Metoda Arumanisht.Indd
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
BIBLIOTECA CULTURII AROMANE www.proiectavdhela.ro IANCU BALLAMACI METODA AROMÂNĂ / VLAHĂ AROMANIAN METHOD METODA ARUMUNE / VLLAHE Metoda Aromână / Vlahă • Aromanian Method • Metoda Arumune / Vllahe 5 CUPRINS 9 / Nintidzate(a)ri/Prefaţă / Parathënie 13 / Di la Zahu Pana: Tr-armănami 15 / Lexia 1 (ună) Născânti expresiuni comuni 21 / Lexia 2 (doauă) Prima (prota) măncari 27 / Lexia 3 (trei) Ecuivalenti aromăne(a)şti pi arbinuse(a)şti şă/şi engleze(a)şti 31 / Lexia 4 (patru) 37 / Lexia 5 (ţinţi) 43 / Lexia 6 (şasi) 49 / Lexia 7 (şapti) Ecuivalenti aromăne(a)şti pi arbinuse(a)şti şă/şi engleze(a)şti 53 / Lexia 8 (optu) 59 / Lexia 9 (nouă) 65 / Lexia 10 (dzâţ) Ecuivalenti aromăne(a)şti pi arbinuse(a)şti şă/şi engleze(a)şti 71 / Lexia 11 (unăsprădzaţi) 79 / Lexia 12 (doauăsprădzaţi) 83 / Lexia 13 (treisprădzaţi) Iancu Ballamaci 6 89 / Lexia 14 (patrusprădzaţi) 95 / Lexia 15 (ţinţisprădzaţi) 101 / Lexia 16 (şasisprădzaţi) Ecuivalenti engleze(a)şti pi aromăne(a)şti şă/şi arbinuse(a)şti 107 / Lexia 17 (şaptisprădzaţi) Limba Italiana / Gjuha Italiane 113 / Lexia 18 (optusprădzaţi) Artili figurative şă/şi muzica 119 / Lexia 19 (nouăsprădzaţi) Limba Aromână/Vlahă / Gjuha Arumune/Vllahe 125 / Lexia 20 (yinyiţ) 131 / Lexia 21 (unăsprăvinviţ) 135 / Lexia 22 (doauăsprăvinviţ) 141 / Lexia 23 (treisprăvinviţ) Amănat ti/tră – tu/tru lucru / Vonë për në punë 147 / Lexia 24 (patrusprăvinviţ) Ecuivalenti engleze(a)şti pi aromăne(a)şti şă/şi arbinuse(a)şti 153 / Lexia 25 (ţinţisprăvinviţ) 157 / Lexia 26 (şasisprăvinviţ) Ecuivalenti aromăne(a)şti pi arbinuse(a)şti şă/şi engleze(a)şti 161 / Lexia 27 (şaptisprăvinviţ) 165 / Lexia 28 (optusprăvinviţ) Ti/tră Limba Aromână / Gjuha Arumune / Aromanian Language Metoda Aromână / Vlahă • Aromanian Method • Metoda Arumune / Vllahe 7 169 / Lexia 29 (nouăsprăvinviţ) Gramatica şă morfologia / Gramatika dhe morfologja / The Grammar and morphology 173 / Lexia 30 (treidzâţ) Ecuivalenti engleze(a)şti pi aromăne(a)şti şă/şi arbinuse(a)şti 177 / Lexia 31 (treidzâţiună) Compararea cu Româna / Krahasimi me Rumanishten / Comparison with Romanian 183 / Lexia 32 (treidzâţidouă) 189 / Lexia 33 (treidzâţitrei) 197 / Lexia 34 (treidzâţipatru) 203 / Lexia 35 (treidzâţiţinţi) 213 / Lexia 36 (treidzâţişasi) 219 / Lexia 37 (treidzâţişapti) 229 / Lexia 38 (treidzâţioptu) 233 / Lexia 39 (treidzâţinouă) 237 / Lexia 40 (patrudzâţ) 245 / Lexia 41 (patrudzâţiună) 255 / Lexia 42 (patrudzâţidoauă) 263 / Lexia 43 (patrudzâţitrei) Ecuivalenti aromăne(a)şti pi arbinuse(a)şti şă/şi engleze(a)şti 273 / Lexia 44 (patrudzâţipatru) 281 / Lexia 45 (patrudzâţiţinţi) 287 / Lexia 46 (patrudzâţişasi) 297 / Lexia 47 (patrudzâţişapti) Iancu Ballamaci 8 307 / Lexia 48 (patrudzâţioptu) 313 / Lexia 49 (patrudzâţinouă) 319 / Lexia 50 (ţinţidzâţ) 325 / Lexia 51 (ţinţidzâţiună) 331 / Lexia 52 (ţinţidzâţidoauă) 339 / Lexia 53 (ţinţidzâţitrei) 345 / Lexia 54 (ţinţidzâţipatru) Ună videari istorică: Suţatili aromâni/macedono-români dit America 351 / Lexia 55 (ţinţidzâţiţinţi) 357 / Lexia 56 (ţinţidzâţişasi) Dzua Natională a Aromâńilor – 23 di Mai 1905 / Dita Nacionale e Arumunëve – 23 Maj 1905 361 / Lexia 57 (ţinţidzâţişapti) 367 / Lexia 58 (ţinţidzâţioptu) 373 / Lexia 59 (ţinţidzâţinouă) 377 / Lexia 60 (şasidzâţ) 385 / Lexic (Parti di lexic) 403 / Apendix 405 / Di la Iancu Ballamaci: Aromânili di Albania Nga Iancu Ballamaci: Arumunët e Shqipërisë 421 / Di la Academiciana Matilda Caragiu Marioţeanu: Mihail G. Boiagi – Gramatica Aromână ică Macedonovlahă şă importanţa a ľiei Nga Akademike Matilda Caraxhiu Marioceanu: Mihail G. Boiaxhi – Gramatika Arumune ose Maqedonovlahe dhe rëndësia e saj 431 / Alfabetul tradiţional Aromân–Macedonovlah Metoda Aromână / Vlahă • Aromanian Method • Metoda Arumune / Vllahe 9 Nintidzăţe(a)ri/Prefaţa imba esti elementu prinţipal di singurştirea ali unei etnii, minoritati. Limba aromână-vlahă esti limba maternă al poporului aromân/vlah. Aistă populaţi esti veacľiă, autoctonă, răspăndită tu tut Balcanu. Istoria aieştei populaţi esti umplută cu alumtâri/razboiuri, cilăstăsiri continoasi contra furtunilor cu caracter di asimilariL dit partea al nemicilor/duşmańilor diferiţi. Ma, aromâńiľi/vlahiľi cu tut că arămăsiră fără statu a lor, ar ştiută să pistibăneadză tu sinu al popoarelor alanti balcaniţi. Pisti capu a lor, ş-ază ş-aistă dzuuâ chindureaşti riscu/periculu ali asimilariei. Factu că aistă populaţi nu s-cunoaşti ca etnii, minoriteti la multi stati iu băneadză periculeadză existenţa a ľei. Esti un pericul eminent ţi duţi pi calea di asimilari aromâńiľi/vlahiľi ţi ma s-tuchesc ca neaua. Esti aistă minoritati ţi ti/tră numuru şă potenţialu intelectual justifică garantarea ali identitatei în Constituţia ţi trăfaţi Legia Fundamentală di un stat. Cai esti situaţea actuală al aromâńilor/vlahilor? Aţeľi putem s-li mpărţâm tu trei grupuri: 1.Grupu al tricuţilor di lichiiă/etati ţi u zburâsc ghini limba „părintească”, limba ali „dadi”/limba maternă/ limba aromână/vlahă. 2.Grupu di lichiia/etatea mediă ţi u-cunoşti parţial (nu-u zburâşti ghini limba). 3.Grupu di tiniri ţi nu-u achicăsesc şă nu-u zburâsc limba aromână/vlahă. Un factor negativ nofavorabil ti/tră buneaţa ali chiestunei aromănească esti şă merţenarizmu aromân/vlah ţi ari ca izvor profitarea materială-economică. Ancaţcă generaţia/bâru nou nu va s-aibă condiţi buni, creati dit partea al Statului ţi paralel cu limba uficială să nveaţă şă limba aromână/vlahă (3-4 ore tu stămănă), in scoľili iu nveaţă va si s-asimileadză. Ma, aistă va s-ira un crim mari ti/tră aistă etniiă ţi ari dată ahăt mult ti/tră Patria a lor vrută-Arbunişia/ Albania! Statu Albanez, opinionu pozitiv lipseaşti si s-conducă dit minduerea democratică Europeană pi baza al Cârţilor şă Documentilor ti/tră „Drepturili al Omului”. Tiatea ľi băgai datoria ali sinei a mea s-fac aistă metodă ca s-dau ş-mini contributu a mel modest ca s-licşureţ nviţarea ali limbei a nostră veacľiă, vrută şă-avută, limbei aromână/vlahă dit partea al cilimeańilor/tinirilor ţi băneadză şă studiadză pit şcoľili arbineasi tu căsăbâdzurili ca: Curceaua, Tirana, Elbasan, Vlora, Seleniţa, Luşńa, Diviaca, Librajd, Berat, Pogradeţ, Drenova, Boboştiţa, Ghirocastra, Saranda, Cavaia, Durrăs, Fier s.a. Iancu Ballamaci 10 Metoda esti bilingv: A. Aromăne(a)şti (grailu fărşărotesc). B. Arbinuseaşti. C. Parţial engleze(a)şti. Element cu importanţă la compoziţionu ali metodi esti referenţa ţi s-da dit limba Engleză în limba aromână/ vlahă şă arbineasă/arbinisească. Metoda esti ndupurată şă la experienţa tr-amintată dit Enţiclopedia „Wikipedia”, la operili şă studili lingvistiţi al personalitâţilor xeni/di nafoară şă armâń/macedo-vlahi, ca: prof. Charles Speroni, Carlo Golino, Weigand, Thunman, Pucăvilu, Rosetti, Iorga, Matilda Caragiu Marioţeanu, N. Saramandu, C. Căndroveanu, V. Barba, Friedman, Peyfuss, Th. Kahl, H.M. Gauger, T.Winnfrith, Th. Capidan, P. Papahagi, Burileanu, Puşcariu... ş.a. Tutaşă şă studili lingvistiţi, istoriţi, folcloriţi... şă creaţili literari cu valoari ideo-artistică al V. Mustaca, A. Cristo, C. Mitro, I. Guşo, S. Fuchi, Dh. Fuchi, Th. Ţico, I. Colońa, Dh. Fallo, Taruşa, Başu... ş.a. şă al cronicanului cu numă I.M. Cheafăzezi. Valorarea aiştei metodi depindi di ghivisătoru/cititoru aromân/vlah ti nivelu că cât ľi serveşti nviţariľei ali limbei aromână/vlahă şă practicarea/esercitarea a ľei tu bană, şcoală, societati, biserică, familiă în vinitoru. În Albania/Arbinuşia s-cunosc ca minoritâţ greţiľi, macedońiľiă, muntenegriľiă, romiľiă, eghiptiańiľi ş-nu s-cunosc aromâńiľi/vlahiľi ţi sânt populaţia a doaua după aţea majoritară albaneză/arbineasă (aist esti un paradox ţi nu-u scoală căndarea). Ţi sânt aisti suţati ca: „Chefalovrisi”, „Renasterea ali Moscopoli”, „Vlahiľi di Albania”, cânt tuţ sânt ună „Fraţ di mumă şă di un tată, noi aromăńiľi di eta toată”. Eľi sânt di un sândzi, fară-aromâńi/vlahi ca tuţ fraţiľi a noştri ţi băneadză tu Grăţia, Macedonia, Sărbia, Bullgaria, Romănia, Franţa, Germania, America, Australia, Austria ş.a.? Teaţea Statu Albanez lipse(a)şti s-bagă tu loc dreptatea – s-cunoască ş-ca minoritati, pi baza ali legiľei, Constituţiei aromăńiľi/vlahiľi di tu Arbinişia. Ma u ncľid aistă prefaţă cu zboarili mintimeni al un auşului ţi dzăţea: „Arâu ma mari ali aromănamei ľi yini di singur aromâńiľi/vlahiľi ţi ar fută şă sânt buńiľi ali lumei/duńauei şă slaghiľi ali sinei a lor”. Un alt auş mintimen aromân/vlah ar dzâsă: „Aromâńiľi/vlahiľi ocľi şă mâńi di aur ar faptă păpuţă cu purusiă ti/tră lumea/duńaua şă singur arămasiră fără păpuţă!”. Esti momentu ţi tora singur aromâńiľi/vlahiľi s-minduescă ti sinea a lor ca s-nu si s-asimiliadză, s-nu cheară, ma s-u chirdhăsească dit bâr(n)u în bâr(n) fara păstrită, măndară şă tińisită aromână/vlahă”. Aromănamea va s-pistibăneadză! Autoru Metoda Aromână / Vlahă • Aromanian Method • Metoda Arumune / Vllahe 11 Parathënie juha është elementi kryesor i vetëdijes së një etnie, minoriteti. Gjuha arumune/vllahe është gjuha amtare e popullit arumun/vllah. Kjo popullsi është e vjetër, autoktone, e përhapur në tërë Ballkanin. Historia e kësaj popullate është e mbushur me luftëra, përpjekje, të vazhdueshme kundër furtunave me karakterG asimilues nga ana e armiqve të ndryshëm. Por, arumunët/vllehët me gjithë se mbeten pa shtetin e tyre, kanë ditur të mbijetojnë në gjirin e popujve të tjerë ballkanikë. Mbi kokën e tyre, dhe sot e kësaj dite qendron rreziku i asimilimit. Fakti që kjo popullatë nuk njihet si etni në shumë shtete ku banojnë rrezikon eksistencën e saj. Është një rrezik real që shpie në rrugën e asimilimit arumunët/vllehët që po treten si dëbora. Është ky minoritet që për nga numëri dhe potenciali intelektual justifikon garantimin e identitetit në Kushtetutë që përbën Ligjin Fundamental të një shteti. Cila është situata aktuale e arumunëve/Vllehëve? Ata mund t’i ndajmë në tre grupe: 1. Grupi i të moshuarëve që e flasin mirë gjuhën „prindërore”, gjuhën e nënës/gjuhën amtare, gjuhën arumune/vllahe. 2. Grupi i moshës së mesme që e njeh pjesërisht (nuk e flet mirë gjuhën). 3. Grupi i të rinjve që nuk e kuptojnë dhe nuk e flasin gjuhën arumune/vllahe. Një factor negative, jo i favorshëm për të mirën e çështjes arumune është mercenarizmi arumun/vllah që ka si burim përfitimin material-ekonomik.