Witn\Wmuouimisnmnskra,S\K\VS Stva.\\Wkiwt.Sivivwl
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
AC\ witn\wmuouIMISNMNskra,s\K\VS Stva.\\WKIWt.siVIVWL Din stabilimentul pentru artele grafice: socEq0, SANDER a TECLU 39. Strada Academie( 39. [13,262.] r ALBUMUL MACED 0 -ROMAN Eminentiei Se le Monsenior Calinie Mieleseu Mitropolit Primat al Romaniel etc. etc. etc. Bminenfit, Cine, avend ocasiune a resfoi paginile istoriei nOstre, n'a vedut, cu anima plina de recunoscinta, ce datoresce Basericei, nationalitatea romana? Natiunea romana amintinduli cu iubire ca Baserica a fost cimentul reinchegator alti romanimei, ca Baserica a conservat in juru-icpoporub cândtielti era risipit politicesce, multi secoli n'a despartit sortile sele d'ale Basericei:di de bucuria, di de sore, cii de OA 0 de doliti, Romanul le a impartit cu marii Prelati ai legei sele s'aitte. Si astadi chiar acela care cerca a desparte, in numele sciintei 0 alti progresului, pre românti de altarele séle, herezie face 0 sciintifica 0 de cultura. Ace la, catit in cartile altor popOre 0 ale altor basericT, aduce, cu tninte gre0ta, luptele 0 scaderile basericilor streine, in ogorul cel de pace 0 de iubire,BR' eclesiei nOstre democratice 0 nationale. Pre latii basericei nOstre n'au disti neci odata sciintei, progresului, ideei moderne un (non possumus...) Ba da, ati disti 0 vorti .clice: «non possumusde cate ori li s'a ceruti de cate ori li se va cere se desparfa Baserica de nationalitate. Inalt Pré Sante,optea streinul, sunt pucini ani unui Prelate alti Moldovei, fii contra Unirei MoldoveiiValachiei. -- cNon possumusi Unde-i turma acolo §i pastorul b -- Eminenta,optea mai dannadi la audulti Inalt P. S. Tele, voci inconscie de ce facéu, ecouri triste ale dorintilor culpabile ale unor popOre din Orient, care vedu cu neplacere desteptarea romanimei, ori pe unde a impartit-o mana lui Dumnedeti, Eminenta,optea, dicu acele ecouri inconscie ce cauti in fruntea Societatei Macedo-Romane? Dar optei antinationale a respunsti giasul animei VOstre, Inalt Prea Santite 0 la indemnul d'a rumpe cu traditiunea marilor nostri Prelati, d'a parasi locul de lupta pentru nationalitate, ati respunsti: 4 non possumuslp Cui dera, deca nu Voua, Inalt Prea Sante Parinte, voiti inchina eti acésta carte destinata a servi causa ce definde Societatea de cultura Macedo-romana ? S'apoi punend-o sub bine-cuventarea VOstra, va vedé ori cine in cAlbumul Macedo-Romans, nu o desfidere la adresa altor popOre conlocuithre cu Romanii in peninsula Balcanica, ci un real simbol de pace, de adevèrata infratire prim reciproca respectare a drepturilor neprescriptibile ale fia-caruia. Intre aceste drepturi pre care nu le pOte nimicf neci forta brutale, neci legile care se radima pre forth' era nu pe dreptul naturale, intre aceste drepturi este incontestabile dreptul d'a remani Romani' pentru toll' cei cari sunt Romani, 0 prin consecinta dreptul d'a vorbi romanesce, d'a ruga pe Dumnedeti in romanesce, d'a invefa in scold romänesce.... Bine-cuventeza, dera, Eminenta, cartea in care cei mai ilustri scriitori ai Europei4 0 ai Românilor, vinti se afirme dreptul fia-careia natiuni la limba 0 la altarele sele 0 se proteste contra acele diplomatie care crede a face opera politica durabild, impunendt unul popor limba altuia 0 darimand altarele natiunilor, fie 0 in puterea unor tratate semnate de tOta Europa! Bine-cuventeza, Prea 8ante, drapelul pacei 0 infratirei popOrelor dinOrient pe baza dreptatei reciprocei permite-mi se sarut, cu cern mai &dismal respectti, mana Vostra de Pastore, care sufletul 04 pune pentru turma româna. V. A. Urechiä. IV ALBUMUL MACEDO - ROMAN ,rubite fiiule cz stimate amice, Deserica romând '0 are temelia pe osemintele vitezilor cacluti in campulu de bataie pentru apa- rarea nationalitatei 0 a religiei stremoesci. Nu este mur de beserica sell de monastire in patria romang, carele se nu amintescg acesta, precum bine slici, in scriserea ce 'mi adresa0. Beserica romang a avut 0 are sortile see nedisolubil legate de ale Romanimeii in adever a own possumus, al Prelatilor nostri ilustri nu au fost _contra nouilor idei, contra directiunei de culturg a omenirei, ci contra desnationalisgrei românilor. Invetgtura cu graiii neamutit 0 resunator a traditiund nu va fi auslitg de mine si de ceilalti Prelati ai besericei romane ? Nu voiii fi alaturea cu intrega me terg, in iubirea ei pentru macedo-romahi ? Pentru ca se nu se supere cutare ori cutare popor conlocuitor cu Romanii din Peninsula Balcanicg, vomii dice aniaiei :nu simpatiza cu cei de un sange cu tine si besericei :nu te ruga pentru cei care au simpatiai iubirea ta ? Dar numai spaime nejustificate, eronate pgreri ail pututii agita pre unele cliarestreine contra So- cietgtii care mi s'a dat onOrea s'o prqedti. Acestg Societate nu voiesce cleat adeverata freVie intre bite popOrele din Peninsula Balcanicg, prin reciproca respectare a limbei nationale in scolg si in besericg. Predi- catorT ai cuventului lui Dumnecieu, noi servitorii altarelor nu avemil a impune nimenui limba nóstrit, ci fig- cgruia a vorbi in limba sea nationale.Pardi si Medii si Elamidi si locuitorii Nesopotamiei, ai ludeei si ai Capadociei, ai Pontului s.i ai Asiei; ai Frigiei si ai Panfiliei, ai Egipetului si ai partilor Libiei..v.. si streinii din Roma Critenii si Arabii, auimti (pre Apostoli) vorbind in limbele nóstre varirile lui Dumneleu. 1) Pastori ai natiunilor diverse din Orient, se Vorbimil fig-caruea poporli in limba sea mgrirea lui Dumnecleti. 0 se strigamil tuturora : Pace, frgtig intru dreptatel iubire 1 Bine-cuventarea lui Dumnecleil fie asupra tuturora celora care lucrezg in acestg cre,tinescg directiune si deci 0 asupra acestei cgrti, simbol al simpatiei ce intelnesce Societatea macedo-romang in tOtg Europa pentru cg se strgduesce in favOrea unei cause sante.Primesce 0 Domniata, iubite fitile, si vechiule si ener- gicule luptator al culturei nationale, multgmirile si parintestile noastre bine-cuvantari. faikvi-c.Alureld7/41,liei, r) Faptele Apostolilor V i ALBUMUL MACEDO -ROMAN e I /,, 0 77 J.POPESCU BAJENARIT A liT 0 R raci.q/aeceidaL....... V 01_,M92147,444,71100-/,/ N2:,157f.ANULderie.... PREFACIA 61zzzie june colaborator al acestei carti, D. Mircea Rosetti, a gni de minune, in nuveletta sea o prima cioonire" (5agina 121) tot ce tz4.i pule se spung despre scopulzi urnarit deSocietatea de cultura maeedo-ronagn1 4.i de acesta carte. Treimitemzi pe lectore la ea si declardna aci speranta nOstra, a celor din Socielate,cii va veni dioa, can&linistindu-sespaimele de,serte, inteleptindu-se si Uflui siallii,vorz .intelege cu totii cii deslegarea cestiunei Orientului nu se face prin substituirea unei nedreptali la alta, a unei dominatiuni streine la alta, ci prin perjecta stabilire a fratieil nascutd din reciproca respectare a drepturilor Grecilor,Turd/or,. Albanezilor, Bulgarilor, Ser- bilor, Muntenegrenilor ci Romdnitor. In Elvetia sunt francesi, italiani, germani, romani si con- stituescii un singur stat, in care jia-care 41 conservdne4.tirb1tti fiint'a sea nationale, cu tote cd toti dial, in limbe deosebite: sum elvetian I De ce nu s'ar Ate ajunge la acestü rvesultat in Penin- sula Baloanica? Reg facti acel boirbati, acele jurnale si acele guverne, care, cu consentimentul sate fard consentimentul Europei, necunoscetOre de adeverata solutiune a questiunei di se Orientate impingzi poprii contra poprzi! Din isbirea lora ele yarn' eyi sdrobite si de slabiciunea loru va firofita tocmai acele state marl pre cari Europa ar voi sele impedice d' a se subsalui vechei imperatii turcesci. Noi,departe d' a imita fire contrarii nostril, amzie defilanszi Cu animd amdritd atacurile ces'ad indreptal contra Societitei macedo-romdne, de cdtrd jurnalele grecesci si, lucrdnd cu stdruinted liz immullirea scolilor romdne in Turcia, avemzi convingerea cd facenni un servicizi reale si Turciei si Greciei vi Bulgarilor si Albanezilor, etc. Prin culturd nationale numai Rominimea nu se va desnationaliza in desavantagiulzi conlocuitorilor sei Viitorulzi cel mai apropiat va da dreptate nouti si atunci, iertand pre cei cari neinteleplesce ne ataca adi prestandu-ne scopuri ce nu nutrimg, vona striga aldturda cu ei:Trdiscd Statele-Unite reseritene ale Europei! Trdiscd Grecia! Trdescd Turcia! 7rdiscd Albania! Trdescd Bulgaria! Trdiscd Serbial... etc. Si din tote aceste feri va veldsinoud unite singurzi respunszi: Traesca Romania si traésoti &admit din Peninsula Ealoanid 1 V. A. URECHIA.. VI ALBUMUL MACEDO -ROMAN TABELA MATERIILOR Pag. Pag. Dedicatinne III GIBARDIN Emile de.Mes sympathies pour les Ronmains. 48 Prefacia V GLEIZES Clair.La culido de figo 48 Tabela materiilor VI - Traducere 48 V. ALECBANDRI.Papagalul simpatic .. 1 GARBEA G. 0.Maceda (poema, dramatica) 48 Epistola cittre D. Urechia 7 GRADISTEANU P.Cngetari 49 Alexandra Makedon 7 GREGORITA Leonida.Vino draga 50 EMILE ACOLLAS, Le Processus de l'humanite . .... 8 GREGORIU Petrn V.Degarta omenire 50 -AB.NAVIELLE ALBERT. As manidets de Ronmamo (versnri) GUSTI D.A. S. R. Elisabeta Thimna., ..... 50 Anx jennes enfants de Roumanie... 8-9 - Trecerea armatei romitne in Dobrogea . 50 ATHANABIAD. Boole 9 0HUGO VICTOR, Je resterai proscrit........ 92 , AUBANEL Theodore. La Sirene (versnri) 11 -HASDEU B. P.Romannl stit bine infipt in ambele Dacil . 514 AURELIAN P. B. Salut, voila Macedo-romani !... 11 HOLBAIT I. G.Presentul gi viitorul......... 51 BABESIU V. Un picntiu de filosofil asupra incidentelni. 11 IARNIK Dr. ban Urban. Am salntat en o via placere BANVILLE Theodore. Le Lion (versnri) 15 vestea 51 BARBIEB, P. .J. A Lenconoe (versuri) 15 IONNESOU George I.Ua visinne 54 -BARBE Paul A sons fraires Balakos. .. 16 IONESCU I. (de la Brad).Pastorii romani din Tesalia. 54 A ses &tires Valaques.. ... b 16.- IOSIF Episcop Dunarei de jos.Credinta 56 BOGDAN ANDRYBOU N. Ismael gi Isac 17 ISPIRESCU P.Din povestele unchiatiului sfatos... 56 BOGHEAN Demetrin. 0 cimiliturit istoricli,..... 18 LAFORGUE F.Sonnet 57 BONAPARTE-WYSE William C.Mandadis ;a la memeri - Traduction 57 den Prince Lucian Bonaparte ... 19 LANGLADO A. A la mato escabartada0 57 Dins la Fourest de la Santo-Baumo .