DOCSLIB.ORG

Populatia-La-1-Ianuarie-2020.Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Populatia-La-1-Ianuarie-2020.Pdf DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ BRAŞOV www.brasov.insse.ro COMUNICAT DE PRESĂ Nr.1541/ 23.06.2020 Domeniul: Populaţie Populaţia judeţului Braşov, după domiciliu1 la 1 ianuarie 2020 a crescut cu 0,3% faţă de cea înregistrată la data de 1 ianuarie 2019 . La 1 ianuarie 2020 populaţia după domiciliu a crescut cu 1919 persoane faţă de 1 ianuarie 2019. Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (72,33% respectiv 51,62%). Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2019. Populaţiei României, după domiciliu la 1 ianuarie 2020 a scăzut cu 0,13% faţă de 1 ianuarie 2019. În 11 judeţe ale ţării s-au înregistrat creşteri ale populaţiei: Ilfov (+3,28%), Vaslui (+1,44%), Iaşi (+1,31%), Municipiul Bucureşti (+0,83%), Cluj (+0,55%), Timiş (+0,47%), Suceava (+0,30%), Braşov (+0,30%), Sibiu (+0,26%), Botoşani (+0,23%), Galați (+0,10%). Populaţia judeţului Braşov, după domiciliu la 1 ianuarie 2020, a fost de 638000 persoane, în creştere cu 1919 persoane faţă de 1 ianuarie 2019. Populaţia judeţului Braşov reprezintă 2,88% din populaţia României, pondere aflată pe un trend crescător. Judeţul Braşov ocupă locul I în cadrul Regiunii Centru în clasamentul judeţelor referitor la populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2020, cu o pondere de 24,28% în totalul populaţiei Regiunii Centru. Locul II îi revine judeţului Mureş cu o pondere de 22,47% şi este urmat de judeţele: Sibiu (17,86%), Alba (14,22%), Harghita (12,58%), Covasna (8,59%). Populaţia judeţului Braşov, din mediul rural a crescut cu 1,36%, în timp ce populaţia din mediu urban a scăzut cu 0,10%. În totalul populaţie urbane a Regiunii Centru, judeţul Braşov are o pondere de 29,51% (locul I), urmat de judeţele Sibiu (20,02%), Mureş (19,62%), Alba (14,38%), Harghita (9,26%) şi Covasna (7,21%). În totalul populaţiei rurale a Regiunii Centru, cea mai mare pondere o are judeţul Mureş (26,66%), urmat de judeţele Harghita (17,45%), Braşov (16,60%), Sibiu (14,68%), Alba (13,99%), Covasna (10,62%). Modificările populaţiei după domiciliu în structura pe sexe şi medii de rezidenţă, la 1 ianuarie 2020, sunt prezentate în tabelul de mai jos: 1 Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii; a nu se confunda populaţia după domiciliu cu populaţia rezidentă. Datele sunt provizorii; urmează a fii revizuite în cursul anului 2020 Populaţia judeţului Braşov, după domiciliu la 1 ianuarie persoane Diferenţă an 2020 An 2019 An 2020 faţă de an 2019 Total 636081 638000 1919 Masculin 307926 308687 761 Feminin 328155 329313 1158 Mediul urban 461940 461497 -443 Masculin 219975 219530 -445 Feminin 241965 241967 2 Mediul rural 174141 176503 2362 Masculin 87951 89157 1206 Feminin 86190 87346 1156 Populaţia masculină a judeţului Braşov, a reprezentat 48,38% din totalul populaţiei braşovene, în uşoară scădere faţă de 1 ianuarie 2019 (48,41%). Raportul de masculinitate la 1 ianuarie 2020 a fost 94 bărbaţi la 100 de femei. Structura populaţiei după domiciliu pe grupe mari de vârstă, la 1 ianuarie 2020 2020 15,68 67,60 16,72 2019 15,67 68,26 16,07 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 0-14 ani 15-64 ani peste 65 ani Datele graficului în format xls Ponderea populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) în total populaţie, a scăzut la 1 ianuarie 2020 comparativ cu 1 ianuarie 2019 cu 0,66 puncte procentuale, , în favoarea ponderii populaţiei foarte tinere (0-14 ani) care a crescut cu 0,01 puncte procentuale și ponderii populaţiei vârstnice (65 ani şi peste) care a crescut cu 0,65 puncte procentuale. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 102,52 la 1 ianuarie 2019 la 106,63 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2020. Indicele de îmbătrânire demografică la nivelul 2/7 judeţului Braşov este mai mic decât cel înregistrat la nivelul României (115,62 persoane vârstnice la 100 persoane tinere). În mediul urban indicele de îmbătrânire este de 123,97 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât cel din mediul rural (73,81 persoane vârstnice la 100 persoane tinere). În topul descrescător al localităţilor judeţului Braşov după indicele de îmbătrânire primele zece cu indicele cel mai mare sunt următoarele localităţi: Fundata 326,76%, Bran 181,22%, Oraş Predeal 173,32%, Drăguş 152,82%, Hârseni 151,03%, Mândra 150,23%, Municipiul Braşov 147,33%, Sâmbăta de Sus 143,86%, Moieciu 135,46%, Orașul Victoria 130,94%. În cadrul aceluiaşi top localităţile judeţului Braşov cu cel mai mic indice de îmbătrânire sunt următoarele: Augustin 19,28%, Budila 23,49%, Crizbav 32,11%, Apaţa 33,52%, Măieruş 37,99%, Racoş 41,37%, Comana 43,93%, Ticuşu 44,61%, Teliu 45,54%, Bunești 46,72%. La 1 ianuarie 2020, cea mai ridicată pondere în populaţia totală a judeţului Braşov o reprezintă persoanele din grupa de vârstă 40-44 ani, de 8,91%. La masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,38%, iar la feminin de 8,48%. Datele graficului în format xls Din cele 58 localitaţi ale judeţului, în 30 localităţi s-au înregistrat creşteri ale populaţiei. Cele mai mari creşteri au avut loc în următoare localităţi: Sânpetru (+10,80%), Cristian (+5,14%), Oraş Ghimbav (+5,10%), Tărlungeni (+4,45%), Bod (+3,09%), Hărman (+2,58%), Crizbav (+2,33%), Bunești (+1,73%). 3/7 Populaţia judeţului Braşov, după domiciliu la 1 ianuarie pe localităţi 1 ianuarie 2019 1 ianuarie 2020 1 ian 2020/ (nr. persoane) (nr. persoane) 1 ian 2019 (%) Judeţ Braşov 636081 638000 100,30 Mediul Urban 461940 461497 99,90 Municipiul Braşov 289683 289502 99,94 Municipiul Codlea 25879 25799 99,69 Municipiul Făgăraş 38779 38370 98,95 Municipiul Săcele 36640 36829 100,52 Oraş Ghimbav 6702 7044 105,10 Oraş Predeal 4966 4869 98,05 Oraş Râşnov 18253 18381 100,70 Oraş Rupea 6088 6022 98,92 Oraş Victoria 8513 8301 97,51 Oraş Zărneşti 26437 26380 99,78 Mediul Rural 174141 176503 101,36 Apaţa 3657 3671 100,38 Augustin 2105 2116 100,52 Beclean 1810 1809 99,94 Bod 5084 5241 103,09 Bran 5345 5347 100,04 Budila 4915 4986 101,44 Buneşti 2777 2825 101,73 Caţa 2733 2718 99,45 Cincu 2028 2025 99,85 Comana 3095 3107 100,39 Cristian 5449 5729 105,14 Crizbav 2922 2990 102,33 Drăguş 1097 1080 98,45 Dumbrăviţa 5219 5241 100,42 Feldioara 7607 7603 99,95 Fundata 744 749 100,67 Hălchiu 4939 4968 100,59 Hărman 6662 6834 102,58 Hârseni 2303 2318 100,65 Hoghiz 5258 5238 99,62 Holbav 1378 1359 98,62 Homorod 2609 2615 100,23 Jibert 2761 2760 99,96 Lisa 1807 1800 99,61 Măieruş 3309 3342 101,00 Mândra 2983 3003 100,67 Moieciu 4688 4677 99,77 Ormeniş 2106 2121 100,71 Părău 2218 2219 100,05 4/7 1 ianuarie 2019 1 ianuarie 2020 1 ian 2020/ (nr. persoane) (nr. persoane) 1 ian 2019 (%) Poiana Mărului 3319 3279 98,79 Prejmer 9631 9638 100,07 Racoş 3655 3694 101,07 Recea 3358 3363 100,15 Sâmbăta De Sus 1573 1567 99,62 Sânpetru 7807 8650 110,80 Şercaia 2930 2921 99,69 Şinca 3755 3789 100,91 Şinca Noua 1585 1596 100,69 Şoarş 2188 2176 99,45 Tărlungeni 10269 10726 104,45 Teliu 4566 4574 100,18 Ticuşu 1096 1102 100,55 Ucea 2363 2375 100,51 Ungra 2316 2335 100,82 Vama Buzăului 3580 3622 101,17 Viştea 2230 2239 100,40 Voila 3191 3199 100,25 Vulcan 5121 5167 100,90 Indicele de îmbatrânire pe localităţi la 1 ianuarie 2020 % Indice de îmbătrânire persoane Pondere Pondere Pondere de 65 ani şi populatie 0-14 ani populatie 15-64 populatie peste care în total populaţie ani în total peste 65 ani în revine la populaţie total populaţie 100 persoane sub 15 ani Judeţ Braşov 15,68 67,60 16,72 106,63 Mediul Urban 14,18 68,24 17,58 123,97 Municipiul Braşov 12,89 68,11 19,00 147,33 Municipiul Codlea 15,45 70,66 13,90 89,96 Municipiul Făgăraş 14,81 68,07 17,12 115,59 Municipiul Săcele 21,35 64,75 13,90 65,14 Oraş Ghimbav 15,29 72,33 12,38 80,97 Oraş Predeal 11,32 69,07 19,61 173,32 Oraş Râşnov 15,74 69,97 14,29 90,81 Oraş Rupea 16,04 66,41 17,55 109,42 Oraş Victoria 12,23 71,76 16,01 130,94 Oraş Zărneşti 15,52 69,20 15,28 98,49 5/7 Indice de îmbătrânire persoane Pondere Pondere Pondere de 65 ani şi populatie 0-14 ani populatie 15-64 populatie peste care în total populaţie ani în total peste 65 ani în revine la populaţie total populaţie 100 persoane sub 15 ani Mediul Rural 19,59 65,95 14,46 73,81 Apaţa 28,68 61,70 9,62 33,52 Augustin 32,61 61,11 6,29 19,28 Beclean 17,80 61,03 21,17 118,94 Bod 15,23 70,12 14,65 96,24 Bran 12,55 64,71 22,74 181,22 Budila 31,51 61,09 7,40 23,49 Buneşti 21,59 68,32 10,09 46,72 Caţa 20,16 65,78 14,05 69,71 Cincu 18,47 68,10 13,43 72,73 Comana 25,72 62,99 11,30 43,93 Cristian 16,29 68,41 15,31 94,00 Crizbav 29,06 61,61 9,33 32,11 Drăguş 13,15 66,76 20,09 152,82 Dumbrăviţa 18,26 66,80 14,94 81,82 Feldioara 17,55 70,70 11,76 67,02 Fundata 9,48 59,55 30,97 326,76 Hălchiu 16,00 68,52 15,48 96,73 Hărman 15,55 69,11 15,34 98,59 Hârseni 14,71 63,07 22,22 151,03 Hoghiz 20,20 67,33 12,47 61,72 Holbav 20,46 66,37 13,17 64,39 Homorod 19,62 66,31 14,07 71,73 Jibert 19,42 64,93 15,65 80,60 Lisa 16,83 62,28 20,89 124,09 Măieruş 28,04 61,31 10,65 37,99 Mândra 14,39 64,00 21,61 150,23 Moieciu 14,77 65,21 20,01 135,46 Ormeniş 20,70 64,21 15,09 72,89 Părău 19,02 62,46 18,52 97,39 Poiana Mărului 16,47 67,31 16,22 98,52 Prejmer 15,71 69,21 15,09 96,04 Racoş 26,50 62,53 10,96 41,37 Recea 18,26 62,00 19,74 108,14 Sâmbăta De Sus 14,55 64,52 20,93 143,86 Şercaia 17,77 67,07 15,17 85,36 Şinca 20,24 64,74 15,02 74,19 6/7 Indice de îmbătrânire persoane Pondere Pondere Pondere de 65 ani şi populatie 0-14 ani populatie 15-64 populatie peste care în total populaţie ani în total peste 65 ani în revine la populaţie total populaţie 100 persoane sub 15 ani Şinca Noua 15,41 65,66 18,92 122,76 Sânpetru 19,20 69,66 11,13 57,98 Şoarş 21,00 66,41 12,59 59,96 Tărlungeni 23,97 64,81 11,22 46,79 Teliu 24,77 63,95 11,28 45,54 Ticuşu 24,41 64,70 10,89 44,61 Ucea 18,40 63,12 18,48 100,46 Ungra 22,74 66,34 10,92 48,02 Vama Buzăului 18,88 65,82 15,30 80,99 Viştea 17,82 61,59 20,59 115,54 Voila 16,32 65,55 18,13 111,11 Vulcan 18,60 68,69 12,72 68,37 Informaţii suplimentare: Pentru interpretarea corectă a indicatorilor, vă rugăm să consultaţi Precizările Metodologice.
Load more

Recommended publications
  • Bid-Book Brasov 2021 - European Capital of Culture Brasov 2021 Team
    MUNICIPALITY OF BRASOV Bid-Book Brasov 2021 - European Capital of Culture Brasov 2021 Team: Project coordinator: DRAGOS DAVID Concept, vision & artistic strategy: NICOLAE PEPENE The team: NICOLAE PEPENE RADU COLȚ SORIN GANEA GABRIELA BRAȘOVEANU MEDEEA KATERINA PETROVAN Design & editing: INOVATIV MEDIA Translations: Eran Catt Photo credits: Agenția Metropolitană Brașov Primăria Municipiului Brașov Revista ASTRA Nicolae Pepene Asociația Carpaterra / Mihail Iacomir Biblioteca Județeană G. Barițiu Brașov Emi Cristea Victor Ștefănescu Inovativ Media Municipality of Brasov Bid-Book Brasov 2021 - European Capital of Culture In Brasov County, not afar from the old medieval road between Brasov and Sighisoara, at Mercheasa (in the commune named Homorod), 60 km from the city of Brasov, stands ”The Elder of the Carpathians“, a mountain oak (sessile), whose age is twice that of the two prominent historic towns of Romania’s past. Brasov’s historic coat of arms is a royal crown placed on the cut trunk of amountain oak (sessile) extended in 13 strong roots. Ever since the Middle Ages, throughout Europe, the oak symbolizes solidity, strength, longevity and height, both in the spiritual and in the material sense. It has always and everywhere represented both moral and physical strength. Also, through its crown, the oak is a symbol of hospitality and it represented the equivalent of a temple in the European art. It is the oak that the people of Brasov have chosen in 2015 as a symbol to define the past, present and near future of the city they inhabit. 3 Introduction – General considerations Brasov has chosen to grow through culture! The city located on the border lined by the The first documentary attestation Carpathian Mountains on the border of the kingdom, of Brasov happened in 1235, empire or principality, protected its riches behind strong fortifications, erected upon the urge of King Sigismund under the name of Corona.
    [Show full text]
  • Studiu Demografic Ghimbav
    STUDIU PRIVIND EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ A ORASULUI GHIMBAV ÎN PERIOADA 1994-2014 STUDIU PRIVIND EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ A ORAȘULUI GHIMBAV ÎN PERIOADA 1994-2014 BENEFICIAR: PRIMĂRIA ORAŞULUI GHIMBAV EXECUTANT: Asociația AIDA Brașov - 2015 - Page | 1 CUPRINS Capitolul 1 - DATE GENERALE ........................................................................................................................... 3 1.1. Metologia studiului ...................................................................................................................................... 3 1.2. Tipuri de date; sursa datelor; ani de referinţă ............................................................................................... 4 1.3. Structura studiului ........................................................................................................................................ 5 Capitolul 2 - POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE .......................................................... 5 2.1. Numărul locuitorilor şi evoluţia populaţiei orasului Ghimbav .................................................................... 6 2.2. Densitatea populaţiei .................................................................................................................................... 8 2.3. Structura demografică pe sexe. .................................................................................................................... 9 2.4. Structura pe grupe de vârstă ......................................................................................................................
    [Show full text]
  • Brașov (BV Str.Sf.Ioan Nr.1 Și Eliberează Avizul Consultativ Str.Mureșenilor Nr.26) 1 Brașov 2
    Structuri asociative profesionale / patronale / sindicale din agricultura, Jud. Brasov Nr. Structuri asociative profesionale / patronale / sindicale din agricultura Observatii Localitate crt. 1. Asociația Crescătorilor de Albine din România ‐ Filiala Brașov (BV str.Sf.Ioan nr.1 și eliberează avizul consultativ str.Mureșenilor nr.26) 1 Brașov 2. Asociația Crescătorilor Agricoli din Stupini ( Bv str.Fagurului nr.5) 3. Asociația Crescătorilor de Ovine și Ecvine Brașov ( Bran nr.112) 4.Asociația Crescătorilor de Taurine Brașov( Bv str.Calea Feldioarei nr.20) ‐ avizele consultative sunt date de 2 Codlea D.A.J Brașov 3 Făgăraș Asociatia Crescatorilor de Animale ”BOP” Infiintata la 28.06.2002 ‐ avizele consultative sunt date de 4 Săcele D.A.J Brașov 5 Ghimbav ‐ ‐ 6 Predeal ‐ ‐ ‐ avizele consultative sunt date de 7 Râșnov D.A.J Brașov 8 Rupea ‐ ‐ 9 Victoria ‐ ‐ 10 Zărnești ‐ ‐ 11 Apața ‐ ‐ 12 Augustin ‐ ‐ 13 Beclean ‐ ‐ 1. Asociatia Crescatorilor de taurine, filiala Bod (Bod, str. Scolii nr. 140) 2. ‐ 14 Bod Asociatia Crescatorilor de taurine, filiala Bod‐Colonie (str. Viorelelor, nr. 46) 1. Asociația Crescătorilor de Ovine și Ecvine Brașov (Bran ‐ sat Sohodol nr.112 ‐ Președinte Gonțea Petru Eugen CIF: 14847898) 15 Bran 2. Asociația Crescătorilor de Animale din zona Bran (Bran ‐ sat Sohodol nr.116 Președinte Enescu Șerban CIF: 23623962) 16 Budila ‐ ‐ 1. Asociația Crescătorilor de Animale Criț (Criț nr.226) avizele consultative sunt date de 17 Bunești 2.Asociația Agro‐Eco‐Viscri‐Weisskirch (Viscri nr.143) D.A.J Brașov 1. Asociația Gospodarilor Cața 2. ‐ 18 Cața Asociația Crescătorilor de bovine Drăușeni Structuri asociative profesionale / patronale / sindicale din agricultura, Jud. Brasov 19 Cincu 1.
    [Show full text]
  • Strategy for Local Sustainable Development of the City of Codlea 2011-2020
    Innovation in administration EUROPEAN UNION GOVERNMENT OF ROMANIA European Social Fund Operational programme Ministry of Administration and "Administrative Capacity Interior Development" STRATEGY FOR LOCAL SUSTAINABLE DEVELOPMENT OF THE CITY OF CODLEA 2011-2020 -SUMMARY- Territorial and Administrative Unit “City of Codlea” 1 During 15 months the City of Codlea carried out the project called “Update of strategy for local sustainable development of the locality of Codlea”. The project was co-financed from the EUROPEAN SOCIAL FUND through the Operational programme for Administrative Capacity Development 2007-2013, project SMIS code 12802. By implementing the project, several results were obtained, the most important being the document “Strategy for local sustainable development of the municipality of Codlea”, as approved by the Codlea Local Council. Other results: 4 specialty studies (economic, social, technical–economic and environmental studies) which ensured the grounding of municipality’s development strategy; SWOT analysis; Codlea Town Hall staff trained in the fields of strategic planning, sustainable development and equal opportunities; Specific software for strategy management and implementation within the territorial and administrative unit of the municipality of Codlea – results monitoring; People informed about the content of strategy – document published on the institution’s website. Part II STRATEGY OF DEVELOPMENT Chapter I. Vision of development The main approach within the update process of strategy for sustainable development of the City of Codlea was the intercommunity one. The city of Codlea is a part of the Brasov Metropolitan Area, alongside the cities of Brasov, Săcele, Râşnov, Predeal, Ghimbav, the localities of Sânpetru, Bod, Hălchiu, Prejmer, Tărlungeni, Cristian, Vulcan, Hărman, Feldioara and Crizbav.
    [Show full text]
  • Sustainable Landscape Planning to Mitigate Wildlife–Vehicle Collisions
    land Article Sustainable Landscape Planning to Mitigate Wildlife–Vehicle Collisions Ancuta Fedorca 1,2,† , Mihai Fedorca 1,2,†, Ovidiu Ionescu 1,2, Ramon Jurj 1, Georgeta Ionescu 1 and Marius Popa 1,2,* 1 Wildlife Department, National Institute for Research and Development in Forestry Marin Dracea, 077190 Voluntari, Romania; [email protected] (A.F.); [email protected] (M.F.); [email protected] (O.I.); [email protected] (R.J.); [email protected] (G.I.) 2 Silviculture Department, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, Transilvania University of Bras, ov, 500036 Bras, ov, Romania * Correspondence: [email protected]; Tel.: +40-742-120-175 † Ancuta Fedorca and Mihai Fedorca are equally contributing authors. Abstract: Road development, traffic intensification, and collisions with wildlife represent a danger both for road safety and species conservation. For planners, deciding which mitigation methods to apply is often problematic. Through a kernel density estimate, we analyzed 715 crossing locations and wildlife–vehicle collisions (WVCs) involving brown bears, lynx, wolf, red deer, roe deer, and wild boar in the Southeastern Carpathian Mountains. We identified 25 WVC hotspots, of which eight require urgent mitigation of existing infrastructure. Moreover, many of these hotspots are in Natura 2000 sites, along road sections where vegetation is in close proximity, animal movement is the highest, and driver visibility is low. Our study is the first in Romania to recommend practical solutions to remediate WVC hotspots and benefit sustainable landscape management. Citation: Fedorca, A.; Fedorca, M.; Ionescu, O.; Jurj, R.; Ionescu, G.; Popa, Keywords: traffic; wildlife–vehicle collisions; infrastructure; safety M. Sustainable Landscape Planning to Mitigate Wildlife–Vehicle Collisions.
    [Show full text]
  • 2020-09-15 163225
    39DILúDUHMXGHĠ Proces-verbal din data de 15.09.2020SULYLQGGHVHPQDUHDSUHúHGLQĠLORUELURXULORUHOHFWRUDOHDOHVHFĠLLORUGHYRWDUH FRQVWLWXLWHSHQWUXDOHJHUHDDXWRULWă܊LORUDGPLQLVWUD܊LHLSXEOLFHORFDOHGLQGDWDGH27 septembrie 2020úLDORFĠLLWRULORUDFHVWRUD %LURXO(OHFWRUDOGH&LUFXPVFULS܊LH-XGHĠHDQăQU8%5$ù29 ,QL܊LDOD Nr. crt. UAT 1U6HF܊LH ,QVWLWX܊LD )XQF܊LD Nume Prenume $GUHVă WDWăOXL ùFRDOD*LPQD]LDOă´2YLG -8'(ğ8/%5$ù29081,&,3,8/ 1 081,&,3,8/)Ă*Ă5$ù 204 'HQVXúLDQX´ùFRDOD /RF܊LLWRU MOTOC IULIAN F )Ă*Ă5$ù *HQHUDOăQU &ROHJLXO1DĠLRQDO´5DGX -8'(ğ8/%5$ù29081,&,3,8/ 2 081,&,3,8/)Ă*Ă5$ù 209 1HJUX´ùFRDOD*HQHUDOă /RF܊LLWRU FURDUI MONICA G )Ă*Ă5$ù nr.1 *UăGLQL܊DFX3URJUDP -8'(ğ8/%5$ù29081,&,3,8/ 3 081,&,3,8/)Ă*Ă5$ù 219 3UH܈HGLQWH GREAVU IONELA-ADINA I 3UHOXQJLW$OELQX܊D )Ă*Ă5$ù Liceul George Moroianu -8'(ğ8/%5$ù29081,&,3,8/ 4 081,&,3,8/6Ă&(/( 228 /RF܊LLWRU JINGA ADRIAN-OVIDIU V Corpul C 6Ă&(/( ùFRDOD*LPQD]LDOăQU -8'(ğ8/%5$ù29081,&,3,8/ 5 081,&,3,8/6Ă&(/( 235 3UH܈HGLQWH PIROSKA ÉVA B )UDĠLL3RSHHD 6Ă&(/( 6 25$ù*+,0%$9 243 35,0Ă5,$*+,0%$9 /RF܊LLWRU STOIAN MARIA-SIMONA V -8'(ğ8/%5$ù2925$ù*+,0%$9 &(1758/'(&8/785Ă -8'(ğ8/%5$ù29081,&,3,8/ 7 25$ù35('($/ 247 3UH܈HGLQWH NAGHI DELIA-MARIA A MIHAIL SAULESCU %5$ù29 &(1758/'(&8/785Ă -8'(ğ8/%5$ù29081,&,3,8/ 8 25$ù35('($/ 247 /RF܊LLWRU LUCA MIRELA I MIHAIL SAULESCU %5$ù29 LICEUL TEORETIC 9 25$ù35('($/ 248 3UH܈HGLQWH VELEA EUSEBIU-MIHAIL N -8'(ğ8/%5$ù2925$ù5Æù129 MIHAIL SAULESCU LICEUL TEORETIC 10 25$ù35('($/ 248 /RF܊LLWRU NAN ANDREEA S -8'(ğ8/%5$ù2925$ù5Æù129 MIHAIL SAULESCU LICEUL TEORETIC CONSTANTIN- 11 25$ù35('($/ 249 3UH܈HGLQWH COJOCARU C -8'(ğ8/%5$ù2925$ù5Æù129 0,+$,/6Ă8/(6&8 ALEXANDRU -8'(ğ8/%5$ù2925$ù 12 25$ù9,&725,$ 269 PRIMARIA VICTORIA 3UH܈HGLQWH NICHIFOR DANIELA-AURICA E VICTORIA Colegiul Tehnic Dr.
    [Show full text]
  • Management and Action Plan For
    1 MANAGEMENT AND ACTION PLAN FOR THE BEAR POPULATION IN ROMANIA The goal: To maintain, in coexistence with people, viable populations of large carnivores as an integral part of ecosystems and landscapes across Carpathians 2 Table of Contents Introduction...............................................................................................................................5 Part I – The General Overview.................................................................................................8 1. THE PURPOSE OF THE PLAN ...........................................................................................8 2. BACKGROUND FOR THE DEVELOPMENT OF THE PLAN ..............................................8 3. LEGAL PROVISIONS CONCERNING BEAR MANAGEMENT .........................................10 3.1. International Legal Provisions ................................................................................10 3.2. National legislation on the protection and conservation of the brown bear (Ursus arctos arctos) .............................................................................................11 3.2.1. Management Plan Elaboration Framework and Public Participation.......13 Part II – The Situation in Romania .........................................................................................14 4. INFORMATION FOR UNDERSTANDING AND DEVELOPMENT OF THE PLAN............14 4.1. Bear Status and Distribution ..................................................................................14 4.1.1. Historic and current
    [Show full text]
  • Tourism in the Centre Region, Between Statistical Coordinates and Master Plan Targets
    Bulletin of the Transilvania University of Braşov Series V: Economic Sciences • Vol. 11 (60) No. 2 – 2018 TOURISM IN THE CENTRE REGION, BETWEEN STATISTICAL COORDINATES AND MASTER PLAN TARGETS Kinga KÁDÁR (LÁZÁR)1 Abstract: The Central Region Development Strategy has as its principal objective the balanced development of the Centre Region through economic growth, the utilization of existing natural resources and the protection of the environment. Depending on the proposed objectives, the Centre Region must obtain funds for Regional projects included in the Regional Development Plan. Realising funding of these projects will greatly contribute to achieving the objectives set out in the Europe 2020 strategy. Key words: development strategy, Master Plan, statistical coordinates 1. Introduction Tourism is considered one of the most profitable sectors of economy, which is constantly developing. The tourism industry is the second in world trade, after the oil industry, which is the world's leading employment creation. Tourism has become an important economic activity today, and in many countries it is the main source of income, for example in France, Italy, Switzerland, Spain and Austria, which is doing the "export of tourist services". At the same time, tourism also offers jobs in other fields such as transport, and related activities of accommodation and forms of tourists' service. Tourism is a positive correction factor, which provides a necessary alternation between periods of intense work and active recreation. Passive recreation is less practiced as people are looking for active recreation during holidays: excursions, walks, horseback riding, spa treatments. 2. Tourism Regulation Institutions in Romania Tourism is the activity sector that engages in multiple services and activities in all branches of life.
    [Show full text]
  • Oscillating Between Different Types of Public Contracts Regarding the Construction of a Highway *
    LawOscillating Review between special different issue, Decembre types of public 2019, pp.contracts… 101-112 101 OSCILLATING BETWEEN DIFFERENT TYPES OF PUBLIC CONTRACTS REGARDING THE CONSTRUCTION OF A HIGHWAY * Cătălina Georgeta DINU ** Abstract: The article underlines the difficulties that the public authorities have in choosing the most suitable public contract for the construction of a highway, starting from the identification of the applicable legislation in this matter, both at European and national level. The analysis of examples of good practice in such constructions is also necessary, by evaluating some public contracts already executed at the level of some foreign states. The impasse in which Romania has been for many years for the construction of a highway can be overcome by elaborating an appropriate legislation and applying it correctly. Therefore, the understanding of the specificity of the various contractual categories to which the Romanian state can appeal in order to materialize this old desire to build a highway is essential. The representatives of the central authorities often oscillated between public-private partnership, concession of works and public procurement, although the legislation has changed several times during this time. And the transposition of the European directives in the field seems not to have led to a clear conclusion on the long-term benefits and efficiency of these contracts. The article intends to respond to these concerns that currently grind the aspirations of materialization and completion of the construction of the Brasov-Comarnic highway from Romania. Key words: Public Law, Administrative Law, Public Contracts, public private partnership, concession, public procurement. Introduction The dynamics of investments and of the economy in general, but also the constant legislative changes have led both to the diversification of the categories of public contracts, as well as to a fluctuating interpretation of the specificity of each of these categories – too less the resultant of an in-depth analysis.
    [Show full text]
  • Comunicat De Presă Up-Date 19.01.2018, Ora 07:00 Vă Informăm
    Comunicat de Presă up-date 19.01.2018, ora 07:00 Vă informăm că în urma condițiilor meteo nefavorabile (cod galben de vânt puternic, cod portocaliu de vreme rea, ninsoare, viscol) din zilele 17-18.01.2018, s-au produs avarii în instalațiile electrice aparținând SDEE Transilvania Sud, după cum urmează: În județul Alba, Covasna, Harghita, Sibiu astăzi, la ora 07:00 erau alimentați cu energie electrică toți consumatorii afectați de defecțiunile apărute. În județul Mureș, astăzi, la ora 07:00 erau nealimentate cu energie electrică localitățile: Cerghid, Cerghizel (parțial), Ungheni (parțial). Este afectată parțial 1 linie electrică aeriană, în prezent Sucursala Mureș acționează cu 1 echipă pentru remedierea defecțiunilor apărute. În județul Brașov, astăzi, la ora 07:00 erau nealimentate cu energie electrică localitățile: Cincu (parțial), Calbor, Boholț, Șoarș, Bărcuț, Rodbav, Selistat, (control în curs de desfășurare în condiții de noapte, cu o echipă compactă, în zonă greu accesibilă care necesită utilaje speciale pentru accesul în teren accidentat); Dejani, Ucea de Jos (parțial), Feldioara (Făgăraș). Sunt afectate 3 linii electrice aeriene, în prezent Sucursala Brașov acționează cu 3 echipe pentru remedierea defecțiunilor apărute. up-date 18.01.2018, ora 20:00 Vă informăm că în urma condițiilor meteo nefavorabile (cod galben de vânt puternic, cod portocaliu de vreme rea, ninsoare, viscol) din zilele 17-18.01.2018, s-au produs avarii în instalațiile electrice aparținând SDEE Transilvania Sud, după cum urmează: În județul Alba, Covasna, Harghita, astăzi, la ora 20:00 erau alimentați cu energie electrică toți consumatorii afectați de defecțiunile apărute. În județul Mureș, astăzi, la ora 20:00 mai era nealimentata cu energie electrică localitatea: Chețani (parțial).
    [Show full text]
  • Making București a Growth Pole?
    Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized i ii This report was prepared by a core team comprised of Marcel Ionescu-Heroiu, Marina Neagu, Sebastian Burduja, Dumitru Sandu, Ciprian Moldovan, Titus Man, and Raularian Rusu. The report benefited from thoughtful comments by peer reviewers Guido Licciardi, Toshiaki Keicho, and Ramona Bere. The team would like to thank the counterparts in the Ministry of Regional Development and Public Administration, for the timely feed-back, the support offered in the elaboration of this study, and the excellent collaboration throughout. We would also like to extend our gratitude to the growth pole coordinators for the feed-back provided, and the regional development agencies for assisting with field visits and data collection. The findings, interpretations, and conclusions expressed in this report do not necessarily reflect the views and position of the Executive Directors of the World Bank, the European Union, or the Government of Romania. December 20th, 2013 i Table of Contents List of Figures .................................................................................................... iv List of Tables ..................................................................................................... vi Executive Summary ......................................................................................... vii Introduction ......................................................................................................
    [Show full text]
  • Iunie 2018 STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2014-2024 a ORAȘULUI GHIMBAV REACTUALIZARE PENTRU ANUL 2018
    PRIMĂRIA GHIMBAV STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2014-2024 a ORAȘULUI GHIMBAV REACTUALIZARE PENTRU ANUL 2018 Iunie 2018 PROTEUS DIONA S.R.L. BRAȘOV Coordonator: Ing. DUMITRU ION www.proteus.ro Brașov, str.Bisericii S. Nicolae, nr.12 0722 326407; 0723 350 774; 0728 289198 [email protected] STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2014-2024 A ORAȘULUI GHIMBAV - REACTUALIZARE PENTRU ANUL 2018 PREAMBUL Prezenta reactualizare a Strategie de Dezvoltare Durabilă a oraşului Ghimbav (SDD) este concepută şi realizată în concordanţă cu existenţa şi posibilitatea accesării unor fonduri europene nerambursabile, valabile pentru perioada de programare 2014-2020. Acest document programatic este vital pregătirii proiectelor şi pachetelor de proiecte finanțabile din aceste fonduri. Documentul SDD își propune să susțină schimbarea de paradigmă şi dezvoltarea oraşului Ghimbav, prin reactualizarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă din 2014, elaborat pentru acesta cu referire la perioada 2014-2024. Scopul strategiei este acela de a crea un instrument operațional, în baza căruia, Consiliu Local Ghimbav în parteneriat cu Consiliul Județean Brașov, Agenția Metropolitană Braşov şi ADR Centru Alba Iulia să își capitalizeze investițiile realizate până în prezent, să-și definească obiectivele şi prioritățile de dezvoltare ale acestui teritoriu pentru perioada 2014-2024 și să le transpună în proiecte strategice, realiste și cât mai uşor de realizat. Documentul supus consultării publice şi aprobării lui, conţine o analiză-diagnostic a situaţiei actuale, însoţită de o trecere
    [Show full text]