30 de ani de învăţământ academic privat în România

Volum IX, Nr. 2 (32), Serie nouă, martie-mai 2021

1 POLIS

Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762

2

SUMAR

EDITORIAL 7

Repere ale evoluției învățământului academic privat din 7 România Sorin BOCANCEA

30 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ACADEMIC PRIVAT ÎN 29 ROMÂNIA

Opinii referitoare la învățământul privat din România 29 Georgeta CONDUR Învățământul academic privat în Spania 73 Teodora PRELIPCEAN Învățământul academic privat din Italia 93 Sabin DRĂGULIN Învățământul superior privat din Franța 111 Cristian BOCANCEA Învățământul academic privat din Germania 131 Alexander RUBEL Învățământul academic privat din Ungaria 143 Constantin ILAȘ

INTERVIU 148 Doru Tompea: Miniștrii Educației din România despre 148 învățământul superior privat Mihai Șora: „Articularea gândirii libere” 151 Gheorghe Ștefan: „Un alt plus posibil ar fi un învățământ 157 particular care oferă ceea ce învățământul public nu oferă” Mihai Golu: „Învățământul superior privat reprezintă o 159 provocare la perfecționare și ridicarea standardelor de performanță pentru învățământul de stat”

3 Liviu Maior: „Existau temeri mari față de acest învățământ 163 universitar privat” Virgil Petrescu: „Un învățământ privat de calitate poate fi o 171 completare, dacă nu chiar o concurență, pentru cel de stat” Andrei Marga: „Statura de universitate privată oferă șanse 177 mai mari de a fasona mai liber și mai inovativ programele” Alexandru Athanasiu: „Învățământul superior privat poate 183 și trebuie să fie un stimulent de tip „enzimatic” care să accelereze procesele competiționale” Mircea Miclea: „Statul trebuie să dea bani în funcție de 187 calitate pentru actul educațional, nu în funcție de tipul de capital privat sau de stat care este în spatele furnizorului” Cristian Adomniței: „Nu este firesc ca procentul 193 învățământului superior privat să devină nerelevant” Ecaterina Andronescu: Universitatea „Petre Andrei”. O 195 școală în căutarea adevărului se descoperă pe sine Daniel Funeriu: „Cred că cel mai bine ar fi ca examenele în 205 urma cărora se atribuie diplome, licență și master să fie naționale” Mircea Dumitru: „Caracterul dinamic și eficient sunt două 207 virtuți în care învățământul universitar privat excelează” Daniel David: „Țara are nevoie de universități de elită și în 209 zona regională și locală, dar nimeni nu-și asumă prin misiunea academică acest rol fundamental” Interviuri realizate de Doru TOMPEA 211 VARIA Universitatea în comunism. Despre politicile conștiinței 211 și construcția omului nou în regimul comunist din România Constantin ILAȘ Partidele digitale: modificare de paradigmă sau model 247 eşuat? Radu CARP Către un totalitarism postmodern? 253 Alexandru MAMINA Covid-19, le virus de la discorde. La gestion de la pandémie 259 au Brésil de Jair Bolsonaro et João Doria Adelina-Maria BOCANCEA Telemunca în perioada de pandemie – între drept și 271 ideologie Costel Neculai DUNAVA

4 RECENZII 283 Războaiele neterminate din era Facebook 283 Ioana Cristea DRĂGULIN Radu Carp, O lumină în întuneric: democraţie, stat de drept şi 289 drepturile omului într-o lume în schimbare Silvia BOCANCEA

Note despre autori 293

Instrucţiuni pentru autori 305

Instructions to authors 308

5

30 de ani de învăţământ academic privat în România

EDITORIAL

Repere ale evoluției învățământului academic privat din România

[Evolution Landmarks of Private Academic Education in Romania]

Sorin BOCANCEA

Abstract: In its three decades of existence, private academic education in post- communist Romania has witnessed four periods: foundation (1990-1993), the race for authorization and accreditation (1993-2002), institutional consolidation and clarification of the legal status (2002-2011) and decline – which started with Law 1/2011, and which is still in force. The most serios problem private academic education in Romania is confronted with is the dumping made by state universities, which is allowed by the Law of National Education itself. To this, other discriminations are added, generated both by legislation and by some practices of the public authorities and state universities. Currently, there is no competitive academic market in Romania and the preservation of this status quo will turn private academic education in Romania a thing of the past within maximum ten years.

Keywords: private education, university, discrimination, academic market, students.

Introducere nu există nici în prezent, după 30 de ani, bogătașii României preferând să Printre noutățile apărute după că- investească în fotbal. derea regimului comunist din România Despre învățământul academic s-a numărat și învățământului aca- privat se vorbește astăzi în România demic privat. A fost o noutate abso- ca despre un fenomen negativ, cauzele lută, pentru că înainte de comunism în fiind multiple. Când apare câte o per- România nu a existat învățământ soană agramată într-o funcție publică academic privat, iar apariția acestei se și aruncă eticheta că și-ar fi făcut forme de învățământ se datorează studiile „la vreo privată”. Dacă se profesorilor din universitățile de stat. dovedește că acea persoană are studii Nu exista în România de atunci vreun la o universitate de stat, se închide investitor care să se implice într-un subiectul rapid. S-a încheiat recent un proiect de asemenea factură așa cum scandal legat de numirea unei per-

7 POLIS soane, absolventă a unei universități 1. Etapele istorice ale învăță- de stat la profilul Chimie, într-un post mântului academic privat ce presupunea cunoștințe de chimie. Întrebată care este simbolul fosforului, Într-un studiu publicat în serial absolventa a replicat că în facultate nu 2011 în revista Timpul1, identificasem a umblat cu substanțe. Dar a absolvit trei etape ale evoluției învățământului Chimia la o universitate de stat. Nu academic privat din România: s-a insistat pe acest aspect al proble- „1. perioada fondărilor (1990- mei, ci pe cel al numirii ilegale. În 1993); ultimii ani, jurnalista Emilia Șercan a 2. perioada cursei pentru auto- dat în vileag „fabricile de doctorate” rizare şi acreditare (1993-2002) – etapă din România. De la universități de ce începe odată cu apariţia Legii 88/ stat, nu de la cele private. Sunt o serie 1993 privind acreditarea instituţiilor întreagă de persoane publice, în frunte de învăţământ superior şi recu- cu fostul premier Ponta, care au fost noaşterea diplomelor; dovedite că și-au plagiat doctoratele, 3. perioada consolidării institu- la universități de stat. Ale căror școli ţionale şi a clarificării statutului ju- doctorale nu sunt nici în prezent ridic – din 2002 până în prezent”2. acreditate, deși trebuia să fie evaluate 4. Au trecut de atunci zece ani și și respectiv (re)acreditate după intra- în evoluția învățământului academic rea în vigoare a Legii 1/2011. O privat s-a mai consumat o etapă, problemă gravă de sistem care este despre care vorbesc în cea mai re- tratată cu indulgență pentru că în centă cercetare asupra acestui feno- imaginarul public sursa răului din men3: perioada declinului – care mediul academic românesc este indi- începe odată cu Legea 1/2011 și este cată în zona învățământului privat. Cu încă în desfășurare. un vinovat de serviciu, în rest se poate Prima etapă a fost cea în care s-a întâmpla orice. făcut învățământ academic privat fără În studiul de față, voi prezenta pe a exista o legislație specifică, această scurt rezultatele unor cercetări pe care activitate desfășurându-se potrivit pre- le-am făcut începând cu anul 2011 vederilor după care funcționau orga- asupra învățământului academic nizațiile neguvernamentale din privat. Apoi voi prezenta câteva solu- România de atunci: Legea nr. 21/ ții pe care i le-am propus Ministrului 1924 pentru persoanele juridice4, Educației în anul 2020, ele devenind Decretul nr. 31/30 ianuarie 19545 și foarte repede istorie. Le voi menționa Decretul-lege nr. 8/31 decembrie aici în speranța că ele vor genera cel 1989 privind înregistrarea și func- puțin o dezbatere. ționarea partidelor politice și orga- nizațiilor obștești din România6. A fost perioada în care s-au înființat asociații și fundații ce au desfășurat activități de învățământ superior.

8 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Apariția Legii 88/1993 privind negative generate atât de ambi- acreditarea instituţiilor de învăţă- guitățile legislative, cât și de modul mânt superior şi recunoaşterea di- în care unii întreprinzători au înțeles plomelor a însemnat o primă legali- că trebuie să fie învățământul privat. zare specifică a activității instituțiilor Au apărut tot felul de cooperative ce de învățământ superior private. A fost școlarizau fără respectarea standar- legea ce a stabilit parcursul pe care o delor, elementul politic fiind în mare instituție de învățământ superior măsură vinovat de această abordare trebuia să-l urmeze pentru a ajunge să (existau parlamentari care voiau să-și fie acreditată. S-a lansat atunci cursa facă universități la ei în circumscripții pentru autorizarea provizorie a pentru uzul personal și al clientelei programelor de studii pentru ca, în lor). În timp, acele întreprinderi au final, după îndeplinirea standardelor fost desființate, însă existența lor a de școlarizare și de promovabilitate, creat un grav prejudiciu de imagine să se ajungă la acreditarea institu- acestui nou fenomen social care încă țională. Tot acest proces a fost nu avusese timp să-și arate bene- gestionat de Consiliul Național de ficiile. Evaluare Academică și Acreditare Anul 2002 a fost cel în care au (CNEAA). fost acreditate primele universități Primul deceniu de învățământ private din România. Astfel, s-a academic privat în România a fost deschis o nouă perioadă în scurta unul al entuziasmului atât din partea istorie a acestui fenomen: cea a con- celor ce doreau să urmeze studii solidării instituționale și a clarificării superioare dar care nu aveau loc în statutului juridic al universităților instituțiile de stat, cât și din partea private. A fost perioada în care în profesorilor din universitățile de stat România s-a înregistrat cel mai mare care, în condițiile unei salarizări număr de studenți. A existat în precare, au găsit încă o cale de a această perioadă și anomalia de la obține veniturile necesare asigurării Universitatea „Spiru Haret” care a unui trai decent. Au apărut și dus la acea stare de lucruri, dar chiar animozități între cei care aveau ore și și fără aceasta trendul ar fi fost „la privat” și cei care nu aveau. Ele același, dar la valori mai mici. Iată vor începe să se stingă odată cu care era situația de la „Spiru Haret”, apariția OUG 133/20007, prin care după cum relata Ministrul Ecaterina universităților de stat li s-a permis să Andronescu: „În 2009 m-am speriat școlarizeze în regim „cu taxă”. A fost pentru că erau 312.000 de studenţi şi prima lovitură puternică aplicată de 650 de profesori în condiţiile în care, statul român învățământului academic Politehnica, spre exemplu, avea circa privat, înainte de a fi autorizate primele 25.000 de studenţi şi 1.400 de cadre universități private din România. didactice. Atunci am găsit cataloage În acel prim deceniu de învăță- la Universitatea «Spiru Haret», unde mânt privat au existat și fenomene erau trecuţi 12.000 de studenţi, ceea

9 POLIS ce pentru mine era halucinant. a) la programe de studii orga- Aceştia dădeau examene în acelaşi nizate la forme de învățământ și/sau timp: de fapt, se duceau cu grila de în locații geografice neautorizate; examen la un computer şi rezultatele b) la programe de studii organi- se vărsau într-un catalog online”8. zate în limbă de predare neautorizată; Această aberație a fost o altă lovitură c) peste capacitatea maximă de dată învățământului academic privat școlarizare aprobată; din România, venită de această dată d) la programe de studii aflate în din partea unei universități private. curs de autorizare, la data înmatricu- Însă nici autoritatea publică nu a fost lării; străină de acest fenomen generat în e) la programe autorizate/acredita- primul rând de ea și desfășurat sub te, cu nerespectarea condițiilor de ochii ei îngăduitori timp de 7 ani. înmatriculare sau mobilitate”. Căci autoritatea publică a emis HG Unde a fost ilegalitatea? Doar la 9 535/1999 , care la Art. 4 prevedea că privat? Nu! Acea universitate privată „Specializările autorizate sau acre- a interpretat prevederile legale așa cum ditate, care funcţionează la forma de i-a convenit, fără să țină seama de învăţământ de zi, pot funcţiona şi la componenta „calitate”, iar Guvernul a forma de învăţământ seral şi fără consfințit rezultatele acestei acțiuni. frecvență, fără a fi necesară îndepli- Printr-un act politico-administrativ, nirea procedurii de autorizare de în loc să se repare situația, așa cum a funcţionare provizorie sau acreditare fost intenția, s-a șters cu buretele cea de către Consiliul Naţional de mai mare escrocherie din domeniul Evaluare Academica şi Acreditare”. învățământului academic privat. Cine De această prevedere au profitat și a pierdut din toată această opera- universitățile de stat. Dar, revenind la țiune? Victor Ponta? Nu. El a câștigat cazul „Spiru Haret”, care a fost cel mai voturile celor implicați. A pierdut spectaculos, Ministrul Andronescu a societatea, pentru că piața muncii a intrat în conflict deschis cu respectiva înghițit deținători de diplome fără universitate, au urmat procese, iar în competențe, și au fost grav afectate 2012 Ministerul și Agenția Română universitățile private ce au funcționat de Asigurare a Calității în Învăță- legal, fiindcă eticheta „fabrici de mântul Superior (ARACIS) au sta- diplome” este și astăzi asociată cu bilit că studenții școlarizați ilegal au învățământul academic privat. la dispoziție 5 ani pentru a-și susține În plin scandal „Spiru Haret” a examenul de licență la universități apărut Legea 1/2011. O lege aștep- acreditate. Însă, Premierul Victor tată, care a adus clarificări în ceea ce Ponta, un plagiator dovedit, va emite 10 privește statutul juridic al universită- OG nr. 42/2015 , prin care va stabili ților private. Imediat după acreditări, că vor beneficia de acte de studii au existat asalturi din partea unor absolvenții instituțiilor de învățământ universități private pentru ca în superior acreditate și „care au fost această lege să apară prevăzut ca, în înmatriculați, după caz:

10 30 de ani de învăţământ academic privat în România cazul în care universitățile se desfi- 116 (2) din Legea 1/2011, se arată că ințează, patrimoniul să revină unor „Universităţile particulare sunt fon- persoane fizice, care se autointitulau date din iniţiativa şi cu resursele „fondatori”. Așa cum am mai arătat, materiale şi financiare ale unei per- „singurul moment în care o persoană soane fizice, ale unui grup de per- este fondatoare este acela în care soane fizice, ale unei fundaţii, aso- înfiinţează persoana juridică ce ciaţii, ale unui cult religios sau ale urmează să se ocupe cu învăţământul unui alt furnizor de educaţie, în academic. Persoana juridică pe care o condiţiile legii”, legea nu se poate fondează una sau mai multe persoane aplica retroactiv. Conform legilor de fizice va parcurge etapele necesare înființare, toate universitățile acre- acreditării. În momentul acreditării, ditate s-au înființat pe baza patrimo- această persoană juridică oferă baza niilor donate de persoane juridice. Iar materială şi resursele umane pe baza dacă vechea lege stabilea că, în caz cărora se acreditează/înfiinţează prin de desființare, patrimoniul revine lege universitatea. În acel moment, „sistemului național de învățământ”, persoana juridică devine fondatoare a adică se naționaliza, începând cu «universităţii nou-create». Deci, în Legea 1/2011, în caz de desființare, România, fondatoarea unei univer- patrimoniul revine fondatorilor, adică sităţi acreditate pot fi una sau mai persoanelor juridice care au înființat multe persoane juridice. Totuşi, o universitățile. persoană fizică ar putea deveni fon- Dacă în ceea ce privește situația datoare a unei universităţi acreditate patrimonială lucrurile s-au clarificat, doar dacă, în momentul în care Legea 1/2011 va aplica învățămân- instituţia ce a funcţionat provizoriu şi tului academic privat o lovitură pu- a depus cererea de acreditare donează ternică, prin Art. 119 (3) care stabi- baza materială pentru înfiinţarea prin lește: „Instituţiile de învăţământ lege a unei universităţi, ar aduce o superior au autonomie în stabilirea contribuţie la baza materială a noii cuantumului taxelor şi au obligaţia să universităţi, contribuţie ce ar intra le comunice tuturor celor interesaţi, prin lege în patrimoniul noii instituţii. inclusiv pe site-ul universităţii”. De Până acum, în România nu a fost aici a început dumping-ul universită- niciun astfel de caz. Dar, şi în această ților de stat, deoarece acestea au variantă, ar fi nevoie de o persoană garantată finanțarea majorității locu- juridică fiindcă o persoană fizică nu rilor (care era de 62,16 % în 2018)12 poate fi fondator unic al unei la o valoare mult mai mare decât universităţi acreditate. Ce se întâmplă cu cei ce se prezintă astăzi ca fon- nivelul taxelor pe care îl practică. datori ai universităţilor acreditate? Ei Întrucât nu depind de condițiile sunt doar fondatori ai persoanei(lor) pieței, universitățile de stat pot să juridice care a(u) fondat universitatea stabilească orice taxe vor. Să luăm ca acreditată. Calitatea de fondator ce li exemplu programul „Psihologie”, se atribuie are doar valoare morală pentru care, în 2018, finanțarea de dar nu juridică”11. Chiar dacă, la Art. bază a fost în valoare de 4 481 lei.

11 POLIS

Dar, conform metodologiei CNFIS13, finanțării pe care o primesc de la stat. aceasta reprezintă 72% din finanțarea Dumping-ul practicat de universi- totală, care este de 6 223 lei. Adău- tățile de stat s-a produs în condițiile gând la finanțarea de bază doar crizei demografice în care s-a intrat finanțarea complementară, care este începând cu anul 2009. Voi reveni în procent de 26,5 %, reiese un asupra acestui subiect în partea a procent de 98,5 % (restul de 1,5 fiind doua a acestui studiu. fondul de dezvoltare instituțională). În evaluarea prezenței învățămân- Deci, suma finanțării de bază și a tului academic privat, indicatorul cel finanțării complementare în anul mai la îndemână a fost numărul 2018 a fost de 6 129 lei. Consultând universităților. S-a spus adesea că, site-urile a trei universități de stat, după ’89, acestea au apărut „ca constatăm că la programul „Psiho- ciupercile după ploaie”, menținându- logie” taxele au fost următoarele: se imaginea unui asalt al „privatului” a. Universitatea „Al. I. Cuza” din asupra universităților de stat. A Iași – 3 000 lei/an14 (pentru anul existat, într-adevăr, în cei 30 de ani 2019/2020); scurși de la apariția învățământului b. Universitatea București – 3.100 academic privat, o perioadă în care lei /an15 (pentru anul 2019/2020); universitățile private au fost numeric c. Universitatea „Babeș-Bolyai” mai multe decât cele de stat. Dar, să Cluj Napoca – 2 800 lei16 (pentru lăsăm cifrele să vorbească. Iată anul 2018/2019). situația numărului de universități Practic, universitățile de stat private din România în perioada percep taxe la jumătate din valoarea 1990-202117:

Ani Total Univ. de Univ. Ponderea numărului univ. universitari stat private private (%) 1990/1991 48 48 0 0 1991/1992 56 56 0 0 1992/1993 62 62 0 0 1993/1994 63 63 0 0 1994/1995 63 63 0 0 1995/1996 95 59 36 37.89 1996/1997 102 58 44 43.14 1997/1998 106 57 49 46.23 1998/1999 111 57 54 48.65 1999/2000 121 58 63 52.07 2000/2001 126 59 67 53.17 2001/2002 126 57 69 54.76 2002/2003 125 55 70 56.00 2003/2004 122 55 67 54.92 2004/2005 117 55 62 52.99 2005/2006 107 55 52 48.60

12 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Ani Total Univ. de Univ. Ponderea numărului univ. universitari stat private private (%) 2006/2007 104 56 48 46.15 2007/2008 106 56 50 47.17 2008/2009 106 56 50 47.17 2009/2010 108 56 52 48.15 2010/2011 108 56 52 48.15 2011/2012 108 57 51 47.22 2012/2013 107 56 51 47.66 2013/2014 103 56 47 45.63 2014/2015 101 56 45 44.55 2015/2016 99 56 43 43.43 2016/2017 97 56 41 42.27 2017/2018 92 55 37 40.21 2018/2019 89 55 34 38.20 2019/2020 85 54 31 36.47 2020/2021 85 54 31 36.47 2021/202218 84 53 31 36.90

Tabel 1: Numărul universităților din România în perioada 1990-2021.

Dinamica numărului de universități din România poate fi vizualizată în următorul grafic:

Graficul 1: Dinamica numărului de universități din România în perioada 1990-2021

13 POLIS

În Raportul privind starea învă- țială. De exemplu, la zece ani de la țământului superior din România. Revoluția din 1990, în România 2019-202019, se menționează că în existau 59 de instituții de învățământ anul universitar 2019/2020 „învăță- de stat și 67 particulare. Potrivit mântul de stat reprezintă 60% dintre datelor statistice, în anul 2016, în instituțiile de învățământ superior”, cadrul celor 97 de instituții de învă- fiind 55 de universități de stat și 35 – țământ superior, funcționează 560 de private. Însă, chiar dacă în HG au facultăți, 405 dintre acestea fiind fost păstrate 35 de instituții private, cuprinse în universitățile publice”20. patru dintre acestea nu mai Observația este generatoare de rela- școlarizează din 2014 și 2016. În anul xare și chiar de veselie. Dar este universitar 2019/2020, erau 31 de eronată, pentru că nu se poate evalua universități private active. Începând piața academică după numărul uni- cu anul universitar 2021/2022, va versităților. Toate universitățile pri- intra în lichidare încă o universitate vate din România sunt universități privată. mici. Chiar și „Spiru Haret”, după Se poate observa faptul că cel mai revenirea în cadrele legii, este univer- mare număr de universități private sitate mică. Să luăm exemplul s-a înregistrat în anul universitar Iașului. În anul universitar 2019/ 2002/2003. După acest an, în care au 2020, în Iași erau 7 universități, fost acreditate primele universități dintre care 5 de stat și 2 private. private, numărul a scăzut constant Indicatorul „număr de universități” până în anul universitar 2006/2007, ne spune că în acest centru univer- începând cu care a urmat o ușoară sitar 28,57% este învățământ privat, creștere până în anul universitar ceea ce ar indica existența unei piețe 2010/2011, iar după apariția Legii academice. O informație falsă ce pare 1/2011 a urmat un proces de scădere a fi fundamentată statistic. Din cei ce continuă și astăzi. cca. 45 000 de studenți din Iași doar În studiul Geneza și evoluția cca. 1 300 sunt în cele două univer- învățământului superior din România sități private, adică 2,88%. Ce dife- – în date statistice, se arată că „După rență poate face o virgulă! Se poate o perioadă de extindere a rețelei de spune că în Iași există o „piață tot unități din învățământul superior par- mai concurențială” sau că avem în ticular, începând cu anul universitar România așa ceva? Poți, dacă anunți 2002-2003, dinamica acestora a că e glumă, pentru că nu toată lumea cunoscut o variație semnificativă, pricepe ironia. prin urmare statistica instituțiilor de Pentru a vedea care a fost evoluția învățământ superior pe cele două învățământului academic privat din forme de proprietate se schimbă în România, indicatorul adecvat este mod clar de la un an la altul, reflec- numărul de studenți înscriși la nivel tând o «piață» a sistemului de învă- licență. Voi reda valorile în tabelul de țământ superior tot mai concuren- mai jos, pentru perioada 1992- 202021:

14 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Total Universități Universități Procent înscriși înscriși de stat private în univ. private Ani univ. 1992/1993 235 669 235 669 0 0 1993/1994 250 087 250 087 0 0 1994/1995 255 162 255 162 0 0 1995/1996 336 141 250 836 85 305 25.38 1996/1997 354 488 261 054 93 434 26.36 1997/1998 360 590 249 875 110 715 30.70 1998/1999 407 720 277 666 130 054 31.90 1999/2000 452 621 322 129 130 429 28.83 2000/2001 533 152 382 478 150 674 28.26 2001/2002 582 221 435 406 146 815 25.22 2002/2003 596 297 457 259 139 038 23.32 2003/2004 620 785 476 881 143 904 23.18 2004/2005 650 335 495 034 155 301 23.88 2005/2006 716 464 513 678 202 786 28.30 2006/2007 785 506 520 263 265 243 33.77 2007/2008 907 353 526 844 380 509 41.94 2008/2009 891 098 480 239 410 859 46.11 2009/2010 775 319 452 982 322 337 41.57 2010/2011 673 001 433 063 239 938 35.65 2011/2012 539 852 399 464 140 388 26.00 2012/2013 464 529 364 916 99 676 21.45 2013/2014 433 234 353 988 79 246 18.29 2014/2015 411 229 345 336 65 893 16.02 2015/2016 410 697 351 450 59 247 14.43 2016/2017 405 638 350 149 55 489 13.68 2017/2018 408 179 352 299 55 880 13.69 2018/2019 402 700 348 500 54 200 13.45 2019/2020 407 400 351 700 55 600 13.64

Tabelul 2: Numărul de studenți școlarizați în perioada 1992-2020

Dinamica numărului de studenți poate fi vizualizată în graficul până în anul universitar 2019/2020 următor:

15 POLIS

Graficul 2: Dinamica numărului de studenți în perioada 1992-2020.

După cum se poate vedea în si- învățământului academic privat din tuațiile expuse, după 2011, univer- România au afectat întreg învăță- sitățile private au înregistrat o dra- mântul (criza economică și cea matică pierdere de pondere în cadrul demografică) însă altele au ținut de sistemului național de învățământ. anumite decizii ale autorității publice: Chiar eliminând „bucla Spiru Haret”, introducerea învățământului cu taxă trendul ar fi fost tot unul descendent, în universitățile de stat, în anul 2000, dar cu o mai ușoară înclinare a și introducerea posibilității practicării pantei. Criza economică și cea demo- dumping-ului, în Legea 1/2011. Există grafică au afectat întregul sistem soluții pentru a remedia situația, național de învățământ. Însă Art. 119 pentru a crea o „piață tot mai concu- (3) din Legea 1/2011 a afectat doar rențială”? Sigur că da. universitățile private, fără a exista În anul 2000, am fost invitat la vreo garanție că a îmbogățit univer- Doamna Ministru Monica Anisie la o sitățile de stat, care preferă să ceară discuție pe marginea problemelor cu bani de la Minister în loc să-i ia de pe care se confruntă învățământul aca- piață. demic privat. Înainte de acea discuție, i-am trimis un document cu câteva 2. Posibile soluții puncte pe care le-am considerat utile pentru discuția ce urma să aibă loc. După cum am arătat, unele cauze Documentul respectiv a fost pre- care au dus la actuala situație a zentat și de consilierul județean

16 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Daniel Șandru la o conferință pe studenți: unii beneficiază de serviciul tema învățământului organizată de didactic la un preț de 6 129 lei/an deputatul Alexandru Muraru la Iași. plătit de stat, iar alții beneficiază de Acel document debuta cu graficul același serviciu didactic de 3 000 ce reprezintă dinamica ponderii învă- lei/an, plătit de ei înșiși. țământului academic privat (Graficul 4. duplicitatea universităților de 2). Voi reda mai jos punctele pe care stat în raport cu MEN – universitățile le-am trimis spre a fi discutate. de stat se plâng de faptul că MEN le- ar subfinanța, dar tot ele refuză să ia 2.1. Eliminarea dumping-ului uni- bani de pe piață, practicând taxe cu versităților de stat mult sub nivelul costului real al proceselor didactice și de cercetare. Pornind de la ușa pe care Legea Propunerea mea a fost aceea de a 1/2011 o lasă pentru dumping, am completa Art. 119 (3) al Legii 1/2011 arătat faptul că această prevedere a cu următorul text: „Nivelul taxelor avut și are următoarele consecințe: din instituțiile de învățământ superior 1. distrugerea pieței academice de stat trebuie să fie la o valoare cel abia configurată – ponderea studen- puțin egală cu finanțarea/student/an ților din învățământul privat (la nivel asigurată de stat”. Atunci când se licență) din România a scăzut de la definește finanțarea/student/an, ar 26%, în 2011/2012, la 13,64 %, în trebui luate în calcul toate cele trei 2019-2020. tipuri de finanțări pe care le primește 2. scăderea numărului de absol- o universitate de stat într-un an (de venți de studii superioare – studiind bază, complementară și pentru dez- documentele de la nivel european, voltare instituțională), fiindcă constatăm că România încă se află universitățile private sunt obligate să departe de obiectivul european al ab- asigure aceleași standarde având o solvenților de studii superioare: singură sursă de finanțare: taxele. 25,6%, față de obiectivul programului Sau, dacă am considera că este treaba Educare și formare 2020 (40%) și de statului cât investește, se poate media europeană de 39,1%22. Dorește elimina din calcul finanțarea pentru statul român o asemenea situație? Nu dezvoltare instituțională. știu dacă o dorește, dar păstrează condițiile pentru ea. 2.2. Introducerea voucherelor în 3. oferirea aceluiași serviciu la învățământul academic prețuri diferite – faptul că universi- tățile de stat au libertatea să-și Conform Constituției, statul trebuie stabilească taxele a dus la situația ca să asigure educația însă nu este obligat același serviciu de educație să fie să o și furnizeze. În prezent, finanțarea scump pentru stat și ieftin pentru o de către stat îl urmează pe student parte dintre consumatori. În aceeași doar în universitățile de stat. Acest sală de curs există două categorii de fapt îngrădește posibilitatea unui

17 POLIS student lipsit de mijloace materiale care un voucher ar avea valoarea de a urma studiile unui program într- finanțării de bază. Dar, dacă statul nu o universitate privată pe care o consi- are resursele necesare, voucherul ar deră el că îi vine în întâmpinarea putea avea valoare mai mică. Dar nevoilor/așteptărilor mai bine decât o asta nu schimbă schema stabilirii face un program similar dintr-o taxelor la universitățile de stat. universitate de stat. În prezent, înscrierea studenților Prin introducerea voucherelor în la locurile integral bugetate din sistemul de educație, finanțarea i-ar universitățile de stat se realizează pe putea fi acordată studentului în în- criteriul meritului. Prin introducerea tregul sistem național de educație – voucherelor, acest criteriu nu este atât în universitățile de stat, cât și în eliminat, pentru că cei de la locurile cele private. Voucherele vor fi cu taxă de la stat tot vor plăti, însă acordate și studenților de la univer- mai puțin. Important este că toți sitățile de stat înscriși la locurile cu studenții au posibilitatea să aleagă ce taxă. De aceea, această măsură program pot să urmeze, fără ca taxa trebuie coroborată cu modificarea Art să mai fie atât de disciminatorie. 119 (3) din Legea 1/2011, altminteri Prin introducerea acestui sistem, s-ar ajunge la eliminarea învățămân- se elimină discriminarea între stu- tului cu taxă de la stat, fapt ce ar denții/părinții studenților care plătesc genera revolta universităților de stat. taxă din simplul motiv că studentul Este clar că voucherele trebuie optează pentru un program dintr-o acordate tuturor studenților ce rămân instituție privată și studenții/părinții în afara bugetării, altfel s-ar înlocui o studenților care urmează același discriminare cu alta. În aceste con- program într-o universitate de stat. diții, universităților de stat nu le Ambele categorii sunt plătitoare de rămâne decât să perceapă, la locurile impozite, indiferent unde aleg să cu taxă, o completare de finanțare studieze, însă numai unii beneficiază care să ajungă cel puțin până la de suportul statului în actul de edu- nivelul finanțării totale per student de cație. Apoi, și universitățile private la locurile finanțate integral de către produc tot pentru această piață a stat. Important este ca, prin modi- muncii, făcând un serviciu public la ficarea Art. 119 (3), să nu le mai fie fel ca universitățile de stat. De ce să permis să fixeze taxe sub nivelul nu fie sprijinite de stat? finanțării de bază. Dacă un voucher Acest sistem dă rezultate în siste- este la valoarea finanțării de bază (la mul de sănătate și în cel al educației nivelul la care este este acum, la nivel preuniversitar. Cu siguranță diferențiată în funcție de programe), va da rezultate și în sistemul uni- la locurile cu taxă universitățile de versitar. stat ar putea să perceapă diferența până la valoarea finanțării totale per student. Vorbim de situația ideală, în

18 30 de ani de învăţământ academic privat în România

2.3. Introducerea subvenționării tot vrem o Românie educată, de ce învățământului academic privat impozităm serviciile în educație, care sunt cele mai lipsite de profit? În UE, doar în Bulgaria, Grecia și România învățământul privat este 2.5. Eliminarea restricțiilor pentru nesubvenționat. Chiar dacă Legea universitățile private ce au datorii la 1/2011 stabilește că „statul poate bugetul de stat subvenționa” învățământul academic privat, el nu a făcut-o niciodată. Însă, Existența unor datorii ale uni- toate universitățile private sunt obli- versităților private la bugetul de stat gate să îndeplinească aceleași stan- duce la îngrădirea dreptului de a darde de calitate la fel cu cele de stat. accesa proiecte europene și la impo- Atunci când vin comisiile de sibilitatea realizării mobilităților în evaluare ale ARACIS la o univer- cadrul programului Erasmus, în timp sitate privată, majoritatea evaluato- ce universitățile de stat cu datorii rilor sunt cadre didactice la univer- uriașe la bugetul public pot derula sități de stat, care vin cu prejudecățile astfel de proiecte. Deci, faptul că o specifice și cu neînțelegerile aferente. universitate are datorii la bugetul Privesc speriate atunci când află că o public nu este decisiv pentru capaci- universitate privată are datorii la stat tatea ei de a gestiona fonduri euro- (când propriile universități de stat au pene și programe de mobilități. datorii mult mai mari la stat, dar nu De fapt, este blocat accesul uni- contează, căci e statul cu el însuși). versităților private datoare către stat De asemenea, nu înțeleg de ce uni- la orice proiect cu fonduri publice. Și versitățile private nu acordă ajutoare statul se plânge de nivelul scăzut al sociale și gratuități studenților mai absorbției fondurilor europene. El mult decât o fac cele de stat. Nu este cauza. cunosc ce înseamnă să funcționezi fără subvenții și în condițiile în care 2.6. Amnistia fiscală pentru toate practicarea dumping-ului de către universitățile universitățile de stat este consfințită Pentru refacerea condițiilor egali- prin lege. tății de șanse a tuturor instituțiilor de 2.4. Scutirea de impozit a sala- învățământ superior, se impune un riaților moment T0 cu privire la datoriile acestora față de stat. În cazul insti- O asemenea măsură a mai fost tuțiilor de stat, se va elimina astfel introdusă în România în domeniul IT. transferul de bani dintr-un buzunar în Dacă statul nu subvenționează uni- altul. În cazul instituțiilor private – versitățile private, ar putea măcar să câte au mai rămas pe piață –, s-ar nu le mai impoziteze salariații. anula niște datorii istorice, pe care Măsura ar putea fi aplicată întregului oricum nu vor putea să le achite sistem național de învățământ. Dacă vreodată, în condițiile cvasi-mono-

19 POLIS polului și dumping-ului învățămân- condiție ar trebui eliminată. Este mai tului de stat. simplu pentru un student din În ambele cazuri (stat și privat), Republica Moldova să studieze la bugetul României nu ar avea de Iași (la aproximativ 30 km de graniță) pierdut decât iluzia unor sume im- într-o universitate privată, decât în posibil de încasat, devenind astfel una de stat de la Timișoara sau Cluj- mai realist. Amnistia fiscală s-a mai Napoca. practicat în România, pe diverse domenii economice – de regulă, ne- 2.8. Eliminarea condiției pro- performante; or, în cazul instituțiilor prietății patrimoniului de învățământ superior, ea ar fi o „investiție” într-un domeniu ce pro- Actuala legislație impune ca o duce performanță după nivelul universitate privată să aibă în pro- finanțării. prietate cel puțin 70% din patrimo- Încă un element: datoriile la buget niul utilizat. În cazul instituțiilor pre- ale universităților nu generează fali- universitare private, această condiție mentul acestora, pentru că univer- nu există și este normal să fie așa. sitățile nu pot fi băgate în faliment. Nici în statele occidentale pe care Iar statul nici nu poate pune poprire România le are ca model (cum ar fi pe fondul de salarii. Astfel, popririle Franța) nu există această condiție. Cu sunt doar pe fondurile care ar fi ce influențează statutul proprietății destinate dezvoltării, pentru că, în calitatea actului didactic? Se pot pofida legendei pe care am auzit-o și desfășura acte didactice slabe cali- la unii evaluatori, universitățile pri- tativ în clădiri proprii, precum și acte vate nu au profit. Nu sunt societăți didactice superioare calitativ în spații comerciale, nimeni nu are acțiuni și închiriate. Ce este important: statutul nimeni nu ia dividende. Datoriile patrimoniului sau calitatea actului către bugetul de stat ce se acumulea- didactic? Sunt suficiente doar dovezi ză de la un an la altul nu vor produce ale garantării utilizării dotărilor vreodată creștere a bugetului de stat pentru un ciclu de acreditare – con- dar blochează cu certitudine dezvol- tracte de închiriere, de comodat etc. tarea universităților respective, atunci Este ciudată condiția proprietății când acestea nu sunt ale statului. asupra majorității patrimoniului într- o societate ieșită din comunism. Pro- 2.7. Școlarizarea bursierilor sta- babil că s-a dorit a fi încă o barieră tului român și în universitățile care să oprească avântul „privati- private zării” învățământului academic. Am încă un argument pentru În prezent, bursierii statului român eliminarea acestei condiții. În cei 30 urmează cursuri doar în universitățile de ani de la apariția universităților de stat. Cel puțin în cazul bursierilor private, toate litigiile și presiunile din Republica Moldova această politice au apărut din cauza patri-

20 30 de ani de învăţământ academic privat în România moniilor (reale, prezumate sau pur și versitate, cu un laborator cu o mare simplu imaginare) ale acestor insti- viteză de uzură când poți avea par- tuții. Atâta energie care nu are nici o teneriate cu agenții economici care își legătură cu calitatea actului didactic! actualizează infrastructura rapid, iar În fine, ar putea apărea întrebarea: studenții au posibilitatea să învețe cum poți să amenajezi un laborator acolo unde s-ar putea să le fie locul care nu-ți aparține și cum poți investi de muncă? Degeaba este clamată în orice amenajare a unui spațiu pe necesitatea parteneriatelor dintre care nu îl ai în proprietate? În primul universități și viitorii angajatori dacă rând, amenajarea spațiilor de învă- în standarde au rămas obligațiile de a țământ oricum nu are viață mai lungă avea infrastructură la nivelul celei a de 5 ani, dacă este să respecți stan- angajatorilor, astfel încât univer- dardele. Iar în ceea ce privește labo- sitățile nu văd o oportunitate în a ratoarele, cercetarea se poate realiza încheia astfel de parteneriate. Dacă ai în laboratoare ale partenerilor. Se laboratorul tău, ce-ți mai trebuie vorbește de integrarea în piață a parteneriat? Iar dacă cineva spune că- universităților și tendința este aceea i depășit, îi arăți data punerii în de a le impune să aibă propriile funcțiune. E pe standardele ARACIS laboratoare. Ideea de parteneriat s-a de la ultima evaluare, de acum 5 ani? impus în România mai târziu decât Este. Păi, atât ține la noi noutatea, 5 legislația. O universitate cu profil ani, căci nu se poate mai repede. umanist poate să realizeze lucrări În concluzie, „proprietatea asupra practice în infrastructura partenerilor, mijloacelor de producție” nu este o care este de cele mai multe ori mai garanție a calității actului didactic și „la zi” cu ceea ce se întâmplă în de cercetare. Fapt dovedit în diferite domeniu. La fel, în domeniile teh- orânduiri. nice, agenții economici pot oferi Acestea au fost punctele ce au infrastructură mai avansată decât cea vizat universitățile private. Bine- pe care universitățile pot să și-o înțeles că este suficient să se adopte modernizeze după cicluri mari. Este doar primele două măsuri ca lucrurile suficient să ne uităm la domeniul IT, să se regleze. Dar, am preferat să unde un laborator modern din 2019 propun mai multe variante care să devine depășit în 2021. Are o uni- atenueze din discriminările existente. versitate – chiar de stat, cu resurse Măsuri pentru întreținerea unei piețe obținute de la Ministerul Educației, academice mai sunt și ele sunt active de la Ministerul Telecomunicațiilor și deja în alte țări europene (scutirea de din proiecte cu fonduri europene – impozit a studenților ce-și plătesc posibilitatea să-l modernizeze anual? școlarizarea, credite cu dobânzi mo- Nu, pentru că în primul rând dice pentru achitarea școlarizării, birocrația o împiedică. Or, un agent reduceri fiscale în cazul părinților ai economic se mișcă rapid, după fluxul căror copii urmează cursurile învăță- pieței. De ce să te încarci tu, ca uni- mântului cu taxă etc.). Nu mai trebuie

21 POLIS inventat nimic în domeniu, ci doar vățământ. De aceea, universitățile aplicat. trebuie să aibă posibilitatea ca an de an să comunice cifra de școlarizare 2.9. Asigurarea flexibilității pe care pot să o onoreze. Iată care sunt argumentele. În rarele ocazii în care se vorbește Potrivit art. 8 alin. (2) din Ordonanţa despre învățământul academic privat de urgenţă nr. 75/2005 privind asi- fără prejudecăți, se remarcă drept atu gurarea calităţii educaţiei, asigurarea al acestora mobilitatea, flexibilitatea. calității educației se face prin: O instituție privată nu trebuie să a) planificarea şi realizarea întreprindă demersuri la Minister efectivă a rezultatelor aşteptate ale pentru a-și diversifica oferta acade- învăţării; mică sau pentru a iniția un proiect de b) monitorizarea rezultatelor; cercetare, pentru că în cazul lor nu c) evaluarea internă a rezultatelor; este vorba de fonduri publice care să d) evaluarea externă a rezultatelor. necesite un parcurs birocratic. Însă, În cadrul procesului complex de acest avantaj este limitat și în cazul asigurare a calității, ARACIS are universităților private de cadrul atribuții vizând: legislativ în baza cărui se stabilesc • acreditarea programelor și a cifrele de școlarizare. I-am mai trimis instituțiilor de învățământ superior Doamnei Ministru Anisie un docu- (art.17, alin. 1); ment, la care am lucrat împreună cu • asigurarea calității (art. 17, Profesorul Cristian Bocancea, despre alin. 2). acest aspect care afectează întregul În realizarea atribuțiilor sale în învățământ academic din România. domeniul acreditării, ARACIS elabo- În prezent, toate universitățile au rează o serie de documente care, cifre de școlarizare care rămân ne- după caz, poartă numele de: schimbate timp de 5 ani, cât este un a) metodologia şi standardele de ciclu de acreditare. Cine dorește să-și acreditare pentru diferitele tipuri de schimbe cifrele de școlarizare în programe şi furnizori de învăţământ fiecare an trebuie să solicite eva- superior, care se avizează de luarea ARACIS, care costă cam cât Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi jumătate din taxele studenților la o se aprobă prin hotărâre a Guvernului; grupă. Dacă programul se dovedește b) rapoarte de acreditare, în baza a nu fi rentabil, respectiva univer- cărora MEdC elaborează actele nor- sitate a făcut efortul doar pentru mative pentru înfiinţarea de structuri propășirea ARACIS. de învăţământ superior. În 5 ani pot apărea modificări ale În realizarea atribuțiilor sale capacității de școlarizare: fluctuații vizând asigurarea calității, ARACIS ale cererii unui program pe piață, elaborează o serie de documente angajări/concedieri de personal, denumite: extindere/restrângere de spații de în-

22 30 de ani de învăţământ academic privat în România

a) standarde naţionale de referinţă mului şi cărora li se poate acorda o şi indicatorii de performanţă pentru diplomă de absolvire se realizează evaluarea şi asigurarea calităţii în prin hotărâre a Guvernului, în urma învăţământul superior; evaluării externe realizate de către b) politici şi strategii de acţiune, ARACIS sau de către o altă agenţie pentru creşterea calităţii educaţiei în de asigurare a calităţii, din ţară sau România (în colaborare cu MedC); din străinătate, înregistrată în Re- c) proceduri de evaluare externă a gistrul European pentru Asigurarea calităţii educaţiei; Calităţii în Învăţământul Superior d) contracte de prestări de servicii (EQAR)”. Astfel, fiind creată ca o pentru evaluarea externă a calităţii instituție care realizează evaluări programelor şi furnizorilor de pro- colegiale, prin acest articol ARACIS grame de educaţie specifice învăţă- a devenit una care stabilește cifre de mântului superior, precum şi pentru școlarizare. evaluarea interinstituţională a progra- ARACIS poate constata dacă o melor similare; instituție sau un program îndeplinește e) manuale, ghiduri, lucrări de standardele naționale privind calita- sinteză a bunelor practici de evaluare tea educației, dar constatarea sa nu şi asigurare a calităţii; este în sine un act administrativ care f) analize de sistem asupra calităţii să permită sau să interzică derularea învăţământului superior din România; unei activități de către un furnizor de g) Codul de etică profesională a educație, decizia rămânând la experţilor ARACIS; Minister. În fapt, o evaluare periodică h) raport anual cu privire la pro- sau una desfășurată pentru autorizare pria activitate; sau acreditare nu face decât să sur- i) rapoarte de autoevaluare a cali- prindă o „fotografie a momentului” – tăţii propriei activităţi, în vederea și aceea marcată de subiectivismul pregătirii evaluării externe de către evaluatorilor, care au comportamente agenţii similare din alte ţări (o dată la excesive, cel puțin în cazul insti- 3 ani). tuțiilor private. În practică, atunci Aceste acte nu au caracteristica de când echipa ARACIS constată o act administrativ, ci fiecare dintre ele anumită capacitate de școlarizare, ea stă la originea unui asemenea act. presează asupra instituției vizitate să Însă, autoritatea pe care o are astăzi „ceară” o cifră subdimensionată, mo- ARACIS, ajungând să stabilească tivând că așa se va obține „bună- cifrele de școlarizare ale programelor voința Consiliului”! Din bun simț (și de studiu, i-a fost dată de Art. 150 (1) adesea de frică), conducătorii institu- din Legea 1/2011, care stabilește că țiilor nu intră în dispute cu evaluatorii „Acreditarea unui program de studii și acceptă asemenea acte discre- universitare de licenţă şi stabilirea ționare, alegând „răul cel mai mic”, numărului maxim de studenţi care cu toate că standardele ar permite o pot fi şcolarizaţi în cadrul progra- cifră mai mare. Și tot în practică,

23 POLIS echipa de evaluare pleacă cu acea Privind spre standardele pe care propunere subdimensionată a cifrelor le-a impus societății ARACIS, prin de școlarizare și a calificativelor, iar bunăvoința Ministerului Educației Consiliul are obiceiul să mai taie, cu (care a dat putere administrativă toate că niciun membru din acel acelor standarde), constatăm că aceste organism nu a fost în teren să verifice standarde ne spun care este raportul realitatea datelor din raport. optim dintre numărul de cadre Cum se pot stabili cifre realiste de didactice și cel de studenți, pe fiecare școlarizare? Pornind de la unicul domeniu și pe fiecare specializare. argument al pieței concurențiale: Orice universitate (autonomă, con- relația dintre cerere și ofertă. În sec- form Constituției) poate raporta torul funcțiilor publice, guvernul are Ministerului Educației, anual, capa- instrumentele necesare pentru a sta- citatea ei de școlarizare, trimițând ca bili necesarul de formare profesională dovadă statele de funcțiuni (eventual, pe termen scurt (5 ani), mediu (10 contractele noi, încheiate pentru anul ani) și lung (20 de ani); în acest caz, universitar următor) și, desigur, soli- poate să-și fixeze ținte de școlarizare citarea numărului de locuri la anul I în sistemul învățământului de stat, (număr care ține și de estimarea înțelegând că pe această piață se pot realistă a solicitărilor de pe piață). forma și studenți din învățământul Responsabilitatea corectitudinii și privat. Pentru toate specializările, fundamentării cererii cifrelor de șco- însă, operează un criteriu infailibil de larizare trebuie lăsată în seama stabilire a numărului anual de locuri: capacitatea de școlarizare declarată universităților. de către furnizorii de educație. De aceea, am făcut următoarele Chiar dacă ARACIS constată (sau propuneri: decide abuziv) că o anume instituție 1. Modificarea Art. 150 (1) din poate școlariza un anume număr de Legea 1/2011, adică înlocuirea actu- studenți în anul universitar X, consta- alului text cu următorul: „Acreditarea tarea acestui evaluator nu ar trebui unui program de studii universitare luată ca literă de lege, pentru că: de licenţă se realizează prin hotărâre • valabilitatea ei nu este absolută a Guvernului, în urma evaluării ex- (și nici nu se supune realist posi- terne realizate de către ARACIS sau bilității de contestare); de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate, • capacitatea instituției se poate înregistrată în Registrul European modifica de la un an la altul, în timp pentru Asigurarea Calităţii în Învăţă- ce evaluarea ARACIS are loc la mântul Superior (EQAR). Stabilirea fiecare cinci ani. Nu ne putem ima- numărului maxim de studenţi care gina ce ar însemna ca o instituție să pot fi şcolarizaţi în cadrul progra- plătească sumele exorbitante de mului şi cărora li se poate acorda o reevaluare anuală, doar ca să mai diplomă de absolvire se realizează primească, eventual, în plus o grupă anual prin hotărâre a Guvernului, pe de studenți.

24 30 de ani de învăţământ academic privat în România baza propunerii venite din partea acum. Răspunsul ARACIS a fost senatelor universităților”. mereu același: „nu există baza le- 2. Completarea art. 12 din Legea gală”. Să-i dăm baza legală! 87/2006, în care sunt stabilite atribu- țiile comisiilor pentru evaluarea și Concluzii asigurarea calității, cu următorul text: „Propun senatelor cifrele de școlari- Prea multe concluzii nu am de zare pentru fiecare program de stu- formulat. În toate țările UE există diu, conform standardelor de eva- învățământ academic privat, context luare și asigurare a calității din siste- în care previzibila lui dispariție în mul național de învățământ”. România nu ar fi o notă prea bună. În Astfel, atribuția stabilirii cifrelor actualele condiții, în care această de școlarizare se va transfera de la formă de învățământ academic se ARACIS comisiilor de evaluare din confruntă cu piedici majore, de la cadrul universităților, care până acum disprețul întreținut în opinia publică doar prezintă niște rapoarte anuale și până la acte normative discrimi- atât. Cu această măsură, aceste co- natorii, în maxim zece ani învăță- misii chiar devin importante. Oricum mântul academic privat din România sunt obligate să facă evaluarea an de va fi istorie. an, însă acum doar prezintă rapoarte Domeniul educației nu este unul de informare. Or, este cazul ca acum profitabil nicăieri în Europa, motiv acele rapoarte să aibă o finalitate, ele pentru care autoritatea publică de la devenind nota de fundamentare a diferite niveluri vine în sprijinul său, solicitării cifrelor de școlarizare. În indiferent că este vorba de instituții baza lor, comisiile vor propune de stat sau private. În fond, societatea senatelor cifrele de școlarizare pentru își ia partea în timp, pentru că va anii I ai fiecărui program, iar senatele folosi forța de muncă școlarizată. vor adopta hotărâri pe care le va Dacă ar fi fost o investiție proastă, trimite Ministerului care, la rândul nimeni nu ar mai fi făcut-o. Apoi, în său, va emite HG. Putem vorbi, afară de asta, avantajul existenței astfel, de eficientizarea și consoli- unei piețe academice este uriaș și nu cred că mai trebuie să repet argu- darea autonomiei universitare. Astfel, mentele deja cunoscute. În actualele universitățile pot să țină pasul cu condiții nu se poate vorbi de o „piață cererea de pe piața muncii, pentru că academică concurențială” în au posibilitatea de a adapta oferta România, din motivele arătate mai anual, nu după evaluările cincinale, și sus. Are probleme această formă de atunci cu ceea ce scapă de ghilotina învățământ? Hai să vedem care sunt Consiliului ARACIS. cauzele și să le eliminăm! Din păcate, Problema stabilirii cifrelor de în prezent tendința este aceea de a-l școlarizare a mai fost discutată și face să dispară și rămân întrebările: disputată, întrucât universitățile sunt cine se teme de învățământul aca- nemulțumite de ceea ce se întâmplă demic privat și de ce?

25 POLIS

Note 8 Vlad Terteleac și Simona Chirciu, „Epopeea «fabricii de diplome» 1 Sorin Bocancea, „Evoluţia învăţă- Spiru Haret continuă: zeci de decani, mântului academic privat în prorectori şi profesori, implicaţi”, 19 România postcomunistă” în Timpul decembrie 2019, disponibil la nr. 143/ianuarie 2011, 18-19; 144/ https://adevarul.ro/news/eveniment/e februarie 2011, 18-19; 145/martie popeea-fabricii-diplome-spiru-haret- 2011, 18-19; 146/aprilie 2011, 14. continua-zeci-decani-prorectori- O variantă restrânsă a acestui studiu profesori-implicati- a apărut sub acelaşi titlu în Vasile 1_5dfa64b05163ec4271278dc2/inde Boari, Natalia Vlas, Radu Murea x.html, accesat pe 13.04.2020. (coord.), România după douăzeci 9 „Hotărârea nr. 535 din 1 iulie 1999 de ani, vol. II, Institutul European, privind autorizarea de funcţionare Iaşi, 2011, pp. 205-226. O variantă provizorie sau acreditarea speciali- ulterioară, revăzută și adăugită, a zărilor din cadrul instituţiilor de fost publicată sub titlul „Învăță- învăţământ superior de stat şi parti- mântul academic în România post- cular”, publicată în Monitorul comunistă” în volumul Noi și post- Oficial nr. 324 din 7 iulie 1999. comunismul, Institutul European, 10 „OG nr. 42/2015 - dreptul absol- 2012, pp. 133-171. 2 venților de a beneficia de acte de S. Bocancea, „Învățământul acade- studii recunoscute la finalizarea unor mic în România postcomunistă”, ed. studii neautorizate și sancționarea cit., p. 135. 3 instituțiilor de învățământ care școla- S. Bocancea, Trei decenii de învă- rizează fără autorizare”, publicată în țământ academic privat în România. Monitorul Oficial nr. 659 din 31.08. Universitatea „Petre Andrei” din 2015. Iași, Institutul European, Iași, 2021. 11 S. Bocancea, „Învățământul acade- 4 „Legea nr. 21/1924 pentru persoa- mic în România postcomunistă”, ed. nele juridice (Asociațiuni și cit., pp. 145-146. Fundațiuni)”, publicată în Monitorul 12 Consiliul Național pentru Finanțarea Oficial nr. 27 din 6 februarie 1924. Învățământului Superior, Raport 5 „Decretul nr. 31/30 ianuarie 1954”, public 2017 și 2018. Starea publicat în Buletinul Oficial nr. 8 din finanțării învățământului superior, 30 ianuarie 1954. 2019, p. 10. 6 „Decretul-lege nr. 8/31 decembrie 13 Cf. http://www.cnfis.ro/wp-content/ 1989 privind înregistrarea și func- uploads/2020/04/FI_2019-final- ționarea partidelor politice și organi- site.pdf, accesat la 2.06.2020. zațiilor obștești din România”, 14 Cf. https://www.psih.uaic.ro/studen- publicat în Monitorul Oficial nr. 9 ti/taxe-de-scolarizare/, accesat la din 31 decembrie 1989. 2.06.2020. 7 „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 15 Cf. https://fpse.unibuc.ro/studen- nr. 133/2000 privind învăţământul ti/taxe-fpse, accesat la 2.06.2020. universitar şi postuniversitar de stat 16 Cf. https://www.ubbcluj.ro/ro/taxe/ cu taxă, aprobată prin Legea 441/ files/2018-2019_Taxe_de_scolari- 2001”, publicată în Monitorul zare.pdf, accesat la 2.06.2020. Oficial al României nr. 411 din 25 17 Datele sunt luate din: Iordan iulie 2001. Petrescu, Constantin Anghelache,

26 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Emilia Gogu, Mădălina Gabriela Româno-Germană din Sibiu, astfel Anghel. Geneza și evoluția învăță- că în scurt timp vor rămâne 30 de mântului superior din România – în universități private. date statistice, Editura Economică, 19 Ministerul Educației, Raportul pri- București, 2018, pp. 347-348; pentru vind starea învățământului superior anul 2017/2018, din Ministerul din România. 2019-2020, p. 4. Educației Naționale, Raportul 20 I. Petrescu et. all, op. cit., p. 347. privind starea învățământului 21 Datele sunt luate din I. Petrescu et. superior din România. 2017-2018, p. all, op. cit., p. 353 și, pentru anul 7. Acestea sunt completate cu datele 2017/2018 și 209/2020, din rapoar- din: „HG nr. 692/2018”, publicată în tele privind starea învățământului Monitorul Oficial Nr. 786 din 13 superior din România publicate de septembrie 2018; „HG nr. Ministerul Educației. 326/2019”, publicată în Monitorul 22 Aurélie Bernardi, Bernard Javet, Oficial al României, Partea I, nr. 467 Marc Saillard, L’Europe de l’Édu- din 10 iunie 2019; „HG 299/2020”, cation en chiffres, 2e édition, publicată în Monitorul Oficial nr. Ministère de l’Éducation nationale et 375 din 11 mai 2020; „HG le ministère de l’Enseignement 385/2021”, publicată în Monitorul supérieur et de la Recherche et de Oficial nr. 374 bis/12 aprilie 2021. l’Innovation, 2018, p. 49. 18 Începând cu acest an universitar, va intra în lichidare Universitatea

Bibliografie BOCANCEA, Sorin, „Învățământul academic în România postcomunistă” 1. Studii și articole în volumul Noi și postcomunismul, Institutul European, 2012, pp. 133-171. BERNARDI, Aurélie, Bernardi, Bernard BOCANCEA, Sorin, Trei decenii de Javet, Marc Saillard, L’Europe de învățământ academic privat în l’Éducation en chiffres, 2e édition, România. Universitatea „Petre Ministère de l’Éducation nationale et Andrei” din Iași, Institutul European, le ministère de l’Enseignement supé- Iași, 2021. rieur et de la Recherche et de Ministerul Educației Naționale, Ra- l’Innovation, 2018. portul privind starea învățământului BOCANCEA, Sorin, „Evoluţia învăţă- superior din România. 2017-2018. mântului academic privat în România Ministerul Educației, Raportul privind postcomunistă” în Timpul nr. 143/ia- starea învățământului superior din nuarie 2011, 18-19; 144/februarie România. 2019-2020. 2011, 18-19; 145/martie 2011, 18-19; PETRESCU, Iordan; Constantin 146/aprilie 2011, 14. Anghelache, Emilia Gogu, Mădălina BOCANCEA, Sorin, „Evoluţia învăţă- Gabriela Anghel. Geneza și evoluția mântului academic privat în România învățământului superior din România postcomunistă” în Vasile Boari, – în date statistice, Editura Economică, Natalia Vlas, Radu Murea (coord.), București, 2018. România după douăzeci de ani, vol. TERTELEAC, Vlad și Simona Chirciu, II, Institutul European, Iaşi, 2011, pp. „Epopeea «fabricii de diplome» Spiru 205-226.

27 POLIS

Haret continuă: zeci de decani, „HG 385/2021 privind aprobarea No- prorectori şi profesori, implicaţi”, menclatorului domeniilor și al spe- Adevărul, 19 decembrie 2019. cializărilor/programelor de studii uni- versitare și a structurii instituțiilor de 2. Legislație învățământ superior pentru anul universitar 2021-2022”, publicată în „Decretul nr. 31/30 ianuarie 1954”, Monitorul Oficial nr. 374 bis/12 publicat în Buletinul Oficial Nr. 8 din aprilie 2021. 30 ianuarie 1954. „Legea nr. 21/1924 pentru persoanele „Decretul-lege nr. 8/31 decembrie 1989 juridice (Asociațiuni și Fundațiuni)”, privind înregistrarea și funcționarea publicată în Monitorul Oficial nr. 27 partidelor politice și organizațiilor din 6 februarie 1924. obștești din România”, publicat în „Hotărârea nr. 535 din 1 iulie 1999 Monitorul Oficial nr. 9 din 31 privind autorizarea de funcţionare decembrie 1989. provizorie sau acreditarea speciali- „H.G. nr. 692/2018 privind aprobarea zărilor din cadrul instituţiilor de Nomenclatorului domeniilor și al învăţământ superior de stat şi parti- specializărilor/programelor de studii cular”, publicată în Monitorul Oficial universitare și a structurii instituțiilor nr. 324 din 7 iulie 1999. de învățământ superior pentru anul „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. universitar 2018-2019”, publicată în 133/2000 privind învăţământul Monitorul Oficial Nr. 786 din 13 universitar şi postuniversitar de stat septembrie 2018. cu taxă”, aprobată prin Legea „HG nr. 326/2019 privind aprobarea 441/2001, publicată în Monitorul Nomenclatorului domeniilor și al Oficial al României nr. 411 din 25 specializărilor/programelor de studii iulie 2001. universitare și a structurii instituțiilor „OG nr. 42/2015 - dreptul absolvenților de învățământ superior pentru anul de a beneficia de acte de studii recu- universitar 2019-2020”, publicată în noscute la finalizarea unor studii Monitorul Oficial al României, Partea neautorizate și sancționarea institu- I, nr. 467 din 10 iunie 2019. țiilor de învățământ care școlarizează „HG 299/2020 privind aprobarea fără autorizare, publicată în Monitorul Nomenclatorului domeniilor și al Oficial, Partea I nr. 659 din 31 august specializărilor/programelor de studii 2015. universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul 3. Site-uri universitar 2020-2021”, publicată în www.cnfis.ro Monitorul Oficial nr. 375 din 11 mai www.uaic.ro 2020. www.unibuc.ro www.ubbcluj.ro

28 30 de ani de învăţământ academic privat în România

30 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ACADEMIC PRIVAT ÎN ROMÂNIA

Învățământul universitar privat din România din perspectiva rectorilor

[Private university education in Romania from the perspective of rectors]

Georgeta CONDUR

Abstract: This paper presents a research on the perception of private higher education from Romania. The research group consisted of both public and private university rectors. The questionnaire was self-administered, being sent by email to all rectors in Romania. Of them, 45 sent back the completed questionnaires. The data analysis showed that, despite the widespread opinion that there is an adversity between state and private universities, we can still notice a certain degree of collaboration and collegiality between professors, as well as a flow of graduates between public and private institutions, in both directions. The answers of the two categories of rectors were not as different as we expected, not being statistically significantly different on many variables. Only on some questions there was a clearer distance between the opinions. For example, the rectors of private universities consider that education policies are not entirely fair. The data from this study, which we can consider an exploratory one, suggest that greater collaboration between the two types of universities could have beneficial effects on Romanian university education in general.

Keywords: higher education, private universities, rectors, research, Romania.

I. Introducere modele diferite și chiar contradictorii în ceea ce privește educația acade- În România persistă încă multă mică privată, astfel încât raportarea la confuzie în ceea ce privește învăță- un standard comun e imposibilă. mântul superior particular, acesta Spre exemplu, în Statele Unite fiind adesea evaluat mai degrabă la sunt mai multe instituții de învăță- nivel de stereotipuri. O parte din mânt superior private decât publice: această confuzie este cauzată, poate, în anul 2018-2019, din cele 2 703 și de faptul că diversele țări au colegii de patru ani, care sunt cele

29 POLIS mai apropiate de modelul univer- aceeași vechime cu cele românești, sităților românești actuale, doar 768, dar, mai mult decât la noi, în China adică 28,4%, erau publice, restul de există astăzi chiar și universități 71,6% fiind private. Pe de altă parte, private deținute de societăți cu scop cele private funcționează fie în regim lucrativ (care obțin profit), cum este nonprofit (cele mai multe), fie cu SIAS University4. obținere de profit (358, adică 13,2% În România, cadrul legislativ din totalul universităților și 18,5% 1 consacră existența instituțiilor pri- din cele private) . E important de vate, acestea având obligatoriu carac- menționat că în SUA și învățământul ter nonprofit și fiind persoane public este cu taxă, doar că sumele juridice de drept privat și utilitate sunt, în medie, mai mici decât la publică5. În ciuda acestor prevederi instituțiile private (există burse legale clare, în societate încă persistă acordate individual în ambele tipuri confuzii, existând unele persoane de instituții, dar nu și locuri la buget care cred că universitățile private au în universitățile publice, în modul în care e conceput sistemul în România). „patroni” sau că obțin profit. Publicul La polul celălalt, există și țări obișnuit, dacă nu are contact cu precum Grecia, în care înființarea uni- sistemul de educație superioară, ra- versităților private este interzisă prin reori știe că cifrele de școlarizare ale Constituție2 (dar și acolo funcționează universităților particulare nu sunt instituții particulare, ca francize ale stabilite după bunul lor plac și că sunt unor universități din străinătate, aprobate anual prin Hotărâre de înregistrate sub numele de „colegii” la Guvern. Pe de altă parte, s-a întâm- Ministerul Elen al Educației). plat să constat, destul de recent, că Pe de altă parte, poate surprin- inclusiv un membru al unei echipe de zător pentru unii, chiar și într-o țară evaluare ARACIS a fost uimit să comunistă precum China există afle, abia când realiza activitatea de învățământ superior privat. În 1949, evaluare, că universitățile private la sfârșitul Revoluției Comuniste, românești nu primesc niciun fel de toate universitățile au devenit de stat, finanțare publică, acesta prezumând dar în ultimele două decenii au că ar exista o similitudine cu situația început să funcționeze, fiind recu- instituțiilor private din învățământul noscute de Ministerul Chinez al preuniversitar, care beneficiază de Educației, universități private, adesea finanțare de bază conform costului formate prin parteneriate între o standard per elev. instituție chineză și instituții acade- Un aspect interesant îl constituie mice din străinătate. Prima univer- decalajul în ceea ce privește percepția sitate privată din China, Shanghai publică din România asupra educației Sanda University, a fost înființată în academice private în funcție de locul 1992, fiind autorizată și susținută de în care se desfășoară, în țară sau în Ministerul Educației în 20023. Occident. Astfel, cele mai cunoscute Așadar, universitățile chineze au cam și apreciate universități străine sunt

30 30 de ani de învăţământ academic privat în România instituții precum Harvard, Stanford, sunt atât problemele, cât și even- Yale sau Princeton, toate cele men- tualele avantaje ale educației acade- ționate fiind private, iar acest lucru mice private, am realizat un studiu nu este invocat niciodată în România care poate oferi unele răspunsuri sau ca având o posibilă conotație nega- cel puțin poate sugera căi de cer- tivă, ci dimpotrivă. În schimb, uni- cetare sistematică ulterioară a dome- versitățile private românești, chiar și niului de către cei interesați de evo- în absența unor informații concrete luția sistemului românesc de educație despre ele, sunt privite aprioric mai superioară. degrabă cu suspiciune, exact din cauza faptului că sunt private și nu II. Metodologia cercetării publice. Poate și mai interesant este că Studiul s-a realizat în perioada 4 există un decalaj în ceea ce privește aprilie – 20 mai 2021. Tehnica de percepția publică și în funcție de anchetă a fost indirectă (chestionar nivelul de școlarizare. Astfel, școlile autoadministrat, trimis prin email). și grădinițele private din România Chestionarul a măsurat 38 de va- (învățământul preuniversitar parti- riabile, întrebările fiind atât închise, cular) nu se confruntă, în general, cu cu răspunsuri multiple precodificate aceeași imagine negativă sau acope- (dihotomice, trihotomice, tip scală şi rire mediatică nefavorabilă ca univer- în evantai), cât şi deschise. sitățile private, deși acestea din urmă Populația vizată de cercetare a funcționează în condiții mai dificile, constat în totalitatea rectorilor din fără niciun fel de finanțare publică și România, atât din sistemul de stat, cât cu taxe anuale în medie mai mici și din cel privat, iar rezultatele cerce- decât ale unei grădinițe private, în tării nu pot fi extinse dincolo de situația în care trebuie să angajeze limitele populației de referință. Astfel, numai personal înalt calificat, cu nu putem extrapola rezultatele ca re- doctorat și publicații științifice, având prezentând opinii ale totalității cadre- de îndeplinit aceleași criterii la lor didactice universitare din România, evaluările de calitate ca și univer- mai ales că mărimea universităților sitățile de stat. participante la studiu (prin rectorii lor) Există, de asemenea, percepția este diferită, la cercetare participând unei relații mai degrabă inamicale atât conducători de instituții acade- între învățământul de stat și cel mice cu peste 20.000 de studenți, cât privat. Pentru a vedea dacă această și universități mici, cu mai puțin de percepție are acoperire în realitate 1000 de studenți, corpurile lor di- sau dacă este mai mult o legendă, dactice fiind, în mod evident, foarte dacă există o diferență majoră de diferite ca mărime. opinie între cele două medii uni- Având în vedere că este vorba de o versitare în funcție de tipul de pro- categorie foarte restrânsă de populație prietate, dar și pentru a înțelege care și cu anumite caracteristici comune

31 POLIS

(deci având un grad de omogenitate același timp, și o evitare a unui mai mare decât alte grupe de popu- subiect considerat ca având potențial lație), practic a fost o analiză pe un de divizare sau conflictual ori sem- cluster. Nu s-a încercat o metodă de nificând chiar o atitudine ostilă față selecție a unui eșantion din această de temă, caz în care lipsa participării populație, ci solicitarea a fost trimisă unora dintre cei contactați ar putea către toți rectorii celor 84 de instituții introduce erori de non-răspuns ce nu de învățământ superior active din pot fi cuantificate. Faptul că pro- România: 47 de stat civile6, 7 de stat centul de răspunsuri a fost ceva mai militare7 și 31 particulare acreditate mare în rândul rectorilor universi- active8. Fiecare element al populației tăților private era de așteptat, prin de referință a avut, astfel, șansa prisma interesului crescut al acestora statistică de a face parte din eșantion, față de temă, dar rata de non-răspuns întrucât fiecare a fost contactat prin la solicitare a fost de 33,3% și în email9 (în mod repetat) și s-a trimis rândurile acestei categorii, deci este chestionarul către toți. Subiecții au evident că au existat și alți factori fost, de asemenea, informați asupra (comuni pentru rectorii de la stat și de temei și scopului cercetării, că răspun- la privat) care au determinat decizia surile vor fi analizate calitativ și canti- de a participa sau nu la cercetare. tativ și că rezultatele vor fi publicate De aceea, am efectuat testul Hi în revista Polis, fără menționarea nu- pătrat (χ2, Pearson), pentru a vedea melui respondenților. dacă există o diferență statistic sem- În cele din urmă, grupul de cer- nificativă în ceea ce privește frecven- cetare a fost format din 45 de respon- țele așteptate și frecvențele observate denți, 53,6% dintre rectori acceptând în cele două categorii determinate de să participe și trimițând înapoi chesti- tipul de proprietate al universității, de onarele completate. Nu s-au efectuat stat sau privată. Am ales acest test ponderări, toate chestionarele fiind întrucât categoriile sunt exhaustive și analizate. Mărimea eşantionului fiind mutual exclusive (orice subiect apar- mai mare de 30, vom avea, conform ține unei categorii și numai uneia: teoriei statistice, o distribuţie normală universitatea este ori de stat, ori pri- (Gauss). vată, iar rectorii ori au trimis chestio- Limitele cercetării țin, însă, de narele, ori nu le-au trimis). Interpre- rata destul de mare de non-răspunsuri tarea testului Hi pătrat se face pentru și de imposibilitatea stabilirii exacte a a stabili dacă există o corelație între motivelor lipsei de răspuns din partea cele două variabile (tipul de pro- a 46,4% dintre rectori. Astfel, cauza prietate și participarea la cercetare), non-răspunsurilor ar putea fi repre- sau dacă, dimpotrivă, acestea sunt zentată de o lipsă de interes față de independente, alți factori fiind cei tema în sine, de comoditate, de lipsă care au determinat decizia de a parti- de timp sau de o apreciere scăzută a cipa sau nu. Acest lucru se rezumă la utilității cercetării, dar ar putea fi, în a vedea dacă putem respinge sau nu

32 30 de ani de învăţământ academic privat în România ipoteza nulă (H0), care afirmă că obicei, cu α=0,05 pentru încredere de variabilele sunt independente (nu 95% sau cu α=0,01 la încredere de sunt corelate). Vom respinge ipoteza 99%), caz în care putem afirma că nulă dacă p-value (probabilitatea de a legătura dintre cele două variabile face o eroare dacă respingem ipoteza este semnificativă. Rezultatele la nulă) este mai mică decât α (pragul testul Hi pătrat (Pearson) sunt de semnificație ales; se lucrează, de prezentate în Tabelul 1.

Tabel 1. Chi-Square Tests Asymptotic Value df Significance (2-sided) Pearson Chi-Square 3.217a 1 .073 Continuity Correctionb 2.451 1 .117 Likelihood Ratio 3.266 1 .071 N of Valid Cases 84

Observăm din tabel că p-value O altă limită a cercetării ar putea este de 0,073, fiind mai mare decât α, fi reprezentată de faptul că, deși s-a deci rezultă că nu putem respinge precizat subiecților că rezultatele vor ipoteza nulă. Așadar, nu putem fi publicate păstrând confidențiali- afirma că ar exista o corelație semni- tatea, populația vizată a fost foarte ficativă statistic între cele două. Din mică, astfel încât e posibil ca rectorii punctul de vedere al cercetării, faptul să fi asumat posibilitatea de a fi iden- că nu s-a demonstrat o corelație între tificați indirect și să fi oferit răspun- forma de proprietate și participare surile ținând cont de acest aspect, este un lucru bun, fiindcă, având în apărând așa-numita distorsiune de vedere că ratele de participare sunt dezirabilitate socială. În fine, având diferite pe cele două categorii de în vedere tema cercetării, în interpre- universități, existența unei corelații ar tarea rezultatelor trebuie să mani- fi dus la distorsiuni. festăm circumspecție și față de un În fapt, am constatat că un pre- dictor destul de bun asupra partici- posibil bias în cazul răspunsurilor pării este reprezentat mai degrabă de oferite de rectorii universităților pri- mărimea universității, întrucât vate. Tocmai de aceea am analizat rectorii universităților mai mici au răspunsurile și pe cele două subeșan- avut un grad mai mare de participare, tioane, al rectorilor din universitățile ceea ce ar putea indica o propensiune de stat și private. mai mare pentru implicarea în Cu toate precauțiile științifice ne- problemele comunității academice în cesare, rezultate din limitele men- general, pe când rectorii universi- ționate ale cercetării, considerăm că tăților mari ar putea fi mai orientați cercetarea este utilă pentru evaluarea spre interior și mai puțin interesați de opiniilor față de temă ale rectorilor situația altor universități sau tipuri de din România. Având în vedere că învățământ superior. populația vizată de cercetare a fost

33 POLIS contactată în totalitate, respondenții răspuns). Procentul de rectori aflați la reprezentând mai mult de jumătate primul mandat este chiar mai mic în din numărul total de rectori (în con- universitățile de stat: 28%. Dintre dițiile în care persoanele din această rectorii din universitățile private, categorie cu statut socio-profesional 45% sunt la primul mandat. înalt au, de obicei, un grad relativ Majoritatea rectorilor care au redus de răspuns la astfel de cer- răspuns sunt bărbați: 88,9%, doar cetări), precum și faptul că testul Hi 11,1% fiind femei. Din universitățile pătrat a arătat că nu putem vorbi de o de stat, 92% sunt bărbați și 8% femei. corelație semnificativă statistic între În cele private, 85% sunt bărbați și tipul de proprietate și rata de parti- 15% femei. cipare, că respondenții au provenit Niciunul dintre respondenți nu are din toate regiunile țării, atât din sub 41 de ani, structura pe grupe de învățământul de stat, cât și din cel vârstă fiind: 31,1% - între 41-50 de privat, din universități de toate mări- ani, 46,7% – între 51-60 de ani și mile și din toate domeniile (umanist, 22,2% – peste 60 de ani. Nu există tehnic și medical, militar, confesional diferențe semnificative după cate- și mixt), considerăm că grupul goriile de vârstă între universitățile de cercetat este relevant, că rezultatele stat și cele private. reflectă în bună măsură opinia asupra temei a populației studiate și că nu În ceea ce privește mărimea uni- doar analiza calitativă, ci și cea versității, răspunsurile au fost preco- cantitativă are sens. date în trei categorii: mică (sub 5.000 Pentru punerea în evidență a de studenți), mijlocie (între 5.000 și eventualelor deosebiri de percepție 20.000 de studenți) și mare (peste asupra temei studiate în funcție de 20.000 de studenți). Din acest punct forma de proprietate a universităților, de vedere, 77,8% dintre respondenți am analizat rezultatele atât în an- conduc universități mici, 20% - samblu, cât și pe subgrupurile recto- mijlocii și 2,2% - mari. Universitățile rilor din universitățile de stat, respec- de stat au, în medie, o dimensiune tiv private. ceva mai mare: 68% sunt mici, mai Crearea bazei de date și analiza mult de un sfert (28%) sunt mijlocii rezultatelor s-au realizat cu IBM și 4% sunt mari. În partea cealaltă, nu SPSS Statistics Version 23. există nicio universitate privată mare: 90% sunt mici și 10% mijlocii. III. Rezultate În ceea ce privește domeniul, universitățile private sunt de profil 1. Structura generală a gru- umanist sau mixt și există și o com- pului de cercetare ponentă de învățământ superior con-

Dintre rectorii care au completat fesional. În învățământul de stat sunt chestionarul, 62,2% au declarat că nu universități umaniste și mixte, dar și sunt la primul mandat, doar 35,6% universități cu specializare tehnică, fiind la primul (a existat și un non- medicală și militară.

34 30 de ani de învăţământ academic privat în România

În ansamblu, profilul general al decât pe baza unor stereotipuri pre- rectorului român, așa cum e repre- luate din societate sau din mass zentat în acest studiu, este, din punct media. De aceea, nu am pus, de de vedere statistic, următorul: bărbat exemplu, întrebări de principiu legate cu vârsta între 51 și 60 de ani, aflat la de calitatea pregătirii în universitățile al doilea mandat, care conduce o private, ci li s-a cerut respondenților universitate de stat având un domeniu să evalueze nivelul de pregătire al mixt sau umanist și până în 5.000 de studenților din universitățile private studenți. pe care i-au întâlnit ei înșiși, al colegilor din universitate care au 2. Experiența directă în studiat și în sistem privat sau calitatea sistemul universitar privat manifestărilor științifice organizate de universități particulare la care au În proiectarea cercetării, am participat. considerat important să măsurăm în Am plecat, în primul rând, de la primul rând interacțiunile rectorilor gradul de posibilă experiență directă, cu instituțiile de educație academică dobândită prin absolvirea de studii în privată, astfel încât opiniile legate de universități private, însă cei mai mulți domeniu să poată fi interpretate ca dintre rectorii români au urmat rezultând mai mult în urma expe- cursuri exclusiv la stat (Tabel 2). riențelor nemijlocite ale acestora

Tabel 2. Q1. Studiile de licență/master/doctorat pe care le-ați absolvit au fost realizate în cadrul unor universități... Frequency Percent Valid Percent Valid de stat 38 84.4 84.4 private 3 6.7 6.7 și de stat, și private 4 8.9 8.9 Total 45 100.0 100.0

Faptul că cei mai mulți dintre plecăm de la o realitate: în România rectorii români (inclusiv cei care există multe locuri bugetate în conduc universități private) și-au învățământul superior de stat, ceea ce efectuat studiile în universități de stat are drept consecință naturală faptul era de așteptat, fie și dacă ne gândim că toți absolvenții de liceu care pot să la vârsta medie a acestora. Astfel, intre pe un loc fără taxă se îndreaptă mulți dintre ei și-au făcut studiile de către universitățile de stat (și se poate licență în perioada în care nu existau presupune că cei care au ajuns rectori universități private sau acestea erau erau elevi foarte buni, care puteau abia în fazele inițiale, în care nu erau ocupa un astfel de loc), întrucât acreditate, iar locuri la doctorat în alegerea rațională este să eviți să sistemul privat există și acum puține. plătești ceva ce poți primi gratis. De Dar, dincolo de acest lucru, trebuie să fapt, dacă privim lucrurile prin

35 POLIS prisma teoriei alegerii raționale, ar (cel mai probabil în această ordine), rezulta că în prezent, după cum este doar unul este rector la o universitate conceput sistemul de învățământ de stat și și-a justificat alegerea prin superior din România, nici nu putem faptul că a găsit exact programul de vorbi de o competiție reală între studii pe care dorea să-l parcurgă și universitățile de stat și cele private în prin orarul flexibil care i-a permis ceea ce privește atragerea studenților participarea la cursuri în afara orelor decât pentru trei categorii de po- de serviciu. Ceilalți trei, din univer- tențiali studenți: 1) cei care nu pot ocupa un loc bugetat (și aici avantajul sități private, au justificat astfel: unul este tot al universităților de stat, care tot prin dorința urmării de cursuri în își pot permite să fixeze taxe mai domeniul teologic, într-o specializare mici decât costul real al educației, inexistentă la stat, iar doi prin fiindcă au mai multe surse de calitatea educației (fiind menționate finanțare, nu depind exclusiv de „atenția la nevoile studentului, adap- taxe); 2) cei care doresc să urmeze tarea, rigoarea, noutatea” și utilitatea studii într-o specializare pentru care pentru dezvoltarea personală și nu există deloc locuri bugetate la stat profesională). și 3) cei care intenționează să urmeze Am măsurat în continuare alte a doua facultate (sau al doilea tipuri de contacte personale directe program de master), fiindcă în acest cu sistemul privat, și anume desfă- caz nu mai au la dispoziție varianta șurarea de activitate didactică și de școlarizării fără taxă, astfel încât abia cercetare într-o astfel de universitate. în această situație iau în calcul și alți Răspunsurile au fost precodificate cu factori pe baza cărora să facă alegerea. trei variante posibile: „Da, am și în Răspunsurile rectorilor care s-au prezent”, „Da, am avut în trecut” și format exclusiv în sistem privat „Nu”. Relevant este aici să analizăm sugerează cele descrise mai sus. doar răspunsurile rectorilor de la Astfel, toți cei trei rectori care au universitățile de stat, fiindcă este absolvit doar la universități private evident că toți rectorii din sistem provin din universități confesionale privat au o astfel de activitate. Con- și, așa cum au și explicat la urmă- form răspunsurilor, 92% dintre toarea întrebare deschisă, la care li se rectorii de la stat nu au avut niciun fel cerea să justifice de ce au ales de activitate didactică/de cercetare învățământul privat, în România nu într-o universitate privată, iar singurii există pregătire de teologie pastorală doi care au declarat o astfel de (neo)protestantă de stat, deci s-au activitate au făcut acest lucru în încadrat în cea de-a doua categorie pe trecut, fără să putem aprecia dacă a care am descris-o mai sus. fost relativ recent sau în trecutul Dintre cei patru rectori (repre- foarte îndepărtat, în perioada de zentând 8,9% din eșantion) care au început, nereglementată, a dezvoltării urmat cursuri și la stat, și la privat

36 30 de ani de învăţământ academic privat în România universităților private, când situația 3.1. Participare la acțiuni și eve- nu semăna deloc cu cea de azi. nimente științifice și culturale Apare aici un prim decalaj în ceea ce privește posibilitatea rectorilor de Am măsurat întâi gradul de a face comparații între cele două participare la activități științifice și tipuri de educație: rectorii de univer- culturale organizate de universitățile private și apoi s-a cerut evaluarea sități private cunosc sistemul de stat, acestor activități prin acordarea unei fiindcă aproape toți s-au format în el, note. Fiindcă interpretarea unor note în timp ce rectorii din universitățile în sine, fără a avea un sistem de de stat nu au experiențe directe (cu referință, este mai dificilă, depinzând extrem de rare excepții), nici prin mult de exigențele, așteptările și studiile proprii, nici prin activitate, în reperele fiecăruia dintre cei care cele private. De aceea, opiniile celor acordă notele, am măsurat pe două din urmă despre acest sistem de categorii, universități private din învățământ trebuie extrase din alte străinătate și din România, pentru a tipuri de contacte și evaluări indirecte. putea face o comparație.

Mai mult de trei sferturi dintre 3. Interacțiuni sporadice și rectori, adică 77,8% (22,2%+55,6%) evaluarea „produselor” învăță- au declarat că au participat la eveni- mântului superior privat mente ale unor universități private din România (Tabel 3).

Tabel 3. Q19. Dumneavoastră ați participat vreodată la acțiuni științifice/culturale ale unei universități private din țară sau din străinătate? Frequenc Valid Cumulative y Percent Percent Percent Valid Da, doar la universități 2 4.4 4.4 4.4 private din străinătate Da, doar la universități 10 22.2 22.2 26.7 private din România Da, și din străinătate, și 25 55.6 55.6 82.2 din România Nu 8 17.8 17.8 100.0 Total 45 100.0 100.0

Remarcăm, însă, că aproape un În continuare, respondenții au rector din cinci nu a participat fost rugați să dea o notă acestor niciodată la vreo acțiune științifică și evenimente la care au participat. culturală a unei (alte) universități Mediile notelor acordate sunt pre- private, fie ea din străinătate sau din zentate în Tabelul 4. țară. Menționăm că este vorba și de rectori de la stat, și de la privat.

37 POLIS

Tabel 4. Q20. Vă rugăm să dați acțiunilor științifice/culturale ale unor universități private la care ați participat o notă medie, de la 1 la 10 (10 fiind maximul de apreciere pozitivă). 20a. Universități din străinătate 20b. Universități din România. Mean 9.24 8.81 Std. .723 1.138 Deviation

Media notelor este mai mare acordând 9 sau 10, dar apare și un 5 pentru acțiunile științifice/culturale ale (dat de un rector de la o universitate universităților private din străinătate de stat). Pentru universitățile străine, (9,24) decât ale celor din România notele au o distribuție mai uniformă, (8,81), dar diferența este destul de fiind cuprinse între 8 și 10. mică, sub jumătate de punct, fiind de Am verificat și care sunt mediile numai 0,43. De fapt, este mai mică notelor date doar de cei care au decât ne-am fi așteptat, ținând cont de răspuns că au participat la acțiuni ști- cele spuse în introducere, și anume că ințifice/culturale ale universităților universitățile private din străinătate au, private atât din străinătate, cât și din în general, o imagine bună în România, pentru că sunt mai relevante societatea românească, spre deosebire mediile obținute de la rectorii care pot de cele naționale. În plus, observăm o face o comparație, participând la am- deviație standard mult mai mare la bele categorii. Rezultatele sunt asemă- media universităților românești, nătoare cu cele obținute de la întregul fiindcă scăderea a avut loc în principal grup, fiind de 9,18 pentru străinătate și pe seama unui răspuns pe care-l 8,73 pentru România. putem considera mai degrabă un De asemenea, am urmărit rezul- outlier. Astfel, notele pentru universi- tatele obținute doar de la subgrupul tățile românești sunt destul de grupate rectorilor din universități de stat între 7 și 10, 74,2% dintre rectori (Tabel 5).

Tabel 5. Q20. Vă rugăm să dați acțiunilor științifice/culturale ale unor universități private la care ați participat o notă medie, de la 1 la 10 (10 fiind maximul de apreciere pozitivă). (Rezultate doar pentru rectorii de la stat) 20a. Universități din străinătate 20b. Universități din România. Mean 9.11 8.44 Std. .782 1.315 Deviation

38 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Observăm că în cazul subeșan- respinge sau nu ipoteza nulă H0 (care tionului rectorilor de la stat diferența este aceea că mediile sunt egale dintre media notelor pentru univer- pentru cele două grupuri, diferențele sitățile private din străinătate și constatate fiind datorate întâmplării). pentru cele din România crește, așa Astfel, dacă nu putem respinge cum ne așteptam, dar tot nu este ipoteza nulă, rezultă că nu se poate foarte mare, rămânând sub un punct: spune, din punct de vedere statistic, 0,67. Din răspunsuri reiese, așadar, că diferența dintre cele două grupuri că opinia rectorilor universităților de este semnificativă. Dacă, în schimb, stat despre evenimentele științifice putem respinge ipoteza nulă, rezultă sau culturale organizate de univer- că putem afirma ipoteza alternativă sitățile private românești la care au (H1), aceea că rezultatele observate participat direct este relativ bună, sunt datorate unui efect real (în cazul puțin sub nivelul celor similare din nostru, efectul tipului de proprietate străinătate. al universității respondenților asupra Ne interesează în mod special notelor acordate). Dacă p-value este dacă notele acordate evenimentelor mai mic decât nivelul de semnificație de la universitățile private din α (0,01 pentru un interval de România de către rectorii de la stat și încredere de 99% sau 0,05 pentru de la privat sunt semnificativ diferite 95%), respingem ipoteza nulă. din punct de vedere statistic. Pentru După cum vedem în Tabelul 6, în aceasta am efectuat un test t (Student) coloana Sig. (2-tailed), p-value este de comparare a două medii în SPSS mai mare decât nivelul de semni- (rulând Independent Samples Test), ficație α (0,01 pentru interval de presupunând că variabila de analizat încredere de 99%), deci nu putem în cele două populații este normal respinge ipoteza nulă. Observăm și distribuită, ca să vedem care este că intervalul de încredere conține probabilitatea ca aceste rezultate să fi valoarea 0. Așadar, nu putem trage fost obținute aleatoriu, fără să poată fi concluzia că diferența dintre cele asociate cu tipul de proprietate al două grupe este statistic semni- universității din care provine rectorul. ficativă. Scopul este să vedem dacă putem

39

Tabel 6. Q20b. Notă activități culturale/științifice ale unor universități private din România (Independent Samples Test) Levene's Test for Equality of Variances t-test for Equality of Means 99% Confidence Interval Sig. (2- Mean Std. Error of the Difference F Sig. t df tailed) Difference Difference Lower Upper Q20b. Equal variances 3.657 .066 -1.950 29 .061 -.762 .391 -1.840 .315 assumed Equal variances -1.982 24.554 .059 -.762 .385 -1.837 .312 not assumed

30 de ani de învăţământ academic privat în România

3.2. Invitarea universităților par să fi fost reciproce, fiindcă private românești la evenimente 82,2% dintre rectori au declarat că, organizate de alte universități la rândul lor, au atras în acțiunile lor anumite universități private din După cum am văzut, 77,8% România (Tabel 7). Mai mult de dintre rectori au spus că au participat jumătate au făcut acest lucru, după la evenimente ale unor universități declarațiile lor, chiar în mod private din România, dar invitațiile frecvent.

Tabel 7. Q21. Ați atras vreodată în acțiunile/evenimentele dumneavoastră universități private din România? Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid Da, deseori 26 57.8 57.8 57.8 Da, rareori 11 24.4 24.4 82.2 Nu 8 17.8 17.8 100.0 Total 45 100.0 100.0

Dacă, după cum am văzut în vreunei universități private, nici n-au subcapitolul anterior, 17,8% dintre atras la acțiunile lor vreo (altă) respondenți nu au participat niciodată universitate privată reprezintă la vreun eveniment al unei 11,11% dintre rectori. universități private din țară sau străinătate, tot atâția nici nu au atras 3.3. Parteneriate instituționale niciodată vreo universitate privată românească la acțiunile lor. Nu este, În ceea ce privește colaborările însă, vorba de exact aceiași rectori, instituționale, 72,7% dintre rectori au fiindcă cele două subgrupe se declarat că universitățile lor au avut suprapun doar parțial. Cei care se sau au parteneriate instituționale cu regăsesc în ambele categorii, care alte universități private românești nici n-au participat la acțiunile (Tabel 8).

Tabel 8. Q17. Universitatea dumneavoastră a avut/are parteneriate instituționale cu universități private din România? Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid Da, are și în prezent. 28 62.2 63.6 63.6 Da, a avut în trecut. 4 8.9 9.1 72.7 Nu. 12 26.7 27.3 100.0 Total 44 97.8 100.0 Missing NR 1 2.2 Total 45 100.0

41 POLIS

Pe subeșantionul rectorilor de la științifice sau culturale ale unor stat, 70,8% au declarat astfel de par- universități private am văzut că mai teneriate, iar pe cel al rectorilor din mulți rectori au declarat că au par- învățământul privat, 75%, diferența ticipat la evenimente ale unor uni- nefiind foarte mare. Per total, putem versități din țară decât din străinătate spune că între un sfert și o treime (Tabel 3), când e vorba de parte- dintre universități, indiferent de neriate instituționale lucrurile stau forma de proprietate, nu au avut invers, ceva mai mulți rectori decla- niciodată parteneriate instituționale rând parteneriate cu universități din cu alte universități private. străinătate – 80% (Tabel 9) față de Deși când a fost vorba de parti- 72,7% (Tabel 8). cipări directe ale rectorilor la acțiuni

Tabel 9. Q16. Universitatea dumneavoastră a avut/are parteneriate instituționale cu universități private din străinătate? Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid Da, are și în 34 75.6 75.6 75.6 prezent. Da, a avut în trecut. 2 4.4 4.4 80.0 Nu. 8 17.8 17.8 97.8 NR 1 2.2 2.2 100.0 Total 45 100.0 100.0

Pe sub eșantionul rectorilor de la 4. Evaluarea pregătirii absol- universitățile de stat, procentajul de venților universităților private parteneriate cu universități private din străinătate este ceva mai mic, de Chestionarul a cuprins o serie de 76%, față de cel al rectorilor de la întrebări legate de evaluarea, în universitățile private, la care este de medie, a nivelului de pregătire a celor 85%. care au studiat într-o universitate În ceea ce privește aprecierea privată și care au intrat în contact cu acestor parteneriate ca fiind utile sau rectorii: membri ai familiilor lor, inutile (variabilă măsurată la o altă cadre didactice din propria întrebare, Q18), niciunul dintre universitate și studenți/masteranzi. rectorii care au răspuns la întrebare nu a apreciat că ar fi fost inutile, 4.1. Absolvenți de universități indiferent dacă a fost vorba de private în familiile rectorilor parteneriate cu universități private din țară sau din străinătate. Procentajul de rectori care au declarat că au membri ai familiilor apropiate care au studiat sau studiază

42 30 de ani de învăţământ academic privat în România

în universități private a fost de 16% România la universități particulare în cazul celor care conduc univer- era, în anul 2019-2020, de 13,6% la sități de stat și de 70% pentru rectorii nivel de licență, 9,9% la masterat și din universitățile private (Fig.1). Deși 1% la doctorat10, din totalul celor procentajul pentru familiile rectorilor înscriși într-o formă de învățământ de la stat este mult mai mic decât cel superior. În schimb, vedem că al rectorilor din învățământul supe- membrii familiilor rectorilor din rior privat, dacă privim în ansamblul universitățile private se orientează populației, el nu poate fi considerat foarte frecvent către astfel de ieșit din comun, ținând cont că instituții. ponderea numărului de studenți din

Când li s-a cerut celor care au culară să evalueze nivelul mediu de membri ai familiei care studiază sau pregătire al acestora, media notelor au studiat într-o universitate parti acordate a fost de 9,06 (Tabel 10) .

Tabel 10. Q4. Unde ați plasa nivelul mediu de pregătire al membrilor familiei care sunt studenți sau absolvenți ai unei universități private, pe o scală de la 1 la 10 (1 însemnând foarte slab, iar 10 – foarte bun)?

Mean N Std. Deviation 9.06 18 .938

43 POLIS

Dacă ne uităm doar la notele 4.2. Absolvenți de universități rectorilor din universități de stat, private printre cadrele didactice din media este mai mică, de 8,50. În universitatea pe care o conduc testul t, coeficientul Sig (2-tailed) este de 0,187>0,05 (pentru 95% Următoarea categorie pentru care interval de încredere), deci nici aici am solicitat o evaluare a pregătirii a nu putem respinge ipoteza nulă H0, fost cea a cadrelor didactice care au deci nu se poate trage concluzia că făcut studii (și) în universități par- mediile celor două grupe diferă ticulare (la orice nivel, fără o conta- semnificativ. bilizare separată a studiilor de li- cență, master sau doctorat). Pentru început am măsurat răspunsurile legate de existența unor astfel de cadre didactice în universitatea pe care o conduce fiecare rector (Fig. 2).

Pe totalul eșantionului, 71,1% aproape o treime (32%) au răspuns dintre rectori au răspuns că au în că nu există astfel de cadre didactice universitate colegi care sunt absol- în instituția pe care o conduc. venți (și) ai unei universități private. Oricum, din răspunsuri reiese că Analizând doar răspunsurile recto- majoritatea universităților de stat au rilor de la universitățile de stat, și cadre didactice proprii care au

44 30 de ani de învăţământ academic privat în România urmat cel puțin un program de studii acestor cadre didactice, am măsurat- într-o universitate particulară. În o în două feluri: prin acordarea unei partea cealaltă, așa cum era previ- note de către rectori și printr-o zibil, în cele mai multe universități variabilă care presupunea compa- private există personal care a urmat rarea cu nivelul celor care au ab- cel puțin un program de studii într-o solvit doar la stat. universitate de acest tip, dar sunt și Media notelor acordate pentru două universități private în care nivelul de pregătire al cadrelor di- rectorii au declarat că nu există dactice trecute și printr-o formă de niciun cadru didactic care să fi educație academică privată a fost, studiat (și) într-o universitate parti- luând în calcul toate răspunsurile culară. valide ale celor care au astfel de În ceea ce privește aprecierea cadre didactice în universități, de nivelului mediu de pregătire al 9,21 (Tabel 11).

Tabel 11. Q7: Dacă la întrebarea 6 răspunsul e „da”, pe o scală de la 1 la 10 (1 însemnând foarte slab, iar 10 – foarte bun), unde ați plasa, în medie, nivelul de pregătire al acestor cadre didactice?

Mean N Std. Deviation 9.21 28 .787

Luând în calcul doar răspunsurile evaluarea nivelului acestor cadre rectorilor de la stat care au spus că didactice a fost un rector de uni- au astfel de cadre didactice în versitate privată, care a dat cea mai universitate, 16% au evitat un mică notă: 7. În cazul rectorilor din răspuns, alegând varianta „Nu pot universități de stat, notele au fost evalua”. La cei care au acordat o cuprinse între 8 și 10. notă, media este de 8,90. Pe sub- Pentru a vedea dacă notele date eșantionul rectorilor universităților pe cele două grupe diferă semni- private, niciunul nu a ales varianta ficativ din punct de vedere statistic, „Nu pot evalua”, toți acordând note, am efectuat testul t (Tabel 12). iar media acestora este mai mare, și Vedem că p-value>0,05, deci nu anume 9,39. Diferența între eva- putem respinge ipoteza nulă, adică luarea rectorilor de la stat și a celor nu putem spune că mediile pe cele de la privat este, însă, relativ mică, două categorii sunt semnificativ de circa jumătate de punct (0,49). diferite. Interesant este că cel mai exigent în

45

Tabel 12. Q7. Note pentru nivelul mediu de pregătire al cadrelor din universitatea proprie care au absolvit (și) la universități private Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances t-test for Equality of Means 95% Confidence Interval of the Sig. (2- Mean Std. Error Difference F Sig. t df tailed) Difference Difference Lower Upper Q7. Equal variances .153 .699 -1.622 26 .117 -.489 .301 -1.108 .131 assumed Equal variances -1.648 19.584 .115 -.489 .297 -1.109 .131 not assumed

30 de ani de învăţământ academic privat în România

O problemă de interpretare care viziunea rectorilor, o diferență de poate apărea aici este legată de im- pregătire între cele două categorii de pactul exigenței diferite în acordarea cadre didactice, am adăugat și o notelor. Spre exemplu, doi rectori întrebare care cerea evaluarea puteau acorda cadrelor didactice directă prin comparație. Cei mai trecute și prin sistemul privat nota 8, mulți dintre cei care au dat un dar unul ar putea să aibă o exigență răspuns valid la această întrebare crescută în general, considerând că (excluzându-i pe cei care au spus că nota medie de pregătire a tuturor nu pot evalua și pe cei care nu au în cadrelor didactice din România este instituție cadre didactice trecute prin 8, pe când al doilea să considere că sistemul privat) au considerat că nu aceia care au studiat doar la stat sunt există o diferență notabilă în nivelul de nota 10, astfel încât semnificația de pregătire al cadrelor didactice notei în sine să fie diferită pentru cei după forma publică sau privată de doi respondenți care au acordat învățământ superior prin care au aceeași notă. Pentru a micșora acest trecut: 8 din 10 rectori (79,3% ) au impact și a putea interpreta mai bine declarat că nivelul de pregătire este dacă notele reflectă sau nu, în cam la fel (Tabel 13).

Tabel 13. Q8. În general, cadrele didactice din universitatea dumneavoastră care au absolvit cursuri de licență/master/doctorat (și) în universități private au un nivel mediu de pregătire... Frequency Percent Valid Percent Valid mai bun decât al celor care 4 8.9 13.8 au absolvit doar la stat mai slab decât al celor care 2 4.4 6.9 au absolvit doar la stat cam la fel cu al celor care au absolvit doar la stat, nu 23 51.1 79.3 există o diferență notabilă Total 29 64.4 100.0 Missing Nu pot evalua 5 11.1 Nu e cazul, nu există 11 24.4 Total 16 35.6 Total 45 100.0

Este interesant să comparăm și din universitățile de stat și din cele răspunsurile date la această întrebare private (Fig.3). pe cele două subeșantioane, rectori

47 POLIS

Fig. 3. Q8. În general, cadrele didactice din universitatea dumneavoastră care au absolvit cursuri de licență/master/doctorat (și) în universități private au un nivel mediu de pregătire... (Rezultate pe subeșantioane rectori stat - rectori privat ) 90,0% 81,8% 77,8% 80,0% 70,0% 60,0% 50,0% 40,0% 30,0% 22,2% 18,2% 20,0% 10,0% 0,0% 0,0% 0,0% mai bun decât al celor mai slab decât al celor cam la fel cu al celor care care au absolvit doar la care au absolvit doar la au absolvit doar la stat, stat stat nu există o diferență Rectori de la stat Rectori din privat notabilă

Nu este surprinzător faptul că absența unei diferențe notabile între aproximativ unul din cinci rectori a cele două categorii de cadre didactice ales varianta corespunzătoare tipului este larg împărtășită de rectori, cca. 8 de universitate pe care-l conduce (din din 10 alegând acest răspuns, răspunsurile a 18,2% dintre rectorii indiferent de forma de proprietate a de la stat a reieșit că nivelul de universității pe care o conduc. pregătire al cadrelor didactice care au absolvit doar la stat este mai bun, pe 4.3. Absolvenți de universități pri- când 22,2% dintre rectorii de la vate printre masteranzii și docto- privat au răspuns că nivelul de ranzii din universitatea lor pregătire al cadrelor didactice care au O altă direcție de evaluare învăță- absolvit și în universități private este mântului superior privat a constat în mai bun decât al celor care au aprecierea de către rectori a nivelului absolvit doar la stat). De asemenea, de pregătire al masteranzilor și docto- niciunul dintre rectori nu a indicat ca ranzilor din universitatea proprie, dar fiind mai bine pregătite cadrele care au studiat anterior într-o univer- didactice școlarizate în celălalt tip de sitate privată. universități decât cel al instituției Pentru început, s-a măsurat per- proprii. În schimb, remarcabil ni se cepția asupra existenței acestor pare faptul că opinia ce indică masteranzi/doctoranzi cu studii ante-

48 30 de ani de învăţământ academic privat în România rioare în sistem privat, aproape trei care să se fi reprofilat spre aceste sferturi (73,3%) dintre rectori confir- domenii, astfel încât rectorii să le fi mând prezența unor astfel de per- considerat excepționale, atipice și soane în instituția lor, în timp ce nerelevante în ansamblu, sau chiar să 13,3% au declarat că nu știu și tot fi uitat de ele când au completat atâția au răspuns că nu au avut astfel chestionarul. Menționăm că aceste de masteranzi sau studenți. Pare tipuri de universități cu o anumită destul de greu de crezut că sunt componentă vocațională au avut cele universități în care să nu fi existat, în mai puține contacte de orice fel cu decursul timpului, nici măcar un universitățile private, dar lucrul este singur caz de acest fel. Totuși, trebuie perfect explicabil prin raritatea sau să ținem cont că răspunsurile de chiar absența unor universități cu profil această natură au provenit în cele mai similar în învățământul particular. multe cazuri de la universități care În continuare s-a măsurat per- presupun o componentă vocațională cepția rectorilor asupra nivelului și probe eliminatorii de aptitudini, mediu de pregătire al acestor maste- fiind în general fără alternativă pri- ranzi și doctoranzi proprii, cu studii vată în cadrul studiilor de licență, anterioare în universități private deci este posibil să fi fost vorba de (Tabel 14). cazuri extrem de rare de absolvenți

Tabel 14. Q10. Dacă la întrebarea 9 răspunsul este „da”, cum evaluați, în medie, nivelul de pregătire al acestor masteranzi/doctoranzi, pe o scală de la 1 la 10 (1 însemnând foarte slab, iar 10 – foarte bun)? Frequency Percent Valid Percent Valid Nota 3 1 2.2 3.3 Nota 7 5 11.1 16.7 Nota 8 8 17.8 26.7 Nota 9 12 26.7 40.0 Nota 10 4 8.9 13.3 Total 30 66.7 100.0 Missing Nu pot evalua 4 8.9 Nu e cazul, nu am avut 9 20.0 NR 2 4.4 Total 15 33.3 Total 45 100.0

Pentru început, putem remarca notă, la distanță mare de toți ceilalți faptul că același rector al unei univer- rectori, și la această întrebare: nota 3 sități de stat care a acordat cea mai (ceilalți rectori de la stat acordând mică notă evenimentelor organizate note între 7 și 10). Având în vedere de universități private la care a că era vorba de nivelul de pregătire al participat (nota 5), a dat cea mai mică celor proveniți din sistemul privat,

49 POLIS dar care au fost/sunt înmatriculați la întrebare care să presupună o com- studii de masterat sau doctorat în parație cu acei masteranzi și docto- propria instituție, o întrebare inte- ranzi care au absolvit anterior doar resantă de urmărire ar fi fost legată într-o universitate de stat, așa cum a de procesul de selecție, și anume cum fost întrebarea Q8, pentru a mai au ajuns acei absolvenți atât de slabi, elimina din impactul pe care-l pot sub nota 5 în medie ca nivel de avea diferențele de exigență între pregătire în opinia rectorului, să fie rectori, dar, din motive de menținere totuși admiși la studii de master sau a chestionarului în limitele unui număr de doctorat în universitatea pe care o rezonabil de întrebări, la această conduce. variabilă nu am adăugat, din păcate, o Nota medie obținută pe totalul astfel de întrebare de control. eșantionului de la rectorii care au Deviația standard este mult mai acordat o notă a fost de 8,33 (Tabel mare în cazul notelor date de rectorii 15). Media notelor a fost mai mică la de la stat, ceea ce marchează faptul rectorii de la stat față de cei din că dispersia valorilor în jurul mediei universitățile private, diferența fiind, este mai mare, notele fiind cuprinse de această dată, mai mare decât la între 3 și 10. Notele acordate de alte întrebări care presupuneau acor- rectorii din privat sunt mai grupate în darea unei note: 1,53. La această jurul mediei, fiind cuprinse între 8 și întrebare ar fi fost interesant să putem 10. corobora răspunsurile și cu o

Tabel 15. Q10. Dacă la întrebarea 9 răspunsul este „da”, cum evaluați, în medie, nivelul de pregătire al acestor masteranzi/doctoranzi, pe o scală de la 1 la 10 (1 însemnând foarte slab, iar 10 – foarte bun)? Mean Std. Deviation Total eșantion 8.33 1.373 Rectori stat 7.36 1.748 Rectori privat 8.89 0.658

Efectuând testul t, constatăm că dată se poate respinge ipoteza de nul la această întrebare p<0.05 și (H0) și putem spune că diferența intervalul de încredere nu conține dintre cele două grupe este statistic valoarea 0. În concluzie, de această semnificativă (Tabel 16).

50 Tabel 16. Q10. Dacă la întrebarea 9 răspunsul este „da”, cum evaluați, în medie, nivelul de pregătire al acestor masteranzi/doctoranzi, pe o scală de la 1 la 10 (1 însemnând foarte slab, iar 10 – foarte bun)? Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances t-test for Equality of Means 95% Confidence Interval of the Mean Std. Error Difference F Sig. t df Sig. (2-tailed) Difference Difference Lower Upper Q10. Equal variances 4.113 .052 -3.454 28 .002 -1.531 .443 -2.439 -.623 assumed Equal variances -2.793 11.664 .017 -1.531 .548 -2.729 -.333 not assumed

POLIS

Așadar, chiar dacă diferența per- cadrele didactice intrate în contact cu cepută a nivelului de pregătire nu este rectorul în cadrul unor colaborări și chiar foarte mare, ci de cca. 1,5 cele provenite din foști absolvenți ai puncte, reiese că există o deosebire în universității pe care o conduce acel evaluare în funcție de tipul de rector. universitate, de stat sau privată. Dacă am văzut că, atunci când a fost vorba 5.1. Evaluarea colaborării recto- de aprecierea evenimentelor organi- rilor cu unele cadre didactice sau zate de universitățile private sau de cercetători din universitățile private cea a nivelului de pregătire al profe- românești sorilor care au studiat (și) la universități private, nu exista o Dintre rectorii care au completat diferență statististică semnificativă, chestionarul, 82,2% au avut cola- ba chiar cei mai mulți rectori au borări la un moment dat cu diverse considerat că nivelul de pregătire al cadre didactice sau cercetători din acestora este cam la fel cu al celor sistemul privat. Mai mult de jumătate care au studiat doar la stat, în cazul (60%) fac acest lucru chiar în prezent masteranzilor sau doctoranzilor (Tabel 17), dar chestionarul nu a lucrurile sunt percepute diferit. măsurat în profunzime, pentru a vedea nivelul și tipul de colaborare. 5. Evaluarea cadrelor didac- Din răspunsuri, reiese că opt rectori tice din universitățile private nu au colaborat niciodată cu cerce- tători sau cadre didactice din alte S-a măsurat opinia rectorilor universități private românești. Doi despre cadrele didactice din univer- dintre aceștia sunt rectori de univer- sitățile private pe două categorii: sități particulare.

Tabel 17. Q22. Dumneavoastră ați colaborat/colaborați cu unele cadre didactice sau cercetători de la universități private din România? Valid Cumulative Frequency Percent Percent Percent Valid Da, colaborez și în 27 60.0 60.0 60.0 prezent. Da, am colaborat în 10 22.2 22.2 82.2 trecut. Nu. 8 17.8 17.8 100.0 Total 45 100.0 100.0

Când s-a cerut evaluarea acestei universități private la care a colaborări, niciunul dintre rectori nu participat, și masteranzilor/docto- a ales variantele „Foarte rea” sau ranzilor cu studii anterioare în uni- „Rea”. De fapt, cu excepția rectorului versități particulare, având în mod care a dat note mici și acțiunilor din evident o părere proastă despre mai

52 30 de ani de învăţământ academic privat în România tot ce ține de universitățile private și mulți) și „Bună” (Tabel 18). Aparent care de data aceasta a răspuns „Nici nu au existat experiențe neplăcute bună, nici rea”, toți ceilalți rectori au când a fost vorba de colaborări inter- ales, indiferent de tipul universității, personale cu anumite cadre univer- variantele „Foarte bună” (cei mai sitare de la privat concrete.

Tabel 18. Q23. Dacă da, cum evaluați, în general, colaborarea pe care ați avut-o cu acele cadre didactice și cercetători din universități private românești? Frequency Percent Valid Percent Valid Nici bună, nici rea 1 2.2 2.7 Bună 7 15.6 18.9 97.3 Foarte bună 29 64.4 78.4 Total 37 82.2 100.0 Missing Nu e cazul, nu am 8 17.8 colaborat Total 45 100.0

5.2. Evaluarea cadrelor didactice declarat că nu știu, deși în ultimii ani din universitățile private care provin se pune destul de mult accent în toate dintre absolvenții universității proprii evaluările instituționale și politicile educaționale pe procentul de inserție Am măsurat și opiniile rectorilor pe piața muncii, universitățile fiind despre nivelul mediu de pregătire al încurajate, ba chiar nevoite, să absolvenților din instituțiile lor care au urmărească, în măsura posibilităților, ajuns ulterior să predea în universități parcursul profesional al foștilor private. Până la urmă, cea mai mare absolvenți. În plus, categoria cadrelor parte dintre cadrele didactice din didactice universitare nu este una sistemul privat au efectuat studii (și) foarte numeroasă, astfel încât este în alte universități decât cele în care destul de probabil ca persoanele care lucrează în prezent (cel puțin la nivel sunt implicate într-un anumit dome- de doctorat, întrucât există foarte niu didactic universitar să afle, chiar puține locuri la acest nivel în univer- și întâmplător, unele despre altele sau sitățile private), deci este relevant să să se întâlnească la diferite eveni- vedem dacă acestea provin, după mente științifice, culturale etc. Faptul părerea rectorilor, dintre absolvenții că mai mult de un sfert dintre rectori lor bine pregătiți sau, dimpotrivă, nu știu dacă au astfel de foști studenți dintre cei considerați mai slabi. care să fi ajuns cadre didactice în Cei mai mulți dintre rectori au universități private poate fi și un confirmat că au absolvenți de studii indiciu că între universități contactele de licență, master sau doctorat care și colaborările sunt, totuși, mai puțin au ajuns ulterior cadre didactice la dezvoltate în realitate decât a reieșit universități private (Tabel 19). la nivel declarativ la unele întrebări Există, totuși, destul de mulți (mai anterioare. mult de un sfert: 28,9%) care au

53 POLIS

Tabel 19. Q11. Ați avut studenți la oricare dintre nivelurile de studii (licență, master, doctorat) care să fi ajuns ulterior, după absolvire, cadre didactice la universități private? Frequency Percent Valid Percent Valid Da 29 64.4 90.6 Nu 3 6.7 9.4 Total 32 71.1 100.0 Missing NS 13 28.9 Total 45 100.0

Analizând pe subeșantioanele mai buni care au fost angajați după rectorilor de la stat și privat, consta- absolvire în aceeași universitate. În tăm că toți rectorii din universități schimb, în cazul rectorilor de la stat private care au dat un răspuns valid procentul de răspunsuri „Nu știu” la această întrebare au declarat că au este chiar mai mare decât pe totalul astfel de absolvenți, probabil fiind eșantionului, atingând un surprin- luați în calcul și absolvenții proprii zător nivel de 40% (Tabel 20).

Tabel 20. Q11. Ați avut studenți la oricare dintre nivelurile de studii (licență, master, doctorat) care să fi ajuns ulterior, după absolvire, cadre didactice la universități private? (Rezultate pe subeșantioane stat-privat) Rectori stat Rectori privat Valid Valid Percent Percent Percent Percent Valid Da 48.0 80.0 85.0 100.0 Nu 12.0 20.0 .0 .0 Total 60.0 100.0 85.0 100.0 Missing NS 40.0 15.0 Total 100.0 100.0

Când li s-a cerut respondenților puțin mai mare din răspunsurile să evalueze nivelul mediu de pregă- rectorilor din universități private tire al acestor absolvenți care au (9,59) decât din ale celor din univer- ajuns cadre didactice în universități sitățile de stat (9,33), fiindcă pro- private, notele acordate au fost între centul de note de 10 a fost mai mare 8 și 10, cu mențiunea că singurele în cazul primilor. Media pe totalul două note de 8 au fost date de rectori eșantionului, reieșită din toate notele din universități private, notele acordate de cei care răspunseseră că rectorilor de la stat fiind doar de 9 și au astfel de absolvenți, a fost de 9,50 10. Totuși, media acestor note a ieșit (Tabel 21).

54 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Tabel 21. Q12. Dacă la întrebarea 11 răspunsul e „da”, cum evaluați, în medie, nivelul de pregătire al foștilor studenți care au ajuns cadre didactice la universități private, pe o scală de la 1 la 10? Mean Std. Deviation Total eșantion 9.50 .648 Rectori stat 9.33 .500 Rectori privat 9.59 0.712

La testul t se constată că p-value nivel de pregătire bun. De asemenea, este de 0,350, mult mai mare decât deși nu putem trage concluzii doar pe nivelul de semnificație α (0,05), deci baza comparării celor două seturi de nu putem respinge ipoteza nulă, con- date, evaluarea făcută de rectorii de chizând că diferența dintre mediile la stat, în cazul cărora e o mai mare celor două serii de date nu este diferență între notele la Q7 și Q12 statistic semnificativă. (de 0,43 puncte), ar putea indica un Din păcate, nici pentru această sentiment al unora dintre rectori că întrebare chestionarul nu a prevăzut, acele cadre didactice „exportate” din motive de restrângere a numă- către universități private sunt chiar rului de întrebări, măsurarea unei mai bune decât unele dintre cele variabile simetrice referitoare la ab- angajate în universitățile lor, la care solvenții care au ajuns cadre didac- se referea în mod explicit întrebarea tice în universități de stat, în urma Q7. O altă posibilă explicație ar fi căreia să putem face comparații. eventuala punere în evidență a unui Totuși, orientativ, putem face o ușor bias legat de studiile în univer- comparație cu media notele acordate sități private. E posibil ca, atunci la Q7, atunci când rectorii au evaluat când li s-a cerut să evalueze nivelul nivelul mediu de pregătire al cadrelor de pregătire al unor persoane care au didactice angajate în propria uni- studiat (și) la privat, respondenții să versitate, dar care au făcut studii (și) se fi concentrat pe această chestiune a în universități private. Mediile obți- studiilor la privat și mai puțin pe nute la acea întrebare au fost de 9,21 faptul că e vorba de cadre didactice pe totalul eșantionului, 8,90 pe sub- din propria instituție și în mod poate eșantionul rectorilor de la stat și 9,39 inconștient au micșorat puțin notele, pe cel al rectorilor din privat. Faptul iar când a fost vorba de absolvenții că notele la Q12 sunt chiar mai mari proprii s-au concentrat pe faptul că e decât la Q7, atunci când a fost vorba vorba de absolvenții lor și mai puțin de evaluarea unor colegi din propria pe faptul că sunt cadre didactice în universitate (indiferent unde au alte instituții, astfel încât au fost mai studiat, ei sunt angajați în instituțiile puțin exigenți în notare, fără să conduse de rectorii care au răspuns), realizeze (cele două întrebări nefiind sugerează că rectorii consideră că succesive) că nota pe care o acordă absolvenții lor care au ajuns să lu- nivelului de pregătire al unor cadre creze în universități private au un didactice din alte universități private

55 POLIS este mai mare decât nota dată luăm în calcul că e posibil ca la nivelului de pregătire al unor colegi această întrebare să fi intervenit, într- din propria instituție. o oarecare măsură, și efectul de dezirabilitate socială. 6. Opinii generale despre în- Procentul celor care au spus că vățământul superior privat din învățământul academic privat este un România lucru bun sau foarte bun a fost, în total, de 82,2%. Mai mult de jumătate 6.1. Utilitatea învățământului dintre subiecți au răspuns că este academic privat chiar un lucru foarte bun (Tabel 22). Scorurile favorabile sunt, însă, La o întrebare generală legată de ridicate de rectorii din universitățile percepția favorabilă sau nefavorabilă private, fiind ceva mai mici în cazul asupra existenței învățământului rectorilor de la stat, dintre aceștia superior privat din România, niciunul doar aproximativ o treime (36%) dintre rectori, indiferent de forma de fiind de părere că este un lucru foarte proprietate a universității sale, nu a bun, în timp ce aproape un sfert ales una dintre cele două variante (24%) au ales varianta „un lucru nici care spuneau că acesta ar fi un lucru bun, nici rău” (Tabel 23). rău sau foarte rău. Desigur, trebuie să

Tabel 22. 13. În general vorbind, cum evaluați existența învățământului academic privat în România? Frequency Valid Percent Valid Este un lucru nici bun, nici rău. 6 13.3 13.3 Este un lucru bun. 14 31.1 82.2 Este un lucru foarte bun. 23 51.1 Nu pot evalua/nu am o părere. 2 4.4 4.4 Total 45 100.0 100.0

Tabel 23. Q13. În general vorbind, cum evaluați existența învățământului academic privat în România? (Răspunsurile rectorilor de la stat) Frequency Valid Percent Valid Este un lucru nici bun, nici rău. 6 24.0 24.0 Este un lucru bun. 9 36.0 72.0 Este un lucru foarte bun. 9 36.0 Nu pot evalua/nu am o părere. 1 4.0 4.0 Total 25 100.0

Ulterior subiecților li s-a cerut să alta de răspuns, iar argumentele ofe- justifice, în cadrul unei întrebări rite merită analizate separat. deschise, de ce au ales o variantă sau

56 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Astfel, dintre rectorii care au ales benefic pentru piața muncii. Numărul varianta „Este un lucru nici bun, nici mare de posibili studenți nu poate fi rău” (toți fiind de la stat), unii au acoperit doar de stat”, „Se comple- argumentat ca și cum răspunsul lor tează locurile pentru studii care anterior ar fi fost că învățământul depăşesc capacitatea de şcolarizare a privat e mai degrabă un lucru rău, universităţilor de stat”, „este un ser- menționând „calitatea foarte slabă a viciu necesar societății, (...) [dar] are studenților” și nivelul „insuficient de încă foarte multe aspecte calitative de ridicat”. Alții au invocat necesitatea clarificat”, „Se adresează acelor existenței învățământului privat la studenți care aleg să studieze pro- nivel de principiu, fără prea multe grame de studii specifice pe care le explicații. („Este necesar pentru anu- găsesc la universitățile private”, mite domenii”, „Este necesară com- „Învățământul academic privat este petiția și diversitatea”, „Este necesară complementar învățământului de stat, rivalitatea”). Un singur rector a oferind soluții de pregătire univer- acordat alt înțeles variantei alese, sitară în domenii deficitare sau intens considerând că nu putem opera în solicitate” etc.); categorii de bine sau rău, întrucât c) care reliefau caracteristici și „Calitatea în învățământul superior avantaje ale învățământului privat nu este condiționată de forma de („Asigură accesul minorităților na- organizare a instituției (publică sau ționale la un spectru complet al privată)”. ofertei educaționale”, „Universitățile Cei care aleseseră varianta „Este private pot fi mult mai eficiente în un lucru bun” s-au concentrat, în gestionarea resurselor” etc.). general, pe trei tipuri de argumente: Dintre cei care au ales varianta a) principiale, declarative: nece- „Este un lucru foarte bun”, câțiva au sitatea competiției și a unei alterna- oferit același tip de argumente gene- tive, nu neapărat explicate („Sunt, din rale legate de necesitatea competiției, principiu, pentru existența unei cum am întâlnit și la celelalte cate- alternative”, „Cred într-un cadru na- gorii de răspunsuri, dar cei mai mulți țional academic de tip concurențial”, au dat răspunsuri ceva mai elaborate „Diversitate, complementaritate”, și s-au concentrat mult mai frecvent „Este nevoie de un mediu concurențial asupra calităților și avantajelor reale în domeniul universitar”, „Se asigură sau potențiale ale învățământului o concurență benefică pe piața privat, în special legate de flexibi- serviciilor educaționale”, „Competiția litate, adaptare la schimbări și cen- este oricând benefică, cu condiția să trarea pe student: „Cu unele excepții, fie corectă, bazată pe competențe și instituțiile private sunt organizații fair-play” etc.); mai dinamice, mai flexibile și se b) legate de utilitate, dar plasând adaptează mult mai ușor schimbă- adesea învățământul privat într-o rilor”, „Aduce o paletă mai largă de poziție secundară celui de stat („Este specializări, facilitează accesul tine-

57 POLIS rilor la educație, atât la nivel național, răspuns, care conține în subtext și o cât și internațional”, „este mai sen- nemulțumire legată de felul în care sibil la solicitările studenților”, învățământului de stat trebuie să „Învățământul privat ar trebui să fie funcționeze, a fost dat de un rector de componenta cea mai dinamică a la stat; din păcate, nu a explicat mai acestui sistem, să se adapteze cel mai clar la care legislație privitoare la rapid la schimbările de pe piața utilizarea resurselor, de care univer- muncii și să ofere alternative reale sitățile particulare ar fi scutite, se pentru studenții care doresc un alt referă), „permite competiția construc- mediu de învățare”, „Universitățile tivă între universități, asigură un corp mici și private sunt mult mai capabile didactic foarte bun, se pot organiza să se adapteze la transformările programe de studii pentru acoperirea socio-economice”, „Sistemul univer- unor nișe educative neacoperite de sitar privat are avantaje vizibile față învățământul de stat”, „Mediul privat de cel public: număr mai mic de este mai autonom, mai competitiv, studenți, activitate centrată pe stu- mai dornic de afirmare” etc. dent, profesori bine pregătiți, resurse materiale superioare, un plan de 6.2. Atitudinea față de colabo- învățământ mai amplu, mai divers rarea cu universitățile private (...), toate acestea însumate putând contribui la asigurarea succesului Chestionarul a cuprins o serie de unui absolvent în viața profesională întrebări care să măsoare atitudinea și socială”, „Învățământul academic universităților în ceea ce privește privat este orientat spre practici încurajarea/împiedicarea cadrelor di- pedagogice avansate, experimentează dactice să colaboreze cu sistemul metode noi. Numărul locurilor oferite privat de învățământ. Pentru început este mai limitat, prin urmare se am măsurat dacă în instituțiile lucrează cu grupuri mici, oferind stu- fiecărui respondent există cadre cu denților atenție și mai multe posi- normă didactică și la universități bilități pentru dezvoltare științifică”, private. Rezultatele pe totalul eșan- „O ofertă generoasă poate genera tionului nu sunt foarte relevante, calitate. Învățământul particular poate fiindcă sunt puternic influențate de fi mai ușor adaptabil, nefiind nevoie răspunsurile rectorilor din univer- de respectarea legislației stufoase de sitățile private. De aceea, prezentăm la stat în ceea ce privește utilizarea doar răspunsurile rectorilor de la stat resurselor” (menționăm că acest (Tabelul 24).

58 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Tabel 24. Q24. Există cadre didactice din universitatea dumneavoastră care au normă didactică și la universități private? (Răspunsuri rectori stat) Frequency Percent Valid Percent Valid Da 12 48.0 50.0 Nu 12 48.0 50.0 Total 24 96.0 100.0 Missing NR 1 4.0 Total 25 100.0

Conform declarațiilor rectorilor, singurii patru care au spus că există, practic în jumătate dintre universi- unul a adăugat o notă explicativă prin tățile de stat există unele cadre di- care a arătat că se referă doar la con- dactice având simultan activitate diționarea impusă de Legea 1/2011, didactică și în universități private. de maximum trei norme didactice, Așadar, fenomenul ca unii profesori așadar nu este vorba de o condi- de la stat să țină ore și la privat nu ționare în sensul celei la care se pare chiar unul rar, ci relativ răspândit. referea întrebarea și răspunsul ar Următoarea întrebare din serie a trebui contabilizat tot la „Nu” (dar l- urmărit să afle dacă există regle- am lăsat așa cum a fost bifat de mentări scrise (în Cartă sau în regu- respondent). Este posibil ca și dintre lamente) care să împiedice cadrele cei rămași unii să fi considerat „con- didactice să aibă activitate didactică diționări” același tip de reglementare și în alte universități private (de sau altele asemănătoare și, per total, exemplu, clauze așa-numite „de putem spune că fenomenul inter- fidelitate”). Cei mai mulți dintre dicțiilor sau condiționărilor la care ne rectori (91,1%) au negat existența refeream, în caz că există, este unor astfel de prevederi, iar dintre oricum unul izolat (Tabel 25).

Tabel 25. Q25. Instituția dumneavoastră are prevederi speciale (în Cartă sau în regulamente) care interzic/condiționează cadrelor didactice desfășurarea de activitate didactică și în universități private din România? Frequency Percent Valid Percent Valid Da, este condiționată 4 8.9 8.9 Nu 41 91.1 91.1 Total 45 100.0 100.0

În fine, ultima variabilă din acest mentări scrise, există cumva aspecte set a fost una legată de mentalități, ale culturii instituționale care să fiindcă am considerat util să în- împiedice sau să descurajeze cola- trebăm dacă, dincolo de orice regle- borarea cadrelor didactice din insti-

59 POLIS tuția respectivă cu universitățile răspuns că nu există astfel de private. Cei mai mulți rectori au mentalități (Tabel 26).

Tabel 26. Q26. Considerați că în instituția dv. există cutume, mentalități, aspecte ale culturii instituționale sau reguli nescrise care împiedică sau descurajează colaborarea de orice fel a cadrelor didactice cu universitățile private din România? Frequency Percent Valid Percent Valid Da, larg răspândite 0 .0 .0 Da, în unele cazuri 4 8.9 8.9 Nu 38 84.4 84.4 NS 3 6.7 6.7 Total 45 100.0 100.0

Desigur, în analiza răspunsurilor mare deschidere. Deși nu a existat trebuie să luăm în considerare că niciun rector care să afirme că aceste aceasta este, din nou, o întrebare la mentalități ar fi larg răspândite în care este posibil să apară erori de instituția sa, au existat și rectori care dezirabilitate socială, astfel încât au afirmat că există în unele cazuri. situațiile în care ar exista astfel de În mod oarecum neașteptat, numărul mentalități să fie oarecum subeva- celor care au răspuns că există în luate, fiind mai greu de pus în evi- unele cazuri mentalități care îm- dență printr-o întrebare directă. Până piedică sau descurajează colaborarea la urmă, ar fi vorba de recunoașterea cadrelor didactice cu universitățile unei prejudecăți sau discriminări private a fost egal în cele două existente în cultura instituțională și de subgrupuri, de la stat și de la privat obicei acestea nu sunt afirmate cu (Tabel 27).

Tabel 27. Q26. Considerați că în instituția dv. există cutume, mentalități, aspecte ale culturii instituționale sau reguli nescrise care împiedică sau descurajează colaborarea de orice fel a cadrelor didactice cu universitățile private din România? (Comparație răspunsuri rectori stat – rectori privat) Frequency Valid Percent Rectori Rectori Rectori stat Rectori stat privat privat Valid Da, larg răspândite 0 0 .0 .0 Da, în unele cazuri 2 2 8.0 10.0 Nu 20 18 80.0 90.0 Nu știu 3 0 12.0 .0 Total 25 20 100.0 100.0

60 30 de ani de învăţământ academic privat în România

6.3. Evaluarea ponderii și tendința continuă, fiindcă în mo- învățământului superior privat mentul cercetării am mai găsit 30 active. Cele mai multe dintre cele Numărul de studenți înmatriculați care au rezistat sunt universități la studii de licență în universitățile foarte mici și supraviețuiesc cu greu. private românești a scăzut dramatic, Fenomenul de reducere a studenților de 2,5 ori, în doar nouă ani. O parte înscriși la studii de licență în învă- din această scădere poate fi pusă pe țământul superior privat s-a stopat în seama scăderii numărului total de ultimii ani și numărul s-a stabilizat în studenți din România, dar, și dacă jurul valorii de 55.000, dar presiunea luăm în calcul procentajul studenților continuă asupra universităților, la privat din totalul studenților, tot fiindcă fenomenul de eroziune a sec- găsim o scădere de aproape două ori torului privat din educația superioară a ponderii studenților din univer- nu este cauzat de imposibilitatea sitățile private, care era de 26% în atragerii și menținerii acestui număr 2011-2012 și a ajuns la 13,6% în de studenți de către universitățile 2019-202011. Pe fondul unei scăderi particulare, ci e unul economic având cu 25% a numărului total de studenți cauze sistemice. înscriși în învățământul superior de În aceste condiții, am vrut să licență, cel privat a suportat, practic, evaluăm care este percepția rectorilor cea mai mare parte a acestei scăderi: asupra ponderii actuale a învățămân- în anul universitar 2011-2012 numă- tului superior privat din România. rul de studenți la stat era 2,8 ori mai Întrebarea a conținut procentajul re- mare decât cel de la privat, iar în ieșit din datele publicate de Ministerul 2019-2020 numărul de studenți la stat Educației. Circa trei sferturi dintre a ajuns de 6,3 ori mai mare decât la respondenți (74,4%) au apreciat-o ca privat. Între 2011 și 2019 au dispărut fiind mică sau foarte mică (Tabel 28). 16 universități private, de la 51 la 35,

Tabel 28. Q15. În prezent, ponderea învățământului academic privat în România este de 13,7%. Cum o evaluați? Frequency Percent Valid Percent Valid foarte mică 10 22.2 25.6 74.4 mică 19 42.2 48.7 adecvată 8 17.8 20.5 20.5 mare 1 2.2 2.6 5.2 foarte mare 1 2.2 2.6 Total 39 86.7 100.0 Missing nu pot evalua 6 13.3 Total 45 100.0

61 POLIS

Între răspunsurile date de rectorii dintre rectorii de la stat au considerat de la stat (Tabel 29) și cei din privat că ponderea este mică sau foarte (Tabel 30) a existat o diferență nota- mică. bilă, dar oricum mai mult de jumătate

Tabel 29. Q15. În prezent, ponderea învățământului academic privat în România este de 13,7%. Cum o evaluați? (Răspunsurile rectorilor de la stat) Frequency Percent Valid Percent Valid foarte mică 2 8.0 9.5 57.1 mică 10 40.0 47.6 adecvată 7 28.0 33.3 33.3 mare 1 4.0 4.8 9.6 foarte mare 1 4.0 4.8 Total 21 84.0 100.0 Missing nu pot evalua 4 16.0 Total 25 100.0

Tabel 30. Q15. În prezent, ponderea învățământului academic privat în România este de 13,7%. Cum o evaluați? (Răspunsurile rectorilor de la privat) Cumulativ Frequency Percent Valid Percent e Percent Valid foarte mică 8 40.0 44.4 94.4 mică 9 45.0 50.0 adecvată 1 5.0 5.6 5.6 Total 18 90.0 100.0 Missing nu pot evalua 2 10.0 Total 20 100.0

6.4. Percepția asupra tratamen- situația legislativă percepută și una tului legal echitabil al celor două deschisă, în care să menționeze even- tipuri de universități tualele prevederi care ar conduce, în opinia lor, la o eventuală inegalitate Un aspect important al evaluării de tratament. opiniilor asupra învățământului supe- Pe totalul grupului de cercetare, rior privat ține de modul în care este opinia care a întrunit cele mai multe percepută egalitatea de tratament din răspunsuri a fost aceea că univer- partea legilor și instituțiilor. Chestio- sitățile private sunt dezavantajate narul a conținut o întrebare închisă (Tabel 31), dar, după cum vedem care să măsoare această percepție, o când analizăm pe subeșantioane, ea altă întrebare închisă prin care s-a impus dinspre rectorii din siste- respondenții să se poziționeze față de mul privat (Fig. 5). Demn de men-

62 30 de ani de învăţământ academic privat în România

ționat este și faptul că aproape un sugerează că, deși există chiar și o sfert dintre respondenți au declarat că structură asociativă comună, nu cunosc situația, semn că destul de Consiliul Național al Rectorilor, se mulți dintre rectori se concentrează pare că nu există discuții și comu- asupra lucrurilor care vizează doar nicare între părți despre astfel de tipul de universitate pe care o repre- probleme de bază, legate de egali- zintă și că nu există mare interes tatea de tratament sau de cum ar pentru a vedea cum arată situația trebui să arate politicile legate de pentru partea cealaltă. De asemenea, forma de proprietate în învățământul procentul acesta destul de mare de superior. rectori care au răspuns „Nu cunosc”

Tabel 31. Q27. Considerați că actuala legislație din România conține prevederi (de orice natură) care duc la tratamente diferențiate ale universităților de stat și ale celor private? Frequency Percent Valid Percent Valid Da, universitățile de stat 1 2.2 2.2 sunt dezavantajate. Da, universitățile private 20 44.4 44.4 sunt dezavantajate. Nu, sunt tratate perfect egal. 13 28.9 28.9 Nu cunosc. 11 24.4 24.4 Total 45 100.0 100.0

Când facem analiza pe subgru- două tipuri de universități sunt tra- purile rectorilor din universități de tate perfect egal - 52% – sau că nu stat, respectiv private, lucrurile arată cunosc – 40% - (Fig. 4). Un singur foarte diferit, spre deosebire de alte rector de la stat consideră că univer- întrebări la care răspunsurile au fost sitățile private sunt dezavantajate și mai omogene, indiferent de forma tot unul singur a răspuns că cele de de proprietate. În cea mai mare stat sunt dezavantajate. parte, rectorii de la stat spun că cele

63 POLIS

Pe de altă parte, rectorii de la că universitățile private sunt dez- privat spun, aproape în unanimitate, avantajate (Fig. 5).

Celor care au indicat că ar exista rector de la stat care spusese că un tratament preferențial, indiferent universitățile de stat sunt dezavan- dacă sunt avantajate universitățile de tajate. Tot un singur rector, de data stat sau cele private, li s-a cerut să aceasta de la o universitate privată, a răspundă și cum li se pare acesta. Un spus că tratamentul preferențial ar singur rector a răspuns că acest tra- trebui să existe, dar în sens invers, tament diferențiat e normal și corect, adică, ținând cont că la întrebarea fiind vorba, în mod interesant, de acel anterioară spusese că universitățile

64 30 de ani de învăţământ academic privat în România private sunt dezavantajate, rezultă că să existe (Tabel 32). Numărul mare ar trebui ca acestea să fie avantajate de non-răspunsuri este explicat de față de cele de stat. În rest, toți ceilalți faptul că întrebarea nu se adresa vor tratament egal, spunând că cel decât celor care indicaseră existența preferențial e incorect și n-ar trebui unui tratament preferențial.

Tabel 32. Q28. Dacă la întrebarea 27 răspunsul e „da” („a” sau „b”), tratamentul preferențial, așa cum este în legislația actuală, vi se pare... Frequency Percent Valid Percent Valid Normal/corect/adecvat 1 2.2 4.8 Incorect, n-ar trebui să 19 42.2 90.5 existe Incorect; ar trebui să existe, 1 2.2 4.8 dar în sens invers Total 21 46.7 100.0 Missing Nu am o părere 3 6.7 NR 21 46.7 Total 24 53.3 Total 45 100.0

În continuare, subiecții au putut sunt dezavantajate, a făcut referire la descrie, în cadrul unei întrebări salarizare: „Legislația trebuie să fie deschise, care sunt acele prevederi unitară, fără prevederi care diferen- care duc la tratamente inegale pentru țiază între universități, inclusiv cele universitățile de stat și cele private. legate de salarizarea personalului”. Cele mai multe răspunsuri provin de Răspunsurile rectorilor din univer- la rectorii din privat, deoarece, așa sitățile private, care indicaseră aproape cum s-a văzut, doar doi rectori din în totalitate un dezavantaj pentru universități de stat indicaseră acestea, au atins câteva categorii de existența unui tratament preferențial probleme. (unul pentru stat și celălalt pentru - finanțare, taxe și acces la pro- privat). Fiindcă au făcut notă aparte iecte; printre ceilalți rectori de la stat, este Principalul tratament inegal care interesant să urmărim răspunsurile a fost invocat s-a referit la faptul lor. Cel care spusese că universitățile că universitățile de stat au atât de stat sunt dezavantajate a invocat locuri cu taxă, cât și fără taxă, dar faptul că „Modelul de organizare al respondenții au opinii diferite în universităților private prevăzute în legătură cu soluționarea acestui lege este mult mai flexibil, în aspect. Astfel, unii s-au axat pe comparație cu modelul de organizare ideea că, în acest caz, ar trebui să al universităților publice”. Celălalt, existe un număr de locuri finan- care, deși conduce o universitate de țate de stat și în universitățile stat, a spus că universitățile private private. Alții s-au referit la faptul

65 POLIS

că legea permite universităților participarea în competițiile de de stat să-și stabilească singure proiecte, lipsa de sprijin în cuantumul taxelor, care poate fi perioada de pandemie” etc. sub costul real al școlarizării - modul în care se fac evaluările (întrucât aceste universități pot instituționale și, în general, faptul acoperi diferențele din celelalte că se impun reguli similare celor surse financiare), ceea ce distruge de la stat, fără a beneficia, în competiția pe piață, astfel că ar schimb, de aceleași facilități; reieși, deși nu a fost exprimată Exemple: „Lipsa unei autonomii direct, o altă soluție, ce ține de universitare reale pornește de la împiedicarea practicării prețurilor modul de evaluare prin aplicarea de dumping. În fine, alți respon- standardelor ARACIS, fără a se denți au pus accent în special pe lua în considerare particularitățile accesul restrâns și părtinitor la învățământului privat”, „Nu finanțare în cadrul unor proiecte. există standarde diferențiate în Redăm, în continuare, pentru funcție de dimensiunea instituției exemplificare, câteva răspunsuri (universitățile mici sunt tratate la referitoare la acest timp de tra- fel ca și cele foarte mari), nu tamente inegale invocate: „Fi- putem vorbi cu adevărat de auto- nanțare per capita doar la univer- nomie universitară”, „În condi- sitățile de stat”, „Locurile cu taxă țiile în care populația școlară este pentru universitățile de stat, în scădere, iar competiția între șablonul legal unic privind func- universități este acerbă, eva- ționarea”, „Art. 119(3), care sta- luatorii nu ar trebui să fie de la bilește: «Instituţiile de învăţă- universitățile concurente. De mânt superior au autonomie în multe ori, la vizitele de evaluare stabilirea cuantumului taxelor»”, se promovează ideile «prefabri- „Dacă la stat există și locuri cu cate»”, „evaluarea formală sau taxă, pe lângă cele finanțate de deloc a rezultatelor procesului de stat, atunci statul ar trebui să însușire a cunoștințelor la insti- finanțeze locuri și la privat”, tuțiile de stat, care în multe „Accesul la finanțarea cercetării situații au o poziție de monopol”, este foarte restrâns și nu avem „Dispoziții restrictive din cu- acces la unele proiecte națio- prinsul Legii nr.1/2011 a edu- nale”, „Problema finanțării din cației naționale și HG nr. 369/ bugetul de stat și din fonduri 2021 privind organizarea și func- europene”, „Lipsa accesului la ționarea Ministerului Educației, fonduri de dezvoltare insti- care, fără să țină cont de dife- tuțională”, „Accesul discrimina- rențierea instituțiilor de învăță- toriu la proiecte finanțate din mânt superior în funcție de forma fonduri publice este evident”, de proprietate, impun, pe de o „Lipsa finanțării, restricții la parte, instituțiilor de învățământ

66 30 de ani de învăţământ academic privat în România

private reguli ce țin de: orga- accesului studenților facultăților nizarea internă, managementul de medicină private la pregătirea universitar, modalitățile de clinică (...); Dispozițiile specifice alegere a organelor și funcțiilor din domeniul organizării reziden- de conducere, dar, pe de altă țiatului, care ignoră situația co- parte, consideră că universitățile existenței, în același centru private nu se află sub coordo- universitar, a două universități narea Ministerului Educației; în care desfășoară programe de fapt, activitatea acestora este pregătire prin rezidențiat, acor- coordonată de Minister în ce pri- dând drepturi depline numai uni- vește obligațiile, dar nu și drep- versității de stat (pe considerentul turile, precum scutiri de ordin că aceasta a fost prima și cea mai fiscal, acces la fonduri publice veche) și, mai mult, stabilesc etc.”; criterii suplimentare și discrimi- - diverse: lipsa de inițiativă și natorii pentru acreditarea spi- colaborare a universităților de talelor private (cu care, de regulă, stat cu universitățile private, în universitățile private colabo- special cu cele mici; discrimi- rează) în vederea pregătirii rezi- narea în ceea ce privește învăță- denților, impunându-le acestora mântul medical privat; să aibă secții clinice (spre deose- Exemplu: „Dispoziții ale actelor bire de spitalele de stat) sau normative din domeniul sănătate, impunându-le o anume formă de cu impact direct asupra progra- colaborare (contract individual melor de studii din acest do- de muncă, cu un anume timp de meniu (medicină, medicină den- lucru) cu coordonatorii de rezi- tară, farmacie etc.), care creează dențiat (care sunt și cadre didac- discriminări între instituțiile de tice universitare)”. învățământ de stat și cele private, precum: art. 165 din Legea nr. IV. Concluzii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și Ordinul Am pornit această cercetare pre- comun MS/MECTS nr.140/15 zumând că rectorii universităților 15/2007, care reglementează co- private au o părere mult mai bună laborarea dintre spitale și insti- despre acest tip de învățământ su- tuțiile de învățământ superior perior decât cei ai universităților de medical, art. 170 din aceeași stat și că e posibil să existe o relație lege, care definește noțiunea de mai degrabă inamicală între cele spital clinic în raport cu «o două tipuri de universități. Prima instituție de învățământ medical ipoteză s-a confirmat doar parțial, superior acreditată», prevedere fiindcă, deși la unele răspunsuri a care este frecvent interpretată în putut fi identificată o diferență între mod restrictiv și duce la limitarea opiniile rectorilor universităților

67 POLIS private și ai celor de la stat, la multe mulțumiri ale rectorilor din sistemul variabile măsurate diferențele nu par privat sunt legate în primul rând de a fi atât de mari. Astfel, deși absol- componenta financiară și apoi de cea venții și cadrele didactice din uni- a evaluărilor ARACIS. În sinteză, a versitățile private au fost apreciate în reieșit ideea că se cere universităților mod constant prin note puțin mai foarte mici (cum sunt aproape toate mari, în medie, de către rectorii universitățile particulare în acest universităților particulare decât de moment) îndeplinirea unor criterii către cei ai universităților de stat, care nu iau în calcul în primul rând diferențele au fost, la cele mai multe „calitatea actului didactic”, așa cum variabile, destul de mici, iar în preciza un rector, și nu țin cont de cazurile în care am efectuat testul t particularitățile universităților priva- (Student), nu s-a putut respinge decât te. Presate între veniturile mici obți- într-un singur caz ipoteza nulă, astfel nute exclusiv din niște taxe a căror că, statistic, mediile celor două seturi mărime maximă este impusă, indi- de date nu sunt semnificativ diferite rect, de jucătorii mari de pe „piață” între ele la multe dintre variabile. (universitățile de stat) și între chel- Nici a doua ipoteză, cea a unei tuielile mari impuse de niște stan- relații inamicale între cele două tipuri darde care nu țin cont de posibilitățile de învățământ superior, nu a fost unor universități mici și a căror pusă foarte mult în evidență, deși, îndeplinire, după cum spunea un dacă analizăm răspunsurile rectorilor rector, este apreciată de evaluatori din învățământul superior privat, mai care lucrează în instituții concurente ales cele de la întrebările deschise, se și vin cu „idei prefabricate”, institu- percepe o stare de nemulțumire. Dar țiile private sunt tratate injust, con- toți rectorii universităților private s- sideră rectorii acestora. Totuși, între- au format, cu excepția rară a unor barea legată de această componentă a specializări care nu există la stat, în chestionarului a fost singura la care s-a învățământul de stat și nu a reieșit din perceput o stare de nemulțumire. În răspunsurile lor că ar exista o osti- rest, după cum a reieșit indirect, uni- litate principială a lor față de acesta, versitățile organizează acțiuni cultu- ci nemulțumirea pare să se îndrepte rale/științifice la care îi invită și pe mai degrabă înspre factorii de deci- cei din învățământul de celălalt tip, zie, care nu ar asigura, din perspec- există anumite colaborări între pro- tiva lor, un mediu concurențial echi- fesori (evaluate în general ca bune și tabil. Astfel, cele mai invocate ne- foarte bune), s-au stabilit parteneriate dreptăți au fost legate de două (apreciate de rectorii acestora ca aspecte doar aparent independente, utile) și există un flux de cadre fiindcă, din felul în care au fost didactice și absolvenți între cele două explicate, au legătură unul cu altul. tipuri de învățământ superior. Dacă analizăm calitativ și rezumăm, Nu a reieșit din această cercetare putem spune că principalele ne- o atitudine preponderent ostilă,

68 30 de ani de învăţământ academic privat în România inamicală, a rectorilor de la stat față învățământul superior privat, este mai de universitățile private, ci, în unele degrabă mic. cazuri, mai degrabă o lipsă de contact Printre reproșurile mai frecvente direct și de cunoaștere a problemelor aduse învățământului privat nu se cu care se confruntă acestea. Anali- găsește, după cum a reieșit din cer- zând rezultatele obținute doar de la cetare, calitatea cadrelor didactice (în rectorii din universități de stat, am plus, circa jumătate din universitățile constatat că un singur rector a dat de stat au profesori care țin simultan răspunsuri din care a reieșit că are o ore și în universitățile particulare), ci părere foarte proastă despre învăță- în principal cea a studenților. Dar mântul superior privat și o atitudine când selecția la intrare este influ- mai curând ostilă (a dat note mici la ențată direct de existența locurilor toate variabilele, la distanță de toți fără taxă, astfel încât, dintre absol- ceilalți rectori de la stat, a fost sin- venții proaspăt ieșiți din liceu, universitățile de stat (mai ales cele gurul de părere că ponderea învăță- mari, din centrele universitare tradi- mântului privat este foarte mare ționale) îi „aspiră” în mod natural pe ș.a.m.d.). Per total, am constatat că în cei mai buni, aceștia acționând jur de 20% dintre rectorii de la stat au conform teoriei alegerii raționale, acordat note constant mai mici pe este evident că pot să apară rezultate toate variabilele și s-a putut deduce medii diferite și la ieșire. Problema părerea lor că învățământul privat aceasta nu este, însă, una direct este mai slab pe toate criteriile luate imputabilă neapărat universităților în calcul, dar au exprimat acest lucru private, ci mecanismului stabilit de pe un ton moderat, lipsit de excese stat pentru funcționarea celor două critice și acordând note medii. Marea tipuri de învățământ și nivelului majoritate (în jur de trei sferturi) a mediu general de pregătire al absol- avut opinii nuanțate, în funcție de venților de liceu cu examen de baca- variabilă. Acești rectori au dat note laureat, un element care ar trebui să mai mici când a fost vorba, de preocupe ambele tipuri de uni- exemplu, de nivelul absolventului versități. Aproape toți rectorii de la mediu, dar nu au făcut diferențe stat au apreciat că învățământul foarte mari între stat și privat atunci superior particular este necesar, dar când a fost vorba de nivelul cadrelor au rămas, în cele mai multe cazuri, la didactice (fie cadre proprii trecute nivelul principiilor („competiția este prin învățământul privat, fie foști bună”). Când au dat răspunsuri mai absolvenți ai lor care au ajuns să elaborate, a reieșit că acordă uni- predea în universități private), de versităților private mai mult o funcție colaborarea directă cu profesori din de a acoperi locurile și specializările universitățile private sau de calitatea pe care nu le poate acoperi învăță- acțiunilor științifice și culturale. De mântul de stat și nu un rol de asemenea, au considerat că pro- competitor real, pe picior de ega- litate. centajul de 13,6%, reprezentat de

69 POLIS

Cu cât au avut mai multe contacte accentuată a decidenților și pentru cu învățământul universitar privat direcția de dezvoltare a învățămân- (direct, prin intermediul membrilor tului superior privat, întrucât acesta familiilor, prin participare la acțiuni nu a părut să facă aproape niciodată comune, prin colaborări punctuale cu obiectul unei strategii coerente, cu unele cadre didactice), cu atât atitu- toate că în legea de înființare a ori- dinea rectorilor universităților de stat cărei universități particulare acredi- a fost mai deschisă și mai colegială. tate scrie atât de frumos că aceasta Însă, pentru a exista un nivel optim este „de utilitate publică, parte a de competiție și colaborare care să fie sistemului naţional de învăţământ”. benefic pentru întregul sistem de În doar câțiva ani, numărul de stu- educație, opinăm că ar fi importantă denți înscriși în universitățile private stimularea, în cadrul politicilor edu- s-a micșorat de 2,5 ori, până în punc- caționale, a colaborărilor interumane tul în care și majoritatea rectorilor de și interinstituționale în cadrul unor la stat a ajuns să considere, după cum proiecte comune. Competiția centrată a reieșit din cercetare, că ponderea sa pe „preț”, adică pe valoarea mai mică e mică, fără ca acest fenomen să a taxei de școlarizare pentru locurile declanșeze o dezbatere serioasă asu- cu taxă, așa cum s-a practicat și încă pra eventualelor cauze sistemice se mai practică, nu este benefică în pentru care această „parte a sistemu- acest moment nici pentru universi- lui naţional de învăţământ” se năruie. tățile de stat, nici pentru cele parti- Deocamdată, vedem această lucrare culare și nici pentru societatea mai mult ca pe un studiu explora- românească în ansamblu. toriu, care poate fi urmat de alte cer- În final, ținând cont și de limitele cetări calitative sau cantitative care să cercetării, prezentate în lucrare, pru- acopere segmente de populație mai dența e necesară, așa că nu putem extinse (de exemplu, totalitatea ca- extrapola rezultatele dincolo de drelor didactice din sistemul univer- populația vizată. Este, însă, vizibil, sitar, studenții, angajatorii etc.). urmărind evoluția domeniului după Cunoașterea domeniului este, însă, mai bine de trei decenii de la Revo- foarte necesară, pentru stabilirea unor luție, că există probleme și distorsiuni politici de educație corecte, care să pe piața educațională, astfel încât ar ducă la o creștere generală a nivelului trebui să existe o preocupare mai de educație din România.

Note 2 „The Constitution of Greece”, Art. 16, pp. 32-34, https://www.hellenic- 1 National Center for Education parliament.gr/UserFiles/f3c70a23- Statistics, Institute of Education 7696-49db-9148-f24dce6a27c8/001- Sciences, U.S. Department of 156%20aggliko.pdf, accesat pe 20 mai 2021. Education, „Digest of Education 3 Statistics”, https://nces.ed.gov/ pro- Sanda University, grams/digest/d20/tables/dt20_105.50 https://www.sandau.edu.cn/english/8 .asp, accesat pe 20 mai 2021. 19/list.htm, accesat pe 20 mai 2021.

70 30 de ani de învăţământ academic privat în România

4 Sias University, 8 Ministerul Educației, „Lista insti- http://en.sias.edu.cn/AboutSias/168/ tuțiilor de învățământ superior parti- 894.html, accesat pe 20 mai 2021. cular acreditate”, https://www.edu.ro/ 5 Legea educației naționale, Nr. institutii%20de%20inv_superior%20 1/2011, Art. 114, al. (4) și (5), particulare%20acreditate, accesat pe https://edu.ro/sites/default/files/_fi% 20 mai 2021. C8%99iere/Legislatie/2020/LEN_ac 9 Mulțumim rectorului Universității tualizata_octombrie_2020.pdf, „Petre Andrei” din Iași, prof. dr. accesat pe 20 mai 2021. Sorin Bocancea, care a facilitat con- 6 Ministerul Educației, „Lista insti- tactarea rectorilor vizați de cercetare. tuțiilor de învățământ superior de 10 Ministerul Educației, „Raport pri- stat civile”, vind starea învățământului superior https://www.edu.ro/institutii%20inv din România 2019-2020”, p. 7, _superior%20de%20stat%20civile, https://www.edu.ro/sites/default/files accesat pe 20 mai 2021. /_fi%C8%99iere/Minister/2020/Tran 7 Ministerul Educației, „Lista insti- sparenta/Stare%20invatamant/Stare tuțiilor de învățământ superior de %20superior%202019-2020.pdf, stat militare”, https://www.edu.ro/ accesat pe 21 mai 2021. institutii%20inv_superior%20de%20 11 Ibidem, p. 4. stat%20militare, accesat pe 20 mai 2021.

Bibliografie ***, Ministerul Educației, „Lista institu- țiilor de învățământ superior de ***, National Center for Education Sta- stat civile”, https://www.edu.ro/insti- tistics, Institute of Education Sciences, tutii%20inv_superior%20de%20stat% U.S. Department of Education, 20civile, accesat pe 20 mai 2021. „Digest of Education Statistics”, ***, Ministerul Educației, „Lista instituți- https://nces.ed.gov/programs/digest/d2 ilor de învățământ superior de stat 0/tables/dt20_105.50.asp, accesat pe militare”, https://www.edu.ro/insti- 20 mai 2021. tutii%20inv_superior%20de%20stat% ***, „The Constitution of Greece”, 20militare, accesat pe 20 mai 2021. https://www.hellenicparliament.gr/Use ***, Ministerul Educației, „Lista rFiles/f3c70a23-7696-49db-9148-f2- instituțiilor de învățământ superior 4dce6a27c8/001-156%20aggliko.pdf, particular acreditate”, accesat pe 20 mai 2021. https://www.edu.ro/institutii%20de%2 ***, Sanda University, 0inv_superior%20particulare%20acred https://www.sandau.edu.cn/english/81 itate, accesat pe 20 mai 2021. 9/list.htm, accesat pe 20 mai 2021. ***, Ministerul Educației, „Raport ***, Sias University, privind starea învățământului superior http://en.sias.edu.cn/AboutSias/168/89 din România 2019-2020”, 4.html, accesat pe 20 mai 2021. https://www.edu.ro/sites/default/files/_ ***, Legea educației naționale, Nr. fi%C8%99iere/Minister/2020/Transpa 1/2011, https://edu.ro/sites/default/ renta/Stare%20invatamant/Stare%20s files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2020/ uperior%202019-2020.pdf, accesat pe LEN_actualizata_octombrie_2020.pdf, 21 mai 2021. accesat pe 20 mai 2021.

71

30 de ani de învăţământ academic privat în România

Învățământul academic privat în Spania

(Private Academic Education in Spain)

Teodora PRELIPCEAN

Abstract. Regardless of the country, generally the decision to study at a public or private university is not an easy one. This study aims at offering a comprehensive image on academic education in Spain and at showing succinctly the new changes that are required in view of improving its qualities, under all aspects. For better clarification, the analysis aims at comparing the two existing systems – public and private. Thus, after identifying the particularities of the territorial-administrative organization and listing the ministries with attributions in the field of education, a history of Spanish universities is presented, together with the main private universities in operation in 2021. There follows a short exposition of the main legislative provisions that regulate Spanish education, a description of the way in which the university admission exam is organized, as well as of certain information regarding the state involvement in funding private universities, both in Spain and in EU. Finally, figures are provided regarding the evolution of the number of universities and students.

Keywords: public/private education, Spain, legislation, admission, funding.

Introducere de admitere, viitorii studenți aleg o instituție sau alta. Nu în ultimul rând, A te înscrie la o universitate pu- posibilitățile financiare influențează, blică ori privată constituie pentru uneori în foarte mare măsură, alegerea majoritatea doritorilor o dilemă ce finală. La toate acestea, în Spania se trebuie rezolvată. Factorii care in- adaugă și existența comunităților fluențează viitoarea opțiune sunt autonome, precizare necesară întrucât multipli. Astfel, în funcție de propriile anumite competențe cu privire la necesități (de ceea ce doresc să educație, și nu numai, le revin. Există studieze, de modalitatea în care vor să și două orașe autonome – Ceuta și o facă), de condițiile și facilitățile Melilla –, însă acestea nu au atribuții oferite (felul în care disciplinele sunt în domeniul educației. Fiind în număr predate, dotarea spațiilor în care se de 17 – Andalusia, Aragon, Asturias, desfășoară procesul didactic, posi- Cantabria, Castilia și León, Castilia La bilitățile de cazare și de masă etc.), de Mancha, Catalonia, Extramadura, prestigiul instituției, dar și de moda- Galicia, Insulele Baleare, Insulele litatea în care se desfășoară examenul Canare, La Rioja, Madrid, Murcia,

73 POLIS

Navarra, Comunitatea Valenciană, nitoarele unei lungi istorii”4. Însă Țara Bascilor –, comunitățile auto- istoria primelor instituții de învă- nome dispun de instituții (Parlament, țământ superior, precum și modul lor ales prin sufragiu universal; Consiliul de organizare, diferă de la o țară la Guvernului, ai cărui membri sunt alta. Pentru Spania, predecesoarele numiți sau destituiți de Președinte) și universităților sunt așa-numitele insti- reprezentanți proprii (Președinte, ales tuții de „studiu general” provenite din dintre membrii Parlamentului), precum vechile școli clericale. și de competențe legislative, executive Dacă Universitatea din Bolognia ori administrative. De asemenea, (1088) este considerată a fi cea mai pentru o mai bună funcționare a comu- veche din Europa (în spațiul islamic nității, pot fi create și alte organisme1. exista universitate încă din 859, Al- Cât privește sistemul de învățământ, Karouine5, din Fes, Maroc), cea mai fiecare comunitate are autoritate asu- veche din Spania este Universitatea pra activităților executive și admi- din Palencia (1208 sau 1212). nistrative specifice domeniului, are Aceasta a fost înființată de regele responsabilități ce vizează asigurarea Alfonso al VIII-lea (1155-1214), standardelor de bază stabilite de regele Castiliei și Toledoului între Ministerul Educației și Formării 1158 și 1214, la cererea episcopului Profesionale ori de Ministerul Tello Téllez de Meneses (1170-1246). Universităților2 la nivel național, Potrivit informațiilor existente, încă precum și dispunerea unor reguli/prin- din 1208 profesorii școlii înființată pe cipii specifice educației3. lângă Catedrală erau retribuți de rege, În ceea ce privește asigurarea la acest privilegiu adăugându-se în calității, în Spania funcționează, la 1212 Carta papală. La această nivel național, Agenția Națională de instituție se studiau artele liberale și Evaluare a Calității și Acreditare teologia. Aici s-a instruit, printre alții, (Agencia Nacional de Evaluación de Sfântul Dominic (1170-1221), fon- la Calidad y Acreditación, ANECA), datorul Ordinului Dominican. Dacă la dar și organisme create în acest sens la momentul constituirii era o univer- nivelul comunităților autonome. sitate autonomă încă nu se știe. Ceea Astfel, evaluarea poate fi realizată fie ce știm este că după moartea fonda- de organismul specific fiecărei comu- torului a decăzut, foarte mulți dintre nități (în cazul în care există), fie de profesorii și studenții săi mutându-se ANECA (dacă nu există un astfel de la Universitatea din Salamanca, în organism la nivel de comunitate 1264, an în care a fost definitiv autonomă). transferată la Valladolid, fiind con- semnată dispariția sa. Tocmai de Scurt istoric al învățământului aceea, astăzi cea mai veche uni- public/privat în Spania versitate din Spania este considerată a 6 fi cea din Salamanca . În prezent, la Universitățile moderne nu au Palencia există un campus al 7 apărut „din nimic”, fiind „moște- Universității din Valladolid .

74 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Universitatea din Palencia a fost Jesús – ordin religios al iezuiților – ca model pentru cea din Salamanca, a Universidad de la Iglesia de Deusto, patra cea mai veche din Europa după aceasta venea în sprijinul populației cele din Bologna (1088), Oxford Comunității Autonome din Țara (1096) și Cambridge (1209). Docu- Bascilor, care își dorea propria insti- mente cu privire la școlile de pe lângă tuție de învățământ superior. În acest catedrale există din 1174, însă abia în sens, a fost ales orașul Bilbao, centru anul 1218 Universitatea a primit portuar, comercial și financiar, care Carta regală de înființare de la regele cunoaștea la acea vreme o creștere Alfonso al IX-lea (1171-1230, rege al importantă din punct de vedere al Leonului și Galiciei din 1188 până la dezvoltării industriale. În 1916, moartea sa). Titlul oficial de Universitatea primea un grup de stu- Universitate (fiind și prima instituție denți care aveau să fie primii absol- care a primit acest titlu formal) i-a fost venți ai unei Facultăți de Științe acordat în 1254, pe 9 noiembrie, Economice în Spania, cu 25 de ani printr-un act semnat de regele Alfonso înainte ca această titulatură să fie al X-lea (1221-1284, rege al Castiliei, recunoscută în Spania. Între 1932 și Leonului și Galiciei din 1252 până la 1939, pe durata Războiului Civil din moartea sa), supranumit și „Înțeleptul” Spania, Universitatea a fost închisă, (el Sabio), titlu recunoscut în 1255 de reluându-și cursurile în 1940. În 1956 Papa Alexandru al IV-lea (1199-1261, are loc extinderea sa prin înființarea Papă din 1254). Aici a venit Cristofor unei Școli Superioare de Afaceri la Columb (1451-1506) pentru a se San Sebastián. În 1962 devine cu- consulta cu savanții în căutarea rutei noscută nu numai în Țara Bascilor, ci către India, iar scriitorul și filosoful și în restul Spaniei. Însă studiile nu Miguel de Unamuno (1864-1936) se erau recunoscute oficial de stat, numără printre persoanele ilustre care absolvenții săi fiind nevoiți să susțină au predat studenților, între anii 1901- un examen în acest sens la una dintre 1914 și 1931-1936, fiind și Rector al universitățile de stat. Pe cale de Universității. consecință, au fost făcute demersuri în În prezent, Universitatea din vederea recunoașterii oficiale a stu- Salamanca este una publică și face diilor, astfel încât la 5 aprilie 1962 s-a parte din grupul Coimbra al univer- semnat un Acord între Guvernul sităților europene de cercetare, având Spaniol și Sfântul Scaun prin care peste 27 000 studenți, 2 300 profesori universităților catolice li se oferea și 1 210 angajați. În QS ranking se temeiul juridic necesar. Drept urmare, află între 440-450 în lume. Motto-ul la 10 august 1963, Universitatea din său este „Principiile tuturor științelor Deusto a primit aprobarea canonică de se studiază la Salamanca”8. la Sfântul Scaun, iar din septembrie Cea mai veche Universitate privată 1963 a fost recunoscută de statul spa- din Spania este cea din Deusto. niol. Din 1994 a fost adoptat sistemul Înființată în 1886 de Compañia de european de credite transferabile,

75 POLIS

Universitatea fiind prima din Europa Celaá Diéguez, actualul Ministru al care a extins acest sistem la toate facul- Educației și Formării Profesionale10. tățile. În Spania, la momentul actual, În prezent, Universitatea este găz- conform ultimelor date publicate de duită în două campusuri (Bilbao și Ministerul Universităților, func- San Sebastián), având și două centre, ționează 83 de universități. Dintre unul în Vitoria (din 2018, în felul acestea, 50 sunt publice și 33 sunt acesta universitatea atingându-și obiec- private11. Potrivit studiului publicat în tivul de a fi prezentă în toate cele trei 2018 de Eva M. de la Torre García, în provincii ale Comunității Autonome anul universitar 2016-2017 existau tot din Țara Bascilor) și altul la Madrid. atâtea universități12. Prin urmare, În timp, numărul studenților a crescut putem deduce că numărul universită- de la 500 la 14 000, aceștia având ților este, deocamdată, staționar. De posibilitatea să studieze în cadrul celor asemenea, numărul total de studenți 7 facultăți existente: Facultatea de este peste 1,6 milioane (în anul univer- Drept, Facultatea de Teologie, Facul- sitar 2019-2020, din care 1 309 762 la tatea de Inginerie, Facultatea de studii de licență, 234 214 la master și Științe Economice și Antreprenoriale, 89 353 la doctorat)13, la o populație de Facultatea de Psihologie și Științele aproape 47 de milioane. Cei mai mulți Educației, Facultatea de Științe studenți sunt înscriși la Universitatea Sociale și Umane și Facultatea de din Cordoba, peste 110 000. Cea mai Medicină (ultima care a primit, în sus clasată în clasamentul pe materii 2019, autorizarea de a funcționa din este Universidad Politécnica de partea agenției Unibasq, instituție ce Madrid, iar în funcție de gradul de aprobă înființarea de noi specializări mulțumire al studenților pe primul loc în cadrul universităților). Internaționa- se află Universidad Autónoma de lizarea constituie o caracteristică a Barcelona, Universidad Autónoma de Universității, aceasta semnând acor- Madrid fiind pe locul trei. Toate cele duri de colaborare cu peste 200 de trei instituții de învățământ sunt universități din Europa și America publice14. Cât privește rata de aban- Latină. Totodată este una dintre cele don școlar: (1) la studiile de licență, la mai cunoscute și apreciate Universități universitățile publice este de 34,1%, din Spania, deviza fiind: „Înțelep- iar la universitățile private de 27,8%, ciunea valorează mai mult decât media fiind de 33,2%. Cea mai mare aurul”. Jean Delumeau (1923-2020), rată de abandon se înregistrează la ilustru gânditor francez, se numără specializările din domeniul Arte și printre cei care dețin titlul de Doctor litere (42,5% la stat, 43,6% la privat), Honoris Causa (din 1996) al iar cea mai mică la specializările din Universității, titlu acordat în semn de domeniul Sănătății (26,8% la stat, recunoștință pentru contribuția sa la 24,4% la privat); (2) la studiile de istoria mentalităților religioase9. Nu în master, la universitățile publice este de ultimul rând, aici a studiat María Isabel 16,2%, iar la universitățile private de

76 30 de ani de învăţământ academic privat în România

22,6%, media fiind de 18,2%. Cea mai Vitoria (UFV, fondată în 1933, uni- mare rată de abandon la universitățile versitate catolică) și Universidad publice se înregistrează la specializările Internacional de La Rioja (UNIR, din domeniul Inginerie și Arhitectură fondată în 2008, și-a început acti- (24,0%), în timp ce la cele private la vitatea academică în 2009; cursurile specializările din domeniul Arte și sunt online, fiind prezentă și în Mexic, litere (31,3%), iar cea mai mică la Columbia, Ecuador, Peru)16. specializările din domeniul Sănătății (11,7%), respectiv la specializările din Prevederi legislative ce regle- domeniul Științe Sociale și Juridice mentează învățământul privat (20,8%)15. Dintre universitățile private active, Două documente importante sta- exceptând Universitatea din Deusto bilesc, în momentul de față, normele despre care am vorbit pe larg, amin- și regulile de constituire și funcționare tim: IE Universidad (fondată în 1997 a universităților, implicit private, în ca Universidad S.E.K, și-a schimbat Spania. Prima este Legea Organică numele în 2008; se predau cursuri atât nr. 6/2001 a Universităților, publicată în spaniolă, cât și în engleză); în BOE17 nr. 307 din 24 decembrie Universidad a Distancia de Madrid 2001, născută din necesitatea îmbu- (UDIMA, fondată în 2006, prima ca nătățirii calității învățământului supe- mărime printre universitățile private rior în ansamblu, și modificată prin care desfășoară cursuri în format Legea Organică nr. 4/2007, publicată online și a treia din Spania); în BOE nr. 89 din 13 aprilie 200718. Universidad „Alfonso X el Sabio” Cel de-al doilea, mai recent, este (UAX, fondată în 1993); Universidad Decretul Regal nr. 420/2015, publicat Nebrija (și-a început traiectoria în în BOE numărul 144 din 17/06/2015 1985 ca și centru de studii, fiind și care a intrat în vigoare din 18/06 recunoscută oficial în 1995); /2015, ce se referă la crearea, recu- Universidad Católica de la Valencia noașterea, autorizarea și acreditarea „San Vicente Mártir” (fondată în universităților și centrelor universitare. 2003, însă istoria sa începe în 1969); Trebuie amintite și alte trei acte Universidad Católica San Antonio de normative care erau în vigoare înain- Murcia (UCAM, fondată în 1996); tea apariției ultimelor două prevederi Universidad Internacional de Valencia menționate. Primul este Legea (VIU, creată în 2008, și-a început Organică nr. 11/1983 (care a vizat activitatea în 2009); Universidad reforma întregului învățământ supe- Europea de Madrid (UEM, fondată în rior), al doilea este Decretul Regal nr. 1989 ca și Centru de Studii Superioare 557/1991 (stabilea norme de bază cu Europene, CEES, afiliat Universității privire la crearea și recunoașterea Complutense din Madrid, și recu- universităților și centrelor universi- noscută în 1995 ca universitate pri- tare), iar al treilea este Decretul Regal vată); Universidad Francisco de

77 POLIS nr. 485/1995 (acesta a modificat private, respectiv centrele afiliate Decretul anterior). acestora, nu poate fi titular într-o uni- Analizând Legea Organică versitate publică”20. 6/2001, se poate observa că, pe de o Decretul din 2015 cuprinde 4 ca- parte, dintr-un total de 93 de articole, pitole, o serie de dispoziții, adiționale doar 4 vizează exclusiv universitățile ori finale, precum și trei anexe. Primul private: Articolul 5 (despre crearea capitol, Dispoziții generale, are doar universităților și centrelor private), două articole în care se precizează că Articolul 12 (în care se vorbește obiectul decretului și denumirile date despre structură și centre), Articolul universităților și centrelor univer- 27 (cu referire la organele de con- sitare rămân cele stabilite prin Legea ducere19 și modul de reprezentare a Organică nr. 6/2001. Capitolul II are universităților ) și Articolul 72 (con- 11 articole (de la articolul 3 la 13) și sacrat personalului didactic și de cer- două Secțiuni. Articolul 3 face referire cetare). Pe de altă parte, de cele mai la crearea și recunoașterea universi- tăților, subliniind că aceasta se face multe ori în aceste articole se face prin lege și după consultarea Confe- referire la alte articole, aplicabile atât rencia General de Política Universita- universităților publice, cât și celor 21 ria (aceasta se pronunță pentru sau private. împotriva), în acord cu cele stabilite la Doar Articolele 5 și 72 prevăd Articolele 4 și 5 din Legea Organică condiții exclusiv pentru învățământul nr. 6/2001. privat. Astfel, la Articolul 5 se pre- Secțiunea 1 stabilește cerințele mi- cizează că: (1) universitățile sau cen- nime pentru crearea și recunoașterea trele private pot fi create fie de o universităților. Iată care sunt acestea. persoană fizică, fie de o persoană Articolul 4 se referă la condițiile juridică; (2) persoanele care se află în impuse universităților: structura administrativă a unei insti- a. să dispună de o ofertă academi- tuții (sau organism) care desfășoară că minimă în ceea ce privește speciali- activități în domeniul educației nu pot zările; crea o universitate; (4) centrele pri- b. să existe un plan de cercetare vate trebuie să fie integrate unei adecvat; universități private sau să fie afiliate c. personalul didactic și de cerce- unei universități publice ori private. tare să fie în număr suficient și să Conform Articolului 72, cel puțin posede calificarea necesară; 50% din totalul cadrelor didactice d. să posede amenajări, mijloace trebuie să aibă titlul de doctor, iar cel și resurse adecvate desfășurării în puțin 60% să fi obținut evaluare po- bune condiții a activității; zitivă fie din partea ANECA, fie din e. să aibă o organizare și structură partea organismului de evaluare ex- adecvate; ternă specific comunității autonome. f. să ofere garanții cu privire la De asemenea, tot aici se stabilește că serviciile oferite și la menținerea „personalul didactic din universitățile activității;

78 30 de ani de învăţământ academic privat în România

g. să garanteze că regulamentele, 1. (2) Numărul total al profesorilor regimul juridic și normele de orga- și al cercetătorilor dintr-o universitate nizare și funcționare sunt conforme nu trebuie să fie mai mic celui care celor stabilite de Legea Organică nr. rezultă în urma raportului dintre 6/2001, de normativele comunității numărul cadrelor didactice și studenți, autonome în care activează și decretul adică 1/25; raportul se poate modifica regal prezent. dacă universitățile oferă învățământ Articolul 5 stabilește exigențele fără prezență, putând oscila între 1/50 pentru centrele afiliate universităților și 1/100. (de menționat este că Acordul de 2. (3) La studiile de licență 50% afiliere trebuie semnat de Rectorul din personalul didactic și de cercetare universității și de reprezentantul legal trebuie să fie doctor în domeniul al centrului, precizându-se clar moda- specializării, la master 70%, iar la litatea prin care se numește Directorul doctorat 100%24. centrului și procedura prin care se 3. (4) Universitățile oferă garanția solicită universității autorizarea22 ca- că cel puțin 70% din personalul di- drelor didactice care vor preda. Nu în dactic funcționează cu normă întreagă. ultimul rând, se precizează că diplo- Articolul 8 se referă la infrastruc- mele de licență pot fi emise doar de tura și mijloacele materiale necesare Rectorul Universității căreia îi apar- astfel: ține Centrul23). 1. (1) a. Universitățile trebuie să Articolul 6 are în vedere activitatea dispună de spații de studii și cercetare, didactică și de cercetare: numărul și suprafața acestora fiind 1. oferta academică a universită- determinate de numărul de studenți; b. ților trebuie să fie coerentă și să cu- Centrul de Resurse pentru Învățare și prindă minimum 8 titluri de licență și Cercetare – CRAI, fie că este vorba de master; de asemenea, trebuie promo- un edificiu fizic sau virtual destinat vată dezvoltarea activității de cercetare; acestui scop, cum ar fi biblioteca, 2. universitățile trebuie să prezinte: trebuie să permită utilizarea simultană a. un Plan de dezvoltare pentru de cel puțin 10% din numărul de fiecare ramură de cunoaștere în care studenți înmatriculați; c. echipamente școlarizează, plan ce trebuie evaluat informatice suficiente și servicii care de ANECA sau de organismul de să garanteze o conexiune adecvată la evaluare externă specific comunității internet. autonome în care funcționează; 2. (2) Se stabilesc condiții spe- b. o programare plurianuală a ciale, prevăzute în Anexa II, în cazul activității de cercetare. științelor din domeniul sănătății. Articolul 7 se referă la personalul 3. (3) Este necesară asigurarea didactic și de cercetare. Voi prezenta condițiilor de acces și deplasare a per- câteva elemente din paragrafele soanelor cu dizabilități). acestuia: Articolul 9 conține prevederi refe- ritoare la garanția activității:

79 POLIS

a. Universitățile private trebuie să 1. autorizarea se face de orga- aducă garanții care să asigure finan- nismul competent al comunității auto- țarea și să prezinte un plan viabil nome; pentru situația în care se vor închide. 2. procedurile vor fi inițiate de b. Universitățile trebuie să pre- instituția interesată și vor avea o vadă mecanismele care să garanteze durată de maximum șase luni; finalizarea studiilor de către studenți 3. trebuie depuse documentele în cazul dispariției unei specializări, prevăzute la Anexa III. fie prin propria decizie, fie din cauza Articolul 13 prevede supervizarea neînnoirii acreditării). și controlul: Articolul 10 prevede modul de 1. acestea revin organismului co- organizare și funcționare, cu urmă- munității autonome care are atribuții toarele cerințe: în acest sens, informările trebuind a fi 1. normele de organizare și func- anuale; ționare trebuie să fie conforme prin- 2. în situațiile în care se constată cipiilor constituționale, să respecte și neîndeplinirea condițiilor, universita- să garanteze libertatea academică în tea este somată să-și corecteze neajun- toate formele sale; surile în cel mult șase luni; 2. existența unei structuri care să 3. în caz contrar, va fi retrasă au- permită organizarea și dezvoltarea torizarea de funcționare fie Universi- activității de predare-învățare și a tății, fie doar unora dintre centrele cercetării. sale. Articolul 11 conține prevederi refe- Capitolul III, Acreditarea inst- ritoare la introducerea învățământului ituțională, cuprinde un singur articol, universitar fără prezență: 14, în care se vorbește despre acredi- 1. ANECA sau organismului de tarea centrelor universităților publice evaluare externă din cadrul comu- sau private: nității autonome în care își desfășoară 1. Acreditarea se solicită ANECA activitatea o universitate le revine sau organismului de evaluare externă 25 obligația de a verifica dacă condițiile a calității al comunității autonome ; stabilite sunt îndeplinite; una dintre cele două structuri va 2. vor fi verificate atât condițiile realiza un raport al evaluării, obli- necesare desfășurării în bune condiții gatoriu pentru Consiliul Universităților a tuturor activităților de predare- în vederea luării deciziei finale; decizia învățare, cât și cele referitoare la exa- este transmisă apoi universității, co- mene, evaluare, practică etc. munității autonome și Ministerului. Secțiunea a 2-a precizează pașii 2. Două cerințe sunt obligatorii necesari în vederea autorizării înce- pentru obținerea acreditării: perii activității. În acest sens, Articolul a. reînnoirea acreditării a cel puțin 12 vorbește despre inițierea activită- jumătate dintre titlurile oficiale de ților: licență și master și b. certificarea implementării siste- mului ce garantează calitatea internă.

80 30 de ani de învăţământ academic privat în România

3. În cazul în care o specializa- profesională de bază, continuată cu o re/mai multe, se regăsește/regăsesc în pregătire profesională superioară. varii centre ale aceleiași universități, În vederea accesului la universi- acreditarea centrelor se poate solicita tate, elevii trebuie să susțină examenul numai după ce se obține reacreditarea de admitere sau ceea ce spaniolii specializării/specializărilor; numesc EvAU27, denumit popular 4. Reînnoirea acreditării centrelor examen de selecție (selectividad). sau re-acreditarea instituțională trebuie Numai cei care obțin o notă de trecere să aibă loc la fiecare cinci ani. la acest examen pot urma cursurile 5. În cazul în care Consiliul unei facultăți. Cine poate susține Universităților respinge acreditarea, EvAU? Următoarele categorii pot universitatea poate solicita reevaluarea participa la EvAU: în cel mult un an de la data rezoluției. 1. elevii care au trecut baca- Capitolul IV are în vedere Centrele laureatul, adică au obținut cel puțin universitare care predau cursuri în nota 5 la fiecare dintre materiile vederea obținerii unui diplome eli- parcurse în ultimii 2 ani; berată de o universitate străină, două 2. cei care nu au luat EvAU în articole detaliind diverse aspecte. Nu sesiunile anterioare sau au luat exa- voi insista asupra acestora, doar pre- menul, dar doresc să-și mărească nota; cizez că primul reglementează autori- 3. elevii care au urmat o pregătire zarea centrelor (articolul 15), iar cel profesională superioară; de-al doilea efectele autorizării (arti- 4. elevii din Uniunea Europeană colul 16). sau din țările care au un acord În ceea ce privește Anexele, (convenție) cu Spania în acest sens. menționez că la finalul Anexei III se EvAU se desfășoară în 2 sesiuni, precizează că: „Universitățile private, una ordinară și cealaltă extraordinară, conform celor prevăzute la articolul organizate în lunile iunie și iulie ale 2.1 din Legea Organică 6/2001, fiecărui an, datele limită fiind stabilite trebuie să dovedească că au perso- de Ministerul Educației și Formării nalitate juridică proprie”26. Profesionale, iar pentru susținere se plătește o taxă (76 euro)28. Până în Despre admitere și modul de 2010, examenul consta din 20 de finanțare a universităților probe scrise la diverse materii. În prezent, examenul este alcătuit din Învățământul obligatoriu în Spania două părți. Prima, numită și „gene- este până la 16 ani. După această rală”, este obligatorie pentru toți can- vârstă, cei care doresc să urmeze cursu- didații și cuprinde 4 materii obligatorii rile unei universități trebuie să mai (istoria Spaniei, limba spaniolă și parcurgă 2 ani suplimentari în liceu, literatura II, o limbă străină, plus încă ceea ce în Spania este cunoscut sub o materie, stabilită în funcție de numele de bacalaureat. Elevii care nu profilul bacalaureatului: științe, arte, parcurg cei 2 ani pot urma o pregătire profilul umanist sau științe sociale).

81 POLIS

Fiecare probă constă dintr-un număr funcție de numărul de studenți care de întrebări (ce poate varia între mini- doresc să se înmatriculeze. Cu alte mum 2 și maximum 15), candidatul cuvinte, dacă la o facultate sunt 50 de având la dispoziție 90 de minute locuri și 100 de candidați, nota de pentru a răspunde și o pauză de 30 de corte va fi nota de admitere a minute între probe. Nota minimă ultimului intrat. În schimb, la uni- pentru EvAU este 5 (cinci). Nota în versitățile private este necesar a se vederea accesului la universitate se trece de probele de acces stabilite calculează după formula: CAU = 0,4 (examenul EvAU sau Nota de x EvAU + 0,6 x CFB ≥ 5, unde CAU admitere), la care se adaugă, eventual, reprezintă Calificarea finală de Acces întâlnirea (interviul) cu directorul sau la Universitate, EvAU este Proba de cu însuși rectorul instituției30. acces, iar CFB este Nota medie a De asemenea, trebuie menționat că ultimilor doi ani. A doua parte, numită înscrierea la universitățile spaniole se și „specială”, este facultativă, vizează face cu 9-12 luni în avans, fiecare mărirea CAU și presupune un examen universitate având perioadă diferită la cel puțin 2 și cel mult 4 materii (în pentru aplicare. Totodată, multe dintre funcție de fiecare comunitate auto- universități oferă posibilitatea de a nomă) la alegere dintre cele studiate în studia în limba engleză. Durata ultimii 2 ani. În fine, Nota de admitere studiilor de licență este între 3 și 4 ani, se calculează după formula: CAU + (a iar a studiilor masterale între 8 luni și x M1 + b x M2), unde M1 și M2 2 ani31. reprezintă două dintre materiile la care În ceea ce privește finanțarea, elevul a susținut examenele din partea chiar dacă nu există foarte multe „specială” și la care a obținut cele mai informații accesibile, câteva idei pot fi mari note, iar a și b sunt parametri de desprinse. În primul rând, la fel ca în ponderare (aceștia se stabilesc România, universitățile publice au dinainte de fiecare comunitate în finanțarea garantată de stat. Studenții funcție de importanța materiilor)29. plătesc doar înmatricularea la fiecare Modalitatea în care se desfășoară curs (matrícula de cada curso), însă examenul de admitere la instituțiile de această sumă este inferioară taxei învățământ superior constituie, pentru cerute de universitățile private. Mai viitorii studenți, un punct de referință mult, studenții, pentru a-și putea plăti important în alegerea ce urmează a fi înmatricularea la fiecare curs, pot făcută. De ce? Pentru că în Spania conta pe bursele educative oferite de există diferențe majore între modul în Minister. Referitor la universitățile care se desfășoară admiterea la private, finanțarea acestora se face universitățile publice comparativ cu prin intermediul organismelor private. cele private. Astfel, la universitățile Acest lucru constituie un avantaj, publice condiția de acces este nota de bugetul nefiind astfel afectat de corte (nota minimă de admitere la o schimbările politice sau de sumele facultate/specializare), stabilită în stabilite de Guvern pentru educație. În

82 30 de ani de învăţământ academic privat în România plus, fiind finanțate de organisme universitățile publice acestea sunt mai private, aceste universități dispun de mici comparativ cu taxele practicate mai multe resurse, de echipamente de universitățile private. Astfel, dacă la tehnologice avansate și de o in- cele publice taxa medie este de 2 500 frastructură mai modernă, în com- de euro/an33, la universitățile private parație cu cele publice. taxa este de 7 500 de euro/an. La stu- O diferență majoră între cele două diile de master taxele diferă în funcție tipuri de universități poate fi consta- de universitate și de specializare, tată atunci când vine vorba despre variind între 6 800 și 30 000 de euro34. scopurile cărora le sunt destinate re- sursele financiare. Astfel, în timp ce Învățământul privat versus învă- universitățile publice alocă resurse țământul public în cifre financiare mult mai consistente cerce- tării, universitățile private acordă re- În Spania există câteva studii care surse și atenție profesionalizării stu- abordează această problemă. Unul denților32 în detrimentul cercetării, dintre ele, realizat de Esther Simancas aceasta fiind una dintre criticile des Gonzáles și Marcial García López, invocate la adresa lor. prezintă evoluția numărului de uni- Cât privește taxele de studiu versități publice și private în Spania în practicate de universități, fie publice intervalul 1960-2015. ori private, acestea variază. Evident, la

Graficul 1. Evoluția numărului de universități publice și private în Spania (1960-2015)35

După cum se poate observa, de la private). În prezent, așa cum am 34 de universități în 1979/1980 (30 menționat deja, există 83 de uni- publice și 4 private), s-a ajuns la 84 versități (50 publice și 33 private). în 2015/2016 (50 publice și 34

83 POLIS

Un alt articol din septembrie în universitățile/centrele publice, cât 2020, publicat de cercetătorul și și în cele private. Cifrele se referă la analistul socio-politic Juan Carlos studenții înmatriculați la studii de Rodríguez36, ne oferă informații cu licență și master, excluzând studiile privire la evoluția numărului de doctorale. studenți în perioada 1983-2020 atât

Graficul 2. Evoluția numărului de studenți în Spania (1983-2020)37

Din graficul de mai sus se pot învățământului privat diferă. Crește- deduce o serie de informații utile. rea semnificativă a numărului de Astfel, pentru învățământul public, se studenți până în anul universitar poate constata, în primul rând, o 1999-2000 a fost urmată de o cădere creștere a numărului studenților în- până în anii 2006-2007. Diferența matriculați în anii ’80 și ’90 ai principală față de învățământul pu- secolului trecut. În al doilea rând, se blic este aceea că recuperarea ulte- poate observa o cădere importantă în rioară nu a cunoscut întrerupe- primii 7 ani ai secolului XXI. În al ri/recăderi, chiar dacă taxele au treilea rând, poate fi urmărită recu- crescut. perarea pierderilor în plină criză În concluzie, cifrele actuale (1,63 economică, între 2008-2009 și 2011- milioane de studenți), față de ma- 2012. În fine, este vizibilă o nouă ximul anterior (1,57 milioane în cădere începând cu 2012-2013 și până 2011-2012), se explică prin creșterea în 2017-2018, urmată de o stabilitate. numărului celor înscriși la privat38. De asemenea, este evident că În ceea ce privește raportarea la evoluția înmatriculaților în cazul spațiul european, potrivit datelor

84 30 de ani de învăţământ academic privat în România existente la nivelul anului 2014- înmatriculați la universitățile private 2015, 32,6% dintre universități erau (licență și master) în fiecare dintre private, acestea școlarizând doar țările UE, precum și gradul de 24,1% dintre studenții înmatri- implicare al statului în finanțarea culați39. Totodată, conform datelor acestora, rezultă următoarele date în existente la nivelul anului 2018, procente: având în vedere numărul de studenți

Tabelul 1. Studenți înmatriculați la universități private în statele UE (în procente)40

Nu în ultimul rând, Eva M. de la (1) Deși cele 33 de universități Torre García, cadru didactic la private reprezentau în cursul anului Universidad Autónoma de Madrid 2016-2017 40% din totalul univer- (universitate publică), a analizat sităților (în total, la vremea respec- evoluția eficienței învățământului tivă, funcționau 83 de universități), academic public și privat în Spania acestea au școlarizat doar 14% dintre începând cu anul universitar 2009- studenți. 2010. Concluziile la care a ajuns (2) Chiar dacă în 2009-2010 fle- autoarea sunt următoarele: xibilitatea universităților private a

85 POLIS permis o mai bună gestionare a re- menținerii sau înființării lor. Deși surselor (profesori și studenți înmatri- sunt vizate toate universitățile, culați), precum și o mai mare efi- potrivit autorului, Daniel Sánchez ciență în procesul de predare-învățare Caballero, sub lupă s-ar afla mai ales și cercetare, criza economică gene- universitățile private, considerate rală din 2007-2009 a condus la o răspunzătoare de „convertirea edu- creștere a eficienței, observabilă mai cației superioare într-o afacere de ales la universitățile publice, ajungân- mare rentabilitate”. Noile condiții du-se ca în 2013-2014 nivelul efi- impuse centrelor au în vedere: cienței acestora din urmă să-l depă- 1. existența unei oferte aca- șească pe cel al universităților private. demice ample, centrată pe programe (3) Cu toate că între 2009-2010 de licență și nu pe mastere, mai și 2013-2014 a avut loc o reducere a rentabile (cel puțin 10 specializări la resurselor la universitățile publice, programele de licență, 6 la master și eficiența acestora s-a menținut la 3 la doctorat), toate nivelurile. 2. păstrarea unui echilibru în (4) Creșterea sectorului univer- ceea ce privește școlarizarea după 5 sitar privat nu a determinat și o creș- ani (cel puțin 50% dintre absolvenți tere a competenței ori transparenței în să fie la licență, iar numărul celor educația spaniolă superioară41. înmatriculați la formarea continuă să nu depășească dublul celor de la Învățământul privat încotro? licență) și 3. investirea a cel puțin 5% în În loc de concluzii, voi siste- cercetarea academică. matiza în cele ce urmează tendințele În vederea implementării noilor care se conturează cu privire la cerințe, centrele vor avea la dispoziție învățământul universitar spaniol, mai 5 ani, fie că este vorba despre cele ales după înființarea Ministerului deja existente sau despre înființarea Universităților și numirea lui Manuel unora noi. În caz contrar, centrele își Castells Oliván42 în funcția de vor pierde acreditarea, respectiv nu o ministru în ianuarie 2020. vor primi. Acest nou decret ar urma În 25 noiembrie 2020, elDiario.es să înlocuiască Decretul Regal publica un articol intitulat „Guvernul 420/2015 în vigoare, considerat a fi vrea să retragă statutul de universitate mai permisiv în privința criteriilor, centrelor care nu realizează o cer- ceea ce a determinat critici din partea cetare minimă și nu oferă un mini- rectorilor universităților de stat. mum de programe la licență”. În De menționat este și contextul în acest sens, Ministerul Universităților care apare noul text legislativ. Astfel, urmează să emită un decret care autorul articolului precizează că în actualizează și înăsprește totodată Spania, în ultimii 25 de ani, s-a condițiile pe care universitățile aprobat crearea unei singure trebuie să le îndeplinească în vederea universități publice, în timp ce în

86 30 de ani de învăţământ academic privat în România cazul centrelor private multiplicarea a 6. asigurarea bazei în vederea fost de 5 ori. În plus, la universitățile unei mai mari implicări și co-respon- private numărul celor care au urmat sabilizări a societății în guvernarea cursuri postuniversitare a crescut de universităților etc. la 15% în 2008 la 32% în 2016, în Pe cale de consecință, printre timp ce la licență creșterea este mult noile măsuri s-ar putea regăsi: mai mică, de la 11% la 13%. De (1) rectorii să fie aleși prin asemenea, conform unui studiu sufragiu universal și să aibă un unic realizat de același jurnal, rentabi- mandat de șase ani (fără a exclude litatea medie a universităților private alte forme de alegere)45; este de 9,4%, în unele cazuri ajun- (2) o propunere nouă vizează gându-se până la 50% (studiul s-a întărirea capacității executive a realizat pe 23 de universități). Nu în Consiliului de Administrație, din care ultimul rând, picătura care a umplut ar trebui să facă parte studenții, paharul este aprobarea unui nou personalul administrativ, precum și centru privat la Madrid, deși Consiliul Universităților din regiune profesorii titulari ai universității; nu a fost de acord. Galicia, totodată, (3) o altă recomandare nouă se este pe punctul de a valida prima sa referă la finanțarea universităților universitate privată43. publice, patru principii fiind pilonii Cel mai recent articol pe tema de bază: învățământului universitar în Spania, a. autonomia universitară în publicat de EL PAÍS pe 17 mai 2021, gestionarea resurselor; este realizat de María Luz Martínez b. stabilitatea financiară; Seijo44 și intitulat Principii pentru c. finanțare corespunzătoare ce- noua lege a Universităților. Aici apar rințelor (la momentul actual, în formulate o serie de idei generale: Spania, finanțarea universităților 1. vechea lege nu poate face față publice fiind inferioară celei înre- noilor provocări specifice universită- gistrate în principalele țări europene), ților din Spania secolului XXI; adică echivalentul a 1% din PIB; 2. universitățile publice sunt nu- d. transparența informărilor cleul esențial al sistemului universitar publice cu privire la resursele eco- nomico-financiare ale universită- spaniol; 46 3. noua lege trebuie să se bazeze ților . pe transparența, eficacitatea manage- După cum se poate observa, în mentului și buna guvernare a uni- acest ultim articol se vorbește de versităților; necesitatea unei noi legi organice, 4. obiectivul fundamental să fie autoarea formulând principii ce se asigurarea calității atât în procesul de referă doar la universitățile publice predare-învățare, cât și în activitatea din Spania. Așadar, ideea funda- de cercetare; mentală care se poate desprinde din 5. potențarea autonomiei univer- cele două articole este necesitarea sitare; reformării învățământului universitar

87 POLIS spaniol, fie public ori privat, prin să conducă la creșterea calității adoptarea unor noi reglementări care acestuia.

Note 9 Cf. https://es.wikipedia.org/wiki/ Uni- ersidad_de_Deusto și 1 Cf. https://es.wikipedia.org/wiki/ https://www.deusto.es/cs/Satellite/ Comunidad_aut%C3%B3noma, deusto/es/universidad-deusto/sobre- accesat la 10 mai 2020. de-usto-0/la-institucion?cambioidio- 2 ma=si, accesate la 16 mai 2021. Menționăm că până în prezent există 10 trei ministere cu atribuții în domeniul Cf. https://es.wikipedia.org/wiki/ Isa- educației: Ministerul Educației și bel_Cela%C3%A1, accesat la 20 mai 2021. Pregătirii Profesionale (Ministerio de 11 Educación y Formación Profesional), Cf. Datos y Cifras del Sistema Ministerul Științei și Inovării Universitario Español, Publicación (Ministerio de Ciencia e Innovació) și 2020-2021, disponibil la Ministerul Universităților (Ministerio https://www.universidades.gob.es/stfl de Universidades – înființat prin s/universidades/Estadisticas/ficheros/ Decretul Regal nr. 431/2020). Datos_y_Cifras_2020-21.pdf, p. 9, 3 accesat la 23 mai 2021. http://www.gnac.ro/politici-euro- 12 pene/initiativele-europene/spania/, Cf. Eva M. de la Torre García, accesat la 10 mai 2020. „Universidades públicas y privadas: 4 Cf. Christophe Charle și Jacques evolución de la productividad e Verger, Istoria Universităților, Editura impacto de la crisis”, disponibil la Institutul European, Iași, 2001, p. 9. https://observatoriosociallacaixa.org/- 5 Aceasta se află în Cartea Re- /universidades-publicas-y-privadas, cordurilor, fiind considerată de accesat la 19 martie 2021. Autoarea a UNESCO cea mai veche instituție primit premiul pentru cel mai bun educativă superioară în funcțiune și articol în domeniul educației din astăzi; însă unii specialiști sunt de partea Observatorio Social de „la părere că abia în 1947, sub con- Caixa”. ducerea colonială franceză, s-a trans- 13 Cf. Datos y Cifras del Sistema format într-o universitate în sensul Universitario Español, Publicación adevărat al cuvântului. A se vedea, 2020-2021, disponibil la https://es.wikipedia.org/wiki/Universi https://www.universidades.gob.es/stfl dad_de_Qarawiyyin, accesat la 11 s/universidades/Estadisticas/ficheros/ mai 2021. 6 Datos_y_Cifras_2020-21.pdf, p. 8, Cf. Christophe Charle și Jacques accesat la 23 mai 2021. Verger, op. cit., p. 21. 14 Cf. https://www.languagecourse.net/ 7 Cf. https://ro.qaz.wiki/wiki/Univer- university-guru/ro/universitati--spain, sity_of_Palencia și accesat la 9 mai 2021. https://dees.qaz.wiki/wiki/Universit% 15 Cf. Datos y Cifras del Sistema C3%A4t_Palencia, accesate la 12 mai 2021. Universitario Español, Publicación 8 Cf. https://es.wikipedia.org/wiki/ Uni- 2020-2021, disponibil la versidad_de_Salamanca, accesat la 15 https://www.universidades.gob.es/stfl mai 2021. s/universidades/Estadisticas/ficheros/

88 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Datos_y_Cifras_2020-21.pdf, p. 52 și căreia îi aparține Centrul și să achite p. 77, accesat la 23 mai 2021. suma (foarte mare) stabilită în 16 Pentru detalii, a se consulta siturile vederea eliberării. instituțiilor. 24 Există și domenii în care profesorii 17 Boletín Oficial del Estado. pot preda fără a deține o diplomă de 18 Ley Orgánica 4/2007, de 12 abril, doctor, în aceste cazuri fiind sufi- por la que se modifica la Ley cientă deținerea titlului de licențiat, Orgánica 6/2001, de 21 de arhitect ori inginer. Excepțiile sunt diciembre, de Universidades, stabilite de Consiliul Universităților disponibilă la https://www.boe.es/ (Consejo de Universidades). buscar/doc.php?id=BOE-A-2007- 25 Organismul trebuie să fie înscris în 7786, accesat la 17 aprilie 2021. EQAR (European Quality Assurance Întrucât modificările urmăresc în Register). primul rând armonizarea cu spațiul 26 Real Decreto 420/2015, de 29 de european în materie de educație, nu mayo, de creación, reconocimiento, voi insista asupra acestei legi. autorización y acreditación de 19 Pentru universitățile publice, la universidades y centros univer- articolul 13 se precizează că organele sitarios, disponibil la de conducere sunt colective (Consejo https://www.boe.es/buscar/act.php?id Social, Consejo de Gobierno, =BOE-A-2015-6708, accesat la 30 Claustro Universitario etc.) și martie 2021. unipersonale (Rector, Vicerrectores, 27 Adică Evaluación para el Acceso a la Secretario etc.); pentru universitățile Universidad (sau EBAU: Evaluación private, la articolul 27 se afirmă că del Bachillerato para el Acceso a la doar organele de conducere Universidad). unipersonale trebuie să fie aceleași. 28 Există și categorii de elevi care fac De asemenea, peste tot unde este excepție de la plata taxei, cum ar fi: vorba de alegeri, se subliniază elevii care fac parte din familii nume- necesitatea asigurării unei participări roase, elevii cu dizabilități, elevii care echilibrate între femei și bărbați. au obținut nota 10 pe linie în ultimii 20 Ley Orgánica 6/2001, de 21 de doi ani. diciembre, de Universidades, 29 Cf., http://www.ull.es/admision-be- disponibilă la https://www.boe.es/ cas/ebau/alumnos-procedentes-siste- buscar/act.php?id=BOE-A-2001- mas și https://www.comunidad. 24515, accesat la 15 aprilie 2021. madrid/servicios/educacion/acceso- 21 Consiliu ce reunește reprezentanți ai universidad-bachillerato, accesate la tuturor universităților. 19 aprilie 2021. 22 Este vorba despre ceea ce spaniolii 30 Cf. https://www.emagister.com/ denumesc „venia docendi”. blog/universidades-privadas-pu- 23 Subliniem faptul că și universitățile blicas-espania/, accesat la 20 aprilie publice pot avea afiliate Centre 2021. private; după terminarea studiilor și 31 Juan Carlos Rodríguez, „Las cifras de susținerea examenului final, în la universidad pública y la vederea obținerii diplomei (de licență universidad privada en España: 1983- sau master), absolventul trebuie să 2019”, disponibil la facă o cerere către Universitatea https://www.universidadsi.es/author/j

89 POLIS

uan-carlos-rodriguez/, accesat la 28 40 Cf. Juan Carlos Rodríguez, art. cit., martie 2021. sursa citată. Datele folosite de autor 32 https://www.emagister.com/blog/univ sunt preluate din statisticile Eurostat. ersidades-privadas-publicas-espania/, 41 Cf. Cf. Eva M. de la Torre García, accesat la 20 aprilie 2021. art. cit., sursa citată. 33 Taxa poate fi mai mică sau mai mare, 42 Acesta este profesor de sociologie la în funcție de specializarea urmată; în Universitat Oberta de Catalunya general, la specializările teoretice ta- (UOC, universitate publică, deși xele sunt mai mici față de cele apare în diverse surse ca universitate pratice. privată), din Barcelona, cu cercetări 34 https://gogoespana.com/en/, accesat în domeniul societății informaționale, pe 25 martie 2021. comunicare și globalizare. 35 Cf. Esther Simancas Gonzáles și 43 Daniel Sánchez Caballero, „El Marcial García López,„ História de Gobierno retirará la category de un secuestro: de la Iglesia a la Marca. universidad a los centros que no Evolución histórica de la Universidad cumpla unos mínimos de en España”, în Chasqui. Revista investigación y docencia, disponibil Latinoamericana de Comunicación, la https://www.eldiario.es/, accesat la Nr. 133, diciembre 2016 – marzo 29 martie 2021. 2017, p. 181. 44 María Luz Martínez Seijo este 36 Juan Carlos Rodríguez,, „Las cifras deputată socialistă de Palencia și de la universidad pública y la secretară a Política Social, Educación universidad privada en España: 1983- y Universidades del PSOE. 2019”, disponibil la 45 În Legea Organică din 2001, la https://www.universidadsi.es/author/j articolul 20, se prevedea că Rectorul uan-carlos-rodriguez/, accesat la 23 poate fi ales fie de Senat (Claustro martie 2021. Universitario), fie de comunitatea 37 Ibidem, datele fiind extrase din academică, fără a se preciza numărul statisticile oferite de INE (Instituto mandatelor ori durata acestora Nacional de Estadística) și MEC (acestea fiind stabilite prin (Ministerio de Educacíon). regulamentele specifice fiecărei 38 Ibidem. universități). 39 Cf. Cf. Eva M. de la Torre García, 46 María Luz Martínez Seijo, „Universidades públicas y privadas: „Principios para la nueva ley de evolución de la productividad e universidades”, disponibil la impacto de la crisis”, disponibil la https://elpais.com/educacion/2021- https://observatoriosociallacaixa.org/- 05-17/principios-para-la-nueva-ley- /universidades-publicas-y-privadas, de-universidades.httml, accesat la 18 accesat la 19 martie. aprilie 2021.

DE LA TORRE GARCÍA, Eva M., Bibliografie „Universidades públicas y privadas: evolución de la productividad e CHARLE, Christophe și VERGER, impacto de la crisis”, disponibil la Jacques, Istoria Universităților, https://observatoriosociallacaixa.org. Editura Institutul European, Iași, 2001.

90 30 de ani de învăţământ academic privat în România

MARTÍNEZ SEIJO, María Luz, Ley Orgánica 4/2007, de 12 abril, por la „Principios para la nueva ley de que se modifica la Ley Orgánica universidades”, disponibil la 6/2001, de 21 de diciembre, de https://elpais.com. Universidades, disponibilă la RODRÍGUEZ, Juan Carlos, „Las cifras https://www.boe.es. de la universidad pública y la uni- Real Decreto 420/2015, de 29 de mayo, versidad privada en España: 1983- de creación, reconocimiento, autori- 2019”, disponibil la https://www.univ- zación y acreditación de universidades ersidadsi.es. y centros universitarios, disponibil la SIMANCAS GONZÁLES, Esther și https://www.boe.es. GARCÍA LÓPEZ, Marcial,„ História https://es.wikipedia.org. de un secuestro: de la Iglesia a la https://www.emagister.com. Marca. Evolución histórica de la http://www.gnac.ro. Universidad en España”, în Chasqui. https://gogoespana.com/en/. Revista Latinoamericana de https://www.languagecourse.net. Comunicación, Nr. 133, diciembre https://es.wikipedia.org. 2016 – marzo 2017, pp. 173-190. https://ro.qaz.wiki. Datos y Cifras del Sistema Universitario https://dees.qaz.wiki. Español, Publicación 2020-2021, https://www.deusto.es. disponibil la https://observatoriosociallacaixa.org. https://www.universidades.gob.es. http://www.ull.es. Ley Orgánica 6/2001, de 21 de https://www.comunidad.madrid. diciembre, de Universidades, disponibilă la https://www.boe.es.

91

30 de ani de învăţământ academic privat în România

Învățământul academic privat din Italia

[Brief history of the private education system in Italy]

Sabin DRĂGULIN

Abstract: During this short study we proposed that, by the descriptive method, to make an x-ray of the private university education system in Italy. The approach is part of the need to understand the particularities of this educational system, starting from the following topics: organization, legal interpretations of the state private education, universities and foundations, funding of private higher education by the state, regulation of standard costs of students in state universities, state funding of private higher education.

Keywords: legal framework, legal interpretations, private education, students, university.

Introducere limitele Art. 33 din Legea funda- mentală, în măsura în care sunt Conform istoriei oficiale a învă- compatibile cu acesta. În acest sens, țământului din Peninsulă, prima este necesară o clarificare: Art. 33 (3) normă juridică care a reglementat din Constituție dă dreptul entităților învățământul modern a fost Legea nr. și persoanelor fizice de a înființa 3725 din 13 noiembrie 1859, mai școli și instituții de învățământ fără cunoscută sub numele de „legea ca statul să fie obligat să acorde Casati”1. Sistemul de învățământ subvenții. Ei bine, această regulă a italian a rămas neschimbat până în fost supusă unei derogări iar prin perioada fascistă, când a fost adoptat Legea nr. 1551/1991 s-a acordat Testo Unico sull’istruzione superiore posibilitatea acestui tip de universități (Decretul regal nr. 1592/1933, aflat de a primi o subvenție publică. încă în vigoare). În această ultimă În fine, este interesant de men- lege găsim o deschidere timidă, dar ționat, în contextul legislației privind importantă pentru recunoașterea insti- universitățile nestatale, actul care tuțiilor de învățământ non-statale2. reglementează procedurile legate de O nouă etapă în dezvoltarea dezvoltarea și programarea sistemu- sistemului de învățământ privat a lui universitar, Decretul prezidențial avut loc odată cu intrarea în vigoare a nr. 25 din 27 ianuarie 1998, care a Legii nr. 243/1991. Art. 1 prevede că inclus printre instrumentele de universitățile și institutele nestatale programare ale sistemului universitar, recunoscute legal funcționează în sistemul universitar național precum

93 POLIS

și modalitățile de înființare și închi- B. Universități nestatale promo- dere a universităților private. vate de entități private; Prin urmare, se poate spune că C. Universități telematice5 nesta- universitățile private sunt în acest tale. moment complet integrate în sistemul În categoriile A și B își desfășoară universitar național statal, contri- activitatea 19 universități nestatale buind la oferta de formare la nivelul recunoscute legal, iar în categoria C – învățământului superior. Trebuie să 11 universități libere, telematice, remarcăm și faptul să modalitatea recunoscute legal. În cadrul primelor prin care aceste institute de învăță- două categorii, se găsesc trei care mânt superior au fost reglementate sunt situate în regiuni cu statut permite o serie de avantaje incon- special: testabile și evidente, grație unei 1. Università della Valle d’Aosta majore autonomii datorată propriilor (sedii la Aosta și Saint- Charte universitare (în special în ceea Christophe); ce privește numirea rectorilor, com- ponența și reînnoirea consiliului de 2. Libera Università di Bolzano administrație, valoarea taxelor)3. (sedii la Bolzano, Bressanone, Brunico) – ea are următoarele Organizarea sistemului de departamente: Proiectare și arte, învățământ privat Economie, Educație, Știință și tehnologie, Știința și tehnologia În anul 2020 erau recunoscute în informației; sistemul de învățământ superior ita- 3. Libera Università della Sicilia lian 97 de instituții universitare, dintre Centrale „KORE” di Enna care 67 universități erau de stat. Uni- (sediul la Enna Bassa Facoltà), 4 versitățile nestatale sunt recunoscute care are următoarele departa- legal prin decret ministerial emis de mente: Inginerie și arhitectură, Ministerul Educației, Universităților Științe umane și sociale, Științe și Cercetării și autorizate să utilizeze economice și juridice, Studii titlul de Universitate, Ateneu, clasice, lingvistice și de formare. Politehnică sau instituție de învăță- Există cinci universități private în mânt universitar. În acest caz, care este posibilă studierea medicinii: instituțiile autorizate au dreptul să 1. Università Cattolica del Sacro elibereze documente cu valoare Cuore (cu sedii la Milano, Brescia, juridică pentru calificările academice Cremona, Piacenza, Roma. În specifice sistemului universitar. orașul etern, întreaga activitate se realizează în colaborare cu cele- Universitățile nestatale bra policlinică Agostino Gemelli). Universitățile sunt împărțite în trei Trebuie remarcat faptul că această categorii: universitate are o ofertă educa- A. Universități nestatale promo- țională foarte largă, doar că stu- vate de organisme publice; diul medicinii se limitează la

94 30 de ani de învăţământ academic privat în România

sediul din Roma. Pe lângă 4. Università degli Studi Interna- Medicină și Chirurgie, Cattolica zionali di Roma – este alcătuită include și 11 departamente6 din 3 facultăți: Interpretare și tra- răspândite în marile orașe ale ducere, Științe politice și Italiei. De asemenea, are în Economie. subordine și 6 licee7. 5. Università degli Studi Link 2. Università Vita-Salute San Campus University, cu sediul la Raffaele (cu sedii Milano, Cesano Roma, care este organizată în Maderno). patru specializări: Economia, 3. Saint Camillus International Lege, Comunicare, Studii Inter- University of Health Sciences naționale. (sediu unic la Roma). 6. Università Europea di Roma este 4. Humanitas University (cu sedii la o instituție de învățământ supe- Pieve Emanuele, Bergamo, rior care are un singur departa- Rozzano). ment de Științe umane. 5. Università Campus Bio-Medico II. La Milano (sediu unic la Roma). În afară de Università Cattolica În marile orașe, sunt următoarele del Sacro Cuore, mai există două universități private: universități importante, dintre care I. La Roma una este considerată, conform sta- 1. Libera Università Internazionale tisticilor internaționale, ca un adevă- degli Studi Sociali „Guido Carli” rat centru italian de excelență: (LUISS), care are 5 sedii în inte- 1. Libera università di lingue e riorul orașului și este organizată comunicazione IULM, organi- în 4 departamente: Economie și zată în 3 facultăți (Artă, turism și finanțe, Drept, Afaceri și mana- piețe; Comunicare, relații publice gement, Științe politice. și publicitate; Interpretare, tradu- 2. Libera Università Maria cere, studii lingvistice și cultu- Santissima Assunta (LUMSA) cu rale) și 8 departamente (Afaceri, sediul la Roma, Palermo, Taranto drept, economie și consum; și Gubbioeste, organizată în 3 departamente: Drept, economie, Comunicare, arte și mass-media; politică și limbi moderne (Roma); Studii umaniste); Drept (Palermo) și Științe umane 2. Università commerciale Luigi (Roma). Are și două școli spe- Bocconi – una dintre cele mai ciale8 și o școală de jurnalism. bune instituții de învățământ 3. SSML Grigore al VII-lea, cu superior europene, organizată în sediu la Roma. Universitatea 8 departamente (Contabilitate, organizează cursuri de licență Economie, Finanţe, Management pentru traduceri specializate cu și tehnologie, Marketing, Științe caracter profesionist. Are în sub- decizionale, Științe sociale și ordine un liceu în domeniul politice și Studii juridice). medierii și interpretării9. III. La Napoli

95 POLIS

Există Suor Orsola Benincasa 5. Istituto Universitario Salesiano di (care are sedii la Napoli, Pomigliano Venezia IUSVE – are sedii la d’Arco și Salerno) și este alcătuită Veneția (Mestre) și Verona, și se din trei facultăți: Drept, Literatură și compune din trei departamente: Științe ale educației. Comunicare (Mestre și Verona), IV. La Torino Pedagogia (Mestre) și Psihologia Sunt trei universități private pe (Mestre)13. teritoriul său plus una în Langhe (o Universitățile telematice, numite zonă situată de fapt în provincia în general și „universități online”, Cuneo care nu este foarte departe de sunt instituții de învățământ superior Torino): în care lecțiile nu sunt ținute față în 1. Istituto d’Arte Applicata e față într-o sală de clasă, ci pregătite Design IAAD, care este alcătuită de profesor mai întâi și, ulterior, din 6 departamente (Communica- prezentate prin intermediul interne- tion design, Innovation design, tului. De-a lungul timpului, multe Interior design, Product design, universități telematice au ajuns să Textile and Fashion design, 10 prezinte o ofertă educațională mixtă: Transportation design ); online și în mod clasic, cu studenții în 2. ESCP Europe, specializată în sălile de curs. Două dintre cel mai Management11; importante universități din această 3. Università degli Studi di Scienze categorie sunt dotate cu adevărate Gastronomiche (cu sedii la Bra și Colorno). campusuri universitare pe model Alte universități private italiene nord-american, cum ar fi Universitatea situate în alte orașe sunt: Niccolò Cusano și Universitatea 1. Libera Università Mediterranea E-Campus. LUM „Giuseppe Degennaro” (cu Iată care sunt principalele univer- sediu unic la Bari); sități telematice italiene: 2. Libera Università Mediterranea 1. Università telematica e-Campus „Jean Monnet” (cu sediu unic la (cu sedii la Novedrate, Roma, Casamassima, Bari) se compune Messina); din două facultăți: Economie și 2. Università telematica „Guglielmo Drept12; Marconi” (cu sedii la Roma, 3. Università per stranieri „Dante Milano, Firenze, Napoli, Reggio Alighieri” di Reggio Calabria (cu Calabria, Palermo, Cento, Trani, sediu unic la Reggio Calabria); Casarza Ligure, Selargius); 4. Università Carlo Cattaneo LIUC 3. Università degli Studi „Niccolò (fostul Libero istituto univer- Cusano” (cu sediu unic la sitario „Carlo Cattaneo” – Roma); LIUC), cu sediul la Castellanza 4. Università telematica interna- (Varese), este articulată într-un zionale „UniNettuno” (cu sedii la departament unic (Manage- Roma, Torino, Viareggio); mentul integrat al afacerii);

96 30 de ani de învăţământ academic privat în România

5. Università telematica „Pegaso” cunoscute de Minister ca fiind com- (cu sediu unic la Napoli); plet autonome și cu statut universitar, 6. Università telematica „San care funcționează precum colegii de Raffaele” (cu sediu unic la Roma); excelență pentru studenți și / sau 7. Università telematica pentru specializare postuniversitară. UNITELMA Sapienza (cu sedii Acestea sunt: la Roma, Palermo); 1. Scuola normale superiore di Pisa; 8. Università telematica Universitas 2. Scuola superiore di studi Mercatorum (cu sedii la Roma, universitari e di perfezionamento Milano, Napoli); Sant’Anna (SSSUP) di Pisa; 9. Università telematica „Leonardo 3. Istituto universitario di studi da Vinci” (cu sedii la Torrevecchia superiori (IUSS) di Pavia. Teatina); Unele licee nu sunt recunoscute 10. Università telematica Giustino de Minister ca fiind autonome Fortunato (sediu unic la deoarece depind din punct de vedere Benevento); juridic de universitățile respective, 11. Università telematica „Italian deoarece nu au un statut propriu15. University Line” (sediu unic la Institute de formare doctorală Firenze14). superioară sunt: În afară de aceste universități, mai 1. Gran Sasso Science Institute activează: (GSSI) dell’Aquila; 2. Istituto di studi avanzati Institute superioare pentru (Istituzioni, mercati, tecnologie industriile artistice Alti studi, o IMT) di Lucca; Acestea sunt structuri publice la 3. Scuola internazionale superiore nivel universitar, înființate de di studi avanzati (SISSA) di Ministerul Educației, Universităților Trieste16. și Cercetării al căror acces este limitat după o selecție strictă. Acestea Interpretări juridice ale propun o ofertă educațională și di- statutului învățământului privat dactică în domeniul proiectării și comunicării, eliberând ulterior califi- Există două puncte de vedere cu cări de diplomă academică echiva- privire la natura juridică a univer- lente diplomelor de gradul I (licență) sităților nestatale. și II (master). Sunt 4 asemenea insti- 1. Conform unei prime orientări, tute, cu sedii în următoarele orașe: aceste instituții se încadrează în Faenza; Florența; Roma, Pescara, categoria organismelor publice ne- Pordenone; Urbino. economice. Curtea de Casație, cu sentința nr. 5054/2004, a stabilit Liceele competența judecătorului în plan În Italia, sunt 3 licee și 4 institute administrativ cu privire la acceptarea superioare de formare doctorală, re- unei cereri care vizează recunoașterea

97 POLIS unui raport de muncă cu caracter statele, să acorde deplină transparență permanent în cazul gradului uni- a propriilor decizii20. versitar de lector, iar universitatea Pentru a răspunde demersurilor (chiar dacă nu este de stat) are natura juridice care au fost inițiate de repre- unei persoane juridice publice întru- zentanții universităților private, cât are un scop public, este supusă pentru a clarifica această temă a fost controlului instituțiilor specializate emisă de către Consiliul de Stat ale statului care recunoaște certifi- Hotărârea nr. 3043/201621. Aceasta catele emise de aceasta și compe- s-a bazat pe decizia Tribunalului tențele disciplinare, ceea ce acordă Administrativ Regional22 care a valoare juridică pentru calificări. acceptat apelul universităților private, Instanța a reiterat natura organisme- conform filosofiei dreptului comu- lor publice neeconomice ale univer- nitar, care preferă să încadreze con- sităților non-statale și, ca atare, le-a ceptul de organism public într-o inclus în noțiunea de „parte con- formă dinamică. În formularea deci- tractantă a administrației”, fiind ziei, Consiliul de Stat a susținut că obligate astfel să respecte codul „atunci când vine vorba de lansarea achizițiilor publice17. unei investigații cu privire la 2. A doua orientare, deși recu- aplicabilitatea unui cadru de regle- noaște existența profilurilor în disci- mentare național (ca în prezentul caz, plina lor de reglementare, califică referitor la aplicarea Decretului așa-numitele universități libere ca legislativ nr. 33 din 2013 la uni- subiecte de drept privat18. Există mai versitățile nestatale), nu poate fi multe argumente care stau la baza separat de o abordare care privile- poziției menționate anterior. În primul giază noțiunea «statică» de admi- rând, Art. 33 din Constituție19 admite nistrație publică sau acea abordare în mod expres că învățământul formalistă (regăsită în acea parte a universitar poate fi înființat și de jurisprudenței pentru care a fost subiecți privați; în al doilea rând, Art. declarat prin prezenta să adere) care, 4 prevede în mod expres că nu poate fi pentru cazul de față, pleacă de la creat un nou organism public decât Constituție (art. 33) și art. 4 din prin lege și că voința legislativă în Legea nr. 70 din 1975, care afirmă în această materie are o valoare univocă. mod clar că [...] «nu poate fi înființat Ca o abordare subsecventă a argu- sau recunoscut un nou organism mentațiilor anterioare, rezultă că public decât prin lege»”. Astfel, universitățile private nu ar trebui să pronunțându-se, instanța de fond a aibă calitatea de a elibera documente susținut, prin urmare, că dacă statutul care să ateste în mod legal calificări organismului public nu este atribuit recunoscute de lege, în condițiile în de lege, acesta trebuie cel puțin să care nu sunt obligate în mod explicit poată fi dedus dintr-un cadru de re- de acesta și ca urmare nu sunt glementare clar și lipsit de ambi- obligate, la fel cum sunt universitățile guități.

98 30 de ani de învăţământ academic privat în România

În acest sens, Consiliul de stat, unei tendințe venită din interiorul pornind de la un concept dinamic de sistemului de învățământ italian care, administrație publică, a susținut că în anii ’90 ai secolului trecut, a universitățile nestatale sunt recu- condus în special în sectorul non- noscute ca având libertate de predare profit la transformarea multor în conformitate cu Art. 33 din organisme publice neeconomice în Constituție, beneficiind de auto- fundații supuse unor regimuri nomie, și sunt supuse doar legilor specifice, reglementate de Codul statului privind învățământul univer- civil, în domeniul inițiativelor non- sitar, în scopul acordării calificărilor profit, cum ar fi în cazul asistenței cu valoare legală. Legile privind publice și al instituțiilor de caritate25. transparența nu pot fi incluse printre Pentru aceste inițiative, fundația a legile la care este supusă universi- reprezentat, datorită naturii sale, tatea nestatală, deoarece aceasta nu figura juridică cea mai potrivită este o expresie a unui principiu gene- pentru reducerea sferei publice în ral care se referă în mod specific la sectoarele neeconomice. Pe lângă disciplinele universitare, iar această vocația sa naturală de a urmări sco- disciplină prevede un control public puri non-profit exista și avantajul de și privat care este în contrast cu a constitui un instrument de priva- principiul constituțional al libertății tizare eficient și substanțial, spre de inițiativă al persoanelor din sec- deosebire de ceea ce poate fi spus torul didactic. De fapt, decretul despre privatizările efectuate prin privind transparența vizează asigu- transformarea într-o societate pe rarea unei nevoi generale de transpa- acțiuni. rență și publicitate a organismului De fapt, doar în primul caz noul public și nu a calității învățământului subiect, odată transformat, pierde de universitar23. fapt toate legăturile cu administrația publică preexistentă, în timp ce în al Universități și fundații doilea caz rămâne posibilitatea ca însuși capitalul companiei să nu fie Trebuie să luăm în discuție le- apt de privatizare, determinând o gislația specifică privind transfor- natură juridică formal privată, dar marea universităților publice în substanțial cu participare publică. fundații de drept privat, așa cum este Prin urmare, acestea sunt motivele reglementată de Art. 16 din Decretul pentru care recurgerea la instituția Lege 25 iunie 2008, urmărind fundației a fost din ce în ce mai procedurile de transformare, natura frecventă în legile privind privati- juridică a subiectului care rezultă din zarea, cum ar fi cazurile de priva- transformare și regimul administrativ tizare care implică instituții cultu- în care aceasta este destinată rale26. utilizării24. Nevoia de reglementare a Prin Decretul Prezidențial nr. 254 dus la apariția Art. 16, care a răspuns din 24 mai 2011, criteriul speciali-

99 POLIS zării organizaționale a fost aplicat și cipare și de contribuție la activitatea instituțiilor universitare. În virtutea fundației27. Organele fundației au fost acestui fapt, este posibil ca și o reglementate astfel: președinte, entitate juridică de drept public, consiliul de administrație și comisia având capacitate generală de drept de cenzori. La acestea, se adaugă privat, să constituie sau să participe la eventual un comitet științific cu entități juridice specializate pentru a- funcții consultative – dacă prevede și urmări mai bine scopurile și a-și statutul. La fel au fost reglementate și îndeplini sarcinile care necesită va- alte tipuri de organe precum cele riații organizaționale. Aceasta cu legate de achiziționarea de bunuri sau condiția principală să nu existe o servicii, de susținerea activităților de lipsă de corespondență cu scopul predare și cercetare (de la promovare instituțional urmărit de entitate în și sprijin financiar, la crearea de sine. Astfel, a luat ființă și s-a dez- servicii pentru promovarea condi- voltat o nouă formă de fundație, cu țiilor de studiu, la gestionarea structu- caracter special de drept privat, care rilor de construcție a universităților poate fi constituită de „una sau mai etc.). multe universități” cu posibilitatea de Acest model a pus totuși unele a prevedea și participarea altor probleme de aplicare. Prima dintre subiecți publici sau privați, cu scopul acestea se referă la relația dintre desfășurării exclusiv a funcțiilor de autonomia universității și fundație, predare și de cercetare. care se referă atât la configurația con- Legislatorul a avut grijă ca să pre- cretă a fundațiilor, cât și la orga- vadă ca aceste fundații să fie guver- nizarea acestora, precum și la relațiile nate conform legii, iar prevederile funcționale, financiare și de mana- acesteia să se regăsească în propriul gement, stabilite între acestea și statut, care să specifice inclusiv universități. Absolut necesară pare a sarcinile și structurile operaționale. fi existența unei relații între fundații Prin această modalitate s-a impus și universități (definite cu precizie ca procedura de aprobare a universității. „organisme de referință”), astfel încât De asemenea, legiuitorul a avut grijă să se asigure că activitatea lor este să identifice criteriile de participare și întotdeauna și în orice caz supusă aderare la fundațiile în cauză atât a direcției și supravegherii universi- organismelor administrative publice, tăților. De fapt, activitatea fiecărei cât și a subiecților privați, asigurân- fundații, deși poate fi desfășurată în du-se totuși că prezența subiecților mod liber prin utilizarea instrumen- externi trece prin controlul univer- telor private disponibile, trebuie să sității fără a aduce atingere activității fie întotdeauna și, în orice caz, în acesteia. serviciul universităților de referință, Prin urmare, au fost identificate implementând riguros orientările, trei categorii: fondatori, participanți respectând indicațiile și programele și instituționali și participanți simpli, în supunându-se verificărilor necesare. funcție de gradul diferit de parti- Mai mult, disciplina relațiilor finan-

100 30 de ani de învăţământ academic privat în România ciare și de management dintre fun- stat, compatibile cu Art. 16, cu natura dații și universități răspunde aceleiași privată a fundațiilor28. logici după care se conduc acestea În concluzie, aceste fundații ope- din urmă ce trebuie să fie actualizată rează alături de sistemul universitar de la an la an de către consiliul de public, nefiind dezvoltate de legiuitor administrație, să se aprobe un plan pentru a avea un caracter substitut în multianual al activităților fundației, ceea ce privește acest sistem, ci mai precum și „Planul anual de activitate” degrabă ca instrumente reprezenta- elaborat chiar de consiliu și metodele, tive care vizează reducerea cheltu- care urmează să fie stabilite în ielilor, pentru realizarea mai eficientă statutele individuale, pentru verifi- a activităților instrumentale și de carea punerii în aplicare a orientărilor sprijin pentru predare și cercetare, și a îndeplinirii acordurilor stipulate. funcții instituționale care sunt re- În caz contrar, organele de referință zervate universităților. pot proceda la revocarea și înlocuirea simultană a membrilor consiliului de Finanțarea învățământului administrație etc. superior privat de către stat Aceste fundații dețin o autonomie contabilă, organizațională și mana- Pentru a exemplifica procedura gerială, fără ca aceasta să aducă atin- prin care statul italian subvenționează gere sistemului de finanțare publică. învățământul superior privat, voi Controlul asupra gestiunii financiare prezenta Criteriile de alocare pentru este atribuit Curții de Conturi. finanțarea către universități nestatale Ipoteza comisarierii unei fundații nu pentru anul 201829. Conform Legii este exclusă, în cazul în care mi- nr. 243 din 29 iulie 1991, „referitoare nistrul constată încălcări grave ale la universitățile nestatale recunoscute legii referitoare la gestionarea corectă legal și în special la articolul 2 de către organele administrative sau alineatul (1), care prevede că statul reprezentative. Astfel, există posibili- poate acorda contribuții, în limitele tatea numirii unui comisar extraor- stabilite de aceeași lege, universi- dinar și de a continua în termen de tăților nestatale recunoscute legal și șase luni cu numirea de noi directori institutelor superioare care au obținut în conformitate cu prevederile autorizarea eliberării de diplome Actului Constitutiv. În legătură cu universitare cu valoare legală”, a fost personalul administrativ al acestor alocată pentru exercițiul financiar al fundații, aplicarea tratamentului eco- anului universitar 2018-2019 o sumă nomic și juridic în vigoare până la în valoare de 68 202 382 euro. semnarea primului contract colectiv Sumele au fost alocate conform este prevăzută în mod tranzitoriu. În datelor statistice ale anului univer- cele din urmă, în ceea ce privește alte sitar 2017-2018. reglementări aplicabile, se face o La Art. 1 - (Buget general) se referire generală la toate prevederile arată: „Valoarea alocării menționate, în vigoare pentru universitățile de egală cu 68 202 382 €, este alocată

101 POLIS universităților nestatale recunoscute sine. Rambursarea taxelor și contri- legal în temeiul Legii nr. 243 și buțiilor universitare se determină împărțită în conformitate cu criteriile pentru fiecare student scutit în apli- stabilite în articole 2, 3, 4 și 5. carea DPCM 9 aprilie 2001 mențio- Art. 2 - (Taxa de bază) nată în incintă, după cum urmează: Suma de 45 101 529 € este desti- - pentru universitățile care adoptă nată următoarelor intervenții: un sistem de taxe și contribuții defal- a) suma de 33 451 529 € desti- cate pe categorii legate de condiția nată global universităților nestatale economică, se ia în calcul valoarea recunoscute legal deja admise la cota medie a taxelor și contribuțiilor pe de atribuire în 2017, proporțional cu student în curs în exercițiul financiar cota contribuției care le-a fost anterior, redusă cu 20%; această atribuită în 2017 în conformitate cu sumă se calculează comparând veni- art. 2, lit. a) și d) și art. 3 din Decretul tul total din impozite și contribuții cu ministerial nr. 1050 din 29 totalul studenților, net de cei total decembrie 2017; scutiți de plata relativă; b) suma de 1 650 000 € pentru - pentru universitățile care adoptă universitățile nestatale recunoscute un sistem de taxe și contribuții într-o legal, neincluse în litera a), sub singură sumă, se ia în calcul suma rezerva obținerii primei evaluări sau determinată în anul universitar curent acreditări ulterioare înființării pentru fiecare tip de curs la care Universității cu proceduri inițiate de participă studenții scutiți. ANVUR până în octombrie 2018, Art. 3 - (Cota de recompensă) conform criteriilor menționate, pentru Suma de 11 313 000 €, egală cu o sumă respectiv egală cu: aproximativ 20% din resursele dispo- - 1 525 000 euro pentru univer- nibile net din partea alocată interven- sitățile telematice nestatale; țiilor menționate la Art. 60 (1) din - 125 000 euro pentru universi- Decretul-lege 21 iunie 2013... este tățile nestatale non-telematice; destinată în scopuri de recompensă c) 10 000 000 € conform Art. 4 după cum urmează: (2) din Legea nr. 268/02 destinată a) 11 013 000 euro pentru univer- universităților care au primit aceeași sitățile menționate la articolul 2 (a); finanțare în 2017, ca sumă maximă b) 300 000 euro către universi- pentru compensarea veniturilor ratate tățile menționate la articolul 2 (b). din taxele și contribuțiile universitare Împărțirea este organizată pe baza care rezultă din creșterea scutirilor criteriilor și metodelor stabilite în totale recunoscute în anul universitar anexa 1 și pentru procentele indicate 2017/2018, comparativ cu cele acor- mai jos: date în anul universitar 2000/2001 Universitățile menționate la litera sau, în orice caz, compatibil cu dispo- (a): nibilitatea bugetară, datorită sarcinii A) 60% pe baza rezultatelor obți- mai mari rezultate din scutirile în nute în evaluarea calității cercetării;

102 30 de ani de învăţământ academic privat în România

B) 20% pe baza evaluării politicii gică în cadrul planificării universității de recrutare; și să fie conectate la domeniile de C) 20% pe baza rezultatelor legate cercetare, predare și internaționali- de Valorificarea autonomiei respon- zare, de asemenea, cu referire la im- sabile în conformitate cu prevederile pactul asupra sistemului socio-eco- Art. 5 din Decretul ministerial nr. nomic teritorial, precum și destinate 635 din 8 august 2016. acoperirii costurilor aferente func- Universitățile menționate la litera ționării comisiilor pentru calificarea (b): științifică națională. Orice sume A) 80% pe baza rezultatelor obți- neutilizate sunt împărțite conform nute în evaluarea calității cercetării; indicațiilor din Art. 2 (a). B) 20% pe baza evaluării politicii Acest decret a fost trimis Curții de de recrutare. Conturi pentru controlul preventiv al Art. 4 - (Intervenții ale progra- legitimității și către Biroul central mului de licență și pentru studenți) bugetar competent pentru controlul Suma de 11 637 853 euro este preventiv al regularității contabile30. destinată intervențiilor menționate la Numărul total de studenți uni- articolul 60 (1) din Decretul-lege din versitari înscriși în Italia, pentru anul 21 iunie 2013..., în special: 2018-2019, a fost de 1 690 834 din - 8 738 996 € pentru burse post- care 1 495 561 (88,45%) la stat și universitare, din care nu mai mult de 195 273 (11,55%) la privat. Numărul 10% pentru burse de cercetare, con- angajaților în cadrul sistemului uni- form criteriilor stabilite în anexa 2; versitar privat a fost 12 518 cadre - 2 500 000 € pentru fondul pentru didactice (din care 66% având con- sprijinirea tinerilor și pentru a încu- tracte pe termen limitat) și 5.458 raja mobilitatea studenților să fie personal auxiliar31. În cadrul univer- împărțită, așa cum este indicat în sităților de stat erau angajate 85 943 Decretul ministerial nr. 1047 din 29 cadre didactice (din care 23,6% decembrie 2017..., limitat la universi- având contracte pe termen limitat) și tățile menționate la articolul 2 (a); 50 262 personal în servicii auxiliare32. - 398 857 € pentru cota din 2018 Luând în considerare sumele acor- referitoare la Programul universitar date ca subvenție, pe categoriile de trei ani 2016-2018, în confor- exprimate în lege, rezultă că pentru mitate cu prevederile Decretului 195 273 de studenți înscriși în siste- ministerial nr. 635/2016. mul de învățământ privat din Italia, a Art. 5 - (Intervenții suplimentare) fost acordată suma de 68 202 382 Suma de 150 000 euro este rezer- euro, rezultând, cu rotunjire 350 de vată pentru intervenții extraordinare euro/student. în urma unei cereri trimise mi- În cadrul învățământului de stat, nistrului, exclusiv electronic până la pentru anul universitar analizat an- 15 iunie 2018. Aceste intervenții terior, costurile variază în funcție de trebuie să își asume o valoare strate- universitate33, de la 4 966, la

103 POLIS

Universitatea din Macerata, la 9 059 pamentului didactic standard ia în la Universitatea din Camerino, ajun- considerare nivelul de salarizare al gând la 8 037 678 109 de euro pe an. profesorului universitar. La determi- Costul standard mediu național este narea dotării didactice, se utilizează de 6 670 de euro. La această sumă se numărul standard de studenți din adaugă o taxă pe care universitățile o clasele domeniilor de sănătate medi- percep, ce are o valoare variabilă cală, științifică, tehnologică și so- între 800 și 1000 de euro. cială, valoarea cuprinsă între 60% și 100% din numărul de referință Costurile standard ale studen- prevăzut în acreditare, însă ia în ților universităților de stat în considerare costurile fixe ale predării perioada 2018-2020 necesare pentru acreditare; b) criteriul costului predării sub Conform legilor în vigoare34, contract: se referă la numărul total de „costul standard pe student al univer- ore de predare suplimentară stabilite sităților de stat înseamnă costul de într-o sumă egală cu 30 % din totalul referință atribuit studentului înscris orelor de predare standard prevăzute pe durata normală a cursurilor de la litera a), parametrizate la valoarea studiu, luând în considerare tipul medie de 120 de ore pentru profesori cursului, dimensiunea universității și și 60 de ore pentru cercetători; diferitele contexte economice, teri- c) criteriul costului personalului toriale și infrastructurale în care insti- tehnico-administrativ: o dotare stan- tuția de învățământ superior func- dard egală cu o unitate de personal ționează. În aplicarea prevederilor este alocată fiecărui cadru didactic articolului 5, paragraful 4, litera f), rezultat din criteriul menționat la din legea nr. 240, costul standard pe litera a) și, în plus, o serie de figuri de student constituie un parametru de suport tehnic parametrizate la acele referință pentru distribuirea anuală a solicitări în cele din urmă de acre- unui procent din fondul de finanțare ditare a programelor de diplomă și a obișnuit (FFO), așa cum este indicat unui număr de colaboratori și experți în acest articol; lingvistici egali cu cei în serviciu la (2) determinarea și actualizarea universitate; posibilă a modelului standard de d) criteriul costurilor de operare și calcul al costurilor universității sunt de gestionare a structurilor de pre- definite pe baza următoarelor criterii dare, cercetare și servicii din dife- și a raporturilor de cost aferente: ritele domenii disciplinare: costul a) criteriul costului personalului este estimat pe baza tarifelor medii didactic: standardele didactice prevă- înregistrate din situațiile financiare zute pentru acreditarea inițială a ale universității, luând în considerare cursurilor de studiu sunt utilizate ca și costurile fixe ale universitatea indici de cost și ca și cost mediu de neangajată numărul membrilor”; referință, la care parametrizarea echi- Art. 3 - Indici de cost

104 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Criteriul de cost al predării con- merele de referință ale claselor rela- tractuale, referitor la orele de predare tive. Fiecărei unități de personal i se suplimentară, egal cu 30% din totalul atribuie un cost mediu egal cu 10% orelor de predare standard atribuite din costul mediu de sistem al predării menționate la litera a), gradului de sistem universitar; corespunzând respectiv la 120 de ore - numărul de colaboratori tem- pentru profesori și 60 de ore pentru porari și permanenți și experți lin- cercetători. Orele de predare supli- gvistici: un cost mediu de 23 000 de mentară sub contract sunt parame- euro este atribuit fiecărei unități de trizate în raport cu un cost orar de personal în serviciu, în conformitate referință uniform la nivel național cu Acordul colectiv național de stabilit pentru perioada de trei ani muncă pentru sectorul educației și 2018-2020 în 100,00 euro brut/ cercetării35. angajat, egal cu un cost orar standard În anul academic 2014-2015, con- de 132,7 euro, incluzându-se și taxele form datelor statistice oferite de impuse de Universitate; Institutul Național de Statistică Criteriul costului personalului Italian, au fost înscrişi la cursurile tehnico-administrativ, stabilit la universitare aproape 1 700 000 de 37,5% din costul mediu al sistemului studenți, care este un număr un pic universitar al gradului de profesor, mai mare față de cel declarat de înmulțit cu activitatea didactică; MIUR, care este de 1 652 592. Criteriul de cost legat de cifrele de Diferența rezidă din faptul că MIUR sprijin: a folosit datele celor care rezultă - numărul de figuri de speciali- înscriși până la data de 31 iulie 2015, tate necesare pentru acreditarea cur- în timp ce ISTAT a luat în consi- surilor de studii în conformitate cu derare numărul total de studenți Decretul ministerial nr. 987/2016 în înscriși în anul academic 2014-2015. clasele de masterat cu ciclu unic de Din datele colectate rezultă că în științe ale educației primare și con- cadrul Universităților de stat numărul servarea și restaurarea patrimoniului de înscriși este de 90,7% dintre stu- cultural, în număr de 5 pe curs în denți: 86% (1 460 000, aproximativ) raport cu numerele de referință ale sunt înscriși la o universitate tradi- claselor relative. Fiecărei unități de țională și 4,8 la sută (81 900 studenți) personal i se atribuie un cost mediu la o politehnică. Restul de 9,3 % din egal cu 10% din costul mediu de cerere este satisfăcut de universități sistem al unui profesor universitar; nestatale, din care 5,8 % de formele - numărul tutorilor pentru cur- tradiționale și 3,4 % sunt înscriși la surile de studii la distanță menționate universități telematice36. în Decretul ministerial nr. 987/2016, Conform analizelor realizate de în număr de 3 pe clasă de grad, 2 pe experții în demografie de la ISTAT s- clasă de master și 5 pe clasă de au conturat patru tipuri de studenți în master cu ciclu unic în raport cu nu- funcție de tipul de universitate la care

105 POLIS sunt înscriși. Studenții de la Concluzii Politehnică sunt în mod covârșitor tineri (doar 2,4 % au peste 34 de ani) Sistemul de învățământ din Italia și nu sunt angrenați pe piața forței de în general și cel al învățământului muncă (doar 11,5 % aveau o formă superior în particular, sunt fondate în de contract de muncă), iar pentru cei baza principiilor care rezidă din Art. de la universitățile tradiționale, pon- 3 din Constituție, care specifică: „E derea acestora este de 19%. Mulți obligația Republicii să înlăture obsta- studenți politehniști provin frecvent colele de ordin economic și social, din familii care au o educație univer- care, limitând în fapt libertatea și sitară. Utilizatorii universităților egalitatea cetățenilor, împiedică de- telematice sunt alcătuite din studenți plina dezvoltare a persoanei umane și maturi cu rate mai mari de ocupare participarea efectivă a tuturor mun- chiar și la aceeași vârstă cu ceilalți citorilor la organizarea politică, eco- studenți de la stat (47,9% dintre cei nomică și socială a Țării”38. Lui i se înscriși au peste 34 de ani și apro- adaugă Art. 33. În concordanță cu ximativ 65% au demonstrat că au principiile care rezultă din aceste arti- contracte de muncă. Această dife- cole, legile statului permit organi- rență poate fi atribuită faptului că zarea învățământului superior privat, studenții universităților telematice, dar într-un mod etatist, în baza care urmează cursuri de la distanță, controlului realizat atât de MIUR (în își pot concilia mai ușor studiile cu domeniul didactic și de organizare propria activitate de lucru). internă), cât și de Curtea de Conturi Venitul poate fi asociat cu ocu- în domeniul economic. parea forței de muncă: studenții Dacă analizăm datele statistice universităților online au un venit pentru anul universitar 2018-2019, mediu de 24 300 euro în 2013, care putem identifica următoarele ele- devine mediu-mare (peste 34 000 mente: costul real pe student variază euro) dacă luăm în considerare per- între un minim de 7 470 și 7 670 de soanele cu vârsta peste 49 de ani. euro. În funcție de cele două valori, Studenții universităților private (ne- procentul de acoperire a costurile de statale și online) sunt cu precădere către stat sunt între aproximativ 89% tineri, care depind încă de sursele de - 87%. finanțare ale familiilor. Ei provin, în Pentru a respecta Art. 3 din mare măsură, din familii educate, Constituție, statul italian asigură înstărite (venitul mediu anual al instituțiilor de învățământ superior părinților este de aproape 45 000/pe privat o subvenție medie de 350 cap de locuitor) și preferă cu euro/student, ceea ce reprezintă apro- precădere parcurgerea cursurilor de ximativ 5% din sumele acordate formare37. pentru studenții din universitățile de stat. Această finanțare se realizează în condițiile în care instituțiilor de

106 30 de ani de învăţământ academic privat în România

învățământ superior privat le este re- 90% din numărul de studenți înscriși cunoscut caracterul public al activi- se regăsesc în cadrul universităților tății. de stat și aproximativ 10% la cele Datorită acestei filozofii de alo- private. care a resurselor publice, aproximativ

Note Milano; Literatură și filosofie (1924) – Milano, Brescia; Psihologie (1999) 1 A preluat numele de la ministrul – Milano, Brescia; Științe agricole, educației Gabrio Francesco Casati, alimentare și mediul înconjurător care a înlocuit legile emise în 1848 (1951) – Piacenza-Cremona; Științe și 1857. Noua lege a reformat orga- bancare, financiare și asigurări nic întregul sistem școlar, de la ad- (1990) – Milano; Științe ale edu- ministrație la materia de învățământ, cației (1936) – Milano, Brescia, confirmând voința statului de a-și Piacenza; Științe lingvistice și lite- asuma dreptul și datoria de a raturi străine (1991) – Milano, interveni în probleme școlare alături Brescia; Științe matematice, fizice și și în locul Bisericii Catolice care naturale (1968) – Brescia; Științe timp de secole a fost singura ce s-a politice și sociale (1931) – Milano, ocupat de educație, introducând Brescia. 7 școala obligatorie în regat. Liceele sunt: ASAG – Liceul de 2 Elisabetta De Felice, Governo, psihologie Agostino Gemelli (2001); Strutture e trasformazioni nel sistema ASERI – Liceul de Economie și Universitario, teză de doctorat, Relații Internaționale (1995); ALMED Università di Bologna, 2004, dispo- – Liceu în mass-media, comunicare nibilă la http://amsdottorato.unibo.it/ și divertisment (2002); ALTIS – 6684/1/De_Felice_Elisabetta_tesi.pd Liceu de afaceri și societate (2005) f, (accesat la 25.05.2021). la Milano; ASA – Liceul pentru 3 Pentru o abordare mai largă a mediu (2008) – Brescia; SMEA – subiectului recomand M. Dugato, G. Liceu în economie agroalimentară Piperata, Università degli studi , în (1984) – Cremona. 8 Enciclopedia Giuridica, Treccani, Școala de specializare pentru Roma, 2007. profesiile juridice (Roma și Palermo) 4 În literatura de specialitate din Italia și Școala de specializare în psiho- în afară de formula universități priva- terapie (Roma). 9 te se mai folosesc și expresiile univer- Nu este recunoscută de Ministero sități nestatale și universități libere. dell’Università e della Ricerca 5 Este o instituție de învățământ su- (MIUR). 10 perior la nivel universitar care oferă Ibidem. 11 cursuri de la distanță, în principal Ibidem. 12 prin utilizarea tehnologiilor de Ibidem. 13 comunicare. Ibidem. 14 6 Iată care sunt acestea: Economie Vezi Veronica Adriani, Università (din 1947) – Milano, Roma; private italiane: quali sono e cosa si Economie și drept (2000) – studia, 3 ianuarie 2020, Piacenza-Cremona; Drept (1924) – https://www.studenti.it/universita-pri-

107 POLIS

vate-italiane.html, (accesat 28.05. examen de Stat pentru admiterea în 2021) și https://www.studentiefutu- școlile de diferite categorii și grade ro.it/ userdata/document/orientamen- sau la absolvirea acestora, precum și to/Universita-non-statali-Studenti& obținerea calificării profesionale. Futuro.pdf, (accesat 17.05.2021) . Instituțiile de înaltă cultură, univer- 15 Acestea sunt: sități și academii, au dreptul de a-și 1. Collegio superiore dell’università stabili regulamentele autonome, în di Bologna; limitele stabilite de legile de Stat, 2. Scuola superiore di Catania; https://constitutii.files.wordpress.co 3. Istituto superiore universitario di m/2013/01/costituzioneitaliana- formazione interdisciplinare di Lecce; rumeno.pdf., (accesat 29.05.2021). 4. Scuola Galileiana di Studi 20 Vezi deciziile Consiglio di Stato, Superiori di Padova; sez. VI, n. 2660/15 la cererile for- 5. Collegio europeo di Parma; mulate de două universități private: 6. Scuola superiore per Mediatori all’Università Commerciale „Luigi Linguistici di Reggio Calabria; Bocconi” di Milano, all’Università 7. Scuola superiore Santa Chiara Cattolica del Sacro Cuore e allo dell’Università di Siena; IULM, care au creat un precedent în 8. Scuola di studi superiori materia juridică. dell’Università degli Studi di Torino; 21 În sistemul juridic italian, instituția 9. Scuola superiore dell’Università are un rol constituțional. Instituirea di Udine. sa a fost prevăzută de articolul 100 16 Ibidem. din Constituție, care îl plasează printre 17 Este vorba de decizia TAR organele auxiliare ale Guvernului. În Lombardia, sez. IV,nr. 2158 din 6 caliatate de organ judiciar este, de septembrie 2011. asemenea, cel mai înalt grad de 18 A se vedea deciziile Consiglio di justiție cu caracter administrativ. Stato, sez. VI, n. 2660/15; TAR Sediul său este Palazzo Spada, la Lazio, sez, II, n. 3971/2013 e sez. III Roma. n. 351/2005; Cassazione Civile, Sez. 22 Este vorba de aceeași decizie a TAR Lavoro, n. 13129/1999. Lombardia, din 6 septembrie 2011. 19 Constituția Italiei, Art. 33. 23 Anna Corrado, „Il confine del „Republica stabilește normele gene- concetto di ente pubblico muta in rale privind instrucția și instituie base all’istituto”, în Guida al Diritto, școli de stat de toate categoriile și nr. 38 din 17 septembrie 2016, p. gradele. Instituțiile de stat și per- 101. soanele particulare au dreptul de a 24 C. Finocchietti (ed.), „La governan- crea școli și instituții de educație, ce delle università. Italia, Francia, fără obligații din partea Statului. Germania, Inghilterra, Spagna”, Legea, la stabilirea drepturilor și Universitas Quaderni 24, octombrie obligațiilor școlilor care nu sunt de 2009, Cimea della Fondazione Rui, stat care solicită echivalarea, trebuie Roma. să le asigure acestora deplina li- 25 U. de Siervo, „Le istituzioni bertate, iar elevii lor un tratament pubbliche di assistenza e bene- școlar echivalent cu cel al elevilor ficenza”, în V. Cerulli Irelli e G. din școlile de stat. Este prevăzut un Morbidelli (ediție îngrijită de), Ente

108 30 de ani de învăţământ academic privat în România

pubblico ed enti pubblici, Torino, „Reguli privind organizarea univer- 1994, p. 223. sităților, personalul academic și 26 A. di Majo, „Le neo-fondazioni della recrutarea, precum și delegarea către lirica: un passo avanti e due guvern pentru a încuraja calitatea și indietro”, în Corr. Giur., 1997, p. eficiența sistemului universitar”, în 114 și următoarele. special articolul 5: A. c. 1, lit. a) și c. 27 Elisabetta De Felice, op.cit., p.106. 3, litera a), care prevede „introdu- 28 Ibidem, p.112. cerea unui sistem de acreditare ... 29 https://www.miur.gov.it/web/guest/- pentru cursurile de studii univer- /criteri-di-riparto-dei-finanziamenti- sitare”; B. c. 1, lit. b) și c. 4, lit. f), alle-universita-non-statali-per-l-an- care prevede „introducerea costului no-2018, (accesat 27.05.2020). unitar standard al instruirii pe 30 Ibidem. student în curs”; Decretul nr.19 din 31 http://ustat.miur.it/dati/didattica/itali 27 ianuarie 2012, adoptat în a/atenei-non-statali, (accesat 28.05. implementarea a ceea ce este indicat 2021). la punctul A) menționat anterior; 32 http://ustat.miur.it/dati/didattica/itali Decretul ministerial nr. 635 din 8 a/atenei-statali, (accesat 29.05.2021). august 2016, referitor la orientările 33 https://www.miur.gov.it/documents/ generale ale programului universitar 20182/1161169/Tabella+1+-+Cos- de trei ani 2016-2018; Decretul to+standard+per+studente+in+corso ministerial nr. 987 din 12 decembrie +anno+2019.pdf/feefd154-b7e7-4b- 2016, care a definit indicatorii pentru 4e-14aa- acreditarea inițială și periodică a 1f7413261a9a?version=1.0&t=1563 campusurilor și cursurilor univer- 531648232, (accesat 29.05.2021). sitare; Art. 12 din D.L. 20 iunie 34 Legea nr. 168 din 9 mai 1989 și 2017, nr. 91, convertit cu modificări modificările ulterioare; Legea nr. 85 prin lege 3 august 2017, nr. 123, care din 16 mai 2008, Legea nr. 121 din a reglementat cel mai recent costul 14 iulie referitoare la înființarea standard pe student la care se face Ministerului Educației, Universităților referire la articolul 5, paragraful 4, și Cercetării; Decretul ministerial nr. litera f), din legea nr. 240. 270 din 22 octombrie 2004, Regu- 35 https://www.miur.gov.it/web/guest/- lamente care conțin reguli privind /costo-standard-per-studente-in-cor- autonomia didactică a universită- so-2018-2020, (accesat 26.05.2021). ților; Art. 1 din Decretul Lege nr.7 36 Istat, Studenti e bacini universitari, din 31 ianuarie 2005, cu modificări, Roma, 2016, https://www.istat.it/ Legea nr. 43 din 31 martie 2005, it/files/2016/11/Studenti-e-bacini- privind planificarea și evaluarea pe universitari.pdf., (accesat 22 mai trei ani a universităților; Legea nr. 2021), p.23. 240, din 30 decembrie 2010 și 37 Ibidem. modificările ulterioare, care conțin 38 Constituția Italiei, op. cit.

109 POLIS

Bibliografie Spagna”, Universitas Quaderni 24, octombrie 2009, Cimea della Articole și studii: Fondazione Rui, Roma. di Majo, A, „Le neo-fondazioni della Adriani, Veronica, Università private lirica: un passo avanti e due indietro”, italiane: quali sono e cosa si studia, 3 în Corr. Giur., 1997, p. 114. ianuarie 2020. de Siervo, U., „Le istituzioni pubbliche Corrado, Anna, „Il confine del concetto di assistenza e beneficenza”, în V. di ente pubblico muta in base Cerulli Irelli e G. Morbidelli (ed.), all’istituto”, în Guida al Diritto, nr. Ente pubblico ed enti pubblici, 38 din 17 septembrie 2016, p. 101. Torino, 1994, p. 223. De Felice, Elisabetta, Governo, Istat, Studenti e bacini universitari, Strutture e trasformazioni nel sistema Roma, 2016. Universitario, teză de doctorat, Università di Bologna, 2004. Resurse internet Dugato, M., Piperata, G., Università degli studi, în Enciclopedia https://www.studentiefuturo.it Giuridica, Treccani, Roma, 2007. https://www.miur.gov.it Finocchietti, C., (ediție îngrijită de), „La https://constitutii.files.wordpress.com governance delle università. Italia, Francia, Germania, Inghilterra,

110 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Învățământul superior privat din Franța

[Private Higher Education in France]

Cristian BOCANCEA

Abstract: French higher education, with a tradition of nine centuries, stood out in its modern period through a pronounced statism. Although the state has regulated the organization of free (private) universities ever since 1875, shortly after (in 1880) it forbade them from using the name “university” as well as from issuing national diplomas. The institutions of private education were going to be called “superior schools” or “institutes”. Paradoxically, the category of “schools” also comprises approximately 50 of so-called “hautes écoles” or“écoles nationales”, which have either a private or a public regime and form the elite of French education (through extremely selective recruitment and quality of education). Currently, it is rather easy to set up private academic institutions, but they need to undergo a rigorous process of quality assessment and to cooperate with state universities or state higher schools to be able to issue state recognized diplomas. Starting with 2013, the Education Code established the category of “private higher education institutions of general interest (EESPIG), whose diplomas are recognized at a national level and which receive a modest allowance from the state.

Keywords: diplomă națională, haute école, învățământ superior privat, școală superioară, universitate.

Cum am cunoscut lumea mine schimbând cinci trenuri aglo- universitară franceză merate, pe parcursul a șaptezeci de ore chinuitoare, m-am trezit în fața În toamna lui 1990, la început de CROUS (Centre régional des noiembrie, am ajuns la Toulouse, ca œuvres universitaires et scolaires), bursier al statului francez, pentru a un serviciu de asistență pentru stu- studia sistemele locale de putere denții francezi și străini în materie (aflate la începutul descentralizării), de burse, cazare, restaurante studen- în cadrul unui program de DEA țești, asigurări de sănătate, mobi- (diplôme d’études approfondies – litate academică, integrare culturală echivalentul actual al anului al etc. Spre mirarea mea de est-euro- doilea de masterat). Cu uriașul pean, crescut în paradigma lentorii geamantan pe care îl cărasem după aparatului birocratic, am fost preluat

111 POLIS imediat de directoarea instituției, din Toulouse fusese fondată în 1229, apoi de o funcționară care avea „în urmând celei din Paris (1150). Tot așteptare” dosarul meu. Le-am dat restul trebuia descoperit... pașaportul și invitația semnată de Franța fusese mereu pentru mine ministrul de externe, Roland Dumas. (ca pentru mulți alți români, de Am completat rapid niște formulare, altfel) un reper al culturii universale. după care mi s-a dat cheia de la Chiar sub regimul totalitar naționa- camera ce-mi fusese rezervată în list, de care abia scăpasem, ni se Rezidența academică „Arsénal”, pe inoculase respectul pentru civilizația malul fluviului Garonne. Într-un franceză și ni se spusese că, în plic, am primit documentele nece- materie educațională, România mo- sare pentru a merge la Prefectură, dernă preluase multe elemente din unde urma să mi se elibereze Cartea modelul francez (ca să nu mai de sejur (actul de identitate care îmi vorbim de nenumăratele personali- permitea să locuiesc pe teritoriul tăți ale culturii române de dinainte Franței vreme de un an), precum și de comunism, care se formaseră în documentele necesare deschiderii universitățile pariziene). Dar, pe par- unui cont bancar. Alt plic conținea cursul deceniilor postbelice, înglo- bursa pentru luna noiembrie și o bați în sfera de influență sovietică, primă de instalare consistentă. Am încetasem să menținem „alinierea” luat dosarul cu toate documentele și, sistemului nostru academic la cel din cu bagajul după mine, am mers Hexagon: de exemplu, nu aveam câteva sute de metri până la clădirea treptele universitare BAC+2 (cu unde urma să locuiesc. Administra- variantele: DEUG – Diplôme d’étu- torul mi-a explicat pe scurt regulile des universitaires generals; BTS – locului și m-a condus la cameră. Am Brevet de technicien supérieur; DUT examinat rapid incinta: la intrare, o – Diplôme universitaire de techno- chicinetă și un dulap uriaș, cu uși logie; DEUST – Diplôme d’études glisante; după un grilaj de lemn, se universitaires scientifiques et techni- afla camera propriu-zisă, cu un pat, ques), BAC+3 (licența, cu variantele un birou lung, un scaun și un fotoliu; „licence” și „licence profession- de la fereastră, vedeam malul flu- nelle”), BAC+4 (Maîtrise – master, viului și zidurile unei biserici vechi. anul 1) și BAC+5 (anul 2 de master, Nu trecuse decât o oră de când materializat, după caz, în DEA – intrasem în contact cu personalul diplôme d’études approfondies, CROUS și deja mă aflam într-o DESS – diplôme d’études supéri- cameră confortabilă, cu o grămadă eures spécialisées și DI – diplôme de bani în buzunar, dar și cu enorm d’ingénieur). Față de mulțimea de de multe necunoscute. Practic, diplome care stătea în fața absolven- plonjasem într-un sistem universitar tului de liceu posesor de bacalaureat despre care nu aveam multe infor- din Franța, cu durate de formare mații; știam doar că Universitatea adaptate unor ținte profesionale bine

112 30 de ani de învăţământ academic privat în România dozate, în România sfârșitului de eră ratul în științe politice (1997), sub comunistă exista doar licența (cu coordonarea Profesorului Jean-Claude studii de 4 sau 5 ani), după care Lugan, cunoscut sociolog sistemist. urma (pentru foarte puțini „noro- Legăturile mi-au fost consolidate coși”, agreați de Partid) doctoratul prin bursele Programului Tempus, la (echivalentul pentru BAC+8 din Université des Sciences et sistemul francez). Technologies din Lille (1995) și la „Fragmentările” enumerate mai Université Paris-Sud (1997). Nu în sus erau greu de înțeles pentru mine, ultimul rând, am păstrat contactul în primele luni de studenție franțu- instituțional cu Franța universitară zească: cum să te numești „om cu prin apartenența mea la Association studii superioare” având doar o internationale des sociologues de diplomă de BAC+2? Apoi, în baza langue française (AISLF), care are cărui fundament curricular aveai sediul la Toulouse. Toate aceste dreptul să te miști relativ liber între experiențe mi-au lămurit, treptat, specializări, pe măsura trecerii la un complicatul tablou al învățământului nou nivel de școlaritate? Îmi amin- superior francez, despre care am tesc, de exemplu, faptul că în grupa crezut, până prin 1995, că este mea de DEA în științe politice exclusiv „de stat”. aveam puțini colegi care urmaseră La finele anului 1995, după sta- Institutul de Studii Politice (licență giul academic pe care l-am efectuat de 3 ani) și ulterior un an de „maîtrise” la Lille, am participat la reuniunea (eventual în aceeași specializare); în de la Strasbourg a Federației fapt, cei mai mulți dintre ei aveau Europene a Școlilor (FEDE), asociație studii de drept, economie, sociolo- a instituțiilor private de învățământ gie, istorie, filosofie, literatură con- superior la care era afiliată și temporană etc., „bifând” pe parcurs Universitatea „Petre Andrei”. Acolo cel puțin două dintre domeniile am luat cunoștință de mulțimea de enumerate (e adevărat că și eu „școli superioare” care formau spe- făcusem la Universitatea din Iași 4 cialiști în aproape toate domeniile, ani de dublă specializare – filosofie mai puțin (sau foarte rar) în cele și istorie –, înscriindu-mă astfel în „umaniste”. Specificul acelor insti- modelul general al grupei). tuții era dat de faptul că funcționau Nu am reușit (și nici nu mi-am în regim privat, fără imixtiunea propus) să înțeleg pe deplin sistemul statului, dar și fără „confirmarea” academic francez, în anul petrecut la sau susținerea sa de orice fel. Diplo- Toulouse, căci la vârsta aceea aveam mele de comerț, turism, marketing, și alte priorități lumești. Dar, în tehnologii, gestionarea resurselor pofida relativului meu dezinteres umane, comunicații, jurnalism, la față de structura de ansamblu, am care s-au adăugat, în timp, cele de rămas legat mult timp de acel dezvoltare durabilă, securitatea me- sistem, în care am susținut docto- diului, E-Business etc. (în total,

113 POLIS aproximativ 140 de specializări, în în piața muncii, printr-o cooperare cadrul a 12 filiere de excelență) constantă și extinsă cu marile orga- emise de respectivele școli afiliate la nizații profesionale și cu așa-nu- FEDE nu aveau clasicele „antete” mitele „confederații” în care ele erau statale, cu sigla Ministerului Educației, reunite, pe domenii de activitate; chiar dacă ele își aliniaseră riguros acest tip de relații între formatori și școlarizarea la cadrele ECTS angajatori îmi evoca spiritul (Système Européen de Transfert breslelor de odinioară. Prin contrast, et d’Accumulation de Crédits) și la educația superioară din universitățile standardele EEES (Espace Européen de stat părea să se facă în principal de l’Enseignement Supérieur). Cu pentru a perpetua sistemul academic toate acestea, era vorba despre niște cu privilegiile lui societale, fie și cu acte de studii recunoscute și agreate riscul unei defazări față de nevoile de asociațiile profesionale și de reale de profesionalizare. Am plecat angajatorii direcți. Sincer vorbind, în de la Strasbourg cu sentimente cele două zile cât am participat la amestecate: pe de o parte, intuiam reuniunea FEDE, m-am simțit stin- importanța și eficiența programelor gher și lipsit de repere: oamenii cu educaționale universitare mai scurte, care comunicam (eleganți, bine cu finalitate practică imediată; pe de situați în filierele lor profesionale, altă parte, mă simțeam solidar cu eficienți și gata oricând să genereze sistemul academic tradițional, care „afaceri educaționale”) nu semănau dădea diplome certificate / garantate deloc cu cei din casta universitară de stat, după un parcurs educațional franțuzească tradițională, nici chiar de cel puțin trei ani. În acel context, cu cei din România, unde câțiva mi se părea simplu de explicat de ce profesori cu inițiativă capitalistă de instituțiile private se numeau doar la instituțiile de stat fondaseră deja „școli”, în timp ce noi, ceilalți ocu- universități private. Șefii de „școli panți ai spațiului educațional supe- superioare FEDE” (purtând titu- rior, purtam cu mândrie numele de latura de „Președinte”) erau niște „universități”. „afaceriști” în sensul bun al terme- nului, care lucrau într-un mediu Învățământul superior francez concurențial autentic, pentru a da – un complicat sistem de absolvenți de calitate pe piața euro- „școli” și „universități” peană a forței de muncă. Din dialogurile reuniunii FEDE, Sistemul de învățământ superior am înțeles că școlile membre (din din Franța are o lungă, bogată și spațiul occidental) nu se raportau în controversată istorie, care necesită niciun fel la state și la ministerele nu numai o cercetare a evoluției sale educației. Preocuparea lor era aceea instituționale pe parcursul celor de a forma competențe, de a da nouă secole de existență, ci și o ana- absolvenților șansa inserției rapide liză de tip sociologic, aptă să pună în

114 30 de ani de învăţământ academic privat în România lumină caracteristicile sale de „uni- etc., care ar fi trebuit să ducă stin- vers” aparte în cadrul societății fran- dardul progresului științific, al ceze. Prima universitate franceză a raționalismului și laicității. fost fondată la Paris, în jurul anului În 1808, Napoleon reorganizează 1150, prin reunirea școlii teologice învățământul superior în cadrul unor de la Notre-Dame (aflată sub auto- facultăți de drept, medicină, arte, ritate episcopală) cu școlile de logică științe și teologie, reunite într-o și dialectică situate pe colina numită mare „Universitate imperială”. Dar, Montagne Sainte-Geneviève (școli în 1815, restaurația decide scindarea laice, nesubordonate vreunei auto- Universității în 27 de instituții re- rități). În anul 1229 a fost creată gionale. Revenirea pe tron a împă- Universitatea din Toulouse, apoi în ratului a împiedicat aplicarea pla- 1289 Universitatea din Montpellier; nului de descentralizare. Era clar pe parcursul următoarelor trei se- astfel că soarta universităților depin- cole, au apărut multe alte univer- dea de viziunea educațională a celor sități, în marile orașe ale regatului. care dețineau puterea la Paris. Toate aveau o origine „privată” și nu Schimbările în materie de orga- se subordonau statului. nizare instituțională au fost multe și Înainte de Revoluția de la 1789, nu totdeauna fericite, în a doua Franța avea 22 de universități, în jumătate a secolului al XIX-lea. aproape toate funcționând câte patru Astfel, anul 1850 aduce cu sine facultăți: teologia, dreptul, medicina dispariția termenului de universitate și artele. Educația începea pe la din sistemul educațional al celei de-a vârsta de 10 ani în cadrul facultăților Doua Republici. Apoi, în timpul lui de arte, care aveau astfel un rol de Napoleon al II-lea, învățământul învățământ secundar; școlarii își superior devine monopol de stat obțineau titlul de „maître ès arts” pe (1852). Sub autoritatea Republicii a la 18 ani. Apoi se puteau înscrie în III-a, Legea Wallon (1875) elimină una dintre facultățile „superioare” monopolul de stat în învățământul (teologie, drept și medicină), unde superior, dând drept de funcționare educația dura până la vârsta de 22 de unor „universități libere” (cu con- ani. Înlăturând privilegiile ecle- diția de a avea cel puțin trei fa- ziastice și clamând egalitatea și cultăți). În acest context politic, apar accesul liber al tuturor la educație, primele cinci universități private Revoluția a desființat universitățile franceze, la Paris, Lille, Lyon, (privite ca simboluri ale Vechiul Angers și Toulouse. Lucrurile s-au Regim, impregnate de loialism și schimbat însă din nou, destul de valori religioase), înlocuindu-le cu repede: legea din 18 martie 1880, niște „școli speciale” de geometrie și deși nu interzicea în principiu mecanică, astronomie, istorie natu- existența universităților private, nu rală, medicină umană și veterinară, le mai permitea folosirea numelui de economie rurală, științe politice, arte „universitate”; această interdicție

115 POLIS este valabilă și în prezent (în Codul de la police etc. Multe dintre insti- actual al educației, găsim respectiva tuțiile enumerate funcționează sub reglementare în cuprinsul articolului „protecția” unui minister (Sănătate, L731-14), instituțiile private de învă- Justiție, Armată), în raport de do- țământ superior numindu-se „școli”, meniul profesional, pregătindu-i pe „școli superioare” sau „institute”. viitorii ocupanți ai funcțiilor publice Numele de „școală” nu a fost de top din statul francez, precum și rezervat însă instituțiilor private. ai funcțiilor manageriale principale Sistemul academic francez este alcă- din economie. Accesul într-o astfel tuit actualmente din 66 de univer- de școală este condiționat, de regulă, sități publice (cu numeroase spe- de parcurgerea unui ciclu post-BAC cializări, în toate domeniile, organi- de „clase preparatorii” și de trecerea zate pe structura europeană Licență- printr-un examen de selecție extrem Master-Doctorat), 50 de „Grandes de dur (prin contrast, universitățile Écoles” (instituții foarte selective, de clasice nu dau concursuri de ad- mare prestigiu, unele fiind publice, mitere, în majoritatea cazurilor iar altele private) și peste 200 de accesul depinzând doar de diploma instituții private numite, de regulă, de bacalaureat). Diplomele emise de „Écoles supérieures”. marile școli (unele fiind certificate și Examinând mai în detaliu această de către stat, altele fără o astfel de rețea, observăm că cele 66 de uni- „etichetă”, fiindu-le suficient pro- versități publice1 au, așa cum priul prestigiu) sunt un atu profe- spuneam anterior, structuri și funcții sional extraordinar pentru posesorii similare cu cele de la noi și din tot lor; în plus, ca absolvent al unei spațiul european, constituind „gro- asemenea instituții, ai șansa de a sul” educației superioare din Franța. beneficia de susținerea celor din Un statut special, pe care trebuie să-l „casta alumnilor”, care formează o lămurim, îl au însă „Marile Școli” rețea de influență și de „pilotaj” (Grandes Écoles). Din această profesional. categorie prestigioasă și elitistă, fac Opțiunea pentru universitățile parte instituții civile și militare, obișnuite sau pentru marile școli publice și private, precum: École naționale nu ține doar de aspirațiile Polytechnique, École des Mines, viitorilor studenți, ci și de capaci- Saint-Cyr (instituție militară), École tatea lor financiară. Astfel, înscrie- Normale Supérieure, Hautes Écoles rea la o universitate publică poate să de Commerce, Instituts d’études poli- nu coste nimic sau să presupună un tiques (IEP), École de la Magistrature, cost anual modic: 170 euro pentru École Nationale d’Administration2, nivelul licenței, până la 250 de euro les Hautes Études en Santé Pu- în cazul studiilor de masterat, 600 de blique, École Nationale Supérieure euro pentru studiile inginerești și d’Architecture, École d’Arts et 380 de euro pentru nivelul doctoral Métiers, École Nationale Supérieure (aceste sume îi vizează doar pe

116 30 de ani de învăţământ academic privat în România studenții francezi și comunitari; nevoie și de o autorizare specială studenții extracomunitari achită 2 ministerială, pentru a putea deschide 770 de euro pentru un an de licență o instituție de învățământ (universi- și 3 770 de euro pentru un an de tară sau preuniversitară). masterat); marile școli au însă taxe Declarația către rectorul regiunii destul de mari, media lor situându-se academice trebuie să cuprindă: de- între 6 000 și 8 000 de euro anual (la numirea viitoarei instituții, motivele unele atingând 15 000 de euro). sociale pentru care este înființată, Cât privește grupul numeros al adresa la care va funcționa (caracte- școlilor superioare private, acesta rul privat al clădirii apărând fără cuprinde trei mari categorii: insti- nicio ambiguitate, însă fără obligati- tuțiile private de învățământ vitatea ca spațiul de învățământ să superior tehnic (în număr de 93, la fie în proprietatea instituției, începutul anului universitar 2020- existând varianta închirierii acestuia) 2021)3; instituțiile private de învăță- și obiectele de studiu. Declarația va mânt superior libere (72 la număr4); fi semnată de către cei trei admi- nistratori (orice instituție de acest tip instituțiile de învățământ superior trebuind să fie administrată de cel privat de interes general (un număr puțin trei persoane) și va fi acom- de 65 de instituții acreditate pentru 5 paniată de un dosar cu următorul anul 2020-2021 ). conținut: două copii după declarația

de înființare a instituției; dovada Reglementarea legală a învăță- depunerii declarației la primarul mântului superior privat din localității de reședință, la prefect și Franța la procurorul general; documente de

Crearea unei instituții de învă- prezentare a instituției (numele com- plet, siglă, un eventual nume uzual, țământ superior privat pe teritoriul adresa completă, telefon, fax, e- Franței nu este un lucru foarte com- mail, site internet, planul clădirilor plicat. Condițiile au rămas aproape în care se va desfășura învățământul neschimbate, de la Legea din 12 și avizul de siguranță, elementele de iulie 1875, care reglementa situația comunicare și publicitate folosite de învățământului superior liber. În instituție, politica instituțională). În prezent, Codul educației stabilește dosar se vor regăsi și documentele că francezii și cetățenii țărilor UE și declaranților (copiile cărților lor de ai spațiului economic european pot identitate, calitatea persoanelor decla- să creeze astfel de instituții depu- rante, domiciliul, copiile actelor de nând o declarație de deschidere la naștere, extrasele de cazier judiciar rectoratul regiunii academice6, la eliberate de cel mult trei luni); dacă reprezentantul Statului în departa- inițiatorul este o organizație / per- ment (prefectul), precum și la soană morală / agent economic etc., Procurorul Republicii. Alte categorii se va prezenta statutul său și extrasul de cetățeni (non-comunitari) au de la registrul comerțului.

117 POLIS

Cât privește viitorul director al luni pentru eventualele opoziții for- instituției (cetățean francez sau UE), mulate în legătură cu cererea. Apoi acesta trebuie să aibă minimum 25 se obține avizul de funcționare. de ani și să dețină calificările sau Ca regulă generală, instituțiile titlurile ce-i permit să fie profesor la private nu au dreptul de a emite nivelul cel mai înalt de pregătire pe diplome naționale (licență, master, care îl propune instituția; directorul doctorat), dar fiecare categorie de trebuie să fi profesat ca și cadru instituție privată de învățământ didactic minimum 5 ani la nivelul de superior are un specific al emiterii și studii pe care urmează să îl conducă; acordării de diplome. Astfel, insti- se vor depune documentele de iden- tuțiile private de învățământ supe- titate și cazierul directorului, cópii rior libere (în rândul cărora se află și după diplome și titluri, curriculum institutele catolice), deși nu pot vitae cu activitatea din ultimii 10 ani. acorda diplome naționale, pot să co- Personalul didactic (format din opereze cu instituții publice pentru a cetățeni francezi și UE sau din le permite studenților lor să dea exa- străini cu autorizație specială) al menele pentru o diplomă națională. viitoarei instituții trebuie să aibă Situația aceasta seamănă cu aceea a vârsta minimă de 21 de ani, diplo- programelor de licență autorizate mele și titlurile care îi permit să provizoriu în cadrul instituțiilor pri- ocupe funcția didactică de la același vate de învățământ superior din nivel din învățământul public; se vor România, ai căror absolvenți pot da prezenta documentele personale și examenul de licență la o universitate cazierele eliberate cu cel mult trei de stat sau la o universitate privată luni în urmă, cópii după diplome și acreditată (cu programul de licență titluri, iar pentru profesorii din învă- acreditat, de asemenea). țământul public – avizul rectorului Instituțiile private de învățământ academiei de a preda și în privat. superior tehnic (cu precădere școli În privința învățământului preco- de inginerie, comerț și gestiune) se nizat să fie organizat, se vor pune la află în una din următoarele situații: dosar următoarele documente: lista fie Ministerul le-a certificat sau vizat profesorilor care vor desfășura acti- diplomele; fie Ministerul le-a recu- vități didactice; lista programelor de noscut diplomele, garantând pentru studii; o notă asupra examenelor calitatea educației desfășurate de pregătite, a certificatelor și atesta- respectivele instituții (recunoașterea telor eliberate, precum și un tipizat privește însă instituția, nu diplomele al acelor documente; nivelul de ca atare). Vizarea / recunoașterea se studii; durata totală a formării; face numai după evaluarea periodică publicul țintă – categorii de vârstă, de către Comisia Titlurilor de Ingi- nivelul de recrutare – și efectivele ce ner7, respectiv de către Comisia de vor fi școlarizate. După depunerea Evaluare a Diplomelor și Formărilor dosarului complet, se așteaptă două în domeniul Gestiunii8, a calității

118 30 de ani de învăţământ academic privat în România activității desfășurate de instituția supérieur – HCÉRES9), la fel ca privată. instituțiile publice. Într-o situație similară privind Pentru a obține statutul de recunoașterea diplomelor se află și EESPIG, o instituție privată de instituțiile de învățământ superior învățământ superior trebuie să-și privat de interes general. După prezinte oferta de școlarizare și promulgarea Legii din 22 iulie 2013 implantările geografice, precum și a învățământului superior și cerce- elementele și acțiunile menite să tării (așa-numita „Legea Fioraso”, contribuie la misiunile serviciului care a modificat Codul educației, public de învățământ superior (așa prin introducerea articolelor de la cum sunt ele definite în art. L.123-3 L732-1 până la L732-3), a fost din Codul educației). Obținerea creată o categorie specială de insti- calificativului de EESPIG dă insti- tuții private: instituțiile de învăță- tuției dreptul de a semna un contract mânt superior privat de interes plurianual cu statul, pentru a bene- general (Établissements d’enseigne- ficia de fonduri publice. În urma ment supérieur privés d’intérêt evaluărilor periodice, contractele se général – EESPIG). Acestea pot pot reînnoi. avea numai scop non-lucrativ și pot Subvenția guvernamentală pentru fi înființate numai de către asociații EESPIG nu este una însemnată, ea și fundații de utilitate publică sau de ajungând la aproximativ 600 de euro către sindicatele profesionale, după pentru un student, în timp ce obținerea avizului Comitetului con- finanțarea de bază per student în sultativ al învățământului superior instituțiile de stat este de 11 500 de privat (Comité consultatif de l’en- euro10. Criticând slaba finanțare seignement supérieur privé – acordată de stat, unii observatori ai CCESP). Obținerea „etichetei” de educației superioare private constată EESPIG garantează faptul că faptul că statul francez „câștigă” 10 respectiva instituție are statut non- 900 de euro anual pentru fiecare profit, folosind 100% din resurse student format într-o instituție de tip doar pentru formarea inițială și cer- EESPIG. Nu este deloc o sumă cetare științifică, că este o instituție neglijabilă, dacă avem în vedere inovativă, adaptată la cerințele și la faptul că, la orizontul anului 2020, misiunea învățământului superior. aceste instituții, în număr de 65, Fiecare instituție de acest tip este înmatriculaseră 160 000 de studenți controlată și evaluată periodic de (6% din totalul studenților din către Ministerul Educației și de către Franța). Ne imaginăm câștigul Înaltul Consiliu de Evaluare a virtual al statului francez și din Cercetării și Învățământului Supe- perspectiva faptului că instituțiile rior (Haut Conseil de l’évaluation de private şcolarizează în prezent peste la recherche et de l’enseignement 20% din totalul studenților.

119 POLIS

Concluzii Naționale. Un statut privilegiat au obținut, de asemenea, începând din Învățământul superior din Franța anul 2015, așa-numitele instituții de a evoluat o mare parte a istoriei sale învățământ superior privat de moderne și contemporane sub zodia interes general (EESPIG). Pe lângă etatismului, în pofida faptului că, la recunoașterea națională a diplome- origini, universitățile au fost insti- lor, ele se bucură și de o subvenție tuții private și că a existat o lungă modică pentru fiecare student tradiție a formării în școli superioare școlarizat (aproximativ 600 de euro, private a profesioniștilor din dome- în condițiile în care costul mediu niile ingineriei, comerțului și artelor. anual per student în învățământul de Deși are o legislație foarte per- stat depășește 11 500 de euro). misivă în materie de înființare a Mediul universitar francez mai instituțiilor de învățământ superior cunoaște o particularitate intere- privat, statul francez a păstrat mono- santă: existența acelor „grandes / polul folosirii numelui de „univer- hautes écoles”11, dintre care unele sitate”, precum și pe cel al emiterii sunt private. Promovând o selecție de diplome de licență, masterat și riguroasă și elitistă, dar și un învă- doctorat. Pentru absolvenții învăță- țământ performant (care le situează mântului superior privat, există însă adesea pe locuri onorabile în clasa- soluția susținerii examenelor pentru mentele mondiale), marile școli sunt diplome naționale în cadrul unor pepiniere ale elitei funcționărești și universități de stat. Unele școli economice din Franța. Pentru aceste superioare private bine cotate, dar și instituții, recunoașterea de către stat riguros evaluate, au reușit să-și facă a diplomelor emise este o chestiune diplomele „recunoscute” sau „viza- neglijabilă, câtă vreme se bucură de te” de către Ministerul Educației o uriașă recunoaștere societală.

Note 13. Université de Bretagne-Sud; 14. Université de Caen Normandie; 15. 1 În ordine alfabetică, universitățile pu- Université de Cergy-Pontoise; 16. blice sunt următoarele: 1. Université Université de Corse Pasquale Paoli; Aix-Marseille; 2. Université Bordeaux- 17. Université de Franche-Comté; Montaigne; 3. Université Claude 18. Université de Grenoble Alpes; 19. Bernard – Lyon 1; 4. Université Université de Guyane; 20. Université Clermont Auvergne; 5. Université de Haute-Alsace; 21. Université de d’Angers; 6. Université d’Artois; 7. La Rochelle; 22. Université de Limoges; Université d’Avignon et des Pays de 23. Université de Montpellier; 24. Vaucluse; 8. Université d’Évry-Val Université de Nantes; 25. Université d’Essonne; 9. Université d’Orléans; de Nîmes; 26. Université de Pau et 10. Université de Bordeaux; 11. des Pays de l’Adour; 27. Université Université de Bourgogne; 12. de Perpignan – Via Domitia; 28. Université de Bretagne Occidentale; Université de Picardie Jules-Verne; 29. Université de Poitiers; 30.

120 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Université de Reims Champagne- reformă a funcției publice (cu accent Ardenne; 31. Université de Rennes pe categoria înalților funcționari), 1; 32. Université de Rouen; 33. măsura cea mai importantă preco- Université de Savoie; 34. Université nizată fiind aceea de desființare a de Strasbourg; 35. Université de Școlii Naționale de Administrație – Toulouse 3 – Paul Sabatier; 36. celebra ENA, care a dat, din 1945 Université de Valenciennes et du (când a fost creată de către Generalul Hainaut-Cambrésis; 37. Université de Gaulle) până în prezent, numeroși de Versailles Saint-Quentin-en- absolvenți celebri, printre care și Yvelines; 38. Université des actualul ocupant al Palatului Elysée; Antilles; 39. Université du Havre; bilanțul personalităților care au 40. Université du Littoral Côte studiat la ENA include 4 președinți d’Opale; 41. Université du Maine; din cei 9 ai Republicii a V-a, 9 prim- 42. Université du Sud Toulon – Var; miniștri din cei 23 și 98 de miniștri 43. Université François-Rabelais; și secretari de stat din cei 672. 44. Université Jean Monnet; 45. Motivul invocat de Președintele Université Jean Moulin – Lyon 3; Macron este acela că ENA a devenit, 46. Université Lille 1 – Sciences et în timp, o instituție mult prea elitistă, Technologies; 47. Université Lille 2 cu metode de recrutare care favo- – Droit et Santé; 48. Université Lille rizează categoriile foarte înstărite; 3 – Charles-de-Gaulle; 49. Université educația celor care urmează ENA îi Lumière – Lyon 2; 50. Université transformă în actori administrativi Montpellier 3 – Paul-Valéry; 51. care se distanțează de publicul larg, Université Nice – Sophia-Antipolis; dezvoltând un spirit de castă. În 52. Université Panthéon-Assas; locul școlii pe care a absolvit-o, 53. Université de Paris – Paris Președintele dorește să înființeze un Diderot; 54. Université Paris 13 – Institut al Serviciului Public dise- Paris Nord; 55. Université Paris 8 – minat în 13 școli. Prin aceasta, Vincennes – Saint-Denis; intenționează „să reconcilieze 56. Université Paris Descartes; 57. cetățenii cu vârful Statului” Université Paris Nanterre; 58. (https://www.lemonde.fr/politique/ar Université Paris-Est Créteil Val-de- ticle/2021/04/08/emmanuel-macron- Marne; 59. Université Paris-Est annonce-la-suppression-de-l- Marne-la-Vallée; 60. Université Paris- ena_6075996_823448.html, Sorbonne; 61. Université Paris-Sud; consultat pe 19.05.2021). Antieli- 62. Université Pierre et Marie Curie; tismul neomarxist va puncta astfel 63. Université Rennes 2; 64. unul dintre obiectivele mișcării Université Sorbonne Nouvelle – „vestelor galbene”. Paris 3; 65. Université Toulouse – 3 Euromed Management - Marseille; Jean Jaurès; 66. Université Toulouse École de gestion et de commerce 1 – Capitole (https://etudier-en- Méditerranée; L’École supérieure de france.net/liste-des-universites- commerce d’Amiens Picardie; publiques-en-france/, consultat pe Institut supérieur d’administration et 17.05.2021). de management; École supérieure 2 Pe 8 aprilie 2021, Președintele des technologies et des affaires de Macron a prezentat un plan de Belfort; BEM Bordeaux

121 POLIS

Management School; Institut des gestion et de commerce de Vendée; hautes études économiques et École de gestion et de commerce du commerciales; École de commerce Maine; CERAM Business School européenne de Bordeaux-Lyon; Nice Sophia-Antipolis; École supé- École supérieure de commerce de rieure de commerce et technologie Pau; L’École de gestion et de de T; École de gestion et de com- commerce de Bayonne; École de merce du Pacifique Sud; L’École de management de Normandie; École commerce et de gestion d’Orléans; de gestion et de commerce de Basse École supérieure de management; Normande; L’École supérieure de Centre de perfectionnement aux commerce de Clermont-Ferrand; affaires Paris; Institut supérieur du ESIEE Management; Institut euro- commerce; L’Institut de préparation péen d’administration des affaires; à l’administration et à la gestion; École supérieure de commerce de Institut supérieur des sciences, tech- Dijon; École supérieure de com- niques et économie commerciales; merce de Chambéry; L’École supé- École supérieure de gestion; EURO- rieure de commerce de Grenoble; PEAN BUSINESS SCHOOL; École de gestion et de commerce Institut supérieur de gestion; Institut Drôme Ardèche; École supérieure de international de commerce et de commerce de Lille; L’École de distribution de Paris; L’Institut hautes études commerciales du européen de commerce et de gestion Nord; Institut d’économie scienti- de la Rochelle; École de gestion et fique et de gestion; Centre de perfec- de commerce d’Angoulême; École tionnement aux affaires du Nord; supérieure de commerce de Reims; École supérieure de management de Centre d’études supérieures europé- l’entreprise; École supérieure de ma- ennes de management; Goupe école nagement de l’entreprise; L’École de supérieure de commerce de Troyes; gestion et de commerce de Lille- École supérieure de commerce de Métropole; EM Lyon Business Bretagne Brest; École supérieure de school; Centre de perfectionnement commerce de Rennes; L’École de aux affaires de Lyon; École supé- gestion et de commerce de la rieure de commerce de Saint Réunion; École de management de Etienne; Institut de recherche et Normandie; École supérieure de d’action commercial; École supé- commerce de Rouen; Institut de rieure pour le développement écono- formation international; Institut su- mique social de Lyon; École de périeur de préparations profession- gestion et de commerce de la nelles de Rouen; École supérieure de Martinique; L’École supérieure de commerce de Toulouse; Centre de commerce de Montpellier; École perfectionnement aux affaires Grand ICN de Nancy; École supérieure des Sud Oues; Programme Bachelor du sciences commerciales d’Angers; Groupe ESC Toulouse; École de AUDENCIA Nantes École de gestion et de commerce de management; École supérieure pour Montauban; École des hautes études l’innovation et l’action vers métiers commerciales; Institut supérieur des de l’entreprise; École atlantique de affaires; Centre de perfectionnement commerce et de gestion; L’École de aux affaires Jouy; École supérieure

122 30 de ani de învăţământ academic privat în România

des sciences économiques commer- École pratique de service social; ciales; École des praticiens du com- École spéciale de mécanique et merce international; L’École des d’électricité; L’École supérieure dirigeants et créateurs d’entreprise; d’électronique de l’Ouest; Supinfo; École supérieure du commerce exté- École supérieure d’informatique rieur; École de management Léonard électronique automatique; École de Vinci; Institut supérieur de com- supérieure d’ingénieurs des travaux merce international de Dunkerque; de la construction de Caen; L’École École de management Strasbourg; supérieure d’ingénieurs des travaux TELECOM école de management de la construction de Metz; École Evry; Institut polytechnique Lasalle supérieure d’ingénieurs en génie Beauvai; École supérieure de jour- électrique; École supérieure d’ingé- nalisme de Lille; L’École de design nieurs en informatique et génie des Nantes-Atlantique; SCIENCES télécommunications; L’École supé- COM’; Centre de formation des rieure d’ingénieurs Léonard-de- journalists; École supérieure de Vinci; École supérieure d’ostéo- travail social; École spéciale des pathie; École supérieure de chimie travaux publics, du bâtiment et de organique et minérale; L’École su- l’industrie; Institut supérieur d’inter- périeure de chimie, physique, élec- prétation et de traduction; École tronique de Lyon; École supérieure supérieure de réalisation audio- des métiers artistiques; École supé- visuelle; Institut pratique de rieure des sciences commerciales journalisme (https://es-france.net/ d’Angers; L’École supérieure des liste-des-etablissements-prives-d-en- techniques aéronautiques et de seignement-superieur-technique/, construction automobile; École consultat pe 17.05.2021). supérieure du bois; École supérieure 4 Atelier Chardon Savard; Campus privée des ressources humaines; adventiste du Salève; Campus Saint- EFREI Paris; EM Lyon Business Marc; Centres de formation School; EPF (école d’ingénieurs); professionnelle de la musique; École Esaip école d’ingénieurs; ESIEE Hubert-Curien; Collège libre des Paris; Europe Eduss; Faculté libre de sciences socials; Conservatoire libre droit, d’économie et de gestion; du cinéma français; Le Cordon Bleu; Groupe École catholique d’arts et ECAM Rennes – Louis de Broglie; métiers; IDRAC Business School; ECAM-EPMI; École centrale Institut aéronautique et école de d’électronique; École d’ingénieurs pilotage Amaury de la Grange; généralistes – La Rochelle; L’École Institut d’ingénierie informatique de de biologie industrielle; École de Limoges; L’Institut de formation en psychologues praticiens; École des éducation physique et sportive hautes études d’ingénieur; L’École d’Angers; Institut de Genech; Institut internationale des sciences du des techniques de la construction du traitement de l’information; École bâtiment et des travaux publics; normale de musique de Paris; École L’Institut international de l’image et pour l’informatique et les nouvelles du son; Institut libre d’éducation technologies; L’École pour l’infor- physique supérieur; L’Institut libre matique et les techniques avancées; d’étude des relations internationales;

123 POLIS

Institut polytechnique des sciences d.school; Pôle universitaire Léonard- avancées; Institut polytechnique de-Vinci; Rocket School; Abbaye de Saint-Louis; L’Institut polytech- Saint-Alyre; École de Savignac; nique UniLaSalle; Institut régional Schiller International University; des techniques documentaires; Strate École de design; Institut supérieur d’électronique de Web@cademie (https://es-france.net/ Paris; L’Institut supérieur de gestion; liste-des-etablissements-prives-den- Institut supérieur de l’électronique et seignement-superieur-libres/, du numérique; Institut supérieur des consultat pe 17.05.2021). matériaux du Mans; L’Institut textile 5 Liste des 65 établissements et chimique de Lyon; ISTOM – reconnus EESPIG (2021) (fesic.org, École supérieure d’agro-dévelop- consultat pe 5.05.2021): pement international; Paris-Est

Date arrêté Sigle Etablissement Académie (qualification Validité et renouvelleme nt) 3IL Groupe 3IL : école d’ingénieurs Limoges 05/12/2018 31/12/2021 en informatique CFJ Centre de formations des Paris 23/12/2019 31/12/2023 journalistes CPE Lyon Ecole supérieure de chimie, Lyon 18/04/2016 31/12/2020 physique, électronique EBI Ecole de biologie industrielle Versailles 10/11/2015; 31/12/2024 24/04/2020 ECAM Ecole catholique des arts et Lyon 18/04/2016; 31/12/2025 LaSalle métiers de Lyon et Strasbourg 31/12/2020 ECAM Ecole catholique des arts et Rennes 08/06/2016 31/12/2021 Rennes métiers de Rennes ECAM-EPMI Ecole d’électricité, de production Versailles 10/11/2015; 31/12/2024 et des méthodes industrielles 24/04/2020 EDHEC Ecole des hautes études Lille 06/07/2015; 31/12/2024 commerciales du Nord 24/04/2020 EFREI EFREI Créteil 10/11/2015; 31/12/2024 27/08/2020 EIGSI Ecole d’ingénieurs en génie des Poitiers 08/06/2016; 31/12/2021 systèmes industriels 10/01/2018 ELISA ELISA Amiens 23/04/2020 31/12/2024 Aerospace EM Ecole de management de Caen 18/04/2016 31/12/2021 Normandie Normandie EMLV Ecole de management Léonard de Versailles 10/01/2018 31/12/2019 Vinci EPF EPF Versailles 10/11/2015; 31/12/2024 23/12/2019 ESA Ecole supérieure d’agriculture Nantes 05/04/2017 31/12/2020 ESA Ecole supérieure d’architecture Paris 23/04/2020 31/12/2023

124 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Date arrêté Sigle Etablissement Académie (qualification Validité et renouvelleme nt) ESAIP Ecole supérieure angevine Nantes 18/04/2016 31/12/2021 informatique et productique ESB Ecole supérieure du bois Nantes 29/04/2019 31/12/2024 ESC Troyes Groupe Ecole Supérieure de Reims 05/04/2017 31/12/2022 Commerce de Troyes ESCOM Ecole supérieure de chimie Amiens 08/06/2016; 31/12/2024 Chimie organique et minérale 10/01/2018 ESEO Ecole supérieure d’électronique Nantes 18/04/2016 31/12/2021 de l’Ouest Angers ESFF Ecole Supérieure de Fonderie et Versailles 05/04/2017 31/12/2023 de Forge ESIEA Ecole supérieure d’informatique, Paris 18/04/2016; 31/12/2023 électronique, automatique 08/01/2019 ESIGELEC Ecole supérieure d’ingénieurs en Rouen 09/09/2016 31/12/2021 génie électrique ESILV Ecole supérieure d’ingénierie Versailles 10/01/2018 31/12/2019 Léonard de Vinci ESITC Ecole supérieure d’ingénieurs des Créteil 06/07/2015; 31/12/2024 Cachan travaux de la construction de 24/04/2020 ESITC Caen Ecole supérieure d’ingénieurs des Caen 18/04/2016 31/12/2021 travaux de la construction de Caen ESITC Metz Ecole supérieure d’ingénieurs Nancy- 08/06/2016; 31/12/2022 travaux de construction de Metz Metz 10/01/2018 ESJ Ecole supérieure de journalisme Lille 10/11/2015; 31/12/2024 de Lille 23/12/2019 ESSCA Ecoles supérieure des sciences Nantes 18/04/2016 31/12/2021 commerciales d’Angers ESSEC Ecole supérieure des sciences Versailles 06/07/2015; 31/12/2024 économiques et commerciales 24/04/2020 ESTACA ESTACA Versailles 10/11/2015; 31/12/2022 23/04/2020 ESTA École Supérieure des Besançon 23/04/2020 31/12/2022 Technologies et des Affaires ESTP Ecole spéciale des travaux Créteil 06/07/2015; 31/12/2024 publics, du bâtiment et de 24/04/2020 l’industrie HEI-ISA- HEI-ISA-ISEN Lille Lille 06/07/2015; 31/12/2024 ISEN 23/12/2019 IC Lille Institut catholique de Lille Lille 06/07/2015; 31/12/2024 23/12/2019 ICAM Groupe ICAM Lille, Nantes, Paris 09/09/2016; 31/12/2023 Toulouse, Paris-Sénart, Bretagne, 08/01/2019 ICES Institut catholique d’études Poitiers 18/04/2016 31/12/2021 supérieures de La Roche-sur-Yon ICLy Institut catholique de Lyon Lyon 18/04/2016 31/12/2020

125 POLIS

Date arrêté Sigle Etablissement Académie (qualification Validité et renouvelleme nt) ICN BS Ecole d’enseignement supérieur Nancy- 08/06/2016 31/12/2021 privé Metz ICP Institut catholique de Paris Paris 10/11/2015; 31/12/2023 05/12/2018 ICR Institut catholique de Rennes Rennes 05/12/2018 31/12/2021 ICT Institut catholique de Toulouse Toulouse 18/04/2016 31/12/2020 IESEG Institut d’économie scientifique et Lille 06/07/2015; 31/12/2024 de gestion 23/12/2019 IFM Institut Français de la Mode Paris 18/12/2020 31/12/2023 Ileps Institut libre d’éducation Versailles 23/12/2019 31/12/2024 physique supérieur IPAG Institut de préparation à Paris-Nice 27/04/2017; 31/12/2023 Business l’administration et à la gestion 08/01/2019 School IPC Faculté libre de philosophie Paris 10/11/2015; 31/12/2023 comparée 05/12/2018 IPT Institut protestant de théologie Paris 18/04/2016; 31/12/2023 08/01/2019 IRCOM Institut des relations publiques et Nantes 09/09/2016 31/12/2021 de la communication d’Angers ISARA Institut supérieur d’agriculture Lyon 05/04/2017 31/12/2019 Rhône-Alpes ISEN Brest Institut supérieur d’électronique Rennes 08/06/2016 31/12/2021 et du numérique Brest ISEP Institut supérieur d’électronique Paris 10/11/2015; 31/12/2023 de Paris 05/12/2018 ISIT Institut de management et de Paris 10/11/2015; 31/12/2023 communication interculturels 05/12/2018 ISTOM Ecole supérieure d’agro- Versailles 10/11/2015 31/12/2019 développement international ITECH Institut textile et chimique de Lyon 18/04/2016 31/12/2020 Lyon Kedge BS Kedge Business School Bordeaux- 27/04/2017 31/12/2021 Marseille Montpellier Montpellier Business School Montpellier 05/04/2017 31/12/2020 BS Purpan Ecole d’ingénieurs de Purpan Toulouse 05/04/2017 31/12/2019 Rennes École supérieure de commerce de Rennes 08/01/2019 31/12/2021 Business Rennes School SKEMA BS Skema Business School Lille 06/07/2015; 31/12/2024 23/12/2019 Sup de Co La Ecole supérieure de Commerce de Poitiers 27/04/2017 31/12/2021 Rochelle la Rochelle UCO Facultés libres de l’Ouest Nantes 08/06/2016 31/12/2021 (Flo/Uco Angers)

126 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Date arrêté Sigle Etablissement Académie (qualification Validité et renouvelleme nt) UniLaSalle Institut polytechnique LaSalle Amiens 08/06/2016 31/12/2021 Beauvais-ESITPA YNCREA Institut supérieur d’électronique Nice 08/06/2016; 31/12/2022 Méditerranée et du numérique Toulon 10/01/2018

6 În Franța, sunt organizate servicii destinate învățământului și cerce- deconcentrate ale Ministerului tării; dezvoltă relații cu alte servicii Educației Naționale, circumscripția ale statului, cu mediul politic, econo- administrativă de referință numindu- mic, socio-profesional și cu colecti- se academie. Un număr de 30 de vitățile teritoriale; pune în aplicare academii (25 pe teritoriul Franței programul regional de formare, con- metropolitane și cinci în departa- dus de consiliul regional; răspunde mentele de peste mări – Guadeloupe, în fața ministrului de funcționarea Guyane, Martinique, Mayotte, serviciului public de educație Réunion) sunt grupate în cadrul a 18 națională în cadrul academiei pe care regiuni academice. Fiecare acade- o conduce. Pentru a-și îndeplini atri- mie are un rector. În regiunile pluri- buțiile, rectorul academiei (respectiv academice, pe lângă rectorii acade- rectorul regiunii academice) dispune miilor componente, există și un de un aparat de suport format din rector al regiunii (desemnat din adjuncți (secretarul general al rândul acestora). Rectorii sunt academiei și directorii academici ai numiți prin decret al Președintelui serviciilor de educație națională), un Republicii în cadrul Consiliului de director de cabinet, consilieri tehnici, Miniștri. Funcția lor este aceea de a inspectori (care sunt reprezentanți ai organiza activitatea educațională și rectorului la nivelul departamentelor de a-l reprezenta pe Ministrul Edu- ce compun regiunea). cației naționale în teritoriu. Rectorul 7 Denumirea de „școală de ingineri” este responsabil de totalitatea ser- nu poate fi folosită decât de acele viciilor educaționale din cadrul școli tehnice pe care Comisia circumscripției sale academice, de la Titlurilor de Inginer le-a abilitat să grădiniță, până la universitate. De acorde diploma de inginer. Încă din asemenea, rectorului îi revin com- anul 1934, folosirea fără drept a petențe în privința relației cu insti- titlului de inginer atrage după sine tuțiile private de învățământ, aflate un an de închisoare și o amendă de în relație contractuală cu statul. 15 000 de euro. CTI este un orga- Punctual, sarcinile rectorului acade- nism independent pe care legea din miei sunt următoarele: veghează la 1934 l-a însărcinat cu evaluarea tutu- aplicarea dispozițiilor legale privind ror instituțiilor care formează ingi- educația națională; definește strate- neri, pentru a promova calitatea gia academică de aplicare a politicii educației și valoarea acestei profesii educaționale naționale; asigură gesti- în Franța și în străinătate. Pe par- unea personalului și a clădirilor cursul timpului, activitatea CTI a

127 POLIS

evoluat, în prezent funcția sa prin- studiul lui Jean-Pierre Nioche, La cipală constând în evaluarea peri- montée en puissance des accré- odică a tuturor școlilor de ingineri de ditations non étatiques, publicat în: pe teritoriul Franței, precum și a Revue française de gestion, n°178- extensiilor acestora din străinătate, 179 / 2007, pp. 219-232. pentru a le da acreditarea de a emite 9 HCÉRES a fost creat în anul 2014 diploma de inginer. Comisia are (prin Decretul nr. 2014-1365 din 14 forță decizională în privința acre- noiembrie 2014 cu privire la orga- ditării instituțiilor private și dă avize nizarea și funcționarea Înaltului ministerelor competente în privința Consiliu de evaluare a cercetării și acreditării instituțiilor cu statut învățământului superior), ca urmare public. Începând din anul 2020, CTI a adoptării Legii Fioraso (numele are rolul de a evalua programele de legii venind de la inițiatoarea sa, tip Bachelor (BAC+3) din cadrul Geneviève Fioraso, ministru al edu- școlilor franceze de ingineri, pentru cației între 2012 și 2014, în două a li se atribui acestor diplome institu- guverne socialiste conduse de ționale gradul de licență. Manuel Valls). Această instituție ad- 8 Comisia de Evaluare a Diplomelor și ministrativă independentă are urmă- Formărilor în domeniul Gestiunii toarele responsabilități: a) evaluarea (Commission d’évaluation des diplô- instituțiilor de învățământ superior și mes et des formations de gestion) a cercetării științifice de nivel uni- este însărcinată cu evaluarea pro- versitar; b) verificarea calității evalu- gramelor de studii din instituțiile de ărilor în materie efectuate de alte profil, pentru recunoașterea („viza- instituții; c) evaluarea diplomelor rea”) de către Ministerul Educației a vizate emise de instituțiile de învăţă- diplomelor. Diplomele „vizate” mânt superior; d) evaluarea activi- beneficiază de garanția Statului. Ele tății personalului instituțiilor de sunt emise de către școli în numele învățămânr superior și de cercetare; statului, în schimbul unui control e) evaluarea a posteriori a progra- pedagogic crescut asupra progra- melor de investiții și a structurilor de melor de studiu. Viza atestă calitatea drept privat care primesc fonduri unei formări profesionale în dome- publice pentru învățământ superior și niul gestiunii și dă posibilitatea cercetare. Pentru garantarea calității accesului la studiile de masterat, în muncii sale, HCÉRES își bazează Franța și în străinătate. O instituție organizarea pe un colegiu alcătuit care acordă diplome vizate dobân- din 30 de membri (francezi și străini, dește prestigiu intern și credibilitate cu reprezentare egală de gen) care în mediul academic internațional, fixează cadrul general al activității. unde poate încheia acorduri de Opt departamente și un secretariat cooperare. În procesul de evaluare general lucrează pentru orchestrarea realizat de CEDFG, sunt verificate: campaniilor de evaluare, la care par- condițiile de admitere, derularea șco- ticipă anual peste 3500 de experți, larității și condițiile de acordare a sprijiniți de consilieri și personal diplomelor. Despre evaluarea acade- administrativ. Președintele HCÉRES mică realizată de instituții non- este numit prin decret al Președin- etatice putem afla mai multe din telui Republicii, dintre membrii

128 30 de ani de învăţământ academic privat în România

colegiului (aceștia fiind și ei numiți autonome face parte dintre acele tot prin decret prezidențial, la pro- curiozități, tipically french, a căror punerea Consiliului național al Uni- origine se regăsește în secolul al versităților – 5 membri –, a Comite- XVIII-lea și care a știut să reziste în tului național al cercetării științifice timp, în pofida reformelor ce au de pe lângă Centrul național de modificat peisajul universitar fran- cercetare științifică – 3 membri –, a cez de două secole încoace. A Instanței de evaluare a altor instituții devenit deja o cutumă să se spună că publice cu caracter științific și tehno- învățământul superior din Franța se logic – 1 membru –, a organizațiilor bazează pe un sistem dual – sau cu studențești – 2 membri –, a comi- două viteze –, compus din filiere de siilor de specialitate din cele două formare în același timp comple- camere ale Parlamentului – 2 mem- mentare și concurente: universitățile bri – și așa mai departe), pentru man- și marile școli, acestea din urmă date de 4 ani (https://www.hceres.fr/ fiind percepute (mai mult decât uni- fr/organisation). versitățile) ca locuri prin execelență 10 https://www.fesic.org/un-reseau- de formare a elitelor” (Guillaume excellence-compose-eespig/le- Tronchet, Universités et grandes contrat-eespig/ écoles: perspectives historiques sur 11 „Existența (încă de la nivelul ciclului une singularité française, în: I), în afara universităților, a claselor Regards croisés sur l’économie, preparatorii și a marilor școli n°16, 2015, p. 39).

129

30 de ani de învăţământ academic privat în România

Învățământul academic privat din Germania

[Aspects of private higher educationin Germany]

Alexander RUBEL

Abstract: The German higher education system comprises two forms of institutions: universities (Universitäten) and institutions of applied studies (Hochschule). The importance of private higher education institutions was low for a long period of time. Although students of private universities are rather an exception in Germany, the sector of private education has registered considerable growth rates in the last years. The trends towards liberalization have brought to the foreplan the neoliberal idea that the state should limit itself to its main duties. Private universities in Germany are perceived as rather elitist, partly because of the high education fees. The direct relation of private universities with future employers and with the economy make the high education fees look like a reasonable investment. Private universities in Germany are meant more to complement the state system or to exceed the later by quality, elitism, and the relationships with the economy.

Keywords: non-state universities, universities of applied sciences, state, private.

Preambul Fachhochschulen (universități de științe aplicate), care în ultimii ani au În Germania, o universitate pri- ales denumiri creative, în special în vată nu este în mod automat o „uni- limba engleză, cum ar fi „University versitate” în adevăratul sens al of applied sciences” sau altele simi- cuvântului. Acest lucru se datorează lare, bineînțeles, pentru a fi percepute faptului că sistemul german de ca universități „reale”; dar, folosirea învățământ superior recunoaște două termenului german Universität nu le forme de instituții de învățământ este permis. superior care, în general, ar fi numite Universitățile de științe aplicate universități în străinătate și în alte sunt – ca să spunem așa – mai orien- limbi. Astfel, avem: universități tate spre practică și se concentrează (Universitäten), care se caracte- pe cursuri de inginerie, asistență so- rizează prin orientarea lor teoretică și cială, economie aplicată etc. În prin- prin accentul pus pe cercetare, și cipiu, universitățile de științe aplicate instituții desemnate prin termenul nu au dreptul de a acorda doctorate; german general Hochschule. Acestea acest drept le este rezervat doar uni- din urmă includ și așa-numitele versităților. De asemenea, cercetarea

131 POLIS

(cel puțin cercetarea fundamentală) studiază la instituții de învățământ nu are loc aproape niciodată în superior private. Conform datelor din Fachhochschulen. În acest sens, 2018/19, s-a înregistrat o tendință de private Hochschulen (adică „univer- creștere, numărul studenților din sitățile private”, în limba română) ar cadrul instituțiilor de învățământ fi instituții de învățământ superior superior private dublându-se în raport administrate privat care au dreptul de cu anul 20003. Cu toate acestea, a acorda diplome academice. Astfel, marea majoritate a tuturor studenților instituțiile private de învățământ su- din Germania (aproximativ 94%) perior includ universități private, sunt educați în universități de stat4. universități de științe aplicate și colegii de artă și muzică. Instituțiile Evoluția istorică5 de învățământ superior neguverna- mentale sponsorizate de o comunitate Universitățile private au o tradiție religioasă sunt denumite „kirchliche îndelungată în lumea germanofonă. Hochschulen” (instituții de învăță- În trecut, cele două mari confesiuni, mânt superior ecleziastice). Acestea proprietățile, breslele și camerele de nu vor fi discutate aici. comerț erau principalii sponsori ai În Germania, existau în 2013 universităților private. Prima univer- (apogeul până acum) 125 de instituții sitate sub patronaj privat, care există de învățământ superior recunoscute și astăzi, a fost înființată la începutul de stat, care beneficiază de susținere secolului al XIX-lea. Tradiția univer- şi organizare privată, ceea ce co- sităților private de ecleziastie merge respunde unei cote de peste 20% chiar mai departe în istorie. Cu toate dacă ne referim doar la numărul acestea, odată cu apariția ideii de stat- națiune și a structurilor de stat în instituțiilor și nu la cifra studenților Europa la începutul secolului al XIX- școlarizați (în 2013 existau peste 400 lea, domeniul învățământului supe- de instituții de învățământ superior 1 rior a devenit din ce în ce mai mult recunoscute de stat în total) . Dintre un domeniu de stat și a fost supus universitățile private, doar 23 sunt unui cadru constituțional și biro- universități „reale” sau instituții de cratic. În cazul Germaniei, acest învățământ superior echivalente cu lucru este ilustrat în mod clar de universitățile (unele dintre acestea înființarea de universități prusace în acordă și doctorate), 99 sunt univer- secolul al XIX-lea, combinată cu sități private de științe aplicate – crearea unei administrații de stat Fachhochschulen – și 3 sunt colegii pentru universități. Tulburările poli- private de artă și muzică (cifrele tice, economice și sociale au sprijinit actuale arată o ușoară scădere a în mod constant dezvoltarea univer- numărului de instituții private de sităților de stat din Germania până în învățământ superior acreditate)2. secolul XX. În prezent, în Germania există în Importanța instituțiilor de învăță- jur de 250 000 de studenți care mânt superior private a fost scăzută

132 30 de ani de învăţământ academic privat în România pentru o lungă perioadă de timp în private este reglementată de Legea- toate structurile statale germane. Cu cadru federală privind învățământul toate acestea, deși studenții de la uni- superior (HRG, „Hochschulrah- versitățile private sunt mai degrabă o mengesetz”), mai exact HRG §70, și excepție în Germania, sectorul edu- de legile privind învățământul supe- cației private a înregistrat rate de rior ale landurilor, deși landurile pot creștere considerabile în ultimii ani. adopta reglementări care depășesc Tendințele de liberalizare care au Legea-cadru federală. Responsabi- apărut la mijlocul anilor 1980 au adus litatea pentru acreditarea institu- în prim-plan ideea neoliberalismului: țională a instituțiilor de învățământ statul ar trebui să se limiteze, pe cât superior nestatale revine Consiliului posibil, la sarcinile sale principale. pentru știință (Wissenschaftsrat). Din În sectorul german al învățămân- cele 125 de instituții private de învă- tului superior, se poate observa în țământ superior, 58 sunt administrate mod clar o stabilire a elementelor ca societăți cu răspundere limitată competitive. Instituțiile de învăță- (GmbH, un fel de SRL-uri) și 47 ca mânt privat pot fi recunoscute ca societăți cu răspundere limitată de instituții de învățământ superior de interes public (gGmbH; SRL non- către ministerele competente ale profit). În plus, unele instituțiile landurilor și, astfel, se află pe picior private de învățământ superior sunt de egalitate cu instituțiile de învăță- administrate sub forma juridică a mânt superior de stat. Baza juridică unei asociații (e.V.), a unei societăți pentru aceasta este secțiunea 70 din pe acțiuni (AG) sau a unei fundații Legea-cadru pentru învățământul universitare7. superior, care este completată de Instituțiile private de învățământ legislația corespunzătoare a landului superior pot invoca dreptul funda- (vezi următorul paragraf). mental al libertății științei, care îi După cum spuneam, sub aspect protejează pe toți cei implicați în cantitativ, sectorul învățământului activități științifice de ingerințe inad- superior privat din Germania a fost misibile în procesele științifice de ob- caracterizat de o creștere constantă în ținere și transmitere a cunoștințelor. ultimii ani, în special în ceea ce În cazul instituțiilor private de învă- privește numărul de studenți și de țământ superior, înființarea instituției studenți în primul an. Instituțiile este, de asemenea, protejată de private de învățământ superior s-au Constituţie (Grundgesetz), ceea ce nu poziționat în acest mediu în diferite exclude obligația de a obține recu- moduri. noașterea și acreditarea din partea statului. Cu toate acestea, protecția Cadrul juridic6 drepturilor fundamentale în confor- mitate cu Articolul 5 (3) din Recunoașterea de către stat a Grundgesetz, ca „normă funda- instituțiilor de învățământ superior mentală cu valoare determinantă”

133 POLIS față de instituțiile de învățământ de învățământ superior private și superior neguvernamentale, are, de ecleziastice și necesită, printre altele, asemenea, un efect obligatoriu în o protecție suficientă a încrederii în sensul că, în cazul unei potențiale activele investite în înființarea și în influențe asupra libertății științifice funcționarea unei instituții de învă- garantate de constituţia cadrelor di- țământ superior. dactice individuale din instituțiile de Aceste poziții juridice trebuie să învățământ superior private (sau fie luate în considerare, inter alia, la administrate de biserică), aceasta își stabilirea perioadei de valabilitate a produce efectul și în cadrul insti- recunoașterii sau acreditării de stat și tuțiilor de învățământ superior pri- în cazul revocării acesteia. Un con- vate. Aceasta din urmă se aplică în flict între interesele operatorului și special poziționarea cadrelor didac- libertatea academică protejată de tice individuale față de administrațiile Constituție a cadrelor didactice care universitare. În consecință, permi- lucrează în instituția de învățământ terea și garantarea activității acade- superior este posibil și face obiectul mice libere pentru membrii lor este negocierilor privind organizarea criteriul central pentru o organizație internă a instituțiilor de învățământ de învățământ superior conformă cu superior private și a celor admi- Constituția, de asemenea pentru nistrate de biserici în cadrul recu- instituțiile de învățământ superior ale noașterii de stat, care, printre altele, operatorilor privați și pentru biserici. trebuie să asigure un echilibru între În acest sens, este de datoria statului interesele operatorului și cele ale să se asigure că libertatea academică cadrelor didactice angajate. este garantată în universitățile În cadrul procedurii de acreditare, nestatale. care este realizată de Consiliul Legea fundamentală nu impune Științei (sau Consiliul pentru Științe) alegerea unei anumite forme juridice în ultimii 20 de ani (Wissen- pentru instituțiile de învățământ schaftsrat, o organizaţie comună a superior de stat și pentru cele private. guvernului federal şi guvernelor lan- Pe lângă această libertate a științei, durilor pentru consultare şi supra- protejată de Constituție, dreptul veghere în domeniul cercetare şi fundamental la libertatea de ocupație învățământ superior, doar parţial și de întreprinzător, prevăzut la comparabil cu ARACIS), sunt în articolul 12 din Grundgesetz, și prim plan următoarele criterii: pre- dreptul de proprietate, prevăzut la tenția instituțională, profilul și articolul 14, joacă, de asemenea, un obiectivele de dezvoltare; structura rol important pentru universitățile de management, organizarea și mana- private și pentru cele administrate de gementul calității; personalul; studiul biserici. Ambele drepturi funda- și predarea; cercetarea și practica mentale protejează în primul rând artistică; echipamentele spațiale și interesele economice ale instituțiilor materiale; finanțarea. Până în prezent,

134 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Consiliul pentru Științe a efectuat țiilor pentru recunoașterea de stat și 207 acreditări și reacreditări, dintre pe condiționarea acesteia de anumite care 20 cu decizii negative (până în cerințe care se aplică și universităților martie 2020). Astfel, 90% dintre pro- de stat. Accentul este pus pe cerințele cedurile din 2001 au fost soluționate generale privind orientarea progra- pozitiv8. melor de studiu, calificarea și remu- O caracteristică specială a siste- nerarea personalului didactic și mului de învățământ german este respectarea sistemului juridic. Aceste federalismul. Suveranitatea asupra particularități parțiale și confuze ale sistemului educațional aparține sistemului federal nu fac subiectul fiecărui land în parte, ceea ce demersului de față. înseamnă că reglementările consti- Recunoașterea de către stat a tuționale și HRG oferă doar cadrul instituțiilor de învățământ superior pentru elaborarea politicii în dome- private și ecleziastice, care este o niul învățământului superior. Posi- condiție prealabilă pentru acordarea bilitatea legiuitorilor landurilor de a de diplome și titluri reglementate de modela legislația germană în do- stat, este realizată de către landuri. meniul învățământului superior a Acesta constituie temeiul juridic crescut semnificativ din 2006, odată pentru funcționarea instituției de cu eliminarea competenței guvernului învățământ superior. Prin notificarea federal în materie de legislație-cadru. de recunoaștere, o instituție de învă- Cadrul juridic din sistemul de învă- țământ superior privată (mai exact, țământ german permite o varietate de instituția care sponsorizează, adică forme juridice și de structuri orga- fondatorul privat, indiferent dacă e nizatorice ale instituțiilor de învăță- vorba de un SRL sau o fundaţie) mânt superior. Această diversitate devine o Beliehene, un fel de federală în legislația germană privind „înzestrată” sau „împuternicită” (prin învățământul superior afectează, de figura juridică a Beleihung, „înzestra- asemenea, instituțiile de învățământ rea/împuternicirea”, autoritatea de a superior private care sunt, în general, îndeplini sarcini suverane în formele abordate în legile landurilor respec- de acțiune de drept public este tive privind învățământul superior în transferată către persoane juridice de legătură cu recunoașterea de stat. drept privat sau persoane fizice). Legile landului privind învățământul Astfel, aceasta este autorizată să superior conțin dispoziții mai mult confere diplome și titluri universitare sau mai puțin detaliate pentru insti- și, prin urmare, să îndeplinească în tuțiile de învățământ superior private nume propriu o sarcină de drept și pentru cele administrate de biserici, public sub forma unei acțiuni de care sunt, totuși, considerabil mai drept public. Obiectul conferirii este mici decât densitatea de reglementare susținerea examenelor academice, pentru sectorul de stat. Toate acestea conferirea titlurilor universitare, se concentrează pe stabilirea condi- eliberarea certificatelor academice și

135 POLIS

(în unele cazuri) desfășurarea proce- de învățământ superior nestatale cu durilor de doctorat și, dacă este cazul, fonduri publice, sunt extrem de de abilitare, precum și acordarea diverse. Posibilitatea cofinanțării de titlului de doctor sau a venia legendi către stat a instituțiilor de învățământ (autorizația de a preda). Încredințarea superior conduse de operatori privați nu se extinde la admiterea studen- este tratată foarte diferit de către ților, la încetarea de către universitate legislativele statelor. Și în acest caz, a unei relații educaționale cu un stu- există un mozaic federal. Unele dent și la activitățile corpului studen- landuri sprijină mai mult decât altele țesc. În toate aceste domenii, univer- instituțiile private de învățământ sitatea acționează în temeiul dreptului superior (în șapte landuri nu există privat. niciun fel de contribuții financiare din partea acestor landuri pentru Finanțarea9 instituțiile private de învățământ su- perior)10. Sprijinul financiar direct Învățământul superior este finan- pentru instituțiile de învățământ su- țat în mare parte din resurse de stat, perior neguvernamentale poate fi în conformitate cu tradiția europeană. acordat sub forma unei finanțări Statul garantează învățământul supe- inițiale în faza de înființare, a unui rior prin finanțarea universităților de sprijin financiar pentru măsuri de stat. Chiar dacă instituțiile de învăță- investiții și a unui ajutor financiar mânt superior private și cele conduse pentru funcționarea continuă a de biserici participă la finanțarea instituției de învățământ superior. publică în moduri și în proporții Aceste posibilități de finanțare sunt foarte diferite, în Germania – cu realizate în diferite moduri (sau nu excepția unui grup de instituții de sunt realizate deloc) la nivelul lan- învățământ superior „refinanțate” durilor. conduse de biserici și de alte instituții Accesul redus al instituțiilor de de învățământ superior – există doar învățământ superior private la finan- într-o mică măsură modele stabilite țarea publică rămâne o problemă: de interacțiune structurată public- multe dintre ele critică faptul că tipul privat în finanțarea învățământului lor de instituție de învățământ supe- superior. Nu există niciun drept legal rior nu este suficient luat în consi- justificat din punct de vedere consti- derare în programele de finanțare tuțional pentru instituțiile de învăță- publică11. Această critică se referă în mânt superior ale operatorilor privați special la distribuirea fondurilor (și bisericești) la ajutor financiar din federale ale pactului pentru învăță- partea statului; nici recunoașterea mântul superior. Pentru a face față statului nu stabilește un astfel de cererii crescute de locuri în univer- drept. Reglementările juridice, în sități, începând cu 2007, guvernul special practicile administrative din federal și cel al landurilor cofinan- landuri pentru sprijinirea instituțiilor țează în părți egale fiecare loc

136 30 de ani de învăţământ academic privat în România universitar suplimentar creat din care, în funcție de programul de 2005 încoace, cu o sumă de 13 000 studii, variază de la 120 la peste 4000 de euro. În trecut, locurile de studiu de euro pe lună la universitățile create de universitățile private erau private (universitățile bisericești sunt parțial incluse în calculele efectuate cele mai ieftine) – constituie baza de în acest scop. Cu toate acestea, în finanțare decisivă a universităților majoritatea landurilor, aceste fonduri private din Germania. nu au fost transferate instituțiilor În multe cazuri, cea mai impor- private de învățământ superior sau au tantă bază pentru autofinanțarea cu fost transferate doar parțial. Potrivit succes a universităților private este VPH, doar Baden-Württemberg, alegerea formei juridice. Mai mult de Hesse, Renania-Palatinat, Schleswig- 70% dintre universitățile private au Holstein și Saxonia-Anhalt au un statut non-profit, deoarece fon- transferat fonduri către universitățile datorii și operatorii sunt fie înre- private. Conform unui calcul efectuat gistrați ca asociație sau fundație de IW Cologne, instituțiile private de (câteva), fie ca gGmbH. Statutul non- învățământ superior au pierdut profit este însoțit de o scutire gene- aproximativ 647 de milioane de euro rală de impozite (doar aproximativ în perioada 2007-2015. Deoarece 27% dintre acestea sunt organizate ca aceste fonduri au fost transferate operatori cu orientare comercială). universităților de stat, „universitățile Avantajul decisiv al acordării statu- private le-au subvenționat practic pe tului de organizație non-profit este cele de stat”12. scutirea de impozite sau reducerea de Prin urmare, nu se poate vorbi de impozite acordată acestor instituții. În o reglementare generală (nici măcar plus față de scutirile și facilitățile pre- la nivelul landurilor) în ceea ce pri- văzute în legislația privind impozitul vește subvențiile de stat și finanțarea pe cifra de afaceri și impozitul pe parțială a universităților private. proprietate, societățile recunoscute ca Acest lucru este adesea criticat de cei fiind privilegiate din punct de vedere afectați și, de asemenea, politicienii fiscal beneficiază în special de scu- înțeleg că tratamentul diferit al tiri, avantaje sau reduceri în legislația instituțiilor similare din punct de privind TVA (scutire completă), vedere structural (parțial în același impozitul funciar, impozitul pe profit stat federal) nu respectă principiul și impozitul pentru întreprinderile egalității și continuă să promită mici și mijlocii. În plus, acestea au reforme. Indiferent de acest lucru, dreptul de a emite chitanțe pentru regula de bază este că universitățile donații în conformitate cu secțiunea private se finanțează predominant și 10b din Legea germană privind în principal din taxele de școlarizare impozitul pe venit (EStG), astfel (partea principală) și din diverse alte donatorul poate deduce donaţia lui venituri (activități economice, spon- către o universitate privată cu 100%. sorizări etc.). Taxele de școlarizare – Mai presus de toate, activitățile

137 POLIS operatorilor care au ca scop special cației stabilește un sprijin ce co- „universitatea”, anume toate venitu- respunde aproximativ bursei sociale rile și cheltuielile legate de educație românești, valoarea actuală maximă, (în special taxele de școlarizare), sunt dacă studentul îndeplinește toate în principiu scutite de impozit, criteriile, fiind de 861 euro; cine inclusiv de impozitul pe cifra de locuiește cu părinții primește cel mult afaceri, adică TVA13. 592 euro. Beneficiul fiscal pentru instituțiile Universitățile private au dobândit de învățământ superior private poate printr-o recunoaștere națională (acre- fi considerat un sprijin indirect. În ditare) dreptul de a susține examene Germania, pot fi observate și alte la fel ca universitățile de stat și de a forme de sprijin indirect pentru acorda diplome universitare. Și aici instituțiile de învățământ superior este posibilă o subvenționare prin private. De exemplu, faptul că multe mecanismul BAföG, în aceleași dintre aceste instituții de învățământ condiții ca și în cazul studiilor la o superior folosesc infrastructura (pro- universitate de stat. Cu toate acestea, prietăți, clădiri) universităților și taxele de școlarizare nu sunt finanțate instituțiilor de stat poate fi considerat, de BAföG. BAföG ar trebui să ser- de asemenea, un sprijin indirect. Uti- vească doar mijloacelor de sub- lizarea (comună) a bibliotecilor, de zistență și nu este acordată cu sume exemplu, este deosebit de frecventă. mai mari doar pentru că studentul Profesorii de la universitățile de stat trebuie să plătească taxe de școla- pot ocupa și posturi secundare la rizare. Studenții trebuie să strângă universități private. În acest caz, acești bani altfel (eventual prin instituțiile de învățământ superior intermediul unor „joburi” studen- nestatale utilizează competența aca- țești). Cu toate acestea, la cerere, se demică din sectorul învățământului schimbă limita veniturilor proprii, superior de stat în scopuri proprii, pe care este în mod normal scăzută bază de taxe, în special pentru a pentru beneficiarii BAföG. Studenții organiza cursuri. pot invoca un caz de dificultate referindu-se la taxele de școlarizare și Sprijinul de stat pentru studenți astfel pot câștiga în plus, dacă cererea este aprobată14. Taxele de școlarizare, în funcție de valoarea lor, pot reprezenta o Structura personalului problemă pentru anumite grupuri de studenți. În principiu, participarea O comparație a datelor de per- studenților la programe de subvenții sonal ale instituțiilor de învățământ de stat (adică la „burse”) este posibilă superior din Germania arată că prin reglementările după așa-numita instituțiile de învățământ superior BAföG și la universitățile private. private și cele conduse de biserici – Legea federală de promovare a edu- cu fluctuații considerabile – au în

138 30 de ani de învăţământ academic privat în România medie un număr semnificativ mai cursuri de egiptologie sau de studii mic de angajați cu normă întreagă și, literare. Accentul este pus pe cursuri în consecință, mai puțini profesori de studiu relevante din punct de decât instituțiile de învățământ supe- vedere economic și orientate spre rior de stat. Desigur, universitățile practică. Cursurile de economie sunt private sunt, în general, mult mai dominante în ofertele lor și sunt cele mici decât cele de stat. În plus, mai cerute cursuri la universitățile acestea lucrează mult mai mult cu private din Germania. Cu toate personal cu jumătate de normă. acestea, discipline de nișă relevante Profesorii cu normă întreagă din punct de vedere economic, cum dintr-o instituție de învățământ su- ar fi designul vestimentar (de exem- perior sunt considerați în mod tra- plu, la „Akademie für Modedesign” dițional ca fiind un element esențial din Idstein), se adresează, de pentru asigurarea calității, nu numai asemenea, studenților orientați spre în predare și cercetare, ci și în piață. În general, sunt oferite cursuri autoadministrarea instituției de învă- de studiu care nu generează costuri țământ superior. Liniile directoare de infrastructură extrem de ridicate pentru acreditarea instituțională ale (disciplinele de științe naturale sunt Consiliului German pentru Științe și oferite doar într-o măsură limitată). Științe Umaniste stipulează că pre- Un deficit frecvent menționat al darea trebuie să fie „predominant, instituțiilor de învățământ superior adică mai mult de jumătate, realizată private este faptul că cercetarea – de personalul didactic cu normă simplificată în linii mari – nu are loc întreagă din cadrul instituției”; acesta practic nicăieri în cadrul instituțiilor este un standard minim pentru insti- tuțiile de învățământ superior nesta- private, cu excepția celor care sunt tale, care nu se aplică în această administrate ca universități cu drep- formă instituțiilor de învățământ su- turi depline, cu dreptul de a acorda perior de stat. Există, de asemenea, o doctorate și care dispun de finanțare mare libertate în ceea ce privește suplimentară (fundații etc.). Cu toate salariile, deși în unele landuri acestea acestea, cele mai multe universități se bazează pe salariile de stat și sunt private se concentrează în mod stabilite anumite salarii minime. Cu deliberat pe predare și pe calificări toate acestea, condițiile și cerințele care sunt apropiate sau chiar similare pentru candidații la catedre sunt în cu ceea ce fac studenții în viața mare parte identice cu cele ale profesională. Modelul de afaceri al universităților de stat15. majorității universităților private face ca proiectele de cercetare costisitoare Profiluri ale universităților să fie mai puțin relevante. În același private timp, există nemulțumiri legate de faptul că universitățile de stat și Ca urmare a orientării lor către institutele de cercetare tradiționale, piață, universitățile private nu oferă orientate spre cercetare, ignoră în

139 POLIS mare măsură toate eforturile depuse Există într-adevăr programe de burse de universitățile private16. la unele universități private, dar Cercetarea în universitățile cu probabil că evaluarea generală este că programe de studii universitare de doar cei care au suficient capital pot licență se limitează adesea, dar nu studia la aceste universități. Progra- întotdeauna, la cunoașterea stadiului mele de studii cu fracțiune de normă, actual al cercetării de către cadrele care sunt oferite în principal de didactice, la integrarea rezultatelor universitățile private, sunt deosebit actuale ale cercetării în procesul de de importante pentru peisajul general predare și la punerea în aplicare a al învățământului superior din unor proiecte de cercetare de mai Germania. În acest domeniu, „stu- mică amploare, adesea și ca parte a denții” care lucrează dispun deja de predării. Aceste universități repre- capitalul necesar iar cursurile de zintă majoritatea furnizorilor privați studii corespunzătoare sunt, într-o de servicii. Cu toate acestea, în opinia anumită măsură, forme de formare Consiliului pentru Știință continuă în contextul „învățării pe tot (Wissenschaftsrat), cele câteva uni- parcursul vieții”. versități private orientate spre cer- cetare, care au dreptul de a acorda Învățământul la distanță este, de doctorate, sunt de-a dreptul remar- asemenea, în centrul atenției multor cabile și excelente în ceea ce privește universități private. În aceste do- performanța lor în domeniul cerce- menii, tocmai universitățile private tării. Pe de altă parte, în cadrul pro- sunt cele care completează oferta cedurilor de acreditare instituțională a deficitară a furnizorilor de la stat, universităților private care nu au care abia în ultimii ani au descoperit dreptul de a acorda doctorate, acest domeniu pentru ei înșiși – însă Consiliul pentru Știință și Științe cu ezitare. Din acest motiv, insti- Umaniste a criticat, în unele cazuri, tuțiile private de învățământ superior activitățile de cercetare existente și continuă să fie deosebit de atractive orientarea insuficientă spre cer- pentru un grup din ce în ce mai mare cetare17. de persoane cu calificări de învăță- mânt superior care ar dori să studieze Semnificația și rolul cu jumătate de normă după ce și-au universităților private din terminat prima diplomă sau formarea Germania profesională. Importanța crescândă a învățării pe tot parcursul vieții și În termeni simpli, universitățile includerea cursurilor de educație și private din Germania au reputația de formare continuă în dezvoltarea pro- a fi instituții destul de elitiste, care fesională asigură cote de piață im- pot fi folosite doar de câțiva privi- portante pentru instituțiile de învăță- legiați, în parte din cauza taxelor de mânt superior cu competențe speciale școlarizare destul de ridicate (în me- în domeniul învățământului la die, aproximativ 600 de euro/lună). distanță și al cursurilor de studii cu

140 30 de ani de învăţământ academic privat în România frecvență redusă. Importanța acestui mici) și legătura directă a univer- segment devine deosebit de evidentă sităților private cu viitorii angajatori dacă ne gândim că cel puțin o treime și, în general, cu „economia”, fac ca din totalul studenților din sectorul și taxele de școlarizare ridicate să nestatal profită de astfel de oferte. pară adesea o investiție rezonabilă. Prin urmare, universitățile private Universitățile private în Germania nu reprezintă o concurență reală reprezintă un concept și o abordare pentru universitățile de stat, și vice- complet diferite de oferta de stat. Ele versa. În Germania, studiile la uni- vin mai mult în completarea siste- versitățile de stat sunt, în principiu, mului de stat (life-long learning, gratuite. Astfel, nu există concurență învățământ la distanță) sau depășesc între cele două sisteme pentru redu- prin calitate, elitism și legăturile cu cerea taxelor de școlarizare. Suport economia, rețelele de angajare etc. pe individual mult mai intens (seminarii cele de stat18.

Note ticket=ST-5037487-6iy1ICcvTROt- OTlHPQso-ap3 4 1 N. Buschle & C. Haider, „Private ***, Private und kirchliche Hoch- Hochschulen in Deutschland”, in schulen aus Sicht der Institutionellen WISTA - Wirtschaft und Statistik, Akkreditierung, Drucksache 2264- 1/2016, 75-86: p. 77, disponibil la 12, Wissenschaftsrat Bremen 2012, https://www.destatis.de/DE/Method p. 38, disponibil la en/WISTA-Wirtschaft-und-statisti- https://www.wissenschaftsrat.de/do k/2016/01/private-hochschulen-de- wnload/archiv/2264-12.html, accesat la 21.05.2021. utschland-012016.html, accesat la 5 20.05.2021. A se vedea mai multe referințe 2 Cele mai importante date și sta- bibliografice în Buschle&Haider, tistici actuale pot fi găsite în urmă- op. cit., p. 75. 6 toarele publicații și servicii online: Aici mă bazez în special pe https://www.privathochschulen.net/ descriere amănunțită din raportul hochschulen. A se vedea și publi- Wissenschaftsrat despre acreditarea cațiile oficiului național de statistică universităților private, ed. cit., pp. (Statistisches Bundesamt) referitor 67-83. la universitățile private: 7 Buschle&Haider, op. cit., pp. 77-78. https://www.destatis.de/DE/Theme Mai detaliat despre formele consti- n/Gesellschaft-Umwelt/Bildung- tutive, în raportul Wissenschaftsrat, Forschung-Kultur/Hochschulen/ ed. cit., pp. 44-48. Tabellen/privatehochschulen-hoc- 8 A. Frank, A. Kröger, J. Krume, V. hschularten.html 3 Meyer-Guckel, Private Hoch- https://www.handelsblatt.com/politi schulen. Entwicklungen im k/deutschland/bildung-studenten- Spannungsfeld von akademischer zahl-seit-2000-verzehnfacht-womit- und gesellschaftlicher Transforma- private-hochschulen-immer-mehr- tion, Edition Stifterverband: Essen, lernwillige-locken/25452906.html?- 2020, pp. 28-29, disponibil la https://www.stifterverband.org/priv

141 POLIS

ate-hochschulen, accesat la hochschulen-und-bafog-geht-das/, 22.05.2021. accesat la 22.05.2021. 9 Acest capitol urmează în linii mari 15 Wissenschaftsrat, ed. cit., pp. 59-62 discuția detaliată din Wirtschaftsrat, cu mai multe detali și cu literatura ed. cit., pp. 38-65. Cartea cea mai de specialitate. detaliată pentru tema este H. Barz 16 A. Sperlich, „Private Hochschulen (ed.), Handbuch Bildungsfinan- in der deutschen Hochschul- zierung, Wiesbaden 2010. forschung. Oder: «Noch nicht mal 10 Wissenschaftsrat, ed. cit., p. 48. ignorieren!», in Die Hochschule: 11 VPH Verband der Privaten Journal für Wissenschaft und Hochschulen (2017). Positions Bildung, 17 (2008) 2, pp. 126-139, papier des VPH zur Reglemen- disponibil la http://nbn-resol- tierung der Corporate Governance ving.de/urn:nbn:de:0111-pedocs- privater Hochschulen durch den 163854, accesat la 24.05.2021. Wissenschaftsrat. Online 17 Wissenschaftsrat, ed. cit., pp. 108- http://www.private-hochschul- 109. en.net/ fileadmin/user_upload/20- 18 Pentru o perspectivă comparatistă a 17_VPH-Positionspapier_Corpo- se vedea la E.-F. Darraz, G. rate_Governance.pdf [accessatla Lenhardt, R. Reisz, M. Stock, 21.05.2021] Private Hochschulen in Chile, 12 A. Frank et all., ed. cit., p. 34. Deutschland, Rumänien und den 13 Pentru referințe detaliate, a se vedea USA – Struktur und Entwicklung, Wissenschaftsrat, ed. cit., pp. 44-45. Wittenberg 2009, disponibil la 14 https://www.bildungsxperten.net/bil https://www.hof.uni-halle.de/date- dungschannels/studium/private- ien/ab_3_2009.pdf, accesat la 22.05.2021.

Bibliografie SPERLICH, A., „Private Hochschulen in der deutschen Hochschul- BARZ, H. (ed.), Handbuch Bildungs- forschung. Oder: «Noch nicht mal finanzierung, Wiesbaden 2010. ignorieren!», in Die Hochschule: BUSCHLE, N. & C. Haider, „Private Journal für Wissenschaft und Hochschulen in Deutschland”, in Bildung, 17 (2008) 2, pp. 126-139. WISTA - Wirtschaft und Statistik, ***, Private und kirchliche Hoch- 1/2016, pp. 75-86. schulen aus Sicht der Institutionellen DARRAZ, E.-F., G. Lenhardt, R. Reisz, Akkreditierung, Drucksache 2264-12, M. Stock, Private Hochschulen in Wissenschaftsrat Bremen 2012. Chile, Deutschland, Rumänien und den USA – Struktur und Entwicklung, Surse electronice Wittenberg 2009. FRANK, A., A. Kröger, J. Krume, V. www.bildungsxperten.net. Meyer-Guckel, Private Hochschulen. www.destatis.de Entwicklungen im Spannungsfeld von www.handelsblatt.com akademischer und gesellschaftlicher www.private-hochschulen.net Transformation, Edition Stifter- verband: Essen, 2020.

142 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Învățământul academic privat din Ungaria

[Aspects of private higher educationin Hungary]

Constantin ILAȘ

Abstract: The Hungarian state is involved in institutional of higher education reform. The main orientation of the reform is turning Universities maintained by state into higher educational institution maintained by the private companies. Furthemore the higher education institutions of state was organized so that more and more students should pay for their studies.

Keyword: reform, higher education, funding, private.

Reformele din învățământul studenților conform cu performanțele superior din Ungaria: de la stat lor. De asemenea, trebuiau exceptați către privat1 și studenții de la studii doctorale, precum și cei aflați într-o situație Ungaria s-a confruntat după că- materială dificilă. Această măsură ar derea regimurilor comuniste din fi condus, pe lângă creșterea calității, Europa de Est cu aceeași problemă și la determinarea sistemului edu- pe care o avem și în România, adică cației superioare de a fi mai onest cea a creșterii numărului de studenți prin distingerea mai clară între concomitent cu scăderea calității în- studenții performanți și ceilalți prin vățământului superior și a valorii di- recompensarea celor mai buni. De plomelor universitare. Implementarea aceea un procent de 15% a celor mai politicii taxelor de studii a fost o mo- buni dintre studenți n-ar fi plătit dalitate de inițiere a reformei în învă- nimic și ar fi putut primi și ajutor țământul superior între 2006-2010. financiar pe deasupra. Pentru a evita insatisfacția studen- Opoziția politică de la acea vreme ților și a publicului, cuvântul „taxe” a a cerut un referendum pentru abolirea fost evitat de către politicieni, iar taxelor în învățământul superior, iar numele oficial pentru această nouă noua obligație financiară a fost revo- obligație financiară a fost „contri- cată de parlamentul maghiar. Dar, a buție parțială pentru dezvoltare”. fost mai curând o reacție la adresa Conform proiectului de lege, aceasta guvernului și mai puțin la ideea de trebuia plătită de către fiecare student, taxare în sine. Căci, după accederea cu excepția studenților din primul an la conducere a guvernului Victor de studii, pentru a permite o clasare a Orban în 2010, care a contestat în

143 POLIS alegeri și a cerut eliminarea măsurii intenționat, pentru ca apoi măsura să introducerii taxelor, prin legea învă- fie amânată, introducerea, începând țământului superior adoptată la doar cu anul 2020, a prevederii ca cel câteva luni după câștigarea alegerilor, puțin un examen obligatoriu, în afara în 2011, și apoi amendată în 2016, celor 5 examene de bacalaureat, să titulatura taxelor s-a schimbat. Cu- fie promovat la un nivel avansat sau vântul taxă este în continuare evitat, intermediar la o limbă străină și iar studenții care își plătesc integral aceasta ca o altă minimă cerință studiile au în lege titulatura de „stu- pentru admiterea la universitate pe denți cu autofinanțare” sau care locurile finanțate de la buget, care participă la studii autofinanțate. astfel ar fi devenit și mai dificilă. Numărul locurilor finanțate de stat Viktor Orbán descrie acest fenomen a fost scăzut, iar în câteva domenii de drept „autofinanțarea sistemului de studii minimul de puncte cerut pentru studii superioare”. admitere a fost determinat de către Un alt moment important și o guvern și chiar crescut pentru a decizie semnificativă în reforma edu- permite admiterea mai multor stu- cației superioare a venit în iulie 2019, denți la studiile autofinanțate. Cei când Universitatea „Corvinus” din care nu au numărul necesar de puncte Budapesta, cea mai performantă în pot fi admiși doar la forma studiilor domeniul învățământului economic, a autofinanțate, în cazul în care capa- fost transformată din universitate de citatea de școlarizare permite acest stat în universitate privată. Schim- aspect. Pentru studiile autofinanțate a barea a vizat faptul ca universitatea fost creat un nou tip de împrumut să nu mai fie controlată de către bancar2 destinat studenților pentru guvern, ci de către o fundație numită finanțarea taxelor de studii, iar acest Maecenas Universitatis Corvini. Fun- tip de împrumut nu poate fi cheltuit dația a primit și a preluat toate pro- în alte scopuri (de exemplu pentru prietățile universității, iar susținerea acoperirea costurilor vieții). financiară se face prin dividende din O altă reformă importantă a fost acțiunile a două companii, deținute aceea că, începând cu anul 2013, anterior de statul maghiar: una petro- studenții maghiari sunt nevoiți să lieră (MOL), iar cealaltă farmaceutică semneze un contract care-i deter- (Richter). Acțiunile pe care univer- mină/obligă să rămână și să mun- sitatea le deține la aceste două cească în Ungaria o anumită perioadă companii nu pot fi vândute de către de timp după absolvire. În 2019, gu- fundație și trebuie utilizate pentru a vernul a anunțat reducerea locurilor finanța universitatea. Conform preșe- finanțate de stat și introducerea con- dintelui fundației, care este și director tractului menționat anterior, ceea ce a executiv al MOL, suma totală care condus la scăderea înscrierilor în derivă din aceste dividende va fi mult învățământul superior cu 18%. În mai predictibilă și mai mare decât a paralel, în învățământul liceal s-a fostei universități pe când era finan-

144 30 de ani de învăţământ academic privat în România

țată de la bugetul de stat. Scopul studiilor sunt achitate integral de schimbării de model a fost să impul- către stat; urmează „burse parțiale”, sioneze performanța universității per prin care statul ungar asigură doar o total și pentru a atrage noi resurse parte (50%) din plata studiilor, într-un mediu legislativ mai flexibil. studentul admis cu bursă parțială de Structura universității a fost reorga- stat urmând să acopere cealaltă parte; nizată, un număr de programe de în fine, urmează „studiile autofi- studii a fost reînnoit și au fost create nanțate” sau autofinanțarea studiilor bursele „Corvinus” pentru studenții de către student, prin care studentul performanți, indiferent de prove- achită integral costurile studiilor. niența lor socială. Obligațiile studenților admiși la studii Dar, legarea mai strânsă a finan- cu burse integrale și parțiale de stat țării universității de mediul economic sunt prevăzute în Art. 48/A și sunt este relativ defectuoasă. Pentru că în destul de severe, menționând aici nu anul 2020 impactul negativ al pan- doar faptul că trebuie să restituie demiei de Coronavirus a fost notabil integral bursa, indexată cu rata anuală pentru companiile petroliere, MOL a a inflației stabilită de Biroul Central anunțat încă din primăvara lui 2021 de Statistică ungar, dacă nu obțin că nu va acorda dividendele din acest diploma (Art. 48/A, paragraf d)), ci an pe care Universitatea „Corvinus” există și obligația să rămână angajați se bazează în principal, iar această în Ungaria pe o perioadă echivalentă decizie are un impact serios asupra măcar cu perioada în care au primit instituției și ne arată dezavantajele bursă integrală sau parțială pentru a formelor de finanțare similare. În plăti asigurări sociale4. anul 2020, alte opt universități pu- Bursele, deci și taxele pentru stu- blice au fost transformate în „univer- denții autofinanțați, se fixează în sități private”. funcție de costurile programului de studii urmat, care sunt stabilite prin Burse, autofinanțare, taxe lege5. Legea nu precizează dar se subînțelege că nivelul taxelor pentru Statul maghiar recunoaște, deși nu programele autofinanțate6 sunt la explicit, prin lege că nu există învă- nivelul burselor integrale acordate de țământ superior gratuit sau în mod statul maghiar pentru că altfel s-ar echivalent că învățământul necesită crea inechitate și discriminare. În cheltuieli de la bugetul de stat și deci plus, obligațiile de rambursare, pentru costă statul maghiar. De aceea legea nerespectarea condițiilor prevăzute de învățământului superior clasifică ti- lege pentru acordarea burselor inte- purile de programe de studii și de grale și parțiale, constituie datorie studenți astfel3. Ceea ce în România publică și se supun acelorași reguli se intitulează „locuri plătite de la aplicabile și taxelor7. buget”, în Ungaria se cheamă „bursă integrală de stat”, prin care costurile

145 POLIS

Cifre de școlarizare, ponderea anul 2013, la 283 400, în 2018, sau în învățământului universitar procente, raportate la populația privat, proprietatea Ungariei, de la 3,63%, în 2013, la 2,90%, în 201814. În anul universitar În ceea ce privește modalitatea de 2019/2020 era înscriși un număr total stabilire a cifrei de școlarizare, în de studenți de 285110, în 64 de universitățile de stat și în cele private instituții cu 23383 cadre didactice. aceasta se află la dispoziția instituției Pentru a vedea totuși care este pon- de învățământ superior8. Comitetul derea reală a învățământului privat de Acreditare Maghiar, HAC, echiva- față de cel de stat în Ungaria ar trebui lentul ARACIS din România, nu are să putem compara numărul efectiv de nici o atribuție prevăzută în legea studenți înscriși în instituțiile private învățământului superior cu privire la și cele publice față de numărul de stabilirea cifrei de școlarizare9. Cu studenți în total. Din nefericire, nu alte cuvinte, instituțiile de învățământ am putut avea acces la o astfel de superior au libertatea de a absorbi din informație. piață și de a școlariza numărul maxim În plus, în marea lor majoritate, de studenți în limitele capacității de colegiile private și cele publice sunt școlarizare. dedicate învățământului confesional, Numărul total de instituții de în- teologic și religios. Legea maghiară vățământ superior (de stat și private) distinge între Universități și colegii15. recunoscute de stat prin hotărâre a Universitățile trebuie să asigure cel Parlamentului, publicate în legea puțin 8 programe de licență, 6 pro- 10 ungară în Anexa 1 , era de 66 în anul grame de master și pot asigura pro- universitar 2015/2016, din care 21 grame doctorale și acordarea titlurilor erau universități publice și 7 univer- de doctor, cel puțin 60% din perso- sități private, 5 universități publice de nalul didactic și de cercetare deține științe aplicate și numai 2 private, calificare academică și are capaci- precum și 28 de colegii private și 3 tatea de a livra o parte din programe colegii publice. Per total, în procente într-o limbă străină. Poate fi intitulată existau așadar în 2016 un procent de Universitate de Științe Aplicate insti- 56% de instituții private și 43% instituții publice. Însă, din 2016 până tuția de învățământ superior care asi- în anul universitar 2020/2021, numă- gură cel puțin 4 programe de licență rul total de instituții destinate învăță- și 2 de master, cel puțin 45% din per- mântului superior a scăzut de la 66 la sonalul didactic și de cercetare are 6211. În anul universitar 1990/1991 calificare academică și livrează câteva erau 7712, iar numărul de cadre didac- programe într-o limbă străină. Colegiul tice a crescut de la 17302, în 1990, la trebuie să asigure cel puțin o treime din 23511, în 2020/2021. Conform personal cu calificare academică. Biroului Central de Statistică13, nu- În ceea ce privește regimul pro- mărul de studenți a înregistrat o prietății instituțiilor de învățământ scădere de la 359 000 de studenți, în superior privat, legea maghiară este

146 30 de ani de învăţământ academic privat în România ambiguă, pentru că la Articolul 7 activități și își are administrația cen- (1)16 precizează că instituțiile de trală, cu condiția ca acesta să rămână învățământ superior trebuie să dețină valabil pentru cel puțin 8 ani așa cum un așezământ permanent, precum și este definit de Guvern. Or, din personal academic didactic și de această prevedere ar rezulta că nu se cercetare permanent. În paragraful 2 presupune în mod obligatoriu și așezământul (seats) este definit drept proprietatea asupra așezământului locul în care instituția de învățământ respectiv17. superior își desfășoară principalele

Note studiile (self-funding students). Para- graful 2 specifică faptul că în fiecare 1 Cea mai mare parte a informațiilor an studenții finanțați prin burse din acestă secțiune, mai puțin tri- integrale sau parțiale trebuie să fie miterile la legea învățământului su- reclasificați ca studenți cu autofi- perior din Ungaria, sunt preluate, tra- nanțare dacă nu reușesc să acumu- duse și adaptate din Hanna Berbas leze cel puțin 18 credite în medie sau and REPUBLIKON INSTITUTE, nu dobândesc nivelul de performanță From Public to “Private” Universities: academică stabilit de regulile defi- Model Change in Hungarian Higher nite de instituția de învățământ supe- Education, 7 decembrie 2020, rior în concordanță cu decretele rele- http://4liberty.eu/from-public-to-pri- vante ale Guvernului. vate-universities-model-change-in- https://www.mab.hu/wp-content/ up- hungarian-higher-education/ accesat loads/Nftv_angol_2Sept2016_EMM martie 2021. I-forditas.pdf , p. 39, accesat martie 2 Paragraful 2 al Art 46: „Pentru toți 2021; vezi și art.39 (1) și (3), p. 29, studenții la care face referire para- precum și art. 46(1), p. 37. 4 graful 1, statul ungar prevede opor- Art. 48/A, b): studenții finanțați prin tunitatea unui împrumut pentru stu- burse integrale sau parțiale sunt denți așa cum este stabilit în decre- obligați să aibă un contract de muncă tele guvernamentale referitoare la sau orice alt contract legal privitor la acest aspect”. Nu există precizarea muncă sub jurisdicția Ungară ori se expresă dacă studenții înscriși la o angajează în activități antrepreno- instituție de învățământ superior riale și ca rezultat să dețină acoperire privat pot beneficia sau nu de acest pentru asigurări sociale pentru o tip de împrumut, deşi în mod perioadă de până la 20 de ani după implicit ei pot fi asimilați studenților obținerea diplomei, pe o durată egală care își autofinanțează studiile. cu durata studiilor finanțate integral 3 Cf. Articolului 48 din Legea sau parțial prin bursă de stat. 5 Educației Națională Superioară: 1. Art. 46 (3): „În conformitate cu Pe temeiul formei de finanțare stu- costurile programului determinate denții trebuie clasificați fie ca stu- prin lege statul trebuie să asigure denți finanțați prin burse integrale întregul cost al programelor urmate sau parțiale ale statului maghiar, fie de studenții finanțați prin bursă ca studenți care își autofinanțează integrală a statului Maghiar și

147 POLIS

jumătate din costul programelor ur- 16 Art. 7(1) Higher education institu- mate de studenți finanțați prin burse tions shall have permanent seats and parțiale, în timp ce costurile progra- permanent academic teaching and melor autofinanțate trebuie acoperite research staff. (2) The permanent de către studenți”, p. 37. seat is the place where the higher 6 Paragraful 3 al Art. 46 nu vorbește education institution performs its despre studenți care-și autofinan- core activities and has its central ad- țează studiile, ci de programe de stu- ministration, provided that it remains dii autofinanțate. available for the performance of the 7 Idem. tasks of the higher education institu- 8 Art. 67 „Autoritatea educațională pa- tion for not less than eight years, as ragraful 3) d) determină și modifică defined by the Government. numărul maxim de studenți care pot 17 La Art. 87, se precizează că institu- fi admiși”. țiile publice de educație superioară 9 Vezi Art. 70, 71, 71A.71B, precum vor fi administratori de active pla- și Art. 67, paragrafele 3d și 4. sate la dispoziția lor de către menți- 10 https://www.mab.hu/wp-content/up- nător (administrator), în timp ce loads/Nftv_angol_2Sept2016_EMM instituțiile similare private (non- I-forditas.pdf, pp. 93-96. state) trebuie să fie utilizatorii unor 11 https://www.ksh.hu/docs/eng/xstadat astfel de active, mai puțin în cazul în /xstadat_annual/i_zoi007a.html?dow care menținătorul (the maintainer) le n=133 atribuie dreptul de proprietate asupra 12 https://www.ksh.hu/stadat_files/okt/ acestor active. ((1) Public higher en/okt0020.html accesat aprilie 2021 education institutions shall be asset 13 https://www.ksh.hu/stadat_annual_2_6 managers of the assets placed at their 14 https://www.ksh.hu/stadat_files/okt/ disposal by the maintainer for the en/okt0044.html, accesat aprilie purpose of the performance of their 2021. tasks, while non-public higher 15 Cf. Art. 9, https://www.mab.hu/wp- education institution shall be the content/uploads/Nftv_angol_2Sept2 users of such assets, unless the 016_EMMI-forditas.pdf, p. 5. maintainer assigns to them the right of ownership of the assets.)

Bibliografie BERBAS, Hanna, REPUBLIKON INSTITUTE, From Public to “Private” Act CCIV of 2011 on National Higher Universities: Model Change in Education (as in force on 2 September Hungarian Higher Education, 7 2016) https://www.mab.hu/wp- decembrie 2020, http://4liberty.eu/ from- content/uploads/Nftv_angol_2Sept201 public-to-private-universities-model- 6_EMMI-forditas.pdf change-in-hungarian-higher-education/ https://www.ksh.hu/stadat_annual_2_6

148 30 de ani de învăţământ academic privat în România

INTERVIU

Miniștrii Educației din România despre învățământul superior privat

Interviuri realizate de Doru TOMPEA

Întâlnirile pe care le-am avut cu rata scurtă și foarte scurtă a man- miniștrii educației de după 1989 au datelor următorii 5: Mihail Hârdau, constituit un demers jurnalistic, de Anton Anton, Cătălin Baba, Adrian documentare asupra unui fenomen Curaj și Valentin Popa care au care a avut o detentă explozivă în salutat; primul deceniu postcomunist. Mărtu- • actualul ministru, Sorin Mihai riile celor care au condus sistemul Câmpeanu, a transmis un mesaj insti- educațional din România sunt deose- tuțional apreciind importanța unei bit de importante în analiza evoluției asemenea analize; acestuia, constituie surse de documen- • nu au răspuns la întrebări ur- tare prețioase pentru înțelegerea con- mătorii 7: Liviu Marian Pop, Remus textului în care au apărut reglemen- Pricopie, Mihnea Cosmin Costoiu, tările potrivit cărora funcționează în- Pavel Năstase, Daniel Valer Breaz, vățământul academic privat. Monica Anisie și Emil Boc (ultimul a La conducerea Ministerului de asigurat un interimat de 3 luni în resort s-au perindat 26 miniștri. Le-am mandatul său de premier). trimis tuturor un set de 8 întrebări, Pe Ioan Mang nu l-am invitat, iar răspunsurile au fost următoarele: deorece mandatul său a avut durata • au răspuns la întrebări urmă- de doar o săptămână. În fine, i-am torii 12; Mihai Șora, Gheorghe trimis o parte dintre întrebări actu- Ștefan, Mihai Golu, Liviu Maior, alului Președinte al CNR, Daniel Virgil Petrescu, Andrei Marga, David. Ecaterina Andronescu, Alexandru Am ordonat răspunsurile în or- Athanasiu, Mircea Miclea, Cristian dinea succesiunii la conducerea Mihai Adomniței, Daniei Petru Ministerului, astfel încât a rezultat o Funeriu, Mircea Dumitru; istorie succintă a învățământului su- • au răspuns la mesaj, salutând perior privat din România, compusă proiectul revistei Polis, dar nu au din amintirile și opiniile actorilor participat la interviu motivând du- investiți cu prerogative instituționale,

149 POLIS ale celor ce au condus și influențat 2. Ce ați lăsat în învățământul evoluția acestuia. Din câte cunosc, academic privat la încheierea man- un asemenea demers este deocam- datului/mandatelor? dată singular și sper să nu rămână 3. Care considerați a fi plusurile așa, pentru că este de dorit multi- învățământului academic privat din plicarea unui asemenea proiect care România? să valorifice experiențele pe care le- 4. Care considerați că sunt minu- au trăit aceste persoane publice la surile învățământului academic pri- conducerea sistemului educațional vat din România? din România. După cum veți vedea, 5. Considerați că legislația din avem în față mici foi de parcurs ce România permite funcționarea unei au jalonat viața învățământului piețe academice fără discriminări academic privat din România în cele între universitățile de stat și cele trei decenii de existență. private? Le adresez public mulțumiri tutu- 6. În prezent, învățământul aca- ror miniștrilor care au alocat timp, demic privat din România reprezintă emoție și efort pentru participarea la 13,6% din întreg învățământul aca- acest demers și, nu în ultimul rând, demic și se află în continuă scădere. pentru observațiile pertinente și Cum evaluați această situație? pentru analizele de impact asupra 7. Vă rog să povestiți o întâm- acestui subsistem al sistemului edu- plare pe care ați trăit-o în legătură cațional românesc. Dar, iată care cu o universitate privată în perioada sunt întrebările: în care ați deținut funcția de Ministru 1. Ce ați găsit la preluarea man- al Educației. datului/mandatelor în învățământul 8. Vă rog să povestiți o întâm- superior privat? plare cu UPA din Iași.

150 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Articularea gândirii libere

[The Articulation of Free Thought]

competitivity and to provide the tools to acquire that ability, be it state or private…” Mihai ȘORA

1. Nu am avut decât un singur mandat – și acela întrerupt, prin voința mea, în iunie 1990, la „Mineriade“, când mi- am dat demisia din funcția de ministru al Educației. Era de neconceput, pentru mine, să rămân în acea funcție după ce am coborât în stradă, alături de studenți, și am văzut cu ochii mei Mihai Șora ce se întâmpla acolo: diferența dintre Ministru al Educației în perioada 30 discursul Puterii reprezentate de Ion decembrie 1989 – 28 iunie 1990 Iliescu și acoliții acestuia, pe de o

parte, și realitatea factuală din Piața “At all times it is appropriate to consider, in all its concreteness, a Universității, pe de alta, era atât de balance between state and private mare, încât niciun om de bună- education: the former has no reason to credință nu putea rămâne indiferent în smother the latter and the legislation fața acelei manipulări. A fost un mo- should be able to allow both forms to ment decisiv pentru istoria României coexist harmoniously, to complete și, bineînțeles, în măsura în care te each other intelligently, to discourage identificai și trăiai, interiorizându-le, discrimination based on criteria of an dramele țării tale, pentru tine, ca ființă economic nature or otherwise… There dotată cu înțelegere, compasiune și is only one academic life and it re- quires a certain level of intellectual respect față de victime. Atunci, în probity and scientificity, in the ab- iunie 1990, s-a scris, în bună parte, sence of which it escapes the sphere of destinul nostru pentru următoarele the academic. There are certain exi- decenii: destin politic, dar și inte- gencies, operating rules, and good lectual, dacă urmărim cum a evoluat practices without which no university învățământul după acest tragic episod. can survive, regardless of whether it Mii de oameni au ales să emigreze în lives on public or private funds… Occident în urma represiunilor; sunt Nothing durable can emerge from a university that fails to cherish destine individuale fracturate, detur-

151 POLIS nate sau întrerupte, pentru a căror mea în guvernele următoare, ceea ce deviere din matca firească sau pier- avea să fie o lungă, chinuitoare și dere nu a dat nici până astăzi cineva imorală tranziție pentru români. socoteală. În anul 1990, nu aveam Având astăzi reculul celor mai bine de cum să știm în ce direcție o va lua trei decenii de la întâmplări, știu că am România, dar un lucru a fost sigur avut dreptate și că orice complicitate, pentru mine atunci: dacă ceva bun cât de neînsemnată, cu Ion Iliescu și avea să urmeze și putea fi făcut – oamenii acestuia este încărcată de pentru educația românilor și nu numai vinovăție, odată ce a devenit evident –, acel lucru nu putea fi început alături cărei lumi îi aparțineau ei. de Ion Iliescu, de Petre Roman și de Prin urmare, fiind cel dintâi mi- „structurile” care îi susțineau, prelun- nistru al Educației, imediat după giri ale unui regim criminal. În clipa în Revoluție, în momentele acelea ten- care, după valul euforiei de la sionate și tulburi de la ieșirea din Revoluție – cuvânt pe care nu-l voi dictatură, nu aveam cum să găsesc, la scrie niciodată, în contextul lui preluarea mandatului, nici măcar decembrie 1989, altcumva decât cu germenii unui învățământ privat, știut majusculă, deși astăzi a devenit lim- fiind că toate structurile educative pede că evenimentele acelea nu au erau de stat, înainte de 1989. Am avut fost exclusiv o revoltă populară, ci și timp, în scurtul meu mandat, să fac, consecința unui mecanism sofisticat însă, câteva lucruri și pentru învăță- de luptă pentru putere, acționat din mântul privat – în primul rând să culise –, după bucuria eliberării și înlesnesc înțelegerea însăși a feno- deschiderea către un alt timp istoric, menului, a ideii de „privat”, într-o după ce am înțeles că momentul va fi lume ostilă față de tot ce nu era distorsionat, acaparat de Securitate și colectiv și colectivist. Nu este puțin de aparatul politic care o servea, sin- lucru, mai ales dacă ne gândim la gura cale – pentru a-mi păstra inte- aversiunea care însoțea, la începutul gritatea și independența – era demisia, anilor ’90, orice inițiativă individuală retragerea din jocul plin de ambi- de ieșire din carcanul funcționăresc ori guități, corupție, minciună care li se de sub tutela sindicatelor. Găsim, pregătea românilor. Nu aș fi putut, în astăzi, cât se poate de firească existența niciun chip, participa la un plan dospit unor școli private – școlile Waldorf, în fetida subterană a Securității. De de pildă, grădinițe sau universități, aceea regret, bineînțeles, că nu am cluburi sportive etc. –, dar cei care au avut timpul fizic să scutur ministerul trăit vremurile inaugurale ale demo- de impostori, lichele și politruci, să crației post-ceaușiste își amintesc cât refac integral, deci să vindec și să de strânsă era lupta cu aparatul de stat, înzdrăvenesc țesutul învățământului cu cei care, timp de decenii, rămăse- românesc, dar – pe de altă parte – nu- seră înțepeniți în funcții, prin ministe- mi pare deloc rău că m-am retras și nu re ori inspectorate școlare. Nu părinții am cauționat, cu numele și prezența copiilor erau greu de convins – orice

152 30 de ani de învăţământ academic privat în România părinte își dorește, pentru copilul său, putut, la un moment dat, când atmo- un sistem educativ performant, depo- sfera era apăsătoare și sufocantă, să litizat, care să valorifice înzestrările creez câteva oaze de respirație pentru acestuia –, ci tocmai slujbașii aflați oamenii harnici, cu vederi largi și o într-o încrengătură dependentă de po- corectă înțelegere a fenomenului litic, oameni de o calitate intelectuală educațional. îndoielnică, funcționând inerțial, fără să priceapă miza extraordinară pe care 3-4. N-am urmărit până în cele mai o reprezintă, pentru viitorul unei țări, mici detalii evoluția învățământului educația pruncilor săi. Aici, în acest academic privat din ultimii ani, încât punct sensibil care este schimbarea n-aș vrea să emit o judecată pripită – mentalităților, unul dintre cele mai pozitivă sau negativă. Trebuie să fii în solicitante, la drept vorbind, am inter- inima sistemului pentru a-i vedea venit eu. Iar schimbarea aceasta, feno- limpede toate rotițele care îl pun și îl men laborios și înțesat de capcane, țin în mișcare, să ai un contact ne- era, atunci, un lucru esențial, căci viza mediat cu studenții care ies de pe articularea însăși a gândirii libere. băncile acelor universități, să poți măsura nivelul lor, cunoștințele pe 2. To timiotaton, cum ar spune Plotin care și le-au însușit de-a lungul anilor – lucrul cel mai de preț: semnătura pe de studiu și, desigur, să poți vedea în câteva documente de înființare, posi- ce măsură izbutesc să se integreze în bilitatea ca învățământul academic cercetare ori în circuitul altor profesii. privat să existe, așa cum există și cel Ce pot spune, însă, independent de de stat, la fel de legitim și îndreptățit. situația concretă a României, este că În absența acestei decizii ministeriale, se cuvine să ai mereu în vedere, cu nimic nu putea fi demarat în 1990. Or, toată concretețea lui, un echilibru între așa cum aminteam mai devreme, învățământul de stat și cel privat: hotărâtor era să schimbi mentalitățile primul nu are de ce să-l sufoce pe și să le îngădui unor oameni de celălalt, iar legislația trebuie să le ispravă, competenți și cinstiți, să se poată permite ambelor forme să co- organizeze în afara limitelor impuse existe armonios, să se completeze de învățământul de stat, să dezvolte inteligent, să nu încurajeze discri- pârghii concurențiale, programe și minările pe criterii economice sau de legături cu universități străine: fiind altă natură. Spunând acestea, nu fac structuri mai recente, ele erau, în decât să enunț un vœu pieux: realitatea principiu, și mai flexibile; nu purtau este adesea mai întunecată, iar povara trecutului, precum celelalte, disfuncțiile păguboase. Dacă, de pildă, nici nu erau încețoșate, administrativ, o universitate privată devine fabrică de reflexe autoritare fără legătură cu de diplome ori instrument pentru con- performanța academică propriu-zisă, traselecție, atunci echilibrul invocat se cu cercetarea sau lărgirea orizontului strică, iar „stricăciunea” se va extinde științific. Mă bucur, așadar, că am peste tot: inflație de tineri cu diplome,

153 POLIS dar incapabili să articuleze o idee în sectează, alcătuiesc un fir unic, îm- domeniul pe care se presupune că l-au pletit, de care se leagă, în mod natural, absolvit, prestigiu deteriorat al uni- tot ce clădești în acea universitate și versității respective, confuzii și nebu- toate drumurile pe care, ca profesor, le loase valorice, pierderea corectei deschizi studenților tăi. Dintr-o uni- unități de evaluare a unei competențe, versitate care nu prețuiește compe- ritm concurențial redus la expresia tența și nu oferă unelte pentru a do- letargiei, discredit planând asupra cor- bândi această competență, indiferent pului profesoral care a îngăduit o dacă ea este de stat sau privată, nu asemenea deteriorare a conținutului poate ieși nimic trainic; după cum, științific. Natura mea optimistă îmi dacă este un focar al furtului inte- spune, însă, că orice dispozitiv – con- lectual (prin plagiat, de pildă), al co- cret sau abstract, instituțional sau pur rupției sau al înșelăciunii, durata ei de teoretic – ajunge, la un moment dat, să viață va fi, de asemenea, limitată se autoregleze, să-și găsească viteza (cazul Academiei de Poliție mi se pare de croazieră… Încât o instituție care relevant, în acest sens, și vorbim aici se autosabotează (vizând treapta de despre o instituție de stat). Totul este jos, nu cea superioară) sfârșește, inevi- ca societatea academică să aibă tabil, în tomberonul istoriei, își pierde anticorpi suficient de puternici pentru din vigoare și atractivitate: nu-ți a împiedica proliferarea imposturii, a dorești să obții o diplomă despre care hoției, a degradării morale, în general. toți știu că nu are nicio valoare… Iar – pentru ca acești anticorpi să existe și să fie eficienți – doar o 5. Nu am studiat îndeaproape legisla- legislație bine gândită nu ajută (pot fi ția actuală legată de funcționarea legi perfect concepute, dacă ele nu pieței academice și nu știu, așadar, în sunt și aplicate, „perfecțiunea” aceasta ce măsură există sau nu discriminări rămâne strict formală). O lege corectă, între universitățile de stat și cele pri- echilibrată și coerentă, da! Dar și vate. Dacă există segregări, nu-mi oameni pe măsură, care să-i înțeleagă imaginez că ele au fost introduse cu les tenants et les aboutissants, miza bună-știință. Care ar fi motivația lăun- reală în educația tinerilor. trică a unui asemenea gest? Viața academică este una singură, iar ea 6. Demografic, în primul rând: nu i-a presupune un anumit nivel al probității scăpat nimănui faptul că mii de tineri intelectuale și al științificității, sub pleacă la studii în străinătate; mobi- care iese din sfera academicului. Sunt litatea în Uniunea Europeană, posibi- anumite exigențe, reguli de funcțio- litatea de a găsi, printr-un simplu nare, bune practici în absența cărora click, universitatea care ți se pare cea nicio universitate nu poate supraviețui, mai potrivită, pe măsura aspirațiilor indiferent dacă ea trăiește din fonduri tale, supremația limbii engleze – un publice sau private. Cele două linii – fel de lingua franca la îndemâna tu- moralitatea și științificitatea – se inter- turor, digitalizarea resurselor științi-

154 30 de ani de învăţământ academic privat în România fice, transparentizarea exigențelor la după regula invazivă și distructivă a admiterea în facultățile străine, infor- nepotismului. matizarea dosarului de candidatură și, Apoi, dincolo de acest exod al nu în ultimul rând, un fel de accelerare creierelor, poate că ar trebui să vedem a timpului, de inevitabilă reducție în în scăderea interesului pentru învăță- deplasarea dintr-un punct în altul – mântul academic privat un simptom toate acestea au făcut ca generații general – cel al orientării generațiilor întregi de liceeni să opteze pentru tinere în altă direcție. Există, fără expatriere. Modelul comparativ intră îndoială, rațiuni „sistemice” care îi automat în acțiune: ajunge să deschizi determină pe tineri să opteze pentru platforma unei universități străine, să alte zone decât cele ale învățământului vizitezi site-ul respectiv, să pui în academic (public sau privat): intrarea balanță ce ai acasă, în orașul natal sau mai rapidă în viața activă, scăderea în altul, din țară, iar alegerea este prestigiului școlilor românești, căde- îndată făcută; dacă obții și o bursă rea în irelevanță a intelectualilor ori pentru perioada studiilor – cu atât mai compromiterea lor prin acceptarea a bine. În ce mă privește, nu iau acest ceea ce este inacceptabil în politică, „exod” ca pe o tragedie, câtă vreme, degradarea discursului public via odată școliți, acești tineri se întorc în unele oficine nefrecventabile… Sunt România. Devine însă îngrijorător nenumărate puncte de tensiune în când, formați la cele mai prestigioase societatea românească, iar ele au făcut universități din lume, de către pro- ca, treptat, an după an, încrederea în fesori excelenți în domeniul lor, tinerii învățământ, în ideea însăși de nu pot reveni în țară pentru că nu li se „școală”, să scadă vertiginos. Or, ca să oferă niciun mijloc de supraviețuire la refaci ceea ce s-a deteriorat timp de nivelul competenței dobândite în decenii ai nevoie nu doar de un mi- străinătate. Un tânăr care a studiat nistru luminat, cu viziune asupra genetica într-un mare laborator ame- viitorului, ci și de corpul profesoral rican, să spunem, un altul care exce- care să aplice, la firul ierbii, viziunea lează în nanotehnologii, în muzică sau aceasta înțeleaptă despre lume și viață. aerodinamică, și, în general, cei mai Este de neconceput ca, într-o țară dotați dintre copii, cei pe care di- europeană precum România, să mai rectorii de laboratoare se luptă să-i fie copii care nu pot ajunge la școală, aibă în echipele lor de cercetare, toți se culcă flămânzi ori nu au nici măcar aceștia vor alege să rămână în stră- un caiet sau manuale școlare, necum inătate și să lucreze pentru țara de alte rechizite, acces la biblioteci, la adopție dacă, în România, nu există tehnologiile recente. Pandemia din infrastructură pentru a-și manifesta ultimele luni a scos la iveală multe talentul, centre performante și oameni dintre anomaliile învățământului ro- luminați care să-i însoțească în cer- mânesc, lipsurile și necazurile care îi cetările lor, în loc să-i blocheze ori să- copleșesc pe copiii nevoiași, cu nimic i persecute, preferându-le incapabili, mai nevrednici decât cei provenind

155 POLIS din familii înstărite. Au, oare, timp omului, formidabila lui capacitate de acești copii să recupereze decalajul în analiză, în vremuri în care instru- perioada gimnaziului? Ajung ei să mentele sociologiei nu erau încă studieze la un liceu, să integreze o fixate, iar metodele de cercetare se universitate? Ori sunt aspirați de aflau, adesea, în faza experimentării. povara propriei vieți, de întreținerea Strânse împreună, toate studiile, arti- familiei, de sărăcia care le ucide visele colele, conferințele, lucrările de spe- și elanul? cialitate alcătuiesc un întreg impre- sionant. Pe care m-am bucurat să-l 7. După cum aminteam, în scurtul descopăr, în cea mai recentă vizită la mandat căruia i-am pus capăt prin Iași, publicat cum se cuvine. O ființă demisie în iunie 1990 nu am avut timp tutelară, așadar, – și pe bună dreptate. să văd crescând universitățile private, O altă amintire – duioasă și veselă în să le scrutez evoluția, nevoile, utili- același timp – este prezența unui tânăr tatea. Am amintiri legate de oamenii operator care înregistrase un interviu; pe care i-am întâlnit atunci, de felul în după filmare, am stat de vorbă, am care s-au închegat niște legături, s-au făcut fotografii și ne-am jucat cu un cristalizat niște idei. Îmi amintesc, cu fel de… paloș. A fost un moment alte cuvinte, mai curând niște stări, ludic, dar pe care eu l-am trăit ca pe o febrilitatea începuturilor, șantierul predare de ștafetă: se ridică o ge- imens al învățământului românesc nerație de oameni liberi, pasionați de post 1989, în care totul trebuia re- ceea ce fac, deschiși la minte și ca- gândit și reașezat după criterii limpezi pabili să discearnă provocările lumii și valori perene: studiul temeinic al în care trăiesc, să sporească frumu- limbilor clasice și moderne, al istoriei sețea din jur, să umple cu bunătate și – inclusiv al celei recente, pentru a omenie locul pe care îl ocupă. înțelege ceea ce tocmai trăisem, al științelor exacte, al gramaticii… – deci acel soclu de cunoștințe fără de care niciun tânăr nu este întreg și nu poate deveni un cetățean responsabil, cinstit și antrenat să gândească liber.

8. Am imaginea cărților lui Petre Andrei: volume impecabil editate, pe care le-am văzut, adunate laolaltă, în biroul Rectorului. Când știi că acest savant a trăit doar 49 de ani, nu se București, 15 iunie 2021 poate să nu te tulbure anvergura

156 30 de ani de învăţământ academic privat în România

„Un alt plus posibil ar fi un învățământ particular care oferă ceea ce învățământul public nu oferă”

[“Another possible plus would be a private education that offers what state education fails to offer”]

1. Am găsit un cadru legislativ in- complet. Nu existau legi specifice pentru înființarea universităților parti- culare. Tentativele se bazau pe legi care puteau fi folosite și pentru înfi- ințarea unei gogoșerii.

2. Nu mai țin minte exact (au trecut 30 de ani). Ce rețin este că am făcut o evaluare a procesului și unele pro-

puneri legislative care nu s-au fina- lizat (au venit „minerii”). Prof.univ.dr. ing. Gheorghe Ștefan Ministru al Educației în perioada 28 iunie 3. Acum 30 de ani nu se întrevedeau, 1990 – 16 octombrie 1991 în condițiile în care aveam o lipsă cronică de cadre didactice calificate “Another possible advantage would corespunzător. Nu am urmărit cu su- be the fact that the payment of a fee ficientă atenție evoluția. Din păcate, should increase the responsibility of informațiile disparate la care am avut the participants to the educational acces nu au fost pozitive. process, including professors and Un plus posibil ar putea fi dat de students… Another plus would be a faptul că plata unei taxe ar trebui să private education that offers what crească responsabilitatea partici- state education fails to offer… The panților în procesul de învățământ, weight private universities should have in the European space is related profesori și studenți. Dar se pare că to the specificity of European poli- acest efect se lasă încă așteptat. Un cies, on the one hand and on the other alt plus posibil ar fi un învățământ hand to the offer private universities particular care oferă ceea ce învăță- have as a response to the labor market mântul public nu oferă. needs”

157 POLIS

4. Lipsa cadrelor competente și Ponderea pe care ar trebui să o aibă motivația distorsionată a studenților universitățile particulare în spațiul care au uneori sentimentul că plătesc european ține de specificul politicilor pentru o diplomă, nu pentru dobân- europene, pe de o parte, iar pe de altă direa unor competențe. parte este vorba și despre oferta pe care universitățile particular o au 5. Nu cunosc în detaliu legislația raportat la cererea de pe piața forței curentă. Problema discriminării s-ar de muncă. putea pune numai în momentul în care cele două tipuri de universități ar 7. Am fost amenințat cu darea în funcționa și performa cât de cât judecată în biroul de la Minister de similar, ceea ce nu pare a fi cazul către un parlamentar și de către pro- pentru o mare parte dintre ele. motorul unei universități particulare În spațiul european, dominat de o care au pretins să aprob înființarea ideologie social-democrată spre de- unei universități pe baza unei le- osebire de cel american situat mult gislații care era folosită pentru mai către dreapta, învățământul parti- înființarea unor entități definite la cular are justificări mai greu de modul cel mai general, ce nu avea susținut. Din câte știu, legislația ger- nici o legătură specifică cu învățarea. mană admite universități particulare Nu puteam să aprob înființarea unei numai dacă acestea oferă o alterna- universități pe baza unei reglementări tivă pe care sistemul public nu o care ar fi fost suficientă pentru oferă. funcționarea unei tarabe.

6. Ca pe o tendință normală, ținând 8. Chiar dacă au existat, nu-mi mai cont de felul în care performează aduc aminte după ce a trecut mai bine majoritatea universităților particulare, de un sfert de secol. dar și datorită altor factori sociali.

158 30 de ani de învăţământ academic privat în România

„Învățământul superior privat reprezintă o provocare la perfecționare și ridicarea standardelor de performanță pentru învățământul de stat”

[“Private Higher Education is a Challenge for the Improvement and Augmentation of State Education Performance Standards”]

as public education fails to embrace them all…Private higher education is a challenge for the improvement and augmentation of state education per- formance standards…Private higher education in our country. A downside of the private higher education in our country is that it only covers social- human fields, leaving the fields of exact and technical – engineering sciences unaccounted for now. I believe that another downside is that the private higher education copies and reproduces the curricular structure of the state education. From a formal perspective, namely of the Prof.univ.dr. Mihai Golu functioning and evaluation conditions Ministru al Educației în perioada 16 and criteria, I believe that there are no octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992 discriminating elements; from a subjective, attitudinal perspective I “The most significant advantage is think there is discrimination, in favor that of ensuring an extended offer to of state education”. answer high school graduates’ need and desire to have access to higher professional training and formation, universitare. Aceste frustrări și ne- 1 și 2: Când am preluat eu mandatul, mulțumiri erau legate de frânarea în toamna anului 1991, în sistemul de definitivărilor în învățământul pre- învățământ era o mare frământare și universitar și de blocarea ani în șir a tensiune, generate îndeosebi de promovărilor în învățământul supe- frustrările și nemulțumirile cadrelor rior. La acestea se adăuga și faptul că didactice, atât preuniversitare, cât și procesul de învățământ continua să se

159 POLIS desfășoare după legislația veche, din 3. În primul rând, plusul cel mai regimul comunist. Și cu toate că important îl constituie acoperirea trecuseră deja doi ani de la înlă- unei plaje mai întinse a dorinței și turarea acelui regim, în Minister nu nevoii tinerilor absolvenți de liceu de se întreprinsese nimic pentru elabo- a accede la trepte de formare și rarea unui proiect nou de lege. În pregătire profesională mai înalte, acest context, s-au amplificat și învățământul de stat neputând inițiativele de creare a unor univer- cuprinde pe toți cei care doresc sități în regim privat, dar care nu aceasta. Acest aspect s-a evidențiat aveau încă o bază legală, aprobările puternic în primul deceniu după și avizele date de miniștri nu aveau 1990, când numărul celor care caracter de lege. În această situație se rămăseseră în afara unei forme de afla și Universitatea Fundației învățământ superior era foarte mare. Academice „Petre Andrei”. De altfel, la acea dată, România se În aceste împrejurări, mi-am pro- afla pe ultimele locuri în Europa în pus trei obiective principale, pe care ceea ce privește numărul studenților, le-am și realizat, și anume: raportat la mărimea populației. 1. rezolvarea problemei definitivă- În al doilea rând, învățământul rilor în învățământul preuniver- superior privat reprezintă o provocare sitar, care devenise acută; la perfecționare și ridicarea standar- 2. deblocarea promovărilor în delor de performanță pentru învăță- învățământul universitar și mântul de stat. 3. elaborarea proiectului noii legi a învățământului. Acest proiect a 4. În primul rând, aș menționa mi- inclus prevederea că învăță- nusul de început, când majoritatea mântul privat are dreptul de a fi universităților care se înființau nu organizat laolaltă și ca alternativă dispuneau nici de baza materială a- la învățământul de stat, fiind decvată, nici de personal didactic componentă a sistemului educa- propriu, trebuind să apeleze la cadre țional național. Acest proiect de didactice din învățământul de stat. lege a fost aprobat de Guvern și Un al doilea minus a constat în trimis spre dezbatere în aceea că unele universități au înma- Parlament, în vara anului 1992 și, în final, a fost adoptat ca lege în triculat studenți fără un examen de primul trimestru al anului 1993, admitere şi într-un număr mult prea sub mandatul Dlui Liviu Maior. mare în raport cu posibilitățile reale Deci, răspunzând la întrebarea de care dispuneau. Latura cantitativă dumneavoastră, spun: am găsit un a primat în fața celei calitative. Din învățământ superior privat în stadiu informațiile pe care le dețin, incipient, fără o bază legală reală, și Universitatea „Petre Andrei” a fost am lăsat un învățământ superior printre puținele excepții de la această privat cu drept legal de funcționare și linie, ceea ce i-a ridicat prestigiul și recunoaștere. recunoașterea.

160 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Un al treilea minus sau neajuns al „Petre Andrei” satisface în mare învățământului superior privat din măsură aceste condiții. țara noastră constă în aceea că nu acoperă decât domeniile științelor 6. În condițiile actuale ale României, socio-umane, rămânând deocamdată critice și din punct de vedere socio- neacoperite domeniile științelor economic și demografic, scăderea an exacte și tehnico-inginerești. Apoi, de an a numărului studenților este o cred că este tot un minus faptul că realitate crudă, care se răsfrânge nu învățământul superior privat copiază numai asupra învățământului superior și reproduce structura curriculară a privat, ci și asupra celui de stat. Deja învățământului de stat. În sfârșit, lasă în prezent sunt facultăți de stat care de dorit și mentalitatea înapoiată a se află la limita supraviețuirii. Din multor studenți care pretind și se păcate, și de o parte și de cealaltă, așteaptă că dacă plătesc taxa trebuie viitorul este sumbru. neapărat să și promoveze, chiar dacă pregătirea lor este sub limita 7 și 8. Mandatul meu fiind prea scurt admisibilității. și în perioada de început a învăță- mântului superior privat, nu am avut 5. Din punct de vedere formal, al întâmplări deosebite cu vreo univer- condițiilor și al criteriilor de func- sitate anume, în afară de discuțiile de ționare și evaluare, cred că nu există principiu cu inițiatorii lor. Mă bucur elemente de discriminare; din punct însă să constat că Universitatea de vedere subiectiv, atitudinal, cred „Petre Andrei” s-a înscris de la că există o discriminare, în favoarea început pe linia seriozității și calității învățământului de stat. Pentru a o și prin performanțele obținute a reușit înlătura, învățământul privat trebuie să se impună ca o verigă solidă a să se afirme mai viguros și mai sistemului național de învățământ. La convingător în plan calitativ, atât în împlinirea a trei decenii de existență ceea ce privește consistența proce- și activitate prodigioasă, permiteți-mi sului de învățământ, cât și în ceea ce să-i urez viață lungă și înfloritoare. privește cercetarea științifică. După LA MULŢI ANI, Universitatea documentația mea, Universitatea „Petre Andrei” din Iași!

161

30 de ani de învăţământ academic privat în România

„Existau temeri mari față de acest învățământ universitar privat”

[“There Were High Fears Towards This Private University Education”]

would be unfair to discriminate bet- ween one system and the other. It is not fair, they are part of the national education system and should be treated equally and the law of 1995 stipulated that, an equal treatment. Corrections must be made, if neces- sary… The law has not established fees for the state education. It is here that the politicians should step in”.

1-2. În toamna anului 1992, într-o zi de joi, am primit un telefon să mă prezint a doua zi de dimineață la Prof.univ.dr. Liviu MAIOR București, pe Calea Victoriei, la o Ministru al Educației Naționale în ședință unde se desemnează și se perioada 20 noiembrie 1992 – 9 votează de către conducerea parti- decembrie 1996 dului de atunci, partidul domnului

Iliescu, noul guvern și Primul “I believe it to have been extremely important that, as far as private ministru Nicolae Văcăroiu dorea să education was concerned, it was mă vadă și pe mine. Nimeni nu mi-a confirmed that many universities had spus pentru ce sau pentru ce domeniu a solid teaching staff, who managed urma să fiu propus. Grigore Zanc, to withstand all sorts of obstacles, dacă vă mai amintiți, era un coleg because there was a significant lack extraordinar, el mă ducea cu mașina of educated people in post-revolu- la marea întâlnire și i-am spus lui tionary Romania. The evaluation and Zanc: „Grigore, singurul domeniul pe accreditation processes increased care nu-l vreau e învățământul”. their credibility and I think that it was Și am ajuns la București, unde then when a necessary “cleansing” occurred…I am not familiar with the erau adunați toți liderii de atunci ai modification that were subsequently partidului, inclusiv viitorii miniștri. A made to the Law of education, but it fost pentru prima dată când l-am

163 POLIS văzut la față pe domnul Nicolaie extrem de serioase având, datorită Văcăroiu. Pe scurt m-a informat situației politice, un spațiu de mane- despre recomandarea mea ca viitor vră foarte limitat. Apăruse între timp Ministru al învățământului. Am zis învățământul superior privat, care a „asta e!” Soția mea e profesoară de provocat, vă rog să mă credeți, un limba franceză și a aflat de la radio în gen de șoc în lumea universitară ce domeniu urma să activez. Primele destul de conservatoare românească, probleme derivate din numirea mea care s-a trezit cu concurenți. Și, le pot rezuma prin declarația publică bineînțeles, atunci în mass media, pe răspunzând unui ziarist care mă toate căile, se demoniza sistemul interpela în legătură cu lipsa unor universitar privat. Sigur, unele cazuri declarații de presă vizând situația din erau justificate, pentru că nici așa nu învățământ. Am explicat interlocuto- era: tatăl unui proprietar de magazin rului meu că voi organiza o confe- de nu-știu-ce face o fundație, înfiin- rință de presă după ce voi „învăța țează o universitate unde fiul său este învățământul”. Am căutat să evit rector. Astfel de cazuri au fost declarațiile hazardate fără acoperire. inerente și s-au produs după fiecare Eram în faza discuțiilor cotidiene cu Revoluție sau schimbare de regim. angajații din minister, foarte bine Pe vremea mea erau vreo 200 de informați despre ceea ce se petrecea universități. Deci, asemenea cazuri în domeniu. M-a ajutat enorm acest deviante erau extrem de multe și sigur dialog pentru că am reușit, pe par- că exemplele le furnizau universitățile cursul a aproape două luni să-mi tradiționale, cu oamenii reprezen- stabilesc prioritățile. A urmat apoi o tativi, cu oamenii pe care îi aveau în decizie pe care mi-am asumat-o nu diferite posturi. Asta nu înseamnă că numai eu, ci și guvernul și Comisia în opinia Ministerului Învățământului Parlamentară de Învățământ, să luăm a existat o adversitate față de învă- în discuție proiecte de legi deja exis- țământul privat, pentru că nici cel de tente și să le supunem dezbaterii stat nu stătea prea bine din mai multe publice. Personal am parcurs aproape puncte de vedere în acea perioadă. Și toate județele, am organizat consul- atunci primul obiectiv a fost să încer- tări cu profesorii, cu inspectorii și căm să stopăm acest proces infla- directorii de școli. A fost un proces ționist prin Legea 88/17 decembrie de durată, izvorât din nevoia de 1993. Nu a fost așa de ușor să o schimbare, necesar din cauza faptului adoptăm pentru că exista un lobby și că sistemul se destabiliza. Trecuseră de o parte și de alta. Apăruseră, să nu trei ani de la Revoluție, administrarea uităm, și universități de stat în orașe și politicile educației se implementau mai mici. Nu vreau să le nominalizez prin Hotărâri de Guvern. Era de fapt acum, să creadă că aveam ceva cu un vid legislativ. ele, dar apăruseră în orașe în care nu Predecesorii mei, trei la rând, s-au avuseseră învățământ superior nicio- străduit să facă față unor dificultăți dată. Deci, nu era o mare diferență în

164 30 de ani de învăţământ academic privat în România startul lor comparativ cu al celor oameni de cultură, profesori univer- private. sitari, chiar și rectori care, sigur, își De aceea, Legea 88, adoptată în exprimau opiniile lor și procesul se 17 decembrie 1993, a fost, după mine, derula destul de lent. o lege extrem de importantă, mai ales Am avut atunci o idee cu care mă prin consecința sa directă, căci a înfi- laud. Am zis: „Hai să înființez Consiliul ințat Consiliul Național de Evaluare Național pentru reforma învățămân- și Acreditare Academică, unde am tului din România!”. Și atunci a fost avut norocul să-l avem Președinte pe ales de către participanți ca șef al profesorul Ion Mihăilescu. A fost un acestui Consiliu domnul Emil om deosebit, regret foarte mult că a Constantinescu, care era Rectorul decedat destul de tânăr. Era un Universității din București și șeful opo- profesionist și un om foarte corect și ziției. Să știți că domnul Constantinescu am colaborat cu el foarte bine, pentru și-a luat foarte în serios atribuțiile, îl că eu nu știam ce știa el. Am vedeam în Parlament, își urmărea colaborat foarte bine cu experții membrii partidului sau ai Convenției Institutului de Ştiințe ale Educației. Democratice și de multe ori discutam Și de atunci, de câte ori aveam pro- cu el înainte și multe articole au bleme apelam la el și mă ajuta. trecut și cu sprijinul dânșilor; deci, a În minister beneficiam de suportul fost un lucru după mine foarte informațional al domnului Ianculescu, important, dar a durat, așa cum v-am directorul general. Domnul Ianculescu, spus, mult. Dacă există comunicare și vreau să vă spun, avea o memorie dialog cu oamenii pe probleme se- incredibilă, știa profesorii, îi știa pe rioase, reușita este asigurată. Atunci, toți din învățământul superior de stat. ei s-au simțit implicați și de aceea au Deci, a apela la el era așa cum ai dat o stabilitate întregului proces apela acum la un calculator să afli legislativ care s-a finalizat în 1995. informații de orice fel. Ei doi mă La discuția finală din Senat a legii ajutau foarte mult din punctul ăsta de a participat și a apreciat pozitiv vedere. Fără această lege din 1993 ar proiectul de lege Federico Mayor, fi fost extrem de greu să adoptăm care era Directorul general de la legea învățământului din 1995, legea UNESCO, fost Rector al Universității care trebuia să reglementeze și siste- din Salamanca. Un om de cultură. Eu mul privat, să-l includă în sistemul eram Vicepreședinte al Conferinței național educațional și să ofere niște Mondiale UNESCO. Îmi amintesc un drepturi bine exprimate legislativ. episod. Conduceam o ședință, cred că Știu că adoptarea Legii Învăță- la Paris, și printre cei cărora le dă- mântului a durat mult. Cred că numai deam cuvântul, miniștri ai educației, Constituția României a fost dezbă- era și ministrul învățământului din tută, ca termen, mai mult decât Legea Ungaria care a început discursul cam învățământului. Printre parlamentari așa: „Ce pot eu să fac în fața a doi erau și personalități remarcabile, maiori?”. Era un om destul de

165 POLIS cumpătat și cu mult umor. Legea un lucru fundamental, că cel mai învățământului în sfârșit garanta sensibil sistem al unei țări este cel autonomia universitară, la Capitolul educațional și este o nevoie strin- 11, cred, pentru că introducea în gentă ca tot mai mulți români tineri sistemul național, clar și răspicat, în- să treacă prin acest sistem, pentru că vățământul privat. Înainte de a pleca altfel ne canibalizăm din punct de eu din minister, reușiserăm să discutăm vedere politic și cultural. Să modifice și să votăm în plenul Parlamentului articole din lege, dar după ce ea se primele 48 de articole din Statutul aplică și se vede ce efect au ele. Am cadrelor didactice, care apoi a fost învățat acest adevăr în 1993, într-o continuat și aprobat de Parlamentul vizită la Manchester, unde Universitatea următor, dar el a început și proiectul de acolo era pionul reformei în siste- era făcut de către noi. Sunt câteva din mul educațional universitar britanic și problemele fundamentale care tre- spunea: „minimum 5 ani trebuie să buiau soluționate, pentru că altfel funcționeze, să nu se altereze o lege sistemul s-ar fi prăbușit. Existau până când nu se văd și se evaluează temeri mari față de acest învățământ corect consecințele. Apoi se pot face universitar privat. Mi-amintesc că, schimbări, dar nu legea în ansamblu”. într-o ședință de guvern, în care eu Lucrurile n-au stat chiar așa, căci am susținut că trebuie să facem implicarea politicului a fost mult mai ordine în învățământul privat din mare după ce am plecat eu din România, Domnul Prim-ministru învățământ decât înainte. Văcăroiu a spus: „Vrei neapărat să În sfârșit, eu am rămas ca mi- umpli Piața Victoriei”. Eu îi spuneam nistrul cel mai longeviv și, sincer să că nu cred că învățământul privat va fiu, a fost un aspect important. Într- ieși în Piața Victoriei, eu mă tem de un an sau doi poți schimba un articol cel de stat. Și cam așa s-a și întâmplat. sau două dintr-o lege. Dar am Am plecat din Minister cu o satisfacție beneficiat de un sprijin din partea legată de adoptarea acestor decizii, pe Domnului Văcăroiu, pe care puțină lângă un acord cu Banca Mondială lume îl apreciază corect. Domnul pentru reabilitarea a aproape 220 de Văcăroiu nu s-a amestecat în acest școli din România, ce s-a încheiat în proces de elaborare a legii. 2010 sau 2011. A fost o recunoaștere „Dumneata provii din învățământul internațională și s-au încheiat foarte universitar, ai experiență, ți-ai format multe acorduri interstatale. o echipă, vă consider singurii respon- Dar mesajul meu ultim a fost unul sabili, dar și cred în dumneavoastră”, care nu a avut ecoul așteptat. Le-am mi-a zis. Și, într-adevăr, așa a fost. spus: „Domnilor, nu!” Începuseră M-au sprijinit cei doi președinți ai deja discuții în campania electorală Camerelor. Domnul profesor, fie că trebuie modificată legea, că e prea iertat, Oliviu Gherman, iar la Cameră stufoasă etc. În sfârșit, teoriile viito- era domnul Adrian Năstase. Orice rilor politicieni, care erau nu realizau discuție pe care o aveam cu ei m-a

166 30 de ani de învăţământ academic privat în România ajutat în elaborarea strategiilor și a Eu cred că foarte important a fost politicilor educaționale. faptul că, în învățământul privat, s-a Sigur, pentru elaborarea acestei confirmat că multe dintre universități legi a învățământului am bătut toată au avut un corp profesoral solid, au România. Mă bucur că nu era mai reușit să reziste unor intemperii de mare țara că altfel nu reușeam. toate felurile, pentru că era o lipsă de Am regretat foarte mult că s-a oameni educați în România postrevo- creat o instabilitate care ne afectează luționară. Procesele de evaluare și și acum. Ne afectează din cauza dis- acreditare le-au mărit credibilitatea și cursului politic, a discursului parla- eu cred că atunci s-a produs așa, o mentar și a continuelor modificări, „curățire” necesară. pentru că unii au vrut să arate că au fost mai grozavi decât mine. Pe mine 3-4. Cred că existența învățământului nu mă interesa chestiunea aceasta, ce superior privat este o alternativă ne- spune unul, că a fost bun sau nu a fost cesară. Eu m-am rupt acum de învă- bun, eu știu că mi-am făcut datoria. A țământ, de prin anul 2003, după ce rămas o imagine a mea în domeniul am plecat ambasador la Ottawa, nu acesta pozitivă, pentru că am stat prea mai știu ce s-a întâmplat în printre oameni, le-am dat credit și domeniu, ci doar așa, ce am văzut la mi-am plecat urechea la opiniile lor. televizor. Eu v-am relatat despre cum Sigur, au existat și opozanți, dar asta era atunci. Acum, nu prea mai știu, m-a ajutat. Știți că în Parlament, în sincer să fiu. Sigur că fiecare dome- jurul legii învățământului, de niu își are plusurile și minusurile exemplu, domnul Nicolae Manolescu sale, important este ca minusurile să era foarte activ în dezbaterea legii; nu distrugă ceea ce este bun în Teodor Baconschi, de asemenea. Vă învățământ, să ajute la corectarea dau doar două nume, nu mai vorbesc unor deficiențe. Este un proces foarte de sprijinul venit din partea lui Ion îndelungat, necesită multă răbdare și Solcanu, care era în Comisia de sprijin. învățământ. A fost o perioadă extra- ordinară, mă bucur că am reușit și, 5. Eu nu știu ce modificări s-au făcut știți cum e lumea, va vorbi despre la Legea învățământului în conti- mine în continuare tot ca fiind cel nuare, dar ar fi nedrept să se facă mai longeviv ministru și nu ca despre discriminări între un sistem și ce- un ministru care și-a pus semnăturile lălalt. Nu este corect, fac parte din pe niște legi. sistemul național de educație și Problema aceasta a evaluării și a trebuie tratate la fel, iar legea din acreditării datează de prin anul 1912 1995 prevedea acest lucru, un tra- sau 1914, nu mai știu exact, datorită tament egal. Corecturi trebuie făcute lui Spiru Haret. Spiru Haret a dacă e nevoie. publicat un articol legat de evaluare Probabil că Ministerul învățămân- și acreditare, dacă vă imaginați. tului ar trebui să facă niște comparații

167 POLIS

și să vadă că, totuși, Carta univer- mine despre ele. Nu se rezumau sitară nu înseamnă independența numai la statutul acestei universități universităților, ci înseamnă numai au- care a meritat decizia, n-am regretat- tonomie. Autonomia nu e indepen- o niciodată, nici eu, ca și în cazul dență. Deci, dacă se face totul așa, la altora. Au fost cadre didactice univer- modul superficial, la un anumit nivel sitare eliminate de la concursuri, care fără o dezbatere, o discuție cu lumea veneau cu o valiză de cărți la minister universităților private, cu lumea și spuneau: „domnule ministru, nu universităților de stat, lucrurile nu am fost promovat, am pierdut în fața prea au șanse. Iar dacă politicienii se lui X sau Y, care aveau alte su- amestecă în treaba aceasta, șansele porturi.” Eu am primit în cei patru ani sunt reduse drastic. Există virusul de zile peste 11 mii de oameni în acesta politicianist, dar să știți că nu audiență, memorii, scrisori și la toate toate vinurile roșii sunt bune. am răspuns. Știam că atunci când oamenii ajungeau la mine eu eram 6. Eu cred că această involuție își are ultimul resort. Și atunci îi tratam sursele în altă parte, nu în sistemul foarte serios, pentru că ceva nu era în educațional. Aici este vorba de re- ordine, când se ajungea la mine. Deci, sursele oamenilor. Oamenii nu s-au cei care provocau asemenea probleme prea îmbogățit, nu prea au resurse credeau că ascund sub diferite pla- financiare pentru că universitățile de pume răul și că își duc la împlinire stat s-au extins enorm ca număr și tot planurile. Or, lucrurile nu au stat așa felul de extensiuni, nu știu dacă lu- și cred că am judecat corect și nu crurile stau chiar așa de extraordinar. regret. Legea nu a fixat pentru învăță- În cazul Universității „Petre mântul de stat taxe. Aici politicul ar Andrei”, când ați venit la mine cu trebui să intervină. Urmăresc dis- profesorul Petru P. Andrei, pentru că cursul intelectual, așa-zis „intelec- CNEAA de atunci vă respinsese tual”, dar nu mă încântă deloc dosarele tuturor programelor fără să calitatea lui, nu mă încântă locul care efectueze vizita, am avut un mare semn le este rezervat în continuare intelec- de întrebare despre decizia pe care o tualilor și oamenilor de cultură. luase respectiva comisie. Și apoi lucrurile, din fericire, s-au rezolvat. 7-8: Este vorba chiar de Universitatea Una din erorile legate de eva- „Petre Andrei”, care avea destul de luarea învățământului universitar mulți adversari. Era o rivalitate ce a privat constă în faptul că nimeni nu a provocat de multe ori mult rău. evaluat impactul asupra comunităților Norocul care a fost? Că a existat acest urbane în care aceste universități au consiliu, acest președinte Mihăilescu, funcționat. Studenții au adus o plus care nu le lua întotdeauna de bune valoare orașelor respective, atât din rapoartele pe care le primea la punct de vedere economic, financiar, Consiliu, venea și mă informau și pe educațional și, de ce nu, social.

168 30 de ani de învăţământ academic privat în România

A închide un institut, o univer- unic prin numărul elevilor, studen- sitate, a lua decizii legate de perso- ților și profesorilor, trebuie respectată nalul didactic, fără ca cei în cauză să de zona politicului. Rămâne singurul fie consultați, reprezintă o eroare cu domeniu al prezentului ce poate efecte în timp. Sensibilitatea normală, prefigura viitorul. a sistemului educațional al unei țări,

169

30 de ani de învăţământ academic privat în România

„Un învățământ privat de calitate poate fi o completare, dacă nu chiar o concurență, pentru cel de stat”

[“A Quality Private Education May Prove an Addition, if not Competition even for State Education”]

is, in principle, more flexible and can more easily adapt to the needs of society and orient itself on the labor market for their own graduates… Indeed, from approximately 40-50%, the weight of private academic edu- cation has decreased dramatically. On the other hand, state education hasn’t become too attractive for the young generation, either…”

1. Nu am avut nicio surpriză cu privire la învățământul superior privat la preluarea mandatului de ministru al Educației Naționale în

Prof.univ.emerit dr.ing. Virgil Petrescu, decembrie 1996, după ministeriatul Ministru al Educației în perioada 12 profesorului Liviu Maior (1992- decembrie 1996 – 5 decembrie 1997. 1996). Să mă explic. La începutul anului 1993 am “I suggested a logical scheme related devenit expert parlamentar la Grupul to the two stages in the setting up of parlamentar Partidul Naţional a state or private higher education Ţărănesc Creştin Democrat-Civic- institution, without discrimination: Ecologist, în calitate de membru (1) temporary operation license and PNȚCD și de profesor universitar. (2) accreditation, with the important La solicitarea profesorului ieșean addition that “the setting up of an Ioan Străchinaru, deputat CDR, am institution is possible only in fost admis să asist la lucrările agreement with the law!”... I believe Comisiei pentru învățământ, tineret that resource management is the strong point of private academic și sport a Camerei Deputaților, care curricula… I believe that a quality pregătea pe atunci viitoarea Lege a private education may prove and învățământului. Între timp, s-a luat addition, if not competition even for în Comisie decizia de a fi elaborată state education…Private education și o lege de reglementare a înființării

171 POLIS de instituții de învățământ superior Tot ca „asistent la Comisie”, s-a privat și de stat. Cu acel prilej, am întâmplat să contribui și la Legea început să contribui la ceea ce urma învățământului nr. 84/1995 (M. Of. să devină Legea nr. 88/1993 privind nr. 167/31.07.1995) precum și la acreditarea instituţiilor de învăţă- pregătirea până la aproape de mânt superior şi recunoaşterea finalizare a „Statutului personalului diplomelor (M. Of. nr. 552/27.12. didactic”, respectiv a Legii nr. 1993). 128/1997 (M. Of. nr. 158/16.07. În fapt, am propus o schemă 1997), apărută în perioada ministe- logică aferentă celor două etape de riatului meu. Toate aceste legi, în înființare a unei instituții de învă- timp, au suferit numeroase modifi- țământ superior de stat sau parti- cări, după cum au fost cerute fie de culară, fără discriminare: (1) auto- viața universitară și preuniversitară, rizarea de funcționare provizorie și fie (uneori) de voința politică (fără (2) acreditarea, cu observația im- detalieri...). portantă că „înființarea instituției se Acum, să răspund direct la prima va realiza numai prin lege”! Pentru întrebare: am preluat mandatul în evaluarea instituțională, prin același perioada în care se aplicau preve- proiect de lege, s-a înființat CNEAA derile Legii nr. 88/1993 și universi- (Consiliul Național de Evaluare tățile particulare erau în plin proces Academică și Acreditare), în prezent de recunoaștere instituțională, par- ARACIS (Agenția Română de curgând cele două etape. Asigurare a Calității în Învățământul Superior). 2. Mandatul meu de ministru al Din grupul de lucru al Comisiei, Educației Naționale s-a încheiat în în afară de mine, au mai făcut parte decembrie 1997, la câteva luni după doi rectori de la învățământul parti- apariția și aplicarea aproape în tota- cular, interesați de un învățământ de litate a Legii nr. 128/1997 privind calitate, și un jurist. Pe măsură ce Statutul personalului didactic, apli- înaintam cu propunerile de texte ale cabil întregului sistem de învățământ proiectului de lege, Comisia vota – românesc, fie de stat, fie privat. desigur, după numeroase întrebări și După ministeriatul meu, a fost de- dezbateri referitoare la articolele cu semnat ca ministru al Educației pricina. Naționale profesorul universitar Trebuie să subliniez faptul că clujean Andrei Marga. preocuparea Comisiei pentru „naște- Universitățile particulare își con- rea” unei asemenea legi era pe tinuau parcursul în vederea înfiin- deplin justificată, întrucât apăruseră țării lor prin lege. Acordarea autori- după 1990 o sumedenie de așa-zise zației de funcționare provizorie era instituții de învățământ particular, dată de Guvern, după evaluarea dar și de stat, fără nicio calitate. Nu realizată de CNEAA și la propu- dau exemple, cred că lumea univer- nerea ministrului de resort. Insti- sitară le cunoaște destul de bine! tuțiile care nu reușeau să obțină nici

172 30 de ani de învăţământ academic privat în România măcar această autorizare intrau în Stomatologie). Cred că un învăță- procedurile de desființare regle- mânt privat de calitate poate fi o mentate de lege. Instituțiile care completare, dacă nu chiar o concu- după trei promoții de absolvenți erau rență, pentru cel de stat. în situația de a fi înființate, au ajuns, Dacă învățământul de stat bene- prin conducerile sau reprezentanții ficiază oricum de alocații de la lor, în Parlament, spre a face bugetul de stat și de la bugetele „lobby” pentru votarea legilor de locale, desigur după anumite criterii, înființare. la cel particular, susținut prioritar de Îmi aduc aminte de situația unei taxele de studiu (rar din alte surse), universități particulare din București, cheltuirea fondurilor se face, poate, cu relativ bune rezultate, al cărei cu mai mare atenție! Deci, cred că rector se lăuda cu o construcție managementul resurselor este punc- nouă, care urma să fie terminată în tul forte al programelor de studii anul următor, și solicita deputaților academice private. Pe de altă parte, din Comisie să voteze favorabil învățământul particular este, în raportul respectiv adresat plenului principiu, mai elastic, poate să se Camerei. I-am replicat că personal plieze mai ușor la cerințele societății sunt perfect de acord cu înființarea și să se orienteze pe piața muncii acelei universități de îndată ce pentru propriii absolvenți. clădirea va fi gata. În anul 2002, acea universitate chiar a fost acre- 4. La apariția prin 1990 a învă- ditată și înființată prin lege. țământului academic privat în A apărut totuși o situație gravă: România, orientarea a fost pentru ce se întâmplă cu studenții de la drept și economie. De aici, s-a universitățile de stat sau particulare declanșat o adevărată „inflație” de aflate în lichidare? A prevalat la absolvenți care nu și-au găsit locul Comisie ideea corectă că măcar dacă prea ușor pe piața muncii. Cu puține un singur student merită să fie excepții, cauzate poate de alți salvat, s-o facem! Ceea ce s-a și factori, angajatorii cumpătați au întâmplat, dar nu numai cu unul început să fie foarte atenți față de singur... proveniența absolvenților din așa- numitele „fabrici de diplome”. 3. Învățământul superior privat s-a Pe scurt, o mare parte din insti- axat pe programe de studii juridice, tuțiile private au fost orientate în economice, de manageent și, cu mici special către profit, acceptând nu- excepții, pe programe de inginerie mere record de studenți plătitori de sau de medicină (unul din cazuri îl taxe, fără să acorde o importantă reprezintă Universitatea „Titu atenție calității actului educațional. Maiorescu” din București, înființată Încet, încet, în timp, s-a făcut ceva prin lege undeva prin anul 2002, cu ordine în sistemul de învățământ două facultăți: Medicină și superior privat, iar ponderea studen-

173 POLIS

ților de la privat a început să scadă și a altor facilități, poate și prin continuu. acordarea de împrumuturi rambur- În concluzie, minusurile acestei sabile după absolvire și încadrarea în forme de învățământ provin din cali- muncă sau prin oferirea de granturi tatea personalului didactic (plătit, în pentru anumite proiecte. Cred că și o general, sub cel de la stat), indife- mai largă campanie de promovare a rența, inabilitatea sau dezinteresul instituției în rândul liceenilor ar conducerii instituției de a promova putea fi productivă, dar ar fi im- programe educaționale atractive, portant cine o face, dar și cum o lipsa oricărei trieri la admitere, face. Și noi, la stat, am tot încercat introducerea celebrelor cursuri „de câte ceva, fără prea mari rezultate, la distanță”, când studentul își vedea din păcate! profesorul doar la examene, identi- Trebuie să recunoaștem că școala ficarea (sau nu) unor acte de co- serioasă e grea, iar mentalitățile rupție și falsuri în documente, poate multor tineri nu prea sunt favorabile și altele. acestei direcții de dezvoltare per- sonală. Lucrurile sunt extrem de 5. Conform legislației actuale, da! complicate sociologic. Dacă mai Conform „tradiției” de după anul spunem că mai puțin de jumătate 1990, cu acele „fabrici de diplome”, dintre absolvenții învățământului perpetuată de devoalarea unor cazuri superior lucrează în domeniul pentru de corupție universitară, percepția care s-au pregătit, este clar că publică, din păcate, nu este în trebuie schimbat ceva! general favorabilă acestei forme de învățământ. 7. Memoria e scurtă, dar mai ales selectivă... Poate aș face o referire 6. Într-adevăr, de la circa 40-50%, de la un concurs pe un post din acum ponderea învățământul acade- învățământul preuniversitar. Per- mic privat a scăzut dramatic. Pe de soana respectivă absolvise o insti- altă parte, nici învățământul de stat tuție privată, dar recunoscută de nu a devenit prea atractiv pentru lege. La concurs nu a fost acceptată tânăra generație, și cauzele sunt din exces de zel, deoarece nu venise multiple, fără să le mai dezvolt aici de la stat! În disperare, a solicitat și acum. medierea mea. Am întrebat comisia Probabil că ieșirea din criză a de concurs dacă instituția pe care a învățământului academic privat ține absolvit-o persoana în cauză era re- de identificarea unor nișe de dez- cunoscută. Mi s-a răspuns că da, voltare prin programe cert valori- dar... Bine, atunci acceptați-o la ficabile pe piața muncii, poate prin concurs. Și a câștigat acel post! susținere financiară de tip mecenat a instituției, prin acordarea de burse 8. La Iași am fost de mai multe ori, primilor studenți din seria respectivă fie din motive profesionale/mi-

174 30 de ani de învăţământ academic privat în România nisteriale/CNEAA, fie familiale, Național Țărănesc și ministru al având o moștenire prin apropiere. Educației. De asemenea, luasem la Nu am avut nicio ocazie să vizitez cunoștință faptul că UPA din Iași, UPA din Iași. Desigur, știam cine a apărută prin 1991, fusese acreditată fost cărturarul Petre Andrei, mai ales și înființată prin lege în 2002. că fusese membru al Partidului

175

30 de ani de învăţământ academic privat în România

„Statura de universitate privată oferă șanse mai mari de a fasona mai liber și mai inovativ programele”

[„The Condition of Private University offers higher chances to hone the curricula more freely and innovatively”]

cializations and going on with the curricula!... Many actually want to put a stop to state or private univer- sities that they declare “weak” to ensure a pool of students, thinking that students would come to them instead of going to such universities. A university is not only about attracting “clients” using any means and taking advantage of the naivety of young people and parents lacks dignity…The weight [of private uni- versities, editor’s note] is too small if we consider the needs for innovation”. Prof.dr. Andrei Marga Ministru al Educației Naționale 1. Atunci când am preluat mandatul în perioada 5 decembrie 1997 – de Ministru al Educației Naționale, în 28 decembrie 2000 decembrie 1997, erau deja consumate

“The public-private distinction as far inițiativele de înființare de univer- as universities are concerned is not sități private. Tabloul era al unor decisive. It is the quality of the instituții cu infrastructură precară, professors that decides the value of a fără biblioteci și laboratoare și fără university from the beginning…At personal propriu. Cea mai mare parte the completion of my term, private a universitarilor erau de fapt angajați universities were integrated in the la universități de stat. De aceea, national system, with the inherent universitățile private imitau univer- rights and obligations, as well as in sitățile de stat, doar că încasau taxe national organizations…Of course, de studii și promiteau diplome cu seeing things from my perspective, that of a former rector and minister, examene mai lejere. the condition of private university Știam bine terenul, căci am devenit offers higher chances to hone the ministru după ce aveam la activ patru curricula more freely and innova- ani de rectorat la Universitatea tively. Starting with the list of spe- „Babeș-Bolyai” și eram deja după

177 POLIS experiență în diferite organisme universități. Nu conta că în demo- internaționale. Între altele, avusesem crații mature, precum Germania, de lucru la Cluj-Napoca (cum se Franța, Marea Britanie etc. sau în poate citi în „Buletinele informative”, democrațiile din jurul României nu se 1993-2012, tipărite atunci, de recto- accepta asemenea confuzie. Oriunde ratul universității) cu readucerea la se poate înființa o universitate priva- catedre a unor profesori care-și chel- tă, dar mai trebuie îndeplinite și alte tuiau timpul făcând naveta pentru a condiții legale. În România s-a adop- preda oriunde. Cum se spunea ironic, tat, din păcate, rezolvarea juridică cea „se țineau ore în toate opririle mai precară și mai eronată. acceleratului, de la Timișoara până la Înființarea de universități private nu Suceava”, căci în aproape fiecare mi se datorează. Am fost și sunt localitate-stație era, de pildă, facul- pentru universitate privată. De altfel, tate de drept sau de istorie. Din distincția public-privat în materie de nefericire, cel puțin doi dintre pro- universități nu este cea hotărâtoare. fesorii clujeni au și decedat timpuriu, Calibrul profesorilor decide din capul ca urmare a eforturilor nechibzuite de locului valoarea unei universități. Am a preda, fiecare, în vreo șapte locuri. și spus mereu că, dacă aș înființa o Am spus la timpul potrivit că o universitate privată, aș crea de la piedică în evoluția firească a univer- început una mai bună decât oricare sităților private și a învățământului universitate de stat. Numai că în viață superior din România a fost tocmai nu este cazul să te împarți în toate Consiliul Naţional de Autorizare și direcțiile. Acreditare. Acesta a dat acoperire unor instituții care erau mai mult 2. Acțiunea mea ca Ministru al unități comerciale decât universități, Educației Naționale, pe acest plan, al printr-o legislație imprecisă, care a universităților private, a avut două făcut mult rău României. Sub acest ținte majore, explicite. Pe de o parte, aspect, am regretat public, atunci, că întărirea autonomiei universităților, România nu a luat în materie calea deschiderea competiției universitare Austriei, Ungariei, Cehiei, Croației, și mărirea rigorilor față de toate ca să nu vorbesc de alte țări cu universitățile, inclusiv cele private. economie de piață, ci o cale care Pe de altă parte, aducerea univer- ducea cel mult la repetiție de sine. sităților private pe picior de egalitate Din capul locului în România era o cu cele de stat, sub aspectul parti- confuzie gravă, întreținută de acel cipării la sistemul învățământului Consiliu, de unii din Parlament, dar și superior din țară și din afara țării. La de profesori mai noi, cu care s-au rândul meu, am sperat că univer- pricopsit universitățile. Este vorba de sitățile private vor stimula univer- confuzia între dreptul la liberă sitățile de stat la schimbări. inițiativă, care ține de un stat de drept Fiindcă se declară multe generalități democratic, și dreptul de a înființa fără acoperire, mai ales la aniversări,

178 30 de ani de învăţământ academic privat în România menționez că tot ceea ce spun este pe (1998), inaugurarea evaluării interna- bază de decizii precise, înregistrate ționale a universităților românești oficial și reținute de arhive. Într-un (1998), alocarea specială pentru volum (Andrei Marga, Anii reformei cercetarea științifică (1999), crearea 1997-2000, EFES, Cluj-Napoca, rețelei ROEDUNET (1999), delimi- 2006) sunt listate toate deciziile (legi, tarea managementului administrativ hotărâri și ordonanțe de guvern, de managementul academic (1999), ordine ale ministrului educației organizarea învățământului la distan- naționale de atunci) de sub mandatul ță (1999) etc. Tot exemple sunt insti- meu ca ministru al Educației tuțiile create în premieră în România Naționale. Toate pot fi examinate, la – Centrul Național de Echivalare a orice oră. Studiilor (1998), Agenția Socială a Multe decizii se referă la întregul Studenților (1998), Centrul Național învățământ, cu ramurile sale public și al Învățământului Superior Tehnic privat. Unele se referă distinct la (1999), Centrul Naţional de Formare învățământul universitar privat. De Continuă a Personalului Didactic exemplu, Legea 199/1998 de (2000), Centrul Naţional pentru finalizare a studiilor, hotărârile de Curriculum (2000), Centrul Național guvern 442/1998, privind acreditarea, al Managerilor pentru Învățământ și 1213/2000, privind specializările, (2000) și altele. ordonanța de guvern 66/1998, privind La încheierea mandatului meu finanțarea, și ordinul ministrului universitățile private erau integrate în 170/1998, privind sprijinirea învăță- sistemul național, cu drepturile și mântului privat, și notificarea 11123/ obligațiile aferente, și în organizările 1998, privind finalizarea studiilor etc. naționale (începând cu conferința Lista este lungă (vezi, de pildă, rectorilor). Acest sistem dispunea de amplul volum Cătălin Baba, Adrian o viziune a dezvoltării și era deja, cum Gorun, Ciprian Tanul, coord., Anii au atestat atunci evaluările interna- reformei 1997-2000 în reglementări, ționale, angajat pe ruta unei moder- Catedra UNESCO, Cluj-Napoca, nizări reale, care să servească România. 2002) și făcută publică de multă vreme. Ce a urmat se știe. În loc să se ducă De toate inițiativele – care au fost mai departe reforma, s-a trăit un timp multe, de fapt cele mai multe, la orice din ideile reformei comprehensive a comparație – ce constituie reforma educației din 1997-2000, apoi, comprehensivă a învățământului din scăzând cultura instituțională și fără România, din 1997-2000, au bene- viziune, au început deteriorările. ficiat nu numai universitățile de stat, Acum România luptă cu degradarea ci și cele private. De exemplu, consa- activităților, cu nepotismul cel mai crarea autonomiei universitare, tre- extins în unele universități, cu pla- cerea admiterii de studenți în decizia giate și falsificări, cu profesori slab universităților (1997), crearea rețelei pregătiţi, cu fuga valorilor de univer- naționale a colegiilor universitare sitățile din țară și, rod al tuturor, cu

179 POLIS un slab impact al universităților în mântul superior din țară”, nu este de dezvoltarea din țară. vină expansiunea învățământului su- perior privat, cum cred mulți conce- 3. Depinde de cadrul de referință tățeni, ci starea întregului învățământ pentru a evalua plusuri și minusuri. superior. Desigur, privind lucrurile din per- spectiva mea, a unui fost rector și fost 4. Un minus clasic a fost aspectul ministru, statura de universitate pri- comercial: cadrele didactice s-au re- vată oferă șanse mai mari de a fasona pezit în șansa de a câștiga, fie și în mai liber și mai inovativ programele. detrimentul valorii. La noi se Începând cu lista specializărilor și vorbește obsesiv de „calitate”, dar de continuând cu curriculumul! Șanse când se vorbește obsesiv de aceasta, apoi de a selecta profesori de calibru calitatea a scăzut, așa că prefer ter- cert, de a individualiza evaluările menul valoare! Când eu am preluat pregătirii – și ale studenților și ale ministerul, acest minus era deja cadrelor didactice, de a oferi studen- „păcătuit”, încât mi-a rămas să lupt ților condiții de studiu (începând cu cu el. căminizarea) mai bune, de a participa În rest, minusurile sunt acum la interacțiunile internaționale – sub comune cu ale învățământului uni- condiția probării creativității! La versitar de stat. Opinia mea (expri- rândul meu, am sperat că universi- mată de altfel și în volumul recent tățile private vor stimula, prin nouta- Andrei Marga, Viitorul Universității, tea managementului lor, universitățile Gând Transilvan, 2020), este că se de stat la schimbări. cer regândite neîntârziat speciali- Au fost doar șanse, căci o altă zările din universități. Sunt de luat în eroare a sistemului din România a seamă obiecțiile formulate începând fost și este dependența de un Consiliu cu Spiru Haret (care observa că „așa de Autorizare și Acreditare compus concursuri pentru profesuri univer- din universitari care cunosc puțin ce sitare ca în România nu există înseamnă construcția și funcționarea nicăieri”!) la concursurile pentru universitară, cu optici înclinate mai posturi universitare – obiecții pe care mult spre copiere și uniformizare, Legea din 2011 le-a escamotat. decât spre inovare. Este adevărat, nici Doctoratele se cer regândite complet, legislația care a venit, mai ales Legea căci randamentul lor este mic. din 2011, nu a sprijinit evoluția spre Alegerea de azi a liderilor academici inovație și calitate competitivă. Doar în sistemul „partidelor” șubrezește s-a umflat un birocratism al „eva- vizibil universitățile. Și răspunderea luărilor” și s-au slăbit profesurile și și creativitatea au ajuns prea jos, dar cercetarea inovativă. De aceea, au crescut excesiv aranjamentele și pentru fenomenul mai nou, ce se conformismul. amplifică în ultimii ani, al „fugii liceenilor și studenților de învăță-

180 30 de ani de învăţământ academic privat în România

5. Nu știu exact, căci nu am mai făcut Etc. La asemenea întrebări vor trebui recent analiza, dar văd că nici rectorii date răspunsuri fără compromis într-o de la universitățile de stat nu prea au bună zi, care nu este departe. o optică profesionistă și cultivată instituțional. Găselnițele și mediati- 6. Ponderea este prea mică dacă zările reușite nu țin, totuși, loc de avem în vedere nevoile de inovare. cultură. Iar a trăi mereu din ce au Este prea mică și dacă avem în făcut antecesorii nu duce deloc vedere un fapt ce se trece sub tăcere: înainte. Mulți vor de fapt să oprească școlile și liceele private, cel puțin universități de stat sau private, pe cele pe care eu le cunosc, au lucrat care le decretează „slabe”, spre a-și continuu și în pandemie. Dincolo de asigura studenți, crezând că tinerii, stările rău gândite și nefericite – „de nemergând la acele universități, vor urgență”, „de alertă” etc. – pe care veni la ei. Universitatea nu se reduce autoritățile le-au adoptat mai întâi pe la atragerea cu orice mijloc a seama educației! Puteau să lucreze „clienților”, iar a profita de naivitatea continuu, să fie deci mai active, și tinerilor și părinților nu este demn. universitățile. Cele private, cu Dar acești rectori fac infim pentru a siguranță. normaliza și a face exemplare uni- versitățile pe care le conduc. Ei 7. Am experiențe mai curând a- aplică consecvent cunoscuta maximă greabile. Ca ministru al Educației „să moară capra vecinului” – ceea ce Naționale am participat la inaugu- este mai mult decât jenant. Dacă rarea clădirii moderne a Universității privim deciziile rectorale din unele „Dimitrie Cantemir”, construită cu universități de referință din 2012- finanțare de cineva din Germania. 2020 ai un peisaj cu decizii de genul Am avut atunci discuții cu profesori, care erau, cert, cum am spus-o pe loc, „să-i oprim pe alții” și „dați-ne locuri mai buni atunci decât cei de la stat – finanțate de la buget la admitere” pe profesional, ca gestiune institu- fondul deplinei sărăcii de idei noi. țională. Iar studenții erau bine moti- Nu văd discriminări între univer- vați. Am fost apoi încântat să văd la sitățile de stat și cele private sau nu le Pitești și Râmnicu Vâlcea o univer- cunosc destul de precis. Problemele sitate privată mai bună, cel puțin în sunt altele decât discriminările. științe economice – este drept, con- Selectează România actuală pentru dusă de un prestigios fost rector la funcții de decizie cei mai buni absol- stat. Și la Arad universitatea „Vasile venți? Sau s-a ajuns la o relativizare a Goldiș” era atunci mai bună decât meritelor, încât nu este decât o cea de stat. confuzie costisitoare a valorilor? Sunt Dar am și dispus, fără ezitare, toți profesorii universitari profesional măsuri de suspendare de rectori nu și atitudinal în regulă? Nu cumva numai la privat, ci și la stat, când a intelectualii României au răspundere devenit sigur că în universități s-au majoră pentru starea și crizele țării? comercializat examene și diplome.

181 POLIS

Pentru mine a fost mai mult decât Andrei” într-o vizită la Iași. Cunosc, nostim când, fiind invitat la o însă, universitatea Dvs. mai mult reuniune a „American Council on după absolvenți. Am întâlnit ab- Education”, la Washington DC, să solvenți ai acestei universități care nu zăresc în sală conducerea unei uni- erau deloc mai prejos decât cei de la versități private din România, în care oricare altă universitate din țară. Am tatăl era președinte, fata rector, mama și angajat, ca ministru, unu sau doi decan, altă fată șef de catedră, iar dintre ei, în minister. Observasem, de nepoata studentă. Era ceva imposibil altfel, că profesorii universității Dvs. de explicat gazdelor americane! – cu unii am și discutat la București sau cu alte ocazii – erau competitivi 8. Am avut o discuție cu repre- cu oricare din universitățile din țară. zentanți ai Universității „Petre

182 30 de ani de învăţământ academic privat în România

„Învățământul superior privat poate și trebuie să fie un stimulent de tip „enzimatic” care să accelereze procesele competiționale”

[“Private Higher Education Can and Should Be an Enzymatic Type Incentive to Accelerate Competitional Processes”]

referee of the academic market…The normative array of the rules asserting nondiscrimination should reflect the correct and indiscriminate com- pliance of university autonomy, the free and unconditioned access to scientific research programs, the mutual recognition of credits, an extended curricular and logistic cooperation by means of a substantial use of the legislation pertaining to the setup of academic consortiums, etc.”

1. La intrarea în mandatul de

Ministru al Educației (iunie 2003), Prof.univ.emerit dr. Alexandru Athanasiu învățământul superior privat dobân- Ministru al Educației în perioada 19 iunie dise o primă recunoaștere institu- 2003 – 28 decembrie 2004 țională prestigioasă prin faptul acreditării, în anul 2002, a șase uni- „Most private universities have versități private. La 12 ani de la overcome the “childhood diseases” Revoluție și de la apariția pe piața and stepped “on the right foot” on the educațională românească a primilor door of quality education paradigm, „embrioni” de învățământ alternativ, thus being recognized as partners by în formula universităților private, se prestigious universities from the country and from abroad. I believe valida în planul oficialității insti- that the legislation of education, once tuționale învățământul universitar it will stimulate recognition and, at privat în cadrul rețelei învățământului the same time, will adequately reward superior românesc. Ca profesor didactic and scientific performance universitar, dar și ca demnitar al sta- while getting rid of any potentially tului român, responsabil, illo tempore, discriminating provision, will win the în domeniul educațional, aveam ca position of an objective and fair misiune instituțională consolidarea,

183 POLIS prin măsuri idonee, a procesului de a garanta prin actele sale de autoritate acreditare a unor noi universități și de publică un tratament egal în privința înarmare a opiniei publice cu o în- universităților private vis á vis de cele credere sporită în bonitatea învăță- publice în privința finanțării cons- mântului universitar privat, conceput trucției de imobile școlare. ca o alternativă durabilă și bine anco- Totodată, prin inițierea și imple- rată pe piața educațională românească. mentarea Legii nr. 288/2004 (proce- În esență, acompaniind procesul sul Bologna), am contribuit în cadrul de acreditare a unor noi universități competențelor instituționale la omo- private, era necesară stabilirea unor genizarea, definirea și o ameliorată procedee de recunoaștere reciprocă a individualitate instituțională a ciclu- diplomelor, a unor standarde de rilor de învățământ, precum și la calitate general aplicabile, precum și garantarea accesului nerestricționat al ameliorarea activității unor orga- universităților private la exercițiul nisme de monitorizare a organizării și dreptului de a organiza, pe lângă funcționării instituțiilor de învăță- cursurile de licență și cursuri de mânt superior. Totodată, pentru masterat și studii doctorale. administrația învățământului din În plus, considerând permanent România trebuia să fie un scop universitățile private drept o compo- permanent de acțiune eliminarea ori- nentă relevantă și utilă a sistemului cărei practici legislative sau admi- de învățământ superior românesc și, nistrative de discriminare între uni- desigur, în scopul unei ameliorate versitățile publice ori private, prin calități a serviciilor educaționale, am promovarea unui tratament egal și deschis, cel puțin în plan legislativ, echitabil, inclusiv în modul de posibilitatea cooperării curriculare și utilizare a fondurilor bănești utilizate logistice între universitățile publice și pentru finanțarea bazei lor logistice. cele private prin inițierea și, apoi, adoptarea Legii consorțiilor uni- 2. La finalizarea mandatului ministe- versitare nr. 287/2004. rial (decembrie 2004), consemnez cu Timpul, adversar imbatabil al do- datorată modestie, în legătură cu rințelor umane de desăvârșire și jude- învățământul privat, faptul că am eli- cător necruțător al activității fiecă- minat practica legislativă neconstitu- ruia, va consemna justețea, bonitatea, țională de reținere a unor sume de într-un cuvânt, succesul acțiunilor bani din veniturile proprii ale univer- noastre sau, dimpotrivă, eșecul lor. sităților private la bugetul Ministerului Educației pentru construirea de imo- 3. Dacă la începuturile sale, învăță- bile școlare și am dispus restituirea mântul universitar privat a răspuns, în sumelor de bani percepute. O atare principal, unei necesități sociale măsură venea să pună în aplicare o manifeste – România avea în anul decizie a CCR, în acord cu angaja- 1989 cel mai mic număr de studenți mentul instituțional al Ministerului de pe cap de locuitor din Europa – și s-a

184 30 de ani de învăţământ academic privat în România ilustrat prin reproducerea tale quale a 5. Consider că legislația învățămân- curriculei universităților publice, el a tului, pe măsură ce va stimula recu- devenit, cu timpul, o alternativă edu- noașterea și, totodată, va bonifica cațională reală și, de regulă, viabilă adecvat performanța didactică și acoperind domenii și specializări mai științifică epurând din corpul ei și puțin sau deloc uzitate de învăță- orice prevedere cu potențial discrimi- mântul universitar public. O atare nator, va câștiga poziția de arbitru formulă de configurare curriculară obiectiv și echitabil al pieței univer- este nu doar dezirabilă, ci chiar nece- sitare. Desigur, tratamentul egal și sară în prezent și viitor pentru a echitabil nu semnifică nicicând și amprenta în mod indelebil învăță- niciunde garantarea unui egalitarism mântul superior privat consolidându-i, mecanic și contraproductiv care să nu astfel, ființarea sa instituțională în țină seama de diferențele originare cadrul sistemului educațional românesc. între învățământul public și cel De asemenea, învățământul superior privat. Tutela normativă a regulilor privat poate și trebuie să fie un de afirmare a nediscriminării trebuie stimulent de tip „enzimatic” care să să privească respectarea întocmai și accelereze procesele competiționale, fără deosebire a modului de func- să amelioreze competențele perso- ționare a autonomiei universitare, nalului didactic, într-un cuvânt, să accesul la programe de cercetare ști- aibă o contribuție definită la dobân- ințifică în mod liber și necondiționat, direa unei calități superioare a învă- recunoașterea reciprocă a creditelor țământului universitar românesc. de studii, cooperarea extinsă, curricu- lară și logistică prin valorificarea sub- 4. Cred că „minusurile” învățămân- stanțială a legislației privind consti- tului universitar privat au fost, cu tuirea de consorții academice etc. precădere, în trecut generate de lipsa unei capacități didactice și a unei 6. Îmi este greu să dau un răspuns baze logistice proprii, precum și congruent în ordine logică și înte- promovarea unui tip de mercantilism meiat pe o factualitate incontestabilă. ce aducea mai mult aminte de o „afa- Doar o cercetare de tip comparatist și cere” decât de un serviciu public atât cu o arie complexă de obiective, de relevant cum este învățământul. antamând o serie de elemente, cum ar Marea majoritate a universităților fi: rata de integrare a absolvenților pe private a depășit „bolile copilăriei” piața muncii, tipul de specializări intrând „cu dreptul” pe poarta para- utile în raport cu cerințele pieței și cu digmei învățământului de calitate echilibrele sociale, nivelul și rezul- fiind, de altfel, recunoscute ca parte- tatele cercetării științifice, va putea nere de universități prestigioase din constitui premisa întemeiată pentru țară și străinătate. avansarea unei opinii în cunoștință de cauză. Cum nu sunt, pe moment, în posesia unor asemenea elemente de

185 POLIS cunoaștere suspend răspunsul în respectiv că sunt de cumpărat cu o formula carteziană a suspendării valiză de bani. Această acuzație a judecății în schepsis (dimensiunea ajuns la cunoștința publicului ieșean ușor umoristică a enunțului este, prin intermediul unei gazete foarte cred, evidentă!!). „prizate” în epocă la Iași – Opinia Sudențească – motiv pentru care am 7. Pe scurt, am declanșat în anul fost „inchizitorial” intervievat de 2003 procedura de desființare a tinerii gazetari cu ocazia vizitei mele Universității „Europa”, constatând pe la Iași din anul 2004. Din punctul baza unei documentații solide faptul meu de vedere, am lămurit chestiu- că aceasta era o „fabrică“ de diplome, nea în dispută, afirmând totala mea neavând de a face, în realitate, cu extraneitate în legătură cu faptele de prestarea de servicii educaționale, care eram acuzat. Deh! Era și un an specifică învățământului universitar. electoral. De atunci, înțelepțindu-mă, sper, am închis în sertarul cu lucruri 8. Din păcate, a existat un diferend inutile acele amintiri neplăcute și am între mine, ca ministru, și un con- „aruncat” și cheia. ducător al Universității „Petre La aniversarea celor 30 de ani de Andrei” în legătură cu autorizarea la înființarea Universității „Petre unor programe de studii și, întrucât Andrei” din Iași, gândurile mele nu am fost de acord cu propunerile augurale merg în direcția cunoscutei sale, am fost acuzat de corupție, vorbe latinești EXCELSIOR.

186 30 de ani de învăţământ academic privat în România

„Statul trebuie să dea bani în funcție de calitate pentru actul educațional, nu în funcție de tipul de capital privat sau de stat care este în spatele furnizorului”

[“The State Should Pay for the Educational Act Based on Quality and not on the Type of Private or State Capital Behind the Supplier”]

thing that was negative and, to a certain extent, has remained a downside, is the dependency on the number of students… This logic seems very correct to me: the state needs to pay for the educational act based on quality and not on the type of private or state capital behind its supplier. Following the same logic, I believe that the market is unfair given these conditions”.

1. Am găsit în special două lucruri:

primul – nu numai pentru învăță- Prof.univ.dr. Mircea Miclea mântul privat, ci și pentru învăță- Ministru al Educației în perioada 29 mântul de stat – era înapoierea în decembrie 2004 – 7 noiembrie 2005 raport cu procesul Bologna și al doilea era o situație, „incorectă” aș “Private higher education has brought numi-o, care exista pentru înființarea two good things, I believe. First, universităților și pentru evaluarea higher education in general has universităților: era fostul Consiliu become more accessible…Second, Național de Evaluare și Acreditare indirectly, it forced entrepreneurial Academică (CNEAA), care era reporting in higher education, that is a subordonat Parlamentului și care, more courageous approach, with prin urmare, putea înființa, și a și more initiatives because, at least until înființat, universități oriunde ziceau the creation of private higher edu- parlamentarii. Circuitul era urmă- cation in Romania, higher education torul: un parlamentar susținea că are was extremely lazy, without initiati- nevoie de o universitate de stat sau ves in obtaining funds, in innovating the curricula, in finding opportunities privată într-un anumit loc, le dădea for development…I believe that one temă celor de la CNEAA care aveau

187 POLIS bugetul aprobat de către Parlament și rarea bugetului și aprobarea lui de mai ales de comisia de învățământ. către Parlament. Am dat mai întâi CNEAA mergea în vizită în locali- ordonanță de urgență și apoi a fost tatea în care parlamentarul respectiv emisă hotărâre de guvern prin care s-a voia universitatea, venea cu un raport trecut la procesul Bologna. Abia din pozitiv, iar în baza acelui raport 1 octombrie 2005 s-a trecut la proce- pozitiv înainta un proiect de lege sul Bolonia. către Parlament, pe care acesta îl E adevărat că atunci am procedat aproba. În mare, Parlamentul iniția destul de dur, dar nici nu cred că se procesul și tot el îl finaliza. Era o putea altfel. Prin acea hotărâre de situație în care Agenția, practic acest guvern am spus că cine nu trece la corp de acreditare a universităților, procesul Bologna nu mai primește nu avea nici un fel de autonomie în bani publici, adică nu mai semnez raport cu instituțiile statului și riscul contractul instituțional dintre Minister cel mare era atunci ca toate acre- și universități. Și, sigur, au fost foarte ditările să fie anulate sau să nu fie luate în considerare la nivel euro- multe conflicte, însă au trecut. Cu pean, pentru că cerința majoră era domnul Profesor Mihăilescu, care existența unei agenții de asigurare a conducea atunci CNEAA, am discutat calității și de acreditare care să fie ordonanța de urgență de asigurare a independentă de orice instituție calității și am dat-o – trebuie să vă publică, altfel nu era credibilă. Prin spun că fără prea multă consultare urmare, asta era situația pe care am publică, căci aș fi fost, clar, blocat. găsit-o: o rămânere în urmă în raport Știu că domnul Mihăilescu a venit cu procesul Bologna și o situație după aceea la mine și a zis „ai curaj că incorectă în ceea ce privea acredi- ai făcut așa ceva dar o s-o încasezi”. tarea universităților. Repet, situația Și sigur că am încasat-o după aceea. era valabilă pentru ambele tipuri de M-au terfelit prin presă în toate instituții. felurile, dar procesul trebuia stopat pentru că era un proces cancerigen. 2. După cum știți, mandatul meu nu a Adică, se înmulțeau universitățile, fost foarte lung, dar ambele lucruri mai ales universitățile de stat care le-am produs, fiindcă am dat ordo- erau înființate peste tot. nanță de urgență prin care am Atunci erau în România 112 desființat CNEEA și am înființat universități. După primele decizii Agenția Română de Asigurarea luate, trecute prin Parlament și apoi Calității în Învățământul Superior semnate de Președintele României, (ARACIS), care a devenit o agenție din toate universitățile private au independentă de Parlament. Efectul rămas 20 în primul val. A fost un imediat a fost acela că nu s-a mai prim filtru foarte necesar. Trebuia să înființat de atunci decât o singură diferențiez cumva. universitate, pentru că nu mai era Prin urmare, din 1 octombrie acea dependență totală prin asigu- 2005, am început procesul Bologna.

188 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Pe cale de consecință, și universitățile nistreze niște resurse oferite de stat, private au trebuit să treacă la acest dar nu gândea și nu acționa antre- proces și au avut de câștigat. În prenorial. Și atunci cred că a fost primul rând, au avut de câștigat marele merit, unul din marele merite masteratele, s-au putut și diferenția. ale învățământului privat: a introdus Unele au putut să facă masterate, în învățământul superior o abordare altele nu au putut să facă masterate și mai antreprenorială pe care s-au diferențierea întotdeauna face bine. contaminat și universitățile de stat, care au schimbat practic modul de 3. Două lucruri bune cred că s-au gestiune a universităților făcându-l făcut cu învățământul superior privat. mai antreprenorial, mai atent la ce se În primul rând, s-a făcut mult mai întâmplă în mediu și mai dispus să accesibil învățământul superior. După construiască oportunități, nu numai cum știți, noi eram rămași în urmă, a să stea cu mâna întinsă să primească propos de numărul de absolvenți de ceva de la stat. Și ăsta e un lucru învățământ superior în raport cu extraordinar, cred. cohorta de absolvire a liceului. Eram cred că printre ultimele locuri din 4. Cred că un lucru care a fost în Europa practic, parcă eram în pe- minus și care într-o anumită măsură a nultimul loc, și atunci înființarea rămas un minus este dependența de universităților private ne-a ajutat să numărul de studenți. Au fost forțate avem un învățământ superior mult universitățile private să facă un rabat mai accesibil decât înainte, ceea ce a de la calitate pentru că, spre deose- fost un lucru bun și care a resetat un bire de universitățile publice care pic și universitățile de stat. Și ăsta eu primeau bani de la stat chiar dacă nu socotesc că e un lucru bun: să crească aveau cifră de școlarizare sau chiar procentajul de populație cu studii dacă aveau o performanță îndoielnică superioare. pentru că erau de stat, universitățile Al doilea lucru bun, indirect, este particulare, fiind dependente de fi- faptul că a dat un imbold raportării nanțările în primul rând care vin de la antreprenoriale în învățământul supe- studenți, au fost interesate să aibă, rior, adică o abordare mai curajoasă bineînțeles, cât mai mulți studenți, în cu mai multe inițiative, pentru că cel mod evident, și atunci uneori au făcut puțin până la apariția învățământului rabat de la calitate. Și pentru că n-au superior privat practic învățământul avut de la început cadrele proprii și superior din România era un învăță- nici nu aveau cum să le aibă, practic mânt extrem de leneș, fără inițiative au luat cadre universitare uneori de o în a obține fonduri, în a inova calitate îndoielnică de la stat. Și din curricular, în a găsi oportunități de cauza aceasta cred că acesta a fost dezvoltare. Era un învățământ care unul dintre lucrurile care au grevat ținea cu el paradigma comunistă, asupra învățământului privat. Aceste parșiv, și care nu făcea decât să admi- universități au fost forțate, fiind

189 POLIS dependente doar de legea pieței, să articol de lege a fost prorogat repetat mărească numărul de oameni care până când a venit Cioloș, cu care am aveau nevoie de serviciul lor, pe de o avut mai multe discuții, și a aprobat parte ca să se finanțeze, ceea ce, așa printr-o ordonanță de urgență, cred, cum am spus, a deteriorat raportul adică i-a dat drumul acestui articol și cadru didactic per student. Ele au fost din acel moment practic costul obligate să facă față acestui număr standard per elev este dat de stat, mare de studenți, să accepte cadre indiferent că elevul respectiv este la o didactice de calitate uneori îndo- școală privată sau la o școală de stat, ielnică. iar logica pe care m-am bazat a fost Fiecare angajator poate să stabi- următoarea: statul este interesat să-și lească criteriile pentru angajații lui. educe copiii și să dea banii acolo Embargoul impus de unele univer- unde este calitatea cea mai bună, nu e sități de stat, interzicerea desfășurării interesat de tipul de capital al fur- activităților didactice de către pro- nizorului de educație. Asta în învă- priile cadre la universități private nu țământul preuniversitar. Bineînțeles pot spune că a fost bine sau rău, cred că pentru aceste articole au fost că a fost un lucru care este în drep- dispute cumplite, sindicatele m-au turile oricărui angajator. Angajatorul, amenințat de mai multe ori și în presă indiferent că e privat sau de stat, au scris că, uite ce vreau să fac, să poate să stabilească criterii specifice distrug învățământul pentru că, pentru ca să te angajeze în cadrul spuneau ei, nu sunt destule resurse în universității respective și nu știu dacă învățământul de stat și tu le dai la cel a fost vorba de teama că vor pleca privat. I-au căutat inclusiv pe copiii cadrele didactice din universitățile de mei să vadă pe unde sunt, la școli stat și vor merge spre cea privată. private sau de stat, m-au solicitat pe mine să vadă unde țin eu ore, țin 5. Eu vreau să pornesc de la ceea ce numai la universități de stat sau sunt am făcut pentru învățământul privat cumva cumpărat de universități și preuniversitar. Concepția mea a private. O ticăloșie ordinară, bine- fost că contează calitatea educației înțeles. oferită de un furnizor de educație, nu Logica aceasta mi se pare foarte de tipul de capital care stă la baza lui, corectă: statul trebuie să dea bani în adică că e de stat sau privat, drept funcție de calitate pentru actul educa- pentru care în legea aceasta care este țional, nu în funcție tipul de capital încă în vigoare am și scris mai multe privat sau de stat care este în spatele articole care spun că costul standard furnizorului. Pe aceeași logică, eu per elev este acordat de către stat cred în condițiile acestea că nu e indiferent de forma de capital a corectă piața. Cred că statul ar putea furnizorului de educație. Costul stan- da burse, de exemplu de studii, dard este oferit de către stat și școlilor echivalente cu costurile studiilor ca și private și școlilor de stat. Acest cum ar oferi locuri gratuite și la

190 30 de ani de învăţământ academic privat în România universitățile private, dar sub forme cred că poate ar fi avut de câștigat de burse. Adică, altfel spus, statul ar universitățile private, la un moment finanța și la nivel de învățământ dat mă gândeam să le sugerez lucrul superior calitatea independent de acesta, dacă și-ar găsi niște nișe care tipul de capital din spatele furnizo- să-i ducă mult mai aproape de mediul rului de educație privat sau de stat. privat. Adică, de exemplu, dacă ar fi Asta ar fi logica care ar fi trebuit fost niște nișe care să-i aproprie de impusă și la nivelul învățământului marii angajatori din IT sau din superior, dar după luptele cumplite pe industria auto-moto. Atunci sunt care le-am avut cu sindicatele de la sigur că ar fi primit, ar fi câștigat preuniversitar nu am mai avut curajul foarte mult în prestigiu și ar fi avut să impun asta. Adică, mi-am dat mult mai multe resurse. Din păcate, seama că nu mai are nici un rost. așa a fost lumea atunci, dar univer- Atunci ar fi fost o piață corectă. Repet: sitățile acestea au început în primul calitatea ar fi stabilit care este criteriul rând cu acele tipuri de programe de unde merg banii. Acesta era argu- studii unde era ușor să fii, nu-ți mentul meu și în relația cu sindicatele trebuia multă infrastructură – gen din preuniversitar. Am spus: statul Drept, Filosofie, Psihologie – care vrea calitate, e vorba de bani publici, sunt, ușor de ținut din punct de banii publici trebuie să meargă unde-i vedere al infrastructurii, dar care nu calitate nu pur și simplu la școlile de au o mare susținere economică. stat numai pentru că sunt de stat, Atunci, mediul privat nu a marșat cum indiferent dacă sunt slabe sau nu. ar fi fost firesc să marșeze alături de Pentru asta trebuia să funcționeze universitățile private, pentru că privații foarte bine și evaluarea și ratingul uni- e firesc să se solidarizeze fiindcă versităților. Din păcate, în vreme ce eu amândoi sunt adesea asupriți de stat, aveam o relație bună cu cei de la știți. Și cred că asta ar fi fost EQAVET - Comisia Europeană pentru mișcarea, că trebuia mers pe nișe care asigurarea Calității, abia o singură urmau să fie foarte aproape de ne- dată s-a produs lucrul acesta. Într-un voile privaților, ale marilor angajatori fel, chiar l-am forțat pe domnul privați. Ministru Funeriu să facă această Am avut și eu niște discuții cu acreditare, în sensul că eu și cu Lazăr doamna Corina Dumitrescu, care Vlăsceanu am mers la ENQA, am conducea Asociația Universităților vorbit cu ENQA, am spus că trebuie Private, și am spus că ideile pe care să înceapă chestia asta. După care s-a le-am scris în legea din 2010, pro- blocat, pentru că ai nevoie de un fel mulgată de Președinte în 1 ianuarie de rating în baza căruia după aceea tu 2011, erau din 2005. Eu le-am cărat ca stat să distribui banii în funcție de cu mine și la Comisia Prezidențială calitate. și după le-am trasat un paragraf de Clasificarea universităților trebuia lege. Prima dată în varianta aceea făcută o dată la 5 ani, așa era. Mai care a fost numită „codul Miclea-

191 POLIS

Andronescu”, prima variantă a legii. 8. Îmi aduc aminte că la Din păcate, sigur era blocaj total. Nu, Universitatea „Petre Andrei” era o mi s-a spus, privatul cu privatul și problemă și pe Mihai Corca l-am statul cu statul. Am zis: ok, atunci o mandatat să se ocupe de chestia asta. să trageți consecințele pentru că eu Îmi aduc aminte că era o dispută mă gândeam exact la ceea ce v-am acolo, total nesănătoasă, asta am spus: să iau de la preuniversitar ideea simțit că era o dispută total nesă- de bază de finanțare și să o trecem și la universitar. Dar nu a funcționat. nătoasă și că trebuia tranșată. Mi-am Din păcate, unele universități dat seama că dacă lucrurile nu merg private care au lăsat standardul jos mai bine, dacă e război civil în dar au avut mare influență atunci le- interior, nu poți să te dezvolți și de au compromis și pe cele care erau asta am luat decizia de a mandata foarte corecte. Eu am o părere foarte vechiul senat să facă demersurile bună, de exemplu de ceea ce am pentru intrarea în legalitate. Știu că văzut la Universitatea Româno- am gândit mai atent cu Mihai Corca Americană. Cam asta a fost. chestiile astea pentru că știu că erau foarte multe dispute acolo și Mihai 6. Corca mi-a atras atenția. Mi-a zis: o să te pui rău cu unii dintre ei, trebuie 7. Amintiri cu întâmplări nu am, nu- să alegi cu care. Este o performanță mi aduc aminte. Adică au trecut atât că ați reușit să țineți universitatea în de mulți ani de atunci și atât de multe picioare. Să știți că are o imagine lucruri am făcut că nu-mi mai aduc mult mai bună decât alte universități. aminte întâmplări anume ca să le povestesc.

192 30 de ani de învăţământ academic privat în România

„Nu este firesc ca procentul învățământului superior privat să devină nerelevant”

[“It is not natural that the percentage of private higher education should become irrelevant”]

That means that only those with an exceptionally well-designed educa- tional offer can survive, those who ensure funding, enter mergers or acquisitions, are part of clusters, develop business relationships with reliable companies or who benefit from donations”.

1. Cred că mandatul meu de Ministru al Educației s-a suprapus peste pe- rioada de trecere de la boom-ul ori- Ing. Cristian Adomniței ginar, caracterizat atât prin entuziasm Ministru al Educației în parioada 5 aprilie și prin dorința de dezvoltare, cât și 2007-7 octombrie 2008 printr-un slab cadru legislativ, la o situație mai așezată, mai aproape de “Private higher education has always noile realități și care deja releva per- been the most oriented towards the real market demand, first of all spectiva sustenabilității în condițiile towards the students’ needs. Further- retragerii fondatorilor. more, it is very flexible, permanently seeking a balance between costs and 2. Pachetul de legi ale Educației, benefits, between needs and offers… conceput, dezbătut și prezentat public The competition with public higher în decembrie 2007, a oferit noul ca- education – an extra warranty for dru legislativ pentru întreaga educație those with lower income, the lack of românească, nu doar pentru învăță- satisfactory financial resources, ope- mântul superior privat. Tumultul rating in a country which still lacks a politic al anilor 2008-2010 a făcut ca tradition and a culture of private contracts between universities and aceste idei să devină acte normative companies are some of the difficulties abia în 2011, prin asumarea that private education needs to cope răspunderii Guvernului, devenind with and overcome…It is not natural Legea 1/2011. that the percentage of private higher education should become irrelevant.

193 POLIS

3. Învățământul superior privat din procentul învățământului superior România a fost primul exponent post- privat să devină nerelevant. Acest decembrist al capitalului privat în lucru înseamnă că vor supraviețui cei educație. Prin urmare, a fost cel mai care au o ofertă educațională extrem orientat către cererea reală din piață, de bine croită, își asigură finanțarea, în primul rând către cea a studenților. fac fuziuni sau absorbții, sunt parte De asemenea, este foarte flexibil, din clustere, dezvoltă relații de căutând permanent echilibrul între business în cercetare cu companii costuri și beneficii, între nevoi și responsabile, sunt beneficiari de oferte. donații.

4. Concurența cu învățământul supe- 7. Cele mai multe interacțiuni cu uni- rior public – o garanție suplimentară versitățile private le-am avut în ca- pentru cei cu venituri mai mici, lipsa drul Consiliului Național al Rectorilor. resurselor financiare suficiente, desfă- Am fost încântat să descopăr că rec- șurarea activității într-o țară în care torii acestora erau integrați în CNR, nu există, încă, o tradiție și o cultură că nu exista o segregare între rectorii a contractelor private între univer- de la universitățile publice și cele sități și companii, sunt greutăți cărora private, că toți priveau cu încredere învățământul privat trebuie să le facă spre viitor. față și să le depășească.

5. Legislația actuală permite. Nu știu 8. Când eu am ajuns student în Iași, dacă și mentalitățile sau rezultatele UPA era cea mai la modă univer- obținute permit. sitate. Era „cool”, era proaspătă, era vie. Purta și însemnele marketingului, 6. În actuala situație economică și cu siglă și logo. În 1994, UPA arăta demografică, cred că întâi va fi mai cum va fi viitorul. Tranziția și greu până să fie mai bine. Cred că, pe trecerea anilor peste fondatori, apa- măsură ce învățământul public supe- riția multor altor posibilități de a rior se va simți mai confortabil în urma cursuri ale învățământului su- economia de piață, își va crea, și el, perior, în România sau în alte țări, au noi produse și va continua declinul făcut, cred eu, ca entuziasmul să se demografic odată cu exodul celor mai mai estompeze și să se ajungă în buni absolvenți de liceu la univer- situația actuală. Din anumite puncte sități din alte țări, acest procent se va de vedere, multe subiective, aș fi vrut mai micșora. Nu este firesc ca ca anul 2008 să arate altfel.

194 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Universitatea „Petre Andrei”. O școală în căutarea adevărului se descoperă pe sine

[“Petre Andrei” University. A school in search of truth discovers itself]

evolution…Unfortunately, the uni- versity system in Romania is, to a great extent, isolated and the ideas, strategies and future perspectives are built without the participation of the academic environment, with losses yetunassessed for the country…The negative demographic evolution and the preservation of the budget paid number of students have led to a reduction of the weight of private education in the last years. In my opinion, a solution would be a modern and flexible educational offer”. Ecaterina Andronescu Ministru al Educației în perioadele: 28 „Școala va fi școală, când omul va fi om decembrie 2000 – 19 iunie 2003; 3 iulie și statul va fi stat” 2008 – 22 decembrie 2008; 23 decembrie Mihai Eminescu 2008 – 3 octombrie 2009; 3 iulie 2012 – 21 decembrie 2012; 1-2. Trăim într-o perioadă cu transformări fără precedent, în care “Unfortunately, people have failed to înțelegerea lumii este din ce în ce mai understand that periodical evaluation dificilă, iar pentru proiecția viitorului should be the main way of encou- sunt mai numeroase incertitudinile. raging the creative development of Secolul XXI ne asaltează cu un the bachelor, master or doctoral volum uriaș de informații adevărate curricula. With this approach, uni- versity autonomy has been limited sau false, ne-a pus în confruntare cu with regard to the freedom of univer- diversiuni, cu o pandemie care ne sities to personalize their lectures. domină prin frică, cu schimbări cli- Such an approach, which forces matice substanțiale, cu schimbări teh- universities to introduce in their nologice majore, cu multe îngrijorări curricula, including at a doctoral legate de decizii arbitrare și de level, certain disciplines and content viziunile limitate pentru modelarea has no contribution to their creative viitorului.

195 POLIS

În acest context, școala își mai în istoria de 30 de ani a Universității păstrează misiunea consacrată? Poate „Petre Andrei” o văd în această școala să conserve multiplele sale ro- ecuație în care reperele pot să asigure luri în economie, cultură, în dezvol- suportul viitoarelor succese. tarea socială, în evoluția personală a Înainte de 1989, autoritățile sta- fiecăruia către cea mai bună variantă tului controlau strict sistemul de a sa și poate să devină catalizatorul învățământ și reușiseră să înțeleagă echilibrului social? Au profesorii importanța pregătirii prin școală. flexibilitatea mentală necesară să ac- Controlul, în ceea ce privește intrarea cepte schimbările uriașe care impun în învățământul superior, se exercita transformarea rapidă a conținuturilor prin cifrele de școlarizare, asupra din „mai multă informație” în absolvenților prin repartizarea locu- formarea de abilități, aptitudini și rilor de muncă, iar asupra cadrelor atitudini care să permită fiecăruia didactice, prin evoluția în carieră. reinventarea pe tot parcursul vieții? Anual, numărul absolvenților de liceu Toate acestea în condițiile în care era de circa 350 000, iar în univer- modelul de construcție umană a fost sități aveau acces doar 125 000. Din și este încă centrat pe acumularea de aceste locuri, două treimi erau alocate informații și abilități care conduceau învățământului superior tehnic. Nu la obținerea unei identități stabile. exista formă de învățământ cu taxă. Acest model tradițional devine caduc, O asemenea abordare a generat deze- într-o lume cu mașini superinte- chilibre atât pe piața muncii între ligente, în care algoritmii manipu- profesii, cât și în ceea ce privește lează emoția și preiau controlul diferența, din ce în ce mai mare, asupra vieții fiecăruia dintre noi. Pare dintre numărul celor care doreau par- că trebuie să învățăm și să-i învățăm curgerea unei forme de învățământ pe cei școliți să alerge mai repede superior și a celor care aveau acces. decât algoritmii și experții în mar- Așa se explică apariția, după keting pentru a încerca să mai 1990, a învățământului superior parti- păstram un oarecare control asupra cular, din nevoia de pregătire supe- propriei noastre vieți. O vreme, foarte rioară pe care foarte mulți părinți și scurtă, mai putem medita la cine absolvenți de liceu o vedeau ca pe o suntem, ce vrem să facem cu viața șansă de a ieși din sărăcie și de a se noastră și ce roluri dăm școlilor integra într-o lume mai bună. Și noastre. Dar dacă vrem să alergăm universitățile de stat au înțeles soli- mai repede decât algoritmii, trebuie citarea societății și au crescut foarte să regândim școala pentru a ne mult cifrele de școlarizare. Această modela obiective și a păstra controlul evoluție a avut loc după o cinetică asupra vieții. Pentru o asemenea rapidă, fără corelația numărului de abordare, școala trebuie să transmită studenți cu personalul didactic. reperele valorice necesare construc- Astfel, în mod deosebit, la speciali- ției identității fiecăruia. Incursiunea zările de atunci, în programele de

196 30 de ani de învăţământ academic privat în România studii de licență au apărut cifre de fice a elaborat prima Metodologie de școlarizare mult peste capacitatea Evaluare, Autorizare și Acreditare a instituțională, respectiv peste spațiile instituțiilor organizatoare de învăță- de învățământ superior existente și cu mânt superior. mult peste numărul de cadre didac- Din cadrul legislativ, din păcate, tice adecvat pregătite. lipsea obligativitatea pentru institu- Învățământul superior particular a țiile particulare de învățământ supe- fost inițiat de Prof.dr. Dolphi Drimer, rior de a parcurge procesele de eva- recuzat de elanul revoluționar al stu- luare și autorizare provizorie, acredi- denților de la Politehnica din tarea fiind prevăzută după două București, prin înființarea Universității promoții de studenți absolvenți. Ecologice. Regretabil, dar la apariția Această lipsă în legislație a continuat să producă efecte negative asupra acestor instituții noi de învățământ nu calității sistemului de învățământ exista cadru normativ. A urmat superior și prin angajarea unor cifre înființarea explozivă a altor instituții de școlarizare exagerate, astfel încât de învățământ superior particular. unele dintre instituțiile particulare Trebuie, aici, să facem distincția între chiar au transformat școala într-o instituțiile private înființate de afacere cu diplome. profesori plecați din universitățile de Legea 88/1993 a fost modificată, stat, care erau cunoscători ai învăță- concretizându-se în creșterea exigen- mântului superior, și cele înființate de țelor impuse autorizării provizorii și cei care au văzut învățământul supe- acreditării prin Legea 144/1999 și rior ca pe o oportunitate de business. pusă în aplicare prin HG 535/1999. O Inexistența unui cadru legal prevedere din HG 535/1999 stabilea, adecvat a produs derapaje uriașe cu regretabil, că, dacă instituția de consecințe ce se vor extinde cel puțin învățământ superior are un program până spre anul 2050. Aceste derapaje de studii cu frecvență autorizat sau l-au determinat pe profesorul uni- acreditat, poate să înființeze același versitar Liviu Maior – ministrul educației în perioada 1992-1996 – să program în regim fără frecvență sau inițieze și Parlamentul României să la distanță fără vreo evaluare supli- aprobe Legea 88/1993 privind mentară de către CEAA. La doi ani autorizarea provizorie și acreditarea după Legea 88/1993, a fost aprobată instituțiilor de învățământ superior și de Parlament Legea 84/1995 – ca recunoașterea diplomelor. A fost lege a învățământului care asigura legea care a făcut posibilă înființarea cadrul normativ atât pentru învăță- Consiliului Național de Evaluare, mântul preuniversitar, cât și pentru Autorizare și Acreditare, România învățământul superior. plasându-se printre primele țări euro- Practic, perioada primului mandat pene cu sistem de evaluare și 2001-2003 s-a centrat pe următoarele acreditare pentru învățământul supe- proiecte și programe: rior. Acest Consiliu organizat pe Comisii agregate pe domenii științi-

197 POLIS

– trecerea de la învățământul obli- – înființarea Centrelor județene de gatoriu de 8 clase la învățământul performanță și a unui Centru obligatoriu de 10 clase; Național de Excelență pentru – transformarea Examenului de elevii capabili de performanță; Capacitate prin care se încheia – introducerea burselor și pre- învățământul obligatoriu, în miilor, „Meritul Olimpic”; Evaluare Națională, care avea – creșterea mediei de admitere a menirea să facă trecerea către cadrelor didactice, în învățămân- învățământul liceal de cel de arte tul preuniversitar, prin titulari- și meserii, în interiorul ciclului zare, de la 5 la 7; de învățământ obligatoriu; – dezvoltarea de proiecte cu Banca – restructurarea examenului de Mondială, cu finanțare rambur- bacalaureat, în forma valabilă și sabilă, pentru construcția de gră- în 2021; dinițe și școli noi dar și pentru – repartizarea computerizată a asigurarea egalității de șanse absolvenților de gimnaziu în pentru elevii din mediul rural; liceu sau școli de arte și meserii, – dotarea atelierelor de practică ale pe baza rezultatelor obținute la Școlilor de arte și meserii și a capacitate; Liceelor Tehnologice prin pro- – informatizarea învățământului gramul Phare-Vet; preuniversitar prin dotarea șco- – încercarea, nefinalizată, de a lilor cu laboratoare de compu- racorda școlile de arte și meserii tere, lecții informatice și for- la piața muncii anului 2001, pe marea cadrelor didactice pentru structura mediului economic co- utilizarea laboratoarelor și a respunzătoare acestei perioade. lecțiilor informatice (în 2001, Școala profesională devenită doar 8% din cadrele didactice „Școala de arte și meserii” era declarau că știu să „deschidă” un construită pentru formarea de calculator!); specialiști necesari industriei de – reabilitarea infrastructurii șco- până în 1989, în mare parte lare, cu precădere a școlilor din dispărută în anul 2001. mediul rural (au fost reabilitate Pentru învățământul superior pe- circa 4 000 de școli); rioada mandatului meu 2001-2003 s-a – asigurarea transportului elevilor concretizat în: din mediul rural cu 800 de – consolidarea autonomiei univer- microbuze (care au salvat de la sităților; faliment întreprinderea ARO – introducerea sistemului de gran- Câmpulung); turi și a competițiilor de granturi – dezvoltarea unor proiecte sociale de cercetare științifică; precum: cornul și laptele, rechi- – apariția primelor Platforme Na- zite gratuite pentru peste 1 000 ționale de Cercetare Științifică și 000 de elevi cu probleme sociale; înființarea unei Agenții Naționa-

198 30 de ani de învăţământ academic privat în România

le de Cercetare Științifică și interne (departamente, facultăți) fără Transfer Tehnologic (MAT- să crească excesiv numărul de stu- NANTEH, MENER, AMCESIT denți, altele au „înțeles” că acredi- etc.) în coordonarea unor uni- tarea le permite orice și, ca urmare, versități; au crescut cifrele de școlarizare – susținerea pregătirii informatice excesiv, fiind necesară temperarea prin alocarea către toate univer- acestor creșteri prin evaluarea sitățile de stat de laboratoare raportului cadre didactice / studenți. informatice și prin eliminarea La preluarea primului mandat, un impozitului pe salariu pentru număr important de universități pri- informaticieni; vate trecuseră prin etapele autorizării – alocarea în proprietatea univer- provizorii și etapele evaluării în sităților prin titluri de proprietate vederea acreditării. O altă serie de a patrimoniului aflat în admi- așa-zise universități funcționa în nistrarea acestora și transferul afara cadrului legal prevăzut de unor terenuri agricole din pro- Legea 88/1993 cu modificările și prietatea statului și administrarea completările ulterioare și de Legea unor stațiuni și centre de cer- învățământului 84/1995. Universi- cetare științifică, aflate în lichi- tățile particulare înființate începând dare, către Universitățile de cu 1990 trecute prin procesul de Științe Agricole; autorizare și prin evaluarea pentru – acreditarea prin lege a primelor 6 acreditare așteptau înființarea prin universități particulare pe baza legi aprobate de Parlament. Era rapoartelor CNEAA; evident faptul că învățământul privat – desființarea prin HG a 37 de așa multiplica specializările și domeniile zise instituții de învățământ supe- științifice din învățământul superior rior, în realitate, fabrici de de stat, mai puțin cele medicale și cele diplome; de inginerie, care presupun costuri – promovarea structurii universită- mari. Ar fi fost de așteptat să găsim ților pe programe și facultăți programe de studii noi, diferite, autorizate/acreditate prin HG ținând seama de evoluția din piața anuale și doar pe baza rapoartelor muncii și considerând că învățămân- favorabile realizate de CNEAA tul privat ar fi trebuit să se promo- după evaluarea pentru autoriza- veze ca alternativă la învățământul re/acreditare; superior de stat. Nu a fost posibilă o – introducerea, pentru prima dată, asemenea abordare probabil din între criteriile de finanțare a „lipsa de pregătire” a cadrelor didac- criteriilor de calitate. tice „împrumutate” din universitățile În această perioadă, universitățile de stat. particulare acreditate au avut abordări Anomalii de tipul un specialist în diferite. Unele, cu strategii pe lungă drept ce deținea și o importantă durată, și-au consolidat structurile funcție publică, avea 12 norme în

199 POLIS universități particulare din toată țara, într-un Guvern de coaliție, un mandat necesitau corecturi urgente. De ase- de 9 luni, dificil prin modul în care menea, pentru așa zisele „univer- Președintele României de atunci sități” care funcționau în afara cadru- urmărea să conducă și executivul prin lui legal și care refuzau evaluarea intermediul unor Comisii organizate la pentru autorizarea provizorie și nivelul Administrației Prezidențiale. eliberau diplome era absolut necesară Au fost urmărite ca obiective: clarificarea statutului. Așa se explică – asigurarea unui buget pentru a faptul că în perioada 2001-2003, prin permite aplicarea Legii de creș- Hotărâri de Guvern succesive, au fost tere cu 50% a salariilor cadrelor desființate „37 de fabrici de di- didactice pe baza unei metodo- plome”. Una dintre ele avea drept logii de evaluare a performan- „rector” pe unul dintre cursanți (func- țelor, nerealizat ca urmare a deci- ționa la Herculane), alta avea „rector” ziei transmise de la Președintele un cetățean fără școală, dar care era României de atunci de a proroga purtător permanent de pistol. Desfi- termenul de aplicare al legii; ințarea lor a fost posibilă pe baza – generalizarea învățământului pre- rapoartelor de evaluare și control școlar și obligativitatea înscrierii întreprinse de echipe mixte CNEAA în grupa pregătitoare; și Ministerul Educației. – elaborarea unei strategii privind Au fost aduse completări și cla- formarea inițială și continuă a rificări legislației pentru creșterea cadrelor didactice; exigenței standardelor de autorizare – definirea cadrului general privind și acreditare, cât și în ceea ce privește autonomia școlilor și autonomia corelarea numărului de studenți cu profesională a cadrelor didactice; capacitatea instituțională. S-a intro- – digitalizarea și crearea unei dus, de asemenea, aprobarea prin HG Biblioteci virtuale cu resurse a structurii fiecărei universități ce educaționale deschise; cuprindea doar programele de studii – centrarea Curriculumului pe cele autorizate sau acreditate, astfel încât opt competențe cheie definite de candidații și familiile lor să dispună Comisia Europeană și flexibi- de informații necesare alegerii uni- lizarea acestuia; versității. De asemenea, legislația a – restructurarea școlilor de arte și cuprins definirea extinsă a autono- meserii pentru racordarea lor la miei universitare pentru toate uni- piața muncii anului 2009; versitățile românești, fără discrimi- – asigurarea calității și susținerea nare, precum și clarificări legale de excelenței în învățământul supe- patrimoniu atât pentru universitățile rior de stat și privat prin: private, cât și pentru universitățile de • acreditarea programelor de stat. masterat și doctorat; Mandatul din perioada decembrie • ierarhizarea universităților pe 2008-septembrie 2009 s-a desfășurat grupe de cercetare avansată,

200 30 de ani de învăţământ academic privat în România

educație și cercetare și edu- lege nu a scăpat neobservată. Mai cație; târziu, am aflat că neîndeplinirea • evaluarea și ierarhizarea la acestei obligații, de către Ministrul nivel național a programelor educației, conducea la linșarea lui de studii. publică și ruperea coaliției de gu- În a doua jumătate a lunii august vernare pentru că se pregăteau 2009, Premierul Emil Boc mi-a alegerile prezidențiale din 2009. Fără comunicat faptul că, în mai puțin de să știu, a fost „dejucat” acest plan, iar 15 zile, dorește să angajeze răspun- Coaliția de guvernare s-a rupt în derea Guvernului pe o nouă lege a septembrie 2009, printr-o încercare educației. La acel moment nu exista similară în care a fost „prins” în minister o echipă care să lucreze la ministrul de interne. lege, dar la Administrația Prezidențială Codul educației a rămas ca docu- în coordonarea domnului Prof. univ. ment, a fost preluat de domnul dr. Mircea Miclea fusese elaborată o Funeriu și transformat în Legea schiță normativă în care erau enu- 1/2011. Din păcate, au fost adăugate merate principii și cuprinse con- elemente prin care s-a încercat cluziile unui document de diagnoză a stăpânirea sistemului de învățământ, sistemului de învățământ, elaborat de poate din necunoașterea faptului că Comisia Prezidențială. un sistem stăpânit nu poate evolua. A urmat o perioadă de 10 zile în Legea 1/2011 nu a fost dezbătută în care, împreună cu liderii de sindicate Parlament, deși are caracter organic și este de interes public major. din învățământul preuniversitar și Absența dezbaterilor Parlamentare a universitar, rectori, decani, specialiști avut consecințe prin impunerea unor din minister s-a elaborat Codul modificări avansate prin inițiative educației care cuprindea trei legi: legislative ale parlamentarilor. Cele • Legea învățământului preuniver- mai multe dintre inițiative (circa 200) sitar, au aparținut parlamentarilor care • Legea învățământului universitar, susținuseră angajarea răspunderii • Statutul personalului didactic. Guvernului pe această lege (circa 200 Programul de lucru zilnic era de la de inițiative legislative). Îi mulțu- ora 9 dimineața la orele 2-3 noaptea mesc profesorului Mircea Miclea că și nu am cum să nu exprim toată într-o declarație publică a recunoscut recunoștința mea celor care au sus- că Legea 1/2011 este construită pe ținut acest efort, inclusiv jurnaliștilor Codul educației. care ne așteptau târziu în noapte să le În fiecare mandat, exigența pentru transmitem elementele de noutate. În promovarea unui învățământ de ca- avans față de termenul stabilit, am litate a fost unul dintre obiective, pus pe masa Guvernului câte un alături de promovarea autonomiei și exemplar din Codul educației. Sur- răspunderii publice, în activitatea di- prinderea colegilor de Guvern și mai dactică și de cercetare. De asemenea, ales a Premierului cu acest proiect de cu insistență am urmărit dezvoltarea

201 POLIS cadrului legal pentru susținerea societate. Din păcate, sistemul uni- cercetării științifice universitare ca versitar din România este într-o bună fiind o necesitate intrinsecă pentru măsură izolat, ideile, strategiile și domeniile științifice pentru care perspectivele de viitor se construiesc universitățile organizau programe de fără participarea mediului academic, studii de licență, masterat și doctorat. cu pierderi neevaluate, încă, pentru țară. 3-4. Am considerat că inițiativele academice trebuie să fie încurajate și 5-6. Este cu atât mai regretabil cu cât susținute. Din păcate, nu s-a înțeles România trece prin cea mai dificilă că evaluarea periodică trebuie să fie perioadă demografică. Astfel, dacă în principala cale de a încuraja dez- primul mandat se înregistrau 240 – voltarea creativă a programelor de 250 000 de elevi născuți în același an, studii de licență, masterat sau doc- iar în tot sistemul, în anul școlar torat. Cu această abordare, autonomia 2000/2001, erau înmatriculați 4,3 – universitară s-a restrâns în ceea ce 4,4 milioane de elevi, astăzi numărul privește libertatea universităților de a elevilor din sistemul național de personaliza cursurile. O asemenea învățământ a scăzut cu 1,5 milioane abordare, prin care universitățile sunt de elevi, înregistrându-se cea mai obligate să introducă în programele gravă cădere demografică. de studii, inclusiv în cele doctorale, Evoluția demografică negativă și discipline impuse și în ceea ce menținerea numărului de locuri bu- privește conținuturile nu contribuie la evoluția lor creativă. getate au condus în ultimii ani la o Piața muncii este într-o dezvoltare reducere a ponderii învățământului fantastică, pandemia a adus schim- privat. O soluție, după opinia mea, bări și de direcție și de cinetică și este oferta educațională modernă și cred că universitățile de stat sau flexibilă. private trebuie să aibă mai multe grade de libertate în elaborarea pro- 7. În mandatul din perioada decem- brie 2008 – septembrie 2009, dera- gramelor de studii, în care creativitatea, pajul unei universități particulare, capacitatea de inovare și interdisci- care a înființat filiale și puncte de plinaritatea sunt elemente de con- lucru practic în toată țara și care avea strucție. Interdisciplinaritatea trebuie 650 de cadre didactice și 312 000 de abordată curajos inclusiv între domenii studenți a presupus demersuri pentru științifice diferite, care pot genera evaluarea și corectarea acestor dera- competențe complementare (ex: științe paje cu efecte negative majore asupra inginerești/științe sociale etc.) sau pot dezvoltării economice și sociale a genera profesiile viitorului. României, precum și asupra culturii, Sistemul de învățământ superior, tradițiilor și asupra sistemului de în- după opinia mea, trebuie să vecto- vățământ din România. Universitatea rizeze dezvoltarea socio-economică „Spiru Haret” avea „puncte de lucru” prin competențele pe care le aduce în în toate orașele țării, dar și în mediul

202 30 de ani de învăţământ academic privat în România rural, astfel că unui cadru didactic îi publicarea Ordonanței de Urgență, reveneau circa 480 de studenți, în Președintele a fost cel mai dur critic timp ce, în mod normal, raportul al acestui act de normalitate prin care studenți / cadru didactic nu depășea se stopa un derapaj care a produs și valoarea de 30. Cunoscând bine va mai produce pagube României sistemul de învățământ, din țară și până spre anul 2050. din străinătate, nu puteam accepta derapaje precum cataloage cu mii de 8. Universitatea „Petre Andrei”, înfi- studenți, chiar până la 12 300 de ințată de Fundația Academică „Petre studenți pentru o disciplină, studenți Andrei”, a devenit instituție de învă- care susțineau online examenul la o țământ superior, de drept privat și de disciplină în aceeași zi și cu același utilitate publică, parte a sistemului cadru didactic, fără nicio exigență național de învățământ, având în etc. După o evaluare de 2 – 3 luni, componență trei facultăți: Drept, după refuzul repetat al universității Economic și Psihologie prin legea de a intra în legalitate, prin OUG 408/2002 aprobată de Parlamentul 10/2009, a fost desființat învăță- României. Universitatea „Petre Andrei” mântul la distanță care cuprindea a trecut printr-o perioadă critică, circa 300 000 de studenți. Astăzi atunci când pentru patrimoniu s-a aproximativ 85 000 de absolvenți de încercat falsificarea identității institu- la această universitate sunt cadre ționale, fapt ce a determinat dete- didactice în învățământul preuni- riorarea încrederii și stagnare în versitar (din totalul de 215 000 cadre evoluție. didactice). Analizând situația în care se afla Ordonanța de urgență 10/2009 universitatea, din documente, rezulta stabilea încetarea școlarizării pentru că se încearcă o confuzie de identitate formele de învățământ la distanță pentru obținerea nemeritată a patri- organizată de Universitatea „Spiru moniului. Concluzia a fost foarte Haret” și instituirea unui sistem de clară, dar asemenea ambiguități au monitorizare pentru o perioadă de trei adus prejudicii prestigiului universi- ani. Studenții înmatriculați la aceste tății, studenților și cadrelor didactice. forme de învățământ puteau continua studiile prin transfer la universități Cu o juristă bine pregătită pro- sau programe acreditate. Derapajul fesional, doamna Cristina Icociu, am acestei universități transformată, prin reușit să separăm adevărul de min- învățământul la distanță, în fabrică de ciună și să repunem în drepturile diplome s-a produs în perioada 2005 cuvenite și în cadrul prevăzut de lege – 2008. Ordonanța de urgență a fost Universitatea „Petre Andrei”. Cred că emisă cu sprijinul Prof.dr. Emil Boc patronul spiritual – profesorul, filo- – Prim ministrul Guvernului din acea soful și sociologul Petre Andrei – a perioadă. Deși, la solicitarea Pre- vegheat, de acolo de sus, etica mierului, OUG 10/2009 a fost deciziei. discutată și agreată de Președintele Universitatea „Petre Andrei” sunt României din acea perioadă, după sigură că prin strădanii, chibzuință și

203 POLIS inteligență are destinul său în mediul „Valorile sunt realizate în forme academic din România. Să nu uităm generale de cultură. Viața socială că Nicolae Titulescu spunea că: poate determina diferite și multiple „Destinul este scuză celor slabi și valori, nu toate sortite să fie realizate opera celor puternici”. Și tot Nicolae cu același succes, unele se impun, Titulescu adăuga: „Și chiar de nu voi durează, devenind cauzele unor fi un far, ci o candelă, ajunge. Și fenomene sociale noi, pe când altele chiar dacă nu voi fi nici o candelă, tot dispar foarte repede. Este o adevărată ajunge fiindcă m-am străduit să luptă pentru realizare între valorile aprind lumina”. Vă doresc să aprin- sociale. Hotărârea în această luptă o deți lumina în sufletele și mințile dă societatea, în urma unui proces de celor tineri car vă trec pragul. valorificare. Expresia acestui proces Să păstrăm și crezul patronului o alcătuiesc judecățile de valoare”. dumneavoastră spiritual, filosoful și Vă doresc să câștigați o asemenea sociologul Petre Andrei, care cu o bătălie, să promovați valoarea și să profunzime de admirat constată că: vă bucurați de recunoaștere.

204 30 de ani de învăţământ academic privat în România

„Cred că cel mai bine ar fi ca examenele în urma cărora se atribuie diplome, licență și master să fie naționale”

[“I think it would be best if the exams that result in diplomas, bachelor and master’s degrees were national”]

1. O situație nefirească, în care statul pierduse de facto controlul asupra asigurării calității în învățământul superior, atât de stat cât și privat. În fapt, era imposibil să știm realitatea din spatele unei diplome, iar cifrele erau înspăimântătoare prin amploarea lor. Orice persoană își putea da seama că numărul de diplome acor- date nu putea fi susținut printr-un proces educațional de calitate. Pe scurt, se dădeau diplome fără valoare, Daniel Petru Funeriu dar acest lucru nu era doar la privat, Ministru al Educației în perioada 23 ci și la stat. decembrie 2009 – 10 februarie 2012

“If we accept the fact that we can talk 2. O lege care permitea fiecărei uni- about a market, then no, the legisla- versități să facă un învățământ de tion fails to allow a fair operation. calitate, precum și posibilitatea orga- The fact that state universities may nizării interne conform nevoilor și a charge “fees”, often for lower prices gestiunii patrimoniale corecte. than the standard cost per student distorts the market…I think it would 3. Flexibilitatea și adaptabilitatea. be best if the exams that result in Într-un cadru privat e mai ușor să faci diplomas, bachelor and master’s reorganizări interne, să deschizi noi degrees were national, so that we should have a clear image of the formări pe care piața le cere, să te quality of the students who receive adaptezi unor noi evoluții. such diplomas, regardless of the capital form of the university. This 4. Reputația. Din cauza unora care, way we could know, year after year, pentru bani și profitând de slăbiciu- who forms the best students and who nile statului, au dat o imagine proastă doesn’t”. universităților private, adesea numite de presă „fabrici de diplome”. În

205 POLIS realitate, aceleași părți proaste pot fi doamne rector făcute atât direct, cât găsite la prea multe universități, fie și prin intermediul parlamentarilor de stat, fie private. racolați de soțul ei, el însuși parla- mentar al opoziției, în direcții du- 5. Nu știu dacă putem vorbi de bioase, ca de exemplu susținerea cu „piață” în ceea ce privește învăță- mare cerbicie a unor amendamente mântul. Dacă acceptăm că putem prin care patrimoniul universităților vorbi de piață, atunci nu, legislația nu private trecea în proprietatea unor permite o funcționare justă. Faptul că persoane fizice. Amintirea plăcută universitățile de stat pot școlariza „cu este legată de o vizită la o uni- taxă”, adesea la prețuri mai mici versitate privată în care m-a uimit decât costul standard per student, calitatea dotărilor pe zona medicală. distorsionează piața. 8. Vă voi povesti despre oamenii din 6. Era de așteptat, având în vedere UPA pe care i-am întâlnit, pentru că, scăderea populației tinere. Nu știu așa cum zicea Ferdinand, „nu zidurile care ar fi procentul de echilibru, cred fac o școală, ci spiritul care domnește că soluția corectă este, de fapt, alta. într-însa”... Am primit la Palatul Cred că cel mai bine ar fi ca Cotroceni, în perioada când eram examenele în urma cărora se atribuie consilier prezidențial, o delegație de diplome, licență și master să fie studenți și profesori de la UPA care naționale, astfel încât să avem o m-au întrebat despre reformele din imagine clară a calității studenților educație. Voi ține minte acel dialog care primesc acele diplome, indi- ca fiind unul dintre cele mai ferent de forma de capital a univer- consistente dialoguri pe care le-am sității. Astfel s-ar cunoaște, de la an avut cu studenți și universitari, pentru la an, cine formează studenți buni și că, prin întrebările lor, m-au trecut cine nu. atât prin elemente de filosofie poli- tică, arta conducerii, dar și elemente 7. Aș povesti două, una caldă, una foarte pertinente legate de măsuri rece. A fost foarte neplăcut să constat concrete. A fost un regal în... palatul presiuni politice majore ale unei prezidențial.

206 30 de ani de învăţământ academic privat în România

„Caracterul dinamic și eficient sunt două virtuți în care învățământul universitar privat excelează”

[”A dynamic and efficient nature are two virtues private academic education excels at”]

curricula and accessible costs (fees) for industrious students who are not affected by the prejudice of the mature against private education. The young will choose to study where they sense they can receive quali- tative, competitive, and high-per- formance education at reasonable costs, in correlation with the value of the diplomas they will receive.”

1. În anii în care am început acti- vitatea administrativă ca rector al Universității București și apoi ca Prof.univ.dr. Mircea Dumitru ministru al Educației și Cercetării, Ministru al Educației în perioada 7 iulie exista o diferență marcantă între uni- 2016 – 4 ianuarie 2018 versități private care desfășurau

“The private education can take activități de învățământ și de cer- decisions that are implemented more cetare de calitate și alte câteva uni- efficiently and flexibly than in public versități (care între timp au fost desfi- education…A dynamic and efficient ințate) care nu asigurau o activitate nature are two virtues private de predare și de cercetare satisfă- academic education excels at and cătoare. Am considerat întotdeauna these can ensure it a competitive edge că este atât în interesul sistemului in relation to public academic edu- național de învățământ superior (din cation… Unfortunately, the current care fac parte și universitățile parti- practices and mentalities continue to culare) cât și în acela al univer- display hostile and depreciative attitudes towards private education, sităților particulare de calitate însele attitudes which negatively impact să se recunoască existența acestei those private universities that operate deosebiri. Numai în felul acesta se valuable curricula and activities… poate apăra și consolida prestigiul The private education may “save” academic și științific al universităților itself only through high quality particulare care au o activitate bună.

207 POLIS

2. Învățământul academic privat este care desfășoară programe de studiu și mult mai consolidat și omogen cali- activități de valoare. tativ astăzi. Corpul profesoral este mai stabil și întinerit. Baza materială 6. Situația reflectă o scădere de- a multor universități private este mografică alarmantă care va afecta în excelentă. viitorul apropiat și învățământul pu- blic. În această situație, învățământul 3. Învățământul privat poate lua privat se poate „salva” numai prin decizii care sunt duse la îndeplinire programe de cea mai bună calitate și într-o modalitate mai eficientă și mai prin costuri (taxe de studii) care să fie flexibilă decât în învățământul accesibile tinerilor studioși care nu public. Aceste decizii mai prompte și sunt foarte afectați de prejudecățile mai eficiente pot avea un impact maturilor împotriva învățământului pozitiv asupra structurii curriculare și privat. Tinerii vor alege să studieze asupra calibrării numărului de stu- acolo unde vor simți că pot primi o denți și de absolvenți în funcție de educație de calitate, competitivă și cerințele pieței muncii. Caracterul performantă, cu costuri rezonabile și dinamic și eficient sunt două virtuți corelate cu valoarea diplomelor pe în care învățământul universitar privat care le vor primi. excelează și acestea pot să îi confere un avantaj competitiv în raport cu 7. Relațiile mele cu universitățile învățământul universitar public. private au fost întotdeauna ghidate de respectarea legii și a demnității aca- 4. Modalitățile de selecție și de pro- demice și științifice a corpului profe- movare a corpului profesoral și „fil- soral și a studenților care lucrează și trele” de selecție și de admitere a stu- învață în universitățile private. denților par să fie mai puțin robuste și inferioare calitativ (statistic vorbind) 8. Cu mai mulți ani în urmă, am decât în învățământul public. participat la câteva din conferințele anuale organizate de către UPA din 5. Legislația nu discriminează nega- Iași. Port amintirea unor discuții de tiv față de învățământul privat. Prac- calitate, vii și interesante, animate de ticile și mentalitățile curente, însă, dorința autentică de a dialoga și de a păstrează, din păcate, atitudini ostile câștiga cunoaștere și înțelegere prin și depreciative față de învățământul efortul intelectual comun cu colegii privat, atitudini care se repercutează de la UPA, în mod deosebit cu dl. și asupra acelor universități private Profesor Doru Tompea.

208 30 de ani de învăţământ academic privat în România

„Țara are nevoie de universități de elită și în zona regională și locală, dar nimeni nu-și asumă prin misiunea academică acest rol fundamental”

[“The country needs elite universities in the regional and local area, but no one takes responsibility of this fundamental role through their academic mission”]

3. Un cadru administrativ și, pe alocuri, chiar academic, mai flexibil decât în instituțiile universitare din sistemul public.

4. Faptul că nu au încercat să uti- lizeze plusul menționat la punctul 3 pentru a construi ceva complementar învățământului superior de stat, ci au încercat să se suprapună peste acesta, generându-se astfel pe alocuri situații absurde și chiar animozități. Prof.univ.dr. Daniel David Rector al Universității „Babeș-Bolyai” 5. Da, cred că da, dacă toți actorii și- din Cluj Napoca ar asuma o misiune rațională și ar Președinte interimar al Consiliului încerca să și-o atingă onorabil. Dacă Național al Rectorilor toate universitățile pretind că sunt/vor să fie „world-class” nu trăim în re- “The advantage of private univer- alitate. Iar țara are nevoie de uni- sities is a more flexible administrative versități de elită și în zona regională and sometimes even academic back- și locală, dar nimeni nu-și asumă prin ground compared to public uni- versities… I see it as a mistake that misiunea academică acest rol funda- the new private universities, after the mental. 1989 Revolution, have always tried to relate to the old state universities, 6. Cred că este o situație legată de often historical and elite institutions, discrepanța dintre promisiunile aca- instead of building something of an demice și realizările efective, dublată elite as well, but complementary, not de reducerea numărului de absolvenți identical”. de bacalaureat eligibili pentru a intra

209 POLIS

în învățământul superior și de feno- loc să construiască ceva tot de elită, menul de „brain-drain”. dar complementar, nu identic!

7. Am fost de două ori consilierul 8. Din păcate nu am avut multe personal al ministrului pentru acti- interacțiuni cu UPA din Iași. Îmi vitatea de cercetare științifică/învă- amintesc de colaborări foarte bune cu țământ superior. Așa cum am spus, unii colegii în zona culturală. Dar îmi cred că greșeala a fost că noile uni- amintesc și în contextul psihologiei versități private, de după Revoluția de o propunere de nouă specializare din 1989, au încercat să se raporteze care nu exista niciunde în lume și pe mereu la vechile universități de stat, care mulți nu am văzut-o atunci în adesea la cele istorice și de elită, în acord cu practicile europene.

210 30 de ani de învăţământ academic privat în România

VARIA

Universitatea în comunism. Despre politicile conștiinței și construcția omului nou în regimul comunist din România

Constantin ILAȘ

Abstract: Set in the context of the as called „July’s Thesis” of the dictator Ceaușescu, the book „Two Decades of Communism in the Universitary City of Iași” is the direct proof of the way in which the measures of restalinisation through propaganda and ideologisation, adopted by the Romanian Communist Party, were applied locally and in the Univesity of Iași. The decisions for the stricter ideological control of the radio and TV broadcasts, of the mass-media, books and the increase of the educational role of the Marxist-Leninist ideology represented a similar turn with Mao’s Cultural revolution or with the ideological control exercised by Kim Ir Sen in North Koreea, through wich the Unique Party and the Romanian totalitarian state decided what exactly had the right to hope, to believe and to think all the citizens of the nation in a total ideological regimentation.

Keyword: communism, history, ideology, propaganda, University.

Introducere. Istoria ca teren pot face experimente în condiții con- experimental pentru științele trolate asupra obiectului cercetării? Și politice aceasta cu atât mai mult cu cât cercetarea în domeniul științelor Științele socio-umane, științele socio-umane are în vedere un obiect politice ar putea fi într-adevăr demne volatil, fragil, particular, unic, indi- de conceptul științei dacă ar avea vidual, tranzitoriu, ireversibil, irepe- posibilitatea, precum științele naturii, tabil și incomensurabil și anume, să facă experimente asupra obiectului existența noastră individuală și cea în cercetării lor. Cum altfel s-ar putea comun, în cel mai general sens al certifica și ridica la rang de cunoaște- expresiei. Cum poți face știință cu și re sigură o ipoteză sau alta, o teorie dintr-un asemenea obiect? Și cine ar sau alta, eventual valabilitatea sau accepta de bună voie, chiar dacă în nulitatea vreunei ideologii, dacă nu se numele nobil al adevărului, ca

211 POLIS

întreaga sa viață să fie obiectul unui deja imperativ legile implacabile în experiment al altcuiva decât el în- cadrul cărora și conform cu care suși? Și cum ai putea testa valabili- umanitatea s-ar mișca în mod deter- tatea unei ideologii altfel decât pu- minat și necesar cu precizia de cea- nând-o la lucru, în practică, mode- sornic similară mișcării de revoluție a lând conștiințele, identitatea de sine, pământului în jurul centrului de masă acțiunile, conduitele și relațiile inter- a sistemului solar. Suntem de capul personale? Or, existența noastră indi- nostru într-un fel de laborator experi- viduală și cea în comun sunt, pe bună mental uriaș în care au loc simultan și dreptate, considerate sacre, inviola- de-a valma multiple și diverse experi- bile și drept având o valoare inesti- mente și experiențe, unele peste mabilă în ele însele. altele, unele din altele, întrepătrunse, Există totuși o dimensiune, un suprapuse, unele împotriva altora, în plan în care interdicția și tabu-ul de care, așa cum spunea Nietzsche, mai sus nu contează și de aceea nu „câte ceva reușește, iar altele nespus există niciun fel de scrupul în a se de multe eșuează”1 într-o luptă oarbă, experimenta la scară largă cu viața continuă și acerbă. Or, în ceea ce individuală și cu cea colectivă. Dacă privește ordinile și organizările so- ar fi să personificăm sau să construim ciale și regimurile politice acestea nu un chip pentru această dimensiune, sunt dictate nici de necesități su- atunci am putea-o imagina ca pe o praumane de ordin divin și nici de Hidră impersonală, cu miliarde de ordin natural, ci țin de realitatea isto- capete și organe, lipsită de orice riei. Dacă ne-am permite aroganța de empatie față de suferință, lipsită de a vorbi despre un posibil sens al rațiune, oarbă și bezmetică față de acestui talmeș-balmeș haotic numit orice scop și finalitate și care nu se pompos „istorie universală” sau despre sfiește să experimenteze simultan o eventuală „misiune comună a uma- prin toate mijloacele de care dispune nității”2, acestea, sensul și misiunea arbitrar și neîngrădit. Dimensiunea comună, nu ar putea viza decât do- sau planul în care, de facto, umani- bândirea cunoașterii manierelor și tatea este cea care experimentează cu modalităților optime de a putea con- sine însăși, precum și ceea ce rezultă viețui neconflictual și neviolent la- și rămâne din aceste experimente, olaltă ori de a putea îndura individual poartă numele de istorie. Nu cred că faptul de a fi, sau, altfel spus, banalul vreo Providență supraveghează bine comun și truismul fericirii per- panoptic devenirea universului și a sonale. istoriei și le conduce prin mijloace Or, științele socio-umane și în tainice pe căi numai de ea știute către special cele care vizează politica sunt țeluri la fel de esoterice conform unui chemate, ba chiar condamnate, să ex- plan minuțios de dinainte pregătit. tragă consecințele și concluziile cu- Nici natura ca atare nu este vreun noașterii lor din istorie, adică pornind stăpân sau vreo soartă care și-a fixat post-factum de la felul în care oa-

212 30 de ani de învăţământ academic privat în România menii și-au pus deja la lucru, în fapt statului și a societății. Pentru această și în operă, și-au obiectivat ca ma- reconstrucție comuniștii au avut drept niere de viață, ca norme și instituții, ghid și călăuză o ideologie emanci- ca obișnuințe reificate cotidian, într-un patoare, teleologică și mesianică, cuvânt ca lebenswelt, ca lume a vieții, considerată adevăr științific obiectiv. speranțele și promisiunile, idealurile În numele, pe temeiul și în vederea și dezirabilitățile, credințele și ideolo- acestei ideologii s-a exercitat practic giile. o putere politică absolută, fără limite, Considerațiile de mai sus, precum control și restricții, pe toate planurile, și pe cele imediat următoare, le înțe- pentru a remodela conform ideologiei leg totodată ca direcții și perspective întreaga existență individuală și co- ale unui plasament hermeneutic prin lectivă. Marxism-leninismul a presu- care încerc să înțeleg volumul Două pus că există o necesitate supraindi- decenii de comunism în Iașul viduală și supraumană de ordin na- universitar, realizat și publicat în anul tural și istoric ale cărei legi determină 2015 la editura Institutul European în mod necesar și obiectiv devenirea din Iași de către Sorin Bocancea și și dezvoltarea societăților. Asupra Doru Tompea. Cartea se înscrie în acestor legi umanitatea nu ar avea domeniul cercetării științelor politice, nici o altă putere în afară de cu- este un interviu extins pe mai bine de noașterea și înțelegerea necesității 500 de pagini și acoperă o perioadă a lor. Marxism-leninismul a pretins că istoriei recente a regimului comunist a dobândit o cunoaștere științifică, din România având în atenție în obiectivă a legilor acestei necesități special felul în care s-a configurat și supraumane și ca atare s-a autopro- s-a constituit pe multiple planuri clamat dogmatic drept adevăr obiec- viața în și a Universității din Iași sub tiv, discreditând ca fiind subiectivă și impactul ideologiei și al regimului de clasă, adică ideologică, orice altă politic comunist. posibilă concepție politică despre organizarea societății și a statului. Ca Comunismul ca experiment atare, comuniștii nu au avut nici cea istoric mai mică îndoială cu privire la calea necesară istoric de a elimina aliena- Nu putem înțelege în mod propriu rea, inegalitatea, dominația și servi- o astfel de carte dacă nu avem din tutea și de a instaura în întreaga lume capul locului și o perspectivă mini- egalitatea în bunăstare și dreptate mală asupra a ceea ce a însemnat socială și acestea imediat și fără comunismul ca regim politic. Comu- tergiversările, lentoarea reformatoare nismul a fost un proiect politic de și corupția regimurilor politice libe- dobândire accelerată doar a anumitor rale democratice moderne. Mai mult achiziții ale modernității, în special de atât, Lenin n-a mai avut răbdare să economice și tehnice, printr-o re- aștepte împlinirea previziunii profe- construcție revoluționară a politicii, a tice a lui Marx3 cu privire la ultimele

213 POLIS contradicții ireconciliabile și de ne- rilor politice marxist-leniniste. Mo- înlăturat, fără aportul revoluției pro- dernitatea politică are drept valoare letare, ale capitalismului liberal bur- centrală autonomia omului și a cetă- ghez și a declanșat voluntar un expe- țeanului: orice individ este chemat și riment istoric fără precedent: o oli- are dreptul de a-și da (prin dezbatere, garhie ideologică, pentru că nu au consimțământ, consens și vot) pro- avut o altă sursă și legitimitate pentru priile legi și norme conform cu care putere, cu Lenin în frunte, a acaparat consideră că este necesar și ac- prin violență puterea politică în statul ceptabil, demn și valoros, eficient și țarist și de acolo a purces la remo- optim să reglezi și să organizezi viața delarea întregii vieți a societății, după împreună cu ceilalți. Cu alte cuvinte, cum spuneam, în numele și în legile stau și sunt în puterea oame- vederea instaurării binelui profețit de nilor de a judeca și de a hotărî ceea ideologie. Cred că acestea sunt sufi- ce cred sau speră că este bine pentru ciente pentru a înțelege natura și sta- sine și pentru reglarea existenței în tutul de experimente istorice pentru comun. În fond, cum altfel am putea comunism și pentru regimurile poli- evalua critic regimul comunist drept tice comuniste: în plan politic a fost ilegitim și criminal? Și ce alt criteriu un experiment de dizolvare a pluri- de judecată și critică am putea avea partitismului și exercitarea unei pu- pentru a evalua în genere valoarea teri politice fără limite printr-un unui regim politic dacă, așa cum am partid unic; în domeniul economic a spus, acceptăm că toate au statut de fost un experiment prin etatizarea pro- experimente istorice? prietății, centralizarea și planificarea tuturor activităților economice și cred Istoria recentă ca sursă de că acesta este planul în care a eșuat, cunoaștere pentru științele deși a ținut cel mai mult să perfor- politice meze, prin tentativa de reducere până la eliminare a inegalităților în bună- În cartea de care mă ocup, istoria starea economică; la nivel social, s-a recentă este utilizată ca sursă în cel exercitat un control politic al tuturor puțin trei moduri distincte: mai întâi aspectelor existenței națiunii; în prin documentare în arhive. În le- domeniul propagandei, educației și al gătură cu acest aspect trebuie să vieții culturale a fost încercarea de a remarc faptul că interesul pentru mobiliza și de a înregimenta prin cercetarea arhivelor istoriei recente propagandă ideologică conștiința tu- este foarte scăzut, aproape nul. Sorin turor oamenilor, începând chiar de la Bocancea mi-a relatat că, documen- grădiniță, cum a fost, de exemplu, în tând alte cercetări, câțiva ani mai România cu „Șoimii Patriei”. târziu, în aceleași arhive, a constatat Am subliniat toate aceste aspecte că fișele de vizitare de la fiecare pentru a reliefa totodată și caracterul registru de arhivă pe care l-a con- antimodern4 al ideologiei și regimu- sultat conțin doar numele lui și doar

214 30 de ani de învăţământ academic privat în România sporadic alte câteva nume. Nu poți să dificultatea că trebuie să străpungi nu te întrebi ce fel de lucrări de limbajul în care au fost redactate licență se realizează la facultățile de aceste documente, limbaj care este istorie ori chiar la cele de științe impregnat de „păsăreasca” limbii de politice când arhivele comunismului lemn a ideologiei și propagandei stau la dispoziția publicului aproape marxist comuniste. Însă cel mai virgine? Sau de ce, spre exemplu, important este faptul că documentele socialiștii noștri sau oamenii de nu consemnează și nu înregistrează stânga în general nu sunt interesați să orice sau totul și că „pe discuțiile cu afle și să producă o explicație con- probleme tensionate nu prea se făcea sistentă și convingătoare cu privire la proces-verbal. Nu se dorea... iar sub ceea ce anume nu a funcționat în eticheta «diverse» se discutau chesti- regimul comunist, unde se află și care unile care nu era bine să apară sunt cauzele pentru care o ideologie consemnate”7. Toate acestea fără a precum cea marxistă, atât de gene- mai pune în discuție și precaritatea roasă în intenții, promisiuni și spe- arhivelor. ranțe, a eșuat, producând efecte atât Desigur, cel puțin pe evenimen- de dezastruoase pe toate planurile? tele semnificative pe care le prezintă Nu marxiștii sau neo-marxiștii ar volumul, poate n-ar fi stricat un trebui să fie cei mai interesați de stagiu de documentare și în arhivele acest aspect? Securității. Totodată sunt conștient de Apoi, referitor la documentele5 faptul că o consultare a informațiilor consultate în arhive, te-ai fi așteptat produse de Securitate ar fi necesitat ca într-un regim politic în care nu numai o durată de timp destul de controlul și supravegherea, precum și mare, ci și creșterea dimensiunilor planificarea rațională a tuturor aspec- cărții, care și așa depășește 500 de telor vieții erau omniprezente, să fii pagini. Nu mai vorbesc despre faptul copleșit de multitudinea de docu- că documentele Securității trebuie mente și de informații. Or, „docu- consultate cu precauție critică sporită mentele au cel puțin trei limite: nu pentru că, fiind un organ de repre- este comunicat contextul în care au siune politică, perspectiva Securității fost elaborate, sunt produse ale con- a fost întotdeauna interesată nu doar diționărilor persoanelor care le-au de culegere, ci și de producere de elaborat (unele subiecte discutate în dovezi ale amenințărilor și existenței ședințele de partid nu erau consem- dușmanilor interni și externi, pentru a nate în procesele verbale, fiind se justifica totodată și rațiunile expediate la capitolul „diverse”) și ne existenței sale ca instituție. Mai spun puține lucruri despre persoanele există însă un aspect decisiv care cred la care fac referire, astfel încât „do- că justifică decizia de a prezenta cumentele vorbesc atât cât cei care cumva exlusiv doar „partea de a- le-au scris le-au putut face să devăr” a Partidului, ca să spunem așa, vorbească”6. S-ar mai putea adăuga și și anume raportul instituțional de

215 POLIS subordonare a Securității8 față de public. Desigur, aceste evenimente Partid, care de altfel apare în diferite private sunt expuse public pentru că rânduri și în volumul de față9. Or, ele au contat în economia carierei cred că există deja suficient de multe politice în funcțiile deținute, dar și apariții editoriale care abordează acti- pentru a reliefa faptul că o persoană vitatea Securității ca instrument de implicată în structurile de conducere represiune, ca și cum ar fi acționat ca ale partidului și ale regimului nu un fel de stat în stat, dar care ne- putea avea de fapt, mai ales din cauza glijează tocmai acest aspect decisiv al supravegherii omniprezente și a fil- faptului că nu numai juridic, ci și de trelor de control încrucișate, cu ade- facto și informal deciziile de a ac- vărat o viață privată11. Ei bine, Doru ționa sau nu ale Securității erau su- Tompea joacă în carte rolul marto- pervizate de către Partid10 și aceasta rului angajat12 (S. Bocancea îl desem- cel puțin în perioada vizată în carte. nează drept „participant observator”, A doua manieră în care istoria pp. 22, 25 și 27). Or, de ce îl consi- este utilizată aduce în atenție „po- derăm martor angajat? Din perspec- vestea vieții” sau biografia lui Doru tiva mai multor argumente: a fost un Tompea. Cele două decenii de om al partidului, adică a luat parte comunism din Iașul universitar, așa activ la viața de partid și, de altfel, în cum reies din arhive, se împletesc cu carte aduce public multe informații istoria, individuală și privată, a inter- nu numai din culisele și practicile locutorului lui Sorin Bocancea, înce- luării deciziilor, ci și de pe culoarele pând cu „descălecatul” în Moldova, și capilarele puterii comuniste și din odată cu admiterea în anul 1969, viața privată a nomenclaturii (a se primul pe listă, la Facultatea de vedea pentru aceasta capitolul Filosofie a Universității „Al. I Cuza” „Amintiri din eșalonul III”); prin din Iași și terminând cu părăsirea poziția deținută era subordonat și a structurilor politice de decizie ale comunicat direct cu prim-secretarii UASCR în urma manifestației stu- de partid ai județului (Ion Iliescu, dențești care a avut loc în februarie Petru Enache, Leonard Constantin, 1987. Șansa lui Sorin Bocancea este Neculai Ibănescu); și-a satisfăcut de a fi întâlnit în Doru Tompea nu serviciul militar la trupele de secu- doar un fost activist din eșalonul III ritate și, aflat în funcție, comunica al PCR care, printre altele, avea, direct și colabora instituțional cu datorită poziției în ierarhia de partid, oamenii Miliției și ai Securității; a acces relativ direct la Nicu Ceaușescu fost student și apoi a lucrat în mediul (p. 104, „prieten cu Nicu Ceaușescu”, academic ca asistent universitar și p. 117, p. 191, p. 490), ci și un om al prin urmare a cunoscut nemijlocit cunoașterii dispus să expună public viața universității în toate aspectele chiar și evenimente ale vieții sale sale; a fost președinte al organiza- private, nici confortabile pentru țiilor studențești pe centrul univer- reamintire și nici ușor de mărturisit sitar; a coordonat activitatea reviste-

216 30 de ani de învăţământ academic privat în România lor studențești și a avut de-a face și nu numai al marilor decizii, ci și al cu oamenii cenzurii, cu redacțiile culiselor, fluidelor, culoarelor și ca- revistelor și cu responsabilii parti- pilarelor puterii comuniștilor. dului pentru revistele studenților. Cea de-a treia manieră de utilizare Or, pe lângă faptul meritoriu de a a istoriei recente constă dintr-o ino- accepta dialogul, în numele cu- vație metodică17 a lui Sorin Bocancea, noașterii, și de a avea, așa cum a și anume confruntarea reciprocă a mărturisit, dispoziția de „a-și face documentelor de arhivă cu memoria propriul Nürenberg” (p. 531) și pro- martorului angajat. Această metodă pria lustrație13 (personal nu cunosc are avantajul, mai întâi, de a nu lăsa vreun alt precedent), reamintindu-și, memoria martorului să zburde cu ajutorul meticulos al lui Sorin creator, liberă, automistificantă și nici Bocancea, episoade nu tocmai con- autoglorificantă, ci s-o țină strâns le- fortabile din propriul trecut, ei bine, gată de faptele consemnate de docu- toate acestea l-au făcut pe Doru mente și, totodată, de a face docu- Tompea martorul angajat ideal pentru mentele vii, adică de a le face să această carte. De ce? Pentru că prin spună mai mult decât ar putea spune poziția sa a fost cumva în epicentrul doar prin simpla lor descifrare seacă. și la intersecția plăcilor turnante ori În plus, cunoașterea caracterului tectonice reprezentate în epocă de persoanelor care au activat în diferite Partid, Securitate, Miliție, UTC, organizații și instituții ale partidului UASCR, Universitate, presa studen- în epocă este un plus adus de mar- țească, organizațiile studenților, cen- torul angajat, pentru că documentele zori, care înregistrau fricțiuni și pro- nu spun nimic despre acestea. Există duceau diverse cutremure. Nu cred că însă și o limită a acestei metode, se putea găsi niciun alt martor angajat pentru că martorul, deși angajat, nu mai potrivit ca poziție. În plus, ca putea fi prezent fizic la toate eveni- activist de partid, Doru Tompea a mentele care aveau loc în partid și în fost un tip prudent, moderat și societate și de aceea anumite infor- lucid14. Prudența, moderația și mații sunt indirecte, provenind ca luciditatea s-au manifestat prin aceea sursă din ceea ce i s-a relatat sau din că în activitatea sa nu a avut, nu a urmat și nici nu a aplicat o linie informări. O altă problemă pe care o pronunțat politică și ideologică, ci la ridică această metodă este aspectul sugestia lui Ion Iliescu15 a dat o tentă care ține de recurența amintirilor mai curând sindicală organizațiilor martorului angajat: un același episod, studențești, contestată însă de către care a fost dominant, intens și im- Nicu Ceaușescu16. De asemenea, dat portant pentru martor, este deșteptat, fiind că organizațiile studențești erau trezit de cele mai diverse documente cumva marginale în angrenajele și și revine, astfel încât cititorul sau mecanismele instituțiilor comuniste, cercetătorul trebuie să fie foarte atent această situare i-a permis lui Doru la multiplele locuri din carte în care Tompea și posibilitatea de a fi un se mai aglutinează câte o informație observator de la o oarecare distanță sau alta despre același fapt. Deci nu

217 POLIS este o chestiune care ține de vreo ficată, ambițioasă, dar relativ impro- repetiție, cât mai ales de completitu- prie și incompletă, pentru că faptele dinea informațiilor despre un fapt18. din câmpul social-politic nu sunt de Această inovație metodică este aceeași natură cu faptele și cu datele deja transformată de Sorin Bocancea din domeniul științelor naturii, deși într-o manieră de lucru pentru că, pe nici aici nu există fapte pure în mod lângă volumul de față, a mai apărut absolut. În istorie nu poți înțelege, de încă unul realizat tot împreună cu exemplu, ce este Colosseum-ul dacă Doru Tompea despre presa studen- nu ai acces și la credințele, convin- țească în regimul comunist19, de gerile și practicile colective a căror curând (mai 2021) a apărut un al mărturie, încorporare, reificare și treilea legat de domeniul construc- obiectivare le reprezintă acea clădire. țiilor în regimul comunist20, realizat Fără acestea Colosseum-ul rămâne o împreună cu Marin Ghe. Nicolae, iar ingenioasă construcție din cărămizi. în perspectivă medie este intenționată Cu alte cuvinte, ceea ce se petrece în o a patra carte referitoare la Cenaclul realitatea social-politică este rezul- „Columna”, în colaborare cu Petru tatul a ceea ce oamenii cred, speră și- Frăsilă, în toate acestea fiind utilizată și promit sieși, al felului în care aceeași metodă de a confrunta docu- indivizii se inserează prin socializare mentele de arhivă cu memoria unor într-o lume obiectivată și împărtășită, martori angajați nemijlocit în dome- în cazul de față cea a regimului niile cercetate. comunist, înțelegându-se pe sine în cele mai diverse moduri, a felului în Faptele nu sunt totuna cu care acționează și interacționează cu adevărul sau cel puțin nu sunt alții, dar și a felului în care este con- încă adevărul cepută și organizată ordinea social- politică. Pentru a analiza sumar doar Ceea ce rezultă din utilizarea un singur fapt prezentat în carte: care istoriei în aceste trei modalități este este cauza reală și cine este ade- un document nou (așa cum spune și văratul responsabil pentru manifesta- Vasile Dâncu în Prefață21, „volum- ția în stradă a studenților din fe- document”) care se cere la rândul său bruarie 1987? Există o serie întreagă descifrat, interpretat, înțeles. Dificul- de circumstanțe și condiționări care tatea principală pe care o ridică este determină un fapt, o acțiune și care miza deliberată, expresă, explicită pe nu se dezvăluie simplu doar din do- prezentarea faptelor (pp. 26-27), cumente de arhivă și din mărturiile adică ce și cum (și mai ales cine) a- directe sau indirecte ale participan- nume s-a petrecut în regimul comu- ților. Ca de exemplu: să fie de vină nist, înainte de a formula o judecată oare seceta din vara lui 1983, care „a critică sau legitimantă asupra regi- întrerupt funcţionarea majorităţii mului și a sistemului politic co- centralelor hidroelectrice, al căror munist. Exigența aceasta este justi- aport în producţia de energie se ridica

218 30 de ani de învăţământ academic privat în România la 20%”22 și a condus la constituirea Unul din aspectele hotărâtoare, unui precedent prin directiva din dar relativ neglijate, ale acestei istorii octombrie al aceluiași an referitoare îl reprezintă așa numitul „centralism la economisirea energiei pentru democratic”, invenția lui Lenin25, iarnă? Sau fiziologia organismului care reglementa „democrația internă uman, adică faptul că studentele din de partid” și care a fost păstrat complexul Pușkin, venite din vacanța aproape intact în Statutul PCR intersemestrială, n-au mai rezistat în adoptat în 1965 de la cel din 1945. frigul și întunericul din cămine? Or, în măsura în care Constituția Activiștii de partid locali care au Republicii Socialiste România din aplicat inflexibil, în ciuda aver- 1965 stipula la Art. 3 că „În tismentelor precaute ale lui Doru Republica Socialistă România forţa Tompea23, decizia lui Ceaușescu de a politică conducătoare a întregii so- reduce consumul de energie electrică cietăţi este Partidul Comunist Român”, în efortul aberant de a lichida cu atunci aproape în mod automat orice preț datoria externă? Adică Statutul Partidului Comunist Român Ceaușescu? Hotărârea personală, ne- a devenit și a funcționat de facto ca o contestată și nepusă în discuție de anexă a Constituției R.S.R.. În ca- nimeni, de a lichida datoria externă a pitolul III al Statutului, „Structura fost însă determinată de refuzul Partidului. Democrația internă de organismelor financiare mondiale de partid”, art. 13, se afirmă că „prin- a mai acorda României împrumuturi cipiul călăuzitor al structurii organi- la dobânzi avantajoase pentru in- zatorice și al activității partidului este vestițiile megalomanice făcute în centralismul democratic”. Esența efortul de a industrializa accelerat centralismului democratic se află la țara. Așadar, Ronald Reagan24? Dar, punctul f.): „hotărârile organului totuși, nu Ronald Reagan acumulase superior de partid sunt obligatorii, în datorii externe, ci Ceaușescu perso- mod necondiționat pentru organi- nal, în continuarea politicii lui Dej de zațiile de partid și pentru toți a industrializa țara pentru dobândirea membrii de partid din raza sa de unei independențe reale în cadrul activitate”26. Această prevedere pre- Blocului Sovietic, fără a părăsi totuși cum și cea de la punctul e.) din Statut calea socialismului sau a comunismu- (severa disciplină de partid şi supu- lui, pentru că astfel și-ar fi subminat nerea minorităţii faţă de majoritate), propria poziție și putere. Dar cum de a împreună cu obligația de a apăra uni- ajuns Ceaușescu în poziția de a lua tatea și puritatea în rândurile partidu- decizii singur pentru o întreagă lui, pentru că fracționismul27 consti- națiune? Prezența lui Ceaușescu în tuia o crimă28, anulau orice fel de vârful regimului comunist nu poate fi democrație posibilă în interiorul par- explicată fără întreaga istorie a felului tidului, consfințind în schimb și de în care acesta a ajuns să acumuleze facto o ierarhie piramidală în care toate pârghiile puterii etc.. puterea și deciziile importante se

219 POLIS concentrau, din cauza felului în care sine neutră fără agenții care cred în era conceput Statutul, către vârfurile ea și o mărturisesc practic prin con- ierarhiei. Or, aceste prevederi statu- duitele lor și raportul la semeni. Și nu tare explică deopotrivă și acapararea ai cum să învinovățești o ideologie, tuturor pârghiilor puterii de către după cum de asemenea n-o poți su- Ceaușescu, dar și cultul personalității, prima, ci doar calomnia și discredita care cel mai adesea nici nu pornea pornind de la consecințele practice dinspre vârful ierarhiei, dar care ar fi inacceptabile la care conduce: nu putut fi interzis de către Ceaușescu există un comunism în genere fără dacă ar fi vrut29. Astfel, prin „demo- comuniști, adică fără felul în care crația de partid” a centralismului oamenii înțeleg și se înțeleg pe sine democratic30, prin Statutul PCR ca într-un anumit regim politic. Iar sub anexă a Constituției RSR, prin con- acest aspect, al „numelor și instru- centrarea puterii către vârful pira- mentelor puterii”35, adică al agenților, midei decizionale, prin „rotația ca- a activiștilor și a oamenilor care s-au drelor”31, al cărei principal scop era perindat la conducerea instituțiilor și acela de a împiedica formarea în organizațiilor regimului, volumul de partid a vreunui potențial nucleu de față excelează, este de-a dreptul activiști care să poată contesta auto- spectaculos și seamănă pe alocuri cu ritatea lui Ceaușescu și să formeze acele pasaje din Biblie în care sunt vreo opoziție32 internă în Partid, s-a reamintite lungi cohorte de neamuri ajuns la un regim politic în care con- și triburi. Apoi, legat de aceasta, tau mai puțin procedurile transpa- Sorin Bocancea afirmă în Introducere rente și regulile adoptate consensual, că „respingerea comunismului trebuie cât puterea informală nelimitată33, realizată nu prin acuze globale, ci interesele, umorile, instinctele și me- prin judecarea fiecărui caz în parte, diocritatea celor care ajunseseră în pentru că aşa vom reabilita perso- vârfurile ierarhiei decizionale și că- najul principal al oricărui regim rora nu te puteai opune fără riscuri. democratic: individul”36. Astfel, unul În plus, tot în Statutul PCR se dintre scopurile cărții ar fi și reabi- afirma că: „Partidul Comunist Român litarea individului, adică a felului în își întemeiază întreaga activitate pe în- care caracterul individului modelează vățătura marxist-leninistă, aplicând-o specific „culoarea” locală a unei or- în mod creator la condițiile și par- ganizații, a unei instituții și în ultimă ticularitățile specifice țării noastre.”34 instanță, pe baza centralismului de- Cu alte cuvinte, și ideologia marxist- mocratic, a unui regim în întregul lui. leninistă a jucat un rol și nu unul După părerea mea, tocmai această dintre cele nesemnificative. Adică i-am „personalizare” sau „personificare” a putea desemna și pe Marx, și pe organizațiilor, a instituțiilor regimului Lenin, adică ideologia, drept cauze comunist, pe care, culmea, chiar și ale manifestației din 17 februarie Ceaușescu o combătea în Tezele din 1987 din Iași? O ideologie rămâne în Iulie37, este un argument în plus

220 30 de ani de învăţământ academic privat în România pentru antimodernitatea regimului co- posibile de premisele și coordonatele munist. Modernitatea politică tocmai ideologice ale felului în care era acest aspect a încercat să-l elimine, conceput și alcătuit sistemul. Cred că cel puțin teoretic și principial, prin o mai strânsă legătură, eventual o ceea ce numim stat de drept sau evidențiere a felului în care docu- domnia și prevalența legilor și a mentele de partid, și mai ales acelea procedurilor, a normelor și regulilor care deveneau și literă de lege, jalo- în defavoarea conduitelor și intere- nau existența și activitatea indivizilor selor personale, voluntare, arbitrare, modelând specific deciziile pe care discreționare și impredictibile ale le-au luat într-o situație sau alta, ar fi indivizilor în ceea ce privește tre- dat poate o consistență crescută mul- burile publice. Un regim totalitar care tiplelor fapte prezentate. controla politic toate aspectele vieții La o analiză analogă se pretează unei națiuni prin intermediul unui marea majoritate a faptelor sau a eve- partid unic, pentru care nu exista în nimentelor semnificative din carte. stat nici măcar posibilitatea vreunei Un fapt, precum, de exemplu, cel al alte instituții independente care să meandrelor admiterii la doctorat a lui poată controla și să sancționeze Doru Tompea, amintit și prezentat abuzurile de putere ale Partidului și a sec, fără o explicitare minimă a coor- cărui putere executivă era limitată donatelor ideologice și instituționale doar de limitele resurselor umane și ale regimului, poate trece drept nor- financiare, a fost terenul fertil pentru malitate și banalitate, când de fapt nu tot soiul de mici despoți locali care este deloc astfel. Faptele nu sunt nu aveau a se teme decât de controlul totuna cu adevărul sau cel puțin nu intern al partidului, care desigur nu le sunt încă adevărul. Rămâne întot- putea sancționa drastic38 conduitele, deauna de răspuns la întrebările: de pentru că, nu-i așa, Partidul era ce s-au petrecut lucrurile așa și nu infailibil și nu-și putea permite să altfel? Care este cauza, motivul apară public cu imaginea erorilor decisiv care a determinat un fapt? În săvârșite de către activiștii partidului ce circumstanțe și cu ce condiționări? în numele lui. De aceea nici repro- Era normal, legal să se petreacă șurile și sancțiunile aduse studenților astfel? Sub ce aspecte? S-ar fi putut după ieșirea lor în stradă în februarie petrece altfel? 1987 nu au fost atât de severe, pentru că Partidul risca să se autocul- Universitatea sub asediul pabilizeze. ideologiei marxist-leniniste Ceea ce vreau să spun este că „personalizarea instituțiilor” a fost Desigur, nu vom putea aborda aici posibilă nu doar datorită caracterului toate aspectele care ar merita să fie indivizilor, ci și pentru că conduitele aduse în atenție din această carte. Vo- și comportamentele celor de la putere lumul de față este o încercare de erau legitimate, permise și făcute frescă39 istorică pentru că nici un

221 POLIS aspect important din viața Univer- nistrarea cantinelor studențești, tabe- sității nu este lăsat pe dinafară. Sin- rele și distracțiile studenților, practica gura omisiune a cărții, dar și aceea în producție și munca patriotică, în- deliberată, după cum mi-a spus Sorin vățământul politico-ideologic, viața Bocancea, o reprezintă admiterea la artistică, organizațiile comuniste ale universitate și credem că ar fi meritat studenților, controlul politic al parti- totuși să fie abordată cel puțin ca dului asupra tuturor aspectelor vieții punere în discuție a industriei medi- în Universitate etc.? tațiilor cu plată, a concurenței uriașe40 De fapt, tocmai aceasta constituia și a relativei contraselecții41 care se norma și „normalitatea” regimului crease la admiterea în Universitate comunist și ajunsese să fie de la sine din cauza aberației comuniste numite înțeleasă: politizarea totală, respectiv „repartiție pe post”, adică corelarea controlul politic al existenței în co- strictă a cifrei de școlarizare cu mun, publice, nu numai a Universi- numărul de posturi existente la ab- tății, adică faptul că trebuia să existe solvire pe „piața muncii”, când, în cineva care să se ocupe și să ad- mod firesc, concurența ar fi trebuit să ministreze toate aspectele. Întreaga se realizeze pe „piața” locurilor de existență publică, și indirect și cea muncă, deși din cauza planificării individuală, privată, chiar și la nivelul centralizate a economiei nu exista de banalității cotidiene, era jalonată, con- fapt o piață a muncii. dusă, modelată, canalizată pe „trase- În pofida moderației afișate de ele” și canalele hotărâte și controlate către Sorin Bocancea („nu putem de către Partid și Securitate – nu mai spune că ceea ce prezentăm este e- exista nicio instituție, niciun aspect al xemplar pentru comunismul româ- vieții care să nu fie controlat de către nesc”42), volumul este, totuși, exem- partid și de către ideologia marxist- plar și vorbește de fapt și despre uni- leninistă. Pentru că Partidul admi- formizarea vieții de student și uni- nistra și controla toate forțele de formizarea vieții Universității în producție atunci, de la locuință până comunism sub presiunea și controlul la ceea ce se putea mânca și îmbrăca, unui regim politic totalitar. Mă trecând prin absența anticoncep- întreb: cât de mult puteau să difere ționalelor din comerț și până la felul față de Iași, în celelalte centre uni- în care se îmbracă, se tund sau se versitare, desfășurarea proceselor comportă indivizii în societate44, nu didactice și conținuturile predate (în mai vorbesc aici de locul de muncă măsura în care „planurile de învă- sau de profesie – totul se cuvenea a fi țământ erau aprobate de la Minister” modelat, influențat, coordonat, orga- p. 280), sau condițiile din căminele nizat, colonizat, „colorat”, reinter- studențești, insuficiente și deci supra- pretat ori conceput ideologic și aglomerate, ori bugetul de timp al reglementat sau controlat de către studenților, foarte încărcat ca „po- oamenii partidului45. Ceea ce mai ră- litică perversă a partidului”43, admi- măsese „necolonizat”, sau era con-

222 30 de ani de învăţământ academic privat în România trolat doar parțial în perioada libera- ale lui Ceaușescu față de studenți47 și lizării, și anume conștiința, sufletul, faptul că partidul comunist se dorea a gândirea, identitatea și înțelegerea de fi un partid al clasei muncitoare și al sine, urma să fie asaltat prin reînar- țărănimii48 și abia în cele din urmă și marea ideologică și propaganda de al intelectualilor, instituind astfel o după Tezele din iulie. Or aceasta s-a ierarhie socială care producea efecte. petrecut și pentru că, în realitate, Totodată, aplecarea asupra Univer- consensul și consimțământul pentru sității are darul de a reliefa ruptura și regimul comunist nu au fost obținute tensiunile mocnite dintre elita condu- prin adeziunea și asocierea liberă a cătoare a partidului și elitele profe- oamenilor, ci prin forță și violență, și sionale ale societății49. Cert este faptul de aceea propaganda și ideologia au că a fi membru de partid era o condiție fost mijloacele constante prin care s-a de promovare în carieră, dar aceasta vizat obținerea consensului, a spri- nu însemna, în mod automat, și in- jinului și a loialității populației. trarea în rândurile nomenclaturii poli- Din acest punct de vedere, al poli- tice, a elitei conducătoare50. Nomen- tizării, locul pe care-l ocupa Uni- clatura, cel mai adesea, excela în ma- versitatea într-un regim comunist, terie de dosar sănătos și de obediență marxist, este relativ surprinzător. De și nu neapărat în chestiunea studiilor ce? Pentru că de vreme ce cunoaș- ori a profesionalismului. terea, cercetarea științifică și forma- Astfel, dat fiind că volumul de rea elitei profesionale a unei nații re- față este un document prin el însuși, prezintă scopurile cele mai înalte ale dată fiind poziția Universității în Universității, iar marxismul se pre- regimul comunist și faptul că cunoaș- tindea o teorie științifică obiectivă a terea și cercetarea nu se pot desfășura devenirii istorice, atunci Universitatea, în condiții de control politic și ideo- adică știința46 și cunoașterea, ar fi logic care limitează libertatea de trebuit să ocupe un loc central, funda- gândire, de conștiință și de expresie, mental în angrenajele regimurilor atunci cred că cea mai semnificativă comuniste. Dar, totodată, pentru că ipoteză de lucru care poate fi testată un regim politic are nevoie de sta- în acest nou document este aceea de a bilitate, ordine internă și continuitate, vedea în ce fel, cu ce instituții și or- atunci preceptele ideologiei marxiste ganizații, cu ce oameni și cu ce con- nu mai puteau fi puse în discuție, ținuturi și de ce era sau a fost necesar cercetate, contestate, reformate ori pentru regimul comunist să încerce chiar schimbate, pentru că acestea „colonizarea” și controlul ultimului constituiau, conform frazei deja citate aspect care mai rămăsese încă din Statutul PCR referitoare la învă- necontrolat: conștiința și identitatea țătura marxist-leninistă, chiar baza de de sine. Voi încerca așadar să văd legitimitate a regimului și a condu- cum anume au fost „traduse în cerii de partid și de stat. La aceasta se viața”51 Universității Tezele din iulie mai pot adăuga și umorile personale 1971.

223 POLIS

Tezele din iulie: scurtă pentru proiectarea, răspândirea și genealogie inocularea doar a acelor modele și doar a „eroilor” considerați superla- Deși Tezele din iulie se pun în tivi și dezirabili din punct de vedere general pe seama vizitei asiatice din social-politic, cu care întreaga na- China, Vietnam, Coreea de Nord și țiune ar fi trebuit să se identifice sau Mongolia52, acestea nu au însemnat cel puțin având rolul să izgonească altceva decât stoparea și așa firavei din „mintea oricărui român a liberalizări și restalinizarea regimului demonului mic-burghez”54. Căci din sub o formă mai perfidă, ideologic- punct de vedere politic a fost luată propagandistică. Am putea spune decizia ca la conștiința și sufletul chiar că Ceaușescu nu a crezut nici o marii mase a poporului să nu mai clipă în ideea de „om nou” și că ajungă decât ceea ce hotărăște par- naționalismul lui a fost mai curând de tidul, ceea ce aprobă partidul sau conjunctură, iar măsurile adoptate au ceea ce consideră partidul că trebuie fost cel mai la îndemână mijloc, în să gândească, să simtă și să spere complexitatea condiționărilor, prin orice om al muncii, iar controlul de care a putut fi din nou legitimată partid trebuia exercitat în așa fel încât „strângerea rândurilor”, adică crește- să nu mai poată să apară decât ceea rea controlului partidului asupra ce corespunde politicii partidului. societății și mai ales efortul susținut Mai prozaic însă, reideologizarea de a loializa masele, întregul popor și agresivă și rapidă a tuturor dome- de a scurt-circuita drumul spre comu- niilor vieții publice a fost menită să nism prin propagandă. pună capăt timidei liberalizări a so- Minirevoluția culturală inițiată de cietății începute din 1964 și să con- Ceaușescu prin rău famatele Teze din troleze orice tentativă de a pune în iulie ’71 reprezintă, în opinia mea, un orice fel posibil în discuție sau de a „Fenomen Pitești” mai soft extins la critica Partidul Comunist Român, nivelul întregii națiuni, un uriaș viol regimul comunist și pe Ceaușescu, ideologic: un asalt propagandistico- precum și de a controla orice posibile ideologic a cărui menire ultimă, cel manifestări ale asocierii libere a puțin la nivel declarativ, era apariția populației. Cu alte cuvinte, orientarea „omului nou”, adică a comunistului națională în construirea socialismu- autentic53, devotat trup și suflet lui, inițiată de către Gheorghiu Dej55, idealurilor de făurire a societății nu însemna defel renunțarea la rolul socialiste multilateral dezvoltate, prin conducător al partidului comunist și formarea și ridicarea nivelului con- la ideologia pe care se baza politica științei socialiste. Acest asalt ideo- partidului. Cea mai simplă și, din logic a avut menirea de a controla acest motiv, probabil și cea mai conștiința și gândirea, pentru con- plauzibilă explicație și motivație a trolul asupra a ceea ce avea dreptul să apariției „tezelor” o oferă Ștefan creadă și să spere orice om al muncii, Andrei în dialogul său cu Lavinia

224 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Betea56: pe scurt, la întoarcerea din tariatului era încheiată ca etapă în- vizita asiatică, Ceaușescu și delegația semna, însă, o posibilitate mai redusă fac escală la Moscova pentru o în- de a justifica și legitima înlăturarea tâlnire cerută de sovietici, de Brejnev. oricăror potențiali opozanți și disi- La întâlnire, la care a fost martor denți. În plus, Securitatea a fost juri- Ștefan Andrei, Kosîghin a amenințat: dic mai ferm subordonată Partidului, „Nu uitați că relațiile economice sunt mai ales după plecarea trupelor și a determinate de relațiile politice, consilierilor sovietici, fapt care, cel tovarășe Ceaușescu” (p. 226). Altfel puțin la nivel declarativ public, limita spus, minirevoluția culturală a fost posibilitățile de acțiune ale organului printre altele și maniera prin care de represiune, care se comportase Ceaușescu a vrut să-i asigure pe până atunci ca un adevărat stat pa- sovietici că nu va devia de pe calea ralel în regimul comunist. Apoi, pe socialismului, pentru a beneficia pe fondul relativei liberalizări a regi- mai departe de schimburile econo- mului, a venit momentul 21 august mice necesare pentru proiectele de 1968, când Ceaușescu a condamnat industrializare. intervenția armată a celor cinci țări Dar cu siguranță Tezele din iulie socialiste în Cehoslovacia pentru au reprezentat o soluție pentru mai stoparea consecințelor Primăverii de la multe probleme. Căci trebuie să ne Praga. În consecință, în plan intern punem întrebarea: pentru ce pro- Ceaușescu a câștigat adeziunea sin- bleme au reprezentat tezele din iulie ceră și consimțământul populației o soluție? Situația conjuncturilor a prin exploatarea sentimentului anti- fost deosebit de complexă și cred că sovietic și antirusesc, deși nu antico- merită să le detaliez cel puțin mini- munist. În plan extern, în principal mal pentru a înțelege de unde a datorită politicii externe îndrăznețe și apărut nevoia de reideologizare a inteligente57, România socialistă întregii societăți. Astfel, după am- apărea și era relativ disidentă și ca nistia deținuților politici din 1964, având o politică independentă față de lupta de clasă era, în viziunea parti- și în blocul statelor comuniste58. dului, încheiată. Burghezia și mo- Trebuie totuși spus că România, ca șierimea, precum și toți ceilalți re- membră a Tratatului de la Varșovia, acționari (legionari, țărăniști, liberali, nu a fost luată în calcul și nici invi- chiaburi), toți cei care, într-o formă tată ori chemată pentru a interveni sau alta, au constituit elita interbelică armat alături de trupele celor cinci și erau, înainte de instaurarea regi- țări socialiste în august 196859 și mului comunist, deținători ai vreunei aceasta drept consecință a multiplelor forme de putere, indiferent care, toți tergiversări60 pe care le-au tot făcut aceștia fuseseră lichidați, înlăturați, românii la întrunirile Tratatului, folo- anihilați, marginalizați, eliminați, sind abil „argumente marxist-leni- izolați, făcuți irelevanți. Faptul că niste şi angajamentele oficiale so- lupta de clasă și dictatura prole- vietice, ceea ce a fost numit de un

225 POLIS observator cu experienţă «o despicare colindele studenților din ajunul a firului în patru, minunat de inge- Crăciunului62. În același an, pe 24 nioasă», pentru a-şi apăra politi- ianuarie 1968, la Brașov a avut loc o cile.”61, începând cu turnura națională similară manifestare a asocierii spon- și naționalistă inițiată de Gheorghiu- tane, libere a oamenilor. Gheorghe Dej. În același timp, Primăvara de la Acsinte din Bârlad, pe atunci student Praga din Cehoslovacia lui Dubcek a în anul III la Facultatea de Silvi- fost un avertizor de risc pentru cultură, a fost inițiatorul unei sărbă- Ceaușescu în două moduri: a văzut toriri ad-hoc a Unirii Principatelor pericolul liberalizării și al conse- române. În jurul prânzului, la cantină, cințelor instaurării unui comunism cu un coleg, al cărui nume nu și-l mai față umană, care putea să conducă la amintește, i-a dat drept sigură contestarea din temelii a regimului informația că la Iași studenții au ieșit comunist de către populație; pe de în Piața Unirii și au făcut o horă a altă parte, a văzut cum o facțiune sau unirii în jurul statuii lui Cuza. – „Păi un grup marginalizat din interiorul noi suntem mai proști!?”, și-a spus. partidului ar putea, pe model ce- Ajuns în cămin, vorbește cu un alt hoslovac, să ceară intervenția statelor coleg și amândoi coboară în fața că- comuniste prietene pentru a accede, minelor, cântând „hai să dăm mână de fapt, la putere. Dacă în ceea ce pri- cu mână”. Colegii au ieșit pe la gea- vește facțiunile și nomenclatura de muri, alții au coborât strângându-se partid lucrurile au stat mai ușor de în număr de vreo 100. (În fața că- gestionat și de controlat, ceea ce s-a minelor este avertizat de un coleg, și petrecut de altfel prin neutralizarea informator al Securității, care-i spune tuturor posibililor concurenți ai lui că este obligat să facă raport, pentru Ceaușescu, precum Maurer, Stoica, că dacă el n-o să facă, atunci o să Apostol, Drăghici, Bârlădeanu și facă alții, iar el o să aibă probleme. alții, nu la fel de ușor era de controlat Acestuia i se replică că nu se face populația. Una din consecințele peri- nimic ilegal sau primejdios, ci doar o oadei de liberalizare a comunismului simplă și inocentă politic horă a din România a fost aceea că instinctul unirii). Cei adunați pornesc cântând asocierii libere, general uman, a pe Strada Lungă din Brașov, care început să se manifeste fără inițiativa începe să se umple de lume – nu mai și controlul partidului. sunt doar studenți, ci și locuitori ai Brașovului ieșiți pe la ferestre sau Religie și istoria națională care au coborât în stradă alăturându- se studenților – până într-o mie de per- În acest sens trebuie amintită, de soane. Miliția, sau poate Securitatea, a exemplu, manifestația studenților din blocat strada cu o mașină, ca să îm- București din 24 decembrie 1968, piedice accesul celor din stradă în provocată de încercarea activiștilor Piața Sfatului. Entuziasmul a făcut de partid și de Miliție de a stopa însă ca mulțimea oamenilor să depă-

226 30 de ani de învăţământ academic privat în România

șească obstacolul pe dedesubt, pe partid; nu erau organizate și deci nici deasupra sau pe lângă. Strada pe care nu se aflau sub controlul partidului; se intră, mai îngustă decât Strada puteau degenera oricând în Lungă, devine deja neîncăpătoare manifestări anti-regim și anti- pentru mulțimea care ajunge în Piața conducere63; trebuiau, de aceea, Sfatului cântând. În piață apar la un canalizate și aduse sub controlul par- moment dat și profesorii universitari, tidului. Am adus în atenție colindele martorul nu-și mai amintește exact din decembrie 1968 din București și dacă a ajuns acolo rectorul, prorec- sărbătorirea spontană a Unirii torul sau prodecanii. Însă unul dintre Principatelor din ianuarie la Brașov, aceștia, un anume Lungu de la la care desigur se pot adăuga și Silvicultură, s-a urcat pe un posta- altele64, tocmai pentru că studenții ment improvizat, încercând să disper- sunt vizați în mod expres în planul de seze mulțimea spunând: „Bine, ați măsuri propus de Ceaușescu în cântat, ați jucat Hora Unirii, acum e Tezele din iulie65, după cum sunt cazul să nu creați dezordine și să subliniate expres și accentuarea edu- plecați din Piață!” – la care mulțimea cației ateist științifice și combaterea a ripostat: „Nu plecăm! Vrem să ne misticismului (adică a conduitelor, unim!”. După o vreme adunarea manifestărilor și sărbătorilor religi- spontană se stinge, iar lumea pleacă oase), precum și preluarea momen- acasă și la cămine fără niciun fel de telor importante din istoria națională repercusiuni din partea autorităților, a sub/în inițiativa organizațiilor de Securității, Miliției ori a Partidului. partid ale secției de propagandă. La 1 decembrie în același an, 1968, Gheorghe Acsinte a încercat, împre- Făurirea conștientă a propriului ună cu alți 16 colegi, să repete săr- destin bătorirea de această dată a Marii Uniri, mergând cu trenul, fără bilet, Tezele din iulie au constituit, de la Alba Iulia. Au fost așteptați însă de fapt, o politică a conștiinței, un asalt Miliție în gară și trimiși înapoi la ideologico-politic prin care s-a în- Brașov. Firește, această mărturie ar cercat prescrierea pentru toți oamenii trebui coroborată și cu alte dovezi din muncii, pentru întregul popor, a iden- arhivele Securității Brașov din acea tităților de sine dezirabile din punct perioadă și eventual cu alte de vedere social și politic. Schemati- documente de partid. Dar ne putem zând la extrem argumentele lui întreba: oare câte astfel de Ceaușescu din justificările date de manifestări spontane ale asocierii acesta la Consfătuirea din 9 iulie, ar libere a oamenilor nu s-au mai rezulta următoarea schemă: tovarăși, petrecut? Toate acestea puteau avea avem în față un viitor minunat de consecințe neprevăzute și nedorite de construit. Noi, adică partidul, condu- către comuniști pentru că: nu erau cerea de partid, ca forță de avangardă inițiativa partidului, a activiștilor de a clasei muncitoare, știm, pentru că

227 POLIS am învățat în trecut cu mari sacrificii, înseamnă să fii comunist, cum încotro ne îndreptăm și pentru că trebuie să arate societatea socialistă, cunoaștem legile obiective pe care le- cum trebuie să lucreze partidul, a descoperit ideologia marxist- statul, sindicatul, uniunea scriitorilor, leninistă. Dar numai noi singuri nu cum concepem, cum gândim orga- putem construi viitorul! Trebuie ca nizarea raporturilor sociale, formarea întreaga clasă muncitoare, ca întreg cadrelor de conducere, crearea con- poporul să fie înarmat ideologic ducătorilor de partid care cunosc, ce pentru a se implica activ și conștient trebuie să cunoască tineretul, propa- în făurirea acestui viitor și a ganda trebuie să înfățișeze stările de propriului destin. Iar dacă analizăm lucruri din societatea capitalistă neîn- chiar și superficial retorica frumusețate, trebuie înfățișate tinere- discursului lui Ceaușescu din Teze tului asuprirea și exploatarea, nedrep- vom constata că aceasta abundă de tățile economico-sociale, greutățile termeni și expresii ca: formarea tinerilor, educarea comunistă a tu- conștiinței socialiste, formarea omu- turor celor pe care-i punem să facă lui nou, educarea clasei muncitoare, educație comunistă altora. educarea tinerilor în spiritul de clasă, Ca urmare a puterii fără limite66 partinic, al ideologiei marxist-leni- pe care o avea Ceaușescu, distanța și niste, înarmare ideologică, stoparea durata dintre idee și faptă, dintre un otrăvirii sufletului tinerilor, schim- gând sau o inițiativă și „traducerea, barea concepției, eliminarea menta- înfăptuirea, transpunerea în viață”, lităților burgheze din conștiința oa- era extrem de mică. Tezele din iulie menilor, politica partidului să ajungă au constituit la apariția lor un șoc să fie considerată de către toți oame- pentru societate din cel puțin două nii muncii drept propria lor politică, motive: Ceaușescu se bucura încă de combaterea ideologiei burgheze, a acceptul populației pentru momentul naționalismului, a cosmopolitismului, august 1968, iar partidul oricum con- a mentalităților arhaice și anarhice, a trola deja televiziunea și radioul, presa concepțiilor liberaliste, a învăța cum scrisă, editurile și tipografiile, uni- să construim noua orânduire, ridica- unile de creație, difuzarea de filme, rea nivelului conștiinței socialiste, repertoriile de piese de teatru, de transformarea conștiinței oamenilor, operă și operetă, ministerul învăță- făurirea conștientă a viitorului, luarea mântului etc. La o adică se puteau destinului în propriile mâini sub pune oricând în practică măsurile îndrumarea partidului, creșterea con- expuse în Teze fără să mai fie nevoie tinuă a activității de cunoaștere, con- și de prezentarea lor publică67. știință socialistă, comunistă, dez- voltarea conștiinței, clasă conștientă „Traducerea în viață” a Tezelor de rolul istoric, rolul conștiinței oa- menilor, conștiința maselor, a înarma Cartea pe care o am acum în partidul cu concepția noastră, a ști ce vedere acoperă exact durata (anii

228 30 de ani de învăţământ academic privat în România

1969-1989) în care tezele din iulie au unui examen de științe sociale, ca devenit politică de partid și de stat și examen de bază fără de care să nu reprezintă o probă directă a felului în poți absolvi71. Merită de asemenea care s-a aplicat această politică. să-l menționăm și pe primul secretar Universitatea a fost afectată în mul- de partid al județului Iași, Nicolae tiple moduri de aplicarea măsurilor Ibănescu, care a propus în 26 no- de reideologizare. Dialogul sistematic iembrie 1986 ca „fotografiile cuplului realizat de Sorin Bocancea și Doru Ceaușescu să fie prezente în fiecare Tompea debordează în acest sens de cameră de cămin, chiar decupate din dovezi. Nici nu știi ce capitole anume reviste”72. să abordezi cu prioritate: presa Chestiunea propagandei și ideolo- studențească? Studenții propagan- giei beneficiază de câteva capitole diști? Învățământul politico-ideolo- din carte, în special capitolul „Uni- gic? Practica în producție, pe șantier versitari și propagandiști”, în care sau în agricultură? Munca patriotică? regăsim cadrele universitare impli- Organizarea timpului liber, a tabe- cate în activitatea de propagandă relor, a vacanțelor? Toate aceste proiectată la nivelul întregului județ domenii au fost vizate direct sau Iași, structurile de partid și cele aca- indirect de Ceaușescu în Teze. Chiar demice de propagandă73 modificate și destinul individual al martorului sau nou create după iulie 1971, mi- angajat Doru Tompea a fost afectat în siunile propagandistice ale profeso- mod direct68: deși avea dosar de rilor din universitate, acțiunile și reținere în învățământul superior, temele propagandei structurate și acest dosar a fost anulat ca urmare a planificate pe grupuri țintă. Trebuie unei interpretări mult prea literale a remarcat în acest capitol felul în care deciziei lui Ceaușescu de a lega se discuta în ședințele de analiză strâns învățământul de munca în problema educației ateiste, adică felul producție: „trebuie să facem o coti- în care partidul încerca să neutra- tură radicală în munca din învăță- lizeze activitatea cultelor religioase, mânt... învățământul nostru superior dar și conduita religioasă a oame- nu progresează dacă nu îl legăm de nilor, pentru că religia creștină a fost producție, dacă studentul nu lucrează întotdeauna rivala și concurenta reli- în producție în timpul studiului”69. giei seculare numite comunism. De Pentru a reliefa, însă, proporțiile asemenea, deosebit de incitant este și violului ideologic70 la care a fost su- subcapitolul „Propaganda și proble- pusă Universitatea, iată, de exemplu, mele de viață”, în care se regăsesc una dintre ideile lui Ceaușescu din intențiile de a modela și coloniza teze, chiar dacă această măsură nu a fiecare eveniment important din viața ajuns să fie aplicată, sau cel puțin oamenilor (vezi nota 45). Însă oricât cartea de față nu abordează acest de seducător ar fi acest capitol, care aspect: instituirea obligativității pentru evidențiază propaganda ideologică la examenul de absolvire a facultății a nivelul întregului județ Iași, în

229 POLIS perspectiva politicii conștiinței pe selecționați, recomandați de organele care încerc s-o evidențiez, cred că de partid. Să introducem obligația instituționalizarea învățământului de activiștilor de partid cu munci de partid, politico-ideologic, la nivelul răspundere – fie că au sau nu titlul de Universității pentru toți studenții, nu profesor – de a preda la catedrele de numai pentru studenții membri de științe sociale.” partid, reprezintă cea mai flagrantă Desfășurarea de forțe a fost cu dovadă a felului în care Partidul s-a adevărat impresionantă. A crescut nu- mobilizat în vederea acaparării con- mărul de ore destinate predării ști- științei și identității de sine. Desigur, ințelor sociale: „numărul orelor de nu putem cerceta, însă, și măsura în ştiinţe sociale creștea de la 8% la 10- care a reușit acest lucru, deși există 12%, cu excepţia învăţământului relativ suficiente indicii cu privire la pedagogic, filologic, artistic, juridic slaba aderență a studenților în fața şi economic, unde se ajungea la 20%, asaltul ideologic. şi al filosofiei, unde ajungea la 74 Să vedem, așadar, cum anume s-a 56%.” Apoi s-au introdus discipline reinstituționalizat în Universitate stu- pentru toate specializările și toate diul științelor sociale pornind de la facultățile: „la Universitate se intro- liniile și orientarea trasate de duceau disciplinele: etica şi sociolo- Ceaușescu. Căci iată ce afirma acesta gia educaţiei, istoria filosofiei, ateism în Tezele din Iulie, pp. 69-70, cu ştiinţific; la Politehnică: sociologia privire la studiul științelor sociale: muncii, estetica, informatica econo- „Predarea științelor sociale se desfă- mică; la IMF: etica şi deontologia șoară cu lipsuri mari. Consider gre- medicală, sociologia şi psihologia șită hotărârea care s-a luat cu ani în medicală; la Agronomie: sociologia urmă când s-a diminuat, s-a redus rurală, ateism ştiinţific sau etică şi predarea științelor sociale. Științele doctrine economice contemporane; la sociale sunt tratate cu indiferență. Conservator: etica şi sociologia edu- caţiei şi istoria filosofiei.”75 În pofida Mulți dintre cei care predau științele titulaturilor generoase ale discipli- sociale nu-și fac datoria. Trebuie să nelor acestea denumiri erau mai revedem planurile de învățământ și curând o interfață, un paravan mai programele de studiu, să mărim nu- elegant și eventual atractiv, dar de mărul de ore și să facem ca științele fapt nu se putea face abstracție de sociale să se predea la toți anii de hotărârile politice ale partidului și de studiu. ... Trebuie de urgență să ideologia marxist-leninistă76, care punem un colectiv să lucreze astfel ca constituiau un procent important din până la toamnă (înaintea anului conținutul ce urma să fie predat. universitar adică – n.n.) să reorga- Desigur, „această măsură (ore și nizăm și să revedem toată problema discipline în plus) a dus la creşterea predării științelor sociale. Cadrele numărului de posturi didactice: la care predau științele sociale trebuie catedra de filosofie marxist-leninistă să fie în fond activiști de partid, (cu 10 posturi). La Catedra de so-

230 30 de ani de învăţământ academic privat în România cialism ştiinţific a mai apărut 1 post. în introducerea noilor discipline, La catedra de economie au mai lipsa de cadre specializate, „apariţia apărut 15 posturi. La catedra de hotărârii în preajma deschiderii anu- Filosofie şi logică au mai apărut 11 lui şcolar a dus la aglomerarea disci- posturi. La Politehnică, la catedra de plinelor din acest domeniu la anii Economice politică s-au mai creat 2 mari în acelaşi semestru; ponderea posturi, la catedra de Socialism seminariilor trebuie să fie mai mare, ştiinţific şi filosofie s-au creat încă 13 dar seminariile depind de calitatea posturi. La IMF s-au mai introdus 7 seminaristului; la şcoli (în preuni- posturi, la Agronomie, încă 3. În versitar), cadrele didactice nu sunt de notă77 se arăta că introducerea acestor specialitate şi primesc în completarea materii nu era sprijinită la IMF şi nici normelor ore de acest gen – ceea ce la Politehnică, ceea ce ar fi presupus duce la o calitate scăzută; în dome- multiplicarea cursurilor, amenajarea niul cercetării nu există un volum de Cabinetelor de știinţe sociale, creşte- succes al cercetătorilor de la Iaşi, rea numărului de locuri în biblioteci.” pentru că nu există un bun coordo- Volumul de față menționează și nator care să facă acest lucru: «sunt, numele cadrelor asociate, în general într-adevăr, 100 de teme în planul activiști de partid, care au predat tematic de cercetare în domeniul disciplinele menționate și care ştiinţelor sociale, nu se poate spune bineînțeles erau retribuite. Orarul și că nu se lucrează, că nu se depun așa aglomerat al studenților mai eforturi, însă analizând care sunt creștea cu un număr de ore destinate rezultatele, constatăm că nu s-a făcut și acestor discipline. Cartea nu men- nimic»”. În anul 1975 deja se ționează, dar este cumva de la sine „reclamă faptul că în catedrele de înțeles, că predarea acestor discipline ştiinţe sociale «au fost plasaţi oameni se finaliza cu examen și notă, de pentru că trebuiau plasaţi»”. Aici se vreme ce erau prevăzute în planul de cuvine să remarcăm următorul învățământ. Aceste măsuri au creat o aspect: criticile aduse disfuncționa- serie de probleme care au fost aduse lităților apărute vizau, așa cum zice în atenție într-o ședință a Biroului martorul angajat, „adâncirea, apro- comitetului județean de partid, din fundarea și îmbunătățirea”79 măsu- anul următor, 1972. Aceste concluzii rilor de aplicare a liniei și orientărilor sunt extrase din procesele verbale și generale, dar niciodată nu pun în informările care aveau loc în șe- discuție, nici nu critică și nicidecum dințele de partid ale organizațiilor de nu se opun nici oportunității, nici partid superioare, care, conform justificărilor, nici rațiunilor măsurilor Tezelor78, trebuiau să supervizeze în sine, căci asta ar fi însemnat să se întreaga activitate, ceea ce însemna și opună direct politicii ideologice în faptul că se exercita un control de întregul ei. partid al acestor activități, nu erau Astfel, dacă deveneai student între doar pe hârtie și în raportări. Astfel anii 1971-1989 în România regimului sunt subliniate: pripeala Ministerului comunist, indiferent de specializarea

231 POLIS aleasă, indiferent dacă erai sau nu om, Ceaușescu, a dobândit formă membru de partid (membru UTC erai instituțională și a modelat institu- oricum) aveai în curriculum-ul obli- țional Universitatea în Iași și de fapt gatoriu câteva ore pe săptămână de din întreaga țară. Despre ce vorbește cursuri și seminarii (în fiecare an de acest aspect? Ce anume dovedește? studiu până la absolvire, fie că îți Justețea politicii partidului? Faptul că plăcea sau nu, fie că erai interesat sau această politică era îmbrățișată con- nu) în care erai obligat să audiezi, să sensual de întreaga societate? Sau iei notițe, să te pregătești și să mai curând vorbește despre puterea promovezi un examen sau două în discreționară a partidului și a lui domeniul politicii partidului și al Ceaușescu, care insufla teama amin- ideologiei marxist-leniniste, predate tită mai sus de Doru Tompea? Sau uneori de activiști de partid fără poate dovedește obediența activului studii superioare sau numai cu studii de partid, care nu a schițat nici cel de partid, care predau cel mai adesea mai mic gest, nu de opoziție, dar nici un curs tern și plat și fără dezbateri măcar de punere în discuție a unor autentice la seminarii. Însă studenții idei sau a vreunei măsuri, pentru că „realizau faptul că, după ce termină risca să-și piardă poziția, puterea și facultatea, vor fi integraţi în pro- privilegiile? ducţie automat şi că vor lucra în Cât despre conținuturile predate, industriile de profil, că vor fi ingineri, ce surpriză ne-ar putea rezerva un că vor fi o elită a întreprinderilor şi curs precum cel propus în 1977, că, pentru a conduce, trebuie să aibă „Probleme fundamentale ale istoriei noţiuni elementare de politologie şi patriei şi Partidului Comunist de economie”. Celelalte cadre didac- Român”80? Cursul urma să fie predat tice, deși uneori făceau comentarii în întreg Centrul Universitar, în malițioase ori ironice la adresa acti- primul an de studii, presupunea 26 de viștilor sau a propagandiștilor care norme de predare și 7 seminarii: „în țineau cursurile respective, aveau asemenea condiţii, secţia de propa- însă „o frică indusă, când se auzea de gandă şi Facultatea de Istorie, care partid, pentru că putea să îţi strice are sarcina de a coordona predarea cariera”. noii discipline în tot Centrul Univer- Acest aspect, al puterii partidului sitar, au selecţionat un număr de 71 și al puterii lui Ceaușescu, trebuie de persoane care ar putea primi subliniat răspicat: dintr-o comparație, sarcini de predare şi seminarizare. chiar și minimală, a celor afirmate de Dintre persoanele selecţionate 19 sunt Ceaușescu în Teze și aplicarea în cadre didactice de la Facultatea de practică prin transpunerea în învăță- Istorie, 15 cercetători de la Institutul mânt și viața Universității, așa cum «A.D. Xenopol», 18 cadre de la disci- rezultă din cartea de față, chiar în plinele de ştiinţe sociale – majoritatea ciuda disfuncționalităților apărute, cu studii în istorie, 12 cadre didactice ceea ce a conceput și gândit un singur din învăţământul mediu, 2 cercetători

232 30 de ani de învăţământ academic privat în România de la muzee şi 5 activişti”. Dintre cele sunt prezentate manifestații în care în 71 de persoane, pentru unele existau prim plan apar mai ales portretele lui «probleme de cadre»”. Ceaușescu. Elemente de istorie autentică cred că se puteau regăsi în acest curs. Mai În loc de concluzii: Panopticum. ales în capitole ca: „Originile popo- Partidul vede inimile rului român”, „Caracterul unitar al dezvoltării sale”, „Lupta pentru uni- Ceea ce putem conchide, desigur tate şi independență constantă a isto- provizoriu, referitor la cartea de față, riei poporului roman”, „Afirmarea este faptul că într-o astfel de lucrare naţiunii române şi constituirea sta- se poate vedea în acțiune și la lucru tului național român modern”. Și felul anume în care se reifică și se aceasta pentru că, pe lângă reorga- obiectivează o ideologie, o credință, nizarea teritorială care a desființat o idee, o convingere sau, în mod regiunea autonomă maghiară înfi- echivalent, cum anume intră spiritul ințată de Stalin, partidul a început în lume, în cazul de față spiritul odată cu Dej să folosească în mod ideologiei marxist-leniniste. Meritul constant istoria și argumentele isto- cel mai însemnat al acestui volum rice autentice pentru a-și apăra poli- este, după părerea mea, faptul că se ticile de independență în Tratatul de ocupă de aspectele aparent marginale la Varșovia și în disputele cu so- ale vieții regimului comunist, lăsând vieticii. Dar mă întreb: putea lipsi la o parte marile decizii, controver- dintr-un astfel de curs tema Făuririi sele istorice sau interpretările gene- societății socialiste multilateral dez- rale în favoarea evidențierii felului în voltate, sau însemnătatea istorică a care s-au modelat și concretizat la congreselor Partidului Comunist din nivel local și cotidian chiar și cele România și a hotărârilor de partid și mai neînsemnate aspecte ale vieții de stat, rolul istoric al tovarășului sub influența, presiunea și controlul Nicolae Ceaușescu în politica internă unui regim politic totalitar, dicta- și externă a României? Și, atenție, torial. Intenția mea a fost aici să aceste teme le-am selecționat din consider acest volum care, așa cum cuprinsul unui manual de istorie de am afirmat, este un document prin el clasa a X-a, apărut la Editura însuși, drept domeniu experimental Didactică și Pedagogică în 1983, pe pentru științele politice în care pot fi care l-am avut ca obiect de studiu verificate și testate o multiplicitate de când eram elev de liceu. Pentru ipoteze de lucru. Ipoteza pentru care studenți cu siguranță conținutul era am optat și pe care am considerat-o mult mai elaborat. Or, dacă numeri proprie (mai ales pentru perioada pe doar fotografiile lui Ceaușescu în care o acoperă) este aceea de a vedea acest manual: din 271 de pagini cum s-au configurat instituțional imaginea lui Ceaușescu apare de 23 măsurile de reideologizare și de de ori, incluzând și ilustrațiile în care control ideologic riguros inițiate de

233 POLIS

Ceaușescu în iulie 1971. Acest crescută învățământul politic obliga- plasament hermeneutic mi-a permis toriu impus Universității și studen- să consider acest volum drept o serie ților tocmai din cauza caracterului întreagă de dovezi ale felului în care obligatoriu. Poate că ar merita să se aplicau local deciziile politice pe inițiem o cercetare cu foști studenți care Partidul, prin reprezentanții lui din perioada regimului comunist de la vârf, le-a luat și le-a impus pentru a vedea, acum, la 30 de ani de întregii societăți și în cazul de față la căderea regimului, dacă a rămas Universității. Din studiul comparativ ceva în memoria lor din tot acest între măsurile și cuvântările lui uriaș efort al Partidului de mobilizare Ceaușescu din iulie 71 și mai apoi de totală a întregii mase a națiunii, nu la Plenara pe probleme ideologice din numai pentru studenți, la înfăptuirea toamna aceluiași an și cercetarea politicilor economice, culturale, admi- efectuată de Sorin Bocancea și Doru nistrative și printr-o educație și o pro- Tompea, în pofida disfuncționali- pagandă ideologică intensă. S-ar mai tăților apărute, deciziile luate la nivel putea obiecta că științele politice nu central se aplicau nu numai în spirit, pot deveni niciodată științifice pentru ci chiar în litera lor. Se poate evi- că nu putem estima în niciun fel o denția, de asemenea, o tendință de durată suficientă pentru care ar trebui tehnologizare sau chiar o tehnologie să fie aplicată o ideologie, o religie a propagandei prin încercarea de pro- seculară, astfel încât să putem fesionalizare, raționalizare și orga- verifica eficacitatea și eventual nizare strictă a propagandei ideolo- beneficiile practice pentru societate gice: pe organizații și instituții, cu ale unei ideologii. Spun asta cu responsabili de partid, prin planuri de gândul la religia noastră cea de toate muncă, termene, teme și conținuturi, zilele, concurenta religiei seculare, distribuție în „teritoriu”, în mase, pe creștinismul, care, iată, are deja o du- grupurile țintă, feed-back, control, rată destul de însemnată de aplicare rapoarte și analiză. Nu mi-am propus practică, teoretică, teologică, institu- să urmăresc și dacă această tehno- țională. În ce măsură și cu ce evaluări logie a propagandei a avut efect, dacă putem verifica pentru a putea spune, a fost eficientă și a avut succes sau științific, că creștinismul a reușit? nu, pentru că nici nu aș fi avut cum să Sau să fie oare de dorit supraviețuirea verific acest aspect, deși, cum am regimului comunismului dinastic de spus, cartea oferă destul de multe la Phenian vreme de două mii de ani indicii cu privire la slaba aderență și pentru a putea extrage abia atunci participare chiar a propagandiștilor, vreo concluzie științifică? nu mai vorbesc de restul populației Ceea ce cred că se cuvine să evi- de oameni ai muncii, la orele de dențiez, însă, este faptul că regimul informări politice, învățământ politic, comunist din România a luat din iulie manifestări și consfătuiri etc. Am 1971 o turnură panoptică. Adică, nu considerat, însă, ca având o gravitate era suficientă supravegherea crescută

234 30 de ani de învăţământ academic privat în România a întregii națiuni prin mijloacele și de propagandă activă prin care să specifice ale Securității, nu era sufi- fie inhibată chiar din mintea, gân- cientă acapararea tuturor mijloacelor direa și sufletul oamenilor orice de existență, nu era suficient con- posibilă și eventuală atitudine ostilă trolul mijloacelor de comunicare în îndreptată împotriva partidului și masă (presă scrisă, radio, TV), nu era conducerii sale. Un soi de manipulare suficient controlul editurilor și al prin care nu interzici, ci de fapt tipografiilor, al instituțiilor destinate inoculezi insistent termenii a ceea ce plăcerilor estetice (cinematografie, ai hotărât tu, Partidul, că trebuie și teatru, operă, operetă, balet, uniuni de are dreptul să creadă, să vadă, să creație artistică). Operațiunea declan- audă, să citească și să gândească șată de Tezele din iulie, a căror do- cineva, nu numai despre realitățile vadă mai mult decât concludentă o sociale, economice și politice, ci întâlnim în cercetarea realizată de chiar și despre propria identitate de Sorin Bocancea și Doru Tompea, sine. Partidul trebuia să vadă și viza o formă de educare, de educație inimile.

Note dintre bază şi suprastructură, dintre materie şi conştiinţă. Cu asta a 1 Friedrich Nietzsche, Voința de venit” apud Ștefan Andrei, în dialog Putere, trad. Claudiu Baciu, Ed. cu Lavinia Betea, I se spunea AION, Oradea, 1999, fragmentul 90. Machiavelli, Ed. Adevărul Holding, 2 Idem, fragmentul 339. București, 2011, p. 224. 3 Nicolai Berdiaev, Originile și 4 Desigur nu este aici locul pentru o sensurile comunismului rus, trad. discuție mai amplă asupra carac- Ioan Mușlea, Ed. Dacia, Cluj- terului antimodern al ideologiei mar- Napoca, 1994, pp. 122-136; într-un xist-leniniste. Chestiunea este relativ rezumat succint: Lenin nu a așteptat, controversată pentru că: dacă avem așa cum teoretiza Marx, ca baza, în atenție idealul de reconstrucție ra- forțele de producție și relațiile de țională totală a societății prin control producție capitaliste să-și împli- și planificare, atunci marxismul ține nească dezvoltarea și devenirea or- de modernitatea revoluționară; apoi ganică ajungând la contradicții ire- aspectul emancipator, ameliorator și conciliabile, ci a declanșat revoluția progresist al marxismului de ase- bolșevică înarmat doar cu o ideo- menea l-ar trece în rândurile ideo- logie, adică a pornit direct de la o logiilor moderne, numai că, în timp suprastructură, în termenii lui Marx, ce modernii vizau autonomia indi- adică de la teorie și idee către mode- vidului, marxismul consideră că larea realității sociale și politice. aceasta nu se poate realiza efectiv Ștefan Andrei, în dialogul său cu decât ca autonomie de clasă socială, Lavinia Betea, afirmă că Ceaușescu de grup, iar autonomia individuală „a venit de acolo (vizita din Asia este considerată un factor de alienare. care a precedat Tezele din iulie, n.n. Astfel încât emanciparea clasei mun- C. Ilaș) cu o tâmpenie. A dat peste citoare, așadar nu a tuturor, nu ar cap principiul marxist al raportului reprezenta decât un șovinism de

235 POLIS

clasă mesianic, discriminator și do- Securităţii Statului răspunde faţă de minator; sub aspectul legitimării re- conducerea partidului şi statului construcției și al emancipării, mar- pentru întreaga activitate pe care o xismul este antimodern pentru că desfăşoară organele securităţii sta- invocă o instanță supraindividuală, tului”; Art. 5, „ c) să intre, pentru legile devenirii istoriei, care nu pot fi îndeplinirea atribuţiilor legale, în în niciun fel produsul voinței și incinta organizaţiilor socialiste. E- deciziilor umane; în sfârșit, din fectuarea de percheziţii sau alte acte punct de vedere politic, marxismul de urmărire penală se pot face cu este antimodern pentru că nu toți consimţămîntul conducerii organiza- oamenii sau cetățenii participă la ţiei socialiste sau cu autorizaţie conducerea societății, ci numai o legală.”, http://www.cnsas.ro/acte_ oligarhie de clasă, o oligarhie de normative.html, partid, o oligarhie ideologică: nu http://legislatie.just.ro/Public/Detalii participă la guvernare decât cel care DocumentAfis/46499, accesat face parte din partid, iar partidul, 3.02.2021. Apoi „în aprilie 1972 au unicul permis, are un rol central în fost luate două măsuri importante: conducerea statului, astfel încât de pe 19 aprilie a fost desfiinţat CSS, facto Partidul se identifică cu Statul. competenţele şi personalul acestuia 5 Informări, procese verbale, note, dări fiind preluate de Ministerul Afacerilor de seamă, planuri de măsuri, plicuri Interne, în cadrul căruia a fost creată cu salarii, planuri de muncă, tabele o entitate separată cu numele nominale, situații, hotărâri, steno- Departamentul Securităţii Statului grame, analize, grafice. (DSS).” cf. Adam Burakovski, 6 Sorin Bocancea & Doru Tompea, Dictatura lui Nicolae Ceaușescu, Două decenii de communism în trad. Vasile Moga, Ed. Polirom, Iașul universitar, Introducere, 2011, Iași, p.198. Editura Institutul European, 2015, 9 S. Bocancea & D. Tompea, Op. cit., Iași, p. 21. p.340: „Prim-secretarul avea infor- 7 Idem, p. 353. mații de la organele de Miliție. 8 DECRET nr. 295 din 3 aprilie 1968 Conform obiceiului, dimineața la privind înfiinţarea, organizarea şi 7,45 prim-secretarul avea o mapă pe funcţionarea Consiliului Securităţii birou cu tot felul de informări de la Statului, devenit Legea nr 24/1968: serviciile din acea vreme: Miliție, „Înfiinţarea Consiliului Securităţii Securitate. Leonard Constantin mi-a Statului ca organ central al admi- spus că a oprit Miliția să se bage în nistraţiei de stat va avea drept treburile UASCR-ului, dar că trebuia rezultat întărirea răspunderii acestui să acționez eu”. consiliu faţă de conducerea parti- 10 Idem, a se vedea pp. 458-459, precum dului şi guvernului.” Art. 2: și pp. 476-479. „Consiliul Securităţii Statului îşi 11 Sorin Bocancea mi-a pus la dispo- desfăşoară activitatea pe baza legilor ziție câteva fișe de cadre, adevărate în vigoare, sub conducerea şi CV-uri comuniste, redactate în luna îndrumarea Comitetului Central al decembrie 1989, care indică „adân- Partidului Comunist Român şi a cimea” până la care era verificat și Consiliului de Miniştri. Consiliul controlat un cadru de partid. Aceste

236 30 de ani de învăţământ academic privat în România fișe de cadre indică și ceea ce era (tatăl său era considerat de către important din perspectiva partidului Securitate adept al manismului, vezi comunist și a secției de cadre și pp. 32-33), a fost nevoie de trei anume: vechimea în partid, originea plenare ale UASCR și de intervenția socială și proprietățile părinților, lui Nicu Ceaușescu pe lângă Elena naționalitatea, starea civilă, educația Ceaușescu pentru a primi avizul și traseul educațional, profesia, cu- acesteia pentru acceptarea în funcție. noașterea limbilor străine, funcțiile 12 Chiar dacă termenul de martor are o deținute în plan profesional și pronunțată nuanță religioasă îl prefer funcțiile de partid, trăsături de pentru că exprimă cel mai propriu caracter și conduita în relațiile inter- natura realității sociale și este astfel personale, caracterizare d.p.d.v. al valabil nu numai pentru un regim conduitei în organizațiile de partid și politic, ci și pentru religie, pentru un ca lider, educația de partid, institu- sistem economic, ba chiar și pentru țiile politice în care a activat/ac- un campionat de fotbal: un microbist tivează ca membru sau ca lider, întrupează și mărturisește prin instituțiile de cunoaștere, cercetare, comportamentele sale valori, cre- educație în care a activat/activează, dințe, speranțe împărtășite interper- decorații, distincții, stare de sănătate, sonal prin socializare cu galeria posesiuni/avere, familia și originea echipei. Câinii, și nu mă refer aici la socială (tată, mamă, frați surori și suporterii echipei Dinamo, nu sărbă- profesiile lor), soția (profesie, apar- toresc Crăciunul și nici Învierea, dar tenența la partid) și părinții soției nici victoria vreounei echipe de (origine socială, avere, profesie), fotbal. Am întâlnit expresia „martor copiii (educație și apartenența la angajat” și în Lavinia Betea, Cristina organizațiile de partid), evaluarea Diac, Florin Răzvan Mihai, Ilarion secției de cadre a partidului. Doru Țiu, Viața lui Ceaușescu, Fiul Tompea afirmă explicit, pp. 215- Poporului, vol II, Adevărul Holding, 216, faptul că controlul era scopul București, 2013, p. 332, precum și în dosarelor și fișelor de cadre, ba chiar Ștefan Andrei, în dialog cu Lavinia unii activiști erau menținuți în Betea, I se spunea Machiavelli, funcție sau pe posturi chiar dacă Adevărul Holding , București, 2011, aveau în dosare aspecte neconforme p. 199. din perspectiva partidului, tocmai 13 Doru Tompea a luat în serios pentru că aceste „pete” asigurau o punctul 8 al Proclamației de la obediență crescută: „D.T.: Ca să le Timișoara și timp de zece ani după arate pisica, să îi aibă partidul într-o anul 1989 a stat departe de orice rezervă de cadre şi să nu mişte în activitate politică; vezi Introducere, front. Control. Era control de partid p. 22. pe dosarul fiecăruia”. (a se vedea și 14 Am fost în mai multe rânduri martor pp. 283-284, precum și p. 293, nota la declarațiile publice ale unor per- 7 de subsol). Acest aspect se poate soane cu notorietate, precum vedea și din episodul accederii lui Alexandru Călinescu, Sorin Antohi Doru Tompea în funcția de pre- sau Liviu Antonesei de exemplu, ședinte al UASCR Iași, când, din care au recunoscut și i-au mulțumit cauza neconformității dosarului public lui Doru Tompea pentru felul

237 POLIS

în care a gestionat anumite situații autorităţile îşi propuneau scăderea cu conflictuale, care transpar în cartea 50% a limitelor consumului de ener- de față (vezi p. 452 și pp. 457 și gie, care şi aşa erau destul de reduse, urm.) și care ar fi putut avea conse- atât în locuinţele private, cât şi în cințe agravante pentru aceștia. A se sectorul public, adică în birouri, vedea și p. 239: „Nu eram un cadru şcoli, magazine etc. A fost introdusă de nădejde care să meargă cu ochii obligativitatea debranşării frigide- închişi, zelos, activistic, să fie un relor şi a maşinilor de spălat, precum devotat propagandist. De aceea nici şi a iluminării fiecărei încăperi cu un nu am fost delegat la congresele singur bec. Nerespectarea acestui UTC-ului.” regim atrăgea amenzi usturătoare, iar 15 S. Bocancea, D. Tompea, op. cit., p. în cazuri extreme chiar întreruperea 46.: „Băi, Tompea, tu trebuie să faci completă a alimentării cu gaz sau ceea ce am vrut să fac eu în 1957, ca current electric. Energia electrică organizaţia studenţilor să fie a economisită în sectorul public urma studenţilor. Trebuie să fie un fel de să fie pusă la dispoziţia consuma- sindicat: să apăraţi drepturile şi torilor industriali (în sensul exploa- interesele studenţilor. Politica nu o tării maşinilor şi utilajelor, nu în faceţi voi, politica o face partidul”. scopul încălzirii halelor de pro- Vezi și p. 442 ducţie, spre exemplu, capitol care 16 Idem, p. 493: „în schimb am ajuns la era şi el inclus în regimul de eco- Nicu Ceauşescu, unde am fost nomisire)” . introdus de către Ioan Sasu şi Tudor 23 S. Bocancea, D. Tompea, op. cit., Mohora. I-am spus că am fost la Ion pp. 97 și 353-354: „Ştiind ce se Iliescu, care mi-a spus că UASC-ul putea întâmpla, am avut gura „spur- trebuie să fie un sindicat. „Ce? Băi, cată”, am solicitat ca planul de tu ai fost chemat aici ca viitorul pre- măsuri de economisire a energiei să şedinte al UASCR la Iaşi. Ce în- fie aplicat mai lax, mai diferenţiat, seamnă sindicat? Tu trebuie să aplici pentru că studenţii vin cu mâncare, politica partidului în UASCR.” cu băutură şi se creează o anumită 17 Idem, p. 23. stare de spirit. Propunerea mea era 18 Exemplul cel mai flagrant este cel al ca măsurile să fie aplicate cu accederii lui Doru Tompea în funcția toleranţă după câteva zile de la de președinte al UASCR Iași. venirea lor.” 19 Sorin Bocancea & Doru Tompea, 24 Op. cit., p. 491: „Contextul inter- Două decenii de comunism în iașul naţional era acela al declanşării de universitar, Presa studențească, Ed. către administraţia Reagan a războ- Institutul European, Iași, 2019. iului împotriva „imperiului răului”. 20 Sorin Bocancea, Marin Gheorghe Acesta i-a chemat pe decidenţii Nicolae, Așa s-a construit în co- americani din băncile mondiale şi a munism, Editura Institutul European, anunţat stoparea finanţării ţărilor Iași, 2021. slab dezvoltate şi în curs de 21 S. Bocancea, D. Tompea, op. cit., p. 19. dezvoltare, mai ales că multe dintre 22 A. Burakowski, op. cit., pp. 410- ele erau antiamericane, antiimpe- 411: „Motivând seceta care a scos rialiste. Reagan a generat acest nou din circuit centralele hidroelectrice, program al băncilor care a presupus

238 30 de ani de învăţământ academic privat în România

renegocierea datoriei româneşti. partid, precum cea de președinte Ceauşescu a refuzat şi s-a trecut la UASCR Iași, nu se petrecea simplu reproiectarea acelor credite, căci nu prin alegerea în funcție de către a vrut să renunţe la proiectele adunarea generală a organizației, ci începute. În mintea lui, trebuia ca aceasta din urmă era doar consa- toate să fie terminate: Casa crarea ultimă și pe deplin formală Poporului, Canalul Dunăre-Marea (pentru că membrii simpli ai orga- Neagră ş.a.” A se vedea și A. nizației nu aveau niciun cuvânt de Burakowski, op. cit, cap. Ultimele spus) a unui set de proceduri de reforme ale sistemului 1981-1982. desemnare, verificare și supervizări 25 Paul Johnson, O istorie a lumii ale candidaturii, neprevăzute în mod moderne, trad. Luana Schidu, expres în Statut, dar permise de facto Humanitas, București, 2005, p. 87. de acel punct f.), care mergeau de la 26 Statutul Partidului Comunist recomandarea Centrului Universitar, Român, Ed. Politică, 1965, p. 35. la primul secretar de partid al 27 Fracționismul, deviaționismul era și județului, la președintele organizației un mijloc potrivit de a anula even- UASCR pe țară și până la cabinetul tualele critici din interiorul partidului 2, al Elenei Ceaușescu, responsabila și pe cei care le ridicau, sau care erau la vârf cu dosarele de cadre ale pur și simplu indezirabili și inco- partidului (vezi pp. 46, 170-171, mozi, ca de exemplu: „Atunci Bujor 492, 494-495); sau din aranja- a fost reclamat că ar fi intelectualist, mentele de culise la Nicu Ceaușescu deviaţionist de la linia partidului şi a (pp. 57-58 și p. 529) pentru deblo- fost debarcat din sistem de către carea unui loc la doctorat ocupat, Floareş, cu interdicţia de a lua însă, (cum să calificăm aceasta? pe contact cu publicul.”, S. Bocancea, nedrept? samavolnic, prin nepotism D. Tompea, op. cit., p. 99. și trafic de influență, în virtutea 28 Statutul Partidului Comunist puterii informale în partid?) de fata Român, Ed. Politică, 1965, p. 14 lui Miu Dobrescu (membru în C.C. 29 Cultul personalității era maniera al PCR), pp. 57-58; sau de la faptul propagandistică prin care Ceaușescu că un fost cadru de conducere, Doru a căutat să redirecționeze, să forțeze Tompea, chiar dacă din eșalonul III și să-și asigure consimțământul al PCR, a avut nevoie de intervenții populației pentru el și pentru regimul la vârful conducerii comuniste, recte comunist, mai ales după ce a câștigat la Nicu Ceaușescu, peste proceduri consimțământul populației prin și regulile sindicale pentru a-și gestul și atitudinea antirusească și rezolva problemele cu naveta soției antisovietică în august 1968, după sau cu repartizarea unei locuințe; sau cum a servit desigur și consolidării din abordarea directă a lui Ceaușescu propagandistice a poziției sale în fața în vizitele pe care acesta le-a efec- eventualității în care sovieticii ar fi tuat la Iași de către un cetățean încercat mazilirea lui. cocoțat pe platforma institutului pe 30 Practicile centralismului democratic care Ceaușescu tocmai îl vizita; sau transpar aproape din fiecare pagină a din aranjamentul de culise pentru ca cărții de față: de la faptul că acce- un cercetător să-l întâlnească pe derea într-o funcție de conducere în Conducătorul Suprem, pentru a

239 POLIS

obține o finanțare pentru o invenție aflat esenţa. Şi anume, că dictatura sau o inovație. proletariatului nu este îngrădită de 31 S. Bocancea, D. Tompea, op. cit., p. nicio lege. Şi asta a fost la noi 60: „Ia cuvântul tovarăşul Ion Iliescu dictatura proletariatului neîngrădită care, după ce mulţumeşte foştilor de lege. Ceauşescu de-aici s-a tras. colaboratori, declară: „Noi toţi Spunea: „Dărâmăm strada asta, suntem activişti de partid, ostaşi ai facem fabrica în partea asta, facem partidului, şi mergem unde suntem cutare" - neîngrădit de vreo lege. În chemaţi, unde partidul consideră acelaşi timp, a eliminat noţiunea de utilă prezenţa noastră” – Această ino- „dictatura proletariatului" pentru că vație instituțională a lui Ceaușescu „acuma sunt consilii, e demo- era, pe lângă justificările oficiale, și craţie"... Dar Ceauşescu a impus o cea mai ușoară manieră de a te dictatură a dezvoltării, pusă în slujba debarasa de eventualii activiști dezvoltării” (sublinierea noastră, C. incomozi, precum Ion Iliescu, și de a Ilaș: cu nuanța că puterea executivă avea o justificare pentru asta. nelimitată nu era neîngrădită de lege, 32 A. Burakowski, op. cit., p. 190: ci era chiar legitimată drept centra- „Important mai era şi faptul că lism democratic prin Statutul PCR). principiul rotaţiei cadrelor cobora 34 S. Bocancea, D. Tompea, op. cit., p. 8. simţitor poziţia activiştilor din 35 Idem, op. cit., p. 24. eşalonul superior, care astfel nu mai 36 Idem, p. 24 și urm. apucau să-şi formeze o echipă 37 Nicolae Ceaușescu, Propuneri de proprie în domeniul lor, devenind măsuri pentru îmbunătățirea acti- astfel total dependenţi de vârful vității politico-ideologice, de edu- puterii, adică de facto de Ceauşescu. care marxist-leninistă a membrilor Rotaţia cadrelor făcea imposibilă de partid, a tuturor oamenilor (sau măcar mult mai dificilă) apariţia muncii 6 iulie 1971, Expunere la vreunui grup de activişti de partid consfătuirea de lucru a activului de care să intre în opoziţie cu partid din domeniul ideologiei și al conducătorul.” activității politice și cultural edu- 33 Ștefan Andrei, I se spunea cative, 9 iulie 1971, Editura Politică, Machiavelli, Ștefan Andrei în dialog București, 1971, (în continuare cu Lavinia Betea, Adevărul Holding, Tezele din iulie), la pagina 40 apare București, 2011, p. 224: „Ceauşescu, expresia „conducere unipersonală”; dacă a citit ceva din clasicii dar mai ales p. 52: „Trebuie să marxism-leninismului, n-a citit Anti- punem capăt cu desăvârșire menta- Duhring, nici Capitalul. Dar a citit - lității «aici este feuda mea și nu se la Armată, cred – cartea lui Lenin, poate amesteca nimeni» ... «acesta Revoluţia proletară şi renegatul este institutul meu» ca și cum Kautsky. Şi de acolo a luat o chestie respectivul ar fi devenit proprietar. formidabilă. Ştii cum scrie Lenin: Unii doresc chiar să lase aceste Kautsky şi-a băgat râtul în marxism institute drept moștenire”. şi aşa cum porcul caută-n rahat 38 Se depășise desigur etapa dictaturii bobul de porumb, aşa şi el a ajuns la proletariatului, a „obsedantului dece- esenţa marxismului. Cam aşa şi cu niu”, în care chiar tovarășii de drum Ceauşescu. Băgându-şi râtul acolo, a acuzați de deviere și facționism erau

240 30 de ani de învăţământ academic privat în România

eliminați la propriu cu ranga. Dar perversă dusă de partid, pentru că pericolul nu fusese complet eliminat studenţii, entitate greu de controlat, iar „baronii” lui Dej au avut a se erau un potenţial periculos şi trebuia teme pentru viața lor după ce au fost, ca ei să aibă preocupare tot timpul.” rând pe rând, înlăturați de la 44 Idem, pp. 38-39, și cap. „Probleme pârghiile puterii de către Ceaușescu: de conduită”, pp. 284-287. Corneliu Mănescu nu s-a despărțit 45 Idem, p. 247: „Planul de măsuri de revolver după ce a fost înlăturat privind îmbunătăţirea activităţii de de la conducerea Externelor. Ion educare materialist-ştiinţifică a Gheorghe Maurer a suferit un acci- maselor, adoptat de judeţeana de dent de mașină. Gheorghe Apostol a partid în 1973, prevede, printre acti- suferit de asemenea un accident de vităţile specifice propagandei, un mașină. Apud Adam Burakowski, punct dedicat „sărbătoririi momen- op. cit., pp. 191-192 și p. 445. Mai telor mai importante din viaţa târziu, în perioada perestroikăi, când omului”. În acest scop, toate orga- probabil își simțea amenințată po- nizaţiile, de la toate nivelurile, „vor ziția, chiar foștii baroni ai lui constitui «comisii comune pentru Ceaușescu, Virgil Trofin (Burakowski, problemele de viaţă», care să se p. 401), Vasile Patilineț (Burakowski , ocupe de organizarea sărbătoririi pp. 494-495) sau generalul complo- «zilei primului născut», «pioniera- tist Ion Ioniță (Burakowski, p. 418) tului», primirii în UTC, majoratului, au avut parte de o moarte suspectă, «zilei intrării în producţie», mo- deși mai curând conform zvonurilor mentului plecării în armată, căsă- decât a dovezilor. toriei, aniversării zilei de naştere, 39 S. Bocancea & D. Tompea, op. cit., pensionării etc.” – deși acestea au p. 26: „Intenţia noastră a fost reali- rămas mai mult formal pe hârtie și zarea unei fresce a comunităţii aca- ca intenție, căci totuși „prezenţa demice ieşene din perioada studiată, partidului în viaţa privată” nu era fără a urmări să acuzăm pe cineva atât de intruzivă „cum se arăta în sau să legitimăm regimul comunist.” filme, că vine secretarul de partid şi 40 Chestiunea aceasta apare totuși îi aduce un buchet de flori miresei şi menționată o singură dată în carte: p. spune „Partidul vă urează…”. 36, „D.T.: Era o concurenţă de 22 pe 46 Nicolae Ceaușescu, op. cit., p. 35: un loc şi eu am intrat primul. S.B.: „va crește rolul științei ca factor tot Erau puţine locuri atunci. D.T.: 15 mai important în întreaga activitate locuri”. de organizare a societății socialiste”. 41 În 1991 când am am fost admis la 47 S. Bocancea, D. Tompea, p.186: „În Facultatea de filosofie am cunoscut 1985, la o conferinţă a UASCR-ului, un student în anul V care încă mai l-am lăudat pe tovarăşul Ceauşescu știa pe dinafară și la virgulă întregul nu pentru că era erou al muncii manual de filosofie marxist-leninist socialiste, ci pentru atenţia, protecţia care se preda la clasa a XII-a până în pe care le manifesta faţă de studenţi. 1989. De fapt, el avea o teamă permanentă 42 Op. cit., Introducere, p. 26. de studenţi. Mesajul de la Nicu prin 43 Idem, p.165: „ Bugetul de timp era Moţiu, la o agapă, a fost ca noi, principala problemă. Era o politică studenţii, să-i mulţumim tovarăşului.

241 POLIS

Nicu spunea că taică-său avea o poporul chinez şi cu coreenii”. (p. teamă faţă de noi şi noi puteam s-o 222) eliminăm aşa. Dar, de fapt, în joc era 53 N. Ceaușescu, op. cit., p. 47: maică-sa.” „Comunistul trebuie să fie luptătorul 48 Idem, pp. 42, 50, 68, 206, 210, 212. de avangardă împotriva vechiului, 49 Acest aspect reiese chiar și dintr-un împotriva rămășițelor mentalității episod anecdotic: idem, p. 515: „Cică burgheze din conștiința oamenilor, a la un chef la ziua lui Ceauşescu, diferitelor forme de misticism, a Nicu, «şpriţat», s-a dus la Bobu, care unor influențe din afară; el trebuie să era lângă părinţii săi, şi i-a spus: fie un luptător pentru socialism, să «Băi, Bobulică!» şi i-a pus mâna pe lupte pentru afirmarea clasei chelie. Maică-sa s-a ridicat mustră- muncitoare ca forță conducătoare în toare şi a exclamat: «Nicuşor!», iar societate”. el: «Îl bag în p…. mă-sii!». 54 S. Bocancea, D. Tompea, op. cit., p. 23. «Nicuşor, ieşi afară!». Iar Bobu: 55 Ca reacție la Planul Valev și a unei «Lăsaţi-l, aşa se distrează şi ei, eventuale diviziuni a muncii dorită și tinerii!». Şi Ceauşescu s-a înfuriat şi condusă de sovietici în Tratatul de la i-a spus, pe la WC, pe unde s-au Varșovia și CAER, precum și ca întâlnit ei: «Băi, dacă eşti beat, măsură de protecție a propriei poziții pleacă de aici! Ăsta-i mâna mea a lui Dej în fața lui Hrușciov. dreaptă. Eşti un dobitoc!». Nicu a 56 Ștefan Andrei, I se spunea replicat: «E un prost!»”. Or, aceasta Machiavelli, Ștefan Andrei în dialog era atitudinea unui activist cu studii, cu Lavinia Betea, Adevărul Holding, cum a fost Nicu Ceaușescu („Nicu București, 2011, pp. 222-228. avea un feeling faţă de studenţi. Asta 57 Recunoașterea și relațiile politice și ţinea de educaţia lui, de faptul că el comerciale cu Republica Federală chiar a mers la facultate. Donca, Germania, medierea conflictului marea lui iubire, l-a dus de mână la arabo-israelian și necondamnarea şcoală, a făcut facultatea pe bune şi Israelului, stabilirea unor canale de vedea în noi băieţii deştepţi ai comunicare între Vietnam și SUA sistemului”, p. 494) față de un care au condus la armistițiul de la activist din garda nouă a lui Nicolae Paris, relațiile multiple și complexe Ceaușescu, iar aceasta se petrecea la cu China lui Mao, facilitarea cel mai înalt nivel al puterii. contactelor între China și SUA. 50 Ibidem, pp. 212-213. 58 A. Burakowski, op. cit, p. 115 și 51 N. Ceaușescu, op. cit., p. 18. urm; și în special Larry L. Watts, 52 Ștefan Andrei, op. cit.: „Datorită Ferește-mă, Doamne, de prieteni, poziţiei intelectualilor, dar şi din alte Războiul clandestin al Blocului cauze, şirul de măsuri adoptate după Sovietic cu România, trad. Camelia vizita la Beijing şi Phenian – tezele Diaconescu, Ed. RAO, București, din iulie – au fost ca o «zăpadă a 2011. mieilor», (p. 224); Şi Ceauşescu, şi 59 A. Burakowski, op. cit, p. 138. Maurer erau deştepţi cât să-şi dea 60 Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin seama că nu pot să facă poporului Răzvan Mihai, Ilarion Țiu, Viața lui român ce fac conducătorii lor cu Ceaușescu, Fiul Poporului, vol II,

242 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Adevărul Holding, 2013, pp. 122- 68 S. Bocancea, D. Tompea, op. cit., 126. pp. 40-41. 61 L. L. Watts, op.cit, p. 228. 69 N. Ceaușescu, op. cit., pp. 67-68. 62 A. Burakowski, op. cit, pp. 132-135; 70 Este exemplară în acest sens afir- a se vedea de asemenea: mația lui Doru Tompea de la p. 232: https://revista22.ro/storage/arhivapdf „Noi le primeam ca pe nişte daturi, /51_1995.pdf, veneau de sus, nu te întreba nimeni https://www.ziaruldeiasi.ro/national- dacă eşti sau nu de acord”. extern/cum-am-devenit-instiga-to- 71 N. Ceaușescu, op. cit., p. 70: „Trebuie area-numarul-unu~ni46ps, să introducem obligatoriu examenul https://www.youtube.com/watch?v= de științe sociale, ca examen de bază BLCiz4DyeuM, fără de care nici un student nu poate https://newskeeper.ro/articol?id=3F6 absolvi facultatea. În societatea F7BBC4C936A3B8B1617E1DD62 noastră socialistă nu poate deveni E682&data=2006-12-22, accesat inginer cineva care nu are temeinice februarie 2021. cunoștințe ideologice comuniste”. 63 A. Burakowski, op. cit, p. 131: „În 72 S. Bocancea, D. Tompea, op. cit., p. decembrie 1968 a avut loc o uriaşă 309. manifestaţie studenţească, la care s- 73 Am avut curiozitatea să le conta- au cântat colinde, ajungându-se în bilizez cu titlu de inventar și cu cele din urmă să se scandeze «Jos mențiunea că Iașul era un caz special Ceauşescu!»”. fiind centru universitar, dar multe 64 A. Burakowski, op. cit, p. 133, despre din astfel de instituții erau replicate o întâlnire a lui D. R. Popescu, la nivelul tuturor județelor membru supleant în Comitetul României. La nivel central: Şcoala Executiv, secretar al CC şi redactor- Superioară de partid „Ştefan şef al ziarului Scânteia, cu studenții, Gheorghiu” devenită Academia de la care aceștia i-au pus întrebări con- Studii Sociale şi Politice şi de siderate „obraznice”, ca de exemplu: Pregătire a Cadrelor de Conducere în „de ce presa evită în mod intenţionat Economie şi Administraţie „Ştefan multe probleme importante, ceea ce Gheorghiu”/ Academia de Ştiinţe te obligă să cauţi informaţii, spre Sociale şi Politice (ASSP)/la nivel exemplu, ascultând Europa Liberă? local: Centrul de Lingvistică, Istorie E adevărat că la Constanţa sta- Literară şi Folclor al Academiei ţionează trupe sovietice? Când îşi va retrage URSS armata din RSR/Centrul de Sociologie al Cehoslovacia?”. Universităţii „Al.I. Cuza”/Centrul de 65 Propunerile de măsuri numărul 6, 7 Studii pentru Problemele Tineretului și 5 în Nicoale Ceaușescu, op. cit., de pe lângă CJ al UTC/ Catedrele de pp. 12-13. ştiinţe socioumane/ Cabinetele de 66 Vezi aici nota 32. Ştiinţe Sociale şi Răspândirea 67 Din acest motiv cred că afirmația lui Cunoştinţelor Ştiinţifice/ Şcoala Ștefan Andrei este plauzibilă: Tezele interjudeţeană de partid/Univer- din iulie au fost și un semnal către sitatea serală de marxism-leni- Uniunea Sovietică că România nu va nism/Universitatea Politică şi de devia de la calea construirii Conducere./ Cabinetul pentru socialismului. Activitate Ideologică şi Politico-

243 POLIS

Educativă sau Cabinetul judeţean din mediul rural/ Consiliul Judeţan pentru activitate politico-ideologică, al Educaţiei Politice şi Culturii (organizat astfel: Colectivul pentru Socialiste (CJEPCS)/ Comisia de problemele propagandei, ale conducere a Consiliului Judeţean învăţământului politico-ideologic de pentru Activitate Ideologică şi Poli- partid/ Colectivul pentru problemele tico-Educativă/ Consiliul Culturii şi Universităţii politice/ catedre: Educaţiei Socialiste, înfiinţat prin Construcţie de partid şi de stat, Decretul 301/21 septembrie 1971, Politica economică internă şi organism de partid şi de stat, sub internaţională a partidului şi statului conducerea directă a CC al PCR şi a nostru şi conducerea activităţii Consiliului de Miniştri/ Consiliile economice/ Materialism dialectic, Judeţene ale Culturii şi Educaţiei istoric şi aplicarea creatoare de către Socialiste. PCR/ Problemele socialismului 74 Toate trimiterile care urmează fac ştiinţific şi aplicarea sa creatoare în parte din capitolul „Învățământul Programul PCR/ Istoria patriei, a politico-ideologic al studenților”, S. PCR, a mişcării muncitoreşti şi Bocancea, D. Tompea, op. cit., pp. democratice din România şi a 289-309. mişcării comuniste şi muncitoreşti 75 Vezi și pagina 291 pentru disci- internaţionale/ Colectivul pentru plinele introduse în semestrul II în problemele învăţământului politico- învățământul superior. ideologic al UTC/ Colectivul pentru 76 N. Ceaușescu, op. cit., pp. 61-61: problemele predării ştiinţelor so- „Învățământul științelor sociale este ciale/ Colectivul pentru problemele strâns legat cu învățământul de propagandei prin conferinţe politico- partid, ele trebuie să fie strâns unite ideologice organizate de sindicate şi și să se desfășoare după o singură FUS, precum şi ale muncii de concepție”. educaţie materialist-ştiinţifică/ Co- 77 Informare cu privire la aplicarea lectivul pentru problemele politicii sistemului unitar de predare a şti- externe a partidului şi statului nostru/ inţelor sociale în institutele de Colectivul pentru problemele pro- învăţământ superior din Iaşi, Dosar pagandei prin conferinţe politico- 72, Fond 31, Comitetul municipal ideologice organizate de sindicate şi PCR Iaşi, 1971, filele 148-152. FUS, precum şi ale muncii de 78 N. Ceaușescu, op. cit., p. 70: „Comi- educaţie materialist-ştiinţifică)/ Uni- tetele județene și Secretariatul versitatea cultural-ştiinţifică: cercuri General al partidului nostru trebuie aplicative în întreprinderi şi în să preia în întregime sub conducerea Institutul Politehnic Iași (sub coor- și îndrumarea nemijlocită întreaga donarea unor cadre specializate. În activitate educativă și în general cadrul acestora, se predau şi teme de întregul proces de desfășurare a ideologie şi informări politice )/ învățământului”. Consiliului ştiinţific al Universităţii 79 S. Bocancea, D. Tompea, op. cit., p. cultural-ştiinţifice / Centru de Cultură 234. şi Artă al judeţului Iaşi, care avea o 80 Editat la Editura Didactică şi Comisie pentru răspândirea ştiinţei şi Pedagogică, 1977, reeditat în 1981, culturii./ Cercurile politico-educative precum și la: Editura Militară, în

244 30 de ani de învăţământ academic privat în România

1978, Editura Academia ''Stefan de propagandă a CC al PCR, 1981. Gheorghiu'' în 1979, Editat de secția

Bibliografie politice și cultural educative, 9 iulie 1971, Editura Politică, București, ANDREI, Ștefan, în dialog cu BETEA, 1971. Lavinia, I se spunea Machiavelli, Ed. DECRET nr. 295 din 3 aprilie 1968 Adevărul Holding, București, 2011. privind înfiinţarea, organizarea şi BERDIAEV, Nicolai, Originile și funcţionarea Consiliului Securităţii sensurile comunismului rus, trad. Ioan Statului devenit Legea nr 24/1968: „ Mușlea, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, http://www.cnsas.ro/acte_normative.ht 1994. ml, http://legislatie.just.ro/ BETEA, Lavinia, DIAC, Cristina, Public/DetaliiDocumentAfis/46499. MIHAI, Florin Răzvan, ȚIU Ilarion, JOHNSON, Paul, O istorie a lumii Viața lui Ceaușescu, Fiul Poporului, moderne, trad. Luana Schidu, vol II, Adevărul Holding, București, Humanitas, București, 2005. 2013. NIETZSCHE, Friedrich, Voința de BETEA, Lavinia, Ion Iliescu și „golănia Putere, trad. Claudiu Baciu, Ed. studențească” din 1968 în AION, Oradea, 1999. https://www.historia.ro/sectiune/gener Statutul Partidului Comunist Român, Ed. al/articol/ion-iliescu-si-golania- Politică, 1965 și cel din 1945. studenteasca-din-1968. ȘINCAI, Ana, Colindul studențesc din BOCANCEA, Sorin, TOMPEA, Doru, 24-25 decembrie 1968, interviu Două decenii de communism în Iașul realizat de Cezar Paul Bădescu, în universitar, Editura Institutul revista 22¸Nr. 51 (305) 20-27 European, Iași, 2015. decembrie 1995, https://revista22.ro/ BOCANCEA, Sorin, TOMPEA, Doru, storage/arhivapdf/51_1995.pdf. Două decenii de comunism în iașul ȘINCAI, Ana, Cum am devenit universitar. Presa studențească, Editura instigatoarea numărul unu, interviu Institutul European, Iași, 2019. realizat de Adrian Cioflâncă, Revista BOCANCEA, Sorin, NICOLAE, Marin 22, 22 decembrie 2006. Preluat de Gheorghe, Așa s-a construit în https://www.ziaruldeiasi.ro/natio-nal- comunism, Editura Institutul extern/cum-am-devenit-instiga-toarea- European, Iași, 2021. numarul-unu~ni46ps. BURAKOVSKI, Adam, Dictatura lui WATTS, Larry L., Ferește-mă, Doamne, Nicolae Ceaușescu, trad. Vasile Moga, de prieteni, Războiul clandestin al Ed. Polirom, Iași, 2011. Blocului Sovietic cu România, trad. CEAUȘESCU, Nicolae, Propuneri de Camelia Diaconescu, Editura RAO, măsuri pentru îmbunătățirea activității București, 2011. politico-ideologice, de educare Emisiunea Adevăruri despre trecut: marxist-leninistă a membrilor de 1968 – Vacanță de Crăciun cu partid, a tuturor oamenilor muncii 6 hippie-end, TVR 1, 22 decembrie iulie 1971, Expunere la consfătuirea 2018, https://www.youtube.com/ de lucru a activului de partid din watch?v=BLCiz4DyeuM. domeniul ideologiei și al activității

245

30 de ani de învăţământ academic privat în România

Partidele digitale: modificare de paradigmă sau model eşuat?

[Digital Parties: Paradigm Shift or Failed Model?]

Radu CARP

Abstract: The leader of Podemos has officially announced that he will withdraw from Spain’s political stage, which could mark the beginning of a downfall of this party. The 5-star movement is declining and Syriza has turned in the direction of a classical left party after they lost the elections. These parties share a meteoric rise in the aftermath of the 2008-2009 financial crisis. There is a theoretical background to explain the formation and rise of these parties: it is asserted that we are in the era of a “digital populism”, that there are “digital parties” or that the model of the “Digital Prince” type political leader has emerged, as many other authors theorized the “bubble democracy” model, based on the virtually practiced politics. The article takes into consideration these explicative models to see whether the notion of “digital party” accurately describes the evolution of the political parties in their rise and fall stage.

Keywords: clivaj, elite, partid, popor, populism.

Pe data de 4 mai, liderul Podemos, fondul politicii de austeritate promo- fostul deputat Pablo Iglesias, anunţa vată de guvernul de centru-dreapta părăsirea vieţii politice, după ce Parti- Zapatero1. În întreaga Spanie au avut dul Popular a triumfat cu ocazia ale- loc proteste împotriva establishment- gerilor regionale din Madrid. Fostul ului politic, liderii acestei mişcări lector de ştiinţe politice de la afirmând că nu sunt nici de stânga, Universitatea Complutense din Madrid nici de dreapta, ci „vin de jos pentru a declarat că este foarte mândru pentru a ajunge la vârf” şi de asemenea că faptul că a condus „un proiect care a „democraţia este o dictatură a două schimbat istoria ţării noastre”. partide”. Mesaje tipice partidelor Iglesias avea dreptate. În cei şapte populiste. ani de când Podemos a apărut pe Pablo Iglesias, aflat la începutul scena politică spaniolă ca urmare a carierei universitare, a început în acea apariţiei mişcării Indignados, acest perioadă să discute despre un nou partid populist de extremă stânga a partid politic. Se cunoaşte mai puţin transformat radical politica spaniolă. faptul că Iglesias a fost membru al Mişcarea Indignados a apărut pe Partidului Comunist Spaniol. Partidul

247 POLIS pe care l-a fondat în ianuarie 2014 se preună cu Tsipras că „mai întâi venim chema Podemos („putem”) pentru a la putere la Atena, apoi la Madrid” replica celebrul slogan al lui Obama, (parodie a cântecului lui Leonard “yes, we can”. Iglesias considera că Cohen, First we take Manhattan, then PC spaniol a trădat idealurile lui we take Berlin). Syriza a ajuns la Marx şi s-a apropiat foarte mult de putere la Atena3. Podemos a fost la liderii populişti de stânga din putere la Madrid, însă acum Iglesias America Latină din acea perioadă, a ieşit definitiv din politică. Hugo Chávez în Venezuela şi Evo Moştenirea Podemos este una de- Morales în Bolivia. Împreună cu zastruoasă. De pe urma dispariţiei colegul său de la Complutense, Íñigo voluntare a lui Iglesias va profita Vox, Errejón, Iglesias a denunţat conflictul un partid de extremă dreapta care între la gente şi la casta, între popor foloseşte de asemenea retorica po- și elite – clivajul preferat al popu- pulistă. Este foarte posibil ca ceea ce liştilor – considerând că acesta a luat s-a întâmplat în Spania să se repete şi locul clivajului tradiţional între în Italia, unde Mişcarea 5 stele4 se află stânga şi dreapta. Noul partid ar fi în căutarea unei noi identităţi. trebuit să pună în centrul atenţiei După un debut fulminant în „poporul care nu este reprezentat de politica italiană, după un rezultat de castele politice dominante”. „Casta 33% la alegerile parlamentare din politică dominantă”, partidele tradi- 2018 şi după ce s-a aflat neîntrerupt ţionale de stânga şi de dreapta, au la guvernare din 2018 până în determinat însă înfrângerea definitivă prezent, M5S dă semne de declin. Pe a lui Iglesias şi retragerea sa din viaţa data de 9 aprilie, fostul prim-mi- politică. nistru, Giuseppe Conte, a fost însăr- Podemos a atras în primul rând cinat să preia conducerea acestui electoratul tânăr din marile zone me- partid. Sprijinul pentru M5S a ajuns tropolitane. La Madrid şi la Barcelona în sondajele de opinie la jumătate faţă au fost aleşi primari din partea de 2018. Un membru marcant al Podemos. Spania s-a transformat ra- partidului afirma recent „M5S este ca pid dintr-un sistem bipartit într-unul fosta Iugoslavie după moartea lui multipartit. Cu toate acestea, Podemos Tito, sunt diferite facţiuni care se nu a reuşit să ia locul socialiştilor luptă între ele”. spanioli din PSOE, deşi Iglesias a M5S, altădată partidul anti-sistem folosit de mai multe ori termenul de care se temeau toate partidele din sorpasso (preluare) a electoratului de Italia, se găseşte în prezent într-o stânga. Syriza a avut mai mult succes situaţie precară și în Parlamentul în încercarea de a disloca stânga European. De la o delegaţie de 14 tradiţională greacă reprezentată de membri în 2019 a ajuns la una de PASOK2. La un moment dat, Iglesias doar 8, deputaţii săi migrând la a apărut la Atena la un miting elec- Renew Europe, PPE sau Verzi. În toral Syriza, afirmând pe scenă îm- prezent, M5S negociază cu socialiştii

248 30 de ani de învăţământ academic privat în România din Parlamentul European pentru a fi ce Gerbaudo numeşte „outsideri primiţi în grupul S&D. Neaşteptat conectaţi”. Este vorba de persoane deznodământ pentru un partid care care au un acces la Internet superior s-a dezis de la bun început şi până în mediei, sunt sensibili la problemele prezent de partidele italiene din economice şi sociale, au un nivel de establishment. aşteptare foarte ridicat din partea Cum se explică revenirea la cli- politicienilor şi sunt profund dezamă- vajul tradiţional dreapta-stânga, după giţi de ceea ce se întâmplă în viaţa ce liderii Podemos, M5S, Syriza au politică. Partidele digitale se con- dat multiple asigurări că vremea sideră a fi exponenţii acestei categorii acestui clivaj a apus definitiv? Cum sociale, multă vreme tăcută. se explică apariţia acestor partide şi Potrivit lui Gerbaudo, la început declinul lor brusc? Ce au în comun partidele erau de masă, după care a aceste partide, în afară de faptul că apărut la începutul anilor 1990 aparţin familiei populismului de „partidul televiziune”, partidul care stânga? pune în prim-plan apariţiile media, Explicaţia o oferă ştiinţa politică. chiar fără nicio substanţă (primul Paolo Gerbaudo în lucrarea sa The astfel de partid a fost Forza Italia al digital party. Political organization lui Silvio Berlusconi). Întrucât tele- and online democracy, apărută în viziunea a fost treptat înlocuită de 20195, consideră că ne aflăm în era oligopolurile big tech de tip partidelor digitale care promit o Facebook sau Twitter, s-au creat transformare radicală a democraţiei. premisele favorabile apariţiei parti- Cuvintele-cheie ale acestor partide delor digitale. Aceste partide au redus sunt: deschidere, transparenţă, reacţie, drastic numărul celor angajaţi în schimbare, conexiune, comunitate. În staff-ul tehnic, au adoptat un mod de această categorie intră Podemos, comunicare online specific cu proprii M5S, France Insoumise a lui Jean- membri şi au creat iluzia democraţiei Luc Mélenchon precum şi partidele interne absolute. În realitate, aceste piraţilor care au avut o apariţie partide nu au reuşit să se desprindă meteorică după criza financiară din de ceea ce Robert Michels definea în 2008-2009. Aceste partide propun un 1911 a fi „legea de fier a partidelor”: nou mod de organizare politică in- orice partid are tendinţa de a fi ternă, ultra-democratică, promiţând a oligarhic6. M5S sau Podemos, parti- realiza o participare politică intensă dele piraţilor, au promis că vor în interiorul partidului şi în societate institui un alt stil de leadership: în general. Criza financiară din 2008- descentralizat, bazat pe democraţie 2009 a generat o cerere foarte mare directă. În realitate, liderii lor au con- pentru transformarea participării centrat foarte multă putere, deciziile politice. s-au luat într-un cerc restrâns, ceea ce În societăţile democratice a apărut a alimentat nemulţumiri interne şi o un nou fenomen ulterior crizei, ceea slabă mobilizare electorală, iar

249 POLIS aceasta a dus în cele din urmă la re- aspectul digital şi autocraţia, spe- zultate slabe. Rick Falkvinge, fonda- cifică structurii interne a acestor torul Partidului Piraţilor din Suedia, partide). Cei doi autori consideră că Beppe Grillo şi Pablo Iglesias au în tendinţa de personalizare a politicii comun carisma puternică şi centra- va continua, iar liderii acestor partide lizarea puternică a deciziilor în cadrul se vor afla multă vreme în competiţie unor partide proclamate a fi altceva cu lideri ai partidelor tradiţionale care faţă de partidele tradiţionale. Nici- vor fi de asemenea în favoarea unul dintre aceştia nu mai este în personalizării politicii. prezent în prim-planul vieţii politice Literatura dedicată partidelor digi- din Suedia, Italia sau Spania. tale este foarte recentă dar problema M5S este un partid extrem de felului în care noile mijloace de co- centralizat, cu un număr foarte redus municare online modifică democraţia de decidenţi care oferă iluzia demo- a început să fie studiată în urmă cu craţiei directe prin utilizarea plat- câţiva ani. Doi autori de la formei Rousseau, o formă de con- Universitatea de Tehnologie din sultare online. Davide Casaleggio Delft, Engin Bozdag şi Jeroen Van este preşedintele asociaţiei Rousseau den Hoven, au publicat în 2015 un care deţine această platformă; M5S articol10 care a introdus în ştiinţa nu are niciun control asupra plat- politică o nouă paradigmă explica- formei online folosită zilnic de toţi tivă, împrumutată din alt domeniu: membrii săi. Deciziile politice impor- noţiunea de filter bubble, termen tante sunt luate de fapt înainte de a fi inventat de Eli Pariser11. Internetul a supuse scrutinului tuturor membrilor produs o segregare, cetăţenii au ten- acestui partid, aşa cum arată şi dinţa de a se grupa în „bule” proprii, analiza lui Nicola Biondo şi Marco cu aceleaşi simpatii politice, pierzând Canestrari, din 20197. contactul cu realitatea. Alegătorii se Într-o lucrare publicată în acelaşi pot refugia foarte uşor în „bula” unui an (Il Principe digitale), alţi doi partid pe un website sau o pagină de politologi italieni, Mauro Calise şi Facebook, refuzând deliberat orice Fortunato Musella, analizează ceea informaţie care vine din partea altor ce numesc „Principele digital”: lide- partide şi care le-ar putea schimba rul de partid din epoca „web-popu- opiniile politice. Algoritmurile perso- lismului”8, consecinţa ultimă a feno- nalizate dezvoltate de Facebook sau menului de personalizare a politicii Google sunt programate astfel încât care se manifestă în epoca modernă9. perspective contrare celor împărtăşite Ne aflăm în perioada democraţiei de unele persoane devin foarte greu virtuale în care apare „Principele di- disponibile sau dispar cu totul. Un gital” parte a unui „ecosistem digital” alegător al Partidului Democrat din din care mai fac parte şi partidele pe SUA, dacă va căuta date despre un care Calise şi Musella le denumesc politician al Partidului Republican, „ciberocratice” (combinaţie între va regăsi mai degrabă informaţie din

250 30 de ani de învăţământ academic privat în România surse de informare democrate şi mai digitale. Cu toate acestea, partidele puţin din surse republicane. Astfel, digitale intră în declin, aşa cum la actorii din oligopolurile big tech sfârşitul anilor 1990 „partidele favorizează prin aceste filter bubble televiziune” începeau să nu mai fie în ceea ce cei doi autori numesc „balca- prim-planul vieţii politice. Explicaţia nizarea digitală” a surselor de este că ceea ce afirma Roberto informare politice. Michels în 1911 este valabil şi astăzi: Un alt politolog italian, Damiano orice partid se naşte democrat pentru Palano, a mers şi mai departe şi a a deveni autoritar. Iar atunci când afirmat, într-o carte publicată în lipsa de democraţie internă este 2020, intitulată Bubble democracy. sesizată de membrii de la baza unui La fine del pubblico e la nuova partid, se trece de la extazul apariţiei polarizzazione, că existenţa unui nu- unui nou partid anti-sistem la agonia măr din ce în ce mai mare de „bule” aceluiaşi partid care dispare sau politice online duce la o „democraţie devine un satelit al partidelor tradi- de bulă” (bubble democracy)12. ţionale. „Democraţia de bulă” este contextul Există oare în România partide perfect pentru apariţia partidelor digitale?

Note 4 Despre Mişcarea 5 stele există numeroase referinţe în literatura de 1 Despre mişcarea Indignados şi specialitate. Una dintre cele mai despre legătura acesteia cu complete abordări aparţine lui Podemos, vezi John J. Judis, The Marco Tarchi, Italia populista. Dal populist explosion. How the Great qualunquismo a Beppe Grillo, Il Recession transformed American Mulino, Bologna, seconda edizione, and European politics, Columbia 2015. 5 Global Reports, New York, 2016, Paolo Gerbaudo, The digital party. pp. 109-130. Political organization and online 2 Cas Mudde consideră de asemenea democracy, Pluto Press, London, justificată paralela între Podemos şi 2019. 6 Syriza, văzute ca reacţii la Robert Michels, Political parties. A austeritatea post-criză promovată de sociological study of the guvernele Zapatero, respectiv oligarchical tendencies of modern Papandreou (Cas Mudde, Cristobal democracy, The Free Press, New Rovira Kaltwasser, Populism A York, 2016. 7 very short introduction, Oxford Nicola Biondo, Marco Canestrari, Il University Press, 2017, p. 110). Sistema Casaleggio. Partito, soldi, 3 Despre apariţia Syriza şi natura de relazioni; ecco il piano per partid populist de stânga, vezi manomettere la democrazia, Ponte James Kirchick, Sfârşitul Europei. alle grazie, Milano, 2019. 8 Dictatori, demagogi şi noul ev Un alt autor numeşte acest fenomen întunecat, Polirom, Iaşi, 2018, pp. „populism digital” (Alessandro Del 221-245. Lago, Populismo digitale. La crisi,

251 POLIS

la rete e la nuova destra, Raffaello 10 Engin Bozdag, Jeroen Van Den Cortina Editore, Milano, 2017) dar Hoven, Breaking the filter bubble: se referă mai mult la liderii democracy and design, Ethics and populişti şi mai puţin la partidele Information Technology, digitale/populiste; doar cazul M5S vol. 17, 249-265, 2015. face obiectul discuţiei sale. În 11 Eli Pariser, The filter bubble: What opinia noastră sintagma „populism the Internet is hiding from you. digital” acoperă Syriza şi Podemos. Penguin Press, New York, 2011. 9 Mauro Calise, Fortunato Musella, Il 12 Damiano Palano, Bubble demo- Principe digitale, Laterza, Bari- cracy. La fine del pubblico e la Roma, 2019. nuova polarizzazione, Editrice Morcelliana, Brescia, 2020.

Bibliografie Columbia Global Reports, New York, 2016, pp. 109-130. BIONDO, Nicola; CANESTRARI, KIRCHICK, James, Sfârşitul Europei. Marco, Il Sistema Casaleggio. Partito, Dictatori, demagogi şi noul ev soldi, relazioni; ecco il piano per întunecat, Polirom, Iaşi, 2018, pp. manomettere la democrazia, Ponte alle 221-245. grazie, Milano, 2019. MICHELS, Robert, Political parties. A BOZDAG, Engin; DEN HOVEN, Jeroen sociological study of the oligarchical Van, Breaking the filter bubble: tendencies of modern democracy, The democracy and design, Ethics and Free Press, New York, 2016. Information Technology, vol. 17, 249- MUDDE, Cas; KALTWASSER, Cristobal 265, 2015. Rovira, Populism A very short intro- CALISE, Mauro; MUSELLA, Fortunato, duction, Oxford University Press, Il Principe digitale, Laterza, Bari- 2017. Roma, 2019. PALANO, Damiano, Bubble democracy. DEL LAGO, Alessandro, Populismo La fine del pubblico e la nuova digitale. La crisi, la rete e la nuova polarizzazione, Editrice Morcelliana, destra, Raffaello Cortina Editore, Brescia, 2020. Milano, 2017. PARISER, Eli, The filter bubble: What GERBAUDO, Paolo, The digital party. the Internet is hiding from you. Political organization and online Penguin Press, New York, 2011. democracy, Pluto Press, London, TARCHI, Marco, Italia populista. Dal 2019. qualunquismo a Beppe Grillo, Il Mulino, JUDIS, John J., The populist explosion. Bologna, seconda edizione, 2015. How the Great Recession transformed American and European politics,

252 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Către un totalitarism postmodern?

[Towards a postmodern totalitarianism?]

Alexandru MAMINA

Abstract: The article concerns the current tendency towards a new kind of totalitarianism accordingly with the main data of the postmodern culture, which denies the possibility of a general good, leaning instead on the peculiar identities. It is about a less violent totalitarianism then the old kind from the 20th century, preferring not to repress but to inhibit in a moral and also legal way thewill of the majority by using the minorities issue. Thus, in the behalf of certain ethnical, racial and sexual groups, the largest part of population is forced to constrain itself as a decisive factor in the public space, what means to empty the democracy of its positive content: the majority’s rule.

Keywords: totalitarianism, minorities, postmodernity, majority’s rule.

Conform opiniei comune, totali- în jurul regimului. A fost modelul tarismul a însemnat în primul rând specific societăților industriale sau în coerciție, închisori, tortură, crime în curs de industrializare, adică al so- masă, ceea ce nu este fundamental cietăților care funcționau pe baza corect. Practicile represive au existat numerelor mari (clase, trusturi, sindi- numai cu rol instrumental, esența cate, cifre de producție) și în care, pe totalitarismului fiind alta, și anume filiera Revoluției franceze și deopo- subordonarea individului în cadrul trivă a filosofiei hegeliene a drep- unei structuri de comandă care-i tului, decizia supremă privind afa- anula voința, așa cum au fost par- cerile publice revenea de jure facto- tidele-stat din secolul al XX-lea, rului politic, timp de circa două sute chiar dacă subordonarea survenea în de ani, indiferent de natura diferitelor contextul unei represiuni violente sau sisteme de guvernare, factorul politic al unei supravegheri mai laxe. Acesta materializând prin excelență ideea de a fost modelul totalitarismului mo- suveranitate. dern, sau mai bine zis caracteristic În raport cu modelul din secolul al modernității, întemeiat pe mobili- XX-lea, să evoci astăzi posibilitatea zarea generală a populației și pe rolul unui nou totalitarism poate să pară conducător al partidului-stat, având cel puțin exagerat, dacă ne referim, ambiția realizării unei unanimități sau desigur, la spațiul euroatlantic. Se măcar a unei cvasiunanimități sociale poate vorbi liber, există pluralism

253 POLIS politic, individul are acces la mai toare sau generatoare de extremism, multe mijloace de informare ș.a.m.d. se ajunge până la incriminarea În accepțiunea din trecut, evident că penală. Diferența privește forma termenul a devenit inoperant. Numai constrângerii aplicate, în sensul că că un termen, un concept nu este înainte se practica represiunea, pe imuabil ci își modifică înțelesul odată când în zilele noastre se recurge la cu schimbarea datelor sociale și cul- inhibarea etică și legală a pozițiilor turale în care operează, după cum s-a indezirabile (subsumabile nu numai întâmplat și cu termenul democrație. extremismului, dar și concepției ci- Este clar că democrația modernă vice tradiționale asupra democrației diferă în mai multe privințe în și a statului-națiune), astfel încât comparație cu cea din antichitate, și locul cenzurii instituționale să fie luat totuși folosim în continuare același de autocenzură, de asumarea subiec- cuvânt pentru ambele epoci. Pro- tivă a interdicției, transpusă apoi într- cedăm astfel deoarece, dincolo de un comportament social conformist. particularitățile istorice, regăsim și Faptul că noul totalitarism nu într-un caz și în celălalt, practicate în apelează numaidecât la măsuri limite mai largi sau mai restrânse, violente face mai dificil de perceput aceleași principii ale suveranității natura sa reală. Cu atât mai mult cu corpului civic și conducerii repre- cât, spre deosebire de totalitarismul zentative. din secolul al XX-lea, care se pro- În mod analog, într-un fel a arătat clama explicit adversarul democra- totalitarismul în secolul al XX-lea, în ției, cel de astăzi, reconvertind într-o alt fel tinde să se manifeste actual- manieră înșelătoare ideea de egalitate mente, însă cauzalitatea sa eficientă (în locul egalității politice și sociale și finală totodată se păstrează ne- invocă egalitatea între tipurile com- schimbată: subordonarea individului, portamentale), se revendică tocmai anularea, dacă nu a conștiinței, cel de la democrație. Pe de o parte, acest puțin a voinței lui de acțiune, în lucru îi asigură suportul unei părți a numele unor imperative supraordo- publicului, pe de altă parte, îi pune pe natoare absolute, indiscutabile. Altă- criticii săi în situația de a părea dată acestea s-au chemat necesitate nedemocrați. Cei care contestă „co- istorică, voință de putere ori spirit al rectitudinea politică” pot așadar să fie rasei. Acum se vorbește despre etichetați drept xenofobi, rasiști, falo- multiculturalism, discriminare pozi- crați, homofobi, să fie acuzați de tivă și identificare sexuală transgre- atitudine discriminatorie sau de ad- sivă tot în termenii unor imperative versitate față de principiile plura- morale și instituționale categorice, pe lismului și toleranței. Numai că prin care dacă individul le pune la acceptarea diversității noul totalita- îndoială riscă să fie blamat public, rism nu înțelege de fapt coexistența marginalizat profesional, iar în anu- normată a majorității cu minoritățile mite împrejurări, considerate ofensa- (etnice, rasiale, sexuale), ci o anumită

254 30 de ani de învăţământ academic privat în România anulare de sine a majorității, obliga- democrației însăși, fiindcă demo- tivitatea de a renunța practic la crația înseamnă finalmente statuarea afirmarea propriei sale identități ca să juridică a punctului de vedere al nu lezeze sensibilitatea minorităților, majorității. respectiv de a promova prin politici Există, bineînțeles, limitări nece- publice interesele și comportamentele sare ale puterii majorității, care acestora ca fiind în egală măsură privesc însă prezervarea drepturilor legitime și dezirabile (eventual sub individului, nu cultivarea identității autoritatea jurisdicțională a tribu- grupurilor minoritare. Liberalismul nalelor internaționale)1. Modalitățile clasic a teoretizat aceste limitări încă de realizare sunt în general două, din secolul al XIX-lea. Există, de complementare: adaptarea legislației asemenea, o serie de conjuncturi și diseminarea socială prin inter- discriminatorii la adresa minori- mediul școlii și al mijloacelor de tarilor, cum s-a văzut probabil cel informare în masă a unui nou sistem mai bine în Statele Unite ale Americii de valori și reprezentări privind de-a lungul anilor 1960, care impun binele și normalitatea, fiindcă, așa intervenția autorității de stat pentru a cum remarca Edward W. Said într-un face din egalitatea formală o egalitate context asemănător, pentru ca majo- autentică. Numai că asemenea in- ritatea să admită prezența „entităților tervenții se desfășoară în cadrul de emergente” este nevoie să-și schimbe referință al corpului civic, în sensul mai întâi felul de a gândi2. că minoritarii obțin aceleași drepturi Unul dintre ultimele exemple ce și același acces la resurse ca ilustrează acest demers îl reprezintă majoritarii, dar fără ca schimbarea inițiativa Parlamentului European din statutului lor să presupună scindarea martie 2021 de a elabora un ghid corpului civic în segmente cu viziuni lingvistic destinat formularelor admi- conflictuale asupra existenței, cu atât nistrative, potrivit căruia trimiterile mai puțin să antreneze renunțarea obișnuite la sexul masculin sau majorității la reperele și habitudinile feminin, la tată și la mamă, firești în sale în materie de viață personală și opinia majorității, trebuie înlocuite, de credință. Astăzi, însă, așa-numita din respect față de minorități, cu politică de includere a minorităților termeni precum „gen primit la nu reprezintă altceva decât o discri- naștere” sau „părinte” pur și simplu. minare de semn contrar, o tentativă O majoritate inhibată sau recon- de scoatere a majorității din poziția figurată mental, pe a cărei „agendă centrală pe care o ocupă datorită publică” se înscrie prioritar și invaziv numărului în spațiul public, sau mai problematica minorităților, acreditată precis din poziția centrală care-i ca indicator al bunelor practici de- asigură preponderența morală în mocratice, devine o majoritate lipsită societate și exercițiul puterii3. Dacă de inițiativă politică proprie, ceea ce acest lucru nu se poate realiza prin echivalează cu vidarea de conținut a restricții explicite (cum a fost alt-

255 POLIS cândva restrângerea dreptului de vot), rului politic, cel nou caută să-l fiindcă aparențele democratice se cer eludeze, întrucât factorul politic este respectate, noul totalitarism recurge consubstanțial ideii de suveranitate, la soluția inhibării, în așa fel ca or transpusă în practica democratică majoritatea, deși prezentă pe teren, să suveranitatea revine majorității. Ca nu aibă totuși curajul să se exprime în atare, principalii vectori de acțiune ai favoarea opțiunilor sale, să fie redusă noului totalitarism sunt organizațiile la insignifianță practică. Pe această civile care supraveghează respectarea cale relevanța decizională a partidelor „corectitudinii politice” sau care și a sindicatelor cu bază și adresa- susțin „comportamentul egalitar” îm- bilitate de masă, democratice, scade, potriva modului de viață tradițional lăsând în cele din urmă un spațiu mai specific majorității (așa-numitul pro- gresism), respectiv mijloacele de mare de manevră organismelor finan- informare în masă. Desigur, în cazul ciare internaționale, grupurilor de acestora din urmă promovarea impe- interese aferente mediului de afaceri, rativelor categorice ale momentului birocraților și „specialiștilor”, adică survine într-un context de politici unor factori de influență elitiști, a editoriale mai larg, multitudinea mij- căror „agendă” nu este cunoscută sau loacelor de informare în masă garan- validată printr-o consultare electorală tând până la un punct pluralismul de publicul larg și care nu răspund părerilor și dezbaterile în contra- nicidecum în fața acestuia. Puterea dictoriu. Totuși importanța multitu- majorității, cu cerințele sale privind dinii lor nu trebuie supraestimată, caracterul electiv și responsabil al întrucât, după cum semnala Theodor conducerii, le stânjenește demer- Adorno, important este mesajul surile, în schimb noul totalitarism le transmis, or, dacă pe toate canalele se favorizează. transmite același mesaj, nu mai este Din interes, conformism sau mi- vorba despre pluralism ci despre metism, fără să excludem în anumite manipulare cu scopul uniformizării cazuri motivația sinceră a celor care opiniei publice. Situația nu este nici cred că multiculturalismul, discrimi- pe departe nemaiîntâlnită. Așa s-a narea pozitivă și identificarea sexuală întâmplat în România, de pildă, cu transgresivă constituie certificări ale ocazia referendumului din 2003 democrației, temele discursive ale pentru modificarea Constituției, când noului totalitarism au intrat deja în toate posturile de televiziune au retorica mai multor partide. Cu toate transmis numai punctele de vedere ce acestea nu partidele sunt principalii încurajau participarea populației la săi vectori de acțiune, deoarece vot, ocultând exprimările favorabile partidele, preocupate să câștige în absenteismului. La fel se prezintă alegeri un număr cât mai mare de situația în perioada pandemiei de voturi, nu-și permit să contrarieze COVID-19, atâta timp cât de la înce- excesiv majoritatea. Mai mult, spre putul acesteia în 2020 mass media deosebire de vechiul totalitarism, ce din toată lumea livrează în măsură se impunea prin intermediul facto- covârșitoare știri și comentarii

256 30 de ani de învăţământ academic privat în România alarmante, de natură să provoace care se confruntă Occidentul obligă panică și să justifice restrângerea la stabilirea sau restabilirea raportu- libertăților individuale, începând cu rilor legale și de proximitate coti- libertatea elementară de a circula. Cât diană dintre majoritate și minorități. privește „corectitudinea politică”, nu Prin accentul pus pe elementul este sesizabilă întotdeauna în mod particular, local, eventual transgresiv, evident, ea devenind ceea ce se pe excentricitate, subînțelegând ex- numește subiect de presă în momen- centricitatea grupului minoritar în tele în care capătă semnificație gene- raport cu centralitatea majorității, rală, spre exemplu în momentele în noul totalitarism se inserează culturii care anumite state o utilizează ca postmoderne, atât în sensul inte- argument polemic împotriva altor lectual-teoretic al termenului cultură, state. Un astfel de moment s-a înre- cât și în acela social-atitudinal. gistrat în 2014, atunci mai mulți Cultura postmodernă tocmai pe lideri occidentali refuzând să parti- această idee se fundamentează – pe cipe la festivitatea inaugurală a eliminarea referențialului obiectiv, Jocurilor Olimpice de iarnă de la așadar supraindividual, ireductibil la Sochi pe motivul că în Rusia nu se subiect, deopotrivă în domeniul cu- respectau drepturile homosexualilor. noașterii și al definirii etice a eului Noul totalitarism nu recurge așa- personal. Cultura postmodernă re- dar la mobilizarea populației în spinge „marile povestiri”, metanara- scopuri politice, economice sau țiunile cu vocația cuprinderii pro- militare, cu alte cuvinte nu are o bază ceselor și fenomenelor într-o viziune de masă consolidată, fiind din acest explicativă generală, cu atât mai mult punct de vedere în acord cu evoluția cu cât acestea sunt evaluate prin societății occidentale, mai precis cu prisma unei presupuse finalități tendința către delocalizarea produc- politice, ca formulări culturale prin ției, ce atrage închiderea întreprin- care sistemul își impune dominația derilor, demantelarea organizațiilor simbolică asupra conștiințelor în sindicale și destructurarea din punct numele adevărului (motiv pentru de vedere socio-profesional a mase- Jean-François Lyotard să atace „te- lor concentrate anterior în cadrul roarea albă” a adevărului din per- spectiva „cruzimii roșii” a singula- centrelor industriale. Este o tendință 5 în care David Harvey întrevede efec- rităților) . Respinge, de asemenea, tele capitalismului speculativ con- premisa unui eu personal intrinsec, definit în funcție de datele aparte- temporan, interesat mai mult de aran- nenței sale concrete la mediu sau prin jamentele financiare și operațiunile asumarea unei credințe, a unei filo- bursiere decât de producția de măr- 4 sofii cu semnificație infrasubiectivă, furi . Instrumentalizează în schimb pe considerentul că personalitatea nu problematica minorităților, ameste- există în sine, ci numai în calitate de când indistinct minoritățile etnice, elaborare semantică relațională. Se rasiale, religioase ori sexuale, în anulează prin urmare posibilitatea condițiile în care fluxul migrator cu identificării unui bine general, core-

257 POLIS lativ în virtutea însuși caracterului și practice a totalitarismului postmo- său de generalitate majorității, iar dern chiar dacă în principiu s-ar personalitatea se precizează exclusiv considera în continuare atașat demo- ca succesiune de fațete narative, între crației. Deocamdată, însă, valorile și această tranzitivitate comunicațională reglementările de factură postmo- independentă de condiționările natu- dernă se află într-un echilibru instabil rale și identificarea sexuală transgre- cu cele aparținând modernității, fie că sivă, de pildă, existând o corespon- ne referim la înțelegerea conducerii dență formală. reprezentative, la sensul integrării Tendința exercitării, sub aparen- grupurilor minoritare sau la accep- țele democrației, a unui totalitarism țiunea pluralismului și a toleranței. postmodern înregistrează actualmen- De o parte și de alta sunt angajate te un ritm ascendent, este suficient să dispozitive organizaționale, proiecte observăm că acum circa zece ani educative și mijloace de informare în înlocuirea în formularele administra- masă, dar nu în manieră compactă, tive a desemnărilor mamă și tată cu asemenea unor fronturi ușor identi- părinte, eventual „părinte 1” și „pă- ficabile, ci în contextul unor clivaje rinte 2”, părea de neconceput, ori în interiorul acelorași categorii măcar foarte puțin plauzibilă. Totuși, sociale și acelorași instituții. Nu o să totalitarismul postmodern nu a de- anticipăm aici în legătură cu etapele, venit încă hegemonic. Evoluția sa cu atât mai puțin cu rezultatul acestei este direct proporțională cu progresul confruntări paradoxale, în care demo- modelului social și cultural postmo- crația nu este atacată explicit, din dern în general, îndeosebi cu gradul contra, este proclamată, însă de fapt asimilării viziunii postmoderne este vidată de conținutul ei pozitiv, și asupra existenței în conștiința publi- anume conducerea majorității. Ceea cului larg. În măsura în care publicul ce am urmărit în analiză a fost iden- larg își asumă ca valabilă și normală tificarea, dincolo de orice disimulări, această viziune, devine un mediu a mizei și a termenilor confruntării. mental favorabil acreditării teoretice

Note țarea teroristă, București, Humanitas, 2004, pp. 71-72. 4 1 Michael Banton, Discriminarea, David Harvey, Condiția postmo- București, Editura Du Style, 1998, p. dernității. O cercetare asupra 136. originilor schimbării culturale, 2 Edward W. Said, Culture and Timișoara, Amarcord, 2002, p. 339. 5 Imperialism, New York, Vintage Jean-François Lyotard, Economia Books, A Division of Random libidinală, Târgoviște, Editura House, Inc., p. XXVI. Pandora, 2001, p. 253. 3 A se vedea și Roger Scruton, Vestul și restul. Globalizarea și amenin-

258 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Covid-19, le virus de la discorde La gestion de la pandémie au Brésil de Jair Bolsonaro et João Doria

Adelina-Maria BOCANCEA

Abstract: Among the most affected countries by the new coronavirus, Brazil has also been home to a continuous political battle between the President and the States’ governors. Through Facebook posts and press declarations, this article follows the confrontation between Jair Bolsonaro and João Doria, governor of São Paolo, since the beginning of the pandemic in March 2020, until January 2021 when the first vaccines arrived in the country. We argue that the divisions arising between these two politicians are a reflection of the deeper issues that the pandemic has brought to the surface in Bolsonaro’s Brazil.

Keywords : Covid-19, pandemic, Brazil, Facebook.

A quelques semaines du début des le nouveau virus a fait ressortir à la campagnes de vaccination partout surface. dans le monde, le Brésil fait figure de Bien qu’il soit difficile de tirer des mauvaise élève en la matière. Ce conclusions sur une problématique n’est qu’à la mi-janvier 2021 que le qui est toujours en cours de déroule- premier vaccin est administré, dans ment, l’intérêt de cette étude porte l’État de São Paulo, gouverné par justement sur la nouveauté du sujet l’un des principaux rivaux du mis en question. Ainsi, notre analyse Président dans la lutte contre le suivra les évolutions de la gestion du Covid-19. João Doria fait ainsi la une Covid au Brésil, depuis le 11 mars de la presse internationale sur le 2020 (date à laquelle l’OMS déclare sujet. Depuis les premières heures de la pandémie) jusqu’à la seconde moitié la pandémie, la division entre le de janvier 2021, lorsque la campagne gouvernement fédéral et les admi- de vaccination, tant retardée et nistrations des 26 États brésiliens ont contestée, commence dans le pays. fait la spécificité de la gestion du Se pencher sur le cas brésilien virus au pays. C’est pourquoi notre s’avère intéressant également d’autres recherche vise à analyser de manière points de vue. D’abord, l’attitude comparative l’approche de Jair controversée du Président qui nie la Bolsonaro et celle de João Doria face gravité de la situation, optant plutôt à la crise sanitaire, afin de com- pour une stratégie politique de la prendre les enjeux plus profonds que non-action1. Cela projette sur le

259 POLIS devant de la scène d’autres acteurs, confond avec le souvenir encore comme la société civile ou les sensible des dictatures militaires. En dirigeants des États fédérés ancien membre de l’armée, brésiliens2. Dans cette dernière Bolsonaro s’est dès le départ montré catégorie, l’image de João Doria a été nostalgique quant aux années 1964- parmi les plus saillantes dans la 1985, investissant les postes-clés de démarche opposée à celle de son gouvernement, dont la Santé, par Bolsonaro. Le choix de ce gou- des militaires. De même, sa rhéto- verneur pour notre étude est d’autant rique reprend des peurs ancrées dans plus justifié qu’il se trouve à la tête une partie de la société brésilienne : du plus grand État du pays et le plus la menace du communisme. Le virus affecté par la pandémie3. découvert pour la première fois dans Notre hypothèse principale est la ville chinoise de Wuhan est-il ainsi que la crise sanitaire au Brésil a fait une raison de plus de faire craindre à ressortir des clivages déjà existants son électorat le danger que représente dans la société, repris dans les la gauche. discours des hommes politiques. La Nous allons tenter de vérifier question ne se limite donc pas à l’existence de ces deux grands cli- sauver un maximum de vies et as- vages dans la rhétorique sur le Covid surer un retour à la normale, mais est au Brésil en nous appuyant notam- animée aussi par des divisions plus ment sur les publications Facebook profondes qui ne datent certainement du chef de l’État et de João Doria, pas d’hier. Pour la logique de cette ainsi que sur leurs déclarations, recherche, nous avons décidé d’en reprises par la presse anglophone et retenir deux. francophone. Quel regard portent les D’abord, la division riches- deux hommes politiques face aux pauvres qui est une constante au pays populations les plus fragilisées par la où plus de 13 millions de personnes pandémie ? Quelle est leur attitude vivent encore dans des favelas4. Nous quant à la menace de disparition de allons voir que le lien étroit entre certaines communautés indigè- santé et populations fragiles n’est pas nes dans l’Amazonas ? A quel point une nouveauté de l’ère Bolsonaro. le virus reflète-t-il les inégalités et les Cependant, nous aurions tendance à divisions au sein de la société croire que le virus représente une brésilienne ? opportunité pour le Président, afin de Notre recherche se partage ainsi renforcer les discours et projets en trois grandes parties : nous allons, xénophobes qui ont accompagné son d’abord, retracer un court historique élection. des épidémies et problèmes sanitaires Un autre clivage exploité est au Brésil afin de comprendre sur quel l’ancienne confrontation gauche- héritage s’appuie la pandémie de droite qui, au Brésil comme dans Covid-19 dans ses rapports à la d’autres pays de l’Amérique latine, se politique. Ceci va nous permettre de

260 30 de ani de învăţământ academic privat în România mieux saisir la fragilité des popu- nisation contre les maladies qui lations démunies ou menacées dans ravageaient jusqu’alors le Brésil leur existence (les Indigènes) et les commence, dans les années 1930, à écarts qui se creusent avec l’élite du faire presque l’unanimité aussi bien pays. Notre étude suivra ensuite la au niveau politique que de la société confrontation gauche-droite au Brésil civile9, au point que l’on « associe sur fonds de pandémie, certes, mais protection de la santé et médecine aussi de mémoire difficile des dicta- préventive avec la construction de tures militaires. Enfin, la dernière l’identité nationale »10. partie de notre recherche va se fonder L’époque des dictatures militaires notamment sur les résultats de change la donne, le régime étant l’analyse comparative des publica- coupé de l’état de santé dans lequel 11 tions Facebook et des affirmations se trouvaient ses citoyens . Les dans la presse de Jair Bolsonaro et années 1990 connaissent, ensuite, une João Doria dans le sens des deux vague de privatisation du système, clivages abordés. qui trouve son écho dans les poli- tiques entamées par Jair Bolsonaro 12 Santé et inégalités depuis son arrivée au pouvoir. Une autre source d’inégalités au pays est Ortega et Orsini retracent l’histo- le difficile accès à l’eau des popu- rique de la relation entre santé et lations pauvres, suite à des décisions politiques des années 1980 ; le politique au Brésil. Si la première Covid-19 n’a fait en ce sens que moitié du XXème siècle connaît des rendre davantage évident l’écart entre campagnes visant à améliorer la 13 les riches et les plus démunis , le propreté, l’accès à l’eau et l’éradi- symbole de ces relations fortement cation des épidémies, toutes les hiérarchisées étant incarné par les actions du gouvernement ne sont pas grandes villes avec gratte-ciels en- accueillies les bras ouverts par la 5 tourés de favelas. population . La « révolte du vaccin » Plusieurs recherches sur la pan- de 1904 qui prend place à Rio de démie au Brésil parlent de ces Janeiro est le point culminant d’une inégalités rendues pires par le virus et campagne sanitaire sous le signe des la (non)gestion du Président de la inégalités sociales et de la répres- crise sanitaire. Maite Conde dé- sion6, cachant en vérité le but de montre comment le Covid-19 est détruire des quartiers pauvres afin arrivé dans le pays apporté d’abord d’y construire des habitations pour par les riches, à l’image des colo- les plus aisés7. Quelques années plus nisateurs des siècles précédents, qui tard, le rôle de l’État dans le domaine emmenaient avec eux des virus de la santé augmente : l’on croit mortels pour les populations auto- désormais que le pays connaîtra le chtones14. En avril, le Ministère de la progrès une fois ces écarts sanitaires Santé jugeait que plus de la moitié éradiqués8. Qui plus est, l’immu- des cas détectés jusqu’alors dans le

261 POLIS pays venaient de personnes étant l’Amazonas, la préservation de l’en- rentrées de voyages à l’étranger15, vironnement et des habitats naturels Bolsonaro lui-même étant revenu des Indiens ne pouvait alors que d’une rencontre aux États-Unis avec bloquer les projets d’infrastructure de Donald Trump, suite à laquelle un l’État tout puissant21. La politique de membre de son équipe présidentielle Bolsonaro suit une logique similaire : est tombé malade16. Cependant, c’est il promet dès sa campagne que s’il bien évidemment la population est élu, plus aucun centimètre de terre pauvre, constituant le personnel indigène ne restera en place22. domestique de cette élite brésilienne, L’arrivée du virus a servi les projets qui en a le plus souffert par la suite. d’exploitation entamés par le gouver- Conde montre, en l’occurrence, nement qui, sans le contrôle des comment au début de la pandémie, agences fédérales, a poursuivi dans sa les cas dans les quartiers riches visée économique23. Ces commu- étaient beaucoup plus nombreux que nautés, souvent isolées, sans médica- dans les favelas des grandes villes17 ; ments et à quelques heures des hôpi- la tendance est renversée peu de taux les plus près se retrouvent très à temps après, avec des taux de mor- risque face à la pandémie, avec des talité dans certaines zones pauvres milliers de morts depuis le début de qui dépassent les 50%18. la crise24. Mais les habitants des quartiers démunis ne constituent pas les seules Dissensions politiques victimes de la crise sanitaire. Dans son article sur les droits humains des L’écart riches-pauvres discuté populations autochtones au Brésil, auparavant se reflète également au Rodrigues soutient que la démo- niveau politique, dans la division cratisation du pays dans les années gauche-droite, qui a animé la cam- 1980 n’a pas forcément été suivie pagne et cette première partie du d’une amélioration de la vie des mandat de Jair Bolsonaro. Au niveau Indigènes19. Ainsi, depuis le XIXème régional, les disparités peuvent siècle, la mentalité qui perdure dans s’expliquer par la croissance rapide ce sens en est une paternaliste vis-à- de certains pôles économiques grâce vis d’une catégorie de personnes que à l’industrialisation, qui ont ensuite l’on considère encore comme devant engendré une forte urbanisation et être « civilisées » par le reste de la d’importantes inégalités en termes de société. Malgré des progrès qui ont revenus et conditions de vie – le São été accomplis ces trente dernières Paulo est l’exemple le plus saillant en 25 années, le sort de ces populations l’occurrence . Le Nord-Est pauvre reste encore incertain dans une démo- du pays est, quant à lui, un réservoir cratie dominée par des élites, blan- de votes pour le Parti des Travailleurs ches de préférence20. de Lula, ainsi que la cible des Durant les dictatures militaires, la supporteurs du Président qui y voient priorité du régime étant le dévelop- une menace pour leur valeurs 26 pement économique des régions de conservatrices .

262 30 de ani de învăţământ academic privat în România

La période des dictatures mili- Bolsonaro versus Doria taires a laissé, comme ailleurs en Amérique latine, des traces profondes Dès l’arrivée du virus au Brésil sur la société. Ce n’est qu’avec fin février, le Président en a nié l’arrivée de la gauche aux rênes du l’ampleur en le traitant de « petite pays au début des années 2000 que le grippe »30 et critiqué fortement les Brésil s’engagera de manière plus décisions des gouverneurs de mettre concrète sur la voie de la guérison27. en place le confinement. Ces derniers Pourtant, contrairement à d’autres signent alors une lettre ouverte, pays de la région, le cas brésilien se demandant que le gouvernement remarque par une ouverture tardive fédéral agisse en vue de contenir le (en 2011) d’une commission de nouveau virus31. Si Bolsonaro parle vérité, censée enquêter sur les crimes de protéger les pauvres de l’arrêt de et les atteintes aux droits de l’homme l’économie, car « sans emploi les commis à cette époque-là. Qui plus gens meurent »32, pour certains, sa est, l’amnistie que les militaires se stratégie de s’intéresser subitement sont offerte en 1979 a été confirmée aux plus démunis s’inscrit dans une par la Constitution démocratique de tentative de ne pas porter la re- 1988 et reste toujours en place à sponsabilité de la crise économique présent28. Goirand et Müller parlent qui annonce de s’abattre sur le Brésil d’une mobilisation des « politiques à cause de la pandémie33. Malgré la des mémoires conflictuelles » qui forte opposition de Doria, qui est l’un accompagnent le penchant autoritaire des premiers à instaurer des mesures que prend le pays depuis la desti- de sécurité sanitaire, une étude a tution de Dilma Rousseff en 2015. En montré que la favela de Paraisópolis, invoquant la nostalgie des années des l’une des plus grandes de São Paulo, dictatures, Bolsonaro non seulement avait mieux su gérer la pandémie, en légitime les dérives de l’époque, mais s’organisant localement, que l’État renforce également la haine de son même34. Cependant, convaincu que électorat par rapport à la gauche, « les gouverneurs doivent pallier l’ab- présumée nécessairement commu- sence du leadership du président », niste, pour les pauvres et les non- João Doria parle très tôt d’aides aux éduqués. Lors des élections de 2018, populations précaires, que le São les propos du candidat de l’extrême- Paulo aurait été prêt à débourser si le droite accentuent les divisions au sein gouvernement fédéral ne tenait pas sa de la société, en affirmant, par promesse35. exemple que le Nord-Est, qui avait Une autre catégorie de population voté pour le PT, pourrait se séparer fragile sur laquelle Bolsonaro et le du reste du Brésil29. gouverneur ont des approches dif- férentes est précisément celle des Indiens de l’Amazonas, région très affectée, comme nous l’avons déjà

263 POLIS vu, par la pandémie, non seulement bien Doria, qui marque aussi en termes de nombre de conta- l’événement sur sa page Facebook : minations et de décès, mais aussi en « femme, noire, infirmière, écrit-il, ce qui concerne l’absence de pro- (…) Mônica représente non seule- tection environnementale. En effet, la ment les héros et héroïnes qui luttent déforestation a augmenté en 2020 de en première ligne en mettant leurs 171% par rapport à l’année précé- vies en péril, mais aussi le peuple dente, notamment suite à des intérêts brésilien même40 ». Femme et noire – politiques du cercle de Bolsonaro : tout ce que le Président aurait ainsi une vidéo révèle-t-elle le méprisé de plus, à nous en rappeler dessein de son Ministre de l’Environ- les propos sexistes et racistes qui ont nement, Ricardo Salles, affirmant toujours semé ses discours. Et Doria qu’il faut profiter de l’attention que de rajouter : « je suis très ému. Enfin reçoit la pandémie dans la presse afin les Brésiliens seront immunisés ».41 de poursuivre leurs buts économi- Quant à Bolsonaro, le premier jour de ques36. vaccination passe inaperçu sur sa La démarche de João Doria visant page Facebook, mais la réponse vient l’État d’Amazonas suit une dyna- une semaine plus tard, des plus mique différente. Début 2021, il contradictoires : aux côtés de Xi envoie à Manaus 40 appareils respi- Jinping, il remercie le gouvernement ratoires en guise de solidarité avec les chinois d’avoir fourni au Brésil ses malades37. La réponse du Président doses de vaccin42, lui, qui avait tant ne tarde pas à venir : il affiche sur sa averti son peuple contre le médica- page Facebook plusieurs vidéos qui ment du géant asiatique. affirment le soutient sans failles du gouvernement depuis le commen- Un virus communiste? cement de la crise pour l’État du Nord-Ouest brésilien38. Cependant, A l’image de Donald Trump et de une fois la campagne de vaccination ses adhérents, la pandémie a suscité entamée, c’est bien au tour de Doria tout une série de théories du complot d’annoncer la première personne dont Jair Bolsonaro, connu pour sa indigène vaccinée contre le Covid.39 dispersion des fake news, a su user Silence radio, cette fois-ci, du côté de afin de renforcer son électorat. Le Bolsonaro. soutien en l’occurrence de l’Eglise Ardent défenseur de l’immu- évangéliste, grand supporteur des nisation, le gouverneur est aussi celui valeurs que promeut le Président, dont l’État de São Paulo voit se faire semble s’être avéré essentiel. Parlant vacciner le premier Brésilien, dans la « au nom de Jésus »43 un pasteur personne de Mônica Calazans. parmi les plus connus dans la com- L’image est forte, car ce n’est donc munauté des évangélistes a fait appel pas le chef du pays qui fait la une des aux médias, et notamment YouTube, journaux pour l’événement, mais pour s’exprimer contre la fermeture

264 30 de ani de învăţământ academic privat în România des églises, soulignant que la foi en vies de tant de citoyens50. De même, Dieu renforce le système immunitaire face aux fake news, le gouverneur du et que la prière suffira pour faire face São Paulo publie au mois de mars sur à la pandémie44. Suivant la ligne du sa page Facebook une vidéo montrant chef de l’État, il s’en prend égale- les chefs d’États d’autres pays ment à ses adversaires politiques, affirmant la dangerosité du virus, afin João Doria en tête, les accusant de de souligner que le Covid n’est pas démagogie45. un complot international51. La cam- Cette rhétorique qui affirme que pagne de vaccination entamée mi- la liberté passe avant la vie même janvier, Bolsonaro assure qu’il ne va s’inscrit dans une image presque de pas y avoir recours. La population se martyr : il faut aller jusqu’à assumer retrouve ainsi entre le désir de retour la mort pour cause de virus si cela à la normale et la peur des produits permet de protéger à tout prix la chinois, réputés de mauvaise qualité, liberté face à la menace commu- réputation à laquelle s’ajoutent les niste46. En effet, si l’arrivée au théories de la conspirations promues pouvoir de Bolsonaro s’est faite sur par le chef de l’Étatmême52. un fond d’antipétisme47, la pandémie a constitué à de nombreuses reprises Conclusions une occasion de rappeler le danger que représente la gauche (prétendu- Partout dans le monde, la pre- ment communiste) pour le Brésil. La mière année de la pandémie a fait réaction du fils du Président, basculer les repères, alimenter les Eduardo, accusant la Chine d’être peurs et ressortir les inégalités déjà responsable pour la crise sanitaire, existantes dans la société, mettant à ainsi que les affirmations, quelques rude épreuve gouvernants et gou- mois plus tard, de Bolsonaro même, vernés. Si la majorité des États au pour qui le vaccin contre le Covid ne monde a imposé des restrictions en doit pas venir de la Chine com- vue de contenir la propagation du muniste48, met mal à l’aise les virus, des voix se sont aussi élevées relations avec le principal partenaire pour critiquer le confinement et commercial du Brésil. Un autre point prôner la reprise de l’activité écono- de dispute encore avec son adversaire mique qui, à juste titre, s’est re- politique (Bolsonaro parle du trouvée mise à mal par le Covid-19. « vaccin chinois de João Doria ») qui, Certains sont même allés jusqu’à en lui, soutient le besoin que la popu- nier l’existence ou à croire en un lation de son État puisse y avoir complot. La rhétorique et les (in)ac- accès49. D’ailleurs, ce dernier répon- tions de Jair Bolsonaro s’inscrivent dra aux attaques du Président non pas dans cette dernière logique. Le en faisant appel aux divisions Brésil, nous l’avons vu, s’est fait idéologiques, mais en critiquant la remarquer par des politiques con- facilité dont Bolsonaro néglige les tradictoires, entretenues notamment

265 POLIS par la confrontation entre le Président organisées par elles-mêmes, en et ses gouverneurs. Parmi ces suppléant le pouvoir politique dans derniers, nous avions choisi de nous son action. Cependant, le gouverneur pencher sur le personnage de João s’est tout de même montré sensible à Doria qui, à la tête du plus grand et la souffrance du peuple, comme du plus impacté État brésilien, s’est lorsqu’il tombe lui-même malade et aussi fait le principal adversaire du commence à penser au sort de tous leader d’extrême-droite dans la lutte ceux affectés par ce virus qui « n’a contre la pandémie. pas de classe sociale »53. Son attitude Notre recherche est partie de par rapport aux populations indigènes l’hypothèse selon laquelle la crise de l’Amazonas, autre catégorie de sanitaire a fait remonter à la surface personnes très fragiles face au Covid, des divisions déjà encrées dans la est très solidaire, sans doute aussi par société brésilienne, qui se reflètent un souci d’image – il se montre alors dans la confrontation entre ces deux à l’opposé de Bolsonaro, réputé un hommes politiques. L’analyse de grand ennemi des Indiens du Brésil. leurs publications Facebook et des Enfin, ces inégalités et dissen- discours repris par les médias va vers sions entre les plus aisés et les plus une confirmation de cette suppo- démunis se reflètent, bien naturelle- sition. En effet, le premier clivage sur ment, au niveau politique avec lequel nous avons porté notre l’opposition entre la gauche et la attention (riches-pauvres) ressort des droite. Si ce clivage a des origines affirmations de ces chefs d’État. Si historiques compliqués et doulou- d’une part, le Président parle de reux, le Président n’hésite pas, remettre en marche l’économie afin comme durant sa campagne de 2018, de sauver ceux qui en dépendent le à y faire appel, afin de renforcer sa plus, ses propos ne seraient pas base électorale. D’ailleurs, ce dernier autant motivés par l’empathie, que reste assez stable dans les sondages, par des intérêts politiques (ne pas voire même augmente en popu- assumer la responsabilité de la crise larité54. Ainsi le virus « venu »de économique). D’ailleurs, inutile de Chine est-il une occasion de plus rappeler que le leader est connu pour d’intensifier la rhétorique anti- son mépris des minorités et des communiste et d’attaquer son ad- pauvres – la pandémie ne l’a versaire, Doria, pour son choix de certainement pas fait attraper entre faire vacciner les citoyens avec un temps le virus de la tolérance et de la produit chinois. Pour le gouverneur, générosité. Si Doria a de loin un sacré coup d’image en accueillant à discours beaucoup plus modéré et la mi-janvier le début de la campagne inclusif, sa gestion de la crise à d’immunisation dans son État. En l’intérieur de São Paulo n’a peut-être attendant, la lutte contre le virus pas eu l’impact recherché dans continue, de même que la confron- certaines favelas qui se sont mieux tation politique.

266 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Notes 19. Maria Guadalupe Moog Rodrigues, “Indigenous Rights in Democratic 1. Francisco Ortega, Michael Orsini, Brazil”, in Human Rights Quarterly, vol. 24, no. 2, mai 2002, p. 488. “Governing COVID-19 without 20. government in Brazil: Ignorance, Ibid., p. 489. 21. Ibid., p. 491. neoliberal authoritarianism, and the 22. collapse of public health Ernesto Londoño, Letícia Casado, leadership”, in Global Public “As Bolsonaro Keeps Amazon Health, 15:9, 2020, p. 1263. Vows, Brazil’s Indigenous Fear 2. Ibid., p. 1265. ‘Ethnocide’”, The New York 3. The New York Times, “Brazil Times, 19 avril 2020, As Bolsonaro Coronavirus Map and Case Count”, Keeps Amazon Vows, Brazil’s Brazil Coronavirus Map and Case Indigenous Fear ‘Ethnocide’ - The Count - The New York Times New York Times (nytimes.com), (consultéenligne le 16 janvier 2021) (nytimes.com), (consulté enligne le 23. 18 janvier 2021). Francisco Ortega, Michael Orsini, 4. art. cit., p. 1270. Francisco Ortega, Michael Orsini, 24. art. cit., p. 1267. Julie Turkewitz, Manuela 5. Francisco Ortega & Michael Orsini, Andreoni, The Amazon, Giver of art.cit., pp. 1259-1260. Life, Unleashes the Pandemic, 25 6. Ilana Löwy, “Les politiques de juillet 2021, The Coronavirus vaccination au Brésil : entre Unleashed Along the Amazon science, santé publique et contrôle River - The New York Times social”, in Sciences sociales et (nytimes.com), (consultéenligne le 16 janvier 2021). santé, 2009/3, Vol. 27, p. 112. 25. 7. Ibid., p. 109. Olivier Dabène, Frédéric Louault, 8. Ibid., p. 128. Atlas de l’Amérique latine. 9. Ibid., p. 125. Polarisation politique et crises, Ed. 10. Autrement, 2019, p. 64. Ibid., p. 128. 26. 11. Francisco Ortega, Michael Orsini, Antonio Jose Bacelar da Silva, art. cit., pp. 1260-1261. Erika Robb Larkins, “The 12. Ibid., pp. 1261-1262. Bolsonaro Election, Antiblackness, 13. Ibid., p. 1267. and Changing Race Relations in 14. Maite Conde, “Brazil in the Time of Brazil”, in The Journal of Latin Coronavirus”, in Geopolítica(s) American and Caribbean Anthro- pology, Vol. 24, No. 4, p. 903. Revista de studios sobre espacio y 27. poder, Vol. 11, No. spécial, 2020, Olivier Dabène, Frédéric Louault, op. cit., p. 146 p.248. 28. 15. Ibid., p. 242. Camille Goirand, Angélica Müller, 16. 7 juillet 2020, Timeline: Key “Documenter les violences. Usages moments in Bolsonaro’s handling publics du passé dans la justice of COVID-19 crisis | Reuters, (con- transitionnelle”, Ed. de l’IHEAL, sulté enligne le 18 janvier 2021) 2020, Documenter les violences - 17. Maite Conde, art. cit., p. 242 Introduction – Mémoire historique 18. Ibid., p. 243 et réconciliation. La Commission nationale de la vérité au Brésil, un

267 POLIS

révélateur des enjeux multiples des 36. Paul Stewart et al., “Amazonian processus de justice transitionnelle - destruction, Bolsonaro and COVID- Éditions de l’IHEAL (openedi- 19: Neoliberalism unchained”, in tion.org), (consulté en ligne le 20 Capital & Class, nov. 2020, p. 2 janvier 2021), pp. 23-34. 37. https://fb.watch/35jjn_e0l2/ 29. Antonio Jose Bacelar da Silva, 38. A l’image de cette publication sur Erika Robb Larkins, art. cit., p. 905 sa page officielle : JairMessias- 30. L’Obs, “« Petite grippe » : Jair Bolsonaro, Facebook, 16 janvier Bolsonaro est en roue libre face au 2021, https://fb.watch/35jpy- coronavirus”, 30 mars 2020, GATiW/, (consulté en ligne le 26 « Petite grippe » : Jair Bolsonaro janvier 2021). est en roue libre face au coronavirus 39. João Doria, Facebook, 17 janvier (nouvelobs.com), (consulté en ligne 2021, João Doria - Postări | le 26 janvier 2021). Facebook, (consulté en ligne le 26 31. Brian Gordon Lutalo Kibuuka, janvier 2021). “Complicity and Synergy Between 40. João Doria, Facebook, 17 janvier Bolsonaro and Brazilian 2021, João Doria - Postări | Evangelicals in COVID-19 Times: Facebook, (consulté en ligne le 26 Adherence to Scientific Nega- janvier 2021). tionism for Political-Religious 41. Ibid. Reasons”, in International Journal 42. Jair Messias Bolsonaro, 25 janvier of Latin American Religions (2020) 2021, JairMessiasBolsonaro - 4, p. 298. Postări | Facebook, (consulté en 32. Carolina Mandl, Leonardo ligne le 26 janvier 2021). Benassatto, “Brazil’s Bolsonaro 43. Brian Gordon Lutalo Kibuuka, art. says coronavirus restrictions kill cit., p. 306. economy”, Reuters, 19 juillet 2020, 44. Ibid., p. 303. Brazil’s Bolsonaro says coronavirus 45. Ibid., p. 305. restrictions kill economy | Reuters, 46. Ibid., p. 301. (consulté enligne le 20 janvier 47. Wendy Hunter, Timothy J. Power, 2021). “Bolsonaro and Brazil’s Illiberal 33. J. Ricard, J. Medeiros, “Using Backlash”, in Journal of misinformation as a political Democracy, Vol. 30, No. 1, janvier weapon: COVID-19 and Bolsonaro 2019, p. 80. in Brazil”, in The Harvard Kennedy 48. Le Point, “Brésil : le vaccin du School (HKS) Misinformation covid-19 contaminé par la poli- Review, Vol. 1, No. 2, p. 6. tique”, 26 octobre 2020 Brésil: le 34. Francisco Ortega, Michael Orsini, vaccin du covid-19 contaminé par art. cit., p. 1269. la politique - Le Point, (consulté en 35. Ouest-France, “Coronavirus. Au ligne le 9 janvier 2021). Brésil, les gouverneurs s’opposent à 49. Ibid. Bolsonaro sur le confinement”, 26 50. João Doria, Facebook, 15 mai 2020, mars 2020, Coronavirus. Au Brésil, (1) Watch | Facebook, (consulté en les gouverneurs s’opposent à ligne le 26 janvier 2021). Bolsonaro sur le confinement 51. João Doria, Facebook, 29 mars (ouest-france.fr), (consulté en ligne 2020, (1) Watch | Facebook, le 20 janvier 2021).

268 30 de ani de învăţământ academic privat în România

(consulté en ligne le 26 janvier 54. Ernesto Londoño, “As Brazil’s 2021). Covid Crisis Eases, Bolsonaro Sees 52. Thierry Ogier, “Campagne chaotique Rising Popularity”,The New York en vue au Brésil”, Les Echos, 6 Times, 16 novembre 2020, As janvier 2021, p. 6, lesechos_0- Brazil’s Covid Crisis Eases, 60121.pdf Bolsonaro Sees Rising Popularity - 53. João Doria, Facebook, 18 août The New York Times 2020, (1) João Doria - Postări | (nytimes.com), (consultéenligne le Facebook, (consulté en ligne le 26 20 janvier 2021). janvier 2021).

Bibliografie Sciences sociales et santé, 2009/3, Vol. 27, pp. 105-134. BACELAR DA SILVA, Antonio Jose, LUTALO KIBUUKA, Brian Gordon, Robb Larkins Erika, “The Bolsonaro “Complicity and Synergy Between Election, Antiblackness, and Changing Bolsonaro and Brazilian Evangelicals Race Relations in Brazil”, in The in COVID-19 Times: Adherence to Journal of Latin American and Scientific Negationism for Political- Caribbean Anthropology, Vol. 24, No. Religious Reasons”, in International 4, pp. 893-913. Journal of Latin American Religions CHAGAS-BASTONS, H. Fabrício, (2020) 4:288-317. “Political Realignment in Brazil: Jair ORTEGA, Francisco; ORSINI, Michael, Bolsonaro and the Right Turn”, in “Governing COVID-19 without Revista de Estudios Sociales, 69/2019, government in Brazil: Ignorance, pp. 92-100. neoliberal authoritarianism, and the CONDE, Maite, “Brazil in the Time of collapse of public health leadership”, Coronavirus”, in Geopolítica(s) in Global Public Health, 15:9, 2020, Revista de studios sobre espacio y pp. 1257-1277. poder, vol. 11, no. spécial, 2020, pp. RICHARD J.; MEDEIROS J., “Using 239-249. misinformation as a political weapon: DABÈNE, Olivier; Louault, Frédéric, COVID-19 and Bolsonaro in Brazil”, Atlas de l’Amérique latine. Polarisation in The Harvard Kennedy School politique et crises, Ed. Autrement, 2019, (HKS) Misinformation Review, Vol. 1, pp. 61-71, pp. 135-164. No. 2, pp. 1-6. GUADELUPE MOOG RODRIGUES, STEWART Paul et al., “Amazonian Maria, “Indigenous Rights in destruction, Bolsonaro and COVID- Democratic Brazil”, in Human Rights 19: Neoliberalism unchained”, in Quarterly, Vol. 24, No. 2, mai 2002, Capital & Class, novembre 2020, p. 2. pp. 487-512. HUNTER, Wendy; POWER, J. Timothy, Sources Web “Bolsonaro and Brazil’s Illiberal Bolsonaro Jair Messias, Facebook, Backlash”, in Journal of Democracy, Postări, 16 janvier 2021, 25 janvier Vol. 30, No. 1, Janvier 2019, pp. 68-82. 2021. LÖWY, Ilana, “Les politiques de Doria João, Facebook, Postări 17 janvier vaccination au Brésil : entre science, 2021, 18 août 2020, 15 mai 2020, 29 santé publique et contrôle social”, in mars 2020.

269 POLIS

L’Obs, “« Petite grippe » : Jair Bolsonaro Ogier Thierry, “Campagne chaotique en est en roue libre face au coronavirus”, vue au Brésil”, Les Echos, 6 janvier 30 mars 2020. 2021. Le Parisien, “Brésil : un vaccin chinois Ouest-France, “Coronavirus. Au Brésil, du Covid-19 dans le collimateur de les gouverneurs s’opposent à Bolsonaro”, 26 octobre 2020. Bolsonaro sur le confinement”, 26 Le Point, “Brésil : le vaccin du covid-19 mars 2020. contaminé par la politique”, 26 octobre Mandl Carolina, Benassatto Leonardo, 2020. Londoño Ernesto, Casado “Brazil’s Bolsonaro says coronavirus Letícia, “As Bolsonaro Keeps Amazon restrictions kill economy”, Reuters, 19 Vows, Brazil’s Indigenous Fear juillet 2020. ‘Ethnocide’”, The New York Times, Reuters, “Timeline: Key moments in 19 avril 2020. Bolsonaro’s handling of COVID-19 Londoño Ernesto, “As Brazil’s Covid crisis”, 7 juillet 2020. Crisis Eases, Bolsonaro Sees Rising The New York Times, “Brazil Popularity”, The New York Times, 16 Coronavirus Map and Case Count”, 18 novembre 2020. janvier 2021.

270 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Telemunca în perioada de pandemie – între drept și ideologie

[Telework During the Pandemics – Between Right and Ideology]

Costel Neculai DUNAVA

Abstract: Since the beginning of 2000, telework has become a solution to maintain several economic sectors affected by the Covid-19 pandemics in activity. Present less in Southern and Eastern Europe but with better representation in the other parts of the Union, telework has been regarded from the light of its advantages (regarding costs and the employees’ possibilities to do some household chores in parallel). Nevertheless, the risks and disadvantages of telework shouldn’t be overlooked – from psychosocial downsides to those that refer to the employees’ exploitation. There are studies that underline, from an ideological, neo-Marxist perspective, the anti-modern nature of telework (because of the confusion it creates between the private and professional life space), as well as the tendency of deregulation in the field of labor contracts (which are replaced with service or commercial contracts).

Keywords: contract de muncă, dereglementare, exploatare, telemuncă.

Introducere intrând în șomaj tehnic sau, după caz, pierzându-și locurile de muncă1. Situația excepțională creată de Acolo unde a fost posibilă transfe- pandemia de Covid-19 a generat con- rarea activităților în mediul virtual2, secințe serioase în toate domeniile de șocul pandemiei a fost mai scăzut, activitate (începând cu medicina, producția mergând mai departe, fără desigur). Domeniile în care este ine- pierderi imediate; s-a creat astfel vitabilă apropierea fizică a lucrăto- impresia că economia și-a găsit deja rilor și beneficiarilor și în care se pot „vaccinul”. Totuși, modalitatea „al- crea aglomerări umane au fost lovite ternativă” de organizare a activității primele. Odată cu impunerea inter- economice nu trebuie privită doar sub dicțiilor specifice stării de urgență aspectele ei pozitive: telemunca și sau celei de alertă, s-a stopat activi- munca la domiciliu au adus cu ele tatea în turism, alimentație publică diverse probleme de ordin tehno- (restaurante, cafenele și baruri), cul- logic, socio-psihologic, juridic, dar și tură și divertisment (teatre, cinemato- ideologic. grafe, cluburi), în sport și în dome- La o analiză empirică rapidă, se niul serviciilor de spa & beauty, în poate afirma că trecerea în regim de comerțul neesențial etc., angajații telemuncă a favorizat profesiile înalt

271 POLIS tehnologizate, precum și persoanele Incidența și efectele telemuncii cu studii superioare și relativ tinere, în Europa: riscuri de dere- care au în principiu o mai mare glementare și excluziune capacitate de adaptare la schimbare, în virtutea atitudinii deschise față de Fenomenul telemuncii nu este o tehnologia informatică; la polul opus, noutate în societatea postindustrială, profesiile „manuale”, lucrătorii neca- însă timpurile actuale vin cu o lificați și cei apropiați de vârsta creștere exponențială, de la un an la pensionării au fost victimele noilor altul, a ratei celor care și-au mutat reguli de activitate. În fiecare dintre activitatea de la sediul angajatorului cazuri, se poate observa că adaptarea în „biroul de acasă”. Astfel, într-un s-a realizat, cel puțin în primele luni studiu publicat de Philippine Sanders de pandemie, în manieră spontană, ca pe 7 septembrie 2020, se arată că, în în teoriile liberalismului clasic. Dar urmă cu doar trei ani (când nu exista spontaneitatea pieței este o regulă de presiunea pandemiei), proporția aur doar în vremuri normale; în francezilor care practicau telemunca situațiile excepționale, nu poți aștepta cel puțin o zi pe săptămână era de ca lucrurile să se rezolve de la sine, în 3%; în anul următor (2018), 29% timp, ci trebuie intervenit energic dintre angajați lucraseră de acasă prin politici publice adecvate și șapte zile pe lună, în medie. Or, criza totodată prin reglementări juridice sanitară a făcut ca procentele de mai clare, stimulative și echitabile3. Așa- sus să explodeze pur și simplu: în dar, ce e de făcut când economia este sectorul informatic și de comunicații, obligată să intre în lockdown, pentru s-a ajuns la 63% dintre salariați; în a încetini răspândirea virusului? Este activitățile financiare, a crescut la oare posibil ca, printre reglementările 55%. În afară de aceste domenii (care autorităților, să fie inclusă și obliga- aveau oricum un mare avans chiar și tivitatea telemuncii?4 Dacă da, va fi o înainte de pandemie), s-au înregistrat adevărată „revoluție de dreapta” pe creșteri mai puțin spectaculoase, dar piața muncii. Spiritul protector destul de consistente și în industria (socialist) față de angajați – regăsit în hotelurilor și restaurantelor (6%), în textele tuturor codurilor muncii din construcții (12%), în industria agro- spațiul european, ca și în legislația alimentară (12%) și în transporturi corelată – va fi înlocuit de o mai (13%). Aceste sfere de activitate – la mare libertate sancționatorie a anga- care se adaugă educația, comerțul, jatorilor5; în schimb, libertatea între- administrația etc. – au ajuns să mobi- prinderii va putea fi îngrădită de către lizeze 8,5 milioane de angajați în stat, pe motiv de protejare a sănătății Franța anului 20206. publice. Autoarea menționată consideră că tendința de creștere a ratei telemuncii se va menține cu certitudine, chiar și după revenirea la normalitate din

272 30 de ani de învăţământ academic privat în România punctul de vedere al securității sani- Estonia, Cehia, Lituania, Germania, tare, nu doar în Franța, ci și în Marea Franța și Portugalia s-au ridicat către Britanie, Germania, Țările de Jos și media europeană a telemuncii, în statele nordice. Mai puțin conectate jurul a 37 de procente; puțin peste la acest curent vor rămâne, se pare, 40% angajați în regim de telemuncă țările Europei Meridionale și Est- au înregistrat Italia, Austria, Suedia și centrale, unde nu a existat o „cul- Irlanda. În vârful clasamentului (pre- tură”7 proprice telemuncii nici înainte zentat deja mai sus) se află, în ordine de pandemie. De exemplu, în anul crescătoare, Danemarca, Belgia, 2019, doar 5% dintre spanioli și 9% Țările de Jos, Luxemburg și Finlanda. dintre italieni munceau de acasă, față Nevoia de a ține economia în de 12% dintre germani, 23% dintre viață i-a determinat pe mulți anga- francezi, 27% dintre britanici și 37% jatori să recurgă la telemuncă, iar dintre suedezi și olandezi8. După im- dorința de a nu vedea doar partea punerea lockdown-ului, media euro- goală a paharului, în contextul peană a utilizării telemuncii a crescut stresant al pandemiei, i-a determinat la aproape 40%. În fruntea clasamen- pe mulți analiști să sublinieze „avan- tului pe națiuni s-au situat: Finlanda tajele indiscutabile ale telemuncii”. În (60%), Luxemburg (peste 50%), mod sigur, avantajele imediate (dar de Țările de Jos (peste 50%), Belgia scurtă durată) ale telemuncii sunt (peste 50%) și Danemarca (47%). atractive: reducerea costurilor mate- La nivel european, orientarea riale și de timp pentru deplasarea la către telemuncă a crescut progresiv și serviciu, posibilitatea gestionării în economiile mai puțin performante. relativ independente a programului Astfel, în anul 2018, Letonia, de muncă, prezența mai îndelungată Lituania, Ungaria, Grecia, Croația și în familie etc. contează pentru anga- Cipru înregistrau procente de ocupare jați, la fel cum și pentru angajatori a populației active (15-64 de ani) în poate fi tentantă perspectiva reducerii sfera telemuncii cuprinse între 2,9% unor costuri (pentru întreținerea spa- și 1,2%, în timp ce România și țiilor de birouri și a celor de relaxare, Bulgaria aveau abia 0,4%, respectiv pentru închirierea parcărilor, decon- 0,3%. În 2019, ultimele două clasate tarea carburantului sau a abonamen- și-au dublat numărul telelucrătorilor. telor la transportul public și multe În 2020, însă, creșterea a fost impor- altele de acest gen). tantă în toate statele, păstrându-se Sunt însă unii specialiști care cred diferențele deja existente: România a că entuziasmul inițial față de tele- urcat la aproape 20% (pe ultimul loc muncă va descrește în viitorul apro- al clasamentului); țări precum Grecia, piat, după ce oamenii vor fi expe- Croația, Ungaria și Bulgaria au ajuns rimentat neplăcerile lipsei de relații la rate între 25% și 30%; în intervalul directe cu membrii grupurilor lor 30-35% s-au situat Spania, Slovacia, profesionale: „dacă dăm deoparte Polonia, Letonia și Cipru; Malta, timpul tot mai lung alocat drumului

273 POLIS de acasă la serviciu și înapoi, precum sens programul Hubstaff, care ia și unele deplasări intraprofesionale, capturi aleatorii de ecran și geoloca- vedem că oamenii pierd multe mo- lizează terminalele. Mai putem găsi mente de socializare, cum ar fi chiar și mărturii ca cea a unei an- pauzele, ora de masă, «paharul de gajate care a fost obligată să-și țină vorbă» de după slujbă, reuniunile etc. deschisă permanent camera web și să Formele de schimb pe care (tele- aibă pe ecran o fereastră de supra- munca) le antrenează pot fi de veghere pe toată durata orarului de asemenea factori de tensiune – un muncă. Astfel, telemunca poate servi email putând mai ușor să fie greșit ca pretext pentru o asupraveghere interpretat decât o conversație față în crescută a angajaților, lucru care face față. Interacțiunile sunt astfel nu să le crească stresul. Dincolo de numai reduse, ci sunt și modificate, aceasta, e vorba despre o veritabilă devenind subiect al confuziilor”9. violare a vieții private, care este Confuze și cronofage pot fi uneori și expusă permanent privirilor angaja- mult-lăudatele video-conferințe, în torului. În realitate, telemunca abo- care se ajunge mult mai greu la o lește frontiera dintre viața privată și soluție decât în clasicele ședințe cea profesională, în loc să le con- scurte de lucru de la birou. cilieze”10. Nu întâmplător autorul citat Dorian Mellot avertizează și și-a intitulat articolul „Telemunca: a asupra altor inconveniente ale tele- lucra de acasă sau a trăi în birou?”; muncii: anxietatea, depresia și epu- câtă vreme lucrul de acasă pare un izarea, afecțiunile musculare, sche- fapt pozitiv, a-ți duce viața în birou, letice și cardio-vasculare provocate la vedere, sub ochiul vigilent al de sporirea sarcinilor de muncă șefului, fără pic de intimitate, nu are (sporire asumată uneori de angajat, nimic atrăgător. fără să i-o fi cerut angajatorul) și de absența unor echipamente ergono- O perspectivă ideologică asupra mice. „Departe de prezentarea idilică telemuncii ce ar vrea să facă din telemuncă un mod de organizare care facilitează Problema „confuziei” (în fapt, a concilierea vieții private cu viața suprapunerii parțiale) dintre locul de profesională, care ar oferi un spațiu muncă și domiciliul angajatului are în de libertate și autonomie, există mod cert consecințe juridice și eco- dimpotrivă grave consecințe asupra nomice, care țin de protecția datelor libertății. Căci telemunca înseamnă și personale, de dreptul la intimitate, telesupravegherea cu mijloacele de precum și de compensațiile materiale control dezvoltate de întreprinderi. cuvenite pentru transformarea unor Este mai ales cazul keyloggers-urilor, spații private în locuri de desfășurare softuri care permit înregistrarea la a activității profesionale11. Dar distanță a tuturor acțiunilor realizate respectiva „confuzie” are totodată un pe un computer. Putem cita în acest sens ideologic, așa cum remarca

274 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Natacha Ordioni, într-un articol inti- situată în afara fabricilor sau mai tulat „Le développement du télétra- precis în „departamente externe” ale vail en Europe à la lumière de fabricilor. Fenomenul acesta seamănă l’analyse marxiste”12. În opinia sa, cu cel din diverse perioade ale in- avansul telemuncii ar veni în dustrialismului, când munca la contradicție cu caracteristica centrală domiciliu exploata mai ales forța de a modernității capitaliste, care constă muncă feminină slab calificată, din tocmai în separare muncii de viața proximitatea marilor fabrici. Tele- privată și de domiciliul angajatului. munca din prezent este, totuși, un Din unghi analitic marxist, concen- fapt globalizat, care selectează cu trarea muncitorilor într-un loc ușor de predilecție personal masculin din țări controlat de către patronul întreprin- slab dezvoltate sau din economiile derii este premisa diviziunii muncii emergente, personal cu un înalt nivel în fabrică și a creșterii productivității. de calificare (mai ales în privința În condițiile expansiunii capita- competențelor IT) și care acceptă lismului, lucrul la domiciliu ar fi salarii de până la zece ori mai mici trebuit astfel să dispară, pentru că decât ale lucrătorilor occidentali. necesită resurse prea mari pentru Aceste caracteristici sunt considerate supravegherea angajaților și pentru că de autoarea citată ca apropiindu-se de nu poate impune (nici legal, nici modelul exploatării teoretizat de tehnic) ritmul corespunzător de pro- Marx: un model în care capitalistul ductivitate. În pofida acestor date își reduce costurile de producție, istorico-economice (interpretate prin folosindu-se de o mână de lucru prisma teoriei economice marxiste), adusă în starea de „sclavie”! s-a constatat că, departe de a În această linie teoretică, Ordioni dispărea, munca de acasă a înregistrat remarcă faptul că opțiunea pentru un avânt începând din anii ’70 ai telemuncă a tot mai multor angajatori secolului XX, prezentându-se mai (din domeniul finanțelor, asigurărilor, ales sub forma telemuncii, atunci comerțului etc.) este motivată nu când tehnologiile informatice și de numai de eliminarea costurilor cu comunicații au făcut-o posibilă. achiziționarea, organizarea și între- Ce legătură poate avea, însă, ținerea clădirilor proprii de birouri, ci telemunca (un fenomen prin exce- și de un înalt nivel de dereglementare lență contemporan, postmodern și în privința raporturilor contractuale postindustrialist) cu ideile marxiste de muncă. În loc să angajeze salariați despre exploatarea capitalistă? Legă- pe durată nedeterminată, în condiții tura pe care o propune Natacha salariale care se supun normelor Ordioni constă în aceea că munca de specifice de ramură (contractelor acasă din prezent poate fi văzută ca colective) și care au un trend valoric un mijloc de conservare a unui „zăcă- crescător – cel puțin echivalent cu mânt”, a unei rezerve de forță de rata anuală a inflației –, angajatorii muncă ieftină și de bună calitate, preferă să externalizeze servicii și

275 POLIS operațiuni pe care le plătesc fără a se demne de reținut concluziile juridice raporta la grile egalitare și fără înda- ale studiului acesteia (chiar dacă au torirea de a le păstra mai mult timp fost formulate acum un deceniu): decât le sunt strict necesare. Așa se „Analiza marxistă a muncii la domi- naște însă o categorie de lucrători ciliu oferă o bază fecundă interpre- care nu sunt nici angajați cu statut tării telemuncii moderne. Favorizând plenar, nici liber profesioniști; tot așa, o repliere periodică de tip indivi- se naște situația în care munca pă- dualist, telemunca îl izolează pe răsește incintele întreprinderilor, lucrător față de colectivul de muncă pentru a invada întreaga societate13. și poartă în germene o logică co- Ideea de exploatare capitalistă (în mercial-contractuală ce amenință să sens marxist) prinde contur și atunci disloce dreptul muncii, cu atât mai când, examinând proporția celor care mult cu cât diversele tentative de depășesc în mod constant timpul reglementare sunt limitate de noul legal de muncă, vedem că telelucră- context al concurenței dintre state, torii sunt mult mai numeroși decât grijulii să atragă slujbe. Din această angajații obișnuiți. În fine, mai perspectivă, munca la domiciliu și la trebuie adăugată, potrivit opiniei distanță poate să favorizeze dispariția autoarei citate, situația specială de progresivă a legislațiilor naționale ale exploatare în care se află femeile muncii și să genereze noi câmpuri de angajate în regim de telemuncă: ele excluziune în repartiția sarcinilor ocupă de regulă posturi ce nu mondiale”14. necesită calificări înalte (culegere de date, telecomerț, relații publice) și Concluzii provizorii care sunt vizate de „virusul produc- tivității”. În timp ce se străduiesc să Ce ar putea să însemne „disloca- facă față cerințelor tot mai mari ale rea dreptului muncii”? Cu siguranță angajatorilor, se dedică și diverselor nu poate fi vorba despre dispariția sarcini de economie familială (îngri- tuturor reglementărilor privind rapor- jirea sau supravegherea copiilor și a turile de muncă dintre angajatori și vârstnicilor, gătitul și curățenia); iar angajați, dintre aceștia și stat etc. Mai la final, remunerarea lor este mult degrabă este vorba despre avansul sub aceea a telemuncitorilor bărbați. semnificativ al preferinței unor agenți Iată un tablou care, deși are la bază economici pentru externalizarea argumentații marxiste, pare să fie multor servicii pe care, în mod tra- proiectat pe canavaua romanelor lui dițional, le realizau angajații proprii, Dickens... cu normă întreagă. Fenomenul acesta Dincolo de imaginile și sentimen- nu este deloc o noutate pe piața tele provocate de inspirata asociere muncii, a bunurilor și serviciilor. El realizată de Natacha Ordioni între poate fi observat de mai bine de un telemunca din prezent și munca la deceniu, cu precădere în câteva domiciliu din vremea lui Marx, sunt domenii de activitate care suportă

276 30 de ani de învăţământ academic privat în România bine externalizarea: serviciile de a contractelor pe ansamblul ope- mentenanță și de curățenie, mana- ratorilor economici. Scăderea pro- gementul resurselor umane și pro- priu-zisă a numărului contractelor de tecția muncii, publicitatea și gestiona- muncă și implicit înlocuirea lor cu rea paginilor web, paza imobilelor, niște contracte comerciale vizează consultanța juridică și financiară. acele activități realizate de persoane Este adevărat că multe dintre ser- fizice autorizate sau, după caz, de viciile enumerate sunt asigurate pe liber profesioniști. Dacă aceste baza unor contracte comerciale categorii de lucrători sunt obligate de încheiate cu firme de specialitate contextul economic să încheie numai (firme de cleaning, de TIC, publi- contracte comerciale, atunci este citate și RP, contabilitate, consultanță periclitat sistemul clasic de drept al juridică), care au ele însele contracte muncii, cu o serie de consecințe de muncă încheiate cu personalul negative care se vor proiecta imediat angajat. În aceste cazuri, nu ar fi în asigurările sociale și de sănătate, vorba despre dislocarea dreptului iar peste puțin timp – în gestionarea muncii, ci doar despre o redistribuire sistemelor naționale de pensii.

Note prin O.U.G. nr. 32 din 26 martie 2020 (Monitorul Oficial nr. 260 din 1 În prima lună după declararea ofi- 30 martie 2020). Astfel, în perioada cială a pandemiei (respectiv în stabilită prin „Decretul nr. 195/2020 martie 2020), numărul șomerilor din privind instituirea stării de urgență România a crescut cu 352 de mii față pe teritoriul României, pentru de luna februarie și cu 331 de mii de perioada suspendării temporare a persoane față de martie 2019. În luna contractului individual de muncă, octombrie, numărul șomerilor a din iniţiativa angajatorului”, potrivit crescut la 654 de mii de persoane, art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. reprezentând 7,1% din populația 53/2003 – Codul muncii, ca urmare a activă, față de rata de 4% înregistrată efectelor produse de coronavirusul în aceeași lună a anului 2019. Din SARS-CoV-2, indemnizațiile de totalul șomerilor, unii au beneficiat care beneficiază salariații se stabi- de indemnizațiile de șomaj tehnic lesc la 75% din salariul de bază prevăzute de lege; alții însă au corespunzător locului de muncă pierdut perspectiva reluării activității ocupat și se suportă din bugetul la locul de muncă deținut înainte de asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai pandemie, angajatorii lor închi- mult de 75% din câștigul salarial zându-și definitiv afacerile. Cât îi mediu brut prevăzut de Legea buge- privește pe „norocoșii” beneficiari ai tului asigurărilor sociale de stat pe șomajului tehnic, situația lor a fost anul 2020 nr. 6/2020. Subvenționa- reglementată de art. XI din Ordo- rea de către stat a indemnizațiilor de nanța de urgență a Guvernului nr. 30 șomaj tehnic pe timpul instituirii din 21 martie 2020, modificată stării de urgență sau a stării de

277 POLIS

asediu va fi inclusă în Codul muncii, societăților în care funcționăm. astfel nemaifiind necesară emiterea Decizii ce privesc sistemele de unor acte normative viitoare. sănătate, granițele și tranzitul de 2 În studiul The Potential for mărfuri, producția internă și Teleworking in Europe and the Risk gestionarea riscurilor de securitate of a new Digital Divide, elaborat de impun, într-o primă fază, evaluări Santo Milasi, Martina Bisello, John corecte și acțiune rapidă, din care Hurley, Matteo Sostero și Enrique statul nu poate lipsi, mai ales când Fernández-Macías, se arată că este vorba despre restrângerea unor impactul crizei sanitare asupra drepturi și despre redistribuirea unor organizării muncii a fost deosebit de resurse. Un stat care acționează puternic, determinând actorii econo- corect și proporțional este princi- mici să caute căi de menținere pe palul instrument în lupta împotriva piață, în pofida restricțiilor de unei crize de proporții necunoscute. circulație și de distanțare. În funcție De aceea statul trebuie să fie prezent de nivelul tehnologic al fiecărei țări și rezilient, să răspundă fără și de specificul activității pe do- întârziere și să creeze mecanisme menii, autorii studiului estimează că predictibile și adaptabile” (text pu- 37% dintre slujbele existente în acest blicat în volumul colectiv COVID- moment se pretează la o trecere 19. Dimensiuni ale gestionării parțială sau totală în regim de pandemiei (coordonat de Sorin telemuncă (existând unele diferențe Bocancea), Editura Junimea, Iași, între țări: de la 54% în Luxemburg, 2020, p. 629). până la numai 27% în România). 4 De la începutul lui noiembrie 2020, Dintre acestea, 13% se pot desfășura Franța a generalizat telemunca 5 zile online fără a afecta aproape deloc din 5, în toate domeniile unde ea este nivelul de calitate (relațiile cu posibilă. Autoritățile ruse au cerut și publicul, domeniul închirierilor, al ele companiilor să introducă tele- supravegherii și al predării de muncă pentru cel puțin o treime cunoștințe), în timp ce 24% pot avea dintre angajați. În România, din data o relativă scădere a calității sau / și a de 9 noiembrie 2020 s-a impus productivității agenților economici să treacă la (https://voxeu.org/article/potential- telemuncă sau, dacă domeniul nu o teleworking-europe-and-risk-new- permite, să-și organizeze activitățile digital-divide, 14 august 2020, după orare decalate, astfel încât să nu consultat pe 10.11.2020). se aglomereze mijloacele de transport 3 În articolul intitulat „Impactul în comun („Hotărârea nr. 52/05. pandemiei de Covid-19. Reașezarea 11.2020 a Comitetului Național lumii globalizate”, Radu Magdin pentru Situații de Urgență”; „OUG considera că rolul statelor trebuie nr. 192 din 5 noiembrie 2020 pentru reevaluat, după o lungă perioadă în modificarea şi completarea Legii nr. care, pe fondul globalizării, se cre- 55/2020 privind unele măsuri pentru zuse că și-au pierdut definitiv multe prevenirea şi combaterea efectelor din funcțiile lor clasice: „Rolul pandemiei de COVID-19, precum şi statelor rămâne esențial în gestiunea pentru modificarea lit. a) a art. 7 din crizelor și în sporirea rezilienței Legea nr. 81/2018 privind regle-

278 30 de ani de învăţământ academic privat în România

mentarea activităţii de telemuncă”, vativ versus persistența modelelor publicată în Monitorul Oficial nr. vechi, ce îngrădesc inițiativa; atitu- 1042 din 6 noiembrie 2020). dinea pesimistă și supusă, versus 5 La începutul lunii noiembrie 2020, hedonismul social. se înregistraseră deja primele sanc- 8 Diferențele dintre țările menționate țiuni pentru cadre didactice care ar putea fi interpretate, din perspec- refuzaseră să predea online: o învă- tivă sociologică, făcând apel la țătoare din Dâmbovița (concediată) paradigmele celor mai importanți și un profesor de matematică din gânditori occidentali de la cumpăna Vrancea (căruia i s-a diminuat veacurilor XIX și XX: francezul salariul). Dar aceste măsuri nu au o Émile Durkheim și germanul Max bază legală cu trimitere strictă la Weber. Primul dintre ei, preocupat telemuncă; cele două cadre didactice de diviziunea muncii sociale și de au putut fi sancționate doar prin geneza ordinii în societate, considera invocarea unor articole de Cod al că societățile cu forță mare de muncii, de lege a educației sau de „încadrare” a individului – cum sunt contract individual de muncă ce colectivitățile catolice – permit o vizează absența nemotivată de la marjă mică de libertate pentru indi- serviciu sau neîndeplinirea sarcinilor vizi, pe care preferă să-i țină laolaltă de serviciu. prin diverse metode integratoare. Cel 6 Philippine Sanders, Le télétravail en de-al doilea gânditor evocat a Europe à l’heure du Coronavirus, dezvoltat paradigma „eticii pro- https://www.myrhline.com/actualite- testante și a spiritului capitalist”, rh/teletravail-en-europe.html, explicând avansul industrialismului consultat pe 29 octombrie 2020. 7 în țările nordice. Folosindu-ne de Emil Wojčák și Matúš Baráth, universitari din Bratislava, au cele două perspective sociologice, publicat în 2017 studiul ”National am putea afirma ipoteza că indivi- Culture and Application of Telework dualismul protestant din lumea bri- in Europe” (European Journal of tanică, nordică, germanică, olandeză Business Science and Technology, 3 și parțial din Franța permite, în (1): 65–74. ISSN 2336-6494, DOI prezent, retragerea pe aliniamentele http://dx.doi.org/10.11118/ejobsat.v telemuncii, unde relațiile sociale 3i1.79), în care afirmau că apetența directe sunt mai rare, mai „diluate”; pentru telemuncă are la bază în Europa catolică, oamenii au o mai elemente de ordin cultural, ce pot fi accentuată cultură a socializării, regrupate în următorii itemi: nivelul făcându-i astfel mai puțin permeabili de acceptare a puterii șefilor (în la „singurătatea” biroului de acasă. contrast cu descentralizarea deci- Desigur, această afirmație nu trebuie ziei); preferința populației dintr-o luată în sens „tare”, căci mondiali- cultură dată pentru acțiunea indi- zarea a generat scăderea importanței viduală sau pentru cea de grup; vieții religioase și a impactului ei toleranța față de schimbare și nivelul asupra celei economice. Credem, de stres cauzat de aceasta; gradul de însă, că nu este total lipsită de interes „masculinizare” a valorilor societale; această paralelă între condițiile dez- orientarea spre viitor, spiritul ino- voltării ethosului capitalist și actuala

279 POLIS

apetență diferențiată a națiunilor față 13 La nivelul mentalului colectiv, de telemuncă. acceptarea acestei situații nefericite, 9 Dorian Mellot, Télétravail: în care munca invadează spațiul travailler chez soi ou vivre dans son privat și viața de familie, anulând bureau?, 20 septembre 2020, ideea de timp liber și de sărbătoare, https://www. este adesea prezentă în reclame la lavantgarde.fr/teletravail-travailler- medicamente sau suplimente ali- chez-soi-ou-vivre-dans-son-bureau/, mentare anti-stres, pe care producă- consultat pe 29 octombrie 2020. torii le recomandă celor ce stau 10 Ibidem. conectați non-stop la sarcinile de 11 În mediile juridice și economice, se serviciu, ignorându-și celelalte roluri poartă deja discuții despre reglemen- sociale (de părinte, de soț, de prieten tarea legală a transferului unor sau pur și simplu de ființă liberă). costuri către angajatorii care bene- Textele unor astfel de reclame se ficiază de spațiul privat al anga- inserează în cotloanele creierului, jaților: de exemplu, plata unei chirii șoptindu-ne pe nepusă masă: pe spațiu sau măcar a energiei con- „Niciodată nu am fost mai epuizată, sumate pentru respectivul spațiu; dar nici mai mândră de mine!”; iar plata uzurii fizice și morale a instru- răspunsul la această lamentație mentelor personale pe care angajatul amestecată cu satisfacție vine de le folosește pentru telemuncă (com- îndată: „Ești stresată? Ia Sargenor – putere, tablete, laptopuri), precum și energie și mult spor!” (spot difuzat și a facturilor de Internet. în variantă masculină). Nimănui nu 12 Natacha Ordioni este profesoară la i-ar trece prin cap să ne spună să Universitatea din Toulon, preocu- evităm stresul profesional decuplân- pându-se de sociologia de gen, a du-ne de la rețeaua comunicațională sportului și a dezvoltării. Articolul care ne ține prizonieri... citat a fost publicat în revista 14 Ibidem, p. 116. Syndicalisme et société, 4, n°1, 2001, pp. 105-120.

Bibliografie MILASI, Santo; Martina Bisello; John Hurley; Matteo Sostero și Enrique MAGDIN, Radu, Impactul pandemiei de Fernández-Macías, The Potential for Covid-19. Reașezarea lumii globa- Teleworking in Europe and the Risk of lizate, în: Sorin Bocancea (coord.), a new Digital Divide, https://voxeu.org/ COVID-19. Dimensiuni ale gestionării article/potential-teleworking-europe- pandemiei, Editura Junimea, Iași, and-risk-new-digital-divide, 14.08. 2020. 2020, consultat pe 10.11.2020). MELLOT, Dorian, Télétravail: travailler ORDIONI, Natacha, Le développement chez soi ou vivre dans son bureau?, 20 du télétravail en Europe à la lumière septembre 2020, https://www. Lavant- de l’analyse marxiste, în: Syndicalisme garde.fr/teletravail-travailler-chez-soi- et société, 4, n°1, 2001, pp. 105-120. ou-vivre-dans-son-bureau/, consultat SANDERS, Philippine, Le télétravail en pe 29 octombrie 2020. Europe à l’heure du Coronavirus,

280 30 de ani de învăţământ academic privat în România

https://www.myrhline.com/actualite- Telework in Europe, în: European rh/teletravail-en-europe.html, consultat Journal of Business Science and pe 29 octombrie 2020. Technology, 3 (1) / 2017, ISSN 2336- WOJČÁK, Emil și Matúš Baráth, 6494, DOI http://dx.doi.org/10.11118/ National Culture and Application of ejobsat.v3i1.79.

281

30 de ani de învăţământ academic privat în România

RECENZII

Războaiele neterminate din era Facebook

Aparițiile din ce în ce mai puține, în ultimii ani, în fața publicului larg le putem explica prin publicarea a două lucrări importante pentru cul- tura politică din România: Grajdurile lui Augias. Rituri de purificare in posttotalitarism și Războaiele neter- minate din era Facebook, ambele tipărite la Editura Polirom din Iași în anii 2017 și 2019. Textul pe care îl propun, fiind un simplu semnal, se va limita la o în- Dan Pavel cercare de a prezenta într-o formă Războaiele neterminate din era schematică volumul din 2019. O Facebook recenzie, unde ar trebui să discut pro Editura Polirom, Iași, 2019 și contra asupra argumentelor princi- Dan Pavel este unul dintre puținii pale folosite de autor, ar impune un intelectuali din Agora autohtonă care text mult, mult mai mare. își exprimă ideile în mass-media por- Războaiele neterminate din era nind de la analize serioase, construite Facebook reprezintă un efort intelec- pe lecturi importante. Stilul său de tual important, deoarece nu are ca exprimare, de multe ori temerar, nu l- subiect o simplă temă actuală, speci- a transformat într-o vedetă mass- fică spațiului de comunicare 2.0., media. Cu toate acestea, în fiecare prezentată de autor cu scopul de a apariție, demonstrează că lecturile surprinde un moment din istoria uma- serioase și capacitatea de înțelegere a nității, ci este o imersiune profundă fenomenelor te distanțează de im- în istoria acesteia. Lucrarea cuprinde postura intelectuală și de grobia- o serie de studii care împreună oferă nismul pseudointelectual de care cititorului o imagine asupra modului mulți formatori de opinie din zilele în care autorul se raportează la noastre dau dovadă. diferite lumi: de ieri și de astăzi.

283 POLIS

Cuprinsul se deschide cu actor global, chiar dacă această poli- „Moștenirea lui Rurik”, continuă cu tică a condus la înfrângerea sa și la „Efectul alegerilor americane asupra încheierea Războiului Rece, efectul lumii și cum a răspuns planeta imediat fiind dezmembrarea URSS. provocării lui Trump”, cu „Dragonul Concluzia este clară: „Indiferent de antiliberal”, „The Lady in power”, succesul războiului dus împotriva „Granițele interne ale islamului”, altor state, Rusia nu are încă soluții și „Principiul autodeterminării națiuni- nici resurse pentru rezolvarea proble- lor și provocarea Kurdistan”, „Numai melor interne. Evitarea unei noi barbarii nu sunt curioși să știe de prăbușiri a marelui imperiu colonial unde vin”, „The anti-sexual haras- terestru se poate face doar atâta vreme sment cultural war”, „Porunca a cât războiul permanent dus împotriva cincea sau a șasea”, „Intelligence and lumii dă rezultate” (p. 13). narrow-mindedness. Politica din ulti- Efectul alegerilor americane asu- mul secol și serviciile secrete”, „Sce- pra lumii și cum a răspuns planeta narii apocaliptice și proiecte antiapo- provocării lui Trump este o analiză caliptice” și se încheie cu postfața, interesantă a „experimentului Donald „Sub semnul Hidrei din Lerna”. Trump”. În acest studiu regăsim prin- Studiile nu au o mărime egală, iar cipalele teme pe care mandatul prezi- această opțiune se datorează, în dențial al președintelui american le-a opinia mea, citind și alte cărți ale lui născut odată cu alegerea sa. Subiec- Dan Pavel, faptului că autorul nu tele sunt variate și privesc: impactul pune accent pe elementele formale deciziilor celui mai puternic lider al ale redactării unui text, ci pe cele de lumii democratice asupra regiunilor substanță. Practic, autorul dorește să Asia-Pacific, nordul Africii, Vestul ofere informații fondate pe analize, Europei sau America Latină (p. 16), fără să apeleze la formule lingvistice politica de cadre din interiorul admi- care conduc la dezvoltarea textului în nistrației de la Washington (p. 22), mod inutil. Pe scurt, Dan Pavel oferă raportul dintre oligarhie și poliarhie cititorului substanță și nu „maculatură”. în sistemul democratic nord-american „Moștenirea lui Rurik” este, în (p. 23), „șocul” alegerii lui Trump (p. realitate, o introducere a volumului, 24), reacția societății civile (p. 27), unde autorul încadrează timpul și rezistența din interiorul sistemului la spațiul pornind de la exemplul oferit politicile Președintelui (p. 28), rapor- în istorie de statul rus, de la momen- turile sinuoase cu intelectualii și cu tul varegului Rurik până în zilele grupurile de putere evreiești (p. 29), noastre. Ideea este clară. Indiferent izolaționismul lui Trump (pp. 30-37), de perioadă, Rusia a fost și este „în modul în care SUA a folosit în timp război cu lumea” (p. 12). Ajungând soft și hard power (pp. 38-42), miza în contemporaneitate, autorul arată că poziției de leadership mondial (pp. Rusia a încercat, cu rezultate mai 43-54), schimbarea regulilor în tim- mult sau mai puțin eficiente, să fie un pul jocului (pp. 55-63), realinierea

284 30 de ani de învăţământ academic privat în România din Orientul Mijlociu (pp. 64-73), realizează o introspecție foarte inte- noul tip de izolaționism (pp. 74-79), resantă și profundă a istoriei recente a acuzațiile de trădare aduse preșe- Birmaniei prin intermediul analizei dintelui (pp. 80-88). După cum se destinului a doi oameni politici de observă, temele sunt diverse și se prim rang ai acestei țări: Aung San și înscriu în contextul procesului de Aung San Suu Kyi (tată și fiică). transformare a realităților geopolitice Aung San a fost „părintele fondator” pe care umanitatea l-a cunoscut odată al Birmaniei independente (p. 122), cu apariția unipolarismului de după fiind asasinat pentru ideile sale, în 1991 și a dorinței impunerii multipo- timp ce fiica sa, Aung San Suu Kyi, a larismului sub presiunea constantă și devenit figura mitică a societății din ce în ce mai mare a Chinei și civile aflată în luptă cu variile dic- Federației Ruse. taturi militare pe care țara le-a „Dragonul antiliberal”, așa cum cunoscut, celebră deținută politică, ne anunță și titlul, se referă la trans- cea care, în 1991, a câștigat Premiul formarea Chinei comuniste în supra- Nobel pentru pace, iar după 15 ani a putere mondială. Analiza lui Dan devenit președintele statului. Analiza Pavel (pp. 109-111) este scurtă, dar este fină, bazată pe o documentare sintetizează argumentele principale minuțioasă a istoriei acestei țări și care demonstrează faptul că SUA sunt prezintă, printre altele, un caz mai și vor rămâne în continuare puterea puțin cunoscut lumii, acela al con- hegemonă la nivel mondial. Un argu- flictului religios dintre budiști și isla- ment important pe care îl aduce mici, într-o lume complicată, plină de autorul este că, în afară de neta dife- contradicții, care pare că stă explo- rență la nivel militar între Unchiul deze de fiecare dată, și transformarea Sam și restul puterilor lumii, mai unui lider democratic într-un conti- există un argument: atracția mode- nuator al politicilor represive. lului liberal nord-american pentru Ideile prefațează mai multe teme cetățenii lumii care doresc liberate și pe care le vom regăsi în următorul prosperitate în dauna unui model studiu, intitulat „Granițele interne ale iliberal, unde capitalismul se află sub islamului” (pp. 155-159), care, îm- strictul control al partidului comunist. preună cu „Principiul autodeter- „The Lady in power” (pp. 114- minării națiunilor și provocarea 145) abordează un subiect mai puțin Kurdistan” (pp. 161-198), realizează discutat în spațiul ideilor autohtone, o analiză complexă a acelei părți a dar care este important pentru cei islamului care se află într-o relație care doresc să înțeleagă mecanismele complicată cu Occidentul, pe mai complicate ale guvernării în Asia de multe paliere. Primul studiu pornește Sud-Est. Este vorba de Birmania sau, de la ideile lui Samuel P. Huntington cum este cunoscută acum, Myanmar. privind clivajele ce se vor institui la Dan Pavel a preluat titlul studiului de nivel mondial, care vor depăși mo- la filmul lui Luc Besson, The Lady, și delul clasic al „luptei de clasă” și se

285 POLIS vor transforma într-un model nou al declanșat de celebrul caz Harvey confruntărilor între diferite grupuri Weinstein. Rezultatele au arătat că culturale. Așa cum se arată și în 26% din cei intervievați considerau lucrare (p. 155), ideile politologului că „hărțuirea femeilor este o pro- nord-american, sintetizate prin pro- blemă mai mare în America de astăzi poziția „Granițele islamului sunt în- decât în trecut”, în timp ce 68% sângerate”, i-au deranjat atât pe „credeau că media acordă mai multă musulmani, cât și pe „cei din imensul atenție subiectului decât în trecut”. grup «civilizațional» american și/sau Analiza este foarte interesantă și occidental care promovează political merită citită cu atenție. Pot considera correctness”. Al doilea studiu pune o că este prima analiză pe care o citesc problemă pe care diplomația occiden- pe această temă sensibilă, care este tală a abordat-o și o abordează cu realizată în mod profesionist, cu multă sensibilitate, ce privește inde- argumente, fără părtinire, ce își pro- pendența Kurdistanului. Autorul reu- pune să arate cititorului care au fost și șește ca pe parcursul unui număr care sunt sursele temei și are o restrâns de pagini să sintetizeze pro- interpretare aproape deloc cunoscută blemele principale ale subiectului în mass-media autohtonă, care poate folosind atât metoda descrierii isto- fi rezumată preluând un subtitlu din rice, cât și analiza de tip geo-politic. carte (p. 209): Actuala revoluție este Este o formulă interesantă, folosită cu de fapt o contrarevoluție. precădere de politologi, dar care de „Porunca a cincea sau a șasea”, multe ori eșuează, deoarece cu- formulată în manieră biblică, îi per- noașterea istorică este limitată. Nu mite autorului să deschidă tema „răz- este cazul lui Dan Pavel. Cele două boiului cultural împotriva pedepsei planuri se îmbină în mod reușit. capitale” (p. 241), care este interpre- „Numai barbarii nu sunt curioși să tată în sensul ideilor lui Huntington, știe de unde vin” este un studiu (pp. ce discută despre al treilea val al 199-204) în care avem o scurtă istorie democratizării. a migrațiilor. Autorul propune câteva „Intelligence and narrow-min- explicații ale reacțiilor pe care lumea dedness. Politica din ultimul secol și occidentală le impune astăzi față de serviciile secrete” este un studiu (pp. acest fenomen. 243-330) care ne arată că autorul este În studiul „The anti-sexual haras- interesat de mai mult timp de subiect. sment cultural war”, regăsim o temă La începutul acestuia observăm că el foarte sensibilă, cea a hărțuirii se- clarifică rolul pe care un serviciu xuale. Analiza începe de la un sondaj secret îl are într-un regim totalitar și de opinie, realizat pe 27 noiembrie în unul democratic (p. 244), element 2017, de către institutul de sondare a pe care îl consider a fi fundamental opiniei publice Rasmussen Reports pentru oricine dorește să înțeleagă (p. 205), care a prezentat datele pri- natura acestuia. În comparație cu alte vind scandalul agresiunilor sexuale studii din volum, autorul apelează la

286 30 de ani de învăţământ academic privat în România o terminologie obligatorie pentru a despre amenințările la adresa speciei putea să înțelegem tema, care impune umane. Autorul se referă la „războiul o atenție mărită. Încheind această omului împotriva naturii” (p. 331) etapă terminologică, Dan Pavel ne care s-a deschis cu prima revoluție prezintă subcapitole importante: industrială, a continuat cu fabricarea „Serviciile rusești și alegerile prezi- bombei atomice și se încheie cu dențiale americane” (pp. 249-296), accelerarea schimbărilor climatice. „Denaturarea istoriei moderne” (pp. În încheierea acestui scurt semnal, 296-260) și „Superlativul absolut al care este atipic prin mărimea sa, dar «operațiunilor sub acoperire»” (p. mic în raport cu temele pe care Dan 280). Una dintre concluzii este: „Re- Pavel le aduce în discuție pe par- venind la subiectul legăturii dintre cursul paginilor cărții, doresc să re- serviciile secrete și politică, nu comand celor care au intenția să afle trebuie uitat însă că tocmai asemenea informații pertinente despre lumea exemple de reușite au fost folosite contemporană, să lectureze Răz- (cu mai mare forță sugestivă decât boaiele neterminate din era altădată) de către creatorii și amatorii Facebook, pentru că vor avea o ima- de teorii conspiraționiste, precum și gine mult mai clară asupra unor de anumite servicii secrete, pentru a realități care ne înconjoară și ne manipula opinia publică” (p. 314). influențează viața. „Scenarii apocaliptice și proiecte antiapocaliptice” (pp. 331-342) repre- Ioana Cristea DRĂGULIN zintă studiul final al cărții și discută

287

30 de ani de învăţământ academic privat în România

Pledoarii pentru democrație

dispariția competiției ducând la o debusolare a liberalismului și la „apariția unei lumi în care nu există niciun centru de putere politică, economică sau militară care ar putea să se impună la nivel global”, Radu Carp nu își propune nici să contrazică și nici să vină cu noi argumente în favoarea acestei teze, ci intenționează doar să arate că, în pofida unor con- solidări ale unor regimuri asutori- tariste, „Democrația, statul de drept, Radu Carp drepturile omului fac obiectul dezba- O lumină în întuneric: democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume terilor publice, iar însăși existența în schimbare acestor dezbateri (acolo unde sunt Editura Ceatea de Scaun, Târgoviște, permise) este o dovadă a faptului că 2020, 297 p. singurul sistem care poate asigura libera exprimare simultană a ideilor După cum ne avertizează autorul pro și contra este cel democratic” (p. încă din introducere, cartea reunește 8). mai multe articole publicate în pe- În prima parte a volumului rioada august 2017-martie 2020 în „Starea actuală a democrației”, auto- diferite reviste de specialitate, contri- rul pornește de la vechea discuție pe buțiile gravitând în jurul următoarelor tema dihotomiei stânga-dreapta în teme: „democrația și pericolul popu- politică. În opinia sa, această pereche lismului, statul de drept, minoritățile invocată în demersurile explicative naționale, drepturile omului, religia ale politicii este una perenă, chiar în spațiul public, guvernanța euro- dacă mereu contestată. Ei i s-a mai peană, sistemele politice naționale, adăugat una: suveranitate-globali- relațiile internaționale” (p. 8). Ple- zare. Atât criza economică, cât și cea când de la ideea politologilor Ivan a migranților au dus la apariția parti- Krastev și Stephen Holmes, potrivit delor populiste, atât de dreapta, cât și căreia victoria Occidentului în de stânga. Migrația electoratului Războiul Rece a marcat nu doar partidelor clasice spre cele populiste înfrângerea comunismului, ci și un va duce treptat la adaptarea partidelor pas înapoi pentru proiectul liberal, clasice la noua situație. Astfel, cu

289 POLIS timpul, clivajul globalizare-suverna- Europene față de acțiunile politice nism va fi absorbit în clivajul stânga- nocive democrației. Situația dificilă dreapta. Un pericol care pândește în care se află instituțiile europene democrația este neîncrederea în clasa este generată de faptul că PiS, par- politică, ce se răsfrânge spre sistem, tidul aflat la guvernare în Polonia, motiv pentru care a crescut aderența dorește tocmai măsuri dure din partea față de partide populiste, anti-sistem. UE pentru a-și legitima acțiunile ca Presa este vinovată într-o însemnată apărătoare ale suveranității. Soluția măsură de acest lucru. Există remedii rămâne dialogul între Bruxelles și pentru această situație: politicienii să- guvernul polonez, precum și condi- și recapete încrederea în democrație, ționarea accesului la fondurile euro- o presă nepartizană, opțiunea pentru pene de respectarea statului de drept. copetiția onestă și independența O altă problemă analizată este criza justiției. catalană, întrucât succesul în obți- În a doua parte, „Protecția minori- nerea independenței Cataloniei ar fi tăților naționale, democrația și statul fost un precedent periculos pentru de drept”, politologul pleacă de la stabilitatea statelor europene. Proble- contatarea că sunt minorități loiale matică este inexistența unui meca- (de exemplu, cea germană) și mino- nism european de rezolvare a unor rități neloiale statului în care trăiesc astfel de diferende. În această parte, (de exemplu, cea maghiară). Frămân- mai sunt analizate: alegerile din tările identitare din Europa submi- Austria, care au dovedit o criză a nează proiectul cetățeniei europene social-democrației; ascensiunea parti- pe care UE îl contruiește de peste trei delor populiste în țările Grupului de decenii. Problema nu o constituie la Vișegrad; ascensiunea populismu- gestionarea doar a raportului dintre lui în Italia, care a dus la situația majoritate și minoritate, ci a tuturor cooperării între partidul populist de clivajelor existente. Din păcate, nici dreapta cu cel populist de stânga; textele constituționale nu conțin o reconfigurările politice din Suedia; viziune asupra modului de gestionare mișcarea „vestelor galbene” din a unor astfel de probleme. Și legisla- Franța; asaltul asupra instituțiilor ția europeană este deficitară în pro- democratice din Slovacia; alegerea blema minorităților, singura definiție primarilor în România dintr-un tur a minorităților fiind în Recomandarea sau din două și posibilitatea unificării 1201/1993 a Consiliului Europei. Irlandei. În partea a treia, intitulată În a patra parte, intitulată „Context politic național, populism, „Democrația românească – practici democrație și stat de drept în interne, provocări externe”, sunt Europa”, Radu Carp prezintă modu- reunite articole ce analizează: rolul rile în care a fost afectată indepen- Regelui Mihai în istoria României și dența justiției în Polonia, după destinul exemplar al Principesei modelul Ungariei, și reacția Comisiei Margareta; spinoasa problemă a mu-

290 30 de ani de învăţământ academic privat în România tării capitalei Israelului la Ierusalim și 2018; victoria în alegeri a preșe- poziționarea României în această dintelui populist Zelensky; coope- chestiune; conceptul de „înaltă tră- rarea la Marea Neagră, o oportuni- dare” din dreptul constituțional româ- tatea insuficient exploatată; mizele nesc; independența justiției din lui Putin în modificarea Constituției România; conceptul de „Bazin Federației Ruse. Carpatic” despre care vorbește în În partea a șaptea, intitulată ultimul timp Victor Orban și locul „Religia în spațiul public și contextul său în proiectul Europei Centrale; național/internațional”, sunt reunite descentralizarea și regionalizarea în analize despre: vizita Patriarhului istoria României moderne și contem- Chiril la București și rezolvarea e- porane; deținerea președinției cuației teologico-politice a Basarabiei; Consiliului UE de către România; referendumul despre redefinirea căsă- referendumul pe justiție și problema toriei din România, ca și confruntare reprezentării diasporei. între grupările religioase și cele secu- A cincea parte se intitulează lariste; conflictul dintre Patriarhia „Evoluții politice în Republica Ecumenică și Biserica Ortodoxă Moldova” și conține articole pe ur- Rusă pe tema autocefaliei Bisericii mătoarele teme: alegerile parțiale Ortodoxe Ucrainene; nevoia expe- locale din Republica Moldova din rienței religioase a naturii umane și 2018; câștigarea Primăriei Chișinău consecințele legii libertăților reli- de către Andrei Năstase; invalidarea gioase din Muntenegru în relațiile alegerilor pentru Primăria Chișinău dintre această țară și Serbia. care, în opinia autorului, a fost decisă În partea a opta, intitulată la București; alegerile parlamentare „Guvernanța europeană, statul de din 2019; influența Rusiei în drept și europenizarea politicii Republica Moldova și căderea gu- naționale”, politologul a reunit artiole vernului Maia Sandu din noiembrie despre: poziționarea României în 2019. Politica Europeană de Securitate și Partea a șasea se intitulează Cooperare Permanentă; clivajul apă- „Vecinătatea estică – europenizare și rut în Europa pe tema migrației; (de)democratizare” și însumează arti- poziționarea României în dezbaterile cole despre: soarta minorității româ- pe tema bugetului UE; condiționarea nești din Ucraina, aflată pe cale de alocării fondurilor europene de res- dispariție, prin eliminarea studierii pectarea principiilor statului de drept; limbii române; mizele summit-ul reașezările politice după alegerile Parteneriatului Estic de la Bruxelles, parlamentare din UE; abandonarea din 2017, pentru Republica Moldova procedurii spitzenkandidat în desem- și Ucraina; diferendul dintre Ucraina narea președintelui Comisiei Europene, și Federația Rusă; implicațiile vizitei miza alegerilor parlamentare euro- la Moscova a unei delegații române pene din 2019; succesul referendu- condusă de Adrian Năstase, în martie mului pe tema justițției din România;

291 POLIS noul mecanism de protecție a statului pendența justiției din Hong Kong; de drept la nivel european; situația împărțirea de facto a Kurdistanului politică din Balcanii de Vest și spe- sirian; îndoctrinarea și represiunile cificul alegerilor parlamentare euro- asupra uigurilor și conflictul dintre pene din 2019. SUA și Iran. Utima parte, „Democrație, Indiferent de specificul subiec- autoritarism și drepturile omului în telor abordate, de situarea lor na- contextul relațiilor internaționale”, țională, regională sau internațională, reunește articole pe următoarele ideea prezentă în toate este aceea a subiecte: sancțiunile SUA la adresa democrației ca unică soluție a Federației Ruse și a partenerilor săi problemelor politice. Fiecare analiză comerciali; necesitatea unor reacții este o pledoarie pentru democrație, ferme față de totalitarismul comunist cu tot ceea ce presupune ea: stat de și de autoritarismul socialist; invo- drept, apărarea drepturilor omului și luția democrației din Turcia; pro- echilibru al puterilor. blemele reconcilierii de după Statul Islamic; pericolul ce pândește inde- Silvia BOCANCEA

292 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Note despre autori

Cristian ADOMNIȚEI este licențiat al Facultății de Construcții și Arhitectură a Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași în construcții civile, industriale și agricole (1999) și în căi ferate, drumuri și poduri (2004). A absolvit programul de master în elemente de construcție noi la aceeași universitate (2004). A fost deputat de Iași (2004-2012), membru în Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană (decembrie 2004- decembrie 2006), în Comisia pentru afaceri europene (decembrie 2006-mai 2007) și în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților (decembrie 2004-februarie 2007). A fost Ministru al Educatiei, Cercetarii si Tineretului (5 aprilie 2007-7 oct 2008). A fost Președinte al Consiliului Județean Iași (2012-2015).

Ecaterina ANDRONESCU is Full Professor, Department of Science and Engineering of Oxide Materials and Nanomaterials, Faculty of Applied Chemistry and Materials Science University Politehnica of Bucharest, President of the University Senate, University Politehnica of Bucharest; she was Senator in the Romanian Parliament (2008-2020); President of the Commission for Education, Science, Youth and Sports (2012-2018); Public Administration, Management of Education and Research, President of the Commission for Education, Science, Youth and Sports (2012-2018); Minister Ministry of National Education (2001–2003, 2009, 2012, 2018- 2019); President of the National Council of Rectors National Council of Rectors (2004-2013), Rector of University Politehnica of Bucharest (2008- 2012); Vice President of the Commission for Education, Science, Youth and Sports (2008-2012); Deputy in the Romanian Parliament (1996-2008).

Alexandru ATHANASIU a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București (1978), devenind doctor în Drept în 1989. A desfășurat activitatea didactică academică la Facultatea de Drept a Universității din București în perioada 1981-1999, fiind Secretar științific al Senatului Universității din București (1990-1996). În perioada 1978-1982, a fost judecător la Judecătoria Sectorului 2 din București. A avut o prodigioasă activitate politică, exercitând următoarele funcții: Consilier ministerial în Ministerul Muncii și Protecției Sociale (1990-1992), Președintele Comisiei de muncă și protecție socială (1992-1996), Ministru al Muncii și Protecției Sociale (1996-1999), Prim-ministru interimar (1999), Senator (2000-2008), Ministru

293 POLIS al Educației (2003-2004), Euro-observator și membru al Parlamentului European (2005-2007) și membru în Comitetul European al Drepturilor Omului din Consiliul Europei (2009-2014). E fost membru al Comitetului Executiv al Societății Internaționale pentru Muncă și Protecție Socială (1990). A luat Premiul „Uniunii Juriștilor Democrați” al Uniunii Juriștilor din România (1997) și Premiul „Simion Bărnuțiu” al Academiei Române (1997). A fost decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler (2002) și cu Ordinul de Merit, Cavaler al Republicii Franceze (1999).

Adelina-Maria BOCANCEA este studentă în anul II la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, specializarea Științe Politice în limba franceză. A absolvit primul an de limbi moderne aplicate (engleză și chineză) la Universitatea Lumière Lyon 2. Studiază cu predilecție istoria politică și limbile străine, vorbind fluent franceza și engleza, și având bune cunoștințe de italiană și chineză. În perioada 2016-2018, a fost redactor-șef la Revista francofonă Phénix” a Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Iași. În 2017 a efectuat un stagiu în redacția Courrier international din Paris. A publicat „La guerre en héritage” în Polis, Volum VIII, Nr. 3 (29), Serie nouă, iunie-august 2020.

Cristian BOCANCEA este Profesor universitar în domeniul științelor politice și dreptului constituțional. Licențiat în Filosofie și Istorie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1990), a obținut diploma de studii aprofundate în Științe politice la Université des Sciences Sociales Toulouse I (1991), instituție la care devine apoi Doctor în Științe politice (1997). În anul 2001, a susținut doctoratul în Filosofie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. A absolvit Școala Doctorală a Universității Academiei de Științe a Moldovei, în domeniul Drept public (2016). Este membru al Asociației Internaționale a Sociologilor de Limbă Franceză.

Silvia BOCANCEA este lector doctor la Facultatea de Ştiințe Politice şi Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iaşi. Domenii de interes: istorie politică, naționalisme şi minorități. A coordonat (împreună cu Mihai Baciu) volumul colectiv Basarabia după 200 de ani (2012). A publicat studii în Sfera Politicii (2010-2011), în revista Transilvania (2011), în Jurnalul de Studii Juridice (2011), în Anuarul Universității „Petre Andrei” din Iaşi (2006-2011) și în Polis (2011-2020). De asemenea, a publicat în volumele colective: Doru Tompea, Daniel Şandru (coord.), Dimensiuni social-politice ale operei lui Petre Andrei (Editura Academiei Române, 2012); Sorin Bocancea (coord.), Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (Editura Institutul European, 2013) și în volumele colective ale Editurii LUMEN (2011, 2012).

294 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Sorin BOCANCEA este profesor și Rector al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este Directorul revistei Polis și Președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate se numără: Cetatea lui Platon (2010) și Noi și postcomunismul (2012). A coordonat: Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013); De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014), Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (2015), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni (2015), Marșul asupra Europei. Noile dimensiuni ale migrației (2016) și COVID-19. Dimensiuni ale gestionării pandemiei (2020). A coordonat împreună cu Daniel Șandrul volumele Mass-media și democrația în România postcomunistă (ediția I în 2011 și ediția a II-a revăzută și adăugită, în 2013), Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011) și Zece exerciții de inginerie constituțională (2013), iar împreună cu Radu Carp volumul Calea europeană a Republicii Moldova (2016). A realizat împreună cu Mircea Mureșan lucrarea Așa ne-am petrecut Revoluția (2014), împreună cu Doru Tompea lucrările Două decenii de comunism în Iașul universitar (2015) și Două decenii de comunism în Iașul universitar. Presa studențească (2019) și cu Marin Gh. Nicolae lucrarea Așa s-a construit în comunism (2021).

Radu CARP este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, Director al Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice. Doctor în drept al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene şi relaţii internaţionale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). A ocupat funcţiile de Director general al Institutului Diplomatic Român (2010-2012), Prodecan (2008-2010) şi Secretar ştiinţific (2010-2012) la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. A avut colaborări şi stagii de predare la universități de prestigiu din Europa și a participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii naționale și internaționale. A publicat peste 20 de cărţi în calitate de autor şi de coautor. Ultima lucrare este realizată împreună cu Daniel Șandru, în 2019, și se intitulează Cine suntem și ce ne ține împreună?

Georgeta CONDUR este licențiată în Medicină Generală (Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași) și în Științe Politice (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj), absolventă a unui Master de Sisteme și politici publice locale (Universitatea „Al. I. Cuza” Iași) și doctor în Științe Politice. Este Prorector comunicare, programe comunitare și cooperare academică al Universității „Petre Andrei” din Iași și predă cursuri de Comunicare politică, Marketing politic, Introducere în publicitate și Etică politică la Facultatea de Științe Politice și Administrative. A publicat volumul Comunicare politică – Mijloace și sisteme (2009), diverse studii în volume colective și articole în

295 POLIS revistele Polis, Sfera Politicii, Timpul ș.a. A fost observator de lungă durată al OSCE-ODIHR (2006, Ucraina), este absolventă a programului de schimburi profesionale International Visitor Leadership Program (2018, SUA), a coordonat cercetări de marketing politic, are activitate în sectorul ONG (președinte Asociația Pro Democrația – Club Iași) și în jurnalism, fiind, din 2008, realizator și prezentator la posturi locale de televiziune a unor emisiuni pe teme politice și de interes comunitar.

Daniel DAVID este Profesor univ. dr. și Rectorul Universității „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca. Este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică și psihoterapie (științe cognitive clinice) la Universitatea Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca. În prezent predă și la Icahn School of Medicine at Mount Sinai și este director de cercetare al Institutului Albert Ellis, ambele aflate în New York, SUA. Este președintele și directorul executiv al The International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, un centru de excelență în cercetare al Universității Babeș-Bolyai.

Ioana DRĂGULIN este licențiată în cadrul Facultății de Istorie a Universității din București (1998), este absolventă de master în Muzeologie, Patrimoniu și Turism în cadrul Facultății și Geografie a Universității Hyperion din București (2010) și este doctor în Științe Politice, în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București (2015). A publicat mai multe articole și studii de specialitate în reviste de științe politice precum Sfera Politicii, South-East European Journal of Political Science, Cogito sau Polis, articole în cadrul revistei de cultură și politică Timpul. Este primul doctor în științe politice, de gen feminin, din România, cu o teză despre gândirea politică a lui Antonio Gramsci. Actualmente este implicată în proiectul cultural ce își propune să traducă opera fundamentală a teoreticianului italian Antonio Gramsci (Caietele din închisoare) în România. În același timp este istoric-muzeograf în cadrul Muzeului Național Cotroceni din București.

Sabin DRĂGULIN este profesor universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii di Bucureşti (2002) şi Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii di Bucureşti (1997). A efectuat stagii de cercetare şi documentare în domeniul fenomenului migraţiilor în Italia (2012) în cadrul „La Sapienza” Universita di Roma şi Universita degli Studi „Aldo Moro” di Bari. În anul universitar 2001-2002, a fost student Erasmus la Facultatea de Științe Politice, din cadrul Università degli Studi di Perugia. A îngrijit împreună cu Florin Mitrea volumele: THE

296 30 de ani de învăţământ academic privat în România

EXERCISE OF POWER 500 YEARS AFTER THE PRINCE WAS WRITTEN (2016) și Modelul mediteranean şi regiunea extinsă a Mării Negre. Confluenţe politice, economice şi culturale (2013). A îngrijit împreună cu Guido Liguori, Antonio Gramsci. Scrieri (2015), a coordonat cu Gheorghe Lencan Stoica,New studies on Machiavelli an machiavellism (2014), a publicat în calitate de unic autor cartea Istoria gândirii politice româneşti 1848-1948 (2010) şi în calitate de prim autor, alături de Dan Carbarău, Istorie politică modernă universală (2010). Între anii 2009-2013 a îndeplinit funcţia de secretar general de redacţie al revistei Sfera Politicii, între 2012-2013, a fost Executiv Editor al revistei South-East European Journal of Political Science şi redactor în cadrul reviste Cogito. Din 2013, este director executiv al revistei Polis, iar din 2017 este redactor şef al revistei de cultură și politică Timpul.

Mircea DUMITRU is a Professor of Philosophy at the University of Bucharest (since 2004). Executive Director of Romanian-US Fulbright Commission (since 2020). Rector of the University of Bucharest (2011- 2019). President of the European Society of Analytic Philosophy (2011 - 2014).President of the International Institute of Philosophy (2017 - 2021) Fellow ofAcademiaEuropaea (since 2019), Corresponding Fellow of the Romanian Academy (since 2014). Minister of Education and Scientific Research (July 2016 - January 2017). Visiting Professor at Beijing Normal University (2017 - 2022). President of Balkan Universities Association (2019 - 2021). He holds a PhD in Philosophy at Tulane University, New Orleans, USA (1998) with a topic in modal logic and philosophy of mathematics, and another PhD in Philosophy at the University of Bucharest (1998) with a topic in philosophy of language. Invited Professor at Tulsa University (USA), CUNY (USA), NYU (USA), Lyon 3, ENS Lyon, University of Helsinki, Pekin University (Beijing, China), Renmin University (Beijing, China), CUPL (Beijing, China). Main area of research: philosophical logic, metaphysics, and philosophy of language. Main publications: Modality and Incompleteness (UMI, Ann Arbor, 1998); Modalitate si incompletitudine, (Paideia Publishing House, 2001, in Romanian; the book received the Mircea Florian Prize of the Romanian Academy); Logic and Philosophical Explorations (Humanitas, Bucharest, 2004, in Romanian); Words, Theories, and Things. Quine in Focus (ed.) (Pelican, 2009); Truth (ed.) (Bucharest University Publishing House, 2013); article on the Philosophy of Kit Fine, in The Cambridge Dictionary of Philosophy, the Third Edition, Robert Audi (ed.) (Cambridge University Press, 2015), Worlds of Thought (in Romanian, Lumi ale gândirii, Polirom

297 POLIS

Publishing House, 2019), Metaphysics, Modality, and Meaning. Themes from the Work of Kit Fine (ed.)(Oxford University Press, 2020).

Costel Neculai DUNAVA este licențiat în Drept (Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iași, 2000) și master în Managementul Afacerilor (Universitatea „George Bacovia” din Bacău, 2008). A absolvit programe postuniversitare la Institutul Național de Administrație (2018), Institutul Diplomatic Român (2017) și Colegiul Național de Apărare (2017). În prezent, este doctorand în Drept la Universitatea „Titu Maiorescu” din București. Din anul 2016, este deputat în Parlamentul României; din 2020, ocupă funcția de Preşedinte al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Daniel Petru FUNERIU este inginer în chimie, absolvent al European Higher Institute of Chemistry, Strasbourg, France (1991-1994). Absolvit studiile de master în chimie organică și supramoleculară, Universitatea Louis Pasteur, Strasbourg, France(1994-1995) și și-a dat doctoratul în acest domeniu, avându-l coordonator pe J. -M. Lehn (laureat Nobel în chimie) , Universitatea Louis Pasteur, Strasbourg, France (1995-1999). A avut un stagiu științific de 4 luni la Merck&Co, Rahway, New Jersey, USA (1994) și unul de 3 luni la Zeneca Fine Chemicals, Huddersfield, Anglia (1994). A fost asistent la Universite Louis Pasteur (1995-1998), conferențiar, la College de France (1998-1999) și cercetător științific la Scripps Research Institute, La Jolla, California (1999-2002) și la National Institute of Advanced Industrial Since and Tehnology (AIST), Osaka, Japonia, (2002- 2006). Aste autorul următoarelor invenții: On-Chip Enzyme Activity Measurement and Applications Thereof, On-Chip Measurement of Enzyme Ubiquitination and Applications Thereof, A New Class of Soluble b- Amyloid Binders and their use in Alzheimer Disease Treatment. A fost membru în grupul de experți pentru elaborarea „Strategiei cercetării din România între 2007 și 2013” și vicepreședinte al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Domeniile Educației și Cercetării din România. A fost Ministru al Educației în perioada 23 decembrie 2009 – 10 februarie 2012.

Mihai GOLU a absolvit Facultatea de Psihologie a Universității „Lomonosov” din Moscova în 1958, după care a fost repartizat la Catedra de psihologie a Universității București, unde a activat până la pensionare, în anul 2001. A fost bursier Fulbright (1973-1974) la Universitatea Carnegie- Mellon din Pittsburgh (SUA), pe lângă Prof. H. Simon, laureat al premiului Nobel. Domeniile în care a ținut cursuri și a publicat sunt: fundamentele psihologiei, neuropsihologia, psihocibernetica și psihologia personalității.

298 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Printre lucrările publicate se numără: Sensibilitatea (în colaborare cu Paul Popescu-Neveanu) – 1970, Cibernetica generală (1971), Introducere în psihologie (în colaborare cu A. Dicu) – 1972, Percepție și activitate (1971), Culoare și comportament, (1974), Principii de psihologie cibernetică (1975), tradusă în bulgară în 1981, Tratat de psihofiziologie (în colaborare cu I. Ciofu și C. Voicu) – în 1978, Dicționar de psihologie socială, (în colaborare cu Ana Tucicov-Bogdan, P. Goșu și P. Pânzaru) – în 1978, Bazele neurofiziologice ale psihicului (1981), Psihoneurologie (în colaborare cu C. Arseni și Leon Dănăilă) – 1981, Chirurgie psihiatrică (1988), Dinamica personalității (2006), Fundamentele Psihologiei (2000 și 2006), Neuropsihocibernetica (2016), Introducere în conflictologie (2019). Este membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România (din 1993), al Academiei de Științe din New York (din 1995), al Academiei de Științele Naturii a Federației Ruse (din 2010). Este Doctor Honoris Causa al Universităților de stat din Constanța, Pitești și Tg. Jiu. Premii și distincții: Premiul Academiei Romane (1980), medalia „Jan Amos Comernius” al Academiei Cehe de Științe, Medalia U.N.E.S.C.O ,,Pablo Picasso, Premiul „C. Radulescu-Motru” al Colegiului Psihologilor din România (2014), Premiul A.O.S.R (2018) și Ordinul National pentru Merit în grad de cavaler (1996).

Constantin ILAȘ este doctor în filosofie al Universității „Al. I. Cuza” Iași, cu teza Friedrich Nietzsche și metafizica modernă (2009). În prezent este lector și Decan al Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași. Este unul dintre redactorii revistei de științe politice Polis. A publicat studii în reviste de specialitate și în volumele colective Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013). coord. Sorin Bocancea, Mass-media și democrația în România postcomunistă (2011 și 2013), coord. Daniel Șandru și Sorin Bocancea, Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011) coord. Sorin Bocancea și Daniel Șandru. A realizat volumul de interviuri Exil în propria țară (Editura Institutul European Iași, 2015). Domeniile sale de interes sunt: metafizica modernă, istoria ideilor politice și ideologii politice.

Liviu MAIOR este istoric român și profesor universitar, Ministru al Educației între 1992-1996, senator PSD în legislaturile 1996-2000 și 2000- 2004, ambasador al României în Canada din 2002. În cadrul activității sale parlamentare în legislatura1996-2000, a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, UNESCO și Japonia. În legislatura 2000-2004, a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Coreea și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. În legislatura 2000-2004, a inițiat 5 propuneri legislative din care 4 au fost promulgate legi. Printre lucrările

299 POLIS publicate se numără: Memorandul: filosofia politico-istorică a petiționalismului românesc (1992); Alexandru Vaida-Voevod, între Belvedere și Versailles: însemnări, memorii, scrisori (1993); 1848-1849: români și unguri în revoluție (1998); Românii în armata habsburgică: soldați și ofițeri uitați (2004); Habsburgi şi români: de la loialitatea dinastică la identitate națională (2006); Alexandru Vaida Voevod: putere şi defăimare – studii (2010); Doi ani mai devreme: ardeleni, bucovineni şi basarabeni în război 1914-1916 (2016); De la Marele Război la România întregită (2018); Un părinte fondator al României Mari: Alexandru Vaida Voevod (2018) ș.a.

Alexandru MAMINA este cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, membru în Consiliul științific, coordonatorul Programului III – „Românii și Europa în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX” – și al „Atelierului pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013; Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015, Familii politice și familii culturale (modernitate, antimodernitate, postmodernitate), Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017; Războiul revoluționar (de la ridicarea în masă la gherilă), București, Editura Militară 2019; Morfologia protestului cultural: romantism, avangardă, folk-rock, București, Editura Academiei 2019, Cenaclul Flacăra – istorie, cultură, politică –, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2020 . A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-urile Critic Atac și ArgumentesiFapte.ro şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.

300 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Andrei MARGA este licențiat în filosofie, secundar sociologie. A obținut doctoratul (1976) cu o teză în filosofia contemporană, în care s-a și specializat în Germania Federală și SUA. A fost rector al Universității Babeș-Bolyai cu două cele mai multe mandate (1993-2004 și 2008-2012). A fost Ministru al Educației Naționale în guvernele Ciorbea, Vasile și Isărescu și Ministru al Afacerilor Externe în guvernul Ponta 1. A fost ales în conducerea unor organizații și instituții internaționale (European University Association, United Nations University in Tokyo; CEPES-UNESCO, etc.) și a fost președintele Conferinței Rectorilor Danubieni. A fost numit consultant al unor instituții culturale și universitare în China, Vatican, Germania, Ungaria, Austria. I s-au acordat ordine de stat în Germania (Das Grosse Bundesverdienstkreuz), Franța, Italia, Portugalia, România. Este laureat al Premiului internațional Herder (2005) și i s-au acordat alte premii în Austria și Israel. A primit medalia de Aur a universităților din Tübingen (Germania) și Maribor (Slovenia) și este Dr.H.C. al universităților din Montpellier – „Paul Valery” –, Budapesta – „Corvinus” – ,Debrecen, Plymouth-New Hampshire, Quebec, Baku, Chișinău, Iași și altele. A fost visiting professor la universitățile din München – „Ludwig Maximillians“ –, Viena, Montpellier – „Paul Valery“ –, Jerusalim – „Hebrew University“ – și București. Este laureat al Premiilor naționale „Bărnuțiu” și „Brătianu”. Publicațiile sale abordează următoarele teme: filosofia „pragma- tismului reflexiv”, teoria societății, istoria filosofiei contemporane, logică, metodologie, filosofia unificării europene, probleme de strategie, filosofia religiei, filosofia dreptului, filosofia artei, filosofia politică, filosofia și politica educației.

Mircea MICLEA este Profesor Universitar, Departamentul de Psihologie, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai. Este Director al Centrului de Psihologie Cognitivă Aplicată (2001-prezent), editor şi fondator al revistei Cognition, Brain, Behavior: An Interdisciplinary Journal, Preşedinte al UNESCO Chair on Higher Education Management and Governance (2001-prezent). A fost Ministru al Educaţiei şi Cercetării din România (2004-2005) și este Preşedinte al Comisiei Prezidenţiale de analizare şi elaborare a politicilor în educaţie şi cercetare (2006-prezent). Este Președinte al Asociației Psihologice din România și al Asociaţiei de Consiliere şi Psihoterapie Online din România (2009-prezent).

Virgil PETRESCU este profesor (din 1992), conducător de doctorat (din 1992), profesor emerit (din 2012) și diplomat „Bene Merenti” (din 2018). A absolvit în 1966 Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Universității Tehnice de Construcții București (UTCB) ca șef de promoție. Ulterior, a lucrat în

301 POLIS proiectare, cercetare și învățământ superior. Între 1968-1969, a urmat Cursul internațional de inginerie hidraulică la IHE Delft (Olanda), cu o bursă acordată de NUFFIC. În anii 1966-1968 și 1969-1972, a lucrat ca inginer cercetător la Institutul de Studii și Cercetări Hidrotehnice din București și asistent asociat la UTCB (1970-1972). Între 1972-2011, a fost membru cu normă întreagă al Departamentului de hidraulică, edilitate și protecția mediului din UTCB, parcurgând toate treptele universitare: asistent, șef de lucrări, conferențiar și profesor universitar. Este autorul sau coautorul a 10 cărți tehnice și manuale universitare, a peste 100 de lucrări și alte publicații de specialitate. Are prioritatea mondială a unui program de computer privind mișcarea fluidelor stratificate (Delft, Olanda, 1969). A participat cu comunicări la peste 70 de congrese specializate și evenimente științifice din țară și străinătate. A deținut mai multe funcții și poziții, din care amintim: consilier parlamentar la Camera Deputaților (1993-1996), membru al Parlamentului României – Camera Deputaților (1996-2000) și Ministru al Educației Naționale (1996-1997).

Teodora PRELIPCEAN este Conferențiar la Facultatea de Drept și Prorector cu activitatea didactică și de cercetare la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi. Licenţiată în filosofie la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi (1994), a obţinut Diploma de studii aprofundate în „Filosofie şi spiritualitate răsăriteană” (1996) şi Doctoratul în Filosofie (2003). A urmat stagii de specializare la Faculté des Sciences Économiques et Sociales, Université de Lille, France, în 1993, şi la Faculty of Law, University of Lapland, Rovaniemi, Finland, în 2000. Este membră a Asociației Internaționale Council for Research in Values and Philosophy, membră a International Board Advisory, Editura Lumen, Iași, Reviewer al Philosophy Study (David Publishing Company, Chicago, IL, USA), Secretar General de Redacție al Revistei Polis și Editor Şef al Anuarului Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, Fascicula Drept, Științe Economice, Științe Politice. A publicat articole/studii în reviste de specialitate românești și străine (Revista de Teorie Socială, Symposion, Philosophy Study, Polis, Procedia – Social and Behavioral Sciences), precum și în volume colective (Sinteze de știință politică. Studii tematice pentru examenul de licență, coordonatori Cristian Bocancea & Daniel Șandru, Editura Revista POLIS Institutul European, Iași, 2012). A coordonat (cu Laura Mitarotondo), Revista Polis, Volum V, Nr. 2 (16), Serie nouă, martie-mai 2017. Lucrarea Explicaţia în ştiinţele socio- umane (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004) a fost tradusă în limba spaniolă (La explicación en las Ciencias Sociales y Humanas, Editura Niram Art, Madrid, 2015). Este, de asemenea, autoarea lucrării Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate (Editura Adenium, Iași, 2015).

302 30 de ani de învăţământ academic privat în România

Alexander RUBEL este originar din Germania. A studiat Istoria, Limba și Literatura Germană, Filologie Clasică și Folozofie la Universitatea din Konstanz. A fost și angajat în funcție de asistent la această universitate. După doctoratul în Istorie veche, a fost angajat la Institutul „Goethe” și trimis în Romania, la Iași, să conducă ca director „Goethe Zentrum”. Din 2008 este Prof. univ. asociat la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, și CS I la Institutul de Arheologie al Academiei Române, Filiala Iași. Din 2011, este și Director acestui institut de cercetare. Din 2019 este Visiting Senior Research Fellow la „Jesus College” din Oxford. A publicat preponderent cărți despre istorie antică și arheologie dar și despre epoca modernă și literatura germană, de ex.: Fear and Loathing in Ancient Athens; Religion and Politics during the Peloponnesian War, (Routledge: Oxford 2014); Religion und Kult der Germanen (Kohlhammer: Stuttgart 2016); împreună cu H.-U. Voß, a publicat Experiencing the Frontier and the Frontier of Experience. Barbarian perspectives and Roman strategies to encounter new threats (Oxford: Archaeopress 2020).

Mihail ȘORA filosof și eseist român, născut în 7 noiembrie 1916. A absolvit, în 1934, liceul „Constantin Diaconovici Loga“ din Timișoara și a intrat simultan la trei facultăți: Matematică, Filosofie și Drept. După studiile de filosofie, a devenit, din 1938, bursier al Statului francez și a plecat la Paris pentru studii doctorale, încheiate cu o teză despre noțiunea de har la Blaise Pascal. În 1940, sub amenințarea invaziei germane, părăsește Parisul și se refugiază în „Zona liberă“, la Grenoble, unde scrie prima sa carte, Du Dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique, care avea să fie publicată după război la Editura Gallimard. Se înrolează în Rezistența Franceză, alături de alți tineri francezi afiliați stângii și gaullismului. La sfârșitul războiului, devine cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris. În 1948, după zece ani de absență, revine în România pentru a-și vedea părinții și este arestat la plecare, la granița cu Ungaria, adus sub escortă militară la București și sechestrat într-o celulă a Ministerului de Externe unde, ca francofon desăvârșit, traduce în franceză documentația României din tratatele internaționale care au urmat încheierii războiului și au determinat păstrarea Transilvaniei ca teritoriu românesc. Un an mai târziu, reușește să-și recupereze familia rămasă în Franța – soția și cei doi copii, este scos din minister, cu interdicția de a părăsi Bucureștiul. I se permite de către autoritățile comuniste să se angajeze corector, apoi redactor la Editura pentru Limbi Străine; ulterior, la Editura de Stat pentru Literatură, regândește din temelii și inițiază noua serie a colecției „Biblioteca Pentru Toți“, unde publică literatura străină care a modelat și îmbogățit universul multor generații de români. Din 1972, este chemat de Mircea Malița, ministrul Educației din acea vreme, să organizeze sistemul bibliotecilor școlare și universitare din țară. Se pensionează, ca referent de specialitate, în 1977. Din 1978, după mai bine de

303 POLIS trei decenii de tăcere, reîncepe să publice; apare Sarea Pământului, prima carte în limba română, un sistem ontologic disimulat, pentru a trece de furcile cenzurii, sub forma unor dialoguri. În decembrie 1989, devine, la propunerea lui Andrei Pleșu, primul ministru al Educației după căderea dictaturii, funcție din care demisionează în iunie 1990, protestând împotriva represiunilor de la mineriade și refuzând să mai ocupe vreo funcție publică. Este unul dintre susținătorii constanți ai lustrației revendicate prin punctul 8 al Proclamației de la Timișoara. În 2016, a primit ordinul „Steaua României“. A participat și susținut fervent demonstrațiile din 2017 și 2018 pentru apărarea statului de drept, fiind perceput ca un simbol al rezistenței, al libertății și al democrației. În 2018, a primit din partea Parlamentului European premiul „Cetățeanul European al Anului“ și titlul de cetățean de onoare al Bucureștiului.

Gheorghe M. ȘTEFAN este inginer electronist (1971), doctor în electronica (1980), profesor emerit în Departamentul de Dispozitive, Circuite și Arhitecturi Electronice al Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din Universitatea Politehnica București (UPB). Domenii de interes: circuite digitale, arhitectura sistemelor de calcul, epistemologia informației. Activitatea didactică desfășurată în principal la disciplinele: Circuite Integrate Digitale, Arhitectura Sistemelor de Calcul, Electronică Funcțională, Teoria Computației, Calcul Reconfigurabil, predate în UPB, Universitatea Transilvania Brașov, Maryland University. Ministru al Învățământului și Științei (1990-1991). Coordonator științific al Centrului de Noi Arhitecturi Electronice la Academiei Române (1993-2001). Fondator al companiei BrightScale (2003-2009) în Silicon Valley în care a dezvoltat un procesor many-core pentru aplicații video. Membru corespondent al Academiei Române în Secția de Știința și Tehnologia Informației din 2011.

Doru TOMPEA este Profesor, Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. A iniţiat împreună cu Profesorul Petru P. Andrei proiectul de editare, promovare şi valorificare a operei savantului Petre Andrei şi a înfiinţat împreună cu acesta Fundaţia Academică „Petre Andrei”. A fost Rector al Universității „Petre Andrei” din Iași. A coordonat editarea şi reeditarea în ediţii bilingve a operei lui Petre Andrei, demers pentru care a fost distins, împreună cu Petru P. Andrei, cu Premiul „Ioan Petrovici” al Academiei Române (1999). Dintre volumele de autor publicate menţionăm: Etică. Morală şi putere şi Provocarea postmodernă. Noi orientări în teoria socială. A coordonat împreună cu Daniel Şandru volumul critic Dimensiuni social-politice ale operei lui Petre Andrei (2012). A realizat împreună cu Sorin Bocancea volumele Două decenii de comunism în Iaşul universitar (2015) și Două decenii de comunism în Iașul Universitar. Presa studențească (2019).

304 POLIS

Instrucţiuni pentru autori

Revista Polis acceptă manuscrise originale, nepublicate anterior şi neaflate în faza de evaluare preliminară a altor publicaţii ştiinţifice. Manuscrisele primite vor fi anonimizate şi supuse evaluării critice a recenzorilor de specialitate ai revistei. Fişa de evaluare, cu menţiunea de acceptare / modificare / respingere a articolului propus, vă va fi remisă într-un interval de 2–5 săptămâni de la confirmarea primirii manuscrisului. Adresa la care ne puteţi trimite manuscrisele dumneavoastră în format electronic (.doc sau .docx) este: [email protected] La redactarea articolelor, vă rugăm să ţineţi cont de instrucţiunile de mai jos. Revista Polis îşi rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu respectă aceste instrucţiuni.

STRUCTURA GENERALĂ A TEXTULUI

Revista Polis publică studii redactate în limbile română şi engleză. Toate articolele în limba română trebuie însoţite, obligatoriu, şi de traducerea integrală în limba engleză. Articolele trebuie să respecte normele general valabile pentru redactarea lucrărilor ştiinţifice, conţinând în mod obligatoriu o parte introductivă, capitole / secţiuni distincte şi concluzii, având dimensiuni cuprinse între 20.000 – 40.000 de caractere cu spaţii (10-20 de pagini standard). Articolele vor fi redactate utilizând paginarea standard a programului Microsoft Word, folosind fontul Times New Roman, 12 pct, cu spaţii de 1,5, fără a lăsa spaţii libere între paragrafe. Prima pagină a lucrării va conţine, obligatoriu, următoarele informaţii: titlu, autor (afiliere instituţională şi adresă de corespondenţă), rezumat de 200-350 de cuvinte şi 4-6 cuvinte cheie.

Pentru redactarea lucrării, vă rugăm să folosiţi modelul de mai jos.

TITLUL ARTICOLULUI Prenume NUME Afiliere instituţională Adresa de mail

Rezumat Rezumat în limba engleză, 200-350 de cuvinte. Rezumatul va prezenta, pe scurt, conţinutul lucrării, menţionând metologia utilizată în cercetare, principalele premise, argumentele folosite şi concluziile articolului. Vă rugăm să verificaţi corectitudinea gramaticală şi lexicală a rezumatelor în limbi străine şi să evitaţi folosirea programelor de traduceri automate. Ne rezervăm dreptul de a refuza rezumatele cu greşeli flagrante de traducere.

Cuvinte-cheie: 4-6 cuvinte în limba engleză

Fiecare articol trebuie să includă, în mod obligatoriu, o parte introductivă, o secţiune de cuprins împărţită în capitole şi subcapitole, în care ideile, ipotezele de

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie cercetare menţionate în partea introductivă să fie demonstrate sau infirmate, şi o secţiune de concluzii.

Bibliografie CARPINSCHI, Anton, BOCANCEA, Cristian, Ştiinţa politicului. Tratat, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1998. PETREU, Marta, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, Editura Polirom, Iaşi, 2011. ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, Nr. 11, 2011.

Resurse electronice STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, Nr. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/ 45-anul-editorial-2011.html, p. 60 (accesat pe 23 februarie 2013) _____ NOTĂ: Tabelele şi figurile vor fi incluse în textul articolului şi numerotate în ordinea apariţiei, după modelul de mai jos. Vă rugăm să nu folosiţi tabelele şi figurile în mod excesiv.

Tabelul 1: Model de tabel

SISTEMUL DE REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Revista Polis foloseşte sistemul de referinţe bibliografice recomandat de Academia Română. În acest sistem, sursele bibliografice la care se face referire în text sunt citate cu ajutorul notelor de subsol. Exemplu: […] Este o chestiune pe care politologul român Mattei Dogan o prezintă atât în studiile sale interbelice, cât şi în lucrările recente1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

Bibliografia finală a lucrării reuneşte toate sursele citate în notele de subsol, listate în ordine alfabetică. Resursele bibliografice consultate de pe Internet vor fi menţionate într-o secţiune separată. Citarea acestor resurse va respecta regulile generale privind citarea surselor electronice, precizând data la care documentul electronic a fost accesat de către autorul articolului.

POLIS

Redactarea notelor de subsol

Pentru redactarea notelor de subsol, vă rugăm să folosiţi opţiunea „Footnote” din programul Word, fontul Times New Roman, 10 pct, spaţiere la 1 rând. La prima menţiune a autorului / lucrării, nota de subsol va menţiona toate detaliile sursei bibliografice, inclusiv pagina-paginile, dacă este cazul (utilizaţi prescurtarea „p.” pentru o singură pagină şi „pp.” pentru pagini multiple). Menţiunile ulterioare ale aceleiaşi surse bibliografice vor utiliza prescurtările latine (ibid., op. cit. etc.).

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Instructions to Authors

The Polis Journal of Political Science welcomes original manuscripts which have not been published elsewhere and are not under review by other scientific journals. Once submitted, the manuscripts are made anonymous and sent to our reviewers for evaluation. You should receive the reviewing form, with the decision to accept / change / reject your article, within 2 – 5 weeks from our initial confirmation of receipt. Please use the following address to send us your manuscripts in electronic form (.doc or .docx):[email protected] Before sending us your work, please use the following guidelines to write your paper. Polis reserves the right to reject the articles which do not comply with these instructions.

GENERAL STRUCTURE

The Polis Journal of Political Science publishes articles and studies written in Romanian and English. All articles should comply with the general standards of academic and scientific writing, and they must comprise an introductory part, distinct chapters / sections, and conclusions. The texts should have 20.000 to 40.000 characters with spaces (10 to 20 standard pages). Articles should be written using the default page layout in Microsoft Word, with Times New Roman, 12 pt, 1.5 line spacing, and no additional spaces before and after paragraphs. The first page of your article should include the following information: article title, author(s) name(s) (institutional affiliation and e-mail), an abstract of 200-350 words, and 4-6 keywords. Please use the following template to format your paper.

ARTICLE TITLE First name(s) SURNAME Institutional affiliation E-mail address

Abstract Abstract in English, 200-350 words. The abstract should summarize the paper’s content, mentioning: the research methodology used, the main hypotheses, the main arguments developed and the paper’s conclusions. Please check the grammar and lexis of articles written in English if you are not a native speaker of this language and avoid using programs for automatic translation. We reserve the right to reject articles with flagrant translation mistakes.

Keywords: 4-6 keywords in English

POLIS

All articles must comprise an introductory part, a section devoted to the paper’s content, divided into chapters and subchapters – in which the research hypotheses mentioned in the introduction should be argued for or against -, and a section of conclusions.

Bibliography BELL, Daniel, The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in the Fifties, Harvard University Press, Cambridge Mass., 2001 FREEDEN, Michael, Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Claredon Press, Oxford, 1996 ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, No. 11, 2011

Electronic resources STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, No. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/45-anul-editorial-2011.html, (accessed on 23 February 2013)

_____ NOTE: Tables and figures should be inserted in the text and numbered in order of appearance, according to the model below. Please do not use tables and figures in excess.

Table 1: Table model

CITATION STYLE

The Polis Journal uses the reference style recommended by the Romanian Academy. In this system, the bibliographical resources quoted in the text are cited in footnotes.

Example: […] In is a matter that the Romanian political science scholar Mattei Dogan describes both in his interwar studies and in his recent works 1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

The paper’s final bibliography assembles all the sources cited in footnotes, listed in alphabetical order. The bibliographical resources consulted on the Internet are to be listed ina separate section. These resources should be cited in agreement with the general rules relative to the citation of electronic bibliography by mentioning the day on which the electronic document was accessed by the author.

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Footnote format

In order to insert footnotes into your article, please use the „Footnote” option available in Word, using Times New Roman, 10 pt, 1 line spacing. The first time an author / a work is cited, the footnote must provide full bibliographical details, including the page-pages (use the abbreviation „p.” for one page and „pp.” for multiple pages). The footnotes for subsequent references to the same author / work should use Latin shortened forms (ibid., op. cit., etc.)

Bun de tipar: 2021 • Apărut: 2021 • Format 16 x 24 cm Ia şi, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 700469 Tel. Difuzare: 0788.319462; Fax: 0232/230197 [email protected]; www.euroinst.ro