1 S T E N O G R a M a Ședinței Plenare a Parlamentului Republicii

S T E N O G R A M A ședinței plenare a Parlamentului Republicii Moldova din ziua de 28 aprilie 2017 SUMAR

1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului de 3 Stat al Republicii Moldova.)

2. Dezbateri la ordinea de zi. Votat. (Pro – aprobat) 3 – 21

3. Moțiune simplă asupra politicii interne în domeniul 21 – 46 învățămîntului realizate de Ministerul Educației, înaintată de către 72 Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. (Raportor – Corina Fusu, ministrul educației) Nr. 102 din 06.04.2017. Respins. (Pro – 26) Aviz – Vladimir Hotineanu, președintele Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

4. Proiectul de Lege pentru completarea articolului 58 al Legii 46 – 48 privind actele de stare civilă nr.100 din 26 aprilie 2001 (art. 58). 72 – 73 Nr. 134 din 04.04.2016. Lectura II – 36. Respins. (Raportor – Raisa Apolschii, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități)

5. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea unor acte 48 – 71 legislative (Legea privind protecția aerului atmosferic – pct.1; 73 Legea nr.141 din 17.06.2016 – art.III). Nr. 7 din 10.01.2017. În urma dezbaterilor la prima lectură, domnul Andrian Candu, în calitate de Președinte al ședinței, a propus remiterea proiectului în Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice. Votat. (Pro – majoritatea) (Raportor – Valeriu Munteanu, ministrul mediului)

6. Prezentarea informației referitor la activitatea Guvernului în 73 – 78 vederea modernizării serviciilor publice – răspuns domnului deputat Iurie Țap la întrebarea adresată în ședința din 30 martie 2017. (Raportor – Valentin Guznac, Secretar general adjunct al Guvernului)

7. Prezentarea informației despre realizarea Planului de acțiuni 78 – 84 privind implementarea Strategiei naționale de descentralizare pentru anii 2012 – 2018 (perioada anului 2016) – răspuns

domnului deputat Iurie Țap la întrebarea adresată în ședința din 30 martie 2017. (Raportor – Valentin Guznac, Secretar general adjunct al Guvernului)

8. Interpelări. 84 – 85

9. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte 85 – 113 legislative (Codul funciar – în tot cuprinsul; Legea cu privire la 167 antreprenoriat și întreprinderi – în tot cuprinsul legii, art.27, 30; Legea taxei de stat – în textul legii, art.12; Legea privatizării fondului de locuințe – anexa nr.5; ș.a.). Nr. 122 din 19.04.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) (Raportor – Serghei Sîrbu, Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova)

10. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea 113–142 Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII 167 din 2 aprilie 1996 (art.4). Nr. 116 din13.04.2017. Lectura I. (Pro – majoritatea) (Raportor – Eugen Carpov)

11. Proiectul de Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului 142–163 nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele 166–167 comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova (punctele 1 și 2). Nr.176 din 22.04.2016. Votat. (Pro – unanim) (Raportor – Mihaela Spatari)

12. Proiectul de Lege pentru completarea articolului 111 al Codului 142–163 muncii al Republicii Moldova. Nr. 177 din 22.04.2016. Lectura I. 166 (Pro – majoritatea) Lectura II. (Pro – 56) (Raportor – Mihaela Spatari)

13. Proiectul de Hotărîre pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului 163–165 nr.9 din 28 ianuarie 2015 privind aprobarea componenței 166 nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului. Nr. 127 din 27.04.2017. Votat. (Pro – majoritatea) (Raportor – Alina Zotea, Fracțiunea Partidului Liberal)

14. Declarația doamnei deputat Liliana Palihovici, Fracțiunea 167–169 Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Ședința începe la ora 12.15. Lucrările sînt prezidate de domnul Andrian Candu, Președinte al Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici și de domnul Vladimir Vitiuc, vicepreședinți ai Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Onorat Plen, Rog Secretariatul să anunțe prezența. Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului: Doamnelor și domnilor deputați, Bună ziua. Vă anunț că la ședința Parlamentului, din totalul celor 101 deputați, și-au înregistrat prezența 84 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Ghilețchi Valeriu – deplasare, Postoico Maria – deplasare, Mizdrenco Irina – cerere, Domenti Oxana – cerere, Radvan Marina – cerere, Voronin Vladimir – concediu medical, Carp Lilian, Bodarev Eugen. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Avem cvorumul, putem să începem. Vă rog frumos să onorăm Drapelul de Stat. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Dragi colegi, Înainte de a trece la subiectele legate de ordinea de zi, dați-mi voie să fac cîteva anunțuri în mod tradițional pe care le facem. În primul rînd, vreau să vă anunț că în perioada premergătoare ședinței de astăzi și-au sărbătorit zilele de naștere următorii colegi: Corneliu Padnevici, Eugen Carpov, Alla Dolință și Marina Radvan. Le urăm un „La mulți ani”, multă sănătate, succese și frumoase realizări. (Aplauze.) De asemenea, aș vrea să vă anunț că Curtea Constituțională, prin Hotărîrea sa nr.13 din 25 aprilie 2017, a validat mandatele de deputat în Parlament a candidaților supleanți de pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova Eugen Bodarev și Iurie Chiorescu. Le urăm un bun venit, succese și realizări frumoase alături de noi în serviciul statului și pentru cetățenii Republicii Moldova. La fel, astăzi, 28 aprilie, se împlinesc trei ani de cînd cetățenii moldoveni au primit dreptul de a călători fără vize în Uniunea Europeană. O realizare frumoasă cu eforturi considerabile depuse de autorități și care vine cu adevărat să ajute la mobilitatea cetățenilor Republicii Moldova. Cetățenii Republicii Moldova pot călători liber, fără proceduri suplimentare din partea altor autorități ale altor state, pot să-și viziteze familiile, pot merge la studii și, pur și simplu, să viziteze alte state. Și ne bucurăm foarte mult pentru o astfel de realizare. La fel, mai sînt cîteva zile: Ziua mondială a siguranței și sănătății la locul de muncă și Ziua mondială a orașelor înfrățite.

Dragi colegi, Pe masa de lucru de astăzi e o agendă, o ordine de zi propusă de Biroul permanent, care urmează să fie aprobată și de onoratul Plen. Sînt cîteva propuneri făcute în mod regulamentar, pe care le voi prezenta. Și să începem nemijlocit pe marginea acesteia să discutăm. De procedură? Domnule Deliu, Domnule Chiorescu, Doamnă Zotea, Cu referire la ordinea de zi sau de procedură? De procedură. Domnule Deliu, Vă rog frumos, poftiți. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Stimați colegi, Dau citire procesului-verbal nr.7 din 28 aprilie 2017 a Fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat. La data de 25 aprilie 2017 au fost validate de către Curtea Constituțională mandatele deputaților Bodarev Eugen și Chiorescu Iurie. Ulterior deputații respectivi au anunțat că renunță la calitatea de membri ai Partidului Liberal Democrat. În urma dezbaterilor pe marginea subiectului din ordinea de zi, fracțiunea a hotărît: În legătură cu declarațiile făcute, fracțiunea anunță Parlamentul că deputații Bodarev Eugen și Chiorescu Iurie nu aparțin Fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. Domnule Chiorescu, Vă rog frumos, poftiți. Domnul Iurie Chiorescu: Hristos a înviat. Stimați colegi, Vreau să fac și eu o scurtă declarație, dacă îmi permiteți. Prin prezenta declarație doresc să informez opinia publică și reprezentanții mass-media,

analizînd evoluția politică a Partidului Liberal Democrat și poziția pe care a adoptat-o în Parlamentul Republicii Moldova, am ajuns la concluzia că această formațiune politică și-a abandonat iremediabil propriile idei și convingeri în care a crezut și pentru care a cerut votul oamenilor. Prin linia politică îngustă și lipsită de clarviziune, pe care a ajuns să o susțină, PLDM-ul s-a autoizolat și i-a lăsat fără sprijin pe toți cei care și-au pus sincer și onest încrederea în acest partid. Astfel, în calitate de membru fondator al Partidului Liberal Democrat din Moldova, am luat o decizie asumată și mărturisesc că grea … să-mi dau demisia din Partidul Liberal Democrat din Moldova, să părăsesc Fracțiunea Liberal Democrată și să ader la Partidul Democrat, cu intenția de a face parte ulterior și din Fracțiunea Partidului Democrat. Prin această decizie vreau să-mi respect angajamentul pe care l-am luat atunci cînd am decis să candidez pe listele PLDM și pentru care am solicitat votul oamenilor, în mod prioritar de a susține vectorul european, de a promova reformele care să modernizeze țara, de a îmbunătăți viața de zi cu zi a oamenilor din țara noastră. Consider că în actualul context prin care trece țara noastră, oamenii politici sînt obligați la gesturi mature… (Rumoare în sală.) Domnul Andrian Candu: Numai puțin, domnule Chiorescu. Vă rog frumos. Unii agitați au înțeles greșit ce înseamnă respectul reciproc. Vă rog frumos, numai puțin. Dragi colegi… Domnul Iurie Chiorescu: Eu uitasem de asta. Domnul Andrian Candu: Nu înțeleg care-i problema? Este… Domnilor deputați și dragi colegi, Atunci cînd regulamentar un deputat părăsește o fracțiune se face în mod public în plenul Parlamentului. Citiți Regulamentul Parlamentului. Și vă rog frumos să respectăm cele scrise și să ne respectăm reciproc pe noi toți. Vă rog frumos, domnule Chiorescu, continuați. Domnul Iurie Chiorescu: Consider… Domnul Tudor Deliu: … noi i-am demis, nu mai e nevoie de declarații …

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnule Chiorescu, continuați. Domnul Iurie Chiorescu: Consider că în actualul context prin care trece țara noastră, oamenii politici sînt obligați la gesturi mature, gesturi bine cumpănite, care să fie luate cu gîndul la interesul general și nu la interesele politice de moment ale unui grup de persoane. Eu sper din tot sufletul ca decizia pe care am luat-o să fie percepută anume așa de către toți cei care și-au pus încrederea în mine. Doamne ajută. Iurie Chiorescu 28 aprilie 2017 Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. (Aplauze.) Doamnă Șupac, Nu vă faceți griji. Cînd dumneavoastră veți părăsi fracțiunea, la fel am să vă dau posibilitatea la fel să faceți aceeași declarație. (Aplauze.) Dacă… Poftiți. Vă rog frumos, doamnă Șupac, aveți tot dreptul la replică. Doamna Inna Șupac: Уважаемый господин Канду, Не судите по себе, да не судимы будете. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. N-am plecat și nu voi pleca. Vă mulțumesc mult. În continuare, în baza prevederilor Regulamentului Parlamentului, articolul 46 din Regulamentul Parlamentului, am să prezint acele propuneri care sînt făcute pentru ordinea de zi. Un grup al colegilor din Partidul Liberal Democrat fac propunerea de a introduce pe ordinea de zi de astăzi sau mai bine-zis a ciclului bisăptămînal subiectul legat de rapoartele acelei Comisii de anchetă privind activitatea Poștei Moldovei. Domnule Cobzac, Domnule Deliu, Ieri, noi am discutat la ședința Biroului permanent acest subiect, la următoarea ședință a Biroului permanent, care va avea loc săptămîna viitoare miercuri, dumneavoastră, domnule Cobzac și domnule Zagorodnîi, sînteți invitați

la comisie pentru a prezenta subiectele respective, ca Biroul permanent să propună ulterior la următoarea ședință a plenului Parlamentului în data de 4 și 5 mai examinarea acestor două … Cel puțin aceasta a fost discuția la Biroul permanent, dar, în mod regulamentar, aveți tot dreptul să vă expuneți motivația în privința acestei propuneri. Vă rog frumos, poftiți, domnule Cobzac, două minute. Domnul Grigore Cobzac: Da. Domnule Președinte, Vă mulțumesc. Eu chiar ceva nu înțeleg, eu țin minte cu cîtă insistență Parlamentul a intervenit ca să întrerupă mandatul comisiei, cu toate că noi solicitam timp de care aveam nevoie pentru a continua ancheta și acum noi sîntem într-o situație cînd există un raport, bun, rău, cum este el, dar există un raport și plenul Parlamentului refuză să-l audieze. Ce-i asta? Este o inconsecvență sau ce este? Eu vreau să vă informez că nu știu ce o să discutăm noi la Biroul permanent cu domnul Zagorodnîi, eu chiar nu cred că acolo se vor putea limpezi apele. Noi pledăm ca să fie ambele rapoarte. Apropo, în procedură parlamentară există doar un raport pînă la ziua de astăzi. Ce așteptăm noi? Eu vreau să vă spun că între timp se intimidează martorii, între timp legal se nimicesc probele și ilegal, care țin să servească pentru a documenta acele ilegalități majore care au fost depistate de comisie, cu implicarea multor demnitari de stat... a înalților demnitari de stat. Eu insist ca să punem la vot, să votăm și să audiem în ciclul acesta săptămînal raportul comisiei care este în procedura parlamentară. Alt raport nu există. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Zagorodnîi, Ați fost menționat, dar totodată și data trecută ne-ați dat ceva informații preliminare în privința celui de-al doilea raport. Poftiți, aveți un minut la dispoziție. Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. Probele, domnule Cobzac, la Procuratură o să le duci matale personal și o să le prezinți privind și activitatea, și tot ce-ai făcut. Probele o să le examinăm în ședința în plen referitor la raportul care a fost aprobat de comisia majorității prezenți atunci la ședință. Din lipsa unui deputat din motive obiective, noi astăzi, deja deputatul respectiv este prezent, o să semnăm

raportul corespunzător și, așa cum a fost luată decizia la Birou, noi o să-l prezentăm pentru săptămîna viitoare. Dar la ședința Biroului n-o să-mi răspundeți la întrebări mie, domnule Cobzac, dar o să prezentăm poziția față de membrii Biroului. Mersi. Domnul Andrian Candu: Onorat Plen, Ați auzit care sînt pozițiile celor doi colegi expuse. V-am adus la cunoștință și informația ce ține de discuțiile care au avut loc ieri la Biroul permanent. Înțeleg că se insistă să fie supus votului. Iată de ce, potrivit Regulamentului, supun votului introducerea pe ordinea de zi pentru ciclul bisăptămînal a chestiunii referitoare la prezentarea raportului Comisiei de anchetă care are și un număr de înregistrare, mi-i greu să zic care-i numărul de înregistrare, dar cel puțin... avem un număr al Hotărîrii de Parlament ce ține de instituirea acelei comisii. Cine este pentru introducerea subiectului pe ordinea de zi, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost susținut de majoritatea colegilor în Parlament. Respectiv, Plenul Parlamentului nu a dat curs acestei propuneri și ea a fost respinsă. Vom reveni, precum s-a discutat ieri la Biroul permanent, la următoarea ședință a Biroului permanent la acest subiect. Două chestiuni sînt invocate, mai bine zis, cu privire la două proiecte de acte normative din partea Fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Se propune excluderea de pe ordinea de zi a ședinței plenului proiectele nr.176 și nr.177 din 22 aprilie 2016. Dragi colegi din Fracțiunea Partidului Socialiștilor, Ordinea de zi încă nu este votată și nu putem să excludem din ea decît doar prin vot, atunci cînd se va aproba, dar dumneavoastră propuneți să fie exclus, bineînțeles, era o chestiune doar pentru stenogramă. Înțeleg că, domnule Batrîncea, dumneavoastră o să vă expuneți. Aveți un minut la dispoziție, poftiți. Domnul Vlad Batrîncea: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Într-adevăr, considerăm că Parlamentul Republicii Moldova are acum multe sarcini mult mai importante decît să examineze două proiecte absolut inutile care țin să-i evidențieze pe niște colegi care vor să fie mai europeni decît înșiși europenii. Și proiectul prin care se propune ca ziua de 9 mai care este ziua marii

victorii, este ziua de eliberare a Europei de sub ocupația fascistă, este o zi care este sărbătorită pe întreg continentul european și în toată lumea civilizată, cineva dorește ca în locul acestei zile a victoriei să fie introdusă altă zi. Considerăm că este un lucru absolut inutil. Majoritatea cetățenilor, sute de mii de cetățeni de 9 mai, de fapt, sărbătoresc Ziua Victoriei, este o bună tradiție a societății, merită să o păstrăm și să o dezvoltăm. Considerăm că fracțiunea noastră propune scoaterea proiectelor nr.176 și nr.177 din ordinea de zi a ședinței de astăzi a Parlamentului. Mersi. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Vlad Batrîncea: Și, vă rog frumos, la vot. Domnul Andrian Candu: Sînt nevoit să intervin pentru a informa plenul Parlamentului, dar și publicul, de fapt, că ați încercat să manipulați acum spunînd cele ce v-ați exprimat. Propunerea este nu de a înlocui Ziua Victoriei, propunerea este de a complementa ziua de 9 mai inclusiv cu o altă zi. De aceea nu este vorba de înlocuire și vă rog frumos să nu induceți în eroare nici colegii și nici publicul. La acest subiect, dacă sînt din partea altor fracțiuni sau grupuri? Domnule Reidman, Vă rog frumos, poftiți. Domnul Oleg Reidman: Da. Mersi. Немножко, так сказать, надо, чтоб понимать, что мы делаем, нужно немножко в историю вникнуть. Вот этот день обозначен как день Европы Европейским Союзом в основном, Европейским Союзом. Не все европейские страны его определяют как день Европы. До этого и сейчас многие из них отмечают день Европы как день образования Совета Европы – 5 мая. Я так предполагаю, что когда нас всех приведут к интеграции в Европейский Союз, тогда мы сможем рассматривать эти вопросы, а сегодня это… Я понимаю претензии Европейского Союза на всю Европу, но тем не менее было бы логичнее, поскольку мы являемся членами Совета Европы, добавить день Европы – 5 мая – как отмечается в других европейских странах. И давайте поработаем над этим и сегодня не будем рассматривать эти два вопроса, исключим из повестки дня.

Спасибо. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult pentru opinia Fracțiunii Partidului Comuniștilor. În continuare, domnul Lupu, vă rog frumos, la acest subiect. Poftiți. Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. Este foarte important, precum ați menționat și dumneavoastră, să vorbim despre sensul corect al acestor inițiative și ca toți cei care ne privesc și ne ascultă să înțeleagă că nu este vorba de substituire. Poziția Fracțiunii Partidului Democrat este următoarea: ziua de 9 mai a fost, este și va fi în continuare Ziua Victoriei asupra fascismului. Noi în această zi cu toți împreună și cu cetățenii țării, cu urmașii celor care și-au dat viața în acel război, au luptat, am mers și vom merge la Memorial și le vom oferi onoare și cinste în memoria celor care au adus această victorie. Anul acesta la fel și toți anii viitori. Nu este în contradicție faptul că ziua de 9 mai, apropo, se mai numește și Ziua Robert Schuman. Așa a fost să fie, în istorie, că la 9 mai au fost adoptate deciziile, într-adevăr, la timpul său, de către personalitățile politice, istorice, în primul rînd, domnul Robert Schuman, care au pus bazele Uniunii Europene. Și, apropo, vreau să le spun celor care încearcă să pună în contradicție aceste două lucruri, ele nu se contrazic, ele se complementează. Dacă nu era să fie ziua de 9 mai – Ziua Victoriei, credeți-mă, puțin mai tîrziu nu era să fie ziua de 9 mai – Ziua Europei, pe care motiv, pe calea acestor inițiative, noi oferim tuturor cetățenilor țării dreptul și posibilitatea să sărbătorească și Ziua Victoriei de la 1945, și ziua de 9 mai – Ziua Europei care a intervenit cu cîțiva ani mai tîrziu. Asta este poziția fracțiunii. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Poziția Fracțiunii Partidului Liberal. Vă rugăm frumos, domnule Ghimpu, dacă la acest subiect. Poftiți. La acest subiect? 9 mai. Domnul Mihai Ghimpu: Eu la ordinea de zi am propuneri.

Domnul Andrian Candu: Nu, nu, atunci data viitoare. Cer scuze. Domnul Mihai Ghimpu: 9 mai pentru noi este Ziua Europei și nu de azi, și fără legi, demult. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Doamnă Spatari, La acest subiect? Vă rog frumos, poftiți. Doamna Mihaela Spatari: Da. Mulțumesc. Există în țările din vest și, mai nou, în Republica Moldova așa un concept de „fake news” sau știri false. Observ că se încearcă pe marginea acestui proiect a face și declarații false. Precum au zis și colegii anterior, este vorba doar despre introducerea unui nou eveniment în Hotărîrea privind zilele comemorative de sărbătoare și zilele nelucrătoare în Republica Moldova. Noi nu modificăm nici un eveniment din cele care sînt. Mai mult, pentru că au apărut asemenea discuții, cred că este bine să discutăm proiectele în plen, mai ales că ordinea de zi deja a fost adoptată. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Este adevărat, doar că încă n-a fost adoptată. Dacă la acest subiect mai sînt opinii din partea fracțiunilor, înainte de a supune votului, precum a fost solicitarea Fracțiunii Partidului Socialiștilor? Dacă nu, dragi colegi, atunci supun votului propunerea... La acest subiect? Vă rog frumos. Încercați să vă manifestați prin a porni microfonul. Atît, domnule Nichiforciuc. Cine este pentru propunerea colegilor din Fracţiunea Partidului Socialiștilor privind excluderea de pe ordinea de zi a proiectelor nr.176 și nr.177 din 22 aprilie 2016 le voi numi împreună, pentru că se referă la același subiect, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Nu a fost susținut de plenul Parlamentului acest subiect. Nu există… (Rumoare în sală.)

Punem și la vot dacă… punem și numărăm, dacă este necesar. Vă rog frumos. Numărătorii, Vă rog frumos să vă expuneți privind situația votului de pe sectoare. Rog frumos, încă o dată voi supune votului pentru ca numărătorii să fie mai atenți. Cine este pentru excluderea acestor două subiecte de pe ordinea de zi, proiectele nr.176 și nr.177 din 22 aprilie 2016, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rog frumos atenție la colegi și să numărați. Vă mulțumesc foarte mult. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 22. Sectorul nr.2 – 11. Sectorul nr.3 – 0 voturi. Domnul Andrian Candu: Cu 33 de voturi, această propunere nu a fost susținută de plenul Parlamentului. Vă mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, Acum pe marginea ordinii de zi dacă mai sînt din partea autorilor de proiecte sau a comisiilor propuneri făcute în mod regulamentar. În scris nu sînt. De aceea vă rog frumos, domnul Ghimpu, inițial. Poftiți. Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Eu propun să amînăm pe altă dată proiectul nr.407, unde este vorba de avizarea de experți a inițiativei legislative a deputaților. Deputații au dreptul la inițiativă legislativă garantat de legislație și de Constituție și nu trebuie să depindă de un expert – Vasilică sau chiar și Tolică, da. De aceea să nu ne grăbim cu această problemă, poate fi sesizată Curtea Constituțională. Haideți să-l amînăm și să mai discutăm. Știu că… cunosc că Comisia juridică, numiri și imunități a dat aviz pozitiv, dar nimeni nu este în drept

să ia dreptul deputatului să vină cu inițiativă legislativă, fie ea și rea, proastă, pe urmă să dea aviz de Guvern, de ceilalți și se hotărăște. E bună – e votată, nu-i bună – îi respinsă, dar să-i luăm dreptul, atunci îi luăm și mandatul de deputat și-l trimitem acasă. Lasă aici să vină dar experții să conducă, să adopte legi. Domnul Andrian Candu: Numai puțin. Domnul Mihai Ghimpu: Și doi. Proiectul… Domnul Andrian Candu: La acest subiect, vă rog frumos. Numai puțin, la acest subiect. Domnul Mihai Ghimpu: Da, vă rog. Domnul Andrian Candu: Doamnă Apolschii, Probabil, este o eroare de Secretariat. Am fost anunțat de colegi, de o parte din colegi care au făcut amendamente, au propus amendamente pe data de 1 februarie, poate e o eroare tehnică de Secretariat. Nimeni nu învinuiește comisia. Și aceste amendamente înțeleg că nu au fost examinate la ședința comisiei și o să vă rog să confirmați sau să infirmați pentru stenogramă. Dacă așa este și luînd în considerare ceea ce a menționat și domnul Ghimpu, rugămintea ar fi, după posibilitate, ca acest subiect să fie amînat pentru săptămîna viitoare după ce, eventual, în mod repetat o să mai faceți ședința comisiei. Opinia dumneavoastră, vă rog frumos. Doamnă Apolschii, Poftiți. Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Cu tot respectul față de colegi, dar vreau să zic, atunci cînd se face un amendament, el trebuie să ajungă în comisie. Eu nu știu unde au fost amendamentele colegilor, el a venit azi dimineață, pe cînd comisia a avut loc ieri. Este Regulament pentru toți colegii și rugămintea mea este: atunci cînd aveți un amendament, urmăriți, vă rog, a ajuns, nu a ajuns. Îngrijiți-vă. De la 1 februarie a-l scrie tehnic asta nu înseamnă că el ajunge unde trebuie să ajungă. Verificați dacă nu aveți încredere în asistent. Asta este rugămintea, dacă vreți, pentru că Comisia juridică, numiri și imunități întotdeauna e pusă în situația

să facă lucru dublu. Nu e atît de simplu. Eu am avut comisia și miercuri colegii au stat, și joi am lucrat în comisie. Aveți un respect față de colegi, dacă nu de mine personal. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc foarte mult. Doamna Raisa Apolschii: Și în ceea ce privește cu … mă rog, asta este poziția, decide plenul Parlamentului vizavi de avizare, pentru că acolo sînt alte norme decît ceea ce a fost invocat de către domnul Ghimpu. Dar, domnule Preşedinte, eu nu știu, vizavi de examinarea amendamentelor o să depunem efort, dar iar trebuie să… Domnul Andrian Candu: Propunerea… Domnule Eșanu, Vreți să menționați ceva la acest subiect? Poftiți, dacă tot discutăm și substanță juridică. Poftim, domnule Eșanu. Poftiți. Domnul Nicolae Eșanu – viceministru al justiției: Mulțumim. Stimate domnule Preşedinte, Doamnelor și domnilor deputați, Nici o normă din proiect, și în varianta inițială, și în varianta finală, nu exclude dreptul deputatului de a depune un proiect de lege, indiferent de conținutul avizelor care au fot primite. Proiectul de lege care, în principiu, repetă procedura de legiferare care este în legea în vigoare deci prin proiect nu se schimbă procedura care o avem astăzi, vine doar să stabilească un mecanism prin care să se asigure elaborarea unor documente de o calitate corespunzătoare pentru a fi depus în Parlament. Dar absolut sigur, proiectul nu interzice deputaților de a depune inițiative legislative contrar oricăror opinii. Mulțumim. Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Pentru a încheia… (Discuții.)

Da. Domnule Ghimpu, O să … dumneavoastră o să spuneți un punct, altul o să spună un punct. Noi doar nu discutăm în substanță subiectul. Eu vin cu altă propunere. (Discuții.) Dar nu are rost, nu vorbim în substanță subiectul. (Rumoare în sală.) Vorbim despre ordinea de zi. Atîta, tot. (Discuții.) Fiindcă dumnealui v-a făcut o replică și are dreptul să o facă. Vă rog frumos. Domnule Ghimpu, Poftiți. Domnul Mihai Ghimpu: … Eu vă respect, dar să… proiect de lege devine atunci cînd e înregistrat, are număr și dată. Despre ce vorbiți dumneavoastră aici? Nu duceți lumea în eroare. Noi, PL-ul, nu vom vota. Hotărîți cum vreți. Am spus: este o problemă, acceptați și comisia să ne așezăm să vedem și să găsim soluția corectă. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnul Mihai Ghimpu: Parlamentul nu este o căruță care o conduce și o hărțuiește fiecare unde vrea și cum vrea, și deputatul cu atît mai mult. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Luînd în considerare rugămintea autorilor la acel amendament făcut – 1 februarie, am să rog comisia ca acest subiect să fie amînat pentru… să fie, să rămînă în ordinea de zi, dar pentru săptămîna viitoare, fără a fi examinat astăzi în plenul Parlamentului, pentru a mai clarifica subiectul de pe ordinea de zi. Da, numai puțin, la acest subiect. Domnule Zagorodnîi, Vă rog frumos. Poftiți. Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da. Eu vă mulțumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi, Noi, ieri, în comisie, am muncit de la orele 9.00 dimineață pînă la orele 12.00 la acest proiect de lege și am mers pe fiecare amendament. Vă rog să asigurați prezența la această comisie și să veniți în termen să înaintați aceste amendamente, fiindcă s-a muncit foarte mult și cu autorii și atunci cînd venim cu un raport bine finalizat să nu mai stopăm acest proiect. Vă rog mult să asigurați prezența. Domnul Andrian Candu: Deci, doamnă Apolschii, atunci luînd în considerare cele discutate și în plenul Parlamentului, o să vă rugăm, dacă va fi necesar, să mai convocați o dată ședința comisiei, cu toate scuzele de rigoare. Toate scuzele de rigoare și acest subiect să rămînă, să nu fie discutat astăzi, dar să fie discutat săptămîna viitoare. De procedură. Domnule Țurcan, Vă rog frumos. Revenim, domnule Ghimpu. Domnul Vladimir Țurcan: Da, vă mulțumesc. Eu înțeleg foarte bine ce înseamnă activitatea Comisiei juridice, numiri și imunități, am avut onoarea să conduc această comisie mai mulți ani și înțeleg foarte mult că este un lucru enorm, volum de lucru enorm, dar în cazul dat, inclusiv dar și pentru alte comisii ca o idee, ca o sugestie: vă rog, puneți la curent cînd este examinat și, pur și simplu, invitații pe cei care sînt autorii amendamentelor. Noi, în orice caz, așa facem în comisie, dacă sînt amendamente… Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Vladimir Țurcan: Deci invităm autorii pentru ca să expună. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Vladimir Țurcan: De aceea pentru… Domnul Andrian Candu: Să trecem la alte subiecte. Vă mulțumim frumos.

Încercăm să nu dăm lecții la nimic, așa ar fi mai bine și colegial. Am spus că a fost o eroare din partea Secretariatului că aceste amendamente n-au ajuns la comisie, cu asta am început. Vă rog frumos. Domnule Nichiforciuc, În calitate de autor, ați vrut să spuneți ceva. Poftiți. Domnul Eugeniu Nichiforciuc: În calitate de autor. Proiectul nr.204 rugăm să fie transferat pentru săptămîna viitoare pentru examinări suplimentare. Mersi. Nr.2 de pe ordinea de zi. Domnul Andrian Candu: Da, în calitate de autor aveți dreptul să solicitați acest lucru, dar aș vrea, luînd în considerare că e lectura a doua, să-l întreb pe domnul Creangă, președintele comisiei: este vreo problemă ca săptămîna viitoare să fie examinat nr.204? Domnul Ștefan Creangă: Domnule Preşedinte, Nu este nici o problemă. Dacă rămîne pentru săptămîna viitoare – cu plăcere. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim foarte mult. Oricum ordinea de zi este bisăptămînală, am stabilit că pentru săptămîna viitoare. Domnule Ghimpu, Vă rog frumos, poftiți. Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu am o rugăminte către autorii proiectului nr.116 – să-l retragă sau să-l propună să fie amînat pe altă dată. Acest proiect vine să egaleze în drepturi grupurile parlamentare cu fracțiunile. Noi știm ce înseamnă grup și știm ce înseamnă fracțiune. Fracțiunea obține dreptul prin votul cetățenilor și are dreptul la membru în Biroul permanent, în comisii ș.a.m.d., grupul – tehnic. În Europa practica este că, atunci cînd se formează grupul, este vorba de drepturi ce ține de lucruri, probleme tehnice, dar politice, niciodată, grupul nu are dreptul. Aici se egalează în drepturi fracțiunea cu grupul. Asta cam a depășit toate normele europene, chiar și cele moldovenești, de aceea haideți să mai discutăm. Noi am

vorbit și la majoritate despre acest proiect și nu vă grăbiți că, altfel, noi PL-ul nu votăm. Domnul Andrian Candu: Da. Cineva din autorii acestui proiect ar putea să se expună. Vă rog frumos, domnule Carpov, poftiți. Domnul Eugen Carpov: Vă mulțumesc, domnule Președinte. În calitate de coautor, aș vrea să spun că propunerea noastră este să examinăm acest proiect astăzi în prima lectură, să încercăm să venim, în cazul în care va fi necesar, cu anumite modificări sau îmbunătățiri, în cazul în care nu va fi necesar, să votăm acest proiect, iar toate discuțiile să le purtăm în cadrul procesului de examinare a acestui proiect. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Din partea Comisiei juridice, numiri și imunități ar putea să… Doamnă Apolschii, Domnule Zagorodnîi, Există raport la acest proiect de lege pentru primă lectură? Vă rog frumos, poftiți. Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, deci comisia a examinat. Raport există la acest proiect de lege, a fost votat în majoritate și propus pentru a doua lectură. Domnul Andrian Candu: Poftim? Ați glumit la sfîrșit. Dragi colegi, Prin votul plenului se va decide dacă acest subiect rămîne pe ordinea de zi sau nu. Cine este pentru excluderea proiectului nr.116 de pe ordinea de zi, vă rog frumos… pentru amînarea acestui subiect de pe ordinea de zi, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Vă rog frumos, numărătorii, să vă expuneți. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 22. Sectorul nr.2 – 4.

Domnul Andrian Candu: Dumneavoastră ați solicitat. Voce din sală: Eu nu am dreptul… Domnul Andrian Candu: Am înțeles. Eu vă mulțumesc foarte mult că m-ați corectat. Potrivit Regulamentului, într-adevăr, aveți dreptate, votul nu se consideră, rămîne pe ordinea de zi. (Voce nedeslușită din sală.) Dragi colegi, Alte subiecte regulamentare, doar de procedură, dacă vă referiți la interpelări – vor fi astăzi interpelări. Domnule Țap, Vă rog frumos, poftiți. Domnul Iurie Țap: Mulțumesc, domnule Președinte. Dar cred că e logic să stabilim ora, pentru ca să fie preîntîmpinați reprezentanții ministerelor respective și vă rog să luăm în calcul – o să insist pentru astăzi și pentru viitor – ca timpul să fie acordat regulamentar, așa cum spune Regulamentul Parlamentului: „A doua parte a ședinței este dedicată interpelărilor”, după caz, putem continua ședințele. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Domnule Țap, Spuneți-mi vă rog frumos, dacă noi o să stabilim acum la ora 17.00 interpelările și s-ar putea că la 15.00 să epuizăm toate dezbaterile, cine credeți că o să mai vină la ora 17.00 în Parlament? Poftiți. Domnul Iurie Țap: Domnule Președinte, Eu am citat Regulamentul care spune expres „a doua parte a ședinței”. În cazul dat, stabilind pentru orele 15.00 dacă am început și să încercăm să urmăm Regulamentul. Or, noi toți… pentru că, de fapt, domnule Președinte, controlul parlamentar este la pămînt. Haideți să încercăm să respectăm Regulamentul și să încercăm să îl punem în valoare. Eu nu cer mai mult nimic, decît doar să se respecte Regulamentul și drepturile deputaților. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Lupu, La acest subiect, poftiți. Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Președinte. Ca să ieșim din impas, eu am o propunere: regulamentar, haideți cu toții să cădem de acord că la ora la care se va încheia prima parte a ședinței, va începe imediat partea a doua, cea cu referință la interpelări. Va fi în strictă conformitate cu Regulamentul și totodată o să ne permită să mergem mai departe și să terminăm toate discuțiile acestea inutile. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim foarte mult. Domnule Țap, Poftiți. Domnul Iurie Țap: Stimați colegi, Poate o să par prea insistent, dar să luăm în calcul că Regulamentul vorbește clar… este normal, se vorbește și despre pauza de prînz și după pauza de prînz – a doua parte a ședinței, de aceea eu aș vrea să nu comentăm așa cum vede fiecare, dar să încercăm să pătrundem în esența Regulamentului. Și de mai multe ori, chiar și ieri la Birou, domnule Președinte, am vorbit despre anumite situații și concluzia a fost una: să încercăm să respectăm Regulamentul, de aceea vă rog foarte mult să încercăm să o facem. Ar fi și logic și bine ar fi pentru miniștrii respectivi – să nu vină să stea două-trei ore aici că chiar este necuviincios. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim frumos. Propunerea este, luînd în considerare moțiunea simplă care urmează să fie dezbătută și alte subiecte de pe ordinea de zi, ca Ora interpelărilor să fie stabilită la ora 16.00. Dacă plenul Parlamentului este de acord, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Se pare că Parlamentul nu este de acord. Altă oră – ora 17.00. Vă rog frumos Parlamentul să se pronunțe prin vot. Parlamentul, iarăși, ignoră același subiect.

Vă mulțumesc frumos. Revenim după pauza de prînz, care o să fie oferită neapărat, în mod obligatoriu, potrivit Regulamentului. Și pînă atunci vă rog frumos, onorat Plen, să vă pronunțați privind aprobarea ordinii de zi a ședinței de astăzi și a ședințelor de săptămîna viitoare, fiind vorba despre agenda bisăptămînală. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Vă mulțumesc foarte mult. Ordinea de zi este aprobată. Și luînd în considerare ordinea de zi astfel aprobată, primul subiect de pe ordinea de zi este moțiunea simplă asupra politicii interne în domeniul învățămîntului realizate de Ministerul Educației, proiectul cu numărul de înregistrare 102 din 6 aprilie 2017. În primul rînd, ne cerem scuze, doamnă ministru, că a durat atît de mult pînă începem această dezbatere, dar înainte de a le începe, noi, în mod tradițional, dragi colegi, aprobăm un scenariu privind aceste dezbateri. Și, în mod tradițional, avem raportul ministrului. Doamnă ministru, 15-20 de minute? (Voce nedeslușită din sală.) Pînă în 30 de minute, 20 de minute cere doamna ministru, după care urmează sesiunea de întrebări-răspunsuri, de obicei o oră, după care urmează raportul comisiei sesizate în fond, luările de cuvînt – cîte o luare de cuvînt din partea grupurilor parlamentare și votul în final. Cine este pentru un astfel de scenariu, deja tradițional, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Mulțumesc foarte mult. Scenariul este aprobat și în continuare vă rugăm frumos… este 12.51. Doamnă ministru, Succese, aveți 20 de minute solicitate, poftiți. Doamna Corina Fusu – ministru al educației: Stimate domnule Președinte al Parlamentului Republicii Moldova, Stimați deputați, Stimate doamne deputate, Ministerul Educației a examinat moțiunea simplă asupra politicii interne în domeniul învățămîntului nr.102 din 6 aprilie 2017, înaintată de către un grup de deputați în Parlament și vă aduce la cunoștință informații detaliate privind subiectele vizate.

Referitor la modernizarea curriculară, precizez că aceasta implică o reformă imperioasă a sistemului educațional. Actualul complex social impune racordarea la standardele educaționale de calitate recunoscute la nivelul Uniunii Europene care au la bază didactica unui învățămînt axat pe competențe. O asemenea abordare este justificată de creșterea rapidă a volumului informației, în raport cu posibilitățile omului de asimilare a ei. La momentul actual, Ministerul Educației a elaborat deja un nou proiect al curriculumului național, reconceptualizarea căruia a fost determinată de mai mulți factori, printre care complementarea unor schimbări de esență prevăzute de Codul educației, realizarea Strategiei naționale „Moldova 2020” care prevede modernizarea sistemului educațional pentru a răspunde atît nevoilor individuale ale tinerilor, cît și cerințelor pieței de muncă. Totodată, unii pedagogi consideră că programul la anumite discipline este prea teoretizat și complex, iar conexiunea interdisciplinară este realizată la un nivel insuficient. Accentuez că dezvoltarea continuă a curriculumului național este o direcție strategică de asigurare a calității învățămîntului general, în baza proiectului cadrului de referință al curriculumului național a fost reconceptualizat și planul- cadru, proiectele acestor documente fiind la etapa de consultări publice. Ministerul Educației a organizat deja discuții publice în zonele de nord, centru și sud ale republicii, inclusiv în UTA Găgăuzia. Actualmente grupuri de lucru analizează propunerile participanților la dezbateri pentru a îmbunătăți aceste proiecte. Totodată, pe parcursul lunilor aprilie-mai curent, ministerul desfășoară în raioanele noastre dezbateri pe marginea raportului respectiv. De asemenea, datorită faptului că Ministerul Educației a realizat mai mulți indicatori ai proiectului, Banca Mondială a debursat în bugetul de stat al Republicii Moldova – 18,96 milioane de dolari, destinați pentru consolidarea sistemului de învățămînt general. Un grant în valoare de 15 milioane de euro a fost oferit de către Uniunea Europeană drept suport bugetar pentru reformarea sistemului de învățămînt vocațional. Toate acestea demonstrează gradul de implicare și aportul ministerului atît la dezvoltarea infrastructurii educaționale, cît și la îndeplinirea imperativului de creștere a salariilor tuturor angajaților din sistemul de învățămînt. Menționez că ambele dimensiuni depășesc aria atribuțiilor Ministerului Educației. Reamintesc faptul că anterior Guvernul a creat o comisie de negocieri formată din reprezentanți ai Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Congresului Autorităților Locale din Moldova și Federației Sindicale a Educației și Științei, care a examinat problema salarizării angajaților din învățămînt. Membrii comisiei au decis majorarea salariului pentru personalul nedidactic cu 10%, salariile cadrelor didactice fiind deja mărite cu 8,6% de la 1 septembrie 2016. Pentru a motiva tinerii specialiști să rămînă în sistemul educațional în 2017 indemnizația unică oferită absolvenților instituțiilor de învățămînt superior pedagogic a crescut de la 30 de mii la 45 mii de lei, iar cea a absolvenților instituțiilor de învățămînt postsecundar de la 24 mii de lei pînă la 36 mii de lei.

În Legea bugetului de stat pe anul curent au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de peste 20 milioane de lei pentru compensarea cheltuielilor la: energia termică, energia electrică, închirierea spațiului locativ de către tinerii specialiști care activează conform repartizării în instituțiile de învățămînt. În mediu aceste înlesniri constituie aproximativ 11 mii de lei pe an pentru fiecare tînăr specialist. De asemenea, în primii trei ani de activitate cadrele didactice beneficiază de reducerea normei didactice la 75%, ceea ce constituie un adaos la salariu în mărime de aproximativ 700 de lei. După doi ani de activitate tînărul specialist mai primește un spor pentru vechime în muncă în mărime de 10% din salariul de funcție. Totodată, pentru reforma sistemului național de salarizare în sectorul bugetar, pe lîngă Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a fost constituit un minister ... un grup dintre mai multe ministere care are drept scop elaborarea unei legi unice de salarizare care ar avea ca concepție o proporție clară despre salariul de bază și bonusul. Considerăm că la etapa actuală există prea multe bonusuri și mulți directori de întreprinderi țin cont de aceste bonusuri atunci cînd se gîndesc la propria persoană sau la prietenii lor. Iată de ce trebuie conceptual de revizuit această lege a salarizării. Referitor la proiectul Regulamentului tip de organizare și funcționare a instituțiilor de educație timpurie, precizez că potrivit acestuia instituțiile de educație timpurie funcționează continuu pe durata întregului an cu o vacanță de 42 de zile calendaristice în perioada lunilor de vară 1 iunie – 31 august, timp în care se realizează lucrări de igienizare, de reparații curente și/sau capitale sau dezinfecție cu acordarea concediului personalului instituției conform Codului muncii. Perioada de vacanță se stabilește în urma consultării părinților, reprezentanților legali ai copiilor sau a comitetului de părinți. În perioada sistării activității instituției administrația publică locală și conducerea la necesitate iau măsuri de asigurare a copiilor neîncadrați contactînd instituții apropiate din raza unității administrativ-teritoriale respective care funcționează în perioada respectivă și pot prelua copiii sau oferă părinților alternative. Actualmente, multe primării sistează la propria dorință pe diverse perioade de cîteva ori pe an activitatea instituției educaționale timpurii întrerupînd procesul educațional, ceea ce nu este în beneficiul copiilor. Respectiv, documentul va reglementa o situație care de facto are loc, însă nu este gestionată corespunzător. Vă mai pot informa că acest document, care la perioada actuală mai rămîne în proiect, este consultat la ministerul… avizat la Ministerul Justiției, de asemenea este plasat la procesul de transparență pe site-ul ministerului nostru. Așteptăm opiniile dumneavoastră, ale părinților, ale copiilor, ale educatorilor. Dar vreau să subliniez un singur lucru, situația cu cadrele didactice din grădinițe este una destul de dificilă, noi nu putem oferi concediu pe rînd cadrelor

didactice sau ajutoarelor de educatori, pentru că avem deficit de acest gen de profesioniști și atunci sîntem obligați să închidem, să sistăm activitatea grădiniței pe două sau pe trei săptămîni după un grafic foarte clar și convenit cu părinții așa încît să nu sufere, în primul rînd, copiii. Acum referitor la vacanțele școlare. Pentru că au existat foarte multe discuții de necoincidentă a diferitor categorii de copii, elevi care învață în școlile primare, în gimnazii sau licee, noi ne-am gîndit să uniformizăm aceste vacanțe. Și referitor la lucrul acesta vă informăm că, în conformitate cu articolul 22 al Codului educației, anul de studii în învățămîntul general începe la 1 septembrie, în învățămîntul primar durata anului de studii este de 33 de săptămîni, în învățămîntul gimnazial și liceal – de 35 de săptămîni, iar pentru clasele a IX-a și a VIII-a ... și a XII-a – de 34 de săptămîni, toate repartizate pe semestre relativ egale. Perioada, numărul și durata vacanțelor, precum și durata orelor de clasă în învățămîntul general se stabilește de Ministerul Educației. La momentul actual elevii beneficiază de 5 vacanțe pe parcursul anului școlar. Pentru anul de studii 2017–2018, Ministerul Educației propune vacanțe unificate pentru elevii de toate treptele de învățămînt în următoarele perioade: – vacanța de toamnă – 5 noiembrie–30 noiembrie; – vacanța intersemestrială de iarnă – 08 ianuarie 2018; – vacanța de primăvară – 11 martie 2018; – vacanța de Paște – 16 aprilie 2018; – și vacanța de vară – 31 iulie 2018. În ceea ce privește închiderea unor instituții de învățămînt, menționăm că, în conformitate cu prevederile Codului educației, articolul 141 punctul d), autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea asigură funcționarea eficientă a rețelei instituțiilor de învățămînt general ai căror formatori și fondatori sînt, în baza indicatorilor de eficacitate și performanță. La momentul actual în republică activează 1240 de instituții de învățămînt primar și secundar general, dintre care 22 sînt școli mici, gimnazii, care au mai puțin de 91 de copii ponderați și școli primare care au mai puțin de 41 de elevi ponderați. Conform Codului educației, aceste școli pot avea două perspective, fie facem complexe educaționale, cum ar fi: grădiniță-școală primară sau grădiniță- gimnaziu sau mai avem încă un proiect care se află acum la Ministerul Finanțelor care ne propune să creăm filiale în jurul unei școli mai mari care are mai mulți profesori de o calitate mai înaltă și este adeverit lucrul că acolo unde sînt, învață mai mulți copii, procesul educațional este mai calitativ, pentru că concurența ajută la lucrul acesta. Referitor la circulara Ministerului Educației privind desfășurarea săptămînii educației istorice, menționăm că aceste acțiuni se încadrează în programul activităților extrașcolare în învățămîntul preuniversitar și că evenimente de acest

fel sînt organizate în fiecare an la majoritatea disciplinelor școlare, ele constînd o formă complementară a procesului educațional. Ținînd cont de faptul că programul activităților extrașcolare în învățămîntul preuniversitar include un calendar al datelor remarcabile și comemorabile internaționale și naționale, Ministerul Educației a emis circulare similare și pentru desfășurarea săptămînii internaționale a educației financiare: marcarea Zilei comemorării victimelor holocaustului, în cadrul săptămînii dedicată memoriei holocaustului – 26–30 ianuarie; marcarea Zilei memoriei – 2 martie; consemnarea a 30 de ani de la catastrofa de la Cernobîl. Cît privește revizuirea curriculumului școlar la disciplina „Istoria Moldovei” în locul disciplinei „Istoria românilor”, Ministerul Educației menționează că, de rînd cu celelalte discipline școlare, curriculumul la „Istoria românilor și universală” pentru toate treptele de școlaritate a fost modernizat în cadrul reformei curriculare din anul 2010. Recent, Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei a emis avizul din data de 10 aprilie 2017 privind perspectiva disciplinelor „Istoria românilor” și „Istoria universală”, invocată în scrisoarea Președintelui Republicii Moldova din 16 martie 2017. În aviz este subliniat faptul că în cei peste 25 de ani care s-au scurs de la proclamarea independenței Republicii Moldova, comunitatea istoricilor, cercetători științifici, cadre universitare, preuniversitare, Asociația … din Republica Moldova s-a pronunțat în repetate rînduri pe marginea chestiunii studierii și predării „Istoriei naționale” în instituțiile de învățămînt. Citez: „Curriculumul la disciplinele „Istoria românilor” și „Istoria universală”, elaborat cu concursul cadrelor didactice și al cercetătorilor științifici, a fost dezbătut în cadrul mai multor întruniri publice ale experților în materie și, în cele din urmă, aprobat prin decizia Ministerului Învățămîntului al Republicii Moldova. Curriculumul și manualele școlare de istorie îmbină armonios cadrul general, factologic și cronologic al întregului spațiu românesc, inclusiv al teritoriului circumscris astăzi Republicii Moldova.” O parte considerabilă a materialului istoric inclus în manuale se referă direct și prioritar la fapte, evenimente, personalități și localități care în prezent fac parte din teritoriul Republicii Moldova. Astfel, în procesul de învățare se menține și se încurajează interesul elevilor față de studierea istoriei ținutului natal, precum și al etniilor conlocuitoare față de patrimoniul lor cultural și specific. Recenta inițiativă a Președintelui Republicii Moldova de a introduce „Istoria Moldovei” în sistemul de învățămînt nu este motivată din punct de vedere didactic, nu este fundamentată științific, reprezentînd, ca și în cazurile precedente, un amestec politic inadmisibil în procesul educațional. Punerea în aplicare a acestui demers va perturba procesul instructiv-educativ din instituțiile de învățămînt, existînd riscul de a genera consecințe sociale de neevitat.

Se precizează că în avizul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova politicul nu are dreptul să se implice în chestiuni ce țin de știință, ce țin de date, ce țin de fapte, ce țin de cifre. Și în anul 2015 instituția respectivă s-a pronunțat pe marginea acestui subiect, accentuînd că nu întîmplător la temelia concepției de predare a „Istoriei naționale” în Republica Moldova a fost pusă concepția de „Istorie a românilor”, și nu de „Istorie a României” după cum afirmă eronat unii oponenți, formulată de clasicii istoriografiei naționale: Mihail Kogălniceanu, Xenopol, Bogdan Petriceicu Hașdeu și alții în a doua jumătate a secolului XIX cînd o bună parte a românilor se aflau sub stăpînire străină a imperiilor țarist, habsburgic și otoman. Reamintesc, de asemenea, că misiunea educației istorice ca disciplină școlară pentru ciclul primar, gimnazial și liceal este de a-i face pe elevi să înțeleagă trecutul propriului popor, diversitatea tradițiilor culturale și istorice ale popoarelor lumii pentru a înlătura prejudiciile și a încuraja dialogul interetnic. Avînd la bază prevederile cadrului normativ în vigoare, actualul format curricular al disciplinei școlare „Istoria românilor și universală” își aduce contribuția la formarea și dezvoltarea competențelor-cheie europene și naționale cu precădere în ceea ce privește calitățile viitorului cetățean democratic, capabil să facă față cerințelor societății contemporane. La final vreau să accentuez că prin promovarea politicilor în sistemul de învățămînt din republică, Ministerul Educației are competența de a monitoriza procesul de implementare a reformelor educaționale. Sistemul de învățămînt trebuie să fie unul flexibil, ușor de adaptat la noile cerințe ale societății, totodată trebuie să fie consecvent. Fluctuațiile politice nu pot servi drept argument pentru modificarea programei curriculare. Vă mulțumesc pentru atenție. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, doamnă ministru. Și în continuare, începem sesiunea de întrebări-răspunsuri. Este ora 13.13, avem la dispoziție 60 de minute, precum a fost agreat de plenul Parlamentului, decis. Și în continuare, prima intervenție din partea domnului Mudreac. Poftiți. Domnul Radu Mudreac: Da. Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Eu vreau să întreb dacă dumneavoastră sînteți la curent, ați fost la curent, cunoașteți că la finele anului, în urma informării societății ceea ce s-a întîmplat cu alimentația copiilor în școli, grădinițe, a fost o revoltă socială destul de mare și mai ales din partea mamelor, buneilor, bunicilor, a doamnelor, a femeilor.

Eu vreau să vă adresez întrebare, în calitate de ministru, pentru că orice doamnă a fost revoltată de ceea ce se întîmpla. Dumneavoastră, în calitate de ministru, n-ați venit nici cu o reacție la ceea ce s-a întîmplat. Nu știu dacă vă interesează în calitate de doamnă soarta copiilor, ați cunoscut pînă la acel moment ceea ce se întîmplă în alimentația copiilor. Dacă n-ați cunoscut pînă la acel moment, cred că ați făcut cunoștință măcar din presă cu ceea ce se întîmpla, cum se alimentau copiii, că participau unii funcționari din cadrul ministerului, rudele acestora în acele scheme trucate. Mai departe. Spuneți-mi, din acel moment pînă în ziua de astăzi ce a întreprins ministerul, ce i-a încurcat ministerului, pentru că la Comisia specială care a fost creată dumneavoastră n-ați venit cu unele informații, ați delegat careva funcționari din minister care să ne informeze care este situația la aceea… în alimentația copiilor, ce a întreprins ministerul pînă la acel moment cu politicile sale în alimentația copiilor și ce se gîndește să întreprindă mai departe? Încă o dată, pentru că pînă la ziua de astăzi n-am auzit nici o declarație din partea ministerului că a încercat ceva să întreprindă. Doamna Corina Fusu: Vă mulțumesc foarte frumos pentru această întrebare. De fapt, acest moment sensibil l-am discutat încă în luna noiembrie și am fost invitată de către dumneavoastră în Parlament pentru moțiunea de cenzură. Deputații nu au votat. Tot ce am putut răspunde am răspuns atunci și îmi pare bine că am reușit să atragem atenția întregii societăți că scumpii noștri copii îi lăudăm nu numai pentru faptul că ne reprezintă viitorul, scumpii noștri copii trebuie să-i prețuim și să investim în ei. Vreau să vă comunic că educația este un proces extrem de scump. Vreau să vă spun că din toți angajații bugetari din Republica Moldova care sînt remunerați cu 12,6 miliarde de lei – 5,4 miliarde de lei merg pentru angajații din educație. O să devenim un stat bogat și o să avem salarii mari. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Mudreac... Doamna Corina Fusu: Eu am răspuns cu… Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim. Doamna Corina Fusu: … calitatea produselor alimentare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Doamna Corina Fusu: În moțiunea de cenzură nu ați indicat… (Discuții.) Domnul Andrian Candu: Domnule Bolea, Vă rog frumos. Doamna Corina Fusu: Moțiunea simplă. Domnul Andrian Candu: Nu… Doamnă ministru, doamnă ministru, Vă rog frumos, nu intrați în polemici cu deputații din sală. Există o anumită procedură. Vă rog frumos. Domnule Mudreac, Aveți precizare sau a doua întrebare? Poftiți. Domnul Radu Mudreac: Întîi o precizare. Eu vreau să vă aduc la cunoștință că în procesul de lucru al comisiei am primit o informație de la dumneavoastră privind… că lipsa de propuneri privind modificarea și completarea legislației în domeniul alimentației, adică ceea ce este astăzi și cum se alimentează, adică pe dumneavoastră vă aranjează toate actele normative, toată legislația vă convine ceea ce este, iar ceea ce încercați să ne aduceți la cunoștință dumneavoastră, dragii noștri copii, eu văd că mai mult îs declarații politice decît în realitate ceea ce sînt aproape de dumneavoastră, pentru că ceea ce ați întreprins în alimentația copiilor dumneavoastră n-ați întreprins categoric nimic pînă la ziua de astăzi. Și ceea ce încercați să ne spuneți că dragii copii… Doamna Corina Fusu: Eu am înțeles perfect întrebarea. Domnul Radu Mudreac: Dar așteptați că nu-i întrebare, e precizare, că o întrebare ați… Doamna Corina Fusu: Ea nu există în moțiune. Domnul Radu Mudreac: Stați.

Doamna Corina Fusu: Stimate deputat. Domnul Radu Mudreac: Ascultați un lucru. Dumneavoastră sînteți la tribună, fiți bună și ascultați precizarea, o să revin cu o… Doamna Corina Fusu: Eu am citit… Domnul Radu Mudreac: … întrebare. Doamna Corina Fusu: … Regulamentul, pentru că am fost și eu deputat. Domnul Radu Mudreac: Regulamentul dacă l-ați citit – bravo că l-ați citit. Doamna Corina Fusu: Păi, puneți-mi, vă rog, întrebări, clarificări pe chestiunile invocate în moțiune. (Discuții.) Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Dragi colegi, Dragi colegi, De procedură permiteți-mi și mie. Doamnă ministru… Doamna Corina Fusu: Da. Domnul Andrian Candu: Dumneavoastră aveți tot dreptul să nu răspundeți la întrebări. Aveți tot dreptul să spuneți că nu comentați. Doamna Corina Fusu: Vreau să fiu respectuoasă, dar nu întrebări de 15 minute. Domnul Andrian Candu: Dar, vă rog frumos, deputații au dreptul să pună întrebări. Că e pe marginea moțiunii sau nu, e foarte greu de identificat. Doamna Corina Fusu: Bine.

Domnul Andrian Candu: Semnatarii moțiunii au făcut-o în mod regulamentar. Noi sîntem în procedură strict regulamentară. Dumneavoastră aveți dreptul să răspundeți, aveți dreptul să nu răspundeți, dar rugămintea este să nu ne atacăm nici pe de o parte, nici de alta la persoane sau să respectăm procedura. Domnule Mudreac, Aveți a doua întrebare. Vă rog frumos. Poftiți. Domnul Radu Mudreac: Domnule Candu, Eu nu știu dacă este mai pacificator deputat în Parlament ca mine. De aceea eu nu atac. Spuneți-i doamnei să se țină în mîini. Mai departe, a doua întrebare. Dumneavoastră v-ați referit cîteva cuvinte într-o propoziție… un pahar de apă, vă rog, doamnei… ceea ce ține de acele 42 de zile care… de concediu a grădinițelor pe perioada anului. Eu vreau să încep să înțeleg, dumneavoastră trăiți în Republica Moldova, într-un… cunoașteți care este situația social-economică a cetățenilor? Cunoașteți că părinții sînt nevoiți să ducă copiii la vîrsta de 2 ani, poate și mai degrabă? Nu-s locuri în grădinițe, sînt nevoiți să lase cu vecinii copiii, în cazul cînd părinții sînt plecați peste hotare, copiii sînt la grădiniță. Asta este unica modalitate ca copiii să fie sub control, cît de cît educați și poate cît de cît și sănătos alimentați cu ajutorul dumneavoastră. Cum dumneavoastră vă închipuiți pe 42 de zile, părinții sînt cu un copil de 2 ani de zile, părinții ambii sînt la serviciu, ce să facă pe perioada asta cu copilul? Instituțiile care spuneți – vecine, se … fac contact între dumnealor, încearcă să completeze. Asta-i ceva ieșit din comun ceea ce propuneți dumneavoastră. Cine v-a dat acest… v-a sugerat acest sfat? Pentru că este utopic ceea ce propuneți dumneavoastră. Doamna Corina Fusu: Eu am răspuns la întrebarea cu 42 de zile, am zis că vom face un orar glisant, pentru că copiii din grădinițe trebuie și ei să trăiască într-un mediu curat și sănătos, și dezinfectat. Noi nu putem să trimitem în concediu pe rînd educatorii, pentru că ducem lipsă de bucătari, de ajutori de educatori, de aceea ei pot pleca în colectiv toți împreună, pe două – trei săptămîni, nu am spus 42 de zile. Facem un orar glisant, nu mai închidem grădinițele iarna, așa cum fac unii primari, pentru că își închipuie că sînt stăpînii acestei grădinițe. Dorim ca în Republica Moldova să se respecte legile și regulamentele. Se vor duce pe două săptămîni, pe trei săptămîni, așa cum vor discuta și se vor înțelege cu părinții. Iar în ceea ce privește procesul educațional timpuriu, vreau să

vă spun că este cel mai costisitor proces educațional pe care noi trebuie să-l calculăm cît ne costă, pentru că costul este foarte mare. Ceea ce am reușit noi să facem pentru învățămîntul general, am reușit să elaborăm o formulă de finanțare cît costă o instituție școlară și am calculat cît ne costă educația unui copil și am ieșit la cifra de 10 mii de lei. Acum înmulțim 10 mii de lei cu numărul de elevi care învață în liceul respectiv și liceul primește suma de bani pe care o gestionează managerul. Dacă este manager bun, reușește să dezvolte instituția, dar pentru grădinițe și pentru studenți, care costă foarte scump, noi nu avem calculată formulă de cost per copil și, nu uitați, că un copil de grădiniță are servicii educaționale și are servicii de îngrijire. Haideți să le separăm în două, să vedem cu ce poate contribui statul și să educăm și părinții – pentru că avem și o strategie de educație a părinților – și părinții ar trebui să-și asume o parte de responsabilitate în educația și îngrijirea propriilor copii. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule Mudreac, Precizare, vă rog frumos. Domnul Radu Mudreac: Eu nu am auzit răspuns la întrebare cînd încep 42 de zile cu copiii din grădinițe și am ajuns la studenți. Eu nu înțeleg… Doamna Corina Fusu: Noi lucrăm la elaborarea unui grafic. Domnul Radu Mudreac: Voi, nu știu ce faceți, lucrați ori nu lucrați. Voi nu ați lucrat niciodată. Doamna Corina Fusu: Grafic, orar pe care o să-l plasăm pe toate site-urile… Domnul Radu Mudreac: Doamnă Fusu. Doamna Corina Fusu: … și pe toate tabelele de la grădinițe. Domnul Radu Mudreac: Doamnă Fusu, doamnă Fusu… Doamna Corina Fusu: Liniștiți-vă. Veniți cu propuneri.

Domnul Radu Mudreac: Doamnă Fusu, Am venit să vă întrebăm și ne-ați răspuns că nu aveți treabă. Doamna Corina Fusu: Adresa mea de e-mail este [email protected]. Aștept propunerile dumneavoastră. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Radu Mudreac: Eu ca precizare… Domnul Andrian Candu: Domnule Mudreac, domnule Mudreac, Vă rog frumos. Doamna Corina Fusu: Noi ne adunăm în Parlament ca să rezolvăm probleme. Domnul Andrian Candu: Doamnă ministru, Sper că acea adresă este adresă personală, că la Guvern nu poate fi „yahoo”, sper foarte mult că păstrați o anumită securitate. Doamna Corina Fusu: Corinafusu… yahoo.fr. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnule Mudreac, ați încheiat ultima precizare, vă rog frumos 30 de secunde? Doamna Corina Fusu: Scrieți-mi toate propunerile. Educația este pentru toți. Nu există o persoană, începînd cu vîrsta de zero ani, de o lună… Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc mult. Doamnă ministru… Doamna Corina Fusu: … care să nu să se folosească sau să nu aibă nevoie de sistemul educațional. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Doamna Corina Fusu: Sînt persoane care nu-și pot permite… (rîsete în sală) să se adreseze după servicii de sănătate. Domnul Andrian Candu: Domnule Bolea, Vă rog frumos. (Voce nedeslușită în sală.) Doamnă ministru, doamnă ministru, Am să pornesc cronometrul de 3 minute pentru întrebări și pentru răspunsuri, ca să fim mult mai eficienți. Vă rog frumos, domnule Mudreac, comentariu, mai mult înțeleg că vreți să faceți precizare și nu întrebare. Vă rog frumos, poftiți. Domnul Radu Mudreac: Da. Eu am un minut pentru precizare. Ceea ce am auzit de la dumneavoastră, nici o explicație justificată în ceea ce invocați că concediul, pe perioada de vară la toți… iar v-ați referit la primari, cred că v-ați referit la primarul de Chișinău la ceea ce se întîmplă, că-s „țarioci” și închid grădinițele cînd le abate. După cum v-ați prezentat, eu cred că, să fie organizat azi un concurs la o grădiniță, cred că nici funcția de director nu o ocupați cu prezentarea care este. De aceea eu v-aș recomanda să nu ajungem la procedura de vot, dar să vă dați demisia chiar acum. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Doamnă Ciobanu, Vă rog frumos, poftiți, aveți două minute. Doamna Maria Ciobanu: Doamnă ministru Fusu, Sînt profund dezamăgită de prestanța dumneavoastră de astăzi. Am așteptat informația pe care o prezentați să aud lucruri serioase care se întîmplă azi în sistemul educațional. Dumneavoastră ați venit chiar pregătită prost de tot și sînt nevoită să vă recunosc că mi-i rușine de profesorii care vă ascultă acum. Doamna Corina Fusu: Am răspuns la întrebările solicitate. Doamna Maria Ciobanu: Și nu aveți dumneavoastră ce mă întrerupe, doamnă Fusu, fiindcă era cazul, într-adevăr, să aveți o prestanță de ministru al educației, subliniez, al educației.

Și acum întrebarea, doamnă Fusu. Nici nu știu dacă să mă adresez sau să mă dezic de întrebări, fiindcă dumneavoastră sînteți total neserioasă astăzi. Spuneți-mi, vă rog, cîteva acțiuni pe care le-a întreprins Ministerul Educației pentru a combate corupția, traficul de influență, implicarea politicului în desfășurarea concursului de desemnare a managerilor școlari. Aceasta e prima întrebare, doamnă ministru Fusu. Și a doua întrebare: ați vorbit că mîine-poimîine în grădinițe vom rămîne fără cadre didactice, așa este, vom rămîne nu numai în grădinițe, dar și în gimnazii și în licee. Spuneți-mi, vă rog, că nu am auzit nici o dată la o ședință a Guvernului, să apărați profesorii, doamnă ministru, chiar dacă admitem cazul că nu se găsesc bani pentru majorarea salariului, dumneavoastră ați fi putut spune: domnule ministru Filip, rămîn instituțiile educaționale fără profesori. Eu, cu adevărat, sînt deranjată că întreaga viață mi-am dedicat-o învățămîntului, dar nu vă aud nici la o ședință de Guvern. Eu nu cred că funcția de ministru este mai importantă decît atitudinea dumneavoastră față de acei care trăiesc la limita sărăciei, adică colegii mei profesori. Vă mulțumesc. Doamna Corina Fusu: Vă mulțumesc foarte mult pentru apreciere. Eu mă trag dintr-o familie de profesori, ambii mei bunei, și de pe mamă și de pe tată, au fost profesori, tatăl meu este profesor, academician. Mă închin în fața tuturor pedagogilor care depun un efort extraordinar, muncind în fiecare zi cu diferiți copii, cu diferite caractere, cu diferite capacități. Mă închin în fața dumneavoastră, dragi profesori, și am să depun tot efortul ca să vă pot ajuta. Lipsa de educatori în grădinițe, lipsa de profesori în gimnazii și licee, în mod special de profesori de științe exacte (chimie, biologie, fizică, matematică) – este un proces global – asta nu se întîmplă doar în Republica Moldova. Tinerii din Republica Moldova, care anul acesta vor fi 10 000 la număr, care vor susține, sperăm, bacalaureatul, trebuie să fie repartizați în 31 de universități, printre care publice și private. Cum să împărțim acești studenți? În afară de aceasta la noi vin în vizită și miniștri din alte țări, care solicită cooperări, avem burse și, sigur, că tineretul nostru este atras mai mult să-și facă studiile la Cambridge, la Londra sau la Sorbona. Cum noi o să majorăm salariile profesorilor? Lucrăm, acum sîntem pe ultima sută de metri pentru elaborarea unei noi formule de salarizare pentru profesori, bazată pe competențe și asta înseamnă că competența se va măsura în implicarea personală, dar și în implicarea profesională. Cine muncește mai bine și cu mai multă implicare va avea un salariu mai mare, iar pentru directorii de școli sau managerii școlari – salariul va depinde de numărul de copii pe care îi are în instituție, de numărul de filiale pe care le conduce, avîndu-le în responsabilitatea sa și după rezultatele școlare ale elevilor.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Doamna Corina Fusu: Și vreau să vă mai spun un singur lucru – să știți că pedagogii beneficiază de o lege ca și alți salariați, legea care se numește 355 și în punctul 2 scrie: „Începînd cu anul 2014, salariile lunare prevăzute în prezenta anexă se reexaminează și se majorează anual de la 1 septembrie, pe măsura creșterii procentuale a salariului mediu prognozat pe economia națională pentru anul gestionar față de salariul mediu al cadrelor didactice din învățămîntul real atins în trimestrul IV.” (Voce din sală.) Domnul Andrian Candu: Doamnă ministru, Vă rog frumos. Doamnă ministru, Vă rugăm frumos, trei minute au expirat, vă rugăm mult. Doamnă Ciobanu, Vă rog frumos, precizare, poftiți. Doamna Maria Ciobanu: Mulțumesc, domnule Președinte. Doamnă ministru, Doar atît vreau să spun – sînteți o catastrofă pe capul învățămîntului. Domnul Andrian Candu: Mulțumim frumos. (Aplauze.) Următoarea întrebare, din partea doamnei Bodnarenco. Vă rog frumos, poftiți. Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc. Госпожа министр, в образовании, конечно, вопросов можно задавать много, потому что действительно происходит катастрофа. К сожалению, moțiunea лимитирует нас, поэтому я задам вопрос следующего характера. За последние 8 лет в Молдове реорганизовано и закрыто более 370 школ. Нам говорят обычно, что рождаемость снизилась, что детей в Молдове с каждым годом появляется все меньше и меньше и поэтому школы закрываются. Однако есть такая статистика: в 2010 году вместе с родителями Республику Молдова навсегда покинули свыше тысячи детей школьного возраста, в 2011-м – свыше тысячи детей, в 2012-м – свыше двух тысяч, в 2014 году количество детей, покинувших Республику Молдова, превысило

8 тысяч, в прошлом году – пять тысяч и три с половиной тысячи детей дошкольного возраста. Не кажется ли вам, уважаемая госпожа министр, что то, что происходит с гражданами Республики Молдова и их детьми, которые навсегда уезжают из родной страны, это результат антинародной деятельности всех правительств, в состав которых входила Либеральная партия, членом которой, представителем которой в Правительстве вы являетесь? Спасибо. Doamna Corina Fusu: Stimată doamnă deputat, Vă mulțumesc foarte mult pentru grija pe care o aveți pentru viitorul Republicii Moldova. Republica Moldova se poate dezvolta multilateral, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Economiei și alte ministere pe care le avem doar prin eforturi comune și, bineînțeles, cu sfaturile dumneavoastră înțelepte și bine gîndite cu care veniți în Guvern și noi dăm aviz. Eu cred că am ajuns într-o situație destul de dificilă. Este adevărat, pleacă copiii, universitățile sînt îngrijorate că nu vor avea studenți, liceele sînt îngrijorate că nu vor avea liceeni, mergem mai bine pe segmentul învățămîntului profesional tehnic, unde după clasa a IX-a copiii își pot alege o profesie, o meserie și peste 2 – 3 ani își pot cîștiga o bucată de pîine muncită cinstit. Și să vă mai bucur puțin. Să nu credeți că trăim chiar în cea mai proastă țară din punct de vedere educațional, în Republica Moldova sînt înmatriculați în grădinițe 83% de copii, aproape toți copiii. Că îi hrănim mai sărăcuț, o să-i hrănim cu banane și portocale cînd o să devenim un stat mai bogat. Și încă un lucru pe care vreau să-l remarc. Copiii noștri care pleacă în străinătate la diverse universități și trec concursul acolo învață foarte bine, sînt copii eminenți și unul dintre ei pe care îl cheamă Glebus și care a cîștigat o medalie de aur la un concurs internațional de informatică mi-a scris o scrisoare cu solicitarea de a veni la Ministerul Educației din Republica Moldova pentru a face practică. Pentru că el vrea să ajute Republica Moldova. Haideți să gîndim toți în această cheie pozitivă, să o iubim, să o îngrijim, nu doar să o criticăm. Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Doamnă ministru, Noi n-am încheiat încă.

Doamnă Bodnarenco, Vă rog frumos, a doua întrebare. Doamna Elena Bodnarenco: У меня нет второго вопроса, у меня есть только вывод. То, о чем вы говорите, о заслугах наших детей, и мы им действительно радуемся, практически каждую неделю пресса предоставляет нам информацию об успехах молдавских школьников, студентов за пределами Республики Молдова, в Молдове, это ни в коем случае не заслуга Министерства образования, это талант молдавского народа и это способности, огромный опыт и знания наших преподавателей, которым мы благодарны всегда. Мы, действительно, фракция коммунистов, постоянно беспокоимся о том, что происходит в образование, и направляли вам не один раз, независимо от moțiuni de cenzură, различные запросы, в том числе и о том, что происходит сегодня в среднем специальном образовании и в колледжах, и в том числе в колледжах, которые когда-то носили название педагогических колледжей, как, например, педагогический колледж в Сороках, который сегодня стал просто колледжем и в котором сегодня уже не готовят преподавателей дошкольных и школьных учреждений. А это учебное заведение было открыто в 1944 году, когда советская власть пришла и больше думала о том, что Молдове нужны преподаватели и воспитатели. Сегодня либералы и демократы во власти думают о том, что нам нужны больше секретарши, поэтому именно эту специальность готовят в колледже. Вы дважды произнесли сегодня о том, что когда мы будем богатой страной, тогда мы будем думать о детях и преподавателях. О детях и гражданах страны нужно думать всегда, и экономить на детях – это просто- напросто преступление. Я уверена, что когда-нибудь то, что делают сегодня либералы и демократы, назовут геноцидом … Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Continuați, vă rog frumos, doamnă Bodnarenco. Cer scuze. Un minut. Doamna Elena Bodnarenco: Фракция коммунистов поддерживает moțiunea simplă pentru demiterea… Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc frumos. Dragi colegi, Avem …

Doamna Corina Fusu: În primul … Domnul Andrian Candu: Doamnă ministru, Vă rog frumos. Doamna Corina Fusu: Pot să răspund, da? Domnul Andrian Candu: Nu, nu. Avem o chestiune tehnică. Am să vă rog frumos, doamnă ministru, să luați loc. Vă rog frumos. Doamna Corina Fusu: Eu am să concluzionez prin faptul că niciodată nu am economisit pe educația copiilor. Și am spus adineaoară că din bugetul total plătit persoanelor care lucrează la buget mai mult de 50% se duce pe salariile oamenilor, persoanelor care muncesc în educație. Iar bugetul Ministerului Educației este de 8 miliarde de lei, dintre care 5,4 miliarde se duc pe alimentația copiilor și pe salariile profesorilor. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Vă mulțumim, doamnă ministru. Aici încheiem sesiunea de întrebări-răspunsuri. Vă mulțumim foarte mult. Și vă propun, înainte de luările de cuvînt, să audiem raportul comisiei. Numai puțin. Raportul comisiei, vă rog frumos. Luați loc, vă rog frumos. Raportul comisiei. Și vă rog frumos să vă pregătiți grupurile pentru luările de cuvînt. Poftiți. Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, în conformitate cu prevederile articolului 27 al Regulamentului Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797 din 02.04.1996, a examinat moțiunea simplă cu nr.102 din 06.04.2017, responsabil de prezentare în Parlament este Ministerul Educației.

Moțiunea simplă este înaintată de Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Prin prezenta se solicită majorarea salariilor la angajații sistemului educațional și a personalului auxiliar din domeniu, introducerea disciplinei „Istoria Moldovei” în locul disciplinei „Istoria românilor”, precum și stoparea politicii de lichidare a instituțiilor de învățămînt. Urmare a dezbaterilor, s-a propus susținerea moțiunii simple, pentru care au votat 2 deputați, 7 au votat „împotrivă”. Moțiunea simplă cu nr.102 din 06.04.2017 nu a fost susținută de majoritatea membrilor Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media prezenți în ședință. Vă mulțumesc pentru atenție. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult, domnule Hotineanu. Dacă sînt întrebări în adresa comisiei? Domnul Vladimir Hotineanu: Domnule Președinte … Domnul Andrian Candu: Da, vă rog. Domnul Vladimir Hotineanu: Eu aș vrea să-i aduc aminte acestui tînăr care cred că a învățat din miile de cuvinte pe care le avem noi în bagajul limbii române doar un cuvînt, mai învățați un pic, tinere. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Și în continuare, trecem la partea de luări de cuvînt. În continuare, potrivit înscrierilor, se oferă tribuna principală pentru luare de cuvînt domnului Adrian Lebedinschi. Vă rog frumos, poftiți. Înțeleg că din partea fracțiunii, evident, veți avea 7 minute la dispoziție. Domnul Adrian Lebedinschi: Stimați colegi, Dragi părinți, Bunei, În ordinea de zi a societății moldovenești de mai mulți ani este transformarea ecosistemului educațional. Conștientizarea faptului că profesorul este cheia cea mai importantă în orice intenție de schimbare sau reformare a educației și vine

anume de la profesor sau rămîne profesorul, această simplă axiomă n-o înțelege conducerea Ministerului Educației. Ce se întîmplă, de fapt? Sînt multe lucruri care pot fi spuse. Vorbim ani la rînd că avem foarte multe de schimbat în sistemul educației. Practic, pentru fiecare articol al Codului educației apar noi și noi propuneri de modificare. Legea nu funcționează, dar Ministerul Educației nu întreprinde nimic. Nu este elaborat un management competitiv al resurselor umane, esențial, pentru succesul oricărei instituții de învățămînt. Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director nu a rezolvat problema cunoștințelor şi competențelor necesare. De ce? E simplu: în mare măsură, la funcții manageriale au fost numiți persoane pe criterii politice, de partid, și nu reieșind din aptitudini profesionale. De ce a fost exclusă posibilitatea pentru care inspectorul sau altă persoană aflată într-o poziție de autoritate și control în educație ar trebui să intre în clasă pentru a vedea dacă elevul învață ori pentru a evalua profesorul sau managerul? Nu pot înțelege cum toți profesorii noștri, cu mici excepții, directorii au calificative foarte înalte, pe cînd, ani la rînd, elevii noștri au rezultate pe care le știm: un mare procent sînt analfabeți funcționali, un procent nedeclarat nu trece evaluarea națională. An de an un număr tot mai mic de absolvenți susțin bacalaureatul. Care este motivul, consecințele, care este soarta acestor copii? Vorbim mereu despre formarea profesorilor și de cele mai multe ori credem că aceasta înseamnă teorie și iar teorie. De fapt, ce se face la facultate, cu ce vine profesorul în școală? Ce transmite el mai departe copiilor? O formare academică care cîndva era de calitate, acum nu e. Îmi asum ce spun și pot susține cu argumente. Realitatea e că pregătirea și formarea profesorilor, inițială sau continuă, trebuie să însemne trei trepte: învățare, practică și reflexie. Cu privire la ceea ce înveți, gîndești sau faci. Ultimele două lipsesc aproape total din pregătirea profesorului. De ce? Fiindcă au rămas integral pe spatele profesorilor. Care-i poziția Ministerului Educației în dialogul despre educație? Doar ordine, dispoziții, birocratizare în continuu a sistemului. Cum percep profesorii și persoanele de conducere în control ... educației, managementul instituțiilor de învățămînt, rolul directorilor, rectorilor, formarea acestora, competențe și cariere, două abordări care vin, cu părere de rău, doar din exteriorul țării. Mediul instituțional, cu foarte mici excepții, nu conștientizează gravitatea și dimensiunea fenomenului de analfabetism funcțional din Republica Moldova. Sincer, nici nu cred că Ministerul Educației cunoaște conceptele. Ministerul Educației este depășit de timp, probleme și, cel mai grav, de cunoaștere. Este o mare și urgentă nevoie de transformare a acestuia. Dacă avem, cu adevărat, să schimbăm situația acum, cînd încă mai putem face ceva, este necesar să intervenim prin intermediul resurselor bazate pe studii, pe cercetări interne, naționale, pe pilotare și aplicare, mediul internațional ne-a arătat de atîtea ori că sîntem departe, incredibil de departe, în ceea ce privește cunoașterea domeniului.

De ce nu intervenim profesionist și de a remedia situația? La moment avem doar recomandări internaționale care au împăienjenit agendele pedagogice, deseori contradictorii cu specificul sistemului și posibilitățile reale de implementare. Oare ai noștri specialiști în domeniu nu mai sînt, s-au epuizat? Avem o evaluare a Ministerului Educației, cu concluzii, argumente, pe înțelesul tuturor cetățenilor. Cu toți demult am conștientizat că e necesar să recunoaștem eșecul guvernării în educație. Identificarea cauzei: trebuie să lucrăm la cauze, nu la efecte. Formarea profesorilor de toate nivelurile, directorilor, rectorilor pentru aplicarea și implementarea Strategiei naționale în educație, reformarea gîndită a instituțiilor statului pentru a fi capabile să vadă și să înțeleagă ce înseamnă să fii serviciul elevului, beneficiarul unui serviciu public. Monitorizarea și evaluarea procesului educației după standardele naționale specifice Republicii Moldova, clare și transparente. Stimați colegi, Fiecare din noi își doresc copii sănătoși. Dar ce avem? Scheme corupte prin care sînt otrăviți copiii noștri. Noi ne dorim copii erudiți și înțelepți. Conducerea Ministerului Educației, prin politicile sale, continuă să ni-i distrugă atît moral, cît și fizic. Stimați membri ai Guvernului și, în special, ai Ministerului Educației, Spuneți, ce rău v-au făcut școlile și grădinițele? De ce le distrugeți, le lichidați sau, cum spuneți voi, le optimizați? Din păcate, părinții sînt puși în situație de a căuta surse de supraviețuire. De ce? Pentru că guvernarea nu-i în stare să asigure serviciu decent care să fie plătit în așa mod ca să ne putem asigura familiile. Și ce se întîmplă? Încredințăm tot ce avem mai scump – copiii noștri – educatorilor și profesorilor. E logic: sînt persoane care își dedică viața copiiilor noștri. Dar, paradoxal, cine va avea grijă de familiile cadrelor didactice? Oare crede conducerea Ministerului Educației că majorarea salariului cu 100 de lei i-a rezolvat problemele financiare ale profesorilor? Este cert un singur lucru: la toate aceste întrebări doamna Fusu nu-i în stare și nu e capabilă să dea un răspuns. Deoarece, într-adevăr, trebuie să recunoaștem, nu știe ea ce să facă cu acest minister. I-a fost repartizat și ea stă în birou, ce face – idee n-are. Dar ceva semnează, ceva chiar și spune. Ce anume? Indiferent: important să nu tacă și să nu lucreze. Reieșind din cele expuse, solicităm adoptarea prezentei moțiuni simple, respectiv, ce va genera concedierea și demiterea doamnei Fusu. Vă mulțumim. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Dragi colegi, Nu a fost agreată și stabilită ora votului. Luînd în considerare că mai avem încă o luare de cuvînt, după care trebuie să trecem la ora votului, mai sînt subiecte de pe ordinea de zi, avem subiectul interpelărilor, propunerea este ca ora votului să fie la 15.00 pentru toate subiectele care sînt examinate pînă la acea oră. La ora 15.00 să anunțăm interpelările, Ora interpelărilor, ca să poată să vină și reprezentanții Guvernului și, după aia, să continue cu următoarele, cu cele care au mai rămas. Dacă sînteți de acord cu astfel de scenariu? (Rumoare în sală.) Vă mulțumesc foarte mult. La ora 15.00 e votul. Noi încă n-am încheiat subiectul moțiunii, încă nu este încheiat. (Voce nedeslușită din sală.) Moțiunea, la fel, la ora 15.00 votăm. Vă rog frumos, doamnă Apolschii, poftiți. Cer scuze, doamnă Greceanîi. Poftim. Doamna Zinaida Greceanîi: Domnule Președinte, Eu cred că ar fi corect ca decizia pe marginea moțiunii s-o votăm imediat după ce audiem, facem audierile pe moțiune și pe urmă trecem la toate celelalte subiecte pe ordinea de zi. Domnul Andrian Candu: Nu au fost anunțați colegii și noi subiectul încheierii... dezbaterea moțiunii am grăbit-o și, din această cauză, haideți, totuși, noi tot timpul facem în felul ăsta: noi agreăm o oră și mereu revenim la ora respectivă. În continuare, luare de cuvînt se oferă domnului Țîrdea. Vă rog frumos, poftiți. După luare de cuvînt. Vă rog frumos, poftiți.

Domnul Bogdat Țîrdea: Dragi concetățeni, Doamna Fusu nu a activat nici o zi în sistemul de educație. Devenind ministru, în loc să apere pedagogii, directorii de școli, elevii, le-a declarat un adevărat război. Ironia sorții: Corina Fusu care prin 2003 făcea mitinguri contra guvernării comuniste, acuzînd-o de dictatură, își termină cariera de ministru cu mitinguri demarate de către pedagogi contra sa. Performanțele acestei doamne îți ridică părul în cap. Nu a propus niciodată, la ședințele Guvernului, majorarea salariilor pentru pedagogi, nu a venit cu propuneri de identificare a soluțiilor pentru Guvern. În timpul cît a fost ministru, n-a reparat nici un cămin, nici o sală de clasă, totul e pus în sarcina părinților. Doi. Fusu a epurat pe un capăt cadrele didactice. În anul de studii 2015–2016 în instituțiile de învățămînt primar și secundar general... de zi activau cu 3,9% mai puține cadre didactice, comparativ cu anul de studii precedent, în învățămîntul superior – cu 1,2 % mai puțin. În raportul Avocatului Poporului din 2017 se scrie că în 2014 au fost închise, repet – închise, nu optimizate, 14 școli, în 2015, cînd a devenit ministru Fusu, deja 16, iar în 2016 dublu – 28 de școli. Ați închis Internatul nr.2, situat pe strada Grenoble. În consecință 600 de copii nevoiași au rămas în stradă, nu le-ați oferit măcar dreptul de a locui în căminele instituției. Ce v-au făcut acești copii, doamnă Fusu? Potrivit Avocatului Poporului, în 2014 erau 61 de copii neșcolarizați, în 2015 – 86, în 2016 – 115, deci dublu. În anul 2016 – 148 de copii au abandonat școala dintr-un motiv simplu, din lipsa de haine, manuale, bani, transport. Asta numiți dumneavoastră reformă? Tot sub conducerea sa a izbucnit scandalul cu otrăvirea cu alimente alterate a copiilor din școli și grădinițe. Culmea ipocriziei – chiar consiliera sa, Tatiana Cebotari, este rudă directă a doi angajați ai Firmei „Sanex-Comerț”, care au otrăvit mai mulți copii. Apropo, firma a cîștigat 9 tendere în capitală la o valoare de 8 milioane de lei. Mai mult, Cebotari nici măcar nu a primit mustrare aspră, nu ca să fie concediată. Dar știți de ce? Poate fi încă astfel, s-ar fi distrus schema, nu-i așa? E la suprafață. În 2015 – 2016, Corina Fusu a pornit epurări în masă a directorilor de școli promovînd peste tot directori liberali. Astfel spus, a politizat și subjugat sistemul de învățămînt. Vreți exemple? Poftim. 1. Colegiul de ecologie din Chișinău, numit liberalul Alexandru Mareț, care a adus un prejudiciu colegiului de 900 mii de lei. 2. Școala profesională nr.3 din Chișinău, liberalul Dorin Brînza e parașutat. 3. Școala profesională nr.4 din Chișinău, liberalul Ion Sobari devine director.

4. Centrul de Excelență în Industria Ușoară – liberala Raețchi. Acest lucru se întîmplă în Chișinău, fraților. Vă dați seama ce se întîmplă în raioane și sate? Fidelă a tradițiilor liberale, doamna Fusu a transformat ministerul într-un cuibar al corupției. Într-un raport al Curții de Conturi, raportul recent, se arată că în 2016 la Ministerul Educației încălcările financiare au constituit 1 miliard 600 milioane de lei. În loc să fie imediat demisă, ca să nu zic invitată la CNA, Fusu vine în Parlament și rîde de deputați. Există semnale că la minister, repet, există semnale foarte clare că la minister fără bani nu se rezolvă nimic, dai bani – primești reparații în cămin, finanțare pentru instituție și chiar locuri la admitere. Taxa e în jur de 10 – 15 mii de euro, existînd și persoane care rezolvă întrebările. Și, vă rog, nu negați acest lucru – Chirinciuc tot nega. Recent, Fusu a emis un ordin vizînd informarea elevilor despre semnificația zilei de 27 martie. Naiv fiind, am crezut că doamna Fusu vrea să ne informeze despre 27 martie 2015, zi în care Guvernul Gaburici a votat transferul sau furtul, că nu mai înțeleg… Domnul Andrian Candu: …un minut. Domnul Bogdat Țîrdea: ... a 5,6 miliarde de lei pentru băncile lui Shor. Am greșit, dar nu vreți să faceți, doamnă Fusu, o zi de informare despre contractele de 500 milioane de lei obținute de firma „Parstar” aliată a Partidului Liberal sau despre buticurile „Coffee time” instalate de Lucian Chirtoacă toate în tot orașul. Dar că în 2010, 2015 ați repartizat la primărie 300 hectare de teren în valoare de 200 milioane de euro, nu vreți o zi de informare? Sînt gata să vă ajut. Și, la final, despre miniștrii liberali. La transporturi au pus un corupt, la armată – un hoț, la ecologie – un oportunist, iar la educație – un monstru. Un liberal a distrus căile ferate, altul armata, vînzînd sistemele antiaeriene NEVA SM 125, al treilea a dat 40% teritoriu în concesiune, al patrulea a distrus 3 bănci, ratînd miliardul, al cincilea distruge învățămîntul. Dacă nu-i oprim, ei vor distruge și Moldova. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: În cadrul luării de cuvînt a fost menționat Partidul Liberal de mai multe ori. Vă rog frumos, aveți dreptul, aveți dreptul, aveți dreptul la replică. Vă rog frumos. Domnule Apostol, Aveți 3 minute la dispoziție, dar, vă rog frumos, în limitele Regulamentului.

Domnul Ion Apostol: Da. Stimaţi colegi, Eu o moțiune mai agramată încă n-am întîlnit în viață. Și la capitolul „Motivare”, și la „Dispozitive” se vede clar, este folosit limbajul de lemn moldovenesc. Probabil că este scris la Tiraspol, dar din cele relatate de antevorbitori la tribună altfel decît aberat nu le pot categorisi. În limba română există verbul „a rîde”, dar mai există și o derivată a verbului: „a rîde ca prostul”, „a se hlizi”. Așa au făcut unii aici în sală atunci cînd doamna ministru era la tribună, s-au hlizit. Ce ține de modalitatea de expunere a acestei în… la capitolul „Motivare” nu există nici un subiect serios și întrebările, și luările de cuvînt nu s-au referit la aceste subiecte. De exemplu, s-a vorbit despre grădinițe, că salariații, unii angajați ai grădiniței au salarii mici nu s-a pomenit aici. S-a vorbit despre … îi interesează mai mult că unii … adică în viziunea lor părinții nu cunosc cum să comunice cu copiii lor. De unde au luat ei? Poate ei nu pot comunica cu părinții... cu copiii lor. Asta-i altă întrebare. Și poate, eu cred că astăzi dacă s-ar face, ar da unii, ar susține un examen la limba română și la modul de exprimare, cred că și aceasta ar fi o condiție ca să acceadă în Parlament, cred că aici o bună parte din fotolii ar fi rămas goale, neocupate. De aceea, ca să concluzionez, uneori și natura mai greșește. Să-i iertăm. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Înainte de a încheia dezbaterile la acest subiect, vă rog frumos, domnul Deliu vroia să vină cu poziția fracţiunii pe care o conduce. Poftiți. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Sincer să fiu, Fracţiunea Partidului Liberal Democrat a discutat mult pentru a ajunge la o decizie cu referire la această moțiune simplă asupra politicii interne în domeniul învățămîntului. Vreau, din start, să anunț că noi nu o vom susține, dar, în același timp, constatăm că motive pentru a vota sînt, deoarece sistemul educațional care a fost unicul pe bune în anii precedenți, care a făcut, într-adevăr, reforme astăzi, ele nu se prea văd. Nu știm cu ce se ocupă astăzi Ministerul Educației. Vreau doar să menționez că nici autorii moțiunii nu ne-au prea convins, deoarece au scris despre toate și despre tot. Despre vacanțe, salariile … bucătarilor pînă la modificarea curriculului școlar, fără a veni cu argumente concludente în motivație pentru a ne convinge. Deci noi nu vom vota această moțiune.

Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Propunerea a fost să încheiem dezbaterile și să revenim la procedura de vot la ora 15.00 pentru a examina alte subiecte. Nu vom epuiza ordinea de zi, cu siguranță, pînă atunci, dar la acea oră vom vota și pe moțiunea simplă, și pe subiectele dezbătute, ca să poată colegii să se mobilizeze și să continuăm lucrul și atunci la ora 15.00 vă rog frumos, Secretariatul, să organizați și interpelările. Aici se încheie dezbaterile la proiectul nr.102 din 6 aprilie 2017 pe marginea moțiunii simple asupra politicii interne în domeniul învățămîntului, realizat de Ministerul Educației. Vom reveni la procedura de vot la ora 15.00. Și să trecem la celelalte subiecte. Următorul subiect, nr.3 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru completarea articolului 58 al Legii privind actele de stare civilă, proiectul nr.134 din 4 aprilie 2016. Vă rugăm foarte mult, doamnă Apolschii, președintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, să ne prezentați raportul comisiei pe marginea acestui proiect de lege, aflat în lectura a doua. Poftiți. Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Comisia a examinat proiectul în cauză, iniţiativă legislativă a unui grup de deputaţi. În opinia autorilor, scopul proiectului constă în simplificarea şi reducerea costurilor în procedura de obţinere a certificatului de moştenire pentru succesori. Proiectul a fost avizat de către 5 comisii parlamentare, Direcţia generală juridică. Vreau să menționez că Guvernul a avizat negativ proiectul, fapt menţionat în raportul comisiei pentru primă lectură, indicînd că prelucrarea datelor cu caracter personal, prin introducerea informaţiei în certificatul de stare civilă despre ultimul loc de domiciliu al decedatului, nu este de competenţa Serviciului Stare Civilă, întrucît excede scopul ţinerii registrelor de stare civilă şi ar presupune o dublare de funcţii cu cele ale subdiviziunilor Întreprinderii de Stat „Registru”. Proiectul a fost examinat şi aprobat în primă lectură de către plenul Parlamentului la data de 25 noiembrie 2016. Amendamente la proiectul menţionat nu au parvenit.

Din cele expuse, comisia cu votul majorităţii, propune plenului Parlamentului spre respingere proiectul de Lege pentru completarea articolului 58 al Legii privind actele stării civile nr.100 din 26 aprilie 2001. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În adresa comisiei, pe marginea raportului, întrebări, intervenții, vă rog frumos, domnule Cobzac, poftiți. Domnul Grigore Cobzac: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Doamnă Apolschii, Sincer, îmi pare rău de acest proiect de lege, pe care eu, personal, îl consider unul foarte elegant și foarte necesar, simplu și necesar pentru oameni, dar întrebarea mea ar fi următoarea: iată acum, în contextul creării Agenției pentru Servicii Publice, pare-mi-se așa se numește, cînd se comasează aceste două instituții… Doamna Raisa Apolschii: Am înțeles, Registru și… Domnul Grigore Cobzac: … Registru și acesta, decade acel argument al Guvernului că se dublează funcțiile și atunci proiectul devine și mai actual. Sînteți de acord cu asta sau nu? Doamna Raisa Apolschii: Probabil că în cadrul acestei agenții – aceasta este părerea mea, nu a… Domnul Grigore Cobzac: Nu a comisiei, am înțeles. Doamna Raisa Apolschii: … nu știu de ce funcționarea… da. Deci, probabil, se vor delimita sau o să fie mult mai simplu și nu o să fie atît de costisitor. Eu nu știu, eu am redat, indiferent de opiniile fiecăruia în parte, eu v-am redat poziția comisiei în acest sens. Domnul Grigore Cobzac: Am înțeles. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult.

Nu mai sînt întrebări. Aici se încheie dezbaterile la proiectul de Lege pentru completarea articolului 58 al Legii privind actele de stare civilă. Vă mulțumim foarte mult, doamnă președinte Apolschii. Cer scuze, precizare, poftiți. Domnul Cobzac, Vă rog. Domnul Grigore Cobzac: Da, doamnă președinte, mă adresez dumneavoastră, dar cred că mă aude și plenul întreg, consider în continuare acest proiect de lege unul foarte necesar pentru cetățeni, apolitic complet și cer susținerea și a dumneavoastră, și a plenului. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Și acum încheiem dezbaterile la proiectul nr.134 din 4 aprilie 2016, subiectul nr.3 de pe ordinea de zi. Vom reveni la procedura de vot la ora 15.00. Și în continuare, se propune pentru examinare subiectul nr.6 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege nr.7 din 10 ianuarie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Prezintă proiectul de lege – domnul Valeriu Munteanu, ministrul mediului. Poftiți la tribuna principală. Domnul Valeriu Munteanu – ministrul mediului: Domnule Președinte, Stimați colegi, Prezint atenției dumneavoastră proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative, care prevede introducerea unor modificări și completări mici în punctul 1 din anexa Legii privind protecția aerului atmosferic și în articolul 3 din Legea nr.141 din 17 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Proiectul sus-menționat este elaborat și propus spre adoptare ținînd cont de necesitatea protecției sănătății umane, prin reducerea poluării aerului atmosferic cu produse periculoase considerate la nivel internațional cancerigene, în particular este vorba despre azbestul de crisotil care provoacă maladiile de azbestoză, cancer pulmonar și mezoteliom. Și cel de-al doilea obiectiv este crearea condițiilor temporare pentru realizarea de către agenții economici a activităților de reconstrucție care vor permite să respecte norma legală privind conținutul cromului în ciment și să asigure competitivitatea producției pe piața națională și internațională, inclusiv prin efectuarea monitorizării interne a calității acesteia. Concomitent, extinderea termenului de punere în aplicare a normei privind valoarea-limită a conținutului cromului în ciment va permite autorităților și

instituțiilor publice în domeniul construcțiilor să organizeze și să realizeze monitorizarea și controlul respectării normelor legale menționate. Consider necesar să menționez că, luînd în considerare argumentele Ministerului Mediului, inițiativa de interzicere a azbestului de crisotil a fost aprobată în Guvern de trei ori în perioada 2014 – 2015. Mai mult decît atît, stabilirea restricțiilor și interdicțiilor legislative pentru unele substanțe periculoase, inclusiv pentru azbestul de crisotil și conținutul cromului în ciment, implementarea și respectarea acestora prezintă unul din angajamentele Republicii Moldova asumate în urma ratificării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. În acest context, de rînd cu setul de documente, care constituie inițiativa legislativă actuală a Guvernului aprobată prin Hotărîrea nr.1444 din 30 decembrie 2016 și expediată Parlamentului spre examinare și adoptare, Ministerul Mediului a perfectat și distribuit deputaților informația suplimentară privind gradul de periculozitate sporită a azbestului de crisotil, dauna și pericolele acestuia pentru sănătatea populației și mediul înconjurător, argumentînd imperativul necesității interzicerii acesteia. În contextul celor expuse și ținînd cont de faptul că Republica Moldova nu este producătorul crisotilului și produselor cu conținut al acestuia, solicităm susținerea prin vot a acestor modificări. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Și acum întrebări în adresa raportorului. Vă rog frumos, domnule Deliu, prima intervenție. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Domnule ministru, Am studiat și am analizat chiar informația pe care ați remis-o pe numele fracțiunii și, din start, vreau să vă spun că Fracțiunea Partidului Liberal Democrat va susține acest proiect de lege. Dar întrebarea mea: cum de s-a întîmplat atunci cînd au fost adoptate modificări la Legea nr.1422 privind protecția aerului atmosferic, acest crisotil a dispărut din proiectul de lege? Poate ne dați o clarificare la acest capitol? Domnul Valeriu Munteanu: Vă mulțumesc, domnule deputat. Noi ne știm cu dumneavoastră și cu toată lumea de mult timp, eu cred că nu aveți nevoie de clarificările mele în acest sens. Pot să spun doar un simplu fapt că crisotilul reprezintă 90 la sută din formele de azbest care sînt importate în Republica Moldovei. Interzicînd celelalte 5 forme de azbest, de fapt, nu am realizat absolut nimic, de aceea vine această inițiativă repetată și insistentă a noastră de a

proteja cetățenii Republicii Moldova de interferențele nefaste pe care le produce asupra sănătății lor în timp. Consider una dintre cele mai periculoase probleme pe care le are Republica Moldova actualmente, legat de aceste substanțe periculoase pe care le-am moștenit. În același timp, susțin cu fermitate că aprobarea acestui proiect extrem de important – poate este în top 10 obiective pe care le am în mandatul meu la Ministerul Mediului – va permite Republicii Moldova să acceadă într-o etapă calitativ nouă, etapă în care Republica Moldova va putea să acceadă la fonduri pentru dezafectarea acestor substanțe care conțin azbest, inclusiv azbest de crisotil, care, vă spuneam este în proporții de 90 la sută. Domnul Andrian Candu: Domnule Deliu, Vă rog frumos, precizare sau a doua întrebare. Domnul Tudor Deliu: Da. O precizare. Domnule ministru, Eu îmi aduc aminte de bancul acela la examen cu broasca, cam așa s-a primit și aici. Eu nu am întrebat care sînt consecințele și ce proprietăți are crisotilul, eu am întrebat – de ce oare în procesul de adoptare a acelui proiect de lege cineva a propus ca să fie exclus? Nu a fost un lobby oare a unor agenți economici și deputații au căzut pradă? Iată asta a fost întrebarea mea și nu proprietățile crisotilului. Domnul Valeriu Munteanu: Ministerul Mediului are cu totul alte competențe decît cele pe care încercați să le relevați dumneavoastră. Procedura legislativă este una foarte clară, a fost inițiativa legislativă din partea Ministerului Mediului, a venit un amendament. Din păcate, consider că argumentele care se conțin în acest amendament nu au nici un suport științific, iar legea a fost adoptată în forma în care a fost adoptată. Noi ne-am făcut datoria mai departe, am venit cu o nouă lege, știind foarte clar care sînt dificultățile în acest sens și insistăm ca legea să fie adoptată în forma în care am prezentat-o noi. Mai mult decît atît, vreau să vă spun, domnule Președinte, stimați deputați, că întîmplător astăzi sau în aceste zile are loc Conferința părților a Convenției Basel, Rotterdam și Stockholm, unde participă și o delegație de la Ministerul Mediului, avem și … iar interzicerea totală a azbestului de crisotil, iată am și documente în acest sens, este pe ordinea de zi a convenției. Balanța țărilor este de 140 de țări, printre care și Republica Moldova, la zece țări. Au rămas doar zece țări producătoare care se mai opun, dar fiecare din aceste țări producătoare și-au adoptat măsuri interne de protecție.

De exemplu, Federația Rusă și-a adoptat măsuri interne de protecție pentru azbestul inclusiv cel de crisotil, dar exportă otrava asta inclusiv în Republica Moldova și n-are nici o problemă dacă noi o s-o consumăm în continuare. Domnul Andrian Candu: Domnule Deliu, Ultima precizare. Poftim. Domnul Tudor Deliu: Da. Mulțumesc, domnule ministru. Eu încă o dată vreau să confirm că noi vom susține acest proiect și nu vreau să vă mai chinui, că sînt sigur că n-o să-mi răspundeți la întrebarea care v-am adresat-o anterior, nu vreau să spun de ce. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnule Reidman, vă rugăm. Poftiți. Domnul Oleg Reidman: Да. Спасибо. Господин министр, я бы хотел задать вопрос относительно последствий для нашей вообще-то экономики, для нашего рынка таких запретительных мер, как широко распространено у нас использование хризотилового асбеста? Это, я так понимаю, и шифер плоский, и шифер волнистый, и противопожарные изоляционные материалы, там асбестовые одеяла для пожарников и т. д. и т. п. Что мы при этом приобретем, что потеряем? Ну, в результате чистый воздух, понятно, а какие у нас потери? Чем заплатим? Domnul Valeriu Munteanu: Efectele pozitive nu sînt doar asupra mediului și în primul rînd sau și în egală măsură asupra sănătății oamenilor, trebuie să fim foarte conștienți în acest sens. În Republica Moldova nu s-au realizat nici un fel de cercetări științifice legat de relevante, legat de impactul negativ asupra mediului și asupra sănătății oamenilor, în schimb avem avizele, inclusiv l-am anexat pentru dumneavoastră, de la toate instituțiile din Republica Moldova, inclusiv Academia de Științe, care, citînd rapoarte științifice consistente în acest sens, au venit cu confirmarea în acest sens. Legat de riscurile economice. Am trecut acest proiect de lege prin toate procedurile prevăzute de legislația Republicii Moldova, inclusiv avem avizul pozitiv al Ministerului Economiei, dar și al tuturor instituțiilor care sînt relevante

în acest sens și avem o încheiere foarte clară care spune, că nu există riscuri în acest sens. Și vă spun de ce. Legat de costurile economice sau de puterea de cumpărare a oamenilor. 5, 7 sau 10 ani în urmă diferența dintre prețul unei foi de ardezie cu sau fără crisotil și unei foi de ... nu știu, altceva, exista diferență foarte mare și presiune economică pe cetățeni. Acum avem această încheiere și prețurile pot fi verificate inclusiv de dumneavoastră, în momentul acesta nu există, practic, diferențe sesizabile între materiale. Mai mult decît atît, e legat de întrebarea care mi se pune permanent, rezervele noastre materiale vor suplini sau nu rezervele cu aceste foi de ardezie? De anul trecut rezervele materiale procură foi care imită foile de ardezie, dar nu conțin crisotil. Respectiv riscurile și temerea că, iată, la moș Ion sau la o școală, la o grădiniță s-ar strica în urma unei intemperii o foaie de ardezie și noi n-am putea înlocui cu altceva, nu este plauzibilă. Pentru că dacă s-ar fi permis, eu aș fi venit să vă arăt aici o foaie de ardezie 2 pe 1 care arată că nu are crisotil, că nu are azbest, dar imită și respectiv în momentul în care în timp va trebui să le schimbăm. Și ultimul lucru care știu că se face speculație cît lumea în acest sens. Nu vom veni cu programe prin care vom interzice, ca moș Ion să scoată de pe casă acest lucru. În lege este scris foarte clar: pînă cînd iese din uz, omul va putea folosi. În același timp, ca să putem să-l ajutăm să-l scoată va trebui să dezvoltăm proiecte în acest sens: proiecte mari, costisitoare și de lungă durată desigur. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Domnule Reidman, Vă rog frumos, a doua întrebare sau precizare. Domnul Oleg Reidman: Ну, во-первых, уточнение, конечно. Мы имеем просто два крупных предприятия – одно у нас за Днестром, это рыбницкий и резинский цементно-шиферные заводы. Ну, резинский не столько шиферный, но рыбницкий точно цементно-шиферный завод, который выпускает эти изделия в значительных объемах, я поэтому спрашивал. Во-вторых, грубо говоря, что говорят чрезвычайные ситуации наши? Например, изоляция дымоходов от конструкции кровли делается путем оборачивания или закрывания асбестом и т. д., и лучшего пока не нашли. Будут ли, возможны ли проблемы, обострения и т. д.? И последнее сразу, чтобы уже больше не включаться. Мы говорим об асбесте только из хризотила, а из крокидолита? Domnul Valeriu Munteanu: Vă explic. Noi am trecut o dată prin Parlament, anul trecut, această lege. În lista ... azbestul are șase forme, dintre care cinci le-am interzis anul trecut. Cinci

împreună reprezentau 10 la sută din toate produsele care ajung pe piața din Republica Moldova, iar doar crisotilul 90 la sută. Există în Europa și în Republica Moldova suficienți izolanți inclusiv pentru chestiuni termice sau pentru izolații termice care nu conțin azbest și inclusiv azbest de crisotil. În Europa nu se folosesc aceste produse și ei izolează mai bine decît noi și nu există nici un pericol în acest sens. Domnul Andrian Candu: Domnule Reidman, Dacă aveți o ultimă precizare. Domnul Oleg Reidman: O ultimă precizare. Асбест – это групповое название. Бывает хризотиловый асбест, бывает крокидолит асбест и т. д. Это мы о чем говорим? Domnul Valeriu Munteanu: Eu le găsesc imediat pe celelalte cinci forme pe care noi le-am interzis anul trecut, le citesc și o să vedeți că lipsește de acolo doar crisotilul. Deci noi am interzis anul trecut în felul următor: antinolit, amosit, antofilit și tremulit și ne-a rămas numai crisotilul. Domnul Oleg Reidman: OK. То есть крокидолит, возможно. OK. Спасибо. Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. În continuare, domnul Grișciuc. Domnul Simion Grișciuc: Domnule ministru, Bineînțeles, proiectul este un proiect binevenit, așteptat, așa cum ați menționat dumneavoastră, bănuiesc că o să fericească într-un fel sau altul poporul. Întrebarea este din prisma mediului. Spuneți-mi, vă rog, dacă odată votînd sau intrînd în vigoare prezenta lege, să admitem că cetățenii noștri vor pătrunde în esența problemei, în profunzime vor intra și vor scoate toți ardezia de pe case, ce va urma? Domnul Valeriu Munteanu: OK. Vă explic. Domnul Simion Grișciuc: Noi unde vom … ce vom face cu deșeurile respective? Noi nu vom crea un cataclism ecologic?

Domnul Valeriu Munteanu: Nu. Mulțumesc. Ministerul Mediului are în vizorul său și Parlamentul a votat, mulțumim pentru acest lucru, Legea cu privire la deșeuri, iar în Legea cu privire la deșeuri există un articol separat privind instituirea … și sîntem acum într-o mare procedură de creare a Centrului de gestionare a deșeurilor periculoase, care va permite ca să instituim o unitate juridică, să-i creștem capacitate și respectiv să găsim fonduri pe intern sau din extern pentru gestionarea deșeurilor periculoase, dar trebuie să începem de undeva. Iată noi sîntem … săptămîna viitoare sper să votăm la Guvern formarea acestei entități juridice, după care inclusiv cu fonduri europene sîntem gata să creăm capacitatea, infrastructura, managementul, toată organizarea. Și, respectiv, închipuiți-vă că 25 de ani noi am neglijat că nu există acest pericol, iar acum sîntem gata cu tot instrumentariul pentru ca să realizăm acest lucru, inclusiv să creăm depozite, inclusiv să vedem ce facem cu acest azbest, îl înhumăm,... îl exportăm pentru dezafectare, toate soluțiile vor fi date de această instituție dedicată doar pentru substanțe chimice în acest sens. Dar, cu siguranță, primele vor fi dezafectate instituțiile publice. Și eu sînt absolut sigur că într-un an, doi sau trei este posibil, după aprobarea acestei legi, să găsim bani gratuiți pentru Republica Moldova în acest sens. În momentul în care nu facem acest lucru, vom rămîne în aceeași poziție în care ne aflăm astăzi. Domnul Andrian Candu: Domnule Grișciuc, Vă rog frumos, dacă aveți a doua întrebare sau precizare. Poftiți. Domnul Simion Grișciuc: Domnule ministru, Spuneți-mi, vă rog, dacă dumneavoastră cumva cunoașteți cîtă ardezie mai e în rezerva de stat la noi și ce vom face după implementarea legii? Pentru că din informația pe care o am, avem foarte multă ardezie la depozit și urmează, eu nu știu dacă în timp dumneavoastră ați făcut o evaluare sau ați făcut o analiză, cam în ce perioadă noi am reuși să scoatem din uz ardezia sau așa- numitul „șifer” în popor? Domnul Valeriu Munteanu: Domnule deputat, Mulțumesc foarte mult.

Legat de termenele de intrare în vigoare a acestei legi și de temerile care există că, iată, de mîine, s-ar întîmpla ceva. În legea de bază, pe care am aprobat-o, la articolul 3, avem scris în felul următor: „Prezenta lege intră în vigoare în 6 luni de la data publicării”. Deci noi considerăm că aceleași termene trebuie să se aplice și de acum înainte pentru crisotil. Respectiv, avem primul punct: legea va fi votată, semnată, promulgată, intrată... publicată în Monitorul Oficial, respectiv, opozabilă cetățenilor, după care va intra în vigoare peste 6 luni. Să admitem că este aprobată acum, intră în vigoare la 1 ianuarie 2018 și mai avem 6 luni sau va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, după care, în alineatul (2) al aceluiași articol, scrie în felul următor: „Produsele care constau din azbest sau cu conținut de azbest interzis prin lege și au fost importate pînă la intrarea în vigoare, adică pînă în decembrie, pot fi comercializate și consumate pînă la epuizarea stocurilor. Respectiv, în momentul în care avem stocuri formate pînă acum sau care vor fi formate de astăzi și pînă la intrarea în vigoare a legii, în mod efectiv 6 luni de la adoptare, toate aceste stocuri vor putea să fie consumate. Și nu există ... din punctul nostru de vedere, sînt termene mai mult decît generoase. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Da. Vă rog frumos, ultima precizare, aveți dreptul la ea. Poftiți, domnule Grișciuc. Domnul Simion Grișciuc: Domnule ministru, Noi în comisie am examinat o propunere care parvenise, din cîte eu cunosc, de la Ministerul Mediului ca legea urma să fie votată, dar să intre în vigoare tocmai în ʼ19. Eu greșesc ceva? Că dumneavoastră spuneți 6 luni acum din momentul adoptării. Domnul Valeriu Munteanu: Noi propunem ca legea să intre în vigoare în termenele în care au intrat și celelalte tipuri de substanțe pe care le-am interzis, inclusiv celelalte 5 feluri de azbest. Considerăm că termenele care sînt trecute la articolul 3 sînt mai mult decît suficiente pentru ca să ne putem adapta comportamentul... acestor modificări. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul Sorocean. Domnul Victor Sorocean: Vă mulțumesc.

Domnule ministru, Eu vreau să dau citire punctului 2 din lista produselor pentru construcții și produselor chimice interzise din Legea nr.141 din 17.06.2016: „Cimentul şi amestecurile cu ciment dacă acestea conţin, atunci cînd sînt hidratate, o cantitate de crom hexavalent solubil mai mare de 0,0002% din totalul greutăţii de ciment uscat”. După informația care a prezentat „Lafarge Ciment Moldova”, este văzut că producția acestuia conține crom hexavalent în valori mai mari decît cele prevăzute în Legea nr.141. Legea asta a intrat în vigoare după 6 luni după publicarea în Monitorul Oficial și data asta este în luna ianuarie de cînd sînt interzise aceste produse. Conform avizului Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului, e stipulat că, potrivit Hotărîrii Curții Constituționale și a normelor tehnicii legislative, dispozițiile de modificare şi de completare a unui act legislativ se încorporează de la data intrării lor în vigoare în actul de bază identificîndu-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare şi de completare a acestuia trebuie raportate la actul de bază. Noi astăzi avem luna... sfîrșitul lunii aprilie. Cum comentați: nu trebuie să fie exclus articolul 2 din proiectul de lege care-l prezentați? Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Trecem cu totul la o altă temă. Eu o să explic care este geneza acestei modificări și care este imperativul acestei modificări. Exact prin aceeași lege sau prin altă lege, Legea cu privire la aerul atmosferic pe care am trecut-o anul precedent în Parlament, apropo, au fost foarte multe modificări consistente pentru protecția naturii și a cetățenilor. Noi am reglementat mărimea sau valoarea cromului în ciment, diminuînd considerabil valoarea acesteia. Legea este mai veche decît aș fi fost eu în Parlament, era de prin 2009, 2010, se mura pe undeva. Am luat-o, am dus-o la Guvern, am trecut-o prin toate procedurile de avizare. În procesul de avizare la Guvern și în procesul de lucru în Parlament, doi actori importanți, legea aparținea Ministerului Mediului, noi am luat directivele europene și am spus că trebuie să fie 0,02 crom în ciment. Doi actori importanți – compania care produce sau companiile care produc ciment nu au avut absolut nici o reacție cînd noi aprobam legea și nici ministerul de resort care verifică cît crom este sau trebuie să fie sau poate să verifice nu au obiectat deloc. De aceea noi am adus-o în fața dumneavoastră, legea a fost aprobată și noi am crezut că ne-am făcut datoria și noi considerăm că ne-am făcut datoria corect. După care, în momentul în care legea a fost publicată, s-au sesizat doi actori care, din păcate, nu au fost foarte activi la momentul în care legea era promovată. Producătorii au spus că ei au nevoie de o perioadă de tranziție, pentru că legea i-a luat pe neprins de veste, iar schimbarea procesului tehnologic este de durată și au

făcut trimitere la alte țări, inclusiv România, care tot le-a dat termen de grație, de trecere la acest lucru, pentru că altfel ar trebui să pună lacăt la uzină începînd cu 1 ianuarie. În același timp, avem situația extrem de delicată în care Inspecția de Stat în Construcții... nu poate să verifice sau să certifice foarte clar, științific, care este mărimea cromului, pentru că nu are utilaj în acest sens. De aceea s-a făcut ședință la Guvern și s-a luat decizia ca Ministerul Mediului să vină cu această propunere. Mie, în calitate de ministru al mediului, îmi este complicat să fac acest lucru, dar în calitate de membru al Guvernului care trebuie să asigurăm funcționalitatea unor procese, înțeleg și vin în fața dumneavoastră să explic această situație, de aceea avem nevoie de votul dumneavoastră pentru a depăși această situație. Domnul Andrian Candu: Domnule Sorocean, Vă rog frumos, a doua întrebare sau precizare. Domnul Victor Sorocean: Așa și n-am înțeles, acum este normativul ăsta schimbat sau au rămas aceleași 0,0002%? Domnul Valeriu Munteanu: Legea a intrat în vigoare... Domnul Victor Sorocean: Mă scuzați, legea a intrat în vigoare, da, este stipulat acolo, dar aici ce? Domnul Valeriu Munteanu: Aceeași 0,02 se păstrează ca mărime, numai că nu intră în vigoare de la data în care a intrat deja în vigoare, adică din momentul de la 1 ianuarie, ci acest termen se pune în aplicare de la 17 iunie 2019, dînd posibilitate ambilor actori să se pregătească pentru implementare efectivă, nu doar declarativă, a acestor prevederi. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnule Sorocean, la microfon. Vă rog frumos, apăsați... Domnul Victor Sorocean: Atunci acestea 5 luni rămîne că este posibil de folosit aceste produse? Domnul Valeriu Munteanu: Iată sîntem în situația, eu o să fiu foarte sincer cu dumneavoastră. Înțeleg că încercați să mă strîngeți într-un colț... Domnul Victor Sorocean: Nu, nu, stați, eu nu încerc nimic.

Domnule ministru, Mă scuzați că eu vă întrerup. Nu degeaba e stipulat și indicat de Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului că asta este anticonstituțional. Nu poate fi primită așa lege cu întîrziere cu 5 luni de zile sau 4 luni de zile, iată despre ce este vorba. Dacă nu eu, atunci altcineva voi atacă la Curtea Constituțională și el va fi anulat. Domnul Valeriu Munteanu: Noi am prezentat legea din decembrie anul trecut în Guvern... în Parlament și am sperat spre o adoptare urgentă sau de o procedură de urgență a acestei legi, lucru care nu s-a întîmplat, dar avem o situație clară, o situație evidentă și trebuie să îmbrăcăm forma juridică a acestei situații, altfel, chiar dacă merg cei de la Inspecția de Stat în Construcții la compania producătoare de ciment, vor putea doar să constate niște declarații care pot fi sau nu pot fi, dar nu vor putea să certifice foarte clar existența sau conformarea, sau neconformarea cu aceste prevederi. Domnul Andrian Candu: Da. Vă rog frumos, a doua întrebare. Domnul Victor Sorocean: Sînteți sigur, domnule ministru, că acest an jumătate care-l dați pînă la reglarea… toate momentele care sînt stipulate în proiectul acesta va fi de ajuns pentru aceeași Firmă „Lafarge Ciment Moldova”, că vor fi implementate aceste norme sau utilaj special care trebuie să fie conform proiectului pe care îl prezentați astăzi? Domnul Valeriu Munteanu: Eu… Domnul Victor Sorocean: Să nu veniți peste un an jumătate iar cu un an-doi de zile de a prelungi această… Domnul Valeriu Munteanu: În procesul de discuții la Guvern pe platforma prezidată de Primul-ministru, cei de la companie și cei de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor au cerut termene mai generoase după care am verificat experiența internațională în acest sens privind prelungirea acestor termene și s-a considerat de comun acord, toată lumea a fost de acord și a venit în acest sens cu o poziție comună că acest termen este suficient pentru ca să-și poată schimba comportamentul sau adopta comportamentul la aceste noi prevederi.

Domnul Victor Sorocean: Nu … ca replică la urmă în loc de precizare, că tot aceeași vorbă a fost cînd am aprobat Legea asta nr.171, despre care am vorbit acum, că 6 luni este destul de a implementa toate prevederile proiectului, iată, vedem și astăzi… Domnul Valeriu Munteanu: Eu… Domnul Victor Sorocean: … ați venit cu un an jumătate. Domnul Valeriu Munteanu: … din cîte… Domnul Victor Sorocean: Vom vedea. Domnul Valeriu Munteanu: Din cîte eu cunosc, nici operatorul sau operatorii economici și nici Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor în această perioadă premergătoare adoptării acestor... sau discuțiilor pe care le sperăm și adoptării legii nu au stat pe loc. Știind foarte exact că trebuie să-și schimbe comportamentul, au realizat anumite acțiuni în acest sens, respectiv compania să-și retehnologizeze producția, iar Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor să procure în acest sens echipament care ar putea să verifice acest lucru. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Și ultimele intervenții, din partea domnului Zagorodnîi. Vă rog. Poftiți. Domnul Anatolie Zagorodnîi: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule ministru, Dumneavoastră ați venit, așa, insistent, după o jumătate de an, atunci cînd a fost modificată legea și văd că foarte insistent propuneți deputaților ca să excludeți acest produs sau acest component, cum se numește el „crisotil”, de a fi produs în Republica Moldova. Nu știu, dar mi se creează impresia că dumneavoastră faceți lobby în privința unor agenți economici. Asta este părerea mea personală și vă explic de ce. Pentru că într-un caz dumneavoastră permiteți, mai bine zis, prelungiți pînă la 17 iunie 2019 termenul de producere a unui asemănător produs, adică un component cum este „crom hexavalent” în ciment, care este, de asemenea, în viziunea experților,

toxic, vine în poluarea aerului ș.a.m.d., poate fi calificat, ca să spunem așa, periculos pentru societate, cancerigen pentru sănătatea cetățenilor. Dar în cazul respectiv puneți piciorul în prag și spuneți: gata, aici nu se mai produce și gata cu această substanță. De aceea vreau să vă întreb: cînd sau în care situație sînteți sincer sau obiectiv mai bine zis? Fiindcă, dacă este să vorbim la drept și din punct de vedere, să spunem așa, profesionist, urmează că ori în ambele cazuri prelungiți termenul pînă la 9… 2019, ca să dați posibilitate ambilor producători, agenți economici să facă pe … eșalonat să interzicem aceste substanțe, ori le interzicem astăzi pe ambele. Domnul Valeriu Munteanu: Da. Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Am reținut învinuirile dumneavoastră legat de un anumit lobby. Nu sînt învinuiri, sînt supoziții, probabil, legat de anumit lobby pe care l-aș face în calitate de ministru al mediului. Explic și diferența dintre aceste două abordări. Legate de crom, am procesul-verbal unde eu, apropo, n-am participat la această ședință prezidată de Primul-ministru, un grup foarte consistent legat de activitatea unui operator important producător de ciment din Republica Moldova și poziția celor de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, care spun foarte clar că ei sînt în imposibilitate de a verifica. Am document scris în care este expus negru pe alb: domnule ministru, inițiați inițiativa legislativă și rezolvați această chestiune. O să v-o prezint personal dumneavoastră, dar în copie tuturor membrilor Parlamentului, pentru ca să vedem acest lucru. În cazul „crisotil” nu avem producători, avem doar importatori. Ca să fim mai sinceri, dumneavoastră sînteți autorul amendamentului care a scos din listă azbestul de „crisotil”, iar acest proces a favorizat cumva 2 – 3 importatori mari în Republica Moldova. Dar eu declar cu toată responsabilitatea că nu vă suspectez pe dumneavoastră în nici un fel de lobby. Dar, în calitatea mea de ministru, atît timp cît mai am, cîte zile mai am mandat de ministru, îmi voi face datoria corect, cinstit, așa cum mă știți, și n-o să cedez anumitor lucruri care știu că vin întru însănătoșirea mediului și a cetățenilor din Republica Moldova. Domnul Andrian Candu: Domnule Zagorodnîi. Vă rog frumos, precizare sau a doua întrebare. Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da. Eu vă mulțumesc. Comentariu, în primul rînd, o constatare la prima întrebare.

Deci, domnule ministru, Am făcut acel amendament din același considerent despre care am vorbit astăzi. Pentru ca să fie puși în echitate toți importatorii, producătorii, cei care produc, dar mai în special am pus în prim-plan interesul cetățenilor, fiindcă dumneavoastră prin asemenea insistență care lobați, aveți lobby sînt sigur de acest lucru, acum o spun sincer și deschis, pentru că vă dați seama, dacă de mîine intră legea în vigoare, la insistența dumneavoastră legea intră în vigoare, cetățenii în momentul în care o să fie impuși să-și scoată ardezia de pe casă, cine va suporta cheltuielile respective, din care buget, fiindcă ce o să fie cu deșeurile, cum o să prelucrați? Fiindcă voi, nu vă supărați, cum Chișinăul de crengi, care în urma calamităților nu vă puteți descurca aici, în Chișinău, dar voi credeți că o țară întreagă, oamenii care și-au acoperit casele cu această ardezie acum, într-un moment, o să veniți și o să le acoperiți cheltuielile la acest capitol. Nu cred că o să se… și nu cred că e real. De aceea insistența creează dubii foarte mari. Pentru ca acest produs, această substanță, acești importatori să fie, noi, spre exemplu, eu personal pledez ca să fie puși toți într-o echitate. Dacă este vorba de prelungire pentru unul, să fie prelungiți pentru toți. Dacă se interzic, pentru toți, se interzic, dar nu la unul i se permite, în viziunea Ministerului Mediului, dar la altul nu se… Și a doua întrebare. Cum veți acoperi, din care surse, din care fonduri veți acoperi cheltuielile cetățenilor în cazul în care această lege va intra în vigoare și va interzice de mai departe folosirea ardeziilor, azbestului în această formulă? Fiindcă vă dați bine seama, casele la 80 la sută din cetățenii Republicii Moldova sînt acoperite cu ardezie și din momentul în care noi o să fim obligați să facem acest lucru, oamenii ce o să facă? O să te duci acasă la dînsul și o să spui: scoate ardezia că e interzisă și o să avem cheltuieli enorme. Cum o să acoperim cheltuielile acestea financiare pentru cetățeni, din care fonduri și de unde o să luați bani? Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc, domnule deputat. Sînt absolut sigur că eforturile dumneavoastră sînt mai mult decît suficiente pentru menținerea acestui amendament. Dar fac cîteva explicații. Hîrtia totul rabdă și inclusiv site-ul Parlamentului totul rabdă. Există amendamentul dumneavoastră în care argumentele de natură socială sînt inferioare în fața celor că dumneavoastră susțineți că crisotilul este inofensiv. Nu știu cine v-a ajutat să vă formați o astfel de idee, dar anume argumentul că crisotilul este inofensiv a fost ideea diriguitoare, călăuzitoare, cred, pentru întregul Parlament ca să adopte o astfel de lege anul trecut. Noi, o jumătate de an, facem scrisori către Parlament, către toți deputații și către toată lumea ca să ne dea informație ca să demonstrăm că este otravă curată și eu cred că nu mai există nici un dubiu în acest sens.

Legat de temerile dumneavoastră că Ministerul Mediului îl va obliga pe moș Ion să scoată ardezia de pe casă – este domnul ministru Răducan și alți colegi, care pot să vă spună foarte clar: noile reglementări în domeniul construcțiilor interzic folosirea azbestului la acoperiș. Respectiv, în momentul în care vii cu un proiect de construcție a casei și spui că vei avea azbest pe casă, nu îți va fi aprobat un astfel de proiect. Respectiv, astăzi folosim numai momentul în care există, iarăși, niște ilegalități. Doi. Insist asupra faptului că tot azbestul și această otravă care a fost importată sau va fi importată pînă la aprobarea legii, va fi consumată, iar după aceasta tot azbestul care este… foile de ardezie care sînt pe casă, care au o vechime de un an, 2, 7 sau 10 vor fi folosite pînă vor deveni deșeuri și, respectiv, vă spuneam că, în paralel, dezvoltăm acest centru care să rezolve această problemă. Dar insist asupra faptului că nu există astăzi diferență de preț semnificativă între un metru pătrat de foi de ardezie cu crisotil, care e otravă curată și alți înlocuitori de diferit produs care sînt inofensive și demonstrate că sînt inofensive pentru viață sau aproape inofensive, nu știu, care nu prezintă pericol pentru viața și sănătatea cetățenilor. Eu acest lucru vreau să vi-l spun și încă o dată insist asupra faptului, chiar dacă în a doua a dumneavoastră abordare m-ați învinuit clar că aș avea un lobby, insist asupra faptului că eu nu vă suspectez pe dumneavoastră, chiar dacă ați avut un amendament explicit în acest sens care un an de zile… nu vă suspectez pe dumneavoastră că ați avut și aveți în continuare un lobby în acest sens. Să ne judece cetățeanul! Domnul Andrian Candu: Mulțumesc frumos. Vă rog frumos, o precizare… Domnule ministru… Domnul Valeriu Munteanu: Eu, în calitate de ministru, dacă aș fi iresponsabil, aș spune – aprobați, vă rog frumos, primul punct, dar al doilea nu-l aprobați, pentru că noi, cei de la Ministerul Mediului, ne-am făcut datoria, dar în calitatea mea de ministru și membru al Guvernului consider că este un lucru, care altfel nu poate să funcționeze această industrie și dumneavoastră știți acest lucru. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Ultima precizare, domnule Zagorodnîi, vă rog frumos. Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, domnule ministru, Amendamentul meu, în genere, a fost la alt proiect de lege – asta e unu, doi – vreau să vă zic că practica…

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, la acest proiect de lege. Domnul Anatolie Zagorodnîi: … cu jumătate de an în urmă nu era proiectul acesta… Practica europeană arată că țările europene au trecut în termen de zeci de ani, da, de 30 de ani au trecut… adică s-au dezis de foile de ardezie. Dumneavoastră vreți azi și toți și parcă am fi noi aici cei mai bogați de pe continentul nostru. De aceea vreau să vă zic că nu mi-ați răspuns la întrebarea care este totuși diferența din … sau argumentul dumneavoastră că la o poziție de produs sau de substanță le permiteți pînă în 2019, la alții vreți să le interziceți la moment și doi – nu mi-ați răspuns cum vor fi acoperite cheltuielile cetățenilor, fiindcă… Domnule ministru, Dacă astăzi la un om de pe acoperiș a luat vîntul doua ardezii sau trei, dumneavoastră o să te duci cu ce? Cu oală sau cu crengi, Valera? Domnul Valeriu Munteanu: Nu. Domnul Anatolie Zagorodnîi: Mulțumesc. Vă doresc succes, dar cred că nu aveți sorți de izbîndă. Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc foarte mult. Răspund mai repede decît ați pus dumneavoastră întrebarea. Insist asupra faptului: există înlocuitori care sub aspect și ca formă înlocuiesc exact această foaie de ardezie și cu privirea nu o să o deosebești, dar nu este din ardezie, este din altceva și există pe piață și, în momentul în care lui moș Ion i se rupe o foaie de ardezie va putea să meargă la piață sau la magazin să procure acest lucru și nu va fi nici o problemă în acest sens. Într-al doilea rînd, insist asupra faptului că punctul 2 cu cromul – este o însărcinare a Guvernului și știu acest lucru că și domnul Președinte al Parlamentului cunoaște despre necesitatea aceasta și a avut discuții în acest sens, de aceea eu am să-l rog pe domnul Președinte să mă ajute în acest sens, pentru că se creează impresia că noi sîntem cumva solitari… sau singuri în această luptă. Domnul Andrian Candu: Cer scuze, ce trebuie să confirm, domnule ministru, mi-a scăpat… Domnul Valeriu Munteanu: Că a existat această problemă cu cromul, că am ajuns în impas în momentul în care avem un operator care nu a putut să-și formeze… și avem instituția statului

care n-a putut să-și aducă în conformitate… iar demersul nostru este, pur și simplu, pentru a rezolva această problemă. Domnul Andrian Candu: Stimate domnule ministru, Eu am încredere în sinceritatea dumneavoastră și în profesionalismul dumneavoastră. Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Aici se încheie sesiunea de întrebări – răspunsuri. Vă mulțumim mult. Și în continuare, o invităm la tribuna principală pe doamna Ivanov, președintele comisiei de specialitate să ne prezinte raportul asupra acestui proiect de lege pentru primă lectură. Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat de către Guvernul Republicii Moldova, şi comunică următoarele. Proiectul de lege prevede extinderea termenului de intrare în vigoare a normei legate de restricţionarea conţinutului cromului hexavalent în ciment. În nota informativă se specifică că prelungirea termenului pînă la data de 17 iunie 2019 este condiţionată de incapacitatea mediului de afaceri de a se adapta la noile cerinţe cu privire la fabricarea cimentului. Autorul menţionează că Compania „Lafarge Ciment Moldova” S.A. a demonstrat că producţia sa conţine crom hexavalent în valori mai mari decît cele prevăzute de legislaţia națională şi totodată s-a constatat că compania nu dispune de echipamentul pentru monitorizarea internă a conţinutului ingredientelor periculoase în producţia sa. Este specificat că atît agenţi economici din domeniul producerii materialelor de construcţii, cît şi autorităţile publice abilitate cu funcţia de control a acestor materiale nu sînt dotate tehnic pentru a verifica calitatea materialelor conform noilor cerinţe. Extinderea termenului de aplicare ar oferi posibilitatea pentru conformarea la prevederile legale în vederea asigurării şi testării normativelor de crom hexavalent în ciment.

Totodată, proiectul de lege prevede şi modificarea Anexei la Legea nr.1422 din 17 decembrie 1997 privind protecţia aerului atmosferic, şi anume introducerea în Lista produselor pentru construcţii şi produselor chimice interzise a silicatului fibros crisotil. Din nota informativă a proiectului de lege dat, dar şi din informaţiile prezentate suplimentar de Ministerul Mediului reiese că riscul contaminării persistă în special la producerea, manipularea şi gestionarea deşeurilor din azbest. În Republica Moldova nu există zăcăminte de crisotil, astfel riscul este sporit la manipularea şi gestionarea deşeurilor din azbest. Interzicerea azbestul crisotil va mări brusc volumul deşeurilor din azbest, ca urmare a necesităţii înlocuirii în întregime a acoperişurilor din azbest, chiar dacă se vor deteriora cîteva din ele. În acest sens, menţionăm că autorii nu au prezentat informaţia despre careva programe de gestionare a deşeurilor din azbest, dar şi despre programele de susţinere a populaţiei în vederea schimbării acoperişurilor. Totodată, menţionăm că în Uniunea Europeană toate tipurile de azbest sînt interzise, însă interzicerea a fost făcută treptat şi diferenţiat, în dependenţă de tipul de azbest. În acest context, comisia propune ca intrarea în vigoare a prevederilor din articolul 1 al proiectului de lege să fie începînd cu 17 iunie 2019, astfel încît Guvernul Republicii Moldova să vină cu soluţii clare la problemele care vor fi generate de interzicerea azbestului crisotil. Comisia informează că la proiectul de lege au parvenit avizele comisiilor permanente, al Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului şi al Centrului Naţional Anticorupţie. Comisia agricultură şi industrie alimentară şi Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice au propus respingerea proiectului menţionat. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Comisia politică externă şi integrare europeană şi Comisia juridică, numiri şi imunităţi propun dezbaterea proiectului în plenul Parlamentului. Totodată, Comisia juridică, numiri şi imunităţi propune excluderea articolului 1 din proiectul de lege care prevede interzicerea azbestul crisotil. Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a propus aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură. Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului în avizul său a menționat că norma propusă la articolul 2 din proiectul de lege contravine tehnicii legislative, unde se propun modificări la legea care este deja consumată și nu la legea de bază, astfel, varianta propusă de autor nu poate fi acceptată. Deoarece autorii nu au venit cu propuneri de reformulare a articolului 2, comisia va propune pentru lectura a doua o formulare de redactare proprie stilului legislativ.

Propunerile și obiecțiile parvenite din partea comisiilor permanente, precum și cele care vor fi expuse de deputați în amendamente vor fi examinate și raportate în cadrul examinării proiectului de lege în lectura a doua. Luînd în considerare cele expuse, Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice propune plenului Parlamentului aprobarea proiectului de lege în prima lectură, cu specificarea intrării în vigoare a prevederilor proiectului de lege din 17 iunie 2019. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Întrebări în adresa președintelui comisiei, doamnei Ivanov? Vă rog frumos, domnule Reidman. Domnul Oleg Reidman: Da. Mersi. Госпожа председатель, вы сказали о том, что в Европе, в европейских странах, полностью запрещено использование асбеста. Мы говорим об асбесте амфиболовом или об асбесте из хризотила? Doamna Violeta Ivanov: Mulțumesc, domnule Reidman. Deci dumneavoastră foarte clar specificați. Deci sînt două tipuri de azbest, și anume crisotilul și grupa amfibolilor. Deci Uniunea Europeană, începînd cu 1976 și pînă în 2005, se ocupă de problema crisotilului. Deci pe parcursul la 30 de ani aproape au fost eșalonat excluse tipurile de azbest. În primul rînd, au fost... asbestul din grupa amfibolilor, care sînt cinci tipuri, unde intră și … deci cunoașteți. Concomitent, în țările unde există zăcăminte de azbest, azbestul se permite, cum ar fi: Canada, Rusia, Kazahstan și multe alte țări, unde azbestul este permis. Domnul Andrian Candu: Domnule Reidman, Vă rog frumos. Domnul Oleg Reidman: Da, o precizare. Амфиболовый асбест запрещен везде, а хризотил широко применяется в 65 странах мира. Это первое. Второе. Вот читаю из статьи научной: «Согласно данным последних исследований, проведенных тремя ведущими токсикологическими лабораториями Швейцарии, Германии и США, можно с уверенностью сказать, что хризотил является самым безопасным волокном среди аналогичных минералов и искусственных заменителей: целлюлозы, волокна арамида, керамического волокна – так как быстрее всех волокон выводится

из организма. Плюс к тому связи хризотиласбеста с цементом, хризотил перестает парить этими волокнами в воздухе». Так, может быть, нужно говорить об изменении норм по защите операции и труда, введении более строгих средств защиты при манипуляциях с этими материалами, чем о таком запрете? Doamna Violeta Ivanov: Domnule Reidman, Aveți perfectă dreptate, dacă luăm toată grupa azbestului, deci crisotilul într- adevăr este cel mai netoxic din toată grupa azbestului. Deci aceasta este prima. Doi. De ce comisia a solicitat Ministerului Mediului să vină cu informație nu referitor la toxicitatea azbestului, dar ce va face țara? Deoarece noi sîntem preocupați de faptul că odată cu interzicerea crisotilului vom genera alte probleme. Deoarece, cu părere de rău, la noi în țară, în general, problema deșeurilor este haotic gestionată și aici se creează încă un impediment, deoarece mai apare încă un tip nou de deșeuri, cum ar fi: crisotilul deci în urma decopertării acoperișurilor și într-adevăr, aceasta este o problemă mare. Deoarece dacă luăm practica Uniunii Europene, mai întîi au fost instalate uzine de reciclare a acestor foi de ardezii, după aceea a fost introdusă interdicția. Dacă luăm practica altor țări care au exclus totalmente crisotilul, interdicția nu a fost introdusă pînă atunci pînă cînd Guvernul nu a venit cu soluții, ce să facem? Ca să nu creăm alte probleme. Deoarece, încă o dată spun, în Republica Moldova noi nu avem zăcăminte de azbest ca să se producă această otrăvire în masă a cetățenilor care vor lucra. Și de aceea cel mai mare pericol de îmbolnăvire este anume în procesul manipulării. În acest context, noi am ratificat și am aderat deja la … deci am implementat Directiva Parlamentului European cu privire la protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest. Deci această directivă deja este reglementată în legislația din Republicii Moldova și sînt prevăzute foarte, foarte clar condițiile pentru cetățenii care lucrează cu acest produs. Anume de aceea comisia și propune intrarea în vigoare din 2019, pentru a permite Guvernului să vină cu careva soluții. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Deliu, Vă rog frumos, intervențiile dumneavoastră. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Doamnă președinte, Eu am să mă refer la procedura legislativă. În conformitate cu articolul 61 din Regulamentul Parlamentului, lectura întîi a fiecărui proiect de lege prevede

niște etape: prezentarea de către autor, audierea raportului, luările de cuvînt ș.a.m.d. și nicidecum în prima lectură nu se votează amendamente. Dumneavoastră în raport menționați: propunerile și obiecțiile parvenite din partea comisiilor permanente, precum și cele care vor fi expuse de deputați în amendamente vor fi examinate și raportate în cadrul examinării proiectului de lege în a doua lectură. Perfect. În continuare: luînd în considerare cele expuse, Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice propune plenului Parlamentului aprobarea proiectului de lege în prima lectură, cu specificarea intrării în vigoare a prevederilor proiectului de lege la 17 iunie 2019. Acesta de acum este un amendament care trebuie să fie pentru lectura a doua și nu se votează în lectura întîi. În lectura întîi se votează conceptul proiectului. Dumneavoastră lăsați comisiile și deputații să vină cu amendamente, dar comisia dumneavoastră insistă asupra unui amendament în primă lectură. De aceea propunerea mea este ca astăzi acest proiect să fie supus votului doar în formula care a venit de la autor. Pentru lectura a doua veniți cu acest amendament, însă nu în lectura întîi, că Regulamentul nu permite așa ceva. Sînt zile cînd se înaintează amendamentele. Iată aceasta este o propunere a mea de procedură legislativă. Doamna Violeta Ivanov: Vă mulțumesc mult. Stimate domnule deputat. Îmi permiteți să nu fiu de acord cu dumneavoastră, deoarece în lectura întîi se examinează conceptul proiectului. Și atunci cînd comisia nu este de acord conceptual cu o abordare expusă în proiect, comisia se expune și are tot dreptul. Pentru lectura a doua noi vom examina minuțios toate amendamentele și vom veni cu completarea proiectului dat. Domnul Andrian Candu: Domnule Deliu, Vă rog. Domnul Tudor Deliu: Eu nu vreau să facem aici competiții care are dreptate și care nu, eu citesc ceea ce e în Regulament. De aceea comisia putea să vină în raport cu propuneri, că se adoptă legea așa cum este sau se remite proiectul înapoi, sau se aprobă în prima lectură și pregătirea pentru dezbateri. Eu citesc ceea ce e în Regulament. Dar nicidecum să nu veniți în lectura întîi cu amendamentul doar al comisiei, negînd celelalte amendamente care pot veni de la deputați și care schimbă conceptul. Doamna Violeta Ivanov: Amendamentele urmează să vină.

Domnul Tudor Deliu: Păi, acesta tot e amendament, doamnă președinte. Doamna Violeta Ivanov: Acesta este conceptul. Domnul Tudor Deliu: Păi, dumneavoastră schimbați conceptul în cazul de față. Doamna Violeta Ivanov: Pentru prima lectură este vorba de … Domnul Tudor Deliu: Concept. Doamna Violeta Ivanov: … examinarea conceptului. Domnul Tudor Deliu: Și dumneavoastră în cazul de față schimbați conceptul. Doamna Violeta Ivanov: Nu eu, dar comisia. Nu schimb absolut deloc conceptul. Domnul Tudor Deliu: Păi, nu dumneavoastră. Nu, doamnă Ivanov, nu dumneavoastră. Eu mă refer la raportul comisiei și nu al doamnei Ivanov, să fiu înțeles corect. De aceea propunerea mea este ca acest proiect să fie votat conceptual, așa cum a venit de la autor, iar pentru a doua lectură veți veni cu aceste amendamente, inclusiv cu propunerile comisiei. Așa prevede Regulamentul. Mulțumesc. Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Eu, în calitate de președinte al comisiei, am dat citire raportului comisiei. De aceea insist ca să fie pus la vot raportul comisiei. Domnul Andrian Candu: Voi avea nevoie de intervenția Direcției generale juridice. Domnule Creangă, Sîntem în situația în care, potrivit Regulamentului Parlamentului, articolul 63, sînt prescrise clar care sînt deciziile adoptate în urma dezbaterii proiectului în primă lectură și ele au fost menționate și de domnul Deliu.

În același timp, comisia vine cu propunerea considerată conceptuală de modificare a unor chestiuni legate în proiectul de lege. Și aici avem un semn de întrebare: cum considerați sau din practica și din experiența anterioară? Vă rugăm frumos, poftiți. Domnul Ion Creangă – șef al Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, (Gălăgie în sală.) Probabil, temerea este... în neacceptarea amendamentului într-a doua lectură și atunci rămîne varianta inițială. De aceea se propune din start reglementarea în forma respectivă. Totuși, Regulamentul presupune aprobarea în varianta autorului. În cazul cînd se propun modificările respective, acordul autorului este necesar. Domnul Andrian Candu: Domnule Eșanu, Vă rog frumos. Domnul Nicolae Eșanu: Mulțumim. Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Autorul proiectului este Guvernul. Deci nici un reprezentant al Guvernului nu poate accepta în Parlament ca proiectul în prima lectură să fie adoptat altfel decît a fost adoptat în ședința Guvernului. Proiectul are un singur concept. Legea nu poate avea mai multe concepte și în prima lectură să se adopte un concept și să se respingă altul. Deci în prima lectură se decide dacă Parlamentul acceptă legea așa cum a venit pentru a fi examinată în lectura a doua, putîndu-se să se excludă orice, modificîndu-se orice, dar doar în lectura a doua. În prima lectură doar se decide: conceptul prezentat poate să meargă mai departe în procedură parlamentară sau legea se respinge. Nu poate fi făcută nici o modificare și încă o dată repet: nici un reprezentant al Guvernului, nici eu, nici miniștrii, nu au dreptul să accepte modificarea legii cum a fost adoptată de către Guvern. Mulțumim.

Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Președinte, În situația dată, proiectul respectiv va fi dezbătut încă o dată în comisie pentru săptămîna viitoare sau pentru o altă dată. (Gălăgie în sală.) Domnul Andrian Candu: Onorat Plen, Într-adevăr, potrivit Regulamentului, una din deciziile pe care le putem lua astăzi și acum este remiterea proiectului de lege în comisie pentru a clarifica acest subiect. Și asta, probabil, ar fi cel mai corect, luînd în considerare raportul comisiei, votul în comisie, poziția Guvernului, experiența și Regulamentul Parlamentului. Iată de ce, onorat Plen, vă solicit la ora votului pe care noi am agreat-o, astfel fiind propunerea Președintelui de ședință, potrivit Regulamentului, articolul 63 alineatul (1) litera b). Vă mulțumim foarte mult. Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Președinte, Doar un moment, am vrut să spun că raportul a fost votat unanim, cu 13 deputați prezenți la ședința comisiei. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult pentru o astfel de specificație. Vă mulțumim foarte mult. Aici încheiem dezbaterile la proiectul de Lege nr.7 din 10 ianuarie 2017. Vă mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, Rog frumos Secretariatul să anunțe toți deputații să revină în sala plenului. Dragi colegi, Vă rog frumos să vă luați locul. Numărătorii, Să... după ce deputații se rearanjează pe la locurile fiecăruia, să numere și să ne dea, ulterior, prezența în sală. Vă rugăm frumos, toți deputații să revină la locurile lor. Dacă numărătorii sînt gata, vă rugăm frumos să ne dați prezența pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 26. Sectorul nr.2 – 40. Sectorul nr.3 – 23. Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, În sală sînt 89 de deputați. 45 sînt necesare pentru majoritatea simplă: hotărîri de Parlament, inclusiv pentru aprobarea moțiunii simple. Și, dacă toți sînt gata, să trecem la procedura de vot. Se supune pentru aprobare subiectul nr.1 de pe ordinea de zi, moțiunea simplă asupra politicii interne în domeniul învățămîntului realizate de Ministerul Educației. Cine este pentru aprobarea moțiunii, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 22. Sectorul nr.2 – 4. Sectorul nr.3 – 0. Domnul Andrian Candu: Cu 26 de voturi, moțiunea simplă asupra politicii interne în domeniul învățămîntului realizate de Ministerul Educației nu a fost aprobată. Respectiv, Parlamentul, plenul Parlamentului respinge moțiunea simplă asupra politicii interne, proiectul nr.102 din 6 aprilie 2017. Vă mulțumim frumos. Dragi colegi, Subiectul nr.3 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru completarea articolului 58 al Legii privind actele de stare civilă, proiectul nr.134 din 4 aprilie 2016. Cine este... vă atrag atenția că Comisia juridică, numiri și imunități a examinat subiectul pentru lectura a doua și l-a propus pentru respingere sau nesusținerea acestuia pentru a fi aprobat. Iată de ce, dragi colegi, vă întreb, Plenul Parlamentului, cine este pentru adoptarea proiectului de lege în lectura a doua, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot.

Numărătorii, Vă rog frumos să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 22. Sectorul nr.2 – 3. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.134 din 4 aprilie 2016, lectura a doua, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Și numărătorii, atenție la voturi. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 22. Sectorul nr.2 – 4. – 10. Domnul Andrian Candu: Cu 36 de voturi, proiectul de lege astfel nu a fost susținut, respectiv a fost respins de Plenul Parlamentului. Și în baza Regulamentului Parlamentului, cu referire la subiectul nr.6 de pe ordinea de zi, proiectul nr.7 din 10 ianuarie 2017. În calitate de președinte al ședinței, luînd în considerare subiectul discutat și în cadrul dezbaterii, propun ca acest proiect de lege să fie remis comisiei sesizate în fond, pentru a fi definitivat în baza articolului 63 alineat (1) litera b). Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut remiterea acestui proiect de lege în comisie. Vă mulțumesc foarte mult. Aici se încheie procedura de vot pe subiectele care au fot examinate și dezbătute. Continuăm pe agendă, însă, înainte de toate, întreb Secretariatul dacă sînt prezenți cei care trebuie să răspundă la interpelări, deoarece am agreat la ora 15.00 interpelările. După procedura de interpelări vom reveni la celelalte proiecte de legi, dragi colegi. Domnul Guznac. Domnule Guznac, Vă rugăm frumos, la tribuna principală, pentru a prezenta informația referitor la activitatea Guvernului în vederea modernizării serviciilor publice.

Vă rog frumos, cît mai succint posibil. Este o interpelare din partea deputatului, de fapt, din partea Fracţiunii Partidului Liberal Democrat, enunțată de domnul Țap Iurie în ședința din 30 martie 2017. Vă rog frumos, foarte succint. Poftiți. Domnul Valentin Guznac – Secretar general adjunct al Guvernului: Stimaţi deputaţi, Modernizarea serviciilor publice constituie o componentă prioritară în Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2016 – 2020 și în scopul implementării documentelor de politici publice menționate, Guvernul planifică un amplu exercițiu de transformare calitativă, dar și cantitativă a serviciilor publice administrative, responsabile de prestarea cărora sînt autoritățile administrației publice centrale prin cîteva acțiuni. Acestea ar fi: 1. Eliminarea serviciilor publice depășite de timp sau comasarea mai multor servicii în unul. 2. Sporirea accesului la serviciile publice la nivel local prin canale digitale. 3. Reducerea numărului de documente necesare pentru prestarea serviciilor publice, precum și a duratei de prestare. 4. Aplicarea unor tarife transparente și echitabile pentru serviciile publice prestate contra plată. 5. Asigurarea unui nivel înalt al calității serviciilor guvernamentale prestate. În realizarea activităților planificate, Guvernul, a) va beneficia de asistența partenerilor de dezvoltare. În acest sens, cu reprezentanții Băncii Mondiale s-a convenit asupra unor activități eficiente de pregătire și inițiere a Proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale” pentru a asigura o tranziție fluentă de la proiectul E-transformare a guvernării care s-a sfîrșit la finele anului 2009. Un pas important în vederea implementării principiilor mecanismului de ghișeu unic prin consolidarea furnizorilor de servicii atît la nivelul autorităților publice centrale, cît și locale este demararea procesului de constituire a Instituției publice „Agenția Servicii Publice”. Agenția urmează să livreze serviciile prestate de 5 entități, și anume: Întreprinderea de Stat Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, Întreprinderea de Stat „Camera Înregistrării de Stat”, Întreprinderea de Stat „Cadastru”, autoritatea administrativă în subordinea Ministerului Justiției, Serviciul Stare Civilă și autoritatea administrativă în subordinea Ministerului Economiei, Camera de Licențiere. Ieri, în ședință de Guvern, a fost aprobată Hotărîrea de Guvern cu privire la crearea acestei Agenții.

În continuare, vreau să menționez că proiectul care a fost votat în Guvern vizează consolidarea capacităților instituționale necesare implementării eficiente a inițiativelor de modernizare a serviciilor publice și a principiului ghișeului unic. Totodată, în virtutea normelor propuse, menționez că funcțiile exercitate și serviciile prestate în conformitate cu legislația în vigoare de către persoanele juridice reorganizate vor fi exercitate de către instituția publică, așa cum am spus mai sus – Agenția Servicii Publice, cu aplicarea tarifelor în vigoare pînă la aprobarea metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de către Instituția publică „Agenția Servicii Publice” și, respectiv, a noilor tarife calculate în baza acesteia. Și în final, în context, se estimează că această reorganizare asigură optimizarea costurilor și cheltuielilor Agenției și, eventual, reducerea tarifelor pentru serviciile prestate. Conform statutului instituției publice, Agenția va dispune de autonomie financiară, cu finanțarea activității acesteia din contul veniturilor colectate de la prestarea serviciilor publice, subsidiilor și/sau subvențiilor din bugetul de stat, precum și altor surse legale. Aceasta ar fi informația la ordin general cu referință la situația ce ține de modernizarea serviciilor publice. Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Țap, Vă rog, prima întrebare pentru concretizare. (Rumoare în sală.) Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. De fapt, doamnă Preşedinte al ședinței, solicitarea mea mai întîi ar fi totuși să rugați colegii, chiar dacă nu au interes față de acest subiect, să asigure liniștea în sală sau, mă rog, după caz, fiindcă este o… un comportament neadecvat. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Țap, Cu mare plăcere. Domnul Iurie Țap: Da. Doamna Liliana Palihovici: Și adresarea mea către toți deputații: să vă ocupați locurile în sală.

Stimaţi colegi, Totuși sîntem în ședința plenului Parlamentului. Dacă aveți ședințe pe alte teme, vă rog să le faceți în afara Sălii de ședințe a Parlamentului. Domnul Iurie Țap: Îmi pare rău, dar nu prea l-am auzit pe domnul Guznac și îmi cer scuze față de dumnealui pentru aceasta, dar… Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, adresați întrebarea. Domnul Iurie Țap: Domnule Guznac, Eu aș vrea totuși să precizăm, activitățile prevăzute în acest Plan de acțiuni pentru 2016 – 2017, dacă acestea au fost realizate conform planului de acțiuni care a fost aprobat de către Guvern. În parte, vă rog, acțiunea 1.5 care spune: elaborarea unui cadru de măsurare a rezultatelor reformei de modernizare a serviciilor publice și 1.11, 1.12, care prevedea elaborarea prin hotărîre de Guvern a anumitor acțiuni în acest sens. Vă rog, aceste acțiuni au fost realizate sau nu? Domnul Valentin Guznac: Bine. Poate chiar dacă nu au fost realizate integral, dar este un progres foarte important realizat pe această dimensiune și eu am vorbit despre oportunitatea și necesitatea… Doamna Liliana Palihovici: Domnule Guznac… Domnul Valentin Guznac: … creării acestei Agenții… Doamna Liliana Palihovici: Domnule Guznac… Domnul Valentin Guznac: … care din momentul… Doamna Liliana Palihovici: Domnule Guznac, Vă rog, numai o clipă. Domnul Iurie Țap: Stimaţi colegi…

Doamna Liliana Palihovici: Rugămintea către domnul Sîrbu. Domnule Sîrbu, Vă aud din Prezidium, vă rog mult, sau faceți ședința în altă parte, sau permiteți-i domnului Guznac să răspundă la întrebări. (Discuții.) Doamne ajută! Domnule Guznac, Vă rog. Domnul Valentin Guznac: Deci, cum vorbeam, în linii generale prevederile la care ați făcut dumneavoastră trimitere au fost realizate și acestea s-au realizat, s-au implementat prin aprobarea în ședință de Guvern a hotărîrii cu privire la crearea acestei Agenții care va demara toarte procesele conform prevederilor normei legale de constituire propriu-zisă a acestei Agenții și de ajustare a condițiilor sau a cerințelor de activitate a acesteia, cerințelor normei legale pe toate dimensiunile respective. De aceea, încă o dată reiterez, aceste prevederi, în linii mari, au fost realizate. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Țap, Vă rog, dacă mai aveți o întrebare pentru precizare. Domnul Iurie Țap: Mai întîi voi solicita. Domnule Guznac, Nu se acceptă acest răspuns, pentru că acest plan, și eu am citat de aici 3 activități concrete, inclusiv elaborarea și aprobarea a două hotărîri de Guvern și, atenție, a planului unui cadru de măsurare a rezultatelor reformei de modernizare a serviciilor publice. Or, fără acest cadru Guvernul nu se poate mișca înainte. De aceea constat, spre regret, un răspuns neadecvat și vă rog să-mi prezentați acest răspuns în scris, pe fiecare poziție, așa cum prevede planul. Eu am solicitat pentru 2016 și primul trimestru al anului 2016, doar ceea ce a fost aprobat de către Guvern. Mulțumesc. Domnul Valentin Guznac: Domnule deputat, O să vă prezentăm, în mod obligatoriu, acest răspuns în format scriptic.

Domnul Iurie Țap: Dar a doua interpelare ținea de implementarea Strategiei naționale de descentralizare, două interpelări. Doamna Liliana Palihovici: Da, domnule Țap, Acum a fost informația pentru prima solicitare. Domnul Iurie Țap: Exact. Doamna Liliana Palihovici: Prezentarea informației referitor la activitatea Guvernului în vederea modernizării serviciilor publice. Domnul Iurie Țap: Exact și a doua. Doamna Liliana Palihovici: Dacă ați epuizat toate întrebările de concretizare, trecem la al doilea subiect. Vă rog, domnule Guznac. Domnul Valentin Guznac: Bine. Pe dimensiunea a doua sau, mai bine-zis, pe interpelarea a doua care ține de implementarea Strategiei naționale de descentralizare pentru anii 2016 – 2018, în linii generale, aș fi vrut să menționez că, în urma concluziilor și recomandărilor Raportului de evaluare asupra stadiului implementării Strategiei naționale de descentralizare în Republica Moldova pentru anii 2012 – 2015, s-a convenit asupra extinderii Planului de acțiuni de implementare a acestei strategii. Totodată, prioritatea de descentralizare administrativă a fost integrată în Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016 – 2020 și eu am venit cu unele abordări pe această dimensiune în una din ședințele precedente ale Parlamentului. Cunoașteți foarte bine că Planul de acțiuni conține 5 obiective generale care țin de procesul de descentralizare a serviciilor și competențelor, a descentralizării financiare, descentralizarea patrimonială și dezvoltarea locală, capacitatea administrativă a APL și, nu în ultimul rînd, democrația etică, drepturile omului și egalitatea de gen. Noi am prezentat domnului deputat, în scris, o notă informativă destul de voluminoasă cu referință la rezultatele și progresele obținute pe dimensiunea implementării Planului de acțiuni. Nu știu dacă va fi acceptată abordarea care ține de prezentarea integrală a acestei note, cu toate că m-am străduit să o fac mai succintă. Avem prezentate progresele sau acțiunile realizate pe dimensiunea descentralizării serviciilor și competențelor, ca să vorbesc la concret, pe domeniul

educației și am specificat care sînt aceste progrese, pe domeniul asistenței sociale, cu propuneri foarte concrete de modificare și a cadrului legal care ar direcționa spre autoritățile publice locale mai multe mecanisme și oportunități de prestare a acestor servicii. Am prezentat informația cu referință la progresele care țin și au fost obținute pe domeniul mediului, în cadrul Ministerului Mediului, dar și cu participarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, îndeosebi pe segmentul care ține de alimentarea cu apă potabilă și canalizare în Republica Moldova. Concomitent, aș fi vrut să subliniez importanța aprobării Concepției-cadru și Regulamentului cu privire la funcționarea sistemului informațional al resurselor de ape din Republica Moldova prin Hotărîrea de Guvern din mai 2016. La moment cu sprijinul PNUD, Ministerul Mediului elaborează proiectul conceptului sistemului informațional integrat de mediu. Pe dimensiunea securitate publică, iarăși am venit cu acțiuni concrete care au fost propuse și promovate prin Hotărîrea Guvernului din 12 mai 2016 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a poliției pentru anii 2016 – 2020. Tot aici au fost abordate și noțiuni care țin de activități prevăzute în strategia respectivă care se axează pe reorganizarea Inspectoratului Național de Patrulare, prin descentralizarea structurilor de patrulare care va condiționa capacități sporite ale poliției de patrulare, reacționare și intervenție la toate nivelele, atît în oraș, cît și la nivel rural, prin dezvoltarea sistemului de patrulare și reacționare operativă la nivelul subdiviziunilor teritoriale prin descentralizare și excluderea limitelor impuse pentru competența la nivel teritorial și regional. Și tot aici, de acea strategie ține și implementarea conceptului de poliție comunitară în cadrul structurilor Inspectoratului General al Poliției. Pe dimensiunea protecție civilă și situații excepționale, încă în anul 2013 a fost aprobată Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Programului de consolidare a Serviciilor de Salvatori și Pompieri în localitățile rurale. Această activitate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, dar și al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale continuă. A fost demarată activitatea posturilor teritoriale de salvatori și pompieri în 25 de localități doar în anul precedent și aceste activități vor continua și în anii următori. Pe dimensiunea de descentralizare financiară, nu știu, dacă, iarăși, este cazul să vin cu detalii, cu cifre foarte profunde, ele au fost prezentate la interpelarea domnului deputat Țap și aici trebuie să scot în evidență că sînt progrese destul de simțitoare pe această dimensiune care trebuie să le recunoaștem și să constatăm faptul că nu au fost atît de multe realizate în anii precedenți, cît de multe au fost realizate pe această dimensiune în anul precedent, atît la inițiativa Ministerului Finanțelor, cît și la inițiativa structurilor asociative ale autorităților publice locale, mă refer și la Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova, dar și la solicitările și insistența partenerilor de dezvoltare. Este foarte important să menționăm că Ministerul Finanțelor are o poziție foarte constructivă pe această dimensiune, pentru că a emis un ordin special și a constituit un grup de lucru

comun cu reprezentanții CALM-ului pentru a asigura o platformă permanentă de comunicare și negociere dintre APL și... autoritățile publice centrale și cele locale în domeniul finanțelor publice. Și foarte des, chiar dacă au apărut unele disensiuni de-a lungul anului precedent pe dimensiunea aceasta, în sfîrșit, pînă la urmă, s-au găsit tangențe și s-au găsit soluții de depășire a unor incertitudini care țin de asigurarea unei funcționalități financiare adecvate a autorităților publice locale. Vreau să mă opresc foarte succint asupra descentralizării patrimoniului sau patrimoniale și dezvoltarea locală. Pe această dimensiune mai multe eforturi au fost depuse de către Ministerul Economiei prin perfecționarea cadrului legal, prin aprobarea mai multor hotărîri de Guvern, cum ar fi: Hotărîrea nr.586 din 12 mai 2016 cu privire la modificarea și completarea mai multor anexe la Hotărîrea nr.419 care reprezintă un act normativ consolidat ce este orientat spre concretizarea în sine a tuturor proiectelor de parteneriat public-privat propuse spre implementare. În continuare, au fost aprobate Hotărîri de Guvern la 12 martie 2017 cu privire la modificarea și completarea Regulamentului cu privire la modul de dare în locațiune a activelor neutilizate în scopul bunei gestionări a mijloacelor financiare obținute de la transmiterea în locațiune a activelor neutilizate. În continuare, încă o Hotărîre de Guvern din martie 2017 cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează la unele hotărîri ale Guvernului cu privire la măsura de realizare a Legii nr.121 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice fiind revăzute cele două anexe care prevăd lista bunurilor, proprietate de stat supuse privatizării, dar și lista obiectelor nefinalizate, proprietate de stat supuse privatizării. De asemenea, a fost elaborat și un proiect de lege privind delimitarea proprietății publice care va permite revizuirea relațiilor patrimoniale, gestionarea eficientă a patrimoniului, asigurarea efectuării într-un termen rezonabil a delimitării și eliminării incertitudinilor regimului juridic al proprietății de stat și al proprietăților unităților administrativ-teritoriale prin atribuirea bunurilor la domeniul public sau privat al statutului, unității administrativ-teritoriale. Au fost și alte proiecte de hotărîri care au fost promovate și propuse pe această dimensiune. Este foarte important să menționez acțiunile care țin de inventarierea și evidența proprietății publice a statului și a unităților administrativ- teritoriale. Aici acest lucru a fost realizat și, bineînțeles, de către Întreprinderea de Stat „Cadastru” și alte întreprinderi de evaluare licențiate. Pe parcursul anului precedent Întreprinderea de Stat „Cadastru” a elaborat peste 50 de rapoarte de evaluare a bunurilor imobile, care reprezintă proprietatea publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale. De asemenea a fost elaborat Regulamentul privind executarea simplificată a lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri, ceea ce a impulsionat și a modificat într-o direcție foarte eficientă acțiunile dintre Întreprinderea de Stat „Cadastru” și autoritățile publice locale. În 2016 dezvoltarea capacităților APL de administrare a patrimoniului au fost realizate prin cursuri de instruire a funcționarilor publici la nivel de Academia

de Administrare Publică, cu participarea reprezentanților autorităților publice locale, lucru care, de asemenea, a impulsionat destul de semnificativ acțiunile autorităților publice locale pe dimensiunea inventarierii patrimoniului, evaluării și evidenței acestuia. Pentru crearea și implementarea mecanismului de asigurare a unei dezvoltări locale durabile, modernizarea organizării și managementul serviciilor publice locale, pentru ca acestea să dispună de capacități de sprijinire a programelor integrate de investiții și de alimentare a condițiilor dezvoltării economice pe parcursul anului 2016 au fost întreprinse mai multe acțiuni. A fost realizată perfecționarea cadrului legal privind abilitarea APL cu capacități și instrumente de impulsionare a procesului de dezvoltare locală, este în curs de realizare prin elaborarea proiectelor de acte legislative și normative proiectul de Lege cu privire la Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară, proiectul de Lege cu privire la sistemul de adrese, proiectul de Lege privind modificarea cadastrului bunurilor imobile. Totodată, menționăm și aprobarea Legii nr.307 pentru completarea Legii nr.438 din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională. Cu referință la capacitatea administrativă a autorităților publice locale, obiectivul stabilit de Strategia națională de descentralizare, și anume creșterea capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale, reducerea fragmentării și raționalizarea structurii administrativ-teritoriale, pe parcursul perioadei de raportare a fost înregistrat și un document de politici privind reforma administrației publice. După cum cunoașteți, acest document a fost aprobat în anul precedent de către Consiliul pentru reforma administrației publice locale și, respectiv, de către Guvern a fost aprobat și Planul de acțiuni pe această dimensiune. La moment, conform dispoziției Primului-ministru, este creat un grup de lucru în decembrie 2016, care lucrează pe elaborarea conceptului sau viziunilor de reformă administrativ-teritorială, care urmează să evalueze situația actuală și să identifice propunerile de reorganizare a sistemului administrativ-teritorial al Republicii Moldova. Chiar am avut zilele trecute un atelier de lucru foarte important în republică cu participarea experților de talie mondială, care și-au expus viziunea cu referință la situația concretă din Republica Moldova și provocările care ar putea să fie în calea autorităților pe dimensiunea aceasta. De aceea, într-un timp foarte restrîns, foarte scurt, vom veni cu o propunere de concept, de viziune pe acest segment, respectiv toate aceste acțiuni vor fi examinate și în cadrul Consiliului pentru reforma administrației publice, pentru ca, în final, printr-o discuție largă în întreaga societate, să avem formată o viziune care urmează a fi legalizată într-un fel sau altul … Doamna Liliana Palihovici: Domnule Guznac …

Domnul Valentin Guznac: … și propusă spre implementare în perspectivă. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Guznac … Domnul Valentin Guznac: Da, vă rog. Eu, practic, am finalizat … Doamna Liliana Palihovici: Vă rog mult, fiindcă am informația că ați transmis această notă și în scris. Deci cred că ar fi cazul să-i permitem domnului Țap să adreseze întrebări, dacă are întrebări pe marginea acestei informații. Vă rog, domnule Țap. Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Domnule Guznac, Eu o să precizez. Mulțumesc pentru informația prezentată. Și în contextul acesteia o să fac două precizări. Prima. Totuși, 1.1 din Planul de acțiuni „Elaborarea Nomenclatorului competențelor propriu” la rubrica „Indicatori” scrie: „Nomenclator aprobat prin act normativ, trimestrul IV, anul 2016”. Și, respectiv, 1.3: „Revizuirea sistemului actual instituțional juridic de alocare a competențelor”. La fel 2016, proiect de act legislativ. Or, acestea sînt două poziții cheie. Au fost acestea realizate sau nu? Domnul Valentin Guznac: Domnule deputat, Susțin, cu adevărat, că aceste două componente ale primului obiectiv general sînt foarte și foarte importante. Cunosc foarte bine că activitatea asupra elaborării Nomenclatorului competențelor APL de nivelul întîi și al doilea a început încă în perioada 2012 – 2015 la prima etapă de implementare a Planului de acțiuni. Trebuie să recunosc că la acest compartiment mai avem de lucru, pentru că, spre regret, nu au fost progrese înregistrate prea mari nici pînă în anul 2016. La moment avem coordonate acțiunile cu partenerii noștri de dezvoltare care și-au propus concursul sau și-au propus participarea pentru elaborarea acestui nomenclator, rămîne ca într-o perioadă foarte scurtă de timp, eu sper că pînă la sfîrșitul primului semestru al anului curent, totuși, să venim cu acest concept al nomenclatorului, pentru a fi propus spre examinare și aprobat conform rigorilor. Același lucru se referă și la revizuirea sistemului actual instituțional juridic de delegare a competențelor către APL, pentru că, cu adevărat, trebuie să recunoașteți și dumneavoastră, este un volum foarte important de lucru, este un

volum de lucru foarte responsabil și ne temem ca să nu ne grăbim prea tare pentru a nu pierde din calitatea acestui sistem despre care vorbim. Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Mai întîi voi preciza, că, pe parcursul perioadei, de la 2012 încoace, de cînd a fost aprobată strategia, oricăror guvernări, oricăror Prim-miniștri am cerut și am insistat ca să fie realizate. Și voi preciza. Sau de ce am abordat acest subiect? În continuare, în Parlament vin proiecte de lege, trecute prin Guvern, care vin cu alocări de competențe neadecvate, care și mai mult distorsionează. Or, această prevedere este foarte importantă, este de prim plan, pentru că odată ce nu avem reglementată alocarea competențelor, practic nu putem vorbi despre consolidarea capacităților. De aceea, vă rog, este foarte important să realizăm acest pas. Și doi. Ceea ce ține de descentralizarea financiară. Și strategia a constatat, aprobată în iulie 2016, că la acest capitol avem rezerve esențiale și, atenție, spune acolo, aceasta riscă să compromită întreaga reformă de descentralizare. În acest context, eu am mai întrebat de cîteva ori și vreau să precizez, totuși, pentru politica bugetar-fiscală pentru anul 2018 sau cea care va fi aprobată anul acesta, Guvernul prevede creșterea veniturilor proprii? Pentru că acesta este indicatorul de bază, celelalte alocări, haideți să spunem așa, sînt importante, dar ele nu asigură creșterea capacității și, de fapt, nu creează instrumentele necesare. În acest an Guvernul, Ministerul Finanțelor prevăd, așa cum cere strategia, creșterea veniturilor proprii sau nu? Domnul Valentin Guznac: Da, domnule deputat, Am răspuns și eu data precedentă la această întrebare, am zis că este creat un grup de lucru cu Ministerul Finanțelor, Congresul Autorităților Locale. Știu că colegii de la CALM au formulat deja un set foarte amplu de propuneri care ar mișca lucrurile spre realizarea acestui deziderat. Sper foarte mult că în cadrul Ministerului Finanțelor se va ține cont de aceste oportunități, de aceste solicitări și la elaborarea proiectului bugetului pentru anul 2016 această opțiune va fi luată în calcul. Pentru că împărtășesc afirmația dumneavoastră, cu adevărat creșterea veniturilor la nivel local este capabilă să depășească soluționarea multiplelor probleme, care, spre regret, astăzi nu pot fi acoperite sub aspect financiar din bugetul de stat. De aceea crearea acestor mecanisme este unul benefic și foarte important pentru autoritățile publice locale. Și în cadrul examinării proiectului bugetului pentru anul 2017 vom insista în cadrul Guvernului și a Cancelariei de Stat să se țină cont de aceste cerințe. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Țap, Mai aveți vreo precizare? Domnul Iurie Țap: Vroiam să mulțumesc pentru această informație. Conform Legii nr.435 din 2006, dar și Legii nr.98 din 2012, anual Guvernul în luna decembrie trebuie să prezinte în plenul Parlamentului evoluția procesului de descentralizare. În acest sens, eu voi insista la perioada respectivă. De aceea rog ca să încercăm pînă atunci să realizăm ceea ce trebuie să facem și la sfîrșit de an să putem constata că pentru 2018 noi am făcut un pas esențial în acest sens. Vă mulțumesc. Domnul Valentin Guznac: Vă mulțumesc și dumneavoastră. Doamna Liliana Palihovici: Mulțumesc, domnule Guznac. Stimați colegi, Doritorii de a prezenta astăzi interpelările, sîntem în Ora interpelărilor, vă rog să vă înregistrați. Doamnă Rotaru, Vă rog. Doamna Valentina Rotaru: Mulțumesc. Este către Ministerul Educației. Și anume la întîlnirile cu cetățenii în cadrul vizitelor de lucru în teritoriu profesorii vin cu propuneri de a găsi o modalitate ca posibilitatea de a acorda gradul didactic II pe viață, argumentînd că atestarea cadrelor didactice care se face odată la cinci ani este una formală și foarte des birocratică. Deci întrebarea ar fi, care este viziunea Ministerului Educației cu privire la evaluarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice? Doamna Liliana Palihovici: Înregistrat. Amintesc că … Doamna Valentina Rotaru: Răspunsul poate fi dat în scris. Doamna Liliana Palihovici: … interpelările se depun la Secretariat după ce le prezentați în plen. Vă rog, doamnă Bodnarenco.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc. Вопрос адресую Министерству труда и социальной защиты. Прощу предоставить информацию о количестве пенсионеров, которым после повышения пенсии 1 апреля 2017 года была отменена компенсация в 180 леев. Это первый вопрос. И второй вопрос я адресую Министерству образования. Я во время moțiunii de cenzură получила вопрос в социальной сети. В спортивном лицее «Gloria» на Ботанике, бывшая 13-я школа, напротив суда на Теилор, собирают по 100 леев за каждый экзамен с каждого ребенка. Родители обращались в Министерство образования, ответ не был получен. Прошу Министерство образования ответить на этот вопрос на следующем заседании Парламента. Спасибо. Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc. Amintesc că astăzi sîntem la Ora interpelărilor. Alți deputați care să dorească să prezinte interpelări nu s-au înregistrat. De aceea continuăm cu dezbaterea proiectelor pe ordinea de zi. Următorul proiect pe care-l vom dezbate este proiectul cu nr.7 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu numărul 122 în data de 19 aprilie 2017. Autor... inițiativă a unui deputat în Parlament. Domnule Sîrbu, Vă rog, prezentați proiectul. Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, doamnă Președinte. Stimați colegi, Unul dintre obiectivele prioritare asumate de către Guvern, reliefate în Programul de activitate al acestuia pe anii 2016–2018, rezidă în implementarea reformei administraţiei publice. Pentru realizarea acestui obiectiv, prin Hotărîrea Guvernului nr.911 din 25 iulie 2016, a fost aprobată Strategia privind reformarea administraţiei publice pentru anii 2016–2020, iar prin Hotărîrea Guvernului nr.1351 din 15 decembrie 2016, a fost aprobat Planul de acţiuni pentru implementarea acestei Strategii. Drept deziderat stabilit în Strategia citată, reliefăm modernizarea serviciilor publice, îmbunătăţirea accesului la aceste servicii, creşterea eficienţei prestării

respectivelor, reducerea sarcinilor administrative şi minimizarea costurilor serviciilor, asigurînd, în final, un nivel stabil de calitate a serviciilor prestate. Întru realizarea acestui deziderat, Guvernul a aprobat Hotărîrea Guvernului privind constituirea Agenţiei Servicii Publice care a fost și discutată public. Menţionăm că proiectul actului normativ propune constituirea Instituţiei publice „Agenţia Servicii Publice” prin reorganizarea Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat «Registru»” şi ulterioara absorbţie a Întreprinderii de Stat „Camera Înregistrării de Stat”, Întreprinderii de Stat „Cadastru”, autorităţii administrative în subordinea Ministerului Justiţiei „Serviciul Stare Civilă” şi autorităţii administrative în subordinea Ministerului Economiei „Camera de Licenţiere”. În acest context, menționăm că unele dintre entităţile publice supuse reorganizării (Serviciul Stare Civilă şi Camera de Licenţiere) au statutul juridic aprobat prin intermediul unor acte legislative, în textul cărora, de asemenea, sînt reflectate funcţiile şi atribuţiile acestora. Similar, sînt expuse şi competenţele acestor entităţi. Prin urmare, este necesară amendarea cadrului legal conex activităţii celor cinci entităţi, pentru evitarea eventualelor colizii juridice, precum şi asigurarea funcţionării adecvate a entităţii propuse spre înfiinţare. La fel, se propune ca acele licențe care au fost eliberate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi să rămînă în vigoare. De asemenea, menţionăm că prezentul proiect presupune amendarea actelor legislative, în textul cărora legiuitorul a făcut referinţă expresă la denumirea entităţilor reorganizate, adică toate aceste întreprinderi şi autoritatea administrativă care sînt în subordinea Ministerului Justiției și Ministerului Economiei. Astfel, sintagmele ce utilizează denumirile în vigoare ale acestor entităţi, se propun a fi... substituite cu o altă sintagmă „Agenţia Servicii Publice” care va reflecta deja autoritatea publică abilitată cu dreptul realizării funcţiilor şi competenţelor atribuite anterior celor cinci entităţi ce-şi încetează activitatea, în virtutea succesiunii drepturilor şi obligaţiunilor. De asemenea, oficiile teritoriale ale entităţilor reorganizate, prin utilizarea deja a normelor de referinţă la structurile teritoriale ale Agenţiei Servicii Publice. Prevederile proiectului vin să amendeze cadrul legal conex al activităţii acestor cinci entităţi reorganizate, prin substituirea referinţelor exprese la denumirile în vigoare ale acestora cu sintagma „Agenţia Servicii Publice”. Implementarea prevederilor proiectului impune amendarea acelui cadru normativ subsidiar. În acest sens, în termen de 2 luni de la intrarea în vigoare a acestui proiect de lege, Guvernul va aduce actele sale normative în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Stimați deputați, Rog susținerea acestui proiect de lege, pentru ca să punem bazele juridice instituirii ghișeului unic al serviciilor publice, un ghișeu unic care este mult așteptat de către întreaga populație a Republicii Moldova și va fi un mare beneficiu pentru toți cetățenii Republicii Moldova și un prim pas în reformarea administrației publice centrale. Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Prima întrebare, domnul Bolea. Vă rog. Domnul Vasile Bolea: Da. Mersi mult. Va fi prima întrebare ca și primul pas pentru a vedea că, de fapt, ceea ce se dorește, nu va avea nici un efect. (Gălăgie în sală.) Stimate coleg, Spuneți, vă rog, atunci cînd se dorește implementarea unui sistem nou – ghișeu unic – trebuie să se procedeze și conform unei logici, da? Noi avem 5 instituții care urmează să fie comasate într-una. Vorbim despre „Registru” care deține informații despre Registrul de Stat al Populației, are de-a face, în mare parte, cu persoanele fizice. Vorbim despre starea civilă care, de asemenea, are de-a face cu persoane fizice, da? Conține date și informații. În același timp, noi le comasăm cu alte două structuri care au de-a face cu persoanele juridice, cum este Camera Înregistrării de Stat și Camera de Licenţiere, o mai comasăm cu a cincea care este „Cadastru” care, după părerea mea, ar trebui să fie... o agenție aparte, să nu facem un terci adevărat în acest sens. Cum considerați dumneavoastră, poate, logic vorbind, ar trebui să existe, dacă vreți să comasați, să faceți regulă în acest domeniu, atunci ar trebui să fie 3 agenții: una – pentru persoanele juridice, legat de Camera Înregistrării de Stat și Camera de Licenţiere, alta – pentru persoanele fizice – „Registru” împreună cu Serviciul Stare Civilă și a treia – „Cadastru” care deține informația referitor la ceea ce se întîmplă cu bunurile imobile în Republica Moldova. Pentru ce a fost necesitatea toate 5 să fie comasate în una, cînd nu este logică în acest sens? Domnul Serghei Sîrbu: Este logică, domnule deputat. Să fi fost 7 sau 8, atunci toate ar fi trebuit să fie comasate, „чуть-чуть беременным оставаться нельзя”, domnule Bolea. De aceea vreau să vă spun că toate procesele tehnologice și operaționale rămîn neschimbate, deoarece deservirea persoanelor juridice, deservirea persoanelor fizice, registrele toate vor fi înglobate și încorporate în cel mai bun și

eficient mod, astfel ca cetățeanul, în primul rînd, sau acea persoană juridică să primească servicii de calitate, într-un termen eficient, cu mai puțină birocrație, cu costuri mai mici. Și asta și este scopul acelui ghișeu unic, iar procesele vor rămîne neschimbate, dar interfața se va schimba. Anume interacțiunea persoanelor fizice, persoanelor juridice cu autoritatea statului care trebuie să fie unică, deoarece astăzi de multe ori se întîmplă că un cetățean, ca să ia un document de la o autoritate, trebuie să mai meargă pe la alte trei să ia alte certificate ca să confirme că el, într-adevăr, dispune de un drept sau altul. Iată că el, de azi înainte, va veni doar într-un singur ghișeu, într-o singură locație, va depune cerere și... nu va mai trebui să aducă alte certificate, deoarece deja va fi obligațiunea autorității, printr-un sistem de interoperabilitate, să verifice celelalte informații din celelalte registre sau dintr-un registru unic ca să primească toată această informație. Astfel, se va economisi timp, se vor economisi bani și va fi un sistem foarte eficient. Doar, domnule deputat, vreau să vă spun că proiectul de Lege nr.122, de fapt, este mai mult un proiect tehnic. Noi venim doar să modificăm sintagmele, denumirile acelor instituții care se reorganizează în denumirea acelei noi instituții, iar conceptul de bază, de fapt, a fost aprobat de către Guvern. Dacă veți dori să aflați cum va funcționa însăși noua Agenție, atunci puteți să faceți o interpelare la Guvern, ca să vă dea mecanismul concret. Dacă aveți concret întrebări la proiectul de lege, noi doar am modificat unele denumiri ale instituțiilor vechi în instituțiile noi. Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi colegi, Amintesc, 2 minute pentru adresarea întrebării și 3 minute pentru răspuns, deoarece la această etapă avem încă 9 deputați care doresc să adreseze întrebări. Domnule Bolea, A doua întrebare, vă rog. Domnul Vasile Bolea: Precizare. De fapt, știți cum va funcționa viitoarea structură? V-o spun într-un simplu cuvînt – prost. Prost de tot. Și o să vă explic acum de ce. Domnul Serghei Sîrbu: Nu cumva doriți să fiți… Domnul Vasile Bolea: În afară de acele 5 structuri care doriți să la comasați noi avem înregistrarea persoanelor juridice, care sînt asociații obștești, partide, care este la Ministerul

Justiției, persoanele fizice, care vor trebui să-și ia un cazier vor merge iarăși la Ministerul Afacerilor Interne, persoanele fizice care vor dori să-și ia un cazier de integritate, inclusiv dumneavoastră ca și politician, veți merge la ANI sau CNA … nu știu cum. Înțelegeți? Dumneavoastră vorbiți despre o reformă și spuneți că va merge totul strună, dar în realitate nici nu știți cum această reformă se va transforma într-o antireformă și o să vedeți cîte cozi interminabile vor fi la aceste ghișee unice și cîte blestemări o să aveți din partea cetățenilor. A doua întrebare. Spuneți, vă rog, așa menționați că această reformă va aduce beneficii, inclusiv costuri mai mici, ați apreciat care vor fi costurile și aveți dumneavoastră cifra respectivă a acestei reforme? Pentru orice reformă trebuie să fie alocați bani de la Guvern. Cît va costa această comasare și de unde vor fi luați acești bani, deoarece proiectul respectiv nu prevede doar, pur și simplu, schimbarea denumirii unor agenții sau structuri? Este mult mai mult și aici va trebui să aveți, să alocați mai mulți bani pentru a implementa această reformă. Domnul Serghei Sîrbu: Domnule deputat, Implementarea prevederilor acestui proiect nu implică careva cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Invers, sînt sigur că această optimizare va duce la o eficientizare maximă a prestărilor de servicii. Și să nu confundați, ghișeu unic nu înseamnă o singură ferestruică, domnule Bolea, înseamnă o locație unde va fi organizat procesul în așa modalitate ca cetățenii să primească serviciul acolo și va fi organizat așa încît noi vom aduce bani la bugetul de stat. Doar că vreau să vă spun, domnule Bolea, că dacă vom face economii la buget noi nu vom veni cu majorări ale salariilor nici dumneavoastră, nici altcuiva, dar poate că vom găsi să majorăm salariile pentru pedagogi, de exemplu, care este foarte, foarte important pentru noi. Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Bolea, Vă rog, ultima precizare, succint. Domnul Vasile Bolea: Domnule Sîrbu, Pentru a crea o structură nouă cel puțin dumneavoastră trebuie să schimbați ștampilele, trebuie să schimbați inclusiv blancurile prin care... la diferite certificate… Domnul Serghei Sîrbu: Ștampilele deja nu sînt obligatorii, apropo. Știți?

Domnul Vasile Bolea: Pentru agenții… Domnul Serghei Sîrbu: Ștampilele nu sînt… Domnul Vasile Bolea: … de stat nu este obligatoriu? Domnule Sîrbu, Nu vorbiți prostii. Dumneavoastră ați adoptat legea și trebuie s-o cunoașteți. Domnul Serghei Sîrbu: Foarte bine cunosc. Domnul Vasile Bolea: Blancuri diferite ș.a.m.d., hîrtii peste hîrtii, acestea trebuie să le schimbați, asta necesită bani. Și nu vorbiți prostii că o să faceți economii și o să le dați profesorilor. Nu-i amăgiți de la tribuna centrală a Parlamentului. Domnul Serghei Sîrbu: Vom lua un premiu de la dumneavoastră pe o lună și vom face blancuri, domnule Bolea. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Țap, Vă rog, prima întrebare. Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Domnule Sîrbu, Guvernul, prin hotărîre de Guvern, a creat acea structură, Instituția publică „Agenția Servicii Publice”, prin care a modificat structuri care sînt reglementate prin lege. În acest sens, hotărîrea de Guvern este una legală? Domnul Serghei Sîrbu: Domnule deputat, Dacă aveți dubii asupra legalității unui act normativ al Guvernului, există pîrghiile legale de verificare a legalității atît pe filiera contenciosului administrativ, cît și pe cea a verificării de constituționalitate. Noi astăzi vorbim despre proiectul nr.122, domnule deputat, nu vorbim despre hotărîrea de Guvern. Dacă aveți întrebări la hotărîrea de Guvern, faceți o interpelare și, cu siguranță, veți avea răspuns.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Țap, Vă rog, dacă aveți și a doua întrebare. Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Mai întîi o precizare. De fapt, proiectul de lege utilizează și în nota informativă dumneavoastră descrieți această… crearea acestei instituții publice. De aceea și e logic să vă întreb. Dar, pe de altă parte, constat că, de fapt, hotărîrile de Guvern sînt acte normative care vin să pună în aplicare legea, nu viceversa. Și este, de fapt, ceva chiar neimaginar că astăzi, prin acest proiect de lege, noi trebuie să punem în aplicare ceea ce a hotărît Guvernul. Este... pentru juriști este descalificant. Și întrebarea a doua. În nota de poziție pe care a prezentat-o „Expert-Grup” se vorbește de suma de 176 milioane de lei, datoria pe care o are Întreprinderea de Stat „Registru”. Și despre… în contextul dat această povară, fiindcă este vorba de cheltuieli la implementare, această povară nu va fi una pentru structura nou-creată? Domnul Serghei Sîrbu: Domnule deputat, Iarăși, eu nu știu unde dumneavoastră ați văzut în proiectul de lege aceste inconveniențe, deoarece, dacă nu ați observat, implementarea nu este imediată, implementarea este de cel puțin 3 luni, ține de tot procesul de absorbție, comasare și multe, multe altele. Este un proiect de lege absolut legal, este un proiect de lege așteptat de sute de mii de cetățeni care au nevoie de servicii de calitate, nu au nevoie de demagogie din punct de vedere politic în această sală. De aceea, ce ține de bani și ce ține de parcursul acestei inițiative, să nu uităm că noi am aprobat o strategie ce ține de reforma administrației publice și reforma administrației publice centrale deja este mult așteptată de către noi toți. Este un prim-pas și poate chiar a întîrziat. Demult trebuia nu numai agențiile să le comasăm, dar și ministerele să le lichidăm, cele care nu aduc eficiență maximă. Și avem încă foarte mult de muncit, și sperăm foarte mult că în viitorul apropiat noi vom veni cu mai multe proiecte de legi care vor ajuta să implementăm această strategie de reformă a administrației publice centrale. Iar dacă aveți întrebări la mecanismul de implementare a noii instituții, atunci, iarăși, nu este întrebare la acest proiect de lege, care este un proiect tehnic. Dacă veți dori, Guvernul va răspunde în detaliu. Dacă vreți poate chiar și astăzi, dar nu cred că este cazul acum să discutăm despre funcționalitatea viitoare a

acestei agenții. Noi vorbim despre doar schimbarea tehnică a denumirilor sintagmelor din mai multe legi în denumirea acestei noi agenții. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Țap, Dacă aveți ultima precizare, vă rog. Domnul Iurie Țap: Da. Mulțumesc. Mai întîi o să vă rog să mă înscrieți pentru luare de cuvînt, doamnă Preşedinte al ședinței. Doamna Liliana Palihovici: Neapărat. Domnul Iurie Țap: În rest, eu am zis despre faptul că „Expert-Grup”, care este o organizație nonguvernamentală de profil, a analizat, a scos în evidență multiplele lacune și inclusiv a abordat subiectul acestor costuri, deci sumei de 176 milioane pe care o are astăzi Întreprinderea de Stat „Registru” și problema este cum va fi pentru viitor. Cît ține de demagogie, eu cred că oamenii o să se descurce. Mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Sorocean, Vă rog, prima întrebare. Domnul Victor Sorocean: Vă mulțumesc. Domnule raportor, … referiți vreo cîteva ori că este un proiect tehnic, nu știu ce, da, și din acest punct de vedere, vreau să atrag atenția la unele denumiri care sînt în proiect: organul de licențiere, organul înregistrării de stat, Agenția Servicii Publice, organul teritorial, organul cadastral teritorial – totuși cum va fi numită această instituție? Nu este de înțeles. Domnul Serghei Sîrbu: Denumirea… Domnul Victor Sorocean: Eu prelungesc. Mă scuzați. Asta e unu, al doilea moment: spuneți că este proiect tehnic – duceți în eroare plenul Parlamentului, cam nu chiar așa, nu schimbați, pur și simplu, tabloul de numire a instituției. Întrebarea mea constă în

aceea: sînt acum în această instituție și funcționari publici, ei rămîn în această calitate sau nu după reformă? Domnul Serghei Sîrbu: Încă o dată întrebarea că nu am înțeles-o, domnule deputat. Domnul Victor Sorocean: Funcționari publici acum lucrează în această instituție. Domnul Serghei Sîrbu: Așa, așa. Domnul Victor Sorocean: Da. După reformă, după schimbarea pe care o propuneți în proiect, ei rămîn tot funcționari publici sau nu? Domnul Serghei Sîrbu: Este o instituție publică, domnule Sorocean și vreau să vă spun că în întreprinderi de stat nu sînt funcționari publici – atenție! – nici într-o întreprindere de stat nu sînt funcționari publici… Domnul Victor Sorocean: Da, da. Domnul Serghei Sîrbu: … doar în autoritățile administrative lucrează funcționari publici. După reorganizare, deja, se va efectua perfect conform legislației Republicii Moldova, astfel ca toți să aibă un statut. Și pentru asta dăm termen de implementare cel puțin 3 luni, ca Guvernul să aducă actele sale normative în corespundere cu acest proiect de lege. Și, apropo, ce ține de denumiri: Agenția Servicii Publice este denumirea oficială a instituției publice, dar organul de licențiere sau alte organe cadastrale sînt niște denumiri absolut legale, deoarece un organ de licențiere poate fi agenție servicii publice și terminologia juridică este utilizată în dependență de contextul acelei norme juridice, în dependență de trimiterile legale din mai multe acte normative. Și dacă într-o normă este menționat expres că este organ de licențiere, iar organul de licențiere este agenție servicii publice, atunci anume agenția servicii publice va elibera licența. Este atît de simplu, domnule deputat, încît eu cred că este clar și pentru un student de anul întîi. Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Sorocean, Vă rog, respectuos răspunsurile.

Domnul Victor Sorocean: Eu vă rog să nu dați lecții cum de vorbit și de spus. Eu vă dau citire încă o dată. Articolul 22 scrie în același text „organul cadastral teritorial” sau „structura teritorială”. Cum de numit același organ teritorial? Eu nu degeaba vă întreb cum se va numi el? Sau organ cadastral teritorial sau structură teritorială? Domnul Serghei Sîrbu: Agenția Servicii Publice va avea structuri teritoriale în fiecare unitate administrativă de nivelul al doilea și, evident, că acele servicii, serviciile cadastrale care vor fi efectuate de către Agenția Servicii Publice, ele, evident, că pot fi denumite și organe cadastrale sau oficii teritoriale cadastrale, dar sub auspiciul agenției. Dacă aveți propuneri mai eficiente, atunci pentru lectura a doua, poftim, domnule deputat, sîntem gata să acceptăm orice amendamente care vin să îmbunătățească acest proiect de lege. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Sorocean, Vă rog, ultima precizare. Domnul Victor Sorocean: Dar a doua întrebare? Eu încă nu am adresat-o. Doamna Liliana Palihovici: Dumneavoastră ați avut deja trei intervenții, domnule Sorocean, de aceea vă rog frumos, formulați întrebarea. Domnul Victor Sorocean: Da, bine. A doua întrebare: cum vor funcționa acele agenții sau instituții care sînt acum în teritoriu? Iată este vorba de 5 agenții la moment și sînt 5 filiale. După reforma asta tehnică, cum spuneți, schimbăm tabloul sau „вывеска”, cum de numit pe dînsa, dar cum vor funcționa ele? Acolo sînt acum directori, manageri, nu știu cum se numesc ei, și cum vor funcționa mai departe? Rămîn tot aceiași funcționari, ramîn tot aceiași conducători la fiecare filială sau vor fi careva schimbări? Domnul Serghei Sîrbu: Bine, nu este subiectul acestui proiect de lege ce ține de managementul propriu-zis, dar dat fiind că este un subiect extrem de important și foarte important, în beneficiul tuturor cetățenilor pe zeci de ani înainte, cred că ar fi cazul să dăm mai multe explicații ce țin de funcționalitatea expresă. De aceea chiar l-aș ruga pe domnul Iurie Ciocan, directorul Centrului de Implementare a Reformelor, să vă dea mai multe detalii, deja, cum va funcționa expres această instituție, vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, conectați microfonul 1 din rîndul 2, loja Guvernului. Voce din sală: Este. Domnul Iurie Ciocan – directorul Centrului de Implementare a Reformelor: Mulțumesc mult. Stimate domnule deputat, Odată cu implementarea acestei reforme, deci comasarea la aceste 5 instituții, sigur că noi nu vom avea în teritoriu 5 directori, sigur ca noi nu vom avea 5 contabilități, 5 direcții juridice, 5 alte diferite funcții de suport. Optimizarea proceselor înseamnă, în primul rînd, unificarea structurii de management. De exemplu, la Bălți, unde există 5 filiale ale fiecărei din aceste 5 instituții teritoriale, noi nu vom avea 5 directori, vom avea un singur conducător la Chișinău al acestei instituții și ierarhia acestor organe teritoriale va fi expres încadrată în structura unei singure agenții, care va presta servicii, în primul rînd, de front-office, de comunicare cu cetățeanul. Toate funcționalitățile existente astăzi în cadrul a 5 întreprinderi vor avea funcții în continuare menținute ca back-office, ca instituție care furnizează nemijlocit serviciul. Asta e tot. Deci se merge pe o unificare administrativă, se pun împreună toate registrele statului, se optimizează procedurile interne, nu se mai cer acte de la o instituție la alta pentru efectuarea oricărei tranzacții, în acest sens se ușurează procedura, în acest sens se facilitează accesul de către cetățeni. Stimați deputați, Vă rog să vedeți această instituție ca o eventuală comunicare cu cetățenii, nu doar la nivel de raion, dar pe parcursul anilor 2018 – 2019, extinderea și în localitățile de nivelul întîi, acolo unde cetățeanul poate să vină cu o solicitare de un anumit serviciu de la stat, să nu facă cale la raion pentru a solicita un certificat ori oricare alt serviciu administrativ. Entitățile comasate își păstrează business- procesele așa cum sînt ele, doar că într-o formă optimizată în cadrul unei entități ierarhic vertical structurate. Mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Reidman, Prima întrebare. Domnul Oleg Reidman: Да, спасибо. Совершенно справедливые вопросы ставились на основании какого закона Правительство приняло свое постановление – не будем

останавливаться. Вы на этот вопрос не ответили, и никогда не ответите, потому что не было такого закона, по которому Правительство такое самоуправство себе позволило. Второе. Вы объединяете госпредприятие и органы публичного управления: тоже вопрос был: госслужащие и обычные работники… Тоже ответа нет. Но главное, что в этом смысле совершенно неправильно представляется себе процесс единого окна. В этом случае вы должны туда же влить Налоговую инспекцию, откуда получают справки об отсутствии задолженности по налогам при регистрации или при ликвидации предприятия, туда же, где получают „cazier juridic”, туда же должны слить и многое другое – справку из Костюжен от психиатра, когда получают права, и так далее и тому подобное. Значит, единое окно предполагает, господин автор, единое окно представляет собой всего лишь, что гражданин обращается в одно- единственное учреждение, которое по горизонтали со своими коллегами из других учреждений получает всю необходимую для предоставления услуги информацию. Когда вы говорите, что здесь не требуется никаких денег, я смею вас заверить, что все софты, все базы данных, которые представлены в этих 5 учреждениях, сегодня не сшиваются между собой. Это вы предоставите работу на миллионы леев айтишникам, дополнительную работу для того, чтобы сшить эти базы или сделать единственную, где вы потеряете кучу информации. Поэтому я хотел бы спросить, почему… Doamna Liliana Palihovici: Finalizați, vă rog. Domnul Oleg Reidman: Я один вопрос задаю, поэтому… Почему, господин Сырбу, для такого проекта, после постановления Правительства, для такого проекта выбран в качестве автора депутат, а не Правительство предлагает это? Почему так? Вы получили задание или вы увидели постановление Правительства и увидели дырку в законе? Почему депутат является автором, а не Правительство? Domnul Serghei Sîrbu: Bine. Cu părere de bine, încă Constituția Republicii Moldova permite deputaților să aibă drept de inițiativă legislativă. Acest proiect de lege a fost înregistrat, vreau să vă spun, pînă la aprobarea de către Guvern a hotărîrii. Dacă am fi reușit să aprobăm legea mai înainte, poate era bine, dar nu este tîrziu nici astăzi. Este foarte important scopul și finalitatea unde noi vom ajunge, iar noi vrem să ajungem ca cetățeanul să beneficieze de servicii calitative, mai ieftine, mai rapide, mai eficiente. Și mie îmi pare bine că conceptual dumneavoastră susțineți acest proiect de lege, dar dacă vor fi careva propuneri de îmbunătățire, noi, cu siguranță, vom accepta orice propunere bună de la dumneavoastră.

Mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Reidman, Mai aveți întrebare sau precizare? Vă rog. Domnul Oleg Reidman: O precizare, da. Уже многим депутатам здесь известен анекдот о демагогии, кто такой демагог. Поэтому я не стану его повторять от микрофона, да... (Rîde.) Я не стану его повторять от микрофона. Никто не оспаривает вашего права, но я хочу вам сказать, что граждане вот с этими манипуляциями ни при чем. Нет закона, который определил, что нужно создать такое агентство, что и кто представляет штаты этого агентства… Нет такого закона. Вы меняете denumire вслед за постановлением Правительства. Поэтому я и спрашиваю, почему вы, а не Правительство представили это? Да еще потом, после. Значит, и ничего с гражданами это общего не имеет. Потому что куда мы денем органы местного публичного управления, которые имеют каждый день с «кадастром» отношения? Они тоже в единое окно пойдут туда, органы местного публичного управления? Тоже пойдут в единое окно? А кто будет друг другу платить за справки, которые получаются, какие релации устанавливаются? Ваше единое окно будет означать следующее: в одном зале будет пять окон и гражданина будут гонять между этими окнами. Это будет у вас единое окно, можно сделать большое!... Domnul Serghei Sîrbu: Bine. Este o interpretare a dumneavoastră, cu siguranță, nu aveți dreptate. Procesele vor fi mult mai eficiente și cetățeanul va avea doar de beneficiat. Iarăși, noi deja mergem mai departe să discutăm despre cum va funcționa această agenție, cum va funcționa acest mecanism. Am putea discuta la nesfîrșit. Eu doar vă solicit sprijinul pentru a pune bazele și începuturile funcționării acestei agenții care este foarte, foarte importantă și necesară pentru cetățeni. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Bannicov, Vă rog, prima întrebare. Domnul Alexandr Bannicov: Спасибо. У меня много вопросов, я их не успею задать в ходе дискуссий, но хотелось бы задать несколько вопросов. Иттак, первый вопрос. Агентство земельных отношений и кадастра, то есть помимо госпредприятия существует еще и Агентство земельных отношений и кадастра, так вот по

Закону о кадастре, статья 11, данное земельное агентство является кадастровым и ему вменена функция проведения политики в этой отрасли, то есть именно этому агентству. И второй пункт – «содержание кадастра»… Написано там: «внесение предложений по изменению законодательства, включая международные соглашения по геодезии, картографии и … Новое агентство, которое создано, оно в себя, ну, забрало госпредприятие «Кадастр», так, и не подчиняется Агентству земельных отношений и кадастра, но политикой будет заниматься Агентство земельных отношений. То есть обратной связи от госпредприятия к Агентству земельных отношений не будет. То есть не сможет никак данное агентство регулировать изменения законодательства, содержание реестра и тому подобное. Поэтому, я думаю, надо будет во втором чтении очень сильно поработать над данными законами. Еще как бы, то есть это я чисто сейчас задам вопросы, а потом дальше, если хотите, ответите на них. То есть самый главный вопрос, по моему мнению, да, это агентство, которое сейчас вновь образовано, оно в себя… Doamna Liliana Palihovici: Finalizați, vă rog, întrebarea. Domnul Alexandr Bannicov: Я просто этот вопрос один задам, и все – больше не буду задавать. Doamna Liliana Palihovici: Da, dar v-am fixat două minute. Domnul Alexandr Bannicov: Хорошо. Спасибо. Выдает лицензию, так? Но в области оценки госпредприятие «Кадастр» является единым лицом, которое на сегодняшний день осуществляет оценку в целях налогообложения… и не только в целях налогообложения. Также госпредприятие «Кадастр» осуществляет кадастровые работы, которые тоже лицензируются через лицензию по геодезии и картографии. То есть получается, что агентство, которое выдает лицензию, оно же осуществляет лицензионную деятельность по этой лицензии. Domnul Serghei Sîrbu: Domnule deputat, Dumneavoastră ați abordat mai multe subiecte care deja țin de următoarele etape de implementare a reformei administrației publice centrale. Deoarece este doar prima etapă crearea acestei agenții. Și corect ați spus, Agenția Funciară „Cadastru” rămîne, ea nu se lichidează, va avea în continuare atribuțiile pe care le are, serviciile cadastrale vor trece la agenție. Dar în următoarele etape de reformă a

administrației publice centrale, vă asigur că Guvernul va avea grijă și noi cu dumneavoastră aici vom veni să aprobăm modificările ulterioare în alte acte legislative, ca să uniformizăm și să eliminăm orice discrepanță care ar putea să apară în interacțiunea între diferite autorități ale statului, dar deja ține de o altă etapă. Noi la această etapă doar venim să schimbăm această denumire. Dacă aveți propuneri, amendamente de perfecționare a acestui proiect de lege, ele sînt binevenite și la următoarea etapă împreună vom depune eforturi maxime, ca să găsim cea mai bună interacțiune între toate autoritățile statului, ca să nu avem careva dificultăți. Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Bannicov, Vă rog, dacă aveți și a doua întrebare. Domnul Alexandr Bannicov: Нет, второго вопроса нет. Я просто хотел бы как precizare. То есть необходимо также поменять, внести изменения в Земельный кодекс, Закон privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, Legea cu privire la activitatea de evaluare, Legea cu privire la arendă, Legea cu privire la ipotecă și Legea privind monitoringul bunurilor imobile. То есть вo все эти законы необходимо внести еще изменения для того, чтобы все было нормально. Domnul Serghei Sîrbu: De acord. Vă mulțumesc. Pentru lectura a doua și pentru comisie vom analiza. Vă mulțumesc pentru sugestii. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Creangă, Vă rog, prima întrebare. Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, doamnă Președinte al ședinței. (Grupul Popular European) Vreau să fac o constatare, în primul rînd, că odată cu implementarea acestui proiect de lege, așa cum prezentați, domnule autor, cred eu că vom avea excedent bugetar, n-o să avem ce face cu banii din implementarea acestui proiect de lege. Pentru că dumneavoastră ați menționat că nu va fi nevoie de resurse financiare suplimentare pentru a realiza această reformă.

Vă dau citire din hotărîrea de Guvern care a fost aprobată, punctul 13, „Ministerul Finanțelor va prezenta propuneri de rectificare a bugetului de stat pentru 2017 în scopul asigurării implementării prezentei hotărîri”. Ce înseamnă asta? Cred că toți înțelegem. Cînd e vorba de rectificarea bugetului, asta înseamnă că trebuie de identificat anumite resurse financiare. Dumneavoastră menționați că nu va fi nevoie ca să implementăm acest proiect de lege. Asta e ca și constatare. Prima întrebare către dumneavoastră este, dacă dumneavoastră ați analizat la momentul elaborării proiectului de lege, cîte unități de personal vot fi reduse? Domnul Serghei Sîrbu: Domnule deputat, La implementarea proiectului de Lege nr.122 nu sînt necesare resurse financiare. Eu nu vorbesc despre implementarea altor acte normative, altor procese, eu vorbesc despre proiectul nr.122. Și redistribuirea la bugetul de stat de la un capitol la altul, de la cinci instituții redistribuirea sumelor pentru o singură instituție nu înseamnă cheltuieli bugetare. Dacă va fi un management eficient și sperăm să avem un management eficient și o optimizare, cheltuielile invers se vor diminua. Dar asta noi o vom vedea mai tîrziu și sperăm să nu aveți dreptate, domnule deputat. Și să avem bani și excedent la buget care ar putea să meargă pentru majorarea salariilor pedagogilor și sper să ne susțineți în acest sens. Ce ține de... Care a fost a doua întrebare, domnule deputat? Doamna Liliana Palihovici: Domnule Creangă, Vă rog, concretizați întrebarea. Domnul Ștefan Creangă: Da. Vă mulțumesc. Am vrut să-mi răspundeți la întrebarea: cîte unități de personal vor fi reduse odată cu implementarea acestui proiect de lege? Domnul Serghei Sîrbu: Implementarea acestui proiect de lege nu are nici o treabă cu optimizarea însăși a unităților de personal. Dar ce ține deja de implementarea însăși a hotărîrii de Guvern,... deja ar putea să ne ajute domnul Ciocan dacă are careva studii ce ține de optimizare, deoarece noi la acest proiect de lege nu am făcut această analiză. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Ciocan, Dacă aveți careva informație suplimentară, vă rog. Domnul Iurie Ciocan: Nu acesta a fost scopul vizitei în Parlament. Pe acest motiv, nu am cu mine cifrele exacte, dar care, la sigur, vor trebui încă și suplimentar calculate. Este

100

evident că vom avea anumite reduceri de personal din contul optimizării, în primul rînd, aparatului administrativ. Specialiștii calificați, specialiștii certificați își vor păstra locul de muncă. Optimizarea asta și presupune că noi nu vom avea două persoane pe o singură poziție, nu de aici vom căuta economie la buget. Dacă, doamnă Președinte, îmi permiteți să extind un pic răspunsul. Deci, domnule Creangă, atunci cînd s-a scris în proiectul hotărîrii și, ulterior, Hotărîrea de Guvern vizavi de sursele financiare, s-a avut în vedere invers – micșorarea cheltuielilor la buget din contul nefinanțării pe viitor a două întreprinderi de stat care sînt parte în această producție. Unu la mînă. Doi la mînă. Instituția se va autofinanța. Și, din acest considerent, deputatul Sîrbu corect v-a spus că nu va cere bani de la bugetul de stat chiar pentru schimbarea cărților de vizită, blanchetelor și nu știu ce altceva ce va fi nevoie. În această situație, cîți oameni anume vor fi eliberați din serviciu ori vor fi redirecționați la alte slujbe, mai bine aș spune, nu sînt gata să vă dau cifra, dar, la sigur, va avea loc un anumit proces de reorganizare. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Creangă, Vă rog, dacă mai aveți o a doua întrebare. Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc, doamnă Președinte al ședinței. Sigur că vreau să constat ceea ce a venit cu suport directorul Agenției de reforme, Centrul pentru reforme. Cînd s-a creat, domnule Iurie Ciocan, centrul pe care-l conduceți dumneavoastră, de asemenea, ați spus că nu este nevoie de resurse financiare, la Guvern se spunea, ca, ulterior, ați venit, în modificarea Legii bugetului, și s-au solicitat bani. Nu trebuie să-mi spuneți mie, noi tot aici vom discuta rectificarea la buget cînd veți solicita pentru implementarea acestei strategii. Este necesară această strategie, sînt de acord cu dumneavoastră, însă nu trebuie să mințiți în fața plenului Parlamentului că nu va fi nevoie de resurse financiare. Și a doua întrebare – către autor. Spuneți-ne, vă rog, domnule autor, odată ce dumneavoastră doriți să implementați, care este termenul care-l propuneți pentru implementare? Domnul Serghei Sîrbu: Deci, conform proiectului de lege, se propune ca, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, actele normative și departamentale se vor aduce în conformitate cu prezenta lege. Și sperăm că această instituție publică, după expirarea acestui termen, va începe să activeze și să aducă bucurii cetățenilor și eficiență maximă.

101

Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Creangă, Ultima precizare, vă rog. Domnul Ștefan Creangă: Ultima precizare. Vă mulțumesc. Stimate domnule autor, Vreau puțin să vă dezamăgiți în răspunsul dumneavoastră, pentru că Guvernul are doar 3 luni ca să aprobe abia tarifele pentru astfel de servicii. În partea ce ține de... Domnul Serghei Sîrbu: În maximum 3 luni de zile, domnule Creangă. Domnul Ștefan Creangă: Da. În maxim... Domnul Serghei Sîrbu: Va lucra mai eficient. Domnul Ștefan Creangă: Sînt sigur. Domnul Serghei Sîrbu: Va lucra operativ și... Domnul Ștefan Creangă: Lucrează eficient exact cum face controlul unificat pe țară. Eu vreau să... Domnul Serghei Sîrbu: Aici, în Parlament, cam se lucrează poate uneori încet. Guvernul va lucra rapid pentru binele cetățenilor, veți vedea. Domnul Ștefan Creangă: Eu sînt sigur, Guvernul foarte activ lucrează și pentru asta și-l susținem noi. Doamna Liliana Palihovici: Vă lăudați bine, domnule Sîrbu.

102

Domnul Ștefan Creangă: Dar, domnule Sîrbu, vreau doar o simplă, să spunem așa, concretizare: pentru lectura a doua să luați în considerare că modificarea Codului fiscal intră în vigoare abia după 6 luni de zile, în momentul cînd este publicat în Monitorul Oficial. Vă mulțumesc. Domnul Serghei Sîrbu: Dacă legea nu prevede altfel. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Deliu, Vă rog, prima întrebare. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Domnule Sîrbu, Eu o să mă refer la respectarea prevederilor legale în ceea ce privește modificarea sau completarea unor acte legislative. Pe bună dreptate, atît domnul Reidman, cît și domnul Țap și ceilalți colegi au argumentat că nu poți, în baza unei hotărîri de Guvern, să vii cu modificarea a 77 de acte legislative. Eu vreau să vă dau citire din articolul 34 din Legea nr.780 care prevede că modificarea sau completarea presupune schimbarea unor... sau introducerea unor soluții dintr-un act legislativ în altul. Întrebarea mea: dumneavoastră ați numit această lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Nu era oare cazul ca mai întîi de creat, prin lege, această Agenție a serviciului public și mai apoi de venit cu modificările și completările la actele legislative pe care le propuneți? Părerea dumneavoastră la această întrebare. Domnul Serghei Sîrbu: În primul rînd, acest proiect de lege nu a fost înaintat ca și rezultat al aprobării hotărîrii de Guvern. La momentul înregistrării nu exista acea hotărîre de Guvern, exista un proiect. Acest proiect de lege și această inițiativă vine ca urmare a implementării Strategiei pentru reforma administrației publice, în primul rînd, Strategiei și Planului de acțiuni. Ce ține de crearea agenției, prin lege, această agenție nici nu a fost niciodată prevăzută în lege și nu toate agențiile sînt prevăzute în lege. În legea Guvernului noi avem astăzi vreo 5 ori 6 agenții care sînt prevăzute. Sperăm, în viitorul apropiat, ele se vor diminua la maximum. (Rumoare în sală.)

103

Multe autorități administrative sînt create anume de Guvern, anume prin hotărîre de Guvern, iar legislația doar vine să reglementeze domeniul în cauză. La această etapă nu este necesar să creăm, prin lege, această agenție. Dar, într-adevăr, este necesar ca în toate actele normative ce țin de reglementarea unui domeniu sau altul care are tangență cu domeniul dat să menționăm și să facem aceste rectificări. Iar la etapa a doua, domnule Deliu, cînd vom veni cu reforma integrală a administrației publice centrale, poate acolo, într-adevăr, deja vom menționa expres lista tuturor autorităților publice, tuturor agențiilor, poate inclusiv această agenție, doar că noi nu putem să așteptăm pînă vom definitiva întreaga reformă, care este un proces foarte complex, iar oamenii nu au cînd să aștepte pînă cînd noi vom implementa toată reforma. Oamenii au nevoie de servicii calitative acum. De aceea noi trebuie să implementăm la prima etapă această agenție, ca oamenii să beneficieze în scurt timp de aceste servicii eficiente și calitative. Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Deliu, Vă rog, a doua întrebare. Domnul Tudor Deliu: Deci, domnule Sîrbu, Eu nu m-am referit la oportunitatea sau inoportunitatea acestei agenții, chiar dacă aș avea și aici. Eu m-am referit la buchea legii. O lege poate introduce sau modifica prevederile altor legi. Și acum, nu știu de ce, dar v-ați prins și aici. Proiectul a fost înregistrat la data de 19 aprilie 2017. Agenția a fost creată la 26 aprilie prin hotărîre de Guvern. Cum putea fi înregistrat un proiect de lege în Parlament care să vorbească despre o agenție care încă nu exista? Doar ea încă nu era creată de Guvern, era preconizată să fie creată. De aceea eu cred, pentru respectarea tuturor prevederilor legale, acest proiect de lege să fie retras astăzi din Parlament și să meargă în procedura stabilită în conformitate cu prevederile legale. Altfel, noi încercăm a ne bate joc singuri de noi. Vorba care am spus-o și la comisie că „Mînzul îi în iapă, dar noi i-am gătit căpăstru de-acum”. Iată fix așa cu acest proiect de lege. Mulțumesc. Domnul Serghei Sîrbu: Ne pare rău, domnule Deliu, că o agenție atît de importantă, atît de mult așteptată de către toți cetățenii Republicii Moldova și dumneavoastră acum

104

încercați cumva să deviați acest subiect și să amînați cumva implementarea acestei reforme și acestui ghișeu unic atît de așteptat. Poate dumneavoastră comunicați mai puțin, dar noi sîntem obligați să comunicăm cu Guvernul în fiecare zi, în permanență, și în strategie, și în proiectele respective, peste tot același concept exista. De aceasta, Agenția Servicii Publice... de aceea nu era nevoie noi să inventăm bicicleta și nici să așteptăm ca iapa să fete mînzul. Noi am mers… Doamna Liliana Palihovici: Ați finalizat, domnule Sîrbu? Domnul Serghei Sîrbu: Da. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Deliu, Vă rog, ultima precizare. Domnul Tudor Deliu: Da, o precizare. Domnule Sîrbu, Ori eu nu sînt auzit, eu nu am zis că mă pronunț asupra oportunității, eu am vorbit despre respectarea prevederilor legale. Și trebuie să recunoașteți că s-au încălcat prevederile legale prin aprobarea acestui proiect de act legislativ înainte ca agenția să fie creată. Și vă rog, de la tribuna Parlamentului, domnule deputat Sîrbu, să fiți mai serios. Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Deliu, Mă bucur că și dumneavoastră aveți zîmbet pe buze, un zîmbet foarte frumos. (Rîsete.) Doamna Liliana Palihovici: Văd că deja ați trecut la complimente, domnule Sîrbu. Serioasă agenție se creează. Domnule Bejan, Prima întrebare. Domnul Valerian Bejan: Mulțumesc. Mulțumesc, doamnă Preşedinte.

105

Stimate deputat Sîrbu, Deci noi dezbatem acum un proiect de lege multașteptat, un lucru binevenit, în beneficiul cetățenilor. Nici nu se pune în discuție că e un lucru care trebuie implementat cît mai urgent, dar din discursul dumneavoastră vreau să concretizez un lucru. Dumneavoastră, pe de o parte, ați vorbit despre faptul că implementarea prezentului proiect de lege nu necesită cheltuieli bugetare. Din explicațiile pe care le-am avut ulterior ați pomenit că în rezultatul optimizărilor banii eliberați bănuiesc că vor fi utilizați pentru majorarea salariilor instituției respective la salariați. Totodată, ați vorbit despre faptul că în rezultatul implementării prezentului proiect de lege sau creării agenției la buget vor veni bani suplimentari. Întrebarea mea este următoarea: să înțelegem că vor crește tarifele, de unde pot să apară acești bani suplimentari? Mulțumesc. Domnul Serghei Sîrbu: Optimizarea proceselor care vor avea loc în procesul de prestare a acestor servicii, optimizările, inclusiv optimizările de personal care vor avea loc și multe … noi nu vorbim despre majorare de tarife la această etapă și nici în acest proiect de lege. Și domnul Ciocan, de fapt, și a explicat deja ce ține de resursele financiare. Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Bejan, Aveți… Nu mai aveți a doua întrebare. Domnule Batrîncea, Vă rog, prima întrebare. Domnul Vlad Batrîncea: Da, mulțumesc, doamnă Palihovici. Domnule Sîrbu, Iată, constat nu de prima dată un lucru, dumneavoastră nu doriți să ascultați și să auziți colegii. Nu neapărat, dacă ei sînt împotriva la ceea ce propuneți, ei sînt oponenții sau dușmanii personal ai dumneavoastră. Însă colegii, practic, din toate fracţiunile au întrebări vizavi de acest proiect și vă explic încă o dată de ce. Chiar și ieri la Biroul permanent al Parlamentului nimeni, practic, nu a făcut cunoștință cu acest proiect. Vă explic de ce. De aceea că a anunțat Guvernul și dumneavoastră vreți să impuneți Parlamentul în două zile să voteze această lege.

106

Nici o comisie, în afară de… deci majoritatea comisiilor, cu excepția la o comisie, nu au examinat acest proiect. Comisiile de profil care pot veni, eventual, cu careva amendamente, cu careva rectificări, care vă pot ajuta, pînă la urmă, că dumneavoastră deseori vă place, spuneți un lucru, domnule Sîrbu, iată, mințiți, iată, manipulați. Dumneavoastră ați manipulat de 4 ori, ați spus că nu vor fi reduceri de personal, dar vor fi optimizări și, într-adevăr, este un lucru bun că trebuie de redus administrația publică locală. Atunci cînd se optimizează școli, spitale, dar administrația publică locală crește ca și cheltuieli bugetare, nu este normal. Însă dumneavoastră ați spus că nu vor fi reduceri – vor fi. Dumneavoastră spuneți că nu vor fi cheltuieli bugetare – vor fi cheltuieli de milioane de lei. Este normal acest lucru, că se unesc, se comasează mai multe instituții de stat. Aici sînt necesare cheltuieli. Iată și domnul Creangă, care este și președintele Comisiei economie, buget şi finanţe, chiar și ieri la Biroul permanent a spus că vor fi cheltuieli, trebuie de rectificat bugetul. Dar veniți cu o abordare serioasă, veniți cu o abordare complexă. Lasă să vină autorii din Guvern, lasă să vină și ei. Ei pot asuma răspundere pentru buget, pentru diferite proiecte de legi. De aceea nu vin încoace ca să prezinte acest proiect, ca noi să știm foarte clar ce va fi cu „Cadastru” și cu alte instituții de stat, instituții publice. Dumneavoastră ne spuneți: toți cetățenii Republicii Moldova așteaptă. Dacă nici deputații în Parlament nu cunosc acest proiect… Doamna Liliana Palihovici: Finalizați, vă rog, întrebarea. Domnul Vlad Batrîncea: Da, mulțumesc. Dacă nici deputații în Parlament nu cunosc acest proiect de lege, credeți-mă că nu-l așteaptă cetățenii, că nu cunosc despre acest proiect de lege. Poate că este și bun, dar trebuie altfel dat. Deci propunerea Fracţiunii Partidului Socialiștilor este ca să fie retras acest proiect și să fie examinat foarte serios, amănunțit în comisie. Într-adevăr, trebuie de optimizat administrația publică centrală și trebuie optimizate și mai multe instituții publice, de ce nu, să fie comasate. Că în Elveția, de exemplu, una din cele mai bogate țări din lume, sînt doar 8 ministere. Poate de mers… se poate de mers în această direcție, dar haideți să discutăm la serios. Dumneavoastră la fiecare coleg din această sală răspundeți foarte negativ, nu vreți să-l auziți, nu vreți să-l ascultați, dar sînt și propuneri reale. Propunerea este retragerea și să examinăm în toate comisiile foarte serios. Mersi.

107

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule deputat, Foarte serios. Noi aprobăm în prima lectură doar conceptul acestui proiect de lege. Noi nu ne grăbim pentru votarea în lectura a doua și aveți toată posibilitatea să studiați acest proiect de lege. Toate comisiile au posibilitatea să vină să-și dea avizul, să primim amendamente pentru lectura a doua, să pregătim și să perfecționăm acest proiect de lege. Sînteți bineveniți să veniți pentru lectura a doua cu îmbunătățiri la proiectul de lege, dar eu mă tem că această retragere pe care o propuneți să nu fie interpretată că dumneavoastră sînteți împotriva acestui mecanism foarte, foarte eficient și împotriva oamenilor care așteaptă acest proiect de lege. De aceea, noi pentru prima lectură insistăm să fie aprobat conceptul proiectului de lege și pentru lectura a doua vă rog frumos să vă rețineți și să studiați atent, și să veniți cu amendamente, și să-l îmbunătățim. Și noi vom accepta orice propunere bună la acest proiect de lege care, de fapt, este un proiect tehnic. Atenție. Noi nu venim prin acest proiect de lege să reglementăm toate mecanismele de prestări de servicii în toate aceste 5 domenii, doar schimbăm denumirile, domnule Batrîncea. Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Batrîncea, Vă rog, a doua întrebare. Domnul Vlad Batrîncea: Da, mulțumesc. Nu este proiect tehnic, este proiect instituțional, de aceea că vizează mai multe instituții de stat și, respectiv, graba aici nu este binevenită. Dumneavoastră, domnule Sîrbu, deprindeți Parlamentul că așa proiecte trebuie aprobate în 6 minute, în două zile, fără a fi trecute în comisie. Și dumneavoastră… poate și este un proiect bun, dar prin această abordare dumneavoastră, practic, vă bateți joc singur de acest proiect. Dar în situația în cauză se bate joc de Parlament, deoarece Guvernul vine cu un proiect și Parlamentul în două zile urmează în grabă să-l aprobe. Nu este normală această abordare. Mersi. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Vremea, Vă rog, prima întrebare.

108

Domnul Igor Vremea: Mulțumesc, doamnă Preşedinte. Nu este o întrebare, este mai mult o concretizare. Mi se pare că noi am deviat de la obiectul examinării proiectului în cauză, și anume noi am uitat că însăși Agenția a fost deja creată prin decizia Guvernului și noi venim să modificăm acele acte normative sau proiectul vine să modifice acele acte normative unde cele 5 instituții care existau pînă acum erau cu denumirea precedentă. Acum se modifică doar indicîndu-se noua denumire a instituției. Asta este tot. Adică este pur tehnic, denumirile se schimbă. De fapt, instituția este creată, noi asta uităm. Propunem să încheiem dezbaterile. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Sîrbu, Aveți careva comentarii la ce a spus domnul Vremea sau nu? Domnul Serghei Sîrbu: Da, eu sînt de acord. Eu, de fapt, încerc de jumătate de oră să explic… Doamna Liliana Palihovici: Și ultimul… Domnul Serghei Sîrbu: … conceptul acestui proiect de lege. Doamna Liliana Palihovici: Și ultimul deputat care s-a înregistrat pentru a adresa întrebări, doamna Greceanîi. Vă rog, prima întrebare. Doamna Zinaida Greceanîi: Da, mulțumesc, doamnă Preşedinte. Nici nu știu dacă este o întrebare. Autorii vin să ne propună o reformare a administrației publice centrale. În orice reformă trebuie să vedem ce este la sfîrșit. Pentru asta se vine cu niște lucruri foarte clare: cît costă reforma, unde ajungem cu această reformă, cum va fi implementată, cîți angajați sînt acum, cîți vor fi ulterior, ce se întîmplă cu întreprinderile de stat, ce se întîmplă cu funcționarii publici. Aici s-au discutat foarte mult aceste întrebări. Și un lucru foarte important. Problema aceasta nu ține doar de Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, problema în cauză ține, în primul rînd, de Comisia economie, buget și finanțe – proiect care nici nu a fost discutat pentru primă lectură în comisia aceasta. Nu știu ce crede domnul președinte Creangă, dar eu cred că comisia noastră trebuie să fie cel puțin... Comisia economie, buget și finanțe, coraportor pentru primă lectură, dar noi nici nu am dezbătut în comisie acest proiect.

109

De aceea eu propun să remitem în comisia de profil, să fie avizele de la toate comisiile, pe urmă să revenim la prima lectură. Ați văzut, noi doar trezim mai multe întrebări. De ce să nu o facem în condiții normale? Cu atît mai mult, eu sînt absolut de acord că aici trebuie să vină Guvernul, Guvernul trebuie să fie autor, nu este un proiect tehnic. Da, reforma este necesară, dar haideți să o facem în condiții normale. Să nu o facem așa de după cap, ca pe urmă peste 3 luni de zile să venim din nou cu o sumedenie de modificări. În acești 7-8 ani de zile, spuneți-mi, vă rog, stimați guvernanți, de cîte ori noi v-am preîntîmpinat și vă ciocniți din nou de aceleași probleme și călcați din nou pe aceleași greble. Eu cred că nu este corect lucrul acesta și eu reiterez încă o dată – remitem proiectul în comisia de profil, vine avizul de la... Doamna Liliana Palihovici: Finalizați, vă rog. Doamna Zinaida Greceanîi: … ca Comisia noastră economie, buget şi finanţe să fie coraportor pentru primă lectură. Mulțumesc. Domnul Serghei Sîrbu: Eu consider că pînă la lectura a doua toate comisiile și toți deputații au toate posibilitățile să vină cu amendamente. (Voci în sală.) Nu. Proiectul este bun. Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări nu sînt. Domnule Sîrbu, Dacă mai aveți ceva de adăugat, vă rog. Mulțumesc. Domnul Serghei Sîrbu: Da. Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Și invit Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice să prezinte raportul pe marginea proiectului nr.122. Doamna Violeta Ivanov: Vă mulțumesc. Stimați colegi, Comisia administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice a examinat la şedinţa sa din 27 aprilie 2017 proiectul de Lege nr.122 din 19.04.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul în Parlament Serghei Sîrbu, în

110

conformitate cu prevederile articolului 73 din Constituţia Republicii Moldova şi articolului 47 din Regulamentul Parlamentului. Comisia sesizată în fond menţionează că proiectul de lege respectiv a fost elaborat reieşind din priorităţile asumate de către Guvernul Republicii Moldova, prin Programul de activitate al acestuia preconizat pentru anii 2016 – 2018 privind implementarea reformei administraţiei publice. Întru realizarea acestui obiectiv, prin Hotărîrea Guvernului nr.911 din 25 iulie 2016 a fost aprobată Strategia privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016 – 2020, iar prin Hotărîrea Guvernului nr.1351 din 15 decembrie 2016 a fost aprobat Planul de acţiuni pentru anii 2016 – 2018 pentru implementarea Strategiei respective. De menţionat că unul din domeniile abordate de Strategia nominalizată este modernizarea serviciilor publice prin îmbunătăţirea accesului la aceste servicii, creşterea eficienţei prestării lor, asigurarea unei calităţi stabile a acestora etc. În contextul dat, menţionăm că Guvernul Republicii Moldova a aprobat la şedinţa sa din 26 aprilie curent proiectul de Hotărîre privind constituirea Agenţiei Servicii Publice prin reorganizarea Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat «Registru»” şi ulterioara absorbţie a Întreprinderii de Stat „Camera Înregistrării de Stat”, Întreprinderii de Stat „Cadastru”, autorităţii administrative în subordinea Ministerului Justiţiei „Serviciul Stare Civilă” şi autorităţii administrative în subordinea Ministerului Economiei „Camera de Licenţiere”. Reieşind din cele expuse, Comisia administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice comunică că proiectul de lege supus examinării are drept scop amendarea cadrului legal conex activităţii celor 5 entităţi menţionate, întru evitarea eventualelor contradicţii juridice, precum şi asigurarea funcţionării adecvate a entităţii propuse spre înfiinţare. Comisia sesizată în fond va examina şi va prezenta Parlamentului pentru lectura a doua sinteza propunerilor şi obiecţiilor conţinute în avizele comisiilor permanente, Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului, precum şi amendamentele deputaţilor pe marginea proiectului de lege menţionat. Urmare a discuţiilor asupra proiectului de lege prezentat, în conformitate cu prevederile articolului 63 alineatul (1) litera c) din Regulamentul Parlamentului, comisia sesizată în fond propune Parlamentului pentru examinare şi aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.122 din 19.04.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Vă mulțumesc. Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc. Nu sînt întrebări pe marginea raportului comisiei. Avem o luare de cuvînt.

111

Domnule Țap, Vă rog, veniți la tribuna centrală. Domnul Iurie Țap: Stimați colegi, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat propune respingerea acestui proiect de lege și vom argumenta. El, de fapt, am spus, vine să acopere o ilegalitate. Or, Hotărîrea de Guvern a modificat entități care sînt reglementate prin lege, ceea ce este de neiertat pentru nivelul Guvernului sau Parlamentului. Prima obiecție de bază: de fapt, lipsește o viziune clară în acest sens și voi face referire. Într-adevăr, o reformă foarte importantă care este prevăzută în Strategia de reformă a administrației publice aprobată în iulie 2016 și care se conține în Planul de acțiuni pentru reforma modernizării serviciilor publice, doar că, dacă o să faceți o analiză și astăzi, aici, domnul Guznac a informat și la cîteva întrebări, precizări ale mele, am constatat că, de fapt, ele, cele care sînt prevăzute în Strategie și în Planul de acțiuni nu sînt realizate, în acest sens nu avem o viziune a concepției sau o viziune de politică publică pe dimensiunea „Ghișeului unic”. Dar care va fi corelarea cu reforma administrativ-teritorială? Or, dacă o să luăm experiența țărilor avansate, aici, de fapt, la nivelul autorităților publice locale de nivelul întîi, așa-zis primăriilor, acolo trebuie să se regăsească acest ghișeu unic și el, de fapt, trebuie să fie nu doar pe aceste 5 servicii, dar trebuie să cuprindă toate serviciile. Or, descentralizarea cere două echilibre: prima e reforma administrativ-teritorială și a doua – desconcentrarea și descentralizarea adecvată a serviciilor. Iată acest ghișeu unic are și scopul să realizeze această descentralizare, pe de altă parte: care vor fi relațiile acestei structuri – atenție! – Întreprinderea publică „Agenția Servicii Publice” cu autoritățile publice centrale? Apropo, Serviciul Stare Civilă… de fapt, politicile le elaborează Ministerul Justiției, dacă ne referim la Cadastru, la Camera Înregistrării de Stat, s-ar referi la Ministerul Economiei, dacă vorbim de alte structuri… s-a răspuns? Guvernul are răspuns la această întrebare? Sigur nu. Deci care este concluzia – de fapt, este lipsă de viziune practic în acest sens, nu este o coerență. Iată de ce această politică, această reformă riscă să se prăbușească și acea calitate a serviciilor, despre care aici s-a vorbit în stil triumfalist, riscă să se producă inversul și atunci vom avea rezultate nefaste, nu vom avea servicii publice de calitate. Pe de altă parte, stimați colegi, sînt foarte mulți juriști aici și regret mult că juriștii de la Guvern vin cu o atare abordare. Citiți, vă rog, Legea nr.98 din 2002 privind administrația publică de specialitate. Și întrebarea mea este: în cadrul cărui minister a fost creată această întreprindere publică sau agenție? Or, aceste structuri se creează în structura unui minister, pentru a gestiona domeniul, subdomeniul sau pentru a presta serviciile. Și o să vă dau și părerea… Cîteva luni în urmă Transparency International vorbea despre „Registru”, „Cadastru”, multe altele că îndeplinesc funcții, de fapt, care sînt caracteristice autorităților statului. Și spune Legea nr.98 – fiindcă acestea sînt servicii administrative care trebuie să fie

112

realizate de către structuri administrative, iar instituțiile publice, cum ar fi și liceul, și spitalul, și centrul medicilor de familie nu sînt autorități publice, ele nu pot să facă politici. Apropo, punctul 11.2 din Hotărîrea Guvernului vorbește: „Agenția va elabora metodologie”. Stimați colegi, De cînd agenția, de fapt, instituție publică elaborează politici? Deci este o agramație, este lipsă de viziune, nu se poate să veniți cu atare abordări. Susținem reforma, susținem strategia, care, am spus, este una logică, este una profundă, acel Plan de acțiuni pentru modernizarea serviciilor publice 2017 – 2021, dar haideți să mergem pas cu pas, haideți să facem, să creăm acest mecanism care să fie unul funcțional. De aceea propunem să fie respins acest proiect ca unul care nu este viabil. Nu înțeleg de unde vine această grabă? De fapt, ce s-a întîmplat? S-a pus carul înaintea boilor. De aceea n-o să fie rezultatele scontate. În acest sens, noi nu vom susține și vom critica dur și acea hotărîre de Guvern, care posibil chiar s-o atacăm, să sesizăm Curtea Constituțională, pentru că este una ilegală, este una foarte proastă și mie mi-i rușine de juriștii care au reprezentat-o, care au promovat-o. Deci reformele trebuie realizate, dar reforme gîndite, bazate pe normele dreptului administrativ, bazate pe știința administrației, să fie reforme care să producă rezultate. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, Aici se încheie dezbaterile la proiectul nr.122 din 19 aprilie 2017. Mai avem cîteva proiecte pe ordinea de zi, nu a fost stabilită ora votului, cu permisiunea voastră o stabilim la 17.30, cred că este destul timp 40 de minute să le trecem pe celelalte. Și dați-mi voie să anunț, următoarea chestiune de pe ordinea de zi care urmează să fie dezbătută este subiectul nr.5, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Regulamentului Parlamentului. Proiectul nr.116 din 13 aprilie 2017. Și prezintă proiectul domnul Carpov în numele grupului de autori. Vă rugăm, poftiți la tribuna principală. Deci votul, exercițiul votului – la ora 17.30. Domnul Eugen Carpov: Stimate domnule Președinte,

113

Stimați colegi, Vă prezint, în numele unui grup de coautori, cu titlu de inițiativă legislativă, proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996. Proiectul respectiv conține un singur articol, prin care la articolul 4 din Regulamentul Parlamentului se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins: „În vederea promovării unor viziuni și obiective comune, deputații independenți și/sau neafiliați, care nu fac parte dintr-o fracțiune parlamentară, pot constitui în orice moment grupuri parlamentare alcătuite din cel puțin 5 persoane”. În sensul prezentului Regulament, grupurile parlamentare vor dispune de aceleași drepturi și obligațiuni ca și fracțiunile parlamentare. În alineatul (8) după cuvintul „poate” se introduc cuvintele „de regulă”. Acesta este textul nemijlocit al modificării propuse. Prin prezentul proiect se propune instituţionalizarea grupurilor parlamentare şi acordarea acestora aceloraşi drepturi şi obligaţiuni ca şi fracţiunilor parlamentare. Potrivit actualelor prevederi ale articolului 4 din Regulamentul Parlamentului, în vederea formării organelor de lucru şi organizării activităţii Parlamentului, deputaţii constituie fracțiuni parlamentare alcătuite din cel puţin 5 deputaţi aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali, precum şi o singură fracţiune parlamentară cu aceeaşi componenţă numerică din deputaţi aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, din deputaţi independenţi şi/sau deputaţi neafiliaţi. Fracţiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile, după constituirea legală a Parlamentului şi funcţionează în baza regulamentului propriu. Astfel, acum doar fracțiunile parlamentare, ca elemente ale structurii organizatorice a Parlamentului, determină formarea Biroului permanent, a comisiilor permanente, formarea ordinii de zi, asigurarea tehnico-materială a activității Parlamentului și altele. Totodată, Curtea Constituţională prin Hotărîrea sa cu nr.32 din 29 decembrie 2015 cu referire la fracţiunile parlamentare şi deputaţii independenţi sau neafiliaţi, a menţionat că, potrivit prevederilor regulamentare, fracţiunile parlamentare reprezintă principala formă de organizare politică a partidelor parlamentare în cadrul Parlamentului şi se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Aceste grupuri, fracţiuni, conform funcţiilor pe care le îndeplinesc, fac parte din structura organizatorică a Parlamentului pe bază de afinitate politică şi sînt organe de lucru ale acestuia. În viziunea Curţii, mandatul de parlamentar exprimă relaţia parlamentarului cu întregul popor, în serviciul căruia este, și nu numai cu alegătorii care l-au votat. Astfel, sintagma „a fi în serviciul poporului” de la articolul 68 alineatul (l) din Constituţie înseamnă că, din momentul alegerii şi pînă la încetarea mandatului,

114

fiecare deputat devine reprezentantul poporului în integralitatea sa şi are drept misiune să servească interesului comun, cel al poporului, şi nu doar partidului din care provine. Curtea subliniază că, în virtutea mandatului reprezentativ, deputatul, odată intrat în exerciţiul mandatului, nu mai are obligaţia legală de a-şi susţine partidul prin deciziile fracţiunii sale în cadrul forului legislativ. În acelaşi timp, Curtea reţine că un principiu fundamental al procedurii parlamentare, care este rareori menţionat în mod explicit în constituţiile naţionale, dar care poate fi dedus pe calea interpretării, este egalitatea dintre reprezentanţii în Parlament. În acest sens, Comisia de la Veneţia a menţionat următoarele: „Un Parlament este o instituţie formată din reprezentanţi aleşi, cu reprezentantul ca principala entitate juridică, pornind de la ideea că toţi aceşti reprezentanţi ar trebui, în principiu, să aibă aceleaşi drepturi şi obligaţii, indiferent dacă aparţin partidului de guvernămînt sau în opoziţie”. Acest principiu de egalitate este menţionat și în Rezoluţia nr.1601 din 2008 a Adunării Parlamentare, care spune: „Tratamentul egal al membrilor parlamentelor, atît în calitate de membri individuali, cît şi ca membri ai unui grup politic, trebuie să se asigure în fiecare aspect al exercitării mandatului lor şi al activităţilor Parlamentului”. Comisia de la Veneţia, la rîndul său, de asemenea, în Codul bunelor practici în domeniul partidelor politice a reamintit necesitatea de a respecta principiul egalităţii. În legislaţia Uniunii Europene, principiul egalităţii membrilor Parlamentului European a fost recunoscut pe cale judiciară de către Tribunalul de Primă Instanţă, care în 2001 a statuat că „condiţiile în care deputaţii care au fost învestiţi democratic cu un mandat parlamentar nu pot fi afectate de apartenenţa lor la un grup politic într-o măsură care depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor legitime urmărite de către Parlament, prin organizarea în grupuri politice”. Ţinînd cont de raţionamentele expuse în Hotărîrea Curții Constituționale nr.32 din 29 decembrie 2015 şi a adresei Curţii Constituţionale, se impune necesitatea efectuării unor perfecţionări în Regulamentul Parlamentului care vor face posibil ca deputaţii care nu fac parte din componenţa fracţiunilor parlamentare, care ies sau sînt excluşi din fracţiuni să poată să se consolideze în grupuri parlamentare cu scopul amplificării influenţei lor la adoptarea de către Parlament a actelor legislative, precum şi la îndeplinirea altor atribuţii ale Parlamentului, stabilite de Constituţie şi de legislaţia în vigoare. Pentru soluţionarea problemei menţionate se propune proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Regulamentului Parlamentului, care are drept scop recunoaşterea grupurilor parlamentare ca organe de lucru ale Parlamentului.

115

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Vă mulțumim pentru prezentarea făcută. Și în continuare, întrebări în adresa autorilor. Domnule Bejan, Aveți prima intervenție, poftiți. Domnul Valerian Bejan: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule coleg deputat Carpov, Spuneți, vă rog, prezentul proiect de lege pe care l-ați prezentat dumneavoastră acum vine să diminueze traseismul politic sau vine să-l stimuleze? Domnul Eugen Carpov: Vă mulțumesc pentru întrebare. Proiectul pe care noi l-am prezentat nu are nimic în comun cu traseismul politic. Acest proiect vine să stabilească o egalitate între toți deputații aleși regulamentar în Parlamentul Republicii Moldova. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Aveți a doua întrebare sau precizare? Vă mulțumim foarte mult. Domnule Deliu, Poftiți. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Deci prima mea întrebare, spuneți-mi, vă rog, domnule Carpov, care este diferența semantică, să zic așa, tratată sub accepțiune politică a noțiunii de „fracțiune parlamentară” și „grup parlamentar”? Care este diferența? Domnul Eugen Carpov: Da. Vă mulțumesc. Din punctul meu de vedere, diferența este una evidentă. Fracțiunile parlamentare se constituie în baza unei apartenențe de partid, iar grupul parlamentar poate fi constituit de reprezentanți ai diferitor partide, reprezentanți ori deputați independenți sau neafiliați.

116

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. A doua întrebare sau precizare, domnule Deliu. Poftiți. Domnul Tudor Deliu: Da, am o mică precizare și o a doua întrebare. Eu consider că nu este nici o diferență, ele sînt sinonime, cu atît mai mult că în legislația multor țări, inclusiv în Consiliul Europei, se folosește noțiunea de „grup parlamentar” și nu „fracțiune parlamentară”. Și de aceea, de aici, următoarea întrebare: de ce atunci dați prioritate grupurilor parlamentare care pot fi formate în orice moment, pe cînd fracțiunea se formează doar în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului? Cît privește argumentul dumneavoastră, există alineatul (2) din articolul 4 care prevede că concurenții care... au acces în Parlament, fie independenți sau au părăsit fracțiunile, pot adera la o altă fracțiune sau pot forma un grup neafiliat de deputați, dar nu cu prerogativele care le are o fracțiune. Totuși, de ce această discriminare? Fracțiunea – în 10 zile, iar grupul parlamentar – în orice moment, însă grupurile parlamentare vor dispune de aceleași drepturi și obligațiuni ca fracțiunile. Domnul Eugen Carpov: Da. Eu vă mulțumesc pentru întrebare. Este adevărat, în alineatul (3) se prevede crearea fracțiunilor parlamentare în termen de 10 zile de la constituirea oficială a Parlamentului. Dar eu voi atrage atenția din nou la articolul 4 în redacția actuală și mă voi referi la faptul că deputații constituie fracțiuni parlamentare alcătuite din cel puțin 5 deputați aleși în bază de liste ale concurenților electorali, precum și... listele concurenților electorali, aici vreau să ajung. Deci fracțiunile se constituie în baza listelor și partidelor care au participat în procesul alegerilor. Din moment ce s-a constituit Parlamentul, acești deputați se organizează în fracțiuni. Nu cred că fracțiunile sau, dacă dumneavoastră considerați așa, puteți veni cu o inițiativă legislativă, dar nu cred că fracțiunile parlamentare pot fi constituite, să zicem, după 2 ani de zile, dacă alte alegeri nu au mai avut loc. Ele se creează în baza rezultatelor alegerilor recente care au avut loc, nu, pur și simplu, deliberativ, pe parcursul a 4 ani de mandat al deputaților. În schimb, grupul parlamentar este o structură flexibilă, se creează din deputați neafiliați, independenți sau deputați care au părăsit, au ieșit sau au fost excluși dintr-o fracțiune. Deci există și practica noastră arată că există situații cînd un număr mare de... poate fi și de cîteva zeci de deputați, devin deputați neafiliați, independenți sau care nu aparțin de o fracțiune. Și atunci apare principiul inegalității între

117

deputații – membri ai fracțiunii și aceste grupuri sau numărul de deputați care sînt în afara fracțiunilor. Din punctul nostru de vedere, tratamentul între aceste două categorii de deputați trebuie să fie același. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnule Deliu. Dacă mai aveți ultima precizare. Domnul Tudor Deliu: Da, eu am o precizare. Eu rog, totuși, ca atunci cînd facem trimitere la un articol, să-l citim pînă la sfîrșit, deoarece articolul 4, după fraza „puțin 5 deputați aleși în bază de liste ale concurenților electorali”, după virgulă spune: „precum și o singură fracțiune parlamentară cu aceeași componență numerică din deputați aleși în bază de liste ale concurenților electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracțiune parlamentară, din deputați independenți și/sau deputați neafiliați”. Deci trebuie să citim pînă la sfîrșit... Există posibilitatea și dă dreptul de a face fracțiune, dar în termenul de 10 zile. Și următoarea așa o concretizare: la data de 26 octombrie 2012 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.234 prin care au fost amendate, dacă nu mă înșel, undeva 10 articole din Regulamentul Parlamentului unde a fost exclus cuvîntul „de regulă” pentru nu a crea interpretări echivoce ale legii. Dumneavoastră veniți aici cu introducerea, iarăși, acestei sintagme „de regulă” cînd atunci, din tot textul Regulamentului, a fost scoasă această sintagmă „de regulă”. Iată legea, o am în mînă. Care e motivația? Domnul Eugen Carpov: Da. Eu vă mulțumesc, domnule Deliu, pentru precizare. Vreau să vă spun că eu nu am omis intenționat prevederea din articolul 4 al Regulamentului, ea doar confirmă regula la care am făcut eu referire. Da, și deputații independenți sau neafiliați, sau cei care nu au numărul necesar pentru a constitui o fracțiune au dreptul, în cele 10 zile de la începutul mandatului, să constituie o fracțiune, atît. Deci este vorba despre fracțiuni. În rest, deputații, pe parcurs, pot fi excluși, pot pleca din fracțiuni și ar putea să nu constituie în primele 10 zile o fracțiune, și atunci noi am venit cu propunerea să le oferim șansa să constituie grupuri parlamentare pentru a-și consolida eforturile în vederea îndeplinirii mandatului pentru care au fost aleși de către popor.

118

Referitor la cuvintele „de regulă”. Aveți dreptate, ele au existat, pe urmă au fost excluse. Acum noi am folosit această sintagmă, în raport cu grupurile parlamentare, anume pentru a oferi o flexibilitate în crearea și gestionarea acestor grupuri, pentru a nu crea din nou bariere că doar în 6 luni sau peste 6 luni, sau nu mai puțin de 6 luni să se creeze aceste grupuri. Asta a fost argumentul. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule Deliu, Cer scuze, deja... (Voce nedeslușită din sală.) Ce simplu e. Mulțumesc frumos. Doamnă Șupac, Poftiți. Doamna Inna Șupac: Da. Domnule Carpov, Prima întrebare. Este faptul că, probabil că dumneavoastră cunoașteți foarte bine că, conform ultimelor sondaje de opinii, nivelul de încredere a cetățenilor Republicii Moldova față de Parlament a scăzut la un nivel minim, critic, circa 6%. Acest lucru se datorează, în primul rînd, cel puțin, nu în ultimul rînd, faptului că s- au întîmplat mai multe cazuri de traseism politic, cel puțin, așa spun oamenii în cadrul întrevederilor cu membrii Fracțiunii Partidului Comuniștilor. Dumneavoastră puteți să aveți o altă opinie față de traseismul politic. Dar dumneavoastră nu v-ați gîndit, ca o persoană cu o vastă experiență de viață, că este... mai multă logică există în faptul că mai bine și mai întîi trebuie să avem mai multă încredere a cetățenilor față de organul legislativ, și după asta să venim cu diferite modificări în Regulamentul Parlamentului. Fiindcă dumneavoastră înțelegeți foarte bine că vor apărea și mai multe întrebări din partea cetățenilor, fiindcă cetățenii n-au votat personal pentru dumneavoastră, cred că înțelegeți acest lucru, n-au votat personal, cu toată stima, și pentru alți autori ai acestui proiect, au votat pentru partide respective, data de 30 noiembrie 2014. Domnul Eugen Carpov: Da. Eu vă mulțumesc. Sigur că încrederea populației în Parlament și în organul legislativ, în general, și a corpului de deputați este un element foarte important și ar trebui ca toți noi să contribuim ca această încredere să crească.

119

Dar asta nu înseamnă că în paralel noi nu trebuie să ne gîndim cum să asigurăm drepturi egale deputaților pentru ca ei să-și exercite mandatul, în pofida faptului că încrederea este mai mare sau mai mică. Deputatul are niște obligațiuni în fața cetățenilor care l-au ales și în fața celor care nu l-au ales. Deci el, pentru exercitarea mandatului, are nevoie de anumite condiții. Eu pot să vă dau un exemplu care mă vizează direct. Nefiind membru al unei fracțiuni parlamentare, am pledat pentru ca să fiu parte a unor delegații de cooperare parlamentară și am considerat că am o anumită experiență pentru ca să particip în delegațiile cu anumite state sau structuri internaționale. În pofida rugăminții și solicitării mele, și a eforturilor depuse, inclusiv în scris, eu nu sînt parte nici a unui grup de prietenie, cum le mai numeau altă dată, parlamentară. De ce? Pentru că nu sînt membru al unei fracţiuni și nici o fracţiune nu a dorit să îl promoveze pe Eugen Carpov în aceste structuri de lucru ale Parlamentului. În cazul existenței grupurilor parlamentare, tratamentul față de fiecare deputat va fi același și posibilitatea de a te manifesta și a acționa în interesul cetățeanului va fi aceeași. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Doamnă Șupac, Vă rog frumos, a doua întrebare sau precizare. Doamna Inna Șupac: Da, o scurtă precizare. Dumneavoastră ați menționat, domnule Carpov, că noi, ca deputați, avem niște obligațiuni. Stimaţi colegi, Noi aici, în primul rînd, sîntem oameni și nu deputați. Deputați acum sîntem. Mîine-poimîine vom putea să ne ocupăm cu alte chestiuni. Și noi ca oameni, în primul rînd, trebuie să ținem minte și să reținem niște obligațiuni morale, iar datoria noastră morală, cel puțin noi, membrii Fracţiunii Partidului Comuniștilor, considerăm că datoria noastră morală, a fiecăruia din cei 101 de deputați, este că în cazul în care noi plecăm din partid, noi plecăm din fracţiune, avînd în vedere diferite circumstanțe, în cazul în care noi nu sîntem de acord cu ceva, este să renunțăm la mandatul de deputat. A doua întrebare, domnule Carpov, este următoarea. Să presupunem că avînd în vedere susținerea majorității parlamentare această modificare va fi susținută. Spuneți-mi, vă rog, n-am găsit aici cum autorii consideră, cînd va intra în vigoare acest articol propus de către dumneavoastră? Domnul Eugen Carpov: În conformitate cu legislația, din momentul publicării în Monitorul Oficial.

120

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Și ultima precizare. Doamna Inna Șupac: O precizare. Domnule Carpov, Dumneavoastră o perioadă de timp ați activat în calitate de șef de misiune al Republicii Moldova la Uniunea Europeană… Domnul Eugen Carpov: Așa este. Doamna Inna Șupac: … apropo, pe timpul guvernării respective și dumneavoastră știți foarte bine experiența mai multor state europene și nu știu, n-am găsit aici în nota informativă, dumneavoastră poate că ne puteți spune vreun exemplu în legislația unei țări membre a Uniunii Europene cînd se fac astfel de schimbări, inclusiv în Regulamentul Parlamentului și care au o acțiune retrospectivă. Fiindcă noi considerăm că pentru fiecare persoană și aici nu trebuie să fii un jurist să înțelegi că în cazul în care chiar se va adopta această modificare ea trebuie să intre în vigoare pentru următoarea componență a Parlamentului. Mulțumesc. Domnul Eugen Carpov: Da. Vă mulțumesc. Eu credeam că ați făcut referire la activitatea mea de la Bruxelles, ca să vă aduc exemple unde în alte țări asemenea grupuri există. Dar dacă dumneavoastră vorbiți despre acțiunea retrospectivă a legii, eu cred că ea nu are nimic în comun cu proiectul. O asemenea acțiune retrospectivă nu are nimic în comun cu proiectul pe care noi îl inițiem și îl propunem spre examinare, pentru că acțiunea acestei legi va începe imediat din data cînd va fi publicată, nu mai devreme și nu va viza alte forme de cooperare care au existat în trecut sau și-ar fi dorit să existe anterior. Ele vor avea efect exact din data publicării și numai după aia orice grup parlamentar care se va constitui va putea fi oficial recunoscut și înregistrat ca atare. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul Novac. Poftiți.

121

Domnul Grigore Novac: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule autor, Eu am citit proiectul acesta pe care-l prezentați dumneavoastră acum. În principiu, este clar ce vreți să faceți, care este scopul real, dar întrebarea mea ar fi: de care drepturi suplimentare au nevoie aceste grupuri parlamentare la care faceți dumneavoastră referire, deoarece la ziua de azi, în situația în care sîntem, cunoaștem, chiar și dumneavoastră, în calitate de deputat care sînteți, aveți dreptul la inițiativă legislativă, parcă nimeni nu vă limitează în drepturi, deci de care drepturi concret sînteți limitați în situația în care sînteți acum? Domnul Eugen Carpov: Eu vă dau… Domnul Grigore Novac: Nefiind din partea unei fracţiuni parlamentare. Domnul Eugen Carpov: … unul singur – reprezentarea în Biroul permanent. Unul singur. Domnul Grigore Novac: Doar reprezentarea în Biroul permanent? Domnul Eugen Carpov: Da. Domnul Grigore Novac: Și noi pentru asta… Domnul Eugen Carpov: Nu, m-ați întrebat care. Eu v-am dat doar un exemplu. Domnul Grigore Novac: Așa. Și să înțeleg doar pentru asta noi trebuie să modificăm Regulamentul. Domnul Eugen Carpov: Nu, pentru a contribui la stabilirea ordinii de zi a ședințelor plenare, pentru a participa în crearea comisiilor de diferit nivel și multe alte aspecte care le au fracţiunile, dar ele sînt descrise în Regulamentul Parlamentului, inclusiv în articolul 4. Da, eu le-am citat. Pur și simplu, nu vreau să mă repet. Și nici de o competență care este menționată pentru fracţiunile parlamentare un deputat neafiliat nu beneficiază și nu poate fi reprezentat în acele structuri care organizează activitatea Parlamentului. Iar deputații, conform Constituției și a tuturor normelor care ghidează activitatea unui Parlament, deputații sînt egali. Nu există deputați cu mai multe

122

competențe și deputați cu mai puține competențe, indiferent de apartenență de partid, apartenență de o fracţiune, viziuni politice și multe altele. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule Novac, Dacă n-aveți a doua întrebare. O precizare, vă rog frumos, foarte scurt. Poftiți. Domnul Grigore Novac: Evident că dumneavoastră aveți dreptate, dar parțial. Ați spus că scopul de bază este Biroul permanent. Domnul Eugen Carpov: Eu v-am dat un exemplu. Eu n-am spus scopul de bază. Domnul Grigore Novac: Dar noi, iată, avem deputați, cum ar fi scumpul nostru Președinte domnul Candu, el are oleacă mai multe atribuții. Așa-i constituit, așa a fost tot timpul. Dar acum, cînd s-a creat o situație în care vă aflați dumneavoastră, noi să modificăm Regulamentul de fiecare dată pe bunul plac al fiecăruia în parte, nu cred că este oportun. A doua întrebare este. Dumneavoastră aici la alineatul (8) după cuvîntul „poate” propuneți să introducem cuvintele „de regulă”, adică „poate, de regulă”. El și așa cu „poate” îi… lasă loc de interpretare, dar dacă „poate” încă și „de regulă” în general se primește mai interesant. Și întrebarea mea ar fi: de ce să poată adera la fracţiune parlamentarii în orice moment, dar la grup parlamentar, care tot dumneavoastră spuneți, de ce să nu poată adera, că nu-i prevăzut? Domnul Eugen Carpov: N-am… Domnul Grigore Novac: N-ați înțeles, da? Domnul Eugen Carpov: N-am înțeles întrebarea sau… Probabil, eu aș putea să intuiesc doar ce aveți în vedere dumneavoastră. Domnul Grigore Novac: Repet. Deci dumneavoastră propuneți ca într-o situație anume să poată fi create grupuri parlamentare. Așa-i? Așa-i. Deci dumneavoastră, conform textului pe care l-ați prezentat, propuneți ca deputatul să poată, de regulă, în orice moment să adere la o fracţiune.

123

Domnul Eugen Carpov: Nu la fracţiune. Domnul Grigore Novac: Dar de ce… Domnul Eugen Carpov: Nu la fracţiune, la grup parlamentar. Domnul Grigore Novac: Dar cum nu? Dar unde să adere? Domnul Eugen Carpov: Nu… Eu deja am menționat la… cred că domnului Deliu i-am răspuns la o întrebare similară. Diferența dintre grupurile parlamentare și fracţiunile parlamentare este prin faptul că fracţiunile se constituie la începutul activității Parlamentului și grupurile pot să se constituie pe parcurs. Și atunci o cifră fixă de 6 luni nu este una binevenită, pentru că limitează flexibilitatea. Dacă un deputat a fost exclus sau a părăsit o fracţiune, el timp de 6 luni nu-și mai găsește o comunitate prin care să fie reprezentat. Și atunci am pus cuvîntul „de regulă”. Asta a fost logica, să flexibilizăm puțin activitatea deputaților care nu sînt parte a unei fracţiuni pe parcursul mandatului. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: O scurtă precizare, vă rog frumos. Domnul Grigore Novac: Domnule Carpov, Cred că ar trebui să mai meditați aici ceea ce ține de noțiunea „de regulă”, că aici lasă loc de interpretare. O să apară o sumedenie de întrebări. Dar care-i regula? Vă mulțumesc. Domnul Eugen Carpov: Eu zic că o să ne gîndim împreună și la noțiunea asta „de regulă” și poate ca să excludem orice divergență între… și semantică, și juridică dintre cuvintele acestea. Mersi. Pentru lectura a doua o să ținem cont de asta. Domnul Andrian Candu: Domnule Casian, Vă rog frumos. Poftiți.

124

Domnul Ion Casian: Da. Mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimate domnule autor, Am și eu o întrebare. Ea se referă la aceea să ne… poate ne comunicați, ne spuneți în care țări din Uniunea Europeană, nu în Parlamentul European, dumneavoastră ați adus exemple cum se tratează, dar în care țări, unde există sistem similar electoral care este la noi în Republica Moldova, sînt exemple cînd sînt și fracţiuni, și grupuri parlamentare. Fiindcă, după părerea noastră, deci fracţiunea are în sine o încărcătură politică, ea este, reprezintă un partid, în urmă căreia a acces în Parlament, pe cînd grupul parlamentar are o menire mai mult tehnică. Da, într-adevăr, să fie asigurat cu birou, să fie asigurat acolo cu transport, mai știu, da desigur, dar, după părerea noastră, aici vine, într-o măsură oarecare în contradicție și cu acea materie constituțională care este, fiindcă Republica Moldova este o singură circumscripție pe liste de partid, venim și… Dacă noi facem trecere dintr-o fracțiune în alta… peste un timp oarecare, dar dumneavoastră propuneți ca să fie constituite aceste grupuri, atunci cînd vrei. După părerea mea, cred că va fi un haos în această situație și, vă rog, dacă puteți… Da, desigur, pentru aceasta trebuie schimbat, într-adevăr, sistemul, iată colegul îmi spune, cu adevărat. Pentru alt sistem electoral ar fi poate cazul, fiindcă sînt pe circumscripție aleși, dar în cazul cînd deputatul… Domnul Eugen Carpov: Domnule Casian, Eu am înțeles întrebarea dumneavoastră. Răspunsul, cred că, este apropiat celor care le-am mai prezentat anterior. Sigur că pentru alt sistem electoral, probabil, mecanismele de funcționare a Parlamentului vor fi diferite și trebuie gîndite. Noi, acum, ne raportăm la situația existentă la momentul actual în Parlamentul Republicii Moldova. Și, sigur că, am analizat și experiența practică a altor state. M-ați întrebat care state? Chiar statele vecine au o experiență în acest sens. România – ca stat membru al Uniunii Europene, Ucraina, care este vecin, nu este stat membru al Uniunii Europene, dar, oricum, are o experiență în sensul acesta. Îmi amintesc, Irlanda, dacă nu greșesc, este, iarăși, o țară cu experiență în domeniul respectiv. Acum, și nu este secret, noi ne-am declarat deja public, chiar dacă nu este formalizat juridic un grup parlamentar din 10 deputați. 10 deputați reprezintă exact 10% din Parlamentul actual al Republicii Moldova. Să spunem că nu este important ca 10 deputați, 10% din Parlament, să aibă aceleași drepturi funcționale, nu mă refer la drepturile omului, drepturi pentru a activa, să aibă aceleași drepturi, nu este corect. Deci toți trebuie să fie tratați egal – unul este membru al fracțiunii, altul – nu este membru al fracțiunii, dar atunci cînd are ceva de spus, vocea lui trebuie să fie auzită, luată în considerare și lui trebuie să i se pună la dispoziție instrumente pentru ca să-și prezinte punctele de vedere. Dacă nu este reprezentant la Biroul permanent – nu este auzită vocea a 10 persoane în Biroul permanent. Asta

125

este realitatea și faptul acesta considerăm că lezează drepturile și capacitatea de funcționare a Parlamentului și a fiecărui deputat care este în situația respectivă. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Precizare, vă rog frumos, domnule Casian, poftiți. Domnul Ion Casian: Da, o precizare. Desigur, dumneavoastră ați menționat statele din vecinătate care le-ați spus, dar să nu uităm că acolo este alt sistem, sistemul mixt electoral și nu este sistemul pe liste de partid. Noi, prin aceasta… eu spun – da, dacă ar fi alt sistem, sînt de acord, dar, noi, prin asta stimulăm turismul acesta politic și ducem, într-o măsură oarecare, în eroare alegătorii. Fiindcă alegătorii ne-au învestit pe noi cu acest mandat pe linia de partid, pe lista de partid pe care am venit noi. Iată aceasta mi se pare mie… Mulțumesc. Domnul Eugen Carpov: Domnule Casian, Eu cred că, dacă și există turism politic, el a fost promovat fără existența modificărilor în Regulament. Nu au existat grupuri, nu au existat… dacă m-aș referi la mine, eu am devenit deputat neafiliat la începutul anului 2015, astăzi este 2017, noi nu am avut nici o idee de creare a unor grupuri, am mers și am acționat așa cum am considerat că era necesar. Nu cred că am greșit atunci în 2015. Acum este nevoie ca să îmbunătățim cadrul juridic, care reglementează activitatea Parlamentului, mai ales că avem și opinia Curții Constituționale, care face referire la grupurile parlamentare și capacitatea de asociere a deputaților neafiliați, independenți ș.a.m.d. Vă mulțumim. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule Diacov, Vă rog frumos, poftiți. Domnul Dumitru Diacov: Stimați colegi, Este un proiect extrem de simplu. Un proiect care, de fapt, reflectă o stare reală din Parlament, de aceea colegii pot să se exprime prin vot. Ce să mai… îs două propoziții aici. Ce să mai discutăm? De aceea, domnule Președinte, eu propun 108 și dăm voie comisiei să-și spună punctul de vedere. Mulțumesc.

126

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Rog frumos, numărătorii, să fie pregătiți, dacă va fi necesar numărul. Vă rog frumos, dragi colegi, este Regulamentul Parlamentului, a fost invocat articolul 108, vrem nu vrem, sînt obligat, în calitate de moderator al ședinței, să supun votului. Onorat Plen, Cine este pentru aplicarea articolului 108 și, astfel, încheierea dezbaterilor la proiectul nr.116 din 13 aprilie 2017, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Vă rog frumos să… bine, se vede că e majoritatea, dar dacă sînt dubii pot să… (Gălăgie în sală.) Am înțeles, am înțeles. Rog frumos, inițial atunci… vă rog frumos, inițial, prezența pe sectoare. Numărătorii, Vă rog frumos, prezența pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 19. Sectorul nr.2 – 32. Sectorul nr.3 – 19. Domnul Andrian Candu: Cine este pentru aplicarea articolului 108 și, astfel, încheierea dezbaterilor, vă rog frumos să vă pronunțați. Numărătorii, Vă rog frumos să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 3. Sectorul nr.2 – 28. Sectorul nr.3 – 7. Domnul Andrian Candu: 38 de voturi, propunerea a fost susținută și, astfel, se încheie dezbaterile la proiectul nr.116 din 13 aprilie 2017. Vă mulțumim foarte mult, domnule Carpov. În continuare, o invit la tribuna principală pe doamna Apolschii, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, să ne prezinte raportul comisiei pentru lectura întîi la acest subiect.

127

Doamna Raisa Apolschii: Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Comisia a examinat proiectul nr.116 din 13 aprilie 2017 ce vizează modificarea şi completarea Regulamentului Parlamentului, iniţiativă legislativă a unui grup de deputaţi. Proiectul de lege are drept scop completarea articolului 4 din Regulamentul Parlamentului, ce reglementează procedura de constituire a fracţiunilor parlamentare, cu reglementări care vor oferi posibilitatea deputaţilor independenţi şi/sau neafiliaţi, care nu fac parte dintr-o fracţiune parlamentară, de a constitui grupuri parlamentare din cel puţin 5 deputaţi, acestea dispunînd de aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi fracţiunile parlamentare. În cadrul şedinţei, deputatul Serghei Sîrbu a înaintat un amendament la proiectul de lege prin care a propus ca la alineatul (2) de la articolul 6 din Regulamentul Parlamentului după cuvintele „fracţiunile parlamentare” să se adauge sintagma „de regulă”, astfel încît în cazul schimbării reprezentării proporţionale a fracţiunilor în Parlament modificarea corespunzătoare a componenţei organelor de lucru ale Parlamentului să fie posibilă şi înainte de expirarea termenului de un an de la constatarea acestui fapt. În rezultatul examinării, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea voturilor, a decis să propună Parlamentului spre examinare şi aprobare proiectul de Lege nr.116 din 13 aprilie 2017 pentru primă lectură, iar în cazul lipsei altor amendamente adoptarea acestuia şi în lectura a doua. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Întrebări în adresa comisiei pe marginea raportului comisiei. Vă rog frumos, doamnă Ciobanu, poftiți. Doamna Maria Ciobanu: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu, oricum, vreau să fac o constatare că a rămas un an și jumătate pînă la alegerile parlamentare ordinare, iar această inițiativă legislativă, de fapt, vrea să legitimeze aflarea la guvernare a așa-ziselor europeni din Parlamentul Republicii Moldova. Îmi pare foarte rău, doamnă președinte, că nu le-ați spus, eu chiar aș vota sincer, dacă această inițiativă legislativă s-ar numi nu „grup parlamentar”, dar „grupul trădătorilor”, fiindcă cetățenii așa îi califică – trădători. Doamna Raisa Apolschii: Trebuie atunci să veniți cu inițiativă de modificare a Regulamentului. Pînă cînd o astfel de noțiune nu avem, dacă așa de tare vreți să insistați.

128

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Doamnă Bodnarenco, Vă rugăm frumos, poftiți. Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumim. Госпожа председатель, парламентские списки… никто никого на аркане не тянет… Ответственный человек тогда, когда дает согласие баллотироваться, изучает, я предполагаю, Регламент Парламента, Закон о статусе депутата Парламента со всеми плюсами и минусами парламентской фракции или независимого депутата. И это как бы первый вызов. Второй вызов встает перед человеком, когда он принимает решение о выходе из состава фракции. Мы, в последнее время и сегодня в том числе, наблюдаем результаты тех вызовов, перед которыми стоят некоторые депутаты Парламента, но из этих некоторых некоторые оказываются более способными и со временем не переходят в другую фракцию, а создают какую-то отдельную свою группу. Завтра они, может быть, будут выходить и из этой группы, но это не наши «разборки». При чем здесь Парламент Республики Молдова? Взяли на себя ответственность за то, чтобы выйти из состава фракции, что-то получили минимум свободу от партии, пусть сидят уже с тем, что имеют. Зачем нам говорить о том, что нет каких-то преимуществ? Каждый депутат Парламента имеет кабинет, имеет автомобили или доплату за пользование автомобилем, имеет ассистента – и достаточно!.. Какие-то другие преимущества, видимо, были предоставлены тогда, когда он принял решение выйти из состава группы, фракции, партии, по списку которой он баллотировался. Doamna Raisa Apolschii: Eu să înțeleg că este poziția dumneavoastră și viziunea dumneavoastră, dar cred că nu este o întrebare, așa înțeleg eu, cel puțin, față de mine. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Doamna… Doamna Raisa Apolschii: Eu v-am prezentat poziția comisiei pe o inițiativă… Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult.

129

Doamna Raisa Apolschii: … a unui grup de deputați care nu sînt lipsiți de acest drept azi la moment. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim, doamnă Apolschii. Vă mulțumim. Doamnă Palihovici, Vă rugăm frumos, poftiți. Doamna Liliana Palihovici: Da. Mulțumesc. Doamnă președinte, Întrebarea va fi la raportul comisiei, dar înainte de aceasta vreau să-mi exprim punctul meu de vedere, consider că este o modificare care nu este benefică, în general, dezvoltării parlamentarismului în Republica Moldova. În 1996, cînd Parlamentul a aprobat Regulamentul Parlamentului, s-a decis că asta ar fi regula după care trebuie să fie constituite organele Parlamentului, ea a fost respectată 21 de ani. Toți aleșii poporului s-au dat după lege, cum spunea legea. Acum, după ce au trecut 21 de ani de activitate parlamentară, noi încercăm să dăm legea după oameni, nu oamenii după lege. Credeți că aceasta este un precedent corect în procesul legislativ și în jurisprudență? Doamna Raisa Apolschii: Bine. Indiferent de răspunsul meu subiectiv și personal, stimată doamnă președinte, asta nici într-o manieră nu-mi permite să deviez de la raportul comisiei, v-am prezentat poziția. Dacă îmi aduc bine aminte, noi am mai avut un precedent de felul acesta, am avut noi o asemenea inițiativă în 2014 – 2015, dacă nu mă înșel, atunci, nu știu de ce, dar nu s-a abordat problema respectivă. Mă rog, este inițiativa deputaților, eu nu pot s-o neglijez, eu sînt obligată, chiar îmi place sau nu-mi place, trebuie să vin și să expun poziția comisiei. Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Și a doua întrebare sau precizare, doamnă Palihovici. Doamna Liliana Palihovici: Este ultima precizare, doar cu o referință la structura Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, unde există fracțiuni și există deputați independenți care nu au dreptul să formeze grupuri politice, ei decid singuri să nu fie reprezentanți din cauza deciziei de a fi deputați independenți. Acesta a fost doar comentariu pe care nu am reușit să-l fac autorului.

130

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Și în continuare, domnul Țurcan. Vă rugăm. Poftiți. Domnul Vladimir Țurcan: (Rîde.) Ce, doamnă președinte? Eu vă pun întrebarea pur juridică, nu este problema oportunității în cazul dat, că eu înțeleg foarte bine, raportul comisiei este limita cea de care dumneavoastră vă conduceți, dar așa pur și simplu juridic. Domnii autori nu o dată au vorbit sau domnul Carpov a vorbit despre încălcarea principiului de egalitate a deputaților. Cum considerați dumneavoastră, oare există, cînd noi vorbim despre deputați și, în genere, așa-numită egalitate absolută sau nu? Doamna Raisa Apolschii: Totul e relativ în viața asta, domnule președinte. Și dacă vreți filosofic, așa v-aș răspunde. Domnul Vladimir Țurcan: Așa a spus și… Doamna Raisa Apolschii: Dar nu… Domnul Vladimir Țurcan: Exact așa a răspuns… Doamna Raisa Apolschii: Nu cred că asta chiar pur juridic mă întrebați, dacă… Așa consideră dînșii că este lezat… sau sînt puși într-o situație de inegalitate față… Asta este viziunea dînșilor. Domnul Vladimir Țurcan: Da, exact așa a răspuns și Einstein, că totul este relativ. Doamna Raisa Apolschii: Uau, mă flatați. Domnul Vladimir Țurcan: Nu, nu…

131

Domnul Andrian Candu: Doamnă Apolschii, Urmează să primiți și premiul Nobil, dacă n-ați înțeles. Domnul Vladimir Țurcan: Eu în sensul acela, măcar un pic așa să ne mai… Deci eu sînt absolut de acord cu răspunsul dumneavoastră, totul este relativ. Nu pot fi toți 101 deputați Președinte de Parlament în același timp sau președinți de comisii, membri ai Biroului permanent etc. Deci însuși riscul care este asumat de către cei care au părăsit o fracțiune sau nu, riscul care este asumat înșiși de dumnealor. Și încercarea în cauză este, pur și simplu, încercarea de a introduce noțiunea de egalitate absolută acolo unde ea nu există și nu poate să existe. Doamna Raisa Apolschii: Ei, nu chiar așa introducerea acestei noțiuni. Dar bine, este la latitudinea Parlamentului să se expună asupra acestui proiect. Atît vreau să vă mai spun. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Da, apropo, domnule Țurcan, știți foarte bine, noi avem Consiliul Național pentru Egalitate. Dacă ceva, acolo putem, la fel, să ne adresăm. Doamnă Șupac, Vă rog. Doamna Inna Șupac: Doamnă Apolschii, Spuneți-ne, vă rog, dacă în cadrul Comisiei juridice, numiri și imunități, dumneavoastră ați abordat această întrebare, cînd, totuși, conform logicii juridice, ar trebui să intre în vigoare această modificare în cazul în care ea va fi adoptată? Dumneavoastră ați auzit opinia autorilor, că va intra în vigoare la data adoptării. Și noi considerăm că aici nu ar trebui să fie vorba despre o acțiune retroactivă, în cazul în care chiar dacă acest proiect va fi adoptat, el trebuie să intre … acest articol trebuie să intre în vigoare pentru componența următoare a Parlamentului Republicii Moldova. Doamna Raisa Apolschii: Nu știu, noi n-am discutat aceasta, dar regula generală la adoptarea legilor organice, deci la data publicării, în viziunea mea. De retroactivitate nu este vorba aici. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim.

132

Doamnă Șupac, A doua întrebare sau precizare. Doamna Inna Șupac: Dacă e să vorbim despre egalitate, noi toți ar trebui să fim egali. Noi în egală măsură din start cînd am acceptat să devenim … Doamna Raisa Apolschii: Bine, dar în ce vedeți retroactivitate? Eu nu înțeleg. Doamna Inna Șupac: … deputați în Parlament, noi am considerat conținutul Regulamentului Parlamentului care a fost la acel moment. Doamna Raisa Apolschii: Nu, bine, este adevărat, dar totul se schimbă, totul în viața asta se mișcă, și atunci ce facem? Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Doamna Raisa Apolschii: Nu, dar spuneți-mi, în ce vedeți retroactivitate? Eu nu pot înțelege … Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, vă atrag atenția. Vă mulțumim, doamnă Apolschii. Sîntem la raportul Comisiei juridice, numiri și imunități, din cîte ne aducem aminte. Domnule Boțan, Poftiți. Domnul Roman Boțan: Doamnă președinte, Personal consider că, la fel cum am discutat în cadrul discuției altui proiect nr.407, orice deputat are dreptul la inițiativă legislativă care poate fi și o inepție. Din punctul meu de vedere, noi ne batem joc de Regulamentul Parlamentului, care, așa cum au menționat și antevorbitorii, are cel puțin 21 de ani. În acest context, vreau să vă întreb, dacă nu ați discutat în cadrul comisiei, în general, utilitatea alineatului (8) în contextul modificărilor propuse în proiect? Doamna Raisa Apolschii: Care sună… dacă îmi aduceți aminte, vă rog, eu n-am Regulamentul sub mînă.

133

Domnul Roman Boțan: E vorba despre faptul că deputații excluși din fracțiuni pot adera la o altă fracțiune după șase luni, se adaugă cuvîntul „de regulă”, iar în grupuri pot adera oricînd. Care este diferența dintre fracțiuni și grupuri? Și dacă mai este util, în general, alineatul (8) în cazul în care acest proiect se adoptă? Doamna Raisa Apolschii: Bine. El există azi în Regulament. Așa că atît timp cît se conține această prevedere în Regulament, ea este viabilă și este aplicabilă. Dar eu nu înțeleg, dumneavoastră, în calitate de președinte al comisiei, mă întrebați pe mine, în calitate de președinte al comisiei, ce facem noi cu Regulamentul. Ce-ați face dumneavoastră, în calitate de președinte, dacă ați avea o inițiativă legislativă și trebuie să raportați? Eu am prezentat poziția comisiei în acest sens. La latitudinea deputaților, votează. Eu nu vă oblig... nu vă pun cu de-a sila, așa că... Știți foarte bine care sînt atribuțiile unui președinte al comisiei. Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Boțan, Vă rugăm frumos, a doua întrebare sau precizare. Domnul Roman Boțan: N-am avut nici o obiecție la dumneavoastră, în calitate de președinte al comisiei, am întrebat doar dacă în cadrul ședinței ați discutat despre acest lucru, ceea ce este altceva. Nu-i așa? O a doua întrebare. Există un proiect de Lege privind Legea integrității unde se vorbește de integritatea politică. Vreau să întreb: dacă există raportul CNA-ului la acest proiect? Mersi. Doamna Raisa Apolschii: Nu cred că există raportul CNA-ului. Dar nici n-am considerat că... Domnul Andrian Candu: Vă referiți la Legea integrității care-i în ultima redacție și încă n-a fost aprobată în lectura a doua?

134

Doamna Raisa Apolschii: Și la modificarea Regulamentului, nu știu dacă era atît de necesar. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnul Boțan. Domnul Roman Boțan: Exact. În proiectul respectiv se vorbește despre integritatea politică. Evident că este vorba despre integritate politică și în acest proiect. Totuși, consider că expertiza anticorupție ar trebui... să fie aplicată și proiectului la care facem astăzi referință. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim frumos. Domnule Mocanu, Vă rugăm frumos, poftiți. Doamna Raisa Apolschii: Pînă la urmă, Parlamentul decide, indiferent. Domnul Gheorghe Mocanu: Domnule Președinte Candu, Eu, în calitate de coautor, vreau să intervin, pentru că au fost puse mai multe întrebări nu pentru președintele comisiei, dar pentru camerele de luat vederi, pentru publicul larg, pentru alte obiective politice. Și mi se pare corect, pentru că există așa o noțiune ca „memorie instituțională”, cei care n-o au pot să verifice internetul, pentru că el ajută în domeniul ăsta. Astăzi mulți deputați au pus întrebări fiind într-un mod ipocrit, ca să spun așa. Spun asta, pentru că, de exemplu: în anul 2010, în aprilie, domnul Vladimir Țurcan cere încă o fracțiune în Parlament. Deputații amenință că vor boicota ședințele Parlamentului dacă nu vor forma o fracțiune legislativă. Domnul Vladimir Țurcan a cerut colegilor din alianță pe atunci să modifice legea pentru ca acest lucru să poată fi posibil. Alianța are unele rezerve și a cerut timp de gîndire. (Voce nedeslușită din sală.) Totodată, în anul 2012, în octombrie, cînd a fost creat grupul Dodon, de exemplu, Partidul Liberal Democrat a susținut acest grup ca să fie creat. Astăzi se pare că este împotrivă și tot așa. Eu nu vreau să merg la fiecare din colegi care au vorbit (voce nedeslușită) să le amintim ce înseamnă ipocrizie, dar, cu excepția Partidului Liberal care a fost consecvent și atunci, și acum, restul toți se comportă într-un mod ipocrit. Vă mulțumesc. (Rumoare în sală.)

135

Domnul Andrian Candu: Domnule Țurcan, Aveți dreptul la replică. Vă mulțumesc mult, poftiți. Domnul Vladimir Țurcan: Eu vă mulțumesc. Sergiu, Dar cîți ani ai avut atunci în 2010? (Rîde.) Domnul Andrian Candu: E George Mocanu. Domnul Vladimir Țurcan: Da, într-adevăr, așa ceva a avut loc în 2010. Eu n-am rugat pe nimeni absolut, asta ca să fie clar pentru singur inclusiv. Deci spre deosebire de dumneata cînd ai părăsit fracțiunea, nu știu cine te-a rugat sau nu, dar eu n-am rugat pe nimeni. Și, totodată, atunci am convins întreg plenul ca să fie așa ceva făcut. După aceea, nu țin minte, vreun an sau doi, această prevedere a fost abrogată. Dar noi atunci am avut numărul necesar pentru a crea fracțiunea din start. Să știți: nu un grup, dar o fracțiune din start. Iată de ce, eu consider că... și deja avînd experiența aceasta de 7 ani. Și cel mai important, experiența care noi am acumulat-o acum ultimii un an jumătate sau doi. Și noi vedem foarte bine că ceea ce se numește stabilitate politică a Parlamentului și ceea ce se numește organ de lucru al Parlamentului, cum este fracțiunea, va fi afectată prin adoptarea acestei legi. Fracțiunea – da, dar grup parlamentar – nu. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Ați menționat Fracțiunea Partidului Liberal Democrat. (Rumoare în sală.) Doamna Palihovici, ca reprezentant, înțeleg, domnul Deliu? Da, poftiți, doamnă Palihovici, aveți dreptul la replică, 3 minute. Doamna Liliana Palihovici: Da, neapărat vreau încă o dată să menționez că în 21 de ani de cînd a fost aprobat Regulamentul Parlamentului nu au fost create fracțiuni pe parcursul mandatului, decît fracțiunile au fost create doar la început de mandat. Vă ajută Google, dar nu v-a ajutat pînă la sfîrșit.

136

Domnul Andrian Candu: Domnule Mocanu, Vă rog frumos, aveți dreptul la a doua... Păi, ăsta a fost dreptul la replică. Dar nu-i replică la replică, e a doua întrebare. Domnul Mocanu are dreptul la a doua întrebare. Poftiți. Sau precizare. Domnul Gheorghe Mocanu: Intervenția mea a fost în calitate de autor. Am fost vizat ulterior deja personal, pentru că am vorbit ca și autor. Evident că înțeleg justificările și scuzele domnului Țurcan, însă nu e OK cînd un deputat socialist, cînd nu are argumente, face referință la vîrstă, mai ales că în contextul Parlamentului Republicii Moldova, totuși, vorbim despre reprezentare democratică. Bineînțeles că, doamnă Palihovici, ar fi bine atunci să verificați stenograma Parlamentului și declarațiile colegilor, ca să nu le dau nume, să nu aibă dreptul la replică, e în octombrie 2012, ca să vedeți modul în care au fost constituite atunci grupurile. Eu eram în echipă și știu foarte bine. Nu trebuie să scoatem în public lucruri care știți foarte bine cum s-au întîmplat. Pur și simplu, ipocrizia, ar fi bine să nu existe. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Doamnă Șupac, De procedură, poftiți. Doamna Inna Șupac: De procedură. În continuarea celor spuse de către domnul Roman Boțan, noi solicităm amînarea votului pentru acest proiect pînă ce noi toți vom avea expertiza anticorupție pe acest proiect. (Rumoare în sală.) Doamna Raisa Apolschii: Dar ce dă? Sorry. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Reidman, Vă rog frumos, poftiți.

137

Domnul Oleg Reidman: Да. Спасибо. Este o întrebare. Может быть, не președintele comisiei, но она переадресует. (Rîde.) Уважаемые коллеги, как вы думаете, почему такое долгое обсуждение, долгое и активное? Потому что всем все понятно и всем есть, что сказать по этому вопросу. Но меня интересует следующее: следуют ли из принятия этого изменения в Регламенте изменения в бюджете Парламента? Domnul Andrian Candu: Doamnă Apolschii... Domnul Oleg Reidman: Un automobil, un aparat de grup и... да. Следует или нет? Если следует, то, значит, не в сторону уменьшения, а в сторону увеличения. Бюджет Парламента утвержден в составе бюджета, значит, нужно обращаться к Правительству. Unde-i avizul Guvernului? Nu este. Asta-i una. Второе. Как вы, в качестве председателя Юридической комиссии считаете в отношении прав? Делегировали в Парламент избиратели согласно избирательным программам, которые боролись, сталкивались на избирательном «поле» и так далее? Какая программа избирательная и какой мандат на эту программу получен от парламентской группы? Поэтому ни о каком равенстве в этом смысле говорить не приходится. В Парламенте, я так понимаю, работают фракции, которые реализуют или пытаются реализовать свою предвыборную программу с большим или меньшим успехом. Группа сюда ткнулась – не удалось, туда ткнулась, не удалось… Кто, какие избиратели дали такой мандат им? Вот что я хочу узнать: равенство здесь вообще возможно, в принципе? С точки зрения законодательных инициатив, с точки зрения участия в каких- то группах de lucru, ну, конечно, можно проситься – и могут включить. Doamna Raisa Apolschii: Nu, eu înțeleg că asta ați meditat asupra proiectului și v-ați expus viziunea dumneavoastră, nu văd că este o întrebare în care eu aș putea să intervin. Domnul Oleg Reidman: ... бюджет поменяется?

138

Doamna Raisa Apolschii: Bine, eu nu sînt economist. Eu știu că toți deputații inclusiv aceștia... Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Nu se va schimba bugetul. Vă mulțumim. Doamna Raisa Apolschii: ... sînt dotați cu... Domnul Andrian Candu: În continuare, domnul Apostol. Poftiți. (Voce nedeslușită din sală.) Domnul Ion Apostol: Stimați colegi, O precizare. S-a vorbit aici, cineva a spus de memorie și de Google și s-a vorbit că... în ultimii ani nu s-au format noi fracțiuni în Parlament. Cum nu s-au format? În 2013 PLR, cînd ni s-a furat nouă fracțiunea, inclusiv cu ajutorul, știți al cui. (Rumoare în sală.) Dumneavoastră, unii aici vor să facă, știți… o șopîrlă fără coadă rămîne o șopîrlă fără coadă… Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnul Ion Apostol: … dar din coadă de șopîrlă nu faci șopîrlă, o să fie o coadă. Așa încearcă unii să-și facă fel de fel de grupuri… Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Ion Apostol: … sau fracţiuni. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Aici se încheie dezbaterile la… Înainte însă vom mai avea și luări de cuvînt, doar pe moment s-au încheiat întrebările în adresa comisiei.

139

Și avem o înscriere pentru luare de cuvînt. Domnule Deliu, Vă rugăm frumos. Poftiți. Dragi colegi, Ne extindem, bineînțeles, ca termen, pentru vot. Vă rog frumos să aveți răbdare, să rămîneți în sală, fiindcă foarte curînd vom merge și la alte proiecte. Domnul Tudor Deliu: Stimaţi colegi deputați, Onorată asistență, Conform Dicționarului explicativ al limbii române, noțiunea de „grup”, din punct de vedere semantic și tratată sub accepțiune politică, este sinonim cu noțiunea de „fracţiune politică”. Utilizarea a doi termeni diferiți care definesc același concept sau idee este absolut inoportună, mai ales că în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera e) al Legii nr.780 privind actele legislative terminologia utilizată în actul elaborat trebuie să fie constantă și uniformă ca și în celelalte acte legislative, mai ales dacă se folosește în același act legislativ și se va utiliza unul și același termen dacă este corect. Adică care din acești doi termeni, stimați autori, este corect, ați decis? În acest context, este imperios să modificați toată legislația înlocuind termenul de „fracţiune” cu „grup”, pentru că fracţiune nu puteți fi. Vă bateți joc de conceptele de organizare și funcționare a Parlamentului care au fost cultivate, cum s-a menționat anterior, timp de două decenii. Reieșind din cele expuse, proiectul propus se izbește flagrant de toate normele de elaborare a actelor legislative și de principiile legiferării venind cu prevederi contradictorii în raport cu alte articole din Regulament care vor rămîne intacte. Mai în glumă, mai în serios, haideți să eliminăm toate fracţiunile parlamentare incomode, pentru că nu sînt grupuri și împiedică realizarea unor planuri subversive. Sau poate adăugăm un alineat la terminologia de „speaker” pe lîngă „Președintele Parlamentului”. Mai punem vreo cîteva scaune aici și instituim și funcția de „speaker” și „vicespeaker”, care este fix analogică cu propunerile pe care le dați dumneavoastră. Eu cred că… sînt sigur că veți găsi și acolo niște izvoare constituționale și recomandări comunitare pentru a vă justifica nimicnicia.

140

Referitor la sintagma „de regulă”, constatăm cu stupoare că se încalcă iarăși Legea nr.780, articolul 19 de data asta, care prevede că fraza se constituie conform normelor gramaticale, astfel încît să exprime corect, concis și fără echivoc ideea, să fie înțeleasă ușor de orice subiect interesat. Apropo, aceleași condiții imperative vizavi de limbajul și terminologia utilizării într-un act normativ se regăsesc și în proiectul de Lege nr.407 privind actele normative, care precede în ordinea de zi acest proiect scandalos. Faptul că ambele proiecte sînt afișate alături denotă o contradicție crasă determinată de un dol pronunțat cu care se sfidează principiile de funcționare ale prestigiului forumului suprem. Aveți diplome și titluri în drept, iar prin acest proiect promovați haosul legislativ. Practica ne-a impus întotdeauna să eliminăm astfel de prevederi susceptibile de interpretări diverse. Dacă includeți „de regulă”, la ce bun, vă întreb, ați mai lăsat termenul de 6 luni? Ați fi putut să-l excludeți direct, fără să vă faceți de rușine, că și așa este clar interesul adevărat al acestor creații legislative, în ghilimele desigur. Dacă doriți să faceți uz de excepție aceasta trebuie să fie bazată pe lege și să fie fundamentată. Vă rog să faceți cunoștință, dacă ați uitat, cu proiectul de Lege nr.234 din 2012, pe care l-am demonstrat, pentru modificarea Regulamentului Parlamentului unde… care prevedea expres excluderea sintagmei „de regulă” din 10 articole ale Regulamentului, inclusiv din alineatul (4). Astfel, se creează impresia că se încurajează în mod evident părăsirea fracţiunilor și traseismul politic. Dar oare nu anume sistemul de vot uninominal, pe care îl trîmbițați, susțineți că vine să elimine traseismul politic? În cazul acestui proiect de lege, dacă poate fi așa numit, ce veți face, stimaţi colegi? Stimați autori, Voi chiar vreți să vă faceți de rușine definitiv cu acest proiect pentru a sluji o cauză putredă cap-coadă. Am impresia că la sfîrșitul acestei legislaturi veți stabili recorduri demne de Cartea Guinness pentru numărul de formațiuni, fracţiuni, grupuri, partide, partiduțe, găști prin care ați trecut în 4 ani de mandat. O să mă refer la vorba președintelui Voronin, citez: „Dar la voi cînd se va încheia actul prostituției politice sau e pe ultima sută de metri?” Acest proiect îl pot numi alegoric asasinul creației legislative, fără exagerare. Stimaţi deputaţi, Onorată asistență, Mă adresez dumneavoastră, dar cu precădere cunoscătorilor și marilor evlavioși în Parlament, cu părere de rău, primul semnatar și cel mai evlavios nu e în sală, căci se plimbă acum undeva prin Europa. În epistola adresată creștinilor din Colosse, Apostolul Pavel a scris: „Dacă cel care se numește ucenic al lui Hristos ajunge să se dedea la lăcomie, aceasta este

141

calificată ca și închinare la idoli din pricina căruia va deveni peste el mînia lui Dumnezeu tot așa cum vine mînia peste toți cei neascultători. Lăcomia atrage mînia lui Dumnezeu pentru cei care o practică”. În consecință, solicităm retragerea acestui proiect compromițător. Chiar și o persoană fără studii juridice profunde înțelege că este o profanare a principiilor de bază ale legiferării. Nu creați precedente stupide că și așa sînteți decăzuți în promiscuitate. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Și aici se încheie dezbaterile la proiectul nr.116 din 13 aprilie 2017. Și în continuare, dragi colegi, sper că mai puțin timp consumat la celălalt subiect, subiectul nr.8 de pe ordinea de zi, proiectul de Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova, proiectul nr.176 din 22 aprilie 2016. Prezintă proiectul doamna Spatari Mihaela. Poftiți la tribuna principală. Doamna Mihaela Spatari: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Cu permisiunea dumneavoastră, o să prezint ambele proiecte, pentru că ele sînt conexe. Este vorba de un proiect de Hotărîre care completează Hotărîrea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele nelucrătoare în Republica Moldova. Al doilea este un proiect de lege care completează articolul 111 al Codului muncii, care nominalizează zilele de sărbătoare nelucrătoare. Ambele proiecte sînt simbolice și ele vin să declare, în sfîrșit, ziua de 9 mai – Ziua Europei, care va fi sărbătorită și în Republica Moldova. Integrarea europeană este o prioritate națională, este inclusă în Programul de activitate al Guvernului actual și al guvernelor din 2009 încoace. Mai mult de jumătate din proiectele pe care le votăm aici, în Parlament, vin să racordeze legislația noastră la cea europeană. Directivele europene sînt argumentele pentru multe modificări legislative. Agenda de asociere și Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere sînt documentele în baza cărora spunem astăzi dacă ne-am îndeplinit sau nu activitatea ca și Legislativ.

142

Mai mult decît atît, orientarea europeană a țării o regăsim și în declarația de independență. Iar Curtea Constituțională în 2014 a constatat, citez: „Că orientarea spre spațiul valoric-democratic european este un element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova”. Din aceste motive, declararea zilei de 9 mai – Ziua Europei, va fi un pas firesc în această succesiune de fapte. 9 mai este numită și Ziua Schuman. În această zi este celebrată declarația istorică a ministrului francez de externe făcută în 1950. Prin declarația sa el a depășit viziunile vechi care divizau societatea. Astfel, Ziua Europei promovează unitatea printre europeni, dar și pacea. Cred că dacă vom stabili Ziua Europei pe 9 mai, vom reuși și să depășim anumite divergențe care există acum în societate. Stimați colegi, Consecvența acțiunilor noastre este importantă și poate consolida încrederea inclusiv în instituția parlamentară. Din acest motiv, rog susținerea dumneavoastră pentru acest proiect și pentru ca ziua de 9 mai să fie declarată Ziua Europei. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Pentru stenogramă fac o precizare: că a fost prezentat și proiectul nr.177 din 28 aprilie 2017 cu referire, așa cum a menționat și doamna Spatari, la proiectul de lege care propune completarea articolului 111 din Codul muncii, subiectul nr.9 de pe ordinea de zi. Și, respectiv, întrebările, bineînțeles, se referă la același subiect. Doamnă Rotaru, Vă rugăm frumos, poftiți. Doamna Valentina Rotaru: Mulțumesc, domnule Președinte. Într-adevăr, integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă principala prioritate a Forului legislativ și ideea de a sărbători Ziua Europei, în principiu, este una bună. Totodată, noi toți cunoaștem că în Republica Moldova 9 mai este declarată Ziua Victoriei și comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei. Întrebarea mea ar fi: ce se va întîmpla, de fapt, cu această sărbătoare și dacă nu va fi o suprapunere? Doamna Mihaela Spatari: Nu va fi o suprapunere. Chiar mulțumesc pentru întrebare. De fapt, noi doar venim cu ideea unei sărbători noi și nu vom atinge nici o altă sărbătoare sau zi comemorativă pe care o avem acum, fie în această hotărîre privind zilele de sărbătoare comemorative și zilele nelucrătoare în Republica Moldova.

143

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Doamnă Rotaru, Dacă aveți a doua întrebare sau precizare? Doamna Valentina Rotaru: A doua întrebare. Mulțumesc, stimată doamnă deputat. Ținînd cont de răspunsul dumneavoastră, nu considerați că modificările pe care le propuneți vor duce la divizarea societății? Doamna Mihaela Spatari: Ba dimpotrivă, eu cred că noi, astfel, vom găsi un compromis în societate. Evident, există oameni care în acea perioadă… care în această zi comemorează victimele celui de-al doilea război mondial. În același timp, există și oameni care pe 9 mai sărbătoresc Ziua Europei. Astfel, avînd aceste proiecte, noi vom da posibilitatea ca și cei care sărbătoresc ziua de 9 mai – Ziua Europei, să o facă. Vă mulțumesc. Doamna Valentina Rotaru: Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Și în continuare, domnul Reidman. Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Вообще заявление о том, что там что-то является национальным приоритетом – весьма смелое заявление. Брать на себя такую смелость я бы поосторожничал, но дело даже не в этом. Мне совершенно ясно и товарищам из моей фракции, моим единомышленникам, тоже ясно, что это делается для того… как первый шаг для того, чтобы забыть и стереть из памяти День Победы над коричневой чумой, День Победы над фашизмом. Но это и ладно, хорошо, цель мы определили вашу. Поговорим о другом: вы считаете, что европейская интеграция – мы говорим о модернизации на европейский манер – начинается с участия в праздниках? Или нам нужно все-таки как-то модернизироваться и побольше поработать, а потом праздновать? Это первый вопрос, и сразу же второй. При обсуждении повестки дня мы говорили об этом. Мы не являемся сегодня членами Евросоюза, который обозначил 9 мая как День Европы, имея в виду, что следом будет принята и Конституция Европейского Союза, а она оказалась непринятой. А вот членами Совета Европы мы являемся – там,

144

где права, там, где свобода, там, где все эти дела обсуждаются. Эта дата – 5 мая, и во многих странах отмечают именно эту дату – 5 мая. Я задаю себе вопрос: если мы не являемся участниками организации, которая отмечает 9 мая День Европы, то почему мы ее должны отмечать у себя? Давайте отмечать день той организации, в которой мы участвуем. И precizare. 9 мая был подписан так называемый Договор угля и стали, который положил начало объединению Евросоюза, если вы не знаете. Так вот этот Договор угля и стали – договор чисто коммерческий, экономический и направленный на доминирование высокоразвитых европейских стран над остальными странами Европейского континента. Два вопроса. Не следует ли нам отмечать праздники тех ассоциаций, в которых мы принимаем участие, например, Совета Европы – 5 мая? И второй вопрос: почему мы должны праздновать 9 мая День Европы, если мы не состоим в той организации, которая этот праздник себе учредила? И следует ли начинать наше движение в европейском направлении с празднований? Так мы можем начать праздновать День Парижской коммуны, потому что мы участвуем в этих… как они называются… в франкофонии, можем принимать участие в праздновании дня рождения английской королевы и так далее и тому подобное. Doamna Mihaela Spatari: Eu o să încep prin a răspunde la a doua întrebare. Într-adevăr, în 1949 pe 5 mai a fost fondat Consiliul Europei. Mai tîrziu, în 1964, se decide celebrarea acestui lucru și abia în 1985 Comunitatea Europeană sau cum era Comunitatea Economică Europeană decide să celebreze Ziua Europei pe 9 mai. Există ambele versiuni, însă în cele mai multe țări și zic din Europa, nu din Uniunea Europeană, se sărbătorește Ziua Europei pe 9 mai. Și mai mult, dacă vom întreba cetățenii Republicii Moldova cînd este Ziua Europei – ne vor spune că este pe 9 mai. Revenind, de fapt, la prima întrebare, referitor la succesiunea de fapte, eu cred că integrarea europeană a Republicii Moldova nu începe astăzi și nu începe cu declararea zilei de 9 mai – Ziua Europei, eu cred că a început de mult. A început, apropo și în perioada în care, îmi amintesc în 2008, cred, în februarie, dacă nu mă înșel, cînd am avut politica europeană de vecinătate, atunci cînd a fost semnat primul… a fost primul document care desemna relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Aceasta s-a întîmplat în 2008, și din cîte îmi amintesc eu, în acel plan de acțiuni pe atunci nu erau actualele guverne la putere. Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnule Reidman, o precizare. Doamna Mihaela Spatari: A făcut o precizare deja, cu întrebările.

145

Domnul Oleg Reidman: То о чем вы говорите, о Плане сотрудничества c Европейским Союзом началось значительно раньше. Трехлетний план совместных мероприятий в результате которого симметричная торговля была достигнута, облегчение безвизового режима, прочие и прочие разные вещи, был впервые подписан по-моему в 2004 году, в 2005 да? 2005. И то, что было подписано в 2008, было в развитие этого плана, плана модернизации Республики Молдова в направлении Европейских Стандартов. Что касается того, спросите у кого-то: Какой день мы отмечаем 9 мая? То, прежде всего, нужно было в первом вопросе спросить у Корины Фусу в каком учебнике записано, что 9 мая это День Победы? В каком учебнике? В какой истории записано это? Тогда мы можем говорить о том, что люди не знают просто об этом. Хороших людей много, они немножко хуже организованы, чем плохие. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Doamna Mihaela Spatari: Doar o mențiune. Ținînd cont de faptul că vă interesează atît de mult activitatea doamnei Fusu, mă așteptam să-i puneți această întrebare, totuși, dumneaei și nu mie. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc foarte mult. Doamnă Bodnarenco, Vă rog. Doamna Elena Bodnarenco: Госпожа Спатарь, вы говорили о том, что Парламент Республики Молдова в настоящее время занимается тем, что приводит законодательство нашей страны в соответствие с законодательством Евросоюза, и это так. Скажите, пожалуйста, предлагаемые вами изменения являются составной частью индивидуального плана «Республика Молдова – Европейский Союз» или частью Соглашения об ассоциации? Если да, то какой пункт, чтобы мы могли сверить, как это звучит в документе. Doamna Mihaela Spatari: Eu am menționat mai devreme că este un eveniment, totuși, simbolic și ziua de 9 mai – Ziua Europei este o alegere a actualului Parlament și o decizie a noastră. Nu cred că atunci cînd vorbim despre calea pe care o alegem și ideile noastre avem de undeva anumite indicații.

146

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Doamnă Bodnarenco, Vă rog frumos, a doua întrebare sau precizare. Doamna Elena Bodnarenco: Da, precizare și întrebare. Я единственное из чего исходила – из вашего представления этого законопроекта. И второй вопрос, опять же из ваших слов, я не уверена, что если мы выйдем на улицу и проведем сейчас опрос, то 50 плюс 1, 60, 70 и т. д. граждан Республики Молдова с разбегу назовут вам 9 мая Днем Европы. Я абсолютно уверена в том, что абсолютное большинство граждан Республики Молдова назовут 9 мая Днем Победы. Я хочу спросить: а что будет с теми, кого сгоняют в государственные праздники на площади? В основном это государственные служащие, сотрудники органов местного и центрального публичного управления. Вчера мы отпраздновали День Национального флага, только, к большому сожалению, этот день не является у нас общенациональным, для узких групп он… Может быть, нам стоит думать, чем нам наполнять уже существующие праздники и как нам их развивать для того, чтобы народ уважал это государство, уважал символы, а не вводить до бесконечности все новые и новые праздники? Спасибо. Вопрос больше риторический, можете не отвечать. Doamna Mihaela Spatari: Tocmai că a fost retoric, eu doar o să mă refer doar la ce ați spus mai devreme. Probabil nu ați înțeles ce am spus, pentru că făceam diferența dintre 5 mai și 9 mai și care dată este percepută de cetățeni ca fiind Ziua Europei între 5 mai și 9 mai. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Doamnă Bodnarenco, Vă rog, precizare. Doamna Elena Bodnarenco: Госпожа Спатарь, я про возраст говорить не буду, потому что женщинам о возрасте не говорят в отличие от мужчин, но в следующий раз, когда мне понадобится ваша консультация, я к вам обращусь. Спасибо.

147

Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnule Diacov, Vă rugăm frumos. Domnul Dumitru Diacov: Da. Stimați colegi, În 2009, cînd la inițiativa unui grup parlamentar a fost introdusă transmisiunea directă din Parlament, raportorul Consiliului Europei madam de Reuil ne întreba pe noi, dar de ce faceți chestia asta? Fiindcă în țări ca Republica Moldova transmisiunea directă o să transforme în mod automat Parlamentul într-o adunare de oameni unde se face foarte mult populism. Și eu vreau să vă spun că așa a fost. Noi, înainte de asta, discutam proiectele de lege și se făceau mai puține declarații de acestea cu tentă populistă ș.a.m.d. Și noi sîntem puși în situația ore întregi să discutăm lucruri extraordinar de simple. Sigur că în cazul de față, stimați colegi, este clar că proiectul acesta de lege poate să ducă la un compromis în societate, dacă noi o să fim deștepți, dacă noi o să fim patrioți ai acestui pămînt și o să încercăm să găsim. Fiindcă noi avem o parte din populație care ține morțiș la anumit eveniment și avem altă parte a populației care o să țină la altul. Și atunci dacă noi cu dumneavoastră vom fi patrioți, cine ne încurcă ca noi dimineața să organizăm manifestații în cinstea Zilei Victoriei, dar după masă în parcuri, în diferite locuri publice să organizăm sărbători consacrate Europei? Nu poate Ziua Victoriei … sau Europa de astăzi este o consecință a acelei victorii. De aceea, dacă noi pornim de la premiza că dorim binele acestei țări, haideți să ne oprim în aceste discuții și în aceste declarații foarte … unii sînt gata să-și rupă și nasturele de la cămașă. Fiindcă este clar, dacă noi o să dorim, o să fie o zi bună pentru Republica Moldova care împacă lumea, împacă oamenii în vîrstă și împacă tineretul și nimeni n-o să uite. Noi, de exemplu, Partidul Democrat, și sper că colegii noștri toți, indiferent cum se votează proiectul acesta, noi o să fim pe data de 9 la Memorial împreună cu toată populația care dorește să comemoreze această zi. Și tineretul nostru, organizația de tineret dacă va dori să facă în parc o sărbătoare, care-i problema? Cu ce-i încurcă asta pe comuniști sau socialiști, sau pe altcineva? De aceea, stimați colegi, sînt nevoit încă o dată să propun 108, să terminăm discuțiile, să invităm comisia și să votăm acest proiect. Fiindcă este clar că noi avem o supradoză de proiecte de acestea care ne antrenează numai la declarații. Mulțumesc.

148

Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult. În baza Regulamentului Parlamentului, prevederilor acestuia, s-a făcut solicitare de a … invocînd articolul 108, solicitarea de a încheia dezbaterile pe marginea acestor subiecte. Onorat Plen, Cine este pentru încheierea dezbaterilor, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea încheierii dezbaterilor. Vă mulțumesc foarte mult. Vă rog frumos, domnule Dudnic, de procedură. Domnul Corneliu Dudnic: Господин Председатель, Хотел уточнить для себя de procedură, как говорится, если я хотел дополнить и внести поправки в редакцию, как быть в этой ситуации? Меня лишили прав сейчас. Domnul Andrian Candu: Păi, domnule Dudnic, Este Regulamentul Parlamentului care spune clar cum se fac astfel de propuneri. Mulțumesc frumos. (Rumoare în sală.) Vă mulțumim frumos. În continuare, îl invit la tribuna principală pe domnul Hotineanu, președintele Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, să prezinte raportul comisiei la cele două proiecte de lege nr.176 și nr.177 din 22 aprilie 2016. Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de lege inițiat de un grup de deputați, vedeți iarăși cuvîntul „grup de deputați”, dar ziceți că în Parlament nu are dreptul grupul să existe ca formă, și reieșind din competențele și atribuțiile funcționale comunică următoarele. Proiectul de lege a fost prezentat cu titlu de inițiativă legislativă, am spus grupul, propune completarea articolului 111 alineatul (1), litera g) al Codului muncii din 2003 cu sintagma „9 mai – Ziua Europei”, în vederea oficializării

149

sărbătorii Zilei Europei. Vreau să accentuez aici: nu dispare sărbătoarea victoriei, biruinței, nu dispare, deci punem un punct… o virgulă și este și Ziua Europei. Și vreau să vă mai spun încă ceva, unde sîntem … raportul vi-l citesc, unde sîntem noi? În Europa. Europa e pînă la Ural. Eu îmi cer scuze. Și războiul a fost în Europa, și Ziua Victoriei nu putem să nu o negăm, și acum Ziua Europei este oportună și binevenită ca sărbătoare în Republica Moldova. Deci Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, cu votul 4 – „pro” și „împotrivă” – 3, propune proiectul de Lege nr.174 pentru dezbatere în plenul Parlamentului. Dar nr.176 este propriu-zis Hotărîrea de Parlament care include Ziua Europei în Hotărîrea Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990. Și la punctul 2 textul după „9 mai” se completează cu sintagma „Ziua Europei” și în continuare, conform textului acelei hotărîri de Parlament. Eu vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Și eu vă mulțumesc foarte mult. Sînt întrebări în adresa comisiei. Vă atrag atenția, în adresa comisiei pe marginea raportului comisiei. Domnule Sorocean, Vă rog, poftiți. Domnul Victor Sorocean: Da. Mulțumesc. Domnule Hotineanu, Despre care zi de odihnă este vorba dacă 9 mai este zi de odihnă? Domnul Vladimir Hotineanu: Da. E zi de odihnă, e Ziua Victoriei și mai completăm cu Ziua Europei. Domnul Victor Sorocean: Aha, va fi dublu zi de odihnă. E clar. (Rîde.) Atunci e clar. Domnul Vladimir Hotineanu: Păi, stați un pic. 7 noiembrie este marți. Marți este zi, dar este și 7 noiembrie, cer scuze. Domnul Victor Sorocean: Da, dar este în Codul muncii ca zi de odihnă. Domnul Andrian Candu: Mulțumim.

150

Domnul Vladimir Hotineanu: Da, deci încă o dată, dar Codul muncii, fiindcă rămîne ca zi de odihnă. Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Stați puțin, puțin, puțin, răbdare. Doamnă Ciobanu, Poftiți. Doamna Maria Ciobanu: Mulțumesc. Domnule Hotineanu, Ce înseamnă, totuși, Ziua Victoriei? Eu înțeleg Ziua Victoriei, cînd cei care au participat s-au dus acasă, dar noi avem astăzi o armată de ocupație în Republica Moldova. Explicați-mi dumneavoastră, vă rog, cînd ziceți Ziua Victoriei, ce înțelegeți. (Rumoare în sală.) Domnul Vladimir Hotineanu: Doamnă Ciobanu, Chiar o să ne așezăm în comisie și vom discuta despre aceste lucruri, dar nu mai continuăm polemica asta, că această polemică costă doi bănuți... Domnul Andrian Candu: Mulțumim. Domnul Vladimir Hotineanu: ... și generează doar niște discuții care nu au nici o importanță cu referire la proiectele acestea de legi. Vă mulțumesc pentru atenție. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Țurcan, Vă rog frumos. Domnul Vladimir Țurcan: Domnule Președinte, Eu cer scuze, dar juriștii uneori sînt birocrați. Domnul Vladimir Hotineanu: Da.

151

Domnul Vladimir Țurcan: Spuneți, vă rog, cu care număr de voturi ați aprobat avizul... raportul acesta? Domnul Vladimir Hotineanu: Dezbateri în plenul Parlamentului. Domnul Vladimir Țurcan: Patru pentru? Domnul Vladimir Hotineanu: Patru – trei. Domnul Vladimir Țurcan: Din? Domnul Vladimir Hotineanu: Din 7 care au fost. Domnul Vladimir Țurcan: Din 7 membri? Domnul Vladimir Hotineanu: Șapte membri au fost prezenți. Cvorum avem. Domnul Vladimir Țurcan: Aveți numai 7 membri? Domnul Vladimir Hotineanu: Cvorum avem. Și atunci... Domnul Vladimir Țurcan: Nu, nu, da... Raportul se adoptă cu majoritatea membrilor comisiei. Domnul Vladimir Hotineanu: Dezbateri în plenul Parlamentului. Cînd este aviz pozitiv... Domnul Vladimir Țurcan: Eu în sensul acela că numărul membrilor comisiei care-i? Domnul Vladimir Hotineanu: Domnule Țurcan, Nu, prezenți la ședință – 7. Domnul Vladimir Țurcan: Dar nu vă întreb la ședință. (Rîde.) Numărul membrilor comisiei.

152

Domnul Vladimir Hotineanu: Domnule Țurcan, Haideți, fiți om serios. Domnul Vladimir Țurcan: Nu, haideți să fim corecți. Domnul Vladimir Hotineanu: Deci încă o dată... Domnul Vladimir Țurcan: Asta înseamnă că, pur și simplu, nu este... raportul aprobat. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, La mine s-a întrerupt calculatorul. De aceea, vă rog frumos, nu văd microfoanele. Domnule Bannicov, Vă rog frumos, poftiți, două minute. (Gălăgie în sală.) Domnul Bannicov. Domnul Alexandr Bannicov: Спасибо. В данном проекте постановления, да? В данном проекте постановления у нас говорится о том, что 9 мая – День Европы, но у нас сначала была победа. И в законе было написано „9 мая – День Победы и памяти павших героев во время войны”, то есть это было основой. После этого, даже если мы сегодня дополняем, значит, что мы должны после «Дня Победы» написать «День Европы», потому что не было бы никакой Европы, если бы не было этой победы. Я бы вообще написал, что «День Победы – день освобождения Европы». Спасибо. Domnul Vladimir Hotineanu: Eu nu voi comenta, fiindcă vreau să spun că al Doilea Război Mondial s-a finalizat grație unei coaliții antifasciste. Este foarte important să ținem minte. Cine avea rolul mai important, haideți să continuăm polemicile nu aici și nu e momentul să continuăm aceste polemici. Vă mulțumesc.

153

Domnul Andrian Candu: Domnule Bannicov, Vă rog frumos, poftiți, precizare sau a doua întrebare. Domnul Alexandr Bannicov: Спасибо. Если так, то вторая мировая война закончилась после того, как Америка отбомбила Японию в августе 1945 года, если быть уже до конца... да. (Voce nedeslușită din sală.) Domnul Vladimir Hotineanu: Și dacă să fim corecți... și la această sintagmă, vreau să vă spun că în al Doilea Război Mondial teatrul principal a fost, totuși, Europa, ca să țineți minte acest lucru, domnule Bannicov... Da, în septembrie s-a finalizat... Domnul Andrian Candu: Vă rugăm frumos. Am deviat de la... Domnul Vladimir Hotineanu: ... război a fost al Europei. Noi nu vorbim acum de Orientul Îndepărtat, noi vorbim de Ziua Europei. (Voce nedeslușită din sală.) Fascismul se duce, da. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. În continuare, doamnă Bodnarenco. Vă rog frumos. Doamna Elena Bodnarenco: Спасибо. Вот есть такой праздник – Пасха – государственный праздник Республики Молдова. Православные празднуют в один день, католики – в другой день, евреи – в третий день, и никто не мешает праздновать католикам и евреям. Domnul Vladimir Hotineanu: И что мешает вам в один день праздновать? Doamna Elena Bodnarenco: Что мешает праздновать тем, кому хочется праздновать День Европы, праздновать его и сегодня, без того, чтобы это было прописано в календаре?

154

Domnul Vladimir Hotineanu: Doamnă deputat, Și, în același timp, vorbim de Paștele comunității evreiești, Paștele catolicilor și Paștele creștinilor ortodocși, în același timp. Mulțumesc. (Rumoare în sală.) Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Vă rog frumos, a doua întrebare, doamnă Bodnarenco. Poftiți. Doamna Elena Bodnarenco: Care în același timp nu sînt sărbători oficiale ale Republicii Moldova. Nu? Domnul Vladimir Hotineanu: Cum de ce? Cum nu este Paștele... Doamna Elena Bodnarenco: Paștele creștinilor este sărbătoarea oficială. Domnul Vladimir Hotineanu: E zi de odihnă Paștele. Domnul Andrian Candu: Mulțumim frumos. Doamna Elena Bodnarenco: Сегодня в Республике Молдова никому не запрещено вывешивать флаги Евросоюза. Это даже прописано в Законе о Государственном флаге. Никому не запрещено проводить дни Европы, другие праздники и демонстрировать наши добрые чувства к Европе без того, чтобы это было прописано в законе. Domnul Vladimir Hotineanu: Și eu vă răspund cu o întrebare retorică: și ce vă încurcă dumneavoastră să fie numită și „Ziua Europei” și să votați? (Rumoare în sală.) Vă mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumesc foarte mult. Se pare că nu mai sînt întrebări. Dar avem luări de cuvînt.

155

Domnul Vladimir Hotineanu: Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Aici am încheiat sesiunea de întrebări-răspunsuri. Și în continuare, prima luare de cuvînt din partea domnului Batrîncea. Vă rog frumos. Domnul Vlad Batrîncea: Parcă am auzit „of”. De la începutul acestei ședințe v-am propus excluderea acestui subiect de pe ordinea de zi, Dimitrii Gheorghevici. V-am propus: haideți să nu divizăm societatea, haideți să nu abordăm astăzi această problemă. Și dumneavoastră acum spuneți că: iată, trebuie să găsim un numitor comun, Dimitrii Gheorghevici. Am propus excluderea acestui subiect astăzi. Dumneavoastră spuneți că: iată, cîndva n-am dorit ca să fie translare online, dar ați făcut, ați tras o „reciușcă” de 5 minute, că trebuie să împăcăm. Nu trebuia să includeți acest proiect în ordinea de zi, nu trebuia. De aceea că ne impuneți pe noi, pe toți, să reacționăm foarte prompt. (Gălăgie în sală.) Iată domnul Președinte Candu de dimineață a acestei zile a spus că eu am manipulat. Nu am manipulat. Uitați-vă ce spun autorii acestui proiect. Ei, practic, vor subminarea Zilei Victoriei. N-ar fi nici o Europă. Не было бы вашего хваленого Европейского союза, не было бы свободной Европы и демократии. Были бы концлагеря вам по всей Европе, если бы не было победы. (Voce nedeslușită din sală.) Și ce vă... de ce nu acceptați să fie orișicare zi? Sînt 365 de zile. Poftim, orișicare. Nu, intenționat ați dorit acest lucru. Un grup parlamentar, stejar albastru care este, care au părăsit fracțiunea pe listele căreia au fost aleși, care au fost... au luat ceea ce au luat și acum încă ne dau lecție de ipocrizie. Vă rog frumos, nu atingeți ceea ce este sfînt pentru majoritate. Absolut majoritatea oamenilor este deprinsă, este o tradiție și este ceea ce este sfînt pentru oameni. Dumneavoastră și aici vă băgați. Care este problema cu integrarea europeană? Ați numit „Ziua Europei” și mai primiți granturi? N-o să mai fie granturi, gata, granturile au fost 7 ani de zile. Domnul Filat lua granturi.

156

Acei care ați semnat acest proiect, atunci... pînă la venirea lui Filat în funcția de Prim-ministru, ratingul integrării europene era de 70%, astăzi – 34%. Și dumneavoastră credeți că dacă puneți „Ziua Europei”, ratingul iar o să crească înapoi. Nici într-un caz, de aceea că sînteți, ați făcut ceea ce-ați făcut timp de 7 ani. Moldova o știe toată lumea ca țară unde s-au furat miliarde și s-au furat granturile Uniunii Europene. Și astăzi credeți că prin introducerea „Ziua Victoriei”, gata, noi sîntem mai mari europeni decît înșiși europenii. Dumneavoastră ați provocat această discuție. Trebuia să acceptați propunerea ca să scoatem acest subiect de pe ordinea de zi a Parlamentului. Dar vă spunem foarte clar că majoritatea oamenilor vor sărbători „Ziua Victoriei”. Și dacă chiar și veți vota, domnule Hotineanu, așa cum ați votat în comisie, din 9 trebuiau să voteze, cel puțin, 5. Ați trucat și procesul-verbal, și hotărîrea comisiei. Chiar și proiectul care l-ați prezentat aici de la tribuna Parlamentului a fost susținut doar de 4 membri ai comisiei. N-ați întrunit nici cvorumul necesar ca acest proiect să fie prezentat aici, în ședința plenară a Parlamentului. De aceea trucați ședințele comisiei, aprobați cum aprobați și așa vreți să falsificați și istoria. N-ar fi nici o Europă dacă n-ar fi marea victorie. Lăsați oamenii în pace cu diferite încercări. Mă scuzați, nici o dată n-am atacat, nici aici, nici în afara Parlamentului, femeia, mai ales o domnișoară tînără. Dar, ne scuzați, nu trebuie să ne dați lecții de istorie. Fiecare om… noi n-am vrut această discuție, ați provocat-o și acum mergeți pe această provocare. De aceea, stimaţi colegi, în semn de protest față de tot ce se face aici, diferite grupuri, stejar albastru, nu știu ce, trucări ale ședinței comisiei… Și, domnule Hotineanu, Dumneavoastră nici în ședințele comisiei, avem informația, nu aveți nici un simț al democrației, închideți oamenilor gura, nu-i ascultați, luați decizii de sine stătător, nu acceptați opinii, opiniile opoziției ș.a.m.d. De aceea, în semn de protest față de acest circ, de această trucare, Fracţiunea Partidului Socialiștilor părăsește Sala de ședințe. (Rumoare în sală.) (Deputații din Fracțiunea PSRM, în semn de protest, părăsesc Sala de ședințe.) Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Înainte de a părăsi, dacă permiteți, sînt drepturi la replică, dacă vă interesează.

157

Și un prim-drept la replică, pentru ca să fie și o informare corectă a publicului, mi-o permit s-o fac eu, deoarece am fost la fel menționat. În hotărîrea Parlamentului și în Codul muncii există sărbătoarea 9 mai – Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei. Sub această linie, înțelegerea aceasta este a mea, va fi o altă liniuță, 9 mai – Ziua Europei. Nu excludem nimic, nu există o subminare, va fi 9 mai – Ziua Victoriei și sub ea va fi, liniuță, 9 mai – Ziua Europei. Nu se completează, nu se complementează, dar va fi una după alta și nu se exclude. Și asta este clar o manipulare crasă ceea ce a încercat să facă acum Fracţiunea Partidului Socialiștilor. Dreptul la replică îl mai are domnul Diacov, dacă are. Domnul Dumitru Diacov: Da. Eu tot sînt într-o situație destul de complicată în legătură cu faptul că a zecea oară pledez și chem colegii ca să nu facă populisme în lucruri foarte sensibile care afectează sau antrenează foarte multă lume. Într-adevăr, noi, dacă vă uitați pe calendar: și al nostru, și calendarul internațional, sînt o sumedenie de zile cînd există o sărbătoare, două sărbători. Pe 1 mai coincide și noi am sărbătorit Paștele. Ce înseamnă că noi am exclus o sărbătoare? Nu în fiecare an, dar vom sărbători așa: și Ziua Victoriei, și Ziua Europei. Eu nu cred că este o problemă fundamentală. Este o problemă pentru acei care doresc să creeze aceste divergențe în societate. Dar noi nu vrem lucrul acesta să se întîmple și noi o să chemăm pe 9 mai toată lumea la Memorial să sărbătorim împreună Ziua Victoriei. Mulțumesc. Domnul Andrian Candu: Domnule Hotineanu, Vă rog frumos. Domnul Vladimir Hotineanu: Doamnelor și domnilor deputați, Stimați cetățeni, Aceasta este fața socialiștilor comuniști care-i avem la noi în țară, care nu înțeleg și nu sînt în stare să conștientizeze și să sesizeze ce este scris în proiectele de legi. Acest proiect de lege domnul președinte al Parlamentului Candu l-a comentat foarte corect și foarte corect a înțeles că în alineatul (2), după cuvîntul respectiv va continua cu „Ziua Europei”.

158

Dar referitor la domnul Batrîncea, e păcat că nu avem în Parlament, dar în multe parlamente ale țărilor Europei se și spune care ar trebui să fie și vîrsta unor deputați în Parlament. Dumnealui ar trebuie să mai facă multă carte ca să vină și să dea lecții de deontologie și etică. De aceea, eu cer, domnule Preşedinte Candu, să fie chemat la… noi avem, vasăzică, Comisia de etică a Parlamentului și pentru astfel de declarații deputatul trebuie să răspundă. În Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media nu există dictatură. Este dictatura domnilor socialiști, care încearcă să ducă această dictatură. Domnule Diacov, Nu trebuie, fiindcă a fost atinsă o persoană. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Vladimir Hotineanu: Un deputat. (Rumoare în sală.) Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Doamna… Poftiți. Vă mulțumim. Doamnă Șupac, Vă rugăm frumos, aveți luare de cuvînt. Poftiți. Doamna Inna Șupac: Уважаемые коллеги, вы знаете, как-то так получилось, что авторы недосказали одну важную деталь, а именно, что уже в течение нескольких последних лет День Европы отмечается в Республике Молдова – в Кишиневе и в ряде городов. И делает это никто иной, как делегация Европейского Союза в Республике Молдова. И хотелось бы напомнить уважаемым коллегам, что делегация Европейского Союза в Республике Молдова делает это каждый год в разные дни. Например: в 2010 – 15 мая, в 2011 – 7 мая, в 2012 – 12 мая, в 2013 – 18 мая, в 2014 – 10 мая, в 2015 – 10 мая, в 2016 – 14 мая. И хотелось бы сказать, что, наверное, каждый из вас депутатов уже получил приглашение от господина Тапиолы на очередное мероприятие, посвященное Дню Европы в 2017 году, в этом году 10 мая.

159

Скажите, пожалуйста, уважаемые коллеги, неужели кто-то из здесь присутствующих думает или считает, что представители Евросоюза в Молдове настолько недальновидны, что вот каким-то образом они вот каждый год считают необходимым отмечать этот День Европы не 9 мая, а в другие дни. Это – недальновидность, это – незнание истории, неправильная интерпретация или же, уважаемые коллеги, это – очень правильное и адекватное понимание того, что происходит в Республике Молдова, и того, что, да, есть часть – и большая часть – большая часть граждан Республики Молдова, которые 9 мая традиционно празднуют День Победы над фашизмом. Я думаю, что делегация Европейского Союза очень адекватно оценивает и понимает, что если бы в какой-то из годов они позволили себе сделать традиционный дом, домики европейских посольств, а делается это каждый год, напомню вам, если кто-то был, мы бываем там тоже, кстати, коллеги, если бы они позволили себе сделать 9 мая тоже на площади Великого Национального Собрания, там где утром собираются люди для того, чтобы идти на мемориал Вечности, я думаю, европейцы правильно и адекватно осознают, что не нужно этого делать, потому что это будет противопоставление. Ну так, уважаемые коллеги, так получается. А этого делать не нужно. Уважаемые коллеги, вы знаете, здесь и авторы и многие другие говорили о том, что для нас, вот, для правящей власти, европейская интеграция является приоритетом. Но почему-то не упомянулось о том, что в рейтингах социологических опросов, например, в 2007 году, когда 9 мая – и здесь есть присутствующие, которые активно участвовали в этом до 2009 года очень активно, – на государственном уровне праздновался День Победы, но это не мешало тому, чтобы в рейтингах доверия идея европейской интеграции набирала. Сколько, коллеги? 70%. Правильно. Сегодня рейтинг доверия к европейской интеграции снизился до 35. Поэтому, уважаемые коллеги, может быть, действительно правильнее было бы задуматься о качестве тех реформ, потому что это абсолютно неравнозначно, что вы хотите праздновать День Европы 9 мая. И что вы думаете, что это поднимет вдруг на несколько десятков процентов рейтинг доверия к европейской интеграции? Я думаю, что абсолютно нет. Я думаю, каждый из вас, несмотря на идеологические разногласия, адекватно оценивает эту ситуацию. Хотелось бы отметить, уважаемые коллеги, тот факт, что здесь авторы пытаются сказать: это не является противопоставлением, но вы ведь захотите забронировать за собой различного рода маршруты и площади, в том числе площадь Великого Национального Собрания, у Арки Победы, возможно у театра оперы и балета… где тогда в таком случае люди, которые хотят традиционно праздновать 9 мая, когда и где у них будет возможность

160

собраться? Об этом мы подумали? Я думаю, что не совсем, а может быть, некоторые специально это и делают. Я бы хотела отметить о том, а что будет показывать телевидение в этот день? Сейчас телевидение имеет возможность – вы знаете, телеканалы не все имеют возможность раздвоиться в один и тот же момент участвовать и там и там, правильно? Когда 9 мая – это День Победы, они участвуют и освещают, так как они считают нужным, этот день. Если День Европы будет в этот же день, то, естественно, что телеканалы должны будут выбирать – а где и что и как им показывать. Это, наверное, не совсем правильно. И здесь уже говорилось о том, что… коллеги… об учебниках. Вот если бы в учебниках по истории действительно был бы параграф, который отдельно бы указывал, что 9 мая – это День Победы, то можно было бы где- то еще принять ваши аргументы, но этого же нет. И мне очень жаль, что автор, госпожа Спатарь, когда говорила, что да, вначале признала, что у нас есть две категории людей: первые поминают жертв второй мировой войны и вторые, которые празднуют День Европы. Но я бы хотела сказать, что есть люди – третьи, которые 9 мая не только поминают – они празднуют День Победы над фашизмом. И я понимаю, у вас есть своя точка зрения, Михаела, но давайте мы будем разделять эти вещи. Вы говорите о компромиссе, но так он не достигается. Вы говорите о том, что люди хотят, но вы поймите, что есть и другая точка зрения и ее нужно уважать. В этой связи, уважаемые коллеги, фракция Партии коммунистов категорически не поддерживает данный проект постановления Парламента. Фракция Партии коммунистов настаивает на том, что 9 мая должно оставаться так, как оно есть – государственным официальным праздником Дня Победы над фашизмом. Если кто-то действительно хочет сделать День Европы официальным, хотя до сих пор никто не мешал это праздновать, так давайте 5 мая, 5 мая, который с 1964 года был объявлен Советом Европы Днем Европы, и так было бы правильно. Еще раз повторюсь, подумайте. Потому что если вы примете этот законопроект, против которого мы выступаем, вы сами себе окажете медвежью услугу… Domnul Andrian Candu: Da, vă rog frumos un minut, poftiți. Doamna Inna Șupac: …в один и тот же день праздновать День Победы… и те, которые соберутся – и соберутся ли? – праздновать День Европы. Давайте не противостоять друг другу, не противопоставлять, а действительно, находить компромиссы. Если уж находить компромиссы, то оставляем 9 мая – Днем Победы, а День Европы – ну давайте думать, какой этот день, например,

161

5 мая, например, 10 мая, как, наверное, хотел предложить представитель Демократической партии депутат Корнел Дудник. Спасибо. (Voci nedeslușite în sală.) Domnul Andrian Candu: Mulțumesc foarte mult. Aici s-au încheiat luările de cuvînt. Dragi colegi, După discuții suplimentare… (Voci în sală.) Dragi colegi, După o discuție suplimentară… fiindcă e ca precizare… înainte de a încheia dezbaterile pe acest subiect, s-a discutat suplimentar cu autorii și pentru stenogramă trebuie să confirmăm că și ei acceptă mica modificare de redacție ca ziua „9 Mai – Ziua Victoriei” să fie introdus după… ca liniuță separată după „Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei.” Doamnă Spatari, Vă rog frumos, poftiți. Doamna Mihaela Spatari: Eu doar o să citesc pentru stenogramă: La Hotărîrea Parlamentului, punctul 1, articolul 1 va avea următorul cuprins după… se modifică după cum urmează: la punctul 1 litera b) după poziția „Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei” se introduce o nouă poziție cu următorul conținut „Ziua Europei – 9 mai” și la punctul 2 al articolului lăsăm aceeași formulă pe care am menționat-o anterior. Domnul Andrian Candu: Adică la punctul 2 „se declară zile de odihnă”… Doamna Mihaela Spatari: La punctul 2 după sintagma… Domnul Andrian Candu: … după 9 mai – Ziua Victoriei și a comemorării… liniuță separată cu Ziua Europei. Doamna Mihaela Spatari: Exact. Asta a fost cumva… am găsit un compromis. Domnul Andrian Candu: Și același sens și la Codul muncii pentru următorul proiect de lege. Doamna Mihaela Spatari: Exact.

162

Domnul Andrian Candu: Меняет, меняет. Vă mulțumim foarte mult. Se încheie dezbaterile la proiectul nr.176 din 22 aprilie 2016 și la proiectul nr.177 din 22 aprilie 2016. De procedură, domnule Reidman, vă rog frumos, poftiți. Domnul Oleg Reidman: Да. Конечно, de procedură. Понимаете, так, как это будет написано – эта редакция, про которую вы говорите, – получается, что Европа является субъектом победы, а Европа является объектом победы. Domnul Andrian Candu: Da. Și următorul subiect pe ordinea de zi, unul și mai tehnic, și mai scurt, proiectul nr.127 din 27 aprilie 2017, proiect de Hotărîre privind modificarea unor Hotărîri ale Parlamentului ce ține de aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente. Și o rog să… o invit la tribuna principală pe doamna Zotea, poftiți, să ne prezentați proiectul de hotărîre. Doamna Alina Zotea: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Vă prezint proiectul de hotărîre pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.9 din 28 ianuarie 2015 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului. Se modifică articolul 1 al Hotărîrii Parlamentului nr.9 din 28 ianuarie 2015 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului, cu modificările și completările ulterioare. Se modifică după cum urmează: la Anexa nr.5 poziția „Gutium Artur Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal” se exclude din rubrica „vicepreședinte”. De asemenea, luînd în considerare că Gutium Artur a fost exclus din Fracțiunea Partidului Liberal, vom substitui sintagma „Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal” cu sintagma „deputat neafiliat”. Vă mulțumesc. Întrebări, vă rog. Domnul Andrian Candu: Da, vă mulțumim. Întrebări, vă rog frumos.

163

Doamnă Șupac, Poftiți. Doamna Inna Șupac: Eu am de procedură, domnule Președinte. Avînd în vedere că majoritatea parlamentară nu a acceptat propunerea noastră de a institui Ziua Europei în altă zi decît 9 mai, noi, în semn de protest, părăsim Sala de ședințe. Mulțumesc. (Deputații din Fracțiunea PCRM, în semn de protest, părăsesc Sala de ședințe.) Domnul Andrian Candu: Vă rog foarte mult, numărătorii, să ne dați prezența în sală pentru a determina existența cvorumului. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – o persoană. Sectorul nr.2 – 36. – 16. Domnul Andrian Candu: Sînt 53 de deputați în sală. Avem cvorum, putem continua. Vă rog frumos, întrebări în adresa doamnei Zotea. Vă rog frumos, domnule Diacov. Domnul Dumitru Diacov: Domnule Președinte, Eu nu am întrebare, eu am propunere. Fracțiunea Partidului Democrat propune un amendament la proiectul acesta. La poziția „Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass- media” cifra 11 se substituie cu cifra 10. La poziția „Comisia protecție socială, sănătate și familie” cifra 10 se substituie cu cifra 11. Și articolul 2. Hotărîrea Parlamentului nr.9 din 28.01.2015 se modifică în următorul fel: la Anexa nr.7 poziția „Rotaru Valentina Fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova” se exclude și la Anexa nr.9 poziția „membru” se completează cu textul „Rotaru Valentina Fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova”. Doamna Rotaru, se propune să fie numită în Comisia protecție socială, sănătate și familie, ca să înțeleagă toată lumea. Mulțumesc.

164

Domnul Andrian Candu: Doamnă Zotea, Dacă acceptați aceste amendamente la acest proiect de hotărîre la care e autor … Doamna Alina Zotea: Mai întîi trebuie să văd amendamentul și desigur că se acceptă. Domnul Andrian Candu: Arătați-i amendamentul, vă rog frumos. Doamna Alina Zotea: Dați amendamentul să-l văd. Nu pot să accept așa. (Rumoare în sală.) Domnule Diacov, Se acceptă. (Rîsete în sală.) Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Aici se încheie dezbaterile la subiectul nr.10, proiectul nr.127 din 27 aprilie 2017. Dragi colegi, Am epuizat subiectele de pe ordinea de zi, trebuie să trecem la procedura de vot. Și rugămintea este către toate grupurile parlamentare care au rămas în sală și nu și-au anunțat boicotul să revină în sala plenului, numărătorii să ne dea prezența și ulterior trecem la procedura de vot. Vă rog, numărătorii, să ne dați prezența în sală. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – o persoană. Sectorul nr.2 – 34. Sectorul nr.3 – 20. Domnul Andrian Candu: Sînt 55 de deputați în sală. Și să trecem la procedura de vot. Voi supune votului în ordinea … Da, rog frumos rectificare pentru sectorul nr.1. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 3 persoane.

165

Domnul Andrian Candu: 57 de deputați sînt în sala plenului. Și să trecem la procedura de vot. Se supune votului ultimul subiect de pe ordinea de zi, proiectul de Hotărîre privind modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.9 din 28 ianuarie 2015 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului, proiectul nr.127 din 27 aprilie 2017, cu amendamentele propuse de Partidul Democrat și acceptate de autori. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut adoptarea proiectului de Hotărîre pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.9 din 28 ianuarie 2015, proiectul nr.127 din 27 aprilie 2017. Se supune votului subiectul nr.9 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru completarea articolului 111 al Codului muncii al Republicii Moldova, proiectul nr.177 din 22 aprilie 2016, cu precizările care au fost făcute pe parcursul dezbaterii. Vot pentru lectura întîi. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului de lege în primă lectură. Și comisia a propus adoptarea acestuia în cea de a doua lectură. Dacă nu sînt opinii diferite din partea fracțiunilor parlamentare? Se supune votului adoptarea în cea de a doua lectură a proiectului de Lege pentru completarea articolului 111 din Codul muncii al Republicii Moldova, proiectul nr.177 din 22 aprilie 2016. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Numărătorii, Vă rugăm frumos să ne dați rezultatele pe sectoare. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – un vot. Sectorul nr.2 – 34. Sectorul nr.3 – 21. Domnul Andrian Candu: Cu 56 de voturi, proiectul de Lege pentru completarea articolului 111 din Codul muncii, proiectul nr.177 din 22 aprilie 2016, a fost votat în lectura a doua și ultima. Se supune votului pentru adoptarea Hotărîre a Parlamentului pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990 cu privire

166

la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă din Republica Moldova, proiectul nr.176 din 22 aprilie 2016. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. În unanimitatea celor prezenți în sală, proiectul de Hotărîre nr.176 din 22 aprilie 2016 a fost adoptat de plenul Parlamentului cu modificările și precizările care au fost făcute pe parcursul dezbaterilor. Se supune votului pentru aprobare în prima lectură a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, proiectul nr.122 din 19 aprilie 2017. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului de lege în primă lectură. Dacă nu greșesc, rămîne pentru prima lectură doar. Da. Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, se supune votului pentru aprobare în prima lectură a subiectului nr.5 de pe ordinea de zi, proiectul nr.116 din 13 aprilie 2017, proiect de Lege pentru modificarea și completarea Regulamentului Parlamentului. Cine este pentru, vă rog frumos să vă pronunțați prin vot. Majoritatea celor prezenți în sală au susținut aprobarea proiectului în primă lectură, proiectul nr.116 din 13 aprilie 2016, astfel, fiind aprobat în primă lectură. Acestea fiind subiectele care au fost supuse votului. Și în continuare, avem înscrieri pentru declarații la sfîrșit de ședință. Vă rog frumos, doamnă Palihovici, poftiți. Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi deputați, Cred că nu este pentru nimeni un secret că astăzi în societatea noastră există mai multe întrebări decît răspunsuri. Sînt membră a Parlamentului Republicii Moldova încă din 2009 și am ajuns să reprezint cetățenii care au votat Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova, pledînd pentru un set de principii care urmau să definească un stat democrat și prosper în țara noastră. Vorbesc despre principii, deoarece democrația nu este doar o formă de guvernare, nu este doar numele după care ne ascundem sau pe care îl dăm oamenilor de fiecare dată cînd avem nevoie de susținerea lor. Democrația este întîi de toate oportunitate și responsabilitate. Ori eu pentru prima dată simt că nu pot face ceea pentru ce oamenii m-au ales în acest Parlament. Puteți interpreta cum doriți asta, dar cred că pe nimeni din voi … nimeni din voi nu poate pretinde că

167

poate ieși în fața oamenilor și sincer, deschis să ofere răspunsuri adevărate la problemele și necazurile pe care le au oamenii în fiecare zi, oamenii care ne-au votat pe noi toți. Care sînt cauzele? Ce s-a întîmplat? Puneți-vă și voi aceste întrebări și dacă cu adevărat trăiți cu povara responsabilității pentru misiunea pe care v-au încredințat-o oamenii atunci cînd v-au votat, probabil că veți gîndi ca mine. În toată această perioadă am înțeles mai multe lucruri, dar cred că cel mai important ce am înțeles este că politica în Republica Moldova nu are principii, despre valori nici nu mai vorbesc. Are numai interese și, cu mare părere de rău, nu pot vorbi despre interese generale ale societății, ci de interese înguste. Demagogia a fost ridicată la nivel de religie în mod special în Parlament și reprezintă răul suprem pentru societatea noastră încă fără identitate și dezbinată. Despre asta și astăzi ați putut să vă convingeți. Nu este nimic mai josnic și imoral decît să creezi senzația că ești om de treabă, tocmai atunci cînd faptele și realitatea arată lucruri inverse. Democrația a picat testul, or, libertatea criticii este testul ei suprem. Oamenii care au început să se teamă de stat, asta în timp ce într-un stat democratic autentic lucrurile stau tocmai invers. Acestea sînt doar cîteva constatări, trebuie să spun că constatări triste și amare. Acestea nu sînt critici, chiar nu vreau acum să critic pe nimeni. Oamenii sînt sătui de demagogie și de mizerie politică. Nu spun nimic nici despre politicieni, nici despre partidele politice, nu este nevoie. Vreau doar să vă spun că am muncit cot la cot cu oameni minunați, devotați cauzei pentru care au venit în politică și poate acum sînt la fel de dezamăgiți ca mine. Sper mult că după ce voi coborî de la această tribună, pe lîngă comentariile și interpretările comandate și achitate, să existe oameni care să poată și să vrea să înțeleagă ce se întîmplă, cu adevărat, în societatea noastră. Consider că menirea fiecăruia este să se afle în permanentă căutare și, în primul rînd, în căutare de sine. Voi face și eu asta în afara Parlamentului, în afara politicii, în felul în care arată ea astăzi. Voi încerca să fiu utilă familiei, prietenilor, tuturor celor care au nevoie de sprijinul meu. Vreau public să-mi cer scuze de la oamenii care astăzi, pe bună dreptate, au toate motivele să manifeste, cel puțin, dezaprobare față de prestația clasei politice din Republica Moldova. Personal eu am încercat să fac tot posibilul ca lucrurile să fie altfel. În acest sens, vreau să anunț că-mi încetez activitatea mea parlamentară, îmi depun mandatul și, totodată, vreau să le mulțumesc colegilor mei de fracțiune pentru străduința și efortul pe care l-am depus împreună în speranța de a face Republica Moldova țara... de care oamenii doresc să-și lege viitorul.

168

Regret că Partidul Liberal Democrat, cu care am intrat în Parlament în 2014, în primii doi ani pînă acum nu a reușit să-și îndeplinească o bună parte din angajamentele sale și aceasta a fost și datorită traseismului și trădărilor. Cu 23 de voturi ai o altă putere de decizie decît cu 6, 7 cîți au rămas. Vreau să mulțumesc mult și consilierilor mei cu care am muncit ani de zile și marea majoritate din ei n-au avut afiliere politică, dar uneori au avut de suferit că au fost parte a echipei mele. Ceea ce vreau să mai adaug este că nu închid cartea, ci schimb pagina și încep o nouă filă în viața mea. Vă mulțumesc foarte mult și vă urez numai succese. Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Dați-mi voie să intervin prin a spune că sînt surprins, nu știam de gestul pe care urmează să-l facă doamna Palihovici. Dar aș vrea să aduc cele mai sincere aprecieri și mulțumiri pentru activitatea pe care a depus-o. În calitate de vicepreședinte al Parlamentului, am simțit-o și ca coleg, și ca vicepreședinte al Parlamentului, cu adevărat. Pe lîngă faptul că este doamnă, a avut misiuni complicate pe care cu succes le-a trecut și provocări în foarte multe proiecte pe care le-a dus cu brio: și ce ține de societatea civilă, și ce ține de platforma doamnelor, și ce ține de echitate și foarte, foarte multe alte subiecte, inclusiv că erau juridice, că erau subiecte de securitatea statului sau subiecte de protecție socială, sau asistență socială. Doamna Palihovici cu brio a dus și misiunea de a reprezenta Republica Moldova în organizațiile internaționale. A reprezentat Republica Moldova și ca șefă de delegație, și în delegație, jucînd un rol foarte important la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și nu doar. Și eu, personal, am regrete, și am foarte mari aprecieri, și dați-mi voie, din partea plenului și din partea echipei, și din partea colegilor, să-i aducem mulțumiri, aprecieri. Și, cu regret, dar este o pagină dată, cu siguranță, nu este sfîrșit de viață, și să apreciem și prin aplauze. Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.) Domnule președinte al fracțiunii, domnule Deliu, Poftiți. Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Stimați colegi, Mi-i greu să vorbesc, deoarece Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova astăzi numeric devine mai mică.

169

Dar eu, în numele colegilor cei care mai sîntem, vreau să-i aduc mulțumiri doamnei Palihovici pentru prestația care a avut-o în calitate de deputat și în calitate de vicepreședinte al Parlamentului. Și, respectiv, despre ceea ce-ați menționat că dumneaei cu brio a reprezentat Parlamentul Republicii Moldova în Adunarea... Parlamentară a Consiliului Europei, dar, cu părere de rău, ultimele acțiuni care au fost făcute și din partea conducerii Parlamentului poate și au dus-o să facă această decizie. Stimați colegi, Stimați cetățeni ai Republicii Moldova, Eu cred că, prin depunerea mandatului și părăsirea forumului legislativ, Republica Moldova a avut de pierdut un politician cu verticalitate și un politician care a luptat pentru bunăstarea acestui popor. Doamnă Palihovici, Mulțumim. Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Aici se încheie ședința de astăzi a plenului Parlamentului. Ne vom revedea săptămîna viitoare. Urmează și sărbătorile legate de solidaritatea în muncă pe data de 1 mai. Toate gînduri bune și fapte bune pentru toți cetățenii Republicii Moldova, un bun sfîrșit de săptămînă, o zi bună și succese!

Ședința s-a încheiat la ora 19.06.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Secția pentru lucrările plenului Parlamentului din cadrul Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

170