Versiunea .Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
c y m k Curtea de la Argeº Revistã de culturã ORAª REGAL Anul X Nr. 5 (102) Mai 2019 Noi ºi/sau maºinile... Gheorghe PÃUN m ales un titlu general, dar discuþia care urmeazã este mai precis direc- þionatã, spre preocupãrile care decurg din Afaptul cã am intrat în cea de a patra revo- luþie tehnologicã (e prea limitativ sã i se spunã „a patra revoluþie industrialã”, dar, pentru uniformitate, i se mai spune ºi astfel). Preocupãri, adicã temeri, semnale de alarmã. Motivate? Nemotivate?... Schimbãrile induc totdeauna o stare de disconfort, toate revoluþiile industriale au fost însoþite de avertismente, unele realiste, altele exagerate, multe dintre ele neconfirmate. efect de sistem este potenþat de faptul cã Fãrã a lipsi, însã, consecinþele neplãcute. discutãm nu numai despre inteligenþã, fie Sã ne reamintim pe scurt – remarcând ea ºi artificialã (evaluatã pe sarcini precise, cã totul s-aa întâmplat în ultimele douã sute comparând performanþele cu cele umane, (ºi ceva) de ani, deci de curând ºi într-uun ritm comportamental adicã, nu plecând de tot mai accelerat. la definiþii), ci ºi despre învãþare. Acum douã secole nu existau locomotive – dar se inventase motorul cu abur (care ãrã panicã, aici cred cã apare un real transforma energia caloricã în lucru mecanic). pericol, deloc literar (SF): prin învã- Automobilul a apãrut acum mai puþin de 150 þare (e o altã problemã ºi ce înseam- de ani, cam pe atunci se fãceau progrese nã aFceasta), calculatoarele pot cu adevãrat „de utilitate publicã” ºi în electricitate, dar a deveni mai inteligente decât oamenii: pro- doua revoluþie industrialã este legatã mai gramul AlphaGoZero a învãþat singur sã ales de proverbiala bandã de montaj a lui joace GO, cunoscând numai regulamentul Ford. Nu numai tehnologie, ci ºi organizare, jocului, învingându-ii pe cei mai puternici detaliu important. Revoluþia a treia are de a jucãtori ai planetei, ba chiar a fãcut-oo într-uun face cu calculatoarele, automatizarea, deci mod care a motivat un titlu de genul „oamenii cu informaþia – acum vreo jumãtate de secol, învaþã acum GO de la calculator” în celebra poate un pic mai mult. Iar a patra revoluþie revistã Nature. (Un detaliu: programul face este iarãºi bazatã pe organizare, cuvintele- mutãri de mijloc de partidã total „stranii”, dar, cheie sunt conectivitatea, internetul, cloud-uul, pentru cã învinge de fiecare datã, înseamnã plus sintagma de mult folositã, dar numai cã acelea sunt mutãrile potrivite, chiar dacã de curând cu adevãrat materializatã, inteli- de neînþeles pentru oameni.) genþa artificialã, IA pe scurt. Mai sunt ºi alte Prin învãþare, calculatoarele pot produce Monumentul din Dragodana, Dâmboviþa componente importante, cititorul este rugat algoritmi despre care nu ºtim cum funcþio- sã reciteascã articolele acad. Dorel Banabic neazã ºi care, eventual, ne pot face rãu. Un din revistele pe februarie ºi martie. exemplu, ipotetic deocamdatã, perfect plau- zibil însã. Sã presupunem cã jumãtate dintre Din sumar: aºini inteligente?! În ce sens, automobilele dintr-uun oraº sunt cu conducere Horia Bãdescu: Pisica lui Schrödinger cât de inteligente, eventual automatã, jumãtate cu ºofer uman. Mai mai inteligente decât oamenii? presupunem cã maºinile autopilotate sunt Cristian Cocea: Trei zei din Panteonul Nu Mcumva atât de inteligente încât ne vor conectate fiecare cu fiecare ºi au ca obiectiv românesc: Cavalerul Trac, Sângiorzul considera inutili? Întrebãri care s-aau tot pus, sã minimizeze consumul total de carburant. cu orientãri ale rãspunsurilor înspre toate Îmi pot atunci imagina o situaþie de genul ºi Cãluºul direcþiile, de la optimism relaxat la previziuni urmãtor: maºina automatã A îi cere maºinii Mihai Vinereanu: Originea toponimului sumbre. Vor fi fiind aceste avertismente automate B sã „ºicaneze” intrarea într-oo la fel de hazardate precum cele privind, intersecþie a unei maºini cu ºofer, pentru Ardeal la începuturi, cãlãtoria cu trenul? Voi urma cã, altfel, ea, maºina A, va consuma cu în cele ce urmeazã alegerea pesimistã… 0,0005 litri de benzinã mai mult. Înlocuiþi ora- Filofteia Pally: Lãcaºele argeºene de cult În primul rând, nu mai cred de multã ºul cu sistemul de autostrãzi din SUA, unde în timpul Primului Rãzboi Mondial (I) vreme în „proverbul” materialisto-ooptimist camioane cu pilot automat circulã deja (comu- cum cã „omenirea îºi pune numai probleme nicã între ele, dar nu învaþã, la nivelul reþelei). Aurel V. David: Naþiunea românã, pe care poate sã le rezolve”. Ba chiar dimpotrivã... m rãmas aici strict la competiþia unitate socialã în diversitate Apoi, aceastã a patra revoluþie tehnolo- în zona inteligenþei, cu accent pe Ilie Popa: Fãuritori ai Marii Uniri, martiri gicã este de un tip cu totul nou în comparaþie învãþare. Evident, mult mai apropiate cu cele dinainte. Acelea aveau la origine sunAt alte probleme, la nivel sociologic – ºomaj, în închisorile comuniste (II) progrese tehnologice, bine conturate, cu meserii care dispar, meserii care apar, inega- originea localizatã, litate (a accesului la tehnologie) etc. sau, ºi Marin Beºcucã: Corneliu Coposu – trecând apoi treptat de mai grav – folosirea tehnologiilor informaþio- ultimul interviu (II) la o þarã la alta. Acum, nale în scopuri politice ºi militare – dezinfor- suportul acoperã întreg mare, manipulare, arme de tipuri noi etc. Lucian Costache: Seniori ai culturii: globul – internetul, avem Toate aceste pericole sunt favorizate ºi de a face cu un sistem de faptul cã nu s-aa cristalizat încã un set de M.N. Rusu - 80 complex, de la care ne norme, legi, obiceiuri privind „circulaþia prin Nicolae Melinescu: Rãzboiul uitat putem aºtepta la salturi cyberspaþiu”, aºa cum este cazul cu circulaþia gen „efect de sistem” locomotivelor ºi automobilelor – dar aceasta Revista apare cu sprijinul (de tipul trecerii de la este o altã problemã, despre care se discutã miliardele de neuroni tot mai mult, deci se îndreaptã spre rezolvare. Primãriei Municipiului Curtea de Argeº din creier la creierul-mminte, Închei cu o butadã, aparent optimistã, (prin intermediul Centrului de Culturã ºi Arte), cu o comportare care a lui Moisil, rãspuns la întrebarea „dacã Trustului de Presã „Argeº Expres” nu rezultã din însumarea vreodatã calculatorul va fi mai inteligent liniarã a comportãrii neu- decât noi”: sigur cã da, dar nu va reuºi ºi al Asociaþiei Culturale „Curtea de Argeº”. ronilor). Iar un asemenea niciodatã sã zâmbeascã… www.curteadelaarges.ro Curtea de la Argeº Domnul Eminescu scris-aa Toate-ss vechi ºi nouã toate... ovitura de stat de la 1864 a avut o generoasã dovadã nouã cã solid ºi durabil este numai ceea ce Dacã am fost fericiþi intenþie, dar a fost viciatã prin pripã. La 1 mai, are temelie pe justiþie ºi echitate, precum ºi pe ceea sã ieºim din legea ruralã þãranul s-aa culcat încã clãcaº, neavând de ce este avantajos pãrþilor interesate. În urma acestui fãrã zguduire, sã nu plãtLit statului într-uun an de zile decât faimosul galben raport a fost elaboratã ºi promulgatã legea din provocãm un mare gãurit ºi ºase zile de ºosele, fãrã nicio îndatorire 23 aprilie 1851 relativã la legãturile ºi îndatoririle pericol, de-aa lãsa sã cãtre comunã, fãrã niciuna cãtre judeþ. La 2 mai – reciproce dintre proprietari ºi lucrãtori, lege care-aa se încerce a se inventa peste douãsprezece ore, fãrã nicio tranziþie – el s-aa regulat materia pânã la reforma lui Cuza Vodã. o cestie socialã neînte- trezit om liber, dar cu sarcini înzecit de grele, stãpân Rezultatele salutare au fost imediate, au restabilit meiatã, care-aar aduce absolut pe o bucatã de pãmânt, dar acea bucatã liniºtea ºi rãspândit un trai mai bun în þarã. iar foametea ca la 1848 grevatã cu însemnate anuitãþi cãtre stat; cu îndatori- Într-aadevãr îºi aduce lumea aminte cã, în urma ºi la 1866. rea de-aa susþine self-ggovernmentul comunei ºi al tulburãrilor revoluþionare din 1848, al cãrora cea mai Învoiala de bunãvoie judeþului, cu sarcina miilor de noi postulanþi, ieºiþi din principalã unealtã a fost vasta propagandã anarhicã sau libertatea tranzacþiu- pãmânt, din iarbã verde, pentru a aplica reformele. ºi antisocialã întreprinsã în mijlocul sãtenilor ºi pentru nilor a existat totdeauna Atunci bãieþii din bãcãnii ºi ateliere de meseriaºi izbutirea cãreia toate mijloacele au fost puse în joc ºi trebuie menþinutã: pãrãsirã pacinica lor ocupaþie, pentru a se boieri în spre a seduce ºi rãtãci pe locuitori, aceºtia, dând sãteanul liber ºi stãpân notari comunali, învãþãtori rurali, arhivari, paraarhivari crezare fãgãduielilor mincinoase ce li se fãcuserã, pe munca sa, pe vitele – o generaþie nenumãratã de logofeþi fãrã învãþãturã suspendaserã orice muncã agricolã, refuzau d-aa sale, proprietarul pe ºi fãrã seriozitate moralã, care nu ºtiu decât a scârþâi cultiva pãmântul ºi d-aa achita datoriile ce le aveau proprietatea sa. Însã douã slove pe hârtie, deveni elementul domnitor în cãtre proprietari. A rezultat astfel o crizã care s-aa trebuie garantatã o România ºi pepiniera actualilor roºii. Astãzi existã, prelungit vreo doi-ttrei ani ºi care era sã ruineze þara, deplinã securitate pentru dupã calculele ingenioase ale d-llui A.V. Millu, aproa- dupã ce rãspândise foametea. Credem de prisos pãrþile contractante, a ne mai întinde în aceastã privinþã; ne referim chiar ca nici una, nici alta sã pe patruzeci de mii – o armatã mai mare decât cea Monumentul lui permanentã – de asemenea logofeþi din care mulþi la textul menþionatului raport, constatând în treacãt nu fie victima celeilalte. Mihai Eminescu au ajuns deputaþi, milionari, aspirã a deveni miniºtri. cã este de notorietate publicã ºi netãgãduit cã de O bunã administraþie de la C. de Argeº Toatã armata aceasta a contractat trebuinþe occiden- la legea din 1851 a început în adevãr sã progreseze cinstitã, experimentatã ºi tale pe care nu le poate satisface prin producþiune agricultura, prãsila vitelor, starea sãteanului, aren- vigilentã ar fi primul, cel mai bun ºi folositor remediu. proprie, deci cineva trebuie sã le satisfacã. Acest daºului, a proprietarului. cineva e în ultima linie poporul producãtor.