Considerații privind -ul roman de pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Studiu de caz: sectorul Spermezeu-Perișor-Zagra-Salva-Năsăud (Raport preliminar)

Ioan BÎCA Radu ZĂGREANU

Cuvinte cheie: limes romanus, turn de observație roman, moștenire romană, geoarheologie, situri arheologice, turism cultural. Keywords: limes romanus, roman border, roman wach tower, roman heritage, geoarchaeology, archaeologic site, cultural tourism.

Limes-ul roman (limes romanus) reprezintă frontiera fortificată a Imperiului Roman, desfășurată din- nor dul Marii Britanii (Limes Britannicus), prin Europa (Limes Germanicus, Limes Norici, Limes Pannonicus, Limes Dacicus), până la Marea Neagră (Limes Moesiae) și mai departe spre Marea Roșie (Limes Arabicus) și Africa de Nord (Limes Tripolitanus), până la coasta Atlantică, însumând peste 5.000 km (fig.1).

Fig. 1. Imperiul Roman și granițele sale (Sursa: www.slideshare.netshaimaa93tomas-limesneu)

În ceea ce privește structura limes-ului, acesta se compunea din următoarele elemente: un drum pietruit sau de pământ, un val de pământ (vallum) cu înălțimi de aproximativ 3 m și lățimi de 10-12 m, întărit cu palisade din

Ioan BÎCA, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie – extensia Bistriţa, e-mail: [email protected] Radu ZĂGREANU, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, e-mail: [email protected]

Revista Bistriţei58 XXIX/2015, pp. 58-64

https://biblioteca-digitala.ro lemn sau cu ziduri din piatră, turnuri de pază, fortificații de mici dimensiuni, castre cu garnizoane militare, așe- zări civile și structuri neromane (fig. 2). Suprafața ocupată de limes-ul roman era cuprinsă, în funcție de condițiile naturale, între 15-40 km. Prin urmare, limesul reprezenta o interfață între teritoriile situate de o parte și de alta a sa, a cărei complexitate era influențată de condițiile topografice (relief, unități acvatice, formațiuni vegetale), climatice, economice (resurse, activități productive) și sociale (populațiile din apropierea graniței).

Fig. 2. Model al unui sector de limes (Sursa: www.raybishophistory.co.uk/german-frontier-of-the-roman-empire/ a-landscape-of-history-and-romance/overview-of-the-limes-second-century-ad-2/)

Granița Provinciei Romane sau Limes Dacicus, era alcătuită din trei secțiuni: Limes Porolissensis, și . Secțiunea Limes Porolissensis, se întindea pe teritoriile actualelor județe Sălaj (castrele Buciumi, Românași, Romita, , Tihău), Cluj (castrele Bologa, Cășeiu-), Bistrița-Năsăud (castrele -Ilișua, Livezile, Orheiul Bistriței) și Mureș (castrul Brâncovenești). În județul Bistrița-Năsă- ud limes-ul se desfășura pe aliniamentul Ciceu Corabia-Negrilești-Ciceu Poieni-Dobric-Sita Spermezeului-Peri- șor-Zagra-Salva-Năsăud-Livezile și Orheiul Bistriței (fig. 3).

Fig. 3. Limesul roman de pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud

Studiul de față, elaborat în cadrul proiectului Valorificarea și promovarea limesului roman din județul Bistri- ța-Năsăud, se ocupă de segmentul Sita Spermezeului-Perișor-Zagra-Salva-Năsăud. Scopul proiectului, derulat în perioada septembrie 2015-noiembrie 2015 sub formă de parteneriat între Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud 59

https://biblioteca-digitala.ro și Facultatea de Geografie a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, a fost stabilirea traseului limes-ului roman, identificarea, cartarea, inventarierea și evaluarea dovezilor privind moștenirea romană din acest sector, în vede- rea valorificării sale turistice. În urma cercetărilor de teren efectuate cu studenții de la Facultatea de Geografie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Geografia Turismului, s-au descoperit, localizat, măsurat, inventariat și evaluat mai multe fundații de turnuri romane pe baza cărora s-a stabilit traseul graniței romane în sectorul cuprins între valea Ilișua (Sita) și valea Someșului Mare (Năsăud) (fig. 4, tabelul 1).

Fig. 4. Limes-ul roman din județul Bistrița-Năsăud. Sectorul Spermezeu-Năsăud

Tabelul 1. Fișa de inventariere și evaluare sumară a siturilor arheologice Altitudine Grad Nr. crt. Localitate Denumire sit Conținut Acces m de conservare 1 Sita Culmea Păltiniș 702 Fundație turn roman Foarte bun Drum agricol Corobană Fundație turn roman Bun Potecă 2 Perișor Dealul Hotarelor 761 Fundație turn roman Bun Potecă Vf. Zgău 759 Fundație turn roman Foarte bun Potecă Potecă 3 Zagra Dosul Colnicului 680 Fundație turn roman Foarte bun Drum agricol Potecă Dealul Bela 546 Fundație turn roman Bun 4 Salva Drum agricol Dealul Miga 698 Fundație turn roman Bun Drum agricol Potecă 5 Năsăud Dealul Cucului 735 Fundație turn roman Foarte bun Drum agricol

Pentru inventarierea și evaluarea individuală a siturilor arheologice s-a întocmit o fișă mai detaliată, structu- rată după cum urmează: A) Elemente geografice: 1. Denumire sit/obiectiv: drum, val de pământ, șanț, turn, burgus, castru; 2. Localizare geografică: unitate administrativă, unitate de relief; 3. Coordonate geografice: latitudine, longitudine; 4. Geologie: suportul petrografic; 5. Relief: culme, vârf, platou, versant; 6. Repere învecinate: văi, culmi, așezări, căi de comunicație.

60

https://biblioteca-digitala.ro B) Elemente geoarheologice: 1. Forma obiectului arheologic: circulară, liniară, patrulateră; 2. Morfologia de amănunt: excavații, trepte, movile, șanțuri, incinte, suprafețe nivelate; 3. Dimensiuni: lungime, lățime, înălțime, adâncime; 4. Situația funciară a terenului: arabil, pășune, fâneață, pădure; 5. Intervenții antropice: nivelări, excavări, amenajări de drumuri, arătură, pășunat, exploatarea pădurii. C) Elemente de evaluare: 1. Valoarea istorică: context, integritate, relevanță; 2. Valoarea estetică: vizibilitate, formă, încadrare în peisaj, puncte de belvedere; 3. Valoarea cultural-educativă: informații, aplicații, manifestări; 4. Valoarea turistică: căi de acces, integrarea în circuite turistice, promovare, amenajări (panouri informative, indicatoare, marcaje), structuri de primire (pensiuni, cabane); 5. Valoarea economică: grad și modalități de valorificare turistică. Sub aspect geografic, limesul roman din acest sector ocupă o regiune deluroasă (Dealurile Suplaiului, Dealu- rile Năsăudului), reprezentată prin culmi deluroase orientate N-S, cu altitudini cuprinse între 500-800 m, mode- late pe conglomerate și gresii helvețiene (Stratele de Hida), energia de relief se situează între 250 m și 350 m, iar pantele versanților înregistrează 200-350. Aceste culmi deluroase sunt despărțite de văi adânci, tributare Someșu- lui Mare, cum ar fi: valea Ilișua, valea Perișorului, valea Țibleșului, valea Ideciului, valea Sălăuței, valea Podului, valea Caselor și valea Gersei. Fundațiile turnurile romane descoperite sunt amplasate pe culmi nivelate (Păltiniș, Dosu Colnicului, Dealul Cucului) și pe vârfuri teșite (vf. Hotarelor, vf. Zgău, vf. Bela, vf. Dumbrava) aparținând Nivelului Superior de Eroziune din Podișul Transilvaniei (pliocen inferior), care ofereau perspective asupra culoarelor de vale limitrofe (valea Ilișua, valea Curtuiușului, valea Sălăuței, valea Someșului Mare) și a dealurilor situate spre nord, până la contactul cu Munții Țibleșului și Munții Rodnei (fig. 5, 6). Culmile au orientare E-V (Culmea Păltinișului), VNV-ESE (Culmea Hotarelor-Zgău, Dosu Colnicului) și NNE-SSV (Dealul Bela, Dealul Dumbrava, Dealul Cucului), vârfurile dealurilor pe care sunt amplasate turnurile romane se înscriu pe un aliniament vizibil, orientat, în general, V-E (fig. 9), iar distanța dintre turnuri variază între 600-800 m (vf. Hotarelor-vf. Zgău-Dosul Colnicului) și 2-4 km (Culmea Păltiniș-Vf. Hotarelor, Dealul Be- la-Dealul Miga-Dealul Cucului).

Fig. 5. Contextul geomorfologic în care se încadrează limesul roman din județul Bistrița-Năsăud. Sectorul Ilișua-Zagra

61

https://biblioteca-digitala.ro Fig. 6. Profil geomorfologice pe limes-ul roman din județul Bistrița-Năsăud-sectorul Sita-Zagra

Din perspectivă geoarheologică, fundațiile de turnuri romane descoperite au aspectul unor valuri circulare din pământ și rocă autohtonă fasonată (conglomerate, gresii), cu înălțimi de 1-3 m și diametre de 13-15 m, în inte- riorul cărora se află o incintă circulară (Culmea Păltiniș, Dosul Colnicului, Dealul Cucului), ovală (Dealul Miga) sau neregulată (Dealul Hotarelor, vf. Zgău) cu adâncimi de 1-2 m și diametre de 4-6 m (fig. 7).

Fig. 7. Vedere asupra fundației turnului roman de pe Culmea Păltinișului de la Sita Spermezeului

Aceste structuri sunt foarte vizibile, acolo unde vegetația care le acoperă este ierboasă (Culmea Păltinișului, Dealul Miga, Dealul Cucului), și ascunse în locurile unde sunt mascate de vegetație arbustivă sau arborescentă (Dealul Hotarelor, vf. Zgău, Dosul Colnicului). În toate cazurile, poziționarea acestor structuri oferă perspective largi (3600) asupra regiunilor înconjurătoare, reprezentate de culmi deluroase, areale montane (Țibleș, Rodnei) și văi (Ilișua, Curtuiuș, Zagra, Sălăuța, Someșul Mare,Gersa). Privind retrospectiv, dovezile arheologice descoperite arată că în stabilirea graniței topografii romani au ținut cont de configurația reliefului din acest sector al provinciei Dacia Porolissensis, amplasând turnurile de observa- ție pe cele mai mari și mai accesibile înălțimi (culmi, platouri, vârfuri), pentru a avea perspective asupra regiu- nilor înconjurătoare și în special asupra regiunilor nordice (Barbaricum). Între aceste turnuri de observație exis- tau drumuri pietruite sau de pământ, ale căror urme se mai păstrează pe alocuri (Ciceu Corabia, Ciceu Poieni, Culmea Păltinișului). Turnurile de observație din acest sector erau coordonate militar și administrativ de castrul situat la Ilișua, aflat la distanță de 14-16 km. Dintre caracteristicile limesului roman din județul Bistrița-Năsăud amintim următoarele: ₋ ocupă o zonă deluroasă, reprezentată de Dealurile Someșului Mare (Dealurile Ciceului, Dealurile Suplaiu- lui, Dealurile Năsăudului) și Dealurile Bistriței, modelate pe formațiuni sedimentare miocene (conglome- rate, gresii, argile marnoase helvețiene), formațiuni vulcanice (riodacite badeniene/pannoniene); ₋ relieful de amănunt este constituit din culmi prelungi nivelate policiclic, marcate de sectoare relativ pla- ne, înșeuări și vârfuri (teșite, rotunjite), masive vulcanice (Măgura Ciceului), versanți domoli, văi largi și adânci, bazinete de eroziune în care s-au cuibărit așezări (Negrilești, Breaza, Ciceu Poieni); 62

https://biblioteca-digitala.ro ₋ formațiunile vegetale sunt alcătuite din păduri de foioase (stejar, carpen, fag), pășuni și fânețe de deal. ₋ valoarea turistică și agrementală este subliniată prin: peisajul de dealuri înalte, climat sedativ ușor to- nic-stimulativ, alternanța pădurilor cu fânețele, prezența reliefului de eroziune: vârfuri, abrupturi, concre- țiuni grezoase (ex. Ciceu Poieni), microcanioane (ex. Ciceu Poieni), formațiuni stâncoase (ex. Ciceu Poieni, Ciceu Corabia etc.). Sub aspect practic, moștenirea romană din județul Bistrița-Năsăud poate face obiectul unor strategii de valo- rificare și promovare turistică, fapt care ar presupune următoarele etape: ₋ delimitare și evidențiere spațială; ₋ stabilirea unor căi de acces (poteci, drumuri); ₋ semnalizare (panouri informative, indicatoare, marcaje); ₋ reconstituirea turnurilor romane de observație; ₋ promovarea elementelor și a localităților înconjurătoare ca obiective de interes pentru turismul cultural-is- toric, de recreere și aventură (pliante, hărți, clipuri); ₋ efectuarea unor demersuri pentru includerea limes-ului roman de pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud într-un posibil arheoparc turistic; ₋ schițarea unor trasee tematice; ₋ stabilirea unor activități de valorificare cultural-educativă a siturilor arheologice (vizite, excursii, concur- suri, manifestări) și agrementală (drumeția, cicloturismul, călăria, plimbările cu atelajul, prelevarea plante- lor medicinale, agrement de aventură și anduranță, turismul cultural și arheologic). Actorii implicați în acest proiect de valorificare turistică a limesului roman din cadrul județului Bistrița-Nă- săud ar putea fi: Ministerul Culturii, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, primăriile comunelor care se suprapun pe limes, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, instituțiile de învățământ (școli, licee, universități), organizațiile de turism și organizațiile nonguvernamentale (cluburi de turism). De asemenea, un rol important în desfășurarea diferitelor activități strategice l-ar putea avea studenții care au participat la acest proiect și care cunosc, într-o anumită măsură, problematica limesului din județul Bistrița-Nă- săud și potențialul său atractiv

Considerations on the Roman limes in the county of Bistrița-Năsăud. Study case: Spermezeu–Perișor–Zagra–Salva–Năsăud segment (Preliminary Report) (Abstract)

The Roman frontier from Bistrița-Năsăud County is part of Limes Porolissensis segment and runs the route Ciceu Corabia-Negrileşti Ciceu Poieni-Dobric-Spermezeu-Zagra-Salva-Năsăud-Livezile-Orheiul Bistriței.Within its frame specific elements were identified, represented by roman roads, observation towers, burgusi and . In terms of geography, this sector of limes occupies a hilly area, represented by Someșul Mare Hills (Ciceului Hills, Suplaiului Hills, Năsăud Hills) and Bistrița Hills, modeled on Miocene sedimentary rocks (conglomerates, sandstones, clay), volcanic formations (badenian / pannonian rhyodacites), the detailed landforms consists of polycyclic leveled ridges, marked with relatively flat sectors, sad- dles and peaks (blunt, rounded), volcanic massives (Măgura Ciceului), slowly slopes, broad and deep valleys, erosional basins there were nesting settlements (Negrileşti, Breaza, Ciceu Poieni) and vegetation made up of deciduous (Quercus, Carpinus, Fagus), hilly pastures and meadows.The tourist value of roman limes from Bistrița-Năsăud County is highlighted by: the landscape of high hills, sedative and tonic-stimulating climate, the al- ternation of forests with grasslands, the presence of erosional landforms: peaks, steep, sandstone boulders etc. (ex. Ciceu Poieni) microcanyons (ex. Ciceu Poieni), rocky formations (ex. Ciceu Poieni, Ciceu Corabia etc.).This study is focused on the roman limes between Ilişua Valley (Spermezeu) and Someșul Mare Valley (Năsăud) and aimed: the identification, inventory and assessment of specific elements of roman heritage and the planning of some strategies for tourist valorization of the archaeological sites.Therefore, if was identified few roman towers foundations on the Păltiniș Ridge, Hotarelor Hill, Zgău Peak, Dosul Colnicului Hill, Bela Hill, Miga Hill (Dumbrava) and Cucului Hill in a very good conservation stage, which allows trac- ing precisely the route that the roman limes followed in the north-eastern part of Bistrița-Năsăud County.

Bibliografie Baatz 1993 Baatz, D., Der römische Limes: Archäologische Ausflüge zwischen Rhein und ,Donau 3rd ed. Berlin: Gebr. Mann Bell 2001 Bell, A., Castra et urbs romana: An Examination of the Common Features of Roman Settlements in Italy and the Empire and a System to aid in the Discovery of their Origins, CAC Undergraduate Essay Con- test for 2000-2001, Classical Association of Canada Breeze 2003 Breeze, D.J., Hadrian’s Wall, 2nd ed. London: English Heritage

63

https://biblioteca-digitala.ro Breeze, Jilek 2008 Breeze, D.J. & Jilek Sonja, (editors), Frontiers of the . The European dimension of a World Heritage Site, Culture 2000, Historic Scotland Campbell 2009 Campbell, D.B., Roman Auxiliary Forts 27 BC-AD 378, Oxford: Osprey Publishing Falub, Știr, Știr 2011 Falub, V., Știr, D. & Știr, Beatrice, Ciceu-Poieni. Istorie și credință, Ed. Eikon, Cluj-Napoca Ferenczi 1976 Ferenczi, I., Contribuții la cunoașterea limes-ului roman de la nordul Someșului Mare, în File de istorie, IV, Muzeul de istorie, Bistrița, p. 107-130 Ferenczi, Ferenczi, Baias 1974 Ferenczi, G., Ferenczi, Șt. & Baias, A., Investigații noi pe limes-ul de nord și nord-est al Daciei Porolissensis, în File de istorie, III, Bistrița Fodorean 2006 Fodorean, Fl., Drumurile din Dacia Romană, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca Găzdac, Gaiu, Marchiş 2011 Găzdac, C., Gaiu, C. & Marchiş, Elena, Arcobadara (Ilişua), Ed. Mega Publishing House, Cluj-Napoca Hanson, Friel 1995 Hanson, W.S. & Friel, J.G.P., Westerton: A Roman Watchtower on the Gask Frontier (PDF), Proceedings of the Society of Antiquaries of Scotland 125: pages 499–519 Irimuș 1998 Irimuș, A.I., Relieful pe domuri și cute diapire în Depresiunea Transilvaniei, Ed. Presa Uni- versitară Clujeană, Cluj-Napoca James 2002 James, S., Writing the Legions: The Development and Future of Roman Military Studies in Britain, The Archaeological Journal 159, 1-58 Johnson 1983 Johnson, Anne, Roman Forts of the 1st and 2nd centuries AD in Britain and the German Pro- vinces, London: Adam & Charles Black Keppie 1994 Keppie, L., The Making of the Roman Army from Republic to Empire, New York: Barnes and Noble Books Macrea, Moțu, Gudea 1993 Macrea, M., Moțu, I. & Gudea, N., Praetorium - castrul și așezarea romană de la Mehadia, Ed. Academiei Române, București Madgearu 2008 Madgearu, A., Istoria Militară a Daciei Post Romane 275-376. Ed. Cetatea de Scaun, Târgo- viște Marinescu 1989 Marinescu, Gh., Cercetări și descoperiri arheologice de epocă romană în nord-estul Transilvani- ei, în File de istorie, VI, Bistrița, p.11-12 Miranda 2002 Miranda, F., Castra et Coloniae: The Role of the Roman Army in the Romanization and Urba- nization of Spain (PDF), Quaestio: The UCLA Undergraduate History Journal, Phi Alpha Theta: History Honors Society, UCLA Theta Upsilon Chapter, UCLA Department of History Moldovan, Moldovan 2011 Moldovan, Fl. & Moldovan, Marcela, Perișor-repere monografice, vol. I-II, Ed. Ei- kon, Cluj-Napoca Mureșan 2011 Mureșan, V., Dor de acasă. Ciceu-Mihăiești-studiu monografic, Ed. Accent, Cluj-Napoca Petolescu 2010 Petolescu, C.C., Dacia - Un mileniu de istorie, Ed. Academiei Române, București Pop 2012 Pop, G., Depresiunea Transilvaniei, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Prahase, Urs 1997 Prahase, M. & Urs, G., Zagra-o monografie posibilă, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca Rodilă 2010 Rodilă, T., Satul Breaza-o istorie demnă și milenară, Ed. Eikon, Cluj-Napoca Smith 1859 Smith, W., A Dictionary of Greek and Roman Antiquities, London: John Murray Shotter 1996 Shotter, D.,The Roman Frontier in Britain, Preston, England: Carnegie Publishing Țentea, Popescu, Opriș, Ștefan 2009 Țentea, O., Popescu, M.F., Opriș, I.C. & Ștefan, D., Raport științific privind derularea proiectului Strategii defensive și politici transfrontaliere. Integrarea spațiului Dunării de Jos în civilizația romană (STRATEG), Faza IV, Elaborarea de modele conceptuale referitoare la amplasarea fortificațiilor militare pe teren Vlădescu 1986 Vlădescu, C.M., Fortificațiile romane din Dacia Inferior, Ed. Scrisul Românesc, București Wamser 2000 Wamser, L., (ed), Die Römer zwischen Alpen und Nordmeer, Mainz: Philipp von Zabern Wells 1999 Wells, P.S., The Barbarians Speak: How the Conquered Peoples Shaped Roman Europe, Prince- ton, NJ: Princeton University Press Wells 2000 Wells, P.S., The Limes and Hadrians Wall, vol. 47, no. 1, Expedition Whittaker 1994 Whittaker, C.R.,Frontiers of the Roman Empire, Baltimore, MD: Johns Hopkins University Press Zăgreanu 2013 Zăgreanu, R., Proiectile de piatră din castrul roman de la Arcobadara, în Revista Bistriței. Editura Accent. p. 9.

64

https://biblioteca-digitala.ro