1 DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De Legislatura a XX-A SESIUNEA a IV-A ORDINARĂ – IULIE 2016 Ședinț

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a SESIUNEA a IV-a ORDINARĂ – IULIE 2016 Ședința din ziua de 28 iulie 2016 (STENOGRAMA) SUMAR

1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului de 5 Stat al Republicii Moldova.)

2. Dezbaterea ordinii de zi și aprobarea ei. 5–15

3. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 15–16 nr.370 din 9 octombrie 2015 pentru modificarea articolului 1 din 118 Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător. Pentru lectura a doua proiectul nr.370 va fi comasat cu proiectul de Lege nr.293 din 27 iunie 2016, proiectul nr.293 fiind ca proiect de bază.

4. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 17–24 nr.97 din 11 martie 2016 pentru modificarea și completarea unor 118 acte legislative (Legea privind accesul la informație – art. 5, 6, 12, 15, 16, 17; Codul contravențional – art. 7).

5. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 24–54 nr.264 din 13 iunie 2016 privind funcționarul public cu statut 117 special din Ministerul Afacerilor Interne.

6. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 54–58 nr.276 din 20 iunie 2016 pentru modificarea, completarea și 117 abrogarea unor acte legislative (Legea cu privire la migrația de muncă – art. 3; Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova – art. 3, 4, 5, 6 ș.a.; Legea cu privire la statutul juridic al cetățenilor străini și al apatrizilor în Republica Moldova; ș.a.).

7. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a 58–60 doua a proiectului de Lege nr.326 din 19 iulie 2016 pentru 122 ratificarea Addendumului nr.2 la Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Programul-cadru de suport al acordurilor curente și viitoare dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova (PNA 2012). 8. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 60–61 nr.166 din 15 aprilie 2016 pentru modificarea și completarea unor 119 acte legislative (Legea privind transportul prin conducte

magistrale – art. 2; Legea cu privire la regimul produselor și substanțelor nocive – art. 4; Legea cu privire la energetică – art. 6; Legea privind piața produselor petroliere – art. 2, 5, 7, 8, 9 ș.a.; Codul subsolului – art. 35, 67, 74, 75, 76, 78; Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător – anexa; ș.a.). 9. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 61 nr.121 din 2 aprilie 2015 privind modificarea și completarea unor 120 acte legislative (Legea privind produsele alimentare – art. 15 alin. (6); Legea cu privire la publicitate – art. 23; Codul contravențional). 10. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 62 nr.291 din 27 iunie 2016 pentru modificarea Legii nr.355-XVI din 121–122 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (art. 13, anexa 2, anexa 11). 11. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 62–63 nr.103 din 14 martie 2016 pentru modificarea și completarea 119–120 Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor (art. 1, 2, 7 ș.a.). 12. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 64–65 nr.57 din 24 februarie 2016 privind completarea Legii nr.797-XIII 120 din 2 aprilie 1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului (art. 431, 45, 46). Pentru lectura a doua proiectul nr.57 a fost comasat cu proiectul de Lege nr.216 din 21 mai 2015, proiectul nr.57 fiind ca proiect de bază. 13. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 65–71 nr.246 din 2 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor 121 acte legislative (Legea taxei de stat – art. 4; Codul penal – art. 77, 1331, 145, 2011, 3201; Codul de procedură penală – art. 69, 71, 118, 2151, 276; ș.a.). 14. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 71–72 nr.210 din 13 mai 2016 pentru modificarea și completarea 121 Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003. 15. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 72 nr.196 din 10 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor 122–123 acte legislative (Codul civil – art. 21, 7521, 7522, 7523, 7524 ș.a.; Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova – art. 11, anexele 1-5; Codul contravențional – art. 3441, 4081).

16. Dezbaterea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.269 din 7 3 – 80 15 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte 117 legislative (Codul penal – art. 55, 64, 126 ș.a.; Codul de procedură penală – art. 201; ș.a.). Pentru lectura a doua proiectul nr.269 a fost comasat cu proiectul de Lege nr.130 din 31 martie 2016, proiectul nr.269 fiind ca proiect de bază. În urma dezbaterii, la propunerea președintelui ședinței, proiectul nr.269 a fost remis comisiei sesizate în fond.

17. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 80 nr.186 din 3 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor 117 acte legislative (Codul de procedură civilă – art. 33, 38, 49 ș.a.; Codul de executare – art. 11, 12, 15 ș.a.; ș.a.).

18. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 80–85 nr.417 din 30 octombrie 2015 privind modificarea și completarea 123 Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218 din 24 octombrie 2008 (art. 30, 33, 177, 398, 180, 4001). Pentru lectura a doua proiectul nr.417 va fi comasat cu proiectul de Lege nr.137 din 4 aprilie 2016, proiectul nr.137 fiind ca proiect de bază.

19. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 85–86 nr.239 din 27 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor 119 acte legislative (Legea cu privire la Guvern – art. 8, 14, 20, 21, 22, 23, 25; Legea privind administrația publică centrală de specialitate – art. 2, 11, 13, 14, 15, 16 ș.a.).

20. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 86–101 nr.272 din 17 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor 119 acte legislative (Legea cu privire la Guvern – art. 19; Legea privind organizarea administrativ-teritorială – art. 4; Legea privind Statutul-cadru al satului (comunei), orașului (municipiului) – anexa; Legea privind administrația publică locală – art. 1, 14, 17, 22 ș.a.).

21. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 101–116 nr.220 din 23 mai 2016 cu privire la principiile subvenționării în 118 agricultură și dezvoltare rurală.

22. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 113–115 nr.247 din 2 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor 119 acte legislative (Legea privind protecția mediului înconjurător – art. 73; Legea privind deșeurile de producție și menajere – art. 20, anexa 3; Legea privind plata pentru poluarea mediului – anexa 8; ș.a).

23. Reexaminarea, în cadrul proiectului nr.1707 din 22 iulie 2015, a 123–126 Legii nr.87 din 7 mai 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la trupele de carabinieri – art. 14, 22; Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice – art. 20; Legea asigurării cu pensii a militarilor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne – art. 22, 23, 28, ș.a.; ș.a.). (Referitor la proiectul de Lege nr.36 din 5 februarie 2014.) Proiectul nr.1707 a fost dezbătut într-o ședință anterioară. La ședința de astăzi continuă dezbaterea proiectului. Adoptarea proiectului nr.1707.

24. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului Legii 126–145 integrității nr.267 din 15 iunie 2016.

25. Prezentarea Raportului nr.1970 din 22 iulie 2016 cu privire la 145–151 totalurile administrării și deetatizării proprietății publice pentru anul 2015. Raportor – Octavian Calmîc, viceprim-ministru, ministru al economiei.

Ședința începe la ora 10.08. Lucrările sînt prezidate de domnul Andrian Candu, Președintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Vitiuc, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Bună dimineața. Vă rog mult să vă luați locul. Secretariatul, Vă rugăm să ne anunțați prezența.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la ședința Parlamentului, din totalul celor 101 deputați, și-au înregistrat prezența 91 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Buliga Valentina, Golovatiuc Vladimir, Furculiță Corneliu, Grama Octavian, Palihovici Liliana, Voronin Vladimir, Țîrdea Bogdat – cerere; Agache Angel, Lucinschi Chiril – concediu medical.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult.

Sînt 91 de deputați în sală, avem cvorumul. Putem începe. Înainte de toate să onorăm Drapelul. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Bună dimineața. Putem începe ședința de astăzi, 28 iulie 2016. Sîntem în ziua de joi. Vă rog frumos, domnule Neguța, dacă aveți de procedură, poftiți.

Domnul Andrei Neguța: Da, domnule Președinte. Mulțumesc. Astăzi am început ședința cu 8 minute mai tîrziu. Toate ședințele plenare și de dimineață, și după întrerupere le ținem cu întîrziere. 808 minute ale deputaților, asta e o zi de lucru la 13.00 terminat, dar al doilea se gîndește deja la întreruperea de la amiază. Nu știu, domnule Președinte, ce-i de făcut, dar consider că în Parlamentul nostru așa momente se poate de înlăturat și să începem fix la 10.00.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, Înainte de a trece la subiectul ordinii de zi … Da, vă rog frumos, într-adevăr, e o remarcă foarte bună. Se referă la toate ședințele, nu doar ale plenului, ci și ale Biroului permanent, și ale comisiilor, inclusiv ale plenului atît la început, cît și în cazul pauzelor. Astăzi își sărbătorește ziua de naștere colegul nostru domnul Boris Golovin. Dați-ne voie să îl felicităm, să-i urăm un „La mulți ani”, multă sănătate, succese, realizări frumoase. (Aplauze.) Și tot astăzi, 28 iulie, e și Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei. Dați-mi voie și cu această ocazie tuturor specialiștilor în acest domeniu să le urăm spor la muncă, succese în tot ceea ce fac și să avem o luptă, într-adevăr, cu succes împotriva hepatitei. Sînt cîteva propuneri atît ale Biroului permanent, luate astăzi dimineață prin decizie la ședința Biroului, precum și făcute în mod regulamentar, în baza articolului 46, din partea fracțiunilor sau a grupurilor parlamentare. Și, dați-mi voie, cu această ocazie, să vă anunț că Biroul permanent vine cu propunerea de a suplimenta ordinea de zi cu cîteva proiecte, cinci la număr. Este vorba, dacă nu greșesc, de materialele care au fost repartizate pentru ziua de astăzi, 28 iulie. Este vorba de Proiectul nr.269 din 15 iunie 2016 și Proiectul nr.186 din 3 mai 2016, care sînt în lectura a doua și sînt pregătite de Comisia juridică. Pentru mîine, 29 iulie, Proiectul nr.124 din 28 martie 2016 ce ține de reabilitarea victimelor infracțiunilor, ce ține de modificarea Legii cu privire la Fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, Proiectul nr.255 din 6 iunie 2016, și Proiectul de lege cu privire la tineret, care este pentru mîine, la fel, pentru lectura a doua. Acestea sînt propunerile Biroului permanent. Cer onoratului plen, inițial, să aprobăm aceste propuneri pentru a fi introduse ca supliment la ziua de astăzi și cea de mîine.

Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Suplimentul a fost votat. Pe lîngă acest supliment, mai sînt încă cîteva chestiuni care au fost discutate la Biroul permanent. Rugămintea e în adresa comisiilor. O să mă adresez ca să examineze posibilitatea dezbaterii sau analizei în comisii și, eventual, dacă va fi posibil, astăzi, în comisii, să discute ca mîine să vedem dacă există posibilitatea să introducem pe ordinea de zi. Și aici mă refer la demersul din partea Guvernului și a Ministerului Economiei privind dezbaterea în Comisia pentru agricultură și industrie alimentară, domnule Mudreac, a Proiectului de lege nr.98 din 11 martie 2016. Dacă ați putea să verificați. Ține ceva de angajamentele noastre pe domeniul comerțului. Pur și simplu să verificați care este … Sau dacă aveți acum informația, bineînțeles, domnule Mudreac, vă rog frumos, poftiți.

Domnul Radu Mudreac: Da. Vă mulțumesc. Da, într-adevăr, proiectul este la noi. O să încercăm să-l dezbatem, dar este un proiect care nu duce la angajamente, ceea ce ține de scoaterea controlului, monitorizarea și supravegherea calității spirtului. De aceea, o să ne întrunim în comisie, o să discutăm în ziua de mîine, dar nu cred că este ceva de urgență și arde acum ca să ne impunem să scoatem de sub control băuturile alcoolice. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Dacă ați avea posibilitatea să vă pronunțați în comisie și bineînțeles să anunțați și plenul Parlamentului care este situația. Vă mulțumim foarte mult pentru înțelegere. Proiectul nr.98 din 11 martie 2003. La fel, dragi colegi, există solicitarea ca să fie examinat în comisie, mă refer la Proiectul nr.174 din 21 aprilie 2016. Domnule Hotineanu, La dumneavoastră în comisie este acest proiect. Nr.174 din 21 aprilie 2016 pentru lectura a doua ce ține de drepturile de autor și drepturile conexe. Dacă ați putea să vedeți care este soarta acestui proiect. Dacă aveți informație, bineînțeles, vă rugăm frumos, dacă nu, atunci o să ne informați mîine. Poftiți.

Domnul Vladimir Hotineanu: În cîteva minute voi avea această informație și o să vă informez.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Dacă există posibilitatea să faceți astăzi ceva în comisie, ne anunțați mîine dimineață. Că mîine vom face și Biroul permanent la ora 10.30. Vă mulțumesc foarte mult. La fel, doamna Domenti, vă rugăm frumos să verificați care este soarta proiectului, la fel pentru lectura a doua, a Proiectului nr.217 din 10 iunie 2014 ce are legătură cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Proiectul nr.217 din 10 iunie 2014. Doar să verificați și, eventual, să vedeți dacă există posibilitatea să examinați pentru lectura a doua. Vă rog frumos, doamnă Domenti, poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Domnule Președinte, Nu avem posibilitatea să examinăm și asta pe motiv că chiar și de la Guvern, de la două ministere a venit solicitarea de a nu examina în lectura a doua acest proiect, deoarece Guvernul vine cu un proiect nou care va îngloba aceste prevederi.

Domnul Andrian Candu: Am înțeles. Bine. Mulțumesc frumos. Vă mulțumim foarte mult pentru informație. Și, în continuare, pe ordinea de zi există cîteva propuneri din partea grupurilor de deputați. În primul rînd, Fracțiunea Partidului Socialiștilor propune constituirea unei comisii de anchetă pentru evaluarea exercitării atribuțiilor autorităților statului în vederea prevenirii și contracarării furtului miliardului din sistemul bancar al Republicii Moldova. Proiectul nr.317 din 14 iulie 2016. La acest subiect noi am mai discutat, dar, bineînțeles, potrivit Regulamentului, domnule Țurcan, vă rugăm frumos. Aveți un minut la dispoziție pentru a vă argumenta propunerea. Poftiți.

Domnul Vladimir Țurcan: Vă mulțumesc. De fapt, noi, astăzi, venim cu aceeași propunere cu speranța că, totuși, pe parcursul săptămînii precedente, colegii deputați au intrat așa mai profund în sensul acestei propuneri. Posibil că și la dînșii au apărut mai multe întrebări. Noi, totuși, considerăm că, avînd în vedere importanța acestei probleme, faptul că, într- adevăr, pînă în ziua de azi Parlamentul nu și-a îndeplinit obligațiile sale și anume de a da apreciere politică factorilor de decizie care au contribuit din partea organelor de stat, care au contribuit la acest furt de miliarde, noi propunem ca să fie pus la vot problema ce ține de constituirea comisiei de anchetă.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult.

Dragi colegi, Cine este pentru constituirea comisiei de anchetă, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Insuficiente voturi pentru a susține o astfel de propunere, plenul Parlamentului nu a acceptat. Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, la fel Fracțiunea Partidului Socialiștilor propune introducerea pe ordinea de zi de astăzi, 28 iulie 2016, a audierilor Procurorului General, directorului Centrului Național Anticorupție și directorului Serviciului de Informații și Securitate privind mersul anchetei în domeniul furtului miliardului din sistemul bancar al Republicii Moldova. Domnul Țurcan, Vă rog frumos, aveți un minut la dispoziție. Poftiți.

Domnul Vladimir Țurcan: Vă mulțumesc. Noi sîntem practic în preajma vacanței, dar în mass-media apar mai multe informații, ... mai multe versiuni, interpretări și, în situația dată, avînd audieri, audiențele cetățenilor, noi sîntem puși într-o situație că chiar este formată întrebarea: da cine sînteți acolo, în genere, în Parlament, dacă nu puteți răspunde la întrebarea foarte clară și concretă? Noi insistăm ca numaidecît să fie, deci, înainte de a pleca la vacanță, să fie desfășurate aceste audieri. Mai mult decît atît, în ultimele zile au apărut și mai multe divulgări, ale diferitelor informații din care reiese... și cred că deja noi trebuie să așteptăm, da poate chiar și în cadrul acestor audieri, Procurorul General interimar a veni cu niște propuneri ce țin de ridicarea imunității unor colegi ai noștri. Noi nu ne temem de această situație și de aceste probleme. De aceea și propunem: haideți să demonstrăm toți că dorim să fim oameni serioși din punct de vedere politic, să avem informațiile necesare în baza legii, evident, și totodată și să stimulăm Procurorul General să fie mai activ în acest sens.

Domnul Andrian Candu: Ce ține de ridicarea imunității, sper că n-aveți lista pregătită acolo, dar... (voce nedeslușită din sală) Am înțeles, dumneavoastră aveți o listă. Ce ține de ridicarea imunității, din cîte cunosc și din interpretările care au fost făcute la ora actuală, fiind vorba despre Procurorul General interimar, nu are dreptul să ridice imunități, să solicite ridicarea de imunitate. Dar, bineînțeles, plenul Parlamentului se poate pronunța în privința acestei propuneri și se va pune la vot. Deși ați văzut, probabil, că tot în aceste zile, odată cu apariția mai multor informații, și instituțiile, și organele de anchetă, și Procuratura, și inclusiv cea Anticorupție, au făcut toată comunicarea necesară, au ieșit la presă, au făcut conferință de presă pentru a aduce la cunoștință publicului cum stau lucrurile cu ancheta. Vă rog frumos, dacă permiteți, domnul Dodon la subiect, aceeași chestie. Vă rog frumos, poftiți, foarte scurt, ca să punem la vot...

Domnul Igor Dodon: Da. Stimați colegi, De fapt, vedem în ultimul timp că, chiar și ieri, alaltăieri, a apărut în presă că și unii deputați din actualul Parlament au profitat de credite de la Banca de Economii. Mă refer la ultimii 3–4 ani. Avem în sală și deputați care au semnat diferite hotărîri, inclusiv de Guvern, în perioada anilor 2014 în special. Și de ce nu? Lasă să vină Procurorul General. Eu știu că există dubii poate sau nu procurorul interimar să solicite ridicarea imunității, dar eu cred că, conform legislației, se permite ca procurorul interimar să ceară ridicarea imunității. Dacă nu, mergem la Curtea Constituțională. Dar de ce ne temem? Lasă să vină astăzi, mîine. Noi nu avem ce ascunde. Dacă sînt vinoveți și sînt probe, lasă să vină procurorul și să ceară acest lucru. Despre aceasta este vorba.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc frumos. Dacă procurorul se simte, bineînțeles, că există informații ca să vină să scoată imunitatea, este binevenit. Dar, în cazul de față, probabil, este la fel de binevenit să faceți o adresare și o sesizare Curții Constituționale privind interpretarea legii, iar în ceea ce ține nemijlocit de solicitarea dumneavoastră de a organiza audierile Procurorului General, a directorului Centrului Național Anticorupție și directorului Serviciului de Informații și Securitate voi supune, potrivit Regulamentului, votului plenului Parlamentului pentru a decide în mod democratic. Domnul Țurcan, O ultimă precizare, vă rog frumos, ca să nu ne reținem mult. Poftiți.

Domnul Vladimir Țurcan: Da. Vă mulțumesc. Conform legislației în vigoare, inclusiv Legii cu privire la Procuratură, în cazul lipsei Procurorului General, toate, toate absolut atribuțiile aparțin procurorului interimar. Deci nici nu este necesar ca să fie vreo interpretare din partea Curții Constituționale. Acest moment este prevăzut în legislație. Nu poate fi paralizată o instituție în cazul lipsei conducătorului. Interimarul îndeplinește aceste atribuții. Și nu numai la Procuratură, în toate absolut organele de stat.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Onorat Plen, S-a făcut o propunere pentru a introduce pe ordinea de zi de astăzi audierea celor 3 conducători de instituții: Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Cine este pentru organizarea acestor audieri, rog frumos, să se pronunțe prin vot. (Rumoare în sală.)

Insuficiente voturi. Plenul Parlamentului nu a acceptat propunerea respectivă și a fost respinsă. În continuare, la fel un grup de deputați din partea Fracțiunii Partidului Socialiștilor propune introducerea pe ordinea de zi a Proiectului de lege nr.228 din 26 mai 2016 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Vreau să vă anunț că l-am rugat pe domnul Creangă, președintele Comisiei economie, buget şi finanţe, să anunțe, să verifice existența sau inexistența avizului. Îl rugăm pe domnul Creangă să comunice plenului despre avizul Guvernului la acest subiect, care este extrem de important. Poftim, domnule Creangă.

Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Onorat Plen, În urma discuțiilor cu Ministerul Economiei, am fost informat despre faptul că este avizul Guvernului asupra proiectului de lege care se propune, însă este un aviz negativ și, oficial, încă nu l-am primit în cadrul comisiei. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Avizul este negativ. Propunerea va fi respingerea proiectului de lege. Vă rog frumos, domnul Dodon, poftiți.

Domnul Igor Dodon: Noi avem aviz pozitiv al Comisiei economie, buget şi finanţe, avem aviz negativ, nu este atît aviz negativ, cît ei vin cu o propunere de alternativă din partea Guvernului. Am avizul în fața mea. De aceea, propunerea este ca mîine să introducem în ordinea de zi proiectul de lege. Discutăm înainte de aceasta în cadrul Comisiei economie, buget şi finanţe și le dăm un răspuns patentarilor ce facem mai departe.

Domnul Andrian Candu: Sau se poate invers: să discutați în cadrul Comisiei economie, buget şi finanţe, să vă lămuriți care e soarta și, mîine dimineață, dacă este cazul, mai avem Biroul permanent la 10.30 și putem discuta acest subiect și lua o decizie înțeleaptă în privința acestui proiect de lege. Vă rog frumos, domnule Dodon.

Domnul Igor Dodon: Atunci o să rog pe domnul Creangă să convocăm mîine dimineață ședința comisiei și, ulterior, să-l propunem pentru ordinea de zi.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos pentru înțelegere.

În continuare, e un demers din partea unui grup de deputați din diferite fracțiuni privind introducerea pe ordinea de zi a Proiectului de hotărîre privind modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului privind constituirea comisiei de anchetă pentru verificarea activității „Poșta Moldovei” în legătură cu informațiile referitor la organizarea de către angajații întreprinderii a transportării ilegale în afara teritoriului Republicii Moldova a substanțelor interzise. Și se solicită introducerea pe ordinea de zi de astăzi, 28 iulie 2016, a Proiectului de hotărîre nr.337 privind modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului privind constituirea. Vreau să vă spun că am văzut acest proiect de hotărîre și am foarte mari semne de întrebare în privința: de ce, și cum, și cine are dreptul să solicite excluderea, fără permisiunea plenului sau a celor deputați, a unor membri din această comisie de anchetă. Am văzut că se solicită schimbarea componenței comisiei. Unii deputați semnează ca să-i schimbe pe alți deputați, foarte straniu. Dar, bineînțeles, să vedem, poate greșesc eu ceva. Domnule Cobzac, Poftiți.

Domnul Grigore Cobzac: Da, domnule Președinte. Mulțumesc. Cred că greșiți. Este un proiect de modificare a hotărîrii menționate de către dumneavoastră. Dacă e să ne referim la modificarea comisiei, argumentele propuse de mine plenului, apropo eu nu am decis, poată să decidă plenul – de schimbare a componenței comisiei, eu le văd cam următoarele. Comisia de anchetă este un instrument de monitorizare a guvernării din partea opoziției și, atunci, cînd, într-o asemenea comisie, majoritatea parlamentară deține majoritatea în comisie, iertați- mi tautologia, atunci este, nu este… ceva firesc. Noi avem exemple cînd activitatea comisiei, grație votului majorității parlamentare, este dusă cu totul și cu totul în altă parte. Eu pot să aduc exemple, aș vrea să le aduc de la tribuna centrală. Aceasta este argumentarea mea în privința modificării componenței comisiei. Dar, iarăși, decide plenul. Nu va decide plenul, noi sîntem gata să continuăm lucrul și în această componență, care a fost votată prima dată. Eu am propus, nu se decide, bine.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Dar, chiar dacă… componența… majoritatea este majoritatea parlamentară, dar președintele comisiei este din opoziție parlamentară, poate este cazul ca majoritatea parlamentară să facă propunere să schimbe președintele care e din opoziție parlamentară și, se pare, că vine în fiecare săptămînă cu modificarea componenței. Este ceva putred aici, în Danemarca, cum ar spune Shakespeare. Domnule Zagorodnîi, Sînteți unul din partea majorității în această comisie?

Poftiți. Poftiți. Chiar secretarul comisiei…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da. Mulțumesc, domnule Preşedinte. Sînt secretarul acestei comisii. Cred că ceea ce ați spus dumneavoastră la sfîrșit este binevenit. De a schimba președintele comisiei mai bine, fiindcă, nu vă supărați, domnule Cobzac, pe parcursul activității acestei comisii dumneavoastră ați dat dovadă de așa un… nu, nu… de o dictatură, în comisia respectivă. V-ați depășit atribuțiile vădit în activitatea acestei comisii, ați înaintat mai multe demersuri în scopuri personale la diferite instituții. Ba mai mult decît atît, chiar nu ați reușit să gestionați bine această comisie: noi, membrii acestei comisii, am avut… am fost întruniți în circa 13 ședințe dintre care vreo 6, 7 nu au avut loc din pricina de cvorum și multe din aceste ședințe s-au finalizat cu neaudierea persoanelor invitate. Nu știu, oare ține de necompetența sau de neprofesionalismul dumneavoastră, dar ceea ce propuneți astăzi încă o dată dă dovadă de faptul că nu puteți gestiona și nu puteți conduce o comisie, fiindcă au mai fost comisii parlamentare de anchetă. Eu am condus comisia „Pădurea Domnească”, domnul Răducan a condus o comisie care a fost mobilizată și consolidată toată, toate forțele din Parlamentul Republicii Moldova. Comisiile funcționau, se desfășurau la timp și rapoartele erau prezentate Parlamentului conform datei stabilite. De aceea, domnule Preşedinte, vreau să anunț plenul Parlamentului că noi lunea, lunea trecută, la 25 iulie, ne-am convocat, cu majoritatea de voturi s-a decis comisia să-și încheie activitatea și să prezinte raport Parlamentului pînă pe data de 29 iulie, adică pînă în ziua de mîine, așa cum a fost stabilit la ultima prelungire a termenului acestei comisii. Domnul Cobzac se împotrivește, are… nu știu ce de… nu știu personal ceva vrea să găsească acolo, dar nu are ce găsi, fiindcă nu este nimic ieșit din comun. Noi am propus comisia să remită materialele Procuraturii Generale, care este organul cu competență de a investiga cazurile respective. De aceea, noi nu vedem o asemenea nevoie, necesitate pentru a… în primul rînd… a prelungi termenul acestei comisii de anchetă. Și doi. Aberațiile pe care le propune domnul Cobzac de a modifica componența comisiei… este articolul 17 din Regulamentul Parlamentului, este articolul 34 ce ține de comisiile de anchetă, nu… Parlamentul s-a expus prin vot. Așa că, domnule Cobzac, fiți bun și pregătiți raportul pentru Biroul permanent al Parlamentului. Mersi.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Ultimele precizări, domnule Cobzac. Vă rog frumos, un minut la dispoziție. Poftiți.

Domnul Grigore Cobzac: Da, desigur că, pe parcursul activității comisiei, au fost făcute trimiteri, ca și astăzi, de altfel, la experiența unor membri ai comisiei în alte comisii. Noi cunoaștem… în special domnul Zagorodnîi s-a referit la „Pădurea Domnească”, acolo, pînă la urmă, unde comisia a constatat că mistrețul este vinovat, dar aceasta este cu totul, cu totul și cu totul altceva. Eu vreau să anunț plenul Parlamentului că foarte dificil a fost de obținut documente de la instituțiile publice, care au fost… de la care au fost solicitate documentele în conformitate cu decizia comisiei. Sînt procesele-verbale, se poate de verificat liber aceasta. Mai mult decît atît, unele instituții publice au abuzat de dreptul lor legal de a perfecta documentele timp de 60 de zile lucrătoare. Acestea sînt 76 de zile calendaristice, iar unele nu au prezentat documentele în genere. Eu m-am adresat și dumneavoastră, domnule Preşedinte, cunoașteți în detalii și chiar nu înțeleg de ce Vama pînă astăzi nu a prezentat setul de documente solicitat.

Domnul Andrian Candu: Poftiți, încă 10 secunde. Poftiți.

Domnul Grigore Cobzac: Noi considerăm iarăși ilegale și acele trimiteri la neprezentarea unor documente, trimiteri la Legea privind protecția datelor cu caracter personal. Noi am activat, în viziunea noastră, în limita Legii nr.133 alineatul (5) articolul 5 litera d) atunci cînd am solicitat date cu caracter personal și solicitările noastre au fost legale. Dacă este… pentru că văd că se pregătește o votare care va deturna lucrul comisiei, dacă este că nu pot face concluzii, eu mi-am dorit permanent să fie un raport în consens al comisiei. Dar, pot să anunț plenul Parlamentului, sînt foarte interesante și multe documente care necesită analiză. Cu părere de rău, nu pot să fac acum concluzii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Se pare că vom avea nevoie de o comisie de anchetă pentru a verifica lucrarea altei comisii de anchetă. Dar, dragi colegi, pînă la urmă, votul plenului decide. Iată de ce, cine este pentru a introduce pe ordinea de zi Proiectul de hotărîre nr.337 privind modificarea și completarea altei hotărîri de Parlament ce ține de constituirea comisiei de anchetă, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost susținută de… nu a fost susținută de plen această propunere. Ea a fost respinsă. În continuare, dragi colegi… Cu referire la ce, la acest proiect? Deja a fost votul, nu mai are rost.

Uitați-vă, 10 minute vorbim despre comisia de anchetă. Haideți să vedem. Înțelegem că mîine ne veți prezenta raportul, într-un fel sau altul, la Biroul permanent și, bineînțeles, Biroul permanent, în funcție de raportul sau calitatea raportului, va veni cu sugestia plenului pentru a recomanda prelungirea termenului sau încheierea lucrărilor comisiei. Dragi colegi, În continuare, să examinăm subiectele de pe ordinea de zi. Două chestiuni pur tehnice. Un proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi, și anume subiectul nr.20 de pe ordinea de zi, proiectul nr.137 din 4 aprilie 2016 se solicită să fie examinat mîine, deoarece legat de acest proiect există altul, nr.417, ce era prevăzut pentru mîine, nr.417 din 30 octombrie 2015 va fi examinat astăzi. E o chestiune tehnică. Și doamna Apolschi. Mai bine la microfon că așa nu înțeleg. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschi: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Așa cum s-a convenit la Biroul permanent și proiectul sub nr.11, număr de ordine nr.297, Proiect de hotărîre privind modificarea Hotărîrii Parlamentului cu privire la stabilirea datei alegerii… discutasem că…

Domnul Andrian Candu: Se va examina mîine…

Doamna Raisa Apolschi: Mîine.

Domnul Andrian Candu: …după publicarea în Monitorul Oficial…

Doamna Raisa Apolschi: Da.

Domnul Andrian Candu: …a modificărilor în Codul electoral.

Doamna Raisa Apolschi: Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim foarte mult. Sînt chestiuni tehnice, într-adevăr, țin de ordinea de zi de astăzi și de mîine. Iată de ce, dragi colegi, să trecem la examinarea și dezbaterea proiectului de lege.

Și, în continuare, vă propun să discutăm subiectul nr.2 de pe ordinea de zi: Proiectul nr.264 din 13 iunie 2016, Proiect de lege privind funcționarul public cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Prezintă proiectul… Domnule Eșanu, Dumneavoastră ați putea? Nu. Trecem la următorul, care tot nu este. În continuare, subiectul nr.4, Proiect de lege pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător. Îl rugăm pe domnul Leancă, în calitatea de coautor, să ne prezinte acest proiect de lege, Proiectul nr.370 din 9 octombrie 2015. Dragi colegi, Propunerea este ca votul să fie la ora 15.00. Vă mulțumesc mult. Poftiți.

Domnul Iurie Leancă: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, În toamna anului 2015, am venit, împreună cu doi colegi, cu această propunere, care avea drept scop consolidarea cadrului juridic în domeniul efectuării controlului fiscal asupra activității de întreprinzător și transparentizării activității de control a Serviciului Fiscal de Stat. Atunci, am propus modificarea articolului 1 din Legea nr.131 din 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător. În rezultatul acestui amendament, controalele în domeniul fiscal vor cădea sub incidența Legii nr.131, stabilindu-se, respectiv, cerințe clare și transparente în ceea ce privește organizarea și desfășurarea controlului, principiile fundamentale ale controlului și procedura de efectuare a controlului. Între timp, Parlamentul a adoptat în primă lectură Proiectul de lege nr.293 în data de 27 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în care se regăsesc și modificările propuse de autorii inițiativei legislative. Deci, propunerea noastră este, stimați colegi, să comasăm inițiativa noastră cu acest Proiect de lege nr.293. Atît. Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Andrian Candu: Nr.293 din ?

Domnul Iurie Leancă: Din 27.06.16, care prevedea reducerea instituțiilor de control. 27.06.

Domnul Andrian Candu: Dacă sînt întrebări în adresa autorilor? Se pare că nu sînt. Vă mulțumim mult, domnule Leancă.

Și, în continuare, rugăm comisia să se expună pe marginea acestui subiect. Domnul Creangă, președintele Comisiei economie, buget și finanțe. Vă rugăm frumos la tribuna principală. Și, la fel, să ne spuneți și în privința comasării cu proiectul nr.293, așa cum a fost sugerat de autori. Poftiți.

Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule Președinte, Onorat Plen, Comisia economie, buget și finanțe a examinat Proiectul de lege pentru modificarea și completarea articolului 1 din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, înaintat cu drept de inițiativă legislativă de către un grup de deputați și comunică următoarele. Prezentul proiect de lege prevede modificarea articolului 1 din Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, și anume se propune excluderea controalelor în domeniul fiscal din lista controalelor asupra cărora nu se extind prevederile Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător. Totodată, comisia informează că, în Parlament, este înregistrat Proiectul de lege nr.293 din 27.06.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care vizează în special modificări la Legea privind controlul de stat al activității de întreprinzător nr.131 din 8 iunie 2012. Comisia susține conceptual, pentru primă lectură, Proiectul de lege, iar pentru lectura a doua acest proiect urmează a fi comasat cu Proiectul de lege nr.293 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care este proiect de bază. Vreau să menționez: comisia susține în partea de concep ca controalele fiscale să fie efectuate în conformitate cu Legea nr.131 și prevederile Legii nr.131 să fie aplicate doar în partea ce ține de principiile generale, înregistrarea, coordonarea, supravegherea și raportarea controalelor. Pornind de la cele menționate și ținînd cont de avizele comisiilor permanente, Direcției generale juridice, comisia propune Parlamentului proiectul de lege spre adoptare în primă lectură și comasarea cu Proiectul nr.293, care este de bază. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim mult, domnule Creangă. Vom reveni la procedura de vot în primă lectură și votul pentru comasarea acestuia cu Proiectul nr.293 din 27 iunie 2016 la ora 15.00. La fel, din punctul de vedere doar al lucrului tehnic, propunerea este ca la 14.00 să fie anunțată pauză, la ora 15.00 votul, iar mîine, luînd în considerare și evenimentul legat de Ziua Constituției, plenul Parlamentului va începe la ora 11.00, iar la 10.30 ședința Biroului permanent.

În continuare, dragi colegi, dați-mi voie să vă propun examinarea și dezbaterea următorului subiect, subiectul nr.5, de pe ordinea de zi, Proiectul de lege nr.97 din 11 martie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Prezintă proiectul în numele mai multor deputați autori ai acestuia domnul Hotineanu. Poftiți.

Domnul Vladimir Hotineanu: Onorate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Pornind de la concluziile elaborate în cadrul forumului mass-media din Republica Moldova din 27 – 28 octombrie 2015 și urmare a demersului parvenit din partea Centrului de Jurnalism Independent, deputații în Parlament Hotineanu, Spatari, Goța, Creangă și Balan au elaborat și propun atenției plenului Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, Proiect nr.47, înregistrat la 11 martie 2016. Proiectul suspus atenției are ca scop facilitarea și îmbunătățirea procedurii de înregistrare a cererilor cu privire la accesul la informaţie, reducerea termenului de prezentare a informaţiei şi înăsprirea pedepsei pentru încălcarea legislaţiei privind accesul la informaţie pentru persoanele responsabile de prezentarea informaţiei. Autorii propun amendarea Legii nr.992 din 2000 privind accesul la informație cu scopul reducerii termenului de examinare și de prezentare a informației scontate de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice, de la 5 zile lucrătoare la 5 zile calendaristice. Practica statelor europene denotă că respectivele termene sînt mult mai reduse decît în Republica Moldova. Spre exemplu, în Slovacia, autoritățile sînt obligate să răspundă la cererile de acces la informații oficiale în cel mult opt zile calendaristice. În România și Malta, în termen de cel mult 10 zile calendaristice, pe cînd în Norvegia, Bulgaria și Olanda cel mult 14 zile. Un alt aspect este și determinarea distinctă a dreptului de acces la informație, pe de-o parte, și a dreptului la petiționare pe de altă parte. Plenul Curţii Supreme de Justiţie specifică termenul de 15 zile de furnizare a informației, prevăzut de articolul 16 al Legii privind accesul la informație, diferit în raport cu termenul de 30 de zile prevăzut de articolul 8 din Legea cu privire la petiționare și de articolul 17 din contenciosul administrativ, astfel fiind aplicabil termenul de 15 zile. Deopotrivă, propunem stabilirea unor sancțiuni mai dure pentru nerespectarea prevederilor legislației articolului 71 din Codul contravențional la moment că încălcarea intenționată a depozițiilor legale privind accesul la informație sau a celor cu privire la petiționare se sancționează cu amendă de 100 unități convenționale la 150 pentru persoana fizică și, respectiv, cu amendă de 300–400 unități convenționale aplicate persoanei cu funcții de răspundere.

Proiectul propune majorarea amenzii pentru ultima categorie de persoane de la 400 la 500 unități convenționale. Stabilirea unor sancțiuni mai dure pentru nerespectarea prevederii Legii privind accesul la informație va contribui la disciplinarea instituțiilor de stat și respectiv va oferi garanții suplimentare pentru aplicarea uniformă a prevederilor legale. Colectivul de autori propune discutarea acestui proiect în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu sînt întrebări în adresa autorilor. Subiectul este clar. Vă mulțumim mult că ați venit cu o astfel de inițiativă, luînd în considerare propunerile societății civile, pe care le-am discutat de multe ori, legate de accesul la informație în mod special. Prin aceste propuneri, într-adevăr, se reduce și termenul, și costurile, ceea ce e foarte bine. Vă mulțumim foarte mult, domnule Hotineanu. Și, în continuare, invităm pe doamna Apolschi, președintele Comisiei juridice, să ne prezinte raportul comisiei la acest subiect. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschi: Mulțumesc. Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat Proiectul de lege nr.97 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, inițiativă legislativă a unui grup de deputați. Proiectul de lege are drept scop reducerea termenului de prezentare a informației de interes public către solicitant de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice. De asemenea, proiectul propune crearea unui Registru de evidență și control al cererilor cu privire la accesul la informație, precum și înăsprirea pedepsei pentru încălcarea legislației privind accesul la informație. În cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiei au examinat obiecțiile Guvernului prezentate în avizul acestuia asupra reglementărilor din proiect. Astfel, avînd în vedere că dreptul de acces la informație este o varietate specifică a dreptului la petiționare, s-a menționat că este necesar stabilirea unei proceduri unice de calculare a termenului de examinare, luînd în considerare că aceste termene sînt influențate de zile de odihnă, de sărbători oficiale se propune păstrarea sistemului de calcul actual în zilele lucrătoare. De asemenea, există cereri prin care se solicită informație în volume foarte mari și stabilirea unor termene prea scurte va genera sporirea litigiilor în instanțele de judecată. Cu referire la reglementările prin care se propune crearea unui registru special de evidență și control a cererilor cu privire la accesul la informație, Guvernul atenționează în avizul său că aceste propuneri vor fi foarte costisitoare,

avînd în vedere că există multe entități care primesc un număr foarte mare de cereri privind accesul la informație. În urma dezbaterilor în cadrul comisiei pentru propunerea de examinare și adoptare în primă lectură a proiectului în cauză de către plenul Parlamentului, au votat doar 2 membri. Avînd în vedere că propunerea nu a acumulat numărul necesar de voturi asupra deciziei de adoptare a proiectului în primă lectură, rămîne ... la latitudinea plenului Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Da, se pare că avem opinii diferite. Iată de ce, vă rog frumos, întrebări în adresa comisiei. Domnule Bolea, Poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Doamnă președinte, Ați remarcat faptul că în comisie pentru raport pozitiv la acest proiect au votat doar 2 deputați? Respectiv, proiectul, raportul este negativ și spre respingere sau...?

Doamna Raisa Apolschi: Nu. Noi n-am acumulat numărul necesar pentru care am putea să propunem plenului Parlamentului adoptarea în primă lectură, dar decizia îi aparține Parlamentului în ceea ce privește adoptarea sau nu a acestuia. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Întrebare mai tehnică ar fi dacă acest proiect ar fi aprobat în primă lectură. Există posibilitate în lectura a doua să fie cu anumite amendamente îmbunătățit, sau subiectele sînt atît de conceptuale că...? Da, vă rog frumos, unul dintre autori. Domnul Gheorghe Mocanu, Poftiți.

Domnul Gheorghe Mocanu: Onorat Plen, Stimați colegi, Acest proiect de lege, bineînțeles, în lectura a doua poate fi modificat cu anumite amendamente. Avizul Guvernului nu este scris expres dacă este negativ sau pozitiv, pe unele aspecte Guvernul dă aviz pozitiv, pe altele nu. Dar, sînt cîteva chestiuni conceptuale care, cred, sînt bune. De exemplu, posibilitatea de a solicita informație în format electronic. Asta se întîmplă în toată lumea deja. Sau faptul că, totuși nu vorbim de petiții, vorbim de acces la

informație. Petiția, da, poate fi examinată 30 de zile într-un registru special privind petițiile, dar accesul la informație, trebuie să existe un registru special separat care nu presupune costuri neapărat mari suplimentare, mai ales că ele sînt electronice. Noi solicităm suportul dumneavoastră să mergem în prima lectură cu acest proiect și în lectura a doua să-l modificăm și dacă nu se acceptă în lectura a doua, nu știu, într-o variantă finală, vedem, dar toți deputații pot veni cu amendamente și cu propuneri ca cel puțin lucrurile esențiale să rămînă.

Doamna Raisa Apolschi: Stimați colegi, Dacă îmi permiteți, domnule Președinte. Noi, în cadrul comisiei, am examinat amănunțit acel aviz al Guvernului, de fapt, de registru pe care insistați... Guvernul nu susține, pentru că el va costa. Deci, asta ne face să ne gîndim, pentru că este necesar și avizul în ceea ce privește costurile. Noi am modelat o situație, este adevărat. Noi nu trebuie să confundăm o petiție cu solicitarea de a prezenta o informație. Dar, totodată, chiar în cadrul comisiei, nu mi-ar da colega dumneavoastră să mint, noi am modelat și o situație, o solicitare simplă, care-i parcursul acestei solicitări și cît de real este să se încadreze. Din start, punem entitățile, cei care sînt obligați să furnizeze acea informație. Deci, imediat îl punem în imposibilitatea sau, din start, îl punem să încalce legea și atunci vom genera o sumedenie de litigii din partea celor care solicită și celor care nu au... Am avut situații... ca să fie foarte clar... noi nu din răutate sau că nu înțelegem că poate ar fi bine, dar s-o luăm la modul real. Noi am pornit de la ideea... noi avem situații cînd avem și cîte o săptămînă... sărbătorile de iarnă în special... noi avem și cîte o săptămînă zile de odihnă, da, ele sînt oficiale. Pînă vine acea solicitare, pînă este distribuită executorului, lipsa conducătorului, sînt situații de diferit gen care pot crea din start imposibilitatea prezentării acestei informații și atunci se va califica că, uite, nu se dorește prezentarea acestei informații și vor degenera în litigii în instanță de judecată și o să aibă lumea perfectă dreptate. De fapt, înțelegem ce înseamnă petiții și o solicitare, dar, oricum, lucru mare nu diferă, a lucra asupra unei solicitări de furnizare a informației, de fapt, nu diferă foarte mult de lucrul cu o petiție: trebuie s-o citești, să știi cui, care este responsabilul, s-o distribui ș.a.m.d. Mai mult decît atît, există situații în care sînt solicitate informații de interes public care sînt foarte... ca volum. Înțelegem foarte bine fluctuația din instituțiile care sînt, de fapt, obligate să prezinte acea informație. Oamenii au plecat, nu se găsesc mape sau trebuie cumva solicitate și alte entități pentru a acumula o informație amplă. Și, atunci, termenele în care din start vrem să punem acei responsabili pentru furnizarea informației, ele sînt, pur și simplu, nereale. Eu am propus, și colegii dumneavoastră cunosc bine, eu am propus ... să mai îngăduim la acest proiect, să se ia acel aviz al Guvernului, să vedem, să coordonăm cumva poziția autorilor și a Guvernului ca, ulterior, să ieșim cu o poziție în plenul Parlamentului. Vă mulțumesc.

La latitudinea Parlamentului nu am obiecții, eu v-am redat poziția comisiei.

Domnul Andrian Candu: Domnule Mocanu, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Gheorghe Mocanu: În partea care ține de termene. Noi am spus că sîntem de acord să modificăm, atît.

Doamna Raisa Apolschi: Păi, da, ideea este...

Domnul Gheorghe Mocanu: Aici trebuie amendament.

Doamna Raisa Apolschi: Da, domnule coleg, dumneavoastră puneți de la 15 zile lucrătoare astăzi la 10 calendaristice, care ar mai fi? O zi, două. De ce nu este suficient acest termen, chiar vreau să vă întreb. Nu-i atît de mult, ca timp el nu este atît de...

Domnul Gheorghe Mocanu: Ideea de bază, atunci cînd vorbim de acces la informație... în general, toată informația publică trebuie să fie plasată pe site-ul instituției, ca să nu solicite efortul ...

Doamna Raisa Apolschii: Este adevărat, sînt obligate entitățile s-o facă.

Domnul Gheorghe Mocanu: ...angajaților de a prelucra anumită informație. Se trimite linc-ul într-un format electronic, iată informația este aici și atît. Deci, nu ar mai trebui să avem cîte 17–20 de mii de solicitări la informație la un minister, că avem și așa solicitări de informație. Deci, ea trebuie să fie publică și, atunci, va rămîne mult mai puțină informație. Ei vor fi cointeresați, cei care lucrează la minister, s-o pună public, dar să nu răspundă pentru fiecare informație printr-o scrisoare separată unei singure persoane sau unei instituții media și atunci...

Doamna Raisa Apolschi: Eu aș fi de acord dacă am avea toți posibilitatea tehnică s-o facem. Cred că și nouă ne-ar fi mult mai simplu să lucrăm decît atîta utilizare de hîrtie...

Domnul Gheorghe Mocanu: În Olanda, toată corespondența între ministere, cu excepția celei care ține de secretul de stat, este publică, absolut totul între Guvern și ministere, între

Parlament și minister, inclusiv orice interpelare a deputaților este publică. Deci, nu ar mai trebui să fie făcute solicitări suplimentare de informație. Rugămintea noastră este, am spus... sîntem de acord cu punctul acesta, poate-l lăsăm așa, poate- l mai dezbatem, lăsăm 15 zile, dar restul, care sînt foarte importante, de ce să limităm, ... trebuie să venim încă o dată cu un alt proiect de lege, doar fără termen, adică, de exemplu, cu cererea electronică sau cu alte puncte...

Doamna Raisa Apolschi: Este astăzi termenul ... și eu v-am expus, pur și simplu, discuțiile și poziția, rezultatul votului la acest proiect. Plenul Parlamentului este în drept să decidă cum consideră, nu am nimic eu, personal, împotrivă.

Domnul Gheorghe Mocanu: Am înțeles. Vă mulțumesc.

Doamna Raisa Apolschii: Am expus niște consecințe juridice care ar putea apărea. Atunci o să stîrnim o nemulțumire din altă parte, care ar avea dreptate pînă la urmă. Asta-i părerea mea...

Domnul Andrian Candu: Domnule Hotineanu, Vă rog frumos, ca autor, poftiți.

Domnul Vladimir Hotineanu: Doar o concretizare. Cu referire la termenul „zilele de sărbătoare și de odihnă”, chiar am putea, într-un amendament, în sinteză, pentru lectura a doua să specificăm că zilele de odihnă nu intră în calculul termenelor de răspuns la petiție, fiindcă e corect. Dar, referitor la 10 zile, dacă este îndeajuns pentru o instituție a statului să răspundă, eu, care am fost conducător de o instituție nu mică, sînt convins că este îndeajuns. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnule Bolea, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Vasile Bolea: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Încă o dată, nu uitați de acel aviz al Guvernului, unde, la capitolul „Costuri,” Guvernul a venit cu un aviz negativ și atunci cînd, în Regulamentul Parlamentului și în Constituție, noi avem prevăzut, avem prevederea că ... toate proiectele care

implică majorări sau micșorări de cheltuieli sau majorări, micșorări de venituri, costuri ș.a.m.d. trebuie să fie avizate obligatoriu pozitiv de către Guvern. În cazul respectiv, noi o să trebuiască să avem amendamente și la crearea registrelor, iar dacă, în lectura a doua, vom exclude crearea registrelor, atunci pentru ce este necesar acest proiect de lege? Se va schimba totalmente conceptul. Clar, în comisii s-a ajuns la o propunere către autori, poate cizelează acest proiect reieșind din acel aviz al Guvernului și se vine cu proiectul în așa mod ca să fie examinat fără mari întrebări.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Cîteva propuneri, ca să ne mișcăm. Prima e să acceptăm în primă lectură și să se lucreze în a doua lectură. A doua propunere este să fie amînat subiectul acesta pentru ziua de mîine și poate, eventual, mai reușiți mîine dimineață, împreună cu autorii, să mai discutați și de văzut ce, conceptual, mai poate fi făcut. Și a treia propunere este să fie amînat pe mai tîrziu, eventual la începutul lunii septembrie, cînd revenim în sala plenului, în ședințele plenare, deja cu alte discuții ale reprezentanților Guvernului. Eu aș merge pe prima: să fie acceptat conceptual și să se lucreze pentru lectura a doua, fiindcă este foarte straniu ca o solicitare din partea presei să fie examinată 30 de zile potrivit Legii petițiilor atunci cînd informația trebuie urgent. Peste 30 de zile, acea noutate poate nu mai contează deja și, mai ales, că nu există posibilitatea de a folosi varianta electronică. Bineînțeles, rog frumos și autorii. Domnule Mocanu, Vă rog frumos, foarte succint, ca să luăm și o decizie.

Domnul Gheorghe Mocanu: Foarte succint, legat de costuri. Răspunsul Guvernului este unul foarte birocratic, de sistem. Am lucrat în cadrul Cancelariei și costuri. Gîndiți-vă ce înseamnă, la modul practic, să fie registru electronic sau un registru fizic. Un registru fizic însemnă un jurnal de 10 lei care trebuie să înregistreze, pur și simplu, solicitările. Atît. Dacă este registrul electronic, poți avea un tabel Excel… sau, în actualul soft care există, se deschide încă o pagină. Atît. Deci nu trebuie de creat iarăși mecanisme, mecanism de finanțare, donatori ș.a.m.d. Noi vorbim despre un registru în care se scrie numărul cererii de intrare și de ieșire și atît. Deci, se exagerează atunci cînd se spune că vom avea costuri.

Domnul Andrian Candu: Opinia fracţiunilor în privința acestui subiect… Ați putea, vă rog frumos, să ne dați, să vedem ce decizie va fi luată și cum mergem cu votul sau mai luăm o pauză la acest subiect. Între timp, trecem la alt subiect, fiindcă, oricum, votul este programat pentru ora 15.00.

Vă rugăm frumos, atît comisia, cît și autorii, și reprezentanții fracţiunilor să mai menționați, să mai vedeți, să mai discutați, inclusiv cu reprezentanții Guvernului. Domnule Creangă, Vă rog frumos. Sînteți și autor?

Domnul Ștefan Creangă: Da.

Domnul Andrian Candu: Da, poftiți.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Preşedinte. În calitate de coautor al acestui proiect de lege. Noi avem mai multe cazuri cînd comisia nu adoptă nicio decizie asupra proiectului de lege și propune la latitudinea Parlamentului. Eu cred că acest proiect de lege merită votat în primă lectură. Cît ține de partea financiară, de acest registru, pentru lectura doua se poate de găsit soluții foarte clare ca să nu existe suporturi pentru implementare. În cel mai rău caz, poate fi eliminat acest amendament, dar conceptul în sine ce ține de accesul la informații și rapiditatea de furnizare a informației este mult mai important decît orice la momentul actual. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Vom reveni la ora 15.00 cu vot, vom decide. Pînă atunci însă, rugăm… să mai aveți discuții la acest subiect. În continuare, dați-mi voie să revenim la unele subiecte venite din partea Guvernului, mai ales că reprezentanții sînt aici, autorii sînt. Și în continuare, se propune pentru examinare Proiectul nr.264 din 13 iunie 2016, Proiect de lege privind funcționarul public cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Prezintă proiectul domnul Babin, viceministru al afacerilor interne. Poftiți la tribuna principală.

Domnul Oleg Babin – viceministru al afacerilor interne: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Prezint atenției dumneavoastră Proiectul de lege privind funcționarul public cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Instituirea statutului special unic pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne a fost o prioritate pentru Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2015 – 2018 și reprezintă o prioritate a

Programului de activitate al Guvernului pentru anii 2016 – 2018. Este o etapă nouă în procesul de modernizare a gestionării resurselor umane ale Ministerului Afacerilor Interne și profesionalizarea angajaților MAI. Conceptul de stabilire a unui statut unic pentru funcționarii publici din sistemul MAI este o practică comună în majoritatea statelor Uniunii Europene, constituind o recomandare a echipei de experți UE în contextul analizei funcționale a sistemului afacerilor interne din Moldova, efectuat cu suportul Ambasadei Statelor Unite. Prin modul de realizare a dispozițiilor legale, acest act legislativ nu interferează cu atribuții și misiuni specifice ale subdiviziunilor MAI care au în statele de organizare posturi prevăzute pentru funcționari publici cu statut special. Proiectul de lege expune conceptual și terminologic statutul special al funcționarului public în conformitate cu sistemul bunelor practici europene. Prin bunele practici europene se înțelege eficacitatea și eficiența sistemelor de management al resurselor umane manifestate prin aceea că modelele din UE reușesc să pună la dispoziția organizațiilor pe care îi deservesc personal recrutat selecționat corect, bine pregătit, promovat pe criterii obiective, motivat și echilibrat. Din rapoartele realizate în urma unor proiecte de consultanță, precum și în urma unei expertize primite nemijlocit la elaborarea acestui proiect, concluzionăm că în sistemele în care există funcționari publici cu statut special, se urmărește pragmatismul, unificarea și coerența statutară, simplificarea și standardizarea proceselor, respectarea drepturilor omului, transparența și grija pentru realizarea unui echilibru optim între sistemele drepturilor și obligațiilor profesionale. Astfel, prevederile legii stabilesc un sistem unic al managementului resurselor umane și evoluția în carieră, iar cheltuielile pentru implementarea acestuia se vor asigura din contul și în limita mijloacelor alocate. Ținem să menționăm că proiectul a fost elaborat în vederea îmbunătățirii capacităților organizatorice și creșterii calității serviciilor prestate comunității, precum și asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Prin acest proiect, se asigură unificarea normelor de drept și a diferitelor instituții… și a diferitelor instituții juridice privind funcționarul public cu statut special, precum și coerența activității de gestiune a resurselor umane. Reieșind din cele expuse, rog susținerea proiectului de lege.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În continuare, întrebări în adresa autorului. Doamna Spatari, Vă rugăm frumos, poftiți, prima intervenție.

Doamna Mihaela Spatari: Mulțumesc. Domnule viceministru Babin, În 2013, a intrat în vigoare celebra Lege nr.320 cu privire la activitatea și statutul polițistului. În cîțiva ani, în foarte puțin timp, a reușit să schimbe întreaga

viziune a Ministerului Afacerilor Interne dintr-o instituție care era văzută ca una de represiune în un orientată în serviciul cetățeanului. La implementarea legii au fost realizate mai multe acțiuni vizibile, începînd cu schimbarea competențelor Ministerului Afacerilor Interne, modificarea modului de funcționare a poliției, instituirea IGP-ului, și a fost vizibil îmbunătățită cooperarea poliției cu societatea civilă, dar, mai ales, s-au făcut pași concreți pentru demilitarizarea acestui minister. În același timp însă, în procesul de implementare a legii, s-au observat totuși anumite lacune, în special în ceea ce ține de capacitățile, ași zice limitate, ale ministerului de analiză strategică, elaborarea de politici și, mai ales, de implementare a acestora. Reglementarea statutului de personal din diverse instituții din subordinea ministerului rămîn totuși reglementate de legi separate. Aceste concluzii nu le zic eu, se regăsesc în mai multe rapoarte care au fost făcute referitor la implementarea acestei legi. Întrebarea mea ține, practic, de întreg istoricul acestei legi și ține și de acest proiect. El vine, de fapt, și este un pas înainte spre demilitarizarea sistemului sau totuși ne întoarcem la ceea ce a fost, doar pentru că avem o problemă de cadre? Mulțumesc.

Domnul Oleg Babin: Vă mulțumesc mult pentru întrebare. Ministerul Afacerilor Interne, ca structură de forță, este cea mai complexă structură din Republica Moldova, este implicat permanent în acțiuni de ordine și securitate publică, de prevenire și combatere a criminalității, managementul frontierei de stat, reacționarea la situații excepționale. Situația de criză, în special cea din imediata vecinătate, precum și la nivelul țării, generează probleme grave și necesită reacții profesioniste, iar în lipsa unui personal cu experiență în domeniul poliției, poliției frontiere, situațiilor excepționale în aparatul central fac aceste misiuni să fie irealizabile. Am menționat în raport că această lege a fost dictată de concluziile experților Uniunii Europene din 5 țări: România, Suedia, Spania, care au arătat că noi, pentru a îmbunătăți managementul resurselor umane la nivel de planificare strategică, organizare, control la nivelul Aparatului central, urmează să consolidăm aceste capacități. Dacă permiteți, citez din analiza funcțională ceea ce au scris experții europeni: „A fost realizată modificarea neselectivă și fără a se ține cont de particularitățile MAI al statutului angajaților Aparatului central, chiar dacă este vorba de 150 de persoane, efectele au fost, în opinia noastră, foarte grave. Practic, s-a produs nu demilitarizarea unităților Aparatului central, ci deprofesionalizarea acestora. MAI trebuie să-și constituie structuri de strategie și politici puternice, capabile să direcționeze dezvoltarea integrară a întregului sector de responsabilitate. Funcționalitatea unităților Aparatului central este grav afectată, capacitatea lor de îndeplinire a propriilor atribuții, dar și de coordonare a

structurilor de specialitate se situează la nivelul minim acceptabil”. Acestea sînt concluziile experților Uniunii Europene, care eu le-am citat. Totodată, dacă ne referim la aspectul de demilitarizare, dacă ne uităm atent peste textul legii, trebuie să constatăm că această lege este următoarea etapă în demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne, fiindcă, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, în Ministerul de Interne nu vor mai fi grade militare pe care le-am moștenit din trecut. Noi trecem la gradele civile polițienești, care sînt în multe țări din Uniunea Europeană. Aceste denumiri au fost preluate din practica țărilor cum ar fi: Belgia, Franța, România.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Zotea, Vă rog frumos, poftiți.

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule viceministru, În cadrul notei informative a acestui proiect inițial, nu este scris despre presupunerea unor cheltuieli suplimentare, ca mai apoi să vedem că, de fapt, sînt acele cheltuieli de 59 de milioane 220 mii de lei. Spuneți-mi, vă rog, cum ați ajuns la calculul, la formula aceasta a acestei sume? Și de ce, în cadrul notei informative, la început nu era stipulat, după care spre final, totuși, se menționează această sumă?

Domnul Oleg Babin: Vă mulțumesc mult pentru întrebare. Din păcate, nu cunosc cifra 59 de milioane. În nota informativă care a însoțit acest proiect, sînt indicate cifrele 19 milioane care calcul a fost efectuat de către specialiștii noștri în comun cu specialiștii Ministerului Finanțelor. În proiectul legii, la blocul social, sînt prevăzute drepturi noi pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne care vor beneficia de acest statut. În special din 2009 încoace, angajații Ministerului de Interne nu beneficiază de compensarea plății pentru chiria locațiilor unde aceștia se află în chirie. Deci, prin această lege propunem să îmbunătățim un pic această situație și pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne care nu beneficiază de spațiu locativ, în raza deservirii să introducem această modalitate. Aceste cheltuieli reies de acolo. Totodată, reieșind din faptul că în Ministerul de Interne sunt, la moment, patru statute diferite, pe care le propunem să le unificăm prin această lege, angajații, ca exemplu, ai Serviciului Situații Excepționale, nu beneficiază de utilizarea gratuită a transportului public în interes de serviciu. Și iarăși, această prevedere se află în lege. Deci aceste cheltuieli sînt aproximativ de 19 milioane lei, dar, în raport, am menționat că ele vor fi efectuate din contul și în limita bugetului alocat Ministerului Afacerilor Interne.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Zotea, Vă rog frumos, a doua întrebare sau precizare.

Doamna Alina Zotea: Precizare. Spuneți, vă rog frumos, de ce nu se regăsește atunci în nota informativă calculul general sau detaliat al tuturor cheltuielilor pe această sumă?

Domnul Oleg Babin: Mulțumesc mult pentru întrebare. Din cîte cunosc, nota a fost atașată. Dacă acceptați, pînă la a doua lectură sau imediat după această ședință noi prezentăm nota detaliată cu toate cifrele. Nu este o problemă, o depășim.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Zotea, A doua întrebare, dacă aveți.

Doamna Alina Zotea: Și, a doua întrebare. Spuneți-ne, domnule viceministru, nu cumva se promovează anumite interese ale Ministerului Afacerilor Interne cu privire la acordarea de prevederi favorabile ce reglementează statutul juridic al funcționarului public cu statut special? Vă mulțumesc.

Domnul Oleg Babin: Eu vă mulțumesc mult, iarăși, pentru întrebare. Noțiunea de „funcționar public cu statut special” este stabilită expres în Legea nr.158 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și se aplică pentru colaboratorii organelor securității naționale și ordinii publice în partea ce nu este reglementată prin legi speciale. Noi dăm o tălmăcire și o apreciere juridică acestei noțiuni în legea specială și nu afectăm… Eu în raport am menționat că această lege nu afectează atribuțiile organizaționale, specifice, de funcționare a subdiviziunilor care se ghidează la moment, de legi speciale. Fiindcă Poliția are legea specială situațiile excepționale se ghidează de propria lege specială, Poliția de frontieră, la fel, se ghidează de Legea nr.283 și angajații, adică funcționarii publici din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cad sub incidența Legii nr.158. Deci, nu urmărim scopul pe care l-ați menționat.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Pleșca. Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule viceministru, Vreau doar o precizare. Proiectul de lege prevede în articolul 2 substituirea cuvintelor „document valabil de trecere a frontierei de stat” cu cuvintele „document de călătorie”. Articolul 82 al proiectului prevede dreptul străinilor la muncă, articolul 11 al Legii nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat prevede dreptul străinilor la desfășurarea activităților de antreprenoriat. Întrebarea. În cazul în care cetățenii străini vin în Republica Moldova pentru a se încadra în cîmpul muncii pe teritoriul țării sau pentru a desfășura careva activitate de antreprenoriat sub o diferită formă juridică de organizare, ei, la fel, ca și …

Domnul Andrian Candu: Cer scuze. Probabil vă referiți la alt proiect de lege. Este proiectul următor nr.276, ce ține de emigrați.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Îmi cer scuze.

Domnul Andrian Candu: Da, cerem scuze. În continuare, domnul Ghilețchi, poftiți.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Stimate domnule viceministru, Am două întrebări legate de conceptul acestui proiect de lege. Dumneavoastră ați spus ceva de genul „următoarea etapă de demilitarizare”. Și acum, știți că avem cuvinte, inclusiv în limba română, cu care poți juca. Cuvîntul „demilitarizare” dacă îl scrii împreună înseamnă un lucru și dacă îl scrii separat înseamnă altceva. Și atunci noi vrem să știm, dumneavoastră vreți să militarizați sau vreți să demilitarizați? Pentru că dacă le scriem separat înseamnă că vreți să remilitarizați Ministerul Afacerilor Interne. Conceptul acestei legi, totuși, ridică anumite semne de întrebare. Prin reforma privind demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne noi am renunțat la grade, am renunțat la ceea ce implică, de fapt, gradele militare, o subordonare față de superiori, adică execuți în mod necondiționat toate ordinele superiorilor și au fost și alte, probabil, argumente de ce noi am mers pe calea demilitarizării. Citind acest proiect de lege, văd că, totuși, reintroduceți gradele speciale, uniformă, în jurămînt trebuie să execute în totalmente ordinele superiorilor. Oare prin aceste prevederi noi ar trebui să păstrăm profesioniști în sistem? Eu cred că pierderea celor care au competență profesională din sistem se datorează lipsei unor stimulente de ordin financiar, social. Pachetul social este de înțeles, dar, totuși, reintroducerea gradelor și celorlalte care … noi am schimbat terminologia, dar propriu-zis e o altă formă de militarizare a Ministerului Afacerilor Interne.

Aici e întrebarea, adică, dumneavoastră… considerați că aceste grade și uniforme, și modul acesta de subordonare strică va readuce profesioniștii în sistem sau modul cum îi remunerăm, cum îi stimulăm ca ei să rămînă în sistem să-și dedice timpul lor, cunoștințele lor pentru a sluji Patriei?

Domnul Oleg Babin: Stimate domnule deputat, Mulțumesc mult pentru întrebare. Se face adese confuzie între statutul personal militar și statutul personal special. Chiar și abordarea de demilitarizare nu este corect percepută, deoarece nu poți demilitariza ceva ce nu a fost niciodată militar. Angajații de poliție, Poliției de frontieră, Situații Excepționale nu sînt militari, fiindcă nu nimeresc sub incidența statutelor militare. Ei se ghidează de legile lor speciale și, la moment, dețin grad special. În cazul poliției, este ofițer de poliție, în cazul Poliției de frontieră este ofițerul Poliției de frontieră și tot așa. În aspectul la care v-ați referit iarăși mă întorc la întrebarea cu aparatul central, fiindcă înțeleg că acesta, probabil, e mărul discordiei. Adesea, de la această tribună, sînt întrebat: este gata Ministerul de Interne să facă față riscurilor care se află în nemijlocita apropiere a frontierelor noastre: conflictul militar din Ucraina, situația instabilă în regiunea Odesa, situațiile complicate pe teritoriul țării noastre, la sud, la nord, situația incertă în Transnistria? Și atunci, pun întrebarea: cunosc deputații adevărul că, din 158 de funcții din aparatul central al Ministerului de Interne 90 la sută sînt băieți și fete care au absolvit instituții civile 2–3 ani în urmă, fără nicio experiență în domeniul polițienesc, securitate, planificare strategică, ordine publică, frontieră? Și asta au indicat experții Uniunii Europene, nu noi. Dacă permiteți, mai citesc o dată. La moment, Ministerul Afacerilor Interne, aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne care trebuie să fie suport pentru deciziile pe care le ia Ministerul de Interne nu este capabil să facă acest lucru, reieșind din nucleul și potențialul profesional pe care le deține. Noi nu militarizăm aparatul central. În lege, în primele articole este scris: pentru domeniile strategice, planificare, coordonare pot fi instituite funcții care o să fie instituite după intrarea în vigoare a legii, cu acordul Cancelariei de Stat și într-o argumentare pe care noi o să trebuiască s-o aducem pentru fiecare funcție care urmează să fie introdus ca statut special, nu toate. La intrarea în vigoare a Legii nr.320, la care dumneavoastră vă referiți, pe 5 martie 2013, din 158 de funcții din aparatul central al Ministerului de Interne 30 la sută erau funcționari publici, ce ține de juriști, financiari, din domeniile care se numesc la noi „auxiliare”. Și atunci am avut funcționari publici în aparatul central. Probabil, trebuie să revenim și la faptul ca în țările dezvoltate Germania, Austria, în aparatele centrale ale Ministerului de Interne sînt funcții atestate și acestea sînt absolut euroconforme. Vă spun și mai mult: odată cu evenimentele din Uniunea Europeană, după valul de migrație și actele de terorism, colegii noștri cu care ne aflăm permanent în contact își revizuiesc deja conceptele acestea și își aduc profesioniștii. Fiindcă noi avem subdiviziuni subordonate capabile să facă față

acestor provocări, aparatul central nu este în stare să elaboreze politici pentru aceasta și eu bănuiesc că e o chestie gravă cînd semnalul care vine de la Ministerul de Interne către subdiviziunile subordonate nu are materia ceea de profesionalism în sine. Asta este problema, domnule deputat.

Domnul Andrian Candu: Domnule Ghilețchi, În continuare, precizare sau a doua întrebare, poftiți.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. O precizare și trec la a doua întrebare. Domnule viceministru, Înțeleg și chiar apreciez pasiunea cu care explicați acest lucru, inclusiv faptul că doriți ca noi, în calitate de deputați, să știm care-i situația acolo, dar nu vă supărați. Nu noi i-am angajat pe cei tineri care nu au experiență, care au venit de pe băncile școlii, nu Parlamentul vi i-a angajat, dumneavoastră i-ați angajat. Și, apoi, mai este un element, tot dumneavoastră... în sensul... am în vedere faptul că reprezentați Ministerul Afacerilor Interne, ne-ați convins că Legea nr.230 e foarte bună și acum ne convingeți că trebuie să o revizuim. Nu-i o problemă, dar totuși trebuie să fim și noi, cum să zic, consecvenți. Din moment ce spunem „a”, trebuie să spunem și „b”. Deci ați venit, ne-ați convins, acum reveniți, considerați că trebuie revizuit ceva, am omis atunci cînd am adoptat legea respectivă, pentru că așa încercați acum să spuneți: că uitați-vă, trebuie să ținem cont de tot contextul în care ne aflăm. Sîntem de acord. Dar, din nou, haideți s-o facem cu responsabilitate de data aceasta, ca apoi să nu venim iarăși peste un scurt timp și să spunem: uitați-vă, noi am mai scăpat ceva din vedere. Și, a doua întrebare. Cîți funcționari aveți astăzi, funcționari publici ca număr și cîți dintre ei, după intrarea în vigoare a acestei legi, vor obține statutul de funcționar public cu statut special, adică noi despre cîte persoane vorbim? Aveți, care-i numărul astăzi de funcționari publici în aparatul central, în particular vă referiți la aparatul central, și cîți dintre ei, după adoptarea legii, vor obține statutul de funcționar public cu statut special? (Voce nedeslușită din sală.) Domnule președinte Voronin, Sîntem o țară parlamentară, nu cred că cer nume, cer număr, noi avem dreptul, ca și parlamentari, să cunoaștem reformele care se fac, cîte persoane au un statut, cîte persoane au alt statut, e o realitate în orice țară. Noi nu vorbim acuma despre nume și persoane care dețin anumite funcții speciale în stat.

Domnul Andrian Candu: Domnule viceministru, Bineînțeles, dați informația doar cea care poate fi făcută publică acuma. Dacă e ceva care nu puteți s-o faceți în plenul Parlamentului, puteți să solicitați,

domnule Ghilețchi, și să primiți informația și confidențială potrivit procedurilor care există. Poftiți, domnule viceministru.

Domnul Oleg Babin: Mulțumesc, domnule Președinte. Mulțumesc mult pentru întrebare, domnule Ghilețchi. Da, aveți dreptate, i-am angajat noi, dar i-am angajat după intrarea în vigoare a Legii nr.320, cînd din aparatul central au plecat toți cei care, la momentul intrării în vigoare a legii, dețineau funcții, adică dețineau statut special, adică erau în epoleți în sensul mai simplu al acestei noțiuni. Întrebarea la care v-ați referit dumneavoastră este în nota explicativă care a însoțit acest proiect. În Ministerul de Interne sînt peste 10 mii de angajați care o să beneficieze de prevederile acestei legi. Să dau o mică explicație. M-am referit și anterior. Avem 4 statute speciale în același minister. Acest statut urmărește unificarea nu numai a statutelor, dar și a prevederilor de creștere în carieră, aflarea în gradul special, acordarea următorului grad. Dacă-mi permiteți, un exemplu: gradul special de sergent inferior din poliție... el trebuie să... colaboratorul se află în acest grad pe un termen de 3 ani. Fix același grad de subofițer la Poliția de frontieră... el se află în acest grad un an; la Situații Excepționale – un an. Probabil, ar fi cazul să unificăm și să facem un statut unic ca omul să știe clar că el, de la gradul de sergent la următorul grad de plutonier, fiind la Situații Excepționale, fiind la frontieră, fiind la poliție, primește în aceeași perioadă de timp. În proiectul legii pe care-l propunem acest an este de un an de zile. Fix așa-i cu gradele de locotenent, căpitan, maior care nu vor mai fi și o să aibă altă titulatură, n-o să fie grade militare, vor fi grade civile polițienești, ca-n toate țările europene. Și, nu vă supărați, chestia asta cu demilitarizarea, într-adevăr, este interpretabilă, nu militarizăm nimic, fiindcă nici n-a fost militar, militari în Ministerul de Interne sînt numai trupele de carabinieri și Forțele Armate în Ministerul Apărării.

Domnul Andrian Candu: Domnul Ghilețchi, Dacă permiteți să depășim, da, 10 secunde, în 20 de secunde, vă rog frumos, pentru a încheia.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da, 10 secunde. Să înțeleg că toți funcționarii publici din cadrul ministerului, din subdiviziunile subordonate ministerului vor avea statut de funcționar public special, după ce-ați anunțat acest număr de 10 mii? Va mai rămîne vreun funcționar public neavînd statut special?

Domnul Oleg Babin: Mulțumesc mult pentru întrebare. Domnule deputat, Cei care sînt funcționari publici la moment rămîn funcționari publici. Cei care sînt polițiști, polițiști de frontieră și care se află... care sînt atestați în Serviciul Situații Excepționale rămîn în continuare atestați, dar prevederile de management a resurselor umane, creșterea în carieră la toți se unifică. Asta-i unica problemă importantă în această lege. Noi facem o singură regulă de joc pentru toți. Se află el la frontieră la Leușeni sau se află în Situații Excepționale la Dondușeni, el o să aibă aceeași regulă de creștere în carieră. Termenul de aflare în grad special, primirea următorului termen, pachetul social, instruirea lui vor fi aceleași, dar cu diferență de specialitate, fiindcă cel care-i în Situații Excepționale urmează să aibă o anumită instruire, cel de la frontieră – alta. Dar, regula generală care este în această lege va fi pentru toți. Noi unificăm procedurile de personal care acuma sînt reglementate în 4 legi speciale diferite.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule președinte Voronin, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Eu o s-o iau din altă parte și aceasta trebuie atenția întregului Parlament și a conducerii. Această da, însă, clar lucru că o să-i revină răspunsul domnului Babin. Această aglomerare de funcții care, astăzi, sînt atrase și puse în sarcina Ministerului de Interne sporește la rezolvarea sarcinii principiale pentru care răspunde conform Constituției și legilor țării Ministerul de Interne? Prima parte a întrebării.

Domnul Oleg Babin: Stimate domnule preşedinte, Răspund. La începutul raportului, am menționat că structura Ministerului Afacerilor Interne este cea mai complicată și cea mai importantă din Republica Moldova și că ea este responsabilă de mai multe domenii importante cum este ordinea și securitatea, prevenirea și combaterea criminalității, managementul frontierei de stat, apărarea contra incendiilor și reacționarea la situații excepționale. Această lege vine pentru a îmbunătăți managementul resurselor umane, instruirea oamenilor pe domenii și aduce elemente noi în pachetul social, care pînă acum nu a fost. Dumneavoastră cunoașteți foarte bine că, într-adevăr, Ministerul de Interne răspunde de tot: de la nașterea copilului pînă la moartea omului și, pentru a îmbunătăți la moment activitatea subdiviziunilor noastre și pentru a întări nucleul profesionist în aparatul central, această lege este vitală pentru noi.

Domnul Andrian Candu: Domnule Voronin, Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Ceea ce ați discutat pînă acum, inclusiv implicația domnului Ghilețchi. Aceste mișcări tectonice, aceste pierderi de cadre pe care le aveți în minister din start și acum această componență neefectivă pe care dumneavoastră o formați numai de aceea ca aceste locuri să fie ocupate, hotărăște problema la care dumneavoastră ați răspuns în prima parte a întrebării mele sau complică această problemă?

Domnul Oleg Babin: Vă mulțumesc mult, domnule preşedinte, Deci, această lege răspunde la multe întrebări. Problema de bază a Ministerului de Interne, la moment, nu sînt Subdiviziunile care știu cum să-și exercite atribuțiile. Problema de bază este că acești oameni trebuie să primească documente de politici bine închegate, trebuie să aibă o planificare strategică din partea ministerului și trebuie să aibă un suport sub aspect social. Deci, această lege vine în a ajuta oamenii, în a ajuta toți cei care se află sub cupola Ministerului de Interne, fiindcă ei sînt foarte mulți și răspund de domenii diferite. Această lege vine pentru a îmbunătăți situația și este un pas următor în reforma Ministerului de Interne, fiindcă stimații deputați se referă la Legea nr.320. Legea nr.320 nu s-a referit la reforma Ministerului de Interne. Ea a reglementat stric activitatea poliției și statutul polițistului. Legea pe care o propunem noi vine ca un element următor în reforma Ministerului de Interne care este nu numai poliția. Este o noțiune mult mai largă.

Domnul Andrian Candu: Da, vă rugăm frumos, ultima intervenție, domnule Voronin. Poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: De fapt, puțină concluzie. Înseamnă că dumneavoastră vă este convenabil așa situație și așa acumulare de funcții, pentru că puteți în orice moment să vă ascundeți după una sau alta, sau a treia, sau a zecea, a douăzecea cînd vă întreabă la direct, că dumneavoastră, conform Constituției… Ministerul de Interne răspunde de ordinea publică și de situația criminogenă din țară. Da voi vă ascundeți după frontieră, după aiștia, cum îi cheamă, pojarnici, după orișicine, cum ai spus mata, de la naștere pînă la moarte, numai nu cu acea misiune și… care-i aparține Ministerului de Interne și i-a aparținut întotdeauna.

Domnul Oleg Babin: Vă mulțumesc mult pentru întrebare, domnule preşedinte. Eu am specificat în raport, Legea statutului unic nu are interferență în legile speciale ce ține de funcționalitatea lor, misiunile și sarcinile de bază. Deci, această lege nici într-un pic nu atentează la ceea ce trebuie să facă poliția, la ceea ce trebuie să facă frontiera și la ceea ce trebuie să facă situațiile excepționale. Ea nu se referă la momentele de executare a misiunilor lor de bază prevăzute de legi și de Constituția țării. Asta-i. Ea nu are nici o interferență, nici o implicație, se referă numai la unificarea statutelor de personal.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Țurcan. Poftiți.

Domnul Vladimir Țurcan: Vă mulțumesc. Cred că această lege, într-adevăr, trebuie să fie foarte bine studiată de către toți deputații, deoarece, în opinia mea, avem cam 3 aspecte. Primul aspect ce ține de unificarea statutului, sînt prevederi destul de interesante și îmi pare că sînt necesare. Doi. Ce ține de unificarea pachetului social al tuturor colaboratorilor care intră în componența Ministerului de Interne. Într-adevăr, un sistem foarte complex și complicată din punct de vedere și al funcțiilor, atribuțiilor și din punct de vedere al conștientizării. Da cu ce se ocupă Ministerul de Interne. De aceea, și cu una, și cu alta, și a treia trebuie să se ocupe. Dar al treilea aspect ce ține de grade speciale, iată, aici îmi pare că… și problema asta și o… mai multe întrebări, deoarece și aici apare… și… sau… eu vreau să formulez... întrebarea față de domnul viceministru. Spuneți, vă rog, dumneavoastră, într-adevăr, considerați că în caz de va fi schimbată denumirea acestui grad, asta numai, așa, tradițional se consideră că grad militar este un grad special… special. Maior din Ministerul Apărării absolut nu este egal cu același maior din cadrul poliției. Diferite atribuții, pur și simplu, sînt grade speciale. În cazul Ministerului Apărării se consideră că militar, în cazul Ministerului de Interne – grad special. Printre altele, pentru aceste grade sînt stabilite și unele remunerări. Problema constă într-aceea că la noi, cu regret, ultimul timp, ultima perioadă …noi avem un fel de devaluare a gradelor… devaluare. Dacă, anterior, șeful poliției din raion, maior… asta deja era un vis al lui… astăzi dacă el n-are cel puțin două steluțe mari și nu cumva nu s-o dat a treia, el deja stă supărat și nu știu ce acolo face. Asta deja altă problemă. Dar dumneavoastră considerați că dacă noi schimbăm denumirea acestor grade speciale din maior, locotenent colonel, sergent ș.a.m.d. în alte grade speciale care propuneți acum ceva s-a schimba în mentalitatea colaboratorilor, ceva s-a schimba în atîrnarea lor față de îndeplinirea sarcinilor de bază de serviciu?

Eu aici nu înțeleg pentru ce acum mergeți pe calea asta. Statutul special și statutul social… e clar… dar ce ține de grade îmi pare că, aici, de aceea au și fost mai multe. Iacă-tă ăsta e următorul pas pentru demilitarizare ș.a.m.d. Este, pur și simplu, un cuvînt la modă, da noi nu trebuie să ne ascundem după cuvinte. Cei care sînt poliția trebuie să exercite atribuțiile, inclusiv cu arme. Demilitarizarea nu înseamnă că acest polițist n-a să aibă armă. Dar schimbarea denumirii gradelor iarăși nu înseamnă că el n-a să aibă aceleași atribuții. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos... secunde.

Domnul Vladimir Țurcan: … a legii care prevede trecerea la nu știu ce. Un fel de agent… cum acolo e denumirea. Da ce să faceți cu aparatul auxiliar? Și acolo sînt agenți și înseamnă că agent unu a vorbi cu agent doi, a discuta. Nu, sînt niște chestii care îmi par premature.

Domnul Oleg Babin: Stimate domnule deputat, Mulțumesc mult pentru întrebare. Asta și a fost problema de bază a legii: dezicerea de gradele militare. Prin aprobarea acestei legi, grade militare vor fi deja numai la armată și, respectiv, la Ministerul de Interne grade militare vor avea carabinierii. Ce ține de denumirea acestor grade. Am spus că gradele acestea au fost preluate din țările francofone Belgia, Franța și gradele pe care noi le propunem ca natură, ca concept al noțiunii, sînt grade civile, cum este în toată Europa. Va schimba cumva asta situația? Legea dă răspuns la această întrebare. Urmează să punem accente pe instruire și îmbunătățirea pachetului social, dar legea explică clar că poliția sau, mai precis, cei care vor avea statut unic vor fi deja cu grade civile și nu militare, la denumirea gradului de agent. Deci agent. Acesta e primul grad care urmează să-l aibă subofițerii, efectivul de trupă din subdiviziunile subordonate și nicidecum n-o să interfereze cu noțiunea de agent din Legea nr.59 ce ține la activitatea specială. Fiindcă sînt o serie de alte denumiri care fac diferență clară între Aparatul auxiliar, categoria de agenți și agent. Noi avem agent constatator și el e perfect, o noțiune perfectă care funcționează la moment. Noi avem agent constatator, este inspectorul Poliției de la patrulare care fluidizează sau monitorizează traficul rutier. Noi avem această noțiune deja.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Țurcan, Vă rugăm frumos, poftiți, a doua întrebare.

Domnul Vladimir Țurcan: Doar o precizare la prima, că ea este numai una întrebarea aceasta. Deci, agent constatator, stimate domnule viceministru, nu este nici grad, nu este nici funcție, este o noțiune generală. Dar ceea ce ține de agent, așa cum noi înțelegem, este deja un grad. Iată care-i diferența. Dar, iarăși, încă o dată repet: dacă dumneavoastră doriți să treceți la altă denumire. Denumirea nu schimbă, mobila trebuie de schimbat sau Aparatul, ce trebuie de schimbat? Ceea ce propuneți este schimbarea mobilei. Ceea ce ține de modă, de unele exemple europene, cum iubiți să spuneți, dar cel care vine la Poliție trebuie să înțeleagă este ofițer al Poliției, dar nu agent al Poliției.

Domnul Oleg Babin: Mulțumesc mult pentru întrebare. Deci, nu există niciun pericol că dacă vor fi instituite prin lege alte denumiri ale gradelor speciale, fiindcă comisarul care are gradul special de comisar în Franța și comisarul care o să fie în Șoldănești au aceleași atribuții funcționale, practic aceleași. Păi, care ar fi problema să ne dezicem de gradele militare și să rămînem cu gradele speciale polițienești? Nu este o problemă. Nu. Deci, domnule deputat, legea nu indică și nu are nicio implicație ce ține la ținutele care deja sînt instituite. Poliția are ținuta sa, Frontiera a sa, Situații Excepționale a sa… Distincțiile rămîn la fel, Se schimbă numai denumirea funcției și, respectiv, denumirea funcției în legitimație. Asta-i tot.

Domnul Andrian Candu: Vă rugăm frumos.

Domnul Oleg Babin: Eu am menționat, asta-i o următoare etapă. Nu înseamnă că noi ne oprim.

Domnul Andrian Candu: În continuare, domnul Deliu. Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Sînt de acord, domnule viceministru, că noi trebuie să avem o atitudine aparte față de cei care asigură ordinea publică, luptă cu criminalitatea. Mie însă mi se pare, este o părere personală, că, totuși, prin acest proiect de lege, trebuie să schimbăm și denumirea ministerului. Nu mai este Ministerul de Interne, dar să-l numim Ministerul Poliției. De ce? Încerc să argumentez. Cînd în 2012 s-a purces la reformarea Ministerului de Interne, s-a pornit de la ideea: creăm Comisariatul General de Poliție care îndeplinește funcții polițienești și avem celălalt aparat care se ocupă de elaborarea de politici. Doar aceasta este tot o misiune a ministerului, nu ține de

grade polițienești. Și de aceea, mie mi se pare că, prin acest proiect, se creează o inechitate. De ce, interesant – prima întrebare – șeful Serviciului resurse umane sau șeful Serviciului finanțe din Ministerul de Interne trebuie să aibă grad de chestor sau altceva, dar de ce cel de la Ministerul Justiției sau de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu trebuie să aibă acest grad, doar îndeplinește aceeași funcție? Nu este o neechitate, oare? Cît privește pregătirea de cadre, este lipsa cadrelor în minister. Toată lumea cunoaște că în subordine ministerul are o întreagă academie, Academia „Ștefan cel Mare”. De ce în cadrul acestei academii nu pot fi instruiți cei care, mai apoi, vor activa în funcție de elaboratori de politici și nu numaidecît ca să fie în Inspectoratul General de Poliție. De aceea, prima întrebare – pe urmă o să revin la a doua – nu credeți că este o neechitate? Și cu ce se deosebește un șef al direcției resurse umane sau finanțe, sau elaborări de politici din acest minister și din celelalte ministere că aici trebuie să-i dăm grade?

Domnul Oleg Babin: Mulțumesc mult pentru întrebare. Se deosebește, domnule deputat. Se deosebește foarte mult, reieșind din misiunea și fișa postului pe care o are, se deosebește din misiunile pe care le execută Ministerul Afacerilor Interne și sînt multe alte deosebiri. Eu i repet încă o dată: nu urmărim scopul să introducem grade speciale pentru angajații Aparatului central. În lege este stipulat: „Pentru anumite domenii importante de elaborare a politicilor de care se ghidează toți ceilalți care sînt subordonați Ministerului de Interne, pot fi introduse asemenea funcții cu statut special”. Asta nu înseamnă că toți 158 de angajați ai Aparatului central al Ministerului de Interne vor fi cu grade speciale. Întrebarea ce ține de resurse umane, finanțe. Eu pun altfel… răspund la întrebarea dumneavoastră în felul următor: dar cu ce se deosebește șeful Direcției resurse umane a Inspectoratului General de Poliție care este șef al resurselor umane și este atestat de șeful resurselor umane din Aparatul central care nu este atestat? Ei au aceleași misiuni. Și acesta din Ministerul de Interne trebuie să-i facă politici după care se ghidează cel din Inspectoratul General de Poliție. Dar cu ce se deosebește șeful finanțelor de la IGP care este cu grad special de șeful finanțelor de la MAI? Mai este o întrebare. Cîțiva ani în urmă, cînd eram șef de resurse umane, am făcut legătură cu colegii din România. În Aparatul central al Ministerului de Interne și Administrație din România sînt 900 de funcții. Știți cîte funcții sînt atestate în Aparatul central al Ministerului Afacerilor din România care sînt euro conforme? 800. La dînșii sînt atestați și financiari, și resursele umane și cel mai interesant că ei au în Aparatul central Blocul artistic, folcloric: ansamblu, orchestra și aceia tot sînt atestați. Și eu nu văd care ar fi diferențele. Noi nu tragem asupra noastră chestia asta că noi urmărim scopuri.

Eu am răspuns la întrebările acestea nu o dată. De la tribuna aceasta sînt întrebat: este gata Ministerul de Interne să reacționeze fluxului migrațional, eventualului flux migrațional? Sîntem noi gata să reacționăm la frontierele noastre? Și cît de repezi sîntem? Eu v-am spus adevărul: 90 la sută din angajații Aparatului central sînt copii de pe băncile școlii, care nu pot face politici. Și chestia asta periclitează activitatea personală a ministrului care trebuie să ia decizii. Aceste decizii urmează a fi fundamentate de specialistul de la frontieră, de specialistul de la poliție sau de la situații excepționale, care trebuie să-i pună pe masă ministrului propunerea profesionistă. Asta este problema. Dacă ne referim la alte ministere, spuneți, vă rog, da în Ministerul Sănătății cel care n-a fost medic, n-a făcut operații, n-a gestionat un spital, poate să dea un document de politici jos acolo în raion și să-i învețe cum să lucreze? Eu cred că nu.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul Deliu. Numai puțin, domnul Deliu să-și încheie intervențiile. Poftim. Vă rog frumos, precizare sau a doua întrebare.

Domnul Tudor Deliu: Precizare și a doua întrebare. Deci, sincer, domnule viceministru, nu m-ați prea convins cînd ați venit cu argumente că de ce acel din IGP are grade și acesta … poate, invers, trebuie să-i scoatem gradele și la acel de acolo. Fiindcă, încă o dată zic, ei sînt funcționari publici și ar trebui să se regăsească în Legea nr.158 privind funcția publică și statutul funcționarului public. Sînt aceeași funcționari care sînt și în celelalte ministere. Eu dau un exemplu. Discutam, apropo, cu un viceministru, nu-i dau numele că o să … de ce, interesant, atunci în Ministerul Justiției, că au departament cu Destinație Specială „Pantera”, hai și acolo să dăm grade speciale. Deci, viceministrului sau, eu știu, șefului resurselor umane ș.a.m.d. Deci, nu e corectă abordarea. Părerea mea e că noi îndeobște ar trebui acest minister să-l denumim Ministerul de Administrație și de Interne, așa ar fi mai bine. Poliția este Inspectoratul General de Poliție, iar funcționarii sînt funcționari publici care nu se deosebesc de celelalte. Și acum, următoarea întrebare. Dumneavoastră, prin articolul 70 alineatul (4), acordați studenților Academiei „Ștefan cel Mare” funcționari publici cu statut special pe o perioadă de 5 ani după intrarea în vigoare a prezentei legi. Iarăși mă refer la politica de cadre. Spuneți că duceți lipsă de profesioniști. De ce, interesant, repet, în instituțiile subordonate ministerului nu pregătiți specialiști pentru minister? Am în vedere nu numai la nivel de polițiști, da la nivel

și de celelalte funcții elaboratori de politici sau management, cum doriți dumneavoastră, în sistemul polițienesc. Iată aici noi ar trebui să atragem atenția. Și întrebare: de ce totuși li se acordă acestor studenți... statut de funcționar public cu statut special pe o perioadă de 5 ani de zile, ei deținînd acest statut și absolvind Academia, dar neîncadrîndu-se în sistemul organelor interne, ce va fi cu ei?

Domnul Oleg Babin: Vă mulțumesc mult pentru întrebare. La precizarea dumneavoastră. Ați menționat foarte corect. În Ministerul Justiției este un statut special de care se bucură angajații Departamentului instituțiilor penitenciare. Și, apropo, acolo financiarii și resursele umane toți sînt atestați. La întrebarea pe care ați pus-o pentru articolul din lege, articolul 70, clauza ce se referă la studenții Academiei este o clauză care prevede perioada de tranziție, fiindcă în următorii 5 ani, noi, Ministerul Afacerilor Interne, ne propunem să instituim un centru de instruire pentru organele de aplicare a legii. Să fie pe înțeles: acesta ar fi un centru care să pregătească subofițeri. Pregătirea în Ministerul de Interne va avea un aspect gradual. La Academie, peste 5 ani, vor fi, vor putea să acceadă numai cei care trec prin centrul de instruire. Centrul de instruire este iarăși un proiect foarte ambițios și foarte necesar, fiindcă noi, veriga asta de subofițeri care trebuie să fie baza Ministerului Afacerilor Interne și a subdiviziunilor la moment nu o avem. În următorii ani, urmează să instituim centru de instruire, care va pregăti subofițeri și, respectiv, subofițerii vor putea să facă studii la Academie. După 5 ani, Academia urmează să facă numai studii superioare, de masterat, de doctor și nicidecum să pregătească ofițeri. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim frumos. Domnule Reidman, De procedură, vă rog frumos.

Domnul Oleg Reidman: Mersi. Господин Председатель, Дело в том что концепция этого закона заключается в приведении в единую систему Министерства внутренних дел, которое исторически вобрало в себя много чего разного. Мы сосредоточились на каких-то «градах спечиал», которые для второго чтения мы вполне можем у себя в комиссиях, кто хочет, поупражняться сколько хочет. Поэтому я предлагаю применить статью 108 Регламента и закрыть тему.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult.

A fost invocat articolul 108 privind încheierea dezbaterilor. Sînt obligat să pun la vot. Onorat Plen, Cine este pentru încheierea dezbaterilor, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă rog frumos, nici numărători n-avem în sală să ne spună. Vă rugăm frumos, dragi colegi. Doamna Raisa Apolschi, Sectorul nr.2. Domnule Untila, Vă rugăm frumos, rețineți-vă, vă rog frumos, puțin, pe un minut, și dați-ne prezența în sală pentru sectorul nr.3. Dragi colegi, Vă rog frumos, să încheiem discuțiile. Rog colegii să ne dea prezența pe sectoare. (Voce nedeslușită din sală.) Domnule Diacov, Se poate tot, sîntem în lectura întîi, Regulamentul prevede...

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 18.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.1 – 18. Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 30.

Domnul Andrian Candu: Sigur sectorul nr.2 – 30? Vă rog frumos să numărați. Doamna Apolschi, Vă rugăm frumos să numărați. Sectorul nr.3, Vă rugăm frumos.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 11...

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.1, Vă rog frumos, încă o dată. Sectorul nr.1, vă rugăm frumos, prezența în sală.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 18.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.2, Vă rugăm frumos, prezența în sală. Domnule Răducan, Poftiți.

Domnul Marcel Răducan: 26, domnule Președinte.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.3, Vă rog frumos.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 12.

Domnul Andrian Candu: 56 de deputați în sală. Acum, vă rog frumos, cine este pentru încheierea dezbaterilor, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 2. (Rumoare în sală.) Sectorul nr.2 – 26.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 10.

Domnul Andrian Candu: Cu 38 de voturi se acceptă propunerea făcută de Fracțiunea Partidului Comuniștilor privind încheierea dezbaterilor la acest subiect. Vă mulțumim foarte mult, domnule viceministru.

Domnul Oleg Babin: Vă mulțumim, domnule Președinte. Mulțumesc la toți.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

În continuare, se invită la tribuna principală domnul Untila, vă rugăm frumos, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, să ne prezinte raportul comisiei, încercînd succint.

Domnul Veaceslav Untila: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a examinat Proiectul de lege nr.264 din 13 iunie 2016 privind funcţionarul public cu statut special al Ministerului Afacerilor Interne, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova. Proiectul menţionat îşi propune instituirea conceptului de statut special unic pentru angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, acţiune prioritară a Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2016–2018 şi constituie o nouă etapă în cadrul procesului de modernizare în gestionarea resurselor umane ale ministerului. Scopul proiectului este asigurarea unor garanţii comune pentru toţi funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne prin unificarea noţiunilor, normelor de drept şi a diferitelor instituţii juridice privind funcţionarul public cu statut special. Modificările propuse vizează realizarea unui sistem de gestiune coerent şi integrat a personalului Ministerului Afacerilor Interne, reglementarea procedurilor comune, modernizarea şi simplificarea sistemului de management al resurselor umane, creşterea flexibilităţii şi interacţiunii între subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, eliminarea lacunelor şi imperfecţiunilor cadrului normativ actual. Nota informativă a proiectului conţine şi capitolul „Fundamentarea economico-financiară”, conform căruia cheltuielile totale pentru implementarea proiectului respectiv constituie 19,6 milioane lei, bani care sînt deja prevăzuţi în bugetul ministerului. Propunerile de modificare şi completare înaintate de comisiile permanente, Direcţia generală juridică şi de deputaţii în Parlament vor fi luate în considerare la definitivarea proiectului în lectura a doua. Urmare a dezbaterilor, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, cu votul unanim al deputaţilor, propune examinarea şi aprobarea Proiectului de lege privind funcţionarul public cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Vă mulțumim, domnule Untila, vă mulțumim pentru raport.

Dragi colegi, Mă adresez vouă cei care vreți să întrebați comisia, numai puțin, căci întrebările se pun doar cu referire la raportul comisiei, nu la însăși substanța proiectului de lege. Domnule Țurcan, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Țurcan: Vă mulțumesc. Domnule președinte, Spuneți, vă rog, dumneavoastră, în cadrul examinării acestui proiect de lege, ați verificat de ce varianta inițială a proiectului a fost modificată? Mă refer la pachetul social. Și dacă această modificare nu duce la nulitatea însăși esenței acestui proiect de lege?

Domnul Veaceslav Untila: Da. Vă mulțumesc, domnule președinte Țurcan. Vreau să vă spun că, adevărat, după reformele care au loc în instituțiile care stau de gardă, la veghea drepturilor în Republica Moldova, după fiecare reformă, ... cu grijă vin la capitolul de finanțare sau de salarizare a acestor funcționari. Eu chiar mi-am scris aici, deasupra: pentru lectura a doua este important să vorbim despre salarizarea Ministerului Afacerilor Interne. De aceea, eu vă promit că o avem la control și, pentru lectura a doua, noi neapărat o să venim... fiindcă sîntem conștienți despre nivelul salarizării în cadrul Ministerului de Interne, este un nivel care, în principiu, ofițerii sau funcționarii publici care o să fie n-o să se descurce cu salariile pe care le au. De aceea, noi o să venim cu aceste propuneri pentru lectura a doua. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Voronin, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Domnule Veaceslav, Mata ai experiență concretă de activitate în organele de interne și de colaborare împreună cu noi, cu mine. Țurcanu o venit mai tîrziu și случайно o nimerit, da noi cu dumneata am fost ofițeri adevărați.

Domnul Veaceslav Untila: Am fost, am fost, domnule preşedinte.

Domnul Vladimir Voronin: Și eu te-am găsit pe mata în gradul de căpitan, s-a conferit gradul de maior. Acum mata cu deosebită plăcere avizezi proiectul de lege care schimbă denumirea gradelor care nu-i pe globul pămîntesc, o aiureală totală. Nici într-un alfabet, nici într-un dicționar nu există așa ceva și mata, ca fost ofițer cu tradiții ș.a.m.d. lăsăm într-o parte … asta, că asta-i vremelnic tot. Ce, de ce ați făcut chestia asta, de ce faci așa? (Rîsete.)

Domnul Veaceslav Untila: Vă mulțumesc, domnule preşedinte Voronin. Cu adevărat, îmi amintesc și eu cu plăcere despre vremurile celea cînd activam în cadrul Ministerului de Interne, eram mai tineri, mai frumoși. S-a întîmplat un lucru în ceea ce ține gradele în Republica Moldova și domnul Țurcan a spus chestia asta. Înainte, cînd un funcționar, un polițist ajungea în funcția de maior, grad de maior, era o chestie foarte importantă. El deja era luat la evidență la medicină, era luat… avea niște lucruri. Da, s-a întîmplat, domnule Voronin, că am ajuns noi cu dumneavoastră cam pe vremea lui Papuc și atîția colonei au apărut în Republica Moldova că nu mai înțelegi care și unde-s. Și nu numai asta. După asta, apare Vama care are grade speciale de… grade speciale în domeniul vamal. Nu-i bine chestia asta. Ei trebuie să aibă, să poarte neapărat epoleți de colonei toți. Și acum am ajuns… (Rumoare în sală.) Eu revin. Domnule Voronin, Eu revin la chestia asta. Da, uitați-vă, și eu acum, fiind în calitatea mea de președinte de comisie, chiar cînd am intrat în funcție, mi-am pus, așa, mi-am planificat niște activități unde noi trebuie să demilitarizăm tot ce ține de grade speciale, în afară de Ministerul Apărării. Noi trebuie să știm că avem Ministerul Apărării și care-i colonel e colonel și cînd ajunge gradul acesta de colonel el se mîndrește cu asta, se mîndresc nepoții lui și el are un avantaj în societate chiar ca imagine. Dacă o să facem chestia asta, cei din Ministerul Afacerilor Interne sînt primii care au încercat să facă acest lucru. De aceea, eu îi susțin pentru că după asta urmează Vama, după asta urmează CNA, după asta urmează celelalte și o să ajungem pînă la SIS. Aceia sînt grade speciale. În ceea ce ține Ministerul de Interne, haideți, să zic eu, să vă spun un lucru. Și domnul Țurcan tot o spus că nu se schimbă nimic dacă el o să fie maior sau o să fie comisar, sau o să fie locotenent-colonel sau o să fie comisar-șef, important că salariul să fie la nivelul care trebuie, în primul rînd. Și în al doilea rînd, noi nu trebuie să încurcăm că noi am pus într-o situație Armata Națională. Noi acum trebuie să facem tot posibilul ca să creștem autoritatea Armatei Naționale și toți funcționarii, că o să fie în grad de maior, colonel să se simtă exact cum ne-am simțit noi cu dumneavoastră prin anii ceia '80, '81, '82 etc. Asta este ideea și, cum să vă spun, poate eu greșesc, dar noi avem timp pînă a adopta în lectura a doua și, haideți, să punem în discuții, că pînă la urmă orișice lucru se poate modifica.

Dar este foarte important ca să dispară acei optzeci la sută din funcționari care-s colonei. Adică nu mai sînt sergenți, nu mai vedeți pe stradă căpitani, maiori nu vedeți, toți îs colonei. Asta este. Și vreau să vă spun că, în cadrul comisiei, facem audieri parlamentare în privința acordarea acestor grade speciale, fiindcă mai avem și colonei care au lucrat 7 ani de zile și el e colonel și eu nu înțeleg cam cum o crescut în gradele astea. De aceea, în cadrul comisiei, pentru luna noiembrie, sînt planificate audieri parlamentare la acordarea gradelor militare cu încălcări.

Domnul Andrian Candu: Da, vă rog frumos, precizare. Poftim, domnul Voronin.

Domnul Vladimir Voronin: Dacă avem această problemă - un număr exagerat de colonei… prin atestare… însuși funcția să nu… în funcție să nu fie scris… știți că el poate să ajungă la gradul de colonel. Se poate așa de făcut și așa noi făceam. Nu? Da de ce atunci noi să delimităm acest grad? Denumirea de „comisar” nouă ne place, o păstrăm, asta nici nu se discută. Noi vrem…

Domnul Veaceslav Untila: …la revoluție vine…

Domnul Vladimir Voronin: Da, da, noi vrem, de fapt, comisari mai mulți să fie. Da. Vedeți că și Uniunea Europeană a trecut la comisari, măcar că nu se primește la dînșii nimic, la această Uniune Europeană. Asta nu înseamnă că ei îs bolșevici, îs comisari, da. Da celelalte dați să fim atenți. Nu, că există tradiție, Veaceslav, tradiții din tată în fiu ș.a.m.d. Dacă noi înjosim prin aceste schimbări de denumiri urîte care n-o să fie acceptate nici de societate, nu o să fie frumos. O să trecem iarăși înapoi da cu aceleași pierderi morale, materiale ș.a.m.d.

Domnul Veaceslav Untila: Da. Vă mulțumesc, domnule Voronin. O să iau în calcul și o să dezbatem toate propunerile care o să vină de la dumneavoastră. A rămas ca dumneavoastră să înaintați aceste propuneri. În privința cuvintelor urîte, cuvîntul „agent” este cuvînt „agent”. Da, se folosește în cadrul Ministerului de Interne pînă acum cuvîntul „colaborator” și colaborator nu-i „stucaciu”, da colaborator îi polițistul azi. De aceea, oricum am pus-o cu capul în jos sistemul ăsta. Și acum, excludem cuvîntul „colaborator” din toate textele, dar ele-s vreo 50 de proiecte de legi care conțin cuvîntul „colaborator”. Îl facem funcționar sau angajat, sau altfel. Este și chestia de agent. Vreau să vă zic că agent în toată lumea

este agent, începînd de la americani – „секретный агент” și terminînd cu România, care sînt vecinii noștri. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult.

Domnul Veaceslav Untila: „Экономические агенты” și ce vrei.

Domnul Andrian Candu: Domnule Țurcan, Ați fost menționat. Dacă vreți, aveți dreptul la replică, unde ați fost și de ce ați lucrat și cum ați lucrat.

Domnul Veaceslav Untila: Da o lucrat bine. Care-i treaba?

Domnul Andrian Candu: Poftiți, domnul Țurcan.

Domnul Vladimir Țurcan: Da. Mersi mult. (Rumoare în sală.) Eu chiar… eu chiar vă mulțumesc, domnule Voronin, că mi-ați adus aminte. Eu țin minte permanent că am lucrat acolo, cu atît mai mult că am fost un pic mai tîrziu și poate din cauza asta țin minte poate mai bine, și poate din cauza asta am contacte permanente cu cei care au fost subalterni și ei mă țin minte. Și de aceea toate gîndurile celea pe care le-am expus erau, de fapt, nu gîndurile mele, da ale oamenilor, ale celor care stau și așteaptă cum va fi adoptată această lege. Dar ca o idee, domnule preşedinte. Într-adevăr, ce ține de devaluarea gradelor. Trebuie să facem o trecere în revistă a tuturor serviciilor. La noi, de exemplu, la CNA, la CNA 300 de angajați, dar gradul șefului – general-colonel. 300 de subalterni – general-colonel. Iată ce înseamnă devaluarea completă. Iată de ce, ca o idee.

Domnul Veaceslav Untila: … Vă mulțumesc, domnule Țurcan.

Domnul Vladimir Țurcan: Noi totuși trebuie să facem așa o evaluare.

Domnul Veaceslav Untila: Și cu adevărat, în cazul nostru, dacă o să implementăm această lege pentru Ministerul de Interne și o să mergem mai departe la dezvoltare generală, o să fie doar în Armata Națională. În rest, o să fie chestori, chestori superiori. Sînt

denumiri speciale, sînt grade speciale și noi nu trebuie să încurcăm dacă vrem să educăm o generație patriotică în Republica Moldova și oameni care să tindă la epoleți. Trebuie să facem chestia asta.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Domnul Veaceslav Untila: Și mi-am adus și eu aminte ceva.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Domnul Veaceslav Untila: Mi-am adus și eu aminte ceva, domnule Țurcan. Eu am lucrat în cadrul Ministerului de Interne pînă ce dumneavoastră ați devenit ministru și, a doua zi, de amu eram la pensie. Mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Stați, stați, stați puțin. Mai rămîneți puțin, că mai sînt întrebări. Nu o să intrăm în detaliu de ce ați plecat la pensie cînd a devenit domnul Țurcan ministru și dacă a fost o legătură. Da. Domnul Diacov, Vă rugăm frumos, probabil vreți să confirmați că stați bine cu domnul Voronin în sală.

Domnul Dumitru Diacov: Nu, eu mă bucur că sîntem toți aici împreună și am consumat o oră de amintiri din copilăria polcovnicilor noștri, generali.

Domnul Veaceslav Untila: Te rog nu…

Domnul Dumitru Diacov: Generali, generali.

Domnul Veaceslav Untila: Te rog nu…

Domnul Dumitru Diacov: Este, nu, este un proiect important. Dar, încă o dată, eu am vorbit cîteva ori la tema asta. Lucrurile astea se discută în comisie și nu se ține tot Parlamentul ostatic la amintiri din tinerețea noastră. Înțelegeți?

Domnul Veaceslav Untila: Mi-ați propus ca eu să nu răspund la întrebări. Nu pot…

Domnul Dumitru Diacov: În comisii se discută. Da în ședință în plen se numesc lucruri de concepție, pozițiile fracţiunilor și gata. Da noi aici începem detalii și chestii mărunte. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Domnul Dumitru Diacov: La vot, domnule Preşedinte.

Domnul Andrian Candu: La vot, adică… (Rumoare în sală.) La microfon dacă vreți să spuneți despre 108, că e pentru stenogramă și-i important, că ține de vot.

Domnul Dumitru Diacov: Eu propun 108 să terminăm discuțiile. Și mă adresez domnului preşedinte cu rugămintea să lucrăm mai operativ, fiindcă avem încă foarte multe proiecte de discutat.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim foarte mult. Dragi colegi, S-a invocat articolul 108 din Regulamentul Parlamentului. Rog plenul Parlamentului să se pronunțe asupra aplicării acestuia. Majoritatea au acceptat. Majoritatea au acceptat. Se încheie dezbaterile. Vă… De procedură, vă rugăm frumos. Domnul Mitriuc, Dacă era de procedură, vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Ghenadi Mitriuc: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Deci, referitor la votarea în Comisia de securitate vreau să menționez că eu și colegul meu, domnul Labuneț, ne-am abținut. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

În continuare, dragi colegi, trecem la luările de cuvînt. Sînt două luări de cuvînt pe acest subiect. Îl rugăm pe domnul Vlas la tribuna principală. Poftiți.

Domnul Ștefan Vlas: Stimate domnule Președinte, Onorați deputați, Doamnelor și domnilor, La intrarea în vigoare a Legii cu privire la Poliția de Frontieră, a Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și a Legii cu privire la Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, a fost reglementat cadrul juridic și principiile de activitate, organizarea și funcționarea, atribuțiile, împuternicirile și obligațiile acestor instituții, finanțarea și asigurarea tehnico-materială a acestora, precum și statutul lor. Deși sînt asemănătoare, prevederile de natură statutară aplicabile funcționarilor publici cu statut special din Poliție și Poliția de Frontieră nu sînt identice, chiar dacă aceste desfășoară activități în același domeniu și anume ordinea și securitatea publică. La fel, există și alte structuri ale MAI în care statutul special este guvernat de legi distincte între care sînt diferențe semnificative. Respectiv, la un efectiv de circa 17 800 funcționari publici cu statut special în Ministerul Afacerilor Interne există nu mai puțin de patru statute de personal. Faptul în sine este de natură să mențină un sistem perimat, bazat pe tendințe instituționale ce nu permit abordarea integrată, unitară și coerentă a managementului resurselor umane la nivelul MAI pe verticală și orizontală a întregii organizații. Mai mult, modelul practicat în prezent este relativ greoi și rigid, excesiv de birocratic și nu îndeajuns de transparent, determinînd o dinamică dificilă de personal între subdiviziunile MAI. Ca urmare, apar dificultăți de inițiere și promovare corelată la nivel ministerial a abordărilor care permit dezvoltarea resurselor umane de diferite categorii. De aceea, persistă riscul evoluției inegale sau chiar al rămînerii în urmă a unor componente din MAI sub aspectul vitezei, anvergurii și capacității de asimilare a schimbărilor atît de necesare în context actual. Ministerul Afacerilor Interne este implicat permanent, cu majoritatea forțelor și mijloacelor sale, în acțiuni de ordine și securitate publică, de prevenire și combatere a criminalității, de management al frontierei de stat, de apărare contra incendiilor și situații excepționale. În ansamblul autorităților publice, Ministerul Afacerilor Interne deține totodată efectivele cele mai numeroase. Deși componentele MAI funcționează în conformitate cu reglementările proprii și dețin autonomie operațională, trebuie să fie unitare concepțiile generale la nivelul ministerial privind: organizarea, îndeplinirea misiunilor și atribuțiilor, logistica, managementul resurselor umane și formarea profesională. Aceasta deoarece MAI nu este sumă a componentelor sale structurale, ci ansamblul ce trebuie să acționeze omogen, uniform și coerent în condiții de compatibilitate și interoperabilitate managerială, organizatorică și funcțională.

Este adevărat că anumite funcții din subdiviziunile Aparatului central al MAI și din alte categorii nu vizează nemijlocit atribuții polițienești, nu se ocupă direct de prins hoții, aparent nu au legătură sesizabilă cu sarcini din sfera organizării, planificării, coordonării controlului în domeniul ordinei și siguranței publice ori realizează preponderent atribuții de suport administrative. Excluderea totală însă din subdiviziunile Aparatului central al MAI a funcțiilor atestate, inclusiv a celor legate nemijlocit de organizarea, planificarea, coordonarea și controlul de pe palierul ministerial al domeniului ordinei și siguranței publice, a reprezentat, în opinia noastră, o gravă eroare. Prin aceasta, s-a realizat nu demilitarizarea, ci deprofesionalizarea unităților Aparatului central, fapt ce a generat neajunsuri semnificative, inclusiv din punct de vedere al autorității ministeriale, asupra structurilor subordonate. A fost așadar un mod îngust de a pune problema, deoarece nu s-a luat în considerare necesarul de profesioniști, viziune, experiență în domeniul ordinii și securității publice. Ca urmare, s-a generalizat încadrarea posturilor din subdiviziunea Aparatului central al MAI inclusiv cu funcționari publici, în mare parte absolvenți de studii superioare, aflați la primul loc de muncă. Condițiile proaste de salarizare nu permit atragerea de specialiști experimentați. Situații similare nu mai sînt întîlnite la niciun alt minister. Avem în vedere eliminarea profesioniștilor din subdiviziunile centrale care coordonează misiunile principale a respectivelor autorități. Se poate obiecta orice, dar ne aflăm clar în situația în care, printr-o măsură al cărei impact nu a fost corect evaluat, s-a produs o conjunctură evident mai nefavorabilă decît anterior. La circa trei ani de aplicare a Legii nr.320 cu privire la Poliție, care s-a considerat că a dat startul reformei, nu a rezultat practic niciun element de progres sau beneficiu organizațional. Adăugăm la afectele menționate varietatea de statute de personal nemaiîntîlnit în nicio altă autoritate publică, fapt care, prin acumularea în timp a erorilor, a determinat managementul greoi și neperformant al personalului și stagnarea dezvoltării resurselor umane, ceea ce este de natură să influențeze negativ pe termen lung realizarea serviciului public. Principalul în Republica Moldova prin aceasta e că personalul deține calitate de funcționar public cu statut special, aspectul demilitarizării a fost, cel puțin, formal soluționat. De aceea, din punctul nostru de vedere, odată cu aceasta, discuția privitoare la demilitarizarea statutară a personalului nu mai are obiect și, mai ales, nu este cazul să stîrnească îngrijorări privind riscul revenirii la situația anterioară. Menționăm că atractivitatea posturilor este în continuă scădere, iar capacitatea funcțională precară prejudiciază în modul cel mai palpabil managementul ministerial. Considerăm că abia unificarea de statut va deschide în Ministerul Afacerilor Interne calea spre realizarea unui sistem unic de salarizare, ceea ce va simplifica activitatea și sub aspect financiar. În acest context, subliniem că restrîngerea anumitelor drepturi ale personalului cu statut special presupune acordarea direct proporțională a anumitelor facilități, garanții suplimentare în raport cu celelalte categorii de salariați.

Efectele benefice sînt previzibile de durată și estimăm că nu vor genera costuri semnificative, ci, din contra eficientizarea cheltuielilor. Folosirea justificărilor financiare pentru blocare intenției de reformă, și așa întîrziată a sistemului de resurse umane va amplifica dificultățile din sistem și va genera costuri suplimentare din cauza fluctuației mare de personal, capacității reduse de reținere în sistem, dificultăților de trecere dintr-o structură în alta și altele. De aceea, vă îndemn, stimați deputați, să susținem acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În continuare, cuvînt i se oferă, de la tribuna principală, domnului Lebedinschi. Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Adrian Lebedinschi: Stimați colegi, Cu părere de rău, din anul 2009 noi toți am fost martorii și, cu părere de rău, cineva din cei care astăzi sînt în sală au fost persoane care au implementat în viață distrugerea Ministerului Afacerilor Interne. Asta trebuie s-o recunoaștem cu toții. A fost o experiență greșită. Pe baza Ministerului de Interne au fost puse experimente ca pe nu știu ce. În primul rînd, vorbim despre anularea tuturor îndemnizațiilor care le aveau colaboratorii Poliției, a tuturor … practic pachetul social a fost limitat. După aceasta, au mers și mai departe. Astăzi vorbim că nu avem specialiști. Dar de ce ați mers la aceea că ați ridicat termenul de pensie de la 20 la 25 de ani? Țineți minte cîte persoane atunci s-au concediat? Ca recomandare pentru Ministerul Afacerilor Interne pentru ca să-și completeze cadrele și să nu aibă probleme că au copii, să spunem așa, 23 – 24 de ani, noi angajați care, într-adevăr, nu au experiență, luați – pe cei care au plecat la pensie și angajați – ca funcționari și dați-le voie să primească în același timp și pensia și dați-le și salariul de funcționar, atunci o să aveți specialiști în domenii, atunci o să aveți și tot ce vă trebuiește. Vreau să vă atrag atenția, stimați colegi, că într-un stat sărac e imposibil să dai un salariu mare la funcționar, la polițist, la procuror. Judecătorului am ridicat salariul la 8000 de lei și în cap ni s-a ridicat toată populația de ce dăm așa salarii. Dar dacă vrem să avem o justiție bună, ea nu poate să fie ieftină. Și dacă nu putem să le dăm acestor băieți un salariu decent, să le dăm un pachet social bun. Slavă Domnului, că în acest proiect, care a fost prezentat astăzi, revenim la o parte din drepturile cu care noi sîntem în stare... statul... să-i asigurăm pe aceste persoane. Vorbim de apartamente, vorbim de transport, vorbim de celelalte necesare, pentru ca o familie tînără să poată să... angajatul poliției să poată să se concentreze la serviciu, da nu să se gîndească de unde să fure 200 de euro ca să-și plătească chiria.

Cu părere de rău, în acest proiect, pentru mine, sînt unele lucruri neclare. Nu înțeleg de unde s-a luat noțiunea de „permutare”, „promovare”. În Codul muncii așa noțiuni nu-s. Mai mult decît atît: n-am văzut să fie prevăzut expres în această lege că persoanele la care au fost stinse antecedentele n-au drept să fie încadrate înapoi în Ministerul Afacerilor Interne, sau inițial, sau după aceasta să revină în minister. Mai mult decît atît: este stabilit termenul de probă de la 3 la 12 luni. Dacă stabiliți un termen de probă, înseamnă că stabiliți un termen unic, nu stabiliți cu o marjă și la părerea conducătorului: pe acesta vreau – îl promovez timp de 3 luni de zile, îl încadrez, pe acesta îl mai țin încă pînă la 12 luni și după asta... îi spun că n-o trecut. Dar, în general, stimați colegi, eu, personal, jumătate de an lucrez asupra așa-numitei..., o pregăteam eu... legi cu privire la asigurarea socială anume a funcționarilor cu statut special și de aceea aș veni cu propunerea ca această lege să fie chiar – deși știu că este necesară – să fie restituită pentru prelucrare și din partea Guvernului să vină un proiect pentru toate structurile de forță, atît pentru CNA, cît și pentru Poliția de frontieră, ... Inspectoratul general de poliție, pentru Serviciul Vamal, să vină cu acest pachet de legi, un pachet unic social, pentru toate structurile de forță. Atunci, noi o să putem să promovăm aceste persoane din funcții în funcții, atunci o să știm că nu depinde de părerea cuiva. În caz de necesitate, aceste persoane pot fi concentrate de la unu la altul, de la o structură la alta. Ceea ce s-a referit la persoanele care nu sînt implicate nemijlocit în activitate polițienească, în cazul dat... cum se zice? MCS, Situații Excepționale, evident, eu v-o spun din experiența mea proprie, nu, anume din lipsa de personal, cînd e necesar să întreprinzi anumite măsuri, atît juriștii, cît și serviciul personal, sînt implicați în aceste măsuri și anume de aceea riscul lor crește. Din experiența mea, n-am văzut niciodată ca angajații din contabilitate să fie... implicați în măsuri de protecție, de menținere a ordinii publice sau de salvare ș.a.m.d. De aceea aici, într- adevăr, ar fi o întrebare. Vreau să vă mai spun încă un moment la care aș ține foarte mult. Pentru ca să nu fie acest măr al discordiei, excludeți din proiectul de lege aceste grade speciale, mai lăsați-le. Nu știu cît o să fie necesar, un an, doi, trei, zece, dar numai în așa caz o să fie consens în întreg Parlamentul și o să puteți să faceți un proiect de lege decent dacă, într-adevăr, vreți să-l faceți, dacă nu-l faceți de ochii lumii. Făceți-l unul pentru toți, pentru tot sistemul, pentru ca să consolidați o forță, că mîine, poimîine anume aceste persoane o să stea de strajă Patriei. Anume ei o să stea și o să vă păzească atît pe voi, cît și pe toată populația. Sînt foarte mulți, cu părere de rău, și membri ai Parlamentului care sînt nevoiți să se adreseze atît la poliție, cît și la alte structuri, pentru că li se încalcă drepturile lor, cineva a fost prădat, cineva a fost jefuit, cineva altceva ... nu dă Doamne la nimeni. Dar dați să le pregătim un pachet social decent ca ei să poată să ne apere pe noi. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Aici, se încheie dezbaterile la Proiectul nr.264 din 13 iunie 2016. Vom reveni la procedura de vot, precum am agreat, la ora 15.00. În continuare, următorul subiect, la fel prezentat de viceministrul afacerilor interne, domnul Babin. Proiectul nr.276 din 20 iunie 2016. Vă rugăm frumos să ne faceți o prezentare succintă. Toate materialele au fost repartizate deputaților, subiectul este cunoscut, de aceea, foarte pe scurt, vă rugăm frumos.

Domnul Oleg Babin: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Prezint atenției dumneavoastră Proiectul de lege privind modificarea şi completarea și abrogarea unor acte legislative, în speță: Legea nr.200 privind regimul străinilor, Legea nr.180 cu privire la migrația de muncă și abrogarea Legii nr.275 cu privire la statutul juridic al cetățenilor străini. În conformitate cu prevederile articolului 14 al Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, părţile reafirmă importanţa gestionării comune a fluxurilor de migraţie între teritoriile lor şi trebuie să consolideze dialogul cuprinzător existent cu privire la toate chestiunile legate de migraţie. Prezentul proiect a fost elaborat întru asigurarea acţiunilor menţionate supra și în scopul de a facilita documentarea străinilor. Proiectul propune completarea articolului 3 din Legea nr.180 cu privire la migrația de muncă și anume excluderea de sub incidența legii date a străinilor care au beneficiat de acordul tolerării pe teritoriul Republicii Moldova. În acest sens, statul va acorda categoriei date de străini dreptul de a munci în scop de a se întreține financiar. Totodată, se propune completarea articolului 3 din Legea nr.200 cu noțiunile: „abatere disciplinară”, „aviz pentru reîntregirea familiei”, „centru de integrare”, „certificat de confirmare” și altele. Legea nr.200 se va completa cu un temei suplimentar, potrivit căruia nu se permite intrarea pe teritoriul țării și anume: să fie instituit un consemn privind nepermiterea intrării în Republica Moldova care reprezintă o informație cu privire la persoane, mijloace de transport, bunuri, precum și documente în vederea interzicerii trecerii frontierei de stat, efectuării controlului amănunțit în dependență de acțiunea ce urmează a fi întreprinsă. Atenționăm că consemnele respective sînt incluse în Sistemul informațional integrat al Poliției de frontieră și în alte baze de date. Corespunzător, prin proiect, au fost propuse suplimentar temeiurile în care se interzice intrarea pe teritoriul Republicii Moldova străinilor dacă: anterior au fost îndepărtați de pe teritoriul țării și nu au restituit cheltuielile legate de îndepărtarea acestora, au interdicția de intrare, şi-au epuizat durata de aflare sau şedere acordată de lege. Prin adoptarea proiectului în cauză, se va lărgi cercul de persoane cărora li se pot elibera vize în punctele de trecere a frontierei de stat în situaţii de excepţie:

– în cazul funcţionarilor din cadrul organizaţiilor internaţionale, delegaţi să îndeplinească misiuni oficiale în Republica Moldova într-un interval de timp care nu depăşește 15 zile; – în cazul sosirii participanţilor la acţiuni internaţionale organizate în Republica Moldova, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cînd intervalul de timp dintre informarea participanţilor de către ţara gazdă şi acţiunile care urmează a fi desfășurate nu permit obţinerea vizelor. Totodată, pentru autoritatea competentă pentru străini se stabilește posibilitatea efectuării acțiunilor de depistare, preluare de la sediile altor autorități, conducerea la sediul formațiunilor teritoriale pe străinii care încalcă dispozițiile legale, verificarea și dispunerea măsurilor legale, organizarea și efectuarea controalelor în mediile și locurile frecvente de străini, în instituții publice sau particulare, precum și în incinta operatorilor economici indiferent de proprietar sau deținător. Prin proiect, a fost introdus un capitol nou, capitolul IX1, care reglementează drepturile, libertăţile şi obligaţiile străinilor. Prin articolul 3 al proiectului, se propune abrogarea Legii nr.275 din 10 noiembrie 1994 pentru evitarea dublării prevederilor și pentru a sistematiza cadrul legal existent. Proiectul a fost coordonat și susținut de toate autoritățile interesate. Rog Parlamentul susținerea acestui proiect.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Se pare că acesta a mai fost prezentat acum vreo două săptămîni, proiectul. Nu-i acela cu Aeroportul? (Voce nedeslușită din sală.) Vă mulțumim. În continuare, domnul Pleșca. Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule autor, Proiectul de lege prevede substituirea sintagmei „document valabil de trecere a frontierei” cu cuvintele „document de călătorie”. În condițiile cînd articolul 84 al proiectului prevede dreptul străinilor la muncă, articolul 11 al Legii nr.845 din 03.01.1992, străinii pot desfășura activități de antreprenoriat. În cazul în care cetățenii străini vin pentru a se încadra în cîmpul muncii pe teritoriul țării sau pentru a desfășura activitate de antreprenoriat sub diferite forme juridice de organizare, ei la fel, ca și cetățeni străinii care vin să călătorească în Republica Moldova, vor obține document de călătorie sau li se va elibera un alt tip de document?

Domnul Oleg Babin: Cetățenii care urmează să vină în Republica Moldova pentru activități de antreprenoriat merg pe procedură legală. Adică, li se face invitație de către agentul

economic sau persoana fizică. Agentul economic, în baza acestui proiect, o să poată să facă 3 invitații simultan. După asta urmează procedurile … stabilite de lege. Se adresează la Biroul Migrații și Azil, primește permisiunea de la agenția din cadrul Ministerului Muncii care acordă acest drept și-și desfășoară activitățile de antreprenoriat conform prevederilor legale. Numai așa. Proiectul prevede altceva: cei care sînt beneficiari, cei care beneficiază de tolerare pe teritoriul Republicii Moldova pot să muncească, dar numai cu scop de a se întreține, ca să nu fie din contul Republicii Moldova, au dreptul să aibă anumite activități pentru a se întreține.

Domnul Andrian Candu: Domnul Pleșca, Vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Era nevoie de această precizare, fiindcă încercam o situație de confuzie. Vreau să vă mai întreb: articolul 84 din proiect prevede că străinii aflați în Republica Moldova se bucură de aceleași drepturi și libertăți ca și cetățenii Republicii Moldova garantate de Constituția Republicii Moldova și de alte legi, precum și de drepturile prevăzute în tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, cu excepțiile stabilite de legislația în vigoare. Același articol prevede excepții de care nu pot beneficia străinii. Cetățenii străini vor beneficia de dreptul de a procura terenuri cu destinație agricolă? Asta-i întrebarea.

Domnul Oleg Babin: Dacă vor avea dreptul să cumpere terenuri cu destinație agricolă? Dacă permiteți, o să cer ajutorul colegei, doamna Poalelungi.

Domnul Andrian Candu: Vă rugăm, primul microfon din rîndul 2. Vă rugăm frumos, tehnicienii. Sau microfonul nr.1 de la domnul Eșanu, vă rugăm frumos. Poftiți, doamna Poalelungi.

Doamna Olga Poalelungi – director al Biroului Migrație și Azil: Cer scuze. Cu referire la drepturile cetățenilor străini: ei nu au dreptul să procure terenuri agricole, este stabilit de legislația specială. Tot ce ține de drepturile și obligațiile expuse în această lege se referă în linii majore la drepturile la muncă, asociere și de altă natură numai pentru cetățenii străini intrați legal și documentați legal în Republica Moldova. Excepțiile de la drepturi, de la activități politice de altă natură sînt stabilite în prezenta lege. Ceea ce ține de procurarea terenurilor – în legea specială care vizează reglementarea regimului funciar.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Pleșca, Dacă ați încheiat. Poftiți. Domnul Pleșca.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Viceministru, asta a fost precizarea.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu mai sînt întrebări. Vă mulțumim, domnule viceministru, pentru prezentarea proiectului.

Domnul Oleg Babin: Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: În continuare, îl rugăm pe domnul Untila să ne prezinte raportul comisiei pentru această lectură.

Domnul Veaceslav Untila: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a examinat Proiectul de lege nr.276 din 20 iunie 2016 pentru modificarea, completarea și abrogarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, și menționează următoarele. Proiectul de lege pentru modificarea, completarea și abrogarea unor acte legislative este elaborat în scopul executării acțiunii 96 din Planul național de armonizare a legislației pentru anul 2015 prin care Ministerul Afacerilor Interne urmează să elaboreze Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.200 din 16 iunie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova în vederea aproximării prevederilor acesteia cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniu. Scopul proiectului constă în actualizarea și completarea cadrului legislativ național și reglementările UE și aspecte ce vizează documentarea străinilor în vederea reintegrării familiei, acordării și prelungirii dreptului de ședere, promovării pentru reîntregirea familiei, suspendării, îndepărtării, expirării permiselor de ședere, permiterii și încetării sau retragerii drepturilor de ședere permanentă, dar și transpunerea în Legea nr.200 din 2010 în vederea uniformizării regulamentelor în domeniu a sistemului de drepturi și obligații ale străinilor și apatrizilor străini stabilite anterior prin Legea nr.275 cu privire la statutul juridic al cetățenilor străini și apatrizilor în Republica Moldova.

La examinarea și definitivarea proiectului de lege în lectura a doua comisia va lua în considerare propunerile, obiecțiile și amendamentele prezentate. Comisia securitate națională, apărare și ordine publică susține conceptul proiectului și propune examinarea și aprobarea acestuia în primă lectură. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim, domnule Untila. Nici o luare de cuvînt. Aici, se încheie dezbaterile la Proiectul nr.276 din 20 iunie 2016. Revenim la procedura de vot la ora 15.00. Următorul subiect pe care vi-l propun, onorat Plen, este Proiectul de lege nr.326 din 19 iulie 2016privind ratificarea Protocolului adițional nr.2 la Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Programul-cadru de suport al acordurilor curente și viitoare dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, , subiectul nr.19 pe ordinea de zi. Prezintă proiectul domnul Copaci, Secretar General al Guvernului. Vă rugăm frumos, la tribuna principală.

Domnul Tudor Copaci – Secretar General al Guvernului: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Se propune spre atenția dumneavoastră Proiectul de lege cu privire la ratificarea Addendumului nr.2 la Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Programul-cadru de suport al acordurilor curente și viitoare între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Acest acord, acest addendum, a fost semnat la 2 iunie 2016 de către Prim- ministru al Republicii Moldova. Astfel, la 16 mai 2016, prin hotărîre a Guvernului, au fost inițiate negocierile și aprobată semnarea acestui acord. Addendumul nr.2 are scopul să modifice unele prevederi ale Acordului- cadru intrat în vigoare în decembrie 2013 și ale Addendumului nr.1 la Acordul- cadru intrat în vigoare în august 2014, după cum urmează. Principalele elemente ale acestui addendum este extinderea perioadei de valabilitate a Acordului de finanțare pînă la 12 martie 2019, alocarea direct… Consiliul Europei a sumei de 2,54 milioane euro din bugetul total al acordului pentru implementarea de către Consiliul Europei a două proiecte în domeniile anticorupție, spălare a banilor, libertatea presei și pluralismului de opinii. Actualitatea addendumului rezidă în existența relațiilor bilaterale de cooperare pentru dezvoltare între Republica Moldova și Uniunea Europeană și are scopul final acordarea suportului în elaborarea și revizuirea politicilor naționale, legislației primare și secundare în domeniul reformei administrației publice, justiției și afacerilor interne și implementării acordului de asociere.

Prevederile addendumului nu contravin politicilor interne și externe promovate de Republica Moldova. Proiectul addendumului nu conține prevederi care ar avea efecte negative asupra economiei și mediului Republicii Moldova. Prezentul tratat este compatibil cu prevederile Constituției Republicii Moldova…, alte tratate internaționale în vigoare și angajamente asumate de țara noastră pe plan internațional. Pentru a intra în vigoare, addendumul urmează să fie ratificat de către Parlament. Urmare a ratificării Addendumului, Acordul de finanțare de bază va avea un termen de valabilitate 87 de luni de la data intrării în vigoare. Adică după cum am menționat, pînă la 12 martie 2021, unde s-a stabilit durata etapei de implementare de 63 de luni. Vă rog susținerea acestui proiect. Mersi mult.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim, domnule Copaci. Vă mulțumim. Succese.

Domnul Tudor Copaci: Mersi, domnule Preşedinte.

Domnul Andrian Candu: În continuare, îl rugăm pe domnul Stati, vicepreședinte al Comisiei politică externă și integrare europeană, să ne prezinte raportul comisiei la acest subiect. Poftiți, domnule Stati.

Domnul Sergiu Stati: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia politică externă și integrare europeană a examinat proiectul propus spre dezbatere și a ajuns la concluzia că acesta corespunde în totalitate prevederilor Legii cu privire la tratatele internaționale. Doi. Ce aș dori să menționez în special: faptul că ratificarea acestui proiect nu va necesita finanțări suplimentare din cadrul bugetului Republicii Moldova. Discuțiile avute în cadrul comisiei s-au finalizat cu o propunere generală, care a fost acceptată de toți cei prezenți la ședința comisiei: a propune Parlamentului ratificarea acestui proiect prin votarea lui în prima și a doua lectură. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim mult, domnule Stati. Nu sînt întrebări. Rugăm și pe domnul Creangă să ne prezinte de pe loc coraportul comisiei la acest subiect. Poftiți.

Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule Președinte, Onorat Plen, Comisia economie, buget și finanțe a examinat Proiectul de lege nr.326 și, cu majoritatea de voturi în comisie propune adoptarea în plenul Parlamentului. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Nu mai sînt întrebări. Aici, se încheie dezbaterea Proiectului nr.326 din 19 iulie 2016. Vom reveni la procedura de vot, precum am agreat, la ora 15.00. În continuare, să mai examinăm cîteva… și în lectura a doua, că se pare că poate merge mai repede. Am examina în lectura a doua dacă am avea președinții de comisii. Domnule Creangă, Atunci, vă rugăm frumos, să ne prezentați Proiectul de lege nr.166 din 15 aprilie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Subiectul nr.12. Poftiți. Da, toată speranța e în dumneavoastră. Poftiți.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Președinte. Onorat Plen, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat pentru lectura a doua Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi comunică următoarele. Proiectul de lege are drept scop aducerea în conformitate a cadrului legislativ existent cu prevederile Legii nr.116 din 18 mai 2012 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase, care stabileşte norme și reguli pentru asigurarea funcţionării obiectelor industriale periculoase în condiţii de securitate şi fiabilitate şi de prevenire a situaţiilor care pot provoca avarii şi incidente la obiectele industriale periculoase. Proiectul de lege a fost examinat şi adoptat în prima lectură în şedinţa plenară a Parlamentului din 10 iunie 2016. Pentru lectura a doua Comisia economie, buget şi finanţe a examinat propunerile Comisiei juridică, numiri şi imunităţi, amendamentele deputatului Vasile Panciuc, precum şi propunerile de îmbunătăţire a proiectului de lege, expuse în avizul Direcţiei generale juridice a Parlamentului şi acceptate de către autor, care sînt prezentate sintetic ca anexă la raport. Pornind de la cele menţionate şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia economie, buget şi finanţe propune spre examinare plenului Parlamentului proiectul de lege pentru lectura a doua ca lectură finală. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim, domnule Creangă. Aici, se încheie dezbaterile Proiectului nr.166 din 15 aprilie 2016. Vom reveni la procedura de vot în lectura a doua la ora 15.00. În continuare, domnule Creangă, o să vă rugăm să ne prezentați și raportul comisiei pentru lectura a doua la Proiectul de lege nr.121 din 2 aprilie 2015 privind modificare ași completarea unor acte legislative. Subiectul nr.15 de pe ordinea de zi.

Domnul Ștefan Creangă: Stimate domnule Președinte. Onorat Plen, Comisia economie, buget și finanțe a examinat pentru lectura a doua Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, înaintat cu titlul de inițiativă legislativă de către deputatul Valeriu Ghilețchi, și comunică următoarele. Proiectul de lege prevede anularea restricției de preparare, comercializare și distribuire a produselor alimentare nerecomandate preșcolarilor și elevilor în raza de 100 de metri de la instituțiile de învățămînt preșcolar și, respectiv, menținerea acestei interdicții doar pentru instituțiile de învățămînt general și profesional tehnic, precum și în taberele de odihnă și întremare a sănătății copiilor și adolescenților, indiferent de tipul de proprietate și forma lor juridică de organizare. De asemenea, proiectul de lege prevede interzicerea implicării persoanelor minore în scopuri de publicitate și promovare a produselor alimentare nerecomandate preșcolarilor și elevilor. Proiectul de lege a fost examinat și aprobat pentru primă lectură în ședința plenară din 8 aprilie 2016. Pentru lectura a doua, Comisia economie, buget și finanțe a examinat amendamentul doamnei deputat Valentina Stratan, precum și propunerile de corectare și îmbunătățire a proiectului de lege, expuse în avizul Guvernului și acceptate de autor, care sînt prezentate în anexă la raport. Pornind de la cele menționate și ținînd cont de avizul Guvernului, de avizele comisiilor permanente, de avizul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului, Comisia economie, buget și finanțe propune spre examinare plenului Parlamentului proiectul de lege în lectura a doua și în lectură finală. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări, domnule Creangă. Aici, se încheie dezbaterile la Proiectul de lege nr.121 din 2 aprilie 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative și vom reveni la procedura de vot la ora 15.00.

În continuare, subiectul nr.18 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege nr.291 din 27 iunie 2016. O rugăm pe doamna Domenti, președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, să ne prezinte pentru a doua lectură raportul la Proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Vă rugăm frumos, poftiți.

Doamna Oxana Domenti: Stimați colegi, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat Proiectul de lege nr.291 din 27 iunie 2016 pentru modificarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, prezentat de către Guvern pentru lectura a doua. Proiectul sus-menţionat a fost avizat de către majoritatea comisiilor parlamentare, iar Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică și Comisia agricultură şi industrie alimentară au formulat cîte o propunere, care se regăsesc în sinteza propunerilor şi obiecţiilor la acest proiect, acestea constituind parte integrantă a raportului. Au fost prezentate, de asemenea, avizul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului şi Raportul de expertiză anticorupţie al Centrului Naţional Anticorupţie. Conform votului exprimat de către plenul Parlamentului pe marginea proiectului în lectura întîi pe data de 21 iulie 2016, acesta va îngloba în sine și Proiectul de lege nr.288 din 21 iulie 2015 pentru modificarea Legii nr.355 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, care a fost votat care a fost votat în primă lectură pe data de 19 noiembrie 2015. Urmare a votării, cu votul unanim al membrilor săi prezenţi în şedinţă (7 voturi „pentru”), Comisia protecţie socială, sănătate şi familie propune examinarea şi adoptarea Proiectului de lege nr.291 din 27 iunie 2016 pentru modificarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar în lectura a doua.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări. Doamnă Domenti. Vă mulțumim pentru prezentarea raportului. Aici, se încheie dezbaterile la Proiectul de lege nr.291 din 27 iunie 2016 și vom reveni la procedura de vot la ora 15.00. Doamnă Domenti, Dacă am putea să vă rugăm și pentru proiectul, în lectura a doua, nr.103 din 14 martie 2016. Vă rog frumos. Poftiți, doamnă Domenti. Doamna Domenti. Microfonul de pe loc, vă rugăm. Nu apăsați de multe ori, o singură dată.

Doamna Oxana Domenti: Da. Mulțumesc. În primul rînd, vreau să felicit toate persoanele cu numele Vladimir, pentru că azi sărbătorim Sfîntul Vladimir. Vreau să deleg, da, ca să citească raportul Vladimir Odnostalco pentru acest proiect de lege.

Domnul Andrian Candu: Domnule Vladimir, Vă rugăm frumos la tribuna principală. Înțeleg că de Ziua lui Vladimir doar Vladimirii vor face rapoarte. Domnule Odnostalco, Vă rugăm frumos, poftiți să ne prezentați Proiectul de lege nr.103 din 14 martie 2016. Subiectul nr.13 de pe ordinea de zi. Raportul comisiei pentru lectura a doua. Poftiți.

Domnul Vladimir Odnostalco: Спасибо большое. Спасибо большое, госпожа председатель. Я даже не знал, что сегодня такой праздник. И за это тоже спасибо. Комиссия социальной зашиты, семьи и труда рассмотрела данный проект закона № 103 от 14 марта 2016 года. Основываясь на своей компетенции, мы объединили два проекта: проект № 103 – это проект Правительства, проект № 479 – это проект группы депутатов по той же теме. За базу был взят проект № 103 – проект Правительства. В процессе обсуждения по второму чтению была создана рабочая группа, которая рассмотрела все амендаменты, которые были представлены депутатами, она их утвердила. И основываясь на том, что проблема наркотиков, наркомании и наркотрафика является международной проблемой, региональной и нашей европейской проблемой, мы утвердили все амендаменты. В процессе этого законопроекта были ... внесены, новые статьи, это статьи 2 и 3 в проекте по Уголовному кодексу и Кодексу о правонарушениях. Также были учтены международные протоколы и акты по тематике наркомании и наркотрафика, в частности, Нью-Йоркская конвенция от 30 марта 1961 года и Европейская директива № 273 2004 года. Единогласно комиссия проголосовала за этот законопроект, и мы просим его поддержать во втором чтении.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim, domnule Odnostalco. Aici, se încheie dezbaterile la Proiectul nr.103 din 14 martie 2016. Vom trece la procedura de vot la ora 15.00, precum a fost agreat.

În continuare, o rugăm pe doamna Apolschi, dacă ar putea să ne prezinte raportul la Proiectul nr.57 din 24 februarie 2016, subiectul nr.14 pe ordinea de zi, proiect care a fost comasat cu nr.216 din 21 mai 2015. Vă rugăm frumos, la tribuna principală. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschi: Mulțumesc, stimate domnule Președinte. Stimați colegi, Comisia juridică a examinat pentru lectura a doua Proiectul de lege nr.57 privind completarea Legii cu privire la adoptarea Regulamentului Parlamentului, iniţiativă legislativă a unor deputaţi în Parlament. Proiectul de lege are drept scop completarea Regulamentului Parlamentului cu un nou articol, care va reglementa prioritatea propunerilor opoziţiei parlamentare la întocmirea ordinii de zi pentru prima şedinţă de plen din fiecare a şasea săptămînă din data începerii sesiunii parlamentare. Este de menţionat că, la data de 27 aprilie 2016 Parlamentul a examinat şi a aprobat pentru prima lectură Proiectul de lege nr.216 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, iniţiativă legislativă a Guvernului, prin care se propunea modificarea Regulamentului, astfel încît să se asigure dreptul la iniţiativă legislativă a opoziţiei parlamentare prin dezbaterea proiectelor de acte legislative prezentate de opoziţie în ultima şedinţă din lună a Parlamentului. În urma dezbaterilor, Comisia juridică a propus, iar plenul Parlamentului a acceptat, comasarea Proiectelor de lege nr.216 din 21 mai 2015 şi nr.57 din 24 februarie 2016, cel din urmă fiind proiect de bază. În cadrul pregătirii Proiectului de lege nr.57 pentru lectura a doua, comisia a examinat avizele comisiilor permanente şi cel al Direcţiei generale juridice a Secretariatului, inclusiv amendamentele deputaţilor. Decizia membrilor comisiei asupra amendamentelor se conţin în tabelul de sinteză, care este parte componentă a prezentului raport. În urma dezbaterilor, comisia a decis, cu vot majoritar, să propună Parlamentului spre examinare şi adoptare Proiectul de lege nr.57 în lectura a doua, varianta proiectului redactat fiind anexată la prezentul raport. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Întrebări în adresa comisiei doar pe marginea raportului. Domnule Sorocean, Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Victor Sorocean: Da, am făcut amendament la articolul 431. Este vorba de întocmirea proiectului ordinii de zi pentru fiecare ședință de plen. Biroul permanent va ține cont de următoarele prevederi: 30 la sută din numărul total al chestiunilor înscrise în proiectul ordinii de zi urmează a fi atribuite inițiativelor legislative propuse de

către opoziția parlamentară. Iată, acest amendament nu a fost aprobat de comisie. Insist să fie pus la vot cînd va fi ora votării.

Domnul Andrian Candu: Doamna Apolschi.

Doamna Raisa Apolschi: Dacă vă uitați un pic mai jos, la același articol, au fost amendamentele altor deputați. De fapt, ele se dublau. Am indicat drept ca motivare că ... au fost acceptate conceptual amendamentele deputaților Sîrbu și Carpov care se refereau la același articol. Dar asta nu împiedică dacă insistați, să decidă plenul Parlamentului. De fapt, acest amendament, în esență, a fost examinat. (Voce nedeslușită din sală.) Păi eu vă zic că nu s-a acceptat. Cred că nu s-a dublat din simplul motiv că au fost acceptate conceptual amendamentele depuse anterior de deputați, care se referă la același articol 411, 411, da. Asta ar fi expus.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. V-ați clarificat, da?

Doamna Raisa Apolschi: Da.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. (Rumoare în sală.) Doamna Apolschi. Dacă nu, bineînțeles, supun votului. Cine este pentru amendamentul domnului Sorocean, așa precum a fost formulat, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Insuficiente voturi, amendamentul nu a fost susținut. Vă mulțumim mult. Aici, se încheie dezbaterile la Proiectul nr.57 din 24 februarie 2016. Vă mulțumim, doamnă Apolschi. Vom reveni la procedura de vot la ora 15.00. În continuare, doamnă Apolschi, dacă ați putea să ne prezentați raportul pentru Proiectul nr.246 din 2 iunie 2016 pentru lectura a doua, subiectul nr.16 de pe ordinea de zi. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschi: Mulțumesc. Stimate domnule Președinte, Comisia a examinat proiectul în mod prioritar pentru lectura a doua, Proiectul de lege nr.246, este iniţiativa legislativă a Guvernului şi are drept scop

eficientizarea mecanismului de soluţionare a actelor de violenţă în familie şi consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor acestor infracţiuni. La etapa de pregătire a proiectului de lege pentru examinare în lectura a doua, comisia a examinat propunerile şi amendamentele prezentate de către deputaţi şi comisiile permanente, decizia comisiei fiind reflectată în tabelul de sinteză anexat la prezentul raport. Astfel, în vederea instituirii unui mecanism rapid de reacţie în cazul violenţei în familie, s-a propus sancţionarea contravenţională a acţiunilor de violenţă în familie soldate cu vătămarea neînsemnată a integrităţii corporale, răspunderea penală fiind aplicată în cazul acţiunilor de violenţă în familie soldate cu vătămare uşoară a integrităţii sau a sănătăţii. În scopul evitării unor dificultăţi ce pot apărea în procesul încadrării juridice a faptelor infracţionale, fie omor săvîrşit asupra unui membru de familie, fie violenţă în familie soldată cu deces, a fost propusă substituirea sintagmei „acţiunilor violente asupra membrului familiei care au provocat decesul victimei”, se conține această prevedere la articolul 2011 alineatul (4) din proiect cu circumstanţa agravantă de vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii soldată cu deces. În cadrul examinării proiectului, s-a decis că un mecanism eficient de prevenire a violenţei, precum şi a altor fapte, în general, constă nu doar în sancţionarea persoanei, dar şi în educarea acesteia. La moment, probaţiunea se aplică doar persoanelor condamnate, dar nu şi contravenienţilor. Astfel, prin introducerea participării la programe probaţionale, care au drept scop reducerea comportamentului violent şi motivarea persoanei spre schimbare, şi contravenienţii vor fi obligaţi să urmeze un program probaţional. Suplimentar, a fost propusă completarea Codului contravenţional cu un nou articol, 781 „Violenţa în familie”, care are drept scop asigurarea unei reacţii rapide şi imediate în cazul acţiunilor de violenţă în familie, care au cauzat victimei vătămări neînsemnate a integrităţii corporale. Drept urmare, pentru vătămarea neînsemnată a integrităţii corporale, se va aplica răspunderea conform articolului 781 din Codul contravenţional, iar pentru vătămare uşoară, medie sau gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, se va aplica articolul 2011 din Codul penal. În urma examinării, membrii comisiei, cu vot unanim, propun plenului Parlamentului Proiectul de lege nr.246 din 2 iunie 2016 spre examinare şi adoptare de către Parlament în lectura a doua. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Cu referire la raportul comisiei, sînt întrebări? Domnule Ghilețchi, Vă rog frumos, intervenția dumneavoastră.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Doamnă președinte, În dezbaterea acestui proiect în primă lectură, în luarea de cuvînt, am atras atenția asupra noțiunii de „bănuială rezonabilă” în ordinul de restricție și am cerut să fie eliminat, deoarece avem ordinul de protecție care este examinat de instanța de judecată. Ordinul de restricție este aplicat imediat de polițistul care vine la fața locului și constată faptul violenței în familie. Într-o discuție cu domnul ministru al justiției, inițial, dumnealui nu era de acord, dar după ce i-am arătat cum arată această definiție, a căzut de acord și a considerat că este justificată eliminarea noțiunii de „bănuială rezonabilă”, pentru că bănuiala rezonabilă face parte dintr-un proces. „Bănuială rezonabilă”, poți să utilizezi acest termen cînd e vorba de un proces de urmărire, adică trebuie să aduci probele, dar cînd, la fața locului, se deplasează un polițist, el acționează ca un agent constatator. De aceea, eu, într-un fel, regret că nu am reușit, nu știam dacă în sesiunea asta noi vom reveni la lectura a doua, dar în luarea de cuvînt de la tribună am menționat în mod expres că trebuie să excludem noțiunea de „bănuială rezonabilă”. Am discutat și cu reprezentații societății civile, care erau atunci aici, în lojă, despre acest lucru, pentru a elimina posibile abuzuri eronate. Pentru că, repet, un polițist acționează ca un agent constatator. Or, bănuiala rezonabilă face parte dintr- un proces și, atunci, avem ordonanța de protecție unde lăsăm bănuiala rezonabilă pentru ordonanța de protecție, iar ordinul de restricție este aplicat imediat la fața locului de către polițistul care vine și constată că s-a comis un act de violență în familie. Am înregistrat, de fapt, amendamentele, dar le-am înregistrat cu întîrziere după ce dumneavoastră ați examinat deja proiectul în lectura a doua. Trebuie să recunosc.

Doamna Raisa Apolschi: Am examinat amendamentele dumneavoastră, încadrate în tabelul de sinteză. Am discutat mult asupra amendamentului depus de dumneavoastră și am ajuns la concluzia că, de fapt, așa cum ați menționat în discuțiile și cu viceministrul justiției, se confundă niște lucruri, pentru că este vorba mai cu seamă de prevenirea… fapt, cînd discutăm de o bănuială rezonabilă asta ar fi deja un început de un proces. Adică, etapele sînt puțin diferite. De asta, comisia nici nu a… este… eu nu vreau să mă refer… dacă o să citiți argumentele comisiei… ele se conțin în tabelul de sinteză. Noi am discutat… și, de fapt, acest proiect de lege a fost dezbătut cu participarea societății civile, care a lucrat nemijlocit la elaborarea acestui proiect de lege împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Dacă dumneavoastră insistați… este dreptul dumneavoastră… Eu v-am adus la cunoștință decizia comisiei. Domnul Eșanu poate să confirme că noi am discutat vizavi de bănuiala rezonabilă și de necesitatea includerii în sintagma articolului sau nu.

Domnul Andrian Candu: Domnul Eșanu, Discutăm proiectul…

Doamna Raisa Apolschi: Dacă vrea să intervină și dumnealui să confirme.

Domnul Andrian Candu: …nr.246, cu violența în familie. Și domnul Ghilețchi, Vă rog frumos să repetați subiectul. Dacă nu, atunci, domnule Eșanu, vă rog frumos.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Uitați-vă…

Domnul Andrian Candu: … ce ține… Da, dumnealui cunoaște, fiind vorba despre bănuiala rezonabilă, noi toți am auzit-o. Vă rugăm frumos, domnul Eșanu.

Domnul Nicolae Eșanu: Mulțumim. Stimate domnule Preşedinte, Doamnelor și domnilor deputați, Cu privire la subiectul respectiv, vreau să atrag atenție că este necesar să facem distincție între etapele diferite ale unui proces contravențional sau penal. Există etapa de pînă la adoptarea deciziilor, cînd se operează doar cu bănuiala și doar bănuiala servește drept temei pentru întreprinderea oricăror acțiuni, fie acestea măsuri de constrîngere, fie arestul, fie oricare altă acțiune procesuală, se adoptă în baza existenței bănuielilor rezonabile. Cînd avem deja constatat faptul, adică certitudinea că a fost comisă o faptă, sîntem la etapa stabilirii sancțiunii deja. Deci, dacă o să cerem pentru o măsură procesuală să se stabilească faptul deja, aceasta o să fie o cerință care depășește cadrul procesului. În plus, trebuie să ținem cont de faptul că vorbim despre prezumpția nevinovăției, care rămîne în picioare atîta timp cît nu există un act definitiv. Deci, dacă dumneavoastră o să spuneți că poate să se aplice măsura respectivă dacă se va stabili că a fost făcută fapta, asta înseamnă că trebuie să avem un act prin care se constată fapta respectivă. Deci, propunerea dumneavoastră contravine logicii procesului în general. Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Domnul Ghilețchi, Poftiți.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Am impresia că nu ne înțelegem. Am vorbit cu domnul ministru al justiției și, după ce i-am explicat, dumnealui, m-a înțeles mult mai bine. Noi vorbim despre constatare la fața locului. Dumneavoastră aveți acolo și un articol care prevede că un vecin poate și este în drept să anunțe organele dacă are bănuieli rezonabile că în familia vecinului său sînt acte de violențe în familie și acolo tot spuneți că este martor. Adică, după mine, cînd ești martor, cînd tu vezi că s-au comis acte de violență, pentru că ordinul de restricție deja este sancțiune, ordinul de restricție de a lua copiii din familie – avem renumitul caz al familiei Botnariu din Norvegia care a avut rezonanță în întreaga lume – noi nu putem merge doar pe ideea aceasta că cineva are bănuieli rezonabile, sună la poliție și vine la mine polițistul și zice, uite, vecinul tău bănuiește că ți-ai bătut copilul, și-ți ia copii pentru 10 zile. De ce să nu existe o procedură mult mai clară, pentru că ordonanța de protecție poate fi examinată în 24 de ore. Vorbim de un ordin de restricție care trebuie… Vine la fața locului polițistul și semnează acest ordin de restricție, îți ia copilul, îți ia soțul din familie. Deci, sînt alte elemente. De ce „în baza unei bănuieli rezonabile” dacă el trebuie să vină la fața locului și să constate acest lucru. Văd că noi nu ne înțelegem. Eu n-am nicio problemă ca bănuiala rezonabilă să rămînă ca parte a procesului cînd vorbim de ordonanța de protecție, pentru că, atunci, se duce în instanță, cineva își ia un avocat, își apără. Aici însă vorbim de 10 zile, de ordin de restricție care funcționează 10 zile și ordonanța e de 24 de ore. Un alt element despre care l-am întrebat: de ce e nevoie de 10 zile dacă ordonanța poate fi instituită în 24 de ore?

Domnul Andrian Candu: Domnul Eșanu.

Domnul Nicolae Eșanu: Domnule Ghilețchi, Atrageți atenție asupra faptului că ceea ce spuneți dumneavoastră se referă la măsuri provizorii pentru a exclude un risc. Deci, cum ați spus dumneavoastră că se ia copilul. Luarea copilului poate să aibă loc în baza la două proceduri juridice distincte: cînd se constată comiterea unei ilegalități și aceasta se face ca o sancțiune; și situația în care noi nu știm dacă există o ilegalitate, nu știm dacă putem aplica sancțiunea, dar vedem că există un risc și, pentru a înlătura riscul respectiv, copilul se ia, că să operăm cu acest termen, sau se emite ordinul respectiv de restricție. Ca o chestie de logică, încă o dată: la arestul persoanei, ea este privată de libertate, la fel, în baza unei bănuieli rezonabile.

Noi nu știm că a comis fapta, dar deja privăm persoana de libertate. Înțeleg că pot exista multe discuții și putem să-l convingem pe domnul ministru, dar trebuie să înțelegem că distorsionăm procesul. Dumneavoastră ați văzut ce s-a întîmplat în Norvegia și poate exista… Noi însă vorbim de un act procesual. Dumneavoastră vreți să-i schimbați statutul, să considerați că ordinul respectiv de restricție este o sancțiune impusă, ceea ce este fundamental greșit, pentru că, după aceasta, va trebui să spunem că am adoptat o decizie finală, adică am blamat persoana că a săvîrșit o faptă, dar, în realitate, nu s- a întîmplat lucrul acesta. După asta, o să ne cerem scuze și o să spunem că, da, am introdus ordinul acesta de restricție, circumstanțele ne dădeau posibilitatea să bănuim rezonabil că există pericol pentru copil. După asta o să spunem: ne scuzați, copilul nu se afla în pericol, v-am creat unele probleme. Dar acestea-s rezultate ale acțiunilor procesuale. Aceasta este problema.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Domnul Nicolae Eșanu: Dumneavoastră, eu înțeleg că…

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Domnul Nicolae Eșanu: … insistați asupra unei fapte, dar trebuie să înțelegeți, vorbim de lucruri diferite. Cînd spuneți că nu ne înțelegem înseamnă că noi nu înțelegem despre ce discutăm în final și este adevărat lucrul acesta.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim, domnule Eșanu. Încerc și eu să intervin. Domnule Ghilețchi, Există un risc, există o bănuială rezonabilă, în baza acestei bănuieli rezonabile se iau niște decizii pentru a evita riscul, dar niște decizii provizorii. Cînd bănuiala nu mai este rezonabilă, dar este dovedită, există deja decizia instanței de judecată și se aplică sancțiuni, fiindcă nu mai există prezumpția nevinovăției. Pînă atunci, factorul riscului este acționat printr-un declanșator, care se numește „bănuială rezonabilă”. Pînă la decizia instanței de judecată, ea rămîne doar bănuială rezonabilă, fiindcă atunci se va transforma într-un fapt dovedit. Domnule Eșanu, Așa e?

Domnul Nicolae Eșanu: Da, este…

Domnul Andrian Candu: Domnule Ghilețchi, Doi juriști, trei opinii.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da, am înțeles. Uitați-vă, citesc amendamentul meu. După mine el nu… eu nu văd nici o problemă. În cazul stabilirii la locul faptei ca urmare a evaluării riscurilor circumstanțelor din care rezultă că au fost comise acte de violență în familie sau că persistă un pericol iminent de repetare sau de comitere a acțiunilor violente, organul de poliție este obligat să dispună imediat eliberarea ordinului de restricție de urgență în privința agresorului ș.a.m.d. Deci eu nu elimin pericolul acolo. Noi vorbim despre lucruri exact cum e scris după text: „În urmarea evaluării riscurilor, circumstanțelor din care rezultă că fie au fost comise acte, fie persistă un pericol că aceste acte pot fi comise”. Și atunci, de ce ar trebui să lăsăm acolo cuvîntul „bănuială” care deschide ușa pentru posibile abuzuri. Care este instrumentul …

Domnul Andrian Candu: Domnule Ghilețchi, Vă mulțumesc frumos. „Bănuială rezonabilă” este un termen juridic folosit ca definiție la tot ce ați citit dumneavoastră, nimic altceva. Tot ce ați citit dumneavoastră este definiția sintagmei „bănuială rezonabilă” folosit în proceduri. Probabil, aici merită să încheiem dezbaterea că se pare că sîntem pe diferite unde de înțelegere. Vă mulțumim foarte mult. Aici se încheie dezbaterea la Proiectul nr.246 din 2 iunie 2016. Vom reveni la procedura de vot la ora 15.00. Pînă atunci, doamnă Apolschi, vă rugăm frumos să ne prezentați și raportul la Proiectul de lege nr.210 din 13 mai 2016 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală. Subiectul nr.17 de pe ordinea de zi.

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc. Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia a examinat Proiectul de lege privind completarea Codului de procedură penală. Proiectul iniţiativa legislativă a Guvernului a fost elaborat întru executarea Hotărîrii Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 287 alineatul (l) din Codul de procedură penală, ceea ce se referă la reluarea urmăririi penale, prin care a fost declarat ca fiind neconstituţional alineatul (l) al acestui articol.

Proiectul a fost examinat în şedinţă plenară și adoptat în primă lectură la 15 iulie 2016. Amendamente la acest proiect de lege nu au parvenit. Și în acest context, comisia, cu vot unanim, propune Parlamentului spre examinare proiectul de lege și adoptarea acestuia în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Se pare că nu sînt întrebări. Iată de ce vom încheia dezbaterile la Proiectul nr.210 din 13 mai 2016 și vom reveni la procedura de vot la ora 15.00. Doamnă Apolschi, Vă rugăm frumos să ne prezentați și raportul comisiei pentru lectura a doua la Proiectul de lege nr.196 din 10 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Subiectul nr.21 pe ordinea de zi.

Doamna Raisa Apolschi: Mulțumesc, domnule Președinte. Comisia a examinat Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prezentat cu titlul de iniţiativa legislativă a Guvernului în mod prioritar. Proiectul conţine prevederi contractuale legate de serviciile turistice şi produsele de vacanţă şi transpune Directiva 2008/122 a Consiliului Europei a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind protecţia consumatorilor în ceea ce priveşte anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosinţă a bunurilor pe durată limitată, la contractele privind produsele de vacanţă cu drept de folosinţă pe un termen lung, precum şi la contractele de revînzare şi de schimb. Cinci comisii permanente au propus examinarea proiectului în cadrul şedinţelor plenare, două comisii au propus respingerea proiectului în cauză. Proiectul de lege a fost aprobat în primă lectură în data de 15 iulie 2016. Comisia a examinat amendamentele deputaţilor asupra proiectului de lege. Acestea se conţin în sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport. În urma dezbaterilor, comisia, cu vot unanim, propune proiectul de lege spre adoptare în a doua lectură în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări. Aici, se încheie dezbaterile la Proiectul de lege nr.196 din 10 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Subiectul nr.21 de pe ordinea de zi. Vom reveni la procedura de vot la ora 15.00. Doamnă Apolschi, Mai sînt încă două subiecte la … Doamnă Apolschi, Încă două proiecte în lectura a doua mai sunt. Dacă ați putea să le luați, să încheiem cu lectura a doua și să revenim la lectura întîi.

Se propune pentru dezbatere Proiectul nr.269 din 15 iunie 2016. Subiectul nr.1 din supliment. Proiect comasat cu nr.130 din 31 martie 2016. Pentru lectura a doua. Și nr.186 este următorul proiect.

Doamna Raisa Apolschi: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia a examinat în mod prioritar pentru lectura a doua Proiectul de lege nr.269 din 16 iunie pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, iniţiativă legislativă a Guvernului. Proiectul de lege are drept scop ajustarea mărimii unităţii convenţionale, prevăzute de Codul contravenţional şi Codul penal, la realităţile social-economice în contextul inflaţiei monedei naţionale în perioada anilor 2003 – 2015, precum şi micşorarea pragului minim pentru gradul avansat al concentraţiei de alcool în sînge şi în aerul expirat şi, în acest mod, prevenirea consumului abuziv de alcool. La etapa de pregătire a proiectului de lege pentru dezbatere în lectura a doua, comisia a examinat amendamentele deputaţilor, avizele comisiilor permanente şi al Direcţiei generale juridice. Decizia membrilor comisiei asupra amendamentelor se conţin în tabelul de sinteză, care este parte integrantă a raportului. Comisia juridică menţionează că articolul IV din proiectul de lege prin care se propun modificări şi completări la Codul contravenţional urmează a fi exclus, avîndu-se în vedere că aceste modificări vor fi introduse și sînt, de fapt, anticipez, în textul Proiectului de lege nr.137 din 4 aprilie privind modificarea şi completarea Codului contravenţional. In urma dezbaterilor, membrii comisiei, cu majoritate de voturi, propun Proiectul de lege nr.269 spre adoptare în Parlament în lectura a doua. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. La raportul comisiei, sînt întrebări? Domnule Țurcan, Vă rugăm frumos, intervenția dumneavoastră, poftiți.

Domnul Vladimir Țurcan: Da. Vă mulțumesc. Doamnă președinte, Am înaintat un amendament ce ține de criteriul stabilirii acestei unități convenționale și anume să fie totuși pus în bază unitatea, mărimea fixă și nici într- un caz să nu fie legată cu salariul mediu pe economie, deoarece înțelegem foarte bine că urmare a acestui criteriu flexibil – cum dumneavoastră descrieți la momentul argumentării de ce n-ați acceptat acest amendament – prin urmare, mărimea acestei unități permanent va fi schimbată și schimbată prin hotărîre de Guvern și nu prin lege, ceea ce este inadmisibil, contravine chiar și articolului 72 al

Constituției, care prevede clar că, sancțiunile trebuie să fie stabilite numai prin lege organică. Mai mult decît atît, dacă vorbim de însăși mărimea acestui criteriu flexibil 1%, este absolut neclar … De fapt asta o să fie pentru întrebarea a doua. Prima.

Doamna Raisa Apolschi: Da, este și decizia comisiei, nu s-a acceptat poziția dumneavoastră. De altfel, cum au mai fost propuneri de la alți colegi privind diferite mărimi ale acestei unități convenționale. Deci, în ceea ce privește faptul că va fi stabilită de Guvern, va fi în mediu pe economie stabilit de Guvern și nu unitatea convențională. În lege este clar cum se deduce această unitate, mărimea acestei unități convenționale. Ea, cu adevărat, o să fie fluctuabilă. Dar, totodată, înțelegînd foarte bine că această unitate se majorează, în condițiile republicii destul de drastic, dacă luăm un procent de la ceea ce ar constitui azi 50 de lei și 50 de bani și lăsînd această unitate, această mărime a unității convenționale am mers pe ideea și la Codul contravențional – poate anticipez niște lucruri – am mers pe calea diminuării numărului de unități convenționale care constituie amenda pentru o contravenție sau pentru o infracțiune sau alta, înțelegînd, de fapt, și îngrijorarea de care vorbiți dumneavoastră, că este foarte mare în condițiile țării. Dar vreau să vă zic și alt lucru. Am mai discutat în comisie. Ideea este că recunoaștem că, poate, chiar este mare această mărime a unității convenționale. Dar nu asta constituie problema. Trebuie ca omul să fie disciplinat și să știe că pentru încălcări există o pedeapsă. Pentru că 20 de lei, cum este astăzi la moment, credeți-mă că sînt unități, amenzi de cinci, de zece unități convenționale dar sînt niște amenzi nesemnificative și, de fapt, nu produc niciun efect asupra conștientului, omului vizavi de atitudinea sa față de cerințele legale. Și, în acest context este, am putea discuta foarte mult, dar aceste două laturi le-am examinat. Trebuie să încercăm să educăm oamenii în spiritul de a conștientiza că legea nu se încalcă și, din start, de pus întrebarea: da cît de mare e amenda? Ăsta ar fi răspunsul meu.

Domnul Andrian Candu: Domnule Țurcan, Insistați la vot? Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Țurcan: De ce m-am oprit? Am vrut să aud răspunsul la prima parte a întrebării ce ține de procentul de la salariu mediu sau o taxă fixă, deoarece, repet: în caz contrar, ne pomenim într-o situație cînd această mărime va fi schimbată prin hotărîre de Guvern și nu prin lege. Asta este problema chiar constituțională.

Doamna Raisa Apolschi: Dacă să deducem... la aplicarea legii... sancțiunilor este foarte clar... pentru că în fiecare an este stabilită acea mărime a salariului mediu pe economie și, ulterior, se... e foarte, ... foarte ușor de a calcula și această... (Voce nedeslușită din sală.) Păi da... salariu, da nu unitatea convențională. Aici este modalitatea de deducere a mărimii acestei unități convenționale.

Domnul Andrian Candu: Domnule Țurcan, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Vladimir Țurcan: Dar dacă salariul va fi diminuat?

Doamna Raisa Apolschi: Înseamnă că o să fie diminuată și unitatea convențională.

Domnul Vladimir Țurcan: Nu, dar asta... dar atunci nu-i legea... da, în dependență de a ploua sau n-a ploua. Nu poate fi așa ceva, trebuie să fie clar stabilit prin lege. De aceea, eu insist să punem la vot anume problema sau taxa fixă, fie 25 de lei, cum eu am propus, dacă doriți 50 de lei, dar în coraport cu modificarea esențială a prevederilor Codului contravențional. În caz contrar, ne trezim cînd astăzi ... taxa... maximă, amenda pentru cetățean 3000 de lei, da va fi ... 25 mii și 250 de lei. Asta-i ceva absolut...

Doamna Raisa Apolschi: Dacă să urmărim, Vladimir Ivanovici logica dumneavoastră, atunci trebuie să vedem o sumă fixă a unității convenționale. Totodată însă, să avem grijă să nu exagerăm. Atunci, noi, de fapt, nu facem nimic. Trebuie să lăsăm lucrurile așa cum sînt, ... pentru că poziția cu care s-a purces la acest proiect de lege și la contravențional... apropo, astăzi, în mediu, se ridică sau se majorează această amendă la 50 la sută. De exemplu, dacă a fost o amendă de 300, astăzi va fi de 450, nu în varianta inițială care, în mărimea acestei unități convenționale, se propune mult, mult, mult mai mari, înțelegînd, v-am spus, și toate îngrijorările, și motivația amendamentelor.

Domnul Andrian Candu: Domnule Eșanu, Ați putea ceva să ne spuneți în privința asta? Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Nicolae Eșanu: Mulțumim. Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, ...Domnul Țurcan, o să-l dezamăgesc... dar vreau să spun că legea foarte des prevede consecințe în dependență de faptul dacă plouă sau nu plouă. Cel mai simplu exemplu: în caz de secetă, se plătesc despăgubiri și legea prevede expres că mecanismele se activează dacă a plouat sau n-a plouat. Dar, din această perspectivă, vreau să atrag atenția că, după cum am spus la momentul cînd am prezentat proiectul, includerea în lege a unei sume fixe creează o problemă conceptuală care duce după sine instituirea răspunderii penale nu prin voința legiuitorului sau agravarea acestuia, ci prin simplul fapt al inflației. După cum cunoașteți, la noi există stabilită diferența între răspunderea contravențională și răspunderea penală în dependență de valoarea prejudiciului. Astfel, reiese că Parlamentul a lăsat în mîinile inflației trecerea de la răspundere contravențională la răspundere penală. Din această perspectivă, este necesar a se renunța la acest concept. În ceea ce privește modalitatea, stabilirea în dependență de hotărîrea de Guvern, vreau să atrag atenția că Guvernul pornește de la premise obiective, prin Guvern doar se stabilește mărimea sumelor salariului, dar el pornește de la situația reală din economie și stabilește în bază de statistică. Un argument. Al doilea argument. Avem foarte multe alte legi în care multe prestații sociale sînt dependente de sumele care sînt stabilite prin Guvern. Salariul minim îl stabilește Guvernul ș.a.m.d. Deci, din această perspectivă, noi am analizat, nu există nicio problemă constituțională. Considerăm că soluția propusă vine să creeze bazele unui concept sănătos al răspunderii penale atunci cînd legiuitorul este acela care determină suma de la care trebuie să survină răspunderea penală sau de la care trebuie să fie calificată „cu circumstanțe agravante”... Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Domnule Eșanu, Dragi colegi, Dacă toți conștientizăm că sancțiunile pecuniare sînt pedepse și dacă legea, în articolul 72, Constituția, în articolul 72, spun că pedepsele se stabilesc prin lege organică, atunci trebuie să existe o certitudine pentru toți cetățenii Republicii Moldova care este sancțiunea astăzi. Dacă sancțiunea astăzi este de o mie de lei, iar mîine a crescut salariul mediu că așa Guvernul a considerat că crește salariul mediu și va fi 1200 de lei, asta înseamnă incertitudine din punct de vedere al articolului 72 din Constituția Republicii Moldova.

Domnul Nicolae Eșanu: Dacă permiteți, stimate domnule Președinte. Nu este așa, pentru că legea prevede expres: va fi salariu mediu în vigoare la data săvîrșirii faptei. Deci cetățeanul cînd săvîrșește fapta, salariul mediu deja este stabilit. Ulterioara

modificare a salariului mediu de către Guvern nu influențează asupra faptei, pentru că codul este formulat: salariu mediu în vigoare la momentul cînd a fost săvîrșită fapta. Deci, nu poate exista incertitudine.

Domnul Andrian Candu: Domnule Țurcan, Insistați să punem la vot?

Domnul Vladimir Țurcan: O precizare și, evident, că insist să fie pus la vot. Domnule ministru, Vă voi dezamăgi și eu pe dumneavoastră, deoarece exemplul acela cu ploaia, dumneavoastră v-ați referit la problema asigurărilor și plăților asigurărilor, deci asta-i altceva. Dar noi vorbim... de pedeapsa care se referă la cetățean concret și cetățeanului, pentru dînsul, nu va fi clar, în principiu. Ei bine, am săvîrșit ceea ce am săvîrșit, am dat foc la frunzele acelea care s-au îngrămădit la mine în ogradă. Eu azi pot fi pedepsit așa, da mîine altfel, în dependență de cum se dezvoltă economia în țara noastră. (Voce nedeslușită din sală.) Ce are cetățeanul în cazul dat? De ce el trebuie să stea în așteptare? Aha, mîine dezvoltarea va fi un pic mai proastă, hai voi da foc azi. Da poimîine, poate să fie mai bună. Atunci, iarăși: hai, voi da foc astăzi. Deci, este o problemă nu numai a cetățeanului, dar este o problemă, în opinia mea, și a Constituției.

Domnul Andrian Candu: Și? Domnul Țurcan.

Domnul Vladimir Țurcan: Eu, totuși, propun ca să fie pus la vot amendamentul.

Domnul Andrian Candu: Asta aveam nevoie pentru stenogramă.

Domnul Vladimir Țurcan: Asta, eu de aceea și v-am spus.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Cine este pentru aprobarea amendamentului propus de domnul Țurcan, vă rog frumos, să se pronunțe prin vot. (Rumoare în sală.) Numărătorii, avem nevoie de numărători, vă rugăm frumos. Eu încerc ca președinte al ședinței să mă abțin. Numărătorii. Domnule Răducan, O să vă rugăm frumos pentru sectorul nr.2, iar domnul Boțan sau domnul Ghilețchi pentru sectorul nr.3.

Vă rugăm frumos, prezența, inițial, pe sectoare. Vă rugăm frumos, prezența pe sectoare, domnule Răducan.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 19.

Doamna Raisa Apolschi: 21 eu am numărat...

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 22. Sectorul nr.3 – 9. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.3, Cred că vreți să rectificați.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 10.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu de alta, da să avem și cvorum. 51 de deputați în sală. Vă rugăm frumos. Cine este pentru amendamentul propus de domnul Țurcan, rugăm frumos, să se pronunțe prin vot. Iar numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 17. Sectorul nr.2 – zero. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Cine votează din sectorul nr.2? Vă rugăm frumos să ridicați mîinile. Două voturi.

N u m ă r ă t o r i i: Cer scuze, două voturi.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – două voturi.

Domnul Andrian Candu: Cu 21 de voturi, amendamentul nu a fost acceptat. Continuăm, vă rugăm frumos. Se pare că nu mai sînt alte întrebări. Ba da. Cer scuze. Domnule Ghilețchi, Vă rugăm frumos. Poftiți, dacă sînteți…

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da, domnule Preşedinte…

Domnul Andrian Candu: …dacă sînteți autorul unui amendament. Poftiți.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Sigur, sînt autor al amendamentelor. Ele n-au fost acceptate și eu, de asemenea, ca și domnul Țurcan, nu sînt de acord cu domnul viceministru. Și, domnule Preşedinte Candu, Noi am avut discuții. În cadrul grupului cînd am discutat, am spus foarte clar: noi nu vom susține acest concept. Conceptul 1% din salariu este un concept, după noi, cel mai nereușit. În care țară din lume amenzile sînt legate de bunăstarea populației? Este total inacceptabil. Unitatea convențională din momentul cînd a fost introdusă, a fost introdusă ca unitate convențională. În acești 10 ani de zile, de la 2009 încoace de 50 de ori am mărit numărul unităților. Și dacă noi vrem să facem, atunci să mărim numărul de unități, dar nu să umblăm la unitățile convenționale. Unitatea convențională trebuie să fie una fixă, cunoscută de fiecare cetățean. Este inadmisibil ceea ce face Guvernul aici. Ați luat o propunere de la societatea civilă și, după mine, distorsionați chiar și conceptul. Nu putem accepta așa ceva. Noi nu vom vota în lectura a doua acest proiect de lege, pentru că el contravine conceptului inițial. Codul contravențional trebuie să se bazeze pe unitatea contravențională. Dacă e nevoie s-o ajustăm, o ajustăm, veniți în Parlament, spuneți: 20 e puțin, o facem 30, dar ea trebuie să fie una fixă și nu legată de salariu, care este o variabilă. Și, din nou, pe lîngă aceasta, ducem lumea în eroare. Nu doar mărim de două ori și jumătate, acolo ați pus: 200, 300, 500 de unități. Deci, este și acest lucru o dezinformare, nu este corect lucrul acesta. Din punctul meu de vedere, proiectul de lege, domnule Preşedinte Candu, trebuie retras. El, conceptual, nu poate fi votat în felul acesta. Dacă aceste amendamente nu se acceptă, nu vom vota acest proiect de lege în lectura a doua.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Aici, se încheie dezbaterile la Proiectul nr.269 din 15 iunie 2016. Vom reveni la decizie ulterior. Vă mulțumim foarte mult. Vă rugăm să ne prezentați, doamnă Apolschi, și Proiectul de lege nr.186 din 3 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, subiectul nr.2 din supliment. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschi: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Comisia a examinat Proiectul nr.186 din 3 mai 2016 ce ține de modificarea și completarea unor acte legislative, inițiativă înaintată de către Guvern, aprobată în primă lectură în ședința din 17 iunie 2016. Proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative a fost elaborat în vederea executării măsurilor de ordin legislativ prevăzute în pilonul 3 – accesul la justiție și executarea hotărîrilor judecătorești din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016, și anume domeniul specific de intervenție, evaluarea impactului cadrului normativ actual privind executarea hotărîrilor judecătorești și a mecanismului de implementare a acestora. Totodată, proiectul are drept scop înlăturarea unor deficiențe din alte acte legislative, care, fie sînt nemijlocit legate de procesul de executare a hotărîrilor, fie vizează alte aspecte care trebuie soluționate în mod prioritar. În urma examinării proiectului pentru lectura a doua, luînd în considerație propunerile și amendamentele înaintate, comisia a perfectat sinteza amendamentelor asupra proiectului, care este parte integrantă a prezentului raport. Ca rezultat al dezbaterilor, comisia, cu unanimitate de voturi, a decis să propună Parlamentului spre examinare și adoptare Proiectul nr.186 în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Aici întrebări nu sînt. Vă mulțumim foarte mult. Încheiem dezbaterile la Proiectul nr.186 din 3 mai 2016. Vă mulțumim foarte mult, doamnă Apolschi. Și, în continuare, proiectul… în continuare, vă propun pentru examinare și dezbatere Proiectul nr.417 din 30 octombrie 2015, care era prevăzut pentru ziua de mîine. El e trecut pentru ziua de astăzi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova. Prezintă, din partea autorilor, domnul Roman Boțan. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Roman Boțan: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Doamnelor și domnilor deputați, Propun spre atenția dumneavoastră examinarea Proiectului nr.417 din 30 octombrie 2015 privind modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova. Prezentul proiect a fost elaborat pentru a aduce mai multă claritate și a îmbunătăți calitativ procesul de combatere și contracarare a fenomenului construcțiilor neautorizate. În Codul contravențional al Republicii Moldova, se menționează că executarea construcțiilor de orice tip a lucrărilor de modificare, reamenajare, consolidare și reparație capitală a clădirilor și edificiilor, indiferent de proprietate și destinație fără autorizație de construcție, precum și cu abateri de la prevederile legislației în vigoare se constată de către Inspecția de stat în construcții, care înaintează instanțelor de judecată actele privind amendarea și demolarea construcțiilor neautorizate efectuate cu abateri de la actele normative în vigoare, dar care, din păcate, nu fac față multiplelor solicitări din partea administrației publice locale din diverse motive, pe alocuri subiective. Deseori procesele-verbale date se anulează de către instanțele de judecată în temeiul omiterii termenului de prescripție, fapt ce împiedică realizarea sarcinilor administrației publice locale. În consecință, administrația publică locală este în imposibilitatea de a-și apăra dreptul de proprietate asupra terenurilor proprietate a administrației publice locale și să contracareze fenomenul construcțiilor neautorizate. Acest proiect ridică un semnal de alarmă și aduce în atenția dumneavoastră, stimaţi deputaţi, problemele cu care se confruntă la nivel local cei care sînt meniți să administreze teritoriile din localități. Este vorba de autoritățile administrației publice locale. De fapt, sîntem în situația în care comiterea contravenției prevăzute de articolul 179 din Codul contravențional care afectează în mod direct cetățenii și, implicit, pe cei care trebuie să asigure administrarea la nivelul teritoriilor respective, administrația publică locală, însă această contravenție este constatată de Inspecția de stat în construcții, o structură ce nu dispune de suficiente resurse umane pentru a acoperi întregul teritoriu al Republicii Moldova. În această ordine de idei, considerăm oportun modificarea Codului contravențional în vederea împuternicirii autorităților publice locale cu dreptul de a constata și sancționa aceste contravenții administrative. În rezultat, administrația publică locală va constata executarea neautorizată a lucrărilor de construcții cunoscînd apriori lipsa autorizației sau încălcarea prevederilor documentației de proiect. Construcțiile neautorizate recepționate final apar din cauza neacoperirii cu măsuri de constatare a contravenției de construcție neautorizată în temeiul prescripției – 3 luni și ulterior rămîn neacoperite de prevederile legislației. Termenul de prescripție, din punctul de vedere al autorilor, este unul foarte mic.

Modificările propuse prin proiectul de lege va avea rolul de simplificare și monitorizare a construcțiilor neautorizate, precum și prevenirea acestora. Propunem adoptarea proiectului menționat în primă lectură și comasarea acestui proiect cu Proiectul nr.137 din 4 aprilie 2016.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări în adresa autorilor. Vă mulțumim foarte mult. O rugăm de doamna Apolschi, președintele comisiei, pentru… la nr.417 raportul dumneavoastră. Da, încă n-ați ajuns. Vă așteptăm, nu vă faceți griji. O rugăm pe doamna Ivanov să pregătească coraportul. Între timp, doamna Apolschi cu raportul.

Doamna Raisa Apolschi: Stimate domnule …

Domnul Andrian Candu: …raportul la… Proiectul nr.417. Poftiți.

Doamna Raisa Apolschi: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia a examinat Proiectul nr.416 cu referire la modificarea și completarea Codului contravențional, inițiativă a unui grup de deputați. Astfel, cele mai importante modificări se referă la articolul 30 prin care se propune introducerea unui alineat nou – eliminarea termenului de prescripție a unor categorii de construcții. De asemenea, de către autori se propune introducerea unui articol 4001, potrivit căruia autoritățile administrației publice locale au competență de agent constatator la unele contravenții. Proiectul a fost avizat de 6 comisii, de Direcţia generală a Secretariatului, Guvern. De menționat că Guvernul consideră inoportună promovarea proiectului și s-a expus asupra unui șir de obiecții și propuneri cu care autorul a fost de acord. Comisia, cu vot unanim, propune Parlamentului spre examinare în ședința în plen a Proiectului de lege pentru completarea Codului contravențional pentru lectura întîi și comasarea acestuia pentru lectura a doua cu Proiectul de lege nr.137 din 4 aprilie 2016 pentru modificarea și completarea Codului contravențional. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Avem o întrebare. Vă rugăm frumos, puțină răbdare.

Doamna Bodnarenco, Vă rugăm frumos. Poftiți.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc. Întrebarea, aceeași care a fost și săptămîna trecută: De ce inițiativa legislativă nr.159 din 2015, unde este vorba despre acordarea dreptului de a constata încălcările către primari și reprezentanți, inițiată de cîțiva deputați, inclusiv Elena Bodnarenco, n-a fost examinată, dar această inițiativă care a venit din partea reprezentanților majorității parlamentare și acoperă numai o parte a încălcărilor este examinată de către comisie? Eu anume pentru președintele comisiei am întrebare.

Doamna Raisa Apolschi: N-am făcut o selecție, dacă mă credeți. Noi am lucrat cu codul 137, care ține de amendarea Codului contravențional, și, acolo, propunerile se referă… chiar dacă la modul tehnic ați avea niște obiecții, dar, de fapt, din cele ce se conțin și în proiectul de care vorbiți se regăsesc și în Proiectul 137, care va fi dezbătut mîine. Într-adevăr, s-a dat un șir de împuterniciri. Eu anticipez poate cumva și raportul la Proiectul nr.137, dar un șir de împuterniciri li s-a atribuit administrației publice locale. N-am făcut-o intenționat. Credeți-mă, că-i un volum atît de mare și atîtea modificări, o să vedeți mîine ce prezintă. Nu vreau să mă justific anume prin asta, dar este un adevăr, pe care o să-l vedeți, cît este de mare și consistent acel proiect de contravenții și, poate, o să-mi dați dreptate. Nu am făcut-o selectiv și n-am făcut-o cu intenții, să mă credeți. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Doamnă Bodnarenco, Vă rog frumos, dacă aveți…

Doamna Elena Bodnarenco: Cu toată stima în fața dumneavoastră, doamnă preşedinte, pur și simplu nu este clar de ce selectiv. Dăm posibilitatea de a acorda anumite încălcări la primari, da nu rezolvăm problema în întregime. Mulțumesc.

Doamna Raisa Apolschi: Am încercat să motivez, de fapt, situația creată, dar sper să fi fost înțeleasă corect, dar dacă n-am fost.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Domnul Neguța, Vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Andrei Neguța: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Nu este o întrebare, este o constatare pentru dumneavoastră și pentru Fracţiunea Partidului Liberal. Fracţiunea noastră va susține acest proiect ca dovadă că noi susținem documentele, dar nu examinăm cine este autorul, ceea ce fac de obicei colegii noștri din Pl. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim, doamnă Apolschi. O rugăm pe doamna Ivanov să ne prezinte raport… coraportul Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice. Poftim.

Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice a examinat Proiectul de lege privind modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218 și expune următoarele. Proiectul de lege este înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați, fapt ce corespunde articolului 73 din Constituția Republicii Moldova și articolului 47 din Regulamentul Parlamentului. Proiectul de lege prevede completarea Codului contravențional în vederea împuternicirii autorităților administrației publice cu competențe de agent constatator la unele contravenții. Astfel, se propune ca autoritățile administrației publice locale să fie în drept să soluționeze cauzele contravenționale în domeniul construcțiilor. Ca urmare a dezbaterilor, comisia susține conceptual acest proiect de lege cu următoarele propuneri. Din articolul 111, poziția 177 se exclude. Articolul 4001: se completează cu un articol nou, și anume 154, din Codul contravențional care prevede contravenții pentru încălcarea regulilor de depozitare a deșeurilor. Lucrul acesta am făcut-o la propunerea unui șir de primari. La articolul 1 punctul 3 din proiectul de lege, completările pentru articolul 177 alineatul (2) se propune a fi incluse în articolul 179 din Codul contravențional. Astfel, comisia, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, propune Parlamentului adoptarea acestui proiect de lege în plenul Parlamentului în primă

lectură și comasarea acestuia cu Proiectul de lege nr.137 din 4.04.2017 pentru modificarea și completarea Codului contravențional nr.218 în a doua lectură. Vă mulțumesc mult.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim mult, doamnă preşedinte. Vom reveni la procedura de vot la ora 15.00 și pentru aprobarea în primă lectură, și pentru comasarea cu deja vestitul proiect nr.137. În continuare, vă propun pentru dezbatere subiectul nr.8 de pe ordinea de zi Proiectul de lege nr.239 din 27 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Prezintă proiectul domnul Eșanu. Vă rugăm frumos. Poftiți, subiectul nr.8 de pe ordinea de zi, Proiectul nr.239.

Domnul Nicolae Eșanu: Stimate domnule Preşedinte, Doamnelor și domnilor deputați, Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră vine să aducă Legea nr.64 cu privire la Guvern în concordanță cu prevederile Legii nr.98 privind administrația publică centrală de specialitate. În proiect nu există modificări conceptuale ale modului de organizare și funcționare a administrației publice centrale la momentul actual, ci doar vin să se concretizeze regulile în ceea ce privește relațiile dintre ministere și alte autorități administrative centrale în raport cu autoritățile administrative din subordine. Astfel, a fost inclusă competența Guvernului de aprobare a structurii și efectivului-limită pentru autoritățile administrative din subordine, deși acest lucru se întîmplă și astăzi, dar nu există o claritate în această privință. Alte aspecte țin de modificarea procesului de… se referă la relațiile dintre serviciile publice desconcentrate. În varianta actuală, utilizarea termenului de „serviciu public desconcentrat” nu se specifică dacă se referă la serviciile publice desconcentrate cu personalitate juridică sau la cele fără personalitate juridică, creîndu-se astfel confuzii în aplicare și conflicte între normele de drept. Rugăm susținerea proiectului. Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări. Vă mulțumim, domnule Eșanu. În continuare, o rugăm pe doamna Ivanov, președintele Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, să ne prezinte raportul comisiei pentru acest proiect, Proiectul nr.239 din 27 mai 2016.

Continuăm.

Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice a examinat proiectul de lege. Deci, proiectul prevede modificarea și completarea Legii nr.64 cu privire la Guvern și a Legii nr.98 privind administrația publică centrală de specialitate în scopul asigurării concordanței acestora și perfecționării cadrului legal. Modificările propuse vizează inclusiv, revizuirea împuternicirilor Guvernului în domeniul muncii și politicii de personal în serviciul public, revizuirea și concretizarea subiectelor cu drept de numire, modificare, suspendare și încetare a rapoartelor de serviciu cu secretarii de stat, conducătorii și adjuncții conducătorilor Cancelariei de Stat, precum și asigurarea de către viceministru, viceminiștri a interimatului. Totodată, autorul intervine cu unele amendamente la prevederile Legii nr.98 ce vizează reglementarea prerogativei ministrului de a prezenta Guvernului spre examinare propuneri cu privire la structura și efectivul-limită al autorităților administrative și… din subordinea ministerului, atribuindu-le angajaților subordonați statutul de funcționar public. La proiectul de lege, au parvenit avizele comisiilor permanente și avizul Direcţiei generale juridice a Secretariatului. Majoritatea comisiilor s-au expus pentru examinarea și adoptarea proiectului de lege în plenul Parlamentului. Comisia drepturile omului și relații interetnice, în avizul său, propune respingerea proiectului de lege, ca de obicei. Reieșind din cele expuse, în conformitate cu prevederile articolului 63 din Regulamentul Parlamentului, Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice propune Parlamentului spre examinare și adoptare în primă lectură Proiectul de lege nr.239 din 27 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Vă mulțumim. Nu sînt întrebări. Aici, încheiem dezbaterile la Proiectul nr.239 din 27 mai 2016. Vom reveni la procedura de vot la ora 15.00. În continuare, subiectul nr.10 de pe ordinea de zi, Proiectul nr.272 din 17 iunie 2016. Îl invităm la tribuna principală pe domnul Guznac, secretar general adjunct al Guvernului, să ne prezinte Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Poftiți.

Domnul Valentin Guznac – secretar general adjunct al Guvernului: Mulțumesc. Stimate domnule Preşedinte, Onorat Plen, Proiectul de lege are ca scop ajustarea la prevederile legislației în vigoare a unor norme din Legea nr.64 cu privire la Guvern, Legea nr.764 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, Legea nr.436 din 2003 privind statutul-cadru al satului (comunei), orașului (municipiului) și Legea tot nr.436, dar din 2006 privind administrația publică locală. Astfel, în conformitate cu prevederile articolului 109-113 din Constituția Republicii Moldova și, de asemenea, articolul 3 și 6 din Legea nr.436 din 2006 privind administrația publică locală, autoritățile publice locale beneficiază de autonomie, iar relațiile dintre autoritățile publice centrale și cele locale au la bază caracter de colaborare și nu de subordonare. Or procesul de coordonare prevăzut în articolul 19 din Legea nr.64 din 6 mai '90 cu privire la Guvern vine în contradicție cu principiul autonomiei locale. În acest context, propunerea de modificare a articolului 19 din Legea nr.64 cu privire la Guvern vine întru ajustarea prevederilor existente la cerințele actelor legislative enunțate, inclusiv la Carta europeană a autonomiei locale, ratificată de Republica Moldova. Tot la acest articol 19, venim cu o modificare a subpunctului 4, care ține de ajustarea sau formularea mai concretă a actelor care urmează a fi contestate în condițiile legii de către Guvern, actele aprobate de către autoritățile publice locale. Prin Legea nr.229 din 2012 privind modificarea și completarea unor acte legislative, municipiului Bălți i s-a atribuit statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea, iar conform prevederilor articolului 3 litera a) din lege statutul municipiului Bălți urmează să fie aprobat prin lege și nu prin decizie a consiliului municipal, așa cum era pînă acum. Suplimentar, se propun mai multe modificări la Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, care vor ajusta prevederile existente la cerințele legislației și vor exclude unele neconcordanțe. În așa fel, la articolul 1 venim cu noțiuni noi care țin de formularea noțiunii „aparatul primarului” ca structură funcțională care asistă primarul în exercitarea atribuțiilor sale legale. Venim cu o nouă noțiune ce ține de primărie, pe care o formulăm ca sediu al autorității reprezentative „primar” și autorității reprezentative și deliberative „consiliu local” al populației unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi. În următoarele articole 14, 17, 22, venim cu modificări a noțiunii care prevede substituirea cuvîntului „primărie” cu cuintele „Aparatul primarului”. Articolul 25 stabilește posibilitatea dizolvării consiliului local înainte de expirarea termenului dacă numărul consilierilor s-a redus sub jumătate din numărul stabilit la articolul 11, pe cînd articolul 139 din Codul electoral privește că alegerile noi pot avea loc dacă consiliul s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul de membri stabilit de Legea privind administrația publică locală. Deci, în așa mod, aducem în concordanță aceste două acte legislative.

La articolul 26 alineatul (1), primarului i se atribuie funcția de șef; în Legea nr.436 existentă – de șef al administrației publice locale, ceea ce este în contradicție cu prevederile articolului 112 din Constituție, cu articolul 1 cinci alineatul (1), (7) și (10) din legea în cauză care stabilește că autoritățile administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală în sate, comune, orașe, municipii sînt consiliile locale ca autorități reprezentative și deliberative și primarii ca autorități reprezentative și executive, iar în realizarea competențelor sale aceste autorități dispun de autonomie și competențe depline. De asemenea, se propune ajustarea normelor din articolul 40 al capitolului V și aducerea lor în concordanță cu normele constituționale expuse mai sus și a legii în cauză, iar modificările alineatului (2) au ca scop concretizarea mai adecvată a atribuțiilor aparatului primarului pentru a exclude unele neclarități, inclusiv completarea articolului 40 cu un alineat nou care reglementează statutul funcționarului din cadrul aparatului primarului. În continuare, în celelalte articole care sînt în proiectul legii, aducem în concordanță prevederile acestor… modificărilor respective la …și ajustarea lor la normele legale existente. Completarea propusă la articolul 84 ține de coroborarea acestor prevederi cu prevederile anexei la Legea nr.199 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică și prevederilor articolului 9 din Legea nr.344 privind statutul juridic special al Găgăuziei – Gagauz-Yeri, care stabilește calitatea de deputat în Adunarea Populară ca fiind incompatibilă cu exercitarea altei funcții în instituțiile publice și structuri antreprenoriale or președintele comisiei permanente a Adunării Populare are statut de deputat. Menționăm suplimentar că proiectul în cauză nu atrage cheltuieli suplimentare și proiectul a fost avizat de către toate comisiile Parlamentului. Au fost formulate mai multe propuneri, pe care, în lectura a doua, o să le examinăm și o să le ajustăm conform solicitărilor deputaților în Parlament. Vă mulțumesc. Solicităm susținerea Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Am preconizat o pauză la ora 14.00. N-am știut că acest proiect de lege va trezi un interes atît de mare. Sînt deja vreo 7, 8 înscrieri la intervenții. Întrebare: continuăm sau totuși luăm pauză și revenim la… mergem în continuare? (Rumoare în sală.) Și ăsta nu-i ultimul, mai sînt încă 3, 4 proiecte. Continuăm? (Rumoare în sală.) Bine, continuăm. Domnul Boțan, Vă rugăm frumos prima intervenție. Poftiți.

Domnul Roman Boțan: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Din punctul meu de vedere, modificarea termenului de „primărie” în „aparatul primarului”, la prima vedere, se efectuează pentru claritate. Aceasta creează grave incertitudini la nivel sistemic și conceptual al administrației, legislației privind administrația publică locală. Vă recomand insistent să vedeți Avizul CALM-ului nr.136 din 26 iulie 2016 pentru a consulta și poziția autorităților administrației publice locale în acest sens. Ceea ce spuneați dumneavoastră în legătură cu faptul că acest proiect nu presupune cheltuieli financiare la fel aș putea să obiectez în sensul că formularele, blanchetele va trebui de asemenea, să fie modificate. Ar urma niște cheltuieli totuși. Întrebarea constă în următoarea: dumneavoastră nu considerați că acest proiect este unul care, în articolul 4, la care mă refer, aduce, de fapt, mai multă confuzie decît claritate și, dacă puteți să justificați de ce primăria, care este o structură ce asistă primar în exercitarea atribuțiilor sale, o înlocuiți cu noțiunea de „aparat al primarului”, iar primăria, de fapt, devine un sediu? Mersi.

Domnul Valentin Guznac: Bine, mersi pentru întrebare. Am adus, de fapt, argumentele respective, noi calificăm și prin consultările care le-am avut și cu mai mulți reprezentanți din autoritățile publice locale, ținînd cont de faptul ca nivel de autorități publice locale de nivelul doi există noțiunea de „aparat al președintelui raionului”. Pentru a nu crea confuzie pe această dimensiune, propunem să fie formulată primăria ca sediu al autorității, ca o încăpere, ca o instituție unde se află autoritățile publice locale... și reprezentative, și deliberative, dar și reprezentative și executive. Noțiunea de „primărie” nu dispare din uz, noțiunea de „primărie” va rămîne în continuare. Noi însă venim cu solicitarea și cu propunerea de a avea o claritate deplină pe dimensiunea aceea ce reprezintă aparatul primarului, aceea ce reprezintă primăria ca sediu, ca instituție unde se află ambele și-și fac activitatea ambele aripi ale puterii executive și deliberative.

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnul Boțan, Poftim, a doua întrebare.

Domnul Roman Boțan: Mai întîi de toate o precizare.

Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim.

Domnul Roman Boțan: Din acest punct de vedere, bine o să ofer a doua întrebare. Unde considerați că se plasează secretarul consiliului, în aparatul primarului sau nu?

Domnul Valentin Guznac: Secretarul consiliului este...

Domnul Roman Boțan: În aparatul cui?

Domnul Valentin Guznac: ...secretarul consiliului este secretarul și al primăriei și este secretarul și al consiliului. El face parte din aparatul primarului, dar are competențe care nu se schimbă, de fapt, prin modificările care le aducem noi la acest moment. De aceea, nu vedem nicio confuzie și nicio suprapunere a noțiunilor pe care le abordați dumneavoastră.

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnul Boțan, Poftim, precizare.

Domnul Roman Boțan: Precizare, ultima. Mulțumesc. Am vrut să precizez din punctul meu de vedere, dar trebuie neapărat să consultați și poziția CALM-ului în acest sens, fiindcă este, din punctul meu, obligatoriu să faceți acest lucru și propun să luați în considerație amendamentul ca, în articolul 4, punctele 1), 3), 4), 5), 6), 8), 9), 10), 12), 21) să fie excluse, în articolul 4 punctul 2) să fie exclusă sintagma la litera l), cuvîntul „primărie” se substituie cu cuvintele „aparatul primarului”, iar la articolul 4 punctul 7) să se excludă modificările propuse pentru articolul 29 alineatul (1) litera b), c) și k). În cazul literei k) deja există în vigoare propunerea dumneavoastră, deoarece noțiunea de „licență” a fost exclusă din Legea privind administrația publică locală și a intrat în vigoare această prevedere la 19 iulie 2016, deci recent. Vă mulțumesc.

Domnul Valentin Guznac: Domnule deputat, Vă mulțumesc. Cunoaștem deja acest lucru. Regretăm că această prevedere nu a fost exclusă la momentul avizării proiectului respectiv de lege la Ministerul Economiei, dar, din start, susținem această propunere a dumneavoastră. În rest, în ceea ce ține de participarea CALM-ului la consultările proiectului, vreau să vă zic că acest proiect nu se află prima dată în Parlament. El a fost și în Parlamentul precedent. Atunci, CALM-ul nu a avut nici o obiecție. Mai mult decît atît, CALM-ul a avut posibilitatea să se expună în cadrul ședinței de Guvern cînd a fost examinat acest proiect, deoarece președintele CALM-ului și conducătorii acestei structuri au dreptul și sînt prezenți în permanență la ședințele de Guvern.

În cadrul examinării în comisia parlamentară de fond, am convenit că, după primă lectură, în cadrul unui grup de lucru, vom lucra și vom conveni asupra tuturor obiecțiilor și divergențelor care au apărut din partea acestei structuri. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Domnul Vlas, Vă rog, prima întrebare.

Domnul Ștefan Vlas: Da. Mulțumesc. Tot în acest context am vrut să propun să fie creat, totuși, un grup de lucru ca să excludem toate lacunele, fiindcă acest proiect de lege, practic, distorsionează sistemul APL în ceea ce ține de organul, adică autoritatea deliberativă cu cea executivă. În cadrul grupului de lucru, eu cred că se vor pune toate punctele pe „i”. Mulțumesc.

Domnul Valentin Guznac: Da. Mulțumim. Susținem.

Domnul Vladimir Vitiuc: Господин Дудник, Ваш вопрос.

Domnul Corneliu Dudnic: Господин Гузнак, Вот у меня есть законопроект, который зарегистрирован недавно, который касается также поправок в 436-й закон и именно в статьи 24, 25 которые предлагаете сделать вы. Считаю необходимым объединить эти два законопроекта, поэтому предлагаю вам немножко ускорить процедуру авизирования у вас в Правительстве для того, чтобы идти параллельно этими двумя законопроектами, чтобы нам не пришлось – после принятия этого – еще раз возвращаться к редакции этого закона.

Domnul Valentin Guznac: Domnule deputat, Vă mulțumesc. Noi am calificat că venim cu un proiect doar de ordin tehnic pe dimensiunea aceasta, pentru că nu au apărut alte obiecții în cadrul examinării în comisiile parlamentare, dar nici în Guvern și nici din partea partenerilor noștri de activitate din autoritățile publice locale. Propunerea respectivă, cu adevărat, este una binevenită. Vom încerca să depunem efort pentru a urgenta procesul de avizare, pentru a încerca în continuare să vedem în ce măsură aceste două proiecte de legi pot fi comasate.

Domnul Corneliu Dudnic: Nu vorbesc despre, т.е. я не имею в виду какие-то замечания, я имею в виду, что я зарегистрировал, я лично, как автор, зарегистрировал другой законопроект и концептуально они похожи, и там тоже идет речь о поправках в статью 24 и 25.

Domnul Valentin Guznac: Mulțumim. Am înțeles.

Domnul Corneliu Dudnic: Поэтому обратите внимание на это, чтобы мы потом не шли опять …

Domnul Valentin Guznac: Proiectul se află deja la examinare. Probabil că miercurea viitoare poate fi deja examinat în ședință de Guvern.

Domnul Corneliu Dudnic: Da, vă mulțumesc.

Domnul Valentin Guznac: Mulțumesc și dumneavoastră.

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnul Bolea, Poftim.

Domnul Vasile Bolea: Da. Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule Guznac, Am o întrebare de ordin tehnic la acest proiect de lege. Articolul 4, vă rog, punctul 5) și punctul 12). În proiect se fac modificări la Legea privind administrația publică locală unde, dacă nu greșesc, autoritatea,... consiliile se dizolvă și substituiți, atunci cînd numărul lor cade mai mic de jumătate, îl substituiți cu o treime.

Domnul Valentin Guznac: Păi, e o prevedere din Codul electoral.

Domnul Vasile Bolea: Spuneți, vă rog, care este raționamentul să facem modificări la Legea nr.436, da să nu facem, să ajustăm Codul electoral cu Legea nr.436?

Domnul Valentin Guznac: Bine, veniți cu o inițiativă legislativă, domnule deputat, și nu știu, deputații o să examineze.

Domnul Vasile Bolea: Eu mă ghidez de logică, da. Dacă în consiliul local numărul consilierilor este mai mic de jumătate, atunci într-o perioadă nu poate fi constituit acest consiliu sau nu poate să lucreze, nu poate să adopte decizii și el, peste ceva timp, se dizolvă. Dar noi putem să avem situații cînd o fracțiune sau unii consilieri, pentru a bloca activitatea consiliului, pur și simplu... adică să se dezică de mandate și atunci vom avea alegeri peste alegeri ale consiliilor în diferite... localități. Logic este să ajustăm Codul electoral la prevederile Legii nr.436, da nu invers, Legea nr.436 la prevederile Codului electoral. Închipuiți-vă, de exemplu: în consiliul municipal Chișinău o treime din consilieri s-au dezis de mandate, și atunci ce, trebuie să dizolvăm consiliul? Acest consiliu poate fi lucrativ, să adopte decizii în continuare.

Domnul Valentin Guznac: Domnule deputat, Vă mulțumesc pentru întrebare. Este o doză de raționament în ceea ce spuneți dumneavoastră. Eu aș fi solicitat, totuși, în grupul de lucru care va fi creat să examinăm și această oportunitate și, pentru lectura a doua, să venim cu o soluție care ar depăși aceste presupuneri.

Domnul Vasile Bolea: Da, de fapt,... la aceste două puncte din proiectul de lege... le-am abordat și în cadrul comisiei. Nu este rațional dacă numărul membrilor consiliului de orice nivel, de nivelul întîi, de nivelul doi, scade cu mai mult de o treime, el să fie dizolvat. Invers, cînd el scade mai jos de jumătate, atunci trebuie să fie dizolvat, urmare a faptului că nu este lucrativ, nu poate să adopte decizii și nu poate să întrunească dintr-o simplă... că nu există cvor...

Domnul Valentin Guznac: Argumentele dumneavoastră sînt destul de palpabile, de aceea repet: în cadrul grupului de lucru creat o să discutăm acest subiect, indiscutabil.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Господин Гагауз, Пожалуйста, ваш первый вопрос.

Domnul Fiodor Gagauz: Mulțumesc. Уважаемый господин Гузнак, Я хочу обратить внимание на статью вторую законопроекта и обратить ваше внимание на то, что вы аргументируете необходимость проекта приведением в соответствие с действующим законодательством. Вместе с тем, если обратить внимание на статью 4 Закона об административно-

территориальном делении, проект как раз касается и части второй этой статьи, то вы обратите внимание, что в целом эту статью надо менять и приводить ее и в соответствие со 110, 111 статьями Конституции и Закона об особом правовом статусе Гагаузии. О чем речь? Часть первая статьи не соответствует 110 статьи Конституции, где сказано о том, что в административном отношении территория Республики Молдова подразделяется на села, города, районы и автономно-территориальное образование Гагаузия, в соответствии с законом некоторые города могут быть признаны муниципиями. Считаю, что эта норма должна быть зафиксирована в таком же виде в статье 4 части первой. То, что вы предлагаете, изменения в части второй, согласуется с тем, что мы утвердили статус и Кишинева и муниципия, это правильно, а дальше идем по тексту действующей статьи, значит, часть четвертая, вернее, часть третья, звучит следующим образом: «Особый статус автономии населенных пунктов левобережья и некоторых населенных пунктов юга страны устанавливается органическими законами в соответствии со статьей 111 Конституции». Эта статья уже давным-давно изменена в 2003 году, и там она гласит совсем по-другому. Если говорить о левобережье, то это часть вторая статьи 110 Конституции, где написано, что населенным пунктам левобережья Днестра могут быть предоставлены особые формы и условия автономии в соответствии с особым статусом, установленным органическим законом. Поэтому считаю необходимым, чтобы в части третий нынешней статьи словосочетание «и некоторых населенных пунктов юга страны» исключить, а статью 111 заменить на статью 110, то есть привести в соответствие с Конституцией. В связи с этим необходимо выделить статус Гагаузии, который определен 111 статьей, для этого предлагается внести дополнительную статью. Da, în lectura a doua это будет, да. И часть 4 может звучать следующим образом: «Особый статус автономного территориального образования Гагаузия установлен в соответствии с 111 статьей Конституции и органическим законом, регулирующим статус Гагаузии». Ну, точное выражение я не зачитал до конца.

Domnul Vladimir Vitiuc: Господин Гагауз, Есть предложение подготовить для второго чтения …

Domnul Fiodor Gagauz: Я мысль завершу.

Domnul Vladimir Vitiuc: Да, пожалуйста.

Domnul Fiodor Gagauz: Предлагается также нынешнею часть четвертую изложить в другой редакции, а также дополнить статью частью шестой, которая исходит из Закона об особом правовом статусе. Речь идет об административно- территори-альном устройстве автономии. И если вы ознакомитесь со статьей 12 Закона об особом правовом статусе, то вы найдете что административно-территориальное устройство Гагаузии относится к компетенции автономии. Поэтому считаю, что эта норма должна тоже найти отражение именно в этом законе. Соответствующие поправки нами подготовлены, они зарегистрированы, я хочу обратить ваше внимание, чтобы вы приняли и учли их при принятии во втором чтении. Спасибо.

Domnul Valentin Guznac: Da, vă mulțumim pentru propunere. Urmează ca comisia, despre care am vorbit, să examineze pentru lectura a doua deja și propunerile pe care le-ați formulat dumneavoastră vizavi de competențele sau, mai bine-zis, ceea ce ține de autoritatea administrativ-teritorială a Găgăuz-Yeri. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă rugăm frumos, domnule Sorocean, poftiți, intervențiile dumneavoastră foarte succint. Poftiți.

Domnul Victor Sorocean: Da. Vă mulțumesc. Mă refer la articolul 4 alineatul (6) în care se propune modificarea articolului 26 alineatul (1) cu următorul cuprins: „Primarul este autoritate executivă a administrației publice locale. El participă la ședințele consiliului local și are dreptul să se pronunțe asupra tuturor proiectelor și problemelor supuse dezbaterilor fără drept de vot”. Iată sintagma aceasta eu cred că nu este suficientă, nu, nu are loc, că au drept de vot la ședințele consiliilor locale numai consilierii. Este stipulat prin lege și cred că nu este necesar, chiar nu este corect să fie modificarea aceasta în articolul care l-am citit.

Domnul Valentin Guznac: Domnule deputat, Vă mulțumesc. Este opinia dumneavoastră, ea rămîne, de fapt, la discreția Parlamentului. Noi însă am susținut să o includem aici, deoarece am avut mai multe demersuri și adresări din partea primarilor, îndeosebi a primarilor care sînt la primul mandat, pentru că nu se găsea o expresie clară și citabilă foarte bine care să țină de dreptul sau de lipsa dreptului primarului de a participa la procesul de vot. Dacă

Parlamentul va decide să fie exclusă, mă rog, este la discreția Parlamentului. Dar am ținut să aducem o concretizare și o vizibilitate mai clară pentru primari.

Domnul Andrian Candu: Domnule Sorocean, A doua întrebare sau precizare, poftiți.

Domnul Vladimir Sorocean: Precizarea este, sigur, „componența consiliului local este din consilieri”. Aici, nu putem discuta nicidecum că au drept la vot primarii sau nu. A doua întrebare cu articolul 1 alineatul (4), unde se spune că modificarea Legii cu privire la Guvern, prin care se va putea contesta, în condițiile legii, actele autorităților administrației publice locale dacă ele contravin legislației. Este și acum asta prevăzut, numai e scris „deciziile”. Care-i sensul să scriem „actele”, dar nu „deciziile” cum este acum în lege?

Domnul Valentin Guznac: Vă lămuresc, domnule deputat. Deci, cu adevărat, în proiectul care există astăzi, este formulată următoarea: „contestă în condițiile legii hotărîrile autorităților administrației publice locale”. Noi venim cu noțiunea „de acte”, deoarece, la nivel de autorități locale, se adoptă în afară de hotărîri și dispoziții. De aceea, venim cu noțiunea generalizatoare „acte”, unde intră și noțiunea de hotărîri și dispoziții ale primarului.

Domnul Victor Sorocean: Dispoziții consiliul local nu elaborează, nu primește.

Domnul Valentin Guznac: Primarul și președinții de raioane. Și aceste acte tot sînt pasibile și sînt obligatoriu supuse procesului de control de legalitate.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Domnul Victor Sorocean: Poate da.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Mocanu. Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Gheorghe Mocanu: Întrebarea mea este legată, la fel, de această schimbare între denumirea de primărie și aparat. Deci cuvîntul „aparat” este, într-adevăr, definit în Dicționarul explicativ al limbii române, folosit inclusiv în contextul „aparatul administrativ”

sau „aparat de stat”. Totuși, în legislație, el este tratat ca și persoanele din Cabinetul persoanei de demnitate publică. Aparatul ministrului, asta se are în vedere. Deci, este un șef de cabinet și persoanele din cabinetul persoanei de demnitate publică. În momentul în care noi definim un aparat al primăriei, nu se va crea confuzia între cabinetul primarului, primăria propriu-zisă, aparatul primarului, deci personalul? Pentru că, în articolul 40, la fel, sînt definite diferit. Dumneavoastră denumiți articolul 40 în felul următor: „Aparatul primarului și personalul acestuia”, deci, înțelegînd că sînt noțiuni diferite. Întrebarea este: se va merge în toată legislația ulterior cu schimbarea denumirii ce înseamnă, de fapt, aparat, sau doar pe administrația locală? Ne oprim aici.

Domnul Valentin Guznac: Bine. Am spus care sînt argumentele noastre și viziunea noastră, deoarece, foarte des, apar confuzii între aceste noțiuni pentru că, în diferite acte legislative, sînt tratate în mod diferit. De aceea, pentru a aduce claritate și a aduce în concordanță, am venit cu noțiunea de „aparat al primarului”, care presupune angajații, funcționarii publici din subordinea acestuia, inclusiv secretarul consiliului și al primăriei și, respectiv, lucrătorii sau angajații din subordinea primarului care nu au statut de funcționar public, dar, în general, este noțiunea de „aparat al primarului”. Este o viziune pe care am argumentat-o și am venit cu argumentele respective. Deja în cadrul comisiei care va fi creată vom definitiva aceste noțiuni împreună și cu propunerile pe care le formulați dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Mocanu: Bine. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnule Țap, poftiți.

Domnul Iurie Țap: Domnule Guznac, În comisie am avut o discuție bună la acest capitol. Ideea care a sunat astăzi de a crea acel grup de lucru sper că o să ne ajute să definitivăm. Eu doar aș vrea, la ceea ce ține de articolul 40, să motivez, de fapt, nu este o problemă tehnică noțiunea de „primărie”, este o problemă de concept. O să argumentez: în formula dată se prevede raportul dintre primar și consiliu ori prin (2) i) „primăria întocmește proiecte de decizii ale consiliului local și proiecte de dispoziții ale primarului”, respectiv, ca și secretarul. De altfel, regulamentul de funcționare a primăriei este aprobat de către consiliu și în cazul cînd transformăm în aparatul primarului, noi lăsăm consiliul de izbeliște, mai ales în situațiile pe care le avem astăzi, distorsionăm sau dezechilibrăm absolut. De aceea, da, în parte, varianta, la vecinii noștri români,

care este la noțiunea de „primărie”, principalul, se spune: „primarul este șeful aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice”, adică și consiliului, și primarului. De aceea, vă rog să luăm în considerare, fiindcă este o problemă conceptuală și care poate distorsiona procesul decizional la nivelul autorităților publice locale. Mulțumesc.

Domnul Valentin Guznac: Bine, noi am pornit de la ideea că sintagma „primarul este șef al administrației publice locale”... din motivul că, deoarece la nivel local nu poate fi acceptată această idee, adică în sensul în care îl vedem noi și îl propunem, deoarece la nivel local avem două autorități: cea reprezentativă și deliberativă și cea reprezentativă și executivă care activează autonom conform competențelor atribuite de lege fără a fi unul mai presus decît celălalt, adică ambele aceste ramuri ale puterii au capacitățile egale. De aceea n-am încercat să prioritizăm pe cineva sau pe cineva să lăsăm în umbră. Asta a fost ideea că nu putem să excludem noțiunea de „șef al administrației publice locale”, fiindcă primarul nu poate fi și șef al celor care fac parte din puterea reprezentativă și deliberativă, ideea asta a fost.

Domnul Andrian Candu: Domnule Țap, Vă rugăm frumos, dacă aveți precizare sau a doua întrebare, poftiți..

Domnul Iurie Țap: Doar precizez: este vorba, de fapt, de noțiunea de „primărie”, nu ceea ce mi- ați spus dumneavoastră. Noțiunea de „primărie” nu este acceptabilă, fiindcă ea schimbă conceptul și, atunci, consiliul local, într-un fel, nu ar putea să se bazeze pe ... lucrătorii aparatului. Același secretar al consiliului, atunci cînd ajută consilierii, îi ajută prin intermediul angajaților sau al acestor funcționari. Iată de ce zic: dezechilibrează absolut. Aici este problema, în noțiunea de „primărie”, care urmează s-o îmbunătățim. Am adus exemplul României care spune că este aparatul de specialitate al autorităților. Deci, asta este ideea: să îmbunătățim, dar nu să schimbăm noțiunea de „primărie” în sensul în care este propus în proiectul de lege. Mulțumesc.

Domnul Valentin Guznac: Am luat act de opinia dumneavoastră și o să-l discutăm în cadrul ședinței pentru lectura a doua.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Și ultima intervenție, a doamnei Bodnarenco. Vă rugăm frumos, poftiți.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc mult. Eu de fapt tot am vrut să solicit descifrarea frazei „primarul este autoritate executivă a administrației publice locale”. Da, ca o propunere – este o parte a administrației publice locale care exercită funcțiile executive, așa răsună. Потому что administrația publică locală este și primar, și consiliu local. El nu poate să fie parte executivă a însuși de sine.

Domnul Valentin Guznac: Bine, sub aspect redacțional, doamnă deputat, putem să revenim și să examinăm aceasta...

Doamna Elena Bodnarenco: Dacă vorbim de noțiunea „primărie”, iar dumneavoastră explicați ca sediu, la noi noțiunea „consiliul raional” înseamnă și sediu, și consiliu de-facto, ca organ. Aici nu este nicio dublare, adică nu vedeți nicio dublare. Întrebarea a doua: totuși de ce, domnule Guznac, nu veniți cu proiectul de lege care schimbă atribuțiile primarilor, ale tuturor primarilor din Republica Moldova? Am în vedere modificări la Legea nr.436 la fel ca și atribuțiile Primarului General al municipiului Chișinău?

Domnul Valentin Guznac: Am încercat să răspund la această întrebare în cadrul ședinței comisiei. Proiectul de lege cu privire la statutul municipiului Chișinău abia a fost aprobat. urmează să analizăm sub diferite aspecte și multidimensional efectele acestei legi și să vedem care ar putea fi impactul și asupra celorlalte autorități publice locale. De aceea, în situația în care vom constata necesitatea unor asemenea modificări, vom veni cu un proiect nou de modificare a legislației.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Bodnarenco, Vă rog frumos, dacă aveți ultima precizare.

Doamna Elena Bodnarenco: Da. Mulțumesc pentru răspuns. Totuși, necesitatea poate n-a fost și în cazul Legii privind statutul municipiului Chișinău. Dacă însă am creat deja o normă pentru un primar, trebuie să aducem în concordanță norma dată pentru toți primarii, că toți primarii sînt egali ori trebuie să fie egali în fața legii, așa socot eu.

Domnul Valentin Guznac: Este o propunere de care vom ține cont în mod obligatoriu în perioada următoare.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Și aici, se încheie sesiunea de întrebări în adresa autorilor. Vă mulțumim, domnule Guznac. O invităm la tribuna principală pe doamna Ivanov, președintele Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, să ne prezinte raportul comisiei. Poftiți, doamna Ivanov, la tribuna principală.

Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisa administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice a examinat Proiectul de lege nr.272 din 17 iunie 2016, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, şi expune următoarele. Prezentul proiect de lege are drept scop uniformizarea şi perfecţionarea cadrului legal naţional ce reglementează modul de funcţionare a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, concomitent cu dezvoltarea în continuare a autonomiei locale. În acest sens, se modifică şi se completează patru acte legislative în domeniul vizat. Primul – Legea nr.64 cu privire la Guvern, Legea nr.764 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, Legea nr.436 privind statutul-cadru al satului (comunei), oraşului (municipiului) şi Legea nr.436 privind administraţia publică locală. Astfel, constatăm că principalele prevederi se referă la substituirea caracterului de subordonare a relaţiilor dintre autorităţile publice locale şi Guvernul Republicii Moldova cu raporturi de colaborare dintre aceste autorităţi, respectînd principiul autonomiei locale, stipulat în articolele 109 și 113 din Constituţia Republicii Moldova şi în Carta Europeană a Autonomiei Locale. Totodată, se propun norme de ajustare a cadrului legal, care stabilesc că competenţa în elaborarea şi aprobarea statutului municipiului Chişinău, de rînd cu cel al municipiului Bălţi, aparţine subiecţilor abilitaţi cu drept de iniţiativă legislativă şi nu consiliilor municipale, cum rezultă de fapt din prevederile actuale ale Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova şi ale Legii privind statutul-cadru. Proiectul de lege include completarea prevederilor legale din domeniul vizat cu noţiunea „aparatul primarului”, deja subiectul s-a discutat, ca structură funcţională care asistă primarul, concomitent cu concretizarea atribuţiilor acestei structuri. De asemenea, de excluderea competenţei primarului ce ţine de eliberarea licenţei, și aici aș vrea să atenționez autorul, s-a vorbit, dar, totuși pe viitor. Vedeți acele modificări care deja au fost operate, ca să nu veniți cu propunerile respective.

100

Ţinem să menţionăm că modificările şi completările conţinute în proiectul de lege vor înlătura neconcordanţele dintre prevederile legale existente şi vor exclude posibilitatea unor interpretări greşite la aplicarea acestor legi de către autorităţile publice locale. Potrivit avizelor prezentate, 6 comisii permanente susţin proiectul de lege şi îl propun pentru examinare la şedinţa în plen a Parlamentului. Comisia agricultură şi industrie alimentară se pronunţă pentru respingerea proiectului menţionat. Direcţia generală juridică a Secretariatului Parlamentului a expus un şir de obiecţii, care vor fi luate în considerație pentru lectura a doua. Reieşind din cele expuse, membrii Comisiei administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, cu majoritate de voturi, 10 voturi „pro” și 4 abțineri, propun plenului Parlamentului examinarea şi adoptarea în primă lectură a Proiectului de lege nr.272 din 17 iunie 2016. Stimați colegi, Reieşind din faptul că au fost mai multe întrebări și, într-adevăr, sînt multe propuneri foarte bune care merită luate în considerație, vreau să spun: comisia va organiza un grup de lucru care va lucra cu toate propunerile ce vor veni din partea dumneavoastră, stimați deputați, amendamentele, pentru a îmbunătăți proiectul de lege, împreună cu Guvernul Republicii Moldova. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, doamnă Ivanov. Nu sînt întrebări. Vă propun, onorat Plen, să încheiem dezbaterile la Proiectul nr.272 din 17 iunie 2016 și vom reveni la procedura de vot la ora 15.00. Între timp, vă propun, onorat Plen, să examinăm subiectul nr.6 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege nr.220 din 23 mai 2016 cu privire la principiile subvenționării în agricultură și dezvoltare rurală. Prezintă proiectul autorul, domnul Balan. Poftiți.

Domnul Ion Balan: Domnule Preşedinte, Onorată asistență, Astăzi vă voi prezenta și relata pe scurt Proiectul legii cu privire la principiile subvenționării în agricultură și dezvoltare rurală, propus spre examinare și elaborat în scopul asigurării și ridicării gradului de transparență în procesul de subvenționare și a stabilirii unor criterii clare de repartizare a resurselor financiare din fondul de subvenționare, inclusiv reglementarea legislativă a direcțiilor, principiilor și procedurilor de administrare a alocațiilor bugetare cu accente sporite pe susținerea financiară prioritară a producătorilor mici și mijlocii și a tinerilor fermieri. Lipsa continuității proceselor de susținere a producătorilor agricoli care creează incertitudini în procesul planificării și realizării unei investiții determină

101

necesitatea perfecționării sistemului de subvenționare a producătorilor agricoli din Republica Moldova și ajustarea acestuia la bunele practici europene, totodată punînd baza necesității adoptării Legii cu privire la principiile subvenționării în agricultură și dezvoltare rurală. Necesitatea indispensabilă a adoptării legii menționate vine în contextul menținerii continuității și a stabilității procesului de susținere financiară a producătorilor agricoli, precum și a implementării politicilor de subvenționare pe termen lung. Totodată, Proiectul de lege propus va fi instrumentul de perfecționare a sistemului de subvenționare în vederea sporirii competitivității și productivității sectorului agroindustrial și, implicit, a reducerii sărăciei în mediul rural, precum și al delimitării responsabilităților autorităților de reglementare, implementare a politicilor de subvenționare. Conform acestui proiect de lege, are loc schimbarea conceptului de fond de subvenționare în fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediul rural. Proiectul de lege reglementează și o serie de mecanisme noi privind acordarea subvențiilor, precum sunt plățile directe, acordarea de subvenție în avans, reducerea cuantumului subvenției și înlesnirile acordate unor producători agricoli. Prin prisma legii propuse, vor fi stabilite măsurile de sprijin pasibile de subvenționare conform Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală, care va cuprinde 3 obiective strategice de dezvoltare pe o perioadă de minimum 5 ani, asigurînd o continuitate a măsurilor de sprijin al producătorilor agricoli, demarate din anul 2010, excluzînd obligativitatea de elaborare, aprobare anuală a Regulamentului de subvenționare. De asemenea, stabilește principiile generale ale politicilor statului în domeniul încurajării și stimulării producerii agricole și dezvoltării rurale, novațiile în acest sens constituind legiferarea și implementarea directă a principiului previzibilității și stabilității reglementărilor juridice, principiul transparenței decizionale, principiul continuității proceselor de susținere a producătorilor agricoli, principiul eficienței, principiul asumării responsabilităților de către beneficiarii de subvenții. Totodată, va fi stabilită o formulă clară de formare și funcționare a fondului de subvenționare a producătorilor agricoli a cărui mărime va fi stabilită anual prin lege a bugetului, dar va fi raportată la produsul intern brut și nu va constitui mai puțin de 4% la sută din totalul veniturilor bugetare și, prin urmare, va duce la un fond stabil și o creștere treptată a fondului. De asemenea, documentul va legifera atribuțiile autorității administrative centrale în domeniul agriculturii, inclusiv statutul juridic și prerogativele unității de implementare a fondului național de dezvoltare a agriculturii și a zonelor rurale. Documentul consemnează criteriile generale și speciale de eligibilitate pentru beneficiarii de subvenții, precum și stabilește direcțiile primordiale de dezvoltare a sectorului agroalimentar, susținute din fondul de subvenționare a producătorilor agricoli, precum și mecanismele de intervenție pe piața produselor agricole.

102

Totodată, proiectul fixează abordările definitorii dintre producătorii mari, mici și mijlocii și stabilește facilitățile pentru tinerii fermieri și măsurile de stimulare a producătorilor autohtoni de utilaje și echipamente. De asemenea, este prevăzută acordarea de subvenție pentru investiția efectuată și aplicarea treptată, începînd cu 2020, a plăților directe la hectar de teren prelucrat cu abordarea exhaustivă a criteriilor de acordare a acestora. O abordare aparte va fi acordată stimulării eficienței utilizării resurselor naturale, umane, financiare prin promovarea și implementarea agriculturii ecologice și, nu în ultimul rînd, se va atrage o atenție deosebită climatului de afaceri în zonele geografice defavorizate, susținerea tinerilor producători agricoli prin majorarea cuantumului subvențiilor cu atragerea tineretului în agricultură, precum și posibilitatea acordării subvențiilor în avans prin intermediul proiectului Start-up. Totodată, o prevedere nouă în cadrul Legii cu privire la principiile de subvenționare în agricultură și dezvoltare rurală cu scopul supravegherii, coordonării și monitorizării eficienței debursării subvenției de către AIPA este prevăzută instituirea Consiliului de supraveghere. Consiliul de supraveghere este o structură funcțională deliberativă constituită pentru promovarea obiectivelor politicilor de dezvoltare agricolă și rurală, consolidarea eforturilor autorităților publice învestite cu atribuții de dezvoltare a sectorului și reprezentanților ai asociației producătorilor agricoli. Membrii consiliului vor fi… vor activa pe baze obștești. Pentru a crește capacitățile de dezvoltare instituțională racordate la cerințele și rigorile unei agenții de plăți europene și, implicit, ridicarea eficienței serviciilor publice prestate de aceasta, este nevoie de schimbat modalitatea de finanțare și de întreținere a acestei agenții, capabile să asigure independența funcțională a acesteia. Iar pentru monitorizarea gradului de conformitate a activității acesteia, instituirea unui organ de supraveghere în cadrul acestei unități format din reprezentanți ai autorităților statului, precum și ai societății civile, or acest principiu de funcționare este specific în mare parte unităților de implementare cu atribuții similare, nu în ultimul rînd, ținînd cont de faptul că, în perspectiva schimbării principiului de finanțare, este nevoie de schimbat și statutul instituției din autoritate a administrației publice centrale în instituție publică. Acest lucru va da posibilitatea atragerii mai multor fonduri, inclusiv din partea donatorilor străini, direcționate la întreținerea și dezvoltarea instituțională. Această practică este destul de răspîndită la nivelul țărilor europene România, Polonia, Ungaria și altele. Prin schimbarea statutului instituției, nu vor scădea responsabilitățile și obligațiile legate de buna administrare a mijloacelor financiare, dar se vor crea premise pentru o mai mare independență în activitate, inclusiv atragerea și menținerea resurselor umane competitive, profesioniste și oneste. În contextul celor expuse, consider primordial aprobarea Legii cu privire la principiile de subvenționare în agricultură și dezvoltare rurală în vederea continuării consolidării procesului de subvenționare și, implicit, a eficientizării utilizării mijloacelor bugetare respective.

103

Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Și acum, întrebări în adresa autorului și prima intervenție, din partea doamnei Lupu. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Doamna Lidia Lupu: Da. Mulțumesc. Domnule deputat, Vreau să vă întreb: ce oferă concret tinerilor doriți să activeze în domeniul agricol proiectul dat de lege?

Domnul Ion Balan: Deci, proiectul de lege pe care-l prezint astăzi tinerilor antreprenori sau doritori de a activa în domeniul agricol, care au vîrstă de la 18 pînă la 35 de ani, le oferă cîteva facilități. În primul rînd, toate măsurile de subvenționare, stipulate în articolul 17 a prezentului proiect de lege, vor fi subvenționate pentru tinerii antreprenori în agricultură cu 15 la sută mai mult decît pentru ceilalți. Al doilea beneficiu, sau să zicem – încurajare pentru tinerii fermieri este prevederea din proiectul de Lege cu privire la proiectele Start-up. Subvenționarea în avans pînă la 50% din proiectul pe care se presupune a-l implementa un tînăr fermier, dar nu mai mult decît un milion de lei, și constituie acest... fond din fondul general, deci 5 la sută. Aceste proiecte vor fi selectate prin concurs, reglementate printr-un regulament special, elaborat de Guvernul Republicii Moldova.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Doamna Lupu, Dacă mai aveți a doua întrebare sau precizare, vă rugăm frumos, poftiți.

Doamna Lidia Lupu: Da. Mulțumesc. Dacă, pe parcursul anilor, va apărea necesitatea introducerii unor noi măsuri de subvenționare investițională ori va fi necesară modificarea listelor de culturi agricole și de animale pentru producere, cum va fi posibil de făcut acest lucru în cazul cînd în lege este stipulată o stabilitate de cel puțin 5 ani?

Domnul Ion Balan: Deci, stimată doamnă deputat, Noi, împreună cu Ministerul Agriculturii, cu Agenția de Plăți și Intervenții, lucrînd asupra proiectului de lege, ne-am străduit la maxim să cuprindem toate măsurile care urmează a fi subvenționate în continuare în sectorul agricol.

104

Nu excludem însă faptul că ar putea să apară culturi noi sau alte specii de animale care, astăzi, nu se produc încă în Republica Moldova și nu se vor regăsi în lista care va fi elaborată, atașată ca document al acestei legi. Sper că, la adresările care vor fi din partea agenților economici, acest lucru se poate modifica..., se poate modifica legea. Deci, pe parcursul timpului, la ședințele agricultorilor, este posibil, după o analiză detailată a prevederilor și a profiturilor sau veniturilor care vor fi în urma implementării acestor noi culturi sau noi specii de animale, este posibil de modificat legea și de reintrodus în lege.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. În continuare, domnul Bejan. Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Valerian Bejan: Mulțumesc, domnule Președinte. Vreau să menționez pentru început, domnule autor, că ați venit cu un proiect de lege multașteptat din partea agricultorilor. Este un proiect de lege destul de voluminos. Am avut unele întrebări și în cadrul comisiei cînd l-ați prezentat. La unele întrebări ați promis că o să mai lucrați pentru a răspunde în plen, poate. O să venim și cu unele amendamente, deoarece este loc pentru mai bine în acest proiect de lege pentru a-l îmbunătăți. Vreau să vă adresez două întrebări. Una dintre ele se referă la articolul 15 alineatul (5), care sună în felul următor: „În activitatea sa, agenția este asistată de un consiliu de supraveghere format din 7 membri, reprezentanți ai autorității centrale, în domeniul agriculturii, agenției, Ministerului Finanțelor, asociațiilor profesionale de profil”. Dumneavoastră vorbiți despre 7 membri, dar nominalizați doar 5 entități. Cine vor ceilalți 2 membri? Totodată, în continuarea aceluiași articol, dumneavoastră afirmați că componența și regulamentul de activitate ale consiliului se aprobă de Guvern. Contraziceți în același articol. De fapt, dați două propuneri: pe de o parte stabiliți numărul membrilor ca fiind 7, numiți numai 5; pe de altă parte, spuneți că componența va fi constituită și aprobată de Guvern. Nu vedeți aici o contradicție? Mulțumesc.

Domnul Ion Balan: Domnule deputat, Vreau să precizez că componența este stabilită din 7 membri, da asta nu înseamnă că autoritățile care au fost denumite aici pot să aibă doar cîte un membru, ar putea să aibă și cîte doi. De aceea, că 5 nu este egal cu 7 nu este o problemă. Ce ține de aprobarea de către Guvern, într-adevăr, în proiectul de lege așa și se stipulează: acest consiliu de supraveghere să fie aprobat prin hotărîre de Guvern.

Domnul Andrian Candu: Domnule Bejan, Vă rog frumos, dacă aveți altă...

105

Domnul Valerian Bejan: Da. Mulțumesc. Totuși, o precizare la prima întrebare. Dacă vorbiți că ar putea să fie și mai mulți decît unul din fiecare entitate, probabil că ar fi bine de concretizat cine are dreptul să înainteze doi, cine numai unul. Da, ne-om gîndi, probabil, la aceasta pentru lectura a doua.

Domnul Ion Balan: Da, bine.

Domnul Valerian Bejan: Vă mulțumesc. Următoarea întrebare se referă la articolul 18 alineatul (2): „Alocațiile anuale din bugetul de stat, cumulativ cu alte surse pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, vor constitui nu mai puțin de 4% din veniturile aprobate ale bugetului de stat pe anul respectiv”. Am vrut să aflu dacă aveți un calcul din care ați reieșit că anume 4% este necesar și nu 3 sau 5? Mulțumesc.

Domnul Ion Balan: Da, domnule deputat. Am făcut un calcul aproximativ. Anul acesta, în Legea bugetului de stat sînt alocate 900 de milioane de lei pentru Fondul de subvenționare. Dacă avem un buget aprobat de 31,2 miliarde, 900 de milioane ar... 4% din acest buget ar constitui cam 1,2 miliarde. Totodată, sîntem aproape de cifra, care, anul acesta, a fost posibilă de alocat pentru Fondul de subvenționare. Noi tot timpul trebuie să tindem spre creștere, spre o dezvoltare economică mai mare. De aceea, am și propus un procent de 4 la sută, dar care nu poate fi o dogmă. Se poate încă discuta și, în a doua lectură, de preciza pînă la capăt.

Domnul Valerian Bejan: Da. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Și ultimele intervenții. Domnule Dudnic, Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Corneliu Dudnic: Mulțumesc.

106

Господин Балан, Вот, насколько я знаю, в странах Европейского союза все расходы в сельском хозяйстве субвенционируются в среднем на 30 процентов. Если говорить о Российской Федерации, там эта цифра – примерно 6 процентов. Вот если ваш закон вступит в силу в такой редакции, в которой вы предлагаете, делали ли вы анализ, на сколько процентов будет субвенционироваться наше молдавское сельское хозяйство? Я имею в виду расходы и в процентном соотношении – субсидии. Dacă m-ați înțeles întrebarea.

Domnul Ion Balan: Nu chiar am înțeles întrebarea, mai concret.

Domnul Corneliu Dudnic: Значит из всех расходов в сельском хозяйстве в Российской Федерации – недавно президент России сделал заявление и привел такие цифры, что в России, допустим, все расходы по сельскому хозяйству в среднем субвенционируются на 6 процентов. Если говорим о странах Европейского союза, то там цифра 30 процентов, субвенции, то есть, по расходам. Вот если мы введем вот эти 4 процента, которые вы предлагаете, на какую цифру мы выйдем у нас в стране, то есть сколько фермер будет получать в процентном соотношении субвенций от расходной части?

Domnul Ion Balan: Am înțeles acuma. Dar, uitați-vă. Dacă ați citit atent proiectul de lege, veți vedea că noi nu subvenționăm cheltuielile în agricultură. Noi subvenționăm măsurile investiționale, deci investițiile capitale. De aceea, nu putem raporta nicidecum Fondul național de subvenționare la cheltuielile pe care le fac agricultorii. Eu nu am așa un calcul ca să putem acuma vorbi despre el, noi nu subvenționăm cheltuielile. Deci, atunci cînd, în 2020, se preconizează ca 50 la sută din Fondul național de subvenționare să fie direcționat direct la hectarul de teren și la cap de animal, atunci subvențiile vor merge la cheltuieli, aceste 50%. Restul, celelalte 50%, în continuare vor merge, la investiții capitale. Acum sectorul agricol necesită încă foarte multe investiții capitale pentru a moderniza sectorul pînă la capăt ca să putem fi competitivi la nivel de recoltă la hectar și la nivel de calitate, pentru a concura cu piețele europene.

Domnul Andrian Candu: Domnule Dudnic, Vă rog frumos, dacă mai aveți. Vă rog frumos, domnule Dudnic, precizare sau a doua întrebare.

107

Domnul Corneliu Dudnic: Маленькое дополнение, o mică precizare. В любом случае, я считаю, что даже инвестиции в капитальных вложениях тоже, в конечном итоге, ложатся на расходную часть того или иного экономического агента. Поэтому я думаю, что можно выработать эту цифру, форму и понимать, насколько государство поддерживает наших фермеров, независимо от того, прямые это субвенции или субвенции в капитальных вложениях, о которых вы говорите. Mulțumesc.

Domnul Ion Balan: Eu nu am date despre cheltuielile care se fac în agricultură într-un an de zile și nu cred că o să le găsim undeva, pentru că, trebuie să recunoaștem, încă nu toți agricultorii din Republica Moldova își declară și cheltuielile și își declară și producția. De aceea, este complicat de dat răspuns la așa întrebare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Mudreac. Vă rugăm frumos, poftiți.

Domnul Radu Mudreac: Da. Mulțumim. Domnule Balan, Legea subvenționării este o lege nouă, este necesară pentru dezvoltarea agriculturii în Republica Moldova. Ceea ce ține însă de elaborarea politicilor în agricultură neapărat ține de Ministerul Agriculturii. Cei drept, noi n-avem la ziua de astăzi, n-am văzut, poate și dumneavoastră ați văzut, noi în comisie niciodată n-am văzut un program de dezvoltare a agriculturii pe termen scurt, mediu, pe termen lung, ca să ne putem orienta agricultorii în ceea ce ține de dezvoltare în acest domeniu. Reieșind din faptul că este o lege destul de complexă și dumneavoastră sînteți în calitate de autor Ministerul Agriculturii sau nu este profesionist, sau nu are cadre, sau nu îi ajunge ceva, pentru că, prin adoptarea acestei legi Ministerul Agriculturii urmează să fie acea instituție care va implementa această lege. Care a fost motivul ca Ministerul Agriculturii să stea într-o parte și dumneavoastră să vă îndoiți în două să elaborați un act normativ așa complex și, cum am menționat de la început, neapărat așteptat în domeniul agricol?

Domnul Ion Balan: Domnule preşedinte al comisiei, Vreau, mai întîi de toate, să vă zic următoarele: în baza Legii cu privire la statutul deputatului, orice deputat este în drept să vină cu orice inițiativă legislativă în plenul Parlamentului. Asta este unul. Doi. Ministerul Agriculturii nu poate fi calificat ca un minister care nu-și poate exercita funcțiile și obiectivele ș.a.m.d. sau nu poate elabora politici,

108

deoarece Ministerul Agriculturii a participat activ, cu mine împreună, la elaborarea proiectului de lege, inclusiv Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură, doar că eu am fost inițiatorul cu un an și jumătate în urmă al acestui proiect de lege și, totodată, am convenit împreună cu ministerul să promoveze și să prezinte acest proiect de lege în plenul Parlamentului mai repede, prin inițiativă legislativă, ca să reușim să-l adoptăm în două lecturi anul acesta, astfel încît, din 1 ianuarie 2017, să poată intra în vigoare și să începem o etapă nouă în dezvoltarea sectorului agroalimentar din Republica Moldova.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Mudreac, Vă rugăm frumos, dacă aveți a doua întrebare sau precizare. Poftiți.

Domnul Radu Mudreac: Mai întîi o precizare. E bine că ați spus că Ministerul Agriculturii cu dumneavoastră sau dumneavoastră cu Ministerul Agriculturii, pînă la urmă asta ține de competența și profesionalismul ministerului. Nu am o a doua întrebare, dar, reieșind din faptul că ați menționat că fondul de subvenționare pentru anul 2016 constituie 900 de milioane de lei, ceea ce este aproape de acele 4% prevăzute în proiectul de lege și ca să fie, după cum ați și menționat, un miliard 200 de milioane, din informația prezentată de instituțiile, adică de la AIPA, fondul de subvenționare curat pentru anul 2016 constituie 405 milioane. Restul sînt o parte din datorii pentru anul 2015, iar din cele 405 milioane, prevăzute pentru anul 2016, 300 și, dacă nu greșesc, 328 de milioane asta-i… ori 378 de milioane… e proiectul, e ENPARD. Adică, nu-i așa de simplu. Noi, fracţiunea, susținem acele 4%. Dă Doamne să fie acceptate acele 4% prevăzute în proiectul de lege, dar nu este bine cînd inducem în eroare agricultorii că sînt …900 de milioane pentru anul 2016. Pur și simplu, să fie o claritate: noi nu avem nici acele 405 integral din bugetul de stat. Vă mulțumesc.

Domnul Ion Balan: Domnule deputat, Cred că întrebarea dumneavoastră chiar nu ține de conceptul legii, dar fiindcă ați menționat acest lucru – cred că trăiți în Republica Moldova – cunoașteți realitățile Republicii Moldova și, într-adevăr, în Legea bugetului au fost alocate 900 milioane de lei pentru fondul de subvenționare din anul 2016 și, dacă sînt datorii din anul 2015, ele trebuiau achitate și, slavă Domnului, trebuie să mulțumim Guvernului că a făcut acest lucru pînă în prezent și acele 489 de milioane de lei au fost achitate datoriile. De aceea, sper mult că și dacă în anul acesta rămîne o sumă mai mică din fondul de subvenționare aprobat, deci dacă vor rămîne încă dosare care nu se vor încadra în acest fond, vor rămîne datorii pentru anul viitor pînă vom intra din nou

109

într-un ritm normal și vom avea un fond suficient ca să alocăm atît cît este necesar conform măsurilor prevăzute în lege.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, doamna Zotea, vă rugăm frumos. Poftiți.

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule deputat Balan, Cunoaștem că întîrzierea plății subvențiilor este, de fapt, cea mai mare problemă a fermierilor. Spuneți-mi, vă rog: nu credeți că această bucurie, în ghilimele, va dura o perioadă foarte scurtă de timp și numai atunci cînd va fi votat acest proiect din cauză că se vor reține sau nu vor fi plătite acele subvenții la timp?

Domnul Ion Balan: Stimată doamnă deputat, În lege este prevăzut foarte clar termenul de examinare a dosarelor și termenul de achitare a acestor plăți. De aceea, nu cred că întrebarea ține de mine, de noi, ca autori, împreună cu Ministerul Agriculturii, ține de Ministerul de Finanțe, de Guvern pentru a-și onora obligațiile și de a respecta legea.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Zotea, Vă rog frumos.

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc frumos. Și a doua întrebare. Nu credeți că, în acest proiect, ar trebui introdusă acea măsură care se regăsește și în legislația României, aceea de cartonaș galben ce se acordă fermierilor care comit pentru întîia dată o eroare în cererea de plată pentru subvenții? Ea funcționează și cred că aceste, să zic, măsuri care sînt bune ar trebui să le preluăm și noi. Vă mulțumesc.

Domnul Ion Balan: Orice propunere este binevenită dacă ea doar va îmbunătăți proiectul de lege. De aceea, vă așteptăm cu amendamente pentru lectura a doua.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Și ultima intervenție, a domnului Deliu. Vă rugăm frumos.

110

Poftiți.

Domnul Tudor Deliu: Da. Mulțumesc. Nu poate fi contestată necesitatea adoptării acestui proiect de lege, deoarece cred că, în sfîrșit, trebuia de făcut regulă în acest domeniu destul de important pentru dezvoltarea culturii agricole în Republica Moldova. Aveam și eu la început niște dubii, de ce nu a venit Guvernul cu acest proiect de lege, dar, mă rog, le las pentru mine. Am o singură întrebare. Vreau să clarific, fiindcă mi se pare că la noțiuni mediul rural cam nu corespunde realităților. Citez: „satele, comunele, inclusiv localitățile care, conform legii, au statut de oraș, cu excepția orașelor reședință ale consiliilor raionale, orașelor și satelor din cadrul municipiului Chișinău, precum și a orașelor din cadrul UTA Găgăuzia”. Dacă ne referim mai apoi la articolul 4, unde vedem că alocarea investițiilor pentru infrastructura fizică și de servicii din mediul rural, implicarea comunității locale în dezvoltarea rurală și alte prevederi noi din start excludem aici satele din municipiul Chișinău care, unele dintre ele preponderent se ocupă cu agricultura. Eu mă refer la Băcioi, mă refer la Colonița, Condrița, Budești și la alte localități care, preponderent, se ocupă cu agricultura. De ce noi excludem pe… de ce excludem din această subvenționare? Mai apoi, mediul rural se referă la rural, însele satele, comunele, pe cînd urbă este oraș, dar noi, aici, iarăși facem diferențierea. Că Bîcovăț e tot oraș, dar noi vrem ca numai Strășeniul să fie oraș. Că Ghindeștiul e tot oraș, dar noi vrem ca numai… Ce sat din Florești? Vărvăreuca să fie sat. Iată, aici, ar trebui de văzut, fiindcă în cazul de față noi punem într-o neechitate unele localități care, chiar dacă se află în componența municipiul Chișinău, dar se ocupă preponderent cu agricultura. De ce n-ar trebui și ele să fie incluse aici? Iată, eu vă rog pentru lectura doua să atrageți atenție. Mă refer și la domnul viceministru.

Domnul Ion Balan: De acord.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc.

Domnul Ion Balan: Domnule deputat, Aici este o greșeală tehnică. UTA Găgăuzia nu trebuie să … aici trebuia să fie scris orașul Bălți. Ce ține de orașele și satele din cadrul municipiilor aveți dreptate, o să corectăm această eroare.

111

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Aici, se încheie sesiunea de întrebări-răspunsuri în adresa autorului. Vă mulțumim mult, domnule Balan. Îl rugăm pe domnul Mudreac, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, să ne prezinte raportul comisiei. Da. Domnule Mudreac, Vă ofer cuvîntul. Poftiți.

Domnul Petru Cosoi: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Comisia agricultură şi industrie alimentară a examinat Proiectul de lege nr.220 din 23 mai 2016 cu privire la principiile subvenţionării în agricultură şi dezvoltare rurală, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul în Parlament Ion Balan, şi expune următoarele considerente. Perfecţionarea sistemului de subvenţionare în agricultură reiese din politica agrară a statului şi reprezintă un instrument important în vederea sporirii competitivităţii şi productivităţii sectorului agroindustrial şi reducerii sărăciei în mediul rural stipulate în Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală pe anii 2014–2020 aprobată de Parlament. (Rumoare în sală.) Scopul proiectului de lege este crearea condiţiilor pentru modernizarea sectorului agroindustrial şi mediului rural prin creşterea competitivităţii sectorului agroindustrial şi mediului rural, prin modernizarea şi restructurarea pieţei, asigurarea gestionării durabile și resurselor naturale în agricultură. Pe marginea proiectului de lege menţionat au parvenit avize ale comisiilor parlamentare. Direcţia generală juridică a Secretariatului Parlamentului, Centrul Naţional Anticorupţie al Republicii Moldova şi societatea civilă, în avizele lor, au propus unele amendamente şi propuneri ce ţin de tehnica legislativă, precum şi de conţinutul proiectului. Guvernul Republicii Moldova, prin avizul său, susţine proiectul de lege, dar și consideră necesară îmbunătăţirea acestuia pentru evitarea unor ambiguităţi, a situaţiilor cu caracter echivoc sau stabilirea unor norme care ar afecta interesele economice ale producătorilor agricoli. Din multiplele observaţii parvenite de la Guvern la proiectul dat, comisia atenţionează asupra necesităţii revizuirii... alineatului (2) al articolului 18, care ţine de formarea Fondului Naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural. Varianta propusă de autor contravine principiului universalităţii stipulat în articolul 8 din Legea finanţelor publice şi a responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014. Propunerile şi observaţiile parvenite asupra proiectului de lege, inclusiv din partea deputaţilor, vor fi luate în consideraţie la examinarea proiectului de lege în lectura a doua.

112

Urmare a dezbaterilor, Comisia agricultură şi industrie alimentară, cu votul majorităţii membrilor săi, propune proiectul de lege cu numărul de intrare 220 din 23 mai 2016 spre adoptare în primă lectură. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Nu sînt întrebări. Aici... Domnule Mudreac, Aveți întrebări la comisie? Straniu, poftim.

Domnul Radu Mudreac: Da, eu cer scuze. Domnule vicepreședinte, La ședințele anterioare, am încercat de cîteva ori să punem în discuție acest proiect. Am pus o întrebare dacă a fost prezentat în comisie avizul Ministerului Agriculturii la acest proiect, pentru că este instituția care urmează să implementeze această lege. Care este poziția Ministerului Agriculturii pe acest proiect?

Domnul Petru Cosoi: Ministerul Agriculturii a fost prezent la ședința comisiei și are un aviz pozitiv.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Aici încheiem dezbaterile la Proiectul nr.220 din 23 mai 2016. Vom reveni la procedura de vot foarte curînd. Vă mulțumim foarte mult. (Rumoare în sală.) În continuare, dragi colegi, vă propun foarte succint... Da, domnul Creangă, dacă ar putea cineva să... pentru coraport. Pînă la prezentarea coraportului, îl rugăm foarte mult pe domnul Calmîc să ne prezinte Proiectul de lege nr.247 din 2 iunie 2016 privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Viceprim-ministru, ministrul economiei, domnul Calmîc, vă invităm la tribuna principală să ne prezentați cît de succint posibil acest proiect de lege. Poftiți.

Domnul Octavian Calmîc – viceprim-ministru, ministru al economiei: Vă mulțumim. Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Se propune spre examinare Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. De fapt, este vorba de ajustări tehnice într-un șir de acte legislative pentru a aduce în concordanță terminologia utilizată în Legea pentru adoptarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor și pentru a elimina un șir

113

de erori tehnice depistate pe parcursul implementării acestei legi, care a fost votată la 25 iulie 2014. Elemente novatorii sînt cîteva: este vorba de modificarea Legii nr.1347 din 9 octombrie 1997 privind deșeurile de producție şi menajere și se permite importul drojdiilor vinicole de către întreprinderile ce dețin utilaj de prelucrare a produselor secundare vinicole, precum și nervuri de tutun de către întreprinderile ce dețin utilaj de expandare a nervurii de tutun. Suplimentar, este vorba de o nouă redacție a anexei nr.8 la Legea nr.1540 privind plata pentru poluarea mediului, avîndu-se în vedere că s-a schimbat Nomenclatura mărfurilor și s-au ajustat atît codurile tarifare, precum și descrierea pe fiecare din pozițiile tarifare care cad sub incidența acestei legi și s-a venit cu un șir de completări la Legea nr.172 privind adoptarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor vizavi de notele interpretative sau explicative care sînt utilizate atunci cînd există o neînțelegere la clasificarea mărfurilor și s-a preluat un șir de norme internaționale în acest domeniu. De asemenea, s-au adus anumite ajustări în clasificarea mărfurilor și taxelor vamale care sînt aplicate ca să evităm aceste erori tehnice care au fost depistate din 2014 pînă în prezent la implementarea acestei legi. Avînd în vedere cele menționate, rugăm susținerea dumneavoastră pentru acceptarea acestor modificări în actele legislative menționate. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Neguța, Vă rugăm frumos, prima intervenție, poftiți.

Domnul Andrei Neguța: Mulțumesc, domnule Președinte. Nu am două întrebări, am două constatări. Prima constatare, domnule Calmîc. Fracțiunea noastră e de acord cu eliminarea discrepanțelor pe care le propuneți și va vota acest proiect. A doua constatare este: avem astăzi primul caz, cu excepția moțiunii de cenzură și a moțiunilor simple, cînd vedem un ministru în carne și oase. Propun să ne felicităm.

Domnul Andrian Candu: Au mai fost mai recent. (Voce nedeslușită din sală.) Și vă mulțumim, domnule Calmîc. Vă mulțumim foarte mult. (Rumoare în sală.) În continuare, o rugăm pe doamna Ivanov să ne prezinte raportul Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice. Vă rugăm frumos, poftiți.

114

Doamna Violeta Ivanov: Vă mulțumesc, stimate domnule Președinte. Stimați colegi, Comisia a examinat proiectul de lege înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova. Prezentul proiect de lege este elaborat în scopul eliminării discrepanţelor legislative şi aducerii legislaţiei în concordanţă cu Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2015. De asemenea, proiectul vizează completarea Legii nr.1515 cu privire la protecţia mediului înconjurător şi a Legii nr.1347 privind deşeurile de producţie şi menajere ce fac posibil importul în ţară a drojdiilor de vin, precum şi a nervurii de tutun. La fel, este propusă redacţia nouă a anexei nr.8 la Legea privind plata pentru poluarea mediului, prin care se modifică lista mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului. Pe marginea proiectului de lege, au parvenit avize din partea comisiilor permanente şi a Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. În urma examinării, majoritatea comisiilor s-au expus pentru examinarea şi aprobarea proiectului în plenul Parlamentului. În urma celor expuse, Comisia administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, cu unanimitate de voturi ale membrilor aleşi, 14 deputaţi, propune Proiectul de lege nr.247 pentru modificarea și completarea unor acte legislative spre examinare și aprobare în primă lectură.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În continuare… întrebări nu sînt. Îl rugăm pe domnul Creangă, președintele Comisiei economie, buget şi finanţe, să ne prezinte coraportul comisiei, de pe loc, la Proiectul nr.247 din 2 iunie 2016.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Onorat Plen, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat Proiectul de lege nr.247 pentru modificarea și completarea unor acte legislative și menționează că implementarea acestui proiect de lege nu presupune cheltuieli financiare suplimentare. Respectiv, cu votul majorității comisiei, propune Parlamentului proiectul de lege spre examinare și adoptare. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Aici, se încheie dezbaterile la Proiectul nr.247 din 2 iunie 2016. Vă mulțumim foarte mult.

115

Domnule Creangă, Vă rugăm frumos să ne prezentați și coraportul comisiei la Proiectul nr.220 din 23 mai 2016, pe care l-am prezentat recent în plen. Poftiți.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimate domnule Preşedinte, Onorată audiență, Onorat Plen, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat Proiectul de lege cu privire la principiile de subvenționare în agricultură și dezvoltare rurală, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă… deputatului Ion Balan și comunică faptul că acest proiect de lege poate fi examinat, propune plenului spre adoptare în primă lectură, luînd în considerare obiecțiile comisiei care sînt arătate în coraportul comisiei. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Aici, se încheie dezbaterile la Proiectul nr.220 din 23 mai 2016 și revenim la procedura de vot foarte, foarte curînd. Dragi colegi, Mai sînt două subiecte pe ordinea de zi. Restul totul a fost dezbătut doar că avem… e 15 și 5 minute și vă propun să exercităm dreptul de vot ca, ulterior, după celelalte două subiecte, după vot, să mai fie examinate. Rog președinții de grupuri parlamentare, rog Secretariatul să facă anunțul. Un minut-două tehnic. Un minut-două și trecem la procedura de vot. Numărătorii să se pregătească să-și treacă în revistă prezența pe sectoare. Rog foarte mult toți deputații să ia loc. Numărătorii, Vă rugăm frumos să ne dați… Numărătorii, Să ne dați prezența pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 24. Sectorul nr.2 – 40. 22 – sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Sînt 86 de deputați în sală. 44 de voturi sînt necesare pentru hotărîrile de Parlament și majoritatea simplă pentru prima lectură. Și, dragi colegi, Vă propun să trecem la procedura de vot. Rog toți deputații să ia loc.

116

Dragi colegi, După discuții suplimentare cu Ministerul Justiției, cu ministrul și cu reprezentanții Guvernului și cu doamna Apolschi, președintele Comisiei juridice, Proiectul nr.269 din 15 iunie 2016 ce ține de unitățile convenționale, de pedepse, sancțiuni ș.a.m.d. revine în comisie pentru a se discuta suplimentar astăzi, mîine dimineață cel tîrziu, în așa fel încît să avem decizia comisiei și să existe o înțelegere pentru toți deputații, inclusiv domnul Ghilețchi, în așa fel încît mîine să revenim cu o decizie în privința votului, mai ales că acest proiect este legat și de cel cu nr.137. Deci Proiectul nr.269 din 15 iunie 2016, revenim mîine la acest subiect. Dragi colegi, Se supune votului pentru aprobare în a doua lectură… Dragi colegi, Vă rog frumos să luați loc. Domnule Sîrbu… Domnule Sîrbu, Vă rugăm frumos, sîntem în procedură de vot. Domnul Casian. (Rumoare în sală.) Se supune votului pentru aprobare în lectura a doua Proiectul de lege nr.186 din 3 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, subiectul nr.2 din supliment la ordinea de zi. Cine este pentru aprobarea acestuia în lectura a doua, rugăm frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 24. Sectorul nr.2 – 34. 17 – sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 75 de voturi, Proiectul de lege nr.186 din 3 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost aprobat în lectura a doua și ultima. În continuare, se supune votului pentru aprobare în primă lectură Proiectul de lege nr.264 din 13 iunie 2016 privind funcționarul public cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne, subiectul nr.2 de pe ordinea de zi. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea acestuia în primă lectură. Vă mulțumesc foarte mult. Se supune votului pentru aprobare în primă lectură Proiectul nr.276 din 20 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, subiectul nr.3 de pe ordinea de zi. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului pentru prima lectură.

117

Vă mulțumim. Se supune votului Proiectul de lege nr.370 din 9 octombrie 2015 pentru aprobarea în primă lectură cu referire la modificarea articolului 1 din Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, subiectul nr.4. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. În unanimitatea celor prezenți în sală, acest proiect a fost aprobat, cu excepția domnului Reidman. (Rumoare în sală.) Altcineva din fracțiune a votat. De aceea, cer scuze pentru confuzie. Cu majoritatea celor prezenți în sală, proiectul a fost votat în primă lectură. S-a propus de comisie comasarea acestuia cu Proiectul nr.293 din 27 iunie 2016. Cine este pentru comasare, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Întrebare în adresa domnului Creangă: care va fi luat ca bază? Vă rog frumos, la microfon. De procedură pentru stenogramă, care va fi luat ca bază: nr.293 sau nr.370?

Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Conform raportului comisiei, nr.370 este proiect de alternativă, proiectul de bază fiind nr.293.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult pentru precizare. Proiectul nr.293 va fi luat ca proiect de bază. Vă mulțumim. În continuare, se supune votului pentru aprobare în primă lectură Proiectul de lege nr.97 din 11 martie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Pentru primă lectură cu revenire în lectura a doua cu mai multe precizări. Întreb încă o dată: cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Majoritatea au susținut pentru primă lectură acest proiect de lege, revenind, bineînțeles, în lectura a doua cu foarte multe precizări ce ține de accesul la informație. Se supune votului pentru aprobare în primă lectură Proiectul de lege nr.220 din 23 mai 2016 cu privire la principiile subvenționării în agricultură și dezvoltare rurală. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumim foarte mult. Cu majoritate de voturi ale celor prezenți în sală, proiectul de lege a fost aprobat în primă lectură.

118

Se supune votului pentru aprobare în primă lectură Proiectul de Lege nr.239 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Majoritatea au susținut aprobarea acestuia în primă lectură. Se supune votului pentru aprobare în primă lectură Proiectul de lege nr.247 din 2 iunie 2016 ce ține de modificarea şi completarea unor acte legislative, subiectul nr.9 de pe ordinea de zi. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. În unanimitate, majoritatea celor prezenți în sală, cer scuze, Proiectul de lege nr.247 din 2 iunie 2016 a fost aprobat în primă lectură. Se supune votului pentru aprobare în primă lectură Proiectul de lege nr.272 din 17 iunie 2016 ce ține de modificarea şi completarea unor acte legislative. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea acestui proiect de lege. Se supune votului pentru aprobare în lectura a doua Proiectul de lege nr.166 din 15 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, subiectul nr.12 pe ordinea de zi. Cine este pentru, rog frumos, să voteze. Numărătorii, vă rugăm foarte mult, să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 34. Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Andrian Candu: Cu 55 de voturi, Proiectul nr.166 din 15 aprilie 2016 s-a aprobat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumim. În continuare, se supune votului pentru aprobare în a doua lectură Proiectul de lege nr.103 din 14 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor. Cine este pentru, rugăm frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii, vă rugăm foarte mult să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 24. Sectorul nr.2 – 34. Sectorul nr.3 – 21.

119

Domnul Andrian Candu: 79 de voturi. (Rumoare în sală.) Sectorul nr.2, încă o dată rectificare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 40.

Domnul Andrian Candu: Cu 85 de voturi, Proiectul de lege nr.103 din 14 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la circulația substanțelor narcotice ș.a.m.d. după text a fost votat în a doua lectură și ultima. Se supune votului pentru aprobare în lectura a doua Proiectul de lege nr.57 din 24 februarie privind completarea Legii cu privire la Regulamentul Parlamentului. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare. Ține de opoziție, opoziția nu votează? (Voci nedeslușite din sală.) Vă mulțumim frumos. A fost o întrebare, cerem scuze. Numărătorii, vă rugăm frumos să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 34. Sectorul nr.3 – 19.

Domnul Andrian Candu: Cu 57 de voturi, Proiectul de lege nr.57 din 24 februarie 2016 a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumim frumos. În continuare, se supune votului pentru aprobare în lectura a doua Proiectul de lege nr.121 din 2 aprilie 2015 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, subiectul nr.15 de pe ordinea de zi. Cine este pentru, rugăm frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 24. Sectorul nr.2 – 34. Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Andrian Candu: Cu 79 de voturi, Proiectul nr.121 din 2 aprilie 2015 a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumim.

120

Se supune votului pentru aprobare în lectura a doua Proiectul de lege nr.246 din 2 iunie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, cunoscut și ca proiect de lege ce ține de contracararea violenței în familie. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 24. Sectorul nr.2 – 40. Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Andrian Candu: Cu 85 de voturi, Proiectul de lege nr.246 din 2 iunie 2016 a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumim frumos. Mulțumim, la fel, și reprezentanților societății civile care au lucrat împreună cu reprezentanții Guvernului și cu deputați la acest proiect de lege. În continuare, se supune votului pentru aprobare în lectura a doua Proiectul de lege nr.210 din 13 mai 2016 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală. Cine este pentru, rugăm frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii să ne dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 24. Sectorul nr.2 – 34. Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.2, rectificare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 40. (Voce nedeslușită din sală.)

Domnul Andrian Candu: Cu 81 de voturi, Proiectul de lege nr.210 din 13 mai 2016 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală a fost votat în lectura a doua și ultima. Se supune votului pentru aprobare în lectura a doua Proiectul de lege nr.291 din 27 iunie 2016 pentru modificarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Cine este pentru, rugăm frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii, Să ne dați rezultatele pe sectoare.

121

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 24. Sectorul nr.2 – 40. Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Andrian Candu: Cu 85 de voturi, Proiectul de lege nr.291 din 27 iunie 2016 pentru modificarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumim. Se supune votului pentru aprobare în lectura întîi inițial Proiectul de lege nr.326 din 19 iulie 2016 pentru ratificarea Addendumului nr.2 la Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană. Cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea acestui proiect de lege în lectura întîi. Comisia și corapoartele respective au propus să fie aprobat și în lectura a doua. Cine este pentru aprobarea acestuia în lectura a doua, rugăm frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii, vă rugăm frumos să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 34. Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Andrian Candu: Cu 59 de voturi, Proiectul de lege nr.326 din 19 iulie 2016 privind ratificarea acestui Acord a fost votat în lectura a doua și ultima. În continuare, se supune votului pentru aprobare în lectura a doua Proiectul de lege nr.196 din 10 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, subiectul nr.21. Cine este pentru, rugăm frumos, să se pronunțe prin vot. Este vot pentru lectura a doua. Numărătorii, Vă rugăm foarte mult să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 34. – 17.

122

Domnul Andrian Candu: Cu 55 de voturi Proiectul de lege nr.196 din 10 mai 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost votat în lectura a doua și ultima. Vă mulțumim. Se supune votului pentru aprobare în primă lectură Proiectul de lege nr.417 din 30 octombrie 2015 pentru modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova. Cine este pentru, rugăm frumos, să se pronunțe prin vot. Cu votul majorității celor prezenți în sală, proiectul a fost susținut pentru a fi aprobat în primă lectură. La fel, s-a propus ca acesta să fie comasat cu Proiectul nr.137 din 4 aprilie 2016. Vă mulțumesc. Cine este pentru comasarea acestuia cu nr.137, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Majoritatea au susținut comasarea acestuia. Proiectul de bază este proiectul nr.137. Vă mulțumesc foarte mult. Aici se încheie … De fapt, nu, cer scuze. Nu se încheie. Mai avem un proiect de pus la vot, Proiectul nr.87 din 7 mai 2015 ce ține de reexaminarea acestuia la obiecțiile Președintelui Republicii Moldova. După mai multe discuții, avem două rapoarte diferite: raportul comisiei sesizate în fond – Comisia protecție socială, sănătate și familie, coraportul Comisiei juridice, numiri și imunități. Iată de ce, după discuții și cu fracțiunile, voi supune votului, dar înainte de a supune votului, o chestiune de procedură și unele amendamente. Doamnă Domenti, Vă rog frumos, foarte succint, poftiți. Un minut la dispoziție.

Doamna Oxana Domenti: Domnule Președinte, În calitatea mea de președinte al comisiei, eu vreau să insist asupra unui amendament, să fie pus la vot separat. Pentru că, dacă din celelalte amendamente unele au fost acceptate în totalitate, iar la altele voturile sau împărțit proporțional, atunci avem un amendament asupra căruia am convenit cu toată comisia că îl menținem sau nu sîntem de acord cu viziunea Președintelui. Este vorba de … Și insist să-l punem la vot separat. Este vorba, stimați colegi, de un amendament care ține de capacitatea de muncă a persoanelor cu dizabilități, sau, mai bine-zis, de asigurare, care, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, și-au pierdut capacitatea de muncă și au dreptul la o indemnizație lunară. Actualmente, în legislație acest procent de pierdere a capacității de muncă este de 25 la sută. Guvernul a venit cu un amendament în legea în cauză prin care a restrîns drepturile persoanelor în cauză de la 25 la 35%, majorînd acest procent de

123

pierdere a capacității, deci, în principiu, înrăutățind situația persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă. În comisie, de fapt, nu am susținut poziția Guvernului și am lăsat sau am propus să fie menținută situația din legislația actuală. Deci, Președintele a invocat faptul că urma să consultăm Guvernul la acest subiect, că e nevoie de avizul Guvernului. Noi, totuși, am considerat că nu era nevoie de avizul Guvernului, pentru că nu e vorba de noi cheltuieli bugetare, noi nu schimbăm situația care este astăzi. Iar dacă acceptăm atît părerea Președintelui, cît și părerea Guvernului, atunci înrăutățim drepturile persoanelor care și-au pierdut o capacitate de muncă sau extindem numărul celor care nu vor beneficia de indemnizație de invaliditate, ceea ce, de fapt, și contravine articolului 54 alineatul (1) al Constituției care prevede că nu putem aproba legi care restrîng drepturile anterioare deja ale persoanelor. Obținute, da. În comisie, la discuția acestui amendament, noi am consultat și poziția Guvernului, care, de fapt, ne-a susținut de această dată să ne menținem poziția. Deci, practic, a fost votat acest amendament în unanimitate. De aceea, propun ca tocmai acest amendament să fie votat. La propunerea comisiei rămîne situația care este astăzi, deci persoanele care, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, și-au pierdut total sau cel puțin 25 la sută din capacitatea de muncă vor avea dreptul la o indemnizație de invaliditate, care se acordă lunar pe toată perioada în care beneficiază de pensie de invaliditate din sistemul public de asigurări sociale.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Cine este pentru a accepta obiecția Președintelui Republicii Moldova ce ține … și cea a Guvernului privind menținerea … privind… Nu majorarea, se menține. Majorarea comisia a propus. Opinia fracțiunilor, vă rog frumos la acest subiect. Domnule Sîrbu, Poftiți.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Președinte, Stimați colegi, Noi nu putem accepta acest amendament și trebuie să acceptăm propunerile și obiecțiile Președintelui Republicii Moldova din mai multe considerente. Din punct de vedere strict juridic, vreau să afirm cu toată certitudinea că un asemenea amendament, dacă va fi aprobat fără avizul Guvernului, va fi declarat neconstituțional. Noi nu putem să venim în contradicție cu propunerea Guvernului, deoarece Guvernul nu a avizat acest amendament, iar implementarea acestuia va genera cheltuieli financiare suplimentare. De aceea, din punct de vedere juridic categoric fără avizul Guvernului oficializat nu putem să votăm. Acest amendament nu va avea niciun fel de finalitate și …

124

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Lucrurile sînt foarte clare. Avem amendamentele Președintelui, există o viziune a comisiei, vom merge prin vot și se va decide. Cine este pentru amendamentul formulat de Președintele Republicii Moldova ce ține de indemnizație, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rog frumos să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 34. Sectorul nr.3 – 14.

Domnul Andrian Candu: Cu 52 de voturi se acceptă amendamentul Președintelui Republicii Moldova. Cine este pentru a accepta celelalte amendamente ale Președintelui Republicii Moldova, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rog frumos să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 34. 16 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 55 de voturi amendamentele Președintelui Republicii Moldova au fost acceptate în totalitate. Pentru revotarea Legii nr.87 din 7 mai 2015 cu amendamentele Președintelui Republicii Moldova, cine este pentru, rog frumos, să se pronunțe prin vot. Numărătorii, Vă rog frumos să ne dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 4. Sectorul nr.2 – 34. 17 – Sectorul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Cu 55 de voturi Proiectul de lege a fost revotat și va fi expediat pentru promulgare Președintelui Republicii Moldova. Vă mulțumesc frumos. Aici, se încheie procedura de vot. Și acum, de procedură. Vă rog frumos, domnule Reidman, poftiți.

125

Domnul Oleg Reidman: Да. Спасибо. Фракции Партии Коммунистов придется оспаривать в Конститу- ционном cуде предложенные Президентом нормы, потому что Правительство не имелo правa по Конституции увеличивать процент потери трудоспособности, поскольку это ухудшает положение инвалидов, а это значит, что они нарушили тем самым Конституцию.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Este dreptul Fracțiunii Partidului Comuniștilor să se adreseze Curții Constituționale, evident că la fel și al celorlalți deputați. Vă mulțumim foarte mult. Aici, s-a încheiat complet procedura de vot. Mai avem două subiecte pe ordinea de zi și primul e dezbaterea Proiectului de lege a integrității. Proiectul nr.267 din 15 iunie 2016. Vă rugăm frumos, domnule Sîrbu, să treceți la tribuna principală pentru a prezenta Proiectul de lege a integrității nr.267 din 15 iunie 2016. După acest proiect de lege, mai avem un subiect legat de informația pe care o va face Guvernul Republicii Moldova ce ține de totalurile administrării și deetatizării proprietății publice pentru anul 2015. Și cu asta se va închide ședința, iar mîine – la ora 11.00. Vă mulțumim frumos. Domnule Sîrbu, poftiți.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Supun atenției dumneavoastră Proiectul de lege a integrității nr.267, un proiect de lege care, cu părere de rău, a cam întîrziat. Cred că ar fi fost cazul ca acest proiect de lege să fi fost primul votat din întregul pachet de integritate pe care l-am votat noi anterior, deoarece este un proiect de lege cadru și vine să consolideze sistemul național de integritate și de luptă împotriva corupției prin cultivarea integrități publice și a climatului zero toleranţă la corupţie în mediul politic, în cadrul entităţilor publice și în sectorul privat din Republica Moldova. Proiectul urmărește reglementarea măsurilor de integritate în sectorul public și privat, substituind Legea privind prevenirea și combaterea corupției, calificînd obligațiile agenților publici și a conducătorilor entităţilor publice în acest sens instituind standarde de integritate unice și uniform aplicabile atît în sectorul public, cît și în sectorul privat. Proiectul dat vine să actualizeze și să sistematizeze măsurile anticorupție dispersate în mai multe legi speciale: Legea privind prevenirea și combaterea corupției, Legea privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Codul de conduită al funcţionarului public, legile speciale ale entităţilor publice, care conţin măsuri de integritate.

126

Dispersarea dată a reglementărilor face ca standardele anticorupție și de integritate să nu fie aplicate uniform tuturor categoriilor de agenți publici. În capitolul I, proiectul conține mai multe noţiuni noi, cum ar fi cea de „integritate politică”, „integritate în sectorul public”, „integritate în sectorul privat”, „interes public”, „interes privat”. Se propune o abordare mai largă a noţiunii de „corupţie” ajustată la prevederile Strategiei naţionale anticorupţie şi la prevederile Convenţiei ONU împotriva corupţiei. Următoarele 3 capitole sînt dedicate integrității în sectorul public, urmărind cultivarea integrității în sectorul public, controlului și consolidării acestuia. Cultivarea integrității în sectorul public urmează să fie asigurată prin dezvoltarea climatului de integritate politică și integritate instituţională. Integritatea politică prevede asigurarea transparenţei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, eticii şi integrităţii profesionale a persoanelor care deţin o funcţie electivă sau o funcție exclusiv politică. Responsabilitatea pentru creșterea integrităţii politice revine astfel concurenţilor electorali, partidelor politice şi persoanelor care deţin o funcţie electivă sau o funcţie exclusiv politică. Climatul de integritate instituţională prevede realizarea mai multor măsuri ce vizează întărirea capacităţii autorităţilor şi instituţiilor publice în acest sens. Potrivit proiectului, responsabilitatea pentru sporirea integrităţii instituţionale în cadrul entităţilor publice aparţine conducătorului și agenților publici din instituțiile publice. Respectarea măsurilor de integritate prevăzute de proiect va permite dezvoltarea unui climat instituţional sănătos, supranumit de proiect „climat de integritate instituţională”. Măsurile de integritate, în marea lor parte, nu sînt noi, fiind incluse în legislaţia specială ce reglementează activitatea diferitelor categorii de entităţi şi agenţi publici. Deși nu sînt noi, legislația în vigoare nu clarifică obligațiile concrete ce le revin managerilor și angajaților instituțiilor publice în vederea realizării politicilor anticorupție, acesta fiind principalul aspect căruia Legea integrităţii îi acordă o atenție deosebită. Controlul asupra eficienţei cultivării climatului de integritate instituţională, precum și consolidarea acestui climat sînt puse în responsabilitatea conducătorilor entităţilor publice, dar și al agenţiilor anticorupţie responsabile, al organizaţiilor din societatea civilă şi mass-media. Măsurile de asigurare a integrităţii în sectorul privat se regăsesc în capitolul V. Potrivit proiectului, acest climat de integritate al mediului de afaceri în relaţiile cu sectorul public se cultivă prin: respectarea procedurilor de achiziţii publice, respectarea limitărilor publicităţii ale agenţilor publici, respectarea restricţiilor şi limitărilor foştilor agenţi publici. Responsabilitatea pentru cultivarea climatului de integritate a mediului de afaceri în relaţiile cu sectorul public aparţine administraţiei organizaţiilor comerciale. Proiectul încurajează elaborarea codurilor de etică în sectorul privat. În vederea asigurării încrederii societății față de integritatea în sectorul privat au fost incluse prevederi ce țin de transparența acționariatului fondatorilor,

127

administratorilor și beneficiarilor efectivi ai organizațiilor comerciale. Aceste prevederi înglobează recomandările grupului de state G20 și recomandările FAD în standardele internaționale privind combaterea spălării banilor. Sporirea transparenței proprietății beneficiarilor efectivi va proteja integritatea sistemului financiar, precum și va evita utilizarea abuzivă a instituțiilor statului și implicarea acestora în acte de corupție. Proiectul conține și norme ce țin de sistemul de control intern în sectorul privat după modelul similar de audit intern în sectorul public. Sancţionarea lipsei de integritate în sectorul public şi privat se conţine în capitolul VI. În acest sens, se stabilesc entităţile publice cărora le revine responsabilitatea de constatare şi examinare a manifestărilor de corupţie. Proiectul realizează o sistematizare și delimitare a actelor de corupţie, actelor asimilate corupţiei şi faptelor coruptibile. Actualmente acestea se regăsesc în Legea nr.90, însă nu sînt definite clar, iar unele dintre ele sînt depăşite de vreme. Înlăturarea consecinţelor actelor de corupţie şi repararea prejudiciului reprezintă un alt aspect important al proiectului. În acest sens, persoana care a suferit din cauza actelor de corupţie are dreptul la repararea prejudiciului material şi/sau moral fie în procedură penală, fie în procedură civilă. Sînt prevăzute şi atribuţiile agenţiilor anticorupţie responsabile de investigarea actelor de corupţie, actelor asimilate corupţiei şi actelor conexe acestora. Autorii proiectului îndeamnă plenul Parlamentului să susțină adoptarea acestui proiect în primă lectură, considerînd că el va avea un impact semnificativ asupra prevenirii și combaterii corupției. Acest proiect stabilește mecanisme concrete pentru a-i determina pe conducătorii instituțiilor publice să creeze, să dezvolte și să mențină climatul de integritate în instituțiile lor, pe persoanele care dețin funcții elective sau funcții exclusiv politice să cultive climatul de integritate politică, iar pe agenții publici – să respecte măsurile de integritate profesională. Politicile anticorupție reprezintă o preocupare centrală a programului de guvernare și a programului legislativ al Parlamentului Republicii Moldova. La elaborarea proiectului, s-a ținut cont de recomandările GRECO pentru Republica Moldova, de prevederile Convenției ONU împotriva corupției, de recomandările structurilor specializate din cadrul OSCE, OCDE, ONU și altor organisme internaționale, care consideră măsurile de integritate instituțională și profesională instrumente deosebit de eficiente pentru contracararea corupției, pe cînd Strategia Europa–2020 pune accentul pe buna guvernanță, statul de drept și ținerea sub control a corupției. Implementarea prevederilor proiectului nu vor necesita cheltuieli suplimentare, altele decît cele prevăzute la bugetul de stat, deoarece nu vor fi necesare instituirea unor noi entități, majorarea numărului de agenți publici sau procurări de echipament. Proiectul instituie doar competențe clare pentru toți subiecții prevăzuți în articolul 5 din prezenta lege. Solicităm susținerea acestui proiect în primă lectură. Vă mulțumesc.

128

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, domnule Sîrbu. Poftim întrebări. Domnule Bolea, Prima întrebare.

Domnul Vasile Bolea: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimate coleg, Nimeni nu neagă importanța acestei legi, dar totuși sînt unele întrebări la capitolul sau secțiunea I „Climatul de integritate politică”. Citez din articolul 9 „Etica și integritatea profesională a persoanelor care dețin o funcție electivă sau funcție exclusiv politică”. Alineatul (2) – Integritatea profesională a persoanelor care dețin funcții elective sau funcții exclusiv politice este asigurată în momentul accederii lor în funcție prin verificarea prealabilă a candidaților și această verificare se face de către Serviciul de Informații și Securitate. Spuneți vă rog, ... candidații la funcția de deputat, noi de obicei avem în cadrul alegerilor cel puțin 10 concurenți electorali, partide care înaintează lista de candidați la funcția de deputat și în cazul respectiv, aceste persoane vor trebui – înainte de a ajunge în această listă – să fie verificate de către Serviciul de Informații și Securitate? Asta este logica alineatului (2) din articolul 9?

Domnul Serghei Sîrbu: În primul rînd, domnule deputat, vreau să vă spun că este o lege-cadru, o nouă lege-cadru ce ține de prevenirea și combaterea corupției, ce ține de integritatea tuturor agenților publici, inclusiv agenților privați. Articolul 9 ține de niște principii generale, care, evident, ar trebui să fie respectate, cred că, în primul rînd, exponenților politici și chiar în primul rînd deputaților în Parlament. Ulterior, cum va fi realizată această verificare? Vreau să vă spun, domnule deputat, că, la moment, noi nu avem un astfel de mecanism, deoarece Legea cu privire la verificarea titularilor la funcții publice este depășită și noi va trebui să revenim esențial la această legislație și să instituim acest mecanism. Această lege vine să propună noi principii de integritate politică. Chiar dacă nouă nu ne place, dar cred că, în primul rînd, deputații ar trebui să treacă acel filtru de verificări, pentru ca acei cetățeni și alegători, înainte de a veni la vot, să cunoască foarte bine pe cine au de gînd să voteze, deoarece sistemul electoral din Republica Moldova, la moment, încă nu este perfect, listele electorale sînt alcătuite așa cum sînt ele și foarte mulți candidați la funcția de deputat sînt mai puțin cunoscuți, și mai puțin cunoscuți pentru alegătorii noștri. Cred că ar fi foarte bine ca pe viitor să avem un nou mecanism de verificare a acestora, astfel ca, în dosarul personal, atunci cînd se depune la Comisia Electorală Centrală, să fie și o fișă de integritate a fiecărui candidat, ca cetățeanul

129

să cunoască cît a mințit acel candidat pînă a ajunge în funcția de candidat, care sînt averile lui, care sînt potențialele conflicte de interese și multe, multe alte date care astăzi nu există. Un astfel de mecanism, la moment, nu există. Vrem, prin acele principii, să propunem instituirea acestui mecanism. Sper foarte mult că dumneavoastră veți accepta, deoarece mizați și luptați…

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Sîrbu…

Domnul Serghei Sîrbu: …întotdeauna pe integritatea tuturor și spuneți că sînteți integri și curați ca lacrima. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Poftim, a doua întrebare. Domnul Bolea, Poftim.

Domnul Vasile Bolea: Da, cu adevărat, sîntem integri și curați ca lacrima и даже не сомневайтесь в этом, dar, ceea ce ține de acest alineat, cred că trebuie să fie exclus și am să vă explic de ce. Atunci cînd candidatul este pe lista unor partide, în dosarul pe care-l prezintă la Comisia Electorală Centrală depune inclusiv declarația pe avere pe ultimii 2 ani, pe ultimii 2 ani înainte de accederea în funcție, trebuie să prezinte și cazier sau pe propria răspundere că nu are antecedente penale ș.a.m.d., Iar în ce privește verificările la Serviciul de Informații și Securitate, dumneavoastră vreți să faceți procedură ca la NKVD-ul din 35, în cazul respectiv. Spuneți, vă rog, mă refer iarăși la climatul de integritate politică, cum va fi asigurat acest climat de integritate politică în afară de ceea ce ați specificat în legătură cu transparența finanțării, eticii și integrității ș.a.m.d.? La noi se vorbește despre faptul că politicienii în mare parte sînt cei mai… – în societate se discută doar – se spune că cei mai corupți, cei mai nu știu ce sînt politicienii, parlamentarii ș.a.m.d. Cum va fi în realitate, de facto, cum va fi asigurat acest climat de integritate în politic?

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule deputat, Dacă doriți, pot să repet prevederile articolului 7 ce țin de măsurile climatului de integritate politică și de cultivare a acestora. Sînt niște principii generale care încep de la transparența finanțării partidelor politice și a campaniei electorale, deoarece un politician, înainte de a deveni deputat, trebuie să treacă prin alegeri, iar pentru a deveni un candidat evident trebuie să existe o procedură

130

transparentă și, în primul rînd, de finanțare a campaniilor electorale, a partidelor politice. O asemenea legislație deja este adoptată și se implementează. Raportările financiare sînt mult mai dure decît anterior, ce țin de partide. Este un prim aspect. Evident, aspectele ulterioare țin de acele multe, multe măsuri care, și astăzi deja, sînt adoptate, dar noi ne dorim să avem o lege-sistem care să menționeze expres toate prevederile. Și, evident, corectitudinea alegerilor este un element destul de important, la fel și corectitudinea ulterioară a integrității acestor funcționari prin toate celelalte instrumente care există: depunerea declarației de avere și proprietate, conflictului de interese, verificarea tuturor incompatibilităților, verificarea tuturor altor aspecte, testarea integrității și multe, multe alte elemente care derivă din alte acte legislative speciale, evident, vor fi măsuri care vor asigura atît integritatea politică, cît, mai ales, integritatea publică…

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Sîrbu…

Domnul Serghei Sîrbu: …deoarece sînt cîteva etape. (Rumoare în sală.) … Cu siguranță vom adopta. Și dacă aveți propuneri bune despre modul cum să perfecționăm acest sistem, ca toți deputații să fie și mai integri, chiar vă rugăm, la lectura a doua să fiți alături de noi și noi vom perfecționa împreună cu autorii acestui proiect de lege și vom face o lege bună ca să avem demnitari integri și necorupți.

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Sîrbu, Avem încă 5 întrebări. Dacă se poate mai scurt dumneavoastră. Domnul Bolea, Ultima precizare, vă rog.

Domnul Vasile Bolea: Da, ultima precizare. Stimate coleg, Ceea ce ați spus dumneavoastră nu ține de acest proiect de lege. Într-adevăr, noi avem deja alte legi în care se mențin aceste propuneri pe care dumneavoastră le-ați enunțat. Iar în continuare, ceea ce ați spus este doar un bla, bla, bla politic ce nu ține, inclusiv, de acest articol 7 și nu cred că el va transparentiza sau va îmbunătăți climatul de integritate politică. În ceea ce ține de a doua lectură, la prima lectură noi o să fim alături de dumneavoastră și o să votăm acest proiect de lege, dar ceea ce ține de a doua lectură, trebuie să-l îmbunătățim. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, domnule Bolea.

131

Domnul Serghei Sîrbu: Eu vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim, domnule Sîrbu… Domnul Lebedinschi, Prima întrebare, vă rog.

Domnul Adrian Lebedinschi: Vă mulțumesc. Domnule autor, Evident, este necesar a verifica veniturile pe care le au funcționarii noștri publici, a stabili care este situația, într-adevăr, cu spălarea banilor și cu alte încălcări comise de către funcționari, dar nu vă pare că, prin această lege, dumneavoastră asigurați dreptul controlului integrității la 10… eu am calculat, la 10 autorități competente de a efectua acest control? Nu vă pare că dumneavoastră singur v-ați încurcat care din ei și ce obligații are? Nu mai vorbim de aceste entități, cînd o să înceapă cearta asta. Vorbim de articolele, de la articolul treizeci și… acuși vă spun: douăzeci și…

Domnul Serghei Sîrbu: Am înțeles.

Domnul Adrian Lebedinschi: 30 pînă la articolul 34.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule deputat, Anume pentru ca să nu existe o astfel de ceartă și ca să nu existe inconveniențe ce țin de delimitarea competențelor între instituțiile anticorupție și este necesară această lege, deoarece noi astăzi avem foarte multe legi speciale care reglementează drepturi și atribuții de control în diverse domenii și prevenirea corupției începînd de la CNA, SIS, CNI sau … procuraturi și multe alte instituții. Și chiar astăzi, din cauză că nu avem o lege-cadru care, din start, să delimiteze aceste competențe, ar putea exista anumite probleme de interpretare. Pentru ca să nu avem astfel de neclarități, ne propunem să avem o lege-cadru care, în primul rînd, va enumera toate organele cu funcții de control și de monitorizare și va delimita foarte clar fiecare organ cu ce se va ocupa și care îi sînt atribuțiile, astfel ca, în urma aprobării acestei legi, legislația specială să fie ajustată, să nu mai avem contradicții între atribuțiile diferitelor autorități. Deoarece, astăzi, aceste organe există, nu am adăugat niciun organ nou, toate există, toate au funcții de control, dar o delimitare clară trebuie să existe într-o lege-cadru.

132

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Lebedinschi, Poftim a doua întrebare.

Domnul Adrian Lebedinschi: Precizare. Dar dumneavoastră ați încercat toate aceste organe să le comasați într-un singur proiect de lege, pe cînd, potrivit hotărîrii … adică intențiilor Guvernului, vreți să reduceți numărul de organe. Poate ar fi momentul și aici să mai reduceți din atîtea organe? Le avem prea multe. Zece la număr care se ocupă numai cu integritatea.

Domnul Serghei Sîrbu: Nu confundați …

Domnul Adrian Lebedinschi: Organele de control și cu acestea.

Domnul Serghei Sîrbu: Nu confundați controlul activității de întreprinzător și de control de integritate. Sînt organe complet diferite și organe cu privire la prevenirea corupției. Ele apriori au competențe diferite, deoarece etapele de prevenire, de combatere, de sancționare sînt diferite, procedurile sînt diferite. Dumneavoastră foarte bine cunoașteți în special, că procedurile contravenționale și penale sînt diferite. Noi nu putem să comasăm, de exemplu, SIS-ul cu Procuratura sau CNA cu Ministerul de Interne și altele, deoarece fiecare are funcții absolut diferite în acest lanț de autorități autonome și independente.

Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim, a doua întrebare.

Domnul Adrian Lebedinschi: Mulțumesc. Domnule Sîrbu, Cu părere de rău, am foarte multe întrebări, dar sînt limitat în dreptul să vă dau două întrebări. De aceea, m-ar interesa foarte mult responsabilitatea …articolul 49 „Responsabilitatea și repararea prejudiciului”. Dumneavoastră, prin această prevedere în lege, dați posibilitatea victimelor care au suferit în urma prejudiciului cauzat pentru o faptă, prevăzute de articolele … Cod penal, Cod contravențional, să solicite repararea prejudiciului de la autoritatea în care acționează funcționarul care a comis. Dar care va fi procedura de regres sub aspectul ultimii hotărîrii a Curții Constituționale, care a prevăzut că doar persoana trebuie să fie condamnată pentru comiterea infracțiuni și doar cu acesta puteți să solicitați regresul? Cît timp va dura pînă cînd persoana, într-adevăr, va putea repara prejudiciul?

133

Domnul Serghei Sîrbu: Dumneavoastră, domnule deputat, depășiți puțin obiectul deja prezentului proiect de lege, deoarece articolul ce ține de responsabilitate și repararea prejudiciului este un principiu general, iar mecanismul și implementarea propriu- zisă va fi dezvoltată în actele legislative respective, începînd de la legislația procedurală și alte acte normative care vor dezvolta acest mecanism. Vă asigur că, la adoptarea acelor modificări, se va ține cont inclusiv și de hotărîrea Curții Constituționale și de alte prevederi legale. Dar, cu titlu de principiu, cred că este absolut corect să dăm un astfel de drept, de reparare a prejudiciului.

Domnul Adrian Lebedinschi: Adică, să înțeleg că, de fapt, dumneavoastră de acum aveți amendamente cu care urmează să faceți modificări în lege? Și recunoașteți singur că este un proiect de lege cam „sîroi”.

Domnul Serghei Sîrbu: Recunosc faptul că este un proiect de lege întîrziat și ar fi trebuit să fie adoptat mult timp înainte, deoarece noi, din lipsă de timp, am mers în paralel cu această lege, cu acest proiect cu titlu de lege-cadru și cu multe legi speciale. De aceea, cu siguranță, la lectura a doua și ulterior, va trebui să ajustăm prevederile acestui proiect de lege și prevederile legislației deja adoptate, deoarece lucrăm într-un regim destul de intens și, de aceea, urmează să le ajustăm. Chiar vă rugăm să ne susțineți pentru lectura a doua și, ulterior, să adoptăm o lege foarte …

Domnul Vladimir Vitiuc: Susține, domnule Sîrbu. Mulțumesc. Doamna Zotea, Vă rog, prima întrebare.

Doamna Alina Zotea: Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Domnule Sîrbu, Spuneți-mi, vă rog, din acest proiect reiese că, dacă merg la o conferință și primesc acest pix, trebuie să vin la Parlament să-l declar, să se facă o comisie de evaluare a pixului și doar după aceea comisia stabilește dacă pot semna cu acest pix, de exemplu, amendamentele pe care le fac eu. Spuneți-mi, vă rog, are Parlamentul capacitatea să evalueze toate aceste bunuri? Mulțumesc.

Domnul Serghei Sîrbu: Stimată doamnă deputat, Nu din acest proiect de lege reiese statutul cadoului dumneavoastră pe care îl veți primi la o conferință. Astăzi, legislația cu privire la conflictul de interese și

134

legislația pe care noi am aprobat-o recent, dar încă nu a intrat în vigoare prevede deja regimul cadourilor. În acea legislație sînt prevăzute toate mecanismele. Aici, doar se prevăd anumite principii de ordin general ce țin de cadouri. Ele, de fapt, sînt preluate la general din acea lege, pe care deja am adoptat-o, deoarece este o lege-cadru și niște obligații clare, și niște principii de care trebuie să se conducă oricare funcționar public și oricare demnitar. Deci, este foarte clar că dacă primești un cadou, trebuie să fie atent la statutul acestui cadou, să-l declari și să urmezi procedurile legale. Dacă vrei să avansezi, atunci deschizi Legea cu privire la declararea averilor. Acolo vor fi prevăzute deja și mecanismele exprese de la ce valoare trebuie să declari, cum trebuie să declari ș.a.m.d., dar cu siguranță trebuie. Așa ne-am deprins noi să luăm cadouri și să nu le declarăm, dar pe viitor va trebui să declarăm absolut tot.

Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim, a doua întrebare, doamnă Zotea.

Doamna Alina Zotea: Domnule Sîrbu, Dumneavoastră sînteți de mult timp în Parlament. Poate dumneavoastră sînteți deprins să luați aceste cadouri, eu nu, vă atenționez. Așa că îmi pare foarte bine și abia aștept să intre această lege în vigoare, să vedem ce cadouri primiți dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Doamnă Spatari, Vă rog, prima întrebare.

Doamna Mihaela Spatari: Mulțumesc. Domnule deputat Sîrbu, În textul acestui proiect găsim de mai multe ori noțiunea de „persoană cu funcție exclusiv politică”. Cine este, totuși, acea persoană cu funcție exclusiv politică? Vorbim despre președinții de partide, vicepreședinți, membri ai Biroului. Cine este, totuși, acea persoană cu funcție exclusiv politică?

Domnul Serghei Sîrbu: Stimată doamnă deputat, Această delimitare a funcțiilor a fost făcută printr-o hotărîre a Curții Constituționale, pare-mi-se din anul 2010 sau 2011, în care s-a delimitat clar funcțiile exclusiv politice și funcțiile de interes public deosebit. Este o decizie a Curții în care expres s-a menționat. Lista exhaustivă acum nu o voi spune, dar, evident, Președintele țării, deputații, miniștrii sînt funcții exclusiv politice, iar

135

conducătorii de autorități publice sînt exponenții unor funcții de interes deosebit public.

Doamna Mihaela Spatari: Cred că, în acest caz, doar ca o precizare, ar trebui să se regăsească și această definiție în proiectul legii pentru a doua lectură.

Domnul Serghei Sîrbu: Dar nu aici. Nu aici. În legislația specială cu siguranță da.

Doamna Mihaela Spatari: Și încă o întrebare referitor, inclusiv, la persoanele acestea cu funcții exclusiv politice și la celelalte. Prevedeți în acest proiect verificarea periodică efectuată de Serviciul de Informații și Securitate. Cum exact va avea loc această verificare periodică?

Domnul Serghei Sîrbu: Astăzi avem o lege cu privire la verificarea titularilor și candidaților la funcții publice. Această verificare este efectuată de către Serviciul de Informații și Securitate. Legea este depășită, cu părere de rău, practic nu funcționează în măsură în care ar trebui să funcționeze, este depășită și de alte norme legislative care au intrat recent în vigoare. Și ca rezultat, al adoptării acestui act normativ, va trebui să revedem și Legea cu privire la verificarea titularilor la funcții publice și acolo vom prevedea deja și un mecanism, deoarece aici sînt prevăzute doar normele generale ale acestei ... prevederi și care va fi mecanismul de verificare, noi cu dumneavoastră împreună aici, în această sală, ... îl vom stabili. Dacă vreți mai multe detalii, atunci veniți la noi la comisie și, împreună cu autorii proiectului de lege din cadrul Centrului Național Anticorupție, vom dezbate pentru lectura a doua.

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Diacov, Poftim, întrebarea dumneavoastră.

Domnul Serghei Sîrbu: La Comisia securitate, îmi cer scuze, și dumneavoastră sînteți membru, da. Voi veni eu la dumneavoastră.

Domnul Dumitru Diacov: Domnule raportor, Înțeleg că este o lege pe care noi ne-am asumat-o pe parcursul negocierilor cu structurile europene. Este o lege care trebuie să existe într-un stat ce se dorește să fie democrat, civilizat, cu norme clare. Sigur că această lege nu trebuie să creeze foarte multe îndoieli și foarte multe interpretări.

136

Mie îmi place cum colegul de coaliție мужественно prezintă proiectul acesta, dar eu cred că noi trebuie să fim mai atenți. Am citit așa nu foarte atent și văd foarte multe lucruri problematice. De exemplu, citesc un alineat ce înseamnă integritate politică... da proiectul în mare măsură se bazează... și multe termene... colegii au menționat, politică, politică. Mie nu-mi place că din start se presupune că deputații ar fi cei mai corupți și noi trebuie să facem legea asta ca să-i punem la punct. Este o chestie nenormală. Nu cred că există țări unde se mai consideră lucrul ăsta. Da, corupția este peste tot într-o țară ca Republica Moldova, dar sînt executive, acolo se face, acolo se semnează și acolo se rezolvă problemele, în multe structuri ș.a.m.d. Citiți, vă rog, ce înseamnă integritate politică și n-o să înțelegeți nimic. Eu înțeleg integritatea persoanei: să fie integru, să nu fie corupt, să nu aibă antecedente, să declare, să plătească impozite, chestii ș.a.m.d. Da ce înseamnă integritate politică? În Constituție nu este apărată poziția politică a unei persoane? Deputatul nu este liber să-și exprime poziția politică oricînd și oriunde... dacă-i într-un discurs politic? De aceea, nu vreau să vin acuma cu observații. Vreau să chem toți autorii, în primul rînd, toate instituțiile care au atribuție ... la această chestiune să lucreze serios să avem o lege bună cu care să ne mîndrim, da nu o lege... Nu poate, candidatul în deputat este responsabilitatea partidelor politice, în primul rînd. Și nu SIS-ul, și nu SIS-ul trebuie să umble și să spună: uite, ăsta e bun și ăsta nu-i bun. SIS-ul noi cu mîinile noastre îl transformăm într-o bîtă politică. Fiindcă la noi știm obiceiurile noastre, acesta de la SIS o să spună: a, tu nu-mi placi, eu o să scriu acolo, tu trebuie să te porți cu mine frumos. De aceea, stimați colegi, cred că autorii au făcut un volum de lucru extraordinar de mare și serios, și important. Dar, nu mai puțin responsabil este lucrul în lectura a doua și sper că în lectura a doua vom lucra ca să avem o lege bună. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, domnul Diacov. (Voce nedeslușită din sală.) Poftim, doamnă Bodnarenco, prima întrebare.

Domnul Serghei Sîrbu: O mică precizare la noțiunea de „integritate politică”. Ca să fie clar, să nu confundăm. Conform acestui proiect de lege...

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Sîrbu. Doamna Bodnarenco, Prima întrebare. (Rumoare în sală.)

137

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc. Articolul 9 alineatul (1) „persoanele care dețin o funcție electivă sau o funcție exclusiv politică contribuie la cultivarea climatului de integritate politică”. Spuneți, vă rog, traseismul politic cade sub incidența legii date? (Voce nedeslușită din sală.) Eu pe viitor și întreb.

Domnul Serghei Sîrbu: Dacă vom avea în legislație o sancțiune pentru acest fenomen, atunci da. La moment, o astfel de componentă de contravenție sau infracțiune în legislația Republicii Moldova nu este. Așa că va rămîne să o propuneți, dacă veți putea să formulați corect latura obiectivă, subiectivă a acestei componențe.

Doamna Elena Bodnarenco: Sigur că venim cu amendamentele. Da dumneavoastră, ca autor, nu ați preconizat așa ceva în textul legii, cu cît eu văd pînă la moment, da?

Domnul Serghei Sîrbu: Acest proiect de lege a fost elaborat de către un grup interdepartamental din componența... sub coordonarea Centrului Național Anticorupție. El vine să implementeze acele recomandări din Strategia Națională Anticorupție, din Convenția ONU împotriva corupției, din foarte multe documente internaționale și recomandări ce țin de combaterea corupției și în acele documente astfel de noțiuni pe care le propuneți nu există.

Doamna Elena Bodnarenco: Da. Clar lucru.

Domnul Serghei Sîrbu: Și eu vreau, stimată doamnă deputat, să vă aduc aminte existența unei hotărîri a Curții Constituționale prin care s-a menționat expres că deputatul și mandatul de deputat... el nu poate fi condiționat. Orice mandat imperativ este nul. El este absolut liber să acționeze conform convingerilor și voturilor proprii. Astfel, Curtea Constituțională a permis expres deputatul să fie liber și atunci cînd un partid trădează interesele electoratului, atunci deputatul este liber să decidă cum să acționeze în continuare. Pentru aceste acțiuni, cu siguranță, nu pot exista sancțiuni.

Doamna Elena Bodnarenco: Da, clar lucru că de la Curtea Constituțională, care a vîndut și sufletul, de amu nu trebuie de așteptat altceva. (Rumoare în sală.) A doua întrebare. Da, și traseismul politic nu este așa de răspîndit în țările care fac parte la Convenția ONU. Din cauza aceasta, experții străini n-au venit cu propunerile lor.

138

A doua întrebare. Favoritism – acțiune întreprinsă de agentul public în exercițiul funcției prin acordarea de sprijin de orice fel: preferințe, privilegii sau crearea de avantaje unor persoane fizice sau juridice ș.a.m.d. atunci cînd aceste acțiuni se fac în folosul partidelor politice. Atunci cînd în Parlamentul Republicii Moldova sînt susținute propunerile deputaților din majoritate, dar nu sînt susținute aceleași propuneri care vin din partea opoziției, clar lucru că în folosul partidelor politice, este aceasta favoritism ori clientilism, cum este?

Domnul Serghei Sîrbu: Latura obiectivă, latura subiectivă... componența contravenției de favoritism nu este prevăzută în acest proiect de lege. Această componență și sancționarea ei este prevăzută în proiectul următor, proiectul nr.268 care vine cadrul conex ce ține de Legea integrității și acolo se menționează expres ce înseamnă favoritism și care este componența de contravenție și ceea ce-ați spus dumneavoastră nu prea se încadrează în componența de favoritism, dar nu ține de acest proiect de lege.

Domnul Vladimir Vitiuc: Poftim, doamnă Bodnarenco, ultima precizare.

Doamna Elena Bodnarenco: Da. Mersi. Eu nu am spus, eu am citit din textul legii, proiectului de lege.

Domnul Serghei Sîrbu: Este o definiție, dar componența și responsabilitatea sînt într-un alt proiect.

Doamna Elena Bodnarenco: Și am întrebat dacă face parte ceea ce se întîmplă în Parlament.

Domnul Serghei Sîrbu: Nu, dacă face sau nu face parte. Noi vom vedea doar dacă vom adopta modificări la Codul contravențional sau la Codul penal și vom stabili concret pentru ce se sancționează, cine se sancționează, dar ... nu în acest proiect de lege. Este doar o noțiune și un principiu generic.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Ghilețchi, Vă rog, prima întrebare.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Vă mulțumesc.

139

Domnule Sîrbu, Dumneavoastră, răspunzîndu-i doamnei Bodnarenco, ați folosit, ați făcut referință la CNA. Deci, din cîte înțelegem, proiectul acesta a fost elaborat de CNA și semnat de un grup de deputați prezentat aici în Parlament?

Domnul Serghei Sîrbu: Păi, sigur da. Este în nota informativă toată explicația, sigur că da.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Acuma, din punctul meu de vedere: acesta oare nu este un conflict de interese? Dacă atunci cînd o instituție în stat își elaborează legi așa cum consideră ea, își vrea anumite prerogative, competențe, oare nu era mai logic ca acest proiect de lege să treacă prin Guvern, așa cum trec proiectele de legi, să treacă prin Ministerul Justiției, să avem o poziție exprimată de Guvernul Republicii Moldova, mai cu seamă că noi am aprobat un pachet de legi privind integritatea și toate aceste legi ar trebui să funcționeze într-un mod armonios. Iată o întrebare conceptuală care mi se pare extrem de importantă. Chiar și la această etapă, eu nu știu dacă am putea merge mai departe fără ca să avem avizul Guvernului și, în special, poziția Ministerului Justiției, ținînd cont de faptul că ei sînt autorii celorlalte legi pe care le-am votat cu dumneavoastră în acest Parlament.

Domnul Serghei Sîrbu: Stimate domnule deputat, Nu sînt de acord cu dumneavoastră. Nu doar Guvernul este subiect de inițiativă legislativă. Deputații, de asemenea, au toată expertiza și cunoștințele pentru a examina și a înainta proiecte de legi. Dar ce ține pe faptul și cine a lucrat la acest proiect de lege, amintesc: în componența grupului au intrat reprezentanții Cancelariei de Stat, Curții de Conturi, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanțelor, economiei, sănătății, tehnologiei informaționale, muncii, Serviciului de Informații și Securitate, Camerei de Comerț și Industrie, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, reprezentanții societății civile specializați în domeniul anticorupție, precum Alianța Anticorupție, Transparency International, Centrul de analiză, Centrul de resurse pentru drepturile omului, toți reprezentanții practic ai tuturor structurilor interesate, inclusiv guvernamentale, au lucrat la acest proiect de lege. Cu adevărat, dat fiind că noi am lucrat intens paralel la mai multe proiecte de legi, unele dintre care doar se elaborau, altele deja se votau, în lectura a doua ar putea să existe neconcordanțe în unele acte legislative și anume pentru asta, la lectura a doua, vom munci împreună cu grupul de lucru, cu autorii din grupul de lucru, ajustînd această prevedere de lege la acele legi care au fost votate deja.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc. Domnul Ghilețchi, Poftim, a doua întrebare sau precizare.

140

Domnul Valeriu Ghilețchi: Apropo, am vrut să întreb: în materialele pe care le țin în mînă legate de acest proiect de lege nu văd avizul Guvernului. El este la acest proiect de lege sau nu este?

Domnul Serghei Sîrbu: Avizul cui?

Domnul Valeriu Ghilețchi: Avizul Guvernului.

Domnul Serghei Sîrbu: Avizul Guvernului urmează să vină între prima și a doua lectură.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Oare nu era mai logic să avem avizul Guvernului în primă lectură? Vedeți, domnule Sîrbu, dumneavoastră deja ați mai remarcat, pentru că gura păcătosului adevăr grăiește, se lucrează în paralel, lucrîndu-se în paralel se mai comit anumite, ca să zic așa, scăpări. Eu nu înțeleg de ce nu era mult mai înțelept, chiar dacă a fost un grup mare, ca acest proiect de lege să fie examinat de Guvern, mai întîi să avem avizul Guvernului, pentru că s-ar putea să fie obiecții de ordin conceptual. Cunoaștem Regulamentul și înțeleg că toți deputații au dreptul la inițiativă legislativă, dar tot dumneavoastră ați spus că mandatul imperativ este nul. Deputatul mai are dreptul și să nu voteze un proiect de lege. Deci, vorbim despre faptul că ar fi mult mai bine ca acest proiect de lege să-l votăm în cunoștință de cauză. Dacă sînt obiecții conceptuale, ele ar trebui elucidate la această etapă, să nu ajungem în lectura a doua și cineva să ne învinuiască că, uitați-vă, ați schimbat conceptul, din ce motive ați schimbat conceptul? Iată unde văd eu o logică. Era mult mai bine ca acest proiect de lege să fie amînat pînă avem poziția Guvernului. Îl votăm atunci și ne mișcăm mai departe, deja pentru lectura a doua, perfecționîndu-l și făcîndu-l armonios sau punîndu-l împreună cu celelalte acte legislative privind combaterea corupției.

Domnul Serghei Sîrbu: Stimate domnule deputat, Vreau să vă asigur că am discutat foarte intens, inclusiv cu Ministerul Justiției. Ei nu au obiecții conceptuale la acest proiect de lege și chiar dacă vor veni anumite amendamente, ele vor fi strict tehnice. De aceea, aceste riscuri nu există. Vreau altceva să vă spun. Sîntem în criză de timp, deoarece acest proiect de lege și altele sînt incluse în foaia de parcurs, care urmează să fie executată pînă duminică, domnule Ghilețchi. Amînarea acestui proiect de lege ar compromite un capitol mare ce ține de integritate pe agenta acestei foi de parcurs și anume din

141

această criză de timp am mers prin acest proiect de lege care a fost prezentat public la ședința comisiilor și juridice, și securității de către CNA. Deputații au subsemnat acest proiect de lege. Îl examinăm astăzi. Nu avem timp să amînăm la nesfîrșit, deoarece corupția este un flagel care ne macină deja de ani de zile și orice amînare ar fi catastrofală pentru noi. Iar deputații, sigur, sînt liberi să voteze ori să nu voteze acest proiect de lege.

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnul Ghilețchi, Poftim, ultima precizare.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da, ultima precizare. Domnule Sîrbu, Graba strică treaba. Dumneavoastră chiar în proiectul acesta ați făcut referință că el intră în vigoare în august 2016. Iată, luni e 1 august 2016. Nu ne trebuie să votăm doar pentru a bifa. Domnule viceministru Eșanu, dacă aș putea în calitate de deputat… Domnule viceministru, Dacă ați putea dumneavoastră acum să ne spuneți – v-ați uitat, ca reprezentant al Ministerului Justiției, cel puțin peste acest proiect de lege – sînt, vor fi obiecții la acest proiect de lege, deoarece nu avem avizul Guvernului, nu cunoaștem care este poziția Guvernului vizavi de acest proiect de lege. Dacă binevoiți, m-aș bucura să ne oferiți un punct de vedere.

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Eșanu, Poftim.

Domnul Nicolae Eșanu: Mulțumim. Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Am văzut proiectul, dar, cu părere de rău, nu pot să vă expun opinia Guvernului, deoarece nu cunosc care este documentul. Pot să confirm că în proiect există destul de multe probleme care o să trebuiască analizate foarte serios pentru lectura a doua. Dar, în detalii, cu părere de rău, nu pot să intru, pentru că nu există avizul Guvernului și nu pot exprima o opinie personală. Mulțumim.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, domnule Eșanu. Poftim, domnule Mocanu, prima întrebare.

142

Domnul Gheorghe Mocanu: Domnule deputat, La articolul 9 punctul 2 din lege. se prevede că integritatea profesională a persoanelor care dețin funcții selective sau funcții exclusiv politice va fi testată la început și periodic. Întrebarea este: intră sub incidența acestui articol membrii de partid, biroul, membrii Biroului permanent ai consiliului politic național? Ei au funcții exclusiv politice.

Domnul Serghei Sîrbu: Ele nu sînt funcții exclusiv politice. Am mai menționat, lista exhaustivă a funcțiilor exclusiv politice a fost menționată în hotărîrea Curții Constituționale.

Domnul Gheorghe Mocanu: Deci, vă referiți doar la cele de demnitate publică.

Domnul Serghei Sîrbu: Exact, doar de demnitate publică.

Domnul Gheorghe Mocanu: … Mersi.

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Sîrbu, Mulțumesc frumos. Luați loc.

Domnul Serghei Sîrbu: Da. Da eu aș mai răspunde. (Rumoare în sală.)

Domnul Vladimir Vitiuc: Vă rog. Invităm la tribuna principală pe domnul Veaceslav Untila, președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Raport, comisie.

Domnul Veaceslav Untila: Stimaţi colegi, Domnule Preşedinte, Așa s-a întîmplat că am devenit nănaș la acest proiect de lege din propria inițiativă, fiindcă trecuse, alunecase pe alături de noi și l-am găsit la Comisia juridică. Mulțumesc doamnei preşedinte că chiar ne-a recomandat să-l examinăm noi în comisie. Am izbutit să ne convocăm în ședință și vreau să vă spun că și noi am găsit foarte multe neajunsuri, dar este un proiect de lege necesar. Din start, ne-am înțeles cu CNA-ul că o să muncim mult și deja sînt zeci și sute de propuneri.

143

Ba mai mult, vreau să vă spun: Comisia națională… Comisia securitate națională, apărare și ordine publică deja a venit cu un anunț despre dezbaterile publice. Adică o să mai punem societatea civilă să ne ajute în adoptarea sau în îmbunătățirea acestui proiect. În conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 1996, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul legii integrități nr.267 din 15 … 2016. Proiectul de lege a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă a deputaților în Parlament și corespunde cu articolul 73 din Constituția Republicii Moldova și cu articolul 47 din Regulamentul Parlamentului. Proiectul de lege are drept scop cultivarea integrității publice și a climatului de toleranță zero la corupție în cadrul entităților publice din Republica Moldova prin dezvoltarea integrității în sectorul public la nivel politic, instituțional și profesional, stabilirea responsabilităților entităților publice ale agenților anticorupție și ale altor autorități competente pentru cultivarea integrității în sectorul public în scopul… în sectorul privat și sancționarea lipsei de integritate în acest sector. Amendamentele, propunerile și obiecțiile pe marginea acestui proiect vor fi luate în considerație la definitivarea proiectului pentru dezbateri în a doua lectură. Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, în urma examinării în cadrul ședinței din 26 iulie 2016, propune dezbaterea și adoptarea proiectului de către Parlament în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, domnul preşedinte. Întrebări nu-s.

Domnul Veaceslav Untila: Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Avem coraport, Comisia juridică, numiri și imunități. Doamna Raisa Apolschi. Coraport. De pe loc.

Doamna Raisa Apolschi: Stimați colegi, Comisia a examinat proiectul în cauză. La ce se referă acest proiect a fost în detaliu expus de către unul dintre autori și comisia de bază. Și Comisia juridică propune examinarea în lectura întîi în plenul Parlamentului. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, doamnă președinte.

144

Întrebări nu-s. Rog numărătorii pe sectoare să anunțe prezența deputaților în sală. Sectorul nr.1? Domnul Bolea.

N u m ă r ă t o r i i: Primul sector – 15.

Domnul Vladimir Vitiuc: Care sector 15? 1? Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 26. Sectorul nr.3 – 13. 14.

Domnul Vladimir Vitiuc: 15? În sală sînt 56 de deputați. Da, avem cvorumul și … Pun la vot Proiectul legii integrității nr.267 din 15 iunie 2016 în primă lectură. Cine-i pentru, rog, să voteze. Mulțumesc. Majoritatea. Unanim, da. Majoritatea. Avem încă un proiect și îl invităm la tribuna principală pe domnul ministru Calmîc.

Domnul Octavian Calmîc – viceprim-ministru, ministru al economiei: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Se prezintă Raportul de sinteză privind administrarea și deetatizarea proprietății publice în anul 2015. În conformitate cu Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Ministerul Economiei promovează politicile statului în acest domeniu, însă Agenția Proprietății Publice asigură integritatea și buna gestionare, administrare a proprietății statului. O să dau cîteva date statistice. În prezent, conform Registrului patrimoniului public, sînt înscrise 251 de întreprinderi de stat, 6 din ele fiind înregistrate peste hotare, și 111 societăți pe acțiuni cu cota de participare a statului de peste 25%. În prezent, conform datelor, avem șase întreprinderi de stat și 19 societăți pe acțiuni care sînt în proces de insolvabilitate, 14 întreprinderi de stat și 18 societăți pe acțiuni în proces de lichidare. Valorarea patrimoniului în entitățile cu cotă de stat la 1 ianuarie 2016 constituie 25 miliarde de lei, inclusiv 10 miliarde în societățile pe acțiuni și 15 miliarde în întreprinderile de stat. Profitul net…

Domnul Vladimir Vitiuc: O clipă, domnule ministru.

145

Stimați colegi, Ultima întrebare, vă rog atenție. Poftim, domnule ministru.

Domnul Octavian Calmîc: Profitul net al acestor întreprinderi în anul 2015, comparativ cu anul 2014, a crescut cu aproximativ 11%, majorarea semnificativă a vînzărilor a avut loc pe seama următoarelor companii: Compania Aeriană „AIR Moldova”, „Moldelectrica”, „Poșta Moldovei” și Centrul Național pentru Frecvență Radio. În același timp, trebuie să menționez că la 75 de întreprinderi de stat venitul din vînzări s-a micșorat cu aproximativ 266 de milioane. În special, vreau să scot în evidență următoarele întreprinderi de stat: „Calea Ferată a Moldovei”, „Fabrica de sticlă din Moldova”, „Aeroportul Internațional Mărculești”, „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională”. Unul dintre obiectivele sau unele din motivele de bază care au dus la diminuarea vînzărilor acestor întreprinderi este schimbarea circumstanțelor pe piața internă și piața internațională. E vorba de prețul de achiziție a materiilor prime și a componentelor care sînt utilizate de către acestea, micșorarea capacității de cumpărare a populației, deprecierea valutei naționale și un șir de alte probleme, inclusiv de management al acestor companii. Trebuie să menționez, că în anul 2015, la întreprinderile de stat supuse analizei activau 35 920 de angajați, salariul mediu fiind de 4 790 de lei. O situație similară se atestă și în companiile sau în societățile pe acțiuni. Au fost supuse examinării și monitorizării 58 de societăți din acele 111 care sînt în prezent, avem înregistrate reducerea vînzărilor în toate societățile pe acțiuni din sectorul energetic. În special este vorba de „Moldova-gaz”, de rețelele electrice de distribuție nord, de rețelele electrice de distribuție nod-vest, precum și de alte companii, cum ar fi „Metalferos”, „Tutun CTC”. Unul din motivele de bază ale reducerii acestor vînzări a fost neajustarea tarifelor de către regulatorul ANRE, precum și schimbarea conjuncturii de prețuri pe piața internă. Trebuie să menționez că o bună parte din aceste companii atestă pierderi la nivel de cîteva miliarde de lei datorită faptului că multe din tarifele sau piața care este de reglementare nu au fost ajustate. Vizavi de numărul de persoane care sînt angajate în societățile pe acțiuni. Avem peste 16 mii de angajați cu un salariu mediu de peste 6 mii de lei. Deci, în anul 2016, în bugetul de stat s-au încasat venituri sub formă de defalcări din profitul net al întreprinderii de stat în sumă de 43 de milioane de lei și dividendele aferente cotei de participare a statului în societățile pe acțiuni. Alte 75 de milioane de lei fiind 11% sau fiind cu 16% mai mult decît în anul 2015 pentru activitatea care a fost desfășurată în 2014. Vizavi de privatizările care au avut loc în anul 2015. Multe runde de privatizări nu au avut loc, au fost niște vînzări nesemnificative ale pachetelor minoritare ale statului care au fost vîndute cu sume minore. Deci, suma totală de privatizări în anul 2015 a fost de 33 de milioane de lei. Este o cu totul altă situație în anul 2016. Informația va fi prezentată ulterior.

146

Au fost … Deci, o să menționez perfecționarea cadrului legislativ necesar pentru a consolida administrarea statului a proprietății sale. Este vorba de eforturile privind elaborarea unei noi legi cu privire la întreprinderile de stat și întreprinderea municipală. În scurt timp, acest proiect va fi prezentat Parlamentului spre examinare. Este vorba de Proiectul de lege privind delimitarea proprietății publice, de Proiectul de lege privind concesionările de lucrări și servicii, precum și de un șir de regulamente și hotărîri de Guvern, care vin să consolideze atribuțiile statului și modul de administrare a acestor bunuri. Raportul detaliat a fost prezentat anterior tuturor celor interesați. Pentru cine nu a făcut cunoștință cu el, pot fi transmise în formă electronică toate informațiile aferente acestuia.

Domnul Vladimir Vitiuc: Mulțumesc, domnule ministru. Întrebări avem. Domnule Cobzac, Poftim, prima întrebare.

Domnul Grigore Cobzac: Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Domnule ministru, Chiar am răsfoit nu pe diagonală raportul dumneavoastră. Cred că administrarea întreprinderilor de stat și a celor cu cota majoritară de stat este durerea ministerului de mulți ani de zile, dar nemijlocit pe conținutul raportului. La 3 întreprinderi care sînt extrem de importante pentru economia națională: „Moldelectrica”, Air Moldova și Calea Ferată a Moldovei, respectiv, s-au înregistrat pierderi: 496 de milioane de lei – „Moldelectrica”, Air Moldova – 226 milioane de lei, Calea Ferată a Moldovei – 105 milioane de lei. Cum supraviețuiesc aceste întreprinderi cu asemenea pierderi? Aveți vreun plan cumva de salvare a acestor întreprinderi? Și tot la acest capitol: ce ține de Calea Ferată a Moldovei – 105 milioane lei. Recent, Parlamentul a votat credit cu componenta de grant drept de 8 milioane de euro, dacă nu greșesc, pentru procurarea locomotivelor. Spuneți-mi, vă rog, o întreprindere care generează aproximativ 5 milioane de dolari pe an pierderi va fi capabilă să ramburseze acest credit sau, garant fiind Guvernul, noi planificăm din start ca acest credit să nu fie rambursat?

Domnul Octavian Calmîc: Da. Vă mulțumesc de întrebare. O să divizez această întrebare în două părți, pentru că-s două domenii diferite. Primul domeniu e sectorul energetic care este dependent de tarife care sînt aprobate și reglementate de către ANRE și vreau să menționez că aici avem două procese simultane care au loc la „Termoelectrica”. Primul proces este de optimizare a costurilor. Cunoașteți că „Termoelectrica” a încorporat în sine 3 companii: CET-1, CET-2 și Termocom. În

147

urma acestor optimizări, s-a obținut o reducere de costuri operaționale de peste 10 la sută. Cu toate acestea, noi avem un șir de proiecte de modernizare a „Termoelectricii” care ne vor permite să eficientizăm activitatea acesteia. Deci, pe parcursul anului 2016, deja situația la „Termoelectrica” este net superioară. Ei au obținut și granturi, și injectări financiare pe diferite linii de suport financiar din străinătate unde lucrurile în anul 2016 s-au schimbat radical. Ceea ce ține de Calea Ferată a Moldovei. Într-adevăr, este o problemă sistemică care ține de activitatea acestei companii. Ea nu este în gestiunea Ministerului Economiei, este în gestiunea Ministerului Transporturilor. Există și un plan de restructurare și de modernizare a acestei companii care vor da efectele scontate în partea ce ține de costuri. Sigur că necesită să fie investite surse considerabile în modernizarea infrastructurii și parcului de locomotive și de vagoane, lucru care se va întîmpla prin suport bugetar, prin suport financiar. Nu e bugetar, e un suport direct care este acordat de către BERD companiei sau Întreprinderii de Stat „Calea Ferată a Moldovei” prin acel credit grant despre care ați vorbit.

Domnul Grigore Cobzac: Deci, este posibil, Calea Ferată a Moldovei într-un viitor previzibil să fie...

Domnul Octavian Calmîc: Este posibil, este planul acesta de restructurare care ține de costuri, inclusiv de ajustare a tarifelor pentru transportul de mărfuri. Deci, serviciul trebuie să fie competitiv pe piața internă. Există această viziune, inclusiv de optimizare a costurilor pe interior.

Domnul Grigore Cobzac: Da. Vă mulțumesc. Am și a doua întrebare. Țin în mînă, nu m-am lenevit și am găsit raportul Ministerului Economiei cu titlul „Propunerea de politici publice cu privire la normele de administrare corporativă pentru întreprinderile cu cotă de stat”, anul 2012 luna a zecea. Și la capitolul „Performanță redusă” și cauzele care duc la performanța redusă a întreprinderilor de stat, prima cauză este ineficiența în achiziții. Vă rog, raportul ține de 2012. Au trecut... sîntem 2016, vă rog să ne informați despre măsurile luate de Ministerul Economiei în privința eliminării acestui viciu, să-i spunem pe de-a dreptul, în activitatea întreprinderilor de stat, dar vă rog să nu menționați acel amendament la Legea cu privire la întreprinderile de stat ce ține de achiziții unde este menționat doar faptul că achizițiile trebuie să fie transparente. Și tot același amendament cu același sens, nu-l țin minte precis, dar este și la Legea cu privire la societățile pe acțiuni. Vă rog să ne informați despre măsurile întreprinse.

148

Domnul Octavian Calmîc: Eu n-o să dau informația pentru toate întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni. O să vă spun ce-a făcut Ministerul Economiei pe dimensiunea companiilor care sînt în gestiune. În 2015, noi am făcut un regulament-tip vizavi de modul de efectuare a achizițiilor de lucrări și bunuri, care a fost impus tuturor acestor companii și despre ceea ce ați vorbit despre procesul de transparentizare a acestor... Ele sînt reglementate în acele norme. Am recomandat acest regulament și tuturor celorlalte companii, dar nu cunosc care este situația la fiecare întreprindere că, pînă la urmă, este la discreția fondatorilor acestor întreprinderi care sînt diferite instituții guvernamentale sau conducerea acestei întreprinderi prin consiliul de administrare. Cel puțin pe dimensiunea Ministerului Economiei, care are în gestiune aproximativ 50 de întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni, acest regulament este obligatoriu și este prin concurs, prin licitație deschisă cu participarea tuturor, este dat avantajul pentru cei care participă, deci este o procedură prestabilită. Dacă doriți, vă punem la dispoziție acest regulament intern al nostru care este solicitat de toate companiilor de stat.

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnule Cobzac, Poftim, ultima precizare.

Domnul Grigore Cobzac: Nu considerați dumneavoastră că un asemenea domeniu de important și expus, să-i spunem, corupției ar fi bine de reglementat printr-o lege organică, dar nu prin cadru regulatoriu intern?

Domnul Octavian Calmîc: Știți, Legea cu privire la achizițiile publice, dacă nu greșesc, prevede și dreptul de extindere a acelui mecanism și asupra întreprinderilor de stat sau a întreprinderilor de importanță națională. Doar că nu s-a trecut la stabilirea listei exhaustive a acestor întreprinderi care urmează să respecte normele ce țin de Legea de achiziții publice. Deci, se muncește. Un proiect de lege în acest sens privind îmbunătățirea sistemului de achiziții publice urmează să fie prezentat în scurt timp de către Guvern Parlamentului spre examinare.

Domnul Grigore Cobzac: Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Vitiuc: Domnul Leancă, Vă rog, prima întrebare.

Domnul Iurie Leancă: Mulțumesc, domnule președinte.

149

Domnule ministru, Vă salut în incinta Parlamentului. Vă mulțumesc pentru acest raport prin rezultatele pentru 2015. Pe mine mă interesează puțin dacă putem să analizăm ce face Guvernul în perspectivă în contextul deetatizării eventuale pe anumite obiective de importanță strategică? Dumneavoastră țineți minte, bănuiesc, în 2013, în toamnă, la solicitarea mea, Ministerul Economiei a venit cu o listă de 13 obiective de importanță strategică, printre care a fost și Moldtelecom și Rețelele de distribuție nord, nord-vest și Barza Albă,... ș.a.m.d. Lista respectivă trebuia să fie supusă unui proces de privatizare prin atragerea consultanțelor internaționale prin care avea obiectivul să elaboreze caiete de sarcini, reguli foarte transparente și, eventual, atragerea unor ... investitori strategici, ca să avem tehnologii moderne, eficiența să fie majorată ș.a.m.d. După aceea, în 2014, la fel, a fost decizia mea de a suspenda acel proces, fiindcă era foarte puțin timp pînă la alegeri. Întrebarea mea, iată, este următoarea: care-i planul sau intenția Guvernului pe această dimensiune? Are de gînd să relanseze acest proces de privatizare, pornind de la ideea simplă că statul nu e cel mai bun administrator? Pornind de la ideea unor parteneri ai noștri de dezvoltare că unele, cel puțin, obiective își pierd din valoare dacă nu sînt administrate altfel. Deci, asta este întrebarea mea de bază.

Domnul Octavian Calmîc: Da. Mulțumesc mult. Chiar dacă această întrebare iese din raportul care ține de 2015, o să prezint informația care ține de 2016 și poziția Guvernului la acest subiect. Vreau să menționez că, pentru anul 2016, planificăm încă două runde de privatizări: prima rundă fiind organizată la sfîrșitul lunii aprilie – începutul lunii mai, în cadrul căreia s-au vîndut 6 loturi, (rumoare în sală) este vorba de magazinul universal „Unic”, central „Unic” care a fost vîndut cu 250 de milioane de lei, Societatea pe Acțiuni „Amelioratorul”, Întreprinderea de reparare și exploatare auto, Centrul comercial din raionul Comrat, un club cu rețele inginerești din Călărași, per total s-au vîndut bunuri de 287 de milioane de lei. Trebuie să menționez că unica metodă de privatizare este prin bursa de valori unde Guvernul nu are nicio atribuție. Noi vindem pachetele de acțiuni pe care le deține statul. De regulă, este pachetul majoritar, dar nu este sută la sută pachetul care aparține statului. Următoarea rundă este… a fost declarată pentru perioada 8 iulie – 23 septembrie. Lista de companii propusă spre privatizare deja a fost transmisă prin intermediul ambasadelor acreditate în Republica Moldova și ambasadelor noastre în străinătate pentru a atrage cît mai mulți participanți la această rundă de privatizări. Toate companiile despre care ați menționat: și „Barza Albă”, și „Tutun- CTC”, și Fabrica de sticlă, și Fabrica de covoare Carpet, acolo unde statul are pachetul de acțiuni majoritar, vor fi repuse spre comercializare în cazul în care vom găsi parteneri pentru acestea.

150

Celelalte companii, cum ar fi „Moldtelecom”-ul și multe altele din sectorul energetic, rețelele de distribuție Nord, Nord-vest, Centrul hidraulic de la Costești- Stînca, vor fi spre sfîrșit de an în urma reevaluării activelor acestuia. Vizavi de „Moldtelecom”, această expertiză internațională și mod de privatizare au fost făcute ceva timp în urmă. E vorba de 2 ani și jumătate în urmă, unde avem metoda recomandată de experții de la BNP Paribas cum să vindem acest activ care, în urma reevaluării, va fi supus privatizării și iarăși, printr-o metodă transparentă, pentru că e vorba de o societate pe acțiuni și tot metoda de bază va fi prin intermediul bursei de valori.

Domnul Vladimir Vitiuc: Atît? Mulțumesc, domnule ministru. Luați loc, vă rog.

Domnul Octavian Calmîc: Mulțumim.

Domnul Vladimir Vitiuc: Stimaţi colegi, Ordinea de zi este epuizată. Сегодняшнее заседание объявляю закрытым. Următoarea ședință, mîine, la ora 11.00. Da, poftim, doamnă Apolschi.

Doamna Raisa Apolschi: Vreau să mă adresez către membrii Comisiei juridice. Rog să rămînă aici pe loc, să discutăm vizavi de Proiectul nr.269, care a fost remis comisiei, și-i invit pe cei doi care sînt interesați și au propuneri la acest subiect să-l dezbatem astăzi în cadrul comisiei. Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 16.43.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Secția pentru lucrările plenului Parlamentului din cadrul Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

151