Versiunea .Pdf

c y m k Revistã de culturã ORAª REGAL Anul XI n Nr. 4 (113) n Aprilie 2020 Ecumenismul Dacoromaniei Gheorghe PĂUN ste posibil ca deja titlul dinainte să provoace multora oarece E„urticarie” şi este sigur că pledo aria pe care o încerc în continuare va avea o asemenea urmare… În primul rând, îi va întărâta pe hlizitorii la adresa „excepţio nalismului românesc”, dar, pe de o parte, contez pe faptul căi va deruta toponimul multacoperitor, şi geografic, şi istoric, Dacoromania (apare deja aici un ecume nism suigeneris, încercând săi concilieze pe dacofili şi latinofili, ambele părţi purtând semnificaţii şi greu de tradus. eventual sufixe mult mai agresive, etichete Plus ceva intim poporului român, sem neelegante venite dinspre „interlocutori”), nalat şi de Eminescu (Timpul, 10 septem pe de altă parte, sunt curios cum pot să brie 1880; o mare parte din articol este contracareze sugestia, detaliată mai jos, reprodusă la pagina următoare, şi alte că noi, românitatea, se pare că chiar avem rânduri din el decât cele de mai jos fiind o misiune cu adevărat excepţională, anume, relevante pentru discuţia noastră): „Am ecumenică – la modul practic, de reînfrăţire susţinut mai mult: că legea catolică la a „celor două biserici”, separate de aproape români, ritul grecocatolic, se deosebeşte o mie de ani, de la Marea Schismă din 1054, de restul bisericii române întrun mod cu motivată, la prima vedere, de orgolii umane totul exterior, cel puţin în ochii poporului, şi amănunte de ceremonie, în fond, de şi că deosebirea nu are înţeles decât pentru interese „geoteologice”. clerul superior. Aşadar, ceea ce am crezut Mai pun puţină sare pe rana antiex noi esenţial nu e deosebirea de dogme între cepţionaliştilor, reamintind că în România, noi şi alte biserici; pentru conştiinţa popo chiar şi în cea de azi, aşa „grăniţuită” rului o asemenea deosebire e impercep (după expresivul termen propus de acad. tibilă.” Al. Surdu) cum este, trăiesc laolaltă, în modul cel mai firesc, peste 20 de etnii, mai ai aproape de zilele noastre… toate (excepţia cea mai evidentă este cea În ianuarie 1989, Preafericitul a maghiarilor) venite aici spre a convieţui, MTeoctist, Patriarhul BOR, întor Monumentul Eroilor din Pucioasa, cu accent pe „con”, fie fugind de diverse cânduse din India (!), face o vizită neauto Dâmboviţa represalii (armeni, evrei, lipoveni), fie pur rizată de autorităţile bucureştene Papei Ioan şi simplu căutând un loc de casă (mai toţi Paul al IIlea, polonez cu origini româneşti. Din sumar: ceilalţi). Au fost şi unii (precum saşii) aduşi, Apoi, în mai 1999, Papa Ioan Paul vine cu motive militare sau economice, integraţi oficial în România, reîntâlninduse cu Horia Bădescu: Marea trăncăneală cu vremea printre români. Nu cred să mai Patriarhul Teoctist. A fost prima vizită existe vreo ţară europeană de o mărime a unui papă, la aproape un mileniu de la Marian Nencescu: Arheul, o poveste comparabilă cu România în care să trăiască Marea Schismă, întro ţară preponderent de viaţă alături în bună pace atâtea etnii (se înţele ortodoxă! ge, nu număr emigranţii moderni, ci doar Trei amănunte cu totul semnificative Dragoş Vaida: Modul de viaţă european grupurile stabilizate, coerente cultural). legate de această vizită merită subliniate (o face şi Tudor Nedelcea în textul Pentru şi fiinţa noastră socială am la fel este cu religiile. Aproape unitatea lumii creştine, reluat în cartea Dan Anghelescu: Exilul versus Utopia. sută la sută creştină, puţin peste Biserica şi societatea, Editura Sitech, C86% ortodoxă, populaţia României Craiova, 2019, text care a declanşat şi Aculturaţia totalitară în România însumează în jur de 10% catolici de diverse pledoaria de faţă). Mihaela Malea Stroe: Degeaba? nuanţe, plus credincioşi de alte rituri (cf. În timpul vizitei, Papa a numit de mai recensământul din 2011, sursa Internet). multe ori ţara noastră Grădina Maicii Da, degeaba! Catolicizată cu forţa pe vremea Habsbur Domnului, iar la Bucureşti, localnicii care Ilie Popa: Alianţa sovietonazistă gilor, Transilvania şi arată gotic, iar cate lau întâmpinat au scandat în mod repetat drale catolice funcţionează şi în restul ţării Unitate, unitate! Papa a remarcat acest şi efectul ei asupra României (amintesc una mai puţin cunoscută decât lucru şi, ulterior, a amintit chemarea Florentin Popescu: Întru cinstirea merită, cea poloneză din Cacica, ridicată românilor în faţa pelerinilor adunaţi la la 1904, realmente spectaculoasă). Se pare Vatican. În plus, Papa a făcut o consistentă memoriei scriitorilor români eroi că în România există şi donaţie pentru construirea Catedralei vreo 80 de locaşuri de Mântuirii Neamului. Crina Decusară Bocşan: Scrisori cult musulmane, cea mai Peste două decenii, în vara anului 2019, de taină ale Iuliei Hasdeu faimoasă fiind Moscheea şi Papa Francisc a vizitat România. O din Constanţa, construită, reconfirmare deplină: sloganul vizitei sale Eugen Constantinescu: Xiloformele tot la început de secol a fost „Să mergem împreună!”, Patriarhului lui Constantin Rădulescu XX, din iniţiativa Regelui Daniel i sa adresat cu „Frate drag”, unul Carol I, catolic domnind dintre momentele importante ale vizitei Revista apare sub egida Centrului peste o ţară ortodoxă… a fost slujba din Catedrala Mântuirii de Cultură şi Arte „George Până aici, nu neapărat Neamului, iar preşedintele Iohannis ia ecumenism – pur şi simplu reamintit Papei, în alocuţiunea sa de la Topîrceanu” din Curtea de Argeş normalitate. Îi putem spune Palatul Cotroceni, că „veniţi în Grădina şi a Asociaţiei Culturale şi omenie, un (alt) cuvânt Maicii Domnului”. „Curtea de Argeş”. românesc greu de (Continuare la pag. 2) www.curteadelaarges.ro Curtea de la Argeş Domnul Eminescu scrisa Toates vechi şi nouă toate... ntrunul din numerele trecute am crezut în ochii poporului, şi că deosebirea nu are un român grecocatolic de cuviinţă a insista asupra religiei moşte înţeles decât pentru clerul superior. Aşadar, şi unul grecooriental Înitorului eventual al tronului. Dacă ne ceea ce am crezut noi esenţial nu e deosebirea e mai mare decât între întoarcem şi acum la cestiunea aceasta e pentru de dogme între noi şi alte biserici; pentru conşti acest din urmă şi un că citiserăm în ziare străine de oarecari piedici inţa poporului o asemenea deosebire e impercep muscal, un grec sau ale trecerii la legea răsăriteană, despre care nam tibilă. Lucrul asupra căruia apăsăm este absoluta un bulgar. Lucrul sună vorbit, tocmai fiindcă erau în cestiune persoane deosebire între spiritul democratic, de muncă şi paradox, dar e departe ale căror convingeri religioase sunt vrednice iubire de adevăr, care stăpânea şi stăpâneşte încă de a fi. Cu toate cele de tot respectul. Aşadar, fără a cita nume proprii, în multe părţi în biserica română, spre deosebire patru puncte, cu tot am spus numai că religia moştenitorului nu de formalismul gol al altor biserici şi de atârnarea „ex patre filioque e indiferentă; că numai aparţinând bisericii acestora de puterea politică a statului. Ceea procedit”, cu tot naţionale el va cunoaşte însemnătatea acestui ce e revoltător pentru orice conştiinţă liberă primatul recunoscut factor considerabil în viaţa unei naţii. Am vorbit este plecarea bisericii sub autoritatea statului, al papei, acelaşi spirit de biserica naţională îndeosebi, nu de legea exploatarea credinţelor religioase pentru scopuri de comunitate religi ortodoxă; şi de deosebirile ce biserica noastră politice. oasănaţională le are, nu în dogme, dar în spiritul şi domneşte la românii atitudinea ei, de celelalte biserici; am stfel vedem grecocatolici ca şi însemnat câteva liniamente ale vechii ei mişcânduse la cei grecoorientali. organizări autonome şi am spus – ceea Apopoare Nu e vorbă măcar ce e cunoscut îndealtmintrelea tuturor întregi în urma crucii, despre o biserică Monumentul lui din ţară – că biserica la noi nu era numai pentru ai asigura universală, care să Mihai Eminescu o comunitate religioasă, ci şi naţională. triumful, se zice, în coprinză omenirea de la C. de Argeş A existat în ţările noastre sute de ani cler realitate însă pentru a întreagă înfrăţită; nu e grecesc. Confundatusa el vreodată cu răspândi dominaţiunea nici măcar vorba deo biserică coprinzând un clerul român, fie de mir, fie călugăresc? puterii lumeşti a împă grup de popoare, ci de una singură biserică Nu. Din contra, au fost totdeauna opuşi unii răţiei respective. Câte românească, instituită în lume pentru români altora; totdeauna mitropoliţii şi ţara căutau puteri nu se servă de şi pentru nimeni altul încolo. să depărteze acest cler străin, intrat prin acest pretext pentru Să venim acum la îngrijirea ce se dă acestei mănăstirile închinate, deşi era deo lege a comite neauzite religii naţionaleromâne în România liberă. Până cu noi. Am spus că clerul bizantin avea nedreptăţi! Ceea ce e la ministrul, numit cosmopolit, al instrucţiei, veleităţi de papism, de biserică universală; dar important, repetăm, d. Titu Maiorescu, limba românească a ţării nu cel rusesc manifestă în timpii din urmă pentru noi, este partici senvăţa în şcolile secundare. Tot acest ministru veleităţi de cezaropapism. Toate acestea parea eventualului cosmopolit a proiectat înfiinţarea unei facultăţi românii leau respins pe cât au putut. moştenitor la comu teologice pentru un cler compus din mii de Astfel, am văzut cum în Banat şi în graniţa nitatea religioasă membri. Noi am spuso cândva că în România militară, pe acelaşi teritoriu, în aceleaşi română, interesarea am ajuns a înţelege toate cuvintele dicţionarului circumscripţii, românii sau despărţit de pentru spiritul şi pe dos, că cosmopolit se numeşte ceea cei sârbii de aceeaşi lege şişi au episcopul autonomia ei, conşti naţional, şi naţional e fizionomia bulgarobizan lor propriu. Înlăuntrul aceleiaşi monarhii, inţa clară că, afară tină a roşilor din ţară. Ei bine, această facultate aceluiaşi district chiar, românii nu vor de unitate dogmatică, nu sa înfiinţat şi se vede că nici se va înfiinţa. să fie în comunitate religioasă cu străinii, nu există niciun fel Episcopii noştri viitori vor continua se vede deşi recunosc identitatea dogmelor şi de altă legătură între a fi crescuţi în Rusia, în Grecia şi în alte locuri a canoanelor.

Load more