ASOCIAğIA MOLDOVENEASCĂ DE ùTIINğĂ POLITICĂ UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII POLITICE ùI ECONOMICE EUROPENE “CONSTANTIN STERE” MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZĂ POLITICĂ) Nr.3 (LVIII), 2012 REVISTĂùTIINğIFICĂ TRIMESTRIALĂ CHIùINĂU – 2012 2 MOLDOSCOPIE, 2012, nr.3 (LVIII) MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). – nr.3 (LVIII), 2012. - Chiúinău: USM, USPEE, AMSP, 2012. – 199 p. COLEGIUL DE REDACğIE: prof. Valeriu Moúneaga (redactor-úef); prof. Victor Saca (redactor-úef adjunct) dr. Rodica Rusu (secretar); prof. Gheorghe Avornic; conf. Vasile Cujbă; prof. Vladimir Gutorov (Rusia); prof. Cristian Haerpfer (Regatul Unit); prof. Anatoliy Kruglaúov (Ucraina); prof. Constantin Marin; prof. Victor Moraru; prof. Joao Peixoto (Portugalia); prof. Serghey Reúetnikov (Belarus); prof. Adrian Pop (România); prof. Gheorghe Rusnac; conf. Aurel Sâmboteanu; prof. Constantin Solomon; prof. Georg Sootla (Estonia) conf. Vasile Tabară (România); prof. Valentina Teosa Ideile úi opiniile expuse în materialele prezentate aparĠin autorilor úi nu reflectă neapărat punctul de vedere al colegiului de redacĠie Articolele apar în redacĠia autorilor, sunt recenzate versiunea electronică: http://www.usm.md/?mode=437 ISSN 1812-2566 © AMSP, 2012 MOLDOSCOPIE, 2012, nr.3 (LVIII) 3 S U M A R Compartimentul GUVERNAREA POLITICĂ 7 ùI ADMINISTRAREA PUBLICĂ Guznac V. ModalităĠile úi cerinĠele controlului administrativ 7 Compartimentul SOCIOLOGIA POLITICĂ 20 Ⱥɧɢɤɢɧȼ. Ʉɚɪɬɟɥɢɡɚɰɢɹɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣ: ɛɥɚɝɨ 20 ɢɥɢɡɥɨɞɥɹɆɨɥɞɨɜɵ? Budurina- Aspecte conceptuale ale termenului de societate 33 Goreacii C. civilă în contextul relaĠiei “societatea civilă – sta- tul” Ciobu E. Identitatea naĠional-statală în activitatea instituĠi- 42 ilor publice ale Republicii Moldova: influenĠe ex- terne Lazariuc C. Copiii migranĠilor: cauza emigrării úi / sau motiva- 51 Ġia reîntoarcerii Mosneaga V., MigraĠia de muncă în Spania din Europa de Est: 72 Iatco M., fluxurile úi căile de imigrare Rusnac Gh. Poalelungi O. Particularităi de integrare a copiilor 96 imigranilor moldoveni în societatea gazdă. Cazul Federaia Rusă Solomon C., Alegerile parlamentare din Republica Moldova úi 106 Pirosca A. din România ɐɜɹɬɤɨɜɇ. ɋɨɜɟɬɫɤɚɹ «ɩɟɪɟɫɬɪɨɣɤɚ» ɝɥɚɡɚɦɢɦɨɥɞɚɜɫ- 129 ɤɢɯɩɪɟɡɢɞɟɧɬɨɜ Yurchuk Yu. New media and commemoration: The case of 137 post-soviet Ukraine. Compartimentul RELAğII INTERNAğIONALE 152 Caldare Gh., Republica Moldova – ONU: 20 de ani de colabora- 152 Velicico S. re 4 MOLDOSCOPIE, 2012, nr.3 (LVIII) Chimerciuc N. Premisele de formare a diplomaĠiei economice 163 moderne Juc V., Asigurarea securităii naionale a Republicii 169 Ungureanu V. Moldova în contextul integrării europene Mosneaga E. Nuclear trafficking in Moldova: causes and possi- 187 ble solutions MOLDOSCOPIE, 2012, nr.3 (LVIII) 5 SUMMARY CHAPTER: POLITICAL GOVERNING 7 AND PUBLIC ADMINISTRATION Guznac V. The modalities and requirements of the 7 administrative control CHAPTER: POLITICAL SOCIOLOGY 20 Ⱥɧɢɤɢɧȼ. Political parties’ cartelization: good or evil for 20 Moldova? Budurina- Conceptual aspects of the civil society in the context 33 Goreacii C. of the relationship "civil society-State" Ciobu E. National identity in the activity of State public insti- 42 tutions of the Republic of Moldova: external influ- ences Lazariuc C. The children of the moldovan migrants: the cause of 51 the migration or / and the motivation of the return migration Mosneaga V., The labor migration in Spain from the Eastern 72 Iatco M., Europe: immigration flows and paths Rusnac Gh. Poalelungi O. Features of the integration of Moldovan immigrants 96 children into recipient society Solomon C., Parliamentary elections in Moldova and Romania 106 Pirosca A. ɐɜɹɬɤɨɜɇ. The Soviet „perestroika”through the eyes of Moldo- 129 van Presidents Yurchuk Yu. New media and commemoration: The case of post- 137 soviet Ukraine. CHAPTER: INTERNATIONAL RELATIONS 152 Caldare Gh., Republic of Moldova – U.N.: 20 years of collabora- 152 Velicico S. tion 6 MOLDOSCOPIE, 2012, nr.3 (LVIII) Chimerciuc N. Prerequisites for the formation of modern econo- 163 mic diplomacy Juc V., The ensuring of the national security of the Repub- 169 Ungureanu V. lic of Moldova in the context of European integra- tion Mosneaga E. Nuclear trafficking in Moldova: causes and possible 187 solutions MOLDOSCOPIE, 2012, nr.3 (LVIII) 7 COMPARTIMENTUL GUVERNAREA POLITICĂ SI ADMINISTRAREA PUBLICĂ MODALITĂğILE ùI CERINğELE CONTROLULUI ADMINISTRATIV Valentin GUZNAC Republica Moldova, Chiúinău, Academia de Administrare Publică de pe lingă Preúedintele Republicii Moldova Doctorand Analysis of local public administration in Republic of Moldova reveals a system of self-organized local authorities, called to ensure proper management of public affairs of local administrative units, with no direct state involvement in their activity. As divers are the forms of activity of local public administration and own or delegated economic and social domains they manage, equally divers are the control forms of LPA, enrolled in the general forms of government control. In- dividualization derives from the position and role of local government in the state, especially in intermediate position between the legislative power, the exe- cutive one and the population whose needs they have to meet, mediating general interest, private and local, through public services and other techniques that are available. Administrative control is the form of control exercised over LPA by a seri- es of ways and requests, which is the subject of this paper. Analiza administraĠiei publice locale in Republica Moldova scoate in evi- denta un sistem de autorităĠi locale organizate autonom, care sunt chemate sa asigure buna gestionare a treburilor publice locale in unităĠile administrativ-teri- toriale, făUă a fi posibilă implicarea directă a statului in activitatea acestora. Precum sunt diverse formele de activitate ale administraĠiei publice locale úi domeniile economice úi sociale proprii sau delegate pe care le administrează, tot atât de diverse sunt úi formele de control al activităĠii administraĠiei publice locale, ele înscriindu-se in gama formelor de control al administraĠiei publice in genere. Individualizarea lor deriva din poziĠionarea úi rolul administraĠiei publi- ce locale in cadrul statului, in special din poziĠia sa intermediară intre autorităĠi- le puterii legislative, ale celei executive úi populaĠie ale căror nevoi trebuie sa le satisfacă, mijlocind interese generale, particulare úi locale, prin intermediul ser- viciilor publice úi altor tehnici pe care le au la dispoziĠie. 8 MOLDOSCOPIE, 2012, nr.3 (LVIII) Controlul administrativ este o forma de control care se exercita asupra ad- ministraĠiei publice locale prin mai multe modalităĠi si cerinĠe, ceea ce face cu predilecĠie obiectul de studiu al prezentei lucrări. Abordând subiectul modalităĠilor de control, trebuie avute în vedere mai multe aspecte [1, 457]. In raport cu momentul când este efectuată acĠiunea de control, aceasta poate interveni înainte ca activitatea supusă controlului să înce- apă să se desfăúoare. In acest caz, ne aflăm în prezenĠa unui control prealabil sau anterior. Controlul prealabil are un caracter preventiv, întrucât prin el se urmăreúte Vă se preîntâmpine apariĠia efectelor negative ale activităĠii controlate, apariĠia de ilegalităĠi. Or, în general, este mai bine să se evite producerea unor deficien- Ġe, decât să se acĠioneze după apariĠia lor pentru remedierea neregularităĠilor. Aceasta este latura pozitivă a controlului preventiv. Dar, controlul prealabil prezintăúi un dezavantaj în sensul că el îngreunea- ]ă într-o oarecare măsură adoptarea deciziilor, desfăúurarea activităĠii controla- te, întrucât aceasta nu poate începe decât după ce s-a efectuat verificarea úi s-a constatat că nu sunt încălcate dispoziĠiile legale în vigoare. Verificarea însă ne- cesită un anumit timp, ceea ce provoacă întârzieri în acĠiunile administraĠiei, fapt ce poate afecta calitatea activităĠii administraĠiei de stat, care în multe situa- Ġii trebuie să intervină de îndată în rezolvarea unor probleme. În pofida dezavantajului menĠionat, credem că este indicat să se folosească cât mai frecvent cu putinĠă controlul prealabil, deoarece este mai uúor să previi decât să corectezi o defecĠiune deja apărută, dar cu condiĠia ca acĠiunea de cont- rol să se desfăúoare într-un timp cât mai scurt, făUă însă ca, prin aceasta, să fie afectate exigenĠa úi temeinicia controlului. Controlul se poate exercita chiar pe parcursul desfăúurării activităĠii contro- late. Acesta este controlul concomitent sau operativ curent. O asemenea modali- tate de control se practică, în general, destul de rar, deoarece este dificilă efectu- area verificării chiar în timpul desfăúurării operaĠiei supusă controlului. Apreci- erea se referă la situaĠia în care controlul este exercitat de o persoană aflată în afara activităĠii controlate. În cazul însă al controlului ierarhic general, înfăptuit de úeful ierarhic asupra subalternilor, mai cu seamă, în cazul autocontrolului, controlul concomitent, după părerea noastră, ar trebui să constituie modalitatea de control generală, aplicată în permanenĠă, cu toată exigenĠa úi responsabilita- tea. Autocontrolul mai prezintă avantajul că simplifică activitatea de control, co- ntribuind, totodată, la obĠinerea de economii în organizarea acesteia, întrucât un autocontrol competent, conútiincios úi obiectiv elimină necesitatea efectuării al- tor acĠiuni de control. Efectuarea controlului după desfăúurarea activităĠii controlate poartă denu- mirea de control posterior