopelliti R.; Helm L.; nal, V.41. Nr.11, 2007, p.596-599. Gulea A.; Merbach A. E., Mechanism of Pyridine-Ligand 13. Roşu T., Gulea A., Nicolae A., Georgescu R. Exchanges at the Different Labile Sites of 3d Heterome- Complexes of 3dn Metal Ions with Thiosemicarbazones: tallic and Mixed Valence μ3-oxo Trinuclear Clusters. In- Synthesis and Antimicrobial Activity // Molecules 2007, organic Chemistry 2008, 47, (22), 10587-10599. 12, p.782-796. 6. Vitalie Stavila, Ruven L. Davidovich, Aurelian

106 - nr. 1 (28), martie 2013 Chimie

14. Gule a A., Poirier D., Roy J., Tapcov V. Copper triciclo/7.3.1.0.2,7/tridecan-13-on-tiosemicarbazonato) – based biologically active agents: Synthesis, characteri- cupru /Gulea A., Roşu T., Cotovaia A., Donald P., Jenny sation, In vitro antileukemia, antibacterial and antifungal R., Ţapcov V. BOPI 7/2008, p.36-37. activity evaluation of copper complexes with some Schiff 18. Brevet de invenţie MD nr. 3771. Inhibitori ai bases // European Journal of Medicinal Chemistry. 2013. enzimei 17b-HSD, stimulatoare a multiplicării celulelor 15. Samus’ N. M., Chumakov Yu. M., Tsapkov V. I., cancerului prostatei. / Gulea A., Poirier D., Roy J., Ţap- Bocelli G., Simonov Yu. A., Gulea A. Coordination com- cov V. Publ. BOPI nr. 12/2008, p 29. pounds of cobalt, nichel, copper and zinc with 2-bromo- 19. Brevet de invenţie MD nr. 3995. Utilizare a di(m- 3-phenylpropenal benzoylhydrazone and thiosemicarba- Ofenoxi)-di{[2-(4-aminobenzen-sulfamido)-5-etil-1,3,4- zone // Russian Journal of General Chemistry. 2009. V. tiadiazolo]-3,5-dibromosalicilidentiosemi-carbazonato 79. №3. P. 428-434. (1-)-cupru} în calitate de inhibitor al proliferării celulelor 16. Brevet de invenţie MD Nr. 3890. Inhibitori ai le- T-47D ale cancerului mamar / Gulea A., Ţapcov V., Poirier ucemiei mieloide umane în baza compuşilor coordinativi D., Rudic V. Publ. BOPI, nr. 12/2009, p. 29. ai cuprului(II) cu saliciliden-tiosemicarbazi /Gulea A., 20. Brevet de invenţie MD nr. 3996. Percloraţi de Poirier D., Pahonţu Elena-Mihaela, Ţapcov V., Bejenari 5-R-saliciliden-4-feniltiosemicarbazonato(1-aquacupru N., Roy J. Publ. BOPI, nr. 4/2009, p. 35. (II) ce posedă proprietăţi de inhibitori al activităţii enzi- 17. Brevet de invenţie MD Nr.3655. Inhibitor al leu- mei 17b-HSD (tipul 1). / Gulea A., Ţapcov V., Poirier D., cemiei mieloide umane în bază de bis(2-hidroxi-8-fenil- Pahonţu E. Publ. BOPI, nr. 12/2009, p. 30.

Eudochia Zavtur. Buchetul miresei. 2008, 900×700 mm. u/p

nr. 1 (28), martie 2013 - 107 Akademos

NANOPARTICULE contribuie migraţia masivă a populaţiei, creându-se astfel premize şi pentru schimbarea formelor clinice ŞI MICROPARTICULE de tuberculoză pulmonară. În acest context, contro- ÎN CHIMIOTERAPIA lul tuberculozei rămâne în continuare o prioritate naţională şi mondială. 1 TUBERCULOZEI Principalele probleme determinate la nivel glo- bal şi naţional în tratamentul tuberculozei sunt: • durata lungă a tratamentului, care constituie Dr. Veaceslav BOLDESCU* 6-8 luni pentru infecţia cu M. tuberculosis sensibilă Universitatea de Stat din Moldova la antituberculoase de prima linie (INH, RIF); • toxicitatea avansată a majorităţii preparatelor NANOPARTICLES AND MICROPAR TI CLES IN antituberculoase existente; THE TUBERCULOSIS CHEMOTHERAPY • necesitatea administrării mai multor remedii Tuberculosis is one of the deadliest infectious concomitent; diseases in the world. Mycobacterium tuberculosis, • caracteristicile organoleptice neplăcute ale causing the disease, has become one of the most re- acestora care, deseori, cauzează refuzul pacienţilor sistant pathogens with more and more strains being la tratament [2]. multi drug- or extensively drug-resistant. This article Toate acestea, laolaltă cu biodisponibilitatea re- is dedicated to the potential use of nano- and micro- dusă şi puritatea enantiomerică insufi cientă a reme- particles loaded with antituberculous substances for diilor antituberculoase utilizate în prezent, sunt prin- the treatment of lung tuberculosis, the most common cipalele cauze ale dezvoltării formelor de tuberculo- form of the infection. It also brings up the most im- portant results obtained by the author and his colla- ză rezistentă (DRTB), multirezistentă (MDRTB) şi borators in this fi eld during the last 2 years. cu rezistenţă extinsă (XDRTB). Aşadar, există de mult timp necesitatea obţinerii noilor remedii antituberculoase cu proprietăţi avan- Tuberculoza reprezintă o maladie infecţioasă sate: provocată de Mycobacterium tuberculosis. De obi- activitate şi efi cacitate sporită (inclusiv contra cei, maladia afectează plămânii (Fig. 1), dar poate micobacteriilor multirezistente şi cu rezistenţă); afecta şi alte părţi ale corpului (creier, oase, rinichi solubilitate bună şi biodisponibilitate crescu- ş.a) [1]. După estimările OMS, tuberculoza se în- tă; scrie în topul celor mai dezastruoase boli împreună toxicitate mai scăzută comparativ cu cele uti- cu malaria şi HIV, infecţii noi apărând cu o rată de 1 lizate la momentul actual; per secundă, astfel înregistrându-se anual 8-9 mili- realizarea unor concentraţii mai mari la nive- oane de noi cazuri de îmbolnăvire. Potrivit aceloraşi lul macrofagilor alveolari în care rezidă micobac- estimări, tuberculoza aduce pe an circa 1,5 milioane teriile; de morţi [2]. administrare mai confortabilă pentru pacient. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, Una dintre posibilităţile pentru realizarea aces- în 2010, în Republica Moldova au fost înregistra- tor cerinţe faţă de un remediu tuberculos este ob- te, în total, 5 183 cazuri de tuberculoză (4 895 în ţinerea formelor nano- şi microparticulate pentru anul 2008), 127 dintre ele la copii cu vârsta de până la 14 ani [3]. Raioanele Străşeni, Leova, Soroca, administrare prin inhalare. Călăraşi, Dubăsari, Ialoveni şi Criuleni, precum şi Nebulizarea antibioticelor a fost propusă pen- oraşele Chişinău şi Bălţi au înregistrat cel mai înalt tru tratamentul formelor acute de tuberculoză de nivel de morbiditate condiţionată de bacilii tuber- către Sacks et al. [4]. S-a demonstrat că antibio- culozei. Pe parcursul anului 2010, în Moldova au ticele inhibă creşterea micobacteriilor în cavităţi decedat din cauza tuberculozei 747 persoane [3]. purulente şi transmiterea infecţiei, însă nu a fost Această situaţie epidemiologică este favorizată, în evidenţiată inhibarea bacteriilor afl ate în interiorul special, de criza social-economică din ţară pentru macrofagelor. că boala afectează, de cele mai multe ori, persoa- Un alt grup de cercetători a demonstrat că admi- nele din păturile social-vulnerabile. De asemenea, nistrarea interferonului-γ sub formă de aerosol timp la creşterea numărului bolnavilor de tuberculoză de o lună induce reducerea numărului de micobac- terii la nivel intra-cavitaţional, dar nu ucide, totuşi, * Dr. Veaceslav Boldescu a fost distins cu premiul „Tânărul toate bacteriile, iar rezultatul obţinut nu este unul Savant al anului 2012”, pentru ciclul de lucrări „Noi compuşi durabil [5]. Numai administrarea timp de 6 luni a cu proprietăţi antimicobacteriene”.

108 - nr. 1 (28), martie 2013 Chimie

Figura 1. Infecţia pulmonară cu M.tuberculosis dus la rezultate pozitive confi rmate de mai multe ti- polimeri hidrosolubili. Cei mai utilizaţi sunt PLGA puri de analize. (copolimerul acizilor lactic şi glicolic), chitozanul Astfel, s-a evidenţiat că aerosolizarea sau nebu- şi alginaţii [10]. lizarea obişnuită a substanţelor cu proprietăţi anti- Nano- şi microsistemele polimerice de transport micobacteriene nu este o formă efi cientă şi convena- al substanţelor antituberculoase au demonstrat o efi - bilă de tratament a tuberculozei. Pentru combaterea cienţă înaltă în studiile in vitro şi o capacitate înaltă mai efi cientă a bolii, substanţele medicamentoase de încărcare cu substanţe medicamentoase [11-14]. trebuie administrate sub diferite forme farmaceuti- Fezabilitatea şi benefi ciile utilizării nano- şi ce, care vor fi captate rapid de macrofagii infectaţi microparticulelor pentru administrarea substanţelor cu micobacterii. Din acest punct de vedere, nano- şi medicamentoase sub formă de aerosol în cadrul di- microparticulele pot fi nişte forme efi ciente. Datele feritor boli pulmonare au fost demonstrate de mai obţinute de diferiţi cercetători au demonstrat o efi ci- mulţi autori [15-17]. enţă înaltă a acestor forme în tratamentul tuberculo- Principalele avantaje ale administrării pulmona- zei la animalele de laborator. re a nano- şi microparticulelor sunt: Astfel, administrarea lipozomilor încărcaţi cu raportul înalt suprafaţa/volumul particulei rifampicină şi izoniazidă a dus la creşterea de 2 ori [16], ceea ce determină creşterea solubilităţii sub- a timpului de înjumătăţire a acestor substanţe în stanţei; organism [6]. De asemenea, ambele substanţe pot creşterea pragului solubilităţii cu diminua- fi identifi cate în plămâni şi în macrofagi în 5 zile rea dimensiunilor particulelor, ceea ce duce la creş- după administrarea lipozomilor, ceea ce indică lipsa terea biodisponibilităţii substanţelor medicamen- necesităţii de administrare zilnică a acestora. Rezul- toase; tate asemănătoare au fost obţinute pentru lipozomii cedarea prelungită a substanţelor active din încărcaţi cu diferite substanţe antimicobacteriene şi nanoparticule biodegradabile. În studiile pe anima- de alţi cercetători [7, 8]. lele de laborator, concentraţiile plasmatice ale an- tituberculoaselor administrate pe diferite căi sub O specifi citate mai înaltă de acţiune şi, ca rezul- formă de nanoparticule din PLGA au rămas la ni- tat, o efi cienţă mai înaltă au demonstrat lipozomii vel mai înalt decât concentraţia minimă de inhibiţie acoperiţi cu diferiţi liganzi cu afi nitate înaltă faţă de timp de până la 12 zile [17]. Administrarea orală la macrofagii alveolari – O-sterail amilopectină şi al- cobai a 3 doze de nanoparticule din PLGA, încăr- bumină maleilată din plasma bovină [9]. cate cu RIF şi NIH, a dat acelaşi nivel de protecţie Odată cu creşterea utilizării polimerilor biode- contra M. tuberculosis ca şi 45 doze zilnice de anti- gradabili în transportul substanţelor medicamen- biotice [17]. toase la ţintă, o atenţie sporită a fost acordată sis- potenţialul înalt de pătrundere a particulelor temelor polimerice de transport a substanţelor an- la nivelul intracelular, mai ales în cazul macrofagi- tituberculoase. Aceste sisteme se obţin din diferiţi lor, cu creşterea activităţii macrofagiale şi a potenţi-

nr. 1 (28), martie 2013 - 109 Akademos

Figura 2. Interacţiunea nanoparticulei încărcate cu ciclodextrine şi substanţe antituberculoase cu peretele celular al micobacteriilor alului de transport la nivelul extrapulmonar în inte- tatea acestuia pentru diferite substanţe antitubercu- riorul macrofagului [18]; loase [26, 27]. posibilitatea de a menţine concentraţia sub- Avantajul utilizării ciclodextrinelor constă în stanţei în focarul infecţiei la un nivel ridicat şi un creşterea stabilităţii, solubilităţii şi biodisponibili- timp mai îndelungat, ceea ce reduce frecvenţa ad- tăţii substanţelor medicamentoase asociate cu aces- ministrării remediului [19]. Experimentele in vitro tea. au demonstrat concentrarea substanţelor antituber- Cu scopul îmbunătăţirii pătrunderii intracelula- culoase administrate inhalator cu nanoparticule la re şi creşterii stabilităţii, în colaborare cu Institutul nivelul intracelular al macrofagelor în concentraţii de Chimie al AŞM şi Institutul Naţional de Cerceta- de 20 de ori mai mari decât cele extracelulare [20, re-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Mole- 21]. culare din Cluj-Napoca, România, am obţinut şi am Principalele probleme legate de administrarea caracterizat compuşi complecşi ai β-ciclodextrinei nano- şi microparticulelor pentru inhalare sunt pier- cu o substanţă cu proprietăţi antituberculoase derea remediului la exhalare sau inhalare şi limite- (Fig. 3) confi rmate în experimente in vitro [28]. le dimensionale pentru particule care pot fi captate Un nou proiect dedicat acestei tematici a fost de macrofagi. Problema dată poate fi rezolvată prin lansat la Institutul de Chimie, AŞM, sub conducerea obţinerea particulelor cu diametru 500 – 900 nm. La diametrul particulelor < 500 nm se observă o pierdere înaltă la exhalare, iar în cazul diametrului > 5000 nm o mare parte de microparticule se reţin la nivel faringian şi nu ajung la locul acţiunii [22]. În acelaşi timp, se cunoaşte că macrofagii alveolari pot să capteze particulele cu dimensiuni de la ~ 200 nm până la ~ 10 μm [23]. Pentru a îmbunătăţi pătrunderea substanţelor antituberculoase din nano- şi microparticule în fa- gosomii şi micobacteriile din interiorul lor am pro- pus utilizarea ciclodextrinelor în calitate de promo- tori (Fig. 2) [24]. Proprietatea ciclodextrinelor de a forma com- puşi complecşi cu diferite substanţe endogene, prin- tre acestea numărându-se colesterolul şi lipidele din componenţa membranelor celulare, este bine cunoscută [25]. În cazul celulelor M. tuberculosis, ciclodextrinele pot extrage colesterolul depozitat în peretele celular al micobacteriilor, dezorganizând Figura 3. Structura compusului complex stratul lipidic de protecţie şi crescând permeabili- DIOX-β-ciclodextrină [28]

110 - nr. 1 (28), martie 2013 Chimie dr. hab. Fliur Macaev. Acesta se va axa pe nano- Diseases&Allied Sciences. 2006, vol. 48., p. 171-176. încapsularea diferitor substanţe cu proprietăţi anti- 14. Pandey R., Khuller G.K. Chemotherapeutic po- tuberculoase în ciclodextrine şi, ulterior, în micro- tential of alginate-chitosan microspheres as antitubercu- particule. lar drug carriers. În: J. Antimicrob. Chemoth. 2004, vol. 53, p. 635-640. 15. Labiris N.R., Dolovich M.B. Pulomonary drug Autorul articolului îşi exprimă mulţumirile pen- delivery. Part II: The role of inhalant delivery devices tru susţinerea parţială a acestei lucrări de către and drug formulations in therapeutic effectiveness of ae- fondul STCU, proiectul #5800. rosolized medications. În: Brit. J. Clin. Pharm. 2003, 56, 600-612. Bibliografi e 16. Sung J.C., Pulliam B.L., Edwards D.A. Nanopar- 1. Konstantinos A. „Testing for tuberculosis”. În: ticles for drug delivery to the lungs. În: Trends in Biote- Australian Prescriber. 2010, 33 (1), 12-18. chnology. 2007, vol. 25, no. 12, p. 563-570. 2. WHO Global Tuberculosis Control Report 2012, 17. Sharma, A., Sharma, S. & Khuller, G. K. Lectin- Geneva, 2012, 100. http://www.who.int/tb/publications/ functionalized poly (lactide-co-glycolide) nanoparticles global_report/en/ Accesat:24.02.2013. as oral/aerosolized antitubercular drug carriers for treat- 3. Biroul Naţional de Statistică. Morbiditatea po- ment of tuberculosis. În: J. Antimicrob. Chemother. 2004, pulaţiei prin tuberculoza activă pe sexe şi grupe de 54, 761-766. vârstă, 2000-2010. http://www.statistica.md/ Accesat: 18. Bailey M.M., Berkland C.J. Nanoparticle formu- 24.02.2013. lations in pulmonary drug delivery. În: Med. Res. Rev. 4. Sacks L. V., Pendle S., Orlovic D. et al. Adjunctive 2009, 29 (1), 196-212. salvage therapy with inhaled aminoglycosides for pati- 19. Pandey R., Khuller G.K. Antitubercular inhaled ents with persistent smear positive pulmonary tuberculo- therapy: opportunities, progress and challenges. În: J. sis. În: Clin. Infect. Dis. 2001, 32, 44-49. Antimicrob. Chemoth. 2005, vol. 55, p. 430-435. 5. Condos R., Rom W. N., Schluger N. W. Treatment 20. Sosnik, A., Carcaboso, A. M., Glisoni, R. J., Mo- of multidrug-resistant pulmonary tuberculosis with inter- retton, M. A., Chiappetta, D. A. New old challenges in tu- feron-g via aerosol. În: Lancet. 1997, 349, 1513–5. berculosis: potentially effective nanotechnologies in drug 6. Pandey, R., Sharma, S. & Khuller, G. K. Nebuli- delivery. În: Adv. Drug Deliv. Rev. 2010, 62, 547-559. zation of liposome encapsulated antitubercular drugs in 21. Kisich, K. O. et al. Encapsulation of moxifl oxacin guinea pigs. În: Int. J. Antimicrob. Ag. 2004, 24, 93-94. within poly(butyl cyanoacrylate) nanoparticles enhances 7. Justo O. R., Moraes, A. M. Incorporation of anti- effi cacy against intracellular Mycobacterium tuberculo- biotics in liposomes designed for tuberculosis therapy by sis. Int. J. Pharm. 2007, 345, 154-162. inhalation. În: Drug Delivery. 2003, 10, 201-207. 22. Lipworth B.J. Targets for inhaled treatment. În: 8. Kurunov I. N., Ursov, I. G., Krasnov, V. A. et al. Respiratory Medicine. 2000, 94, suppl. D, S13 - S16. Effectiveness of liposomal antibacterial drugs in the in- 23. Desjardins, M., Griffi ths, G. Phagocytosis: latex halation therapy of experimental tuberculosis. În: Pro- leads the way. În: Curr. Opin. Cell Biol. 2003, 15, 498- blemy Tuberkuleza. 1995, 1, 38-40. 503. 9. Vyas S. P., Kannan, M. E., Jain, S. et al. Design 24. Boldescu V. Sistem microparticulat de trans- of liposomal aerosol for improved delivery of rifampicin port al remediile antituberculoase. Cerere de brevet, a to alveolar macrophages. În: Int. J. Pharm. 2004, 269, 20120053 din 14.06.2012. 37-49. 25. Duca Gh., Ivancic A., Boldescu V. Cyclodex- 10. Couvreur P., Vauthier C. Nanotechnology: intel- trins: fi elds of application. Part II. În: Chemistry Journal ligent design to treat complex disease. În: Pharm. Res. of Moldova. 2012, 7 (2), 39-45. 2006, 23, 1417-1450. 26. Brzostek A., Pawelczyk J., Rumijowska-Galewi- 11. Sethuraman V.V., Hickey, A.J. Powder properties cz A., Dziadek B., Dziadek J. Mycobacterium tubercu- and their infl uence on dry powder inhaler delivery of an losis is able to accumulate and utilize chiolesterol. În: antitubercular drug. În: AAPS PharmSciTech. 2002, 3, Journal of Bacteriology. 2009, 191 (21), 6584-6591. E28. 27. Donova M.N., Nikolayeva V.M., Dovbnya D.V. 12. Sharma R., Saxena, D., Dwivedi, A. K. et al. In- et al. Methyl-β-cyclodextrin alters growth, activity and halable microparticles containing drug combinations to cell envelope features of sterol-transforming. În: Myco- target alveolar macrophages for treatment of pulmonary bacteria. Microbiology. 2007, 153, 1981-1992. tuberculosis. În: Pharm. Res. 2001, 18, 1405-10. 28. Boldescu V., Bratu I., Borodi Gh., Kacso I., Ben- 13. Ahmad Z., Pandey R., Sharma S., Khuller G.K. de A., Duca Gh., Macaev F., Pogrebnoi S., Ribkovskaia Alginate nanoparticles as antituberculosis drug carri- Z. Study of binary systems of beta-cyclodextrin with a ers: formulation development, pharmacokintecs and highly potential anti-mycobacterial drug candidate. În: J. therapeutic potential. În: The Indian Journal of Chest Incl. Phenom. Macro., 2012, 74, 129-135.

nr. 1 (28), martie 2013 - 111 Akademos

ASPECTE FIZIOLOGICE cole [22]. Totodată, sistemul reprezintă un model excelent în studiul fi ziologiei eredităţii şi relevării ŞI GENETICE ALE aspectelor genetico-fi ziologice ce conduc spre ex- SISTEMULUI ASC-RF teriorizarea genelor, întrucât primul component al sistemului – androsterilitatea citoplasmatică (ASC) 1 LA FLOAREA-SOARELUI * la fl oarea-soarelui – este determinată de gena mito- condrială orf H 522, iar al doilea component – ge- nele restauratoare de fertilitate (Rf) – sunt localizate Academician Maria DUCA în nucleu şi se moştenesc mendelian. Astfel, în rea- lizarea fenotipică a androsterilităţii/androfertilităţii PHYSIOLOGICAL AND GENETIC ASPECTS (AS/AF) are loc interacţiunea genelor nucleare şi OF SUNFLOWER CMS-Rf SYSTEM citogenelor la nivel de citoplasmă. Inheritance, genes expression and molecular Mai mult decât atât: aplicarea exogenă a gibere- mechanisms of CMS-Rf system was studied. It were linelor restaurează androfertilitatea la formele steri- identifi ed 2 - 3 genes whith complementary or cumu- le [10] şi anume aceste substanţe induc sterilitatea lative interaction and one new gene - Rfl , with speci- masculină la plantele fertile [13], dereglând deru- fi c expression in CMSl. It was developed a concept according to which larea normală a programului genetic al microspo- the male sterility/male fertility in sunfl ower are cau- rogenezei. sed by IAA/GA3 ratio. Metodologia cercetării. În efectuarea acestui The structural and functional similarity at mor- studiu am pornit de la ideea că sistemul funcţional phological, physiological, biochemical and genetic ASC-Rf, fi ind determinat de factorii ereditari cro- level (including transcription and translation level) mozomali şi extracromozomali, posedă mecanisme of cytoplasmic male sterility and induced (by GA3) hormonale temporale şi spaţiale de autoreglare care male sterility was established. se manifestă la diferite nivele de organizare a ma- teriei vii. Introducere. Creşterea competitivităţii şi efi - Scopul cercetărilor efectuate au constat în cienţei, precum şi sporirea impactului cercetărilor stabilirea particularităţilor morfofi ziologice şi ge- asupra societăţii, reprezintă una dintre cele mai im- netico-moleculare de manifestare a androsterilităţii portante şi actuale preocupări, ba mai mult – o pri- citoplasmatice şi restaurării fertilităţii masculine la oritate strategică a ştiinţei moderne. Acest obiectiv fl oarea-soarelui pentru a demonstra şi a fundamenta poate fi realizat prin implementarea investigaţiilor interacţiunea mecanismului genetic şi fi tohormonal complexe, bazate pe asocierea cercetărilor funda- de autoreglare în realizarea fenotipică a sistemului mentale cu cele aplicative. ASC-Rf. Valorifi când o abordare multidisciplinară şi Rezultate şi discuţii. Întrucât organizarea şi diversifi când de la an la an metodele de cercetare, funcţionarea sistemului organic dat sunt legate de am încercat să dezvoltăm diverse aspecte ce ţin de aparatul genetic celular şi indispensabil guvernate studiul complex al genelor, de expresia acestora la de mecanismele ereditare ale acestuia, studiul ASC nivel de ARN şi proteine, precum şi de elucidarea şi restaurării fertilităţii polenului a fost început cu bazelor genetico-moleculare şi fi ziologo-biochimi- aspectele genetice. ce de realizare fenotipică a factorilor ereditari. Androsterilitatea rezultă din blocarea procesului de microsporogeneză la diverse etape ale acestuia şi Strategia cercetărilor s-a axat pe analiza dife- reprezintă incapacitatea plantelor de a forma polen ritelor sisteme model (ASC-Rf, linii izogene, lupoa- funcţional. Acest tip de sterilitate a fost descris la ie – fl oarea-soarelui, plante modifi cate genetic etc.) numeroase specii de plante de cultură şi plante săl- în cadrul cărora genele determină caractere econo- batice. În pofi da multitudinii şi diversităţii formelor mice valoroase. existente de androsterilitate, în natură se evidenţiază Cele mai vaste investigaţii au fost efectuate doar două căi de geneză a acestui proces: asupra sistemului genetic ASC-Rf, care, ca fenomen 1. autoplasmică, identifi cată spontan în popula- şi funcţie, este larg răspândit în natură şi frecvent ţii naturale; utilizat în practica de ameliorare a culturilor agri- 2. aloplasmică, obţinută la încrucişarea diferite- lor specii fi logenetic îndepărtate. *Articol scris în contextul cercetărilor pentru care autoarea a fost aleasă în calitate de membru titular al AŞM, prin decizia În literatura de specialitate despre fl oarea-soare- Adunării Generale a membrilor AŞM din 6 decembrie 2012. lui sunt descrise circa 62 de surse de androsterilitate

112 - nr. 1 (28), martie 2013 Biologie

Fig. 1. Diferite tipuri de androsterilitate la fl oarea-soarelui [12]. O contribuţie importantă în explicarea sterili- Rezultatele obţinute au pus în evidenţă posibili- tăţii masculine la plante şi utilizarea practică a aces- tatea estimării nivelului de sterilitate rapid şi cu un tui fenomen are tipizarea surselor de ASC. Efectu- grad înalt de veridicitate. area cercetărilor cu folosirea unui sistem modifi cat Pentru prima dată acelaşi produs de amplifi care de încrucişări a permis elaborarea şi brevetarea a fost obţinut şi la plantele fertile tratate cu gibereli- metodei hibridologice noi de identifi care a surselor ne, adică la androsterilitatea indusă [5; 6]. Secven- de ASC [20]. Această metodă a permis să con- ţierea şi analiza comparativă BLAST a evidenţiat statăm, că ASC obţinută în baza ssp. petiola- o similitudine de 99-100% cu gena mitocondrială ris nominalizată ASCP şi ASC obţinută în baza orfH522, identifi cată la liniile cu androsterilitate ssp. lenicularis nominalizată ASC1, reprezintă citoplasmatică. două tipuri diferite de ASC, deoarece manifes- Rezultatele analizei de amplifi care în timp real tă determinism genetic specifi c de restaurare a (RT-PCR) demonstrează elocvent că aplicarea exo- androfertilităţii [15, 16]. Rezultate, ce confi rmă genă a giberelinelor, prin activarea zonei deja rea- această constatare, au fost obţinute mai târziu ranjate, induce transcripţi analogi celor ce se expri- de R. Horn prin analize moleculare [9]. mă în cazul androsterilităţii citoplasmatice (fi g.3). Tipurile de androsterilitate identifi cate se deosebesc fenotipic la nivelul morfologiei fl orii după gradul de atrofi ere şi degenerare a androceu- lui şi sacilor polinici, la fel manifestându-se şi an- drosterilitatea modifi caţională. Astfel, la formele cu ASC1, s-a depistat dezvoltarea normală a anterelor, care se deosebesc de analogii fertili numai prin depigmentaţie, pe când ASCp se manifestă fenotipic prin degenerarea totală a androceului şi sacilor polinici (fi g. 1). 1 - SW501; 2 - SW501CMS; 3 - hybrid Sambred 254 În ambele tipuri de ASC, prin amplifi ca- Fig. 3. Efectul AG asupra expresiei genei orfH522 re cu primeri specifi ci, s-a relevat prezenţa genei 3 în fl ori la diferite faze ale meiozei orfH522, asociată cu androsterilitatea. Genotipurile analizate au prezentat un pattern diferit de amplifi - Prin aceste rezultate am demonstrat mecanis- care, ceea ce denotă prezenţa unei populaţii neomo- mul molecular similar al androsterilităţii ereditare gene de plante fertile şi sterile, un nivel absolut de şi androsterilităţii induse de gibereline la nivel de sterilitate fi ind constatat doar la 12% dintre liniile transcripţie [1]. materne (fi g.2). O altă etapă a cercetărilor a constituit de- terminarea caracterului eredităţii genelor Rf

în ASCp [17] şi ASC1 [18], fi ind demonstrate diferenţe mono- şi digenice şi diferite tipuri de interacţiune [8, 16] a genelor Rf (tab.1).

Restaurarea androfertilităţii în ASC1 are o natură genetică mai complexă şi este asigurată în unele genotipuri de 3 gene Rf, iată de ce am presupus prezenţa suplimentară a unei gene Rf care nu asigură formarea pole-

nului fertil în ASCp. Pentru verifi carea acestei Fig. 2. Electroforeza ampliconilor asociaţi cu ASC ipoteze au fost studiaţi 40 de hibrizi monohe-

la diverse genotipuri de fl oarea-soarelui terozigoţi F1 care în încrucişările analizatoare

nr. 1 (28), martie 2013 - 113 Akademos

Tabelul 1 Restaurarea androfertilităţii la hibrizii de fl oarea-soarelui pe bază de ASC Segregare Numărul Numărul de Indexul liniei Generaţie fertile : sterile χ2 Tip de interacţiune de gene familii real teoretic

SI 3376-3 F1 57:64 1:1 0,52 1 - 11

F2 31:10 3.1 0,02

FB 125:18 1:1 1,12

SI 2986-2 F1 78:0 - - 2 Polimerie 12

FB 45:15 3:1 0:00 necumulativă

F2 30:5 15.1 2,98

VIR 199 F1 80:0 - - 2 Interacţiune 4

F2 19:18 9:7 0,23 complementară

FB 13:30 1:3 0,60

K 2288-287 F1 65:0 - - 2 Polimerie 8

FB 13:24:17 1:2:2 1,09 cumulativă X F2 26:18:3 9:6:1 0,36

VIR 160-352 F1 62:8 7:1 0,06 3 Polimerie 3 necumulativă 2 χ 0.05 = 3,84 pe citoplasmă ssp. lenticularis au manifestat surse ASC şi este diferită de Rf1, Rf4 – identifi cată la un raport de segregare aşteptat la acţiunea unei Helianthus maximiliani 1631, care restaurează ferti- alele dominante Rf, iar în Fa pe citoplasmă ssp. litatea la ASC-GIG2 [cit. după 8] şi gena Rfl cu acţi- petiolaris s-au evidenţiat şase generaţii omo- une specifi că în citoplasma ssp. lenticularis [21]. gene cu plante sterile. În generaţia a doua, în Până în prezent este cartată molecular doar gena cadrul genotipurilor heterozigote, după gene- Rf1 poziţionată în grupul de linkage 6 [11]. Analizele le Rf pentru ASCl dimpotrivă, s-au depistat 12 moleculare efectuate cu primerii specifi ci pentru mar- hib rizi care aveau numai plante fertile. Cazuri- kerul STS10B1, lincat cu locusul restaurator 1 la o le înregistrate demonstrează identifi carea unei distanţă de 3,1 cM de această genă au permis identifi - noi gene restauratoare a androfertilităţii la carea unui amplicon de 308 bp în majoritatea liniilor fl oarea-soarelui, care se deosebeşte funcţional materne, paterne şi la genotipurile hibride care indică de cele cunoscute anterior şi a fost numită Rfl prezenţa genei Rf1 (fi g.4). Prin digestia ampliconului [21]. Reieşind din datele analizei hibridologi- PCR cu endonucleaza HinfI au fost evidenţiate trei ce, considerăm că gena Rfl este prezentă în sta- profi le electroforetice în raport de segregare genoti- re dominantă homozigotă în ASCP şi asigură pică de 1:2:1 în F2 şi de 1:1 în BC1, date care permit diferenţa fenotipică în structura morfologică a identifi carea stării genei restauratoare de fertilitate androceului la diferite tipuri de ASC (fi g.1). – dominante homo- şi heterozigotă la liniile Rf şi hib- Utilizarea testului recombinării la alelism, rizi şi recesivă homozigotă la liniile materne. cu evidenţierea liniilor homozigote după gene- Analiza comparativă a datelor din literatură cu le Rf, obţinerea hibrizilor (F1) între ele, încru- cişarea plantelor hibride cu linii analizatoare (Fa), determinarea alelismului genelor Rf după caracterul segregării a confi rmat prezenţa ge- nei Rf1 în liniile restauratoare specifi ce pentru ASC ssp. lenticularis şi a relevat cel puţin trei perechi de gene care controlează restaurarea androfertilităţii [19]. Astăzi la fl oarea-soarelui sunt descrise cinci gene restauratoare de fertilitate, inclusiv Rf1 – iden- tifi cată pentru prima dată de M. Kinman la linia Fig. 4. Electroforeza ampliconilor asociaţi T 66 006-2, Rf2 – descoperită în majoritatea liniilor cugena Rf1 fertile, Rf3 – care restaurează fertilitatea la diverse 114 - nr. 1 (28), martie 2013 Biologie

Tabelul 2 Localizarea proteinelor ASC-Rf LOCALIZAREA PROTEINELOR ASC-Rf SPECIA PROTEINA Trans Noncitoplasmatică Citoplasmatică membranară ASC proteină ASC 402 aa 38–46; 112–402 47–67; 88–111 68–87 Petunia proteina genei Rf–PR591 – – 1–591 Rf proteina genei Rf–PR592 – – 1–591 ASC Brassica proteina genei orf222 28–89 7–27; 90–108 1–6; 109–222 Rf napus proteina genei Rfo – – 1–667 ASC ORF 79 1–19 20–38 39–79 proteina genei Rf1a – – 1–791 Oryza sativa Rf proteina genei Rf1b – – 1–506 proteina genei Rf1c – – 1–794 ASC Raphanus ORF 125 1–23 24–44 45–125 Rf sativus proteina genei orf687 – – 1–687 rezultatele obţinute de noi demonstrează că meca- parativ cu cea citoplasmatică (fi g. 5A). Iar rezulta- nismul de moştenire şi interacţiune a genelor Rf, tele analizei bioinformatice demonstrează că pri- constatat pentru fl oarea-soarelui, este în mare parte mii 23 de aminoacizi ai proteinei ORFH522 de la similar determinismului genetic în cadrul sistemului fl oarea-soarelui au o localizare intramitocondrială, genetic ASC-Rf la alte specii de plante, indiferent având un domen NONCITOPLASMATIC; urmă- de originea androsterilităţii şi de poziţia lor taxo- torii 17 aminoacizi sunt localizaţi între membrane nomică. cu un domen TRANSMEMBRANAR, iar majori- Cum mecanismele moleculare ale sistemului tatea acestora (132 de aminoacizi) sunt localizaţi ASC-Rf la fl oarea-soarelui sunt studiate fragmentar în citoplasmă şi au un domen CITOPLASMATIC şi pornind de la considerentele menţionate mai sus, (fi g. 5B). ne-am propus să analizăm in silico produsele de ex- Identifi carea domenelor proteice prin Prote- presie ale sistemului ASC-Rf pentru alte 24 specii in Workbench şi caracterizarea acestora cu ajuto- de plante [7]. rul programului Fobius a permis să presupunem Am constatat că indiferent de poziţia taxonomi- că cel mai frecvent produşii de expresie a genelor că a speciei şi de originea ASC, proteinele asociate Rf cu motive specifi ce de recunoaştere contribuie cu genele restauratoare de fertilitate posedă domene la destabilizarea transcriptului mitocondrial ASC, CITOPLASMATICE, în timp ce proteinele asociate anihilând astfel întreaga cale metabolică pe care o cu ASC – trei tipuri de domene: domene CITOP- declanşează genele mitocondriale conducând spre LASMATICE, TRANSMEMBRANARE şi NONCI- apoptoza celulară. ALDH, asociată de asemenea cu TOPLASMATICE (tab. 2). genele Rf, participă deja la acest nivel în interacţiu- Aceste date au confi rmat rezultatele obţinute ne, detoxifi când aldehida acetică care se acumulea- de noi anterior, prin care am pus în evidenţă prote- ză drept rezultat al activizării proceselor catabolice ina 16 kDa în SDS electroforeză, şi au stabilit un şi intensifi cării glicolizei pe fundalul mitocondriilor nivel mai înalt în fracţia mitocondrială [24] com- lezaţi (fi g. 6).

1 - SW501 N; 2 - SW501 T; 3 - SW501 ASC N; 4 - SW501 ASC T; 5 - RW537 Rf N; 6 - RW537 Rf T A B Fig. 5. Distribuire spaţială a proteinelor asociate cu ASC, cu un nivel mai înalt în fracţia mitocondrială – A; cu localizare în citoplasmă – B

nr. 1 (28), martie 2013 - 115 Akademos

Fig. 6. Mecanismul general de interacţiune dintre componentele sistemului ASC-Rf Expresia fenotipică a sistemului genetic ASC- utilizând diverse organe ale plantei şi primordiile Rf reprezintă totalitatea proceselor ce au loc simul- fl orale la diferite faze ale meiozei (fi g.8). tan în frunză şi calatidiu, fi ind iniţiate la anumite Analiza amplifi cării în timp real a pus în eviden- faze ontogenetice, preponderent în perioada de evo- ţă un nivel de expresie mai înalt al genelor din siste- caţie fl orală. mul oxidativ (fi g.9), ceea ce indică asupra ponderii Pentru stabilirea succesiunii de evenimente majore a proceselor energetice celulare în asigura- care se produc pe parcursul expresiei diferenţia- rea normală a microsporogenezei [23]. te şi realizării fenotipice a factorilor ereditari ce Bazele fi ziologice ale acestor evenimente au fost determină androsterilitatea/androfertilitatea, prin elucidate prin studiul conţinutului fi tohormonilor en- metode de bioinformatică au fost selectate gene dogeni în sistemul radicular şi frunze, în calatidii la care manifesta afi nitate faţă de AG şi participă la diverse etape ale ontogenezei, precum şi în organele 3 reproductive la diverse faze ale microsporogenezei. interacţiunea nucleu-mitocondrii, formând diferi- Pe de o parte, materialul genetic selectat şi anu- te reţele genice. me a analogilor fertil şi steril, adică a liniilor cu cro- mozomi izogeni care se deosebesc doar după cito- gene, nominalizate linii izonucleare, a liniilor Rf şi

a hibridului F1 cu androsterilitatea restaurată, iar pe de altă parte metoda fenocopiilor, care prevede cer- cetarea a două stări funcţionale pe acelaşi genotip, permit evidenţierea şi separarea modifi cărilor deter- minate de ASC-Rf de cele asociate. Rezultatele cercetărilor efectuate au relevat anu- mite legităţi fi ziologice ale creşterii şi dezvoltării în Fig. 7. Gene implicate în microsporogeneza general, întrucât a fost stabilită pentru prima oară fl orii-soarelui dinamica conţinutului de auxine şi gibereline [2]. S-a constatat că variabilitatea conţinutului de Aceste gene, precum şi grupurile de gene aso- fi tohormoni la linia tratată cu gibereline este pre- ciate cu microsporogeneza (fi g. 7), au fost incluse ponderent determinată de infl uenţa factorilor ambi- într-un studiu molecular pentru a depista procesele entali (tab. 3), pe când la liniile netratate se relevă care iniţiază şi determină pe parcurs derularea mic- ponderea majoră a fazei ontogenetice în acumularea rosporogenezei ce se refl ectă în fi nal prin AS/AF, auxinelor în frunze şi a genotipului – în acumula-

Fig. 8. Analiza citologică a anterelor la diferite etape ale Fig. 9. Nivelul de expresie a genelor la plantele microsporogenezei la plantele martor cu androsterilitate indusă

116 - nr. 1 (28), martie 2013 Biologie

Aceste variaţii ale raportului de fi tohormoni la faze- le critice ale formării organelor reproductive şi ale microsporogenezei relevă mecanismul fi tohormonal de control al sistemului genetic ASC-Rf, întrucât în

F1 cu androfertilitatea restaurată (Rf-) raportul se normalizează deja la faza de creştere activă. Modifi cări similare s-au stabilit şi la nivelul ASC şi ASI, relevând mecanismul fi tohormonal de control al microsporogenezei. Inducerea programelor fi ziologice de către fi to- hormoni include reglarea expresiei genomului plan- telor, care reprezintă un ansamblu de evenimente în- Fig. 10. Raportul AIA/AG la diverse genotipuri de 3 cepând cu recepţia semnalului fi tohormonal în zona fl oarea-soarelui senzorială, decodifi carea mesajului şi terminând cu rea giberelinelor la nivelul calatidiului, rezultate modifi carea biosintezei ARN şi proteinelor respec- care demonstrează afi nitatea diversă a organelor şi tive. rolul funcţional diferit al acestor doi fi tohormoni, Astfel, după cum au demonstrat cercetările, corelabil cu mecanisme spaţial izolate (tab.4). concentraţia fi tohormonilor depinde de genotip, S-a demonstrat, de asemenea, implicarea lor di- fază ontogenetică şi organ, având o contribuţie di- rectă în fi ziologia dezvoltării, probându-se contri- rectă în autoreglarea sistemului ASC-Rf prin con- buţia acestor parametri în inducţia fl orală, evocaţie centraţia lor, dar în special prin raportul AIA/AG3, şi gametogeneză, precum şi la realizarea fenotipică faza cheie constituind etapa de îmbobocire şi dife- a AS-AF. Astfel, linia ASC posedă un conţinut redus renţiere a conului de creştere [3; 4]. Dezvoltarea de gibereline, iar linia restauratoare se caracterizea- anterelor şi microsporogeneza decurg normal la o cantitate sufi cientă de acid giberelic, iar giberelinele ză prin cele mai sporite cantităţi de AG3. Analiza reprezintă factorul limită în dezvoltarea gametofi tu- raportului AIA/AG3, la etapa inducţiei şi diferenţi- erii primordiilor fl orale, atestă diferenţe distincte la lui masculin. Nivelul scăzut al acestui fi tohormon la genotipurile care alcătuiesc primul sistem (fi g.10). liniile androsterile şi nivelul cel mai înalt, depistat

Tabelul 3 Ponderea (%) factorilor de mediu în variabilitatea conţinutului de fi tohormoni la fl oarea-soarelui Indexul F R U N Z E C A L A T I D I U materialului biologic Auxine Giberiline Auxine Gibireline MB 514 11,50 15,48 8,15 21,17 MB 514 ASC 15,35 10,71 6,53 20,15 MB 514 t 33,20 12,60 6,7 47,99 RW 637 Rf 13,3 10,19 7,49 10,31

F1 16,3 15,82 8,43 19,26

Tabelul 4 Ponderea diferitor factori în variabilitatea conţinutului de fi tohormoni la liniile izonucleare de fl oarea-soarelui P O N D E R E A, % Fitohormo- Materialul Faza ontoge- Factori în- Interacţiuni ale nul biologic Genotip Repetiţii netică tâmplători variantelor apex 2,64 85,65 1,56 1,63 8,53 Auxine calatidiu 11,86 42,25 1,28 1,18 23,23 apex 25,92 55,03 0,67 2,28 16,1 Gibereline calatidiu 77,4 3,0 1,8 0,4 17,3

nr. 1 (28), martie 2013 - 117 Akademos la liniile restauratoare de fertilitate, reprezintă o altă lity in a male sterile mutant by treatment with gibberelic confi rmare a ipotezei expuse. acid //Nature, 1967, -V.215 -P.668-670. Concluzii. Cercetările efectuate pe parcursul 11. Kusterer B., Horn R., Friedt W. Molecular map- ping of the fertility restoration locus Rf in sunfl ower a peste 30 de ani au scos în evidenţă similaritatea 1 and development of diagnostic marchers for the restorer structurală şi funcţională (la nivel morfologic, fi - gene. Euphytica, 2005, vol. 143, -P. 35-42. ziologic, biochimic şi genetic, inclusiv la nivel de 12. Serieys H., Vincourt P. Characterization of some transcripţie şi translaţie) a ASC şi ASI. La aplicarea new CMS sources from H. genus //Helia, 1987, -V.10, giberelinelor a fost relevată expresia genei orfH522 -P.9-13. şi sinteza de novo a proteinei 16 kDa, corelată cu 13. Анащенко А.В. Химическая кастрация под- ASC la fl oarea-soarelui. Aceste studii constituie o солнечника//Докл. ВАСХНИЛ, 1967, N2, с. 17-18. contribuţie importantă la explicarea mecanismelor 14. Анащенко А.В., Дука М.В. Степень восста- новления мужской фертильности у гибридов подсол- care stau la baza gametogenezei şi deschid posibili- нечника в зависимости от типа ЦМС в разных усло- tăţi de dirijare a proceselor de dezvoltare la plante, виях среды. Докл. ВАСХНИЛ, 1984, № 9, c. 9-12. iar liniile restauratoare de fertilitate, obţinute de noi, 15. Анащенко А.В., Дука М.В. О взаимодей- au contribuit la crearea unei serii de hibrizi, 5 dintre ствии генов Rf у подсолнечника при восстановлении care sunt omologaţi în Republica Moldova, Federa- фертильности. С.х. биология, 1985, № 3, c. 84-87. ţia Rusă şi Ucraina. 16. Анащенко А.В., Дука М.В. Типы ЦМС у под- солнечника в связи с их происхождением. С.х. био- Bibliografi e логия, 1985, № 6, c. 73-75. 1. Duca M., Port A., Orozco-Cardenas M., Lovatt L. 17. Анащенко А.В., Дука М.В. Изучение генети- Mecanisme moleculare ale androsterilităţii ereditare şi ческой системы ЦМС-Rf у подсолнечника (Helianthus induse la fl oarea-soarelui. Buletinul Academiei de Ştiinţe annuus L.). Сообщение 1. Восстановительная способ- a Moldovei, 2006, N1 (298), p. 86-92. ность образцов подсолнечника в разных типах ЦМС. 2. Duca M. The spatial and temporal distribution of Генетика, 1985, № 5, c. 803-808. auxin and gibberellin in sunfl ower (H. annuus L.). Jour- 18. Анащенко А.В., Дука М.В. Изучение генети- nal of Cell and Molecular Biology, Turcia, Halik Univer- ческой системы ЦМС-Rf у подсолнечника (Helianthus sity, 2006, v. 5, N.1, p. 43-49. annuus L.). Сообщение 2. Восстановление фертиль- 3. Duca M., Port A. Genetic-phytohormonal interac- ности в ЦМСр. Генетика, 1985, Т. ХХI, № 12, c. 1999- tions in male fertility and male sterility phenotype in sun- 2004. fl ower (Helianthus annuus L.). 17’ International Sunfl o- 19. Анащенко А.В., Дука М.В. Изучение генети- wer Conference, Crop Production–Physiology. Cordoba, ческой системы ЦМС-Rf у подсолнечника (Helianthus Spain, 2008, p.387-393. annuus L.). Сообщение 3. Восстановление фертиль- 4. Duca M., Port A. Quantitative ratio IAA/GA of ности в ЦМС1. Генетика, 1985, Т. ХХI, № 12, c. 2005- some sunfl ower genotypes representing CMS-Rf system. 2010. 17’ International Sunfl ower Conference, Crop Producti- 20. Анащенко А.В., Дука М.В. Изучение генети- on – Physiology. Cordoba Spain, 2008, p. 381-387. ческой системы ЦМС-Rf у подсолнечника (Helianthus 5. Duca M., Port A., Orozco-Cardenas M., Lovatt annuus L.). Сообщение 4. Идентификация генов Rf в C. Transcript analyses for mitochondrial steril type re- разных источниках. Генетика, № 1, 1986, с. 80-85. arrangement in sunfl ower. Roumanian Biotechnological 21. Анащенко А.В., Дука М.В. Способ иденти- Letters, 2008, vol. 13, nr. 3, p. 3701-3706. фикации ЦМС у растений. АС, № 1264387, 1986. 6. Duca M., Port A., Orozco-Cardenas M., Lovatt C. 22. Дука М.В. Идентификация гена Rf1 восста- Gibberellin-Induced Gene Expression Associated With навливающего мужскую фертильность у гибридов Cytoplasmic Male Sterility In Sunfl ower. Bulgaria, Bio- подсолнечника, созданных на основе ЦМС1 –типа. technol. & Biotechnol. Eq. 22/2008/2, p. 691-698. Докл. ВАСХНИЛ, 1984, № 6, c.44-46. 7. Duca M., Port A., Alexandrov I., Leviţchi A., 23. Дука М.В., Проблемы и перспективы разви- Munteanu V. Studiul comparativ al orf-urilor asociate cu тия в селекции гибридов подсолнечника. МолдНИ- ASC la diferite specii de plante. „Probleme actuale ale ИНТИ, 1988, 18 с. geneticii, fi ziologiei şi ameliorării plantelor”. Materialele 24. Дука М.В., Глижин А., Хоменко Т. Актив- Conferinţei Naţionale cu participare Internaţională. Chi- ность АТФ-азного комплекса у различных генотипов şinău, 9-10 octombrie 2008, p. 70-76. подсолнечника (H.annuus L.), составляющие генети- 8. Duca M., Port A., Midoni A., Anisimova I. Moş- ческую систему ЦМС-Rf. Журнал Физиологии и Био- tenirea genelor Rf la diverse genotipuri de fl oarea-soare- химии культурных Растений Украинской Академии lui. Studia Universitatis. Seria Ştiinte ale naturii. 2010, Наук, 2006, № 6, Т.38, с. 483-490. 1(31), 5-9. ISSN p. 1857-1735. 25. Дука М.В., Глижин А., Хоменко, Т. Каче- 9. Horn R., Joachim E.G., Hustedt et all. The mole- ственный и количественный анализ митонондриаль- cular basis of cytoplasmic male sterility (CMS) in sun- ных и цитоплазматических белков подсолнечника. fl ower//Helia, 1996, -V.19 -P. 44-45. Доклады Росcийской Академии c-х. наук, 2008, N. 3, 10. Kasembe J.N.R. Phenotypic restoration of ferti- с. 13-16.

118 - nr. 1 (28), martie 2013 Pomicultură

SPORIREA principala specie pomicolă, care şi în viitor, conform Programului de Stat pentru dezvoltarea pomiculturii PRODUCTIVITĂŢII până în anul 2020, va ocupa peste 60 la sută din MĂRULUI suprafaţa livezilor şi va asigura peste 70 la sută din producţia de fructe. Astfel, pentru a spori produc- PRIN OPTIMIZAREA ţia de fructe în Republica Moldova se impune, în STRUCTURII primul rând, creşterea producţiei de mere. Aceasta se poate realiza prin implementarea unor tehnologii 1 PLANTAŢIEI* moderne de înfi inţare a plantaţiilor de măr. Întrucât structura plantaţiei pomicole este prin- Academician Gheorghe CIMPOIEŞ cipala verigă agrotehnică în vederea obţinerii unor Universitatea Agrară de Stat din Moldova producţii mari de mere de calitate superioară, în condiţii de efi cienţă economică ridicată [10, 2], pro- blema optimizării ei a fost şi rămâne una din cele INCREASE OF APPLE PRODUCTIVITY BY mai importante în cercetările ştiinţifi ce din pomicul- STREAMLINING THE STRUCTURE OF THE PLANTATION tură [10, 7, 3, 5, 1]. There were studied various traditional and La efectuarea cercetărilor ştiinţifi ce orientate la perspective structures of apple tree plantations, such optimizarea structurii plantaţiei pomicole este foar- as: solitary with the tree crown in a vertical plan te important să se ţină cont, mai întâi de toate, de and trees trained to the slender spindle and espalier particularităţile biologice ale combinaţiei soi/por- systems, solitary with the tree crown in two oblique plans (V system) trained to Tatura and espalier taltoi – materialul din care se poate realiza structura systems; double or 4 row planting system with trees respectivă [3]. trained to the slender spindle system, and compact Material şi metodă with trees trained to the slender spindle system. After that, there have been studied various tree crown forms: Ca obiecte de cercetare au servit pomii de măr espalier, slender spindle, Tatura, Ypsilon, double Y din soiurile Golden Delicious, Florina, Generos, al- and different methods to plant the trees in relation toite pe portaltoiul M9. to the axis of the row and canopy in relation to space Cercetările ştiinţifi ce s-au efectuat începând cu in order to determine how to set up the oblique plans anul 1982 la Staţiunea Didactică-Experimentală and solitary structure of plantation. It was established that the main role in the effi cient (SDE) „Criuleni”. use of solar energy and respectively in the increased Au fost studiate următoarele structuri ale plan- productivity of apple tree plantations is given to the taţiei de măr: solitară cu coronamentul într-un plan method of placing the vegetative macrostructure in vertical cu pomii conduşi după fus subţire şi palme- space. tă liber aplatizată; solitară cu coronamentul în două Tree crown training in two oblique plans produced the highest yields of fruits. For the establishment of planuri oblice cu pomii conduşi după palmetă liber apple tree plantations with the canopy in two plans the aplatizată şi Tatura; în bandă din două şi patru rân- trees must be placed on the row axis and each second duri cu pomii conduşi după fus subţire; compactă cu tree should be tilted in opposite directions in between pomii conduşi după fus subţire. rows at an angle of 75-80° from the horizontal. Pentru a stabili cel mai raţional mod de consti- Key words: Apple, Plantation structure. tuire a planurilor oblice ale structurii solitare a plan- taţiei s-au studiat diferite forme de coroană: palmetă Introducere liber aplatizată, fus subţire, Tatura, Ypsilon, dublu Y Datorită importanţei deosebite a merelor în ali- şi metode de amplasare a pomilor faţă de axa rându- mentaţia omului şi a particularităţilor agrobiologi- lui şi a coronamentului în spaţiu [6]. ce ale pomilor, mărul ocupă locul doi în lume după Investigaţiile ştiinţifi ce s-au efectuat după me- producţia de fructe, iar în zonele temperate de pe todele aprobate în pomicultură [9]. Efi cienţa econo- glob supremaţia lui absolută este incontestabilă, mică a investiţiilor capitale şi a producerii fructelor acesta producând mai mult decât toate celelalte spe- a fost calculată în baza cheltuielilor reale şi preţului cii pomicole luate împreună. de realizare a fructelor [10]. În Republica Moldova mărul, de asemenea, este Rezultate şi discuţii * Articol scris în contextul cercetărilor pentru care autorul În urma analizei datelor experimentale obţinu- a fost ales în calitate de membru titular al AŞM, prin decizia te, s-a constatat că structura plantaţiei a infl uenţat Adunării Generale a membrilor AŞM din 6 decembrie 2012. semnifi cativ indicii de bază ai creşterii şi fructifi că-

nr. 1 (28), martie 2013 - 119 Akademos rii pomilor, regimul de lumină şi activitatea fotosin- ţial infl uenţată de structura plantaţiei. Cea mai mică tetică, producţia de fructe şi efi cienţa energetică şi valoare a acestuia a fost înregistrată în plantaţia cu economică a producerii merelor. structura compactă, iar cea mai mare – în plantaţia Până la intrarea pomilor pe rod, când spaţiul de solitară cu coronamentul într-un plan vertical for- nutriţie nu limitează creşterea lor, structura plantaţiei mat din palmete liber aplatizate. De aici rezultă că infl uenţează procesele de creştere prin intervenţiile diametrul trunchiului s-a micşorat odată cu mărirea de tăiere impuse de forma de coroană respectivă. În densităţii de plantare. Infl uenţa formei de coroană cadrul aceleiaşi structuri a plantaţiei, de exemplu, so- asupra creşterii în grosime a trunchiului nu a fost litară cu coronamentul într-un plan vertical, lungimea asigurată statistic. însumată a ramurilor anuale a fost mai mare la pomii Suprafaţa foliară, ca unul din indicatorii princi- conduşi după fus subţire, care necesită un număr mai pali ai activităţii fotosintetice, a înregistrat valoarea mic de intervenţii la formarea coroanei comparativ maximă de 42 mii m2/ha în plantaţia cu structura cu cei conduşi după palmetă liber aplatizată. compactă. Cu toate că această structură a plantaţiei În perioadele de vârstă creştere şi rodire, rodire are cea mai mare suprafaţă foliară, care este ampla- şi creştere şi rodire structura plantaţiei infl uenţea- sată în spaţiu cu un grad mai înalt de uniformitate, ză creşterea pomilor prin distanţa de plantare. De iar nivelul de acoperire a solului cu proiecţia coroa- exemplu, lungimea însumată a ramurilor anuale nelor este de 100%, volumul ei productiv este cel creşte odată cu mărirea distanţei de plantare şi atinge mai mic. Totodată, ţinem să subliniem că cel mai cele mai mari valori în structura solitară cu corona- nefavorabil regim de iluminare se stabileşte în plan- mentul într-un plan vertical format din palmete liber taţia cu structura compactă. Deşi în plantaţia solita- aplatizate. Aceasta se explică prin faptul că pomii ră cu coronamentul în două planuri oblice suprafaţa au benefi ciat de o suprafaţă de nutriţie mai mare, foliară a fost cu cca 6 mii m2/ha mai mică decât în cu toate avantajele ce decurg de aici. În plantaţii- cea cu structura compactă, regimul de iluminare a le solitare cu coronamentul în două planuri oblice, frunzişului a fost cel mai favorabil şi pe parcursul datorită suprafeţei de nutriţie mai mici, se tempe- zilei nu au fost înregistrate zone iluminate sub ni- rează intensitatea proceselor de creştere comparativ velul punctului de compensaţie. Această structură a cu structura plantaţiei cu coronamentul într-un plan plantaţiei a absorbit timp de o zi şi cea mai mare vertical. Totodată, în plantaţia cu coronamentul în cantitate (1352 J·108/ha) de R.F.A. datorită faptului două planuri oblice, la una şi aceeaşi suprafaţă de că, în comparaţie cu structura al cărei coronament nutriţie, lungimea însumată a ramurilor anuale a este orientat într-un plan vertical, ea este ilumina- fost mai mică la pomii conduşi după palmetă liber tă suplimentar de radiaţia solară directă pe partea aplatizată, datorită poziţiei oblice a tulpinii. de sud-est a planului oblic nord-vest, în orele de Un indice important al creşterii pomilor este dimineaţă şi amiază, iar pe partea de nord-est – a diametrul trunchiului, mărimea căruia a fost esen- planului oblic sud-vest, în orele de după amiază. În Tabelul 1 Producţia de fructe şi efi cienţa energetică a cultivării pomilor din soiul Golden Delicious în funcţie de structura plantaţiei (media pe 11 ani de fructifi care, SDE „Criuleni”) Modul de Modul de Producţia Energia tehnogenă la Coefi cientul amplasare a amplasare a Forma coroanei de fructe, întreţinerea plantaţiei, efi cienţei energetice rândurilor coronamentului t/ha mJ·103/ha Solitar Într-un plan Palmetă 17,7 85,8 0,75 vertical Fus subţire 19,8 87,4 0,78

În două planuri Palmetă 34,3 90,6 1,36 oblice Tatura 30,9 87,5 1,25

În bandă din Într-un plan Fus subţire 19,8 89,8 0,64 două rânduri vertical

În bandă din patru rânduri Acelaşi Aceeaşi 16,3 89,4 0,58

Compact ––”–– ––”–– 15,5 92,5 0,53

120 - nr. 1 (28), martie 2013 Pomicultură afară de aceasta, plantaţiei cu coronamentul în două după palmetă liber aplatizată, datorită poziţiei oblice planuri oblice îi corespunde cea mai mare suprafaţă a macrostructurii vegetative, au permis obţinerea ce- a ansamblului vegetativ (17,6-18,8 mii m2/ha). lor mai mari producţii de fructe. Puţin mai mică a fost Plantaţia cu coronamentul în două planuri obli- producţia de fructe la pomii conduşi după Tatura, de- ce, având cel mai favorabil regim de iluminare în oarece forma de coroană a impus un număr mai mare coroană şi absorbind mai multă energie solară, a de intervenţii la tăiere în primii ani după plantare. înregistrat şi cel mai înalt randament de convertire În plantaţiile în bandă şi în cele compacte, con- a energiei radiante în cea chimică cu însuşiri ali- comitent cu mărirea densităţii de plantare, producţia mentare. Amplasarea coronamentului în două pla- de fructe a scăzut. În plantaţia cu structura în bandă nuri oblice a contribuit la creşterea coefi cientului de din două rânduri producţia medie de fructe în cei 11 convertire a R.F.A. cu 0,98% – în biomasa totală şi ani de rod a fost aceeaşi ca şi în plantaţia solară cu 0,44% – în fructe, comparativ cu amplasarea ansam- coronamentul într-un plan vertical, dar a necesitat blului vegetativ într-un plan vertical. Superioritatea mai mari cheltuieli de întreţinere. acestei structuri a plantaţiei din punct de vedere al Analizând plantaţiile pomicole din punct de ve- activităţii fotosintetice este confi rmată prin produc- dere energetic, vom remarca, în primul rând, dife- ţia de fructe obţinută (tab.1). renţele mari în cheltuielile de energie tehnogenă la Pomii au intrat pe rod în anul patru de la planta- înfi inţarea plantaţiilor în funcţie de structura lor, care re, indiferent de structura plantaţiei. Însă producţia ţin în special de plantare şi instalarea spalierului. În de fructe obţinută în acest an diferă în funcţie de plantaţia cu coronamentul într-un plan vertical, de structura plantaţiei. exemplu, s-a cheltuit la instalarea spalierului 295,9 În plantaţiile cu pomii conduşi după aceeaşi mJ·103/ha, iar în cea cu coronamentul în două planuri formă de coroană (fus subţire) producţia de fructe oblice – 414,5 mJ·103/ha sau cu 40% mai mult. a crescut odată cu micşorarea distanţei de planta- Consumul total de energie tehnogenă la înfi in- re, înregistrând cea mai mare recoltă (16,9 t/ha) în ţarea plantaţiilor şi întreţinerea lor în primii trei ani plantaţia cu structură compactă. Prin aceasta se ex- după plantare a fost, în funcţie de structura acestora, plică şi producţiile mai mari de fructe, obţinute în de 3,1-4,7 ori mai mare decât cheltuielile anuale de plantaţiile cu coronamentul în două planuri oblice, energie tehnogenă la întreţinerea livezii. comparativ cu cele căpătate în plantaţiile cu corona- Cercetările au arătat că rolul principal în spo- mentul într-un plan vertical. rirea efi cienţei energetice la cultivarea mărului îl Producţia de fructe obţinută în primul an de are modul de amplasare a coronamentului în spaţiu. fructifi care a fost infl uenţată semnifi cativ şi de for- Plantaţia solitară cu coronamentul în două planuri ma de coroană. De exemplu, în plantaţiile solitare oblice a acumulat cea mai mare cantitate de energie cu coronamentul în două planuri oblice cu aceeaşi în fructe şi a asigurat obţinerea la o unitate de ener- distanţă de plantare, producţia de fructe la pomii gie tehnogenă a 1,25-1,36 unităţi de energie încor- conduşi după palmetă liber aplatizată a fost cu 54% porată în fructe. Deci, numai plantaţiile solitare cu mai mare decât la cei conduşi după Tatura, care a coronamentul în două planuri oblice sunt efi ciente necesitat un număr sporit de intervenţii la tăiere. din punct de vedere energetic. Prin aceasta se explică şi producţia de fructe mai Plantaţia solitară cu coronamentul în două pla- mare obţinută în plantaţia solitară cu coronamentul nuri oblice, datorită poziţiei oblice a macrostructurii într-un plan vertical la pomii conduşi după fus sub- vegetative care a contribuit la stabilirea echilibrului ţire, comparativ cu cea căpătată de la pomii conduşi fi ziologic dintre creştere şi rodire, precum şi a sup- după palmetă liber aplatizată. La primii, distanţa de rafeţei foliare aproape de valoarea optimă cu am- plantare este mai mică cu 40%, iar recolta de 2,4 ori plasarea raţională în spaţiu, a asigurat intercepţia mai mare decât la pomii conduşi după palmetă liber şi absorbirea celei mai mari cantităţi de R.F.A., un aplatizată. Deci diferenţele înregistrate în volumul regim solar favorabil în coroană, un randament mai producţiei de fructe obţinut în anul intrării pomilor ridicat de convertire a energiei radiante în cea chi- pe rod se datorează distanţei de plantare şi intensită- mică cu însuşiri alimentare şi, ca rezultat, cea mai ţii tăierilor impuse de coroana respectivă. mare producţie de fructe. În urma analizei producţiei de fructe obţinute în În cadrul acestei direcţii ştiinţifi ce de creştere a 11 ani de rodire, perioadă sufi cientă pentru aprecierea productivităţii plantaţiilor pomicole prin amplasa- productivităţii pomilor de vigoare slabă, s-a constatat rea coronamentului în două planuri oblice s-au stu- că ea a înregistrat cele mai mari valori în plantaţiile diat diferite metode. solitare cu coronamentul în două planuri oblice. În S-a constatat, că formarea planurilor oblice prin cadrul acestei structuri a plantaţiei, pomii conduşi amplasarea a câte doi pomi împreună pe axa rându-

nr. 1 (28), martie 2013 - 121 Akademos

Figura 1. Structura plantaţiei cu coronamentul în două planuri oblice lui sau la o anumită distanţă de aceasta nu a dus la 2. Amplasarea ansamblului vegetativ în două pla- creşterea producţiei de fructe comparativ cu ampla- nuri oblice contribuie la stabilirea echilibrului fi zi- sarea pomilor pe axa rândului. ologic dintre creştere şi rodire, majorarea suprafeţei Constituirea planurilor oblice din alte forme de foliare până aproape de valori optimale şi amplasarea coroană decât palmetă liber aplatizată, de asemenea, raţională a acesteia în spaţiu, precum şi la intercepţia nu a contribuit la sporirea productivităţii plantaţii- şi absorbirea celei mai mari cantităţi de R.F.A. şi cre- lor. Mai mult ca atât, formarea planurilor oblice din area unui regim solar favorabil în coroană, iar, ca re- şarpantele unui pom condus după Tatura, Ypsilon zultat, la obţinerea celei mai mari producţii de fructe. şi dublu Y a contribuit la micşorarea producţiei de 3. La înfi inţarea plantaţiilor de măr cu corona- fructe comparativ cu constituirea acestora din pal- mentul în două planuri oblice pomii trebuie să fi e mete liber aplatizate. amplasaţi pe axa rândului şi înclinaţi peste unul în În cadrul plantaţiei solitare cu coronamentul direcţii opuse în intervalele dintre rânduri sub un în două planuri oblice constituite din palmete liber unghi de 75-80º faţă de orizontală şi conduşi după aplatizate, mărirea unghiului de amplasare a aces- palmetă liber aplatizată, ţinându-se cont de poziţia tora faţă de orizontală a contribuit la sporirea pro- oblică a tulpinii. ducţiei de fructe. Dacă, de exemplu, producţia de fructe în medie pe anii 2007-2011 la pomii din soiul Bibliografi e 1. Babuc V. Pomicultura. Chişinău, 2012. 664 p. Generos din plantaţia cu amplasarea planurilor obli- 2. Balan V. Sporirea productivităţii mărului în baza ce formate din palmete liber aplatizate sub unghiul ameliorării structurii plantaţiei şi tăierii pomilor. Autoref. de 55-60º a fost de 23,8 t/ha, atunci valoarea acestui tezei de dr.hab. în şt. agricole, Chişinău, 1997. 31 p. indice în cazul amplasării planurilor oblice sub un- 3. Cimpoieş Gh. Conducerea şi tăierea pomilor. Chi- ghiul de 75-80º a constitui 26,3 t/ha. şinău: Ştiinţa, 2000. 274 p. 4. Cimpoieş Gh. Cultura mărului. Chişinău: Bons Producerea merelor a fost mai efi cientă din Offi ces, 2012. 382 p. punct de vedere economic în plantaţia cu corona- 5. Gonda I. Cultura efi cientă a mărului de calitate su- mentul în două planuri oblice sub un unghi de 75- perioară. Braşov: Gryphon, 2003. 264 p. 80º faţă de orizontală, formate din coroane palmetă 6. Popa S. Creşterea şi fructifi carea mărului în plan- taţiile intensive cu coronamentul în două planuri oblice liber aplatizată, unde în funcţie de soi s-a obţinut în funcţie de soi şi forma coroanei. Autoref. tezei de dr. un profi t de 544,9-650,3 mii lei/ha la un nivel de în agricultură. Chişinău, 2012. 21 p. rentabilitate de 271,7-323,3%. Pentru această 7. Sansavini S., Corelli L. La potatura e le forme di structură a plantaţiei au fost elaboraţi parametrii allevamento del melo. Frutticoltura ad alta densità. Bolo- gna: Edagricole, 1998. p. 27-59. bioconstructivi (fi g.1). 8. Агафонов Н.В. Научные основы размещения и формирования деревьев. М.: Колос, 1983. 173 с. Concluzii 9. Моисейченко В.Ф. Методика опытного дела в 1. Rolul principal în folosirea efi cientă a R.F.A. плодоводстве и овощеводстве. Киев, 1988. 141 с. şi, respectiv, în sporirea productivităţii plantaţiilor 10. Шестопаль А.Н. и др. Методические реко- de măr îl are modul de amplasare a ansamblului ve- мен дации по экономической оценке результатов агротехнических исследований в садоводстве и в getativ în spaţiu. плодовом питомниководстве. Киев, 1985. 65 с.

122 - nr. 1 (28), martie 2013 Pedologie

ANALIZA CERCETĂRILOR Cadrul natural şi efi cacitatea îngrăşămintelor PRIVIND Teritoriul Republicii Moldova se caracterizea- UTILIZAREA ză printr-un relief accidentat. Predominarea pante- lor pe 80% din teritoriu creează condiţii favorabile ÎNGRĂŞĂMINTELOR pentru dezvoltarea proceselor de eroziune. Altitudi- PE DIFERITE nea medie absolută a suprafeţei Republicii Moldova constituie 147 m, cea maximă – 429 m, minimă – TIPURI DE SOL 5 m. Suprafaţa solurilor erodate, care au pierdut de la 20 până la 70% din fertilitatea lor iniţială, consti- Academician Serafi m ANDRIEŞ1 tuie circa 36% [2]. Dr., conf. cerc. Tamara LEAH1 Clima Moldovei este temperat continentală [3], Dr. hab., prof. Igor POVAR2 cu iarnă blândă şi scurtă (temperatura medie a lunii ianuarie constituie 3-50C), vară caldă şi lungă (tem- Membru corespondent al AŞM peratura medie a lunii iulie +20-220C). În raport cu 2 Tudor LUPAŞCU valorile indicilor climaterici, teritoriul Moldovei a Dr., conf. cerc. Vladimir FILIPCIUC1 fost divizat în trei zone, care sunt totodată şi zone pedoclimatice: de Nord, de Centru şi de Sud. Can- 1 Institutul de Pedologie, Agrochimie şi titatea de precipitaţii atmosferice variază în limitele 500-630 mm în zona de Nord şi 450-500 mm în cea Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” 0 2 de Sud [4]. Suma de temperaturi mai mare de 10 C Institutul de Chimie, AŞM alcătuieşte 2750-28500C în Zona de Nord şi 3100- 33500C în cea de Sud. Coefi cientul hidrotermic This paper represents an analysis of the research (K după Ivanov – Vîsoţchi) la Nordul ţării este 0,7- concerning the use of fertilizers and nutrients balance 0,8, la Sud – 0,5-0,6. Frecvenţa manifestării secete- for the different types of soils of the Republic of lor în zece ani este: o dată în zona de Nord, de 2-3 Moldova. The nature and effi ciency of fertilizers, ori în zona de Centru şi de 3-4 ori în cea de Sud. their persuade on the agrochemical properties of Structura învelişului de sol este destul de comple- soils, the environment protection from the pollution xă. Principalele tipuri şi subtipuri de sol sunt: cerno- by nutrients in addition to the regulatory normative ziomurile care ocupă 70%; solurile brune şi cenuşii documents of our country developed in order to determine the necessary in fertilizers for obtaining – 10,2%; solurile aluviale – 10,2% şi cele deluviale the expected crops have been as well discussed. – 4,0% [5-7]. Solurile cu o fertilitate înaltă şi regimul Key words: soil degradation, pollution, soil termic favorabil permit de a cultiva un spectru larg de protection, active substance. culturi valoroase: viţă-de-vie, culturi etero-oleaginoa- se, pomicole, nucifere, legumicole, fl oarea-soarelui

etc., obţinându-se producţie cu calităţi înalte. Starea Introducere actuală a calităţii învelişului de sol este prezentată în Conform Anuarului Statistic al Moldovei [1], la Tabelul 1. Solurile cu nota de bonitate cuprinsă între data de 1 ianuarie 2012 suprafaţa totală a terenuri- 80 - 100 de puncte ocupă circa 27% din suprafaţa lor constituia 3,38 mil. ha, inclusiv: terenuri agrico- totală a terenurilor agricole [7]. le – 2,5 mil. ha (73,8%), fondul silvic – 463,1 mii Pe aceste soluri cu o productivitate înaltă, pre- ha (13,7%). Din suprafaţa totală de 2,5 mil. ha de zentate, de regulă, prin cernoziomuri tipice şi levi- terenuri agricole, terenurile arabile constituie 1,81 gate (soluri etalon) cu un conţinut de materie orga- mil. ha (72,6%), livezile – 133,3 mii (5,3%), vii- nică de 3,6-4,5%, se poate obţine din contul fertili- le – 149,6 mii ha (6,0%), păşunile – 350,4 mii ha tăţii efective 3,2-4,0 t/ha grâu de toamnă. Terenurile (14,0 %). din clasele II şi III de bonitate cuprinse în limitele După cum rezultă din datele prezentate, cota te- de 60-80 puncte ocupă 36% sau 918 mii ha. Pro- renurilor agricole este inadmisibil de mare (73,8%), ductivitatea acestor soluri este, de asemenea, destul iar a fondului silvic – de 2-3 ori mai mică decât cea de înaltă şi constituie 2,4-3,2 t/ha grâu de toamnă. optimă. Dezechilibrul dintre ecosistemele naturale Solurile acestor două clase de bonitate sunt frecvent şi antropice condiţionează amplifi carea diferitelor afectate de procesele de pierdere a humusului, lipsa forme de degradare a solurilor. de elemente nutritive, destructurare şi compactizare

nr. 1 (28), martie 2013 - 123 Akademos

Tabelul 1 Starea de calitate (bonitatea) a învelişului de sol al Republicii Moldova Clasa Nota de bonitate, % din suprafaţa Suprafaţa, mii Recolta grâului de de bonitate puncte bunurilor agricole ha toamnă, t/ha I 81-100 27 689 3,2-4,0 II 71-80 21 539 2,8-3,2 III 61-70 15 382 2,4-2,8 IV 51-60 15 382 2,0-2,4 V 41-50 9 303 1,6-2,0 VI 21-40 6 153 0,8-1,6 VII >20 7 178 - Media pe republică 65 100 2556 2.6 secundară, de degradare biologică, parţial de ero- optimal, plantele de cultură consumă cu 20-25% mai ziunea de suprafaţă. Solurile din clasele IV-VI de puţină apă în comparaţie cu varianta nefertilizată [8]. bonitate ocupă 30% din total, au o notă de bonitate I. Krupenikov [9], analizând principalele forme de de 20-60 puncte şi, respectiv, o productivitate scă- degradare a cernoziomurilor (total 11 forme), a men- zută, de 0,8-2,4 t/ha grâu de toamnă. Aceste soluri ţionat, în primul rând, degradarea humică, iar în al sunt slab, moderat şi puternic degradate, în special doilea – degradarea agrochimică (secătuirea solului ca urmare a eroziunilor. în elemente nutritive). Aceste două forme de degra- Actualmente, conform Cadastrului Funciar dare au loc permanent şi pe toate terenurile agricole. al Republicii Moldova la 01.01.2012 [2], nota de Rezultatele multianuale obţinute în experienţe- bonitate constituie pe republică 63 puncte. Fertili- le de câmp au demonstrat că în condiţiile Repub- tatea efectivă a solurilor asigură formarea a 2,5 t/ licii Moldova, aplicarea îngrăşămintelor în doze ha grâu de toamnă. optime asigură un spor de recoltă de 66% la sfecla În condiţiile Moldovei umiditatea solului (pre- de zahăr, 48% la grâul de toamnă şi 35% la culti- cipitaţiile atmosferice) este unul din factorii naturali varea porumbului pentru boabe şi a fl orii-soarelui care determină formarea recoltelor înalte şi stabile. (Tabelul 2). Productivitatea plantelor de cultură la Calculele efectuate de Institutul de Pedologie, Agro- variantele fertilizate a constituit 4,3 t grâu de toam- chimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” [14] au nă, 5,4 t porumb pentru boabe, 2,0 t seminţe de fl oa- demonstrat că într-un ciclu multianual recolta medie rea-soarelui şi 34,8 t/ha sfeclă de zahăr [8]. potenţială a grâului de toamnă formată din contul În Republica Moldova au fost elaborate nor- precipitaţiilor constituie 4,3 t/ha. Diferenţa de recoltă mative pentru determinarea necesarului de fertili- obţinută în funcţie de cantitatea de precipitaţii şi de zanţi pentru obţinerea recoltelor scontate [10]. S-a nota de bonitate este mare şi alcătuieşte (4,3-2,5 t) 1,8 stabilit că la aplicarea dozelor optime de îngrăşă- t/ha. În condiţiile insufi cienţei sau carenţei de elemen- minte se obţine un spor semnifi cativ în recoltă în te nutritive, stării nesatisfăcătoare a însuşirilor fi zice mărime de 1,2 t grâu de toamnă, 1,4 t porumb pen- şi biologice ale solului, plantele consumă neproductiv tru boabe, 13,8 t sfeclă de zahăr, 0,5 t/ha seminţe rezervele de umiditate acumulate în sol pentru sinte- de fl oarea-soarelui. Din datele prezentate rezultă za substanţelor organice, ca rezultat, recoltele fi ind că fertilizarea solului şi optimizarea nutriţiei mi- mici şi de calitate joasă. Cele menţionate sunt confi r- nerale a plantelor de cultură reprezintă un factor mate prin cercetări efectuate în experienţele de câmp important pentru obţinerea recoltelor înalte. de lungă durată. S-a stabilit că la variantele fertilizate Tabelul 2 Efi cacitatea îngrăşămintelor în condiţiile Republicii Moldova [8] Recolta, t/ha Sporul în recoltă Cultura sol nefertilizat sol fertilizat t/ha % Grâu de toamnă 2,9 4,3 1,4 48 Porumb pentru boabe 4,0 5,4 1,4 35 Floarea-soarelui 1,5 2,0 0,5 35 Sfecla de zahăr 21,0 34,8 13,8 66

124 - nr. 1 (28), martie 2013 Pedologie

Utilizarea îngrăşămintelor mai înalte decât cele care se obţineau pe atunci (Ta- şi bilanţul substanţelor nutritive în sol belul 4). Solurile Republicii Moldova se caracterizează Acest fapt a permis să se presupună că dintre fac- printr-o fertilitate înaltă [6, 7, 11-13, 15, 16]. Cercetă- torii limitativi primul loc îi aparţinea insufi cienţei de rile efectuate în anii 1950-1960 au demonstrat că cer- substanţe nutritive în sol. În mod generalizat efi caci- noziomurile Moldovei conţineau în această perioadă tatea îngrăşămintelor [E] se exprimă prin ecuaţia: 340 t/ha de humus în stratul de 100 cm. În compoziţia E = Ra.a. – R s.n., în care materiei organice se conţinea cca 20 t/ha de azot şi Ra.a. – mărimea recoltei se limitează prin gra-

5 t/ha de fosfor. Cantitatea totală de P2O5 alcătuia în dul de asigurare cu apă; stratul arat cca 160-180 mg, iar la adâncimea de 90- Rs.n. – mărimea recoltei se determină prin con- 100 cm – până la 100 mg în 100 g de sol. Rezerva de ţinutul de substanţe nutritive în sol. fosfor total în stratul de 1 m constituia 17 t/ha. So- Până în anul 1965 inputul îngrăşămintelor în lurile Moldovei sunt bogate în minerale care conţin agricultura Moldovei era nesemnifi cativ. Conform potasiu [17]. Conţinutul global al acestora constituie datelor statistice, în perioada anilor 1961-1965 la 10-14%. Rezerva de potasiu total în stratul de 1 m al 1 ha de teren arabil şi plantaţii pomiviticole au fost cernoziomurilor alcătuieşte 170-290 t/ha. introduse 6,2 kg N, 8,7 kg de P şi 3,6 kg/ha de K În perioada 1950-1960 a secolului trecut recol- cu îngrăşămintele minerale. Doza medie de îngrăşă- tele plantelor de cultură erau destul de modeste şi minte organice constituia 1,3 t/ha (Tabelul 5). constituiau: 1,6 t grâu de toamnă, 2,8 t porumb pen- Exportul substanţelor nutritive din sol cu recol- tru boabe, 1,5 t seminţe de fl oarea-soarelui, 19,2 t/ tele a fost semnifi cativ. Ca rezultat, în agricultura ha sfeclă de zahăr (Tabelul 3). Obţinerea recoltelor Moldovei s-a format un bilanţ profund defi citar de înalte era limitată de doi factori naturali: 1) insufi ci- elemente nutritive. În perioada examinată defi citul enţa de umiditate şi 2) nivelul scăzut al substanţelor substanţelor nutritive la fi ecare hectar constituia nutritive în sol. Recoltele posibile calculate după anual: 59 kg de N, 14 kg de P2O5 şi 80 kg de K2O gradul de asigurare cu umiditate erau cu 60-70% (Tabelul 6). Tabelul 3 Dinamica recoltelor principalelor culturi agricole în Moldova, t/ha

Anii Grâu de toamnă Porumb pentru boabe Floarea-soarelui Sfecla de zahăr

1963-1965 1,6 2,8 1,5 19,2

1966-1970 2,0 3,4 1,6 25,6

1971-1975 3,4 3,6 1,8 27,9 1976-1980 3,5 3,6 1,7 27,8 1981-1985 3,4 2,7 1,8 28,7 1986-1990 3,8 3,9 2,0 24,8 1991-1995 3,5 2,7 1,4 24,8 1996-2000 2,6 3,0 1,1 19,0 2001-2005 2,2 2,8 1,2 22,7 2006-2010 2,2 2,7 1,3 27,1

Tabelul 4 Prognoza recoltelor culturilor de câmp în funcţie de gradul de aprovizionare cu apă, t/ha [8] Rezerva de umiditate în sol (pe zone), t/ha Consumul de apă pentru Nord Centru Sud Cultura formarea 1 t de producţie, t 4010 3620 2920 Recolta, t/ha Grâul de toamnă 820 4,9 4,4 3,6 Porumbul pentru boabe 640 6,3 5,6 4,7 Floarea-soarelui 1330 3,0 2,7 2,2

nr. 1 (28), martie 2013 - 125 Akademos

Tabelul 5 Dinamica aplicării îngrăşămintelor industriale şi organice în agricultura Moldovei Îngrăşăminte minerale Îngrăşăminte minerale Îngrăşă- şi organice s.a., t/ha mii tone s.a. kg/ha s.a. terenuri arabile şi minte terenuri arabile şi plantaţii Anii plantaţii pomiviticole organice, pomiviticole t/ha NP2O5 K2ON P2O5 K2ONP2O5 K2O 1961-1965 13,0 19,0 8,0 6,2 8,7 3,6 1,3 12,7 12,0 11,4 1966-1970 33,8 34,2 15,4 15,7 15,8 7,2 1,4 22,7 19,3 15,6 1971-1975 75,6 56,0 34,2 35,4 26,2 15,9 2,9 49,9 33,4 33,4 1976-1980 99,6 84,2 59,8 46,6 39,4 27,9 4,1 66,1 50,4 52,5 1981-1985 148,2 102,4 111,4 70,4 48,6 53,0 6,6 101,4 65,1 92,6 1986-1990 76,0 61,0 50,0 36,5 29,3 24,0 3,0 52,0 37,0 42,0 1991-1995 38,0 28,20 13,3 18,8 13,1 6,1 1,8 28,0 17,5 17,2 1996-2000 8,0 0,3 0,1 3,6 0,14 0,04 0,06 4,2 0,4 0,9 2001-2005 13,6 0,6 0,2 4,6 0,3 0,1 0,02 6,5 0,32 0,3 2006-2010 16,1 1,9 1,0 17,5 2,1 0,9 0,02 18,5 2,7 2,0

Cercetările efectuate în anii 1955-1970 au de- nutritive a devenit pozitiv. În această perioadă la fi e- monstrat că îngrăşămintele erau efi ciente la toate care hectar de terenuri arabile şi plantaţii pomivitico- culturile şi pe toate solurile [13,18]. Acest fapt a le cu îngrăşămintele minerale şi organice se aplicau condiţionat ritmuri accelerate de chimizare a agri- 100 kg N, 66 kg P2O5 şi 87 kg de K2O. Doza medie culturii. Volumul îngrăşămintelor minerale utilizate de gunoi de grajd aplicat în agricultură constituia pe terenurile arabile şi în plantaţiile pomiviticole 6,0-6,6 t/ha. Ca rezultat, productivitatea plantelor de creştea rapid. În anul 1970, sectorul agrar al repub- cultură a crescut semnifi cativ. În medie pe republică licii a primit îngrăşăminte de 4,1 ori mai mult în recolta grâului de toamnă a constituit 3,8 t, porumbu- comparaţie cu anul 1963. Doza de aplicare a îngră- lui pentru boabe 3,9 t, fl orii-soarelui 2,0 t/ha. şămintelor a constituit 62,7 kg/ha NPK. Ca urmare, În perioada chimizării agriculturii, care a durat bilanţul de elemente nutritive se îmbunătăţea rapid. timp de 25 de ani (1965-1990), s-au aplicat 1200 kg În perioada 1981-1988, pentru prima dată în de azot, 960 kg de fosfor şi 860 kg de potasiu. Acu- istoria agriculturii Moldovei bilanţul de elemente mularea substanţelor nutritive în sol a fost relativ Tabelul 6 Bilanţul azotului, fosforului şi potasiului în solurile Moldovei, kg/ha [8, 20]

Anii N P2O5 K2O Suma NPK 1913 -22 -13 -52 -92 1940 -26 -15 -62 -99 1945 -15 -15 -52 -82 1950 -27 -13 -68 -108 1951-1955 -27 -12 -62 -102 1956-1960 -40 -14 -82 -136 1961-1965 -59 -14 -80 -132 1966-1970 -36 -9 -84 -130 1971-1975 -22 -1 -79 -103 1976-1980 -15 +11 -66 -69 1981-1985 +9 +22 -33 -4 1986-1990 -15 +25 -49 -8 1991-1995 -18 -11 -80 -113 1996-2000 -30 -21 -83 -134 2001-2005 -24 -23 -81 -128 2005-2010 -26 -22 -84 -132

126 - nr. 1 (28), martie 2013 Pedologie mică în comparaţie cu exportul acestora pe parcur- la cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr şi culturilor sul întregii istorii a agriculturii. Numai timp de 100 legumicole – respectiv 193, 70 şi 52 kg/ha. Cantităţi de ani de pe fi ecare teren arabil au fost exportate cu insufi ciente de NPK se aplică la cultivarea grâului recoltele 2300 kg de azot, 1000 kg de fosfor şi 5000 de toamnă (27 kg/ha), porumbului şi fl orii-soarelui kg de potasiu [20]. (7-12 kg/ha) (Tabelul 7). După anul 1998 volumul de fertilizanţi s-a mic- Bilanţul elementelor nutritive în sol este nega- şorat vertiginos, atingând nivelul minim în 1996- tiv (Tabelul 6), are loc degradarea chimică accele- 2005. În această perioadă se aplicau circa 4-6 kg de rată a solului, ca rezultat recoltele sunt mici şi de azot, 0,3-0,4 kg de fosfor şi 0,3-0,9 kg de potasiu la calitate joasă. hectar. Bilanţul elementelor nutritive a devenit din nou profund negativ (Tabelul 6): minus 30 kg de Infl uenţa îngrăşămintelor asupra însuşirilor azot, 21 kg de fosfor şi 83 kg de potasiu. Ca urmare, agrochimice ale solurilor productivitatea plantelor de cultură a scăzut la nive- Humusul este unul din indicii principali ai fer- lul anilor ’60 ai secolului trecut (Tabelul 3). tilităţii solului. Acest component fundamental al so- În ultimii ani (2006-2012) volumul îngrăşămin- lului determină în mare măsură însuşirile lui chimi- telor minerale a crescut în comparaţie cu perioada ce, fi zice şi biologice. Asigurarea culturilor agricole 1996-2006, însă nu a fost atins nici măcar nivelul şi a biotei cu nutriţie minerală depinde în mod direct anilor 1961-1965. Actualmente, se aplică preponde- de materia organică în sol. Experimental s-a stabilit rent îngrăşăminte cu azot, iar îngrăşăminte cu fosfor că majorarea conţinutului de humus cu 1% asigură – element în prim minim în solurile Moldovei, nu se obţinerea a 0,8 t/ha grâu de toamnă [8]. aplică. În ultimii 10-12 ani doza de gunoi de grajd Din 1953 instituţiile de cercetări şi învăţământ aplicată în agricultura Moldovei constituie 0,02 t/ha, efectuează monitoringul agrochimic. Concomitent, norma optimă fi ind de circa 10 t/ha [13,14,15,18]. periodic se calculează bilanţul humusului în solurile În ultimii ani (2005-2012), norma medie de Moldovei. S-a stabilit că până la perioada chimizării îngrăşăminte aplicate în agricultura Moldovei a intensive (1965-1990) bilanţul humusului era nega- constituit 25 kg/ha. Din doza totală, circa 90-95% tiv (Tabelul 8). constituie îngrăşămintele cu azot. Anual se mineralizează 500 kg/ha de materie or- Cele mai mari cantităţi de îngrăşăminte se aplică ganică [14,15]. Folosirea sistematică a îngrăşămin-

Tabelul 7 Dozele de îngrăşăminte minerale aplicate la fertilizarea plantelor de cultură Cultura Doza de NPK, kg/ha Recolta, t/ha Cartofi 193 9,5 Sfecla de zahăr 70 27,0 Legume 52 9,0 Grâu de toamnă 27 2,2 Porumb pentru boabe 12 2,7 Floarea-soarelui 7 1,2 Tabelul 8 Evoluţia bilanţului humusului în solurile arabile, kg/ha [15] Îngrăşăminte organice Bilanţul humusului kg/ha Anii aplicate, t/ha fără pierderi erozionale cu pierderi erozionale 1971-1975 2,9 500 -900 1976-1980 3,9 400 -800 1981-1985 6,0 100 -500 1986-1990 5,6 100 -500 1991-1995 2,6 400 -800 1996-2000 0,1 700 -1100 2001-2005 0,1 700 -1100 2006-2010 0,01 700 -1100

nr. 1 (28), martie 2013 - 127 Akademos telor, inclusiv a 5-7 t/ha gunoi de grajd, cultivarea regimului fosfatic a fost confi rmată prin rezultatele ierburilor perene pe circa 10% din terenurile arabile cercetărilor agrochimice efectuate de către Serviciul (180-210 mii ha) au contribuit la formarea în 1975- Agrochimic de Stat [20]. În anii 1971-1975 suprafa- 1990 a bilanţului puţin defi citar de humus în sol, de ţa solurilor cu conţinut scăzut de fosfor era destul de circa minus 100 kg/ha. mare şi constituia circa 68% [8]. În ultimii 10-15 ani în sol se încorporează can- În perioada 1965-1990, în sol au fost încorpo- tităţi insufi ciente de gunoi de grajd (0,01-0,6 t/ rate circa 960 kg/ha de fosfor [18]. Această măsură ha). Bilanţul materiei organice este negativ, minus agrochimică a infl uenţat benefi c asupra regimului 700 kg/ha, iar cu pierderile prin eroziune – de 1100 de fosfor în sol. Către anul 1990 suprafaţa solurilor kg/ha. cu conţinut redus de fosfor a scăzut de 2 ori, iar cu Capacitatea de nitrifi care. Potrivit cercetărilor conţinut ridicat s-a majorat de 3 ori. În medie, pe re- Serviciului Agrochimic [20], circa 41% din terenu- publică conţinutul de fosfor mobil în sol s-a majorat rile agricole se caracterizează prin conţinut scăzut de 2 ori, ca rezultat a sporit productivitatea plantelor de materie organică (mai mic de 2%), 40% – mo- de cultură. derat (2-4% de humus) şi numai 20% prin conţinut În ultimii ani (2000-2012) în agricultura mai mare de 3,0% de humus (Tabelul 9). Moldovei se aplică cantităţi insufi ciente de P2O5 Ca rezultat, circa 80% din soluri se caracterizea- (până la 1 kg/ha). Exportul fosforului cu recol- ză printr-o capacitate foarte scăzută şi scăzută de nit- tele este mare şi constituie anual circa 25-30 kg/ rifi care. Pe terenurile agricole cu conţinut de humus ha. Bilanţul acestui element nutritiv este negativ. mai mic de 2%, din contul proceselor de nitrifi care Actualmente postacţiunea îngrăşămintelor cu fos- în sol se acumulează numai 50-60 kg/ha azot, iar pe for practic s-a epuizat. Cu fundalul natural scă- solurile cu 3,0-4,5% de materie organică – până la zut de fosfor mobil în sol se poate de obţinut circa 75-110 kg/ha azot mineral. Aceste cantităţi de azot 2,5 t/ha grâu de toamnă. Acest nivel de recoltă, de mineral sunt sufi ciente pentru formarea, respectiv, a regulă, se obţine în republică în ultimii ani. 1,7-2,0 t şi 2,5-3,7 t/ha grâu de toamnă [8, 19]. Potasiu. Culturile agricole pentru formarea re- Actualmente conţinutul de materie organică în coltelor înalte extrag din sol cantităţi considerabile solurile Moldovei constituie circa 3,0%. În urma de potasiu – 100-200 kg/ha. Solurile Moldovei sunt mineralizării materiei organice solurile produc bogate în potasiu total. Însă rezerva principală de anual circa 70 kg/ha de azot mineral. Această can- potasiu accesibilă plantelor o prezintă forma schim- titate de azot este sufi cientă pentru formarea a 2,4 babilă. După cum s-a constatat experimental, conţi- t/ha grâu de toamnă. nutul de potasiu de 15-18 mg/100 g sol este sufi cient Fosforul are un rol deosebit în metabolismul pentru creşterea şi dezvoltarea optimă a plantelor plantelor şi în formarea recoltelor înalte. Cernozio- [13,21]. Conform datelor [20], numai 13% din tere- murile şi solurile cenuşii se caracterizează prin con- nurile agricole se caracterizează printr-un conţinut ţinut scăzut de fosfor mobil în sol [8,13]. Intensitatea moderat (10-20 mg) de potasiu schimbabil; 87-95

Tabelul 9 Caracteristica agrochimică a solurilor Moldovei [20] Conţinut, % Anii de cartografi ere agrochimică scăzut moderat ridicat Humusul 1986-1990 41 39 20 Capacitatea de nitrifi care 1986-1990 77 17 6 Fosforul mobil 1971-1975 68 21 11 1980-1985 50 27 23 1986-1990 31 34 35 Potasiu schimbabil 1971-1975 0 13 87 1986-1990 0 5 95

128 - nr. 1 (28), martie 2013 Pedologie din suprafaţa totală – prin conţinut ridicat. 2020, datele statistice din ultimii ani, recomandări- Folosirea sistematică a îngrăşămintelor în anii le şi normativele privind aplicarea îngrăşămintelor, 1965-2000 a asigurat un bilanţ echilibrat de potasiu modele de asolamente tipice pentru zonele pedocli- în sol. Astfel, cantitatea de potasiu schimbabil s-a matice ale Republicii Moldova. Nivelul optim de majorat în medie cu 2 mg/100 g de sol [20]. Actu- fertilizare prevede sporirea fertilităţii solurilor, ob- almente îngrăşăminte potasice, precum şi cele orga- ţinerea recoltelor înalte şi profi tului maxim de pe o nice, se aplică în doze foarte mici. Bilanţul K2O în unitate de teren agricol, ocrotirea mediului ambiant sol este negativ. de poluare cu nutrienţi [14]. Solurile Moldovei sunt bogate în potasiu acce- Sistemul optim de aplicare a îngrăşămintelor sibil plantelor, însă aceste rezerve într-o perioadă este prevăzut pentru un nivel de agricultură mo- destul de îndelungată (150-200 ani) pot fi epuiza- dernă cu respectarea asolamentelor zonale, luc- te. De aici rezultă necesitatea menţinerii regimului rarea conservativă a solului, protecţia integrată optim deja format de potasiu în sol prin aplicarea a plantelor, extinderea irigaţiei, dezvoltarea sec- fertilizanţilor. torului zootehnic, implementarea tehnologiilor intensive de cultivare a plantelor. Acest sistem se Necesarul Republicii Moldova în îngrăşăminte bazează pe aplicarea combinată a îngrăşăminte- minerale lor organice şi minerale la folosirea mai deplină În condiţiile Republicii Moldova factorii natu- a azotului biologic. rali care limitează obţinerea recoltelor înalte sunt Dozele optime de îngrăşăminte pentru fertilizarea insufi cienţa de elemente nutritive în sol şi defi citul plantelor de cultură sunt prezentate în Tabelul 10. de umiditate. Pentru obţinerea sporului în recol- Normele de îngrăşăminte variază în funcţie tă de 40-50% este necesară compensarea defi ci- de cultură – de la 50 kg pentru mazăre până la 225 tului de substanţe nutritive prin aplicarea îngrăşă- kg/ha NPK pentru sfecla de zahăr. Conform Progra- mintelor şi utilizarea raţională a umidităţii solului mului [14], doza medie anuală de îngrăşăminte pe [8,14,15,18,21]. asolamentele zonelor agropedoclimatice alcătuieşte:

La determinarea necesarului agriculturii Moldo- • Nord – 5 t/ha gunoi de grajd şi N61P50K20; vei în fertilizanţi s-au utilizat hotărârile respective • Centru – 4 t/ha gunoi de grajd şi N54P45K18; ale Guvernului Republicii Moldova, Ministerului • Sud – 4 t/ha gunoi de grajd şi N47P43K18. Agriculturii şi Industriei Alimentare privind dezvol- Implementarea asolamentelor cu o cotă optimă tarea diferitelor ramuri ale agriculturii până în anul a culturilor leguminoase va permite acumularea în Tabelul 10 Dozele optime de îngrăşăminte minerale pentru fertilizarea principalelor culturi, kg/ha substanţă activă Doza recomandată Cultura Remarcă NP2O5 K2O Grâu de toamnă 80 60 40 anual Orz de toamnă 34 60 0 * Orz de primăvară 34 60 0 * Porumb pentru boabe 60 50 0 * Mazăre pentru boabe 30 20 0 * Sfeclă pentru zahăr 105 80 40 * Floarea-soarelui 45 40 40 * Tutun 35 40 40 * Cartofi 60 60 60 * Legume 90 60 60 * Porumb pentru siloz 40 40 0 * Vii pe rod 60 60 60 o dată în 3 ani Livezi pe rod 60 60 60 o dată în 3 ani Vii noi (fondare) - 400 400 la desfundare Livezi noi (fondare) - 400 400 la desfundare

nr. 1 (28), martie 2013 - 129 Akademos

Tabelul 11 Necesarul anual de îngrăşăminte minerale pentru fertilizarea optimă a culturilor agricole, mii tone substanţă activă

Ramura, cultura Azot, N Fosfor, P2O5 Potasiu, K2O Culturi de asolament 82,3 69,9 28,4 Legumicole şi cartofi 6,8 9,0 6,8 Vii pe rod 1,5 1,5 1,5 Livezi pe rod 2,0 2,0 2,0 Viile noi 0 2,1 2,1 Livezile noi 0 1,0 1,0 Suplimentar pentru terenurile irigate 6,3 4,6 3,1 Alte culturi 1,0 1,0 1,0 Total pe Republica Moldova 99,9 91,1 45,9 sol a 30-35 kg/ha pe an din contul azotului biologic. Utilizarea sistemului optimal de fertilizare în Aplicarea sistematică a îngrăşămintelor minerale cuplu cu celelalte verigi tehnologice de cultivare a plantelor de cultură va permite de a obţine 4,0- şi organice în doze de P55-60 va permite de a forma într-un ciclu multianual un bilanţ pozitiv şi un nivel 4,2 t grâu de toamnă, 5,8 t porumb pentru boabe şi optim de fosfor în sol pentru obţinerea recoltelor forma un bilanţ echilibrat de substanţe nutritive în agricultura Moldovei. înalte. Doza medie de îngrăşăminte K19 va fi insu- fi cientă pentru stabilizarea potasiului în sol. Com- pensarea pierderilor de potasiu va fi acoperită din Măsurile primordiale privind conservarea contul îngrăşămintelor locale şi aplicării producţiei şi sporirea fertilităţii efective a solului secundare în calitate de îngrăşământ organic. De- Pentru conservarea şi sporirea fertilităţii solului fi citul de azot va fi compensat din contul azotului colaboratorii Institutului de Pedologie, Agrochimie biologic (30-35 kg/ha), gunoiului de grajd (24-30 şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” au elaborat un kg/ha) şi îngrăşămintelor minerale (50-60 kg/ha). complex de măsuri fi totehnice, agrotehnice şi agro- Cota azotului din îngrăşămintele minerale va con- chimice, care include [7,8,14,18,21,22]: • optimizarea asolamentelor şi implementarea stitui circa 50% din total. Necesarul optim de îngră- lor în fi ecare zonă pedoclimatică; şăminte azotoase pentru culturile de asolament va • majorarea cotei ierburilor perene (lucerna, constitui 82,3 mii t substanţă activă sau N în medie 55 sparceta) în asolamentele de câmp până la 10-12%; la 1 ha (Tabelul 11). • majorarea cotei culturilor leguminoase anuale Pentru cultivarea cartofului şi culturilor legu- (mazărea, fasolea, soia) în asolamente până la 10- minoase vor fi necesare 6,8 mii tone N cu doza 12%. medie la 1 ha – N . Pentru fertilizarea livezilor pe 60 Aceste modifi cări în structura asolamentelor vor rod vor fi necesare 2,0 mii t azot, pentru viile pe rod permite: 1,5 mii t. Necesarul de îngrăşăminte fosfatice va • acumularea anual a circa 40-50 mii tone de constitui 69,9 mii tone la culturile de câmp, 9,0 mii azot biologic sau 30-35 kg/ha; tone – pentru legume şi cartofi , 1,5 mii tone – pentru • încorporarea anuală în sol a 5-6 t/ha gunoi de viile pe rod, 2,0 mii tone – pentru livezile pe rod. Ne- grajd; total 9-10 mil. tone; cesarul anual de îngrăşăminte potasice va fi de 28,3 • aplicarea anuală a 100 mii t de azot şi 90 mii t mii tone pentru culturile de câmp, 6,8 mii tone pentru de fosfor; total 190 mii tone; legume şi cartofi , 3,1 mii tone suplimentar pentru te- • minimalizarea, în limitele admisibile de circa renurile irigate. 5 t/ha, a eroziunii solului. Necesarul anual total de îngrăşăminte pentru Pe parcursul ultimilor ani au fost elaborate agricultura Moldovei după anul 2020 va constitui programe statale pentru remedierea însuşirilor 236,7 mii tone substanţă activă, inclusiv 99,9 mii chimice, fi zice şi biologice ale solului, protecţia tone azot, 91,0 mii tone fosfor şi 45,8 mii tone po- solului şi apelor de poluare cu nutrienţi şi sub- tasiu. Acest nivel de fertilizare a fost atins în anii stanţe de uz fi tosanitar, inclusiv: 1976-1985, aplicându-se anual 243,6-362,0 mii • Programul complex de valorifi care a terenuri- tone (Tabelul 5). lor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor. Partea I.

130 - nr. 1 (28), martie 2013 Pedologie

Ameliorarea solurilor, aprobat prin Hotărârea Guver- rea fertilităţii solurilor. Chişinău: Pontos, 2004. 212 p. nului Republicii Moldova nr. 636 din 26 mai 2003; 15. Monitoringul calităţii solurilor Republicii Mol- • Programul complex de valorifi care a terenuri- dova (Banca de date, concluzii, prognoze, recomandări). lor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor. Partea Chişinău: Pontos, 2010. 475 p. II. Sporirea fertilităţii solurilor, aprobat prin Hotărâ- 16. Ursu A. Solurile Moldovei. Chişinău: Ştiinţa, 2011. 321 p. rea Guvernului Republicii Moldova nr. 841 din 26 17. Алексеев В.Е. Минералогия Почвообразова- iulie 2003; ния в лесостепной и степной зонах Молдавии. • Programul de conservare şi sporire a fertili- Кишинев, 1999. c.87. tăţii solurilor pentru anii 2011-2020, aprobat prin 18. Buletin de monitoring ecopedologic (agrochi- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 626 mie). Ediţia a VII-a. Chişinău: Pontos, 2000. 67 p. din 20 august 2011. 19. Burlacu I. Deservirea agrochimică a agriculturii În aceste programe sunt determinate obiectivele, în Republica Moldova. Chişinău: Pontos, 2000. 228 p. acţiunile (măsurile), indicii de performanţă, termenii 20. Zagorcea C. Evoluţia circuitului şi bilanţului de realizare şi responsabilii pentru implementare. elementelor biofi le în agrofi tocenozele din Republica Moldova în ultimul secol. Resursele funciare şi acvatice. Acknowlegments. This work was supported by the Valorifi carea superioară şi protecţia lor. Vol.2. Chişinău, project „Sharing collectively the competences of the re- 1989. p.121-125. searchers to the farmers for a sustainable and ecological 21. Andrieş S. ş.a. Recomandări privind aplicarea în- exploitation of the agricultural and environment protec- grăşămintelor pe diferite tipuri şi subtipuri de sol la cul- tion (ECO-AGRI)” of the Joint Operational Programme turile de câmp. Chişinău: Pontos, 2012. 68 p. „Black Sea Basin 2007-2013”. 22. Programul de conservare şi sporirea fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020 aprobat prin Hotărârea Bibliografi e Guvernului Republicii Moldova nr. 626 din 20 august 1. Anuarul Statistic al Moldovei. Chişinău, 2012. 2011. p.210-216. 2. Cadastru Funciar al Republicii Moldova. Chişi- nău, 2012. 985 p. 3. Ласе Г.А. Климат Молдавской ССР. Л., 1978. 378 с. 4. Агроклиматические ресурсы Молдавской ССР. Ленинград: Гидрометеоиздат, 1982. 198 с. 5. Крупеников И.А., Подымов Б.П. Классифика- ция и систематический список почв Молдавии. Кишинев: Штиинца, 1987. 157 с. 6. Почвы Молдавии. Т.1. Кишинев: Штиинца, 1984. 352 с. 7. Program complex de valorifi care a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor. Partea I. Ameli- orarea solurilor. Chişinău: Pontos, 2004. 212 p. 8. Andrieş S. Optimizarea regimurilor nutritive ale solurilor şi productivitatea plantelor de cultură. Chişinău: Pontos, 2007. 374 p. 9. Крупеников И.А. Черноземы. Возникновение, совершенство, трагедия деградации, пути охраны и возрождения. Chişinău: Pontos, 2008. 285 p. 10. Нормативы по использованию минеральных и органических удобрений в сельском хозяйстве Молдавской ССР. Кишинев, 1987. 37 с. 11. Крупеников И.А. Черноземы Молдавии. Кишинев: Картя Молдовеняскэ, 1967. 427 с. 12. Крупеников И.А. Почвенный покров Молдовы. Прошлое, настоящее, управление, прогноз. Кишинев: Штиинца, 1992. 263 с. 13. Почвы Молдавии. Т.3. Кишинев: Штиинца, 1986. 336 с. 14. Program complex de valorifi care a terenurilor deg radate şi sporirea fertilităţii solurilor. Partea II. Spori- Eudochia Zavtur. Mioriţa. 1997, 1200x900, u/p

nr. 1 (28), martie 2013 - 131 Akademos

„PORUMBENI” – cute în lume instituţii în domeniul porumbului şi, practic, cea mai de succes în fosta URSS. În unii REALIZĂRI ani, bunăoară, cu seminţele hibrizilor „Porumbeni” ŞI PERSPECTIVE*1 se puteau însămânţa până la 10 mil. ha. Dar odată cu destrămarea URSS, schimbările parvenite în so- Dr., conf. cerc. Vasile POJOGA cietate au afectat şi ştiinţa agricolă, inclusiv cea de la Porumbeni. Mai întâi, s-au diminuat relaţiile cu Institutul de Fitotehnie „Porumbeni" ex-republicile sovietice, care constituiau principala piaţă de comercializare a seminţelor moldoveneşti. „PORUMBENI” – ACHIEVEMENTS AND În al doilea rând, a fost privatizat pământul şi, odată PROSPECTS cu parcelarea acestuia, s-au creat probleme mari în Corn is the most widespread crop has always been under the attention of the authorities. producerea seminţelor. În al treilea rând – au fost Since 1973, the scientifi c research focused on privatizate fabricile de procesare a seminţelor, fapt the corn crop were concentrated in the Institute of care a condus la distrugerea sistemului de cerceta- Crop Science „Porumbeni”. Over the years have re-producere-procesare a seminţelor de porumb. Li- been achieved various successes. After the reform of mitarea volumelor de producere şi comercializare a 2008 was taken a number of measures (improvement seminţelor, plus seceta din anul 2007, au creat grave of the legal framework, renewing assortment of hybrids, tighter control of the production chain and probleme fi nanciare Institutului, fapt care a condi- parent forms, overseeing the production of hybrid ţionat conducerea Academiei de Ştiinţe şi a Minis- seeds), which has restored the economic situation in terului Agriculturii şi Industriei Alimentare să refor- the institution. meze în 2008 Institutul „Porumbeni”, de rând cu ce- Key words. Maize, breeding, hybrid, parental lelalte institute de cercetări ştiinţifi ce din domeniul forms, productivity, testing, seeds production agriculturii. În urma reformei, în baza Institutului „Porumbeni” au fost create Centrul Ştiinţifi co-Prac- Porumbul în Republica Moldova este cea mai tic „Porumbeni” şi Staţiunea Tehnologico-Experi- răspândită cultură agricolă. El se cultivă pe circa mentală „Paşcani”, care făceau parte din Institutul 20-25 la sută din suprafaţa arabilă, fi ind în toate Ştiinţifi co-Practic de Fitotehnie cu sediul în oraşul timpurile în atenţia autorităţilor. Bălţi. În anul 2010, la insistenţa administraţiei in- La începutul anilor ’80 ai secolului XX, în stitutului, a fost adoptată o nouă hotărâre de guvern, republică se desfăşoară o amplă activitate de coope- prin care institutele de la Bălţi şi Porumbeni au fost rare agroindustrială intergospodărească, de speciali- divizate, iar Staţiunea Tehnologico-Experimentală zare şi concentrare a producţiei agricole. „Paşcani” a fost trecută în subordonarea directă a Transformările din sectorul agrar au impus noi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. cerinţe ştiinţei aplicative agrare. Drept cale de integ- Astfel, ştiinţa agricolă datorează reformei din rare a ştiinţei cu producţia, autorităţile de atunci ale 2008 existenţa sa de astăzi. Totuşi, Institutul de Fi- republicii o vedeau prin crearea asociaţiilor ştiinţifi ce totehnie „Porumbeni”, pe lângă partea pozitivă, s-a de producţie. Astfel, în 1973, a fost fondată Asociaţia ales cu datorii în sumă de circa 4,3 mil. lei, care i-au Ştiinţifi că de Producţie „Hibrid” (predecesorul Insti- fost atribuite contrar celorlalte institute şi au creat tutului de Fitotehnie „Porumbeni”), care urma să se mari probleme pentru anii ulteriori. ocupe de cercetare (Institutul), producerea primară a Noua conducere a identifi cat cauzele degradării seminţelor (gospodăriile de bază), procesarea semin- Institutului, a trasat sarcinile pentru depăşirea situa- ţelor (fabricile de calibrare) şi coordonarea producerii ţiei difi cile şi restabilirea imaginii sale de odinioară. marfă, fapt care a permis crearea unei forme efi ciente Printre cauzele care au condus la slăbirea poziţiei de integrare a ştiinţei cu producţia. Institutului s-au numărat: sortimentul învechit de Pe parcurs, cercetătorii Institutului de Fitoteh- hibrizi oferiţi spre comercializare; calitatea joasă a nie „Porumbeni” prin activitatea sa prodigioasă au seminţelor şi conlucrarea insufi cientă între Institut, transformat Institutul într-una din cele mai cunos- producătorii de seminţe şi procesatorii de seminţe. În situaţia fi nanciară nefavorabilă Institutul nu a * Unul din hibrizii noi de porumb – „Porumbeni 461” – a obţinut locul II în cadrul Concursului naţional „Topul întreprins măsuri corespunzătoare în vederea înno- Inovaţiilor 2012”. irii hibrizilor şi a slăbit controlul asupra circuitului

132 - nr. 1 (28), martie 2013 Fitotehnie formelor parentale. Ca urmare, în procesul de pro- zaţiei pentru Colaborare şi Dezvoltare Economică ducere a seminţelor s-au strecurat forme parentale (OECD-2008). Pentru asigurarea cerinţelor, îna- de origine dubioasă şi calitate necorespunzătoare. intate de actele normative ale organizaţiilor la care O altă cauză a înrăutăţirii calităţii seminţelor „Po- republica aderase, era necesar de a elabora şi/sau ar- rumbeni” constă în faptul că fabricile de procesare a moniza/ajusta actele normative legislative proprii la seminţelor se achitau cu producătorii de seminţe tot cele internaţionale. Astfel, în domeniul porumbului, cu seminţe. Aceasta a înlesnit pătrunderea pe piaţă în colaborare cu specialiştii organelor statale, s-au a multiplilor comercializatori care au pus în circuit elaborat şi ulterior au fost aprobate două instrucţi- inclusiv seminţe de origine dubioasă, ba chiar şi de uni ce reglementează întregul proces de producere, generaţia a doua. procesare şi certifi care a seminţelor, iar ulterior a Ţinând cont de situaţia existentă, administraţia fost elaborat şi aprobat „Programul de producere a Institutului „Porumbeni” şi-a propus drept obiecti- seminţelor de porumb pentru anii 2010-2015”, care ve: menţinerea ponderii de cultivare a porumbului aveau drept scop executarea întocmai a Reglemen- în republică cu seminţe „Porumbeni” la nivel de tării tehnice „Seminţe de porumb şi sorg”. 70-80%; înnoirea în regim de urgenţă a sortimen- Pornind de la conştientizarea rolului hibrizilor tului hibrizilor de porumb; asigurarea producători- în sporirea producţiei porumbului, drept sarcină lor de seminţe cu forme parentale de calitate cores- primordială a fost declarată înnoirea sortimentului punzătoare în volume solicitate şi controlul strict acestora şi, deoarece este un proces de durată, la în- asupra întregului circuit al acestora; supraveghe- ceputul anului 2009 din Registrul Soiurilor de Plan- rea procesului de producere a seminţelor hibride, te au fost retraşi hibrizii depăşiţi şi înlocuiţi pentru pentru obţinerea şi punerea pe piaţă a seminţelor producere cu hibrizi noi, recent înregistraţi. Crite- de calitate; implicarea cercetătorilor în elaborarea rii de identifi care au servit rezultatele demonstrate cadrului legislativ-normativ referitor la seminţele de hibrizii „Porumbeni” pe parcursul ultimilor ani de porumb. (2007-2009) în testările ofi ciale, efectuate de către La începutul anului 2009 Republica Moldova Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante era membru al Uniunii Internaţionale privind Pro- a Republicii Moldova la 6 centre de testare, ampla- tecţia Soiurilor Noi de Plante (UPOV-1998), Aso- sate în 3 zone pedoclimatice ale republicii (tab.1). ciaţiei Internaţionale pentru Testarea Seminţelor Analiza datelor privind productivitatea hibrizi- (ISTA-2008) şi Schemelor de Seminţe a Organi- lor noştri vizavi de indicii de producţie şi însuşirile Tabelul 1 Producţia de boabe şi locul ocupat în grupa respectivă de hibrizii „Porumbeni”, comparativ cu cei mai valoroşi hibrizi străini, media pe anii 2007-2009, t/ha Zona Media pe republică/ Hibridul Nord Centru Sud locul ocupat Porumbeni 375 7,31 7,62 4,25 6,39/1 Martor 1 7,00 6,74 4,60 6,11/2 Martor 2 7,28 6,32 4,32 5,97/4 Martor 3 7,00 6,63 4,02 5,88/5 Martor 4 7,62 5,86 4,53 6,00/3 Porumbeni 458 7,59 6,50 4,53 6,21/2 Martor 5 7,79 6,45 4,65 6,27/1 Martor 6 7,71 6,08 4,33 6,07/3 Martor 7 7,31 5,87 4,13 5,77/4 Porumbeni 459 7,85 5,99 4,63 6,16/1 Martor 8 7,76 6,22 4,51 6,16/1 Martor 9 7,57 5,87 3,75 5,73/4 Martor 10 7,79 5,75 4,79 6,11/2 Martor 11 7,91 5,40 5,09 6,13/3

nr. 1 (28), martie 2013 - 133 Akademos

Tabelul 2 Productivitatea hibrizilor „Porumbeni” comparativ cu cei mai buni hibrizi străini în testările Comisiei de Stat a Republicii Moldova, 6 puncte (anii 2009-2011), t/ha Zona Locul Hibridul Media X Nord Centru Sud ocupat Grupa medie de maturitate Porumbeni 375 7,73 10,2 6,52 8,15 4 Porumbeni 379 8,24 10,43 8,16 8,94 2 Porumbeni 395 7,60 10,25 6,85 8,23 3 Martor 1 7,12 10,21 6,73 8,02 5 Martor 2 8,85 11,68 7,06 9,20 1 Grupa semitardivă de maturitate Porumbeni 459 8,15 10,06 6,44 8,22 7 Porumbeni 458 7,86 10,22 6,46 8,18 8 Porumbeni 443 8,73 11,00 6,98 8,90 2 Porumbeni 461 8,32 11,00 6,92 8,75 3 Porumbeni 462 8,40 10,94 7,48 8,94 1 Martor 3 7,93 10,25 6,84 8,34 6 Martor 4 8,00 10,76 6,93 8,38 5 Martor 5 7,67 10,20 6,63 8,17 9 Martor 6 7,96 10,88 6,64 8,49 4 Martor 7 7,57 10,13 6,48 8,06 10

fi ziologice ale celor mai buni hibrizi străini (mar- corespunzătoare direcţiei de utilizare, dotaţi cu re- tor 1,2,3 etc.), a permis determinarea a 3 hibrizi – zistenţă/toleranţă la secetă, boli şi dăunători, abili- „Porumbeni 375”, „Porumbeni 458” şi „Porumbeni taţi cu ritm sporit de pierdere a umidităţii din bob 459”, care în grupele respective de maturitate au după atingerea maturităţii fi ziologice. ocupat primele două locuri şi care au servit drept În 2011, an cu condiţii optime pentru cultivarea obiect de implementare. Anul 2010 a fost unul foar- porumbului, recoltele de boabe ale hibrizilor testaţi la te favorabil pentru cultura porumbului şi în testări- Comisia de Stat au atins în medie, în 6 centre, 9,87 t/ le ofi ciale hibrizii „Porumbeni 443” şi „Porumbeni ha, iar în rândul celor mai buni hibrizi, pe locurile 2,4, 462”, cu recoltele de boabe, respectiv, de 10,59 şi 10 şi 11 s-au situat hibrizii „Porumbeni 383” (9,73 t/ 10,37 t/ha, s-au situat pe locurile 4 şi 9, în rândul ha), „Porumbeni 462” (9,35 t/ha), „Porumbeni 378” celor mai productivi hibrizi testaţi. (9,09 t/ha) şi „Porumbeni 443” (9,04 t/ha). Ţinând cont de faptul că hibrizii evidenţiaţi au Având drept imperativ reînnoirea periodică şi fost înregistraţi în anii 2001-2006, următorul pas în permanentă a hibrizilor, pentru asigurarea progresu- activitatea Institutului a constat în analiza comporta- lui genetic continuu şi ţinând cont de necesităţile de mentului hibrizilor noi în testările Comisiei de Stat, diversifi care a sortimentului de hibrizi cu accentul pentru a identifi ca hibrizii ce vor constitui obiectul spre hibrizii mai timpurii – FAO 300-400, dotaţi cu implementării în perioada imediat următoare. calităţi morfofi ziologice performante, savanţii Insti- Spre satisfacţia noastră, am remarcat un progres tutului „Porumbeni” au înaintat la testări ofi ciale în genetic al noilor hibrizi: „Porumbeni 379”, „Porum- diferite ţări un şir de hibrizi noi. beni 395”, „Porumbeni 461”, „Porumbeni 462” în Aşteptările noastre s-au îndeplinit: prin deciziile raport cu cei recent evidenţiaţi – „Porumbeni 375”, Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante, „Porumbeni 458”, „Porumbeni 459” (tab. 2). pe marginea rezultatelor obţinute în anii 2010-2012 Progresul genetic obţinut se datorează faptului au fost înregistraţi în Catalogul Soiurilor de Plante că programele de cercetare au avut drept obiectiv al Republicii Moldova pe diferite zone hibrizii „Po- crearea genotipurilor cu potenţialul de productivi- rumbeni 374”, „Porumbeni 383”, „Porumbeni 395”, tate de până la 15 t/ha boabe, cu calităţile bobului „Porumbeni 402” (alimentar) şi recunoscute ca fi -

134 - nr. 1 (28), martie 2013 Fitotehnie ind de perspectivă pentru anul 2013 hibrizii „Po- cerea în 2010 a circa 1000 tone de seminţe des- rumbeni 306”, „Porumbeni 369”, „Porumbeni 368” tinate spre cultivare în Moldova a 5 hibrizi noi – şi „Porumbeni 294”. Hibrizii înregistraţi şi recunos- „Porumbeni 375”, „Porumbeni 458”, „Porumbeni cuţi ca fi ind promiţători, pe lângă alte performanţe, 459”, „Porumbeni 461”, „Porumbeni 397” şi circa s-au caracterizat şi printr-o toleranţă înaltă la sece- 1300 tone seminţe ale unui hibrid nou – „Porum- tă, lucru demonstrat în 2012, an cu secetă şi arşiţă beni 176”, destinat pentru cultivare în Belarus. Im- nemaiîntâlnite în spaţiul nostru în ultima jumătate plementarea hibrizilor „Porumbeni 461” şi „Po- de secol. În topul celor mai buni hibrizi din cei 80 rumbeni 397” a fost posibilă datorită sprijinului testaţi la Comisia de Stat, hibrizii „Porumbeni 462” proiectului de transfer tehnologic „Implementarea (3,95 t/ha), „Porumbeni 427” (3,93 t/ha), „Porum- în producere a unor hibrizi noi de porumb” fi nan- beni 293” (3,88 t/ha), „Porumbeni 461” (3,88 t/ha) ţat din bugetul de stat prin intermediul Agenţiei şi „Porumbeni 443” (3,82 t/ha) s-au plasat, respec- de Inovare şi Transfer Tehnologic a AŞM. În anul tiv, pe locurile 2, 3, 4, 5 şi 7, liderul dovedind o 2012 au fost multiplicaţi în premieră hibridul se- productivitate de 4,02 t/ha. mitimpuriu „Porumbeni 270” şi hibridul semitar- Deoarece valorifi carea progresului genetic al div „Porumbeni 443”. hibrizilor se realizează prin intermediul seminţe- Ţinând cont de performanţa demonstrată pe lor, simultan promovării hibrizilor, o atenţie cores- parcursul anilor de testare, ritmul intens de imple- punzătoare în acest scop a fost acordată produce- mentare şi opinia pozitivă din partea producătorilor rii de seminţe. Prin elaborarea şi aprobarea în anii agricoli exprimată în cadrul multiplelor expoziţii, 2009-2010 a actelor normative (instrucţiuni, plan loturi demonstrative şi în baza rezultatelor proprii, de producere) despre reglementarea tehnică privind precum şi obţinerea protecţiei juridice, hibridul de porumbul, s-a constituit cadrul legislativ-normativ porumb „Porumbeni 461” a fost desemnat cu Di- care a stabilit norme clare în producerea, condiţi- ploma de gradul II, în Topul inovaţiilor 2012. onarea, certifi carea şi oferirea spre comercializare Reieşind din cele expuse, concluzionăm: a seminţelor de porumb şi, totodată, a contribuit - procesul de înnoire-înlocuire a hibrizilor a de- la clarifi carea relaţiilor dintre Institut, fabricile de curs cu succes; procesare a seminţelor şi producătorii de seminţe - obţinerea protecţiei juridice a 9 hibrizi „Po- hibride. rumbeni” ne asigură integritatea realizărilor ştiinţi- Un alt factor care a contribuit esenţial la regle- fi ce pe viitor; mentarea producerii de seminţe, a constituit con- - implementarea în dinamică a noilor hibrizi a centrarea producerii seminţelor de forme parentale condus la restabilirea mărcii „Porumbeni”; şi comercializarea acestora în exclusivitate de către - perfectarea actelor normativ-legislative şi ac- Institut. Pentru a minimaliza pericolul de contrafa- ţiunile active de promovare a acestora au condus la cere a seminţelor, pe parcursul acestor ani au fost crearea unor condiţii civilizate şi corecte de produ- depuse la AGEPI spre obţinerea protecţiei juridice cere a seminţelor, iar relaţiile între actorii antrenaţi un şir de hibrizi şi în anul 2012 au fost obţinute pen- în acest sector au avut doar de câştigat; tru aceştia primele 9 brevete. - concentrarea producerii şi controlul strict asup- În scopul determinării mai sigure a potenţialelor ra seminţelor de forme parentale a diminuat enorm pieţe de comercializare a seminţelor din alte state şi riscul de contrafacere a acestora; asigurării lor cu hibrizi corespunzători, a fost lărgită - în fi nal putem afi rma că Institutul de Fitotehnie reţeaua de testări ecologice a noilor hibrizi în zonele „Porumbeni” are viitor! unde aceştia urmează să fi e cultivaţi. Succesiunea pozitivă a rezultatelor obţinute în Bibliografi e cadrul testărilor ofi ciale ale Republicii Moldova şi 1. V. Pojoga, Silvia Mistreţ. Hibrizii „Porumbeni” – progresul hibrizilor noi în raport cu cei consacraţi prezent şi viitor. În: Agricultura Moldovei, 2012, nr.3-4, ne-au servit drept suport pentru desfăşurarea acti- p.13-16. vităţii de implementare a lor. Ea a demarat odată cu 2. V. Pojoga, Silvia Mistreţ. Admiterea spre utiliza- producerea în anul 2009 a 240 tone de seminţe ale re în producere şi protecţia juridică a soiurilor de plante. hibridului „Porumbeni 458”, a continuat cu produ- Agricultura Moldovei, 2012, nr.5-6, p.30-32.

nr. 1 (28), martie 2013 - 135 Akademos

ОПЫТ ОРГАНИЗАЦИИ и научно-обоснованную систему производства семян родительских линий и гибридных семян ЗОНЫ ВНЕДРЕНИЯ первого поколения (F1). Необходимость и ар- ГИБРИДОВ гументация перехода на возделывание гибри- дов подсолнечника стали очевидными в конце ПОДСОЛНЕЧНИКА 70-х годов ХХ века, когда на основе появив- И ИХ СЕМЕНОВОДСТВА шихся первых гибридов начался процесс энер- гичного расширения посевных площадей этой В МОЛДОВЕ культуры в мире (особенно в США, Аргенти- не, Франции и др.), а СССР, вследствие этого, Проф., член-корр. АН Молдовы потерял роль монополиста на международном М.Д. ВРОНСКИХ рынке маслосемян и подсолнечного масла. Доктор с/х наук В.С. ЛЕСНИК Ситуацию усугубили и повторяющиеся в на- чале 80-х годов эпифитотии серьезных болез- Институт Полевых Культур ней сортов-популяций (1976, 1978, 1980 гг.), «Селекция», мун. Бэлць сопровождавшиеся существенными потерями урожая этой культуры. The article includes a short analysis of the results obtained in Moldova in 80th years of the lost century. Методика и используемые материалы The specialized zone for producing hybrid seeds of В процессе подготовки настоящей статьи ис-

sunfl ower (F1) which allowed to produce annually пользовались: 6-10 thousand tones of seeds and to implement the • Архивные материалы и протоколы заседа- “industrial” technology of growing this crop (for the ний Ученого Совета НИИ Полевых Культур «Се- fi rst time in former USSR) and to export annually the лекция», заседаний Совета научно-практической period 1984-1995 – 2,8-4,5 thousand tones of seeds республиканской проблемы «Подсолнечник» for Ukraine, Russia, Belarus and other. The demand (1981-1990 гг.) и проблемы «Технические куль- on hybrid seeds of sunfl ower was covered on 30-35% туры» (1991-1998 гг.) from the total area sown with sunfl ower in former USSR. • Опубликованные данные ЦСУ (1971-2005 Key-words: sunfl ower, hybrids seeds, self- гг.), копии оперативной и годовой отчетности pollinating lines, a specialized area of seed production, районов и МСХ Молдовы, МСХ бывшего СССР an industrial technology of cultivation of sunfl ower, (1971-1995 гг.) и областных управлений сельско- desiccation, disease control. го хозяйства Украины и России, где внедрялись гибриды подсолнечника из Молдовы • Данные отчета научных отделов и лабора- Введение торий Института Полевых Культур «Селекция», В 2012 году исполнилось 30 лет с нача- включённых в реализацию проекта ла крупномасштабной программы внедрения • Материалы документов, представленных гибридов подсолнечника в Молдавии. для присвоения Премии Совета Министров По прошествии этого периода хорошо за- СССР (1989 г.) метны все промахи и недоработки, но и успе- хи данного проекта. Oпределённый интерес Основные результаты представляет также подведение итогов слож- При разработке принципов и основ создания ного научно-практического процесса по созда- системы семеноводства гибридов подсолнеч- нию специализированной зоны семеноводства ника, был использован имеющийся опыт, на- гибридов подсолнечника в Молдове с целью копленный в предыдущие годы международ- обеспечения не только потребностей нашей ными семеноводческими фирмами, отечествен- страны, но и других регионов бывшего СССР. ными научными учреждениями и, естественно Как известно, семеноводство гибридов под- – знания и опыт специалистов и ученых, вклю- солнечника является составной частью процесса чённых в процесс реализации этого проекта. гетерозисной селекции и для того, чтобы макси- Основополагающими звеньями такой систе- мально реализовать в условиях с/х производ- мы семеноводства является: ства эффект гетерозиса гибридной комбинации, а) семеноводство родительских линий райо- было необходимо иметь четко организованную нированных гибридов, осуществляемое научно-

136 - nr. 1 (28), martie 2013 Fitotehnie

исследовательскими учреждениями – оригина- тивного контроля уровня стерильности растений торами гибридов; и материально-технической базой для оператив- б) производство семян первого поколения ной организации первичной подработки семян; гибридов подсолнечника на участках гибридиза- - агрохозяйства должны обеспечивать раз- ции в агрохозяйствах под непосредственным ме- мещение участков гибридизации подсолнечника тодическим руководством научных учреждений. из расчета не более 10% в структуре посевных Учитывая энтомофильный характер опы- площадей. ления подсолнечника, получение высококаче- Созданию научно-обоснованной системы ственных семян этой культуры возможно только семеноводства гибридов подсолнечника пред- в условиях наличия надежной пространствен- шествовали многолетние испытания уровня ной изоляции не только от других посевов, но урожайности гибридов в экспериментальных даже от падалицы подсолнечника. и производственных условиях, всесторонняя Создание специализированных зон семено- оценка по критериям пригодности наиболее пер- водства гибридного подсолнечника исходило спективных из них для ускоренного внедрения, из требований необходимой пространственной разработка детальной программы размножения изоляции в 3-5 км для участков гибридизации и семян родительских линий и гибридных семян 7-10 км – для участков размножения семян ро- первого поколения. На основе этого определя- дительских линий, что практически невозможно лись необходимые объемы семеноводческих было организовать в отдельно взятых агрохо- работ и экономическая эффективность проекта зяйствах. Поэтому с 1983-1984 гг. в молдавском внедрения гибридов. Система семеноводства НПО «Селекция» (впервые в бывшем СССР) включала еще и планомерное обучение людей, была проделана большая и кропотливая работа занятых на выращивании семенного подсолнеч- по организации зоны размножения семян роди- ника. Участки размножения родительских линий тельских линий в объемах, определенных МСХ районированных гибридов рассредоточивались СССР, а также зоны товарного семеноводства ги- (частично) в центральной и в южной (в основ- бридов первого поколения. Специализированная ном), а также в северной зонах республики, с зона семеноводства гибридного подсолнечника тем чтобы снизить риски отрицательного влия- отвечала нескольким обязательным условиям: ния неблагоприятных явлений природы (град, - согласно разработанной учёными НПО засуха, смывы от ливневых дождей и т.д.). «Селекция» программы, зона должна иметь по В итоге, производством гибридных семян возможности естественную изоляцию от других первого поколения в пяти районах юга рес- посевов подсолнечника (горы, крупные водоемы публики (на площади более 14 тыс. га) были или лесные массивы и др.) и располагать высо- заняты 58 хозяйств, освобождённых от про- коплодородными почвами. Если натуральные изводства товарных маслосемян, а также при- преграды отсутствуют, то создается искусствен- легающие к ним 28 хозяйств, размещённых по ная зона изоляции в виде «ожерелья» агрохо- периметру зоны, обеспечивая «внешнюю» ли- зяйств (размещенных по периметру зоны), где нию изоляции посевов. Производственные ис- запрещены любые посевы подсолнечника и то- пытания относятся к 1981-1982 гг., а начиная с пинамбура; 1983-1984 гг. специализированная семеновод- - во избежание сильного развития заболева- ческая зона вышла на планируемые МСХ СССР ний, во второй половине вегетации подсолнеч- объемы производства гибридных семян. ника в предлагаемой зоне количество выпадаю- Испытание и подбор гибридов, пригодных щих осадков должно быть невысоким; для широкого внедрения, разработка (деталь- - посевы должны быть обеспечены необхо- ная) системы семеноводства гибридов во всех димым количеством пчелосемей для опыления звеньях этого процесса, была осуществлена (2-3 семьи на 1 га), а размещение пасек должно научными сотрудниками НИИ Полевых Куль- осуществляться по специальной схеме; тур – участниками республиканской научно- - зона не должна характеризоваться большой производственной проблемы «Подсолнечник». плотностью популяций птиц (в т.ч. перелетных), В разработке и реализации этого проекта способных нанести серьезный урон урожаю приняли участие десятки научных сотрудников драгоценных семян; НПО «Селекция» и специалистов МСХ МССР, - хозяйства зоны должны располагать доста- районных отделов сельского хозяйства и агро- точным количеством рабочей силы для эффек- хозяйств. Наиболее ответственные направления

nr. 1 (28), martie 2013 - 137 Akademos

этой программы возглавляли: Бучучану М.И. зерв семян материнских линий, позволивший (селекция и испытание новых гибридов), Лесник осуществлять ежегодно их предварительный В.С. (первичное семеноводство самоопыленных грунтовой контроль биологической чистоты и линий и участков гибридизации), Чеботарь К.Я., степени стерильности в полевых условиях, что Батура А.М., Нагирняк П.Л. и др. (адаптация обеспечивало более широкую выборку по срав- индустриальной технологии для возделывания нению с оценкой их в теплице в осенне-зимний гибридов), Вронских М.Д. (система борьбы с период. Это позволяло аргументировать более вредителями и общее руководство программой). достоверное заключение о пригодности кон- Распределение объемов производства семян кретных партий семян для посева на участках самоопыленных линий и гибридных семян пер- гибридизации. Благодаря реализации комплекса вого поколения планировалось по каждому хо- мер, уровень стерильности высевавшихся семян зяйству в отдельности. При этом учитывалось: материнских линий районированных гибридов а) площади пахотных земель и наличие практически за весь период составлял 98,0- материально-технической базы, а также возмож- 98,9%, а уровень гибридности производимых ности ее совершенствования; семян первого поколения – 94,0-96,5%. б) наличие и возможность привлечения рабо- Среднегодовое производство за 1983-2005 чей силы для проведения контрольных проверок гг. в Молдавии составляло 3,3 тыс. тонн гибрид- материнских линий на чистоту стерильности; ных семян подсолнечника первого поколения, в) также (при необходимости) возможность в том числе 6-10 тыс. тонн – в 1984-1989 гг. В проведения сортовых прополок и предубороч- сумме за все 22 года было произведено более ных фитосанитарных прочисток участков гибри- 72 тыс. тонн семян при средней урожайности в дизации от поражённых болезнями растений. 4,4 ц/га. Это ежегодно обеспечивало посев на 1,2- Объемы производства гибридных семян пер- 1,7 млн. га товарного подсолнечника, что состав- вого поколения на каждое семеноводческое хо- ляло до 33-35% площадей в СССР. Кроме полно- зяйство составили в среднем 170 тонн (площадь го обеспечения потребностей Молдовы практи- посева 250 га). Задачи выращивания и заготовки семян в чески для 100% плантации подсолнечника, около начальных звеньях первичного семеноводства, 80% произведённых семян экспортировались за сохранения высокого уровня стерильности ма- пределы республики – в 6 областей России и 9 теринских линий решались специалистами- областей Украины. Отсюда вывод, что наиболее семеноводами НИИ «Селекция» методом осу- бла гоприятные агротехнические и фитосанитар- ществления парных и групповых сестринских ные условия в семеноводческих хозяйствах скла- скрещиваний (сибскрещиваний) под изолятора- дывались тогда, когда уровень насыщения полей ми, а размножение маточных семян – на строго участками гибридизации подсолнечника состав- изолированных участках при свободном перео- ляет не более 9%, а участками размножения роди- пылении в объемах, необходимых для полного тельских линий – 4-5% площади пашни. обеспечения ежегодных потребностей системы, При развертывании семеноводства в столь а также для создания необходимого резерва се- больших объемах необходимо очень тщательно мян самоопыленных линий. подходить к выбору гибридов. Опыт показывает, В результате значительного увеличения объ- что с успехом можно использовать только те из емов ручных скрещиваний на начальных этапах них, в стерильной материнской линии которых первичного семеноводства удалось сократить в процессе размножения выщепляется не более на одну генерацию схему размножения семян 1-2% фертильных растений [1,5]. родительских линий и тем самым обеспечить Необходимо также отметить, что кроме более высокий уровень их стерильности. В ито- обязательного наличия в хозяйствах соответ- ге, участки гибридизации засевались семенами ствующего набора средств для механизации суперэлиты вместо элиты (по «старой» схеме), работ на участках гибридизации и, особенно, а затраты ручного труда по удалению нетипич- для послеуборочной подработки семян, также ных растений были значительно сокращены. необходимо располагать достаточным количе- Это положительно отразилось не только на ством пчелосемей для семеноводства гибрид- сокращении объемов ручного труда, но также и ного подсолнечника. Проблема состоит в том, на снижении уровня себестоимости производи- что посещаемость пчелами посевов на участках мых гибридных семян. гибридизации и, особенно, участков размноже- Кроме того, был создан двухгодичный ре- ния линий, значительно ниже в сравнении с по-

138 - nr. 1 (28), martie 2013 Fitotehnie

Таблица 1 Площадь посева Валовый сбор Урожайность (тыс. ± ц/га к Годы (тыс. га) (тыс. т) га) 1961-1970 гг. 1961-1970 223,3 338,0 16,0 - 1971-1980 185,8 317,9 17,0 +1,0 В т.ч.1976-1980 170,1 278,8 16,4 +0,4 В т.ч.1976 172,3 206,1 12,0 -4,0 В т.ч.1978 168,9 268,5 15,9 -0,1 В т.ч.1980 165,9 245,5 14,8 -1,2 1981-1985, всего 138,3 250,0 18,1 - 1981-1985 с товарных 128,7 244,0 19,1 +3,1 площадей 1986-1989, всего 125,8 240,8 19,7 +3,7 В т.ч. с товарных 114,3 232,5 20,8 +4,8 площадей

севами сортов-популяций. Поэтому плотность сортов-популяций), уровень урожайности под- насекомых-опылителей необходимо доводить солнечника существенно возрастал (на +3,1 ц/ до 2-3 пчелосемей на каждый гектар посева. По га и +4,8 ц/га). Анализ статистических данных данным за многие годы испытаний каждая до- за период 1982-2005 гг. (рис.1) показал также полнительная пчелосемья, участвующая в опы- четкую положительную корреляцию (r=+0,543) лении, обеспечивает прибавку урожая 0,7-0,8 ц/га между уровнем урожайности товарного подсол- гибридных семян (Вронских, 1983) [1,3]. нечника и долей площадей, занятых гибридами. Таким образом, организация и освоение се- Сокращение валовых сборов маслосемян меноводства гибридного подсолнечника сопро- (на 21,4% и 26,0%) в рассматриваемый период вождается необходимостью решения множества объясняется существенным уменьшением по- нетрадиционных вопросов, от которых зависит севных площадей этой культуры (на 30,8% и количество и качество производимых гибрид- 42,3%). К этому следует добавить, что выращен- ных семян. Сложность реализации этого проек- ные семена гибридов (5,5-6 тыс.т.) по стоимости та заключалась и в отсутствии (на тот период) были равны 60-70 тыс. т. товарных маслосемян. отечественного опыта, да и зарубежные (в т.ч. и Отметим, что «сэкономленные» 80-100 тыс. га. самые известные) фирмы также не располагали пашни, занятые (вследствие оптимизации струк- опытом производства столь больших объемов туры посевных площадей) другими полевыми гибридных семян в рамках одной зоны. культурами, сформировали дополнительную с/х В результате ускоренного внедрения гибри- продукцию еще на сумму 45-46,0 млн. рублей, дов подсолнечника в Молдове была «заторможе- обеспечив, таким образом, дополнительный эко- на» тенденция снижения уровня урожайности номический эффект. Более детальные результа- этой культуры в 1976-1980 гг. (табл.1). ты внедрения гибридов подсолнечника в первые Подытоживая вышесказанное можно от- годы (1981-1985 гг.) представлены в табл.2. метить, что начиная с 1981-1985 гг. (с момен- Таким образом, в первые пять лет внедрения та перехода на возделывание гибридов вместо гибридов подсолнечника зарегистрирована при- Таблица 2 Показатели Ед.изм. 1981 1982 1983 1984 1985 Площади посева гибридов тыс.га 30,2 48,5 65,6 87,7 101,0 - в %% к общей площади %% 21,6 35,1 50,9 70,1 87,1 Средняя урожайность: - по гибридам ц/га 20,0 19,6 22,7 24,1 20,2 - по сортам-популяциям ц/га 14,7 15,2 17,4 18,1 14,6 Прибавка урожая ц/га +5,3 +4,4 +5,3 +5,5 +5,4

nr. 1 (28), martie 2013 - 139 Akademos

ˀ̛̭.1.ʪ̡̨̛̛̛̛̛̛̦̥̦̖̬̖̦̬̌̌̏̔́̐̍̔̏ ˁ̡̨̛̣̺̖̽́̚3Ͳ̛̣̖̯̦̖̦̦̼̖̔̌:̛̦̖̬̖̦̖̏̔ ̸̨̨̨̨̡̛̱̬̙̜̦̭̯̪̭̣̦̖̦̌̽̔̌̏ʺ̨̨̣̖̔̏ ̸̨̨̨̡̛̛̛̬̪̭̣̦̖̦̐̍̔̏̔̌̏ ʺ̨̨̣̖̔̏(1976Ͳ2008̐̐.) 25 (1976Ͳ2008̐̐.) 200 190 180 20 170 20 160 150 140 15 15 120 130 100 110 10 80 10 90 60 70 5 40 5 50

20 30

0 0 0 10

̨̼̐̔ ̨̼̐̔ ̸̨̨̨̡̛̱̬̙̜̪̭̣̦̖̦̌̔̌(̵̨̨̨̭̬̖̦̖̥̭̭̖̪̣̺̖̜̏̔̏̌̔) ̸̨̨̨̡̛̱̬̙̜̪̭̣̦̖̦̌̔̌(̵̨̨̨̭̬̖̦̖̥̭̭̖̪̣̺̖̜̏̔̏̌̔) ̸̨̨̨̡̛̱̬̙̜̪̭̣̦̖̦̌̔̌(̵̨̨̨̭̬̖̦̖̥̭̯̬̦̼̪̣̺̖̜̏̔̏̌̌̔) ̸̨̨̨̡̛̱̬̙̜̪̭̣̦̖̦̌̔̌(̵̨̨̨̭̬̖̦̖̥̭̯̬̦̼̪̣̺̖̜̏̔̏̌̌̔) %̨̪̣̺̖̜̌̔,̵̛̛̛̦̯̼̬̥̌́̐̍̔̌̚ ˁͲ254,ˁͲ220  %̵̨̛̛̛̪̣̺̖̜̦̯̼̬̥̌̔̌́̐̍̔̌̚ ˁͲ254,ˁͲ220

бавка урожая от +4,4 до +5,5 ц/га (в среднем: +5,4 ет лучше использовать осенне-зимние резервы ц/га). Одновременно с внедрением гибридов по- почвенной влаги. В сочетании со свойственной явилась необходимость адаптации индустриаль- им скороспелостью (на 10-14 дней), это позво- ной технологии возделывания подсолнечника с ляло «отодвигать» сроки созревания и уборки целью создания условий для реализации их по- маслосемян на более благоприятные ранние тенциальных особенностей. Было отмечено, что сроки (III декада августа – I декада сентября), гибриды оказались более толерантными к из- снижать потери и, в последующем, использо- менениям сроков посева, чем сорта-популяции вать подсолнечник в качестве более благопри- (рис.2). ятного предшественника для озимых культур. Так, гибрид С-220 формировал практически Другой особенностью гибридов являлась их равный уровень урожайности при посеве в сро- способность формировать практически равные ки от 10,04 до 10,05; гибрид С-254 – с 10,04 до уровни урожая в интервале от 45 до 65 тыс. рас- 10,05, в то же время как сорт – популяция ВНИ- тений на 1 га, в то время как этот показатель для ИМК-1646 оптимальный урожай формировал ВНИИМК-1646 составляет 40,0±3 тыс./га, а только в узком интервале 30,04 ± 5 дней, и не- дальнейшее загущение сопровождалось суще- соблюдение этих сроков сопровождалось суще- ственным снижением урожая (рис. 3). ственным снижением урожая. Особенно ценной Оказалось, что гибриды С-220 и С-254, вы- оказалась толерантность гибридов к более ран- делявшиеся из большого набора образцов, в ним срокам посева (на 14-20 дней), что позволя- результате всесторонних испытаний (1976-

ˀ̛̭.3.ʧ̨̨̛̛̛̱̭̯̯̭̯̦̬̭̯̖̦̜̌́́̌ ̶/̐̌ ̸̨̨̨̨̡̛̱̬̙̜̦̭̯̪̭̣̦̖̦̌̽̔̌ 31 30 29 28 27 26 25 24 23 ʦͲ1646 ˁͲ220 ˁͲ254 22 30 40 50 60 70 80 ̯./̐̌ 

140 - nr. 1 (28), martie 2013 Fitotehnie

подсолнечника

"Мягкий" десикант

контроль,

1995 гг.) обладали, кроме более высокой урожай- ВНИИМК-1646, но и другой гибрид (С-220). ности (+4,1…+4,8 ц/га), и более высоким уров- Аналогичные явления были отмечены и по нем адаптации к колебаниям условий возделы- реакции этих генотипов на загущение/изрежива- вания. Так, сорт ВНИИМК-1646 на более ранние ние плотности растений по площади. Так, сорт- сроки (на 10 и 20 дней) от оптимальных сроков популяция ВНИИМК-1646 реагировал на откло- посева (30.04) реагировал не только сильным нения от узкого интервала оптимальной густоты снижением среднего уровня урожайности, но и растений (40 тыс. га) не только существенным сильными отклонениями от него (от +5,2…+6,4 снижением среднего уровня урожая (-3,8…-4,0 ц/га до -3,8…-4,4 ц/га) – в зависимости от скла- ц/га), но и повышенной нестабильностью про- дывающихся погодных условий конкретных лет. дуктивности по отдельным годам: от +3,8…+8,7 Гибриды С-220 и С-254 в этих же условиях де- ц/га до -4,1…-7,1 ц/га. Аналогичные показатели монстрировали не только более высокие уровни для гибридов составляли: от +3,7…+5,5 ц/га до средних урожаев (+3,8…+5,2 ц/га), но и менее -1,7…-3,3 ц/га [2,4,6]. существенные колебания (от +2,1…+4,0 ц/га до Таким образом, повышенная стабильность +2,0…-3,5 ц/га). Аналогичные закономерности урожайности, отмеченная у гибридов под- были отмечены и при изучении влияния более солнечника С-220 и С.254, явилась еще одним поздних сроков посева: у ВНИИМК-1646 они аргументом (очень ценимого специалистами- составляли от +2,6…+2,9 ц/га до -2,3…-3,2 ц/ практиками) при принятии решения о необхо- га, в то время как у гибридов: от +1,2…+2,8 ц/ димости их ускоренного внедрения в сельское га до -0,9…-2,9 ц/га. При этом, наиболее эколо- хозяйство Молдовы и других регионов. гически пластичным оказался гибрид С-254, ко- Особо ценным качеством гибридов (кроме торый превышал по этому критерию не только генетической устойчивости к ЛМР, ржавчине Таблица 3 Технологии В расчете на всю Показатели Ед. изм. традицион- индус- ± площадь ные триальные Площадь посева тыс. га 40,0 91,6 - 354,3 Урожайность ц/га 15,4 19,87 +4,4 - - в т.ч. прибавка ц/га - +4,4 - 25168,0 т.т. Себестоимость продукции руб/ц 13,27 10,6 -2,67 946,0 тыс.руб Затраты труда ч/час/га 58,95 42,8 -16,15 5,721 млн. Удельные затраты труда ч/час/цн 3,83 2,11 -1,72 609,4 тыс. Экономическая эффективность руб/га - 81,94 - 7,55 млн. руб.

nr. 1 (28), martie 2013 - 141 Akademos

и заразихе) показалась повышенная полевая сильной раздробленности полей и пахотных устойчивость (толерантность) к поражению бе- угодий хозяйств, что значительно затрудняет лой и серой гнилями. Это, в сочетании с морфо- обеспечение необходимой пространственной логической выравненностью и физиологической изоляцией семенные посевы данной культуры. В однородностью, позволило внедрить способ настоящее время, по нашему мнению, с учетом снижения потенциальных потерь маслосемян накопленного опыта этот вопрос может решать- вследствие поражения растений возбудителями ся финансово-экономическими рычагами путем белой и серой гнилей за счет использования хи- создания сравнительно небольших по размерам мической десикации, проведённой в более ран- специализированных зон (2-3 крупных сосед- ние, чем обычно, сроки (рис. 4а и 4б). них агрохозяйства) в пределах одного или двух Вследствие этого, адаптированный вариант административных районов. Однако основные индустриальной технологии возделывания под- принципы и семеноводческие требования к «но- солнечника (в 1981-1986 гг.) обеспечивал доволь- вым» зонам остаются неизменными, тем более, но высокий экономический эффект (табл.3). что они подтверждены многолетней практикой. Сочетание преимуществ индустриальной Инициатива в этом случае должна быть прояв- технологии с внедрением гибридов подсолнеч- лена научными учреждениями в сотрудничестве ника продемонстрировало особенно высокие с заинтересованными коммерческими предпри- показатели в Чадыр-Лунгском районе (27,5 ц/га) ятиями с целью производства гибридных семян в период производственного испытания (1979- первого поколения подсолнечника в объеме 500- 1983 гг.), в Глодянском районе (28,6 ц/га в 1981- 700 тонн и общей площадью участков гибриди- 1985 гг. и 30,1 ц/га – в 1986-1990 гг.), в Дрокиев- зации в 1000-1500 га. ском районе (27,7 ц/га в 1981-1988 гг.), причем в среднем со всех площадей посева подсолнечни- Выводы ка в 4,2 и 5,3 тыс. га ежегодно [4,6]. В целом, реализация этого научно- Одновременно, в этот период ежегодно бо- производственного проекта в те годы позволила лее 20 агрохозяйств из всех районов республи- обеспечить семенами новых гибридов процесс ки получали урожаи маслосемян более 30 ц/га в ускоренного их внедрения в сельскохозяйствен- среднем с площадей в 200-350 гектаров. А в пе- ное производство Молдовы и других регионов. риод 1984-1989 гг., три года (1984, 1986, 1987 гг.) Например, в некоторые годы (1984-1989 гг.) средняя урожайность по Молдове превышала Молдова производила около 75-80% от обще- 22,3 ц/га, полученных на товарных площадях. го объема всех гибридных семян в целом по К сожалению, в последние десятилетия, странам бывшего СССР. Это приносило агро- начиная с 1994-1995 гг., после сильного раз- хозяйствам Молдовы ежегодно до 9-9,5 млн. $ дробления земельных угодий и невозможности (в 1983-1989 гг. – до 16,0-16,5 млн. $ в год) обеспечения надежной пространственной изо- в ценах тех лет (в современных ценах – 40- ляции семеноводческих посевов, объемы про- 40,2 млн. $), а Молдова оказалась пионером во изводства гибридных семян последовательно внедрении гибридов подсолнечника и монопо- снижались (до 1,0-1,7 тыс.т.), а после 2000 года листом в экспорте гибридных семян. – практически производились лишь ограни- Опыт организации специализированных ченные объемы семян. Понизился уровень их зон семеноводства, накопленный за более чем биологических и посевных качеств. В связи с 20-летний период, может оказаться приемле- этим, потребности хозяйств обеспечивались во мым для организации подобных проектов и для все больших объемах за счет импорта дорого- других с/х культур, в т.ч. для производства семян стоящих семян зарубежных гибридов, не всег- для экспорта. да адаптированных к почвенно-климатическим Литература условиям Молдовы. Это, в сочетании со сниже- 1. Вронских М.Д., Нагирняк П.Л. «Опыт возде- нием уровня материально-технической базы от- лывания подсолнечника по новой индустриальной расли, сопровождалось снижением продуктив- технологии» – в кн. «Подсолнечник в Молдавии», ности данной культуры в 1995-2007 гг. из-во «Картя Молдовеняскэ», Кишинев, 1980 г. В сложившихся современных условиях 2. Снегур М.И., Вронских М.Д., Батура А.М., На- рыночных отношений непросто организовать гирняк П.Л. «Возделывание подсолнечника по инду- крупные специализированные зоны производ- стриальной технологии», жур. «Техника в сельском ства гибридных семян подсолнечника из-за хозяйстве» №6, Москва, 1981 г.

142 - nr. 1 (28), martie 2013 Fitotehnie

3. Вронских М.Д. «Создание специализирован- 5. Лесник В.С. «Предварительные итоги и пер- ных зон семеноводства гибридного подсолнечника: спективы семеноводства гибридного подсолнечника опыт и проблемы», жур. «Селекция и семеновод- в Молдавии», в кн. «Генетические основы селекции ство», №2, Москва, 1983 г. с/х культур и животных», из-во «Штиинца», Киши- 4. Вронских М.Д., Нагирняк П.Л. «Основные ре- нев, 1984 г. зультаты внедрения в МССР новых гибридов подсол- 6. Батура А.М., Вронских М.Д., Нагирняк П.Л., нечника и индустриальной технологии их возделыва- Чеботарь К.Я. «Прогрессивная технология возделы- ния», в кн. «Резервы повышения плодородия почв и вания подсолнечника», из-во «Картя Молдовеняскэ», продуктивность с/х культур», из-во «Штиинца», Ки- Кишинев, 1988 г. шинев, 1984 г.

Eudochia Zavtur. Maternitate. 2005, 800x600, u/p

nr. 1 (28), martie 2013 - 143 Akademos

NIVELUL DE PRODUCŢIE crearea de turme (ferme) separate de specia ovină, solicitarea materialului genetic din rasele speciali- AL CAPRINELOR LOCALE zate pentru ameliorarea, prin încrucişare, a produc- ŞI POSIBILITĂŢILE ţiei de lapte la capra locală [1, 3]. Rezultatele cercetărilor asupra caprinelor locale DE SELECŢIE [3, 4] au ca scop acumularea de informaţii pentru stabilirea nivelului lor de producţie, specifi cului ex- Dr. Oleg MAŞNER teriorului şi variabilităţii existente pentru acţiuni de Dr. hab. Petru LIUŢCANOV ameliorare atât în cadrul populaţiei existente [1, 3], Institutul Ştiinţifi co-Practic cât şi prin eventualele încrucişări cu materialul ame- liorator din export, apărut recent în ţară [4, 5]. de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară Material şi metode Ca material de cercetare au servit caprinele din populaţia locală, aparţinând diferitelor localităţi ale LEVEL OF PRODUCTION AND POSSIBILITIES republicii. Evaluarea exteriorului caprinelor s-a re- OF SELECTION OF LOCAL GOATS alizat utilizând metodele somatoscopică şi somato- In this work presented the characteristics of ex- metrică. Învelişul pilos a fost cercetat tactilo-vizual terior, colors and pilose coating structure at local şi în laborator, conform metodelor uzuale. Producţia goats, the level of milk production and individual li- mits existing, chemical composition of milk, capaci- de lapte s-a studiat pe baza mulsului de control, fo- ty growth and meat production at young male goats, losind metoda „coefi cientului de control”, iar după phenotypic correlations and the main criteria for se- înţărcarea iezilor – prin mulsul de control lunar. lection within the local population of goats exploited Compoziţia chimică a laptelui s-a cercetat conform for milk production. metodelor general acceptate în tehnologia laptelui şi Key words: goats, production, variability, corre- a produselor lactate [2]. Pe baza lotului supus con- lation, selection. trolului producţiei de lapte (n-54) au fost calculate unele corelaţii fenotipice şi format nucleul de selec- Introducere ţie, utilizând abaterea medie pătratică – σ. Seriile Creşterea caprinelor este favorizată de spectrul variaţionale au fost prelucrate statistic, cu calcula- larg al utilităţilor pentru om, iar pe plan mondial, rea gradului de autenticitate, folosind criteriul lui sunt recunoscute circa 360 rase de caprine [9]. Se Stiudent, după N. Plohinscii [11] constată că efectivul caprinelor se extinde numeric Rezultate şi discuţii continuu în majoritatea ţărilor. Astfel, pe plan mon- În urma evaluării exteriorului şi conformaţiei dial, efectivul caprinelor creşte cu circa 5 mil. ca- pete/an [7,10]. Atât după numărul de caprine, cât şi corporale, la caprinele locale au fost obţinute rezul- după volumul de producţie – carne şi lapte de capri- tate ce oferă criterii utile pentru caracteristica popu- nă, continentul asiatic este în top, revenindu-i circa laţiei de caprine cercetate [6, 8]. Analiza datelor ob- 65% din totalul producţiei de carne şi peste 50% din ţinute demonstrează că, potrivit aspectului exterior, producţia de lapte [6, 10]. Continentul european are caprinele locale aparţin unei populaţii de animale un aport de circa 17% la volumul total de lapte ob- tardive, având un corp alungit cu musculatura slab ţinut de la caprine. Printre ţările europene, primele dezvoltată şi regiunile de bază ale corpului înguste trei locuri le deţin Spania, Franţa şi Grecia. Aces- (torace, spinare etc.). Capul este de mărime mijlocie tea, în mare parte, cresc rase specializate sau cele – proporţional, cu profi l drept sau uşor convex. Ure- ameliorate pentru lapte, fi ind exploatate în sistem chile – mijlocii ca lungime. Într-o proporţie mică se intensiv [8]. întâlnesc caprine cu urechi foarte mici – nespecifi - În Republica Moldova, acestei specii i s-a acor- ce. Turmele examinate, în majoritate sunt prezenta- dat o atenţie mai mare începând cu anii ’90 ai se- te de caprine (masculi şi femele) cu şi fără coarne, colului trecut, odată cu schimbările ce au avut loc ce refl ectă o variabilitate existentă sub aspectul de în agricultură în general şi în sectorul zootehnic, în homo- şi heterozigoţie după acest caracter calitativ. special. În prezent, caprinele devin tot mai solicita- Aceeaşi concluzie se referă la prezenţa „cerceilor” şi te de crescătorii de animale din ţară, fi ind pe drept a barbişonului la capre. Masculii în tot cazul posedă considerate economic avantajoase. Cele relatate se barbişon – caracter puternic legat cu tipul masculin. confi rmă prin dublarea numerică a caprinelor (58 De menţionat că, odată cu alegerea pentru reproduc- mii capete în anul 1992 şi peste 120 mii în prezent), ţie a ţapilor fără coarne, apare riscul de sterilitate a

144 - nr. 1 (28), martie 2013 Zootehnie acestora. Faptul dat necesită evidenţiat la selectarea Valorile medii ale măsurătorilor corporale la masculilor fără coarne şi apoi urmărită capacitatea capre de diferite vârste, precum şi ale ţapilor uti- lor reproductivă, precum şi calitatea descendenţei lizaţi la reproducţie (vârsta 3 ani) denotă un gabi- [8, 12] (fi g. 1). tus relativ mic: 64,5±0,5 cm înălţimea la greabăn, Culoarea învelişului pilos (părului) este la fel un 68,4±0,5 cm lungimea oblică, 76,2±0,5 cm perime- indice ce poate caracteriza o anumită rasă de capri- trul toracelui. În funcţie de individ, la toate grupele ne, mai cu seamă din cele ameliorate [1, 6, 8]. Sub de vârstă limitele măsurătorilor corporali sunt largi, acest aspect la caprinele locale cercetate (fi g.2) se demonstrându-se o variabilitate pronunţată ca şi constată la fel o variabilitate pronunţată: circa 25% la greutatea corporală, care în medie la capre este au înveliş pilos de culoare albă, sub 19% – neagră, scăzută: 37,0±1,0 kg (lim. 25-50,5 kg), crescând de puţin peste 17% – brună (cenuşie), circa 16% – ca- la 32,4 kg (2,5 ani) până la 40,7 kg la cele cu vâr- fenie şi roşcată de diferite nuanţe şi circa 20% au sta de peste 5 ani. O astfel de situaţie este mai mult culoarea robei bălţată (pestriţă). Pe anumite turme caracteristică unor gospodării casnice ale ţăranilor, concrete aceste valori pot avea unele abateri. în care capra (2-5 capete) nu constituie un animal Cercetările asupra structurii morfologice şi fi - principal pentru obţinerea laptelui, fi ind întreţinu- neţei (grosimea medie a fi brelor) învelişului pilos tă şi hrănită în turma comună cu oi. În fermele de au demonstrat deosebirea caprinelor noastre de cele caprine, care deja de câţiva ani se specializează în crescute pentru puf cum sunt rasele Orenburg, Pri- producţia de lapte de capră şi au implementat unele don etc., sau cele pentru lână de tip mohair (An- elemente de selecţie a caprinelor, se atestă o situa- gora). Pentru caprinele locale este caracteristic un ţie mai bună. Potrivit cercetărilor noastre recente, anumit randament al categoriilor principale de fi bre în fermele specializate pentru creşterea caprinelor piloase: puf – 33,4%, fi bre intermediare –14,2% şi din sudul republicii (s. Tomai, Ceadâr-Lunga), va- fi bre groase şi lungi – peste 52%. Grosimea (fi ne- lorile medii ale măsurătorilor corporali la caprele ţea) medie a fi brelor constituie 57,6 microni. Acest adulte (3-7 ani) constituie: talia – 66,2±1,1 cm, lun- fapt permite atribuirea caprinelor locale către popu- gimea oblică a trunchiului – 73,4±1,4 cm şi peri- laţiile de caprine crescute pentru producţia de lapte. metrul toracelui – 95,9±2,5 cm. Diferenţa mediilor De menţionat că în cadrul diferitelor culori ale păru- este statistic autentică cu P≤0,01 la lungimea oblică lui există anumite diferenţe în proporţii, dar acestea a trunchiului şi cu P≤0,001 la perimetrul toracelui. sunt statistic neautentice. Acest fapt demonstrează posibilitatea şi efectul po-

a) ţăpuşor de 6 luni b)reproducători 4-6 ani Figura 1. Ţapi fără coarne din populaţia locală – tipul masculin exprimat

Figura 2. Caprine din populaţia locală – diversitatea culorilor robei

nr. 1 (28), martie 2013 - 145 Akademos zitiv al selecţiei în turmele de caprine locale pentru (lapte pe lactaţie raportat la greutatea corporală a ca- ameliorarea indicilor de exterior şi de conformaţie prei). Acesta, în opinia noastră, refl ectă mai obiectiv a caprinelor. capacitatea lactogenă individuală a caprelor, permite Laptele constituie scopul principal pentru care ca- evitarea eliminării din turme a animalelor cu o dez- prinele se cresc în republică. În context, producţia de voltare corporală mai slabă, dar care posedă nivel lapte trebuie evidenţiată ca un criteriu primordial de bun al producţiei de lapte şi poate fi mai uşor aplicat selecţie şi studiată pentru fi ecare turmă şi individ în în practică. parte. Potrivit cercetărilor noastre, producţia medie la Încheiere caprele locale constituie 305,8±13,8 kg lapte în circa - după nivelul producţiei de lapte, caprinele lo- 7 luni de lactaţie cu limitele individuale între 100-500 cale pot fi clasate ca animale rustice, aparţinând po- kg. La caprele ce au produs şi alăptat 1 ied producţia pulaţiilor neameliorate; medie de lapte a fost de 263,8 kg, la cele cu iezii ge- - variabilitatea existentă sub aspectul principa- meni – 325,2 kg (P≤0,05). Analiza valorilor produc- lelor caractere productive denotă posibilitatea im- ţiei lunare individuale de lapte la caprele locale (cur- plementării şi realizării unor programe de selecţie la ba lactaţiei) a demonstrat că intensitatea maximă a nivel de turme separate, pe comune sau pe raioane; producţiei se realizează în intervalul de la a doua la a - exploatarea caprinelor în ţară cu randament cincea lună de lactaţie. Aceasta la fel prezintă interes maxim pentru producţia de lapte, necesită imple- pentru selecţie individuală şi pentru tehnologia ex- mentarea măsurilor de ameliorare şi tehnologiilor ploatării producţiei de lapte la specia respectivă folo- moderne la valorifi carea acestei producţii (muls sind materialul biologic autohton. Tehnologia trebuie mecanizat, nutriţie conform nivelului de producţie, adaptată astfel ca iezii să fi e separaţi de mame cât mai înţărcarea timpurie a iezilor, implementarea însă- timpuriu şi alăptaţi artifi cial, pentru ca să obţinem un mânţărilor artifi ciale şi eşalonarea fătărilor şi al.). randament maxim al laptelui-marfă. Bibliografi e Potrivit compoziţiei chimice a laptelui caprelor 1. Bucătaru N., Radionov V., Varban V. Creşterea locale, se poate afi rma că acesta are indici cores- ovinelor şi caprinelor. Chişinău, 2003, 72 p. punzători pentru transformarea lui în brânzeturi: 2. Guzun V. Tehnologia laptelui şi a produselor lac- substanţă uscată – 13,2%; grăsime – 4,13%, pro- tate. Chişinău: Ed. Universitas, 1996. teină totală – 3,44%, inclusiv 78,2% cazeina. Den- 3. Mogoreanu,I., et al. Productivitatea caprinelor crescute în Republica Moldova. În: Lucrări ştiinţifi ce a sitatea medie a laptelui caprelor locale constituie Simpozionului Naţional. Relansarea Zootehniei Româ- 30,15°A. neşti o certitudine a mileniului II. UŞAMV Ion Ionescu Odată cu producţia de lapte, de la caprele locale de la Brad, Iaşi, 1998, p.73 77. se poate obţine un anumit număr de iezi, dintre care 4. Maşner O. Căile şi metodele de ameliorare a cei nereţinuţi pentru reproducţie se valorifi că pentru caprinelor. În.: Rev. Agricultura Moldovei, 2010, nr. 7-8, p.19-21. carne. Prolifi citatea caprelor din turmele cercetate se 5. Maşner O. Saanen şi Alpina franceză la noi, în cuprinde în limite 130-170% şi mai mult, în funcţie Grătieşti! În: „Agricultura Moldovei”, 2012, nr. 9-10. de condiţii concrete şi vârsta animalelor. Iezii demon- p. 33. strează spor zilnic maximal între 30-60 zile (130-150 6. Pascal C. Creşterea ovinelor şi caprinelor. Iaşi. g/zi în funcţie de sex). Randamentul de abator la ti- Ed. PIM, 2007, 513 p. neretul mascul sacrifi cat la circa 200 zile constituie 7. Taftă V. Creşterea ovinelor şi a caprinelor. Bucu- reşti. CERES, 2008, 394 p. 44,1%, carcasa fi ind în medie de 10,3 kg, din care 8. Taftă V. Producţia şi reproducţia caprinelor. Bu- circa 66% – porţiuni atribuite la categoria I. cureşti. CERES,1996,190 p. Valorile corelaţiilor fenotipice calculate pentru 9. Забелина,М., и др. Козоводство – перспек- caprinele autohtone au scos în evidenţă existenţa тивная отрасль животноводства. В.: Ж. Овцы, козы, anumitor legături utile pentru selecţie: masa cor- шерстяное дело, 2009, №3, с. 25-29. porală (dezvoltare) şi producţia totală de lapte pe 10. Новопашина,С. И., Санников М. Ю. Состояние и перспективы молочного козоводства в Российской lactaţie – 0691±0,11 (P≤0,001) şi producţia de lap- Федерации. В.: Ж. Овцы, козы, шерстяное дело, 2010, te a caprelor – sporul total al iezilor în perioada de №4, с. 10-13. alăptare (0,543±0,19; cu P≤0,01). 11. Плохинский Н.И. Руководство по биометрии Concomitent, având posibilitatea constituirii для зоотехников. Москва, 1969, 256 с. nucleelor de selecţie pe baza de „plus variante”, se 12. Перевалова Ю. Н., и др. Молочная продук- тивность и качество молока коз зааненской породы poate recomanda şi utilizarea pentru selecţie a co- разного происхождения по отцам. В.: Ж. Зоотехния, efi cientului „lapte” valorile căruia să fi e peste 9 kg 2011, №3, с. 31-32.

146 - nr. 1 (28), martie 2013 Biblioteconomie

BIBLIOTECA Aceste tendinţe se explică prin dezvoltarea ra- pidă a tehnologiilor informaţionale şi, prin urmare, ÎN SISTEMUL schimbarea actorilor pe piaţa informaţională. Struc- DE CREARE ŞI DIFUZARE tura comunicării ştiinţifi ce trece printr-o schimbare radicală. Factorii economici, juridici şi tehnologici A CUNOŞTINŢELOR infl uenţează evoluţia editurilor tradiţionale şi a re- ŞTIINŢIFICE vistelor. Noile tehnologii oferă oportunităţi fără pre- cedent pentru modelele noi de comunicare ştiinţifi - că şi promit să îmbunătăţească în mod semnifi cativ Dr. Oxana SAVCIUC capacitatea de distribuire echitabilă a cunoştinţelor Drd. Elena RAILEAN ştiinţifi ce. Academia de Studii Economice Exigenţele timpului dictează necesitatea schim- din Moldova bării paradigmei serviciilor de bibliotecă oferite cercetătorilor, căutarea de noi forme şi metode de cooperare între oamenii de ştiinţă şi personalul bib- This article demonstrates the results of the study liotecilor bazate pe principiile de management, mar- of informational scientists’ behavior in Moldova in different fi elds of knowledge. Here we identifi ed the keting, instrumente de sociologie şi psihologie. features of scientifi c production at the present stage, the usage of innovative science communication and Metode aplicate develop recommendations for optimization of library Anchetarea a fost efectuată în scopul studierii service of scientists nevoilor informaţionale ale cercetătorilor şi clari- Key words: Scientists, information services, fi cării rolului bibliotecilor ştiinţifi ce în crearea cu- scientifi c production, library, innovative technology, noştinţelor ştiinţifi ce. Studiul se încadrează în acti- information needs, information literacy. vităţile de cercetare ale Departamentului Marketing şi Logistică al Academiei de Studii Economice din Introducere Moldova, fi ind realizat în trei etape: din iunie până Apariţia bibliotecilor ştiinţifi ce în secolul XX a în septembrie 2006, în toamna anului 2009 şi în pri- fost cauzată de necesitatea unei asigurări informaţi- ma jumătate a anului 2012. Acest studiu a relevat onale cât mai complete a cercetării. Ele şi-au ono- dinamica preferinţelor informaţionale ale cercetăto- rat cu succes misiunea, monopolizând furnizarea de rilor, care vor forma baza pentru optimizarea bibli- informaţii ştiinţifi ce de calitate înaltă şi asigurarea otecilor ştiinţifi ce, actualizarea acestora în temeiul producţiei ştiinţifi ce cu resurse informaţionale. inovării sistemice. Pentru moment, în secolul XXI bibliotecile şti- Eşantionul anchetei a cuprins instituţii de cerce- inţifi ce se confruntă cu difi cultăţi considerabile în ce tări ştiinţifi ce şi universităţi din Republica Moldova. priveşte sprijinul informaţional al procesului cerce- Circa 72,3 la sută dintre respondenţi sunt implicaţi tării ştiinţifi ce, îşi pierd poziţia puternică de altădată în cercetări ştiinţifi ce în instituţiile de învăţământ pe piaţa informaţională, iar interacţiunea lor cu co- superior din Republica Moldova, 27,7% – în insti- munitatea ştiinţifi că slăbeşte. tuţiile Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Figura. 1. Gradul ştiinţifi c al respondenţilor Figura 2. Vârsta respondenţilor

nr. 1 (28), martie 2013 - 147 Akademos

Таbelul 1 participanţi la sondaj – circa 500 de respondenţi. Domenii ştiinţifi ce şi cota participanţilor Gradul ştiinţifi c al respondenţilor variază după la sondaj cum urmează (Figura 1). Domenii ştiinţifi ce % Vârsta cercetătorilor care au participat la sondaj economie 22% este prezentată în Fig. 2. fi zică 11,7% Studiul a implicat cercetători din diverse dome- medicină 7,3% nii ale ştiinţei (Tabelul 1) chimie 7,2% Ancheta pentru perioada 2006-2009, prezentată matematică 6,4% cercetătorilor, a fost identică şi conţinea 27 de între- biologie 6% bări, printre care întrebări deschise, închise, semi- agricultură 5,8% deschise, semiînchise, la scară diferenţială semanti- inginerie 5,6% că şi de importanţă. fi lologie 5,4% Ancheta pentru anul 2012 a fost mai largă, com- psihologie 4,2% pletată cu întrebări referitor la utilizarea e-serviciilor istorie 3,8% noi apărute, noile tendinţe în comunicarea ştiinţifi că geodezie 2,6% şi conţinea 31 de întrebări. drept 2,6% educaţie, pedagogie 2,6% Rezultate şi opinii tehnologii informaţionale 2% Răspunsurile respondenţilor la anchete au con- fi lozofi e2%tribuit la crearea imaginii complete a preferinţelor ştiinţe sociale, jurnalistică 2% oamenilor de ştiinţă în ce priveşte comunicarea şti- arhitectură, construcţii 0,8% inţifi că în Republica Moldova, identifi carea necesi- tăţilor şi problemelor în acest domeniu. La sondaj au participat şapte universităţi, pro- A fost precizat gradul de informare a cercetă- centajul respondenţilor din partea acestora fi ind ur- torilor privind revistele ştiinţifi ce electronice şi uti- mătorul: lizarea lor. Întrebarea „Ce resurse electronice, care • Universitatea de Stat din Moldova – 18,3%; oferă informaţii pe tema Dvs, preferaţi?”, de exem- • Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi plu, a creat la oamenii de ştiinţa oarecare difi cultăţi. – 6,2%; Mulţi respondenţi n-au răspuns la această întrebare, • Academia de Studii Economice din Moldova de unde reiese concluzia că cercetătorii încă nu folo- – 13,9%; sesc în mod sufi cient revistele în format electronic, • Universitatea Tehnică din Moldova – 13,9%; nu sunt bine informaţi despre revistele respective • Universitatea de Stat de Medicină şi Farma- sau au anumite prejudecăţi faţă de acestea. cie „Nicolae Testemiţanu” – 6,4%; Astfel, în perioada 2006-2009, cercetătorii au • Universitatea Agrară din Moldova – 8,5%; menţionat că ei preferă publicaţii electronice, cum • Universitatea Liberă Internaţională din Mol- ar fi „Oxford University Press”, „Blackwel Publi- dova – 5,2%. shers”, „Elsevier Journals”, „Engineering”, „Com- Publicul ţintă al anchetei l-au constituit: profe- puter Science”, „Cambridge Journals Online”. sori, cadre didactice, cercetători, doctoranzi, maste- În 2012, răspunsul la aceeaşi întrebare a fost ranzi. Eşantionarea s-a realizat pe cote, numărul de după cum urmează: 13,7% dintre respondenţi prefe-

Figura 3. Reviste electronice recenzate, preferate de oamenii de ştiinţă a Moldovei

148 - nr. 1 (28), martie 2013 Biblioteconomie

Figura 4. Factorii care infl uenţează procesul de creativitate a cercetătorului ră „Oxford University Press”, „Cambridge Journals la documentaţia de cercetare – 44,5%. Online” – 13,1%; „IOP Science” – 5,7%. Cercetă- În 2012, analiza răspunsurilor la aceeaşi în- torii, de asemenea, au menţionat şi alte reviste elec- trebare a dezvăluit faptul că 79,9% dintre oamenii tronice – 64,4%, printre care „Вlackwell Synergy de ştiinţă afi rmă că benefi ciază de accesul deschis la Publishers”, „Elsevier”, „Springer”, „EBSCO”, literatura ştiinţifi că, 55,8% – de accesul liber la do- „Pubmed”, „JSTOR”, „Matscinet”, „Wiley” şi alte- cumentaţia de cercetare, 52,1% – de participarea la le. (Figura 4). forumuri ştiinţifi ce, 4,3% – alte aspecte (Figura 4). Astfel, spectrul de publicaţii electronice recen- Un fenomen nou în reţeaua Internet – revistele zate din străinătate, folosite de către oamenii de şti- electronice cu acces deschis – în total circa 4300 inţă din Moldova, este în extindere continuă. de reviste, repozitorii instituţionale circa 1500. O Procesul de scriere a articolelor ştiinţifi ce, mate- asemenea sursă electronică ca Scientifi c Common rialelor didactice, monografi ilor este facilitat, după dispune de aproximativ 30 de milioane de publicaţii părerea oamenilor de ştiinţă, în 2006 de: accesul şi creşte zilnic cu circa 20 000 de publicaţii [1, p. liber la literatura ştiinţifi că – 91,2%; participarea 99]. Această direcţie de activitate editorială în reţea la forumuri ştiinţifi ce – 47,5%; accesul liber la do- începe să fi e studiată atât de bibliotecari, cât şi de cumentaţia de cercetare – 41,2%. La această listă cercetători. cercetătorii adaugă aspecte, cum ar fi echipamentul În prezent, revistele cu accesul deschis sunt in- modern şi activitatea ştiinţifi că intensă. cluse în motoarele de căutare Scopus, Web of Sci- În 2009, sumarul răspunsurilor la această între- ence şi altele, care indică importanţa acestui tip de bare este similar cu cel al răspunsurilor din 2006: reviste electronice pentru toţi participanţii la proce- accesul deschis la literatura ştiinţifi că – 93%; parti- sul de comunicare. Scopul sistemului de reviste cu ciparea la forumuri ştiinţifi ce – 45,5%; accesul liber acces deschis în curs de dezvoltare este de a asigura

Figura 5. Cunoaşterea şi utilizarea termenului „Citation Index” de către oamenii de ştiinţă din Republica Moldova

nr. 1 (28), martie 2013 - 149 Akademos accesul gratuit la informaţii ştiinţifi ce la nivel mon- ţiilor, resurselor bibliografi ce adecvate – 16,2% / dial [1, p. 99]. 2006, 15,5% / 2009, 17,5% /2012; Dar necesitatea în asemenea publicaţii este încă • baza materială adecvată, echipament modern înţeleasă insufi cient de către comunitatea ştiinţifi că – 12,5% / 2006, 13% / 2009, 18,4% / 2012; şi bibliotecarii din Republica Moldova. Conceptul de • cunoaşterea necesităţilor de punere în prac- „Index de citări” (SCI) nu este cunoscut în proporţie tică a problemei studiate – 10% / 2006-2009 şi de 42% în 2006, 34% în 2009, 60,3% în 2012 de 12%/ 2012; către oamenii de ştiinţă din Moldova. Aceste rezul- • condiţiile de lucru şi cultura organizaţională tate pot fi explicate după cum urmează: în sonda- a Institutului – 13,7% / 2006, 14,5% / 2009, 13% jul din anul 2012 a participat un procent mai mare / 2012; de cercetători tineri, fără grad ştiinţifi c – nu numai • satisfacţia morală, autoafi rmare – 7,5% / reprezentanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a 2006-2009, 8,7% / 2012; unui număr mic de universităţii din capitală – spec- • oportunităţi de carieră – 7,5% / 2006, 8% / trul de instituţii de învăţământ din ţară a fost rep- 2009, 11% / 2012; rezentat mult mai larg. În anul 2006 indexul de citări • oportunităţi de cooperare internaţională, par- în procesul de familiarizare cu reviste şi periodice ticiparea la concursuri, programe – 7,5% / 2006, ştiinţifi ce au folosit 43% din cercetători. În 2009 au 8,5% / 2009, 8,1% / 2012; folosit indexul respectiv 47% dintre respondenţi, • întotdeauna să fi e la un nivel înalt, să ţină pa- în 2012 – 31%. Aproximativ 15% din cercetători sul cu colegii – 7-8%/2006, 2009, 2012 (Figura 6). în anul 2006, 19% în 2009 şi 8,7% în 2012 erau Răspunsurile la această întrebare în 2006 şi 2009 familiarizaţi cu indicele dat, dar nu-l includeau în sunt practic identice. Diferenţele ating uneori 0, 5%- procesul de cercetare, argumentând că acest instru- 1%. Activitatea de creaţie, de asemenea, este infl u- ment nu este sufi cient de efi cace. De exemplu, in- enţată de existenţa concurenţei, timpul liber, de inte- dexul de citări în ştiinţele exacte şi inginereşti este resul public faţă de domeniul ştiinţei. Este observată mai mare decât în ştiinţele umaniste, revistele în dependenţa productivităţii cercetătorilor de gradul limba engleză au un index mai mare decât revistele ştiinţifi c pe care-l posedă, precum şi de vârstă. în alte limbi, din motive obiective (Figură 5). Cercetătorii au expus sugestii şi recomandări Activitatea de creaţie a oamenilor de ştiinţă, cu pentru îmbunătăţirea serviciilor de bibliotecă presta- excepţia stimulării materiale depinde, potrivit lor, te profesioniştilor din domeniul cercetare-inovare. de următorii factori: De exemplu, oamenii de ştiinţă solicită optimizarea • dorinţa de a efectua cercetări ştiinţifi ce în sco- resurselor informaţionale ale bibliotecii şi anume: pul de a obţine rezultate noi, interesul faţă de pro- • Actualizarea fondului, procurarea mai mul- bleme şi căutarea adevărului – 21,1% / 2006, 22% / tor reviste din străinătate, a mai multor cărţi, abo- 2009, 26% / 2012; narea la informaţii ştiinţifi ce în format electronic, • accesibilitatea şi disponibilitatea informa- lichidarea informaţiilor învechite, extinderea po-

Figura 6. Sursele de creativitate ale cercetătorilor în 2006, 2009, 2012

150 - nr. 1 (28), martie 2013 Biblioteconomie sibilităţilor de a comanda literatură ştiinţifi că prin Concluzii intermediul împrumutului interbibliotecar, livrarea Analiza solicitărilor informaţionale ale oameni- electronică a documentelor. Cercetătorii solicită lor de ştiinţă a identifi cat necesitatea căutării unor crearea unui serviciu de înregistrare a CD-urilor, noi modele de comunicare ştiinţifi că, care pot sati- DVD-urilor pentru a le distribui şi utiliza. sface nevoile complexe ale oamenilor de ştiinţă în • Optimizarea site-urilor bibliotecilor ştiinţifi - informaţii speciale. ce, precum şi îmbunătăţirea accesului la catalogul Rezultatele acestui studiu permit formularea ur- on-line, viteza bună pe Internet care oferă acces la mătoarelor concluzii: mai multe reviste electronice ştiinţifi ce full-text, cre- • furnizarea serviciilor informaţionale de area bibliotecii electronice, reorganizarea accesului înaltă calitate necesită implicarea unui personal de la informaţii, informarea prin e-mail a cercetători- înaltă califi care, capabil de studii continue, în sco- lor, studierea celor mai bune practici ale serviciilor pul satisfacerii mai complete a nevoilor informaţio- de bibliotecă din întreaga lume şi adaptarea acestora nale ale utilizatorilor. Astfel, există o necesitate de a la bibliotecile din Republica Moldova. dezvolta un mecanism de îmbunătăţire a poten- • Dezvoltarea unor forme individuale de de- ţialului intelectual al bibliotecii ştiinţifi ce; servire, diseminarea selectivă a informaţiei, din care • necesitatea unui program de repoziţiona- o modalitate ar putea fi distribuirea prin e-mail a re a bibliotecii în ochii consumatorilor ca o or- informaţiilor ştiinţifi ce este una dintre cele mai de ganizaţie informaţională unică, care oferă o gamă perspectivă propuneri prezentate de cercetători. largă de servicii informaţionale, atât tradiţionale Au fost formulate recomandări privind perfecţi- cât şi inovaţionale, care vor familiariza utiliza- onarea personalului din biblioteci: deservirea atentă torii cu mijloacele de navigare prin spaţiul infor- a utilizatorilor, abordare individuală, profesiona- maţional. lism, efi cienţă. • Activitatea bibliotecii trebuie să ţină seama În procesul asistării utilizatorilor de către bibli- de tendinţele globale, inerente pieţelor informaţio- oteci ar trebui să fi e luată în consideraţie poziţiona- nale dezvoltate, printre care prioritare sunt: diver- rea cercetătorilor în ierarhia administrativă şi ştiin- sifi carea, adică creşterea varietăţii de produse şi ţifi că spre a le presta servicii personalizate. Pentru servicii informaţionale, personalizarea serviciilor şi convergenţa – estomparea distincţiei dintre pro- satisfacerea mai bună a nevoilor informaţionale ale duse şi servicii informaţionale. comunităţii ştiinţifi ce ar trebui să se ia în conside- rare particularităţile producerii cunoştinţelor în di- Bibliografi e verse domenii ale ştiinţei. Filosofi a, bunăoară, este 1. Босина Л.В. Анализ уровня удов летворен- legată mai mult cu dezbateri şi discuţii. Fizica, chi- ности информационных потребностей ученых СО РАН в зарубежных периодических изданиях. Мир mia, medicina au ca fundament o bază experimen- науки, культуры, образования. 2010.№3, с. 98-113. tală solidă, acestea din urmă, la rândul său, folosesc 2. Mitniţcaia L., Railean E. Relevarea necesităţilor adesea resursele tehnologiei informaţiei. Economia, informaţional-promoţionale ale cercetărilor din Repub- care depinde de informaţii în timp real şi în publica- lica Moldova în contextual al perfecţionării produselor ţiile ofi ciale ale instituţiilor fi nanciare mari (Fondul bibliotecii. În: Economica, 2006, nr. 4, p. 24-26. Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Orga- 3. Mitniţcaia L., Railean E. Specifi cul producerii nizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ştiinţifi ce şi tendinţele de schimbarea acesteia. În: etc.) este deservită în mod efi cient prin noile servicii Economica, 2007, nr. 1, p. 5-6. Internet ale acestor organizaţii, precum şi politolo- 4. Савчук О, Райлян Е. Изучение информа- ционных потребностей ученых как важное на- gia, care este asistată prin publicaţii electronice ale правление в деятельности научных библиотек. documentelor politice. In: Conferinţa Ştiinţifi că Internaţională „Strategii şi Tehnologiile de hypertext corespund caracteru- politici de management în economia contemporană”. lui asociativ al creativităţii şi oferă noi oportunităţi Ch.: ASEM, 2012 - p.57-60. pentru biblioteci în ce priveşte personalizarea ser- 5. Хобом Х.-К. Информация и до кументация viciilor informaţionale pentru cercetători şi con- по социальным наукам. В: Теория и практика solidarea activităţilor sale ca intermediari pe piaţa общественно-научной информации, 2002, N17, informaţională. с.262-288.

nr. 1 (28), martie 2013 - 151 Akademos

MUZICA ŞI ŞTIINŢA* muzică. Totul este muzică”. Şi aceste cuvinte, după cum vom vedea, nu sunt doar metafore. Vârsta muzicii numără circa 40 000 de ani. Aşa 1 Academician Gheorghe MUSTEA spun datele istorice. Arheologii au găsit într-un mor- mânt încă din perioada Omului Neandertal, alături MUSIC AND SCIENCE de oseminte, un tip de fl uier. Science and music always interact, eventually, Dar ce zice un vers din folclorul nostru? „La noi they create a joint structure. As recorded by our Latin omul cât e viu, cântă şi pentru pustiu, Numai când e ancestors, it is produced coincidentia oppositorium – mort nu cântă, dar şi-atunci el stă şi-ascultă”. coincidence or fusion of opposites. Interesul pentru muzică şi pentru elementul ei The human history is replete with examples of constitutiv, Sunetul, a apărut odată cu începuturile the contribution of science to the development of the civilizaţiei umane. Se ştie că încă cu circa 5 mii de theory of music and the music itself. Because of its ani în urmă în India veche se cunoştea şi se apli- universal character, music has aroused the curiosity ca o întreagă ştiinţă despre sunet, despre vibraţii. of scientists from different fi elds of knowledge. The Această ştiinţă era utilizată în diferite domenii: în musical phenomenon has generated various questi- ons, for instance: What is the role of music for the life tratamentul bolilor, în instruire şi educaţie, în alte and human existence? Thus, it became the object of manifestări ale activităţii umane. interest to Philosophy. What is the impact of music on Primele tratate de înţelepciune, Vedele vechi in- the inner world of the person, on the human psyche? diene, aveau formă de imnuri. Cea mai importantă Thus, it became the object of research of Psychology. dintre ele, Rig-Veda, era un codice de cântări cu un What is Sound – the raw material of music – from the conţinut fi losofi c, de viaţă. physical and acoustic point of view, how is the music Iar dacă e să mai facem o paralelă, ne putem spread into the area in which it sounds and what are aminti că în credinţa noastră creştină Psalmii – care the properties of this spread – thus, being studied at la fel sunt imnuri cântate lui Dumnezeu – este consi- Physics at the Musical Acoustics section. „The music derată cea mai importantă carte din Sfânta Scriptură. and the person” under different aspects, could be a direction of research in the Academy of Sciences of Dar să revenim încă un pic la istorie. Moldova. Unul dintre primii mari matematicieni, Pitago- ra, a avut şi o intuiţie muzicală de geniu, acordând fenomenului muzical prioritate în cunoaşterea tai- De regulă, se face o distincţie, adesea accentua- tă, între aceste două manifestări ale spiritului uman: nelor existenţei. El a afi rmat că „cerul cântă: aştrii ştiinţa şi arta. În cazul de faţă – cercetarea ştiinţifi - cereşti emană o muzică identică cu cea a modurilor că şi arta muzicii. muzicale”, fapt pe care îl confi rmă mai târziu Kep- Dar, probabil, ne dăm seama cu toţii (dacă păt- ler ş.a., dar şi astrofi zica modernă. Pitagora a fost rundem, desigur, cu adevărat în esenţa lucrurilor) că şi primul savant-muzicolog, dacă e să folosim un această delimitare poartă, în fond, un caracter con- termen modern, fi ind cunoscut în istoria ştiinţei ex- venţional şi relativ. Dacă e să mergem până la ca- perimentul lui cu monocordul. El a întins o coardă şi păt, vedem că ştiinţa şi muzica îşi dau mâna, până la a făcut-o să vibreze, urmărind cum aceasta vibrează urmă, ele fac corp comun. Adică, se produce tocmai pe întreaga sa lungime, apoi pe părţi – în jumătate, ceea ce încă strămoşii noştri latini numeau coinci- în sferturi ş.a.m.d. Exprimând în limbaj numeric re- dentia oppositorium – coincidenţa sau contopirea zultatele obţinute, Pitagora a descoperit şi a formu- contrariilor. lat primele intervale muzicale: octava, cvinta, cvar- Muzica conţine în sine, sub o formă sau alta, ta. De aici porneşte teoria muzicii, care a devenit cu vizibil sau invizibil, principiile fundamentale ale timpul o ştiinţă foarte sofi sticată. tuturor ştiinţelor. În muzică poţi găsi totul – atât în Ar fi sufi cient, poate, să ne referim doar la discipli- ce priveşte realitatea obiectivă în care îşi duce exis- na de studiu a muzicienilor numită „Armonie”, ca să tenţa omul, adică ceea ce se afl ă în afara noastră, cât ne convingem câtă rigurozitate ştiinţifi că se conţine în şi în ceea ce priveşte realitatea subiectivă – ceea ce muzică. În „Armonie” avem prezentă o adevărată „al- se întâmplă în forul nostru interior. Asta au afi rmat gebră” sau „trigonometrie” de cea mai înaltă probă! marii gânditori ai lumii în toate timpurile, prin ex- Descoperindu-se cu timpul universalitatea muzi- presiile de tipul: „Lumea este o muzică. Viaţa este o cii, ea a început să fi e studiată de diferite ştiinţe, trezind curiozitatea gânditorilor, savanţilor din domenii ale cu- * Articol scris în contextul cercetărilor pentru care autorul a fost ales în calitate de membru titular al AŞM, prin decizia noaşterii dintre cele mai diferite. Fenomenul muzical a Adunării Generale a membrilor AŞM din 6 decembrie 2012. generat diverse întrebări. Iată câteva dintre ele.

152 - nr. 1 (28), martie 2013 Arte audiovizuale

Care este rolul muzicii pentru viaţa şi existenţa muzica a devenit obiect de studiu pentru Astrologie, umană? Astfel, ea a devenit obiect de interes pentru Astronomie şi Astrofi zică. Filozofi e. Sunetele muzicii respectă între ele proporţii Care este şi de unde rezultă acţiunea muzicii numerice de o senzaţională perfecţiune. De unde asupra lumii interioare a omului, asupra psihicului această perfecţiune numerică în muzică? –- şi ea uman? Astfel, ea a devenit obiect de cercetare pen- este studiată cu interes de Matematică. În Evul Me- tru Psihologie. diu muzica era un compartiment al matematicii. Ce este Sunetul – materia primă a muzicii – din Având o acţiune foarte subtilă de ordin psiho- punct de vedere fi zic şi acustic, cum se răspândeşte logic şi fi ziologic, muzica a devenit obiect de inte- muzica în spaţiul în care răsună şi care sunt propri- res pentru Medicină, în prezent luând tot mai mult etăţile acestei propagări? – ea fi ind, astfel, studia- amploare Muzicoterapia (aplicată încă de părintele tă de Fizică la compartimentul Acustica muzicală. medicinei Hippocrate, care zicea: „Nu trata corpul, Dar nu numai atât. Fizica nouă, cuantică, mai este dacă nu tratezi, totodată, şi sufl etul”, folosind cântul numită şi ondulatorie, adică, într-un fel... muzicală! lirei la tratarea diferitor boli). Iată ce zice în această Pentru că şi în universul mic, subatomic, după cum privinţă versul nostru popular: „Doina nu e numai afi rmă specialiştii, ca şi în cel mare, se face prezentă cântec, doina este un descântec.” o adevărată muzică. De îndată ce muzica deţine o atât de puternică şi S-a constatat că sunetul este un element defi ni- amplă acţiune de ordin fi losofi c, psihologic, estetic, toriu al lumii în care trăim, al întregului univers. De spiritual etc. asupra fi inţei umane, poate fi folosită unde această similaritate între muzica „pământeas- ea oare în educaţia omului, în formarea lui? – şi mu- că”, creată de om, şi cea a corpurilor cereşti? -– şi zica a devenit obiect de studiu pentru Pedagogie.

Eudochia Zavtur. Cântarea Cântărilor. Compoziţia V, 2001, 300×400 mm, tehnică mixtă

nr. 1 (28), martie 2013 - 153 Akademos

Un interes aparte pentru muzică îl manifestă Poate că şi conştiinţa noastră, cel puţin în mo- Religia, cultele în general fi ind greu de imaginat în mentele sale de inspiraţie şi creativitate, inclusiv afara muzicii. creativitate de tip ştiinţifi c, funcţionează după anu- Lista ştiinţelor şi a altor domenii, care se intere- mite legi muzicale? Nu aceasta, oare, se întâmpla sează de muzică, ar putea fi continuată. cu Albert Einstein, când afi rma că vioara îl ajută Muzica este în general o modalitate de cunoaş- să găsească mai lesne soluţii la problemele sale tere a omului. Se zice că dacă vrei să cunoşti un om, de fi zică? Lucrul acesta nu este întâmplător, căci pune-1 să-ţi cânte. Felul cum o face îţi va vorbi des- s-a demonstrat că muzica descătuşează emisfera pre ce fel de sufl et are. Pentru că a cânta înseamnă cerebrală dreaptă, cea a insight-ului, adică cea a a iubi, zicea George Enescu. intuiţiei, înţelegerii şi a descoperirilor, îi lărgeşte Să mai aducem câteva argumente la tema noastră. orizontul. Unul dintre părinţii psihanalizei, Sigmund Fre- Aşadar, muzica şi – ştiinţa; muzicianul, compo- ud, a recunoscut: „Nu eu am descoperit inconştien- zitorul şi – cercetarea ştiinţifi că, cu stricteţea ei... tul. Inconştientul l-au descoperit artiştii, poeţii şi Dar ce este oare atelierul de creaţie al unui com- fi losofi i, eu doar l-am studiat şi i-am dat o interpre- pozitor, dacă nu un veritabil laborator ştiinţifi c? tare ştiinţifi că”. Tot aici poate ar fi cazul să spunem Compunerea unei simfonii, a unei opere – dar nu că noţiunea de „supraconştient” a fost pentru prima numai – este o adevărată investigaţie, este o căutare dată formulată de renumitul reformator al teatrului şi o descoperire, care nu ştiu dacă s-ar deosebi prin de operă, Constantin Stanislavsky. ceva, ca rigurozitate, ca precizie, de investigaţiile La acelaşi capitol am putea reaminti că primele ştiinţelor exacte! studii ale psihologiei, ca ştiinţă distinctă, au început Cred că în urma celor spuse – dar aceasta este cu studiul manifestărilor estetice ale omului. La fel, doar o picătură din ceea ce se poate spune la această în primele laboratoare de psihologie apărute în lume temă – am putea vorbi despre muzică ca despre un au început să fi e studiate anume aptitudinile muzi- fel de ştiinţă a ştiinţelor. cale (psihologii Wundt, Stumpf, Seashore ş.a.). Tot Venim cu o propunere, şi anume: cred că această psihologii susţin că manifestările muzicale se afl ă temă fundamentală – „Muzica şi omul” sub diferite printre primele manifestări la copiii mici. aspecte, în primul rând sub aspect fi losofi c şi psi- Dar ce să mai vorbim de fi losofi e şi relaţia ei cu hologic – ar putea constitui o direcţie de cercetare Muzica? Ar fi sufi cient poate să-1 cităm pe Friedri- în cadrul Academiei noastre, rezultatele fi ind imple- ch Nietzsche, care afi rma: „Eu, când ascult opera mentate în viaţa de toate zilele. Secţia Ştiinţe Socio- „Carmen” de Bizet, devin un mai mare fi losof, de- Umaniste s-ar completa cu o problematică nespus cât eram”. Iar dacă venim mai aproape de timpuri- de interesantă, vie, şi, totodată, necesară în vederea le noastre, îl putem cita pe Emil Cioran, care zice: contribuţiei pe care o poate aduce în opera de spi- „Meditaţia muzicală să fi e prototipul gândirii în ge- ritualizare a omului. Să ne amintim, că studiul fi lo- nere? Oare a urmărit vreun fi losof un motiv până sofi c al muzicii era parte indispensabilă a primelor la capăt, până la epuizare sau până la limita lui, aşa academii, a celor greceşti. cum face un Bach sau un Beethoven? Gândire ex- Muzica poate face minuni. Noi, oamenii de haustivă există numai în muzică. După cei mai pro- artă, avem nevoie de a demonstra societăţii acest funzi cugetători, simţi nevoia s-o iei de la început. lucru şi a o face să se convingă că muzica, în spe- Numai muzica dă răspunsuri defi nitive”. cial muzica academică, îl face pe om nu numai să Să ne referim un pic şi la biologie, de ce nu? Bi- înţeleagă, dar şi să trăiască viaţa altfel – la nivelul ologul modern Denis Noble în cartea sa „The Music armoniilor ei sublime. E o dorinţă – fi e poate şi of Life. Biology Beyond the Genome” („Muzica sub formă de vis – a lui Emil Cioran, care zicea: vieţii. Biologia de dincolo de gene”) compară or- „Aş vrea ca în om viaţa să curgă pură, ca muzica ganismul uman cu o „orchestră fără dirijor”. Orga- lui Mozart”. nismul creşte, se dezvoltă, se constituie în timp ca o Şi aş mai avea o dorinţă – ca muzica nu numai creaţie muzicală, zice el. Autorul a publicat anterior să fi e studiată, dar şi să răsune pe viu pretutindeni. o carte cu titlul „Logica vieţii”, dar în noua sa carte Sunt convins că toţi ar avea de câştigat de pe urma cuvântul „logică” 1-a înlocuit cu cel de „muzică”, acestui fapt. Chiar dacă nu toţi am putea cânta la afi rmând că organismul funcţionează şi se dezvoltă vioară, aidoma lui Einstein, am putea toţi asculta anume după legile muzicii, dar nu ale logicii. muzică, efectul, în fond, fi ind acelaşi.

154 - nr. 1 (28), martie 2013 Arte plastice

EUDOCHIA ZAVTUR: SENSIBILIZAREA MATERIEI Istoric, critic de artă Eugenia FLORESCU Bucureşti

Născută la 1 martie 1953, în satul Corjevo, r.Dubăsari. Studii: Colegiul de Arte Plastice „Ilia Repin” (astăzi „Alexandru Plămădeală”), Chişinău (1972), Academia Naţională de Arte a Ucrainei, Kiev (1979). Expoziţii relevante: Eudochia ZAVTUR Autumnala, Salonul de primăvară, selectiv, din ediţiile anilor 1980-2012; Născută în prima zi de primăvară, la 1 martie, 13 personale în Republica Moldova, Franţa, Eudochia Zavtur pare să fi e marcată plenar în crea- Italia, România, Ungaria (1985-2013); ţia sa de esenţe înnoitoare. Arta Republicii Moldova, peste hotare - Va manifesta încă din copilărie o precoce atrac- Afganistan, Andora, Australia, Belarus, Bulgaria, ţie pentru pictură, ceea ce îi va determina profesia, Cehoslovacia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, aceea de artist plastic. Urmează cursurile Colegiului Gana, Germania, Islanda, Italia, Laos, Lituania, de Arte Plastice „Ilia Repin” din Chişinău în perioa- Madagascar, Nepal, Portugalia, România, Spania, Sri da anilor 1969-1972, ca în anul 1973 s-o localizăm Lanca, Tunisia, Turcia, Ucraina, Ungaria. Premii: Premiul Tineretului din Moldova (1985); studentă a Academiei de Arte Plastice din Kiev, a Premiul II acordat la expoziţia unională Estampa, cărei cursuri le absolveşte în anul 1979. De foar- Moscova, 1996; Premiul acordat la expoziţia-concurs te tânără, artista prin lucrările sale dă dovadă de o de artă contemporană Saloanele Moldovei, ediţia maturitate plastică ce va parcurge întreg traseul său 1997 ş.a. artistic de atunci şi până astăzi. Lucrări în colecţii publice / private din Anglia, S-a impus în conştiinţa semenilor săi prin talent, Canada, Federaţia Rusă, Finlanda, Franţa, Germania, dar şi prin nedesminţită inteligenţă artistică pusă în Israel, Italia, Olanda, România, SUA, Turcia, slujba afi rmării acestuia. Mai greu însă, cu atât mai Ucraina. sigur, opera ei s-a înscris şi se înscrie în acel me- Maestru în Arte din Republica Moldova (2000). diu de valori artistice care au contribuit la defi nirea

Eudochia Zavtur. Tânără în fustă roz. 2007, 900×150 mm, u/p

nr. 1 (28), martie 2013 - 155 Akademos

Paris. 2003, 620×800 mm, u/p Murano. 2012, 500×600 mm, u/p spiritului de modernitate al picturii naţionale şi uni- bilizeze materia, prezentată în plină lumină, sinceră, versale. strălucitoare şi însorită. Îşi întemeiază imaginea pe De la ilustraţia de carte, la grafi ca de şevalet, la un contur acuzat, trasat printr-o culoare ce se mo- pictură, artista n-a vitregit niciun gen al artei, con- delează în funcţie de sursa luminoasă. În acest fel ferindu-le acestora aceeaşi importanţă şi seriozitate. spaţiul este saturat prin tuşe colorate asociate liniei, Prin această abordare Eudochia Zavtur aderă la ple- iar construcţia compoziţională foarte precisă, ca şi iada de artişti lirici ai culorii îndrăgostiţi de pros- perspectiva cu implicaţii plastice, fi xează caracterul peţime, candoare, sinceritate şi seriozitate, creând o artistic al peisajelor, naturilor statice cu fl ori sau a artă exemplară. Folosind culoarea vie, îndrăzneaţă, personajelor feminine care îi populează opera. înţelegătoare, prin acea transparenţă a aerului pe Într-o măsură importantă Eudochia Zavtur da- care izbuteşte să-l recreeze, artista reuşeşte să sensi- torează orientarea creaţiei sale simbolismului literar în care a fost puternic ancorată, iar forma de expri- mare este inspirată de tendinţele stilului Art Nuveau. Exemplul acesta primat îl atestă: Madona cu copil în braţe; Madona; ilustraţiile la poemul Mioriţa, de asemenea şi ilustraţiile la poeziile lui Mihai Emi- nescu, ciclul De dragoste. Gama cromatică este şi ea în perpetuă schimbare de la juxtapunerea culorilor după procedeul pointi- list mozaicat, la modularea expresionistă a pastei în tuşe prelungi şi contururi ca nişte intarsii în lemn. Foloseşte exaltarea culorilor pure şi a contras- tului complementarelor la descompunerea culorii pe principiul luminilor spectrale. În peisajele sale porneşte cu încredere neţărmurită în natură ca izvor nesecat de poezie, cu elanuri de dragoste către ea ca şi cum ar fi fost un adevărat Dumnezeu. Ciclul Casa din Butuceni, Ograda părintească, Ulicioa- ră în Butuceni sau Natură în Butuceni, lucrări re- alizate în prioada 2000-2003, creează o atmosferă impresionistă, care devine o dominantă a creaţiei sale. Cromatismul acestor peisaje este bine orches- trat, absolvirea formei de către lumină şi umbră este completă. Tocmai această unitate de stil se cheamă frumuseţe. Seria M.Eminescu. De dragoste. 1986, 200×150 mm De remarcat că Ecaterina Zavtur caută să aşeze

156 - nr. 1 (28), martie 2013 Arte plastice

Mamă cu copil. 2005, 900×700 mm, u/p În livadă. 2002, 900×800 mm, u/p în peisajele sale personaje, iar dintre acestea femeia în sensul unei identifi cări a peisajului cu omul. In- joacă un rol determinant. Autoarea pictează femeile dividualizarea fi gurii se face prin tuşă prelungă ce în culori bogate, temperate sau îmbogăţite prin um- urmăreşte forma în opoziţie cu tuşa „măruntă” prin bre calme şi lumini strălucitoare. Gama uluitoare a care este creat peisajul. Totul trăieşte şi totul se dez- trăsăturilor sale de penel este relevată de felul liber văluie în numele luminii, totul râde, aşa cum râde în care au fost tratate modelele. Pulsaţia de culori lumea, aşa ceva sfânt ca lumina pură, ceva monu- calde şi reci şi licărul nenumăratelor tuşe ale unei mental ca o revelaţie. pensule subţiri, formează o palpabilă prezenţă. Pic- Arta Eudochiei Zavtur ne impune convingerea toriţa nu doreşte reprezentarea strictă a unei femei, că în opera de creare a celor mai simple obiecte, ci a unui tablou… mişcător şi frumos. dezgolite de semnifi caţie, o serie de pete colorate Este de remarcat acordul dintre liniile domoa- pot constitui o culme a perfecţiunii care relevă cali- le ale peisajului şi cele ale personajelor feminine, tăţile deosebite ale unei mari artiste.

Pasăre albastră. 2008, 700×700 mm, u/p Aşteptare. 2008, 700×700 mm, u/p

nr. 1 (28), martie 2013 - 157 Akademos

UN FIZICIAN STRĂLUCIT, DOCTORUL EVGHENI MOSCALENCO

Doctorul Evgheni Sveatoslav Moscalenco, originar din Republica Moldova, s-a născut la Chişinău în ziua de 5 mai 1963. A absolvit şcoala medie din Chişinău în 1980 şi Universitatea de Stat din Sankt Petersburg în 1986. A fost doctorand la Institutul Fizico-Tehnic (IFT) „A.F. Ioffe” al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, în Laboratorul de Spectroscopie optică a corpului solid condus de academicianul A.A. Kaplianskii şi a obţinut gradul de doctor (candidat) în ştiinţele fi zico-matematice în anul 1991. Toată activitatea ştiinţifi că ulterioară a doctoru- 05.05.1963-11.03.2012 lui E. Moscalenco a fost legată de IFT, unde a activat timp de 20 de ani până la decesul său subit să vad frumuseţea spectrelor. Ştiu că totul are un din cauza emboliei inimii la 11 martie 2012 la vârsta sfârşit, până acum păstrez în inima mea sentimen- de 49 de ani. În ultimii 12 ani, concomitent cu tul necontenit al pierderii în legătură cu această funcţia de cercetător ştiinţifi c superior al IFT a luat trecere neaşteptată a sa în eternitate… parte în calitate de colaborator invitat la cercetarea În continuare vom descrie pe scurt, într-un stil cât proprietăţilor optice ale punctelor cuantice de mai simplu posibil, fenomenele de orientare optică semiconductor în cadrul Departamentului de şi de polarizare a spinilor electronilor şi nucleelor fi zică şi tehnologii de măsurare al Universităţii din în punctele cuantice de semiconductor studiate de Linköping, Suedia, condus de profesorul Per Olof grupul de cercetători din Linköping cu participarea Holtz. Despre Evgheni Moscalenco, el avea să dr. E. Moscalenco, pentru a comemora activitatea spună următoarele: D-lui ştiinţifi că cu prilejul aniversării sale de 50 Nu încape nicio îndoială că Evgheni s-a mani- de ani la care n-a ajuns să fi e în viaţă. Rezultatele festat ca un membru important şi preţios al echipei obţinute în această direcţie au fost expuse în arti- noastre pe parcursul acestor 12 ani. El a fost un colul publicat în Physical Review B, v. 80, 193413 fi zician strălucit, care a contribuit considerabil la (2009), pe care ne bazăm. elaborările noastre şi la perceperea mai desăvârşită Orientarea optică şi polarizarea spinilor a proprietăţilor punctelor cuantice. Îşi lansa ideile electronilor şi nucleelor în punctele cuantice şi obţinea rezultate într-un mod convingător. de semiconductor Evgheni a fost o persoană de o curiozitate debor- Posibilitatea de a polariza sau orienta spinii dantă, de o tenacitate excepţională, avea obiective nucleelor într-un metal sub infl uenţa spinilor elec- bine determinate şi lucra cu mare însufl eţire spre tronilor de conductibilitate în condiţiile de echilibru a-şi atinge scopul. Am apreciat pe parcursul anilor termodinamic a fost menţionată pentru prima dată experienţa, intensitatea şi capacitatea lui de lucru. de Overhauser. El a stabilit faptul că polarizarea El a contribuit esenţial la formarea câtorva doc- spinilor electronilor poate conduce la polarizarea toranzi. Impactul lui Evgheni asupra tinerilor prin spinilor nucleelor. La rândul său, polarizarea spini- felul cum îşi împărtăşea cunoştinţele sale vaste şi lor electronilor în semiconductori poate fi efectuată experienţa au fost inestimabile şi s-au bucurat de cu ajutorul luminii polarizate circular a laserului, cea mai înaltă apreciere a studenţilor. atunci când fotonii absorbiţi provoacă tranziţiile La referinţele de mai sus, mai alăturăm câteva optice ale electronilor din banda de valenţă în cea cuvinte scrise de doctorandul Chih-Wei Hsu: Eu de conductibilitate, ceea ce conduce la crearea apreciez timpul pe care împreună cu Evgheni l-am perechilor electron-gol cu spini orientaţi în direcţia petrecut în laborator. Deşi încăperea era rece şi propagării luminii. întunecată, atitudinea lui entuziasmată şi mintea Teoria acestor fenomene de orientare optică şi strălucită aprindeau lumina făcliei pentru mine, ca de polarizare a spinilor şi nucleelor în semiconduc-

158 - nr. 1 (28), martie 2013 In memoriam tori a fost elaborata de Diakonov şi Perel din IFT interacţiune de schimb, golul forţează electronul şi continuatorii lor. Vom discuta cazul când lumina să-şi orienteze spinul după placul golului, ceea ce incidentă este orientată perpendicular pe suprafaţa este echivalent cu apariţia unui câmp magnetic de stratului bidimensional (2D) de semiconductor, de schimb orientat în planul stratului şi nu perpendicu- exemplu de tipul InGaAs, iar pe suprafaţa lui sunt lar lui. De exemplu, când interacţiunea de schimb împrăştiate puncte cuantice (PC) în formă de bobiţe este egală cu 25 μeV, câmpul magnetic de schimb sau piramide mici cu dimensiuni nanometrice în este de 0,43 T. Atunci când electronul se întoarce toate trei direcţii (structuri 0D), însă formate din alt defi nitiv în locul unde se găseşte golul, acest proces semiconductor, de exemplu, InAs. se numeşte recombinare. Procesul de recombinare, Prin „gol” se numeşte locul liber din banda de acompaniat cu emiterea fotonului, se numeşte re- valenţă complet umplută în starea de bază a semi- combinare radiativa. conductorului, apărut după extragerea electronu- Perioada de timp cât există excitonul până la lui şi transferarea lui în banda de conductibilitate. recombinare se numeşte timp de recombinare. În Interacţiunea Coulumbiană a electronului de con- cazul dat el este egal cu 800 ps. Excitonul creat în ductibilitate, zis simplu electron (e), cu locul vacant PC prin mecanismul de capturare separată a elec- în banda de valenţă, zis simplu gol (g), conduce la tronului şi golului, aşa cum a fost descris mai sus, se formarea stării legate a perechii electron-gol (e-g) găseşte în prezenţa a două câmpuri magnetice: unul de tipul atomului de hidrogen sau de pozitroniu, nuclear numit Overhauser şi altul de provenienţă care se numeşte exciton (X). Este important faptul, pur electronică numit câmp de schimb Bexch. Ex- că energia de creare a excitonului în PC din InAs citonul poate fi considerat ca având un spin efectiv este esenţial mai mică decât energia de creare a care este supus acţiunii unui câmp magnetic total perechii e-g pe suprafaţa stratului de InGaAs. De compus din două câmpuri magnetice perpendicu- aceea perechile e-g cu spini polarizaţi se iau la lare, după cum am văzut mai sus. Precesia spinului întrecere să ajungă cât mai repede în interiorul efectiv al excitonului în jurul câmpului magnetic punctelor cuantice, unde nivelele energetice sunt total duce la faptul că emisia luminei de câtre ex- mai joase şi stările lor mai stabile. Electronul de citonul din interiorul punctului cuantic este parţial conductibilitate fi ind mai uşurel şi având o viteză circular polarizată. Dacă era numai câmpul Over- termică mai mare decât golul, ajunge în PC mai re- hauser, atunci polarizarea ar fi fost circulară com- pede decât golul. În condiţiile experienţei lucrării de plet ca şi la lumina de excitare a perechilor e-g, iar referinţă, electronul se găsea de unul singur în inte- dacă n-ar exista câmpul Overhauser, atunci emisia riorul PC în lipsa golului timp de 26 picosecunde. ar fi fost complet nepolarizata. Este foarte important (1 ps =10-12s). În acest timp spinul electronului să menţionăm că dacă excitonul ar fi fost creat di- dovedeşte să intre în interacţiune hiperfi nă de con- rect în interiorul PC, spinul electronului ar fi fost su- tact Fermi cu spinul nucleului, funcţia de undă a pus imediat interacţiunii de schimb care determină electronului fi ind diferită de zero în punctul unde numai spinul sumar al perechii e-g şi duce la o se afl a nucleul şi să viziteze toate nucleele care se proiecţie arbitrară a spinului electronului pe direcţia găsesc în interiorul PC, numărul nucleelor fi ind de la de propagare a luminii de excitare. În aşa condiţii, 103-105. Electronul, polarizând toate nucleele, con- crearea câmpului magnetic nuclear este imposibilă. tribuie la crearea câmpului magnetic nuclear, numit În lucrarea de referinţă a fost înregistrat experi- câmp Overhauser. Atunci când golul ajunge şi el în mental un grad înalt de polarizare circulară până la interiorul PC, electronul deja a creat câmpul Over- 60% a emisiei excitonului capturat în punctul cuan- hauser. Însă golul nu-l simte, deoarece n-are contact tic. Meritul acestei lucrări este că autorii şi-au dat şi capacitatea de a interacţiona cu spinii nucleelor, seama că fenomenul aparent trivial de polarizare în banda de valenţă funcţia lui de undă fi ind egală parţială a emisiei excitonului din PC este legat cu un cu zero în punctul unde se afl ă nucleul. În schimb, fenomen atât de fi n cum este interacţiunea hiperfi nă golul intră imediat în interacţiune Coulombiană cu de contact Fermi. Cât este de interesant şi neobişnuit electronul şi creează excitonul. În afară de mişcarea acest fenomen vom vedea în continuare. relativă e-g, ca şi în interiorul atomului de hydrogen Câmpul magnetic creat de electron se numeşte la o distanţă medie numită raza lui Bohr, electronul câmp Knight Be şi la distanţa constantei reţelei

şi golul mai au putinţă să se reîntâlnească în locul cristaline a0 are valoarea de 0,1 T atunci când 3 -23 3 de origine, adică se produce şi interacţiunea de con- a0 =10 cm . Câmpul magnetic produs de un nuc- tact e-g numită interacţiune de schimb care există leu la aceeaşi distanta a0 este aproximativ de 2000 paralel cu cea Coulombiană directă. Prin această de ori mai mic decât Be. Însă în PC cu 104 de nuclee

nr. 1 (28), martie 2013 - 159 Akademos câmpul magnetic nuclear total numit Overhauser electronului şi, datorită efectului Zeeman, duce la

BN este egal cu 0,5 T. El este de aceeaşi mărime ca deplasarea nivelului energetic al electronului, ceea şi câmpul magnetic de schimb Bexch, şi-i capabil ce se numeşte deplasarea lui Overhauser. Starea să polarizeze circular lumina emisă de exciton din polarizată în formă de câmp Overhauser se păstrează interiorul punctului cuantic. Cele afi rmate rămân 0,1 ms, cu toate că temperatura reţelei este de 10 K, valabile dacă durata de existenţă a câmpului Over- iar mişcarea orbitală a nucleului şi deplasarea lui hauser este mare şi el persistă cel puţin 800 ps până din nodul reţelei se petrece în timp de 4 ps. când se începe recombinarea excitonului şi emiterea Aceasta înseamnă că temperatura efectivă a luminii. S-a dovedit că el traieşte un timp mult mai subsistemului format din spinii nucleelor este de îndelungat. Aceasta se datorează faptului că defaza- 107 ori mai mică decât temperatura reţelei cris- rea nucleelor, adică dezorientarea lor, se produce în taline. Spinul nucleului rămâne neclintit chiar şi urma interacţiunii dipole-dipol a spinilor celor două atunci când centrul de greutate al nucleului este zdruncinat de mişcarea lui termică. Aşa tempera- nuclee situate alături la distanţa a0. Deoarece am- bele nuclee au momentul nuclear magnetic foarte turi extrem de joase au fost atinse în faimoasele mic în comparaţie cu magnetonul lui Bohr, această experienţe dedicate Condensării Bose-Einstein a ato- interacţiune este foarte mică şi defazarea începe milor în capcane. Polarizarea emisiei excitonului abia după 10-4 s. Câmpul Overhauser există şi atunci în PC s-a dovedit a fi martorul polarizării spinilor când excitonul dispare şi aşteaptă reciclarea proce- nucleelor şi o consecinţă a interacţiunii hiperfi ne de sului, când vine alt electron cu aceeaşi polarizare contact Fermi. şi continue edifi carea câmpului Overhauser. Mai Prezentare scrisă mult ca atât: câmpul Overhauser acţionează asupra de acad. S. Moscalenco

Assistant Professor Professor Per Olof Holtz Mats Larsson, Fredrik Karlsson former PhD student

Arvid Larsson, Doctor Evgheni Moskalenko, Supaluck Amloy, former PhD student ChihWei Hsu, PhD student PhD student

Grupul de cercetători condus de profesorul Per Olof Holtz de la Universitatea din Linköping, Suedia

160 - nr. 1 (28), martie 2013 In memoriam

UN APORT ESENŢIAL LA ŞTIINŢA MOLDOVEI: PROFESORUL IULIA BOIARSKAIA*1

Iulia Stanislav Boiarskaia s-a născut la 29 martie 1928 în oraşul Zaporojie din Ucraina. În timpul celui de-al doilea război mondial, familia ei a fost eva- cuată în Krasnoiarsk. Mama şi fratele se angajaseră la uzina de tancuri, iar Iulia făcea şcoala medie. Sta- rea de spirit în sânul familiei era patriotică. Fratele Eugen, cu toate că era scutit de serviciul militar, a plecat voluntar la război şi a căzut pe câmpul de lup- tă în anul 1944. Ulterior, 20 de ani mai târziu, Iulia Iulia BOIARSKAIA Boiarskaia îşi va numi feciorul în cinstea fratelui 29.03.1928-15.01.1996 mort în bătălie. construirea microscopului metalografi c MIM-7 în În toamna anului 1945, tatăl său a fost transferat aşa fel ca el să îndeplinească şi funcţia de micro- la lucru în Moldova şi familia se stabileşte cu tra- penetrare a materialelor transparente sub suprave- iul la Chişinău. Iulia a absolvit şcoala medie, iar în gherea concomitentă a microscopului metalografi c. 1946 a devenit studentă a Facultăţii de Fizică şi Ma- Comparând amprentele restabilite şi cele iniţiale, a tematică a Universităţii de Stat din Chişinău, care apărut posibilitatea de a studia însuşi procesul de tocmai fusese înfi inţată. A făcut parte, prin urmare, restabilire elastică şi legităţile lui. din primele grupe de studenţi şi cele dintâi promoţii Astfel, Iulia Boiarskaia deduce că restabilirea de absolvenţi ai Universităţii de Stat din Chişinău. elastică durează mai mult la materialele cu o mic- Era pasionată de carte şi se deosebea prin uşurinţa roduritate mai mare, că forma amprentelor este de a asimila cea mai sofi sticată materie de studii. diferită la cristale diferite şi depinde de orientarea A absolvit cu menţiune Universitatea în 1951 şi laturilor amprentei faţa de direcţiile cristalografi ce aspira la doctorantură. Această posibilitate a apărut ale cristalelor. Noua metodă, elaborată de Iulia Bo- în anul 1952, când a devenit doctorandă la Catedra iarskaia, devenea cu atât mai necesară şi binevenită de fi zica generala a Universităţii de Stat din Chişi- cu cât s-a relevat că la unele materiale fragile după nău. Conducătorul ştiinţifi c, doctorul în ştiinţe fi zico- ridicarea penetratorului are loc plesnirea şi distruge- matematice G.L.Cirkunov i-a propus ca temă pentru rea materialului înconjurător al amprentei din cauza teză cercetarea corelaţiilor dintre duritatea corpurilor apariţiei de fi suri. Ele creează incertitudine la măsu- fragile, structura şi energia lor de suprafaţă. rarea parametrilor amprentei. La dispoziţia doctorandei se afl a un măsurător al micro- durităţii de tip ПMT-3 şi un microscop metalografi c MIM-7. Tânăra cercetătoare a propus ca aparatul ПMT-3 să fi e folosit nu numai pentru obţinerea amprentelor prin penetrare, ci şi în proce- sul de zgâriere a suprafeţei corpurilor solide. Dân- du-şi seama că mărimea măsurată a microdurităţii este infl uenţată de procesul de restabilire elastică a amprentei după ridicarea penetratorului, Iulia Bo- iarskaia a propus să fi e măsuraţi mai întâi parametrii amprentelor nerestabilite, care încă se găsesc sub acţiunea indentorului. Datorită atmosferei cordiale şi respectului faţă de primii doctoranzi ai Universităţii, s-a reuşit re-

* Text pregătit de acad. S. Moscalenco în colaborare cu dr. hab. D. Grabco şi R. Jitaru. Varianta engleză a fost publicată în Iulia Boiarskaia cu fi ica Elena Kiseliova şi fi ul Evgheni Moldavian Journal of the Physical Sciences Moscalenco – viitori doctori în ştiinţe fi zico-matematice

nr. 1 (28), martie 2013 - 161 Akademos

Exemplul descris este semnifi cativ pentru a ca- profesorul universitar Marina Klassen-Necliudova. racteriza stilul de lucru ştiinţifi c intrinsec Iuliei Bo- În martie 1955 Iulia Boiarskaia a susţinut teza iarskaia. Acesta poate fi caracterizat printr-o atenţie de doctor (candidat) în ştiinţe fi zico-matematice cu deosebită faţă de fenomenele cercetate, prin simpli- un număr unanim de voturi din partea membrilor tatea şi claritatea modelelor şi interpretărilor fi zice Consiliului ştiinţifi c al ICAS prezidată de acade- propuse, printr-un interes imens şi inepuizabil faţă micianul A.V. Shubnikov. Ea s-a prezentat de una de ştiinţă. singură, fi ind însărcinată, cu trei luni înainte de La scurt timp după formularea dezideratelor naşterea fi icei sale. După consumarea evenimentu- tezei, conducătorul său ştiinţifi c se transferase într- lui, exprimându-şi recunoştinţa celor prezenţi pen- un alt oraş al URSS şi ea a continuat de sine stătă- tru onoarea şi posibilitatea acordată, revine acasă tor cercetările iniţiale, fără a avea posibilitatea de la Moscova, fără a se gândi că poate ar trebui să a se consulta cu cineva din specialişti şi a discuta consemneze cumva succesul său. Fiind o persoană problemele apărute. Ulterior, aducându-şi aminte extrem de modestă, nici n-a căutat să accentueze de studiile sale în doctorantură şi drumul parcurs în asupra acestei performanţe ştiinţifi ce, care în con- procesul de transformare a unui absolvent cu studii diţiile de atunci ale Chişinăului era un eveniment superioare într-un colaborator ştiinţifi c, Iulia Bo- important pentru toţi absolvenţii Facultăţii de fi zică iarskaia îşi exprima regretul că n-a avut noroc să şi matematică a Universităţii de Stat din Chişinău, ajungă la o şcoală ştiinţifi că serioasă din Moscova, mulţi dintre care aspirau la acelaşi grad ştiinţifi c. Sankt Petersburg sau Kiev, unde într-un proces co- Progresul atins prin susţinerea tezei de doctorat mun de cercetare, de discuţii la seminarele ştiinţifi - şi perspectivele de a continua să se aprofundeze în ce cu participarea mai multor specialişti în domeniu esenţa fenomenelor studiate au însufl eţit-o şi i-au se maturizează cadrele ştiinţifi ce şi se formează ca concentrat atenţia asupra acestui domeniu al fi zi- personalităţi în ştiinţă. cii corpului solid. Interesul său creştea neîncetat pe Cu toate acestea, conştientizând că se găseş- măsura descoperirii noilor proprietăţi şi fenomene te într-un spaţiu ştiinţifi c restrâns şi izolat cum era fi zice. Treptat el se transformă în scopul vieţii sale. pe atunci Catedra de fi zică generală a Universităţii Împreună cu colegii şi discipolii săi, Iulia Boiar- de Stat din Chişinău, Iulia Boiarskaia îşi continuă skaia reuşeşte să transforme această ramură a fi zicii drumul de cercetător ştiinţifi c. Interesul nesecat faţă durabilităţii şi plasticităţii într-o direcţie ştiinţifi că de obiectul de studii, perspicacitatea şi claritatea importantă, căreia în timpul de faţă i se acordă în raţionamentelor ştiinţifi ce i-au permis să înlăture revistele de specialitate o atenţie vădită. La un se- multe contradicţii referitoare la procesele studiate, minar al fi zicienilor din Moscova condus de acade- exprimate în revistele de specialitate. În perioada micianul V.L.Ghinzburg, acesta a remarcat că ştiin- respectivă erau publicate numeroase rezultate ex- ţa îi pedepseşte pe cei care nu-i sunt fi deli dându-i perimentale contradictorii referitoare la anizotropia uitării. Iulia Boiarskaia niciodată n-a trădat direcţia proprietăţilor mecanice ale cristalelor evidenţiate ştiinţifi că aleasă încă în timpul doctoranturii, cu prin metode sclerometrice, astfel încât se punea în toate că în perioada dată compartimentul respectiv general la îndoială posibilitatea studierii acestor al fi zicii corpului solid era foarte greu de studiat şi procese. promovat. Şi numai ulterior, datorită eforturilor câ- Spre sfârşitul doctoranturii, Iulia Boiarskaia torva generaţii de fi zicieni în multe laboratoare ale s-a expus asupra originii anizotropiei proprietăţilor lumii situaţia s-a schimbat în mod cardinal. Această mecanice ale cristalelor evidenţiate prin mişcările performanţă a ştiinţei mondiale se datorează în mare penetratorului în diferite direcţii cristalografi ce, a măsură aportului Iuliei Boiarskaia şi colegilor săi clarifi cat cauzele apariţiei diferitelor date experi- din Laboratorul „Proprietăţi mecanice ale cristale- mentale contradictorii şi a defi nitivat metoda scle- lor” pe care ea îl fondase în cadrul Institutului de Fi- rometriei. Teza sa de doctor (pe atunci de candidat), zică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. intitulată „Cercetarea microdurităţii cristalelor prin Difi cultăţile de cercetare în acest domeniu al fi - metoda de apăsare şi a anizotropiei cristalelor prin zicii corpului solid erau şi sunt legate de faptul că metoda de zgâriere” a fost în prealabil discutată şi procesul de deformare a cristalelor sub infl uenţa aprobată la Moscova în cadrul seminarului ştiinţifi c penetratorului este neomogenă, fapt care dă naşte- sub egida Laboratorului „Proprietăţi mecanice ale re la apariţia multor dislocaţii şi fenomene conco- cristalelor” al Institutului de Cristalografi e al Aca- mitente. Dacă am analiza, de exemplu, procesul de demiei de Ştiinţe (ICAS) a URSS. Acest laborator deformare omogenă, produs cu ajutorul unui aparat era condus de renumitul specialist în domeniul dat, special „Instrom” şi fenomenele care apar în tim-

162 - nr. 1 (28), martie 2013 In memoriam pul deformării cu aparatul ПMT-3, am vedea că este 1956. Să urmărim acest drum lung şi anevoios de comparabil cu stările cristaline şi lichide. În primul ascensiune spre culmile ştiinţei cu o lungime de 30 caz avem de a face cu un model bine pus la punct de de ani fructuoşi! oscilaţii ale reţelei cristaline şi de structura benzilor În 1956, profesorul universitar Iu. E. Perlin, şe- electronice, pe când în cazul lichidului lipseşte ordi- ful Catedrei de fi zică teoretică a Facultăţii de fi zică nea la distanţe mari. Ca rezultat al acestei particula- şi matematică a Universităţii de Stat din Chişinău, rităţi, în fi zica lichidului n-au fost elaborate modele a invitat-o pe Iulia Boiarskaia în calitate de lector tot atât de simple ca şi în cazul materiei cristaline, conferenţiar pentru a preda cursuri normative şi ceea ce face fi zica lichidului unul din cele mai com- speciale în domeniul fi zicii teoretice. Cei cinci ani plicate compartimente ale fi zicii stării condensate. de activitate a sa la Catedra de fi zică teoretică au Iulia Boiarskaia înţelegea originea greutăţilor cu fost foarte responsabili, fi ind necesară o pregătire care se confruntă. Însă curiozitatea ştiinţifi că şi băr- intensă şi minuţioasă a lecţiilor predate. În acelaşi băţia o însoţeau permanent în cursul activităţii sale, timp, această perioadă a contribuit la acumularea de ceea ce îi insufl a speranţa că va înfrunta toate difi - cunoştinţe şi transformarea ei într-un specialist de cultăţile legate de lucrul ştiinţifi c într-un domeniu înaltă calitate. Mulţi dintre actualii colaboratori ai atât de complicat. Aprecierea de către comunitatea Academiei de Ştiinţe şi a universităţilor Republicii ştiinţifi că mondială a meritelor sale şi a şcolii ştiin- Moldova îşi amintesc cu respect lecţiile sale. Ea lă- ţifi ce pe care o crease în Moldova va veni ulterior, murea clar, preda dinamic şi inspirat, căutând să-i mult mai târziu, când logica interioară a dezvoltării pasioneze pe studenţi de frumuseţea fenomenelor ştiinţei şi tehnicii va solicita descoperirea legităţilor fi zice. privind deformarea neomogenă, când fi zica proce- Însă activitatea sa de cercetare continua în ace- selor de microduritate va ocupa un loc onorabil în eaşi direcţie, doamna profesor căutând să aplice no- cadrul fi zicii durabilităţii şi plasticităţii. Într-o astfel ile cunoştinţe şi experienţa acumulată la descrierea de preţuire înaltă se va constitui întrunirea Consi- teoretică a fenomenelor studiate. Un şir de absol- liului ştiinţifi c al AŞ a URSS consacrată problemei venţi ai Catedrei de fi zică teoretică i-au devenit co- „Fizica durabilităţii şi plasticităţii”, care va avea loc legi, cu ei şi-a continuat drumul în ştiinţă. Perioada în Moldova în 1986. Însă acest lucru va avea loc în aceasta din viaţa Iuliei Boiarskaia a fost una difi cilă, viitor, pe când cercetările ştiinţifi ce ale Iuliei Boiar- deoarece soţul său (acad. S. Moscalenco – n.r.) fu- skaia, pe care le evocasem anterior, datează cu anul sese admis în doctorantura Institutului de Fizică al

Colaboratorii Laboratorului „Proprietăţi mecanice ale cristalelor”, fondat de prof. univ. Iulia Boiarskaia. De la stânga la dreapta, în primul rând: dr. Moisei Caţ, prof. univ. Iulia Boiarskaia, dr.hab. V.M. Stepanova (Moscova), P. Baraptarlo; în rândul doi: dr. Margarita Valikovskaia, dr.hab. Daria Grabco, Vladimir Pavliuc, dr.hab. Raisa Jitaru, Elena Purice

nr. 1 (28), martie 2013 - 163 Akademos

Academiei de Ştiinţe a Ucrainei din Kiev şi ea ră- microdurităţii, limitei de curgere, mobilităţii dislo- măsese singurul sprijin al familiei având în grijă fi i- caţionale. Fusese descoperit şi explicat fenomenul ca în vârstă de un an. Iulia Boiarskaia a susţinut cu deformării plastice inverse la introducerea penetra- abnegaţie această cotitură de importanţă crucială în torului, elaborate modelele curgerii plastice a mate- viaţa familiei, înţelegând posibilităţile de dezvoltare rialelor la penetrare. ce se deschideau în urma acestui pas. După părerea În baza investigaţiilor efectuate asupra unei serii unanimă a tuturor membrilor familiei în care fi ica largi de materiale (polimeri, sticle, cristale de tip io- (dr. Elena Kiseliova), fi ul (dr. Evgheni Moscalenco) nic şi covalent, metale) a fost demonstrat caracterul şi nepotul mai mare (Anton Kiseliov) s-au dedat şi termofl uctuaţional al procesului de micropenetrare. ei fi zicii, Iulia Boiarskaia întruchipa cele mai sfi nte A fost înaintată şi mai apoi experimental confi rmată idealuri ale familiei, fi ind păstrătoarea unor frumoa- ipoteza despre mecanismul lin şi impulsiv al defor- se tradiţii. Poziţia sa civică şi umană se formase sub mării plastice şi despre pseudomobilitatea ansam- infl uenţa literaturii ruse, sovietice şi universale. Îi blurilor de dislocaţii la temperaturi joase (T-77K). plăcea nespus să citească şi se folosea de orice oca- În anul 1972, la Editura „Stiinţa” a Academiei zie de a lectura. de Ştiinţe a Moldovei a fost publicată monografi a Primul deceniu după absolvirea Universităţii, Iuliei Boiarskaia „Deformarea cristalelor testate 1951-1961, a fost unul de pregătire pentru perioada prin metoda microdurităţii”, devenită carte de că- esenţială a activităţii sale ştiinţifi ce. Aceasta a dema- pătâi pentru mulţi specialişti care activează în acest rat în anul 1961, odată cu întemeierea Academiei de domeniu. Lucrarea a servit drept bază pentru scrie- Ştiinţe a Republicii Moldova şi crearea Institutului rea şi prezentarea tezei de doctor habilitat în ştiinţe de Fizică şi Matematică. Iulia Boiarskaia a început fi zico-matematice. Teza sa „Legităţile deformării să activeze în calitate de colaborator ştiinţifi c supe- cristalelor în starea de tensiune neomogenă” înglo- rior, iar din 1964 în calitate de conducător al unui bează proprietăţile şi particularităţile deformaţiilor grup ştiinţifi c în cadrul institutului. Transferarea elastice şi plastice ale cristalelor şi ale altor materi- din Universitate la Academie era cauzată de dorinţa ale evidenţiate prin apăsarea penetratorului şi prin nestăvilită de a se concentra completamente asupra zgâriere. S-a ajuns la concluzia că multitudinea de cercetărilor ştiinţifi ce şi de a pune în valoare rolul şi fenomene, care se manifestă în procesul de defor- importanţa decisivă a dislocaţiilor în procesele de mare a cristalelor, poate fi explicată dintr-un punct deformare a cristalelor. de vedere general pornind de la particularităţile stă- Astfel, s-a făcut un pas nou şi important în dez- rii de tensiune şi ale planurilor de lunecare. Au fost voltarea fi zicii cristalelor în Moldova. Graţie uti- evidenţiate planurile cele mai active de lunecare şi lizării diferitelor metode de cercetare (metoda de propuse modelele de curgere plastică a materialului tratament chimic selectiv, metoda optică cu raze în timpul penetrării şi tragerii de zgârieturi. Pentru polarizate, metoda interferometrică, microscopia prima dată s-a dovedit că procesele de deformare electronică la transmisie şi cu baliaj etc.) a fost po- plastică în cazul micropenetrării poartă un caracter sibil de a obţine un şir de rezultate valoroase. Prin primordial dislocaţional. A fost evidenţiat şi lămu- studierea cristalelor de tip diferit (cristale ionice şi rit caracterul polar al deformării plastice în cazul covalente, semimetale şi semiconductori) a fost sta- apăsării penetratorului pe latura (111) a cristalelor bilită infl uenţa a doi factori principali în procesul de alcalino-halogene şi a fl uoritului. A fost evidenţiată micropenetrare: starea tensiunilor ce apar în cristal originea anizotropiei durităţii, care se măsoară prin şi geometria alunecării, care depinde de particulari- metoda sclerometrică. tăţile structurii cristaline. Aportul fi ecărui factor este Rezultatele însumate în teza şi în monografi a determinat de condiţiile de experimentare (tempera- susnumită au fost aplicate la interpretarea datelor tura, sarcina aplicată etc.). A fost elucidată natura fi - experimentale referitoare la diferite materiale. Teza zică a anizotropiei deformaţiei plastice a cristalelor de doctor habilitat a fost susţinută cu succes în anul de tip diferit. 1974 la Institutul de Metalofi zică al AŞ a Ucrainei A fost descoperit şi explicat fenomenul polarită- în oraşul Kiev. Cercetările ulterioare ale proprietă- ţii deformaţiei plastice la penetrare. A fost stabilită ţilor mecanice ale cristalelor s-au efectuat în strân- corelaţia între regularităţile penetrării şi zgârierii. să colaborare cu institutele de vază ale Rusiei (din Pentru prima dată a fost determinat caracterul di- Moscova şi Sankt Petersburg), ale Ucrainei (din ferit al durifi cării materialelor supuse la iradiere, la Kiev şi Harkov), precum şi ale Republicii Demo- dopare, la schimbarea temperaturii şi a componentei crate Germane din oraşul Halle. reţelei cristaline, cercetătoarea apelând la studierea În paralel cu cercetările fundamentale, se efec-

164 - nr. 1 (28), martie 2013 In memoriam tuează investigaţii de tip aplicativ, se elaborează creşte treptat datorită utilizării metodelor perfecte şi metode şi aparate noi de cercetare a proprietăţilor ultrafi ne de studiere a structurii reale a cristalelor: mecanice ale cristalelor. De exemplu, a fost elabo- microscopie electronică la transmisie şi cu baleiaj, rată о metodă de determinare a fragilităţii materi- microcatodoluminescenţa, metoda microscopiei alelor bazată pe măsurarea emisiei acustice care electronice de tunelare, topografi a razelor-X, anali- apare în procesul de testare sclerometrică. Pe baza za microrentghenografl că, metodele de decorare în acestui fenomen a fost creată о machetă a aparatului vid, de emisie acustică etc. Esenţial s-a extins inter- în colaborare cu Institutul Fizico-Tehnic „A.F.Ioffe” valul de temperatură şi de timp al aplicării sarcinii al Academiei de Ştiinţe a URSS, a fost elaborat un în procesul de micropenetrare. alt aparat, menit să studieze cinetica procesului de Sesiunea a remarcat contribuţia esenţială a La- micropenetrare care a fost inclus în lista de lucrări boratorului „Proprietăţi Mecanice ale Cristalelor” cu о importanţă deosebită a Prezidiului Academiei de la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM, în frunte de Ştiinţe a URSS pe anul 1977. cu profesorul universitar Iulia Boiarskaia, la dez- Toate aceste cercetări au fost efectuate de către voltarea cercetărilor în domeniul fi zicii procesului о echipă de colaboratori condusă de doctorul habi- de micropenetrare. Sesiunea a recomandat intensi- litat în ştiinţe fi zico-matematice Iulia Boiarskaia şi fi carea cercetărilor în fi zica procesului de micrope- de doctorii în ştiinţe fi zico-matematice Margarita netrare cu utilizarea celor mai moderne metode de Valikovskaia, Daria Grabco, Raisa Jitaru şi Moisei studiere a corpului solid. Această direcţie s-a dove- Caţ. Ulterior, Daria Grabco şi Raisa Jitaru au deve- dit a fi de mare perspectivă: studierea regularităţilor nit doctori habilitaţi în stiinţe fi zico-matematice. În de deformare, corelarea între parametrii ce carac- acest timp deja era formată şcoala ştiinţifi că a fi zicii terizează deformaţia plastică la micropenetrare cu durabilităţii şi plasticităţii, care în planul internaţi- cei specifi ci altor procedee de deformare, studierea onal al diviziunii muncii ştiinţifi ce se caracterizea- dependenţei microdurităţii de structura electronică a ză prin concentrarea forţelor asupra studierii fi zicii materiei şi parametrii cristalochimici etc. stării neomogene a tensiunilor care apar în corpurile Este important să se focuseze atenţia la studi- solide în procesul de micropenetrare. erea cineticii procesului de penetrare, mobilităţii Certifi că semnifi caţia lucrărilor efectuate în In- dislocaţiilor în câmpul sarcinii concentrate, infl uen- stitutul de Fizică Aplicată al AŞM organizarea şe- ţei factorilor externi, cum sunt temperatura, viteza dinţei Sesiunii Consiliului Ştiinţifi c al URSS pe pro- deformării, sarcina aplicată la penetrator. Pentru blema fi zicii durabilităţii şi plasticităţii care a avut studierea procesului de penetrare e necesar de apli- loc în Moldova (localitatea Vadul lui Vodă) în anul cat metodele de modelare la maşini electronice de 1986. Sesiunea a constatat că metoda de micrope- calcul, de studiat în regimul razelor de lumină po- netrare face parte din cele mai simple şi informative larizată, de înregistrat semnalele electrice legate de mijloace pentru studierea elasticităţii, plasticităţii şi procesul formării amprentei, de folosit microscopia distrugerii materialelor. Investigaţiile legităţilor de electronică cu rezolvare superînaltă. deformare şi distrugere în procesul de penetrare au Consiliul Ştiinţifi c al Academiei de Ştiinţe a permis de a dezvălui şi cerceta un şir de fenomene URSS pe problema „Fizica durabilităţii şi plastici- fi zice noi, cum sunt polaritatea deformaţiei plastice tăţii” propusese de a organiza regulat conferinţe (o a cristalelor de tip diferit al legăturii chimice, mobi- dată la 3-4 ani) în baza Institutului de Fizică Apli- litatea dislocaţională în câmpul tensiunilor neomo- cată al AŞM, Institutului de Cristalografi e al Acade- gene, mecanismul interstiţial al deformării plastice. miei de Ştiinţe a URSS şi Institutului de Metalurgie Micropenetrarea are о valoare aplicativă esenţi- „Baikov” al Academiei de Ştiinţe a URSS. ală, fi ind foarte economă şi folosită cu succes pentru Dovadă a autorităţii şcolii ştiinţifi ce create în studierea mostrelor voluminoase, precum şi celor Moldova a constituit şi faptul că timp de mulţi ani cu dimensiuni limitate, nanometrice, de exemplu Iulia Boiarskaia a fost membră a Secţiei Consiliului ale fi lmelor subţiri, fi brelor cristaline şi necristaline, Ştiinţifi c al Academiei de Ştiinţe a URSS şi membră materialelor solide fragile, pentru care alte metode a Consiliului Interstatal URSS şi Republica Democ- nu pot fi aplicate. rată Germană în domeniul fi zicii durabilităţii şi Efi cacitatea metodei creşte şi mai mult graţie plasticităţii materialelor. posibilităţii de a înregistra diagrama sarcina-adânci- Crearea bazelor ştiinţifi ce şi succesele obţinute mea penetrării, prin studiul cinetic al procesului de în explicarea proceselor provenite din starea de ten- micropenetrare, determinării rezistenţei la formarea siune neomogenă, au dus la pătrunderea continuă în fi surilor şi a modulului Young. Informativitatea ei adâncul fenomenelor studiate. Efecte şi descoperiri

nr. 1 (28), martie 2013 - 165 Akademos noi şi interesante nu s-au lăsat aşteptate. Aplicând Physica Status Solidi (a), Journal of Mate- diferite metode: microscopia optică (raze de lumi- rial Sciences, Cristall Research and Technolo- nă) şi electronică, metoda de catodo- luminescenţă, gy, Физика твердого тела, Кристаллография, de tratament chimic selectiv, metoda cu raze optice Неоргани ческие материалы, Письма в ЖТФ, polarizate, înregistrarea semnalelor electrice şi sem- Физика металлов и металловедение, precum şi nalelor emisiei acustice care apar la deformare, au raporturi la numeroase conferinţe internaţionale şi fost confi rmate explicaţiile regularităţilor de defor- republicane. mare şi distrugere a cristalelor şi diferitor materia- Rezultatele ştiinţifi ce principale ale doctorului le propuse anterior şi evidenţiaţi factorii principali habilitat în ştiinţe fi zico-matematice, profesor uni- care au dus la anizotropia proprietăţilor mecanice. versitar Iulia Boiarskaia au fost publicate în urmă- Pe lângă aceasta, a fost descoperită anoma- toarele lucrări selectate: lia mobilităţii dislocaţiilor la temperaturi joase (300-77 K) în câmpul tensiunilor sarcinii concen- Monografi i: trate. A fost sugerată ipoteza despre mecanismul lin 1. Ю. С. Боярская. Деформирование кристал- şi impulsiv în procesul de micropenetrare pe baza лов при испытаниях на микротвердость. Киши- căruia a fost explicat un şir de fenomene. Studierea нев, Штиинцa, 1972. cineticii procesului de micropenetrare a permis de 2. Ю. С. Боярская, М.И. Вальковская. Ми- a stabili caracterul termofl uctuaţional al procesului. кротвердость. Кишинев, Штиинца, 1981. Cercetând cristalele modele de tip NaCl dopate cu 3. Д. З. Грабко, Ю. С. Боярская, М. П. Дын- diferite impurităţi, a fost evidenţiată comportarea ту. Механические свой ства полуметаллов типа anormală a mai multor parametri ai deformaţiei висмута. Кишинев, Штиинца, 1982. plastice. A fost descoperit şi explicat un fenomen 4. Ю.С. Боярская, Д.З. Грабко, М.С. Кац. neobişnuit al procesului de micropenetrare şi anu- Физика процессов микроиндентирования. Ки- me că deformaţia plastică continuă un timp oarecare шинев, Штиинца, 1986. după ridicarea penetratorului în aceeaşi direcţie ca 5. I. Boiarskaia, M. Valikovskaia. I.Medinskaia. şi la încărcare. Microduritatea. Chişinău, Ştiinţa, 1992. A fost elaborată metodica evaluării fragilităţii Culegeri monografi ce: cristalelor şi a diferitelor materiale bazată pe înre- 1. Деформирование кристаллов при действии gistrarea semnalelor emisiei acustice ce apar sub сосредоточнной нагрузки. Кишинев, Штиинца, acţiunea sarcinii concentrate. 1978. Pe baza rezultatelor obţinute în toamna anului 2. Актуальные вопросы физики микровдав- 1992, în laborator au fost susţinute deja 3 teze de ливания. Кишинев, Штиинца, 1989. doctor habilitat (Iu. Boiarskaia, D. Grabco, R. Ji- taru), precum şi 9 teze de doctor (M. Valikovskaia, Preprinte R. Jitaru, D. Grabco, M. Caţ, S. Şutova, M. Dintu, 1. Ю. С. Боярская, Д. З. Грабко, Д.С.Пишкова M. Linte, D. Piscova, N. Palistrant). Параметры пластической деформации некото- Nimeni n-a bănuit că o viaţă şi activitate atât рых ионных кристаллов при однородном напря- de rodnică, dinamică şi frumoasă poate fi întreruptă женных состояниях. Кишинев, 1983. brusc. Fidelitatea neprecupeţită a profesorului uni- 2. Ю. С. Боярская, Р. П. Житару, М.А. Линте. versitar Iulia Boiarskaia faţă de ştiinţă, nobleţea şi Связь между различными параметрами пла- demnitatea interioară, modestia şi curajul erau cali- стической деформации легированных кристал- tăţile care-i determinau toate faptele. Iulia Boiarska- лов в интервале температур 77-773К. Киши- ia avea o atitudine binevoitoare faţă de toţi oamenii, нев, 1983. a fost pasionată de natură şi animale, dar uşor putea 3. Ю.С. Боярская, Д.З. Грабко, Р.П. Жита- fi rănită sufl eteşte, suferea orice gest de nedreptate ру. Псевдоподвижность дислокаций в чистых din partea altora, fi ind foarte corectă şi nu-şi închi- и примесных щелочно-галоидных кристаллах. puia о altă modalitate de comportare între oameni. Кишинев, 1986. Numărul total al publicaţiilor D-nei Iulia Boiar- 4. Ю.С. Боярская, Д. З. Грабко, М.И. Медин- skaia ating cifra de 250 de lucrări, о mare parte din ская, Д.С. Пишкова. Анизотропия микротвердо- care au văzut lumina tiparului în cele mai prestigi- сти ионных кристаллов с решеткой типа NaCl, oase reviste ale fi zicii corpului solid, printre care: Кишинев, 1988.

166 - nr. 1 (28), martie 2013 Noutăţi editoriale

O CRONOLOGIE A CONFLICTULUI TRANSNISTREAN ÎN DOCUMENTE ŞI MATERIALE INEDITE

Dr. hab. Nicolae ENCIU Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM

Potrivit unor estimări ale specialiştilor în domeniul confl ictologiei, începând cu proclamarea politicii de perestroika şi glasnosti de către ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov în primăvara anului 1985, pe teritoriul fostei URSS s-au putut constata A. Ţăranu, M. Gribincea. Confl ictul Transnistrean: circa 170 de potenţiale zone de confl ict. În 30 de Culegere de documente şi materiale. Institutul de Istorie, cazuri, confl ictele s-au manifestat în formă activă – Stat şi Drept al AŞM, Institutul de Analiză şi Consultanţă Politică POLITICON. Vol. I (1989-1993). Chişinău: proteste, greve, demonstraţii etc., – iar în 10 cazuri Lexon-Prim, 2012. 600 p. confl ictele au degenerat în confruntări armate. Faptul că în procesul destrămării unui imperiu întins Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova pe 1/6 din suprafaţa terestră a globului pământesc în Federaţia Rusă (1993-1994), precum şi în aceea s-au atestat „doar” 10 confl icte armate, a servit de şef al delegaţiei Republicii Moldova la tratativele drept temei unor istorici şi analişti politici să afi rme cu Federaţia Rusă privind statutul de şedere şi că fosta Uniune Sovietică a urmat „calea de mijloc” termenii de evacuare a armamentului şi trupelor ruse între „divorţul civilizat” al Cehiei şi Slovaciei şi de pe teritoriul Moldovei, iar dr. Mihai Gribincea, războiul sângeros din Iugoslavia. fără să fi renunţat la preocupările sale ştiinţifi ce Oricum, faptul că unul din cele zece confl icte predilecte, a reuşit totodată să acumuleze o vastă armate s-a produs anume pe teritoriul Republicii experienţă în domeniul diplomaţiei multilaterale, Moldova, la nici un an de la proclamarea indepen- activând concomitent sau consecutiv în cadrul denţei de stat, cu repercusiuni de lungă durată în Ambasadei Republicii Moldova în Federaţia toate domeniile de activitate, dar mai ales asupra Rusă, la Misiunea OSCE din Croaţia, Misiunea cursului de politică externă a statului, a fost de Organizaţiei Naţiunilor Unite din Timorul de Est natură să genereze, în cei peste 20 de ani de la acele (UNTAET), angajat apoi în calitate de Consilier dramatice evenimente, o vastă bibliografi e privind Politic al Înaltului Comisar pentru Minorităţile geneza, mersul şi eforturile de soluţionare paşnică a Naţionale al OSCE, cu sediul la Haga (Olanda) şi unuia dintre cele mai complicate confl icte din întreg până la actuala postură de Ambasador al Republicii spaţiul fostei Uniuni Sovietice. Moldova în ţările BENELUX [3, p. 5]. În seria lucrărilor consacrate problematicii Constituind o culegere de peste o mie de respectivului confl ict regional, pe un loc aparte se documente şi materiale, în marea lor majoritate situează recenta culegere de documente şi materiale aduse la cunoştinţa opiniei publice în premieră, Confl ictul transnistrean [1] elaborată de doi dintre volumul I conţine 362 de acte de acest gen, primul cei mai buni cunoscători şi erudiţi specialişti în dintre ele referindu-se la structura etnică a populaţiei domeniu, istoricii şi diplomaţii Anatol Ţăranu şi raioanelor nistrene ale Republicii Moldova conform Mihai Gribincea. rezultatelor recensământului sovietic din 1989 şi la Este de remarcat, în această privinţă, că dincolo situaţia creată în RSS Moldovenească în legătură cu de calitatea de istorici de profesie a ambilor autori problemele lingvistice (doc. 1, 2), în timp ce ultimele ai volumului, cu contribuţii remarcabile atât indivi- documente (doc. 358 – 362) refl ectă situaţia de la duale, cât şi comune în elucidarea diverselor aspecte fi nele anului 1993 – Decizia Consiliului Ministerial ale problematicii confl ictului transnistrean [2], dr. al CSCE de la Roma cu privire la Moldova Anatol Ţăranu a avut privilegiul de a se edifi ca în (1 decembrie 1993), Raportul nr. 14/1993 al Misiunii domeniul dat inclusiv în calitatea sa de Ambasador CSCE în Republica Moldova (20 decembrie 1993),

nr. 1 (28), martie 2013 - 167 Akademos

Scrisoarea comandantului armatei a 14-a, general- şi activităţii celui din urmă Soviet Suprem al RSS locotenentul A. Lebedi, despre situaţia politică din Moldoveneşti / RSS Moldova de legislatura a XII-a, Republica Moldovenească Nistreană (22 decembrie ales între 25 februarie şi 10 martie 1990 şi intrat în 1993), Protocolul de intenţii în domeniul educaţiei istorie ca Parlamentul Independenţei Republicii între Republica Moldova şi Transnistria (fi nele Moldova, cele 362 de documente şi materiale din anului 1993) şi, nu în ultimul rând, Scrisoarea primul volum al lucrării dr. A. Ţăranu şi dr. M. Ambasadorului Republicii Moldova în Federaţia Gribincea oferă un tablou, practic, exhaustiv al Rusă, Anatol Ţăranu, adresată Preşedintelui problematicii preocupărilor forului legislativ sup- Republicii Moldova, Mircea Snegur, despre rem de la Chişinău privind soluţionarea probleme- întâlnirea avută cu I.I. Iakovlev, director-adjunct la lor lingvistice din RSS Moldovenească din acea MAE al Rusiei (22 noiembrie 1993). peri-oadă (inclusiv elaborarea legislaţiei cu privire După cum pe bună dreptate afi rmă autorii la statutul limbii de stat şi revenirea la grafi a latină), lucrării avizate, la peste două decenii de la confl ictul situaţia social-politică în localităţile din stânga transnistrean, aprecierile date evenimentelor Nistrului şi măsurile de neamânat pentru realizarea din prima jumătate a anului 1992 rămân a fi concilierii civice în RSS Moldova, elaborarea şi contradictorii, în funcţie de locul publicării studiilor adoptarea Declaraţiei de suveranitate a RSS Moldova consacrate problematicii respective. Astfel, ca din 23 iunie 1990 şi a Declaraţiei de Independenţă a regulă generală, în lucrările editate în enclava Republicii Moldova din 27 august 1991, precum şi secesionistă dar şi în Federaţia Rusă, evenimentele al preocupărilor pentru retragerea trupelor Armatei din anul 1992 sunt prezentate invariabil drept Sovietice de pe teritoriul Republicii Moldova şi o „agresiune” a Republicii Moldova împotriva stabilirea frontierei de stat. „republicii moldoveneşti nistrene”, în timp ce Volumul în discuţie este precedat de un consistent studiile apărute în Occident preferă să adopte o studiu introductiv, conţinând o amplă incursiune atitudine „echidistantă” faţă de respectivul confl ict, a autorilor în istoria declanşării confl ictului din împărţind într-un mod pretins „imparţial” vina estul Republicii Moldova, în descrierea celor mai pentru declanşarea şi escaladarea acestuia între importante faze ale confruntărilor armate din prima elitele politice de la Chişinău şi cele de la Tiraspol jumătate a anului 1992, precum şi în anevoiosul [1, p. 3-4]. Şi doar în extrem de puţine cazuri se proces de reglementare a problemei transnistrene, reuşeşte o abordare obiectivă a evenimentelor din având la bază respectarea principiilor suveranităţii 1992, ca fi ind o agresiune militară a Federaţiei Ruse şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova [1, p. faţă de Republica Moldova, cu scopul menţinerii 3-31]. În opinia autorilor, diferendul s-a manifestat poziţiilor geopolitice ale colosului geografi c din Est pregnant deja din vara anului 1989, concomitent cu în această zonă a Europei. afi rmarea mişcării politice care pleda în favoarea Pornind de la considerentele expuse şi urmărind acordării statutului ofi cial limbii române şi revenirii să ofere o analiză obiectivă şi imparţială a acesteia la grafi a latină. mecanismului declanşării şi evoluţiei confl ictului Din capul locului, s-au putut constata două transnistrean, autorii culegerii au recurs la metoda tendinţe de evoluţie a perestroikăi gorbacioviste. documentară de expunere a istoriei confl ictului Cea dintâi era reprezentată de un puternic curent secesionist din raioanele din stânga Nistrului, punând naţional în persoana Mişcării Democratice în la dispoziţia specialiştilor şi, în egală măsură, a sprijinul Restructurării şi a Clubului literar-muzical tuturor celor interesaţi de problematica confl ictului „A. Mateevici”, pledând pentru o democratizare transnistrean, documente şi materiale semnifi cative, profundă a tuturor domeniilor vieţii social-politice, ordonate cronologic, din Arhiva Organizaţiilor economice şi culturale şi demontarea deplină a Social-Politice din Republica Moldova, din Arhiva sistemului politic totalitar sovietic. Cea de-a doua era curentă a Biroului pentru reintegrare, din arhiva exprimată, pe plan politic, de Interfront, devenit din personală a alcătuitorilor volumului, precum şi decembrie 1991, Mişcarea pentru egalitate în drepturi din presa anilor ’80-’90 («Советская Молдавия», „Unitate-Edinstvo”, şi care opta pentru menţinerea „Moldova Socialistă”, „Sfatul Ţării”, „Moldova necondiţionată a Moldovei în compo-nenţa Uniunii Suverană”, «Известия», «Днестровская правда», Sovietice. Aşa cum principala bază politică a „Adevărul, Ediţia de Moldova” ş.a.), fapt ce conferă Interfrontului se afl a în Transnistria, unde corpul lucrării o valoare ştiinţifi co-documentară de excepţie, directorial al întreprinderilor industriale subordonate precum şi o credibilitate în afara oricăror discuţii. direct Moscovei ocupa un loc foarte important , a fost Acoperind, preponderent, perioada constituirii într-un fel fi resc ca „grevele lingvistice” din vara-

168 - nr. 1 (28), martie 2013 Noutăţi editoriale toamna anului 1989, însoţite de fondarea Consiliului în mod independent şi fără ingerinţe din exterior atât Unit al colectivelor muncitoreşti (OSTK), – un fel propria cale de dezvoltare, apartenenţa în conformi- de armă mobilizatoare în mâinile „directorilor roşii”, tate cu interesul naţional la structurile regionale şi – să se producă anume în zona de Est a Republicii internaţionale, precum şi valorile culturale şi civili- Moldova, prevestind sângerosul confl ict din zaţionale pe care să le împărtăşească. primăvara anului 1992. Este sufi cient de remarcat, Constituindu-se într-o contribuţie esenţială la în această privinţă, că trei din cei şase co-preşedinţi elucidarea principalelor aspecte ale confl ictului ai Interfrontului – A.I. Bolşakov, A.K. Belitcenko transnistrean din primăvara-vara anului 1992, vo- şi G.F. Pologov – erau directori de întreprinderi lumul istoricilor Anatol Ţăranu şi Mihai Gribin- industriale din stânga Nistrului (1, p. 5). cea va servi drept un instrument util de lucru pentru Fără a intra în detaliile confl ictului transnistrean, profesorii de istorie, analiştii politici şi cercetătorii ilustrate cu lux de amănunte în documentele şi istoriei recente a Republicii Moldova, dar şi, în ega- materialele inserate în volumul istoricilor Anatol lă măsură, drept un indispensabil îndrumar pentru Ţăranu şi Mihai Gribincea, vom remarca faptul că, toţi demnitarii antrenaţi în procesul de elaborare a după cum au arătat evenimentele ulterioare, odată statutului regiunii transnistrene în componenţa Re- provocat, confl ictul separatist din stânga Nistrului publicii Moldova. s-a derulat în strictă conformitate cu scenariul după care fusese regizat în prealabil. Astfel, dacă iniţial Bibliografi e liderii separatişti de la Tiraspol nu îndrăzneau 1. Ţăranu A., Gribincea M. Confl ictul Transnistrean: să ceară mai mult decât „organizarea unei zone Culegere de documente şi materiale; Institutul de Istorie, economice libere” în componenţa Republicii Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Institu- tul de Analiză şi Consultanţă Politică POLITICON. Vol. I Moldova, atunci în consecinţa semnării Convenţiei (1989-1993). Chişinău: Lexon-Prim, 2012. 600 p. de la Moscova din 21 iulie 1992, poftele teritoriale 2. Gribincea M. Trupele ruse în Republica Moldova. ale acestora au fost satisfăcute, practic, în totalitate, Factor stabilizator sau sursă de pericol? Chişinău: Civi- acordându-li-se dreptul de a-şi hotărî singuri soarta tas, 1998; Idem. Politica rusă a bazelor militare. Moldo- „în cazul modifi cării statutului de stat independent va şi Georgia. Chişinău: Civitas, 1999; Grecu M., Ţăranu al Republicii Moldova”. A. Trupele ruse în Republica Moldova. Culegere de do- Aşa cum pe bună dreptate constată autorii vo- cumente şi materiale. Chişinău: Litera, 2004; Grecu M., lumului, consecinţele războiului din Transnistria au Ţăranu A. Politica de epurare lingvistică în Transnistria. fost şi rămân multidimensionale şi traumatizante, Cluj-Napoca: Napoca-Star, 2005 ş.a. marcând profund întreaga evoluţie a evenimentelor 3. Gribincea M. Alter ego: Publicistică. Chişinău: Editura Cu drag, 2011. 224 p. şi proceselor politice, economice, sociale şi culturale din Republica Moldova, conti- nuând să rămână o sursă de pe- ricol şi de instabilitate regională. Mai mult decât atât, menţinerea intenţionată a confl ictului în sta- re latentă produce o infl uenţă ne- gativă asupra cursului de politică externă a Republicii Moldova, în special, asupra perspective- lor sale de integrare europeană. Tocmai din aceste considerente, soluţionarea defi nitivă a dife- rendului transnistrean, în opinia autorilor volumului, se poate produce doar prin eforturile con- jugate ale conducerii Republicii Moldova, SUA, UE, precum şi a altor actori internaţionali capa- bili să convingă Federaţia Rusă că Republica Moldova dispune de dreptul suveran de a-şi alege Eudochia Zavtur. Stufărie. 1996, 300×400 mm, tehnică mixtă nr. 1 (28), martie 2013 - 169 Akademos

ÎNDEMN LA SALVARE

Dr. Varvara BUZILĂ, preşedintele Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial

Cartea pe care o prezentăm a apărut de sub tipar la sfârşitul anului 2012 şi este primul registru de stat al patrimoniului cultural din Republica Moldova. A fost elaborată de către Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din Republica Moldova, Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală sub egida Ministerului Culturii. Este o ediţie bilingvă: româno-engleză, pentru a facilita accesul la conţinutul ei a unui număr mare de cititori, inclusiv de peste hotare, şi pentru a Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial din o prezenta în cadrul activităţilor internaţionale Republica Moldova. Vol. A. / National inventory of the de protejare a acestui patrimoniu, devenite o intangible cultural heritage of the Republic of Moldova. practică frecventă. Lucrarea a fost avizată de Vol. A. Editura Lumina, Chişinău, 2012. 223 p. dr. hab. Gheorghe Postică, viceministru al Culturii şi dr. Virgil-Ştefan Niţulescu, director al Muzeului Ţăranului Român şi Preşedinte al Comisiei naţionale imaterial din Republica Moldova. Vol. A. este realizat pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial după principiile promovate de către documentele din România. UNESCO în domeniu şi vine să stimuleze cercetarea Cele 1000 de exemplare ale lucrării, copertele unui domeniu de mare importanţă pentru identitatea tari, foile de bună calitate, textele compartimentelor culturală a comunităţilor ce alcătuiesc societatea cuprinzătoare şi efi cient structurate, inclusiv noastră. Ca actualitate se circumscrie acţiunilor imaginile de mare dozare informaţională şi limbajul de implementare a direcţiei strategice „Edifi carea adecvat teoriei patrimoniului cultural sunt calităţi statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului ce trebuie să asigure rolul ei de instrument de cultural şi istoric al Moldovei în contextul integrării lucru pentru cercetători, operatori culturali, cadre europene”, iar într-o perspectivă mai cuprinzătoare didactice, studenţi, întreprinzători în domeniu, respectă spiritul Convenţiei UNESCO privind precum şi de mijloc al comunicării internaţionale salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (Paris, constructive în sfera celei mai afective crize 17.10.2003), ratifi cată de Republica Moldova mondiale – cea a identităţilor. la 24.03.2006, şi al directivelor ulterioare în Cu referire la spaţiul nostru, trebuie să domeniu cu referire la necesitatea identifi cării, precizăm că urmează conceptualizarea, elaborarea defi nirii, protejării elementelor patrimoniului şi editarea altor registre din acelaşi sistem şi cultural şi înscrierii lor în inventare (art. 11 şi 12). anume: al patrimoniului cultural arheologic, al Obligativitatea elaborării Registrului se regăseşte patrimoniului cultural mobil, al monumentelor de şi în art. 9 al Legii Republicii Moldova privind for public etc. În acest context, editarea Registrului protejarea patrimoniului cultural imaterial (nr. 58 naţional al patrimoniului cultural imaterial din din 29.03. 20012), care reglementează instituirea, Republica Moldova. Vol. A. constituie un prilej de completarea, ţinerea şi actualizarea acestei lucrări. discuţie ştiinţifi că privind atât practica cât şi teoria În introducere sunt expune principiile metodolo- patrimoniului cultural naţional. Mai mult chiar, gice de elaborare a lucrării şi etapele premergătoare poate facilita pregătirea şi editarea volumului B al acumulării informaţiilor şi redactării textelor. Con- Registrului din acelaşi sistem, antrenând în acest form cerinţelor UNESCO, pentru fi ece element luat scop pe toţi cercetătorii care întreprind investigaţii la evidenţa de stat este necesar să se constituie un de teren în comunităţile multiculturale din Republica dosar de patrimoniu în care elementul de patrimoniu Moldova. să fi e defi nit şi caracterizat morfologic (denumirea Registrului naţional al patrimoniului cultural generală şi locală, aria de răspândire, esenţa ele-

170 - nr. 1 (28), martie 2013 Noutăţi editoriale mentului, contextul de manifestare şi funcţionare, elementelor conform funcţionalităţii lor în contextul grupurile sau comunităţile care îl mai practică, sta- întregului din care fac parte. Pentru a indica gradul rea viabilităţii sale la momentul documentării, bibli- de viabilitate al fi ecărui element: viabil, afl at în pe- ografi a şi sursele de arhivă (texte, imprimări audio, ricol de dispariţie sau dispărut din practica comu- foto, fi lmări etc.) existente. Elaborarea unui dosar nităţilor, s-a recurs la limbajul grafi c al diverselor presupune o muncă de cercetare foarte complexă, caractere de litere, fapt ce va permite ca la o altă de durată, axată atât pe diacronie cât şi pe sincronie. ediţie, dacă gradul de viabilitate al elementului se Cercetătorii şi specialiştii autori ai compartimen- schimbă, Registrul să fi e redat prin aceleaşi mijloa- telor au o experienţă respectabilă în domeniile de ce convenţionale. referinţă, dar totuşi, din cauza specifi cităţii acestei În istoria instituţionalizării cercetării şi protejă- cercetări, au lucrat la Registru trei ani. rii culturii tradiţionale este pentru prima dată când Primele 50 de dosare de patrimoniu au fost ela- printr-o asemenea lucrare, înţeleasă ca listă de stat, borate cu susţinerea fi nanciară a Biroului Regional se iau la evidenţă elementele patrimoniului cultural UNESCO de la Moscova pentru Armenia, Azer- imaterial – creaţie colectivă, transmisă pe cale ora- baidjan, Bielorusia, Federaţia Rusă şi Republica lă din generaţie în generaţie în baza modelelor prin Moldova. Dosarele au constituit un punct de reper care grupurile şi colectivităţile se identifi că şi îşi asi- pentru cuprinderea în cercetare a celorlalte elemen- gură continuitatea culturală. Pentru a spori accesul te. La identifi carea şi la cercetarea situaţiei la zi a utilizatorilor la elementele înscrise, Registrul a fost elementelor Comisia naţională pentru salvgardarea plasat pe site-ul www.patrimoniuimaterial.md, îm- patrimoniului cultural imaterial a colaborat cu re- preună cu alte documente naţionale şi internaţiona- prezentanţii comunităţilor din teritoriu, cu purtăto- le utile pentru a stimula procesul de cercetare şi de rii de patrimoniu şi cu organizaţii neguvernamenta- salvgardare a acestor valori. Existenţa Registrului le, folosind în acest scop chestionarele şi observarea patrimoniului cultural imaterial, inclusiv în format nemijlocită a fenomenelor pe teren. electronic, este o condiţie obligatorie a procedurii În corespundere cu domeniile de manifestare de înaintare de către ţări a elementelor patrimo- a acestui patrimoniu (Art. 5) din Legea Republicii niului cultural imaterial pentru înscriere în Listele Moldova privind protejarea patrimoniului cultural UNESCO ale patrimoniului cultural imaterial. imaterial lucrarea a fost structurată în 9 compar- Luarea elementelor la evidenţa de stat prin acest timente: I. Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului, Registru nu înseamnă salvgardarea lor imediată, ci având limba şi semnifi caţia cuvintelor ca vehicul este un mod de a le spori vizibilitatea, de a stimu- principal al expresiei culturale (dr. Iulian Filip); II. la interesul societăţii faţă de acest patrimoniu, de a Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii muzicale include în circuitul social potenţialul concentrat în (dr. Vasile Chiseliţă, dr. Svetlana Badrajan); III. patrimoniul cultural imaterial. Elementele lui sunt Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii coregrafi ce viabile atâta timp cât oamenii le fac să circule, le tradiţionale (Nicolae Gribincea); consideră utile în procesele identitare, în cele de IV. Instrumente muzicale tradiţionale (dr. Vic- sporire a coeziunii sociale şi de relansare a econo- tor Ghilaş); V. Sărbători, obiceiuri şi rituri (dr. Var- miei locale. vara Buzilă); VI. Cunoştinţe, practici, reprezentări Apariţia cărţii constituie o piatră de temelie în şi simboluri despre om, natură şi cosmos (Natalia marea conlucrare socială de ordonare şi sistemati- Grădinaru şi Maria Ciocanu); VII. Cunoştinţe pri- zare a elementelor acestui patrimoniu, de creare a vind alimentaţia tradiţională (Valentina Iarovoi); instrumentarului necesar pentru o nouă abordare a VIII. Tehnici şi cunoştinţe legate de meşteşugurile teoriei şi practicii cu referire la protejarea patrimo- artistice tradiţionale (dr. Elena Postolachi, Ion Băl- niului cultural naţional. Necesitatea fundamentării teanu, dr. Varvara Buzilă); IX. Instituţii tradiţionale, ştiinţifi ce a celor două componente, interdependen- înrudirea şi formele de asociere (Eugen Bâzgu). te, care asigură funcţionarea patrimoniului cultu- Prin acest Registru au fost luate la evidenţă 510 ral naţional, se resimte tot mai mult şi face proba elemente ale patrimoniului cultural imaterial, fi e- conştientizării rolului cercetătorilor în procesul de care dintre ele primind un număr anume, uşor de valorifi care a patrimoniului naţional în contextul in- identifi cat în structura lucrării care respectă locul tegrării europene.

nr. 1 (28), martie 2013 - 171 Akademos

СРАВНИТЕЛЬНАЯ

    КАСТЕЛЛОЛОГИЯ – ЗАРОЖДАЮЩАЯСЯ ДИСЦИПЛИНА

Андрей КРАСНОЖОН, кандидат исторических наук, Южноукраинский Национальный
 

    Педагогический университет имени      К.Д.Ушинского, г. Одесса, Украина

Вышедшая в Германии монография «Comparative Castellology – Discipline In Statu   Nascendi» («Сравнительная кастеллология – Mariana Şlapac. Comparative Castellology – Discipline зарождающаяся дисциплина»), LAMBERT In Statu Nascendi. LAMBERT Academic Publishing, Academic Publishing, Saarbrüсken, 2012, авторства Saarbrüсken, 2012 известной молдавской исследовательницы кре- постного зодчества, доктора искусствоведения, результат не только преемственности местных члена-корреспондента Академии наук Молдовы традиций, но и использования заимствованных Марьяны Шлапак сразу стало важным научным технологий. Одним из ярких примеров может событием. служить так называемая османская военная ар- Введение в научный оборот термина «срав- хитектура. На раннем этапе, в XIV-XV вв. она нительная кастеллология» – признак постепен- сформирована, в основном, византийскими тра- ного становления новой, зарождающейся дисци- дициями. Позднее пограничные крепости Отто- плины, кристаллизации понятийного аппарата. манской империи строятся по западноевропей- Сравнительная кастеллология изучает источни- ским технологиям, приглашенными из-за грани- ки, прямые и косвенные влияния, исторические цы архитекторами. и внеисторические параллели, сопротивления Одна из глав монографии Марьяны Шлапак влияниям и творческие реплики. Специалист- («Проблема влияний и параллелей в сравнитель- кастеллолог занимается исследованиями памят- ной кастеллологии. Модели и эволюционные ников фортификации на границах целого ряда ряды») посвящена, в частности, вопросам ста- наук: архитектуры, истории, археологии, инже- новления молдавской средневековой крепост- нерного искусства и др. ной архитектуры и определения ее истоков. Ав- Марьяна Шлапак – признанный международ- тор использует теоретические наработки, решая ным ученым сообществом специалист в области конкретную историко-архитектурную задачу. В истории architectura militaris. Вышедшая в свет рамках Moлдавского княжества исследователь- монография являет собой исследование теоре- нице удалось выделить несколько типологически тического характера, где делается попытка обоб- разнородных элементов оборонного зодчества на щения накопленных обширных знаний в области протяжении XIV-XVI вв. Так, Марьяна Шлапак всемирного крепостного зодчества, а также выво- приходит к заключению, что на определенном дится некая типология развития оборонительной этапе в оборонной архитектуре Молдавии доми- архитектуры на примере молдавских крепостей, нируют западноевропейские модели. Они были известных автору лучше всех остальных. принесены сюда западными военными инже- Зарождение сравнительной кастеллологии, нерами. В Трансильвании преобладали модели как отдельной дисциплины, вызвано необходи- старо-итальянской системы крепостного строи- мостью постоянного сравнения исследуемого тельства, а также образцы ново-итальянской и объекта с аналогами из других регионов. Ведь французской системы Вобана. строительство едва ли не каждого замка в сред- Каменные стены – это такой же историче- ние века или крепости в Новое время – это всегда ский источник, как и письменный документ. Тип

172 - nr. 1 (28), martie 2013 Noutăţi editoriale

кладки, свойства раствора, завершение куртин – все это несет в себе уникальную информацию об объекте исследования. И тем ценнее она яв- ляется, чем меньше источников иного рода, как правило, имеется в распоряжении исследовате- ля. Умение правильно работать с камнями кре- постной кладки может помочь ученому опреде- лить время появления оборонного комплекса или установить этапы его развития, вопреки традиционной скудости или противоречивости источниковедческого фундамента. Сравнительный типологический анализ кре- постей – процедура сопутствующая «чтению стен» и требующая от исследователя всей широ- Turnul Fetei din Istanbul, Turcia (foto M. Şlapac) ты ассоциаций. Вот тут-то историка крепостного зодчества и поджидают трудности. Подавляющее крепостные элементы европейской архитекту- большинство работ о крепостях содержит ин- ры с ближневосточными аналогами, задаваясь формацию практического характера. Преимуще- вопросом ретрансляции инновационных техно- ственно крепость изучается в русле задач, опреде- логий. ляемых поиском ее архитектурно-строительных Отдельная глава монографии посвящена фе- особенностей, без широкого привлечения срав- номену «очеловечивания» крепостей. Это самая нительных характеристик по другим объектам. спорная, и, пожалуй, самая неоднозначная гла- И лишь небольшой процент научных работ от- ва во всей книге. При целом множестве тонких, личается панорамным подходом к эволюции заслуживающих внимания наблюдений (как то: долговременной фортификации на примере тех название «Девичья башня» – признак непри- или иных групп крепостей и затрагивает вопросы ступности твердыни и т.п.), здесь существуют сравнительной типологии. Монография Марьяны весьма смелые интерпретации. Шлапак – одно из таких редких исследований. Небольшая по объему книга, с интересными На страницах своей работы молдавская ис- иллюстрациями, некоторые из которых уникаль- следовательница выходит далеко за пределы ны, достойна самой высокой оценки специали- анализа военной архитектуры Молдавского стов. Мы уверены, что монография Марьяны княжества, которой посвятила не одно десяти- Шлапак будет иметь долгую историографиче- летие. Автор сравнивает твердыни и некоторые скую жизнь.

Turnul Fetei din Cetatea Albă, Principatul Moldovei, astăzi Belgorod-Dnestrovsk, Ucraina (foto M. Şlapac).

nr. 1 (28), martie 2013 - 173 Akademos

UN CERCETĂTOR LABORIOS speciilor genului Vitis L. la fi loxeră: 1. rezistenţa AL VIŢEI DE VIE parţială la fi loxeră; 2. toleranţa, specia-gazdă su- portând un nivel însemnat de formare a galelor Dr. hab. Valentin CODREANU de către fi loxeră pe rădăcini, aparte, ori pe frunze, la 75 de ani aparte, fără un efect dăunător vizibil asupra plantei. Drept rezultat al studierii a 21 caractere morfo- biologice ale laminei frunzei sunt stabilite 6 carac- tere adaptive care determină rezistenţa la secetă a speciilor şi soiurilor viţei de vie (Vitis L.). Sunt mai rezistente la secetă speciile şi soiurile viţei de vie la care: grosimea medie a laminei frunzei este mai mare; suprafaţa medie a laminei frunzei este mai mică; raport suprafaţă: volum al laminei frunzei uscate este mai mic; masa uscată a laminei frunzei este mai mare; gradul de suculenţă al laminei frun- zei proaspete este mai mare; gradul de sclerofi lie al laminei frunzei uscate este mai mare. Este elaborată, astfel, Metoda de determinare a rezistenţei la secetă a viţei de vie pe baza caracterelor morfobiologice ale laminei frunzei. Născut la 1 ianuarie 1938 în com. Corlăteni, Studiind procesul de creştere şi dezvoltare a jud. Bălţi (în prezent r. Râşcani). bacei viţei de vie (Vitis L.), dr. hab. V. Codreanu a Biolog, domeniul ştiinţifi c: anatomia plante- stabilit următoarele legităţi: lor (viţa de vie). a) celulele epidermei exterioare a ovarului fl o- Doctor habilitat în biologie (2002). rii şi a pericarpului, în prima perioadă de creştere rapidă a bacei (prelagfaza), se divid anticlinal şi se Cariera ştiinţifi că a dr.hab, Valentin Codreanu alungesc radial, dar în dezvoltarea ulterioară a fruc- începe în anul 1960, odată cu absolvirea Facultă- tului ele se alungesc tangenţial; ţii de Biologie şi Geografi e a Institutului Pedago- b) hipoderma exterioară a pericarpului se dife- gic de Stat din or. Tiraspol, şi angajarea sa în ca- renţiază în urma dividerilor periclinale ale celulelor litate de lector asistent la Catedra de Botanică a din primul rând subepidermal. Celulele din partea aceluiaşi institut. A parcurs calea de la cercetător exterioară a pericarpului se divizează, în prima pe- ştiinţifi c inferior până la şef de laborator. În pre- rioadă de creştere a bacei, după modelul periclinal, zent activează în calitate de cercetător ştiinţifi c apoi mai tâziu ele se divizează anticlinal; principal al Laboratorului embriologie şi bioteh- c) celulele ovale şi radial alungite din partea in- nologie al Grădinii Botanice (Institut) a AŞM. terioară a mezocarpului, situată între epiderma inte- În anul 1975 susţine teza de doctor în biologie rioară şi inelul fasciculelor de conducere periferice, cu tema Particularităţile structurii şi culorii bacei se divizează numai periclinal; la viţa de vie (Vitis L.), perseverând în studiile ana- d) hipoderma interioară este alcătuită dintr-un tomiei comparate a viţei de vie. În anul 2002 susţine singur rând de celule dreptunghiulare care, în gene- teza de doctor habilitat în biologie cu tema Anato- re, nu se divizează în decursul dezvoltării bacei. mia comparată a viţei de vie (Vitis L.). Noutatea Rezultatele cercetărilor sale au fost expuse în 90 acesteia constă în stabilirea principiului identităţii de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv în monografi ile: Struc- în zonalitatea histoanatomică a organelor la spe- tura bacei viţei de vie (1976); Anatomia comparată ciile spontane şi soiurile de cultură a viţei de vie. a viţei de vie (Vitis L.) (2006) etc. Autorul, în baza studiilor morfologice şi ana- Cu prilejul aniversării, îl felicităm cordial pe tomice ale frunzei, tulpinii şi rădăcinii viţei de vie dr. hab. Valentin Codreanu, un minunat coleg şi dis- a speciei Muscadinia rotundifolia Michx., propu- tins botanist! ne transferarea subgenului Muscadinia din genul Dr., conf. cerc., Alexandru Teleuţă Vitis L. la rang de gen sine stătător al fam. Vita- Dr., conf. cercet. Eugeniu Alexandrov ceae. Evidenţiază două strategii privind rezistenţa Grădina Botanică (Institut) a AŞM

174 - nr. 1 (28), martie 2013 Aniversări

MESAGER AL ŞTIINŢEI A contribuit esenţial la dezvoltarea teoriei genera- MOLDOVENEŞTI le a efectului Jahn-Teller, elaborarea teoriei vibronice a feroelectricităţii, a metodei semiempirice cvasirela- Academicianul Isaac BERSUKER tiviste de calcul a sistemelor moleculare şi a metodei la 85 de ani electrono-conformaţionale de prognozare a relaţiilor „structura-activitate”, precum şi cercetările efectelor vibronice în reactivitatea chimică şi în spectroscopie. Deosebit de actuale sunt cercetările sale în domeniul chimiei coordinative cu aplicarea principiilor funda- mentale şi ale mecanicii cuantice pentru elucidarea problemelor privind reactivitatea chimică, structura electronică a moleculelor reactante, a complexului activat şi a stării de tranziţie în cataliză, modelarea sistemelor moleculare care conţin metale tranziţiona- le. El a propus utilizarea aşa-numitei metode electro- no-conformaţionale computaţionale la identifi carea farmacoforilor şi prognozarea bioactivităţii în farma- ceutică. În total, Isaac Bersuker este autor a peste 600 de lucrări ştiinţifi ce. Născut la 12 februarie 1928, Chişinău. Ideile sale sunt continuate de numeroşi disci- Fizician, domeniul ştiinţifi c: fi zica teoretică şi poli, inclusiv 50 de doctori şi 10 doctori habilitaţi, chimia cuantică. pe care Isaac Bersuker i-a tutelat şi îndrumat cu Doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matemati- multă grijă şi afecţiune. Printre aceştia sunt doctorii ce (1964), profesor universitar (1967). Membru habilitaţi Boris Ţukerblat, Beniamin Vehter, Victor corespondent (1972) şi membru titular (1989) al Polinger, Serghei Borşci, Mihail Kaplan etc. Dis- Academiei de Ştiinţe a Moldovei. cipolii săi activează în diferite centre ştiinţifi ce din Franţa, Belgia, Spania, SUA, Israel, Turcia. Numele lui Isaac Bersuker, savant de talie mon- Din 1993 Isaac Bersuker este profesor la Univer- dială, se înscrie în analele de aur ale ştiinţei moderne sitatea Texas din Austin (SUA). Rezultatele cercetă- din Republica Moldova. S-a născut la 12 februarie rilor sale au fost prezentate la peste 150 de conferinţe 1928 la Chişinău intr-o familie de meseriaşi. În anul şi simpozioane internaţionale, el a ţinut prelegeri la 1952 a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a circa 40 de universităţi din diferite ţări ale lumii. Este Universităţii de Stat din Chişinău, iar în 1957, docto- membru a numeroase societăţi ştiinţifi ce internaţio- rantura la Universitatea de Stat din Leningrad. În pe- nale, membru al colegiilor redacţionale ale unor pre- rioada 1953-1959 a activat la Institutul de Învăţători stigioase reviste ştiinţifi ce în domeniu. din Soroca şi la Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Deşi, în ultima perioadă, mai multă vreme se Russo” din Bălţi. afl ă în SUA, menţine legături permanente cu AŞM, În anul 1959, la invitaţia primului preşedinte al contribuie la obţinerea granturilor internaţionale, Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Iachim Grosul, se participă la proiectele comune, susţine tinerii sa- transferă la Institutul de Chimie, unde s-a manifes- vanţi prin organizarea stagiilor peste hotare, acorda- tat din plin talentul său de cercetător şi organizator rea consultaţiilor, recenzarea lucrărilor. al investigaţiilor ştiinţifi ce. În perioada 1962-1964 Pentru meritele sale ştiinţifi ce, academicianul este director adjunct al Institutului de Chimie pen- Isaac Bersuker a fost distins cu Premiul de Stat, de- tru probleme de ştiinţă. După susţinerea în 1964 a corat cu „Ordinul de Onoare”, cu medalia „David tezei de doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matematice, Ben Gurion” (Israel), cu medalia „L.A. Ciugaev” fondează Laboratorul de Chimie cuantică, pe care îl (A.Ş. a Rusiei). În 1992, Centrul Internaţional Bi- conduce aproape 30 de ani, până în 1993. ografi c din Cambridge (Marea Britanie) i-a acordat Isaac Bersuker a fondat şcoala ştiinţifi că de chi- titlul de „Om al Anului”. mie teoretică (cuantică) în Republica Moldova. Este La această vârstă venerabilă, academicianul unicul savant din Moldova, investigaţiile căruia s-au Bersuker este plin de energie şi planuri de viitor. Îi soldat cu descoperirea ştiinţifi că, înregistrată în 1978 dorim în continuare multă sănătate, noi descoperiri în „Reestrul de Stat al URSS” cu titlul „Fenomenul ştiinţifi ce, realizarea tuturor proiectelor începute. de scindare-tunel a nivelelor energetice ale sisteme- M. cor. Tudor Lupaşcu lor poliatomice în stare de degenerare electronică”. Dr. Natalia Gorincioi

nr. 1 (28), martie 2013 - 175 Akademos

UN EXPLORATOR PASIONAT tehnologice ale intensifi cării culturii mărului şi al- AL POMICULTURII tor specii pomicole în Republica Moldova. Prof. V. Babuc este unul din fondatorii pomiculturii in- Membrul corespondent al AŞM tensive din Republica Moldova – ramură principală Vasile BABUC din sectorul agricol, defi nită ca ramură strategică în la 80 de ani economia ţării. Prin contribuţia sa, au fost elaborate şi im- plementate tehnologii autohtone avansate, ecologic echilibrate, cu consum redus a resurselor energetice şi materialilor costisitoare la producerea pomilor altoiţi cu valori biologice superioare, înfi - inţate şi exploatate livezi intensive şi superintensive de măr, precum şi alte specii pomicole cu producti- vitate înaltă de fructe calitative, competitive pe pia- ţa internă şi externă. Este autor şi coautor a peste 200 publicaţii şti- inţifi ce, inclusiv 9 monografi i, printre care lucrarea fundamentală Pomicultura, conducător ştiinţifi c a 28 teze de doctor, a oferit asistenţă de consultanţă pentru 7 teze de doctor habilitat în agricultură. Născut la 13 februarie 1933, în or. Chişinău. Şi la această oră de bilanţ neobositul omagiat Agronom, domeniul ştiinţifi c: pomicultură. prof. V. Babuc e plin de energie, punctual şi co- Doctor habilitat în ştiinţe agricole municativ, deschis colegilor universitari şi multor (1977), profesor universitar (1980). Membru generaţii de pomicultori, cu mult succes şi energie corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei demnă de invidie continuă nobila misiune de profe- (1984). sor şi îndrumător al tineretului studios. A participat la numeroase conferinţe şi simpozi- A lăsa o amprentă în ştiinţă sunt capabile numai oane republicane şi internaţionale (Praga, Budapesta, personalităţile înzestrate cu capacităţi deosebite, Varşovia, Moscova, Bucureşti, Kiev, Iaşi etc.). A ţinut cercetători care dovedesc pasiune şi dăruire zi de zi. prelegeri la facultăţile de horticultură ale instituţiilor Printre acestea se numără membrul cores- de învăţământ superior din Rusia, Ucraina, Româ- pondent al AŞM, profesorul universitar Vasi- nia, Bulgaria. Pentru munca-i neprecupeţită pe alta- le Babuc. Servind cu abnegaţie ştiinţa agrico- rul ştiinţei agricole şi învăţământului universitar, i-au lă timp de 55 de ani, la 13 februarie curent, a fost conferite: titlul onorifi c „Om Emerit”, Ordinul atins frumoasa şi onorabila vârstă de 80 de ani. „Gloria Muncii”, Ordinul de Onoare, Medalia Erudit şi pasionat cercetător al pomiculturii, spi- „Meritul civic”, Medalia „Dimitrie Cantemir” rit riguros, exigent şi laborios, profesorul universi- (AŞM), Doctor Honoris Causa al UASM, este La- tar Vasile Babuc a lăsat în urmă, la această dată, o ureat al Premiului Naţional (tehnologii agricole) pleiadă de discipoli – profesori, savanţi, agronomi, 2012. care, la rândul lor, aidoma domniei sale, cu zel şi Colectivul UASM îl felicită călduros pe Domnul cutezanţă cultivă dragostea de agricultură în sufl etul profesor universitar Vasile Babuc, dorindu-i sănătate, generaţiei tinere. fericire, succese şi tradiţionalul: Pe parcursul a circa 50 de ani, împreună cu dis- La mulţi ani! cipolii săi şi în colaborare cu colegii, a efectuat cer- cetări ample în domeniu intensifi cării pomiculturii. Academician Gheorghe Cimpoieş, Ca rezultat, au fost elaborate bazele fi ziologice şi rector UASM

176 - nr. 1 (28), martie 2013 Aniversări

PERFECŢIUNEA MATEMATICĂ al Catedrei Elemente de construcţii a Universităţii A CONSTRUCŢIILOR Tehnice a Moldovei (1990-1992), vicepreşedin- te al Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Membrul corespondent al AŞM Moldova (1992-1998) şi din 1998 - profesor univer- Evgheni LVOVSCHI sitar la UTM. la 80 de ani A elaborat metode matematico-statistice în cercetarea proprietăţilor betonului, preponderent fl uajul betonului, cercetarea proprietăţilor fi zico- mecanice ale betonurilor speciale pentru carcasa corpului solid al reactoarelor atomice, aplicarea metodelor matematico-statistice în diferite dome- nii: demografi e, medicină (de exemplu, au fost ela- borate modele matematice care reprezintă infl uenţa factorilor asupra bolilor infecţioase în Europa Oc- cidentală). A publicat în ţară şi în străinătate circa 110 lu- crări ştiinţifi ce, inclusiv monografi a: Пассивный и активный эксперимент при исследовании механических характеристик бетона (1970);

manualul: Статистические методы построения

эмпирических формул (Moscova, 1988) ş.a. Născut la 15 februarie 1933, în or. Bălţi. A editat cărţi de literatură ştiinţifi co-populară: XX Inginer, domeniul ştiinţifi c: mecanica struc- век (2000), ХХI век. Начало конца? (2005). turilor şi ingineria construcţiilor. Este preşedinte al Consiliului ştiinţifi c speciali- Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1971), pro- zat pentru conferirea gradelor ştiinţifi ce de doctor şi fesor universitar (1972). Membru соrespondent doctor habilitat la specialitatea „Elemente de con- al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993). strucţii şi edifi cii”. A pregătit 16 doctori şi un doctor habilitat în ştiinţe tehnice. Studiază la Institutul de Construcţii din Participă la numeroase conferinţe şi congrese or. Tomsk, Rusia (1953-1958). După absolvire, lu- ştiinţifi ce naţionale şi internaţionale (Londra, Vie- crează ca şef de şantier în or. Ungheni (1958-1960), na, Moscova, Bucureşti, Sankt Petersburg, Tbilisi, apoi urmează doctorantura la Catedra de Beton Taşkent, Chişinău). Armat a Institutului de Construcţii din Leningrad Este decorat cu Medalia „Meritul Civic” şi cu (1960-1963). Medalia A.Ş.M. „D. Cantemir". Între 1963 şi 1986 activează la Universitatea Aniversarea celor 80 de ani ne oferă onorabilul Tehnică a Moldovei în calitate de lector superi- şi fericitul prilej să-i urăm membrului corespondent or, conferenţiar, profesor, şef de catedră, decan al Evgheni Lvovschi multă sănătate, prosperitate, ani Facultăţii de Arhitectură şi Construcţii, director de viaţă lungă şi noi realizări! adjunct al Institutului de Cercetări şi Proiectări în Construcţii din or. Surgut, Rusia (1987-1990), şef Academician Ion Tighineanu

nr. 1 (28), martie 2013 - 177 Akademos

FILOLOGUL GENERATOR DE IDEI Ieşirile sale cutezătoare în spaţiul prozei şi dra- maturgiei universale nu i-au diminuat nicicând in- Dr. hab. Anatol GAVRILOV teresul pentru epica şi drama autohtonă. Mărturii la 70 de ani concludente în acest sens sunt articolele în care se pronunţă asupra prozei lui Vl. Beşleagă, a romanu- lui lui A. Busuioc Singur în faţa dragostei. De notat că exegetul a căutat să atragă în discuţie faţete puţin sau deloc explorate ale prozei. Bunăoară, Aminti- rile din copilărie ale lui I. Creangă le-a examinat sub aspectul cuvântului propriu, străin şi bivoc, pastelurile lui Alecsandri le-a tratat în corelaţie cu poetica parnasiană, sămănătorismul – ca expresie specifi c naţională a unui fenomen ideologico-literar internaţional, proza lui I. Druţă e privită prin prisma sugestiei psihologice, dramaturgia intimă a lui D. Matcovschi a cercetat-o prin vizorul valorii etice. Deşi au trecut peste trei decenii şi jumătate de la apariţia primei sale cărţi teoretice, aceasta îşi păs- Născut la 23 februarie 1943 în s. Ciobruciu trează actualitatea prin aplicarea teoriei structurii (actualmente Cioburciu), r-nul Slobozia. stratiforme a operei literare şi prin felul cum au fost Filolog, domeniul ştiinţifi c: teoria şi istoria interpretate componentele structurale ale caracteru- literaturii. lui în roman şi etapele în statornicirea caracterului Doctor habilitat în fi lologie (2006). ca formă a cunoaşterii artistice a omului ş.a. Cea de-a doua carte, Refl ecţii asupra romanu- Prima pasiune, pe care actualul septuagenar, lui, de asemenea, constituie o valoroasă contribuţie cercetătorul ştiinţifi c principal, doctorul habilitat în ştiinţifi că. Nu întâmplător, eminentul critic şi istoric fi lologie Anatol Gavrilov a simţit-o încă din anii fra- literar Mihai Cimpoi o consideră „o sinteză care o gezi, a fost beletristica, a doua – scrierile ştiinţifi ce. completează pe cea a lui V. Coroban” (e vorba des- Literatura artistică îl desfăta, înnobila, cea teoretică pre Romanul moldovenesc contemporan). Concomi- îl ajuta să pătrundă tainele şi specifi cul cuvântului tent, recenzentul susţinea că această apariţie edito- măiestrit. Această a doua patimă a sa a căpătat am- rială dispune de o perspectivă generalizatoare largă, ploare în timpul studiilor universitare. Demonstrând că autorul confruntă procesul literar cu imperativele capacităţi creative în anii de studii, la absolvirea fa- sociale, cu viaţa însăşi, manifestând intransigenţă şi cultăţii de litere a USM (1965) a fost repartizat la obiectivitate. Într-adevăr, studiul se referă la căută- munca de cercetare – Institutul de Limbă şi Litera- rile înnoitoare ale prozei moldoveneşti scoţând în tură al AŞM. Aici îşi face doctorantura şi se consa- evidenţă, printre primii, anumite aspecte defi nitorii cră investigaţiilor fi lologice. ale procesului literar din republică. În cursul activităţii sale ştiinţifi ce, sărbătoritul În 2006, Anatol Gavrilov scoate de sub tipar lu- a gustat şi pâinea de director al Institutului, şi cea crarea de proporţii Conceptul de roman la G. Ibră- de lector la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din ileanu şi structura stratiformă a operei literare – o Chişinău şi la UPS „Ion Creangă”, dar s-a simţit în sinteză a rezultatelor cercetărilor îndelungate în do- largul său doar în calitate de şef al Sectorului Teorie meniul teoriei şi istoriei romanului din punctul de şi Literatură Comparată, ulterior Teorie şi Metodo- vedere al statornicirii lui ca structură genurială. Va- logie. În domeniul criticii literare a debutat cu arti- loarea studiului o sporeşte şi faptul că au fost luate colul Ecouri în romanul moldovenesc (1967), dar a în discuţie ideile originale ale criticului discutat. În căutat în permanenţă să se familiarizeze cu proza baza acestui solid op monografi c şi-a susţinut teza universală. În lucrările de proporţii care au urmat de doctor habilitat. (Structura artistică a caracterului literar în roman, Următorul volum pe care l-a publicat, Criterii Ch., 1976, Refl ecţii asupra romanului, Ch., 1984), de ştiinţifi citate a terminologiei literare, (2007) este precum şi în numeroase articole, exegetul ia în dis- unul eminamente teoretic. Studiul atrage atenţia cuţie anumite aspecte ale dramaturgiei lui Shakes- specialiştilor fi lologi, printre multe alte precizări peare, ale prozei lui F. Dostoievski, Maupassant, ale asupra terminologiei, că e necesar a privi „opera nuvelei contemporane engleze etc. literară ca structură material-verbală, ca textură de

178 - nr. 1 (28), martie 2013 Aniversări cuvinte bivoci şi plurivoci care se mişcă în concor- MĂSURA VALORII ŞTIINŢIFICE danţă cu pulsaţiile vii ale procesualităţii dialogice din straturile ei interne” (p. 232). Membrul corespondent al AŞM Cu deosebită satisfacţie vom constata: actualul Sergiu DIMITRACHI septuagenar s-a dovedit a fi un generator şi promo- la 80 de ani tor insistent de idei. Ideile sale de a aplica concepţia tranzitologică fondată de viitorologii americani la periodizarea procesului literar după etape ale tran- ziţiei intracivilizaţională şi intercivilizaţională şi-a găsit o realizare originală în studiile profesorului S. Pavlicencu despre tranziţia în literatură şi o nouă clasifi care a curentelor literare, precum şi în teza doctorandei sale Galina Ionesi (Aniţoi) despre mo- dul în care tranziţia intercivilizaţională în societatea românească şi-a afl at refl ectarea în schimbările din tipologia personajului, în special în tipul inadapta- tului ca personaj de tranziţie. O altă idee a sa, cea de aplicare a dialogismului bahtinian la o nouă defi niţie a imaginii artistice – ca structură duală şi ca unitate a criteriilor identitate/ alteritate – a fost dezvoltată creator în teza de doctor a Olesei Gârlea despre raportul dintre mit ca sincretică şi imagine în Născut la 7 martie 1933, în s. Unţeşti, azi fi cţiunea artistică. r-nul Ungheni. Pe parcursul anilor colegul celebrat s-a bucurat Inginer, domeniul ştiinţifi c: radioelectronică de o preţuire înaltă a acad. M. Cimpoi, pe care l-am şi telecomunicaţii. citat mai sus, dar şi din partea altor colegi, a docto- Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1988), pro- rilor habilitaţi S. Pavlicencu, Al. Burlacu, I. Plămă- fesor universitar (1991). Membru corespondent deală, Aliona Grati ş.a. O dovadă probantă că aceste al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993). aprecieri nu sunt nişte elogii ocazionale ne serveşte cuprinsul ultimei sale cărţi În căutarea de noi re- A făcut studii la Facultatea de Radiotehnică a pere pe drumul gândirii care se afl ă în etapa fi nală Universităţii de Telecomunicaţii şi Informatică din de pregătire pentru tipar la editura „Profesional Ser- or. Novosibirsk, Rusia (1953-1958). A activat la vice” din Chişinău. Această culegere selectivă întru- o instituţie de proiectări de destinaţie specia lă din neşte în cele cinci compartimente unele dintre stu- or. Omsk, Rusia (1958-1961) şi la Institutul de Cer- diile, articolele, comunicările ştiinţifi ce, prelegerile cetări Ştiinţifi ce în domeniul Construcţiei şi Proiec- şi fragmentele în care este abordat un cerc larg de tării Aparatajului Electric din Chişinău (1961-1968). probleme ce ţin de epistemologia literară, literatura Din anul 1968 activează la Univer sitatea Tehnică a universală şi comparatistică, teorie şi metodologie Moldovei în calitate de conferenţiar, iar din 1989 literară, critică literară şi metalingvistica textului. devine profesor universitar şi şef al Catedrei de Te- În încheiere, îi dorim infatigabilului exeget lite- lecomunicaţii a acestei instituţii. rar Anatol Gavrilov mulţi ani de activitate ştiinţifi - A iniţiat şi a condus activitatea de cercetări că fructuoasă în care să-şi ducă la bun sfârşit toate într-o direcţie nouă din domeniul măsurărilor mări- manuscrisele. Preocupările sale investigative din milor electrice pasive. Sub conducerea sa au fost ultima perioadă se disting printr-o amploare şi o ra- elaborate metode noi de măsurare, destinate măsu- mifi caţie demne de toată admiraţia. rării fără contact galvanic a caracteristicilor compo- nentelor electronice pe bază de microconductor în Dr. Dumitru Apetri izolaţie de sticlă în operaţiile principale ale ciclului tehnologic de producere. Utilajul tehnologic, elabo- rat pe baza acestor metode, a fost implementat la uzinele „TBILPRIBOR” (Tbilisi), „MICROPRO- VOD (Chişinău) „LENIN” (Minsk) având un efect economic considerabil.

nr. 1 (28), martie 2013 - 179 Akademos

Sub aspect ştiinţifi c, a elaborat bazele teoretice MODELATORUL ECHILIBRULUI ale acestor metode, numite metode de măsură fără FINANCIAR contact cu obiectul măsurat. A publicat în calitate de autor şi coautor pes- Dr.hab. Gheorghe ILIADI te 120 de lucrări ştiinţifi ce şi ştiinţifi co-didactice, la 75 de ani inclu siv o monografi e şi 4 lucrări metodice, în- tre care: К принципу пос троения генераторов импульсов намостовых элементах // Вопросы радиоэлектроники. Серия общетехническая (1972, nr. 6, în colab.); Методы неконтактного измерения изолиро ванного сопротивления (1978); Бесконтактный контроль погонного сопротивления изолированного провода при литье //Известия вузов. Приборостроение, 1979, t. XXII, nr.10; Ме тод измерения сопротивления резистивных изделий при из готовлении // Техническая электродинамика, 1985, nr. 3; Mea- surement of the structures with distributed con- stants. Internati onal conference on optimization of Născut la 14 martie 1938, în or. Chişinău. electrical and electronic equipments (Braşov, 2002, Economist, domeniul de cercetare: mecanis- în colab.); Microtehnologii de fabricare a micro- mul decizional şi politicile fi nanciare în economi- conductorului cu ambalaj de sticlă //Conferinţa ile de tranziţie; stabilizarea infl aţionistă în eco- Internaţională „Mecatronica, microtehnologii şi nomiile emergente; relaţii marfă-bani în cadrul materiale noi”, Târgovişte, 2004 etc. pieţei fi nanciare a Republicii Moldova. Este autor a circa 35 de brevete de invenţie şi a Doctor habilitat în economie (1992). Profesor 14 patente in ternaţionale (SUA, Japonia, Germania, cercetător (2010). Franţa etc.). A pregătit 6 doctori şi doctoranzi în şti- inţe tehnice. Rezultatele ştiinţifi ce obţinute au fost Profesorul cercetător Gheorghe Iliadi, doctor ha- ex puse la circa 80 de conferinţe şi simpozioane in- bilitat în economie, trage la carul ştiinţei economi- ternaţionale şi republi cane (Chişinău, Nijni Novgo- ce de circa 45 de ani, afi rmându-se ca un specialist rod, Sankt Petersburg, Samara, Braş ov, Bucureşti notoriu în domeniu. Aria intereselor sale în cercetare etc.) şi au fost implementate la 7 uzine din Rusia şi înglobează o amplă varietate de probleme ştiinţifi ce la o uzină din Belarus. privind perfecţionarea politicii fi nanciar-bancare în Este Laureat al Premiului de Stat, Inventator ţările cu economia în tranziţie; căile de sporire a efi - Emerit al Republicii Moldova, Eminent al construc- cienţei achiziţiilor statale; metodologia analizei me- ţiei aparatelor de măsură din fosta U.R.S.S. canismului fi nanciar în economia de tranziţie; evolu- În prezent continuă cu succes activitatea de cer- ţia fl uxurilor fi nanciare în sistemul fi nanciar naţional; cetare fi ind în fruntea unui şir de discipoli, care îi structurile instituţionale ale formării şi utilizării in- urmează calea. vestiţiilor de risc şi multe alte aspecte. Aniversarea celor 80 de ani ne oferă onoratul Gheorghe Iliadi s-a născut la 14 martie 1938, în şi fericitul prilej să-i urăm membrului corespondent or. Chişinău. A făcut studii serioase în formarea sa Sergiu Dimitrachi multă sănătate, prosperitate, ani profesională: a absolvit şcoala nr. 1 din capitală cu o de viaţă lungă şi noi realizări! bună reputaţie în educaţie, Institutul Agricol din Chi- şinău (1962) şi Institutul Industriei Alimentare din Dr. hab. Vitalie Nastas, UTM Moscova (1965). Activitatea sa ştiinţifi că de-a lungul anilor s-a încununat cu obţinerea gradului de doctor în economie la vârsta de 32 de ani (1970), de doctor habilitat (1992), iar titlul de profesor cercetător (spe- cialitatea 08.00.10) l-a obţinut peste 18 ani – în 2010. După cum vedem, dl Iliadi şi-a certifi cat profesiona- lismul şi excelenţa în cercetare nu din fugă, precum

180 - nr. 1 (28), martie 2013 Aniversări unii încearcă s-o facă astăzi, ci pregătindu-se temei- terea efi cienţei investiţiilor în Republica Moldova, nic, acumulând cu meticulozitate materialul ştiinţi- ASEM, 2003 (coautor); Monedă şi credit. Manual. fi c, fi ind apoi verifi cat şi analizat atât în laboratoarele ASEM, 2004 (coautor); Structurile instituţionale ştiinţifi ce, cât şi în practica de toate zilele. ale formării şi utilizării investiţiilor de risc. INEI, Activitatea sa de cercetare şi ştiinţifi co-didacti- 2004; Managementul portofoliului de investiţii. că impresionează: a activat ani buni (1964-1974) în Manual. ASEM, 2005 (coautor); Investiţiile de risc cadrul Ministerului Agriculturii, al Ministerului de – fi nanţare alternativă a activităţii inovaţionale. Achiziţie al Republicii Moldova, apoi la Institutul Monografi e. IEFS, 2011 (coautor); Abordări teore- de Cercetări Ştiinţifi ce Economice şi Organizarea tice şi practice privind evaluarea şi modelarea echi- Producţiei Agricole (Ministerul Agriculturii şi In- librului fi nanciar în economia naţională. Articol dustriei Prelucrătoare al Republicii Moldova). În de sinteză. Ediţie suplimentară a revistei „Economie continuare, pe parcursul a 23 de ani (1977-2000) a şi Sociologie”, IEFS, 2011; Modelul, politica şi sce- desfăşurat cercetări în cadrul Academiei de Ştiinţe a nariul de creştere economică în baza reformelor Moldovei: Institutul de Cercetări Economice, Cen- structurale. Monografi e, IEFS, 2012 (coautor). trul de Studiere a Problemelor Pieţei cu subordona- Profesorul Gheorghe Iliadi este solicitat ca ex- re dublă – AŞM şi Ministerului Economiei. Ultimii pert în diverse comisii şi structuri instituţionale: a şase ani munceşte în calitate de consultant ştiinţifi c fost ales membru al Asambleei AŞM; membru al la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică al Comisiei de experţi în domeniu a Consiliului Na- AŞM şi Ministerului Economiei. ţional pentru Acreditare şi Atestare; membru al Vom remarca şi activitatea profesorului Ghe- Consiliului pentru conferirea gradelor ştiinţifi ce la orghe Iliadi în cadrul unor instituţii de învăţământ specialităţile Economie şi Management şi Finanţe; superior: Universitatea Agrară din Moldova, Uni- Monedă; Credit la IEFS; membru al seminarelor versitatea Cooperatist-Comercială din Moldova, ştiinţifi ce de profi l pentru conferirea gradelor ştiin- Universitatea Relaţii Economice Internaţionale, ţifi ce la aceleaşi specialităţi din cadrul IEFS, ULIM, Academia de Studii Economice din Moldova; Uni- USM, UTM şi ASEM. versitatea Liberă Internaţională a Moldovei. Dia- S-a învrednicit de importante distincţii ştiin- logul profesor-savant-student-doctorand s-a fruc- ţifi ce şi de stat: Medalia jubiliară „60 de ani de la tifi cat cu elaborarea a zeci de teze de licenţă pe fondarea primelor instituţii academice din Republi- teme economice, trezindu-le tinerilor gustul pen- ca Moldova”, Medalia „Dimitrie Cantemir” a AŞM tru cunoaştere şi cercetare. Cei mai buni dintre ei, (2008), titlul de „Om emerit” (2011), Premiul AŞM 12 la număr, au luat drumul cercetării, susţinând pentru lucrări ştiinţifi ce de valoare (2011) etc. Aces- teze de doctorat sub conducerea profesorului Ilia- ta din urmă i-a fost acordat pentru ciclul de lucrări di: N. Şeico (1997), V. Ganea (1998), A. Stahovs- Abordări teoretice şi practice privind modelarea chii (2001), V. Ierhan (2007), L. Lepădatu (2010), echilibrului fi nanciar ca premisă a creşterii econo- M. Andruşca (2010), M. Gârlea (2012) ş.a. mice bazate pe activitatea inovaţională. E o distinc- În prezent, profesorul Gheorghe Iliadi, este direc- ţie ştiinţifi că semnifi cativă a savantului, dat fi ind că tor de proiect în cadrul Programului de Stat: „Elabo- potrivit lui Gheorghe Iliadi, echilibrul fi nanciar în rarea în baza cunoştinţelor interdisciplinare a mode- economia naţională poate fi atins graţie pârghiilor lului de optimizare a impactului factorilor infl aţionişti ca premisă iniţială a stabilizării sistemului fi nanciar” şi instrumentelor fi scal-bugetare şi politicilor mone- (anii 2012-2013) şi executor responsabil al compar- tare. Anume, echilibrul fi nanciar poate servi drept timentului din Proiectul de cercetare instituţională premisă a creşterii economice bazate pe inovaţii – fundamentală pentru anii 2011-2014 „Mecanismele problemă de actualitate a zilei de azi. efi cientizării managementului fi nanţelor publice în Cu ocazia aniversării a 75-ea, exprimăm dom- contextul integrării Republicii Moldova în UE”. nului Gheorghe Iliadi sincere felicitări şi profunde Savantul economist a publicat pe parcursul ac- sentimente de recunoştinţă pentru eforturile depuse tivităţii sale160 de lucrări ştiinţifi ce şi metodico-di- în calitate de Om al ştiinţei, de profesor şi îndrumă- dactice, inclusiv 20 de monografi i, manuale şi arti- tor al celor tineri! Îi dorim multă sănătate, noi reali- cole de sinteză. La comandă de stat a realizat alte 30 zări ştiinţifi ce şi în pregătirea cadrelor ştiinţifi ce de de lucrări ştiinţifi ce. Voi nominaliza doar unele din înaltă califi care, bucurii de la cei dragi, tinereţe şi publicaţiile sale remarcabile: Mecanismul fi nanciar optimism în continuare pe drumul vieţii. de atragere şi dirijare a investiţiilor în economia naţională în cartea Abordări teoretice privind creş- Dr. hab. Alexandru Stratan

nr. 1 (28), martie 2013 - 181 Akademos

MAESTRUL HIBRIDĂRII DISTANTE activează în calitate de cercetător ştiinţifi c principal laboratorul „Dendrologie”. Dr. hab. Ştefan TOPALĂ Dr.hab. Topală Ştefan în anul 2004 i se conferă la 75 de ani titlul ştiinţifi c de profesor cercetător. Cercetările sale ştiinţifi ce au continuat cu inves- tigaţiile citologice asupra genofondului viţei de vie cultivată din colecţiile ampelografi ce ale Institutului de Vinifi caţie şi Viticultură „Magaraci” (Ialta) şi In- stitutului Naţional al Viei şi Vinului (Chişinău). El a determinat numărul de cromozomi somatici ai gar- niturii diploide (2n=38) la circa 1900 soiuri şi clone de viţă de vie. Descoperă 10 forme tetraploide de viţă de vie (2n=76), 9 forme citochimere de viţă de vie, care conţineau în conul de creştere celule diplo- ide (2n=38) şi celule tetraploide (2n=76) în diferite proporţii. A efectuat diverse încrucişări la viţa de vie „di- ploid x tetraploid” şi „tetraploid x diploid”, soldân- du-se cu crearea formelor de viţă de vie triploide Născut la 19 martie 1938, în s. Podgoreni, cu numărul somatic de cromozomi 2n=57, astfel de r. Orhei. forme de viţă de vie în natură nefi ind prezente. Biolog, domeniul ştiinţifi c: citologia şi ameli- În colaborare cu cercetătorii ştiinţifi ci ai Institu- orarea viţei de vie. tului de Vinifi caţie şi Viticultură „Magaraci” (Ialta) Doctor habilitat în biologie (1988). Profesor a elaborat metoda de diagnosticare vizuală a forme- cercetător (2004). lor tetraploide de viţă de vie spontană, în baza ner- vurilor principale, forma şi mărimea grăunciorului Iniţial, Ştefan Topală studiază la Colegiul Agri- de polen. col din Cucuruzenii de Sus, r. Orhei. După o mică Totodată, a efectuat investigaţii cariologice a 50 practică agricolă în raionul Enbekşi-kazah, regiunea de specii de viţă de vie din familia Vitaceae Juss. din Alma-Ata, devine student, iar în anul 1964 absol- fl ora spontană din zonele tropicale şi subtropicale veşte Facultatea de agronomie a Institutului Agricol ale Terrei. Drept rezultat, au fost completate studiile din or. Chişinău. cariologice a 7 genuri din cele 14 existente ale fa- În perioada 1964-1965 este agronom în s. Boş- miliei Vitaceae Juss. În fi nal a fost elaborată o nouă cana, r. Criuleni, apoi în anul 1965 îşi continuă stu- clasifi care a familiei Vitaceae Juss., unde genurile diile în doctorantură la Grădina Botanică (Institut) sunt plasate conform timpului probabil de proveni- a AŞM cu detaşare la Institutul de Botanică „V.L. enţă. Komarov”, Sankt Petersburg, Rusia. Pe parcursul desfăşurării investigaţiilor asupra În 1972 susţine teza de doctor în ştiinţe biologi- viţei de vie, a acordat o atenţie mare creării viţei de ce cu tema: Poliploidia spontană la Vitis viniofera L. vie pe rădăcini proprii cu îmbinarea rezistenţei la şi importanţa ei pentru ameliorarea viţei de vie. fi loxeră (specifi că viţei de vie americană Vitis rotun- După susţinerea tezei de doctor îşi continuă difolia Michx.) şi productivitatea şi calitatea bacelor activitatea în cadrul Grădinii Botanice (Institut) a (specifi c viţei de vie Vitis vinifera L.). În acest caz a AŞM, în calitate de cercetător ştiinţifi c inferior în aplicat metoda hibridării distante dintre speciile de Laboratorul de Citologie a plantelor, apoi în cel al viţă de vie de cultură Vitis vinifera L. (2n=38) şi viţa Florei plantelor de cultură (1968-1977), cercetător de vie americană spontană Vitis rotundifolia Michx. ştiinţifi c superior în Laboratorul Hibridării distante (2n=40). a plantelor (1977-1989). În calitate de material de cercetare şi efectuare În anul 1988 susţine teza de doctor habilitat în a încrucişărilor au servit hibrizii distanţi N.C.-6-15; biologie cu tema: Cariologia, popliploidia şi hibri- DRX-55; DRX-58-5; DRX-60-24, clonele de Vitis darea distantă la viţa de vie. rotundifolia N 1; N10 314, primite din Montpellier, În 1989-2001 este şef de laborator „Hibrida- Franţa. re distantă a plantelor”, „Plante horti-viticole” şi Utilizând metoda retro-încrucişării hibridului „Plante netradiţionale”. Din 2001 până în prezent distant DRX-55 cu hibridul Aramon x V.riparia

182 - nr. 1 (28), martie 2013 Aniversări

(DRX-55 x (Aramon x V.riparia)), în anul 1982 a mai multe genotipuri de hibrizi distanţi cu fertilitate obţinut 32 de hibrizi distanţi indigeni. sporită. În anul 1984 a efectuat 15 combinaţii de retro- Cercetările sale au culminat cu crearea a trei ge- încrucişări a hibridului DRX-55 cu speciile parenta- neraţii de hibrizi distanţi, însumând circa 600 hibrizi le, formele poliploide, soiuri de Vitis vinifera L. şi distanţi proprio-radiculari, care îmbină rezistenţa la patru hibrizi Seyve Villari: (DRX-55 x S.V.12-375; fi loxeră şi productivitatea. DRX-55 x S.V.20-437; DRX-55 x Soiaki; DRX-55 Astfel, a fost obţinută o nouă sursă genetică de x S.V. 28-86; DTX-55 x V.rotundifolia; DRX-55 x viţă de vie care poate schimba procesul de dezvolta- V.vinifera; DRX-55 x Triploidul XX-48; DRX-55 x re şi cultivare a viţei de vie. Şabaş tetraploid etc.), în rezultat au fost creaţi 412 Rezultatele ştiinţifi ce ale dr. hab. Ştefan Topa- hibrizi distanţi indigeni, care au constituit, conven- lă au fost prezentate şi evaluate la justa valoare la ţional, generaţia a III-a (F3). În baza investigaţiilor diverse foruri ştiinţifi ce, atât naţionale cât şi inter- a constatat că în sacii polinici sunt prezenţi atât gră- naţionale, fi ind expuse în cca 300 lucrării ştiinţifi - uncioare de polen fertile şi viabile, cât şi grăuncioa- ce, inclusiv trei monografi i: Poliploidia la viţa de re de polen sterile. vie. Sistematica, cariologia, citogenetica. Chişinău. Hibrizii distanţi de generaţia a III-a au fost an- Ştiinţa, 1983. 214 p. Cariologia, poliploidia şi hi- trenaţi în procesul de retro-încrucişare cu hibrizii bridarea distantă la viţa de vie. Chişinău, 2008. 507 Seyve Villari (DRX-M3-90 x S.V.-20-366 şi DRX- p. Cariologia, poliploidia şi hibridarea distantă M3-232 x S.V.-12-309), ca urmare fi ind creată o la viţa de vie (sistematica şi citogenetica viţei de nouă populaţie de hibrizi distanţi de viţă de vie, în vie). A 2-a ediţie, corectată şi completată. Chişinău. număr de cca 200 hibrizi, constituind convenţional 2011, 560 p. generaţia a IV-a (F4). Academician Boris Gaina Antrenarea hibrizilor distanţi de generaţia a IV-a Dr. Alexandru Teleuţă în retro-încrucişări, atât cu soiurile de Vitis vinifera Academician Valeriu Cotea L., cât şi între ei înşişi, s-a soldat cu o nouă popula- M.cor. al Academiei silvice române ţie de hibrizi distanţi de viţă de vie. Gică Grădinariu În urma studiilor efectuate au fost sintetizate Dr. Eugeniu Alexandrov

Eudochia Zavtur. Floarea-soarelui. 2001, 900x650, u/p

nr. 1 (28), martie 2013 - 183