Calitatea Apei Izvoarelor Şi Cişmelelor Din Ra- Ioanele Glodeni Şi Făleşti (Bazinul Hidrografic Al Râului Prut)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
cercetări ştiinţifice Calitatea apei izvoarelor şi cişMelelor din ra- ioanele Glodeni şi Făleşti (bazinul hidroGraFic AL RÂULUI PRUT) Cercet. ştiinţ. Elena Moşanu, dr. a. Tărîţă, dr. E. SErgEnTu, dr. Maria Sandu, cercet. ştiinţ. super. P. SPăTaru , cercet. ştiinţ. Tatiana gorEacioc, cercet. ştiinţ. V. Jabin Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM Prezentat la 11 septembrie 2009 Abstract. The rivers Dniester (83,6%) and Prut (1%) are principal sources of water supply in the Republic of Moldova. Other sources constitute underground waters - 15,2% (bore holes and wells). Wells water, utilized by rural population, as sources in water supply 85-90% don’t corresponding potable quality regards sanitary - chemical indicators. The present work includes water quality investigations and has aim at reveal of local sources in river Prut hydrographic basin (Glodeni and Falesti districts) for water potable ensuring in villages. Chemical composition of investigated spring’s water shows that in Glodeni district 17% and in Falesti ones 25% of springs are polluted with nitrogen compounds. Water of 32% of springs is conformity with standard of drinking water. INTRODUCERE prevede evaluarea calităţii şi infor- dinea lucrului analitic a fost verifica- marea consumatorilor asupra calităţii tă, folosind standardul intern [3]. Apa reprezintă o resursă natu- apei, în prezenta lucrare a fost cer- Aparataj: Spectrofotometru rală, regenerabilă, vulnerabilă la cetată componenţa chimică a apei Dr/2500, pH-metru, balanţă analiti- poluare şi limitată. ea constituie un izvoarelor şi cişmelelor din raioanele că, centrifugă. evaluarea legităţilor element indispensabil pentru viaţă Glodeni şi făleşti (bazinul hidrografic de schimbare a concentraţiei ioni- şi societate, materie primă pentru al r. Prut). În literatura de specialita- lor în apele naturale a fost realizată activităţi de producţie, sursă de te există un studiu privind calitatea, folosind metoda statisticii matema- energie şi cale de transport, factor tipul şi calificativul apei izvoarelor şi tice. determinant în menţinerea echili- cişmelelor din raionul nisporeni [9]. evaluarea corelării între com- brului ecologic, fiind un patrimoniu rezultatele corelării dintre conţinutul ponentele de bază ale apei. co- natural care trebuie protejat. Apele nitraţilor şi cel al macrocomponente- eficientul de corelaţie de rang r fac parte din domeniul public al sta- lor din apa unor fîntîni şi izvoare din Spearmen [4] este cel mai frecvent tului. cunoaşterea, protecţia, pune- republică cu evidenţierea tendinţelor folosit pentru caracterizarea statis- rea în valoare şi utilizarea durabilă de acumulare a lor sunt expuse în lu- tică a corelaţiei între 2 serii de date, a resurselor acvatice sunt acţiuni crările [8, 9]. deoarece el este adimensional şi de interes naţional. reprezintă o mărime relativă care O valoare deosebită pentru repu- Materiale şi Metode nu depinde de ordinul de mărime al blică o au apele din straturile acvifere valorilor comparate, ci doar de ra- freatic şi de adîncime. Din cantitatea Recoltarea probelor de apă: portul de variaţie. Valorile calculate totală de ape subterane administrate S-au organizat patru expediţii (pe mai mici de r0,05 sunt considerate pe teritoriul republicii, doar 50% pot fi raioane) de evaluare a surselor de neimportante statistic, ceea ce de- utilizate în scopuri potabile fără trata- poluare şi a apei izvoarelor şi ciş- monstrează lipsa dependenţei din- re prealabilă. Apele freatice însă sunt melelor, respectînd cerinţele pentru tre schimbările concentraţiei ionilor extrem de vulnerabile faţă de impac- recoltarea mostrelor, tipul veselei şi respectivi. tul antropogen. Spectrul poluanţilor condiţiile pentru a exclude modifi- naturali şi artificiali este foarte larg: carea componenţei apei. rezultate şi discuţii compuşii azotului, pesticidele, sele- Preparare probe: Probele de niul, sulfaţii, etc. Pornind de la faptul, apă au fost analizate fără a fi pre- Din punct de vedere fizico-chi- că în republică 15,2% din populaţie ventiv conservate, folosind meto- mic, apele subterane separate prin se alimentează cu apă din surse sub- dele clasice de analiză [1, 3, 5]. În straturile de roci au mineralizare şi terane (izvoare, cişmele, fîntîni) [2], teren s-au determinat: coordonate- compoziţie diferită, deşi pot fi din iar Directiva 98/83/ce privind calita- le geografice, temperatura; debitul, straturi acvifere ale aceleiaşi zone. tea apei destinate consumului uman, mirosul şi culoarea apei. corectitu- Pe parcursul anului 2007 în ra- NR. 5(47) OCTOMBRIE, 2009 1 cercetări ştiinţifice chimice a apelor din izvoarele şi ciş- Poluate melele investigate s-a constatat că Poluate 17% în raionul făleşti, din totalul de 16 25% izvoare şi cişmele, 25% (4 izvoare) sunt poluate cu compuşi ai azotului Nepolu- (figura 1a): 3 - au apă poluată cu ni- ate traţi şi 1 – cu compuşi ai amoniului. Nepo- 75% În marea majoritate izvoarele polu- luate ate sunt în or. făleşti, satele căli- 83% neşti şi risipeni. În raionul Glodeni 17% din izvoare au apa poluată cu a) Raionul Făleşti b) Raionul Glodeni compuşi ai azotului (figura 1b) (s.s. Figura 1. cota-parte a izvoarelor şi cişmelelor din raioanele Glodeni şi făleşti, cuhneşti, iabloana, Sturzovca cu apa cărora este poluată cu compuşi ai azotului nitraţi; în satele Sturzovca şi iabloa- na – cu compuşi ai amoniului). 20 16 Acumularea compuşilor azotului 18 14 16 are loc la deversarea apelor rezidu- 12 14 ale sau de la gunoişti neamenajate. 12 10 m3 m3 10 /d 8 /d Apa izvoarelor şi cişmelelor în 8 me 6 me 6 raionul Glodeni, satele Danu, ca- y = 0,201x + 8,0206 4 y = 0,3334x + 6,155 4 2 R2 = 0,2975 menca, Sturzovca este poluată din 2 R = 0,1911 2 0 0 cauza stocării în apropierea sursei ,7 ,3 ,1 ,4 ,1 ,1 1 8 6 de apă a deşeurilor animaliere şi 24 29 30 4, 9, ,6 ,4 ,3 31 ,6 88 11 35 37 38 43 49 13 17 19 24 45 menajere, din care compuşii azo- NO3-, mg/dm3 NO3-,mg/dm3 tului migrează în apele subterane, Raionul Glodeni Raionul Făleşti purtînd amprenta consecinţelor Figura 2. corelarea durităţii apei cu conţinutul nitraţilor practicării agriculturii intensive. S-a constatat, de asemenea, că, ioanele Glodeni şi făleşti a fost cajba şi Sturzovca – cîte 3 şi satul conţinutul nitraţilor corelează cu cel evaluată din punct de vedere calita- cuhneşti – 5 izvoare şi cişmele (în al Ca2+ şi Mg2+ şi cu duritatea (figura tiv şi cantitativ apa din 45 de izvoa- total 29). 2, tabelul 1). re şi cişmele: raionul Făleşti: satele făleştii credibilitatea aproximării core- raionul Glodeni: satele Danu, noi, rediul de Sus, Albineţii noi, lării conţinutului nitraţilor – duritate camenca, clococenii Vechi, Ustia, năvîrneţ, călineşti, Musteaţa, ri- şi Mg2+ este mai mare în raionul Limbenii noi, fundurii noi, rezer- sipeni, Lucăceni, Valea rusului şi făleşti - 0,2975/0,2646 (Glodeni vaţia ştiinţifică Pădurea Domneas- Pruteni, cîte un izvor, or. făleşti şi s. - 0,1911/0,0292). Pentru apa iz- că – cîte un izvor; satele Viişoara, Horeşti – cîte 2 izvoare, s. izvoare – voarelor şi cişmelelor din raionul Duşmani, Limbenii Vechi, fundu- 3 izvoare. În total - 16 izvoare şi ciş- Glodeni prevalează credibilitatea rii Vechi, iabloana – cîte 2; satele mele. Prin evaluarea componenţei aproximării corelării conţinutului ni- traţilor - ca2+(0,1626) (tabelul 1). tabelul 1 numărul de izvoare poluate cu ecuaţia de regresie şi credibilitatea aproximării corelării dintre compuşi ai azotului corelează cu conţinutul nitraţilor şi duritatea (ca2+ şi Mg2+) apei izvoarelor şi cişme- cel apa cărora are duritatea mai lelor din raioanele Făleşti şi Glodeni mare de 10 me/dm3. indice ecuaţia de regresie credibilitatea aproximării izvoarele şi cişmelele din raioa- raionul făleşti nele Glodeni şi făleşti au un debit 3 Duritatea y = 0,3334x + 6,155 R2 = 0,2975 de cca 1 500 dm /min (tabelul 2), Ca2+ y = 0,9647x + 50,05 r2 = 0,0417 apa cu duritatea mai mică de 10 3 3 Mg2+ y = 2,5059x + 54,075 r2 = 0,2646 me/dm constituind 570 dm /min. Apa poluată cu compuşi ai azotului raionul Glodeni 3 Duritatea y = 0,201x + 8,0206 R2 = 0,1911 are un debit de 290 dm pe minut. Ca2+ y = 1,5669x + 52,165 R2 = 0,1626 În componenţa ionică a apelor monitorizate în raionul făleşti pre- Mg2+ y = 0,7551x + 75,659 R2 = 0,0292 domină tipul apei HcO3 – SO4 / cl; HcO – clşi HcO tabelul 2 3 3 – SO4, după ani- debitul apei izvoarelor şi cişmelelor din raioanele Glodeni şi Făleşti (bazinul r. oni, iar în Glodeni prut) - HcO3 – SO4; Debitul apei HcO3 – SO4 / cl numărul Apă cu duritatea Apă cu duritatea Apă poluată şi SO4 - HcO3-Cl. raionul total, de izvoare < 10 me/dm3, dm3/ > 10 me/dm3, dm3/ cu compuşi ai conţinutul cationi- dm3/min min min azotului, dm3/min lor condiţionează Glodeni 29 778 140 482 156 prezenţa urmă- făleşti 16 740 430 176 134 toarelor tipuri de apă: Mg - ca, Mg total 45 1 518 570 658 290 2 NR. 5(47) OCTOMBRIE, 2009 cercetări ştiinţifice tabelul 3 deni - HcO3 – SO4; HcO3 – SO4 / tipul apei izvoarelor şi cişmelelor din localităţile raioanelor Fă- cl şi SO4 - HcO3-cl. După conţinu- leşti şi Glodeni (bazinul r. prut) tul cationilor prevalează tipurile de raionul apă na – Mg – ca şi Mg – na / ca (raionul făleşti), na şi Mg – ca/na făleşti Glodeni tipul apei (raionul Glodeni). numărul cota- numărul cota- ca rezultat al poluării apei, în izvoarelor parte, % izvoarelor parte, % raioanele Glodeni şi făleşti apare HcO3; 1 6 1 3 tipul de apă nitrat şi amoniu: HcO3 hco3 – NO3 1 6 - - – nO3, HcO3 – SO4 / cl- nO3 şi HcO3 – SO4; 2 13 15 52 nH4 – Mg – ca - na. HcO3 – SO4 / cl; 7 44 8 28 Debitul izvoarelor şi cişmelelor 3 hco3 – so4/Cl - NO3 1 6 2 7 din raioane constituie cca 1 500 dm / HcO3 –cl; 4 25 - - min, volumul apei cu duritatea mai 3 3 SO4 - HcO3 / cl; - - 3 10 mică de 10 me/dm fiind de 570 dm / na – Mg - ca 10 63 - - min, iar cel al apei poluate cu com- Mg – na / ca 5 31 7 24 puşi ai azotului – de 290 dm3/min.