AC\ witn\wmuouIMISNMNskra,s\K\VS Stva.\\WKIWt.siVIVWL

Din stabilimentul pentru artele grafice: socEq0, SANDER a TECLU 39. Strada Academie( 39.

[13,262.]

r ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

Eminentiei Se le Monsenior Calinie Mieleseu Mitropolit Primat al Romaniel etc. etc. etc.

Bminenfit,

Cine, avend ocasiune a resfoi paginile istoriei nOstre, n'a vedut, cu anima plina de recunoscinta, ce datoresce Basericei, nationalitatea romana? Natiunea romana amintinduli cu iubire ca Baserica a fost cimentul reinchegator alti romanimei, ca Baserica a conservat in juru-icpoporub cândtielti era risipit politicesce, multi secoli n'a despartit sortile sele d'ale Basericei:di de bucuria, di de sore, cii de OA 0 de doliti, Romanul le a impartit cu marii Prelati ai legei sele s'aitte. Si astadi chiar acela care cerca a desparte, in numele sciintei 0 alti progresului, pre românti de altarele séle, herezie face 0 sciintifica 0 de cultura. Ace la, catit in cartile altor popOre 0 ale altor basericT, aduce, cu tninte gre0ta, luptele 0 scaderile basericilor streine, in ogorul cel de pace 0 de iubire,BR' eclesiei nOstre democratice 0 nationale. Pre latii basericei nOstre n'au disti neci odata sciintei, progresului, ideei moderne un (non possumus...) Ba da, ati disti 0 vorti .clice: «non possumusde cate ori li s'a ceruti de cate ori li se va cere se desparfa Baserica de nationalitate. Inalt Pré Sante,optea streinul, sunt pucini ani unui Prelate alti Moldovei, fii contra Unirei MoldoveiiValachiei. -- cNon possumusi Unde-i turma acolo §i pastorul b -- Eminenta,optea mai dannadi la audulti Inalt P. S. Tele, voci inconscie de ce facéu, ecouri triste ale dorintilor culpabile ale unor popOre din Orient, care vedu cu neplacere desteptarea romanimei, ori pe unde a impartit-o mana lui Dumnedeti, Eminenta,optea, dicu acele ecouri inconscie ce cauti in fruntea Societatei Macedo-Romane? Dar optei antinationale a respunsti giasul animei VOstre, Inalt Prea Santite 0 la indemnul d'a rumpe cu traditiunea marilor nostri Prelati, d'a parasi locul de lupta pentru nationalitate, ati respunsti: 4 non possumuslp Cui dera, deca nu Voua, Inalt Prea Sante Parinte, voiti inchina eti acésta carte destinata a servi causa ce definde Societatea de cultura Macedo-romana ? S'apoi punend-o sub bine-cuventarea VOstra, va vedé ori cine in cAlbumul Macedo-Romans, nu o desfidere la adresa altor popOre conlocuithre cu Romanii in peninsula Balcanica, ci un real simbol de pace, de adevèrata infratire prim reciproca respectare a drepturilor neprescriptibile ale fia-caruia. Intre aceste drepturi pre care nu le pOte nimicf neci forta brutale, neci legile care se radima pre forth' era nu pe dreptul naturale, intre aceste drepturi este incontestabile dreptul d'a remani Romani' pentru toll' cei cari sunt Romani, 0 prin consecinta dreptul d'a vorbi romanesce, d'a ruga pe Dumnedeti in romanesce, d'a invefa in scold romänesce.... Bine-cuventeza, dera, Eminenta, cartea in care cei mai ilustri scriitori ai Europei4 0 ai Românilor, vinti se afirme dreptul fia-careia natiuni la limba 0 la altarele sele 0 se proteste contra acele diplomatie care crede a face opera politica durabild, impunendt unul popor limba altuia 0 darimand altarele natiunilor, fie 0 in puterea unor tratate semnate de tOta Europa! Bine-cuventeza, Prea 8ante, drapelul pacei 0 infratirei popOrelor dinOrient pe baza dreptatei reciprocei permite-mi se sarut, cu cern mai &dismal respectti, mana Vostra de Pastore, care sufletul 04 pune pentru turma româna. V. A. Urechiä.

IV

ALBUMUL MACEDO - ROMAN

,rubite fiiule cz stimate amice,

Deserica romând '0 are temelia pe osemintele vitezilor cacluti in campulu de bataie pentru apa- rarea nationalitatei 0 a religiei stremoesci. Nu este mur de beserica sell de monastire in patria romang, carele se nu amintescg acesta, precum bine slici, in scriserea ce 'mi adresa0. Beserica romang a avut 0 are sortile see nedisolubil legate de ale Romanimeii in adever a own possumus, al Prelatilor nostri ilustri nu au fost _contra nouilor idei, contra directiunei de culturg a omenirei, ci contra desnationalisgrei românilor. Invetgtura cu graiii neamutit 0 resunator a traditiund nu va fi auslitg de mine si de ceilalti Prelati ai besericei romane ? Nu voiii fi alaturea cu intrega me terg, in iubirea ei pentru macedo-romahi ? Pentru ca se nu se supere cutare ori cutare popor conlocuitor cu Romanii din Peninsula Balcanicg, vomii dice aniaiei :nu simpatiza cu cei de un sange cu tine si besericei :nu te ruga pentru cei care au simpatiai iubirea ta ? Dar numai spaime nejustificate, eronate pgreri ail pututii agita pre unele cliarestreine contra So- cietgtii care mi s'a dat onOrea s'o prqedti. Acestg Societate nu voiesce cleat adeverata freVie intre bite popOrele din Peninsula Balcanicg, prin reciproca respectare a limbei nationale in scolg si in besericg. Predi- catorT ai cuventului lui Dumnecieu, noi servitorii altarelor nu avemil a impune nimenui limba nóstrit, ci fig- cgruia a vorbi in limba sea nationale.Pardi si Medii si Elamidi si locuitorii Nesopotamiei, ai ludeei si ai Capadociei, ai Pontului s.i ai Asiei; ai Frigiei si ai Panfiliei, ai Egipetului si ai partilor Libiei..v.. si streinii din Roma Critenii si Arabii, auimti (pre Apostoli) vorbind in limbele nóstre varirile lui Dumneleu. 1) Pastori ai natiunilor diverse din Orient, se Vorbimil fig-caruea poporli in limba sea mgrirea lui Dumnecleti. 0 se strigamil tuturora : Pace, frgtig intru dreptatel iubire 1 Bine-cuventarea lui Dumnecleil fie asupra tuturora celora care lucrezg in acestg cre,tinescg directiune si deci 0 asupra acestei cgrti, simbol al simpatiei ce intelnesce Societatea macedo-romang in tOtg Europa pentru cg se strgduesce in favOrea unei cause sante.Primesce 0 Domniata, iubite fitile, si vechiule si ener- gicule luptator al culturei nationale, multgmirile si parintestile noastre bine-cuvantari. faikvi-c.Alureld7/41,liei,

r) Faptele Apostolilor

V i ALBUMUL MACEDO -ROMAN

e I /,, 0 77 J.POPESCU BAJENARIT A liT 0 R raci.q/aeceidaL...... V 01_,M92147,444,71100-/,/ N2:,157f.ANULderie.... PREFACIA

61zzzie june colaborator al acestei carti, D. Mircea Rosetti, a gni de minune, in nuveletta sea o prima cioonire" (5agina 121) tot ce tz4.i pule se spung despre scopulzi urnarit deSocietatea de cultura maeedo-ronagn1 4.i de acesta carte. Treimitemzi pe lectore la ea si declardna aci speranta nOstra, a celor din Socielate,cii va veni dioa, can&linistindu-sespaimele de,serte, inteleptindu-se si Uflui siallii,vorz .intelege cu totii cii deslegarea cestiunei Orientului nu se face prin substituirea unei nedreptali la alta, a unei dominatiuni streine la alta, ci prin perjecta stabilire a fratieil nascutd din reciproca respectare a drepturilor Grecilor,Turd/or,. Albanezilor, Bulgarilor, Ser- bilor, Muntenegrenilor ci Romdnitor. In Elvetia sunt francesi, italiani, germani, romani si con- stituescii un singur stat, in care jia-care 41 conservdne4.tirb1tti fiint'a sea nationale, cu tote cd toti dial, in limbe deosebite: sum elvetian I De ce nu s'ar Ate ajunge la acestü rvesultat in Penin- sula Baloanica? Reg facti acel boirbati, acele jurnale si acele guverne, care, cu consentimentul sate fard consentimentul Europei, necunoscetOre de adeverata solutiune a questiunei di se Orientate impingzi poprii contra poprzi! Din isbirea lora ele yarn' eyi sdrobite si de slabiciunea loru va firofita tocmai acele state marl pre cari Europa ar voi sele impedice d' a se subsalui vechei imperatii turcesci. Noi,departe d' a imita fire contrarii nostril, amzie defilanszi Cu animd amdritd atacurile ces'ad indreptal contra Societitei macedo-romdne, de cdtrd jurnalele grecesci si, lucrdnd cu stdruinted liz immullirea scolilor romdne in Turcia, avemzi convingerea cd facenni un servicizi reale si Turciei si Greciei vi Bulgarilor si Albanezilor, etc. Prin culturd nationale numai Rominimea nu se va desnationaliza in desavantagiulzi conlocuitorilor sei Viitorulzi cel mai apropiat va da dreptate nouti si atunci, iertand pre cei cari neinteleplesce ne ataca adi prestandu-ne scopuri ce nu nutrimg, vona striga aldturda cu ei:Trdiscd Statele-Unite reseritene ale Europei! Trdiscd Grecia! Trdescd Turcia! 7rdiscd ! Trdescd Bulgaria! Trdiscd Serbial... etc. Si din tote aceste feri va veldsinoud unite singurzi respunszi: Traesca Romania si traésoti &admit din Peninsula Ealoanid 1 V. A. URECHIA..

VI

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

TABELA MATERIILOR

Pag. Pag. Dedicatinne III GIBARDIN Emile de.Mes sympathies pour les Ronmains. 48 Prefacia V GLEIZES Clair.La culido de figo 48 Tabela materiilor VI - Traducere 48 V. ALECBANDRI.Papagalul simpatic .. 1 GARBEA G. 0.Maceda (poema, dramatica) 48 Epistola cittre D. Urechia 7 GRADISTEANU P.Cngetari 49 Alexandra Makedon 7 GREGORITA Leonida.Vino draga 50 EMILE ACOLLAS, Le Processus de l'humanite . .... 8 GREGORIU Petrn V.Degarta omenire 50 -AB.NAVIELLE ALBERT. As manidets de Ronmamo (versnri) GUSTI D.A. S. R. Elisabeta Thimna., ..... 50 Anx jennes enfants de Roumanie... 8-9 - Trecerea armatei romitne in Dobrogea . 50 ATHANABIAD. Boole 9 0HUGO VICTOR, Je resterai proscrit...... 92 , AUBANEL Theodore. La Sirene (versnri) 11 -HASDEU B. P.Romannl stit bine infipt in ambele Dacil . 514 AURELIAN P. B. Salut, voila Macedo-romani !... . . 11 HOLBAIT I. G.Presentul gi viitorul...... 51 BABESIU V. Un picntiu de filosofil asupra incidentelni. 11 IARNIK Dr. ban Urban. Am salntat en o via placere BANVILLE Theodore. Le Lion (versnri) 15 vestea 51 BARBIEB, P. .J. A Lenconoe (versuri) 15 IONNESOU George I.Ua visinne 54 -BARBE Paul A sons fraires Balakos. .. 16 IONESCU I. (de la Brad).Pastorii romani din Tesalia. 54 A ses &tires Valaques.. ... b 16.- IOSIF Episcop Dunarei de jos.Credinta 56 BOGDAN ANDRYBOU N. Ismael gi Isac 17 ISPIRESCU P.Din povestele unchiatiului sfatos... 56 BOGHEAN Demetrin. 0 cimiliturit istoricli,..... 18 LAFORGUE F.Sonnet 57 BONAPARTE-WYSE William C.Mandadis ;a la memeri - Traduction 57 den Prince Lucian Bonaparte ... 19 LANGLADO A. A la mato escabartada0 57 Dins la Fourest de la Santo-Baumo . 19 -- A la tonffe egaree ...... 58 Traduction...... 19 LAPOMMERAYE Henri de. Le poete Enripide en Macedonie. 58 BOBIAN ELIE. Basel() succesnlni intreprinderilor.... 22 LEGRAND LOUIS, C.est pour l'etranger an vif plaisir.. 59 BOURALLY Marius. Lon reire e Ion felen (fablo) .... 22 LERMINIE Jules. A Mr. Djuvera 59 - Tradncerea 22 LEVASSEUR E.Lettre 1 monsieur le President. 59 BOYAR Teodor. Vroitl se faceti fericirea nnui popor ? . 22 LISLE Leconte. 0 mort, divine mort (versuri) 59 BRAT1ANU Demetre, Epistola cittre d. V. A. Urechia .. 23 LITTRE E.Lettre an President 59 - Esplicatiunea redactiunei Albumulni..144 LEON. Sergentul Florea ritnit 59 BURNOUT Emile. Le sentiment religienx ...... 23 LOCUSTEANU N. B.De stroll onnil safere . . 62 CALINIC (Primat Romaniei.) Epistola catre D. V. A. Urechia. IV MACEDONSKI A. La Chanmiere 64 MAXINE DU CAMP. Hiver (versnri) ...... 24 MALGOUVERNE, Epistola catre d. Urechia 64 A. TOUCHIER DE CAREIL, La Romnanie a droit a l'estime MANIU V.-Romana 65 de l'Enrope. 21 MARIAN S. Fl.Romanul-Macedonean...... 67 CHITIU G. Mesai admir geniul 24 MARCY Comte de.Extraits des vienx comptes de Com- COSTIN Lascar. Despre sinncidere. 24 piegne dn moyen Age 70 COPPtE Francois. A nne fiancee 25 MARIENESOU Dr. At. M.Traian invetiase (versuri). 70 OREANGA I.Anecdote ...... 26 - Macedo-Romanii din Ungaria... 70 CRETZIANU George.Despre oamenii maxi .... 27 MARTIN H. A Mr. T. Georges Djuvara ...... 73 CRETZULESOU Emanoil.Genial binelnii geniul renlni . 27 MEITANI G. G.Intrebarea gi respnnsul (versuri) ... 73 ENRICO CROCE. Se il name di Roma...... 32 Speranta 73 DRAPEYRON Lndovic.Lettre a monsieur le President.. 32 MELCHISEDEC Episcop.St. Ion Chrisostom 74 DAME. La maison du pendn 32 MELIDQN. Megaloblahia... .. 74 DAVILA. Eminentul antor 38 MICLE Veronica.Lfingti, lea* (versuri). 75 DENBUSIANU Ar. Vietia ...... 38 MIHAILESOU G.Geografia...... 75 DENSUBIANU N.Macedo-Romanii din Croatia gi Slavonia. 1039 MUNICH Fr. In der Sammlung Bulgarischer Volklieder. 78 DJUVARA T. George. Harps minunesa (versuri).... 41 mow I.Sonnet 78 Romanta 41 IMAM G.Macedo-romlnil 78 Immortalitate (sonnet)... . 41 -.MISTRAL F. A la Itonmanie 82, DUNCA-SCHIAU Constant& Epistola catre D. Urechia .. 41 - Traduction 83 EGGER C.lapplandis!... (epistola autografata).... 43 MURESIANU JACOB. Reuninni ! ...... 83 ELIESCU D.Flereit (dnpa Millevoye) 43 MAX-MULLER T.Sprache und Sprachen.... 83 Reintercerea (poesia) . 43 NAQUET A. Lettre A, Mr. le depute V. A. Urechia .. 86 ESPAGNE A. An pople de Roumania 43 -. Le divorce 86 Tradncere 43 NENITESOU JOAN, A crea. (versuri) 88 FELIX Dr. Teranul roman...... 43 -NIZET MARIE. Le panvre romnain...... 88 - FETUL An. Dr.Epistola catre d. V. A. Urechia. . 46 0DOBESOU. Resunete ale Piildulni. Nicera. Diochinl. Nalnca. 89 FLORANTIN. Congres pedagogic panroman 46 OLLANESCU. La isvor (versuri) . 98 -FLORESOU B.Chanson Bessarabienne 47 - Ad Leuconoem 99 FROLLO G. L.Natinnile cari aa isbntit..... 47 PETRESCU I. D, Note 99 GAGNAUD A. de.A-n-nno jouvo Escoulano latinod'en PETRESOU VANGELIU Crugoveanti.Poesia populara din Macedonir ...... 47 Crugova. Setea a gionelui 99 Tradncere de Berluc-Perussis (L. de). 48 - Note 99

Nrn

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Pag. Fag. ILIESC11 TA§,011, Pirpirunele sea Paparudele in Macedonia. 102 ROUNIEUX Louis.Flouretto (versuri) 126 PICOT EMILE.Les Roumains Macédoniens en Autriche et Flenrette (traduction) 127 en Hongrie 102 ROUX A.L'estela de Roumania. (versuri) 127-- FINTEN, krtea rombeasci ...... 104 Traduction ...... 127 PLEBOIANU C. 0,Name le meg (versuri) ...... 104 ROGER CLEMENCE. A une jeune flue (versuri). . 127 POLICHRONIADE I. N. Un popor luminat ...... 104 RLSCALLA VEGEZZI G. Dal 1847 propugno 128 Savantul §i poetul (versuri) .. .. 104 Progetto 128 PONI MATILDA, nAscutd, Cug ler. Vine iérna !... (versnri) . 105 SAVINIAN. I Roumai ...... 128 POFESCU N. D. Pindul §i Carpatul (Episod) 105 aux .Ronmains (versuri).. 129 POPESCU G.Apostoll Macedo-Romdni ..... 107 JULES SIMON. Ce que j'aimerais toute ma vie .. 129 FRUNCU N.Corpd si sufletii ...... 110 SION G. La Macedo-romdni ...... 129 Societatei Macedo-Romine 110 §ERBINESCU TH.Despre meacla4i, de peste Dunarea.. 129 QUATREFAGES de.L'unité de l'esp6ce humaine. , . 110 '§oIMESCU SAVA N. Musa si poetul (versuri) 129 QUINET (Veuxe Edgar). Lettre d Mr. Urechia. 110 STANCESOU. Cantec haiducesc (versuri) 130 QUINET Edgar. Lettreaun patriote roumain.... 110 STOICESCU C.Importanta limbel nationale 130 QUINTANA (Albert de.)Jamais les vieilles nationalités. 110 STEFANESCU GR. Dorinta mea..... 131 A la Sociedad Macedo-Romana... 111 SULIOTI OH. Formele de guvernamAnt. 131 QUINTESCU. 0 pagina din «Dela Bonn la Coblenz.. . 111 TARAN ALPHONSE. A Mireio Gleize. 131 RADULESCU Basiliu. P.Mariora (Episod din resboinlu Re- Traduction 131 manilorcu Turcii dela 1877, versuri) 111 TEJADA, Los ojos (ochii) 134 RADU.Morala dupa Buchner...... 112 TEODORESOU G. D. Patru-tjeci de macenicf 135 RATAZZI (Maria Letizia.) Lettre a Mr. Urechia ..... 113 THEUTII G.Prishariul easier (fabuld) ... . 137 L'épreuve d'amour ...... 113 TORRES-CAICEDO I. M. El cosmopolitismo .. . 137 RATISBONNE Louis. Le temps nous semble fair (versuri). 114 UBIOINI A. A coax de mes amis Roumains 137 RICHEBOURG Emile,Le vieux Rhin. (versuri) . . 114 UREMIA V. A.Cordocnba 137 RIUREANU I. M. Despre educatiune. . ... 115 Demetrie Comooviei... 139 ROQUE FERRIER Alph. Lou dialoc de Clarmount (versuri). 119 -' Epistola catre Eminente. Sa Parintele Traduction 119 Mitropolitul Primat Ill ROQUES ANTONIN. La Bonti. (versuri). .. . 119 Prefacia V Pensdes ...... 119 Epilog.... 144 ROSETTI MARIA. Epistola catra D. Ifrechia. .... L 120 VALABREGUE ANTONY. Souvenir de voyage 142 Astfel este viita 120 VERUBSI P. Cugetare...... 142 ROSETTI MIRCEA C. Prima ciocnire...... 121 VOLENTI N. Am plecat de diminetL (versuri) . ... 142 RONA RILIU I.Lumina! Libertatea !(versuri) . . .. 122 VULCAN JOSIF, Bin, escu §i sum roman ! (versuri) .. 142 ROSNY LEON de. Um question de droit ethnographique. 122 XENOPOL A. D.Istoria §i politica 143 La nonvelle 6cole du positivisme spiri- Prietenia 143 tualiste 123 ZACONE P.La vertu. 143 ILUSTRATIUNI . Pag. Pag. Pórta albumului combinata de d. Buts desemnator .. . I MUNTUREANU. San-Stefano - 53 (Soldatul din stanga este de d. Mirea din Paris) .... I Nouri-Osmanie 61 Fac-simile de subscrierile membrilnr Divanulni ad-hoc al AMAN, Ambasada neamica 68 Moldova (ve4i notele)... . Marmora comemorativa de la Pétra 69 HENTIA Sava I.Ultimul Suzeran 4 }Colectiunea V. A. U. Vat& Lupu \ 76 WILLIAM D.Casa arendalului 5 Neagoe Basarabf Casa sitteanului 5 Constantin erban VS 77 Curcanii la pinda . 60 Constantin Basarab Brancoveanu} ' Jeune berger des Carpathes. 69 SZATMARY, Primii scolari macedo-romdni §i Directorele MIREA DEMETRESOU. Doue capete 5 lor parintele Averchie 85 DIVERSI. Tipuri macedo-romane (vellf notele) 12 VICTOR HUGO. Facsimile 92 BELLISSIMUS I. K.Casa pescarului romanu 13 MAYERHOFER TH. Demetrie Cozacovicl 93 MARIETTA PANAITEANU. Gindirea 20 (vedi biografia Jul pagina 039.) Fata la isvor sea Dorul 29 Doctoral Dossius.. . 100 STAHI C. D.«Se-lu credu 6re ? 21 Roman din Crulova-Macedonia... 101 Plugulu . 37 Colectiunea V. A. U. Mircea cel Mare 108 28 . BARDASARE Em. P.Simbata Mo§flor. . Ioanitiu Imperatore . . P .. 109 Mile de la Slanic 44 Grigorie Ghica 1727 132 Buciumenil 45 Ioan Grigorie Ghica 1660 133 VERUSSI P.Faust (EA ...... 36 Radu Negru 140 Vine 6re? 116 Fanariotul 140 STANCESOU. Mama mare 37 X. Notil ceatean din Dobrogea 131 Eliad Waleson 84 FANAITEANU. Pap! 117 MUNTUREANU. Cerna-Voda 52 ALBUM MUSICAL Pag. Pag. WACHMANN Ed. Scherzo 3 POENARU Iuliu. Le don d'amour 12 STEPHANESCU G. M. Fata de la Cantili 6 MEZETTI P. S'o ve41 mama 16 OAUDELLA Ed, Le chant de la race latine 8 HUBSCH E. A. Vine earna 1(romanta) 19

i

PAPAGALUL SIMPATIC

I. dinaintea impiegatilor guvernuluT, dinaintea stapanuluT mopier, dinaintea arendapuluT pi a vatavuluT pi a fedo- rulur boeresc 1 un popor secat de miserie pi ajuns in In toamna anului 1840 tinerul Alexis se intorceastare de anima vilis in ghiareIe EvreuluT care il spe- din strainatat e. unde ipT terminase studiile. Era pe la culeza fara mill L.. finele luT Octomvrie third in teara nóstra ploile in- Toate aceste &chef atristau adene pe tinerul nostru cept! a fi in doa cu zapada pi drurnurile devinü din caletor, dar el se gasea la acea epoM frumoasä a tine- cli in sli maT grele. CaiT harabagiuluT de la MihailenT, retiT unde nalucirile, ca un card de paserT primava- plinT de glod pene la urechi, inghetatT, caclutT de roase, sboru in calea omuluT pi'l ingana cu melodiT osteneall, deabie maT puteati trage trasura pe cam- incantatoare. Prin urmare tristeta luT nu tinu mult cgd pul moale in care rotile intrati pana la butuc. Veze-el se mingaia cu ideea de a fi unul din pionieril civi- teul perduse drumul din causa intunecimeT; iar caiT lisatieT in patria luT, misiune nobila pi visata de fie-care buImacitT, la fie-ce ridicatura, de pamint, se opriatitiner de pe timpul acela, insa misiune descurajatoare sufland greu pi pareati ca nu maT simtii loviturile bi- pentru multI din clioa de astacIT 1 ciuluT ce Ina urme dese pe umeda lor spinare. Vezeteul se coborise de pe capra ca se caute dru- Unde ne gasim? intreba Alexis pe harabagiu. mul. CaiT cu capetele lor plecate pi cu urechile plToptite, Dumnecleti scie 1respunse acesta. Eu nu maT ved fumegaU de sudoare pi se clatinau in glod, tinendu-se nimic inaintea mea. deabie pe picioare,pi noaptea se intuneca tot maT ET bine, ce facem acum ? mult... Alexis incepea a perde rabdarea pi a rosti un Nu scia, 051_ Se apteptam pang s'a maT ridica Or de imprecatiT in contra guvernuluT, cand el ausli un pada ca se ne putem gasi calea. tropot de cal pi un glas strain care striga: Mall cel Fiel clise tinerul;pi invelindu-se bine cu man- cu träsura, ce te-aT bagat in araturT? Vezeteul veni taoa, el se ghemui in coltul trasureT. iute din camp pi respunse: Ne-am ratacit. Perdut ast-fel noaptea pe locurT necunoscute, el se Dar incotro mergqi? puse a gandi la terile civilisate de unde venea pi a La IasT. face o trista asernanare intre starea de inflorire ace- La IasT?... Aff lasat drumul Tapia departe I... lor partT ale Europe, pi starea de miserie a patrier Cum se poate? intreba, Alexis, scoOnd capul din salel... Acolo orape marl, bine ingrijite, bine lumi- rnanta. Si unde ne aflgm aicT ? nate, bine zidite, ornate cu monumenturT de arta, cu Pe mosia cucoaneT Elencu. muzeuri, cu universitäti, etc.; la noT orape pacatoase, Care Elencu? glodoase, intunecoase, inghesuite cu jidanT strenteropT Dorianca. pi lipsite de cel mai mic confort al vietiT IAcolo po- Departe 'T satul ? sele minunate, podurT frumoase, canalurr largT, dru- Ba nu ;cat colea. murT de fer, otelurT lucsoase, etc.; la noT drumurT cu Si este cine-va la Curte ? haugap, podete de lemn putred, crime miserabile pe Este cucoana si duduca. icT, pe colea; acolo caT nalti, tarT, curap, plinT de foc, Pop se ne indreptT spre casa boereascg ? vite grase, bine tinute pi grajdiurT de peatra; la noT Cum nu? Eu sint chiar din Curte... Sint pusca. caT micT, nesacelatT, obositT de munca, stilcitr de ba- Minunat 1fiT cglguzul nostru si r avea bacpip bun. tae, mortY de foame ;vite slabe, chircite, parasite pe Sarut manele... HaT1 camp la toate asprimele timpuluT1 Acolo infine , Calaretul apuca inainte, peste camp, pi trasurae oamenT care, bucurandu-se de binefacerile civilisatier, puse a 1 urma suind pi coborind din brazda in brazda. air simtimentul demnitateT personale pi portu pe obraz Peste o jumatate de ora se auclira latrarT de canT pi semnele prosperitateT; la noT un popor ingenunchiat se zarira cate-va luminT slabe prin fere tre afumate de

[13.262.] 1

2 r ALBUMUL MACEDO -ROMAN

case tergnesci; apoi se ivi o poartg mare ce se des- adimenitor care me imbgta prin imaginele armeca- chidea inteun zid, itrAsura, intrand intr'o ogradg toare ce'mT presenta. Eram, intr'un cuvent, convins ca spatioasg, se opri la scara unei case vechi cu dog aveam se intru in raill nici mai mult nici maT putin; randuri. insg cand am sosit la MihgilenT, am ggsit raiul cam MaT multi servitorT alergarg se deschidg oblonul, iar glodosi locuitoriT luT cam nespglatf, fiind, in loc de unul din ei conduse pe Alexis intr'un mic apartamentangerT, n4te jidani in halaturi rupte de pelea dra- in care domnea tot confortul ospetieT românesci. culuT...Raiul se prefgcuse in purgatoriii ca se nu Pe cine se anunt cucoaneT? intrebg servitorulclic in iad. respectuos. Damele incepurg a ride, iar Alexis, incurajat, urma Pe D-nul Alexis Lunceanu, respunse cgletorul cu descrierea caletorieT sale in compania harabagiu- nostru care, remag singur, 41 drese toaleta, 41 piep-lui, voiaj comic 0 plin de mid intemplgri care atitau teng perul 0 se privi intr'o oglinda cu destulg multg-risul. D-na Doriani cu Eliza &eau multg plgcere mire de sine. a'l asculta cad el avea un spirit original, o convorbire Nu trecurg Vece minute 0 servitorul se intOrse cli- fing §i variatg. El grgi de Paris cu entusiasm maT cu cend lui Alexis cg este invitat de stgpana easel a seseamg ca Eliza manifestase o mare dorintg de a visita presenta eT.Tinerul nostru sui la randul de sus pe frumoasa capitalg a FranteT. ApoT afirma admirarea o scarg imbracata cu scórtei luminatg de un poli- luT pentru literatura francesg, inalta pang, la ceruri pe candru cu patru lampe ;apoi infra in salonul undeil Lamartine, pe Victor Hugo imaT ales pe Alfred a§tepta D na Dorian. El se gasi in presenta uneT damede Musset, cgci acest poet era poetul favorit a D-rei ca de 45 de anii a unef dloare, fiica eT; amândogEliza... Si ast-fel pe nesimtite incepu a se nasce o avend tipul distins al adeverateT aristocratii. comunitate de ideii de simpatii intre amend6T. D-na Elencu Dorian, de §i trecutg de tinerete, pg- Un servitor aduse tablaoa cu ceaiul. Eliza umplu stra ancl urmele unei frumuseti care acum luase un cqcele de porgelang de Saxa §i oferi una lui Alexis caracter de maiestate gragioasg. Cat pentru fiica sa, intrebandu'l dacg 'T place ceaiul dulce sati farg zahar D-ra Eliza, ea produse lul Alexis efectul unei mi- precum obicinuesc Chinezii. nuni ...i in adever talia sa de regina,i espresia Chinezii, respunse tinerul,atI dreptate se pre- inteligentg, poeticg, atragatoare a figureT sale fgrmecail fere aceastg beuturg sade, cAci aromul ei este ast-fel ochiT la prima privire. maT tare, insg eli sint de pgrerea papagaluluT D-voastrg Alexis se inching respectuos, §i Vise : Ve cer o mie care ye cere o bucgticg de zahar. de scuze, D-na mea, pentru libertatea ce am luat de In adever paserea sburase de pe pianoi se rotia a cata un adgpost in casa D-voastrg, ara a aye onorul gratios pe dinaintea stgpanii luT, bgiguind toate cu- de a ve fi cunoscut. vintele ce invetase. Eliza il sgruta, desmierdandul, §i-T Ve inelaT, D-nul metI, respunse D-na Dorian... dete partea lui de biscot. Dacg ye ved acum pentru intaia oarg, este ea v'ati Ce pasere curioasäl observa D-na Dorian; ast- dus de mic in strgingtate, ensg am bung cunoscintafel e deprinsa cu fiica mea ca nu vrea se priimeasca cu pgrintiT D-voastrg, §i fiica mea, Eliza, e amica de mancare decat numai din mana eT. N'am veclut ancg pension cu sora D-voastrg. o a§a simpatie... Pe totT, §i chiar pe mine, ne muca Si putet1 adgogi, maman, o amid. iubitg; Vise red cand vrem se o lugm pe deget, iar and vede D-ra Eliza cu un glas dismierdator. pe Eliza, 4T intinde penele, se gudurgi face toate Atunci sint fericit de a me introduce in castelul cochetgriile... D-voastrg sub auspiciile suroreT mele, replica Alexis, Imi dap' voe, D-rg, se cercieli a lega amicie §i candm'oitiintelni cu ea, oiü sgruta-o de-o mie decu el? intreba Alexis pe Eliza, luand o bucgticg de off pentru serviciul ce'mi face in acest moment. zahar in mang. D-na Dorian se puse pe canapeai argta hal' Alexis Bucuros, insg luati seama se nu ye mu§ce. un jilt alaturea ;apoT Vise D-rei Eliza ca se ordone Alexis incepu a Vice cu glas bland: cGiali, Giali... a se aduce ceaiul. e frumos Giali... ii pe loc papagalul cgtand la el Salonul in care intrase Alexis nu era mare, insA prin cu coada ochiuldf, se apropia incet repetand: Coco, mobilarea lui arata cg era locuinta favoritg a unor Coco, §i se sui pe degetul luT Alexis. dame deprinse cu lucsul vieiT elegante : covoare pline Maman, mamanl striga Eliza; privesce minunel pe parchet, florT ecsotice in jardiniere de lemn de tran- Giali se aratà amic cu D-nu Alexis. dafir, oglincli in cadruri sculptate, albumuri 0 note In adever, e lucru de mirarel... se vede ca D-nu de musicg pe mese rotunde, multime de mid obiecte Alexis are talentul de a imblâncli fiarele selbatice. de arta pe etagere de palisandru, un piano lung de Giali, fiarg selbaticg?... Aucli, Giali, cum te ocg- Pleyel §i un papagal verde stand inteo labg pe mar-resce maman?... Giali frumos, Gialidragala§...Vin' ginea aceluT mobil 0 fdcend monologuri in limbala aice, Giali, ving. In sobg un foc vesel respandea caldurg placuta in In zadar insg Eliza IT prodiga cuvinte dismierdg- salon, iar dinaintea gurei de la sot:A se incovoia o toare iIT arata bucgti de zahar 0 de biscot, paserea mita alba care torcea de multamire. alintatg iT plecase capuli Alexis ii ciugulea penele Dupg o scurtg tgcere in timpul caria Eliza dasede la gat. Ea respundea incet la glasul stàpinei sale ordin pentru cealili venise apoi de se puse pe undar nu se m4ca de loc. scaun in fatg cu Alexis, D-na Dorian intreba pe tinerul Pare-mi-se, observa D-na Dorian, ca favoritul oaspe ce impresie 'i-a produs revederea patriei sale teil,Elizg, iti face nefidelitglii cg s'aii dat in dra- dupg o absentg indelungatg ? goste cu D-nu Alexis. El nici nu mai vrea se scie de D na mea, respunse Alexis; voili mgrturisi eatine, 0 tu e§ti geloasg... o ved in ochif teT, egf ge- am simtit o mare batae de inimg cand me apropiam toast picend aceste, incepu a ride cu hohot. de frontariile Moldovii. Toate suvenirile din copilgrie Papagalul se trecli deodata ridicandu-§T capul, 4T se dqteptaserg in minte'mii formasera un cortegiti desfku aripele informa de evantaili imita risul D-neT

3

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Dorian, apoT 41 lua sborul §i se puse pe umerul Elizel. Tinera copilg ascultA cu multg luareaminte,i cand VeclI, maman, cgPalcalomniat pe Giali ?... El Alexis se scula de la clavir, rugand'o ca se cerce a tot me iubesce. cAnta romanta, ea respunse c4 nu poate, nefiind bine Te iubesce dar, insg iubesce deopotrivgi pe D. dispusg in astg searg. Adeverul este cg ea se simtia Alexis. El ye unesce pe amendoi in aceea0 simpatie. cuprinsg de o tainicg uimire. La aceste cuvinte a maiceT sale, copila intelnind Atund nu vretT ca se am ieu multgmirea de ochiT espresivI a luT Alexis, se turbura, putin, iar tine- a ye aucli ? observa Alexis. rul, vrend se dee o esplicare naturalg incidentuluT se Pentru ce ? rgtgci intr'o disertatie psihologicg din care nu maT putea Pentru cl manT dirnineatg trebue se ye clic adio se easg. D-na Dorian il asculta zimbindi il intrerupse, 0 se plec. clicend: cEfectul simpatieT nu se poate esplica. , Se pled aa de grabg? clise Doamna Dorian... Atunci el schimbA §irul convorbireli lua de pre-Nu se poate... In astg searg v'am dat ospetie pentru tecst elegantul piano din salon pentru ca se grgeascg D-voastrg ;maTrif ve-o ofer pentru mine 0 pentru despre muzicg: fiica mea. Sciti a juca din clavir ?11 intreba Eliza. Dacg imi permitetT se reman, respunse Alexis Putin, foarte putin, D-rg, respunse el. In vreme inchinAndu-se, priimesc cu recunoscintg. cat am fost student, im1 variam studiile serioase cu i noi ye multgrnim pentru orele plgcute ce ne-aT muzica, insg n'am parvenit a fi artist. facut se petrecem, replica D-na Dorian inticlend mana E destul se fie cine-va simplu diletante pentruluT Alexis. El sgruta mana respectuos 0 se retrase in ca se producg multgmire ascultgtorilor. Cred cg sintetT apartamentul luT tocmaT pe cAnd pendula din salon mgcar diletante. sunamieslulnopriT... Pentru mine, dar; ensa pentru altil... me indoesc. Ce nobilg damg e D-na Dorian... Ce Anger gra- Se vedem, clise D-na Dorian, mergend se des- cios e D-ra Eliza?... Oise el in mintea lui pgn'a nu chidg clavirul. Pune-te aicea iesecuteazg ce scil adormi. mai nuoti. Ce amabil finer I... slise §iEliza in gAndul sed Alexis, fgrg a face multe dificultaV dupg obiceiulcand se gasi singurg in camera eT. diletantilor, se aecl.â dinaintea claviruluT §i esecuta cu gust 0 precisie una din compunerile amicului seü II Charles Mikuli, o simfonie elegantg asupra melodiilor romAnesci. El incanta damele prin talentul selli priimi Peste nOpte earna sosi la Moldova 0 intinse pe sincere complirnente. campiT un covor de zgpadg albg. Vgile, dealurile dis- Sintet1 artist,D-le, ITclise Eliza, 0 ce e mai pgruserg sub acel vel strglucitor in razele soareluT rar, artist modest. resunah' de croncgnitul cardurilor de corbT ce sburati Alexis se ro0 de bucuriei respunse cg e fericitin aer cu multgmire. Alexis trezindu-se tlimineata §i de a priimi acest atestat din partea uneT persoane privind prin fereastg, veclu copaciI graclineT, incIrcatT atat de amabile ; apoT dupg indemnul el, continua a cu turturTargintiT ,basinul inghetat, ipe straturT giuca diverse bucar dintre care una maT cu seamg multime de stigletT care cautail seminte pentru hrang. placu foarte rhult. 0 simtire de bucurie11 cuprinse in presenta aceluT Ce melodie 'T -asta ? intreba Eliza. spectacol nuoti, cgcl. earna vine cu un mare cortegiti E o romantg nuog ce se canta acum in toate de placerT: baluri, teatrurT, nuntf,etc. §i pentru un saloanele Parisulhf. om finer ea aduce cAte odatg chiar realisarea ferici- CunoascetT §i cuvintele ? rilor visate. Dar, mi le aduc aminte. Alexis ar fi dorit se facg o primblare prin aleele Nu atf vroi se .lecantatf pentru ca se lein- parculuT, insg nu singur ci cu D ra Eliza I... ar fi vet 0 eti ? fost incantat se vadg pasurile eT lgsand urme micTpi -- Le- a0' canta bucuros pentru ca se me supun delicate pe fata ometuluT... ar fi vrut, ar fi vrut... dorintei D-voastrg, insg am un glas care me tern cg Pentru ce? Respunda tot omul care a fost prada fan- v'a face se fugiff. taziei amoroase. Ve asigurca.' maman 0 eh' sintem toarte cura- Suindu-se in salon pe la i i oare, el gasi pe D-na gioase, replica Eliza, zimbind. Dorian 0 pe fiica sa in tualete de earng, §i pe Giali Dac g.este ap, età romanta. Ea poartg titlul ciugulind cu pliscul blana miteT culcatg langg sobg. de: L'oiseau bleu; insg in consideratia cualitatilor pa- V'am adus earna, Doamna mea ;clise Alexis, pagaluluT D-voastrg, o voiti numi-o: L'oiseau vert. salutand. Glumind ast-fel, Alexis cantg cu un glas simpatic A§a este, respunse D-na Dorian, insg o earng urmgtoarele versurl puse pe o melodie delicioasa: cu soare. Si cu una din cele maT marl placerT ale erniT, Il est un bel oiseau volage cu concerturT; adgogi Eliza. Qui rarement reste en sa cage, C'est le bonheur, Dad', aT fi poet, D-rg, a§T clice auclindu-ve, cg HOte joyeux de notre coeur. aud primgvara acend panegiricul erniT,i acest subiect gratios mi-ar inspira un sonet foarte poetic. Chacun de nous voudrait le prendre Mais lui, dit on, ne veut se rendre Cine scie dacg nu cum va sintetT 0 poet, D-nul Qu'au doux appel mei? intrebA zimbind Eliza. Des coeurs aimants, des voix du Ciel. Asta o sciti eti, D-rg; replica Alexis riclend. Ce scitf?... cg sintetT sati cl nu sintetT unul din Chantez, aimez, et sur mon line, favoritiT muzelor ? Aupres de vous soudain, Madame, L'oiseau viendra Mie nu mi-este ertat se vorbesc de mine, dar Et jamais ne s'envolera. se intrebgm pe Giali...

1*

i 1 c

Ultanul Suzeran I 5

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

,4

Ji X -<-" /

V, 2 T ...... ,. ) ' ,,,,... ''.A_ :feific----'' ..n --:::- i14-.

Irjea

-6- i ALBUMUL MACEDO -ROMAN , insg pan'a nu ise adresa aceastg intrebare ,Giali spirit in acel moment critic, el a9tepta se se apropie se puse a rosti: oue, oui, oui. lupiT, apoT intinse revolverul,chiti 9i dete foc. Una Ce pasere inteligentgl... obserwi Eliza... Nu ye din fiare se rostogoli ucisg in omet, iar cele-1 alte se maT putetT apgra in contra verdictuluT luT Giali, D-nul oprirg lgtrâncl cu spaimg. mei Iatl-ve proclamat poet 1... Prin urmare luatT Mang acum, Gheorghe, poronci atund Alexis; condeiul 9i improvisatT o strofg in onorul paserd mele dar ie seama la pravgli9urT. favorite. Vezeteul pocni din Meiji 9i telegariT plecarg ca fulge- Alexis deschise un album 9i scrise urmgtoarele patru rul. CeT doT lupT remag se luarg din nuoil la goang versurl: 9i in cate-va minute furg algture cu sania ;coltil lor se vedeail sangeratT 9i resuflarea lor se auclia hiriind... gUn papagal prin naltul sn decret eM'atl Inliltat la rangul de poet: Damele ingrozite scoaserg un tipet hioros, iar Alexis, eSel fac un imn? ar fi cam In zadar. chitind lupiT, descgrca revolverul in eT. Amendoi se 6E1 are gust ma bun... pentru zahar.s svircolirg in loc, fiind ranitT de moarte, 9i incepurg a se rupe intre clen9ii, luptand cu furie 9i bat6nd ornetul Iatg clise el, demisia mea de poet. cu sangele bor. Sania se depart& cu o rgpejune ame- Damele cetirg riclênd aste versurT, 9i apoT D-na Do- titoare 9i sosi in curend acasg. rian luand bratul luT Alexis il duse in sala de prâncl, Cine poate descrie manifestgrile de recunoscintg a clicendu-T :se spune cg poetiT sintil adeseorT cu sto- D neT Dorian 9i ochirea angereascg cu care Eliza re- mahul gol, sper dar cg veT impgrti cu plgcere deju- compensa purtarea luT Alexis ?... D-na Dorian il sgruta nul nostru. cu dragoste ca pe copilul ei, iar Eliza IT strinse mana, Masa, dupg obiceiul teriT noastre, era acoperitg cu clicend : o mare varietate de comestible, numite meselicurT fg- Ne-ap scgpat, pe maica mea 9i pe mine, dintr'un cute in casg: smintang, murgturT, pgstrgmurT, dulce- pericol de moarte; cum se ye multgmesc ? turT, etc. a9ec1ate in ordin pe farfuriT fine, semne ve- Alexis era atat de uimit cg nu ggsia nimica a res- derate 9i gustoase de imbelpgarea camereT, probe de punde; el ridica frumoasa mâng a copild 9i o sgruta spiritul de gospodgrie a stgpânelor casteluld. fgrg a sci ce fgcea ;9i din acel sgrutat inocent se ngscu Dupg dejun, Eliza propuse o primblare pe camp cuscanteia menitg de a-T inflacara inima pentru toatg sania, 9i fail intgrcliere se suirg tus-treT intr'o sanie vieata luT. Insg9T Eliza simti un fior ferbinte in sinul eT, elegantg la care erail inhgmatl doT car negri de mare fior prevestitor de marT fericiri sail de marl suferinci. pret. TelegariT atitav prin biciul gerului 9i prin din- Dim intreagg se trecu in convorbirl asupra inci- chetul zurgalgilor, plecarg ca ni9te zmeT ridicand un dentului ce transformase pe Alexis in eroii ;9i seara, nour de pulbere de omet sub copitele lor. cand salonul se âmplu de lumina lampelor, tineriT prin Ve place primblarea cu sania? intreba Eliza peindemnul D-nei Dorian se puserg a face muzicg. Cla- Alexis. virul resuna acum armonios sub degetele copileT in 0 ggsesc rgpitoare ca un vis, D rg... Visat-ativreme ce Alexis, cuprins de un dulce estaz, intorcea vre-o datg a sburatT prin aer ? intocmal acest efectfoile notelor. Pe urmg frumoasa diletantg incepu a imi produce lunecatul sanieT pe zgpadg. canta o arie Napolitang foarte originalg precum sintil Si mie tot aseminea multgmire imT face ...imi toate melodiile din Italia. pare cg me ggsesc intr'o lume fantasticg unde sint Minunat 1striga Alexis cu entusiasm; imi pare condusg pe aripele unuT zrneil, chiar ca in pove9tT. cg me ggsesc la Neapoli... A 1 D-ra ce glas armonios Elizo, intreba D-na Dorian, se afla.9i lupT in avetT1 9i cu dig espresie sciff a canta 1... Nu ye fac acea lume fantasticg?... Si fgrg a a9tepta respuns, ea complimente ;ve mgrturisesc adeverul cu toatg fran- tinti ochiT cu grijg spre marginea pgclurd pe langg cheta ... rareorl mi s'ail intemplat se fiii a9a de pg- care treceail cu repeciliciune.Caii dedeau semne de truns in suflet ... spaTmg, sforgind ,9i mu9cand zabalele, iar vezeteul, Eliza deveni rumeng ca o garofg *lend admirarea stringend friele, cerca se-T lini9teasca cu glasul. entusiastg a luT Alexis, iar D-na Dorian, adresandu- 1 Gheorghe, Gheorghe... striga D-na Dorian...se fiice sale,clise :Vecli, dragg, cg aT im glas de Ce se vede alergand spre noT de la pgdure ? prima dong?... Tu mi, vroiai se me creciT pe mine. Or fi aria de la stang, cucoang; respunse ve- Ba, te cred, scumpg maman; replica Eliza, scu- zeteul. landu se 9i sgrutand pe maica sa cu veselie. Ba sint lupi, lupT, Gheorghe 1...VaT de mine, Dacg'T a9a, canta pentru mine melodia cea fail sintem perdutT 1 cuvinte care imi place atat de mult. Amicul nostru Nu ye temetT,clise Alexis, nu ye temeti cadva judeca dacg am gust bun. nu e nicl un pericol. Am revolverul cu mine. Oiil canta-o bucuroasg, maman, claca D-nu Alexis El se scula pe picioare 9iveclu alergand trel lupTva promite se compue cuvintele ce lipsesc... spre sanie. Promit tot, D-rg, numaT se mai am fericirea de Gheorghe, potT se stgpanescT caiT? a ye aucli glasul, respunse Alexis, ducend'o la piano. Pot, cuconaple. Eliza se puse din noil a canta, insg asta data o Tine'T vertos in mâng ca se nu ne rgpeasca. melodie pgtruncletoare ce de9tepta miT de visurT in LupiT veniaii mereil cu gurele caseate ca la o prada suflet. Glasul eT cand se accentua puternic, cand se sigurg. reducea la o suspinare arrnonioasg; când esprima cu D-le Alexis ,suspina plangand D-na Dorian, foc tainicele aspirgrT ale inimeT, cand parea cg into- scapg pe Eliza. neazg triumful fericird dobendite. Apgrg pe maman, D-le Alexis, striga copila, Alexis, uirnit, incantat, Ilia albumul de pe masg, se imbrati9and pe maica sa; 9i amendog, strinse pept laretrase deoparte 9i scrise cate-va strofe in vreme ce pept, se uitail la tinerul lor tovarg9 ce sta gata a se Eliza urma 9i sevir9ia melodia; apoT el depuse albu- lupta cu fiarele selbatice. Conservand toatg presenta de mul sub ochiT frumoaseT cântgrete.

-7-

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

Iata versurile ce ml-aii inspirat romanta D-voastrg. Eliza, avend un frumos copila pe genunchT, intinse Cercaff ve rog de a le potrivi pe mesura musiceT. o mana amicala lui Alexis 0'T vise cu glas sincer: in vremea aceasta D-na Dorian e0se. Eliza ceti Alexis, vreT se fiT fratele meu ? versurile cu o gingag uTmirei asiguri pe junele poet El respunse depunend pe acea marl cam tremu- Ca ele esprimati visurile 0 aspirarile inimer sale ... randa o respectuoasai mult afectuoasa sarutare, pe Ce titlu se 'i dam romanteT ?intreba ea cuand papagalul de pe fereasta, dintre florT,slicea : pining sfieala. Quel dommage! quel dommage I Fiind-ca versurile mele all meritul de a 0 place, respunse Alexis, 0 rog se priimitT a'T da titlul de Mirceya, 8 .Tanuarie 1880. Cantecul Eliza. Priimesc 0 Arica odata 0 multarnesc de pla- cerea ce ml-aV acut, replica copila, lasand fail voe a se destainui prin ochiT seT simcirile care se dqtep- tasera de curend in sufletul eT virginal. TineriT privira lung unul la altul cu o espresie far- mecatoarei din momentul acela eT simtira ca soartele lor erail strins legate impreuna pentru tot deauna 1... Mirce,sa, s lanuarie r880. Poetul a slis : Iubite Domnule Urechia, 0 singudi minutli a- luY s'a eT fiintii S'ali Intnmit In raiul ferbinteY adorTrY, Bucuros de a réspunde la apelul ce 'mi ati Dar din acea minutX cereasca provedintli Ar face-o vecYnicie de scumpe desctitld ! acut pentru Albumul liftwedo-Roman, ye trimit ...... aice canticul lui Alexandru Makedon, reintocmit pre cat s'a putut, din cate-ya fragmente de poesil Serata se prelungi pene tarsliii, iar cand Alexis 41' lui adio de la dame, cad el avea a pleca a doa-slipoporale culese la anul 1840 de réposatul meil dimineata, o umbra de mahnire se intinse pe fata luT. amic A. Russo, in calétoriile sale pe malurile D-le Alexis, IT slise D-na Dorian, n'am nevoe Dunarei. se ye invit a considera casa mea ca 0 casa parin- Al D-v6strii coleg qi amic teasca. Cred dar ca'T veni ades se ne ves1T la Ia0' unde o se ne intoarcem In curand. Adio 1... v'W maT opri aice vre-o cate-vaslileclaca n'a0 scica. sintetT Weptat a casa cu nerabdare. Cat oiil trai, D-na mea, imT voiil aduce aminte de orele pretioase ce am petrecut aice 0... El nu putu slice mar mult, cacT era foarte turburat, ci saruta ALEXANDRU MAKEDON maim. DoamneT Dorian 0 se intoarse palid spre Eliza... Dragalaa copill era ca 0 dinsul cam paha pe - frunte: Alexandru Makedon, A revedere, D-le Alexis...Spune AlineT, sore Mindru 'mperatesc Cucon, D-voasträ ca o sarut... Se nu me uite 0 se'mT scrie Sare pe-al seil cal de munte cate-odata. ,--- A revedere, baigui sermanul tiner ametit, in- Care poarta-un corn in frunte. dreptandu-se spre u0. Dar luT Giali nu'T spunqT nicT un cuvint amical? El intreaba de-al seil cal : adaogi ea. (Fratioare Ducepal, Il uitasem 1... El se intórse de la uA lua pa- (In ce lume, in ce parte pagalul in mana, it netezi pe pene, IT adresa cuvinte dismerdatoare, il saruta pe capi'l dete apoT ElizeT. De sotie se am parte i Papagalul multämit incepu a rosti: ami, ami, gentil.. pe cand Alexis gia din salon impreuna cu Doamna Calul slice :c 0 se te 'nsorT Dorian... ( Curend cu doa surorT, Trebue oare se comit o nediscretie ? se descoper (Una, fala cea frumoasa, un secret ?... Eliza, gasindu-se singura un moment, Alta, moartea uricioasa. ) saruta pe fur4 capul fericituluT Giali 1 ... Makedon in gandul seil Si ast-fel incepui ast-fel se sfir0 acest roman in- tim, intre doa fiinte demne una da alta 0 care pareati vice: cOrn de soiul mei menite a trai impreuna in lumea fericirilor lumesa.. (E cai cerescul soare, Cine ar crede ?... Eliza, in contra vointel sale, se (El apune dar nu moare. , mArita dupa ese lunT 0 Alexis pleci in America pa- truns de desperare. Apol pleaca 'n lume, dus, Trecura dot anT de amara desparlenie... Si de mult ce cresce 'n sus; Cand se reveslura amendoT in salonul ElizeT, focul patimel lor parea cu totul potolit, 0 fie-care din eT Nu '1 incape nicT pamintul, parea ca facuse un vis frumos, un vis ce se stinsese Nu '1 incape nicT morrnintul 1 ca toate visurile.

8-

ALBUMUL MACEDO - ROMAN

LE PROCESSUS DE L'HUMANITE Or, qui a fait tous ces changements, qui de l'etre miserable, qu'etait l'homme a l'origine a fait cet etre tournant de plus en plus les forces de la nature a son ue l'on tienne ou non pour scientifiquement usage, domptant de plus en plus la nature? qui a fait démontre que l'homme derive de la monere primitive, la science ? qui a fait la philosophie? de ce compose enfin d'albumine et de carbone si voi- Souffle interieur, force capable de produire l'ideal sin de la matiere inorganique, ou que l'on se contente et capable aussi de nous en rapporter, c'est par toi de remonter aux Ages ou l'espece a positivement paru qu'il s'est eleve peu a peu et qu'il est devenu ce sur la terre, si l'on compare les commencements, fortgull est, c'est par toi qu'en méditant sur lui meme peu differents pour tous les hommes, au terme actuelet sur les choses, c'est par toi qu'en renouvelant son dans les hommes les mieux doues, ce qui est ici leetre, il a renouvele la face de la terre. procédé légitime, quel intervalle, quelle distance ne Ainsi, c'est a cette puissance interne que l'homme mesure-t-on pas ? Au debut, sur ce petit globe, lui doit tout 1 meme si lentement forme et lui meme toujours évo- Mais cette puissance qu'elle ,est elle ? Ce tout quel luant, je vois pour mon compte un etre qui par son est-il ? intelligence comme par son aspect, se distingue a La puissance, le souffle, l'esprit que l'homme porte peine des animaux les plus elevés. Dans la fOret qu'ilen lui, c'est cette qualite de la substance, qualite su- habite, tout le trouble, tout l'effarouche,il n'a quepreme et sublime, qui donne le mouvement a tous les des besoins grossiers, et encore manque-t-il de moyens etres et qui les transforme a chaque instant. Dans pour les satisfaire, il est sans armes, il est nu, il nel'homme comme dans l'ensemble de l'univers, il n'y sait comment se defendre contre la nature ennemie. a pas une autre puissance que celle-là, et celle-la dans Combien de siècles s'ecoulera-t-il avant qu'ilait l'homme ne differe de ce qu'elle est dans les autres assis sa predominance stir ce qui l'entoure? Combienque pai- l'intensite,c'est-à-dire par le degre, par la avant meme qu'ilait parcouru les etapes des pre- quantité: elle est la vraie chaine d'or, qui selon l'ex- mières civilisations ? pression du poète relie réellement tous les etres dans Enfin il est venu le grand jour oil l'homme a vaincu, la nature. il est venu le jour ou il ose se dresser en face des cieux et de la terre et scruter le secret des choses. Philosophie, tu fus le couronnement 1 cPrimum Graius homo Mortales tollere contra Est oculos ausus...)

AS MANIDETS DE ROUMANi0 AUX J EUN ES ENFANTS DE ROU MAN IE 0manidets de Roumanlo, 0jeunes enfants de Roumanie, Pichoto e dougo pacaniho, Petite et douce gent des campagnes, D'en caitivie vous van tira 1 De votre pauvre etat l'on va vous tirer 1 0 soulas de l'oustau sacra, O consolation de la maison sacrée, Vautres l'esper, vautres la rago, Vous l'espoir, vous la race, Dins uno niue tristo e negrasso Dans une nuit triste et noire, noire Vous veire ansin, n'i'a per ploura 1 Vous voir ainsi, c'est a en pleurer 1 0 manidets de Roumanlo, O jeunes enfants de Rournanie, S'a l'amo aussi fau de graniho, Si a nine aussi il faut du grain, Mai que per sa fam n'en tendrés ; Plus que pour la faim de la viitre vous en aurez; Car lous que volon vostes drets Car ceux qui veulent vos droits Deman vous bastiran d'escolos Demain vous bâtiront des écoles Mounte vendrés a bellos collos, Oil vous viendrez par bandes, Afeciounats, e i'aprendres. Empresses, et oil vous apprendrez. 0 manidets de Roumanbo, O jeunes enfants de Roumanie, Dins vosto lengo d'armounfo Dans votre langue d'harmonie I' aprendrés go que fau sabe Vous y apprendrez ce qu'il faut savoir Per grandi libre e dins lou be ; Pour grandir libre et dans le bien ; Per qu'un jour en vautres se nome Pour q'un jour en vous l'on nomme Tout go que fai qu'on es un ome Tout ce qui fait que l'on est un homme E qu'on es un pople atabe. Et que l'on est un peuple aussi. 0 manidets de Roumanlo, O jeunes enfants de Roumanie, Per desarma la tiranlo, Pour desarmer la tyrannie, I' aprendrés qu'on deli jamai noun Vous y apprendrez que non jamais l'on ne doit Delembra soun sang ni soun noum ; Oublier ni son sang ni son nom ; Qu'un cor de pople ount s'amaduro Qu'un cceur de peuple oil merit L'ime dau sbu ten l'armaduro L'idee du sol tient l'armure Que doumto ferre amai canoun. Qui dompte fer et canon.

9

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

O manidets de Roumania 0 jeunes enfants de Roumanie, I' aprendrés go qu'an la manlo, Vous y ap'prendrez ce qu'ils ont la manie, Aici, d'ensegna de &ayes Ici, crenseigner de travers Nostes Franceses de l'Aves, Nos Francais du Nord, Mes go que nautres lous felibres Mais ce que nous les felibres A nostes droles, dins lous libres, A nos enfants, dans les livres Saven moustra dau bon reves. Nous savons montrer du bon cOté. 0 manidets de Roumanio, 0 jeunes enfants de Roumanie, Embe Mistral e Roumaniho, Avec Mistral et Routnanille, Embe toutes lous Majouraus Avec tous les Majoraux, lett vous mande mous vots couraus. Moi, je vous envoie mes vceux du cceur. E se voules nosto brassado, Et si vous voulez notre embrassade, Oh Ifaren leü la travessado Oh 1nous ferons bientOt la traversée Per vous douna de Jocs flourausI Pour vous donner des Jeux floraux 1 O manidets de Roumania 0 jeunes enfants de Roumanie, Revieudant Roumo e l'Iounio, Faisant revivre Rome et l'Ionie, Enlusirés voste Levant, Vous ferez luire votre Levant. Mountas, mountas, o beu levam 1 Montez, montez, 6 beau levain I Que n'aven de gau un abounde, Et nous en avons une abondance de joie, Creisses, creisses, o pichot mounde, Croissez, croissez, 6 petit monde, Per lou grand mounde que revan I Pour le grand monde que nous revonsI zit(It Mars x880. ...4225-e-rero.oe- S CbLA

Omulil face plmentu-lii,i scdla face pe 'Ides Simon.

Este multil de 'nvgtatil din aquéstg savantg de- scolT, in quare sg Invetea'hYintari puterile, inima, suf- claratiune. Sa qugtamil darg a ne pgtrunde de ade- fletu-15lora. NumaT ast-fel sg póte pricepe vorba ve'rulii sèti, fonciandii necontenitil la scoli, qua sg pu- Patriai Patriotismil, numaT ast feld sa intelege ideia temiri lace Ornenr de quari avemil mare trebuintg. de marire nationall,i d'aci trebuinta d'a fi tot/ Ro- Francia ins41 are nevoe de Ornent Faptele salle mani la unil bocii,1ipi inimg linga inima, sufletil dovedescii aquesta, prin solicitudinea çibniccu quare lingg sufletil formandii und zidtl puternicil streinismu- clinsa impresOrg invelgmentulii publicii. lui destructord fratii Romanesci I... Apol dequO Francia, déquO Parisulti capitala ScOla dara fiindti Vita aquesta mare putere a bine- Lumi, dupO cumil cu multg dreptate a clistiDaVia&lui, sa vedemil que este aquésta sc6la in termenT maT Hugo, suveranulti Presseri allti cugetgriloril profunde, largT,i unde trebuie ea indreptata maT binei maT are trebuintg de OmenT; que trebuie sg qicemii de nor ? I.. multil... Noi Romani maT cu seing quari suntemti presgrati Nu vomii lua in analisa ad tote semnificatiunele pe icT pe colea, ne avend5 fericitg stirtg a Francier, sc6lei din timpi quei maT departatTi pn acIT, insa a fi adunatr la unit boat; mai multil qua toti avemil vomii spune quO : nevoe de scoli. Saila este mijloculd prin care putemii vedea Lu- Pe virfurile Carpatilorit, Valea Dungri, valurile mina, spre a cun4tei pricepe adevëruld; este chieia Mari negrehi'n Balcani sa vorbqtei sg cugetg Ro- cu quare putemil deschide portile palatuluT BineluThi mo.nesce. MoraleT; spre a scgpa de 'ntunerecd imiseriT. Numai prin ajutorulti scOlelorii toti aquesti RomânT ScOla este Progresuld; lipsa eT e RegrsuldI sg potil prinde la hora frii, pe quare armonicisa lyra T6te bunatat'ile din lume aiba quine-va, fie aquelld a dulceluT nostru poettiD-111Alexandri o cantg prin quineva individtl orT Populil, déquO nu are scola qua versurile salle : slidfaca a 'ntellege avantagiele aquellord bungtap, in van atunqu-T suntil puse la dispositie. Aquellii in- eTragett hora mare, mare, dividii sad PopubtI atunquT este nenorocitti 1 ... Din CarpatX 0 pan' In mareis De aci ScOla e fericirea sail Paradisuld, lipsa eT pentru quo rorbirnil de scOlg, putemil adgoga : este ne-fericirea sad Infernuld. Que folosim5 del:10 noi totT Romani, numaramd cu elJnde scóla sive0e, Pamantu-1a hnbogate0e....p toti quate-va milióne,i suntemd ast-feld risipiti, in quatti aprOpe sa ne uitàmil fratia n6stra ?... Vomit dovedi aquestii adevgrii: Que anti folositti déquo pamentuld nostru este mare, Este timpulti darg a pune mana pe aquest mo-dequO nu e strinsii la und locti peste quare pluguld mentilalltiinvirtiriaquestei mare hore, e tinipultIRomânescil sa p6ta trage o brasda mare in quare sg- çlicti qua aquestil momentil sa facemil a deveni o manta Romanésca sa se prinda cu tarie ; pentru a nu realitate, scofindulti din domeniu-ki platonismului. maT fi stricata de nici o mana ver/ quaff/ de reuta- ,5iaquellil momentil ±iu va veni dequatil atunqui, ciOsa fie ea. quânclit vomit avea Ornenr. Darr' pe aquesti Omeni Que and folositd de atatea avutiT quari coprindd nu-T putemil avea, dequatil atunqui, quâtidti vomit avea vastele n6stre campiT,i batriniT nostri munti, déquO

[13,262.] 2

10

ALBUMUL MACEDO - ROMAN nu avennti quine sg utilisese tote aqueste isvOre nese- QuOquI niqui unit servicill nu pOte fi mai utile, de- cate de avutii, romaindti ast-felo un capitalil morto quid" aquela dato scOlel in quare sg resumg tOte vir- pentru Romania I ... tutile civicei prosperitatea societatilorti. Nimeni nu ne peke uni pe top la unti locti quelti Asemene jail in sprijinulti aquestuT adeverti, sapienta pueinti pe calea animei dequatil scOla. maxima a luT Marcu Tuliu Cicerone quare sg 'ntreba: NimenT nu pOte utilisa aquesto imensti capitalti morto «Que servicio mai mare si maT buno putemo aduce alti Romania, que stg ascunsti in fundulti muntilorti tgrri, dequatti dequo invatarnti si instruitnti junimeab piadincimea campiilorti, dequato numai scOla. Sa instruimo darg junimea Macedong, s'o facemil Sg ne grgbimil darg cu unit minuto mai iute la for-sg dea fructele salle bune, quOqui numaT ast felt pu- marea scaelord, qua sg puternti avea unti pamentti tern rOmânea satisfacuti quo ne amti facutti datoria mare, pgmentu-lti Românescti, o &ape tare, frgtia Ro- quOtre tarrg. mânesca peste totil unde suntti Romani I... Tette aceste servicii insgtOte privirile nOstre trek In scOle invetamil morala, qua sa putemii sci quine buescti indreptate in aquea parte mal multti, de unde e Dumnedeo, quare e puterea luL Acolo 'nvotamilsg pita da maT multe si mai butte rOde. gustulti frumosului ialti 1ine1uT, invetamti filosofia, La satele tgri nOstre, la fratii nostri dela Balcani sciinte arp, musica, poesia, pictura, sculptura, -- d'o potrivg sg simte trebuintg mai multo dequatti orT prin concursulti quorora sg nobilezg sufletulo, sg 'ndul- unde, qua sg semgnamtii sg intemeiemii mai multti cesce moravurile, contribuindo cu tote a ne deosebi invotgmantu-ltipublic5. de animalele propriti dise. Prin instructiunei educatiune numar, vomit putea La scOlg 'nvetamo commerciu-lo ,quare e chieiarespinge rellele quari tindti a ne pierde renumele de comori lumi, leggtura societgtilorti si a popOrelorti. descendenp ai bgtrineT Rome. Commerciu lit este Inquo stimulentu-lti activitatii ome- Aci inquo. 'mi aducti aminte de maxima unuT alto niri, procurandu-ne momentele vieteT dulcii comodel invotatti, de Kopernik quare'piresumg cugetatile salle Sciintele ne dati inginerT, mecanici, arhitecti, medici, asupra acestei materii, dicendti: quari fie-quari imparte aducti folosti societatilor. cUncle este de asiqiatii mai bine lampa, dequdtii Ali ne dart drumurile de tato felu-lti, ne 'nlesnesteacolo de unde kite sd lumineze mar bine communicatiile, quari puse la dispositia commerciului, SI indreptgmoi no1 dark lampa multti lumingtOre ne face mai cu inlesnire a deschide portile palatuluia scOrei acolo, de unde sg pOta lumina mai' bine peste lui Cresus. tottl que e Romano 1 ... Acolo 'nvetginti arta militarg spre a fi bunt' soldati, Sg intretinemo darg aprinsti focul sacru allo scOle- cgpitanTi generali in mânuirea armeloril, in mânuirea lorti, quOqui scOlele ne dati pe Omenl, si Omenii ne curagiuluT si a amoruluT de tarrg, spre a sci muri pen- dal pgmentu-lo, dupo cumil a disti D-lti Jules Simon. tru tang, a sci intellege pe Oratius dicend :«Dulce CuT altora dequatti Ornenilorti scOleI intrega ome- et decorum est, pro patria mori ...» nire pOte arata recunoscinta sa pentrtt atate bunetap Tote aqueste bungtgp darg mai repetil, nu le' gg- que ea posedg? simti dequetti in scOlg. Cristof-Columb, Wachingtoni altiT n'ar fi fostil que TOte aqueste legiunT Romane cu generali ica'pi- suntti adi', de nu-0' arti fi sacrificato viata studiului. tani lorti quari trebuescti sui pazescg paceai prospe- Luindit omenirea dela 'nceputti-lti el pên adT, vomit ritatea Ronagnisrnului; afla quO nu sg datoreste esistentastdescoperirile Top aquesti arhitecti, inginerT, media, filosoff, salle, dequatti Omenilorti profundi cugetgtori, Omeni- poetT, musicanti, pictori,sculptori, preop iMitro- lor de scOlg. polip, represintg publicu-15 Romano, quare trebuie sg Dart' lgsandti antiquitatea,siluândti faptele con- trécl prin scOlg, qua sg pOta ajunge la aqueste dem- timporane nog; aquésta se adeverésg si mai multil. nitgp.Quoqui trebuie so fie demnti quine-va de loculti Unti esemplu recent de totti clue 'RI vomit da, va fi sett ce lu ocupg, qua sa pOta conduce cu succesti des- suficiente a face lumina. tinele Rot-11gal, la locu-111 de onOre que-T este datti de Jurnalu-lti New-York-Herald, publicg descoperirea susti, qua intregeT Ginte Latine lampi electrice a luT Edison la Menlo-Park, o mica SI instruimti darg publicu-lo Romanii din tOte par- localitate din Satu-lti New-Yersey 20 mile de New- tile, iatg que-T de facutti. York. Sipentru sustinerea cu succeso a aquestui adeveril, New-Yersey e unil sato de curindo formato. voiti lua de martore pe marele Leibnitz quare dice : Ellul sg compune adi abia de vre o 12 case, afarg «Dapmrinstructia publicg unti secolo, i.më obligti de locuintai atelierult querquetgtorului Edison quari a reforma Dmenirea I sunto mai bune qua quelle alte, quOqui suntti acute Sg ne punemil darg la lucru, sg instruimq publiculti in paiente. Romano, sg instruitnti pe frati nostri de la Balcani, Aquestti sato New-Yersey, din cauda localitgti sale quoqui instruindu-i facemo a vedeai cunOste pe Menlo-Park, de si are 12 case numai, clii insg are adi fratilorti quei adevoralii pe lingg quO ne facernti §idrunde de fierg. o datorie quOtre eT, ne facemo in aqueia§i vreme o Abia avisato publicu-M quO usile atelieruluT Edison datorieiquOtre civilisapune, rospindindo lumina, qua '1 sunto deschise,§rpelerinagile incepo din tOte par- cu top apoi sg putem dice quO :dicta s'a facuto si tile spre a asista la esperimentele lgmpi-Edison dela 'ntuneric nu mai este pentru Romani din tOte prile Menlo-Park. undeel s'artiaflal... Afluenta visitatorilord de atreia cli a devenito asia Dequo nimica pet-16 adT nu s'a facuto pentru sc6-, de mare, inquatti compania drumului de fierti tinando lele din Macedonia, sg nu mai intardiemti a compensa comptil de densa, a organisato indatg ifenuri trecutulti.--Sg ne addungmti fortelesisa ne pu- mentarii... nemil la lucru, qua sg putemil adduce serviciile nOstre SatUlti darg New-Yersey cu localitatea sa Menlo- aquestorti frati, quari le adastg cu aviditate legitimg. Park de unde era unti sato necunoscuto cu abia 12

11 r ALBUMUL MACED0-120MAN

casse,agli a delvenitil cunoscutil de toti, mai cunos- SALUT. vOUA MACEDO-ROMANII cutil chrarii dequatti multe ora0e. Sg ne lumingmil decT natiunea quequi acolo e sal- varea. Sg ne lumingmil napunea qua sg putemil for- Cu tote impilgrile 0 suferintele indurate de se- ma cq top lantul unireT morale pe quare sg nu-lii colT, romanii din Macedonia ail pgstratd cu ug reli- maT pOtg rupe niqui unil elementil veri quâtil de pu- giositate care insuflg respectulli 0 admiratiunea, insu- ternicti fie ail I ... 0rile., caracteristice ale némului românescil. S'au intre- cutil nemurile strgine in a face sg pierg din sufletulu i din inima fratiloril de peste BalcanT simtulu natio- nalti: scOla, biserica, propaganda, terorisare, persecu- puni, nu s'a crutatil nicT unii micllocti pentru a sterge dupe pgmentulii MacedonieT pangi urmele némula nostru. Tote acestea ailfostil zadarnice :vlastarulti datti din bgtrena tulping a némula romanescd se desvoltézg astgcli cu vigOre., Bucurescr, 18 lanuarie z880. Nemurile strgine incremenite ppg contra loril 0 contra nOstra; se silesdi a nega aceea ce este in- vederatil ca cliva:- esistenta romanilor din Macedonia. Silinte vane, framintarT,inutile;aceia ce este scristi LA SIRENE va fi ; romanul5 nu piere. Noi româniT din Romania liberà ve salutgrnti cu respectii 0 cu iubire,fratTal.nostri. Dorinta nostrg outo l'eterne baceu cea mai nespusg este de a vedea desvoltându-se cul- de l'erso, que brame o bounde, tura romang in téra v6stra; mangaiereai multImirea i'a de palais siau, e brounde nOstra este incredintarea ca nemulu romanescti din lou flot ie fai curbeceu. Macedonia '0 va implini misiunea ce Provedinta iq nepatrunsele sale taine a destinatil fie-cgria rase pe Eilalin passo un veisseu acestil pamentil. que fasié lou tour d'ou mounde: Misiunea vOstra este pe cati de noblig pe atatil de Alor, per que ren l'escounde, folositOre. Frunta0 candil este yorba de aplecare la jito a reire dins lou ceu mgestriii la negotil, voT v'ati deosebitil intru tOte némurile cu care traiti. Faima mistriel, a dalteTi a Sa siero como e s'amuso echeruluT macedonenti a strebatutil in tOte colturile a fouleja touto nuso, OrientuluT 0 dincolo de fruntarii; iaril dibacia vóstra la Sereno sus li clar : in commerciii este recunoscutg, in tOte pietele Euro- pa. CarT insuOri potii fi maT pretiOse ca ale vOstre cQuau you, dis estre moun page ? pentru timpul de astacli?

E lou mestre d'equipage: A TinetT darg cu tgrie drapelulti ce aveff in mang, 1-16u1 crido : Un ome a la mar I (1) drapelulti munciiialtinationalitatiT ;lucratT pentru a ye 'lumina 0 a ye intgri; pastraff cu santenie ace- ifiti in- 7e--g, e9e 1.--"Xf..6.t...... lea ce atT motenitil de la strIbuniT vostri credinta0 eg lumea ye va iubii ve va respecta iarti na, fratiT yo0ri, ne vomil fali cu voI. Lgsati sa strige ceT re i ceT rgtacitY; va veni tim- pulii candil 0 acWia ye vord intinde mama cu frgtie, cad voi infatiati elementulii pgciT,1i numaT prin pace, TRADUCTION prin infrgtire 0 prin muncg se va putea regertera LA SERENO Orientulti.

Sous le heurt éternel de la vague, qu'elle hurle ou bondisse, re, 1,16A44t,--.- il y a des palais tranquilles, et turbulent, le flot les recouvre. Là-bas loin passe un vaisseau qui faisait le tour du monde : Alors pour que rien ne la cache, elle jette en arriere dans le ciel Sa fiere chevelute et s'amuse A. folatrer toute nue, la Sirene, sur 'les lagunes : a picutiti de filosofi'a asupra incid.entelui, aQui veut, dit-elle, etre mon page h.Et le maitre d'6qui- - page : Ohe 1crie-t-il, un homme a la mer 1 Deca ar fi se-mi spun cugetarea si rationamentul in trei ouvinte, asi pote se me respic asia: Tot ce existe, se manifesto, sitrebue se fie obser- Z.4,01: 0 b Zs-dtael...4i el vat; existenfi'a vitale e, din carea se desvolta fiinfi'a observatória; ea se manifesta prin lupta necurmata pentru sinesi. Sciu insa, cà prin atat'a pre pugini ar fi satisfacuti; recunosc deci necesitatea d'a intri cevasi mai afund (I) Provençal (sous-dialecte d'avignon et les bords du Rhiine) orthographe des felibres d'avignon. in cestiune, a face un picupil de filosofia ocasionale.

2*

1 r.

1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 .}

13-

1

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

4

I 2

I

14

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Barbati romani, de zel, inteliginia si distinctiune, crescere, descrescere si acomodare. Este procesul au dat parol'a: sè contribuim toti din tote partile, spi-de crealiune, de formare, reformare si desvoltare. ritualminte ,si materialminte, pentru salvdrea de cu- Fie-care atom, fie-care compositiune, complex, clasa tropire a elementulut roman de peste Balcani. Motivulspeciale de atomi, inteun cuvent: fie-care existintia e: cà acel element este omogen, chiar identic cu gl simpla séu compusa, organica seu anorganica 'si-are nostru si prin indepartarea sa de noi, si prin influ destinatiunea, chiamarea, rol'a sa in lume, chrei tre- intie straine, expus pericolului d'a fi distrus. bue se corespunde, cd cat va ft mai perfecta; in care Mi se obtinde intrebarea :ce ni pasa nOe de acelperfectiune si exactitudine si cuprinde armoni' a intre element, atat de indepartat de noi, fora nice o lega- existintia cu scopul si chiamarea, din care armoni'a tura politica, ba nice sociale cu noi ? nasce ordinea, progresul, fericirea. Eca un apel la mintea nOstra, necesitatea ca se scru- Prin miscare se conditioneza activitatea,er prin tam nexul causal al unei aparitiuni, pre care lumea acesta se afirma, desvOltai manifesta tote. Fora mis- s'a deprins a o cohsidera de naturate; despre care care continua, ar fi intiepenire, ghaia, mOrte con- totwi pre putini sciu se-si de séma. tinua, nota bene ;deca ar poté fi cugetabile exi- Incep direct de la existintia. stintia fora miscare! Cred ehsum détoriu, si indreptatit, a presupune, Eca ce observa si constata realminte mintea ome- cumca cel pugin noi, cei.ce ne intereshrn de viétia nesca pretutindeni, pre 'uncle a potut ea petrunde si participhm, cu consciintia de noi, la luptele vietii, in natura. nu ne indoim despre realitatea existinfiei, despre aceea Fie-care fiintia organica nasce se desvolta, culmina adeca, ca lumea intr'adever e si omul in ea. Deci si apune, pentru ca se-si incépa de nou procesul, las pre sceptici la o parte. nascend, desvoltandu-se, culminand si apunend érasi Dar and admiterni chiar recunOscem, ca lumea, si erasi,in eternitate, pururia prin acelesi elemente, lucrurile externe, vietra, procesele ei, exist realminte, dupa ,acelesi legi, si de buna sema, pentru ace- nici de cat nu pretindem, ca noi tOte acelea le-am lasi scop I cunOsce pe deplin, le-am tunOsce pre de si cu insu- Despre cele anorganice, chimi'a ne probeza tot sirile lor din temeiu. Vom sustine si noi cu multimeaacesta. Prin urmare, rationabilitatea ne indreptatiesce de filosofi si naturalisti vechi si moderni, eh cunO- a dice :Totul si tOte sunt, pentru a fi;se misca; seem din existintia fOrte pugin, si acest pugin forte lucra adeca sunt in necurmat exercitiu al fortielor superficial ;dar totusi cunOscem destul; adeca cu- sale, pentru de a se forma si strhforma; se forma si nOscem, atata, cat conform fortielor nOstre si sta- straforma, pentru a se desvolti si afirma; se desvolta diului de desvoltare al acestor'a, pOte se ni ajunga, si afirma ne'ncetat, pentru a se manifestd. pentru d'a sci, ch suntem, si ca aford de noi, Ast-fel ni se face un picutiti de lumina, un pi- mai sunt existinge omullime, fOrtevariate si dife-cutirt preceputa destinagunea generale a lucrurilor rite de noi si intre sinesi, si cà trebue sè ne aco- existing, destinatiunea inerinte conceptului de existin- modam realitdgi acelor'a, deca voim se ne sustinem tia, fora care adeca, noi nu potem cugetà, nici cd- printre de si se corespundem si noi scopului natu- prinde existintia. rale, pentru care suntem. Intrebarea cea mare si grea: De unde si pana uncle? De unde si-au luat existintiele inceputul? Pentru care Un atom in existenti'a universale este globul te- finale scop? Ce se va alege din tote, pona in finelerestre, planet'a pre care ne aflarn; era omul un finelui? acesta intrebare abia 'mite fi dat omului aatom in vastul acest atom. Dar omul ni se presenta o deslegi vre-o data. Chieia secretului existintieicu ca un atom specialminte calificat si activ; de buna greu se va atlas pre acesta fume a nOstra. Cupa tOte sema din aceeasi ratiune, pentru acelasiti scop, adeca: cate mintea omenesca, fiintra cugetatOria si judeca- pentru a fi, a se misca si desvolta, a se afirmi si tOrfa de pre acest glob, de mii de ani si pana astadi manifesto., si pOte ceva mai mult, conform fortielor a potut petrunde si cuprinde, asia pare, eh va tre- seu facultatilor sale. buf se ne multiamim curalionalitatea,, adeca cu Deca ceva existe, pentru a fi si a se afirma, des- descoperirea si apretuirea- ordinei si causalitcitii im- voltandu-se si manifestandu-se, este absolut postulat mediat proxime a lucrurilor si efectelor, pana la o al rationabilitatii, eh precum trebue se aiba capa- profunclime corespuncliatOria marginitului spirit, mar- citatea ,impulsul, tendinti'a, indrepthtirea de a se ginitelor faculthti omenesci, un ce fOrte pufin, ne-conservd, tot asemenea trebue se fie si observat, stu- spus de pugin, si totusiprO destul, pentru mititeluldiat, recunoscut. Ce ar fi,si pentru ce ar fi existin- atom-om, in infinit si eternitate. tra, deca ea n'arfiobservatasirecunoscuta de nimenea I? Si puneti pre D-dieu in loc de trea- tiunea, existenti'a originea tuturor, si nedumerirea Existintra ca atare, ori-cum va considera-o seu 'si-va va fi completa imagina-o mintea omenesca, rationalminte este si 'va Eca acl un picutia de revelatiune, de lumina asu- fi in etern, prin sinesi pentru sine, necesitate abso- pr'a destinatiunei, chiamarii superiorithtii omului pre luta ;neexistentr a fiind necugetabile mintii omenesci. pament, asupr'a scopului seu specific, cu sentiurile si Existintra in totalitate, in univers, se cuprinde dintOte faculthtile sale, cu cunosciinti'a si judecat'a si existintie mai mici si nominali, nenumerate si infinite, vointi'a séu libertatea sal Ni splica acest'a tot d'o data din existintie partiali, particularithti, specialitati, varie- si natur'a facultatilor omenesci, impulsul, capacitatea thti, in grupe si clase infinite ;tote compun6nd si con- omului d'a scruta ne 'ncetat, d'a petrunde tot mai stituind totul, compunend si descompunend, dupa legi afund in lucruri, d'a cuprinde tot mai bine existinti'a eterne, prin miscare seu activitate eterna, in spagiu sisi tot mai mult teren in ea. timp, continuand un proces etern de facere, prefacere Proba invederata Ca,'kite sunt pentru tOte, nemic si desfacere; compunere modificare si descompunere; numai pentru sine. Dar mai invedereat de cat tOte

15

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN rcun6scem din acestea :continua lupta a fiintielor pen-triumful luptei pentru existintia, de cat in sporirea tru existintia, si a omului si a societafilor omenescirepede, prin Ori-ce midilOce, a elementului lor specific! tot pentru acest scop incliecit si inmiit1 Este drept, este rationalminte, un absolut adever, ca numai fiintiele de acelasi interes vitale, de condi- tiuni identice de viétia, adeca elementele omogene, prin Corpurile de Ore-cari functiuni spontane, organismu, apropiare, asociare, contopire devin realminte si du- pre cari i numim vielia si vieguitórie, cu cat sunt mai rabilminte compacte, solide,resistibtli, vitali; dar tot bine desvoltati, cu atat pentru conservarea sa, pentruatat de drept sirationalminte adeverat e, ca. si scopul luptei in contra destrugerei sale ca atari, elementele eterogenii chiar atat de bine pot ficali- tind mai mult a se atrage intre sine cei de asemenea ficate pentru insogiri si aliantie timpurali, pre cat pre séu de corespundiatOria natura si organisatiune, a-si ele le amenintia acelasiu pericol comun, resp. tuturor impreuni fortiele, a se asocia si grupa langa olalta, li suride acelasiu folos comun. Si de acest adever pentru d'a devenf impreinia mai compacti, mai valo- ar trebui se se conduca, cel pucin fagia cu .Romanii rosi, mai resistibili incontra procesului de destruc- se se conduca corifeii poporului magiar 1 tiune din afara. (Acei organismi mici si inferiori, ca'ror E drept si rationalminte invederat, eh impreunarea nu este data acea posibilitate d'a-si opera existinti'a poterilor, alianti'a intre elementele eterogene, are con- prin impreunarea poterilor, se apera incontra nimicirei sistintia sicura numai timpurale, pona tine pericolul prin admirabil'a lor potere reproductiva.) comun, set' folosul comun; ér d'aci incolo atari ele- Atragerea elementelor, organismilor, vietiuitOrelormente ele intre sinesi incep a desvolta un proces de de o certa categoria intre sine, produce asociabi- intrecere sal rivalitate,care nasce temere, invidia, litatea, carea de buna séma a nascut famili'a, co- ne'ncredere, ceeacecurend dupa-ce au incetat ame- mun'a, statul si esplica amorul, amici'a si alianti'a. nintiarile comune din afara, degenera in ostilitate, in Prin asociari din motivul identitatei de scop si in-proces de reciproca destrugere; dar 6re mintea ne- teres, se nasc compositiuni, cari si ele devin organice, preocupata de patima, prevederea cu rationabilitate, si cad sub acelesi legi de existintia,casi organismii pOte astadi si chiar pentru secoli si secoli, sè se térna cei mici si simpli, individii din cari s'au compus. de atare eventualitate?1 Atragerea, apropiarea, insocirea provin din sem- Romanimea, de cum la un punct sicuir al seu a in- tiul instinctuale al periclului seu interesului comun; erceput a se semtf pre sine ca atare, ca autonoma, si la fiintiele de ordine superior, de cultura si inteligin- a se organisa un.'a si solidare, a inceput tot d'odata tia, anume la Omeni sisocietatile omenesci, din pri- a observi si pericole ce o incunjura si pot se-i ame- cepere si prevederea periclului si a interesului vitalenintie existinti'a, desvoltarea ulteriOra, si si a indrep- comun. tat privirea si ingrigirea asupr'a elementului seu omo- Precat mintea omului, inteliginti'a societhtii,este gen, indepartat, astadi anume asupr'a celui mai espus, mai desvoltata, mai activa si mai agera, prevederea mai amenintiat, si care intru insusi al ei interes vital, i va fi mai sicura si cu atat ea mai de timpuriu side urgintia trebue sustinut, intarit si atras prin cul- mai din departe va observi pericolele ce i amenintiatura. Prin acesta interesare a sa, Romanimea a pro- si folOsele ce i scutesc existinti'a individului, societhtii, bat pricepere, prevedere, si a probat vig6rea vietii. genului, si prin urmare cu atat mai de timpuriu, mai Urmi-vor de sicur acestei manifestatiuni de pre- serios si energic va starui, a pre-intimpina pericolele vedere si vitalitate inca altele, tot mai poterice; caci si a se asicura de folOse. Omul, poporuI, ce are acéstalupt'a, acesta lupta moderna, lupt'a prin cultura pen- pricepere si prevedere, si dispune de cumpetul voin-tru existintia, este abiá la inceput 1 Ea este naturale, tiei d'a di urmare prompta, seriOsa acestei priceperi rationabile, indreptatita, demna de superioritatea facul- si prevederi, este in stadiul de vitalitate crescenda, in thtilor omenesci; ea continuandu-se cu prevedere, cu vigórea yield; acel om seu popor care n'are aceste ratiune, prin destul devotament, destule sacrificie, ne- calithti, seu nu le are in mesur'a receruta, se afla séu smintit va sc6te victorios latinismul in Oriente. Am dis. in stadiul de puerilite, seu a pornit spre decadere. Din acestea se esplica aparitiunea, ca. deca acesta A ./Va4464.:. prevedere, recon6scere si interesare urméza pre tardiu, .., ... mintea prin iminenti'a periclului isi perde cumpetul, retacesce, degenera in patima Orba seu pessimism, si intreprinde pasi, cari accelera si maresc periclul pen- LE LION tru organism. ...",,,,,,,, Vecinii nostri magiari, acest popor strain de langa noi, de care pre noi Romanii ne lega cele mai im- IIfait nuit noire au fond de l'antre, portante interese vitali, pre cand de vr'o 50 de ani Oil nul rayon ne vient fleurir, incOci, reconoscend periclul ce li amenintia viitoriul si Et c'est la, couché sur son ventre, existinti'a, au inceput a cutrieri *tile Asiei de la Que le grand Lion va mourir. Caucas si Volga, pona in China si Tibet, pentru d'a-si cauta pre semenii sei, prin cari se-si intaresca resisti- Sa longue chevelure pale bflitatea, tot atunci, aici a casa la sine, sfortiandu-se S'affaisse sur son corps tremblant, lucra, a conjurd pericolul prin destrugerea elementelor Et voici déjà que le rale nemagiare si prefacerea lor in magiari, prin silasi Sort de sa poitrine, en sifflant. prin maiestria 1 Vom pricepe mai bine importanti'a acestei apari- Or le Renard, plein de genie, tiuni, déca vom tine in vedere, ca vecinii nostri ma- Vient, ainsi qu'un lache irritC, giari, dand adeverului mai sus desvoltat o interpre- Insulter a cette agonie tatiune extrema ,nu-si mai cred asicurata salvarea, Avec un cynisme effronté.

16

ALBUMUL MACED -ROMAN

II dit au Lion : gPauvre Sire 1 Et fier a son heure derniere. La vie heureuse et libre fuit Comme un prince dans Ilion, Ton front plus bleme que la cire, Ii dit, secouant sa criniere : Et tu vas rouler dans la nuit 1 gJe meurs, mais je suis le Lion 1,

Dans ta prunelle douloureuse 9eaddd..d.'ee., Que jadis caressait l'air pur, Tu n'auras plus que l'ombre affreuse, Sans astre ni plafond d'azur. A LEUCONOE Tu. subiras l'éternel jeilne (Ode d'Horace.) Et les noirs épouvantements ; Et moi je vivrai, je suis jeune 1 je courrai dans les bois charmants, Cesse, Leuconoe, de vouloir entreprendre Sur le secret des Dieux et l'ordre des destins : Rapide, en mon ardeur furtive Pour savoir quelle fin nous en devons attendre, Plongeant mes yeux dans l'horizon, Cesse d'interroger les nombres incertains. Et buvant aux ruisseaux d'eau vive et ferme, Qui murmurent dans le gazon 1 Prends le temps comme il vient, d'un cceur tranquille Soit que le ciel te garde encor d'autres hivers, A moi l'inexprimable joie, Soit que cette saison t'en assigne le terme, Quand j'aurai, grace a mes talents, Aux sourds mugissements des rochers et des niers 1 Guette, surpris ma faible proie, D'en faire des lambeaux sanglantsis Sage, filtre ton via, et dans l'heure presente Restreins tes longs espoirs ; nous parlous, le temps fuit 1 Tel en ce discours plein de haine, Libre d'une chimère a tes vceux complaisante, Le Renard, epiant ses traits Cueille le jour venu, sans croire au jour qui suit 1 Affaiblis dans l'ombre incertaine, Triomphe du roi des forks. 1880. Mais lui, levant son ceil oii brine Un rayon presque évanoui, En écoutant ce Mascarille, Ii bailie avec un sombre ennui,

A SOUS FRAI RES BALAKOS ASES FRÈRES VALAQUES la Cigalo moundino. la Cigale toulousaine.

Bolkos nioundis, aouei noummats pople balako, olques toulousains, aujourd'hui nommes peuple Valaque, que salbas nostre noum del clot del debrembie, qui sauvez netre nom de la fosse de Youbli, sapient qu'uno naciu fourgadomen s'abraco sachant qu'une nation forcément s'effondre se cambio soun parla countro un autre escarrie, si elle ichange son idiome pour un autre idiome &ranger, Boules aperbesi cado cammas d'escolp Vous voulez approvisionner chaque hameau d'une école ount bostro lengo siasque apreso as efantous... oa votre langue soit enseignée aux petits enfants. , . Couro poudren tabe dins nostre Capitolo Quand pourrons-nous aussi dans notre Capitole parla Bolko, nous-aus Bolkos tout coumo bousI parler Volque, nous Volques aussi bien que vous I Car bous ses abeurats de l'aigo de Garouno 1 Car vous vous etes abreuvés de reau de la Garonne I Dous milo ans a d'ac6.. .Mentretant, benturous, 11 y a deux mille ans de cela Pourtant, vivace, Bucarest, autant qu'a Toulouso, bourrouno aBucarest, ainsi qu'i Toulouse, bourgebnne un lengatje pariou sus nestris tancs bessous. un langage semblable sur nos troncs jumeaux. Ac6 's pas des Latis que tiras rexistengo. Ce n'est pas des Latins quo vous tenez votre existence. Sès de Moundis 1 E quand les souldats de Trajan Vous étes Toulousains 1Et quand les soldats de Trajan bengueron s'aplanta dins bostro residengo, vinrent s'implanter dans votre residence, pertout bostre, renoum ero bengut pla grand. partout votre renommée etait devenue fort grande. tro grand en Uropo e pus grand en Asio. Elle etait grande en Europe et plus grande en Asie. L'emperi Galetenc es bous que l'abias fait, L'empire galate, c'est vous qui l'aviez fond& Tectosages, sourtits piace de la Dadra Tectosages, sortis pour cela de la Dacie mint bostre raig autan per toutjoun s'ero jait 1 oa votre race autrefois pour toujours s'etait ghee. De mai-t en mai creisses e Reumo ponderouso, De plus en plus vous croissez et Rome Ia puissante, dount le noum soul fasi6 trambla cad' un de p6u dont le nom seul faisait trembler chacun de peur (Saquela part nous-aus 1), agaito soucinouso (Excepté nous pourtant I), regarde chagrinée les pitchous de soun eglo espoutits dins lour i6u. les petits de son aigle &rases dans leur ceuf. Bei mouri de talen la loubo bessouniero Elle voit mourir de faim la louve aux deux jiimeaux qu'auttes cops de sous flancs tirec tant de legfus qui, autrefois, tira de ses flancs tant de legions qu'emmersabo en tout loc en modo d'engraniero qu'elle employait en tous lieux en guise de balai per apilonta rsang e ror de las nacius. pour amonceler le sang et ror des nations.

-17-

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Elo que nous croumpec sa bido a forto soumo, Elle qui nous racheta sa vie par une forte rangon, qu'aben cramado un cop e piejado cent cops, que nous avons bniilée une fois et &ay& cent fois, bouldrian, nous les galeis, estre de fils de Roumo nous voudrions, nous les Gaulois, &re fils de Rome e, coumo Sabinus, passa bastards per ops ? et, comme Sabinus, passer tovt de bon pour /petards?

Neill ICar, s'o fasian, beirian léu nestris reires Non !Car, si nous le faisions, nous verrions bleat& nos ancetres de lour pousco sourti per nous gautimassa ; sortir de leur poussiere pour nous souffieter ; beirian les estranjes, risent de nestris creires, nous verrions les &rangers, riant de nos croyances, de mespresitbal tal t6utis nous cruscassa. l'envie les uns des mitres nous écraser de mépris.

Latis I ... Mes coumtas dounc tout go que lour damoro ? Latins I Mais comptez done tout ce qui leur reste ? Poucle, lengatje, noum, per élis tout es mort ; Pouvoir, langage, nom, pour cox tout e,st mon; mentre que bolts abes serbat bostro demoro tandisque vous avez conserve votre demeure e que bostre parla toustems galhouno fort. et que votre idiome germe toujours vigoureux. Ni tems hi forgo, re n'a jamai pouscut tene Ni temps ni force, licit n'a jamais pu dompter bostre sang arderous que l'atje a pas glagat ; votre sang genéreux que rage lea pas glace ; bostro plago al soulel rabes tournado prene votre place au soleil vous ravez reprise ... Aouei ses grands encaro autant qu'al tems passat. Aujourd'hui vous êtes encore aussi grands qu'au temps pass& 6 Druidos I Un moument quitas bostre susin ; 6Druides 1 Abandonnez un moment votre suaire; agaitas a rendret ount coumengon les jouns ; regardez vers rendroit ot commencent les jours ; belies nestris bessous que, retiplant Laziri, vous verrez nos jumeaux qui, imitant Lazare, en pleno libertat lebon en fi louts frounts. en pleine liberté levent enfin leurs fronts. Cad.' an le roussignol cargo de plumo nobo, Chaque armee le rossignol rev& de nouvelles plumes, ga nous disi6 Mistral, mes gardo sa cansou. nous disait Mistral mais il conserve sa chanson. AhBesiades-lo pla bostro lengo ;es la probo Ah IDorlotez-la bien votre langue :elle est la preuve que de ralbre gal& seS un balent gaissou I que de l'arbre gaulois vous etes un vaillant rejeton 1

Fiaires, glerio sus bous I Del 1poucal, de la serro, Freres, gloireit vous I Du vallon, du cOteau, tout go que porto un cor al pals des moundis thut ce qui possede on cceur au pays toulousain desiro que la pats flourisque en bostro terro, desire que la paix fleurisse sur votre terre, bous admiro, bous aimo emai bous benasis. vous admire, vous aime et vous bepit. T6utis, aici, pregan ..nostre Soubira Mestre Tous, ici, nous prions notre Souverain Maitre d'escarta lenc de bous trounduire, bent, niboul ; d'ecarter loin de vous tonnerre, vent, nuage ; e que nostro amistat frairenalo posque estre et que notre amide fraternelle puisse etre de bostro glOrio, un joun, le pus ferme pecoul. de votre gloire, un jour, le plus ferme soutien.

Toulouse, s Mars .1.880.

Syndic de la Maintenance clAquitaine.

ISMAELSIISAC Isae Dar stei putin cu mine, te cat ca se'ti vorbesc ; (Fragment din Abraham poeme dramatice in tret acte, inedite). Voi-ca nse'ti spun ce. astezi jutendu-me 'n gredine Un cerb zeresc de-odate esind de sub tulpine Ismael §i dupe dinsu-un tigru incruntat de turbare S'alunge, dar nu face o cale lunge, mare, Asa, pe-a lumei valuri trezit In veseie, §i pica Inteo grOpe adInce, peresite, Jucand In desfetare, nebun de bucurie Recnind cu grozevie Eu m credeam fence, peream stepen pe tot ... §'acum, vail mii suspine In peptul meu /not. . Ismael Un altul, ce clitunezi se mai ivi pe lume, (Aparte) Se 'ncearc'aml lua totul, putere cum si nume, 0 demon de ispite, I ... §'ayere, bucurie...,ca si cend a mea sOrte, M'ar fi lasat pe lume se am o viate. melte . Isms Dar asta nu se pote . eis Ie nelucirel.. 0 'nchipuire triste ce 'n hone n'are fire Asculte. cerbul scapit iar tigrul In prins6re Turment'a mea videre. §i cum, cunt p6te 6re Ca s6reasa se fie de batjocorithre? I Ismael Realitate-amare. .and o simt, m 'nfior, Indata piere 'n mine si dorurii amor Ei bine, pentru hazme mii aicea 6re 21 ... §i 'nlocule . 0 1tarte al lumel Prea Putemic, Tu faci tot, tu esti mare, ear eu sunt un nememic I Isae Asi vrea cu-a mea siin. porunca seti ascult Dar sufletul In mine este renit prea mult . Ba nu, dar voi ati zice... adice-asi vrea cu tine Dace 'n copilerie eu nu simtiam dulceate. Se mergem prin livede, prin verzile coline, Nu Iml perea amare vr'odat'acesttvista. San la isvor devale s ne reconm fata Dar late . Vedavine . 01 vine spaima mea 1. Tutii cebarifiapa, ea par'ati recle viata Ajutente Tu DOmne se nu'l mai pot vedea I. Ei bine mergi ? . (Vrea se ias) Ismael (IntrA) Isae (Aparte) Acolo, putin de Vas Impinge De unde alergi fratei pari asa grabit? 1 . S'ar duce pe Vecie dar nu, cu al seu singe Te cat de multe vreme fer'a tefi gäsit. Nu voi ami peta mlna 0 I D6mne me pezeste Ismael Ceci furia mea mare ovgdcum isbucneste, Plec ;... 0 !Cedeti ceruri asupra tidvei mele I Alerg . ba nu, am trébe ... m duc, m grebesc... Se nu mai simt .

[13,262].

18

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

Isao Ismael (Exaltat) Hei frate Ipriveste tu acele raptura tical6sa 1tu totul mi-ai rapit I paid paseri care sbOra. ..Sun& niste porumbei Si nume,i avere,i once am gAndit . Ce salt mereu in aer jucanduse 'ntre eT. Eu care eram mare, mic azi sunt lânga. tine Dar ah 1... Din stapin sluga ajunsam,i ori ce de pe mine Attrna 'n mizerie ...Pentru a ta fiinta. Ismael Eu sufer In cruzime, si-acésta umilinta (Aparte) TrebuY sesi ea un capiit ...Ori tu remâi, ori eu! SIngele 'n mine 41 simt cum se tot sue Sub ast cer nu se 'mpacul sufletul meu cu-al teu !... Fioruri m str6bate ce par'c'ar vrea semi spue Ca . pot sa fiii ferice ...c'o lovitura . Isao

Isae Dar ce spui, Ismaele ? Esplica-te mai bine ... Heel Eu n'am vrut nid-o data vre un reu pentru tine Ismael yin degraba, priveste acel ulei Din contra ... Ce printre vInt s'alunga, Inc6ce paid. vine, Porambii se 'mprastie ...el dupa ei s'atine, Ismael E-apr6pe, uite !iatti4 . Destul, s6rta astazi ne Inpart6sca Ismael Pe viata. sau pe m6rte, lupta, ne 'ndreptaVsca ; Deci aparate, lupta cu brat hotarator, Ei bine te urmez Din noi doi sul s'aleaga ... Si eu voi ca si tine azi sma desfatez. Isac Isae Dar uite, Ismaele, uleiul fugäreste Opreste-te I...Ajutor !... Pe un porumb, sermanul... 0 I D6mne 41 pazeste I Ismael Esti cam smintit se vede, de cati prin cer si nor .. . S6 mergem I Isac

Vezi Iuleiul a prins porumbu 'n sbor 0 CIMILITURA ISTORICA. Ismael e zice cg pe la jumetatea secolului al 14-le Ai sa sfirsesti o data cu-a ta lunga poveste ? Dragodin Marmoros, urmgrind cu boiarii sei un zimbru la venat, ajunse pintre Carp4i pe malul unui Isao riu. Acolo ucisse zimbruli se bucurg foarte. Locul

Ce vad Iun vultur mare s'arunca far' de veste. .. placa atAt de mult incAt nu se mai pail intoarce Uleiu'i prins ...porumbul din ghiarei a scapat a cassg. Se aezg acoloi domnl cu ai sei peste targ. Si pica ... ba nu, sb6ra. ! 0 I peu prea minunat 1 Iar pe acel riu '1 numl aMulda», dupg numele cane- lui seu iubit,care se inecasse in acel riu.Cuventul Ismael (Aparte) e Mulda-apa »s'a mai ros in sute de ani 0 a ajuns Acésta povestire, 4mi face mare reu e Moldova:» de unde numele apei 0 a Wei intregi. Si para. .. Dar Muthe inseamng pe neMeste ealbie»,i Mulde curg azi incg multe din muntii Germaniei. Isac Veneai tu drept din Marmoros o 1principe Drago, CAt m bucur I. ori mai dinspre apus din teH mai depgrtate, de-ai pu- tut da lacrimei Carpatilor un nume nemtesc? 0 cum Ismael te mai chiamai tu care ?I

Ori el fie .. .ori eu1 RerUn 4116 Februar z 88 o . Isao cse-otart-5-71A"At Uleiul ce simtise porumbu 'n ghiara sa S6 credea staptn dinsul, dar vai, tot el pica, Intio ghiara mai tare.. , MANDADIS Ismael a la mernbri ddu Prince Lucian Bonaparte. (Aparte) Un frig pare cemi vine Ce 'nghiat'a mea sufiarei Ongele din mine. Cant !siegues counsecra Acésta. istorie ... Daeasi fi eu ulei, Au sublime Inchaient fc16u scetre dis Espagno ; §t.vulturul, nu altul de elt parintii mei? ... A-n 6u qu'a prefera He dara nu se p6te, acésta'inelmire... Au chamatan di cour li cant de la campagno I... Aci valea'i retrasa, nu sulla nici o fire Se d'asard ai d'alen, S'aste doua mani tapeni In lucru de le-as pune ... E la Muso qu'adore un. pauquet de fes m'amo, Doti Grand-Paire seren la voio em6 la flamo Isao Ispiron lou Felen I

Dar ce stai tu pe gflnduri ? vezi fructele sunt bune ...

- 19 -

1 ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

TRADUCTION Man e testo levado Vous souven? coume un ro dins la mar s'enarque Au mie de rassemblado ENVOI Aqueu; e tout en flamo, arderous, s'escride it la mémoire du Prince Lucien Bonaparte. aSauvas la Santo-Baumo (0 verai patriouto 1 o pur republican aPer bel amour diu Ben, senoun di Santoo Sant, Chant!sois consacre aSauvas lou Bos qu'embaumoI Au sublime Indifferent du Sceptre deg Espagnes ; Acelui-la qui a priféré aSauvas-lou, cieutadin 1 Au vacarme des cours les refrains de la campagne 1. .. cQu'es l'amours din pals, lou soulas d6u terraire ; Si parfois j'ai du souffle, aQu'es divin, 0, divin I Et si la Muse que j'adore niaime un peu, de temps-en-temps, cQue nous fai toujour gau senso jamai mautraire C'est que du Grand-Pere serein la determination et rardeur aSauvas la Grand Foul-est, Inspirent le Petit Fils! cQu'es de roussignón pleno, e de flour, e d'oumbrage, 'Mars 2o, 1880. aQu'es un lia de dous raive, e d'amourous ramage ; aDe Prouvengo rafrest I .0, de causo sacrado, (1)Dins la Fourèst d.e la Santo-Baumo*) aIs me d6u mounde entie, soun de taut beus aubras, cQue cargon milo annado There is balsam in the forest for my pain,. «Sus si front majestous, tan qu'un sant nivoulas... Said the Lady Eleanora ':*) (Sauvas-lei, Pople sage I... 7. Clarence Mangan. cLaissas canta li pin, laissas fueilla ii fau, cE pausas vasti serro, emai vasti destrau 1 ... l'ouro de Yerrour, «Foro, infame carnageI Quand se pounchon de lum ii pounchoun di mountagno ; E sus fueio e sus flour, c0 Pople, m'es avis, En perlo de diamant s'escampiho reigagno, aQu'un tau en glandimen d'un Bos taut fourtunable Vous treve, o ro 'st rassa. aEs orre chapladis, Ce draidu delicious de la Fourest oumbrouso, cAu davans de l'Azur es crime abouminable 1... Qu' .4que10 di Peu d'Or, la Divino Amourouso, a Un bel aubre a si dre Trevavo au terns passa. t) «Coume un ome 1... E subran : c Viva la Santo-Baumo I. EVivo longo-mai la Grand Fourht qu'embaunko Is Dins la ciarour de l'aire, S'escritle tout rendre. Sus Hs aleto d'or de l'Imaginacioun, Coume un aucen voulaire, 0, digne d'un Pountife, A deja iiu m'enaure au cim d6u Sant-Pieloun... 2) /Elouquenci couralo ! 0 valent parla d'or I 0, dedintre la Baumo, Mai de.bado m'esquife Ounte, la Madaleno autan, fasie soun lie, De tu, Seuvo encantado, e de ti sants acord!... Au mitan d.'un acamp d'angeloun nienestrié, Tout quinsoun, touto abiho, Aun courage s'embaumo. Touto fueio que matt, tout6 flour que lusis, A tis aire, a ti rai, m'atiro e me sourris... Salut, noblo Fourest. 0, sies de ma Famiho 1 Fresco coume Imo Font, verdalo, tranquilasso ; Que sembles facho espres Un paradis d'auceu, embeimado, belasso 1 )-4././1 e.ReNataA* *le Quand chourle toun alen, E sus toun sen m'amate, o rode per ti draio ; Manor of St. John's par Waterford (Mande). Quand saboure countent ti cansoun linde e gaio, Gounfle de sentimen. TRADUCTION D'un coustat o de l'autre, 0 roure a milo fueio 1 o ben fau a trounc Esc I Entre-mitan de vautre, Lieu per bono escascengo au sen de moun pais, Dans la forêt de la Sainte Baume Au cor de ma patrio 1 Erne vous&rentour m'atrove entre mi gen, Aubre grand e flouri 1pople siau e risent1 Al'heute de raurore, Sias, vous, de ma famiho 1 Quand les pics des montagnes sant touches de la lumiere, Et que, sur feuille et sur fleur, Gracious, prim, loungaTu, La rosée s'éparpille en gouttes de diamant, Vous clinant vers la terro o vous dreissant dins raire, Je vous frequente, 0 rochers fendus 1 Blanquinous, brancaru, 0 sentiers délicieux de la For& sombre, Teu d'esmeraudo o d'or, sias mi parent, mi fraire, Que Celle-la des Cheveux d'Or, l'Amante Celeste, Si fieu de moon aujoa, Frequentait jadis. Qu'ant an vous redoune quasimen la vidasso, Quand d'afrous esclapaire eron rau de menago, A travers l'air limpide, Per vous traire per soa. Sur les petites ailes de l'Imagination, Comme un oiseau qui vole, (1) Provençal, Sous-dialecte d'Avignon et des bords du Rhine, orthographe Je me transporte déjà au sommet du Sant-Pieloun... des felibres d'Avignon. Ou, dedans la Baumo (grotte), '4).A. la Revolution, dit Mistral, il s'en fallut de bien peu que le Bois de Oa la Madeleine autrefois fit son lit, la Sainte Baume, gloire de la Provence, ne fat vendu comme proprieté natio- nale et coupe brutalement pour faire des baches. C'est Lucien Bonaparte, Au milieu d'une reunion d'anges menestrels, aine de Pempereur Napoleon I-er, qui le sauva. Car, par bonne fortune, Mon coeur, se penétre de parfums. Lucien, A nate epoque, &ant A Saint-Maximin et y presidant la societé popu- lair., -fit, avec eloquence, valoir Pantiquiti et la beaute de la fork, et gagna son proces contre les fendeurs de bois.. Salut, noble For& 1 44) .I1 y a du baume dans la Fork pour adoucir-douleurs,. disait la Dame Fratche comme une fontaine, verte, profondément tranquille, Eleanore. Toi qui sembles faite expres x) Dans les environs de Saint-Maximin, se trouve la celebre Fork de la Sainte-Baume, oU suivant la tradition, sainte Madeleine, apres son arrivee en Pour etre un paradis aux oiseaux, enbaumée, bien belle 1 Camargue avec Saint Lazare, Sainte Marthe etc., vint se refugier dansla grotte, Quand je hume ton haleine, devenue depuis se rendezvous d'inombrables pelerins. Et me niche sur ton sein, ou que je m'égare par tes chemins; a) On appelle tainsi un piton de rochers qui domine la chaine des mon- tagnes tout entiere.C'est IA que, d'apres la legende, la sainte penitente Emit Quand je savoure content tes chansons claires et enjouies, chaque jour portee par les anges pour se livrer C la priere. (Le Coeur) comble de douces sensations.

8*

- 21 - fr ALBUMUL MACEDO -ROMAN

22

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

D'un dote on de l'autre, prospere, tot assemenea fgrg ug comptabilitate regu- 0 el-1411esAmille feuilles I8 beaux lêtres aux troncs lisses I Au milieu de vous-autres, latg, nu putem avea uä bung gestiune financiarg. Je me trouve par bonne &Mance au sein de ma patrie, In ori-ce intreprindere dar, Creditul, Finaneele Au coeur de mon pays ! Avec vous it mon entour, je me sens en-cnmpagnie de mes gens, F2iComptabilitatea, sunt pivoti care garantes1 reu0ta Arbres grands et fleuris I peuple tranquille et joyeux 1 aiassigurg succesele dorite. Vous etes, volt, de ma famille !

Gracieux, svehes, allonges,

Vous courbant vers la term; ou vous dressant au ciel, 130' Blancherres, rameux, Teints d'émeraude ou d'or, vous etes mes parents, mes freres, Les enfants de mon aleul, Qui jadis vous redonna (pour ainsi dire) la vie, Quand d'afreux destructeurs étaient rauques de menaces Ptair vous jetter A terre.

Main et tete hautes Ne vous souvient-il pas ? comme un rocher dans la mer, se dressa LOU REIRE E LOU FELEN1) Au milieu de rassemblée Celui-lA.; et tout en feu, il s'écria passionement Fablo. wSauvez la Sainte-Baume «Ce vrais patriotes I8 purs républicains1 Par bel. amour du Beau, si non des Saintes ou des Saints, Un Reire avie 'no mouestro en or, w Sauvez le Bois embaumeI D'aquelei que sounon reis ouro : Un jour, A. soun Felen, qtranavo em'eu d'acord a Sauvez-le, citoyens I Digne :Tele. darad Venfant respounde ;Quouro ? «Car c'est ramour du pays, les delices du territoire, Quand li aura plus d'Oli au calen, «Car c'est divin, ah 1divin Que pourrdi plus juta d.'amouro 1 «Et il nous rejouit toujours, sans jamais faire du mal : Qu'es euo ? Quand la mouert m'aura, coupa ralen. «Sauvez la Grande Foret, Ni a'nearo per long terns ? dis alor lou Felen, «Qui foisonfie de rossignols, et de fleurs, et d'ombrages ; D'enfant ansin ni a detour agi, «Qui est un lieu de doux reves, et d'amoureux ramages ; Car lei gent ai gaire de couer : eLe faite de la Provence I Quand esperon voueste eiretagi Selanguisson que signes mouert. «Oui, des choses sacrées, Marsilia. 5A la vue du Irionde entier, sont de si magnifiques arbres, «Qui portent mile ans «Sur leurs fronts majestueux, comme une aureole sainte... «Sauvez-les, Peuple sage I... «Laissez chanter les pins, laissez feuiller les hetres, «Et deposez vos scies, aussi bien que vos haches ; (Arrière, carnage inffime 1

60 People, c'est mon avis, a Qu'un tel abattement d'un Bois si prospere «Est un horrible massacre, TRADUCTION «A la face de l'A.zur c'est un crime abominable I... sUn bel arbre a ses droits Comme un homme )... Et tout-h-coup:--s Vive la Sainte-Baumels L'AIEUL ET LE PETIT FILS. EtiFive eternellement la Grande Feb* Zmbazsmie is S'écria tout la ville. Fable.

0, digne d'un Pontife, Eloquence du coeur 1 0 vaillant parler d'or n Aleul avait une montre eq or, de celles qpi soqrient Mais vainement je m'enfuie les heures ; un jour,itson Petit fils, qui allait d'accord. avec lui, , De toi, P.m* enchantée, et de tes saints accords ii dit : Je td la donnerai IL'enfant lui repondit; Quanc0-- Quand. Tout pinson, toute abeille, ii n'y aura plus d'huile A. la ldmpe, que je ite pourrais plus man- Toute feuille qui s'agite, toute fleur qui reluit ger I Qu'est-ce a dire Quand la mort m'aura coupe la respira- A tes airs,it tes rayons, m'attire et me sourrit.,. tion. Y en a-t-il encore 'pour long-temps? lui dit alors le Petit fds. Oui, tu es de ma Famille I De pareils enfants 4 y en a de tous les ages; car les gents niont pas beaucoup de eceur; quand ils attendent votre heritage ils lan- guissent de vous voir mourir, Marseille. Basele succemluI Intreprinderior Vroiti se faceV fericirea und poporii ?Insu- fricaluT Dumnecidi i Inori-ce intreprinderi, ca se obtinem resuttateflati'T mai intai ru0ne de prospere 0 durabile, trei factori sunt indispensabili: Omenn. cre§terea trebue se mérga innainteaInv6tX- turd. Faceti'i cunoscute limbai istoria neamuld ld, ca se p6tti cine au fost, cine este 0 cine tre- CREDIT, FINANCE, COMPTABILITATE. Pi bue se fie. scoli de agriculturg, de arte Primul este basa celd d'al duoilea, iar comptabili- gimesserii, de comerciii,i yeti' face de sigur cetg- tatea este bussola gestiundi indexul stgriT financelor. 1) Provengal (sous-dialecte d'Aix et des Marsille) Orthographe des felibret Ast-fel, precum fgrg credit nu putem avea finance d'Avignon.

23

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

tuff adeveray burif carY n adever isT vorti iubi terra. vement, tels que le soleil, la lune et les étoiles. C'est Francia datoresce eliberarea territoriului ef numal in- ce qui fut fait en Egypte. Les anciens Grecs n'éleverent pas la religion fort dustrid, artelorti, comerciuldf seit au dessus de ce qu'elle avait eté sur les bords du Nil. E y eut peu de métaphysique dans leurs doc- BotosanY, trines polytheistes; ils ne purent jamais faire pénétrer kinuarie 1880. dans leurs sanctuaires la notion de runité du princip ,greter absolu des choses. Les Brahmanes et les Perses degagerent ce prin- cipe de la multiplicite des anciens dieux, que leurs ancetres lent- avaient leguee. Le christianisme adopta cette unite et, la propa- geant dans la partie occidentale de l'ancien monde, Bucuresa, 27 Decembre 1879. en expulsa les dieux. Toutefois ce serait une erreur de croire que le chris- D-lai V. A. theehiii, pentra Albumulü Maeedo-Roman. tianisme soit lui meme la _theorie finale oa l'humanité doive s'arreter enfin. Pris dans sa generalite le Dieu des chretiens présente a l'esprit une forme person- Ascrie ceva intr'unti Albumil este mai tottinelle, qui le fait ressembler a un homme agrandi,h d'a una ug cestiune de vanitate si pentru proprietarul un prince absolu regnant sans partage sur un univers Albumulta si pentru cell care lasg intr'insul urmele d'origine miraculcuse. Tel ne saurait etre, du moins spiritula seti. Nu e tocmai asa cu Albumulti Macedo d'apres la science moderne, le principe absolu des Roman; elti este ug opera de bine-facere, de justitiechoses, La puissance, rintelligence, la vie sont des si de interesti national.Celli care va scrie int/Insult-1'formes secondaires qui ne sauraient etre transportées cg va lua unti numgrti mai mare de esemplare acelaen lui, parcequ'elles sont en contradiction avec la no- va avea mai multti spiritti. tion meme de l'absolu. Ii faut ajouter que les eglises Daca cifra cererilorti se va urca la celti putinti ug.chretiennes, creees pour la plupart chez des peuples sutg de mil' esemplare, Albumulti Macedo-Roman va qui sortaient de la barbarie, ont fait dechoir ia pri- deveni unti monumentti de mandrie nationalg, va fi ug mitive notion chretienne de Dieu, telle qu'elle est in- noug probg cgs poporul românti are nu numaf initng diquee par quelques formules d'un Evangile. dar si spiribl, c'g este unti poporii inteliginte. Quoi qu'il en soit, autant les premiers hommes ont Sg mi se reserve si mie ug snth esemplare carii seeu de facilité a creer des fetiches, autant il est diffi- voril impgrti scolarilorti nostri sgteni ca sal se bucure cile, chez les peuples civilises, de faire un pas de plus 0 ef ailandti cg sermanii lorti fray din Epirti, The- dans la voie de la metaphysique religieuse. salia si Macedonia att ug mama bung in Romania. E en resulte que les religions sont des phénomenes a longue periode, comme les revolutions de certains astres ou -certains mouvements dans la mécanique celeste.. Les eglises, les cultes spéciaux, les heresies sont des phases diverses ,plus ou moins durables, dans chaque religion. Ces phases sont destinées a paraitre et a disparattre tour a tour, sur le fond corn- LE SENTIMENT RELIGIEUX. mun dont elles se detachent successivement. L'homme qui se rend compte de leur nature et de Le sentiment religieux est universel et perma- la marche des choses, voit avec un extreme intérêt nent dans l'humanite, dont il forme un des caracteres ces changements reguliers s'accomplir. Leur régularité specifiques. Mais il est inegalement developpe chez meme l'empeche de s'en emouvoir. Ii se persuade au les individus et dans les races humaines, parceque contraire que les chutes successives des églises et l'objet auquel il s'attache est vague et n'offre pas a des religions marquent autant de progres accomplis l'esprit une idee qui puisse etre facilement analysee. par les hommes dans la poursuite de la vérité. Il est dans les memes conditions que le sentiment du beau et meme que le sentiment du bien, lesquels, quoique universeIs et permanents dans le genre hu- main, varient singulierement avec les temps et les lieux. Paris, 4 7uin z880. Les religionsse distinguent parlesdefinitions qu'elles donnent de l'objet, naturellement indecis, du sentiment religieux. El les la definissent preswe tou- jours en l'assimilant a quelque objet connu. Plus la nature de ce dernier est elevee dans l'ordre des idees, plus la religion acquiert d'elevation ,de dignite et d'empire sur lesesprits.Les races inferieures de HIVER l'humanite assimilent et vont jusqu'à identifier Dieu avec des objets materiels, qui deviennent ainsi des fetiches. A un degre plus haut, les hommes qui font Cuand les bois dépouillés pénétrés par la bise profession d'eclairer les autres sur ce probleme don- Gbinissent en heurtant leurs branchages pelés, Au souffle de l'hiver quand la bruyere grise . nent a Dieu des formes diverses, mais imaginaires, Se penche en frissonnant sur les gazons brfilés; d'animaux, de plantes ou d'etres inanimes en mou-

24

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Quand le haut peuplier diamanté de givre, Quand les moutons au fond. des chaudes bergeries Chrcelle sous le vent, s'agite avec effort, Pres des rateliers pleins se tassent en belant ; Et bat Fair de ses bras, ainsi qu'un fantiime ivre Quand le triste heron s'en va par les prairies Qui titube en sortant de souper chez la mort ; Solitaire et le bec dans son long jabot blanc ; Quand le lievre en forat a trouve sa retraite, Pres du foyer joyeux quand, la jambe allongde, Sous la racine seche, et les chardons velus Nous fmnons en songeant au pays du soleil, Quanl par les froids sUlons la perdrix inquiete Dans des raves chéris quand notre Ame plongée Rappelle ses petits qui ne répondront plus ; Revoit de fleuve pur et l'horizon vermeil ; Quand les oiseaux frileux et tapis sous les lierres 11 faut penser ceux qu'aucun feu ne convie, Ont du printemps dernier oublié les chantons ; Qui cherchent, au hazard, des chemitis inconnus, Lorsque la ciel est gris ;lorsque sur les rivieres Que la misere étreint et qui vont dans la vie Le vieux Janvier &end ses nappes de glagons ; Front iaenché, cceur en, deuil, ventie vide et pieds nus.

.41

La Roumanie a droit a l'estime de l'Europe : elle nu poti. II-leEste proprietatea indivisa a celor cu est, entre deux despotismes, comme une forme de lacari a/ legaturi de singe 9i care pe lang'd amorea na, liberté qui dolt nous etre chere: elle est en outre un turala care 'ti pOrta yea in tine unica mangaere a prolongement de l'Europe latine et son boulevard duloril; altii sperantile ;altiI sprijinul; altif fericirea, ceté de l'Orient. ilusia9iviitorul lorti.Rapindu'tl vieta prin un act salbaticA expropriecli o lume intrega de tot ce thcea fericirea eI. Cine dgacest drept, nenorocitule? A9i intelege se te nenorocesci singur daca al fi fiinta iso- lathpe pament, dar celelalte flinl, celelalte existenti, carl prin natural 9i sOrta sunt legate de tine, 9i impar- ta9escil cu tine, fare se se planga, tote suferinteleSi tOte bucuriile care le simti tu in cursul vietei, pentru ce se le nenoroce9cl? Ai tu judecata ? Judeci tu, ce faci? Meson tu intinderea crimel tale ? Nu 1 i pentru ce nu? Pentru ca filosofezil Nenorociti ridicol filosofl lubesediadmird geniul si talentul, nuAi citit pe doitrei nebuni in viéta ta, aT dat peste m Inchind decetta virtu-01 valea plangerilorti, peste suferintele Iumel; te al de- Presed. Comit. Essecudvii anti Socie*il de Culturl. M acedo-romanit. prins se judeci cu el ca viéta este un lantti de chi- nuri, ca totulvanitate pe acest pamnt 9i nimicil de cat vanitate;i fiind ca ai sufletul micu al : MOr- tea in aseminea inprejurarilsi ce mOrte ? mOrtea prin sinucidere, este singurul leacil la aceste rele?Ticalosti leacil 1 Ca smintit la minte, te inelegIi, caci nebunil se intelegu 9i nebunia este contagiOsa, al citit ne- buni,-dar ca om cu mintea intréga resonand in materie, pentru respectul ce 'mY datorescil ca om nu te inelegti. III-le: Mai gray de cat tOte :e9ti ceta- teanti, faci parte din societate; e9ti un membru folo- sitor, fie prin bratele tale, om de rend muncitor, fie prin sciinta, prin me9te9ugul, prin talentul, prin geniul teti chiar ;activitatea, aptitudinele, fortelesifaculta- DESPRE SINUCIDERE tile tale contribuescil la acel totii,care face fericirea generala a societatei in care trae9ci, constituescil pa- trimoniul comun, nu numai a lumei care are ace* Omule, care intl.' un moment te-al hothrit se te na9cere, acee9i origina, acele9i traditiI, acee9i istorie omori, te intrebu : de unde al tu acesta: indrasneala, moravuri, dar 9i a lumel intregi, abstractiune facuta acest drept ? Lucru de care voe9ci se dispui in modul de nationalitate. EI bine, te intrebu, facu apel la ju- acest selbaticil, vieta, nu este proprietatea ta cum tu decata ta; e9i din frigurile nebunid, spune-mi dar, pretincli ;este proprietatea tuturor. I-iii : Este proprie-spune-mi fara se deschicli cartile in care aI citit : cu tatea lui Dumnecleu, ori-cum ai considera tu pe acest ce drept ,ce privilegiu aI tu ca se privecli o intrega Dumnecleu, sub forma lui ideala 9i metaphisica pla-lume de tote bunurile iavantagele,care le pOte nand d'asupra Universului ca fiinta eterna, atot-puter- capata de la tine, child tu viind in lume e9ti marcat nica, invisibila 9i indivisibila; seu in forma materiala, prin mana aceleI fiinti care se nume9ce Dumnec).eu, representath prin natuth, acea forta inteligenta a caruia e9ti chiar tramis pcite a contribui la binele generalii? mecanism harmonios te umple de admiratie; 9i intru- VeslI.ca aici mal cu sema respunsul este greu, 9i pen- chtu vieta ta apartine acelui Dumnecleu,spirit seu tru ce este greu ? Pentru ca tot ce e in natuth are o natura, nu poti dispune de ea, caci dispui de lucrul destinatie. Acesta sOrta fatala o imparta9e9ce intrega altuia. In tot casul trebut se 'i cei consimtimentul 9i lume animala. Natura nu se desminte nici se falsifica

25

7- ALBUMUL MACED 0 --ROMAN

.nici o data ea insasi. Lege le e sunt fatale, immua- ori un atheu. De esti un bun crestin, atunci cundsce bile si eternele. Plante le Itasca &and trebue se nasca dragul meti cIadul si Raiul nu sunt in Cerd, cum sipierd iarasi cand trebue se piara. La nasceresi spun santele scripte pentru mintele grosolane, ci pe mOrte ele nu au nici un rolii,o forta streina decidepamentti; plata si resplata se priimesce aici; opinia de ele. Aseminea pentru tot ce are vié i resufla publica liquideza biladtul fie caruia. De esti unathed, pe pament, masine nimicil decht masine conduse de atunci esti fiinta cea mat neghibace si mai nesocotita un singur masinist, natura, acea regina la pOlele caria pe lume, caci te priveslI voluntar de tot ce face feri- se inching cu respect tOta suflarea omenesca, oameni cirea omului, relatiile cu familia, relatiile cu amiciT, siimparati. Natura, acea divinitate care cu un despo- relatiile cu societatea, contactul cu lurnea, contactul tismit inexorabil tine in mana nivelul legalitatei silu cu frurnusetele naturei pe care toti le descriem in trece fara deosebire peste capul tuturor cand este de visurileipoesiile nOstre dar pe care nime nu le pu- plait etributul care se numesce mOrtea. Dar acest tern reproduce! tribut natura voesce se fieonest, leal, plait la Daca nu ar fi decat acest singur motivti, eu cred timpti si nu prin anticipatie, ea nu iubesce esconturile ca e de ajuns ca se te atasezi cu inimai suflet la in materie de vieta. Natura este o creditoare dulcepi acel lucru pe care noi 'ld numim vieta. Traiesca vietal generOsa, nu priimesce plata decat la scadenta. ViataTraiesca vietal este o trata, ea primesce falimentele fortate dar nu Iubite amice, fiT cu minte, mintea ta va profita bancrutele fraudulOse si cine se sinucide comite o ban- altorai vorn putea ast-fel inchide acea condica, care cruta fraudulOsa. se numesce condica sinuciilor, rusinea omenirell Când In fine, fiind ca esti sub judecata mea, nenorocitule,veT lua streangul séti arma omoratOre in !liana, gun- siaT avut dobitocia se te consulti cu mine inainte de detete la mine si veT fi scapat. a te ucide, conchid cu urmatOrele reflexil cari au se 'tiservesca sitie si celorti cari se ucid la aseminea intreprinderi: 8e lasti la o parte doliul, care prin lipsa ta aT se 'lti lasi a in sinul familiei tale, fiein sinul societateT care te stiméda pentru bunele tale merite sicalitatl; teintrebil:tabloul .negrui lugubru care are se infatosede corpul teu destrus si slutit prin tine insuti 'ld contedi tu pentru nimica in balanta resolu- tiunei tale pentru a te seu a nu te sinucide? Credi tu ca dupe ce al deprins o lume intréga, pang la o varsta Ore-care a te iubi si a te stima; fie pentru ori ce calitati justificate seu nejustificate, este frumos lu- cru se termini viéta ta cu o representatie ca acesta, se oferi acest desgust lumei de a te vedea intins pe AUNE FIANCEE rogojina sal pe matasa, acesta nu importa, sluttisi hidosti,mort cum nu mai more nimene. Nu 't1 pui Elle etait blonde comme vous, tu in minte ca, cand omul mcire de mOrte naturalä Celle dont les yeux fins et doux totiira jilescil,toti11plangd, cortejulti lui funebru Me laisserent Fame blessee; este pomposd, toti intovarasescti cu mandrie la lo- Pourtant je ne suis pas jaloux casul eternd ;dar and dispare prin sinucidere toti De vos bonheurs de fiancée. reprobeada, toti blasfema, fuel de el ca de o oroare ;insasi familia lui cu lacrimi in ochi ascunde Honte a ceux qu'aigrit la douleur 1 acesta rusine, care este o path' eternela pentru ea; si Je n'ai rien d'elle qu'une fleur; ministriT religiunei se refusa aT da un morment cresti- Mais, quand un couple d'atnants passe, nescti. Haide, iubite, numaT filosofa, oamenil cititT de Je dis au bon Dieu: Rendez leur tine si cari cad stricat mintea ati disparut de mult. En felicité ma disgrace. FiT bun de lasa fictiunile, desleagatl ochil si infra in plina realitatei vedi: vieta este un mare darti Dum- Bien qu'il soit de vous separe, nedeescil, vieta este ceea ce voesce omul stí o faca. Votre ami se sent desire; Esti intelepttir conduci bine vieta ta in lurnea acesta, Il est triste comme vous l'êtes, adica o porti pe calea bineluI, si a virtutilor, intelegi Moi, j'ignore s'ils ont pleure, datoriile tale de implinit catre tine insuti, catre semenil Les charmants yeux de violletes. teT, esti si vel fi tot-dea-una fericit ;nu vel intelege destinatele tale pe pamant, veT umbla pe drurnuri séti Qu'on vous aime comme j'aimais; cararT cotigite si necorecte, vel finenorocit, dar si C'est le vceu que je me permets, in casul acesta de pe urma, Domnule filosofd, impro- Le secret que je vous confie. visat, nu esti in drept se'ti jeT adieo de la not fare Je suis rnalheureux pour jamais; timp, caci 4rebue se traesti ca se te vedi resplatitti Soyez heuretise pour la vie 1 dupe fapte'ti. Vel muri, te veT duce cand va porunci Dumnedeti, seti medicil, se me erte D-niT media de rnarele puterii daruri ce le recunoscd. Daca nici aceste consideratil nu te oprescti dela fapt, nebunule, apoi te intrebti ce negustorie faci tu ? 7.1%,v41-44. Esti sigurti tu ca schimband lumea acesta pentru alta lume idealai necunoscuta pentru tine ..aT se fil maT fericitil? Din doue lucruri una, ori esti un bun crestin

[13,262.] 4

26

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

AN ECDOTA dg el pilde ate pi mai multe: cu smocul de nuele, .....-0 cu taurii invràjbi0i insfirpit se silepte bietul creptin din resputeri a-i face sg inteleagg, care sunt roadele La 1857 pe cand se ferbeg unirea in Iapi, boerii bine-fgcetoare ale unirei; aducendu-li aminte, -cg tot moldoveni liberali, ca reposatul Costache Hurmuzachi, epentru unirea tuturorz se roaggi sfanta bisericg in Kogglniceanuialtii au ggsit cu cale sg cheme latoate zilele, mai bine de 1850 de ani. Ei oameni adunarei cati-va tgrani fruntapi, cite unul de fie-care buni, cred cg acum ati priceput. judep spre a lug pi ei parte la facerea acestui mgret Priceput, cucoane, cat se poate de bine, respun- nobil act national. Cum au ajuns tgranii in Iapi,sera mai toti. D-zeu sg ye ajute la cele bune. boerii au pus mang de la mang, de i-au ferchezuit Ba eu tot nu, cucoane, respunse mopul Ion frumosi i-au imbrAcat la fel cu cheburi albe pi cupme Roatg. none, de se mirau tgranii ce berechet i-a gàsit. Apoi, D-zeu sg me erte, mop kane, dar dumneta, cum se zice cg i-ar fi dat pe sama unuia dintre boeri, sg\red, epti cam greu de ,cap; ia haidem in gradingsg li tie cuvent, ca sn-i facg a intelege scopul chemgrei ye fac a intelege pi mai bine. Mop loane, vezi colo lor láIapi. in ogradg la mine bolovanul cel mare? El vedem, Oameni buni,ptIti pentru ce sunteti chemati aici cucoane. Ia fg bine, pi adg-I ici langg mine, zise intre noi, zise boeriul cu blândetg.Vom pti cucoane,boeriul, care pedeg acum pe un jilt in mijlocul tg- dacg ni-ti spune, respunse cu sieala un tgran mai be- ranilor. tthn, scgrpinându-se in cap. S'avem ertare cucoane, n'am put6; cg doar acolo-i Apoi iaca ce, oarneni buni: de sute de ani doe greutate, nu pagg. tgri surori,crestine imegiepe, Moldova noastra"pi Ia cearcg pi vezi. Valahiea sau Tara Munteneascg, de care poate-ti fi Mop Roatg se duce pi vre sg rgdice bolovanul, dar auzit vorbinduse, se sapie pi se rrignâncg intre den- nu. poate. sele spre cumplita urgie pipeire a neamului roma- Ia du-te i dumneta mop Vasile,i dumneta bade nese ITgri surori icreptine, am zis oameni buni; Iliei dumneta bade Pandelachi. Insfirpit se duc ei cgci precum ne inchingm noi Moldovenii, aph se in-vr'o 3-4 tgrani, urnesc bolovanul din loc, ei radica ching pi fratii noptrii din Valahiea. Statura, vorba, pe umere pi-1 aduc langg boeriu. hrana, imbräcgminteai toate obiceiurile cate le avem Ei oameni buni, vedep?... S'a dus mop Ion pi n'a noi, le au intocmai pi fratii noptrii Munteni. Tgri me- putut face treaba singur; dar cand v'atY mai dus cati- giepe, am zis ,oameni buni ;cgci numai pgrivapul va intr'ajutor, treaba s'a fgcut cu mare upurintg; greu- Milcov, ce trece pe la Focpani, le desparte. gSg-1 sà- tatea n'a mai fost aceeapi. Povestea cantecului : cam . dar dinteo sorbire isg facem sfanta unire, adecg infrgtirea doritg de strernopii noptrii, pe care .Unde-i unul nu-i putere ei n'au putut sk) facg in imprejurgrile grele de pe La nevoi ai la durere; atunci. Iaca oameni buni, ce treabg creptineascg Unde-'s multi puterea create frumoasg avem de fgcut. Numai D-zeu sg ni ajute I §i duamanul nu sporeate. Inteles'ati, ye rog, oameni buni, pentru ce v'am che- . .. mat ?i dacg aveti ceva de zis, nu ye sfiiti; spunep Aà i cu unirea oameni bunicredeti dumnevoa- verde, moldovinepte, ca la nipte frati ce ye suntem; strg, cg de-a. ajutg D-zeu a se unl Moldova cu Vala- cg deaceea ne-am adunat aici, ca sg ne lumingm unii hiea, avem sg fim numai atatia ? pe altiii D-zeu sg ne lumineze pre top, cum a pti Fratii noptri din Transilvania, Bucovina, Basarabia el mai bine I pi cei de peste Dunn-ea, din Macedonia pi de prin Intelegem, cucoane; aph a fi, respunserg cati-va alte parti ale lumei, numai sg ne vadg, cg &aim bine, .tgrani mai rupinopi; cg de, dacg nu-titi dumnevoa- piei se vor bucura pi ne vor iubi, de n'or mai in- strg ce-i pe lume, noi tgrgnimea, de la coarnele plu- drasni dupmanii vecii vecilor a se legg de Romani. gului, avem sg ptim ce-i bine pi ce-i reu ? D'apoi fratiinoptri in de sange :Frantujii,Italienii, Ba eti drept sg ve spun, cucoane, n'am inteles, Spanioliii Portogezii ce apteapta ? La oP ce intam- cicg zise cu indrgsnealg unul dintre pa:rani, anume plare, Doamne ferepte, .stau gata sg-pi verse sangele loan Roath.'apoi chiar dacg ne-am pricepej noipentru noi... la cate ceva, eine se mai uitg in gura noastrg? Vorba Unirea face puterea oameni buni. ceea, cucoane: (Tgranul and merge, tropgepte pi Ei acurn credc'atiinteles pi resinteles. cand vorbepte, hodorogepte» ;sg erte cinstitg fata Ba eu unul, sà ertati dumnevoastrg, cucoane, dumnevoastrg. Eu socot cg treaba asta se puteg faceincg tot n'am inteles, respunse Mop Roatä. pi fgrg de noi ;cg de, noi ptim a invarti sapa, coasa Cum se face asta, Mop loane? pi secerea; dar dumnevoastrg invartiti condeiuli cand .Mai bine ce v'am tglmgcit, i un copil puteg sg vreti,ptiti a face din alb, negru pi din negru alb... inteleagg. D-zeu v'a dgruit cu minte, ca sg ne povgtuiti pi pre Mai aph, cucoane, respunserg ceialalti. noi prostimea Mop Ioane, zise acum boerul cam tulburat de Ba nu, oameni buni ;s'a trecut vremea aceea, multg obosalg; ia spune D-ta in legea D-tale, cum ai pe and numai boerii fgceau totul in tam aceasta, inteles, cum n'ai inteles, de cand se face atata vorbg; 'o storceau dupg plac. Astgzi top, de la Vladicg sa auzim inoi. pene la opincg, trebue sg lugm parte la nevoilepi De cucoane, sg nu ye fie cu superare; dar de fericirea tgrei. Munch picgptig;datoriipidrepturi la vorbgi One' la faptg este mare deosebire pentru toti deopotrivg. Li spuse boeriul apoi despre Dumnevoastrg ca fie-care boeriu, numaini-atiporuncit originea Românilor; cum pi de cine au fost ei adupisg aducem bolovanul, dar n'ati pus umerul impreung pe aceste Iocuri ;despre suferintele lorpi cum aucu noi la adus, cum ni spuneati dinioarea, cg de ajuns a fi desbinati pi imprgptiep prin altetgri. Liacum toti au A. iee parte la sarcini; de la Vadicg,

27

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Ong la opincg. Bine-arfi,dac'arfia9a., cucoane; Ast-fel, dupg atatia secoli, Omenii mari ce a produs cgci la rdsboiu inapoi 9i la pomang ngvalg, parcg nu Grecia 9i Roma anticg, poeti, filosofi,arti9ti, resboi- prea vine la socotealg.... Ear de la bolovanul D-voa- nici, oratori, fac admiratia posteritgtii 9i, ca nisce fare strg... am intelesa95.:cg pend acum noi tgranii amluminOse, conduc omenirea incgile ; tot dus fie-care cate-o peatrg mai mare sau mai mica pe ast-fel Omenii de 9tiintg moderni, prin inventiile lor umere; insd acum suntem chemati a purtà impreung, admirabile, de care cei vechi nu aveau idea, au Mt-- tot noi opinca, o stâncg pe umerele nOstre... Sg dea git aceste cgi strelucite; grape lor, ne putern strg- Domnul, cucoane, sg fie alt-fel, cg mie nu mi-a Oremuta cu iuéla locomobilei, putem schimba cugetgrile rdu... La aceste vorbe, tgranii ceialalti au inceput a nOstre cu repediciunea electricitgtii.Cine scie ce mi- strange din umere, a se uità lung unul la altul 9i anuni nuoi ne reservg un viitor apropiat ?Ei bine I zice: Ia poate ci Roatg al nostru sg aibg drep- aceia cgrora omenirea datorezg aceste binefaceri, sunt tate ... Ear boeriul luandu-i inainte cu glume, ain- Omenii mari. ghitit galu9ca 9i a taunt molcurn. E mai lesne a ardta ace9ti 6meni, decat a'i defini. Voiu dice numai, cu Emerson Omul mare este acela Iap; 4 Maiu z880. care locuesce o sferg inaltg a cugetgrii, la care alti Omeni nu pot ajunge cu cele mai neobosite strd- dgnii; omul mare n'are decat- a deschide ochii, spre ca pgtrunde misterele naturei, pe care cei lalti mu- critori nu leintrevdd., Omul mare nu scie singur de ce este 9i pentru ce este ast-fel. Filosoful Socrat dicea ca are un geniu familiar care '111 visitezg.; legen- dele antice spun ca legiuitorul Numa se consulta cu Nimfa Egeria ;poetii adessea invOcg Musa pe care DESPRE OMENII MARI n'au vdclueo nici o data, dar care de sigur existg: cad, de n'ar exista, nu 'i-ar inspira. Precum o femee cgria natura n'a dat frumusetea, n'ar putea deveni Democratia, cai aristocratia, are prejudecgtile frumOsg, ori ce ar face ;assemenea un om, care n'a sale: a9a densa nu privesce cu ochi buni nici o su- priimit darul de sus, pe care Demonul nu la visitat, perioritate ;tinde a nivela totuL Dar precum in na-nu p6te deveni om mare, ori cat s'ar umfla, ca br6sca turg, nu sunt numai 9essuri 9i campii, ci se mai aflg din fabulg. delurii munti, a9a n societate sunt,i vor fi cat Un cgpitan mare pretuesce in impregiurgri grele, lumea 9i pgmentul, Omeni carii vor streluci prin vir- cat o armatg intréga; un politic mare, cat mai multi tute seu prin geniu. A voi sg. reducem totul la o generali impreung. Italia datoresce pOte recotistituirea egalitate himericg, arfia necunO9te natura ome- sa, mai mult geniului unui Cavour, cleat armelor sale. nescg, a se revolta in contra armoniei providentiale. Vai natiilor lipsite de 6meni marl in impregiurgri gin- Un strelucit filosof American (Emerson) a publicatga9e I Ele pot vgrsa torente de sgnge, Para folos; in- o serig de studii assupra cator-va Omeni mari (Platon, vinggtOre chiar pe campul luptei, pot fi sacrificate pe Shakespeare, GOthe, Napoleon, etc.) sub titlul de Re- tapetul verde al unui Congres IDin contra, Omenii presentanfii onienirei ia precedat opera sa de omari pot vindeca rgnile causate prin fatalitatea eve- dissertatie assupra utilitjii álnenilor mart. Sg nu fimnementelor: ast-fel geniul unui Thiers scid sg ridice mai catolici decat Papa, nicT mai egalitari cleat cuge- in scurt timp natia francesg, dupg cea mai teribilg tgtorii Republicei stelate; ci sg recunOscem, cu'den9ii, loviturg ce a priimit vre o data. 9i sg ruggm cerul a ne trimite din dud in cand cite Nemuritorul nostru BAlcescu a scris ca Romania a un specimen de assemenea Omeni mari. Ore Statele- produs tot-d'a-una bgrbati la ingltimea evenementelor. Unite ale Americei ar fi ajuns la tinta doritg, fgrg Lassand de o iparte ridicole prejudecgti, sal dorim din geniul unui Washington? tot sufletul. Omenii mari intr'o natie sunt adeveratii Ornenii mari, adicg, Omenii geniali,ridicti natia representanti ai geniului ei; departe de a'T invidia, s4'T care'i produce, 9i resfrang assupra'i radele gloriei lor. binecuvintgm; sg ne glorificgm in ei 9i prin ei.

GENIUL BINELUII GENIUL REULUI le datoresc monumentelor lor,literatureT lor, sciinte- -V lor, belelor-arte. A venit un moment unde tote pop6- rele cu spirit de concista atI fost invinse la rendul Un popor, prin forgia materiald, prin resbele, pOte se'91' intindg dominatiunea sea 9i se'esercite ug lor." Resbelul, care le mgrise pentru cati-va secolT, mare influintg momentang, der nu va stabili nimic cati-va ani adese-orT, le ad lgsat peng in fine desor- durabile. Singurile natiunT, care ail lasat suvenirT marT, ganisate, trunchiatei chiar ruinate. Pe cand natiu-

4*

1 1 i ";4' 0 ,

, fiA) Fata la isvor. 30

*.\ ALBUMUL MACEDO -ROMAN nile, care ati urmgrit adeverata glorie, aceea a sciin- Resbelul este mai tot-d'auna ua dictaturg. telor s'a belelor-arte, stint nemurit6re. Gloria orbesce patriotismul. Fgrg de a vorbi decat de cele d'antiiii 3 quarte ale Resbelul cu spirit de conchistg este retogradarea secoluluT al XIX ;ce mare fapt politic, ce resbel a civilisatiuneTi ruinarea popOrelor. lgsat efecte care se pOtg trgi,cel putin cat aii trait Ceea ce natiunile moderne cer, nu este perfectio- autoriT lor, daca nu mal mult ? narea armelor de resbel, nu este progresul arta d'a distruge. PopOrele n'ati aspiratiunT profunde si dura- -bile de cat pentru sciintele care tind la desvoltarea Napoleon I s'a putut mgguli un moment cg a re- relatiunilor lor internationale, comerciale, industriale. stabilit Imperiul luT Carol Magnus si cg a fundat in Resbelul nu are reson de a fi de cat nulnal atuna Europa ug ordine permanentg. Der, din nenorocire,and el are drept scop apdrarea drepturilor nationale, el a trait destul pentru a vedea deramandu-se incetul a libertafilorameninlate. cu incetul edificiul pe care credea cg. '1 clgdise pentru secolT intregT, grape unor victoriT estraordinare, unor triumfurT prodigiOse. Iatg un tabloti mai elocinte de cat tot ce ar putea Wellington, invingetor alluT Napoleon, a avut Vice iscrie cineva contra pretinselor progrese ale acea'sT sOrta; el nu a putut se se bucure peng in fine forget de resultatele una victoriT atat de scump dobendite. Datoria publicg a celor seapte marl puteff ale Eu- Nu mult timp nainte d'a inceta din viatg, marele duce,ropeT se sue aprOpe la 8o rniliarde. ast-fel numit de compatriotiT seT, a velut pe concetg- Mai tOtg acestg datorie este ocasionatg numai prin teniT luT insultandu'li sfaramandul palatul cu pietre, cheltueli de resbele. Poporul Engles merse si mai departe. Pugin timp dupe Actualmente Europa intretine 9,000,000 de sol- adoptarea bilului ReformeT, Ducele de Wellington fu in- dati cu 21,000 - tunurT congiurat pe ulitele LondreT de o multime intgratatg de 1,400,000 cal de resbel lunga sa resistentg, insultati chiar lovit. Acea cli 2,538 bastimente din care 259 era tocmaT cea mai mare a sa cli de glorie, a 17-a ani- cuirasate si cu un personal versare a victoria de la Waterloo, II Iunie 18321 ... de 310,000 &ilea si 16,000 Napoleon III reusi cat-va timp, gracie mareluT pre- tunurT. stigiti al numeluT sett, a da FrancieT ug putere pe care Costul intretinerei acestor armate este dei i mi- o admirà Europa intregg ;der, din nenorocire, acea liarde de fr. pe an. putere era efemerg, pentril cg ea nu era basatg pe Ce nu s'ar face deca ug assemenea sumg 13 vointa natiuneT ci pe vointa unuT singur om. 5i din miliarde ar fi intrebuintatg, pe tot anul, pentru in- sliva and monarchul avu slgbiciunea d'a asculta con-structiune, pentru lucrgef. de utilitate publicg, pentru siliile curtesanilor seT carT '1 impingeau spre resbel progresul comerciula si al industria. conchiste; din acea cu imperiul se deraing, tarand cu Algturea cu deplorabilele siruingtOrele efecte ale densul in prgpastie Ora Intrégà, pe care o lasa in resbeluluT cu spirit de conchistg pe care '1 am starea deplorabilg In care am veclut'o toff, cu durere, numit geniul re'ulut,se darnti un exemplu despre dupe ultimul seti resbel cu Germania. nepretuitele resultateale geniultif productor, geniul Dupe nisce asemenea exemple, pe care le am putea bineluY. lesne imuli, unde este asta-cli omul de resbel, unde Sa lugm maFina cu abur. este marele om politic carui-a succesul, basat pe forgig, Masina cu abur a fost inventatg de Papin, frances carui-a triumfurile cele maT constante, cele maT neas- de origing, la 1690, si pe la finele secolula al XVIII, ceptate, cele maT complecto, iii aparintg, se pOtg asi- perfectionatg de Vatt, celebru constructor Scotes, cam gura resultate durabile ? ast-fel cum o cunOscem acIT, pentru cg ea a maT prii- mit de atunci numerOse alte modificatiuni. Cel d'anteiii mare efect al acesta inventiunT a fost Epoca nOstrg a produs marl' geniurT militare. Imen- d'a facilita navigatiunea. sele perfectiuni ce se aduc adi arteT de a distruge, La 1807 Fulton, inginer american, aplicg, cu un nouile mijkice atat de puternice pe carT sciinta mo-succes real, maina cu abur la navigatiune. Din acea derng le a inventat, atat pentru atac cati pentru cli marina a esit din starea eT primitiva. Distantele apgrare, fac arta militara mult mai dificil iexige cari speriati pe strAbuniT no0rii 'T instreina5 de cele until mare general al epoca nOstre mult maT multeaIte pop6re respandite pe suprafagia globuluT s'ati cunoscinte. Celebra marsg a la Sherman prin pu- apropiat, gragie luminelor moderne. Terile, Continen- stiile suduluT AmericeT spre Sharleston; atacurile ca-tele, se unesc intr'un comun travaliti de interes ge- valeria luT Sheridan in vgile de la Shenandoa; inneral. PopOrele civilisate strthat oceanele si merg, Europa, campania luT Moltke in Boemia, si savantele prin sciintasiactivitatea lor, se desvolte resursele sele manopere in resbelul cu Francia, sunt triumfuri Continentelor peng. aci neproductive. militare Pgra exemplu p6te in istorie. Un alt genii'', Stephenson, aplicg masina cu abur Pentru ce der tendintele necontestabile ale contim- la cane ferate, Cea d'anteiil cale feratg care a func- -poranilor nostri d'a uita assemenea fapte ? tionat a fost intre Liverpool si Manchester la 1830. Pentru ce nu se mai vorbesce aVT nicT de Austerlitz, Ast-fel der, dupe ce, masina cu abur a apropiat nicT de Waterloo, nicT de Richmond, nicT de Sadova, Continentele,asta-VI, prin cgile ferate, ea apropie, nicT de Sedan ? inteun mod nu maT pugin admirabile, tote statele fie- Pentru ca progresul prin forgig este ug ilusiune; cgra Continent. pentru cg mgrirea prin conchiste este efemeig. Gracie acestei simple inventiunT, familia umani a Pentru ca resbelele nu pun atat patria in pericol suprimat distantele, a invins timpul. Schimburile pro- cat libertatea. ductiunilor, ale artelor, ale sciinta, ale descoperirilor

31

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

.1M de tot felul se facacli cu cea mai mare inlesnire. Der nu e tot. Mapina cu abur este cunoscutg in Spiritul omului imbrgcipiasig globul intreg. Societatea tOte trile civilisate i chiar in coloniile lor cele mai moderng a devenit o singurg associatiune a tutulor depgrtate; State le-Unite ale Americel aplicg acestg animilor, a tutulor inteligentelor, a tutulor vointelorputere la tOte usurile vietel. Putem der sustine, farg dirigeate spre ug tintg unic isupremg: Civilisa- temere d'afidesmintiff, a puterea de actiune a fiunea. omenirei s'a inglecit de la inceputul secoluluT nostru, Der resultatele bine-facatóre ale acesteT inventiunT cg Globul intreg care numerg ug populatiune nu desvoltg numal resursele intelectuale pi morale alede i miliard, aprOpe, de fiinte omenepc1 produce Statelor moderne; ea desvoltg assemenea, intr'un mod acIT ug cantitate de forcig activg de clece orT maT mare estraordinar, mai cu seamg resursele lor materiale. de cat in secolul trecut. SI dgmil in acesth privintg, Ore-care cifre,culese in statistica generalg a statelor civilisate.

Marina Sarcina insemnatg epoceT mistre,in desvoltarea progresului omenesc, nu este de naturg a fiinde- NumaT in cele 7 State mari ale Europe existg 6,285 plinitg prin resbele ;cieste de a facilita, pe cat se vapOre de comercili, a cgror constructiune a costatpóte mai mult, relatiunile intre OmenT, intre State, 999,726,870 franci. Venitul acestei marine este deintre Continente, pentru a servi pi a ajnta cu putere 149,000,000 francT. constitutiunea unitgtei umane a globulul. Adgogand la aceste sume capitalurile de construe- Istoricul care peste 20 de anT va incerca se resume tiune iveniturile marina de comerciti a Statelor- opera secolului al XIX, nu va gni acesth opera per- Unite, pi a celor-alte micr State ale Europe, ajun- sonificata nici in numele luT Napoleon, nicT in al luT gem la ug cifrg aprOpe de 2,000,000,000 capital deWelington, nici in al Id Blucher, nicT in al luT Sher- constructiune, pi 200,000,000 venit al marinei de co- man, nici in al luT Grant set' Moltke: el o va per- merciti universale. sonifica mult mai bine intr'un Morse ,inventorul Aceste miliarde, au profitati proag publicului telegrafuldi electric; intr'un Cirus Field, care fu pro- muncitor, comerciulul, industriei. motorul cabluluT translantic ;intr'un Watt, care a Nu vorbesc de marina de resbel; ea distruge iarperfectionat mapina cu abur; intr'un Fulton, care a nu produce. aplicat la marina admirabila inventiune a luT Watt; intr'un Ferdinand de Lesseps care presidg la deschi- Cäileferate derea Istmului de Suez; in aceia carT all intrebuintat puterea aerului comprimat picare, grade concur- In 33 de State ale lumei civilisate, intinderea linii- suluT acestuT element, strapunserg muntele Cenis; in lor ferate este de 195,451 kilometri.Capitalul de fine, in acele geniurT, mult maT curagiOse enca, cari constructiune este de 70,837,331,211 fr. voesdi a da aripT umanithteT creand navigatiunea Acestg colosalg sum g.s'a respandit in public, in aeriang. profitul tutubor, pi a dat ug impulsiune enormg indus- Canalul de Suez deschis, muntele Cenis strgpuns, triel universale. Venitul acestor HMI ferate este deglobul incins prin nenumerate fire electrice, canalurT 8,000,000,00o fr. impgrtite in actiunT. misteriOse isigure ale cugetgreT, aburul transpor- tand prin mijlocul pustiilor antice populatiunile mo- derne, active pi laboricise, iatg in adever conchiste reale, conchiste care vor duri mult timp 6ncg dupe ce ossemintele resbelnicilor, pi ale victimelor lor, vor albf Campine pustiite de geniul Refulur. Ast-fel der, pe cand armatele moderne costg Eu- Spiritul modern al _Europa este impartitacll in ropa ug datorie de 80 miliarde, cum am aretat maidoue curente: Resbel pi Industrig ;vechia barbarie, sus, pi 13 miliarde de intretinere, pe fie-care an, ug pi civilisatiunea encg in leaggn. Europa esitg, nesciind singurg inventiune mapina cu abur produce, encg cuT datoregg mai multg oncire, resbelnicilor care aplicatg. la maring pi la cgile ferate, ug sumg maT tot atat de mare. o inspaimentg, putereT care o retrogradésg, séu sciin- Un singur geniu productor repath risipa tutulortei care o impinge spre nuoT progrese. Se speram ca decisiunea finalg va fi pacea, progresul,picg geniurilor distrugg'tóre adunate. sciinta moderng nu va fi pus in zadar prodigibsele Der mapina cu abur nu se intrebuintezg numai lasele resurse la dispositia contimpuranilor noptri. Se vapOre idrumurf de fer;ea este intrebuintatg inspergm el in curend politica va merge alaturea cu tOte ramurile industrieT universale,pi ca se'pi pOta sciinta, icg nu vom maT avea nenorocirea de a cine-va inchipuf ce resultate dà puterea aburului nu- vedea reproducandu-se scenele singerOse,care se maT inteun singur Stat, se -lugm Anglia de exemplu. intind de cat-va timp peste Europa intregg,cu (Forcia produsg prin mapina cu abur intr'un sin-cortegiul lor fatale de destructiunT, de ruine pi de gur Stat Marea Britanie equivalezg cu travaliul Se spergm in fine cg civilisafiunea va invinge manual a 400 miliOne de Omeni. 1) barbaria. Ast-fel der Anglia, lig terg. de 30 miliOne de locui- tori, datorezg uneT simple descoperirT industriale ug: putere maT mare de cat aceea a imensuluT imperiu al China e

x) Quarter ley Review, 1869.

32

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

LA MAISON DU PENDU Se ii nome di Roma , the fu per tanti secoli la Nouvelle meta cti cosi sante e sublimi aspirazioni degli Italiani, ci ha fatto battere e sussultare cosi forte i cuori di I desiderio e di speranza; perche ii nome ele sorti dei figli della Romania, tanto di quella Trajana, come TJe Baron Henri de Ruchnerdt descendait d'une di quella Aureliana dovrebbero lasciar muti e in- vieille famille prussienne, etablie depuis plus d'un siècle differenti gli Italiani ? en Suede, ou elle possedait de vastes proprietes. Son aieul avait occupe un des plus hauts grades dans l'ar- Po tenza , mee; son pere, ancien ministre, jouissait d'une grande influence aupres du roi. a6 Marso 1880. En 1876, Henri avait vingt deux ans et etait attache au ministere des affaires etrangeres. C'etait un beau garcon, de taille moyenne, mince sans etre maigre, bien pHs, la main fine, le pied petit; il avait les yeux bleus, d'un bleu fonce, un peu glau que, ettres pro- Paris, le zo Mars r880. fonds. Quand ses levres s'entrouvraient pour sourire, on apercevait sous l'ombre de sa fine moustache blonde,

IC deux admirables rangees de perles d'une blancheur A Monsieur le Pr6sideat du Comitetul Societatei Maoedo-Romana eclatante. Ii riait souvent, mais sans coquetterie. Cau- seur plein de verve, d'esprit et d'entrain, danseur jMonsieur, infatigable,chasseur intrepide, patineur audacieux , 'ai regu l 'appel que vous avez adresse aux amis Henri joignait a toutes ces qualites une bonne humeur des Roumains. Je m'empresse d'y repondre. Je sym-toujours prete et un cceur toujours ouvert. pathise de tout mon cceur a l'ceuvre patriotique et Depuis une annee, il avait ete fiance a sa cousine civilisatrice que poursuitla Societatea de Culturd Macedo- Nadige, une de ces fleurs pales qui poussent dans ces Romind. pays voisins du pole, adorables creations de la nature, Une nation latine qui professe le christianisme grec vaporeuses comme un reve dans leur blancheur de et qui, a ce titre, forme comme le trait d'union entre neige et sous leurs longs cheveux cendres. Ils avaie.nt deux grandes civilisations , aux quelles nous devons ete eleves ensemble ;leur amour etait ne de l'habitude notre civilisation frangaise: tel est ce curieux, ce noble de s'aimer, comme meurt souvent celui des autres. peuple roumain, place a l'avant garde des peuples C'etaient bien veritablement deux Ames sceurs, qui neo-latins, dans les Carpathes et sur les bords du attendaient, avec la chaste tranquillite des natures Danube et de la mer Noire. Quelle énergie n'a-t-il pas septentrionales, le moment oil elles allaient se con- déployée pour conserver sa langue,sa nationalitél fondre dans un baiser. Aujourd'hui, il forme le totalité ou la majeure partie Au mois de Decembre, Henri etaitalle passer des habitants de la Transylvanie, de la Bukovine, du quinze jours dans une des proprietes de son pere, Banat, provinces de l'empire Austro-Hongrois, de laavec plusieurs amis. On devait chasser l'ours. Au re. Moldavie, de la Valachie, récemment affranchies de tour, on devait célebrer la maHage. Cinq jours apres la domination turque, de la Bessarabie, possession deson arrivee, Henri recut une letre qui lerappelait l'Empire Russe. Il y a des Roumains en tres grand en toute hate a Stockholm. Nadege était malade. Ii nombre dans la Bulgarie, dans le Macedoine et dans partit aussitOt. Ii trouva sa fiancée au lit, pale, les la Thessalie. L'on compterait facilement, dans l'Orient yeux agrandis par la fievre. Elle sourit doucement del'Europe, pses de sept millions de Roumains. en le voyant. Voira ce que je suis tenu de- ne pas oublier, en ma J'avais peur que tu ne tardasses, dit-elle. qualité de directeur dela Revue de Geographic. Aussi Puis elle ajouta, et sa voix semblait un murmure : mes collaborateurs et moi avons-nous fait, des le debut, Tu vois, mon pauvre ami, notre beau reve s'est une large place, dans notre recueil, a une nationalite si evanoui. remarquable sous tous les rapports. Henri ne put retenir un sanglot. Inserées dans votre precieux album, ces lignes ap- Ne pleure pas, reprit la jeune fille. Nous nous prendront a vos compatriotes qu'ils ont en nous desreverrons un jour et notre bonneur sera éternel. amis devoues, heureux de transmettre a nos lecteurs Dans la nuit elle mourut, ou plutOt elle s'eteignit, toutes les communications geographiques qu'ils vou- comme une lampe oU l'huile vient a manquer, lentement, dront bien nous adresser. Faire connaitre de plus en doucement, sans secousse, le sourire sur les levres, et plus aux occidentaux la Roumanie et les Roumains cel'esperance dans les yeux. Versu ne heure du matin, sera certainement leur en inspirer l'amour. elle serra la main de Henri, qui se tenait debout pres Agreez, Monsieur le Presideut, l'hommage de toutd'elle, epiant sur son front les progres du mal; ii mon devouement pour votre cause et de ma haute se pencha. consideration pour votre personne. Au revoirl murmura Nadege, et, comme un en- fant fatigue qui s'enddrt, elle laissa tomber sa tete surl'oreiller.Elle etait morte. Henri, sentant ses cç mains se glacer dans les siennes, comprit tout-a-coup r-Vcr-lotee'c ey, l'offreuse verite; comprimant les sanglots qui l'etouf- faient, il se pencha sur elle et la baisa au front. C'etait Directeur de la Revue de Geogralhie. le premier baiser qu'il lui donnait. Cette douleur, tombant si brusquement dans sa vie, naguere si, calme, si heureuse, si riante, changea tout-

33

ALBUMUL MACEDO -ROMAN a-coup le carActere du jeune homme. II devint triste, Venise que supportait un bahut de grand style, tout taciturne; ii renonga a toutes ses habitudes d'autrefois, ce luxe severe qui dispose si bien l'esprit aux médi- au monde, a 1chasse. II s'enfermait de longues heures tations, lui parut tout-h-fait de son goat. II demanda dans sa chambre; ii ne sortait presque plus, si ce n'est le prix, dispose a payer ce qu'on voudrait, desireux pour aller au cimetiere. Quelque fois ii partait, des le d'en finir tout de suite. Mais la servante qui lui avait matin, seul, et se perdait dans la campagne, cherchant montré la maison, ne connaissait pas les conditions les endroits les plus solitaires. Une sombre mélancolie du propriétaire. Elle savait seulement qu'on ne vou- l'envahissait. lait la donner que meublée. Mais c'est meublée Son pere s'inquiétait ;ii craignait que sa sante ne que je la veux, S'écria Henri. Son guide prit l'adresse s'altérat, et résolut de l'éloigner de la Suede. II sollicita de la personne qui louait et promit de venir le soir et obtint pour lui le poste de secretaire a la legationmeme apporter la réponse.IIvint, en effet, le soir de Suede a Bucarest. vers huit heures. On demandait six cents ducats Henri accepta et partit. Son pere l'accompagnaa par an. Paris ;puis, voyant que le voyage changeait un peu Bien, dit le baron, j'accepte. le cours de ses idées, il le persuada d'aller a Rome. Seulement, Monsieur, objecta le guide, je me Ils y allerent ensemble et, pendant trois mois ,ils permettrai de vous faire observer que... visiterent Milan, Florence, Venise, Naples et la Ville Ii s'arreta. Eternelle. Le jeune baron sembleit renaitre a la vie. Quoi ? demanda Henri. La vue de toutes ces merveilles, le ciel pur de l'Italie, Carlou, etes-vous superstitieux ? la nouveauté du spectacle qui se déroulait sous ses Non, heureusement. yeux, tous ces enchantements avaient dissipé les nuages Enfin, meme quand on n'est pas superstitieux, noirs qui assombrissaient ses pensees. Ii etait redevenu c'est egal... Ce n'est pas amusant causeur comme autrefois, et s'il n'avait plus sa gaieté Quoi? répéta le jeune homme que ce preambule des jours passes, du moins avait ii recouvre sa bonne impatientait. humeur. Un jour, a Venise, ii vit passer une jeune Voila. On dit que cette maison porte malheur. fille blonde et pale ;ll s'arreta et dit a son pere Celui qui l'a batie s'est pendu dans le bureau, apres Regarde 1 On dirait Nadege 1 avoir perdu sept mille ducats au jeu. C'était la premiere fois pronongait le nom Je ne joue pas, fit Henri. de sa fiancée. Ce jour-là,ii fut triste et refusa de - Son neveu qui habita la maison ensuite, a éte sortir. Ii resta avec son pere, et, jusqu'au soir, ii luitrouvé un matin, penduala meme place que son parla du passe, de ses espérances brisées, de sononcle; On n'a jamais su qui avait pu le pousser bonheur évanoui.Ii lui dit tout ce qu'il avait souf- cet acte de désespoir. fert aDans le premier moment, j'aicru que Ten L'ennui de la vie, répondit Henri. Mais qu'est mourrais, disait-il. Et, chose curiewe, jamais je n'a- ce que j'aifaire moi avec tous ces pendus. Ils ont vais sonde la profondeur de mon amour pour elle.choisi la une vilaine mort... Tu viendras me prendre J'étais tellement habitué a l'aimer. Quand elle n'a demain matin et tu me conduiras chez le proprietaire. plus ete la, j'ai senti un tel vide, dans mon coeur,Je tiens5.terminer le plus tOt possible. En attendant que j'ai compris qu'elle l'occupait seule tout entier. prends ces cinq louis. Ii reprit l'un apres l'autre tous ses souvenirs, remuant Le -guide sortit,et, en s'enallant, il se disaita avec une sorte de volupté amere ces cendres encorepart lui

[13,262] 5

34

ALBUMUL MACEDO -ROMAN ils passent le soir devant la porte, Le fait est que cree l'habitude. 11 s'effrayait de cet amour naissant, dans la salle des armures,ii y a des echos myste-dont il ne pouvait se rendre compte. Si ce n'etait rieux qui produisent sur ceux qui y entrent pour la qu'un caprice? Toute la nuit ii tourna et retourna ces premiere fois une trés singuliere impression. Eh Nen! questions dans son esprit. Il faisait deja jour, quand, je n'y ai jamais fait que de doux et beaux reves. brise de fatigue,il se jeta tout habille sur son lit et Une ombre passa sur son front.Il venait de se s'endormit. rappeler que c'etait là qu'il avait regu la lettre qui Le tantôt, il alla faire sa visite a M-me Corduleanu. lui annoncait que Nadege était malade. Ii retourna souvent 'chez elle. Ils s'aimerent, ils se le On était revenu a table, et le récit du baron avaitdirent et on commenga a parler de leur prochain ma- mis les convives en verve. d'histoires. Chacun raconta riage. Est-il besoin de raconter ces amours qui ressem- la sienne; et, quand on se separa, vers deux heures blent a tous les autres : l'amour de- deux coeurs qui du matin, personne ne songeait plus aux deux pendusse comprenaient, calme, paisible, plein de tendresse du cabinet de travail. contenue, de respect et des delicatesse, d'estimeet d'adoration reciproques. Les jours passaient, en resserrant les liens qui les III unissaient l'un a l'autre. Ils n'avaient pas fixe la date de leur mariage. us evitaient méme d'en parler.Ils Henri avait rencontre, en venant de Pesth a Ba- etaient si heureux ainsi. Qu'ils auraient voulu prolonger ziash, une jeune dame rournaine, qui revenait a Bu- indefiniment ce temps plein de charme. Qui ne voudrait carest. Ils étaient seuls dans le wagon. Ils causerent. que le printemps durat toujours, avec ses senteurs eni- Ils se retrouverent sur le bateau et une sorte d'in- vrantes, ses matins humides de rosee, ses soirs si tiedes, timite se forma entre eux, cette intimite du voyage son beau soleil, ses douces brises et son ciel pur ? qui est si charmante, qui se brise tout-a-coup au débarcadere et laisse de si doux souvenirs. Elle se nommait Anna Cordulénu. Elle etait veuve depuis IV deux ans.C'etait une magnifique creature, blonde, d'un de ces blonds particuliers a l'Orient ;ce n'est Ils étaient heureux; c'est resumer en un mot leur pas le blond dore du midi, nile blond ceedre du existence pendant toute une année. Vint l'automne de Nord, c'est une couleur qui ressemble a celees des 1879. Un soir du mois de Septembre ils se rencontre- feuillescolories par l'automne.Elleetaitblanche, rent a la Chaussee. Ils se promenerent longtemps sous avec de grands yeux noirs, doux et veloutes. Elleles arbres, devant le buffet, avec des amis. La nuit avait vingt trois ans,et elle etait dans tout l'eclat vint. Es se trouverent seuls. de sa beaute, une beaute luxuriante, un epanouisse- Allons faire un tour dans les bosquets, dit Henri. ment de printemps qui annonse un etesplendide. Allons, repondit-elle 'en lui prenant le bras. Elle avait fait une profonde impression sur Henri, Es traverserent la Chaussee ,et se perdirent dans qui s'était bien promis de la retrouver a Bucarest. l'ombre des allees,marchant lentement, causant de 11 la revit pour la premiere fois a la Chaussee. Elle mille choses. Elle était toute joyeuse ce soir-là.Es se promenait en caleche decouverte avec une vieilIe marcherent longternps ainsi. L'ombre s'etaitepaissie dame. Elle repondit en souriant a son salut. Quelques autour d'eux; le ciel s'etait rempli d'etoiles; de temps jours apres, au bal de la legation d'Angleterre, Henri aautre, a travers les arbres, ils apercevaient le grand l'apergut au milieu d'un groupe de jeunes femmes. flamboiement de la ville, ou a gauche, dans le fond, Elle causait, debout, jouant avec un &entail de nacre; une grande .lueur pale dans le ciel. Le silence etait la lumière ruisselait avec des frisonnements sur ses profond; ils parlaient bas.-Puis, saitie par cette myste- épaules nues et mettait un reflex d'or dans ses che- rieuse harmonie qui s'échappe de la nuit, ils se turent, veux. Elle etait si belle, qu'il s'arreta pour l'admirer.ecoutant leur pensee qui se repondait. Es s'arreterent Elle le vit, quitta le groupe de ses amies et s'ap-dans un endroit ou lesarbres, en demi cercle, for- procha de lui. ment comme un berceau naturel. Ils s'assirent sur un J'avais espére vous voir chez moi, dit-elle, et ilbanc et reprirent leur causerie. Il lui tenait la main. faut le hasard d'un bal pour que je vo.us rencontre. Tout-a-coup la lune se leva, et un long rayon bleu, Ii s'excusa et promit d'aller le lendemain lui faire pergant les branches, tomba sur eux et les enveloppa. une visite. Il valsa deux fois avec elle, et partit ebloui, Henri la regarda, elle rayonnait sous ce nimbe. disons le mot, amoureux fou. Comme tous les hommes Comme vous étes belle !s'ecria le jeune homme du Nord, Henri ne savait pas aimer a demi. Quandavec un enthousiasme net-. Il lui prit la main et la son coeur sletait éveille,il avait aime Nadege, et nul baisa longuement Elle frisonna. autre sentiment ne l'avait détourne, ne fut-ce qu'une J'ai froid, dit-elle. minute, de cette passion chaste, profonde, -entiere. En disant ces mots, elle se leva, et, reprenant son Depuis que Nadege etait morte, son coeur etait reste bras, elle se mit a marcher rapidement, comme si elle comme engourdi par la douleur ;ii l'avait dit a son voulait se rechauffer. Le jeune homme sentait son bras pere a Venise:<

35

ALBUMUL MACEDO -ROMAN dissiper cette terreur secrete qui le dominait. Il aurait Le troisieme jour, vers dix heures, elle eut tine voulu aller chez elle, la voir, savoir confluent elle se crise terrible. Elle delirait. Ce beau corps luttait de- trouvait. Il dormit mal. Des qu'il fit jour,il se leva, sesperement contre la mort. Elle appela a grands cris inquiet. Vers dix heures, il envoya chez M-me Cordu- Henri qui était pres d'elle,et, sans le voir,elle se leant'. La domestique revint et lui dit qu'elle dormait. mit 4 lui parler avec une effusion de passion etrange. Cette reponse le soulagea. A deux heures, comme ilTout ce qu'il y avait d'amour en elle s'épancha dans se disposait a se rendre chez elle, on lui apporta unece long monologue sans suite, qu'il écoutait avec de- lettre. Anna le priait de ne pas venir. Elle n'etait pas sespoir et ravissement. Epuissée, elle se tut un mo- trés bien. Mais elle esperait que ce ne serait rien; un ment et demeura comme assoupie, respirant fortement, simple refroidissement. Henri- attendit le lendemain avec reprise par le frisson. Quand elle rouvrit les yeux, impatience. elle le vit prés d'elle;elle luitendit la main et lui Le lendemain, il regut une nouvelle lettre. Anna ledit avec un sourire triste: «Cher ami, que vous etes demandait. e Vous m'excuserez de vous recevoir au lit, bon de rester ainsi pres de moi.) Elle semblait avoir disait-elle; mais je ne suis pas bien du tout. Venez, j'ai oublie son expansion folle de tout-a-l'heure. Elle pa- besoin de vous voir.)Il courut chez elle. Elle etait raissait accablee. Le médecin vint alors. couchee; le medecin etait pres d'elle. Quand elle le Je me sens mieux, lui dit-elle. vit, elle sourit.e Ce ne sera rien, fit-elle comme si elle cOui, mon enfant, dit le docteur en lui caresant avait lu dans ses yeux l'inquietude de son coeur. la main avec bonte, oui, vous etes beaucoup mieux.» N'est-ce pas, docteur?» Et se retournant vers Henri, il lui fit un signe. Le Le medecin affirma que se ne seraitrien, en jeune homme comprit. Quand le docteur sortit,il effet, si elle ne faisait pas d'imprudence. Puis il salual'accompagna. Des qu'ils furent seuls : et partit. Henri la regardait et trouvait dans ses traits Eh bien! demanda Henri avec anxiété. un changement extraordinaire: Ses yeux brillaient d'un Du courage, mon ami, dit le médecin. Il n'y a eclat febrile, une rougeur inaccoutumee marbrait ses plus rien a faire. Elle est perdue. joues; elle avait les levres seches et comme brulees Perdue! s'ecria Henri. par une fievre interieure. Elle le retint longtemps pres Il s'appuya au mur pour ne pas tomber. Il etait d'elle, causant avec volubilite.Elle luifit promettre comme un homme qui a regu un coup violent sur la de revenir le soir.Il revint et la trouva Ares lasse. tete. Un nuage lui passa devant les yeux, le sang lui -- Il ne faut pas vous fatiguer, lui dit-il, ne parlezbourdonnait dans les oreilles.Il étouffait. «Perdue l» pas. Je reste la, prés de vous. répeta-t-il apres un moment. Puis, comme s'il se parlait Lisez-moi quelque chose,fit-elle. Je n'ai pas a lui-rneme,il ajouta avec angoisse: «Je porte donc sommeil. malheur a tous ceux qui m'aiment I» Que voulez-vous que je vous Ilse. Il ne rentra pas tout de suite dans la chambre, il La nuit de Mai de Musset. Le volume est la, avait peur qu' Anna ne remarquat son trouble. Il des- sur la table. cendit avec le docteur et l'accompagna jusqu'au bout Il prit le volume et lut. Elle ecoutait, les yeux ade la rue. Le grand air le remit un peu. Quand il demi-fermes ;et, tout doucement, elle s'endormit Henrirevint, Anna le regarda longuement, puis elle lui de- continua encore un instant de lire, baissant de plus manda, avec cette curiosité inquiete du malade qui en plus la voix, et quand il fut bien stir qu'elle dor- sent qu'on ne lui dit pas la vérité tout entiere. mait, il posa le livre sur la table et la regarda. Ses Eh bien 1 que dit le docteur ? yeux etaient cercles de.noir; aux deux coins de -narines, Il dit que vous etes mieux qu'hier, mais que legerement dilatées, on pouvait distinguer un pli quijusqu'à demain il y a encore un peu de danger. Il trahissaitlasouffrance.Ellerespiraitdifficilement. faut eviter toute emotion. Elle etait tres pale; mais, par moments, la marbrure Quelle autre emotion puis-je avoir que le plaisir rouge apparaissait aux pommettes. II demeura ainsi de vous voir aupres de moi. Vous m'aimez bien ? pres d'elle fres tard. Le médecine vint. De toute mon ame, dit Henri, qui sentait les Ne la reveillez pas,dit-il,le sommeil luifait mots s'étrangler dans sa -gorge. du bleu. Anna le fit essoir auprés d'elle, et, les mains dans Croyez-vous, docteur, ,qu'il y ait du danger, les siennes, les yeux sur les siens, d'une voix douce, dit Henri. , caressante comme un souffle, elle se mit a lui parler Oui et non. La fievre persiste, et c'est facheux. d'avenir, De temps en temps, les frissons la secouaient. Attendons a demain. Si la fievre est tombée, il n'yElle s'arretait un moment et puis reprenait. Elle serait aura plus aucun danger. bientôt retablie. Ils se marieraient avant le grand jeune de Noel et partiraient immédiatement pour l'Italie. «IL fait chaud là-bas,» disait-elle en frissonnant. Sa voix V devenait de plus en plus faible. Henri la regardait avec terreur. Par instants sa figure se contractait, une Le lendemain la fievre avait redouble. Anna- etait flamme pale s'allumait dans ses yeux, et le cerde noir secouée par des frissons qui, d'heure en heure, deve-qui les cernait s'aggrandissait de plus en plus. naient plus frequents. Tout son corps tremblait, ses Elle s'assoupit.Il etait prés de cinq heures. Vers den.6 claquaient. Un horrible pressentiment saisit Henri. six heures,elle etit de nouveaux frissons. Tout son Il se rappela la fin rapide de Nadege. corps tremblait. Elle se réveilla, regarda autour d'elle Est-ce que je vais la perdre aussi celle-là? pensa- avec effroi ;la demi-obscurité de la chambre l'effrayait t-il avec épouvante. sans doute. Elle cria a deux reprises : Henri! Henri 1 Trois jours et trois nuits, il resta au chevet de laIl etait debout prés du lit.Elle ne le voyait pas.Il malade dont l'etat empirait et qui s'affaiblissait delui prit les mains. Elle les lui- serra convulsivement. plus en plus. «Oh 1 vous etes la ?fit-elle avec egarement. J'ai peur.

7,

- 36 --

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN .....".....

,.-,.,. 4-1----ti-i...--t--, . .:.',-,:s---*:-1-.-s- -..° g'.. -..::::...,'',"' .' 70,..ir j1:,,:;%";;''',...F.'4.-7,'"aa"..L.1131""r8r!, I "7-- k t ,' ; `',,l'' '.'.....- ",, . ...=&,r.,?T' .*.-.- I ''...i...... z" '' ---7"' .- . .;;" '.--' q ...... % n ...". ' W i , 1° .. t 'n -e . , -,. - - 1 V."' ' -,; ''',. '-',. ' .- " , . -...,;,7, .,c",...' :-; ,... 1;1..1' , ''.I.I; : ,,..:....:;:;, :!' ,;,,,....7L 1 r, .O' 0. oN...... ' . ''''.' I' 1.- "" 4,.. .. v . ,-..:, ::::-..f.;5:.,.- --..'0;::' i".; dr.:0''Zi ---',P:., ri:', '- f.'s.- ritt"...10"' --'-'"-..4 I- Is' ''ci 4., lif c'r ' f:.d .:- '',,* il: ';'";',. ?.....,t7'...,11. "s::, . . ": . ,- .6'"--- ''' . + ''..,- \ .'/' I" ,.. -40,, : ,ri P-- f-----5.4-,-.'''''''''.::::,.= -, .,... s;... ,./,,,, i'Sv,-;:k:.'.!..,- V4`e.::!:,,; .::-.-.toK ..;;4::'i a...,:::,,1:,.....---..:' ,,s.,.'', C - ,s7.;.''z' ".4..:zv li''''. ; -....z4..tizik.J'4, -4.- .t,,.-,..-- 3=4.i.'..-'::--'"'

, '''''.'!...... ,.',X: ','&c., 03 frt . r'/ ..'''''1.1.'-'.;.:4,.:i .., z ..-.:, .. n 6 V. .., ..gi tii,1 , ' 'J . . ,44'.vr....6". 3 .:.-i-,0'. 4 : . tk .. % `1. -b,--k+ ,, o' . r. .,..

."!..; re: 'ii th'. Iiq', , -rh .;..-- - --.. : .;....,., , ..- . . NI t-,/a r )'.1 .., -

,0.1\ , .`11:.,...?/ ,, 1 , ' 'r ., .: 'esi v x ,,,...... ,el,

",, ° " I - -S, ..ijo '1 " ( : . .-,..:' 'A", tW* V' '' f. 5 . 1 e, . V .-7s1' II .0 , s 4' b' '1. \''' 'r ..... %,°,/,..r-,:.."/ ..c I al.. 'm 1, '''.0' .4 ' . Y A t, -, ..... 1 i I , ,, . , ...... 'it.' : '16:- I , 10 f ,.- ,,i, 91 ... It 0", r$: , ,.. ----./ \., 0...... ,,,,L..:Iy , `,'Ir.: -'''') 1, rict I tl. . ,F 4 . '. '41' ;i3c-,I.: 1 9 ,,I.rtti . V"; % ;, ...... -,e t' .P;_., ....4,i-:-,..!",..!".:: AC,' :'. t1 fie .1..--)47,1'.. ,i,'4 1111t 1 1" jk,-.1.kiii'' -..' `2.14..i'.2A:.':i, ':',

'.-. .1411A.:X ''s ' q :-.5.'', % ,i

.1:filkii.:.i.: .(1....1i:

: .,'4":44401% 14, .1

. rt *. , : 6: r.rc

i 0 ALB.UMUL MACEDO-ROMAN

- 37

'S de C. D. Stancescu. st' (, -- V

%_,--- \_\ 1"---, rcf. L ...,...____ ,__I- -- Y"? . \---- , rz 1_ , , 1 C IF k..,./ . - ... 2 .( r ... '% , I r (1. ). , Vi ,N. , i-,;,' ii.'' I 1 ... '... ' , 1 V:-.1". \e\- . I T (7k, 01 c,..,,... 1 . * ... 1/4, 1 , x --,. 47-n.... i t i .;. ...\ ..:.... \ , w,_,_ , 1v4 , r- \ .j. ) ,...4 ( \( Sill 4 i. , t 1 i' I ,tt...., (1. f \ 1 38

ALBUMUL MACEDO:R6MAN

Ne me quittez pas.) Elle se tut et ferma les yeux. piece severe,il luisemblait voir deux ombres se Ii crut qu'elle allait dormir. Tout-h-coup elle poussa dresser, deux ombres pales et blondes qui se tenaient un grand cri : «Oh Idit-elle, est-ce que je vais mourir. par la main et lui souriaient.Tout-a-coup,derriere Je ne vous vois plus.Il fait noir. Faits apporter de ces blancs fantOmes, ii apergut deux spectres horribles la lumière.Ii appela. On alluma deux lampes et qui s'agitaient au bout d'une corde,avec d'affreux deux candélabres. Ce ruissellement de lumière parutgrimacements. Puis tout sebrouilla dans une lueur la soulager. Le IVIedecin arriva. rouge qui, passa sur cette vision comme un éclair. C'est la crise, dit-il. A moins d'un miracle, elle Une des bougies s'eteignit. Henri regardait toujours, ne vivra pas deux heures. les yeux attaches fixement vers ce coin oü ii croyait La tante d'Anna était venue avec deux autres deentendre un chuchottement de voix. Les deux fan- ses parents. Ils etaient la tous les cinq, brises d'emo-tomes blancs repasserent devant lui, donnant la main tions devant cette splendide creture, si pleine de vie aux spectres; et tous les quatre se mirent a danser une et de sante hier, et qui, a cette heure, n'avait meme ronde vertigineuse.Henri se leva. «Attendez-moi , plus la force de lutter contre la mort qui venait je viensl dit-il. Nadege I Annal oh! cheres bien-aimees, grands pas. ne partez pas sans moi I » Et il tendait les bras vers Vers sept heures et demie, Anna rendit le dernierelles. ,La flamme de la derniere bougie palissait et soupir. Sa fin fut navrante. Tous pleuraient a sonrougissait tour à* tour, prete d'expirer. La bouche chevet. Seul, Henri, dont elle n'avait pas quitte les éclata. Henri tressaillit. A ce moment,la pendule mains, ne versait pas de larmes. Bleme, les yeux sonna minuit. Au dehors la pluie tombait a torrents, ardents, la figure horriblement contractee, la poitrineet le vent gemissait lugubrement dans les arbres soulevée par des sanglots qu'il étouffait, ii regardait demi depouilles. se briser ce dernier morceau de son coeur. Quand tout fut finiii tomba a genoux comme fou- droye, et resta longtemps les lèvres cones sur cette Le lendemain tnatin, quand le domestique ouvrit la main glacée qui s'etait crispee sur la sienne. porte du cabinet de travail ,iiapergut son maitre Le médecin que cette douleur morne effrayait, pendu a la bibliotheque, a l'endroit precis oil s'etaient. l'emmena avec lui. pendus l'ancien propriétaire et son neveu.

Bucarest VI 14128 fivrier .r880. Dehors la rue était noire.II tombait .une petite pluie fine, penetrante. Ii marcherent, sans parler, pen- dant pres d'un quart d'heure. Arrives a la porte du docteur, celui-ci pria Henri d'entrer un instant chez lui. Merii, répondit le jeune homme, j'ai besoin L 1 d'aller jusque chez moi. Vous vo'yes, maintenant je F 4minentul autoru alü spiritului legilorll Montes- suis calme. quieu dicea ca :nicT odata nu a avut o mai mare idea Il est trop calme, pensait le docteur en'rentrant. de patria lui &cat atunci cand a vedut ideile, obice- Au lieu de se diriger vers la strada Romana, Henri iurile,i institutiunele ei adoptatei intr'o alta terra. revint sur ses pas et entra dans le jardin de Cismegiu. Fie'rnipermisi mie de a exprima astadi ace1a0 Le jardin était sombre et triste. Henri erra quelque sentimentti. Gasind pe malurile Dunarei o noua patrie, temps d'allees en allees, cherchant a renouer le fil de «Romanias o Frantia a Orientului, in ideile, traditiu- ses idees en desordre. Ii arriva au bord du. lac. L'eau uele §iaspiratiunele de civilisatiune ale surorei celei était noire et se perdait dans l'obscurite.Ii s'arreta; marl, am devenit cu inima iin faptti cetateanti Ro- on eut dit que cette eau muette l'attirait. Au boutmanii cu o indoita iubire pentru patria de origina. d'un instant, il reprit sa marche, fit le tour du lac et sortit par la porte qui donne dans la Strada Stirbei- Voda; ils'en alla par la strada Renascerei ;puis ii tourna a droite, enfila la strada Calvina et arriva dans la Calea Victoriei. Quand il se retrouva dans la lu- miere, au milieu du bruit, des passants, des voitures, ii sembla se réveiller d'un reve.Ii pressa le pas et arriva bientôt a la strada Romana. La pluie tombait plus fort.Iletait transperce, mais il ne s'en aper- cevait pas. Monsieur n'a donc pas trouve de voiture, lui 0fabula e 'n lume multu dulce, 'ncantatore, dit son domestique, quand il le vit entrer pale, defait, La care toti asculta cu-acelasi doru si focu : plein de boue et ruisselant d'eau. Plapand'a fiintia 'n léganu abia gungunitore, Nonl repondit-il d'un ton bref et il ouvrit la porte Mosneguht ce se misca d'ahia din locu in locu, de son bureau, qu'il referma derriere lui. Chiar frundiele din codru si florile 'n campia, Il se jeta sur un canape et deux heures entieres Si paserile 'n cranguri si riulu murmurandu sanglota, murmurant des mots confus. Les bougies qu'il Asculta en, placere si-adfinca doioga, avait allumees en entrent, consumees jusqu'aux bobe- Si in eternu cu tote aru ste totu ascultandu 1 ches, brithient avec une flamme haute et vacillante, Si fabul'a acest'a d'asia mare dulcetia qui jetait des lueurs etranges sur les murs. Il se releva, 0 sciti voi cum se chiama? i dicemu toti vietia I et regarda devant lui. Dans la demi obscurite de cette

39

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Unu poporu singurn prin datini, limba, terminulu technicu alu jurisprudentieiungurepci a-i Simte, traesce si infloresce, face eiobagi. , Si candu prin ele nu mai simtiesce Acésta grava cestiune fu genesa multoru dificultati Incetu cu 'ncetulu pere, se schimba 1 si turburari continue,cari ocupara legislativa Unga- riei in totu decursulu seculului alu XVII lea. - Romanii din Turcia candu emigrara in Croatia si Slavonia se pusera sub jurisdictiunea ndmidilocita a Capitaniloru de frontiera austriaci. Ca atari ei rema- sera omeni liberi, ba inca obtinura dela imperatii Austriei mai multe imunitati si privilegii, precum ve- demu ca esoperase si Romanii Pindului dela Sultanii turtesci. I) La anulu 1618 Camera Ungariei hotari de nou ca Macedo-Românii din Croatia si Slavonia Romanii din Croatia si Slavonia se fia predati juris- (Dupa fantani oficiali contemporane) dictiunei domniloru pamentesci. 2) Spre scopulu acesta se institui o comisiune care se duca la indeplinire scoterea loru de. sub auctori- V" orbimu aici de o colonia macedo-romana care tatea capitaniloru de frontiera. a jocatu unu rolu forte caracteristicu in afacerile in- Der' legea remase neesecutata. Romanii urmara si terne ale Austriei si Ungariei, vorbimu de unu poporu de aci incolo a se bucura de libertatile si imunitatile care sub nume de Romani (Valachi) in secululu alu acordate de ,curtea din Viena ,recunoscandu de le- XVII-lea au datu probe de o virilitate admirabila. Der' gale numai jurisdictiunea Capitaniloru austriaci. acesta colonia astadi a peritu dupa ce a sustinutu o Din acesta causa Camera Ungariei pentru a potea lupta de libertate aprope o suta de ani. Noi vomuopera mai cu sucesu supunerea loru la regimulu feu- impartasi aici cateva date istorice din viatia ,acestorudalu vine la anulu 1635 si le caseza tote privilegiele. Romani cari pe la anulu 1659 pareau a egala in Articululu 40 din anulu acesta dispune urmatorele : energia pe fratii loru din Ungaria si Transilvania. aFiendu ca lVlaiestatea Sa Cesaro-regesca Sacrati- Pe la finitulu secululuialu XVI-lea si inceputulusima a binevoitu a decide ca intentiunea Maiestatii seculului alu XVII-lea, armele si tirania musulmaniloru Sale nu a fostu nici odata ct numitii Romani ar fi inspaimentase tote poporele din peninsula balcanica. fostu indiestrati cu privilegii in prejudiciulu drepturiloru 0 multime de crestini din Macedonia, Tesalia, Epiru altora, ba inca a binevoitu a decreta cprin o comi- si Albania parasira vechile loru asiediemente cau- siune se se aduca satisfactiune Domniloru pamentesci tandu-si sigurantia personei .siaverei intierile de dupa justa pretensiune a fia caruia, de aceea privile- miedia-nopte. gide. aceloru Romani, ori cum, ori candu si sub ori ce Atunci o grupa insemnata sub nume de Romaniforma se voru fi datu, se caseza si se nimicescu.) 3) (Valachi) trecu in Croatia si Slavonia si se stabili in Acésta anulare insa nu avu nici unu efectu de dreptu. diferite parti ale acestui regatu. In scurtu timpu tinu- Curtea din Viena confirma de nou privilegiele si imu- turild de langa fluviulu Ilova capefara numirea de Va- nitatile romaniloru din Croatia. lathia major si Valachia minor. I) Atunci Camera Ungariei veni cu alta lege si la Prima aparitiune a Romaniloru acestora in afacerile anulu 1659 le declara a doua ora de anulate. Croatiei si Slavoniei o aflamu pe la anulu 1604. Iata cum sung articululu 90 din a. 1659 : Pe timpulu acesta Prelatii si Magnatii Ungariei se «In catu se atinge de privilegiele si statutele Roma- plansera la camera tierei ca soldatii mercenari si Capi- niloru cari mai inainte s'au casatu, dr acum de curendu tanii frontiereloru le ocupa posesiunile, agrii, fenatiele au fostu confirmate de Cancelaria Germana in prejudi- si padurile fara de a recunosce drepturile ce le competu ciulu Regatului si a Santei corone se reinoiesce art. ca domni de pamentu. 40 din a. 1635.5 4) Articululu de lege 14 din anulu 1604 care face men- Nici acesta casare nu se potu esecuta, din care tiune de acesta plangere adauge apoi : causa Camera Ungariei la anulu 1681 prin Articululu «Dupa cum se spune totu acesta se intempla si in64 hotari pentru a treia ora : Slavnoia si Croatia cu Romanii cari de curendu au Statutelei privilegiele Romaniloru date in preju- venitu acolo din tinutulu turcescu si s'au asiediatu pe diciulu Regatului si a Santei corone precum au fostu mosiele Episcopiei din Agramu si ale unoru domni mai inainte casate prin articulii de lege 90 din 1659 si nobili, anume a contelui Zrini, Deroffy, a familiei si 40 din 1635, asia si acumu se caseza si declara Pogan si ale altora. Se hotarescd asia dera ca dela de mortificate atatu cele date mai inainte catu si cele toti acestia se se pretindia dismele si se dee domni- urmate dupa aceea.s5) loru pamentesci teragiulu, sau nonele., 2) Din textulu acestei legi este evidentu ca Magnatii a)Densusianu N. Les Roumains du Sod Macedoine, Thessalie, Epire, Al- banie, Bucarest 5878, pag. 26. Ungariei voira a supune pe Romanii emigrati in Croatia 2) Statutum est; ut iidem Valacki statim absoluta praesenti si Slavonia la servitii feudale, sau ca se folosimu cu Diaeta, eiusdem Regnicolis plenaria jurisdictione restituantur.(Art. 32, 16t8.) 3) Posteaquam Sacriassima Sua Caesarea et Regia Majestas, benigne se se resolvere dignata est nunquan eandem illius intentionis futsse, ut praescripti Valacki praejudicium juris alieni, privilegiis aliquibus donati fuissent. Qui- a) De Valackis sive Rascianis Graeci ritas non uniti in Repo Sclavoniae nimo, ut medio ,Commisionis, Dominis Terrestribus, pro cujuscunque ju ta et Creatiae. Unu anonimu in Biblioteta museului nationalu din Pesta. praetentione satisfactum fieret, benignissime intendisse ; Eadem proinde eorum- Totu in secululu akt XVI-le au emigratu din Turcia si Romanii cari se dem Valaclwrum Privilegia, qualitercunque et quondocunque, sub quacunque aflau in Carniolia, dupa cum ne spune Valvasor (Ehre des Herzogthums Krain, verbortun forma, emanata, cassantur et annihilantur. Art. 40, 1635 Nurnberg 1689 ) 4) De privilegfis et statutis Valackerunt antea cassatis, jam vero recenter 2) § a. Idem Seri dicitur etiam in Sclavonia et Croatia fier Valackos, qui ex Cancellaria Germanica, in praejudicium Regni, te sacrae coronae confirmatis, nuper ex ditione Turcica eo se contulerunt, in Episcopatus Zagrabiensis et renovatur Art 40. Ansi 1635. nonnullorum Dominorum et nobilium bonis;ut pote Dominorum, Comitis a 5) Statuta et Privilegia Valackorum, in praejudicium Regni et Sacrae Coro- Zrinio, Deroffy, Familiae Pogan ac aliorum. § 2. Statuitur itaque; ut ab his nae, prouti antea per articulos 90. anni 1659 et 40. 1635, ca sata ex titient; omnibus Demmae exigantur,et Dominis terestribus terragium, sive nonnae ita et nunc, tum per prius, forte etiam expost extradata, cassantur, et mortificata praestetur. Art. 14, 5604. esse pronunciantur. Art. 64, 168x.

40

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Nobilii si Magnatii unguri in conformitate cu deci- anume in locurile unde in timpulii din urma au fostu siunile camerei incepu a considera pe Romanii din puse mai multe sate. 1) Croatia si Slavonia ca adeveratii loru iobagi sia-i In modulu acesta decurse lupta de esistentia si supune la servitii si disme feudale. drepturi intre Romanii din CroatiasiSlavonia si Romanii insa zelosi de libertatile si privilegiele loru Magnatii Ungariei. Resoluti a-si apera libertatile loru se pusera pterenulu renitentiei. ei se opusera cu energia aprope unu seculu legisla- In facia acestei stari de lucruri Camera Ungarieitivei unguresci care voia a-i supune autoritatii si arbi- la a. 1659 hotari urmatorele: triului domniloru feudali. ;La intemplare insa deca cu midiloce blande nu Der' pucini la numeru ei sucumbara, fura redicati ar sucede a aduce la vechia (?) ascultare pe Ro-din locuintiele loru, transferati in alte parti si asia se manii cari acum de curendu au fostu scosi de subtermina viatia acestei colonie macedo-romane. jurisdictiunea domniloru pamentesci sau pe aceia fari Dupa catu putemu afla din legile Ungariei, Romanii se voru subtrage ei de sine, atunci Domnii pamen-acestia erau asiediati in urmatorele tinuturi: tesci vor ave facultate a se folosi asupra loru de In posesiunile Episcopiei din Agram si ale unoru dreptulu ce-lu au,siin consecintia pe astufeliu dedomni pamentesci anume a contelui Zrini, Deroffy, Romani ca rebeli se-i scota de pe mosiele loru sau a familiei Pogan si ale altora. (Art. 14 din 1604); in altu modu se aplice pedepse asupra averei si per- In posesiunile Caprocense bona Caprocensia. sonei loru. 1) (Art. 51 din 1638) ; Totu la anulu 1659 Magnatii Unguri se plangu la In Somberg. (Art. 52 din 1647); camera ca Romanii din comuna Oszek incepu a le In cinci sate pendente dela castelulu Luidbregh ale ocupa muntii domniloru pamentesci si cu sema contelui George Erdody ;in optu sate pendente dela tinutulu desiertu Czunowicz, cdensii comitu omo castelulu Raszinya a Contesei Ana Elisabeta Moscon; rurisidevastari asupra domniloru pamentesci,si in doue sate ale altoru domni. (Art. 91 din 1659); asiediati fiendu chiar in inima Regatului turbura tran- In comuna Oszek pendenta dela castelulu Toplicza. quilitatea publica. 2) (Art. 92 din 1659 i 46 din 1662); 2) Basata pe. aceste motive Camera Ungariei decise ca In tinutulu Czunowicz. (Art. 92 din 1659); pe Romanii din Oszek se-i transfereze la partile mai In fine pe tiermurii fluviului Ilova unde era Valachia departate ale frontiereloru turcesci. - major si Valachia tninor dupa cum ne spune autorulu Der' curendu dupa aceea aflamu pe romanii din anonimu alu unui manuscrisu latinu ce se afla in biblio- Oszek ca se revolta de nou in contra presiunei ce o teca museului nationalu din Pesta. 3) esercia capitularii din Agramu asupra loru, In catu ririvesce nationalitatea acestoru coloni, ano- Articulu 46 din 1662 contine urmato;ele: nimulu din Pesta e de parere ca ei nu au fostu Romani tFiendu insa ca anumiti Romani din satulu Oszek ci Serbi de religiunea ortodoxa neunita (Rasciani graeci cutezA a irumpe in domeniele Capitulului din Agram ritus non uniti). ce se tinu de castelul Toplieza si in modu ostilu inva- Regretamu multu cdensulu nu aduce nici o proba déza casele si coloniele ce se afla acolo,si de ora pentru sustinerea afirmatiunei sale. ce capitulariloru ca persone bisericesci nu le convene Numirea de «Valachh la tota intemplarea a trebuitu se alunge cu armere pe astu-feliu de invasori violenti, se aiba o basa mai reala, si nu a potutu fi numai unu de aceea se concede numitului Capitulu ajutoriulu simplu jocu de cuvinte. Domnului Conte a Banului pentru a respinge invasiu- Retacirea anonimului din Pesta credemu ca a urmatu nile acestoru romani.s. 3) din causa ca densulu nu scia ca in Macedonia, Tesalia, De si Camera Ungariei decretase transferarea Ro- Epiru si Albania a esistatu in toti timpii unu elementu maniloru din Oszek inca la a. 1659 indata ce _facuse puternicu romanescu. prima revolta asupra nobililoru, totusi legea nu se Studiandu legile Ungariei cari se raporta la colo- putu pune in esecutiune. niele aceste vedemu ca: peste totu loculu se face deo- La anulu 1681 Camera Ungariei hotaresce de nou : sebire intre trei rase de colonisti :Valachi, Slavi si ;De si Romanii din 0§'zek in conformitate cu arz Praedanci. 4) ticululu 92 din 1659 ar fitrebuitu pentrudiferite Pentru ce acesta distinctiune? violentie se fia pedepsitI ba chiaru si transferati la De ce nu s'a datu Valachiloru niimele de Serbi sau locurile mai apropiate de confiniele turcescisi cari Rasciani fiendu ca in seculuiu alu XVII-lea atatu Ro- au lipsa de aperare, totusi acesti Romani n'au fostumanii (Valachi) catu si Serbii (Rascii, Rasciani) erau translocati si din di in di comitu daune mai simtj- popore forte bine cunoscute guvernului din Viena si tore si mai grave asupra Regnicolariloru, astu-feliu Magnatiloru din Ungaria, cu voturi comune se decide ca in conformitate cu Apoi numirea de Valachu nu a fostu nici o data articululu mentionatu ei se fia transferati la locurile sinonima cu atatu mai pucinu in secululu alu XVII-lea. cele mai necesari pentru aperarea frontierelorusi Din contra scimu ca denominatiunea acesta s'a datu esclusivu numai poporeloru de ginte latine.

2) § 2. Casu vero, quo tales Valachi, jam recenter a jurisdictione Dothi- norum Terrestrium ovulsi , vel sponte recedentes, 441pristinam Dominorum Terrestrium obedicutiam, plamdis mediis reduci non possent,vel redire nollent, x) § r. lidem tamen Valachi adhuc translocati non exstitissent, imo in dies extunc Domini ipsorum Terrestres, jure suo in eosdem utendi,et consequenter pejora et graviora damns Regnicolaris (quibus multo viciniores quam confmiariis hujusmodi Valachas, veluti raelles, ex bonis suis ejiciendi, vel aliter eosdem in essent) inferre, et caetera mala facinora perpetrare non desisterent. rebus et personis ipsorum puniendi, habeant facultatem. Art or, x659. § a. Ut itaque juxta articulum praecitatum (qui hoc loci renovatur) ad foca a) In mediis Regni visceribus commorantes, publicam tranquilitatem illius pro defensione confiniorum magis necessaria (in quibus his recenter evolutis Regni turbarent Art 92, 1659. temporibus plurimi Pagi locati sunt) transferantur, et translocantur; communibus 3) Quoniam vero certi Valachi in Pago 05-szek commorantes, in Territoria votis, annuente quoque Sua Majestate, conclusum est. Art. 65, 168s. Venerabilis Capituli Zagrabiensis ad Castellum ipsorum Toplicza spectantia, a) Dr. Fr. Miklosich in brosiura sa intitulata:Uber die wanderungen der violneter irrumpere, Domosque et Colonias ipsius Capituli ibidem locates, hosti- Rumunen in den Dalmaiinischen Alpen und den Karpaten (Wien, 1879) nu vor- liter in vadere praesumerent; ipsis vero Capitularibus, velut Ecclesiasticis personis, besce nimicu despre Romanii din interiorulu Croatiei ci numai despre Valachii violentos hujusmodi Invasores ,armis repellere non adeo conveniret ;id circo, din Insula Veglia, de pe tiermurile orientalu alu Marei Adriatice si cei din Istria. eidem capitulo pro repellendis illarumValachamon invasionibus,assistentia 3) Verli nom 4, colOna II acesta pagina. Domini Comitis Bani admissa est. Art 46, 1662. 4) Anume Art. 66 din s655 St 55 din 1662.

41

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

.4= Totu de opinia acesta este si invetiatulu Miklosich ROM ANTIA care vorbindu despre romanii din insula Veglia, despre cei din tiermurii orientali ai Adriaticeisi din Istria, inchiae ast-feliu:(Din cele memorate pana aici resulta In diorlf çlileT, pe bolta-albastrt ca Romanii plecandu dintrunu punctu alu peninsulei and Olea luna, a am pornit. Tu, mi-ar tlis :«Vino 1 de la ferestrd : Hemice au patrunsu in teritoriulu serbescu si de acolo §i am venit. spre nordu in tinuturile locuite de Croati. i)* Causa pentru care astadi nu se mai gasescu romani in locurile acele se vede chiaru din legile Ungariei : MaT spre amédd., figura '4 sfintd ei au fostu transferati si imprasciati de alungulu con- Riurea 'n aur ;stam transportat ; Pdreai ferice,i mi-aY dis :eCant61* finieloru,si in modulu acesta desnationalisarea loru §i te-am cantat. flu s'a mai potutu impedeca. Ce e mai multu, in tinuturile asia numitei Valachia mare si Valachia mica din Croatia si Slavonia, aflamu and veni n6ptea, necunoscute- nume de sate curatu macedo-romane cum este : Siracii, M'ardead dorintieans6-al tdd glas, Doliani, Monastir, Darvar astadi Daruvar, ce areta in R6utdci6so I mi-adiscFugl Idute modu destulu de evidentu ca de au fostu intemeiate Dér' am rumas. in timpii vechi de coloniele venite din Sirac, Doliani, Paris 1880. Monastir si tribulu Darvariloru. I M MORTALITATE eez lecei Sonnet,

Totul se transformu, nimic nu dispare. HARPA MINUNOSA and a Mortir rant rece v UsCa, Corpu'inTi va stinge serbitda'mlsufiare, Legenda populargi din Feroe. Tu ce-atet iubit'am, ah Inu me uita I Santa. 'n tertna, ce-o se ne separe, DoT alarr cu negre plete Nu '1 pot da, cicl 11 iubesc,* Floe/ mirositere cai fata ta ; Intr'utcas t.allintrat, Asia dice 0 se-afundt. Le voiti cla din trupu'refsfinge drept mancare, Sidin done june fete, In jur spumele rotescti. §i miindre vor cresce, se vor inalta. Fete mail de mtritat, Corpu 'Y alb, purtat de undi., Amendor cer pe cea rata, Rett.ci pe 'ntinsa mare Din tulpina verde Serele 'rrit va trece Cci e intindrä, frumu0a, §i pe term fu aruncat. Cäldicel prin yule,i 'n inima 'mY rece Scie tese, terce in ; Dor pescarl din depiztare Voifi simti Amorul trestrind merefi ; Der' cea maren'ar maY cresce I L'afiYrit, 0-ati alergat. NumaY porciY ii pttlesce, Din cadavrul bietef fete Er sera, and totul tace,-a meaiubita, §i de ciudt peptu'l prin. Doue brate scot din spete In profumul flora cu carnea nutria Cea mar mica aur t6rce, §i ut harpt intocmesa. Vino se sorbr berea sufletulur ma. Tete mintele de 'nt6rce ; . Din cositia aurie, Der' ztplanel 11 daYlta, Ce plrea metestrie, Paris 1880. §i tot nu 1-e la 'ndemânt I C6rde facti, ce se jelescii. r412 2/44,0a2a, 1;)is'a ast-fel fata mare : t9fL- (Soro dragt, hal la mare. cLa vecinY este serbare, Ce sfacem ? f suratt Se serbeadit nuntt mare : N'averu lent nespAlatt. AYi noY, act totY privescii.* Tot 141 semen tie,eti: Lang pent er se-asiétlit Tot spllendu-me la fatt, §i din harpt intoneadit Pomniei Salle Domllului Y. k. leehia, Mechru icademiei mane etc. etc. Ne-om intrece in albeatt. Centurr dulcY, care ulmescil, N'a vrut ast-fel Dumnetleti : anturr triste ce 'ngrotlesa. De te-ar spala cat ti-o place, arcla 'ntti dice sonort : Domnulu meu ,ri scumpe amice, pei, ma/ albt nu ter face ; eLogodita mi-este sort Is L §i de-aY fi tett de nea C6rd'a doua sunt tare : Mirele 'mr tot n'aY avea I* *Sora me cert. crutare, Fvistola Domniei-talle 'mi a sosit trdiu fiind cA Firt mil, m'a ucis !* nu mai mult in Deva ci in Sibiiu locuim. ard'a treia, triumfalt, Mi facqi onOre a'mi cere verse sau prosl pentru Lent marea ce turbeatlit Spune: (Mirele din salt albumulu Macedo-Roman Fate mia se a,siétlit I-e-al mcli mire, al meti vis I* Pe a part, suritliend. Logodnica 'ngtlbenesce ; in multe esperiena m'a invqat a'mi schimbh ideile Sor' sa 'n apt. o 'mbrâncesce. Ca jeratic se rwsce : theoriile primei junete. Ceea ce amu cugetat des- Strtcuta se bocesce, ellarpa 'Y de nesuferitI . pre scOlg in trecut, a remas unu principiu neclintit ; §i gemend, Ochir ci tnnot tn sange : fiind, se vede, unu adevër nestrAmutabil. Scóla este Biata copilt, eantul harper ce se plange Se tot regd. :*Fief/ mill I. Rai me'Mal,.meg iubit I siremâne unica petrA pe care se póte ardica unu Ba din apt nu te-oiti sc6te C6rd'a patra, maY trufa0t, edificiu social, moral, solid, durabil. Déca mirele 'ti nu 'mr daY Tung :A The/ escY uciga0t. !A Numai scOle, bune scOle romane, pot creh, assicurk Avutie, gfitelr, t6te §i se sparge cu turbare ; p le da, tot ce sperar ; Er' in peptu'i fata mare unu viitor conngionalilor natri trans-danubiani. Ce Der' logodnicu 'mY cu late Simte inima'r cu fiere nu ap face, sA'mi steà in putere, pentru infiintarea Plete 'n spate a se sparge de durere. unor assemenea scOle 1*i totu0 niciacelle linii,ce Paris i880. doriO sà scriu in favcirea lor, nu ye pociu da. De epte anni pena'mi, neating, stg. ruginitA. Cum sä cuteciu a o relua tocmai astacli cand cu pene de 1) 'Ober die Wanderungen der Rumunen in den Dalmatinischen Alpen und den Karpaten, pag. 6. aur ar fi a se scrie paginele albumului Macedo-Roman?

[13,262.] 6

42

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Verse nu amu scris nici odath. A versifica nu e Credeam afiin curat cu physiologia cugetgrii. permis deck ftoesi i poesia e dreptulu geniului. Adtlptassgmu assupra originei ideilor o theorie, ma- Temeritatea lui Prometheu n'a fost nici fora, niciterialisa in adever, dar ce'mi pgrea unica rationalg. deboleta mea. Desceptarea unei idei n'o credeam possibill, prin alt pentru ce sg me intind a rdpi foculu sacru chndproces cleat prin o impressiune esterierh.Ganglió- sciu ch cerulu ilu accorda benevolmente alesilor sei ?nele crierilor erau pentru mine atatea oglinsli proprie N'amu veslut ere cu ce prisos l'a donat poetului nostru a refletth si ce refletth numai imagine priimite. Capi- Alessandril aintul gintei latine e proba eterng. FOrgtalulu nostru intellectual 'mi pgrea unu thesaur mort, lfinga chutare s'ar aflà Ancö multe alte mgrturii : Sbu-ingropat pe cat nu vine o impressiune esterierg sh:lu rdtoriulu lui Heliade , Mihnea 0 baba lui Bolintininu ;pue in miscare. Vedu Anse' ivindu-se in unu mic cap Mihneai baba care, asesiath, astfel precum este, cu de copil aatea idei ce n'au avut de motor nici o penel si culori pe panda, ar egalh in intindere i putere imagine, nici o impressiune esterierh ancöt sum gata de imaginatiune Creatiuneav lui Michel-Angelo. a trece, cu spiritualistii, la partisanii ideilor-innhscute. M'asu indephrth de subject child asu vol a noth cap- . Alte nedumeriri. In marea si nedeslegata questiune d'operele adeverat poetice a poesiei romane. Scopulu a capitalului moral ce adducem sosind pe lume, cgnd meu este d'a aminti numai pentru ce rimai cadenta ausliam mqralistii pedagogi discutend, fOrg resultat, mi a inspirat tot d'auna o religiesä terrere. dacg omulu se nasce bun sau reu, puneam si eu, in Dar pentru ce hesitu inaintea cator-valiniide silenciu, cuventulu meu slicend : noulu-ngscutu este le- prosg, me yeti intrebh, eu, care amu publicat volume gendarulu prim-creat in momentulu plgsmuireicalla: la 16-18 anni ? Amu doug respunsuri: juneta e naivh, consciinth fOrg consciintg, inimg fôrà simtire,sufflet neesperienta incredetere; apoi attunci eram liberh d'aanc6 nebulos. Copilulu, sosind pe lurne, erh priivit vietul pentru o ide, pentru unu ideal. Asadi alte da- de mine cà o protoplasma ce adasth mana educato- torii ini iau unu timp consacrat odinierg causei femeei. rilor emeni si objecte pentru a'i forma o inima, Scitich. amu fost tot d'auna contra emanciphrei a'i inspirà simtiri, a'i constitul o individualitate. politice a femeei, convinsh fiind cä studiile, meditatiu- Observatiuni noue 'mi schimbi acestà ideig. Dach nele, lucarilei luptele ce au a umplea vieta condu- 'mi e permis a revenl la Genesd attunci voi dice : cetorilor affacerilor publice ar detrage pre femeig, dela nu in phmentulu paradisului,ciin inima fig.-chrui datoriile salle. Amu cerut anse pentru femeig dreptulu omu e shdit pomulu binelui si al reului. Ori ce copil la lucru. Pena, penelulu, activitatea in ramura educa-adduce in sine, viind pe lume, germinele tutulor qua- tiuneii instructiunei nu mi s'au phrut incompatibilelitatilor si a tutulor deffectelor. Gradulu de desvoltare cu missiunea sa, ca rolulu seu in famillig si societate.a unora si a altora numai nu este egal. Eto ceia ce Si asthsli Ancö amu cpnvictiunea cg in instructiunea si face atat de difficilg missiunea mumei, cgci sicur publich si privath, in litteratua, in arte,in industrie numai gingasei manh de mumh a .putut si naturasi talentele femeei pot fi folositóre, eh, prin unu travalliusocietatea incredinta junele straturi de plivit,pre- potrivit aptitudinilor salle ,ea are atat drept cat si ciesele flori de cultivat. datorie d'asi creh o essistenth demng. Greu e Anse, Ingrijirea unui copil, ingrijirea sa physicg, moralà greu pinö la impossibitate ca aceasi femeispOth piintellectualh,tete egalmente importante prin in- indeplini datoriile impuse de o occupatiune intellec- fluenta lor reciproch, umple deplin essistenta unei tualg absorbetere in acellasi timp child au a o occuph femei pe cat timp ea este educatrice. Nici timpulu, miile de datorii de socie si de mumh, de mumg-edu-nici pena mumei-educatrice nu pot fi date publicului. catrice. Ceia ce asu putea face acum in folosul unei ideiode Amu lassat deci pena acellor femei care nu au ancö bine-general, unui scop nobil si generos ca acel ce copii de crescut, sau care au terminat deja a lor edu- urmgriti, este ca se rogu pe D-sleu sh vajute a'lu catiune. vedea ajuns. Pete Anse eh acesta e superfluu. Sciu eh Chiar acum, Domnulu meu, pecand trag aceste an- Domnia-ta nu esci din scela fatalistilor. Domnia-ta duri, o gurita rosh de fetia reincepe cu intrebarileceia ce voesci, voesci cu zelu,cu energig cu aria salle infinite, cu reflexiunele salle de o profunditate convictiunei si cine scie a voi scie si a reu,si I Cine uimitere. Cum sh mai cuget la alt decat d'a folliethii ajua, ii ajuthi D-sleu. érösi vechiele chrti, d'a cerceth ancö multe alte noue Sicur deci eh' D-sleu ye va trimite, prin aleii sei, spre a aflà respunsuri pentru mica curiesh de cincitot acel ajutor moral si material ce trebuie pentru anni ? Unde sh mai pociu scrl pentru alti chnd nu'mi realisarea maretului scop : intemeiarea si sustinerea ajunge timp d'a cugeth pentru densa ? scOlei si a bisericei in Macedonia. Oh I biata nesta sciin, biata nesta philosophic Priimiti,Domnulu meu, odath cu assicurarea inaltei cum o restórng o intrebare copilgreschI melle consideratiuni o amicalg stringere de maul.

Sibiiu 22 lanuarie z880.

43

ALBUMUL MACED 0-ROMAN

late clitia se iveste Te grgbeste, lopItare, C'un profum suav, ceresc. Iatit... Rominia mea gAzi, 1-7)4:1, Eu pe barca-mi ce 'ncreteste Ah IIn lina noptei zare thick mgrei ce plesneste, Tot frum6sa ea'leiapare ltqco CdtzeTéra mea plutesc I.. Tot splendidg ca o stea 1... 1,14414.44.-1/ S'ucurescr, 1876 Septenthrig.

A la,ifia.uvi C;4r-re,m',Lill, 4t., 4 'seaht 1,,A 446.4v AU POPLE DE,,, ROUMANIA ') alut, pople valhent, nosta prima avant-garda, os.' 41 /..//6-,....4.1)2, De l'asempre latin subre-aimat caga-nis ; Lou sourel amourous de longa earregarda I/141 "Lisoof.,..1.4, Que dins la negra nioch sen encara endourmits I Lion de tus, Grec e Turc, e German a mai Slave ; Sies dau viel sang rouman, desoundres pas toun noun', Mordes quau te pounis ;sies pichotet mais brave E se sap qn'una fura a sauvat un LicAn I

Montpellier. . 4/1CL,,01-0.-- a....,*-- /ft../ 14.1.41',;e V.' /4 TRADUCTION C44. i-A(4.14 AU PEUPLE DE ROUMANIE a. 4,Oyu.. 44- fte" Salut, peuplevai11ant,noire premiere avant-garde, Ai ciNs fe-zftv De l'assembiée latine, toi le demier-n6 chéri ; Le soleil A.-4-,amoureux te regarde Pendant que dans la noire nuit "14./4146 /4.14 nous sommes encore endormis I Loin de toi Grec et Turc,et Germain et Slave ;-- Tu es du vieux sang romain, tu ne deshonores pas ton 714- nom, Tu mords qui te frappe, tu es petit mais brave. te-"bd. ie.&144044.4, Et Pon salt qu'une souris a sauvé un Lion. 2) 6 _4 S a. cAdva maw" TERANUL ROMAN 111.2.dolona 3`. dm -444e-r- Teranul roman sup6ra cea maT mare parte a sarcinilor publice, dintre totT cetAteni el contribue in modul cel mai larg la satisfa- FLOREA cerea tutulor nevoilor statuluT 0 cu munca sa (Jdupe Millevoye) 0 cu sangele sett De 0 societatea icll in- grijirea administrativI icivilisAtOre cea maY imperfectà, téranul mantine singur progresul Flore murindgi solitarg, Pe tOta diva timpul ne furg Ce fusi al vg.ei drag ornament, Cgte-o sperantg, caw un dor numeric al natiuneT române. In tote orwle Venturi de Minna te scuturarg Si ori ce clipg ce tainic curg RqmânieT decesele cov 'eqesc nacerile, téra- Si adi uitatg zaci pe päinent I Amar ne smulge un vis usor I nul acopere acest deficit ,i mal lasA un exce- dent al nascerilor d'asupra deceselor. Aceea-si c6sg. vai Ine doborg ; Omul perdendu-g scumpa himerg Populatiunea rurall, de 0 cam slàbia prin Noi ne supunemCiudadDeu ; PlAngend se 'ntréb g. adese ori : Tu perch o fOi, g din noi sbOrg Care din doug-1 mai efemerg, : felurite suferinte moralei physice, maT are Cgte-o pläcere pe drumul seu I A vietei mele?... A unei flori?... multà viéta ,0 claca vom imbungtati putin traiul ieT prin povete hygienice ,prin impu- nerea de Ore care regule de salubritate, prin REIN TORC EREA exemplul ce i vor da preotif 0 invAtatoriT maT instruitl de cat ceT actualT, putem ascepta de la dinsa conservareai marirea némuluT romanesc. Marea schintee sub stele N6ptea cu a, sea Regina Undele-1 sglobif se joc ; Cu-ochii umedi, visgtori, Aurihi tainici vele De la pol la pot incling, x)Languedocien, sous-dialecte de Montpellier et de ses envi- rons, orthographe montpellieraine. Tremurgnde cad din ele Llsdnd bolta cea djvinh a) Allusion a la fable de Lafontaine: Le Lion et le rat, Livre Peste luciul de foc. S6 se 'mbrace 'n dalbe zoriI .. II, fable XI.

6*

45

ALBUMUL MACEDO-ROMAN

, . ...-, N. It, 1-

4 T.f 4.; -

,

bri"14"fireee. f".f4.- 5

. ,7111WStrr * A...,..__ `,,, .5:' ,. ,...... '" ,...a.. "7- . e ...... __i__,.. or..t...am. 114

-7: Curtea boeréseet la mo§ia Buciumenl.

46 i ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Populatiunea subreda a oraselor nOstre nu se patetiuni amicali cu fratii Caracionni, cu Doctorulu Ico- cu succes imprOspeta si regenera numaT prin emigra- nomu, etc; toti barbati vrednici si de o conduita buna. tiunea de la Ora, cad teranul, deprins cu munca in Afara de Macedo-romanii traitori intre noi, Macedo- aeruf liber, nu se acomodésa lesne viéteT din oras, ciromania possede unu numeru insemnatu de barbati prefacut in orasan el devine maT bolnävicios decat lo-eminenti cari lupta cu curagiu si devotamentu in cuitorul vechifi al urbelor. Patria loru pentru cultura limbei romane si pentru Remediul principal in contra mortalitati1 celeT marYromanismu, intru cari citamu aici in deosebi pe me- din orasele nOstre constä, pe linga irnbunatatirea sa- ritosul Apostolu Margaritu. lubritätiT oraselor, intr'o educatiune morala si physica Unu poporu laboriosu, economu siiubitoru de mai corecta a copiilor de ambe sexe din tate clasele Patria lui, precum este poporulu Macedo-romanu, ce societatiT. se recomanda prin nisce cetateni atatu de vrednici, Daca voim sa dam statuluT cetatenT sanatost trebue contine elementulu unui viitoru frumosu si este desti- sI ingrijim de mume sanètóse la minte si la corp. In natu pentru a figura intre popOrele civifisate. scaele de fete sa nu negligempdlinga crescerea mo- Acestu poporu, care este fratele nostru, merita sa-i ralä si exercitiul corporal. Sa luam pe EleniT dreptvenimu in ajutoru prin tote medi-locele de caridis- exemplu. Plutarc si Xenophonte naresa, ca Lycurg punemu spre a-si putea desvolta limba si Nationalitatea. ordonase ca fetele si fenneile sa participe la exercitii Primiti, ye rogu iubite amice, asecurarea distinsei gymnastice de o potriva cu baetiT si cu barbatiT. consideratiuni ce ye pastrezu. Tate formele exercitiuldf corporal pot servi pentru acest scop : gymnastica libera, gymnastica la aparat, musica vocalä, declamatiunea si cetirea cu vocea ri- c7lir,"44 dicata, patinagiul, itiotarea, apoT pentru sexul barba: tesc in parte calaria si exercitiul militar. Congres pedagogic panroman !

citivoiy cine part a. in realitate politica cea mare a popOrelor ? Suverafiii. Nu. Oratorii camerelor legiuitOre. Nici acestia. Cine darg? Iassi in 1-¢ Aprilie 1880. Invetatorii. Ei fac cu natiunile, aceea ce voiesc. Domoiei-sale D-111i Nile Al. lIrechia, Membru Academiei Romane etc. etc. Puternicii dicteza sOrta popOrelor pentru chile si ani; invetatorii o hotaresc pentru secule si milenii. Iubite amice, Voiti sa imbunatatiti sOrta unui popor? Spre acest scop inzadariiyeti reforma, numai celelalte La epistola D-vOstre din 4 a curentei, amu onOre legi. Trebue, sa-i indreptati legea instructiunii; a respunde ca ocupatiunile mele nepermitandu-mi a 0 mainainte de tOta scolile nornzale. Trebue, sa-i ridi- elabora unu articlu de fondu pentru salba-latina (Albu- cati o nOuà generatiune de invetatori, alesi, calificati. mulu macedo-romanu), vinu a ve transmite alaturatele Acestia nu vor da némului legi stralucite in codice; rönduri atingelefre de relatiunile ce amu avutu de mai ei ii vor da legi bune in inima. multu timpu cu romanii din Macedonia, cari au fostu Fara unitate Ansa, ori ce speranta e ilusorie. din cele mai cordiali. Pentru constituirea unitatii la toti românii, trebue, In adeveru, inca studiindu la Viena, dela anuluca invelcItorii lor sa se concerteze intre sine prin 1835-43, amu cunoscutu pe onorab. familii Sina, representantii lor, intr'un Dumba sialtefamilii macedo-romane, din parte'a CONGRES PEDAGOGIC PANROMAN carora avuiu cea mai buna primire,si pe cari totu deauna le amu veclutu simpatisindu cu romanii din Acest congres trebue sg se intrunesa pe teritoriu Imperiulu Austriei si din Principatele Moldova si Va- românesc liber, 0 s'à formuleze punctele esentiale din lachia. Dupe intórcerea mea in Patria amu cunoscutaaspiratiunile mari ale tuturor românilor; pre aceste pe D nii Hagiadi din Craiova, pe fratii Germani si apostolii naOuni sa le propage prin graiu viu pe fratii Goga, si intrealtii pe reverendulu Archi- la toti colegii lor din diferitele provincii, pentru mandrit Averchie, Directoru scalei macedo-romane din ca., apoi, sä se planteze, tot prin graiu viu, in inimile Bucuresci, care iniciindu-me in trebuintile si lipsurile tuturor coplilor români, spre a produce rOdele lor.... de cari sufere poporulu macedo-romanu, amu aparatu *11...... -,W. causa scalei macedo-romane din Bucuresci in sesiunea legislativa din anul 1868. 0 REFORMA PEDAGOGICA Din relatiunile ce amu avutu cu parintele Averchie ca cu alti onor. Macedo-romani, m'amu convinsu co acestia erau totu deauna inspirati pentru binele Ro- Iata mijlocul, prin care, cred, ca ati pute scapa maniloru, si cO li' salta anima de bucuria condu era de lacustele numite postulanti, proletari ai condeiu- vorba despre veri-o iiiibunatatire sau institutiune utile lui, cel putin in generatiunile viitóre: Patriei nOstre, sau despre prosperitatea poporului Ro- Antal recunósceti, cal românilor nu de la natnra le manu. Mai tardiu avuiu fericirea de a intretiné rela-lipsesce plecarea pentru ocupatiunile positive si pro-

47

ALBUMUL MACEDO -ROMAN ducgtOre, precurn: meserii, comerciu, etc., ci numai E RAN DU L NOSTRU intru cat apucg a contract& princóIile nereale, gustul de nondeieriu, i patima lustrului, ce acopere dqertuli miserii interng. Bucurqti trebue sg fie pentru Europa oriental& Dacg ati recunoscut acestq,_ faceti ca de urgentg, 0 mai ales pentiu Macedonia, cati pentru Albania, sg se incepg a se introduce, Thtepend cu.clasa I. pri-sora noastrg prin ThracT, cea ce Parisul este pentru marg, ca obiect obligatoriu, cunOscerea ocupatiu- Europa intreagg, inima lumiT. nilor positive, precum: meserii, etc., 0 esercitii practice ScritT, autorT; cantatT, poetT; facetT sg vibrese, musi- in diferitele ramuri ale lor ; pentru ca, inainte de canti, coardele instrumentelor voastre; imprurnutati-ne a se contagii de patima de condeieriu, top tinerii a voastra voce, actrite; apucati-ve penelul, pictorT, sg prim escg cunOscerea,,ri stima, pentru cariera de dalta, sculptorT; ivoi, cugetatT séll visatt ô philo- meseria, icandidatii de proletari ai condeiului sophi 1Frumosul este yiata,litterile sunt nemurirea sg plece, la timp, pe o cale aptg de a-i face folositori natiunilor.Civilisatiunea, care vine din Francia,sid fericiti. venea din Italia; din betrana Romg, a noastrg patrie, 6 frati MacedonenT, civilisatiunea a dat GermanieT primul eT secol litterar cu Gcethe 0 Schiller. La lucru ,7e romanT: acum e rgndul nostru,

CHANSON BESSARABIEN N E Natiunile cad au isbutit sg, trEt6sca Buciumele pistoresti. Din cimpil Moldovenesti.

Toi qui dans le malheur, atiunile cari au isbutit sg trgesca ping in secolul De sa voix carressante XIX, ca natiunea Roma.ng, sint destinate a nu pert Alleges ma douleur, nicTodatg. In vechime, cand o singurg clasgi un Ma belle et tendre amante, numer mgrginit de individi aveau privilegiul de a Vois le Pruth dont le nom constitui natiunea, cgderea acelei clase, coruperea si Tout coeur roumain irrite; slgbirea acelorindiviçlT, compromitea sOrta natiunii Sur ses bords tout au long, intregt Astadi din contra,cand societatea este a Sur sa rive maudite, tutulora, 0 fie-care individ se impgrtte de lucrarea comung, s'au immultit intr'un chip estraordinarsi Vois la verte foret initiativele menite a marl progresuli corectivele apte Etendre son ombrage. a vindeca bOlele sociale din carT s'ar nWe peirea. Ah 1c'est la qu'il faudrait Rever sous le feuillage 1 chiar chiar decg mijlOcele acestea n'ar fi de ajuns C'est la qu'il faut aller, Rentru a irnpedica mOrtea unei natiunT, timpul modern 0 ma douce compagne, are un leac Arica mai puternic,i anume solidaritatea Songeurs, tous deux errer popOreloru, care aduc din afarg impulsiunile i recti- Dans la verte campagne; ficgrile ce nu mai pot sg pornéscg din sinul insu0 al Oubliant tout souci, natiunii amenintate. Ast-fel o natiune cultg din seco- La haut, sur la colline, lul XIX se mantine prin leggturile ce o unesc cu Afin de voir Jassi, omenimea intregg , in'ar puté sg péra &cat cu Dresser notre chaumine, ornenireainsgst Et contempler souvent Le sol de la patrie, Et respirer au vent Qui vient de Moldavie. La, nous pourrons tous deux Caresser un doux reve, Voir les Roumains heureux1 Au travail faisant treve Lorsque viendra le soir, La nous pourrons attendre, .A.-n-uno jonvosconlano latino d'on Maoeihni 1) Avant qu'il fasse noir, ..-- Le doux moment d'entendre Dintre Santo Ano d'At, vieio gleiso qu'aman, Nos vieux airs enchanteurs, Ounte la grand d'ou Crist bresso, assolo, acourajo, D'ouTr la melodie S'amiro un maubre pur, qu'un Fidias rouman Des flates des parteurs Tremude, 'm'un ciseu d'or, en divino pajo, Aux champs de Moldavie, Sur la Biblo duberto Ano pauso uno man; Et doucement bercés, Mario, afeciounado, en un saume s'assajo. Nous endormir, arnie, A legi qu'un sauvaire es proumés is uman: En repetant charmés Demando ounte deu naisse; e ie sourris la majo. Les airs de la patrie. x) Provençal, sous dialecte dAix et de Marseille. Orthographe des félibres d'Avignon.

48 I

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Ale,devans la Vierge, istere pensatieu Si bkus iue me fasien contigo; Aqueu front din e siau me semblavo lou tieu, Sa bouco roso me risie ; 0 Levantesco en flour e digno deu Carraro Sa lengueto me fasie ligo, E d'amour moun cor boulissie. Sout l'iue meirau d.e Roumo, au libre d'aveni, Te vesieu destriha lou noum d'un que. tout-aro, Lest escalere sus li branco ; Nous rendrie l'Aleissandre e ii. tems avani 1 Lou vas que tenien si man blanco Fugue ben Thu clan de frut ; Piei aguere, en sautant de l'aubre, a :De, Per pago, se voules lou saubre, Un poutounet fa senso brut. Pourchiero, de-vers Four-cauquié. Clay.p'elYe-S TRADTJCTION

A une jeune Beelike latine de la Macédoine TR ADUCTION

Dans Sainte Anne d'Apt, vieille eglise que nous aimons, LA CUEILLETE DE FIGU ES. ok Uteule du Christ berce ,console,encourage, on admire un marbre pur, qu'un Phidias romain transforma ,avec un ciseau d'or, en un page divine. Avec ma douce et gentille arnie--.nous &ions seuls dans le verger ; Elle me dit Je mangerais des figues, fleurs pendantes Sur la Bible ouverte Anne pose une main; Marie, avec ardeur, du grand figuier. ...s s'essaieit(lire) un psaume. Elle y voit qu'un sauveur est promis Ses beaux yeux me chatouillaient ; sa bouche rose me riait ; aux humains: elle demande en quel lieu il doit naltre..;et la sa petite langue me faisait envie, et d'amour mon coeur bouillonnait. vieille mere de lui sourire. Lestement je montai sur les branches ; Le panier que tenaient Hier, devant la Vierge, je demeurai pensif ce front incline ses mains blanches fut bient6t rempli de fruit ; et suave me sembla le tien, 8 Levantine en fleuret digne du Carrare I Puis j'eus, en sautant de l'arbre, pour recompense, si vou.s voulez le savoir, un petit baiser fait sans bruit. Sous rceil matemel de Rome, au livre de l'aventr, je te voyais demeler le nom d'un (homme) qui ,bient6t, nous rendrait un Alexandre et les temps evanouts. att Ze404.

Ve- Cre14.4sSiS Aix en Provence. MACEDA Poem& dramatic& Dedicatit Apostolu-lui MArgaritti. yles sympathies pour les Roumains sont de vieille date. Este pe lume uà tark, soarele o scaldk 'n lumink.; Elles ne se sont jamais dementies. Muffi mhrile 'i-spala vesela-T tick seninh; Vhile '0-pleach. sub dealuri fragedil, mnbrosu-le stud.; C'est donc avec empressement que je m'associerai PiscurY cu frunte ascutith tainich de mank se tlnu ; de tous mes efforts h l'oeuvre eminemment louable Dar, ca titant, se Thalth Pindul maT sush deal toate ; entreprise par la Societatea Macedo-romana. Pindul, betrânil ca i lumea, care pe umeri-T poate Ii ne dependra pas de moi Apel'AMmenmacedo- Norul s'opreasch, sk spare., focul s'aprindh In norti. roumain qu'elle se propose du publier ait un succés Altu'e Olimpul sub care miT pIrtiase In corti Cana divina-I mksire,vecinica lord murmurare egal h celui de l'Album .Paris-Murcie. Neobositttt o soptesce stancilor péne la mare. .. La grandeur la plus durable, le passe l'attesta, n'est Tark. ferice 1din ale ceruluT gene azdriT pas celle que les Etats conquièrent par la guerre et Mana 1-rodesce pe coaste vita si point aurit la spoliation; c'est celle qu'ils acquièrent par la liberte Cine se bucurh acolo unde natura zImbesce ; et par l'instruction, cette redemption des peuples. Cine, 'ntiaceastit mhnoasi tarh, ferice domnesce ? Roumains vous n'avez donc qu'a persister dans Este uh regina, pe fruntea card odati a lucitti l'adcomplissement de votre noble tâcheI Mfindra coroanh a ItnniT dintre apusti-rkshritti. Este Maceda ... Pe frunte, vat acum poarth sdrobitk Vechia-I coroanki pasu-Y catch IA mina 'negrith 4144Acter Astfel e scrisul Mhririf :jocul restristeT a fi I Tristh Maceda, pe gandurt pasul p'uh peat& V-oprI. Peru-I, In unde pe umert falfdie sub adiarea Ventulut earh pe stanga-Y reazimh capul, durerea LA CULIDO DE FIGO 1) Care o trudesce; privirea apol 'sI-Intoarce 'mprejurd, Dar Imprejuru-T e negru chiari cereseul azuril I.. Cum pe morminte se lash. noaptea frumoask.i muti, Erne ma dougo e Onto amigo Astfel pe trista mina cade Maceda thcuti... Erian soulet dins lou vergie ; Me digue(Manjarieu de figo, Fiu-I aproape de clinsa, rumenti ca noaptea In short Flour pendoulanto au grand figuie ...I Vidor, c'uh mana pe rank, sta ofilitti de plAnsort Multti Incercatii-a el mama, caret lumina perise, r) Provençal (Avignon et les bords du Rhone). Orthographe des felibres Noaptea-Y sk 'rnprastie, dark feru ucigash el lovi d'Avignon. Chinu 'ndoitti ce 1-cuprinse graiu-le 'n pepth Impetri ..

49

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Lungd d tacure dar Vidor rupse tacereaiise : Vorba-le nu isprevisere arid ue lumina usoare Susd p'a lord capete faltdie, cadei josd se oprf ; alarne, thcuta-tY mdchnire inima chic% emY sdrobesce; Ear din lumina seninuluY Angeru ua carte scoboark, SAngele 'n rane se 'nchiaga, viata-mI In vine amortesce, Si, p'al suror,ilor nume, ochratMtandd el grid : Mama, dud lacrima cade calde pechipu-fffrumosd. Sorb...tea cea dunereand lumina prin mine 'tf-tremise: Vidor al teu cand vedutd-a cerul asupre-tf norosd, aPeare d'acuma durerea, ce te trudesce amarttu; Ear pe calart ch. surkle.,. flacera 'n peptu-T s'aprinse, cPeara 'ndoeala In care te afuncla uà nbapte de vise Focul iubiril, curajul, sufletu-f ténerd Incinse. .. .Negre,i starea-tY de jale, chinuli crudul uritd. aPeare 'ntunerecul, dig-am, care pe mama facd cSora-tY triesce. Pementuli cerul cu bolta senine, cNobila el stralucire, ce ca si-ua clipa treed, cDace mormintu-ti se sape ele vrodata ar gandi; cPentru vecia se uite... aDacei Domnul lutoasa fiinte afia-ma de vine, cSoarta-tf, cu a SoreY de lapte, una, Macedo, va fi 1 x, Maceda Angerul sboara. In juru-le firele radelor ploua: Oh, ce torture cumplite Triste Macedo, luminele-ff ele svênta-vor de roue. Tdmplele, fruntea-mi despice 1. ... ., ...... Vidor Vidor Facla vederi-tf cemite S'o reaprindd Incercatd-am, dar inamicul, satand, Mama iubita, privesce, lampa vietra lucitd... Sboara din noaptea-Y adduce, unde domnesce tirand, Vetll ca dreptate avutd-am: cAre lumina se via Si cu a sele aripe negrei crunte opresce De la Surora-tf, d'acolo...a Mina ce tie aurora, care pe noapte gonesce Din omeneasca-ne fire, mana ce tie aducea, Maceda Marna, cereasca lumina. . Ha, ha, ha ICerulul, tie Eu se me 'ncredd ? Niciodath 1 Véntulul voYatYvorbitd. . Maeeda Tace Maceda. Din ochi-T lacrime curet p'a el fag& ; Oh, dace Cerul fecea 1.. Genele-T sunt In nestemperd; ..apol, spreflu-0citandd, Dibue 'n umbra, el afie, perul cu dragd ei restage Vidor Si p'al seu Vidor Intreaba, numele-Y dulce chiamindti; Cruntil inamicul lumMd, crudele-Y ghiare ascute Se me sasie: al meu nume codrifi vMle mute, aSufletu-mf, Vidor, te uite. : nu sciti noptoasa-ml vedere Omul, se nu mai aude. .. Cine mi-o turbure, spune'mY. .. Odinioare 'n necazd Joue, trufasii, pironitti-a pe Prometeu In Caucazt. Vidor Vulturu-I agerd o iute, repecle ca uà sageate, Nimenea, este uh perere. .. Peptul se mph sburatti-a celd ce focul rept. .. Astfel ursita straina I Reul, ce 'n ved nu Inceate Rele se face, m'ajunge, feru-Y In coaste-mI lovf. Maceda Lutul se define., cade; eate-'l acu laugh tine, Tremurti, copile, mi-e frica, genele simtti ca me donl. .. Visele mele de aurti sboare, se spulbera, cadd... Nesocotitul, o nu 1. Vidor Maceda Nu e nimica. . Sc mamh, ce-e scrisil pentru mine I Maceda Oh, Vidor, noaptea-mY cu diue. se 'ngana... Vidor Ce e.vederea, lumina? .. Nu. Aurora-tI esi-va din al cruclimel resadd Chiar dach soarta cumplite ne ar prigonf cu urgia, Vidor CAnd ar ascunde ea InsesT radele ceruld, fia 1 Da. Este a ceruluYmine, AY tu uh sore aproape, doei multe tuaT... Este iubirea Sword, este nestinsul eT dorti 1 Maeeda Maceda Cite off pesu-mY strigatti-a, cine auglitu-m'a, van Doamne, Intreagi faptura numele ter' se adoare... Doe In lantul robid gemil ca g mine, se vaite: Fiie a Rome! strabune, soru-mea, dile cu soare Limba-le dulce s'o smulge cearch de barbarY nhaite, Vecinicd pe ceru-tI luceasce... Fiule, Vidor, 0 hi Alta inbire 'uff-tremite... Laurf purta-vd. .. Vidor Vidor Marna, iubirea e tort': 0, mama, totul iubirea fedi 1 Nasce iubirea pe toate, se te asigurti eu potd. .. -Th Maceda Oarba, de totd ce viate are si lume se chiame. Se Indoiesce fiinta-mT, Irises! de mine. .. Vidor Oh, mama ... Maceda

Chiar 0 de Domnullumina,dace. In *ceruff e vitt 1.. Vidor Ingratul nu me maT turburä, ingratitudinea tot Mama mea me revoltg. Maceda

Fiule, sciu eu multe.,. econsecintele Omenilor nu vatImg de cat pe Vidor dins.T, neconsecinta institutiunilor póte fi vatamatóre Si euscid... natiunilor.

[13,262.] 7

50

ALBUMUL MACEDQ -ROMAN

0 constit4une eminamente liberalà, ca a mistrà, A. S.R. care pune in principiti suveranitatea poporuldi, cu un codice de procedura criminalA, imprumutat de airea, ELISAVETA DOMNA in care dreptul canonici feudalitatea ati lgsat atAtea urme, este ca o femee frumcisa care ar qi in lume Glandde gratii suverane inima Ta este plint, admirabil de bine gltitg la cap dar tirind dupe dinsa Zimbetul, raqa placerel ca un. nimb misteries o rochie vechie, patatài croitS pe alt corp. Umbrind darul caritatel, bunitatea cea divint Fata Ta o'mpodobegte en un aer luminos. Egg idee? Ba! Femeea en privirea lung shine:, Cu viola ce-o dt. mama, en amor carat dubs, Cu caveat de mangtere, en-suspinuri ceging, §i en laerimi ce sant balsam pentra bolnavii de jos. Pe cap portf corent mandrt, Or sub manta cea regall, Cresc virtuti ca toporagil ce's don. d'albe la privalt §i in jurul Ted revarst, un profum din cer adns.

Suflet plin de poezieIlira Ta e-armoni6st, Dar and tara fu Anita, lenge; plaga sangeast Crucea rogit al purtat-o, radicand rtnitil sus. 1) lagi 25 Noem. 1878. VINO DRAGAI

Pintre flori, in gadinitt Nu-li mai plac?! Ai veo dnrere? Hottrissem se Wiesen, Te ado p6te un dor means? Ca se-'mi nit de suferinti §i nu affi mangtiere §i de-amarn-'mi snfletesc... De cat numa 'n gelnic plans? Der zAdarnici 'ncercare, Ceti multimea florilor Mie crei ct-'mi folosegte §i chiar &be din arare, Ct. nn piing ei rabdi tac?! Ito-'16vorbese de cat d'amor ! Gelea nu me prasegte Dorn-'mi n'are de lee leac I TrandaffrI gi lama*, §i de gi 6mi clan silintt Miegiuneai liliac, Se nit chipu-i angeresc, Oleandri, verbinite, DrIgtlaga ei flino Crinii florile de mac, Ce de malt Inca iubesc! 1/4-4,e Dupd dulei viand de nepte Se degteptit de cu zori In spre sera and apnne La al fluturilor s6pte Mandrul are 'ncetigor, Trecerea armatel romdde/nDobrogea Cu-a iubirei dulci flori ! Sturzul bland eantand vai spune Lumi 'ntregi ascunsn-mi dor! martY 1 .A7" p78. D6f tn vitt ce-i ea tine? 0Iatunci incep a plange Lacrimi val in ochi tei ! §i eu gi pe-aseuns suspin: A primrtverei 4ile line Vino dragd! yin' de stinge Inasta Brtiletpemaul1487-t ittang Oa dulci farmecile ei Cu 'n sdrut cumplitu'mi chin! Al Duntrei, de armagf scstrang. Sant bataliOne de viten soldati, Cu anl larf pe trupuri, pe peptdecamp._ Arme, balonete, stbii, guff de foc, 0PN 472 CIIee tot renehtzt gi nu stall pe loc, Vulturl de pe steguri ce s'avent la sbor, Se stropesc cu-aghlzmt, pentrn drumul lor. lira! Domnitorul, DESARTA OMENIREI... Strigt tot popornl. Ura! la armati II n'ya de red que la mort. Rena. de-odata. 1Jra!i bun drum, De§artd omenire! copil, bltran nu. jnne, Pratilor de-acum. In eapul tea lupt vecinic tot fantasii nebune ; Ta fugl numal spre viand a vietel anl in Or in pragal Bntilei trupele mereii bCurma kr nu afli dealt un suvenirI.. Se'mbarci, gi apa in torentul set Copil, zileleysboart ea fluturul pe floare, Brazdatt de vase, sett spumegand, Om, egti orbit de aur, d'amor sail de splendoare, Ear soldatil vesell se tot due cantand. Man chiar, privegti dulce ea ochii plinl de dap, Trecutul cell aprinde vfun vie iubit din vialt, Pe eristalul luau §i larg gi profund §i ast-fel beat de visuri te- crezi in paradis, .41 Duntrei, gede on turnul rotund Pdn'ce mormental stange Intregul vietei vis! .. Un castel, ci pard veghlzt en dor: E Stefan cel Mare! al Orel vapor. in di de mirire, Umbra 'nstrelueire Din Beall resare. Romania-I mare! Carol e 'n castel, §i Ora-I en el.

1) La oonsittnes Infiintiire1 deooratiuneT Crueea Elisavete.

51

ALBUMUL MACEDO - ROMAN

In fata Briilei spre malul eel drept Atunci pe calea pgcei, a munciii prin arte, Pinzele se =fig de vent din dlrept, Pasi-va cu tgrie, In cult si libertate, §i la Ghecet sbarl, la pament bogat, Industria, comertul, tinênd avintul kr, La Dobrogea, care Europa ne-a dat. Va fi ca nici o datl-ferice-al ei popor. Ten gra armatl ce 'n lupte-a invins §icu lauri fnintea de-un an g'a Indus, lassy, Mendrk mlret trece salutind cu-amor : z88o Ianuarie 6. Pe biruitorul Plevnei turcilor. Ura! Domnitorul, Urai vaporul Tung, ... er din unde Eco 'n munti respunde Ura r la sold ay, Am sglutat cu o vie plgcere vestea asupra in- UraIascultay. treprinderei celei frumOseii urez successul cel mai strglucit. Am sglutat-o cu multumire nu numai pentru Falfie in aer al armatel stag, Earl Rominia cu-al pled tot c'are sg aibg parte de cultura o ramurg a unei natiuni, In mina, mal duce, un brilant ales, care mi inspirO simpatia cea mai mare, ci c'am tras E-a timpuluifacia :cultnl de progres I pitrag- ngdejde cg, pun6ndu-se in lucrare intreprin- derea aceastg, intr'acela timpitiinça limbei romgne Dungrea , Balcanii resun de striglri, Fanfarele'nnouri inalte eintiff , poate sg afle un sprijin puternic. Cl 'n Dobrogea eatl, piciorul an pus : DacO ne intrebgm, cetim noi asupra dialectului Carol gi armataVulturit .. stag sus. macedo-roman recunoscut ca cutare prin toti trebue sg mgrturisim, cg cunWintele noastre nu prea UraDomnitorul Striga tot poporul. sint intinse in privinta acéstg. Putine s'au scris pang Urala armatl 'n zioa de astgzi icele ce s'au scris , nu sint tot Resunl de-odatl deauna demne de incredere. Dacg vrem, sg cunoWem i bine-ay venit ! mai bine dialectul acesta, ar trebui, cA tocmai acuma, Bine v'am glsit ! pe cgnd spiritul poporului se mai aflgintr'o stare lice, 19 Noem. 1878. fragedg inaivg ,sg se adune toate productiunile musei poporane romgne dincolo de Dungre: fie basme, fie balade, fie cgnteci, fie ghicitori, fie descgnteci, fie bocete, toate trebuesc culese cu pietatea cea mai Romanul sta bine infipt In ambele MAT! mare, pang cAnd mai este vreme 0 nu se pierd co- moarele aceste cele mai scumpe ale fie-cgrui popor. Ce bine ar fi, dacg rezamandu-se pe graiul viual Unguril asigurgca.' RomâniT sint venetici inpoporului, pe producpunile geniului poporan, pe co- lectiunile cuvintelor culese prin popor, ,s'ar face* o Dacia lui Traian,trecuti acolo de peste Dunare; gramaticg autenticg iun dictionar cu cgt se rnai Grecii pretind, din contra, cg Romana sint strgini in poate de complect de limba macedo-romgng ? Ce spor Dacia lui Aurelian, veni}i acolo din regiunea Carpa- ar aduce o asemenea lucrare studiului istoric limbei ro- plor. Ungurii ne imping spre sud; Grecii ne trimit la manei dincoace de Dungre i ce lumina s'ar* revgrsa nord. LgsAndu-1. sg discute controversa gene-Peg, Ro- poatei asupra cgtor-va pagine din istoria Romanilor, cari au dat prilej la n4te certe destul de invier0matel minul stâ bine infipt in ambele Dade. 5icine este mai potrivit sg aducg la capatiai o asemenea lucrare, de cat invatatorii de pe la sate ? Aflgndu-se in relatiuni zilnice cu poporul, petrecOnd e cu pruncii, cani aduc incoall, limba lor strOmo- pscl aa cum o ail invgtat la sinul mamei br, nu le trebue alt ceva, de cat sg fie cu urechile deschise sicu condeiul in liana bor. Asemenea colectiuni ar ajunge mai pe urmg in mgnele sau unui barbat com- petent sau in mgnele mai multor barbati invatati, PREZENTULI VIITORUL earl alnurgnd una langa aka, ar putea sg facg o lu- crare, prin care mai bine, de cat prin descrieri multe, s'ar argta intr'un mod vgdit i batator la ochi, indi- Am spus, o spun s'oi spune celor ce vor s'asculte vidualitatea intreagg a poporului macedo-roman,i ce Ca Romgnia trece a crizei neagrg punte, e 0 mai important, s'ar pune un temeiu solid pentru Epod de 'ngiosire, de ireligiuni, o desvoltare fireascg a dialectului acesta. De nedreptgti, de sbucium si de coruptiuni. Lucru principal ar fi, sg se dqtepte in invatOtorii, O sguduire Inse v'a face-a sa domnie; cgrora le este menit sO respandeasca cultura peste Mgreatg'nresbunare, sublim g. ln mgnie, Dungre, un interes viu pentru asemenea lucruri, sa fie O pildg va da celor ce o nesocotesc, indemnati nu numai moral cii materiali o data De 'n nalta ei chemare, de dreptul ei firesc. lucru fiind gata, se vor afla de sigur barbati cu punga deschisg, pentru ca o asemenea lucrare, fie ori cat de Reging preste gintea de pe-a Dunarei Vale, voluminoasä, sà poatg sa iasg la lumina. De mans. Providentii e trasa a sa cale; Dacg rindurile aceste vor fi invrednicite sa afle loc Ea ca o stea polarg tn largul ei curent, intre emanatiunile atgtor barbati insemnati 9i invnati, Va revarsa lumina pe 'ntregul orient. me Tog sg fiu iertat, c'am cutezat sa me 'nfatiez ina-

7*

52

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

it...... - re00'' it:____- .....d __ -. -,..-,"",.;,-'7":.:w- - ,-.,....2,-- - ,...... -...re. alt. X35.7) rm.' :"--F";1 '714-S- ---- '..-,."------. L.,rtatsow _0.loW-* . ------.. . ..-A-4...... - - ....--...... are. --- .4.;=

. 4

Cerna-Voda. (Etrada mare). Schitá dupa naturg. de Ph. muntureanu.

--- 53

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

San-Stefanb. Quartier general de l'armée Russe. Vue du eôté de la mer de Marmara. (Croquis d'apres nature par Ph.Muntureanu).

54

ALBUMUL MACEDO -ROMAN intea publicului romgn, vorbindu-i in limba lui strg- E România I sopti Romanulti tresaltand de bucurig. mcleascl: in privirea simtimintelor m'am simtit in- Zina surise cu ug iubire atatti de mare incatti feta tr'adever in cglgtoriile mele printre Romgni cai prin- se apropig de ea ca de ug mama. tre nite frati, in privinta cunwintii limbei insg n'am Ventiprulti nu mar necgjia florile; privighigtorulti ajuns gnali poate nu voiu ajunge nici o datg-intea- tgcuse. colo, sg nu stric auzul Romgnilor ngscutr printr'o te- Zina sterse cu doug sgrutgrl lacrimile fete., rupse ug seturg strging a propositiunilori prin grqeli in contra flare culórea speranteli i-o prinse 'n plete, scOse din- geniului limbei lor. teug cutig minunatg cercel, colanti, brätgri, paftale, Viena 6 Api lie, 1880. impodobi pe fetg veselg si fericitgs'apoi,atrggendo la sena, II aretg ug vorba ce licgria scrisg susti,la drepta : lumina% Féta se intOrse uitandu-se. E Macedonia! opti Romanulti c'ug mandra feri- cire siochir lui citirg pe cerceil fetei vorbele sante creding si frayia; pe colanti: romanismil; pe bratgri: limbc i istorid; pe paftale: unirei putere. Zina imbrgt4ase féta ug altg zing, dicea Roma- sulk- si privirile lorti infrgtite se ridicaserg in susti unde strglucia cuventultilumina!Eratifeticite.. Ventiorul necajia ierg0 viorelele si privighitorulti reincepuse cântulti. Si Românulti se uitg indelung, mereu si fgrg satiu...... uA VISIUNE Lumea trecea 'nainte, rnulta si sgomotósg. Paris. Intr'ug mare cetate era unti palattii 'n palatti ug salg impodobitg cu tabelurl frumase 0 mgrete. Chipurr de Angeri din eel-5, de angerl dupe plinentli, foil, paserl earl stag se cante, riulete earl pgreau cg murmurg furiAndu-se printre ierburr 0 pomiprl. Peste tate, unde de luming veniau de susii: din tate e0a ug Pastorii români din Tessalia veselig dulce 0 vig ca diminetg recorcisg a unel clile de Maiti; tate erau manggiate de surisurile ce sburau dupe buzele femeilorti din tabele. Imi pare reu ea n'amu terminatu studiul meu des- Si lumea intra multg si sgomotósg in acea salg,pre Tessalia, publicatu in 1852 la Constantinopoli; uitandu-se, admiranduli simtinduli inima cg se 'nuiigLa Tessalie telle qu'elle -est, et tel e y elle peut être. de fericire. Am lassatu intregu capitUluI relativu la pastorii ro- Prin multimea fiilorti aceler marl cetgti si a strgini- milni, ce vinu diweinuntii Ipirului siaiMacedoniei lorti ce erau acolo, se afla perdutti unticopiltialti de'si ierneaza nurneroasele 1 r turme in frumoasele si Românier. Se -uita .0 elti; admira 0 elti maiestria tabe-intinsele campii ale Tessaliei. Ce bine ar fifostu se lurilorti, poesia artistilorti si dulcéta imaginatiunii lorti. fi facutti atunci si pentria Tessalia cea ce am facutu Privirile lui rgtgceau cu ug nemgrginitg placere prinin studiul meu despre Dobrodgia: Excursion agricole acele frumusetr, candti, de ug datg, ele se pironirg dans la plaine de la Dodrodjea, pe care l'am termi- asupra until midi tabelti 1) asupra cgruia raclele sOrelul natu cu capitulul Mocanii, pastorii români ce se po- cgdeau sglobii si licaritare. Lumea trecea 'nainte. goara cu turmele lor de oi din muntii Transilvaniei, Si Romanulti se oprise si se uita indelungti, mereu trecu Dunarea si le ierneaza in intinsele campii ale si fgrg satiu la miculti tabelit Dobrogii. Raclele ascultaserg ruggciunea inimil lui si se dede- Romanulu este acelasiu pretutindene, este cutrie- serg la ug parte inconjurandti marginele daurite ale ta- ratoriu al tierei, este pastoriu, este plugariu, este, in belulul cu ug aureolg si mai strelucitóre. Ug femeig, fine, agricultoriu. Dara, cea ce n'am facut la finele elti clicea cg e ug zing imbrgcatg cu ug haing lunggstudiului meu despre Tessalia, indeplinescu acum, ca si ca fata cerulul de verg, stg ganditóre si suriclendgse facu placere stimatului meu amicu D. Vasile, Al. in miclloculti florilorti. La stanga, pe ferestra deschisg, Urechia ,clandu-ipcntru Albumul seu macedonu lul IT pgrea cg aude intraudti unti ventiprti care venia aceasta scurta relatiune inedita despre pastorii români sburdalnich se necgjescg viorelele igarofitele viaie; din Tessalia pe carii toate cele lalte popoare convie- la drépta vedea nebunultil unti privighigtorti can-tuitoare 'i numescu ciobani. tandti si leggnându-se pe ug ramurg de trandafirti. Eramu in Tessalia pe la finele anului 1852, pogo- Si Romanulti se uitg indelungh', mereu si farg satiu. ras5.mu Olimpul pe la satul Purlea sistatusemu la Tabelulti se mgrise in ochil lul si dintre florile din poalele lui in satul Miciuni din valea Alasonei.Aici stanga vedea cg apare ug feta frumosg ca diva. Pri-era caldu si frumosu siearba verde ca in luna lui virile eT erail duld derti pline de tristete. Dou6 lacrimi Mai, pe candu in dealu, la munte,pe Olimpu era maT limpedl ca diamantuli tremurau pe fata eT. Zina omatu si frigu mare. Trecuiu in valea Domenicului cu haina lunga 0 ca fata ceruluT de verg se 'ntarse pe la dealu, pe la Monastirea Alasona, aceeasi tern- blandg si falnicg. peratura ca primavara. Me suiiu in dealu, descalicaiu in satu la Domenico, totu caldura si frumosu, pe dud 1) A. S. R. princifiesa Elisabeta, Domna Romasnilorii, de d. N. de acolea se vedea Olimpul cu crestetul in intune- Grigorescu (No. 1698 SalonuM r88o). recul nourilor si cu poalele all0e acoperite cu omatu.

55

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Un omu intra in cassa, omu naltu si frumosu, cumatasa. Incaltiamintea la toti era opinca 1Opinca, 8arica alba imbracata, cu camesia peste itiari, camesia asta incaltiaminte de predilectiune a Romanului m'a nu fustanela greceasca, cu caciula in mana, caciula nu facut se'i salutu, luandu-mi fesul din capul Nu se le fesu turcescu, iipoftiu se seada; caci pe acolo orifesul din capu. Dar ce se faci? Mi-am uitatu, mi-am cine intra in casa, mai anteiu seade, se pune sau jos uitatu de mórea turco-grecesca. Mi am adusu aminte pe rogogina sau pe divanu, dupe cum se crede eluca si eu sunt din teara unde se poarta opinca, si am a este demnu se seada :si apoi dupe ce seade, sa- salutat opinca I luta. Omulu se puse josu, ilu poftiiu pe divan, unde Ce cautati pe aid, oameni buni? si veni se se aseadia cu respectu adeca cu picioarele Venimu, mi se respunsa de unul, in grecesce, induoite la genunchiu sub densul. se iernamu aici cu turmele aceste. Dupe ce luà cafe, ii intrebaiu :ce poftesci, Dom- Dar, ce sunteti voi? nule ? Respunse in grecesce cal vine se cumpere de Himu rumani, mi se respunse de unul care se la mine pasiune pentru oi. Cum pasiune? Pasiune apropia de mine cu capul golu. Si eu eram cu capul earna. Da ,Domnule. Earna ,earna, da, la noi in descoperit. munti; dar aici in campie este- vara ,aici ne pogo- Esti romanu? Ilu intrebaiu pe romanesce. ramu din munti si iernamu oile noastre. Facurarnu Da 1 Mine hiu romanu, Vlah, cristianos. tocmeala cate 40 parale (23 bani) de iernatu capul Dar oile ale cui sunt ?Nostre, noi him pa- de oae, cu mare cu micu, si-i dedeiu trei tescherele, stori. adeca trei tidule in care spuneamu câ i-am datu voia Românii, ca pastori, turmele kr le crescu in munti se vina cu oile se erneze si S valea Domenicului lavara, si in campii iarna. Romanii au satele cu casele apusu de Olimpu si in valea Caterinei despre Vardarkr in muntii in cari locuescu, in muntii Ipirului si ai la poalele Olimpului despre resaritu si in valea TempeiiMacedoniei. Cei mai cuprinsi se pogoara de ierneaza despre miadi-di intre Olimpu si Chisavu de o partesi ii odata cu turmele kr in campia. Cei mai multi si golful Salonicu de alta. remanu acasa in munti si trimitu numai oile lor de Dupe cate-va dile parasiiu Domenicu ,trecuiu la ierneaza incredintându-le la cei ce vinu cu dinsele si Mologustea, me opriiu la Vlahoiani si acolea mi secu ale loru. spusa ca aici seduVlahii cu familiele loru, Vlahii Cu toate ca vorbescu si grecesce, cu toate ca se ce vinu cu oile ,si acolea vediui alaturea cu ca-ducu la biserica unde se citesce numai grecesce, ei sele locuite de greci, o multime de case de piatraau totusi o limba propria a kr, pe care intre dênsii incuete. o vorbescu; si in familia numai limba kr vorbescu. Nu--Kenise inca Vlahii. Me suiiu in dealu la Lef- Ei cu grecii nu se amestica, nici se insoara, nici se terohori, si pe drumu mergendu deduiu de o monas- marita cu dnsii. Ei au datini si obiceiuri deosebite tire incunjurata cu chilii, cu doue fenduri, de pietrà de a le grecilor. Ei au povestile lor pe cari sile zidite de puteaNncapea si 500 de calugari. Monas.spunu unii altora, la siediatorile de iarna. Povestile tirea era pustia si poarta incuiata. Ce o fi aceasta?lor seamana cu ale noastre. Ei, in fine, constitue in Mi se respunse :aici aducu Vlahii femeele si copiiOriente, pina in dioa de astadi, o poporime deose- lor de sedu in totu timpulu atu 'si ierneaza oile. bita. Limba kr arata gintea din care facu parte, gintea andu me pogoriarnu de la Lefterohori (satu unde romana. 0 multime de cuvinte unele curate altele se face celu mai bunu tiutiun disu armirotico) vecliuiu stricate, arata originea loru romana. Ei pare a sunt in valea Alasonei si a Domenicului o multitne de in peninsula balcanica poporu de bastina. turme de oil erau peste 150 de mii de capete. Cio- Si cea ce e mai vrednicu de insemnatu este ca banii venissera la iernaticu, hibernaculum. mai totitraescu, ca si stremosii ce i au adusn in Primirea cea buna ce facusemu fruntasiului acestor aceste locuri, traescu cu agricultura si mai alesu cu turme,pretiul cela potrivitce'ificsasemu, sporisa, pastoria. intreisa si impatrisa numerul oilor. Asia'i Romanulu Pastorii români urmeaza si astadi povatuirea celui ori unde'l ga'sesci. E simtitoriu la cea mai mica poli- mai mare agricultoru romanu, invatiatura ce au dat tetia (otnenia). Pentru ca l'am poftitu pe divanu, inRomanilor, Caton, censorul. Caton, intrebatu odata locu se'lu lassu se seada josu pe, rogogina, unde se care este mijlocul de a se inavuti cu agricultura pusese nepoftitu, me resplatise si pentru ca'i lasasamu Respunsu :bene pascere. Dar care este celu mai bun mai josu ceva din pretiul obicinuitu, aducendu-mi turme mijlocu de inavutire ? RespunsA totu :bene pascere. Si multe si, prin urmare, unu venitu cu multu mai mareintr'adever au avut cuvintu se dica aceasta. Si dreptu de catu ce fusese vre o data, de catu ce era and sedovada este starea de sanatate si de prosperitate de pratea 50 parale de capu. care se bucura si astadi pastorul romanu ce vine din Turmele veneau cu miile, ate o mie de capete inmunti, unde locuescu ca se'si ierneze oile in frumoa- fie care turma, precedata si urmata de cai incarcati sele si fertilele campii a le Tessaliei. cu bagage si de o multime de oameni, femei si copii. Dedeiu pinteni calului,siesiiu inaintea unui grupu .Bucuresci, ii .Tanuarie r880. numerosu poruncindu oameniloru din suita mea se se duca laVlahoiani,se intinda corturilesise faca de mancare, se conacimu acolo. Aveam 40 de oameni 4G--tirGeo' cu mine, arauti dati de paza ,. Am remasu uimitu vedindu-i pe toti curat si bine imbracati, albi si rumeni la facia, nalti, frumosi, bine e-la. "7417 facuti cu voia buna. Dar femeile ? atu de bine le sedea cu itiari si cu opinci, cu camesi albe cusute cu altitie, cu cositiele impletite cu panglici rosie si al- bastrisi acoperite cu stergare albe de inu si de

56

ALBUMUL MACEDO-ROMAN

Ajunsese omul s'a."0 urascg slilele.i apa cu sufletul Credir4a este balsamul care alinh toteamgrit, seslAnd intr'o duminecg cu luleoa in gurgsi suferincele ; gandindu-se cum sg'pi curme viata, sopa lui Ii spuse necredinca este veninul careca peste putin are sg, fie tata. ucide tote sperantele. El, ridicandu'si ochii, la sogia lui, i se pgru cg vede Galati, 3 Tanuaria z880. o slutenie de fiintg stand crecescei ghemuita pe tro- nul cel vechiüi neintrebuintat. Se frecg la. ochf, se mai uitg odatg,i ce svasig.'? 0 sfrijitg de lighi6e, mai uritg de eat ciuma, cu barba adusg de parcg sta sg o apuce de nas, cu ochii numai scovirliile, perul ii sta pe cap par'c'ar fi fost pus cu furca, mainele ei reschitOre góle, cocopatai cucuiatg, de seman pe lume nu. mai avea. and veslu el o apa nonotenie spurcatg stand ca Din povestele Unchiasului sfatos o cobe rea in casa luii pe tronul lui, un serpe rece ii trecu prin sari. El insg Ii pnu firea,i merse drept Numai eu vitele se sec:Ste sgrKcia din caskla ea, intreband'o : Cine esti" tu, §i ce cauti aici ? Eu sunt Sgracia, respunseea,pi am venit Afost odatg ca nici odatg etc. nepoftita. A fost odatg un Oran, pi'1 chema Negoe. Acest Ei afarg din casa mea I Oran era om voinici harnic.Nu'Ipesa lui de nu 01 01 stgi cà prea te pripesci, voinicule, Ii sciu cine ar fi fost. Vesli cg. Ii cgta de munculita lui, respunse sgrgcia ranjind la clênsul cu batjocurg ; ca Ii plgtea dajdia, se avea bine cu top din sat, pi cum sa scoti sgracia din casg, trebue sg ai ce pune in facea el,ce dregea el, se chivernisea, omul, ca sg'i locul ei. ajungg agoniséla muncii sale. ranjind ii argt g. nipte colp, de care s'ar fi speriat ti veni vremea de insurgtOre, ica tot creptinul, dracul. Ii facu pi el rendul. Ce sg vegli D-ta? odatg cu nevasta Bietul om tacu pi inghip gglupca. Cugetul cg are se strecurg in casa lui sgrgcia. Ea ggsise un tronsg fie tatg, vorba cg trebue sg aiba ce pune in Iocul vechiu urgisit intr'un colt din bordeiul Negului, lasgraciei ii mutg gandul. El voia acum sg gonescg sa care nimeni nu lua aminte,i acolo pe densul sgrgciafacia din casa lui, cgci nu putea mistui infruntare ce 10 facu culcupul. Sta grecesce pe tron cat e sliulicai-o fgcuse ea,pi apoi nu se indura sa'0 lag& odrasla pi nOpticica de mare, pi din loc sg se misce ba. Pasg- pe mainile cele blestemate ale sgrad4 mi-te tronul era gol; nu mai punea Omenii intr'ensul Din noil se puse pe muncg, muncg jidovesca, nimic, atat de vechiu 0 de odorogit ce era. se svgrcolea omul pi in drepta pi in stanga noptea o Bietul Negoe veslu cg incepe a da indgral; lucru- fgcea sli, da pi din maini pi din picióre cum se slice, rile nu'i mai mergea strung ca mai 'nainte. Se lug sifolos nici cat negru sub unghie. Nevoile Ii ngpgdea de ganduri, fiind cg el se scia cg muncesce pi mai pi din tOte pgrtile, pi el nu mai scia ce sfacg. De cate de cat mai 'nainte, 0 de la o vreme doe in teiu nuori intra in casg de a atea oni sfrijita de sgracie Ii mai putea lega. Se spetise, bietul om, muncind, pirenjea in bataie joc sg salte pi el ce-va; te-api I catupi, de cat I ferit'a santul I tntr'una din glile étg ci0 nevestei ii abatu sg facg, pi Ba ping intr'atita ajunsese, in cat sg'l impinggpg- ngscu un dolofan de -copil sangtosi virtos cai tat'sen. catele sg se gandescg ca sg'pi facg sema singur. Vesli Acum ce sg facg el? Parale n'avea; de mOra nici cg Dracul m'are de lucru;el nu face biserici,ori cat sa orbesci un pOrece; ce-va tOle ori vr'un dichis in puturi pe la respantii. casg, tufa I Nimic, darg nimic n avea de ce se prinde Se sbgtea bietul om cu minteai cu trupul,i par'cg ochiul la el; cum s'o scOta la capateiu? Ar fi voit era un facut, mergea din pagub g. in pagubg de ajun- siel,de, sa'qi botese copilul cu vr'un nap mai de sese in sapg de lemn. dOmne ajutg, sal facg pi, el vr'o rumetrie. Darg cu ce ? Tot satul Il luase la ochi, lb vedea lucrand cand laSta bietul om cu mainile incrucipate; se uita in cer alde neica Burcilg, cand la alepii ori fruntapii satului,pi in pament, pi nu scia la cine sg casce gura. ,si de and ba taica popa. Tot-d'auna ggsea el de lucru; lafelul lui fiind om cinstit, nu voia sg amggescg pe totT muncea, ila top sporea lucrul lui. Cand insgnimeni cu minciuna. El scia unai bung : and o muncea pi pentru densul, munca nu'i da in spor. De slice da, sg fie dal cand o slice nu, apoi nu. venea apa mare argturile lui le ineca. Daca vr'un prg- El cunoscea de mult un cioban chiabur. Dar nu era pgd de la niscai lighiomi, ori de la ciori cgdea prestein sat. Cand, eta ea: se pomenesce cg'l chiamg cine- semgngturile megiapilor, ale lui erail stinse cu desg-va sal cinstescg. Acolo ce sg'i vaslg ochii ?Prietenul v'erpire ; de bgtea piatra holdele, apoi pe ale lui lelui, ciobanul, urca oile la munte. Pgrerea lui de bine, amesteca cu pgmentul, de nu se mai alegea nici pra- nu se pOte spune.11 rugg sg se cumetrescg, pi do- ful de densele, ba une-ori porumbul 'i se aciuna, ba 16-banul priimi cu bucurie sg'i boteze pruncul. Partea custe, ba potop, ba tote relele numai pe capul lui cgdea. lur sg traiascg bine. Se puserg tete la cale cum e bine. Sgtenii, megiapii lui puseserg mana cu toPi de mai La botez, ciobanul dgrui .finului sen o Oie fatgtOre. multe on sg'i dea ate vr'un ajutor,sg'i facg ate Atita ii trebui. Cand fu sa plece, mocanul slise : vr'o clacg, dar tOte in depert, Ca nu'i esa in de bine Cumetre, tot n'ai tu unde tine oita; las'o in nimic ;incele din urmg ivecinii pi tot satulii pg- turmg la mine, pi mi p-oi ingriji-o caip'ale mele. rgsirg. Top cu totul 4iceau cg apa i-a fost osandasi Bine, cumetre, respunse Negoe, sä fie precum credeati ca trebue sg fi cgslut asupra capului lui vr'un slid tu. blastem de la Dumnesleu. El era bun bucuros cg iiia beleoa din bataturg,

57 \ ALBUMUL MACEDO -ROMAN de Ore-ce n'aveail ei: ce sg mgnence, dar ancg-mi-te nea 0 Dumnecleu mila. Tote ii mergea in de bine. sg mai de sioii. Incepu 0 el a lega gurg panzei. Munca lui Se vedea Mocanul se duse cu oile. Omul se puse iarg pecum merge inainte 0 avea parte de ea. Ce sg mai muncg, darg munca lui abia ii aducea cu ce brumaspunem multe, in scurtg vreme ajunse fruntaal sa- se0 tie clilele. Cum am clice muncea in sec, tului, dupg hgrnicia lui, cu vitiOre, cu plugulet 0 cu Dupg cat-va timp se pomenesce cu un argat de la tote dichisurile unui cu parte lasata de la Dumnecleu. stina mocanului. Vesli ca numai cu vitele se scote sgracia afarg Neicg, clise argatul, m'a trimis stgpanu-meu cu din casg. lana asta la D-ta. -- E, 0 ce sg fac eu cu densa ? ce- 44--e- Apoi sg vecli D-ta, sta'panu-meu a pus deiia , tuns oilei a tuns 0 Oia finului seri. Acesta este lana 6`417--l'it44te eii a trimis'o cui se cuvine. FOrte multgmim de bungtate. Sg spui cumgtrului multg sgngtate,i sg auclim de bine. Si luand lana din maim argatului, intrg in casg, SOUNET merse drept cgtre sgrgcie 0 cu graiu tantcl, ii slise : ...... ,..* Dg-te; sgrgcie la o parte, cg am sg puiu lana L'aureto primavenco, amb Run halen courons, asta acolo. Reviscoulant la terro encaro encouquelido, Sgrgcia nu se indura,neicutg,sg iasg din culcupl Vestis las pradariers d'herbo fresco e ponlido ce'si ca'cuse acolo. Rinji ea si de astg data; darg ii E mirgacho lous camps de milo e milo fins. deterinjitulprin piele, cgcT volnicul unde mi-aduse L'espigno pramieiro oucho emblanquis Ions boissous, odatg Una 0 bufl o lovi dupg céfg de era sg'0 musce Dins lon bos verdoulent la vibuleto espelido limbai o resturng jos de pe tron. Sgrgcia remase Embanmo Ion drachan de sa douco sentido ; locului acolo unde cgcluse, ghemuitg ca vai de ea. Lou terraire pertout es rizent e jouioas. Oia finului faase un miel; acesta dupg ce se mai L'ausel penso gal fa lusi soun bel plumage, mgri, ciobanii de la stang il mitui si pe densul ca pe Lou troupel 11 miech col breve lou pasturage, cei-lalti miei, §i trimisei mitele astea acasg. Countent de fourvia, lion lou fourrage d'iver, Tranul, 0 mai cu curagiu, intrà in casg, si merse érgsi drept la sgracie : Entremens qu'en loa cid, a la capo argentado, L'alo dal ventoulet enlairo ma pensado, Dg-te ranjito mai la o parte cg am sg puiti Mesclant a go quo vei sa pensado d'Esper! 1) mitele astea acolo. Si fiind-cg sgracia tot cam intarclia, o lovi odatg cu mitele de ii merse fulgiI, 0 o dete peste cap, mai C` 1'217,...... __. cgtre tie. Pe tOmng se pomenesce cu alt argat cg'i aduce un ...... ----..ese...,,,,te.o.. burdwl de branza. Baciul de la stâng, slise el, a adunat laptele de la TRADUOTION Oia finului 0 l'a facut branza, 0 acum l'am adus acasg. Spune cumgtrului, respunse Negoe, ea:finul SONNET D-sale ii srutg, mainile, si sg ne vedem sgngto0. Apoi se intOrse repede in casg si indreptandu-se * cgtre sgrgcie, iislise : La brise printanière, avec son haleine aimable, revirifiant la Dg-te la o parte, sgracie, cg am A. puiu burdu- terra encore engourdie, Revdt les prairies trherbe fralch set jolie ful gsta de branzg in locul teu. et diapre les champs de mile et mille fieurs. Da unde sg me mai dau? il intrebg sgracia. Les premieres épines blanchissent lee buissons ; dans Is bois ver- E0 afarg, daca n'ai loc, 0 te du in ogelul puciT doyant, la violette aclose embaume le sentier de son odour suave; vr'unui vengtor cg acolo ti-este locul. le terroir est partout riant et joyeux. Ba aia-i vorbg. Mai puneti pofta in cuil Si lovind'o cu burduful in cap, o fgcu mototol L'oiscan ne pense qu'a faire luire son beau plumage, le troupeau a mi-con parcourt le paturage, Content de laisser de end les four- dupg u§e. rages de l'hiver. Bietul Négoe fu nevoit sg mai petreca o earng cu sgracia in vatrg. Pendant que dans le del, an manteau argent6, Valle du vent In vara urmatOre, mielul de la Oia finului se fgcu mare. emporte ma pensde, qui male a tont ce (Beene voit ea pens& Acum ii aduse doe lane. d'espoir I Tranul intrg cu amendoue in mang, 0 bufnind 0 rebufnind pe sgrgcie, o pofti sg iasg afarg cu nepusg 'n masa. Sgrgcia dacg vèclu zorul, dete dosul pe use A LA MATO ESCABARTADA 2) afarg, si sg te tiT pirleo, ii sfiria cglcaele fugind, ping ce se duse sg's1 clocesca oele in ocelele pu§cilor ye- ngtorilor. Dins lou tems ufanous que la cieutat Roumana As quatre vents dau del espouscava sa grana, Si d'atunci a remas de vengtoril, sunt sgraci, fiind Un menut granilhoun reboundel e lusent cg'0 perd vremea printre colti de piatig, printre mg- Bounbiguet dor allai, d'ounte l'aubo nous ven. rgcini, umblând tOtg clioa ping sg impusce 0 ei cate vr'o babucg de nu sciu care pasgruica. Négoe incepu a bate in pinteni de bucurie cg se 1) Languedocien (Quarante et sea environs) orthographe Litteroise. 2) Languedocien, sous-dialecte de Montpellier et de ses environs; ortho. cortorosise de sgrgcie. Acum pe ce punea maim, pu- graphe Montpellieraine.

113,262.1 8

58

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Lou sou era acoutrat, la semenga era sana, litteraire s'eleve, en cette occasion, pour proclamer, Lou nourrigat, TWA, cresquet is Viol vesent, Talament que ben lau atapet costa e plane, hautement, l'innocence des femmes d'un pays auquel E desempioi, maugrat la malicia de tems1 ii vient apporter son tribut de sympathie. Mnugrat que siegue estada e dalhada e chaupida, Donc, les Macedoniennes qui vivaient au temps du. Maugrat lo malo erboulho, es encaro espoumpida, roi Archelaos, sont accusees d'avoir dechire, de leurs E ion mendre levant nous gandis soun perfum. propres mains, le poke tragique Euripide qui avait Fraires, per alene. 'quela paura mesquina, quitte Atthenes vers l'an 410 ou 409 avant l'ere chre- Per faire coungrelhe sa bela flou Latina, A robra, zou, de vanc, a l'aissada, au seuclun.. benne, pour venir en Macedoine, sur l'appel d'Ar- ch.elaos. Lansargues, lou de mars .r880. 7 C'est une calomnie que l'histoire, cette grande me. disante, a le tort de repeter de generation en gene- ration. Non! gracieuses Macectoniennes, non l vous aieules n'ont point ete assez barbares, pour agir comme les Bacchantes qui mirent jadis en piecesle vertueux Félibre Majourau. Orphee. Euripide a ete la proie d'animaux feroces et non TRADUCTION la victime de furies voulant chitier l'auteur tragique de ses manquements de courtoisie envers le sexe fe- A LA TOUFFE EGARtE minin. N'avait-il pas gagne l'indulgence pour ces pecca- dilles philosophiques, celui qui a chante Alceste re- IDans le temps de splendeur oe la cite Romaine pouse fidele et heroique demandant a mourir pour Secouait sa semence aux quatre points cardinaux, Un tout petit grain rondelet et luisant son epoux ? Rebondit vers la contrée, d'oe nous vient Taurore. Comment des femmes auraient-elles pu torturer, Le sol etait prepare, la semence etait saine mettre a mort celui qui a dessine les touchantes figures Aussi, le Nourisson se dévelopa a vued'md d'Iphigenie, d'Electra, de Polyxenie, d'Andromaque A tel point que bientOt ii couvrit plaine et coteau, sEdepuis, malgre les intempéries, les vents, les orages, et de Macarie. Non! encore une fois, non 1 Votre patrie, Macedo- Malgré qu'elle ait Cté et fauchée et pietinée, Malgre les herbes parasites, elle est encore pIeine de vigueur, niennes, n'est pas celle oü l'on massacre les poetes, Et le moindre souffle du levant nous apPorte son parfum. mais celle oi l'on honore le genie, celle ou des legis- Freres, pour aider la pauvre infortunée, lateurs de l'art comme Aristote enseignent le beau Pour faire produire sa belle fleur latine, a des princes comme Alexandre. A rceuvre, du courage, allons, a la serfouette, au sarclage... C'est pour quoi je te salue, antique MacedonieI Je te salue et je t'envoie la tres-humble offrande de ma tres humble plume. Le Poète Euripide en MacEoine Ettoi, Roumanie, jeune et hospitalière nation qui a les vertus de la jeunesse, la generosité, la bravoure, le culte des idees liberales, humanitaires, progressives, je tiens a venger les femmes de Macedoine d'une je te salue aussi I injuste accusation portee contre elles sur la foi de Fais le bien ;tends la main a des freres frappes legendes erronées. par l'infortune: cela te portera bonheur et les temps' Le crime qu'on leur impute remonte, il est vrai, asont proches oa, par ton intelligence, ta fermete, ton deux-mille deux-cent quatre vingt sept ans, mais s'il activite, ton devouement et ton courage, tu auras de_ avait éte reellement commis, la prescriction ne sau- finitivement conquis en Europe la place et l'influence rait etre acquise pour un semblable forfait. que tu merites, et que t'assurent ceux qui te voient Aussi, l'on comprendra que la voix d'un critiquegrandir avec joie I

9e

59

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Chambre des d611t68. Paris le 20 février r880. m6ritez d'être soutenu par tous ceux qui aiment le progrès et qui comprennent les devoirs du pa- triotisme. t'est pour l'étranger qui visite la Roumanie un 25 mars 1880. vif plaisir de retrouvey' dans le type et dans la langue .des habitants un souvenir si vivace des Roumains et de rencontrer en niPme temps dans les mours et dans les lois du pays les bienfaits, les institutions, les idies de la civilisation la plus avancée. Le peuple Roumain, qui a st visiblement dans les veines du sang de la plus grande nation de l'histoire, a aussi tout ce qu'il faut pour faire glorieusement et 0Mort, divine Mort, on tont rentre et s'effaoe, utilement refleurir sur lel bards du Danube un re-Accueille tes enfants dans ton sein étoi16, jeton puissant de la race Latine. Que de progres il aAffranohis nous du temps, du nombre et de l'espaoe, accomplit depuis vingt années, conquérant successive- Et rends nous le. repos que la vie a troubl6. ment son unite, sa constitution, enfin son independance, et au milieu de ces difficiles itapes, ne cessant de per- fectioner son état social 1 Puissent ces succes continuer! Puisse une ere de 44alde--afi,if.,44 prospérité, qui fecondera tant d'admirables ressour- ces, succéder, a Pere des luttes et des éprewdes l Nulle nation ne le desire plus ardemment que la Frances car elle sait qu' en adressant a la Roumanie ses sou- haits de bienvenue parmi les .Etats autonomes, elle fait des vceux pour upe sour et pour une anzie. Paris, le 20 février 1880. Monsieur,

Cortes, mos sympathies pour les seduces des Itonmains ne soot pas moindros qu'elles ne furent pour les Espagnols, lore des ddsastres pri les ont frappds, lids, si Youn von rdfdrez A album do Paris-Murcie dont vans me park; rug y rem gull, mon grand regret jo no pug daps ma rdponse qu'exprivier l'impuissance oh des sour- A M. Djuvara, trances dues ot sans Macho me rdduisaient, A plus forte raison suis-je obligrf do YOH tenir le mime langage; car mon fiat, loin de s'amender, a empird. Yous contenterez- aloncher ami, quand lin pays comme la vous de ma bonne volontd et, comae a fait Paris-Murcie, bine lottre tout intimo et Roumanie entre dans la vie Européenne, nous persornelle 9 nous serrons pour (2,ti faire place. C'est un ami Agrdoz, Monsieur, l'assurance de ma haute considdration. gui vient au milieu de nous et qui, des le mo- / ment oit il arrive, a droit de cite parmi les gens J.;t,-t:i.:;,_ intelligents. Donc tous souhaits d' avenir .1 2 février 1880. SERGENTU L FLORIARAN IT Episod din campania ,BulgarieT 1877-1878.

./.....-...-...... - Intr'o di de diminiatX, N'am se uit nu Inici odatit : La foc am plecat Eram ca turbact Si prin pl6e, deash. tiatA, Ear turcimea sp6imantatit Ne-am apropiat adea p'aY meY frac( . .. De o tabie turceasa, Luptit crilncenii. se 'ncinse Ce cu glontY lovm Dar Stan cel sumetti Trupa n6stra voiniceaset, Steagul nostru, sus infipse Monsieur le Président, Si o tot golia. Fitlfaind mitretu I Din batalionul mare, MiY de g16nte, b6mbe, spade, j'at toujours retenu cette maxime que javais In care eram, Turd, romanY, sdrobesc ; Mórtea fna de crutarev, eful nostru mort jos cade ; souvent lue dans mon enfance sur la couverture SëcerasK cam apitanY rIcnesc ; de mes cahiers d'écolier : Versez l'instruction sur Apr6pe de jum6tate 1Jra IdatY fArK, crutare, Pang van se fim, Se nu ne IdsKm, la tête d.0 peuple, vous lui devez ce baptême. C'est Sub tabie, s'avem parte, M6rtea astuY viteaz mare, cette maXime que vous mettez en pratique ; vous In turd se rasbirn. Se o rKsbunKin I*

8*

i 60

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Cureanil la panda de D. WIL

- 61 -

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Nouri-Osmanie Croquis sur nature par billtatireanu.

62

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Ca si fluke turbate, Nu stiu and m radicara. Philosophii au cunoscut multe lucruri afarO de Dum- In duman amdat ; Cnd m'am desteptat nesled. Dintre ei, quei que nu '1 au priceput '1 au thgh- Trupa lor pe jumatate, Cu avirtutea militaras duit; quei que nu '1 au taggcluit nu '1 au intelles de M6rtea au gustat, Am fost decorat. Eu Floria cu a mea=Lana, D6mna terd lane mine, quât incomplectu. Opt turd am lovit; Bratul mi-au legat Preotii, apprOpe cai sëlbatecii, nu '1 au cunoscut. Dar o sabie paena, de quat dui:A manifestatiunile exteriOre. Bratul mi-au sdrobit. §i dured, chin 0 suspine, 4 Pe loc am uitat. DupO quei d'anteiu, Dumnecleil è numai spirit, sau TurciT catY md erau inca, numai materie, sau nici una nici alta. Universul è uh. La parnant cacliau Be traestY, DcSmna SlavitA fapth a Hasardului, sau uillusiune. §i 'n durerea lor adanca, Atund am strigat, Dupo quei d'al doilea Dumnecleil existh, ans6 este Mai ni ceriau. AdY o tag fericita ; Armele lor inchinarit, representat q4nd eh un rege absolut, crud, capritios, Cu steagul sfarmat ; TronuluY am dat. fantascu, incongiurat de temnite 0 de sbiri; pedep- Trimbite atunci sunara, Domnul nostruie 'nvatase, sind pe necredincio0 din vindica §i pe- fideli din fan- Focul de-a 'ncetat. Cum se ne luptam, Ca viteaz ne aratase, tasie, quAnd eh uà fiinth nepriceputh, mysteriOsh, alle Trif din capitanT cazura, MOrtea se 'rkfruntani. quhria arcane nu sO pot phtrunde 0 a quhria vointh Si eind sute doY nu se pOte sci. Din viteji, m6rtea vezura, M6rte de erd. Va strabate al Seu nume, MaY tarziue ingropara Viacuff, neuitat ; Torf intfun mormint Siistoria va spune §i p'o cruce se sapara Fala ce-au lasat Aqueste idei erronate alle preceptorilor omenirei Acest sfant cuvant : Cu viteaza luT armata Dusmanil sfarmand, despre Creator 0 despre detinata creaturilor, ,au Locul de sub santa cruce Romaniei drept rasplata rhthcit pe Omenii iau condus pe nefericita calle de cDe sane stropit Neaternare (land sfh0eri, de lupte 0 de miserie in quare sè aflä asthcli, 4E drumtil, ce tam duce «La viac fericit calle din quare nu vor ei dequât cunoscend queea «Fratf aduciti-v'aminte Pe pamantul %ere mele, que Dumnecleu vrea, qua sh scie queea que ei trebue «Ca noT am murit Fericit eu pot se mor : sh fach. «Pentru a teref drepturf sfinte C'a scapat de chinuri grele ; AnsO, cum sh cunOsch vointa lui Dumnecleti? e Carol, Domn iubit, Un mic, dar viteaz popor. Cithid in marea carte a Naturei in quare aquesth vointh este scrish in littere indelebile. Autorul lumei exprimandu0 cugetarea in operile salle, a fhcuto intelligibila tutulor Omenilor fhrO deo- sebire de barbar sau de civilisat,de opulent sau de indigent, de mare sau de micu, numai sh studiecle legile creatiei prin quare aquesth cugetare sh revelh. DE SECOLI OMUL SUFFERE1... Actiai reactia, causaieffectul, dreptuli dato- ria, ordineai libertatea, siint unele din aqueste legi alleuniversului dela alle quhror prescriptiuni omul De secoli omul suffere. daqua nu s'ar fi dephrtat, societhtile n'ar fi queea que El suffere de resbel: de resbellul internu de indi- sh afih asthcli: nisce formidabile lucrhtoriuri in quare vid la individ, de famillie la famillie, de classg la classà, sh faurescu catene Omenilori instrumentele de dis- quare a addus ruinarea si asservirea; de resbellul ex- tructiune alle statelor. ternu de trib la trib, de popor la popor, de stirpe la SIvedem invhthmintele que ne dau aqueste legi. stirpe, alle quhrui urmhri au fost: in societhtile antice sclavagiul, la natiunile moderne desmembrarea si uneori desfiintarea statelor. Daquh observAm faptele que se petrecu in lume, El suffere de morburi quare facu din viata sa unvedem quO on que actia, are reacfa sa, ori que suppliciu. fapth rOsfapta sa: bung daquh actia, daqul fapta a Suffere de lipsh quare'l expune sh peel de fOme, fost bung; rea daquh fapta, daqua actia a fost rea. sau ssterrasch, sh mendice, sminth, shinselle, Si in aquesta, fatalitatea sau vointa arbitrarh a lui sguccidä qua sh träiasch. Dumneclet nu stint amestecate intru nimicu. Dum- necleu a permis omului tote, dar '1 a insciintat quo nu tote iisemt de folos; el'i a dat liberul arbitru De unde yin aqueste relle quare turmenth ome- pentru a ush, iratiunea spre a'1consiliad'à nu nirea ? abusà. Mâncarea è indispensabilh existentei, dar man- De entrebhm pe philosophi, ne spun quo elle stint carea peste mèsurä adduce indigestiune. Indigestiu- la lege a naturei la quare omul cath sh s6 suppunhnea este reactia, este rOsplata excesului in mâncare ; fatalmente. 6 pedepsa intemperantei, abusului, necumphthrii. In- De ne adresshm la preoti, ne i-spund quO elle yin digestiunea este un 1-u; dar aquest r62, ca tote quelle- dela Dumnecleil pentru pedepsa quellor reii incer- lalte, nu vine dela Dumnecleti, nu 6 consequinta vre- carea quellor buni. unei legi fatale a creatiunei; rOul vine dela noi en0ne De cercetam, ansO, cu luare aminte faptele, elle neprin neascultare, prin imprudenth, prin dispretul chtre arréth quO sorgintea sufferinfelor nôstre sèaficl in consiliurile ratiunei, mintii, judechtii shnhtOse de quare calcarea legilor crealiunei; quit!, causa reului este ig- omul nu 6 lipsit dar de quare el s'al lipsesce prin edu- noranla despre Dumnedea,sidespre queea que elcatiune, prin deprinderi,prin invetatura ce a priithit voiesce. dela aqueia quari attribue tot que advine lui Dum- necleil sau FatalithtH, Provedintei divine sau Destinu-

63

ALBUMUL MACEDO -ROMAN lui orbu. Autorul re'ului este Omul. Re'ul e consequinfa Dar dreptul ar fi nedrept quand n'ar aye si datorii. contravenfiunei la lege& equilibrnlui. Voim sg evitgm justitia supremg a voit qua tot dreptul sg fi g suppus reul? Sg evitgm abusul; sg observgm in tote cum- la datorii; tOtg datoria sg aibg drepturi. 'Ana ;sg ne conformgm legilor stabilite de naturg; Dreptul fare datorie 6 despotismu; datoria f.gre in alp termeni, sg ne conformgm vointei lui Dumne- drepturi 6 sclavagiu. çleiitraduseinfr'aqueste legi pe care nu le putem Aqueia quari pentru densii 'si au facut partea ex- cglca are a fi pedepsiti. clusivu de drepturi si au lissat altora numai datorii, au violat ug lege a naturei,t aquéstg violare a avut urmgri funeste pentru societate. In universu nimic nu 6 arbitrar sau intemplgtor : ori que eifeetn are ue' muski tOtg causa produce un effectu. Revolutiunile sociali,resbellele de con- Ug altg lege importantg a naturei 6 solidaritatea. quistg, stint effectele funeste alle unor cause nefericite: Omenii facu parte dintr'un tot que se numesce U- injustifia,siMcomia. manitate, dintr'un intregu que se dice corpul social. Omul culege queea que semâng;i individii, classele, Ca atom al aquestui tot, ch parte al aquestui intregu, popOrele quare au semânat vent, n'au putut sg aduneindividul nu pOte sg nu suffere quAnd intregul din dequat tempestg. quare face parte suffere. S'a qis : Pine quand commotiuni sociali, pine quand eDaqqa noi, oriquare ne ar fi positiunea, sufferim, resbelle, pine quand miserie? dice un distinsu cugetgtor, quand semenii nostri suffer, Pine quand causele quare le-au produs vor existà. gland societatea suffere; daqug nu ne este dat a fi Pine quand, Anse', causele nu vor inceta, pine quand fericiti unii fgre a1ii, este pentru quo toti, membri foga va prima dreptul, pine quand vitiul va fi onorat ai aquelleesi famillii que sg numesce societate, sentem sivirtutea persecutatg, effectele nu se vor exstinge, legati intr'un singur mgnunchi printeug lege diving : in pisma legilor repressive, temnitelori carneficilor ; solidaritatea. prin mesuri violente elle se' vor pute amanà dar nu Societatea è solidarg de faptele individului,i quand sevor desfiinta, pin6 quand legea causelori effec- observgm quo nu 6 nici ug crimg individualg, nici ug telor va guvernh mundul, pine quand reul nu se vadurere privatg de quare societatea sg nu fie complice, stgrpi dela origing in autori mai nainte dequat invedem quo solidaritatea este justg. Actele individului unelte, in cause mai nainte decat in effecte. Armarea dependg in mare parte de circumstantele vietei pe sclavului in contra societgtii este ug crimg, dar rg- quare societatea '1 a constrinsu s'o accepte. Ignoranta, pirea 1ibertàii lui nu este si ea ug crimgi'Once ug impilarea si miseria sent causele mai generali alle crimg mamg? crimelor. Quine a tinut pe om in ignorantg? cui sg datoresce miseria de quareel suffere?Societatea quare n'a instruit pe om, quare n'a ingrijit de bunul lui traiu, 6 marea culpabilg, si cu dreptu impgrtgsesce Queea que lipsesce stabi1itàii societgtilor este ar- responsabilitatea. Dao Omenilor painea intellectualg., monia.i prima condifiune a armoniei este ordinea;procurati-le painea materialg, usuratile sarcinile, assi- a dba condifie e libertatea. guratile minimum existentei , icrimele individuale, Quand guvernatii si guvernantii vor sci quo ordineasi revolupunile sociali nu se vor mai produce. quea mai perfectsà conciliadg cu libertatea quea Societatea are ug datorie sacrg; datoria de a lumina mai absolutg, quei d'anteiu nu vor mai aye ug repul- pe Omeni 0 de a le assigura existenta ; societatea, Anse, siune pentru ordine,i quei d'al doilea nu se vor mai adesea uital aquestg datorie; solidaritateao amintesce teme de libertate. sio indemng sg o implinescg. Solidaritatea, dar, 6 santg. Ordinea 6 indispensabilg liberatii; libertatea è ne- Aqueia quari dicu:individul face, individul are sg cessarg ordineil Una pe alta nu se exclud ci se ajutg; dea samg de faptele salle; el se pedepsesce, societatea una fgre alta nu pot sg existe. nu 6 responsabilg, nu 6 solidarg, nu suffere; se insellg. Ordineai libertatea sent quelle dOe mafi legi peEste adeverat quo solidaritatea nu exclude responsa- quare se repausg Mundul. bilitatea individualg : aquella quare turburg societatea Libertatea are ordine 6 anarchie; ordinea fgrO li- prin crime se pedepsesce; dar responsabilitatea indi- bertate è despotismu. vidualg nu inlgturg responsabilitatea collectivg, nu anarchia a addus tot d'auna ucciderea libertgtilor; scutesce solidaritatea. Individul se pedepsesce, dar si despotismul cgderea monarchiilor. societatea suffere. Christ Omul collectivu a dis: .xQueea que faceti unuia dintre voi mie faceti»adice societgpi intregi faceti. Un om ommOrg pe alt om; societatea Dupe legile conservatrice alle creaPunei, quei tarisuffere de dOe ori:suffere in ommoritor, ,queci el au datorii ciitre quei debili; quei debili au drepturi este unul din membri corpului social,si quand un assupra quellor tari. membru suffere tot corpul suffere; ea suffere in om- Copii se nutrescu de pgrintii kr; si aquestg regulg morit, queci que se face unui individ, omului collec- a naturei pe quare o vedem la Omeni se observgsi tiv se face, socieatii se face. la animale si la fiintele neanimate. Omul flind solidar, interessul lui personal nu 6 d'a Quand, dar, quel puternicu ti arOgg drepturi assu-lucra in detrimentul interessului publicu. Nu i se quere pra quellui nevoias calcg legea protect6re a univer-sg sacrifice binele seü binelui commun, dar sg nu sului quare a flcut din debilitate un drept si din fortg sacrifice binele commun binelui see. Interessul privat o datorie ,i la aquestg cglcare s'a respuns tot d'auna: este reit intelles quand nu se calla in interessul ge- de individi prin crime, de popOre prin revolupuni. neral, quand se cautg afare din interessul general.

- 64

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Intdressele Omenilor fiind identice, omul nu póte cipele JerOm Napoleon ii numesce csectarii theocratiei sg obting salvarea sa singurg; el trebue sg caute quare inveth ug religio netolerantgi asservitóre,9i salva societatea .pentru a se salva pe sine. Callea fe- sectarii discordiei quare urmh.'rescu organisarea socie- ricirei generali este singura calle a mântuirei. thtii fgrö Dumnecleuifgrö legile moralitätii)el va rupe catenele in ora in quare *se' va decide sg. im- pllitesch voinla lui Dumnedeu manifestath printr'a- queste legi quare, de va fi practicatg, va da socie- Aquesteai altele sant legile naturei. tgtilor pacea iomenilor fericirea mult dorite, inde- Cum s'au conformat Omenii prescriptiunei lor? lungu asteptate. Faptele omului n'au fost dequât diametralmente oppuse aquestor ordonante alleCerului,aquestor prescriptiuni divine al qugror scop 6 fericirta fiintelor. ,^r sfif..44-4.1e/L Quate-va exemple de rebelliunea inconscientg in quare creatura s'a pus cu Creatorul. Dumnecleti guverng prin attracti6. Omenii con- ducend societgtile prin vio1in, s'au depgrtat de mo- LA CHAU WERE dul de guvernare stabilit de Legiuitorul suprem. Provedinta diving a fgcut din forth ug datorie. Omul a contravenit scopului ei conservator etransfor- Iiest pres d'un rocher une étroite chaumiere, mand puterea in drept. L'accacia fait trembler son ombre aux alentours ; Sufferintele sant effectulrer} al unei cause relle; Jadis ce fut un nid. d'amour et de lumiere, Un berceau contenant d'heureux et tendres joinsI elle se pot inlgtura inlgturanduse causele quare le-a produs. Omul le-a legitimat allegand qu6 elle sant Ainsi qu'un cerceuil vide elle entrouvre sa porte urmarea legilor fatale alle naturei ,sau vointa arbi- Que le vent fait crier tristement sur ses gonds trail a Creatorului. Et paralt regarder de son regard de morte Fondamentul ordinei este libertatea; scutul liber- Par le, sentier qui merle au loin dans les vallons! tatii este ordinea. Guvernantii au fgcut din distru- Le lierre grimpe encore aux appuis des fent tres gerea liberthtii basa ordinei; guvernatii n'au veslut Et flotte sur les mursAla vigne enlace, conservarea libertgtii dequat in nimicirea ordinei. Ainsi deux beaux amants qui confondraient leurs êtres Prin legea solidaritgtii, fericirea individului este le- Jouiraient du present oublieux du passé I gatg de fericirea societätii. Omul a cgutat fericirea Un bout de rideau blanc qu'un lCger souffle agite individualg in nenorocirea generalg. Vaguement d'une vitre ébauche le contour ;,,. Tot astfeli quellelalte legi alle universului au fost Ce souffle paralt etre une Arne qui palpite sau uitate, sau gre0t interpretate, sau inversu applicate. Et ce rideau lCger un fantlime d'amour 1 De aci stricarea machinei socialiiexplosiunile adducet6re de nefericiri quari au sfgramat de atgtea Dors en paix pour toujours, chaumieredesolie, Nid charmant d'un bonheur eteintApeine &los I. ori existenta statelor. Aujourd'hui tout est mort et la joie envolée Ne reviendra jamais visiter cet enclos .Bucarest, 1880. Inchieiem : Un tragicu anticu, Eschyl, a scris utrilogie : Pro- metheu rdpind focul cerescu; Prometheu incatenat; Prometheu liberat. Prometheu 6 Umanitatea. Incatenat de quei doi inamici ai omenirei :de Falsa Credingi de Falsa Sciing; de falsa credintg quare propagg un Dumneclea injust, pedepsitor al quellui innocent qua sh incerce fidelitatea lui, 0 al quellui drept qua sg pung la probg pacienta lui, 0 de falsa sciintg, de sciinta aa çIisinaltd a fatalismului quare Charmes (Vosges) ridicg omului ori que sperantg de ameliorare a stgrii le 28 Janvier x880. salle abjecte §i'l condamng la immobilismul oriental, de materialismul transcendental, daqug putem sg ne exprimgm ast-fel, atat de lgudat, quare stinge in om Mon cher ami, ori que simtimente nobile de devotament 0 de abne- gatiö, de just 0 de injust, de onest 0 de malonestu, Le retard que j'ai mis h repondre a votre appel de adoratiunea de Dumnesleu, de amórea de patrie du 25 Fevrier, n'est imputable qu'au long circuit qu'il 9i'lcobOrg in starea brutei; pironif de aqueste sciintea eu h parcourir pour m'arriver. alle qugrora invethturi respandite de pe amvoni de Je vous envoie donc,des Vosges,mon humble pe cathedrg au resculat pe om in contra omului, augriffre a mes risques et perils, sachaut de reste que fgcut tyrani isclavi, spoliatori si spo1iai, martyri9i la verroterie, si finement tailtee qu'elle soit, ne peut rebelli, carneficii victime, omul va fi liberat in clioa figurer dans une riviere de brillants, de rubiset in quare va uita tot que a invetat dela depositariid'emeraudes qu'à la condition d'y faire tache. Je ne lor, dela propagatorii credintelor mincincisei sciinte- vous remercie pas moins de la bonne fortune que lor neexacte i se va conforma legilor creatiunei fal- m'offre votre vieille amitie de payer a la Roumanie, sificatei ascunse de aquesti apostoli pe quare prin- en telle compagnie d'elite, mon faible tribut d'admi-

65

ALBUMUL MACEDO -ROMAN rationet de pieté filialepuis qu'elle m'a etreintacestu soiu de poporti crestind,care respunde cu comme sien sur son sein maternel. trufig Sclavului emancipatti, la bine.facedle primitel 01 Roumanie ,tu es bien la terre des miracles! Vechia pornire de suprematie, vechile ud, nesatiulti Cinq lustres ont suffi a ta regeneration. Tu l'as corn- de altgdatg Ii iau aventu1 mencee en devangant l'Amerique dans l'abolition de Ce va urma, este usord de preveslutd. llesclavage. Tu Pas poursuivie en t'appropriant toutes Selbatacia deslb.'ntuitg va face ca prada, abia scg- les conquetes qu'un siecle de luttes a implantees en patg din ghiarele Padisahilord, sd fie venatä de pase- Europe. Tu as fait de ton sol une patrie a 600,000 rile cu doue capete, mai rApitOre, mai asfixatore de familles de proprietaires. Tu les as mises ces familles cad" atmosfera semilunei. sous Pegide de la liberte, de la justice ,du droit et Este tristd iplinti de pericole spectacoluld care de l'instruction, D'une patrie vassale tu as crée une se desfasOrg cu intetire in peninsula Balcanilorti 1 patrie unie et indépendante avec le courage et la Escesele in ultragiu §i spoliatiuni nu vorti cimenta vaillance de tes vieux heros. Tu es, pour l'Orientunitatea unui state' hybridd, nu vorti legitima rgpirea l'initiatrice a la civilisation. Tes voisins, echappes crhier in mana servilorti de ieri, transformati in spoliatori0 au despotisme du conquerant, n'ont qu'à t'imiter pour asupritori. devenir ce que tu es déjà, libres,dignes, eclairés et Arbitrariulti, calcululti diplomatiei, a pututti comite prosperes. Ne serait-ce pas de toi que le prophete nelegiuirea sfintitg prin tratatulti de la Berlin, nu va auraitdit :eQuce estista quce progreditur quasifi in stare inse, a face se disparg legitimulti moste- aurora consurgens ,pulchra ut luna,electa ut sol, nitoriu. terribilis ut castrorum acies ordinata.» Marche, marche, Nu totti-de-una in vieta practicg a popOrelorti se avec ta foi en tes destinees. C'est la vertu des forts. adeveresce maxima Cuceritoriloru : Et s'il est vrai qu'elle transporte les montagnes, elles Cuius Regio eius dominium Iv les abaissera un jour devant toi. Sila, volnicia nu conferg drepturi pentru vecie0, istoria ne spune, cg sangele versat, nu este ug A- nd* roditOre pentru cuceritori iusurpatori, nu- mescg-se ei Regi, republice sau popóre/ Pe ce se intemeia drepturile nemului Bulgard0 Grecti la suprematiai esclusiva dominatiune in Mesia, Macedonia, Tesalia, Epiri,Tracid, Albania (Ilida.)? Care le este dreptulti istoricti, dreptulti aviticu, drep- tuld virtuale, titlurile etnografice, condifiunile cultu- MACEDON IA-ROMANA rate, putered de assimilare? Istoria trecutului, consultatel ne pôte lumina! AMINTIRII REFLECSIUNI Nu ne indoirnd c, ide astg-datg, aceste doud popOre (Bulgarti si Grecti) egald patimase, insufletite de acelasil spiritti alti esclusivismului si alti netolerantei, Cand cugetsamti la intocmirile diplomatiei din se vord uni contra elementului ,romanu din peninsulg, 1878, referitOre la te'rile din peninsula Hemului, intoc- vorti pune in miscare ceruldi pgmentuld intru rea- miri umilitOre, inice ivitrige, pentru Românii dinlisarea proiectelora' criminale cad tindd la desfiintarea, Tesalia, Epira, Macedonia 0 Mesia inferiOrg, disgsi a gintei române, si a vitezului popor albanesu ; astg-di impropriu Bulgaria; cand ne reamintirn,derg totti asemenea suntemti tan in convictiunea nós- ca.intre puternicii factori, in sinul Areopagului Euro- trg c, incordgrile lorti se vorti sfgrima siin acestti peanti, era representatg Mama nóstrel Roma si sorasecolti, de resistenta vigurosului elementd alti Romei Francie, cu inima strinsg de durere ingangmti vechiulti neperitóre, puternictiprinconsciinta .1Zomilnismului refrentialtistrgbunului Virgiliu: plinti de mdrire si de farmecti I! «Est mihi domi (Pater, est.) injusta .11Toverca! In cestiunea Orientelui, dicea la 1855 eruditulti El. Majestuosulti sOre, pornit de la apusti, spre a lumina Regnault,suntti done probleme: una musulmand, oriintele scaldatti in sangei invelitti in norii de ghiatg, alta cre,rtind, care este a nafionalit4ilorg. nu avü ug singurg radg de lumingi cgldurg pentru Panelenismula, ca§i Panslavismulii, cai Panger- fiica Urbei eterneH manismulii, este und apelti la nationalitate, la unitate Se vede cg sOrtea sinistrg tad Ii mai urmgrescenationalg, de ce se nu fie cu acelasti dreptd si Pan- victima, Ii desfgprä urgiile turpitudinei, serband tra-latinismuliSauParomânismulie, suferitti ca principiti, ficulti de teri si popOre 11 ca apelti la unitatea gintei latine n Orientuld latinti21 Civilisatia Europei din secolulti luminelorti Ii incling Crede-vaseriosti Europa, crede-vorti seriosa,fie cumpena numai spre usurpatori 1 Grecii, fie Bulgarii, cl pcite avea vié unitstatti Este vointa ei suverang, ca mostenirea Orientelui unitti Bulgarti iBizantinti, ridicatd pe mormentuld sd trecg din maim usurpatOre totti numai in mani nationalitgtei romane ?...Amggirel sacrilege de usurpatori; vointa ei, ca acea bogatg Numai unit imperiu altiRomanilorti Asanidi pote mostenire se deving patrirnoniulti tergovetilorti de will tine cumpena dreptgtei intre elementele punerea in Ironic, insultd, profandfiune1 ! luptg; pOte.garanta trancuilitatea, pacea, prosperitatea pice-ami inoi, de astg data, cu acelti amgritt! peninsulei. Macedoneand Filipti, rege ingenunchiatti la Kynos- S'ati uitatti neajunsurilei calamitgtile Chinezatelorti kephala in an. 167 an de Chr. «Nondum omnium Bulgare, sfgramate de Basiliu Bulgaroctonulu in a. I0I6 ?1 dierum solem occidicse», deca cumpauld servilorti de Ce vieta avut-'ati impetecituld imperiu alti Romeilorti? ied ne-arti lgsa se intrevedemti ug licrire de sperantg Curn s'a sfirsitti domnia lui Alexiu Angela', Las- in dreptateai omenia lord; din .fatalitate nu suntti karis, Teodor si Emanuel Comnenuiatati a1t1ce- presemne pentru unti viitorti fericitti, in vecingtate cu sari ai Bizantului ?

[13,262.] 9

66

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Care fi, in definitivil, scirta Epirului si a Epigoni- Villehardouin, Benjamin Tudella,Willkensohn , lortidinastiei Comnene, desfiintate grin romanultiGutry si Gray Pouqueville, Th. Boue, M. Leake, El. Batate I? Regnault, Gebhardy, Pagius, Hahn, Fallmereyer, In ce folosita-'u Despotilorti din Epira cutropireaLejan, Hoffmann, Thunmann, Dr. Roza, M. Picot, Tesaliei, Dalmatiei, Macedoniei, a unei parti din Tra- Hellfert, Kanitz Kandler, A. Covaci,C. de Fran- cia §i Bulgariaimpropriu Ara? ceschi, Fr..Vanicek, V. L. Christznianu, [nu amintimu Grecii vorii face bine sesi reamintesca ca, cu tótape Bolintineanu, I Maiorescu, Hurmuzacizi, NBd- perfidia si ingratitudinea lorti bizantina fata cu Ro- la§.escu, V A. Urechia, Mar.garitu, N. Densiu,ganu minii, ei au traitil si in ultimele loril dile numai prin si Dame spre a nu da locu la banueli], ne punu in gratiai generositatea Asanisliloril. positiune prin erudite scrieri, se cumiscemu trecutulu, Unil viitorllstatil Bulgari, langa ung viitordim- presentulu, etnografia teriloru in cestiune ;se cun6s- peridBizantinti ,ridicatii pe ruinele Româniloril, an cemu puterea de viata ,gradulu de cultura. disposi- repune Orientull n epocele de sane canall provo- tiunile psihice ,aptitudinile si ale Romaniloru, si ale catu intervepirea LatinilorluiBalduinil 1Ele'dart? Albanesiloru iale Grecilorui ale Bulgariloru din representa insinull Europei nici macarii interesulilMacedonia, Tesalia, Epiru, Tracia, Albania, Istria! omului bolnavil de ieri saili, luandil ca termenil de Bibliografiadiplomatieicare hotaralscede sOrta comparatiune alti bifurcatului, impeticitului, poliglotu- popOreloru, nu se va fi marginitu numai in scrierile luii langedendultii imperiu Austro-Ungarti, pare tra- unui L. Baude,Ierecek ,Schaffarik,Drinov, ,etc., esce, ca alta-data Bizantulti ica mai erialaltaeri scrieri neaparatu erudite ,pline de meritu,derti..,.., bolnavulti de la Stambulti numai prin merituli alian- derti...intocmite ad usum Delphini!...r. Pentru ca. i telortisdrobitóresi umilitórell Mundus vult decipi ergo decipiatur.I/ Este in adeverti surprinsletOriai greil de intelesu usu- Bizantinulu :Chalcocondillas dice in a sh Carto- rinta mesuriloril inaugurate in acestil nefericitti Orientil. graphie : Timpull cell mai apropiatil va face, póte pre tar- e Valohorum gens belle pretantisima exten- 4iii,se se recunOsca catti de vatemetóre intereseloril gclitur horum Regio usque ad pontum Euxinum civilisaiunei si ale omenirei, este solutiunea ses'a Pindum vogue.....Blacci incolunti, datti marei probleme, la Berlinil 11 Va se dica :pretutindeni Blassi ,Daci adeca Ro- Uitatu-s'au traditiunisi sombrele profetii primite mani! Numericti, puterea Romanilorii in Macedonia, ca avertismentil de la Marele Cesare Frideric al Pru- Tesalia, Epiru,Tracia, Albania, §i insulile Arhipe- siei, de la Prometeula exilatil la Santa-Elena ?.Uita- lage se urca dupa cele mai moderne statistice la tu-s'au tutu trecutulti duplicitatilorti bizantine; uitatu- 2,700,000. s'au, ca de multu Atica lui Alcibiade, Troia mi Hec- In Bulgaria propriu disa ,dan necorectu nume- tora, Maratona lui Miltiade, Termopilea lui Leonida rum Romaniloril este de 430,0001 nu mai traesce in vieta fiilortldin moderna Elada, Sunt mai superiori Greed seu Bulgarii in aceste caci altu-cum resfatirea, destramarea musulmana, sfi- regiuni ?I Nici decuml dull bavarului Otone &aril fi pututii unti singurti mo- Ceia ce ne spune Chalcocondylas despre virtutea mentil sa se resfate p pamentulti clasicitatei Olimpicell militara a romaniloril belo prstantissima se Nu, nici la 1824 inicila 1830-32, n'au fostriconfirma cu entusiasmti, intre alii,si de invetatulti Grecii, esiti din diluviulti Bizantului canati reinviatlRabin din Tudela and dice la 1638cg: «Nici ua pentru unti momenta, la Misolonghi, splenclOrea de gputere n'a pututii infrena 5si supune pe Romasnii din altadata, cantata de lordull Byron!! gpeninsula Hemulzei Fi din muntii Pindului.) Keine Bratele de otelil, virtutile clasice,spirituill vitejiei gmacht ist in Stande sie zu bändig-en.z, de la Misolonghi, traescti in frumOsa peninsula si as- In istoria universala a lui Gutri si Gray, cetimil, ca tasli, nu ins'e" in rOndurile Hord liberei Grecie,ci in gpe timpurile lui Aurelianu, colonilele Romei din ale popOreloril desmostenite, sacrificate viitoruluiins- gambele Mesii si Iliria erau Immolate cu 30 de oni, per???Grecescti, Serbo-Muntenegrenili simintiei bul- gastfela ea nu mai era locii in aceste regiuni pentru gare ;in ale popOreloril din al caroril sinii au esitl gua populafiune din Dacia Traiand, impoporata si marele Capo d'Istria, marele Colettil! etc. gacesta forte multu! Nemurirea remane conservata umbreloril cariau Numai aceste circumstante ne potu esplica puterea facutil se resune, se resimta lumea, de virtutea loril.de espansiune a poporului romanu din Dacia Traiana, Marirea, fie bine incredintata Europa secoluluial Iliria,Mesia, Macedonia, muntele Pindu si Hemu XIX, nu va fi partea de mostenire nici a imperiului despre care ne vorbesce Mikloschits, Ienicek, Vanicek bizantin ti in perspectiva,i nici a proiectatului statil pialtiil bulgarll Trei state romane au essistatu in Dacia Aureliana, Europa a luatti in puternica-i mana tealisarea unor dice Gebhardy, in susti citata istorie universala : proiecte mari, uriase ;complinirea lorti, in forma vi- I Statu : era imperiull Romano-Comanu alu Asa- sata de Potemkini consiliata. de Fadejew, va umplea nidiloru, slisui Bulgaro-Romanu. resaritull' si apusull de teróre si durerOsa indigna- II Statu romaxm era celu din muntii Constanteipi tiune, va fi semnulti decadentei omenesci 11 Albaniei. Nu se pote admite ca pripirea cu care s'a lucratu III Statu romanu din muntii Tesaliei numitu Va- la masa verde din Berlinu, a facutusal se inlature lakia marei Megalo Vlahia. consideratiunii etnografice, culturale, dispositiuni psi- Acestu din urma a colonisatu in suta X muntii chice, drepturile neprescriptibile ale gintei românesi Dalmatieiiesurile Serviei cu populatiune romana albanese din terile peninsuleil dupa care se numea cea dintaiu Morlachia §i cea Nu se pote crede, ca informatiunile sciintei si es- din urma Stara-Vlahia. perientei cnmpanea numai in partea unui Imperiu Intemeitorii puternicului imperiu Cumano-Bulgaro- Bulgaru si Bizantino-Grecul Romanu din 1186 au fostu romanii Asanidi, romanii

67

ALBUMUL MACEDO -ROMAN fratiloru Ioanitiu dupg credinta invetatului germanumesU), Gospod (Despot); Globa (lat. globa, globulis= .Mf..fler Ace lu imperiu clice autorulu importan- prstatio), Chrisov [Chriso-bula], a fostu, este 0 tului tratatu :cAbhandlungen aus dem Gebiete der urmeza se fie unu pamêntuslavtil... Slavischen Geschichte 1879 fost'au in realitate Autonomia Macedoniei române este mai veche de Cumano-Romand elu s'a disui Bulgaru, fiindu-cdcatu fiintai limba poporului bulgaro-slavu in Eu- fratii romni supusese dominatiunei romline ,si peropa; ea s'a mantinutu sub tOta domnia musulmang Bulgari cucerind Bulgariad) Est ist ein vorzugsweise infruntandu pangi ferocitatea luiAli-papa. Nu Walachisches Reich,class auth bulgaris.th genantastacli va putea fi ea sacrificata nesatiului grecescu si well es den Wlachischen Briidern gelung, sich auth bulggrescul zur Herren von Bulgarien zu erschwIngen. Despre culturai aptitudinea poporului romanu din Multe erori, grave reta'ciri, s'au respinditu in lumea terile Pad4achiloril de ieri, ne spunu nenumeratelc sciinteloru, prin scrierile unoru autorita'ti slave cum colonii de pe termuri Adriaticeii Mediteranei : Nea- este Schaffarick, Iericek, Drinow, etc. asupra et- pole, Geneva, Sardinia, Cadice, Sicilia, Venetia, Tri- nografiei din tèrrile Orientului europeanU, in generalu, estu, Ancona, R.agusa, Marsilia, Viena adapostescu 0 a Romaniloru in parte, der elle, analisatei supuse in folosuld artelorti,comerciuluii industriei, pe la- unui severti criteriu nu voru putea resiste, pe tere- boriosii si inteligeutii fii ai Macedoniei romane. nulu Archiologicu, filologicu si Etnograficu, adeverului In Transilvania, Banatulu Temisianu, Sirmiu, Un- realu, care se impune siinfirma tote conclusiunilegaria, românii se fglescu cu familieleMocioni (me- slaviste, tote deductiunile silite. cenate romanu), Siaguna, Roza, Deak (inteleptulu Nume proprii , nume topice ,archaisme limbistice Ungariei), Malen4a, Mangiarli, Capra, baron Duca, infatip.te cu mgestrie ca proprietati slave ,cum sunt ealai, Agora, IVicolici de Rudna. Neoplu, Manasi, de essemplu :Bessi-(Vessi), Besianii, Desaratii, Me- Modosu, Dadani (mari proprietari), Ioanovici de Duleu, saretii, Gegii, Scutii, Cutii, Severani (Siaveraniz) de- Georgevici de Apadia (tot proprietari), Dumba, Popp parte de a forma unu capitalu slavu, vedescu perfecta(directorul bancei din Viena), Diaconovici (de la Dja- identitate en tote particularitgtile atribuit o. numai po- cova in Banatu si ,Albania), Haris, Zonea, Schacabeut pulatiunei romane din Mesia, Tracia, Tesalia, Epiru (fostu episcopu), Grabowschi, Dona, Blana, Dr. Cociu 0 Macedonia! (Pesta), Coengu, Sora (general), Doda (general), Mus- Acelap casU este 0 cu numele romane :Teres, tep (baron), Dr. Coda (TimiOra), Tolea, Spaici,An- Tertere, Batate Natate), Cutenu, Caloianu, Calimanu,'gelcu, Advoc. Marcup, Dima, Paciura, Staia (Lu- Boris, Borilal go0u) etc. Veri-ce&arilclice,nu se va putea contesta cu Vomu incheia amintirile nOstre prin o respectu6sa succesu, cg numele Peck,. desemnandU unu tinutu §icaldurOsa salutare la adresa martiriloru frati de la romanescit in Serbia,se reduce la vechiulti numePindu, Hemu, de la BoraPdeoniei, de la vechiuld Peuca cunoscutu pe titnpulu Romaniloru; ca Buco-Strijmone si Nessus! vina, Bcuca (catunu in Romania lânga Ru0i de Vede), Europa ,in felulil vitrigei din cartea lui Virgiliu, Buceg (munte), turcesculu Budjak, i0 au desinentapi amagindu-se pe sine, v'a desmWenitu, frati prelu- rgdecina in romanesculu .Bucai Celticula Peucal b4i, der Ea nu 0 pOte condamna la resemnatiune, In yang se va sustine ,pentru scopuri _panslaviste, sinonima cu sinuciderea II ca unu pretinsu Despotu bulgaru Dobrotici aid regiu- PopOrele betranei Europe, au ua sacra datorie cg- nei Pontice, rqedinte la Varna, cucerindu pe Severanitre cei ce voescu se traiascg (Severineni) Severei slavi (confundati cu Sabiri = Causa vOstra este_causa intregeilatinititi. Sjaberi finici) din unele pgrti arü fi datu numele seu Cu totu ce este mare, sacrui dreptu, Ea va tri- acelei regiuni, numind'o Dobrudza. Acesta nea- umfa curenditi sau mai tarcliu, pentru bunulU nume peratu spre a se, intemeia credinta despre vechea aki Vecului lumineloru IMOrtea vOstra arti fi ru0nea domnie bulgarg asupra Dobrogiei, si in acela0 timpu omenirei, ru0nea civilisatiunei 1 despre origina slaviang a Severinului nostru. lericek, Schaffarich, Drinov paru a uita ea : gu- Buturesci, 1880 Maiu. rele Dundrei, buccele Dundrei (Bocca de Cataro) Ostia Istri, se numiau pe timpurile Romaniloru, Pence, la geografi gred Delta, care respundea la configura- tiunea obiectului avendU forma literei (A) delta. Desininta si forma este represintatg in alfabetulu cirilicu prinlitera Dobro [10,identicg cu grecesca delta (A). Aceste putine essemple de 0 pote strgine subiec- tului nostru, se serve a ne convinge cal n'avemil cu- ROMANUL MACEDONEA ventu se despergmu, se ne descuragiamu in fata pre- tentiuniloru slavistei, cu ata.tu mai putinu srenun- tämu la ug avere drépta a nOstra, dandu creclamentu tint Roman; Macedonia neconditionatu in tote,sapientiloru slavi cari ne-au E al teriT mele nume, probatu cg sciu sfacg din sciinta unu capitalu po- In acesta-mi e domnia liticui nationalii, spunendu lumei, ca veri pe unde De cand m'am trezit in lume. se aude unu nume dignitarU, cate unu terminu vechiu juridicu cu unu sunetu slavu la aparintaprecum de Dar' Elinul crud spre mine essemplu : Banu, Panu (Banulu Craiovei, Banulu Se- Tinde veninOsa-1. glifarg, verinului, proveninta latina de la Banus sacer, Bamim, Vrend ca sangele din vine banarc, banuntius), Cneaz (Chinesu, Chunes, lat. Co- Sg mi-1 sorbg. casi-oferd.

9*

-- 68 - - r ALBUMUL MACEDO -ROMAN

_

'

'..

, .k.st,. fthu ._ 11,. _ ,....,`": c7: -,'.: V.,,,t, ' J!..;, a ,".: tV....s...., -

Desemn de T. Aman. Ambasada neamicet la Tepesi-Vbda.

69 -

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Gloria si amintire el erna eilllorujudelioluiGimlet cadullllezesceIn resbeleht pentru indepondlnita a Pattie! Romans in lupin dela llog Septerabre IDTP Itt Bulgaria. OffIceril Dolor Moan Joan.Capitan Gregore.Nnetnee duantSublecolon George ralentineanu.Sublocol Meaandru Beacom Sublime!GeorgeNiro. leen..Sergen111 Bothnia CoelacheChfriac Joan.Login Pelt, Coparalil Dinconu Domitru.Georgo NicolasiJordorhc Peelle Umpire., Alevangno Coate& George. Soldalli Skim Joan.Siolendu Costache.- /thine George. Delano George.-5araratu Coalache.Tiurn Alecu. Pilehie Joan. Angelina Coder. Coca Med.:Prince Joan.David George Angelina Vaatle Terilla Vasile.Dumilre a TodIreselAbilia Pavel. Dachilia Joon. Jonneen Joatulleisu Joan..Sandu Joan Bernal George.Archip George (World Toder. Jordnrite alo i.11.00la George..Crueilults Joan.. Nniareanu Joan Pereallaaralu Joan-Timard *Coder. RomlIa George Joan George.. Chirilia VaallerCiabanuGeorgeIL Mud° do Drag ula4Talarula Toder.

ProfeeareleV. At.UrechiaIornJinIe000acoIlaoa Ranhilui Stereo cello Mare din Petra Scoot. pities ntarraoraSommemorativa la anuht dela [bright NBCCGLXXIX.In alu 13.. non ale dornnlei Allelel Sole regale Caron Rind Presedinte Minfelerlului Joan Brallanu Mfolstru intorno Mihail Mogalniceaaa Prefectu Major Boyao itiPrimmiu Urbal Teohlor Doraasat.

Marmora commemorathrg. a fiilor judetulul Neamtu, *Intl In resboiuni Jeune berger des Carpathes independinteT, Incastratl In Octobre 1879, In muril Sf. Ion din Phra. de D6 William.

70

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

pe-a mele triste Ose 1458-61. A.trois comtes de la villede Constantinople, l'un "nomme Demetrius Paleologus, priset mis a ninon, et eslargis aux Patrie luTsg-0creezê, cautions de leurs femmes et files . en don 22 sous., Peste patria mY frumcisa (Reg, des Comptes. CC. 22). El apoT sa domineze. Comte de Marcy. Dar' de geba se muncesce,

Cgcr pe 'ntinderea ceréscg Traianu invetiase pe Romani se 'nvinga1 Pen' ce stéua-mT maT lucesce Ieata Romani'a meys'a 'n batalia Pe barbari, ce'nseculi s'au silitu s'o 'nfranga El n''o sa m nimicéscgl Astadi invinse cu-a ei vitejia 1 Si pe cat in astg lume Fii tu dar' faloasa Roma, adorata I \Tom maT avea fratT de-un sange Nu humai a casa cu-a ta data mare, Si de-acelalT dulce nume Si cu Romania, fata 'ndepartata Stéua nu mi se va sthnge 1 Castigandu in lupta-a himii admirare 1 Si-i intinde man'a se-0 ajuti la soarte Uzi a ta iubire, poate se-i ajute, Bratiu-i e 'nca fragedu, toate nu le poate g: jivriain Spre o intarire pentru veacuri niulte 1 (Timisioara 1877.) Dr. At. M. Marienesel.

Limits des lima comptes (18 C011108 (111 mop' gge11) MACEDO-ROMANII DIN UNGARIA

1467 11 fdvrier. Aumilne faite par le chapitre de N. D. de Rouen, d'une obole d'oradeux chevaliers grecs, Dimitrius Commocy et Do- rosionus Cantacosino. (Arch. de la Seine Inferieure.G. 2137. reg. Suiv. Beaurepaire). alutare voua fratilor Romani din Macedonia! 1582. Secours accordd par le chapitre de N. D. de Rouen sur la Balcanii si Dunarea ne despartu de voi,si veacuri requete prdsentde parvotre petit et aftligd serviteur Stamati, pauvre multe si triste ne a facutu zeuitati unii de altii I gentilhomme du pays de Macedoine que les Taros avaient enleve pour servir de Genissaire.s. Dar' provedintia lucra nencetatu, mam'a 'si reafla (Id. G. 2278). fiii,si fratii se mai intelnescu, ca cei mai putincio0, 1584. 23 juillet. Don d'un eon sol, par le chapitre de N. D. de se ajute pe cei mai cutropiti. Rouen k Thomas Diogene, gentilhomme du pays de Macedoine, de la Cad frati suntemu de unu sange, de un cugetu si vile de Philippe, chretien de religion, ayant dtd longtemps captif du Turc, dont etaient encore detenus huit de see serviteurs. (Id. G. 2175). de o simtirel 1585. 20 dec. Reception a tin Canonicat de Francois de Circassy, Acum, la aceasta intelnire, eu de aci dela riulu Timi- clerc du diocese de Nericence, an royaume de Chypre. (Id. G. 2175). siului, se vi povestescu despre soartea Romanilor din Annaba par le chapitre de Rouen (1585) a, Cosmin Reilly, grec, Ungaria si Ardealu, se vi povestecu cum frati romani pour retirer quatre de see parents captifs des Tures. Au R. P. Lorenzo Baleologo, abbe de Ste Venerande pour racheter douze reli- din Macedonia, persecutati de paganismulu Turcilor gieux de son ordre captifs des Tures. (Id. G. 2279). au ajunsu pana la noi, ca0 destinati de provedintia, 1604-1605. Aumene de 6 livres, par le chapitre de N. D. de cá se fia spre ajutoriulu si mentuirea noastra Rouen,ècMonsieur PArcheveque Macedone, autrement Justinien en Caci mari necazuri, necazuri de seculi au arsu inima Grece, nomme Nectar (Nester). (Id. G. 2976). 1605-1617. Aumône par le chapitre de N. D. de Rouen, a Dom noastra. Si mare mengaiere ne au adusu fratii nostri Arsene, abbe de S. Basile, procureur general du tree Saint Sauveur, din Macedonia I- Asculta-01 Auditi I province de Thessallie. (Id. G. 2296). 1623. 20 mars. Aumene de 30 sons, an P. Sebes, grec, re- ligiemc de l'ordre de St Basile, aumene renouvelde le 2 janvier 1624. * v (Id. G. 2186). 1624. Aumône par le chapitre de N. D. Rouen a Ceiba, moine Traianu, imperatulu Romei ocupandu Daci'a a adusu grec, abbe du monastere de Ste Marie appeld Phoeniceotissa, rançonnd colonii romane pe pamentulu ei. Organisarea militaria, par les Tures et an grec Contarenus Paleologus. (Id. G. 2312). politica si civila a avutu pe patriciisi diregatorii de frunte a-i Romanilor, si 170 de ani traindu necontur- 1453-1454. Donne par la vile d'Abbeville tut lyon d'or, an prix bati, s'a fundatu boierimea adeca aristocratia romana. de 30 sons, a M. Manuel de Constantinople, qui vient grandement recom- mantle par trois cardinaux et par le Roi. Reg. des Argentine d'Abbe- Au inceputu invasiunile cele de multi seculi,dar' vile, cite par Prarond, dans quelques faits.,de l'Historie d'Abbeville. ele trecura peste capulu nostru, pentru ca ni-am pu- 1462-1463. Autre mane donde par le corps. dchevinal d'Abbe- tutu apera celu putienu esistinti'a noastra casi po- vile, a Michel Demetrian et un second venant de chez les Tures. poru romanu. Ibid. p. 88. 1455-1458. Par la vile de Compiegne qa, Georgee Theophil, de Apesati in feliurite moduri, mai multu atti dormitatu, Constantinople, pour don d lui fait en favour du contenu en la suppli- si cand ne treziramu catra anul 1848, vediuramu cd cation par lui bailee aux dits gouverneurs et pour reverence de Dieu patricii, boierii vechi, nu mai suntu cu, noi. et de la foi. 27 sous par., (Registres des Comptes. CC. 21). Dar' pentru ce ne au lasatu, si unde suntu ? de nu mai 1455-1458. Aussi par la vile de Compiegne,d Ysaachius, et Alixis,sonfils,cousin gerinain del' Empereur deConstantinople, suntu cu noi, cá se serbeze cu poporulu la olalta epoc'a ainsiqu'ilest apparu par buttesde N.S.Pere lePappe, et par redesteptarii natiunale, epoc'a domnirii prebunului mandement royal,lequel a este prins par les ennemis de la foi et nostru imperatu, Franciscu IosifuI Ascultati, auditil Menu prisonnier an dit lien de Constantinople, dont il est dlargy aux In Ungari'a si Ardealu, iobagia, unu fela de robia, cautions de deux de see files, ainssi que portent les dictes bulles, en don pour sa redampcion ... 22 sous Parisis., cá tieranulu se lucre se deie dijma (decima) statului, (Reg. des Comptes. CC. 22). clerului catolicu, si domnilor de pamentu, se nu-i fia iertatu de a se indeparea dela loculu seu etc, a x) Ces extraits temoignent de l'accueil que la France faisait au moyen age, fostu introdusa inca de primii regi (crai) ai tierei. Toti jusque dans les plus petites localites aux roumains et grecs qui fuyaient la do- mination etrangere. tieranii, Magiarii, Romanii si altii aveau aceeasi soarte.

71

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Era odata Georgiu Lepeciu episcopu catolicu in II Ardealu. Elu necajiea in feliurite moduri pe tieranii romani si magiari, incatu acestia nu mai putea nici Si poporulu romanu in Ardealu si in Ungaria esista voiea se sufere jafuiturile. Inse episcopulu stoarse delasi adi. regele Sigismundu o ordinatiune aspra, cá se poata Tare in suiletulu seu, nsupririle l'au tienutu mai pedepsi pe tieranii impotrivitori. curatu, de catu pe nobilii cu soartea _mai usioara. Treab'a se facn si mai rea si grea 1Tieranii ma-Prin focu se lamuresce aurulu. giari si romani din comitate se resculara asupra irn- Dumnedieu adese 'si cearta pe fiii ce-i iubesce; dar' pilatorilor sinobililor, intra carii se aflau si boieri nu 'si lasa popoarele, cari 'si pazescu natiunea si reli- romani din vechime, si din seculii din urma. giunea. Vine, vine timpulu pentru usiurarea sortii lor, Nobilii, boierii magiari si rornani avendu totu Dumnedieu lucra nencetatu I acelasiu interesu fatia de tiereni, purtara, lupte san- Spiritulu Franciei pentru libertate, a renviatu Europa geroase cu tieranii,si vediendu-se in periclu, nobilii intreaga. Elu a aruncatu ferele feudalisrnului, a ioba- chiamara pe Secui, carii locuescu separati intr'unu giei. Spiritulu libertatii precumu s'a aretatu duhulu teritoriu in Ardealu spre Brasiovu, si pe Sasii de cu-santu la botezulu mentuitoriului lumii a sburatu rendu colonisati, intru ajutoriulu bor. peste Europa, si la 1848, a sositu si in Ungaria si Acestia venira, sinobilii magiarisiromani, carii Ardealu, ast-feliu si la Rornani, oara scaparii de robial fara de poporu formau atunci natiunea magiara, la Poporulu romanu in oara scaparii sale se vedM 14 Sept. 1437, legara uniune cu Secuii si Sasii, inseracu si necultu,si fara fruntasi,cariise-i conduca contra tuturor tiereniloru; atunci se primira Secuii si bine de a se folosi de darurile libertatii popoarelor. Sasii de alte doue natiuni, si in 2 febr. 1438, aceasta Cei putieni nobili romani mai de frunte erau cá uniune a treor natiuni, o intarira in Turd'a. ametiti in epoca noua. Se leganau, pare ei mai multu Aceasta uniune deveni cu incetulu o conjuratiunesuntu nobili magiari, seau mai multu Romani ? in contra poporului romanu, alu romanismului; ast- Ieata cä in aceasta oara se areata pe terenul lup- feliu l'a subjugatu politicesce, si i-a facutu nedreptatitelor natiunale Siaguna si Mocioni, si apoi la fapte peste 400 de ani. Asiea a fostu lumea, nu e vin'a maxi binefacatoare si Gojdu, angeri aperatori si noastra! ajutatori ai romanismuluil Dar' prin aceasta, paharulu amaraciunilor pentru Aceste familii suntu macedo-romane IEle si cu alte Romani, inca, nu s'a fostu implutu. familii au parasitu in seculu trecutu Macedonia, pen- Inca innainte de uniune, clerulu catolicu, deosebi tru cá se scape de jafuirile Turcilor, si au aflatu in din Ardealu, lucri cá Romanii de religiunea orientala alta patria, poporu iearasi romanu apesatu. Aci pro- se treaca la catolicismu, si pentruca Romanii nuvedintia li-a datu rola, ca se se innaltie in fruntea voieau, fnra inchisi, torturati sitaiati, mai alesu pe celora,cariilicerea ajutoriulu, siei au intinsu timpulu lui Lepesiu, cand misiunariulu Iacobu Marchiu, mana de conducatori siajutatori. Dumnedieu lucra pela 1437, sprijinitu de puterea politica facea cele nencetatu I mai grozave tiranii in contra Romanilor. Fratilor Romani din Macedonia! Nu e loculu aci Veni inse o epoca si mai infioratoare in Ardealu! ca, se ve insiru toate faptele si luptele lor, pentruca Ardealulu ajunse sub domnitori magiari din patria. acele se tienu de descrierea istoriei acestei epoce de 7e atunci din Germania si Helvetia strabatura sectele reinviare IMai multu voiescu eh se vi facu si voaa religioase a lui Luther si Calvinu. Sasii pela 1557, cunoscute persoanele kr, pentruca credu c6, vor fi se facnra lutherani, Magiarii pela 1560, se factiraavendu rudenii si in patri'a vechia a lor, seau vor fi Calvini, si mai tardiu unii si Ariani. betrani, cari din traditiune 'si vor aduce aminte de Numai Romanii remasera credinciosi religiunii lor ei, si acum se scia despre ei, ca au facutu fapte mad resaritene. si demne de recunosciintra poporului mengaiatu. Mai Domnitorii Ardealului mai toti erau Calvini. Acumaascultati, auditil Sasii lutherani,si Magiarii calvini purtara lupte in Andreiu Siaguna mitropolitulusi archiepiscopulu contra catolicismului, dar' cand mai gatara cu acesta, Romanilor din Ardealu si Ungezria. pela an. 1604, 'si intoarsera persecutiunile in contra Parintii lui, Nauru si Anastasia Siaguna erau negu- Romanilor de religiunea resariteana, si se 'ncercá deo- tiatori in Grabova din Macedonia, dar pentru perse- sebi Cse-i faca calvini. Romanii nu voieau se se faca cutarile turcesci, cu fratele Avreta Siaguna si mai calvini, pentru ce Eira de nou in feliurite moduri bat-multe rudenii, trecura in Ungaria si pana in Polonia. jocoriti incependu dela preotu pana la episcopu, si inAci Naum si Avreta erau companioni in negutiatoria. cele din urma se aduse decretu si pentru confiscareaRudeniele erau familiele Grabovszky si Mutovszky bunurilor, ai acelor de religiunea resariteana. (cari in Polonia 'si formara ast nume) apoi familiele Boierii romani din Ardealu. carii, si casi nobili ma-Muciu si Economu. Cei din Polonia se rentoarsera in giari, aveau interese comune cu cele trei natiuni, cá Ungaria la Pesta si la Miskolcz. se-si scape avutia trecura in partea mai mare la calvi- Andreiu Siaguna s'a nascutu in 20 Dec. 18o8, la nismu. Aceste au adusu cu sine si caderea mitropoliei Miskolcz,si s'a botezatu cu numele Anastasiu. Per, resaritene romanel diendu de timpuriu pe tatalu seu, unchiulu Atanasiu In acestu modu, poporulu romanu si-a perdutu mai Grabovszky l'a luatu la sine in Pest'a si aci l'a cres- pe toti fruntasii sei, si cu elu remase numai preo- sutu pentru studiele juridice, ce le-a absolvatu in 1829. timea, carea l'a invetiatu se sufere cu rabdare pentru Dupa aceea Anastasiu Siaguna s'a dusu la Manoilo- biserica si romanismu, si carea l'a mengaiatu, ca are viciu eppulu romanu din Versietiu,si a8 a studiatu se vina odata oar'a scaparii. teologfa.Stratimiroviciu,mitropolitulu serbescu din Ieaca pentru ce ne-au lasatu boierii nostri, ieaca Carlovitiu l'a denumitu de profesoru de teologia si unde suntu. Colo in natiunea magiara 1Dar' asiea asecretariulu seu, ieara la i Nov. 1833, la facutu mo- fostu lumea, nu e vin'a noastra. nachu cu numele Andreiu, in manastirea Stopova In

72

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Maiu 1845, s'a denumitu de archimandritu alu Covi-avutu norocirea de a fi mai multi ani in aceasta fa- lului, in 27 Iuniu 1846, de vicariu generalu alu die-milia, casi crescatoriulu lor pana studia, scoale infe- cesei Ardealului, in Febr. 1848, cle episcop si in 24 rioare. Dec. 1864, de mitropolitu si archiepiscopu alu Ro- 2. Petru Mocioni, studiatu in sciintiele juridice, de- manilor gr. or. din Ungaria si Transilvania, cu resie-locu la an. 1850, se aretà invapaiatu pentru caus'a dintia in Sibii, si in 14 Iuniu 1873, a muritu. romana, si adeseori a fostu aperatoriulu ei la curte Siagun'a a fgcutu mai multe institute de invetia- si ministeriulu din Viena. 0 mana spurcata l'a rapitu mentu si de cultura, a aestauratu mitropolia vechia, curendu din bratiulu Romaniloru. In I Oct. 1859, si a lasatu o avere cam de 300,000 fl. pentru scopurientorcendu la postulu meu in sinulu familiei pela bisericesci, scolare si natiunale. ameadi facui visita acestui barbatu romanu, povestin- Emanuel Gojdu s'a nascutu in 9 Febr. 1802, indu-i despre caletoria mea la BucurescisiSibii,si Oradia Mare comitatulu Biharia. Mama sa a fostu aducendu-i salutare dela epistopulu Siaguna. Plecà fata lui Demetriu Poynar de Biharia. A invetiatu stu-apoi la preamblare si intorcenduse peste jumetate diele juridice, si a practisatu ca si advocatu in Pesta de oare,Pilaty portariulu casei l'a asasinatu. fiindu dintra advocafii cei mai renumi0, si deosebi 3. Andreiu Mocioni, unu barbatu eruditu, pela1850, casi aperatoriu. In 1861, a fostu denumitu de comiteera in vigoarea vietiei,tare cu spiritulu, decisu cu supremu (prefectu) alu Carasiului, si membru alu caseivointi'a. Incungiuratu si sprijinitu de inteliginti'a ro- magnattlor (senatului); in 1866, a fostu ablegatu alu man ?.din toate partile devenf prestetotu conducato- dietei ungariei (camerei) in 1867 decoratu cu orduluriulu Romanilor in causele natiunale si bisericesci, si leopoldinu, clusa de cavaleriu; in 1869, a fostu denu-aceasta conducere i-a fostu incredintiata si din partea mitu de septemviru (jude la judetiulu celu mai innaltu) fratior. si in aceasta functiune a repausatu in 22/3 Ian. 1870, Castigandu si increderea imperatului, a fostu comi- in Pesta. sariu cesaro-regescu alu comitatului Carasiu si Timi- Emanuel Gojdu a fostu casetoritu in doue renduri, siu, si apoi presiedintele comisiunii de contributiune cu Anastasia nascuta Pometa, veduva Vulpe, si apoipentru Banatu si Voivodina. Pe cati Romani i-a feri- cu Melania nascuta Dumcea, ambele din familii ma- citu prin oficie, clar' pe cati mai cauth sinu-i cedo-romane din Pesta. Prin Anastasia Pomet'a a afl'a I fostu inruditu cu familiele romane Mandrino, Stupa A conlucratu puternicu incaus'a despartirii ce si Getieu. serbi, in caus'a restaurarii mitropoliei gr. or. romane, Prin testamentulu seu din 4 Nev. 1868, mai toata si in toate, in toate causele. Casi ablegatu alu averea sa a lasat'o de fondatiune, ci proprietate a dietei Ungariei a incercatu cu corifeii magiari o im- Romanilor gr. orientali din Ungaria si Ardealu, si pacatiune fratieasca, dar' nu i-a succesu. dupa platirea pasivelor, veniturile dupa -ast-feliu de E casetoritu cu Laura Csernovics, descendinta din planu se capitaliseaza, in catu fundatiunea lui in se- familia a antaiului patriarchu serbescu. Dar' D-dieu cululu viitoru poate ajunge la capitalu de 500,000 II nu l'a imbucuratu cu familia. Astadi 30-40 de teneri romani capeta stipendie ori 4. Antoniu Mocioni a servitu intr'unu regimentu ajutoare. de husari, si s'a casetoritu cu baronesa A. Brudener, A treia familia, despre carea am se vi mai povet-veduv'a contes'a Staray. Are doi feciori, pe Zeno si tescu, e Mocioni, de origine din Moscopolis din Ma-Victor. Antoniu a fostu in mai multe renduri able- cedonia. Unu ramu s'a asiediatu in Pest'a,altulu in gatu alu dietei, permanentu dicendu asiea Tocay din comitatulu Zemplinu. in congresu si sinoade, cu interesulu si infocarea cea In data ce treca revolutiunea din 1848, si a sositu mai mare pentru innaintarea causelor romane. Adese libertatea popoarelorsiin Ungaria, vediuramu pe ori i s'a vediutu si feciorii in suita sa. membrii familiei din Pesta,ca.chiamati in fruntea 5. Georgiu Mocioni casetoritu cu baroneasa Ilea poporului romanu, au inceputu de a se lupti pentru Somogi, are doue fete. Asemenea a fostu ablegatu imbunatatirea sortei lui, de a lucra si sacrifica undela dieta. si ce era de lipsa. 6. Lucianu a muritu inca ca june, o arma, ce In oara redestaptarii noastre vediUram pe venera-era incinsa pe lenga elu, caletorindu in caru, s'a slo- bilulu betranu Ion Mocioni, capulu familiei, casetoritubozitu, si s'a vulneratu de moarte. cu Iulia Panaiotu din familia albaneza. Unu omu ge- Aceste suntu ramurile cele maretie ale lui Ion Mo- nialu, si incarcatu de sciintie, vorbindu vr'o10, I I cioni. Acestia suntu astadi barbatii cei mai de frunte limbi; unu omu avutu,proprietariu mare a bunuluia-i poporului romanu, carele privesce la ei cu atata Foen din comitatulu Torontalului, carele de adence fala si recunoscintia, si 'si baseaza si speranti'a pentru betranetie a muritu in 1854, in Pesta, si caruia, peste viitoriu in ei. putienu timpu i-a urmatu si prebun'a sotia. E lucru greu de a pute scrie din aceasta ocasiune Din aceasta fericita casetoria s'a nascutu: faptele tuturoru si toate; ei in toate s'au intielesu la 1.Ecaterina, maritata ieara Mocioni, cu Mihaiu, olalta,si toti in toate au luatu parte dupa lipsa si din ramulu din Miskolcz, si carea in etate de 71 de imprejurari. ani a repausatu la 7 Ianuariu 1878, in Pesta. Dela Ei au inceputu mai antaiu de a da stipendie tene- femeia aceasta religioasa pana la pietate, si natiunala rilor romani, pe unii a-i cresce, pe unii a-i ajuti, pana la admirare, s'au nascutu Alecsandru si Eugeniu si numele acestora a trecutu peste o suta, si astadi, Mocioni. Amendoi doctori in drepturi, äu fostu de- alti teneri suntu mengaiati de binefacerile lor. putati in dieta Ungariei unde Alecsandru a escelatu Salutare dara voaa fratiloru din Macedonia! prin intra oratorii cei mai buni ai dietei,si pe amendoiacestia frati ai vostri ati renviatu in noi iubirea fra- i-a vediutu natiunea in congresulu mitropolitanu si tieasca,si acea memoria dulce si santa, ch purce- sinoadele diecesane lucrandu pentru biserica si scoala. demu dela aceeasi mama comuna, dela Rom'a, glori'a Suntu inca necasetoriti.Scrietoriulu acestor sire,a lumii 1

73 I ALBUMUL MA CED 0 -ROMAN

Salutarelsi deaca puteti,cautati acasa rudeniele L'interet superieur,,aujourd'hui, est que ces jeunes acestor familii, cari ni-a facutu atata bine, aflandu-ne peuples, jeunes ou tajeunis par la liberté, ne soit pas saraci si parasiti, cautati si ni dati de scire, deaca entraines par leur ardeur a se briser les uns contre mai traiesce cineva din ram,urile glorioase ? les autres. Je ne veux pas dire, bien entendu, que vos freres Timisioara, Ian. 1880. du Sud abandonnent leurs traditions et leur langue; mais il ne me parait pas possible qu'ils restent isolés e-6 :9 0-1.--100/1 °e°1-° e& entre les populations diverses qui les entourent, et le choix de l'allianc; qui leur convient ne me parait pas douteux. Veuillez croire, Monsieur, a mes sentiments les Paris, 19 Mars 1880. plus dévoues. A Monsieur T. G-eorges Djuvara

Monsieur,, ous faites appel a notre sympathie en faveur des Roumains de la Macedoine. Rien de ce qui touche les Roumains ne peut nous etre indifferent. Leur double nom de Roumains et de Valaques dit assez INTREBAREA SI RESPUNSUL quels liens les rattachent aux fils des latins. Les sen- timents que la Roumanie nous a si vivement expri- mes, au temps de nos malheurs ont accru l'affection I. deja ancienne que nous portons a nos freres d'Orient. Spunetrmi stelle, voi tremdt6re, Je ne connais pas bien en detail les faits particu- Ce semenate stati ln Ether, Hers qui se rapportent a la situalion actuelle de la Cand vine luna de ce voi 6re fraction meridionaJe des Roumains; mais permettez- V'ascundeti grabnicU, ca din mister? moi de vous exprimer, en termes generaux mon o- pinion sur ce qui les concernent au point de vue in- §i tu plkutti.... la cel ferice... ternational. Dans la plus grande partie des regions Splendia LuuK, de ce albesci qui s'etendent depuis le moyen Danube jusqu'à la Cand se revarsK dulci diori propice mer noire a la mer Egee ,les populations diverses Pe firmamentul ce pitritsesci? sont tellement enchevetrees qu'elles ne peuvent vivre que de transactions a moins de s'entre-exterminer. S6rele ride.:.., -ecli frumOstt.... Le principal groupe des Roumains, Valachie et Mol- Dar nori pe data accopera tot : davie,est un des corps de peuples qui, a travers §i certi si. s6re sicli dui60..... bien des fortunes diverses, a eu le bonheur de rester In cat lumina pere de tot. compacte; mais une grande partie de vos freres sont demeures en dehors de cette nationalite constituee; il Vlntul turbéclg, norii gonesce, n'est question ici que de ceux du Sud, ceux qui se Cerul appare iar lucitor. trouvent jetes au dela des . Ils sont separes Phebul surride... dar lancezesce de vous par plusieurs millions de Slaves,constitues §i se cob6rit incetisor. maintenant, comme vous, en corps de nation, les Bulgares, organises en etat libre entre le Danube et Atunci iar hma mandrIt reese, les Balkans;il est donc impossible que les groupes Sub vertli dumbrav e. tot è amor ; roumains seines au Midi des n-lontagnes puissent en Passerea cantit suav.adese aucun cas, se rejoindre avec la nation roumaine. paa iar pléctt astrul de dor. Quel est donc leur veritable interet et que doivent leur conseiller leurs antis ? Rs sont la entre les Bul- Spuneti dar stelle... ce stt credtt Ore? gares etles Grecs, sans compter les elements al- Aste mystere nu vor sfirsi? banais et autres qui viennent encore: augmenter la confusion des races. II. Leur interet me parait evidemment de s'entendre avec les Grecs ,qui representent, en peut le dire , In veci natura e schimbItOre. comme Vous, le genie de l'occident en Orient. C'est Ash din Ceruri Domnul vol. le seul moyen pour les deux races grecques et rou- 1873, maines de faire équilibre aux Slaves méridionaux. Je ..-.-.M.".M.,.., n'emploie pas ce mot dans un sens de haine et de guerre; il serait deplorable de voir les chretiens d'O- tient, a peine affranchis ,se jeterles uns sur les SP ERANTA autres; mais il est naturel et necessaire que les ele- W.,1,.....,. ments divers se fassent contre-poids,et ce contre- poids ne peut resulter que de l'union des Grecs et Si rosele plkute sunt PArtS profumare des Roumains; leur discorde leur serait egalement §i vAntul primlveri1 oprl asli sulfiul sett funeste; leur union seule les mettra en mesure de §i passerea ce cantl acli tace de 'ntristare transiger pacifiquement avec leurs voisins les Slaves. Cki dor adancrt me arde, consumg peptul med.

[13,262.] 10

74

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Ce -dulce è iubirea and tinere fiinte surpd ,ri zideve in locul ci alta mai frum6sh. Aceia, 0 gusti sorbit cu farmecii din cupa de nectar. Atunci totul 6 bine and plini de vir dorinte card trebue sOsa dintr'ensa, nu se intristezh, ci Iubim in astg. lume, uitand ori-ce amar. mai vertos se bucurh, cad nu se uith la sfhrhmarea §i astrul atunci ridei Cerul tot zimbesce ; easel' ce este inaintea br, ci ghndesc la zidirea cea Natura t6t .bulbprivind al nostru dor, nOich, pre carea inch nu o ve'd. Ara face ci Dumne- Ne slice :fiti in pace, iubiti, tilnpul grabesce §i di ihr6- itibire è negurg 0 nor. flea; el desface trupul nostru,fiporunce,cce sufletulzd ce lacue,sce intr'ensul shi ish afarh, ca dintru-o cash, Ca frageda histarit ce dulce se mlgdis La zephiriY ce sufflg and criniY bflorescd, ca pre acesta sh o zidesch iarh,d mai mdre.th, ,si apoi Pe rose-esci leggnatgi zephiri te adie. iardsIsd-la introduch in ea cu a mai' mare slava% Dar légognul Sperantei mi'l lasg. s'odihnescu. De aceea nd sh nu ne uittem ia sfhrhmarea cea de Cum frunda tot se duce, gonit g. d'un v6nt tare, acum, ci la silivita restabilire in vidoriii.) (Din vo- Nesciind pe ce ampie in fine vh oprl, M6 las dureriT melle, nu caul usurarer rOva in illud: de dormientibus. p. 363). Astept slioa de maine... ea... p6te vs. luci. 188o, Mali" 5, Roman. 1864- 1. 1..414.161.4-0-2

Slantul loan Chrysostom, vorbind despre inviarea mortilor, dice lntru un loc: M EGALOBLAH IA «Cel ce se indoeFe ,s-inu crede in inviere intreM: W%-e- Ore vor invid trupurile cu adev&at? Eh respundcu cuvintele Apostolului- Pavel: aNe priceputule, tu ce sa- Sh Romania ftare, este numele sub care Insusi au- torii greci din Bisantiu, de duph Justinian, numesc In tate meni nu inviazd, de nu va muri, ,si ceea ce sameid scrierile lor,phmanturile peninsulei Tracice dintrefluviul este numcd grhuntul gold, fie de grad, fie de altaMarita pill la Adriatica §i de la Balcani Oa, la muntele cevav (i Corint. 15, 36, 37), care este mart, uscat ,si Nymph. Lucru dar este f6rte evident ch. nu atatll Dacia farle de suc. Dar duph ce acela putrea'esce, ish mai Trajanh este Romania, ci peninsula Tracicheste Romania rodit, face babe ,si se inarmézh cu _rep: Deci acela Mare, Megaloblahia, duph cum o numesc grecii din veacul de mijloc, Rumelia, dupre cum o numesc Tarci, prin di- (Dumnecieh), carele pentru tine inviazh iarit,a se_ ferentih de posesiunele loru Asiatice coprinse sub numirea wanfa de grelii, nu va putea lire pentru sine sh te generich de Anadolia, Numele acesta este justii §i etnogra- invieze iaral,s1 pre tine? El, carele in tôte d'ilele scOlh fice§te, cad peninsula Tracich a fostii una din locurile colo- sórele din mormentul nopfd, ,sia,s-elde des-eori rea- nisate de Romani chiar Inaintea lui Trajan, adich mai de duce luna din peirea sa,,si rechiamh spre folosul Inainte de catil Dacia din stanga Dunärei. Acolo erau negre§itt campate de mai de multii§ilegiunelecu care nostru ano-timpurile cele disphrute, Acela, §lic, nu va Trajan a cucerith Dada u6stra, cad acolose pastrqh, §i putea ore sh ne innoesch ,si pe not, pentru card elpang acum numele de portile lui Trajan, pentru locurile innoeice tOte acestea? putdva el Ore suferi, ca aceia, §i pasurile pe uncle nemuritorulii nostru Imphratil se Indruma pre card et 'i-a inviat cu sufiarea ,ci cu resuflarea spre phrtile n6stre. Apoi, cand Aurelian gh,si cu cale a sa sh se stingh in viacil cum, omul, carele singur deserta Dada din stanga Dunhrei, In facia nhvMirilor bar-- bare, legiunele strhmutate din ea furl a§ezate IndrOpta pOte cunOsce ,s-i cinsti pre Dumnefleh pre pament, tre- Dunarei, sporind ast-fel latinitatea peniusulei Tracice, care bue Ore sh perd in viaci? lua numele de Dacia Aureliand. Dar In curand sthinu- Dar tu te indoeici, de este cu putinch ca trupul tarea re§edintei imperatorilce Romani de la Uoma Veche la ted sh se restabilesch duph mOrte, chnd el s'a prefh- Constantinopoli pe Marea Neagrh, nu se putu face faxl a cut in cenu,sh ,si Osele tale in pulbere. 0 omule, spune aduce cu sine, In peninsula Traci* noi colonii numeroase §i. populatiuni romane din cele mai frunta§ie, aia call ea_ sh mie, ce eral' tu inainte de a te fi zhmislit in phntecele devieoMegaloblahienecontestabilhchear pentrugrech, maicet tale? Nimica, curat nimica. Dar Dumnecleh, carii cu Incetul luarh suprematia in politica religi6sh, §i de carele te-a facut din nimica, nu va putea Ore mai' statii a imperiului. La m6rtea lui Constantin, peninsula ui-or shterestabilesch pre tine din ceva? Crede Tracich din Ardpta Maritei, era a§a, de important c fu In numcd, a restabili ceva ce fiintazd este mai lesne stare a forma singura, Impreunh cu ambe Daciile, una din cele patru mat! divisiuni imperialealemo§tenitorilor lui, decht a produce ce nu fiinfazd. Acela, carelete-a cu numele de Ilirica, cu capitala In Salonic §i cu numele plasmuit in sinul maicer tale, pOte iarh,d sh te plus- sfanth la care §i Romanii no§trii Invatarl de atunci a In- muesch din sinul phmêntulur.:, (Adoua vorOvh de con- china averile lor biserice§ti, ca la o capitall a Romanismu- solatione mortis. Opp. ed. Monti T. vi p. 304). lui. In veacul de mijloc insh numero§i barbari au nhvhlitii In alt loci-1, mangaind pe cef intristati pentru mOrtea §.1 au parvenith a se a§e4a, In drOpta Dunhrei §i mai ales semintii slavice Serbi §i Bulgari §i Bosniaci.Dar pre toti celor de aprOpe, Sf. Chrysostom dice: contactul Romanilor de acolo i'au cre§tinatti §i i'au civibisatil aChnd cineva voies.ce a re'noi o cash poshrnith ,s.i apia, els'au Infratitti cu ei In modh de a lupta Impreunh vechie, inainte de tOte sccite pre locuitori din ea, apcd o In contra grecilor din Bisantiu, cuff se Incercau a li schimba

75

ALBUMUL MACEDO -ROMAN nationalitatea cu concursul religiunei. Astfel fu rescularea cu voinicii Albanezi, descendenti1 -vechilorTraci,cei de o de sub Valerian In secolul al V dar mai cu seama acea de rash cu noi prin bechil Dad, precum dovedesc multe cu- sub fratii Petru §i Asan In secolul al XI, quandti Romanii vinte §i forme ce avem comune cu ei. Dar trebuei noi In unire cu Bulgarii parvenirk sub IonitiuVodA, a fonda shreIncepem pelerinagele romanismului la Salooic, cAci tre- un imperiu recunoscutti de Insu§i Papa Inocentiu, §i care se cutul ne dovedesce, cum questiuneaorientului nu se p6te Intindea de la marea Egee §i pänit peste Carpay§i de la termina definitiv, frun non imperiu Roman-Bulgar, fArli Adrianopol panA la marea Adriatid,primittila Inrudire, o none Fide, fitrA o Megaloblahie. atatti cu imperatoriT din Constantinopolecâtti icuregil din Buda-Pesta. Invasiunile Turco-Tatare din secolul XV puserl capfitu acestui imperiu Romanesc din dreapta Dunarei, daraceastadesigur nu se fan de cat4printradarea grecilor degenerati din Constantinopoli, cariT deschiserl por- tile Turcilor numai pentru a nu lasa pe Romanul Constantin Dracocea, sregenereze imperiul prin aliantA cu alti latini, cum erauGenoveziidinGalata §iRomanil de laPindfi, precum deja Paleologii trimeseserg, cor6na imperiall §i initra patriarhala Romanilor luiklexandru Cel Bunfi din stanga DunArei, In Moldavia. Dar acestil Dracocea, care puse pe Insu§i soldatil seish'lomOre pe 4idurile capitalei sale, nu- mai ca sA nu vd0Ajeirea imperiului,carele pad, lafine purta numele de imperiu Roman, nu putea fi de catti sino- nim cu Drago§i1 Moldavilor, cu Drac al Valahilor; nu putea LANGA LEAGAN fi de catfidinacela§isange Daco-Roman care facuse pe -Ws, Decebal sA se om6re singur pe ruinele Sarmesagetusei §i pe Si pe capul tgu voiu pune o cunua de mirt albX, Bogdauul Saba sse arunce In Dunarea de dal s vdc)A legiunele retragandu-se dinaintea barbarilor! Ear la et Iti voiu lega eu o bogatlmbodre saibit; Dar nimeni din noi nu s'au ocupatti Ind cu cercetarea 13e-al tu brat rotund si neted ca bobocul cel de crin tns:ra-voiu mKrgean rosui bratare de rubin. acestor lucruri! Termina§em studiile §i nimic Incadin t6te aceste nu se spunea In §c6le1e nOstre! Eram de dou6- deci §i patru ani §i mi se pArea d cunosc Romanismul In Rochie albl ca spumai ca norul de usoar'S. t6te ale lui, cand nemuritorul Bolintineanu aduse din Mace- ti voiu at6rna pe umeri, si Ca KngeriT ce sboarI donia urmAtoriul cantec Romanesc: Vei sburaj tu In lume ear In loc de maica ta Fericireai iubirea sufletul te-orlegtnit. Mi s'a aurit tru asta uatie C6 ma zor dada nu se fatie, land, 28 Decembrie. Cfind mi ticnesce c'atti vor ora, Perili din capul mi se resOla. Ma tu,e ai casa aparte, Ta, chiara fata, gura de miere, Striga §i gnia s'vin ti dormiere, Ca cm dorit de sinele tale,... Ma Dumnedien s. ni dea rabdare! GEOGRAFIA TRADUCER E Mi s'a urItil intro ast6viatii, tudiulti Geografid incepe dela puntultice-lii C6 mai de 4or durere nu se p6te. ocupg ci,neva pe pgmânta care e topografia, §i fi- C6nd m6 tienesee cate o or6 Peril din mph mi se rese616. nete cu studiulti generalii alt." globuluT care e Geo- Pax tu ce ai casa la o parte, grafia propriti clisg. Tu, scumpa fata, eu gura de miere Geografia trebue se ne argte pe de o parte schirn- Strige-m6 s6, yin la tine si dorm bgrileseatiinfluintileceproduct' asupra omuluT : Caci slut doritii de sinuriletale... situgia, clitnatele configurgiainatura tereT ce o Dar, Dumnelen sne dea rabdare! locuqte, iar pe de alta, totil ea catg a ne spune Acestil cantec mfi facus vzii pe neasceptate o lume modificgrile ce omulti a imprimatil asupra soluluTpi nou6, m6 gm sa vèz d In dreapta DunArei este o lume fosintile ce a time' din locuinta sea terestrg. IntrOgh de Romani mai latini de catil noi, de Treme ce Oic Privitg astfeliti, Geografia vine se se wcle intre uatie In loc de via/id, dupre idiom cea mai veche a la- sciinple naturalei sciini1e istorice, participgnd din tinitatei, care scriea pe v numai prin u. M facu svOz unele, ca0 din celelalte. apoi catil de naiv6 dar catti de puternid, este amintirea Ca tote sciinile inse, ea trebue a procede dela acestor Romani pentru Dacia lui Trajan,pe care o inv6c1 midi la mare, dela cunoscutil la necunoscutti, dela ca pe o fatet cu gura de miere, ce are casa mai la o simplu la compusii. parte, adid mai feria de amesteculstreinilor,de real Pentru copilulti incepaoril Geografia care-1 yorbesce cArora Romanilor preste DunAreali se rescola perul in mai de aprOpei maT bine este :scOla unde invgtg, veirful capului 0 nu le mai ticnesce nici o ord. comuna unde trIqte. %end Irma a li este peste putintl ca sA tread DunArea SA-T descrimti dar cu fidelitate,sg-T zugrgvitnti in la sinul nostru, ei se 1ntorc dtre Dumnezeti §i se r6gA ca liniT lgmurite tote pgrtile scold, cai tote accidentele set ii dea rebdare. Dar bine fac acei Romani cl nu de terenti ale comuneT sele. Sg-i facemilplanula se gandesc a trece la noi, dci viitorul lor este numai la acestorti lucrurT. marea Salonicului§ila Antibari pe marea Adriatid, In Acesta inse nu e altceva de eitiia, face topogra- facia Italiei, marele nostru leagän comun §i mad, In mad fia lortL

10*

76 ,-- i ALBUMUL MACEDO-ROMAN

Vasfle Lupu Neagoe Basarab Mare le restauratorti alii limbe romdne In Moldova Do mnili scriitorA romAnu 1634-1654. 1513-1521.

77

ALBUMUL MA CEDO -ROMAN

Constantinerban V.V. Constantin Basarab Brancoveanu 1654-1658. DornnU Muntenia 1688.

78

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

De aceia s'a çlisui ca topografia trebue se fie alfa- Albele cgsute par turmg piing betulti Geografier ; prefata sea. De-oite, pe campul verde-intesat, A pg0 prin urmare cu descrierea planului scOld, Vocea until -clopot, resunand ling, spre a ajunge la descrierea continentelorili globuluT, Domnia ca pgstorul Induiosat. este a procede prin topografie la geografie. Cad, unti plana topografica nu e de catti o hartg geograficg in In haine de tilling de rnult purtate, scarg mare, precum o mapamonda nu e de catii cea Cu fete de Sore descolorate maT redus g.espresie geometricg a topografid globu- Natura se 'mbracg intristgtor. luT, a planuluT seri. A procede prin topografie laGeografie, este a Privearn cum tot trece plin de 'ntristare, procede dela simplu lacompusti, dela parte lain- Dérg umbra grijd pere, dispare tregii, de Orece topografia nu e de catil cunoscinta Fericit cel care crede 'n Amor 1 und mid pgrticele din fata Pgmantului, pe and Geo- grafia este cunoscinta globulul intregil NumaT astfeliti urmand iprofesand studiulti Geo- graficti in. scdlele n6stre, vomil face dirI o nomencla- 1)::74:A4114-1) turn deprtg, ce nu vorbesce nimicti minteT, ce nu provOcg cu nimicit imaginatia, vomil face clicti, unti studiti:aträgetorti, utiltii bogatil. Galair MACEDO-ROM AN ii 24lanuaria z880. Cine sunta el ? le=4

Protegee/ de Geograflei Ietorie Cinesunt ei?!Strain6 Intrebare... Duo milieu de la Scola Comerciall din Gale*. frati bath la allele n6stre. Cine sunti et? Curi6s6, Intrebare !El sunt os din osul nostru;singe din sIngele nostru. Trecuse duoi seculii jum6tate de candh Roma sempi- Hochgeehrter HerrI terna, prefacuse In colonil latinh yrra lul Decebal. Decebal era alh Optelea rege allt unul puternich regatii, anigfache Geschäfte haben mich bis heute carele isbutise a impune tributh chiaril Romel, staph- gehindert meinen leider unieutenden Beitrag einzu- nit6, de Domitianii. U6, fatalitate, pe care istoria nu a senden. Moge er nicht zu spat kommen. deslulit-o definitivamente pink acum, a &nth se tr6c6 le- Genehmigen Sie den Ausdruck meiner besonderen gieneledin Dacia peste Duntre. Alt venith, sub Traiana Hochachtung. Eleoveanula (105), §is'atIntorsh sub Aurelianii Le- ruta (270). Wien, 17. Mai .r880. Ala 'I cunesce poporulti, remas dinctice de Duntre, poporul pe care nici o furtun6 nu'l mai putu desrldlcina. In der Sammlung bulgarischer Volkslieder, welche Retrecendh Dunarea, legiOnele s'ail respenditil prin Mcesia, die Briider Miladin herausgegeben haben, stehen auf Tracia, pIn6, In nordulh Greciei. Teta cea alit popora- Seite 47 und 49 zwei Lieder von der siindhaften tiune civill a remasii dinc6ce de Dunlre. Mutter des heiligen Petrus, das erste von Strug, das In 292, unh simplu phstor de vite din Dacia-Riverank zweite von Prilep.Dasselbe Thema behandelt eine omt frumost, voinichi olteanfi norocosil, se urch pe tro- Legende der istrischen Rumunen, die Herr Dr. An- null" Cesarilorili phstr6z1, pe WO, numele imperial de tonio Jve dem Herrn Pfarrer Anto Micetic verdankt Galerie, pe acefii de _Armentarius, adic6 pastor. und die in meiher Abhandlung )1.Teber die Wande- 250 ani mai In urmk (527-565), domnesce, pe ace- rungen der Rumunen in den dalmatinischen Alpen und lail scant alit Cesarilorti din Constantinopolea, legiui- den Karpatenc veroffentlicht ist. Gibt diese Legende torulh Imporatii Iustiniank carele se mandresce cu nicht einen Fingerzeig demjenigen, der diealtere fericita sa patrifi Dacia-32editerana. Ala dar,cel mai Heimat der istrischen Rumunen sucht? patrundetor icel mai sistemateclegiuitor al lumel crel- tine, este un latin, este un RomAn Macedonean. Wien, Mai z880. Pigmeilor, ,descoperiti-v6 !Este Temis care ve vorbeace prin gura untilOueo-Vlacle. Dar dupe senin, norufii vine, dui.30 cumh §i- bucuria dupe plansh. D'aseminea §i Romanil, transplantati peste Du- nare, dupe Vile de onere, avurl §i Vile negre. El sunth Impresurati §i amenintati de barbari. El sunth nedrep- tgiti de ref Impel.* al Orientulul;el trhesc,Imparth- lindil, sub numele general de Blahf, mai aceeali gra pe SONET ambele maluri ale DunaTel. xlnima mi e enhad, «Candaledesenia o data e crgpa de cliog. DOA. lumina «Ar ennOsce 1um6 tótl : Aparea cu 'ncetul pe micul sat. «Cat amariclit venin Me urcam a lene pe o coling «Bea inima la streini. 1)* De grijii necazurT eram lasat. x) Poporar din Basarabia.

79

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Imperatult Alexie Comneanult 1Y recrutdzao§tirea sa dreptult a se administra ca 0 In vechime In tIrguletele printre Romanii din Tracia §iMoesia.Pucinti In urma , lor, cu sfaturile de betradi dupO obiceiele vechl, simple fratele lui, Emanuel Comneanult ,Intarita pe Romanii cei §i patriarchale. Nu mit daca nu se va proba Inteo 0i,cit din nordult Dullard ca se navgldsca, asupra Magyarilort. capitulatiunile lor, alt servit de model capitulatiunilor lui Siastfelt, Imperatil Bizantiuld se servirg merett cu vitejia Mirceai Bogdan-Vodal... Crudulu Aali-Pa§a dinIanina, a Romanilort, spre a'§i Implini iutrigele lorti ambitiose. Dar stricatt In secululil din urma aceste blande a§qamiute. el nu rgbdara'Inveciaceste amagiri. Sub Isaac Angela, p6te aI dud LIMY esistg numal cu numele, RomaniI din 1200, duoi frati Romani din muntele Emil, Petre §i Asan, Macedonia se bucuril de mai pucing libertate ca In trecutL.. Intaritati printeua palma nedrdptg ce dase Sevastocratorult, Cu tete acestea se vede cit traiult lord s'a schimbatt din lui Asan,rescularg pe Bulgari, pe Cumani §i pe Romani. Umpil Anei Comnena, care ne'l descrie ca pe nesce Omenl Satui de birurilegrele ce le impusese imperatorult ca se campani,dedaticu ingrijirea turmelort, 1170.Istoricii serbeze nunta cu fata lul Bela,craiulti Ungariel,i puin- contimpuranl,ce 'Iailvisitata ne'i descrie cape nesce duse In capult lorti, intemeiarg In sinult imperiuld Orien- vulturi sprinted, cari se coborti din muntil lorticel Inalti tal, unt imperit Romaascu sat Vlaho-Bulgart. ca se predea pregreci.In secululd XIV, Pachymer vede Sub Ioanitill-celt-Prumosti, alti treilea frate-, puterea Ro- Intr'Ingffug natiO retacitere, care a dobanditti bogatil In- raanilort, se urea la culmea sa. De peste Dungre, stapanirea semnate cu turmele de vite 0 care prin vita sa pgstordsca loll se Intindeaprin Tracia, prin Mcesia, ping in inima se dedg cu cele mai aspre ostenell 1). Grecia.Satul Vlahori,este §i astag la portile Atena. Se ne fi uitatt el 6re? Dar, apymintele de capetenie ale imparatia erati In muntii Nici-de-cumt. NoT Da; eY nu! NO Oicem: oda can Emuld sat Balcanil Atunci fu epeca de Inflorire a cetatil- nu se vecl, se uite El 1111 cunosc acest proverb. Ternovuld. In secululti XII§i XIII,epoca matira Roma- Ceva mai multti: In baladele nestre poporarie, ati remasil nilorti,Ii aflamti respanditi §i stäpani pe tott locult ce se urme netagaduite despre neuitarea lott pentru noi §i a intinde In linie drépta din muntii Pinduld ping, la Carpati. nestra pentrudlusii; urme despre nestrgmutabila frgtie Imperiului byzantinti se cutremura de dIn§il §i Francesil dintre na, ce§ti de dincke de Dungre cu eel de dincolo de chiart,pe campulti de bataig de la Adrianopolea, läsarg Dungre.Spre a pune la proba acestilnobilt simtimentil, robitti, in maul romanesci, pe eroulti lort imperial Baldovin n'avemil decOtt a cguta se fimt martorl Intllnireldintre de Flandra. Dar desbingrile ce cu iutealg intrase In familia dud Romani de pe malurile Dunarel, adica dintre unt Ma- Asanilorti slabira acestt Statti Ingltatt ca prin farmed'. cedoneanll sail Cuzo-Vlacht cu nut Moldoveant sat Munteanti Pe la finele secululd XIII, (1290), pe dada ance pose- sicelil anteit dialog ce vomil au0i, va fi acesta siunile Romanilorti se Intindeatt pia& In vecingtatea Con- 2.11, cdit, piatra 'n deco stantinopola, §i amenintat cu grOzg,capitala Orientuld, La ist mal curinddeltrece, Imperatulti Andronict Paleologul, cu Uit mgestritg iscusintg, Cfi suntem de soin roman Nn snntem de neam pagan. isbuti a stratuuta In Anatolia ut mare parte din Romanii Despici Dunhrea 'n duel, Tracia §i Mcesiel. CruOimile§i asuprirea ce incercara In- Se facenf dragoste nod, tracelti targmt departatti,unite cu asprimea iernei, secera Cole'n umbra istor nucl ua mare parte dinacea poporatiune. Ca (linTesalia, pe Pe brate'mi se mi te cud Se facem dragoste dui& la 1332, se Incercara, de 0 isolati, a se rovolta, dar furl Badita, la chip frumos, invin0. pece ani mai in urma, ei se supuserg de buna voia Fen pfidurea cea din dos le Ion Cantacuzenulti §i nu multi" apoiti suferire, cotropirea C1C1gasi mu paltinel Catalanilort inteliti de despotil Greciei.a) Se durezi luntre din el, liigasi dno mole Cu t6te acestea,scrie 0. Odobescu, cu t6te aceste res- Se durezi visle din ele. tri§ti ale gild, Romanii, pIna, In secululti alti XV-a, cu Face-ol, puica cum m8'nveli, limba, cu obiceiurile ,cu portultlort,anco italice , stall Face-ol luntre §1 lopetY respenditidinfundulti Dacia ping la virfurilePinduld. Se despic Dunfirea 'n dud Candfi a e§i limb noubp. Trebuianit lotitura mai strapica, mai hotgritere ca se Bata serele-a apus, rumpg unirea brit Aceea fu intrarea Turciloral In Eu- Graiui noii se ivesce sus. ropa. D'inaintea armelorti asiatice, Invingatere la Adriano- Mandrulii trage din lopatA, polea ,Romanii, dupa ce facuse minuni de bravura, dar Trece Dnnirea indatb, Ese'n valea infloritb, cople§iti de mimer, se risipira, cu totult din Tracia §i din Vede puica adormiti. muntii Balcanilorti;unii tragendu-se laNordil ca se pue S'odegtepte '1 vine mill, Dunarea Intre dIn§li §i Inspaimentatoril dugnani, Ore altii Cfi'l ginga§1, eepilk. catandti uit scapare In stancele selbatice ale Macedonia, ale Se o laseI vine dor C'are fa9iea de bujor. Epiruld, ale Thesalia. De atunci, putemt crede cu temeit 4Scola, puicfi, se md ve41, cit relatiunile at Incetatil cu totulti Intro acele duo grupe Se m6 ve41i se nu cre41. de Romani departate.i Mircea-Betranult e celti din urmg AI venitii, nrsitulü meil? domnt alt pre, care 'Arta titlult de Domnit atti amen- Norocite-ar Dumnelieh I Vina'n brale, vinil, badita, duororti laturelorg DunetreY pinet la Diana Négret §i, RV degmiere din guild, alli eetettil Dristiorulit (Silistra), stetpetnitor.9 Miere de fl6re de tei Desavir§ita supunere a Romanilort meridionali sati Moe- Dengusta-o se tail eels.. 1). sodaci, s'ati facutti, sub Turd, la anult 1429, fiind sultan Sinimict mai natural death. acdsta. Cann. Romanulti a AmuratII,dupeluareaSaloniculd.Esteadeverattica, avutti accente duiese,reversed aleinimel,caldurg sufle- Turcii ati fostt clementi In privirea lorti. Acdsta p6te ca o tdscg §i inima larga pentrufratii mai departati, multd datorescil ocrotirei sultanelort Yalideleloril,carora eipla- teailpe fiecare ant untitributilde 400 lel remaindule x) Al. Odobescu, resumandii pe isoricil ce art scrisa despre Macedo-Romani si mai cu seama pe Giustinian-Ana-Comneno, Cinnamus, Nicetae Agmninatus CIwniatus; G. Pachymer, 7offroi de VilIckardountI.Cantacusenus ; Leon x) A vedea istoricil Bizantini, intre cari pe Lebeau negresit. Chalcocondilas ; Ducas; Pougueville; D'Oksson; Benjamin de Tudella, Leake ; 2) Hrisovula din 6975 (7407) in documentele monastirel Tismanai altele. S. Heuzey. (Vec,11 Revista RoMana, I. p. 50-58). Vedi Odobescui Revista romkal, x867, p. 52, 53 etc . a) Poesil poporare ale Romanilorti, ed. Alecsandri, 11367, p.

80

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

mai departatr de elt, precumt suntd fratilde pe malurile pere. iistoria este martura, scrie D-na Dora d'Istria, ca Secaana, Iratil de pq termurile TibruluY,fratil din din- daca a putut cineva sa invinga pe descendintil babineiLu- jurult Escurialuhii, frati,cariflindiia totti-puternici p01cc1 nici odata Inse n'a parvenitatabsorbi. Nolumus une-ori, nu numai cne-at uitatt, dar, de multe od, ne-ati magyarisari, dicdt Romanil din Transilvania In lupta de sacrificatti pe altarulti intereselorti lort politico §i ecoao- la 1848. In Romania Aureliana, In vane cele mai depar- mice 1), cumti nu ar avea elti simtimente, celti pucint totti tate ale peninsuleiOrientate, peturarii (pastorii) Romani, atatt de egale, pentru fratil de peste Orel?! nu se amesteca, nici -enBulgarii,nici cu Turd!, nici cu apoiti chiarti daca DM am ii uitatt pe Macedoneni, pe Gruff. Ear cand unul din dce§ti invirtogatiprin suferinte Epiroti, pe Thessalianigi, In fine, pe totiRomanii cese ciobani,Intelnesct ua Moldovean sati un Muntean, Ii Intindu trImba, din malurile Nara ping la portile Athenei, da ftra a se stinjiniacel frumos nume de trate care, a ne-ati uitatti ei.Simtimenteleromanesci mitt Inpartile remas gat de latin ,Incat singura pronunciatiunea este o acelea atat de desvoltate, cu deosebire la femel, ca romance protestatiune In fayerea nationalitatil romane.1) se nasce cif ideia nationala pe bumi m6re Wendt homagiti 0 etre protestatiune In faverea nationalitatii romane de romanismului, patriel romane, mumei romane: peste Dunare, dar o protestatiune vine, energica, perpetua, gPe coldmunte uncle unii nor, ar fost, femea románd, card, pe cand burbatul ei yorbesce Presto virfu'l se'nyhtesce, grece§te sad bulgaresce, ea, cu o persistenta seculara, neo- «Iar6 josPahl stilpiciorii bosita, a refusat pIna astadi a vorbi ori-ce all& limba de sPrintre negmri ikba cresce, cat acd romandsca. Si dad acdsta se Intempla In bordee, «Este-o plAnth cq-o mimes& cA nitireir §1 d'o mama, apol cu atatil mai puternicil §i pe o scara mai Intiusa s'a Oile nu mai Odes& petrecut In palate, N'avem decat a latinde mana spre a «La mielnti de'i mai mifind. afla esemple. Ca se MI a m6 nits, Eminentul nostru Hasdat, s'a ocupat a afia midlOcele se- Mamulit6 1mil ye culme, «Ear eli ori-cdtu vohl minew, cular! 0 proyedentiall prin care strebunii§i fratii no§tri «Nu vohl se Mai ell têit numer. a) a& reu§it a conserve naponalitatea lor, atat pe termii ma- rei Negre, precum §i la cele doue crescete opuse :41. Bale Astfelt. cantat Romancele Macedonene, §i cantandt, yer- cani §i Carpet!. De§i Impra§tiati In trel parti,- de§i gemand suit este atatti de mangaiost, cuvintele atatti do atragatere, sub un triplu jugu de fert ,§i In situatiunidiferite, Ro- In Ott 0 -grecele molipsinduseseiatidupe romance 0 mani! din Macedonia, ca gi cei de peste Carpati,cai cei incept a canta romanesce. De gi pronuncia rtl, dar Oda; de dinc6ce de Dunare, a *trek egal §i cu aceia'§i persis- pentru c In Orient, dice Martelus, candti vrea se se des- tenta, cu acele§i focti,obiceiurile,traditiunile, caracterul, copere verY ua impresiune de bucuria sat Intristare,ea fisionomia, Intenn cuvent :tete elementele din complexuf cuprinde u icOn,i acesta icenk, fie sat In simplicitatea carora se formeza un corpti compact& numit naponalitate? sat in eleganta sa, este In totti-d'auna pasionata §i ade- CIlnainte de a veni la Transill'anii Moldo-Valachi, ilus- verata. 8). trul istoric deslega Intr'un mod admirabil de esactti, ches- ha greca care servea In casa,(D. Martelus se poprise tiunea lncat privesce pe acel popor roman de la pelele Bal- pe cöteva dile In Candia), Ingana, ducenduse iIntorcen- canilor, ,pe care BulgaritIistrimtoresc pede o parte, duse Intend' ton funebru, acdsta trista plangere. Autorult AlbaneziiIi string pe de alta,iar GreciiIi rod pia la grect Intelese gi nu o mai Intreba despre causa drumului meduva 6selor. Dupa, ce constata : 10 cum Romanii de peste romance murinde, de la Bucure§ti laCrete. Anse se cam Dunure ati perdut de ma! bine de cinci secoli, od-ce umbra osteni de a gasi rithmuld versurilorti ,printre tete schlm- de independinta notionall, de libertate sociala, od-ce sure- barile co fAcea there compatritta a lui Fedru 0 a kriana. nire de esistinta politiclt, devenind sclad fiscal ai Turcului, Da! Rithmult In limba romanesca, In poesia romandsca, pisclayi ecclesiastic!a! propaganda grecesci; 0 2° lipsa In musica romandsca, nult are, 0. nun ya avea strainult la el a acelui refugiti ,care a scapat pre Bohemi de ger- nid uadata.i lipsaacestuf rithm tm va da degol In manisare : literature, scOlei o cultura nationali; In fine, totti d'auna. dupa ce precizeza ca causa stricarel limbo! lor natale, sta Dar pre atatt mai mutat da degolgidesonora pre In asprimea clime! lor,i 'n strimtorarea locurilor care 'i meat ultarea de fray. silesct a cauta o sera mai buna sub cerul yrrilor ma! Uituci §i presumptio§i ce suntemt! departate,de undo soIntorc In patrie,aducand aceia'§i Dar pete-se uita a§a, lesne ua poporatiune defrati, nä iuimti romandsca dar cu o limba mai corupta, cu moravuri poporatiune de peste duoemilikei mai estetice, cu simturi mal streine, Da Hasdati se es- l'am audit chiemandu-se mil pre altil la o Intelnire pe prima astfel :Sclavia politica 0 spirituala, ar ft trebuit malurile Dunarel. Omenii cunoscatod, cred a yede In acdsta ,se concurga Intr'un mod puternic a desnationalisa cu de- atractiune simpatica, In cantecul .Romdnilor do la Du- sever§ire micul pumnti de Romani de poste Dunare, sepa- nttrea, YoceaInsegi a nature!, care sereflect& In aceste ,rati prin munti ,prinfluyil§iginti barbare de catre versuri.4) fratii lor de dinc6ce de Dunare.1 cu tete aceste, el nu ImpArtiti,cahainele luiChristos,Introtrei imperil 511-atperdut nationalitatea LIngerulpazitoral romanis- mad, gi care calla cu ori-ce precit sa le stinga lumina multi!, trans-Danubian, a fost femeea. In culatoria sea la dile!,Romanil nu se uitaunit prealtitgi respundti cu ,Romanii din Macedonia D. Bolintineanu, dice : Femeile sin- mandrie acelor ce levorbesc despre §erbitutea terra lor : gure tin la natialor.Daca vre odata acest popor va Nu'mi e fried. Sunt Roman. Deyiifor din poporul rege, scapa d'a fi cutropit, va av6 o limba cultiyata,o litera- teranul de la Dunare, chiargi dad seafla sdrobit sub tura, o istorie, 1111 nume, el va fi dator acdsta numai fe- genuchiul triplelor invasiuni, credo §i striga : Romtinul nu meilor romane. ,Inca de pe la Inceputul secolului presinte, cAlatorul en- s) A vedea doina din Trojan, diarid politiccii hiterariC, redactatit de u5. SoCietate de tinerl In 5869, Nc. 49. glesti Martin Leake, care cunoscuse de aprOpe fratil no§tri a) Martel's:,Ciintece poporarie ale Grecid,Paris,1851, tom. U, p. 40. D. D. Gusti a tradus acesea. bucatl, de nu ne inselgm, In Almanac/tut Buciumu- lid Roman. 3) Idem, nota la p. 40. x) Dora d'Istria, in Revue des deux Mondes 5859. Vedi studiul: La NaUo- 4) Craciunescu, Le peuple Roumain, Paris 5874, P. 95. nalilRoumainedafris les chants paiSulaires.

81

ALBUMUL MACEDO -ROMAN de preste Dunare, a flcut deja adstil, observatiune :Cele chova, Delazero, Mardal, Karakal, Karas, Lejeniot, Cióngt, mai multe femei, nu Intelegti nici o aid limba fort de c6 Katiardori, Mezovoniti, piamandis, Karatas, Christoda hagi romandsca, pe cand toti btrbatii vorbesca grecesce. Cristea, Psira, Necotu, trei frati Ceatia, Ceontacosta, lani- Terminand, D. Hasdati aduce aminte esemplul lul Coletti costa, Laza, doi frati Basditel, doi frati Ioni Grivenitul, 0 al surord sale 2). In adev6r, Marele Ministru al Grecia Pita, Beida, preotii popa Dimas, popa Costa 0 Diacu, capil moderne, until dintre cei taiteit diplomati ai secolului nostru, Tesalia la 1821.Apol Baron Sinaunul din col Antal era Roman nftscut In Macedonia la Calarita, sat locuit nn- banched at Europeiibine-flicAtori ai GrecieTi cell altil, mai de Romani. Ind de copil,,fiindin sc6ll la lanina, all fost Romani, sunt Romani 0 din familil Macedo-Romane. estraordinarele sale talente at atras asupd'i *area de Credemt pre Greci pr6 lealipentru ca sli nege adevtrul s6mt a lui Ali Pa§a de lalanina.Satrapul Epirulul, II acesta 1). tdmise cucheltuiala sa la universitttile Europe! unde. a D'asemine nu credemclivor ttgldui Wei urmAt6rele studiat medicina. Intorcandu-se l'a &at mediculi secre- mime de Macedo-Romani, canon* In occident 0 mai ales tarul seti.Coletti, profitt de adsth ocasiune, spre a pune In Germania pentru InvIttiturai distinsa lor eruditiune : la serviciul pa01 pe col maT brad dpitani Macedo-Romatil. Theodor Cavraleotti, Invtlat protopop roman din Moscopoli CligInd Ali In 1820, Colettii tog amicii sei,se trased In Macedonia ,care a publicat la 1770 la Venezia Preto- In Moreea, uncle at lucrat cu cuventul §i cu fapta la libe- peiria, care cuprinde un registru de 1170 cuvinte In gre- rarea Grecia, al dreia regent, ministru §i ambasador fu. cesce, romanesce 1i albanesce 2).Tot pre atunci sit publi- Se afirmt cboletti nu se sfia d'ag da In facia lumei, case In Moscopole mai matte cirti Macedo-Romane. 8) aerul unui Elin. Se IntftmplIns., ca cisll aibt, o sort 0 Constantin Hagi Cehanri, din Moscopoli, roman, cu Intinse ace sod, st domicilieze Impreunt ca fratele eT. Ea nu scia cunoscinte, care comunici lul Thunmann, multe sciinte des- nicl o bObgrecesce. De aceia se urma adessea,ca acea pre originea, limba, Intinderea, numerul populatiunei iialte sors. intro In camera ministruluT, tocmaT atuncea cand Imprejuriri ale Macedo-Romanilori Albanilor. 4) el vorbea cuiva despre Pericles, Epaminondas sat marea Daniel, autorul unui dictionar greco-modern, mezo-roman, idee a elenismuluf. Attuned sora, atund romanca din Ma- bulgar 1i albanezti ,tiparit la Viena In 1802; 5)Dionisie cedonia, fört de veste II Intrerumpea prin Intrebarea adsta : Mantuca dinCastoria,Ioan Caicet ,Constantin Nectariti Ce frate, uita0 cd escf roman? Eat, causa pentru care Tarpu; Ambrosiei procopie Pamperi, Matt cu cunoscinte Coletti a remas Roman pint la mértea sea. 0! femee, mare Intinse elenici, latinli 1i italiani, filosofT 1i theologi; este puterea ta Dimitrie Pamperi 1i Constantin Zupan ,amAnda medici§i Ell nu pot asemtua adstt suveranitate frlltsci na- filosofi; Dimitrie Nicolat Darvari etc. 6) tionalistt a surorel 0 a romancei asupra fratelui rdongitl, Dr. G. C. Rosa, publicli In 1807, o scriere intitulatt: decal cu caracterul acela In care Mickievicz, a simbolisat, Cercetart despre Romanit de dincolo de Dunare.i din admirabil de bine, misiunea poetulul,In frum6sa scent a o recensiune a lilt Kopitar 7),scim el Rosa a mai scrig banchetuluf din Wallenrod. Pete cl vaduceti aminte su- Ind o carte cu litere latine: .Despre scriereilectura biectul aceld -povestiri celebre? Wallenrod a fost smuts, de romanésca. Buda, 1809. Cercettrile lui Rosa stint tradtse copil ,din aunt patriai crescut In miglocul inemicilor nu numaT In grecesce, ci 0 In romanesce de Sergiti Hagiade, natiuneT sale. Acolo, ca §i Coletti al nostru, ajunse la cele Crajova, 1867. 8) mai Inalte functiuni ale Statului. P6te ct §'ar fi uitat§i Hagi Petru, mare Cipitan, renumit In resboiele cu Turcii, origina ,de n'ar fi avut pe langt densul un blitrftn orlit, DANIA la Aspromontamo, In Tesalia. TurciT Ii numesc Vlah un serman Waidelote, pentru a-T aminti pururea §i mereti bei. Andrutulifiul set Odisa, romani dela Vlacho- nascerea saial. Insufieti ura contra streinulul. iicestbli- Livadea, cap de 6ste Inresbelul cu Tura Palusca tr&nll vine In toTul banchetulul,i acolo, In facia Invinga- Basdechi, Catarachia, Leascu, Kotaru, Jiaga, Bucuvala, loti, torilor §i !deo limbt de ei nepriceputk face, Intocmal ca furl din cei mai buni Cipitani. Alecse Nutu, ntscut la sora lul Coletti, In miglocul Grecilol, se resuneInca Zegor Marcu Bociar, niscut la Suli, din ptrinti Romano- odatt la urechile elevului set,suvenirele copiltriei, jura- Albani, Giuvela, Dracu, Zerva, Fortumaru, Lambru, capil mintele &ate, datoriilece sunt de Indeplinit dtre patria Suliotilor, Romani Albanezi dela Suli, Diacon, cu 80 6meni natalt. Wallerand remane ceea ce a fost din nagerea sa. s'a Mut contra 18,000 Turd, roman, ntscut la Platana. Ecct rolul femed romane la MacedonenT. Spre resbunare Turcii Pat tras In t6p1. Darvari sati lin Roman din Romania libert, mustra, Inainte de 1860, Dirvaru, niscut In Clisura Macedonia. 9) pe un Macedonean, pentru perderea nationalitttel. Greiala, In fine, Dionisie Piru, membru universitatei d'Atena ; 10). respunse acesta este a vOstrt cari mai luminati decat noT, Mihail, Botti, legist In Grecia, niscut laBitoliasalt Mo- ,,ar TI trebuit sli ne tramiteti preotii profesori ca sli ne nastir ; Nafa, om Invëpat; Postolova, capul Museulut Oliveto. Dad vot nu ati fAcut adsta ,Grecii at profitat de antiquittli dinAthena, roman, ntscut la Mezova. ca st ne schimbe nationalitatea 3)." Rigas, poet mare, ntscut In satul Velestina,pentru care Macedoneanul ave dreptate. Dad, noi cesti de dinc6ce ne Tamil Il numeat Yelcstenli. El este acela carele, cel In- am ft, fatut datoria, atunc6 ar fi venit la Bucuresci 0 nuteiti In epoca Moderni, a rechemat pe greci la libertate, s'ar fi dus se serve Atend,i Coletti, §i toti cel alti Ro- deiteptare si vista. Cand Cleftii mai Intel, Incepand resbe- mani earl at ajutat puternic causa Grecia, precum : Vla- lul de partisanT, In contra Pasalilor 1i Bogilor ce tiranisati hopulp,fost ministru de resbelt;Colocotroni,cel antait patria luiLeonida,1icand mai apol Intr6gaGrecie se luptttor pentru libertatea elenict, 0 pre care Instil Grecii, ne maT putend nega lumina pipaitt, a adev6ruln1, Il numesc x) Les Reurnains de l' Ana Valachie, par de Morangier. Vedi Le Glamor Moldo-Valaque, Iassi, ay. part. III. Vlachos, adect roman. Apol Kairaskaki, Nechita Turco- a Thunmann, p. 177. 3 Roza, Cercetare desfire Rotnanil de dincolo de Dundre, In trad. rom. p. 59. fagul, Colonelul Perevos, generalul Makriani, Rangu, Grizioti, 4 Thunmann, IN 179 nota K. Deliany, Tiopu, cinci frati Vlachu, Theodor 0 Eutimie Vla- 5Sergiu Hagiade, In traducerea Cercetirilor lul Roza desdre Romani de dincolo deDundre, p. 89 in nota.Ve41 si Leake Rescharches, p. 38, sequent. 6) C.Rozia: Reinanii de dincdce de Durtdre. Pasta, ilio8 § 41. 7) Kopitar, Kleinere Schriften, Wien, 1857, 1,18a, verg Cipar, Principia 89. x) Ve4I Buletinul instructional Aublice, BucurescI, II-a fascicula lanuariii 8) Papi6 Ilarianu in Sincat. ci Freruariii 1.808. 9) Bolintineanu CalatorillaRomfinil din Macedonia, p. 106. a) Nol l'am fast amintit tuck din x866 in BIM 0366. so) A vede cartea ha: Medecina ftracticd, tradusk de D. Come,141 1849, 3) I. Ionescu, in Romania Literara, Iassi, 1855. Nc. 45. institutul Aldinei.

[13,262.] 11

-- 82

, ALBUMITIL MACEDO -ROMAN

aruncit In lupta salvatke ca un singur omit, batali6nele doue miliOne din fratii kr. Da! Sunt cel putin doue milidne sacrese Insuflet6ula Mae, prinmarselieza romanulul de Romani peste Dunke. Demitrie Bol ntineanu, evaluaza uu- martirti Rigas: Jars naides povERimov1).In adevar, merul Macedo-Romanilor, In Peninsula Balcanica la 1,200,000, Revolutiunea francesa sguduise Europa pOnlIncele maT astfel ImpartitT : adInci a le sale temeliT.EfecteleelIncepuse- a sesimte Intro tótpop6rele din Orient, Intro Greci§i RomanT maT Macedonia 450,000 cu seama. UniT dintre el se pun In comunicatie cu Napo- Tesalia 200,000 leon, atunci Directore, Dar, dice un istoric, prd multe tarT, Epir 0 Albania. 350,000 Tracia 200.000 prd multe stavile tmpedec once buu resultat.In espedi- . tiunea EgipetuluT, biruitorul de la Marengo, vrInd a da de Total. . 1,200,000 1) lucru TurcieT, tramite emisari In Grecia 0 Romania, ca se Cake acestia, dupa ultimileeicele mai formege partisani, ideilor noue. Generosul Rigas, mAgulin- pr6spete notiuni statistice, s'ar putd adaogi : durse cu fagaduintele lul Bonaparte, se aprinde defocul In Bulgaria, cuprinOnd tOta ripa drepta sant 0 se face propoveduitorul libertatel.Poprit In Intro- a Dun arel 200,000 prinderea SA, el se da calailor de la Belgrad,i m6re pen- In Serbia 250,000 tru o patrie care mil a sa 2).Dar Did pentru Romani, In Grecia, Negroponte §i alte insule . 500,000 nrci pentru Greci, mOrtea sa nu remane neroditOre. Ea este menita se pregatdsco, generatiunik de la 1821 §i1834. Total. . .2,1501,000 2) Aa dar, morteT liii Rigas de o parte, nesuferitelor apasarT Da! desceptativa! desceptati-1 ! Semne s'ataretatt cl ale tiranilor de alta parte, se datoresce patrunderea Intre Steaua Romanulul Inca lucesce In certi,cnumele NT Pro- Romani §i Greci, a ideilorsecolulul XIX-lea. Venira apol vedintanu l'a sterst§i nu'l va sterge din cartea vieteT. scrierele VIcArescilor, ale lui S. Clein,incaT §i P. Major, Da! SA sperAm ca este o Provedint i pentru pop6rele Beldiman, Tautul §i altor barbatT patrioti. 'Nth aceste pre- Impilate. SA s eram ca este o1i In care dreptatea divina, Otesc pe 1821; Romania era qa de cOptapentruideile resbuna numal In cateva 6re, nedrepatT facute secoli lutregT. regeneratOre, fuck chiar Eterea greasca nu sbucnesceIn Atunce o stea de speranta se Mica pe orisonul politicti pamtnt elenic,ciIn Omant romanesc, In Moldova. Din piun glas tainict ,duios.n., duke ... resuna la mOza- Moldova ospitalierl §i bine-cuvIntata s'a chemat la libertate zii mOza-nOpte, la urechia celuT asuprit §i'Y §optesce : nu numal pre Greci, dar pre t6te pop6rele cre§tinecarl temdt sub jugul Tumid, In aparinta, dar In realitate, sub «Sernari proving frnm6se! pretestul apasareI turcescT,poporulel maT tare, cel mai «Se inbim 1i se speram. putin omenos, de peste Dunke, apasa precel mai slab,

x) Bolintineanu, op. cit. p. 6x. a) Emil Legnind : Chansons populaires grecques, Paris, 1873. a) Alexandre, Statistica, Graz. 5872, passim.Densuseanu et Fred. Dame : 2) Coaniceanu ;Cuvint introductivd la ctirsul de istoria nationald. IasT, Les Roumains du Sud Macedoine, Bucuresci, 1877, p. 28. 2843, p.XXXvII. 3) Provencal sous-dialecte (d'Avignon et des bords du RhOne), Orthographe 3) Mem, ibidem. des felibres d'Avignon

83

ALBUMUL MACED 0 - ROMAN

e li rago latino Se redicamu unu templu alq Concordiei intre noi, ta lengo argentino, ese ne iubimu unii pe altii, cá intr'unu gandu se mar- an couneigu rounour que dins toun sang ravie ; turisimu 1 2. Se ne associamu in lucrarile si sacrificiele, ce trebuie se le aducemu necontenitu si in mesura e rapelant germano, totu mai mare pentru crescerea nationale a tenerimei la Prouvengo rournano romane or-si-unde. Numai acésta ne va inaltii, numai te manclo, o Roumanio, un Tampa d'Oulivié. pe acest'a base se pita redici monumentulu Eterni- tatii Natiunei Romane I Starea cea parasita a fratiloru Romani Macedoneni si a tuturoru Romaniloru, cari locuiescu çá prin oase pe pamentulu peninsulei balcanice, cere cu tonu sten- 18 de Mars x880. toricu infientiarea unei Reuniuni si acolo intre ei, care Maillane (Bonehes-da-Rhône). se fie estinsa prin tote locurile locuite de Romani, cu scopu de a destepti consciinti'a nationala in poporu si de a redich cultur'a tenerimei prin scoli si institute TB A. D'IJ CT1 ON de crescere nationala chtu de solide. Acésta Reuniune apoi se fia ajutata si din partea noastra, a connatio- ALA ROUMANIE naliloru loru, ca cu athta mai iute sesi pdta resolvá marea ei problema. Frumosulu inceputu, ce s'a facutu, cu infientiarea ()Auldle carnage a pris fin, quand le loup et roiseau de proie ont rouge les os,le soleil flamboyant dissip9 joyeu- pocietatiei de cultura Macedo-Romana din Bucuresci, sement les brumes déléteres, et le champ de bataille redevient avendu de scopu a ajuti pe Macedoneni prin redi- bientOt vert. carea de scoli,ilu salutamu cu tOta cordialitatea si Apres le long pietinement des Turcs et des Russes, on t'a ei uramu cele mai stralucite successe II vue ainsi renaltre,o nation de Trajan , comme rastre qui sort Pasa Romane I Reunire radieux de la noire eclipse , avec la jeune seve des fines de Se'd fia devis'a ta, quinze ansf Ea, te duce la marire

Et les races latines, Ata langue argentine, ont reconnu Si in veci vet prospeni I II rhonneur qu'il y a dans ton sang ; .Brasiovu 20. Ianuariu 188o, Et t'appelant ema soeurs , la Provence romane envois, o Roumanie, un rameau d'olivier. 9r-% d7.elgere4;,-"Pt REUNIUNII *Vis unita valet.* SPRACHE UND SPRACHEN Isvorulu celu mai bogatu, celu mai puternicu alu inaltiarei in cultura si prin acesta alu fericirei popO- Was will die Sprache ? relor e spiritulu duninedieescu alu unirei poteriloru Sie will gar Vieles, und Vieles hat sie vollbracht. spre o conlucrare communa fratiesca, spiritulu de Reu- Ja Alles was wir Bind und was wir haben, nennt es wie niune, de Associatiuni. Tempulu ne admoneza se ne Ihr wollt, Denken, Wissen, Schaffen, ohne die Sprache ware organisamu, se ne unimu fortiele si se le punemu in es nicht. servitiulu culturei nationale prin mediuloculu Reuniu- Was wollte aber die Sprache vor Allem, als sie hervor- niloru I brach in noon, und die Worteauf Fliigeln des Gesanges Prin concentrarea poteriloru respandite, fia ele chtu hinaustiogen in die weite Welt ? de mici, orce intreprindere prospereza si iea aventu Sie wollte die fremden Menschen rufen, wie der Vogel den in proportiunea marimei nisuintieloru; poterile inse Vogel ruft, sie wollte die dunkeln Nebel zerstreuen, welche respandite si neorganisate, necultivate si neconduse pe den Nachsten vor den Blicken des Naclisten verhallen, sie cararea mantuitOria a desvoltarei simtiului si ambi- wollte die alten Freuude wieder versamtheln aus Weit und tiunei nationale, remanu din di ce merge totu mai Fern. Millionen wollte sie umschlingen, und das erste Wort multu espuse tristei descompuneri, gelnicei desnatio,war der erste Gruss, der erste Russ der ganzen Welt. nalisari, perm ce in fine decadu cu totulu si nimicescu Aber was die Sprache gewollt, das haben die Sprachen tote sperantiele la unu viitoriu mai stralucitu. zerstört.Die. Sprachen vereinigendie Menschen nicht, sie Unirea poteriloru prin Reuniuni de totu soiulu e trennensiemachtiger als Berge und Meere.Die Vogel atatu de necessaria la consolidarea vietii nOstre na- im Waldo versteken noch immer ihren alten Ruf ; die tionali, pe chtu ne e de necessaria phnea de tote Menschen verstehen sich nicht mehr. Wie ein Vogel im Kafig, dilele la sustienerea vietii .corporali. so ist der Menschengeist in seiner eigener Sprache gefangen. Dusmanii natiunei nOstre de ici si de colo au cer- Er strebt hinaus in die frische freie Luft, aber die eisernen catu si cerca si acuma tOte mediulOcele si metechnele Stabe der Sprache treiben ihn zuriick,bis er endlich den spre a ne divisa si a ne paralisa desvoltarea natio- alten Traum der Menschheit vergisst, und die Menschen, nala, sciindu, cà discbrdra e de ajunsu spre a ne des- die in anderen Kafigen leben, Schwatzer (MlOccha), Stumme nervi si a face din noi sclavi intereselor loru. (Njemtz), wenn nicht Barbaren nennt. Singurulu mediulocu, uniculu antidotu, cu care ne Da gibtes nun sehr weise Leute,die sagenuns, es potemu apara in contra metechneloru dusmaniloru no- musste so seM, es konnte gar nicht anders sein.Es war stri, suntu si remanu numai Reuniunile. keine Strafe, sagen sie, dass die Sprachen verriickt wurden,

11*

84 r ALBUMUL MACEDO -ROMAN

1

Eliad Raduleseu Desemnat deStanceseu

Zincografia din Stab. Socecit, Sander & Tec lu. Bucuresci.

Zincografi idinStab. &pencil,Sander& , Tec lu. Bucuresci. Prima scolarIrnacedo-români adu§1

in BucurescI(yeanotele) Prf Ii uli -v! ?: 0 0 txl tri \ 2 NyfA1021- 0 GHDVI11 r111111IITIV 86

ALBUMUL MACEDO -ROMAN so dass Keiner des Andern Sprache vernahm" :es war ein jetzt nur vier in Europa.Ob es je nur eine Weltsprache Segen, dass die Menschheit sick trennte, denn nur so konnte geben wird,inder VOlker, Kirchen und Akademien mit- in vielen kleinen Kreisen der game Reichthum der Menschen- einander reden werden, wer weisses ?Die Sprachen von natur verwirklicht werden. Babylon, von Jerusalem, von Athen und von Rom sind Scion! schOn! Es gibteine Weisheit,die meint dass yerklungen: sindEnglisch, FranzOsisch, Deutsch und Alles was wirklichist, verniinftigsei. Es gibt aber auch Italienischso viel besseralssie?Doch lassen wirdie eine andere Weisheit, die clef& sorgt, dass etwas wenigstens Zukunft und die grossen Hoffnungen! Was wir than kOnnen, von dem was verniinftig ist, wirklich werde. was Jeder thun kann, ist auf dem weiten Felde der Unver- Die etwa tausend Sprachen der Menschheit sind die reine nuuft wenigstens ein Vorurtheil mit der Wurzel auszugaten. Unvernunft, denn was sich selbst widerspricht, ist und bleibt, Ein solches Vorurtheil ist's, dOss wahre Vaterlandsliebe un- trotz aller Philogophie, unverniinftig, und dass eine Briicke mOglich sei ohne eine vaterlandische Sprache, und dass die ein Graben sei, das widerspricht sich selbst. erste Pfiicht eines jeden Patrioten darin bestehe, die alte, Nub istaber das Reich der UnYernunft gar gross und schwere, verrostete Riistung seiner Landessprache auf ewige machtig, und lasst sich nicht auf ein Mal fiber den Haufen Zeiten im Kriege wie im. Frieden Zn tragen. werfen. Auch sind seine Minister gar kluge Lento. Niemand Wer glauben kann, dass die Sprachen dazu da sind class spricht soverniinftigals .diese Priester der heiligenUn- die Menschen sich nicht verstehen, der mOge bei diesem vernuuft.Wollen sie etwas recht Schlechtesvertheitigen, Dogma bleiben.Die Zukunft wird zeigen dass kein llensch so ziehen sie in MOnchskutten einher. Wenn sie etwas recht und kein Volk seine Schuld an die Menschheit in Scheide- Dummes zu sagen haben, legen sie den akadernischen Talar miinze zahlen kann. an. Gilt es etwas wahrhaft Gemeinnatziges zu hintertreiben, Oxfor4 ,5 Mai .r880. so setzen siedie Phrygische Miitzeauf,oder schmiicken sich mit vaterlandischen Farben und Fahnen. .5Cbuh1Lit... So haben sie unter der Maske des Patriotismus die Raker beredet, das es nichts Unantastbareres, hichts Heiligeres gibt als ihre Muttersprache, und dass ein Volk aufhOrt ein Volk Paris, 21 Mars x88o, zu sein, wenn es seine Sprache aufgibt. Die Walliser sollten 44 rue de MOSC011. nur immer Wallisisch,die Wallonen Wallonisch sprechen Monsieur le député, und schreiben, somit begingen sie Hochverrath an sich und an ihren Valera.Jetztgibt- es kaum eine Sprache, kaum Le temps me manque absolument pour dcrire en ce einVolk, klein oder gross, dassnicht zu dieser Lehre moment un article digne de l'album Macédo-Roumain. bekehrt ware. Mais, je retrouve un article- que j'avais dcrit pour le Vol- Japan alleinmacht eine Ausnahme und beschanatdie taireen faveur decetteinstitution .dudivorcequo yos gauze Welt.Als dieses Volk von gegen 35 Millionen, mit einer Civilisation und Literatur alterals die meisten Eu- Codes ont eu la sagesse de conserver, que nous avons perdue ropa's, aus seinem Schlummer erwachte und eine Welt um dans un moment de rdaction cldricaleet dont je m'efforce sich sah, in der es Fremd und unverstanden dastand, fahlte d'obteuir le rdtablissement. es, dass es mit seiner Sprache, wie mit einer Kugel am Cet article, distand par d'autres plus actuels, est reste Fusse, nie in den Wettlauf der Menschheit eintreten kOnne. Und die wahren Patrioten des Landes, denen das Wohl der dans mes cartons.S'il pout vous etre agrdable, je vous le Nachwelt mehr am Herzen lag alsdie Bequemlichkeit der livre, heureux de pouvoir cette fois encore contribuer a une Mitwelt, beschlossen, dass in allen Schulen des Landes En- ceuvre utile. glisch gelehrt werde, damit das heranwachsende Geschlecht Veuillez agrder, monsieur leddputd, l'assurance de ma in geistigen Verkehr treten könne mit dem Volke von England haute considdration. und Amerika, ja mit den Pflanzstatten der ganzen Welt. Soll die Muttersprache deshalbausgerottet werden ?Nein, sie soll bleiben und wird bleiben far lange Zeiten, als die LE DIVORCE heimliche undvertrauliche Sprachedes Hauses unddes Herdes, der Liebe und des Leids,so wie die Schleswig- Holsteiner ibre Modersprak so slicht und recht" sich nicht .11y a deux ans environ,en traversaut la Suisse, je wollen rauben lassen,trotzdemsieauf dem Schlachtfeld rencontrais un francais tres-grand partisan du Divorce, ques- des Heistes die Sprache Luthers und GOthes ebenso kraftig tion dans laquelle iitait du reste intdressd. Je lui soumis zu schwingen wissen, wie Schwaben und Baiern. Es gab eine Zeit als die Lateinische Sprache die lingua Pidde,miseen pratique depuis ,de fonder un Comitd de franca des Geistes war.Die Zeit 1st voraber, und an der propagande et il me promit, pour le cas ofi je la rdaliserais, Stelle der eineir todten Sprach stehen jetzt in Europa vier son concours le plus empressd. lebende Sprachen,unterdenen jedesVolk,dasaufdie Naturellement je fis appelAlui lorsque, en juillet 1879, Biihneder Welt tretenwill,seine Wahl hat :Englisch, je coustituai ce Comitd. Quel ne fut pas mon dtonuement quand Franzesisch, Deutsch und Italienisch.Jeder Gelehrte, jeder Philosoph, jeder Staatsmann der mitredenwill, muss in j'appris par sa rdponsequ'il lui dtait ddsormais interdit de einer dieser Sprachen frei sprechen und schreiben kOnnen, sie, prendre part h nos luttes parcequ'il avait cessd d'être francais. wie jeder Gebildete alle vier Sprachen leicht verstehen muss. Je ne. m'attendais pas,m'Ocrit-il, hux progres rapides Dass neben dieser Weltliteratur viel heimatliche Dichtung que vous et vos amis ayez su imprimer en France4l'idde fortblahenwird,dasswir RumanischeLieder,Serbische du divorce; la patience m'a fait Want; je ne voulais pas Balladen, Danische Tragodien, Platt-deutsche Versellen und Russische Novellen von Jahr zu Jahr in 'reicher Fiille er- m'exposer, en ne ldgitimant pas une union ddja amienne et halten werden, wer zweifelt daran ? Aber der Weltsprachen, qui pourrait d'un instanta, l'autre devenir fdconde, h avoir die eine Vergaugenheit und dieeine Zukunft haben, sind des enfants adultérinsj'ai quittd, quelque douleurs que j'en

87

ALBUMUL MACEDO -ROMAN aie ressenti mon titre de citoyen Francais, je l'ai dchangd grace avec franchise, et je me ferai naturaliser amdricain. contre celui de Citoyen Suisse et, apres avoir ainsi adoptd J'ai le temps de rdsidence voulue, la plupart des formalitds une patrie n'ouvelle, j'ai pu divorcer. sont faites; je n'attends que votre rdponse pour me &cider.' J'ai rdpondu d'attendre; mais pour peu que les chambres Ii y a uu an environ, je recevais une lettre d'un Fran- soient lentos a rdsoudre la question, je n'oserais pas afflr- cais rdsidantaAlexandrie d'Egypte. mer que mes conseils seront suivis. Sdpardde corpsetde biensd'avec sa femme depuis Enfin hier une quatrieme lettre m'arrivait et renfermait plusieurs anndes, uni depuis plus de deux ansaune jeune ce qui suit: femme qu'il aime et dontiltrembla d'avoir des enfants Puisque vous avez entrepris de mener a bonnefinla auxquels ii ne lui serait pas permis de donner son nom. question du Divorce, . . Manquant, h tort je l'espere, de foi dans l'esprit rdnovateur et rdformiste de Hs assembldes ldgislatives; craignant dans je viens vous soumettre ma situation qui est probablement tous les cas les lenteurs qui sont insdparables du systeme celle de beaucoup d'autKes. reprêsentatif lorsque ce systeme admet Pexistence de deux Apres six amides de bagneconjugal, ma patience fut chambres,ii vent luiaussi mettre un terme a ses souf- a bout et une sdparation judiciairedecorpsetde biens frances en adoptant une nationalitd nouvelle,la nationalitd prononcde en ma faveur, tint mettre un terme a mes souf- Grecque. Pour hater sa naturalisation, pour en diminuer les trances morales. ddlats,il me priaitde demanderitla chancellerie un avis ,Ne pouv ant accepter la solitude quo nos codes imposent favorablea, son projet. aux dpouxsdpards, je cherchai a Want d'unenouvelle La chancelleriedut refusercet avis ,parceque dans sa compagne Idgitimde, une femme de la main gauche qui pilt deniande ,iiavait indiqud franchementlebutpoursuivi me dopier le bonheur quo ma femme de par la loi m'avait par lui et qu'un ministre francais ,qu'il soit ou non par- refusd. tisan de la ldgislation existante,ne peut pas concourira Pens le bonheur de rencontrer une jeune votive avec la l'acte d'un francais qui ne cherche h changer de nationalitd quelle je vis maritalement depuis quatre anset qui mo que pour dluder la loi. donne toutes les joies intimes qui ne sont pas incompati- Mais l'avis favorable de la chancellerie n'aurait eu pour bles avec Pirrdgularitd de notre situation. rdsultat que de hater les ddlaiSde la naturalisation. Son Mais voila que de cette union illdgitime va naltre un refus n'empechera pas Pintdressd de devenir Grec dans un enfant: ma compagne est grosse de plusieurs mois. temps cloud.rine seule chose pourraitl'en empecher :le Ne voulant pas que le petit etre qui va venir, et que vote finalde ma proposition de loi avant que son projet j'adore ddja sans le connaltre, soit batard, je suis rdsolu eut pu recevoir une exdcutionddfinitive.Plus rdcemment ; tout pour lui donner mon nom et ma fortune apres moi. avant mon ddpart de Paris, vers la fin de juillet, je receva,is Je crois me rappeler que, dans l'exposd des motifs de une lettre pressante de Californie. S6pard de ma femme votre proposition de loi tendant au rdtablissement du divorce, depuis plusieurs anndes, y disait son auteur, je vis h San vous faites valoir, a l'appui de votrethese,la tendance Francisco avec une personne digne h tous dgards de mon que pourraient avoir beaucoup de citoyens placds dans la affection et laquelle je voudrais donner mon nom. Jusqu'ici memo positionque moi h se fairenaturaliser belges on nous n'avons pas eu d'enfants :ils seraient dans une posi- suisses, pour pouvoir contracter marine, et Pintdret qu'a tion d'infdrioritd dont la pensde seule nous fait horreur, et la France a ce que cette tendance soit combattue. nous considdrerions comme un crime de mettre au monde Je vous serai infiniment reconnaissant, Monsieur, si Vous des innocents condamnds h la plus imméritée des souffrances vouliez me dire s'il m'est possible en me faisant naturaliser par une loi barbare. Mais nous ne sommes point deces Beige d'obtenir la transformation de ma sdparation de corps dgoistes qui sesuffisent A eux memes ;et nous aspirons en divorce, de me remarier et de donner mon nom a l'enfant aux joiesde la famille ;nous voulons avoir quelqu'un h 4ui peut venir dgayer mon existence... . aimer en dehors de nous ;nous voulons que notre travail ait Hdlas pauvre pere I Vous no pourrez jamais, francais oa un but ; nous voulons, eu un mot, pendant que nous sommes beige, donner votre nom et votre fortune a l'enfant qui va jeunes encore, remplir notre devoir en donnant a la socidtd naltre. Les lois nouvelles ne peuvent ddtruire tons les maux nos continuateurs. Malheureusement je suis Francais; ma causds parcelles quiles ontprdcdddes,etil en estde femme vit je ne sais dans quel bouge et la loi de memo d'un changement de nationalitd. mon pays n'admet pas le divorce. Avec le divorce, vous vous fussiez remariII y a quatre Vous, avez, Mr. le ddputd prdsentdtine propositionde ans et votre enfant serait ndIdgitime. loi tendant h modifier notre code sur ce point. Pensez-vous Mais quoique vouspuissiez faire acette heure votre que vous ayez gain de cause? Et pensez-vousque co soit enfant naltra adultdrin, et je ne connais pas de ldgislation bientet? Si vous le pensez j'attendrai encore, devant beau- qui permette la Idgitimation d'un enfant nd adultdrin, meme coup a mon pays ; mais si vous ne le pensez pas,si vous apres un divorce et un nouveau mariage. croyezqu'il doive encore s'dcouler des anndes avant le rd- Tout Ce qu'il vous est possible defaire,en changeant tablissement du divorce dans ma patrie,dites-le moi de de nation alitd ou mieux, en attendant que ledivorce

-- 88

ALBUMUL MACEDO -ROMAN soit r6tab1i en France et en en profitant aussitOt c'est LE PAUVRE ROUMAIN d'oiviter que vis-k-visd'autres enfants qui pourront vous nattre plus tard, vous vous trouviez p1ac6 dans la memo ,.,.., situation qu'aujourd'hui. Comme le Slave l'ordonnait Ainsi voilh en fort peu de temps quatre lettres de frau- cais qui out chang6 ou veulent changer de nationalit6. II avait fallu se soumettre, Et je ne recois certainement pas les confidences de tous Et le pauvre Roumain menait ceux qui sont dans le memo cas. Ses boeufs labourer pour le maitre. Ces confidences doivent meme etre rares car si ceux qui veulent divorcer en France out un int6rOt puissant h m'en- Son oeil de larmes s'emplissait courager dans la campagne que je soutiens et a. entrer en En songeant h sa vie amere, communication avec inoi,ceux qui veulent abandonner la Et le pauvre Roumain disait nationa1it6 francaise pour aller chercher ailleurs une patrie eLiberté, tu n'es que chimere I plus libdrale n'out aucun besoin de m'6crire, de m'encou- rager, de me consulter. cTu n'es qu'un vain mot, Liberté, Ce n'est donc que par exception que les faits de Pordre cPour le pauvre Roumain qui pleure ; aussi de ceux qui pr6cadent arriveut h ma connaissance ; eDe ton regne tant souhaité les quelques communications que j'ai recues ainsi coup sur coup prouvent-elles que lad6naturalisation de madame la Quand donc enfin sonnera l'heure? a comtesse de Beauffremont est loin d'être un cas isol6. Le divorce est un besoin de notre 6tat social, et toutes Et comme il se plaignait ainsi, les fois que les conditions g6n6ra1es de l'existenceleleur Le regard perdu dans l'espace, permettent, ceux qui ne trouvent pas a. satisfaire ce besoin Tout h coup, devant lui, voici chez npus vont cbercher h le satisfaire ailleurs. Qu'une agile allouette passe. Une loi dont le r6sultat est de donner hdes Francais led6sir, tropsouventtraduitenacted'abandonnerla Le pauvre Roumain suit des yeux France;uneloiassezmauvaise ,assezoppressive pour L'oiseau qui dans les airs tournoie 6toufferchez un certain nombre de nos concitoyenscet Et monte, monte jusqu'aux cieux, amour de la patrie qui estsiprofondament rag dans A plein gosier chantant la joie nos coeurs a. tons ; une pareille loin'est,elle pas jug6e et u'est-il pas temps d'en finir avec elle? Et le pauvre Roumain sourit, Prêtant l'oreille au chant qui vibre, Et le pauvre Roumain, bénit Le destin qui fit l'oiseau libre 1

Dans le coeur du pauvre Roumain Députe au parlement de France. Que de Souffrances amassées ! Serf hier, aujourd'hui, demain, Un deuil pese sur ses pensées.

A CREA II marche vers le sol courbé, De coups sa chair garde la trace ... Creare. 0, cuv8nt mdret Fit! fericitY dar, de trd orY Comment si bas es tu tombé, Ce portY o lume-in tine, yoY OamenT-Dumneclel Noble enfant d'une forte race ? Ntiscut in pieptul IndrAznet Ce atY vn.sat aicY sudoir, Nutrit cu lune suspine I Puternid PrometheY Tu ce prefacY pe muritor Ce act purtat aid in lume Le pauvre Roumain Iil est las In falnic Dumnecleil Un chip din cer luat, Et de desirer et d'attendre Pe creatud, creator, Ce-affnutrit Focul fhrg. nume ; Gigant pe un pigmet. Vol totI ce atY creat. La libert6qui n.e vient pas ... La tombe pourrait la lui rendre ... Creare. Nesfhrsit cuvOnt 0, tu isvor a orY-ce tainl Cu tainicit putere, De minte nepltruns I Tu aducY cerul pe päment CdruY e Nesf8rsitu1 haing, Oh 1 Comme ii porte envie h. cetix ofi-ce durere. Tu Cel in Timp ascuns Qui dorment dans le Cimetiere Dor sffint, ascuns adânc in piept, Intinde mfina tea pe mine Qu'il voudrait n'etre plus, comme eux, Ce carnea nimicescY §i-aprinde cea schntee §i care vednic staY destept, Ce simt curgendu-mY cald prin vine Qu'un peu d'insensible poussière I Tot este unde qtr. §i-o fluminT si. dee I 14126 Januar z880. GCmissant sous le poids du sort, Berlin. Schumman Str.13. Le Roumain ne tient pas h vivre ; Ii sait que la mort le deivre, f,a...-/aZ&AA) Et la libert6 c'est la mort I Bruxelles, 21 mars z880. ..1qe,4)

89 i ALBUMUL MACED 0 -ROMAN III Resunete ale Pindulul in Carpag sa insufia Nimfelor de la isvere, and se duse sa aduca spa pentru Argonaut si locuitoril din Chios, urmand pilda data de Hercul, Ii jhleah, In cantece Iraditionale, alergend, dupe Nieóra. Diociziul. Nelluea. nsuI prin phdurif 1). Dar nu numaI acestia,ci Ince 0 Trumosul Narcis,fflul rlulut Cefisul§i al nimfd Liriope, a I. murit, plans de Thespieni, Innecat In undele ce'Y resfrangeah faca 2). E o superstitiune vechia ,aceia d'a crede ca apa are 6rteasilnicA§ifere veste, mal alesIn versta In sine un farmec atragetorh ce pricinuesce mortea; chiar junid, a Infloririi, e o ideh trista, care In tot d'aunape- vechiT Indienl, In legile primitive ale Jul Mant 3), oranddah trunde inima 6menilor de o mIhnire adincl. icest simtiment ca un Brahman (adica un preot)... sa nu'sY privesca chipul e vechitica lumea; tot nemul omenesch Ora de secoll Jesfrant In apa. A§a e regula stabilita." amend aceas1 Intregi jalea tenerului pastor Abel, ucish cu manie de crudul idea, sll avem voe a strabate /nteo clipt secoll Indelungay sett Irate Cain; lacrima picata din ochiul parintelui ome- prin carii acosta superstitiune s'a strecurat neatinsai sa nirel,vaietul oit din peptul mumel nestre ebstesci, tete cercethm Ore nu este acelae, credinta care domnesce In generatiunile pa rend le ad versat 0 In veci inima omului, cantecul urmatorti, repetat de poporul romant 4) : at de multe inanghled '1 ar put6 aduce religiunea, filosofia §isciinta, ea tot va plange pe cel rapit vietil cu crugime, eFrund g. verde alunicg! gsg na fig vr'o Nalucei, In florea anilor se1. ellircea sue pe potick gsg nn fig deseintatit (§i'ntilnesce o fetid ade baba tea blestematd.» Un sinitiment atat de firesch, atat de generalii, atat de gm costa Intee ming aMircea fetal multimIa, adtnch, atrebuitii negresit sa semanifesteze, chiar In gen apg de la fonting: gla tenting se du ea, timpil primitivi, prin glasul melodiosh al poesiel. T6te pope- (Copilito, stal seW., gcofa plink o gide; rele ati plansh cu plangerY modulate, pe junele ucish la florea «Be, baditg, ba nn vrék «dar 431 cruce nn'§I Mee, aemfi tem de dragul meti.» gpe d'astipra un sufli verstel,si In terile ineridionale,uncle serele dogoritor al Nu te teme, fata mea, gel la ea ndvalg da veriI ardei mistuiesce regulat ten. Incanthterea pod6ba a geg dacg s'o minii aVnghitea numai odatit naturel, unde vegetatiunea zImbitere a primAverd pere ofi- geu baltagull'oiiilovi qi simtea dornl de fatk lita sub ar§ita stela canesd, a lig Siriu, aceste done simtiri ace pgmlnt l'oifiInveli.. g§i'nghitea de (led oil gMergi. In vale, la tenting, g§i'l apnea reel fiorl; IntristAtere, ce Infasisega mintel o asa intima analogia, s'at gal gsi o cog pling g§i'nghitea a treia ór Imbinat mal ades6,ca sa de nascere unor serbarl anuale, ascdsi chiar en mina mea; g§i Wea mort la izvdrg; unor cantece de don, repetite nencetat de popor. Dintr'a- adescalicg §i o bea; gcknghitise o Naludi semen6 porniri de spirit at izvorlt negresit In Egypet, /n adetI fg cruce §.1 o suilk gin pustil dueirs'ar, duck !» Asia mica 0 In vechia Elada, serbhtorile §i cantecele ce se Ce arfi trebuit .sa faca Mircea ca sa se feresca de a 160 cu numirile de Maneros, Bormos, Hylas, Linos, Inghiti Naluca, de a cade mort la izvere? say facit Adonis §i altele, Infaci§end tete, In diverse localitlyi cu crucei sa sufle pe apa", gice cantecul prefacut dupe ideile pucine deosebid, acela§ caracter generalti. Acesta ne o do- cre§tine; dar rad Intreba pe teranul roman; el It1 va spune vedesce Erodot dud gice, vorbind despre Egypet 1): MIA pagan], GA trebue sa'§i scuYpe de tra orn sinfi, .»Este (acolo) §i un cintic ,en Linos, precum §i in Fenicia, in ca sa departeze descantecul sea diochiul. FA aceih0 Intre- Ciprn §1 in alte locuri; insfi de pe popóre, are §i cinticul nnmirea bare§i CyclopuluI din Theocritiasculta cum el Iv va gsa; dar toti se Invoies 31 a dice el este chiar jglirea pe care Elena respunde 5) : go dna sub numb de Linos. Iar printre melte lnernri despre care gmb minunezi la Egypteni este§1 de unde ail lnatel iiimul; se cEll n'am aa obraz urit precum imY spiel; maI dennadI m'am gvede ans6 eg in tot d'auna '1 all cintat; Linul pe limba egyptdng gzirit In mare, del era lini§titk §i barba mea se mita frnm6sg §i 4se nemeses Maneros. Egyptenii di& ca el ar fi fest tin dopil sin- gsingura mea pleopi asemeni mi se pgrea frumdsit, §i albetea dintilor ggar-nfiscnt al celuid'fintliiirege al Egyptulni, §i marina el Orb gmei stralnela mai melt cleat 'Ara din Pares. Atuncl ca sg nn mS gvreme, l'ar fi Orbat Egyptenil prin asemend vaietgri, §i astfel acdstg gdioehiti, de trel on'ml am seulpat In sink» geintare ar fi fost cead'intgiii§i singuri a lor.» Astfel multe credinte poporane se perpetua pe nesimtite Deca apol, Intemeiay pe Insemnarea istoriculd 6114 vom din secol In secol,din tea In Ora; un fir misterios leg With pe termurile marilor resaritene, urmele acestel Tech): unele natiuni§iunele epoci Intre dInsele.Inteadeverti e credinte 0 ale acestui cantic secular, printre nenumerate greti lucru,e chiar peste putinta, a urmari acel lans In traditiuni de feint acesta, vom gasi la Mariandyni, natiune tea Intinderea sa,cici pe une locurY vremile se Intunecti, de origine frygica 2),veclii locuitori al Bithynie, asegay urma'i se face nesimtita; dar apol el apare ades6 Invederat pe locul Invecinat de Pontul-Euxin (Marea NOgra), uncle s'a maI departei astfel ,In deosebite timpue, sub deosebite cladit In urma Prusia (astAgi Brussa), vom gasi, gicem, la preschimbari, multe idel, multe credinte, multe creatiud Mariandyni, traditiunea tenerului Bormos, rapitti de Nim- ale imaginatiuniY vechimd se regasesch In skill natiunilor fele isverelor, cand mergea sa 800, apa pentru seceratorl, moderne, ca un deposit stramosesch. §ipe carele in zadarII &ALA locuitoril Arend se resune SI urmam darsi nol,fored'a ne obosi,respandirea padurile de strigatele kr de jale 3). Aceste strighte erati cantecului de jale al junetel Invinse de m6rte, printre p0- asa de respandite, In cat Eschyl le a ca exemplu de vaie- p6releanticeale Europe resaritene, cod pete dere acea tare, de cantic de dolit, caul chorul se4 de Persi, plangend idea n'a petit cu totul din imaginayunea natiunilor moderne caderea Asid, sdrobitA la Salamina, Intempina cu aceste si mai ales din cercul de legende al poporuld roman. cuvinte, pe regele Xerxes ce se Intorcea Invins In patria sa 4). La Elin1, Linos era cantecul poporan cel mal vechiti si gOu glas cobitor,cn gemete duidse, en plingerile lfierimgtdre ale cel maI Insemnat, In care se caracterisa mat cu sem& mortea geinticulni de jale Mariandyn, voiti serbi a ta inturnare!» nevinovath In fiorea juniel si a cariI origin& se Imbina cu Precum frygicul Bormos,asemenii Hylas Mysianul, un cult primitiv al naturel 6); printr'Insul era simbolisata, iubitul MY Hercule, pert 0 el jertfa al iubirel ce frumusetea a)Theocrit Idila XIII. Frofierfill dP 0. Petrania 83. 2) Ernst var LasauLv. Die Linosklage. Erodot, cart. II § 79. 3) Legile luT Mani.. IV, 38. a) Strabane, XII, 3. g 4. 4) Balade culese de V. Alecsandri, vol. IT, faga 98 :Niluca. 3) Hesychius : Ba7ouos. ScholiastuT hit Eschyl, la Persl, V. 939. 5)Theacrit, Idila VT, V.34, 89. 4) Eschyl, Persil V. 935 59. 6)F. G Welcher.Ueberden Linos,

[13,262.] 12

90 --

ALBUMUL MACEDO -ROMAN a

sub forma und june mort fere de timp, IntOrcerea grelel nea lul, ImpreunA cu serbarea sa prin cantece de jald ,se vremi a iernei 1). strAmutase de o data cu cultul Muselori cu t6te legendele Omer 2) ne arati cum, la culesul viilor, un ten6r bliat cele din Pieria Thesalica, pe care le adusese pe plaiurile stn mijlocul lucratorilori,pe o lira melodi6s1 ,cantk Eliconului yi In lunca Beotiel, coloniile thracice ale Myneilor 1). Cu glas dulce un Linos frumos. Inteadegr, Linos a fost Mai vrednicAanc6 de Insemnateste serbarea numitA de la Inceput fincantical yranilory'allucratorilor de '4011*c.(a mieilor) ce se fAcea In t6teverile,Inorayul pament 6). Negreyit el ce, d'anteid aep (cloth)) sdt can- Argos, yi In care, prin vadetarii plansuri, muierilei fe- t6rep ai EladeT all cantat asemend poesii de dor ;dar ni- tele jaldA p6 junele pastor Linos, Rini uuApolon yi al menT nu ne a pastrat acele inspiratiuni campenei primitive; nimbei Psamate, sfiyiat de cant Drept aceia, In Oilele con- abid daca gAsim In Scholiastul le Omer 4),aceste cuvinte sacrate aceste serbari,se Injunghiafi -numer6se jertfe de dintr'o epoca, mult mai tala : canT yi de mid, spre a alina jalea,cu resbuniri plAcute (Linul e o cfintare de jale ce se efintE en glas slabit; oki astfel yicu od6re priincidse semi-Oeului ucis 2),latA dar ca, ne qlingeati Musele pe Linos : 0 Line, tu esci onorat de totieii,etici am apropidtiarayi de vechia religiune a nature ,In care (tie I'all dat mai antoirp a efinta en dalcéti. Febns (Apollon) 'ti a aryita lunilor de gra, cand Canilturbdzaisfi§ie, precut (prima morteai Nusele te plfingii., ardeI s6role, era simbolisata printr'un cane pustietor. Iatdar ca, aci numirea Linos nu se niaT da unei sirn- Nu putem ans6 parasi acdsta vechia traditiune religi6sA pie cantle, fine lucrari a Inchipuire, ci devine chiar nu- fera de a face vorbai despre vestita serbare (.1citovcce- mele une fiintecare a luat de la pa darul de a canto, tui4),precumi despre mult repetatacantare ale lui A- me nainte de toy, cu glas dulce,yi care pere jertfita de donis, §i mai ales sA nu uitam cA poetesa lesbiana Sapfo gel6sa rivalitate a peului Apollon. Esiod ne Intaresce In- a cantat pe Adonis Impreuna cii Oetolinos sai Linos cel teacdsta idea WY el ne da chiari genealogia luT Linos 9 : de jale 3),yi ca intr'astfel identitatea acestor clod legende nu mai remane tagAduita. Numele buY Adonis ne repOrta *Urania ;Ann pe Linos, fill mult pleat IndatA mintea cbtre cultul Fenicilor, In limba carora Adon cpe carele, cdi muritori stint eftntaretii chitarigti, toti ii plfingu In ospeto gi'n joeuri, piAdonai vrd se 4icA Donn, Stepan 4); p6te cA yi fa- cgi la Inceput gi la sfergit chiamit pe Linos., bula mai tarOil ce se repetA prin Byblos, prin Alexandria yi la firma yi'n Athena, n'a perdut cu totul acest caracter yi ape Intealt loc 6),el spune ca aedul Linos era ,,dedat fisic, WI ea ne spune cum ca Adonis a fost un frumospi cu sciinta," ten6r pastor, de care peita chiarhfrumusetei, Ninerea, se Cu acest chip acel june pastor, cantaret Oeescil, cu perul Inamorase yi pe care un mistretIi ucise la venat6re In cununat cu flori yi cu achift amar, paduri. peita II dada, alergand pretutindeni desperata,yi'l oLft Linus hie illi divino carmine pastor, planse cu lacrimi nesftryite,iar poetii repetara pe miT de ,floribus atque apio erines ornatus amaro 7) tonuri vaietarile sale 9).Cu t6te acestea, junele Adonis fu devine un semi-geti sll un eroti al sciintei, pe care Ming silit sA se scobdre In Iad, unde InsuflA o nod, patima stA- Ii cinstesca printre vechil poeti sti ae0 legendari al Thra- panei Tartarului, Persefonel. Lupta se declara atuncl Intre ceallintrodus cultulluTApolonyial Muselor pe amendoud pitelei, spre a le Impaca ,tribunalulOeiescii p6lele muntele Olymp. Impreuna cu Orfell,cu Museti, cu hotarY ca Adonissa, petrdcA o parte a anului pre pament, Eumolp, Linos ajunge yi el a fiunul dintre acel creatori In desmierdarile Vinerel ,iar cea-l-alta sub aspra ocrotire Inchipuiy al poesiei elene, cariipe teramul vechei Pierii a negreieie. 'Ma acdsta fabula, In care e Invederat per- Thesalice, pe c6sta septentrionale a Olympului, ayegara, Id- sonificata natura cu preschimbarile sale,dete nascere und ganul culture grecesci 8). Inteacele orti pune In adeverti Induoite ArbAri, din care o parte ,tristAyidui6sa ,purta piEsiod locul de nascere al Muselor 9) : numele dee .499,,vtykdo,a adielPerirea§ise vestea prin canturile jalnice alefluierilor Gingreene (ytyygotvo) Lidem sl 'ncepem en Musele, ce Inveselescii prin imne cmketul suflet al pkintelni Joe, intra Olymp, on),loi);iar cea-l-alta,veselai sgomot6sa A ErTscrls" govestind icele ce mint,i cele ce vorii fi,i cele ce all fost, adoca Aflarea, sada IntOrcerea aeului pre pament : ici amestecind glasurile lor ; necontenit le curge un viers aFig-ne intra ajutor mum, inbite Adonis, gi la annl sa no fii priincios, cplkut din guriti rIdti palatele pkintelui adcl gi acum al venit, Adonis, gi cdnd te 'Fel mai IntOrce, tot prieten 4Joe sgomotosnl, cane glasul 4eitelor, duke ca crinul, sit no vil 6)? Ise respfindesce printeinsele; rhund, gi culmea Olympului noios, long al nemuritorilor AcdstA grbare, respandita preste Lite termurile unde se lasarl mai tarOiA Elenii, aste cea din urma fact sub care i veselescii maretul suflet al Ini Joe, Intru Olymp, cHnsele Olympiade, flicele Ini Joe ce Ora pay* neinvinsa, ni se vedesce, In religiunea anticuitatii, acea vecbil tradi- epo care le ascii in Persia, Alnemosyna ce 'ngrijéne de colnicele tiune a mortii premature a unui june nevinovat, pe care Eleutherel, traditiune am ve4ut'o regrind sub Wel() Olympului dintr'o Impreunandu-se cu pfirintele Joe Elul Timpulul., simpla cantare tangui6sa, yi care, reslatita, desvoltata, im- Tot acolo sub pOlele Olympuld erayi fOntana Libethra praytiatA, prefacuta de pe tdriyi de pe vremuri, a ajuns ultul asiatic al s6relui yi a B. cantata de Inchinata Muselor iIn prdjma'i se nalta o coldna funerara, a se Intrupa In cu o urnA d'asupra, presupus morment al lui Orfeti, fiiul poetil maiestreti aT scOlei Alexandrine. Dar pe cand legenda iconsantita, trecend chiar In cultul piscolarul Muselor 10).Mormentul Jul Linos,yiel MA al lua o forma statornica Muselor, se putd vedea In Theba 11), unde negreyit traditiu- regulat al pop6relor, termenul care, la ElenT, Insemna acea cantare primitiva,Oicerea .divog,Okolivog, gmase In x) Alfred Maury. Histoire des religions de la Grece ancienne, t. I, p.242. limba lor, ca o Invocatiune de jale, ca oexpresiune prin a) Omer, Iliada XVIII, v. 07. care se ddstainuiat cele mai adunci dureri ale sufletului. 3) lulin Polluce. 4) Omer, Iliada, XVIII, V. 570. .2Spune vat line! vat line/ 5) Esiod, in fragmente. 6) Clementie din Alexandria, in itromate I. 7) Virgiliu, Ecol. VI, v. 73. a) K. Ot. Miller, Orchomenos, 8) Alf, Maury, op. cit. K. Ot. Miiller, Istor. liter. Elene t. I. 2) Wecker, Preller. op. cit. Pausanias, II, x9, § x. 9) Esiod Teogonia V. 36. 3) Pausanias, IX, 29, § 8. lo) Preller, Griechische Mythologie I, p. 279. Pausanias, IX, 20, § 3. 4) Movers, Die Phenicier. Voy. en Grèce, III, p. 90. 5) Teocrit, Bien 4i altil. xx) Pausanias, IX, 29, § 3. 6) Teocrit, Idila XV.

'91

ALBUMUL MACEDO -ROMAN strigaIn mai multe einduri chorul din Agamemnon Id IL Eschyl 1),viiietandu-se asupra tristeiursite a unui apa mare Imp6rat;i'ntr'alt loc 2), iar chorul, descriind trud- And, odata lerte-ni-se acista digresiune, ce nu este Ansi! nica sato,ce apt6pta pe bida muma a lui Aiax dup6de- MO, de 6re-care Insemnatate IncOt sa atiuge de analogia pantata sinucidere a acestui er9fl, lncepe a dice : exclamarilor, la deosebite pop6re. Negrepit ca trebue sa fil Orep-ce asemuire, Orep-ce acord In sunetele ce esti din peptul 4Muma lni, care l'a Juana, Impoväratd acum de 4ile multeai omului mipcat de acelle impresiuni, chiar sub deosebite clime cde clrude bdtraneti, &and va ani acdsti ratIcire nebmilsert, ea 'nu va rdspandi, nenorocita,cantdri triste ea ale privighdtoril, ei pi In epoce diferite. Intindend apol cercul analogiilor la ideile ten cantari asentite IIva jli, strigand: yeti line! veti line ! pi la simtirile ce Incirca sufletul precumi la creatiunile eisbindn-se tare en manele d.epept, 41 va rape pletele ode albe geniulul onienesc,e Invederat ca.iIntiparirilecele mal Tot astfeli nenorocita Antigona, 4n Fenicele lui Euripid, adtnci, traditiunile cele mai temeinice, dandle cele mai aruncanduli vederea asupra r6stripte1or case/. Jul Edip, striga dspandite, alt trebuit sa se ivlsca pretutindeni sub forme cu glasul Inecat de lacrimi: 3) asemuite sift sa se transmita de la un popor la iltul cu acellp caractere generale. Pe aceste temeiuri piIn urma eNenorocitd (maid), vecli cum tejdlesel!ce pasdre dre, stand am6runtei analise ce am consacrat legendelicantului po- pe nn stejar aid.pe ramurilecele mai inalte ale until brad, va eversa lmpreund en mine plangeri asupra maicel mele? en astfel poran numit la Eleni, Linos, sa aruncam acum ochil asu- «de vdietiri, ed. strigil: ma line! cod de scum inainte, in vidtrmi pra unul cantic cules 4n poporul nostru i sll citim cu tOtll esinguraticl, Tremea mi se va petrece rdspandind lacrimi la luarea-a-minte ce merita, frum6sa balada intitulata Mieóra: Inteadsta strofa, cuvintele prin care se expriml durerea gPe-un picior de plaid, 'in amp de mohor, In limba Elenilor, stintgramaditecu maiestritaemfasa epe o gurd de raid. cadspul lul Vrancin demna de Euripid; printre dInsele mai cu s6ma sa deosebim aid vinii in cale, qi laY Ungurin dicerea 02,1,igcoi, alaturandu'o cu exclamatiunea:Ad).trov, ese coborii la vale 'ea sd m ingdpe sa ne fia iertat,In urma criticului german Welcker, 4) a etrel turme de mid eaicea p'apripe, ne last. In voia unor asemuiri, p6te cu totul /nt8mp1atOre, len trel cioblnei; In strunga de ol, spre a recun6pte dll litera L, la deosebite pop6rei Insocita 4nAul Moldovan gel flit tot cu vol! de felurite vocale, areIn sine darul de ta exprime simirY cudn'iUngurin din dosnl WAY, de jale pi dedurere, de veselia pi de isbanda.Spunt ca c0 mallYrancin; esrmi aud. eanii!... femeile egyptene strigat lulululu dud se Aietaililililili 4iar eel Ungurin eAstea sl le spd; dad se veselialJI0J1elia3f14icii Sluff de la Dunare cicu eel Vrancin eir la cap srmi put 'mare se vorbird efinierag de fag, a se jailii JIeJle sit JIaAO stint exclaniatiunide 'n- 40 se avdtuird tristare In tanticile SArbesci. Si Banff sit Cantabrii, acea g(ninit 4ice en drag!) populatiune antica r6masa In sinul Pireneilor, ca un fosil ape l'apns de s6re efluierag de os, cca sit'mi '1 om6re ((milt 4ice duios!) Intro dou6 tbramuri vii, Franciai Spania, i &pH at un gpe eel Moldovan efluierag de soc cantic pastrat dintinipil dsbOielor cu Romanii, In capul cell mai ortoman! caruia ei plangti, cuaceste cuvinte mereti notate, pe un e(mult lice en foe!) l'are ol mal multe eVOntulet 'mla bate june Lelo, mortrin tradare :5) amine gi cornute, aprin ele a strlbate, eLe10 !il Lelo ! KLelo! mort (e) Lelo ! g0 cal Invdtall 9'oiles'or stringe eLe10 Iil Lelo! eLelo ! mort (e) Lelo! egi cad mai birbati!.. epe mine i;n'or plange Leloa. Zarac ITe Lelo, Zarac ar cea nioriO gen lOcrimi de, sange! allLeloa!a caomorit pe Lelo!,

12*

J-- 92 ( ALBUMUL 'MACEDO -ROMAN

1 rieirti4.; Z.OrIC* (It tf..1.1AA(trc,lut,,

Al!" 0111#4.00 di-e-Norfoi""I7

93 r ALBUMUL MACEDO-ROMAN

Demetrie Cozacovici (Ves1T biografia luT).

94

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

ttras printr'un Mel? tc'o fati de craiii, grOznici fioros schelet de Ose. Perirea atomulul material tFe9ig6ra lul, pe o gar& de raiiI! al omului nu, se Infaci§a lor sub acesta icOna spaimentatere, tspuma laptelul! tEr la cea mlicuti In red presentg imaginatiunii moderne,cisub acea mai tbinsticlOra lui, tat ffe'lspul driguta blandg, a unui june mitt aripat stingend de pament o fl- espicul grfiulul 1 cci la nunta mea clia §i purtand seti o urna funerarg, pa,stratere de cenu§i, cPerigorul 1u, a &Jut o stea, sea un future, emblema, a metamorfosei, sea o cunung de gam corbalta! tc'ain avat nuntafi, siminoc, flOre a nemuriref 1). tOchigora lul tkap §1 plItinagi, Porniti pe Intinsul camp al acestor asemuiri, mai mult tmura ampulla! tpreoti muntil marl, de cugetgri de cet de cuvinte, Ore nu vom audi resunand, t'ru nlorita mea tpasserIlIktart prin acele fluerge de fag, ce mult 1icü cu drag, prin, cele cellte'ndurl de ea tpasarele mu de soc, ce mat Oka cu foc, prin cele de os, ce multicii t0 eel spul curat Ili stele faclil ! nduios", chiar tristele fluere Gingreene, care cantaa cu ta, m'am Insurat viers Infocat, plin de dor §i de jale .Perirea (d 'AgoevtowOc) nenorocitului get Adonis? SI despuiem acum, prin puterea Inchipuirei, acesta elegica Cand alpoi cioMnelul Moldovan cere caallIngrOpe pe §igraciesa balada, de tot coprinsul ei local §i curat atin- apr6pe, din dosul stetnef set'fY au0ot cânie ,nu vom crede getor de terile Romanesci,s lepadam dintr'Insa pucinul 6re cg, acei latratori sant chiar: amestec cu idel crestinesci §i moderne ce se zaresca pe ici Dragi(sa) count (ce)urlet imprejurul tOnerultd(Ado- §i cold, §i nu Om put6 tggadui ca Nieera este isvorita §i nis)" 2)piiar acea venerabila macuyt betreinet, cu briul dinsa din acela§ pornire de spirit ca tate cantecele antice de kind, din och,Y letcrimeind, pe camp alergeind, pe top ce jaleati pe un tear pastor ucis fere vreme,In Ilona intreband," nu a luat ea 6re locul amantel desperate, al junetei; dar apse facend parte asemuirel, nu trebue sne- acelei Vinere pggane care: socotimiunclediferinte Insemnate.Intru Meyer decg gcu peal desflent, raticesce prin paduri simtimentul 0 idea stint acelea0 In dull:1ml cant al Linulid cjalnici,despletia, desculta 0 spina antic 0 In rastorala Intristätere a Romani ler, Intelesul ge- to anescii and umbll 0 se umplu cn sage leescii; ne..al Anse al legendel, de la una pene la alta 8'a pre- tiar de strigittele el ascutite lungile yfil resunu, schimbat; caracterul religios co da anticuitatea acestel tra- (and cere pe Assyricul el soçii, cand chiam pe junele'l lubitd) 8) dipunT,acelcultal naturei fisice,ascuns sub o poeticg Multi ar put6 sllne conteste taria acestor asemuiri de legenda, ati perit cu totul In amintirea moderna, descolorate, amerunte, dar nimeni, credem, dupe cOte am spus, nu va rgsipitei nimicite prin ideile mai nalte §i mai morale ale tagaduicg, o idea identica domnesce In cantul vechit al religiund cre§tinesci. Acésta a fost sOrta tutulor credintelor Linulta 0 In balada nOstra Hieóra. Intemeiap pe acesta 0religiese ale pgganilor, care s'ail pgstrat In sInul poperelor credinta, voim acumsane cercgm a descurca itele istorice din timpii nod: seac peitatile lor protectereati cgOut prin care s'acutreieratacesta legenda, ca sa treca din sub urgiacre§tinilor§i Demoni1 (daituovoc)§i Idola imaginatiunea vechilor campeni eleni, pene In gura poporului dcola)lor,odiniera'plinidedarurii de virtuti, aa nostru, §i astfel pOte vom ajunge a Maui 0 gra O. epoca devenit spirite du§manei infernale;setica traditiunile §i In carele cantul elenica '§i a %tut loc In limba romana. practicele lor religiOse,despodobite de Intelesullor sacra- Doveg.i pentru aceste sfer§ite trebue sg gasim chiar in mental, ati remas In popor ca nisce simple legendei obicele textul baladei romane. Intfadever, daca II vom analisa cu casnicei campenesci. De aceia §i In cantecul nostru,nici deameruntul, 'NM gag Inteinsul o bogata adunare de Oiceri .peul gelos al lumina §i al poesiel, nici cemit' sea mistrepf romanescl, curat derivate din limba lating;apol ceti-va turbati de ar§ita caniculd, nu mai pricinuesca mOrtea pas- termeni usuali (vreo pce-doue-Oeci) Imprumuturi din dia- torului, ci aIY duoi semenT alseT,alti duoi pgstorica lectele slavene §i magyare §i Insfer§it un pre mic numer densu1, vorbind numal pOte limbi strginelui.Astfel idea de cuvinte, a caror origing, e Induoi6sa§i al caror Inteles de patria Incoltesce pe tulpina saga a religiunei;astfel o necunoscut In dialectele Romanilor Dungreni.Acele cu- caracterele accesorii ale mid legende se preschimba dupe vinte se aflu in versurile: locurii timpl, Maud abi6 urma de existenta Ion. Ideile Anse de capetenia, acelea ce stat In yea facg minii aNiorita laie omuluT, acelea pe care Bid o lege nu le pete tagadui, acelea dale, bulueaies. §i se pastreza mai CU santenia, cad mintea poporului mai cu cal mai ortoman.v gra cutOzg a le preschimba. Astfel modul de a privi mortea ce '1 vedem desvoltat In Nieóra, adecg acea nuntg mysticg Laid,laic e un adiectiv necunoscut In limbele nestre cu o mendret crOasei, a lumii mirései" cu o fad de din Tom Romandsca, din Moldova §i din Ard61.NoT gicem ncraiit,pe o guretcig raid°,acea serbare mareta la care Inteadever: Qigan, de laic §i Lesiconul Romanesc-Latinesc tOtii natura §i s6relei luna,i brap §i paltina0, 0 pa- din Buda, 4) traduce vorba Lae prin Catervai o derivg serile §i stelelesunt tete *tap, nu stinteleOre o din grecdsca L. Fia-ne iertat a ved6 acio gregla, amintire Invederata a cultului primitivalnatureT? Acea mai cu sema cand afiam ca Romanii dia Macedonia,ce mendrii, crgiasa, a bumf mirdsh,", nu este.. ea 6re Oeita vorbescii un dialectore§cetdiferitde alnostru,Oicil: Iadului, Persefona, mendra miresa a lui Adonis? Chiar acea aiii §i laie, In loc de negrui négrlt. A§a dar giganif idea despre mOrte, a§a senina, qa lipsitgde dureri, aa de laie, ar figiganiYcdmalnegrif, precumistint, trupOsca chiar, nu este 6re Ins4§1 idea ce'§i plgsmuise an- 0 Morita laie este _Morita négret. ticuitatea despre morte? Cel vechl nu'§Y ati putut Inchipui,Bulucai4, bulucaie n'are niciel o Intrebuintaredes- nici odata, desever§ita despartire a sufletului de trup dupe Vedem ades6 In cronicarl mai ales In cel Moldoveni lncetarea acestei yieI lumesci; pentru din§ii campiile Eliseo 4icerile) buluci a bulucire, 6) iscim caaceste Oiceri §iadOncimile Tartarului eraa locuitede umbre purtand formele lor pgmentesci; mortea, la dthii, nu scia lug bine Lessing. Wie die alten den Tod gebildet, sitdespOie sufletul de lancurile trupesci,eelavente limpede 2i 3) Biox. Epitaphiurn Adonidis. 4) La pagina 34x. liber, In regiuni neyqute, lasand pe pgment numal un s) Mixon Costin etc.

95 ( ALBUMUL MACEDO -ROMAN

luate din limba turcesce Insemnag: gramada, a gramadi. general ferte puein patima anticuitatilor strgine; el pas- Morita bulucaie pete dar fi pentru eel ce fecurg mal tral datine §i obiecte eel ad rams hit din vechime, dar intinse Imprumuteri de la Turd :o nioritg Infäçi§and o nu call a aduna 0 de pe la altik; ce e al lui, bun remas mate gremade" adice o niorite, lanag" set gresulie." de la pgrinti, 11 tine cu respects dar vechitura streing o Ortoman, fere de a aye In limba /mane. un Inteles 16pgde §i o desprecuie§te. A§a dar, bizuiI pe aceste cuvinte precis, se derive Alice de sine§i din Vicereaelintsca:43*, §i spre a ne mgrgini In cercul cAnticelor poporane, pentru drept §idincealatina:manus, mand ;colace 'I ar no! 4icerile vechl 0 locale dinteun canto, volt fi,In lipsa compune Intelesul;drept la mem& §ieineedrept la altor probe mai explicite, marca prin care vom determina, mane,eonest,e meiestru,etare,are oi mai multe, precOt se va putd, la ce epoca §i pe ce terama aq ngscut multe §i,cornute§ical fuel* 0 cad mai barbatig §i deosebitele inspiratiuni poetice ale poporului romAnti, trebue duoi s e.vorbacg,s sesfetuiescecas mi'l CAnd dar In balada Nieórd gesim aleturate cu nisce omere." Am pateAnce, Imprumuta Intelesul cuventului Viceri provenita de la RomAnil din Thesalia (laie, bulucaie, elinese: dead pavrtg spre a explica Vicerea ortoman, prin ortoman), imbinate cu nisce idei ce ne peal mintea spre drept ghicitor, drept prevestitoricunoscetor al sciintel yra ocupatg de din0i (pastorul Linos pe Olymp, mortea Intregi, precum e Twatdg deadpan-cc'. 1) In or ce chip sea nunta la Adonis la Elea ), dad gsim, Vicem, origina acestui cuvent ne apropig de Elada.Tot asemene Intr'Insa numiri locale, precum Moldovan, om de pe malul §icele-l-alte done 4icerl: laie §ibulucaie ne stremutg peste Moldova, Ungurean, adicg romant de peste Carpall sfl. Dungre, in sInul fratilor nostril din Thesalia §i Macedonia. Ungur, Vrancean,, locuitor din muntil *Premed din tinutul Dar nu numal acestecuvinte,ciInce 0 idea predom- Putnil, oibersana adice din tera Berset de hinge Bra§ov nit6re a legendel din .Meóra, ne a mutat cu gendul pe §i altele de felul acestora ,Insemnand localitati §i popula- acel teramti clasic al poesiel Elene, pe pOlele septentrionale tiuni din Dacia, nol nu lie Induoim de a spune cg aceste ale Olympului, pe lunca Pieriei,ce stilt asap locuite de cuvinte sitint adaose mai non!, ce ele stint localiserl intro- Romani.SI mai adeogem ci caracterul cu totul pato- duse In balade, dupe ce cAntecul es§it din plaiurile poeti- reset al balada cg §i descrierea acelei merge naturi mun- mid Olymp, cu dialectul original al RomAnilor Thtsalici, tenesci, pare ce ne tragti de sine printre Ciobanii (gobaa) s'a respAndit printre RomAnii de la Dunere §i de la Carpati, Romani din Thesaliai pe plainrile IncAntetere ale Olym- §i s'a strImutat pe dialectul acestora, remaindu'l din vechia pului §i ale Pindulul. sa redactiune , nunierae Vicericestint comune Ambelor SI cercetgni dar cum at ajunst, cum ati Witt §i cum idiome§i. numal fOrte pueine cuvinte originale thesalice, treescit Mice aIi RomAnil prin acele locuri depertate de care at ajuns a se repeta, ma de a fi Intelese, de pope- patria lor centralg ;prin co mijlece §i In ce timpi ati co- rele yrilor Duneril. municat el cu fratillorde peste Dunere, §i astfel p6te Dar cand? la ce vreme 6re a putut sese fad, acOste vom ajunge a crede el traditiunii obicauri mai multe strImutare a cAnticului dintr'o yre Intealta, din Thesalia s'ati strecuratti din slnul anticei Elade pe tergmul mai not in Dacia, Oa not asta0l, Inteo epoce de rerneratiune a al Romania 0 ce printre d1nsele allpututft0.legenda natiunei Romlne abi6 scim el existg ace!fratl cu totul lulLinos, stremutatg In balada .Meóret. Instrginati de noi? CAnd a fost caul acela vrednic de dor Mai nainte Anse de a ne atinge do doveVile istorice,sTi §i de laudg de ne am 1ntins cu totil man peste Balcani hoterlm un punct Insemnat do crake care ne va sluji In §i am trait trait fretesct Impreung? tot cursul cerceterilor nestre asupra canturilor poporanepi fOre de care, credem c'ar fi peste putinte a stabili vre un LII. faptcel pucin probabilIntr'acestelibereischimbetere creatiuni ale Inchipnirei poporane. S. dem un minut ascultareistoricilor §i mat ales Cro- Iatg despre ce e vorba: nicarilor Byzantini. Demnul de laudg Petru Maior a desbetut Ca se se pea determina cu dreg care precisiune epoca cu multe sagacitate, In Istoria sa pentru inceputul _Roma- gilocalitatea In care a Inceput a se clad de cOtre o na- nilor",trecerea Romanilor celordin Dada !nape peste tiune canticelece nu pertg Insine o lnsemnare exacte Dungre §i cotropirea tent lor de cOtre giutele strgine. Fere despre timpul §i scena In care evenimentele cantata s'ati de a intra In controversele subiectulul, este un fapt nete- petrecutt, critica,In lipsa de doveVi venitedin dere, nu geduit ccoloniile Romane, fie Ulpiane, Aureliane set altele, pete pune temeiti decOt numal pe unele indicatiuni, fig cet ati stat In eel d'Antei secoll al cre§tinatatil yespandite pe de rare, provenite din textul chiar al acelor cantece. Astfel amendoue termurt ale Duneril, atet In DaciacOt§iIn cand Intr'un cAntic dem peste cuvinte vechl 0. locale care Musk,Thracia ichiar In nordul Greciel §i ce at Imper- nu pott fi intrat In cAnticti duet la cutare epoce depar- th§it mai ades6 atOt merimile cOti smecinerire imperiului. tate §i In cutare parte din Ore, atunci,fie mgcar actle La anul 292 un simplu pastor devite din satul Bomu- Viceri caracteristice cufundate In mii de altele mai noul, lianum "in Dacia riuréna (Dacia ripensis) om frumos, fie ele aleturate cu mit de Insemnärl tie localitgti diferite, voinicinorocoso§ten,se urce pe tronul Cesarilor din pentru noi Vicerilecele mai vechi ati Insine mai multg Roma §i phstrdzh, pe itinge. numele imperatesct de Galeria, valtre doveditere ;ele singure ne dati epoca§i localitatea pe acele de Armentarius adid Pastorta 1); cu vreo In care s'a compus mainteiti cfoticul;cOci Inteadever, done sutecinci-Vecian! mai In urine (527-565), pe cum am mat spus ,cauticul alerge,din tdrA In yre, din scaunul Constantinopolel domnesce cu ter% vestitul Imperat secol In secol §i nu e de mirare ca fie care canteret iscu- pilegiuitort Justinian, citre se mendresce en Dacia medi- sit se cate a '0'1 1118110, a'l localisa, introducend In gnu/ terana, numind'o fericita sa patrie 2). inovatiuni; iar acele inovatiuni, ca se Inflei§eV e un interes Dar dupe acesteVilede on6re, Romanil avure §*1 4ile mai vit, un Inteleschiar mai piplittinouilor ascultItorl, mai negre; Impresurattiamenintati de barbari,ades6 Nor fi negre§it idei mai prespete set cuvinte nod Intrebu- nedreptetiti de reit Imperati aiorientulul,eltreirl Anse intate In yrai In vremea lor, iar nu for! vestejite culese Imperta§ind sub numele general de /31cixot (Vlach% maY pe cAmpii trecutului. Poporul, trebue se mgrturisim, are In s) Sextu Aureliu Victor. x) Pindar. Nemea I. V. 92. 2) Novela XL

96

ALBUMUL MACEDO -ROMAN' aceia§l sera pe ambele malurl ale Dungrit Impgratul Alexia se supuserg de bung, voia lul Ion Cantacuzenul, 0 nu malt Comnenul, tatgl Anna, In vremea cgruia el erat o natiune apolsuferirgcotropirea Catalanilor,inteleg cu despotii asprg §i camped rgtacind cu turmele atet pe tgrmurile Greci9. Mara Negre, la Anchyal, cat ipe §esuldintre muntele Cu tOte aceste rgstri§ti ale sOrtei, Romanil pang II se- Kiss0110 (anticul Ossa)i ormul Trikkala, Alexia Il recru- colulal XV, cu limba, cuobiceele,enportullor ncO t6z4 o§tirea sa printre Romanii din Thraciat din Mcesia, italice, stag respanditi din fundul Dacia Ong In verfurile phapol a1tdat4, mergend In potriva Jul Bohemund care Pindulul 2). Trebuia o lovire mai strapica, maI hotaritere intrase cu Norman4il In Elada, el trace In Thessalia prin- ca sg rupg unirea I. Aceia fh.intrarea Turcilor In Eu- tr'un ora§ isolat de Romanl 7). Puein In urmg, frateleleO ropa. Dinaint6 armelor asiatice, Invingetere la Andrianopol, Manoil Comnenul intgrItä pe Romanil din nordul Dungra Romanil se rasipirgcu totuldinThracia 0 din motif ca sa nlvM6scl asupra Magyarilor 2), iastfel ImpgratiI Balcani, eel maf multi trIgendu-se la Nord, casit pung ByzantinI se slujescti cu vitejia Romanilor, spre a'§I Implini Dungrea Intre din§iii Ingrozitorii du§mani;iar altilca- intrigele lor ambitiese. Dar el nu rabdarg aceste amggirl ; tandoscgpareInstahcelesglbaticealeMacedonia,ale sub Isaac Angelos, pe la1200, clod frati RomanT din Epirului 0 ale Thesaliei. De atunci putem erode cu temeig muntele Emu ,PetruiAsan,IntgritatI printr'o palmg cit relatiunile all Incetat cu totul Introacele doug grup6 nedreptg ce dase Sevastocratorul,lul Asan, räscularg pe de Romani depgrtate,i Mircea Bgtranul eceldin urmg Bulgarl, pe Cumanl §i p6 RomanI, sgtuI de birurile grele Domn al tgril care Ora titlul de Domn al amenduoror ce le impusese Impgratul ca se sgrbeze nunta sacu fata Iaturile Dungril, pang In Marea Negra §ial cetatii Dris- Jul Bela, eraiul Ungurilor,i puindu-se in capul lor,bite- tiorul (Silistra) Stepanitor 9).Cun6scem de atunci In c6ce meiar8 In sftnul ImperiuluI Oriental, un Imperil" Romanescti 9) destinele provinciilor romanesci de la Dunare. s6tI. Bulgaro-Vlachü. Sub Ionitig gel frumos, al treilea frate, Ursita mal umilitg, a Romanilor meridionall set Mesodaa, puterea Romanilor se urcl la culm6 sa; de peste Dungre, Ii plecase ancg de la anul 1360, lul Amurat I; dar supu- stgpanirea lor se Intindeaprin Thracia, prinMcesia pang nerea desgver§itg se facu sub Amurat al II-a, dupg luarea In Grecia 4); dar a§e4gmintele de capetenig ale Imperatia Salonicului (1429) 4).Slaba lor Ippotrivire la acest jugg crag In muntil Emulul s6tBalcanii.Atunci fu epoca de not le merita clementa TurcilorIIIpuse sub ocrotirea inilorire a Calla Ternovulub, rnal spre me0g-gi dei§tov; Sultanelort Validele,cgrora ei platiati un tribut de patru In prejmal Romanib mergeati pustiind cu crugime, pe o sute la, rgmaindu-le dreptul a se administra ca 0 In Ye Intins lini coducesdin botarulServiel,de la Nissa chime, In terguletilelor cu svaturile de bgtranIi dupg (asap Ni§g) pang la Varna, pe Marea Negrg, ipeng la obiceiurile vechi, simple §i patriarchale 5).Crudul Ali Pa§a Philipopoll, la Bergas (Arcadiopol), la Ciorli §i la Bizya In din Ianina a stricat In secoluldin urmg aceste blande a- peninsula Byzanting; prädgrile lor ajungeat" pang In subur- §etlemintei pete a4:1 Romanii din Macedonia se bucurg de biile Capitala 5). Apol sprem60-01,t6ra de pe langg, Serre mal pueing libertate ea in trecut. Cu tOte Anse, traiul lor era a Romanilori unil dpitang d'al lorg, numit Chrysos, sevaleelfertepueing s'aschimha,tdin timpii Anna domnia In Strumnita §i In Prosocul din Macedonia 0 sta In Comnenel, care ni'i descrie ca nisce 6meni campenl, dedati potriya 10 Isaac Comneng6). Ac6stg parte de loct, cu toti cu Ingrijirea turmelor. Pueinl ani In urma porfirogenetei munil Thesalia, dintre Larissa §i Trikkala, purta mai de igtorice (1173), un calgtor rabbin din Navarra, Beniamin mult numele de Meycan B2,axia 7)(Valachia mare) sett din Tudela,mergend sit visiteze synagogele din Orient g §i 31oi92.axia (Valachia de sushi) §iTheodor Ducas socrul plecandde la Corfu spre Constantinopole ,ne spune ca a luI Guy de laRoche, care stgpanea Thessalia,e numit : tread prin Vlachia,trel quo departe de Theba , Lcg lo- Dued al Tilachid (xt1e euichoeog av8Evriig If"; Naxiag.) cuitoriide pe acolo stintsprintini ca eerbiii ca ades6 inteo cronicgInversurI grecescidin timpil Imperatilor ,se cohort din muntil lor tel nalti ca se prade pe Greet" Fraud din Constantinopol. In secolul al XIV-a, Pachymer vede Intr'In§ii o natiune ra- Secolil al XII 0 al XIIIstint epoca mgrira Romanilor ; tacit6re, care a dobandit boggtiT Insemnate cn turmele de respanditlistgpanf pe totloculce se Intinde Inlinig vite §i mai ales de 01, 0 care, prin vieta sa pgstoresca se drepta din Muntil Pindului peng la Carpati, Imperiul byzantin dedg, cu cele mai aspre osteneli. se cutremurg declin§iI§i Francesilchiar, pe campul de CalgtoriI moderni nPI descrig sub aceleag colori. Printre Wait) de la Andrianopol, %sail robiti In manele, pe eroul altil mal multi, William Leake, Poqueville §i mal In urmg lor imperial,Baldovin din Flandra 9); dar desbingrilece dl. Heuzey all visitat a§e0gmintele lor §i iatg, In ce chipti intrarg InfamiliaAsanilor slabirg cuiut616,acestStat el vorbescti de din§iI. Inaltat caprin farmec. Pe la sfer§itulsecoluluial XIII Sub numele de Mesodaa §i Kupvlach1 (Kovi-Vi9)cept) (1290), pe cand beg posesiunile Romanilor se Intindeail adicg Romeng Schiopf, acele populatiuni vorbind o limbit pang In vecingtatea Constantinopola §i amenintag cu grOza fOrte apropiata de romanosca Principatelor Dungrene 9), dar capitalaOrientulul,Impgratul Andronic Paleologul,cuo mai mein, cu Oiceriicu intonatiuni grecescl,albaneze maiestr6t1 iscusinta, isbuti a strgmuta In Anatolia, o mare §i turcescl, ocupg, centrul *Macedoniei 0 al Thessaliei, grg- partedin Romanil ThraciaiMo3sier;cru4imile iasu- madite maY alesti pe trel puncturI Insemnate. Cea mai im- prireaceIncercarg,Intr'acelterêmtidepartat ,unite cu portantl §i mal numeressa a lorcolonig ge Intinde pe §ira asprimea iernel, secerargo mare parte din acea popula- muntilor Agrafa,anticul Pindos, pe locurile unde all stat tiune 70). Ca din Thesalia, pe la 1332, se cercarg isolatl In parte Perrhebil,§i selil Dodonel §i selbaticii DolopI 7) a se revolta, dar furl /ming; 4ece anl maI In urmg, el supu§iI lul Achili undo moderna Trikkala a Vlachilor a luat locul ahtica Tricca ,patria Oeescului medicg. Esculap. Inteacest ocolg, &end asap parte din districtele Zagora, x) Anna Conmena, V. p. 138; VIII. p. 274; X. p. 274. 2) I. Cinamu, VI, cap. 3. 3) Niceta Choniatui I, 4. 4) Idem, IX, 1) I. Cantacuaenul, II, 28. 5) G. Packymer, I. C. 37. 2) Laonicu Chalcocondyla I,16. 6) Idem. 3) Chrisov de la 6925 (1407)i altele din Archiva Statului. iNiceta Choniatul. IX. 4) Micas, 3-29. Chroniques étrangeres publiées par Buchan. 5) Paqueville, II, p. 337-356. 8Villekardouin. 6) Leake, p. 367. xo) Pachymer I, 27. 7) Omer, lliada, XVI, V. 234. IX, V. 484.

9

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Ianinai Aspropotamb ,orgelei satelelor cele mai de acolo part a fi maY apr6pe de om,§i cantand pe fluierti dpetenia stnt, mergend de la Nord spre 11641-4i; Sama- sOi pe caval, dolnele lordui6se repetite numal de echo! rina seti San-marina, Perivoli, Avdela,Voschopoli, Acela§ este 0 traiulciobanilor din Thessalia. Poqueville, Furca, .Laista, Lesinia, Carpeni§u, Malacassii alte urmand c416toria sa pe §ira PinduluI,astfel ne descrie sate; In partea central6 a Pindulul, unde populatiunea ro- vi6ta lor : mad, e mai compacta ,se afla Melovo, Serracu, Cala- cE§ind din satul Tista ,nd nrmargm ca Un sfert de leghe,calea rites, Chaliki, Clinovu, Gardichii Trikkala. In veci- cimp6ratesea printre duoi pgret1 de molifti maiestolt;dar curend nätatea acestui din urma ora§tistint mönästirile numite dup6 aceia, suindn-ne mai sus pe Pind, intrargm in reginnea bra- , a§e0ate, maI multe In apropierea, pe nisce stance cd.ilor undo v6@uram urina focurilor aprinse de Vlachii ea se urcag de o formatiune geologica cu totul minunata. cpe atunci la Wavle lor de Writ. Dupd focurl s'ar fi patut socoti cnumdrul stinelor gi al conaeelor §1 derectiunea ce a nrmat fig care, Alta colonia de Romani se afia stabilita pe p6la septen- catit de nestramutate stint obiceiele in ftmbletelelor.1).., trionala a Olympului, numitaI Lache, In valea formata Riuletul ce curgea dinainte'mi nasce dintenn isvor pe care Vlachil de muntele §?apca care MO Olympul de §ira Volutei sal il numescii Gura e care seaflg 8 mile la Nord de Chaliki, In Munlilor Cambunid Umbriti sub piscul marett al Olym- anauntele Copanez. In timpul verei, care abi6 tine trel luni in mate .regiuni aeriane, sumedenie de turme pang impregiurul urnel sale pulul ce se 'nalta la 6,000 pici6re In sus, ascuns In nouri cfltiviale, care adapg pe eel mat mare rig al Eladel (Peneul). Acolo 0 In yea acoperit cu zapada,Romanii ati Intemeiat aci «se adung mai en sémi Vlachii nomah ce petreeii noptile lor sub din vechime cOte-va sate printre care deosebimti pe cele (niece colibe luminate de focurii pazite de dna lio1o0 cult sperie cférele prin grknicele lor lgtritturi.2), urmatOre:Vlacholivadi sat Livedea Bomelnilor, Kokin- noplo, Neochori, Fteraii Mai. AcOsta frum6sa descriere a vietel dobanilor Romani din In sfir§it pe campia ce desparte lacul Castorie de tar-muntil marep al Pindulul 0 al Olympulul ,fOr6 de Toth guletul Saragioel se mai afla un ora§el locuitt de Kutovlachl pare ca ne stramuta cu gandul eicunoscutti sub numele de Vlachoklissura. Prin aceste localitap maY mult asp e isblbatice, prin cpe acea gurit de raig, cpe acel picior de plaid vnt,prin stemtorli prin c6ste de munp '§I at Intemeiatti cunde vinti in cale, RomaniI meridionalI locuintele lor cele statornice care se cse coborti la vale compunt mai ades6 de casciOre de p6tra aninate de stand

Henzey, L'Acarnanie, p. 272. 2) Leake, p. 364. x) Poqueville, t. III, p. xoo. 3) Heusey, , p. 268. o Idem p. 366. 4) Poqueville. 3) Despre sofistI, VIII, 360.

[13,262.] 18

P8

ALBUMUL MACEDO -ROMAN cdin Rodom astfel: Rodienil numescil a clinta róndarica un fel de ei certi sh le dea 'dear un eovrig, cmorg de fri g, ccolindare ce se face in luna lui Boedromion; numele acesta vine din macar o nucttcti se daicu capul de uluctt, macar cuvintele ce se cant& atuncl gi care aunt acestea; un Writ' cti se trag de perit!" cVenit'a venit' Tandurica; cDar di-ne, cOclaltfel nu mergem, on dingsi vremea frum6si, «ha Ina lam eu noluga, 0! vechi datinei vecht cantice ale poporului!ce dulce ccn dinsai timpul cel bun. c or polita eea de d'asupra 4CE alba, curatt pe gugli cori ehiar pe nevastall ce Ode farmec coprindeti vol In naivele v6stre expressiuni!Aspra cgi Mgr& cu totul pe spate. cin cast colo toemal sus, critica se sfarama dinaintea vista, did minteaornulal, casvarli-ne'nclice smochine SMAruntil gilesne o ducem. deprinsh cu voi din pruncia,pare ch se scaldalaau4u1 «din casa ta plinit bogatl, cDar (Wm cevagi1 6 mai bine, vostru, in nevinovatia'i primitiva.Voi shntell pentru Doi cidi-nei yin in ulcict tgicatt vrun luern mai mare! §'o capita Tait cu brit* cDeschideti, deschideti toti up! amintiri suave ce Invi6za junia In sufiete! dar fit gi pane de- ripe add iatt a venit rOndurica: Pentrupopere suntetifitreaneuithrel! sunteti lantul cgi turt§, de end, tot ado; ei nol, la! nu sfintem unchiagi nesfaramat al fratiei! cpriimesce ori ce rOndurica.... «di suntem copil copilagi I La rhsunetele vestre, aceleag doruri fact sa bath id- clmdm ceva ori at ne ducem? mile pe culmele Pindului §i sub p6lele Carpatilor ! icdsth colindh" adaoge Athenet a arrttat'o mai finteiti Cleobul Lindianul, child Ihcepu a face prin Lindas strangere de bani." S.o fi compus frumosul Cleobul, unul din eel §dpte In- teleptialGreciei,sdt fiica sa Cleobtfia, cum Octaltil, acdsta, cantare are negre0t un lnteles mai adtinc dent al unei colecte de ban! sthl de merinde. Intr'Insa vedem ch, se vestesce sosirea vremei frum6se 0 a timpului celui bun, LA ISVO'R cOci,In tOmna, agita sOreluis'apotolit§icaseles'ati Implut de avutil;rOndurica, prevestit6re de bunuri, revine sprinted, 0 veselh.Deschideti, deschidete'l up! Bogatu-le Impartesce-ti cu shracii comorile! Astfel vh, grhiesce glasul Isvorul calla clulce, In leaganul sen verde nevinovat al copillor ! italuY cantare, dust din val In val, se perde Ast,h0 hint pe t6te thmurile Greciei §i chiar In Athena, In lunga departare prin recorosul crang. Albastre floricelei sayY care piing, pe la Inceputul primaverei, copii,adunati In ceteitiind In mInh, o mori§ch cu aripi de Oth, ce 'nvOrtindu-se Inchi- tmpodobindu'Y c6ma, cu drag spre el se plec. puesce o rOndurich, aldrgh dincash Incash,canthnd nn si-a kr tacute dorurY In undele'Y se 'nnéca ; chntic de felul acesta: 1) Iar ventul cel sburdalnic, prin fruncle calator, A lene le desmiérda, dormind pe sinul lor. cRôndurica vine de pe mare; ea trece marea gi'gl face lin foigor RIO Ode intr'insul at rem& i 4ice: Copila cea balae, cu iarba 'ncununata, cMartie martie nolo gi fevruarie ploios Ica duleele apriliese Incet din umbra vine, in alb invesmentata ; cvestescecriaprópe. f Paserile ciripescii, pomigoril inver4escii,gtinile cloneinesct gi Ea florilor din OM, ce 'n calel a cules, cincepii de clocescii. Usor le tot soptesce un. cant neinIeles ; durmele purcedii la munte; qii sariii pant mugurul cel not. Iar fluturilor sprinteni, ce sbart dupe s6re, cAnimale, ptseri, Omeni, toy se veselescii dinsufiet;ghiata, Cu degetele'Y albe le do sarutare, cztpadai crivtitul at incetatt. cMartie, martie nobs gifevruarie ploios!6ca vineaprilie cel §i-Y chiama lenga dinsa, sub salci i. la parli. cfrumos! &guff de aur calde, se jacat 'n jurul sen. 4E11 slag, fevruariegi tu martie, du-te, cart-te!., Prin &uncle, iar copila, In zugravela. vie Se prinde oglindit a. pe fata argintie §'apoi sfIrpsct cu sunetul celtifacem noi din buze ca sh A under, cel gruff piciorul tremurand gonim o pisich. si-aIncetat scante, la glasu'Y ascultand. Cine pete thgh,dui chacestcantic nuesteovarianth, Uitandu-se In valuff, ea ride, se rasfata, moderd a vechiului Chelidoniasmos rodian? Cine nu va fsY netezesce perul, se mangle pe facx, ztri In amendouh, ideia comunh §i firdsch, de a vesti lumii o Iar okiT eY, ca cerul, maY vii paid, lucescii, scire Inveselittre :sosirea timpului plhcut al chldurel cum- Sub -stele de aur, ce 'n frunte'Y se 'mpletescii. phtate, al zefyrului primtvhratic, al vegetatiuneI Inlionite? &cum privirea'Y dulce s'a pironit de-o data, 0 alth veste bunh de o naturh, mai mystich, mai putin Pe-o flare albastra, mica, In iarba. furisata. piphith simturilor, dar mai manghtetOre pentru inimi, de§- Ea singurt lipsesce din dragiY sat manunkY. tOptit *tea din somn pe copii,In clima mai asprä,In Cautandi desmierdand'o, se pune In genunkY, t6ra mal cre0inh a Romanilor. Pe chnd gpada acopere Apuca-o cranga 'n mama, se plea catre fl6re . phmOntul, pe chnd gerul sleesce chidb apele, o Stea, icOnh Oh 1crenga mladiasa, o Icrane. 'nselatare I a celel ce s'a 'nhltat odiniOrpe cer ca s chlhuzOsch, pe 0 maul de copilt o 'ntindei s'a frant I cc! trei Imphrati de la Rhshrit,nahnh cetele de copil prin Caft Intr'acésta lume cu dens'a semenY sunt 1 ? Intunericul ulitilor viforOse, In ajunul Craciunului 0'l In- dOmna a vesti, cu glasurinevinovate,cre0inilor adormiti Copila spravälita In unda turburata, ch poste putin o sh via cdsul solemn 0 dorit al Mântuirei! ZImbesce 0 tot cantai tot la flare cata, El nu'I ameninth, ca copii din anticuitate,cu furti§aguri ; Cu haina eY cea a1bi parul eY Main, dar le e frig, le e kme, bietilor copii,i duph ce all strigat: Plutind, se pare-un Inger ducandu-se la rain. incet, Inceti apa, In okiuff mart rod* (Bunt dimindta la mog ajun Spre fund mere"' apasa, copila mult ufmita, Ca cum ar vrea s'o culce pe malele sea pat, x) Marcellus, Chants populaires de la Gr6ce. Cantandu'Y ca s'adarma un cantec fermecat.

99

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Din val in val ducencro isvorul tot la vale, Poesia populare din Cru§ova (Macedonia) Abia se mat aude echoul vocel sale.

Cu imanele Intinse, cu peril desfecut Calldsd gi anotati de Vangeliu Yetresen Crngoveann. Cu capuleü cel gingas pe-un umere ceslut Acum copila ra6rte, plutesce lin pe valuff Textu armaneson original. Traduetinne Illdialectul harem Nid florile albastre ce rid mereti pe malurl, NicI fluturit cle aur ce sb6re usurd SETEA A GIONELLA SETEA JUNELL.0 Maria cunun d. vie, cle-asupra &mild et; Nid cantecele Firer, nid reside din sere 'Na parte tu I) chiare8) In a parte (in partea ceea) la um- Nu te-or aduce 'n via, fiinta 'ncantet6re, §i tricea '92d cardvane4) §i trecea ua caravana [bra Plepande intrupare a und end iubit, ineireati de sare ; incarcatd en Bare ; Vis dulce si poetic, al until fericit; §i nn gione2) ma' mare, §i nn june mai mare, Te-al stins Ide-acu 'n nainte ah Icine-o A mai vie InclIarpe mullaq8), Mare pe an catir, in urmey, sculége cea fl6re albestrie, Cn §imia ariicatL Cu stergarul arnneat (pe cap) A are amintire de Mine si de dor, Sillind umbratci Ca 0 'I tiiit umbritd Cu viata't Insemnaeo in tristul viitor? Facia impiticatd8) PaOu'iimpetecitd Cu gnra nscati Bucuresd, z8 8o Martie. Cu gnra nseatd §i en bnza cripatä §i en biga erlipatit §i en limbs. scrumatd §i enlimbanegrafiuseata ca scru- Ti9)'nd 3)chica") de apL Pentruuapicatura de apL [mid 9?addmosi") 'nd 8) fltd §i ud fetcl 103)i vhinea") dintre apL Care venia de la apd, eFltd, moi11), mdratd, 19) eFitd, fa, gingafd. «Di '?"31 16) 'nd 3) chied 10) de ap6,!s. eDernI ad pieiturd de al)/ ! Pitagi'lmuntrigte,") Pita el se uita la el, §i en gnra nn'l griite (grdiisee); §i en gnra nu'I vorbesee, AD LEUCONOEM Inimai1 jiligte Inima if jelesce (de mild), §i mult se minduiejte"). malt se gdndesce. Nu ceta Leuconoe, ced nu1bine se se scie, eFitr), moi"), mdratci"), eFitd, fa, gingafa, Cat de lunge via eit ne-aii lesat tie oil mie ; eCe gin') ti mindmef ti 18), cDe ce mi te gdndesci, Niel te incerca zadarnic, ceasul mortd s6'A ghicescl, eApi nu ii.i mimegtt13) ?...» e§i apdnu'mtddzuescf?...)) Rescolind cu nerabdare, socotelt Babylonesel 1 «Nu mti gandescd, E cu malt mai bine, omul intemplerd se se piece! eNniimi minduescii"), Deruiasce-tt Joe, Ince multe erni a mat petrece, eDe ekt ti jelesed, eDe eit te jelesed Ott, din de, cea din urme pe acésta de ti-ar da, eCd n'am cu ce 0 ti mesa, ; eel n'am en co 0 te daruescil ; Care 'n stencele pept6se nencetat va sferama eApa ce 7206) am luatd, c Apa ce 'mi am luat, Marea cea Tyrrheniane ;totust tu sfit cu minte; 'MIeste mdsuratd, LimpeslesceY vinu 'n pace, srtl meserl din 'nainte iste misuratd, A sperantelor lungime cu al vietd scurt coprins. eSi ma 2°) s'nd hdircuescicn c§i daca chi darui-o, Not vorbim acumi virsta fuge, par'cl intr'adins. cDada22) va iñt 16) mi batd. "Mama o smg, bad. Se ne veselim dér aste-s11, iar increderea se fie IMine23)'Rescx124)Arumand85), cEd sum Romeinca, Pentru mane, cat de mice.. Mane?.., mane eine scie?I... ei vhind") de la fontfinL gi vid de la fontini. Horatiu. Cart. I. Oda XI. cG-ione5) Ccirvdnare4), «June cdirvanare, eCe stai 'n callea mare, gee staI 'n eallea mare, (MP') ii u 0te apd, cDaca 'mi 'ti e Bete de api, epinile s'ti ads,* epinele al te adape; Iffa 2°) tn dor tifite, cDaca e dor de fete, cSarl tu 1) hicate28)!...9 eSiS ar4I la ficall1....(Se II ard &alit !...) NOTA NOTE 1). Tru sari he, abreviare din intru, insemnize in. Tru casd sail tu casd, va sslice in casd. 2). Chiare va se oicx loc umbros, Mtropolitul Stefan, dinpreunA cu suveranul Wei lac recoros. Tu chiare, in umbre, la umbre. Vorba asta este vechie. Dupe apparin te.iassemenare cu chiaro italienescu, par'c d. chiare ar selle, Matheiu Basarab, cand dete impulsul redqtep- trebui se insemneze sore, lumind mare; chiar sensul poesiel pare tArei nationale, electrish inima natiuneT prin propria-i a fi asa ;inse betraniT nostri, perinti4 mel iml spunq cchiare va se slice loc umbras, recoros. 8). in loc de una,sali und, se slice defin4iune a românismului astfel : prin abreviare 'nd. Chiar In dialectul de la Roma se Oice 'na casa In loc de una casa,ne, case. 4).in pertile Turcid locuite de Sufletul nostru, Tee elü, suflatfi éste dela D-zeii, Romani, nu existu cel salt drumuit pentru chute ;transporturile se face pe cat, asid si mull (catarT). Me adessea, proprietariT de cat 4(cra némul) aü fost aprOpe de dansul, nu Cu 0 mull cari fac transporturile cu ast-fel de caravane, sunt Romad, locul, ci cu vol'a ;'Anse pentru p6catt.i gregélk numitY cdrvdnart, 8). Gione insemnéze june, ttnYr. 8). Mulare, catir. 7).Simia,(dupe turcesce) insemnéze stergar, basma. elü aü calgut de acolo ; cool omul pentrusuflett. 8). Facia 'mpeticatd, adice asa de mete ct. paice arfi fost tem% éste naafi, érO pentru trupti smeritil (Satel pen- de diverse petice cusute intreelle. 9)Ti va seslicit pentru, de. 10). Dupe cum in dialectul dunerean se pine pe allocurea chi tru pbcatii elü éste mortil etc. 1) in loe de pi, chiciOre, chiot,Midi,.in loc de piciOre, piept, piette, I. D. PETRESCIT. asaiIn Macedonia seslicechieptu, chardere, chielle, chicd, In loc de pieptu, pierdere,pislie,pica (icd'urd.) 11) Anddmosire (dupe grecesce) Insemnéze intilnire. 12). lu va seslice unde. Metropoliele teref de I. D. Petrescu pag. 103, publ. 1870. lu te duct? Unde te duct? In unele frase cum este aceasta its vhinea

1 3*

-- 100

ALBUM1JD MACEDO -ROMAN

Doctorul Dossius roman din Magarova (Macedonia) medic al Palatului SultanuluY.

-101-

/- \ ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Roman din Cru§ova (Macedonia).

102

ALBUMUL MACED 0 - ROMAN dintre ao, vorba iu Insemnda care. 15)Litera v 1lngise Versurile acestea nu se cantg tot pe aria Papa- se pronuncid k Macedonia ca gama grecescil y. NoT am represintat sunetul acesta de gama grec prin vh. Astfel sliceml vhing, vhiéspe, rudelor din Romania, ci pe altg aril, pe care mil tmi vhiérme, In loc de vinii, viespe, vierme, etc. 14). In Romänia se pare cg nu o mai titi bine aminte incat se puiü pe slice met sad ma' la bärbatT, si fa sad A la femet in Macedonia, se slice mot i la bdrbact 0 la femet 15). Mdrat, mdratd, se Vice cine-va se o scrie. Numar atat pot spune ca.' aria din de pers6ne cari inspird sympathitt sad mild. Se p6te traduce Intim Macedonia este tot pe un ritmU cu aria din Romania. casu prin vorba bietu, In alt casu prin, vorba gingasii-i. 16) Mi sini se pronuncid. In multe vorbe ca gni al FrancesuluT 0 al ItalianulutNoT ne ana servit de cipentru a represinta sunetul acesta. ./77Y,'oeiste, ?Vire, iiiercurt, ant,allceigia, In kc de imY, 'mY este, miere, miercurt, ant, cdlcdig. 17), Muntrire Insemnézd a observa, a lua sima, a se ulta la ce-va. 15) A se mindui (de la minte) Insemnézit a se gdndi, a cugeta, a sta 15e gdndurt. 19). Mescere Insemnéz d. a ddrui, a da gratis. In frasa nu IñI mi mesci, pronumele imY, mi, este pus de dod of( ;cum la Dundre se slice (Din Cruqova..) nu'mY dat mie. 29). Ma Insemnézd ca In italienesce insd, dard. In poesie popularY vecht ma are si sensul de data. In vorbire, astislt se dice cara In loc de data. 91). Hdrauescil (dupd grecesce), dd- mesa'. Chiar la BucurescY se slice hdrdzit In lee de ddruit. 22). Dada Insemnézit mama. Avem In Macedonia vorba mama, dal.. slicemti 0 dada. VeciniY BulgarT slicd matca. 29). In kc de ea, tu, se slice tes Remains IIIOIIANE ell Atli& et ell llofigne mine, tine. 21). In kc de ed sunt sad ea is, se slice mine escii sad mine hiii. 22). La Dundre se pune a 'naintea vorbelor alemdid, aldutd, atuna, etc. fn Macedonia suet multime de vorbe la cari se adaugd un a la 'nceput ; mat alles vorbele care 'ncepd cu r: Artimdmi, Ties Roumains de la Macedoine possedent de rares aremdne, aride, aua, alichire, analt, asgunire, alavdare ,asburare, aptitudes industrielles et commerciales ;on pent facilement ascapare, In loc de Ronanti, remdne, ride, urz (latinesc uva va se juger combien ii serait avantageux pour les Roumains des dicestrugure), lire, 'nalt, gonire, laudare, sburare, scapare,etc. in dialectul de la Roma, se observa acellasT fenomenarritorno In Carpathes d'entretenir avec eux des relations intimes. II est kc de ritornb,etc. 26). Fi se pronuncidhi, g astfelslicemti bien vrai qu'il ne saurait etre question d'une union poli- hier, hicat, a hibd, In kc de fii, fier, ficat,sfld, etc. tique ,rendue impossible par l'eloignement gdographique; mais la nationalite roumaine n'en recevait pas moins dans toute l'Europe orientale un accroissement considerable de force et d'infinence si les Tsintsares, au lieu de faire cause Pirpirunele sau Paparud.ele in Macedonia commune avec les Hellenes et de considerer la Greco comme leur patrie, se souvenaient de leur origine et se declaraient solidaires de lours freres de Dacie. L'exemple des Tsintsares Avemii 0 la nor Paparude ,insg le numimil etablis eu Autriche et en Hongrie est bien propre 4 montrer ce Pirpirune. que peut produire l'intelligence et Pactivit6 de ce petit peuple. Dupg duminica Tomii, daca tredi doe, trei septe- 11 est probable qu'il y avait dejh des Roumains mace- doniens parmi les Grecs, qui au moyen-Age venaient chercher mani fgrg se ploug, Romanii gasescil cg. e de lipsg a fortune en Hongrie comme artistes, architectes, negociants, pune se jóce Pirpirunele, ca sg adducg pleie. etc.;il en vint certainement aussipendant les invasions Ug fag din celle mai serace este accoperitg mar turques, mais on les confondit avec les Grecs, les Serbes, pe tot corpuli mai alles ping la briC, cu stevie sau et des Bulgares. Ce ne fut guere que vers la fin du siècle dernier, apres la publication des Recherches de Thunmann1), cu fericd (plantg numitg in Carpati ferugd, 0 in limba quo les auteurs de statistiques commencerent h distinguer francesg fougere). Pe feta asta o 'nsogescii rnulte alte les Tsintsares et leur consacrerent une mention speciale 2). fete de Românii, i mergii din casg 'n casg la vecini. A la meme epoque, h Vienne,Pest, Novi Sad(Neusatz), Pirpiruna jócg; allelalte cantg. Zemun (Semlin), Miskolc recurentdiverses immigrants qui 5ila nor este obiceiul se se arunce apg pe nea- devaient jouer un grand Ole dans leur pays d'adoption. teptate, pe ascunse, assupra Pirpiruner. Sgtenil nostri Au premier rang des immigrants dont nous parlons se place Simeon Georges Sina,qui fonda h Vienne la celebre sunt convin0 Ca aceasta e necessar pentru ca se plOug. maison de banque connue dans toute l'Europe. Simeon eut Ca resplatg, se dg faing, panei unt Pirpiruner. pour successeur, ,en 1820, son fils Georges, a h Serres Dupg ce a cglindat peste tot satul,Pirpirunasi vers 1785, mort h Vienne en 1856. Celui-ci,qui donna amicele er, facil placinta cu fginai cu untul obtinut; un immense developpement aux affairesde la maison et recut du gouvernement autrichien le titre de baron, conserva o coca, i apor mergil de o manâncg la fontâng. Insg toujours le souvenir de son origine.On assure qu'avec sa ritul cere ca plgcinta se fig mancatg, stand fetele cu femmeil ne parla jamais d'autre langue que le dialecte piciórele in riuletul unde trece apa de la fontang. macedonien 3).Le troisième Sina, Simeon Georges, ne en Numar urmatórele versurr 'rni adducti aminte din 1811, mort le 15 avril 1876, parut, au contraire avoir ate se cantg de Pirpirune: completement oublie sescompatriotes.Ses sympathies se partagerent entre la Grece, dont il fut4e representant of- fidel h la cour de Vienne, Dialectul macedoRen Traductinlle In dialectul &man et la Hongrie, qui le compta parmi ses magnats 4).Athenes lui dut la fondation d'une Pirpirund Paparudd Academie des beauxarts, pour laquelleil donnaen une Se readund Se aclund plVie, cld ploie, cid pkie, di. pldie, z) JohannThunmanns Untersuckungen Uber die Geschichte der astlicken eu- ca si créscd agrele, Ca sd créscd recoltele din campa, roAischenVaker(, 1774, in 8). Agrelei avhiliele, recoltelei Nide, 2) Par exemple Schwartner, Statistik des lanigreicks Ungern, 2. Ausgabe Avhinelei ierghile, Villei ierburile, (Ofen, 2809, in -8), I, 138,et Csaplovics, Gemade von Ungern (Pesth, 0829, in -8), I, 207. ierghileicuriile, ierburilei pddurele, 3)Albina,11 (23) aprile 1876. curiilei verde(ele. adurelei verdeturile. 4)Commebaron de Hodos et de Kizdia.

103 --

ALBUMUL MACEDO -ROMAN seulefois un millionde drachmes. Les Magyars eurent ginaire de Grabova, en Macedoine. Son oncle maternel egalement part A ses bienfaits, enfin les Serbes eux-memes thanase Grabowski, apres avoir longtemps habite la Hongrie eprouverent les effets de sa munificence. Seuls les Roumains septentrionale et la Galicie, oA ii avait donne au nom de le trouverent indifferent;il se prononca meme solennelle- son pays natal une desinence slave, s'etait fixe h Pest; ce ment centre eux en 1860, lors des demeles qu'eurent en- fut aupres de lui que le jeuneaguna vint achever ses etudes. semblePegliseroumaineetPeglisegrecque de Bra§ov Bien qu'il ne se fat d'abord occupe que de la philosophie et (Kronstadt). On a d'autant plus lieu de s'etonner de cette du droit,ilse sentit entralne vers Mat ecclésiastique. indifference,ou plutOt de cette hostilite que Simeon avait Un autre de ses parents, Maxime Manujlovic' ,(3veque de made deux de ses filleshdes princes phanariotes, qui ont Ver§ell lui servitde guide etdeprotecteur danscette la plupart de leurs proprietes en Roumanie 1). nouvelle carriere. D'autres banquiers viennois, moins puissants que les Sina, Les Roumains n'avaient alors aucune influence dans Pe- mais influentsencore par leur richesse,les Dumba, nous glisagrecque-orientale de la Hongrie, eglisequi relevait offrent un spectacle presque semblable. Si le pere n'avait tout entière du metropolitainserbe deKarlovci. aguna, pas tout A fait oublie la Macedoine, le fils, Nicolas Duinba, entre dans les ordres au mois de Novembre 1833, fut aujourd'hui depute au Reichsrath, est un fervent apetre du pendant longtemps confondu avec les moines serbes;ii dut gennanisine ;iieut bien Cependant donner chaque amide habiter un convent de la Sirmie et renoncer a l'usage de son offrande au balde bienfaisance organise par les *-la langue roumaine. Ce fut ainsi qu'il franchit les degres dints roumains de Vienne, mais c'est ,croyons-hous, tout inferieursde la hierarchie, mais, parmi les Serbes comme ce qu'il fait pour ses anciens compatriotes. parmi les Roumains, ses hautes capacites lui assuraient un Parmi les familles tsintsares qui out gagne de grandes brillantavenir. En 1847,ilsucceda comme eveque de fortunes en Hongrie ,ii n'en est guere qu'une seule qui TransylvanieaBasile Noga. Revenu au milieu de ses com- soitrestee sincerement attacheeA sanationalite ;nous patriotes,ii n'eut plus des lors qu'une pensee :rendreit voulons parlor de la famille Mocioni, l'une des plus consi- Peglise roumaine en Hongrie l'autonomie qu'elle avait perdue derables de . Les Mocioni ont conquis, soit par leur depuis Pannee 1700. La lutte qu'il eut A soutenir contre attitude ferme et courageuse pendant la lutte de 1848 et les Serbes fut longue et difficile. Le patriarche Rajatic', qui 1849, soit4par les nombreux bienfaits qu'ils ont repandus en 1848 et 1849 avait. Re leplus ferme soutiende la autourd'eux, des titres durables A la reconnaissance des monarchieautrichienne,etait unadversaireredoutable. Roumains. Nombre de jeunes gens originaires du Banat et Cependant aguna ne se laissa pas decourager. de la Transylvanie, leur doivent leur instruction, et, sans Les services qu'il avait rendus lui aussi A la cause im- parler d'une foule d'ceuvresutiles auxquelles us ont con- periale, Pascendant qu'il avait su prendre sur son peuple couru, Rs ont longtemps ete les plus vaillants defenseurs donnaient une grande autoritehsa parole. Tout en com- des Roumains de la Hongrie, tant au sein de la diete que battant pour la liberte de son eglise,iine negligea rien dans lour journal l'Albina. Si, depuis trois ou quatre ans, du reste de ce qui pourait contribuer A la prosperitede leur ardeur a pan se ralentir,,si des internsfinanciers sou diocese. II avait toutes les qualites d'un homme d'affaires ou autres les ont tenus eloignes de la politique militante, et, comme un vrai fils de la Macedoine, connaissait la puis- ii n'y a pas h craindre qu'ils renieat leur passe; leur nom sance de l'argent. D chercha donc6, se cder des ressources appartient desormais A l'histoire roumaine. pour les reformes qu'il meditait, Our ses pretres, pour ses Ce ne sont pas seulement les grands banquiers ou les eglises, pour ses ecoles. II mit habilernent a profit Pinfluence grands proprietaires qui peuvent accroltre Pinfluencedes personnelle qu'ilvait acquise aupres de Francois-Ioseph, &mains dans la monarchie austro-hongroise. L'esprit d'i- et obtint directement du monarque des subsides importants. nitiative qui distingue les Tsintsares permet A des hommes Les efforts qu'il ne cessait de faire pour sesoustraireI places dans des situations beaucoup plus modestes de rendre Pautorite du metropolitain de Karlovci furent enfin couronnes de grands services b,la cause nationale. Ne doit-on pas de succes. Des reserits tin 25 Juin 1863 et du 13 Aoilt retenir le nom de ce negociant de Miskolc, Georges Tricoupa, 1864, confirmas par la loi hongroise de 1868, ont separe qui,en 1770, avant que lea Daco-Roumains eux-memes la hierarchie roumaine de lahierarchie serbeet reconnu possedassent une granimaire,fit imprimer A ses frais hi l'autonomie des deux eglises. Cette mesure si avantageuse HeuroIrsteiz d'Anastbase Cavalliotis 2), le premier livre qui pour les Roumains,hqui elle permettait do s'occuperde- nous fournisse des renseignements sur le dialecte macedo- sormais de leurs affaires nationales, favorables aux Serbes nien Ne faut-il pas citer parmi ceux qui ont bien merite cux-memes, qu'un antagonisme prolonge avec les Roumains des Roumains Georges Rozale medecin qui publia en 1808, ne pouvait qu'affaiblir, fut l'oeuvre deaguna. Ce fut lui kVienne, un apercu de Phistoire de ses compatriotes 8) et encore qui assura hi continuite de toutes les institutions Georges Boiagi, le professeur, A qui Petude du grec et du qu'il avait atablies,en fondant des caisses speciales pour serbe ne fit pas oublier son idieme natal, et qui publia en l'entretien de chacune d'elles. Ii ranima le zele des hommes 1813 line grammaire macedonienne ? riches qui se montraient indifferents au sort de leurs com- L'exemple le plus frappant de ce que peuvent l'intelli- patriotes. Grace a lui, un de ses amis d'enfance, mort en gence et Pactivite unies au sentiment national nous est 1870, Emmanuel Gojdu, que Pon avait parfoisconsidere fourni par la vie du metropolitain aguna ,dont nous ne comme un renegat,laissa aux Roumains une fortune de pouvons nous empecher de dire ici quelques mots. plus de 300000 florins, dont le revenu devait etre consacre Anastaseaguna ,qui priten religionle nom d'Andre; A subvenir aux besoins d'uncertain nombre d'etudiants naquit h Miskolc le 1-er Janvier 1809 (n. s.).Son pere, danslesuniversites ou lesecolessuperieures.Plusieurs qui se livrait au commerce des vins de Hongrie, atait on- Tsintsares s'associerent aux muvres deaguna; c'estainsi que Theodore Mutowski et Georges Grabowski laisserent par a) Le prince Mavrocordato et le prince Ypsilanti. testament de petites sommes a l'association transylvaine1) a) Thunmann, x77. 3) ;azicoats n8vi Tim Pottalcov greei2-a-v imolucgcvtival dont l'infatigableprelat avaitete leprincipal fondateur. Bacixcov, gaot xceronsolicriv civrigrieav Toi; .dovveiflecos, traduites en roumain par Sergiu Hagiadi (Craiova, 1867, in -8). 4)rectlyzaTexii ecopavocii,'aj'rot,uctsto8ovofilaxmli (Vienne, 1813, x) .Asociatiunea transilvani pentru literatura romani si cultura poporulul in -8), reimpriineeBucarest en 1863 par les soins de M. Constantin Negri. minims

104

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Quand 11 mourut, le 28 Juin 1873,IIrdpandit sur ses Nu vorbiram de pictura. compatriotes de nouveaux bienfaits. 11 leurlaissatous ses De que ginte sO fie fost zugravii din Byzantiu? biens, dont ilconstitua un fond perpdtuelet inalikable, Quine ne o ar pute spune?.. destinft augmenter les ressources du clergd, des dcoles et Se scie quo 'n Italia in epoca renascerii, primii de la typographie mdtropolitaine. pictorii sculptori fin-6 argintarii. Tel fut Andrd §aguna dont la vie a fourni ddjh la ma- Asa Orcagna quare a lassat fresche la Campo-Santo, Eke d'une volumineuse histoire 1). Ses ennemis ont pu lui ask Donatello, Verocchio, Brunelleschii alti multi. reprocher un caractère trop eutier et des procddds trop despoti- Se nu uitamu quO i astacli argintarii români facu ques (ddfauts ordinaires aux hommes qui ont conscience de icOna mai intrega de argint, afarO de figura: si mani. leur valeur et des services gulls rend ent aux autres); ii n'en Ore a lucra, vestinintele santului in plug de argint, mdrite pas moths l'admiration de ses compatriotes, Puisskt les nu este a dessina, ?.. Ore a saph arabesche pe metal, cum Tsintsares fournir A la nation roumaine beaucoup de reprdsen- facu ciselariii argintarii români, nu este a dessina ?.. tants aussi dminents ! Astacli, in Macedonia, bisericelei icOnele sunt mai Path, / adessea zugravite de Romani. le 27 fivritY 1880. 17.7. Ar fi pré lung se vorbimu de mosaice. Sciinta quare studia, pe om in timp.si in spatiu, ne /224t, caz.4nai inveta quo artea este produsa totd'auna, in ori- que terra; de gintea aqueea de unde essu mesteriipi lucratorii. Conclusiunea nOdtra este quo, forO se ne mandrimu ARTEA ROMANEASCA afarO din calle, putemu clicce quO aartea pretinsa by- azantin6 este arte eft& din creieri romAnesci.4 Elementul domnitor in imperiul byzantin, laici ca Kannitz ethnographul distins ne attesta quO in picalueri, fu compus nu atat de Greci quat de Athena, Belgrad si Constantinopol, constructorii de Arnauti grecisati de limba. case si biserice, Ille,sterii Mande de astasli, sunt Nu e ginte quare sè'pischimbe idionpl mai cu- in mare parte Romani din Sud. rend ca Arnautul. Scriitorul austriac ne marturesce quo e de mirare Populatiunea insO de unde esirO lucratorii mesteri aptitudinea Romanului pentru architectura. Quo in alle- pentru meseriile artistice, fu, caiacli, popula- l-alte cetati din peninsula balcanica, nu sunt alti mesteritiune romanesca. de case afarO de Romani. Pentru elementul domnitor, onor era. si fala d'a Preambla-se quine-va astacli in Turcia, Bulgaria si nu se pricepe la nici ua meserie. Serbia, si va constatà quO zarfuri gingase, candele de bi- gArta era, darO produsit de Romitni.D serica, si geamii, bijuteria de filigran, pistóle ciselate, ma- nere cu incrustatiuni, vestminte brodate artisticamente PINTEN. si mult jinduite de Arnauti fuduli, si in fine ua.' intrega argintaria, iessu din mainile Romanului macedo-epirot. NUMELE MEU Argintarii din Crusova, din Bitolia si din Salonicu sunt toti români. PinO si in Bosnia si Hertegovina, pino 0 in Cairo Dragi versuri, frunzele 'nverzescii, si Alexandria sunt argintari români. Dar... maine, cind voiti fi uitat, La Nisi (Serbia) si la Vidin, se fabria cercei si 0 sa,'ma.faceti sa gindescil bragiari in filigran de ua gingasia rapitóre. Toti lucra- La frunzele ce s'au uscat; torii sunt Romani din Macedonia si Epiru, Femeile bulgare cu anevoia se decidu se lasse bi- aci al meu nume nesciut, juteria romanesca pentru sticlaria colorata precupetia Pe linga-atitea nume marl, de tolbasi ovrei. Va fi un trunchiu necunoscut Astäsli traiesce in Constantinopol Romanul Vasile tntr'o padure de stejari I Almina, mester b6tran quare construf un mare nume'r de case frumOse 0 de geamii imposante. Aquestea 's faptele. e e Que esse d'aiqui ?.. Anthropologia moderna ne inveta quO aptitudi- nile gintilor se transmitu, ca si alte caractere, din generatiune in generatiune. Unpopor luminat, harnici eco- Grecii sunt astacli tot ash indemanateci marinari ca nom este ca ua minge de gumilastic; si strabunii bor. Tiganii, quari pinO mai de-una-cli erau singurii no- cu cat va fi isbit mal tare, cu atit se stri ferrari, sunt descendinti ai aquellor nomasli quari va Inä1a mat sus. addusserO in Europa industria ferrului. Daca astasli in peninsula balcanica Romanul este cel mai indemanatec mester de case, pietrar, argintar, bijutier,ciselar (sapator in metal) si lucrator de vest- SAVANTUL SI POETUL minte brodate cu aur, apoi tot el a exercitat mese- riele aquestea in epoca imperiului byzantin. avantul cu compasul mesoara marginitul, Poetul cu gandirea strObate infinitul; Arehiefiscopd qi metroiSolitul Andreisi baron de .et.g.una,de Nicolau Popea (Sibiiu, 1879, in 8). Al unuia e locul, al altuia e timpul,

105

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

Savantul cu sciintia, Poetul cu Olympul. de curind generalulii rusii Gurco cu guarda sa. Ordi- Savantul trist pgtrunde a lumeT adâncime, nele ce priimeai escuadele de patrule din anteposturl Poetul vesel sboarg prin sferele sublime, eraii forte severe ,militaru era obligat sg infrunte Sicand Dumnesleirea isbeste peptul lor, frig5, cgldurg, plOe, zgpadg, Rime, somn5, obosealg, Atuncl Fraternitatea i strange cu amor. sg incetesle d'a fi om ca sl fie ostean, cg.cI dusmaniT, mai cu seamg in acelle timpuri cgnd se prevedea apropierea desnodgmintulul terribilel drame, sg servea de tote armele, de fortg si de duplicitate spre a in- sela vigilenta privighetorilor cellor maI ne adormiti ca sg communice cel din afOrg cu cel strinsT intr'un brig de otelO in scorborele Plevnel. algrasiulul romgniffu incredintatg astg grea sar- cing in partea occupatä de Romgni, ieliüivapi nOptea bgtgtorea intr'una drumurile laturase dintre sioseaoa de la Biela spre Plevna pgng la sioseaoa ce esa din Plevna spre a merge la Sofia, ocolind Gri- vita, Verbita, Clisovatu, Ribisa, Susurlu, Caradaclpi Vc ine earna, vine earnal» Opanezuli infruntand la fie-ce minut intglnirT pline imi sopteste ne-'ncetat de marl primejdii si lipsite de strlucirea gloriel. Frunsla, care 'ngglbineste, Floarea, care s'a uscat. II «Vine earna, vine earna Nog era la num& obscuril viterf care infrunta plOia Aud5 corbii croncgnind, piventuld inghetat, opt soldatii unt caporald; tru- Si la glasul lor respunde purile lor trernurail de frier in Osuptirica manta pe Vèntul toamnei greil gemgnd. care intemperiele si ug grea campanie o maltratasse cu totul, apa de plOe r6sbisse prin mondir pgng ia cVine primavara, vine b pelle,cai lor pe jumgtate despotcovitf se poticnea Fericitg respund eu iner'una alunecAnd prin drumulO cent" mocirlos, dar indatg florii fluturi cu tote aceste eT innaintaii förg precurmare nesocotind Sg trezescu la glasul mett chiciura ce le isbea fata. Caporalul mergea innainte. Ehl ce mai osteantil Toate-'su eargsi inver0e ce mai Bucurescean 1ce mar mgndrete de ma1aci5 o- Riul curge strglucit boreanti fusesse innainte d'a cgdea la sortn Stanje- Codrul murmurg, sopteste nultiburSerban vodg r6mgnea in josulti statureT luT Ca 'ntr-'un dor nemarginit... piatra se fgcea fa'rime in pumnii luT de otelit Ellii de cgrid era pe lume nu scia nici ce e frigul, nicl ce Toate le-am trezit cPin moarte e fOmea, nicl ce e oboseala cgci pe tote le indurasse de Prin un singur, drag cuve'nt, cgnd se ngscusse si se deprinsesse crestinul cu elle ca Eu le-am slis sg se destepte cu nisce jucgriT; d'aceia ell5 nu era nicl 1.14 data tristil, Ca' amoru-i pe pament 1 ci in tot-d'auna ii vedeal veselii, voios , bine dispus. c/a,2. Cgnd mergea la horg cliii cgnta, cAnd mergea la m6rte a/A2;4020c- iargsi cgnta; cum putea fi vre un soldat codaciii sub co- manda until caporal ca Brigadierul Nit Bot-de-crapii? III De astg data brigadierul nostru nu cgnta ci mergea cu pasil messurat in fruntea escuadel salle ,isT in- struna calul ca sg facg ce115 mai pucin sgomotii si tl fgcea ochii in patrui urechile in optil ca sg nu-I scape PINDULI CARPATUL dimic ne bggat in seamg p'acea procletg de vreme. Pe cgnd mergea astfell5 incetinelti dar förg de in- Episod din istorla resbelului IndependinleT Romântei. trerupere, calul brigadieruluT se opri in loca f6rg voia stgpinu-seit ciuli urechile, sbgrli coma, gmfla ngrile si scOsse din peptu un5 ninchezatil usiure dar semnificativ. StatI, strigg Nitu, cg Zaplan all5 mcii mirOse Era pe la inceputul inner lui Noembre annulti ce-va ne plgcut. 1877, nOptea iTntinsese vèlurile salle de negurT Top' cai se oprir isoldatiT trasserg cu urechia. peste suprafacia globuluii ul plOe mrunt i pg- Scar-Pita de care 1esclama unti soldatflude trunzAtOre luptandu-se cu ascutitul5 fluerat al crivè- plugar5' crescut sub inima carulul. tuluT cgdea deasg si resbitOre preste campiilei satele Tropotil depgrtat de vite multel adaosse aitti Bulgarii pe care le pustiisse grozgviile resbelulul. soldat al cgrui tatg fusessechirigii. TocmaT egnd nOptea era mai tntunecósi plOia Trebue sg fie unii convoiil turcescii, urmg anti mai repede, adic g. pe la opt ore din nOpte, ug escOdg treilea soldat. de vre-ug nog cglgrasT Romani' pgrgsea Dolni Metro- Pe el% mg1i ce-o daD.et,striga Nitu fl- polulti si se indrepta spre Telis pe care '15 occupasse cindu-sT crucei &and pintene calulul.

[13,262.] 14

106

ALBUMUL MA CED 0 R OMAN

tntr'ug clipg escuada de cglgra0 Romani dispgruimpungti, ample aerul de scanteele ce esti din sgbiele ca ug alucg, in negura noptii ca cum cai lor ar fi lor iadgp pgmintul cu sudOrea isangele lorpi fost intearipati. furia lor se inmultescei inver0unarea lor se impros- pateacla cadi uniiiali1 sunt bravii unilialtii IV sciii a se bate 0 nu potti sg se dovedeascg uniT pe altil. In sfir0t dupo ug muncg d'aprOpe uà org Carpatulti La ug distantg Ore-care de local de unde pornisseinvinge Pindulti, calara0i intinde la pgmint fora de ca nisce smei cg1gra0i nWri, mergea a lenebàltä- viataease arngup, cincl din el' pusse pe gOnk altY càind printr'un dedal de gropi §i hopuri und convoiti cinci dumanii nu remane pe campia de luptk intre de vre-ug trel-cleci de care incarcate cu proviclii murinçlii ce horcaiadi boi ce mugeati, de cat doi trasse de cgteease bol. luptatori ce Inca se batti :Nita Bot-de-crapti briga- Innainteai innapoia convoiului calaread cgte §ease dierultii ug namilg de Turcii. arnauti armati pantg in dintii de ambele lgturi ale unultiialtulti sunt voinici,i unuldi altulvi- carelor trei-cleci§i mal bine de ba0buzuci grOsnici tejl,dar insfirOtti Niret4esce a ucide calul adver- la infgtipre care isbeati inteuna cu nisce bice grOse sarului setii dupo ce'lii restOrna la pamintti, se pra- sinodorOse in spinarea bietilor Bulgarl ce manaii boi. pgstuescei ellti peste densulti. Turcul caclind 41 rupe Care le ne unse cine scie de când scartliati cobitor, sabia in dog §i ne mai putind sg se lupte 41' lgtesce boi ne-mancati cine scie din ce vremuri mugeah spatele pe paminti asceptg mOrtea fora de spaimg. plangetori BulgariT lichniti de fOmei sdrobiti de Mori pggine,striga Nitu puind virfulti sabiei obosélgi durere gemeati infundat. Inteast timpti pg- salle in peptuld du0nanului invinsil. clitorii lor 41 petreceati unii rontgind ce aveati prin Eg nu escg paging, eg nu escil Turcg. Arrneing desagi, a1iT mijind ileggnindu-se pe §ele ialtii escg, striga invinsulti cu putere. cantand ug manea lingi adormitOre ca sg le trecg Românti1 esclama Nitu, oprindu-0 sabia tocmal de uritti. Erati aprOpe de Plevna, de locul, ande eraticand era sa se infigg in peptuld invinsului. grgmaditi ma de mil de inimicii cu tote astea mer- Da, armanti din Pind, arman Macedoneanti; geati a lene ifin-a grije ca cum terra lor ar fi fostdar cei tu esci Armand' ? ne bantuitg de nicl ug primejdie. Apa a fost Turculti NegreOtti, respunse Nitu cu mgndrie, eti suntti piap, va fi cgt va trgi. Romanti din terra Romanilorti. De ug data unti tipettiterribilti le isbi urechile, Arman din terra Armânilor 1esclama Turculd unti ura formidabild predomina sgomotul produs de cu mirare sculgndu-se de jds i uitandu-se nimitu spre elementei scOsse din toropealg pe sectarii semilunet cglara0ulti Roman. Dar ce feili ? ati Armanii terra ? Ghiaurill strigara ba0buzucii spaimantatii förg Cum nu, 0 terrai stapinirei Ostei Dommi sg ascepte ca sa vaclacap.'suntti aruncarg cat colo alld lor Roman. bicele, uitarg cg erati armati cu unti arsenalti de arme Oh 1du-me, du-me acolo unde Armanii impa- de toth soiulti§i o luarg rasna pe cgmpiei dispg- ratescti, striga. Turculd cu find cuprincrend cu bratele rurg cai umbrele in neguranoptiT. peptul fostului seti 'adversarti. Bulgaril scgpati de ace ce'i tiranisa dgdurg 0 el Bucuros, dar cum se face ca tu Roman sg fad dosuld uitandi vitei care numal sa scape cu viata parte din armia Turceascg? siarnautii remgind singurl se stranse la ug laltg, 41' Parintii mei de gróza Grecilor s'agturcia adusse aminte cg sunt strenepoti aT lui Sckender-bei Ce grozavie1 vino, oil de ce lege ei fi, sangele 0 se pregatirg sg infrunte primejdia. apg nu se face, terra ta iT intinde bratelei fratii Necunoscutul du§man sosi repedei impetuosti ca tei te strangti cu dragti la sinti, caci Romanul pri cum vijelia, otelele se incruci0arg, pepturile se isbirg, res- siori unde o fi este 0 remane Romani:1'. pirgrile se amestecarg 0 mai nainte d'a se cunOsce Pe cand crivetulti fluera, boi mugeatii murindil sinumera, sangele tipi din vine omenesci, tipete de horcgiail, doi fraT, doi Romani de 0 purtati uniforme durerei turbare se impräsciarg in spatitii pismap de du§mani se aruncati cu dragoste unulti spre altul. mOrte 41 intinsese in aerd cobitOrele el brave ca sg Pinduli Carpatul se strangeati la sinti. priimeascg jertfele ce i se aducea. Precum doi tauri de ug potrivg puternicli de ug V potrivg inver0un41 se napustescil unul spre altul cu turbare, se isbescd in capete, se impungti cu cOrnele A doua clides de diminegg intrg incuartierulti 0 se impingd' cu vertute fora ca sg pita reu0 ca u- generalti allti cavaleriel Romgne de la Dolni Metropol nulti sa dovedeasca pe cella altdi astg neputere IT unit convoiu de trei-sleci care incgrcate cu grgnesi invegiuneazg i mai mult 0 le indoesce fortele, astfellti nog-cleci de vite,iar cavaleria Romang numera unti §i celle dog cete de di4mani se atacg, se isbescd', se osteanh mai multil.

Bucurescr. Annul .r88o Ianuarie 7.

107

ALBUMUL MACED 0 - ROMAN

APOSTOLI MACEDO-ROM AN I Locuitorii acelui orasiu toti vorbescu romanesce s6u cum OW Rosa 1) toti suntu Romani. Avemu de la elu 17-ecozonEteia Tcceecr zoi; aoToR,oytoyuckov xca aijsgt- 1. lVkiehailu G. Boiagi ; Näscuta la Bud'a in Un- pow &coy chdaaxalov, iseoxiiecxog xcet meorromanol xvecov garra pe la anulu 1780, dintr'o familia originara, din Ma- Osochoeov Avacrzaolov Safiallairov MocrxonoArrovovv- cedoara. Educatiunea si-a facutu-o in loculu uascerei, si a z8881C1a, xca vim meoliZov zlinotc heYo3-8u1a, &marl scrisu in limbele: greca, seri* roming si germang. Boiagi unii,syrittozdzov xca xelicrquozoirov xveiov rsiTeytov este in cab' scimu noi, primulu Rominii care a scrisu o Temovna, 'coy xat xocrIviichai satimpivov EX nareaYog gramatica macedo-romanä. Moaxonolsog.I'vercriicav, acced Wrovag zce Boezat, Teattgamli Ocopavtx4 irotaxsdovoli1ap24 ovoth- lielpO, (1770), in 8, p. 104. Acestu opu cuprinde unu Abe- c49.8co'ce zat 7reorrov sot; vog ax&coa 157a) Mizaill Mao- cedaru grecu gi unu vocabularu de 1170 cuvinte in trei limbi : t471, dtcYamtalov zsg tia2.0ELInvoc7c axobig. Boma- grecesce, romanesce si albanesce, cu litere grecesci 2). Cartea nische oder Macedono-wlachische Sprachlehre, verfasst ne este cunoscutg numai dupa reproducerea lui Thunmann p. und zum ersten male heraus gegeben von MichaelG. Bo- 181-230. Opulu lui Cavallioti, este monumentulu celu mai jadschi, tffentlichen griechischen Lehrer der hiesigen National pretiosu, ce posedemu despre dialectulu macedo-romanu. Ori- Schule. Ev Btsvvii vç Avotetag., cvezmoyeapa ginalulu astagi nu se mai pote gag, mentionatulu vocabulara zov Icoavvov Evvese 1813, in 8, p. 228. inse lu avemu conservatu prin Thunmann, loculu citatu. Pre candu Boiagi a publicatt acest'a carte, erg, profesoru 3. Constantinu Hagi Cehani, romknu cu intine cu- de limb'a grecesca noug in Vien'a. Acestu barbatu flu alu noscintie, care comuniel lui Thunmann multe scientie, despre civilisatiunei si invetiatei colonii din Moscopolea, a mai la- originea, intinderea, numerulu populatiunei sialto impre- satu si alte scrieri, din cari traductiunea Evangeliutui" giurari ale Macedo-Romaniloru si Albanilor. comentatu in gramatic'a D-Iui Maximu. In Locothea II p. 4. Danielu, barbatu eruditu si autorulu unui Dtictio- 198 gi 203 mai vedemu inseninate incg urmaterele doue naru grecu modernu, meso-romanu, bulgaru si alba- carti de ale lui Boiagi si anume: Orbis pictus de Amos nesu, tiparitu in Yien'a la 1802. Comenius, tradusu in 10 limbi: latina, &mesa, italiama, Ehayoyxzitclocoxa,Itct 7r6eUzovaa 24oc0v 1-erect- daco si macedo-roming, neo-grecg, rusg, seri*ungare, si y2adOov 'cow,csoodecov xotvciivchcamcov, licatiiç germana, in 40, anuncia,tg in Yien'a la 1819. Seurt'a gra- (170; ecottac, E.* sv Mourta 162,azt, 'C/N fiovlya- maticäneo-grecel,(Kurzgefasste Neugrichische Sprach- et* xcetvficalfiavvrixw.Etpcs,9Etoa acrea rrovcurls- lehre) pentru junimea greca si germang, tiparita in Vien'a aquercccov xat Aoytomaz-ov dttiamccaov, omovottov xat la Dim. Davidoviki 1823. tegoxiiento; xvecov JavoiA, (Mtzcaii Adceptri HcezVi) yob' Boiagi este celu de antgiu, ce avt curagiulu se dicg lumei EX 3106X07tOlECOg 1802.S. L. (Ey Mooxonast); in 4 in faci'a atitoru popere, alu ciroru interesu erg a ascunde dep.92; paginelecontinuvocabularula reprodusu mai nationalitatea romang, din Macedoni'a, eh intre Slavi, Albanesi tardiudp Leake ;ergrestuluvolumului continediverse si Greci, este unu poporu romanu, plinu de vietia, de virtuti piese in limb's greca.(BibliotedacentraladinBucuresci strabune, de nationalitate. Gramatic'a Macedo-roming a lui -posede unu esemplaru din acesta carte rarg). Boiagi devenindu rarg si cu greu de gasitli, unu singuru 5. G. const. Rosa. Doctoru in medicina, romanu din esemplaru s'a mai aflatu, dupg care a compusu si D-lu I. C. Macedpni'a, contemporanu ai ilustriloru barbati Budai-Deleanu, Maximu: Bapeda idee de gramateca Macedono-Roma- S. Clein, Petru Maioru si Sincai. Avemu de la densulu: nesa,i ca spesele D-lora G. Goga si D. Casacovici, tipa- '.nazdo'8t4 zcsei wail/ Ropalcov ffset vc dvottctoopi- rita tra seseimpartg gratuitu Romaniloru de a drepta vcov,BL-ezcov,a6ot xazotxotign1 avytalectv z-ov ziovvafisw. Mani. Bucuresei Tip. Statului numita Nifonu 1862 in 8°, Pest. 1808 in 8°3). Alta carte tot dela acesta: TEXVJ yfig p. 153. Repausatulu Maximu nu apucase a termini bine ecgitcavtxiic avamocrsco4 tcs lemma yeamaza, (Dupre urmaterele rinduri: sorierea si leotnra romanésoti, cii litere latine, Buda 1809). Meritarear se o retiparesca Rominii in etern'a memorig a 0 cuniscemu Inse numai din recensiunea lui B. Ropitar 4). bgrbatului invetiatu, ce consacrg ton, vietra sa la luminarea G. POPESCU. natiunei sale, si care fgra indo611 se depuse in mormentu cu o Mare amarire sutletesca, vediendu ca tete silintiele sale fusera degierte, de ora ce compatriotii lui se aratara surgi la chemarile lui." Cucerirea 'ntemeeatg pe puterea 'nvingdtoare, Si repausatulu C. Negri, care totu de una a avutu fericit'a N'avu nicY odineoaM efecM trainici ream idee de a face ceva pentru acesti Romani Macedoneni,se §'atund numal actiunea'T fu cu clreptfi neperitoare, oferi a retipari cu spesele sale proprii Gramatic'a lui Bo- Clnd tricet fu sevthsitti. pe terimul cel moral. iagi, unu demnu monumentu alu -nationalitatiei Romaniloru Aureliani. Asia dara retiparirea acestei gramatici o datorimu Voit dar, campionY nobill, care v'atY ales menirea marelui patriotu Costache Negri. Ea este imprimata in Bucu- Acest adeMrU la lume inc'odaM s'atatT, resci Tip. Stet Rasidescu, 1863 in 8°, p. 208 cu o pre- Fie ca triumful grabnic sv'aducti nemurirea facia de D. Bolintinenu. §i an silintele voastre sfiçY bine-cuvIntat! I In cele din urma Boiagi, ducendu-se cu ducele de Luca in Itali'a, petrect acolt pana la merte, erg, scrierile lui pote ea au remasu in bibliotec'a ducala sea ca s'au pierdutu. 1) 2. Theodoru A. Cavallioti, invetiatu protopopu ro- man. din Moscopolea iii Macedoni'a, patru mile de la Achrida. x) Picot :in Les Reumains de la Macedonie, p. 42 dice ca'acestu vocabularu cuprinde 1070 cuvinte, cu equivalentulu loru romanu si albanesu, mai multe sentintie si piese grecesci pentru copii. 21 Thunmann: Untersuckungen uber die Geschichte der dstlichen Eurojdischen lker I Th. Leipzig 1774 in 80. x) In cartea sa pag. 140 si urm., unde adauge, ca Cavalioti intorcendu-se la 3) Cercetdri desfire Ron:alai dincolo de Dundre, traduse In romanesce de Moscopolea a ridicatu o tipografia in care s'au tiparitu multe carti romanesci. Sergiu Hagiadi, Craiova Tip. Th. Macinca 4i R. Samitca r867, in 8, p. XV 6x. La pag.146 numera mai multi romani invetiati,intre cari Dionisiu Mantuca 4) Kleinere Schrzyten I. Th. Wien x857. p. 182, si urmat. vedi si eEssai szer episcopuluCastoriei. le vocalisme Reumain par C. D. Georgianu, p. roo..

14*

108 i ALBUMUL MA CEDO -ROMAN

Mircea Cel Mare Domnul Valahid, Duce nerasuld g al Omlasuld, Comite SeverinuluY, Despotal DobrogeT 0 Domnul DrastioruluY (SilistreY) 0 p6nd la Mare.

109

,.. ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Ioaniu Imperatore Romano-Bulgarilor 11971207. Ioaniee Empereur des Roumains-Bulgares.

110

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

CORPO SI SUFLETO Paris, 30 Mai 1880. Monsieur, Ea noaptea 'nseninatd; dinainte'd la picioare, Apgru, schinteind, tainic, cerul mg.ndm, Instelat, Vous invoquez deux noms chers et sacrds: Georges Fdrmecat de-acest spectacola, de lumin 1 splendoare, Asaky, Edgar Quinet. Je sais que devant eux, tout Roumain Multd vreme,n nimirei 'n estaztil'atacontemplat ; s'incline ;ils ont contribud 4 fonder la Roumanie. En sou- venir de mon Ore et de mon mari, je vous envoie une page Pe and stam contemplgnd astfel, pe de-asupra unf norti trece Gera si stele, -intio cliph, aa perit, s'ail nimiccit; inddite quo vous me demandez pour votre oeuvre patriotiquO. §i'nainte'mY nu 'ntalneste, nimic alt, privirea'mt rece, Dectt tidburele uncle, unuY lacti ne 'nsufletittl. 4.-- Tot asemenea, orY tare creaturd omeneascd, Rea sat bine-alatuitg, ce sub soare a nascut, Daa nu revelg-un suflet, care s'o 'ndumnecleeasa, LETTRE A U N PATRIOTE ROU MAI N MaY mult alt nu represinta, dectt un nemernic lut.

1-i4n prenant en Occident la ddfense de lanationalitd SOCI ETATEI M ACEDO-ROM A N E Roumaine, j'ai soutenu la plus juste des causes. Je n'atten- e../VVY dais d'autre rdcompense quo le sentiment d'un devoir ac- compli. Votre assentiment me permet de penser que j'ai A.41 and egoismul rece stdpaneste-orY ce fiintg, In acest timpa de 'ndoiald, positif, materiala, exprimd avec vdritd les voeux des Roumains.C'est lit ce Dulce'Y a rod vedea oameni ce 'nsuflatt de o credinta, que je souhaitais le plus. En peuple ne gagne pas en un Se jertfescti unuY scopti mare, urnagresca un ideala I seul jour sa place ausoleil.Je prdvois quele bon droit malgrd Pdvidence dontil est accompagnd ne recevra qua A isgoni sardcia, a xisipi ignoranta, lentement et par degrd la sanction complete des dvenements. A desrobi omenirea de sub jugul lor cumplit, A restitui Dreptatd Gladiul eYi Balanta Ii faudra encore le concours actif de tous les bons citoyens ; CInd o India sacrilegig, a'Y rdpi, all Indrgznit ; en Occidentilsera nkessaire derdveiller,d'exciterde nouveau l'intdret public pour nos freres d'Orient.S'il en A preggti 'ncet unirea iratilor d'un neami singe, est ainsi, quelle force ne puiserai-je pas dans votre sym- De furtuna reld soarte, cu crutlime despartitY, A veghia focul cel sacru,alti fed de a se stinge pathie, pour continuer le saint combat de la justice. le

Iatg nobila menire reservata la ElittI plus grand des encouragements sera toujoursl'adhdsiondes hommes qui vous ressembleut. Vous me faites l'honneur de 0 1dacd cui-va in lume, va sta veodatd 'n putintd me compter au rang des enfants de la Roumanie ; pout etre A face, un visa scumpa noud, sdeving-un fapta reala, l'ai-je mdritd par mon ddvouement filial 4 sa cause et par Va fi numaY celor oamenY ce 'nsufiati de o credintg, ma ferme volontd4lasoutenir, ,taut que leciel m'en Se jertfesca unuY scopti mare, urmaxescti unideald I laissera la force. Foclanl. Agrdez etc. Edgar Quinet. Bruxelles, avril 1856.

jamais les vieilles nationalites reagissent avec au- tant d'energie que lorsque la force et la tyranie tra- L'unite de l'espece humaine n'est pas seu- vaillent a les aneantir. lement un dogme, qui peut etre et a eté nie; pas La race latine est immortelle; elle sera toujours le seulement une belle conception philosophique, quigenie et nine du Monde. peut etre discutee. C'est avant tout un fait C'est en vain que les barbares fondirent sur elle et campèrent dans le Capitole. scientifique, qui ressort de l'application a l'homme La seve des vaineus roula dans ses veines, et ces des lois communes a tous les autres etres or- vainqueurs a la fin tomberent en esclavage; la semence ganiseset vivants. Et ce fait a une grandecivilisatrice germa dans leur cerveau, bouillant avec portée ;car seul il donne une base acceptable leur sang le sentiment ou Part, la poesie, et au fond par tous les esprits a la sainte notion de la fra- de leur conscience la foi qui sauve. Ohl frères d'Orient I luttez avec perseverance; de- ternité de tous les hommes. fendez la terre sainte pouce a pouce, car le sol de Paris, 7 Avril i880. le patrie est sacre. Gardez votre langue, vos mceurs; et n'oubliez pas qu'ici, dans ce pays classique de l'independance, apres cinq siècles d'une lutte acharnee qui cornmenga aux Asturies avec Pelayo, nous avons roule le Croissant sanguinaire, du haut des murs de Grenade au fond

111

ALBUMUL MACEDO - ROMAN

du detroit (Gibraltar) pour ne jamais plus reaparaitrevencedores, germinando en su cerebro la semilla ci- sur le serein ciel bleu de la gentille Espagne. vilizadora, hirviendo en su sangre el sentimiento del Nous formons tousicides voeux pour votre in- arte,la poesfa) y en el fondo de su conciencia la dependance, pour votre libert.,e, pour votre triomphe. fe salvadora. Luchad, hermanos cle Oriente con perseverancia; disputad la tierra santa palmo a palmo, que sagrado A la sociedad. Macedono-Romana es el suelo de la 'Atria. Bucarest Conservad vuestra lengua, vuestras costumbres; y no olvideis que acpli, en este pais clasico de la in- unca aparecen mas fuertes las antiguas na- dependen cia, tras cinco siglos de ferviente lucha ini- cionalidades que cuando mas se empeiian la fuerzaciada en .Astgrias por Pelayo, arrojamos al fondo del y la tirania en aniquilarlas. Estrecho, desde los altos muros de Granada, a la La raza latina es inmortal;ella sera siempre elsangrienta media luna, para no volver jamas a le- genio y el alma del mundo. vantarse en el sereno azul del cielo de la gentil En vano cayeron sobre ella los barbaros y sentaron Esparna. sus reales en el Capitolio. La sivia de los vencidos Todos formamos aqüi votos por vuestra indepen- circulO por sus venas, y cayeron por fin esclavos losdencia, por vuestra libertad, por vuestro triunfo.

Torroella de Monter( 28 Matto de z880.

DI N strinse sintti legamintele, carl ne inlantuescii de pa- mintulti nascerii 1 01 nu'mY vorbiti de chimera: patrie IIDE LA BONN LA COBLENZ" 1) universald ; omulti este o fiintg forte restrinsg in spatiti si in timpti, mica, trecetOre, si, cu tOte aspiratiunile sale cele inalte, precum nu pOte imbrgtisa totulit cu ama, cam de 25 de anl, era de o frumusetamintea, asa nici cu inima globulti intregti. Patria sea fing si picantg si, ceea ce este mai multü, cu o fisio-adeverata a fosttii va reminè tottideuna aceea de nomie interesantg si cu totulti simpaticg: figura necu- parnintulu cgreia sintil legate sirntirile sale: se noscutg, sitotusl cu citg me uitam la dinsa ePaserea cea a1gt6re zb6rg, c2nth, rkkesce, intelege numal pe furisi si pe citti 'rni permitea buna- Dar se 'ntOrce ér la loculh unde ziva a vgslutii.* cuviintai timiditatea mea cu atitti parcg'mYpgrea. cunoscutg. «Ewig nah und ewig weft. a (Eternh departei totusl aprOpe.) Atunci, impinsti de o curiositate neobicinuitg, plecal urechea, ca sg ghicescti dupg limba, in care convorbiá incetti, de ce nationalitate sintti. Asg fl doritg sa legii cunoscinta cu dinii, singurulti mijidcil, care m'ar fi f'acutti sg uitti mai simtitoril singurgtatea, ce me apgsa. /01 ce n'asti cla sg fig Romini», zisel in mine, doritti a intilnl compatrioti de ai mei, si de a vorbl limba terii mele, ale card scumpe accente nu le audisem MARIORA de atita timpti. <

--112

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Era tocmai diva 'n care §i s6rmana aiurézd Se ivire la Balcani Ochiul ei s'a 'ntunecat. §i se puse la 'ncercare Nimic dansa nu mai vede. Dar luna celuminézt, Bravii nostri de curcani; Pe socu'i cdclut in luptd i l'arétl highetat. Mariora ce trecuse Dunerea, late iarlimce La Nicopol se afia; Singure, fire de frice, rezemate de ue. stance, Drept la densul se repede, Mari6ra de ue-date; Sta pe ganduri Dinteun somn greti d teribil pare cd e desceptate. i bfta. Ea se lupte sridicei eapropie de sin Pe oscénul ce '1 repuse glontul crudului peen. Este nopte. and scanteia, Verse bombele ce 'n aer cu sgomot alt eclatat, -*Te gdsesc Bedite. dragli Inima ardea tn mine, Atunci sermana femee, D'al teu dor d éte-acuma eti me aflu lenge. tine. Stepanite (run gaud gr6znic, inima 'si-a sfidat. Nu vedi tu pe Mari6ra?.... Ce, nu pop ca se greesci? Totu'd ea tnainteze, Ai cedut... de ostenéle, nu'i asa ce tu treesef? Tremurind, o, nu de frice, eti-oa ai zdrit, Cand plecasY tu mei Bedite cu oscirea romanescl, Sentinela ce veghieze piceaT tu atunci ce lupta repede o s6 sfirséscde, Inamicul; drept la densa Mariora s'a oprit. Se n'am teml de riimica, ced a casd o sC vii, Senetos, vitézi mandru, pe pept cu cevelerii I Nu'iasa?spune Bedita, inimiOra nuli mai bate? Dar soldatu 'n amutire, Ale tale jureminte de inbire sunt uitate? Ste la postu'i, neschimbat; Dar tu nu'mi respunsli nimica, ci stai rece i tecut, Femea nici uL simpre ScOle-te Bedita drage, Ota çliul. s'a fecut I intfensul n'a desceptat. tn zadar ea IT vorbescesrispune a e sogie, Dar glasul ei se stingei focul Incetéze De wen roman ce lupt, cu ai si, la betelie; Din ochiul sal cel vie; In zadar ea 11 intr6bd d'al ei sot: ce s'a ficut? Ea cade lenge sotu'i pe care Ii veghieze, El nimica nu respunde, ceci la post e surd si mut. In campul cel pustiti I

Mari 6ra desolate. Cand se face diminete Si cu ochii plangetori, Sicand 'Loci acei solda# Bietul sot 0 catd, catd Cari nu mai aii vietd, In tot locul pane 'n zori. Dupe camp sunt adunati; Dar In calei sentinele Mari6ra e gesite Intalnesce tot mereil, MOrta, lange-al ei iubit. Si miile de ghiulele. §i... ea este fericite, Par a trag In pieptul sed. Ceci In cer la regasit.

Al ei sot, unde-o fi 6re? gerAiza-724i Se repaus e. sub cort? £d E remit? Unde II dere? Ofi p6te, c. e chiar mort? Un strigdt de disperare, D'abia p6te se mai dea, M 0 RA L A De si el peste hotare, Nici un echo nu avea. (Dup'e Büchner).

Dar romance e sublimi chiar la nenorocire, On dud este ca acuma dominate de iubire. Principiul adeveratei morale are de basä Decd. viéta este stinsIn berbatul s6u iubit, reciprocitatea. Nu putem der gdsi un cdlduz mai Stinse va fii Intiensa, pentru ca tot s'a sftrsit. Visuri dulci de fericire, numai pote snutrésce, bun pentru purtarea nOstrd morala, de cat cu- Veduve, tn este, lume, la ce 6re se treesce? noscutul proverb : Ce fienulifilace, altuia nu face,, seu yeti tu altora ce vrei casalefacti Mari 6ra e superbe, cu cositele'i pe spate, fie ei) Acest proverb este un adeverat cod Mute d'un vent usor, Cu ult fot e. scurticice, pici6rele desceltate al virtutii §i moralei cu mult mai bun §i mai Si ochiul scanteietor I simplu, de cat cel tnai voluminos manual de Cu pasul ei ca de anger, majesti5si senine, Ethica seu cel mai bun sistem religios din lume. Ea perea el dada 'n vent I Dar d'ul-date se opreset, ca un fulger de lumine., Tote regulele morale! basate pe consciinta, pe Si 'ngenuchie pe plmantt religiune seu filosofie sunt in fata acestei simple der practice regule aprOpe superflue. Acesta re- Campurile ce coprinde cu a ei lung/ privire gula va castiga o adeverata valOre, când fie- M6rtea le-a acoperit, De cadavre; printre de c'ul putere peste fire cafe individ va ajunge la un grad de culturd Cate sotu'i cel iubit. ap de inaintat, in cat sd 'ntelega scopul vietii sociale, raportul, ce esistà. intra el §i societate Este el I...o, d6mne sfinte, Ce tabloti sfisietor I §i va sci sa concOrde interesele sale cu ale so- Printre mii de oseminte cietatii, in care trdesce. Este generalminte cu- Zace si al ei odor I noscut §i aprobat de istorid, cä moralitatea unei

113

ALBUMUL MACEDO -ROMAN societati, ca §i moralitatea unui individ, cresce Pierre(c'estle nom de notre voyageur) avait raison §i se desvoltd in acea mesurd, in care se des-d'Ure gai. 11 revenait de Silesie, oh II avait conquis, par un trait de bravoure, la croix d'honneur et son cone: il volta cultura, consciinta §i cunoscinta legilor me- allaithabiter en pail sa petite maison blanche ,heritage nite a promova interesele generale §i cä in de ses peres, et rien ne pourrait plus s'opposer k son union consecintà ordinea sociald se 'nbundtatesce in avec Marie ,sa bien-aimee depuis l'enfance ,cella dont le raport cu mic§orarea asuprimei legilor penale. souvenir l'avait suivi dans toutes ses campagnes, cello pour qui ilavait prefer6son conge k un grade de lieutenant; Marie dtait sa cousine, Marie etait la plus jolie fille du village. Elle n'etait pas seulement plus jolie qua les autres villageoises mais elle etait encore bien au-dessus d'elles par son esprit et par ses manières. Elle avait 6t6 61evee comme une demoiselle par une comtesse de Pancien regime, sa Palacio del Recreo. marraine. Elle avait puis6 dans cette education aristocratique Alameda de Hercules. une delicatesse de sentiments qui penchait un peu vers le Seville. Monsieur,, romanesque et unefinessed'idees qui semblait alors ne devoir appartenir qul la classe privi1egi6e. Pierre daft fou Votre lettre me touche profondement 1Votre de Marie, il savait qu'il en était aim6 et il lui avait ecrit inspiration est noble et vos efforts seront couronnes de une longue lettre afin de Id annoncer son retour et sare- ment, k l'heure qu'il etait,elle Pattendait sur le seuil de succès. La langue de la mere patrie est le viatique de sa porte, ombragee d'une vigne en festons ;strement elle celui qui l'a quittee et l'espérance de celui qui nait dans prolongeait sur la route ses regards impatients pour le de- l'exil.Ii faut donc la conserver a tout prix, commeviner dans l'espace. Pent etre memo viendrait-elleIsa l'enfant conserve la tradition du foyer, l'homme l'a-rencontre, et alors... Oh! alors la reverie arriva k un tel mour de la libertél Je souscris de tout mon coeur developpement d'extase quo, ma foi,il envoya une pierre, d'un coup de baton, k plus de trente pas derriere lui, qu'il avotre desir; je vous prie, seulement, de m'indiquer caressa son chien trois fois au lieu d'une et que le noble dans quel genre et sous quelle forme ,poesie ou animal se precipita en avant avec des bonds incommensu- prose, lel tribut que je joins avec un sentiment d'or- rables. gueilacelui que vous apporteront de plus illustres Ensuite Pierre entonna de toute la force de ses poumons une complainte du pays, dont voici les paroles. que moi. Quelque occupee que je soies en ce mo- ,A la claire fontaine les mains me suis lavees; a la ment je n'apporterai aucun retard a mon envoi. feuile de chene me les suis essuyees Sur la plus Recevez, monsieur, mes remerciments et les sou- haute branche le rossignol chantait Chante, rossig- haits que je fais de toute mon âme pour la reussite nol, chante, toi qui as le coeur gai Le mien n'est de votre noble projet. pas de meme il est bien afflige C'est que mon ami Pierre ala guerre est and pour un bouton de rose que je lui ai refuse! 1e voudrais que la rose fut encore L'EPREUVE D'AMOUR au rosier et que mon ami Pierre fut encore a m'aimer." 11 se tat tout a, coup. 11 venait d'arriver devant la maison Par une matinde du mois de septembre de Pannee de Marie. Eh bien! oh &it done Marie? Il n'y avait point 1807, un jeune homme de 28 ans environ,le sac sur le de Marie. Comment pouvait-il se faire qu'il n'y eat point dos et un baton 4 la main, s'acheminait sur une route dude Marie? Certainement ii Mit tout k fait impossible qu'il midi de la France.Il etait vetu simplement d'une blouse n'y eat point de Marie. bleue et d'un pantalon de toile,sous lequel s'elargissaient Pierre se passa la main devant les yeux, comme s'il etit des guetres d'une blancheur irrdprochable; mais, quoique6t6 en proie a une hallucination, puis ii se mit en marche rien dans son allure reguliere et dans Pestreme proprete de vers sa propre demeure ,l'esprit rempli de funestes pres- ses vetements quelque chose de discipline qui trahissait des sentiments. habitudes militaires.Plusieurs passant avaient dejk paru Lk une bien autre surprise l'attendait vraiment. Figures- faire la memo remarque;ii faut avouer neanmoins que si vous qu'il trouva, installee,chez lui, Marie, qui tenait un elle ne manquait pas de probabilit6 elle n'etteignait pas non enfant dans ses bras, qui etait la mere de cet enfant, qui plus au degre de certitude de cetteobservation d'un vau- donnait la main k un homme et qui daft la femme de cet deville : homme....Pierrefaillittomber a la renverse.IIsentit En le voyant, sans l'habit militaire, quelque chose qui lui etranglait le coeur et qui de la lui J'ai devind que e'dait un soldat. montait dans les yeur. Il voulut parlor et il n'enfanta que des sons inarticules. A la finil s'appuya contre la muraille Ce jour-lk, la matinee etait belle, un vent tiede secouait et regarda stupidement autour de lui. sur la route le parfum penetrant des noyers dont elle etait Ntait donc, grand Dieu! bleu possible. Mariee k un autre! bordee de distance en distance,et notre voyageur rejoui Caressant l'enfant d'un autre! cette Marie gull avait tant par la benignite de Patmosphereet plus encore par ses aimeel qui etait son seul espoir, son seul avenir, la seule pensees particulières marchait d'un pas dispos, tantOt chas- chose qui l'attachat a la vie! Que va-t-il devenir k pre- sant une pierre avec son baton, tantet accordant une caresse sent? Ahcela lui est, certes, bien egal, on pout bien faire k son chien, un magnifique epagneul qui s'arretait sous la de lui tout ce qu'on voudra. Et ses projets de bonheur ? main de son maitre et repartaitensuiteen bondissant , et sa maison blanche? et sa vie paisible ? et les recits de comme s'il n'etit pu dilater que par des mouvements vio- ses combats? et lecoin du feu? Qu'est-ce que tout cela lents la joie qui l'oppressait. est devenu, mon Dieu! qu'est-ce que tout cela est devenu I

[13,262.] 15

114

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

Mon ami, lui dit Marie, je vous prdsente mon mad et et prdcipita sa marche. Il n'alla pas loin. Au premier tas mon enfant, je suis Ore que vous estimerez l'un et que de cailloux qu'il rencontra sur la route, il s'assit et concha vous aimerez l'autre. De fausses nouvelles vous ont fait son front dans ses mains.11 dtait andanti. passer pour mort. J'ai trahi, par suite de cette erreur, des 11 fut tird de sa torpeur par la chaude haleine d'un chien promesses qui, autrement, m'auraient dtd sacrdes. Je com- qui cherchait a lui soulever les mains avec son museau, prends l'amertume de votre coeur, ,mais je connais assez et par la pression de deux bras qui s'entrelacaient autour votre noblesse pour savoir qua des sentiments plus tendres de son cou. C'dtait son dpagneul ;c'dtait Marie. feront place desormais a une amitid telle qu'elleconvient Pierre, lui dit-elle, je ne suis pas maride, je ne suis h ma nouvelle position. pas mere. Je t'ai gardd ma foi. Me veux-tu pour femme ? Et maintenant ,ajouta-t-elle embrassez-moi et em- Et tonenfant?demanda Pierre ,hdbdtd comme un brassez mon enfant. homme ivre. Pierre embrassa. 11 est a ma cousine. Le lendemain Marie dit a Pierre : Mon ami, j'ai une Et ton mad! faveur a vous demander. Cette maison que nous habitons Encore a ma cousine. Je les lui ai ernpruntds pour t'e- vous appartient. Tromp& par le bruit de votre mort nous prouver ; on m'avait dit que la vie des camps t'avait gad. nous en sommeS mis en possession comme dant vos seuls On t'avait peint a moi comme un querelleur, un debauchd, !Adders. J'avoue qu'aujourd'hui il nous en cotiterait de la un mauvais sujet incapable de rendre une femme heureuse. quitter : nos habitudes nous y attachent, et puis elle m'est J'ai voulu te soumettre h un essai ; pardonne-moi ma ruse. there par des souvenirs d'enfance auxquels vous n'etes point Oh! oui je te pardonne, s'dcria Pierre. Mais, au nom du dranger. Youlez vous nous la vendre? Que vous importe? del, ne recommence plus ce jeucruel.Tu nesais pas Ne serez-vous .pas toujours libre de l'habiter avec nous? combien cela fait mal, quand on aime autant que moi, de Prenez-la, repondit Pierre d'une voixetouffde. Prenez-la croire qu'on a dtd oublid. avec tout ce qua je possede. Je n'ai plus besoin de maison a, present. Dans quelques jours je partirai pour Parmde. in,...,- .41,1,- afr2tu9 v: Et Pierre signa l'acte qui lui eulevait la maison que lui avait transmise son Ore. lin mitre jour Marie lui dit tn- core 1 Mon ban Pierre, vous nous parlez souvent de votre rdsolutionbien arretde d'entrerencore au service.Cela m'enhardit a vous demander une nouvelle grace ,et j'ai besoin de connaitre h fond votre amitid ddvoude pour oser seulement vous en faire la proposition. Mon mad a tird au sort; il /a partir, a moins qu'il ne se fasse remplacer, et vous savez que le prix d'un remplacant est si dlevd que toute notre modeste fortune y suffirait a peine. Au nom de votre petite Marie d'autrefois, puisque YOU voulez ab- solument vous engager, consentez h etre son remplacant. Letopsnous somblo fuir, Innis co n'est On mirage. Cette bonne action ne changera den a vos projets et vous emporterez nos benedictions. C'est bien, repondit Pierre : je serai son remplacant. NousSOROS lo Yvon qui voit fuir le riyago Alors Pierre reprit son sac, son baton, sa blouse bleue, siffia son chien et dit h Marie : Adieu, Marie, souvenez- Onol c'est Illi quipasse A c0t6; vous de moi et queleciel vous pardonne ce que vous m'avez fait souffrir. ntais venu joyeux; je m'en vais le Et c'estnous qui passons dovant 1'Etornit6. coeur brisd. Noble et pauvre ami, s'dcria-t-elle en lui serrant la main, tant de gdnerositd ne pout manquer d'avoir sa rdcom- pease. Chaque matin je prierai Dieu qu'il vous fasse trou- ver le bonheur aupres d'une femme qui yolks mdritera mieux que moi. Ne secouez pas ainsi la tate, Pierre, et espdrez. Tenez ,void um bague de mes cheveux pour que vous ne me perdiez pas tout entiere. Mais, en retour, faites- moi un dernier sacrifices Ma petite fille s'est prise de grande amitid pour votre chien.Si Tonsle lui emmenez elle en Fragment d'un scenario d'opéra intitule le sera malade de chagrin. Laissez-le lui et il ne se passera pas un jour sans que je lui apprenne h benir votre nom. 771ET.7X PLIIIN Pour le coupdes lames jaillirent dansles yeux du Eudore, préfêt des Gaines. soldat, mais il baissa la tete en tdmoignage de rdsignation. au milieu d'une meit de temPte Aliens,dit-il,il faut que le sacrifice soit complet. Il ne me restait plus que mon chien. Prenez-le.. A ces mots il Menaca du baton son chien qui s'appretait gaiement a De noirs pressentiments mes esprits sont troubles; le suivre. Le pauvre animal se concha par terre en levant Le malheur m'attend-il sur ces bords désolés ? sur lni des yeux suppliants et pleinsd'une inexprimable Ne dans les champs de Grece au pied du mont Taygete, anxietd; on voyait qu'ildpiait le moindre signe pour s'e- Oii ne m'ont pas jeté le sort et la tempOte? lancer aupres de son maitre, et cependant le signe n'arri- retais heureux li-bas, vait pas. Rome n'ordonnait pas 1 Pierre s'dloigna brusquement sans detourner la tate. Au Je vivais sanp envie hout de quelques pas il entendit de douloureux gdmissements Et j'ignorais les combats de la vie ...

I

115

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

De ma chere patrie sci apol, prin Onsig experiinta lul, A distingl binele din j'aime b. me souvenir reh; A sOrb h. din cupa vitiuluI, spre a-I cunnOsce veninulit Et toi, mer en furl; omorItort; A se arunce In valurl,spre a le cerca adian- Qu'ici j'entends emir, cimea ;In fiackl, spre a le simti usturimea; sit se isb6sch Aux botch de Messénie, cu capultt de stand, spre a sdtoviitorhsitle oco16scl, Sous le plus beau des cieux, etc. NumaI cu modulh acesta, conchidti el, unh copiliti, tre- Je te vois calme, unie, cend prin sc6la experiintel,se va oceli In contra viulul, Endormant tes flots bleus, gi va deveni virtual Je te revois sur les dunes bataves, SustinotorilrestrictiunilabsoluterationdOitcutotulh De nos vaincus rejéter les épaves ; contraritt.El pretindh co copillult nu trebuesitvoiascit Je te revois partout, enfin, nimich, pentru co nu scie ce voiesce; ci sit sollicite totultt oa s'est pose le pied romain. de la mai muff seY, carl scifi cese cuvine h ce nu se Dieux, qui m'avez fait voir les plus lointains rivages, cuvine s4-1acc6rde; sh nu se attingh de veninti,co-lil Quand mettrez-vous un terme I mes pélerinages ? om6r1; nici de foca, 0-1h arde; nici de ap4, 0-lh Melt; Bien jeune encore la fatigue m'a pris ; nicl de stand,cd-gYsparge capulh, etc.Infine el conchidt, J'ai vu s'enfuir toutes mes esperances 0 se cuvine a cresce pe copilltInteo absolutit subordina- Amour, amourton charme m'a surpris, tiune pia la maturitate caud,presentandu-se pe scena Et j'ai connu de cradles souffrances. lumil, ferit de orl-ce contacth cu ruit1, inutrit numal 0 Velleda 1tu souffres moins que moi I ... cu preceptele binelul, va concepe de lasine unh desgustti Mon Arne aussi, mon Arne désespere I pentru yipi,prin urmare, va appucacallea virtutil, N'est-il donc pas un endroit sur la terre permitendull a voi numal aceea ce-I permitea educatoril Ot je pourrais, libre, vivre pour toi ? eel svoiascA.

De vomit examina cu maturitate argumentele invocate de propagatoriI ambelor sisteme de educatiune,ne vomit con- Tinge Indath 0 elle nu sunt decat nisce extremithtl, diffe- rind una de alta numal prin directiunea oppusa ce percurgii; dar6 carl, n celle din urmO, dup6 logica MO, a lucrurilor, se attingti, gi fatalmente nu producit decat acelleag resultate funeste. Incepend cu eel d'anteiii, primula lucru ce semnallm este, DESPRE EDUCATIUNE 0 el propagh, doctrina lor numal prin vorbe,i o practicit numaI prin faptele lor isolate;darO nimenl dinteengil n'a avut anco curagiulll de a o formula Intend manualii de Prin vorba educapune se Intellege,In resumatti, tOte educatiune, sail de a o intercala In vre-untt cursht theoreticit acelle Ingrijirl de care se cuvine sh RA incongiurat multi de pedagogia. Adsta credem cO probqh de ajuns slabiciunea Inprima peri6dh avietelsalle delanascere pia argumentelor adduse de alio In favOrea princhpunlul ce la maturitate, gitOte acelle mosurI ce trebue A se iea sustint,i neIncredereaceall eI-ensug In ajungerea, pe spre a forma dinellh, cu timpult,ofiintOcat se pOte adsth calle, la resultateledorite.In adevorh,cine ne-ar mal perfectä,unti membru nihsocietAtiIfolositortlul- putd Incredinta çö unh copillo,lOssat a gusta Inplina ensuei semenilor sel, tint fluzelosi devotat allh Patriel. libertate din amagitOrele placedellevitiulul, nu se va Necessitatea educatiunil este atat de simtitl Intre Omenl, Imbota de apparenta lor duldta? Cine nu scie cO vitiult gifolOsele el atat de Invederate, Incat nu credem 0 se va se presinth sub nisce forme attragotOre, gi cO, cu cat cine-va glsi unit singurh omti cu mintea Anot6s5 care sO cuteze se adaph dinteensul, cu atat setea i se apprinde mal mult? a le combate. In adevort, cine nu recunn6sce 6re admirabilile Avarulti, spre txemplu, vis601 numaI comorI; betivulti, vase grade de perfectiune, de capacitate gi de virtute la care se plineculiquidespirtu6se;desfrenatult, orgil;lenegiuld, pOte Inglta omulit prin educatiune ? Cine nu scie assemenea, rocoritOrea umbrl a padurilor. A.pol bunultt simth gi expe- catetalente naturale sestingh, sat cella pucin romantt riinta de t6te oillele nu ne arrata Ore Indestul cO deprinderea pentru tot-d'a-una neproductive, din causa lipsel de educa- devine o a dotia natura, 0 ea se preface In necessitate, tiune? Infine, ceea ce este gi mal durerost âncö pentru tn nevoil permanent& gi netuvinsa? omenire cine nu vede Ore Infioratorult gradt de routate, Este f6rte adevorat cO tint omit se p6te oceli prin expe- de selbAticie gi de corruptiune totalo pig unde p6te dege- riintA, In contra unor restrigtl ce can assupra-I farO voia nera omit needucath? WY. Da, se ocelesce, pentru 0 le urrasce ; iacostiturit liltanim64a la luptl,li-laInvatO a face totpossibilulti spre a se apora de densele.Se ocelesce,de exempin, unh ogteantl in resbelle; pentru 0 are de combhtut nisce inamici Yenind acum la modult de applicare a educatiuniI,aci pe care-I urrosce, de aporat o Tidy,i o patril pe care le vedem niscedifferintede opiniuni diametralmente oppuse iubesce,i de cagtigat o glorilt ce-lit agtopta. Nu este luso una alteia. Astfelti, null sustinh 0 este bine a se accorda tot astfeltiicu vitiulh, pe care vitiosulii tit iubesce, 111A copillului o libertate absoluta, tolerandu-i-se totulti,i las- cultivk, se affundh cu plkere Inteensulit; i,chiar de se sandu-lti In propriele salle appleckl firesci, frö cea maY IntemplA cate odata A se degteptedin ameyla sa,cu mica restrictiune. AltiI, din contra, pretindu co copilluld nu durere recunn6sce 0 este p0 tarOiti. trebue A aibh vointa liberg, ci shse suppunk orbesce la Nu devine dard cine-va incorruptibil practicand corrup- ordinile educatorilorOT. tiunea; nu Invinge appleckile vhtilmht6re lAssandu-se a fi Argumentele adduse de aporatoriIlibertOtiI nemkginite dominat de densele ; nu triumfl In contra desordinilor vietel sunt, co copillulit trebue A guste singurtt din thte, spre a Innotaid In desfanarl. Indestullarea poftelor mitrescei mal

15*

:' '- Desemnat de G. Panaiteanu.

118

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

mult dorinta de plhced. Satiuhli, desgustult, urritult vint extremitatile sunt periculase, 0 0 este bine a se preferi ferte tAr4iti dud omulti nu maT 6decAt unti corpt ruinat tot-d'a-una callea de miOlocu,ca cea maT practicabilepi pus In mi§care de unit suffietti desnervat. Gel ce all Incercat maT sigure, spre a ajunge la scopulii doritt. Si se accOrde se. tnvete a se oppune vitiurilor llseAndu-se In voia lor, at dare copillulur, dupe inpregiurge, une-orl o libertate pro- subcqut de la primult past ; el at e§it dinteensele ca portionath cu gradult de desvoltare a facultatilor luI fisice acd 6menI cad scaph,dinteuntl naufragiti: nuOT, slutitI intellectuale,§i maT alesdupe gradult deculturh a pentru tan. vieta, §i despoiatT de averile bor. inimd sablealte-orIsItiseapplice,dupe trebuinth,o In face gator probe convingetOre, eine mal pate crede restrictiune intellepth, §i chiar o severitate phrintasch. Cea ce tint copillti, chOut In ucipterele curse ale vitiuluT, va maT seriesh preoccupatiune a educatoruluT cath sh RA Ingri- mal aye puterea de a se smulge vre-odate, shnetos din- jirea de a cultiva in inima copillului germenile virtutil, de teensele, 0 de a se reinterce la virtute? A crede o asse- a smulge cu delicatete dinteensa od-ce applecad spreeel, menea absurditate, ar fi tot una cu a satin 0 tint omit 0 de a planta In locu-le sentimentult iubirif de tot ce este allunecat In spumOsele undo ale Niagara ar ma pute schpa bunt, justtii folositor. Acasth datorie, bine Implinith sub de Inecaciune, cö unitmiellti c4Out InsfA§ietOrele ghiare tóte punctele de vedere, elevult seti nu va abusa nicT o alle lupulul ar maT puta schpa en vidth. In celle din urmh, date, de libertatea mesurath ce-T va accorda,ci va usa de apostolil acestel doctrine periculase, ne-ar face nut mare dense Intelleptesce, §i o va privi ca o recompense, meritath servititt do a, no spune:chte exemple,chte miracule de prin bunele salle purthe. Assemenea §1child va cere tre- assemenea naturl ar puts ne presinte? NoT nu ghsim buinta de a se applica copillulul nescad-va restrictiuni sat cleat tint singurti exemplu: Fiiulii cella perdut din Evan- chiar correctiunT, In urma vre-unel abetted din parte-I, gelit; dare §i acesta este numal o parabolh,destinate, a este de datoria educatorululca,Inainte de a procede la arreta 6menilor callea penitenteT, a IndrepthriI. aceste mösurT, sh convingh pe elevulti set ctS acasta o face numal din iubireace are &Are ellt,ere nu dincapriciti, ure, sat resbunare. Se intellege de sine 0, daca elevulti va proba o sincerll repentire pentru abaterea sa,i o assigurare Trecend acum la eel d'allt doilea, la sustinetoriT restric- co nu o va maT repeti In viitorti, attund restrictiunea sat dinparteacopilluluT, tiunif absolute 0 suppuneriIarbe correctiunea nu-§I maT are loculti.Procedendastfelti,flit repetim din nuoti ceeace am Ois mai sus, 0 §i acesta incredintat pedagogult co discipulult set I1111 va privi tot- sistemh nu este deed o alth extremitate, care conduce la d'a-una ca pe unti amid bine-voitorti;i prin urmare, la acellea0 triste resultate. Aceia cad combatti reul prin ret, orl-ce occasiune, i se va suppune din iubireairespectulti nu fact decAt a-ltt adauge,a-lti Inrhdecinai mal mitt. ce are cotre densult, aro nu de frich. Supprimerea libertatif 6 unit lucru tot atat de vItemAtort, Spre a fi maT bine Intelle§T, no resumam prin urmhtOrele cai desfreult; pentru-ce applechrile omulul trebue sh se done comparatiunT:10 Focult este tint elementt dincelle dirigh, are nu se, se 'nebu§asch, precum unIt torrentt nu maT folositere In naturl, iindispensabilinviatafisich, se stIvilesce,cisecanalish.Dace libertatea absoluta In nume pine cand ellti este restrins In marginie cuviinciese; educatiune se p6te numi o licentet, care ruinap, corpultpi Wan. Anse ce trece peste acestea, devine unt fiagellt pus- ucide spiritult,apol§irestrictiunea nemhrginith se pete tiitort. A§a,i libertatea este tint bunt divint In naturh numi unti despotismit, care molle§esce corpulti tempesce 0 indispensable Inviata morale, numaT pine dad este spiritult. A cresce pe copilld Inteo absolute, subordinatiune, restrinsh In limitele ratiunil; Indath Anse cetreceposte interclicendu-I od-ce liberll vointh de a lucra, este a forma acestea, degenerep in licenthi devine o calamitate. 20 Ar- dinteensult o machinIt capable de a functiona mime dupe senicult Intrebuintat cu mesurh Intellepta,este necessariti itnpulsiunea machinistuluT. A depune pe unit june In arena In inedicine, pentru vindecarea multorsufferintecorporale; societetiT, dotat cu o astfelti de educatiune, este a-lt arunca are luat In dose, excessive, produce m6rte immediath. A§a de-o den. Inteo lume nuol, necunnoscuth de &insult, ci pirestrictiunea sat correctiunea, applicati la timpult §i la Intrevepth numal In abstractt, prin lectiunile preceptorulul locultiset,estenecessaril pentru vindecarea passiunilor sat pedagogultil sell. 0 assemenea procedere ar fitot a§a suffietesci;aroapplicath In mon. absolutti iIn mesurl de periculash, ca §i cAnd ar trimite cine-va In resbellt pe excessivh, degenera0 In tiranil, careconduce tot-de-una unt omfice n'a Invetatsh manuiasce nid unll feltde la idiotismt, la desperar2, la revolte 0 la anarchil. armh, sat ar pretinde sIt fugh unt copillti ce a fost purtat Intennll cuventt dare: Nici lieen, nid tiraniet In edu- numal In brace, flre a i se fi permis vre-o data sh Amble catiune, ci tot-d'a-una callea de mi4loct Introaceste doe pe propriele luT piciere. extreme; tint felt de ecclectismii, care ar coprinde In sine !dare de acestea, se ma,T scie,ca unt ceelementarit, libertatea rationale,i n'ar perde nicTo(lathdin vedere cö mintea omuluT este Indreptath fatalmente fOrte dest cetre adeveratele interesse elle copillului. lucrurile ce-I sunt inter4ise,§i numal o ratiune mature, este In stare de a-lt faceshse Infrene0e singurt de a gusta. dinteensele. Nu este dare de mirare c tint june, abia emancipat de sub jugultt und restrictiunT absolute din partea educatorilor sel, se crap, 0 acellerestrictiunIII erIt impuse numal din causaethtilsalle,§i prin urmare sh allerge indath la satisfacerea unor dorinte ce-T fussessere In curst de atatia annT cu totult interOise; se, se precipite In abisultvitiurilor, undo va Intelnifirescepe cd din extremitatea oppush, adice pe aceia chrorlise accordasse o libertate nemArginith In timpult educatiunil.

Din celle arretate pine aci resulta, ca o consecinth na- turale, 0 In educatiune, ca §i in alte lucrurl din lume,

- 119 -

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

LOU DIALOC DE CLARMOUNT.) Ii faut done m'écarter de la bouche aigried'un monde quejai toujours méprisé pour vous, mi cacher le deuil de ma vie coupée et la sublime joie qui ensuite le couronna.

El:Pertoutounte ai viscut, ai trapat voste rire ; Lorsque mes yeux pleureront leurs denliieres larmes, lorsque Pertout ounte ai soufrit, ayes per ieu plourat ; mes levres répéteront les dernières pieces, s'il m'en échappait un Aroura endoulentida ounte vouliei maudire, mot, arretez-moi seulement. Me venias plan :eVous aimes Ie n'ere counsoulat. Je veux entierement conserver le dialogue de Serrieres, je veux Couma un lum miraclous, enlusisses ma vida, garder en moi les espoirs illimites, qui entourent mon front d'un E, rescoundent la vostra en un silenci grand, bonheur que ne peut exprimer aucune parole. Ourdenis que ma lenga oun siegue tant ardida pe proununcia 'n soul cop voste noum en rimant.

O coscut paraulis, perpau ple de desairesI Douneres h. moun vers sa gracia e sous eclaires ; LA BONTE. ensegneres subran lou poude d'agrada,

E, lioga de m,rcis, lioga de cants lausaires, h 1s'il est, id bas, un embleme celeste, Lous omes, aloudatsAmina mounts e caires, Une figure aimee et sacree en tout lieu, Cercarien voste noum e ratroubarien pas I Du bon ange invisible image manifeste, C'est toi, aceur de Jesus, Bonte, fille de Dieu 1 Ela: Me falai de restà fieral e siava, e retirada Dins lou soulemne amour ount m'aves acatat, A tes conseils 'Anis le Christ pretant roreille, E degardar aqui renauranta pensada Lois des jours réclemptemt de son humanite, Que seguere la souls a rave partajat. En Israll, par toi, de sa divinité Faisait a tous les jeux &later la merveille. Caudoun m'estrema lion de la bouca aigrejada D'un mounde que per vous ai toujour mespresat, C'est toi qui le guidais, quand sa divine voix Je rescondre lou ddu de ma vida coupada A la mort confondue arrachait ses victimes ; E lou sublime gaud que pioi Fa courounat. 4) C'est toi qui rinspirais, dans ses pardons sublimes, Toi; qui le fis pour nous s'immoler sur la croix. Quand mous iols plouraran sas lagremas darrieiras, Quand mas labras diran las ultimas preguieiras, Heureuses les maisons, heureuses les families, Je m'en sourtissie 'n mot, arrestas-me ben plan ; Oh chacun, en naissant, te porte dans son coeur 1 Les saphirs, les rubis, au front des jeunel filles Vole servar entie lou dialoc de Serrieiras, 4) Brillent moins que ta grace et ton charme vainqueur. Vole gardar en ieu lous espers sans aurieiras Que tournejoun moun front d'un uz esparaulant I°) Un trait qui vient de toi, suffit pour rendre illustre, Mieux que mille hauts faits, mieux que mine vertus ; Un mot oh ta beaute brine dans tout son lustre, 412/4-arca -7vt,11 Fait, depuis deux mille ans la gloire de Titus.

TI ADUCTION PENSES

LE DIALOGUE DE CLERMONT Conte le feu, contre reau, HOtel, cabane, chateau, Prennent assurance ; Mais, quelle stupidité 1 Lui:Partout oh j'ai vécu, j'ai rencontre votre sourrire ; Nul ne prend de sfireté par tout oh j'ai souffert, vos lames ont coule ; A rheure assom- Contre 'Ignorance. brie oh je voulais maudire, vous me disiez doucement : eJe vous aime 1 e et j'étais consoleI 0 faiseurs d'eclucation,

Distributeurs d'instructionI Comme une lumiere miraculeuse vous faites rayonner ma vie, Vous enseignez toute science, et ,cachant la votre dans un grand silence, vous ordonnez que Mais vous ne faites mention ma langue ne soit pas si hardie de prononcer une seule fois votre Du cceur ni de la conscience. nom en rimant. Do cteurs, docteurs 1c'est la pourtant L'enseignement entre tous important ; 0 parole cuisante, o propos pleins de tristesse 1 Vous donates L'enseignement qui, seul, en somme, a mon vas sa grace et ses éclairs, vons lui enseignates tout-a-coup Peut de ranimal faire un homme, le pouvoir de plaire, Corruption! c'est toi, la mortelle ennemie Et an lieu de remerciments, au lieu de chants de louanges, Du droit et du devoir de la liberté les hommes, acharnés h fouiller toutes choses, chercheraient votre C'est toi, dont la perversité, nom et ne le trouveraient pas I La convoitise et rinfamie Changent tout, &mit tout, font tout semblable a toi: Elle: E me plait de rester fiere, et tranquille, et retiree dans Conscience, vertu, devoir, honneur et foi I le solennel amour oh vous m'avez each& et d'y garder la pensée fortifiante que je fus la seule a ravoir partage. Qui n'a pasrespectde soi, x) Extrait d'un poeme languedocien intitul6 Lou libre de la Vida crammer N'a nidieu,iii foi,niloi. (Le livre de la vie d'amour). a) Le quatrain est imite d'une piece frangaise ineditee de M. Nal Seguin. 3) Litteralement: acharnes comme des loups a fouiller montagnes et rochers. 4) Allusion a des th6ories, a demi mystique; sur le marMge eternel. Elles Ce n'est pas assez de parler sont surtout developpees 6. la fin du poeme. La meme langue, pour s'entendre ; 5) Localite du departement de l'Ardeche et allusion a une des parties du poeme. C'est par le coeurHeilfaut se ressembler, 6) Languedocien (environs de Montpellier) Orthographe montpelliéraine. Pour se comprendre.

120 ( ALBUMUL MACEDO -ROMAN

C'esttrombre des berceaux, In genuchie am descuibatt din nisiptutt seek* rosk Frais &los, candti unt micti batelt albt aluneca In fata-ne. M sculai Que s'épanouit,ôfemme! La plus merveilleuse fleur rapede scuturindu-mi Omit muiatti o aratai tovara§ilort de bonheur, mei, pr6 ocupati pentru a-mparta§i bucuria mea; trate-midi Que puisse river ton Arne. gasise intre Abel tint crabulett,O. la lupta micului ani malt surorele mele batiat din palme. Alergai spre batelulti met i me oprit cu anima vesela pe canai aluneca pe valurl. Privit ceruld albastru, marea verde,copii veseli, cerulti care auria totult, me v64ui pe mine ensa-mii simtit ca Napoli, 28 Ianuariil 1880. &mint parte din acelil totult. Eram patrunsa d'ul nemarginitafericire,§i,printed, ir6sca Intrunire deidei me gendiiti la pecetea mea cea Jubite domnule Vrechia, verde, §i, desemnendt cu degetult micult batelt stralucitort, care, cu veulti umflatt se legana molatict pe undulite, me Iml fad on6rea d'a-mY cere cate-va linil pentru Ma- pomenif strigendil: eedono-RomanT" ;suntti fericitad'a-11 aduce obolulti met. Pichtura de ap i grauntele de nisipA sunt i ele folosit6re Eca. Astufelti este vidta!" la zidirea until palatt, Intocmal cai marmora gi. granitull Romani! In pici6re, cu mistria In mana, 1ucr6za, la zidirea until edificiti a card depIin imare 'nsemnatate nimene Mai tarOit, aveamti 20 de ani §i era cestiunea d'a face n'o p6te prevedea; cu bucurie le-aducti slabulfi meti contin- unulti din acele pasuri cari otaresct despre vi6ta Intr6ga. ginte, grhuntele mefi de nisipt. Eramt la fer6stra camarutei mele de suptt stra§ina, de uncle se vedea marea §1 portult. Plajistea era departe, Tata-14 met era la cimitirit, mama era vgduva, fratelemea yi Staudt, ap dimin6ta 1& ferdstra,eu circularea dumitale surorile mele despartite,i pentru mine era vorba d'a Intra In mama, eugetamt la ce-a-§1 putea scrie. In portas'aad'a afrunta furtuna. In facia mea Golfult NapoleT ce-IA Intrevadfi printre ar- In acea çi cerulti era Incarcatt de nuorY negri ; umbrele hod; la dr6pta mea Pausilippulti §i pescerea sea cascata de lord resfrangendu-se asupra portului asumbreai mai tare maT dotal miT de ant provOca, cugetarea la Augustti, la Sejan, aspectult set ;domnia ua liniscecareamintea m6rtea. la Tiberd, la Neron §i la omulti cu Murenele Vedius Pollion. Marea, care se Intindea In facia-mi pana la Oceanti, mugia Pe pescere mormOntalit laY Virgiliti. La st6nga mea b6trA- In departare ; valud mad, vercIT §1 clocotit6re se rostoguliat nulti Yesuviti, aruncandA spirale de fumti printre mantia-Y unele peste altele, marinduse, §i,naintändtidince In ce de neoh, aduce aminte de Pompeii Herculanum. maT spum6se pareati ca vorti Inghiti luntrele cari se lucre- Cugetarat la t6te-aceste candt 6ca c'apareIntre arbori dintasera eT, apot, plan% saltare a giganticulul set sentl unit mict bateld, cu alba-I pan01 Intinsa. Adio Pausilippe, le rescotea pe suprafacia O. Me Infioral,i privirea cauta Vesuvfi, Pompei ; Adio Poetti, Adio Istoria! Fiinta-mI Intr6g1 portulti n6gra-T linisce me Inghiata. Fie!qisef ; salta spre-acea bärculita care-aluneca iute, iutei dispare, prefera valurile cele mad, verp §ispumatore" Valega ca totfi ce este bunt'ifrumost, luandil pealba-I aripa s6rtea luntreT Oicendt: clasicele mele aduced aminte. Inde§iert6nsdispare, o WA and §i. numal pe ea o vedg ;ea numaY remane viue In Astufelti este vidta." juru-mi. Ve0I ca barculita aceea era Iucarcata de suvenire : Eca unultt din ele. Juna fata care fu copilulit este asta-01 mama-mare. Adin6urea lasandu-§T p6na se uita pe stag, acea carte Canda eramt fOrte mica, gasiti tiltedi pe biuroulfi tati, ua piing de istoriT udevarate, cum qiccopiI, ua carte totfi- epistola, p'acaril pecete verde era ua corabie, avtndfi devisa : d6una deschisa pentru eine voiesce s'o cit6sca. ua femee seraca trec e. purtand unit 16gant noti,nisce ,,Astufelfi este viéta." baietT cad se bath. o Imbrancescti. Dupe rugaciunea mea tata ImI dote pecetea ;0 privit Cate-va n3omente maT In urma trece unt omfi care pur- cu luare aminte, cautandt se Intielegfi devisa. tand pe capu-T unti cusciugt canto,din tota puterea Toed Era tare frumosti acela batelti! Matt de bine asembatti! see unit refrenit popular : Marea asemenea cu mareleiel valud. AI fivoitti-o Femeile suntA amagit6re." 13130 mat liniscita, din causa batelulul; apol ImY Oiceamat: Ti6ta nu este astufelti ; aia e mama ?" Multimea nu lua In s6nal nid pe una, nicl pe celti laltti; Si mama suspina uitandu-se la tata, Intristattii 'ngri- t6teprivirileetsuntiiatrase d'ul banda mascata care jatt pe fotoliulti sett Bietulti Tata! Acea epistola till nth- trece tamburinandfi, urlandtii dantandfi. Din ; bine facusamA se-I i6fi frumOsa pecete verde. Betrana cauta batelulti, cugeta la pecetea verde,§i,In In curendll fat pe plagi§te In cap6tult gradind 'Astro, Impre- acea confusiune de ideI comuna batraniloril, Oka Incetti: unit cu fratele-meti §i. cu surorele mele, adunanda scoicarit. Unt bateltip'ua, mare turburata, unt l6ganti, Mares era atatfi de liniscita In aceaii Incalf'descul- uit lupta, un cusciugt; amorulti,durerea, une-od tandu-ne Incepuramq a atIta, cu pici6rele n6stre gee, micele ua mascarada : lel value. istufelti este vi6ta."

121

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

PRIMA CIOCN IRE teriles6le,limba'I ise incle§ta§i. silinteleséle nu pro- duceau de cat unt adinct §i durerost suspint M'aa m'at chiamat... m'ati chiamat... e tot invirtea prin odail, §edea, se scula ,seuita ...m'at ... mereu la ceasornicu §i, cum, acele II pkeau totu in acela§u Grecule ! locti, IIh apropria de urechia, se v6da de cumva nu a statti. u§urat d'a sa spovedania, Gbeorghita, mat linistit, Cum? d'abia 11! Trei ore numal de dud lipsea! Adavaru, incepu a istorisi cu ua suma de amenuute, cum fusese that In risude WI clasasi chiamat Grecule pentru ca,se cael'se despartiau a§a de putinu. De la sosirea lor in vede, nu pronuncia a§a de bine caconscolariisei, acea Bucuresci, era ptima Or c Gheorghita igise ma Elena. limba romana pe care gat o iubea! Ce lungl i se voru fi drut§ilnacele ore! Totue ce voiost, ce sprinted, ce mandru pornise la §c6la.Era in Elena ascultase fora a spune unu cuvintu fora assf finese invete intr'u scólroma* alaturi cu Romant, misca fata i se aprinsese,ochil schinteau,sinu'i pal- fratil set iubitl. Ah! Elena nu perduse timpt intru impli- pita), degeleei se legau,se impleteau unul cu altul ca nirea ultimel vointe a bietulul seu sotu, Petru Pod, mortu §i dud arficercat a se sfarama unul ealtul, totu In flOrea varstd, luatt d'urt crud, 136la,dobindita In tem- trupu'i tremura... nitele turcescl, unde fusese aruncat, in urma intrigelor §'a D'ua data Ansa trsaIt i sculundu-se cu iuteala fulge- negrelor denunciari a unor greci turcitY, earl nu 'i puteau rului, incepu a se plimba cu pa§i repezi, mergind, venind iertad'aluptapentrurespindirea Romanismuld, pentru yin odaia, repetind Grecule, Gr6cule. desasuprirea fratilor ,sei. Era ceva sfasiatoruinmoduleid'a pronunta acest Unu lucru cern Eleno, unu lucru: fa, din Gheor- Grecule. Acest cuvint spunea totu §i era singuru de ajunsu ghita un Romanu care se nu aiba u i, un ceas de odihna spre a esprima ce se petrecea in acea Anima de muma, pe cat tin frate d'alt seu va fi supt jugul strainu ...Se isbita in cea ce avea mai scumpu, mai sfintu. nu nite ca pecâtiiunti singuru romant vafiasuprit, Green, Grecu, Gheorghita Grecu! De aceea rupsese ea cu toti trebue se sepriveasca ca nc in lanturi...Ah ! t6te amintirile trecutului? padsise cunosciintele s6le, casuta unde 'Amuse fiuluseu, unde tilts() fericita, iubita ? de Macedonia meaI Eleno, -vinde totu, plead dute in Bu- curesci, se creasd Gheorghita, invatind, muncind cu Romanl, acea veuise in Bucuresci, unde nu avea, nu cunoscea pe iubind cu Romani §iint6rce-tein Ylaho-Clissura cu unu nimeni casefiaGheorghita chiemat Grecu? §1de cine Romanu de frunte " dOmne? de aceia chiar cari trebuiau se It primeasd ca un frate in fine regasit ICum? §iei'icontesta nationa- Elena vandu totu in grabk pled, padsi locul undo traise litatea sali pentrudin§i.esista Ore Romani legitimisi de la varsta de 17 ant. Cate amintiri! 136, vi6ta intteaga I Pled totu§i fad a §iodi pentru a merge inted t6ra neligitimi IBastard Gheorghita, Bastard. Nu are o patril legall Great? Green? alit nu I nu nici udata! §i nobila necunoscutk a careia limb& chiar nu o vorbea decat cu mare greutate; pled, en pripa, del unu siuguru gandu Greach in fata nedreptati facutafiului seu nitacat de duke,in deob§te,suna aqului seu acest cuvint de coprindea, cople§a, acum pe mandra fata a lui Timoleone great! Uita, spre a§i aduce aminte de datoria ce avea de Elefteriadis, pe d6mna sora a lui Aristide §i Philopemene implinit,jertfele,suferinteleeitrecute; uita pe betrInul Elefteriades: implinirea datoriei el de sopa, de muma. ei tad mortu in lupta pentru liberarea Greciei; uita pe 11 §i jumatate!...De ce,ofiintailiand Mat? ...fratii sei cap*, unul langa altulu,in ultima reset% din Winne! se nu 'i se fi intimplatceva!§i umia, de in- Creta strigandTrai6sca Grecia libera Iuita noptile de co- chipuirl unele mai jalnice dedt altele strabateau mintea pilt, petrecute fecund scan* dutind rnii, turnind glOnte tanerei §i mult incercatel mume. Mae se audu pag pe alaturi cu muma sa, victima §i dInsa a salbaticiei turcesci ; scat%...Pca-Ia! Udulce skutare'indat u plOia de uita, sh de nu uita, nabu§a in anima sa tot ce ar fi intrebki: ce ai %cut? ce s'a Oisu? cum te'au primit? pututu se stimdre foculce punea intru implinirea sfintei e§ti nemultamit? D6ru Gheorghita nu respundea, unt s6le misiunl: trebuia, du oru ce pretu, se fad turn Romanu. noru intuneca fata sa, atat de senina dud poruise la scOla. S'apoi, lucrand astfelu, nu demerita de la patria sa. In ce Ce ai? nu ,tyebine ? ai ochi ro§i, 'ml pare aceasta ar putea Pelt interesele scumpei sdle Elade. Un d arOi..Si din nou bi6ta mull se framanta §i deja poporu carevoiesce, inteadevazu se fialiberu, trebue se tremura se nu 0, bolnavu copila§ulu seu. voi6sca libertatea pentru toti lCum robia mutt aru putea Gheorghita,Gheorghita,ce nu me mai iubesci?§i fi intru folosu altuia ? Liberi toti, liberi do ul potriva, nici Elena pronuntand aceste cuvinte cu unulti din acele acente asupritu, aidasupritoru ce numai mumele gasescu, '§i atrase baiatul In brata,sa- Elena obositk sdrobitad'a sa via emotiune, §e4u, cqu rutandu-lu, mangaiandu-lu cu ua nespusa dragoste: vorbesce p'unti jetu §i frecanduli fruntea ce gat o ardea, cauta a drag% spune ce al, de ce se ascund.i ceva malculipi? se desmetici, a gassi §irulu cugetkiloru. BMatulu atunci porni pe plansu,§i, cu cat rugamintele Gheorghita nu perduse din vedere pe Elena; spMmantat mumei sae deveneau mai vii,cu atat§ilacrimiles61e de turburarea in care vorbele liii o aruncase §i durerea ce curgeau mai numer6se §iplansuI'laInneca mai tare.Se citea pe fata-i,se incerca d'aghici gandirilece o fra- incerca une ori a vorbi, ddra aceasta !Area a Intrece pu- mantau.

[18,262.] 16

122

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

orecuvintelesdle ?...Ore .. o Inu, Elena 'Hi mffma sa cufundata inale sdle gandIri§i aruncanduse la cunoscea prea mult ca se nu scie cat de mult Ii respecta, pici6rele sae, luindu'i manele spre a le acoperi cu ferbinte admira patria. Ddra eine scie ? . aduce macaru elu sarutari striga cu glasu puternicu : aminte ce a Oisu?. Suferea atat L... §i copilulu tremura Traleacta Ellada 1 d'a nii fi lipsit de respect mumei sdle. Remurarea venea,§i facea se strata crudelesdle im- Mirata pad infundulffanimei, Elena, tresarind,'si boldiri acestei fragede §iiubit6re fline. Ddru copilult nu atrase copilulu in brake, §i imbratiOndula cu inbire, )nandria, stete multu ganditoru. Anima vorbesce mai iute ca ratiunea recunosciinta, sc6se ann infocatil : §i nu'iplacelungilesfatuiri.Gheorghita seapropia de Traiésca Romania I

47./%f2p.-e4-7

LUMINA! LIBERTATE! d'individus :cesconstitutions, la revolution moderne le. prouve tous les jours, n'ont rien de durable et disparais- sent au rdveil despeuples ,comme le brouillard matinal aux premiers rayons de la lumière. Qui cherche ft les ddfendre Lberiato!"gem Pill, ft' CarMii: tibertatea dans les bastilles ott l'on cherche a les abriter, devient par le fait un homme du passd: ses mains ne sent pasassez I re8plid pe-arip1 dt MAIse astig prill!shill. pures pour travailler dans le sanctuaire de Pavenir ; condamnd ft regarder sans cesse en arriere, ii tourne le dos au progres: le DY iiics6rolo dill @meillu d1111111 six kilt! sort de la femme de Loth neluiest pas memo rdservd: ii n'aura pas de statue. Et ft ceux qui par faiblesse de cerveau appellent reves," Romgoia11dt(t 1llMill, tilcotiggrlibfftatea!" ce que d'autres appellent thdorie ;Iceux qui croient que la force brutale est tout, le droit, la justice, la veritd, pen de choses, l'apanage des illuminds, ii faut ouvrir le livre des annales.contemporaines des nationalitds. Que sont devenus, pour ne citer que quelques ex6iiples, ces vieux parchemins qui servalentde pretexte a divisorl'Italieetftddehiqueter l'Allemagne ? Ott sont pass& ces trait& qui garantissaient ftla Turquie la souverainetd survingt nationalitdsdiffd- rentes ? Pourquoi la gigantesque Russie a-t-elle vendu PA- mdrique Russe a la rdpublique des Etats-Unis, et est-elle amende ft cdder aujourd'hui des portions de son territoire a- Une question de droit ethnographique siatique 4 la Chine? Pourquoi PAngleterre n'a-t-elle pas conservd les Iles Ioni- ennes? L'Ethnographies'occupedesquestionsrelativesau Pourquoi le maitre omnipotent qui regneftPdtersbourg droitdesNationalitds normales."Lesprincipesqu'elle accorde-t-il aux Finlandais des libertdset une sorte d'au- pose, une fois adoptds par les hommes compdtents, prennent tonomie qu'il refuse aux autres nationalitdes englobdes dans en thdorie le caractere de lois, auxquelles les puissances son territoire? politiques peuvent se soustraire quelque temps, mais qu'elles Parceque certainsprincipes scientifiques triomphent de admettront bien an jour prochain, ii n'en faut pas douter, laforce ,etque laforce, malgrd sa brutalitd, est hien comme on admet, ft son heure, bon grd malgrd, toute vdritd obligde de faire une part aux exigences, aux revendications quis'impose.Et quand au prdtendu principe,la force du droit et de la raison. Cela est tellement vrai,que les prime le droit," j'ai ddmontrd ailleurs qu'il dtait faux dans souverains ambitieux qui revent l'agrandissement de bears les termes memes de son dnonciation. Le seul fait vrai, c'est frontieres n'osent plusaujourd'hui comme au moyen-age que la force peatprofiter de l'ignorance pour primer le de triste mdmoire,parlerdeleur bon plaisir,,dudroit droit ; mais que, 14 off l'ignorance a disparu, le droitn'est de leur sabreet desprivileges inscritsdans leschartes plus primd par la force, parceque la force est inhdrente au poudreuses de leursancetres.L'encrede cesvieuxpar- droit." chemins s'efface A la longue sous Pinfitience de la lumiere, Il est bien dvident que des rdsistances criminelles s'op- et lalame des yatagans -s'dmoussecontrePindbraulable poseront quelque tempsencore 4 Padoption desloisde volontd des peuples qui commencent ftvoir clair. La diplo- justice qui doivent rdgir les hommes en socidtd, comme les matie est au ddsespoir d'avoir ddsormais ft compter avec la hommes considdrds isoldment. II ne faut pas remonter bien foule, elle qui n'avait en jusqu'a prdsent a se prdoccuper loin dans l'histoire pour trouver des constitutions, qui n'ad- que des totes couronndes et des habits brodds d'or.Mais la mettent des droits que pour certaines catdgories privildgides diplomatie, comme toute chose, doit suivre le courant fatal

123

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

des iddes nouvelles, qu'ilseraitbien naïf de vouloir faire occuper de leur condition partout ot ils perpdtuent la Id- remonter vers sa source. gende surannde du Juif errant. A la place de leurs amis Des principes de droit ethnographique qui doivent le plus au Congres prdsidd par M. de Bismark, j'aurais demandd pour prochainement s'imposer aux puissances constitudes,il n'en eux bien davantage, j'aurais demandd autre chose: je n'au- est point de plus importants qua ceux qui rdgissent le droit rais pas demandd a la Roumanie de m'accorderce qu'elle au territoire et l'autonomie nationale.L'Angleterre pent ne m'accorde,ce qu'elle ne doit m'accorder que parceque se donner la satisfaction de barbouiller en rouge, sur des ego nominor leo. cartes gdographiques, le Taste domaine de l'Australie dont On a compard la question des Juifs en Roumanie a celle elle a peine a coloniser quelques insignifiantes parcelles: elle des Chinois en Californie. Au point de vue du droit ethno- n'affaiblira pas la portde du principe ethnographique suivant graphique, la balance penche bien autrement en faveur des le quel nul n'acquiert la souverainetd d'un pays gull n'occupe Roumains que des Amdricians,qui ont enclavd dans lours pas effectivement et dont ilest impuissant4, amdnajer, a frontièresartificiellesd'immenses territoiresstirles quels cultiver le sol. En un mot, il ne suffit pas, pour s'assurer ils n'ont aucun droitmoral, et des rdgions que des mi- la souverainetd sur un territoire vacant, de proclamer qu'on grations dtrangeres peuvent se donner la mission de coloniser, en prend possession: il faut s'y dtablir d'une maniere rddle, puisque les conqudrants, j'allais dire les usurpatenrs, ne se durable, et fdconder le sol ;et toutes les parties qui n'au- donnent pas la peine de les coloniser eux-memes. raient point dtd peupldes n'ont, par le fait meme de l'absence Et si l'on dit que, dans la rdgion du Danube, on rencontre d'habitants, aucun propridtaire: elles appartiendront a quiconque une fouled'ilots occupds par des populations de races ou saura les coloniser, les ouvrir au progres et a la civilisation. d'origines diffdrentes, il faut encore se prdoccuper des prin- A. cotd de cette grave question, une autre se pose, grave cipes de Pethnographie. Cette sciencedtablit, en effet, quo aussi, dont le bon sans, Phonnetetd,la justice fournissent la ot Punitd de race n'existe pas, o4 il y a mdlange, agglu- la solution. Lorsqu'une nationalité est en voie de for- tination, la souverainetd appartient au groupe qui parvient 4 mation, est-il permis a une emigration étrangere, con- constituer une ,,nationalitd normale," c'est a dire une natio- trairement a la volonté de cette nationalité, de venir nalitd qui sait dominer les autres par tine plus grande somme la troubler dans son ceuvre organisatrice? d'iddes, d'initiative, de science et de libertd. On a pu dire que les Chinois et les Japonais naguere, les Cordons encore aujourd'hui, n'avaient pas le droit de se ren- ...e.-/"../.../...e...../.../....,,,,, fermer entre leurs frontières dans un isolement absolu, et d'interdire Pentrde de leur territoire a tout voyageur qui von- drait le parcourir. L'argument de ces peuples est ou dtait la Novo llo Ecolo du Positivism Spiritualisto que la paix et la tranquillitd régnaient chez eux, et que l'introduction d'iddes dtrangeres, y amenerait le ddsordre, le - trouble et la ddmoralisation. L'argument des opposants est La sagesse des nations prdtend, dans ses proverbes, que la terre appartient a l'humanitd toute entière et qu'il quo toute vdritd n'est pas bonne a dire ici-bas. Ce qui sig- ne saurait etre admis qu'une certaine fraction d'hommes em- nifie, je suppose, qu'avant de parler,il faut savoir si Yon pechat, sous un pretexte plus ou moins futile, le reste desva plaire a qui vous dcoute. La foule, dites-vous, est vic- humains de profiter des productions et des ressources spdciales time d'une erreur,d'un faux enseignement. Soit ; avancez; de n'importe quelle contrde du globe, a la cbndition toutefois mais rappelez-vous toutd'abord que la foule aime qu'on de respecter la propridtd acquise par le travail et de ne point la serve comme le demandait Phedre a sa nourrice : apporter de trouble dans la jouissance de cette propridtd. Sers ma fureur, (hone, et non point ma raison. Ainsi posh, la question devient complexe, embarassante au Est-ce donc une faute grave, un pronostic certain premier abord. d'insucces, que d'arborer un drapeau dont les couleurs dd- Mais s'il estcontestable qu'un groupe d'hommes ait le plaisent en meme temps aux uns et aux autres? Une ma- droit de fermer hermdtiquement Pentrde de son habitation a ladresse, pent-etre, une faute, moins prdcisdment. des individualitds dtrangeres a ce groupe qui ne se proposent D'ailleurs si c'est tine faute, elle a dtd commise par plus de s'y dtablir que d'une facon tout a fait momentande, en d'un philosophe et des plus grands; elle a dtd commise par quelque sorte it titre de voyageur, on ne saurait contester a les plus nobles instituteursde l'humanitd.Et, en somme, ce groupe ledroit de protester contre toute invasion en on ne voit pas, dans l'histoire, qu'une doctrine qui ne sourit nombre qui tendrait a la goner dans son travail d'orgasi- point a la masse, soit par celaseul condamnde a une d- sationsociale, a nuire a son ddveloppement politiqueet ternellestdrilitd.Ils dtaient, on le sait, aussi obscure que 'national. Quand le Commodon Perry, de la marine Amdri- peu nombreux, les humbles disciples qui dcouterent et com- caine, en 1853, mat pouvoir se permettre de dissiper par prirent les premiers la parole du grand thau maturge de Na- la force la petite nationalitden voie de formation qua le zareth. Les premiers sectateurs du bouddha ne craignirent hazard lui avait fait reucontrer a Pile Peel (archipel de Bu- point de s'associer a tineceuvre de rdforme qui rompait nin Sima), non seulement ila ddpassd son droit, mais il brusquement en visiere avec toutesles thdories religieuses a commis une mauvaise action, un acte de vandalisme gull et sociales de la vieille socidtd indienne. appartient a la science de fletrir. La nouvelle dcole aurait donc tort de douter de l'avenir, II est au moins fort singulier qii' on ait contestd rdcem- elle qui n'a pas l'ambition de crder linereligion,elle qui ment aux Roumains le droit de se garantir contre Pdmi- ne se propose qu'un but,servirla cause de cette Trinitd gration juive qui menace leur existence. Les Israelites ont iudbranlable des temps modernes, la Science,la Morale et des droits incontestables comme groupe ethnlque, maisils la Libertd. n'ont pas celui de troubler un peuple dans le libre exercice Mais pourquoi cette ecole a-t-elle adoptd le nom de Po- de sa souverainetd nationale. Le Congres de Berlin, qui s'est sitivisme Spiritualiste? Jacques Bonhomme, John Bull et occupd de leur sort dans une seule contrée, (est-ce par- bien d'autres prdtendent que les 616ments de ce double nom cequ'elle appartenait a un rameau de la race latine?), s'il hurlent de ddsespoir de se trouver ainsi associds.Cependant avait tant de sympathie pour ces hommes sans patrie et qui c'est un nom qui exprime nettement ce qu'il vent dire. Po- ne cherchent point a en crder tine,aurait bien dt se prd- sitivisme, en effet, signifie, pour le commun du vulgaire

164

r r r dupg unqdesemnildeD.Stancescu. ALBUMUL MACEDO-ROMAN

Radu Negru 124

dup unit desemnil de D. Stancescu. 125

ALBUMUL MACEDO -ROMAN 1

Bogdan Drago§i (?)

126

ALBUMUL MACEDO -ROMAN au moins une doctrine fond& sur des faits positifs, elle aura pour appui un raisonnement logique, absolu. Vous, l'exclusion de tout ce qui appartient an domaine du Miracle, lorsque vous niez ce quo vous no connaissez pas, ce que ni de l'imagination etde la fantaisie. Spiritualistesignifie Pexperience ni l'observation ne vous fait meme apercevoir, qui tient compte de l'esprit considerd comme puissance ini- faites-vous donc du positivisme et de la science? tiatriceet comme fonction. Le tribunalest assemble ;ii Mais ce que vans apercevez fort bien, c'est la consequence n'approuve ni ne condamne le positivisme spiritualiste, de vos hypotheses. Vous faites de Phomme un assemblage de mais son verdict n'admet pas 1'incompatibilit6 d'humeur entre substances qui fonctionne, en vertu des lois qui dgissent les conjoints. L'union ne sera donc point bride par ce juge- fatalement et despotiquement la matiere. L'homme de la sorte ment en premier ressort. La nouvelle Ecole est confiante obeit aux evolutions des eleinents chimiques qui le compo- dans la cour d'appel supreme qui s'appelle la Morale et la sent : l'homme Vest ,pas libre, l'homme n'est pas respon- Raison. sable; il est exclusivement et absolument passif. En attendant chacun gloseatort eta,travers, et chu- En la transformation des etresvolts croyez, car croire chotte It batons rOmpus. ne vous est pas antipathique comme It nous, et la foi est La nouvelle Ecole,4ce qu'il parait ne trouve pas, dans au nombre de vos vertus. Nous , nous n'admettons que les l'experienceet l'observation, une base suffisante pour la faits ndcessaires et demontres tels; et le transformisme, du science, et,dans son insolence,elle pretend que nos ma- mains comme vans Pexpliquez, n.'est rien de plus qu'une de chines qui se derangent par fois faussent Pexperience, tan- ces inuombrables hypotheses dont vans faites trop souvent dis que nos yeux, affectds de daltonisme, peuvent prendre des axiomes, avant d'en avoir accompli la demonstration. aisement du vert pour du rouge. Elle soutient, avec la meme Ii ne nous deplait aucunement d'accepter, lorsque vous l'aurez audace, que l'homme possede en soi, outre un instrument prouve, que le singe anthropomorphefutle Ore des hom- intime qui luisertIt juger et qu'on appelle .Raison, un mes, et la grenouilla ou le crapaud son trisafeul.S'il est autre instrument d'appreciation premiere et de contrMe final vrai que l'homme ait depasse ses ancêtres de taut de couddes, qu'on appelle Conscience ou, suivant son langage, Senti- nous aurons probablement lieu d'être tres fiers de ce que seront ment Conscientiel; et que c'est A l'aide de ces deux forces nos arriere-petit-fils. Mais vous n'avez pas encore ose nous intimes de notre etre ,que nous parvenons A posseder le parlor des anges, co qui eut peut-etre dte logique, et nous criterium h l'aide duquel il est possible d'arriver a la cer- n'avons pas plus que vous le goat de vous en prdoccuper. titude. En tout cas, vans en parlerez certainement les premiers, si Mais ce n'est pasicilelieud'exposercettedoctrine TON perseverez dans la voie qui vous est trade. dans ses details,d'examiner ses arguments. Mieux vaut la Tel est,sur l'une des mille et mille questions qui les voirI.Pteuvre un moment, et la considdrer dans ses appli- sdparent, les discussions qui s'engagent entre les partisans cations pratiques. du positiyisme materialiste et lesquelques adeptes de la Cette doctrine dunce des Writes qu'on discute, et qui doctrine qui revendique pour l'homme la plus haute et la sont cependant d'une c1art6 telle qu'elleseussent dt6 sans plus sainte de ses prerogatives, la libertd fondee sur le devoir peiue acceptdes par M. de la Palisse de regdtable mdmoire. et la responsabilite. Elle nous dit,par exemple, que de deux choseS l'une, ou la Raison est la loi de l'Univers,ou la Raison n'est pas la loi de l'Univers. Si la Raison n'est pas la loi de Mini- vers ,et cela 'pot etre (on voit que ladoctrine est fort conciliante), dans l'Univers regne la deraison. Mais raisonner avec la ddraison ,cela ressemble fortaderaisonner.Si l'homme deraisonne,hquoi servent ses raisonnements? L'E- FLO() RETO cole nouvelle consent, si Pon soutient cette thdorie,se taire, mais elle se croit en droit d'imposerhsou tour le silence A A M ses adversaires. Et si ceux-la veulent parler quand Wine, elle leur jetteala face, la consequence de leur propre ar- gumentation ,laterrible parole de l'Ecclésiaste qui met Lou mes de Jun Tas-te .. das mai I Di serre brun En teurnamai, un termsItoute speculation scientifique:Vanite dos Va- nitds, tout, absolument tout, n'est que Vanite." Trasi6 dins l' aire Ardento lave, Sila Raison, au contraire,est la loide l'Univers ,ii Milo perfum Mai que jamai faudra ne plus admettre comme faits acquisala science que Reviscoulaire. Me bacelavo. ceux qui seront conformes A la Raison, quand meme, dans E, ii bevent len, paure inI vos experiences, les machines protesteraient par leur grince- Dintre Ion vent Plus mort quevieu, ment, qoand bien meme vos yeux second& par des lunettes Que ii pourtavo, vous feraient voir les choses les plus contradictoires et les D' aquelo flamo Me n' ensouven plus inattendues. Coumbourrissieu Moun cor sautavo. Au founs de l'amo .. Or sivous dites :il n'y a pas de Dieu , l'homme n'a point d'ame immortelle", on vous dpond : Vous n'en savez 0 pichot feu, 14' avies pamens, rien, mais ce quo vous devez savoirc'est que vous violez Mai de-qu' as pen ? Per moun tourmen, la regle fondamentale de votre systeme qui vous interdit Sies gaire brave, Cali, saureto, de parler de ce quo Pexperience et l'observation ne vous a Qu'un rOn t' esmeu! ...* Ni mai ni mens pas enseigne; on ne consent pointavous faire l'injure de Ie murmurave. Qu'uno floureto, penser que vous niez de propos delibere l'existence de tout ce que vous ne connaissez pas ,car alors vous etoufferiez Noun m' ausissie E tont plan-plan infailliblement sous l'avalanche de vos negations. Sai-que o risie D'un biais galans, L'Ecole du Positivisme Spiritualiste n'admettra Pidee de De ma voiles caro, Ta man de fado Dieu et de Pimmortalitd de l'ame,que sices deux idees Que boumbissie Sus tom sen blanc sont rationnellement necessaires. Quant elle se prononcera, Plus fort encaro L' avie grafado ....

- 127 -

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

MANDADIS Lou printems fai foundre e counglas e gibre; Ansin ta clartat Lou vespre, dins un caire escampers la flour ; Dounark la joia au paure felibre, 0 bello, gaire mai n'anrien tonmba de plonr E len s'ouvriran las pajas dau libre a cop soul, la prenguire e desempidi, chatouno, De la Libertat. Isto sabre moan cor e, s'ai piano doulonr, Subran per m'ameisa l'acabe ode pontonno.1) Manda ta clartat dessus la floureta, Esclaira lou grel, Per que tout revieure a ta lus douceta; 04 4,jageG104-40. E que quand vendrà la nouvela aubeta aiet Siegues grand sourel.

, Lunel-Viel, (Herault), Mars 1880. TRADUCTION LITTAR ALE. F L EU RETTE AM...... TR.ADUCTION Le mois de juin, du haat des montagnes brunes, jetait dans Pair mine parfnms vivifiants. L'ETOILE DE ROUMANIE Et, les hnmantatravers le zephire qui les portait il m'en sou- vient mon emu tressaillait. Atravers robscurité d'une Atilt nébuleuse, bien loin 0 petit fon. mais de qui as-La pour ? Tti n'es guare brave, pnisque dans le Ciel je vois la clarte d'une étoile amie veillant, le un rien te trouble ...lui mnrmurais-je. front calme comme une amoureuse sous un grand manteau. 11 ne m'entendait pas sans doute on bien il se riait de ma tendre parole; car il bondissait plus fort encore. Malgre le sombre brouillard qui eenveloppe Etoile d'a- mour, brille sans cesse d'une lueur nouvelle; et du haut des Tais-toi...Mais non ,lui de nouveau, ardente lave, plas qne monts Karpathes, belle etoile, eclaire toujours. jamais battait (dans ma poitrine). Moi, panvre moil plus mort qne vif,de cette flamme je me mor- Le printemps fait fondre la glace et le givre; Ainsi ta fondais an fond de Tame ..... clarté donnera la joie an pauvre félibre, et bientet s'ouvri- rout Ies pages du livre de la Liberté. Tn n'avais cepend ant, pour mon martyre, eneilli, charmante blonde, ni plus ni moins qu'ime fienrette, Envoie ta clarte sun la fleurette, éclaire le jeune rameau Et tout doncettement, avec nne grace exqnise, ta main de fee sur pour que, tout renaisse k ta douce Incur;et que quand viendra ton sein blanc l'avait attack% l'aube nouvelle tu sois grand soleil. ENVOI Le soir, dans nn coin tu jetas la fleur; o belle, guare phis j'en aurais pleurd. Une fois semi, je la pris et depnis, jeune fille, elle repose AUNE JEUNE FILLE our mon mar et si j' eprouve quelqne peine, soudain pour me calmer je la ddvore de baisers. Blohde enfant de seize ans, vive, leOre et %Ile, Qui brilles chaque soir sous les lustres du bal, Ton coeur est pur et bon, mais ta tete est frivole;... L'ESTELA DE ROUMANIA 2) Prends bien garde k ramour 1fl te serait fatal.

A.Atraves l'escur d'una nioch neblousa, Conserve bien longteraps ton heureuse ignorance; Alin dins lou Ciel, Oh Igarde, garde bien ton tresor de bonheur; Vese clareji restela amistousa Laisse vivre ton coeur dans son indifference : Velbant, lou front siau couma una amourousa Car ramour, vois-tu bien, c'est un reve, une erreur. Jouta un grand mantel. Regois en badinant ce concert de louanges, Maugrat lou neblks soumbre qu'enrnantela, Cet encens parfume qu'on brele devant toi; Estela d'amour, Mais si quelqu'un te dit tout bas des mots &ranges, Brilha sempre mai d'una lus nouvela, Des mots qui font rougir de plaisir et d'effroi E de daut lous mounts Karpats, bela estela, Esclaira toujour. Fuis alors, fuis enfant, c'est ramour qui s'avance, xi Provencal, sous dialecte d'Avignon et des bords du RhOne. Orthographe L'amour accompagne du trouble et de rennui; des félibres d'Avignon. 11sourit doucement, ton coeur vers lui s'elance; 4 Languedocien, sous dialecte de Montpellier et de ses environs. Ortho- graphe Montpelliéraine. l'attire,il rappelle... Oh Ine crois pas en luiI

- 128

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

dini baresi. A rettore del convitto dovrebb' esservi Fuis le regard de feu dont réclair te fascine, un probo macedo-romano; dovrebbero avervi un ora- Et repousse la main qui vent presser ta main. torio conforme alle esigenze del culto di rito greco Ne donnë pas ton coeur... Helas Ipauvre Celine, ed avere a direttore spirituale un loro sacerdote uscito Le plaisir d'aujourd'hui serait douleur demain. dal seminario della chiesa autocefala di Bucuresci, accie) la liturgia avesse luogo in lingua romana. N'écoute pas celui qui te jure gull t'aime3 Vorrei che se fra i ccInvittori vi fosse taluno che C'est un serment trompeur. Crains de trop ré couter. bramasse darsiall' esercizio pratico di una qualche Combien de fois déjà ra-t-il juré de manic? professione, ii municipio di Bari s'incaricassi di colo- Combien de fois encor rira-t-il répéter? carvi a gratuito tirocinio in stabilimento conveniente; Reste longtemps enfant; danse, solids et joue; a me) di esempio in un officina tipografica, presso un Que le bal de demain sois tout ton avenir, orinolajo, od altro industriale, o meccanico. Ne laisse pas fanei les roses de ta joue Vorrei insomma che si imitasse quanto si fa nel Par un chagrin d'amour qui pourrait les temir. collegio internazionale di Torino ovi vi sono studenti Giapponesi, Birmani ed Arabi, per compieri i loro Oh Inon, n'aime jamais I.. Chacun te dit jolie, studiindustrialie commerciali.Signoriconsiglieri, Les graces, les plaisirs suivent partout tes pas, direi loro, l'Italia non deve aspirare a verun possesso Des hommages de loin la vie est embellie, territoriale sulla costa orientalenell' Adriatico ;essa Mais s'ils disent Ije t' aime, enfant, ne les crois pas. deve aspirare ad un piU elevato scopo, quello di con- seguire il dominio intelettuale di un popolo di sangue latino,redimendolo delle tenebre dell' ignoranza e salvandolo dal pericole di perdere colla propria lingua la sua nazionalità. Lo spazio ristretto che m. si con- cede in quest' album, non mi 'permetti di sviloippare ii Torino 23 Germogi 1880. mio concetto, non di dimostrare l'utile che nel verrehbe a Bari, e quale concorso pecuniario dovre b be dare, Dal 1847 propugno la necessita di una per l'istituzioni di questo collegio convitte, che dive- lega fraa le genti latini per impedirle di diven- rebbe il focolore della civiltà italiana per la M acedonia. Altri in buona eta, autorevoli per loro studi ed i tare mancipii degli slavi o dei tedeschi. Le mieloro incarichi si facciano a studiari questo mio pro- idee furono accolte con plauso nella Romania, getto d'accordo col comitate stilt istruziorno elemen- con favore in Italia, da alcuni pochi in Francia, tare costituito in Vlaho-Clisura; 4 me sul limitare e rejetti nella Spagna. Pen') sono convinto chedella tomba, a me il seniore dei filo-romani, bastera nel secolo venturo questa lega diverra un fatto. di averlo accennato. Possano queste poche righe far prova del costante AlloraiMacedo-romani aquisteranno la loro affetto che cieco, affranto di forze e di un eta avanza- indipendenza sotto gli auspici della loro Madre tissima conservo tanto per Romani dell' antica Dada, patria,chi gli sta dirimpette sull'allia costa come della Macedonia. dell' Adriatico. WWV-W...Wr Petvon;exce-fe_at,,a. PROGETTO N%-eW e non fossi cieco ne ottuagenne andrei difilato I ROU MAN da Torino a Bari, capitale delle fuglie, chi si amplia ed abbellisce ogni giorno di piu, atalch6 in un breve 1.Jnnivoulas, de fes, sus li pople s'estend, giro d'anni, diventerà la perla delle citta sul littorale E ii barri d'acié, negrejant dins lou monde, italiano dell' Adriatico. Tragon di lamp blaven, di tron rafrous abounde. Mi recherei da quel consiglio comunale per dirgli: De pertout raion plour e sang di beu jouvent Sull' altra sponda deiP Adriatico in facciá a voi evvi Clinado dins lou doil, la patrid se ten. la Macedonia, la cui popolazione discende da antichi Per quete sort maudi fau que riro desbounde coloni latini di cui conserve) l'impronta nella lingua E qu'a la sourno Mort tant d'oustlo semounde? malgrado quanto fece l'ellenismo e l'albanismo per Per-de-que s'escami, quand poudrien entre-tem ispegnerle. Questo popolo che si nomina Macedo-Ro- Canta, vieure en s'amant, Ii nacioun genti sotre? mano e fu dal governo turco mantenuto in una crassa O Rouman, o moun fraire, aliuenchant go qu'esorre, ignoranza ora 6 tutto acceso del desiderio d'aquistare Rue Dieu, sus ndsti pas, en flour change li flèu quella istruzione indispensabile per conseguire incivi- Unido restaran, Prouvengo, Roumania, limento che già conseguirono i Daco-Romani. Au fougau de l'amour, i font de rarmounid ; Ma se gli sforzi dei patrioti Macedo-Romani, ed i An per liame sacra la lengo e lou souleu. 1) soccor.si in loro pre) Daco-Romani possono già in parte valere alla fondazione di scuole elementari, fanno di- fettii mezzi per istituire scuole secondarie. Ebbene, signori consiglieri, io proporrei che si istituisse in Bari, un collegio convitto pei giovanetti (des ecoles chretiennes) macedo-rcimani, i quali dovrebbero fare loro corso nell r) Provençal (Avignon et les bords du Rhline), orthographe des félibres Istituto tecnico e professionale, comme se fossero citta- d'Avignon.

129

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

TRADUCTION LA MACEDO-ROMANI .,.... AUX ROUMAINS Ale ostior romane reticite sentinele, Ce-ati facut voi cu vulturii ce Traian v'a 'ncredintat ? LAY lassat voi se se pérdil 'n ale Pindului valcele? lin grand nuage, parfois, sur les peuples s'étend --et les Sau in cursele straine ad caslutP i-adlassat? remparts d'acier, lugubres,apparaissant dans le monde lancent De multi secoli duceti vTatit de iloti tn subjugare ; des éclairs livides et des tonnerres l'affreuse profusion De toute part ruissellent les pleurs et le sang des beaux jouvenceaux. Ati uTtati clam: mândria numelui cel stramosescu; Nici mai sciti c'a vostra ginte este nobila si mare ; Nici nu mai simtiti in vine p6te sange românescu? La patrie demeure pencil& dans le deuil. Par quel sort maudit faut-il que la colere déborde et qu'elle immole taut de vic- Voi purtati Ana stindarckl sentinelelor romane. times h. la sombre Mort? Pourquoi se déchirer quand les nations Nu-1 vedeti? E 'n gura vastra :este hmba ce vorbiti. pourraient, Dar pe-acesta stindardu stau multe pete barbare, profane. Alergati dar top la scoliti 'nvetati se-1 curatiti. Charmantes sceurs,chanter, vivre en s'aimant ? 0 Rou- main,6mon frere, éloignant ce qui est horrible, Que Dieu, sur nos pas, en fleur change les fléaux I

Unies elks resteront, Provence, Roumanie ;..-- au foyer de ramour, aux sources de rharmonie elles ont pour lien sacra la langue et le soleil. Despre inézl-zi, de peste Dunarea cea lira 'n sale Vantul adiind aduce un cant departat de jale. SENA T. Acel cant... o doka. pare ;limba i dulce.., s'ascult dar : Armoniile durerei au al kr farmec amar I Voi, ce't veseli, nu maY torceti al placerei mole caer ; Este crud, and altul plange, s'arunci veseliT in aer I Ce que j'aimerai toute ma vie dans la and sunt 6men't cariY sufer, nu opriti suspinul kr, Ebert& c'est la liberté.Je ne comprends pas Dus de Serafimi, s'ajungd. la inima tuturor I.... qu'on etouffe l'expression d'Une idee, pourvu cFrati romani, cea doina zice Intr'o limba romitnésca .cDulce cai desmerdarea dinteo gura feciorésca, que la refutation soit de droit. La plus grande sFrati romani, voi, romani liberi, ageri vulturi de Carpact, «Dulce este-al vostru sore ; acrid ce respiract force qui existe sous le ciel, c'est la verite, et sNu vu 'nadusa plamani{.... La noi aerul ne-apasa ; cLa noi e de vécuri nopte, nopte-dassa, fior6sa I ellefinit toujours par prevaloir: on ne peut «Frati romani, voi, romani liberi, ageri vulturi de Carpacf, que la retarder. «Intunereculi jugul ne zugruma.... AjutatiI Socrate attaquait les faux dieux; on l'a tué: Cetatian roman, deslega baerile pungei tale §i fiX damic, and 1T cere ajutor un frate 'n jale. ses critiques et ses doctrines lui ont survecu. Tu,tallarma,i gibema,ifii gata, bray oscean; Jesus-Christ attaquait le paganisme et la sociéte POte 'ti clice :Inainte Ivitézul Ted Capitan. palenne ;, on l'a tue: douze apôtres sont sortis de son sang. On les a tues a leur tour; le c lendemain de leur mort, ils etaient douze mille. us ont fini par couvrir le monde. La pluseffroyable desexterminations n'a MUSA SI POETULO abouti qu'à la plus eclatante des victoires. Tous les rois, avec tous leurs bourreaux et tous leurs Ce facY, Poete, cudiva-cflira, canons, sont moins forts qu'une parole vraie Ce facY cu daruld sail angerescii ? ....Alle ei c6rde, va'f, amutira, ecrite dans un livre. Vous avez, contre l'homme, De dud tn templu-rig nu te clarescill l'echafaud ;contre le livre,la censure et le Stellele 'n bolta cea infinita, brillemenf. Mais rien n'y fait; le monde, dans Florile'ncampurYi 'n plaid pe muntl Plangd frumusetea lord stralucita sa démence,a beau se delendre contre la C'o lag uitara far a. s'oduct. verité:ii lui appartient. §i-alsa daY seama la judecata Susd,tnaintea Cella preasantti, Pentru schintea din cerd picata, Ce portY In sufletil josd pe pamentd. Asti canto., Musa, ceruld cu stele, Viva splenclore din Infinit, Dar, vectr, tn callea inimeY melle Intiniiti Steaua ce am doritii

[13,2621 17

130

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

E steaua viete-mY predestinatg S'o iubescti tainicgti s'o adord, Importanta limbel nationale SI vgdti In ochi-I bolta 'nstellatg, S6re, naturg,i allgt meg dorti. Af canta rosa cea din cam* CAnd catamii in trecutulti omenirii, ni se inspai- §i lnicsuneaua ce ride 'n plaig, mAnta mintea de nenumeratele nume ,de popOre, cari Sub codrulti verde pling d'armonie, ail' apgrutti, all domnitil cat va timpti pe pamentti 0 Unde natura pare unti raid. apoi au disparutil. Nu me ocupti aci de popcirele pre Dar colea 'n valle, Intr'ul grgding vechi, despre earl Istoria nu ne da.' decat idei vagi 0 MY-a surrêsg Florea ce am visatd; incerte; me gindescd numal la acele napuni marl, cari Eabfrum6s1, mandrit reging ail jucatti roluri importante in lume, la acele natiuni, §i liorTi 1iri s'a 'nchinatil alU cgrorti nume chiar era spaima 9i gróza popOre- lord vecine. Derg din tote aceste popcire, cAte mai trgescti asta-sli? e Ali fostti Asirienii 0 Babilonit a carora capitala prin vastitatea sa, prin marirea 9i aria ziduriloru -sele 9i mai cu thug prin averile sele ajunsese sa fig mi- nunea lumet AU fostti persii cu domnie intinsa 0 puternica) al. carorti Imperati, nemultamiti cu domnia Asia, au navglitu nu o data in Europa vrind s'o cotropiasca cu nenumeratele lorti hordit AU fostti Egiptenii, poporti vechiti 9i puternicti, care CANTIC HAIDUCESC dupg ce s'a inavutitU din praclile strgine, a inaltatu Piramidele uria9e, udate 9i framentate cu lacrimele ,,, sclavilorti. Ail fostti Cananienii 0 Fenicienii eel comercianti Dukei frumOsa 9i atatea 9i atAtea pop:we vechl. AU fostti Gotii, E a nOstra viata; aU fostil Hunii, aU fostti Avarii 0 Tatarii, 0 cAte alte Pe9tera noptuOsa, popOre din timpuri mai putinti vechi, din carif insa Codrul cu verdeatg, n'a mai remasti asta-cli altU-ceva de cat lulu nume Ne este Palat insocitti mai totil de una de sange 9i de grózg; or Vin cu noi voinice, cAte o ruing jallitóre,care ne aretg loculU pe uncle De nu e9ti ferice, aU trecutil o data aceste popOre. De e9ti impilatl Vaile Dunarii, prin fertilitatea 0 positiunea bort' geograficg, ati atrasti 9i ail servitti de trecetóre mul- anta turturica torti popOre cotropitóre. Romanii, carii au ocupatti Lin pe murg de sera ; aceste locuri manOse déra deschise, cAte n'ati avutti Rugea, viorica sg sufere din partea acestorti popOre. Cate trude 0 Dulce ne 'npresOra cAte necazuri n'au avutti sa indure, cAnd ostenip de Cu al lor miros ; resistenta in contra valurilorU navalitore, erati siliti sa U9or roua pica, se retragg la munti, or sa se pituliasca pane sa trecg Pe a nOstrachick, 9i sa se scape de aceste blesteme ale lui D-sleti 1 P'un ochiu scanteios. Este de mirare cum, acestti poporti, o mAna de Omeni adu9i de Imperatulti Traian, cum au pututti sg Ving cu noi june, resiste la atatea nevoi 9i la atata sumg de popOre Ce vei resbunare ; strainel Si acesta mirare devine Inca 0 mai mare, De ai singe 'n tine cAnd ne gindimti, cum natiuni multti mai puternice De ai sufflet tare, 0 multil mai numerOse at *luta, 0 incetult cu in- De ai foc in sinl cetuld s'ati stinsU cu desavir9ire. Vin de'parmg pumnul, Este adeveratti ca Romanulti a suferitti multe ;insg Sa ppe streinul in tote nevoile, in tOte necazurile sele, cand n'a mai Daca e9ti Roman I pututt lupta cu arma in mang, cand póte nu i-a mai fostil permisti sa aiba o arma, atunci, ultima sfinta Ianuarier880. datorig a sa, ce se credea legatti ca trebue s'o im- Fragment din comedia Bunul Plirinte, jucatg pe scena Theatru- pliniasca, era sa'91 ting 9i sa pgstreze limba pgrintesca lu/ National la 21 Iunie 1856. in sAnulti familiei sele, 0 acesta limba lasata mo9te- fire sfinta de la parinti,s'o lase 0 eld mo9tenire intactg copiilorti set Fig in or care tera Va fi fostti RomAnulU, fig in mecliuloculti or cgrorti nemuri se va fi aflatti,elti a simtitti insa totti de una o bucurig nespusg, o bucuria nebuna, ca sg 91' manifeste dorulti ski pasulti seri celui d'untl sange cu dinsulti in limba parinplorti set Fig c'a locuitti in vaile Dungrii, fig la Prutti, fig peste Carpap, Romanulti, vred sa clicti mai multi teranulti romanti, el' intre al' sei tottl de una a clisti : Suntil Romanii sell 'sil Romanzl; seri deca

131

ALBUMUL MACEDO-ROMAN a trgitg la pelele Pindului, or pe termurile Adriatice, Roma:null'', de 0 a p1imitll alterari in cuvintele sele, Formelede guverntiment nu sunt insg elg nu 0 a negatil origina, nu 0 a uitatg limba;relle in sine, dear guvernanlif sunt rel, elti a çlisti totg de una si tutulorg hiu Romanu, valachI fiind ca puml tot de auna interesul lor Acesta tgria in a pastra obiceiurile mWenite strg- mosesci, acéstg iubire de limba sa parintescg; acestea, personal 0 de partida, mal presus de noi le credeing cg ail fostil elementele cele puternice, binele patrieL canall ajutatil pe Rorngni sg'0 scape esistenta sa ca napunei sg nu se pérdg in mecliuloculti atgtorti va- lull de popere strgine, ce all ngvalitil in atatea rin- 6,47 duri peste capetele lorti. Limba iobiceiurile all fostit paladiulg de scgpare alti Romgnilorg. Déca Romgnii trgescilastacti'Incaca napune, acesta o datoreza tenacitgtillortiin a 0 pgstra obiceiurile ilimba AmIREIO GLEIZE5) parintesca. deca acestg limbg romanesca a fostil pastrata cu ata.ta tgria de pgrintii nostril' in nisce timpuri intune- ---Viireioes lou pantai de ramo amourousido, cOsei pline de nevoi, cat de multil suntemii datori De rengeni que mounto es lou rai arderous ; noi s'o pastrami:1i s'o cultivgmti astacli, cand lumina Mireio es la Prouvengo e soun souleu courous ; Mireio es ta patrouno amado e benesido. civilisatiunii se intinde din ce in ce asupra ncistrg,gi cand vedemii din faptg, ca numai conservarea obi- D6u pas di felibre ounte Mistral presido ceiurilorg 0 a limbei pgrintesci ne-a scgpatiii ne-a I desert ounte yais lou lioun di ph rous, datui esistenta nostra nationalg de astg-cli. Li poueto en renoum d'elo soun amourous, E sa glari grandis sempre mai enlusido. xi lan. 1880. C Lis amaire don Beu a toun bres soun vengu, Chatouno de moun fraire, e ii vers au plougu (Profesorli). E de cant miejournau pos faire uno courouno ;

Em 'aqueste sonnet Mu vene te bressa : Que Dieu te fague bello autant que ta patrouno DORINTA MEA E que posques coumpli soun raive acoumenga I Marsiho La de febril de 1880. Geologia ne Invatli istoria pamhtului; eaIttia din momentulii formatiunel selle,si,dupö dispositiunea stra- telort ce-I formdzli c6ja, dupd descoperirea, In aceste strate, a differitelorli rena§ite de animale §i plante cealitrMtil, In differitii timpl al v6rstei selle, ea nearatli numer6sele TRADUOTION transformliri ce a Incorcatliplanetace locuimti In lunga sea essistentli, ne reveMA causele carl allprodusli aceste AMIREILLE GLEIZE modificari §i In ce modii ati lucratli elle pentru ca sli pro- duel schimbarile la earl a fosttisuppusti plimentulli p6n6 Mireille c'est le reve de rame aimante; du genie qui s'eleve sliajungli In starea In care Ill videmti ast1-0. c'est le rayon ardent ;Mireillec'est la Provence et son soleil ra- Ceea ce Geo-logia ne Invath despre plinAntli, uli Macedo- dieux ;Mireille c'est toi patronne airnée et benie. logia alti dori s5, no Invete despretransformlirilelacarl ail fostli supple fratil nostril din Macedonia pre terrânyulti Du pays des félibres oit Mistral preside, aux deserts oa patt le lion au poil roux, les poates en renom sont amoureuxd'elle, et sa limbei ,stlirffsocialesi a moravurilort ;s ne arate, In gloire grandit de plus en plus illustre. amliruntli,earlalifostlicauselecealllucratli assupra acestorti transformäri de la ruperea lortide patria niamli Les adorateurs du Beau it ton berceau sont venus, fillette de mon §i pAn6 asap. Acdsta este dorinta mea cea mai intimli In frare, et les vers ont phi et de chants méridionaux tu peux te faire privinta lorli, cocl cunnoscinta trecutulul este conduclit6rea une couronne ; viitorulul. Avec ce sonnet-ci moi je viens te bercer :que Dieu te fasse belle autant que ta patronne, et puisses-tu accomplir son Ave com- mence 1

a) Provencal, sous-dialecte d'Avignon et des bords duRhéne. Orthographe des felibres d'Avignon.

17*

132

/- ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Gregoriu Ghica Doran Mo1cloveY 1727-1733. ApoY Domn MuntenieY 1733-1735.

133 i ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

Ion Gregoriu Ghica DornnU MuntenieY 1660-1673.

134 --

ALBUMUL MACEDO -ROM-AN

LOS OJOS quo razonla ciencia no ha dado a bsa parte de los ojos algun nombre compuesto de palabras griegas. La ciencia no se distingue comunmente por lo poetico de EA la parte superior do la cabeza, lo mas cerca po- las denomiaciones que inventa ,pero eneste caso se ha Bible de la frente, mansion de la inteligencia, puso dios los mostrado practica y prudente. La palabra fraucesa prunelle, ojos, como seal del fuego de la vida. equivalente a la espaiiolapupila, noes a mi juicio, tan De que manera funcionan los ojos, como transmiten al expresiva comoesta. Solemnemente declaro que encuentro cerebro las impresiones qui reciben? La ciencia, que estudia el nombre castellano exacto y apróposito como ninguno para sobre eadaveres los fenamenos de la existencia, destroza los indicar la animacion, la vida que hace tan irresistibles los ojosde losanimales y de las personas quo mueren, da ojos de mi patria. nombre . a las partes de que se componen, TO los nervios a No ha de haber alegria en un semblante donde viven dos que slrven de teldgrafo desde los ojosalcerebro,calenta, niims? No han de iuteresarnos dos ojos,cada uno de los y se asombra de lo que va sabiendo, aunque en realidad sepa cuales guarda una pupila juguetona? En los paseos, en los muy poco. jardines de las plazas siempre hay niiias que en bullicibsos El hombre, que ha inventadoel cristalno ha podido carros. dan animacionhaquellos sitibs.Cuando el invierno inventar nada tan trasparente como el cristal de los ojos. cubre de nieve el suelo donde bubo hierba, las nRas desa- El hombre, que cree saberlo todo, no ha podido saber como paracen y con ellas la alegria del jardlu 6 del paseo. Las se compone ese cristal cuando se rompe, de que manera se niiiasde los ojos ,Ilenasdevida, retozonas,alegran el le devuelve su transparencia cuando la pierde. semblante y le hacen simpatico y agradable. Cuando las niiias Por raro capricho de la naturaleza siempre original, siemprel de los ojos estan muertas bajo la nieve de las canas que abundante en .novedades, los ojos lucen distintos rhatices, lo el tiempo ech6 sobre la cabeza en que vivian ,cuando la mismo en los hombres que en los animales. Pero la natura- luz del sol no Sirve para alegrarlas , y son imitiles, para llevar al cerebro impresiones;qud triste y meldncolica ex- leza, constante partidaria de la armonia, ha dispuesto que esos matices esten de acuerdo con el Unto del cutis, cuando presion la del semblante que antes animaron! este perteneee a un rostro humano, con el color de la piel Y hubiera habido menos exactitud en llamar nias a las cuando los ojos adornan la cabeza de un animal. niiiasde los ojos.Los juegos de los lam,remedando la Vereis ojosde _esmeralda en un gato pardo atigrado, lidia de los toros 6 los ardides de la guerra, tienen siempre pero siempre los tendrá de amarillo topacio el que sea del algo de mala intencion que no existeen los juegos de las mismo pelo que Dirnas. iAy lector! no te detengas demasiado a contemplar las aquel gran Zapiron el blanco y rubio, alegresniiiasdeunosajos,ya vistanelazuldelos que despues delas agues del diluvio cielos,6elenlutado y brillante matiz delazabache. A file padre universal de todo gato. poco que logren iuteresarte con sus juegos no podras menos De la misma suerteelblanco y palido rostro de una de convertirte en tutor y curador de aquellas pupilas. hermosa del eroste,requiere dos ojos azules como el cfelo Por mas que lasniiias de losojoslleven siempre este al amanecer un dia de primavera, y el moreno rostro de una nombre, no vayais a creer que su niiier eseterna. No hija de Sevilla no se comprende sin el complemento de dos por cierto. Por la misma razon en algunos puntos de Es- ojos negros como el manto de la noche y ardientes como paa se llama tams a todas las solteras, aunque les sobre el sol qua les dib su luz cuando se abridron a la vida. edad para tener nietos. Donde estd la verdadera belleza,en los ojos negros o Entre el apagado nairar de unos ojos abiertos 4 la luz dn los ojos azules? Hay mas poesia en aquellosque en hace setenta aos y el fuego de otros que s6lo han visto estos, 6 son estos mas poctfcos que aquellos? He aqui, una lasfibresde veinte primaveras, hay la misma diferencia cuestion de gusto ,dificilde resolver teoricainente y mas que entre las personas que llevan en su cara aquellas todavia en la practica. Hay una dulzura tan angelical, una Los naturalistas se entusiasman estudiando la estructura expresion de bonded de alma tan grande en los ojos azules! de losojosdel hombre, y de los animales y examinando Pero los ojos negros revelan viveza de entendimiento, corazon las propriedades de la retina,de la cornea, del cristali uo, emirgico y apasionado Yo, por mi, no me atrevo a escoger. del nervio 6ptico y del humor vItreo;los que admiramos Cuando mis ojosencuentran en frente losojos negros la naturaleza sin ser naturalistas nos ponemosapunto de de una hermonina espaola conozco que me abraso de re- perder la cabeza cuando nos mira por casualidad una mujer pente :pero a los efectos del incendio sucede el extasis de de buenos ojos. la contemplacion si dan luzAmis ojos loa tranquilos des- Los naturalistas ven en esosglobos de cristal colocados tellos de dos ojos azules rodeados de trenzas de oro. en el rostro,el. principio fundamental de la camera oscura; A esa parte delos ojosdonde estael matiz que los la base de la fotografia; los espejOs que llevan al alma la distingue la Ilaman los naturalistes el iris. El niismo nombre reproduccion del paisaje y de las escenas que se desarollan ticne el arco de brillantes colores que asoma en el cielo al delantedel individuo;yo no s6loencuentro en losojos acabarlatempestadpara anunciarelbuentiempo. Es el organo propiodel sentido de la vista : me parece que decir : quesi por un momento anubla pasagera tormenta son ademas los balcones por donde se asoma el alma. Creo elcielode losojos en que contemplaiselhorizonte de que los ojos no sirven unicamente para trasmitir al cerebro vuestra dicha,no temais;alliesta el iris, que lucira en lo que pasa por fuera , sino que dan a conocer a los que seguida para anunciaros el buen tiempo. estan alrededor lo que ocurre dentro del cerebro con quien No quiero acordarme de los nubes de temporal al hablar se corresponden. de los ojos. Los paises en que el cielo estd, nublado de or- Los ojos del basilisco,animal fabuloso,segunel veraz dinariosontristes y frios.Respetemosladisgraciade testimonio de los poetas, causaban la muerte de aquel sobre las tuertas, quo son las que tienen nubes de temporal en quiense fijaban. La fatal atraccion ejercida por los ojos los ojos. de ciertas serpientes sobre timides pajarillos, segun los via- El punto cdntrico de los ojos,lo que les da animaclon, jeros, tan dignos de fe come los poetas, la influencia de la se llama en Espaiia lasniias y laspupilas. Ignoro por vista del magnetizador sobreel magnetizado,al decir de

- 135

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

losque creen enel magnetismo y merecen igual credito Genes a machos capaces de meterse por el ojo de una aguja quo los viajeros y los poetas, todo eso es la prueba de que y de sacarse un ojo por quebrarAotro los dos; daras an desde muy antiguo se ha observado que las intenciones de ojo de la cara por lo que te gusto, abriendo tanto ojo en la persona 6 del animal se retratan en sus ojos. tus asuntos, por que sabes que el ojo del amo engorda al a Quien duda que no sOlo al pajarillo, sino al hombre mismo caballo y que en un abrir y cerrar de ojos sucede una des puede dominar el terrorsi los ojos de una Ora se fijan gracia,si no se duerme con losojosabiertos 6 se esti insistentes en el,retrataudo la amenaza? Yo no he tenido siempre ojo alerta si ojo avizor. No te materas por los ojos ocasion de verAun leon 6tun tigre en el campo, y no de nadie, pero si te Iran los ojos detras de alguna muchacha me pesa, pero al verlos enjaulados comprendo que en aquel que al "feria t@Ilene el ojo; cuando los tuyos esten mtlos caso aterren, d,cual quiera en quien fijen sus ojos donde te acordards de que al ojo con el codo, y aunque no temas se pinta el furor y la mala intencion que los anima. que te hagan mal de ojo, habil muchas noches inqueno pe Cuandoel gato echa atras las orejas y bufa, sus ojos guerlos ojos, consultando a algulen, por que mas yen en quatro revelanel mal humor que le domina ;cuando acceha un ojos que dos ynada debe hacerse ojo de buen cubero. raton 6 sigue los movimientos de una pelotilla atada a un Habrds mirado tal vez porelojo de la Have, apreciards bile para hacer le jugar, en el brillo y en la inquietud de el ojo de gallo en los vinos, y a caso tengas ojos de pollo sus ojos se conoce la lijereza con que va a precipitarse en los dedos de los pies. sobre su presa. Los ojos del perro, fijos en los de su amo Lector querido, para .concluir :si pasas tus ojos per estos dicen que estd leyendo anticipadamente en aquellos los Or- reglones, no los mires con malos ojos; piensa que no tengo denes .que van darle, y en los ojos manifiesta la sumision a quien volver los ojos, melt que a ti y que te pido que los yel arrepentimiento cuando amenazado de un castigo se echa yeas con ojos de bondad, por que no me consolaria de tu desden en el suelo pidiendo perdon al amo que le amenaza. aquellodoeojos que no yen, corazon que no siente." De la misma suerte cuando los ojos de una hermosa de Madrid 12 de Abril 1880. pocosaiiosse fijanenelsuelo ,en el abanico que sus manos abren y cierran sin descanso 6 en el ramito de fibres que sus dedos acariclan, no creals que aquellos 6rganos de la vista llevan al juvenil cerebro lleno de ilusioneslai- magen del suelo, del abanico 6 de las fibres; no :Ilevan la imagen de los ojosde aquel mozo que contemplalos da la inesperta doncella. --.1111%,141M1.111. En los ojos de esa resuelta morena que page el portazgo de latreintaaiios podrán leer los tuyos, d poco que en- tiendas el idioma de los ojos, una inscripcien grabada para ti, que te dice : soy viuda, y listed me conviene; en los de aquella otra, si su marido no fuera corto de vista, ob- PATRUDECI DE MUCENICi servaria estampado elretratodelamable y convenente amigo que constantementeacompaa al matrimonio;en los ojos del juez ye el criminal experto la impresion que en Lpia de 9 Marto,dupe, trecerea celor none babe el que ha de sentenciarle 6 absolverle producen sus dis traditionale,care ne aduct lapovita§ifrigult,biserica culpas, y lee anticipadamente las preguntas que va a di- nestre, resaritend celebrezd memoria a patru-geci de martini, rigirle. Los ojos del diputado que interpela con entusiasmo ale Wort num nu scid deca se mai pott pa minte, toc- politicoalgobierno revelan a qulen entiende de tales a mai fiindt csuntt nia de numerese. suntosque semejanteentusiasmo viene desdela cabeza In acelali timpt Inse ,poporult roment practice,treY hasta la lengua sinhaber pasado por el corazon, y en los stresechi obiceiuri ,despre care ni se dere ocasiunead'a ojos delniiq queenvuelto en los mantillas sostienen los scrie cate-va renduri. brazos de la nodriza, ojos que apenas saben fijarse todavia La yrd, In dimineta Oilei de 9 Marte, se bate cu ma- en los objetos, comprenderds que conoce y distingue a su- iele In pementt, ell In ora§e, terguri§i sate se fact §i madre entre ,otras mujeres, como en los ojos de una de las se Impartt a5ia numitil mucenicia, dupd ce mai 'nainte presentes conocerds tu tambienque aquellosojosy no s'at meturatil curtilei gradinile, dupd ce peste ilacera otros son los de la madre del niiio que la contempla. acestort paie §i guneie aprinse s'a sdritti de ate 3, 6 Como balcones donde se asoma el alma, los ojos permiten §i 9 oni Inaintei Inapoi. ver la alegria y elpesar que rebosa por ellosdesdeel come]] 6 la cabeza. En su cristal se retrata la risa unas veces y otraslos empaiian las lagrimas. No sedeque BatereaInpamentt cu maiulti se esplicdast-feltila manera es más poderosa una mujer, si cuando radia en sus terd. Pen'aci,gerult a bentuitt aerulti §'adomnitti pre- ojos la alegria 6 cuandoel llanto asoma por ellos.El a tutindeni, celdura remeindet ascunsd In pementa pe totti gua y elfuego son elementos igualmente temibles ,y lo timpult deierne,. Acum, cendti raple sfIntululsere ati mismo puede uno morir abrasado por el fuego que despiden Inceputt se zimbesce, voi6se, cendt a sosittA timpulti aratulul, unos ojos que ahogar se en un mar de ldgrimas. lucrdtorii cdmpulut at trebuintd de cdldurd. D'aceia dent No faltan, sin embargo ,ojos que gracias a su forma, ni batt pdmentult cu maiulti ,castIltsilescd a o da earl sirven al alma de quien los lleva bajo la frente para aso- dinteensult, pestrandt d'aci Inainte numal recerea §i ume- marse dondelavean ni para que ella pueda vet% Esos Oela, atatt de folositere productelort. ojos no se parecen4los del gato ni a losdel porno, son Ilea mai stdrui asupra acestei credinte, faptulti demnt identicos a los ojos del besugo. de reamintitt este cd,la 9 Marte ,pdmentulti intre,In Prueba del aprecio en que tenemos a los ojos propios solstitiult de primit-verd, candt Incepe acestd multt fru- a los ojos de los demds es la multitud de refranes y frases mesa junid a anuluii audit n6ptea devine ecuale cu aiva. vulgares en que los mencionamos, sin duda, lector, quern& Ast-felt, precum procede poporult In privinta maT tutu- a cualquier persona como alasniiias de tus ojos; cono- rorti fenomenelort naturii, cum altd-data mit aretatticd

130

ALBUMUL MACEDO -ROMAN precede spre a evita dderea trAsnetului prin Infigerea Ast-feld traditiunea spune ch, la fundarea Rome!, nouil In midloculd curtii a unui toped peste care se puneA cethteni a! nouel patril aprinserh focuri de paie§ishrirh mad de Bare, dna' fulged §i plod, fermandu'§i cu mo- peste dOnsele, ca sse purifice §i 0 se desfach de leghtu- duld acesta unti imperfectd paratunetd 1) de asemenea, rile eeluuisercu locuintele de mai 'nainte. personificAndti phmentuld, ti atribuie puterea de a da §i de D'aci resulA sdrbatOrea numithPalilia,"celebrath In a phstra adfriguld, aci chldura, indicAndd,prin imagini tot!anilIntocmal duph cum fad. la ,mucenici," satenii pipMte, uh lege pe care nu g-o dte esplica printr'a cos-romani In diva de 9 Marte. mografiel sciinth. Dionisiu din Alicarnasd atribuie initiativa ei lul Emilia, §i acdsta a lul mArturil e tonfirmath,ialtiscrlitori.In privinta dating ensd, merith a se cita trei dintre elegiacii Mucenicii" smitli colh,cel, subtiri ca nesce mid covrigi, latini. frAmentati din fhing, fierti cu iiucl pisate §i cu miere. El Yorbindd despre Pain, a chrei celebrare se Mem Idea se Impartli la vecint §i la rude, In midi strächi6re, parte un-spre-decea di Inainte de calendele lul Maid, dud eaten- ca pomdd, parte spre satisfacerea usurilorti sociale, silindu- darul remand, Tibuld nardzhc.phsteruld §i muncit oruld se fih-care a'T prepara mal bine, a-le da mai multh dul- de la tdrh aprindea cu solemnitate, In acea di, grgmedi de cdth, ca ast-felti 0 fig, mai plb..cuti la gustare. paie u§i6re§ich shriapeste Amara cea Burg : levis De bunh sm c strAmo§il nosri,flreptd-credincio§l§i stipulm solemnes acervos Accendet flammas transilietque sa- aplecati chtre bine-facerl, ad iubitil adsth datid pentru eras. 1)" diferite motive. Propertid, vorbindti despre acelag lucru, se esprimd cam Mal Antititt, fil-ce buchtid de coch, frAmOntath, subtiath ast-feld: In Roma, erea 0rbAtOrea (pe care) strAmo§ii ad §i lipith la margini Informa lunggrdth,ca figura eme- numit-o Palilii, diva candd pentru prima Org s'ati Inceputt nds* simbolisa ale nil cad de sfIntti martird, merit zidurile ormiului; (ast-felti se vedead pretutindeni) ospetele pentru Intemeiarea religiunil: prin urmare erea ale und anuale ale phstorilord §i veselia mAnchrilorti tdrAnesci stro- dard In memoria acestort premergdtori al credintel. pite de desfdtare,veselia multimii ametite, shrindu'§ip1- Ape, In t6te institutiunile crestinese observh Introdu- ci6rele'T nesdlate peste dte-va grgmedi de fOnti aprinse cerea §i practicarea cu predilectiune a carithtil, a ajuto- ic! §i ego:" aril celulsträind §i fad, de midlOce, de undo datina de Quumque super raros fceniflammantis acervos a se da catti mai dest de pomkg. Trajicit immundosebriaturba pedes?2) P6te ch, In aid treilea rudi, Imphrtirea de inucenicl" Insenina Mich ceva Invechime.piva de9 Marto Mudd In fineOvidiu, In Fastele sae, tesaurt Injumdthtitil semnalulti eh sosesce niultd asceptata primh-vdrh, terme- despre OrbAtorile §icredintele politeismului greco-romanti, Buhl &Ad duph gerurile iernel se sfir§esciitOte so- vorbesce fOrtepelargildesprediferiteleesplichrice se iurile de ninsori, a meilord, a berzelordetc., erea logicti putead da, In epoca sea, sdrbatoril instituite In on6rea divi- 0 se Imparth cate ceva din Mina anuluT trecutti ,Inteuh nitatil sub a eke! ocrotire se afla push agricultura. Printed dicareanunth retntOrcerea muncil cAmpului pentru uh pdtrundere caracteristid, poetulti se apropih f6rte multi! de noug recolth. originea probabild a Ordtorii, ast-feldpreenn mai sus, o Ori-care arti fi Onsdmobilulti§i originea acestel darnice adtadmil. Intro altele Ansg, mgrt-urisesce eh eld ensu§i §i reciproce Imphrteli de mucenici," faptulti constantd este pe dad erea copild, de bung sOmh shrise, in diva Pali- ehdatina se pastrdza cu religiositatt dud astädi, nu numai lielord", poste trel flachri In§iruite, stropindt apoi foculd cu la sate, ci §i'n ora§e, uncle uh, falsh civilisatiune a isbutitti uhramud de dafinti: sdcondamne dispretului multime de alto obiceiuri traditio- Certe ego transilui positas ter in ordine flammas nale, frum6se §i cu totuld inofensive. Virgaque roratas laurea misit aquas. 8) Acdsth ceremoniA, In amintirea fundrii Rome!, se repeta petotdanulti ca actii religiosil§i Inacelall timpil natio- Dérti §i mai Insemnathe,dinpunctultide vedere aid provenintel, deprinderea de a shri peste focuri In oiva de nal!. Cu numdrulti secolilord,se slIbifery6rea primitiva §i,din OrbatOre principald, Paliliele" devenid unti simplu 9 Marte. obiceiti, dmasil de la strAmo§f, obiceid practicatt ANA cu Din timpl preistoricl, foculd a fostd adoratt ca repre- veselia de chtre shteni §i de chtre copii, care perpetuarh sintatiune ,edit putind caforth,adivinitAtil,din causa bine-faceriloril ce cAldura §i lumina solara dvdrsh peste fad, sd'i pdtrundh Intelesuld acdsth datinh de mare In- semnatate. omenire,pentru temelniculd motivd ch numal prin fed, prin arderea lemnelord, prin topirea metalelord, prin fabri- carea uneltelord, prin industrig §i comercid s'a pututd rea- P6te ch multi din cap vietuiesed la tdrh ati Intrebatd cu lisa civilisatiunea §i perfectibilitatea omulul. mirare ce Insemnad acele shrituri peste focurile aprinse In De §i adoratiunea foculul se Intalnesce chiard la podrele linig la 6re-care dephrtare unele de altele. ibis'a Os- nordice, totutd Grecii Romanil suntti vechiele pop6re care puusd o scid §i et din esperiinth ch d'aci Inainte vine i-ati datti uh deosebith importanth.Cine nu cundsce pove- primh-vdra ;eh ad Mud phmentuld cu maiuld cash dd stea lul Prometed §i cultuld Yestel ? Cine mai pune adi la dad chldura ;eh ast-feld,mAturandd curtea, copruld §i 'ndouidllfaptultieh,pentru strhbuniinostril, vdtra erea grhdina, n'ati ce face en gunoiuld §i cupaiele de cAtd sh sufletuld chminului;chaceld chminti erea und altard do- le puie focfi, spre a fi caldt totA anult; el In fine e bine mestict; eh aceld altaril simbolisa tOth locuinta§i 'arta ssarit copiiI peste ele, casd n'tprinda. frigurile ,fiindil vietuire a omului din vechime ;eh In fine, la ori-ce schim- c6, &dm peste care sard gonesce frigurile din 6se. bare de domicilid, foculd din noun cash trebuia aprinsti din Ast-felti se pricepti§i ast-feld povestescd,chdast-feld foculd celei cuduio§ilphrhsite? 2) 11 s'a spus §i lor de cei mai bdtrani §i mai cu minte. Mie

z) A se vede ale mete elncercelri critice asufra unorri Credinte, datine r) Tibulli eltg. lib. II, eleg. V, vers. 88-89. Omoravurl ale ,4oporului ronning.. a) Propertii eleg. lib. IV, carm. IV, vers. 73-78. a) A se ved6 La cite antique par Fustel de Coulanges (Paris). 3) Ovidii Fast. lib. IV, vers. 720-721.

137

ALBUMUL MACEDO -ROMAN ens6 mi s'a plrutti ch esplicarea nu e Indestulltóre §i, cu Asai casieriul, v6 pot, de vrect, convinge ajutorulti scriitorilorti grecl §ilatini, pe care'l amti spre Tot numerând la sume, bulatti ce sfksea, Indeletnicire, amcreptti ce bine 0 cercetezti Insemnarea Cu drag la degetele se apuca a linge, §i originea, pe atatfi de vechia pe ca,t4O. de frum60a C£sunt fagurY de miere, metalul 11 credea. datind ce penè ai pAstramq nol RomftniI, In 4iva de 9 Mute, la sfintiI patru-Oeci de mucenicl." Metalul nu e fagur, amanta-T e rugina, Rugina'T venin6sg, om6rX nesmintit; D6-aceia casierul urmandu-sT cu drag chip. Deprinderilor sale, sarmanul s'alt jertfit I

P.are' PRISACARIUL CASIER a EL COSMOPOLITISMO (Fabula) Para que el Cosmopolitismo signifique amor Un prisacar bun mqter, prin 6rba Intamplare a la humanidad ;para que ne sea la mascara Agiunse ca. se fie odaa casier; que encubre el egoismo, es preciso empezar Anume nu gilt uncle, la vre o bancA mare, Sail chiar la Vistiria ou multe ladY de fer. por_ amar a la Patria que os diôs despues de diOs y servirla con entusiasmo y abne- Dar ce pot spune sigur, o stie ori chic, gacion. La ausencia de patriotismo anuncia en CsceY ce-s pusY de grij N.sipaz d. la priskY, el hombre, alma sin elevacion, espiritu mezquino Când. umblg prin stiubeie, 1sl ling de miere bine corazon sin calor. El verdadero bienhechor de §i degetei buze, chiar faguril de's sect la Humanidad, es el que consagra sus fuerzos Deprinderea devine curat alt1 naturK, y su vida misma a dar independencia a su Pais Acésta o cun4tem a 'n lume vetuim ; natal, a defender y consolidar lLibertad en §'apoY natura este granit, nu bot de sgurg la justicia. Ce lesne se sdrumia atuncea cand vroim. Paris, febrera !Mo.

Ministru plenipotentiar al Republicel Salvador, la Paris, Mare Cruc a Legiunel de onOre.

Aceux de mes amis Roumains qui, sous Nu ill multi ci pclui ara Dumu*il putorm seal le coup dep mecomptes et des nécessites parfois ameres de l'heure presente, s'inquietent et s'ir- 53 Nu in multi ci in cei pucini ar6tit DtimneOeu pu- ritent, je dirai: Voyez ce qu'etait la Roumanie, terea sea," 4iCe cronicarul. et voyez ce qu'elleest devenue.Hier, une Graiil al intelepciunel este acesta; grain isvorit din pira- province dont le nom etait a peine connu dans mida Esperiintel, piramin, dureros radicatfi cu pesurile Si munca crud6 a omenirel. l'Occident, aujourd'hui une nation qui a con- Dar decl nu in mulp ci in cel mai pucint ardth Dumnepti quis sa place parmi les Etats souverains de puterea sea, cum este se fie aeer pueinY,earl, muncitori l'Europe. neobositi al cugetWi divine, sunt menitY a-I da fiintg, ori cel Que le passe vous soit un garant pucin a face acd cugetare naltk Intelds6 de cel mai multi? pour l'avenir ! Ayez foi et patience; soyez unis : Cel pueinf Bunt eel tari,eel neinvinsi si eelneobositi et laissez le temps achever son ceuvre. Fala numal atund cand gendul lor este gendul multimei ,cand din lucrul lor binele multimei isvoresce Devotament, ab- viam invenient. negatiune, intusiasmti,cand vol Impleti anima celui mai Fivricr r880. neinsemnat fiu dintre fiii unui popor, ce sacrificil, ce minuni nu este acela in stare se fad! 0 a'o vedeti intr'o pilda dintr'o mie.

[13,262.] 18

138

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Cordocuba este un seriman porcarti. De dimindta pAnA ureChile ciulite se nu pdrdn nod fdrime de vorbulitn, cum in sM elt mhan haulind turma lui de vite, la ph§iune pe mi-ti ascultat au nesatiti svestele din betrani ale lui Cor- malul Nistrului. Si ce vite? Mana lui cade sdra de obo- docuba! Spunea flOcAul istorialui Trojan Imperat,ala g61a ca o cracn desprinsh de vijelie de n'o mai poti urca care a facut yantul mare de trece si pe langa Prut, apoi in sus, atata a fost silit se Invertdsca ghioga : Cea !tu cum stramo§ii nostri aadusli imperatia peaice tome rotofeitil Ridio !tu b61A !... De! tu Labn-scurtn L.. Cu- de peste noue mari si de peste noue teri. Dar apoi isteria nosci D-ta dobitoc mai neascultator, mai anevoih, de dat pe Imperatului Ionital... Ai!ce pui de roman L.. Cum mi pirte ca vitele din turma bietului Cordopuba ? Di-le porctti-a ritpus subpici6rele luipre toti dgmanii romanului ! si ne am Inteles Cum mil'adomolit preGreculcelfhlosdinBizantil Bietul porcariii!Abie par'-ch,te otAresci se-I1icipe Cum mi ti l'a batutsiprinssiferecatintemnitl pre numele meseriel, atata ea ne pare injosith.. Bine ch, s'a mai Baldovin, Ala de luase Bizantul in numeleCrestinntatei si gasit un poet ca Francois Coppée, carele in "Les humbles" apoi se legase de Imperatia crestinh, a Imperatului nostru se mai mangae meseria§iI umiliti ! Ionita...Da ate §imai ate L.. De podidia lacrimile Dar" acum 600 de ani In urnan de ar fi trait Coppée si pe Pergar cn-ci nu mai sunt asia timpuri acuma si muie- l'ar fi impins s6rta pe la Nistru, 6re cuteza-t-ar-fi so poe- rile cu obrajil rog de miscarea mai iute a sangelui, se tizeze pre al de badea Cordocuba porcarul ? Teamn-mi e et intreba tainich cu mintea lor: öre de ce nu mai sunt barbatii nu, dupa cc ar fi vegut cucedispretn seuita satul. la nostri tot atat de aprodi ca aceia de atunci ?... bietul Cordocuba sidupa ce ar fisimtit clin totn res- Ce folos! OW Mg Vlasie judetul cel mare, ee folost ! publica Berladulul si a Chiliei porcarul nu ghsia horn la gi este si acuma imperatie peste Dunarea, Imperatul Con- de serbAtOre, in carese se pringa ,far ca Indata se nu.stantin... Numai nu sdmann surcica cu ftulpina, macar ca dsh, de la jocti §i fetele §i nevestele...5ice era de elu gice vorba romanului cft da... Uncle mi-e vitejia lui Ionita ddcA se brudia se fie siurit lachip, orY insemnat de Imperatul si unde slabiciunea lui Constantin !... Dumneclea, pe linga on mamá la camph vite-cucaatare i d'aceea, respunde Cordocuba, traimil si nol mered numai de St.Ignatie si t6mna ori idrna, cand nevoia de cu gilele In mann, si nu suntem vrednici s6 ne apAramil opincd indrdptn satele departate la colibaluiCordocuba, satele si turmele de limbele streine, de Mari .... Hn! cnci dupe malul Nistrului! nu se gasesce o mann de Nal de DOmne-ajuta, si ai vedd, jupan Vlasie, an nu §'ar mai bate veneticii joc de noi si de ale n6stre!... Fetele facute ci6tch, in jurul Porcarului, intr'o gi dud Cordocuba din coliba lui catarath, pe o stincl nalth,sefti- el gicd ga vorbn, cautara la fiacaiidin jura sipar'ca data de dalbele unde ale Nistrului, cauta de departesi de s'ar fi intrebat cu lumina adancti grait6re a ochilorlor departe cat putea ochiul lui cuprinde cu vederea, nu vedd pe frumosi:da ce ? voi nu want* &cal voinicicat Porcarul la wail 1276 decat pustietate ...Colo, colo,in fundltura acesta ? a de UIl1 coperit de stejariste de o fi vr'o locuintn ome- Ba bine elti-o da mann se gici nu, cand te MUM, ndsca, en esa un sul de fumh care dantuesce ca o gad, ochi femacntori de muiere si cand in desagii vietii nu al mai nebuna de la Bizanth, dupl cum icanta cobzaventului. mare gramadh, de ani de cht, 18-251 ,Da poi ce sun- Da, acolo e satul Lapu§na unde locuesce stapanul turmelor temt ,mn Cordocubo strigaAsanel al PIrgarului, un ce le pasce Cordocuba... Vegi ,uitasemt seye spud ch &cat de 18 ani... bietul fiecau purta numai ponosul turmel, dar turma era Da ce ne cregi pe noi, fartate!? repetn cu glas unit a altuia! toti ceilalti. Pecat, get, ch se can bietul baet se aibn si elil strin- Pirgarulh cata cu dragh la Asanel ;satul Intregh de fete sorea lui, viti§orele mai, c4 era om Intreg la fire, cu mintea si muon desmdrda cu graiurile tacute ale animei pre flecai, deschisa spre t6te si priceput si t6n6r si sprinten denu-1 numai Soltuzul tine capul inclinat pe peptu si cu coda bal- intfecea nime din t6ta tdra din prejur! Ce mandru fiecati! tagului taie rab6je pe lutul din bhaturn, Mend ochii pri- 0cea leica Safta, cand 61 vedd, dar pe data si amintea ca poniti pe un cuget. este porcaruliA lui jupan Neagu si died: p6cat! Ce minte Da ce te sbati cu gendurile, jupan Aurele ? Nu-ti Oce agora, ca burghiulb !esclama jupan Stan phrgarul satulul ; anima grait de bucuria cand augi pre flecaiinostriea-sit p6cat cft e porcar !.. gata se se asemene cu ceia din gilele de vitejia in care amu Porcar, fie, dar Cordocuba era fecior de Omni: tata-seu copilaritnoi nstia de suntemti acuma cu neoa pe capu ? fusese popa, bunu-seti ear popl ... Tot augind in casa pn- ffei, fratie Ovidene, se li ajute Dumnegeti, da ce se rintdscAcetanie pe limba slavondscl, Cordocuba prinsese pOta face o mann de flecni, fara ajutor de la imperatia, fats nitel graih de baserica de se uitd de la un card de vreme chiar cu linghile de tatari, cari ne napustesch mereh ? si betrAnil judeti cu drag la cuventul lui si dicea cugetul seu : Nu in multi, nea Aurele, ci in pucini ardta Dumne- Cite, de apuca se traescn tath-seti, pArinteleOnufrie,si deu puterea sea, dicea parintele Onufrie, Dumnegu se-i faca deca Tataril nu Ii prada vitele si nu ii ardea Casu§ora din parte din bucuriile Raiului. Salciile Cotului-Morel, uite, Cordocuba era se dsrt fruntgh in tdrA, ori se fled si el un cinstit preot... Ce pecat de Met!" Dar se te fi intemplat o data NA cand Cordocuba po- vesteaistoriileceleinvetasedolataica-seureposatul Cateva gile dupa aceea, Cordocuba frAmenta cu anima pArinteleOnufrie, nu, 4e4 ,nu l'ai mai fi uitat ! Atuncea lui plinh,de doruri, graiul lui Oviddnu : Nu in multi ci sefi vegut cum siLeica Safta a tifn6sh, pentru ca estein pucini...Tata-seu, un preot, o 4isese Vorbn din nemotenia cu PIrgarul, si Mariora fiicaoItuzului, si Anica scripture o fi Apoi scripturele graescuelealtuceva Despinei lui Tistu cel anteiu dinBarIndeni, totiflecailsi decat adeverul...Dar unde sunt si cei pucini? toate fetele nu mai veddu in Cordocuba pre bietul porcarti i ochiulu mergend iute pe talea gendului, Cordocuba care le a stricat hora pentrtl ch s'a fost prins si el la ea, se vede in fruntea a catorva sute devoinici tinend pept ch, de ! jucasi lui anima cum oicea arcgullui mo§ Tatarilor, si numele cresce din sat in sat ... Cine scie, Strungl alautarulh, ci rotogol stuph in jurul lui , cu pote ajunge numele lui OA la augul imperatiei... 5iapoi

139

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Olt chiaml Constantin Imperatul §i-I 8 oste mare §i bate Din acll numele lui Cordocuba sburit pe aripa faimei cu ea de tot pre Tatarl si atunci, do !lucrul se p6te din sat in sat, dincetate in cetate, din imperhtitt la im- Mariora P6rgarului uith ch el a fost un biet porcarit si... perhtih, Cine nu a patit macar odata in vieta sea ca Cordocuba ? Nu mai Oic64 fetele: pecatu! neci chiar tifu6sa Lelea Cine nu a visas dea 'mpici6rele,dust cu gendult de acO Safta. calauzh ratacit6re care este anima nOstra ? Dar pecat!Oice-voit et, ch nu mi mai rattle locti in Numai Cordocuba nu era &cat carece a visat se nu aasta carte se scriu faptele ce le a mai fitcut Cordocuba, cerce a In face aevea. S'apoicandu se tocmesce voia .ca se remlnit urmasilor si nepotilor se la fle pilda si omului cu a lui DumnecIeu ce bine este peste puterile omului ? inveltttura:"ca nu in cei multi ci in cei putini se ar6th Cateva Oile duph ce asemene genduri se luptarh in mintea putereaui Dumnedien! lui Cordocuba, eata ch, intr'o qi, vede, din naltimea stIncei unde-i eracoliba, radicandu-se un nort mare de pulbere, dincolo de Nistru... Ce se fie ? Nu este verteju de ventu... De buna s6m1 sunt Tatarii cari may navhlescu ... Nu e timpu de perdutti Omult se'y aciu6sch turmele rhpede... Peste pucine ore ar fi prO thrOu!... Turmele ? Da ce ? atata are Romlnul mai de pretu? respunde mintea lui Cordocuba ;turmele ? dar yra e mai mult ca turma lui Jupan Neagu din Lhpu§na...Da 1se cerct a-mi apara mai nainte de tote yra... DEM ETRI E COZACOVI CI AbiO a gandit a§a si eatalt fugind cat '1u tine piciorele phnh la Lapu§na si iute la turnulu cela de lemnu Invechit dela Basericasibarn! bam ! bam !sung jalnicclopotul Am dat mai sus (pagina 93) reproductiunea und de dandana fotografii a lui Demetrie Cooacovici. Se adung satulu...Toti,tote aldrghdintote partile. Cine deja nu cunosc6 la moral pe acest barbat din fapta Ce este ? Ce este ? cea romhneasch d'a si fi lasat tota averea In favorea cul- Ce se fie ? Tatarii !vin tatarii ! turd nationale a compatrjotilor sei ? Aci inse sunt la locul Si femeile a16rga se si i6e copilasii se-i adapostesca prin lor cateva note biografice ale lui Cozacovici culese dela unii scorbure si fetele tremurand cauta apararea parIntilor lor din compatriotii lui. Haideti fiecai !... A sositdioace doreati !.. Cu Demetrie Cooacovici este nascut la Minciu (Mezzovo) mine flecai, striga Cordocuba Puneti mana pe cOse, to- in Muntele Pindu, la 1790, din parinti romani. Orfan de p6re, arcuri,..Jute, lute ... Nu in scorbure se adhpostesce tath la versta de 6 ani, fu crescut de catrh un unchiu al unu voinicu ci in cetatea cO tare a voiniciei lui? Cu mine, set dela Viena, la carele maica sea,fiind sarach, se ve4u fratilor ! Nu in Multi ci in pucini ar6th Dumnedeu pute- siiita-lu tramite. Acesta, cu numele Cozacovici, avea in rea lui ! Capitala Austriei o cash de comercit pe linga care atayt Glasul lui Cordocuba unit cu alt clopotului bhsericei stre- pe junele nepotu. Contactul cu RomAnii din Viena destepta batu Intr'o GEO In totu satul Peste o Orh cateva sute in juuele Demetrie Cozacovici consciinta nationale :elu so de juni, inarmati cu tot ce le capse sub maul, Indesuiau simti romhnt si anima lui incepu a se Infiacara de dorul pasul lorspre Nistru,indirectiunea unde vedeatiradi- d'a vedd cu propriisei ochiac6 tera nude Romhnii sunt, candu-se din ce in ce mai apr6pe norul de prafti ori cat de apesati de jug streinti,totuy staphniI locului, Cand sosira la Nistru era timpt, Tataril Incepeti al trece... adeca tera romhnesch. Ocasiunea i se presenta duptt 1821. Cordocuba le strigh : Duph ac6sth data pare ca alerga dela Viena spre a Intra in yrurile primei armate romlne, dupa isgonirea Domniei Mai tatare, tineti calul Mdi tatare, las/ malul, grece. Inteligenta rara a luiCozacovici, nu Intagitia-i Na cerca a trece riul ... coneilia iubirea nu numai a capilor armateici chiar si a Domnitorului Alesandru Ghica. Acesta 'lit 'nainth in scurt timpt, la gradul de Capitant la Cavalerih si adjutant dom- nesct. Mai apoi, directiunea rusesch, co lutt domnia lui Tatarii nu erati d'asta data in num6r mai mare decht Bibescu neconvenindu lui Cozacovici,elu refuzh d'a merge doue-treimil;ceiitrebuiaostirImulteca seprade in Rusia, unde Domnitorul voia se '111 tramith spre a mai Lapura §i se fach cateva mii de robi §i robe? At cer- face studio militare,§i-si dete demisiunea din ostire. Re- cat-a cineva in rendurile din urma se li stO. imrotiva ? A§a tragerea sea i dete timpti se se mai ocupe de, afacerile sele cugetara ei si venira mai pucini la numer decat ori cand. si aceste, bineingrijite,prosperarl d'ajunsti c'a inscurt Cordocuba inse, porcariulu cell despretuit si cu &chi! din timpu Cozacovici se p6th trE en ore-care indemlnare, dey Lapu§na, ajutati de naltimea malului Prutului si infiacaratI tot deauna cu economil Inte16pth. Acdsth economiit si-o Im- de acele simtiri care dau -color putini victoria contra celor pun6 elu dicend amicilor sei : Eu am ceva, dar natiunea multi, putura se 4ica, cateva ore dupa aceea, tatarilor, mu- mea nu are ce-I trebue :neci scolh,neci baserica. Nu se rindi, sdrobiti de ghioga porcarului si de c6sele fiechilor : cade se cheltuescu ce arniipenimicuri§i se-miuitti de patria mea" cMii Tatare, und' tie pala ? Nu, elu nu si-a uitat patria natale. Demetrie Cozacovici, mai Tatare und' tie calnl ? Ind Tatare and' tie fala ? fericit d'a fi veOut ch dela 1864 RomAnia se gandia si la Nu spuseifi se nn treci malul ? Romhnii din Peninsula Balcanich,esi doh tot avutul seu, Nu soidi tu, mgi vecine, la 60,000 franci, pentru infiiintarea unei scoli romane peste Ce-i Romanul in turbare ? Balcani. Abie confidase testamentul set und epitropii com- Corbii masa acum din tine push din D.D. General Tell, I. Bratianu, Sideri, Goga si T. A. Mii Tatare, mai Tatare1, Urechih, si elt, trecu la vida eterna in 21 August 1868. * Eterna fih memoria ta, Cozacovici I

18

140 ( ALBUMUL MACEDo -ROMAN

Radu Negru (dupg. muriY Curtey de Arge0d)

Fanariotul

i \ ;1; . ., ., Sk:si?.. ,, 1,, 4r. !.11.0M., e 3:,,, .Y N'4,.., S yri..., ,(41 ; , ' r" fa ...4.:v .f VI ' 4A it'Oe1cf,' re ,,,,. "fr . . ,, Ye tiJ 4 S .5:, ' gi vi '' ;&; -; ,,7 -I/I". 1 , , '1."-4 .?- eY tl '''', . -.4-1i'4*.e.'.,4; ifie"?'' . lif,'044.hlt '..i ".i., P '',.y, , e 'C'.+.,: 1, At ?" ''''ki ..,, . 47

/"'41" 404 Q. , . "f ,- .. , -4:21 ..,,, ,.,. ,;,.. '' eZi,..7,,44'4, J . ,%,..1', 4,% 4 ', . ,, , jp, '.., ' ,.4 44 `b ,<; 44iiVa 4...c.,.fg,... -,,, -I.re a- If. 14 k 4.'ij, '4, tkttr ..4-:, A a '44. i't. r, . '27 ....,A, 4. ,4.` s-N ' '4 .-'i .1,,. - ; 4..) ,:. . ' , , , t',9,,,,....1,, P 41,4- , /,'"," 0 ....4,4)..'4,4 . - ;;- -0 '1:i: 0,, . ,:i ' r. , , 4,..4, .*.... -g'' ( r- , 4 ..4 --. ...,trz*.r.k.,-..?-....--- c fr4 ....-4. 4 :14-, ,,,,, 4if. 7. A ...,44 "--- ;;;-'40- -t-A,,VP'7; "..:A:-..'4, ' 10e ,k. ",,nti., . . 'rk".'-%.?)%0'25'7) : ':.,.5.$ ,, . ,?..,...... 9,...- --,,,. .TAA: i ZAI. '243-r ' .4 k:-, ts, 47 -.. '# (4. .---,,,, ,.., e, .,, 4, , ,i i,,,,N , A -.'-' _,,..f.:;4-'f.,,b.:' i ,;.11WP .-44 ,--,:;-,- .-- .i., .4.,- ''', e- tsAIN?4,7:tp. . ., s . .1,, '' Y -.5.r..,;:v q.:*%...?4,,,... .J i /, ... t .,,;,,,, s '',gibly..t:' r;y ,a .; Atr- ".3`',V,..?..... ,r. . , d 14.10.1111:tit'''... . ,.`-',. 1 , 1--, ' ,k.be ip- --le X , .41`z 0 4, , ,,....,34, . ", 44,ref&o. 4. "4`i' .4%17t.;-,..:'' . ; g' 4 , . ...<4.11 r" ... ,IN1' .. J ' -4-,1,1;- .A.,..4,- -.. 1 4 Wf,,,,,.. c:-.44i..,, .. 4, e.. l ,,,,,e.., v. '0 "'"ft -,... ei tr,1",-e-,- -, 1.° ' 4.,./.-''...,tr. 1 A V./4.N, 1 : ,,, st. -.N. '''''' ,''' '--- - ..-e. ,,r..p -: 0.f."4:,..-;.k4,514,/ .,.. 07..... V. 1,11tA' ' lig...... 04-.$.' F,. - lc '''; '. , ...--A- ^ Pe ,,' -- ., r("Vot 25-,- V .*5.41:1Nki :".-,,,,. N. ir,' ,..-- i -t4iit ,.,. 41,Vg,,,,,,d. ..." ..;` ,i. y,F. 1,., ..._ ,X. , .4,&.. 1, q- ;;., .---ti7.4.,\.. .. "";'42B ',,,1144-4, e, ti VI ." .r, `Pft4,' ' ..,x7.' l '",>'", '1-.''''...6' l': : '"kf.) q..46''',,i'siA ,- l '4,\.,' .../,,,, 1.Q" -4.,.-Ne.. '", -.4., cn" , .1 - ,m, - ''',...1 4 ....4(1.0.,. 4 '0. '.,. ' .a'.%, ...Kr :4L4.9.,z,..,. IP . 44 \ .4:1,v,Itroir:,4.4-1,\:!:4,ti:. '''.. ,..rst.... tt, 44... , 5....1.! ." .i.,.. ..4 i."1,-; `' ., II. -: NOM 9.."...... Ar".1., ,, or4. -,..,...4 " -.41A OS:'..',. ,c''.'' . ' ,... ,,,,'_ Yo' ...,,, i. ' k \ ,,,t,....v...... ,. ,, . ,,. , ., \ ^.4fC ' ,k ',Se - AV.' 1". g14.44 ,, ...:,.. ' , ....,- `.;.77 \ ', 4t.'46.4::41st , \ .-.,44..^---- ,...... , ..& ..,.. P .tv:adiSyNte:,.. -..;4 ,..., .,..'-n,,,:',-s. t - t. " , ,.., . _ -''*.- . N ." . 4., '1'4, ''.."'"'"fiki t.:1.,:..,..1.1;624,.. Is . -- . , , '',, .5k,, ., . , . ;!,,- 0,..'. . -,r..4... OF1,',4 - .4,0346 . .. . 1 . ...,,,,,Z6...'". ..4 :+: 1. 1 F11°_?!.?' .'at. ..N., . ,.s.i.;...1...... "Vi.,571,' N*,v),,,. ',s t. -. .

s..1.4.:41.,,,.7.1',:..:V-...;.,.1\:::;,...4....,,.,,,.:1;..,::,..,5..,...... ,,

.?, -'-' ms. #;' .

...,. 'Is :-....4.-...... ,,z,,,,, -4...Nr,-- et..4). -: Al" - '''...... ,....,, a, 7 i'6:1' a. ,,...., .44. %:\'f , :4,.' ''" ' .illeak 4. ,..' . ,.. ., *. '4":, .. .i:14) ' ,. : '.:-.1% I. .4P4 ',J . ;1 ''' '- %Z.,. 4v, i.., ..014-6....4L - L. V fr .. 14,` , _... ,..4. '"' ,...- ,,,...'.a..tt.. -:?'' 7,4:, ..214 ' . ":".0i.:',. ,,e' .X.rt, , ' ,...,,,i._71... Ji..04(,. . ,t'' V - 41/4. .?-' , y ' - s: i --,,A 4 .- _.,.,_ . .''-4.,0,4'4.,T, .4, ic . ,. . * ,.., ' ,','-': *,'. ° '', , NNS , j, .Y;:, -.A.A.: . ..i.°;. AL '' +1., 4 _ '''' ,,, ',-.,c.,;;'.,V. -.2W.-' 146,' v ,.. kt'.. '; "'-) _. '''' r ,' 3(.4.:&., , Ye' i! ., z , 4' ' ,. 4 ' ., NoL1.1 cetMean din Dobrogia I 142'

ALBUMUL MACEDO-ROMAN

Fit ca esempluln sen se afle imitatori numerosi! Atunce HIU, ESC() SI SONT ROMANU I alaturea cu Scola Cozacovici" din Gopistea, vomit avd altele, 4eci si sute, si cultura romAnt va fi asecurata! ptu-spre-sliece vécuri grele SOUVENIR DE VOYAGE Disparé-vor cáierT, De cand mo0i ginteT mele Au cuprinsil aceste VerT; rrandisque je suivais, A travers la famée, Si dela Traianil celu Mare Pensif, tout en voyant la flammè pallier, Les premiers craquements de la bfiche allumee, Si pan' astadf, nencetatil, J'ai send tout d'un coup, dans la chambre fermée, Multe clile de 'ntristare La bonne odeur du bois bralé dans le foyer. Si de glorii amu gustatil. Comme on retrouve en soi, d'une naive image, L'aspect, toujours vivant, des horizons connus Sementi'a cea latina, Tout nous présente encor la nature sauvage; Apeslata'nresaritil, A travers les chemins parcourus en voyage, ST-a acutti icT radecina Les souvenirs d'hier sont bient8t revenus. Sifrumosil a incoltitil. Je me suis rappelé les pays de bruyires, Siprin viscoli de urgia Les rochers parsemés d'ajoncs et de genats, Stéu'a densei n'a apusti, Et les feux_ de chasseurs a11umésur les pierres, Ci luptandii cu forta via, OA la raolndre broussaille arrachée aux clairieres, S'a 'naltatu totil maT in sus. Exhale, en s'embrasant, le parfum des forks. Caci nu piere o natiune an, h-..e_ Care are de 'mplinitil 0 chTamare ce-i impune Geniul seti fericitu; Totu prin lupte cat de crunte, *Si 'mpilari Fara parechT, tT redica lat'a frunte Princlerea raporturilor armonice Sentinel'a RomeT vechT. 2Int5rc4tiate 2n natured, °Entre forna Dela Tisa pan la mare, Din CarpatTi pana 'n Pindil, sifond,fientru realisarea tifiurilor Toff simtescri acea chiamare, Toff acelasT focu aprindil ;' este misiunea Artei. Si la vocea ei strabuna TotT se 'npira p1-osustind, $i din cate Ora resuna: ertict/ Hiu, escu si siint Romanu inteunil cugetu 0-0 simtire El gatescri unitviitorti, Care póte Ca sè 'nspire Am plecat de dimineatii Fericire tuturoru; De-al ton dor oaltiqit trai cante maul in Nit 5i _chiamarea minunata, Te-am catat nu te-am giisit. Ce Traianu ne-a 'ncredintatu, Se va 'ncununi odata Niel pe camp, niol printre stele, Cu triumful meritatii 1 Nu eral. Dar oe Igio en ? Tu via al iubirel mele, Te-asoundeai de priviri rele, Cole in sufletul men!